n acest nuniar

Cum a ciikitorit, cum a fost prima si cum

a fost gazduit M. S. Regele Carol IL in
Cehoslovacia,
5 pagini de fotografij din toate locurile
pe unde a trecut Suveranul.
Coperta infatiseazii : M. S. Regele Carol
IL Voevodul Mihai si presedintele Benes,
in frbuni, primind defilarea trupelor.
J o s : M. S. Regele Carol II si Voevodul
nd salutului sokolilor cehoslovaci.

www.digibuc.ro
 M. S. REGELE CAROL II 51 MA-
RELE VOEVOD MIHAI LA PRAGA.
In usa vagonului regal, pe
peronul garii Sinaia, Su-
veranyl reispunde cu un
sure's 'urcirilor de bund
crilätorie, feicute de mom-
bnl guvernului.

Pe peronul geirii Wilson din Praga, M.

S. Regele Carol II primedte salutul ata-
satilor nostru
pow-Hi minunata uniformei a regimentului
de escorte: regale'. In stänga Suveranului
d. Eduard Benes, presedintele republicei
Cehoslovace.

Drurnul dela gari la castel a

cievirei drum de triurnf pentru StiNmkranut

Suveranu stru a asistat, la Praga la

marea revs militarai, !Tare are loc
, fiecare an, rilejuk Alverseirii repu-
blicei. In foto fia nocistre, se vede in
fund tribuna ral. icu M. S. Regele
Carol Il Marele VoeVod Mihai si prese- Autornobilul eu regele Carol li pseledintele.'"
dintele Benes. Defilarea armatei ceho- Bon -1-re-cind podul C.roL n drum sp
slovace a produs o puternicii impresie
asupra Suveranului nostru.

44EWI! TIOMW

REALITATEA ILUSTRATA
M.' MEW. MUNI MO 1101M

114.64+11+4.4. *4-111111-11-e-e

Director : NIC. CONSTANTIN

Apare s5pfiimânal In 48 de pagini mari, tip5rite la

Heliogravur5, In culori si suplimentul De toate
pentru toti" PRETUL LEI !O.
PRETUL ABONAMENTULUI
Pe un an 400 LEI
Pe lase luni 200
Pe trei luni 100
+111144441 44441144-94/ .14444141.

Redactia i Ad-tia: Bucurelti, Str. Const. Mille 7. Tel. 3.84.30

) No. 511
kb, e aa.

www.digibuc.ro
 u e oe reriecro-Ore au lumina noaptea batra-
nul castel Hradciany in care a fast ginduit
Suveranul nostru. Potografia aceasta de feeric
aspect a fost luatà depe tärmul drept al Moravei

Port-drapelul regimentului nostru de escorts regalS. a defilat in cadrul

marei reviste militare dela Praga. pe cei patru ostasi stejari
purrand falnic drapelul nostru pe strkile capitalei cehoslovace. LA
ORCE CONCURS
DIN TARA $I
STRA I NATATE
SE CUVINE CELUI
MAI SPLEN DID
CIOR AP

0 podoala6 pretioa
s5 pentru aspectui
unei fernei, care tine
ca toate aminuntele
toaletelor ei s5 poar-
0 CAPO te peceta perfectiu-
D'OPERA nii, este noul ciorap:
M. S. Regele Carol II salutfind cu bastonul de
mare§al defilarea trupelor. ,Ady" 101
No. 51 I
Pag. 3

www.digibuc.ro
 UNDE A LOCUIT

REGELE CAROL

II LA PRAGA
I

U prilejul triumfalei sale

c5lätorii in Cehoslova-
cia, Suveranul nostru
a fost ggzduit in celebrul castel
Hradciany, unde cu 300 ani
urm5, in anul 1601, a fost g5z- é

duit la rândul lui marele nostru

domnitor, Mihai Viteazul.
Pentru o primire de felul ace-
leia care i s'a fkut Suveranului
nostru la Praga, nu se putea
ggsi nu cadru mat impresionant

Un colt din apartamentul rocuit de

M. S. Regale Carol, la Praga. Simpli-
citatea des5Arsite a aran¡amentului se
imbinii de minune cu märetia inceperii.

e:

Märeafa scare' care conduce la ova.-

famenfele ocupafe de Suveranil nos-
tru. la Praga.
Un colt intim In salonul de primire din
apartamentul ocupat de Suveranul nos-
tru in castelul Hradciany,
e

Itheektigati kkddemma
aceasti pudni

',O.!.N1U
BC.e SMY.

vä vo da cu sigurantá depliná
satisfactie, fiiridcô este at& de bine $1
ingrijit preparatá, incôt nu yeti fi ne.
volta sa reveniti mereu cu puful pe
fat() D-v sensibil&
Pudro EN VOGUE" <Weal perfect,
formeazii o nuanta uniform& este foarte
durabilã $1 are un parfum discret

oudrernVogue
PARFUMERIE WNDÔME

www.digibuc.ro
 Confortabil colt din apartamentul locuit
de mostenitorul tronului nostru, in caste-
lul Hradciany. Fotolii elegante, bufete
mici i m5sute care poartii pe ele vats
minunate cu flori :tenets.

Cik7 g5zduire dec5t acel al ca-

stelului Hradciany, care de pe
vremea Boemiei Ina ;0 c4ti-
gase marea sa important5
care a fast centrul t5n5rului stat
cehoslovac.
Pentru a se vedea importanta
acestui castel in desvoltarea
statului cehoslovac, sunt intere-
sante de reprodus urm5toarele
s iAte,
cuyinte ale prefedintelui Masa-
ryk
Un capitol important al politi-
cei mele, detine castelul din
care a vrea si fac un monu-
ment al istoriei noastre, o ilustra- cad o gura ingrijit6 cu ODOL" d6 o
re a statului nostru vechi i nou, senzotie de prospetime, un miros p16-
un simbol nu numai al trecutu-
lui ci fi al viitorului." cut 0 sönötos. ODOL" impiedic6 pro-
Acest castel, ¡mbar:snit de ani, cesele de fermentare si de putrezire din
a imbr5cat acum haina de sär-
bátoare cu prilejul vizitei Rege- gura, inlaturand astfel mirosul
lui nostru. Aripa de miaz5-zi a
castelului a fost amenajat5 O D 01" invioreaz6 i improsp6teazO,
modernizati prin construirea u- pazindu-va sanatatea. Apropiati-va deci
nor apartamente spedale de
Iocuit pentru oaspeti. In sufleteste urmätorul dicton:
casielul construit acum 400 fi
mai bine de ani, s'a instalat
Dintii, gatul, gura, in perfectO sOnOtate,
acum calorifer si ascensor. Ca cand cu 0 D 0 L" le ai spalate
fi la celelalte adapiiri care eau
mai f5cut casteiului Hradciany
in treac5f fie spus, acestea
din urrni eau executat in mare
prip5 s'au descoperit i acum
portaluri Renaissance, din epoca
therezian5.
Vizit5nd apartamentele dela e-
tajul I, rezervate Regelui Carol,
ca i cele dela etajul II, rezer-
vate Voevodului Mihai, nu poti APA DE GURA PASTA DE DINTI
s5 nu admiri armonioasa imbi-
nare intre modernism 0 anti-
chitate. Dealtminteri, aceasti
imbinare este caracteristica in- este semnul disfindiv al unui ODOL" perfectionat, a cOrui eficacitate anti-
tregului ores Praga, unde eke-
turi de monumente care stau
septic6 o fost extrem de mult sporit6. CercetOri bacteriologice i clinice au do-
de secole, poti vedea construc- vedit *fiintificeste superioaro eficacitate bactericid6.
tiile cele mai moderne,
R.
No. 5 1 1 _
R Pag.

www.digibuc.ro
 Implinindu-se 10 ani dela moartea profesorului
Babes, s'a inaugurat bustul savantului in curtea
me-- institutului care-i poartä numele. In fotografia
noastr ä. d. prof. Marinescu tineo cuvantare.

BOURJOIS La organizarea expozitiei de horticulturri din Parcul Carol, a tinu

sfi ia parte active", A. S. R. Principele Nicolae.
VA OPERA!
Panä la sfársitul acestei
luni, veti gäsi in fiecare
cutie de pudri SOIR
DE PARIS un elegant
flacon de parfum SOIR
DE PARIS" pentru po-
seta Dv.
Cutia Cu pudrä Lei 100

Joi 29 Octombrie a. c., cu prilejul celei de

i4,4 I3-a aniversäri a republicei turcesti, a avut
o receptie in saloanele Legatiei turcesii

In rjua de 29 Octombrie a. c., cu p

zilei de nastera a M. S. Reginei Man
guvernul a primit, la Patriarhie, defilarea
Lc_ompaniei de onoare.

DUPA 3 INDIGESTII
VINE ULCERATIA
0 indigestie e un eveniment
banal. Douà in digestii succesive
pun pe gânduri. Trei indigestii
e gray.
In 1umea IntréagA, cea mai
mare parte a . oamenilor avfind
stomacul delicat si pläcându-le,
totusi, maia buná, sau sunt si-
liti sA mänfince in grabfi, au la
indemând un flacon de Magnesia
Bisurata. Aceasta tocmai pentru
evitarea indigestiei care, (lac:A
se repeta prea des, aduce cu
ea cele mai grave complicatii.
Ulcerul stomacului n'are adesea,
altä cauzä cleat o rea digestie
repetatà, i doar este ant de
simplu ca dupà fiecare masd
sau la prima indispozitie pri-
cinuitä de stomac, sà absorbiti
putina Magnesia Bisurata ca,
in trei minute sa inceteze acele
senzatii usturätoare, colicile, Dominica I Noembrie 1936,sa pus piatra fundamentalä
a Halelor Obor
gazele, durerile de cap, somno- din Bucuresti. In fotografia noastri, d. primar Donescu ii tine discursul In ziva de 26 Octombrie crt., ziva Sf. Dumitru, s'au aprins la Petri-
lenta i acea apAsare, dupá douà ocazional. arhie luminäri pentru pornenirea celor morti.
sau trei ore dela masa.
Magnesia Bisurata se aflä de
vânzare la toate farmaciile
drogueriile, cu pretul de Lei
75. sau in format mare eco-
nomic cu Lei 110.

Dr. ELISABETA MOLNAR

MEDIC STOMATOLOG
Fost asistent la clinica
universitarä din Cluj
BOALE DE GURA
CHIRURGIE DENTARA
Protez5, technici moder-
nä, coroane de portelan
Bucuresti str. Brezoianu, 29. Et. I
Consult. 3-6 Telefon 46601

riieftse ANT
14ENRY comns

55mbätä 31 Octombrie a. c. ati avo+ loc in comuna Budesti serbäri general Paul Angelescn Inmäneazä unui concurent premiul pe care
cu tineretul premilitar din intregul tinut. In fotografie noasträ d. I-a cästigat, o coasi.
D No. 511 Tinerii premilitari defiländ in fate ofiterilor.

*-- Pag. 6

www.digibuc.ro
 ,r,11S

11:
Duminia I Noembrie crt. s Pout
cursul de automobile pentru "Premise
curestilor". La acest concurs a partier
si A. S. R. Principete Nicolae. in fo
grafia noasträ, fkuiii in turul II, ln fu
nantA, conduce A. S. R. Principele Nicola°,
urmat de d. Ghica. Curse a fost asti-
gatii de d. Ghica.

Echipa hipica ram:3nel, dupii stralucite succese repur.

tote in strainiitate, s'o inapoiat in tarà si a fost
lärbatoritei Sambatà 31 Octombrie cr./. dupe" amiazó
ta Cercul Militar. in fat& trofeele oduse de ofiteri.

In curse de automobile sport, inving5-

tor a fost d. P. Cristea, care in foto.
grafia noastat sti, de vorb5 cu A.S.
Principele Nicolae.

ale

In localul liceului Spiru Herat" din Bucuresti, a avut

loc Duminia campionatul interscolar de sah. In foto-
grafie, concurentii in timpul locului.
Spectatorii la cursele de automobile.
In mike (nu capul gol), Ban Canta-
cuzino.

Dintre matchurile disputate Duminia I Noembrie crt.,

in Bucurepi, cel mai important a fost matchut Venus-
Universitatea (.6 :3 4:0), Infitisärn o faz,i a mat-
chului.

Trebue sa recunoastem ca rafi-

Creme cari înfrumuseteazi namentul vietii actuale aduce,
printre altele, i inedutatirea,
din ce in ce mai vadita, a
dintilor. Cu cat hrana e mai
putin tare cu atât dinii slibesc
mai mull, fiind putin intrelm-
intati. Deci, cu atât mai mult e
necesara o rationala ingrijire
a dintilor, inainte de toate cu
o apä antisepticà a carei cali-
tate e sa patrunda nu numai
SCIAEPI: in despartiturile dintilor ci
chiar in faldurile cele mai in-
departate ale gâtului ca, astfel
dezinfectia sa se faca radical.
Creme cari nutresc
epiderma, intöresc
ingri¡it, acestea sunt
crémele Scherk.
Odol-ul este o asemenea apa de
gurà cu efect de lunga durata.
Odol-ul este antiseptic. Odol-ul
BOLNAVI de PLAMANI!
tesutul i day tenului - Cold Cream pentru este experimentat de patruzeci MII pr ROLkAVI VINDECAT1
nociple, din cear6
de ani. Cereti imediat cartea asupra
un aspect delicat si Cine intrebuinteaza regulat Odol
fin6 uleiuri alese, regenereaz6 pielea, fortificand'o. Crema isi asigurd o desavarsita ingri-
jire a dintilor.
METODEI NOI DE NUTRITIE
Trisena, de zi, uscat6, actioneaz6 in mod uniform f6c6nd tenul care a satvat pe mulfl. Aceasta metoda poate fi adaptata oricarui
mat. Esto totodat6 si cea mai bun6 baz6 pentru pudr6. regini si aiutä a invinge repede boala. Sudoarea noaptea i tusea
disbar. greutatea corputui se urca. si ô calcificare treptatä opreste
Cremele Scherk se ye:rid in borcane 6 Lei 93 si Lei 123 precum
si in tuburi el Lei 47 si Lei 67. Cereti mostr6 de Cold Cream con-
DR. H. ZANFT suferintele.
tra Lei 12 mar-6 postale: Parfex" Calea Mosilor 78, Bucuresti I.
Medic Primal-
Specialist in OAMENI SERIO$1
Boli de PieIe si Pär, Cosmetica. al .siiinfei medicate confirma eficacitatea metodei mete, si sunt de
PLANTAREA DE TOAMNA ADUCE SUCCES SIGUR Raze U. V. Diatermie. Electra- acord cu intrebuintarea ei. Cu cat mai repede se incepe cura cu
POMI F R UCTIFERI
Arbori pentru strki, tosele si parcuri, brazi, iran-
terapie. Ziipadii carbonic&
Trat. maladiilor inestetice
atat mai bine.
GRATIS $1 FRANCO
pigmentatiuni ale fetei, negi, prirniti cartea inea.din care yeti afla multe demne de stiut.
dafiri, pueti de salami fi glddiCe. VITE ALTOITE. cicatrice, acnee (cosuri), nevi Deoarece editoritt men trimite in total numai
etc., de calitate superioarä, furnizeazi: (pete din n5scare), indepärta-
rea p5ru1ui de prisos prin 10.000 bucati gratis
Pepinierele ST1RBEY, BUFTEA diatermo - coagulare etc.
Strada Domnita Anastasia No. 23
scricti imediat, pentru ca si Dv. sa fiti printre primitorii fericitt.
Este sufidient o carte postald la adresa de. mai jos:
Reprezentanta generala In Bucure0i II, Str. Banului, 2 (fast Belvedere) Ernst Pasternack, Berlin/SO, Michaelkirchp1ati 13 Abt. Z. 586.
CATALOG GRATIS, LA CERERE Consult. 3-8 p. m. Telef. 3.34.90

www.digibuc.ro
PRIN LA ORATORUL TEATRULUI
- INTRE FICTIUNE REALITATE de IOAN MASSOFF

decoruri, iar inteo hats imens5 oameni

S CENA in semiobscuritatea ei, lu- ct.! pensule mari fac in grabä ziduri de
minat5 doar de becul cu lu-
mina verzue de deasupra me- inainfe de a infra carton.
sei inspicientului, produce o impresie cu In scena, actrita Aci conducerea suprerna o are pictorul
doamna Ana Luca
totul ciudatä. Pustie, lipsit5 de viata pe reciteste rolul. desenator.
care i-o dau actorii, acesti magicieni,
prescurtatori ai secolelor" cum ii * *
numeste Shakespeare, iti d5 impresia
unei enorme s'ali de tortura din Evul me- Perucherui teatrelor bucurestene, lucreaz5
diu. lmensul ciocan, air5rn5nd lugubru cu arta-i miraculoas5 p5rul negru, cum
räng5 tipsia de aram5, ar indica ora in- e dirleunele" al amorezului X, chel de mai
ceperii torturilor la care sadicul tiran
si-ar invite oaspetii. Deasupra mea, la multi ani.
o in5ltime apreciabil5, sunt suspendate Oare, daca intr5nd intr'un laborator de
crámpee de crádiri si adev5rate gradini cofet5rie nu mai m5n5nci niciodat5 born-
miraculoase. Din parti, prin grele usi de boane, dac5 pätrunzi in laboratorul tea-
fier p5trund raze de lumin5 cari nu fac trului, spectacolul nu-ti mai poate da ace-
dec5t s5 infregeasc5 atmosfera de mis-
ter. 0 persoan5, adus5 legat5 la ochi lea0 satisfactii
In acest cadru si rásat5 singur5, ar ine- Reintru pe scena, de ast5dat5 populatä.
buni de groazä. Se repet5. Nu mai recunosc locul pe care
E liniste deplin5 ; doar, din cand in când, l-am p5r5sit cu: putin firnp inainte. Din
sgomotul cismelor pompierului de ser-
ce in ce mai interesat, ascult repetitiile
viciu tulbur5 täcerea ad5nc5.
Imi pun toat5 fantezia la contributie si viitoarei premiere".
tot nu m5 dumiresc. Privesc cu atentie Sunt din nou sclavul fictiunii...
scándurile scenei, scânduri banale de casá
veche si nu-mi vine sä cred. Cum oare,
aci s'au desf5surat at5fea tragedit m5-
rete din alte yremuri, at5tea spectacole
fastuoase cari ne-au inc5ntat ochH nostri
de spectatori, desp5rtiti de toat5 aceastä
fume de fantast doar de Nampa ?

0 cabina" nou4 la Teatrul Na-

J.

if IF 1/11 f f
04,401,41114.11...

awl is *1 1.1

Foyersl de repetitie Aiexandru

villa la Tecate! National.
Incerc si-mi reconstifui uncle scene. Oare pe locul in care
m5 gisesc se afta terasa castelului dela Elseneur, pe care
enigmaticul Hamlet se plimba ing5ndurat, punänd la cale
planuri de r5zbunare cumplit5 ? Si tot aci frumoasa Ofelia
vine s5 se f5nguiasc5 in fate nefericitului print de moartea
taflui sau, z5natecul Polonius ? 0 f5sie de lumin5 imi arati
trepte pe care cobor sub scen5. Acum imi dau seama pe
unde umblä spiritul nelinistit al Regelui, ofr5vit de fratele
s5u si care ca o c5rtitä neobosit5, invoac5 rkbunarea fiului sau.
Aninafiä de un zid, o Vinz5 pe care este pictat5 o strada
cu perspectiv5. Pe dosul p5nzei o mán5 nedibace a scris
Troilus si Cressida", actul I, tabloul III". Pe aci BAYER
trec fu regelui Priam, Troilus, Paris si Hector aclamati
dupa 65t5lia dati pentru salvarea eternei Elene...

Pe un coridor care merge paralel cu scena, se use deschis5

iti oferá o priveliste cu totul sfranie. Ingr5m5dite, dar totusi
In ordine, stau obiecte atát de indep5rtate prin intrebuin-
tarea for, inc5t ai credinta c5 to afli in locuinta unui anticar
maniac. E recuzit5... lnfr'o lad5, aruncate de-avalma, bi¡ute-
riilediamantele strälucitoare, cari la lumina falsa a rampei, IMININI11.1111=1111111.1111111/

scot din minti midinete cu fantezia aprins5. Diamantele ace-

stea sunt f5cute din cea mai veritabil5... sticl5. DOAMNELOR !
Cel mai ideal mijloe de infrumosetare i intinerire
a tenului este Crema Genius" a drulul Vopsitul parului, in cele mai fru-
* * Földes, Face sA dispara pistruii, cosurilc i sbAr- moase culori nature le precurn on-
citurile. Se fabricA separat cremA de zisi de noapte dulatiuni permanente, exe ire-
Costul unui borcan este : 50 lei. Se expediaza prin
Prinfr'un coridor nesf5rsit trec printre adev5rati munti de pasta cu ramburs exclusiv numai de catre Labora- prqabil Coaforul François, Strada
torul drului F5ldes, Fired, Strada Eminescu No. 21. Edgard Quinet, 7 Telefon 3-01-2

www.digibuc.ro
TARA PERLELOR
B AHREIN este un tinut foarte putin cunoscut si apare ca un simplu
punct, in hart-a golfului Persic, dar puternicul seic Hamad bin
Ise al K kalif a h a fácut din el unul dintre cele mai importante
centre din lume pentru procurarea perlelor, care d5 anual nestemate in
valoare de cce. 7.500.000 dolari.
Puri-Snd asupra sa cateva dintre cele mai mari perle, care fac admiratia
in
celor mai de seam5 bijutieri si colectionari din Londra, seicul a sosit
Anglia, pentru a primi dela rege insigne Cavaler Comandant al Impe-
riului Indian". El era insotit de cei doi fii ai s5i, seicul Da ij Anglia. si seicul
El
A ID dulla h. Aceasta a fost prima vizit5 a seicului de Bahrein In
s'a declarat foarte pricut impresionat de metropol5. La Londra sfarneste th!e feiT au
costumele pe care le pjf sii 'rbgele
Acum cátiva ani Englezii au Incheiat un pact cu el, de oarece tinutul s5u ii perlelor din Finsbury (Lon )- IP fiamiHa
interesa ca punct strategic si inel de legStur5, in sistemul de comunicatie sa. Ei arboreaxii totdeauna aceste aine,
aerian6 dintre India si Insulele Britanice. Ei s'au obligat s5 curete golful ta derby-ul dela Epsom.
Persic de 1totii de perle, care-i ¡efuiau pe supusii seicului. Sprijinit de Englezi
acest potentat patruleaz5 golful, cu ajutorul unor bärci, prev5zute cu mitre- un fel de cleste mic, el
iasS iar la suprafat5. Dupa ce si-a astupat ngrile cu
liere, garantând astfel securitatea scufundStorilor localnici.
In schimb, el
ia un pietroi, pe care si-I atârn5 de brSu i e ISsat pan5 la 13 sau 18 metri
primeste dela supusii s5i o anumitS parte din perlele ggsite. putint5, le pune intr'a plasS,
de bärci si num5rul adâncime. Apoi, culege stridiile c5-1- mai repede cu c5 frebue scos
De oarece golful este patrulat de mai bine de o mie la sfársitul sezo- pe care o are legatá de bráu si frage de funie, semnalizánd
scufundatorilor se ridicá la peste douSzeci mii, partea sa,
in Octombrie, este respectabil5. la suprafat5. 0115 la dou5 minute, dup5
nului, care dureaz5 din Aprilie pán5 acestora ar Scufund5torul st5 sub ap5, dela treizeci de secundeperle se gásesc la adâncimi
Occidentalii n'au vole s5 pescuiasc5 perle, pentruc5 interventia temperature apei. Desi stie cS cele mai pretioase
metod5, pe care el a inchipuit-o, ajunge indigenii, seicul nu vrea 55
putea z5d5rnici simple,- dar ingenioasa cu mult mai mari decât acelea la care pot
fi tras pe sfoarS. si nici nu utilizeaz5
pentru a se asigura c6 nu va
religii, el are grir,ä, atunci aud5 de modernele si perfectionatele clopote scafandriere scufundStorii acci-
Cum tinutul este populat de diferite secte si in asa fel, vreunul dintre acele aparate de respiratie artificial5, pentru
când d5 autorizatiile de pescuire, sa-si selectioneze scufundStorii,c5pitanii sunt dentati.
-
altii. Astfel, pe câte un vas, prea indelungat5 sedere sub ap5,
Ineat s5 se supravegheze unii pe
vor sl5bi din ochi pe Daca un scufundStor se asfixiazá, printr'o
il indepärteazg de vas si se ineac5, sau
instruiti s5 angajeze cStiva Persieni, care nu-i daca puternicele curente ale goIfulu
Nejdiqi, cari vor avea ce s5-i faci ? In afar5 de
Beduini, iar acestia, la rândul lor, ii pSzesc pe câteva din pretioasele dec5-1 m5nâncS rechinii, aqa a vrut Allah"! din cauza presiunei exerci-
grija ca Arabii sau Bagdadezii s5 nu subtilizeze aceste primejdii, multi dintre scufundätori asurzesc,
perle, intr'un moment când c5pitanul sau reprezentantul seicului
nu este de inim5 sau de
fate de apS asupra timpanelor Ior. Altii se imbolnávesc
de fats. tuberculoz5.
Acest simplu sistem e mai efecfiv decat un regiment intreg de supraveghe- Dar cu toate aceste primejdii care-I
fori, iar Bahrein-ul il aplica si in ofi-, pSndesc pe scufundStor, echipele se
ciile sale vamale. In afar5 de aceasta,' recruteaz5 cu mare usurintS, deoare-
ce intr'un sezon bogat, pescuitorul
niciunul dinfre miile de c5pitani ai va-
selor, care transport5 echipele de pes- eastig5 indeajuns pentru a-si petrece
cuitori de perle, nu page porni in larg restul anului plimbándu-se. i apoi,
cand vrea. Sezonul se deschide printr'un dac5 nu l-a ajufat soarta, sau isi
ordin oficial si in momentul când o plerde banii in vreun joc de noroc,
salvg de tun anunt5 inceperea activitStii, olotine dela c5pitanul vasului
pe fiecare vas a si ap5rut un reprezen- un evens, asupra sezonului viitor.
In urma rSzboiului mondial, seicul
tent al seicului, al c5rui rol este s5-1 a in-
controleze pe c5pitan. Hamad bin Isa al Khalifah
ceput s5 ducS lips5 de cumpárStori.
Scufund5forii nu primesc salarii pentru
munca lor, ci un mic procent, din ceea
Cei cari veniau inainte vreme la el,
ce izioutesc s'a scoat5 la suprafatS, ceea cu buzunarele doldora de bani, nu-1
ce are darul sä le stimuleze intr'o mare mai vizifau, sau Ii oferiau preturi
m5sur5 activitatea. Cum multi dintre ei prea mici. i rezultatul a fast ca. o
sunt foarte religiosi, si-ar putea pierde mare parte dinfre pretioasele perle,
din limp rugándu-se, seicul a angajat ce luau drumul vistieriei sale au r5-
un proof, care s5 facs rugSciunile pen- mas acolo, astfel c5 actualmente el
posed5 o cantitate mai mare
tru ei ! lor din Hampstead _ariIind decát toti bijutierii lumii la un loc,
Pentru a face economie de forte, fie- Reg
mgâtuuuIu stiu cupa pe car -- aces
care scufundStor este legat dupa mijloc a ceistigaf-o la un concurs* de
cu o funie, de care trage cand vrea s5 tinuf la Londra. - .11101.114.

SCPERIE
PARIS JER.LIN
Nu° staturi
Scherk Cititi cartkica atasat6 flaconului cu lotiunea de fate! Scherk. Veti vedea
va vo mai mult do-
i infatisarea
c mnd dacd-Isceipali de
cà numai pielea bine curt:Mat-a d6 sensatiade prospetime
to rtu ro cotidia nd, de du-
pes rm. Oferifti un flagon
tinereascii, dob6ndind farmecul atractiv al unei frumuseti sein6-
de TARR, care suprima
usturimea rosului, nete- diind
4este pielea fereste tease. Lotiunea de fait! Sdnerk cur6t6 profund pielea,
de infeciii. Flacoone c
62,
Lei 51, 72 si 129. un obraz neted, delkat si Imbujorat. Flacoane 6 Lei
o pudra care «tine
103,164, 300, 475. Reprezentanta general6:
este pvdra cMystikun
Scherk.Superioar6 tutu-
ror celorlaite prin pun-
Excelsior, Calea Mosilor 78, Bucuresti I.
toter) i finetea et. Are
un parfum delicat §i per- a s 4.67,k

Cutii o Lei 35, 7 9.. wth,?.-4:471:4116'''

/°''
Mac:hilt:40 natural `,2,2;047,4"
caractenseoza femeic
elegant&SiDvs.velireu-
si sa naturalös Mtre-
buintand fardul sMyst;-
kum) Scherk core
adera perfect cleindu-v
acea nuont,5 veritabfli-r
pe ccre barbalii c
apreciaza atrit de mu.-
Cutio Lei 70

D No. 511
"I Rag. 9

www.digibuc.ro
 INVENTATORI VOR SA
SCHIMBE FATA LUMII
de L. RASKAY
IIviA(INATIA inventatorilor pare sä oscileze Intre doua ex- mafiv 5.000.000 lei). In cursul anului irecut 36.000 inven.
treme : pace si rSzboiu. Expozitia internationalS a inventiilor tiuni au fost prezentate la brevetare, dar numa 17.655 au fost
care are loc In faimosul Westminster Hail" finde Ins5 patentee. Din aceste incasari oficiul isi plateste cu usurintä cei
mai mult sä serveasc5 pacea. Aceasta nu Inseamn5 cS Institutul 780 de functionari ai säi.
brevelirilor care a organizat expozitia n'a fost invadat de cele Expozitia dela Westminster Hall" nu oferS decât un foarte re-
mai monstruoase inventii disti uctive. Aceste infernale masini n'au strâns tablou al infinitei varietiti de inventii prezentate in cursul
fost ISsate Insä sS ajung5 sub ochii publicului. Unele penfrucS anului. Se Intelege cä cele mai absurde au fost respinse. Astfel
erau prea perfecte... e spre exemplu un nou model de capcan5 pentru soareci, a carei
Astfel cele câteva sufe de inventii ale expozitiei oferS
o viziune agreabilS si dovedesc c5 viata noastrg de foate
zilele ar putea deveni cu mult mai frumoasä si mai con-
fortabil5. In special mai confortabilS. Imaginatia Engle-
zului nu rStSceste In nori dupa himere ci se multumeste
de obiceiu cu inovatii de natura practicS. Deviza sa este :
economie de efort la toate si mai cu seamä la gospo-
darie.
Corvada spSlafului si a acatului este InISturaf6 din
lumea gospodinelor prinfr'un aparat electric extrem de
ieftin. Masini de gStif electrice dau posibilitatea de a
se pregafi mai multe feluri de mâncare in cáteva mi-
nute. Cand toful e gata aceste masini scot un suerat
melodios, prácut auzului. Aspiratoarele de praf spoesc
acum peretii, servesc la stropirea plantelor, spalS co-
voarele si extermina moliile.
noului aeroport care urmeotel-
in várful a opt sgarie no'urV

instalare costé lire sterline (vreo 60.000 lei). Sau aparatul

0 noua inventie : opera+ pentru stingerea incendillor la care se imbina o scrumiera,
Uil cleste, o perie si un vatrai.
La aceasf5 mare expozifie n'au fost primite decSt cele mai reu-
site inventiuni In domeniul tehnicii domestice. Celelalte zac in
nesfarsitul labirint al oficiului de brevefári britanic, cea mai mare
institutie, in acest gen, din lume.
In gigantica-i clàdire rosie, acest deparfament educe beneficii
considerabile statului britanic. Dobândirea unui brevet britanic
este visul inventatorilor din intreaga lume. Pentru Indeplinirea
acestei dorinti care adesea e de un beneficiu material nul, spi-
ritele inventive pritesc anual vreo 650.000 lire sterline (aproxi-
100
care fe ajut5 ;a ImbrScat dar care, pentru a-i intelege functio-
narea, Iti reclama cel putin o jumátate de ora, pe cand meto-
dele naturale sunt cu mult mai simple.
Inventatorii cari si-au vSzut operele primite la expozitie au rea-
liz5ri de mare ambitie si In acelasi timp de un pronuntat simt
umoristic. Astfel se poate vedea aci proectul unui aeroport rotativ
care ar urma sà fie amenalat In vârful a opt sgârie-nori si care
promite sS rezolve problema traficului aerian, in viifor, cu o chel-
fuialS de 1.250.000 lire sterline. Un inventator iubitor de câini a
venit cu proectul unei sgarde luminoase gratie areia prietenii nostri
patrupezi nu vor mai fi acati noaptea de catre automobile.
Filmul sonor s'a intronat in lume iar culoarea Isi face si ea timid
infrarea in cinematograf. Dar dac6 se va face uz de aparatul odo-
rizant Warner" ne putem astepta la efecte cu totul nous. Aceasta
ar marca Inceputurile Filmului mirositor". Rularea filmului va fi in-
sotitS de miresmele corespunzStoare. Spre exemplu eroina apare cu
un buchet de violefe : In momentul acela spectatorii vor simti par-
fumul suav al violetelor.
Printesa mostenitoare Juliana a Olandei a Iansat pe vremuri moda
bicicletei tandem. Vehiculul acesfa era In special ufilizat de cafre
Indr5gostiti. Una dintre nouile inventii e preocupat5 de vremea cänd
cei doi vor deveni frei". Intre papa" si mama" s'a intercalat
un loc In asa fel incât un copil de cinci ani sà" poatä contribui la
pedalare. lar claca familia mai are un mostenifor si ma; mic se poate
monta un cosulet lateral.
Se pot câstiga parale nu numai prin inventii dar oferind inven-
tatorilor sugestii. S'a instifuit un premiu pentru orice idee care ar
putea fi realizat5 i exploatatà cu folos. Drept e c premiul este
ntrnai de 2 lire sterline dar n'ai de pritit pafentS.

NOUL AN KOLAR MASCA INDTVI DUALA PENTRU

Anul acesta, scouTe i au re-
deschis portile la I. Octombrie,
adicá cu o inOrziere de o lunA;
astfel cá inceperea. cursurilor
a fost un prilej de mare bu-
curie pentru copii, in general
dornici de carte si de cuno-
stinte noui. Dar cu acest pri-
lej se cuvine sà reamintim
pdrintilor o datorie: aceea de
a sustine elanul, vioiciunea si
vigoarea fizica si spiritualà a
copiilor lor, dandu-le vinul
sau siropul Tonoglobine Irra-
dié, care-i fortificA si le
puterea de muncä.
Efectele siropului sau vinului
Tonoglobine Irradié se vor
vedea de altfel dupá notele
obtinute chiar In primul tri-
mestru. Deci, nu uitati sA dati
copiilor Dv. acest tonic nein-
trecut i foarte plAcut la gust,
dacà doriti sa scdpati de griji
sá aveti copii sdn'Atosi, vi-
gurosi i silitori.
INGRiJIREA FE'S
PRODUSE AMERICANE, ULEIURI
PUDRE. CREME
PRIMUL INSTITUT COSMETIC MEDICAL
I ABIRE LOCALA
GENERAIA
8)4 DE PARAFINA, ETC.
LA INSTITUTUL COSMETIC
BULEVARDUL CAROL, 39 TELEFON 3.52-73
D-NA Dr. M. RABINOVICI dermatolog specializatá la Paris si
Viena, trateaz5 : negi, pistrui, cosuri, etc. Ingrilirea fetei cu
CALEA MO5ILOR 88, PARTER SCARA B. hormoni i masage pneumatice. Distrugerea definitive' si
TELEFON 318t72-ORE DE PR;MIRE 9-1, 3-7 fare' cicatrice a piirului de prisos. Sleibirea locale' a
sapravegheat cis un medic specialist corpuiui prin masale electrice, curs de gimnasticci.
SE PRIMESC ELE-VE Consult. 10-12 si 3-7 p. m. Consult. gratuite Miercuri 11-12 a.m.

www.digibuc.ro
 PRIMUL MINISTRU

NUN MARE
283 casaforii Hurezani (Garb
Domnul Gh. ráfárescu, fiind originar din Gorj, si-a fkut rZigaz spre a
legalize unfree a 283 perechi, din satul Hurezani. Nasa a fast fiica
primului minisfru, d-ra Sanda Tät5rescu. 0 masa mare s'a intins in camp, la marginea 0(1401 de langa tlurezani. Era
Public Sm o serie de fotografii, dela aceste cununii, facute de foto-ra.
porterul nostru heorghe Siivoiu, din Tg. pcolo gtproape tot sell!

D-nul G. Tätarescu si Rica d-sale Sanda, nasii celor 283 de perechi cununate
,,Isaia däntueste", cu nasii in frunte. la Iturezani, (jud. Gorj). Foto Gheorghe Svoiu, Tg. Jiu
IIMMIMIN.M1.11=

Preotul oficiand una din eununii.

El da sa bea mirilor din aeeeasi caul

Orice obiectercu suprafatà fine'

sau aspra, se curCitei cu VI M!
VIM este auxiliarul cel mai pretios
al gospoddrieil Curótti murcIóna
rapid de pe orice obiect: fie de
lernn, de metal, de portelan sou de
sau obiecte vopsite; VIM
curata murdória pârla si de pe
mainile cele mai murdare!

Iii hora de nunta, bineinteles e'au jucat si nasiL Cu conditia: se' fie VIM veritabil
'No. 511 --
l-- Pag. 11

www.digibuc.ro
 teltoslovaci sue organizati in
asociatii cari, in misure poribi-

tliata coloniilor strgine dela Hi Weiler pe cari le au, aefierazi

mai ales In domeniul culturalo-
pairiotie.

ACTIVITATEA ASOCIATIUNILOR DE STRAIN!. c**

CETATENII... FARA CETATENIE,
Prinfre Ceinii cari au fort p cei
CARI LOCUESC IN TARA NOASTRA CU PASAPORT INTERNATIONAL NANSEN. cari mai sunt acum in Romania,
mentionim. ea nume cunoscufe
de marele public i Lima n, unul
ROMANII CARI SUNT... STRAINI IN TARA LOR. din arhitectii Palatule regal ;
erhitectul Strobe I, seful ca-
N sferi de coloniile de striini, despre a cgror activifate am intocrnif reportajul din nurrinul 6..0 al ,Reeliti nalizing manicipialci Bucuresfi ;
Ilustrefe-, mai oriel, in Rominia, o searng de organizatiuni ale strtinilor. arhifecful Braga r, fabricanful EMI 0 receptie la legatia japoneed din Capitalá
Colonii organize., ferneinic, cu mernbri cofizenti cu program de acitee intoemit experimentaf, mai sue in - cene ela o pa/encore am-
Roeinia urmilearele: peneasca organizet de co. de mezeluri Patac, 1, V. Socec, (arel Vopic-
tenictii englezi le C o n. k a, feet consul al Americei in Bucuresti, etc.
e r y-C I u b din Bucorezti.
COLONIA CEHOSLOVACA n 8500 MEMBRI
Casa din strode Limed. Bibliceleca. Teafrul de piipulL Cond. COLONIA JUGOSLAVA a 6000 MEMBRI
. Un grup de colonic i lugosiovi. Casa din strode I. G. Duce. Corurile vocale
Popond cehodovac de astizi forma, inainte de anul 1621, regeful Beenga. Dupg ...rig daft, a trecut ins'S in stiplinirea Ingrafiati ea acasicr unei receptii
irnperiului austriac. Top Boernienii au denenii astfel supusi ausiriaCi, numai ci la legotia aerial/a din Copinalá. de tasabure. *cocain primard. Pensionarii.
ei au continuat si se nurneasci pre-
futindeni, cehoslavi. Asa se numiau, prin unmans, fi acei cari veniau in Rominia, ca si riS-
Majoritatea colonistilor jugoslavi rani refugiati din Ma-
pima nenurninatelor mended, pe cad le public., prin anul 1890, fabricile Manche, cari ceeBee cedonia, din cauza asupririi Turcilor i deci runt apeati
maestri mecanki, fortiori, croitori, etc. Um grup de cote. in faro noastri cu malt inainte de marele rizber
Rieboiel mondial, rebind:4nd din nou hada Europei, a redat &pi frei sute de ani, ;cede, niufi greci, aveind mondial.
Boemienilor, care nu se mai numesfe insi Boemia, ci Cehoslovacia. In ndllocul ber pe Risipiti prin i Bucuresti, &aim, lap, Galati, Brute, M-
Isfodcul coloniei cehoslovace dale noi incepe, era dar, dela data inflintiril republicii Ceho- d. telnitro Colas. , arti si Saline, acesfi refugiati au derchis, poste tot,
slovacia. Cum inst., inainte de rgeboic, erau caeca sute de Bowe. cehosloveci in Romania, In fora` bizericil
Arece01 din Busy- / acele midi restaurants pentru muncifori, denumife bin-
recSvnnr i sponem cite. cuyinte gi despre activitatea lor de pe afund. turi econotnice ri, intr errremmia 5 misseä, bregrii.
In anul 1892, cei o suti gi ceva de rneseriasi cehoslayi, cari se aflau in tare nearing, au de Mai fink, in preajrna rieboirde, nanee it in tart si o
fiinti asociatieh Reseda", care-a functionat ping in anul 1918, ocupándu-se carnal cu infra- meanie' de antreprenori de constructii.
niri, culturi national& P distract-Binh Dept desfiintaree sa, retitle sociefitil, lei recocer i o In anal 1911, erau In Romania circa 1500 familii do
biblioteci de peste o mie de volume, a freed+ in proprietatea nouei societiti, care-a Ice fiint5. Sirbi (4500 lei). Mejoritafea acestera au constituit
In luna Media 1919, a hie Meg asociatia Colonia Ceboslovacd-. Aceasti need asociatie atund asociatia de ajutorare denumitg Infrdtireu
nu era decit continuer. asociatiei Besede. Sfirbilee. Din cotizaliile membrilor si din serbirile
Asociatia Colonia Celled...A'. a fort eondusi intr. alit, de d-nii : Karel Ref+ ner si 6eps, pe care le-a organize, asociatia a cumpärat, in mud
doi neoboriti animated, cad depus fordo silintele peen; bunul mere al ei. 1927, un local propriu in, strode I. G. Duce, 16.
Actualrnente, presedinte al Coloniei Cohesion., erfe d. Bohumil Brosavsky, directorul In afari de aces+ local, colonia ',lei are, in Bucuresti,
reprerentente einelor Skode, din Rominia, care intelegind pe deplin rostra grupirii Ceho- o scoalt primari, in :trade General Lahovary 12, uncle in-
slovecile in colonie, se striduio ri.i fie cif se poets de halos. yeti 200 copii, cu trei profesori jugosled i unul romin.
Datoriti solidarititii rnembrilor sii, colonie are si e aeut totcleauna o bung situatie materialg, In viata linisfiti si ordonafi a acestei colonii, a inter-
astfel ci pate mie- Domnul venit anul tr.& un regretabil incident, care nu poate
n., intro aliele si ne- vicl, conducätorul cote. fi uitat de Toth cu una cu doug i colonipii jugoslavi
1111 cesitatea de prim ordin
curnpirarea imrmnbilalai
niei legoslave aveau ca lice de rogichme, impreung ca Rusii ofiofi
in Capitalg, bised. ruseect din sfrada Purse Ori,

f 7;isipi
v .0 7v J7ilisiiir,
i. 1, 9
4,-. i
1
din strode Lucaci, 3.
In prininta realizirilor
culturale, colonia are
astizi
;aft cg anul trace, d. Ostrowski, ministrul Sovietelor
la Bucuresti, a diruit-o Periarhiel. Din aceastg carat,
biserica tessera a devenit acum biserici romineect,
iar credindosii jugorlevi au rimes firi licas de Inchi-

, 1 O bibliotea cu circa niciune.

,1)1._ 4,,
4000 volume, cari runt Dar supirarea ve trace. Colonia jugoslavi esfe foarie

'1 f P
f
,
0 A.
cercelate zilnic de nu-
meroti cititori ;
Un teetru de päpusi care
di reprezentatii odatä
bine organize; i sinn geaamínna fondue pentru o
'risen:et pe care vrea sä clidoesci, curänd, <mind.
Colonia serbeazi, in Romania, urrnitoarele Unlined :
24 !encode pf. Sava, patronal feeler jugoslave), 29
/14 4 on pe siptiming, in locale] lunie (SC Petra, patronal coloniei), 6 Septembrie (slue
din strada Lucaci ; de .9/ere a regelui Petra) si 1 Decembrie (unirea Ju-
goslevilor).
Un erne de damnisoare La fiecare din aceste Urbitori, toti colonistii din Ca-
4
Oa
'
din colonla armeand pitalä rnerg dimineata la biserici, dupg amiazi la le-
cierh. recerpor amen, don Renviem, *teen. Jet! to bucuresteanä, in cos- gape, unde sari pringli de rninistru, iar ware, la ser-
parhial. tume nationals*. D. Theo Se onnk, prese- balurile organizate de esociatie, de obiceiu in
dintele colo lei germane sale Eintracht.

0 scoali suplimentari de Iimba entri, freevenledi de 50 copii,

tot strada Lucaci ;
Un cor de 26 persoane.
In afari de acesfea, asociatia Cehosloneci" raleezi
4"-C,;-C$ filme patrisiice, la O. N. E. F. pi inchiriazi, in fiecare an, un
local pentru exercitile socolilor cehosloveci din Rominia, cari
sunt condusi de 14 ani, caecene si bunlivointi gi pricepere, tot
de inimosul director al Skodei" din Bucurepi, d. Bohumil
Brozovsky.
Ca operg de asistenti soeialt, colonia impede, cu ocazia fie-
eirui Crick°, haine si alimente tuturer sirecilor oshosloveci,
cad se aflä in Rominia.
Colonia proecteasi rii clideasci, in locul actualului irnobil din
strode Lucaci, un mare petal., care si cuprindi i coals de limba
de gimnastici, sili de teatru si de intruniri, seloane
de receptii, etc.

ORGANIZATIILE DIN PROVINC1E

11.51,i4e
0 mars parte din Cohii eari formeasi colonist din Romania,
sunt in provincie, in urmifoarele orme i Arad, Timisoara, Cluj, Tineri din cale.nia cehaslovacd, fetografiati Excursionhtl polonehl sI culgelsti po-
In case ceireziovocd din strode lamed 6. lone.' din Capitall
CerniuSi si Chisinie. In fiecare din acede arose, supmii __

www.digibuc.ro
fatä cateva nume ale color mai vechi jugoslavi
sfabiliti in Bucuresti : Rist a Gruici (comer-
dant, fost in bul. Brätianu), Niculae Ilici
(C. A. Rosetti) A I e x. Nest or o vici (Or. Al.
Lahovari),Milan Petrovici (Calea Raho-
vei), To m a Dimcevici (Calea Grivitei),
Mi ha ilo Nicolici (Spl. Brancovenesc), si
Anton Min o vici (sos. Stefan cel Mare).
Apoi, Crista Peicinovici si Lazär
Nicolic i, antreprenori si in fine, Alex a n-
dru Gavrilo vic i presedinfele cinematogra-
fistilor din Romania, care conduce de douäzeci
de ani colonia.
COLONIA GREACA : 20.000 MEMBRI
Laborioasa activitate a comunitatHor din :
Bucuresti, Gakoti, Constanta, Bràila, Sulina,
Bazargic i Tulcea.
Coloniiie grecesti din Romania s'au numit tot-
deauna Comunitáti elene" i spre deosebire
de celelalte colonii straine, au activat complet
izolate unele de altele, fiecare In orasul unde
luase fiintä. Asa spre exemplu, activeazä, infra
altele, de zeci de ani, fära ca s ailoa leg5tura
una cu alta, principalele comunitäti elene din :
Bucuresti, Galati, Constanta, Braila, Sulina, Ba-
zargic si Tulcea.
In Bucuresti sunt aproximativ 5000 greci, cari
formeaza Comunitatea Elenâ din Bucureqti".
Mai toti acestia sunt comercianti de coloniale.
lnainte de razboiu aceastä comunitate era for-
mata d,in mai bine de 20.000 Greci. Primii din
acestia au organizat colonia, in forma sa
acum 50 55 ani, sub numete de Comunitate",
care se ocupä numai cu opera de asistenta sociala.
In anul 1902, un membru mai bogat al comuni-
tätii, anume H o roc o p o s, a inzestrat colonia
cu o bisericä, pe care-a clädit-o in bulevardul
Pache Protopopescu, uncle se afl i astazi si care
se numeste biserica Evenghelismos.
La inceputul anului 1915, a fost infiintat primul
club sportiv al comunitatii, Orfeus", care cu-
prindea, incä de pe atunci, paste 500 membri.
Dupa razleoiu, activitatea comunitatii din Bucuresti
s'a intensificat. Organizata pe noi baze, comuni-
tatea isi alege cafe un presedinte, din trei in
trei ani si nu mai primeste in randurile sale decal.
Greci, cari locuesc In Romania cu pasaport, nu
si pe acei cari au adoptat cetätenia romanã.
In anul 1928, colonia a strans prin colecte i ser-
bari, suma de opt milioane lei si a mai obtinuf
alte patru milioane, din parfea guvernului grec,
bani cu cari a cladit marea scoalä din strada
Austrului 33.
La aceasta scoalä, copiii colonistilor greci invata
cursul primar si liceul complet.
In fiecare an, comunitafea organizeaza : serbari,
baluri, productiuni featrale, etc., penfru a strange
fondurile cu cari ajuta pe saracii coloniei, Imbrä-
candu-i si dandu-le alimente, la Craciun si Pasti.
LA GALATI
Infiintata cu zece-cincisprezece ani inaintea celei
din Bucuresti, comunitatea elena din Galati nu-
mara astázi circa 7000 membri (Inainte de raz-
boiu numära aproape 20.000).
Prin anii 1870-1872, Grecii din Galati, desi erau
neorganizati, au cladit, din fondurile stranse prin
colecte, o biserica si o scoala. Ambele edificii
functioneaza si astäzi.
Mai tarziu, prin anul 1880, a fost Infiintata o
scoala particulara denumitä Pilarinos", care
deasemeni exista si astazi.
Colonistii greci din Galati si-au Infiintat si un
dub, pe care-I frecventeaza cu regularitate.
LA CONSTANTA
Constanta, care inainte de razboiu adapostia
paste 20.000 Greci, nu mai are astäzi decal- circa
5000. Acestia formeaza Cornunitatea eleni
din Constanta", care este organizata pe ace-
leasi principii ca i celelalte comunitati.
Sub auspiciile acestei organizatii coloniste, au
luat fiintá si functioneaza la Constanta urma-
toarele institutiuni :
scoala primal* care-a fost infitntati acu
ani;
No. 511
_ Pao. 14
Un liceu, care-a fost infiintat dupa razboiu:
o asociatie de binefacere, femininä (infiintata In
anul 1920):
o biseric5 (cläditä acum 62 ani) si
o asociatiune sportiva Elpig" (infiintata In
anul 1910).
CELELALTE COM U N I TATI
In afara de aceste trei mari comunitati clone,
mai exista in Romania, dupa cum am spus, orga-
nizatiile de colonisti greci din : Braila (1000
membri), Sulina (2000 membri), Bazargic (1000
membri), si Tulcea (1000).
Colonia elena din Braila are o scoala primara si
o biserica. Ambele institutii dateazä de acum
70 ani.
Colonia elena din Tulcea, care este cea mai
veche organizatie greacä dela noi, are o scoala
o biserica, cladita inca din anul 1856. In anul
1876 a existat la Tulcea si o mitropolie greacä.
La Sulina exista o biserica greaca, claclita acum
78 ani.
Presedintii comunitatilor elene din Romania sunt:
la Bucuresti d. Panait Arghiropolu, la
Galati d. A ntip a, la Constanta d. Hurm u-
zi adi s, la Sulina d. Zer vo s. la Brila d.
Porfolo.
Dintre colonistii greci, cari-au fäcut parte din
comunitätile elene de dinainte de rázboiu nofam:
Kalinder u, fondatorul muzeului din Bucuresti,
care-i poartä numele, mosierul Kiri a z i, ban-
cherul Chr isso vel on i, ziaristul S a rd ell y, etc.
COLONIA GERMANA : 5000 MEMBRI
Reminiscentele consfruirii primei retele de
cale ferata dela noi. Viata coloniei in
vechiul i noul spirit german.
Injghebarea coloniei germane dela noi ti are
obarsia in construirea primelor retele de cale
ferata, din Romania. In anul 1894, se gäsiau, in
tara noasträ, aproape o suta de Germani cari lucrau
la calla ferate si cari au pus bazele Asociatiei
supuqilor germani din România".
La inceput, Asociatia nu cuprindea in rándurile
sale, decaf intelectuali si personalitati de seama,
Astfel, intre primii membri, erau: E m. Lassa I,
intemeietorul fabricii din Bucuresti, care mai
functioneaza si astäzi, sculpforul Stor k, fabri-
canful de mobile O. H. Millier, dr. Kremnitz
fifiica sa Mite Krem nit z, scriitoarea cu
renume de astazi. fosta prietena a reginei Elisa-
beta, Stoelt z, directorul bäncii anglo-romane,
Strasberg, etc.
Potrivit noului spirit german, In ultimii trei ani,
Asociatia supusilor germani" s'a marit, ea cu-
prinzand astazi, fära exceptie, supusii germani
din toate cafegoriile. Amestecati asffel la un
loc, atat intelectualii cat si proletarii, colonistii
germani organizeaza serbari, tin conferinte, ru-
leaza filme de propaganda, serbeaza manila sir-
batori nationale, etc.
In afará de acesfea, Germanii dela npi se ocupa
In de-aproape si de miscarea sportivä.
Colonia germana nu are niciun local propriu in
Bucuresfi si nicio institutie : scolarii invatä la
scoala evanghelica, credinciosii merg la biserica
protestantä si catolica, iar doriforii de petreceri
la Turnferein", Liedertafel", etc. Doar propa-
ganda patrioticá si asistenta socialä se face In
localul pe care-I are inchiriat asociatia, in str.
Dumbrava Rosie. (Asociatia este condusa de d.
Theo Schennk).
COLONIA ARMEANA : 6000 MEMBRI
Activitatea celor 11 asociatiuni de Armeni.
Ziarele si revistele cari apar In limbo ar-
meana. Bisericile. Miscarea sportiva.
In intreaga Romania se afla circa 6000 Armeni,
stabiliti si organizati In colonii.
Majoritatea Armenilor din Romania sunt stabiliti
la Bucuresti. Ceilalti se aflä, In grupuri mai mutt
sau mai putin numeroase, in urmatoarele locali-
fti : Iasi, Botosani, Roman, Suceava, Tg. Ocna,
Galati, Braila, Constanta, Tulcea, Bazargic, Chi-
sinau, Ismail, Cetatea Alba si Tighina. In foate
aceste localitati se gasesc biserici armenesti,
clädite din colectele facute de colonisti. La
Bazargic, Silistra, Constanta si Galati, sunt si
scoli primare armenesti.
www.digibuc.ro
Toate coloniile armenesti din Romania au ca sef spiritual pe
arhiepiscopul Husig Zo hr a bia n, care este t seful epar-
hiei bisericii armenesti din Bucuresti. In afara de acesta, colo-
niile, cari sunt numite comunitati", sunt conduse, fiecare in
parte, de catre un presedinfe. Comunitatea din Bucuresti are
ca presedinte pe d. Grig ore Za mbag cian.
In Bucuresti functioneazá 11 asociatiuni armenesti cari au, mai
toate, filiale in provincie, astfel Asociatia muzicala Komi-
tas", care propaga, prin diferite concerts), muzica armeneascä ;
Asociatia de culfur fizic Homenitmen", care se ocupa cu
atletismul si cercetäsia Uniunea Armenilor din Româ-
nia", a carei prezidentie de onoare o detine d. Tr a n cu
I a s i, fostul ministru al muncii ; Asociatia studentitor
armeni", care cuprinde tin numar de circa 100 studenti, dela
universitatile din Romania; Asociatia culturala Raffi", care are
paste 500 membri si care se ocupé cu propaganda culturalä ;
Asociatia Hog", care se ocupg cu propaganda patriotic5 ;
Comitetul pentru ajutorarea saracilor ; Asodatia de binefacere
Crucea de caritate" care ingrijeste de colonistii bolnavi
lipsiti de mijloace ; Asociatia generalli armeanâ de bi-
nefacere", sectia Bucuresti, care este infemeiata de un mare
bogatas armean si are sectii in foata lumea ; si alte trei aso-
ciatii regionale, pentru ajutor reciproc.
Comunitatea armeana din Bucuresti are, In afara de marea bi-
seric5 din bul. Carol, o scoala, unde se invata clasele primare
si trei clase liceale.
COLONIA POLONEZA : 9000 MEMBRI
Polonezii cari formeaza coloniile din tara noasträ sunt veniti In
Romania In trei mari etape : in jurul anilor 1830 si 1863, ca
refugiati din cauza revolutiilor ; in 1890, ca specialisti la in-
treprinderile petrolifere dela noi ; si in anii de dupa razboiu.
Cei veniti In urma formeaza colonia poloneza propriu zisa.
Ceilalti au dispärut din randurile coloniei, fie adoptand ce-
tätenia romana, fie murind.
lnainte de razboiu, prin anii cari au trasat cele trei epoci,
in cari Polonezii au injghebat colonii la noi in tarä, erau, In
Bucuresti urmätoarele asociatiuni poloneze : Cercul polon",-
care avea o frumoasa biblioteca, Societatea de ajutor
mutual", care se ocupa cu operele de binefacere, Socie-
tatea Sf. Hediviga", a doamnelor si Societatea qcoalei
polone".
Toate aceste asociatiuni aveau filiale si in marile orase din
Moldova, unde coloniile poloneze erau destul de numeroase.
Dupa razboiu aceste asociatiuni nu mai existau.
Colonia polonezä injghebata prin anii 1922-23, are in momen-
tul de fata o asociatie de binefacere si o asociatie culturala,
care tine conferinte si cla lectiuni de limba polonä.
Conducatorul coloniei este d. la co b`o-w s k y, directorul corn-
paniei aeriene "Lot", filiala Bucuresti.
COLONIILE: AUSTRIACA, BULGARA, UNGARA,
ENGLEZA, TURCA, ALB ANEZA S, I RUSA
Mai sunt In tara noastra alte sapte colonii, cari desi nu sunt
constituite propriu zis, au totusi o activitafe oarecare. Ace-
stea sunt
Colonia austriacâ : formafa din 5500 membri, dinfre cari
1840 capi de famiiii, 1440 sotii si 2200 copii.
Membrii acestei colonii organizeaza numai reuniuni distractive.
De ajutorarea mutualá si de miscarea culturala nu se ocupä ;
Colonia ungará : formata din 6000 membri, dintre cari: 1670
capi de familii, 1460 solii si 2860 copii.
Colonia ungara are o scoalä, In strada Sfintii Voevozi nr. 50.
In acest local sunt organizate si manifestarile culturale si reu-
niunile distractive ale colonistilor ;
Colonia englezi formatä din 428 capi de familii, 350 sotii
si 700 copii.
Aceasta colonie are in Capitala o laiserica, situata In strada
Dimitrie Chitu, uncle se oficiaza, regulat, in fiecare Duminic5,
slujbe religioase. In afara de aceasta institutiune, mai existä in
Capitala si o scoala anglicana, in strada Negustori.
Toate reuniunile i manifestärile sportive ale coloniei engleze
din Capitalä au loc la Country Club", dela Sosea ;
Colonia bulgarâ : care este formata din circa 1100 membri
stabili si 1500-2000 flotanti.
Aceastá colonie are o scoala primarä in Bucuresti, uncle in
zilele de lucru se preda limba bulgarä, iar in zilele de särba-
toare se organizeaza serbari, festivaluri, etc.;
Apoi : colonia tura, formata din 1500 membri, colonia
albanezá, formatä din 1600 membri si colonia rusä, formati
din 2500 membri.
ALTE NATIUNI. DIFERITE
Aproape ca nu existá natiune de pe pamant, care sä nu fie
reprezentatä prin cativa indivizi, In Romania. Se poate vedea
astfel, din stafisticele ministerului muncii, c numarul sträinilor
din tara noasträ cuprinde, in afará de natiunile pomenite in
descrierea coloniilor de mai sus si circa 5000 straini, trecut la
 capifolul Diferite nationalifSti"
si cari sunf : belgieni, ame-
ricani, olandezi, japonezi, portughezi, spanioli, norvegieni,
laponi, chinezi, negri supusi americani, suedezi. danzi- Realitatea Ilustrata" in-
ghezi, luxernburghezi, egipteni, etc. 100.000 BUTOAIE DE stitue un concurs pentru
Toti acestia formeaz5, In mic bine inteles, colonii. SCRUMBII IN GREVA
Este interesant de Out c5 cea mai mica colonie din tara noa- 3.000 de fete pescari, de
alegerea celor mai buni
str5 o formeaza' chinezii. Sunt doi la num5r si se numesc : pe coasta scofianei au de- cantäreti si cantärete
primul Loo Chinfing si ce15Ialf Li De Tie n. Ambii si-au clarat grey& cerand o
schimbat numele si se cheam6 scum primul Vasile Chitu
majorare de solar, de 2 pentru pläci
penci la butoiul de scrum-
ceralalt Ion Tudose. Ambii s'au Insurat cu cafe o romanc5 bui. Mii de butoctie au ref- Alesii vor semna numai-
vo,t,-.N.
si tr5esc din confectionarea si vanzarea florilor chinezesfi de mas in asteptare. in foto- Seetv?... m angalamente im-
harfie, cu cari se decoreaz6 grafia de ¡as, una dintre portante cu casa de im-
conduciitoarele grevei primari Pan".
CETATEND NANSEN SI ROMANII... CU PASAPORT vorbeste tovaraselor ei. -40;f2-1

Sunt in Romania si circa 9000 stra'ini, cari nu au nicio natio- EALITATEA Ilustra-
nalitate i cari se bucurS fofusi de profectia noasfr5, daforita f5", revista care prin
pasaportului Nansen, pe care foafe autorit5tile compefinfe, 1, concursurile ei a reu-
sif s promoveze fofdeauna ele-
din Intreaga lume II elibereaz5, conform conventiunilor infer-
mentele finere i falentate care
nationale, fostilor refugiati polifici din Rusia si Armenia. nu aveau prilejul sä se afirme,
Acesfi str5ini nu sunt organizati In colonii, ci sunt asimflafi a instifuif un nou concurs pentru
coloniilor rusesfi si armenesfi. gäsirecl celor mai !mane voci
k fine sunf si 150 de Romani... sfrgini. Acesfia, desi sunt n5s- fonogenice, pentru a fi im-
cuti si crescuti In Romania, unde de alffel, majoritafea primate pe plâci de gramo-
din ei fon.
au rude si proprief5ti, fofusi sunf... sfräini din cauza neglijentei Profesionistii sunt exclusi de-
ler : si-au pierduf cetStenia, afunci cand au locuif In sir5in5- la acest concurs.
fate mai multi ani si n'au avuf grij5 s5 cearä frecerea lor in Participantii la concurs vor
lisfele de nationalitate, la recens5minte. rameme compilet anonimi, can-
-Kind singuri infr'o odaie unde
Acesfia, p5n5 la data cand vor Indeplini sfagiul legal penfru se va insfala microfonul. Juriul
recastigarea ceiateniei, sunt socofiti supusi str5ini i locuesc publicul vor asculta vocile re-
deci, in propria lor tars, cu pasaporf. produse prin difuzorul care va
Ion Munteanu fi instalaf pe scena salii de spec-
facol. Repefam acesf puncf foarfe
important al anonimafului. Can-

o ingrilire eticace a tenului numai cu tin sapun didatul nu va fi viizut nici

de public, nici de juriu. I se
va auzi door vocea trans-
miski prin difuzor.
de calitate! Fiecare concurent va fi anun-
tat printeux pseudonim, sub
care se va Inscrie la concurs. In
acest mod, fiecare persoanä care
Oriceitei atentiune ati da Ingriji- are voce are prilejul s5 si-o ve-
rei tenului, rezultatul va fl nul, rifice si eventual s5 si-o valori-
fice, fär5 sá i se cunoasc5 nu-
dace] yeti Intrebuinta un seipun mele si far5 a fi v5zuf5.
de calitate inferioara. Un söpun Castigatorii concursului
vor semna imediat un
prost înseamnö un pericol per- contract de anga¡ament
manent pentru tenul Dvoastrá. cu casa de piaci Pan",
si vor imprima melo-
Orice Ingrijire eficace a frumu- dii pe placile Pan" si
setii, presupune utilizarea unui Lifa". De asemeni casfi-
gatorii vor canta la pos.
söpun de calitate. SöpunuI tul de radiodifuziune.
ELIDA LILAS GRAND LUXE, Concursul va avea loc la finele
lunei Noembrie, si in fata unui
extrem de fin, cu un parfum juriu pe care-I vom anunta la
timp.
imbátátor, cu o spumá di- Cei cari doresc s5 parficipe la
zolveind orice urma de mur- concurs sunt rugafi s5 ne tri-
mit5, completat, iDulefinul de
clárie, e o adeváratá bine- mai jos.

cuvántare chiar pentru pielea

cea mai sensibilá.
BULET1N DE INSCRIERE
la concursul de canfa'reti
pentru práci al revisfei
////0.
Realitafea Ilusfraf5"

Pseudonimul

Concurentii nu trebue sá
M11,70 D/PA indice in buletinul de mai
sus, decât pseudonimul pe
care si-1 aleg pentru parti-
ciparea la concurs.
LILAS GRAND LUXE Numele, pronumele si
adresa nu trebuesc menti-
onate, pentru a se respecta
astf el anonimatul.

www.digibuc.ro
 1
01(0
D E trei luni incoace ochii omenirii intregi
sunt atintiti zilnic asupra Spaniei, deve-
nita teatrul unui razboiu pustiitor. Cine
asezat Balcicul nestru,
(
sunf, In Miniatura, cele doua dealuri pe cari
Totusi, contrastul cel mai izbitor, Infatisat de
priveste harta geografica a acestei tiri cu o Spania, il gasim intre bogStia solului i acti-
suprafata aproape de dou5 ori mai intinsa vitatea ei comercia15.
Subsolul spaniol abund5 in minerale impor-
decal. Romania capata numaidecSt convingerea
ca Spania frebue sa fie tare contrastelor. Si nu se tante zacaminte de carbune si de fer, In
Inseala causi de putin. In adevär, alaturi de regiuni linutul Oviedo si in Asturii ; dar nu sunt
cari sunt cele mai ploioase din Europa, se intalnesc rm.! putin insemnate acelea tot de fer, din
tinuturile cele mai secetoase de pe continentul nostru, uncle
agricultorii trebue s5 recurgä la sistemul irigatiilor artificiale,
daca vor sa smulg5 parnantului douS-frei luni de rod; aproape ca
si cum ar fi in Sahara. Si iatä aráturi de livezi inflorite, zone
imense de paemant Intelenit, bune de populat numai cu turme de
oi si de vife. Cum ni se Infätiseaza, de exemplu, provincia
mandra a Castiliei? Pe catO vreme Vechea Casfilie e numita, pe
bun merit, granarul Spaniei", Noua Castilie e o pustietate, din-
tre cele mai jalnice.
DIN SURPRIZA IN SURPR1ZA

Nu mai putin izbitor e contrasful ciirnei. In interiorul tarii, aduri

ucigStoare, In timpul verii, si geruri nOprasnice iarna, ceea ce a
facut ca la Madrid locuitorii s spun5 ca au trei luni de Lorna'
nous de iad" ; In schimb, de-a-lungul coastei, clima e, in gene-
ral, dulce; am zis, in general, fiindc6 pe litoralul dinspre
ea e aproape african5.
Fluvii lungi, ca Ebrul, care strObate o distanta de peste 1700
kilometri, sunt sarace in apS si in prea putine locuri navigabile,
pe cand altele, dimpotrivS, mai mici ;n
intindere, cum e Guadalquivirul (600
km.), prin abundenta apelor, provoaca
adeseori inundatii catastrofale.
Numeroase sunt apoi lacurile, InsO nici provinciile Santander, Bilbao, Almeria,
unul cu apa dulce : toate sunt sOrate, Malaga si Murcia (1.970.000 tone In 1935).
astfel ca", vara, pe timp de secefa, de- In Sierra Morena e plumb ; in provincia
vin tot atatea deserfuri de sare. Huelva, cupru; In Almaden, mercur; In
Poate citiforul îi ínchipue c lantul tarile basce zinc. Sa nu se creadà Insa
e vorba de zOcaminte modeste, de-
acela muntos, numit Sierra Nevada" ar
fi acoperit cu iipada (in spaniolepe oarece Spania ocupa locul al doilea,
nevada" Inseamna chiar neaua" si printre tOrile europene, producátoare de
apoi are cele mai ;flake piscuri din In- plumb si de mercur.
treaga Spanie : 3491 m.) ; ei bine, fai- Aceasta nu-i Inc5 totul ; exista din abun-
moasa Sierra" îi datoreste numele nu denti si alte minerale ca : pirifa, cosi-
zpezilor cari nu se abet asupra ei torul, pucioasa, fosfati, etc. Renumite
cu anii ci stancilor, de culoare alb5- sunt apoi zacamintele de potasiu, din
argintie, din cari e alcOtuita, asa cum Cardona si Soria.

Poezia spaniolä din timpurile Convoiuri

cari pleacá la o serbare lâng4 Madrid.

No. 511
I Pag. I'

www.digibuc.ro
 e slabs. Apoi, nici in-
dustriile n'au acea des-
voltare potrivita, la care
ne-am astepfa, fatä cu
atata belsug de resurse
disponibile. Starea a-
ceasta de lucruri indrep-
tateste pe orice strain
sa cread c Spaniolii
sunt un popor care
tine cu tot dinadinsul
sa fie särac.
NOUL BABILON
Populatia Spaniei se ri-
dica astazi la 24 mili-
oane de suflete.
Toti sunt spanioli, insa
nu foti vorbesc spa-
nioleste. In provinciile
basce, yeti auzi o limba

Situatia fronturilor, la data tipiririi re-
vistei.
In acelasi timp, produsele agricole, pe cat de
abundente, pe atat sunt de variate.
UN POPOR CARE VREA SA FIE SARAC
De !a un capat la alful, Galicia e o nesfarsitá
lunca inverzita cu castani, nuci si stejari ; tot
acolo sunt ceie mai manoase holde de grau,
porumb, orz si cánepa. Valencia, Murcia si Elche
sunt un ogor imens, al carui pamánt rodeste de
frei ori pe an. Andaluzia, la randu-i, prieste cul-
turilor tropicale, ca: bumbacul, frestia de zahar,
curmalul. Daca in productia undelemnului, Spania
se afla in fruntea tuturor tárilor din lume, me-
ritul este tot al Andaluziei, care furnizeaza sto-
cul cel mai mare. Pe de alta parte, Catalonia
a facut ca Spania s ocupe locul al treilea, dupä
Franta si Italia, In productia vinicola moncliala.
Zonele uscate priesc culturii rogozului (spar!)
care astazi se mai Intrebuinteaza si in fabricarea
hartiei, pe cand, pana ieri se stia ca el serveste
numai la confectionarea rogojinelor, franghillor,
tesaturilor si incaltamintei taranesti.
Desi alit de munfoasa, Spania e tara cea mai
lipsita de paduri din Europa; in schimb, are cran-
guri, unde se desvolta o specie de stejar, care
o face sa ocupe primul loc in productia mondi--
alä de plutä.
Hind bogata in pasuni, cresterea vifelor gaseste
acolo conditiuni desful de prielnice si, insfarsit,
datorita fapfului c e Inconjurata de mare, pe sapfe
opfirni din conturul ei, pescuitul e in floare.
Precum se vede, Spania e o tari cu totul attfel
deaf sarac5 si totusi activitatea ei comerciala
lti saptintarcli
910 fup ele de taur i. luna
trecutis, Juanita Cruz, o fe-
meetoreador, a orgonizat
o lupta de tauri in Madrid, aceste 24 milioane de locuitori, desi toti spa-
in folosul fondului de reizboiu,
nioli, unii tin sa sa declare fii ai Casfiliei, altii
ai Murciei si asa mai deparfe. i iari nu-i
nicio mirare c ei contrasfeaza nu numai in
caracter, ci si in cuget si chiar In interese. In
schimb sunt de acord in privinta timpului...
mesei ; numai c acela dela pranz are loc la
orele 14, iar cina de sears intre 22-221/2.
Apoi, mai e ceva: futunui, de exemplu, e foarte
ieffin, dar figri fäcute nu prea se vand, In debite.
Afunci fumaforilor nu le rarnane decal' sa fa-
brice singuri, sau sa cumpere produse &Sine,
cari le golesc buzunarele. Monedele de argint
sau de aramä sunt mari si grele (duro care
valoreaza 5 peseta, e o adevaratá roatä de
car), pe cand cea mai mica hártie-monedä e
de 25 peseta.
care seamana cu spaniola, tot eat de putin
ca si cu limba... rues, dar fapt si mai curios
este acela ca limba bascilor e &tat de variata
incat nu se gasesc doua regiuni care s'o vor-
beasca in acelasi fel. In Catalonia, in provincia
Valenciei si in insuiele Baleare se vorbesfe
idiomul catalan, o limba diferitä de spaniola
propriu zisa, cum e a noastra, cum e ifaliana
sau porfugheza. De aceea, nu-i de mirare ca

Viata era veselá altidatä

in Madrid.

Caracferul Spaniolului e un
amalgam de contrasfe : sunt
oameni curajosi, dar curajul
lor e adesea Insotif de fana-
fism si de setea apriga a
razbunarii.
Pricina ar frebui s'o caufam
in faptul c acolo cultura n'a
fosf raspandita niciodatä in
deajuns, ca sa poatä inalousi
In adancul sufletelor, instinc-
tele atavice.
astazi se gasesc in Spania
multi analfabeti, iar supers-
r
4iile tin loc de frunte.
Tara a contrastelor : nici nu
ear putea sintetiza mai bine
decat asa, Spania, featrul ce-
!di mai crancen razboiu civil
3e care I-a vazuf ornenirea...

L , sfirtiful tuael Mai, in G. R.

to nta s'a war r
obarrt , cu maita nsu
serbai;ea primivetii. Nu visa nimeei
teLerântenat rilzboiv de art.

www.digibuc.ro
 Cladiri din Alcasar, t thord
bombardamentelui,

UPTELE cari se dau in acest moment in Spania, intre locuitorii aceleiasi fail, au fost
exploatate in cea mai mare parte a presei din restul lumii, pentru sastinerea propriilor
pareri politice. Faptul sigur, si indiferent de rezultatul final al r5zboiului cMI, e ca
origina lui e de natura social5 si rezultatul lui, de-asemenea, nu poate fi decat tot de natura
sociala. Amestecul mai muff sau mai putin deghizat, mai mult sau mai putin ideologic si material,
al unora din statele Europei, dominate si ele de o specials frenezie polifica, nu va putea schimba
nimic din elementele esentiale ale tragediei Spaniole. Si legendele cari s'au tesut in jurul raz-
boiului fratricid sunt cu atat mai vinovate, cu cat oricine cunoaste, oricat de putin inf5tisarea,
geografica a Spaniei si omogenitatea perfecta a populatiei de origina acestei unifati ne vom
ocupa mai jos Isi poate da seama numaidecat care e adevarul adevarat : In Spania n'au fost
nici .,instigatori" autohtoni sau str5ini n'au fost nici instigati". Revolta Impotriva dic-
taturei lui P r im o de Rivera si a regelui s5u Alfons al 13-1 e a a fost atat de natural5
pe ca este de explicabila contra-revolutia generalului Franc o, reprezentantul vechilor forte.
Ce va iesi din aceasta alternantä, se va vedea iar amestecul fatis sau ascuns al unor puteri
straine, de o parte sau de alta a baricadei spaniole, va contribui ntimai la o victorie tern-
porara daca invingatorul (generalul Franco sau guvernul legal) nu vor tinea seama de rea-
lit5tile specifice ale Spaniei.
Caci in fond poporul spaniol e unul dintre cele mai unitare popoare din lume.
Primii locuitori, de care se ocupa mai mult antropologia, sunt numiti iberici dupa numele pe-
ninsulei iar scheletele lor nu se deosebesc prea mult de ale locuitorilor din aceeasi vreme
pre-istorica, din Franta, Germania si Anglia. Pe acest prim-fond uman s'a asezat apoi un strat
celtic, care-a r5mas pan5'n zilele noastre ca o insula, dar complet inglobata natiunii. Se vor-
beste adesea de bascii spanioli, din muntii Pirinei, dar tot astfel se vorbeste de gallii mari
din Anglia si de bretonii din Franta, de-asemenea de origina celtica. Proportia numerics a
prirnilor locuitori din peninsula iberica nu se mai poate stabili si nici nu se poate cunoaste pro-
portia lor, in actuala compozitie a natiei spaniole, care-a primit in sänul ei, in ultimii doua mii
de ani, valuri-valuri de sange nou.
litoria ii.e arati si azi locurile ocupate de Fenicieni, primii colonizatori comerciali, asezati frI3i

Post de ortilerie k Toledo.

7,27

Intr'o casä distrusä, un soldat rebel trage impotriva ultiznilor apärätori

ai Irunului. La picioarele sale, un camarad ucis.
f.
mult la tärmul mrii, unde aveau magazine de desfacere a märfurilor. In urma
Fenicienilor au venit negustorii si colonistii greci, cartaginezi i in locul acestora
tolerändu-i intr`o mäsurä pe care n'o mai putem stabili Romanii. Dominatia
romani a läsat urme adânci in Spania, incât ele pot fi descoperite si azi, in uncle
monumente arhifecturale, in directia drumurilor si in unele fizionomii umane, ca-
racteristic romane.
In epoca nävälirii barbarilor, s'au rosfogolit poste peninsula iberica valurile suabi-

www.digibuc.ro

Sub amenintarea puVilor §i revolve-
relor, un grup de prizonieri coboará
valea Somosierra.
un catolicism activ, violent uneori pSnä la
-cruzime, excluzând orice element care nu
1
accepta contopirea, in marea masa a popu-
latiei -catolice.
Nu toatä Spania prezint5 insá isvoare de bo-
gStie naturals, ca Andaluzia bunSoarS, soco-
tits paradis. Peninsula iberica e un podis, cal-
caros, cam de 700 m. înlfme tSiat transver-
sal de câteva fluviL BogStiile au venit mult5
vreme din coloniile imense, de peste Ocean
dup5 aceea, adicS dup5 pierderea coloniilor,
din aurul acumulat. Cand aurul a emigrat si
el, n'au mai r5mas nobililor' conchistadori
deal- mosiile, mai mult sau mai putin sterpe,
ale patriei.

vizigotilor vandalilor (dela acestia se trage nu-

mele m5noasei provincii Andaluzia) din care o bunA
parte a r5mas locului, aclimatiz5ndu-se, topindu-se in sa-
nul populatiei mai vechi.
0 inrSurire tot &rat de viguroas5, ca si a Romanilor
iar 7n unele privinte si mai trainic5 au avut asupra
formatiei poporului spaniol, Arabii, cari au cucerit si do-
minat peninsula iberic5, mai mult de cinci veacuri. Abia
veacul al 15-lea au putut fi alungati, de Fer dinand
Cat olicu I nu ins5 si urmele arlistice arabe, dela
Cordoba, Sevilla, Alhambra si nici unele tr5s5turi fe-
fei i unele moravuri, care-au devenit si ele spaniole.

Pe frontal din San-Sebastian, o

mitralierii semrà oamenii din WI,
care sunt tot Spanioli, poate rude
icir, ale cetöt'c'ere ataci.

Locuitorii din Irun, inapoiati dup5 luptele care eau desfáprat in ora§, nu mai
gisesc decát ruine i cenu§e.

In afar5 de mid deosebiri de limb5, nimic Dup5 veacuri de impilare, t5ranul spaniol, c5-
nu desparte pe Spanioli de Portughezi ruia i s'a ad5ogat prolefariatul modern indus-
vecinii cari detin coasfa Atlanticului. Pfin5 trial, au cerut puterea polific, spre a-si 1m-
la alungarea Arabilor, formatia etnic5 si is- bun5f5ti starea economica. Toate r5sturn5rile
toria au fost aceleasi. Independenta Portu- de regim politic, din veacul trecut, In Spania
galiei mentinutá p5n5'n zi-
lele noastre este o conse-
cinta politici nu etnicá, pre- $i tofu0 viata frebuie si-si ur-
m o consecintá politic5 a meze cursul... Muncitorii agri-
coli in fota unei rnori, salutô
fost unirea cnlorialfe provincii rupele in marA.
iberice, sub aceeasi coroaná:
Aragon11, Asturiile, Catalonia,
Andaluzia, etc., pe care z5-
zanille polifice Incearc5 si azi
s5 le desfac5.
Unui asemenea amalgam de
popor, p5m5ntul si soarele
Spaniei i-au oferit conditii pri-
elnice de contopire, la care
a contribuit in m5sur5 urias5

n'au avut in fond alt5 pricin5 decaf a-

ceast5 incercare, de-a imp5ca spiritul
cuceritor al nobililor spanioli, aliatii m5-
n5stirilor bogate, cu mizeria unei imense
pop ulatii.
Aproape dou5zeci de milioane de lo-
cuitori sunt azi inc5erati in peninsula
iberica, penfru a statornici un echilibru
social.
Consecintele rázboiului civil se pot pre-
vedea de pe acum, chiar daca ar inter-
veni pe fat5 puteri str5ine : Dac5 va bi-
rui guvernul legal, el va trebui s5-si a-
lieze forte bisericii si a armatei ; dac5
vor birui rebelii, ei vor trebui s5 asigure
muncitorului agricol proprietatea unui
petec de p5m5nt, muncitorului industrial
conditii *Lie munc5 si salarizare mo-
derne. A.

www.digibuc.ro
Ailpfeimésa
Teatrul Comoedia: ,Absente nemotivate", comedie in trei acte, 6 tablouri de Bekeffi i A. Stella;
Prelucrare de Tudor flu§atescu §i Sid Alexandrescu
Reconfortant i emotiv, cii accente de
inviorator optimism, este specteco- Actul IV din ,.0mul si mas-
lul pe care ni I-a prexentat acum ca- ca". D-ra Lily Carandino
teva zile, Teatrul Comoedia. Trei ore de d. George Vracca.
viatS adeväraNi, de avant fineresc
de induiosäri filtrate prin site celei
mai ingenue sensibilitäti, trei ore care
trezesc in sufl tul nostru, al tuturora, tr
frumoase si inegalabile amintiri din vre-
mea adolescentei, cu dorurile ei de
evadare si de visäri, cu revenirile pli-
ne de vitalitate, sustinute de energia
inconstientä de multe ori a celor 18
primiveri dinapoia noasträ.
De-a-lungul celor 6 tablouri ale come-
diei, sunt, unul dui:4 altul, momente
smulse din viata adev5rata si redate
de pe scenä inteo noti de 1Sudabil5
originalitate. Humorul i duiosia se
a.... ow woe saw lam es ismo wo imbin5 eta de perfect la aceastä
Ultimul act dirt Omni si masca : d-ra Leis piesä incät spectatorul p5streazg, multe
Carandino. d G eorge Tracca. d-ra Elvira Godeanu. ore dupä läsarea cortinei, o caldi des-
d-na Neap' Alexandra. d. G. Baldovin, d. V. 'Ware in suflet.
Pe Susy Jae gera interpretat-o d-ra
La z ee stn. etc.
Leny Caler. care a intrebuintat toafa
Actul HI din Ornul game variatelor d-sale resurse de co-
medie precum i minunata sensibilitate
a sufletului säu avSnfist, pentru a ne reda
pe eroinS asa cum au gSnclit-o autorii,
ase cum ne-am fi inchipuit-o noi in
viatS. Partener i-a fost dl. Constan-
tin Lungeone care s'a consacrat prin
interpretarea d-saleretinutS de o rari
distinctie drept un ideal iune-prIm.
0 excelentä aparitie a avut d-re Nora
Piacentini in rolul unei colege de
scoalà a lui Susy. D. Ion Morton a
compus un admirabil tip de profesor
bStran. D. G. Timica a reusit din nou
sS umple scene inteun rol de cateve
vorbe. Foarte bun tipul de student ti-
mid si indr5gostit al d-lui Finti. Valo-
roase deasemeni contributiile d-nelor
Sylvia Fulda. Aura Fotino. Beate Actul II din Omul l masca". Lordul George Hell
Fredanov. si a d-lor V. Bonet& Jules (d. George Vracce) i invitatii sal asista la specta-
Cazaban. etc. cola( in aer liber a lui Garble Id. Victor Antonescu).
Absente nemotivate" este un succes Fotografii Cosmophor.
cert pentru Teatrul Comoedia.

Teatrul National: Omul si masca" cinci acte si un prolog dupä Marlowe In cadrul unor grandioase spectacole de
Iubirea infrumuseteaza atat fizi- Radio-Cabaret care vor avea loc cu ince-
ceste cat si suflefestea. De aci por-
neste tema poemului lui Marlowe, pre-
zentat pe scene Teatrului National.
pere de Duminici 8 Noembrie la Teatrul
D. Soare Z. Soare a realizat de mi-
nune pe scene Nationalului atmosfera
Alhambra Excelsior", REALITATEA
inSItStoare a poemului lui Marlowe,
plimbändu-ne din castelele somptuoase ILUSTRATA oferi un strilucit prilej de
de lorzi in mijlocul naturii romantice.
In rolul lordului George Hell, dl. Geor. afirmare tinerelor talente necunoscute.
ge Vracca a realizat o impresionantä
creatie. Trecerea d-sale dela brutali- Cu incepere de Dumhdca 8 Noembrie, va avea lac in
fate din primele doua ante la puritatea
sufleteasci din celelalte, a fost magis-
eleganta saki a teatrului Alhambra Excelsior", o serie
tralä. Impresionant in clipele de revolts, de grandioase spectacee dé radio-cabaret.
cuceritor in scenele romantice de idilL Aceste spectacole vor alma loc din done', in donii Du-
sguduitor in finalul acela stropit cu minici, la orele 10.30 a. m. si vor cuprinde in programul
lacrimi cand i se pärea cä tot ce lor cele mai senzationale numere de humor, melodie si
clSdise se prSbuseste, d. George
Vracca a jucat tot timpul in mare
dons, interpretate de marile vedete ale teatrelor bucu-
maestru. 11 felicitám. Partenerä intru restene.
ente nemafiv dragoste i-a fost d-ra Lily Carandino. Astfel, la primal spectacol de Duminic5 8 Noembrie.
d-na Aura Fotino, d. ion ortun o ingenuS de o rarä sensibilitate su- gásinI pe afis numele d-lui NICUIOR CONSTANTINESCU,
Caler, d. C. Lungeanu, d.
arrti.
fleteascii.
In rolul Signorei Gambogi. prima iu- care va tine o interesantii causerie cm subiectul Ele-
bits a lordului Hell, d-ra Elvira Go- mentele iinere in teatru.' pe al d-lui ION YASILESCU,
Clasa VIII-a i diriginta el. deanu a impresionat din nou prin mag- care va dirija un formidabil concert de jazz executat
(Scni ein .4.tbsente nemoti- nifica-i aparitie pe scenä si prin dis- de celebra orhestrii Alhambra Melody's, pe cântàretii
vate". tinctia cu care a trecut prin cele mai
difiiIe momente ale rolului. Trebue C. LUNGEANU si P1U M1RONESCU. cari vor lansa ul-
mentionati din restul ansamblului d-nii timele slagäre, pe excelenta MARGARETA MARIAN, care
N. Böltateanu. N. Uremia, V. Art- va dansa abilturi de OLEG DANOVSKY, pe comicul H. NI-
tonescu. O. Bradéscu, V. Lazarescu. COLAIDE i o serie intreagii de alte numere humoristice.
G. Baldowin. N. Dumitrits. A. Ma- dansante si muzicale, care vor fi anuntate la timp.
rius si d-nele Notata Alexandra,
Kitty Gheorghiu ji Elena Cruceanu. Clou-ul acestor spectacole, va constitui faptul
De asemeni d-nii A. Critic* i Stroe c5 Alealitafea IlustratEe' va prHejui afirmarea
Atanasiu, avántati interpreti ai lui
Mercur si Amor. tinerelor elemente. Oricine se crede inzestrat
RecomandSm iubitorilor de frumos
Omul si masce".
penfru teatra se poate produce in cadrul a-
ION GOLEA cestor spectacole de radio-cabaret. Cei cari
vor fi qäsii buni, vor semna angajamente cu
Oblineti bilete la teatrele si teatrele din Capital5.
cinematografele din Bucure0 cu
preturi reduse, dac5 v5 prezen- Tinerii, cari doresc silt se produca la specia-
tati cu 6onul cfn suplimentul colul din 8 Noembrie, pot lua orice informati-
DE TOATE PENTRU uni la redactia revistei Realitatea Hustratii",
pag. 21, la Agentia ASTRA"
Pasagiul Imobiliara Str. C. Mille 5-9.
No 511
R. I. Pag. 20
www.digibuc.ro
 O nouti pale:He lansatii de o mare cosia pariziona. E con-
fectionotii din f utru negru, cu o pan(' de strut .corail d'Erik".
MODA se ail:5 la o nous ras-
pântie si in efervescenta rea-
lizärilor se inundä cu linii si
culori de carnaval.
Ce-i de fScut ? Sä mai asteptSm,
sau sS 15sSm joc liber intuitiei (c5ci
nu de geaba surrtem femei) i s5
alegem din recentele sugestii, ce-
,Apolio" Galati' de matase
neagra cm voaleta garnisitä cu
jenilie.
Prhna palarie de incoronare"
s'a pus in vanzare in marile ma-
gazine de moda din Anglia.
ea ce promite sS fie permanent ?
P5l5riile pe care le d5m aci sun+
o adevärat5 orgie de extravaganta.
Forma de feutru negru cu mSnun-
chiul de pene de strut cenusii in
creviet, pare o casci de vechiu raz-
boinic. tar acum, cand Kemal Pasa a
interzis in cuprinsul tärii sale, portul
fesului, o cascä parizianS se inceard
a-i lansa, sub forma unei ale numite
calote" de matase neagrS, peste care
se poart5 o voalet5 cu pas-
tile de jenilie.
Londra care asteapt5 cu in-
frigurare Incoronarea t5n5-
rului s5u monarh, a salutat
deurhäzi cu bucurie acest su-
gestiv model confectionat
dintr'o catifea de matase
de culoarea safirului si a-
v5nd forma unei coroane cu
cinci colturi.
,
IA VULTURR IA MARE
DJ PESTER IN GMARE
0 PALARIE CARE POATE FI PUR-
TATA LA ORICE ORA
Feutre negru in forma scotiana.
,Santiago" Feutru negru
amintind sombrero - mile"
mezicane.
www.digibuc.ro
 bee 2f 0!. Templul Sf. Shiva (zeul Gangelui) si o
AMA
parte din crematoriul dela Senores.

__Zn111111111111IIIIIIIMIX
,mimarms=lammerair__Miii
Rosifa Forbes descrie1 in articolul de fat& cludata ceremonie Anti( acesta, serviciul local al cäilor ferate si-a trafat surplusul de calätori, al
care are loc1 la fiecare doisprezece ani. ciind numeroase cSror num5r se ridic5 la peste un milion, ca pe o mare excursie scolSreasc5.
hoarde de hindusi (multi dinfre ei in ulfimul grad de mur- A construit imense platforme temporare i pe ling5 vagoanele de tren a pus
darie plini de riiie li bolnavi) se scalda in apa Gangelui. in circulatie divizii intregi de aufobuse speciale. Femeile, cu fetele acoperife de
din care si beau. spre a se curäti de picot*. vSluri, gSsiau bilete la niste ghisee special create pentru ele i, in afará de
Calcutta, 25 Sept. aceasta, s'au amenajat ingenioase indicafoare penfru analfabeti. Pe biletele de
tren, locurile de desfinatie s'au marcaf prin obiecte familiare, cum ar fi o loco-
O imensä muitime de hindusi fanatici, veniti din foate colturile lndiei` motiv5, un vapor, o pompa de api, sau o ceasc5 de ceaiu i fiecare dintre
aceste simboluri a fost reprodus, in proportii uriase deasupra cafe unui tare.
s'a adunat anul acesta pe tärmurile Gangelui, Iâng5 Alla ha b a d'
spre a pefrece o lun5 de post si rugSciuni pentru curStirea Astfel, pasagerii cariji luaserS bilet pentru o statiune marcata printeun taur,
flefului de p5cate. A fast trebuiau s5 se adune in ingr5ditura deasupra c5reia
una dintre acele uriase ma- se ridica acelaSi simbol. Aci asteptau pSn'S le sosia
nifest5ri de bigofism, su- .-107*,011
trenul pentru destinatia lor. Posturi de control, prev5-
perstitie si totalä igno- zufe cu telefoane si reflectoare puternice se ridicau
rant5 a higienei, Ardh deasupra fiecSrui pare. Din aceste columbare, oamenii
Kumbh Mela care s'ar politiei supraveghiau si dirijau o armatä de oameni,
putea traduce prin BSI- aproape goi.
ciul religios". Se tine in Sandhusii, veniti cu miile, parte in trenuri, sau auto-
punctul unde Jumna se 44r--
uneste cu Gangel e, la
data care inseamn5 jum5-
fate din r5stimpul ramas
pânS la särbStoarea, cu mult
mai importantS, Kumbh
Mela", care se celebreami
la doisprezece api odatä.
De obiceiu, regiunea a-
ceasta este pusfie, dar la
, -
epoca serbärilor mal sus ,

pomenite, se transformS
inteo ingrâmädire de por-
turi, colibe de päpuris si diferite alfe tipuri arhaice de Crematoriul din Bena-
adiposturi temporare. res, la Virmul Gan-
gelui.
Perioada aceasta inseamnS un sir de zile mari pentru
oamenii sfinti", cari orica de särkScios si de Se socoteste cam la
umil ar trSi in restul anului, cersindu-si hrana, de pe 4.000.000, numeirul pe-
unde pot, in timpul lui Ardh Mela devin personagii lerinilor care sosesc
de mare importantS. din toate peirfile In-
diei, la Allahabad
Unii c5l5resc pe elefanti, in fruntea procesiunilor de pentru sarbatoarea
credinciosi, pe cari-i conduc prin desert, la fluviu, flu- Kumbh-Mela.
furSnd in vânt cafe un steag, cu bogate 6roderii de fir.
Altii s'au spSnzurat cu capul in jos si picioarele legate de un tripied din
lemn de bambus, rämSnSnd in aceast5 pozitie, ucigStoare pentru orice alt
individ, f5r5 pregStire, tot timpul cSt dureazä serb5rile religioase, spre a
face dovada puterii pe care spiriful lor o are asupra trupului.
Rosita Forbes a publicat o descriere grafic5 asupra acestui ciudat spec-
tacol. Celebra exploratoare care-a cufreerat Asia si Africa, a obtinut dela
guvernul indian permisiunea de-a asista la acesfe serb5ri un privilegiu ra-
reori acordat Europenilor sau Americanilor.
Majoritatea pelerinilor" spune ea, sunt atSt de lipsiti de orice culturS, Inca
cSlätoresc asemeni unor colete, f5r5 s5 stie altceva deca cS, inteo sears
cu Luna plinS, vor ajunge in tinuturile nisipurilor sfinfe, acate de mii de
sadhusi, si c5 se vor aduna la confluenta celor dauS rSuri, unul albastru, iar
cel5lalt de-un verde turbure.
S5r6atorile Allah a ba d Mela dureaz5 o lunS, in care timp vastele intin-
deri nisipoase, de pe malurile Gangelui si ale Jumnei, devin ulitele unei ui-
mitoare cetáti, improvizate.
CSile ferate din Estul Indiei trebue s5 facs fat5 delicatei probleme de-a
transporta sute de mii de pelerini, nu in vagoane obisnuite de turisti, ci
in asa numite Lakh-uri", cu mult mai inc5p5toare. Acest serviciu trebue
sá mai tie seama si de faptul c'S majoritatea pelerinilor n'au idee in ce di-
rectie s'o ia si nici ce freloue s5 fees, in momentul cánd datoritS norocului,
sau sistemului de comunicatii bine administrat, se pomenesc insfSrsit la des-
tinatie.
.
i R.
www.digibuc.ro
 lera, ce-si are evident inceputul In cafe una dintre aceste mari intru-
fillgiiCiiirlea de dimineatii a unui press', niri religioase.
hindus. Iii fata unei statui a lui Bud- D-rul Felix d'H ere!! e, cunoscutul savant de renume mondial, ne d5
dha, usezatei pe tärmul Gauge lui.
o interesant5 explicatie in acest sens. Acum câtiva ani, d5nsul a des-
coperit c5 unele bacterii infectioase, In special acelea c5rora li se da-
toreste holera, desvolt5 In ele insile un virus, care distruge germenii
de aceeasi natur5, atunci când vine in contact cu ei. Savantul a denu-
mit acest virus bacteriofag", adic5, distrug5tor de germeni.
In cursul unei epidemii de holer5 isbucnite cu prilejul unui astfel de
pelerinaj, el a luat ap5 din Gange si a introdus in ea. baccili de holer5.
Germenii fur5 distrusi in câteva minute, iar la analiz5 se constata c5
apa era absolut inofensiva.
De aci, el trase concluzia c5 bacteriile aruncate in fluviu, prin 15turi,
produc necontenit imense colonii de infinitesimali bacteriofagi" cari
purifica apa, devorând tocmai germenii cari i-au produs. Deci, o epi-
demie se produce numai atunci când se vars5 In fluviu o cantitate
de bacterii mai mare decât aceea pe care o pot distruge fagii"'
ceea ce se intâmpl5 cu ocazia acestor bälciuri religioase, dela A I I a-
ha ba d, Ben a r es si alte localit5ti, situate de-a-lungul Gangelui.
Pr a y a g"-ul sau 651ciul dela Allahabad are o insemn5tate specia15,
pentruc5 In acest loc si-a f5cut divinul Brahma, sacrificiile.
Mitologia hindus5", ne spune explorafoarea, atribue origina bálciului
dela Allahabad unei certe intre zei (Dev a) si demoni (Da na va )
asupra secretului, reinvierii mortilor. Amfora, cuprinzand elixirul vietii,
vesnice, se afla pe fundul m5rii Kshirod a. J a yant a, fiul lui In dra
regele zeilor, 1u5 vasul, dar vreme de dou5sprezece zile si dou5sprezece nopti
fu urm5rit de oaste de demoni, cari puser5 la un moment clef m5na
pe elixir. intre ei se isc5 ins5 imediat o ceart i pretiosul vas cku,
sp5rgându-se. Locurile udate de fluidul nemurirei au limas sfinte.

1...
efff
" 44P ,1), ..f'
.1.1 - ;
, )r,..

i 4;1,1
4.

;1
I.
buse i parte, mai curagiosi
cei pe jos, au renuntat la
vestminte, pe care le considera inutile si stânjenitoare, ne mai
p5strand decal- o fasie de pânz5, In jurul salelor. Acestia sunt
adev5ratii tigani ai lurnii, c5ci n'au simtul propriet5tii si tr5iesc
de azi pe m5ine. Dac54 intrebi de nume, sunt in stare s5-ti r5s-
pund5 c5 I-au uitat. La ce bun s5-si mai incarce memoria cu un nume si o
identitate, daca hoin5resc liberi, ca lumina sau ca aerul, intre templu si
târg, hránindu-se cu ceea ce cap5t5 dela credinciosi, dormind pe sub cafe un Mii de pelerini fac
pod la tropice, sau In câte o pester5 in Muntii Himalaiei, f5r5 s5 le pese in Gauge, fl timpul
baoarei religioase
de frig, sau de c5Idur5, insufletiti de o religie, ce-I unific5 pe orn cu Dum- Kembh-Mela.
nezeu.
Inteo sear5, am coborit pe tärmul Gangelui, sore a-i vedea. St5teau in Aceste puncte sunt: Allahabad, Hardwar, Gjain si Nasik, unde
jurul unor focuri, alimentate de gunoaie. Aerul era inc5rcat de fum si de loc regulat marile bâlciuri religioase, cunoscute sub numele de Ardh Kumbh
un miros greu, care m5 inec5 Mela.
umplu ochii de lacrimi. Deodat5, in ta-
b5r5, se ridic5 un cor, inton5nd un cântec monoton, pe care-I cadentau, lo- Nowel
vind niste lemne unele de altele.
Când imnul 1u5 sf5rsit, m5 pomenii inconjurat5 de un grup de indivizi des-
puiati, dar veseli. Veniser5 din locuri ale c5ror numiri mi-erau cu totul necu-
pA..L. ER 11 LAFAYETTE
noscute si nu stiau inc5, Incotro aveau si-i poarte pasii. IN STITUT DEtaiNFRUMU:EIARE
Un b5trânel, cu mutr5 de ghidus, mi se adres5 : Nu vezi cum iv robesc
toate aceste lucruri, de care ai nevoie ? Noi suntem liberi, pentrucá nu ne
Massage du vzsage
trebue dec5t aer si uneori apa." 7, des mains
Mitologia hindus5 spune c5 zeita Ganga s'a pref5cut, cándva, intr'un fluviu
du buste
care este Gangeie, dar la inceput apele sale au udat doar regiunile ceresti. nettoyage & masque
Mai târziu s'a furat calul sacru al unui rege legendar i când fiii acestuia
incercar5 s5-1 regäseasc5, s5p5nd niste funeluri adânci in p5m5nt, furs nimi- Sdonul de inf rumuserare
sub conduarea Doamnei
cif de foc. Atunci, zeii, pentru a-i scoate din neantul uifrli, permiser5 Gan- OLIVIA APTOvia
gelui s5 coboare din munti la vale si când apele sale udar5 cenusa celor
trei viteji, sufletele lor se ridicar5 la cer. Dupa aceea, zeii hot5r1r5 ca Gan- Dip fomar'ci de Acadénue Scientifique
de Beauté din Paris precum de
gele s5 r5m5ie pe p5m5nt, spre a Imbog5ti i purifica India. Wiener Cosmeticum Dr. Eitner
pán5'n ziva de astki, credinciosii hindusi sunt convinsi c5 daca se scald5 Scbuk Pessl- Wien.
odat5 m5car, in acest râu si-i beau apa se vor duce de-a-dreptul la cer, f5r5
s5 mai aib5 a trece prin diferite reincarn5ri.
Gangele izvor5ste dintr'un lac glacier al Himalaiei i parcurge mai bine de rmas1.6,
200 km. p5n5'n golful Bengal, ud5nd un tinut cu populatia extrem de deas5.
Toate impuritätile sunt aruncate in apele sale, inclusiv ceea ce iimâne din tru-
purile omenesti, incinerate pe malurile lui.
BACS,1SUL DESF1INTAT
Si totusi, in fiecare an, milioane de oameni ii beau apa, din care iau i in
Executa, cei mai buni lucriitori, salonieri Stefi-Caroll si Costel.
amfore, ducând-o in toate colturile lndiei, pentru aceia cari s'au puttyf face Ondulatiuni permanente, vopsitul pdrului in toate nuantele, coafu-
pelerinajul p5n5 la t5rmurile sale. Autorit5tile sanitare britanice au incercat rile moderne si fantezii numai, la morale salon de coafurii si insti-
in fel si chipuri a-i face pe hindusi s5 renunte la a se mai sc5Ida in Gange tut de infrumusetare GEORGES reintors de la Paris.
0 a mai 6ea din apa sa murdar5, amenaj5ruil in ccelasi iimp o serie de fil- STR. BIS. ENEI 8
tre moderne. Dar credinciosii nu se ating de apa filtrat5. Purificarea sf5n-
tului Gange nu st5 In puterea omului" spun ei si continus a precede asa cum
au apucat din mosi str5mosi. Din pricina abundentii de materie, vom inau-
Nu incape Indoial5 c5 aceast5 datin5 este un izvor de boale. Dar cum se ex- gura rubrica
plic5 faptul c5 foarie multi beau din apa sa far5 s5 aib5 de suferit vreo
consecint5? Nu putem atribui aceasta unei irnunit5ti ereditare, c5ci la in- VA" PREZ1NT ORASUL MEU..."
tervale destul de dose, populatia este decimat5 de câte o epidemie de ho- ;11 numeirul
No. 511
R. I.
www.digibuc.ro
 Mode lul din stânga este al casei Rosevienne-Paris.--Modelul
din dreapta este al casei Bialo-Paris.-Fotografille sunt exe-
cutate de Studio Dorvyne-Paris.

(lcA fi o intrecere de toalete elegante, somp-

tuoase, vom admira femei superbe, incántätoare, cäci
moda actualäde un fast si o bogstie neobipuitä
dä femeii o infàfi?are cu adevärat princiará. Verita6d numai in flacon original.

Dar succesul femeii nu depinde numai de toaleta pe

care o poartä. Farmecul ei personal dar mai ales par-
fumul pe care il intrebuinfeaz5 joacá un rol important.

MON ATOUT, noua apá de Colonia lansatä de casa

L a d y" a fost creatä anume pentru femeile ele-
gante, cu gustul rafinat. Parfumul ei suav i discret
accentueafá personalitatea femeii, Ii dá mai mult
farmec, mai multä distinctie.

www.digibuc.ro