Ştefan cel Mare

I. Făurireaannelor
în tările noastre
ARMAMENTUL DIN DOTAREA OASTE!
este atestată atât în
documentele şi
MOLDOVEI
cronicile de epocă
dar şi de o scrie de
ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI ŞTEFAN CEL MARE
piese descoperite
în urma unor
(1457 - 1504)
cercetări
arheologice.
Comandarea ş i
cumpărarea de
anne din atelierele Carol KONIG
existente în
principalele oraşe
săseşti ale
Transilvaniei este
semnalată din a
reocuparea conducătorilor mai simple (cuţite , pumnale, suliţe,
doua jumătate a
secolului al XlV-
lea, dar în mod
deosebit din
P ţărilor române din Evul
Mediu, în cazul de faţă, a domnitorului
arcuri , săgeţi şi ghiulele din piatră), iar
la Braşov, Bistriţa , Sibiu, Sighişoara,
secolul al XV- Ştefan cel Mare, de a-şi întări Cluj şi alte localităţi transilvane,
lca.Astfel , sunt
cunoscute capacitatea de apărare militară a fost meşterii, în marea lor majoritate saşi,
solic itări l e de reflectată prin grija lui permanentă de a făureau aproape toate tipurile de
înannare ş i
procurare a unor
asigura un sistem unitar de fortificaţii armament2 •.
anne de câtre regii şi de a înzestra oastea cu armamentul Existenţa şi utilizarea armamen-
Ungariei Vladislav ofensiv şi defensiv corespunzător tului ca mijloc esenţial de ducere a
I, Matei Corvin, de
către voievod ul
epocii în care a domnit. Aceasta, cu luptei, în perioada domniei lui Ştefan
Tra nsilvaniei şi atât mai mult cu cât oştile ţărilor cel Mare, este atestată de toate tipurile
regent al Ungariei române erau nevoite, în numeroase de izvoare - scrise, iconografice sau
Iancu de
Hunedoara, de rânduri, să facă faţă agresiunii trupelor arheologice. Faţă de informaţiile pe
domnii Tării aparţinând unor imperii şi regate care le deţinem în prezent putem
Româ neş ti Mircea
cel B ătrân , vecine bine organizate, echipate şi afirma că în dotarea oastei Moldovei se
mult mai numeroase. aflau, în a doua jumătate a secolului al
Majoritatea armelor utilizate, cu XV-iea şi la începutul celui următor,
Fig. l. Spadă puţine excepţii, care ţineau în general toate principalele categorii şi tipuri de
din a doua de unele comenzi speciale de arme armament alb şi de foc (portative şi
jumătate a
secolului al XV-
albe şi de foc tăcute de domnitor peste greu) care erau cunoscute pe plan
lea care a hotare, se făureau în Moldova, Ţara european, la acea dată.
aparţinut lui Românească şi în mod deosebit în Astfel, din categoria armelor albe
Ştefan cel Mare, Transilvania, care era recunoscută ca şi a celor de foc au fost semnalate:
din colecţia
Muzeului
un puternic centru de producţie al
armelor albe şi al celor de foc, inclusiv • arme albe de tăiere şi
Topkap~din
a prafului de puşcă şi a muniţiei împungere (spade, săbii, pumnale,
Istanbul aferente, nu numai de ţările române de cuţite de luptă) ; de aruncare şi
(fotografia a fost
obţinută prin
la sud şi est de Carpaţi, dar şi de împungere (lănci şi suliţe); de lovire şi
amabi litatea regatul Ungariei 1. Atelierele unor tăiere (securi şi topoare de luptă,
conducerii meşteri armurieri sunt amintite în halebarde) ; de lovire şi izbire
muzeului din (ghioage, măciuci, buzdugane); de
Istanbul). documentele vremii la Suceava,
Târgovişte, acestea produceau piese aruncare la distanţă (arcuri şi

https://biblioteca-digitala.ro
 Dan al II-iea, Vlad
arbalete), la acestea a d ă ugându-se cineva în Moldova pentru a se Dracul, Vladislav
armele defensive (scutul, cămaşa de informa 6 . Cum documentul nu conţine al II-iea, Vlad
Călugărul , iar în
zale, pieptarul, armura); alte date şi descrierea acestui tip de Moldova
• arme de foc grele (bombarde, spadă nu ne este cunoscut, putem Alexandru ce l Bun
şi apoi de Ştefan
tunuri) şi portative (arch ebuze). presupune că modelul era occidental, ce l Mare. Cf. E.
În categoria armelor albe de tăiere aşa cum ne dovedeşte păs trare a celor Hurrnuzachi,
şi împungere, existenţa în cadrul oastei trei spade moldoveneşti , dintre care Documente
privitoare la
lui Ştefan cel Mare a spadei de tip una a aparţinut chiar voievodului , de la Istoria Românilor,
Bucureşti 1911 , v.
occidental cu lamă dreaptă şi două muzeul Topkapc:l Sarayi din Istanbul.
l,XV; C.C.
tăişuri, braţe drepte sau uşor curbate
Păstrarea acestor spade în colecţia Giurescu, Istoria
spre lamă, cu o lungime de cca. 11 O - muzeului din lstambul este deosebit de
Românilor,
Bucureşti, 1935, v.
130 cm, este atestată prin descoperirile importantă pentru istoria tipologiei I; I. Bogdan,
arheologice, prezenţa ei în scenele cu spadelor din Moldova celei de a doua Documente şi
militari de pe frescele bisericilor regeste privitoare
jumătăţi a secolului al XV-iea, prin la rela/ii/e Ţării
moldoveneşti ridicate şi pictate în faptul că apartenenţa lor rom â nească Romaneşti cu
parte în timpul domniei voievodului şi este dovedită de însemnul heraldic al Braşovul şi c11
Ţara Ungurească,
de o serie de izvoare scrise. Moldovei, capul de bour, existent pe în secolele XV -
Astfel, acest tip de armă este două din piese şi inscripţia cu numele XVI, B uc ureşti ,

confirmat de spadele descoperite la Tg. 1905 ; Cristian

voievodului Ştefan cel Mare pe cea de V l ădescu Carol
Neamţ, la Deleni (jud. Iaşi), la Cetatea
a treia. Dintre trei piese desigur că Konig, Arme/e
Neamţului, sau de cele pictate la oştilor român e în
arma cea mai valoroasă este spada pe a prima jumătate a
biserica din Bălineşti. La toate acestea cărui cap al mânerului , în fonnă de secolului al XV-
adăugându-se şi cea reprezentată pe /ea, Studii şi
disc aplatizat, se află inscripţia în litere
steagul lui Ştefan cel Mare din Colec- chirilice : ,,IOAN(SIC)ŞTEFAN
Materiale de
Muzeografie şi
ţia Muzeului Militar NaţionaJ3. Pe VOE<VO>DA G" - pe o faţă a lamei, Istorie Militară
(SMMIM), nr. 4-5,
lângă aceste tipuri de spade mai sunt iar pe cealaltă faţă - ,,OSPODAR Bucureşti , 1971 -
documentate şi paloşele poloneze şi ZEMLI MOLDAVS<CO>." adică 1972;
turceşti în ambele ţări româneşti . Şt. Pascu,
,,EU ŞTEFAN VOIEVOD Dl OMNUL
Meşteşugurile
Existenţa unor astfel de arme alături de din Transilvania
săbii (armă albă cu lama dreaptă sau până în secolul al
XVI-iea, Cluj,
curbă dar cu un singur tăiş) este I954; P.P.
amintită într-un privilegiul dat de Panaitescu,
către Ştefan cel Mare la 3 iulie 1460, A /exandru cel Bun ,
Bucureşti , 1932; I.
negustorilor din Lemberg, pentru Bogdan,
restabilirea vămilor la mărfurile de Documentele lui
Ştefan cel Mare, v.
import, unde se fixa vama cea mare la 11, Bucureşti,
descărcarea în Suceava a mărfii pentru 1913; I. Bogdan,
Documente
,,săbii ungureşti şi paloşe" 4 . moldoveneşti din
O informaţie deosebit de secolele XV - XVI
importantă este amintită de N. Iorga, tn arhiva
care ne indică existenţa unei spade de Fig. 2. Cele trei
tip moldovenesc (,,una spada a la spade
facione valachesca") care a fost co- mo ldoven eş t i
din a doua
mandată de domnitorul Moldovei la
jumătate a
negustorii genovezi 5 . Este interesant secolului al
că documentul semnalat arată că cel XV-iea, de la
care a primit comanda, un oarecare Muzeul
Topkapy ( cea
Cristofor, asociatul atelierului care din stânga a
făurea astfel de piese, a răspuns că aparţinut lui
meşterii armurieri necunoscând acest Ştefan cel
tip de spadă trebuie să trimită pe Mare)

I https://biblioteca-digitala.ro
 ,:j,~r·l1i
•
..rJf
~
1 ~rr,.
j h I

- .' -

solicită conducătorului oraşului

Braşov permisiunea ca meşterul Mihai
să se întoarcă la dânsul „cu săbiile şi
armele cumpărate".
Forma săbiilor este ilustrată pe
mai multe fresce din mănăstirile
Moldovei. Ele erau în general cu lama
curbă, după modelul oriental sau, mai
rar dreaptă, după modelul occidental,
cu un singur tăiş şi şanţ spre muchia
ŢĂRII MOLDOVEJ." 7 (Fig. !). Aceste
Fig. 3. Sabie netăioasă . Garda era simplă cu braţele
curbă şi
trei spade existente, chiar din perioada curbate spre lamă şi unul urcător spre
fragment din pe care o prezentăm, atestă că tipul de capul mânerului . Acesta din urmă
teacă, a doua armă moldovenesc era identic cu cele
jumătate a
având rolul de a proteja mâna
occidentale din aceeaşi perioadă luptătorului . O sabie cu lamă curbă de
secolului al XV-
iea, descoperite
(Fig. 2). tip oriental şi cu o gardă cu braţ urcător
la Suceava Alături de spadele de luptă
obişnuite sunt semnalate m a fost descoperită la Suceava (Fig. 3).
descoperirile arheologice şi spadele Utilizarea pumnalelor şi cuţitelor
pentru două mâini, cum este cea de la de luptă ne este confirmată de
Braşovului, CI,
XXXIX, 1905; Hârlău. Acestea erau cu lama şi privilegiul dat de Ştefan cel Mare
Zimmermann - mânerul gărzii mai lung pentru a putea negustorilor din Lemberg şi de o altă
Warner -Muller,
fi apucat cu ambele mâini. Tipul acesta ştire care ne relatează despre Nicolae
Urkundenbuch zur
Geschichte der de spadă se folosea de către pedestraşi din Suceava care a adus în anul 1503
Deutschen in pentru a forma breşe în frontul de ,,mii de pumnale şi cuţite"9.
Siebenbiirgen,; W.
Wenrich,Krinstlern suliţe inamice. Suliţele, folosite de trupele
amen in Archiv des Prezenţa săbiilor este confirmată, terestre, aveau o formă masivă la bază
Verei ns for terminate cu proeminenţă inelară şi tub
Siebenbiirgische în afara documentul dat lember-
Larufeskurufe, XII; gienilor, menţionat anterior, de Analele de înmănuşare sau vârf prelung,
Generalul Rosen~ mănăstireşti din Przeworsk unde este ascuţit. Această formă este dovedită de
Istoria artei
militare a relatată vizita lui Ştefan cel Mare la picturile din bisericile Sf. Gheorghe
românilor până la Calomeia (Polonia), din anul 1485, din Hârlău şi Bălineşti, pe o zavesa din
mijlocul XVII-iea ,
pentru a se întâlni cu regele Poloniei în 1500 de la mănăstirea Putna, în pictura
Bucureşti, 1947;
Carol Konig, Scurt vederea pregătirilor de luptă împotriva bisericii Sf. Nicolae din Popăuţi (Fig.
istoric al armelor otomanilor. Referitor la acest moment 6) şi pe plăcile nesmălţuite de cahle
de foc portative descoperite la Suceava. Suliţele,
(secolele XIV - cronica precizează că domnul
XVII), Srudii şi moldovei a sosit cu o oaste mică, prevăzute cu tub de înmănuşare,
Materiale de
înarmată cu săbii, arcuri şi suliţe. O subţiate şi alungite la vârf, datate în
M11uografu, şi
Istorie Militard informaţie importantă privind folosirea ultimul sfert al secolului al XV-iea,
(SMMIM) , nr. I , unor tipuri de arme este menţionată de sunt şi confirmate de descoperirile
1968 etc
2. Cristian cronicarul polonez Duglosz, care arăta arheologice efectuate la cetăţile de
Vlădescu şi Carol că Ştefan cel Mare, dacă afla că vreun pământ de la Bârlad şi CrăciunalO_
Konig, Types
d'armes et centres oştean nu avea sabie, arc şi săgeţi, sau Lăncile, ca arme folosite de
d'armurerie des în cazul călăreţilor aceştia au pornit la trupele călări, aveau corpul metalic
paysromains du luptă fără pinteni, ei erau pedepsiţi fără mai scurt, patru muchii ascuţite la vârf
14-e au 16-e
siecles, nici o milă, chiar cu tăierea capului 8. O şi manşon tronconic. Ele sunt întâlnite
comunicare
scrisoarea a lui Ştefan cel Mare câtre pe fresca bisericii de la Pătrăuţi şi pe
sustinută la al V(-
lea Congres judele saşilor braşoveni, publicată de cahlele descoperite la Suceava.
lntemational al istoricul I. Bogdan în Documentele de Dovezile iconografice ale epocii sunt
Muzeelor de Arme completate cu piesele descoperite în
şi Istorie Militară la Ştefan cel Mare, ne semnalează şi
(IMAM), Ziirich, importul de săbii din Transilvania. cercetările arheologice de la Suceava
1972, în Comp!
Astfel, în acest act domnul Moldovei şi Bârlad 11 .
rendu de la du
Congres,

https://biblioteca-digitala.ro I
 Secerile şi coasele sunt amintite
de către Vemacius şi de o cronică
poloneză care descrie bătălia de la
Crasna, unde moldovenii i-au surprins
pe polonezi tăindu-le cc>.i; acestora cu
astfel de arme 12 . Forma ,or nu putea fi
prea diferită de cea întrebuinţată în
chip obişnuit de către ţăranii
moldoveni .
Şi existenţa buzduganelor este
confirmată de imaginea lor pe plăcile
de sobă de la curtea domnească de la
Suceava sau de la Vaslui. Acesta era
compus dintr-un mâner, probabil din
metal, având capul buzduganului tot
din metal de formă romboidală faţetată
(Fig. 5). Folosirea ghioagelor şi
măciucilor ne este semnalată de
Letopiseţul Anonim al Moldovei şi de
cronicarul Miron Costin. Ca arme de aruncare la distanţă , Fig. 4. Vârfuri
Halebardele sunt, şi ele, cele mai numeroase şi des folosite de de săgeţi din a
semnalate în cadrul oştirii moldovene doua jumătate a
oştile ţărilor române în general, nu
în perioada lui Ştefan cel Mare. Ele au secolului al XV-
numai de moldoveni, au fost arcurile lea, descoperite
apărut în centrul Europei încă din cu săgeţi. În oastea Moldovei arcurile la Bârlad
secolul al XIV-iea şi erau arme cu săgeţi sunt menţionate atât în
preferate de pedestrime deoarece izvoarele scrise - cronici şi documente,
îmbinau rolul securii cu al suliţei , pe cahle, cât şi în cele iconografice de
combinând actiunea de lovire cu cea de pe frescele din acea vreme (Fig. 8) 15. 15 - 20 mai 1972,
împungere. Halebarda era compusă Acestea din unnă ne sunt deosebit de Ziirich; Generalul
Rosetti, Istoria artei
din: secure, a cărei lovitură zdrobea utile şi la reconstituirea fonnei lor. În militare a românilor
piesele annurii; cârlig pentru agăţarea completarea izvoarelor menţionate se până la mijlocul
şi doborârea de pe cal a călăreţului , sau adaugă numeroasele vârfuri de săgeţi
veacului al XVII-
/ea, Bucureşti ,
pentru rănirea corpului calului; vârf găsite în toate cercetările arheologice 1947, pl 50 - 151 ;
masiv şi ascuţit de suliţă, care putea de la cetăţile din Moldova perioadei lui N. Iorga, S tudii şi
pătrunde cu uşurinţă printre pl ăcile Ştefan cel Mare (Suceava, Neamţ ,
Documente,
annurii , străpungând şi reţeaua de XXlll, p.309.
Crăciuna , Bârlad) (Fig. 4) Formele
zalei }_ Fonna halebardelor din a doua săgeţilor descoperite sunt foart~
jumătate a secolului al XV-iea şi variate întâlnindu-se piese tubulare ş1 Fig. 5.
începutul celui următor se poate pedunculare pentru fixare la coada din Buzdugan din a
remarca pe unele picturi din frescele doua jumătate a
lemn al săgeţii. Arcurile apar în secolului al XV-
bisericilor din Moldova, cum ar fi Sf. frescele bisericilor de la Bălineşti , lca, după o cahlă
Gheorghe din Suceava sau Bălineşti Pop ăuţi , Voroneţ , Suceava sau pe de la curtea
sau pe cahlele descoperite la curtea cahlele descoperite la Suceava şi domnească de la
domnească de la Bacău sau Vaslui. Dar Suceava
Vaslui . Se foloseau atât arcurile
cel mai bine poate fi identificată fonna
unui model , specific moldovenesc, la
halebarda datată la stărşitul secolului
al XV-iea descoperită în prundiş la
. ---=--:.-· - ♦
~-=--
Cetatea Neamtului şi care se păstrează .......·
actualmente ' la Muzeul Militar
Naţional 14 .

https://biblioteca-digitala.ro
 Ştefan cel Mare

3. Cristian simple, mai mari, cu lemnul curbat şi luptători de pe frescele din bisericile
Vlădescu, Tipuri de
arme albe şi cu capetele lemnului uşor răsfrânte din a doua jumătate a secolului al XV-
armuri la oştile pentru a fixa mai uşor coarda arcului, lea şi începutul celui următor, se ataşau
române În a doua
jumătate a
cât şi cele de tip oriental care aveau aplice metalice, de formă rombică,
secolului al XV- două contracurbe în acoladă şi un triunghiulară sau dreptunghiulară cu
/ea, SMMIM, nr.6, mâner în centru. marginea inferioară rotunjită, care
1973, p. 58 - 94.
4. Cristian Despre existenţa arbaletei cea serveau la întărirea şi creşterea
Vlădescu, Ibidem, mai importantă informaţie o avem de rezistenţei în părţile vulnerabile ale
p.68; I Bogdan,
Documentele lui
la cronicarul Ion Neculce, care ne corpului 17 . Folosirea platoşei este
Ştefan Cel Mare, relatează faptul că „Lăsat-a Ştefan amintită de Hurmuzaki, XV, la 7 iulie
Op. cit. p.277 - Vodă cel Bun la Monastirea Putna 1502 când braşoveni scriu sibienilor
278.
5. Cristian arcul lui şi arcul l-au fost cu vârtej", în despre pişte platoşe ale lui Ştefan cel
Vlădescu, Ibidem, limbajul vremii însemnând o arbaletă Mare. Multe fragmente ale unor
p.68; Cf. N. Iorga,
Documente şi
care se încorda cu ajutorul unui cârlig , cămăşi de zale au fost descoperite în
Fragmente, III, montat pe patul armei 16. Utilizarea urma cercetărilor arheologice din
p.43.
6. Cristian acestui tip de armă, foarte eficientă Moldova. Acestea erau făurite cu
Vlădescu, Tipuri de împotriva oştenilor cuirasaţi, este ochiuri mărunte executate mai îngrijit
arme albe şi
armuri la oştile
confirmată şi de descoperirea a sau mai grosolane lucrate probabil în
române in a doua numeroase vârfuri de săgeţi de arbaletă atelierele locale. Potrivit obiceiului
jumătate a
la Suceava şi Bârlad vremii şi caii aveau piese de protecţie.
secolului al XV-
/ea, Op cit., p. Ca arme de apărare o parte din Un exemplu fiind o şa moldovenească
68. 7. Gh. Brătianu, oştenii moldoveni au folosit platoşa, din a doua jumătaate a secolului al
Cronică, în R.I.R.,
111, 1933, p.320;
coiful sau casca, cămaşa de zale, XV-iea păstrată în colecţia Muzeului
Marcu Beza, Urme aceasta fiind îmbrăcată individual sau Militar National. Aceasta era
româneşti in
răsăritul ortodox,
sub platoşă, aşa după cum se poate prevăzută cu ·arcade înalte din metal
Bucureşti, 1935, remarca în special la imaginile de care protejau mijlocul călăreţului, de la
p.97-102; Idem,
Trei săbii
moldoveneşti din
vremea lui Ştefan
cel Mare, Analele
Academiei
Române, Secţia
istorie, seria III, v.
VII, mem. 2, 1935,
p.39, citat şi de
C.C. Giurescu,
lsloria Românilor,
Bucureşti, 1943, li,
2, p. 520;

Fig. 6. Suli13şi,
halebardieri şi
oşteni echipa!i
cu platoşe
completate cu
aplice metalice
la partea
inferioară din a
doua jumătate a
secolului al XV-
iea, după fresca
bisericii din
Popău!i

https://biblioteca-digitala.ro
Reursta
mazeeloR
care plecau apărători abdominale Fig. 7.
Luptător
montate pe curele din piele întretăiate
înarmat cu
ce formau o reţea de pătrate nituite cu o spadă de
rozete metalice mari ornamentate la la sfârşitul
colţuri. Reţeaua metalică formată sec. XV -
apăra parţial corpul calului 18. începutul
sec. XVI,
De un real interes sunt xilogra- după fresca
vurile existente în lucrarea cronica- de la
rului Thuroczi, unde, în imaginea care biserica
mănăstirii
redă bătălia de la Baia ( I 467), o parte
Voroneţ.
din oştenii moldoveni de elită (credem
numai marii boieri) purtau şi armuri.
Existenţa armurilor în perioada lui
Ştefan cel Mare este confirmată şi de
câteva cahle smălţuite sau nesmălţuite
descoperite la Suceava. Aceleaşi cahle
ne · ilustrează ca şi frescele
contemporane variantele de coifuri şi
căşti purtate.
Printre armele importante de
protecţie a luptătorilor moldoveni, altă informaţie despre o astfel de Cristian Vlădescu,
izvoarele scrise şi iconografice men- captură ne este dată de Letopiseţul de Tipuri de arme
albe şi armuri la
ţionează folosirea scuturilor şi la Putna nr. 2, unde se relatează că în oştile române în a
pavăzelor. Acestea erau confecţionate urma victoriei avute de Ştefan cel doua jumătate a
din metal, lemn, împletituri de răchită Mare la Codrii Cosminului (1497), secolului al XV-
/ea, Op. cit. p. 68-
sau piele, de forme foarte diverse, dar împotriva oastei regelui Poloniei Ioan 70; Virgil Cândea,
în majoritate erau rotunde, dreptun- Albert s-au capturat astfel de arme „Şi Constantin
Simionescu,
ghiulare sau triunghiulare19_ au căzut mulţi nobili mari dintre ei Prezenţe Culturale

Armele de foc semnalate deja în (polonezi) şi au fost luate schiptrele Româneşti,

Bucureşti, 982,
dotarea oştile ţărilor române încă de la cele mari ale craiului şi tunurile lui p.18 urmată de
sfârşitul secolului al XIV-iea şi cele mari". Generalul R. Rosetti, imaginile acestor
preluând informaţia de la istoricul I. spade.
începutul celui următor sunt din ce în 8. I. Duglasz,
ce mai des răspândite în perioada pe Bogdan, arată că oastea Moldovei a Historiae
care o descriem. Existenţa acestor capturat în cadrul acestei bătălii ,, ... Polonicae,
Frankfurt, 1711, I,
arme în folosinţa oastei Moldovei în toate puştile cele mari, cu care bătuseră p.417; N. Iorga,
anii domniei lui Ştefan cel Mare este cetatea Sucevei, au fost luate şi altele Istoria Armatei
atestată atât de izvoarele scrise şi mici, şi multe şi mai mici". În Româneşti,
9. I. Bogdan,
iconografice cât şi de cele arheologice. accepţiunea vremii, tunurile mari şi Documentele lui
Trebuie să precizăm că mici erau bombardele de diverse Ştefan, Op. cit., p.
287, Cf. şi AIR, II,
armamentul de foc folosit în această calibre iar „multe şi mai mici" credem p.172; Ştefan
epocă provenea din comenzile că erau probabil armele portative Pascu, Relaţiile
(archebuzele). economice dintre
asigurate prin grija domnitorului, din Moldova şi
Primele informaţii despre
ajutoarele primite de la aliaţi**, dar şi Transilvania, în
din capturile luate de la inamic. Despre folosirea de către Ştefan cel Mare a Studii despre
Ştefan cel Mare, p.
primele capturi de arme aflăm dintr-o artileriei ne sunt relatate cu ocazia 212,214, Cf. şi
scrisoare a lui Ştefan cel Mare, datată asediului cetăţii Chilia, pe care Cristian Vlădescu,
domnitorul, după cele descrise în Tipuri de arme
la 1 ianuarie 1468. Astfel, în urma albe şi armuri la
Letopiseţul Anonim al Moldovei, ,,a oştile române în a
bătăliei de la Baia (1467), se preciza că
,, ... şi carele şi corturile şi diferite început s-o bată" (cu piese de artilerie). doua jumătate a
secolului al XV-
Ştire, confirmată şi de Cronica Moldo-
bombarde, maşini şi tunuri mari şi /ea, Op. cil., p.70.
Gennană, unde se preciza şi ce piese 10. Cristian
mici pe toate le-a luat <Ştefan>"***. O de artilerie au fost folosite - bombarde Vlădescu, Tipuri
de arme albe şi

https://biblioteca-digitala.ro
 Ştefan cel Mare

armuri la oştile ,, ... atunci a venit Ştefan voievod adânci, întărite cu copaci mari şi
române în a doua
jumă tate a
asupra Chiliei, cu bună pace dinspre mărăciniş s-au utilizat şi piese de
secolului al XV- toate părţile şi vineri dimineaţă a lovit artilerie împotriva atacatorilor. Astfel ,
/ea, Op. cit., p. 58
- 60.
cu bombardele şi a dat asalt toată ziua Giovani Maria Angiolello (1450 -
li . K. A . la poarta castelului şi I-a cucerit cu 1525), descriind expediţia militară din
Ro mstorfer,
Cetatea Sucea va. mare lupta" - **** . 1476 a sultanului Mehmed II în
ed. Lapedatu, Artileria a fost prezentă, ceva mai Moldova aminteşte că ,, ... se întărise în
Bucureşti I 934, p.
târziu, în războaiele purtate împotriva acel loc cu câteva tunuri", iar în
88, fi g. 94/c; I.
Focşănea nu ş i Gh. campaniilor militare otomane pornite momentul declanşării atacului otoman
Diaconu, Bazele asupra Moldovei, din anii 1475 şi asupra poziţiilor noastre, ei au fost
puterii militare ale întâmpinaţi cu fo curi de artilerie, care
lui Ştefan cel 1476. O primă informatie este
însă pricinuiau pierderi puţine,
Mare, în Studii cu semnalată de generalul R. R~setti, în
privire la Ştefan
Istoria Artei Militare a Românilor deoarece ele erau la o depărtare de
unde precizează că la bătălia de 1~
cel Mare, vreo milă faţă de locul de tragere. Dar
Bucureşti . 1954, p.
124; Cristi an Podul Înalt - Vaslui (] O ianuarie când otomanii s-au apropiat şi au urcat
Vlăd esc lli 7ipuri
14 7 5), victorioasă pentru oastea malul apei prin care trecuseră , s-au tras
de arme albe şi
arm uri la oştile noastră, Ştefan cel Mare a avut 20 de
din nou foarte multe focuri care au
române în a do ua
bombarde care erau pregătite să tragă pricinuit morţi şi răniţi din partea
jumătatea
atacatorului. Această informatie este
secolului al XV- câte 7 lovituri de fiecare piesă. La cea confirmată şi în Coroana Istoriilor
/ea, Op. cit., p. 60.
12. Vemacius, De de a doua mare confruntare avută terminată în 1584, de istoriograful
situ Transilvaniae, împotriva otomanilor, din anul 1476, la otoman Sa'adeddin Mehmed efendi şi
Molda viae et
Transa/pinae, ed.
Valea Albă - Războieni, condusă chiar mai târziu, la începutul secolului aÎ
A. P. Ilarion, în de sultanul Mehmed al II-lea, ştirile XVII-iea, de prim-cancelarul Portii
Tezaur de despre utilizarea artileriei direct în
Monumente otomane K odJa . Husem . ***** . ,
Istorice, Bucureşti , luptă sunt mult mai numeroase. Cu
1864, 111, p. 153; această ocazie aflăm atât din Cea mai reprezentativă armă
Istoria portativă aflată în înzestrarea oastei
informaţiile redate de cronicile şi
moldoven ească din
Kronica polska , documentele interne cât şi din cele moldovene, datată la sfârşitul secolului
trad. G. I. Năstase, externe că în apărarea fortificatiei al XV-iea, este o ţeavă de archebuză
în Studii şi
pasagere asigurate de dom~ul (tipul acesta de armă mai este cunoscut
cercetări istorice,
l aş i , An. I, nr. I, Moldovei prin executarea unor şanţuri Ia noi sub denumirea de puşcă grea)

Fig. 8. Arcuri
şi arbal etă în
scena care
redă asediul
Constantinopul
ui, după fresca
exterioară a
bisericii
m ănăstirii
Moldoviţa .
Pictura este
realizată în
perioada
domniei lui
Petru Rareş ,
însă forma
diverselor
tipuri de arcuri
şi arbaletă nu
s-a schimbat
faţă de cele
din a doua
jum ătate a
secolului al
din XV-iea

https://biblioteca-digitala.ro
 1921.p.121; I.
descoperită în urma cercetărilor izvoarele scrise, iconografice sau Bogdan, Op. cit,
efectuate la Cetatea Albă în anul 1929. arheologice cunoscute în actualul p.433 I I.
Cristian Vlădescu,
Archebuza este făurită dintr-o ţeavă stadiul al cercetării. Pentru prezentarea Carol Konig, Dan
din fier cu o formă exterioară armele albe de un real folos în Popa, Arme in
tronconică, prevăzută cu o brăţară cunoaşterea evoluţiei şi tipologiei lor a Muzeele din
România, Bucureşti,
mobilă şi cu un braţ proptitor la partea fost permanenta mea colaborare, în 1973, p 20 - 21
ei inferioară, spre gura ţevii care are cu decursul a peste 30 de ani ( 1962 - 13. Cristian
Vlădescu, Tipuri de
două orificii de fixare la ulucul său 1993), cu regretatul meu coleg şi arme albe .şi armuri
(ulucul care era din lemn lipseşte). prieten, specialist în acest domeniu, la oştile române În a
Ţeava era lisă în interior. Sunt de colonel dr. Cristian M. Vlădescu. doua jumătate a
secolului al XV-iea,
evidenţiat la această armă piesele Op cit„ p. 63.
componente pentru luarea liniei de • Este deosebit de interesantă infonnatia dată de generalul 14. Ibidem, p. 63 -
R. Rosetti, în lucrarea semnalată anterior (p. 151 ), despre un 64.
ochire montate pe partea superioară a document unguresc din 16 iunie 1496, în care regele I 5. Generalul
ţevii: cătarea, prezentă printr-un ţel Ungariei Vladislav, scuteşte pe Toma Bulgarul, voievodul Rosetti. Istoria artei
aşezat la 4 cm de gură şi două unei cete de rromi, ca să nu mai facă pane din asociaţia unor militare a românilor
rromi şetrari din Ungaria, pe care îi predă episcopului până la mijlocul
înălţătoare bloc cu crestătură, fixe, catolic din Cinci Biserici ('?) spre a-i face proiectile pentru veacului al XVll-lea,
dispuse unul faţă de celălalt la 9 cm, anne de foc şi alte instrumente necesare războiului. Şi sunt Bucureşti, 1947,

respectiv 13 cm faţă de partea dinapoi de acord cu opinia pe care a emis-o. Şi anume - dacă regatul p.142 - 143; Cristian
Ungariei apela la astfel de meşteri, în afara celor renumiti Vlădescu, Tipuri de
a culatei (acestea din urmă permiteau din marile centre orăşeneşti săseşti din Transilvania, aşa arme albe .şi armuri
luptătorului prin înclinarea vârfului cum apelau şi domnitorii noştri de la sud şi est de Carpaţi, la oştile române ,;, a
cu atât mai mult trebuie să fi fost cazul în acest ţări doua jumătate a
ţevii mai jos sau mai sus să ochească româneşti, unde erau mai putin meşteri annurieri, dar erau secolului al XV-iea,
ţinta mai apropiată sau mai numeroase sălaşe de rromi in care se aflau multi fierari Op cit., p. 79 - 82.
- ")****** T b . . priceputi în făurirea uneltelor gospodăreşti dar şi în aceea a Folosirea, de câtre
departata . re Uie menţionat pieselor de annament în mod deosebit cel alb (vârfuri de oastea Moldovei a
că ţevi de archebuze aproape identice săgeţi de lăncii, suliţe, halebarde. cuţite, pumnale sau săbii). arcurilor şi săgetilor
Despre imponul de anne din Transilvania este relevantă o în timpul bătăliei de
cu tipul descoperit la Cetatea Albă mai scrisoare a lui Ştefan cel Mare către Braşoveni prin care îi la Baia (1467) este
sunt cunoscute ca făurite în Boemia roagă să-l ajute pe spătarul Trotuşan în misiunea sa de a-i clar confinnată de
relatarea
(Cehia). Existenţa unei astfel de arme cumpăra,, ... fie scări de şa, fie arme, fie funii .. ".
Letopiseţului de la
la noi se poate presupune că ar fi putut •• Într-un document datat 1497, păstrat în Arhiva de Stat
Putna nr. I, unde se
din Sibiu (U.11 615), voievodul Transilvaniei Bartholomeu
ajunge, din această zonă, prin import. Dragii ordonă oficialitătilor cetăţii Sibiu, să-i trimită fără
arată că ,, ... însuşi
craiul Mateiaş
Cunoscându-se faptul că domnitorul întârziere bombardele cerute cu ghiulele şi pulberea
<Matei Corvin -
necesară deoarece voievodul Moldovei <Ştefan cel Mare>
Ştefan cel Mare a avut relaţii cu regele ii roagă printr-un curier să treacă cu trupele sale în
regele Ungariei> a
fost săgetat."
Boemiei, confirmate într-o scrisoare a Moldova.
Această infonnatie
sa din I ianuarie 1468, publicată de I. •••- P.P. Panaitescu, Contribulii la Istoria lui Ştefan cel
mai este amintită de
Mare, în MS/, seria III, tom XII, Memorii 2, p. 64.
Bogdan, şi în care domnul se arată ••••. Fonna bombardelor folosite în perioada domniei lui
Letopiseţul Anonim
al Moldovei şi de
nemulţumit de măsurile luate de regele Ştefan cel Mare ne este cunoscută după un astfel de tip de
cronicarul Grigore
annă descoperit Ia cetatea de pământ de Ia Bârlad.
Poloniei, de a opri solia sa către regele Bombardă descoperită ne demonstrează faptul că piesele
Ureche in
Letopise1ul Ţării
Boemiei. Ca urmare a unor astfel de utilizate erau asemănătoare cu cele din occident. Cf. Ame
Moldovei ... , ,, ... şi
Hoff, Feuerwaffen, Braunschweig, I 969, p. 4 - 12, cu
relaţii este probabil că s-ar fi putut face însuşi craiul, rănitu
ilustraţia aferentă; Carol Konig, Scurt istoric al armelor de
o asemenea comandă de arme acolo. de săgeată foane
Joc portative (secolele XIV -XVll), Op. cil. p. 65 - 66.
rău .... ".
Ştirea obstrucţionării soliei domnului ••••• Giovanni Maria Angiolello, Expedi1ia sultanului
16. Cristian
Mahomed al ll-lea in Moldova ... , în Călători străini
moldovean a fost amintită şi de P. P. despre 1ările române, Bucureşti. 1968, I, p.136 - 137; M.
Vlădescu, Tipuri de
arme albe şi armuri
Panaitescu în Contribuţii la istoria lui Gublogu şi Mustafa Mehmet, Cronici Turceşti Privind
la oştile române în a
Ţările Române, I, Bucureşti, 1966, p. 323, 459.
Ştefan cel Mare. doua jumătate a
••••••Ţeava unei anne de foc este împărţită în trei
În scurta prezentare a armelor secolului al XV-iea,
sectoare: gura ţevii (panea din fată); tunetul (panea
Op cit., p. 70 - 71.
albe şi de foc care au fost folosite de centrală) şi cutată (panea dinapoi). Pentru a fi uşor mânuită,
17. Cristian
la ţeavă de archebuză, ca dealtfel la orice annă de foc
oastea Moldovei în perioada marelui Vlădescu, Tipuri de
portativă, se montează ulucul, care apără mâna de căldura
arme albe şi armuri
domnitor Ştefan cel Mare, m-am degajată de explozia prafului de puşcă din interiorul ei, şi
la oştile române în a
patul, care se propteşte pentru stabilitate, la tragere, în
limitat în a ilustra tipurile cele mai umărul luptătorului. Piesele pentru luarea liniei de ochire la
doua jumătate a
reprezentative din fiecare categorie de secolului al XV-iea,
annele portative apar pe plan european în a doua jumătate a
Op. cit., p. 7 I - 73.
armament cunoscut şi folosit şi de secolului al XV-iea. 18. Ibidem, p.75.
trupele europene la acea dată. Desigur 19. Ibidem, p.76 - 79
că nu am putut face referiri la toate

https://biblioteca-digitala.ro