bop 1 Ears NR-.2/2021 F rsartzone ©5F CUPRINS + Scrisoare din spatiu de Monica Smeu - pag.3 +intai va fi Goodwill de M. St. Carbunaru-pag.5 + Reprezentatia de Maria Teodora Popescu ~Page7 + Pe lund pling de Gabriel Leonard Sirbu - pag.9 + Vecinii de Mircea Carbunaru-pag. 12 + CAderea de Monica Smeu-pag.19 Despre fanzin $i autor Pca rT Tun) ne Ure Rae ceed primului numar ci aparitia celui de-al doilea. Dem eeaOCot e eea o Pierce cnt erent ema ue Bere cS numere. lata c4 Fanzinul ArtZONE SF&F a UOT eel Meee Ey Cent are Cir s Cerne ena) Berca Cece ea atures ese CLC ce Pew ene eS Pea Renee cece on Pr CUCM Ct ema eae Oe ee eer ged Ser ent eect cue ec Peo a Cenc men at liceu, aspect ce reiese prea putin din calitatea simaturitatea scriituriisale. Oe eT eae) ree ne net ae cee la fostul Cenaclu SFera, ,,veteranilor”, printr- un text semnat de Mircea Cérbunaru. in acest Re een Pau Ur oe Cu ae Cg ead NR.2/2021de Monica Smeu DragameaDemeraire, Poate nu ma crezi, dar ghinionul ma urmareste aici, departe de casé. Faptul cit am plecat fara sd te anunt, in aceasta cdilétorie, nu mia asigurat un bilet la clasa intai pentru viata de apoi. Te rog sii mdierti. Nu stiu dacd eu sau tu suntem de vind sau daci totul se intémpla pentru c@ mama m-a vandut in copildrie unor mutanti neprietenosi in schimbul unei sume frumusele de bani. Da, eram si atunci atat de diferit fata de ceilalti copiide pe Pémant. Undeva intre toate astea s-a pierdut sinorocul meu. ‘Mai deunézi zburdam alaturi de tine intr-un univers paralel paradiziac, iar azi dorm intr-un sac soios, in patul unei cabine spatiale stramta ct 0 cémaré. imi aduc aminte foarte clar prima noastra ploaie de meteoriti. Erai att de frumoasd siitistrdluceau ochit real. Avei obrazul lipit de pieptul meu si erai uimitd. Comete dezintegrate brdzdau cerul in mii de fasit infldcdrate. Cine ar fi crezut cd aceste corpuri cosmice, care aduc bucurie i admiratie, pot aduce in egald madsurd si tristete, cdci 0 buciiticd dintr-o cometd a lovit racheta noastra si plutim inderivd. Acest lucrunuar fifost atat de rau daca am fimurit, dar suntem viisinechinuim. Beculrosual bateriei aparatului de emisienu mai conteneste sa clipoceasca in intuneric. Probabil nu vei mai auzi nimic despre mine prea curdnd. Batoanele nutritive abia ne vor ajunge pentru cdteva sdptdméni, iar oxigenul... nu pot sd md gandesc. Cu toata tehnologia de care dispunem nu stim unde ne aflém. Exista putine sanse sd fim descoperiti, dar am gésit o planeta cuatmosfera respirabild. Am putea naviga acolo, inainte sa se termine aerul respirabil din navé. Ma cheam@ comandantul. Revin. NR.2/2021 Srtzone “sr. Vesti bune. Astézi nava asolizeazd. Sunt de serviciupe punte. Te caut cfind termindm. Suntem la sol. Ecosistemele acestei planete par aseméndtoare cu cele de pe Pémént, doar ci aici e liniste, e straniu de multd liniste. O pacla se intrezdreste peste ceea ce putem numi orizontul apropiat. Trunchiur falnice se inalta spre cer, dar nuputem vedea frunzele. Sunt $ilocuri custénci, roi, pietre, pester, scobituriin pamant, n-aizice de locuitad dar oricat am umblat n-am gasit nici urmé de vietuitoare, doar vegetatie muta. Cativacolegi trudesc sdreparemotorul, desi pare in zadar. Nu pot accepta faptul ci nu se vor mai intoarce in sénul familillor. Mi-am,artzone © SF LEAL Brn soarta si iti plini erau usor imbujorati, iar intreb’ri, mai ales cele care marturisesc cd nu-mi buzele intredeschise. Se _incepeau cu “de ce?”. Multe este fricd de moarte, chiar rasucicusigurantacdlangaea _ dintre ele pareau sa fi fost dacd e aproape. Ne-a mai vagasiuntrup cald, dar patulretorice. Prinse spatarul rdmas 0 singurd scdpare: prin erarecesigol.Cuinimacétun scaunului $i privirea criogenizare. Privesc purice igi continua cutarea, incetosata ii cdzu peste disperarea din ochii lor si in dar rezultatul era acelasi. mesajele din tableta. Doar mod cinic sunt indiferent. Lee Ochii i se umplura de lacrimi nul singur o interesa si pe fried de faptul cénu se vor mai pentru c& stia exact ce se _acelail deschise. Cititot, iar la trezidinstaza. intamplse, doar ca sfarsit, dupa ce vazu Te iubesc, draga mea si intotdeauna sperase cAnuva semnétura, secundele se stiu ca md urdsti, dar ce pot eu fi aga, ci. altfel. Nici nu mai inc&rcara cu priviripierdut: safac? avea curajul sisi imagineze gol. Alta, cum ar fi vrut s& fie. Toate Ascunsdin perete, dupa o a scenariile i sau sters din us de fier ferecaté cu un tee minte. li era rusine cS a avut act, se glsea arma. Inima fi Rachetaintrapeorbitacu curajul sa-si imagineze asa __tresdri pentru ca intrezdrea o doisprezece minute mai ceva, deparcdsimplul ei gand —_singura solutie. Lacatul cSzu, t8rziu dec&t se anuntase. Toti arfifostunpacatpreamare. —_iar_usa se deschise cu un aveau centura pusa si se Cu pasi nesiguri se — scartait. in acel moment nu tineau strans de bratele indrepta spre birou. Avea — mai exista nimic, doar ea si scaunelor. Majoritatea tineau _capul in palme silacrimile ise _alegerea el. Acum avea otelul falcile inclestate de frica unui scurgeau far incetare de rece in mand. Stia exact ce impact devastator care sile cAndsetrezise dinsomn.inc3_urma s facd. Era cel mai bine sfarame oasele. Toata lumea era imbracata cu rochia din asa. Nu avea sa mai sufere, stia 3 nuexistau multimedici _searaprecedentidareraprea inima i-ar fi fost adormita pe Luna. obosita sé-si mai puna _ pentrutotdeauna. J. era uluit de viteza in oglinds igi vedea fata rachetei si stia c& va mai palida, iar lacrimile i se creste. La ce bun aceasta scurgeau pe obraz. “Nu fi adrenalin, cand mintea lui se. Inspira adanc, era inca beati de miros de © data, de doug, de trei, trandafir, iar gandul fi statea Liniste. Pe frunte fi zvacnea 0 la un trup plapand, la un chip ven’, iar mana cu arma fi suay, la un suflet cald, pe care tremura la tampla. Avea credea cil pierduse definitiv? dorint’, dar nu avea tirie. Nu... el a ales sil piard’, si Apasi pe tragaci, dar nu spre paraseascé pentru a-si ea, ci spre cea din oglinds. ‘ndeplini visul. Dusmanul ei. Oglinda se Buza de sus incepuse s&i transforma in bucaiti de stil tremure. Putea fi o iar fata se trantit in genunchi, presimtire, poate una buna peste ele. Sangele cald sirosu tee se imprastie pe podea. Pe Pamént, in patul siu Strangea in pumn 0 bucata cu cearsafuri albe, cu bucle ascutita de sticla, ca un blonde $i trisaturi suave, cu pumnal ucigator ce putea pielea alba si ochii de un verde aduce 0 moarte incert de crud ascungi sub pleoape, lent. Ultimul su gand. Mai bine tragea cupistolul. 7 NR.2/2021Shrelincerca si creascé nivelul presiunii. —Cenaibaare? Stranse cAteva valve. Limba rosie a manometrului incepu sa se-ncline spre dreapta, dar nu reusi sd treacd de trei atmosfere. Cut si in spatele unui panou fals. Cu varful degetelor simtise forma subfire a unui furtun care atarna necorespunzator. —Lam gisit! Toate itele astea.. —Patruzecide cent, tiiminte? —Tiiin. Te-au pacalit! De la Stanley iti luai si rezerve si nu sdrea atat de des. Probabil a iesit cand am trecut peste grohotisuldla... intinse mana dupa panou, dar parca locul stramt fi bloca orice posibilitate de a remedia situatia. Incercand sa prinda furtunul, tsi propti fata in panou, privind spre flacarile din spatele sticlei groase a ferestrei de vizitare a cazanului. Era un cazan mic, dar care putea sustine furgonullavviteze considerabile. Simtise mugchii umarului cum seintinsera, ca sicnd cineva ar fi vrut sd rupa o carp ponosita. Prinse tubul sif8cu legatura. Flacarile revenird la culoarea aurie. —Cum stim? Furgonul construit din lemn si ranforsat cu tije, barne si placi metalice tsi recapatase viaga. intai tremurase, ca si cdnd ar fi avut frisoane, apoi se stabilizase, rulind din ce in ce mi repede. Aburul circula mai bine prin tevile imbracate de traversele atent tdiate, ca vesmitele celor bogati inatelierele de croitoriea marilor orage de pe coast, pufaind rondurialbe NR.2/2021 SItzone “sr. si pufoase prin hornul omat cu guler de alam, pe care erau inscriptionate initialele proprietarilor. — Tat8, ar trebui s8 mai ungem rotile din spate! Acumaudmaibine. Un alt vehicul trecu in vitez’ pe ling’ ei Vizitiul ii ,biciuia motorul. Putura auzi injurdturile cérmaciului ce insoteau suieratul din ceincemaizgomotos alaburululiesind prin gura sistemului de evacuare. Tatal privi in urm8. Celelalte furgoane si cdrufe se apropiau cu repeziciune. Prafulridicat tingreuna viibilitatea. — ahirel, aruncé-tio privire prin fereastra dinspate. Colb si cdrufe. Motoarele turate si forme une’ stafii ce-iurmarea. Calca greu, aruncandusi bratele pe lang corpul matahslos. Fata mi ochii, Statura stafiel era inc& neclar8. StStea ascuns3 in norul galbui ridicat de caravan8, apoi © bubuiturd surda si un furgon zburd in laturi imprastiindu-si componentele tn cdmpie, precum maruntaiele unui animal sfagiat de un pridator nemaivizut. La scurt timp continutul cazanului se revarsé intr-un con mare de foc, inghitind furgonul distrus sivizti. Tata! striga fata — Rahat, pleaci de acolo! Asta ne trebuia Crescu presiunea. Motorul fornsia zgomotos. Bratele fantomei se balangineau ritmic. Umbraprins deastadats cova une OD cdrute ce se misca mai greu, datorita acum...artzone ©5F motorului mic. Sfagi panza sirupse coastele carei sustineau prelata groass. Atunci Zaharel reusi s3 vada exact ceiiurmarea, — Iti zic s& pleci de acolo! strig8 tat8ldinnou. Stafia avea corpul blanos, garbov, bratele mari si capul imens, debizon. —Batranul Burly.. — Nu avem destuli putere, Zaharel, cnd iti zic porneste supra-alimentareat Burly pufnea si mugea, acoperind din depértare troncéinitul vehiculului. Ultima data cAnd il vazusers se intamplase in urma cuo lund, la mai bine de o sut de kilometri spre sud. Nu sau gandit c3 ar putea reveni in acele cmpii atat de devreme. De fapt, chiar atunci cand Obediah, tatal lui Zaharel, se hotiirdse s& fi predea comanda fiicei sale, ig adusese aminte c3 sezonul de imperechere de- abia incepuse. O greseala de incepator, putea spune. Céci, atunci cand calatoresti spre Vest, primul lucru de care trebuie sé tii cont, in afara cunoasterii limitelor teritoriului fiecarei specii indigene, este si le stii obiceiurile si perioadele deimperechere — Asta ne-ar mai trebui acum, s& dim de viitoarea lui sotie, spuse barbatul mai mult pentrusine. Vocea lui Z8harel devenea din ce in ce mai strident. —Acum?Cefac? —Nuineé Pe rand, celelalte carutele fi depageau, iar Burly nu parea sé flincetinit. —Tata?! —Acum! Mai mult c&rbune siaer intrara in cazan, doar prin angajarea unei manete. Numaidecat, aburul fu pompat cu putere in venele motorului. Temperatura crescu vertiginos. Ca o inim3 odihnitd, blocul motorin doi timpi functiona mai bine, prinser’ avant. Se apropiau din cein ce mai iute de capatul tot mai vizibil al drumului ce brézda o colina in departare. Burl isi incetini pasul grabit. intr-un final se opri, mugind si lovind pamantul cu pumnii. Scdpaser’ de un necaz, dar nu se bucuraser3, finde stiau c3 drumul spre Goodwill le putea pune multe piedici gi nici de acolo mai departe. Pe moment era de ajuns s8:l stie pe batranul Burly lasat in 5 urma. Monstrul se intoarse c3tre stricSciunile facute caravanei sila campiile pe care le detinea, c& toate acele tinuturi erau ale lui ale celor ca el, vechii nativi ai Vestului. Trecura colina sirauldin vale. —Afost cit pece. Decenune- am grabit? intrebs cu manie stapanita Zaharel. — Magina noastré nu este de prima clas. Pot apareamereu probleme. —Totnumiairaspuns. — Chiar siacum vrei sate grabesti. Fata se ageza langé tatal ei si fl spuse mai bland. — Sa stiicd nc’ sunt suparat: — Nu ma mira. Obediah se intoarse spre ea zambindu-icald. — Cat maie pani la Goodwill? —Treizile, apoi ne vom trage sufletul si vom faceimbuna — Cate lucruri vom putea afla dupa aceea... Vom cunoaste pana unde se intind paménturile acestea sipoate, aga, vom ajungeacasa. — Acasa? Ne-am nascut aici. De generati yacasé" este aici, zise arstind cu capul spre ‘ntinderea din fatasa. —Darnarfibine sa stim cumeste acolo? © —intaiva fi Goodwill. NR.2/2021wry, Whit Eizireineszcctectin careumbrele noptii se ondulau ca niste panglici lungt si rézlete, precum cele folosite de atlete la reprezentatil. De fapt, ele chiar se ondulau de unele singure, fara @ cineva si le ating’. Erau colorate in roz si albastru pastel si luceau sinistru in albastrul ‘intunecat al miezului noptii. Pe ici si colo, se auzeau fosnete, ca si cum zeci de pasi s-ar fi pitulat prin ungherele pustii ale ringului ‘intunecos, care miroseaa fan sia elefant. Deodatd, cortul imens, colorat in rosu sialb, fu strébatut, la inceput, de un raset subtire care pérea, mai degrabé, scheunatul ascutit al unui pul de céine plouat. De fapt, cortul arata ca si cum ar {i fost pictat in nuanta unui mar putred c&zut pe un pat noroit de zpads. Apoi aerul se imbracai ‘ntr-un planset care se revars8 transfigurat intr- unurletasurzitor, ca strigatul unuiiom pe moarte, chinuit de o durere profunds, launtricé... — Nu mia ajuns spectacolul. Seara aceasta va fiincendiara! straluci un ranjet sinistru printre nodurile panzei intunericului, undeva in mijlocul NR.2/2021 Srtzone “sr. ringului, Far3 stire, reflectorul alb se deschise cu un pocnet, lumina coborand drept, ca un con laptos format din fagille translucide ale unui giulgiu sclipitor. Praful incepu sa pluteasca in aer, ca si cumarfifost actionat deo fortanevazuta. — in seara aceasta va fi un mare spectacol! rasund, din nou, acea voce barbateascs, fierbinte, joasa, care reusea s& trezeasca orice suflet amorti RAnjetul plutea fn aer ca un fluture de molie in lumina ireala a reflectorului. Pe urma, se materializdin grab3, osiluetd neagr3, de fum. Sau poate, acestea erau umbrele care se adunasers la unison pentru a putea zAmisli o ardtare fabuloas3. in realitate, parea c& se ridicase, ca din pamént, un barbat inalt si suplu, cu un joben pe cap, imbracat in frac, incaltat cu pantofi atat de special conceputi incat fiecare pas fi era anuntat de cate o bufniturs surda, ca de toba. Distinsa aparitie avea un baston lucios ca apa unui lac in miez de noapte, dar cu varful de culoarea norilor pufosisialbi din miezul zilelor de vara, pe care se sprijinea siil m&nuia, ca si cum ar fitinut in mana o sabie lungs cu ajutorul c&reia strSpungea aerul si hurilejoase ale pamantului. Dupa ce batu de cateva ori din picior, ridic& bastonulinspre tribunele parasite siruginite: —SAinceapa spectacolul! Numaidecat, sute de perechi de maini cu ‘incheieturi insangerate apirura in gradenele dezolante siincepurs sa aplaude. Apoi, printr-o ploaie aurie de confetti, doua leagine coborars din tavan. Pe acestea erau agezate dou balerine scheletice, imbracate in tul sclipitor, de culoarea roz pal a vatei de zahar. Imediat ce ajunseserd la cativa coti deasupra solului, cele dou’ si-au proiectat trupurile strvezii in aer, rotindu-se de céteva ori, apoi au coborat la pamant, in spagat, cu mainile lungi si albe ridicate deasupra craniilor care luceau misteriosin lumina reflectorului. — Bravo, dragele mele, anunt’ vocea suierdtoare, de vulpe vicleand. Din nou, ranjetul sclipi pe chipul intunecat al barbatului fara identitate din mijlocul ringului. Doua lansatoare de artificii se aprinsera cu zgomot. Intreaga cupolé a cortului se lumina intr-o frumoasi nuant’ deartzone ©5F rane galben, care se Benzina, salf. intensific’ treptat si Multimea de palme paru — Si noua ne place foarte metamorfoza in sa prinda viata din nou desi, le mult! raspunsera alte zeci de culoarea intensa a unui bostan astepta, deopotrivl, © nou’ — vociinvizibiledin tribune. copt, apoi se inrosi precum — condamnarelamoarte. — Foarte bine! Ma bucur, cerul la apus. Valvataile rogcat- Flama din inaltime fu — dragilor! se porni hohotul din aurite ale artificllor pareau si. chemat& instantaneu de _ inaltimialbarbatuluiféra chip. nu rdména fra viat, ba chiar licoareavarsat& peste gradene, — Fsti un adevarat geniu se alungeau, secunda cu ca un sarpe hipnotizat de al rdului, maestre, chiuira secund’, amenintand si canteculunuifluiermagic. cteva voci feminine. imbratiseze fierbinte — Nui asa cdi minunat? Pe neanuntate, cu un alt acoperisul. Un snopdescantei, _strbatu strigdtul maestrului pocnet din degete dezvelite de reusira sa planeze sis ajungi deceremoniiprinvazduhul plin carne, totul se facu scrum pe fesatura dungata a cupolei, defum. disparu in adancimile mistuind-o. Pe urmé, altele le — Esti genial, maestre! intunericului. In urma, urmard, aprinzand varful conic scart8ir3 cele dou’ schelete, _ rimasera doar schelele de fier, alcortului. ale cSror oseminte trosneau carbonizate si ruginite, care —Foartebine! ranjiumbra printing. Neplaceatatdemult! _sustinusera, candva, cupola sipocni din degetele cufalange —Asanunemaieste frig, circului Machiavelli, ars in lungi cu varfuri ascutite, ca guier un elefant care iesi de niste gheare tSioase sitnsetate dup cortina de sub loja _multivreme. de sange. Cele doug balerine _orchestrei, impreund cu puiul Se spunea c& in fiecare an, sinistre aduser’ doua bidoane su carbonizat. la aceeasi data, au loc mari, deculoare stacoje. Urechile-i erau deja in reprezentatii fantomatice la — Spectacolul abia a flécari,flutur&ndu-leprinaerca care particip& toti cei care nus- Inceput, magia continua! aripile unui fluture monarh au putut salva, adica Asistentele mele vi vor oferi_ zdrenfuit. Parea s3 nu-l — magicianul, balerinele, elefanti ceva... incendiar, scuip3 deranjeze acest lucru. Nici sio parte din public, aducandu: sarcastic inspre aglomerarea palmele plutitoare care — leaminteoamenilordemaretia plutitoare si fantomatica de frematau bucuroase si circuluidealtadats. ¢) intuneric. Le facu semn clmpSneau in atmosfera scheletelor s arunce peste incendiara, nu pareau si se publicul funest lichidul aramiu team desi se transformau, pe dinbidoane. rand, in scrum, lafel caintreaga intregime, in urma cu foarte Link-uriutile GRUPUL ARTZONE SF https:|/www.facebook.com/groups/ArtZONE.SF BIBLIOTECA JUDETEANA .PANAIT E> STRATE BRAILA BOSS ) \Sttps:/4o.bjbralla.ro] Sy Stosino spate OE ASOCIATIA CULTURALA ARTZONE BRAILA ART-ZONE-693493974115208) RE ete NR.2/2021PE LUNA PLINA de Gabriel Leonard Sirbu obert facea tot posibilul si mearga spre platforma de imbarcare fara si schiopateze. Nu era deloc usor, mai ales cé rana dela piciorul stang era recent, dar cum orice problema medicalaiar fidusla aménarea drumului spre colonia lunar’, facea tot posibilul sa o mascheze. Rana 0 cApatase acum doua zile, in timpul — artZONE Xsr. petrecerii de adio. Petrecerea pe care o = organizase se dovedise mult mai populara decat intentionase. Aparuseri atat de multe persoane necunoscute acolo incat cabana pe care 0 inchiriase se dovedise neincdpatoare. Multe cupluri, asa cum facuse siel, se mutaserd afara in aerul curat, de munte. Ana, o tanaré pe care o cunoscuse cu doar c&teva ore inainte, era fermecatoare si dornic& s& ii asculte planurile pe care le avea, odat& ajuns in colonia lunar: — $i totusi nu este periculos acolo, daca se intampla ceva cu domul? intreba Anatimida. — De fapt peretele nu este chiar un perete, a fost gandit precum un fagure. Perete-fagure, asai-a spus cineva si numele a prins. Fiecare perete este sustinut de structura in forma de fagure, astfel cd dac& exist un accident nefericit, problema este limitata doar la o singurd alveola ce nu va lisa ca ruptura sa afecteze alte alveole. Totul este controlat si minimalizat pentrua preveni un accident major. Pe lng toate astea, fiecare perete exterior este dublu tocmaipentrua prevenidecompresia. = Oau! Nu am mai intalnit pe nimeni pan acum s& imi spun atatea lucruri NR.2/2021 despre... pereti. Probabil cd te pasioneaz’ mult colonialunara. ~ Stiu multe deoarece peste dous zile voi ajunge acolo si acesta va fi jobul meu, intretinerea si interventia integritat domului. Stiu cd sund complicat dar de fapt nu este si pe Inga toate astea e foarte bine platit. Robert indrazni saisi ageze o mana dupa umerii ef iar ea jl lua de mijloc. Cei doi se sérutar’ la lumina lunii pline ce arunca un voalargintiu pesteintreaga padure. —Hai s& ne plimbam prin padure mai povestesti despre Luna, spuse ea. Una din cerintele petrecerii sale retro era ca toatd lumea sa isi dezactiveze temporar implantul ce asigura fluxul continuu de informatii, Robert se bucura de decizia luaté deoarece acum avea ocazia sa aiba parte deartzone ©5F oliniste ce se putea gasi doarin doi. Incet se pierdura in desisul padurii, aga cum faceau milioane de alti tineri inaintea lor, inc& din timpuriimemoriale. —Efrumosaici, eatét demulté liniste. ~Suntem doar noi iluna. Cei doi se imbratisara timid, apoi dupa o secunda de gandire urma un sarut pasional avand ca martori doar luna si luminisul in care se opriser’. Vantul facea copacii si fosneascd. Cineva gemuincet. —Credc&maiestecinevaaici. — Probabil, este o noapte minunata. 4 vedem cine! spuse Robert mergand catre sursazgomotului. jin lumina luni doua umbre se tavaleau prin crengi sifrunzeuscate. — Geo tu esti? Spuse Robert regretand c&alasat dispozitivul de vedere nocturnain caban& pentru a sporii aerul de autenticitateal petreceriiretro. Cei doiincremenira in timp ce Robert se apropia evident distrat de situatia creat. Timpul parc’ se oprise brusc si pentru o secunda totul incremeni. Realiza cd ceva nu era in regula. Ana se intoarse si fugi pe rare. Aerul deveni mai dens si simti cum acesta se electrizeaza. Un marait. Ceva sari brusc catre el. Gheare. Coltii se infipsera in picior. © bland ji trecu prin fata ochilor. Adrenalina ii cuprinse tot corpul $iinstincte ce habar nu avea cA le are, preluara controlul, Sarin lateral, scotand un strigat venit de nu se stie unde. Doi ochi sangeri il priviré amenintéitor. Striga iarasi c&tre ei, pentru a-si intimida adversarul nevazut. 0 pereche de colti alb-galbui ranjira amenintatori. Ani de evolutie disparura intr-o clipa si, reintors catre instinctele sale animalice, lovi pamantul din fata sa cu piciorul, ridicdnd mainile in lateral pentru a parea mai mare si urla din nou la amenintarea din fata sa. O coada stufoasa si intunecata disparu printre copaci, urmata imediat de un urlet ce fi ingheta sangele in vine. Piciorul stang ii sngera abundent, dar Robert nu observase acest lucru, adrenalina preluand controlul momentan $i duc&ndu intr-o stare vecina cutransa. — Sangerezi, spuse Ana ce revenise dupé elimpreuna cucativacolegi. —Ce? Unde? —Piciorul tau sangereaza, te-a muscat. — Sunt bine, e doar o zgérietur’, spuse Robert revenind incet catre lumea pe care ocunostea. wee Spre deosebire de navele turistice, cele care transportau personal ofereau conditii mult mai economice. Asa c8 Robert trebuia s& impart cabina cu un alt muncitor de la departamentul de intretinere. Acesta urma s& se ocupe de sistemul de comunicatii, lucru despre care vorbea inc’ de cand intrase in cabina. Cu toate ca tehnologia avansase considerabil, cei 387400 kilometri pe care nava trebuia sa ii parcurga tot erau necesare, undeva la 30 de ore. Bineinteles cin tot acest timp turistilor probabil cali se serveau meniuri speciale cu tematica nlunara”, cu toate c& pe Lun se cultivau doar culturi aduse de pe Terra, dar erau bineinteles influentate de conditiile specifice. Personalul nu primea astfel de meniuri. Dou’ mese la intervale destul de lungi erau tot ce primeau, dar Robert nu dorea s man&nce. O stare de ,,neliniste” ii crea o stare de agitatie continu’, iar discursurile interminabile ale colegului de cabinanuajutaulanimic. — Problema principal de intretinere a antenelor de telecomunicatii este, dupa cum probabil stii praful lunar. Fiindc luna este lovitd destul de des de asteroizi praful se ridicd si normal ca este atras de lucrurile metalice mai ales dacé acestea sunt incdrcate electrostatic, precumantenele. O mancarime porni de pe sira spina urca spre creier, Robert se simtea incapabil sa se scarpine, deoarece acesta venea pe interiorul NR.2/2021[FANZIN artzone “sr. craniului.Sesimteabolnav. putere usa —Spunea un prieten deal compartimentului care c3zu meu c& antenele sunt deformata pe podea. Cineva principala treaba a celor de_ ipa. Altcineva deschise usa lamentenanta. Stiu cd exist navei pentru lisa o echipa schimburi periodice care ies _medicala sa intre. Cu o fort in afara domului, doar si le supraomeneasca ii puse la curete de praf. Muncitoriise pamAnt muscand din unul, feresc s& iasi mai ales fracturand coloana pentru cA trebuie s& treacd vertebrala a altuia. Sange. prin procesuldeimbracarea Tipete. Usi gandite si reziste costumelor etanse despre la presiune cadeau care se spune c& sunt foarte sféramate. Instincte incomode. Eu unul nu am animalice ravaseau totul in nici un fel de problem’ cu jur. O alarma suna undeva asta. ritmic in timp ce intregul Vederea i se incetos si dom fu inundat de o lumina simti cd ochiifiardin cap.in rosiatic’. Zgomotul il mod sigur aveafebr’.,,0are innebuni si mai tare. O care erau simptomele turbarii?” se intreba el. Va trebui sd treacd neaparat pe la infirmerie pentru un vaccinantirabic. — Nu arti prea bine. Sa chem pecineva? Costumul prea neincapator si incepu s8 se rupa pe la incheieturi. O durere fi sfasia trupul, de parca era rupt in bucati si apoi pus din nou la loc. Stranse cu putere din dint colti.Seincorda siurla. — Stai omule c& am aterizat. Ma duc si chem pe cineva sate ajute. Smulse bucati din costumul acum mult prea mic, dezvluind o bland gri deas’. Lovi scaunul care ced in fata fortei sale. Cu ghearele sfasie costumul si odata cu el si gatul colegului séu. O febra violenta ii cuprinse mintea si lovi cu NR.2/2021 echipa de interventie inarmaté doar cu tonfe electrice incercara sa i doboare la pamant. Un val de furie fi intuneca orice urma de ratiune si totul se transforma in rosu aprins precum lumina ce scalda intreg domul. Echipa de comunicatii incerca s& ia legatura cu Paméntul dar antenele functionau intrerupt din cauza interferentelor create de praful lunar. Un urlet fu tot ce se auzi prin canalul de telecomunicatii, inainte ca linistea sA se astearna pe intreagacolonielunars. ¢) a a ‘dnasacl Roberto J.artzone ©5F rane VECINII de Mircea Carbunaru mn Cici toate ce se vad si par ‘Sunt un vis intr-un vis doar“ (E. A. Poe) Xn fata casei erau doi — motorul societatii si singura platani care aruncau o — solutieacrizei. umbré firava. Acolo, pe o Peste toate acestea, bancé improvizat din patru _fermierii trebuiau s& inghita pari infipti in pamant si o — masuri aspre de preventie si scandura tnnegrita de soare de izolare, dar si multe alte ori de ploi vechi, fi plicea si privatiuni care fi tineau doar petreacd ceasuri intregi in la nivel de subzistenta. amiezile arzitoare de vari Fiecare ferm& devenise o candorizontul vibraodatacu mica cetate ferecata, rupta valitucit de cdldura aruncati_ complet de lume. Din in aer de pamantul incins si pacate, traindatatdemultin descarcau si incdrcau sterp, dar mai alesin noptile aceasta solitudine impuss, mérfuri, apoio stergeau seninedevaracandpriveacu _pierduse sirul zilelor de repede, tacuti si nesat, in departare, stelele _carantind. | se parea c& asa necooperanti. strilucitoare adunate in fusesedecndlumea. Situatia era foarte forme sclipitoare c&rora Senzatiaeracreatiside enervanta fiindcd la toaté incerca si le descifreze — faptul ca nimeni nu pleca si _lipsa de informare se adauga semnificatia. nimeni nu venea. Poate cu gi atitudinea distanta, Timpul trecea greu. De exceptia convoaielor agresiv, a insotitorilor de cand cu epidemia, nici un comerciale s&ptamanale, convoaie, imbracati in fermiernumaiaveavoiesé-si alc&tuite din sase-sapte | combinezoane medicale paraseasci proprietatea. camioane militare, pline ermetice si cagti cu vizete Orasele fuseser&inchise, dar ochi, care treceau pe la fumurii. Nici naiba nu stia propaganda oficial, de cate _fiecare ferma si ridicau sau cum artau, insa odata tot a ori avea prilejul, laradio sin lasau marfa: piese de _ incercat sa afle, folosindu-se ziarele care veneau cam de schimb, seminte, unelte, de un siretlic ticluit cu mult doué ori pe lun, jitot presa combustibilisitotceacemai _ timp inainte sa vind convoiul. in legaturd cu ,,datoria —cereau fermierii, iar in locul S-a asezat aproape de unul patriotics“ de a pune toti lorinc&rcauproduseagricole —_dintre ei si cand a vazut ca umarul la salvarea_ gi alimente pregatite — aremdinileocupatecuolada milioanelor de ordseniprimitiv, ca in toate _ plinadelegume, a apucat de infometati si decimati de gospodariile mici, geamul fumuriu al boala, de parc3 numai — traditionale.Nunegociaunu —_

S-ar putea să vă placă și

• Ok. V MARCULET VASE BIZANTINE PE DUNARE VI - XII Final Si Bun

  

  Document17 pagini

  Ok. V MARCULET VASE BIZANTINE PE DUNARE VI - XII Final Si Bun

  Mircea Carbunaru

  Încă nu există evaluări
• F.A. AV-1 Regulamentul Pentru Zbor Al Aviatiei Militare

  

  Document138 pagini

  F.A. AV-1 Regulamentul Pentru Zbor Al Aviatiei Militare

  Mircea Carbunaru

  Încă nu există evaluări
• Revista Muzeelor 2004 03

  

  Document8 pagini

  Revista Muzeelor 2004 03

  Mircea Carbunaru

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Prezentare - Mass Media - EWoS - Romania

  

  Document20 pagini

  Prezentare - Mass Media - EWoS - Romania

  Mircea Carbunaru

  Încă nu există evaluări
• FanzinArtZONE Nr4 2022 One Page

  

  Document20 pagini

  FanzinArtZONE Nr4 2022 One Page

  Mircea Carbunaru

  Încă nu există evaluări
• Newsletter Romania Be Active Nr. 1

  

  Document1 pagină

  Newsletter Romania Be Active Nr. 1

  Mircea Carbunaru

  Încă nu există evaluări
• Pliantul Olimpic Tokyo 2021

  

  Document2 pagini

  Pliantul Olimpic Tokyo 2021

  Mircea Carbunaru

  Încă nu există evaluări
• Plan Tehnic Standuri Expozanti Gaudeamus 2022 11nov

  

  Document2 pagini

  Plan Tehnic Standuri Expozanti Gaudeamus 2022 11nov

  Mircea Carbunaru

  Încă nu există evaluări
• Fanzin ArtZONE SF Nr1 2021 One Page

  

  Document20 pagini

  Fanzin ArtZONE SF Nr1 2021 One Page

  Mircea Carbunaru

  Încă nu există evaluări
• Revista Sportul Brailean Nr01 - 2009

  

  Document15 pagini

  Revista Sportul Brailean Nr01 - 2009

  Mircea Carbunaru

  Încă nu există evaluări