www.digibuc.

ro
 RAMAS BUN DELA KONDYLIS CURSURI DE
STENOGRAF1E

Iota o emotionanta fotografie infatiOnd La centrala asigu-

pe prietenii devotati ai generalului Kandy lis rarilor sociale s'au
rcimas bun dela fostul lor sef, inaugurat sa pt a-
mane frecuta
care doarme somnul de veci pe catafalc. cursurile de steno-
Alerturat cortegiul funebru pe strazile Atenel. grafie,
INNER IMO
CONGRESUL
U. G. I. R.-LILUI
La Academia Co-
merciala s'a tinut
saptamana trecuta
congresul U. G. I.
R.-ului. Fotografille
noasfre fnfatiseaza
pe d. ing. Mircea
rostindu-si cuvan-
tarea (in stanga
cl-nsi Trancu Iasi f
Teodorescu)

REGELE CAROL DE-

CORAT CU ME-
DALIA MILITARA"
Regele Carol II a
primit cu prilejul
vizitei sale la Paris
o mare distinctie
care nu s'a acordat
pana azi nici unui
strain. Fotografia
noasfra fl înfóti-
seazà pe maresalul
d'Esperey prinzan-
du-i pe piept me-
dalia militara.

Redati dintilor Dv.

MOARTEA PRINCI-
PESO DE WIED albeata, i strälucire
tiinta a stabilit c'd microbii bu-
cali stint cauza petelor i carlei
dentare. Dacâ antisePtizati gura cu
Kolynos, primejdia microbilor e
inlAturatfi. Pe másurá ce ji periati
Saptamana trecuta cu crema Kolynos, dintii capätá
a Incetat din viata strälucirea si albeala naturald, dând
la castelul Fântô- zâmbetului un deosebit farmec.
nele Bacau, princi- Intrebuintati un cm. de Kolynos pe
pesa de Wied fosfa o periutá uscatà veti- rämâne
regina a Albaniei. surprinsi i incântati de rezultat.
In fotografia noes- CumpSrati tubul mare e mai convenabil.
tra vedem trans-
porfarea sicriului
cu ramasitele pa-
mantesti ale prin-
KOLYNOS
CREMA DENTARA
cipesei.

www.digibuc.ro
 Sâmb5t5 seara a fost pre-
zentat la Opera Românä
baleful Taina" montat de
BALETUL TAINA" BE d-na Vera KaraIi dupa un
scenariu de Regina Maria,
FotografiHe noastre infSti-
seaz5 frei scene ale bale-
REGINA MARIA, LA fului (actul I, actul II si
finalul) interpretat de d-ra
Elena Penescu-Liciu si d.
Puican i pe Regina Maria
OPERA ROMANA impreun5 cu Regina Elisa-
beta asistând la repefitii.
(Foto Rodrigo).

e sapunul veritabil
de Marsilia.
Autenticitate a lui
constituie garantia
unei emoliente in-
egalabile si a unor
PRIMADONA PIA IGY LA CLUJ neintrecute calitati
Cunoscuto primadona Pia lgy a dat o serie de reprezentatii
la Opera din Cluj obtiniind succese stralucite. Fotografia
noastrii o infatiseaza pe d-ra Pia lay in mijlocul ansamblului
operei din Cluj.

REPREZENTANTA G-RALA: STUDERUS &Co. BUCURESTI, STR. Sit. GHEORGHE No. 29

'o. 473
Pag. 3

www.digibuc.ro
 CE PATRIMONIO
MOVTENIT
EDUARD AL VIII?
DWARD al VIII-lea, rege a arei Britanii, al Mande; fi al Domi
Enioanelor de peste miri, aparator al Credintei si imparat a
lndiei, s'e näscut la 23 lunie 1894, la White Lodge, Richmond
Park, case in care mama sa a trait, pe vremea cand se numea printesa
Maria de T ec k, inainte de a se casatori cu Ducele de York. El a
fost botezat la White i_odge, pu.iând valul pe care regine Victoria Il
avusese la nunta, cu o jumatate sec.)! inainté.
A fost un copil linistit, serios si ganditor, de par'ca stia ce raspunderi
avea sa apese, mai iiriu, pe umerii sai. Viata de scolar si-a inceput-o la
vârsta de sase ani. M-me Brick a, fosta guvernant5 si profesoara
de franceza a mamei sale, Ducesa de York, a fost aceea care-a calauzit
primii pasi ai educatiei lui. De la ea a prins gustul pentru limbile
straine, pe ca-e le-a invatat cu o mare usurintá si care sunt astazi de
mare folos noului rege, in numereasele c515torii pe care trebue s5 le fees
Inca, lungul si in latu!,
vastului sat, imperiu.
El vorbeste acum co-
rect: spaniola, franceza
si germana.
In 1902, tânarul print
pe atunci un baetel de
opt ani a fost pus sub
supravegherea unui tu- Eduard VIII noul
rege al Angliel.
tore, d. M. P. Hansel!. pe ere Me oad_
Cand se mai m5ri1 regele ra copii.-
George decise ca fiul
sau sa primeasca acea
educatie naval51 care fu-
sese pasiunea vietii lu'. AT si ce mosteneste Edua rd VIII
In 1911, ca prin. dela p5rintele s5u 7 Un imens pa-
In 1907, printul Edward, cipe de Wales
la ceremonia frimoniu, public si particular : veni-
avea 13 ani, si fu trimis turi, terenuri, palate, strazi, pduri rede-
confirmörii.
la Osborne, iar doi ani vente miniere, bancuri de stridii, o vesel5
mai tárziu devenia cadet, de aur masiv, juvaeruri, tablouri de pictorii
in colegiul naval regai, renumiti ai tuturor epocilor, arti, ba chiar
dela Dartmouth. El se si o colectie superbi de marci postale.
Mai int5i de foate, prin drept mosfenit,
mai afla Inca in acea- Regele Angliei e cel mai mare proprietar
sta scoa151 cand regele de case si terenuri din Regatul Unit. E
Edward al V I l-lea slipánul unor numeroase si vaste proprie-
muri, tatál sáu fu incoro- f5ti comunale din Londra si proprietar de
nat, iar el deveni mo- veci al terenurilor din sectorul cu cea mai
ridicat5 valoare locafiv5 din capital5 : aris-
stenitor al tronului. Câte- locratica strad5 numit5 Carlton House
va luni mai târziu, in Terrace 0 Regent street ; apoi featrul
Actualul rege al His Majesty's, in Haymarket, infregul
pitorescul decor al ca Angliei fofogra-
stelului Carnarvor, el fu fiat in Tangani- Pall Mall, o parte din Piccadilly Cir-
investit print de Wales, ca cu prilejul vi- cus, Hotelul Carlton, palatul prefecturei
zitei facute in politiei din Wine Street, I5ng5 Picca-
iar Lloyd George, jurul lumii co
principe de Wa- dilly ï cartiere intregi in partea de miaz5-
conetabilul Casteluiui, 11
les. noapte a orasului. Se zice c5 fotalul chi-
pregiti pentru aceast5 riilor, ce se incaseaz5 numai din Regent
ceremonie, clandu.i posi- Street de cand a fost ref5cut5, intre
anii 1924 si 1926, s'a urcat dela 44.000
bilitatea sa se adreseze sterline la 315.000,
populatiei principatului Terenurile, cari fac parte din proprietatea
sau, in dialectul local. Coroanei, au o suprafat5 de 319.000 ju-
Ca Print de Wailes el gare. Ele aduc imense cSsturi miniere, in
isi complet5 educatia provincia Galles, taxe asupra pescuiri7,
navala, facand trei luni somonului in Scotia, 100 mile p5trate d e
feren arabil, p5duri, mosii, chirii
ca elev de marina pe in insulele mici i altele...
vasul H. M. S. Hindustan, Toate aceste proprietáji cari techniceste
si petrecu apoi cinci luni alc5tuesc patrimoniul Coroanei produc
in Franta, unde-si per- un venif care, la suirea pe fron a lui
Edu a r d V 1 1 1, a fost calculat la 1.200.000
fectiona cunostintele in lire sterline pe an. Dar Suveranul nu Inca-
limba respectiv5.1n 1912, seaz5 intreg aces.). venit. Dela 1760 incoace,
fu trimis la Oxford, ca fiecare monarh al Angliei cedeaz5 statului
bacalaureat, traind In venitul acestor bunuri, in schimbul unei
internatul Coiegiului Mag- Pe lacul Como sumo fixe, anual5, care e Lista Civili a
cu prilejul unei Regelui. Actul cesiunii se face deobiceiu
dalen si luand, pe cât calätorii de o- in primele sase luni, dela proclamarea
se putea, parte la viata dihnci. acum doi noului Rege, si Lista Civilà e de 470.000
i.
obicinuit5 a studentimii. sterline pe an.

www.digibuc.ro
 La toate acestea adaugändu-se dotafile ce se
acorda celorlalti ;-nembri ai familiei regale,
statului tot ii mai ramâne sä beneficieze de
aproape 600.000 sterline pe an, din veniful bunu-
rilor Coroanei.-
Lista Civila nu se versa in ban s nici in cec,
ci se uzeaza un sistem unic de ..chitante nego-
ciabile", pe cari Ministerul Finantelor le in-
credinteaza trezorierului particular al Regelui.
Cele 470.000 sterline ale Listei Civile se distribue
In chipul urmátor; cheltuelile Casei Regaie absorb
193.000 sterline; lefurile si pensile personalului
125.000; reparatiuni 20.000; vin apoi ajutoare,
cheltueli extraordinare si neprevkute si, in sfarsit,
50.000 sterline cari, de pe vremea crizei econo-
mice (and Budgetul statului ckuse in deficit),
Regele insusi ceruse s i se reduci in fiecare an
din Lista Civilä. Asa fiind, numai 11.000 sterline
merg in caseta particulara a Regelui. Totusi,
lordul-trezorier afirma a din suma imensa a Listei
Civile e mult daca rámán efectiv Suveranului
2000 sferline anual ca s le cheltuiaseä dupa
placul sau.
Insä Regele are un insemnat patrimoniu privet.
In primul rand, e palatul Buckingham care, claca
ar fi scos in vânzare, s'ar realize astki, pen-11.0
valoaree ferenului pe care e clädit si a parcului,
3 milioane sterline; defunctul Rege George
V spusese intr`o vreme frezorierului, Lordul
Eshe r, c visul lui ar fi feet sa vända palatul
k4care, in realitate, nu mai corespunde nevoilor
'actuale ale Curtii) si, cu banii obtinuti,
reconstruiasa vechea resedinta domneasa, din
Kensington.
Dar, chiar asa cum e, Palatul Buckingham, deose-
bit de valoarea lui pofentiala, adáposteste comori
cari, in parte, reprezinta fiecare un pafrimoniu
strälucit. Colectia de tablouri (la care se adauga
aceea din castelul Windsor) cuprinde panzele
cele mai faimoase ale maestrilor; Tifia n,
Rembrandt, Watteau, Velasquez,
Lalwrence, Gainsborough, desene de
Leonardo da Vinci (la Windsor) si e pre-
-Nita la nu mai putin de un milion sterline.
Vine apoi vesela de aur. Acestei prodigioase
colectii de servicii de mass, din aur masiv
cizelat de giuvaergii renumiti, i se atribue o
valoare de doua milioane sterline. Vesela de
aur a Regelui Angliei cântkeste cinci tone si
uncle din piese sunt atat de grele, incát e ne-
voie de patru oameni ca sä le dua, dintr'un
loc intealtul.
Serviciile de aur unit folosite numai cu prilejul
marilor prânzuri de gala, and farfuriile, spre a
fi inazite, se tin cSieva secunde in apa cloco-
finda.
Vila din Sandringham, uncle si-a dat sfärsiful
George V, are o valoare mai mult de sentiment
deat reels; dar de and Eduard VII a cum-
parat-o, in 1861, ca resedintä de var5 si pänä
la defunctul suveran, s'a cheltuit pentru inaperi
noui, intrefinere si mobilier 1.000.000 de sterline.
Mai este apoi casfelul din Balmoral, in Scotia,
de asemenea patrimoniu privet, precum si biblio-
teca Regelui, aflatä In castelul Windsor, care Dar ea si arunfat c5 Ed u a rd VII I, desi pästreaza pentru
cuprinde peste 100.000 volume ; biluteriile parti- Coroana fitlul care nu poate fi instreinat, de Principe de
culare ale Reginei i Regelui. George V Galles, a hotarit, in märinimia Iui, s renunfe in favoarea frafelui,
mostenise dela mama sa, Regina AI exa ndr a, Duceie de York, care devine acum mosfenitor presumtiv
bijuterii de o valoare fantestica enormul al tronului, la toate veniturile ducatului de Cornovaglia.
numär de casete si obiecte de aur, oferite de
orasele Regatului si de Colonii ; iar ultima, care G. R.
nu trebue trecuta cu vederea, colectiunea de
marci postale a lui George V, confine
600.000 exemplare i e pretuita de filatelisti la
400.000 sterline. Aceasta colectie se pastreaza
in palatul Buckingham, unde un expert se ocupa
cu tinerea ei la zi ; nu e insa clasafa in albume
ci montati pe cartoane inchise in rame fine si
usoare, orânduite in nisfe dulapuri speciale, la
fel ca si colectia de märci din British Museum.
Pasiunea lui George V pentru filatelie nu era
impärtäsitä de nici unul din fiii lui, dar nimic
nu-I bucura mai mulf pe defunctul suveran, de-
af s peireaa o ora studiind si examinänd
acele minuscule vignete, adunate de prin toafe
colturile globului.
In fine, Eduard VIII mai mosteneste de la
fatal säu ceva, a carui valoare e incalculabilá
scrisorile parficulare ale Regelui. Acest epistoler
domnesc va fi obiectul unor ingrijiri scrupuloase
si in acelasi timp secrete. George V, dupa
moartee lui Eduard VI I, primise scrisorile
párinfelui sau inteo caseta de otel, in forms de
scrin. In cursul domniei lui Eduard VII scri-
softie particulare ale acestuie erau examinate
in fiecare an si acelea pe cari Regele hotára QUINTETUL VOCAL POLONEZ DANA" LA BUCURESTI
fie distruse, erau puse inteo masina speciala, Celebrui quintet vocal polonex
Dana", dupd o serie de concerte
care acoperia cu negru foaia intreaga, facând-o triumfale in marile capitale europene este asteptat s soseascd la
cu neputinta de descifraf, chiar la microscop ; Bucuresti.
apoi erau faiate in bucatele, in prezenta secre-
tarului particular si, In cele din urrnä, 'frogmen-
felor inchise in saci, li se da foc sub ochii se-
cretarului.
Nu toti stiu c familia regala a Angliei se folo-
seste de un cifrar pentru comunicarile particulare
mai importante Intre membrii familiei si chiar cu
alti suverani; obiceiul acesta dáinueste mai de
mulL intrucât numeroase scrisori pe cari Edua rd
VIII le mosteneste dela párintele sau, sunt
scrise in sfil conventional.
Dar dach acesta e patrimoniul firesc privet
si al Coroanei ce vine ca mostenire Regelui
Angliei, Ed ua Al VIII prin fapful c e neck:i-
t-of-it, se mai imbogäteste si cu un alf pafrimoniu:
acela al Principatului de Galles. Titlul de
principe de Galles revine exclusiv fiului intâi
nascut al Suveranului si Eduard VIII
fiind celibafar, titlul rámâne Coroanei pána in
ziva and Regele, easatorindu-se, va avea un
mostenitor de parte larbateasca. La tiflu se
adaug i venitul Principafului, care-i reprezintat
din bunuri apartinând Ducafului de Cornovaglia
paduri i terenuri in Cornovaglia, in So- AMIRAL FASCIST SI MARESAL SOVIETIC COT LA COT
merset, in Dorset i, lucru straniu, terenurile si lei in fotografia noastrii cloud figuri interesante urmand cot la cot
casele unuia din cartierele cele mai populare din cortegiul funebru al reeelui George al V-lea pe strdzile Londrei.
Londra, uncle actualul Rege construise locuinte- Amiralul fascist Giuseppe Cantu (stanga) si maresalul soviefic
model penfru muncitori: e vorba de un venit Toukatchewsky (in primul plan). Este pentru prima ward and un
maretal al armatei resii paraseste Rusia.
brut de 264.000 sterline si net de 70.000.
Cu toate ocupagile gospodaenia
Du. putefi attea totiqi *tea
'N IVEA Desi umblati mereu cu apA caldá si
rece, pielea Dv. poate támäne totusi
finä si fraged5. Deci Ingrijiti tenul si
mAinile cu crema Nivea. Numai Euce-
rit5" pe care o contine crema Nivea,
face s'á ailag aceasta calitate
FLORICA DEMION
care obfine un frumos suc-
ces de comedie in Duniirea
Albastrii", la Teatrul Al-
hambra.
www.digibuc.ro
SBUCIUMUL TRAGIC AL MEDICULUI EVREU AL
PRINTULUI DE WA L ES CAI:It PRIMISE SA
OPEREZE PE FUEHRER"
E bunS seam c publicul a luat cunostiintS CSci iatS mai bine de zece ani deand Hitler, pe
din ziare c un chirurg
francez, profesorul orice vreme, prin ceturile Germaniei, in sSlile supra-
Portmann, laryngolog celebru, trebuia sä. ope- inalzite, pline de fum, in atmosferele cele mai felurite,
reze pe Hitler de o tumoare la Of; imediat distinsul infre dou5 aTátorii in avion sau in automobil, Hitler
profesor a arätat c in mod oficial" nu i s'a cerut vorbesfe, strigg, convinge, Eir5ste dupa ansul multi-
nimic, iar guvernul german a anuntat c Hitler nid mea prin urletele sale.
nu e bolnav. Ce mirare c5 dupa toate acestea a fast nevoit s5-si
Ultima desmintire nu ne poate mira: oamenii politici extrag5 un polip depe o coardá vocals ? Unii au v5-
and detin puterea prin prestigiul lot personal, sunt zut producându-se, dupa aceasta nu un polip, dar un
datori s mentia neatins5 toatr5 reputatia de supra- grup, un sirag de polipi.
Oameni si nu le place s5 se creadS c organismul lor Dar iat c acum in urmS, and s5rbStorit aniver-
ar putea avea vreo sl5biciune c5ci adesea aceast5 sarea alipirei tinutului Saar la Germania, Fuehrer-ul ire-
biciune poate fi semnul prevestitor al unor lipsuri mai buia sä pronunte un discurs important. Dar ia-1 pe
de seara, care nu trebue sä fie nici racer lanuite Fuehrer de unde nu-i stSpanul Germaniei:era bolnav,
de atre poporul lor. ii durea gStul.
POVESTEA CURIOASA A UNUI FLIRT, A UNEI
BOALE l A UNUI MEDIC, RIVAL NOROCOS CU
PACIENTUL SAU
In statul major al lui Hitler se afla la inceput un oare-
care Hamsthangl, seful serviciilor de presa. Acest
Hamsthangl avea o sors care a desteptat in Fuehrer
sentimente ce n'au nimic de a face cu hitlerismul. De
unde flirtul. i succesul a urmat curSnd. Succesul poli-
tic, s5 ne intelegem bine. Hitler avSntat in inaltele
sfere sociale ale Germanie!, leagá relatii cu oameni
foarte distinsi, cum ar fi de pildS Cosima Wagner,

Profesorii Sanbruck
si Neuman, al ca-
ror nume s'a pome-
nit cu prilejul boa-
lei lui Hitler. Pro-
fesorul Neuma n,
sea mai mare so-
mitate europeana
In specialitatea
nas, gat i urechi,
a fast refuzat de
Hitler pe motiv cà
este nearian.

RADIO, DOVADA CATEGORICA

Dar ati ascultat vreodaii, chiar f5r5 sä cunoasteti lim- UI11
ba germana, vocea lui Hitler la un post de difuziune
Dela inceputul discursului e rSgusitS, sonoritätile sunt
aspre, brusce, vorba n'are acele inflexiuni pe care le
poate emite numai un laringe sänätos. PronuntSnd ul-
timul s'Su discurs, acum ateva luni, fusee mereu si a
fost nevoit s5 se intrerup5 de mai multe ori. Deaceea
foatä Germania si lumea intreag5 stie a Hitler e In aceasta pagina :
bolnav de gSt. cancelarul Hitler
Acest lucru n'ar trebui sä aibe dealtfel prea mare in- fotografiat cu
semnState, numai c marea popularitate a lui Hitler !Oil a trei discur-
suri rostite pentru vSduva lui Wagner, iar +Sara sor5 a sefului serviciilor de pres5 s'a mSritat poate
care n'a avut in Germania asemSnare deat poate in glorificarea natio-
cazul lui Luther se datoreaa gSfului sau. Acesta l-a nal-socialismului, de supSrare, ce putem fi, aci inima 10 are legi pe care ratiunea nu le cunoasfe
fScut din simplu membru al unui cerc neInsemnat na- cu un tSnär chirurg, doctorul Saubruck.
tionalist din Muenchen, conduatorul necontestat si in- Apoi a trecut atSva vreme, gloria s'a ascut si s'a desvolf at si totodatá si polipul.
conjurat de o strSlucire aproape uimitoare al unei A fost chemat atunci un laringolog: adia docforul Saubruck, al arui succes sporise
Germanii entuziaste, care moare de foame, dar se si el. Refuz din partea acesfuia: cSci tSnära sotie a doctorului si cu Hitler sunt in
hrineste cu rniclejdea in Fuehrer-ul sat,. relatiuni cam reci. Asta se intelege. lar doctorul se temea in caz de complicatie con-
No. 473
Pag. 6
www.digibuc.ro
secutivä a operatiel, s5 nu se arunce vine ace:-
1.u; insucces pe influenta tinerei doamne Saubruck.
M'am str5duit s5-mi uit si rasa, s5 uit si
neajunsurile pe care le indur5 Evreii in Germa-
BOLNAVII DE STOMAC I AU
Si Saubruck a p5r5sit Muenchen-ul ducandu-se la
Berlin, unde s'a socotit ca fund mai In sigurantS.
nia ; nu tin seama dec5t de bolnav si de medic,
dar cer s5 fiu inconjurat de cei mai mari spe-
0 SOARTA PE CARE 0 MERITÀ...
cialisti germani cari s5 controleze operatia si in Asa ne scrie un bolnav care Gastro D." se impune ca un
o NOUA INCERCARE NENOROCITA afar5 de asta cer ca operatia s5 fie filmat5 In suferise ani de zile de ulcer sto- medicament de o necesitate ab-
macal si care, desnáciájduit c5 solutS. Orice neglijent5 din
asa fel, Incat daca mi se int5mpl5 s5 nu isbu-
In anul trecut, cam pe vremea asta, dup5ce nu se face bine, a recurs la fra- partea suferinzilor, orice
Saar-ul s'a alipit la Germania, Hitler a pronuntat tesc, s5 pot avea márturiile specialistilor germani tamentui cu Gasfro D.". nare, inseamn5 o complicare, o
mai multe discursuri mari, si s'a imboln5vit. Hast- si ca filmul s5 slujeasc5 drept dovad5. Inteadev5r, azi cand stiinta a agravare a boalei.
descoperit miraculosul preparat Preparatul Gastro D." actio-
hangel a venit la cumnatul sSu Saubruck: De acord, ráspunse celälalt. Dar stiti c5 Hit-
Gastro D.", e o neiertafá gre- n5nd direct asupra cauzelor
Nu vin i-a spus clánsul In numele sefului ler nu poate fi opera+ de un medic evreu, a- sal5 ca bolnavul s5 se multu- care provoacá turburSrile apa-
rneu, ci In numele unui bolnav si m5 adresez ceasta ar fi cu totul Impotriva principiului hit- meascS numai cu un regim ali- ratului digesfiv, face s6 dis-
constlintei tale de practician. lerist. mentar lactat. Acest regim e pari durerile, gr5bind vinde-
Nu mai Inteleg nimic, márturisi doctorul. necesar, dar el trebue sustinut carea.
Si astfel Saubruck n'a putut s5 refuze.
de un tratament medical. Si Gastro D." se gäseste de v5n-
C5teva s5pt5m5ni mai t5rziu s'a putut constata E foarte simplu totusi. Dumneafa vei face Gastro D." s'a dovedit a fi zare la Repr. G-ral5 Farmacia
cà operatia nu reusise : vocea era tot asprS, era operatia, dar sub ordinele unui laringolog arian chiar In cele mai rebele cazuri Thoiss" Bucuresti, Calea Victo-
nevoie s5 se fac5 o nous interventie chirurgical5. pur, profesorul Arnold von Eicken. Primesti ? singurul mijloc de vindecare. riei 124 si la farmacii. In pro-
In toate afectiunile apara- vincie expediem contra ramburs
De data asta Saubruck s'a recuzat In mod de- R5spunsul nu Intärzie si foarte simplu :
tului digestiv, fie c5 e vorba de lei 130.
finifiv, nu era in stare s5 lucreze mai bine decat Nu. de stomac. ficat sau intestine.
prima da+5. Si profesorul d5du urmStoarea 15murire
Dat fiind c5 eu, un Evreu, unul din acea ras5
E INVITAT MEDICUL CARE INGRIJISE PE
PRINTUL DE WALES care e persecutat5 In Germania, nu sovSesc
s5-rni asum o responsabilitate Insp5imantätoare
Seau adresat afunci celebrului profesor Neumann pentru mine, inteleg s5 lucrez in toatS consiiinta
din Viena, unul dintre cei mai mar: specialisfi in si vreau ca toat5 lumea s5 stie c5 eu, si numai
genul acesta de operatii. eu, sunt chirurgul.
VS amintiti c5 regele Eduard al VIII-lea, pe Von Papen multumi oricurn profesorului si de
vremea aceea printune Wales, a fosf anul trecut afunci doctorul Neumann nu mai auzi nimic despre
in c515torie In Europa CentraI5, timp de dou5 chestia asta.
s5pf5m5ni ; scopul adevárat al acestel c515forii Profesorul Von Eicken a operaf pe Hitler, dar
era o boal5 &a care suferea printul : si-a f5cut aceast5 operatie probabil c5 n'a dat un rezultat
o operatie la Of si a plecat vindecat si mul- prea bun, c5ci se svoneste acum c5 s'ar fi fäcut
apel la un francez, profesorui Portmann din
Von Papen, el Insus, a poffit pe profesoruf
Bordeaux.
Neumann.
eu sunt evreu I
Se desminte, se desminte, dar stirn ce valoare
lerfati-m5 spuse acesta
Cum crecleti c5 as putea lua greaua response- au desmintirile oficiale.
bilitate de a Ingriji pe acest orn, dusmanul In- Nu cumva Hitler e foarte bolnav ?
n5scut al rasei mele ? Dad/ din intimplare ope- Emil Lessif.
ratia nu isbuteste, ce mustr5ri Was avea ? (Copyrght by Reelitatea Ilustratá
Atunci Von Papen a prins a vorbi despre urna- fi Elysees Presse).
nitate, despre constiint5 profesional5, despre da- 11111111=1=112111111111111111111=11111.11111111111111111211.1111111111
feria medicului si altele... 11EPISCOPUL NICULAIE IVAN PE CATAFALC

UN CONFLICT IN SUFLETUL UNUI MEDIC

EVREU
Mal MAGAZINUL" Sliptiimiina freewill a incetaf din viafd episcopal Nico-

Profesorul Neumann a ceruf 48 de ore de On-

publicatia lumii selecte !cm Ivan al Clujului. Fofografia noastrd II
episcop pe eafafalc.
pe

dire ; dupa dou5 zile a primit. 160 pagini Lei 25

Mici sfaturi sa7TRV

Scherk
V6 va iubi mai mult do-
mn6 clac6-Iscelpati de
tortura cotidian6,dedu-
p6 ras.Oferiii un flacon
de TARR, care sep6rná
usturimea rasului, nete-
zeste pielea §rI fereste
de infectii. Flacoane 6
Lei 51, 1/2 si 129.

0 pudrei care cline»

este pudra 4Mystikumr
Scherk. Ssperioorà tutu-
ror celorlalte prin puri-
tatea §i finetea ei. Are
un parfum delicat §i per-
sistent. Cutii ò Lei 35, 75
§i 130.

Machilajul natural firnp s6 cuno-

este InVociev6r tenul
caratteriseaz6 femeia
elegant6.SiDvs.vetireu"-
de iota Scherki
cisteti lo¡iunea devenind
natural6 Intre-
§i sa flti to repeae
buinteind fardul eMysti Dvs. se va in neap6rat o
kum> Scberk care Facefi
ader6 perfect eland u-v6
LOC1011 curat proasp6t. 5loco0 ne
acea nuant;6 veritabild FaCjaie incercare
irnediat
475"
Oherk
.
pe care bärbalii o
103", 164", 300",
apreciafd atat de molt.
de tcit6 s-c-h81ki Lei 62",
Cutia Lei 70.- tiotiunea

www.digibuc.ro
 MO AR TEA
ZBURATORULUI

1RAND pe rand aviatorii nostri cad.
Cad in moarte.
Tinerefile lor, inimile lor, se prefac in pulbere, asemenea aparatelor
care-i doboarä.
S'au prabusit atatia, in ultimul fimp. 5i aproape foti sunt din echipa celor cari
abia pasisera paste 30 ani.
Pe doi dintre acesti aviatori, al carer desfin a fost negru, am a. it placerea sa-i
cunosc si sa zbor cu eL Primul a fost locotenentul Ion R ot a r u, cäzut acum
doi ani, in zorii unei dimineti, isbindu-se de dealurile Dobrogei. Odata cu el
si-a gasit moartea si apitanul Cluce r. Sburau impreunä, in concursui Cupei
Ghica". Cu o zi inainte numai ca locotenentul Rofaru si se fi sfarsit, in Dobro-
gea, sburasem cu el, impreuna cu escadrila I v a no vic i, comandor Pa n t a z i,
capitan Gherasim si locotenent Pe rj u, !Ana la Rosiorii de Vede, unde A.
R. P. A organizase un meeting.
Ne-am intors in Capitala a doua zi, pe o vreme ploioasä si stapanilá de vânt.
Avionul pilotat de R of a r u se defectase, in timpul meetingului, si nu mai putea
si-si ia inältimi. Locotenentul Rot a r u pärea ngrijorat. Dar Ziaainfir de-a fi pa-
rasa. oráselul dunarean, I vanovici s'a adresaf lui- Rcifaru:
4.
Pia,.
trrrek b
vali
de sburátor, s'a impus repode in lumea aviatiei i conta printre primii asi ai tarii.
Intotcleauna in sborurile cu Iva no vici te simteai in sigurant j niciodata nu
gândeai la moarte. Adeseori, paste miri, sau printre nori, cand nu mai vedeam
pamântul si nu auziam decSt strigatul disperat al motorului, simfiam mána lui
lv an o vici pe umar. Era o intelegere intre mine si el ca, in momentele mai
critice (critice numai pentru mine) s m atinga pe umär, in semn ca totul este
in afará de orice pericol. Afingerile acelea de mana, la inaltimi, le mai simt si
astazi si Warn sa le uit niciodata. Afunci inima mea se lega de aceea a lui
Iva no vic i, inimä sanatoasa de taran, care in vigurozitatea ei aveai impresia
stäpa'neste infreaga natura.
Dar Iva n ovici a murif. S'a prábusit, odata cu Serdie si Niculae I o n,
in mijlocul muntilor. S'a frant aparatul in plin zbor sau una din aripi a afins
vre-o creastä de piaträ?
Nu se stie insa nimic precis si nu se va fi niciodata. Doer ataa numai ca, in
muntii Cernei, si anume intre varfurile VI a s c u-M i c si t i r b, la inältime de
1735 metri, 7 kilometri de comuna Cornar ev a, s'a prabusit Ivan ovic
.
odaii cu Nicul a e si Serd i e, uncle si-au gasit moarica alaturi de aparaful
sfärmat.
In ultima vreme insä I v a novici párea aleätut. Dispäruse ceva din tineretea i
seninatatea ochilor lui. Era vesnic préocupat, stapânit de gänduri.
Rolul femeilor, in viata celor mai multi bärbati, a avut si are de cele mai multe
ori o ihrSurire capita15. Stimulentul lor poate duce la glorie, dar tot atat de
repede si la infrangere. Iva novici era un infrânt. Crezuse in cineva cu prea
mare sinceritate, cu tot elanul lui de sburator pur, dar fara räspunsul dorit. El
n'a fost, pentru o femee frumoasa si desteaptä, pe care dragostea lui de ta-
ran cinstit a purtaf-o peste miri si tari, in nesfarsitele inaltimi ale cerului ne-
vinovat, deaf numai piloful dibaci; credea c va castiga inima femeii. La inapo-
iere a vazut a s'a inselat.
Pentru tineretea lui Ivanovici, pentru dragostea lui de avion, pentru truda lui
de fiecare luminatä mereu de un ideal neimplinit si pentru cei doi camarazi
ai lui infrätiti prin moarfe, frebuie s ne plecám acum cand inimile lor sunt
transf0rmate in carbune.

In aceasfei fafogra.
fie dela shinga spre
dreapta: locate-
natal aviator Iva.
0,7

Panfazi
nu! Manolesca,
swer. ,..fotografiati eta vi-
lelyl la no r aero.
bath' execufafe p
aeroportul Baneas

5,{A

0010, _

tvv.

4." °.4.61:7.1A64.=:
h
krA,Sr, ,s3tiA

0,0

1440..

0+04

s00.' 00+

v a.
, sat.*

ssr
ea- 418,0 ,,ssA. °
°."

Maine dim eta iongurezila Cupa Ghkan? Realitatea Ifu.

Da, avem plecorelsia 3 dimineata. ifratâà publicat
Atunci lasa-ma pe mine la aparatul tau. in yarn aceasta
jurnalui de bard al
Dece? a intrebat Rofaru, cu ochii märiti. raidului B urn a i a-
Ei, dece, pared nu mntelegi. Tiu ca maine sa concu- Ivanovici. Fotogra-
rez la Cupa Ghica" si pe urma, eu sunt mai batran. fia noastrii
lvanovici s'a urcaf in avionullui Rotaru si Rotaru me al seazii prima pagnà
a reportajului.
lui Iva n ovic i. Tot timpul a sburat pe deasupra satelor,
a-
tingând varfurile padurilor. A ajuns insa cu bine la Bucuresti.
Rotaru adusese in avion, pentru copilul lui de doi ani, o
mingie, iar finerei sale sotii, un buchetel de flori.
A doua zi ¡ma a fost gasit ars, aproape in intregime si cu
picioarele sfaramate.
De atunci cu Ivanovici m'am väzut des. Era aviaforul despre
care, mi-am spus intotdeauna, cä nu va muri niciodatä. Am
sburat impreuna de nenumarate ori.
Täran sanatos, el stia s stapaneasc5, fära emotie, pasärea
de
for. Avea la activul lui raiduri de mari proper-pi, ca Innapoerea din rai-
acela dul Mont in extre-
intreprins 'in Africa. lndeajuns de destept, cu insusiri autentice
mul orient.
140. 473
Pag. 8

www.digibuc.ro
 IN ELEMENTUL LOR MAIMUTICA SE HRANESTE CU BIBERONUL
"Gridhila zoologicó din Leipzig este renumitii pentru
tt doi ursi polari ai grdh zoologice din Londra, o drägilasii maimufici hrinindu-ss cu biberonui, cresciitoria de pui pe care o posed& Nu nurnai
care se simt n elementui lor de ciind co ultima zipadi deoarece mama ei nu peat* so hrineascit. Maimufica
chutii in capitala Ange. este atilt de mica ;ilea o cuprinzi toatii in palma. fàrile europene comanda lei de acola, ci chiar ti
Australia si Africa.

UN CANAR

MOTOCICLIST
Us taaar americas
a Gout straggia idee
sa construiesca o
i C a moteckleta
peutre cameral sae.
Pasarea pore :a 0-
precieze foarte
molt acest sport
moo peotra ea.

DRAGOSTE
DE MAMA
Este we spectacol
emotionaot sa vezi
cm cata dragoste
poate incoajora o
maimota copilot ei.
lata <Iona fotogra-
fii infatisaed o mai-
muta care-si poarta
acelas fel
ca femeile molter
popoare._

PLIMBARE...
lató o mesa foto-
grafie a gmei melee
de !sizes. care a
esit pestro prima
oara la piimbare is
gradiaa zoologica
di. Detroit cm pawl
ei fe varsta de trei
zile.

www.digibuc.ro
 Ce n am stiut despre Zulusi
CiNE ar vrea sa defineasc5 vreedatä caracteristkile unui popor printeo párinteasca devine prea strilmf5 i neincapaoare pentru el. Frunzisul abund5
singura afirmatie oategorica, ar face o greeealá din cele mai groso- si tot asa pámântul argilos : o alfa colila5 poste sa rasara In grab5. Va
lane. Cáci daca aprofundarea ounoesterii fraditiilor,,obiceiurilor, si trebui umplutá cu oak si rogojini. Fetele zuluse se pricep, ca nimeni attele,
istoriel lui permife sa ne orientam judecata pa calea cats Oevárati, insisi la rnodelarea lutului, la impletit cosulefe ; deosebit de aceasta sunt frumoase,
aceasta judecata va cuprinde toate posibilitätile de variatiune f i, spre a fi voinice i bine facute, cu sanii plini si ispititori... Asadar, tânarul dornic de Insur5-
nepartinitoare, nu va putea sä freac5 dincolo de limita constatárilor partiale. toare pleaca la drum. Din kraal si kraal, fr s dea de banuit ce ganduri
Cine s'ar socoti in m5sura sä formuleze o *ere hotiritá in privinta Japone- tainice Il mini, cutreer5 tare, de multe ori chiar dela un cap5t pana la altul.
zilor, punánd In legafur5 cultul florilor, paravanele de mitase ;I casutele de Daci intalnerte fiinta drags, nu se apropie e ea si nici nu d5 tarcoale
carton, cu ,dumpingur hain si rásbunifor el Americanikr, sau necontenitele oasei. Instinctul de pradá se cáleste cis incetineala :I; place panda, asfep-
turburari chinezesti cu stoicismul tarea chibzuita, mai mult deaf
nemasurat al kgendarului ha- :ndrazneala. Odatä cunoscuta
rakiri" ? Cine ear incumeta fata si locuinta acesteia,
sa-i drepf barbari
proclame logodnic se depirteaza.
pe Ashanti i ospitalieri, din Ascuns printre tufele Thalte sau
preajma Amazonului si civilizati frunzisul unui copac, vegheaza
pe Americenii maestrii in aria zi si noapte... Nu se sinchiseete
linsajului ? s'S afle claca aleasa e o fiint5
Asa mi s'a intamplat sa judec f5r5 prihan5 si vrednic5 de m5-
in ziva când pornind din Natal, rifis e deajuns o ochiad5 la
strabatusem tara celor 0 mie cositele strSlucitoare, resfirafe
de Coline si infruntam necunos- pe ceaf5 i dup5 urechi, intru-
cutul p5trunzand in Zululan d. cat acesta e semnul nevinová-
Debarcand la Durba n, dup5 ei, sortit s5 dispar5 intr'un
o calatorie ca'n povesti, pe conciu monumental, de forma
fluviul ecuatorial Oka vang o, conului, chiar in ziva cand se
duceam cu mine un bagaj mo- vor logodi. Obiceiul opreete pe
dest de cunostinte, adunate iti- tad& sa pátrunda in sat si nu
cola, in prip5. Stiam, de pild5, e un obiceiu aspru, c5ci e vor-
c5 Zulusii se mandresc cu cele ba numa; s5 astepte ca -fate
mai frumoase femei negre, de s5 ies5 de acolo ; la rats, ca
pe tot cuprinsul Africei, ca A- s5 scoat5 alai, la p5sune sau
rabii le zic K a f ir i", adic5 in livad5, ca s5 adune fulpine
pagani, si ca dela porecla a- fragede pentru impletif cosuri, o-
ceasta mai crainueste si asfäzi cazia nu poate s Iipseasc5. Dup5
denumirea de C a f ri i". Dar ce a admirat-o ei a prins dipa sin-
ceea ce, in inchipuirea mea, gur5t5tii depline, Indr5gostitul
prinsese r5d5cini temeinice, era tasneste din iarb5, sau sere din
o asa faim5 de cruzime, ;neat i; intrevedeam cumpliti ca paziforii sclavilor si copac si se inf5tiseaz5 adorateL Nu-si va spune numele : va intreba claca
fiorosi ca niste tigri. Imi amintiam de Tsak a, unul din regii lor, un omulet ploile intárzie, claca vitele dau lapte din beisug, ciaca parintii surrt sanatosi.
bondoc cu n5rile vesnic trernurStoare, cu piepful mai lat decát pavaza care, Apoi o va ajuta la treabä si, inainte de a se desparti, va oferi, in dar, un
spre a cinsti moartea mamei lui, mkelärise sapte mii de supusi, Intr.() crgie de colan de margele, sau o bratar5, rugand-o sa revie si a doua zi. Daca darul
durere si de agonii cainesti ; imi amintiam de Din ga a n, fratele si asasinul va fi schimbat, atunci p5rintii ambilor tineri pot s intre in vorb5.
lui, omoritorul catorva sute de albi si care, sfasiat in bucati, se stinsese in trei Tán5rul se intoarce in satul lui : fata ;I urmareste cu privirea, [Dana ce dispare.
zile de chinuri, precum si de Ketsyw ay o, necrut5for in rasbunare si invin- Dup5 trecere de catva fimp, viitorul sot revine, insotit de cateva femei, inru-
gator al Englezilor, in batália crâncen5 dela Isanhalwa n a... dite cu el, a c5ror sarcina e sa conving5 sofa de buna primire ce i se va
Asa dar, k Durban am Intakif cel dintai Zulus din viata mea. Abia má vazu, face. La randu-le, parintii se invoiesc asupra zestr& un saculet cu seminte h dou5
ca incepu sa fluere, sa necheze, sa trop5e, sa scut:ire brat:56, pl5ci s; pene, cu sau patru capre ; cereale, unelfe pentru gospod5rit fi munce cámpului, vestminte...
fel de fel de gesfuri caraghioase si pref5dandu-se c5 impunge grozav, cu coar- Indat5 ce s'a Incheeat fargul, fata se duce sa petreaca cincisprezece zile in
nele lui false ; apoi apuc5 hulubele c5rucioarei si, ridicându-se vitejeste, m5 kraal-ul" sotului, spre a alege locul unde va fi construita coliba amândorura
pofti ceremonios sa ma urc. Rämasei ca de peatr5, desam5git, rusinat si-i auzii si s5 cunoasc5 tovar5sii viitoarei ei exisfente. Pe drum, petrecut5 de prietene,
bombanind ceva. Fara doer si poate c5 m5 oc5ra, dar pricepui indat5 c5 si cari i impartäsesc sgomotos bucuria i jalea lor, ea se preface c5 trebue s5
ocara Zulusului, inhämat la rickshaw" era blajina si adresat5 nu Europeanului caute prin iarb5, cararea care duce la locuinta logodnicului, uncle acesta o
dusmanit de moarfe, ci clientului pkrduf. asteapt5 Impreun5 cii parintii ; descoperind cararea, va scoate strigate de bu-
Pe urm5, desele experiente orasenesti rasturnara deabinelea si brume de eruditie curie, ar5tand cu degetul spre un punct, Ir. zare. Apoi logodnica pleac5 defi-
ce mai aveam, precum si párerile scoase din ele : vanzafori de inghetat5, so- nitiv, cu zestrea la subtioará si pe cap. Suvitele stralucitoare de par sunt im-
feri, lustragii de ghete, muzicanti cu beret5 si galonati din S a Iva tion pletite si strinse in conciu, iar la gat, incheeturile mainilor i glezne se adauq5
A r m y". Contrestul putea s5 m5 cufunde in greseli si mai mari : sau civilizatia podoabe noui. Tot satul S9 goleste, fiecare mergand s5-i ias5 in intadtpinare,
preschimbase fiara In miel, sau fiara se slefuise dup5 mediul in care vietuia, alaturi de sot. Intalnindu-se, tinerii se iau de man5, pasind pe sub un arc de
ca sa scape de cutiful civilizatiei. Daca istoria de acum treizeci de ani mi-i scuturi fi de sulite. In toiul petrecerii de nunii, sotia apuc5 un cuff si amenint5
Infatisa sángerosi, cei treizeci de ani urmatori mi-i prezinta acum blajini, din sotul, apoi II roaga s5 nu o beta in cursul casniciei, s5 se poarte cu blandete,
cale afara, iar episoadele de atunci si realitatea prezentului nu se puteau ta- chiar atunci cand pieptul i se va 15b5rta i incovoierea soldurilor va f; covar-
gadui. Dar o veste si o redau asa cum am aflat-o imi rascoli din nou sit5, de povara plozilor prea numerosi.
indoelik, imi risipi si ultima licarire de n5dejcie. Un conational imi spuse : Parte din aceste obiceiuri le-am v5zut aievea si parte le-am aflat dela altii, in
ZuluOi suet in declin. 0 foarfe bogatii lady, cc* sii-i salveze, a cum- c515foria mea prin tare eingerosilor Zulusi. Si am ramas buimacit, mirat peste
pare un teritoriu imens, locuit numai de triburile lor, purtandu-le de masur5, c5 g5sesc atáta poezie, poate primitiv5 si salbatic5, dar negresit in
grijii sa riimiiie acolo, credinciosi traditiilor si depart* de civilizatia contrast izbitor cu insusirile scoase din episoadele bâtrânesti ale istoriei lor.
albii. Acest teritoriu se cheamii Zulú Reserve". Apoi, adunand si alte Am dest5inuit impresiile mele unui francez, care locuia de cativa ani in Natal.
informatiuni trebuitoare, mai aflai ca Zulusii puteau fi v5zuti si in afar5 de Apoi il intrebai, la ureche :
ores, ceace ma indemna ea lepad cat colo bagajui de prisos al eruditiei Ati mai putea, acum, sit sustineti ca Zulusii suet barbari ?
meie si, luand o calauza, cu care m'am suit inteo masin5, intrai, pe un drum ucid numai pe seduciitori ! imi raspunse el, ziambind in doi
intortochiat si bolov5nos, in tare fiorosului Tsa k a si a vesnicului rasvritit peri. ma mir sit te-ai putut indoi de asta L.
Ketsywayo...
K r a a kul", lang5 care ne-am oprit era compus dintr'o duzina de colibe infipte A. S.
pe culmea unui deiusor, la poalele cáruia se asternea un lac cu unde sclipitoare.
Prin ograzi scormoniau cateva g5ini razlete, iar de-alungul povârnisului dealului
cirezi de boi, cu pete mari, negre, rumegau molcom iarba proaspät5 si deas5.
Liniste deplina primprejur. In ziva aceea, tocmai se intamplase sa fie o lo-
godn5 si avusei norocul sa asist la ceremonie, cu care prilej aflai ceva, care
m5 Visa zapacit, plin de admiratie si dcrnic s'o imp5rt5sesc semenilor mei din
Cititi 9,MAGAZINUL"
Europa. De cafe veacuri fiinteazá obiceiui acesta, nu stiu ; dar ceeace voi arata
e chiar made in Zululand". in anul una mie noua sute treizeci si sase.
publicatie lunctrii a Iumii selecte
Cand un tánär Zulus a ajuns in stare sa incordeze area ea se suie in varful
unui curmal, s5 cultive un Ian cu porumb si sa duca vitele la p5sune, coliba 160 de pagini tipárite le heliogravurä, Lei 25
No 473

www.digibuc.ro
Pe calea vie
DIN indemnul revistei noastre, dupSce douSzeci au piece asti
vari, Vinerea trecuti au mai pornit alti sase co, la Bata",
in Cehoslovacia, ca sä deprind5 o meserie si s5 se obicinu-
iasc5 cu lupta vietii.
Ca lea vieta In zilele noastre se afla plin5 de m5r5cini, generatia tânärä
priveste cu fruntea incretitS, un orisont trist, acoperit de nouri grei.
Nuns la maturitate, copilul vede cum se n5ruie una cafe una culmile
catre care näzuia : a pornit plin de avant, plin de energie, de incre-
dere in fortele
,
sale, si nu gäsesie Inteo lume am5rat5 si vkiguita
de necazuri decat nepasarea plictisiii si usi inchise. Avantul se

- Bursierii la fereastra vagonulni fa momentul plecirii treated&

erau p5trurtsi desigur de m5retia insemnStatea clipei, dar

sbuciumul sufietescal p5rintilor induiosa pe spectatori pana la
lacrimi: dragostea pentru odraslele lor didea o lupt5 cu
grija pentru viitorul copalor. Gandul cel cuminte spunea
plecarea este bine venit5 baiatului, dar inima se tepee de jale
a se desparte pe atata amar de vreme de un fiu drag. E acesta

Bela Wong* la dreapfa : Miron Alexadru, Balcic ; Lungulescu I. Constantin.

VsSujs-btare ; Aldea George. Bucuresti ; latan Sergio. Balaci-lalomita ;
Tiganu Ifasile. Bucuresti ; Georgescu B. Dan, Bucuresti.

fringe, energia se preface In desnädejde, increderea devine nu15.

Cu cat e mai grea lupta aceasta haotic5 decat aceea a generatiei din veacul
trecut Se cuvine deci s5 inarm5m vlastarele tinere in asa fel, inaf oricat
de grea va fi soarta ei s5 ias5 biruitori in lupta pentru exisfent i sa tie
primi cu seninState i neclintiti loviturile vietii.
1ntreprinderile Bata", din Cehoslovacia, alegand dintre copiii cei mai buni, le
asiguri traiul. Inv5findu-i s5 lucreze n fabrica de ghete sau de cauciuc, ea Tigana Vasile lean-de4j riimas bun dela mama lei
ing5duie, dup5 un an sau doi, ca fiecare copil s5 se desvolte dup5 aptitudi-
un alt aspect al vitregiei vremurilor in care träim. Ins5 vous, p5rinti
nele sale si s5 ajung5 prin perseverent5 i munc5 la mice treapt5.
¡ubitori, v5 fie risplatä a jertfei voastre i mangaiere a obidei de
Spre deosebire de scoalele de ucenici dela noi, care pentru educatia profesio-
acum, recunostinta pe care vi vor p5stra-o toatá viata, copiii
nala ce o dau, cer din partea pärintilor, sacrifica materiale, si spre deosebire vostri, dup5 ce vor fi devenit oameni.
de patronii i intreprinderile noastre particulare, care transform5 pe ucenic
intr'un fel de &Slat de serviciu al luceitorilor calificati, uzinele Bata" au a15-
turd+ de fabrka din Din, un c5min si o scoal5 model, asa ;neat tanarul de OPT ORE gran se anuno ziva pentni runetin-
14-15 ani, pe LingS meseria pe care o deprinde in fabrica, pe lang5 cunos- Cenara pe care o incearcii oboseala epo-
DE LUCRU ! cii critice! S ;.ezi 8 ore tintuitA pe un
tantele teoretice, pe care fiecare, dup5 aptitud. 'ea sa, le poate duce cat de
scaun incordezi atentia asupra
departe, isi formeaz i caracterul, pedagogi experimentati supraveghiand
unui registru, rind capul infierbiin-
desvoltarea trupeasc si moral5 a elevilor. Dela inc.eput, munca acestor ucenici tat i urechile ;fide! E insuportabil
e:salariat5, asa ¡mat dup5 plate cäminului si a cheltuielilor de trai, tan5rului ii E nedrept!
mai ramane 20-30 coroane sapiimánal. Atentiune, domniwarà. Eqti pe punc-
La esirea din scoaI5, tanarul e un lucrator perfect, in una din ramurile indus- tn1 à te 1ai t'ArâtA Intr'o inutilA
peroratie umaititaristA, care-ti sade
triale pe care a deprins-o In intreprinderile Bata". El va deveni, de bun5 a§a de raw Mai bine ia un
seams, conducator In fabrica pe care Bata" o va infanta in Romania. caFt doui de Kalmos", si
Prin mijlocirea Realitätii Ilustrate", pana azi, aproape treizeci de tineri sunt te vei simti imediat nuratk-
pe cale de a-si fauri un viitor mai limpede, mai linistit, in Cehoslovacia. Dea- si vei putea continui
(term nestinjenità.
cea privim cu multumire la cei sase , nu fi Ultimii, cci vom mai alege
douSzeci de copii care au plecat Vineri cu trenul de sear5.
Copiii erau veseli, fericiti de noutatea lucrului, de bucuria cSIStoriei. Ei nu
KALNIOS
ag 11

www.digibuc.ro
 Were I partide de vánifoare. De fapi, aproape inti principii indigeni posedS na-
VIATA ARISTOCRATICA IN INDIA superbe, aiSi panic. vinStorile in slit mare, <St i pentru cele recluse numai
la cfiteva persoane din anturaj, pe teritorille stet-felon respective, dintre cari unele,
ca de exempla Haiderabad, Ka{mir t Rajpatana. sunf de trei i patru ori mai
intinse decSi fare ',cash&
Adeseori, aceste enorme rezerve eta-Nita din piduri si jungle, hotirnicite de Muni,
contin tun. intregi de tigri, icc. panaifia ka Pare In liberfate, destinate rnai curánd
sau mai tarsiu canabinelon sportivilor veniti sS guste acolo, emotii cinegetice.
0 partidil de vSnSioare, ca sa zicem ma, oficiali, se desfSsoarS de obiceiu in
Ducelai cont.," de Willingdon India pe spinärile elefantilor, anirnale de paradf din cari trice Maharajah are graj-
cu prifejut balului dat recent la duri intregi. Bine'nteles, intel gentele animale, in cursul goanelo,, sunt precedate
Cotentin de ante de servitori, de takers (cSutStori de urme) i sikkari (6514k-sit. Din inS1-

..(1P11.1. (Aui din elefentil ducelui, bogat

decorsit in Hewitt defilhrii.
.1111 tirnea handah-ului . tscaunul meant ca un tel de tron In spinarea riscurile
unei agresiunl din partea fiarelor, act attrai.. ila din vizuini 1i granite spre vreo ra-
riste, sub focul intetit al carabinelm, surd cu malt recluse pentru vânStori. i partida
se inchee mai totdeauna au eveMment, In mare parte monden.

MAHANA 1G I
Invifatii europeni la o resedinti de feria sais la palatal printului indian (locuinte
fotcleauna impunSioare i bogate in arhitecture lor indo-persand, in care fabulosul se
imbini cu supra-firescul), primesc o ospitalitate tipic britania, adici intrucStva ori-
ginalS i desigur nici pe departe conformS cu obiceiurile neastre latine. La partidele

D rr-M7 de vánäioare invitatii

+rebid si multumeascd,
cam ezagerat.
vid niciodati pe principele amfitrion i nici nu aunt obli-
gati sd..I salute, sau s54 multirmeascS la plecare. In felul acesta, oaspele e lisai sS
se bunions de liberiatea i tihna cea mai deplinS, sS nacaneatca plictiseala de-a
ceeace rnSrturisim in fond pupaei

Deosebite intrucitva sunt receptiile nitrite de folaharajahii indigeni, in crusts! aoa

zisei stagiuni monde.. De fapt, la Curlile indiene fiinteaz5 douS Michele una
inferioara, care e tipic indigenii i alta ezterrni, de marcS anglo-smonS. Aceasta
din urmit, aproape impus5, nu prea e pe placul diferitilor suverani locali. Domnitori
CA In toti anii, Meta Sa Prea-Miritul Maharania de Wore.% suit pe tron dup5 paste o tarii cii CiviliZafie sträneche ni inaRS, in sinea lor ii soctiesc pe Englezi ca
coterie. Maharajahuhri de Indore i Holkar, a inaugurat seria receptiilor a curtee Pind un popor inc5 prea tSeSn, copilSros i adesea chiar ca sS peat5 intelege
doinneasciL Decembrie i anuarie sunt tail. cele mai friguroase in India, astfel
India, trecutul si prezentul ei.
viata mondenii are ocazia tea mai prielnicS spre relics activitatea oaluda de Tahiti tneb caafin dent aceastia etichertii. i iati de. Maharania, duandu-se dela
4.15. Mai limits, prinnSvara dogeritoare a Inclustanukri va avea grip it creme, silind ta resedinta particularf spre palatal oficial din Indore, obitnuesie s'S se feloseascS de
cietatea Inalti sS se mute in ragedintele de var5 himalayene. Ca de piId k Simla. la un landou somptuos, avand inainte servitori eSimi, iar In arr.. escorta falnici a anti
Mossevee si la Darjeeling unde, printriun hats de v5i silbatece ti impSclurite, India
pluton de läricieri. ToatS armata Maharajatului de Indent face front, la defilarea
oferi antat ogad al Elvetiei futuror indigenilor Instdriti, principilor locali i mai ales Euro- cortegiului, care.I urmeaci pe suveran.
penilor ahtiati de nostalgia ti dorul de a continua a risipeascii banii amándtud...
Prea Writer Sa Mbaf "ttfpna bsolut al unui fabulos femur de Curie, iar pe deasupra
arbitrul vietii a douS militant de supusi, afbitori intre granitele regatului
Oars nu existS o proclarnatie a Reginei Victoria, datind din 1858, care zice Nei. Sat.
verana Morel Britanii, awn respecto drepturile, densnitatea i anoarea
pilor de sfinge, de pe tot cuprInsul Indiei, ca t pe a lor nogtri %One..?
Vai I ate rezerve, in aceastS fSgiichrialai 1 E dntf..i s5 spun., cS nuclei curSnitil ,,de
Mtge., in urechile Engtezilor sun5 tot ma de riginos, ca si insane cea mare.
in reartate, principilor indieni n.. li s'a !Scat aliceva deaf posibilitatea de-a se Inconjura
cu tin Itur si fast de necreaut, p.lnga dreptul de a fi salutati de autorititile britanke
au tor anumit nurnir de salve de artilerie, cari variazg intre 11 si 21 lovituri de tun, dupi
rangul printuhri. Ca titlu de curitzitate vent adSuga a datoriti meritelor inainfasilor
Maharani, de Indore are drept la o salv5 de 19 lovituri de tun, plus 2 pentru salirful
s5u personal,
Asa dar, odatS cu deschiderea staginnei". Meta Sa Maharania a inceput 55 impartS
invitatiile speciale.
Multe din avast, invitatii, adresate Europenilor, recornandati in d» de rezidental
aegis. Inca( (Eminent-a cenusie, c re se bucurS de multS trace la le indiene), se
C. prile/.1 serisdrilar a amt Cane de obstacole
mare Mnitoare de tigri. Partici. le Nepal "Marilee
paatli la vanateare am men ea
eleteatii. side Weald seal-
eat
odu-se co mile.
Intrarea In palatal din barber. le serböri"e lo fle-
find se vede Inabaradjelael pe two. a sf ant Gang*.

www.digibuc.ro
Inainfe infrri palatului, Maharania coboar5 din trásur5, in su- HAUPTMANN YA Fl SALYAT?
netul imnului God save the King", in vreme ce trupele Guventatorul statului New-Jersey
insirate, dau onorul. Totul poart5 intipitrirea gustului i atmos- a declare recent ca este convins
ferei britanice. Nici urm5 de elefanti, de lectice sau traditio- de nevinoviitia lui Hauptmann si a
ordonat arestarea lui Jafie Condon
nalele scaune purfatoare. Oriental5 nu e cleat haina princi- pe care-I vedein in fotografia noa-
pesei, m5fisosul i sclipitorul saari", impodobit cu broderii de
aur, ce-o infisoará ca o mantic, si-i imbrac5 pe ¡um:if-ate chi-
pul brunet si surazator acoperind pieptänStura din dou5 cozi
lungi, Imp lefite. Modestia traditional5 indiani cere ca o doamn5
s5 nu fie attfel imbricat5 la ceremoniile oficiale.
Acum, Maharania face intrarea in zenana, partea palatului
rezervati femeilor. Recare palat indian are de regul5 o arip5
rezervat5 sexului slab i unde tm b5rbat, care n'ar fi suveranul
sau ship:a:mil nu poate pune piciorul. Tatäl actualului Maharania
era un infocat admirator al sexului frurnos si de aceea senana
palatului indian din Indore e foarte inc50foare, luxoas5
plin5 de... femei. Maharania s'a oprit acolo, ca s5-si schimbe
vestmintele, s5 se giiteasui in prip5 cu altele noui, dup5 care,
impodobindu-se cu nestemate enorme va trece in sale tronului. UN AZIL IN INDOCHINA
Aici invitatii ii aduc omagii. Mai Intai defileaz5 eventualii
principi indigeni, apoi invitatii europeni prezintati unul cafe Sarorile de la Saint Vincent de Paul poseda numeroase ozilur h. In-
unul de catre resident acesta in uniform:a de gals, si dochina node primesc ea mare numeir de copii care au fi merit fiiri
Ingrilirea bar. Fatografia noastri a fast Inata la =Hal din Giadruik
sfársit notabilit5tile indigene ale trii. Din sala fronului, muse- (Corbrinchina)
firii trec in saloanele de receptie. Acolo, fiecare european
primeste o ghirlandi din flori de iasomie, cu miros Imbititor,
pe care un malordom le-o trece imprejurul gatului. Inc5perile
de primire, vaste fi frumoase, sunt impartite in dou5 grupe :
una pentru bärbati, alta pentru femei. lgormele sociale indiene
impun cu sir5snicie aceastä impártire. Totusi se face o abatere
pentru drägälasele i mai mutt decoltatele aristocrate engleze.
Toalefa de -seará a acerfora e scrutat5 cu groal5 de citre
doamnele indigene din zenana infrucat toaii aced exhibitie
de umeri, de 6rate goale si de sâni räu ascunsi, pentru mo-
rale hindusä e o not:a de desfrau i scandaloas5. Asa dar,
Englezoaicele pot sä freac5 insotite de b'Srbati in sale si
saloanele rezervate sexului tare, lucru de care dansele profits
bucuroase, cu eat mai -mutt c5 gäsesc prea plic-ficoasä
searb5d5 conversatia invitatelor indigene. In schimb, Maharania,
dup5 defilarea oaspetilor, se duce in apartamentele rezervate
sexului pläcut.
Infásurate din cap pn n picioare in m5f5soasele fi fosni-
toarele saari", cari le investmánii: ghemuite jos, pe bogatele
covoare, sub strilucirea policandrelor de cristal, toafe doam-
nele din societatea indianä au fScut cerc. Muzica unei orches-
tre indiene, languroas5 cadentatä, Inveseleste and fi cand
petrecerea-. Palcuri de servitor; ofer5, rand pe rand, räcori-
toare indigene, in zeci si zeci de feluri, ins5 mai tofdeauna
prea dulci i oarecum gretoase, pentru gusful nostru european.
In saloanele rezervate publicului bárbátesc gratie prezentei
doamnelor europene, receptia capSt5 o insufletire cu totul
deosebit5. Aici se pune la dispozitia oaspetilor tot ceeace
poate oferi, bi materie de distractie, mai modern si ma+ bogat,
o cas5 princiar5. Stali de bal cu parchetul elastic, orchestre
europenesti, bauturi ricoritoare din cele mai fine, sali pentru UN REGE SPORTIY
biliard, salonase pentru orice fel de jocuri, terase, verande, Regele Gustav al Seediei fotografiat ce prileial mod retest cancan interior/4*nel de feels. dispute
boschete prielnice flirfului. la Stockholm.
In deobste, principii indieni se pricep s5 dea receptii vrednice
de fastul stramosilor lor. Mai toti acesti suverani surnt fabulos
de bogati, mai cu seam n ¡uvaeruri si aur, adunate cu sgár-
cenie de inaintasii lor.
De exemplu, tafal actualului Maharania, avea dou5 covoare de
pietre pretioase, testrie cu siraguri de perle i pres5rate cu
rubine, smaralde, topaze i briliante. Unul din aceste covoare
a fost chiruit unei femei, pen-4u care el ii pierduse capul, iar
cellalt pregatit spre a fi asezat pe mormánful lui Mohamed,
c5ruia Maharajahul I; era unul dintre cei mai zelosi admirafori,
desi el era de religie hindusä. Aceste dou5 comori de art5
au fost pretuite cándva la cincisufe de milioane. fiecare. Risi-
pitor !Dana' la nesocotintá, defunctul Maharajah 4i consfruise,
printre altele, o tr5sur5 si dou5 tunuri de aur masiv ! Cu toate
acestea fastul lui era inc5 putin lucru, comparat cu acela al
Gaekwarului din Baroda fi al Nizamului din Haidarabad,
acesta din urm5 socotit, pe drept cuvânt, omul cel mai bogat
din lume.
... Dar iat5 a a sung miezul noptii. Receptia data de Meta
Sa Prea Märitul Maharania e pe sfarsite. Ametiti de parfumul
florilor din jurul gatului si poate mai mutt de gustul unei sam-
partii renumite, perechile europene se retrag. Cele indiene le
urmeaz5. Apoi, in fata usilor palatului, incepe o forfotealá
asurzitoare de automobile si cupeuri luxoase...

P. G. JANSEN.
SLABIRE LOCALA i GENERALA (BAI DE PA-
RAHNA SPECIALA) $I TRATAMENTUL MODERN
DE INFRUMUSETARE LA INSTITUTUL COSMETIC
CEI MAI SANATOSI TINERI DIN STATELE-UNITE
La Chicago a avut loc recent un concurs pentru alegerea celor sapte mai siimitosi tineri din State!e-
4x4,(4-f.6 Unite. Au participat pes+e 1.000.000 de ccncurenti si au fost alesi 5 biieti si 2 fete a ciror várfä
CALEA MOSLOR 88, PARTER. SCARA B. TEL. 3.1872. ORELE DE PR MIRE 9.1, 3.7 variazi intre 15 si 18 ani. li vedem pe cei alesi cis premiile lor : derma sticle uriase de lapte care
SUPRAVEGHEAT DE UN MEDIC SPECIALIST simbolizeazii

www.digibuc.ro
 CTELE ANULUI 1936

Foremul Roman din

Roma.
X
Dupii 1800 ani se va reconstrui podul lui Traian de asti
data in fer si beton armat.
A Bucuresti avem vreo 12 poduri peste Dâmbovita, plus un planseu
de beton de aproape I kilometru ni se pare ca cele doua jumatati
ale Capita lei sunt insuficient legate infre ele, dar pe Dunare avem abia
un singur pod.
Limba romaná are douä feluri de expresiuni penfru denumirea unui pod. Cand
spunem podul peste Dunare" (denumire intrebuintata gresit de majoritatea
puialicului) se intelege un pod in lungul Dunärii, asa cum il face inginerul Ger"
in iernile grele. In Februarie 1929 Intreaga Dunare a fast acoperita de un
Podul fu consfruif n anul 101 dupa Hristos in apropiere de vechea cetate
Drubeta, devenita ulterior frumosul ores T. Severin.
Dupá ce Tr a i a n I-a invins pe Dec e b al, tot Apollodor ridc forul si co-
lumna lui Trojan la Roma. Cu prilejul unei cälatorii in Italia am vazut aceasta
uriase i istorica opera a unui arhitect de acum 1800 de ani, care a infruntat
in afará de distrugerea inerenta vremii i barbarilor ajunsi pana la Roma, un
fir de cutremure pufernice fara a se prabusi.
Din podul de piatra construit de Apollodor nu väzui insá decat... o grindä de
lemn, proprietatea 5coalei Politechnice din Bucuresti, grincla impresionanta
totusi prin dimensiunea si vechimea ei.
Podul lui Apollodor a fost din piatra si lemn. Din nefericire aceasii operi a

Podul de 5 kilome-
tri lungime de pests
fkzyuiil Mississipi.

Podul care leagli

New-York cia New-
Jersey. Este lung de
3 kilometri si are o
listime de 40 de
metri.

,Jtegele podurilee
la San FraNcisco.
cel mai lung pod din
tame.

pianseu de gheatä si se putea face o cálätorie cu sania din Pk lurea Neagrä

pana la Sulina si chiar un kilometru sau doi pe gheata solidä a Marii Negre.
Când spunem podul de peste Dunare, se Intelege un pod obisnuit, de-acurme-
zisul fluviului si nu in lungul cursului sat,.
La Bucuresti avem 12 poduri de peste Dâmbovita si un al 13-lea pod peste
Dambovita (planseul). Bucurestii au bátut recordul celui mai lat pod din Europa.

OPERA LUI APOLLODOR

Dupa introducerea de mai sus ne vom ocupa de podurile noui de peste Dunäre,
deocamdatä in faza de proect.
La scoala primará am invätat cum Ap-oliodor ¿he Dam a s c, renurnitul
arhitect i inginer de poduri al secolelor I si 2, a fast chemat de imparatul
Traian s construiascä primul pod de pest* Dunire n chiar primul an al vea-
cului al doilea.

No. 473
K1 Pag. 15
www.digibuc.ro
 Pedal peste Dunire la Budapesta.

Potful Regale Carol I.

technicei vechi a fast distrusä de imp Ultima comisie a holirit construirea podu-
raful Aur e I a n, care se vázu silit de lui in apropiere de orasul T. Severin, in
3\
¡mprejurr s retrag5 ostile n Moesia fate localititii Cladova din Jugoslavia.
sä lase Dacia voia nävilidi bar- Costul lucrärilor se va ridica la vre-o
barilor. 400 milioane lei, sutra ce va fi suportati
PROECTUL RECONSTRUIRII PODULUI de ambele state. Constructia podului va
LUI TRAIAN incepe simultan in ambele capete.
Concomitant cu aceste lucräri se va con-
Aurelian a Ricut o mare gresali. Si strui i o legäturä feroviarä directi ;mire
färi pod tot au trecut barbarii Duna- capitalele ambelor state, in plus se va inten-
rea. Unul din ei, Jin Jis Han (Gen-
ghis Khan) reusi s cucereasc5 aproape sifica traficul pe linia Bucuresti-Belgrad
toate frile Asiei si Europei, formnd prin Pancevo, adicä pe ruta Tim4oara-
cel mai vast imperiu care s'a cunoscut Vüllet-Pancevo.
in lume, dela Oceanut Pacific pinä la Viitoarele artere de comunicatie infra Romania si Jugoslavia vor avea o impor-
Oceanul Atlantic. tantä covarfitoare, nu numai pentru Mica intelegere dar pentru alte tad
Dacä Aurelian nu strica podul, cle
noastre ferate fäceau de mat legätura vecine. Podul de peste Dunire va permits traficul inire frile baltice balca-
rapida cu Jugoslavia, de oarece podul nice, intre basinul Märii Caspice i Adriatica. Prin pozitia ei geografica Roma-
era eat de rezistent încf puteau trace nia va ocupa un loc tot mai important in tranzitui märfurilor dela Nord spre
cele mai grele care si catapultele de
Sud, i dela Est spre West.
räzboi ce au därimat zidurile Sarmisege-
tuzei. Printeo launä consolidare pociul Cum Bulgarii au interesul s amplifice relatiile economice, e probabil ca -tot
ar fi putut sustine greutatea unui tren in 1936 si inceapi construirea ferry-boatului infra Giurgiu i Rusciuk.
greutatile familiare ale unor inspectori Podul proectat la T. Severin va avea o lungime de circa 1200 metri. Va fi
dela calea feratä. deci mai mic deat cel dela FetestiCernavoda, dar ar fi totusi printre cele
Acum ministerul Comunicatiiior trebue mai mari din lume.
Sd repare gresala izolrii Daciei de
Moesia, a Romaniei de peninsula Balca- Däm mai jos dimensiunile celor mai lungi poduri :
nic5. Gresala lui Aurelian ne va costa ) Podul dela San Francisco. peste un golf al Oceanului Pacific 12 Km.
un sfert de miliard de lei. 2) Podul dela FeteitiCerna Yodel 3850 metri.
Podul de peste Mississippi, la New Orleans 3350 metri.
TUNEL SUB DUNARE ?
4) Nadu! pe lacul Zürich 1600 metri.
Problema invaziei barbarilor rärnane Mnsä
5) Podul pe Nil 1005 metri.
permanentä, sub alta formä. Lumea nu Traian *i Decebal, 6) Podul pe Duncire, la Viena 980
ea schimbat prea mult in 18 veacuri metri.
oamenii au rämas tot oameni. Stra- Cum in veacul nostru s'a putut construi
tegii romani, casi cei jugoslavi, sunt dE un pod de 12 Km. pentru a uni douä
parere cä un tune pe sub Dunäre &
cheiuri ale celui mai mare port american
fi mai avantajos cleat un pod. In cazul unui räzboi tuneful rämâne tune!, dar
pe Pacific, n'ar trebui s intarzie iar
un pod poate fi aruncat in aer de o escadrä de avioane inamice. construirea unui pod paste Dunäre de nu-
Proectul tunelului a (ost deocamdatä abandonat, in speranta cä intr'un viitor i
mai 1200 metri lungime.
apropiat (?) rizboi Bulgaria nu va mai fi iar un hangar de Zeppeline.
Sä nädäjcluim c proectul indriznet al lui
Tunelul ar costa de 5 ori mai scump decat podul. Nici in Jugoslavia si nici
Apollodor din Damasc va fi infiptuit a
in Romania nu se poate gisi cite un miliard de lei pentru a sträpunge
doua oari, de asti dati nu in piaträ
patul Dunärii.
lemn, ci in fer ì baton armat.
Chiar podul. din lipsä de bani, nu va putea fi gata inainte de 4 ani. Discutiile
intre comisiile (-online i jugosiave, incepute la 1920, eau terminat in sfirsit la L. FLORIN
1935 si constructia podului trebue s
inceapä in primävara 1936 pentru a fi
gata la 1940. IM1111111111=111111=11111111111MMIIIIMIIMIIII

UN POD SI UN FERRY-BOAT CHIP ,IMAGAZINUL"

PUBLICATIA LUMII SELECTE
Se pare a podul nu se va mai construi la jlegimall, localitate co nu prezinti 160 pag. tipärite la heliogravurá Lei 25
avantaje de nici-o natura.

www.digibuc.ro

Stallburggasse no. 2. 0 cowl, facutö. Ducele Mussolini ve-
gheazii asupra copiilor prietenului sdu mort. Micul Rudi e
portrait( viu al tatalui sdu, iar mica Eva asteaptii fi acum
pe tat& sat, care a piece inteo ccildtorie lungd. Zifimbetul
ilustrului dispärut.
olitia din Viena tine sa asigure doamnei Dolif uss o linizte, de care
n'a avut parte, zi dezi uciderea cancelarului s'a intâmplat de mai bine
un an, se poate vedea, in fiecare zi, un agent de politie, in fata casei
tacute, unde traesc doamna Do If u s s, sora ei i cei doi copii.
Doamna Dollf uss zi copiii sal träesc aci inteo izolare aproape deplinä. Sora
doamnei Dollfuss vine si-mi deschida. Casa e plinä de flori : flori pretutin-
deni, in antreu zi in odäi, zi in fiecare odaie, ca o dovada a pietatii defunctului
cancelar, un crucifix.
Foarte caim, foarte palida, inältata prin vestmintele sale de doliu, vacluva can-
celarului vorbezte cu un glas duke zi armonios; ea imi povestezte viata ei,
temerile sale, fericirile zi dragostea sa de mama, zi in timp ce vorbezte ochii
ficsi, privirile parca au plecat departe, departe de noi, de aceastä
casa, undeva unde ar putea descoperi pe acela catre care o mâna toate
gandurile sale.
Dupa asasinarea cancelarului Do II f us s, simpatia infregii Iumi s'a revarsat asupra
vaduvei zi copiilor vajnicului orn de stat Alw in Dollf us s, aceasta femee
care printeo discretie duioasa, pästrase tofdeauna o afitudine retrasa, dar care
a ztiut sa fie colaboratoare a bärbafului ei, rämânea de aci incolo singurä, cu
micii E v a zi Richar d, copiii sai, in várstä de zase i pafru ani. Ddcele, care
fusese un arnic sincer al defunctului cancelar, i care, in ziva mortii sale, zi-a
luat asupra-zi greaua sarcin s anunte doamnei Do Ilf uss vestea groaznica, a
socotit de datoria sa sä devina aparatorul acestor doi copii.
Dar, chiar la Viena, E v a zi R ic hard D o II f uss sunt socotiti oarecum copiii
natiunei, i in grädinile i parcurile capifalei austriace, unde copiii sunt conduzi
de guvernanf a lor ca sa se joace, ei sunt totdeauna recunoscuti de multime
care i priveste cu o duioasä emotie.
Doamna Do Ilf us s, care inainfea casatoriei sale, fusese insfitufoare, dezi miz-
cata de aceasta popularitafe spontana, ar dori fotuzi ca aureola fristä a marti-
riului barbatului sat, sa nu arunce vreo umbra asupra copilariei celor doi orfani,
si ca aceztia s poatä crezte neztiutori de tragedia care i-a indoliat viata.
Da, spunea ea toata lumea e deosebif de atenta zi de buna cu mine,
No. 473
Pag. 17
www.digibuc.ro
Cancelarul Dolfuss
cu sotia $i cei doi
copii ai sai. (Fofo-
grafie facade: cu
putin inainte de
atentat).
Ce-au devenit orfanii lui Dollfuss,
marele om polific asasinat.
vä rog s rria credeti. Oameni pe cari nu i-am vazut niciodata, mi-au trimis,
de Craciun zi de Anul Nou, numeroase daruri pentru copiii mei; foarfe des se
aude sunand: e un comisionar zi adesea darurile care se trimit copiilor sunt de
mare valoare.
Si cum o Intrebarn daca nu i se Intampla cáteodatä sa se revolte impotriva
destinului tragic, ea imi spuse:
Nu, nu poti sa schim6i calea soartei, la ce m'az plange zadarnic !
Deodata se aude dintr'o camera alaturata strigatul unui copil, zi un baetel de
4-5 ani vine alergând spre mama sa: aduce un gramofon zi plangand ii explica,
in felul &au, ear vrea sa inchicla aparatul zi tofuzi sá aucla placa mai departe.
In camera alaturafa se joaca mica E v a, cu papagalul ei Putzi; copilul e in
culmea fericirei: a reuzit sa-I invete pe papagal sa vorbeasca.
Pe perete un tablou: Do I If uss rade din toata inima, cu acel zámbet blánd
pe care vienezii 1F cunosc atat de bine: vacluva sa imi spune:
Vreau sa las tabloul acesfa sub privirile copiilor, caci e atát de viu I
Micul Rudi e portretul viu al fatalui sat,: are parul casfaniu, crescut in acelazi
fel, fata rotunda zi atragatoare.
Deocamdata e un omulet care n'a implinit Inca cinci ani. Razánd mereu, cum
fac copiii la vársta lui, dar bine legat, infatizand voinicia in mugur a taranului
din Austria, zi avand, si fatal säu, gusturi foarfe simple.
Cat privezte pe fetitá, n'au voit s incerce a-i
falmaci toatä grozävia nenorocirii; sora doamnei
Dollfuss ne-a povestit cum i s'a spus copilului
Eva i Rudi cei doi fatal sau a plecat inteo calatorie iung, lunga
copii ai lui Dolfuss.
de tot, i c aza n'o sad poatä vedea multa
vreme. Asffel, cu fericifa nepasare a várstei ei,
copila azteapta mereu, eu rabdare, zi cuminte,
ca fatal sail sa se inapoieze dintr'o calgtorie
lungs de tot.
RAYMOND GUILBERT
(Copyright by Realitatea Ilustratä
Cancelarul Dolfuss Elysées Press)
pe catafalc.
 Muncitorii in Pretul tot mai ridicat al acestui metal princeps se datoreste i unei
drum spre mina. alte pricini : faptului ca nu numai particularii, dar chiar Statele si
'Inca cele mai bogate si mai puternice Il tezaurizeaza : II ascund si
nu-I dau decat sub forms de hartie. Cand Banca Angliei i Banca Na-
tionala a Statelor-Unite refuza ss-si mai converteasca bancnotele in
aur adica bancile cele mai bogate ale lumii ce-ar mai putea face
bancile si popoarele mai mici, mai sarace
Brusc, aurul munfilor Romaniei a dobandit o valoare atat de pretioasa
incSt Engleziicari au In Romania bani In leieau hofarit sa parti-
cipe la o exploatare mai intensa, mai rationala, mai Øiinfific i deci
mai rentabila a minelor de aur din Ardeal. 0 comisie engleza a cer-
cetat de curand locurile aurifere.
in mina, pietre- Sunt mine stravechi, din care au extras metalul, in stare mai mult sau
le sunt carafe
cu roabele. mai putin purá, toate popoarele venite pe la noi. Romanii, Dacii,
Getii, Ostrogotii si Ungurii au trecut prin bäile de aur ale vechiului
nostru pamánt.
In ultimii ani s'au alcatuit vre-o doux societati, pentru modernize-
rea exploatarii aurului. 0 vreme aceste societati au lucrat singure,
cu neindestulatorul capital de cari dispuneau si cu obligatia de-a vinde
metalul pe un pret fix, mai dinainte stabilit, Bancii Nationale. Aurul
se scotea in cantitäti mici, &fat de midi, c desi aveam minereurile
aurifere la noi in tara, am preferat s facem, in ceasurile de mare
nevoe, imprumut de aur strain, gate topit i purificat dar platind
Cu ajutorul fa- uriase comisioane si simtitoare dobinzi. Cand imprumuturile din straina-
cHilor aprinse
lucreaza cautei- fate nu se mai puteau gäsi alit de usor, ne-am adus insfärsit aminte
torii de aur. de minele noastre Banca Nationala a oferit o suma globala pentru
perfectionarea mijloacelor de exploatare i intensificare urcand si
pretul de cumparare.
Azi se scot cateva sute de chilograme aur fin pe an. Sunt si cateva
masini, cateva vagonete, cateva tuneluri.
Englezii frebue s fi vazuf toate acestea. Dar treloue s fi vázut si
felul celälalt, traditional, in care se exploateazä minele noastre de
aur... Ei, obicinuiti cu munca metodicä, sigura, rentabila si crutand
Vedere genera- viata oamenilor au vazut cum se aduni in zorii zilei la gura minelor
la a mineior de cete de tarani cu mutre de vagabonzi, cu ochii arsi de o febra ne-
la Zeno.

VESTEA despre aurul din muntii nostri

ardeleni, n'a mers prea departe. De
ce oare ?... Cum se face ca n'au na-
valit, din toate colturile pamantului aventurierii
si Indráznetii, cari au strabatut America de
Nord, Africa de Sud si atatea platouri deserfe
ale Asiei, chemati, atrasi de metalul miste-
rios ?.... Nu e decat o explicatie : 0115
acum aurul se gasia si se extragea mai usor
din minereurile de aiurea, decal- din mazga,
pietrisui si zopul dealurilor, de dincolo de
Carpati.
Poate 6 nici nu avusese aurul atata C51.1-
tare, ca in zilele noastre, cand ascuns in
pivnitele betonate, alcatueste garantia unor
bancnote de trei ori mai numeroase decat
daca valorile ar circula sub forma monetei de
aur. Democratizarea banului, care-a patruns
pSna'n tinuturile unde nu de mult oamenii
traiau inca prin stravechiul, patriarhalul schimb
in natura, a dus in mod firesc la o crestere
a valorii aurului, temelia monetelor.

www.digibuc.ro
 Pe vagonet, in mina, la cautarea aurului. Topitoarele dela Zaino. In sacul dela spinare muncitorul cara rodul
muncii sale.
intrerupf5, acoperiti de zdrente, purtand fiecare 'infect man5 o Iamp5 in Mai muli de c5f de aurul nosfru Englezii frebue s5 fi fost uimiti de felul in
cealalt5 un sac gol. care e c5utat si ales. Vor r5mâne la noi ?... Ne vor ar5i.a cum se scoate usor
E marea armat5 a mizeriei, meriifà cu riscul unei vieti de prisos, s5 ne caute aurul pretios ? Si cat ne vor cere in schimb ?
s5 ne ofere aurul.
Galeriile sunt in numár rnic, jar galerii proptite si fortificate, nu exist5 de loc. Dupa terminarea lucrului
Pr5busirile de terenuri sunt astfel totdeauna mortale. Deasemenea, transporful muncitorii sunt perchezitia-
nati.
minereuIu CU vagonetele. Starea e at5f de precar5, ca pare mai curand o
incercare, deaf un sisfem de exploafare.
In genere viata de miner esfe asem5n5foare cu a ocnasului care isp5seste o
crim5. Viata minerului din gropile cu aur e dac5 se poate si mai curn-
plit5. Din pricin5 c5 mii de ani exploatarea s'a fácut in chip barbar, amintind
mai curând menfalitatea unor jefuitori si a unor fugari, nu exisf5 funele ratio-
nal deschise nici comunicatii intre tunele. 0 bun5 parte din mineri surf siliti s5
umble ore intregi de-abuselea, dup5 ce au infra in v5g5un5, pana sa dea de
pretiosul minereu pe care-I incarc5 intr'un sac nu prea mare, spre putea
purta pe umeri i tar; inapoi, alte câteva ore, tot de-abuselea. De pafru
cinci ori pe zi frebue s5 facs minerii acesi drum de infern din cari nu st:nt
siguri c5 se vor mai infoarce spre a aduna afâfa minereu, ca s5 dobandeasc5
painea pe o zi.
MIN
Muncitorii in timpul ruga-
ciunii de dimineata.

OPT ORE gren se anunta ziva pentru functio-

Cenara pc care o incearcA oboscala epo
DE LUCRU! cii critice! SA *ezi 8 ore tintuitA pc un
scaun i sA-ti incordezi atentia asupra
unui registru, când Caput ti-e infierbAn-
/7- tat si ureehile iti tilde! E insuportabil!
E nedrept!
\I Atentiune, domnisoard. ESti pe punc-
tul à te 1ai tdratA inteo inutilA
peroratie umanitaristA, care-ti sade
ap de rAu. Mai bine ia un
caset douà de Kaimbs",
te vei simti imediat usuratA
vei putea sA-ti continui
ucrui nestAnjenitk

ALMOS
www.digibuc.ro
 pe care o imparfe cu printul cardinal de Urgel,
Ca toti suveranii câci presedinter.e Re-
din Spania viata presedinfelui republicei
publicei Franceze e un suveran care, in
de o efichetö amimuntitii, care prezidoi fiecare
anumite privinte, a mostenit prerogafivele vechilor regi e incadratá
din cele 61.320 ore ale septenafului.
ai Frantei, si in special suzeranifatea republicei Andora,
MAI MULT STUDIU I MAI MULTA MUNCA DECAT SERBARI DE GALA

fP, I spre deosebire de

multi din suveranii moderni, conducatorul democra-
k,,, tiei franceze, duce o viata din cele mai severe, in care mult mai mutt
timp e consacrat studiutu i muncii decát receptiilor, serbarilor si festi-
vitatilor.
Sculându-se foarte devreme si culcându-se foarte tärziu, d. Albert Lebrun, cel
a impara-
de al doisprezecelea presedinte al republicei si-a luat acea devizä
tdui roman : Sunt cel dintai servitor al statului".
Prima parte a diminetii pe
apartamentele sale asezate la etajul intai din palatul Elysée,
care o petrece in
intrebuinteze vre-
e poate singurul interval de timp in care e mai liber
cu lecture ziarelor pariziene,
mea dupa voie. Dar si aceste dipe sunt folosite
pe care d. Lebrun le citeste aproape pe toate i cu amSnuntita trecere in
revista a presei pe care i-au pregatit-o colaboratorii sai.

ORELE NOUA PRECIS : PRESEDINTELE COBOARA

Informat in felul acesta de evolutia evenimentelor si

de reactiunile opiniei
publice, presedintele coboara la orele nous precis in parterre-ul palatului, In
biroul sau ale carui ferestre largi se deschid spre parcul umbrit al locuintei
presedintiale, la tel dealtminteri ca si biroul vecin,
al colaboratorului sat, cel
mai credincios, d. Magre, secretarul general al presedintiei Republicei.
0 conferinté scurtä cu colaboratorii sai ; secretar general, sef de cabinet par-
ticular, si seful cabinetelor civile i militare, stabileste lucrul pentru toatS ziva.
Apoi, presedintele cerceteaza corespondenta.

0 MIE DE SCRISORI PE ZI

Domnul Albert Lebrun primeste o corespondenta foarte numeroasá, care se

poate socoti una peste alta la o mie de scrisori pe zi. Scrisori din cele mai
felurite, In afarS de foarte numeroasele scrisori oficiale, venind dela diferitele
servicii administrative.
Presedintele a mostenit dela vechii regi ai Frantei, privilegiul dreptului de gra-

D. si d-na Lebrun fate-
grafiati cu prilejul unei
mese of erite copiilor
D. Lebrun la legatia An-
gliei din Paris cu prile-
jul unei mari receptii data
in cinstea sa.
Pere. Se tie destul de putin c dadi, n teorie, aces+
drept e suveran, In practica, de mulfS vrerne, presedintele
a lasat cea mai mare parte din aceasta prerogativä comi-
siunii de gratieri. In mod practic, presedintele nu se folo-
seste de acest drept decât pentru condamnatii la moarte ;
totusi foarte numeroase sunt cererile de schimbare de pe-
deapsä si de gratiere din corespondenta zilnic acestee
dealtminferi sun+ cu grije transmise de cStre palatul Elys6,
la comisia de gratieri, care hofär6ste.
SE TRIMITE RASPUNS LA TOATE SCRISORILE PRIMITE

Bineinteles c'ar fi cu neputinta ca presedintele s citeasc

in intregime foata aceast5 corespondenta, si el nu cerce
D. Lebrun in nsijlocul fa- feaz5 In amSnuntime de cat cam o zecime din ea. Dar
miliei sale. pus in curent cu continutul Intregului curier, prin mijlocirea

www.digibuc.ro
 D. Lebrun visiidnd salonul scoalei
franceze la Grand Valais". .

colabo7atorilor sài. Dealtminteri, se

IN TIMPUL SERI!, PRÉSEDINTELE ISI
r5spunde la toate scrisorile primite,
chiar dac5 nu mai mutt dec5f spre a REA OCUPAPILE PERSONALE ...
ar5fa c5 s'a primit scrisoarea.
Dar niciodat5 presedintele Lebrun nu
Desfacerea scrisoiilor si citirea lor ia si-a läsat plimbarea, care inseamn5
toat5 dimineata presedintelui care
pentru dânsul o odihn5 necesar5 gri-
nu-si p5r5seste biroul dec5t pela 12 jilor pe care i le dä funclia lji. Acest
si jumaate, ca s5 piece la mesa.
lorenian robust exaspereaz5 dac5 se
poate spune astfel pe medicul de-
DEJUNUL FARA MCI UN FEL legat pe Iâng5 Elysée i chier pe me-
DE CEREMONIE dicii si particulari ca'rera nu le d5
niciodat5 prilejul s5-si arafe arta lor.
Domnul Albert Lebrun ia masa in doi Seara e singura clip5 in care prese-
Cu sotia sa, in apartamentele sale,
dintele, in apartamentele sale, se poate
f5r5 nici un fel de ceremonie si dejunul dela Elysée nu prezint5 nimic mai ocupa de chestiunile lui personale. Politechnician distins, domnul Lebrun se ocupa
deosebit decât acela al unei familii de burghezi francezi cumsecade. Joia deju- de chestiunile stiintifice si se tine in curent, foarte exact, cu toate progresele
nul e luat in familie si masa presedintia1 5 se inveseleste prin prezenta copiilo- realizate In toate ramurile technicei, precum si cu teoriile stiintifice speculative.
si a finerilor nepoti ai presedintelui, care la fel cu Victor Hugo cunoaste Dealtminteri, primeste foarte muite c5rti, care nu sunt fotdeauna stiintifice,
arta de a fi leunic. dar pe care le citeste totdeauna cu interes.
Dupa dejun, pe v5nt sau pe ploale, pe z5pad5 sau pe vreme frumras5, prese- Nu pot s5 v5 afirm c5 presedintele le citeste pe deaintregul" ne spune
dintele face o plimbare scurt5, in tovärásia domnului secretar general Magre, cu un zâmbet siret personalitatea din anturajul presedintial care a binevoit
in parcul Elysée. Ii place mai cu deosebire marea alee circular5, care face ne dea toate aceste am5nunte dar in orice caz, le r5sfoeste daca nu cumva
Inconjurul unde se sbenguesc r5tuste, pe care domnul brun, uneori, le parcurge.
le hr5neste cu mâna lui. Vorbind germane si engleza, presedintele Lebrun pe 15ng5 liferatura francez5
cifeste i ziarele si revistele din aceste dou5 tari care frateaz5 chestiuni ce-I
AUDIENTELE INCEP LA ORELE TRH intereseaz5 in mod mai deosebit.
Plimbarea e scurt5, si dela orele dou5 si jumàtare, primul magistrat al Republi- Bineinteles c5 intrebuintarea timpului in aced- fel nu e valabil5 dec5t in timpuri
normale si c5 dac5-si urmeaz5 cu credint5 activitatea In cele mai multe din
cei e apucat din nou de angrenajul unei folosiri severe a timpului.
Dup5-amiaza e toat5 consacrat5 audientelor. Dela orele frei pân5 la sase si zilele presedintiale, monotonia aceasfa e uneori rupt; prin receptiile fastuoase
dela Elysée, in onoarea vreunor personalit5ti str5ine, si deasemenea, prea
jum5tate si ateodat5 chiar pán5 la sapte, presedintele primeste personalitStile adesea, vai de crizele ministeriale.
oficiale : miniØi, ambasadori str5ini i diplomati francezi, reprezentanti ai mari-
lor asociatiuni sau personalit5ti politice.
Pán5 la sapte i jum5tate semneaz5. Seful puterii executive int5reste decretele CAND VINE MULTIMEA....
sau actele oficiale cu semn5tura sa, care le d5 putere de executie. Palatul Elysée, in general at5f de linistit, vede atunci multimea de ziaristi,
parlamenfari, pándind sosirea fericifului chemat, In vreme ce automobilele aduc
PRESEDINTELE CA SIMPLU PIETON, PE STRADA... in fiece clip5 personalitätile politice pe care le consult.; seful statului.
Apoi urmeaz5 cina tot in apartamentele parficulare dela efajui int5i, in tova- In general, oaspefele palatului Elysée duce o viat5 calm.; dacá nu pacinic5,
r5sia sofiei sale. In urm5, deasemenea pe orice vreme, incoronarea unei lungi cariere polifice. Presedintia Republicei a fast pentru
foarfe regulat, d.
Albert Eebrun, intov5r5sit de secretarul s5u general, pleac5' pe jos din palatul Albert Lebrun un prilej mai mult de a-si atinge idealul s5u a sluji Franta
s5u Inteo plimbare destul de lung5, in carfierul insuffetii din Champs Elysées si Republica.
si dela Etoile. Neobosit, presedintele se duce cáteodafg foarte departe, pân5
la marginea lui Bois de Boulogne. E p5zit de veghea atent5, discret5 si nevg- Jean Charles Rivel
zut5 a unui nurn5r oarecare de inspectori.
(Copyright by Realitatea Jlusfrf i Elysées Presse).

4Cos-
GRIPA SI DACA VA INGRIJITI
LEACUL El de sänitatea Dvs. si doriçi sa luati un pUrgativ,
care sä aibt un efect sigur si usor, cereti ARTIN.
ARTIN este purgativul cel mai bun si cel mai
modern. o adevärati comoarä a stintei medicale.
Pentru sezonul gripei,
un puternic
antigripal:
TOGALul

Fel de fel de medicamente

curative si preventive circula,
pe piata farmaceutica moderna,
impotriva gripei, adicá impo-
triva acelor retceli, insotite de
febra, de temperatura, tuse, rä-
gusealä. stranutat si adesea
nevralgii si junghiuri.
In fiecare zi medicina isi per-
fectioneaza arsenalul farmaceu-
tic preventiv si curativ contra
acestor epidemii de gripa sau
influenta.
Ingeniozitatea si stiinta tera-
peu tied au insa, o arma formi-
dabilâ impotriva ei.
TOGAL - ul, o inventiune a
stiintei rn edicale elvetiene, a-
tinge perfecti-nea in combate-
rea gripei si a tuturor felurilor
de nevralgii, gratie unei asocia-
tiuni sinergice terapeutice, in
care intra un med ament antiln-
fectios si antimi obian: acidul
acetyl-salicilic, u tonic gastric
si cardiac: chinina si un dizol-
vant si eliminator al acidului
uric ; litiul.
Gripa e oprita in izbucnirea
ei, e atenuatá si nimicita dupa
ivirea ei, prin t able t el e
TOG A L.
No. 473
Pag. 21
K1
Dew* Onic mai frumoasá
doca ves îngrijii pielea ratio-
nal! Scherk Cold Cream, 'de
noapte, compus6 din cearc5
curatò §i uleiuri fine, nutre§te
esutul, indeparteaz6 ridurile
§i d obrazului o Tnf6tisare
An6toas6 §i infloritoare. lar
crema de zi Trisena, uscat6,
SCI-IERV aplicatä Inainte de a v6 pudra,
mentine tot ti ispul fate mate, fragede
superb porfumat&
Cremele Scherk se vand In borcane à Lei 90
§i 120 In tuburi à Lei 45 i 65. Cereti
o mostrò de Coldcream contra Lei 12 tim-
bre la »Parfe)0 Cal. Mcnilor 78 Bucuresti.
www.digibuc.ro
Ori câte-ai sti, nu sti
destule !
Nu este tot una, dragi prietene,
daca-ti speli dintii dimineata sau seara.
De sigur, ingrijirea dintilor dimineata
este mai bung decât nimica, dar mai
important este säli speli dinti seara.
Altfel in timpul somnului se discompnn
resturile de mâncare rimase printre
formându-se acidul lactic, care
distruge smaltul atit de pretios pentru
dinti. Deci, seara ultimul, jar dimineata
primul lucru sa fie : Chlorodont Tubul
mare Lei 30.---, tubul mic Lei 19..

DE cáteva luni de zile nu se mai
stia nimic de soarfa onorabilului
Alexandru Zubko v. Faptul era
alit de straniu, incât multi presupuneau
c'ar fi murif. Si iat5 ea telegramele ne aduc
astki stirea c5 fostul cumnat si unchiu, de
scandaloas5 amintire, al lui Wilhelm
s'a stins subif, adormit pe masa unei cafe-
nele din Luxemburg, in Naärst5 de 32 ani.
Una din ultimele lui ispr5vi, Inregistraf5 de
cronic5 cronica neagr5, fiind vorba de
el fusese un scandal rusinos, petrecuf
intr'un local periferic de noapfe, in cursul
c5ruia frumosul Alexandru incasase câteva
lovituri. Imprejurarea aceasta, prin sine
Insemna de pe atunci un inceput
ins5si,
trist de decáciere fizic5 (nu mai vorbim de
cealalf5) câci in cariera lui turbur5toare
de aventurier, voinic si chipes cum era,
Zubkov ne chiduse cu totul alfe dovezi.
De atunci, n'a mai Indr5znit sau n'a mai
putuf s5 ridice capul, nu s'a mai stiut ni-
mic despre el, far peste c5tva fimp, plecat
din aceasf5 viatä, care-i era at5f de dra-
g& nimeni nu-si va mai aminti de omul consideratie.
care s'a laucurat de atâta notorietafe mon- Dimpotriv5, el f5cu tot ce-i sta In putint5 spre a fi
dials. Despre el, vor pomeni numai douâ-
trei rainduri, pe cari i le va
dedica mereu, cu o preciziune Princesa Victoria sora
si continuitafe neinduplecat5, a- ex-kaiserului fotogra-
risfocraficul Almanah al lui Gotha,
care nu poafe s5 ascund5 fap-
tul c5 principesa Frederic a-
Victoria-EHsa beta, sora
lui Wilhelm I, s'a câsátorit
I EMI
le Bonn, in ziva de 19 Noem-
brie 1927, cu d-I Al exandru
Z L} 6 k o v. Acesfa, pe afunci,
un faimos dansator de profesie,
era angalat la foate seratele
societ5tii mnalte de acolo.
Slabs mângâlere pentru Z u b-
k o v care, In vremea din urm5,
n'avea in buzunar nici cei câ-
tiva franci ca s5-si cumpere
yolumasul indicator al futuror
nobletelor p5rintesti si care, de
altminteri, n'a nutrit niciodat6
ambitiuni mondene. De fapt,
din ziva In care Alexandru
Zubkov a devenit cumnatul
fosfului Impârat al Germaniei,
iar pe urm5 si unchiu, dupâ a
doua c5sâtorie a acestuia, f5-
n5rul aventurier nici nu s'a g5n-
dit, o clip5 mácar, s5 speculeze
pozitia lui de Inrudire, cu una
din cele mai nobile si puternice
famiiii din Europa: Hohenzollernii.
Insurându-se cu v5duva V icf o-
ri a Elise bef a, când aceasfa
implinise focmai 63 de ani, iar
pe ling5 alfele era urif5 ca
moartea, Zubkov tintise nu-
mai milioanele ei. Si nu ca s5
le p5streze, s5 duca un -Frei
pasnic de om avuf, ci ca s5 le
risipeasc& In cele pafru vânturi,
sà" petreac5 nebunesfe, f5r5
grija zilei de rnâine, f6r5 sá se
sinchiseascâ de infoarcerea zi-
lelor negre, asa cum se cuve-
nia sä faca orice rus, care se
respect&
Strasnic tip de descreerat era
tânârul acesta petersburghez, im-
builaat de toafe pliicerile vietii
imbuibat am zis, dar nici
odat5 sâtul ! si care, In mân-
dria si nesocotinta lui, nu s'ar
fi intors nici gândul inapoi -- la splendoarea si svä-
cu
ragierile de odinioar5, ca sa-si suspine pârerile de râu !
Dansator, chelner intr'o cafenea, desc5rcâtor de c5rbuni,
In cursul anilor lui de hoin5realá si trud5, prin târile cele
mai depârtate din lume, nu s'a g5ndif câtusi de putin la
zilele de triumf ametifor, ale Int5iei lui tinereti. Fiul unui
I I, Inalf slujbas dela curtea Tarului, obisnuia, 'Inca' din Uni-
versitate, s5 duc5 o viat5 turbulenfâ si risipitoare. Apoi,
plictisit, dornic de orizonturi noui, renunt5 la bogâtie
familie si, In 1923, vine in Germania. Acolo o cunoaste
pe principesa Victoria si reuseste s'o induplece a-I
lua de b5rbat.
In vârsfä de abia 27 ani, farmec... slay, frumos (nici o
femee s5 n'arunce peatra asupra romantioasei v5duve de
olaârsie imp5r5feasc5 !), jucându-se cu milioanele... casfel...
automobile... omagii... Ar fi putut chiar s5 potoleasc5 si
dusmânia exilatului dela Doorn, f5când putintei pe omul
serios, s5-si afârne la gâf vreo acvil5 neagr5 sau rosie,
s5 asvirle câtiva bani miscárii legitimiste, sa-I fac5 pe
antisemitul... Dar asernenea pr5p6stii de gânduri nu pu-
teau sä incolteasc5 in mintea usuratecá a Adonisului
vagabond, chiar dac5-si mai schimbase, cu vremea, uncle
nâravuri. Dac' ar fi fost chibzuit, câf de cgt, si-ar fi
putuf asigura o viat5 intreag5 de lux, Imbelsugare si
la
in5Itimea rangului dobandif: in loc sä frecuenfeze fripouri
flea cu Alexandru,
Zoubkoff.
www.digibuc.ro
CHELNER, DANSATOR SI
VAGABOND, DAR CUMNAT
SI UNCHIU AL U NU I FOS+
IMPARAT
deochiate, cutreera cazinourile de prima categorie,
uluind juc5forii si crupierii, -cu usurintà, voluptatea si
nep5sarea cu care obisnuia s5 piard5 sume fanfastice ;
in loc s5 iubeasc5 vreo baletist5 de café-concert, isi
oferi inima si milioanele drig5lasei Berta San d-
rn a i m, o butie f5r5 fund a averilor aristocratiei. Si
iat5-1 benchefuind din nou, printre prietenii de ieri,
printre colegii zilelor de glorioas5 adolescent& B5frâna
se fiinguia slugilor, plângea i lesina, de veninul ce
fâcea frurnosul Alex andru ; cumnatul-nepof scrâsnia
din dinti, in sih5stria lui dela Doom... Z5u, era nebun de
legat acest Zubkov ! Atât de nelaun, c5 Inteo bun5
zi el Insusi ceru divortul. Se olictisise: voia sa-si recapefe
libertafea, chiar dac5 aceastâ libertate ar fi adus cu ea
mizeria
vezi, mizeria, miaeria neagr5, nu z5bovi prea mult sä
vie, mai cu seam6 dup5 meartea principesei, care s'a
stins srac i pâr5sit5, intr'un spital din Bonn.
Ex-kaiserul Wilhelm II.
Fosful dansafor, dup5 ce focase averea
fabuloas5 a sotiei, ca si-si continue
destr56,515rile, o mai silise s5 faca
daforii, cari in cele din urm5 se urcar5
la peste 600.000 de m5rci, adic5 vreo
24 milioane lei. se täiase orice credit
I
asffel, dela principe-consorf, deveni
iar5si vagabond, flâmând, epavä orne-
neasc5. Numai c5 pentru Al ex a ndru
Zubkov n'au fost niciodat5 jum5t5ti
de m5sur5 : ori luxul, ori foamea. De
aceea nici afunci când, trebuind sä tr5-
iasc5, f5cea pe sp5l5forul de vase, pe
hamalul, pe chelnerul de cafenea, astep-
tând bacsisul micilor burghezi, sau când,
lihnit de foame, era nevoit s5-si petreac5
ziva in pat, intr'o od6i1.5 p5c5foasä, nu,
nici afunci Zubko v n'a plâns zilele de
 risip5 nebuneasc5 a unor bogStii imense. Incepu din nou
Un stomac prost, Nu se va lua in considerare
cutreere localurile publice, sa" apar5 pe scenele lor ;
cSntS,
danseaz5, caut5 s'S mai stoarc5 ceva bani de pe urma noto-
rietätii lui. E drept, c5 din cand in cand isi propune s5 trSiascS
linisfit, sä cear5
o rents modesta rudelor, s5 le
o viati de mizerie! 2000 LEI niciun reispuns sosit dupa
17 Februarie orele 10 seara.
Personalul r e daction al,
scape de E un fapt: un stomac stricat" technic si administrativ al
obsesiunea faptelor lui descreerate. Hohenzollernii au IncS
PREMIII!
e, foarte adesea, pricina unor
destule milioane. Dar pe urmS, firea lui adevSrat5 birue aceste nenumarate neplaceri, fizice revistei Realitatea Ilus-
sräbiciuni de-o clipä, 5i Zubkov Närnâne vagabond, chiar si morale. Un exces de acidi- trata" nu poate participa,
daca toate politiile il urmSresc. Ducatul de Luxemburg e mic tate, indigestia mai mult sau nici direct, nici indirect la
mai putin cronica, dau loc, de
ca o batistS, dar Alexandru poate sa-I vânture dela un cele mai multe ori unui miros Crimà sau sinucidere ? acest concurs.
Premiul de 2000 lei se a-
capSt la altul, provocând numai zSmbete i niciodatä dispret. räu al gurei ce và Indepárteaza
de oamenii cari va stint nespus Cititorii cari au urmSrit romanul coral reispunsului exact
...Da, se mai putea IntSmpla sä. citim o nouà aventura a ne- de dragi. Gazele, greturile dupa iesit eventual la sorti, dacei
astâmpgratului aventurier: de Oda', o nunt5 cu vreo miliardar5 mask creeaza o stare mintala 13 sau Asasinatul din
nostru :
au fost mai multe identice.
americans, sau un pumnal imprantat in pieptul cuiva, pe o ulit5 ce nimiceste orice energie Regent Gate" vor putea parti-
dosnic i intunecatg. ucide orice ambitie. Adesea, a- cipa la un concurs interesant,
Soarta Ins6 a voit altfel. Ziarele ne-au adus alt5 stire, cea mai
ceste rauri, usoare la ince-
put, degenereaza In gastritä, dote cu un premiu de 2000 lei.
putin asteptatà din toate: Bonn (Luxemburg), 30 lanuarie dispepsie cronica sau In ulce-
1936. Alexandru Zubkov, fostul sot al principesei Vic- ratie stomacala. La cel mai mic Cine a ucis pe lordul Edg-
toria, sora ex-impâratului Wilhelm H, a murit aci, astai, rau resimpt dupd masa mi- ware ?
in viirstii de 32 ani". grené, ameteli sau greutate In Carlotta Adams s'a sinucis
G. R. trup luati o mica doza de
Magnesia Bisurata, anti-acidul sau a fost asasinatii ?
energic care suprima, rapid, Cine e ?
toate senzatiile de acrealä. Ea
FABRICANT e, pe de and' parte, un accele- Impreun5 cu detectivul Poirot,
M-me AXELRAD ,r,o,h(01.444VCOHRS
rator al functiunilor digestive
si impiedica orice fermentatie. chibzuiti bine la toate amSnun-
Str. Nicolae Filipescu 27 Ea fa da, intr'un caz sau fele celor doua morti ; cnfriti
SOLDEAZA
Rochi-Montouri
141111141.11111::11
ANTICOR PARFAIT
altul, o linite imediatä. De
vanzare la toate farmaciile si faptele tuturor actorilor in acea-
drogueriile cu pretul de Lei 75, stä indoità tragedie i dati-ne
primeste Comenzi sau in formatul mare economic räspunsul la cele frei InfrebSri
cu Lei 110.
ale noastre.
TENORUL-FRIZER
CONDIT1UNILE CONCUR-

'"
FOND. La Viena friieste un român,
1873 SULUI: Sigmund Sperling, proprie-
tarul uneia dintre cele mai
4.4.% 7. 6: Raspunsurile trebue sa" ne
fie trimise 'inure 12 si 17 Fe-
elegante saloane de coafurâ
din Viena. Acolo el serveste
bruarie cor.
, ` .: ' :%\. Ele trebue sei fie scrise pe
cea mai distinsä societate
din orasul valsului. Pe Itingii
1\\ ' o carte postald, sei cuprinda
maximum trei [raze .,si set
insusirile lui de coafor, Sper-
ling este si un tenor de mare
,-, .,.. v
'
\\,A\';,
,s ssN \
\ \ v`w
fie insotite de cuponul pe
care-1 vom publica impre-
succes. A fâcut un turneu la
Nisa, la Luxemburg si in El-
uneí cu pen-ultimul f euille- vetia. Zilele acestea va da
ton al romanului. Concu- un concert la Viena. Apoi
rentii ne vor da si numele intentioneazii sä dea o aerie
fi adresa exacta. Intre ras- de concerte la noi in tarii.
punsuri identice hoteireisc Fotografia noastrii mnfâfi-
\...
; sortii. eazò pe Sigmund Sperling.

zi EXCELENTELE

LA VULTURUL DE MARE EU PESTELE IN GHIARE produse TA BAN PENTRU INGRUIREA TE-

fa

NULUI SE GASESC LA
INSTITUTUL DE
Calea Victoriei Nr.
INFRUMUSETARE
Telefon 3.09.60 1

PRIMUL INSTITUT COSMETIC MEDICAL

BULEVARDUL CAROL, 3S TELEFON 3.52-73
D-NA Dr. M. RABINOVICI dermatolog specializata la Paris i Viena, trateaxis :
negi, pistrui, coluri, etc. Ingrijirea fetei cu hormoni i masage pneumatics.
Dktrugerea definitivi i fara cicatrice a pikului de prisos. Sldbirea
locald a corpului prin masale electrice, curs de gimnastic à.
Consult. 10-12 i 3-7 p. m. Consult. gratuite Miercuri 11-12 a. m.

OPERATIUNI de CORECTURA

DOAMNELOR! PLASTICA
fär5 cicatrice )
Vopsitul pdruIui, in cele mai fru- a nasului si urechilor, a fefei,
moase culori naturale precum si on- gusei si pieptului.
dukifiuni permanente, execut6 ire- Indepartarea operativìí a ridurilor.
FIRUMIUSETEA MARFURILOR prosabil Coaforul Francois, Strada
Edgard Quinef, 7.
Dr. RUDOLPF HOFFMANN
fost asisfent la clinica uniy. din Berlin
Rueureti. B-dul Domnitei 10 Ws
Tel. 4.19.50 Inforniatiuni gratuite
VA INIDEAMINA ILA CliMPARAT
DOCTOR

IONEL HAIMOVICI C ititi

STRADA ITALIANA Nr.
(colt Bulevardul Carol)
MAGAZ IN UL"
Telefon 382.71
revista publicului select
-119111.116111

www.digibuc.ro
va da receptiilor Dv.
mai mult farmec mai
multá striilucire
ampanie. .cuvánt evocator...
It? Elegant), lux, veselie, splen-
dorile unor seri neuitate, ni
se perindá inaintea ochilor la
auzul acestui cuvant.
Si cand incep s5 apará sticlele
de RHEIN - EXTRA", când
rásunä pocnetul primei sticle
desfundate, efectul e magic,
intreaga atmosfera se insu-
fleteste, inimile se deschid,
spiritele abundá, rásul se pro-
paga, veselia domneste.
0 receptie reusitá deschide
calea succesuiui, contribuie
la ridicarea prestigiului Dv.,
la cimentarea pozitiei sociale
pe care o ocupati. Si dacá
tineti ca receptiile Dv. sa fie
reusite, nu serviti deck deli-
cioasa sampanie R H E I N-
EXTRA"

EXTRA
www.digibuc.ro