„Agonisiţi-vă nu mân­
carea cea pieritoare, dar
ORGAN N A Ţ I O N A L - B I S E R I C E S C S Ă P T Ă M Â N A L
Abonamentul anual: 4 0 0 Lei.
SUVERANUL SI SCOALĂ CONFESIONALA
— O CUVÂNTARE S E N Z A Ţ I O N A L Ă
Praznicul sf. ierarhi Vasile,
Grigore şi Ioan din ziua de 3 0
Ianuarie a. c , va rămânea de
acum o dată memorabilă în a-
nalele Bisericii noastre, prin dis­
cursul istoric rostit de M. Sa
Regele Carol II-lea, la festivi­
tăţile centenare ale Seminarului
Central din Bucureşti.
în faţa unui mare număr de
elite clericale şi mirene, cu răs­
punderi hotărâtoare în viaţa Sta­
rului, M. S a a elogiat călduros
activitatea atât de bogată, des­
făşurată timp de un veac de
către Seminarul central. Alături
•de-'toîeghil Sf. Sava, această
şcoală a luptat victorios spre a
da neamului nostru o serie ne­
sfârşită de slujitori al altarului,
dintre cari mulţi au-ajuns să
poarte cu vrednicie cârja arhie­
rească, iar atâţia absolvenţi — îm­
brăţişând carierele profane — să
ilustreze în chip deosebit ştiinţa
şi cultura românească, ducân-
du-i faima dincolo de hotarele
ţării. Ea îndeplinea astfel o re­
marcabilă misiune general ro­
mânească, aşa cum i-o impu­
neau începuturile şi nevoile cul­
turale ale neamului din secolul
redeşteptării naţionale.
Scrutând în această zi fes­
tivă şi menirea din viitor a
acestei frumoase instituţii ob­
şteşti, Suveranul o vede într'o
lumină nouă, isvorâtă din con­
cepţia aceea înaltă şi uimitoare
despre Biserică, pe care am a-
vut ocaziunea să I-o admirăm
de atâtea ori în anii din urmă.
înţeleptul nostru Rege a fă­
cut următoarele mărturisiri sen­
zaţionale, pe cari le redăm tex­
tual :
„Astăzi această şcoală, care
a fost menită să dea generaţii
întregi de preoţi, a trecut pe un
nou plan: din ce in ce mai mult
ea se îndreaptă spre acea idee de
liceu confesional, lucru care
poate în micul vechiu Regat nu
era necesar. Astăzi însă, într'o
ţară mărită şi în care celelalte
confesiuni au un număr mare
de licee, a v e m n e v o i e d e a
mâncarea ce rămâne spre
viata veşnică si pe care
vă va da-o Fiul omului."
Ioan 6, 27.
Redacţia şi Administraţia:
Director: Dr. I. M A T E IU C l u j , Piaţa Cuza Vodă Nr. 3.
Cenzurat.
ani dau tânărului la răscruce des­
tule elemente de cercetare cri­
tică, spre a nu ajunge la con­
cluzii false. De aceea, regimul
Academiilor teologice s'a dove­
r i d i c a şi t i n e r e t u l nostru Faptul, că Suveranul face dit incontestabil superior nu nu­
î n t r ' o ş c o a l ă oblăduită de astăzi apologia acestui tip de mai pentru că favorizează des­
Biserică." şcoală cerând revenirea la el, coperirea vocaţiunilor preoţeşti,
„Această reformă o cred înseamnă o splendidă satisfacţie ci şi fiindcă stau sub nemijlo­
cu atât mai utilă, cu cât ideea dată concepţiei noastre tradi­ cita conducere a Bisericii, care
de a lua un copil din frageda ţionale, la care am ţinut cu tă­ ea este chemată să-şi pregă­
lui tinereţe şi a-i zice că va fi rie şi în cadrele ţării întregite, tească ostaşii de luptă, şi nu o
un bnn preot, eră o erezie." oricât de grele au fost renunţă­ instituţie laică cum este Statul
rile ce ni s'au impus de o veche Iată, adevărurile sigure, carî
„Preoţia nu este numai un
ideologie laică. se desprind din minunata cu­
produs al învăţăturii, ci este mai
presus de toate un produs al in al treilea rând, M. S a vântare a M. S. Regelui Carol
credinţei şi al chemării sufle­ Regele vine şi confirmă supe­ II-lea:
teşti. Nu înzadar în învăţăturile rioritatea sistemului nostru pen­ 1. Proclamarea primatului
Bisericii preoţia este o taină; tru pregătirea clerului, faţă de şcoalei confesionale în educaţia
şi taină trebuie să rămână, căci cel practicat în vechiul regat generală a tineretului.
dacă ea nu este inspirată de prin Seminariile cu grad de
2. Transformarea Semina-
puterea Celui de sus, preotul s c o a l ă secundară. E o erezie, riilor din vechiul regat în licee
niciodată nu va fi un adevărat afirmă Suveranul, să se creadă confesionale.
slujitor al Altarului. în această că luând un copil la o vârstă
3. Formarea clerului în şcoli
şcoală se vor putea pregăti a- aşa de fragedă, cum este cea
de învăţământ superior, unde
cele suflete şi se vor putea des- de clas întâi, îl vei face neapă­
verificarea vocaţiunii este cu pu­
voltă menirile şi chemările lor." rat un preot bun, fiindcă preoţia
este un rezultat al credinţii şi al tinţă, sub îndrumarea Bisericii.
*
vocaţiunii, o taină ce vine prin Suveranul a subliniat că aici
Este aici o confesiune pu­ harul lui Dumnezeu, şi nicide­ e vorba de o reformă, ce ur­
blică, căreia augusta autoritate
cum prin bogăţia instrucţiei din mează deci să fie înfăptuită.
regală îi împrumută cu adevă­ şcoală.
Salutăm cu mare entusiasm
rat o semnificaţie covârşitoare.
Iar de vocaţiune la vârsta şi profundă recunoştinţă acest
Mai întâi ea consacră ideea de 10 ani nu se poate vorbi, mesagiu regal de importanţă
centrală a educaţiei tinerimii în decât doar ca o excepţie mira­ istorică, având convingerea, c ă
spirit religios-moral, aşa cum o culoasă. Ea presupune cultură, guvernul actual atât de creştin
preconizează nu numai marii pe­ predispoziţii şi maturitate, cari în doctrina lui, şi cu un ministru
dagogi ai omenirii, ci cum o să-ţi dea putinţa unei introspec- de culte de proporţiile părintelui
cere mai ales toată tradiţia de ţiuni sufleteşti, a unui autoexa- /. Lupaş, va reuşi să ducă la
veacuri a neamului nostru. men riguros, sortit a-ţi desemnă izbândă şi această fundamentală
în al doilea rând se stabi­ drumul de ales în viaţă. El este reformă spirituală, pusă la or­
leşte, că această educaţie cre­ posibil în momentul când ai luat dinea zilei cu atâta intuiţie g e ­
ştină nu poate fi dată mai bine bacalaureutul, fiindcă cei 1 9 - 2 0 nială de iubitul nostru Suveran.
decât în licee organizate şi con­
duse de către Biserică. Nu nu­
mai pentru că le au în număr
însemnat şi minorităţile etnice
O DUREROASA ANIVERSARE
ale ţării noastre, ci fiindcă va­ în ziua de 3 F e b r u a r i e c. s'au împlinit 2 ani dela m o a r t e a
loarea lor deosebită a fost ex­ neuitatului ctitor al Eparhiei n o a s t r e Episcopul N I C O L A E I V A N .
perimentată — spunem noi — Ne gândim cu a d â n c ă pietate şi nemărginită recunoştinţă Ia
timp de veacuri chiar de către figura lui de m a r e Ierarh, c a r e s'a impus în viaţa Bisericii o r t o ­
Românii din Ardeal prin şcolile d o x e c a una din cele mai luminoase şi mai strălucite.
lor confesionale, devenite un E x p e r i e n ţ ă v a s t ă şi e n e r g i e inepuisabilă, spirit de o r i e n t a r e i,i
titlu de mândrie în istoria cul­ intuiţie a g e r ă în realităţile vieţii, c u n o s c ă t o r neîntrecut de oameni
turii româneşti de dincoace de şi m e ş t e r iscusit în d e s c o p e r i r e a mijloacelor de realizări, el a p o l a ­
Carpaţi. Ungurii înşişi au fost rizat voinţele şi a dominat împrejurările, izbutind s ă le pună cu
siliţi să recunoască nu odată, rodnicie s u r p r i n z ă t o a r e în slujba idealurilor sfinte ce-1 călâuziau.
prin inspectorii lor şovinişti, că Stăpânit de-o uimitoare pasiune c r e a t o a r e , şi de-o inegalabilă
o seamă din şcolile noastre, luciditate în u r m ă r i r e a problemelor n u m ă r o a s e c e i se puneau, l-am
cum era d. p. liceul ortodocs văzut a n g a j a t îutr'o acţiune de proporţii epice, c a r e a d a t fiinţă
din Braşov, lasă în urmă până unei EPARHII, şi a o r g a n i z a t - o cu î n d e m â n a r e de minunat arhitect.
şi cele mai reputate licee ale Prestigiul ei s'a u r c a t vertiginos, situându-se viguros pe linia
Statului. ' de o n o a r e a Episcopiilor o r t o d o x e din Ţ a r a î n t r e a g ă . Ierarhul luptă-
 Pag. 2 R E N A Ş T E R E A Nr. 6

t o r îşi dobândise faima m e r i t a t ă d e admirabil ctitor al fundaţiei Alegerea se va face cu orice număr de membri şi nu se va
lui Ştefan cel m a r e şi miraculos r e s t a u r a t o r al tradiţiei bisericeşti amâna (art. 5 8 ) . Votarea se face în baza listei parohiale cu vot
din e p o c a lui Ş a g u n a .
nominal, iar la cererea în scris a 2 0 de membri se face cu vot
Iată, pentru ce-i b i n e c u v â n t ă m amintirea şi n e închinăm plini
d e iubire în f a ţ a operei s a l e istorice, devenită un simbol sfânt al
secret (art. 61 Reg.). Despre operaţiunile electorale se va re­
năzuinţelor n o a s t r e d e mâine. dacta un sumar (art. 6 4 Reg.) semnat de preşedinte, secretar
şi bărbaţii de încredere şi se va pune în plic, sigilat cu sigilul
parohiei imprimat în ceară roşie (formular Nr. 12, art. 6 4 Reg.)
INFORMAŢIUNI Plicul se va încredinţa unui bărbat de încredere cu îndrumarea
ţei, pe cât au ieşit oameni de ştiinţă ca să se prezinte în ziua de 10 Aprilie la centrul cercului, în
Sfinţire d e s t e a g . In ziua de
29 Ianuarie c. a avut loc în Cluj dintre zidurile destinate închinării şi faţa delegatului consistorial, pentru a lua parte la scrutiniul
inaugurarea nouilor hale C. F . R., educaţiei creştine". mirenesc.
construite în proporţii mari exclusiv Şi tot acolo domnia sa a mai
fixat un mare adevăr, declarând:
în parohiile vacante administratorii vor convoca adunările
de ingineri români şi cu material ro­
mânesc. Cu acest prilej muncitorii „Epocile de criză şi de haos nu le parohiale pe ziua de 3 Aprilie când vor săvârşi alegerile şi în
ceferişti, organizaţi mai de mult în- poate stăpâni ştiinţa naturii, ci nu­ aceste parohii.
tr'o societate pur naţională numită mai hrana şi disciplina sufletului, Preoţii vor observa dispoziţiile regulamentului art. 5 4 , 5 5 ,
„Armonia", ca o reacţiune împotriva îndreptarul sigur al moralei creştine,
decât care filosofia n'a put să fău­ 58-65.
tendinţelor comuniste, şi-au sfinţit
steagul în Catedrala noastră, fiind rească o formulă mai înaltă şi mai 3. Scrutiniul alegerilor mireneşti se va face în ziua
de faţă vr'o 3000 persoane în frunte neşovăitoare".
de 10 Aprilie a. c. Delegatul consistorial se va prezenta la
cu personalul superior dela C.F.R. Asistenţa, în frunte cu I. P. S.
Actul sfinţirii 1-a săvârşit însuş P. Patriarh Miron, a subliniat prin a- ora 1 0 în centrul cercului, împreună cu delegaţii parohiilor, va
S. Episcop Nicolae Colan ajutat de plause frenetice aceste mărturisiri cu­ prelua plicurile, pe baza apelului nominal al parohiilor din con­
un sobor de preoţi. După slujbă P. rate ale subtilului gânditor. spectul anexat, va desemna un secretar şi doi bărbaţi de în­
S. Sa a rostit o cuvântare emoţio­ credere şi va desface pe rând plicurile, făcând o consemnare a
nantă, arătând că un steag nou în­ Doleanţele c â n t ă r e ţ i l o r biseri­
seamnă idei noui şi muncă nouă în ceşti. Săptămâna trecută pr. I. Lu- sumarelor prezentate şi a voturilor date.
folosul societăţii, Tronului şi Patriei. paş, ministrul cultelor şi artelor, a Despre scrutiniu se va redacta un sumar (formular 1 4 ) .
A urmat ţintuirea steagului în faţa primit pe membrii comitetului cen­ Cei doi candidaţi cari au întrunit cele mai multe voturi vor fi
catedralei, cea dintâi ţintă fiind bă­ tral al Asociaţiei cântăreţilor.
proclamaţi aleşi şi li se va preda câte un mandat (formular
tută de P. S. Episcop Nicolae. D. I. Popescu Pasărea, preşedin­
tele Asociaţiei a prezentat d-lui mi­ Nr. 13).
Intre ştiinţă şi credinţă. Cu nistru memoriul cuprinzând, între al­ Delegaţii consistoriali sunt obligaţi să înainteze actele scru­
ocazia centenarului Seminarului cen­ tele, următoarele deziderate ale cân­ tinului cu sumarul în termen de 4 8 ore Consiliului eparhial
tral din Bucureşti, d. Ion Petrovici tăreţilor.
(art. 3 4 Reg.).
a rostit o prea frumoasă cuvântare, Reorganizarea şcolilor de cântăreţi
în care reputatul filosof a adus un astfel ca ele să fie adevărate semi- S e vor observa dispoziţiile art. 6 6 — 7 2 din Regulament.
sincer omagiu educaţiei creştine, spu­ narii, unde cântăreţii să-şi facă şi o
cultură teologică. 4. Contestaţii. împotriva alegerilor se pot înainta contes­
nând : „Mă îndoiesc să iasă vr'odată taţii, cari timbrate în regulă şi motivate se vor înainta Consi­
atâţia creştini din laboratoriile ştiin­ Continuare pe pagina 4.
liului Eparhial în termen de opt zile dela data alegerii. (Art. 7 3 —
7 5 Reg.).
CONSILIUL EPARHIAL ORTODOX ROMÂN CLUJ
5. Candidaturile. Pentru conducerea alegerilor funcţionează
Nr. 341/1938. la Centrul Consiliului Eparhial un „birou electoral eparhial"
(art. 3 6 Reg.). Pentru demnitatea de membri ai adunării epar­
CIRCULARA hiale pot candida preoţii cu o vechime de cel puţin cinci ani
către toate oficiile protopopeşti şi parohiale preoţie, iar mirenii trecuţi de vârsta de 3 0 ani cu o viaţă n e ­
din eparhia Clujului. pătată şi merite pentru biserică. Călugării nu pot Candida. D e l e ­
Având în vedere dispoziţiile art. 9 din Legea pentru orga­ gatul consistorial nu poate candida în cercul, în care va prezida
nizarea bisericii noastre ortodoxe şi art. 1 3 0 şi 1 7 8 din Statutul alegerea (art. 3 3 Reg.). Orice candidat, cleric îşi va depune
acestei legi, Consiliul nostru eparhial dispune prin aceasta să se candidatura în scris la biroul electoral eparhial până în ziua de
facă alegeri de membri în adunarea noastră eparhială pentru 2 Martie a. c. (art. 4 0 — 4 2 Reg.).
periodul 1 9 3 8 — 1 9 4 4 . Candidaţii mireni deasemenea îşi vor înainta cererea de
Aceste alegeri se vor săvârşi conform normelor stabilite în candidare biroului central, anexând la cerere actele prescrise în
Regulamentul votat de Congresul Naţional bisericesc în 17 O c ­ art. 5 6 împreună cu o taxă în numerar de 5 0 0 lei până în ziua
tombrie 1 9 3 5 , sancţionat cu înaltul Decret Regal Nr. 2 9 9 4 din de 7 Martie a. c. (art. 5 5 — 5 7 Reg.).
2 7 August 1 9 3 7 şi publicat în Monitorul Oficial Nr. 2 1 3 din Candidaţii preoţi sunt scutiţi de această taxă.
15 Seprembrie 1 9 3 7 . Biroul electoral eparhial va comunica a doua zi preoţilor
Acest regulament este în arhiva fiecărei parohii. Cercurile prin oficiile protopopeşti numele candidaţilor pentru fiecare cerc
electorale şi conspectul delegaţilor consistoriali este anexat la electoral (art. 5 7 Reg.).
această circulară (art. 3 5 Reg.). 6. Tipăriturile necesare se trimit deodată cu această
în special dispunem următoarele: circulară preoţilor şi delegaţilor consistoriali. Costul lor nu se
1. Alegerile membrilor clerici se vor săvârşi în ziua va încasa dela parohii, ci se va acoperi din taxele candidaţilor
de 22 Martie a. c. In ziua aceasta se vor întruni toţi preoţii de biroul electoral central. Deasemenea şi spesele de deplasare
din cercurile electorale în colegiul preoţesc în centrul cercului ale delegaţilor consistoriali.
şi sub prezidiul delegatului consistorial şi vor alege un repre­ Pentru orice iregularitate facem responzabile oficiile paro­
zentant al lor în adunarea eparhială, observând art. 3 3 , 3 4 , 3 8 , hiale, pe cari le îndatorăm să studieze acest circular, cum şi
39, 4 3 — 5 2 din Regulament. In caz că nu va fi prezentă majo­ cercul unde aparţine parohia sa, şi parohia administrată de el,
ritatea absolută a alegătorilor, colegiul preoţesc se amână pe în special să observe art. 3 7 — 4 3 din Statutul de organizare a
ziua de 5 Aprilie, când alegerea se va face cu orice număr de bisericii şi Regulamentul pentru alegerile de deputaţi eparhiali
membri. Alegerile se fac cu vot secret. Despre operaţiunile ale­ şi să nu întrelase nimic prin ce ar putea sub grea răspundere.
gerii se va redacta un sumar (formularul Nr. 1 0 ) , iar membru­ Membrii din cler sunt datori să participe în persoană la colegiul
lui ales i se va elibera mandatul (formular Nr. 1 1 ) semnat de preoţesc, preoţii sunt datori să convoace şi conducă adunările
preşedinte, secretariul de şedinţă şi bărbaţii de încredere (art. 3 4 parohiale electorale, să dea îndrumări bărbaţilor de încredere, ca
Reg.). Călugării dela mănăstiri nu au drept de vot, decât numai să se prezinte cu procesul verbal de alegere la locul de scrutiniu.
ceice fac servicii de preoţi în vre-o parohie.
Pentrucă adunarea să fie adevărată expresiune a voinţei
2. Alegerile membrilor mireni. Preoţii tuturor parohiilor credincioşilor noştrii din eparhie, alegerile au să fie libere, şi
vor convoca în ziua de 20 Martie a. c. adunările parohiale neînfluinţate de cătră persoane străine de biserica noastră, ca
electorale pentru ziua de 27 Martie a. c. In această zi' vor astfel drepturile autonome ale credincioşilor noştri să nu fie prin
ţinea adunările parohiale electorale, alegând doi mireni, repre­ nimic alterate.
zentanţi ai cercului respectiv pentru adunarea eparhială. Oficiile protopopeşti sunt îndatorate ca această circulară
Adunările se vor ţinea în cancelaria parohială, şcoală sau împreună cu tipăriturile necesare să le expedieze imediat şi
în mod excepţional şi în biserică, conform tradiţiei noastre, pe calea cea mai sigură la oficiile parohiale, ca acestea s ă
având preotul a anunţa locul întrunirii deodată cu convocarea. aibă timpul necesar pentru pregătirea alegerii conform prescriselor.
 Nr. 6 R E N A Ş
Cercurile
pentru alegerea membrilor adunării eparhiale a Clujului.
Cercul I. Abrud.
Dela Abrud: 1. Abrud; 2. Abrud-sat; 3. Bucium-cerb; 4 .
Bucium-Isbita; 5. Bucium-Muntari; 6. Bucium-Poeni; 7. Bucium-
sat; 8. Buninginea; 9. Cărpiniş; 1 0 . Ciuruleasa; 1 1 . C o m a ; 12.
Roşia; 13. Sohar; 14. Vârtop.
Dela Câmpeni: 1. P e l e ş ; 2. Valea-verde.
Cercul II. Aiud.
1. Aiud; 2. Brădeşti; 3. Cristeşti; 4. Cetea; 5. Cheia-Râ-
meţului; 6. Ciunga; 7. G â m b a ş ; 8. G e o m a l ; 9. Geoagiul-de-
sus I.; 10. Geoagiul-de-sus II.; 1 1 . Gârbova-de-sus; 12. Isvoa-
rele; 13. Măgina; 14. Mesentea; 15. Murăş-Decea; 16. Murăş-
Uioara; 17. Micloşlaca cu filia Cisteiul român; 1 8 . Rimeţ-Sat;
19. Rîpa-Rimeţ; 2 0 . Stremţi;. 2 1 . T e c ş e ş t i ; 2 2 . Teiuş cu filia
Sântimbru; 2 3 . Valea-Uzei cu filiile Olteni şi Valea-Inzelului
Cercul III. Alba-Iulia.
1. Acmariu; 2. Alba-Iulia ( o r a ş ) ; 3. Alba-Iulia (Maieri); 4.
Alba Murăş-Port; 5. Bucerdea-Vinoasă I.; 6. Bucerdea II.; 7.
Blandiana; 8. Craiva; 9. Cricău; 1 0 . Ighiu; 11. Ighiel; 12. Inuri;
13. Pâclişa; 14. Sărăcsău; 15. Ţ e l n a ; 16. T i b r u ; 17. Vurpăr.
Cercul IV. Albac.
Dela tractul Câmpeni: 1. Albac; 2. Arada; 3. Arieşeni; 4.
Garda-de-jos; 5. Garda-de-sus cu filia Neagra-de-sus; 6. Măti-
şeşti; 7. Lăzeşti; 8. Neagra-de-jos.
Cercul V. Baia-de-Arieş.
.1. Baia-de-Arieş; 2. Brăzeşti; 3. Boereşti; 4 . Hădărău; 5.
Lătureni; 6. Lunca; 7. Lupşa; 8. Mogoş-Mămăligani; 9. Mogoş-
Micleşti; 10. Mogoş-Valea-Barnei; 1 1 . Muncel cu filia Valea-
Ş e ş i i ; 12. Ocoliş; 13. Orăşti; 14. Ponor; 15. P o ş a g a ; 1 6 . Runc
cu filia Lunca-Largă; 17. Sâlciua-de-jos; 18. Sălciua-de-sus;
19. Sartăş; 2 0 . Ş a s a ; 2 1 . Subpeatra; 22. Valea-Geogelului; 2 3 .
Valea-Lupşei; 2 4 . Vidolm; 2 5 . Vinţa.
Cercul VI. Bistriţa.
1. B â r l a ; 2. Bistriţa cu filia Aldorf; 3. Blăjenii-de-jos cu
filia Tărpiu; 4. Blăjenii-de-sus cu filia Sigmir; 5. Buduş cu fi­
liile Budacul-săsesc şi Orheiu; 6. Caila; 7. Chintelnic; 8. Cor-
vineşti; 9. D i p ş a ; 10 Galaţi; 1 1 . Ida-mare; 12. Iad cu filia
Dorolea; 13. Năsăud cu filiile Maier şi Sângeorgiu-rom.; 14.
Şieu-Sântul cu filia Şintereag; 15. Şieul-mare; 16. Simioneşti
cu filia Monor; 17. T e a c a .
Cercul Vii. Câmpeni.
1. Avram-Iancu L; 2. Avram Iancu II.; 3. Câmpeni I.; 4.
Câmpeni K., cu filia Bistra şi Dealul-Capsii; 5. Certege; 6. P o ­
iana; 7. Ponorel; 8. Secătura; 9. Sohodol; 1 0 . Suprapetrii; 1 1 .
Vidra-de-jos; 12. Vidra-medie.
Cercul VIII. Cluj.
1. Agârbiciu; 2. Apahida; 3. B ă r ă i ; 4 . Bonţida cu filia S e c ;
5. Căian; 6; C a r a ; 7. Chinteni; 8. Cojocna; 9. Feneşel; 1 0 .
Geaca cu filia B ă g a c i u ; 11. Gilău; 12. Luna cu filia Stolna;
13. Măguri; 14. Mărişel; 15. Mociu; 16. Muntele-Rece; 17. P ă -
dureni cu filia Câmpeneşti; 18. P a t a ; 19. Sânnicoară cu filia
Dezmir; 2 0 . Ş ă r m a ş ; 2 1 . S o m e ş e n i ; 2 2 . Someşul-Cald cu filia
Lăpuşteşti; 2 3 . Someşul-Rece.
Cercul IX. Cluj (oraş).
Preoţii parohiilor din oraşul Cluj şi Dâmburotund; profe­
sorii Academiei T e o l o g i c e ; profesorii de religie; preoţii Consi­
liului Eparhial şi ai catedralei; precum şi mirenii de pe teritorul
celor patru parohii din Cluj.
Cercul X. Dej.
1. Beclean cu filia Poenile-Reteagului; • 2. Chiochiş; 3.
Chiueşti; 4. Ciceu-Corabie; 5. Ciceu-Giurgeşti; 6. Ciceu-Haşmaş;
7. Ciceu-Poieni; 8. Ciubanca cu filia Ciubancuţa; 9. Căprioara;
10. D e j ; 11. Diviciorii-Mari; 12. Dobricel; 13. Dumbrăviţa; 14.
E s c ; 15. Gâlgău; 16. Gârbău; 17. Gherla; 18. Gostila; 19.
Leurda; 2 0 . Măgoaja; 2 1 . Muncel cu filia Fălcuşa; 2 2 . Negri-
leşti; 2 3 . Nuşeni; 2 4 . Ocna-Dejului; 2 5 . Olpret; 2 6 . Osoiu; 2 7 .
Perişor; 2 8 . Poiana-Blenchii; 2 9 . Selişca cu filia Căţcău; 3 0 .
Secătura; 3 1 . Simişna; 3 2 . Spermezău; 3 3 . Teocul-de-jos; 3 4 .
T o p ; 35. Vad.
T E R E A Pag 3
Cercul XI. Deda.
1. Aluniş cu filia Porceşti; 2. B o r s e c ; 3. D e d a ; 4. Deda-
Bistra cu filia G ă l o a i a ; 5. Dumbrava; 6. F i l e a ; 7. Lunca-Bra-
dului; 8. P e r i ş ; 9. Răstoliţa; 1 0 . Râpa-de-jos; 1 1 . Stânceni; 12.
Topliţa-Română I. cu filia Gălăuţaş; 13. Topliţa-Română II.;
14. Vătava.
Cercul XII. Huedin.
1. Aghireş; 2. Bălceşti cu filia B e l i ş ; 3. Bedeciu; 4. B i c a -
R o m â n ă ; 5. Buteni; 6. Calata; 7. Domoş cu filia Horlacea; 8.
Cálatele; 9. Căpuşul-mic; 1 0 . C i u c e a ; 1 1 . Cubleş; 12. Dangăul-
Mare cu filia Dangăul-Mic şi I. G. D u c a ; 13. D â n c ; 1 4 . Dum­
brava; 15. F i n c i u ; 1 6 . Huedin; 17. Mănăstireni I.; 18. Mănă-
stireni II.; 19. Nadiş; 2 0 . Păniceni; 2 1 . Poiana-Horia; 2 2 . Rişca-
de-Munte I.; 2 3 . Rişca-de-Munte II.; 2 4 . Rogojel; 2 5 . Scrind-
Frăsinet; 2 6 . Straja cu filia Căpuşul-mare; 2 7 . T i c u ; 2 8 . Valea-
Drăganului 29. Văleni.
Cercul XIII. Lăpuş.
1. B a b a ; 2. Borcut cu filia Lăpuşul-Unguresc; 3. Boereni;
4. Corueni; 5. Costeni; 6. Cupşeni; 7. Dobric; 8. Dumbrava;
9. Inău; 1 0 . Libotin; 1 1 . Peteritea; 12. Poiana-Porcului; 1 3 .
Răzoare; 14. Rogoz cu filia Dămăcuşeni şi Băiuţ; 15 R o h i a ;
16. Sălniţa; 17. Stoiceni; 18. Suciul-de-jos; 19. Târgul-Lăpuşu-
lui; 2 0 . Ungureni; 2 1 . Văleni; 2 2 . Vima-Mare; 2 3 . Vima-Mică I.;
2 4 . Vima-Mică II.
Cercul XIV. Luduş.
1. Aţintiş; 2. Botez; 3. Cheţani; 4. Chinciş; 5. Cucerdea-
R o m â n ă ; 6. Deag; 7. Fărău; 8. G ă b u d ; 9. Grindeni; 1 0 . He-
repea cu filia Ozd; 1 1 . Heria; 12 Iernut cu filia Lechinţa; 13.
Luduş cu filia Sânger şi B o g a t a ; 1 4 . Miheşulde-Câmpie; 15.
Papiu Ilarian cu filia Orăsia; 16. Petrilaca-Română; 17. Sălcud;
18. Sânbenedic; 19. Sâniacob cu filia Cuci; 2 0 . Silea cu filia
F e i s a ; 2 1 . Ş e u l i a ; 2 2 . S p ă l n a c a ; 2 3 . Valea-Largă; 2 4 . Zau.
Cercul XV. Prundul-Bârgăului.
1. Bistriţa-Bârgăului; 2. Colibiţa; 3. Coşna; 4. C u ş m a ; 5.
Josenii-Bârgăului; 6. Mijlocenii-Bârgăului cu filia Dornişoara;
7. Prundul-Bârgăului cu filia Murăşeni şi T i b a ; 8. Rusul-Bâr-
găului; 9. Susenii-Bârgăului.
Cercul XVI. Reghin.
1. Brâncoveneşti; 2. Caşva cu filia Glăjerie; 3. Gurghiu;
4. Hodac; 5. Ibăneşti-Pădure; 6. Ibăneşti-Sat; 7. Idicel-Pădure;
8. Idicel-Satcu filia Mureşmort; 9. Deleni; 10. Lueriu; 12. Na-
deşa-Română; 13. Reghin cu filiile Ideci, Petelea, Suseni, Apa-
liscă şi B r e a z a ; 14. Săcalul-de-Pădure; 15. Urisiul-de-sus.
Cercul XVII. Târgu-Murăş.
1. Acăţari; 2. Bandul-e-Câmpie; 3. Berghia; 4. Cerghidul-
Mare cu filia Cerghisel; 5. Cornăţel cu filia S â n c r a i ; 6. Corunca
cu filia Sânişor şi Maiad; 7. Cristeşti; 8. Gorneşti cu filia G l o -
deni; 9. Iclandul-Mare cu filia Căpuşul-de-Câmpie şi Iclanzel;
10. Morăşti; 1 1 . Miercurea-Niraj: 12. Murăşeni; 13. Murgeşti
cu filia Păsăreni şi O a i a ; 14. Muşin cu filiile Ogari, Maiad»
Veţa, Lăureni şi Ş a r d ; 15. Nasna cu filia Miceşti; 16. Oarba-
de-Murăş; 17. P e r i ş ; 18. Petea-de-Câmpie cu filia Ş e u ş a ; 1 9 .
•Praid; 2 0 . Sânger; 2 1 . Sângeorgiu; 2 2 . Sângeorgiu-Pădureni cu
filia Viforoasa; 2 3 . Tg.-Murăş I.; 2 4 . Tg.-Murăş II.; 2 5 . Vidrasău.
Cercul XVIII. Turda.
1, Agriş; 2. Buru cu filia Lungeşti; 3. Cacova-Ierii; 4. C ă ­
lăraşi; 5. Câmpia-Turzii; 6. Crăeşti cu filia Şchiopi; 7. Frata;
8. Gura-Arieşului; 9. Iara cu filia M a s c a ; 1 0 . Lunca-Murăşului;
11. Mihai-Viteazul; 12. Ocolişel; 13. Oprişani cu filia P o i a n a :
14. Pădureni; 15. Pietroasa; 16 Podeni; 17. Războeni cu filia
Unirea; 18. Rimetea; 19. S o a t ; 2 0 . Sopor cu filia Iuriu; 2 1 .
Stejeriş; 2 2 . Turda I.; 2 3 . Turda II.; 24. Tritenii-de-Sus; 2 5 .
T u r e n i ; 2 6 . Viişoara.
Cercul XIX. Unguraş.
" 1. B a i c a ; 2. Bălan I.; 3. Bălan II.; 4 . B o d i a ; 5. B o z n a ;
6. B u c i u m i ; 7. Chendremal; 8. D o i ; 9. Gălpâia; 10. Hida; 1 1 .
J a c cu filia Bred şi Romita; 12. Jurtelec cu filia Cehul-Silva-
niei; 13. Miluan; 14. Păuşa; 15. Rachiş; 16. Sânpetru; 17.
Sântamărie; 18. Stâna cu filia Ciumărna; 19. Şimleu; 2 0 . Stârciu
cu filia P r i a ; 2 1 . T ă m a ş a ; 2 2 T r e s n e a ; 2 3 Unguraş cu filia
Chichişa; 2 4 . Vaşcapău; 2 5 . Zălau; 2 6 . Zimbor.
Cercul XX. Zlatna.
Dela tractul Alba-Iulia: 1. Ampoiţa; 2. Meteş cu filia G ă u -
reni; 3. Poiana; 4. Răcătău; 5. Tăuţi.
Dela tractul Abrud: 1. F e n e ş ; 2. Galaţi; 3. Pătrânjeni; 4 .
P r e s a c a ; 5. Trâmpoiele; 6. Valea-Dosului; 7. Valea-Bulzului;
8. Vuitor; 9. Zlatna.
 CONSPECTUL concurs cu termin de 3 0 zile dela
prima publicare în „Renaşterea".
delegaţilor consistoriali pentru alegerile de deputaţi preoţeşti, respective pentru scrutiniul
Beneficiile împreunate cu acest
alegerilor de deputaţi mireni la adunarea eparhială. post sunt următoarele:
1. Salar dela Stat conform pre­
o Locul central de D e l e g a t u l c o n s i s t o r i a l gătirii.
u Numirea
alegere resp. 2. Nefiind case parohiale consi­
"3 cercului liul parohial va îngriji de locuinţă
de scrutiniu
Z la colegiul preoţesc la scrutiniul mirenesc
corespunzătoare.
3. Sesiune parohială, 2 grădini
1 Abrud Abrud Pr. Octavian Oniciu, Abrud-sat Prot. Petru Popovici, Abrud ale bisericii în suprafaţă de cea 3-
2 Aiud Aiud jugăre.
Pr. Candin Suciu, Măgina Prot, Iosif Pop, Aiud
4. Veniturile stolare obicinuite.
3 Alba-Iulia Alba-Iulia Prof. Florian Rusan, Alba-Iulia Prot. Alex. Baba, Alba-Iulia Doritorii de a ocupa acest post,
vor înainta pe lângă cererea instruită
4 Albac Albac Pr. Mircea Nicola, Albac Pr. Mircea Nicola, Albac cu documentele prescrise, şi act de
5 Baia de Arieş Baia-de-Arieş învoire dela P. S. nostru Episcop,,
Pr. Petru Sabău, Hădărău Prot. Vasile Span, Baia-de-Arieş
de-a putea concura Ia aceasta pa­
6 Bistriţa Bistriţa Pr. Victor Mureşan, Bistriţa Pr. Victor Mureşan, Bistriţa rohie.
Cererea şi documentele,- se vor
7 Câmpeni Câmpeni Pr. Dumitru Dragomir, Certeje Prot. Iosif Furdui, Câmpeni înainta Oficiului protopopesc în ter-
minul legal şi concurenţii se vor
8 Cluj I Cluj I Prot. Dr. Seb. Stanca, Cluj Prot. Nicolae Vasiu, Cluj putea prezenta după avizul Consi­
liului eparhial în parohie pentru a
9 Cluj II Cluj II Prot. Dr. Vasile Sava, Cluj Prot. Laurenţiu Curea, Cluj face cunoştinţă cu credincioşii, cu
10 Deda Deda Pr. Mihail Grecu, Deda Pr. Mihail Grecu, Deda prealabila noastră încunoştinţare.
Bistriţa, la 15 Ianuarie 1938.
11 Dej Dej Pr. Ion Budu, Ocna-Dej Prot. Zaharie Manu, Dej Oficiul protopopesc ort. rom. al Bis­
triţei, în înţelegere cu Consiliul pa­
12 Huedin Huedin Pr. Ion Roşea, Valea-Drăganului Prot. Aurel Muntean, Huedin rohial din Bistriţa-Bârgăului.
13 Lăpuş Lăpuş Pr. Nicolae Gherman, Rohia Prot. -Stefan Ghete, Lăpuş Pr. V. Mureşianu, adm. prot.

14 Luduş Luduş
15 Prundul-Bârgăului Prundul-Bârgăului
16 Reghin Reghin
17 Târgu-Mureş Târgu-Mureş
18 Turda Turda
19 Unguraş Unguraş
20 Zlatna Zlatna
Quj, din şedinţa consiliului eparhial,
f NICOLAE
Episcop
Continuare din pagina 2.
Acordarea gradaţiilor de merit şi
de vechime cântăreţilor;
Acordarea unui plus de salariu
cântăreţilor absolvenţi ai Academiei
de muzică bisericească;
Construirea, odată cu casele pa­
rohiale, de locuinţe pentru cântăreţi;
Repunerea în buget a paracliserilor.
Dl. ministru I. Lupaş a asigurat
delegaţia de tot sprijinul, spunând
că a şi început să se ocupe de re­
zolvarea doleanţelor cântăreţilor. Ast­
fel a dispus ca toate locurile vacante
de cântăreţi să fie trecute în buget
şi complectate, iar nu desfiinţate ca
până acum. O altă dispoziţie este
aceea a introducerii în bugetul Sta­
tului a cântăreţilor bisericeşti cu şcoală
din Ardeal.
C a t e d r a lui Lucian B l a g a . Spre
a putea aduce pe tânărul şi totuş
celebrul filosof la Universitatea din
Cluj, senatul universitar, de acord cu
consiliul Facultăţii a hotărât în una­
nimitate creiarea unei catedre spe­
ciale de Filosofia culturii. Iar pentru
a i-o putea oferi în condiţii vrednice
de prestigiul ştiinţific ce şi 1 a do­
bândit Lucian Blaga, a propus mo­
dificarea art. 21 din legea N. Iorga
în sensul că la catedrele Universi­
tăţii pot fi chiemaţi, fără concurs, şi
membrii activi ai Academiei Române.
D-1 ministru I. Petrovici şi a în­
suşit amândouă propunerile, consfin-
ţindu-le prin două Decrete-Legi, cari
au fost publicate în Monitorul ofi­
cial. Astfel în curând se va produce
din partea Universităţii şi actul ultim
al chiemării d-lui Lucian Blaga, as­
Pr. Teodor Oniţiu, Aţintiş
Pr. Teodor Ciuruş, B.-Rus
Prot. Ion Maloş, Reghin
Pr. Alex. Runcan, Tg.-Mureş
Pr. Grigorie Biji, Turda
Pr. Remus Roşea, Zălau
Pr. Gheorghe Popescu, Zlatna
secţii unite, ţinută în 21 Ianuarie 1938.
tăzi subsecretar de stat la Ministerul
de externe. Ne bucurăm din toată
inima de această atitudine înţelegă­
toare a tuturor factorilor autorizaţi,
cari aşează o mândrie a ştiinţei ro­
mâneşti, în locul pe deplin meritat.
Studiile naţionale v o r fi p r e ­
d a t e numai de români. M. S. Re­
gele a semnat un decret-lege, —
prezentat de d. prof. 1. Petrovici,
ministrul educaţiei naţionale, prin care
se modifică art. 39 şi 36 din legea
învăţământului secundar din 15 Mai
1928 (cu modificările din 8 Aprilie
1937), după cum urmează:
La art. 39 se adaugă între ac­
tualele aliniate 1 şi 2 un nou aliniat,
în cuprinsul următor:
„Ministerul educaţiei naţionale va
putea, după aprecierea sa, să dis­
pună şi ţinerea unui examen de ca­
pacitate, între intervalul de trei ani
dintre două sesiuni normale, pentru
acele specialităţi unde el este nece­
sar, fixând şi universităţile la care
se va ţine acest examen. La art. 36
al aceleaşi legi se adaugă un aliniat
final, în cuprinsul următor:
„La examenele de capacitate pen­
tru limba şi literatura română şi la
istorie, nu pot fi înscrişi decât can­
didaţi de origină etnică românească".
BIBLIOGRAFIE
A apărut Nr. 2 pe Februarie 1938
al revistei „ V i a ţ a I l u s t r a t ă " , de
sub direcţia P. S. Episcop Nicolae
Colan, cu următorul sumar:
Dinu Pajură: Eclipsa Nuvelei. Pr.
Ioan Goron: Biserica Neamului. Al.
Prot. Romul Popa, Luduş Nr. 6 4 — 1 9 3 8 Prot. (3) 2 — 3
Pr. Teodor Ciuruş, B.-Rus Concurs.
Prot. Ion Maloş, Reghin Pe baza ord. Venerabilului Con­
siliu eparhial Nr. 5 5 0 1 , din 30 Iulie
Prot. Stefan Rusu, Tg.-Mureş 1937, se publică concurs pentru pos­
tul de cantor în parohia Murgeşti,.
Prot. Iovian Mureşan, Turda cu termen de 30 zile, dela prima
publicare în „Renaşterea".
Prot. Ioil Ghiuriţan, Unguraş
Venitele împreunate cu acest post
Pr. Ion Fodorean, Valea-Bulzului sunt:
1. Şase jugăre, sesiune cantorală.
2. Stola uzitată.
Candidaţii îşi vor înainta cererile
Dr. Sebastian Stanca cu documentele necesare subsemna­
consilier eparhial referent tului, oficiu protopopesc. Şi cu prea­
labila încunoştinţare se vor putea
prezenta în parohie, pentru a cânta
Străoneanu-Balaş: Toamnă, aştep­ şi a face cunoştinţă cu credincioşii..
tare... şi însingurare (poezii). L. G.
Tg.-Murăş, la 18 Ianuarie 1 9 3 8 .
Munteanu: Problema jidovească în
România. G. G. Stănescu: Straja Oficiul protopopesc ort. român în
Ţării. Grigorie T. Marcu: Râzarii. conţelegere cu consiliul parohial din
Cecilia Bălan: Liana. Vera Ştefănescu: Murgeşti.
f Eugenia Tordăşianu. D, Călugăr:
Copii, joc, jucării. Iosif E. Naghiu: Ştefan Russu, protoppop.
Mănăstirea „Sf. Elisabeta" din Cluj.
Gh. Noveanu: Duminicală (poezie).
Nr. 175/1938. (1) 3 — 3
L V . Spiridon: Cât Te-am căutat...
(poezie). Constantin Goran: împără­ Concurs din oficiu.
teasa în spital (poezie). N. C , Pr. I. Se publică concurs pentru ocu­
Goron, I. E. Naghiu, II. V. F., V. parea postului de paroh în parohia
Mateiu şi T. N.: Cronica Literară:
Spicuiri din gândurile mele. Stiluri de cl. III. Coma, din protopopiatul'
de viaţă. Revizionismul românesc, ca Abrud, cu termen de 30 zile dela
răspuns la provocările revizionismu­ prima publicare în „Renaşterea".
lui ungar. Aurel C. Popovici. „Be- Beneficiile împreunate cu acest,
griff und Erforschung der nationalen post sunt:
Kunst." Ordinea creştină în lume.
Credinţa morală şi norma juridică. 1. Salar dela stat.
„Revue de Transylvanie," T. N.: Cro­ 2. Casă parohială şi grădină cu
nica internă: Se liniştesc apele. Noi dependinţe gospodăreşti şi / jugăr 1
i
alegeri parlamentare. Radio Cluj. Si­ de cosit.
nod ecumenic în România? Presa 3. Onorariile stolare îndatinate.
uniată. Cronică externă: Vizitele dlui
Cererile de concurs, înzestrate cu
Ministru I. Micescu. Răsboiul chino-
japonez. Răsboiul civil din Spania. documentele de lipsă, se vor înainta
Nunta princiară din Atena. 1500 Ro­ Consiliului eparhial în terminul fixat..
mâni au vizitat Italia. Al doilea gu­
Candidaţii vor prezenta şi act de
vern Chautemps. Viaţa veselă. — Nu­
învoire dela P. S. S. Episcopul no­
meroase ilustraţii.
stru, fără de care nu vor putea fî
luaţi în candidare.
Oficiul Protopopesc ort. rom. Bistriţa. Candidaţii cu prealabila încuno-
Nr. 2 4 — 1 9 3 8 prot. (2) 2—3 ştiinţare a oficiului protopopesc se
vor putea prezenta în parohie pentru
Concurs. a face cunoştinţă cu poporul.
Pentru ocuparea postului de pa­ Cluj, la 14 Iauuarie 1938.
roh în parohia Bistriţa-Bârgăului de Consiliul eparhial.
cl. I. devenită vacantă prin moartea
preotului Aurel Monda, se publică