CENACLUL FANZIN Ercan SF. NR.4/2022artZONE LSE CUPRINS + Cr3dint@ de + llustratori celebri: Bruce Jens de M CArbunaru - pag. 5 + Cealalt& Casi de Aurelia Chirc + Premiile Hugo 2022 de Mircea Carbunaru - pag. 8 + Generalul de hartie de Mihai Vintilé - pag. 9 + Efecte secundare de Monica Smeu - pag. 11 + Pata de Mircea Stefan Carbunaru - pag. 12 + Cu nasul in c&rfi rubric’ de Mircea Carbunaru ~ pag. 13, + Ceilalti de Matei Dacian Boboc - pag.14 + Cel mai apropiat prieten de Gabriel Leonard Sirbu - pag. 16 {Bs 9p ee ea ey Pen oc mr ea) Prunes ue kere le ete ae4e)) UTA De cake a Re an Re CuO er aca ncir autor, Matei Dacian Boboc (13 ani, lanca, Brila), cSruia fi public&m un text vibrant, eS eT ee ec etc ie Oe eat chr @", semnat de George Cosmin Cee Uc eet ere aero COTE cee no Parsee ate Pere cocoa RE peu ee cae ey Cet Rete ce AT a Meee Cron Wee EE er Cuneo ic CS etre ae RR te erat tt er A ell ac eB Lace £(M.C) Beet: Poe er ee en NR.4/2022de George Cosmin Bors | on se odihnea. Cosise toata ziua la camp si igi simtea bratele amortite. Stitea intins pe salteaua veche si privea urmele lasate de igrasie pe tavan. | se parea c& vede ingeri cu aripi sclipitoare verzi, deneon. Tlauzi pe baiat intrandin curte si apropiindu- se de fereastra crapatd a camerei de zi. — Nea’ loane, tipa el in spatele geamului. Haide, techeama Mama. E timpul. - Vin acum, raspunse lon, cu vocea deformaté a unui consumator de cenus3. Dupé ce pustiul se indeparta, Ion se apleca cu dificultate, lasandu-gi genunchiul metalic in praful strans pe podea. Cutia era tot la loculei, in niga de sub pat. O scoase cu mare atentie, privind crucea simpli gravaté pe capacul de lemn. Sub ea era Cuvantul scris cu litere negre, iintunecate. Oftd. fi prea rau pentru Marcu, Marcu fusese fratele sdu in vremea in care imparteau painea gilaptele, técerea si vorbele giniciunul nu avea secrete cand stateau amandoi in curentul cald si magnetic al Mamei, Dar vremea aceea trecuse. intr-o zi, Marcu isi ascunsese fata sa adevaraté. Atunci secretele incepusera si creasc@ intre ei ca un cancer, iar Marcu incetase s&maifie fratele sau. Lua cutia sub brat si iegi, Din curtea interioar’, se auzeau zgomotele silbatice ale porcilor care se luptau lacom pentru hrand. Cerul avea culoarea sobolanului de cdmp. Plouase cu cateva ore in urma si santurile aflate de-a parte side alta a drumului erau pline cu apa cenusie, murdara. Cizmele cauciucate i se murdareau de noroi proaspat care se aseza peste straturile mai vechi. Alti consateni i se alaturara pe drumul spre casa Mamei, barbati si femei pe care ii cunostea din copilarie. Il salutau scurt, apoiisi coborau barbia in piept simergeau uméar langa umar, fara sd spund nimic. Cu fiecare NrR.4/2022 SE ct pas pe care il facea, freamatul devenea tot mai puternic, chemarea tot maipresant’. Casa Mamei era mare si albé si uneori radia o lumina palidé, nepamanteana. in fata gardului din panouri de lemn de esenté tare si polietilend reciclata, parintele Teodoru agita cartea lui sfant cu ambele brate, incercand sa organizeze oamenii. li ghida pe toti spre curtea larg’, acolo unde deja se zrea un numér mare de persoane. Trebuia sa participe toata lumea, mai putin cei care erau plecati pe cmp, cu animalele, sau aveau alte ocupatii ce fi tineau departe de sat. Cand lon trecu de cadrul porti privirile se intoarsera spre el. Nu erau acuzatoare, nici vorba de asta, dar greutatea lor era palpabild, ii atarna pe umeri ca o patura deplumb. Se indrepta spre foigor. Foigorul era ca un far din care se revarsa curentul. il simtea curgand fn jurul trupului, ridicandu4 firele de par de pe brate. Oameniii se dadeau la o parte din calea sa siillasau sé treaca.artZONE LEE La Genunchiul metalic scotea un zgomot surd, de mecanism neuns. Tinea cutia strans|apiept, cuo singura mana. O fetita iiintinse o tava pe care erau doud pahare de sticla pline cu vin. Lua unul sii goli continutul dintr-o suflare. Gustul aspru, astringent, ji invada gura. in fata foisorului, cineva ingramadise mai multe presuri i lon incercd s& igi curete pe ele talpa cizmelor, lasdndin urma dare groase, maro La capatul celor patru trepte, in foisorul din lemn, mai multe femei imbracate in negru imparteau coliva, vin si colaci in diverse recipiente si numarau stergarele pentru inmormantarea ce avea sa urmeze. La 0 masa mica, in spatele unei farfu plina de fructe identice, statea asezata o batrén’ cu méinile adunate in poal’. Era imbracata din cap pana in picioare in negru si trasaturile fetei cu greu i se putea distinge in spatele danteleiintunecate, dar lon stia cd era mama lui Marcu. Langa ea statea Mama, cu pielea neteda, trandafirie, si respiratia mirosind a iarba proaspat cosita si liliac inflorit. Ochitii erauinsa batrani ca satulinsusi. in ciuda frigului, purta o rochie alba, cambratd, fara maneci. Parul cenusiuil sclipea cu luciri albastre, iar din spatele urechii drepte, se ridica o anten’ argintie subtire ca un ac. Atunci cand vorbea, vocea Mamei se auzea de peste tot, calda simoale cao catifea. = lon, sopti vocea plutind ca un fulg. lon, bratul meu deincredere, avem nevoie de tine. ~ Desigur, Mama! Fruntea lui se plecd in timp ce ageza cutia in fata ei. Fagii de zumzet lichid seinchiser8in jurul sau caniste petale, ~ Intelegi, lon, nu-i aga? intreba Mama, in timp ce degetul ei manggia crucea gravata pe capac. Intelegi de ce trebuie sd facem asta? lon intelegea totul. Dar in timp ce stitea aplecat, cu genunchiul pulsand ca o rand veche si nevindecata, o parte din el o auzi pe mama lui Marcu izbucnind in lacrimi. De ce plangea? Lacrimile ei fi frangeau sufletul. isi aminti cum bitrana statuse zile intregi la captul patului sau de suferinta, avand grijé ca febra s8 nul ucida. Se intémplase cu ani in urma. lon plecase cu caprele la pascut, dar alunecase $i se prabusise intr-o rép8. Marcu il gasise aproape mort, cu genunchiul complet zdrobit. Sub pojghita prezentei Mamei, simti cum indoielile sale incep s se résuceascd. De ce? Pandlaurma, de ce trebuia sé facd asta? Incerca s& igi ridice privirea, dar 0 mana il apucé strans de incheietura mainii stangi. Era o mana scheleticd, gata s& se destrame, cu bucati de piele atarnand putrezite. Putea si vada viermialbi misunand pe suprafata oaselor. Cand clipi, mana deveni neteda camana unui prunc. - lon, aminteste-ti Cuvantul, spunea vocea. Era 0 voce proaspata ca o adiere de var3. Nu trebuie sé fii judecdtorul. Judecatorul sunt eu. Tutrebuie sé fii bratul care poarta credinta. Las povara judecatii celor care sunt sortiti so poarte. Aminteste-ti cuvantul! $i lon si aminti, iar indoielile sale se desf&cura in mii de bucat Cuvantul era Cr3din{@ si semnele lui erau semne de foc negru care aratau calea cea dreapta. Faraindoieli era calea. Fara secrete. - Mergi acum si pregateste-te, spuse mama, iar lon gasiin palmé un plic cu cenusa Dupé ce lua inapoi cutia si cobori treptele, ‘observ micul alai ce iesea din cas. Doi barbati soliziil purtauintre ei pe Marcu, imobilizat de un scaun cu multiple legaturi improvizate. Era tuns chel si un dispozitiv mecanic ji fusese fixat in jurul gurii, Multimeaincepu sa se framante ca un organism eliberat. Unii tipau, altii tnjurau, o femeie plangea. Parintele Teodoru, rosu la fata si cu bratele tunicii suflecate, indica locul unde trebuie s8 fie lasat barbatul, o mica portiune mai Inalta a curtii, acolo unde se mai puteau vedea cteva fire de iarba. Printre siluete, reusi surprinda privirea lui Marcu timp de cateva secunde. Nu vazu in ochii lui NR.4/2022FANZIN nimic din barbatul de altadata, nimic LBP ie Nu vlzu in ochii lui decat groazé. in partea din spate a curtii era un hambar umplut doar partial cu coceni mari de porumb. Acolo urma sa se pregiteasca lon. Mai intai plicul. Cand puse praful pe limba, simti cu marginile lumii incep s& se topeasca si si se amestece unele cu altele. intinse mana catre capacul cutiei cand vocea bogataa parinteluise ridica deasupra multimii. Jon nu il mai putea asculta, captivat de dansul culorilor. Crucea gravaté avea strdluciri verzi, de neon, iar genunchiul nu-1 mai durea deloc. Fragmente de cuvinte zburau pe lang urechile sale ca niste ingeri. ~...il cunoasteti pe acest om, il cunoasteti pe Marcu.. ~...Soartaluia fost scrisa acest om a vrut sé isi vanda casa, casa parintilorlui, satul... ~... acest om s-a inhaitat cu oameni straini, cuoameninegri, oamenilipsitide Dumnezeu... Itustratori celebri Bruce Jensen ¢ Bruce Jensen (n. 1962) este un ilustrator american din artzone Osr. ~... acest om a manjit cu noroi fata Mamei sichipul parintilor s8i batrani, fara aparare... =... acest om a vrut sé renunte la pamantul strmosesc, pe care a fost varsat sangele bunicilor nostri si sngele bunicilor bunicilor nostri... In cutie erau cele trei segmente ale coasei si coasa se numea Cr3dint@. Cand le lua in mana, simti cum vibrau. Lama din crom- molibden-vanadiu stralucea chiar siin absenta soarelui. Cele doud componente ale manerului lung, confectionate din plastic dur, industrial, glisara fra 2gomot. Toate cele trei parti erau acum una singura si lon era purtatorul credintei.. ~ Ce merit acest om? intreba parintele Teodoru sub privirea adancé a Mamei. Ce merit acest om care sia tradat satul? Ce merita acest om care si-a trédat fratii? $i cand lon se indrepta catre condamnat, schiopatand ritmic pe pméntul jilav, oamenii stransi in curte, fratii si, strigara cuo singura voce: —Moarte! a if NR.4/2022 Indianapolis, cunoscut in special ca ilustrator de carte. Cele ‘mai importante coperte ale sale au fost realizate pentru creatille lterare ale lui Arthur C Clark, A.E. Van Vogt, Isaac Asimov, Neal Stephenson, Joe Haldeman, Kelley Eskridge, Philip K. Dick, Bruce Sterling, Robert Silverberg, Robert Heinlein, Frederick Pohl, Pat Cadigan, Linda Nagata, Charles Sheffield si kim Stanley Robinson, nume spectaculoase si prestigioase pentru literatura SF. ¢ Absolvent al Columbus College of Art and Design in 1984, Bruce Jensen a utiizat variate mijloace de expresie plastic, ‘ncepand cu pictur’ in ulei, acrilice si pand la grafica pe calculator, rmandnd conectat la noile tehnici de expresie artistic’. A ramas atasat, de asemenea, de stilul clasic al ilustratiei americane de science-fiction. + Este si autorul unui roman grafic inspirat dup& Neuromantul lui William Gibson: vol. Welcome to the Montana Campfire Companion". ‘Este cunoscut si pentru celebra sa ,,menajerie extraterestra” prezentata in mai multe volume de arta fantastic. articol deartzone SF Cealalta cas de Aurelia Chircu e inserase. Ploaia crescuse in torente si Matei stia c& drumul prin sat avea si devin repede o corvads. Medicului nui plicea sd ias& noaptea din casi, dar suferinta pacientului, a c&rui sluga il chemase mai devreme, conta mai multdecat temerea lui. Trasura trimisa de bolnay, care luase de la crciumé, il agtepta acum in fata clinicii unde poposiseré ca si-si mai ia unele leacuri. Lucrul acestailirita fiindca, dupa discutia de la birt, voia s& mearga neintarziat s-o caute pe Lizica. Nu stia cine era femeia, dar aflase la un pahar de vin fiert, din vorbele satenilor, c& acestia planuiau s- oucids fiindc’ era consideraté piaza rea. Se speriase auzind una ca asta si incercase s8-i conving s8 renunte la superstitii, dar ei -au cerut s3-si vada de treaba. Pana la urma era un strain, nou venit in satul lor si nu avea vreun dreptsd seamestece. intimp ce alegea dintre sticlutele cu leacuri din dulap, un val de strigate si huiduieli sparse tScerea. Se repezi la geam si vazu cativa sateni alergand in josul strazii. in clipa urmatoare, se auzir boncénituri in us& si, pan’ s ajungs acolo, vézu cum bérbatii ridicau o plans in dreptul ferestrei. Matei o impinse cu méinile, strigandu-le s& se opreasca, dar acestia reusira s& bata lemnul in cule, acoperind complet geamul. —Nunemaiscap3 acum! auzi vocea unuia. Se repezila usa, dar nu reusi s-o deschida. Isi amintea c3 avea un topor, dar nu mai stia unde il pusese. — Ati innebunit?! Lasati prostiile si dati-mi drumul! strig lovind cu pumni in usé. Stiti bine c trebuie s& ajung in ora. Faceti ce vreti, fratilor, nu ma mai bag, dar dati-mi drumul de aici! Linistestete, Mate, se auzi o voce kellepics » pixab: feminin’. Satenii n-au iesirile din vinamea ~ Ce?... tresiri Matei. Cineeacolo? Vru s& se repeada la pusca din cui, dar abia aminti c3 nu era incarcat&. Niciodata nu se gandise cd va trebuisa se aperedevecini. - imi pare rau pentru situatie, dar aveam nevoie de unloc unde sé ma ascund. Dintr-un colt indepartat al incdperii, se intrups fn raza de lumina a felinarului silueta unei femei zvelte, cu parul lung, de culoare rodiei si ochi de jaratec. Mateiramase cuguracascata. Aaa... doamna, ing3ima doctorul ‘indepartandu-se cu spatele, ma tem c& sunteti foarte, foarte... bolnava. Lovindu-se de patul pentru consulatii, Matei se opri. Domnia ta esti Lizica, nu-i aga? Voiam sa vin la tine s te anunt de planul lor, dar vid c4 mi-au luat-o inainte neghiobii astia. Eu nu cred in astfel de prostii. Vom scipa de aiciimpreuna. ~ Ar trebui s-o facem cat mai curand. Amicii domnieitale de la carciuma au hotrat s mi lingeze. M-au urmarit ceva timp, pana m a7, am ascuns aici. iti dai sidomnia ta seama NR.4/2022 cu tine, au blocatc& numa vor face scSpaté tocmai acum. Singura lor solutie e 8 dea foc casei. Dacd nu mé crezi, vino ca sAauzicuurechile dumitale. Numai cd afar era o asa harmalaie incat cu greu puteaiintelege ceva. — Dar sunt gi eu aici, vor s8 ma ucida si pe mine? Incdperea se lumina pentru o clip gi o torta aprins’ c&zu prin cogul de fum al semineului. Aceasta se rostogoli induntru si focul aprinse covorul. Matei se repezi si stinse cu apa din carafé, dar eifiurmaalta. —Maiaisialtdiesire? intreba femeia. Matei reusise si sting’ micile valvatai, produse de primele torte, dar apoi, fu coplesit de fumul gros care inundase incperea. in loc de a cduta o cale de scpare, se concentra asupra dulapului cu medicamente, sperand 3 mai poata salva ceva. Leacurile erau mai importante decat arsurile pe carele-ar fiputut cdpata in timpul acesta, Lizica desfacu chepengul ivit de sub covorul ars. Matelincepu s3 tuseascé, dar femeia nu parea afectata de fum. Funevoita 8:1 trag dupa ea, cand cobori prin chepengul din podea. Matei nu avea habar c sub clinica lui eraun pasajsubteran. Mersera pret de cateva minute, Matei tusiind deseori din pricina mirosului_neplicut care pe Lizica nu parea s-o deranjeze. Curand iesird la suprafata. Erau in piata, care se afla in alté partea satului. Ploaia se oprise, dar batea vantul. ~ Nucred c&maiajung|la pacientul meu, zise Matei. Nu era ceva grav, dar necesita calmante. Multumesc ca m-aisalvat. — Eu iti multumesc... cd nu esti ca ei. Matei avu impresia c3 pe obrazul femeii alunecd 0 lacrima trandafirie. Vreaus3 merglamine. = Nu, te vor gisi din nou gi te vor ucide! Trebuie sa gasim unlocunde sa teascunzi. = Atunci voi merge acas3, scl zambet cese voiaamabil. ~ Siundee casa ta?intreb’ Matel. Nu stia de ce, dar banuia cd Lizica se referea lao cu totul alt’ casi. Femeia igi lisd privirea in jos, nestiind ce s-iraspunda. — Imi permiti sa te conduc la tine acasa? Te Tog, macar cu atat s8+ti pot mulfumi c8 mi-ai ea un salvat viata. Lizica il privi lung, neincrezatoare, cu obrajii NR.4/2022 artzone Osr. topiti de lacrimi séngerit siincuvint3. O porniincet pe potecuta ce ducea spre cimitir, iar Matei o urma cavraiit Vantul se mai domolise, luna sclipea in patrar pe cerul fara stele, iar izvorul susura lin prin albia sa. Intrara in cimitir, iar femeia se plimba de-a lungul aleilor, oprindu-se in fata unui mormént proaspat spat. Parul ii flutura ugor spre spate, suvitele mai lungi mangaind involuntar bratul +tandruluice-oinsotea. Matei se apleca privind in morméntul pe al crui fund eraunsicriugol. intrebi el abia soptit. Eanu4raspunse. Se rasuci spre omul ce venea intins spre ei din captul aleii, cu lopata in mana. Matei tresari siisizise c& dacd voia s8-iatace, nuva sta cumainilein sin, camaidevreme. = Te-ai intors, draguto?... 0 intreba barbatul, cand ajunsein fatalor. Matei nu-l cunostea, dar'l salut, negasind alt gest mai potrivit in acel moment. isi dadea seama cat era de jenant; nui prea ru co insotise pe femeie pnd acolo $i nul interesa dacd ea facuse ru cuiva pentru a se hr&ni, odatd ce in fata lui ea aparuse ca o fiinta bund si poate penitent’. O voia fn sigurant§, chit c& era vorba de acel loc. = Mam jntors, mogule, murmura ea, cu dezamagirein glas. Groparul se incrunta privirea, ~ Sicevreide data asta, drigutamea? — Am venit acasé, spuse ea, cu sfi i masura pe rand cuartzone (SF Ma maiprimesti? ~ Auzi, nepoate, stii ce mia cerut draguta asta cu sase nopti in urma? 1l intrebs pe Matei. Ei bine, cum maturam eu aleile si verificam daca sunt toti mortii in locurile lor de veci, 0 vad pe draguta asta inlaturand pamantul de deasupra ei. Cred c& sdpase cu indarjire toata noaptea, caci atunci cand am ajuns langi mormant, ea mai avea doar cativa pumni de pamant pana ar fi fost liber si- siparaseascalocul. Lizica suspina. - Ai ridicat lopata sé ma lovesti, continua ea povestea, dar eu te-am rugat si ma cruti si 8 ma lasi sa ies din mormant, promitandusi ca nimeni nu va Premiile HUGO ROMAN $I NUVELA ey ts ae TL t fee | Pay! fied sti ce ai facut, c& va fi taina nostru. Tu m-ai ascultat si m-ai lasat sa plec. Adevarat, adevarat, dar te-ai intors aici. De ce? scrasni omul si stranse mai tare mana depecoadalopetii. = De micd am fost bolnava si st&team mai tot timpul in pat, ingrjita de sora mea, dupa moartea périntilor. Cand s-a cSsatorit, eu am devenit o povaré. Cum de multe ori pierdea nopti la capataiul meu, intr-o crizi de furie, m-a blestemat ca asa cum nu se putea odihni, nici eu s8 nu ma pot odihni niciodata. Asa cd nu mi-am gasit linistea, spuse cu un zambet vag sivapaia ochilor ise accentuaé. Am incercat sa-mi ROMAN Voyager) Tor; St. Martin's) + AMaster of Djinn, P. Djéli Clark (Editur * Project Hail Mary, Andy Weir (Editu Del Rey) - singura aparuta in limba romai ARMADA. @NUVELA (Editura Tor) Tor) Castiga...TOR ¢ A Psalm for the Wild-Bui Chambers (Editura Tor) * Across the Green Grass Fields, Seanan McGuire gasesc un rost printre oameni, dar ei nu vor decat si ma ucida, murmurd ea. Aga cB... nu stiu unde as putea sé mai merg. M- amintorsacas, la sicriul meu. ~ Atunci treci inapoi in el, diavole. Dumnezeu sa te odihneascé... a doua oars! urla el sifi trase o lopata in spate, azvarlind-o in groapa. Un cdmin isi va primi mereu cu drag locatarii, Ba chiar si oaspetii... Matei scoase un fipat si se repezi la om, dar acesta 1! lovi cusete. Tanarul o imbratiss pe Lizica. Auzi ca prin vis cum batrénul_umplea si rasturna lopeti cu pamént, acoperind morméantul. Castigator ¢ A Desolation Called Peace, Arkady Martine (Editura Tor) “The Galaxy, and the Ground Within, Becky Chambers (Edituri: Hodder & Stoughton; Harper * Light From Uncommon Stars, Ryka Aoki (Edituri: for; Orbit) Ballantine; a Ed. + she Who Became the Sun, Shelley Parker-Chan (Edituri: Tor; Mantle) Becky * Elder Race, Adrian Tchaikovsky (Editura Tor) * Fireheart Tiger, Aliette de Bodard (Editura Tor) * The Past Is Red, Catherynne M. Valente (Editura * ASpindle Splintered, Alix E, Harrow (Editura Tor) (M.C.) NR.4/2022FANZIN Generalul de hartie de Mihai Vintila Pretul carburantilor va fi compensat cu J , cincizeci de bani pe litru, timp de trei luni. Jumatate din aceasta sumé va fi decontata de la buget. Compensarea se va aplica direct la pompa si va aparea si pe bonul fiscal. De asemenea, compensarea va fivoluntara. Decizia a fost luatd pentru ca cetdteni romani si firmele sa plateasca mai putin pentru carburant. Valoarea pachetului de compensare va fi de dou’ miliarde de lei, jumatate din bani urmandafidecontati de bugetul de stat.” Dupa ce a terminat ultima propozite, Generalul a refuzat cu o miscare discret a mainii s& mai raspunda intrebarilor din sala de conferinte si cu pasi grabiti s-a indreptat spre culise. —Foarte bine atifacut. —Bine, domnule general! — Perfect! Ati procedat corect cand ati plecat si nu ati rspus intrebarilor presei. Guzganiidstia voiau doar sa vaincurce... Usor, Generalul ridica bratul stang si ca prin farmec toate comentariile consilierilor ‘incetatara. — Sunt putin surmenat. A fost o zi grea. Ma duc in cabinet s8 ma intind pentru cateva clipe. Revin cu o schita pentru rezolvarea problemei rémasa in suspensie. Pun cateva ginduri pe hartie si va chem, sa vorbim. Acum am nevoie de putind liniste. igur, sigur... siconsilieriis-auretras. Apoi a strabatut cu pas domol doua coridoare lungi, 2 intrat singur in cabinetul primuluiministru. Ainchis usa tacticos, cu aceeasi oboseal care il framantase toata ziua. Si-a pus din micul bar un pahar de vin rosu, de fara. Dupa ce a privit melancolic, |-a dat peste cap. A descheiat haina, alargit putin nodul prea stransal cravatei si s-a asezat pe canapea. in fata, pe masuta de protocol, avea cateva foi albe si un NR.4/2022 artzone (sr. stilou, Se va odihni putin si apoi va scrie schita aceea pe care trebuie si o discute. Avea totul pregatitin cap, doar cd nu puseseideile pe hartie. O va face imediat ce va fi in stare. Se asteaptau foarte multe de la el. Era prim ministru, era general, iar tara se afla intr-o situatie grav: Instabilitatea economic si mai ales razboiul din vecini, a adus numai probleme fn ultimul timp. Oricat de tare ar fi fost, iar Generalul se considera tare, il copleseau. Gandurile fi alergau tot mai nebunatice si mai neclare prin minte. intr-un tarziu a atipit. Ochii grei parc cercetau si vada alte lumi. Intrarea s-a facut cu grija, pentruanutulbura somnul importantului personaj aflat in camers. ‘incet, incet, s-au strecurat induntru, primul operatorul, apoi tehnicianul. Totul se facea in cea mai mare liniste. Discretia era elementul de baz al acestui departament. Operatorul a pulverizat, dintr-un spray pe care jl tinea la vedere, o substan violacee care sa raspandit rapid. Generalul dormea profund. Respira constant, iar acest lucru era foarte bun pentru operatiune. Tehnicianul a asteptat putin ca substanta si isifaca efectul, apoia deschis cutia mareartZONE LSE pecareamanuit-ocumulta delicatete. A scos cateva pagini scrise de mana. Era scrisul, usor de recunoscut, al Generalului. Literele mari si labartate aminteau de un copil certat cu scoala, care a scris ceva repede, parc’ sub amenintarea mamei. Faptul c8 Generalul se exprima greu in public si cd citea si mai greu erau lucruri deja de notorietate. Literele alcatuiau fraze referitoare la noile impozite. Ideile pareau usorincoerente, dar, in fond, asa prea siel. Tehnicianul sa aplecat usor spre capul primului ministru. A atins delicat craniul, in spatele urechii stangi, pe o alunita si un sertdra ascuns a iesit afard, de parcé voia sa respire alte realitati. A luat apoi usor cipul din interior si -a inlocuit cuunul nou. Operatorul, care a ajuns intre timp lang el, a apropiat de noul cip un mic aparat portabil, a butonat frenetic ceva si din spatele mastii de protectie, prin vizeta de sticla, i-a facut cu ochiul tehnicianului. — Gata colega! $8 iesim! A dus mana la gulerul combinezonului siarosti — Operatorul a terminat! Pregatit pentru extractie. In acelasi timp tehnicianul a verificat inca 0 data asezarea foilor, acontrolat https:www.facebook.com/groups/ArtZONE.SF BIBLIOTECA SUDETEANA ,PANAIT — ISTRATT BRAILA https://www.bjbraila.ro/program/ ASOCIATIA CULTURALA ARTZONE BRAILA https://www.facebook.com/Asociatia-Culturala- ART-ZONE-693493974115208] conexiunea cipului $icuo satisfactie retinut’ a impins sertaragul. Un clic a confirmat inchiderea si ugor, a fixat la locul initial alunita. — Tehnicianul a terminat! Pregétit pentru extractie, Generalul s-a trezit odihnit. Era parc’ mai odihnit ca niciodata. Vinul rosu facea minuni. Micile probleme se rezolvau cu un pahar de vin rosu si un pui de somn. Asa a facut mereu, asa a reusit s& se tind pe linia de plutire prin toate functille pe care le-a indeplinit. Si-a dus mana la frunte mai mult din reflex. Apoi, ochii-au cSzut pe hartille din fatalui, de pemasuta. isi aducea perfect aminte cum inspirat de vin, a scris imediat noua schita despre impozite, pe care oasteptau consilieri Bine cd areusit si 0 scrie inainte sd atipeasc pentru cd se simtea ca sicum toate gandurile din cap i-au fost golite. S-a ridicat de pe canapea, a strns nodul de la cravata si-a aranjat tinuta sia luat smucit foile de pe masut8. De la miscarea bruscd, stiloul s-a rostogolit sia cézut cuzgomot surd. Probabil era {in cSutarea altel existente. Generalul s-a umflat pieptul si cu mana ferma a deschis usa cabinetului. me hotdrat s8 anunte noi reforme fiscale.de Monica Smeu An inchisoarea de pe insula stateam mereu in intuneric si nu mare mi-a fost mirarea, odatd ajunsé acasa, ci eram in aceeasi situafie. Sclavia, cea mai crunt& pedeapsa. Corpul imi era inchis, iar mintea umbla si cuprindea toate orizonturile. Singurul mijloc de desc&tusare pe care |- am trait au fost bataile, care imi permiteau si urlu, s8 ma eliberez din cusca gandurilor. Eram att de prezenta in acele momente de inclestare, incdt uneori chiar eram trist& cand vedeam matahale cum imi ocolesc celula. jin intuneric, in propriul meu pod, in propria casa, cdutam orbeste un obiect care sd reuseascd si amuteasca vocile, care si ma fac& s& simt ceva, chiar si durere. Durere ingrozitoare. MA impiedic si cad peste ceva, aparent mare, dar rigid si aspru la atingere. Nu mai stiam cum arta casa. imi iau capul intre palme si incep sé urlu de frustrare. imi cunosteam casa ca pe propria palma, dar acum mintea mea era dezorientat’, confuz’, zgomotoas’. Redescopar casa ca un pruc ce- si simte mama pentru prima dat, numai ca mama este acum durere, iar copilul e pe moarte. MA ridic, prins& in capcana trupului meu schilodit, de care ma incurc la fiecare pas, ma lovesc cu pumnul in stomac si imi provoc great’. Pentru o secundé e liniste, junghiul in stomac si-a atins scopul. Ma pierd in bezna familiar. Astept ca un cdine batran gi orb s8 se deschida usa si sa intre tava ruginita cu NR.4/2022 mancare. Rasplata pentru durerea suferita. MA infruptam din ea ca o neséitula chiar daca stiam c& in ap erau droguri si painea avea consistenta unei cdramizi. Prea putin imi pasa, orice mA putea scoate din starea obisnuité era o binecuvantare. Faptul cA acest lucru nu se intémpla si c§ acum am la indemana tot ce imi doresc, imi da o senzatie acuta de fricd si nesiguranta. Ce ar trebui si fac? Plang, ma clatin, ma trag de suvitele de par din cap si involuntar vreau si ma simt ca inainte, prizonier’. Doresc din nou protectia zidurilor carcerei, programul strict si rcoarea inc&perii. Cu trupul liber, mintea mea are mai multe optiuni, ins ma tradeaza de fiecare data candare ocazia. Ma privesc ca si cum sufletul meu nu ar apartine corpului si are o minte a lui care actioneaza far voia mea. Ma urmaresc de sus cu compatimire si, umila, mA supun. Ma afluintr-un labirint fara scpare, dar stiu sigur cSnusuntyreo fiicda lui car. @artzone < oborau in ronduri largi si parea cd se pot strivi de pamént. Dupé un tipar aleatoriu, zburatoarele aterizara in jurul zone’ de interes: o pata zmeurie care mirosea, de la mare distanta, a parfum imbietor de fructoza si care le innebunise simturile incat s& coboare prin aer, in picaje ametitoare. De la nivelul solului Pata avea 0 cocoasé strlucitoare, dar ochii lor multipli nu puteau distinge toate detaliile. Se aflau atat de aproape de Pata sinu puteau avansa, macar cu o latime de aripa. Pamantul pe care aterizasera era o suprafata valurita si galbend, dar nu le mai dadea drumul. — Pamntul ne tine, spuse una. Ne tine! —Ceiasta? comunicara | 12 ni SF. panicate, batand frenetic din aripi. — Dati din aripi, sa scdpam. Zadarnic. De ce? Pata se afla acolo cu un motiv. 0 zburdtoare cobort direct pe Pata si ateriza perfect in picioare, starni agitatie in randul captivilor. — Cum se poate? bazaira ele cu mirare si manie. — Noi am fost primele. Noi avem intéietate. Pata era buna dar si rea. Nu era doar 0 oazé de bogitie dulce si zemoasa. Impreuna cu solul galben valurit formau un sistem mortal. Suratele ei intelegeau pericolul, dar mintea nu le statea la arhitectul capcanei care inconjura Pata. Zburatoarea ce scdpase nevatmata si care isi regurgita sucurile digestive pentru a sorbi hulpava din Patd, devenise epicentrul invidiei celor dn jur. Festinul nu durase mult, iar zburatoarea norocoasa isi luase zborul. —Ah, zise una batand din aripi domol. Cu ce am gresit? — Pata e de vind. Nea dus in eroare. — in eroaret in eroare! zumz8ir’ in cor celelalte. — Ce pedeapsé divina! se zbaturd neputincioase. Sa fim atat de aproape si arse de dorinta; sa adori si sa nu poti atinge. Oh, Pata, dulce Pata! wee Le considera fiinte mizerabile, respingatoare si paroase, cu ochi enormi, mari ca niste globuri sparte de cristal. Erau muste, muste parazite! De cand intrasera pe geam in casa, omul incercase sa scape de ele. Vanturase miinile, folosise pliciul de NR.4/2022EP ‘muste,...in zadar. Nu le mai suporta. in cele din urma isi aminti de hartia de muste veche, dar inca lipicioas’. Ointinsese pe masa din bucatarie siin mijlocul ei picurase strategic putin gem de zmeura de pe fundul unui borcan uitat de zilele in frigider. Asa le prinsese. L) aS ae Tae tars) »Un nou Pamant” de Roxana Ruscior Dssticen paginile si descoperim un roman science-fiction care mixeaza dou’ subgenuri SF majore: romanul post-apocaliptic cu space-opera. Prima observatie generals asupra cartii este c& autoarea Roxana Ruscior nu ofer’ speciei umane o sansa de supravietuire pe Pamant, cin afara lui, in spatiu. De asemenea, remarc imbracarea unei parti din poveste cu o haind mistico-religioasa care aduce 0 dimensiune suplimentar romanului. Liderul Lumil Unite, Baltazar Dion, cap8ta astfel aura unui Moise din viitor obsedat de misiunea de a-si duce poporul, prin spatiul cosmic, c&tre un alt Tardm al Fagaduintel, in incercarea de at salva pe ultimil supravietuitori ai speciei umane. Numai c& Noul lerusalim nu este 0 destinatie necunoscuta oamenilor, ci o colonie abandonaté cu mult timp fh urmd. Nu insist pentru a dezvalui mai mult, dar mi s-a pSrut provocator ceea ce am gasit, mai departe, in paginile cartil Cu toate ca are un fundament space-opera pus in context post-apocaliptic, autoarea abandoneaz’ rigurozitatea argumentatiei stiintfice, in schimb compenseaz’ prin calitti nebnuite de povestitor $1 mai ales de constructor de caractere umane. Romanul aparut anul trecut la Editura UP, Bucuresti, este 0 lectura plicutd, scrisa fluid, cu un bagajales de povestitor, care mia amintit de creatille space-opera traditionale, atat de putin abordate in limba romana. <) NR.4/2022 ArtZONEe 4'sF. Cena Estetica preset Estetica imaginarului”| de Gyérfi-Deak Gyorgy Tn pofida titlulu care pare s8 ducd spre radiografierea umorilor estetice din textele SF, in realitate, descoperim un cuprins mult mai complex. Volumul alcatuit din articolele aparute in diverse reviste literare, inclusiv in Pro-Scris (n.r. - publicatie virtuala coordonata de Gyérfi-Deak Gyérgy), aduce o perspectiva unica asupra creatiei SF&F autohtone. De exemplu, in prima jumatatea cartii scoate la luming numeroasele puncte comune dintre autorii autohtoni de limba romana si maghiara, a1 ‘ind ca pana in anul 1989 puteam gsi cu usurinta autori romani tradusi in maghiara si invers, ceea ce a dus, in mod natural, la imbogatirea ambelor culturi. ‘Ina doua parte face incursiuni documentate in teme majore ale literaturii SF, eseistica sa axandu-se pe trei direct de analiza: autori, opere $i idel; majoritatea provenind din creuzetul creatiei science- fiction. Remarc incantat faptul cd "Estetica imaginarului" (Editura Cristian PlusArt) pozitioneazi literatura SF&F intr-un context cultural mai larg, chiar elitist, aléturi de marea literaturé. Obligatoriu trebuie s& subliniez si faptul ca Gyérfi-Dedk Gyérgy este erudit, fara sd revendice acest lucru, pentru ca relatia sa cu sursele de documentare este profunda gi uluitor de precisa. in acelagi timp, are aplecarea minutioasé a cronicarului care observa cu atentie si noteaza cu acribie lucruri si fapte, intarind spusele scriitorului Marius Dobrin din prefata cart, ci Gyuri ramane, prin excelentd, ,un com al cartii”. €)aiatul se trezi brusc. Sudoarea i se prelingea pe fata speriaté. Viziunea infricosstoare 1l inspaimantase. Zguduiturile de afar incd nu se oprisers, iar candelabrul de pe tavan se balansa, cu miscari largi. intunericul cuprinsese intreaga lume. Se ridic’ in picioare si se indrepta catre fereastra ascunsé in spatele draperillor prafuite. Luna, aflata in miezul cerului coplesit de nori, lumina tot dezastrul. Ruinele blocurilor, candva inalte, erau impanzite de mutanti bizari. Ultimii supravietuitori erau cei care se adiposteau in buncare sau cei care luptasera pentru asi castiga viata, in libertate, Nu mai iesise in exterior de cdteva BEC s&ptdmani bune. — Vino! Trebuie s& mergem in 66. ,,Ceilalti” pleacd in cdutare de hrana! striga de sub tocul usii 0 femeie. Baiatul se intoarse si o privi. Lisa draperia si cada si cu pasi m&runti, o urma. In capatul holului intunecos, cu pereti impovarati de igrasie si mucegai, cei doi intrar’ pe usa ce urma si fie triplu ‘incuiata. O camera imensé li se arta dinainte. — Aimai fost aic — Nu. Nua fost cazul. iirspunse el. Baiatul se aseza pe scaunul din fata mes atrase atentia ecranul unui computer antic. Femeia fi aduse 0 ceasc ciobita, cu modele florale, pe jumatate plina cu ceai. Baiatul sorbi din lichidul cald, insa nu-si dezlipi ochii de ecranul computerului. Ceilalti” iesira, inchizand cu putere usa principala a buncarului. Tacerea se asternu inlauntrul su. Se obisnuise deja cu ideea ce-i rsuna insistent in minte: ,,Nu se vor mai intoarce vii!”. Viziunea se prefacea incet in realitate. Mai intai se auzi o zguduitura la cativa kilometri distant Unul dintre ,,ceilalti” era deja mort. Nu agreea ideea c& trebuia sa se inchida in ascunzatoare, iar ,cei si-si dea viata pentrua aduce hrana. Nu povestise niménui despre viziunile sale. — Ce e? De ce taci? il intreba femeia. — Cear trebui si fac? Ceilalti sunt acolo, in exterior, printre NR.4/2022 ti”FANZIN EP sani. Negresit, azi vor muri si apoi urmamnoi. Femeia stia despre visele lui. Il observase de multe ori, cénd dormea. Chipul i se schimba brusc, ochii i se miscau bizar, iar gura sa scotea cuvinte de neinteles. Apoi, la finalul viziunilor se trezea brusc. Visele se uitau usor, dar de fiecare data le nota jn caietul ascuns sub saltea, peste scheletul patului. Viziunea nu fusese uitata, pentru ca astazi se va indeplini. —Ceveziacolo? —Nimic, pentru moment. Vezi tot ce vad sieu!iispuse el. —Banuchiartot. Usa buncarului se deschise, trantindu-se de perete. Bucati de tencuiala cazur’. Unul dintre ,,ceilalti” fugea spre 66 cu un sac in mini. Doua ciocdnituri la usa demetal. Femeia deschise. — Sunt morti. Am apucat doar atat! aratand catre sacul plin cu legume si diferite ierburi. — Pani si carnea lor e mai buna decat astea! striga femeia. Baiatul stia cd cel abia intrat lésase usa_buncdrului deschis8. Viziunea le dicta soarta: 0 moarte agera. Actiunea incepuse, iar momentul se apropia secund’ cu secunda. Usa iesi din balamale. Mintea femeii parca selumina, dintr-o data. — Usa! Usa! inchide usa! racni femeia, exasperata. Omul dintre ,,ceilalti” fugi, NR.4/2022 insd si soarta lui era legata de cea a baiatului. Mutantul 7 facu una cu paméantul ucigandu-l pe loc. Coltii ti stripunsesera pieptul. Se apropia de 66. Femeia inchise usa si se asezi lipita de perete. Pasii_mutantului faceau ca podeaua sa trepideze. Era in fata usii. Intai, o impinse, iar aceasta se clitin’. O zguduitura, iar usa_blindata zu, Praful se ridicd peste tot. Baiatul cazu, iar femeia incercd s fuga pe langa el. Mutantul se intoarse sio ucise. Trupul se prabusi strapuns de coltii fapturii. Roti capul, cdutandu-lcuprivirea pe baiat, din tocul usii de fier. Se priveau in ochi, ca doua vechi cunostinfe. Baiatul se ridica, dar ramase in locul unde cSzuse. Creatura stia c3 era printre ultimii supravietuitori de pecontinent. Baiatul igi infrunta frica si de monstru. Nu incet& si-! priveascd in ochi. artzone Osr. Erau adanci, mari siintunecati, inconjurati de un strat gros de mazga careil dezgusta. Ajunse in fata mutantului, lang’ giganticii s8i colti, privindut serios, pierdut, indurerat. Afar, toate cladirile erau doar ruine. Lumea se transformase in iad, locuita de mutanti. Baiatul igi amintea de momentul impactului, de meteoritul care lovise cu asprime Pamantul. in cateva luni era impanzit de creaturi mérunte care cu timpul s-au transformat in enorme si hidoase creaturi. inchise ochii, ingenunche pe podeaua umeda si ji sopti mutantului: ,,Ucide-ma!”, dar nemiloasa creaturi pardsi buncarul fara s&-1 slabeascd din ochi. Linistea acoperise intreagul Pamant. Oamenii erau deja fiinte ale trecutului. Soarele se ascunsese demult {in spatele noului acoperamant deneguraal lumii }artZONE LSE de Gabriel Leonard Sirbu arl privi la micul fluturas de hartie pe care il tinea in mand. , Cat de apropiat este cel mai bun prieten al t&u?”. Reflecté pentru o secunda la aceasta intrebare. Cel mai apropiat prieten? Realiza ci de fapt nu avea nici macar un prieten. Daca ar fiavut un prieten acesta se putea numi cel mai apropiat prieten? Nu, ar fi fost, poate, cel mai bun saucel maiinteresant prieten.. Dupa ce f&cu o mica inventariere prin memorie, ajunse la concluzia c& singurul su prieten fusese Alex, pe vremea cand era in facultate. Karl nu stia dac& Alex il plicuse vreodata cu adevarat ori era doar politicos. Faptului cd era sicolegul sau de cameril facea cumva si prieten. Uite cum gandurile sale se starnisera de la un fluturas primit pe strada. Un fluturas care il determinase nu doar sé isi analizeze viata, ci si singuratatea. Un fluturas care acum il facuse chiar sé meargi la centrul ,,Celmaiapropiat prieten”. Karl fusese dintotdeauna cea ce se poate numi un introvertit cronic. Pentru el, distantarea sociala nu era o alegere, era o necesitate. Poate de acea nu traise nici macar o singura poveste de dragoste in cei treizeci si cinci de ani, impliniti chiar in acea zi. Singurele persoane cu care amentinut o legatur’ cat de ct apropiaté erau parinti, dar de la accidentul lor, cu doi aniin urm, evitase aproape oricare alt contact social. Intrarea in sediul companiei se facea printr- © us dublé pe care erau pictati doi tineri ce isi strangeau méainile evident bucurosi de cunostint8. Holul de la intrare era plin de tablouri sifotografii ce preamareau prietenia si buna intelegere pani la saturatie. Doud tinere se imbratisau intr-o fotografie, doi copii radeau inalta, iar undevain fundal o muzic’ ambiental asigura o coloana sonoralacestuiadevaratrai. — Bine ati venit la ,,Cel mai apropiat prieten”, cuce va putem fide folos? Domnisoara din spatele biroului de la receptie avea un zmbet dragut si facea niste gropite in obraji de toat’ frumusetea. Karl nuisi amintea saijifi zambit vreodata o fata astfel, ba era destul de sigur cé nimeni nu fi zambise niciodat8. Probabil ca tanaratrecuse prin foarte multe interviuri pentrua ajunge acolo. — Buna ziua, as dori si eu un. R&spunse el taraganat. —Ativenitin locul perfect deoarece cuasta ne ocupam, domnule...? — Karl, imi puteti spune Karl? R&spunse el stangaci in timp ce NR.4/2022 prieten.2. aproba din cap fiecare cuvant rostit. | se ceru s completeze un chestionar si 0 declaratie in care isi asuma raspunderea pentru orice ar fi mers ru pe parcursul interventiei, apoi plati suma necesar8. Dou’ ore mait&rziu era din nouin strada, cu brosura ‘in mana. Interventia era destul de simpla si consta in conectarea unui implant la sistemul nervos central. mplantul era de marimea unui bob de mazare din care ieseau tot felul de fire, tentacule cum le spuneau cei de la centru, ce urmau s8 se ataseze de o serie de centri nervosi. Interventia era foarte simpli si se facea printr-o usoara incizie la baza gatului pe unde era introdus implantul. Kar! isi pip&i mica cicatrice si abia recunoscu ca acesta exista. Mai arunca o privire pe brosur si se hotSri si finceapa. wee — Activez programul ,,Cel mai apropiat prieten”. Ascult8 cu atentie pentru a vedea dac& implantul functioneaz’. Conform brosurii, propozitia rostita functiona ca declansator al programului instalatin implant. — Programul ,,Cel mai apropiat prieten este activat. Acum ar trebui sa imi dai si un nume. Potiface acest lucru...acum”. Karl rimase uimit. Cu toate c& citise brosura nu se astepta ca implantul chiar s& functioneze. Pur si simplu nu se astepta sa audi o voce in cap. Ca smuls din visare reusi si spunalarepezeala —Alexandru, — Ok, Alexandru este un nume foarte bun siarerezonante istorice. imi place. —MAbucur...de cunostint’. — De asemenea, Karl. Am accesat cateva din amintirile tale si se pare cd in trecut ai cunoscut un oarecare Alex. Era colegul de camera din facultate. Acest lucru este important pentrurelatianoasta viitoare? —Adevérat, Alex a fost un bun prieten de- al meu din vremea cand eram in facultate. Totusi nu cred ca ar trebui sé conteze prea NR.4/2022 artzone (sr. mult, dar dacd ai avea un pic din personalitatea Sa. —Terog, defineste. —Camlajumatate macar, raspunse Karl. — las vedem ce stim despre el: microbist inflacdrat, ti placeau cartofi prajiti, berea la cutie si baietii.. — Cum adicé baietii? Alex era cat se poate de sarmant cufetele. — Cu cate fete lai vazut la intalnir?? Karl vad 0 crestere a batailor inimii si o stare de neliniste. Te deranjeazd subiectul? Daca doresti putem si mergem mai departe. — Nu, sunt doar surprins, pentru cd Alex era, curva, idolul meuin materie de relatii. Sti, eu nu prea am avut prietene, se confesa, lsnd privireain pamant. — Hai, nu fi trist, orice baiat a crescut in ritmul su, raspunse Alexandru, rzind pe infundate. —Nuinteleg despre ce vorbesti.artZONE LSE Cu toate c& Alexandru nu exista fizic, Karlisiimagina un ranjet larg, ca allui Alex. Dar nu orice fel de ranjet, ciranjetul acela golinesc al smecherasilor ce dau impresia cA stiu intotdeauna mai multe ca tine. Dac& Alexandru ar fi fost fizic acolo probabil c& Karl ar fi plecat ochii in pamant si s-arfiindreptat spre cas dar cum acest lucru nu era posibil, se simti coplesit, iar umerii ii cSzura istoviti. Dacd tnainte de interventie viatd, animate de un Alexandru din ce in ce maiprezent. Dupa doua saptaméni, intreaga afacere isi lasé puternic amprenta asupra sa. Alexandru comenta orice lucru, asemenea unui copil mic si razgaiat, asa cil facu pe Karl s& mearga adus de spate si vegnic cu ochii atintiti spre trotuar. Viata alaturi de Alexandru era un lung sir de comentarii malitioase si grosolane. Odata Karl se oprise brusc in mijlocul trotuarului strangand puternic din dinti si isi inclest& pumnii. O batranica il vazuse, se opri in loc, apoi travers’ strada precautd. Karl observase siel incidentul. — Ai vazut cum s-a inspaimantat baba? Spuse Alexandru vesel. Hai sé mai speriem cAtiva bosorogi. — Taci! Spuse Karl evident pierzandu-si cumpatul, lucru care facu sd bage frica siinalti trecatori. — Hei, nu este nevoie sa stri surd. Adic& tu nu esti. Ma rog, ai priceput unde bat, adic s-ar putea spune esti si batut incap. Ha, ha... Ceamuzant. Ha, ha. Karl isi ridicd gulerul paltonului si pleca grabit cdtre cea mai apropiata statie de metrou. Pe drum, Alexandru incerca sa-1 mai imbuneze, facdnd remarci ironice despre ceilalti oameni din metrou, dar Karl refuzé cu indaratnicie s mai comunice cu el. Cand intra in apartament tranti usa cu putere dupa el si searuncé pe celapropiat fotoliu. — Hei, ce zici de vanzitoarea aia de cartele de metrou, drigutd nu? Ai curajul si cerinumérul de telefon? —Aiputea sate opresti? Se rasti Karl. — Scuuuze, incercam doar s& destind atmosfera. Pari camstresatin ultimul timp. i bine nu merge, am crezut cam nevoie de cineva care sa fie acolo pentru mine, spuse ciocdnindu-si tampla cu degetul, dar cred sincer c am facut o greseala, Esti o mare greseala, — Poate tu esti o greseala, te-ai gandit la asta, Karl? Poate cd de fapt te-ai nascut cu un corp pe care nu jl meriti. Poate ca irosesti o oportunitate pe care altiisi-o doresc. —Ce vrei sa zici? C3 ai fi mai bun ca mine, in corpul meu? — Poate, cine stie. In orice caz ar trebui sé maiasculti, din céndin cénd. — Datorita mie, tu existi. Daca vreau, totul se poate termina intr-o secunda. Sa-ti stergi toate datele si sd termindm odata, se rasti Karl, sdrind brusc in picioare si cutand cu privirea tulbure un interlocutor. Negasind pe nimenise asezain fata oglinzii sise privi cu dusmanie. — Nuasa merge treaba dragul meu, spuse Alexandru cu blandete in glas, odata implantat algoritmul de functionare nu mai poate fi alterat.ulterior. —Ce? Intreba Karl buimac. — Vrei explicatii tehnice? NR.4/2022Gri Srtzone sr. 2. Programul se —Cumadicd nu putetis’ priviré in t&cere pentru dezvolta si se scoatetiimplantul? cateva secunde incercand s& adapteaza continuu. Cod su —Domnule Karl,nepare vada daca e bine sa ii nu poate fialterat, deoarece ru, dar implantul se dezvaluiecatevalucruri. Unul baza de constructie a fost atageazé de neuroni, iar 0 — dintre ei se aplecdin fata casi alterata. in consecinti nu asemenea operatie de cumar fivrut sd ji sopteascd exist o stare initial la care extragere poate cauzamulte __unsecret. putem s& revenim. Pe scurt, probleme, inclusiv astazie — Ar fio cale, dar o rimanempeviatiimpreun’. —_sau atonie, lucruri pe care nu recomandam doar pentru Dac& vrei sé stii, nicieunu nile putemasuma. urgente. m bucur prea mult, credeam — Pai cum puteti sa — Este o urgenta, accept 0 si fii altfel sic ne vom —_puneti implanturi, dacé nule orice. distra impreuna. Insé doar _ puteti siinlatura. Nu este etic Asa primi un al doilea urli si tipi, te plangiintruna si dinpunctdevederemedical. implant, asezat_milimetric estinemultumit. — Domnule Karl, toate —langa primul. Acesta nu mai Karlisilua capulin palme asta v-au fost aduse la necesita activare deoarece sil aps de parca voia s& il cunostintS in momentul in venea preinstalat si cu un set sparg. Dintre toate decizille care ati semnat declaratia _ clarderegulibine definite. pe care le luase vreodat’, _ princare sunteti constient de — Karl vreau sa stiu ce asta era cea mai proasti efectele respectivului este cu acest al doilea dintre ele. implant. implant? intreba Alexandru. Bine macar cd nu facuse 0 —Vezi? Las-o balté cd nu-i Karl zambisiastepta. investitie financiara prea atat de rau. Pana la urma — Am sa te rog s& nu il mare. Era hotdrat calaprima gasim noi o cale si ne mai deranjezi pe Karl. Pe ora sd mearga la centru sis intelegem, ce naiba, spuse __viitor orice intrebare ai avea, rezolve problema. Alexandruimpaciuitor. mite adresezi mie. Dar numa —Domnule, rostinervos mie, veni o cerere prompts, Karl, nu pot trai cu persoana__ peuntoninflexibil. astain cap. Tot cefaceeste si. — Tucine naiba maiesti side se certe cu mine sis8igibats unde ai aparut? Facu iritat fe Pole cslelar] re PpRrneMNEEE joc de gandurile mele, Alexandru " ” trebuie sd existeocalesama © — Eu sunt Alexandra si sunt SLC ajutati Cea mai apropiata prietena” Sat eee el Rele- JB ica Oficialii din fata sa il aluiKarl. © realizata de: ere Peek tel) My eN arte ere Peat e eat eS eee eT) (manager Dragos Neagu); * ISSN 2784 - 1294 * ISSN-L 2784 - 1294 NR.4/2022~ 2 PNG es) a 3 ’ ch Jelg) Amos TaN 10) e 9] Aurelia Chircu Cae (el) eater B20) Mircea $t. Carbunaru Matei Dacian Boboc Gabriel Leonard Sirbu Realizator fs ee-[gnlU yy fn) ae