UR= EUROPEANA

ñZICAI rOLITICA
PENTRU

ELE ROMANE DIN MACEDONIA, ALBANIA, EPIR SI TESALIA

LUCRA.TA DE

BIBLiOTÉCA
DEM. ABELEANU SertA, 1st&
BEVIZOR F,,,,COLAR AL JUDETULUI VLWA
.OST PROF. *I DIRECTOR AL GIMNAZIULUI ROMANESC DIN IANINA.

Labor omnia improhus:

BucURESCI
IPOGRAFIA UNIVERSITARA" A. G. BRATANEscu
O. STRADA ACADEMIEI, 30
www.digibuc.ro
Toate drepturile rezervale.

www.digibuc.ro
\sr,
fezt
laiarz:a

www.digibuc.ro
,
240,401W
,
- 114
egt
e:.'e',4'.17z''':t/ye'e::':'")?- 8
 PREFATA
Este ,inconlestabil cd studiut Geografiei este unul din cele
mai imiortante în invdtdmantul modern. Pentru a fi insei
rafional, se intalege cd el trebue sa inceapd prin a da sco-
larului nofiunile necesare asupra tärei sale. Altfel, devine
. un studiu cu totul nepractic.
Dacd acesta este un adevar elementar pus de mult Iii prac-
ticd In invatamantul nostru sedan nu tot acelasi lucru se
poate spune si despre invatilmantnl scolar romanesc din Ma
cedonia. Din cauza lipsei complecte a- unui manual cle Geo
grafie a Turciei Europene, scolarii romani din ácest finut
sunt nevoifi sâ 'lump Geografia, incepand eu tarile cele mai
indepeirtate.
E nevoe sci ardt care este urmarea fireasca a acestui mod
prea putin rational de a studia Ceografia ? Pe acid elevii
scoalelor .7,wastre din Macedonia cunosc mai mult sau M ai
pulin.bine celelalte fiiri ale Europei si ale celor-lalte totiti-
nente, cunostintele lor asupra propriei lor tdri sunt foarte
mcirginite si de cele niai multe ori cu totul neldmurite.
Recunosc cá institutorii români din Macedonia se silese
in limita puterikr kr, si a mifloacelor de care dispun, sá
dea seolarilor oarecare notiunt asupra finuturilor locuite
de Romani, foksindu-se fiecare de propriele sale cunostinte.
Cum Insd, lupta ap rigá ce sunt nevoiti a duce incontinuu
pentru a crea focare de culturd româneascd, le rapeste mai
e foarte firesc ca acesti harnici luptatori nu
ne-au dat panel' acum un curs de geografie a tdrikr, siste-
matic si practic. 0 asemenea lucrare cere pe lava' cunos-
www.digibuc.ro
 6

tinte, timp si liniste. Nu- e mai putin adeveirat insei, cd a-

ceastei lipsei e foarte inveildnuintul romdnesc din
Macedonia.
Pentra a umple aceastei lacund, am alcdtuit acest manual
.de Geografie a Turciei Europene, pe care l'am insolit de un
Atlas cu diferite h4rfi, coprinzând numai orasele si comu-
nele locuite de Romeini.
Aceastä lucrare este fructul unor studii indelungate asu-
pra Iurciei Europene ,si al unei experienfe de un-spre-zece
ani de profesorat In Macedonia, in care timp am cdutat
cutreer si set studiez de aproaie si cu deameinuntul cea mai
mare parte din, localitelfile românesti.
Sunt deci indrepteitit a crede cd, dând-o la lumina, aduc
un serviciu real inveiteimtintului romdnesc din Macedonia,
ale cdrui lipsuri i greuteifi am avut destul limp sei le cunosc.
Nu mci indoesc cà corpul didactic românesc din Macedo-
nia, va primi cu multei buneivoinki .si cu bucurie modesta
mea lucrarc, menitei a le usura foarte mutt predarea cursu-
lui de Geografie a Turciei Europene, date find condifiunile
atat de anevoioase in cari aceastei materie se predei asteizi.
In acest gând gdsesc singura multumire sulleteasal pentru
toata munca ce m'a costal culegerea materialtdui si aicàtui-
rea acestei lucrdri.
Acestea sunt iàmuririle ce am crezut mai necesare a face,
ci sunt departe de a crede cd, astfel ctim est alctituit ma-
nualul de fald, nu mai are nevoe de nici o modificare scut
imbunciteitire; oriceit de mult s'ar sili cineva a compune o
operd perfectei de inveifeimdnt, nu o poate face de la prima
data; numai experienta, practica lucrului, si observatiunik
sincere ,si binevoitoare ale colegilor, vor putea descoperi de-
fectele ei, si prin urmare a indica ?i indrepteirile ce se cu.
vine a face. Fie ca ea sei corespundei pe deplin cu. scopid ei.
DEM. ABELEANIT
REVIZOR $COLAR AL JUD. VLA*CA
Fost profesor ¢i director
al gimnaziului românesc din Ianina
Giurgiu, Martie 1905.
www.digibuc.ro
 TURCIA EUROPEANA

SITTJATITJNE 1 DIMENSIUNI

Turcia Europeana este o tara situata la ud-estul Eu-

ropei, intre 39 si 43 latitudine boreala, i intre 17 si 26
4 longitudine orientala.
Ea se margineste la nord cu Bulgaria, S ia si Bosnia,
cu Herzegovina; la vest cu Muntenegru, m r a Adriatica
st marea Ionica, la sud cu Grecia, marea Egeica, Darda-
nele si marea Marmara, iar la est cu Bo-,forul si marea
Neagra.
Ea coptinde un teritoriu de 168.000 klm. p. si 3.600.000
locuitori, adicd 33 locuitori pe klm. p. Tut cia Europeana
este scäldatd la est de marea Neagra, care comunicâ cu
marea Marmara prin strâmtoarea Boslor, lunga de 27 klm.
lata de 550 2000 m.,.si adâncä de 50 6o metri. Aceasta
strâmtoare formeazA golful Cornul de Aur, numit astfel
din cauza formei si a bogAtiei tármurilor sale. Acest golf
ate o lungime de 8 klm., latimea la mijloc este de 450
metri, iar adâncimea de 2 45 metri.
In marea Marmara, se aflä insulele Principelui, Mar-
mara, Afsia, Aloni, Peramo i Ch lalino. Aceastä mare
comunica cu marea Egeica prin stramtoal ea Dardanele,
lunga de 30 klm., lata de 1 klm, 8 7 ldm.. si adanca de
30 6o metri. La capâtul acestei stramtori spre marea
www.digibuc.ro
 8.

Egeick, se aflä pe ambele sale extremitati doua forturi

tarite : Sed ul Bahr sau Cheia marei pe tarmul European
Cum-Calessi, sau Castelul de nisip pe tarmul Asiatic,
care fac imposibila intrarea In Dardanele, fàrâ .permisiu-
nea autoritätii superioare din Constantinopol. Distanta din-
tre aceste doua forturi este de 4 klm.
La sud tara noastrá este scaldata de marea Egeica, in
care se afla insulele Taso, Samotraclzi, Imbro i Lemno.
Aceasta mare prezinta goliurile Saro, Eno, Porto-lago,
Cavala, Orfan4 Erisu, Sf. Munk, Casandra i Saloilic,
peninsulele : Galzpoli 'care formeaza strâmtoarea Darda
nele, terminata en. capul Kilid balzr, si peninsula Calcidicii,
care se sub-imparta in alte trei peninsule i anume : ,a) Sf
Munk sau Muntele Atos, numit astfel, fiindcd se afla a-
colo 21 mOnastiri cu 5500 calugari. Aceste mondstiri au
multe moaste, frumoase Iucruri sfinte si biblioteci bogate
In manuscrise.
Peninsula are o lungime de 40 klm. i o latime de 6
klm., terminându-se cu capul S f. Gheorghe. b) Peninsula
Longo se termina cu capul Drepano, iar peninsula c) Ca
-sandra se termina cu capul Paliuri si Posidiu. Pe- aceasta
peninsula au fost odinioard cetatile : Poticlea i Olintul. La
vestul peninsulei Calcidice, la intrared In goHul Salonic, se
afla capul Ccira-burnu.
La sud, tara noastra se separa de Grecia prin muntii
Cambunieni (Hasia) i prin muntele Olimp.
La vest este scaldata de marea Ionica si de marea A-
driatica. Marea Ionica formeazal golful Arta, presentand
peninsula Prevezza, prevazuta cu un fort, numit Panto-
crator. Marea Adriatica formeaza golful Avlona, la vestul
caruia se aft' peninsula cu acelasi nume, terminatä cu ca-
pul Linguetta sau Glossa,si golful Durazzo i Alexiu. Coas-
tele acestei marl presintä capurile Rodoni si Pali la nord
de Durazzo, iar capul Laghi la sud de Durazzó. Turcia
se limiteaza la vest si cu Muntenegru, de care se desparta
prin râui Boiana, lacul Scutari si munpi Babadag sau Alpii
Albanesi de Nord.
www.digibuc.ro
 9

La Nord .se separä de Serbia si Bulgaria prin muntii

Balcani, care poartd numirile : Copanic, Goliac, Goziac,Osi-
gova i Perun-dag, iar de Rumelia Orientald, se separà
prin muntii Rod* sau Despoto dag, Cara Balcan, Be-
i Istrangel
.tepe-dag, ..errar
Relief. *) Muntii acestei taxi sUnt o continuare a ramurei
sudice a Alpilor Dinarici, care mergând dela nord-vest
spre sud-est, trimit diferite ramificatiuni in toatà tara, pur-
tând diferite numiri.
Muntii Balcani sau Mûntii PAdurosi se aflä la nordul
tarei. Ei se indreapa spre est, formând hotarulintre Tur-
cia, Serbia, Bulgaria si purtând numirile Copanic, Goliac,
Gaziac, Osigovci-planina i Perim-ciag pand la sorgintea
xaului Mesta, care separd Macedonia de Tracia.
Ca o coutinuare a acestui sir spre est, sunt muntiiRo
dope, Cara-Balcan, Rq-tepe-dag, ."acar i Istrangea, care
separä ,Turcia de Rumelia Orientalä.
Ciar dag este o ramufà de munti, care pleacd din Bal-
cani spre sud. Aceasta este cea mai mare si cea niai im-
portantd ramurä vestul Macedoniei, fiind ca un zid
mare si inalt si separând Macedonia de Albania si Epir.
Aceastá ramurd este si linia de demarcatie intre elementul
Albanes si Slay. Ea incepe de la vArful Liubratin (3050. in.)
-de la care pleacA o ramurd spre vest numità Vertisc iàr
alta spre sud, care se desface in cloud ramificatiuni si a-
junge pana in Pind, si apoi trimite iardsi spre vest si spre
est alte ramificatii cu diferite numiri. Muntele Ciar-dag are
4 vâxfuri : Liubratin la nord, Coravu lânga Chiciova, al
treilea la nord de Resna si al patrulea la sud, nutnit Bu-
ran (1848 m.).
De la Liubratin pânä la Corav se numeste Ciar dag
se intinde pânä la Prizrena si Calcandelen. A doua parte
se intinde de la Corav pânà la nord de Resna, i ia nu
mele de Turiansca i Slibova de la douà sate vecine
(1166 m.). A treia parte se nurneste Galicica (Petrina),
Vezi pag. 4 din Atlas.
www.digibuc.ro
 IO

care unindu-se cu alte ramificatii, formeazd al patrulea

sir, care se intinde pânä in Pind, purtând numele de
Gramoste.
Muntele Ciar-dag, impârtit in patru pärti, trimite -nume-
roase ramificatii spre vest si spre est, formând spre vest
muntii Albaniei i ai Enirului, iar spre est Muntii occiden-
tali si centrali ai Macedornei. Din primul sir al muntelui
Ciar dag, pleacd spre vest multe ramificatiuni neinsemnate
din cauza intinderei lor, i merg 'Ana la tärmul drept al
Drinului Negru. Asemenea si spre est, dar numai o r a-
mura" ajunge pand la Vardar.
A doua parte a muntelui Ciar-dag, trimite si ea multe
ramificatiuni, parte spre vest, care se intind 0.'0 la Drin,
parte spre est, precum : Suhagora, Goleptita Babuna,
Murihova.
A treia parte a muntelui Ciar dag, este cea mai impor .

tantä si se numeste Pietrina. Ea trimite dota rarnuri spre

est, din care una strdbate la nord câmpia Resnei, i apoi
câmpia Bitolfei. terminându-se la dealurile, de unde isvo-
rdste raul Dragor, care trece prin orasul Bitolia si se varsä
in Cerna. Cea-l'altd ramurd, incepand de la sud est de
Resna, se Indreaptä la inceput spre est, apoi spre sud,
separând câmpia Prespei de a Bitoliei sub numele de Ne
reca. La partea de jos, ea servà de trecdtoare de la Resna
la Bitolia si se numeste Diavato, având la sud vârful Peristeri
(Porumbita 2500 m), la poalele cAruia se afld comunele
românesti : Magarova, Târnova i Nijopole ; iar mai jos
la o distantä de 4 km., in valea formatä de Peristerì de
o parte si de dealurile Dragorului de cea-l'alt1 parte, se
afid frumosul ora Bitolia sau Monastir. De la Peristeri
muntele se Indreaptä spre sudul Florinei pând la râtil
Vistrita sub numele de Nereca §i Cervena cu vârfurile Vi-
du (2065 m.) i Buran. De pe aceste vârfuri, ca i de pe
vârful Peristeri, se vede bine Macedonia centralä, sudica,
Pindul i Olimpul.
Pindul, care nu este deck o continuare a muntelui Ciar-
dag, incepe de la muntele Gramoste si se indreaptä spre
www.digibuc.ro
 II

sud pana in Grecia. El separa Macedonia de Epir i de-

la el 10 ia origina multe i importante cursuri de ape, care
curg in toate directiunile. Atât pe coasta orientala, cat
pe cea occidentala se afla multe comune pur romanesti.
Pindul prezinta varfurile Smolcul (2575 m.), Vasilita
(2200 111.) Si Jug (1700 m.). De pe varfurile Pindului se
zareste marea Egeica, Olimpul, marea Ionica i golful
Arta. Din ramurile ce trimite spre vest si spre est, se
raspândesc altele mai mici in diferite directiuni.
Din partea centrala a muntelui Pind, pleaca trei ramuri :
una spre nordul Epirulu;, terminandu-se la raul Devol cu
numele Tonzor, iar langa Berat, formeaza stramtori cu vâr-
fun de 2000 m. in forma conica ca i muntele Olimp si
acoperiti tot deauna cu zapada ; a doua pleaca tot spre
vest purtand numele de Bradet, Muscele,Nemersca i Tre
bucina, care merge pang la marea Adriatica, iar a treia
pleaca spre est, numita muntii Cambunieni (Hasia) cu Tar-
ful Buncrso i formeaza hotarul intre Turcia si Grecia, cu
defileul Kiliderven.
Muntii Himara, sau Acrocheraunici se afla d'alungul ma-
rei Ionice. Ei prezinta varfurile : Clziorea (2055 Cica
(2025 M.) Si Sopoti (1514 m.). La est de Himara sunt muntii
Griva. La sud de Ianina se afla muntii Tomar cu virful
Olicica (fiind-ca este in forma de oala). La poalele aces-
tui 'ad se afla vechea Dodona, renumitul oracol a lui Dios.
N

Slugara sau Condo-vuni se afla la nord-vest de Tomar

d'alungul raului Calama si ale caror ramificatiuni umplu
tot Epirul.
In partea de nord-vest a Albaniei se afla muntii Baba-
dag sau Alpii Albanezi de nord, care impreunä .cu rami
ficatiunile de vest ale muntelui Ciar dag, precum : Martanes
la nord de Elbasan, Odon4tea la vest de lacul Ohrida, Ve-
latos la vest de Camna si Mali, umpIu toata Albania, fa-
cand din ea o tara muntoasa, petroasa i salbatica. D'alun
gul Adriaticei se afla muntii Lail, Maneze cí Mean'.
Olimpul, situat la est de muntii Cambunieni (Hasia) pre
zinta vârfurile Sf. Ilie (2985 m.), Caluerrul §i Giuma, ale
www.digibuc.ro
 12

carui ramificatiuni se intind, }Ana la mare. De pe vârful

Sf. Ilie se vede Macedonia si Tesaha. Acest Munte a ser-
vit de locuinta zeilor.
La nord de Olimp sunt muntii Veriei, Blatet i Caragiova
r la nord de Vardar ca ramuri ale muntilor Balcani sunt :
Caradag, Dovani(a, Plascavita, care se intind 'Ana la
Vardar, Males, in forma unui cot se afla la nord de raul
Strumnita si la Vest de Struma. Beles, la sud de Strumnita,
'as mai la sud Cursa Balcan.
La est de Males si de 11111 Struma, se afla muntele Perini
ce pleaca de la nord spre sud-est, ramificându-se si pur
tand numele de Cengliel-dag, Alibut, Vrundi, Meniki, B z-
lag i Besic. Acestia stint totdeauna acoperiti cu zapada,
dupa cum aratä. chiar numele lor turcesci de Boz-dag
Perim dag.
Intre Males si Perim-dag, pe valea raului Struma, se
afla defileul Cresna Vlahi, iar intre Beles si Cenghel-dag
e te defileul Rupel (Derven).
La sud de lacul Takino, intre râurile Struma si Mesta,
se intinde muntele Bunar-dag, care &are o inaltime de
2000 rri, si trimite mici ramificatiuni pe ambele sale parti
In vechime, era renumit pun bogatele sale mine de aur
i argint, precum i pentru frumoasele si renumiteIe sale
rodii. Una din ramificatiile sale, formeaza muntii Caoala
Iwo ni.).
Peninsula Calcidica este strabatuta de muntele Cortas
(Hortiate), care se ramifica in cele trei peninsule pana la
mare, sub numele de Sf. Munte (2145 Tn.), Longo si Ca-
sandra.
Muntii Bodope sau Despoto dag, pleacä din B.alcani,
merg de la nord vest spre sud est in Tracia pana la mare,
paralel cu Perim-dag, despartindu se in mai multe ramuri,
si coprinzând intre ele multe vai. El prezinta varfurile :
Cuslar-dag (2178 m.) si Carlig-dag (1900 m.).
La nordul Traciei sunt muntii Cara-Balcan, Bes-tepe-dag
5acar, iar la sud d'alungn1 peninsulei Galipole sunt

www.digibuc.ro
 13

muntii Tekir dag (Muntele SI-tint) i Curu dag, iar d'alun

gul marei Negre, muntii Istrangea.
Ape le. *) Din punctul de vedere al apelor, Turcia apar-
tine la cinci basinuri : al marei Negre, al marei Marn-iara,
al marei Egeicä, al marei Ionice si al marei Adriatice.
Apele ce se varsA in marea Neagrä sunt :
Velica-dere, Resvaia, Cafir dere, Rulanic dere, Papus-dere,
Cazan-dere i Istrangea-dere, care se varsO In lacul Derco.
Toate aceste cursun de ape, isvorasc din muntii Istra n-
gea i curg de la vest la est.
Apele ce se varsA In marea Marmara sunt ; Alivei
Kiathane, care se varsä in Cornul de Aur. Taslu-dere se
varsa In Cuciuc-cecmege. Cara-su se vars6 in Buiuc cec-
mege.
Apele ce se varsA in marea Egeica sunt : Cavac-su care
se varsO in golfol Saro.
Marita este cel mai mare rau din toatd tara. Isvoräste
de la sudul orasului Samacov din Bulgaria, curge spre
est trecând prin orasele Filipopol si Adrianopol, iar de
aci se Indreaptä spre sud, i dupd ce primeste mai multi
afluenti, se arunca in golful Eno prin doua guri, dintre care
cea mai mare formeazd portul Sentorida. Acest rau are o
lungime de 495 km. El primeste pe dreapta pe 11111 Arda,
care este cel mai mare afluente, apoi pe raul Kizil, ce se
varsa langa Dernotica si Osmagea, ce se varsa langa Fe
regic. Pe pattea stânga primeste pe Tungea, ce se varsa
in Marita langa Adrianopol, apoi pe Erghine cu o mul-
iime de afluentL i Beilic-dere.
Spre vest de Manta se afla : Irdimli-dere, iar Caragea-su,
Curu-cai i Eskige-dere se varsa in portul Lagos.
Mesta. (Cara-su) isvoraste din muntii Scomiu, Rodope
Balcani, din partea numita Giadir-tepe (2400 m.) Curge
de la nord spre sud si est si dupä ce strabate un drun
de 310 km. si trece prin valea formata de Perim dag
Bunar-dag la vest, iar la est de Rodope, formând hotarul
* Vezi paz 4 din Atlas
www.digibuc.ro
 14

intre Macedonia si Tracia, se aruncä In mare in fata in-

sulei Taso. Acest rau primeste pe stanga pe Bistrita §i
Despat-dere.
Struma. (Karasu). Cel mai mare rau al Macedoniei. dupa
Vardar. El isvoräste din muntele Scomiu (Curbesca) de
pc langd Radomir din Bulgaria, curge de la nord la sud,
sträbate 350 km. aproape cat Vardarul, trece prin muntii
de langa Giumaia de sus (Baall Giumaia) prin strimto-
rile Cresna-Vlahi i Derven (Rupel)., care se termina in
fata muntelui Menichi, apoi urmandu-si cursul, trece prin
lacul Takino de la nord la sud si prin strimtorile formate
de muntele Bunar-dag, i dupä un curs de 9 km. se a-
runea in marea Egeica in golful Strimone sau Orfani.
El primeste pe dreapta pe Strumnita care curge de N
vest spre est. Pe stanga primeste pe Bistrita, Giaiai
care trece prin orasul Seres i In fine Angista care uda
.sesul Drama impreunä ci afluentii sei. Struma märit cu
afluentii sei i cu apele lacului Takino, devine mare de
la lac pand la varsarea sa in mare.
Vardarul, (Axiu). Este cel mai mare si cel mai bun din-
tre toate raurile din Macedonia. El este un ram adanc
repede. Isvoräste din partea de est a muntelui Ciar-dag,
-ceva mai la nord de orasul Calcandelen, trece pe lâng-t
Scopia (Uskiub), apoi se indrepteazd de la nord-vest ca-
tre sud est pe la orasul Veles (Kiupruli) In jos, trecand
pe langd doud lanturi de munti inalti, i sträbatand pro-
vincia Moglenia i campia dintre muntele Olimp si Salo-
nic, Impartind Macedonia in doue pärti aproape egale.
se varsd In mare la 30 km. departe de orasul Salonic.
Acest rau la sorginte este mic, insa se märeste in cur
sul säu prin alte rauri ce primeste pe dreapta si pe stanga.
Cerna este afluentele cel mai Insemnat din dreapta Var-
darului, care udd sesul Bitoliel, strabate muntii Murihova,
apoi indreapta cursul sdu spre nord intre Murihova
Blatet si se varsä in Vardar putin ceva mai jos de Gratco,
care este o statie a liniei ferate.
.Acest afluente are o lungime de 267 km. si primeste
www.digibuc.ro
 15

de la muntii ce inconjurä sesul prin care trece, peste

treizeci de pârae, El primeste pe dreapta pe Shbova-reca,
5emnita 0. Dragor, care izvoräste din muntele Peristeri
(Porumbita), trece prin orasul Bitolia, si uninduse cu un
alt pârati, ce trece prin sesul Florinei, se aruncä In Cerna
In locul, unde râul apucä spre nord. Pe stänga primeste
alte trei päräuri, dintre cari doua izvordsc din muntii Mu-
rihova si udà sesul Perlepe, iar al treilea se aft' la sud
de primele si se varsd in Cerna aproape de satul Troiac.
Moglenul, izvoräste din muntii Caragiova, trece prin la-
cul Ianita si apoi se aruncd in Vardar.
Afluentii din stänga Vardarului sunt : Egri-dere, care iz-
voräste din Balcani, strdbate sesul numit Mustafa, si se
varsa !n Vardar intre Scopia si Veles. Bregalnila izvo-
räste din muntele Males, stabate campia si orasul Stip
(Istib) si se varsd in Vardar mai sus de Gratco.
Egri bugeac se varsa in lacul Ostrov.
Vistrita (Inge-Carasu, Aliacrnonl izvoräste din partea
de est a muntelui Gramoste, strdbate câmpia Castoriei si
Anaselitei (Lipsiste) indreptänduse spre sud pänä la m.
Burano, apoi se indreaptä spre nord est, trecând prin
mijlocul ramurei muntoase, Burano la nord si muntii Cam-
bunieni la sud, se varsä in golful Salonic.
El primeste pe dreapta pe : Linotope, Grebenitic §i Ve-
netic (Pläciarlu). Vistrita este aproape egal in lungime cu
Vardarul, si este unul din marile räuri ale Macedoniei.
Apel sale au o coloare rosie In timp ploios, din cauza
argilului rosu, ce se aflä in albia sa..
Sarandapor. Acest räu s'a numit astfel, pentruca cATA-
torul ce trece prin valea udatä de acest räu, trebue sa
treacä prin el de patruzeci de ori, caci curge serpuind.
El izvoräste din muntele Olimp, udd sudul tarei si se
varsä in râul Salembria (Peneul) din Grecia, care si el
trimite apele sale in marea Egeicä.
In Marea Ionia se varsä :
Arta, care isvoräste din muntii Pind, de langa Metova,

www.digibuc.ro
 16

curge de la nord spre sud, formand hotarul intre Turcia

Grecia, si se varsa in golful cu acelas nume.
Luro isvoraste din muntele Tomar, si se varsa in golf ul
Arta.
Glich isvoraste tot din muntele Tomar, si se varsa
marea Ionica In dreptul portului Fanar.
Ca lama isvoraste din muntele Nemersca, si se arunca
in mare in fata insulei Corfu.
In marea Adriatica se varsa raurile :
Báiasa (Voiusa). Isvoraste din muntele Find, aproape
de orasul Metova (Aminciu), curge spre nord-vest, trecand
pe la Premeti, i dupa ce primeste pe stânga pe Ergheri,
ce trece prin Arghiro-Castru, strabate provincia romti-
neasca Malacastra, si primind tot pe stânga si apele raului
Su,sila, se varsa in marea Adriatica la nord de Avlon:a.
Devol isvoraste din muntele tramoste, trece pe la co-
muna Pliasa si lacul Maliki, se indrepteaza apoi spre vest
unindu-se la nord de Berat cu raul 0 sum (Liumi Be-
ratic ), care isvoraste tot din muntele Gramoste si care
trece prin orasul Berat, formeaza raul Semen:, care separa
provincia roTaneasca Muzachia in doua parti Mal e pe
tarmul drept si Mad pe tarmul stang, si apoi se arunca
in mare. Acest rau formeaza hotarul intre vilaetul Ianina
Scodra.
Scumbi isvoraste din muntele Camna, curge pr nord,
apoi e indreapta spre vest, strabate sesul dintre Elbasan
Pechini si se varsa in mare la vestul acestui ora ,. A est
rau separa Albania in doua parti : Albania de nord s. Al-
bania de ud.
Arseni i voraste d n muntii Mali de la nord de Elba-
san, primeste mai multe cursuri de ape mici uda i cate
odata mii da sesul prin care trece si apoi se varsa In A -
riatica "ntre orasul Durazzo i Isn i.
Ismi is% r ste din muntii Croia de la nordul Tiranei,
se in pte za spre nord-vest, strabate sesul dintre Du-
razz si Al x'u, sau despartind partea Durazzului de a Ti

www.digibuc.ro
 17

ránei, i dupä ce primeste mai multe cursuri mici, se

varsa in mare aproape de orasul cu acelasi mime.
. Mati isvoräste din ramificatiile occidentale ale muntelui
Ciar-dag, strAbate tinutul Miriditilor, i primind pe ambele
parti mai multe cursuri mici de apä, se varsä printr'un
loc ingust in marea Adriaticg. In timpul verei este mic,
in cursul ernei insä, märindu-se de ploi, devine mai mare
si mai periculos prin bolovanii, ce rostogoleste.
Drinul. Este cel mai mare räu al Albanief, care isvo-
Taste din partea de sud-vest a muntelui Pietrina sub nu-
mele de Drinul Negru, trece pe lânga mondstirea Si. Naum
de la sudul lacului Ohrida, apoi sträbate lacul in toatà
lungimea sa de la sud la nord, ì reapare la orasul Struga.
Apoi se indreaptd spre nord, udal cazaua Dibra, se in-
cgrcd cu alte cursuri de ape mici pe dreapta i pe stânga,
si in urmä se uneste cu Drinul Alb ce viue de la nord.
Se indreaptà spre vest, apoi spre sud divizându se in douä
brate si formänd o micä insuld, se varsä in Adriatica, la
sud de Alexiu. Lungimea acestui rau este de 360 km.
Buiana isvorgste de la nordul lacului Scutari (codra)
intrà in acest lac, si dupd ce 1 strdbate de la nord la
sud, apare din, nou putin ceva la vest de Scodra. In timp
de iarnä, din causa abundentei apelor sale, inundd
pe unde trece. El formeazä putin i hotarul intre
Turcia i Muntenegru.

LACURI*)

Scutaii. (..codra). Acest lac, care are o suprafatä de

.

3ct0 kIm. p. apartine jumátate Turciei i jumätate Munte-

negrului. El are o formä lunguiatä, a cärui lungime este
de 3 klm. iar lätimea de 12 klm. si se indrepteazd de la
iiord vest spre sud-est, .und\e este inconjurat de rnunti,
unii goi, iar cei din spre est, unde este sesul Scodrei, verzi
si cu plairtatiuni, presentand alätorului o priveliste fru-
Vezi pag. 4 din Atlas.

www.digibuc.ro
 18

moasä. Spre est, este o mica insulä numita Hum. In par-

tea de vest a lacului, se aflä mai . multe insule locuite,
precum Vranina avand mai multe comune i Murigíaní,
in care se afla ruine de cetäti vechi. Apele acestui lac ca
si a celor din Elvetia, se märesc In timpul ernei si se
micsoreaza in timp de varä. Atat lcul, cat i /aurae din
acest vilaet sunt foarte bogate in pesti, din care se face
un mare comerciu.
Terbuf, lac situat in Muzachia Mare la sud de rani
Scumbi.
Ianina la sud de muntele Muscele. Are o lungine de
24 klm. iar lätimea de 5 klm. El este format din douä la-
curi unite intre .ele, din care cel de la nord se numeste
Lafis4ta, iar cel de la sud, care este mai mare se nu-
meste lanína. In acest lac se afla i o insula locuita de
pescari si in care fu omorat Ali Pasa. Apele lacului par
negre din cauza fundului säu negru de turbä. Apele la-
cului Lapsista comunicä printr'un curs subteran cu râul
Calama.
Livari la vest de Ianina pe langä tärmul märei. Acest
lac primeste apele raului Bistrita.
In vilaetul Monastir se aflä lacurile :
Ohrida. Este cel mai mare, cel mai bun si cel mai bo-
gat in peste dintre toate lacurile acestei täri. El are forma
unui segment cu o periferie de 8o klm. Lungimea sa este
de 30 klm., latimea de 16 klm. i adancimea de 15 metri..
La est se märgineste cu muntele Pietrina, la vest Ca mun-
tele Odonistea (Candaia), la nord cu platoul Ohridef, iar
la sud cu Livaniscu. Prin acest lac trece 4-Aul Drin, care,
isvoräste de langa monästirea Sf. Naum i ese In .partea
de nord a lacului la orasul Struga. In acesf lac se .a.flä
15 feluri de pesti, care se disting prin märimea.
tea lor, pentru care se serveau la mesele impdratilor Bi-
zantini, i chiar astäzi se servesc la mese alese. Locuitorii
Ohridel pentru pescuitul pe.stilor din lac, precum si a re-
numitului tipar, care este in mare cantitate spre Struga,
aduC statului un venit de 500-600 mii lei.
www.digibuc.ro
 19

Acest lac, fiind cel mai mare si cel mai bun dintre toate
ale Turciei, cu drept cuvânt se considerá ca lacul Geneva.
Pe tármul de est, la o depärtare de 4 km., se aflä sate
cu plantatiuni, la nord este platoul Ohridei, unde se aflá
situat in mod amfiteatric orasul Ohrida, spre vest sunt
muntii Odonistea, unde se aflá sate cu plantatiuni i pe
dealul ce doininä lacul se aflá mondstirea Sf. Maria, iar
spre sud unde se aflä un mare platou ce se intinde pand
la lac, se aflá monastirea Sf. Naum.
Preaspa. Lac situat la est de Ohrida, de care se se-
pard prin muntele Pietrina. In acest lac se aft* patru insule
dintre care una se Inaltá in formá conicä, in mijlocul
cáreia se afld o bisericd i o mondstire, iar in partea de
nord se aflá comuna Preaspa. Acest lac dupd ce primeste
apele ce se scurg din muntii vecini, se varsd in lacul
Drenova.
In timpul ploios se uneste cu Drenova si formeazd un
singur lac lung si mlástinos. El este bogat in crapi, päs-
trävi si tipari, cu care se face un mare comerciu In Mace-
donia si Albania.
Drenova. Este situat la est de Preaspa si mai mic de cât
cel precedent. Unit cu Preaspa i având in partea de est
la o micd depärtare comuna Drenova de la care a luat
numele, este inconjurat de sesuri frumoase i joase si din
el se scoate tiparul i alti pesti cu care se face un mare
comerciu.
Malichi. Lac situat la sudde Ohrida, de care se separá
prin muntele Camna. Acest lac situat intre Corceaua
Ohrida pe sesul Poiana, are o formá ovalà i prinieste
apele râului Devol, care'l strábate in toatá intinderea sa
aproape de comuna Pliasa. Apele sale se varsá prin o
cataractá. de 8 metri in strimt4rea formaa de Camna
Tomor. Atât positia acestui lac; cât i pestii sdi sunt re-
numiti.
Castoria. (Costur). Acest lac se aflä situat in partea de
nord-vest a sesului cu acelasi nume. Este inconjurat de
toate pärtile de munti, afará de partea de sud. El are in
www.digibuc.ro
 20

partea de vest o mica peninsula numitä Cosief, a carei

intrare este de 5 metri, ingusta la inceput, apoi se Mr-
geste formând o cetdtue cu mi turn. Lacul acesta are o lun-
gime de ro km., latimea de 8 km., si adâncirnea de 25.
metri. Ape le sale sunt curate si potabile când sunt mari.
Tdrmurile lacului sunt ornate di tarine frumoase, plMe-
cu pfantatiuni. Acest lac produce mult peste i apele sale
.se scurg in raul Vistrita.
Sarighiol. (Lac rosu). Acesta se afià situat langa Os-
troy, si are pesti mici si neinsemnati, cu care se nutreSc-
locuitorii din satele de prinprejur. El comunica pe sub
sol cu Ostrov.
Ostrov. Lac situat la nord de Sarighiol. El si a luat nu-
mele de la orasul Ostrov de pe thrmul sau de nord, pe
uncle trece calea ferata ce merge de la Salonic la Bi-
tam.
In vilaetul Salonic sunt lacurile :
Acest lac se afla pe sesul dintre Salonic i Vo-
dena si se intinde de la nord-vest spre sud est. El pri-
meste apele râului Moglenul alb, si comunica cu marea
prin rä.ul Carasmac. Spre est de acest lac, se afld ruinele
orasului Pella, vechea capitald a Macedoniei.
Doiran. Este situat la nord de Salonic intre Vardar si
StrUmnita. Are o forma sferica, marginindu-se .din toate
partile de munti, afard din partea de sud, unde se aflä
situat orasul cu acelasi nume. Apele acestui lac comunica_
cu Vardarul printeun curs de apä. Cea mai mare lun-
gime de la est la vest -este de 9 km., si cea mai mare la-
time de la nord la sud-est de 7500 metri.
Butcova. La est de Doiran i la vest de .Demir Hissar._
Acest lac situat la o inaltime de 8o metri, primeste pa-
râul ce uda valea Poroi si alte pârae ce isvordsc din mun-
tele Beles, si apoi apele sale se scurg in raul Struma..
Cea mai mare lungime a lacului de la nOrd la sud este
de 7.500 metri, iar cea mai mare lätime de la est spre
vest, este de 4 km.
Papa, lac situat in muntele Perim.
www.digibuc.ro
 21

Langaza. Este situat la est de Salonic la o departare

de 8 km.
Acest lac. de o adâncime de 4 metri, este in genere mo
cirlos si s'a numit astfel de la comuna cu acelas nume,
care se afla la nordul laculuI, renumita pentru apele sale
termale, unde vin multi locuitori din Salonic si din co -
munele de prin prejur in timpul primblverei si al verei.
Be§ic. Acest lac este unit cu lacul Langaza, si este mai
mare si mai important de cat acela. El este situat in fru-
mosul ses al Migdoniei, i apele sale se scurg in golful
Orfano, de unde vin diferiti pesti. Lacul- acesta este in-
conjurat cu diferite plantatiuni.
La nordul acestui lac, se afla lacul Mavrovo, care este
unit cu lacul Besic.
Takino. Acest lac situat in partea de est a sesulul Vi-
saltia, are o lungime ile 27 km. de la nord vest spre sud-
est, iar ldtimea sa. este de 13 km. El primeste din toate
partile mai multe cursuri de ape, dintre care cel mai in-
semnat eSte Struma i Angista.
Liman. (Sentorida), lac rnocirlos format de un pârau
al raului Marita aproape de Golf al Eno din vilaetul Adri-
anopol.
Porturi. Cel mai insemnat port din marea Adriatica
este Durazzo, care este foarte renumit, caci prin el se im-
portä in Albania si Macedonia o mare parte din produc-
-tiunile tarilor Europene. Acest port este o siguranta con-
tra valurilor marei prin capul peninsulei, pe care se aflä
asezat orasul Durazzo. In acest port stationeaza vasele so-
cietätei Loyd.
Avlona (Valona). Port situat pe golful cu acelas nume,
care desi este mai bun de cat Durazzo, totusi nu servä
ca deposit comercial din cauza climei sale insalubre, care
'1 face sà fie putin. populat.
In marea Ionica avem :
Aghii-Saranda. (40 sfinti) la nord de lacul Livari din
vilaetul Ianin a.
Prevezza situat la estrernitatea peninsulei cu acelas nume
www.digibuc.ro
 22

In interiorul golfului Arta se alid Salalzora.

In marea Egeicä avem :
Chitru (Pydna). Acest port are forma unui triunghiu.
Acum portul Tuzla inlocueste portul Chitru, la care port
locuitorii incarca sare pe vase mici.
Schela Caterina la sud de Tuzla.
Lefterohori se afla intre Tuzla si imbucatura Vistritei.
Salonic este portul cel mai mare, cel mai bun si cel
mai renumit din, toate porturile Macedonfei. Gura acestui
port incepe de la un Cap situat la vest intre Vardar si
Vistrita i Caraburnu la est. Acest port este renumit prin
coin erciul sdu, cäci prin el se importä. produsele Euro-
pene, si se exporta productiunile Macedoniei.
Cavala este *in fata insulei Taso. In evul media a fost
un depozit important al Genovezilor, de la care a primit
numele. Este al doilea port insemnat dupa Salonic.
Porto-Lago §i. Dedeagaci sunt asemenea porturi insern-
nate, precum i Eno de la imbucatura raului Marita.
In marea Marmara sunt :
Galipole, care este cheia Dardanelelor. Ganos, Rodosto,
Silivri i Constantinopol, asezat intre Bosfor, Cornul de
Aur si Marea Marmara.
Campii. Aproape toatA Turcia Europeana este o tarA
muntoasd. Muntii sai se Indreapta In diferite directiuni si
inconjurä inaltele i neregulatele sale câmpii.
In vilaetul Adrianopol este Campia Adrianopol, cc-
prinsà intre raul Arda, Marita, Erghine i marea Egeicä.
Campia Ghiumurgina la suclul acestui vilaet iar la vest
de aceasta este Campia Ianita-Carasu. Ambele aceste
câmpii sunt renumite prin burnbacul i tutunul cel bun ce
produc si care se exporta prin Porto Lago i Cavala.
In vilaetut Salonic avem : Campia Drama, renurnita prin.
tutunul
Campia Seres udata de raul Struma este foarte fertilä.
Lungimea acestui ses de la nord la sud, este 27 klm. iar
de la vest la est de 104 klm. Acest ses se margineste
de muntele Beles, Cenghel, Meniki, Bunar-dag si Cursa
www.digibuc.ro
 23

Balcan. Câmpia Seres este sträbdtutd de cloud drumuri

mari, unul de la nord la sud prin valea rdului Struma ;
iar cellalt de la vest la est prin frumoasa i bogata vale
a *Poroi pand la lacul Butcova, de unde incepe spre sud-
est sesul Giumaia de jos si sesul Seres.
Câmpia Imita-Vardar udatd de râul Vardar
In vilaetul Monastir sunt :
Câmpia Perlepe gi a Bitoliei, care se intinde pAnd In
muntii Murihova, si este udatd de räul Cerna.
Câmpia Cailar gi Câmpia Castoriei, prima la est si cea
laltd la vest de Vlaho-Clisura, si sunt udate una de Egri-
bugeac i ceal'altd de Vistrita.
Campia Corceaua saü Ghiorcea la sud de lacul Maliki.
Câmpia Caterina la est de Olimp.
In vilaetul Cusoya sunt :
Câmpia Scopia udatd de Vardar. Câmpia Prigtina saii
Cosova Polje sau aimfria Mierlei, renumitd in istorie prin
lupta lui Mircea cel Batrân, Domnul Munteniei, cu Turcii.
In vilaetul Scutari sunt : Câmpia codra la nord, udatd
de Drin. Câmpia dintre Alexiu i Durazzo i Muzachia la
sud.
In vilaetul Ianina este : Câmpia Iamnei gi Câmpia Arta.
Clima. In Tracia, adicd in vilaetul Constantinopol i Adria-
nopol clima este bunà i sändtoasd mai cu seamä pe laugh*
muntii Rodopè. Pe langa tairmul mdrei Negre este asprd,
calci aceastd, parte, a Wei este espusa vnturilor de est.
.Dealurile sunt productive, Insd nu sunt bine cultivate.
In Macedonia, adicà in vilaetul Salonic si Monastir,
clima este asemenea sändtoasä, dar paimântul desi pro-
ductiv, este putin cultivat din cauza lipsei de lucrätori *si
din cauza nepriceperei bor.
Albania, fiind o tard mai mult muntoasd, clima sa este
dulce ; pe tärmuri i pe câmpii este calda i nesdnátoasd.
Dealurile pe unele tarmuri sunt putin productive, iar al-
tele mai mult.
Epirul, fiind in general o lard muntoasd, petroasd
rapoasd, are o climd moderatd, sändtoasd i potrivia pe
www.digibuc.ro
 24

tarmuri, având multe vdi udate de râuri i pârduri mime-

roase.
Epirul ,este productiv in pdrtile joase i neproductiv in
pdrtile muntoase, nefiind bine cultivate.
Vara este o cdldura foarte mare in Albania maritimä,
temperatura se ridicd pând la 36° si 38° centigrade la
umbrd. In Noembre i Decembre incep ploile i inunda-
tiunile, Zapada i frigul tin panä la mijlocul lui Martie.

www.digibuc.ro
 GEOGRAFIA POLITICA

FORMA DE GUVERNAMÂNT

Turcia este o monarchie absoluta. Impäratul tarei se

numeste Padisah sau Sultan.
Sultanul pe laugh' afacerile politice, ingrijeste si de cele
religioase. El se numeste Sultan Abdul Hamid Han II,
s'a urcat pe tron la 19 August 1876. El detine legea
care se executa si se modifical prin interrnediul Vizirului
(Primul Ministru), seful suprem al administratiunei, i prin
Muftiu sau .ec-ul Islam (Patriarchul Turcilor), a cdrui a-
tributiune principala este interpretarea fideld a legii. Muf -
tiul este seful corpului judiciar si religios al Ulemalilor.
Muftiul sanctioneaza si executd prin fetva, ori-ce ordo-
nanta ce emanä de la autoritatea superioard.
Ministrii Wei, care poarta titlul de Musir, au aproape
aceleasi atributiuni cu ale ministrilor celorlalte state ale
Europei. Ei impreund cu Seic-ul Islam si sub presedinta
Vizirului, compun un mare consiliu de stat, care delibe-
reazd asupra tutulor cestiunilor de interes general si de
politica esterioara.
Aceastä organisare se compune din zece consilieri :
1. Consiliul de Stat. 2. Al Instructiunei Publice. 3, Al
rdsboiului. 4. Al artileriei. 5. Al amiralitätei. 6. Al finan-
.celor. 7. Al agriculturei. 8. Al minelor. 9. Al Politiei.
AI fabricatiunilor militare.
Limba oficiald este limba turcä.
www.digibuc.ro
 26

IMPÄRTIREA ADMINISTRATIVÄ *)
Turcia Europeand se compune din vechile provincii :
Tracia, Macedonia, Albania, Epir i din instilele Lemno
Imbro, Samotrachi i Taso din marea Egeicd.
Din punctul de vedere administrativ, Turcia se imparte
in seapte vilaete. Fiecare vilaet se impartd in 'sangiacuri
fiecare sangiac in cazale, i fiecare caza in nahie i carte.
eful vilaetului se numeste Valiu, al sangiacului, Mute-
sarif, al cazalei se numeste Caimacam, al nahie Mudir,
si a lui carie, Muhtar.
i Caimacamul se numesc de Sultan,
sunt ajutati de un consiliu de administratie compus din
representantii diferitelor popoare ale provinciei.
Comunele au pe Muhtari, alesi dintre locuitorii ajutati
de un consiliu de bdtrani care aiutd la repartisarea im-
positelor.
Cele seapte vilaete sunt :
I) Vilaetul Constantinopol
2) Adrianopol Tracia
3) > Salonic 1
4) » Monastn- Macedonia
5) » Cosova
6) » Scodra (Scutari) Albania
7) Ianina Epir
8) Insulele : Taso, Samotrachi, Lemno si Imbro.

POPULATIUNE

Intre Balcani i ultimele ramificatiuni ale Pindului, si de-

la portile Constantinopolului pand la Adriatica, traeste in
niste 4Culburí de vulturí pe muntí> 'o populatiune roma-
neascä sau aromâneascä de mai bine de 750.000 de su.
flete, care timp de atâtea secole, a isbutit sd-si pästreze,..
1) Vezi pag. 4 din Atlas.
www.digibuc.ro
 27

feria de orice amestec, un neam i o origha comura cui

a Românilor din Dacia Traianä. Atesti Romani se numesc
Romtiní Macedoneni, de la provincia Macedonia locuita
de ei.
Romanii din Macedonia se numesc pe sine Romani, A-
români i Armâni. Inäintea cuvintelor care ineep cu con-
soana r .RomânuI Macedonean pune un a spre a le in-
dulci, astfel din cuvintele : râu, ros, rdu, rumeg. ei zic :
arati, arcs, ardu, arumeg. Tot asernenea din Român, s'a
format Aromân. i prin eliderea vocalei o, face Armin.
Popoarele cele-l'alte din tail, precum : Turci, Albanezi,
Greci, Bulgari, Sarbi si Evrei, fiecare limba lor. A-
ceste natiuni strdine, dau Românilor Macedoneni diferite
numiri : Turcii numesc Vlah §i Olah, Grecii numesc
Via& ì Cutovlahl, Bulgarii i Sarbii, TIntar sau Sin-Tar,
nume departe de a fi un nume de ocara, este din contra.
un nume de lauda, cdci insemneazd : Fiu de imparat.
Cand Slavii au venit in Peninsula Balcanied, au gash
pe Vlah, care si atunci representa stratul cult al Penin-
sulei. De aceea, pentru respect de admiratie l'a numit Sin-
Tzar, adica fiu al impardtesei lumei, fiul Roma' eterne. Al-
banezii numesc Via, adica : frate.
In peninsula Balcanied, sangele roman s'a amestecat cu
acel al Tracilor, niste triburi care locuiau pe acolo si in-
rudite de aproape cia ale Dacilor.
Istoricii ne spun, cà o singurd .masa unitä i uniformá
ca origind, limbà i traditiuni s'ar fi intins de la Carpati
Ora la ultimele ratnificatiuni ale Pindului si de la Adri-
atica pand la Marea Neagra, daca puhoiul Slavilor nu s'ar
fi interpus, taind in cloud poporul românesc. Acestei des -
pärtiri se datoresc deosebirile care existä astäzi intre graiul
Romanilor si al Aromânilor.
Dintre toate popoarele din peninsula Balcanied, mci u-
nul nu este superior, at-at fisiceste, cat i ca energie in-
telectuald, .poporului ardmânesc. Lungi veacuri a dormit
in ei constiinta unei mari origine, si nu era visibila de
cat puterea descedena, care i a pdstrat neatinsi de vije-
www.digibuc.ro
 28

liile seculare desläntuite asupra Balcanilor. Cele 13 se-

cole n'au fost neactive pentru Armani. Ei in tot decursul
Evului Mediu si a timpurilor moderne -au fost ca un to
rent continuu de bdrbati, care s'a risipit in profitul causei
slave si a celei grecesti. Istoricii Bizantini ne spun cum
ei au format Voevodate (Celnicate) ca Megalovlahía (Vala-
hia mare) si Anovlahla (Valahia de sus), atat de mari
atat de puternice, in cat un singur impdrat nici cà i-at fi
putut supune.
Cand Turcii au venit in Europa, au coprins putin câte
putin toatd tari locuitd de Armâni, insd numai in secolul
trecut, acestia au devenit cu totul supusi Turcilor.
De la ocuparea Pindului si a Tesaliei de cdtre Turci,
pând in secolul trecut Armânii s'au bucurat de anumite
privilegii din partea Impäratilor Turciei, cari le asigurau
0 frumoasd independentd nationará.
Cele 14 CeipiMnate ce existau indinte de urcarea pe .
tron a lui Soliman Magnificul, au fost o organizatie mili-
tark destinatd sd apere teritoriul Macedoniei de incursiu-
nile de la nord si de la sud. Aceste cdpitänate coprin-
deau parte din Macedonia (Veria, Servia, Elasona, Gre-
bena si Amer) o parte din Tesalia (Olimpul, Mavrovuni,
Lachia, Agrafa, Patragic, Malacasi), in Etolia : Veneticu,
in Àcarnania : Xeromeri, iar in provincia Dorida se afld
Lidorichi. Cu timpul nurndrul cdpitdnatelor s'a imultit, iar
functiunea devenità ere.ditark s'a prefäcut in centrul de
grupare a celor mai nobile si mai insemnate familii Aro-
mânesti. In mânele cdpitanilor nu era numai justitia mi-
ci i justitia civilà i autoritatea morald
Ceea ce este de notat este cd Aromânii nu plateau bir
propriu zis, ci un mic prezent anual, pe care nu-1 värsau
in casa fiscului, ci-1 trimiteau prin cdpitanii lor de a drept
cdtre mama Sultanilor, care era protectoarea lor si la
care fäceau orice reclamd deadreptul pânä in timpul lui
Ali Pasa, satrapul Epirului, care le-a luat toate drepturile
intre anii 1820-1854, cdzând i ei in aceiasi categorie.
ca si celelalte nationalitäti crestine din Turcia.
www.digibuc.ro
 29

efii cdpitänatelor se numeau Cápitani, i domniau peste

un popor independent de Turci, si erau cum au fost
Domnii din Valahia ,si Moldova, cu singura deosebire ch.
Cdpitänatele erau mult mai mici. Recunoasterea Cdpita-
nilor ei a supusä la aceleasi formaliati ca si pentru dom.
nii din Romania. Chemarea unora dintre apitani la Cons-
tantinopol si uciderea lor acolo, sau asasinarea in pro-
vinciile lor, dar mai cu seamd in resedintele din provin-
cii, cäci in locul unde domneau cäpitanii, cu greu in-
drdzneau cei trimisi din Constantinopol sd execute asa-
sinarea, toate acestea s'au practicat ca i in Romania.
Ceea ce deosebeste pe cdpitanii din peninsula Balca-
nicd de domnii din Romania, este c.a. Aromanii nu primirä
nici odatä sd aibd Cdpitan Grec sau Albanez, pe cand in
Romania au fost nurniti deadreptul si Greci si Albanezi,
pe când la Aromâni, cdpitanul exista de la sine in pro-
vincia sa si cerea numai recunoasterea. Capitanii dar,
erau un fel de Bei crestini ai Sultanilor recunoscuti peste
Aromâni, si de aceia ii vedem numiti de Turci, Vlak Bei,
Turcii, la venirea lor läsard neatinse privilegiile cdpitä-
natelor cu scop ca cu timpul sd supund i pe locuitorii
de pe munti. Aceasta este cauza pentru care, pe cand
in orasele i satele de pe câmpii, locuite in mare parte
de Greci, domnesc Turcii si se aseazd cu farnilii si zidesc
giamii, pe munti unde sunt Aromâni, in nici o comunä
Aromâneascd nu se aseazä nici o familie turceascA si nu
se vede incà pand astäzi nici o urmd de bisericd tur-
ceascä. Nu numai atât, ci Cdpitdnatele Aromânesti erau
locuri de refugii inviolabile, si nu numai Turcii n'aveau
voe sd se aseze si sA treacä prin ele, ci chiar i un facd-
tor de rele, dacä apuca sA intre pe teritoriul unui cdpi-
tänat, era schpat si nesupdrat pentru totdeauna.
Aromânii conservarä un fel de guvernämant democratic,
träind nevätämati si nesupdrati, pe ccind vecinii kr de a-
ceiasi erau expu0" mii si mii de nenorociri din
partea Turcilor. Aceastd organizare a Armânilor dateazd

www.digibuc.ro
 30

când ei se asezarä in peninsula Balcanicä ca cuceritori

si ca colonWi Romani.
Yana când Romanii avura. domnia, Aromânii erail ase-
za i in orasele mari de pe camp si pe munti. Cand insa
dorninatiunea romana slabi sub imperatorii Bizantini,
nu mai domina idea Romand in Bizantiu si incepura
barbarilor, din cauza cà frânele guvertmlui nu se
-mai tineau de mani abile si puternice ; Aromanii din pe-
ninsula Balcanicä, care erau deprinsi pând atunci a domni,
vazand imperiul invadat i ne mai putând resista, ince-
purd a se retrage la munti i numai la munti, acolo, unde
dejà se aflau Aromâni asezati de Romani ori-unde erau tre
catori printre munti, si se fortificard acolo, asezându-se in
locuri strategice i greu de atacat.
Tosi câti au väzut orasele Aromânesti, rdman mirati de
.gustul ce au avut oamenii aceia, care au dat planul a
face sate si orase pe niste coaste de munti, astfel ca sä
fie ca suspendate casele.
Toate orasele Aromânesti din Turcia Europeana, par a
fi mai mult niste Cuiburi de vulturi pe munti de cat orase
de oameni. Intrarea in ele este inkcesibild, iar retrage-
rea totdeauna asiguratä pe vârful muntilor In paduri,
bar, nu numai orasul intreg este o fortareata., dar chiar
casele sunt astfel asezate, ca una sä apere pe cealaltä.
Fiecare casà la intrare presinta cloud laturi esite afard de
o parte si de alta a usei, si in aceste laturi, sunt un fel
de gäuri, prin care oamenii din casa pot da cu pustele,
iar pe deasupra usei este un fel de balcon inchis, dar cu
gaud pentru a turna de acolo apa fiarta sau unt-de lemn
ferbinte, asupra acelora, care ar cäuta sä sparga usa, sail
pentru a da cu pusca de acolo. Casele cäpitanilor sunt
astäzi ca niste casteluri, i asemenea ruine se dflä in
toate comunele Aromânesti, mai cu seama la marginea
comunei sau pe locuri mai inalte, de unde sa poata a-
pära comuna. Mai inainte, Aromânii intrebuintau cuvântul
ditun i castru in loc de sat si comunä, ceeace dovedeste
ca" satele lor erau mai mult niste statiuni militare sau a-
www.digibuc.ro
sezate pe urmele statiunilor militare, fortificate de alta-
,clata ale legionarilor romani.
Deci, Arom'anul s'a retras de la camp Ia munte,
impins de instinctul de conservare, pentru cà si-a iubit
familia mai mult de cat celelalte neamuri, si nu voia, ca
stand In campie i pe lunci, sä fie domnit de altii. Aro-
rnanul nu este iobag nicäiri. Muntii i comunele sunt pro-
prietatea lui ;" pe când Grecii i Bulgarii sunt In majori-
tate robi ai glebei, ilotii musulmanilor.
Aromânii sunt Inzestrati cu multe i pretioase insusiri :
ei sunt harnici la muncd, indräsneti in intreprinderile lor,
viteji In lupta, räbdatori In nenorociri, intälepti in vre-
muri turburate, ca i In timp de pace, statornici, pasträ-
tori ai spitei neamului, iubitori i curati In casa, ospita-
lieri, gata da viata pentru familie i capabili de cele
mai mari sacrificii, când se devoteaza unei idei.
Arornânii se Impart in mai multe ramuri : Fdroroti,
Voscopoleni, Greimusteni, Arnducheni sau Musackiari,
Olimpieni, ifrIeglenil ai Seresului i ai Rodopelui. Aceste
-ramuri se deosibesc prin oare-care particularitäti de limba,
prin ocupatia lor, dar mai ales prin portul lor deosebit.
I. Fftrprotii. Se zice cä ei, îi trag numele de la sa-
tul Frasari din vilaetul Ianina, dupa altii de la orasul Far-
sale din Tesalia, unde armatele lui Pompeiu au fost In-
vinse de Cesar, si apoi imprästiate prin munti.
Farserotul este sänätos, man dru, In alt, svelt si frumos la
chip. Fruntea mare, fata ovalä, ochii negri Incadrati de sprin
cene arcuite, figura albä, pe care o coloreaza un sange jute
si generos, fisionomii din acelea care participä din nobletea
aquilei i majestatea leului. Ei sunt vioi, ageri ca cdprioa-
rele, destepti si foarte rasboinici. Costumul lor este alb,
iar la cingatoare, poartä cutite, revolvere i pistoale cu
manerele Incrustate. Nici o altä nationalitate din Penin-
sula Balcanica n'are un port mai frumos de cat al bor.
Femeia FarserotulUi este de asemenea frumoasa la chip
cu statura svelta, dreaptä i mandrd. Ea este fatä o-
-nesta, mama' devotata i sosie credincioasa pana la moarte,
www.digibuc.ro
 32

caci divortul nu exista la ea. Femeia Farseroata manueste

arma, tot aza de bine. ca si barbatul sau, când e vorba
a-si apdra onoarea si mândria so. Pe cap, ea poarta o po-

doaba numita Ciceroand. Ei traesc in cete de cate trei miT

suflete, conduse de o capetenie a lor, numita Celnic, ale
carui hotaräri sunt fara apel si fara recurs. Acest trib e-
minamente pastoresc, are obiceiul de a pribegi cu turmele-
www.digibuc.ro
 33

si cu tot avutul lor dintr'un loc intealtul. Acest obiceiu

'1 au si Aromânii Epiriati, ceea ce a fäcut pe Nicetas sä-i
numeascá eMeteorii Tesaliei .
Indatä ce vine toamna, 'si strâng turmele, 'si IncarcI
bagagele, 'si iau nevestele si copii, plecând cätre regiu-
nile mai putin aspre, unde mai pot gäsi päsuni pentru tur-

Aromâni Färrroata.

mele lor, si Intoreandu-se iaräsi, de indata ce vine pri-

mävara, pe la calivele lor, asezate pe piscurile ,muntilor.
latä felul cum descrie Pouqueville, ambasador Francez
pe 1'6.'110 Ali-Pasa din Ianina, drumul lor :
A Pe coastele muntilor, se väd turmele indintând In co-
loane §erpuitoare ; sunetul talancilor de la gâtul tapilor
si al berbecilor, strigätele animalelor de tot felul, vocile
www.digibuc.ro 3
 34

amestecate, premerg, insotesc qi urmeazä lungul §ir al e-

migrantilor din Pind, care '§i revara populatiunea sa va-
ratica cätre luncile Macedoniei. Batrâni, flacdi, bärbati,
fete imbracate cum erau in vechime fecioarele Spartei, ma
mele impovärate de leagänul noilor nascuti, pe cad 'i poartä
-ca in desagi pe umerii lor, cu tolii pa§esc inconjurati de
animale domestice §i incarcati cu bagage, d'asupra cArora
cantä coco§ul, ceasornicul calivelor, anuntând orele noptii .
Far§erotii sunt foarte putin religio§i, de aceea preotii
greci n'au asupra lor nici o inrâurire. Unii din ei s'ati sta-
bilit pe lânga cei-l'alti Aromâni, prin comunele Târnova,
Magarova, Nijopole, Corceaua, Pliasa, Pisuderi etc.
II. Voscopolenii. Acest trib vi-a luat numele de la ora-

Arornani Voscopoleni din Beala.

§ul Vosco pole sau Moscopole, situat la vestul vilaetului

Monastir, astäzi in ruine. Voscopolenii au intftetatea in cul-
www.digibuc.ro
 35

tarä i civilisatie i vorbesc dialectul cel mai ales. Acest

trib de Aromäni a dat pe vestitii architecti, care au uimit
I unea prin lucrarile lor märete. Ei se mai ocupä cu co-
merciul si cu industria. Ei fac comerciu intins In toatä Tur-
cia i cu cele mai insemnate porturi i orase din stritinä
tate, si tot ei dau pe industriasii de taknt, pe profesorii
pe omenii luminati ai Aromânilor. Afarä de Voscopole,
ei se aflä räspânditi prin Corceaua, Biro lia, Ohrida, Resna,
Iancovet, Gopes, Moloviste, Magarova, Thrnova, Crusova,
Clisura, Neveasta i prin toate comunele Aromânesti 'Ana
la. Scopia (Uskiub). Marele mitropolit Andrei aguna din
Transilvania era Voscopolean.

Un GrAmustean.

III. Gramustenii. Acestia si au luat numele de la mun-

tele Gramostea, situat la vestul vilaetului Monastir. Ei se
www.digibuc.ro
 36

ocupa cu 'Astoria ca §i Faqerotii, insa migreaza mai pu

tin de cat ei. Afard de aceasta, se mai ocupä cu corner-
ciul i cu industria. Comunele lor sunt stabile §i se afla
stabiliti in Hrupite, Belcamen, Negovan, Blata, Nijopole,
Cru§ova etc. Cei rama0 in munti, traesc sub jurisdictiu.
nea unor §efi ai lor, numiti Celnici. Ace§tia sunt foarte
bogati §i au o mare putere morala asupra locuitorilor.
mustenii sunt neincrezatori, de aceea anevoe se pot inrla.
IV. Muzachiarii, Arnäuchenii sau Albano vlahii sunt

www.digibuc.ro
 37

'Romani din Albanid. Ei se numesc intre ei Romani (nu

Armani, nici Aron-rani, ca restul Macedo-Romanilor). Ei
locuesc prin Scodra, Tirana, Cavaia, Durazzo, Elbasan,
Berat, Av lona si ocupd aproape toate satele coprinse in-
tre Durazzo la Nord si muntii Himara la Sud, de pe li-
toralul mdrei Adriatice.
Provincia Musachia, locuitd exclusiv de Romani i si-
tuata pe ambele maluri ale raului Semeni, a fost prindi-
patul Musatilor, si era cunoscutd cu numele de Musatius
si Musacius, de uncle Musachia. In aceastà provincie se
-aft presdrate aproapé 15o de sate romanesti. Asemenea
-tinutul Malacastra este aproape tot romanesC.
Locuitorii de la camp sant agricultori si crescdtori de
cei de la munte pdstori ; iar cei stabiliti in orase
sunt comercianti si industriasi. Acestia sunt vestitii croi-
tori in impodobirea hainelor cu gaitane. Ei sunt lucrätori
buni in filigrarne de argint si de aur. Ei fabria. arme,
Impodobind manerele pistoalelor si hangerelor CU o mä
estrie minunata Romanii din provincia Musachia se. nu-
rnesc i Musachlari.
V. Epiriatii. Aromanii din vilaetul lanina i cei de pe
oasta orientahl a. Pindului, se numesc .Epiriafi sau Epi-
i-ofi. Ei se ocupà in mare .parte cu pästoritul si cu in-
Austri a.
Acesti Aromani sunt foarte resboinici, Arsi au jucat un
rol insemnat in luptele pentru independenta Greciei. A-
romanii din Epir sunt bravi iubitori de independenta.
Sub domnia Sultanilor, cand au fost supuse a-O.-tea state,
Aromanii din Epir n'au ajuns a fi considerati ca raiale.
Ei erau in legdturd de o vasalitate nominald. In schimbul
until tribut neinsemnat, i acesta sub forma de peschq,
ei se bucurau. de o autonomie desdvarsitd, sinonirra cu
independenta. Iirmanurile comunei Perivole, ce se pas-
treazd Inca' vorbesc destul de elocinte in aceasta privintà.
Ralik la Ali Paso. din Ianina, aceste drepturi ale Aroma-
nilor din Epir, se pästraserd intregi i neatinse, respec-
tate cu. sfintenie de ambele i arti.
www.digibuc.ro
 38

Toate comunele din Epir sunt cliefalohori, cuin le zic

grecii, adica : pdmantul, locuintele si tot ce este pe el,

Celnicul Ioan Zarma din comuna Avela cu sotia sa.

apartin 0 sunt proprietatea numai a Aromanilor. Atat pe

coasta orientald, cat §iwww.digibuc.ro
pe cea occidentald a Pindului, co-
 39

niunele Aromânesti formedzä o masä. compactä. Orasele

confunele locuite de ci sunt : Ianina, Aminciu (Metova).,
Turia (Crania), Amer, adiasa (Vovdsa), Grebeniti, Floru,
Cernesi, Laca (Laista), Paliohori, Leasnita, Breaza. Furca.,
Armata, Dubrinova, Samarina, Smixi, Avela, Perivole, Sá-
racu, Trestenic, Prevezza etc. Femeile lor sunt robuste,
tenace i muncitoare. Pe Iângä pdstorie si industrie, ei se
ocupd i cu adicd cu transportul märfurilor
productelor In interiorul tärei, care acum a decdiut din
cauza facerei soselelor.
.VI.. Olimpianii. Acesti Aromâni s'au numit astfel, pentru
csd locuesc pe lângd muntele Olimp. Ei se ocupd cu co-

Arornani Olimpiani.

merciul, industria casnicd, precum : tesatoria, cu lemnd-

ria, pästoritul, cu culegerea Ore i cu agricultura ; Insä
nu ca lucatori, ci ca proprietari de pämânturi, de oarece
un strat adevdrat tärdnesc nu exista nicdiri la Aromâni,
www.digibuc.ro
 40

afarä de cei din Meglen. Localitatile ocupate de ei sunt :

Salonic (Särunä) Vlaho Livad, Veria, Caterina, Cochinopol
Carita etc.
VII. Meglenii. .Meglenii sunt Aroinânii asezati in provin .
cia numità Meglenia, situatà intre muntele Caragiova si
Vardar, si udatä de râtil MeglenuI, afluente al Vardarului.
Ei sunt foarte muncitori, fábdätori, dar cu temperament
rdsboinic. Ei locuesc In comunele : Liumnita, Sirminina,

Aroman din Meglen.

Conita, Birislau, Lunzini, Osani, Nânta, Isvor, Cupa, Cer-

nareca, Barovita, Boemita, Huma, Ramna, Cornusor etc.
Cei din ordselul Nânta sunt trecuti la Islamismv, Despre
limba si moravurile acestor Aromâni a scris cu mult talent
d. Pericle Papahagi in cartea sa, intitulatä. «Megleno-Ro-
mânii».
Aromânii din Meglen se ocupä cu agricultura si indus-
tria. Ei sunt scurti la vorbä si stäruitori la muncl.
www.digibuc.ro
 41

VIII. Aromanii din Seres. Acesti Aromârn locuesc san-

giacul Seres i toatä valea udatä de râtil Struma, fiind
absolut stäpâni pe defileurile Rupel si Cresna-Vlahi udate
de acest râu. Barbatii sunt renumiti prin voinicia lor. Mân-
dri i leventi, bine fäcuti, destepfi i cutezdtori. Pe langa
pástorie ei se ocupà cu industria si cu Comerciul, care
este inclusiv in mânile lor. Femeile i fetele sunt svelte
frumoase. Ele se disting prin frumusetea i calitátile
bor de bune gospodine.
IX. Aromânii din Rodope. Pe coasta orientald si occi-
dentalá a m. Rodope, se aflá asemenea multe comune aro.
mânesti. Locuitorii lor se ocupd mai mult cu pästoria
omerciul.
Aromânii se aflä respAnditi in toate vilaetele Imperiului
Otoman din Europa, formând comune pur aromâne sau
amestetati cu Turci, Albanezi, Bulgari si Greci. Albanezii
se afid in Albania si Epir. Bulgarii se intind in vilaetul A
drianopol, Salonic i Mobastir pânä la muntele Ciar-dag,
spre apus care 'i separa de Albanezi si pând la o linie
orizontalá dusá din Pind prin Castoria pand la marea E-
geick care 'i separa de Greci spre sud.
Pe langa ramurile de Aromâni enumárate mai sus, tre-
bue a mentiona si pe Copeiciari i pe Vkhazi. Acestia lo -
cuesc la sudul vilaetului Monastir in districtul Grebena,
pe la granità in muntii Hasia (Cambunieni), adica de la
comunele aromânesci de pe coasta orientala a Pindului
pâtiä la muntele Olimp. Copáciarii au costumul si obi-
ceiurile aromânesci, vorbesc insä greceste. Ei se ocupá cu
pástoria prin väile si dealurile Pindului. Copáciarii sunt
ráu 'väzuti i tratati de conationalii lor. Desi vecini, Co.
paciarii sunt esclusi de integritatea datinelor si relatiuni-
lor celorlalti Aromâni, ei sunt considerati ca renegati, ca
oropsiti de tot neamul aromânesc. Ei stiu limba aromâneascä,
dar nu o vorbesc in familie.
Tot in districtul Grebena se aflä câteva comune ocu
pate de Turci, cunoscuti cu numele de veddha,
tea popularä priveste ca pe niste Aromâni turciti. In
www.digibuc.ro
 42

schimb aceti Turci Valahi vorbesc greceste, un dialect

sonor i foarte pläcut. Ei sunt pacinici j activi, iar ocu-
patia lor este plugäria i cresterea vitelor.
In muntii Veriei se aflä. Sciraceicianii, un trib nomad care'
vorbeste greceste, insä se asearnáná in totul cu Aromâ.nii.
Ei duc o viata fiomadä, 0-0 construesc colibe tuguiate de
formä conicä, numite

Religiunea
Religiunea dominantá este cea Mahomedand, iar capul
ei este Seic-ul-Islam. Afarä de aceastä religiune, care apar
tine Turcilor, celelalte popoare care locuesc in aceastä
tara, apartin religiunii crestinä ortodoxa, a Armenilor,. a
Catolicilor si a Ebreilor.
Capul bisericei crestine ortodoxe se numeste Patriarch.
El '0 are resedinta in Constantinopol in mahalaua Fanar.
El este ajutat in tegularea afacerilor religioase de un si-
nod compus din 12 mitropoliti, care se reinoesc la fiecare
doi ani ; iar in afacerile civile, este ajutat de un consiliu
compus din 72 membrii laici si de adunarea generalä
formatá prin reunirea sinodului, a consiliului national si
notabililor natiunii grecesti. Aceasta adunare represintä_
puterea comunitátii. Ea impreund cu delegatii din pro
vincie aleg pe Patriarch.
Acesta odatá ales, primeste de la Sublima Poartä un
brevet (berat) de investitura.
Mitropolitii i episcopii sunt alesi i depärtati de sinod.
Capul bisericei catolice este -Papa de la Roma, care'si
are un representant al säu in Constantinopol. Tot aci
are resedinta si Patriarchul Armenilor, Marele Rabin al
Ebreilor i Exarhul Bulgarilor.

Instructiunea
Din punctul de vedere cultural, Aromânii sau Armânii
intrec pe toate celelalte nationalitati din Turcia.
www.digibuc.ro
 43

Cea mai de capetenie insusire a lor, este dorinta de a_

se cultiva, ca cu modul acesta sä-si usureze traiul. Aro-
mânii intrec in mteligentá pe toate celelalte neamuri dim
tara lor. Desi invatamântul este läsat numai pe seama co-
munelor i iu este obligator, cu toate acestea nu se afld
nici un Aromân, care sà nu stie citi, scrie i socoti. Nu
este pästor farä carte, dup.' cum nu se gäseste barbat, care-
sa nu fi fäcut o faptà vitejeascä in viata lui. Poporul Arch
mân nu este un popor de tärani, ci un popor liber si in
dependent, constient de forta si inteligenta lui. Multi din
ei nu se märginesc numai la prirnele elemente de scriere
citire, ci sunt cunoscätori ai literaturei grecesti, pose
dând diferite biblioteci cu cärti franceze, latine i italiene.
Invdtdtorii de prin comune sunt plätiti de locuitori, sit
nu e nici o comunä (hoarä) aromâneascä care sd n'albd
scoalä. Când familiile dintr'o comunä se coboard toamna
la carnpie, iar vara se urca la munte, ele sunt insotite de
invdtätorul lor.
Mai näinte Armânii primeau instructiunea in limba
greacä.. Cea dintâiu scoald aromâneascä s'a infiintat la
1864 in oräselul Tärnova, sub conducerea D lui Dim..
Atanasescu. Apoi treptat s'au infiintat i imultit numärul
scoalelor in diferite comune i orase unde copii Invatä
carte in limba lor maternä. Pe langa scoalele primare se
aflä un liceu (1881) si. o scoalä normalä de fete la Bito-
lia, un gimnaziu la Ianina (1887), care la 1902 s'a trans-
format in scoald comarciald, si o scoalä comerciald la Sa-
Ionic (1899). Nu tot astfel se petrec lucrurile In comunele-
grecesti, bulgaresti, turcesti etc. La aceste popoare, ma-
joritatea locuitorilor zace îr igriorantä, cdci n'au scoale,.
unde sä se instruiasa, dorinta de a se instrui.

www.digibuc.ro
 I. VILAETUL CONSTANTINOPOL*)

Acest vilaet se märgineste la nord cu viladtul Adriano-

cu Marea Neagrd, la est cu strâmtoarea Bosfor, la
sud cu marea Marmara, iar la vest cu marea Egeicd.
Muntii care strabat acest vilaet glint muntii Istrangea-
-care merg paralel cu tärmul mdrei Negre, iar la sud sunt
muntii Curu-dagh §i Tekir-dagh (Muntele Sfânt) d'alungul
mârei Marmara.
Apele, care udd acest vilaet sunt: Cavac-su, care se varsä,
in golful Saro, alte rduri mai mici.
Lacurile din acest vilaet sunt Derco langa marea Neagrâ.
Orasele principale din acest vilaet sunt :
Constantinopol. (Bizanfiu, Stambul). Acest oras este ca-
pitala vilaetului si a imperiului Otoman. El este situat pe
410, o', 16", latitudine borealâ si 26°, 38', 50" longitudine
orientalä, pe tarmul märei Marmara la intrarea in Bosfor.
.Acest oras s'a clàdit la 667 a. Cr. de cdtre un oare-care
Beza sau Biza, de la care a luat numele de Bizanfiu. A-,
poi la 328 d. Cr. s'a clddit din nou pe ruinele Bizantiu-
lui de Constantin cel Mare, care i-a dat numele de Ronia
_Nottei ; iar locuitorii spre onoarea impäratului l'au numit
Constantinopol. El este situat pe seapte coline ca si Roma
-veche.

*) Vezi pag. 6 din Atlas.

www.digibuc.ro
 45

Orasul Constantinopol se compune din doua parti : una.

dincoace si alta dincolo de port. Acest port e format de-
un golf adânc de 8 km., format de Bosfor in tarmul Eu-
ropean, si care se numeste Cornul de Aur, din causa for-
mei si a bogatiei tarmurilor sale. Golful primeste râurile
Alivei 0 Kiathane. Constantinopolul propriu zis e situat
pe aceasta peninsula, care inainteazä ca un cap ip Bos-
for. Ea are forma unui triunghiu, a carni basä de la vest
se limiteaza cu câmpiele Traciei, partea de sud e sal-
data de marea Marmara, si partea de nord se intinde d'a-
lungul Cornului-de-Aur, recurbandu-se in forma de juma-
tate de arc la cele data estremitäti.
Unghiul oriental format prin capul peninsulei se nu-
meste Serai-burnu, 0 se OA in fata orasului Scutari din
Asia. Pe unghiul de sud se vede Castelul celor 7 turnurir
iar unghiul septentrional e format de moschea Eiub.
*) Partea situata dincolo de port la est si nord-est, co
prinde cuartierul Galata cladit parte pe coliria si parte la
ses, formand piciorul coiinei a cloud vai.
Acest cuartier seamand cu o colina conica, al cdrei
vârf este turnul din Galata. Mai sus de Galata este Pera,.
alt cuartier la nord-est pe. varful colinelor si la piciorul,
caruia se afla pe malul Bosforului : Top-hcme cu frumoa-
sele sale giamii, arsenalul, artileria si. cuartierul turcesc
Funducli, apoi noul palat Dolma- bacce 0 Bwic-Tas. Cele
dona poduri de pe Cornul-de-Aur, unesc aceste cuartiere
cu Constantinopol propriu zis.!
Cel:mai vechiu se numestepodul lui Mahmud.El e cons-
truit la 1837 si se intinde de la estremitatea de vest a cu-
artiertilui Galata panä la poarta Un-capu.
Cel mai apropiat de Bosfor se numesce podul Valide-
Sultan (mama lui Abdul-Megid), si se intinde de la estre-
mitatea de est a cuartierului Galata rand la poarta,Baluc-
Bazar-Kapussi, in fa ta marei giamii Ieni-giami.
Orasul propriu zis sau Stambul se divide ca si Roma
*) Vezi Constantinopol §i. veciziäMtile sale de Dem. Abeleanu.
www.digibuc.ro
 46

in seapte coline. ease din aceste coline se intind In lun-

gul tärmului septentrional al orasului, separate prin cinci
väi, dintre care a treia si a cincea sunt singurele care stra-
bat cu totul promontoriul.
Aceste neregularitati ale solului se pot vedea bine de pe
-observatorul din Galata sau de la Ac-meidan la resdritul
apusul soarelui, din causa umbrelor ce se intind atunci
peste vAi. A seaptea colina coprinde partea de sud a o-
rasului cu Castelul celor seapte turnuri ea. E separatä de
celelalte sase prin o vale Mult mai vasta de cat cele pre-
cedente si care se intinde de la vest la est pänä la poarta
Cum-capu pe marea Marmara. Aceasta vale e ocupata in
mare parte de grädini, si udata de pAraul Lim, care se
;arunca in mare aproape de vechiul port a lui Teodosiu,
.aproape de Daud-Pasa Capussi.
Pe colina de est se aflA Seraiul, Sf. Sofia cu 4 mina
rete, Ipodromul i moschea lui Ahmed cu 6 minarete.
Prima vale este ocupatä de zidurile Seraiului si ale Su-
blimei Porti. A doua colina presintä Coloana de porfir
moschea Nuri Osmanie cu 2 minarete. A doua vale, care
incepe de la poarta Baluc Bazar panä la primul pod, co-
prinde Ieni-giami sau moschea Valide Sultan cu 2 mina-
rete, ziditä toatä pe tärmul Cornului de-Aur, mai multe
bazare si hanuri. Ea e dominatA de moscheea Baiazet cu
2 mmarete, ziditä pe inaltimea care uneste colina a doua
-cu a treia. Aceasta colind are Vechiul Serai (Eski.Serai),
astAzi Seraskerat cu turnul sau enorm i cu imensa mos-
chee a lui Suliman legislatorul cu 4 minarete.
A treia vale care strabate tot promontoriul, prezintä
apeductul lui Valente si At Bazar. A patra colinä are ma-
rea moschee a lui Mahomed cuceritorul cu 2 minarete si
Coloana lui Marcian. A cincea colinä are moschea Selim
cu 2 minarete. La poalele acestei coline, pe tärmul Cor-
nului de Aur se aflä Fanarul cu biseriCa Patriarchului
ecumenic al crestinilor ortodoxi. A seasea colinA coprinde
vechiul cuartier Ebdomon cu ruinele Tecfur Serai vechiul
palat al lui Constantin. La poalele sale este cuartierul
www.digibuc.ro
 47

Balata sau cuartiarul ebreilor si vechiul cu.artier Vlakerna,

care duPd.. nume dovedeste cà aci a fost odatd cuartier
românesc. In acest cuartier se afld ruinele mai multor
palate, dintre care unul poartä numele de Bogdan-Serai.
Acest palat a fost odinioard palatul Domnilor si al mari-
lor boeri ai Moldovei, când veneau la Stambul, aci este
stiut cà Bogdania era numele ce dddeau Turcii, Moldo-
vei. In cuartierul Vlaherna este si o bisericd ce poartd
acelasi nume cu hramul Sf. Maria. Pe timpul când Bog-
dan Serai servea de conac Domnilor i boerilor Moldo-
veni, in biserica aceasta se cânta si se citea româneste.
In biserica Vlaherna se primea jurdmântul impäratilor
contrasemnau, ceia ce mâna lor diviná iscalise cu cernealä
purpurie.
De la zidurile orasului i in fundul Cornului de Aur se
vede cuartierul Eiub pu frumoasa sa moschee cu 2 mi-
narete ziditd de Mahomed II si cu frumosul cimitir care
o domind. In aceastd giamie veneau noui Sultani la câ_
teva zile dui:a urcarea lor pe tron cu mare pompd i in
cingeau spada lui Osman fundatorul dinastiei. Otomane.
Aceastä incingere a spadei era pentru Sultani, ceia ce este
incoronarea pentru capetele incoronate ale popoarelor
crestin e.
Printre monumentele cele vechi putem cita :
1. Sf. Sofia, cldditd in suburbia cu acelasi nume de Ma.
rele Constantin la 325. 0 parte din ea a ars la 404 i s'a
reparat. Arzând din nou la 531, impdratul Justinian a dd.
dit-o din temelie. Clddirea a inceput la 23 Februarie 533
s'a terminat dupd cinci ani, zece luni i zece zfle. La
clddire au luat parte ioo architecti i io,000 lucrätori.
Clddirea are forma unui dreptunghiu de 90 'n lungime,
8o In. ldtime si 63 na indltime. Din cauza märimei si din
cauzd cd aci era scaunul Pairiarchului ecumenic s'a numit
'Mare, care titlu II are 0 astdzi.
Aceastä bisericd, astdzi giamie, era luminatd de 3,000
policandre de argint. Se gdseau 800 preoti i servitori
ioo cântdreti, cari cantau la palat diferite imnuri cu ocaziu
www.digibuc.ro
 48

serbärilor impäräte0i. Coloanele bisericei sunt In numär

de 107, din care 40 In partea de jos 0 67 In partea de
sus. Dintre aceste coloane, 40 sunt verzi, 20 de agat,
porfirii i restul de granit egiptean. Nu dep arte de Sf.
Sofia, pe drumul tramvaiului, se vede o mare 0 frumoasá
piata numitä : Ipodrom (At-meidan). Avea Inainte o lun-

Sf. Sofia.

gime de 370m. §i lätimea de 185 m., astäzi abia are 250 ni

lungime i 150 m. lätime. Aci se .aceau alergäri de cai In
luna lui Maiu. Afará de cai, se zice a se aduceau 20 lei
0 30 leoparzi i alte animale sälbatice. In apropiere de
ipodrom se afid :
2. Obeliscul lui Teodosiu eel Mare (Dikeli-Tas). Acest
monument e format din stälpi de o singura piaträ de granit
adu0 din Egipt. El e fäcut spre amintirea victoriei re-
purtatä contra lui Maxim la 390 d. Cr. Stalpii au o Inäl-
time de 30 m. §i o latime de 2 metri.
3) Coloana §erpilor de arami (Gilanli-Tas). AcWi stälpi
sunt aceia pe care Grecii i-au däruit Zeului Apolon dela

www.digibuc.ro
 49

Delfi dupä bätälia dela Platea. Delfii i au däruit lui Cons-

tantin cel Mare, iar el i-a pus In ipodrom.
4) Obeliscul, care e fäcut din stalpi ziditi de piatra pa-

-4
o
al.

trulaterä, 0 cläditi de imparatul Constantin Porfirogenitul,

având Inaltimea de 25 metri.
Constantinopol fu ocupat la 1453 de Sultanul Maho-
med II, care era al eaptelea sultan din casa lui Osman,
si de atunci pana astäzi este capitala imperiului Otoman
numit si Stambul.
www.digibuc.ro 4
 50

Privit de pe mare, are o infati§are minunatà, in interior

are strade strimte, neregulate i räu intretinute.
Acesta este aspectul general, ce oferä vasta capitalà
privirilor incântätoare ale cälätorului.
Cuciuc-Ceemege, ora§ populat, situat la vest de Cons-
tantinopol pe tärmul märei Marmara. Acest ora§ impreunä

Turci citind pare.

cu ora§ele Buiuc-Cecmege, Ciatalgea, i Derco de pe mar-

ginea lacului cu acela§i nume i in depärtare de 2 klm.
de marea Neagrä formeaa toate un sangiac.
Silivri (5000 loc.). Acesta este un port pe Marmara.
Vederea ora§ului 0 a portului amintesc vederi italiane.
Sub domnia lui Arcadiu, s'a numit Eudoxiopole In onoa-
rea imparätesei dar §i-a pästrat vechiul säu nume. Acest
www.digibuc.ro
oras n'are de cat o strada spatioasd, celelalte serpueSc
printre deal si mare.
Eracli, oras situat la vest de Silivri pe tarmul marei
Marmara. In vechime era un oras insemnat al Traciei.
Rodosto. (Teefur dagh Ikuntele Domnului) 22,000 loc.
Acest oras este resedinta Mutesariului aceStni sangiac, si
se Intinde pe un amfiteatru de coline . Vazut de pe mare,
presinta un aspect Incantator, In interior Insa este ca toate
orasele adica : strade neregulate, au cimitiruri marl plan-
tate cu cipru, ziduri lungi pe tare se case ornate.
Este un oras foarte cornercial, fiind l un portlibun la mare
In cazaua Rodosto pe rnuntele Tekir-dag, se afla multe
comune aromanesti, .

Grano (4,000 loc.). Orasel. unde s'a ga.sit o 'tabla de mar-

mull care represinta patru misuri pentru liquide, bine
conservate si purtand Inca. inscriptiunile ce-i aratá numele.
Galipoli. (30.000 loc.). Este resedinta Mutesarifului aces -
tui sangiac si se aflä situat la intrarea In Dardanele, este
oras comercial i cu fortificatil, avand doue porturi i n-
dustrie de piei de marochirl. Acesta este primul oras din
Europa, care a cazut In mainile Turcilat (1356), aproape
100 ani Inainte de luarea Constantinopalului. Sultanii au
Intales mai bine importanta acestei positiuni i Baiazet I
a reparat portul séu si zidurile si a construit un turn In-
alt. Minaretele sunt mai putin numeroase si mai putin ri-
dicate. Portul sAu, desi putin adanc, are o mare animatie.
Magazinele sunt mari si bine asortate. Aci nu sunt de
admirat de cat fortificatiunile sale si ateva rämasite de
sculpturd si de architectura. .
Ivrige. Oras la est de golf al Saro.
Malgara la nord de muntele Curu-dagh.
Ainagic intre Rodosto si Malgara.
Ciorlu. (5000 loc.) Se afla situat la sorgintea raului Ce-
provge, i e statie a liniei ferate Constantinopol-Adriano-
pol. Langa Ciorlu se afla trei eomune aromanesti.
Sarai, orasel situat la poalele muntelui Istrangea.
De vilaetul Constantinopol apartin i Insulele Principe-
www.digibuc.ro
 52

lui de lânga Constantinopol din marea Marmara. Ele se

numesc astfel,:fiind-cä serviau mai mult ca loc de exiliu,
pentru persoane. distinse. Turcii le numesc Kizil-adalar.
Aceste insule sunt In numär de 9. dintre care nurnai
sunt locuite i anume : 1) Cea dintidu, numitá astfel, pen- -
tru-csa pe ea o Intâlnim mai Intâiu, venind de la Cons-
tantinopol. 2) Antigone, numitá astfel de la un- oare-care
Antigone, fiul lui Cesar Varda Antigone. 3) Ha/chi. A.-
ceasta insulä se aflä situata pe trei dealuri malte, dintre
care douä din ele mai Insemnate se separa prin o colinà
dreaptä. Din causa climei sale dulce i pläcutà, este vi-
sitatA, de mai multe persoane din Constantinopol. Aci se
aflä .coala de marina' a statului, .5coala de Teologie (1844):
Biblioteca acestei Icoale are 7000 volume 0 300 manus-
crise. coala Comercialei (1833). Ea are 2000 volume 0a
150 manuscrise.
4. Insula Principe/W. (Buiuc-ada). Este mai mare din
toate. Ea se compune din doua coline, separate printeo .
vale adâncá. Are o suprafatà de 8 km. p. Ora0il este a-
ezat amfiteatric, are case 0 strade mari i frumoase. Ea
este locuinta de varä a comerciantilor 0 a bancherilor
din Constantinopol.

www.digibuc.ro
 II. VILAETUL ADRIANOPOL

Acest vilaet s'a numit astfel, de la orasul Adrianopol,

care este capitala sa. El se märgineste la nord cu Rume-
lia Orientalä, de care se separá prin muntii Rodope, Cara-
Balcan, râul Arda, muntii : Bes-Tepe-dag, muntele Sacar
çi Istrangea. La est se margineste cu marea Neagrä, la
sud cu vilaelul Constantinopol si cu marea Egeicä, iar la
-vest, cu vilaetul Salonic, de care se despartä prin râul
Mesta.
Muntii ce strdbat acest vilaet sunt : la nord, Rodope,
Cara Barcan, Bes Tepe dag i Sacar. In centru este strä-
bätut de muntii Rodope sou Despoto-dag, care pleacä din
Balcani. si se indreapteazA de la nord-vest spre sud-est
ajungând Ora aproape de mare, iar ramificatiunile sale
se intind peste tot vilaetul, prezentând numai niste mid
câmpii ca câmpia Adrianopolului coprinsá intre raurile
Arda, Marisa si Marea Egeicä, câmpia Ghiumurginei
câmpia Ianita-Carasu. La est, vilaetul este strähätut de
muntii Istrangea.
Apele, ce udä acest vilaet, sunt
Marita. Acesta este cel ma/ mare I.-au din toatà tara.
isvoräste de la sudul orasului Samacov din Bulgaria, curge
spre est, trecând prin orasele Filipopol i Adrianopol, iar
de aci se indrepteazd spre sud, si dui:a ce primeste mai
multi afluenti, se aruncä in golful Eno prin douä guH,
dintre care cea mai mare formeazd portul Se ntorida. Acest
rau are o lungime de 495 km.
www.digibuc.ro
 54

El primeste pe dreapta pe râul Arda, care este cel mai

mare afluente, apoi pe râul Kizil, ce se varsä in Marita
langa orasul Demotica si Osmagea, ce se varsä lângd Fe-
regic.
Pe partea stângd primeste pe Tungea, ce se vars5. in
Marita lângä Adrianopol, apoi pe Lrghine inarcat cu o
multime de afluenti si pe Beilic-dere.
Spre vest de Marita se aflä Eskige, ce se varsd in por-
tul Lagos.
Mesta. Isvoräste din muntele Scomiu, Rodope si Bal
cani, din partea numitá Giadir-tepe (2 400 m.) Curge de
la nord sPre sud si est, si dupá ce sträbate un drum de
65-70 leghe si trece prin valea formatá de Perim-dag
si Bunar-dag la vest, iar la est de Rodope, formând ho-
tarul. intre Macedonia si Tracia, sau dup.' ce separa vi-
laetul Adrianopol de Salonic, se aruncd in mare, in fata
insulei Tam El primeste pe stânga pe Bish-ita 0 Des-
pat.dere.
Porturile insemnate ale acestui vilaet sunt : Eno, De-
deagaci 0 Porto-Lagos (Kara-agaci).
Vilaetul Adrianopol se compune din patru sangiacuri :
Tekir-da, Keirc-Kiisse, Demotíca i Ghiumurgina, din 32
cazale, 95 nahie si 1992 carie.
Adrianopol. (Edirne). Acest oras are o populatie de
100,000 locuitori. El este capitala vilaetului cu acelasi nume.
Acest oras s'a fundat de imparatul Adrian la 117-136 d.
Cr. in locul unui oras vechiu numit Uscudama. Este situ-
at la confluenta a trei râuri : Marita, Arda si Tungea. Sub
Adrian a ajuns la un mare grad de prosperitate si deveni
capitala provinciei Haemi-mons. Mai târziu fu al doilea o-
ras al imperiului din Orient.
Ocupat de Sultan Murad I (1360), deveni capitala euro-
peand a imperiului Otoman si resedinta Sultanilor de la
1360-1453. Astäzi este al doilea oras din toatd tara. Sta-
bilimentele publice sunt numeroase in Adrianopol. Ast fel

Vezi pag. 7 din Atlas.

www.digibuc.ro
 55

este Seraiul, resedinta guvernatorului general, Moschea lui

Selim II, moschea lui Baiazet II cu o cupola frumoasä
doua minarete. Bazarul lui AllPasa i Eski-Serai, vechiul
palat al Sultanilor. Moschea lui Murad IV cu patru mina-
rete i noua cupole. Ea ocupa centrul orasului. Eski-giami
dateaza din timpul lui Mahomed I. Constantinopol n'are
nici un edificiu atat de vechiu. Adrianopol e unit prin o
gale ferata cû Constantinopol, cu marea Egeica prin De-
deagaci cu restul Europei prin Mustafa-Pasa, unde e un
pod renumit pe care trece linia ferata. Adrianopol este un
oras comercial, are fabrici de matase, bumbac, i posta-
v uri. Adrianopol este resedinta corpului al II de armata.
Kôre Klise (40 biserici). Capitala sangiacului, este un
oras cu o populatie de 18.000 loc. El se aflá situat la est
de Adrianopol la poalele muntelui Istrangea. Viile sale pro-
duc vin alb renumit.
Eski-Baba, unde Ienicerii insurgenti bätura la i8o6 ar-
mata regulata a Sultanului.
Lule-Burgas (5000) lue. situat la est de Eski Baba, are
fabrici de lulele turcesti..
Uzun-Köpru (Podul lung) la sud de A drianopol pe
raul Erghine. Hairebol la est, iar la sud Ipsala i Kesan.
Visa (7000 loc.) la poalele muntelui Istrangea.
Demotica e la sud de Adrianopol pe râul Marita, este
un oras eomercial cu Ic) 000 loc. Aci este de insemnat
inchisoarea regelui Carol numitä ast fel in amintirea rege
lui Carol XII, regele Suediei, unde s'a ref ugiat si a stat,
cat va timp dupa batalia de la Pultava 1709.
Sulfi la sud, oras frumos pe un ses fertil cu r L000 loc.
In cazaua Sulfi se afla comuna Chisani cu i5oo loc. aro-
mâni Moscopoleni.
Feregic (6000 loc.). Statie de cale feratd, care de aci
apucä spre vest si merge la Dedeagaci, iar raul Marita
se indrepteaza spre sud si se varsa In golful Eno.
Eno (7000 loc.) situat pe golful cu acelasi nume in fata
imbucaturei raului Marita. Este un oras comercial. Popu-
latia acestui ol as se micsoreaza din cauza febrelor care
www.digibuc.ro
 56

bantue aceastd localitate. Face comerciu cu land, bumbac,

mätase, ceard si mai cu seamä grau. Orasul nu posedd
port, si vasae sunt silite sd se opreascd la 4 mile de .
parte in mare, expuse vantului. de sud-vest, adesea peri-

Culeli Burgas. Aci se separd linia feratä Constantino

pol-Adrianopol i apucä spre sud la Dedeagaci.
Dede-Agaci Resedinta .Mutesarifului acestui sangiac, are
(3500 loc.). Acest oras e situat la marea. Egeicá, Este un
port bun si are o citadelä intäritä. Aci se afld pestii nu-
miti licuría. Este un oras comercial qi se exportä prin
el grâu, orz, secard, smochine etc.
Macri, oras situat pe tärmul märei spre vest de Dede-
Agaci, era renumit in vechime prin vinul
Ghiumurgina !a nord de Macri la poalele mUntelui Car-
lig-dagh (1990m.) care e o ramurd a muntelui Rodope. Este
capitala Sangiacului Aré l0000 locuitori si face mare co -
merciu cu cereale, tutun, bumbac, land si viniiri renumite.
Porto-Lago la sud-vest de Ghiumurgina, el se numeste
de Turci Kara-agaci.
Ianita (Ienige-Karasu) 7000 loc. oras asezat la intrarea
in marea campie bältoasä, este renumit prin productiunea
tutunului sdu, care e foarte renumit,
Xanthi (Eskige) 4000 loc. E situat pe o vale fruriinasd
la nord de Ianita, ì este udat de paraul cu acelasi nume.
Ca si Ianita, este si el renumit prin productiunea tutunu-
lui, care se exportd i in Romania.
Merkez la vest de Demotica in muntii Rodope. Partea
de la nordul i vestul acestui oras, este locuitä mai mult
de Turci..
Pe valea raului Marita, se aflä comunele aromanesti :
Cociani, Doliani, Baldu, Crupva, Bkca,
Vilaetul Adrianopol impreunä cu vilaetul Constantino-
pol formeazd provincia numitä in vechime Tracia.

www.digibuc.ro
 III. VILAETUL SALONIO

Acest vilaet -s'a numit astfel de la orasul Salonic, care

este capitala sa. El se märgineste la nord cu vilaetul Co-
soya cu Bulgaria, de care se despartd prin muntii Plas-
cavita, Osigova si Perim. La est se märgineste cu vilae-
tul Adrianopol, de care se desparte prin râtil Mesta, la
sud cu marea Egeicä, iar la vest cu vilaetul Bitolia, de
care se sePard prin râul Cerna, muntele Blatet, muntii
Veriei i Olimp.
Muntii din acest vilaet sunt : Osigova la nord, care fac
hotarul din spre Bulgaria, apoi la est de ei se afla Perim-
dag, care este o ramificatie a Balcanilor si care pleacä de la
nord spre sud, ramificându-se si ei i purtând numele de Cen-
ghel-dag, Alibut, Vrundi, Meniki Boz-dag §i Bqic. Acesti
munti sunt totdeauna acoperiti cu neaurd, dupä cum aratä
chiar numele lor turcesti de Boz-dag i Perim-dag. Mun-
tele Perim este preväzut cu vârful .Alaburun (2000 M.).
Male§ in forma unui cot, se afld la nordul vilaetului.
Beles la sudul muntelui Males, iar la sud de acestia se
afld Cursa-Balcan (Derven).
Intre Male i Perim-dag, pe valea raului Struma, se
afla defileul Cresna-Vlahi, iar intre Beles si Cenghel-dag,
este defileul Rupel.
Intre Golful Orfano si Cavala se intinde muntele Bu-
nar dag, care are o înältime de -2000 M. §i trimite mici
ramificatiuni pe ambele sale parti. In vechime era renu-
Vezi ¡Jag. 8 din Atlas.
www.digibuc.ro
 58

mit .prin bogatele sale mine de aur i argint. Una din ra-
mificatiele sale formeazä muntii Cavala (moo m ).
Peninsula Calcidicd este sträbätutä de muntele Hortiat,
care se ramificá in cele trei peninsule pânä la mare, sub
numele de Sf. Munk (2145) m.), Longo i Casandra.
La vestul vilaetului sunt muntii Blatet i Caragiova, ale
caror ramificatiuni se intind 'Ana'. la Vardar.
Apele, care udd acest vilaet sunt :
Mesta, isvordste din muntii Rodope si curge de la nord-
vest spre sud-est, si .dupé ce separa acest vilaet de vilae-
tul Adrianopol, se varsh In marea Egeicä in fata insulei
Taso.-
Struma isvoräste din muntele Scomiu de pe lângä Ra-
domir din Bulgaria,curge de la nord la sud, strdbate 350,
kiln. aproape cat Vardarul, sträbate muntii langa Giumaia-
de sus (Baali Giumaia), trece prin defileurile Cresna Vlahi
Rupel sau Derven, apoi urmandu i cursul, trece prin.
strâmtoarea Demir-Hissar, sträbate sesul Seres, trece prin
lacul Takino de la nord la sud si apoi prin strâmtorile
formate de muntele Bunar-dag, se aruncd in marea Egeica.
In golful Orfani. El piineste pe dreápta pe Sfrumnita,
care isvoräste din muntele Plascavita, curge de la vest la
est si se varsä in Struma lânga Petrie. Pe stânga primeste
pe Bistrita, pe Giaiasi care trece prin orasul Seres i In
fine pe Angis'ta, care udä sesul Drama impreunä cu a
fluentii säl. Struma märit cu afluentii säi, devine mare
de la lac pana värsarea sa in mare-
Vardarul intrà in vil aetul Salonic mai sus de orasul
Veles; trece prin acest oras in jos, trecând pe lânga cloud
lanturi de munti inalti si strábätâ nd provincia Meglenia
câmpia de langa Salonic, se varsä in mare la 30 Om.
departe de Salonic. Vardarul primeste pe dreapta pe räul
Cerna, care se varsä in Vardar mai jos de Gratco i pe
Moglenul, care isvoräste din muntii Caragiova, trece prin
lacul Ianita si apoi se aruncä In Vardar.
Vistrita intrd in acest vilaet In partea de sud-vest si se

www.digibuc.ro
 59.

varsa." in mare. Ape le acestui rau, in timpul ploios, aü o-

coloare ro0e din cauza argilului rop, ce se aflä in albia so.
Lacurile din acest vilaet sunt
Langaza (Aivasil), Bep.c, Mavrovo, Takino, Butcova, Papa,
Doiran, Ianita (Pella).
Vilaetul Salonic coprinde sangiacurile Seres i Drama..
Are 32 cazale, 16 nahie i 186o carie.
Oraele principale sunt :
Salonic (Sdrund). Este capitala vilaetului cu acela nu-
me. El este situat in mod.amfiteatric pe golful, care poarta
numele sdu. In vechime se numia Therrna, din cauza is-

Platml -oraului &Ionic

voarelor termale din vecindtate, care sunt numeroase. La

315, Casandru dede numele s ,tiei sale Tesalonica, sora
lui Alexandru cel Mare Dupd bdtälia de la Pydna, el de
veni capitala Macedoniei intregi. EF a fost cuartierul ge-
neral al Senatului i al partidului lui Pompeiu. Mai tnr-
ziu el imbrâc4e causa lui Octavian i a lui Antoniu con-
tra lui Brutu 0 a lui Casiu, §i obtinu ca recompensä ti-
tlul de cetate
www.digibuc.ro
 bo

Dapa fundarea Constantinopolului, Salonic fu capitala in-

tregei tari, coprinsg intre Adriatica si marea Neagrä, si
populatia sa se ridica la 220.000 locuitori. Acest .oras fu
ocupat de Turci la 1430 sub a cärui dominatiune se afla.".
astäzi.
Salonicul este dupa Constantinopol, cel mai mare oras
al Turciei Europene, având o populatie de 130.000 locu-
itori. El are o formä triunghiulard, ale cärui laturi, una
formeazA marea, iar cele-l'alte douä laturi sunt inconjurate
cu ziduri in ruinä de o lungime de 8 km
Cel ce vine din Constantinopol i inträ in port, este in-
cântat de privelistea frumoasà ce-i prezintä orasul ; raimâne
insd nemultumit de stradele inguste si de locuintele insa-
lubre.
Orasul este apärat la est si la vest de douä santuri cu
torente de apä, care merg de la fortäreatä la mare. For-
täreata poara numele de Iedi-kule sau Cele seapte turnuri
.0 care formeazh värful triunghiului. Orasul e sträbätut pa-
ralel cu marea de o strada lunga si lath' numitä Strada
Mare, care este prelungirea vechei sträzi Egnatia, care
trecea prin Iliria, Albania si Macedonia si se intindea pând
la Tracia.
Aceastä stradd pleacä din partea de vest a orasului de
la poarta Vardarului, trece pe sub un arc de marmord a
lui Octavian August, ridicat in amintirea victoriei de la
Filipi. Pe fie-care din picioarele exterioare se vede in re-
. lief 'cam un cälgret Roman, tinând calul säu de cäpästru.
In interior, o inscriptiune unde se citesc numele celor
.§eapte magistrati municipali ai orasului. Urmând aceastá
strada panà la est aproape de poarta Calamaria sau Ca-
lea Mare se afld Arcul lui Constantin, ridicat in onoarea
acestui print dupl victoria sa asupra. lui Liciniu.
Aproape de strada cea mare, intre cuartierul Ebreilor
si al Crestinilor ortodoxi, in cuartierul Sf. Nicolae, se aflä
Proxileul Hipodromului. Aceste ruine, alta data importante,
-se compuneau din patru coloane corintiane.
Moscheele Salonicului, dintre care cele mai importante,
www.digibuc.ro
 61

sunt toate biserici vechi transformate, formeaza o grupa

de constructiuni bizantine de o bogktie care egaleazd
chiar intrec sub oare-care raporturi edificiile din Constan-
tinopol.
Sf. Gheorghe sau Rotonda (Orta-Sultan,Osman-Giamisi),
este in cuartierul Calamaria-Capussi.
Fu prefäcutä in moschee de Ortagi-Efendi, 0 este una
din cele mai vechi biserici.
Eski-Giuma (Vechia adunare). S'a numit ast-fel, pentru
ck ea este cea dintkiu biserick din Salonic prefäcutd in
moschee. Se zice cä ea ocupk locul Venusei Termaice..
Sf. Dimitrie (Kassimieh) este in cartierul Eski-Capussi,
la vestul ora§ului, aproape de palatul guvernatorului.
Sf. Sofia (Aia-Sofia). A fost vechea catedralk a Saloniculuii
.prefäcutä in giamie. Sé zice ck s'a construit sub Justi-
nian pe acela§ plan ca i Sf. Sofia din Constantinopol,
insä. de trei ori mai mica'.
Sf. Apostoli (Souc-su-giamisi) in cartierul Souc-su (al:4
rece), fu transformatä in moschee la luarea ora§uluI. Ea_
este foarte bine conservatá.
Sf. 111e (Sarali giamissi) pe un roc inalt al ora§ului in
cartierul Eski-Seiai. Aceastä micä moschee este foarte-
bogatä, ea are pentru ifitretinerea sa satul Orta Kioi. Ea .
a fost ziditä la 1012, dui:4 cum probeazä inscriptiunea de
pe o peaträ.
Populatia orasului Salonic in majoritate sunt Ebrei, Is--
panioli, restul sunt Turci, Aromâni, Greci, Albanezi, Bul-
gari i Armeni. Aci se aflä representanti ai puterilor Eu-
ropene. Acest ora§ ocupä al doilea loc din imperiu prin
positiunea sa i prin comerciul säu intins ce face, impor-
tând in tara articolele necesare, i exportând productiunile-
acestei tAri mai cu seamä tutun, in tärile celor-l'alte con-
tinente. De la Salonic pleacä trei cäi ferate.
Una spre est prin Doiran-Seres-Drama-Xanthi7G-hiurnur-
gina, Dede agaci-Demotica-Constantinopol.
A doua cale feratk pleack spre nord, trecând prin Veles.
Scopia-Vrania.
www.digibuc.ro
 62

A treia pleacä spre vest la Bitolia, trecând prin Veria-

Niagusta-Vodena-Ostrov Bitolia. La sud de Salonic este
Sedes, unde sunt ape minerale si de unde se scoate sare
sulf.
8eres (Sear) 31.000 loc. Acest oras este situat lane tin
phrâu al râului Struma.El este capitala sangiacului cu a-
celasi nume i metropola aromânilor din acest tinut. Este
oras comercial si industrial. La sudul sau se aflä o cam*
roditoare, unde se cultivä tot felul de cereale si bumbac,
producând i un tutun renumit cu care se face un mare
comerciu. Românii au Armânii din acest oras se ocupä
cu comerciul si cu industria. El au averile orasului si al-
catuesc clasa cultä i superioard. In Seres se aflä o scoalä
aromâneascä de bäieti i una de fete.
In imprejurimile Searului se aflä o multime de comune
aromânesti, precum : la vest Orliac, Dulap, Bursuc,Colac,
Mirslea, Lipoc, Poroia i Mandra.
Giumaia de jos (Baraclâ Giumaia), oras situat in mijlo -
cul intinsei i bogatei campii a Searului, care este stra-
bätutd i fertilizatä de râtil Struma, la o depärtare de 30
kilometri la nord vest de Sear.
Falnicul oras aromânesc se distinge de toate celelalte
ordsele si sate presärate in aceastä câmpie i prin num5.--
rul i prosperitatea locuitorilor säi. Acest oras este cel
mai mare centru aromânesc din Macedonia resdriteanä.
El are 8000 locuitori, dintre care 3000 Aromâni, iar res-
tul Turci i Bulgari.
Românii sunt cei mai bogati si au In mainile lor nu
numai pämânturile arabile din jurul orasului pe care le
.cultivä prin bulgari ; ci i intreaga iniscare cornerciald, atat
-din orasul lor, cât i din alte oräsele ca Demir-Hissar,
Petric. etc. Aromânii sunt i proprietarii i arendasii a
-multor mosii situate d'alungul raului Struma, si se disting
prin spiritul lor economic si comercial. Turcii i Bulgarii
formeaza clasa cea säratä si se ocupä cu plugária ca O-
mni lipiti pdmântului. In. fiecare Vineri se face un bâlciu,

www.digibuc.ro
 63

In care populatia ruralä din imprejurimi, adicä Turci

Bulgari, procurä cele necesare.
Piata este acaparatä exclusiv de Aromâni. Toate prä-
väliele sunt Aromânesti, toti meseriasii sunt Aromâni.
Giumaia de jos este centru foarte important pentru co-
rnerciul bumbacului i susanului. In fiecare säptämânä,
nurneroase caravane AromAnesti transportà aceste märfuri
la Salonic, pentru a fi exportate.
In oras se aflä i numeroase ateliere pentru curdtit bum-
bacul si de extras uleiul din susam cu miscare produsa
de forta animalä, i unele cu vapor, toate apartinând A-
românilor.
Acest oras este nou i s'a fondat pe ruinele unui vechia
sat bulgäresc, ale cärui rämäsite sunt puinii bulgari ce
se gäsesc astäzi.
Case le Aromânilor sunt nc;i, i construite In stil mai
modern, iar in interior se gäseste amenajament confor-
tabil.
Aromânii de aci sunt veniti din vestul Macedoniei, E-
pir i Tesalia din diferite centre aromânesti. Ei s'au sta-
bilit acolo pe la inceputul secolului al XIX, emigrând In
grupuri numeroase, mai cu seamä din Neveasta, Vlaho-
Livad, Crusova, Bäiasa si Abe la, si 'si pästreazä atât limba
aromân eascä pe care o vorbesc In familie i societate; cât
§i caracterul si obiceiurile aromânilor din localitätile lor
de originä.
Bárbatii sunt renumiti in intreaga regiune prin voinicia
lor. Mândri i leventi, bine fäcuti. destepti i cutezdtori,
ei se pot lua ca tipul Aromânului din partea orientalä a
Macedoniei.
Femeile si fetele sunt svelte si frumoase.
Ele se disting prin frumusetea i calitätile lor de bune
gospodine.
Demir-Hissar (25oo loc.). Are mine de fer si se aflä situat
la 4 klm. In partea de sud a defileului Rupel (Derven).
El este strabAtut de un pârâu, care 'I separa In douà
pärti, unite prin frumoase poduri de piaträ de o lungime
www.digibuc.ro
 64

de 20 metri. Este resedinta caimacamului. La o depärtare

de 4 klm. spre nord-vest se aflä statia drumului de fer
cu acelasi nume, departe de Salonic de 130 klm. si jum.
Putin ceva mai la nord se aflä defileul Rupel prin care
trece râul de unde luat ohiar numele ; caci Demir in-
semneazä fer in limba turcä.
La nordul comunelor de mai sus se aft' Ramna 5oo.
familii Bcitrcina, Nuoa, Cerv4ta, Crupva, Cenghel, Petrova,
Golesova etc. ; iar la est se aflä.: Leasnita, Mertali, V4an.
La sudul Searulni si a lacului Takino se aflä comunele
aromânesti Artgrita, Fitochi, Ceropista, Ineli, Curios, Cas-
tri, Asaki, bean i Crusova. La vest de lacul Takino
de Besic se aflä Clisali, Mirava, Lachina, Suha.
Petrie este situat la nord de Ramna, aproape de imbu-
atura Strumnitei cu Struma. Intre muntele Bele i Cen-
ghel se aflä trecatoarea Rupel.
Giumaia-de-sus, 6.7oo loc. Armâni, pe valea Strumei
langä hotarul Bulgariei, numitä de Turci. (Baali-Giumaia)
Aci se aflä ape termale.
Melenic (Melenic), ora§ situat la est de Struma i la
vest de muntele Perim, pe râul Melnic. Are 6000 loc. Ar-
mânii din acest ora§ se ocupä cu comertul si. cu cre§te-
rea vitelor. La Melenic se face târg in fie-care Sâthbätä.
Acest oras este renumit prin vinurile sale, care sunt foarte
raspandite in toatä Macedonia ca §i vinurile din Niagu§te
Gumenge.
El este situat amfiteatric si este resedinta unui caima-
cam, ce depinde de sangiacul Seres. Are dota giamii i
cinci biserici. In apropierea acestui ora§ se afla : Mare-
costina cu ape sulfuroase, Marnopole, Spanca, Curmidava,
Leasca, Vresnica, Vlahi, apoi Vla, Poliana, Banisco, Buj-
dova, Lupova etc.
Nevrecop (8000) loc.) Ora§ situat la est de muntele Pe-
rim in apropierea râului Mesta, are sträzi inguste i pa-
vate cu piatrá. In luna lui August se face un bâlciu re-
numit. La est de Nevrecop se Intinde o câmpie bogati in
orez, grâu, porumb i tutun. Imprejurul acestui oras se

www.digibuc.ro
 65

AA' comunele aromânesti Banica, Petrica, Bach4ten, Lasca

Popa Clair, Curtova, Goldeva, Bilita. Sofanderi. La sud
sunt : Zernova, Comanic Kara kioi i Staricica.
Drama. (8000 loc.) Se afla la est de Sear si la sud de
muntele Boz dagh, este asezat pe Dramantay afluente al
raului Angista, care se varsä tot in lacul Takino. Este un
oras comercial i renumit prin -tutunul si bumbacul sàú
Are o piata frumoas%. Drama este placuta prin positiunea
sa, prin gradinele sale si prin numeroasele isvoare de care
este inconjuratd.
In imprejurimile Dramei se afla comunele aromanesti
Doxat, Alistrat, Prisofiani, Grasciani, Iri-dere, Cerepiani,
Llifitqua, Sina, Zileahova, i Çarliciova.
Cavala (I 0.000 loc.) ESte situat pe o mica peninsula
stâncoasä i putin ridicatä, care vazuta de pe mare pi-6-
duce un efect bun. Ibraim-Pasa a reparat zidurile si a fa-
cut apeductul frumos, care aduce apa de la muntele din
:vecinatate pana in piata, dotând orasul cu o moschee. In
timpul ocupatiunii de catre Turci era nepopulata i aproape
toata ruinata. Turcii au populat'o in timpul lui Soliman
Magniflculy colonisând-o cu Ebrei adusi din Ungaria. Ea
este patria lui Mehemet-Ali, celebrul Pasä al Egiptului,
care a fäcut multe infrumusetari orasului sau natal.
Acest oras situat pe golful ou acelas nume, e port in-
semnat la marea Egeicä, sI se exporta grau, susam, ma-
tase, bumbac si mare cantitate de tutun (4 milioane kgr.
pe an). Comertul este in mânele Aromânilor, cari sunt in
relatii directe cu sträinatatea.
La nord de Cavala la o departare de 13 km. se afla
ruinele unei cetati vechi, numita Filipi, unde Octavian si
Antoñiu au sdrobit legiunile republicanilor Brutu si Casiu.
Prav4ta la vest de Cavala.
Ianita (Ientge-Vardar). 9.000 loc. Acesta era un oras
turcesc foarte infloritor, dupä cum o probeaza cele 20
moschee ale sale. Acest oras a fost construit cu material
de la Pella, vechea capitald a Macedoniei si situata la sud
de Ianita la o distanta de 8 km.
www.digibuc.ro 5
 66

Plantattunile de tutun sunt inlocuite cu grad st orz si

toatá aceastä câmpie ce se intinde pänä la mare este foarte
fertilä. In luna lui Octombrie se face un bâlciu insemnat,
la care iau parte, aProape toti negustorii din Turcia.
Pella (Sf. Apostoli). Pella s.'a numit astfel dupa nume-
unui erou, iar nu dupa solul sriu petros.Fortäreata era
unde e satul Sf. Apostoli, iar orasul la sudul satului Sf.
Apostoli, unde se väd chiar azi temeliele zidurilor. Deveni
metropola adeväratä sub Filip II, care a fäcut din ea punctul
concenträrii trupelor sale si pästra tesaurul regal in for-
täreata care ocupa o insulä. Locurile bältoase aü fost ca-
nalisate, i aceste canale ad pus-o in comunicatie cu marea
prin räul Lidia. Orasul fu ornat cu monumente, i in scurt
timp deveni locuinta clasei privilegiate. Aci s'a näscut A-
lexandru cel Mare, care deveni regele Macedoniei. Pella
remâne capitala Macedoniei aproape loo ani i fu un o-
TaS infloritor. Sub republica romana a fost unul dintre cele
mai insernnate orase ale Macedoniei, i una din statiu-
Eguatia.
Veria (Cara-Veria). Se aflä la vest de Salonic si la nord
de muntele Olimp cu o populatie de 12.000 loc. dintre care
5000 Aromâni, iar restul Turci i Greci. Arzatà pe un pla-
tou la estremitatea muntilor Doxa (1600 m.), munte aco-
perit cu päduri, unde se allä foarte multe animale de A.-
nat, este inconjuratä de toate pärtile de ape tâsnitoare. A-
cest oras e mai mic de cât cel vechiu, ale cärui fortifi-
catii inconjoarä platoul. In partea de nord e udatä de un pa.-
fan destul de adânc, numit GIliflicul. In partea de vest
sunt douä turnuri bizantine, primul coprins in fortäreata
turceascä, iar al doilea ruinat de mult.
In Veria, se gäsesc un mare numär tie lucruri vechi :
I) Un cap de marinof-ei in zidul din partea de vest a ce-
tätuei. 2) Un leu marmord, care are numai partea anteri-
-oarä, aproape de moschea Cepräzärilor. 3) Nu departe de
aci, se and in casa unui turc o frumoasel statue trunchiatti
a unei tinere fiice, de märime naturalä, care dateazd din

www.digibuc.ro
 67

timpul regilor Macedoniei. Acesta este poate cel mai fa-

mos monument al artei antice, ce se gäseste in Macedonia,
La vest de Veria, se afla comuna Sella sau Ciilivele a
lui Badralexi in munti, pe un platou frumos. Aceastd co -
xnund pur aromâneascä are 4000 loc, s'a numit astfel dupd
numele renumitului celnic Badralexi, care plecând din co
muna Ave la din Epir cu multe familii a venit si s'a stabilit aci
din cauza persecutiunilor lui Laugh' CA live mai
sunt comunele aromânesti Livizi, Doliàni i altele.
In munteie dintre Veria, Niaguste i Ca' live, sunt rui-
nele multor comune päräsite precum : Manisa, Scotina,
Selia, Morile, Marmora i altele.
La poalele Olimpului se afl5. Fteri, Condurioti qi Cate-
rina (6400 loc.). El este un thrgusor, asezat intr'o câmpie
irumoasä i fertild, la o depärtare de 4 klm. de mare. Ma-
joritatea locuitorilor sunt Aromâni, restul Greci i Turci.
Este résedinta unui caimacam si a unui Mitropolit Grec.
Are o moschee i o bisericä numitd Sf. Ecaterina, de unde
probabiI cd-si trage numele. Pydna la nord astäzi Kitro,
unde la 168 Paul Emiliu a invins cu desdvarsire pe Perseu.
Carita se aflä intre Caterina si Litohor. Are o positiune
Locuitorii se mai ocupa si cu lucrarea lemnu
lui, pe langa agriculturd qi cresterea vitelor.
Niagu§te (Augusta-Nova, turc. Agostos). Este situat la
la nord de Veria, pe ruinele unui vechiu oras numit
Are 6000 loc. dintre care 3000 Aromâni. Acest oras este
renurnit prin vinurile sale excelente care sunt foarte cdu
tate si prin industria teaturilor de land. Este udat de
rdal Arapsa, i are päduri vaste de castard. El este in-
conjurat de coline si are numai o moschee. La sud de
Niaguste, la o depärtare de 4 klrn. langd un isvor nurnit
Fanttina Veriei, se aflä o pesterä de stalactite de o fru-
musete med.. In apropiere se af1à comunele aromânesti :
Samarinova, Cutica, Rupam', Vlaha, Galaciana. La vest
de Niaguste se afld comuna Aromâneasa Sella-de-sus.
Vodena (Edesa). Acest orsas s'a numit astfel, din cauza
apelor sale abundente. El a fost cea dintâiu capitalä a
www.digibuc.ro
 68

Macecloniei 800-113 a. Cr. Are 16.000 locuitori. Vodena

este arzata pe marginea unui platou de forma semicir-
culara inalt de 70 metri i udat de râul Voda, care la in-
trarea sa in ora, se divide in mai mUlte pärti. Aceste
ape curate 0 limpezi circulä in ora punând in mirare
morile, pe urma intrunindu-se la extremitatea platoului,
se aruncä prin .cinci mari cascade cristaline in câmpia
de la poalele ei, formând un singur curs. Nimic nu este
mai frumos 0 mai incântator, de cat aceste cascade, care
coboarä stâncile de la o inaltime de 25 metri. Partea de-
sus seamana cu un tapet de argint, iar cea de jos cu Ufl
tapet verde, brodat cu colori vii.
Gramaticova la vest de Niagusta cu o scoala aroma-
neascd.
La nord de Vodena i Ianita se afla tinutul Moglen, co-
prins intre Vardar la est 0 muntele Blatet la vest. Acest
tinut este strabatut de muntii Caragiova i raul Moglen
coprinde 21 comUne Aromâne0i. Moglenia formeaza un
platou izolat de 16 klm. pe 14 klm. bine udat §i bine po-
pulat. Numele de Moglenia i s'a dat de Bizantini. Turci
Il numesc Caragiova.
Ghevgheli. Ora§ arzat pe malul drept al Vardarului la
o distanta de i klm. Populatia orarlui se compune din
Aromâni, Turci, Cerkezi, Bulgari i §arbi. Locuitorii se o-
cupd cu agricultura, comercIul i cu mica. industrie. Ro-
mânii se ocupa cu comerciul, multi sunt croitori, argin-
tari §i câti-va se ocupä cu fabricarea vaselor de arama.
Caldura e temperatd, iar iarna este asprd.
Huma. Pozitia acestei comune are forma unei citadele,
fiind inconjurata de paduri frumoase de fagi, pini 0 car-
peni. Are 950 loc. Aceasta comuna a fost altadata in lo-
calitatea numita Catuni0a in valea dintre Conita i Huma
unde se vad ruine de case i astazi, §i se gasesc i mo-
nede vechi.
Lunzini (Lugunfa). Este arzat pe coasta muntelui Zan&
0 este strabatut de râuletul Valea Mare, formând patru
mahalale cu 1400 loc. Acest sat e ciflic.
www.digibuc.ro
 69

pirislau aproape de Lunzini. Acest sat este mosie

apartine la opt stdpâni. Are numai o biserica numitä Set.
Vineri in care se slujeste româneste. Are 56o loc.
Nânta. Situatä la poalele murftelui Zana, are 5500 loc
Aromâni, trecuti de mult la Islamism. Casele lor sunt fru-
moase i starea economicd a locuitorilor e superioarl lo-
cuitorilor din comunele vecine. Se iice, ch inteuna din
moschee, s'ar pästra 'Ma neatinse hainele arhiereului, care
ia indemnat sa treaca la islarnism i toate cärtile reli-
gioase, imbrdcate scump In aur si argint.
Ogani. Are o positiune foarte frumoasä i clima cea mai
atat In timpul verei, cat si In timpul ernei. Are ape
in abundentd si foarte bune de bäut. Acestei cauze se a-
tribue frumusetei femeilor de aci i desteptAciunii locui-
torilor. Are 2100 IOC. si o scoald romand.
Mänästirea 0§ani este asecatä intre comunele Lunzini
Birislau, Osani, si Liumnita, având o positiune frumoasä
in mijlocul padurei. Hramul bisericei e la 8 Septembrie.
Aceasta mändstire face parte din mosia Osani, pe care a
incercat'o 85. o cumpere schitul românesc din Sf. Munte.
Cupa. (1190 loc.) Este situat pe o präpastie. In bis erica
Sf Maria se slujeste româneste i sunt sub autoritatea
_Exarhului Bulgar, cdci Patriarhul nu le permitea sa citeas
cä Româneste.
Alte comune Insemnate In .Meglen sunt
Sirmininq (703 loc.) Conita (105o loc.) TuoM, Fugemi,
Isvor, Mdrzet, Dvezi (3000 loc.) Ternareca (1070 loc.)
Barovita, Boemita, §i Gorgopig.
Parnântul tinutiului Meglen este foarte mânos, afarä de
partea estich a muntelui Caragiova, al cärei teritoriu a-.
partine Liumnitei, care e In mare parte calcaros si pietros.
Aceste sate si comune abundä In ape, isvoare si fân-
tâni, and nastere la mai multe râulete, care in timp de
secetà sunt abätute pe ogoarele locuitorilor. Ocupatia prin
cipalk a lor este agricultura, cultura mätasei, cresterea vi-
telor si albinäria, care este in mare desvoltare. Viile lor

www.digibuc.ro
 70

procluc vin renumit, mai cu seamd cele situate spre Gu-

171enge, dand renumitul vin de Gumenge.
Doiran (6000 loc.) la est de Ghevgheli, este statie de
cale feratä, asezat amfiteatric pe marginea lacului cu a-
celasi nume. Are o inältime de 161 klm. si este la o de-
pärtare de 70 klm. de Salonic si de 40 klm de Strurn-
nita, Are o importantä militard, atat prin positiunea sa de
la vestul defileului Poroi, cat si prin drumul ce duce de
la Salonic la Strumnita. Este resedinta caimacamului a-
cestei cazale.
Poroia de sus (4000 loc.) si Poroia de jos (8000 loc.)
Cali se aft* situat la est de Doiran, pe defileul Poroia,
situat irgre Be les la nord i Cursa Balcan la sud.
Strurinnta (15.000 loc.) la nord de Doiran Fe valea
raului cu acelasi nume.
LItib (16000 loc.) in apropiere de raul Bregalnita si de
munti. Aci se gäsesc struguri multi i orez. Are cate-va
moschee frumoase, mai multe fantani i un mare baiar.
Veles (Kiupruli, 16mo loc.) Este asezat in mod amfi-
teatric pe cele cloud coline. Ca lea feratä trece prin oras.
Aspectul orasului e pläcut. Case le sunt inconjurate de
grädini, stradele sunt repezi, abrupte si stancoase. Am-
bele parti ale orasului sunt unite printr'un pod aruncat
pe Vardar. La sudul orasului se vad in muntii stAncoi
Cate va monästiri. Pdmantul sdu produce porumb mult,
tutun i fructe de tot soiul, mai ales mere si dude. Aci
sunt 2400 loc. Aromani, mai toti comercianti i industriasi.
Pe la inceputul secolului XIII apartinea imperiului Ro-
mano-Bulgar, si tot in acest secol, puternicul rege al
Serbiei, Stefan Dusan, l'a luat in stäpanirea sa, iar la 1389
cäzu sub stäpanirea Turcilor.

PENINSULA CALCIDICA
Peninsula Calcidica, situatd la estul golfului Salonic, se
sub impartä in alte trei peninsule : Casandra, Longo
Sf. Munte sau Muntele-Atos. Cea mai insemnatä din ele
www.digibuc.ro
este cea de est a Sf. Muntelui, atAt prin productiunile
sale fisice, cât i prin cele 21 de mondstiri ce se aft' in
aceastä peninsuld, situate parte. pe coasta de est, parte
pe coasta de vest. Pe coasta de est se aflä i Sf. Munte
sau Muntele Alas. Lungimea acestei peninsule este de 40
Km., lätimea de 6 Km., iar inältimea muntelui Atos este
de 1935 metri d'asupia nivelului märei.
Tot muntele are o positiune incântdtoare. Pretutindeni
se vdd päduri rdcoroase grädini pline de flori si de pomi
roditori. Aci intâlneste cineva arbori ca : cedri, chiparOsi,.
pruni, stejari, paltini, plopi, tei, frasini, jugastri, dafini, lemn
levant, care este foarte .cAutat ; precum i dintre cei ro-
ditori : castani, aluni, corni, màslini, smochini, rodii,
migdali, persici, lämâi, portocali, i altii. Nici flori miro,
sitoare de camp nu lipsesc. Când e vorba de legume si
de poame, aceste a ajung la mdrimi de necrezut. Pastdile
de fasole ajung pânä la mdrimea de patru palme, in cat
din cloud pdstdi se poate face mâncare pentru mai multi
oameni. Dovlecei ating lungimea de un cot. Stugurii care
se cultivd aci in mare cantitate, au boabele aproape cat-
prunele i sunt ca merea de, dulci. Persicile au märimea
unui mar domnesc. Asemenea Si smochinele din acest_
thunte, sunt vestite prin mdrimea i gustul lor.
Marea, ce inconjurä muntele, nu éste mai putin darnicd
de cat pdmântul. Din ea se pescuesc pestii cei mai gus-
tosi ca : laherda i scrumbiile, precum i xacii cei mari,
asa in cat te poti sdtura dintr'un gât al lor ; de aseme-
nea, stridii, scoici felurite i caracatite. In centrul penin-
sulei Atos se afla oräselul Caries, care este reSedinta Cai-
macamului insärcinat cu administrarea i po1iia acestei
republici. Tot aci locueste i vamesul turc si alti. functi-
onari cärora nu le este permis a si avea sotiile si familia
lângd ei.
Din secolul XI este eu totul interzis intrarea in Sf. Munte
a animalelor de sex femeesc. In Sf. Munte se gäsesc 2y
monästiri autocefale, 10-15 schituri ce depind de monAs-
tiri si mai bine de 500 chilii. In Carie se adund in fiecare
www.digibuc.ro
 72

an, consiliul compus din câte un deputat trimis de toate

monästirile, ca sà- aleagd pe epistatii, cari ingrijesc de in-
teresele generale ale acestor.monästiri. In acest oräsel este
o singurI stradd, pe care se afld präväliele si in care cä-
lugarii vând mätänii, iconite si alte uneite de casá.
La capätul stradei e locuinta consiliului ce cârmueste
muntele Atos, compus din 21 epistati pentru 21 monästiri.
La fie-care 4 ani se alege ate un presedinte al acestui
consiliu, care impartä cârma cu patru epistati ai monIs-
tirilor : Kilidndru, Vatoped, Iviru i Lavra. Ei dau soco-
teald adundrei generale pentru administrarea monästirilor.
Acesti patru epistati au o pecete ce se pune pe toate ho
tärârile, fiecare are câte un pätrar din acea pecete (lucru
foarte usitat in comunele Aromânesti din Pind, unde se
414 doi primari a cloud partide), unul dacd nu se uneste
la o hotäräre, nu-si pune pdtrarul de pecete, i deci nu se
poate da hotArarea. Trebue dar, catesi patru uniti.
Cele mai insemnate monästiri sunt Lavra, Iviru OVa-
lopediu. La monästirea Lavra se pdstreazä o icoanä a Sf.
Atanasie, imbrácatd in argint i suflatà cu aur. Pe dânsa
se vede portretul lui Vladislav Basarab Voevodul tárei Ro-
mânesti si a sotiei sale Ana.
Legenda fundärei monästirei Vatopediu este cea urmä-
toare-: Sotia lui Teodosiu, calätoria pe mare de la Nea-
pol spre Constantinopol cu fii säi Arcadiu i Onoriu. Ajun-
gând in dreptul insulei Imbro, se iscA *o furtuna i cora-
bia era necontenit bdtutä de valuri. Arcadiu cAzu in mare,
CoPilul insä nu se inecd, ci fiind luat usor de valuri, fu
aruncat spre Sf. Munte. Intr'o dimineatä sihastrii '1 gäsira
intr'un arbust de smeurä aproape de mare, apoi '1 duserä
in Constantinopol. Când el ajunse impärat, puse de con-
strui la Sf. Munte o mänästire märeatä pe care o numi Va-
toped (3i&os---smeuris, ziov copil).
Cea mai bogatá dintre monästiri este cea Ruseascä. Sf.
Pantelimon, care are goo cälugäri.
Printre multe monästiri din Sf. Munte, grecesti, rusesti,
sarbesti si bulgäresti, se aflä. i trei Românesti.
www.digibuc.ro
 73

1. Prodrom, care e cläditä la 1852 i deprinde de Lavra

pläte0e acesteia un embatic de 50 lire ot. pe an.
-2. Chilia Cucuvinul. Cotnunitatea acestei chilii se corn.-
pune numai din Romani din Basarabia.
3. Catafighi (Salvarea, scdparea, refugiul). E formatä tot
din Români Basarabeni.
Lacu este a patra mondstire Româneasca, asezatà la cä
pätul muntelui, inteo positiune din cele mai frumoase.
Calugäril aratd mare dragoste in chinätorilor veniti la
Munte. ta plecare, dân0i incarcd cu cruciulite,
iconite, chipuri de ale .schiturilor, precum §i alte mici
daruri: spre a 0 aduce aminte cu pläcere de putinele zile
petrecute in mijlocul lor.
cäci a$ s e numesc de popor, cei cari merg la
Sf. Munte, se intorc u0irati de pacate cu multumirea
in suflet; pentru tot ce au väzut.
In peninsula Cassandra a peninsulei Calcidice, se aflä
ruinile a doua cetäti vechi : Potidea §i Olintul.

www.digibuc.ro
 IV. VILAETUL MONASTIR*)

Acest vilaet se nutneste ast-fel de la orasul Monastir

(Bitolia), care este capitala sa. El se märgineste la .nord
cu vilaetul Cosova, la vest cu vilaetele Scutari (codra.).
Ianina, de care se despartà prin muntii Ciar-dag
Pind, la sud se märgineste ctr Grecia de care se deipartá
prin muntii Hasia (Cambunieni); iar la est se mdrgineste
cu vilaetul Salonic de care se despara prin râul Cerna
tnuntii Blatet, Veriei, Olimp, i marea Egeicd
Munti. Acest vilaet este stràbatut de la nord la sud de
muntii Ciar-dag, care se intind in partea de vest a vilae-
tului, separând vilaetul Monastir de Scutari, si purtand
numirile : de ,Galicica, Odonistea, Gramostea, Pindul tot
la vest, separd vilaetul Monastir de vilaetul Ianina. Spre
est sunt muntii Caragica, Goiesnita, Babuna, Murihova Ni-
dge i muntii Veriel. -In centru, vilaetul este strdbatut de
la nord la sud de o ramurà de munti numitä Suhagora-
sau Nereca, care merge spre sud pand la granita Greciei
Si are vârfurile: Peristeri (Porumbita)(2500 m.) Viciu(2c65m.)
si Burano (1848 m).
La sudul vilaetului, se aflà muntii Hasia (Cambunieni>
cu vârful Bunaso (1588 m.) si muntelelaimp, spre est de
muntii Hasia, i prevazut cu vârfurile : Sf. The (2985 m.)
Cdlugeirul i Giuma. care formezh hotarul Turciei in par
tea de sud, separând o de Grecia.

*) Vezi pag. 9 din Atlas:

www.digibuc.ro
 75

Apele : Cursurile de apd, care udä acest vilaet sunt

k elica §i Cerna afluenti ai Vardarului.
Egribugeac se varsä in Ostrov.
Bistrita: (Inge-Karasu, Haliacmon). Acest rau isvoräste
din müntele Gramoste, si sträbátând câmpia Castoriei
Anaselitei (Lipsiste), curge spre sud panA la muntele Bu
naso; apoi se indrepteazä spre nord-est intrând in vilae
tul Salonie i vársându-se in marea Egeicä.
El primeste pe dreapta : Linotope, Buhorina, Grebenitic
(Doxa) ce trece prin orasul Grebena i Venetic.
Sarandapor isvoräste din muntele Olimp, udd partea
de sud a tärei, i se' aruncä in Grecia in râtil Salembria.
Acest râu merge serpuind, si numele de Sarandapor s'a
dat pentru ca cälätorul ce trece prin valea udatá de acest
trebue sä-1 treacä de patru-zeci de ori.
Drinul negru la vest. Acest Mu nu este de cât o scur-
gere a laculdi Ohrida. El trece pe la Struga indrep-
teaza cursul spre nord.
Scumbi isvoräste din muntele Odonistea i curge spre-
nord.
Devol. Isvordste din muntele Gramoste, curge spre nord,
apoi se indreaptd spre" vest, trecând prin lacul Maliki.
Lacurile insemnate din acest vilaet sunt : Preaspa
Drenova, Maliki, Ostrov, si Castoria. (Vezi pag-
9 din Atlas) Vilaetul Monastit coprinde trei sangiacuri :
Corceaua; Dibra i Servia (Serfige), care sangiac se ad-
eazd singur. In ceea ce priveste justitia. tine de
Vilaetul Salonic. Vilaetul Monastir are 22 caza,le, 24 na-.
nahie si 2003 carie.
Bitolia (Monastir, Alb. Vitoja-Porumbel).
Acest oras este capitala vilaetului cu acelasi nume,
are o populatie de 65.000 loc. Majoritatea populariunei este,
romäneascA. Afara de Români se mai aflá Turci, Albanezi,.
Bulgari, Evrei i cati-va Greci. RoMânii formeazä clasa co-
merciald i industrialä, precum i elita din societatea cres--
tiná. Acest oras este situat la marginea unei câmpii, la
picioarele muntelui Peristera (Porumbita). Are aer sänätos
www.digibuc.ro
 76

progreseazá in populatie. Raul Dragor, care curge de

la vest la est si se varsä in râtil Cerna, strábate si separä
orasul in cloud pärti, reunite prin diferite poduri. Bitolia
posedá mai multe moschee i cloud biserici crestine. Scoa.
lele primare ale diferitelor nationalitäti sunt peste 50, iar
scoalele secundare sunt in numar de io. Românii au un
liceu complect de bäieti, o scoala secundard de fete si o
scoall primara.
In Bitolia sunt trei mari casármi, douä spitale militare,
o scoalâ militard de 'ofiteri, douä deposite de munitiuni
un arsenal. In oras se mai afla" i dota spitale civiIe : unul
al primäriei, si cel-l'alt al românilor.
Palatul adrninistrativ. este o constructie modernä, iar grä-
-dina cu terasä facutd de Abdul-Kerim-Pasa, are un aspect
-europenesc.
Orasul Bitolia este resedinta corpului al III de armata.
Pe aci trecea vechea Cale Egnatia, ce ducea la Salonic.
Acest oras este renumit prin comerciul sä.0 intins si prin
industria covoarelor i filigramelor de argint.
Spre sud de Bitolia, la o distantä. de 2 km, se vad rui-
nele unui oras antic cu numele Heraclea, iar In apropiere
-este o sorginte de apd minerala neesploatatd.
Intre Bitolia si Ohrida erau statiuni peritru schimbarea
c&ilor pe frumoasa sosea militard Via Egnatia, numite de
Romani Castre. Aceste statiuni se aflau pe strâmtoarea
Diavato.
Târnova. comunä Aromâneascd lângd Bitólia, la poalele
muntelui, Peristeri . Are o scoalä de baieti infiintatä de
Dim. Atanasescu la 1864.
Magarova (6000 Loc.) Oräsel pur Aormânesc, la o Inäl-
lime de 1037 metri, este separat de Tarmova printeun mic
parau,"peste care se aflä un pod de piatra. Atât Magarova
deasupra cdreia se aitä paduri de pini, cat si Tarnova,
sunt foarte frecuentate de locuitorii din Bitolia in timpul
verei, din causa aerului celui curat si a apei.
Lcuitorii loi se ocupd cu comerciul i cu industria
sunt recunoscuti prin inteligentá i activitatea lor. Scoala
www.digibuc.ro
 77

românä din Magarova s'a infiintat la 1881 cu mari greu-

cäci Grecii crecteau cä nu se poate deschide scodla in
acest oräsel, numit de ei : Forteireata Eladei de dord. In
Magarova se aflä i fabricä de gaitane,
Nijopole (4000 Loc.) Situat la poalele muntelui ,Peristeri
la o inältime de 1040 metri. Este o comunä frumoask u-
datd de raul Dragor si locuitä de Arm dui si vr6 6 20 fa-
milii Turcesti. Are o scoalä rornâneascä infiintatä la 1882:
Locuitorii se ocupa cu comerciul, industria i cu creste-
rea vitelor.
La fesärit de Bitolia, in muntii Murihovei se afiä Celli-
vele de Setina, sau de Murihova cu 1500 locuitori toti A-
romani Färseroti. Mai la camp se aflä comuna Peifieidia.
Muloviite (4900 loc). Ordsel pur aromanesc. Se aflä situat
In vägäuna muntilor la o inältime de 1087 metri. Pe mun
tele ce inchide oräselul, se afla monästirea Sf. Maria; cla-
ditá i ingrijità de locuitorii ei. In apropiere se afla rui-
nele unei cetäti. Aci e o scoalä de bAieti i una de fete
infiintate de D-1 Gusu Papacostea i sotia sa la anul 1881.
Gope§i (4700 loc.) Ordsel pur aromanesc, el este un fel
de cetate naturalä la o indltime de 1048 metri d'asupra
nivelului märei. Posedd o bisericä, ale cärei inscriptiuni
sunt românesti, i ea este un monument prin märime
lux. Langä Gopesi se väcl ruinele unei cetäti. coala ro-
mânä fu infiintatä de Dim. Cosmescu.
intre Gopesi i Muloviste este renumita trecätoare Dia-
vato, pe unde se poate trece din Macedonia in Albania.
Aceastä stramtoare a fost cAutatä de Romani, cäci pe aci
trecea Via Egnatia, care unea Iliria cu Tracia. Aci se aflä
in permanentä un post militar.
Resen sau Resna. (2500 loc.) Se aflä pe o campie joasd
intre Bitolia i Ohrida la jumätatea drumului ce uneste
aceste doua orase langa Str. Diavato si la poalele muntelui
Petrina. Aci se aft' i o colonie româneascä compusä din
refugiatii de la Nânta. De fapt insä populatiunea aroma-
neasca de aci se compune in majoritate de Voseopoleni-
In Resen sunt i Turci, Bulgari i Tigani. Aci e o fa-
www.digibuc.ro
 7s

bricä de olarie, ale cärei produse se desfac ict Ohrida,

Corceaua i Bitolia.
Iancovet (1800 loc). Este o comuna frumoasa. Aci e o
coalä romana. Aceasta comunä se afla situata la nord
de Resen la o depärtare de 4 km. si pe o inaltime de
992 metri.
Calivele Istoc ai carei locuitori au venit de la Perivole
din Epir pe timpul lui Ali-Pasa, se afiä pe muntele Petrina.
Perlep, (19.000 loc. dintre care 1200 Aromani) Acest
oras e situat la poalele muntelui Babuna in fundul unui ba-
sin El este inconjurat cu livezi de pdsuni, care nutresc
cei mai buni boi din Macedonia. Aci se tine in fie care
an un balciu renurnit.
Imprejurul orasului se afld resturi de ruine antice. Cas-
telul lui Marco Crale, care se aflä in partea de nord a
oraSului, sunt resturi ale architecturei evului mediu, si a-
duc arninte numele unui personagiu fabulos in cantecele
populare sarbesti. Acest oras t.este resedihta unui Caima
cam si patria Sf. Nieodim, fundatorul mai multor morals-
tiri din Romania.
Cru§ova, situatä la vest de Perlep, pe varful muntelui.
Ea este situata trite() scobiturä de forma unui cazan, iar
pe peretii acestui cazan, se afla situate in mod amfiteatric
casele locuitorilor, care stint construite to ate de piaträ
acoperite cu ardesie.
In partea de sud si vest e inconjuratá de o pädure,
formand o adevärata coroanä. Aci se afla zidiri frumoase
cu mai multe caturi, biserici marete, locuinte inalte
masive, care par ca suspendate de o mana magica pe pe-
retii muntelui. Tot d'asupra acestei fortarete, in fata i o-
blic cu padurea cea de fag, stau cate-va piscuri plese
stancoase.
La un loc, marginea giganticei scobituri, este ceva stir-
bita s,i tocrnai prin aceasta stirbire este intrarea in Cru-
.soN a. Stradele sale sunt ingustei iar la estul orasului, pe
ceIe trei dealuri ce se perd inteo campie manoasa, se vad
ru nele a trei castre antice de forma patratà, pe care Aro..

www.digibuc.ro
 79

inanii le numesc CeMti. Aproape de oras spre est, se aflä

Monästirea Sf. Inedtare, care apartine de Crusova si a-
trage multi visitatori. Numele orasului Crusova e. trecut
in actele oficiale cu numelé de CUpva adicä : Cuib de vul-
Jun; i se afla la 1178m. d'asupra nivelului marei. Popu-
latia sa este de 14.500 loc. Este patria lui Nae Gussi,
lost senator in Romania. Posedd o scoala de baeti si una
de fete, conduse cu mare härnicie -de Sterie Cionescu, di-
rectorul lor.
La sud de Crusova se vad ruinele unui sat aromanesc
-nurnit : Bírina care fu pardsit de locuitori din cauza ja-
furilor ce li se fäceau.
Imprejurul Crusovei se aflä comunele aromanesti : Tres-
tenic, Coc4te, Tofiliciani, Cer, Sake, Prancea, Pat*a
Barbarw.
Ohrida (25.040 loc. dintre cari 2400 Aromani). Restul sunt
Turci, Albanezi si Bulgari. Acest oras situat pe hula de
demarcatiune dintre Macedonia si Albania, pe marginea
lacului cu acelas nume, are o positiune din cele mai fru-
moase. Construit pe un deal stancos, inalt ca .un munte,
are forma unui amfiteatru, a carei laturä apusanä se scalda
in imensul lac cu ape cristaline, care'i poarta numele. De
cele lalte parti, Ohrida e inconjuratä de ramificatiunl in-
semnate ale Pindului cu aspecte din cele mai variate : aci
un masiv cu o vegetatie luxurianta, dincolo un alt argi-
los,. 'si 'Malta crestetul plesuv panä la cer, si mai incolo
altul stralucind de albeata, serveste drept calauza mari
narilor surprinsi de intunericul -noptei.
Acest oras cunoscut in vechime cu numele de Lychuidus,
avea o importantä strategica deosebitä, caci se afla la
mijlocul Calei Egnatia, care unea Adriatica cu.Tracia. Mai
-tarziu iU numele de Ahrida, nume dat de Bizantini, care
insemneaza inaltime. El fu ocupat de Bulgari, i deveni re-
edinta mai multor regi, 'Ana ce in secolul X, Samuel
stabili aci oficial capitala sA. De la IO9 'Ana la 1204 de-
veni capitala implratilor Bizantini, cand era aci o mitro-
polie independentä,cu importanta unei patriarhii. Cu aceastä
www.digibuc.ro
 So

patriarhie era in strânse relatiuni biserica Moldovei hi tim-

pul lui Alexandru cel Bun. In secolul XV, Ahrida Cant
Iii mâinele Turcilor. Scoala românä de aci fu infiintatâ de
Gh. Tomara.
La sud de Ohrida la o depärtare de 24 km. pe tärmul
lacului, se- aflä Mondstirea Sf. .Naum, fundatà de Justi-
nian, Aceasta monästire este una din cele mai bogate,
cad prin positiunea sa geografick devenind un post mi-
litar cu un spital, prin intinderea domeniului sau, se bu-
curä de privelegii deosebite. La vest de Sf. Naum se aflä.
comunele aromânesti Pogradet (380), Liinca (40o), Nicea.
(2000), Gabrova (460), toate aceste comune se aflä situate
la nord i sud de muntele Camna. Gabrova este patria
Mitropolitului Andrei Saguna al Transilvaniei.
Struga la nordul lacului Ohrida la esirea Drinului Ne-
gru, care'l divide in doul pärti, unite printr'un pod de
lemn. Aci se face in Septembre un bâlciu mare. Are 2000
loc. Aromâni, Albanezi i Bulgari. In apropiere se afid co-
munele aromânesti Podgorita i Veles.
Beala de sus (3000 loc. qi Beala de jos (1500 loc.) Aci
in aceste comune aromânesti este un post militar cu in-
särcinarea de a apära pe locuitori de atacurile banditilor.
Corceaua (Ghiorgea) Are 20.000 loc. dintre carp 4500
Aromâni. Acest oras se aflä asezat in mijlocul unei câmpii
e bine aliniat. Are clädiri mari de -piaträ, unele din ele
in marmord coloratä, ce se extrage de lânga lacul Malichi
El are aspectul unui oras, occidental. Pietele sale sunt spa-
tioase si bine ingrijite. Aci se afld o scoalä de bäeti
una de fete infiintatä de Pr. Haralambe Balamace
In apropiere de Corceaua se and comunele aromânesti ;
Di§nita-Morava (250 loc.), Bubtqtita (120 IOC.) Stropani
(200 IOC.), BiNte i Imborea.
Pleasa. Comun'a pur aromâneascâ cu 1400 loc. pe Mo-
rava, o ramurd a muntelui Gramostea. Positia acestei co-
mune este din cele mai strategice, .cAci ea e situatä la o
cheie de drumuri insemnate.
Ea dominä drumul ce merge spre Bitolia, Ohrida, Cor-
www.digibuc.ro
 81

ceaua i Ianina, si tot de aci pleacd un drum prin Rap-

sista spre Castoria (Custur).
Voscopole sau Moscopok (4000 loc.) Acest oras care e
metropola tribului aromanesc Voscopolean, nurnära 70000
loc, toti Armâni. El e asezat pe cinci coline, acoperite as-
täzi peste tot de ruine. Astäzi, orasul are inäuntrul sàu li-
vezi i grädini, inconjurate cu garduri de piatrà cioplitä,
si ruine de case mari in marmurà, cu curtile pavate ca
pläci de piaträ patratä i cismele minunate, ceea ce de-
nota ca." acest oras era bogat si se afla bate() stare inflo-
ritoare. Casele erau ca niste palate, cu ziduri de marmorä
cu peretii zugräviti, la mask' aveau argintdrii i aurärii,lu-
cru ce II povestesc i Albanezii. Femeile Voscopolenilor
aveau pantofii impodobiti cu mahmudii de aur, i chiar
ranerele maturilor se impodobiau cu aurArik de catre fe-
meele Voscopolene. Aceastä bogätie si stare infloritoare
a acestui oras, a atras lacomia Albanesilor, cari incep a
o jefui, 'Ana când la 179o, frumoasa, bogata i renumita
Voscopole se preface in balärii. Grädinele i orasul aunt
distruse si locuitorii se respandesc in diferite taxi din oc-
cident, ocupandu-se cu comerciul, principala lor ocupa-
tiune.
Voscopole este patria unui mare numär de bärbati re-
numiti : Sina, Mocioni, Gojdu, Boiagi: In orasul Voscopole
era si o tipografie, unde s'au tipärit cditi bisericesti
in limba romänä, i distruse de preotii greci.
Calugarul Meletie, adus de Matei riasarab ca sä insta-
leze tipografia de la Govora la 1634, era roman Vosco-
polean.
Soarta Voscopolei a avut'o i Grarnostea (4000o loc.) NI;
co* i Lrnotope, ce se aflä la sud de Corceaua, pe coasta
orientatä a muntelui Gramoste. 1",psca la nord-est de Vosl,
copole are o scoalä românä.
Deniscu, la sud de comuna Gramostea, este renamit
prin excelentele sale brânzeturi. Pelicade (350 loc.)
(Lerin). Oras situat la sud .de Bitolia cu o po-
pulatie de 7500 locuitori, Aromani, Turci i Albanezi. Este
www.digibuc.ro 6
 82

www.digibuc.ro

C 1 m a McP, opole sau Voscopole.

 83

rerd nta unui caimacam, §i e strabatut de o strada prin

care trece in lungul &du un pârâu, ce isvorä§te din mun-
-tele Nereca. In acest ora§ se afla 0 roo familii tigane§ti
cari 1 roduc cei mai buni dansatori din tarà. In apropiere
de Florina se aflä comuna Bdsdravita numai cu Fär§eroti,
La sud de Florina se aflä :
Pisuderi, 35oo loc, este ora§ aromânesc pe cogsta mun-
-telui Nereca, langa care se aflä difileul Bigla. 'Locuitorii
poarta un costum identic cu acela al Albanesilor.
Negovan O000 loc.) §i Belcamen (3.500 loc.) care se a-
ild situat la est de Pisuderi, sunt comune aromâne§ti.
Ostrov la est de Florina (3000 loc ) este situat la nor-
dul lacului cu acela§ nume, este statie de cale 4eratk 0
are §i Armâni.
Fetita (5o0 loc) la est de Ostrov, are o §coalä româna.
Neveasta, la sud de Negovan 0 Belcamen. Acest ora§
-pur ar -anânesc este situat pe munte, la poalele caruia se
intinde campia Cailarului. Locuitorii ei 10 plätesc därile
catre Casa Sultanei Mame. Dupà legile otomane, sotia le-
gitima a Sultanului are mai multe comune §i orar. Co-
muna Neveasta este un apanagiu al Sultanei Mame, din
care cauzA se bucurà de mai multe privilegii. Are 7000
loc., toti aromâni Voscopoleni. .,;coala romând de baeti e
infiintatâ la 1875 de cAtre zelosul institutor Const. Iones-
cu-Chirana. Cladirile acestui ora§ sunt ca ale Cru§oveni-
lor, Izi este §i patria cunoscutului patriot rornân Vasile Dan.
Vlaho-Clisura,ia sud de Neveasta pe coasta muntelui.
Este un ora§ pur aromânesc cu 8000 loc. Acest or4§ este
-cheia (Clisura) drumului ce trece de la est spre vest. Are
un aer curat §i sanatos, iar locuitorif sunt renumiti prin
aplicatiunea lor la comerciu. Are o §coalä de Ldieti §i una
de fete §i cladiri mari §i frumoase ca ni§te palate.
Din Vlaho-Clisura au e§it mai multi oameni de valoare
ca ; lordache 0 Costache Goga, Vornicul Tudorache (Hagi
Ma§u) Fratii Coculescu, Fratii Saita, Maior I. Papana, sub-
direct rul §coalei militare din Ia§i, etc.
Custur (Castoria) Turc. Kesrie). Are 0000 loc., dintre
www.digibuc.ro
 84

www.digibuc.ro

Comuna No% easta.

 85

cari 1300 Arornâni. Este resedinta unui Caimacam, 0 se

afla situat pe un prornontoriu unit cu Uscatul printr'o limba
Ingustä pefroaskimprejurul cdruea s'ati contruit turnuri
fortarete.
Orasul vechiu Chele flit se afla clädit n partea de vest
a peninsulei, si se numeste acum Costel dupd cum se vede
din ramäsitele zidurilor aflate. Orasul Castoria din evuI
-rnediu se afla addit la nord si la sud de peninsula si
impartit in cloud parti. Noul oras s'a cladit in evul me-
diu de Justinian.
Hrupi§te 1500 loc.) de sud de Custur e locuit de Aro-
-mani, are doua scoale romane i o frumoasa biserica ro-
-maneasca.
Blata la sud de Clisura, locuita de 3000 Aromani si re.
-numita pentru branzeturile sale.
Pipili§te la sud de Blata cu o scoala romanä.
Cailar la est de Blata pe carnpia cu acelas nume. Este
resedinta unui Caimacam si se tine un targ renumit sap.
-tdmanal.
Lipsi§te (Naselita) este un oräsel shoat pe dreapta rau-
lui Viqrita. Tnt aci este resedinta Caimacamului de Na-
selita.
Siati§te (18.000 loc.) este un oras situat pe un loc se-
-cetos, de unde s'a si nurnit astfel, si se afia la est de Lip-
siste, pe partea stângd a raului Bistrita. Casele din Sia-
-tiste sunt mar*, si cele mai vechi cari sunt mai multe,
par toate a fi niste case de seniori Femeile lor poarta
-niste stergare pe cap foarte frumoase i lungi de o ele-
ganta rard si intrec in aceastä privinta pe tärancele Na-
politane si Romane. Atat barbatii cat i fetneile lor, poarta
'nume romanesti, desi astazi sunt grecizati. Locuitorii se
disting de vecinii lor, prin spiritul lor glumet, nota ca-
racteristicä a tntulor MacedoRomanilor. Orasul formeaza
-cloud comune : una Hora = (Hoara) = Oras La Rornanii
Macedoneni orasul se cheama Hoarä) i céalaltä Gherania.
Acest oras este renumit prin excelentele sale vinuri.
Selita la nord. de Siatiste.
www.digibuc.ro
 $6

Cojani, 000 loc.) Dras comercial la est de Siatiste-

,ESte renumit prin vinurile sale. Aci se intretae drumul
Bitolia-Servia cu Anaselita Veria.
Servia (3000 loc.) Ora§ situat la sud est de Cojani, este
resedinta Mutesarifului acestui sangiac, care se intinde
Ora la hotarul Greciei. Väzut din partea raului Vistrita,.
are un aspect frumos. Este situat la poarta aceluia0 de-
fileu i fundat de Sarbi, cdrora Heracliu le-a dat pämânt
acest judet, cu speranta de a opune aceasta natiune
celorlaltl barbari, cari amenin tau irnperiul din aceastä.
parte. Dar aflandu-se prea aproape de stramtoarea väei.
raului Vistrita, Sarbii Il päräsesc pentru a se stabili In
Sarbia de astazi. Turcii ocupandu-1, au intäles importanta
sa strategica si de la 1881, când s'a dat Tesalia GrecieL
a devenit capitala sangiacului. Sangiacul Servia se ad-
rninistreazä singur, in ceea-ce priveste justitia, tine de vi-
laetul Salonic.
Vlaho Livad (Livedea Aromânilor) 8000 loc. Acest oras.
dateazg din timpul evului mediu. Este situat pe inältimea
muntelui apca. Orasul are cinci biserici mari in stil bi-
zantin. Locuitorii se ocupä cu comerciul, industria i cres-
terea vitelor. Imprejurul acestui oras, se aflä comunele a-
romänesti : Fearica, Sf. Dumitru, Cochinopol (300Q
Scamnia.
Elasona (4000 bor.) Aromâni, Turci -,si Greci. Acest orai
este resedinta, unui caimacam si are o importantä carpitalár
fiind langa hotarul Greciei. In timpul rdsboiulyI Turco-
Grec, era sediul Statului major al armatei.
Ciariciani la est -de Elasona langa hotar. Are 150o loc..
C-asele sale inalte, palatul episcopal, unde locuete epis-
copul'Elasonei, doua poduri de piatra aruncate pe un
parau,, fântäni si piete cu arbori si o scoald aromâneascl
de bäeti, toate acestea atestä bogatia acestui oräsel. El
fu fundat de Bulgari in secolul X, cari au ocupat tot san-
giacul. Slavii s'au retras la un timp ce nukase poate cu-
noaste i fu ocupat Aromâni si Greci.
La sud de Elasona, pe tärmul räului Sarandapor Dana.

www.digibuc.ro
 67

la hotar, se aflä rriu Ite comune aromanesti precum : Pale-

ocastru, Cunisco, Scomba, Magic la, Pertori (Imperatori),
Miloguste, Wlaho-Iani, Lefterochori, Damasuli i Damasi.
Disicata, adeca Despicata, situati langa muntele Buna-
so pe o despiciturd de munti cu 1500 loc.
Grebena la sud de Lipsiste. In vechime se numia Elimeia,
fiindcd a fost pop ulatä in vechirne de Elirneoti. In urmä fu
ocupati de Romani. Are o mare importanti strategici,
cici e situati la hotarul Ma?,edoniei, Epirului i Tesaliei.
Perseu trecu in revisti trupele sale la 170. Ronianii au
incorporat'o in Macedonia. Ea e situatä intr'o lunci, iar
prin mijlocul ei treCe raul Doxa (Grebenitic), separând'o
in douä pärti Ea e resedinta unui Caimacam si a unui
episcop grec, care locueste in cuartierul numit Varos
a unei divizii militare. Majoritatea locuitorilor sunt Aro-
mini. Are o scoald de baeti i una de fete pentru Aro-
mini. In fie-care siptimâni se face targ renurnit, iar la
15 Maiu se face un balciu ce tine 15 zile.
Pe coasta orientald a Pindului, pendinte de Grebena
sunt
Samarina (S000 loc.) Oras eminarnente aromânesc, situat
pe coasta orientalä a Pindului. Are o positiune amfiteatrici
pe coastele Gurguliului. Samarina e inconjurati de munti
inalti, având aspectul unei fortarete cu cloud esiri princi-
pale : una spre est numiti Morminte care di' in Macedo-
nia, si alta spre vest numiti Grecul, ce di in Epir.
supra Gurguliului se Tidied falnic piscul Smolicul cel mai
inal värf al Pindului (2575m.). In fata lui spre sud, este
un alt pisc numit Moasa putin mai mic, dar tot asa de
impunitor ca i Smolicul. Coastele lor sunt acoperite cu
pidnri seculare. In partea de sud si est orasul e inconju-
rat de pini i pomi. Partea de nord o formeazi un riulet
(Voiusa) cu mai multe mici cascade, iar spre vest lunci
incântitoare udate de fântâni reci si limpezi ci cristalul.
De la anexarea Tesaliej, populatia ora-sului a rimas multi
Grecia, neputând face fata dificultätilor ce intimpini
toamna si primivarara la trecerea gramtei.
www.digibuc.ro
 8g

Locuitorii din Samarina se deosibesc prin inteligenta,

dtbdcia si aptitudinea lor la arte si industrie. Samarina
A dat buni mestevgari, Pictura, in special cea bisericeascA
si sculptura bunt allele cultivate exclusiv de locuitorii a-
cestui oras.

Aromâni 4i4Samarina.

Simixi, (2000 loc.) la sud de Samarina, locuith nurnai

de Aromâni, are tot aceeasi positiune amfiteatrica. Locui-
torii el se ocupa cu cresterea vitelor si cu industria.
Ayala (500o1oc.) -Orasel -pur aromAnesc., situat pe coasta
orientald a muntelui Pind si la poalele muntelui Vasilita
(22oo m.) Muntii, cari Inconjura ordselul, sunt bogati in
pull, brazi, fagi, si presintâ un aspect pitoresc, iar varfu-
www.digibuc.ro
 89

rile din cari curg ape transparente, se par a se ambitio-

neaza, care mai de care, sa se intreacä spre a atinge bolta
cereasca, i poate din aceastä cauza, cerul i-a privat de
darul a fi impodobiti cu
arbori. Ave la, alta data
atat de renumitä in po.
pulatie, astazi abia are
5000 loc, caci au fost si-
liti se pleee o parte de
aici:§i au mers de s'au
stabilit in muntii Veriei
formând Calivele lui
Barda Alexi. Acest orä-
sel este patria Archiman-
dritului .Averchie, fostul
director al scoalei Ma-
cedo Romäne din Bucu
resti a lui I. Caragiani,
bärbat plin de eruditiune
patriotism, care de mai
bine de un pätrar de veac
ilustreaza una din cate-
drele Universitatii din
Iasi, a lui Apostol Màr-
gärît fostul inspector al
scoalelor române din
Turcia, a lui Constantin
Cairetti, cunoscutul pro-
fesor de muzicä de la Se
minarul Central din Bu-
cure.tzti. dirigintele co-
rului de la biserica Cre-
tulescu. 1

Din acest orasel au

esit ô pleiada de tineri,1
care siau fäcut diferitel
cursuri Universitare la Bucuresti. In apropiere se aflä mo-
nastirea Sf. 7reinv,www.digibuc.ro
ce apartine locuitorilor din Avela
 90

care e fundaiä la anul 1747 precum i biserica Sclzimbarect-

la fald'in varful muntelui. In interiorul oräselului se aflä
biserica Sf. Atanasie, Sf. Nicolae si Sf. Maria renumitä prin
templul säu.
Casele locuitorilor sunt fAcute numai din piaträ i sunt
ca niste fortarete. coala romaneascA fu intemeiatd de Ap.
Margärit la 1867.
Perivole (6800 loc). La sud de Avela, la o distantd de
4 klm. in fata piscului Oul. Acest oräsel pur aromânese
posedà ca i Samarina, Smixi i Avela case solide, cons-
truite numai din piaträ si acoperite cu lespezi de piaträ.*)
Locuitorii din oräselele mentionate mai sus sunt oameni
curagiosi i voinici avand costumul lor roman sarica. Ocu.
patia lor de capetenie este cresterea turmelor, industria
comertul in care sunt foarte iscusiti Din causa frigului
celui mare si a marei cantitäti de zapaclà, locuitorii nu pot
erna in comunele lor, ci se coboarä toamna cu tot avutul
lor in campiele Tesaliei de la 15-25 Octombre, iar pri-
mävara de la 15-25 Apiilie se reintorc in comunele lot
la munte si se stabilesc in propriele lor locuinte, care sunt
adevärate fortärete. Ocupa¡ia Aromanilor din Pind este
cresterea vitelor, care formeazä adevarata bogätie a lo-
cuitorilor. Produsele lor sunt urda, cea mai scumpa i cea
mai delicioasä .din Cate se fabrica in Macedonia. Specia-
litatea fabricarii ei o au numai comunele Avela, Samarina,
Blata, Gramustea i Deniscu. Afard de urda, care se tri-
mite ca dar la Constantinopol inaltilor demnitari, se fa-
brich i cascaval aromanesc, care se ,exportä in Grecia,
Egipt si Italia. Paralel cu cresterea vitelor este si tesa-
toria. Aproape nu e casá, care sä n'aibd rasboiu de tesut,
unde sä se confectioneze produsele industriei casnice.
Atat hainele, cat i asternuttirile lor, acute din velinte.
covóare, se lucreazä numai de femeia aromanä.
Samarinenii se ocupä in special si cu lucrarea ferului,
precurn : cutite, pumnale, bricege, toate incrustate cu or-

§coaia românä fu intemeiata la 1876 de Gh. Perdichi.

www.digibuc.ro
 91

namente de argint si aur, iatagane renurnite, ast-fel c,4 in

toatä peninsula de la Avlona pand la Constantinopol si
de la Scopia (Usküb) 'And in Grecia se gäsesc foarte multi
Samarineni ocupându-se cu lucrarea ferului. Pe lângd
acestea, sunt si buni armurieri, cdci ei nu nurnai ca re-
parä, ci si inventd.
Turia (Crania, 4000 loc). Comund pur aromâneascd pe
un pârau, ce se varsd in Venetic. Aceastd .comund e
afld aproape ,de hotar, si are o scoald romand de tikieti
infiintatd la 1884.
Paltin la est de Turia.
Amer (Maio), la sud de Turia, comunä pur aromâneascd
cu woo loc. Ea e renumità pentru fânelele sale.

www.digibuc.ro
 92

www.digibuc.ro

Comuna As ela.
 V. V1LAETUL COSOVA*)
Acest vilaet se märgineste la nord cu Serbia si cu Bul-
garia, de care se separi prin muntii Balcani, la vest cu
Bosnia si Herzegovina, Muntenegru si vilaetul Scutari
(codra), la sud cu vilaetele Monastir si Salonic, iar la
est tot cu Bulgaria.
Munti. Vilaetul Cosova este sträbätut la nord de muntii
Balcani, care formeazä hotarul de nord si est. Din acesti
munti, pleacá o ramurá spre sud cu numele de Ciar-dog,
strabätänd acest vilaet de la nord la sud, si find preväzut
cu várful cel mai Malt din toatä tara numit Liubratin
(3050m.).
Cara-dag este un alt sir. de munti, care pleacä tot din
Balcani in partea de est de Ciar dag. Dovanita la sud-e$t
iar muntii Babadag sou Alpii Albanezi de nord la vestul,
vilaetului, formând hotarul natural si separând vilaetul Co-
soya de Muntenegru,' Bosnia si Herzegovina.
Apele. Vardarul este cel mai mare räu al Macedoniei.
El isvoräste din muntele Ciar-dag, si dupa ce trece prin
Calcandelen si Scopia (Usktib), -se indrepteazá spre sud.
in vilaetul Salonic. El primeste pe stainga pe Egri-dcre,
care isvoráste dip Balcani si. se varsä in Vardar intre
Scopia si Veles.
Drinul alb isvoräste din partea de vest a viiaetului i
apoi trece in vilaetul Scutari.
Vilaetul Cosova se compune din sangiacurile : Scopi 4
Prizrena, Ipec i Pr4tina. El are 23 cazale, 16 nahie .-i
3211 carie. .).

*) Vezi pag. jo din Atlas.

www.digibuc.ro
 94

()rase le principale sunt :

Scopia (Usktib) 40.000 locuitori Albanezi si 2000 Aro-
mani. Este capitala vilaetului si este cetate tare si comer-
-cralä. A fost capitala vechei Dardanii si se aflä situatá pe
ambele WO ale Vardarului la estremitatea unui ses, des-
ortit prin semänkuri i terminat la sud printr'un loc mo-
cirlos c-u o suprafatä de 26 kmp. care face ca clima sä fie
nesänätoasä.
Printre multele antichitäti romane, din punct de vedere
tehhic, presintä un interes deosebit Podul de piatrei de pe
Vardar, lung de 130 metri i lat de 8 metri. Forma bol-
tilor este un seniicerc cu 23 deschideri. Castelul, care s6
tidied pe o colinä in mijlocul orasului, este asemenea ro-
man. In timpul lui Justinian se numia Justiniana prima.
El se aflä situat la o ináltime de 268 metri d'asupra ni-
velului márei. Acest oras este statie de drum de fer. Aci
linia feratä de 242 klm. care vine de la Salonic se bi-
furca : una apucd spre Mitrovita (129 iar alta spre
tartd Serbiei la Zebefce (88 klm.).
In apropiere se afld comunele Brasda,Vlahata §i
Prizrena (40000 loc. Albanezi, dintre care 4500 Aro-
mani). Acest oras este clädit in arnfiteátru la poalele mun-
telui Ciar-dag, care este cultivat pand la vârf. Este un oras
frumos, comercial si industrial, sträbätut in toatá lungimea
sa de un parâtr. Ambele pärti aIe orasului stint unite prin
go poduri si este irnpärtit in 24 mahalale. Are o piatä mare
cu moo prävälii si 24 moschee. Are fabrici de sticlà, olä-
.rie si arme.
Imprejurul acestui oras s.e aflä comunele : Vlasna
Giacova (I5.000 Albanezi si 850 Aromâni). Acest oras
se afld situat la nord-vest de Prizrena, in mijlocul unui
ses, pe tärmul pâraului Rièca, afluente al Drinului Alb.
Are o garnizoanä tare, pentru a putea asigura linistea lo-
ciaitorilor din acest tinut: Imprejurul acestui oras se aflä.
comunele :
Petroana, Barbu, Semiani, _Coron0, Bädina, Vlaski-
Drenova i Nepote.
www.digibuc.ro
 95

Ipee. Oras locuit de Albanezi si putini Aromani. Este

situat la poalele muntilor Babadag. In apropiere se afia
comunele: Crusova, Päscälia. Cdtunari, lstoc, Saciuciani,
Gtobari.
Mitrovita (13.000 loc. Albanezi). Acest oras este ultima
statie a calei ferate ce vine de la Salonic. La sud de Mi.
trovifa, este renumita cdmpie a Cosovei, care este un pia-
tou Malt de 600 metri. In apropiere se aflä comunele'z
Coarda, Perana, Brabanistea, Ranisca, si Budine.
Pri§tina (ro.000 Albanesi si moo Aromani). Oras sittrat
la sud de Mitrovita. Privit din depärtare, are un aspect
frumos, de unde se vad minaretele celor ri giamii, dà-
dite de femeile, ai caror barbati au cazut pe campia Co-
sovei. Acest oras este ascuns in niste colMe, care se unesc
cu campia. Are fabrici de arme. In apropierea orasului
se afla comunele : Plementina, Breaza, Slatari,
Croatin, Macris, Cosare, Cosina, Miros, Clocat, sí Movila..
Spre est, la hotar, este Zebefce, ultima statie a liniei
lerate ce vine de la Salonic spre Serbia.
Calcandelen .(Tetova) Are ro.000 loc. si se- afia la sud
-de Prizrena. Este situat pe un afluente al Vardarului. A-
Tomânii stabiliti in acest oras, se ocupd cu comerciul si
cu industria mica..
Cumanova. Oras asezat la est de Scopia. Are mine de
-fer si este important, caci este cheia drumului ce duce
sprs Serbia si Bulgaria. Pamantul sau este ingrat, iar apa
-de baut foarte rea.
Egri-Palanca. Oras situat langa hotar.
Caratova la sud de Egri-Palanca si la nord de muntele
Dovanita. Are mine de argint i industrie de metale. La
sud de muntele Dovanita se aflä comunele : Cociani, (2500
1.0C.) Orizari i .Macri locuite in majoritate de Aromani,
in imprejurimile carora se cultiva mult orez.
Aromanii din acest vilaet, ce se gäsesc spre hotarul
Bulgariei, conserva intact dialectul roman. din Romania.
Ei sunt cunoscuti sub numele de Tareipiini.

www.digibuc.ro
 VI. VILAETUL CODRA su SCUTARI

Acest vilaet s'a numit ast fel de la orasul Scodra saw

Scutari, care este capitala sa. El se märgineste la est
vilaetul Cosova i Monastir, la nord si vest cu Muntene-
gru i marea Adriaticd, iar la sud cu vilaetul Ianirra.
Munti. Acest vilaet este mai tot muntos, si nu presintä
de cât niste sesuri mici spre Adriatica, precum : sesul.
Scodra la nord í Muzachie la sud.
La nord sunt muntii Albanezi de nord, care l se-
parä de Muntenegru, iar la est sunt muntii Clar-dagh,.
Martanes §i Velatos, ale cdror ramificatiuni se intind spre-
vest. D'alungul märei Adriatice sunt muntii : Lali, Maneze,.
Bicarid.
Apele. Drinul, cel mai mare rau al Albaniei, se corn
pune din douä brate : Drinul alb i Drinul negru. Drinul.
alb isvordste dintr'o ramurä a Alpilor Dinarici i curge
spre sud. Drinul negr:u, care nu e de cât o scurgere
lacului Ohrida, curge spre nord, i unindu-se cu Drinul
'alb, se varsh in marea Adriaticd aproape de orasul Alexiu.
Mat isvoräste din muntele Marfranes, i dupd ce strabate
tara Miriditilor, se aruncä in mare la sud de Alexiu. And
la sud de Mat.
Scumbi isvoräste din muntele Odonistea, curge spre
nord, apoi se indreaptá spre vest, trecând pe lângd El-
basan i Pekini si se varsä in marea Adriaticä la vestul

*) Vezi pag. it din Atlas.

www.digibuc.ro
 97

acestui oras si la sud de Cavaia. El divide Albania in

cloud parti: Albania de nord si Albania de sud sau Alba-
nia de sus si Albania de jos.
Semeni este un ram format din raul Devol si din Liumi
Beratic. Raul Devol i Semeni formeaza la sud hotarul
intre vilaetul codra i Ianina. Semeni Imparta provincia
romaneasca Muzachie in douà parti : Mare i Micd. Cea
Mare e pe partea dreaptd a raului, iar cea Mica' pe partea
stangd in vilaetul Ianina.
Lacurile din acest vilaet sunt : .5codra (Scutari) si Terbuf
(Vezi descrierea lor pag. 17 i 18).
Vilaetul Scutari se compune din douä sangia curi : Scu-
tari 0 Durazzo. Are 8 cazale, io nahie si 488 carie.
Orisele principale din acest vilaet sunt :
Scutari (Arom. .codra, turc. Iskendrie) (2000 Arornani
46.000 Albanezi). Acest oras fu capitala regelui Iliriei,
Gentiu, care trecu la 168 subidominatiunea Romanilor. Fu
ocupat apoi rand pe rand de Goti, Serbi, Venetieni, Un-
gun, pe urma iarasi de Venetieni, cand cazu sub puterea
Turcilor la 1477.
Orasul primitiv se aflä pe campie, pe ambele maluri ale
raului iri. Ruinat de Turci si mai ales prin inundatiunile .

lacului, el fu parasit de locuitori, cari si-au construit din

nou locuinte pe deal, la adapostul fortaretei. Din acest al
doilea oras nu sunt de cat niste ruine, aproape de orasul
actual.
Vazut de pe dealurile ce-1 separa, Scutari e udat de
doua cursuri de apa : iri i Boiana. El e situat intre la-
cul codra ì raul Drin in mijlocul unor livezi vaste, cu
gradini inverzite. Minaretele sale ridicandu-se in mijlocul
arborilor, prezinta un aspect placut ochilor.
Orasul, a carei positiune seamänä in cat-va cu a Ge-
nevei din Elvetia, este impartit in io mahalale. Pe malul
Boianei se afla bazarul cu 1500 prävälii. Aceasta este par-
tea cea mai animata a orasului. Nu se aft* nici un mo-
nument insemnat, de cat podul de pe raul iri, construit
7
www.digibuc.ro
 98

la 1768 de Ahmed-Pasa. 0 sosea !unga de 7 klm. leagä

orasul cu marea.
La vestul orasului, in vârful unui munte golas, pe o
inältime de 15o metri, se inal0 un castel care servä de
resedintä guvernatorului. Aceasta e vechea fortareata sat--
beascä Rosafa din secolul XIV, la fun datiunea cdreia i se
atribue legenda conservatd in cântecele populare, si care
seamänd cu faimoasa legendd a mesterului Manole din
Romania.
Aromânii din Scodra se ocupä cu comerciul i cu in-
dustria, precum : croitori de talent, lucrdtori in gaitane,
lucrätori de metale i arrne. Pdmântul din jurul Scodrei
este negru i gras i foarte productiv. Locuitorii exportä
pe Drin, care se varsä in Adriatica, mari çantitäti de cearä
nuci, castane, unt, peste sdrat, piei, gräu, porumb, lemne
de constructie, tutun, mätase, and, unt-de-lemn etc.
Pe valea Drinului negru se aflä multe sate, unele nu-
mai cu Aromani, iar altele cu Aromani i Albanezi, pre-
curn : Treb4ta, Ot4ani, Miresi, Vlascea.
Dibra este unul din orasele cele mai insemnate ale Al-
baniei. Este asezatä pe Drinul negru la sudul inaltului
masiv, a cdrei culme Cârcin, se inalta la 2500 m. Intränsa
*se intretaie drumurile Scopia-Bitule, Elbasan-Dibra de jos-
Mati-Prizrena. Orasul are 15000 loc. mai toti Albanezi.
Comerciul tot este in mainele Aromânilor din Beala de jos.
Tot aci este si resedinta unui Mutesarif.
La nord de Dibra pe valea Drinului se aflä cornu-
nele : Ochepni, Meicelari, Griva, Slatina, Velesa, Darda,
Molcani, Col6wm, Venci-Valahi, Salcia, apoi Gropati, To-
plana, Merturi, Cloceni, Fusca, Coniana, Cereti, Sarda, Rus-
cul, Pistul, Dragu, Baba i Beirbat.
Pe valea Boianei sunt : Pontari, Precall, Cruci, Reci
Ceretii
La nordul lacului Scodra se aft' : Flaca, Copni i Pie-
trclani.
Alexjü (Turc. Lech. 6.500 loc.) Acest oras s'a dädit la
385 a. Cr. de cdtre Dionisiu, tiranul Siracusei, care voia
www.digibuc.ro
 99

sa-si asigure stdpanirea sa asupra märei Adriatice. Este

-situat pe malul raului Drin si este insemnat pentru moartea
.si mormantul lui Shender-bei 13 Ianuarie 1467, care se
afla. imormantat in biserica Sf. Nicolae. Acest oras fu o-
-cupat de Turci la 1478, cand toata armata se aduna im-
prejurul mormantului lui Schender-Bey si au dezgropat
cu un respect religios resturile acestui viteaz, apoi atin-
geau oasele lui cu un respect si admirare, si aceia dintre
cari au fost mai fericiti, pentru a poseda cate ceva din
rämäsitele lui Schender bey, le atarnau de gatul lor,
fiind, c5.-si vor insusi i ei forta i curagiul acestui
-erou. Clima orasului este nesänätoasä, din cauza locurilor
znlastinoase.
La nord de Alexiu se aflä cornunele : Ceilivara, Carto-
Ìala, Castri, Castanic, Casoli. Conci, Orosi, Sta'na, Pertafi
Cucula, Bazia i Scarica.
La sud se afla: Rumcea, Spitiani, Zeimeni, Pedana, Carbina.
Croia (Turc. Ac-Serai sau Ac-Hissar) 6000 loc. In limba
Albanezd insemneaza izvor, din cauza abundentei apelor
-sale. Este situata pe o stânca präpästioasä, dominand cam-
piele uncle Cesar si Pompeiu se observard mutual, inainte
de a da bätalia de la Farsale. Ea joacä un rol important
In istoria rdzboaelor lui Schender-bei.
Mahomed fu. impedecat de cloud ori inaintea zidurilor
-acestui oras, la 1461 si 1466, dupa care apoi reusi a-1
ocupa la 1478. Schender-bei l'a cedat Venetianilor la di-
ferite intervale, dupa ce l'a posedat 25 ani, de la 1443
1468. Mahorned nu l'a ocupat de cat dupa o inconjurare
de 12 luni, cand locuitorii fura constransi prin foame a-1
ceda. Fortäreata fu daramata. la 1832.
Imprejurul Croei se afla corn. Aromanesti : Bulutani,
Greti, Rotul, Vila, Paresani, Ismi, Scafona, Bresa, Codra,
Camenu,. La vest sunt : Roata, Armata, Cula, Ruscuk
Rada, Porcea, si Refiu.
Durazzo (Alb. Duressi, turc. Drals, 2400 Aromani
5000 Albanezi). In anticitate se numia EpidamnU, si era
colonic Corintiana, a carei posesiune fu una din tausele
www.digibuc.ro
 TOO

principale ale rdzboiului Corcirei la 436 a. Cr. Colonizat

mai tarziu de Romani, lud numele de Dyrachium. De aci
incepea Via Egnatia, care trecea prin toatd 'Macedonia pe-
la Salonic, prin Tracia pand la Bizantiu. In anul 48, Du-
razzo fu capitala militard a lui Pompeiu, care'si avea ad_
senatul sdu, pe cand era impresurat de Cesar. Cicerone,
gonit din Roma prin legea Claudia, alese acest loc pentru.
petrece exilul sdu. «Am venit la Dyrrachium, c,lice el
inteuna din scrisorile sale, oras liber, pldcut i vecin cu
Italia ; dar dacd siomotul ma' va turbura, mä voiu duce-
In altd parte».
Situat pe golful cu acelas nume, pe un loc stancos
este foarte favorabil atat din punctul de vedere militar, cat
si comercial, din care cauzd toti puternicii timpului. au.
cdutat sd-1 ocupe. La impdrtirea imperiului roman, el fdcu
parte din imperiul de Orient, 'care i-a incredintat guver-
ndmantul unor sefi, alesi din familiile cele mai inalte si
purtau titlul de Ducele Durazzuluí. Fu ocupat de Venetiani
la 1386, iar la 1501 cazu in mâinile Turcilor.
Orasul era odatà cel mai frumos de pe coasta Adriatick.
ornat cu temple mdrete, cu statui, cu turnuri inalte i pu-
ternice si cu cheiuri minunate. Din vechea lui splendoare,
n'au mai rdmas de cat niste ruine sub care se cunoaste-
zidul ce inconjoard cetatea. Fortdreata, unde se vede stilul
diverselor popoare, care l'au ocupat, cade in ruine. Posedd
mai multe moschee, care altä data erau biserici. Are un
port bun. Durazzo of era.' un mare interes archeologic. Se
vdd inca cloud ziduri circuite, unul turcesc i altul bizantin.
In apropiere se aflä mine bogate de cdrbuni, care sunt
putin exploatate. Orasul are trei cuartiere : Cälaia (fortä--
reata), Varo i Turckte (Stana).
La est de Durazzo se aft* comunele: Scalori, Chineta,Stra-
ca,Cuci, Sateli, Sara, Menicu, Pineti, Paliana etc., iar la nord-
est se afid comunele Aromanesti : Sântul V lasíe, Rafisani,
Sucti, Piasceizei, Reti, Siagaseni, Duou, Juba,
Tirana (Turc. Tiran, 25000 loc, din cari 2000 Aromâni.)
Este situatá pe o vale roditoare strdbátutd de rauletui.
www.digibuc.ro
 10'

Rusiolata, afluente al râului Ismi. Tirana are mai mult ca-

racteral oriental. Intrarea In oras din spre Scodra este in-
-cântätoare. La dreapta i la stânga sunt douä moschee
frumoase. Putin ceva mai sus este un turn pdtrat, unde
-se afrá un horologiu. Stradele sale largi au de ambele
1Därtí pârâuri de ape curgátoare, intretinând recoreala
-necurätenia.
La est este Daiti târgusor, iar imprejurul Tiranei se aflä
aproape 20 sate aromânesti cu o populatie de 9.000 loc.
Cavaia (5500 loc Aromâni) oras pur aromânesc
prin excelentd industrial. Este asezat pe un deal. Bär-
Iatii se ocupä cu agricultura, cu cresterea vitelor
cu transportul märfurilor. Pemeile din Cavaia i impreju-
rimi, sunt renumite de muncitoare, oneste i indräznete
Ele inarmate cu pistoale, revolvere i cutite, merg
calare in caravane de câte 30-40 in diferite pArti ale Ma-
cedoniei, unde îi desfac tesäturile de bumbac i borangic
-foarte mult täutate. Marele poet Dim. Bolintineanu, adânc
miscat la vederea unei ast-fel de caravane de femei inar-
mate, le-a inchinat o paginä din «Macedonele» sale cu nu
mele de Româncelc din Cavaia.
Imprejurul acestui oras se aflä comunele : Durzi, Peteni,
Creata, Scandali, CdnuA Geacal, Muru,
DuoV, Bulutani, Greti, Rotul, Wila etc.
Pekin]. (2000 loc. Aromâni si Albanezi). Este situat pe
malul drept al râului Scumbi. "La sud si vest de acest oras
-se aflä comunele : Coian, Curcudani, lkoiani, Ca-
.pana, Rami, Rogojeni, Gréza de sus, Gu,sa, Arzani,
Ardiotea, Greaza de jos, Beideni, Carpeni, Brutuli, Cico-
Jon', Moiani si C'are eu populatie numeroasa.
Elbasan (Niu-CastruCastru nou,25000 loc dintre cari
woo Aromâni, iar restul Albanezi). E situat la sud-est de
'Tirana. Este un oras mare si frumos. El face ;flare co-
merciu cu land, pei, ceara i unt-de-lernn tstras din más-
linil ce se afid in vdile sale. Locuitorii se mai ocupä si
cu lucrarea arAmei si a ferului. Aci se tin mai multe
Valciuri peste an. In apropiere 8e aflä isvoare de ape ter-
www.digibuc.ro
 I 02

-male sulfuroase. Pe langa Elbasan se aflA comunele Aro-

mânesti Taric.
La sud de Pekini se intinde marea provincie Muzachia,,
unde se gäsesc aproape 150 de sate, unele numai Arma-
nesti, iar altele sunt cu Albanezi.
Aceastà provincie armäneascd se impartd in douA pArti,
Muzachia mare si 1VIuzachia mica. Cea mare se afld la
sudul acestui vilaet, si la nord de Semeni iar cea mica.' se
aflä la sud de Semeni in vilaetul Ianina.
Provincia Musachia, locuitä exclusiv de Români a lost-
principatul Musatilor. Aceasth ilustrA familie era cunos-
cutA cu numele de Musatius si Musacius de unde Musachia..
Comunele românesti sunt :
PescAza, Sufti, Euscu, Agnio-Vlassi, Rapani, Grefa, Bala
Zvernaki, Bestona, Nifoli, Mitzisci, Arinenni, Silitnita, Ca -
farani, Bissani, Murisi, Levani, Poiani, Pesteani, Armeni,
Gusmati, Carbonari. Vesanisci, Ostima, Baluta, Lipnia,
Ambari, Tracova, Samari, Feta, Chitonladi, Cirodastani
Valeri, Franculo, Cion6a, Origovita Vadita, Indiscortisan,
Crapasi, Verlachi, Jarta, Terveni, Potodna, Curmea, Poena
Kelbekiva, Morva, Liambarda, Loncani, Coniati, Bisticon
chiza, Corcuhe, Grabiani, Sacule, Anguiofta, Bobodina
Cifac, Pitova, Baltita, Premendi, Ginegani, Sirmani, Gre
tanii, Veleanii, Gramara, Palvina, Dolsinic, Stremeri, Cos-
tari, Smilati, Bungagia, Trania, Ciuca, Mura, Salcia, Bar-
balina, Oline, Remasi, Suliototi, Culiara, Vila, Salbergi..
Carpeni, Stamiru, Paliama, Stodiri, Arzani, Bedeni, Mar.
darei, Dautei, Burazei, Plotei, Vorocheni, Maglita, Cana-
parei, Cersotei, Salmanei, Molinei, Porcia, Armata, Rotla,
Juba.

www.digibuc.ro
 VII. VILAETUL IANINA*)

Acest vilaet s'a numit astfel de la capitala 'sa. El este

la vestul tárei. si se märginete la nord cu vilaetul Sco-
dra, de care se separa prin râul Semeni i Devol, la vest
cu marea Ionicd, la sud si est cu Grecia i cu vilaetul Mo-
nastir, despdrtit prin muntii Pind.
Munfi. Acest vilaet ca i Scodra este mai tot muntos,
si nu prezintd sesuri, de cat in partea de nord si sud, pre-
cum Muzachia la nord, Ianina in centru si Arta la sud.
Cei mai insemnati munti sunt : la nord, Tomor, Tebes-
china i Nemersca, care se indrepteazd de la nord spre
sud.
Himara sau muntii Acrocheraunici, la vest d'alungul md-
rei Ionice cu vârfurile Chiorea §i Cica (2025m.), -in centru
munti Muscele si Breidet.
Tomar la sud de Ianina cu vârful Olicica 0 la poalele
cäruia se afld Dodona, renumitul oracol.
Pindul la estul vilaetului cu vârfurile Smolicul (2575 m.)
Vasilíta (2200) Oul i Jog (I7oo m.).
Pindul opreste vânturile umede de vest si primeste cea
maT mare cantitate de umezeald, asa cä partea de est pri-
meste mai putine ploi. Din aceastá cauzâ, râurile ce se
varsd in Mama Adriatica si marea Ionica sum mai abun-
dente in ape.
Apele : Semeni, format din impreunarea faului Devol

Vezi pag. 12 din Atlas.

www.digibuc.ro
 104

a raului Liumi Beratic, formeazä la nord hotarul intre vi-

laetul Ianina i Scodra, se varsd in marea Adriatica,
Imparta provincia aromâneascä Muzachie In douä parti
Mare §i
131iasa (Voiusa) Isvoraste din muntele Pind, se Indrep-
teaza spre nord-vest, primeste pe stânga pe Erg/un i Su-
si dupd ce strabate provincia Malacastra, se varsä in
mare, mai sus de Avlona.
Calama isvordste din muntele Nemersca si se varsä In
mare In fata insulei Corfu.
isvoräste din muntele T9mar si se varsä In ma-
rea Ionica in dreptul porttilui Fanar.
Luro isvordste din muntele Tomar si se varsd in ma-
rea Ionicä.
Lacuri : a) lanina (vezi descrierea pag ) b) Butrinto
In care se varsa 11111 Bistrita.
Vilaetul Ianina se compune din sangiacurile ; Ianina,
Ergheri, Berat, Liascoviki i Preve.zza. Are 15 cazale, Io
nahie si 1597 carie.
Orasele principale din acest vilaet sunt :
Ianina este capitala vilaetului cu acelasi nume i rese-
dinta guvernatorului general. Este situat pe marginea la-
cului Ianina, ale cdrui ape sunt negre din causa fundului
sau negru de turbä.
Platoul eel inconjurd, e apärat de muntele Muscel din
partea Pindului. El este Inconjurat de celel'alte parti prin-
tr'un cercuit de munti, care se lasa treptat pana la mare.
Sesul ei e fertil ca al regiunilor maritime. Pe langa mas-
line reusesc toate felurile de culturd, ca castani, nuci, meri,
portocale. Acest oras e fortäreata i grânarul Epirului. La
poalele muntelui Muscel, unde Se afla diferite isvoare, pre-
cum : Dobravoda, se intinde lacul Ianina, In mijlocul ea-
ruia se aflà o insula destul de mare, care se crede cä altd
data era unita cu uscatul. In partea de vest a lacului se
aflä orasul Ianina cu cele cloud capete diferite, semänänd
cu un vultur cu douä capete. Orasul se afla la 400 m. d'a-
supra nivelului
www.digibuc.ro
 105

La 1861 a fost un ger atat de mare, in cât -träsurile au

trecut lacul pe ghiatd. Orasul Dodona era situat la estre-
'rnitatea sud vesticä a acestei regiuni, numità la inceput
Relopeia, apoi Tesprotia i Molosia, apartinând succesiv
Thesprotiloi- i Molosilor, la o distantä de ro klm. de oras.
Ianina fu ocupatä la 1181 de Boëmond. La 1320, deveni
metropola Epirului si a Corcirei. La 1431 fu ocupatd de
Turci in basa unei capitulatiuni. La 1613 In urma uneI in-
cercäri de revoltä a cator-va locuitori resculati de fanati-
cul episcop Denis, crestinii furä goniti din casele lor ce
ocupail in fortdreatä. Biserica Sf. loan fu ddrAmatd impre-
unä cu multe altele. La 1712 s'a construit in locul säú
moschea Aslan-Aga, care existd i astä-zi. La 1788, Ali de
Tepelen fu numit Pasa al Ianinei, i dede acestui oras o
importanth cu totul modernä. Ali Pasa s'a näiscut la Te-
pelen din vilaetul Ianina la 1740 dintr'o familie a unui
beiu, posesor al acestei localitAti. Tatäl ski imbogAtit priñ
brigandagiu a murit In urma esceselor sale. Ali fu ridicat
de mama sa la pasiunea de aur si de räsbunare. Pentru
lua PasalAcul din Delvino, contribui prin intrfgile sale
la moartea socrului sdu Caplan, omoard pe cumnatul säu,
care a urmat dupA Caplan, denuntä si executA cu mâna
sa pe un alt urrnas. SchimbA i obtine in fine pentru ser-
viciele sale, paza defileurilor din Tesalia, de unde fu in-
tdrit de Sultan.
La 1.790, el cautA sA cAstige favoarea Tarului in res-
boiul cu Poarta. TrAdarea sa este descoperitä si el se dä
din noil la crime. La 1797, Francesii ocupA insUlele lonice.
Ali Pasa scrie lui Bonaparte in Italia o scrisoare lingusi-
toare, care fu publicatà in ziarele din acel timp.
Una din faptele cele mai insemnate ale istoriei sale, este
Tasboiul cu Suliatii care tinu de la 1789-1803. Restul vie-
-tii sale constä inteo sumd de intrigi, cuceriri, tradäri, mA-
celuri, care putin ate putin l'au fAcut stdpânul Albaniei
intregi, si gratie concursului dat de Anglia si a aurului dat
inaltilor demnitari ai divanului, ocupA domnia asupra Ru-
meliei. Apoi cugetä a deveni cu totul independent. Poarta
www.digibuc.ro
 ro6

Infälegänd planurile sale, trimise armatä In Ianina si la

1820 el fu inconjurat ; iar la 1822 el fu täiat In inchisoa-
rea din castelul lacului dup.' o luptd desperatä farä a pu-
tea inghiti cum zicea el, imensul tesaur ce adunase. Cal-
pul sàü fu trimis la Constantinopol impreund cu acela al
fiului säu. Se vede chiar astäzi monumentul lor intr'un-
cimitir vecin cu castelul celor seapte turnuri. Orasul Ja-
nina. are 6 biserici, 17 moschee si 2 sinagoge, o parte din
palatul lui Ali-Pasa, un bazar, o casarmä, iar in insulä .
se afiä. biserica Schimbarea la fatd. Principala moschee e
Aslan-Aga situata in parfea de nord. Ea fu cläditä la 1712..
Aci se aflä un gimnaziu românesc fondat la 1887 sub direc-
tia D-lui Dem. Abeleanu, prefäcut in 1902 in scoalä co-
merciald.
Aminciu (Metova) Oras pur aromânesc cu 8000 loc, si-
tuat pe muntele Pind la hotarul Epirului, Macedoniei
Tesaliei la o inältime de 800 m. d'asupra nivelului märei.
El este inconjurat de niste siruri de munti, care sunt ra
mificatiuni ale Pindului. Printre vârfurile muntilor säi,
putem cita : Ciucarela, Peristeri (2100 m.) si Jug sau Giug-
Partea Pindului unde se aft' Amin ciu sau (MetovaMeso
nunoin miezul muntilor) este un alt St.Gotard din Elvetia,
de unde'si iau nastere cinci cursuri principale de ape. Din
partea *de sud, numitä Poliano, nu departe de comuna
aromâneasch Särac, isvoräste raul Aspropotam (Achelou)
regele râurilor. Din partea de est in apropiere de Amin-
du, isvoräste Salembria (Peneul) destul de renumit in Te-
salia. La nord isvoräste Veneticul, care alimenteazd Bis-
irita sau Inge-Carasu, ce sträbate vilaetul Monastir, Bt-
jasa oiusa) cel mai mare râ.0 al Epirului, navigabil pe
o mare parte din cursul sdu si care se varsä in Adriatica..
Arta isvoräste din centru si de la vest i dupä ce pri-
meste i pâraul ce trece prin Aminciu se varsa in golfuL
cu acelasi nume.
Orasul Aminciu este despärtit prin pâräul ce se vat-A
in Arta, in douä pairti ; una, Surin (Partea espusà soare
lui) pe malul drept, i alta Chiare (Lipsitä de soare pe malul
www.digibuc.ro
 107

stang. Ambele parti sunt unite intre ele prin cloud podurL
unul langa Sf. Maria si altul langa Sf. NicuIae.
Aminciu, care este metropola aromanilor Epiriati, are o-
positiune amfiteatricä, i e visitat de o multime de Epi-
riati veniti din sträinätate in tirnpul verei si mai ales de
guvernatorii vilaetului Ianina. Prin mijlocul orasului trece
drumul ce conduce spre Macedonia prin trecätoarea Gian,-
Hortara (Scapare de suflete), si altul prin districtul Zagori
prin trecätoarea Scara.
Aminciu fu fondat in secolul X. Locuitorii sunt colo-
nisti -Romani, adusi din nordul Italiei de pe malul raului
Mincio de catre Paul Emiliu. In secolul XIV nu era de
cat un sat de pastori aromani. In secolul XVI deveni asi-
lul unui vizir disgratiat. Vizirul vazandu-se persecutat, s'a
refugiat in satul .Grijani din Tesalia, unde locuesc in timp
de iarnä multi aromani. El ramase pana in primävara in
Casa unui preot, care apoi il incredinta lui Steriu Floca,
un notabil aroman dintre. pastori. Acesta imbracd pe vizir
in costurnul national aromanesc, i pornirä cu turmele
spre Aminciu.
Floca l'a Ingrijit timp indelungat, tinându-1 in curent cu
tot ce se petrece la Constantinopol. In timpul acesta, Sul-
tanul '1 amnistie chemä la sine sä-i dea postul de Mare
Vizir. Vizirul aroman se duce in graba in Constantinopol
si este reintregat in postul de mai nainte. La plecarea sa
de la Aminciu, a rugat pe Floca sa mearga la Constan-
tinopol si sà ceara ce ar dori. pentru el si pentrn orasui
säu. Floca mergand a cerut si a obtinut printr'un firman,
urmätoarele privelegii i concesiuni iu folosul orasului A-
minciu.
I. Vor fi proprietate indivizibilä a Metovenilor, toate live
zile aflätoare in Tesalia,. Macedonia si Epir (dupa nota
data de Floca), ate trebuesc pentru indestularea turme
lor lor.
2. In regiunea Metovenilor nu vor locui Otomani
vor päzi trecatorile ei.
3. Intreaga comunitate va da anual pentru ori-ce bir
www.digibuc.ro
 io8

indatorire, cätre casa statului numai 1I3.000' aspri sau 921

lei turcesti.
4. Nu se va urmäri nici cäuta nici odatä si de Care nici
-o autoritate, persoana de ori-ce rang sau religie; care s'ar
refugia in regiunea Metovenilor pentru ori-ce- causä.

Aromânä din Aminciu (Melova).

5. Otomanii, cari vor trece prin regiunea Metovei, sunt

.obligati a considera acest pämänt ca sacru, iar la esirea
lor de pe frontarii, sä scoatä si sä scutare potcoavele cai-
lor, spre a nu lua cu dânsii nici un dram de pämânt Me-
pvean. www.digibuc.ro
 109

6. Acest tinut va avea un Exarh patriarhal al sau.

7. Politicqte se va referi la §eful Epirului, iar judecä-
tore§te la cadiul din Livadia.

Dintre toate aceste articole, Amincianii nu se bucura.

.....
astazi de cat de punctul al 6-lea, cad Ali-Pap., satrapul
www.digibuc.ro
 JO

Ianinei sdrobi vechile privilegii, mai mult prin Inselä-

ciune de cat prin arme.
Aminciu este patria lui Tosita i Casacovici. Primul a la.-
sat averea sa grecilor i pentru o scoalä de fete din Amin-
ciu insä, luat de un unchiu al sau la Pesta
in Ungaria, a invatat germana, francesa, latina, italiana,
româna, rusa i greacä. El a ajuns la gradul de capitan
armata romana din Romania, si a introdus tactica fran-
cesä printre români. Ca recunostintä pentru tara sa, a la-
sat la moarte prin testament toatä avérea sa din care se
intretine scoala românä din Gopesi (Macedonia).
Pe valea raului Bdiasa, gäsim frumoasele euiburi de vul-
turi aromânesti ca : Baiasa (1200) pe râul cu acelasi nume,
unde se aflä un pod frumos de piatra. Pe aci e treatoarea
ce duce in Zagori.
Are si o scoala româna de bdeti. Apoi : Laca (6000) (La-
ista) Paliochori (400), Dubrinova (2o00), Leanita (moo)
Scamneli.
Conita, care este resedinta unui caimacam, se aflä ase-
zata pe un mic ses aproape triunghiular. Pe inaltimea, ce
dominä orasul se aflà o fortdreata pe o stanch' scäldata
de raul Bäiasa. Orasul e locuit de Albanezi i Aromani.
In luna Septembrie se tine un bâlciu care dureazä io zile.
In apropiere se aflä roce cristaline.
La vest de Conita pe valea raului Bdiasa se aflä comu-
na Medgidie locuita numai de 'Farseroti.
La nord de Aminciu, pe panta de vest a Pindului se
aflä comunele aromânesti : Breaza (1500), Furca (1800),
Palioseli (2500), Armata (580) si Pázi (3000). La vest de
aceste comune pe drumul ce duce din Ianina In Corceaua
se aflä Liaschovichi, oras situat pe un platou inalt i lo-
cuit de Albanezi.
Tot pe valea raului Baiasa, se afla comunele aroma-
nesti : Vlachi, Furca i Premeti cu 5000 locuitori.
Despre orasul Premeti, se zice ca e blestemat, având
Vine putina i apa multä. Totdeauna dupa amiazi e lipsit
de soare, din cauza proectiunii muntelui la spatele cdruia
www.digibuc.ro
 III

se afld. Aci se vdd rämäsitele unui pa'at al lui Ali Pap.

In Piemeti sunt si Tigani cari sunt renumiti prin frumu-
setea lor.
Imprejurul orasului Premeti se afid comunele aromdnesti
Budari, Badeloni, Buludi, Cutali, Cosina, Chelaristi, Coso-
va si Frasari. De la aceastd comunä 10 trage numele gru-
pul de aromdni numiti Fdrseroti sau Fräseroti cari sunt
vioi, ageri, destepti si cu porniri rdzboinice. Frasari este
resedinta unui mudir. Apoi sunt comunele : Rafitica, Bra-
Joni, Liobtica, Bagina, Chelesesi, Suropoli si Belan.

Farrroti din Pind.

La nord-est de Ianina, Intre muntele Muscel si Bed-

det se afld districtul Zagori (loc muntos), care este corn-
pus din 46 de sate asezate unele langd altele si a CAI-or
populatie se compunea numai din Aromdni. Astäzi ei sunt
grecizati, cdci pe la 1780 un calugar grec numit Cosma,
www.digibuc.ro
 112.

profitând de rivalitatea ce era Intre cei doi pasi Ali si

Curd, aruncä anatema asupra Aromânilor, care vor mai
vorbi limba aromâneascä. Aceastá anaternä avu ca resul-
tat cà s'au grecizat aproape 34 de sate. 4

Nu tot astfel au mers lucrurile i in Albania. Predicele

revolutionare ale cdlugârului grec, furd denuntate guver-
natorului Curd-Pasa, care '1 puse in teapd la 24 August
1789.
Intre comunele pure aromânesti din districtul Zagor
sunt : Prosvala (5go lec) Votonoi (zoo loc). Trestenic, Do-
liani, Grebenifi (3000 loc), Floru, (1300 loc.), Cerne,si (1700
loc), Macrin (86o loc.) si Dragai (Moo loc.).
La est de Ianina, d'alungul hotarului sunt : Pojvala (600
loc.) Siirac (8500 loc.) aproape de izvoarele râului Arta, apoi
comunele : Paleochori, Culiara, etc.
Berat, (Vilardi) 16.000 loo. dintre cari 4000 Aromânii,
iar restul Turci si Albanezi crestini.
Aromânii formeazd masa populatiei, mai ales in cuartie-
rul Acest oras se numeste de Albanezi : Arnaut
Belgrad §i se afià situat pe /1111 Lumi Beratic. Acest oras.
s'a fondat in secolul al IV d. Crist. de câtre fiica lui Ar-
cadiu, impäratul lmperiului roman de räsdrit. Dupa nu-
mele fondatoarei Pulckeria s'a numit Pulcheriopol.
Prin secolul XIII, fiind ocupat de slavi s'a numit Bel-
grad, adecA oras alb. Ocupat de Turci la 1440 in timpul
Sultanului Amurat, orasul e cunoscut cu numele de Berat.
El are o pozitiune minunatà, atat ca frumusete, cät
ca pozitiune strategicä, inconjurat de o c»roata de munti
pietro§i i pädurosi. Oraul Berat are o fortdreatä, unde
in timpuri grele se adäposteau locuitorii, iar partba de jos.
este impartita prin râul Beratic in cloud pdrti : More celeb!
Gorila. Tin pod frumos uneste ambele parti ale orasu-
lui. El are peste zo bjserici, dintre care unele in stil bi-
zantin, foarte bine conservate.
Aci se afla un gimnaziu românesc, care S'a desfiintat
Berat este resedinta Mutesarifului acestui sangiac.
La est de Berat, pe valea râului Lumi Beratic se aflà.'
www.digibuc.ro
 I13

peste 20 sate aromanesti precum : Curcani, MolaA Linazi,

Liaparda, Tomor, Periniai. Pestani, Scala, Vcirtop, Capi-
nova, Drenova, Guri, Dobreni. Dtqari, etc.
Ferica (Fieri) La vest de Berat In Musachia micà, situatä
pa un ses roditor, in apropiere de marea Adriaticd. Ea
este resedinta unui Mudir. Ferica, are 3000 locuitori aro
mani i prea putini Albanezi. Ocupatia locuitorilor este
comerciul, industria, agricultura, i cresterea vitelor. Co-
merciul lor constd in exportarea diferitelor productiuni prin
micile porturi ale Adriaticei.
In imprejurimile comunei Ferica sau P ieri se afld 56 de
sate Aromanesti, precum : Cipláca, Colonia, Bumbulma,
Imdsta, Casim-Beani, Mguraza, Cosova, Lusnia, Carbunara,
Cerma-Pasa, Derma Birac, Garmani Cioc, Sane-Premptia,
Miza, Grabiani, Diviaca, Crue. Cuchi, Spoliata, Grddistea,
Libofsa, Bitani, Suliani, Javari, Sopi, ApolOnfa, Crue-Ghiata,
Radostina, Vadiza, tiu1ai. MiLutezaca, Amet-Beas, Fra-
cul a, Levani-Saban, Levani-Samar, Griza, Verbasi, Ducasi,
Bona-via, Scrofotina, Nevo-Selia, Resista, Mecati, Mifoli,
Selista, Selsnita, Cumani, Calfani, Cerveni, Liuri, Jardza,
Roscoveti, Pobrati, Schepuri, Cutali, Goriciani, Voe Voda.
Aviona (Valona arom, iar alb. Vlior. alb) 7000 loc, 2500
Aromani. Acest oras este situat la 2 km. departe de mare
pe un loc supus inundatiei. Pe tdrm este un cheiu cu
un fort in ruine din timpul Venetienilor, care posedau acest
tinut pe la 1690. Turcii l'au ocupat la 1691. Orasul e ase-
zat la poalele unor coline destul de präpästioase, pitoresti
phduroase. El are mai mult un aspect italian de cat tur-
cesc, i ste inconjurat de grddini i vii, care produc vi-
nuri minunate. Prin muntii vecini se afld mine de sare.
Imprejurul Avlonei este un teren jos i mldstinos in par-
tile inundate de ploae in timp de iarnd, iar restul este fru-
mos. In apropiere sunt páduri mari de mäslini. Locuitorii
se ocupd cu fabricarea de arme cu pescdria.
In apropiere se afld comunele aromanesti : Coteli, Po-
prada, Alelian Rolina-mare, Siegina etc.
Canina, ordsel situat la sud de Avlona la 2 km. e lo-
8
www.digibuc.ro
 II4

alit de Aromâni si Albanezi. In apropiere de acest oral-

sel se aflä comunele aromânesti : Provenic Colimbai Ma-
zari, Martali, Vibliani Progonafi, Drumafii, Cimoctina, Gu.
rinari, Poliani etc.
Tepelen, oras locuit de Albanezi cu 2500 loc. este pa-
tria lui satrapul Ianinei. Vechiul palat a lui Ali-
Pasa, imaginea puterii sale, este construit din material or-
dinal-. El se afld asezat pe o mare inältime in partea stângd
a raului Bdiasa, si in fata muntilor ce inchid la nord valea
râului Erghiri.
La est de Avlona sunt : Selci, Frasi, Alimuca,
Murisi, Rolena, Scrofefina, S rapari, Cercovina, Bun'avia
Arta. Armeni, Selenica, Ceirbunara, Babica,Vesan4te, Pas,
copii,'Pidcat etc.
Arghiro-castru (4000 Aromâni, 8000 Albanezi) Acest
oras este resedinta unui caimacam si are sub juridictiunea
sa Delvinul, Tepelen, Filiate i Pogoniani. Are o climä
nesändtoasâ í se afiä situat pe malul stâng al râului Er-
ghiri. E renurnit prin tutunul sâu.
Libohovo la sud-est de Arghiro-castru cu 3000 loc. Aci
se aflä un castel cu turnuri zidit de Ali-Pasa pentru sora
sa Sainita.
Vlacho-Gurangi In apropiere de Libohovo, e locuit nu-
mai de Aromâni.
Delvino la vest de Vlaho-Gurangi si la poalele mtinte-
lui Sopot Intfo positiune plâcutà, inconjuratä toatal de p5.-
duri de lärna.i si de mâslini. Orasul era infloritor i populat
la venirea Turcilor. El fu in parte clarämat de Abdulah,
'pasa Elbasanului din cauza spiritului sAu de independenta.
Aghii-Saranda (40 Sfinti) la vest de Delvino pe malul-
marei, este o schelâ renumitd.
Filiate la nord de räul Calarna.
Paramitia (Aidonat-Kalessi), oras situat pe coasta mun-
telui de uncle isvoräsc multe pârae cu 3000 loc. Galata este
o micd fortAreatA, situatä pe partea cea inaltd a orasului
iar Castelul se afld situat ceva mai sus de Galata.

www.digibuc.ro
 115

Margariti la vest. de Paramitia, e situat pe inaltimi cu

o populatie de 5000 loc.
Parga (5000 loc.) se afla situatd inteo positiune fru-
..
moasä si are o clima placutä. La o micä departare pe
munte, se afla remäsitele unei cetati antice, Acest oras
era important in mijlocul secolului al XIV. El poseda o
fortareata de la 1337. La 1401, a obtinut protectiunea Ve-
netienilor si facea cu ei un comerciu intins. Ocupai de
Turci la 1452, apoi distrus la 1537 si parasit de locuitori,
fu din nou populat si reconstruit t.0 ajutorul VeneOeni-
lor, la 1570. Parga, care era aliata Venetienilor, si de la
cari trägea mari beneficii, trecu impreu.nä cu insulele Io-
nice sub protectiunea Francesilor la 1797, cu toate pro
misiunile si amenintärile lui Ali-Pasa. La 1800, fu desli-
pita de insulele Ionice si prefacutä In republica sub pro-
tectoratul Rusiei, si forma cu posesiunile vechi de pe coaste,
un mic voevodat independent. Mai târziu, cand Englezii
ocupara insula Corfu, ei desarmara garnisoana Francezd,
crezând ea ast-fel vor putea resista atacurilor lui Ali-Pasa.
Guvernul Englez a vândut acestuia teritoriul Pargei.
Suli (Sulite). Acest sat, altd data oras era locuit in se-
colul XVIII numai de Aromani, si era In fruntea unei con-
federatiuni coprinzand 50 de sate .Si atingdnd cifra de
10.000 loc. Acesti locuitori se ocupail cu pastoria si erau
rasboinici. Fi erau continuu in lupte cu guvernatorii Turc .

din cantoanele vecine. Curagiul lor era proverbial. Feme-

ile chiar urmau pe báibatii lor in räsboiu. Prirnul atac
Pau dat la 1734 contra unei ligi de cinci pasale. De la
1788 fura In luptá cu Ali-Pasa, pe Care'l bätura la 1790 si
la 1792 '1 resping victoriosi. Impartiti si till:lap la 1803, ei
fura goniti din muntii lor, si plecând s'au stabilit In insu
lele Ionice. Dupa o incercare nenorocita pentru a reveni
In orasul lor la 1806, ei furd chemati la 1821 chiar de Ali-
Pasa, care se resculase contra Portii. Ei luara o parte ac-
tiva In resboiul independentei Greciei, apoicapitulara prin
intermediul Angliei, care'i primi in insula Cefalonia (1823).
Cea mai mare parte din Suliati s'au reântors si s'au sta-
www.digibuc.ro
 116

bilit in diverse pärti ale Epirului. Un mare numär dintre

ei s'au distins in resboiul independentei contra Turcilor
precum : Marcu Bociari, aparatorul orasului Misolonghi
(1823). El servise in armata francezà cu multi compatrioti
ai sai, printre .care Burbachi, tatal generalului frances cu,
acelasi nume. La 1792, an-Data lui Ali Pasa fu Maceläritä.
pe o vale ingustä si perdu 700 oameni din armata sa, sdro-
biti sub bolovanii ce rostogoleau femeile Suliatilor din
munti.
Cand Ali Pasa someaza pe Suliati sä se predea, aces-
tia respund in termenii urmätori.
Vezir Ali, te salutäm.
<Patria noastrà este mult mai dulce de cat banii tai
de cat fericitele locuri, pe care ne promiti sA ne dai. Deci,.
in zadar te caznesti, caci libertatea noastra nu se vinde
nici nu se poate cumpara cu toate bogatiile pamantului
de cat numai cu sangele i cu moartea celui din urma.
Suliat.»
In urma acestei scrisori, urmeaza lupta disperata prin
care Suliatii sunt biruiti cu tot. eroismul lor. Suli este as-.
tazi numai o fortareatä zidita de Ali Pasa i rezidita la
1853 si päzità. de 20 soldati cu trei tunuri.
In apropiere se af1à ruinele satelor Kiafa, Avaric si la
nord este mica fortareata Cunghi,. care fu ultima aparata.
de calugarul Samuel, supranumit, ultimul judeccitor. Re-
mânand singuri dupd moartea tutulor acelora care ref
saserd de a capitula, puse foc erbariei i sbura in aer, cu. .
cateva sute de inamici (1803 Decembre).
Prevezza (8000 loc. dintre care 4500 Aromani, iar restuI
Albanezi). Cetate intarita, construita de Pirrhu pe o pe-
ninsula a Epirului in onoarea soacrei sale Berenica. Ve-
netienii au ocupaeo la 1499, apoi mai târziu fu ocupatà
de Francezi, iar la 1798 Oct. 31, fu ocupata de Ali-Pasa,
dupa batalia de la Nicopole.
La 5 km. la Nord de Prevezza, se aflä ruinele orasului
Nicopole, zidit de August in memoria luptei navale de la:
Actiu. Aci a avut loc o luptä la 23 Oct. 1798, intre ar
www.digibuc.ro
 117

mata lui compusä din 8000 de soldati i un corp

Frances de 300 oameni ajutati de 400 Prevezzani si 6o
Sulioti.
Prevezza, situatá pe o positiune frumoasá la intrarea in
golful Arta in fata promontorului Actiu, este espusä van-
turilor de nord si est, iar din cele-l'alte pärti este incon-
juratá de mare. Alta clan.' era apáratä prin cinci. forturi,
mai mult sau mai putin ruinate astä zi, afard de fortul
principal. numit fi ortul Venetian.
La 16 km., de Prevezza &pre est in golful Arta, este
insula Satakora, care e .o scheld insemnatd, i unde furd
decapitati sub ochii lui Ali-Pasa 370 oameni din garda
nationalä a Prevezzanilor.

INSULELE DIN MAREA EGEICA

Insulele din marea Egeicd, ce apartin Turciei Europene

sunt : Taso, Samotrachi, Imbro i Lemno.
Taso. 359 km. p. Aceasa insulá se afld la imbucátura
râului Mesta. Ea e muntoasä si vulcanicä, având o formä
sfericá. Ináltimea muntelui se numeste Ipsar (1050 ni.) Are
paduri de arbori sálbatici, care dau lemne pentru vasele
plutitoare. Insula produce multe fructe, miere i unt-de-
lemn de másline, având si cariere de matmurd albá. In
vechime era renumitá pentiu bogatele sale metale. Vinul
din aceastä insuld, care in vechime era foarte renumit,
astäzi abia e suficient pentru locuitorii ei. Taso are
12.000 loc., ce locuesc In zece comune cu capitala Castro
având cloud porturi : Pirgu i Pdleòfioli. Aceasta insulä
s'a dat de Sultan Mahmud dinastiei Egiptene a lui Me-
hemed Ali. Astazi se guverneazá de un trimis al Egip-
tului. Clima insulei este dulce si sänätoasä.
Samotrachi. Este situatá In fata imbucäturei râului Ma-
tita. Este o insulá sdracd, muntoasd, páduroasá i cea mai
înaltà dintre aceste insule, fiind-cd muntele Fengari din
www.digibuc.ro
 118

m ijlocul ei, are o inaltime de i600 m. d'asupra niveluluf

märei. In vechime se considera ca sacra. -Locuitorii ei
se ocupd cu cresterea animalelor, , cu pescäria cu fa-
bricarea carbunilor. Ea are 5000 loc si apartine de De-
deagaci.
Imbro. Este situata in fata peninsulei Galipole i este
desertd. Muntii sai Sf. Atanasie i Sf. Dimitrie de la vest,.
iar in centru Sf. Ilie, n'au de cat o inaltime de 600 m. Capi-
tala ei este Castru spre nord-est. In centru se afla co
mun ele Panaghia i Sf. Teodor. Are o populatie de I2.000.
loc. Produce grail, vin, unt-de-lemn, bumbac, smochine,
miere, avand i livezi bogate. Paduri nu se gdsesc, dar
muntii sad sunt acoperiti cu arbori, dafini, chiparosi etc.
Ea are mine de plumb si argint. Clima ei e sanatoasä..
Lemno. (400 km. p.) Ea e formata din munti inalti, are-
rauri i isvoare abundente. Are .25000 loc. cari se ocupa
cu cultura viilor, pästoria i agricultura. Are golfuri adanci
precum : Paradis spre nord i Mudru spre sud. Capitala
ei este Castru.

PRODIJCTIUNI

Minerale. Pdmantul Turciei este foarte bogat in mine-

rale, dar nu se exploateaza de cat minele de aur din Me-
glen, minele de mama de la Caratova, minele de fer de
la Egripalanca si Istib i carierele de marmurá de la Veria-
Plumbul se gäseste in peninsula Galipole. Imprejurul cen-
trului minifer .de la Scopia (Uskiub) se aflä cupru i fer.
Langa Vardar se afla marmura, iar la Demir-Hissar se aflä.
mine de fer.
Vegetale. Pe langa bogatele pasuni, care acoperä aceasta
Ora, se mai aflä : graul, care se exporta sub denumirea
de grau rosu, bogat in gluten, cea ce este o conditiune
esentialä pentru fabricarea panei si a fdinei de buna cali-
tate. Apoi din cereale se exporta porumb, orz i ovaz. Din-
tre legume se gasesc foarte multe. Maslinul, portocalul,
lamaiul, dudul, smochinul, rodiul i migdalul sunt in mare
www.digibuc.ro
 119

abundantd. Dintre arborii nefructiferi sunt : platanul si chi-

parosul, care orneazd cimitirele. Vita de vie produce vi-
nuri excelente ca cele din Siatiste, Cojani, Niaguste, Sa
roviciova etc.
Din Strumnita si Uskiub se expora mari cantitdti de stru-
guri. Cultura bum bacului a luat o desvoltare foarte mare
In toatd. Macedonia sudicd, adica prin imprejurimile ora-
selor :Seres, Drama si Ianita. Ca plante uleioase sunt
trandafirul i mdslinul, care este foarte abundent In pe-
ninsula Calcidicd i pe coastele vilaetului Ianina i Scodra.
Macul se cultivd in cdmpia Seres, imprejurul oraselor
Veles, Itib, Strurnnita, Perlepe, Uskiub i Cumanova. Pri-
mele incercari pentru cultura acestei plante in Macedonia_
s'au facut in 1874. Gratie solului si a conditiunilor clima-
terice aIe Macèdoniei, ea a reusit si a luat toatd intinde-
rea posibilá.
Opiul este produsul macului si calitatea sa depinde foarte
mult de reusita acestui din urmá. Acest articol se expe-
diazd in ambalaj ingrijit la Londra si in America.
Tutunul este de cea mai mare impörtantd economicd.
pentru Macedonia, constituind cultura cea mai de invidiat
a acestei tari. Esportarea lui se face mai mult prin por-
tul Partea de sud-est a Macedoniei intruneste in-
tr'un mod fericit toate conditiunile naturale pentru pio-
ducerea de tutun de o calitate demnd de renumele sdu..
Cultura acestei plante se intinde 'din ce in ce mai mult.
Tutunurile se exportd in Austro-Ungaria, Italia, Romd-
nia,Serbia, Statele Unite, EgiptuI,Germania, Anglia si Rusia.
La Constantinopol s'a format o societate, care se ocupd
pu esportul tutunurilor turcesti si in special a celor din
Macedonia. Tutunurile se expediazd dupd ce au fost bine
alese si maripulate in baluri de pär de caprd. Cu mani-
larea titunului se ocupd in regiun ea Cavallei aproape
15000 locuitori indigeni. Pretul variazd de la 3 lei pânà
la 20 lei kg.
Animale Pdsunele fiind ahundente, locuitorii au tot fe-
lul de animale atdt domestice, care formeazà ocupatia prin-
www.digibuc.ro
 120

cipalä a locuitorilor, cat i cele sälbatice prin pädurele

care nu aunt exploatate. Bogälia cea mare consta in vân-
zarea .pestilor cäldtori, precum : scrumbii, care In timpul
toamnei se scoboarä in mare nurnär de la marea Neagrä
In marea Marmara, sträbätand Bosforul. iar vara se in-
tore iardsi in marea Neagrä. Pe lângd acestea se afld nu-
merosi delfini, foce si se pescusc stridii i midii.

INDUSTRIA SI COMÉRCIUL

a. Industria. Arománii se ocupd mult cu industria, cidet a-

proape nu este breslä pe care sä nu o practice .cu des-
tcinicie. Astfel, Aromânii sunt renumiti in lucrarea de fili-
grame in argint, in aurdrie, In fabricarea de arme, in in-
crustarea cu metale a armelor. Puntile si toate clädirile
bisericesti mari, sunt opera lor.
Afará de acestea, Aromânii se ocupd i executd cu
multi zel si artá multe meserii, precum ceasornicária,
punäria, oläria, tesätoria, brânzäria, pieläria, cäldäräria
exploatarea lemnelor, pe care le trimit pánd In Marsilia
st: in Asia Mica. Kanitz in opera sa asupra Serbiei, spune
cä Aromânii sunt singurii arhitecti ai Turciei si ai Greciei
ori unde este vorba de a se executa o luerare grea sau
delicata, precum un pod cu mai multe picioare, un via-
duct 'Malt, o boltä sau o cupolii mare, se face apel la ta-
lentul Aromânilor. Multe din monumentele Turciei Euro-
pene au fost concepute si executate de dânsii.
Ca aplicatiuni artistice, au pictura i sculptura in pia-
trä i lemn. In toatä tara aceaste douà arte sunt prole-
sate esclusiv de Aromâni.
In ceea ce priveste economia domesticd, este destul
spune cä au avut vecinic ea normä de a nu cumpdra lu-
crurile casei de la sträini. Casele lor tot deauna cele mai
frumoase si mai bine tinute din orase sunt inzestrate cu
toate cele necesare numai din produsele industriei lor.
Stofele pentru imbräcäminte numite aiacurì, atat de
www.digibuc.ro
 12 I

trainice si de cdutate de Strdini, ies numai din rdsboaele

femeilor si aletelor lor, Gramustene, Epiriate si Earseroate.
Reputatiunea femeilor Aromane este renumitd in arta de
a tese borangicuri mai subtiri de cat pânzele de paiajen
cu colori mai mandre si desenuri mai frumoase de cat
ale curcubeului si ale päunului. Tot ele fac i velintele
covoarele cele mai de gust ; si se stie cà in aceste arti-
cole au fost singurile f urnisoa re ale strälucitei Curti
bizantine. Balciul de la 15 Maiu din Grebena
eel de la Conita din luna Septembrie, sunt pline cu ase-
inenea. productiuni Aromanesti.
Ori-ce casd Arornanä are un cuptor. Ei nu tiu ce
va sä zicd a cumpära pine, Graul este cereala obisnuitd;
Tare dri porumbul. Mdmäliga nu este cunoscutd la Aro-
mani. Mälaiul este alimentul favorit al Albanezilor, care 'i
conservd numele de mcimulic. Ca bäuturi se intrebuinteazd
vinul in genere negru si rachiul de prdstind.
Aceste bduturi se procurd la timpul lor si se gdsesc in
-cash'. Nu existd cârciumi. Vitiul betiei, care in alte tari a
ajuns un flagel pentru popor, la Aromani n'a pätrun.
In ori-ee casà se gdseste o bund provizie de carne sd-
ratä, branzeturi si legume. Carnea de berbece este prefe-
ratd. In toatd aceastd stare a casei, domneste o cur'd tenie
exemplard.
Spre a vedea superioritatea economiei casnice la Aro-
mani, este destul a cunoaste o casd bulgdreascd sau chiar
una greceascd. Acestea sunt Iocuinte joase, intunecoase,
rdu Impdrtite, dornnind in ele lipsa si mizeria, i bajbaind
niste .copii nesändtosi, oameni i animale la un loc. Apoi
niste stdpani vesteji, umiliti, primind cu
Ca conclusiune pentru economia domestica la Aromani,
putem spune cä abundenta, igiena i economiá, sunt in-
susirile ce deosibesc locuintele lor,
b. Comerciul. Dintre toate popoarele din peninsula Bal-
eanick cel mai inteligent si cel mai bogat este poporul
Aromanesc, care n'a putut ajunge inteaceasta stare inflo-
Titoare de cat prin comerciu. Cine voeste sd-si facd idee
www.digibuc.ro
 122

de talentul comercial al Aromânilor n'are de cat sh vizi-

teze renumitul pasagiu (Bizustene) din Bitolia, unde aproa-
pe o sutd de magazine mari cladite in piatra si sub ace-
las acoperämânt, sunt tinute numai de Aromâni.
Spiritul comercial a dus pe Aromâni prin diferite tári
din nordul peninsulei si mai cu seamä prin Egipt.
Prin porturile Adriaticei, märei Egeicä, märei Negre si
Dunärei, gäsim numeroase stabilimente comerciale ale A.-
românilor. Cei din Alexandria si din Cair fac comerciu ca
Europa intreagd, espediind vapoare intregi cu bumbac, o-
rez, cereale etc., ce se produc in acele pdrti.
Onestitatea lor caracteristicd in afaceri, este singura arma
de concurentä in contra Ebreilor, cari dispun de multe
mijloace de combatere in contra lor, precum : banci ebre-
esti, spirit de solidaritate etc.
Capacitatea negustoreasca a Aromânilor dä de gandit
comerciantilor de cele l'alte nationalitäti chiar in orasul
Salonic, unde puterea elementului grecesc i ebreesc este
asa de mare. Centrele principale de comerciu sunt : Ca -
vala, Salonic, Bitolia, Prevezza, Avlona, Berat, Durazzo..
t In resumat, nu este natiune in Turcia Europeana la care
facultatile comerciale si industriale sà fi ajun a la o asa de
intinsd perfectiune ca la Aromâni.
c. Pastoritul. Cea mai insemnata culturä economicä a
majoritatii Aiomânilor, este aceia a vitelor. Pdstoritul, pro-
priu trenurilor muntoase, a fost mai mult primit de Aro-
mâni. Numeroase turme de oi si de cap re pasc pasunele
cele grase de pe muntele Pind si de pe Balcani. Pe pla-
touri se aflä asezate stâne, unde se fabrica brâmzeturi, din
care cea mai cautata este urda. Localitatea, care esceleazI
prin acest fel de brânza este Denisco i Blata.
d. CArvänäritul. Afara de oi si de capre, al cáror par se
exporta in Anglia si America pentru facerea tesaturilor
numite mohair, Aromânii se ocupä i cu cresterea cailor
si a catârilor. Carvanäritul, aceastä ocupatiune alta data
in floare, astazi a decazut cu totul. Inainte de a se face
ferate i osele, transportul in interiorul Wei se facea pria
www.digibuc.ro
 123

caravane de catari in numär de 300-400. Astazi s'au im-

putinat mult, si nu exista de Cat In partile, unde nu sunt
sosele i cal ferate. Transportul marfurilor si a persoanelor
se practicà numai pe spinarea cailor si a catarilor. Mare
parte din populatie se ocupa cu acest mijloc de transport.
Clasa zisa a chirigiilor sau a carvanarilor este formata In
majoritate de Aromani, putini Turci, iar Bulgari si Greci
si mai putini.
Caravana mica se compune din Io-- 20 cai sau catari
sub conducerea unui chirigiu, proprietarul lor, sau a unui
ajutor cu plata. Mai multe caravane mici formeazä o ca-
ravanä mare, si atunci chirigii sau proprietarii lor, lucreazd
In comun. Ei se ocupä sau cu simplul transport de märfuri
In cantitäti mai mari clinteo localitate intealta, departata
cale de mai multe zile, in schimbul unei chirii stabilitä de
mai inainte, sau cumpdrd marfurile ce transportà si le desfac
In alte localitäti pe rizicul lor propriu, i atunci devin ade-
varati chirigii negustori. In special chirigii romani prac-
tica i negotul, iar chirigii turci se ocupa mai mult cu
transportul in schimbnl unei chirii.
Chirigiul roman pe laugh* caravana, Ii trebue si capital
suficient pentru exploátarea ei, precum i pricepere In mar-
furile de trafic. In caz cand nu dispune de capital in nu-
merar sau in credit, atunci se ocupa si el cu transporturi
In schimbul chiriei, care este variabild dupa distanta
anotimpuri. De obiceiu nu se inchee nici un contract special
de transport intre chirigiu i comerciantaceasta fiindcä
toatä lumea comerciala din Tracia, Macedonia, Albania
Epir i Tesalia, are deosebita incredere In onorabilitatea
incercata a chirigiului roman, cat i in siguranta ce pre-
zintà din toate punctele de vedere. Chirigii acestia sunt un
f el de furnicar, cci ei strabat toata tara si se intalnesc
pretutindeni. Ei fac adesea drumuri foarte lungi intre orase
departate, precum : de la Ianina la Seres, de la Monastir
la Larisa i Volo in Tesalia, asemenea ei merg pasta la
porturile Adriaticei ca Avlona i Duruzzo i Aghii Serando
Prevezza din marea lonicà, i sunt aproape singurii care

www.digibuc.ro
 124

strdbat intreaga Albanie, .unde transportä brânzeturi, ce-,

reale, vin i rachiu.in burdufuri produse ale industriei cas-
nice a Aromânilor i lemnärie fasonatd, iar din localitätile
de pe coastele mdrii Adriatice, aduc in cele-lalte vilaete
untdelemn, mäsline, sdpun i diferite fructe. Afard de brân-
zeturi i produsele industriei casnice, toate celalte articole
ce transportd, le cumpdrä si le vând pe sototeala bor.
Pe langa caravanele de cai si catâ.ri, se mai gäsesc in
vilaetul Salonic pe la Seres si chirigii turci cu caravane
de càmile, pe spinarea cdrora se transporth numai cereale.
Aceste caravane sunt prea putine la numdr, si nu prezintä
vre-o insemnätate din punct de vedere al traficului.
Agricultura este una din ocupatiunileinsemnate ale Aro-
mânilor din Muzachia, Bitolia i Meglen.
Ea n'a putut prospera din cà.uza mijloacelor de culturd
rudirnentarä. Pdmântul nefiind tocmai favorabil pentru
cresterea de cereale. Aromânii n'au putut sä facd din
aceastd ramurd de productiune naturald, un isvor de bo-
gdtie national d.
Aromânii din Seres, Salonic i Meglen se ocupä si cu
cultura tutunului i cu agricultura.
.Cu agricultura se ocupd mai mult Bulgarii. si Grecii,
care trdesc ca iobagi la Turci.

CAI DE COMUNICATIE

La .desvoltarea economicä a unei tari, contribue in pri-

mul rând cdile de comunicatie. Tarile civilizate si cu bund
stare economick datorese prosperitatea lor desvoltdrii
perfectiondrii mijloacelor de transport, care pe langd
foloasele economice si comerciale, contribue foarte mult
la progresul cultural si social, asigurând libertatea indivi-
duald.
Cdile de comunicatie sunt de cloud feluri : ceii de apa'
0 ail de uscat.
Cdile de apd se fac cu ajutorul vapoarelor, care merg
www.digibuc.ro
 125

in toate porturile tdrii si incara i descarcä diferite mär-

furi si producte.
Cäile de uscat sunt : càlle ferate, si pselele i cài naturale.
Caile ferate sunt : Salnnic Mitrovita 373 km- Aceastä.
linie s'a dat in exploatare in 1872,
Salonic-Monastir (Bitolia) 219 km. Ea e datà in exploa-
tare In 1893.
Salonic-Seres-Drama-Ianita- Ghiumurgina-Dedeagaci 510
klm, Dedeagaci Feregic-Demotica-Culeli Burkas 113 klm,
Mustafa-Pasa Adrianopol-Culeli Burgas 74 km. Uskiub
(Scopia)-Zebefce 88 km. Aceastä linie se uneste cu retea-
ua europeand.
Cele trei linii de cale ferata din Macedonia, considerate
din punct de vedere economic si al folosulni comercial,
ce aduc regiunilor sträbätute de ele, prezintä o impor-
tantä deosebitä.
Linia Salonic-Mitrovita cu ramificatia Uskiub-Zebefce
este cea mai importantä din toate.
Linia Salonic-Monastir strAbate regiunile cele mai fer-
tile, si e destinatä in viitor sä dea o desvoltare deosebitä
esportului de cereale si de minereuri, cdci ea strAbate
câmpiele cele mai fertile ale Macedoniei de vest, alternate
cu munti bogati, i cu minereuri, care actualmente nu
sunt exploatate.
Linia Salonic-Constántinopol, construità mai mult din
motive strategice,.nu poate avea de- cât putinä influentä a-
supra desvoltärii economice a regiunilor ce strAbate, aceastä
din cauzä cá fiind construitä d'alungul coastei märii, de
care nu se despartä in cea mai mare parte de cat 15-50
km., mai toate produsele Macedoniei orientale sunt indru-
mate spre porturile Salonic, Ciai-zi, Cavalla si Porto Lago
transportate cu care sau pe spinarea anirnalelor- Foloa-
sele ar fi marldacà se vor construi ate va ramificatiuni,
cari sa o lege cu porturile mentionate mai sus.
Linia Adrianopol-Constantinopol 318 km. uneste capi-
tala imperiului cu liniile ferate Bulgare.
Reteaua soselelor este putin desvoltatä, Sunt
www.digibuc.ro
 i26

multe orase i ordsele insemnate, cari nu sunt Incà legate

cu sosele sau drumuri de trdsurd. Soselele actuale au multe
lipsuri. Intretinerea i reparatia lor lasd de dorit. MUlte
poduri lipsesc, iar de indicatoii kilometrici nici nu e vorbd.
Totusi, pe unele se pot efectua transpoarte mai lesnicioase
-cu träsura si cu carul.
Soselele sunt :
Constantinopol-Adrianopol. Ea uneste vilaetul Constan-
tinopol cu Adrianopol.
Soseaua Salonic-Adrianopol, care trece prin orasele Se-
res, Drama, Ianita, Ghiumurgina, Dedeagaci, Feregic si
Dernotica.
oseaua Seres-Melenic-Nevrecop.
oseaua Strumnita -Veles-Uskiub-Prizreua.
oseaua Salonic-Veria-Cojani-Siatiste-Lipsiste-Castoria.
Soseaua Seatiste Grebena-Aminciu.
Soseaua Cojani-Servia-Elasona.
Orasul Mon astir este centrul principal, de unde radiaza
diferite sosele. Din acest oras pleacd o sosea spre Salonic
trecând prin orasele Ostov, Vodena, si Ianita. Alta spre
nord trecând prin orasele Perlepe Veles i Gratco. Alte cloud
spre sud din care una prin Florina i Castoria, iar alta
din B folia prin Cailar i Cojani.
Alta spre vest trecând prin strâmtoarea Diavato, iar
intre satele Coziac si Zarisvor se bifurcd, una mergând
prin Ghiorcea, Liascovichi, Ianina si Prevezza, iar alta a-
pucd prin Resna. Iancovet, Ohrida, Elbasan, Tirana, Croia,
Ismi, Alexiu, Scodra, Soseaua Elbasan, Cavaia, Durazzo,
(3seaua Elbasan, Berat, Arghiro Castru, lanina. -

seaua Salonic-Ghevgheli-Veles,Scopia,Pristina i Mitrovita.

Toate aceste sosele serva mai mult ca drumuri de tea-.
surd. pentru transporturi -de persoane.
Transporturile de märfuri cu carele sunt neinsemnate,
având loc nutnai la distante mici imprejurul oraselor.
Transportul mdrfurilor la distante mari, este fäcut pe
-spinarea animalelor si se practicd pe toate soselele afard

www.digibuc.ro
 127

de cele invecinate cu calea ferata a carei concurenta a

-fost greu a se sustine.
CAI naturale. Sub aceasta denumire intalegem toate caile,
care nu pot servi pentru transportul cu trasura sau cu
carul. Ele sunt foarte numeroase in toata tam i Pentru
amenajarea lor, n'a intervenit mâna omului de cat numai
in unele regiuni locuite de romani. Aceste cai strabat
tara in lung si in lat, peste vai si peste munti, si sunt
cele mai importante cai de comunicatie de pe uscat pen-
tru traficul comercial. Transportul marturilor se face cu
ajutorul caravan elor.
_

Un cioban aroman din Pind.

www.digibuc.ro
 DE ACELA AUTOR
1.

i. Aritmetic: pentru Divizia I ruralä 0,30

2. Idern » II 0,70
3. Idem Clasa I urbanä o,50
4. Idem 1I 0,60
5. Geografia Judetului \Tiara i ,o0
6. Harta .Tudetului Vlaca 0,6c
7. Consantinopol si vecinAtätile sale 0,50
8. Atlas geografic al Turciei Europene

www.digibuc.ro