An 3. Nr.

3 Apari\ie anual` Decembrie 2011

Publica\ie realizat` de Direc\ia Jude\ean` pentru Sport ]i Tineret Br`ila

“Boxul - Sportul rege la Dic\ionar Olimpic (II) - pagina 9

C.S.M. Br`ila [n anul 2011" - pagina 2
Remember: “Cazul Covaci” -
“C@t voi fi implicat [n oin`, voi pagina 10
sus\ine...acest sport” - interviu cu
Nicolae Dobre, pre]edintele F.R. Oin` Cutia cu amintiri: “Domnul Zaharia...”
- pagina 3 - pagina 11

Crosul “Ziua Olimpic`” - Un singur

week-end cu emo\ii duble - pagina 4 “Ion Paulic`, rugbyst-ul br`ilean aflat
nu [nt@mplator la Londra” - pagina 12
Bursa Ideilor: “}anse egale prin
Sport” - pagina 5 “5 echipaje auto br`ilene
pe p`m@nt Caucazian”
Rugby-ul br`ilean (II) - pagina 6 - paginile 13-15

Stagiu Interna\ional cu ”Legenda vie” “Hip-Hop-ul, limb` interna\ional`” -

a karate-ului modern: Kancho pagina 14
Hirokazu Kanazawa - pagina 7

“Vasile Cr`ciun: O carier` sportiv`

remarcabil`” - pagina 8 Publica\ie realizat` sub patronajul
Academiei Olimpice Rom@ne -
filiala Br`ila
 OPINII

Sportul rege la C.S.M. Br`ila

Boxul [n anul 2011 de Cost
el Filip

Boxul la Br`ila are o

istorie lung` ]i
spectaculoas`

M i]carea pugilistic`
de la Dun`re este
a t e s t a t `
documentar [nc` din iunie
1930 c@nd, confor m
Monografiei "Br`ila 625 [n
date cronologice", material
publicistic realizat de
Gheorghe Gorincu ]i Florica
Gorincu, un grup de c@\iva
muncitori a [nfiin\at Clubul
Sportiv "Boxing Club". aceea]i postur` la lotul de juniori.
De atunci o pleiad` de boxeri br`ileni de talie interna\ional` au Ei sunt exemplele de urmat pentru ceilal\i aproximativ 50 de
f`cut s` se c@nte imnul Rom@niei pe toate meridianele, iar [n ora], boxeri care, zi de zi, vin ]i se preg`tesc la CSM Br`ila sub
mai ales [ntre anii 1970-1982, la "Arena de box" s-au organizat [ndrumarea unor antrenori care, la fel ca ]i George Per\ea, nu mai
competi\ii oficiale de nivel na\ional ]i interna\ional. Ora]ul de la au nevoie de nicio prezentare: Costic` Dafinoiu, Iordan Buterez,
Dun`re a fost perioade lungi leag`nul boxului rom@nesc dar la un Cristian B`lan. S
B T EL
moment dat boxul a trecut pe plan secundar la CSM Br`ila. Timp de HO
10 ani au fost mai multe tentative de revigorare a boxului [ns` SPORT**
revirimentul a]teptat s-a produs odat` cu cooptarea lui George BRAILA
ADRESA:Str. Dimitrie Bolintineanu, nr. 2
Per\ea [n staff-ul tehnic al sec\iei de box al CSM-ului. A [nsemnat (l@ng` Cinematograful Central)
[nceperea unui nou capitol [n boxul de performan\` de pe plan TELEFON: 0239-611346;
local. FAX: 0239-612006
MOBIL: 0755153091
Pi\a ]i Vi]an sunt liderii sec\iei de CAPACITATE: 47 locuri (25 camere
single, duble ]i 1 apartament)
Pi\a Marian

box
BUFET: 25 locuri
Astfel, cu un palmares de 18 medalii SALON DE PROTOCOL: 12 locuri
[n 2011 boxul a devenit sportul rege [n E-mail : dsjbraila @ upcmail.ro sau
Antrenorul dsjbraila@gmail.com
acest an la CSM Br`ila. Elevul lui George
Per\ea, Marian Pi\a este boxerul George Per\ea TAURAN
ES
**
R

reprezentativ al grup`rii br`ilene, SPORT

campion na\ional ]i c@]tig`tor al Cupei BRAILA
Vi]an Marian

Rom@niei la juniori, la categoria 60 kg, ADRESA: Str. B`ii, nr. 2 (Col\ cu str.
la care a c@]tigat trei turnee Bra]oveni)
interna\ionale ]i s-a clasat pe locul al 5-lea la Campionatele TELEFON: 0239-613870;
Europene ]i pe al 8-lea la Campionatele Mondiale. {n aceast` FAX: 0239-612006
toamn` Pi\a a schimbat categoria de v@rst`, a trecut la tineret dar MOBIL: 0755153092
din punct de vedere al performan\elor el a r`mas [n v@rful piramidei NR. DE LOCURI: 100 locuri
SALON DE PROTOCOL: 20 locuri
la categoria 64 kg dup` ce a c@]tigat Concursul Na\ional de
E-mail : dsjbr aila @ upcmail.ro sau
Toamn`. Al\i doi pugili]ti de la grupa antrenorului Per\ea au f`cut dsjbraila@gmail.com
pasul spre lotul na\ional, Marian Vi]an, cu un palmares na\ional
identic cu al lui Pi\a este titular la tineret iar Vlad Sava se afl` [n www.dtsj.braila.net

pag. 2 Sportul Brãilean, Nr.3 - 2011

 OPINII
OPINII
acest sport. Nu e
“C@t voi fi implicat [n

Nicolae Dobre
opinia mea ci a
altor persoane

oin`, voi sus\ine... care cunosc

acest sport”
Interviu realiizat de Mircea C`rbunaru
Mircea C`rbunaru: Nicolae Dobre, br`ilean cu "acte [n
regul`" ajuns la conducerea Federa\iei Rom@ne de Oin`...
A]a ar putea cineva s` v` prezinte foarte pe scurt. Cum s-a
ajuns la acest traseu de via\`: Br`ila - Oin` - FR Oin`?
Nicolae Dobre: Sunt br`ilean ]i m` m@ndresc cu faptul c` satul meu
natal, T`taru, face parte din acest jude\ [nc`rcat de istorie, din C@mpia
B`r`ganului. Dup` absolvirea facult`\ii am fost repartizat la poli\ia de
frontier` const`n\ean`, unde am avut ocazia s` intru [n contact cu una
dintre echipele de tradi\ie ale oinei rom@ne]ti - A.C.S. Frontier` Tomis
Constan\a. Mi-a pl`cut acest sport ]i mi-am propus s` transform aceast`
echip` dintr-o forma\ie doar cu aspira\ii, [n una cu adev`rat redutabil`.
Am reu]it acest lucru iar [n paralel am continuat cu alte activit`\i de
relansare a oinei. Ca urmare, la Adunarea General` din 2007 a
Federa\iei Rom@ne de Oin`, am fost ales [n func\ia de pre]edinte... cei
care m-au votat au avut speran\a c` pot schimba [n bine acest sport.
Realiz`rile de p@n` acum spun c` au avut m@n` bun` ]i nu le-am [n]elat
a]tept`rile.
M.C.: Ce are mai spectaculos oina fa\` de alte sporturi? Sau
mai bine spus, ce argumente a\i avea [n fa\a unui
necunosc`tor pentru a-l determina s` urm`reasc` jocul de
oin`?
N.D.: Oina este unul dintre cele mai spectaculoase sporturi. {n
activitatea mea nu mizez numai pe faptul c` este sportul nostru al
rom@nilor ci ]i pe valoarea sa. Cine are r`bdarea s`-l vad` ]i s` fie pu\in
atent la regulile jocului sau la “profilul” unui juc`tor de oin` va
descoperi ceva senza\ional. Este unul dintre pu\inele sporturi [n care ai
nevoie de multe calit`\i, pe care de altfel le ]i dezvol\i dac` [l practici:
for\`, vitez` de reac\ie, [ndem@nare, condi\ie fizic`, vitez` de
deplasare, reflexe, precizie [n aruncare ]i nu [n ultimul r@nd inteligen\`.
M.C.: Prezen\a dumneavoastr` la conducerea FRO a revigorat
fenomenul. Ce s-a
[nt@mplat, de fapt,
[n ultimii ani [n
acest sport?
N.D.: Explica\ia este
foar te simpl`.
{mpreun` cu echipa
mea am muncit foarte
mult. Am vrut s` fac
cev a din spor tul
acesta ]i cred c`
suntem pe drumul cel
bun. M-am dedicat
aproape exclusiv acestui sport ]i am reu]it s`-l stopez din c`derea
liber` [n care era. {mi place s` cred c` am [nceput s` pun bazele ]i
pentru reconstruc\ie, dar va fi foarte greu deoarece nu avem resursele
necesare s` motiv`m oamenii, a]a cum se [nt@mpl` [n alte sporturi.
Totu]i, sunt convins c` vom reu]i... chiar ]i [n aceste condi\ii.
M.C.: Exist` ]i opinii negative care sus\in c` oina nu are
]anse s` devin` un sport foarte popular [n Rom@nia din mai
multe considerente: infrastructura, mediatizare sc`zut`,
absen\a sponsorilor etc. C@t adev`r se g`se]te [n aceste
afirma\ii?
N.D.: Oina este un sport care contribuie la realizarea identit`\ii noastre
de rom@ni. {n ultima perioad` rom@nii au [nceput s`-]i dea seama c`
avem nevoie de conservarea valorilor noastre na\ionale. Dovad` este ]i
proiectul de lege ini\iat, la o propunere a mea, prin care oinei i se d` un
statut privilegiat [n Legea 69 privind educa\ia fizic` ]i sportul. Avem
multe proiecte de mediatizare care se vor concretiza [n anul viitor, avem
]i promisiuni de sponsoriz`ri, de]i este un an financiar foarte greu.
Dac` s-au g`sit resurse pentru construirea unor stadioane speciale
pentru oin` (cum sunt cele de la T`taru-Br`ila ]i Chiuie]ti-Cluj) iar
altele sunt [n curs de realizare pe parcursul anului urm`tor,... cred c`
suntem pe drumul cel bun ]i [n privin\a infrastructurii. Sunt lucruri care
nu s-au realizat nici m`car [n perioada de apogeu a oinei...
BS (Continuare [n pagina 5)

Profil
Nume: Nicolae Dobre
Data ]i locul na]terii: 26.12.1972, com.Dude]ti, jud.Br`ila
Situa\ia familial`: c`s`torit, un copil.
Ocupa\iile actuale: Pre]edinte al F.R. Oin` din anul 2007,
comisar ]ef (resurse umane) la Poli\ia de Frontier` Constan\a;
Performan\e la F.R.O.: A crescut num`rul de echipe afiliate de la
14, la 34. A ini\iat ]i contribuit la realizarea unor c`r\i referitoare la
jocul de oin` ]i istoria sa. A imbunat`\it regulamentele interne. A
popularizat oina in \ar` ]i [n afara ei. S-a implicat activ la dezvoltarea
infrastructurii ]i cadrului competi\ional al jocului de oin`, la nivel Un admirator insolit al jocului de oin`:
na\ional. Guvernatorul BNR Mugur Is`rescu

Sportul Brãilean, Nr.3 - 2011 pag. 3

 Olimpika
U n week-end [n care trebuie s` stau
resemnat` pe acas`, de]i a] fi avut ocazia s`
plec [n Delt` al`turi de prieteni. Cu p`rere de
r`u a trebuit s` renun\, [ns` se pare c`, nici de data
aceasta, programul pe care mi l-am propus nu m`
va \ine [n cas` prea mult.
S@mb`t` diminea\a m-am trezit destul de
greu pentru c` toat` noaptea m-am foit vis@nd
alternativ momente [n care eram [n competi\ia de
cros (11.07.2011, n.r.) ]i momente [n care trebuia
s` demonstrez c@t de bine st`p@nesc tehnicile de
aikido necesare pentru Kyu 3, adic` centura verde
(12.07.2011, n.r.).
Despre cros nu ]tiam mai nimic dec@t cele
aflate dintr-un scurt anun\ [ntr-un ziar local. Mai
mult nici nu aveam nevoie, oricum dac` st`team pe
acas` a] fi ie]it la o alergare ]i dac` de data aceasta
avea s` fie sub forma unei competi\ii, atunci cu at@t
mai bine.
}i uite a]a pe la 8.30 ne amestecam ]i noi
printre cei care a]teptau startul [n Parcul
Monument. Spre bucuria mea, de]i preponderen\i
erau copiii, am v`zut c` erau cam toate v@rstele
reprezentate. Organizarea era bun` [n sensul c`
ne-am [nscris relativ repede, am primit imediat un
tricou care f`cea referire la eveniment (Crosul
“Ziua Olimpic`”) ]i la cei care l-au ini\iat:
Comitetul Olimpic Rom@n ]i Direc\ia
Jude\ean` pentru Sport ]i Tineret Br`ila.
Ce nu prea ne-a fost clar era traseul pe care
aveam s`-l parcurgem: fiind vorba de cros b`nuiam
c` nu va fi lung, [ns` nu ]tiam pe unde ]i ce distan\`
are. Acest lucru nu a fost r`u pentru c` ne-a dat
prilejul s` mai socializ`m [ntre noi, concuren\ii, ]i
astfel s` mai d`m deoparte emo\iile care [ntr-o
m`sur` rezonabil`, [ncepuser` s`-]i fac` sim\it`
prezen\a.
Dup` ce au intrat copiii, grupa\i de diverse
c a t e go r i i : f e t e / b ` i e \ i , g i m n a z i u / l i c e u ,
amatori/performan\` au intrat ]i „veteranii”. I-am
numit astfel [n sensul c` sigur nu mai erau elevi,
[ns` v@rstele erau foarte variate de la 20 ]i ceva de
ani p@n` la peste 60. Aici a fost un punct slab
3
Crosul
“Ziua Olimpic`”
Un singur week-end
cu emo\ii duble,
11-12 iunie 2011
pentru c` [n aceste situa\ii era foarte clar c` se mai
cerea o sub[mp`r\ire. Dar miza acestei competi\ii [n
primul r@nd a fost participarea ]i apoi un loc pe
podium, deci totul a fost privit cu o deta]are
adrenalina ]i dorin\a de a [nvinge (m`car pe tine
[nsu\i, dac` nu pe ceilal\i) te atrag s` mai participi
din nou ]i din nou.
A]tept@nd premierea am [ndr`znit ]i am
apelat o doamn` care lua instantanee din timpul
pozitiv` din acest punct de vedere. Asta nu [nsemna
c` [n ochii celor care urmau la r@nd nu se citea o competi\iei. Pur ]i simplu am rugat-o s`-mi trimit`
u]oar` [ncordare ]i concentrare asupra c@teva fotografii din timpul [ntrecerii ]i spre marea
momentului de start. bucurie a acceptat. Azi am primit [n po]ta
electronic` pozele promise ]i am fost tare fericit`
S-au aliniat fetele la start pentru o prob` de
pentru c` am retr`it pu\in acele clipe ]i, mai ales,
800 m. }tiam traseul, am alergat de at@tea ori pe el
pentru c` e greu de crezut, dar mai sunt oameni
]i mi se p`rea foarte scurt fa\` de alerg`rile de
amabili ]i calzi, care fac gesturi f`r` m`car s` [i
rezisten\` pe care le f`ceam [n mod obi]nuit. Pe de
cuno]ti. Acestei doamne care a r`mas anonim`
alt` parte, crosul nu era ceva cu care eram
(doamna cu pricina era... colega noastr` de la
familiarizat`, nu ]tiam c@t pot ]i dac` ]tiu s`-mi
contabilitatea DJST Br`ila, Gabi M`n`il`, n.r.) [i
dozez for\ele. Cu aceste g@nduri am s`rit ca un arc
mul\umesc foarte mult, dar ]i lui Mircea C`rbunaru
atunci c@nd s-a dat startul. Chiar ]i a]a eram cam a
(DJST Br`ila) care a acceptat ]i el ]i mi-a trimis
treia, ceea ce mi se p`rea cam ciudat pentru c`
imagini.
evalu@ndu-mi din ochi concurentele am observat c`
De la o competi\ie po\i pleca plutind de
unele sunt foarte-foarte bune ]i mult mai antrenate
fericire pentru c` ai c@]tigat un loc de frunte sau
dec@t mine. {n cur@nd aveam s` aflu ]i r`spunsul la
po\i pleca dezam`git ]i trist c` nu ai [nvins... ori po\i
[ntreb`rile mele legate de dozarea efortului: dup`
pleca, a]a cum am plecat eu, cu sufletul plin. Am
o treime din curs` sim\eam oboseal` ]i din spate au
fost m@ndr` de mine, faptul c` am fost acolo a fost
[nceput s` intre cele pe care m` a]teptam s` fie
de ajuns ca s` m` simt mul\umit` ]i s`-mi propun
deja [n fa\`. Deci mai am de [nv`\at zdrav`n cum s`
mai mult pentr u o dat` viitoare...
procedez ]i mai ales c` trebuie s` m` antrenez, mai
mult, tot mai mult... (http://apasifoc.wordpress.com/)
Am ajuns a ]aptea, ceea ce nu a fost tocmai
r`u totu]i, dar ]tiam c` se poate ]i mai bine. Nu am de Corina Ciuraru
fost sup`rat` pentru c`
[n fa\a mea au fost
alerg`toare foarte bune,
unele care f`ceau acest
lucru cu dezinvoltur`.
De]i a fost un
efort de scurt` durat`, a
fost intens ]i am tras din
greu, mai ales spre
finish. Apoi, a]tept@ndu-
l ]i pe Alois (so\ul, n.r.)
s` termine, mi-a p`rut
r`u c` a fost numai at@t.
Competi\iile, de]i sunt
solicitante din toate
punctele de vedere, au Familia Ciuraru, o familie [ndr`gostit` de sport
u n f a r m e c a l l o r,
pag. 4 Sportul Brãilean, Nr.3 - 2011
 Bursa ideilor
Bursa ideilor
Sanse egale prin sport
“Omul este om [ntreg, numai atunci c@nd se joac`“ (Friederich Schiller)

T enisul de mas` este cunoscut drept unul dintre cele mai Sper`m c` al`turi de parteneri valoro]i precum organizaţiile
curate sporturi ]i poate una dintre cele mai [ndr`gite forme de neguvernamentale, DJST Br`ila, Academia Olimpic` sau administra\ia
mi]care ]i relaxare. Este un joc sportiv ce poate fi practicat la local` s` ducem mai departe o f`clie precum purt`torii de tor\` ai
orice v@rst` cu reguli simple ]i costuri reduse. Cu astfel de atuuri olimpismului. Dac` te intereseaz`, iubitorule de sport, vino ]i tu
tenisul de mas` poate deveni “motorul” care poate [ncuraja partener al`turi de noi.
practicarea mi]c`rii ]i a sportului. de Marinela Boro]
Pre]edinte CS ACTIV TT
Clubul Sportiv Activ TT din Br`ila ajut` oamenii s` devin`
”CAMPIONI” la tenis de mas` al`turi de cei dragi lor prin proiectul
sportiv lansat [n premier` [n anul 2010, sub titulatura “S`
[nvingem [mpreun`“. Adic` s` [nvingem [mpreun` sedentarismul,
ignoran\a, nep`sarea fa\` de semeni...
Este un proiect pentru “egalitatea ]anselor“ care urm`re]te
crearea unei atitudini pro-sport [n familie dar ]i integrarea prin sport
a copiilor defavorizaţi. Iniţial, proiectul a promovat tenisul de mas`
ca sport de echip` (ideal pentru teambuilding) ]i a r`spuns pozitiv
petrecerii timpului liber [n familie prin sport. {n a doua etap`,
proiectul va r`spunde nevoii de afirmare a copiilor defavoriza\i iar
ideile generoase ale acestui proiect se pot extinde f`r` limite [n anii
urm`tori. Integrarea acestor copii [ntr-un mediu propice ]i normal de
dezvoltare ]i mai ales con]tientizarea c` to\i oamenii au dreptul la
}ANSE EGALE, indiferent de origine, cultur`, mediu de cre]tere ]i
dezvoltare, r`m@n piesele de rezisten\` ale proiectului.

pe linie de oin`, cred c` istoria ne oblig` ]i la

Nicolae Dobre: “C@t voi fi implicat [n oin`,
voi sus\ine... acest sport”
(urmare din pagina 3)
M.C.: S` vorbit pu\in ]i despre un proiect de
mare [nsemn`tate pentru Rom@nia:
"Federa\ia Interna\ional` a sporturilor
tradi\ionale cu minge mic`". O cupol` sub
care s` intre ]i sporturile tradi\ionale din
Europa ]i nu numai: Oin` (Rom@nia),
Schlagball (Germania), Lapta (Rusia),
Basseball (Statele Unite), Rounders
(Irlanda) etc. Este posibil un astfel de
proiect? Ar fi prima Federa\ie
Interna\ional` pe t`r@m rom@nesc...
N.D.: Este foarte posibil. Am desf`]urat mai multe
activit`\i prin care am intrat [n contact cu aceste
sporturi, at@t la noi c@t ]i la ei. To\i sunt de acord cu
aceast` propunere, numai c` avem o mic`
problem` legat` de faptul c` nu to\i au ca structur`
organizatoric` o federa\ie la nivel na\ional. Au
demarat activit`\ile legate de [nfiin\area acestora,
p@n` atunci, anul viitor vom [nfiin\a o Lig` de
p`strare a jocurilor tradi\ionale.
M.C.: O s` v` aduc mai aproape de cas`...
Cum se dezvolt` jocul de oin` [n jude\ul
Br`ila?
N.D.: La Br`ila, locul unde a [nceput oina modern`,
am avut o deschidere total` din partea D.J.S.T.
ob\inerea unor rezultate notabile. Pentru acest
lucru este absolut nevoie de extinderea ariei de
practicare a oinei. Au fost foarte bune acele
activit`\i de prezentare pentru profesori de
Br`ila ]i I.S.J.Br`ila, [n ceea ce prive]te educa\ie fizic`, dar trebuie insistat cu cei care
implementarea proiectelor federa\iei, fapt pentru doresc s` practice acest sport. Cred c` ar trebui
care le mul\umesc ]i pe acesta cale oamenilor cu reluat` campania de promovare la nivelul
sufletul pentru sport din aceste institu\ii. jude\ului, deoarece cunosc cazuri [n care proiectul
Rezultatele au [nceput s` apar`, mai modeste, dar nu a fost mediatizat la nivelul ]colilor.
a]a este la [nceput. Important este faptul c` la {n orice caz, c@t voi fi implicat [n oin` voi sus\ine
nivelul jude\ului a [nceput s` creasc` num`rul orice proiect legat de acest sport la nivelul
persoanelor interesate de acest sport. Cu sprijinul jude\ului de unde provin…
deosebit al domnului Cornel S`ndulescu - membru
[n biroul federal (]i pre]edinte al Asocia\iei
Jude\ene de Oin` n.r.) ]i al celor dou` institu\ii
men\ionate mai sus vom continua activit`\ile de
promovare la nivelul jude\ului, astfel [nc@t anul
viitor s` avem un campionat propriu la nivel de
juniori.
M.C.: Avem o tradi\ie de mai bine de 100 de
ani, avem echipe de oin` [n jude\, avem ]i
un pre]edinte t@n`r la conducerea
federa\iei de profil, ce ne mai trebuie? V`
[ntreb pornind de la presupunerea c`
ata]amentul dumneavoastr` fa\` de
jude\ul Br`ila ]i fa\` de br`ileni a r`mas
neschimbat....
N.D.: {ntotdeauna voi fi al`turi de Br`ila ]i voi fi
m@ndru de realiz`rile fiec`rui br`ilean, indiferent
de domeniul de activitate. Referitor la activitatea

Sportul Brãilean, Nr.3 - 2011 pag. 5

Istoria sportului brãilean
A nul 1989 aduce un recul [n activitatea
rugbystic`. Noilor realit`\i social-
economice echipele br`ilene nu
reu]esc s` le fac` fa\` ]i se desfiin\eaz` pe
r@nd, mai [nt@i „Progresul”, apoi „Chimia”.
Liceul de Marin` nu mai prime]te fonduri
astfel c` ]i echipa de juniori dispare.
Ajuns la cota zero, rugby-ul br`ilean
se bucur` de o conjunctur` favorabil` in
anul 1990, odat` cu reintrarea [n scen` a
fostului juc`tor Eugen Iftime (activ personaj
al ,,nucleului” rugbystic din anii 1955-56)
care cu sprijinul F.R. Rugby pune bazele unui
club adresat tinerilor elevi din municipiu.
Clubul poart` de-a lungul timpului diverse
denumiri: R.C. Junior, R.C. Tracon, R.C. Br`ila.
Ca un am`nunt important, clubul prime]te
de la Direc\ia pentru Sport a jude\ului
aprobarea de a folosi terenul fostei Asocia\ii
,,Vointa”. {n sprijinul rugby-ului de juniori
din Br`ila vin mai multi sponsori si
sus\in`tori br`ileni care p`streaz`
func\ional` structura sportiv` ]i ramura
sportiv`.
De la [nfiin\are R.C. Br`ila a preg`tit ]i
instruit [n tainele rugbyului zeci, poate sute
de elevi din ]colile br`ilene.
{ncet, [ncet rezultatele au [nceput s`
ap`ra at@t la nivel de echip` care a reu]it s`
Urmare din nr.2/2010
al revistei “Sportul Br`ilean”
Prof. Dan Niculescu
Rugby-ul br`ilean (II)
Trecut, prezent ]i viitor
participe la turnee finale ale campionatului Pentru calit`\ile sale deosebite a fost repede
na\ional dar ]i la nivel individual unde au fost selec\ionat [n echipa na\ional` de juniori.
descoperi\i juc`tori talenta\i, selec\iona\i nu de Titular [n echipa Rom@niei U18 la
pu\ine ori [n echipele reprezentative ale Campionatul European,Treviso, Italia (loc I).
Rom@niei la juniori ]i tineret. Amintim aici nume {n prezent este component al echipei Steaua
care au f`cut ]i fac cinste clubului unde au Bucure]ti ]i face parte din lotul l`rgit al
[nv`\at rugby precum ]i ora]ului Br`ila: echipei na\ionale de seniori .
De aproape cinci ani de zile se organizeaz`
- Butuc Vasile - component al echipei
Rom@niei la Campionatul Mondial de Juniori Campionatul liceelor la rugby [n 7 ]i
(Brescia-Italia1998 - medaliat cu bronz) competi\ii de rugby-tag [n ]colile br`ilene cu
- Dobre Nicolae - participant titular [n scopul populariz`rii ]i atragerii elevilor [n
echipa de juniori la Campionatele Mondiale din practicarea acestui sport cu recunoscute
|ara Galilor (1999) ]i Italia (2000). valen\e educative.
- Ion Paulic` - participant ca titular [n Am reu]it [nfiin\area unei grupe de
echipa de juniori la Campionatele Mondiale din rugby la Liceul cu Program Sportiv ]i
Chile (2001) ]i Italia (2002), participant cu [mpreun` cu al\i elevi s` form`m o echip` cu
echipa de seniori a Rom@niei la Cupa Mondial` care s` particip`m [n Campionatul Na\ional.
din Australia (2003). {n prezent este singurul Dac` p@n` anul trecut am reu]it s`
juc`tor rom@n din campionatul britanic ]i care particip`m cu echipe la trei categorii de
activeaz` la echipa London Irish. Are la activ v@rst` din cauza greut`\ilor financiare, anul
numeroase selec\ii [n echipa na\ional` de acesta, am fost nevoi\i s` restr@ngem
seniori ]i se poate afirm`, prin palmaresul s`u, activitatea ]i am participat doar cu o echip`
ca este cel mai bun produs rugbystic al Br`ilei, de juniori. (Continuarea [n pag. 8)
p@n` [n prezent.
- B`lan Bogdan - component al echipei
na\ionale de seniori, activeaz` [n prezent [n
campionatul francez
- Pop@rlan Valentin - component [n
echipa na\ional` U19-Campionatul Mondial
(2005 - Africa de Sud, locul 7), component [n
echipa na\ional` U20 la Campionatul Mondial din
Dubai (2006), component al echipei na\ionale
U20 (campioan` european` [n 2006). A fost
declarat cel mai bun junior al anului 2006. {n
prezent face parte din lotul echipei Dinamo
Bucure]ti.
- Cazan Ionel - a [nceput s` joace rugby [n
echipa Liceului Mihail Sebastian unde era elev.
pag. 6 Sportul Brãilean, Nr.3 - 2011
“Fascina\ia ]i
pasiunea pentru Kancho Hirokazu Kanazawa, 10 DAN
artele mar\iale le- Stagiu Interna\ional cu ”« Legenda vie” a» karate-ului
am descoperit
practic@nd karate modern: o lec\ie unic` de via\`
shotokan”
de Elena Iarca
D e c e
karate? Ce n perioada 21-23.10.2011 mai r`spunsul s`u, iar publicul a fost surprins s`-l
reprezint` artele
mar\iale? Ce ar
trebui s` ]tie cei
care vor s` practice
{ mul\i sportivi br`ileni au fost
onora\i s` participe la
Seminarul Interna\ional de
vad` [n final` c@]tig@nd [mpotriva lui sensei
Katsunori Tsuyama, foarte cunoscut pentru
puterea loviturii jodan mawashi geri. {n anul
karate ca sport ]i Karate Shotokan (SKIF) sus\inut urm`tor, a c@]tigat ]i la Kata ]i la Kumite [n
ca art`? Aceste
de cel care este supranumit cadr ul competi\iei All Japan K ar ate
[ntreb`ri, ca ]i
altele, au „Legenda vie” a karate-ului, Championships.
r`spunsurile [n Kancho Hirokazu A intrat [n rigurosul program al
s a l a d e instructorilor JKA fiind trimis [n Hawaii, unde a ]i
antrenament,
Kanazawa 10 Dan ]i de
fiul acestuia Sensei devenit [n anul 1961 Instructor ]ef al acestui
numit` [n limba
japonez` Fumitoshi stat. {n anul 1966 a fost trimis [n regatul Unit
DOJO. pentru a face cunoscut` disciplina Karate-ului,
Kanazawa 5 Dan.
]i datorit` nivelului s`u tehnic, precum ]i
K a n c h o
d`ruirii si personalit`\ii sale carismatice, [n anul
Hirokazu Kanazawa
1967 Kanazawa Sensei devine Instructor
este considerat unul
principal al JKA Europa.
dintre cei mai mari
{n anul 1977 maestrul a fost for\at s`
mae]tri a karate-ului,
p`r`seasca JKA, ]i [n septembrie 1978 pune
fondatorul ]i
bazele Federa\iei Interna\ionale de Karate-do
pre]edintele
Shotokan, care este una din cele mai mari
Arta mar\ial` [nseamn` disciplin`, Federa\iei Interna\ionale de Shotokan Karate Federa\ii de Karate Shotokan din lume, cu peste
metod` de lupt` iar scopul artelor mar\iale Do.
const` [n autoeducare, autocontrol, armonie 2.500.000 de membrii din 130 de \`ri afiliate.
S-a n`scut [n 1931 [n Japonia ]i a [nceput
fizic` ]i spiritual`. {n anul 2002 a primit gradul de 10 DAN.
antrenamentele de karate la Universitatea
„Toate artele mar\iale sunt poteci spre Datorit` atitudinii sale fa\` de ceilal\i,
v@rful aceluia]i munte. Nu conteaz` c@t [\i ia s` Takushoku, sub [ndrumarea lui Sensei Kancho Kanazawa este iubit, admirat ]i
ajungi sus at@t timp c@t savurezi c`l`toria”, Masatoshi Nakayama, instructor principal JKA.
spune o maxima japonez` care arat` sugestiv c` De asemenea, Hirokazu Kanazawa este unul din
respectat pretutindeni [n lume, chiar ]i de
artele mar\iale sunt de mai multe feluri, dar pu\inii privilegia\i care au studiat cu maestrul membrii altor organiza\ii de arte mar\iale.
toate au cam aceeia]i baz` tehnic`, cam acela]i Pe l@ng` cuno]tin\ele de karate-do,
gen de mi]care, acela]i scop. Toate au plecat de
Gichin Funakoshi (fondator ul stilului
Kancho Kanazawa are experien\` [n m@nuirea
la nevoia de a [nvinge pe c@mpul de lupt`, de la Shotokan).
mai multor arme tradi\ionale, este expert [n arta
nevoia de ap`rare a oamenilor. Originea artelor Unul dintre cei mai respecta\i instructori
mar\iale se pierde [n negura timpurilor. chinezeasc` Tai-Chi, studiind sub directa
mondiali de karate, [n via\`, Kancho Kanazawa
Karate este o art` mar\ial` introdus` [n [ndrumare a maestrului Wong, mai mult de 30
Japonia din insula Okinawa [n anul 1922 ]i
este singurul karateka care a c@]tigat de trei ori
de ani.
reprezint` o metod` de lupt` f`r` arme, cu All Japan Karate Championships. De asemenea, este autorul a numeroase
m@inile goale. Kara = gol, Te = m@n`. Karate Kancho Hirokazu Kanazawa ]i-a c@]tigat
utilizeaz` [ntr-o manier` eficace ]i sistematizat` reputa\ia [n anul 1957, c@nd a participat la All lucr`ri din domeniu, pe l@ng` volumele de Kata
toate p`r\ile corpului, care prin antrenare devin Japan Karate Championships. Cu 5 zile [naintea se num`r` S
asemenea unor arme. P`rintele Karate-ului B (Continuarea [n pag. 9)
modern este considerat maestrul Gichin campionatului, la un
Funakoshi (1868-1957), fondatorul stilului a n t r e n a m e n t ,
Shotokan. Foarte r`spandit [n lume, Shotokan Hirokazu Kanazawa s-
se traduce prin „}coala lui Shoto”, dup` porecla a accidentat ]i ]i-a
sub care era cunoscut maestrul Funakoshi, dar
exist` ]i alte interpret`ri cum ar fi „}coala
fracturat bra\ul drept.
pinului ]i a valului”. Doctorul i-a
Karate este [n primul r@nd o disciplin` recomandat s` nu
spiritual` al c`rui scop este dezvoltarea min\ii participe la campionat.
prin atingerea perfec\iunii tehnice. S` [nve\i s`
K a n a z a w a a fo s t
lup\i pentru a nu lupta.
In viziunea [ntemeietorilor acestui sport, convins s` participe,
principalele calit`\i ale unui karateka sunt: de cuvintele mamei
inima, spiritul ]i for\a psihic`. (E.I.) sale: -„Karate implic`
SB (Continuarea [n pag. 9) folosirea bra\ului?”;-
„Sigur c` nu!” a fost
Kancho Hirokazu Kanazawa, Doina Melinte-pre]edinte ANST
pag. 7 Sportul Brãilean, Nr.3 - 2010 ]i Fumitoshi Kanazawa
 PORTRET
Vasile Cr`ciun
O carier` sportiv` remarcabil`
Vasile Cr`ciun este, poate, exemplul cel mai bun c` un sportiv adev`rat
poate s` dep`]easc` barierele v@rstei ]i s` aduc` performan\` la nivelul cel
mai [nalt. La cei 52 de ani, sportivul br`ilean este un exemplu de
autodisciplin`, tenacitate ]i d`ruire total` vie\ii sportive. [M.C.]

reprezentan\ii fostului regim IV [n 2008, loc III (Budapesta) [n 2009, loc I

n . r. ) ] i f u n c \ i o n a [n 2010 (CE Done\k, Ukraina);

A [nceput cariera sportiv` [n... box la

v@rsta de 8 ani ]i a practicat acest sport
p@n` la 20 ani.
Haltere.
semiclandestin [n cadrul FR

Adev`ratele competi\ii de culturism au

Culturism a [nceput s` practice la
v@rsta de 22 de ani la asocia\ia sportiv`
ACIND ([n cadrul TCIND Trustul de Construc\ii
Industriale 1983-84) iar dup` 1990 a
[nfiin\at Asocia\ia Spor tiv` “Atlas
Laminorul”. {n 2003 ]i-a construit prima
sal` privat` de culturism din Br`ila ]i a
[nfiin\at primul club de culturism ]i fitness:
CS Atlas Br`ila.
Poate fi considerat ini\iatorul mi]c`rii
sportive de culturism din Br`ila. Primele
aparate de culturism ]i le-a proiectat singur
fiindc` nu existau [n Rom@nia de dinainte de
1989.
Activitatea sportiv` [nceput` [n 1983
a fost fructificat` [n anul 1985 c@nd a
participat la primele competi\ii na\ionale.
Competi\iile desf`]urate p@n` [n 1989
aveau aproape un caracter subversiv fiindc`
sportul acesta, culturismul, nu era prea
agreat de oficialit`\i (\inuta de competi\ie, [n
slip, era considerat` indecent` de
[nceput s` se desf`]oare abia dup` anul
1989 c@nd Federa\ia Rom@n` de Culturism
s-a desprins din cadrul F.R. Haltere.
Vasile Cr`ciun particip` activ la
competi\ii ]i ob\ine numeroase premii at@t la
seniori c@t mai ales la clasa masters:
- Campion Na\ional la Culturism [n 1993
(seniori);
- Campion Na\ional (clasa Master) 2000,
2001, 2002, 2003, 2005, 2006, 2007,
2008;
- Campionate Balcanice (clasa Master) 3
locuri II ]i 5 locuri III [ntre 2000-2009;
- Campionate Europene (clasa Master) loc
- Campionatele Mondiale din Antalia (Turcia,
decembrie 2010) clasat [n primii 10. {n 2011
Vasile Cr`ciun s-a preg`tit pentru a intra la o
categorie superioar` de greutate.
Cariera de antrenor ]i-a desf`]urat-o [n
paralel cu cea de sportiv. A [nceput
antrenoratul [n 1990 ]i p@n` [n prezent a
scos performeri precum: C@]laru Eduard
(triplu campion na\ional, categ. 80 kg),
Dante] Sorin (campion Na\ional, categ. 65
Kg), Marinescu Ionu\ (Campion Na\ional
categ. 80 kg), Stoian Marian (Campion
Na\ional, categ. 90 Kg), Radu Marcela
(multipl` campioan` na\ional`, categ, 52
kg.), Ungureanu Crina (dubl` campioan`
na\ional`, 57 kg), Buiuciuc Silvia
(campioan` na\ional`, +57 kg). S B

Rugby-ul
Br`ilean (II)...
(Urmare din pag. 6) SB Vasile Cr`ciun - Campion European la Done\k, Ukraina

S
-a [ncercat activarea unei echipe de seniori
dar din p`cate lipsa resurselor materiale ]i
financiare a f`cut de fiecare dat` ca
activitatea s` nu dureze mai mult de un an.
Ce va urma? Greu de spus. Introducerea
jocului de rugby [n cadrul Olimpiadei Na\ionale a
Sportului }colar ]i a jocului rugby-tag la clasele
din ciclul gimnazial ne [ndrept`\esc s` credem c`
exist` toate premizele unei bune dezvolt`ri a
activit`\ii rugbystice. Apari\ia unor profesori de
educa\ie fizic` care s` se preocupe de preg`tirea
tinerilor sportivi ar fi mai mult dec@t benefic`. Din
p`cate, terenul de rugby din Parcul Monument
este vizat a fi alocat construirii unui bazin de [not
olimpic ]i exist` astfel pericolul dispari\iei acestui
l`ca] care a dat at@\ia rugby]ti valoro]i echipei
na\ionale ]i unde au g`sit locul unei educa\ii
s`n`toase o mul\ime de tineri br`ileni.
Infrastructura sportului br`ilean are nevoie de un
bazin olimpic [ns` acest lucru nu trebuie s` se
realizeze prin dispari\ia altui sport, respectiv, a
rugby-ului br`ilean. Este necesar ca to\i cei
implica\i [n dezvoltarea sportului precum ]i
institu\iile statului pe plan local s` acorde mai
mult` aten\ie rugby-ului ]i s` creeze suportul
necesar pentru desf`]urarea [n bune condi\ii a
activit`\ii. {n caz contrar, cu to\ii avem de pierdut o
tradi\ie sportiv` de 55 ani. D.N.

pag. 8 Sportul Brãilean, Nr.3 - 2011


J OCURILE OLIMPICE }I M~RCILE SALE:
CERCURILE OLIMPICE
Cercurile olimpice sunt unul dintre cele mai
cunoscute simboluri din lume ]i este sinonim cu Jocurile
Olimpice. Au fost proiectate [n 1913 de c`tre Pierre de
Coubertin ]i simbolizeaz`
cele 5 continente:
Australia-Oceania,
America, Asia ]i Europa.
DIC|IONAR OLIMPIC
De asemenea, culorile sunt
semnificative pentru fiecare ţar`
care face parte din familia olimpic` fiindc`, cel pu\in una
dintre cele 5 culori ale cercurilor sau albul din fundal, se
reg`sesc pe steagul lor naţional.
Cele 5 cercuri olimpice [nl`nţuite au dimensiuni
egale av@nd culori diferite de la st@nga la dreapta:
albastru, galben, negru, verde, ro]u. Cercurile se
[nl`nţuie de la st@nga la dreapta: cercurile albastru,
negru ]i ro]u se afl` [n partea de sus, cercurile galben ]i
verde [n partea de jos.
(urmare din pagina 7)
...antrenamentele [ndelungate, [i educ` pe
practican\i [ntr-un spirit cu totul nou, [n spiritul
respectului fa\` de semeni ]i al atingerii
perfec\iunii. Practican\ii devin echilibra\i, cu o
mai mare putere de munc`, de concentrare ]i
aten\ie, fiind capabili s`-]i [mping` propriile
limite la valori neb`nuite.
Una dintre cele mai uimitoare tr`s`turi
ale acestei arte este faptul c` poate fi studiat`
oric@nd, de catre oricine, t@n`r sau b`tr@n,
b`rbat sau femeie, puternic sau mai pu\in
puternic... Artele mar\iale sunt un fel de
homeopatie a violen\ei cu tehnici aparent
violente dar bine controlate ]i dozate. {n artele
mar\iale trebui sã înfrun\i, de fapt, un singur
inamic: pe tine însu\i... iar singurele modalit`\i
de a c@]tiga aceasta lupta sunt: disciplina de
sine ]i [n\elegerea vie\ii.
K arate are ]i o component`
competi\ional`, ca orice sport, cu regulamente
clare. Competi\ia, mirajul campionatelor,
determin` un ritm ridicat de autodep`]ire ]i
ofer` practican\ilor suportul ]i motiva\ia, pentru
orele de antrenament greu, extenuant
c@teodat`. Nu putem nega faptul c` cei mai mul\i
practican\i, sunt [ndr`gosti\i la [nceput numai de
partea fizic`, adic` de latura sportiv` ]i
competi\ional`, latura spiritual` sc`p@ndu-le.
Aceasta numai datorit` v@rstei.
Pe adev`ra\ii discipoli [n karate,
practican\i ai artei, pe cei care doresc s`
g`seasc` adev`rata cale spre m`iestrie trebuie
s` [i preocupe, [n egal` masur`, antrenamentul
fizic dar ]i preg`tirea spiritual`. M`estria vine
[ns` dup` mul\i, foar te mul\i ani de
antrenamente. Neglijarea c`ii spirituale poate
[mpinge un discipol din ce [n ce mai departe de
m`iestria spre care to\i karateka ar trebui s`
aspire .
Elena Iarca SB
Sportul Brãilean, Nr.3 - 2011
ZooM
C.I.O. (Comitetul Interna\ional Olimpic) are dreptul
intangibil de proprietate asupra acestui simbolul olimpic
]i este singurul for [n m`sur` s` autorizeze folosirea sa de
c`tre sponsori oficiali ]i parteneri comerciali [n campaniile
de marketing. Nici o marc` olimpic` nu poate fi folosit` [n
acţiunile promoţionale f`r` a fi [nsoţit` de o denumire
care s` ateste legatura cu
Jocurile Olimpice.
(II)
S
Antrenor Emerit Mihai Dumitru B
Kanazawa... Participan\i br`ileni la [nt@lnirea cu maestrul Kanazawa
(urmare din pagina 7)
...„Nunchaku-antrenament dinamic”(1984),
„Mi]carea Zen: c`l`toria unui om [n inima Karate-ului”
(2001), „Karate via\a mea” (2003), „Karate tehnici
de lupt` kumite complet”(2004) si „Black Belt
Karate” (2006).
Kancho Kanazawa este o personalitate
carismatic`, u]or abordabil`, un profesor ]i un
interlocutor natural.
Printre noroco]ii participan\i
Seminarul Interna\ional de Karate
Shotokan (SKIF) s-a desf`]urat la sala Antilopa din
Bucuresti ]i a reunit peste 220 karateka din Rom@nia,
Fran\a, Italia ]i Ungaria.
Din Br`ila au participat 17 karateka de la CS
Bukyo Br`ila (sensei Botea Eugen) ]i al\i 9 karateka
de la CS Ippon Club Br`ila (sensei Lupa]cu Cristian,
Bujor Radu ]i Dr`g`nescu State). Stagiul s-a finalizat
cu examenul de grad pentru membrii S.K.I.F., [n cadrul
c`ruia sensei Bujor Radu a ob\inut gradul de 4 DAN.
Pentru cunosc`torii [n domeniu ]i practican\ii
karateului modern stagiul a fost apreciat drept unul
istoric, prezen\a [n Rom@nia a marelui maestru japonez
Kancho Hirokazu Kanazawa fiind un eveniment [n
premier`, a]teptat de ani de zile.
Antrenamentele sus\inute de cei doi invita\i, au
eviden\iat at@t tehnica c@t ]i condi\ia fizic` ie]it` din
comun iar sportivii prezen\i au fost impresiona\i de
tehnicile ]i armonia dintre KIHON, KUMITE ]i KATA(*).
To\i cei care am fost de fa\` am avut impresia, privindu-
i, c` primim o lec\ie unic` de KARATE dar ]i de via\`
fiindca “legenda vie” a karateului modern a
(*)
elemente ale karate-ului (n.r.)
pag. 9
impresionat [ntreaga asisten\` cu vivacitatea sa
sportiva, la v@rsta de 80 de ani.
Pe scurt, sesiunea de instruire cu maestrul
Kancho Kanazawa a pus accent pe principiile
fundamentale ale karate-ului, pentru a ne motiva s`
g`sim “cheia” spre calea evolu\iei noastre [n Karate. A
predat tehnici de baz`, [nso\ite de explica\ii
am`nun\ite, urmate de studiu. De asemenea, un accent
deosebit s-a pus pus pe controlul respira\iei ]i
coordonarea mi]c`rilor corpului [n momentul efectu`rii
tehnicilor de karate.
O presta\ie deosebit` a avut ]i sensei
Fumitoshi Kanazawa, care a demonstrat celor
prezen\i (dac` mai era cazul) o tehnic` impecabil`,
dus` la un nivel greu de imaginat [n Rom@nia.
{ntreg stagiul a dus, inevitabil, la un progres
continuu mai ales prin accentuarea conceptului de
armonie, concept care implic`, pe l@ng` dezvoltarea
fizic` (abilitatea [n a executa tehnicile), armonia min\ii
]i a spiritului, scopul final [n Karate-Do dar ]i [n via\a de
zi cu zi.
Partea frapant` a acestei [nt@lniri a fost
dimensiunea uman` a celor doi importan\i oaspe\i
din |ara Soarelui R`sare. Departe de imaginea
sclipitoare a unor staruri sportive, cu modestie,
respect si cump`tare, cei doi mae]tri au oferit
participan\ilor rom@ni o lec\ie unic` de via\` ]i de
comportament uman... Modestia cu care maestrul
Kanazawa a primit Premiul de Excelen\` oferit de c`tre
organizatori la ceremonia de [nchidere ]i z@mbetul
senin afi]at c@nd aceast` mare personalitate sportiv`
a primit distinc\ia, l-a ridicat cu adev`rat [n ochii no]trii
la rangul de... Instructor Suprem. (E.I.)
{n numele tuturor participan\ilor la stagiu, SB
Domo arigato gozaimasu!
 Remember
N umele lui Ion Covaci spune
ast`zi destul de pu\ine lucruri
genera\iilor mai tinere [ns`
genera\iile mai vechi []i amintesc cu
destul de mare acurate\e de statutul
s`u de boxer talentat care a pornit de
la Br`ila ]i a ob\inut performan\e
importante la clubul Dinamo ]i la lotul na\ional.
{n jurul mor\ii lui Ion Covaci s-au construit numeroase pove]ti
colorate de folclorul urban br`ilean, pove]ti care au adus la un loc
trecutul s`u sportiv dar ]i scurta activitate [n slujba legii, ca plutonier
major la Mili\ia Br`ila. La construirea acestei aure ]i-a adus contribu\ia
]i renumele adus de „Memorialul Covaci”, o competi\ie sportiv` care
din 1974 s-a desf`]urat anual [n Br`ila p@n` aproape de revolu\ia din
1989. Aceast` competi\ie ajunsese at@t de bine cotat` [nc@t
practican\ii sportului cu m`nu]i o comparau adesea cu mult mai
celebr` „Centura de Aur”. De asemenea, ecourile ample ale dispari\iei
lui Ion Covaci s-au datorat ]i faptului c` autorit`\ile de atunci au dat o
anvergur` deosebit` ideii c` fostul sportiv c`zuse la datorie pentru a
ap`ra ordinea de drept. Dincolo de motivele propagandistice ale
puterii comuniste de atunci lumea a perceput ]i alte dimensiuni, mult
mai umane, legate de moartea boxerului.
{n primul r@nd Ion Covaci s-a stins prematur, la numai 28 de ani (pe
14 noiembrie 1973), de m@na unui infractor m`runt iar acest contrast
[ntre imaginea unui boxer, a unui lupt`tor, care c@]tigase medalii la
competi\ii interna\ionale importante ]i imaginea derizorie a asasinului
s`u a uimit [ntreaga popula\ie din Br`ila, locul unde boxul era, la acea
vreme, un fel de „religie” local` care [i transformase pe br`ileni [n fini
cunosc`tori ai pugilismului.
Pentru a [nt`ri aceast` compara\ie reamintim c` Ion Covaci de\inea
2 medalii de bronz la Campionatele Europene din anii 1967 (Roma,
Italia) ]i 1969 (Bucure]ti, Rom@nia), participase la Olimpiada din
Mexic (1968, unde pierduse [n ultima repriz`, prin KO tehnic, [n
sferturi de final`, [n fa\a rusului Boris Lagutin) ]i mai avea [n portofoliu
o medalie de bronz
ob\inut` la
[ntrecerile balcanice
desf`]urate [n
1967, la Istambul.
Asasinul lui
Covaci avea 23 de
ani, se numea Mihai
Ioan, locuia flotant
[n Gala\i ]i se
[ndeletnicea cu
furturi ]i t@lharii. {N
ziua asasin`rii
sportivului br`ilean
se g`sea [n Br`ila ]i
inten\iona s` fure o
butelie. Ion Covaci
se l`sase de box cu
numai un an [n urm`
]i a cerut expres
celor de la Dinamo
Covaci
Sportul “religie”: boxerii braileni inc`rca\i de medalii
defilau pe strad`, [n anii ‘70, la evenimentele na\ionale
s` [l ajute s` ajung` la Mili\ia din Br`ila, adic` [n ora]ul unde crescuse ]i
se formase ca sportiv. Era plutonier major ]i lucra [n strad`, acolo
unde mica infrac\ionalitate se transform` adesea [n drame. A]a s-a
[nt@mplat ]i atunci, pe 14 noiembrie 1971, c@nd fostul sportiv l-a v`zut
agitat pe M.I., l-a re\inut ]i [ntr-un moment de neaten\ie acesta i-a
sec\ionat carotida cu un cu\it pe care [l \inuse ascuns [n hain`. Asasinul
a fost prins ulterior, la Gala\i, [n restaurantul „Miori\a” ]i dup` un
proces destul de mediatizat a fost condamnat la 20 de ani deten\ie. A
fost eliberat dup` 18 ani ]i la pu\in timp a mai dobor@t doi tineri cu
cu\itul lu@nd ]i pentru aceste noi infrac\iuni [nc` 20 de ani. Aici ne
oprim ]i nu ne vom mai referi la aceast` trist` figur` care deschide o
list` de asasini de sportivi, termin@nd cu cei care l-au asasinat acum
doi ani pe Marian Cosma sau, mai recent, pe baschetbalistul american
Chauncey Hardy…
Revenind la impactul acestui incident tragic, men\ion`m [n cele ce
urmeaz` un alt motiv pentru care credem c` “aura” cazului Covaci l-a
p`strat [n memoria colectiv` a ora]ului Br`ila. Este vorba de faptul c` o
bun` parte din popula\ie s-a identificat cu biografia sportivului. Ion
Covaci fusese crescut numai de mam` ]i provenea dintr-un mediu
pauper. Putem spune c` reprezenta un model social fiindc` pornise de
jos ]i []i construise o carier` sportiv` de succes numai prin for\ele sale
proprii. Lumea ]tia c` Ion Covaci fusese descoperit [n sport la v@rsta de
12 ani de Costel Ciocan ]i Ilie Mo]escu de la Clubul Voin\a Br`ila apoi a
fost preluat de marele ]lefuitor de talente Gheorghe Bobinaru care
[mpreun` cu Constantin Dobrescu l-au adus la Clubul Progresul din
Br`ila ]i l-au ridicat la un nivel [nalt de performan\`, motiv pentru care
Clubul Dinamo l-a luat imediat [n capital`. Aici au venit performan\ele
lui cele mai mari ]i accederea [n lotul de box al Rom@niei... De aici ]i
percep\ia public` favorabil` asupra acestui sportiv ]i, pe cale de
consecin\`, ]ocul tr`it de oamenii simpli ai Brailei, din anii 70, la
aflarea ve]tii c` “modelul” lor de via\`, Ion Covaci, a pierit [ncerc@nd s`
prind` un infractor.
F`r` s` r`m@nem tributari nostalgiilor fa\` de acele timpuri trebuie
s` spunem c` problema de atunci este valabil` ]i acum..., pe scurt, ea
este: absen\a modelelor. Covaci era un caz singular [ntr-o epoc` [n care
celebrit`\ile sportive c`deau prad` egalitarismului, [n prezent, [ns`,
putem face mai mult pentru sportivii care aduc sau au adus
performan\` ]i faim` Brailei. Orice, dar numai s` se fac`... f`r` s` mai
fie nevoie de drame pentru a ne aduce aminte de ei.
de Mircea C`rbunaru
Pag. 10 Sportul Brãilean, Nr.3 - 2011
 Domnul Zaharia…
Cum am c@]tigat singurii bani din sport ]i ce am f`cut cu ei?
V ara anului 1970. Elev fiind la Liceul
„Nicolae B`lcescu”, absolvisem clasa a
X-a ]i, [n acela]i timp, jucam volei [n echipa
de juniori a Clubului Sportiv }colar Br`ila.
Antrenor : Zaharia Luciliu care, nu
[nt@mpl`tor, era ]i profesorul nostru de
educa\ie fizic` la liceu. {n echip` aveam
colegi pe Dr`ghincescu Mihai (actualul
chirurg), Rais Dorian (in prezent conf. univ.
dr. la Universitatea „C. Br@ncoveanu”),
Preda Ioan (acum conf. univ. dr., stabilit la
Los Angeles), regreta\ii Oprescu Matei
(economist, fost director comercial la
Combinatul de la Chiscani) ]i Vizureanu
Marian (fost asistent medical ]ef la Spitalul
nr. 1), precum ]i mul\i al\ii, la fel de bine
realiza\i [n via\`...
S-a auzit c` vom pleca [n cantonament la
mare. Buuun! Am plecat, [n prima serie,
[mpreun` cu cei de la handbal, lupte ]i cu
echipa de volei fete a liceului nostru…
La Constan\a, cazare la o ]coal` pe l@ng`
sala de spor t „Fl`m@nda” ]i dou`
antrenamente pe zi, la baza sportiv` a
C.S.}Constan\a. Dup` antrenamentul de
diminea\` se pleca la plaj`, la Mamaia,
undeva [n dreptul Hotelului „Rex” (fostul
„Interna\ional”). Chiar din prima zi am
[nceput plimb`rile pe plaj` ]i, o sta\ie mai
[napoi, la Cazinou, am descoperit c@teva
terenuri de volei, tenis ]i baschet. Din
dorin\a de a cre]te motiva\ia, cei din teren
jucau volei pe bani (10 lei de fiecare), c@te
un set, iar [nving`torii r`m@neau [n teren. Pe
cele 5-6 trepte de la marginea terenului era
mult` lume care privea. Nu se juca r`u. Am
revenit la b`ie\i ]i le-am explicat iar pe c@\iva
dintre ei i-am luat cu mine s` vad`… Puteam
s` facem ]i noi ni]te bani [ns` trebuia sa nu-
]i dea nimeni seama c` eram juc`tori de volei
]i c` formam deja o echip` omogena…
Am insistat s` juc`m ]i noi. Dup` un timp
ne-a venit r@ndul. Cum jucam? Am luat-o
[ncet, ca lumea de pe margine s` nu aib`
impresia c` ]tiam s` juc`m bine. Mergeam de
la egal la egal p@n` spre finalul setului apoi,
din dou`-trei ac\iuni, [i terminam. Mai
pierdeam c@te un set, a]a, de „ochii lumii”
iar sumele c@]tigate de fiecare dintre noi, [n
parte, cre]teau… Cam [n a treia zi, domnul
Zaharia a observat c` disp`ream ]i ne-a
urm`rit. C@nd eram mai [n focul evolu\iei ]i
to\i cei de pe margine ne [ncurajau (fiindc`
Sportul Brãilean, Nr.3 - 2011
respect`m ]i
mai mult pe
nea Lucic`,
dar am fost
con]tien\i c` figura nu trebuia s` se mai
repete vreodat`…. Oare c@\i dintre
profesori ar fi procedat la fel? Probabil c`
destul de mul\i fiindc`… a]a sunt profesorii
de „sport”.
{n fiecare an, de „Ziua Liceului” (Sf@ntul
Nicolae), printre altele, am o misiune foarte
important`: s`-i aduc pe fo]tii no]tri
profesori s` petreac` c@teva ore [n spa\iul [n
care au slujit cu devotament zeci de ani ]i
pentru zeci de promo\ii de elevi. De trei ani,
pe nea Lucic` nu mai am cum s`-l aduc. Nu
mai este printre noi, a disp`rut din via\`
brusc dar a l`sat [n urma lui p`reri de r`u ]i
un gol imens [n fiecare dintre noi. Acum,
c@nd intru [n cancelaria liceului, privesc
scaunul pe care st`tea domnul profesor
Zaharia ]i parc` [l v`d, jovial, radiind de
noi eram doar ni]te adolescen\i fa\` de cei cu
bucurie, plin de verv` ]i de veselie. Educa\ia
care jucam) a ap`rut antrenorul ]i a strigat
pe care am primit-o foarte mul\i dintre noi [n
cu voce puternic`: „Ce face\i voi aici, m`? De
liceu sau ca sportivi poart`, f`r` [ndoial`,
asta unii dintre voi sunte\i obosi\i dup`-
amprenta lui „nea Lucic`”.
amiazele! Las` c` o s` vede\i voi! V`
m`n@nc` epiderma?”. Aventura noastr` [n
{n anii ‘70, bucuria tinere\ii ]i a sportulu
sfera sportului pecuniar se [ncheiase brusc. mergeau m@n` [n m@n` iar acest lucru
Lumea de pe margine a exclamat: „Ia uite, aducea mii de adolescen\i [n s`lile de sport
`]tia erau o echip`… v-au cam p`c`lit!”,
apoi admirativ: „Ce le-a trecut prin minte,
dom'le…” ]i c`tre unii mai buni: „Bine v-au
f`cut, v-au scos voleiul din cap!”.
Nea Lucic` (a]a [l dezmierdam [ntre noi
pe domnul Zaharia), om cu tact pedagogic, i-
a ascultat, a z@mbit [n barb`, ne-a luat de
acolo, ne-a dus [napoi la locul unde f`ceam
plaj`, nu ne-a certat ]i nu ne-a [ntrebat
niciodat` c@\i bani adunaser`m ca
„profesioni]ti”. Deontologia profesional` l-
a f`cut s` nu divulge nim`nui ceea ce
f`cusem noi dar, [ncep@nd cu dup`-amiaza
aceea, antrenamentele au devenit mai
intense, seriile ]i num`rul de repet`ri, mai
ales la exerci\iile de for\`, s-au m`rit, totul
[ntr-o atmosfer` degajat`, pres`rat`
abundent cu infuzii de glume...
Cum am cheltuit noi banii aceia? De loc
aiurea. Ne-am luat c@te dou` perechi de Articol de
teni]i chineze]ti, bureta\i pe talp` (Deh! S` Prof. Traian-Ovidiu Pintiliescu
avem tot campionatul). Felul [n care Director adjunct la Colegiul Na\ional
antrenorul a tratat episodul ne-a f`cut s`-l „Nicolae B`lcescu”, Br`ila
pag. 11
PORTRET
PORTRET
Ion Paulic`, rugbyst-ul
br`ilean aflat
nu [nt@mplator la Londra
clubul Bath Rugby (club
infiin\at [n anul 1865) cu care
c@]tig` Challenge Cup [n
2007-2008, r`m@n@nd aici
p@n` [n anul 2009. Din 2009
Paulic` Ion ]i p@n` [n prezent [mbrac`
tricoul verde al echipei
London Irish (club [nfiin\at [n
prezent. Este [ns` [ncrez`tor c` ie]irile tot
mai numeroase ale echipei na\ionale [n marile
competi\ii interna\ionale vor aduce ]i solu\ii
financiare. Vorbe]te foarte mult despre
familia sa (so\ia Geanina ]i cei doi copii, Alex
]i Sofia, [mpreun` cu care locuie]te [n
Sunbury-on-Thames, localitate aflat` la
numai cinci minute de clubul London Irish) ]i

E
ste considerat cel mai “galonat”
juc`tor de rugby format ]i plecat de pe
meleagurile br`ilene ]i se nume]te Ion
Paulic`. Rugbystul br`ilean, n`scut la 10
ianuarie 1983 la Br`ila, este reprezentativ
pentru genera\ia sa de juc`tori forma\i [n
“laboratorul” numit Rugby Club Br`ila. A fost
descoperit ]i preg`tit de Eugen Iftime (primul
s`u antrenor) care a v`zut [n adolescentul
robust ]i tenace viitorul performer. ,,Am
remarcat la el corectitudinea, seriozitatea ]i
un comportament exemplar. {n timpul liber []i
ajuta familia destul de numeroas` lucr@nd [n
locul mamei [ntr-un b`rule\ de la marginea
Brailei...'' - []i aminteste Eugen Iftime. Juca [n
echip` local` de juniori ]i datorit` calit`\ilor
sale a fost selec\ionat [n echipa na\ional` de
juniori. Astfel, ajuge s` par ticipe la
Campionatele Mondiale din Chile (2001) ]i la
cele din Italia (2002) iar [n anul 2003 este
selec\ionat [n Echipa Na\ional` de seniori cu
care particip` la Cupa Mondial` din Australia
(unde ]i debuteaz` [n meciul cu Argentina).
Dup` terminarea junioratului se transfer` la
Cluj iar [n anul 2007 ajunge la C.S.A. STEAUA,
cucere]te doua titluri na\ionale ]i [n scurt
timp este remarcat ]i transferat [n Anglia, la
1893 de tinerii irlandezi care traiau [n zona de c@te ori are ocazia spune c` ei reprezint`
capitalei Marii Britanii) unde s-a remarcat secretul fantasticei sale adaptari [n sportul
constant prin evolu\iile sale foarte bune. A care a luat na]tere chiar [n Anglia.
participat cu echipa na\ional` a Rom@niei la Performan\a [ndelungat` [n rugby-ul
trei Cupe Mondiale: 2003 (Australia), 2007 englez arat` c` br`ileanul nostru este o
(Fran\a), 2011 (Noua Zeeland`) av@nd la valoare cert` ]i o garan\ie c` la Br`ila se pot
activ aproape 50 de prezen\e la lotul na]te valori [n sportul cu balonul oval iar
Rom@niei. interesul br`ilenilor este s` duc` mai departe
Paulic` Ion, cel mai puternic pilier tradi\ia acestui sport.
dreapta din echipa na\ional` a Rom@niei, este
o adevarat` for\` a naturii av@nd 119 Kg ]i Lucian Dan Niculescu
SB Mircea C`rbunaru
1,78 m [n`l\ime. Talentul s`u nativ este
recunoscut de englezi cu respect, lucru
remarcabil dac` ne g@ndim ca Paulic` joac` [n
cel mai dur campionat na\ional (Aviva
Premiership – n.r.) [n care accentul se pune
pe for\`, juc@ndu-se « mai mult pe gr`mad` »
cum declar` [nsu]i juc`torul [ntr-un interviu
acordat [n luna septembrie a.c. cotidianului
Pro-Sport.
Apari\iile sale [n media din Albion [l arat`
ca un jucator [ncrez`tor [n for\ele sale dar plin
de modestie, care nu uit` s` spun` de unde a
pornit. Paulic` Ion sus\ine c` rugby-ul
rom@nesc este popular dar se confrunt` cu
problemele financiare datorate recesiunii din

pag. 12 Sportul Brãilean, Nr.3 - 2011

5
echipaje auto br`ilene
pe p`m@nt Caucazian
Luna septembrie 1990. Singura participare automobilistic` [n est,
la care au fost br`ilenii prezen\i. O aventur` de aproape 2 s`pt`m@ni, cu
automobile rom@ne]ti, de serie, de strad`, pentru un parcurs de mii de kilometri ]i un concurs
inedit. O experien\` de neuitat pe care [ncerc s` o [mp`rt`]esc cititorilor revistei „Sportul
Br`ilean”. G.M.
M omentul fast pentru istorica
aventur` din est, a fost contactul
realizat [n Polonia, la un raliu de
orientare, cu un admirator din Caucaz, un
comis-voiajor plecat dup` afaceri [n Europa.
Astfel, cel ce aveam s`-i spunem „D-l Difitzil”
(c` tot repeta acest cuv@nt) ne-a lansat o
invita\ie oficial` pentru luna septembrie
1990, la Vladikavkaz (ora] aflat acum [n
Republica Osetia de Nord).
Odat` [ntor]i acas` din Polonia, cu
bucuria principal` a rom@nului din anul 1990
reprezentat` de pa]aportul ]i posibilitatea
de a circula peste hotare, am format un grup
de 10 pasiona\i (majoritatea participan\i la
raliuri tehnico aplicative) ]i [n scurt timp
cinci ma]ini erau deja gata de drum.
Preg`tirea s-a f`cut [n prip` ]i aveam s`
ne d`m seama de asta abia pe drum, [ns`
atunci c@nd entuziasmul e mare… Dincolo
de entuziasm am preg`tit un ARO - motor
Bra]ov (pilot Filip Petre licen\iat FRAK) ]i 4
Dacii 1300 (majoritatea autoturisme
personale) ]i am pornit la drum [ntr-o vineri,
pe 14 septembrie 1990. {n fa\` ne a]teptau
mai bine de 5000 kilometri.
La drum...
{ncolona\i, am p`r`sit ora]ul Br`ila cu
destina\ia grani\a de est, punct vamal
Leuseni. Aici am avut de trecut primul hop,
acela de a [n]ela vigilen\a vame]ilor
moldoveni ]i s` trecem cu ma]inile
necontrolate. Poate v` [ntreba\i ce aveam de
ascuns [n ma]ini? Nimic spectaculos ci
doar… 2 tone de benzin`. Pentru a parcurge
traseul de mii de kilometri, p@n` [n
Vladikavkaz ]i [napoi, ne trebuiau cam 400 l
benzin` de echipaj iar procurarea benzinei
nu se putea face [n spa\iul ex-sovietic cu
bani, din sta\iile de benzin`, ci numai pe
baz` de cartel`. Singurele solu\ii erau fie
„str`mo]escul” schimbul de m`rfuri: o
canistr` benzin` = 1 litru de coniac, fie s`
avem combustibilul necesar la noi. Cum pe
teritoriul fostelor republici ale URSS alcoolul
era prohibit [n 1990 am ales a doua
variant`…
Sportul Brãilean, Nr.3 - 2011
Cum rom@nul este
descurc`re\, am reu]it s`
trecem cu bine grani\a
prezent@nd la control
pa]aportul [nso\it de "o cerere cu dop". De [n apropiere de Rostov, pe Don, o autobaz`.
aici am pornit a\` c`tre Vladikavkaz. Cu ajutorul lui }tefan, care era profesor de
Programul pe care [l stabilisem era limba rus`, ne-am [n\eles cu un mecanic rus
urm`torul: mar] [ntins aproape toat` ziua, cu s` ne dea voie la utilajele din garaj pentru a
o singur` pauz` de mas` sau de alimentare confec\iona axul lips`. {n loc de o\el special
cu carburant iar noaptea, pauz` de somn, cu n-am mul\umit ]i cu fier netratat dar care,
cazare [n ma]inile poprii. culmea, a func\ionat tot drumul, p@n` [n \ar`,
{n apropiere de Odessa a c`zut prima f`r` probleme.
ma]in` Dacia 1300, condus` de Stanila Neav@nd condi\ii de a monta cutia acolo,
Aurel. Diagnostic: problem` la placa de am continuat drumul p@n` la un camping [n
presiune. Cum un necaz nu vine niciodat` ora]ul Rostov. Aici am asamblat cutia de
singur dup` numai c@\iva kilometri parcur]i vitez`. Dup` montare a venit cea mai mare
cade a doua ma]in` Dacia 1310 condus` de surpriz`: ma]ina avea acum 5 viteze [napoi ]i
Nelu C`pit`neanu. Diagnostic: problem` la una [nainte. Ideea salvatoare a venit de la
cutia de viteze. Petric` Filip (pilot licen\iat) care mi-a
Cu dou` ma]ini defecte am ajuns pe explicat c` pusesem grupul invers [n cutie. {n
[nserat la intrare [n Odessa unde am propus 2 ore am ref`cut cutia ]i apoi am s`rb`torit
s` facem popas ]i, [n calitate de mecanic cu o sticl` de coniac rom@nesc "Triumf".
desemnat, s` m` apuc [mpreun` cu colegii {n ziua urm`toare ne-am reluat mar]ul
mei de demontat cutiile de viteze ale c`tre Vladikavkaz, cu toate cele 5 ma]ini
ambelor ma]ini. Cu prima ma]in` am sc`pat func\ionabile ]i cu speran\a oarb` ca restul
u]or, [nlocuind rulmentul de presiune cu drumului avea s` fie f`r` peripe\ii. Am tras
unul original (fran\uzesc) [mprumutat ad- tare ]i dup` alte dou` zile de mar] am reu]it
hoc. La a doua ma]in` problema a fost mai s` intr`m triumf`tori [n Vladikavkaz.
serioas`. Dup` demontare ]i desfacere am
g`sit rupt axul de la pinioanele satelite. SB Continuare [n pagina 15
Aveam o singur` variant`: s` ne continu`m
traseul stabilit ]i s` g`sim pe traseu o
posibilitate de a confec\iona acel ax. Articol de Gheorghe Mih`il`
Aproape de miezul nop\ii am reu]it s` g`sim pre]edinte Motor Sport Club Br`ila
]i r`gaz pentru somn.
{n zorii zilei, fiind
]i s@mb`ta, am pornit
la drum cu a doua
ma]in` tractat` ]i cu
cutia de viteze f`cut`
buc`\i [n portbagaj,
[ncerc@nd s`
recuper`m din timpul
pierdut. Dup`
parcurgerea a
aproximativ 220 km
timp de dou` zile am
avut norocul s` g`sim
pag. 13
 A KT I V
T ransatlanticul nu ne-a purtat p@n` pe
coasta american`, ca [n vremurile de
demult, dar am schimbat 3 avioane p@n`
s` ajungem [n ora]ul cazinourilor, Las Vegas.
Am pornit de la Budapesta, apoi a urmat
Londra, Chicago ]i, [n fine, “Ora]ul
Luminilor”, ora]ul care refuz` s` adoarm`
noaptea.
Trupa LiL Style ]i-a c@]tigat biletele de
avion dup` ce a ob\inut Marele Premiu la
concursul na\ional “Hip Hop Interna\ional
Rom@nia (HHI)” edi\iile 2010 ]i 2011.
A fost al doilea an consecutiv c@nd am
ajuns [n Las Vegas iar ora]ul din de]ertul
Nevada ne-a [nt@mpinat cu toate luminile-i
aprinse, frem`t@nd de o via\` nocturn` plin`
de voluptate ira\ional`, desf`tat` [n avalan]a
de spectacole ale str`zii, ale cazinourilor, ale
oamenilor care r`t`cesc dup` himera unui
c@]tig fabulos.
Odat` ce pa]ii no]tri rom@ne]ti au atins
podeaua hotelului RedRock Resort Hotel,
gazd` a World Hip Hop Dance
Championship, lumea muzicii, dansului ]i
ritmului ne-a cople]it. Un val nuan\at de
costume colorate ]i originale, culturi ]i religii
diferite, limbi interna\ionale necunoscute,
[nf`\i]`ri specifice tuturor raselor de pe glob,
ne-a potolit setea privirilor, declan]@nd
emo\ia ]i sentimentul unei mari competi\ii.
Am [nt@lnit legende ale hip hop-ului ]i
culturii sale (Donald Campbellock, Jimmy
"Scoo B Doo" Foster, Boogaloo Sam, Ceasare
"Tight Eyez" Willis), am aflat cum s-au n`scut
anumite baze ale stilurilor de hip hop locking,
poping, krump am reu]it s` adun`m noi
cuno]tin\e [n privin\a dansului. Tot aici am
[nt@lnit ]i o a doua trup` prezent` din
Rom@nia, Future M&Q din Oradea, care ne-a
H o p - u l
p interna\ional`
H ilimb`
D ansul modern, street dance-ul ]i hip-hop-ul []i revendic` statutul lor de
a deveni o ramur` sportiv`. Forme de dans inventate de popula\ia de
culoare de pe str`zile americane, acestea au ajuns la un nivel at@t de
performant [nc@t marile concursuri de profil au consisten\a unor campionate
sportive mondiale. La fel ]i preg`tirea dansatorilor care fac antrenamente ce
presupun o cultur` atletic` ]i sportiv` de invidiat dar ]i un efort fizic ]i psihic
intens, ca [n sportul de [nalt` performan\`. S` urm`rim [mpreun` un periplu
scurt prin culisele particip`rii trupei br`ilene LiL Style condus` de Liliana Stan,
la competi\ia american` World Hip Hop Dance Championship,
desf`]urat` [n Las Vegas, [n perioada 26-31 iulie 2011. [M.C.]
trezit sentimentul c` nu suntem singuri [n
competi\ia american`, la mii de kilometri
dep`rtare de cas`.
{n fiecare zi f`ceam repeti\ii [n interiorul
{n ceea ce ne prive]te, anul acesta, pe
l@ng` dans, am reu]it s` intr`m [ntr-o serie de
vizite ]i “]edin\e” fotografice ad-hoc cu Las
Vegas-ul ]i minun`\iile sale, apoi cu Los
Angeles-ul, Walk of Fame ]i, de asemenea, cu
hotelului, o imensitate cu mii de camere ]i
cazinou (nu se putea altfel) la parter care a str`lucitorul ]i... inevitabilului Hollywood. Am
putut g`zdui peste 3000 de participan\i din gustat pu\in din via\a american` ]i am ron\`it
152 de forma\ii. Tot aici s-au desf`]urat cu poft` “deliciile” oferite de cele mai bune
fazele preliminare ale competi\iei iar finala s-a trupe din lumea hip hop-ului, la urma-urmei,
\inut [n NewOrleans Arena, o sal` de sport oferite ]i de lumea str`zilor de peste ocean.
multifunc\ional` care poate g`zdui p@n` la Chiar dac` nu am ajuns [n final`, suntem
9000 de locuri [n func\ie de tipul de mul\umite de presta\ia nostr` ]i sper`m, dac`
competi\ie sau spectacol desf`]urat aici. vom mai avea ocazia, ca pe viitor s` facem o
Competi\ia s-a desf`]urat la un nivel impresie mult mai bun` iar performan\a
incredibil pentru competi\iile pe care le putem rom@neasc` [n dansul modern ]i hip-hop s`
vedea [n Rom@nia, nivel care cre]te de la an la poat` ajunge c@t mai sus... chiar ]i pe
an ]i care ne oblig` s` cre]tem ]i noi odat` cu podiumul World Hip Hop Dance
el. [n competi\ia World Hip Hop Dance C h a m p i o n s h i p . ( R e f e r i n \ e Yo u t u b e :
Championship sala era mereu plin` de http://www.youtube.com/watch?v=ZLv2fUqsM-M)
aburii sonori antrena\i ai MC-ul Mookie
Articol de:
Washington iar juriul a fost pus nu o dat` la
[ncercare datorit` nivelului de preg`tire al SB Diana Pene] - dansator
concuren\ilor. Dificultatea ]i spectaculozitatea Liliana Stan - coregraf
elementelor prezentate
de participan\i arat` c` la
nivel mondial, hip-hopul
tinde s` devin` o
disciplin` sportiv` [n sine
ce presupune preg`tire
fizic` ]i psihic` la fel de
bine realizat` ca [n orice
alt spor t de echip`.
Nivelul elementelor
acrobatice egaleaz`, [n
unele cazuri, pe cele din
gimnastic` sau pe cele din
domenii spor tive mai
apropiate precum fitness-
ul.
Pag.14 Sportul Brãilean, Nr.3 - 2011
5 echipaje auto...
Urmare din pagina 13

n Vladikavkaz ]i [napoi...
{ Am fost caza\i la un sanatoriu unde am
reu]it, [n sf@r]it, s` ne odihnim [ntr-un pat
(dup` at@tea nop\i dormite [n ma]in`) ]i s`
m@nc`m pe s`turate 3 mese pe zi.
Vineri, 2 octombrie 1990, zi frumoas`
de toamn`, ne-am prezentat [n centrul
ora]ului unde am fost primi\i cu aplauze ]i
cu o oarecare uimire din partea gazdelor.
Av@nd [n vedere c` ei erau [ncep`tori [n
privin\a raliurilor tehnico aplicative ]i ma]inilor. Fura\i de un peisaj feeric dar ]i cu gruzini [mbr`ca\i [n civili iar apoi []i
dorind s` le mul\umim [ntr-un fel pentru g@ndul c` mai avem pu\in p@n` s` ajungem continuau drumul mai departe. Ajun]i la
ospitalitatea de care au dat dovad`, am la grani\`, ne-am trezit opri\i de o barier`. vama aceasta inedit` am parcat ma]inile pe
"aranjat" ca primele locuri s` revin` Dup` ce am oprit, am fost [nconjura\i de o alee ]i ne-am trimis singurul coleg
concuren\ilor gazd`. A doua zi, dup` ce ne-civili [narma\i p@n` [n din\i cu AKM-urile vorbitor de limba rus` s` vad` cum putem
am luat la revedere de la gazdele noastre, [ndreptate spre noi. Dup` c@teva momente s` trecem vam`. La [ntoarcere "Profesorul"
am pornit cu un curaj nebunesc spre de spaim` autentic`, cu ajutorul copilotului ne-a dat vestea cea mare: PE AICI NU SE
grani\a fostei Uniuni Sovietice cu vecinii meu, }tefan Constantin, zis „Profesorul”, TRECE CU MA}INI! Stupefac\ie. Nu ne venea
turci, av@nd [n vedere fr`m@nt`rile am reu]it s` ne [n\elegem [n limba rus` cu s` credem c` am f`cut aproximativ 2500 de
ei ]i s` le explic`m c` noi nu suntem dec@t
separatiste din regiune finalizate, cum ]tim kilometri ]i c` trebuia s` ne abandon`m
din pres`, cu un r`zboi civil. Am [nceput c@\iva sportivi care vrem s` ajungem la ma]inile. Am stabilit s` petrecem noaptea
traversarea mun\ilor Caucaz, traseu care a grani\`. {n cele din urm` ne-am putut relua acolo ]i a doua zi s` [ncerc`m [nc` odat` s`
solicitat ma]inile la maxim oblig@ndu-ne s`mar]ul. P@n` la grani\a am mai fost opri\i de negociem cu vame]ii care vor intra de
facem mai multe pauze deoarece, la un 2 ori de patrule civile de lupt`tori gruzini, servici diminea\a. Am dormit din nou [n
moment dat, au [nceput s` fiarb` motoarele iar c@nd [n sf@r]it am ajuns la grani\`, am ma]ini sper@nd c` a doua zi ne vom putea
avut o surpriz` ]i mai mare continua drumul prin Turcia.
dec@t civilii [narma\i. Diminea\a am mai f`cut [nc` o
Colectivul redac\ional Fiind obi]nui\i cu [ncercare, ar`t@ndu-le vame]ilor o
v`mile ruse]ti care aprobare scris`, dat` de consulul rus de la
- Coordonator num`r: - Tehnoredactare ]i erau enorme ]i bine Constant`, dar r`spunsul a fost: „Aici nu
luminate, am fost aplic`m legile ruse]ti. Aici este Abhazia, nu
Mircea C`rbunaru concep\ie grafica:
uimi\i s` g`sim o URSS”. Dup` un asemenea r`spuns primit
- Colaboratori: Mircea C`rbunaru cl`dire modest`, de la ni]te civili "foarte conving`tori” la
Lucian Dan Niculescu - Publica\ie finan\at` ]i [mprejmuit` cu un prima vedere, nu ne r`m@nea dec@t s`
Mihail Dumitru realizat` de Direc\ia gard de s@rm` ]i [n loc facem st@nga [mprejur ]i s` ne [ntoarcem
Ovidiu Traian Pintiliescu Jude\ean` pentru Sport de culoare de control acas` tot prin Rusia. Am stabilit un traseu
Costel Filip ]i Tineret Br`ila, a ma]inilor, o curte nou prin care s` putem vizita renumitul
- Director executiv: betonat` nu prea litoral al M`rii Negre cu sta\iunile Gagra
Corina Ciuraru mare. Ceea ce ne-a (polul c`ldurii la ru]i), Bathumi, Sochi ]i
Marinela Boro] Badiu Mihnea-Alin surprins cel mai mult a Sokhumi, am traversat Marea Caspic` prin
Director executiv fost lipsa ma]inilor [n str@mtoarea Kerci, am traversat apoi
Gheorghe Mih`il`
adjunct: interiorul v`mii. {n peninsula Crimeea ]i am ajuns acas`,
Elena Iarca
Nicu]or Hagiu curte intrau numai intr@nd pe vechiul drum pe care venisem,
Diana Pene] oameni, pe jos cu dup` 2 s`pt`m@ni epuizante dar imposibil
- Birou Sport DJST:
Liliana Stan bagaje care se opreau de uitat mai ales atunci c@nd pasiunea
P`uni\a Iuga
- Corectura:
Corina Andronache
[n curte, unde erau
controla\i de vame]ii
pentru sport se transform` [n aventur`.
G.M.
SB
Florentina Toader Mircea C`rbunaru

ISSN 2067 - 5585

Sportul Brãilean, Nr.3 - 2011 pag. 15