DUNAREA

iN spOCeeIZeNrNA (SFCOLELE
X=Xrr):
o FRoNTTERApgnueernl

ALEXANDRU
MADGEARU

PentrulmperiulRoman,Duntrrea I reprezentatfrontieraidealtr"o demaroalie

net6intre Oikumene gi Barbaricum.O frontieri nu numaipqlitici gi militari, ci 9i
mentaltr.Depiqireaei prin cucerireaDacieia fost o situaliede exc€ptier. Dealrfel,
Imperiul Roman a renuntatdestul de repede la ac€st avanpostnord-dunirean.
repliind aplrareaexclusiv pe Dunire prin retragereaefectuatl de Aurelian. Dupi
275, fortificareaDunirii s-aintensificat.Au existatdoutrmari etapede consolidare
a /imes-ului duntrreanprin construircaa numeroasenoi fortificatii, la sfErgitul
secoluluial III-lea gi la inceputulcelui urmitor, iar a douain primajumitate a
secolului al Vl-lea. I;rae.r-ul Duntrrii de Jos a rezistat destul de mult. Amata
romano-bizantini a purat lupte grele cu avarii 9i cu slavii pentru mentinerea
stiplnirii asupraDuntuii. Importanlacontnoluluiasuprafluviului reiese9i din
faptul ci tratatul de pacebizantino-avardin 598 prevedeaca Dunirea si rimintr
sub stip6nirealmperiului.Ciderealimes-uluinu s-a pntrecutbrusc,ci a fost un
procesrelativindelungat (ceeace arattrci lmperiuls-astriduit si menlinecat mai
mult controlulasuprafrontiereidunirene).
Flota bizantinla exercitatun controlasuprafluviului chiar gi dupdce zona
Dunirii de Josa fostpierduttrde Constantinopol. in secoleleVlt-X au existatmai
multe imprejureriin careImperiul Bizantingi-a aptrratintereseleprin ofensive
desfilgurate la Dundre(vezimaijos)'.
Dunlreaa redevenit frontieria lmperiuluiBizantinprin rtrzboaiele purtatede
IoanTzimiskesin 971 9i apoide VasileIl in 1000-1001.Teritoriulrecuceritde la
Bulgaria a fost apoi organizat intr-o themd, care I ctrpiitat denumirea de
Paradunavonsau Paristrion. A avut oar€ Dunirea aceeagipozilie in strategia
' Esteadcvirat ca Dacialui Dcccbalsc afla intr-o pozilie inlcrmcdiart lntre civiliz4ia romana
ji Earbaicun, &nr cum spuncaEugenCizek. un regat de tip clenistic, astfcl lncfu cucerirealui
Traian poate fi priviu ca o intcgrareln lumcs romEol E unui spaliu c€rc ftc€a panc drja din
Oikumcne(E. Cizeh L'imogede l'autre et lcsm.ntality'.srorvincs aux f'-lV siiclesde notrc 2re,in
,Cdri€fs muruins d'€tudeslitt6raires".1988,4, p. 8).
: Vczi A. Madgesru,Continuitate discontinuito,eaitwald la Dudrea de Jos in secolele
ti
y/-yrrr. Bucure$ti,1997,alit pentruprocesuldc destrimarca tnes-ului. c6t $i pentru menlincrca
unorformededominafie in sccolel€
bizantinf, VII-X.

.,Rcvistaistorictr".tom.X. nr. t-2, p.4l-55, 1999

 Alexandru Madgearu

generali a lmperiuluiBizantinca 9i in epocaromani?Cu alte cuvinte,a fost

Dunirea aceeaqifrontieri menlinutitcu tenacitategi aceeagilimite mentali intre
doul lumi? La primavedere,da. in rcalitate,s€ pot constatauneledeosebiri,care
evidenliazi atat mutaliile p€trecutein politica militarA a puterii de la
Constantinopol, cit 5i un nou mod de a percepespatiulbarbar;i, respectiv,zona
periferic| a Romaniei.
Nu vom prezentaaici amtrnuntele organiznriimilitare9i administrativeale
zonei dunirene in epocabizantin,r. Ne vom opn asupraunor fapte care scot in
evidenli poziliarcgiuniiin conceptia$raregicna lmpcriului5i. de asemenea. in
universul mental al bizantinilor.
Reteauade castrr. legateprin dnrmuri 9i - in rmeles€ctoare- prin turnuri d€
observalie,pe careau dezvoltar-ommaniila Duntrreade Jos,aveamisiuneade a
preveni orice agresiuneveniti din Barbaicum. Au fost speculatediferitele
avantaje oferite de tercn gi s-a acondato atentie sporiti punctelor aflate in
apropierea vadurilor.in secoleleIV-VI, fortificatiilede pe limeserauocupatecu
trup€permanente (ale ctror numele cunoa$tem mai ales din NotitiuDiSnitatum).
ln secolulal Vl-lea incepesi se produc6o modificarein concepliaaplririi
frontierei.Se mentinunittlile de frontierl (limitaneisauripariensis).dar creste
rolul trupelorcompusedin barbari/ae derati.in acelapitimp.deqimultefortificalii
suntrefecutesauconstrsilea fundamentis subAnastasios gi Justinian,seconstateo
anumiti neglijarea fiontiereiduneren€. Cronicariivremii o evidenfiazi.Agathias
spunea(exagerind,dar nu preamult) cl invaziakutrigurilordin 55E/559a fost
posibilndeoarece ei au gtrsitfortificaliilede la Dunire,,pustii"(in sensulci nu
aveautrupe)4.
Realiarei este cl fimzs-ul epocii lui Justiniannu a fost prea eficient, depi
densitatea fortificaliilor eramarc.Uneledinte oraple de pe frontieri au simlit nevoia
si-qi organizeze singureaplrare4 spre sfiirgitulsecoluluial Vl-lea. Theophylact
Simocatta (Vll. 3) aminte$eo asemenea gardl cetl{eneascadin ornplul Asamum.
S-auridicat chiar fortificalii modeste.cu val de pim6n! de cetrecomunidlile locale,
precumceade la Novaeema5.Astfel,secolulal Vl-leapoatefi privitcao perioadide
tranziliespreviitoareaconceplieshatrgicebizantinl (din secoleleIX-XI), bazatApe
preeminenpfo4elor locale- stratiofi*u syrwnarlni bartari. Accsteforle localenu
erau insi suficient de putemice pentru a rezista presiunii invadatorilorbarbari.
Victoriile- atdteacateauexistalin secolulal Vl-lea- auapa4inut armateide manevre
\comiratensis), carcsedeplasaacoloundeeranevoie.
r Vezi
5i studiulnostrulre militan'organizotiontf Paradunavon, 60.
,,Byzantinoslavica".
t999.2.
I FHDRn. 479.
D.
5 A. Milcev,
S. Angelova,Archaiologitche
Ausgrabungen wtd Fonchwgenin der Cegend
,,Kaleto" (Die Festun bcim DorJe Nova-Cema,RegicrungfuezirkSilistru, wiihrend der Jahren
1967- 19t59.Sotra.lg'l t.
 Dunerca
in epocabizrnlina

Cu toate neajunsurile pe carele constatimin secolulal VIJea" frontiera

dunireanl a remasun sistemdefensivbine pus la punct,compusdin fortificalii
solide(cu caractermixt, militargi civil), careau continuatsi fie folositegi reparate
pini la finele secoluluial Vl-lea gi chiarpini la inceputulcclui urmitor.in cele
mai multecazuri,funclialor militari s-amentinutpani in anii '90 (ataculavardin
593a fost foartegrav),Destrlmarea limzs-uluis-apefecutdestulde lentqi in mai
multeetape.Unelesectoare au rezistatpini in jurul anului614.Cu altecuvinte,
uneleageziri fortificateau reuqitI supravie{uiasci destulde mult, in pofida
numeroaselor incerclri prin carea trecutzonaDunirii de Joslncepindcu anii '70
ai secoluluial Vl-lea. Practictoateacest€fortificatii ru suferitdistrugeride-a
lungulsecoluluial Vl-lea,darin celemai multecazuriele au fostreflcute(unele
de mai multe ori). Distrugerilefinale se constatilin generalin jurul anului614.
Uneleageziri(deacumruralizate) s-austinstreptat.firt a existaun sfiirgitviolent.
Au existatdecivoinla9i puterea de a mentinecetmaimult vialaurbani.Caracterul
urbanal fortificaliilordin provinciiledunirenesepdstreazipini in ultimeledoul
deceniiale secoluluial Vl-lea,uneoripinl la inceputulsecoluluial VIl-lea6.ftin
aceasta, fortificatiilede la Dunireaureprezentat cu adevirato demarcalie neti fa1i
de lumeabarbaride pe malulstdngal fluviului,o fontierd a civilizaliei,inteleasi
chiaretimologic(dela civitas).
Aceastlsituafiecontrasteazf, cu ceape careo vom intAlniin cazulsecolului
al Xl-lea:un numlr de fortificafiicarede la buninceputauavutunaspectmaimult
rural9i dintrecareuneleau fostrapidabandonate.
ln epocaromandgi romani t6rzie,Dunireaa fost aplrati nu numaiprin
cetiti, ci $i de cltre o put€miclflote consliluiteincl din sec.I d. Chr. (Chssls
Flavia Moesica\.Ea era folositi in operaliunicombinatede ofensivlla nord de
Dunire.Mai muhedinhefortificafiilede pe Jimes-ul dunlreanserveau gi ca porturi
(Halmyris,Noviodunum,Carsium,Capidavaetc.;t. Fo4a navali bizantinl nu a
displrut de pe Dunlre dupi ciderealinres-ului.O seriede conflictedin secolele
Vll-X au implicatparticiparea floteimilitarcbizantine pe Dunire.Misiuneasaera
de a opri inaintarcainamiculuiin direcliacapitaleisaude a efectuamanevrede
inviluireasuprainamicului aflatla sudde Dunlre(bulgarii,rufii lui Sviatoslav).
RizboaieleimpotrivaBulgarieipurtatede Constantin V (in 756,763,767)at avuj.
succesdatorit6inaintirii floteibizantineoe Dunireo6ni la Durostorum. S-avorbit
chiarde existenlaunuicomandament navalbizantin'laDunire,in secolulal lX-lea,
cu sediulla Lykostomon(Chilia sauVdlcov).Nu existiiinstrtemeiurisuficiente
pentru a identifica acel Lykostomonmenfionatin dedica{ia,,Lexiconului"
patriarhufuiPhotios.cu localitatea de la gurile Dunirii. in oricecaz,o seriede
"Am prczentatpe
larg proc€suldc destrlmarea /iraer-uluiin studiullhe Downfaltrtf the
Ia* et DanubiaaLatc Ronan Frontier. RRH, 36, 1991, 34, p. 315-334.
rVezi
acumO. Bounegru, M. Zhadade,Its forces navales au Bas-Danubc er dla Mer Noire
aur f' Vf siiclcs,Oxford,1996.
sigilii atestiio anumitiprezenfimilitari bizantinila Dunire.in secoleleVlll-lX*
Ultimul cazin careesterelabri in mod aminuntitpanicipateafl'cei bizantinela
operafiunipe Dunireesterazboiuldin 971 conte lui Sviatmbv-Aonci' ca 9i pe
viemea lui Constantinv, prczentaflorci a fo,srdecisivi in clgigilca asediului
oraplui Dristr& mai ales dri nc gindim la cfcctul pe care l-a avut utilizareg
,,foculuigrecesc".
Dupii recucerireezooeiDudrii dc Jc, lor Tzimiskesa hotirit ca Dunirea
la Pdcuiullui
9i oragulDrisra sl fie pusesrb prorc4il floci. Aga sc explici de ce
Soarea fo6t con*uitl imsdir o ccrrc carelvea frmqia de bazi navald' Rolul ei
erade a prevanialle drrlri rus€S'.
Dupa971, rrni $mr cunccuteuEIe r€fcriri spaadicela oper4iuni desf$urate
de floU. Asdet,in l(X6 sau 1047,ea a primit de la impiratul ConstantinIX ordinul
sdimpiedicerrecereaDunnriidecnft triburile pecenege condusede Tyrach'Au fost
trimisede la Constantinopot 100de trirernero.Folosireaflotei estealestati9i in cursul
I
rizboiului lui Alexios Comnenul contra pecenegilor, in anul l08E' Ea era
comandati de GheorghiosEuphorbenos9i avea misiunea si taie rctragerea
'mesajul
pecenegilor'r.in acese imprejurnria ajuns probabil la Dristsa 9i
ionnndantuluiflotei imperialeConstantinDalassenos (droungarioston ploimon),al
cirui sigiliua fostpublicar recentr2.in ambele cazuri, este vorbadenavetrimisede la
Constantinopol, nu de o floti a Dunlrii' Nu mai existo o forld navald stalionald
puteau
Wrmanentpe Drmdre,caresd poati preveniincursunilepe carebarbarii le
declansa folosindu-sede numeroasele vaduri. Se pare ci misiunea apdririi navalea
Dunirii era incredintatiflotei care stationala Anchialos (Pomorje) sau la
Messembria {Neseblr)rr.in oricecaz,atuncicdndaveminformalii despretrimiterea
uneiflotela Dunir€,gim ceaceasta eratrimisdde la Constantinopol''.
in epoca existenleithemei Paradunavon(secolele XI-XII), celebra
thalassocralie bizantiniincepease decadirs9i nu va mai trecemult timp pen6la
cedarea controluluiasupramirii vene{ienilor, iar apoigenovezilor. ChiarAlexiosI
a fost cel carea fost nevoit si apeleze la ajutorul flotei veneliene pentrua pune
capit agresiunii regatuluinormanddin Sicilia,in l0El-l0E2 Rolul redusal flotei
in apirareaqi menlinerea fronttereidunireneconstituieo deosebire insemnatifali de

I VeziA. Madgearu, Continuitote ..,p.144-149- cu bibliografia problemer'

'P. Diaconu, problimes rclatifs d Ia byzantinede Pdcuiul lui Soare'
Quelques fonereste
d'aprislesdemiiresfouillesarchiob4iquzs,,,Dacia",NS, 10,1966,p 3?0
"' skylitzes-
Kedrenos,FHDR,III, p. 155.
" AnaComnena. FHDR,tll, p. 99.
'21. Jordanou.Neizdadeni vizantiiskiolovi peiati ot Silistro(lll), .,lzveslijana Natodnija
Muzej", Vima, 24 (39), p.
1988, 96, nr. I l.
rr H. Ahrweiler, Byuncc et la mer. Lt morhe de guerre la politi4ue et les instilutiont
nariimes deEyzance aurVI|-XV siicles,Paris. 1966,p. 167
'' vezi P. Diaconu, oI,.cit.,p.37O.
$i
It VeziH. Ahrwciler,op.cit.,p. I l?-130.
 DuneJcs
in cDocabizantina 45

epocaroman6.Dealtfel,uneledintrevechileporturinici nu au mai fost utilizate

(Capi&va de exemplu).Cetateade la Pdcuiullui Soarea fosttransformatiin a5ezare
fortificati firi funcJienaval4dupi nouaofensivibizantinldin 1000/1001 (dupnce
fuseseabandonati infe circa 976 ri 1000/1001)'6. in acel momengrugii nu mai
prezentaunici un pericol(anteriorei desf{guraseriofensivepe mareqi pe Dunire,
folosindmici ambarcatiuni). Pecenegii,chiardeveniliostili,nu erauo puterenaval6.
Astfel,s-arenun[atla apirarealiniei Dunirii printo floti sta{ionatiipe fluviu. A fost 9i
acestaun aspectal declinuluigeneralal puteriinavalebizantinein secolele XI-X .
Aperareaprovincieidunfuenein vremea.lui Vasile II se baza aproape
exclusivpe fortificareamaluluidreptal Dunirii. In aceastii privinti, s-aintreprinso
activitateconstructivlconsiderabilS (careo continuape ceadin vremealui loan
Tzimiskes).Cercetiirilearheologiceau constatatrefacereamai multor foste
fortificaliiromane,peaceleagi amplasamente (Garvln,Hirgova,Capidava9i altele,
mai putin cunoscuteprin silptrturi),sau ridicareaaltoranoi (Picuiul lui Soare,
Nufiru). Ese adeviratce frontieradunircanebizantineremaneincddestulde pulin
cunoscuti,in comparafie cu limes-ulroman.Aceasta,gi din cauzaunui anumit
dezinteres al arheologilor bulgaripentrufortificaliilede epoci bizantina.(Situatia
estediferiti in cazulsectoruluiiugoslaval frontiereibizantine,undeexisti o serie
de cercetiri exemplare).ince nu-poatefi elaboratio monografiea frontierei
bizantinede la Dunire,fiindcl sectoareintregirlmAn foartepufin cunoscute(de
exemplu.intreVidin SiSvi5tov).
Dupi 971,srategialmperiuluia mizat un timp pe prieteniapecenegilor, cu
cares-a incheiatun tratatde alianldchiar cu prilejul infringerii lui Sviatoslav.
Relaliile cu pecenegiis-au m€ntinutpagnicepin[ in 1027.Gravitateaatacului
peceneg din 1027seexplici poate,prin efectulde surprizi,carea linut nu numai
de ataculin sine,ci 9i de loculpe undes-adesfilgurat, prin vest(eventualprin a9a-
numitul yad al Cunanilorde la Calafat-Vidin).Se gtiecni-n 1027a fost afectati
themaBulgari4 adicl zonaoccidentald a Dunarii de Jos''. Au urmat insi alle
atacuri,succedate la intervalescurte,in anii 103zl--1036.Cel mai devastator a fost
cel din 1036 (de fapt,in primivara aceluian au avut loc trei invazii)rE.Arheologia
confirmddishugerea mai multorfortificaliide pe Dunire9i din interiorulprovinciei
Paradunavon in anii 1034-1036:Tulcea'',Qarvin(Dinogetia)'", Turcoaia(Troesmis)
(cetatea deest)2r, Capidava22, TzarAsen2rqi altele.
'' P. Diaconu, op.cit.,p. 369.
It P. Diaconu,IzsPetchinigues au Bas'Danabe. Bucure$ti,1970.p 40-42
tt lbidcrn.o. 4349.
reCh. Mdnucu-Adamc$eantt, Raponfrn@lasupralocuiii medievale timpuii de la Aegl-ssus'
'
TdcealsecoleleX-XV),,,Peuce", I l, 1995,p. 364.
!' L Barnca,
5t. Srctlncscu.Din istoriaDobrogei.lll. Bucurcali,197| . p 355
rl Gh. Manucu-Adsmesleanu, D. Georgescu,Monedebizantinedin colectta Georgescu
tsccolelcX-Xlll), ,,Pcvce", 12,l , p. 285-286.
!2 P. fli aconu,lzs Pctchiaigucs...,p. 44.
2r v. Dimoua, Ronnosredaovckovruta krepost do sclo Tur Ascn, Silistrenko'..Dobrudza".
Vama,10,1993, p.65,73,
 AlexandruMadgearu

Una dintre urmirile marii invazii pecenege din 1036a fost abandonarea
forrificalieide la Dervent.Distrusa,ea nu a mai fost ref6cuti2a. Astfel, vadulde
acolo,unul dintre cele mai importante in antichitate gi evul mediu, a fost lesat
neaparat. (Pe malul opus,cetateade la Picuiul lui Soarese transformas€ intr-o
simph agezare fortificad).A fost un fap foartegrav,fiindci acestvad seafltr la o
distanli foartemicl de Drisra, re9€dinla provinciei.O neglijentlincredibili,care
denoti gravitateasitualieiin aceasti provincie periferici, in vr6meade totali
nepisarefa{i de armati $i aperareastatului, carc a caracterizatperioadacare a
urmatdup[ moartealui VasileIt. Neglijenperacu aiiit mai marecu cat Stimsigur
ci si Dristraa fost afectate de invaziilein 1034-1036(edificiiincendiate, datatecu
monedeanonimetip B, emisein intervalul1028-1034,descoperite in stratulde
df,rimiturl)2r.
Nimic de mirarein aceas0isitualie.Urmasiilui Vasilell, ConstantinVlll
(1025-1028), Romanlll (1028-1034) qi Mihail IV (1034-1041), au neglijatcu
totul apirareastatuluipi chiar au subminatbazaacesteiafiindc[ au abandonat
protejareapropriet{ilor stratiotilor- adici a celor care in epocaimpimlilor
macedoneni au constituitel€mentulesentialal armatei.Mai mult,a fost incurajatl
destramareasistemului stratiotic, prin autorizareariscumpirf,rii obliga(iilor
militareprin bani.Sumeleoblinuteau fostfolositemai alespentrucheltuielide
naturdcivill gi doarin mici mtrsuripentrucreareauneiarmatede mercenaribine
pusela punct26.
Srategiageneralia lui Roman l nu s-abazatpe o analizilucidea realite$i,
ci pe pofta de glorie.Mihail Psellosscriac! el aveaambiliade a cuceri,,toate
ptrmanturile barbarede la rlisirit 9i de la apus".dar c6 pe popoarele barbarede la
apus,,nu le prca lua in seami,chiar daci le-ar fi putut ingenunchea lesne;in
schimb,de cdteori igi indrcptagandurilesprecele de la soare-risare, socoteace
acolo s-ar puteael impunegi gi-arputeadura o domniemtrrea1d"2?. Neglijarea
Peninsulei Balcanice a ingiduit dezastrul din anii 1034-1036.
Invaziiledin 1034-1036 au fostdecisivepentruslIbireafrontierei.Deciderea
miliare din vremeanedemnilorurma5iai lui VasileIl igi gisegtela Dun6reun
exempluelocvent.Chiar dacl unelefortificatii au fost reficute,ele nu au mai
alcAtuitelementele unui sistemdefensivbine pus la punct,capabilsi respingd
atacurife.Acestsistemse atomizeazd. Agezirilefortificatedevindin ce in ce mai
mult centreaulonome, careseaperausingure,duptrputerilelor, fire a mai aftepta
ajutorul puterii imperiale.Unele fortificalii nu mai sunt refecutedupi aceste
r{ P. Diaconu.
bs Petchinigues.... p. 44: ldem, Denenr. in EnciclopediaorheologieiSi
istorizlvechia RomlAni?i.Il. Bucuresti.196. o. 50.
'<
Vezi S. Angelova. Jur Ia caractiristique
de la ceraniquedu HautMoten Age,prnvenant de
Drastor(silistra).in vol.Dobrudia.Etudesethno-culnrelleJ, Soria.198?,p. 94.
:6 Vezide ex.
G. Ostrogo.sky,Histoir.fu t'tat byzantin, Pans.I956,p 346-347,35,f355.
'' MihailPsellos,
Crorografa.t.ad.R. Alexandrcscu. Iafi. 1998.p. 34 (lll, 4), p. 35 (llt. 7).
 7 Dunlreain eDocabizantid

invazrir. hin efectelelor, invaziiledin anii 103r!-1035marcheaza ceeace am

puteasocoti o primd etapd a destfim(trii sistemuluidefensivcrcatde Tzimiskes
5i VasileII.
A doua etapdde disoluliea acesluisistemdefensiva fost reprezentata de
instalareaunui grup de 20.000de pecenegipe teritoriul Imperiului,in sudul
Dobrogeigi in nordulBulgarieiactuale(in 1045).Pecenegii condugide Kegenau
fostprimiti de implratulConstantin IX, p€ntruc6 ace$tia erauin conflictcu un trib
rival,al lui Tyrach.Scopuleradublu:oprireaatacurilorslv6rgitede acegtipecenegi
5i folosirealor ca armtrcontra fr4ilor lor de dincolo de Dunlre. Kegens-a
cregtinat,a primit titlul de patrikios qi a fost declarataliat al lmperiului
(symmachos). Oameniilui au fostcolonizali,au primitpementuri 9i li s-auacordat,
de asemenea, trci fortificatii(neidentificate)2e.Esteposibilca lui Kegen,devenit
cre$tin,str-iaparfinisigiliulcu inscripfialoanrcsmagistoskai archonPatzintkia
t ...,descoperit recentla Silistrar0.in acestciu, sigiliular aresta
un rnornent ulterior
din carieragefuluipeceneg, cici titlul de magistroserasuperiorceluidepatrikios.
TermenufPatzinakia srgercazl,existentsunui teritoriu pecenegautonom,aflat
undevala Dunireade Jos.Fiindcdmai tarziupecenegii aparca stipini in nord-
estufBulgariei.probabilcI acolopoatefi localizatiPatzinakia (vezimaijos).
Colonizareade foederati barbaria mai fost practicat2tgi in epocaromanl
tArzie,chiarin aceeagi zoni (carpi,goli).Dar pe atunci,nupele& foederatieruuo
fo4i auxiliarl a armateiregulate.La mijloculsecoluluial Xl-lea,ace;tipecenegi
audevenitimediatun inamicinterior,carca creatmariprobleme in deceniulcarca
urmat. Faptul ce s-a apelatla contribufa acestorbarbarinesiguripentruapirarea
themei Paradunavon aratil cA situatiasistemuluidefensivera foarte dificil5.
Cedareaa trei cetilli gi acordarea unui teritoriuautonomevidenliazlrolul efectiv
incredin{at acestorpecenegi in apirareaprovinciei.
Slibiciuneasistemuluidefensivde la Dunlrc esteevidenliatide trimitereain
ajutorularmateidin Paradunavon I unortrupeterestr€gi navaledin altezoneale
Imperiului.Invaziapecenegilor lui Tyrachdin 1046(t047) a fost posibiln9i din
cauzanepriceperii comandanlilor - o spuneKekaumenossl. Estevorbade ducele
themeiParadunavon (Mihail), dar 9i de Constantin Arianites9i VasileMonachos
(duciide Adrianopole gi,respectiv, Bulgaria),carefuseseritrimi5iin ajutor.latAci
:* P. Diaconu,Izs
Petch6nigues...,
p. 44 si R. Florescu, Z. Covacef,StarigrafraCqidavei
'.
romanetArziiti feudeletimpvii. ..Ponrica g. 244sustindistruccrea
2 l-22. 1988-1989. definitiv,a
Caprdavci in 1036.Uneledescoperirimonetarc ultenoarearau ins, c6 tocuircaa mii conlinuatpene
la 104.611041. Vezi G. Custurea,Cotalogulmonedelorbizantineanonimedescoperiteh Copidava.
.Iontica".28-29,t995-t996. D.301.
reVeziP.
Diaconu.l,e
s Pctchinigues....p.57-{li L Barnca. $t. gt€filnescu,
12. cir.,p.t76.
''1. Jorda.nov.
Sceaud archontede PATZINAKIAdu Xf siicte,,,Etudes Balkaniqucs", 28,
't.,
1992. p. 79-82.
'' Kekaumenos,
FHDR,llt, p.23.
nici atuncicAnderaureuniteefectivelemai multorcorpuride armatdnu se putea
apira in modeficientfrontieradundreani.Dealtfel.potrivitcronicaruluiSkylitzes,
Tyracha trecutDunireaatdtdeugorfiindci ,,lipseaoricefel de pazA"".
Un alt cazsemnificativ a invazieiuzilor
estecel al incercdriide respingere
din 1065.incercareesuatdin ciuda concenulriiunor forte comandatede ducii
NikephorBotaneiates 9i^VasileApokapes(acestadin urma,aflat in frunteaunei
armateadusedin orient)''.
A treia etopda disolulieisistemuluidefensivbizantinde la Duneroeste
reprezenate de un fenomentotodatimilitar9i social-politic: transformarea acelor
greniceripecenegiinstalatide ctrtreimpEratulConstantinlX intr-o fo4i o$ili
o fo4i carea provocatsec€siunea
autoritdfiicentrale, provincieidundrene timp de
aproape 20 deani.Penauepocsrespectivd, nu eranimicneobignuit. Imperiula fost
confruntatcu mai multemipdri separatiste 5i revolte.care au fost inlbuqitedoar
prin acliuneahotirati a lui AlexiosI Comnenul(l0tl-l I l8). Dupl cum bine s-a
observat, rebeliuneaoragelor paristriene a fos un semnal disperlriipopula{ieicare
s-a vizut lipsiti de protectiaautorititii imperiale9i, totodati, un simptomal
slabiciuniiacesteiautoritilix.
in 1073,stratioliiqi locuitoriioragelors-aurevoltatcontrapoliticii fiscalea
impiratuluiMihailVII, aliindu-secu pecenegii. Impreunlcu acestia,au intreprins
atacuricontracapilralei.ln 1078,rebeliisesupunnouluiimplrat Nikephorlll, dar
ulteriorcetateaDristraa continuatst fie stipanid de gefulpecenegTat6s,carea
respinsasediulorganizatde armatabizantinl in 10E8.Nu esteaici locul unei
expuneriaminuntitea evenimentelor". Ne inte.eseazd doarfaptul cl ele pun in
eviden{iiegireaacesteizonede subautoritatea efectivi a Bizanluluiqi extinderea
dominafieipecenegilorde la nord de Dunire asupraunei p64i din thema
Paradunavon. Teritoriilestlp6nitedeTat6s,Seshlavqi Satzaselocalizeazicel mai
probabilin sudulDobrogei(avemin vedereDobrogeaistorici) 9i in Deliorman.
Nordul Dobrogeia continuatstraparfinlefectivlmperiului'..Mai recent,unele
cercetS,ri
numismatice au demonstrat ci la Isaccea a functionatin secolulal XIJea
un atelier monetar,care asiguranecesarulde monedepentru Dobrogea.Dupe
rebeliuneadin 1073,acestemonedeau continuatstr fie emisepintr in timpul
I Skylitzcs-Kedrenos. FHDR.Ill. p. 155.Penrruevenimente. vezi L Barnea.$1.$teftrnescu.
op.cit.,p.121-129.
$ Skylitzes Continuatus, FHDR,IIt, p.6l-63: Mihail Artaliares. FHDR, Ill, p.69-?lr
L Bamea,$t. $teftncscu, op. cir., p. 133-135.Problcmafunclieidelinuredc VasileApokapcsin
f064l1065esteprcncomplcxe p€ntrua fi lratattraici.Vczi anicolulnostu Uneleobsenaliiosupro
istorieithemeiPorudunovon (despreVasileApokapes),,,Ponica", 31.1998,p. 219-2t4.
'" N. S. Tana$ocal"J Mi.xobarbares et lesfornwtions politiquet psristriennesdu Xf siicle,
R R H ,1 2 ,1 9 7 3l ., p . 8 0 .
rr Vezipc largin l. Bamea.
St.$tefancscu.o/r.cn.,p. 135-153.
" VeziP.Diaconu, LesPetchinigues ..,p,ll2-115.
 domnreilui NikephorIII (1078-1081), darele au circulataproapenumaiin panea
de norda Dobrogei.Deci,jumdtateade norda Dobrogeirimlsesesubautoritatea
puteriicentrale".
IstoriografiaromAneascd a acordat o atenlie deosebitdevenimentelor
petrecute in Paristrionin anii 1073-1091, deoarece N. Iorgagi N. Blnescuau vfuut
indiciileuneievolutiicetreformestataleromdnegti in revoltacelortrei conducitori
Tat6s(zis 9i Chalis),Satza9i Sesthlavr8. Aceastiteorie a ,,primelorforma{iuni
stataleromene$ti"amplasate pe intregulcuprinsal Dobrogeia cipetat un anumit
caracter,,oficial",degiizvoareleseopunin modcategoricunoradintrepunctelede
vederesustinute de lorga5i Binescu.Teorianu a fost contestatidoarde cltre cei
care, tenden{ios,au ciutat si elimine factorul romdnescdin istoria themei
Paradunavonre. Studiitemeinice,datorateunor specialigtiromani,arati ci teoria
Iorga-Bdnescu est€lipsitdde fundament{.in primul rdnd,interpretarea numelui
Tat6s(Tatois)ca o rranscriere a numeluiromanesc Tataesteneintemeiatd si a fost
contestatede lingvigtiar.CronicarulMihail Attaliatesspuneclar ce acestaera
ctrpeteniapecenegilor.Supranumelesdu Chalis aminte$tealtl etnie tiircice,
khvalizii,p€ careun alt izvor bizantin(cronicalui Kinnamos)ii atesti in p6rtile
dintreDuniregi Savadupi citevadeceniia2.
in 1073a luat na$tereo secesiune fali de autoritateacentralea populaliei
locale,careera compusedin diferiteetnii, de la romini pin6 la pecenegi.Unele
clpeteniipecenege gi-auasumatputerea,creandin Dobrogeaun teritoriucarea
devenitpracticindependent, dar careastfels-a barbarizatdin punct de vedere
r7 E.
Oberlander-Temovcanu, Un atelier monitaire inconru de la deuxiime moitii du Xf
siicle dans le thime de Parisrioa. RESEE, 21. 1983,3, p.261-270: Gh. Mtrnucu-Adametteanu.Di,
nou dcspre monedele bizsntine nmate, din secolul ol Xl-lca, descopeite in DobroSea, ,,Pcuce". 12,
1996.p. 321-i76t ldern. Un atelier monenr dobrogeandin secolul a! XI-lea...Studii fi cercegri de
n u m i s m a t i c. d1 2 .1 9 9 7 ( 1 9 9 8 ) . pl t.9 t 4 9 .
ttN.
lorga, Les premiires cristallisurionsdEtar des Rowtnu1 ,,Bulletin de la Section
Historique'. 58. 1920. l. p 33-46i N. Banescu. L?J premierc timoignages byaontins sur les
Roumainsde 0as-Darure, ,.Byzatrinisch-Neugriechische Jahrbricher". l, 1922,p.28'l-3lO
r" M.
Cy6ni, Zur Frage d.er rurnitnischen Staatsbildungen im Xl. Jahrundert in Paristrion
tArchotsierendeVolksnamenund ethnischeWirklichkeitin der .,Alexias" von Anna Komnene).e\tras
din -Archivum EuropaeCentro-Oricntalis".9-10, l94l 1944. p. l-106i V. Tipkova-Zaimova. l,a
populotioa du Bds-Dotube et le pouvoir bvaatin 6f -XIf s.), in Actcsdu Xf Congris lntemotional
d tud.t Bva inet, (Athines, Septembre,1976),lV, Alhdnes. 1980,p. 332-315.
e
C Nertulqscu,Ipo,ezalomaliun or polrhce romdne la Dinare in sec X,1...RevistaIstoricd
Rdil|-. 7- 1931- l-2, p. 122-l5l: V. Spinei, Realitdlite etno-politice de lo Dunarea de Jos in
,<&e Xl-X in crcnica lui Mihail Sirianul (ll), ,,Revistade istoric", 37, 1984. 2, p. 134. Vezj
,ssI pobbrci la l. Barne4 $r. gtcflnesc!, op. cit., p. 139-l4j.
': V.
Bogrca, Pagini ittorico-flototLbe, Cluj, 1971. p. 49-50; N. DrAEu\u. Roni i in
.txzJt Ii,l-XI|'p bea toponimieiti a onomasrc?i.Bucuresti,1933.p. 573-5?5.
< V, f,ogce.
op. cir., p. 35; P. Pavlov, Eeleiki za hokoj liinosri or bAlgarskoto srednovekovnes
4.a t*yu rc Ddrdio ptez XI Xlll y.,,,Dobrudla", Vama, 9, 1992,p. 169-112.
politic,ajungand o prelungire a,,imperiuluistepelor". Tat6s9i ceilalliconducetori
localis-aualiatcu pecenegii gonitide cumanidin Moldova9i Muntenta'
Prin luarea puterii de cdtre pecenegiin sudul Dobrogei,frontiera dinte
lumeabarbardsi lumeabizqntindse eslompeazd aici. Barbarizarea etnicaincepuse
deja, prin patrunderea masivl a pecenegilor. Urmele acestora (precum. gi
1l.e
cumanilor)ie glsim atetin toponimiadobrogeanl (Peceneaga, Comana9i altele)*''
cit gi pe calearheologici.Pandantivele foliformespecificepenlrupecenegis-au
descopiritin toate pa(ile Dobrogei,in agezirilefortificate9i in mediul rural*'
Termenulde ,,barbarizare" il socotimPotrivit.dacAestesajudecAmdin punctulde
vedereal bizantinilor.Attaliatesafirma c5 scilii (adicdpecenegii)le-au impus
locuitorilordin Paristrion ,,modulde viali scitic''s.Esteo expresie carene amintegte
despuselelui Ovidiudesprebarbarizarea grecilordin ora;ele ScilieiMinore.
O seamide discutiiau fost purtatepe margineasemnificatiei termenuluide
mixobarbaroi aplicatde Attaliatesgi Ana Comnena rebelilorde la Dunlre.conduqi
de Tat6s,Sesthlavgi Satza.Unii cercetitoriau inplesacesttermenca o referirefie
la un mozaicetnic (real),fie la un amestecde populaliebizantini 9i barbari(in
general)t6.Separecl opiniaceamaiinterneiatiesteaceeace mli.,barbaroiesteun
termen,,tehnic"apa4inendvocabularului autorilorsavanli,un cuventcare este
binecunoscut in alte contexteistorice (de epoci clasici) 9i care se referd la o
comunitate saula o persoanicu un statutambiguufi intermediar intre civilizatie
(elenism)gi barbarieaT. Pentrureprezentanlii elitei intelectuale, Ana Comnenasau
Mihail Attaliates,rebeliide la Dunire nu puteau fi decat semibarbari, deci inferiori,
deci refractarifa ordineadefinitoriepentruciviliza{ie. Aceasla, indiferentde
originealor enicd. Prin urrnare,zonamixobarbariesteo periferiedin punctde
vedereimaginar,nu numai geografic.Ea este mixobarbarenu din cauzaunui
procentmaimic saumai marede populalienegreace. ci fiindci eaestesituatiintre
!3 P. Diaconu.lzs Counansau Bas-Danube auxXf et XIf siicle.r.Bucarest,t978,p 26 34l.
ldenmCAkva consideralii pe morgineaunor toponinice dih dreapla Dund i de Jos (=onaOstrov'
Cochirlent). ,,Pontica. 10,1977,p. 62.
o'1. Bamea.I>andanri\te din ep<raleudald tinpurie de la Dinogetia,SCM, 27. 1976'2.
2?5-278iP.Diaconu,Doudwndantivefoliformedebron:dela Pdcuiullui Soare..Coltura 5i cirilizalie
la Dunireade Jos . Calirasi.34. 1987.ll3 ll4; L Oberllindcr-Tarnoveanu, Slofrrnian,icepe raza
comuneiMahmudia(jud. Tukea),,,Peuce".8,1980.p. 66r T. Papasima. Pandantiyfohaceudescoperir
in Dobngea. ..Pontica".23. 1990.359-361(dc la Valea Dacilor..iud. Constanta: trimiteri fi la
cxemplarele de Ia: Garvdn.Histria Targulor. Pdcuiullui Soatc,Nuf:lru. Mahmudia"Isaccea)i
(;h. Manucu-Adame$teu\!. Aspectealeculturii materiolevechiromAre ti in luminadescoryririlor.le la
Bucuresti(secolele IX XI), ,.CerceEri arhcologice in Bucure i".4. 1992.p.64 (Nuflru).
" FHDR,llt, p. -13.
'" N Elncscu. Izs
duch6sbyzattins de Paristrion (Paradounavon)et de Bulgarie. Brcarest,
1946,p. l0l; P. DiaLonl'l, ks Petchtn?gaes..., p. l0l.
rr E. Stenescu. problimesde la
&s ,,Mi.wbarbares" du Bas-Danube au Xf siiclelQuzlques
tetutinologie des textes
). ..NouvellesEtudes d'Histoire".3. 1965. p.45-.19: N S. Tanasoca. (?. cir,
p.66-14.
 Duntrrealn epocabizantind 5l

doud lumi. Astfel, Dunireainceteazea mai fi o frontieri clardintre Bizant si

barbari.Ea devineo frontierdpermeabitd. intre Imperiugi linuturilede la nordde
Dunire nu mai esteo linie, un limes,ci zondde tranzilie,o periferiein care
o
populaliaqi modulde viall al acesteia suntp€jumitatebarbare.
Imagineaprovinciei Paradunavon ca un teritoriu de intr€pltrunder€a
civilizalieicu barbariacorespunde perfectcu realitatea militare- o frontieri care
din anul 1036 nu mai era capabill si opreasciinvaziilebarbareqi care se
descompusese intr-oseame de afedri fodificateautonome fafi deputerea centrala.
Restabilirea autoritifii centraleasupraParistrionului dupl l09l nu a adus
decit ci(iva anide pac.e. O invaziecumandpetrecutlin 1094a avutefecteserioase,
mai ales ci ea a urmeritgi instalareape tronul irnperiala unui impostorcare
cAgtigase incredereacumanilor.Acest Constantin(care se d[dea drept fiu al
impiratuluiRomanIV Diogenes) a gesitsprijingi la unii locuitoridin imperiu.care
au predatcetilile de bunl voies. Cercetirilearheologicegi numismaticeau
demonstrat cii in 1094sudulDobrogeia suferitdistrugerifoartegrave,in timp ce
zonade nord,cu gurileDunirii, a fost maiferitlae.Douealteinvaziialecumanilor,
in I I l4 qi I 122.au provocatnoi distrugeripe frontieradunlreaniso.
ln secolulal XII-lea,strategiabizantinaa acordatDunirii o atentiedestulde
mare.darnumaisectorului apusean. aflatin contact cu Ungaria. impiraliiloanII
Comnen (lll8-1143) qi ManuelI Comnen (1143-lIE0)au intreprins o actiune
sistematice de -respingere a ofensiveimaghiarecise sud-estcarea caracterizat
aceastA epoce.In acestscopau fost iniliatemai multeoperafiunimilitare,careau
condusgi la ofensivela nordde Dunlre (in Banatgi chiarin Transilvania, prin
pasurileCarpalilorOrientali).Rizboaieles-auconjugatgi cu o acliunediplomaticd:
atragerca cnezatuluirus de Halici intr-o alianlI contraUngariei.in acestfel, era
asiguratigi aplrareacontracumanilor(comb6tulide rugi)5r.De asemenea, a fost
consolidatsistemulde fortificaliidintreVidin gi Belgrad52. Conflictelecu Ungaria
au implicat indeosebiaplrarea ceilor de comunicalieterestrecetre Vidin,
Bnnicevo gi Belgrad.Efectula fost concenttarea aten{ieicdtresectorulvestical
fiontier€idunircne.Tocmaide ac€eagtiriledespresectoarele bulgarqi dobrogean
.lc Dunnriiin secolulal XII-lea sunt sporadice. Sepoatevorbi de o neglijarea
t .&.
Co|tttEna, FHDR,IIl,p. I l3-t t7.
'GL
iltrqr-Arlancl^nu. .4rp""t"ol" politicii inpdrutuluiAle.xios I Comnenul la Dundrea
t Jz h fu tlinelor descoperirisfragistoeSi numismatice...Revista lstorice'.SN. 6. 1995.
lJ : !51-!9
'l
8D... SL Stcffncscu. o2. cir, p. I53-154.
-'
T f*r*i. tz rtlac bvpntin de Sirmium-serbieau Xf et XIf siic/es,,,ZbornikRadova
\ :z!*'t4 - -. Bdgrad.
8, 1 4. 2, p. 481-482;G. Moravcsik. andrheMag,tars,
8,\,zanrt.r,
Br'JAt sgggggggggggggggggggggggggggggggggggggggggggggggggggggggggggggggggggggg
rtQ l tt-92: P. Daconu. Despresitualia poliica de la Dundreade Jos in secolulol
{rr',.d. SCIYI lt- l.rl5. t. p. ?9r30l .
i: v:z Itl
ltpri. La hd.rest t du ,utime defensifbvzantinen Serbieau Xf -XIl siicle.
--Strnnr- \S.8.Lri,a2- 1991. p. l6+t85.
aplrtrriiacesteizone,caretranspare $i din reprosulaceluibarcagiude la Dunire,
adresatimpiratuluiManuel,"u piil"lut in(ierii contraofensivei din I1485r.
Cumaniierauconsiderali un inamicmaipuJin periculos decatUngarla.
RevoltaAsenegtilor din llE5 a distrusceeace mai remesese din sistemul
defensivbizantinde la Duntrrea de Jos. Fapt semnificativ, r€belii au apelatla
ajutorulcumanilorde la nordde Dunire, Ia fel cum frcuseri oraqele rlsculatein
1073, care se aliaserdcu pecenegiidin afara imperiului.Astfel, disparifia
dominafieibizantinela Dunlreade Josa fost ultimul momental unui Eirde fapte
careau marcato treptatidestrimarca sistemuluidefensivcreatde IoanTzimiskes
gi Vasile Il. Fortificaliileridicatede-a lungul Dunirii nu au fost capabilesi
opr€asclextinder€a dominalieicentrelorde puter€de la nordde fluviu (pecenegii,
apoicumanii),careau actionatin cooperarecu forlelecentrifugeinrcrne
A fostDunireao veritabile frontier6a civilizatieibizantinein secoleleXI-XII?
in secolulal Vl-lea,provinciile dunirene erau cu adevirat zone urbanizate, profund
deosebite de tinutulbarbarde la nord.in schimb,constatimcl themaParadunavon
a devenitdin ce in ce mai mult o zonl intermediartr intre lumeabizantini si cea
barbari.
Daci facemabstraclie deDristra(un oragcu adevlratdezvoltat), ?naqezirile
fortificatede pe frontieradunlreand nu s-audescoperit pini acumedificii publice.
militaresaucivile,cu exceptia uneimici bisericide la Garvin. Aceastaerade fapt
o capeldde mici dimensiuni, carea fost ridicateimediatdupl 971 pentrusoldalii
careau refec $i ocupatcetate4in vremealui loanTzimiskes".Separeci doarin
primii ani dupi cucerires-a procedatla o activitateconstructiv[temeinicd,la
ridicareaunor constructiide piatri, dupl un plan sistematic,careerau folosite
pentruincartiruirea trupelor(soldaliidin armatade manevri- tagmata).Astfelde
constructiis-audescoperit la Garvingi Capidavass.
Esteadevtrrat ci unelemari aseziri nu sunt cunoscutedecatfoartesumar
(lsaccea,Cemavoda-Axiopolis). La Axiopolis se $ie ca in ultimul deceniual
secoluluial Xl-leafiin{ao episcopie56 - ceeace presupune o bisericiepiscopalide
dimensiunimai mari, adicl o viali uban! dezvolati, de alte propo(ii decit
locuireamodestlinregistratila CapidavasauGarvin.La fel de adeverat estectrnu
cunoagtem nimic sigurdespreamplasarea aceleiaqeziricarea cunoscuto mare

r'Kinnamos, FfiDR,lll, p. 235.

svezi P. Diacoou,lJnehformationde Skvlitzes-Cidrlnos d la luntiire de I'archiologie,
RESEE. 7, l969.l, p.49.
55VeziP. Diaconu, i proposde la culure nati elLeb\ztntinedu Bas Dawbe aw X'-Xll'
siicles,inActcsdu XV CongrisIntenwtional d'EtudesByuatines,vol. Iv. Athdnes.19E0,p. 98.
tnEm. Popescu,Noreson the Hittory of DobroudjaIh the I tth Century:the Bishopricof
Axiopolis.hldem,Christionims Daco-Romano. Florilegiumstudiorum.Bucureiti.1994.p. 421-4381
P. Daconu. Sur l'org.trisotion ecclisiastiqucdans la rigion du Bas-Danube(demier tiers du K
siicle-XIf sibcle),in Etudesbtzonrinesetpost-byzontines.ll. Bucuregi,I9l, p. 87.
 inflorrr in cpocauherioari(secolele Xlll-XIV) - VicinasT. Cu toateacestelipsuri
& informape,putemafirmafirtr a gregica multedintreagezArile fortificatede oe
frontieradunireane-aveau un aspectmai curdd rural, in ciudazidurilorde incinti
carele inconjurau. In fond,in evul mediuromdnesc suntcunoscute satefortificate
(estedrept,cu valuri de pement,nu cu incinti de piatri)58.Nu putematribuiun
caracterpropriu-zisurbanunorageziricompusedin bordeie,careerauconstruite
firt a respectanici un plan gi fhri o releastradaltrbine definitd.Aceastdfolmd de
habitat era mai spropiatd de cea speciJicdlumii barbare de Ia nord de Dundre.
decdt de civilizalia bizantind propriu-zisd, din interiorul Imperiului. Desigor,
intensitateacirculalieimonetare gi existenlaunorateliereme$tesuglre;ti constituie
trasituriale unoragezlride tip urban.Cu toateacestea, deosebirea dintreagezirile
de la GarvdnsauPicuiul lui Soaregi,de exemplu,VarnasauNesebf,r, esteuria$d.
Lumeaurbani bizantini se terminaundevain sudul Dobrogei(Dristra-Caliacra-
Varna).DoarIsaccea, prin poziliasadeosebiti,precum9i enigmaticaVicina(mai
tarziu,insi), pot aspiraIa statutuldeadevirateora$e.
Ora;e suntconsiderate 9i fortificafiilede la Nufiru gi picuiul lui Soare(in
virtuteafunc{ieilor militare).Seapreciazici fortificaliilebizantinede la Dunire,
prin fun_c1ia lor militari, definescun anumittip de agezare urbani,9i anumeuna
militari5e.Dacl admitemacestcriteriual funiliei militare,atuncitoateasezirile
fortificatecercetate pe Dun6rear trebuiconsiderate orase- ceeace nu estecazul.
fiindc[ unelesuntde dimensiunicu totulreduse(Tulcea,Dervent,chiarCapidava).
Atunci.criteriulde definirea caracterului urbanrimAnetot gradulde dezvoltare
economicd gi urbanistici.Prinactivitatea comercialifi megteiugereascd, agezdrile
fbrtificatede la Dunlreade Jospot fi socotiteorage.Dar tipul lor de habitateste
pronuntatrural. Astfel,condilialor a fost una intermediardintre oragulbizantin
propriu-zis9i aqezirilede tip rural, iar aceastaeste o fateta a caracterului
,,mixobarbar" al provinciei bizantine dunirene.
Aceastaestesituatiape carene-odezvdluiearheologia.Cum sd explicim
atuncimirturia at6tde diferitddin vecheacronici rusd?Cele80 de orasecarear fi
existatla Dunire inci de pe vremealui Sviatoslavm (decipulin inaintearecuceririi
lui Tzimiskesl) suntprobabil o crealie rezultatidin hipertrofierea lumiibizantine gi
a tinuturilordunarene in imaginarulrusesc.
r7Potrivirutrirneiiporeze, posibil
esre ca Vicina si se fi aflat pe o insulainghilitl de apele
Duirii. Vezi M. Botzan,PourktcaliserVicina:histoiteer milieugiogrophiqve,RESEE,30, 1992,
t-Zp.6l--t3.
53Cazulcel maibinecunoscut
estecel al satuluiCoconi.din secolel€XIV-XV. situatin zona
laufui Mosti$ea.Vezi N. Constantinescu. Coconi.[Jn satdin CA,npiaRomAhAin epocalui Mircea
c€l Sdrrdn.Bucurcgi,1972.Pentructimologiacuvantuluisatdinfossatumveziin specialV. Bogrea,
op.cir..p.25G259.
i'M, D. Matei,
Problemefrrndarhenlaleale gerazei vielii urbane medierate in l.ora
RomAncascd a Muntenieit{ TaraRonAneoscd a Moldorvi,.,Revista&lsmne,',40.1981,3,p,227-228.
"'1. Bamea. gr.9ief6nescu.
op.crr.,p. ll-14.
 AlexandruMadgeani t4

Condilia semi-urbaniqi semi-barbaria agezirilorde pe malul drept al

Dunlrii a inlesnitfunclialor de medierca schimburiloreconomice qi culturalecu
lumeapur barbaride la nord,tot agacumslIbiciuneafrontiercia inl€snitcontactele
qi schimburile de populaliedintrcceledoul maluriale Dunirii. Daci nu a existato
dominaliebizantinlla nordde fluviu, in schimba existato iradiereeconomice$i
culturali.manifestat?i in Ohenia,Munteniagi Moldova,precumgi in Banat9i chiar
mai departe,in Transilvania.Pltrunder€amonedelorbizantine'odovedegte qi o
m[soar6.Estede observatc[ pitrundereamonedelorbizantinenu I fost stdnjenite
de consolidarea dominalieicurnanilor, in secolulal XII-leao'.Eravremeain cate,in
ciuda ofensivelorlui loan Il Comnenpi mai ales ManuelI Comnen(contra
ungurilor),putereabizantinlla Dunlreeralabili.
Precarilateastdpdnirii bizantinela Dundrein secolulal XII-lea a fovorizat
evolujia convergenfia comunitdlilorde pe celedoud maluri ale Dundrii. La sud,
deteriorarea condi{iilorde via(i a apropiathabitatulde acolode cel nord-dunirean.
Barbariz.arca a devenildin ce in ce mai accentuati.Frontierafiind slab pizitd.
circula[iapersoanelor puteafi foarteu$oara.Nu ar fi excluscain perioadele dificile
din punctde vedereeconomicai militar, sI fi exrstatdeplasiride populaliede pe
un malpecel alt.
Certesteci atuncicind izvoarelevor devenimainumeroase. eleii vor aminti
pe romini in tot spatiulcareficusepartedin themaParadunavon, pani spreMunlii
Balcani({idici nu doarin Dobrogea).
Autoritateaimperiuluiin provinciaParadunavon a awt de multe ori de
suferit.Cu toate&cestea, nu putemadmiteopiniaexageratii exprimatiide Vasilka
Tipkova-Zaimova, cum cE acea$ezonede frontieri,,nefaisaitpratiquement pas
partie du vrai territoirc d'Eru"62.ProvinciaParadunavon a fost o periferie, dar o
periferiea statuluiti a civilizatieibizantine.

THE DANUBE IN THE BYZANTINE PERIOD(IOth-I2th CENTURIES):

A PERMEABLEFRONTIER

Abstract
The Byzantinefrontierwasnot so well defended as the Roman/lmes.Some
of the fortified settlements
of the loth-l2th centuriesweresoonabandoned and
eventheimportanfford of Derventwasleft withoutdefenseafter1036.It waseasy
''
Pcntrudspendirea monedclor bizaniinc?nMuntcnissi Oltcni8duDalot t. veziD. Ciobotea.
Circulalia monetafi in Olreniain prcajna constituirii starlllutleudol independentfara Romtinascd
(sec.X-XJV),..ArhiveleOltcnici",SN. 2. 19E3.p. ?,+_86: Gh. Mlnucu-Adame$eanu . Aspecteale
politicri....p.359-3(f1 E. Oberldnder,Timoveanu, Numismotic HisroricalRenark on the B\zantine
CoinHo-ards from thel2th Centuryat thelnwcr Danuhe,RESEE,30, l92, l-2, D.4l-60.
" V. Tepkova-Zaimov
+ Ia population....
p.336.
io pen€trate the frontier.The sourcesaboutthe inroadsof 103,t-1036,lM7 and
1065 are testifying the weaknessof the defensivesystemof the province
Paradunavon. A majordiffercncebetweenthe Byzantineand the Romanfrontier
wasthe absence of a permanently stationed flee(on the Danub€.The navalforces
werebroughtfrom Constantinople or from Messembria andAnchialos,only when
it wasa dangerbeyondtheDanube. The defense of Paradunavon wasbasedon the
fonified settlements restoredor built by TzimiskesandBasilIL The alliancewith
the Petchenegs wasregarded in 971asa wayto ensurethefrontier,but thispeople
attackedthe Danubianareaseveraltimes after 1027.
The defensivesystemestablishedby Basil II was disintegrated by the
Barbarianinroadsand also by the unrestof the local populationallied with the
Petchenegs. An importantgroupof Petchenegs wassettledin Paradunavon in 1045;
they became after an intemal enemy. The way of life umed into a
"Mixobarbarian" one,a kind of civilizationat thecrossroad of Byzantiumand the
Barbaricum.In fact, the frontier was not a line, arcal limes, but a gray zone,a
peripherywherethe populationand the way of life were semi-barbarian. The
repeatedinroadsemphasized this evolutionand,rnoreover, the rebellionof 1073
againstthecentralpowerledto theextension of thePetcheneg domination southof
the Danubeup to 1091.In the next centurythe Cumanscausedother major
destructions. Theywerenot regarded asthemainenemy,because of the longwars
betweenByzantiumandHungary.In this way,theattentiontumedto theWestern
sectorof theDanubianfrontier.
on the Danubehadsemi-ruralfeatures.
The fortifiredsettlernents The people
lived in hutsandtherewereno streetnetworkandpublicbuildings,excepta small
chapelat Garvdn,builtjust after97| . Thesingler€altownwasDristra.Thewayof
life was more alike to that of the North-Danubian areathan with the proPer
Byzantineone. The weakness of ihe frontierand the "mixobarbarian" type of
civilizationimprovedthecontactsacrossthefrontierandtheconvergent evolution
of thecommunities of thetwo banksof theDanube.