Distopie

ro.wikipedia.org/wiki/Distopie

O distopie (termenii alternativi sunt: cacotopie, kakotopie sau anti-utopie, contra-

utopie) reprezintă chiar antiteza unei societăți utopice sau chiar a unei utopii. O societate
distopică se caracterizează prin prezența uneia din formele de guvernare autoritariste sau
totalitare sau printr-o formă oarecare de opresiune sau de control social. Termenul provine
din limba greacă, în care prefixul dis- are de obicei sensuri negative (ca în „disforic“) în timp
ce topos înseamnă „loc“.

Trăsături ale societăților distopice

O societate distopică poate prezenta cel puțin una din aceste trăsături:

stratificare socială, astfel că apartenența la o clasă socială este definită strict și

impusă cu forța iar mobilitatea socială este non-existentă (vezi și castă).
un singur -stat națiune condus de o elită fără idei democratice
un sistem de propagandă de stat cu programe și siteme educaționale care îi obligă
pe cetățeni să adore statul respectiv și guvernul său, în încercarea de a-i convinge că
viața lor în acel stat e dreaptă și bună.
O conformare la aceste reguli din partea tuturor cetățenilor și ideea că individualismul
e ceva negativ
O figură politică fantomatică ce se află în fruntea acelui stat și pe care oamenii o
adoră după ce au fost victime ale unei campanii de cult al personalității, cum ar fi Big
Brother din 1984, Binefăcătorul din Noi sau Tatăl din filmul Equilibrium.
un sentiment de frică sau dezgust față de lumea exterioară.
o părere negativă în legătură cu viața tradițională sau orice formă de religie
organizată, considerată primitivă și lipsită de sens.
dominarea unei religii a statului, ex. Death-Worship în Estasia din 1984 sau
Technopriests în The Incal
memoria instituțională care poate șterge în orice clipă memoria individuală
un sistem penal care nu se bazează pe justiție ci folosește tehnici de tortură
psihologică sau fizică
absența unor produse de bază, ca de ex. penuria de alimente
o constantă supraveghere din partea guvernului, agențiilor sau Poliției secrete
forțe de poliție militarizată sau forțe private de securitate
interzicerea prezenței lumii naturale în viața cotidiană
construcție a unei realități ficționale în care grupuri largi de oameni sunt obligate sau
amenințate să creadă
corupție, impotență sau alte uzurpări ale valorilor democratice
rivalități ficționale între grupuri care de fapt acționează ca un cartel
insistențe ale forțelor din sistem care
susțin că au creat cea mai bună dintre lumile posibile
că toate problemele se datorează acțiunii inamicului și a cozilor de topor sau
1/3
 ale spionilor săi

Trăsături ale ficțiunilor distopice

O poveste spusă selectiv despre o revoluție, un război, o revoltă, efectele
suprapopulării, un dezastru natural, o schimbare climaterică ce au adus schimbări
dramatice în plan social.
e o narațiune la persoana I, de obicei pagini extrase dintr-un jurnal, un caiet găsit al
unui autor, in viață sau mort,
un standard de viață scăzut, sau mai scăzut decât în societatea contemporană. În
romanul Brave New World sau în filmul Equilibrium, standardul de viață e mai ridicat
decât cel din prezent dar prețul plătit pentru asta e pierderea inteligenței si a emoției.
un protagonist care înțelege că în societatea respectivă e ceva putred
se bazează pe modele din lumea noastră, dar care sunt conduse de o clică, o
corporație, un partid politic totalitar etc.
deoarece literatura distopică are loc într-un viitor, mai apropiat sau mai îndepărtat,
folosește tehnologie mai avansată decât cea existentă în prezent, dar care e
controlată exclusiv de grupul celor care dețin puterea. Grupul celor dominați are la
dispoziție tehnologie mai proastă decât cea existentă în ziua de azi.

Familiaritatea este trăsătura esențială a distopiei, lumea acesteia nu e doar neplăcută, ci

are unele ecouri din societatea de azi, se bazează pe experiența cititorilor. Dacă cititotorul
se identifică cu aceste trăsături și le recunoaște, lectura distopiei se transformă într-o
experiență personalizată.

Autorii se folosesc adesea de convenția literaturii distopice pentru a pune în evidență grija
lor față de anumite evoluții periculoase și derapaje din societate. Spre exemplu George
Orwell și-a extras titlul 1984 din chiar anul în care a scris romanul (1948), pentru a avertiza
asupra derapajelor stalinismului.

Vezi și

Legături externe

Aspecte ale relatării

Personaje

Acțiune

Perspectiva
narativă

Structura acțiunii

Încadrare spațiu-timp

Teme și motive

Stilul relatării

2/3
 Specie literară

Gen

Diverse

Portal literatură

3/3