Petre Roman Ostrovul Corbului 1996

PROGRAM DE CERCETARE:
CERCETĂRI ASUPRA PRE- SI PROTOISTORIEI '
ŢINUTURILOR DUNĂRII DE JOS
FORSCHUNGSPROGRAMM:
FORSCHUNGEN ZUR UR- UND FRUHGESCHICHTE DES

UNTEREN DONAUGEBIETES
Volumul II Band I
https://biblioteca-digitala.ro / http://www.instarhparvan.ro
COMISIA INTERNATIONALĂ PENTRU STUDIUL PRE- Ş I
PROTOISTORIEI BALCANILOR A
ACADEMI E I DE ŞTIINTE DIN I I EIDELBERG
ŞI
I NSTITUTUL ROMÂN DE TRACOLOGI E AL
MINISTERUU li Î NVĂTĂ MÂ NTUUJI
1.1
OSTROVUL CORBULUI
I . a. Petre Roman
Istoricul cercetării. Săpăturile arheologice şi stratigrafia
I. b. Alexandru Păunescu
Locuirea mezolitică de tip Schela Cladovei
Publicaţie iniliată de:

Harald I Iauplmann şi Petre Roman
Redacţia:
Elmar C:hristmarm şi Saviana Diamandi
1996
EDITURA CARO • BUClJRE�Tl
INTERNATIONALE KOMMISSION F OR DIE ERFORSCHUNG DER
VOR- UND FR O I IGESCHICHTE DES BALKANS DER
H EIDELBERGER AKADEMIE DER WISSENSCHAFTEN
UND
RUM ĂNI SClIES INSTITUT F OR THRAKOLOGI E DES
UNTERRICHTSMINISTERIUMS
I. I
OSTROVUL CORBULUI
1. a. Petre Roman
Forschungsgcschichte. Ausgrabungcn und Stratigraphie
1. b. Alexandru Păunescu
Die mcsolithischc Sicdlung dcr Schela Cladovci-Kultur
Herausgcber:
Harald Hauptmann und Petre Roman
Redaktion:
Elmar Chrislmann und Saviana Diamandi
1 996
VERLAG CARO • BUKAREST
SA VIANA DIAMANDI (I a)
Trad uccri/ Obersetzungen:
CRISTIAN SCHUSTER (I b)
Stilizare/ O berarbcitung:
ELMAR C I-IRISTMANN
Colaboratori rcdaqionali/ Redaktionsmitarbcitcr:

ALEXANDRA COMŞA
IOAN CAROL OPRIŞ
Comenzile, cărţile pentru schimb şi corespondenţa

se vor trimite pc adresa/
an<lere Korrespondenz ist an folgendc Aclresse ztl scnden:

Bestelungen, Biichcr zum Tausch und jcdwckhe
Institutul Român de Tracologic

strada Schitu Măgureanu I, 70626 , Bucureşti - România
Tcl/Fax: (04) Ol 3 1 2 03 22
Editura CARO TRADING ' 94 S.R.L.

Tipărit de: S.C. Fabril:a de Timbre S.A.
1 . S . B.N. 973-95349-22-2
SUMAR - INHALTSVERZEICHNIS
Cuvânt înainte I Vorwort . . . . . . . . ........ ............. . . . ................. . . ..................... . . . . . . ........................ ..... VII
Dedicaţie prof. dr. Waldtraut Schrickcl - Widmung fiir Prof. Dr. Waldtraut Schrickel .... . . ........... IX
Partea/ Teii 1. a
Petre Roman
lston"cul cerce/Jirii. Săpăturile arheologice şi stratigrafia ..... . . . . . ... .................. . . .... . . . . .. . . ..... . . . . . .. . . . .... 1
Forschungsgeschichte. Ausgrabungen und Stratigraphie ............................. . . . . . ......................... . . . 35
Partea I Teii 1. b
Alexandru Păunescu
Locuirea mezolitică de tip Schela Clado vei 115
155
.................................................................... . . .. . . . .. . .
Die mesolithische Siedlung der Schela Cladovei-Kultur ......... . . . . . . . . . . .............................. . . . . ..... . .
CUVÂNT ÎNAINTE
Teri tori u l Dunării de Jos c u ţinuturile B Jgcac, Dobrogea, M untenia, Banat, sud-estul Serbiei şi nordul
Bulgariei reprezintă din punct de vedere cultural, încă din t impuri străvechi , puntea de legătură dintre
spatiul cgco-anatol ian şi Europa centrală (vezi harta alăturată rn statiuni arheologice eponime).
În cadml unui program de colaborare elaborat în noiembrie 1 993 intre Inst itutul Român de
Tracologic ( România) şi Comisia pentru Cercetarea Preistorici Balcanilor de pc lângă Academia de
Ştiintc din Heidel berg (Germania) a fost inHiată şi publicarea unei scrii referitoare la cercetări le prc
şi protoistorice la Dunărea de Jos. Această seric va fi pusă la dispozitia cercetătorilor din Albania,
Bulgaria, Germania, Republica Moldova, România, I ugoslavia şi Ucraina, dar şi din alte ţări, care îşi
desfăşoară cercetările intre Carpaţi şi Balcani. Ast fel, rezultatele săpăturilor şi materialul arheologic
vor apare într-o seric notată cu cifra I , iar studiile din alte domenii, cum ar fi l ingvistica, antropologia,
etnologia ş. a., vor fi publicate în seriile respective I I , I I I , IV. Publ icatiile vor fi de regulă b i l i ngve, de
exemplu în română şi germană. Răspunderea editări i o poartă ambii parteneri.
Această seric de monografi i este deschisă tuturor institutiilor i nteresate de cercetarea cul
turală a teritori u l u i , în care sunt cuprinse tărilc mai sus amintite şi este de dori t ca un număr însemnat
de muzee şi institute d i n zonă să se impl ice în cadrul acestui program pentru a promova cercetarea
ştiint i fică intcrnatională şi interdisciplinară asupra ţinutului Dunări i de Jos.
C u pri mul vol um, compus din 2 piirti ( I. I a şi I b) va începe editarea rezultatelor cercetărilor
arheologice de la Ostrovul Corbul u i .
VORWORT
Nordostscrbicn UIHI Nonlbulgaricn stel lt i n der Kult urentwicklung (siehc dic folgcndc Kartc mit
Das Gebiet der Unteren Donau mii dcn Lamlschaften Bugeac, Dobrudscha, Walache i , Banat,
cponymcn archăologischcn Fundortcn) scit dcr friihzeit cine elen ăgăisch-anatolischcn Raum unei
Zcntralcuropa vcrbi ndcndc Briickc di:lr.
lnncrhalb ci nes gcmcinsam vom Rumiinisd1cn Institut nir Thrakologic und dcr Kommission
fi.ir dic Erforsdrnng cler Vorgcschichtc des Balkans an dcr I kidclbcrgcr Akadcmic dcr W isscnschaftcn
im Novcmbcr 1 99 3 gcplanlcn J>rogramms soli cine Vcrii flcnll ichungsscric hcrnusgcgcbcn wcnlcn,
Ciclchrtcn i:IUS Bulgari1:n, D1:utsch land, Jugosli:1wi1:n, Moldi:!vicn, R11miini1:n und dcr lJkrainc, abcr
bcziiglich dcr Forschungcn zur Ur- urni Friihgcschid1tc des Untcrcn Donaugcbictcs. Oiesc Rcihc sol i
auch andcrcr Nationcn, d ic in dcm Raum zwisd1cn elen Karpatcn und dcm Balkan Forschungcn
durchfiihrcn, Gclegcnhcit biekn, Ergcbnissc von Ausgrabungen und Fundmatcrialicn ( Rcihc I) zn
Sprachwisscnsdia fi ( Rcihc li), Anthropologic ( Rcihc I I I ), Ethnologic ( Rcihc I V) usw .. sine! cbcn falls
vcrof fc n t l i d1cn. Arbci tcn aus andcrcn Gcbickn dcr Al tcrtumswisscnschaftcn , w i c auch cler
vorgcschcn. Oic Vcriiffcntlichungcn sollcn in dcr Rcgcl zwcisprachig, z. B . rumiinisch urni clculsch,
vorgclcgt w1:nlcn. Dic I krausgcbcrschaft wird von dcn bcidcn Partncrn iibcrnommcn.
Oiesc Monogra ph icnscric stcht allen intcrcssicrtcn l nstitut ioncn offcn, clic sich an dcr
Erforschung d i cscr Kullurrcgion bctciligcn. Einc M i twirkung andcrcr M usccn und Institute ist
crwiinsd1t, um clic intcrnalionalc u1Hl intenliszi pli niirc wisscnschaftl id1c Frf'orschung des lJnkrcn
Donaugcbictcs Zlt fordcrn.
M i t dcm crslcn in 2 Tci lcn erscl1 ci ncnclcn Band ( I . I a und I b) wird clic Ed i t i on cler
archăologischcn Forschungscrgcbnissc von Ostrovul Corbului bcgonncn.
I larald I Iauptmann Petre Roman

Vorsi tzcndcr Directorul
cler Balkankonm1ission Institutului Rotrnîn de Tracologie
VII
<
Gorneo(-Or/esf1) Brăfesfi
-
Her c ulan e I11II (Cheile Turzii,- Hunyadi Ila/om, 20. lei .

- 1 19
Laziiony,-Hissar.-Vojsxo,- Teli sJ
Z °
29
21 Gli na
3. Insulo Bonului 22. Dudesfi
io·
4. Schela O ad ovei 23. uumeinita(23a Kodiodermen)

24. Bo i an ·
25. Cos/ogeni
5 Gârla Mare {Sa Orsoaia, 5 b Novo Se/o}
7 Ba sarabi 26. Cernavodă( 26 a Pevec)

6 Verbicioara
8 Rast{-Vinfo,-Turdos) 27. Hamangia

9 Să/cuta ( 9a Kriv odol J 28. Babadag
10 Cofofeni (10o Măguro) 29. Monfeoru
11 Cârcea 30. Aldeni {30aBolgradJ
32. Ciradesnica
12. Or/ea{ 12 a Sadovec J 31. Foite sfi
14. Vădas fra

13. Celei
33 Polianico
15. fpofeffi 34. Ezerovo
16. Orleşti{-Gornea) 35 Varn a
Odaia Turcului
17. Zimnicea 36 Sa v o
18.
n·
45°
�I );tf �ll:\ �?t;� t

• • n I „ \ \ �..,,�� l
\ ., I
\
.
IT'°
•
��._Jo"_��__,4)
79 •
·
�1
21° n• 23•
HaD a aş ezărilor eponim e de la Dunărea de/ Jos/

https://biblioteca-digitala.ro Karte der eponyi:nen Siedlungen an den Unteren Donau
http://www.instarhparvan.ro
Prof. Dr. Waldtraut Schrickel
Dedicăm acest volum doamnei prof. dr. Waldtraut Schrickel, membru de onoare al ltistitutului
Român de Tracologie, în semn de preţuire pentru activitatea ştiinţifică şi ctidactică �i pentru
contribuţia însemnată la apariţia seriei de monografii a Comisiei pentru Studierea Preistoriei
Balcanilor şi a celei intitulate "Contribuţii la arheologia pre- şi protoistorică a spaţiului cul
tural mediteranean".
Dieser Band ist Frau Professor Waldtraut Schrickel, Ehrenmitglied d(!s Rumănischen Insti
tutes fi.ir Thrakologie, als Ausdruck unserer Hochachtung fiir ihre wisscnschaftlich-didaktischc
Tătigkeit und fiir ihren Beitrag zur Veroffentlichung der Monographienreihe der Balkan
Kommission und der Serie "Beitrăge zur ur- und friihgeschichtlichen Archăologie des
Mittelmeer-KultmTaumes" gewidmet.
IX
Profesor dr. Waldtraut Schrickel este o binecunoscută preistoriciană datorită lucrărilor sale
ştiinţifice, care se referă la perioada dintre neoliticul timpuriu al Europei centrale şi de vest şi
până la perioada migraţiilor şi a evului mediu timpuriu.
Doamna prof. Schrickcl s-a născut la 24.8. 1 920 la Grăfcntonna Thiiringen (Germania)
şi şi-a petrecut anii de studii la Jena, Konigsberg, Mlinchcn şi Leipzig. În condiţiile grele ale
războiului şi-a susţinut doctoratul în 1 944, în ultimul din centrele universitare menţionate şi
anume cu o temă din istoria germană medievală.
Cariera şi-a început-o la I nstitutul pentru Arheologie Preistorică, cu Muzeul de Pre
şi Protoistoric din Jena, unde începând cu 1 947 pc de o parte a predat ca asistent şi apoi ca
lector, şi pe de altă parte a desfăşurat o activitate multilaterală în domeniul săpăturilor
arheologice, ca specialist în protejarea siturilor şi monumentelor arheologice.
Habilitatio, care a urmat în 1 952 şi i-a dat posibilitatea tinerei cercetătoare să ocupe
postul de profesor universitar, a avut drept temă Evoluţia uneltelor preistorice din piatră. De
altfel, tot în această perioadă au fost concepute numeroase contribuţii la neoliticul din centrul
( 1952)
Germanici, dintre care Elemente ale Europei de apus în neoliticul şi bronzul timpuriu din
�
centrul Germanici trece drep t operă esenţială a cercetătoarei.
În urma refugierii şi stabilirii în Germania de Vest prof. Schrickcl a lucrat în 1958
întâi la Bonn, în cadrul Rhcinischcs Landesmuscum şi apoi la Fran furt în cadrul Romisch
Germanischc Kommission a I nstitutului Arh1...·ologic German (DAI). In 1959 a devenit asistent
universitar la I nstitutul de Pre- şi Protoistoric al Univcrsitătii din Ilcidclbcrg şi, în fine, din
1 967 profesor la acelaşi institut. După moartea directorului, prof. dr. Vladimir Milojcic, a
preluat interimar funcţia de conducere şi a rămas credincioasă Heidelberg-ului până în 1980.
La I Icidelbcrg prof Schrickcl a ţinut cursul de pre- şi protoistoric. În această perioadă
studiile sale, deosebit de preţuite, s-au concentrat cu precădere asupra tipurilor de morminte
din centrul şi vestul Germanic şi au fost concretizate prin două monografii. În alte studii s-a
ocupat de cercetarea graniţei de nord a celţilor şi de ornamentica evului mediu timpuriu. Tot
în perioada "Heidelberg" se înscrie şi activitatea în teren, la săpăturile-şcoală ale I nstitutului,
unde bogata experienţă în domeniu a transmis-o studenţilor într-un fel anume, care îi era cu
dcsăvârşin: carad er istic.
Multilateralitatea domniei sale s-a putut evidenţia şi cu ocazia elaborării redacţionale
a serici publicate de I nstitutul din I lcidelberg şi iniţiată de Vlad imir Miloj cic.
Prof. Dr. Waldtraut Schrickel hat als Prăhistorikcrin cin gro/Jcs Ansehen aufgrund ihrer
wissenschafilichen Arbeiten, die von der Jungsteinzeit Wcst- und Mitteleuropas bis zur
VOlkerwandcrungszcit und dem fri.ihen Mittelalter reichen.
Frau Prof. Schrickel, die am 24.8. 1 920 in Grăfentonna, Thi.iringen (Dcutschland)'
geborcn wurde, verbrachtc ihre Studienzcit in Jena, Kănigsberg, Miinchcn und Leipzig, wo
sie 1944, unter den schwierigen Bedingungcn des zu Ende gchendcn Weltkrieges, liber cin
Thcma zur mittclaltcrlichcn deutschcn Gcschichte promovicrte.
I hr Weg Hihrte sic zu einer Anstellung am Vorgeschichtsmuseum und I nstitut fi.ir
prăhistorische Archăologie in Jena, wo sie als Dozentin lchrte und eine vielseitige
Ausgralmngstatigkcit als Bodcndcnkmalpflegerin entwickeltc. Dic im Jahre 1 952 erfolgte
Habilitation beschăfiigtc sich mit dem Werdegang vorgeschichtlichcr Felsgerăte, und in dieser
Zeit cntstandcn zahlrciche Beitrăge zum mittcldcutschen Ncolithikum. Als ihr Hau pt wcr k
gilt ihrc Arbcit liber Wcstcuropăischc Elemente im Neolithikum unei in der fri ihcn Bronzezcit
Mittcldeutschlands ( 1 95 2 ).
Nachdcm sie in die Bundcsrcpublik i.ibcrgesicdclt war, arbcitcte sic nach 1 95 8
zu năchs t am Rhci ni schcn Landcsmuscum i n Bonn und schlic/Jlich a n dcr Romisch
Gcrmanischcn Kommission des Dcutschcn Archăologischcn Instituts in Frankfurt. Ah 1959·
war sic in dcr Lchrc tătig, zunăchst liber cine Assistcnz am I nstitut fi.ir Ur- und Frilhgeschichte
der Univcrsităt Heidelberg und schlicl31ich, ab 1 967, als au/Jcrordcntlichc Professorin. Nach
dcm Tod des Institutsdircktors V. Milojcic leitele sic <las I nstitut kommissarisch und blicb
auch nach 1980 cr fo lgt cn Pcnsioniemng Heidelberg cng vcrbundcn.
In Heidelberg vc11rat sic das Fach "Ur- und Friihgeschichle". lhrc in dieser Zeit
crfolgten viclbeachtcten Studicn widmcten sich vor aliem dcm spătjungstcinzcillichcn Grabbau
in Mittcl- und Wcstdcutschland, die sic in zwci Monographien vorlcgte. In andcrcn Arbcitcri
bcschăftigtc sic sich mit dcr Nordgrmzc dcr Ke\ten und dcr fri.ihmittelalterlichen Ornamcntik.
Auch wăhrcnd ihrcr 1-Icidclbcrgcr Zeit konnte sic bei Lehrgrabungcn des lnstituts
ihre reichc p ra kt is chc Erfahrung in fiir sie schr charaktcristischcr Wcisc an dic Studcntcn
wcikrgcbcn. Ihrc Viclscitigkcit zcigt sich auch in dcr ausdaucrndcn rcdaktioncllen Bctrcuung
dcr von V. Miloj cic bcgriindcten Rcihcn des Hcidclbcrgcr Instituts.
XI
B l l3LIO<IRA P il l E PROF. SCl lRICKEL/ B l8LIO<IRAFI E PROF. SCI IRI CKEL
Dculsc:he F1/J:\·/cnliichlcr au[ iisllichcn l/c1Tschcrlhro11cn des Millc/;i//crs (Przcmyslidcn, Piu.<>len,

Arp;u/cn). Dissertation Leipzig ( 1 944 ), Maschincnsehri 111khes Exemplar/ exemplar dactilogra fiat.
l:,/11 vorgeschic:hl/iches ·�·1ric:klic.\·c!" au.o; dcr Flur Grumbach, K r. Miihllw11.\·c11 i . Thiir. Jahressehrift
fiir Mi1tcldeutsd1e Vorgesd1id1te 34, 1 950, 1 65- 1 69.
Dcr Wcrdcgang vorgcschid11/idu:r Fcl.<>gcni'/c. llabilitationssehri ft Jena ( 1 952), Masd1inensehrift l iehes

Exemplar/ exemplar dm.:tilogra fiat.
Slcingcni"le mii Schiifl1111gsrillc m1s Thiiringcr Musecn. Jahressehri ft Jiir Mitteldeutschc Vorgesi:hichtc
36, 1 95 2 , 243-274.
Rezension/ recenzie zu/ la Walther Adrian, �';'o w1m/c fim/ ;111.\· //;i/111 und G/11!. Ciclrcidcvcrarbcit1mg
1md ll;i"ckaci dcr Vorzcil, Bielefeld ( 1 95 1 ) . Dcutsi:he Liternturzeitung 7 3 , 1 952, 5 98 60 I .
Zur Kc1111t11is da Fclsger;i"/c Millcldc11tsch/;11uls w;i"/Jrc11d dcr fim11zc- und fi'iihcn /Jiscnzcil.
Wissensi:hanl ii:he Zei tschri l1 der friedrid1-S1.:hiller-lJniversităt 3, 1 953/54, Ne1t11rwissensdia lll ichc
Reihe, I lefi I , 1 53- 1 68.
Rczension/ rei:enzie zu/ la Georg undi şi Vera Leisner, Die Mcgalithgr;ibcr dcr Jbcn'schcn I/;1/IJJi1sc/.
Dcr Wcslcn. Madrider Forschungen Band I . Lieferung I , Berl in ( 1 956). Bonner .Jahrbikhcr 1 55-
1 56, 1 95 5/56, 620-622.
Rezcnsion/ rei:cnzic zu/ la Horst Kin.:hncr, Dic Menhire in Millclcurop;1 wul dcr Afcnhirgcdankc.
A k a d e m i c d c r W i s s c n sch a ft c n u nd d c r L i t c ra t u r . J\ b h a ndl u n g c n der g c i s t c s - u n d
sozialwisscnscha l11ichcn Klasse, Jahrgang 1 95 5 , Nr. 9 , Wicsbadcn ( 1 955). Bonncr .Jahrbikhcr 1 55-
156, 1 95 5/5 6, 632-635 .
Zur Ornamc11lik dcr 11colithischcn Tontrommcln Millcldc·11/sdJ/mul\'. Wisscnsdrn 111 ii: he Zeitsi:hri 11
der Friedrii:h-Schiller-Univcrsităt 5 , 1 955/56, Clesel lschafts- und Sprachwissenscha lll ii:he Rcihe, l kfl
41 5 , 547-5 76.
Men/Jli'e wul muiere ;w/h·chte Stci11c Ji1 Mittc/dc11l\·c/1lmul. J\usgrabungen uml Funde I , 1 956, 274-275.
Ober Fclsgt:ril'fc Mille!dc11tschlands. Vorgeschii:htl ii:hc Muscumsarbcit unei Bodendcnkmalpflcgc 2,

1 956, 2-22 .
.l1mgstcinzcil/ichc ''Q1wrzitbci!e" und ihn: Vcrwcndung. J\lt-Thiiringen 2, 1 955/56 ( 1 957), 4 8-62.
Fin Grabhiigc! dcr Sc/111111kaamik in dcr Flur Orlmniindc, IV-ci<> Jena. J\lt-Thiiringen 2, 1 955/56
( 1 957), 7 8- 9 1 .
/?Ji1 fimu:ngmb dcr a/llhii11i1gi'>c.hcn Kiinigszcit zu Jcm1-fiurgm1. Thiiri nger J lcime1t 2, 1 957, 24 1 -245.
X I I
EJiu' Abfallgmbe dcr {fnstrulgrupJX.' von Jc11a-Obc1Wiil/11ilz. Ausgrah1mgcn \UHI Funde 2, 1 957. 1 1 6- 1 20.
Gcdm1ke11 iibcr dic Mcgalitbgni"bcr Millcldculsch/a11</s. Roland, Kulturspicgcl for dcn Kreis
lfaldenslcbcn, I-lefi l, 1 957, 4-8.
Wcslc11rop;i"iscbc .Rlcmc11le im Nco/ithik11m 1md in der friiben Bronzczeil Millcldculscblands.

Vertilkntlidrnngen des Landesmuseums fiir Vorgcschid1tc Orcsckn 4/5, Leipzig (l 957).
Dcr crslc Schalc11slci11 aus dcm Rhcinla11d, in: Fundchronik Land Nordrhein-West falcn. Germania.
37. 1 959, 263-268.
Nidcggc11 (Krcis Diircn), in: fkricht iiher die Tiitigkeit des Rhcinischcn Landesmuseums Bonn in den
Jahren 1 957 und 1 95 8, Jahresbericht des staatlichcn Vcrtrauensmannes fiir kulturgcschichtliche
Bodenaltertiimer fiir die Jahrc 1 956 bis 1 958. Bonncr Jahrhiichcr 1 59, 1 959, 344-346.
Rezension/ recenzie zu/ la Sigfried Jan de Laet unei Willem Glashcrgen, De Voorgcschicdcnis dcr
L;1gc /,;11ulc11, Gro111i1gcn (1 959). Clermania 3 8, 1 960, 246-24 8.
Rczcnsion/ recenzie zu/ la Wolfgang Kimmig, Vorzeil a n Rlu.·1i1 wul Dv11a11. Siidwcsldc11/sch/a11d,
Nordwcslsd1wciz, Ostfr1111krcicb, Lindm1 1111d Ko11slr111z (1958). Ruperto-Carola 27, XII. Jahrgang,
1 960, 262- 264 .
Wcstc11rop;ii:r;c:bcs im Ancolithik11m Milleldc11tsch/;mds, in: Gerhard Bersu (llg./ Editor) und Wolfgang
Dchn. fkril:ht liber dcn V. lnternationalcn Kongress fiir Vor- urni Friihgeschichte, l Iamburg vom 24.
bis 30. /\ugust 1 95 8, lJ.l.S.P.P„ 11crlin (1 96 1 ) 736-74 1 .
Rezcnsion/ recenzie zu/ la Geurg undi şi Vera Lcisner, Die Mcg;i/itbgnibcr der lhcri�·chc11 //;i//JJil.'ic/.
,
D1.·r Wcstcn. Madrider F orschungen 11and I , Lieferung 2 , Berlin ( 1 959). Bunncr Jahrbiicher 1 6 1 ,
1 96 1 . 4 87-489.
Wcstcurop;ii'scbc Einfliissc 1in 11colithi.schc11 Gmbbuu Millc/d,·11/sc/Jlmui�·. Ciermania 40, 1 962, 22-32.
Rezension/ recenzie z11/ la Hernrnnn Miiller-Karpc, Dic !>]J<i"lnco/ithi!>·chc Sicdlung von !'o/ling.
Matcrialhe fle zur Bayerischen Vurgeschichtc 1 7, Kallmiin7l0pf. (1 96 1 ) . Bayerischc Vorgesd1ichtsbliittcr
2 8, 1 963, 1 84- 1 87.
li. !Jic Funde.:, in: 1-1 . Kriiger urni W. Schrickcl, Dic nco/it/11:'>C/Jc11 F1111dc in lnhciden, Kr. Gic!Jcn, c1i1
lkilmg zur /Jcssischcn Gri/cricgmbgruppc . Fundberichte aus I lcsscn 4, 1 964, 33-56.
!Jic Nonlgrcnzc dcr Kc/tcn i m rcd1tsr/1ci11i5·d1c11 Gcbicl zur .')piif/;1/c;nczcil. Jahrbuch des Ri.imisch
( iennanischen Zentralmuseums 1 1 , 1 964, 1 3 8- 1 53 .
Vcail.'J'lc Fclsp/;illcn 1111d ,'l'tc1i1c Ii1 da Chmcindc 11bcndcn bei Nidcggrn, Krci.'i Diircn. Ergdmis dcr
{ !11tcn·11dJ1111g I 962. Bonncr Jahrbiicher 1 64, 1 964, 223-232.
J>rcistorichc c J>rutustoriche li. Comunicazioni - Seziuni I-IV, Rom ( 1 965), 296-298.

Dic !nH·n/;m: dcr wcstdculsc/Jm G11/cn'cgrribcr. ln /\tti dcl VI C'ongrcsso Internazionale delie Scienzc
XI II
Xur < '/mn1klcrisicn111g dcr wcstdmtschcn (}a/cricgrabgruppe. Prăhistorisd1c Zeitsd1rif\ 43/44, 1 965/
66, 28 1 -284.
Wcslcurop;iio;c:hc l�lc111c11/c im 11colithisc:hc11 (irabbau Mittc/dculsc:h/and'> und dic Ga/ericgnibcr

Bcitrăgc zur ur- und friihgesd1 i d1tlid1en Archăologie des
Wcstdcutsc:h/;md\· und ihrc !11vc11/urc.
Mittclmccr-Kul turraumes 4, Bonn ( 1 966).
Katalog dcr 111illc/dc11tsc:hc11 Cir;ibcr mit wcslcuropilischcn Elcmc11/e11 1111d dcr G,1/cricgriibc r
Wcsldc11/sc/1'.w<l'i. Bcitr<lgc zur ur- uml friihgcsd1id1tlichcn Ard1ăologie des M ittclmeer-Kulturraumcs
5, Bonn ( 1 966 ) .
Ober dic /l.11/age vo11 { lme11/hcdhlifi:11 111it Slcindccke odcr Stci11pi1cku11g in dcr Lausilzcr K11//11r. Alt
Thiiri ngen 8, 1 966, 2 1 1 -230.
Rczension/ recenzie zu/ la Vera Leisncr, Die Mcgalithgnibcr dcr lb"1"i'>chc11 ffillbi11se/. Der Wcslcn.
M adrider Forschungcn 8and I . L i c fcrung 3 , Berl i n ( 1 965). Berl incr Jahrbuch Ilir Vor- u n d
Friihgcschichtc 7, 1 967, 349-3 53.
Dic Ftmdc vom Wiirlbcrg 1i1 Ilcs!>·cn. Kasseler Beitrăgc zur Vor- und f-'riihgeschichte I , Marburg
\} 969).
Dic li'a- 1111d Bilndomamcntik a11fl11vc11/arsliickc11 des Griibcrfcldcs !Jiilach, Kl. Zii.rich. Zcitschrifl
l1ir Schwcizerischc Archănlogie urni Kunstgeschichtc 29, 1 972, 2 1 9-234.
Dic Ualcricgrab-Kultur Wesldc11/sch/c11uls. l;/1tstc/11wg, Cilicdcrung und Bczichung z11 bcm1chbartc11

Kulturm. l n: I kmrnnn SchwHbedisscn (I lg./ editor), Dic Anlli11gc des Ncolithikums vom Orient bis
Nordc11ropi1, Teii Vb, Wc.\·f/ic!JL·.�· Millc/c11rop;1 (bearbcitct von/ pn:lucrat de Jcns I -iin ing). f-'undamcnta,
Monographicn zur lJrgcschid1te, Reihe A, Bm1d 3, Koln-Wicn ( 1 976), 188-239.
Vcrzcic/mi�· dcr Schriflcn von V/;idimir Milojc.�ic.\ in: Vladimir M i lojl:il:: 1 9 1 8- 1 97 8 (Cledenkfcier cler
Fakultiit J'iir Oricnta l isti k und /\ltertumswisscnscha lkn Hm 27. Mai 1 97 8 in dcr Hllcn A u l a dcr
lJn ivcrsi tiit 1 Ie i de1berg). S itzungsbcri chtc dcr IIcidc 1bcrgcr Akad cmie der W i sscnsclrn ftc n ,
Philosophisch-1 Iistorischc Klassc: Sondcrabh., I leidclbcrg ( 1 978) 28 -3 9.
Zur li"tihgcschicht/ichc11 li'cr- und Bmu/011w111c11lik.

BHrnl I. (lemcinsamkcitcn und Untcrschicde i m
friinkischcn u n d a1amannischcn Gcbict , Mainz ( 1 979).
A 11sgmb1111gc11 1in Pf:11rg;u"/c11 von So/11/10fc11. Kirche und Kunst 5 8, 1 980, 1-6 .
Rczcnsion/ recenzie zu/ la W inrich Schwel lnus, Wartbcrg-Gruppc und hcssischc Mcgnlithik, Ein
!Jcilmg zum sp;i"/cn M.:olithik11111 des I/cssischcn Bcrg/;uu/cs. M;t/cn/1/ic11 zur Vor- 1111d Fnihgcsc.:hic/1/c
von l/cssc11 4, Wic!>lmdcn ( 1979) . Gcnnania 59, 1 98 1 , 1 05-1 08.
So/11ho/i:11, S'o/;1/J;w'/iku wul Propslci: E11tstdw11g wul E11twick/1111g c1i1es kirchlic:hcn Zcnlmms,
( i unzcnhausen ( 1 987).
XI V
I. 1. OSTROVUL CORBULUI
PETRE ROMAN
1. a.
ISTORICUL CERCETĂRII.
SĂPĂTURILE ARHEOLOGICE SI STRATIGRAFIA '
FORSCHUNGSGESCHICHTE.
AUSGRABUNGEN UND STRA TIGRAPHIE
Sl !MAR I INI IALTSVERZEICI INIS
A b n·vicri I A bkiirzu ng .\ ·vcrzcich ni'> 4

fj�·/ii bibliog mlicii I Lilernlu rli\·/c
.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . „ . . . . . . . . •• . . . . . . . . . . •• . • . . • . . • • • . • . . . . . . . . . . . . . . „ „ . . ••
„ „ „ „ „ . „„„ . . „„„„„„„„„ „ „ . „„„ „ „ „ „ „„ „ . „ .„ „ „ „ „ . „ „ „ „ „ „ •• „ „„ 5
Ostrovul Corbului, ;11'/1ivii milenarii a civiliza /Ji'/or da nubiene „„„„„ .„„„„„„„„„„„„„„„„„ „ „„„. II
l<tloricul ccrccliirilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . „ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . • . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .••••. . . . „ . . . . . . . . . . . . . . . . •••. /J
Locul de a mpla sare a siip;i111rilor „„ . . . „ „ „ „ . „ „ „ .. „ „ „ „ „ . „ . . . „ „ „ „ . „ „ „ „ „ . „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ . 15
l'l;inul s;ipiilurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . „ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . „ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . • . • . •• . • . • • . •••••••• 16
.","/ra ligr;1/ii1 17
18
„ „ ....„ . . . . . . . . . „ . . „ . „ „ . „ . . . . . . . . . . „ „ . „ . „ „ . „ „ „ „ „ „ .„ „ „ „ „ „ . . . „ . „ . . . . . . . „ „ „ „ „ „ „ . „ „ . „ „ „ . . „ „ „
Slraligra lia .\·ccloru/ui A

Sln1 ligra lia sc,:torului R
„ . „ . . . „ .„„ „ .. „„„ . . „ „ . „ „ „ . „„„„ . . . „ . . . . . „ „ „. „ . . „ „ „ „ „ „ . „„„ „ „ „ „ „„.
„ . . . . . . . . „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ . „ „ . . . „ . „. „. „ . . „ „ „ „ „ „ „ . „„„ „ „ „ „ „ „ . 25
A şe7;iri şi 111on11inlc . . . „ „ „ . . „ . „ . „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ . „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ . . . „ .. „ . „ . „ . . . . „ „ „ „ „ „ . „ „ „ . „ „ „ „ „ . 2S
('ul/ura Sd1c/a Clado vei - Cui/ura Criş- Cui/ura Siih:u /a - Cimitiru / mcolilic- Culh1ra
Coţokni - Cultura G/ina - Orizontul Vc.·c1im-lluba11j III - Grupul Go mea - Or/eşti -
Cu/fum Vcrhi,:imm1 - Cultura Ga r/a Mm� - Dc.·scopcnri ha llstatticnc- !Jcscopcriri dacice
şi dm:o-mmilnc - Dcs,:opcriti prcfc:1ulalc - Dc:srnpctiri fi..·u</;llc „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ .„ „ „ „ „ 28
Ostrovul Corbului� cin tau.„c1u!J';ihrigcs Archiv dcr Dom111ziv1 '1i'iationm „ „ .„„ „ „ „„ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ 37

1 -·or.\·c..·h 1111 g.\'gCSchichtc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . ................... . . „ . • . • • . ••••• . . • „ . . . . . . . . . . . • . „ ....... 40
Dic li1g c dc:r A ll.\'gt'f1b1111gsfl;i'chcn „ „ „ . . . . . . „ „ „ „ „ . . „ „ „ . „ . „ . . „ „ „ „ „ „ „ . . „ „ „ „ „ „„ „ . „ „ „ „ „ . „ „ „ „ „ „ . 43
Vcrluufdcr A U.\'g/'/tbung cn . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . „ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . •„ . . . . . . . . . . . . . . „ • . . . . . . . . . • . ••••••••„ . . . . . . . •• . . . . . . . . ••• 44
Die Schichtcnub/i1lgc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..„ . . . . . . „ • . . • . . „ . . . „ . . . . . • . . . . . . . . . . . . . „ . . . . . . . • . . . • . •„ ••••••••• „ •• . • . „ . . . . 46
!Jie .\'tr;1tig n1phic des Sckto n· A „ „ „ „ . . „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ . „ . . „ „ „ „ . „ . . . „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ •• „ 47
.
!Jic .\'/ra lign1phic des Scktor.<t B. „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ . „ „ „ „ „ „ „ • •„ „ „ „ „ „ „ . „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ 55
!Jic Sicdlung en und (inibcr . . „ „ „ „ . „ . . . „„ • . „ „„ „ . „ „ „ „„ „ „ „ „ „ . „ „ „ „„ „ „ . „ . . • . „ „ „ „ „ „ „ . „ „ . . „ „ „ . „ . . 59
Sd1c"1 ( '/;ido vci-Ku//ur - Criş-Kullur - S;i/rn/:1-Ku/t11r -- Ancolitlu'.�·ch cs Griihcrfcld -
Co /o fc:ni-K11/t11r - Cil1 im-Kultur-- Vcni1a-Bubm?i lll-/Jcon"zont -- Gomca-Or/cşti-Gruppe
- Vi:rbicio ;ira -Ku/lur - Gârla M;irc-Kultur - Ilallstattzcit/ichc Fu nde - D;ikisdic u nd
d;ik1'.\·ch -n'i1111 :\·chc Funde - Friih mittclaltcrlichc Fu nde - Millc/;i /tcr/id1c Ftmdt' „ „ „ „ „ „ „ „. 59
hguri ,\'ip/;111 şc/ A bbildungcn u nd Ta fc/n „ „„ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ 66
ABREVIERI/ ABKURZUNGSVERZEICHNIS
AO Arhivele Olteniei, Craiova

Apulum Apvlvm. Acta Mvsei Apvlensis, Alba-Iulia
Banatica Banatica. Muzeul de Istorie a l judeţulu i Caraş-Severin
BCMI B uletinul Comisiunii Munumentelor Istorice, Bucureşti
B ibliotheca Thracologica B ib l i otheca Thracologica. Institutul Român de Tracologie,
Bucureşti
Dacia Dacia. Recherches et decouvertes archeologiques en Rouman ie, .
Bucureşti
Dacia N. S. Dacia. Revue d'archeologie et d'histoire ancienne, Nouvelle Serie,
B ucureşti
Drobeta Drobeta. Muzeul Regiunii Porţilor de Fier, Drobeta-Turnu Severin
Materiale Materiale şi cercetări arheologice, Bucureşti
MIAO Memoriile Institutului de Arheologie Olteană, Craiova
PZ Prăhistorische Zeitschrift, Leipzig - Berli n
Rev. Muz. Revista Muzeelor, B ucureşti
SCIV Studii şi cercetări de istorie veche, B ucureşti
SCIVA Studii şi cercetări de istorie veche şi arheologie, B ucureşti
SlovArch S lovenska Archeologia, Nitra
Starinar Starinar, Beograd
SympThrac Symposia Thracologica. Institutul Român de Tracologie, B ucureşti
Thraco-Dacica Thraco-Dacica. Institutul Român de Tracologie, Bucureşti
LISTĂ B IBLIOGRAFIC Ă I LITERATURLISTE
Bărcăcilă, Alexandrn ( 1 924)

A ntiquites pre- et- protohistorique des en virons de Turnu-Sevenn, Daci a I, 1 924, 2 80-296 .
Berciu, Dumitrn ( 1 933)

Cercetări şi descoperiri nouă în Mehedinţi (1933), AO, 65-66, 1 933, 3-9.
idem/ ders. ( 1 934 a)

Generalităţi asupra preistoriei Olteniei şi angrenarea ei în problemele Europei centrale şi sud-estice,
BCMI XXVII, 1 934, 3--4 .
idem/ ders. ( 1 934 b)

Un vas din epoca de bronz, MIAO XX, 1 934, 2.
idem/ ders. ( 1 938)

Depozitul de cupru dela Ostrovul Corbului, AO 92-94, 1 93 8, 3 şi urm/ ff.

Arheologia preistorică a Olteniei, Craiova, 1 939.

Unelte de cupru şi bronz de origine transilvăneană: securi de tip Baniabic, Apulum I, 1 93 9- 1 942,
1-23.

Catalogul muzeului arheologic din Turnu Sevenn. Materiale arheologiceprivind istoria veche a R.P.R. ,
I, 1 95 3 , 589-69 1 .
Boroneanţ, Vasile ( 1 970):

La periode epipa/eolithique sur la ri ve rouma1ne des Portes de Fer du Danube, PZ 45, 1 970, 1-25.
idem/ dcrs. ( 1 97 1 )
Gomea Vodneac 1m nou aspect al epocii bronzului în zona Porţilor de Fier, Rev. M uz. 8 , 1 971,
5- 1 2.

Rechcrcbes arcbeologiques sur la cu/ture Schela Cladovei de la zone des "Portes de Fer'; Daci a N.S.
XVII, 1 973, 5-39.
i dem/ ders. ( 1 976)

Descoperiri aparţinând cu/tuni' Verbicioara d1n regiunea Porţilor de Fier, Drobeta I I, 1976, 14-29.
Roroncant. Vasile şi/ und Ion Stingă (1978)
('ercctiirile privind secolul iii Vll-hw de la 0'>/rovu M1re, co1111111a Gogo,'ill dli1 zona llidrocentralei
"l'wtik de fier II' : Dro beta 1 1 1 , 1978, 87-- I 07.
Boroncant, Vasi le ş i/ und GHbricl Crăci unescu (1985)

11,'>ezarca şi ncc.:ropola din secolele XIII-XI V de la O!;lrovul Marc, Km. 875, Drobeta VI, 1985,
1 1 9-134.
Chilele, V. Gordon ( 1 929)

7lle Di11111bc in Prehistory, Oxford, 1929.
Comşa, Eugen ( 1 97 1 )
{ !11dc ,·amctcri'ilici ;i/c pli1sli1.:ii ;111/mpomorfc din a,'ic;ârik culturii Vi1161, din ZO/lil !'OJJilor de Fier,
Bmia t il:a L 197 1 , 85 9 1 .
Crăl:i unesl:u, C i Hbricl (1980)

Noi dcscopcn'n' arheologic.·c din epoca bro11:ml11i la Ostrovul M1n', Dro bc tH IV, 1 980, 4J--58.
idem/ dcrs. ( I 985)

Noi dale dc.�prc locuircil d e l a K m. N65 din Ostrovul Marc, Drobeta VI, 1985, 4 J-49.
Davidcsl:u, Mihai şi/ und AlcxHmlru Vulpe ( 1 968)

{ !11 11011 depozit de lop<wrc la (J.'i/rovu/ ('orbului, SCIV 1 9, 1 968, 505--51 1 .
Clog<îllan, Florin ( I 99J)

Focm; c1iu.: fhihbmn:cc.zcilliche Sicdlung aus dcm Siidwcslcn Rwmii11'c.·11s - Vor/;i'u/igcr Bcn'c/11, ·n1raco
Dm:il:a X I V, I 99J , 5 1 -64 .
Ciumă, Marian ( 1981)

Citcva obscrv;1/ii a.rnprn grupului Bo.rnl, SCIVA J2, 1 981, 4J- 66.
i dem/ dc rs. ( l 98J )

Contribu/ ii l;i cwwa,o;/crc;i culturii Bmiilrnbi in llimal, R a natica V I I , I 98J , 65 - 1 3 8.
idem/ dcrs. ( I 99J)

Civiliza/1';1 pninci C.'}Joci 11 fierului în !>Wl-vcs/111 Rom:î11ie1: Ribliothcca Thracolngil:a IV, Rucurcşti,
199).
Hănscl, Bcrnha n l şi/ urni Petre Roman (1984)

Sicdl1111gsfimdc dcr bro11zczâtlic/1cn Gir/a Marc-Gruppc bei Ostrovul Corbului â<ollich des l:i:'icmcn
Torcs, PZ 59, 1 984 , 1 88 229.
Laza ro v ici (ihco rgh c ( 1 977)

(Îomea, Prci.�·/oric. Muzeul de Istoric a .lu d ct u lui Caraş-Severi n . Caiete Rmrnt ica 5 , Scria arheologic,
,
Rc::;i ta, 1 977.
idem/ ders. ( I 979)
Neoliticul fimwt11lui, Muzeul de Istoric al Transilvimici. flibl iotheca M usei Napocensis IV, Cluj
Napoca, 1 979.
Marsili, Aloysio Ferd. Com. ( 1 726)

D;mubius, Pannonico-My.\·i<.·us, 11, l laga-Amstcnlam, 1 726 .
Mogoşanu, florca ( 1 970)

Descoperiri pakolitin: la <iomca (Porţile de Fier), SCIV 2 1 , 1 970, 53 1 -538.
idem/ ders. ( I 978)

f\,fc;mliticul de la Os//'Ovul Corbul111; o nouii aşc:z11re de l1j1 Schela Cl;ulovci, $('! VA 29, 1 978, 3 3 5-
35 1 .
M orintz, Sebastian şi/ uml Petre Roman ( 1 969)

f Jn nou g/'/Jp h;il/!;/;illiw1 timpuriu În sud-vestul Roma/1iei- Insu/a Banului, SCIV 20, 1 969, 3 93-423.
Mosca lu, Emi l ( 1 990)

Noi nwtcri;i/e E1pm1i11Î11d cu//un'i lmcice 8,1sm'flbi de la 0.\'//'0vul Corbului (jud. Mehedi11/1), Thraco
Daciea XI, 1 990, 1 1 7 - 1 23 .
Nica, Mari n ( 1 994)
din a;.;c;,-;irea ;;i 11e1.:ropo/;i de /;i (i/Jidici, pum:lul "/];1//a l'arova '. in Roman, Petre şi/ und Marius
Dale noi ':u privire /;i aonologia ,'ii periodi7area grupului ,·u/tuml (i;îr/a M;ire, pc b.1;,-;i de.�·copff1l'ilor
'
Alexianu (cd . ), Rclations thraco-illyro-hcllfoiqucs, Actcs du XJVC Symposium National de 'll1rncologie

(a participation internationale), flăilc I kn.:ulanc ( 1 992), Bucarest 1 994, 1 78-206.
Păunescu, Alexandru ( 1 969)

Aria 1.'jJijN1/colilic:;i de la Cuina '/i1rcului, Rcv. Muz. 4, 1 969, 342-348.

LjnjNilcoliticul de la Cuina T11rcului-fJubova, SCIV 2 1 , 1 970, 3-29.
idem/ clers. ( 1 990)

/,oc..·111/·c;i mao/iticii de t1jJ Schela Cl;u/ovci de la Ostrovul Corbului (jud. Mchcdin/1), SCJ V A 4 1 ,
1 990, 1 23 - 1 47.
Preda, Constantin şi/ und M ihai Davidescn ( 1 974)

l't:z;111/'/I/ 111onct;1r <kscoperil În Ostrovul \"'J/nian (Drobeta- 7i111111 Severin). Drobeta I, 1 97 4, 7 7 - 1 02.
Roman, Petre ( 1 980)

fJcr '"Kosto//lc-Kult11r'�fiegri/T11ach 35 .fahren, PZ 55, 1 980, 220-227.
idem/ clcrs. ( 1 987)

fJc.\'f'J'I.' istoricu/ cerccliirilor şi .'ill'flligralia unor aşcz;iri din Ostrovul Corbului, SCI VA 38, 1 987,
335-365 .
Ostrovul Corbului (Rtuniinien) und Male Kosihy (Tschechoslo wake1), Slov Arch. XXX VI, 1 988,
2 1 7-224.

Kulturelle lnterferenzen wiederspiegelt in den Funden aus Ostro vul Corbulw: SympT hrac 9, Al X IV
lea Simp ozion de Tracologie, Bucureş ti 1 992 , XX I-XX I I I .
R oman, Petre ş i/ u n d Vasile Boroneanţ ( 1 974)

Locuirea neoliticii din Ostrovul Banului de la Gura Văii, Drobeta I, 1 974, 1 1 7- 12 8 .
R oman, Petre ş i/ und Ann Dodd-Opriţescu ( 1 989)

Interferenţe etnoculturale din perioada indo-europeniziini: reOectate În clinitirul eneolitic de la Ostrovul
Corbului, T hraco-Dacica X, 1 989, 1 1-38.
Simon, Mihai ( 1 989)

Aşezarea siilcuţeană de la Ostrovul Corbulw: jud. Mehedinţi, SCIVA 40, 1 989, 1 07- 145 .
Stîngă, Ion ( 1 980)

Cercetări arheologice În insula Ostrovu Mare - Porţile de Fier li - Comuna Gogoşu, Mehedinţi,
Drobeta I V, 1 980, 1 1 7- 124.
Raportprcli1miiarde cercett1re arheologică Ostrovul Mare, Km. flu vial 876, Porţile de Fier li, campania
1980, Drobeta V, 1 982, 1 83- 1 89.
Stoj ic, Milorad ( l 986)

Praislorijsko nase/'e Vecina mala u Majttru kod Svelozarevo, Starinar XXX I I , 1 986, 1 45- 152.
The Bronze Age ofSerbia, Kalalog Narodni Muzei Belgrad 1 972.
Vasic, Mi loje ( 1 9 12)

Zulo brdo, prilog poznavanju bronzanog doba u Poduna vlju, Starinar, N.R . V, 1 9 1 0 ( 1 9 12), 1 ff.
PETRE ROMAN
OSTROVUL CORBULUI. ISTORICUL CERCETĂRII.

SĂPĂTURILE ARHEOLOGICE SI STRATIGRAFIA '
OSTROVUL CORBULUI, ARI IIV Ă MILENAR Ă A C IVILIZAŢIILOR DANUB I ENE
În a sa The Danube i n Prehislory 1, Gordon Childe a scos în evidenţă rolul marelui fluviu ca axă a
civil izatii lor preistorice europene. În functie de cunoştiintele vremii, a sa D1măre în preistorie s-a
oprit la i ntrarea în Porţile de F ier, acolo unde, tăind lanţul muntos, fluviul separă Carpaţii de Balcani
(fig. I ) .
Astăzi . n u ar fi l i psit de interes u n demers care să prezinte Dunărea de Jos în preistorie sau
segmente ale acesteia, gândite ca un pas absolut necesar înainte de a realiza u n alt întreg; ace sta din
urmă, ca operă colecti vă a arheologilor din centrul şi sud-estul Europei.
Dacă în defileu insulele sunt puţine şi de mici dimensiuni, greu abordabi l e în trecut din
cauza c urenţilor puternici, atât în amonte cât şi în aval de Porţile de Fier găsim ostroave mari care au
oferit conditii bune de trai (fig. 2). Chiar dacă pe mal, în zona defi leului, s-au găsit urme de v ieţuire
datate încă din mezoli tic sau chiar mai vechi - fie în pcşteri2 şi adăposturi naturale sub stânci3, fie în
aşezări deschise situate pc pimtclc joase sau pc plat formele proeminente din apropierea apei4 - pe
insula din amonte, de la Moldova Veche, locuirea începe abia în perioada Cutofeni - Kostolac -
Vuccdots. Una din cauze va fi fost şi vântul violent cc bate periodic. numit de local n i <.:i Coşava. În
schimb, în aval, aşa cum au arătat-o cercetări le de la Ostrovul Banului şi Ostrovul Corbului, ocuparea
lor începe încă din mczol itic6• În aceste u l time ţinuturi , mişcările atmosferice sunt mai domoale, iar
depunerile de mcîl mai abundente fac pă1mîntul mai fert i l .
În aval de Porlile d e Fier ( fig. 2), Dunărea îşi desparte ş i reuneşte apele mai întâi l a Gura
Văi i , unde s-a format Insula Banului (numită şi Ostrovul Ciol)7, apoi la Drobeta-Turnu Severin penim
Ostrovul ŞimiHns. la ! ! inova pentru Ostrovul Corbului9 şi, mai departe, pentru Ostrovul Marcio.
' Childe (19 2 9 ).

' Boruneanl (19 70 ) 1-25; idem ( 1 9 73) 5- 39 .
101-102, Cig. 110-112; 1ilcm (194 2) 1-23; idem (1953)
595, 627-611, 634-644, 647, 648, Cig. 7/ I, 3-4, pi. I B;
' Păunescu ( 1969) 34 2-348; idem ( 1 970) 3-47. II B; III; I\' <\; V A; Bi 3; VII A; VIII Al I 1622, 1624-
•Mogoşanu (1970) 53 l -D8; Borunean\ (1971) 5- 1 2; idem 1653 ; L'<A; X; XL XII Al 1-3, 7-8, 10-11; XXVIII I, 3, 6;
( 1 976) 14-29; Comşa ( 1 9 7 1 ) 8 5-92; Lazaruvici (1977); XLI/ 14; XLIII 12; Oavidescu şi Vulpe (1968) 505-511;
1d�'111 (1979). Mogoşanu (1978) 335--351; Hiinscl şi Roman (1984) 188-
s Roman (1980) 224 notele 33-35. 229; Roman (1987) 33 5-365; idem (1988) 217-224; Simon
I I I I - 3; 1 2-13 pen1ru Os1rovu I Bmrn lui; Mogoş;urn ( 1 978)

• Boroneau\ ( 1 9 7 3 ) 7-8, 19 ; idem (1980) 8, 12, Cig. 9-10; (1989) 1 07- 1 45; Roman şi Docld-Opriţescu (1989) 11-38;
Păunescu (1990) 123-147; Roman (1992) p. XXI-XXIII.
' " Bcrciu ( l 9 3 9) 2 1 şi unu.; Jilcm (1953) 596, 598-629,631-
335-351 ş i Păunescu (19 9 0 ) 123-147 pentru Ostrovul
632, 639-640, 649, pi. VIII B; IX B; XII N 13-14; XIII
Corbului.
XX; XXII 1-6, 8, I 0- 1 2, 14; XXII-XXVI; XXVIII 5, 8;
' Vezi supra nota 2; Morintz şi Roman (1969) 393-423;
XXVIII- XXXIV; XXXVII 1-4, 6-11; XXXVIII 1-2, 4-
Roman şi Boroncanţ ( 1 974) I 1 7- 1 28. 1 4 ; XXXVIII; XXXIX B; XL; XLI/ 1-13; XLIII/ 1-3;.
• Be rci u (1939) 4 7 şi 111111.; idem (1953) 643, 644--647, Cig. Boroneanţ şi Stingă ( 1 978) 87-107; Crăciunescu (1980)
4, pi. VI; VIII Al I 1621, 1623; XXVIU 4; XLII/ 9; XLIII; 43-58; SIÎngă ( 1 9 80) 117-124; Jilcm (1982) 183-189;
Preda şi Davidescu (1974) 77-102. C r ă c i unescu (1985) 43-49; Boroneanl şi Crăciunescu
• Bărcăcilă (1924) 283-292; Berciu (1937); idem (1939) (1985) 135-143.
11
Dimensi unea insulelor creşte şi ca pe măsură ce ne îndepăr tăm de defileu (fig. 2), Ostrovul Corbului
având cca 20 km2 (fig. 3--4) . Ostrovul Corbului este situat l a 1 6 km în aval de Drobeta-Turnu Severin.
între km. il uviali 9 1 1 -9 1 6 (fig. 2--4; descrierea noastră este conformă cu situatia existentă în anii
1 97 1 - 1 984). Malul său nord ic, stâng al fluviului, este drept ( fig. 3--4), înalt şi, între km. 9 1 2-9 1 6
(fig. 4) neimmdabil, dar scund şi acoperit periodic de ape între km. 9 1 1 -9 1 2 (fig. 4). Deoarece înălţimea
malului stâng al Dunării (nord ic al insulei) este aceeaşi cu cea a mal ului drept (sârbesc), rezultă că
actual a insulă era unită când va cu malul sârbesc. Prin eroziunea apelor şi formarea unui nou brat a l
Dunări i , într-o perioadă istorică greu d e precizat, a apărut şi insula noastră. Restu l conturnlui, cc
constituie malul drept al bratului stâng al fl uvi ului arc forma unui arc (fig. 2--4) . Pc teren, ci prezintă
mai multe intrândur i inundabile sau mlăştinoase ( fig. 4). Un astfe l de intrând se obser vă în apropierea
conll uentci, începând cam din dreptul km. il uvial 9 1 3 (fi g. 4). Zona inundabilă se apropie atât de
mult de actualul sat ş i bratul principal a l Dunări i, încât terenul uscat, care prezintă un mare interes
pentr u noi, dintre km. 9 1 2-9 1 1 , devine o Hişic îngustă. Î n ast fel de situa tii, legătura cu terenul situat
în j urul km. fl uvial 9 1 1 se fa ce fie printr-un " istm" îngust, fie prin apă, c<înd acesta devine el însuşi o
mică insulă.
(spre I-l inova, în j urul km. fl uvial 9 1 6) ş i al "Cliuci ului " (spre Bato ti , la km. il uvial 9 1 1 ) , ambele
Î n prezent, la separarea ş i reunirea apelor, Ostrovul are două "boturi" ( fig. 4 ): al " Piscul ui "
înăltatc prin sedimentele arheologice depuse repetat.

Î n timp cc malul nordic d intre cele do uă "bo tur i" conservă, d in loc în loc ( fig. 4), resturi de
aşezări sau morminte d eranj ate d e ape, malul sudic arcuit - d inspre "Dunărea Mică"-, fiind scund şi
înmlăştinat, este steril arheolo gic. Pc unci e "înă lti mi"(în fa pt dune de nisip) din interio r s-au găsit şi
resturi arheologice iz olate.
Dunărea a fo st martoră la zo ri le şi amur gul multor civil izati i . Cu succesiunea lor s-a produs
şi " îmbătrânirea " sa: din iute, îngustă ş i cu pat ad;înc, cum va fi fost la început, albia i s-a colmatat şi
ridicat iar apele i s-au împrăşt iat. De pc pant ele şi platfo rmele înalte ale Il ino vc i ( fig. 4). numero ase
torente - printre ele cel mai important fiind " Râul Morilor" - au tot cărat mâl în zi lele ploioase,
colmatând treptat, bratul de sud şi mâmînd apele spre cel nordic11• " Dunărea Mică " , încă navigabilă l a
începutul secolului, şi- a încetat agonia în anii primul ui război mond ial1� . Strâmtora te, apele s-au scurs
spre " Dunărea Marc" , care ş i -a rid icat pânz a şi mărit viteza, crochî nd cu iutcală malul stâng, pc care se
a fl a u resturi de sate ş i cimit ire preisto rice. Aşa se face că plaj a era aco perită, după fiecare creştere şi
descreştere a apelor, de un adevărat mozaic de ceramică, oase, unelte etc.
În 1 974, în legătură cu constructia sistemului hidroenergetic ş i de navigatic Portilc de Fier
I I , între un capăt şi Hinova, ca şi între celălalt şi Batoţi s-a construit câte un dig ( fig. 4-7), care a
încheiat definitiv istoria insulară a Ostrovului. În afara digului, iar din 1 984 sub apele lacului de
acumulare, a u rămas însă ş i cele mai impo rtante părti ale celor do uă " boturi " sau alte terenuri mai
j oase, cu restur i de locuiri preistorice. Uncie dintre ele au putut fi cercetate mai intens, altele mai
puţin sau chiar deloc.
11
Bărcăcilă ( 1 924) 282-284; Roman ( 1 987) 336.

Roman ( 1 987) 336 lig. 1 -2.
12
12
I STORICUL CERCET Ă RILOR
Pe fosta insulă13 , în l ungul malului nordic dintre km. 9 1 2-9 1 3 , este ş i un sat (fig. 4): Ostrovul Corbului,
astăzi pendinte de comuna Hinova. Satul pare să fie destul de vechi: de pe malul Dunării am cules
fragmente ceramice databile în sec. XIV-XV; în călătoria din 1 689, Marsili 14 menţionează numele de
Corvingrad; pe o hartă austriacă de la 1 790 şi pc o alta rusească de la 1 83 5 satul apare pe locul şi c u
numele actual. Până la tratatul d e pace ruso-turc, încheiat în 1 829 l a Adrianopole, satul făcea corp
comun cu Korbovo de pc malul sârbesc (şi acesta cu o populaţie exclusiv românească), iar drumul
spre Drobeta-Turnu Severin se realiza, prin traversarea Dunării, pe teritoriul Serbiei.
Numeroasele obiecte arheologice a flate pe plaja celor două "boturi " au atras atenţia unor
intelectuali pasionaţi încă de la sfârşitul secolului trecut 1 1 .
În urma excursiilor arheologice efectuate de Alexandru Bărcăcilă, după primul război mondial,
în 1 92 1 s-au făcut şi primele săpături arheologice de către Ion Andrieşescu, asistat de Al. B ărcăcilă şi
Ştefan Ciuceanu 1 6 .
O primă prezentare a descoperirilor culese de pe plaja de la Ostrov o datorăm lui Al. Bărcăcilă,
care a publicat în primul volum din Dacia11 bogate ş i caracteristice materiale, identificate după fotografii
ca fi ind de tip Vi n ca- R as t i R , Sălcuţa 1 9 . Cotofeni20, Glina21 , Gârla Mare 2" . hallstattienen şi dacice24. Ele
par să provină, în excl usivitate, de la "Botul Piscului " , unde stratul de cultură atingea 4 m grosime,
iar dimensiunile aşezări i 21 erau estimate la acea vreme la cca 1 0. 000 m .
�
O ce rc et a re de supra faţă au făcut în 1 93 2 I on Nestor, Dumitru Bcrciu şi Pompil i u Costescu.
Î n ca rn e tu l de notări al lui Ion Ncstor am gă s i t următoarea însemnare: "La Botul Piscului s-a găsit
mult material Turdaş, în mod mai general Sălcuţa, foarte puţin Coţofeni şi unele l ucruri Gârla Mare
pe ştrand. Într-o groapă, care începea de la -2,50 m, s-au aflat fragmente ceramice ce nu erau nici
Sălcuţa tipică, nici Turdaş. Î ntre km. 9 1 3-9 14, în peretele malului, d intr-un strat foarte sărac s-a
recuperat o ceaşcă La Ten c (?). Foarte aproape de km. 9 1 3, dar spre km. 9 1 2, în dreptul satului, în
malul ru p t apărea un strat de cultură sărac, cu cioburi Glina III. În d re p t ul km. 9 1 2 au apărut cioburi
,
numero:ise din prima epocă a fierului cu caneluri şi ornamente tipice. Botul de sud al Ostrovului,
puţin după km. 9 1 1 , a oferit cioburi Coţ ofen i tipice, un singur fragment hallstattian, câteva din epoca
bronzului şi două La Tene ".
Î n 1 93 3 a u efectuat săpături pc ostrov D. Berciu, C. S. Nicolăescu-Plopşor şi Al. Bărcăcilă,
şi asupra lor relakază succint D. B c n.: i u, atât în 1 93326 , cât şi în anul următor 27 • La "Botul Piscului "
u lstori.:ul cercctiirilor şi stratigrafia au fost prezentate de 20 Ib1ilcm, fig. 1 6 I , 1 66- 1 79.

Roman ( 1 9 87) 3 3 5 ş i unn. „ lb1ilem, fig. 1 80.
zi /b1ilem, fig. 1 46-149.
" M arsili ( 1 726) 23 Tab. prima.
1 5 Roman ( 1 987) notele 2--6. 21 IbMem, fig. 1 98.
1 6 Rclalliri in Arhiva Prefecturii Dolj, dosar 1 7 1 / 1 922 şi la " Ibidem, fig. 1 5 1 .
2s lb1ilem 285, fig. 52.
Berciu ( 1 939) nota 79.
1 7 Bărcăcilă ( 1 924) 283 şi unn. 26 B crciu ( 1 933) 3 şi unn.
1s Ibidem, fig. 234-254. 21 Berciu ( 1 934 a) 3-4; idem ( 1 934 b) 2.
" Ibidem, fig. 1 37- 1 4 3 .
13
s-ar fi descoperit un strat Turdaş din faza mai nouă, suprapus de o depunere intermediară ce-l separa
de stratul Sălcuţa. Tot acolo, a găsit o ceramică Coţofcni, spoită cu roşu, materiale Gl ina şi Gârla
Mare. La "Botul Clinciului " a observat un puternic strat Coţofeni şi resturi Gârla Mare. În 1 934, D.
Berciu a arătat că în săpături le din 1933 a găsit un câmp de urne din epoca bronzului şi Hall statt şi a
reamintit succesiunea Turdaş Sălcuţa. -
Asupra depozitului de topoare de cupm, descoperit întâmplător în 193 1 în marginea de est

nord-cst a sat u l ui, pc mal ul Dunării, acolo unde s-ar fi const a t a t o aşezare de tip Glina probabil -
aceeaşi menţionată de I . Ncstor în însemnările sale - a publicat un studiu D. Berciu în l 93 & 2s .

Materialele descoperite până în acea perioadă a u intrat în coleqiilc dr. I strati Capşa şi ale
liceului Traian din Turnu Severin, în Muzeul Olteniei, M uzeul Naţional de Antichităţi, în mici colecţii
şcolare (ca aceea de la I !inova) şi a u fost amplu prezentate în sinteza Arheologia preistoricii a Olteniei,
publicată d e D. Berciu în 1 939. Din această lucrare spicu im câteva date: la ''Botul Piscului" stratul
Turdaş supra pune loess-ul şi este suprapus de un strat cu două niveluri aparţimind culturii Sălcuta, cu
ceramică de bună factură în cel in ferior şi degenerată în cel de sus. În apropierea aşezării Sălcuta s-au
găsit 5 morminte de inhumatic fără inventar, o aşezare Coţofcni, resturi Cili1rn , mai m ulte morminte
Gârla Marc, cu un bogat inventar ftmcrar�9• un mormânt care, după inventar, aparţine culturii Basarabi JO
ş i u n grup de morminte La TcneJ1 .
Despre noile săpături, e fectuate de D. Bcn.:iu şi Al. Băn.:ăcilă la "Botul Piscului" în 1 942,
nu s-a relatat aproape nimic în scris3� .
Ostrovul a atras din nou interesul arheologilor abia în I 966, dind s-a descoperit întâmplător
un nou depozit de topoare de aramă, de tip Veseli novo evohiat13 , în apropierea km. 9 1 4. Topoarele, în
n umăr d e 20, ar fi fost într-un vas, aflat lângă vechiul debarcader, fără alte urme arheologice în j ur3� .
Din. păcate, vasul şi 6 topoare nu a u putut li recuperate.
În oc to mbrie I 970, împreună cu Sebastian Morintz am efectuat o nouă cercetare de supra fată
a Ostrovu l ui. Am găsit aşezarea de la ''Botul Piscului" complet distrusă iar pe plajă, pc cca 500 m
liniari, se vedeau n umeroase resturi arheologice aparţinând unor perioade şi culturi deja semnalate
anterior. Î n pl us, am descoperit rest urile unei aşe:tiiri Criş şi fragmente de chiupuri romane de mari
dimensiuni.
Î n apropierea km. fl uvial 9 14 - unde se presupune că s-ar fi descoperit un al doilea depozit
de topoare din cupru -, în ruptura mal ul ui am găsit fragmen te ceramice Cilina târzie şi da c i ce .
Aşezarea hallstattiană timpurie, menţionată de I . Nestor în 1 932, era şi ea în bună măsură

distm să .
La "Botul Cliu ciului" (km. fluvial 9 1 1 ) erozi un ea Dunării, uşurată de repetatele arături şi
discuiri ale fâşiei de frontieră, distmscsc o parte apreciabilă a aşc7.ă rilor. Pc plajă am a flat o incredibilă
bogăţie de resturi aparţinând culturilor Criş, Sălcuţa, Verbicioara, (l;irla Mare, dacice, daco - rom ane .
În anii '60 o bună parte a materialelor a flate pc plajă a u fost culese şi formează colecţia
preotului Puiu Ciolan-Bădiţcanu din Batoţi.
21 Berciu ( 1 9 3 8) 3 şi unu. Un an mai târziu scrie Aerciu " Jb1ile111 205-207, fig. 254; 255/ 4.
I( 1 939) 1 08 ] că în punctul unde s-a giisit depozitul era un 12 O parte a descoperirilor făcute în 1 942 an fost prezentate
strat de cultură cu materiale ale culturilor Glina şi Co1ofcni. de Berci11 în ( 1 953) 629-63 1 .
29 Berci11 ( 1 939) 1 06, 1 08 , 1 1 5, 1 1 8, 1 2 1 , 1 34. 11 Davidcscu şi Vulpe ( 1 968) 505-5 1 1 .
14
"' Jb1ilem 1 49- 1 50, fig. 1 80/ 6; 1 86. Jblilem 505.
14
LOCUL DE AMPLASARE A S ĂPĂTURILOR
Săpăturile de salvare, impuse de constmctia sistemului hidro-energetic şi de navigatie Porţile de Fier

li se întind în l ungul Dunări i între km. 9 1 0,880 şi km. 9 1 1 ,450, alti ludine maximă absolută fată de
nivelul miiri i de +40 m ( fig. 4 -6).
În 1 970, terenul situat pc malul Dunării la vest de sat era neted şi cobora în pantă l ină până
se pierdea în apele fl uviului. Doar în apropierea con fluentei celor două brate, în jurul km. fluvial 9 1 1 ,
se înăHa cu peste 2 m faţă de împrejurimi şi nu era decât rareori inundat. La Cliuci sau "Botul Cliuciului"
erau vizibile 3 trepte ( fig. 6; 23 ; pi. I/ 1 -4 ; I II/ I ). Cca i n ferioară, ele lângă apă, forma plaja inundată
periodic. Lată de 20-25 m, cobora în pantă de la sud spre nord, cu o încl inare de 2 m ( fi g. 23; pi. I/ 1 -
2, 4 ; II/ I ) şi pc ca se găseau apreciabile cantităţi de materiale arheologice scoase de ape din sedimentele
secţionate obl ic.
Treapta in ferioară ne-a atras prima pentru cercetare, atât datorită faptului că permitea
dczvel irca cu uşurinţă a unor complexe din epoci di ferite, a căror succesiune se putea urmări de la
bază (de jos în sus), cât şi pentru că suferea distrugeri permanente şi era prima expusă la acoperire de
către apele viitorului lac de acumulare ( fig. 6).
Treapta mij locie, lată până la J O m (pi. I/ 1 -2, 4; I I I/ I ), s-a format în urma repetatelor·
arături şi discuiri ale fâşiei de frontieră de către grăniceri. Sedimentele ast fel distruse şi răscol i te au
fost repetat cărate de viituri, altitudinea treptei mijlocii scăzând cu cca 2 111 într-un interval de 20 ani.
Treapta superioară (pi. I/ 3 ; I I I/ I ) reprezenta înălţimea max imii a aşezări i , conservată pe
segmente de dimensi uni apreciabile. Î n acest loc, lucrările agricole au distrus doar partea superioară a
stratului de cultură.
Cota de +40 m alti tudine, aflată pc această treaptă la 23 m vest de km. 9 1 1 , a devenit
punctul O pentru măsurători (fig. 6).
15
PLANUL S ĂPĂTURILOR
P lanul meu de săpături a trebuit să ţină scama de:

- configuraţia terenului, care suferea uneori transformări substanţiale;
- timpul, mereu necunoscut;
- mijloacele materiale (minime în fiecare an) avute la dispoziţie;
- lucrările impuse de construcţia hidrocentralei;
- de fl uctuaţia imprevizibilă a cotelor Dunării, care nu depindea doar de precipitai ii, ci şi de traficul
naval ecluzat sau de comenzile de curent electric, ambele putând urca sau cobori nivelul apelor de l a
o zi l a alta.
După tcnninarca digului de protecţie în 1 974, care acoperea o bună parte a aşezărilor şi care
a l imitat cercetările în sud, cotele apelor au rămas constant ridicate şi au îngreunat săpăturile pe
treptele inferioară şi mijlocie.
Programate pentru 4-5 ani, toate aceste alternanţe - legate de speranţa că perioada de cercetare
se va prelungi şi de c leznăd cj clea , determinată de condiţiile materiale precare - au durat 1 5 ani ( 1 970-
1 984 ), timp în care s-au obţinut date ştiinţi fice de valoare deosebită şi un material documentar
exce pţional de variat.
Planul imaginat a urmărit sondarea tuturor aşezărilor şi complexelor observate sau presupuse.
Pc treapta inferioară s-a concentrat principala noastră atenţie în intervalul 1 970- 1 979. Concomitent,
pc treapta mijlocie am practicat dezveliri pc mari supra fete ale unor complexe de locuinţe, parţial sau
integral păstrate, iar pc treapta superioară am deschis o supra faţă de wnlrol stratigrafic ( fig. 6;
pi. I/ 3). Tot pc treapta superioară unele secţiuni au fost adâncite numai până la partea de sus a
stratului Coţofcni, investigându-se îndeosebi orizonturile inexistente sau mai puţin conservate pc
treptele mij locie şi inferioară. Nici timpul, nici mijloacele materiale nu ne-au permis să atingem peste
tot solul virgin.
Între 1 980- 1 984, săpăturile s-au extins spre est pc un teren plan, acoperit de aluviuni groase
(fig. 5; 7).
Prin săpăturile efectuate am căpătat atât o imagine de ansamblu asupra configuraţiei terenului
de-a lungul mai mul lor milenii (fig. 23), cât şi date pentru evidenţierea succesitmii de culturi reprezentate
în zona de con fluentă (fig. 8).
Săpături le s-au grupal în două sectoare:
- Sectorul A pe "Botul Cl iuciul ui", intre km. 9 1 0,880 şi km. 9 1 1 ,0 1 8, sondat prin 20 secţi � m i (S. I/
.
1 970; I-XVII ; XXV-XXVI), care au total izat 924 m 2 , amplasate pc o l ungime de 1 4 2 m şi o lătime
de 48 m (fig. 5-6);
- Sectorul B situat la 280 m spre est de ultima scqiunc a sectorului A, intre metrii 292 şi 448 ai km.
fl uvial 9 1 I . În acest sector, pc teren plat, s-au săpat 8 secţiuni, dintre care 7 (S. XVII I-XX I ; XXI a;
XXIII-XXIV) erau înşirate pc o lungime de I 56 m, amplasate printre gropi excavate pentru înălţarea
digului, totalizând 297 m � (fig. 5; 7). Între cele două sectoare, la 1 80 m spre est de A şi 1 00 m vest de
Concomitent, plaja a fost permanent ţinută sub observaţie, deseori cu r<l ţ ată pc mari suprafeţe,
B, s-a săpat o mică sondă de control stratigrafic (fig. 5: S. XXI I ) .
în timp cc mal urile şi excavaţiile au fost urmărite sub aspect stratigra fic.
De l a wta de re ferinţă O aflată pe treapta cea mai înaltă, pe malul sudic al S. I a (fig. 6)
- -
microstratigraficrea sedimentelor s-a realizat, în toate secţiunile, prin săparea unor benzi succesive,
groase de numai 5 cm fiecare.
16
STRATIGRAFIA
Cu depunerile sale, groase în jur de 4 m, sectornl A (fig. 6) a oferit scara stratigrafică cea mai completă :
- aşezare şi morminte ale culturii mezolitice Schela Cladovei ;
- aşezare şi morminte a l e culturii neolitice Criş;
- aşezare a culturii eneolitice târzii Săkuţa;
·�cimitir eneol itic final;
- aşezare din perioada de tranziţie aparţinând culturii Cotofeni din faza I I I ;
- aşezare (!l ina finală din epm.:a bronzului;
- aşezări Vcrbicioara din fazele II şi I I I ;
- aşezare Gârla Mare timpurie;
- complexe hal lstattienc, daco-romane şi prefeudale (fig. 8).
Sectorul B ( fig. 7-8) a completat ceea ce lipsea din A, şi anume:
- peste o depunere Cotofeni am găsit complexe post Glina, cu bune analogii în Serbia (Vecina,
B uban j I I l)35 ;
- o aşezare d e t i p Gomea-Orleşti;
- o locuire Verbicioara incipientă;
- complexe ale cultur i i Gârla Marc clasică şi târzie;
- complexe hallstalliene timpurii şi dal.:il.:c din sec. I a.Chr. şi complexe prefeudale.
Ceea l.:e 1111 am a llat nici în sectorul A, nici în B a fost descoperit în primul rând la "Botul
Piscului " ( fig. 8), dar şi în alte puncte de pe mal, şi anume:
- aşezare Criş;
- aşezare Vinca-Rast;
- aşezare S1i k11fa clasică;
- aşezare Sălcuta IV;
- aşezare şi morminte Cârna;
- morminte dal.:il.:e, la care se adaugă obiectivele de pe malul sârbesc de la KorbovoJ6 .
Nu este deci cu nimic exagerată aprecierea că pentru preistoria României, ca şi pentru unele
etape importante (daco-romană mai ales) ale istoriei sale vechi , Ostrovul Corbului constituie una
dintre cele mai bogate staţiuni arheologice.
" Stojic ( 1 986) 145-1 52. Bronze Age . . . ( 1 972) lig. 44-54. Materialele rezultate din
16 Penim descoperirile mai vechi vezi Vasic ( 1 9 1 2) l şi unu„ săpăn1rile erectuate pe malul sârbesc, în aceeaşi perioadă cu
pi. VI/ 46-48; VII/ 49-58; VIII/ 59-69; IX/ 70-77. v. The ale noastre, sunt depozitate la Muzeul Na�onal din Belgrad.
17
S t ra t i g ra fi a s e c t o ru l u i A
Î n extremi tatea sa vestică, până la con fluenta celor două brate, între u n steril vem1i - humos la bază
şi depuneri aluvionare mai noi l a partea superioară, s-a cercetat pri n două scctiuni (S. X I I I-XIV;
fi g. 6) un strat de cultură de culoare cenuşie închisă, gros de 50 cm. Stratu l apariine unei locuiri
mezoli tice, continc pietre, oase, cuartite în amestec cu scheletele unei femei şi al unui copi l. Peste
stratul mezolitic, în aluviuni, s-au găsit şi putinc fragmente ceramice Criş şi Sălcuta, aduse de vi ituri .
Zona a fost cercetată de FI. Mogoşanu în I 975H
Prin sec(iuni le marcate cu ci fra IX ( fig. 6 ), am sondat mal uri le şi, partial, umplutura unui
vechi canal dintre cele două brntc ale Otmări i . Oatorat initial unui fenomen nai urni ( inundatie catastrofală ·
la sffirşilul sau după sfârşitul aşezării Sălcuta), canalul pare să fi fost amenajat (malul estic) art i ficial,
în scopuri defensive, în epoca bronzului (fig. 9 b). Fundul canalului era denivelat: mai adiînc spre
malul vesti c (stâng; fig. 9 c) şi cu gropi rămase de la vârtejul apelor. Î n timp cc mal u l stiîng era
adiîncit în sedimente galben-verzui, steri le arheologic, malul estic (drept) a scctionat un strat gălbui,
pigmentat cu cărbuni, bucăti de pii1rnînt ars şi rare fragmente ceramice apartirnînd culturilor Criş şi
Sălcuta, toate grupate în mici albicri cc au forma unor "pungi " . Malul drept era si nuos - dovadii că
fi ru l apei trecea pe liîngă cel stâng - şi prezenta o "ciiptuşcală '' verzu ie. Un început de umplere a
marginii sa le drepte, cu sedimente ccnuşii-g<i lbui, a început să se producă pc timpul aşezării Cotofcni
( fig. 9 b, strat 7), purtători i acestei cult uri construindu-şi locuintc până în marginea cana l u l u i . Stratu l
d e cult ură Coto fcni a acoperii mai întâi "căptuşeala" verzuie a mal u l u i , scurgându-se după aceea în
interiorul canal ului pânii spre malul stcîng.
Mai tcîrzi u, în t impul aşezării purtători lor cul turii (îârla Marc, mal u l drept a fost scctionat
obl ic JK ( fig. 9 b), probabi l cu scopuri defensive (?). Oupă scurt timp a urmat umplerea: la început
accclcratii, cu resturi i ncendiate ale locuintclor Giîrh1 Marc (grupate masi v şi nerul ate), mai apoi ,
începând cu perioada hal lstattiană timpurie, umplerea lentă dinspre est a d u s la inversarea stratigrafică
a sed imentelor J lal lstatt amestecat cu bronz, suprapus de materiale Co\ofcni.
-
Oe a l t fel, n u departe de marginea estică a canalului ( fig. 6, M . 33) s-au a flat două schelete
din 1-Ial lstatt-ul mij loci u 10 , al căror nivel de zaccrc se ana la l imita superioară a stratului Coto fcni,
acoperit nemij locit de aluviuni mai recente. Î ntre nivel ul de săpare al gropilor şi fundul lor trebuie să
se li giisit un strat de cul turii de mini mum 70 cm, care să apartină culturilor I l a l l statt-ul u i t impuriu ,
( iârla Marc şi Coto fcni. Tot acest sediment s-a scurs, c u m a m m a i spus, î n umpl utura canal ului.
Prin taluzarea în trepte a mal u l ui sudic al Ounări i ( fig. 6; 9 b), conturu l mal ul ui drept al
canalului a putut fi dezvelit şi urmărit pc mai multi metri . Punctu l de adâncire, de sub stratu l Coţo fcni,
a fost c lar observat. De la acest ni vel albia se a na c u 2,00-2,35 m mai jos. Partea i n ferioară a canalului
era umpl ută şi în această zonă cu resturi (i;îrla Marc nerulate.
Î n zona de la est de canal , pc o l ungime de 30 m, primul strat de cultură sed i mentat este
Coţo fcni. Acesta, aşa cum a rezultat şi din S. I V--V, suprapune un strat de aspect aluvionar, gros piînă
" Mogoşanu ( 1 978) 348. giiscş1c o ckscricrc amiimmlil<i a si111a 1 ici din zona "cam1lul11i ".
"' Hănscl şi Roman ( 1 984) fig. 4, 5. Toi acolo, p. 1 93 - 1 96, se 1• Moscalu ( 1 990) 1 1 7 - 1 23.
18
la 1 1 O cm, în care doar "pungile" cu materiale arheologice îi întrerup, din loc în loc, uni formitatca. La
baza aluvionaru l u i , depus d upă încetarea aşezării Săkuta, am a nat un stra t de prundiş, constituit din
pietre, oase. cuariitc, putinc fragmente ceramice, mai ales Săkuta, proven i te din aşezarea situată mai
spre est.
Stratul Cotofcni este format din mai multe niveluri. Astfel, în S. I I-III ( fig. 6) am a flat
rest uri l e unei locuintc incendiate, a cărei podină acoperea u n nivel de locuire mai vechi. La rândul ei,
locuinta era perforată de gropi ale aceleiaşi culturi . Una dintre gropi, a nată în malul tal uza t al S. VIII
( fig. 9 a). care tăia resturi le locuintci im.:cndiatc, era suprapusă de alte două niveluri ale culturii Coto feni.
Dec i , în i mediata apropiere a canalului stratul Coţo fcni era compus din cel putin 5 n i veluri. Era
acoperi t de un nivel d i n perioada daco-romană, stratul anterior fi ind scurs în canal ( fig. 9 a)4o .
Ceva mai spre est, în S. X ( fig. 6), sub un nivel cenuşiu, l ipsi t de material datab i l . a u fost
d i fcrcntiatc t rei nivel uri de locuinte ale culturii Cotofcni, corespunzătoare depunerilor târzii din S.
VI I I . Din păcate, săpăt ura nu a putut li a1hincită aici p<î nă la sol u l virgin.
La 1 5 m mai departe spre est de S. X ( fig. 6), stratigra fia este completată prin secţi unile
XVI I , XXV şi XXVI pc o l ungime de încă 20 m în l ungul mal u l u i , amplasate pc t reapta m ij locie a
aşezări i (fig. 6).
În S. XVII partea superioară a stratului de cultură a fost spălată. Cc s-a păstra t din stratul de
cult ură a fost sectinnat de baza unor gropi daco-romane care au d istrus, partial , ruinele a trei locuinte
Cotolcni suprapuse. În malul ros de a pe se vedeau şi a l te nivel uri Co\ofcni mai vech i , sub care erau
vizibile res t urile i ncend iate ale unei (Ol.:uintc Săkuta de mari d i mensiuni, care ziiceau pc un steril
arheologic.
Sccti unca XXVI prelungeşte spre est profilul malului cercetat al Dunării cu încă 9 m ( fig. 6 ;
I 3 b), ampl i lidnd si tuatia stratigra lidi observată în S. XVI I . La supra fată, un steri l aluvionar. gros de
40 cm, acoperea resturile unei locuintc Cotofcni , de la care s-au p;i strnt vatra şi segmente de podină
spre est . Spre vest, în pătratele 6 8, parc a fi vorba de podina unei locuintc - mai noi (?) - care s-a
O. În pătratele 1 -5 şi 6-8, s-a dezvelit un nivel mai vechi cu vetre amenajate, iar în pătratele 3-5, l a
extins şi în jumătatea est ică a S. XVI I . J\d<î ncimea ambelor locuintc era în j ur de -2,30 m de la cota
baza stratului s-a găsit o groapă cu diametru l d e 2,30 m şi achîncimca d e 1 m, umplută c u b ucăti d e
pământ galben, dungi de cărbune ş i arsură d e la o locuintă, a nate în p;i tratcle 6-8 ( fig. 1 3 b ) . Doar în
accast<i sccti une s-au păstrat trei niveluri de constructii ale culturii Cotofcni, care se suprapun sterilului
aluvionar post s;i l cutcan.
Din timpul inundatici d<ttcază şi un c<1nal îngust de şiroire a a pelor, observat în pătratul 1
( fig. 1 3 b), care <t scctionat stratul de cultură Sălcuta . În pH'1C<t vestică a scctiunii (pă tratele 5-8)
stratul Săkuta <1rc două n i ve l uri : cel superior cu o vatră de foc şi un cuptor (?). cel in ferior format d i n
masa de chirpici a u n e i locuintc inccndi<tte care s e întinde şi î n S. XVI I . S u b n ivclul locuintclor era o
groapă, cu contur nercgul<tt, din c<1rc presupunem că s-<1 scos lut pentru constrm.:tia altei locuinte, mai
vechi , d i n S. XXV. Ciroa pa s-a umplut cu resturi din timpul util iziirii şi apoi distrugeri i acestei locuinte.
( iroap<t pentru lut s-a ad:încit într-un steri l arheologic, format în perioada aşezărilor de t i p Criş şi
Schcl<t Cladovci. Deci, în accastii zonii, stratul Săku\a este constituit din trei n i vel uri de construcţi i .
În S . X X V ( fig. 6 ) sub o depunere aluvionară. am dezvel i t pod ina u n e i locuintc Co(o fcni cc
,
suprapune un nivel subtirc al aceleiaşi culturi . Sub stratul Coto fcni era un steri l a l uvionar, cc acoperea
'" Vezi şi l liinscl şi Roman ( 1 98..i) lig. 5 1 2·-3.
19
masa de chirpic a unei locuinţe im:cndiate a culturi i Sălcuţa care, la rândul ci, se suprapunea unui
steril arheologic.
Elemente comune de natură stratigrafică prezintă S. XI şi XII a-h (fig. 6). Astfel, dacă în
S. XI (pi . II/ 1 ) depunerile Coţofcni au fost spălate de apele Dunării41 , în S. XII (pi. I/ 1 -2, 4; III/ 1 )
săpăturile au început în strat Coţofeni, după golirea unor funduri de gropi circulare (pi. II/ 4), cu
diametrul de peste 2 m, aparţinând perioadei daco-romane. Cel mai vechi n ivel C oţofeni este
documentat prin gropi şi resturi de construcţii uşoare, cu vetre, lipituri de podine şi segmente de
chirpici ars. Peste el s-a realizat o nivelare şi apoi o constrncţie de foarte mari dimensiuni. Acesta ar
fi al doil ea nivel, în ordinea vechimi i, şi primul de sus în jos pc mari porţiuni din S. XII, unde
nivelurile mai noi au fost spălate de ape. În S. XII d (fig. 6) s-au dezvelit resturi ale altei constrnctii
Coţofeni cu podină de lut, aflată mai sus decât locuinţa nivelului al doi lea. Acesta constituie al treilea
nivel Coţofcni. Un al patrnlea a fost observat în S. XII h, i (fig. 6). Sub stratul Coţofeni , a cărui bază
se află la aproximativ -2,65 m, în toate secvenţele S. XII, am a flat un steri l aluvionar. În acest sedi
ment s-au adâncit gropile mai multor morminte de inhumaţie cu asemănări în Bodrogkcreszt(1r şi
Herculane II. O situaţie asemănătoare va fi fost şi în S. XI, unde însă atât stratul Coţofcni cât şi cel
aluvionar au fost spălate. Şi în S. XI, scheletul unui mormânt de inhumaţie, cu analogi i în inventarul
grupu l ui I3odrogkcreszt(1r, zăcea pe masa de chirpici a unei locuinţe sălcuţcne. În stratul de aluviuni
au fost antrenate şi fragmente ceramice Sălcuţa, unele cu scoică în pastă, precum şi două fragmente
ceramice cu ornament Bodrogkeresztlir.
La adâncimea de aproximativ 3 m, sub baza aluviunilor, s-au găsit dărâmături de chirpici şi
două vase Sălcuţa, întregi . Nivelul superior Sălcuta are baza la -3,05 m şi partea superioară l a -
2,95 m şi constă din aglomerări de chirpic şi grupări de pietre de râu. Pc peretele sudic al S . XIi s-au
observat şapte gropi de pari - în şir - confi rmând încă o dată existenta unui n ivel de construcţie
deranjat de inundaţie. Locuinţa acestui nivel se întindea spre sud, fiind săpată în S. X I I f şi S. XII/
1 979. În afară de acestea însă, peste resturi le certe ale "ultimului nivel " , pc orizontală, au mai apărut
un fund de vas, un craniu de cal şi un corn de cerb. Ele ar putea sta în legătură cu o depunere şi mai
târzie, spălată de ape. Sub nivelul superior s-a descoperit o locuinţă incendiată de mari dimensiuni.
Partea superioară a chirpicului rezultat din pereţii prăbuşiţi se află între 3 , 1 0-3,20 m adâncime, iar
n i velul de călcare, foarte denivelat, din interiorul locuinţei se găsca între -3 ,33 şi -3,4 5 m. Acesta
este un nivel mijlociu de construqie al aşezări i sălcuţene. La -3,52 m apare un nou nivel, tot Sălcuţa,
cel mai vechi, corespunzător locuinţei din S. XXV. Deci, stratul Sălcuta se compune în această zonă
din 3 niveluri de locuire, groase, în total de 50 cm41 .
Sub stratul Sălcuţa era un nivel maroniu închis, steril arheologic. Urmau sedimente Criş,
groase, la l i mita dintre S. XI şi XII, de m11m1 i 20-25 cm.
Şi mai jos, s-a săpat depunerea mezolitică de tip Schela Cladovci, groasă p<î nă la 70 cm în
S. XI, cu vetre de foc, de forme variate şi a flate la d i ferite niveluri . Stratul de cultură se opreşte la -
4,68 m faţă de punctul cel mai înalt al staţiunii, în timp cc o groapă de bordei de tip Schela Cladovei
" Ceea ce la M ogoşanu ( 1 978) 3 3 7, fig. I , este notat în de Mogoşanu în S. XI se poate racorda la planul general al
legendă ca strat Cojofeni , trebuie corectat astfe l : "stra t siipătmilor, aşa cum deja a făcut Păunescu ( 1 990) 1 24.
resed imenlat recent". La cifrele adâncimilor mcn1i01rnlc c Penim aşezarea Sălcuja vezi Roman ( 1 987) 345-346 şi
să li se adauge încă 308 cm. În acest fel, s.1 păn1ra cfcc111ată

de acelaşi autor în lexnil articolului său şi pe fig. I lrehuic Simon ( 1 989) I 08, 1 1 O .
20
arc baza la -5,30 m43 • Stratul u l timei cultur i mcntionatc se subdivide în două niveluri de locuire, cu
s uccesiuni de vetre, pc care FI. M ogoşanu Ic-a atribuit la şapte etape de locuire <M .
Secţi 1mca X I I I , ca ş i păitilc est i ce a l e S. XII k, i şi S. VI, VII (fig. 6 ) oferă situaţi i stratigrafice
asemănătoare ( fig. 1 6; 1 7). La bază, peste tot, era o depunere mezol itică de t i p Schela Cladovei, mai
groasă în S. X I I k, i, j, în capătul vestic al S. XII I şi S. VI şi mult subtiată (până la 20 cm) în S. VII
( fig. 1 6 a, c) şi în rest u l S. XII I ( fig. 1 7). Ea suprapune sol u l v i rgin. galben-humos, cu concreţiuni
calcaroase. Peste stratul Schela Cladovci se întinde stratul Criş, gros până la 40 cm, format din două
niveluri, separate pri n aglomerări de ceramică, inclusiv vase întregi sau întrcgibi le, cc zac pc n ivelul
de călcare. Cel mai bogat în resturi arheologice este nivelul superior. În pătratul 8 al S. XII I , într-o
adâncitură naturală im1plută în timpul locuirii Schela Cladovei, s-a săpat ulterior groapa tmui scmibordci,
cu un cuptor scobit în perete. Locuinţa apartinc culturii Criş. Peste stratul Criş şi sub cel aluvionar s
au găsi t fragmente ceramice Sălcuţa, răspfinditc din aşezarea care n-a depăşit spre est limitele S. XII f.
Uncie fragmente puteau ajunge aici chiar aduse de ape în timpul inundaţiei, dar printre ele uncie a u
ornamente speci fice Bodrogkcrcszt(1r. Expl icaiia prezentei acestora din urmă într-un asemenea con
text nu o găsim, neavând urme de aşezare din această vreme. În S. XII astfel de resturi apar la -2,75
pcînă la -2,78 m la partea superioară a stratu l u i a l uvionar (ceea cc ne apare ca normal), în timp ce în
S. XII I ele apar la -3 ,40 până la -3.50 m, adică la baza lui. Pc de altă parte, deşi gropile mormintelor
se observă numai la bază, adică numai după cc se adâncesc mai mult sau mai puţin, fie în stratul
Sălcuta - acolo unde acesta există -, fie în cel Criş - acolo unde stratul Săkuta lipseşte -, ele au
străpuns totuşi sed imentele aluvionare. Uncie d i ntre ele (fig. 26), cu inventar săkutean, ar putea să fie
anterioare depuneri i al uvionare şi să aparţină aşezării Sălcuţa. Deasupra depuneri i aluv ionare a fost
nivel u l de săpare a celor mai multe morminte descoperite în S. XII I (în total 2 1 de morminte).
Lipsind stratul săkutean, toate s-au adâncit în depunerile Criş pc care - în uncie ca zu ri - le-au perforat,
ajungând cu baza în stratul Schela Cladovci sau chiar în partea superioară a sol u l u i v i rgin ( fig. 1 7).
Stratul Coţofeni este spălat, parţial sau total, în părţ i le nordice ale scqiunilor pe care le
discutăm. El apare, în schimb, mai a les spre pereţi i sudici ai S. X I I i , j , I ( fig. 1 7). Foarte subţire în
pătratele l -2 din S . XII I, unde eroziunea apelor a fost mai puternică, stratul se pii strează mai b i ne în
pătratele 7 - 1 2, la capătul est ic al S. XII I , atingând grosimea de I m ( fig. 1 7). În pătratele 1 -2, s-au
păstrat primele două n ivel uri , cel de la bază ccnuşos, iar unnătornl cu resturi ale imei locuinţe incendiate
(vatră de foc, strai de cărbuni şi arsură). În două segmente ale ".i. XII I, an ume în pătratele 8- 1 0 şi apoi
- cu o pauză de 1 ,20 m - în pătratele 1 1 - 1 2, la adâncimea ele 2,63-2,70 m au apărut resturi de
constructi i Cotofcni (cu pod ine şi vetre). suprapuse de încă l -2 nive l uri ale aceleiaşi cul tur i . Ele zac
însă peste ruinele a ltor trei niveluri, tot Coţofeni . Ş i în S. XII I , stratul Coţofeni a fost deranj at de
gropi daco-romane.
Seqiunca I (fig. 6), proiectată şi săpată în zona cea mai înaltă a staţiun i i d i n sectorul A
(pi. I/ 3 ; I I I/ l ) . a conservat sedimente a căror grosime totală atinge 4,45 m (fig. 6; I 0-1 2). Pe un teren
cu adânci t uri şi şănţuiri rezultate din şiroirea apelor, vizibile pc întreaga suprafaţă a secţiunii la baza
stratul u i de cultură, şi-a ales loc de aşezare o comunitate de tip Schela C ladovei45 • Grosimea stratului
" Mogoşanu ( 1 978) 340, lig. 1 -2. •S Păunescu ( 1 990) 1 26 şi unu„ lig. 5; 8 .
... lb1ilc111 339, fig. I ; l'ăuncscu ( 1 990) 125- 1 26.
21
mezolitic variază între 20 şi 60 cm, fi ind mai bogată în albicrile dinspre peretele vesti c ( fig. 1 0).
Stratul de cultură Schela Cladovci este format din două n iveluri : cel de la bază având complexe de
locuire la adâncimi cuprinse între 4,00 şi 4,45 m (în unele alveolări chiar până la --4,5 8 m), cel supe
rior cu resturi de locuire şi la adiîncimca de 3,80 m.
Uneori nemijlocit, stratul Criş îl suprapune pc cel mezolitic. Este gros de 1 5 -50 cm, baza sa
a fliîndu-sc între -3,70 piînă la -3,80 m, dar prin gropi coboară uneori piînă la depunerea steri lă. De
culoare neagră-cenuşie, bogat în humus, stratul cantine cantităţi apreciabile de ceramică, oase şi
cuarţitc. Peste sedimentele Criş, înccpiînd de pc la 3 ,40-3,50 m adiîm:imc, ca şi la l i mita d i ntre S. XI
cu XII, întâlnim o depunere humoasă, sterilă arheologic. Depunerea, galben-cenuşie în S. I, maroniu
deschisă în S . X I şi XII s-a format mai ales în perioada locuiri i Criş din etapa mai nouă, ciînd l imitele
aşezării par a se li res triîn s spre Dunăre, în direcţia est. Depun e rea a continuat să crească şi în perioada
de t i m p corespunzătoare i n terva l u l u i d i n tre c u l t ura Criş şi Siilc uta tiîrzic.
În secţ iun ea centrală (I) s-au dezvel i t şi aprox ima t i v j umătate d i n resturile unei mari locuinţe
ceramice Siilcu(a, iar în S. I e, p<itra t u l 2, o groapă ( fig. I O), c are aparţine aceleiaşi culturi , documentează
să lcuţcnc, d i s trusă prin i ncend i u . Peste ca, într-o depunere cenuşi e-compactă, apar încă fragmente
prezenta în apropiere a u n u i n i vel de locu i re mai nou. N i vel ul de călcare d i n j urul loc u i ntci se a lla la
-3, 1 7 m , pod i n a l a -3,40 m , iar partea s u perioHră a diirâmii t urilor la -2,88 p<î n ă la 2,90 m .
Stratul Să lcuta este Hcopcri t de o depunere a l uvionară scmisteri lă, v i nc(ic, bogată în humus.
În aces t stra t s-au săpat gro p i l e a şa p h : morminte cneo l i t icc l<irzi i de i n h umatic.
Peste depu nerea steri lă şi gropi l e mormi ntclor se suprapune un stra t a l c u l t uri i C o tofc n i .
gros de 1 ,20 m, la Hdiî n c i m i de 1 ,40 p<înă la 2,60 (2,65) m şi format d i n ma i m u l t e n i vel uri succesive
de construcţii ( fig. 1 0 - 1 2), amplasate în două zone Hlc supra fc(ci : coltul nord-est i c (S. I b - c ) şi spre
pere tel e vestic ( S . 1 - 1 a, c). Cel mHi vechi n i vel Co(o feni este o depunere subtirc, cu ce n u şă şi cărbuni.
Pri m u l u i n i vel de constructii d i n S . I îi corespunde o l ucuinlă cu dimensiun i le de 4 ,00 x 4 , 20 m, cu
baza la -2,45 m , dezvel i tă î n S . 1--I a, c. D i n aceeaş i vreme s e p u t e a u observH şi a l t e l o c u i n l c ale «..:ă ro r
res turi i nt ra u sub pere ( i i de nord şi sud ai sect i u n i i . Mai sus, la -2,25 m. în zona nord-es t i că s-a
păstra t c o l t u l unei pla t forme de IH pod i na unei locuintc orientată sud -vest -n ord-est; l a -2,00 m, pc
.
peretele vestic, a l tă constru c ( i c cu podină şi vatră. lJn a l t n i vel I -H m a ll a t spre pere t e l e vestic la -
1 ,70 m (pod i n ă de l ut cu VHtră de foc). Pc peretele sudic al sect i u n i i , într-o a l bi erc având la o rigi ni o
groapă de mari d i mens i un i , se constată umpl uturi succesive prove n i te de l a l o c u i ntc ru inate. Peste
groapă s-a observat o bandă de lut ga l ben reprezent<Înd pud i 1rn unei a l te l ocu i n ţe, ru i nată. S trat u l
Coto fe n i este Hcoperi t de o depunere ga l benii c u concre(iuni rnkaroase, depunere cu puţine resturi
arheologice d i n vremea c u l t ur i i ( i l ina.
Partea s u perioară a stratu l u i de c u l t ură ( fig. I 0- 1 1 ), groasii de 1 ,30 m, es te
r;cnuşic şi
granu l oa să ; CH este ră văşită de ma i m u l te gropi daco-romane şi feudale, i H r de IH ba za stratului se
adiînccsc gropi d i n e poca bronzu l u i . C i rca douc"1 t re i mi d i n grosimea aces t u i stra t . greu di fercnt i a b i l ,
a parţ i n c u l t ur i i ( iiîrla Marc. Sol u l vegetal Hct ual, în c h i p repc t H t arat, con ( inc, î n amestec, resturi
feudale, romane, daco-romane, hallstattienc şi d i n epoca bronzu l u i . Numai de la l ocu i re a daco-ro
mană s-a u păstrn t în secţi u nea noastră mai multe gropi cu d i H mctru l marc, cc se ad;î nccsc în stratul
Coţofcni, intcrscct1î ml uneori , gropi mHi vechi din epoca bronzu l u i (Cir. 3 pc 3 a; 9 a pc 9 ; fig. 1 2), iar
Deci stratul fo rma t îmlcos1:bi în epocii bronzu l u i ş i în cele u l tcrioarc p;înă în s1:c. I I ·- 111 p.Clu. ar avea
în S. I c / d l a -0,45 m s - a c v i d c n ( i a t chiar baza unui n i vel de constru c ( i c c u împriişticri llc chirpic.
grosimi piînă la 75 c m. În S. I au fost <lcscoprri te ş i m i nele unui pietrar prefeuda l , ca re zăceau peste
o groapă daco-romană.
22
Scctiunca X V ( fig. 6; 1 4), cca mai cstil:ă din sectorul A, a fost u l ti ma săpată până l a bază46,
astfel încât a o ferit situatii stratigra fice complete pc o grosime de 2,60 m de la suprafata solului
actual, a llat în acea zonă cu 1 ,08 m mai jos fată de cota O. Solul virgin era h umos şi peste el se
suprapum:a un strat galben, grus de 1 5-20 cm, pigmentat cu resturi care ne arată că s-a fonnat în
perioada culturi i Schela Cladovci (fig. 1 4). Stratul Criş care îl suprapune, gros de 30-35 cm, se diviza
în două nivel uri, cel i n ferior fiind cenuşiu-humos. Material u l arheologic era mai bogat în cel superior.
l i n sed iment scmistcri l , gros de 1 0- 1 5 cm şi ci\ruia îi apart.inc şi o groapă cu diamctrnl de peste
2.00 m. s-a format în timpul locuirii Sălcuta care nu avea construetii în această zonă. Partea superioară
a sedimentului s-a depus în urma i n undatici . Stratul următor, gros de numai 25 cm, cu mai multe
gropi -- uncie de mari dimensiuni - apartinc culturi i Cotofcni. În peretele nordic al scctiunii se observau
şi urme ale unei podinc de la o locuintă. Peste stratul Cotofcni este o depunere subtirc ( până la
20 cm), formată tot în perioada acestei cult uri , câ1HI locui n tcle se a ll<l u însă mai clep<lrtc. Un alt strat
de culo<lrc cenuşi u-închisă, gros p<î nă l<l 60 cm, cc contrastc<lză puternic cu cel superior, contine
resturi G l ina târzi i. Deasupra lui, un alt sedi ment cenuşi u-deschis cu pigmcnti galbeni , arc la ba:z.ă
resturi ale unei locuintc de suprafată inccndi<ltă. Materialul ceramic din această depunere, groasă de
60 cm, a partinc cultur i i Vcrbicioara d in faza a l i-a. Şi mai sus, este u n strat cenuşiu-deschis, cu bucăti
de pă1mînt galben, de la baza căruia s-a săpat o groapă cu latura de 6 m, cc coboară în trepte de la sud
la nord ( fig. 1 4). De la nivelul de săpare, groapa se adcînccşte 80 cm şi amestecă materiale din epoca
bronzu l u i . La supra fa(ă, un strat gros de 30-50 cm, se divide în trei nivel uri , cele i n ferioare fi ind de
culoare cen uşiu-înch isă. Nivelul superior, arat, continc restur i daco-romane, hallstatticnc şi d i n epoca
bronzu l u i . Monrnîntul nr. 5 1 , eneol itic, arc groapa, ad;încă de 50 cm, să pată în stratul Criş ( fig. 1 4) 47 .
Scctiuni Ic XVI , XVI a-c ( fig. 6 ) . de 2 1 1 m � , au fost adcîncitc numai p<Înii la partea superioară
a stra t u l u i Co(ofl:ni şi au o fl.- ri t, cum era firesc, date strat igra fice prctioasc pentru epoca bronzul u i ( fig.
(mai rar) şi 1 ,20 m, de obicei la - l ,00 p:înă la - 1 , I O m. Acolo u nd e nu este străpuns de gropi mai noi ,
1 5 ). De la supra fa ta actuală a sol u l u i , partc<l superioară a stratului C ot o fcni se giiscştc între --0,90 m
stratul Cotofcni este supra pus de o depunere continuii, groasă ele 1 5 -30 cm, apartirnînd culturii G l i na.
O vatră de foc, H llată l <l l imita d i ntre pătratele 1 9 -20 Hlc S. XVI, împHrtc sedimentul în două n i vel uri.
Stratul urm11tor a part inc cul turii Vcrbicioara, fazH a I I I-a. Este gros de 20-40 cm şi prezintă complexe
de locuire. cum este cazul în păt ratul 9 al S . XVI şi 3 al S . XVI c. În a fan'i de fa pt ul cii aşe zarea Gârla
Marc este un<l din tre put inclc cunoscute şi ccrcc l Htc , stratul său de cultură, care-l acoperă pc cel
Vcrbicioara şi este gros de cca 50 cm, este format din trei nivd ur i de constructi i , constcî nd din locuintc
de s upra fa (ii . În timp cc în S . XVI c, p<'i tratclc 2-3 , la baza stratului, apar resturi ale unei locuinte
incc nd i<ltc d i n perioada t i mpurie, IH partcH superioară a strat ului materialele sunt deja C icîrla Marc
clasică. În S. XVI, pătratele 2 1 --24, situatiH este şi mai clarii : peste un nivel Vcrbicioara I I I se aştern
resturi le locuin(ei ( l;îrl a Marc nr. 2. Peste locuin(H nr. 2 zac rest uri le împrăştiate Hlc locuin(ci n r. I, iar
pătratele 1 1 -- 1 3 nivelul locuintci nr. 3 cslc scqionat de o groapă de mari d i mensiuni (Gr. 1 3; pi . IV I
peste aceasta din urmă , un a l t nivel de călcare cu resturi din pcri crn dH clasicii H c u l t ur i i Clârla Marc. În
l ) în umplutura ciircia s-a a lfa\ o impresionantă cantitate de materiale Gârla Marc de la începutul
perioadei sa le dasi l.:c.
•0
Î n 1 9 79 siip;il 11ra in a.:casl;i scc 1i11nc a fusl supravcghcal;i s;i pal la bazii pcrch:lc vestic al seq i u n i i , d i n accaslă
piinii
de M ihai Rolca şi Rodica Iancu. Coonlouatornl şa11 1 icrn h1i ac1iu11c rezultând profilul de la fig. 1 4 .
a fost in acel an Akxandrn l'ii1111csc11. În 1 98-'I am lărgii şi •1 Roman ş i Do dd - O p ri1csc u ( 1 989) 2 1 , fig. 5 1 M. 5 1 .
23
Complexele hallstattienc sunt izolate şi se păstrează mai bine în gropi sau alveolări. În rest,
foarte rarele fragmente ceramice sunt împrăştiate în stratul arat de la supra fată.
Stratul de cultură din perioada daco-romană a fost răvăşit de plug şi spălat de ape. Din
această vreme s-au păstrat, totuşi, numeroase gropi (pi. IV/ 5), uncie complexe rituale (pL IV/ 4 ) ,
locuinte c u cuptoare în i nterior (pi . III/ 2,3), iar în S. XVI a-b, în pătratul I I , la baza solului arat, chiar
resturi d intr-un n ivel de locuire cu s egmen t e de pământ ars. Acestea au fost sectionate de o groapă, în
umplutura căreia se aflau pietre, cărămizi şi fragmente ceramice romane.
Ş i în sectiunile notate cu ci fra XVI unele complexe (gropi , cuptoare) par a fi fost făcute în
perioada feudală.
La 1 80 m spre est de sectorul A, S. XXII ( fig. 5 ; 1 9 a) ne prezin t ă o situatie stratigrafică

săracă. Acolo, un strat sub(ire aparţinând culturii Cotofeni suprapune direct sol ul virgin şi este acoperit
de aluviuni. faptul că două gropi din epoca bronzul u i s cc ( i onea ză stratul Coto feni ar putea să însemne
că dep u n e ri mai noi decât cele Coto fcni au fost spălate de ape. Şi totuşi, nu departe spre est, deşi
terenul era la fel de jos, stratul de cultură diri epoca hronzul ui s-a păstrat până astăzi.
24
S tr a t i g r a fi a s e c t o r u l u i B
Stratigra fia sectorului B (fig. 7; 1 8- 1 9 b; 20-22) prezintă, pe ansamblu, şi pentru diferitele sale
secţiuni, situaţii deosebite de cele din sectoml A. La capătul său vestic (S. XIX: fig. 1 8 a; pi. III/ 4)
înregistrăm încă complexe Coţofeni care documentează existenţa unei prime depuneri arheologice.
Aceasta acoperă un sediment bogat în humus, vânăt, steril arheologic, format în unna unei vegetaţii
de luncă, după încetarea aşezării Criş care, cu 70 cm mai jos ( fig. 1 8 a), este marcată prin câteva
fragmente ceramice ajunse aci din aşezarea sectomlui A. între nivelul de zaccre al acestor fragmente
înăltat cu cca l m. La capătul vestic al sectomlui, depunerea fonnată în perioada culturii Coţofeni
şi solul virgin este încă un sediment gros de 30 cm. Deci , într-o perioadă de cinci milenii terenul s-a
este groasă de 60 cm, dar nu prezintă constmcţii succesive. Se reduce apoi l a jumătate, pe măsură ce
ne îndepărtăm spre est, în extremitatea estică devenind o depunere nisipoasă, foarte subţire, cu rare
infi ltrări Coţofeni (dovadă că s-a format în acea vreme) sau oferind complexe izolate, cum este cazul
unei gropi de mari dimensi uni din pătratul I al S. XXI II (fig. 22).
Peste stratul fornrnt în timpul locuirii Coţofeni, urmează un strat din epoca bronzului,
uni formizat în structură şi de culoare neagră clin cauza băltirilor îndelungate şi repetate, care s-au
sm.:cedat în ultimul mileniu. Segmentarea acestuia în mai multe niveluri nu este vizibilă decât acolo
unde apar complexe de locuire, unele cu resturi incendiate. Ast fel, în pătratele 1 -2 din S. XX (fig.
1 9 b) ca şi în 8-1 0 din S . XXII I ( fig. 22), deci la distantă apreciabilă uncie de altele ( fig. 7), la baza
strat ului din epoca bronzului şi peste sedimentul Coţofcni sau, eventual, format în acea perioadă, s-a
găsit o cantitate marc de ceramică deosebită net ele aceea din stratul superior. Presupunem că acest
material face parte dintr-o depunere, distinctă din punct de vedere stratigrafic, care coresptmde spaţiului
cronologic dintre Gl ina şi aşezarea de tip Gomea-Orlcşti48• La baza stratului de cultură din epoca
bronzul u i sunt şi alte grupări cu material arheologic care ar putea să provină de la alte orizonturi
cultura le şi cronologice. Ele nu sunt încă prelucrate.
Scqiunilc XVI II-XIX (fig. 7; 1 8) au la bază un strat Coţofeni cu vatră ele foc (S. XIX,
pătratul 1 ) şi resturi de arsură (S. XVI I I , pătratul 4). Din stratul acestei culturi a ieşit la i veală o mare
cantitate de ceramică cu slip roşu.
Depunerea Coţofcni este suprapusă în ambele secţiuni de un sediment de culoare negm
cenuşic, bogat în humus, gros piînă la 70 cm. Partea sa superioară con tine numeroase resturi dacice în
amestec cu cele clin epoca bronzului. Partea mijlocie şi inferioară a stratului de cultură aparţine epoci i
bronzului d i n perioada grupul u i Gornea-Orleşti. Peste stratul d e culoare neagră s e aşterne n isipul
unde se conturează cu exac.:titate, aparţin culturi i Ciârl<1 M<1rc, pcrio<1dei d<1cice, sec. VIII (?) p.Chr.
al uvionar. Gropile care perforează stratul ele cultură din epoca bronzului şi se adâncesc în cel Coţofcni,
Sectiunca XX ( fig. 1 9 b) arc la b<1ză, între -3,60 m şi -3 , 80 m, o depunere formată în

vrcme<1 culturi i Cotofcni, groasă de numai 20-30 cm. Ea este cenuşie şi bogată în h umus. Stratul
43 Penim aşezarea de lip G ornca-Orleşli vezi Boronean1

( 1 9 7 1 ) 5- 1 2 şi Roman ( 1 988) 2 1 8-220.
25
următor, gros de 60 -70 cm, este negru-cenuşiu, humos. În pătratele 1 -2, la baza sa, dintr-o depunere
subtirc s-au scos la i veală fragmente de ceşti cu două torti, asemenea celor de tip 11ubanj I I I - Vecina49 .
L a partea superioară apar rest uri dacice în amestec c u ceramică hallstattiană sau clin epoca bronzul ui.
La mijlocul stratului sunt suficiente clemente (resturi ale unei locuintc incendiate, cu vatră de foc)
care îl separă în două. Nivelul corespunzător locuintci şi cel de deasupra ci sunt pigmentate cu bucăti
de păm;înt ars la roşu. N i velul de sub locuintă contine ceramică ornamentată cu impresiuni sub formă
de fagure sau tcsături şi scrijelituri cu ''măturica''.
Mai multe gropi Gârla Marc clasică perforează stratul epocii bronzul u i şi pc cel Coto fcni. În
pătratele 2-3, într-o groapă de mari d i mensiuni (( ir. 2) apartinând perioadei hal lstattienc, s-a săpat o
altă groa pă, circulară, pc fundul căreia zăcea u scheletele a trei copii (pi. IV/ 2) şi fragmente ceramice
de tip Kal akai:a şi Basarabi timpuri u ;o_ ( iroapa mormântului tri plu (M. 4 1 ) a fost scctionată la rândul
ci de groapa nr. I . dacicii. I .a partea superioară a stratului de cultură la cca -2.90 m (- 0,50 m de la
nivelul de călcare actual), în pătratul 2 s-a descoperit mult material dacic, const;înd din bucăti de
chirpic cu urme de nuiele, fragmente ceramice şi grupări de pietre de mari d i mensi uni; tot ast fel, în
pătratul I , pc o grosime de 50 cm, într-o albiere. În acelaşi pătrat I s-a descoperi t şi un complex
constituit d i n buciiti de chirpici aşezate în jurul şi deasupra unei c;ilui dacice ( p i . IV/ 3), care sta cu
gura în jos peste un rând de fragmente ceramice di ntr-un vas cu pcrctii groşi .
Î n S . X X I ( fig. 20), peste sol u l neumblat aOat l a -3 ,60 m, era o depunere formată î n timpul
locuiri i Coto Icni dar care, în a fară de uncie răzlete împrăştieri de materiale şi a două gropi, n-a o ferit
nici un complex mai semni ficativ. l ln strat negru-cen uşiu, bogat în humus, gros de 70 cm, divizat în
ccn uşiu, groasă de I O cm, cu resturi apar!imînd epocii bronzului: ceramică cu ornamente sub formă
trei nivel uri , se suprapune peste cel Coto fcni. La bază arc o depunere ceva ma i deschisă, spre galbcn
de i mpresi uni textile şi scrijelitur i cu ''măturica". Doar în pătratul 3, Ici -3,25 m, apar uncie resturi cc
par mai vechi , asemenea celor din S. XX, pii tratclc 1 - 2;1• La mijloc este un nivel pigmentat cu bucăti
de pământ ars care, în p;i tratul 2, a avut un complex de locuire constând d i n ch i rpici ars şi cioburi cu
Bcscnstrich şi alte clemrntc caracteristice. La partea supl-rioară a stratului de cult ură materialul este
amestecat: bronz îndeosebi, cu putinc resturi hal l statt icne şi dacice. I .a baza acestui nivel, în pătratele
1 --2 s-a descoperi t un complex cu pietre de râu, amcsh:catc cu fragmente ceramice. Nu este exclus să
Stratul de cultură este scctionat d1: mai multe gropi dacice, iar în pătratele 8- 1 O de groapa unui bordei
fie o depunere de plajă, la începutul procesului de constituire a sedimentelor de nisip a l uvionar.
cu pictrnr d i n sec. V I I I ('!).

Stratigra fia pc un segment 1k încă 20 m spre est 1k S. XXI ( fi g. 7) este redată de S. XXI a
( fig. 2 1 ) în care sub stratul de nisip aluvionar, situatia s1: prezintă ast fel: în pi1tratclc 4 5 groapa unui
bordei patru later cu pietrar în colt (pi. IV/ 6) intersectează dou;i gropi (( ir. 3 apartimînd culturii (iârla
Marc şi ( ir. 4 cu datare incertă şi doar partial golită). În pătratul 3 era o groap;i hal lstattiană (( ir. 2), iar
în pătratele 1 -3 alte trei gropi cc par să li apartinut epocii bronzu l u i .
Stratul d e cultură, gros p;înă la 6 0 cm, negru-cenuşiu, humos, prezintă două niveluri: cel
superior, pigmentat cu bucăti de pământ ars, arc la bază un sediment de ch irpici şi fonduri de vase
(chiupuri) - rcst uri ale unui nivel ele constructic din epoca bronzu l u i ; cel in ferior, de culoare deschisă,
„ Ronrnn ( l 992) p . X X I I - pentru îm:adra rca c 1 1 l t 11rahi şi l 94 şi llllll.

cronologic;i . " Vezi .�11pra notele 3 5 , 49.
'" C i umă ( 1 98 1 ) 43--66; 1ilc111 ( 1 98 3 ) 6 5 - 1 3 8 ; 1ilt•111 ( 1 993)
26
pigmentat cu scoici, aparţine, de asemenea, epocii bronzului. La partea superioară a acestui strat de
cultură, pe o grosime de 20 cm, apar resturi dacice, hallstattiene şi din epoca bronzului. Sub stratul
din epoca bronzului este o depunere gălbuie, nisipoasă, cu resturi dispersate Coţofeni.
Şanţul XXIII ne redă situaţia stratigrafică pe încă 20 m, mai l a est de S. XXI a cu cc1,1 30 m
(fig. 7 ; 22). În această zonă, stratul aluvionar este gros de 1 ,30 m şi suprapune un sediment negru
humos, gros de 20-30 cm, la baza căruia apar fragmente ceramice şi pietre de mici dimensiuni rulate
de ape. Faţă de cota O sedimentul se află între -2,95 şi -3, 1 0 m. Sub el găsim un alt sediment, gros în
jur de 40 cm, segmentat în două niveluri : la baza celui de sus sunt resturi de chirpici de l a o locuinţă
incendiată; cel de jos, compact şi uniform la culoare aparţine, ca şi cel superior, tot epocii bronzului.
Sub stratul epocii de bronz, pe cea mai mare parte a şanţului, s-a aflat o depunere cu resturi sporadice
Coţofeni , căreia, în pătratul 1 , îi corespunde o groapă de mari dimensiuni (Gr. 2), având multă ce
ramică cu slip roşu în umplutură. În pătratele 8-9, la baza stratului din epoca bronzului şi peste
nivelul Coţofeni , apar resturi din Bronzul timpuriu, ca şi în S. XX. O groapă dacică din pătratul 2, cu
dimensiunile de 2, I O x 1 ,50 m, conţine un material caracteristic sec. I a.Clu. O altă groapă (Gr. 3 din
pătratul 9) perforează un n ivel cu chirpici din epoca bronzului şi pare să aparţină etapei Cârna a
culturii Gârla Mare.
Şanţul XXIV, ultimul care lungeşte profi lul stratigrafic spre est cu încă 20 m (fig. 7), are l a
-3 ,35 m d e l a cota O un strat de cultură de culoare închisă, aparţinând culturii Gârla Mare din etapa
Cârna. În pătratele 1 -3 , între -3,50 şi -3 ,80 m sunt resturi de chirpici care se aştern peste un steril
arheologic. În capătul estic al şanţului, peste stratul epocii bronzului erau complexe dacice, cu mate
rial ceramic şi o râşniţă circulară.
Ast fel, dacă luăm în considerare bordeiele cu pietrar ce par a se data în sec. VIII-IX (?),
Modi fi cările i ntervenite pe terenul intens locui t de-a l ungul mileniilor au fost schiţate la fig. 23.
rezul tă că doar în ultimul mileniu p.Chr. s-a petrecut fenomenul de inundare a zonei de la vest de km.
9 1 2, zonă acoperită cu aluviuni, groase până la 2,50 m în marginea vestică a actualului sat, de 1 ,00-
1 ,30 m în zona sectorului B şi din ce în ce mai subţiri în apropierea sectorului A. Totodată, uniformizarea
şi înnegrirea stratului de cultură din sectorul B presupun existenţa unor perioade îndelungate de
băltire.
Constatarea unei locuiri statornice, începând cu perioada Coţofcni, a terenurilor joase (sectorul
B), inclusiv săparea unor gropi pentru semi bordeie, indică o perioadă uscată. Catastrofala inundaţie .
care s-a petrecut în timpul sau după încetarea aşezării Sălcuţa pare să fie accidentală. Pe acelaşi loc, l a
scurt timp, s-a amplasat u n cimitir. Formarea, c u acest prilej, a unui canal d e scurgere a apelor, ne-a
ajutat să preci:z.ăm limita malului stâng al braţului drept al fluv'ului în perioada post Sălcuţa (fig. 23
d-e): la întâlnirea cu "Dunărea Marc", apele din canal au fost deviate spre stânga.
27
AŞEZĂRI Ş I MORMI NTE
După prezentarea stratigra fici, fragmentată de enumerarea situatii lor întâlnite în licl:arc sau înt r-un
grup de scqiuni , în cele l:C mmca:1.ă înccrdim o sintetizare a datelor privitoare la amplasarea şi extinderea
aşezărilor şi mormintelor.
Dcsl:ricrca în amănunt a ficl:ărci lol:uiri în parte s-a fileul (vezi nota 9) sau se va face în
htl:rări lc de deta l i u, pc l:arc Ic dorim l:U l:aradcr monogra fic şi rnrc vor li publil:alc în al:castă scrics2 .
Cultura Sc/Jc/a C1adovci
Primii lon1itori de pc Ostrovul Corbului, atcstati până în prezent, s1mt purtători i culturi i Schela Cladovci.
Ei şi-au ales l:a l<ll: de victuire terenul a flat la l:on fl ucnta celor două brate ale Dunări i , si tuat în scdornl
A la vest şi est de km. fl uvial 9 1 1 u .
Lol:ul era neted, jos ş i briizdal d e şan( uri d e şiroire a apelor pl uviale sau d e in undatie, l:arc se
d i rcqionau spre l:clc douii "Duniiri'': Marc şi Mi că.
De l a V<Îrtcjul apelor vor li rămas, de asemenea, şi gropi de forme, dimensiuni şi adâ1Kimi
d i ferite l:are, în uncie cazuri , au fost amenajate ca locuin(c scmiîngropa tc.
Actua l u l brat colmatat al Dunări i , numit de localnici "Dunărea M ică", era la al:ca vreme
adevărata "Dunăre Mare", tal vegul fl uviului mcandnînd, poate, pc la piciornl Stârminci ( fi g. 4).
Aşa l:Um rezulii\ din repetatele sed imente a l uvionare l:are a u umplut groapa unui scmibordci ,
pcrirnlul inunda ( i i lor a persistat şi după statomidrca satu l u i . C u toate al:cstca, purtii torii culturi i
Sd1cla Cladovci n-au rcnuntat la a legerea initială din motive temeinice: bogătia de peşte şi scoici, ca
şi prezenta rrnî l u lui care favoriza dezvoltarea rădăl:ini lor şi tubercu l i l or rnmcstihi l i . Extragerea lor se
putea rea liza pri n răsrnl i re l:U uneltele de 1.:om , cc HU forma unor adcviirntc "săpăl igi" şi ''brăzdare".
De <1 l t fc l , în rnnd i t i i l c date, nu este improbabilă nici existenta unui Înl:eput de l:Ultiv<1re a plantclor'>I .
Lol:ui n:<1 îndelu ngată şi densă a dus la formarea unui stra t de 1.:ul tură a d\ru i grosime, în zona
l:cntrală <1 a şczii ri i , at inge apro<1 pc 70 l:m şi se subd ivide în două n ivel uri , în cadrul l:ărora s-au wnstatat
sucl:esi uni de vetre de fol:, apartinâncl mai multor etape l:ronologil:c 51 .
Su pra fata ocupată de purtătorii rnl turi i Sd1cla C ladovci nu poate fi l.:11 exact itate est i mată : pc
de o parte, dimens iunile l:crcctatc sunt reduse, pc de altă parte, mal u l Dumiri i a fost distrus prin
s' Scria caiell'lor se va s1u:i:eda astfel: I c - /\şezan:a şi I u Descoperiri post l'lllllanc.

-
murminlcle cu ltmii Starcevu-Criş; I ci Aşezarea culturii

- " Dl·scuperirilc mezolitice au fost prezentate pe larg, ele
Sălcu1a; I c - C i m itiru l eneolitic; I f - Aşezarea cu lturii Mogoşanu ( 1 97 8 ) 3 3 5 -3 5 1 şi P;iunescu ( 1 990) 1 23 - 1 4 7 .
Cu!ufcni (Elnrnr Chris1ma1111); I g - A şezarea culturii G lina: V ez i . î n volum u l de ra1ri ş i caietul 1 b. Datele p e care Ic
I h - Descoperiri de tip ll ubanj I II-Vecina; I i - ÂŞl'7.;irea rel;11r. 111 sunt extrase d i n cele două lucrriri, coroborate cu
gru p u l u i G ornea-Orlcşl i ; I j - Dcscl1periri a le c u l 1 11rii obscrva)iile noastre din timpul săpi\turilor.
Verb icioara; I k - A şezarea cu lturi i Gârla M a rc; I I - "" Convi ngere mai fe nn ex prima I ii de Mogoşanu ( 1 97 8 )
Dcscupl·riri lrn l l slalticne; I m - Descoperiri a k rn l t ur i i 3�9, dar ş i d e Păunescu ( 1 990) 1 .:12 .
d a c i ce; I n - Descoperiri d i n perioada d aco-ro m a n ă ; s s V czi supra nota 53.
28
erozi u n i rc1.:cnte, pc o adân1.:imc de 1.:ca JO m. Restur i l e de l ocu i re a pa r d i seminate în două puncte,
JO x JO
a Oa t c l a 70 m d i stantă u n u l de a l t u l ( fig. 24). Loc u i rea cca ma i densă şi de d u rată se înscrie pe o
s u pra fa tă pătrată de m ( fig. 24 b). Ea a putut fi dublă, dacă l uă m în considerare partea d i strusă
( fig. 2J c) ş i , oricum, u n n i vel care continc ast fe l de resturi se înl <î lncştc în l ungul Dunări i pc încă cca
20-25 m şi o l ă t i mc a propiată acestor ci frc.
D u pă datele C 1 4. locuirea ar fi d urat cca 400 a n i , în prima j umătate a mi leni u l u i V I a.Clu. ;6
ş i ca a favorizat stabi l i tatea sed imentelor care vor forma ba:1..a v i i toru l u i tei i d e l a "Bot ul C l i uc i u l u i".
Mort i i era u îngropa t i în l im i t e l e aşezări i .
ru/tum cn;'i
l l rmă toan.:a 1.:om u n i tate 1.:arc s-a stab i l i t în sc1.:tornl A apart i n c fenomen u l u i Cri ş d i n t r-o fază avansată
de evol u t i c . Nu a vem date C 1 4 pentru a preciza d i stanta crunologi1.:ă care separă com u n i tatea C ri ş '1 de
( cf fi g. 24 b
cca de t i p Schela C l a dovci . Purtă tori i cu l t ur i i Criş au găs i t u n teren subst a n \ i a l înă l \a t şi, spre ves t ,
aşezarea l o r s - a s u pra pus, îct ră sesizarea unui steril, d i rcd peste cont uru l celei a nterioare
rn fig. 25 ).
În sch imb, spre est şi spre in terior ( în d i rcctia sud) a u depăşit cu mult rcs t uri k aşezări i de t i p
2
Sd1cl a Cladovei ( fig. 25 ). S upra fata pc care a u ocupat-o poate fi est i mată l a cel p u \ i n 2 5 00 111 , l a care
2
se pot adăuga a ) \ i cca 2000 m distru ş i prin erozi unea n uv i u l u i .
Caracterul de sal vare a l săpă t uri lor n u ne-a o ferit t i mp s ă stabi l i m, prin sondaj e, l imitele de
JO
est şi s u d a l e aşezări i . La cca 280 m d istantă spre est de u l t i ma scc t i u n c a scdoru l u i A a m găs i t
fragmen te cera m i ce a l e rn l t uri i Criş, răspâ n d i t e p c un n i vel d e căl care a fl a t cu c m m a i s u s de cel a l
purt1i t o r i l o r rn l t u ri i Schela C ladovc i . Di n:ctia d e dezvoltare spre e s t ş i nord a aşezării Criş rezu l t ă ş i
d i n fa pt u l că î n S . I s t rat u l Criş e s t e ma i bogat î n perioada n i ve l u l u i I ( i n feri or) şi m u l t m a i sărac în
peri oada următoare , în t i m p cc în scc t i u n i l c estice (XV, VI I , X I I I) stra t u l Criş este foarte consistent
în pcrirnida n i vel u l u i I I ( s uperi or).
( 'ci p u t i n o parte din dcccda\i i comun i t ă \ i i a u fost înmnrmânla\i în l im i t e l e aşeză ri i .
( '11/turn S;i/cu/u
Deşi , stra t i gra lil:, n u peste tot am deosebi t o depunere steri l ă deasupra stra t u l u i Criş, următoarea
aş•:zarc a pa rt i nc la o d i s t a n\{1 de 1:ca 1 500 ani Cl4 - purtători lor c u l t uri i Si\lcufa 'R .
Spre deoseb i re de aşezări le 1.:ti l t 11ri lor Schela C l adovci şi Cri ş, aşezarea S ă l cu\a se dezvol t ă în
sens i n vers : se s upra pune peste partea vestică a celor mai vechi şi se în t i nde, peste depuneri steri l e ,
spre a p u s ( fi g . 26).
5• Păunescu ( 1 990) 1 40- 1 4 1 . co1111111ităţilor Criş în u h i mc le 3-4 Sl'Cole ale mileniului VI

�1 [)upă compararea datelor C 1 4 din alte statiuni Criş cu a.Chr.. după p leca rea p1111ătorilor culturii Schela Cladovei.
cele d i n a şeza rea mczo l i 1 i c;i de la Oslro v u l Corb u l u i , "' Aşezarea săkuţeami a fosl prezL·ntală pc larg de S i mon
l'ă11nesc11 ( ( 1 9'>ll) 1 3 9 nota 20 şi p. 1 4 5 J dalează cvoh11ia ( 1 989) 1 07- 1 45.
29
Dacă l imitele de vest şi est sunt relativ bine precizate, cele de pe axul nord-sud sunt obscure:
spre nord au acţionat eroziunile apelor Dunării, iar spre sud, săpăturile în straturi mai vechi decât
epoca bronzului nu au depăşit secţiunea centrală.
Stratul Sălcuţa, păstrat pe o grosime de 60-70 cm - fără să ştim cât va fi fost spălat şi cărat de
ape la partea sa superioară -, prezintă trei etape de construcţii. Cea mai veche locuinţă s-a descoperit
în partea vestică a S. XII ( e, b), adică în afara l imitelor aşezărilor Criş şi Schela C ladovei. Este de
mari dimensiun i . Pentru nivelul următor de construcţii avem cele mai bogate date: trei mari locuinţe
situate în S. XI-XII, XVII, XXV-XXVI şi I. Ele indică tendinţa de extindere a aşezării - care aparţine
totuşi unei comunităţi puţin numeroase - spre vest şi nord. Această fază se încheie printr-un incendiu
de proporţii. Un al treilea nivel de constmcţii este sugerat de o nouă locuinţă, ridicată peste ruinele
incendiate din S. XXVI, şi de aglomerări de chirpici, pietre de râu şi un şir de gropi de pari (ce indică
un segment de perete), toate aflate în partea sud-estică a S . XII f, j şi XIII 1 979. Acest nivel este
deranjat de inundaţii şi acoperit de un strat de viitură. Există, deci, două probabilităţi: ori inundaţia
catastrofală a distrns aşezarea şi i-a silit pe locuitori să părăsească zona, ori catastrofa s-a produs la u n
oarecare interval d e timp d e la părăsirea aşezări i d e către sălcuţeni. Evident, o bună parte a depunerilor
superioare a fost spălată de vi ituri şi cărată mai spre vest, nivelând terenu l .
În secţiunile săpate au fost observate canale înguste d e scurgere a apelor, direcţionate d e l a
s u d spre nord, unele segmentând adânc resturile locuinţelor Sălcuţa. Totodată, l a 3 5 m distanţă spre
vest de ultima locuinţă cercetată se află şi malul drept al canalului, format - cum am mai scris - în
această perioadă şi deviat la întâlnirea cu "Dunărea Mare" spre stânga (fig. 6; 23), confl uenţă a flată l a
2 6 m mai spre nord d e actualul mal .
Stratul d e viitură a nivelat terenul, făcând aproape inobservabil teii-ul care începuse s ă se
înalţe prin sedimentele de tip Schela Cladovei, Criş şi Sălcuţa.
C1initirul eneolitic
După un timp, locul va fi folosit ca loc de înmormântare;9 • Cimitinll acoperă la vest partea estică a
aşezării Sălcuţa şi se dezvoltă spre est şi sud, unde suprapune sau perforează depuneri Criş şi Schela
Cladovei (fig. 27). Gropile mormintelor secţionează stratul aluvionar şi se adâncesc fie în sedimentele
Sălcuţa, fie acolo unde acestea nu există, în cele Criş sau Schela Cladovci. Uncie dintre morminte,
aflate spre extremitatea estică a S. XII I, nu este exclus să aparţină chiar comunităţii Sălcuţa şi să
dateze din acea perioadă (fig. 26).
Cultura Coţofeni
Purtătorii culturilor Cernavodă III şi Coţofeni din fazele I-I I au evitat zona (fig. 8/ 1 5- 1 6).
În schimb, în perioada Coţofeni III înregistrăm un maximum de extindere a unei aşezări
preistorice. În lungul malului dunărean, depunerile Coţofeni sunt sesizabile pe cca 550 m l iniari, iar
s9 Roman şi Dodd-Oprilescu { 1 989) 1 1 -38.
30
în adâncime pe cca 40 m (fig. 28). Acestora din urmă l i se mai pot adăuga încă cca 30 m distruşi de
Dunăre, astfel încât, împrăştierea complexelor purtătorilor culturi i Coţofeni se poate aprecia la
3 8.000 m 2 • Zona cu cea mai intensă locuire, dintre canal şi l imita estică a S. XII I, are şi ea 6000 m 2 .
Începând de la "canal " , pe o l ungime de cca 30 m spre est, depunerile Coţofeni suprapun
nemijlocit stratul de aluviuni al inundaţiei post sălcuţene din afara ariei aşezărilor anterioare. Ele se
extind apoi spre est peste aria ocupată de fostele aşezări Sălcuţa, Criş, Schela Cladovei şi cimitirul
eneolitic.
În apropierea "canalului" stratul este format din cel puţin cinci niveluri de construcţii succesive,
iar în zona centrală (a S. I) din opt asemenea sedimente. Cu toate că în secţiunile notate XVI săpăturil e
s-au oprit la partea superioară a stratului Coţofeni, gropile mai noi care-l perforează indică o grosime
considerabi lă a resturilor acestei culturi, mai ales în părţile centrale şi vestice ale secţiun i lor. În S. XV
stratul Coţofeni se subţiază până la 25 cm şi situaţia ar trebui să fie identică cu capătul estic al S . XVI.
În schimb, pe peretele sudic al S. XII I, stratul Coţofcni prezintă succesiuni de constmcţii şi o grosime
de aproape l m.
În sectorul B, în capătul vestic, sedimentele Coţofeni sunt încă groase de 60 cm; dar nu oferă
constrncţii succesive. Pe măsliră cc înaintăm spre est el se subţiază până la dispariţie la l imita estică
a sectorului. În această zonă apar doar complexe izolate.
Î n sectorul B stratul Coţofeni suprapune depuneri bogate în humus, vineţii , sterile arheologic,
formate fie prin vegctape de luncă, fie prin viitura anterioară, despre care am amintit mai sus. În
perioada scursă între locuirea Criş şi cea Coţofeni, în sectorul B terenul s-a înălţat cu cca 70 cm.
Cultura Glina
După aşezarea Coţofeni , comunităţile ocupă alternativ cele două sectoare.

Astfel, purtiitorii culturii Gl ina, dintr-o fază finală de evoluţie, care au cauzat încheierea
evoluţiei culturi i Coţofeni, nu-şi construiesc locuinţe în apropierea malului actualei "Dunări Mari ", ci
l a distanţă, mai la sud de S. I (fig. 6), deci spre interior, cu vedere spre "Dunărea Mică" . Limita
nordică a aşezării Glina este precizată de absenţa stratului acestei culturi în S. I şi de prezenţa lui
substanţială l a 10 m mai spre sud, în S. XVI. Nu avem încă date asupra celorlalte grani ţe (fig. 29).
Orizontu/ Vecina-Bubanj fi/
Nu ştim dacă urmaşii comunităţii Gl ina sau o altă comunitate, cu pregnante caractere sudice, şi-au
ales loc de popas pentru scurtă vreme în sectorul B (fig. 30). Nu avem de la aceştia urme de locuinţe,
ci doar ceramică caracteristică, grupată în mai multe secţiuni (S. XX, pătratele 1 -2; S. XXI, pătratul
3; S. XXIII, pătratele 8- 1 O). În acest caz, valoarea stratigrafică a descoperirilor este mare: mai vechi
decât Ciomea-Orleşti, mai noi decât Coţofeni şi, probabil, ulterioare celor Glina.
Grupul Gomea - Or/eşti
Tot în sectoml B şi-au durat aşezare şi purtătorii grupului Gomea - Orleşti (fig. 3 1 ), veniţi în acest
ţinut dinspre vest (în lungul Dunării) sau dinspre nord-vest (adică peste Banat, Crişana, regiunile est-
31
ungare eh.:.)60. S tratul Gomea - Orlcşti suprapune fie dired strntul Cotofcni. fie complexele cu asemănări
în Vccina-Bubanj I l l - Armcnochori şi ci s-a întâ ln i t atât în S. XVI I I la limita vestică a sectoru l u i , cât
şi în S. X X I I I la l i mi ta estică, deci pc cca 1 30 m l iniari ( fig. 3 1 ). Avem, aşadar, de a fa c e cu o aşezare
de mari d i mensi u n i , de lungă durată (strat de cult ură gros între 40-70 cm), pl<1sată cronologic între
clapa C iomca - Orlqti mai evol uată şi începutu l culturii Vcrbicioara.
( '11/tura Verbic.:io;1ra
Purtătorii c u l t ur i i Verbicioara n u se stabi lesc însă, în continuare, în sectorul 8 , ci în A. Î n S. XV ( fig.

6; 3 2). peste stratul Glina, apar resturi le unei locu i nt c i ncendiate, apartinând fazei a r I -a a culturii
Verbicioara. Stratu l de cultură ati nge aici 60 cm, dar resturi le aşezări i , datntă în faza următoare
( Vcrb i ci oa ra I I I). s-au aflat 1rni spre vest cu cca 30 m. între pătratele 1 7 -24 ale S. XVI şi în S. XVI c
( fig. 3 2). Se constată, aşadar, o tcndi ntă foarte cl<1ri"i de c lc pl as<1rc . clin nou spre con fl uentă . a aşezărilor
din 11ronzul mijloc i u ( fig. 3 2-3 3 ).
Cu/tura Ciâr/a Mare
Aşczarc<1 Ciârla Marc timpurie ( proto Gârla Marc)"1 continuă această tcndintă şi at inge spre v e s t malul
cana l u l u i . pc rnrc purtători i săi l -au sc ct i onat oblic în scopuri de fensive. Î n ca1r n l , u lterior, s-au scurs
rest uri ale unor locu intc i ncendiate. Locuirea ( );îrla l\farc, suprapunând nemijlocit rest uri le aşezări i
Vcrbicioara - <1 i cărei locui tori vor fi f o s t izgoniti din valea Dunări i - . începe în etapele f oa rt e timpur i i
( necunoscute anterior)''� şi s e încheie odată cu a pa ri t i a clementelor dasicc, d e t i p Cârna. E a ocupa o
supra fată de cca 2500 m � ( fig. 33), av;înd locuintc din ma te riale uşor incend iabi le.
Loc u i rea Giirla Marc n u a continuat d u pă i n c end i u în sectorul A. O margine de aşezare ( l i mita
vestică) parc a se contura la l imita estică a sectorului 11 , în S. XXIV ( fig. 34). Î n mai multe sccti uni ale
sectorului l1 s-au găsit,1lc asemenea, gropi cu materi a le Gârla Marc clasică, iar pc plaja din marginea
satului (spre km. 9 1 2. fi g. 3-4) materiale C iârla Marc târzi i.
Sub temelia unei locuinte d i n ac t ua l u l s<1t, din dreptu l km. 9 1 2. au fost descoperite vase d i n
i n ventaru l u n o r mormi n te de incincratic care datează din perioada timpurie a culturi i ( lârla Marc.
Descoperiri lwllstattime
Aşczan.:a hal lstattiană d i n jurul km. fl uvi<1l 9 1 2 n u a putut fi cercetată.

Î n sectorul A a existat. prob<1bil, şi o locuire sporadi că hallstatt iană ( fig. 35). d ov edită ele
rest uri scurse în canal sau păstrate în alveolări şi gropi . Tot <1colo s-a u găsit şi două morminte, unul cu
bogat i n v e nta r , atri b u i b i l culturii B<1snrabi63 .
"" Pentrn pro b lematică: Boruneanţ ( 1 9 7 1 ) 5- 1 2 : Roman s;i pilturn efectuată d e Marin Nica ( 1 994) 1 78 şi unn. Penim
( 1 98 8 ) 2 1 8-220 şi G u g;i lta n ( 1 993) 5 1 --64.
•1 H ii n se l şi Roman ( 1 984 ) .
Gârla Mare timpurie vezi ibidem 1 84- 1 85 şi fig,. 6/ 1 a
l O; 71 3-4, 6 a-b; 1 2/ 1 -3 .
•, Resturi de al:claşi tip s-au găsit după 1 9 8 1 şi la Ghidici, "' Muscalu ( 1 990) 1 1 9- 1 23 .
la aprox imativ 6 0 k m în aval de Ostrovul Corbu lui, în
32
În sectoru l B , la baza a l uviunilor cc acoperă stratul epocii bronzului, apar rest uri hallstattiene
amestecate cu cele dacice. Ele puteau fi rulate de ape din aşezarea a ffată în aval, dar tot în sector au
apil ru t şi complexe rillmlc.
Descoperiri dacice şi d;u.:o-romanc
( iropi de bordeie şi complexe izolate indică o sporadică locuire dacică, dinainte de cucerirea romană,
în sectoru l B ( lig. J6; pi. IV/ J).
Î n sectorul A sunt, în schimb, multe gropi de provizi i , uncie rituale -- cu schelete de câi n i -
apariimînd unei locuiri şi perioade daco-romane ( fig. J6; pi. l i/ 4 ; I V/ 4 --5). Tot acolo, s-au păstrat ş i
frngmentc de locuinte c u cuptoare construite din cărămizi romane.
Dcscopcâri prcfc1uli1/c
Din păcate, locuintcle semiîngropatc, de mari dimensiuni, cu pietrare, n u ne-au o ferit materiale
caracteristice pent ru datare. Ele apar atât în sectorul A , cât şi în B (fig. 3 7 ; pi. IV/ 6) şi pot să apariină
sec. VI I I .
Descoperiri feudale
Uncie gropi din sectorul A, situate pe locurile cele mai înalte, par să fie feudale.
Ast fel se încheie sm.:cesi unea de aşezări şi locuri de îngropare în capătul de vest-nord-vest al
Ostrovul u i .
33
PETRE ROMAN
OSTROVUL CORBULUI. FORSCHUNGSGESCHICHTE.

AUSGRABUNGEN UND STRA TIGRA PHIE
OSTROVl JL CORl3lTU J I , EIN TAUSENOJĂ! I RIGES
ARCI I I V DER DONAUZI V I LI SATIONEN
ln scinl'm Wl-rk Ilic Di11111bc in fJrchi'itmy 1 beton te ( inrdon Chi ldc dic Rol Ic d i l'scs grnlkn S t ro m cs
als Drcl1 punkt vorgl'sd1 i chtl id1cr curopii ischcr Z i v i l i satinnl'll . Forschungsbcd ingt konntc Chilele in
scinl'm n u ch Di<.' Do11<111 in da Vorg csd1ichlc dic ( i cbil:le jcnsc i t s dl's Ei scrnen Torcs n id1t
m i t blTiicksichtigcn, niiml id1 d i c Rcgi on, wn dcr Strom d i c ( icbirgskcttc dun.:hsdmcidct und clic
KHrpa tcll vnn dcm n a l b n -(iebirgc trcnnt (Abb. I ).
Es wărc hcutc vo11 grof.km l 11tcrcssc ci11c11 wci tcrl'll Sdiri tt zu u11tcrnehmen, entwcdcr einc
D<1rstcl l un g dcr Vorgeschichtc i m (icbict an dcr l l11 krcn Donau vouunchmcn odcr, a l s Vorstufc
dazu. wcn i gstc11s c inzcl nl'r Abschnittc d<1von, und zwHr i m Ra hmcn ci nes gcmci nsmncn Wcrkcs von
Archiinh >gl'l1 aus 7cntral- und S iidosll·uropH. Und crst danm.:h sol i te man wicdcr dcn ganzcn DonHuratun
i n den n l ickpunkt dcr Vorgcschichtsforschung riickcn.
Dic i m [krcich der crwăhntcn Doncrnvcrcngung ( Eiscrncs Tor) l i egenden Inscln s i mi kkin
urni i hrc A nzHh l ist gcri ng. wcgcn dcn starkcn Dona ustriim ungcn sind sic n ur schwcr zugăngl ich.
Stroma u fwiirts u n d -abwiirt s des Fi semen Torcs sind abcr gri i i.Icre [nscl11 Hnzutrc !Ten. die schon i mmcr
gute Ll'bc11sbcdi ngungcn gcbotcn lrnbl'n ( Abb. 2). l n tkr ( icgcnd d icscr Fngstc l l c hat mHn am ll fcr
S il'd l ungsspurl'n cntdl'ckt. dic meso I i t h isch odcr sogar ctwas ăltcr s i mi - und zwar sowohl i n I liihlcn2,
a n 1rnt iirl idll·11 Z u ll ucht surtc11 untcr Fclscnabris', in o ffcncn S icdl ungcn m 1 f llachcn Abhăngcn als
Htich a u fhcrvorragc11dcn I 'lat I f( 1rn1c11 in dn Niihe t k s Stromcs4• Au f tkr z u r O rtsdrn 11 Mo l d ova Veche
gchiirc1Hkn l 11sc l . stnima u fwiirts dcs l ·: iscrm:n Torcs. bcginnt dic nl'sicdl ung jcdoch crst m i t cler·
Cot o fc1 1 i - Kostolac - Vufrdo l - K u l l t11·;. Ein ( i ru n d da llir kiinntc H Uch der gcwa l t igc, regc l măBig
Htl lirctcndc unei schwcr ertriigl i chc W i nd gcwcscn scin , dcn dic heut igcn ncwoh ncr CoşHva nc nn c n .
Dic Forschungcn a u f dl'n l n scln Ostrovul nanul ui unei Ostrovul Corb u l u i crbrachtcn als Ergebnis,
da i.I stromabwiirts des l ·: isl'rncn Torcs d i c ncsicd l ung dagegcn schon i m Mcso l i t h ikum cinsctzt". Dic
Windwrhii l t n i ssc sind hil'r ctwas giinst igcr Ullll a uch dic Schlammabl agcru ngcn. d.h. dcr fruchtbarc
nrnlcn. sind dickcr.
Dic Dona u b i l d l'I h i cr ( A bb. 2) mchrcrc Ncbcn a rmc. d i c <1 bl'r k u rz d a n at.: h wicdcr
zusmnmcn ll i d.\cn , wod urch sid1 vcrschicdrnc I nscln gcbildct habl'n : zucrst bei ( i ura Vă i i d i c (l n sc l )
I nsula nan ului (auch Ostrovul (iol gc11a1111 1)7• da1111 bei Drobl'IH-T umu Scwrin d i c lnscl Ostrovul Şimim1\
' Ch i ldc ( l 929 ). I O; 1 1 / 1 -.1 ; 1 2 - 1 .1 fiir O s t ro v u l Ban11 l 11 i ; M ogo ş a n u

' B11runca111 ( 1 9 70) 1 - 2 5 : dcrs. ( 1 9 7 3 ) 5-39. ( 1 9 7 8 ) 3 3 5 - 3 5 1 u n d l ' fo n c s c 1 1 ( 1 9 9 0 ) 1 2 3 - 1 4 7 fiir
1 Pi1111K·scu ( I % 9 ) 3 .:1 2 -J.:18; <krs. ( 1 9 70) 3 -.:1 7 . Ostrovul Corbului.
' M11goşallll ( 1 9 70) 5 . l 1 -5 .1 8 ; H n ronca111 ( 1 9 7 1 ) 5 1 2 ; dcrs.
· 1 sid1c obcn Anm. 2; Mo rin t z u rn i R o m a n ( 1 96 9 ) 393-4 2 3 ;
( 1 9 7 6 ) 1 .:1 - 2 9 ; Comşa ( 1 9 7 1 ) 8 5 --92 : Laza ru v i c i ( 1 9 7 7 ); Romau 11ml Boronea11 1 ( 1 974) 1 1 7- 1 28 .
dcrs. ( 1 9 79 ). • Bcrciu ( 1 9 39) 4 7 IT. ; dcrs. ( 1 9 5 3 ) 6 4 3 , 6.:l.:1-·64 7 , A b b . 4 ,
( 1 97.:1)
� Roman ( 1 9 80) 2 2.:1 Anni. .1 3 - .1 5 . T a f VI; V l l l A / I 1 62 1 , 1 623; XXVIU 4; XLIV 9; XLIII: ·
• Boro nca nl ( 1 97.1 ) 7 - 8. 1 9 ; dcrs. ( 1 9 80 ) 8 , 1 2, A b b . 9- Preda urni Davidcscu 7 7 - 1 02.
37
bei Hinova die Inscl Ostrovul Corbului 9 unii. wcitcr stromabwiirts, dic Inscl Ostrovul Marcio. Die
Inscln (Abb. 2) wcrdcn, wic schon erwiihnt wurde, jc mchr man sid1 vom Donaucngpal3 cntfcmt,
desto griilkr, dcmcntsprcchcml ist aud1 Ostrovul Corbului mit ungcfâhr 20 km� einc grol3e I nsel
(Abb. 3-4 ). Sic bc!i ndet sich 1 6 km stromabwiirts von Drobeta-Turnu Severin, zwischen elen
FI ul3ki lomctcm 9 1 1 -9 1 6 (Abb. 2-4; un sere J\usfiihrnngcn bezichcn sich i rn f clic (ieliindcsituation cler
Jahrc 1 97 1 b i s 1 984 ). Ihr niirdl ichcs { I fer ( das l i nkc Donauu fcr) vcrliiu ft gerade (J\bb. 3 -4 ) . cs licgt
hOl:h urni ist zwischcn den rluBkilomctcm 9 1 2-9 1 6 (J\bb. 4) nicht von dcr Donau iibcrsd1wcmmbar,
zwisd1cn dcn Flul3ki lometcm 9 1 1 -9 1 2 (Abb. 4) verliiuft cs dagcgcn flach urni wird stiindig vom
Wasser iibcrflutet. Da diescs Donauu fcr cbcnso hoch ist wic clas gcgcniibcrlicgcnde Ufer (auf cler
serbischen Scite), crgibt sich, dal3 dic jctzige I nscl cin st mit dcm hculigcn scrbischcn U fer vcrbunden
war. A u fgrund cler Abtragung durch dcn Strom unii dcr B i ldung cincs ncucn Donauarmcs, wiihrend
eincs schwer bestimmbarcn Zcitabschnitts, bildctc sich auch unscrc Inscl . DL·r restl ichc Teii 1lcr I nscl,
cler clas rechie U fcr des an1lcrcn, l inkcn Donauarmcs bi Idei, hat cinen bogcn llirmigcn Umri l3 (Abb. 2--
4 ). Bei dicscm { J fer lassen sich im (icliinde mehrere iiberschwemmbarc odcr verschlammtc, chemaligc ·
Buchtcn crkcnnen (Abb. 4). Einc solchc Bucht kann man i n cler Niihe des Zusammcn fl usses der
bcidcn Donauarmc bcobachtcn, dic unge fahr în I liihe des Flul.l kilomclers 9 1 3 bcginnt (Abb. 4). Die
rcstl id1e iiberschwcmmbare Zone dcr lnscl rcicht nahc an das hcutige Dorf urni dcn I lauplarm der
Donau hcran. Deshalb ist auch cler zwischcn den Flul.lkilometcrn 9 1 2 und 9 1 1 l i egendc Teii der Inscl,
cler fiir uns von grol3em lntercssc ist, im Lau fc cler Zeit zu ciner schmalcn Landzungc gewonlcn. Das
Gcbiet um Fluf.lkm . 9 1 1 ist dahcr entwcder nur durch cine schmale Landzunge mit cler « Rcstinscl»
verbunden odcr wird bei O berschwcmmungcn sogar sclbst zu ciner kleinen lnscl, die dann nur iibcr
Wasser crreicht werdcn kann.
An cler Stelle, wo sich dic Donau verzweigt und dann wieder zusammcnfliel.lt, hat unscrc
Ostrovul Corbul ui-lnsel zwei heutc «spitzenartigc» Anhiihcn (Abb. 4 ). sic wcnlcn dcslrnlb auch «boturi»
(d. h . Schnauzcn) gcnannt: Das cine Endc dcr Inscl winl als «Botul Piscului» (d.h. spilzc Schnauzc)
bczcichnet und licgt în Richtung der Ortschaft I I inova, clwa bei Flu f.lkm. 9 1 6; das andcrc Ernie hcil3t
«Botul Cliuciului» (d.h. Schnauzc des Engpasses) urni be !imlct sich in Richtung des Ortcs Batoti ,
beim Flu l3km . 9 1 1 . Beidc Anhohcn cnlstanclcn d urch wic1lcrholtc archiiologische Ablagerungcn.
Wiihrcml sich am n6rdlid1cn li fer dcr I nscl, das sich zwischcn dcn bci1lcn «boturi» be!indct,
hicr unei da (Abb. 4) Restc von Siedlungcn odcr vom Wasser zcrst(irtcr ( iriibcr crhal lcn haben, ist clas
siidlid1c, bogcnfOrmigc ll JCr. clas zur von elen Einheimischcn sog. « Klcincn Donam> gehiirt, nach
unei sumpfig ist, frci von archiiologischen Ablagerungen. Au f einigen «Anhohen» (cigentlich
Sanddiincn) i m Inncren der lnscl wunlcn vereinzclt archiiologischc Rcstc gc fundcn.
• Hărcăcilă ( 1 9 24) 283-292; Bcrc iu ( 1 93 7); ders. ( 1 93 9 ) Roman ( 1 992) Scite XXI -XX III.
1 0 I f„ Abb. 1 1 0- 1 1 2 ; ders. ( 1 94 2 ) 1 - 23; ders. ( 1 95 3 ) 595, •0 596, 598-629, 6 3 1 -
Bcrciu ( 1 939) 2 1 IT. ; dcrs. ( 1 953)
627-63 1 , 634-644, 647, 648, Abb. 11 1 ,3 --4 , Taf. I H; II Vili B ; IX B ; XII Al 1 3- 1 4 ; XIII
632, 639-640, 649, Taf.
B ; III; IV A; V A ; BI 3 ; V I I A: VIII A/ I 1 622, 1 6 24 - XX: XXI/ Hi, 8, I0- 1 2, 1 4 ; XX II-XXVI; XXVll/ 5, 8:
1 6 53; I X A ; X : X I; XII A/ 1 - 3 , 7-8, 10-1 1 ; XXVll/ I , 3 , XXVIII- XXXIV; XXXVII 1 --4 , 6- 1 1 ; XXXVIII 1 -2. 4-
Boronca11 1 111ul Sting.;i ( 1 9 78) 87- 1 07; Crăci11ncscu ( 1 980)

6; XLII 1 4 ; XLII/ 1 2; Davidcscu und V uir e ( 1 968) 505- 1 4 ; XXXVlll; XXXLX B: XL; X L II 1 - 1 3 : XLIII/ 1 -3 ;
5 1 1 ; Mogoşa n u ( 1 9 7 8 ) 3 3 5 - 3 5 1 : H ă nscl u nd Roman
( 1 984) 1 88-229; Roman ( 1 9 8 7 ) 3 3 5-365; dcrs. ( 1 988) 4 3 -58; S t ingă ( 1 9 80) 1 1 7- 1 24 ; dcrs. ( 1 9 8 2 ) 1 83 - 1 8 9 :
2 1 7-224; Simon ( 1 989) ! 07- 1 4 5 ; Roman un'I Dodd Cr;jci1111csc11 ( 1 9 8 5 ) 4 3 --4 9 ; Boroncant u n d Crăciunescu
Opri 1cscu ( 1 9 8 9 ) 1 1 - 3 8 ; P ă u nescu ( 1 9 90) 1 2 3 - 1 4 7 ; ( 1 985) 1 3 5- 1 4 3 .
38
Dic Donau war Zcugc des Aufgchcns und Nicclcrgangs vie Ier Kulturen. Oiesc Abfolgc von .
Zivilisationcn «vcral tcrlc» sic abcr auch : Aus dem chcmals sdrnellcn urni schmalcn Strom, mit tiefem
Fluf.\bcll, wic clic Donau wohl gewcscn scin mag, wanclcltc sic sich zu eincm Strom mit hoherlicgcndcm
Bell, voii von Ablagcrungcn, so clal3 sich i hrc Gcwăsscr mm iibcra l l hin ausbrcitctcn. Bei Rcgen
lagerten die zahlrcichcn Sturzbăche, dic von elen stcilen Abhăngcn unei den hochlicgenclen Platt fonncn
von I l i nova (Abb. 4) ab llosscn, stăndig Schlanun im F l u l3 ab. Einer cler wichtigstcn Sturzbăchc ist
dcr sog. «Râul Mori lor» (d.h. M iihlcn lluB). M i t cler Zeit wunle so immcr mchr Schlamm i m siidlichcn
Arm cler Donau abgelagcrt, und das Wasser wurdc immcr mehr zum nordlichcn Arm umgclcitc\ 1 1 •
Der siidl ichc Arm, die « Kleinc Donau», war a m An fang des Jahrhundcrts noch sch i ffbar, abcr ihr
Nicdcrgang endctc wăhrcnd des erstcn Weltkricgcs 1� . Die i mmer mchr vcrcngtcn Gewăsscr llosscn in
R i c h t u ng d e r « ( i r o l.k n Dona m> . d c rc n Wasscrspicgcl i n fo lgedcsscn a n s t i e g u n <l <l c rc n
Striimungsgeschwindigkcit sich erhiihte. (IJcichzcitig \rug dic Donau in kurzcr Zeit das linke l J fcr ah,
an dcm sich Rcstc vorgcschichtlichcr Diirfcr u11<I (iriibcrfclclcr bcfandcn. So gcschah es, dai.\ nach
jcdcm Anstieg und Fal lcn des Donauwasscrs dcr Strand, wic bei eincm cchtcn Mosaik, von Kcramik,
Knochcn, Artcfaktcn usw. bcdcckt war.
Als man 1 974 , zur Zeit cler Errichtung des Wasscrkra fiwcrkcs Eiscmcs Tor I I , cincn Danun
zum Schulz fii r dic lnsel errichtetc, urni zwar jc cincn Dammabsdrnitt (Abb. 4-7 ) sowohl zwischcn
dcm cincn (i.i stlichcn) E11<lc dcr lnscl und dcr Ortscha l1 I !inova als auch zwischen dcm andcrcn
(wcst lichcn) Ende unei dcr Ortschall Batoti, cndcte dic Gcschichtc von Ostrovul Corbului als l nsel.
Es blicben abcr trotzdem dic wichtigstcn Tci l c cler bciden «boturi» und andcrc nicdrigcrc Terrains,
a u f dcncn vorgcschid1tl i che Sicdl ungcn zu linden waren, auf.\erhalb des Dmnmcs, und ab 1 984 lagen _
auch sic lmlcr dem Wasser des Stausces. Einigc davon konnlcn zuvor noch griindlich erforscht werdcn,
andere nur z. T. odcr sogar iibcrhaupt nicht.
( 1 924) 2K2-284; Roman ( 1 987) 336.

" Roman ( 1 987) 336. Abb. 1 -2.
12 Bărciicihi
39
FORSCI l l JN<îS< i i ·: SCI l l C I ITE
J\u f dcr. w i c man hcutc sagcn 1111113. chcma l igcn l n scl 13 l i cgt. cntl ang dcs niinll id1cn l J fcrs. zwisd1cn
dcn Fl u l.l k i l omctcrn 9 1 2 -9 1 3 , auch cin Oorf (J\bb. 4). das cbcn fa l l s Ostrovul ( 'orb u l u i hci f.lt unei
hcutc zur (lcmcindc I I i nova gchiirt . Oicscs Oor f schc i n t schr alt zu sci n , dcnn a m Oona u u fcr wurdcn
Kcramik fragmente des 1 4.- 1 5 . .lahrh u ndcrts a u fgcsammc l l . ln scincm Rci scbcricht von 1 689 crwii h n t
Mars i I i 14 d c n Namcn < 'orvi ngrnd, uIHI a u r ci ncr iistcrrcid1 i sd1cn Kartc v o n 1 790 u n e i c.· i ncr russi schcn
von I 8J5 ist das Oorrsdwn a n dcrj cti'igcn S tcllc und mit dcm hcutigcn Namcn c i ngci'c i chncl. 11 i s zu
dcm Fricdcn svcrt rag zwi sd1cn dcn Russcn und Tiirkcn von 1 829 i n J\drianopc l , h i l dctcn unsc r Oor l'
und das Onrr Korbovo, das a u r dcm hcutc scrb i schcn l I fer l i cgt , ahcr aus ci ncr rc i n rumii n i schcn
11cviil kcrung bcstcht. cine cinzigc i'Usammcngchiirigc Ortscha ll . Dcr Wcg nach Orobcta-Tu rn u Severin
fli h rtc damals d i n:kt iibcr dic IJon a u . a u r hcut igcm scrbi schcn ( icbicl.
Oic i'a h l rL· ichcn a rchiinlogi sdH:n ( icgcnstiindc, d i c man am S t rand bcidcr «boturi» fand,
crwccktcn schon h1dc des vorigcn fa h rhundcrls d i c J\ u fmcrksamkcit c i n igcr fiir d i c J\rchiiologic
bcgcistcrtcr. gcbi ldctcr Mcnscl1cn I \ .
Nach dcm crstcn Wcltkricg bcga nncn 1 92 1 d i c crstcn a rchiiologisd1cn J\usgrabungcn. d i c
d i rckt a u l' d i c 0bLT 0 iichcn bcgchu ngcn von J\lcxa ndru 11ărci\ c i l ă frilgtcn. O i c J\usgra bungcn standcn
abcr untcr dcr Le i t ung von I on J\ndricscsc u und wunlcn u n tcr dcr M i tarbc i l von J\lcxandru 11ărcă c i l ă
uIHl � l c fa n C i ucca n u d urchgcfiihrl 1 0 •
Einc crstma l i gc Vorstcll ung dcr am S t rand irn fgclcscncn Funde von Ostrovul Corb u l u i
vcrda nkcn w i r Alexandru 11ărcă c i l ii , dcr im crstcn 11and d c r lci t schri fi fJilct/1 1 1 v i ele cha raktcri s t i schc
Matcria l i cn publ izicrk. Ocn Photos nach zu urtcilcn ki.i nncn sic ll ilgcndcn K u l t urcn zugcwicscn wcrdcn:
V i nl:a - Rasl 18• Sii kuia 1 " . Coin fcni'0 , ( i l im1 ' . ( iiirl ă - M a rc" sowic hallstaltzc i t l i chcn'J 111Hl clakischcn
Ku l t u rc n '4 • Sic schc i n c n a ussch l i c l.l l ich von dcr S t c l l c " B n t u l J > i sc u l u i"i'u stammcn. a n dcr c l i c
K u l t ursd1 icht c i n e M iich t i gkc i t v o n 4 m a u fwics und d i c ( i riil.\c cler S i cdl ung'1 , z u r damal i gcn Zei t ,
a u r ungc lăhr 1 0. 000 m ' gcschiili't wunlc.
1 93 2 w u rd c v,111 I o n Ncstor, O u m i t ru B c rc i u und Pomp i l i u C o s t c s c u c i n e wc i t c rc
( icliindcbcgch ung d urchgc 11ihrl. l n Ion Ncslnrs Tagcbuch fond ich dai'u f o lgcndc Not i z : « J\n dcr
S t c l l c B o t u l P i scu l u i kamcn viele Turdaş-F undc zum Vorschci n , i m a l l gL·mcincn Stdcuia-F undc. sch r
wcn i gc Coio fc n i - und c i n i gc ( iiî rla Marc-Funde am S t rand. l n c i ncr ( i rubc. d i c bei - 2,50 m hcga n n .
Kul t ur gchiirtcn . Zwi schcn dcn F l u l.lki lomctcrn 9 1 J-9 1 4 konntc man aus dcr l I ll:rwand, und zwar a u s
wurdcn Kcra m i k fragmcntc gc fundcn . d ic n i cht zur typischcn Sălcuia-Kultur u rn i auch ni cht zur Tun laş
u Ohcr d i c F o rsd1 1 1 n g sgcsch ich 1 c 11nd d i c S t ral igraphic 1• cbd. /\bb. 1 37- 1 4 3 .
( 1 72 6 )
hl·rich tl'lc Roman ( 1 98 7 ) . B � IT '" cbd. Abh. 1 6 1 , 1 66 - 1 79.
:1
( 1 98 7 )
" M a r�ili 2:1 Tab. prima. did. /\bh. 1 80.
J' 22
( 1 924 ) /\ h b . I 98.
Roman /\ rn 1 1 . 2 --6. chd. /\bb 146-- 1.:19.
1• :.•
( 1 93 9 )
lkricht i m /\rch i v dl..- PriifL· k t i i r Dlllj, /\kll'll 1 7 1 1 1 922 cbd.
:•
( 1 92.:1) 283
1 m d b e i l krci11 /\ n m . 7'J . chd. /\bb. 1 5 1 .
11 H iirciicilii IT " did. 285. /\bb. 52.
1• ehd. Abh. 234-- 2 54.
40
l'Încr Hn Fundcn schr HrmL·n K11lt urschid1t, c i ne I .H Tc ne( ?)-Tasse be rgcn. An dcr Abbruchk<tnte des
ll lcrs, sdir nahc dcm Fl u l.lkm. 9 1 1 . <tbcr in R i cht ung des f l u l.lk i lomctcrs 9 1 2 111111 in cler (lcgcnd des
Dorfcs. l' rschi cn c i ne fundarmc K11lt 11rschichl, d i c (il i1rn 1 1 1-Schcrbcn cnthiclt. ln dcr I liihe von Fl uBkm.
9 1 2 crsch i m cn zahlrcichc lrn l lst<tt lzc i t l ichc Kcrn m i k frn gmcn t c mit K<t nnel urcn u n d typ ischcn M nstem.
A u rdcm sii d l i ch cn , «nmil l( i nn igem> t ·:ndc dcr l nscl , kurz n<tch f ln f.lkm. 9 1 1 , km11cn typ i sch c Coto feni
B ru chs t i i ck c Zlllll Vorschcin, fcrncr noch ci n cinz igcs lrnllsl<ttlze i t l i chcs r rngmcnt , c i n i gc aus cler
Bro nt'l'Zci t unei zwc i aus dcr l .H Tcn e - Z c i t ».
D. Bcrc i n . C . S . Ni colăcscn-Plopşor u nd Al. Bărcăcilă llihrtcn 1 93 3 A11sgra b1 1 nge n a n f cle r
l nscl d urch. DariibLT bcrichtctc kurz D. lkrc i u , 111111 zw<tr I 9JJ:6 n nd i m di11rnch f o l g cndcn Jahr11 . l n
« Bo t u l P i sc u l u i )) sc h i cn cine T11nlaş-Schid1t cntdcckt wordcn zn sc i n , unei ZWHr von cincr j iingcrcn
Plrnsc, <t u f d i c c i ne Ab l <tgl- r1111g lulgtc, c l i c sic von dcr d<tri i be rl iegcn d c n Sălc 11l<t-Schid1 t trc nnt c . An
dcr sclbcn S t c l l c fond man Hnch Co(o fcni-Kcramik mit rotcm O bc r/l 1g 1111<1 M atcri <t l icn dcr ( il i na
nnd ( iiîrl<t Marc-K u l t ur. ln « B o t u l C l i 11ci11l11i» stcl ltc D. Berc i n d<ts Vorhandcnscin cincr fondrcid1cn
Co(o lcni -Sd1icht nnd Rcstc dcr Ci;îrl<t Marc-K11l t11r fcst. 1 934 schricb d icscr f-'orschcr, dai.\ cr bei dcn
Ausgrabnn gc n von 1 93 .1 cin bninzc- nnd hall statlzci t l ichcs l Jnwngriiberfcld cntdcckt h a t i e urni crwiihntc
wicdcr d i e /\ b rol ge T11nlaş-S1i lc11ta.
D. fkre i u verii flcnt l i chtc 1 93 8 a uch ci ncn /\ n firntz:K iibcr das Kuplc6ixtcdcpot, d<ts 1 93 1
/'li m 1 1 i g am Do na 1111 fe r , am i.istl ieh-nonli.i st l iehcn Rm1d des Dor fes cntdeckt Wlmlc, nnd zwar dort, WO
cine S iedlung dcr C i l i 1rn-K11lt11r zum Vurschcin gckommcn zu scin seh ien, wahrschci n l i ch d iesel be,
die bereits I. Ncstor i n scinen /\ 11 f/"ei ch n11ngcn crwiihnt hatie.
Dic bis zum damal igcn Zei tpunkt cn tdecktcn M atcri <t l i cn ka m cn i n d i c Samm l u ng von Dr.
I strati C<t p şa , i n d i c des Ly/"eums «Trai<tn» in Drnbcl<t-T11rn 11 Severin . i n das Museum von Oltenicn i n
Craiov<t. i n d a s Nalit1n<t l m11se11m fiir /\ n t i q u i t ii t cn ( f fokarcst) 1111<1 klei ncrc Sch u ls amm l u ngcn (z. B.
d i c aus l l i nova) und wunkn von D. Bnc i u in seincm 1 9.19 pub l iz i crll'll Wcrk i i b 1: r d i c A du:o/ogia
prâ�'/oric;i u 0/tmiâ ( d . h . Vorg1:sch ich t l ichc /\rchii o log i e Olt1:n iens) a us llihrl ich bcsch ricbcn. Dieser
/\rbc i t kiinncn w i r 1: in i g1: l n l"l1mia t io111:n cntnduncn: ln « But u l P i sc u l u i » l i 1: g t d i c T11rdaş-Sd1 i d1l
iibcr d c m anstchcndcn Liil.1 1111<1 winl sclbst von cincr Schicht iibcrl <tgcrt , di1: HllS zwci Nivc<tu s bcstcht ,
di1: zur S ii lc 1 1 \ a- K 11 l t 1 1r gehiircn. D i c Kcramik i m untcrcn Ni vcau w i n l a l s q u a l i tii ts vo l l cr bczcidmct,
im obcr1:11 st iii sic sich dagL·gcn v c rg riib crt lrnl11:11. Nahc dcr Sii l c ul<t-S i cd l ung wurdc llilgcndes cntdc1:kt:
11 in f b ci gabcn lo s 1: KiirpLTg rii b c r , cine C' o \ o rcn i -S ic d l u ng . O bcrrcstc dcr ( il i 1rn-K11 l t ur, mdir1:rc ( iiirl a
Marc-( iriibcr m i t r1:i d1c11 fk i gab c n :0 • cin ( irab, das, dcr B1:igabc nad1 zu urt1:ilcn, znr Basarabi
Kul t urw g ch i i rt und cine ( i ru p pc von La Tcnc-( i riib c m 1 1 .
O ber dic dann I( 1 l g1: 1 H k11 /\11sgrab11ngcn ( 1 94 2 ). die D. Berci 11 gc 1 m· in s am m i I /\I. Bărl:ă1:i lă ·
i n «Botul Piscu l ui» d u n:h llihrte, cxisti crcn nur w1:n igc schri ft l id1c /\ 1 1 gab c 11 1: .
L'.rst nachdcm c i n ncucs Dcpot von Knplcriixll'll vom klassisch1:n Typ V cscl inov o i n dcr
Niihc von F l u l.lkm. 9 1 4 zu lii ll i g zum Vorsd1cin kam. zci g t cn , ab 1 966, dic /\rchii o l ogcn wicdcr l ntcrcsse
'" lkn:iu ( l '> J 3 ) J ff "" Bm i u ( 1 939) I06, 1 08, 1 1 5 , 1 1 8, 1 2 1 , 1 3.:1 .

" l k n: i u ( 1 93.:I a) 3 f ; dcrs. ( I '>:l .:1 b) 2. '" cbd. l .:llJ f. , Abb. 1 801 6 : 1 86.
'' lllTCÎ 1 1 ( 1 93 8 ) . 1 IT l '.in Jah r spiillT sduicb lkrc i 1 1 I ( 1 93 9 ) 1 1 cbd. 205 -207, Ah� 25.:1: 255/ .:1.
1 08 I . d a [\ an dl·r S l d k. \\ll d;is Dl'pul g.l'f1 mdl·n w nrdc. i: E i n T e i i , dcr 1 9.:1 2 a 1 1 sg.l'g.rnhl·ncn f unde, wunlc v o n
l'Îlll' d ickc S d 1 i c h l m i i F i 1 1 1 d c n dl'r Cl l i n a - 1 1nd Co1ufrni l kn.:iu m i ll'1wiihnt ( l 'l53 ) 6 2 9 -63 1 .

K 1 1 h11r z u m Yorsclll'i n b m .
41
fi.ir elen Ostrov (d.h. l nscl P3• Die 20 Ăxtc des Dcpots schcincn i n eincm Clc fci l3, nebcn clcm al tcn
Anlcgcstcg, gc fundcn wordcn zu scin, cs konntcn abcr kcinc wci tcrcn archăologischen Spurcn i n
scincr Umgchung fcstgcstcl l t wcrclcnl-4 . Lcidcr gingcn dt1s Gc fii l3 unei scchs dcr Kupfcrăxte i m Dorf
verlorcn.
Zusa mmcn m i t Sebast i a n Mori ntz bcg<1 11n i ch i m Oktobcr 1 97 0 m i t c i n cr neuen
(icliinclcforschung a u f dcr l nscl. Wir fandcn dic S iccll ung von «Botul Piscului» vi)llig zcrstort, und
C ll . 500 m cntlang des Stranclcs sah m<111 archăologischc Restc dcr schon obcn crwăhntcn Zei traume
unei Kulturcn. Aul3crdcm ga b es Rcstc eincr Cri ş-Sicdlung und Bruchst iickc grol.kr, ri)n1i scher
Vorra tsgc falk
ln cler Niihc von Flul3km. 9 1 4 - von wo angenommcn wird, da f3 cin zwcitcs Kupfcdixtcdcpot
cntcleckt wurcle - fandcn wir mn l J fcrabbruch Kcramik dcr spătcn Gl ina-Kul tur unei cler dakischen
Z i v i l isation.
Auch clic friihhallsl<1ttzcitlichc Siedlung, aufdic I. Ncstor 1 932 a u fincrksam gcmacht hatie,
war grilBtcntcils zcrsti.irt.
In "Botul C' l i uci ului " (FI uf3km. 9 1 1 ) wurdc regclmăf3ig an dcr Don<1u, im Grcnzgcbiet Zll Scrbicn, im
Zugc cler ( ircnziibcrwachung cler 13odcn gcpOiigt, wodurch cs cler Donau crlcichtcrt wunle cincn
gutcn Tei i dcr S icdl ung abzutragcn. Am Stranei fandcn wir cine F iillc von O berblcibseln cler C'riş-,
Sălcul<1-, Verbicioarn- unei Gârla Mare-Kultur sowie dakischc urni dakisch-ri)mische Funde.
Ein grol.lcrTci l cler Sammlung von Pfarrcr Puiu-Ciolan Răd ilcanu aus Batali sctzt sich aus
von in elen 60cr .lt1hrcn von ihm am Stranei gcfunclcncn Matcrit1l icn zus<1mmcn.
ll Davidcscu und Vu lpe ( 1 968) 505-5 1 1 .
" cbd. 505.
42
DIE LAGE DER AUSGRABUNGSFLĂC I IEN
Dun:h dcn Bau des Wasscrkra f1wcrkcs Eiscmcs Tor li wurdcn Rcttungsausgrabungcn erfordcrl ich,
clic sid1 cntlang dcr Donau, zwischcn FI uf3km. 9 1 0,880 und Flul.l km. 9 1 1 ,450 crstrccktcn, dcr hod1stc
Punkt lag 40 m ii.d . M . (Abb. 4-6).
1 97 0 war clas ( icliindc am Donauufcr, wc ,tlich des Dor fes, flach und I ic f iibcr cincn Ici eh ten
Abhang în clas Wasscrbctt des Stroms I· incin. Nur în dcr Niihc des Zusammcnfl usscs dcr bcidcn
Dunauarmc, urni zwar bei Fl u(\km. 9 1 1 , war clas ( icliindc 2 m hiihcr als clas umgcbcndc Tcrrai n und
wurdc dahcr scltcn von I Inchwasscr bctro ffcn. l n Cl iuci odcr « Ilotul Cl i uciului» konnte man drei
( icliindcst u fcn bcobachtcn ( Abb. 6; 23; Ta f. I/ 1 -4 ; I I I/ l ). Dic untcrstc Stufc lag dirckt am Wasser
cincr Ncigung von 2 m von S tidcn nach Nonlcn ( Abb. 23 ; Ta f. I/ 1 - 2, 4 ; I I / l ) . A u f dicscr S t u fc fand
und bi ldctc cicn Stranei. dcr rcgclmiiBig iibcrschwcmmt wunlc. Sic war 20--25 m breii und vcrl icf mit
man groBc Mcngcn von archiio l ogischcn Matcri a l i c n , d i c aus elen schrăg a n gcschn i t tc nen
Kulturablagcrungcn durch dic Donauw<1sscr ausgcwaschcn wonlcn warcn.
Unscr wisscnscha ll lichcs l ntcrcssc gal t zucrst dcr untcrstcn S l u fc. wci l cs dori lcich t miigl ich
war Komplcxc vcrschicdcncr Fpochcn frcizulcgcn, dcrcn stratigraphischc Ab folgc man von untcn
nach nbcn li:ststcllcn konntc. Andcrcrscits warcn dicsc Komplcxc a uch stiindigcr ZcrsWrung ausgcsctz1,
und sic soli ten als crstc untcr dcm Wasscr des Stausccs licgcn (Abb. 6 ).
Dic IO m brei te mitt lcrc Stufc (Ta f. I/ 1 -2 , 4; I I I/ l ) war infolgc des stiindigcn P fl iigcns d urch
clic Grcnzsoldatcn cntstandcn . Dic hicr bcllndlichcn Ablagcrungcn, dic a u f dicsc Wc isc dun:hpfliigt
und zcrstiirt warcn, wunlcn stiindig vom Wasscr abgclragcn, wodurch sich dic I Iiihc der mittlercn
S t u li: im Vcrlauf von 20 .lahrcn ungcl1ihr um 2 m vcrringcrtc.
Au fdcrobcrstcn Stu Ic (Ta f. I/ 3; I I I/ I ). auf cler z.T. gcniigcnd gro(\c Fliil:hcn crhaltcn gcblicbcn
warcn. lag a uch dcr hiichstc Punkt dcr Sicdl ung. Landwirtscha f11 ichc Arbcitcn haltcn hicr nur dcn
obcrcn Tei i dcr Kulturschicht zcrsliirt.
F l u l.lkm. 9 1 1 , cr wunlc zum Mc(\punkt O gcwiihlt ( Abb. 6).

Dcr hiichslc Punkt a u r dicscr Stufc lag �40 m ii.d . M . und bcfand sich 23 m wcstl ich von
43
VERLA l J r DER A l JSG RABU N(iEN
B e i dcr P l a n ung dcr J\usgrabungcn wurdc von mir folgcndcs in fktracht gczogcn :
- d i c Gcsta l t ung d e s Tcrra ins, das durch Nat urkrii ftc u n d dcn Ei n 0 u l3 d e s Mcnschcn stii n d i g
vcrăndcrt w u n l e ;
-- d i c Daucr dcr J\usgra\rnng, d i c abcr a u lgrund d c r Umstiindc n i c gcn a u a bzuschătzcn war;
- d i c jiihrl i ch zur Vcrfiigung stchcndc M i ndcsl li nanzicru ng;
-- dic mit dcm Bau des Wasscrkra ftwcrkcs i n Zusammcnhang stchcnclcn J\rb c i t c n ;
- cl i c n i d1 t vora u s zuschcndc Schwankung d e s Dona uspi cgc l s , d i c n i c h t nur vom Rcgcn
a b h ă n g i g war, son<l crn a uch von dcr S ch i ffsschlcusc und cler Wassc rzu fuh r dcr Turb i n c n des
Wa sscrkra ftwcrkcs. Bei des konntc, von c i ncm Tag aur dcn andcrcn, cine I lcbung odcr Scnkung des
Wasserspicgcl s cler Donau bcwirkcn.
Als 1 974 dcr Damm, c igcn t l ich cin Sdrntzdamm, fcrt iggcstcl l t war, b l i c b dcr Wasscrspicgcl
s t ii n d i g crhiiht und crschwcrtc dic J\usgrabungcn a u f dcr untcrcn und m i t t lcrcn S t u fc . Dicscr Damm
iibcrlagcrtc e i ncn grof.lcn Te i i dcr Si cd hmgcn und schriinktc c l ic J\usgrab ungcn i m S iidcn c i n .
(ic p l a n t warcn 4-.5 .la h rc Ilir c l i c archăologischc Forschung; dara 11s wunlcn abcr schl i c B l i ch
1 .5 .lahrc ( 1 970-- 1 984 ) , d i c von schwankcndcr H o ffirnng, ob clic J\usgrn bungcn wci tcrgc fiihrt wcrdcn
k i:inncn odcr n i c h t , und Vcrzwci ll ung iibcr d i c li nanzi c l l widrigcn Bcdi ngungcn gcpriigt warc n . I n
d i cscr Z e i t wurdcn bcsondcrs wcrtvol l c , wisscnsdrn nl ichc Datcn gcsammcl t , d i c man n i g fa l t igc und
a u l3crgcwii h n l ichc, wi sscnscha nt ichc Materi a l icn lic fcrtc n .
Dic Konzcption sah vor, a l i c bcobachtctcn odcr vcrmutctcn S i cdl ungcn und Komplcxc zu
crforschcn. Von 1 970- 1 979 kunzcntricrtc i ch mich a u r dic untcrstc C icliindcst 11 re. ( i l c ichzc i t i g iiITncte
i c h a u f dcr m i t t l c rcn S t u fc gro f.Ic F lăchcn, i n dcncn c i n igc I l a uskomplcxc zum Vorschcin kamcn, d i e
g a n z odcr n ur t c i l wc i sc crhaltcn wan:n. J\ u r dcr obcrstcn S t u rc legic ich c i ncn Kontro l l sc h n i t t an, u m
d i e S t ra t i gra phic fcstzust c l l cn ( J\bb. 6; Ta r. I/ 3). I I ier w u n l c in c i n i gcn Schni ttcn jcwc i l s n ur b i s zum
obcrcn Te i i dcr Co(o fc n i -Schicht ausgcgrabcn. Dics gcschah m i i dcr J\bsicht, d i c aur dcr m i t t l crcn
und un tcrcn S t u fc rch l c n d rn odcr schlccht crha l lcncn I lorizontc zu u n l crsuchcn. N i c h t iibcra l l konntc
ich, a u s Zci lma ngcl und wcgcn dcr bcschriinklcn li nanzi c l l cn Miigl ichkci tcn. dic J\ usgrab ungcn bis
a u f elen gcwachscncn Bodcn d urch llihrcn.
In dcn vier l c t ztcn Jahrcn ( 1 980- 1 984) wunlcn d i c J\usgrab ungcn nach Ostcn a usgcdch n t ,
a u f c i n e cbcnc F l ăchc, d i c m i t d i ckcn, von O bcrschwcmmungcn slammcnd'-· n J\blagcrungcn bcdcckt
war ( Abb . .5; 7).
Durch d i csc J\usgra bungcn konntc ich mir c i n ( icsa m l b i l d iibcr d ic (icsta l t ung des Ciclăndcs
machen, wie cs sich i m Vcrl a u f von Jahrl< rnscndcn gcbi ldct hattc ( J\bb. 23). ( i l c ichzc i l i g konntcn
Datcn gcwonncn wcrdcn, clic dic J\bfolgc dcr K u l t urcn im Bcrcich des Zusammcn O usscs dcr bcidcn
Dunauarmc zcigcn ( J\bb. 8).
D i c Ausgrab ungcn wurdcn in zwci Scktorcn d urchgc llihrt :
- Scktor J\ a u r ''Botul C I i uci u l u i'', zwi�·chcn F I ullkm. 9 1 0,880 llllll F I u l3km. 9 1 1 ,O 1 8, i n clcm 20
Schni ttc a ngckgt wurdcn (dic Schnittc I/ 1 970, I-XVI I ; X X V - X X V I ) m i t cincr (icsamt ll ăchc von
�
924m , dic i n cinc111 Area l von 1 4 2 111 Lăngc llllll cincr Brci tc von 48 111 vcrtci l t warcn (Abb . .5-6).
- Scktor 13 h d i ndct sich 2 80 111 List l i ch des lctztcn Schnittcs von Scktor J\, 9 1 1 ,292-
bei F l u f.lkm.
9 1 1 ,448. In d i cscm, i m llachcn ( icliin<lc l icgcndcn Scktor wurdcn 8 Schn i t t c gcii ffn c t , davon warcn 7
44
( d i c Sch n i t tc X V I I I - - X X I ; X X I a; XX I I I -XX I V) a u fcincr Uingc von 1 56 m a u fgcrc i h t , und sic lagcn
vcrt c i l t zwi schrn fii r dcn lla u des Staudamms :rnsgchobcncn C iruhcn; d i c untcrsuchtc Gcsamt lliichc
bctrug 297 m 2 (Abb. 5; 7). Zwisd1cn dcn bcidcn Scktorc n , 1 80 m iist l i d1 von Scktnr A und 1 00 m
wcs t l id1 von Scktor ll , wurdc c i n klcincr Kont rol l schn i t t zur O bcrprii fung cler Stra t i graphic angclegt
( Abb. 5 : Sch n i t t X X I I ).
P;mi llcl zu dcn A usgrabungcn bcobad1tctcn clic Forsd1cr stiindig dcn Strnnd, und gro/3c Flăchcn
am S tra nd wunlcn o ii gcn: i nigt, 11111 dcn archiio logisd1cn llc 1'1111d frc iz111 cgcn, auch cler U fcrbcrcich
wunlc dcr S t ra t igra phic wcgcn untcr Augcnschci n gcnommcn.
Vom M c l.lpunkt O ausgchcnd, dcr sich a u f dcr obcrstcn S t u fc an dcr S iidwand des Schni t tcs
I a bc fand ( Abb. 6). wurdcn i n al lcn Sch nit tcn j c 5 cm dickc Abst ichc d urchgc fiihrt , um clic fcine
Stratigraph ic dcr Ablagcrungcn z11 crfasscn .
45
DIE SC! llCJ ITENABFOLGE
Am vollstăn<ligstcn war dic strntigmphischc Abfolgc im Scktor A (J\bb. 6) Zll bcobachtcn, cler ungcfahr
4 m măcht igc, archăologisd1e Ablagcrungcn aufwics. Sic stclltc sid1 folgcndcrmalkn dar:
- cine Sicdlung und Grăbcr dcr mcsolithischcn Schela Cladovci-Ku l t ur;
- cine S iedl ung und Grăber cler neolithischcn Criş-Kultur;
- cine Sicdlung cler spătăncol ithischcn Sălcu\a-Kultur;
- cin cnclăncol ithisd1cs Griibcrfcld;
- cine Cotofcni-Sicdlung ( I I I . Stufc). clic zur O bcrgangspcriodc gch<irt;
- cine S iccl l ung dcr Spăt-Glina-Zcit dcr Bronzczcit;
- Vcrbicioara-Sicdlungcn dcr Stufcn l i und I I I ;
- cine Sicdlung cler friihcn Gârla Marc-Kultur;
- hallstattzcitl ichc, dakisch-rtimischc unei vonnittclal tcrl ichc Komplcxc (Abb. 8).
Im Scktor B (Abb. 7-8) konntcn dic Kulturphascn crgănzcnd unh:rsm:ht wcnlcn. dic in Scktor
A nicht crfaBt wurdcn, uml zwar:
Zll Scrbicn ( Vccin<t, I3ubanj I I I) fcstzustcl lcn sincP1 ;

- N<tch-Glinazcitlichc Komplcxc, clic cine ( 'otofcni-Schicht iibcrlagcrn, wobci gute Analogico
- cine Sicdlung vom Typ Gomc<t-Orlcşti ;

- c i n Nivcau vom Beginn dcr Vcrbidoara-Ku l t ur;
- Komplcxc cler klassischcn unei spătcn Giirla Mare-Kultur;
- friihhal lstattzci tlichc, in clas I . Jhd. v.Chr. claticrtc dakischc und schlicBl ich vormittclalterl iche
Komplexe.
besondcrs i n «Bot ul Piscului» ( Abb . 8), abcr auch an andcrcn Stcllcn des Ufcrs:
Oie sowohl in Scktor A al s a uch in Scktor B fchlendcn Kult urkomplcxc cntclecktc man
- cine Criş-Sicdlung;
- cine Vin�a-Rast-Siedl ung;
- eine klassis1.:hc Sălcuta-Siccllung;
- eine Săkuta I V-Siccll ung;
- cine Câmazcitl id1c S icdhmg und (lr..ibcr;
-- dakischc Griibcr.
Hierzu zăhlcn auch clic Fundstcllcn am scrbis1.:hcn U fcr, in Korbovo16 .
E s i s t dcmnach nic h t iibertricbcn zu sagcn, dall Ostrovul Corbului e incr eter rckhstcn
archăologischcn Fundortc fiir dic rumănischc Vorgcschichtc darstc l l t unei fiir cinigc wichtige Phasen
der Friihgcschichtc Rumăniens, insbcsondere fiir dic dakisch-r<imische, bcsondcrs bcdcutend ist.
» S1ojic ( 1 986) 1 4 5- 1 52_ Agc „ . ( 1972) Abb. 44-54. Die F1mde aus den parallcl Zll deo
'" l foi�ichllich iilM'l'I' A11sgrnb1m1:,wn: VasiC ( 1 9 1 2) I IT., Taf. unscrcn ausgcliihr1en Ausgrnbungen auf dem serbischen
Vll 46--48: VW 49-58: VUI/ 59-69; IX/ 70-n. S. Thc Hrunze Di.11ll1u11f"T wcnlcn im Nalionalnmscum in Belgrad aufbewahrt.
46
D i e S t ra t i g ra p h i e d e s S c k t o r s A
Fine dunkclgrauc. 50 cm dickc Kullurschicht wurdc am wcst lichcn Endc des Scktors A a u fgcdcckt,
sic crstrccktc sich bis zum Zusammcn n u l3 cler bcidcn Domrnarmc (cl ic Schnittc X I I I -XIV; Abb. 6).
Sic lag zwischcn dcm hu nrnsartigcn, griinlichcn, gcwachscncn 8oelcn urni elen jiingercn, clurch
Ob crschwc mmungcn cntstandcncn Abl agcrungcn . Dic frc igcl cgtc Sch icht gchi)rtc zu e i ncr
mcsoli lhischcn S icdhmg urni bcstand aus Stcincn, Knochen m1CI Quarzitgcstcin, dic mit dcn Skelcttcilcn
cincr Frau unei cincs Ki ndes vennischt warcn. Ober cler mesolithischcn Schicht fa nd man in cler
Obcrschwcmmungsschicht einigc wcnigc, sckundăr vcrlagerte Kernmikfrngmcnte cler Criş- 1md Sătcuia
Kul tur. Diescr Bcrcich wunlc 1 975 von FI. Mogoşanu37 untcrsucht.
In elen mi t IX bczcichnctcn Schnitten (Abb. 6) konntcn <lcr Ufcrbcreich unei teilweise die
Vcrlli l l ung eincs altcn. zwischen elen bcidcn Donauarmen gelcgcnen Kanals untcrsucht wenlcn. Die
Donauwasscr hattcn, i m Zugc von katastropha l cn Obcrschwcmmungcn am Enclc dcr Sălcuta-Zcit
oder spiiter. urspriingl ich dicscn Kanal cntstchen lassen. Wăhrcnd cler Bronzczeit sche int er clann. wie
man am iist lichen l J fl·r bcmcrkcn konnte. zu cincm kiinstl ichcn Schutzgrabcn umgcbau t wonlcn zu
( l i n kcn; Abb. 9 c) U fcr zu. war cler Kanal ticfcr, Wasscrwirbcl hattcn hicr im Boden Gruben cntstehen
scin ( Abb. 9 b ). Dcr (irund des Kanals war aufgrund des Oic13enclcn Wasscrs uncbcn: clcm westlichen
l a sscn. Wăhrcnd sich das Wasscr am l i nkcn l l fcr in gclb-griinl iche Ablagcnmgcn, d i c kcinc
archiiologischcn Funde cnlhicltcn, verticile, durchschnitt cs am iistlichcn ( rcchtcn) U fcr cine gclblichc
Schicht. clic mit Kohlc, vcrbranntcn Enlbrocken urni wcnigen Kcramikbrnchsliicken cler Criş- unei
Sălcuia-Kultur durchsctzt war - alic dicse Dingc kmncn konzcntricrt in klcinen, «1iiten fiirmigen»
M u lden des Kana l grundcs vor. Dieses rechie l J fer verl i e f sch la ngen fiirmig unei h a l t e c i n e
futtcralăhnlichc, griinlichc «I Iiil lc», was eben fa lls da fiir sprach. dai.\ das am schncl lstcn n icUcndc und
am ticf.„ tcn rcichcndc Wasscr am l inkcn l J fl·r vorbcigc nosscn sein mul3 . Wiihrcnd dcr Cotofcni
IJcsicdlung bcganncn sich am rcchtcn lJ fer gmu-gclblichc Ablagcmngcn abzusctzcn (Abb. 9 b, Schid1t
7). Die Trăgcr dicscr Kultur bautcn sich ihrc I lăuser bis zum Kanalrancl. Dic Sd1icht !Ier Colo fcnî
Kultur bcdccktc zucrst clic futtcralăhnlichc, griinlichc «I l iil lc» des U fcrs unei rutsd1tc s pii ter în elen
Kanal bis zum linkcn Ufcr hi n ab .
Noch spiitcr. wăhrc n cl cler (i â r l a Marc - B cs i e d l ung, wunlc cl a s rechie U fcr schrăg
durchschnittcn.111 ( Abb. 9 b), wahrschci nl ich Zll Vcrtcidigungszwcckcn ('?). Kur.t danach crf<llgtc clas
Vcrliillcn : Dics gcscha h anfangs schr sdmcl l, unei zwar mit Rcstcn vcrbranntcr (iârla Marc-I l ă uscr,
clic în cler Flăchc als sc h r konzcntricrtc urni unvcrrol l tc F u m lkom pl cx c vorlagcn. Wicdcr ctwas spiit c r,
ah cler Friihha l lstattzeit, fiihrte das l an gsa mc Vcrfii l lcn, vom Ostcn hcr, Z\I cincr l Jmkchrung cler ·
Schicht en ab fol gc - hal lstattzcitl iche und bronzezcitliche funde warcn vermischt unei von Cotofenî
Matcrial icn iibc rlagc rt.
11 M ogoşanu ( 1 978) 348 1 96, fi111lc1 man eine ausfii hrlichc lkschrcibung tler Lage
''
11 Hănscl uml Ro1111111 ( 1 984) Abb. 4, 5. Ebll. anf S. 1 93- dcr ''Kanal -Zonc.
47
M a n fand abcr, nahc dcm i5stl ichcn Kan a l rand (Abb. 6, G. 3 3), zwc i Skclcttc, cl i c i n cli c
m i t t l crc I Iall stattzc i t z u dat icrcnsind'" , s i c lagcn an cler Obcrkantc cler Cotofcn i-Schicht , d i c immittclba r
von j iin g ercn Abl ag c ru ng cn iibcrdcckt war. Zwischcn dcm Nivca u , ah d c m c l i c C l rabgrubcn c i n gct i c ft
wurdcn und i h rcm Bodcn mu13 u rs prii ng l ich c i n e min dcs t cn s 7 0 c m dickc Kult ursch icht vorhandcn
gcwcscn scin, dic elen frlihhalls1<1ttzci tl ichcn Kulturcn, dcn Kulturcn Gârla Marc urni ( 'otofcni an gchort c .
Wic schon crwăhnt, rutschtc d i c se ganzc K u l t u rs ch i cht i n dcn Kanal ah.
Oic s t u fcnartigc Ri) s chu ng des siid l i d1cn Don a u u fcrs ( Abb. 6; 9 b) c rmi5gl icht c , entlang ·
mchrcrcr M ctcr, d i c Frc i l cgung unei Jkobachtung des rcchtcn Ufcrrancics. l fntcr dcr Coto fcni-Schicht
w a r cler Punkt, ab dcm si<.:h dcr Ka nal vcrt i c ftc, dcutl ich zu bcmcrkcn. A us gc h c nd von d icscm N i vcau
halte das S t rombctt cine Ti c fc von 2,00 bis 2,35 m. I !ier war a uch dcr untcrc Tei i des Kana l s m i t n icht
vcrrol ltcn C iârla M a rc- Rcstcn vcrfli l l t .
l n dcr 30 m langcn Zone i)stlich des ch c ma l i gc n Kanals war di c crstc abgclagcrtc Kulturschicht
Cotolcn i -zcitl ich. Wic dic Schn i ttc IV V zc igt cn, ii bcrl a gcrt c sic cine Art a l l uviona lc bis 1 1 0 c m
miich t i gc S c h i c h l , dcn:n I lomogcnitii t n u r h icr und da von dcn « l iitchcnarl i gc n » G ru bcn m i t
archiiologischcm Materia l untcrbrochcn wunlc. A m ( lrumlc dicscr Sch icht, d i c nach dcr J\ u fgabc cler
Si\lcuta-Sicdl ung abgclagcrl wurdc, fond ich cine F l u l.lkicssd1icht, d i c sich aus Stcincn, Knochen.
()uarzi t und e i n i gen wcn igen, meist Siilcuta-zcitl i chcn Kcra m i k fragmcntcn zusammcnsctztc -
i nsbcsonckrc solchc, d i c von dcr ctwas melu dcm Ostcn zu l i e gcn d cn S icdl ung stammtcn.
Dic Cotoll:ni -Schicht sctz1 sich aus mchrcrcn Nivcaus zusammcn. l n Schnitt 1 1 - 1 1 1 ( J\bb. 6)
w u rdcn Rcstc ci nes vcrbranntcn I l a uscs gc f' u nd c n, dcsscn F u l.\ bodcn c i n ă l tcrcs Wohnn i vcau
Einc Ci ru b e , cl i c am gcbiischtcn l J fer des S c h n i t tcs V I I I ( A b b . 9 a) lag u nei dic Rcstc des vcrbranntcn
ii bc rla gcr tc . Das durch Brand zcrs t i irt c I l au s wunlc seincrscits von ( irubcn dcr sl'lbcn K u l t ur gcstiirt.
Ilauscs durchsch n i t t , wurdc wicdcrum von zwci andcrcn N i vcaus dcr Cotn fcn i - Ku l t ur i i bc rl agc rt .
Das hci l3t, dai.I in unmittclbarcr Niihc des chcma l i gcn Kanals dic Coto l'cni -Schi cht aus wcni gst cn s
fiinf N i vcaus bestand. S i c wunlen von cincm daki sch-romischen Ni vcau bedeckt. d i c urs priing l i ch
dazwischc n l i egende ii l lcrc Schid1t war in elen Kanal abgcrutscht (J\bb. 9 a )•0
Etwas i.ist l icher, i n Schni t t X ( J\bb. 6), warcn, untcr cin cm grii u l ichen N i vea u uime d a t i crbctrc .
Funde, drci S icdl ungsnivcaus cler Coto l'cni -Kultur zu unterschcidcn. Dic drei N iveau s cler I lii uscr
cntsprnchcn dcn spiitcn J\blagerungcn des Schni ttcs VI 1 1 . H icr konntc man abcr l c idcr dic J\ usgrabungcn
n i ch t bis zum gcwachscncn Bodcn fiihrcn.
1 5 m wcitcr ost l ich von Schnill X ( J\bb. 6) konntc dic Schid1tcnab f<1lgc d urch dic a u f dcr
m i t t lcrcn S t u fc dcr S i c d l un g vcrt e i l tcn Schnittc XVI I , XXV und X X V I (Abb. 6) a u r wci tcrc 20 m
c n t l a n g des l J fcrs crgii n zt wcn l e n .
I n Schn i t t X V I I wa r d c r oberc Tei i cler K u l t ur schicht d urch das Wasscr abgct ragcn worden.
Dic vcrb l i cb c n c n O bcrrcstc wurdcn noch von dcn B i.idcn c i n igcr dak i sch -ri.i m i schcr G ru b c n
d u rchschni ttcn, clic tc i l wcis c sogar d i c Rcstc drcicr sich iibc rla gc rn d cr Cntofeni-1 l iiuscr stiirtcn. Im
vom Wasscr abgctragcncn l f 11.:r sah man auch noch andere, iiltcrc Coto feni -Ni vcaus, d i c d ie sich t barcn ,
a u f ci ncr fun d l ccrcn Schicht l i cgcndcn, vcrbranntcn Rcstc ci nes grolkn S<l l cuta-1 l auscs iib crl a g c rt c n .
D u rc h S ch n i t t X X VI konntc, dem Ostcn zu, a u f wci t erc 9 m der Vcrlauf des untcrsuchten
Dona u u fers verrolgt wcrden (J\bb. 6; 1 3 b), wodun.:h cli c i n Schn itt X V I I bcobachtctc S c h i cht e n a b f< ilge
19
S iche a11ch 1-liinscl 1111d Roman ( 1 984) Abb. 5 1 2-3.

Moscalu ( 1 990) 1 1 7- 1 23 .
•0
48
crgiinzt wurdc. An dcr Obcrnii1.:hc iibcnlc1.:ktc c i ne 40 1.:m di1.:kc i:i l l uvionalc Schic.:ht d i c Rcstc eincs
Co(o lc n i - l la usc.:s,von dcm i m Ostcn skh dic Fcucrstcllc UIHI Tcilc des F u l.\bodcns crlrnltcn hattcn. I m
Wcstcn, i n dcn Qui:idrntcn 6 8 , lrnndcl tc c s sic.:h di:igcgcn um dcn F u l.llmdcn ci nes v i c l l ci d1t j iingcrcn
I Ji:iuscs, das sid1 a uc.:h in dic iist lid1c I li-ii ftc von Sc.:hni t t X V I I ausdchntc. Dic I liiuscr lagcn, vom
Null punkt aus gcmcsscn, in cincr Tic fc von unge fahr 2,JO m. Fin JHKh iiltcrcs Ni vcau mit Fcucrstcllcn
wurdc i n dcn Quadratcn 1 -5 und 6 -8 a u fgcdc1.:kt. In dcn Quadratcn 3 -5 bcobad1tctc man an dcr I3asis
dcr Sd1id1t cine I m t ic fc (lrubc, dic c i ncn Dun:hmcsscr von 2,JO m halte und mit folgcndcm vcrl1il l l
war: gclbcn FrdbnKkcn, i n Strci fcn abgclagcrtcr 1-lolzkohlc - c s gab aud1 Brandspurcn. Dics a llcs
stammtc von cincm I laus. das i n dcn Quadratcn 6 -8 zum Vorschcin kam ( Abb. 1 3 b ). Nur in diescm
Sd111 i t t wa rcn cl rci n a u n i vcaus dcr Co(o fc n i - Ku l t u r c rha l t c n . S i c bcdc1.:k tcn c i ne fun d l cerc
Im crstcn ()uadrat ( J\bb. 1 3 b) bcmcrktc man cincn sdunalcn. ri nnsalart i gcn Kanal , dcr sich
Obcrsd1wcm11111ngssd1id1 t , clic nad1 cler Siilcu(a-f1csicdlung cntstandcn war.
wii hrcnd dcr Dnna u iibcrsd1wcmmungcn gcb i l dct halte. Er d 11 rd1sd1 11 i t t d i c S ii k u (i:i-zc i l l iche
Săk11(i:1-Sd1 icht : Das obcrc wics cincn I Icni unei c i ncn Backofcn ('!) auf und das u ntcrc bcsti:illll aus
K u l tursd1 id1t. I m wcst l i d1c11 Tei i des Sdrnit tcs ( i n dcn Quadralcn 5 -8) zcigtcn sid1 zwci N i vcaus dcr
dcr Lchmmassc ci ncs vcrbrannlcn 1 la uscs, dic sid1 auch i m Schnill XVI I i:iusbrc i tctc. Untcr dcm
N i v1.:a u dcr I lii uscr war c i n e im l Jmri l.I unrcgclmii13igc G rubc, clic, mc incr M c i n u ng nad1 , dcr
I .chmcntnahmc gcd icnt hat ie, und zwar fiir das Frrid1tcn cincs anclcrcn, ii i teren I Jauscs. das in Schnilt
XXV Iag. Dic Lchmgrubc wurdc mit Rcstcn vcrfiil l t , dic aus llcr Bcnutzungsphasc d i cscs I l auscs und
aus scincr Zcrstiirung stammtcn. Oiesc Lchmgrubc war bis i n dcn ard1iiologi sd1 stcri lcn (ln111d
cingct i c H , dcr sid1 wiihrcnd cler S iccll ungcn vom Typ Criş u nei SdlCla Claclovci gcbi ldct halte. I n
dicscr Zone bcstancl clcmzu folgc clic S{1lc11ta-Sd1icht aus clrci nauni vcaus.
ln Sd111 i 1 t XXV ( J\bb. 6) legic id1 , untcr cincr von ci ncr flbcrsd1wcmmung hcrriihrcndcn
J\blagcrung, dcn Ful.l bodcn cincs Cotofcni-1 lauscs frci, dcr cin d iinncs, cbcnso Co(o fcni-zc i t l i d1cs
Nivcau iibcrlagcrtc. l fntcr dcr ( 'o(o lcni-Sd1icht gab cs cine steri le, alluvionalc Sd1id1t, dic dic gcsamtc
Lchmmassc ci nes vcrbranntcn Siiku(a-1 lauscs bcdccktc. J\ud1 das I laus sci ncrscits iibcrlagcrtc cine
steri le Schid1l.
Stra t igraph i sd1 gcmcinsamc Elemente kiinncn fiir dic Sdrniltc XI und X I I a h (Abb. 6)
a ngcfiihrt wcnlcn. Wiihrcnd dic Co(ofcni-f1cf11ndc i n Schn ilt XI (Ta l'. l i/ I ) von dcr Donau wcggcspiil t
Schid1t. nad1dcm zuvor cinigc dakisd1-riimisd1c < lrubcn (Ta C I II 4 ) . dic an dcr nasis rund warcn u nd
wonlcn warcn •1• bcganncn in Sd111i t t X I I (Ta r. I/ 1 -2. 4; l i I / I ) d ic Ausgrabungcn dirckt În llcr Co(ofcni
c i ncn Durchmcsscr von iibcr 2 m haltcn, cntlccrt wonlcn w<1rcn. Das iil tcstc Co(o fcni-Nivcau war
d u rd1 ( l ru bcn und Rcstc l cid1tcr f1a 11 c i n rid1 t ungcn mit I lcrds t cllcn , F u l.l bodcn aus mchrc ren
Lchmcstrid1cn u1Hl vcrbranntcn Lchmbro1.:kcn nad1z11wciscn. Dariibcr war das (lcliindc planicrt worclcn
Ullll damH:h cine schr grof.Ic Konstrukt ion crrid1tct wordcn. Sic war a u f grol.lcn Tcilcn des Sdrnittcs
X I I das zwci tiiltcstc Nivcau und von obcn nad1 untcn gcschcn das crstc. Dic j iingcrcn Ni vcaus warcn
h icr vom Wasscr abgctragcn wonlcn . ln Sdrnilt X I I d ( J\bb. 6) wunlcn d i c Rcstc ci ncs andcrcn
Colofcn i - l lauscs mit Lchmfu l.l boclcn a11fgcdc1.:kt. Es lag h1jhcr als das I l<111s des zwcitcn Nivcaus, und
" W as b e i M uguşanu ( 1 9 7 X ) 3 3 7 , A b h . I , a l s Co\ufcni 30X cm dazmcc h n cn . A u f d i cse Ari kiinnen Mog.oşa n u s

S c h i c h t angcgcbcn ,,· u ni c, i s t fo lgl'llllcr111al.\c11 zu ksrn: A 1 1 sgra b 1 1 11gcn i n S drn itt XI m i t d c m gcncre l l c n Plan
"vnr km;rc111 w i cdcr abgclagertc S c h ichi". l k i dcn vo111 vcrb11 ndc11 wcnlcn, s u wi c cs s c h o n P ă u ne sc u i n sci nem
Sl'lhcn Vcrfi 1 sscr, sowohl i m Text scincs A u l\atzcs als aud1 Artikel machte ( 1 990) 1 24 .
a 11 f A b b . I ang.L'gcbencn Ticfcnang.abcn 111 1 1 1.\ man noch
49
cs stclltc das dri ttc Coto fcni-Nivcau dar. Ein vicrtcs konntc man in Schnitt X I I h, i (Abb. 6) fcststcl lcn.
l Inter dcr Cotofcni -Schicht, dcrcn lJntcrkantc bei -2,65 m tag, fand ich in allcn Tci l fl ăd1cn des
Sdmittcs XI I cine steri le, all uvionalc Schicht. In dicsc Ablagcmng warcn clic ( irnbcn mchrcrcr ( irăbcr,
dic Ăhnl ichkcitcn zu !1odrogkcrcsztl1r uml I lcrculanc I I zcigtcn, c ingcticfi. Ăhnlich war urspriingl ich
woh l auch dic Lagc i n Schnitt X I , wo abcr sowohl dic Colofcni -Schicht als am.:h clic all uvionalc
J\blagcrung von dcn ( icwăsscm abgctragcn wunlcn. ln Schni lt XI lag in cincm (irab, wclchcs Analogicn
zur Rcigabc dcr Rodrogkcrcsztl1r-(iruppc aufwics, das Skclctt a u r clcm Lehmschutt cines Si\kuta-
1 Iauscs. In dcr a l l uvionalcn Schicht wunlcn fcrncr sowohl Kcramikbruchstiickc dcr Sălcuta-Kultur,
z . T. m i t zc r s t o l. \c n c n M u s1.:hc l sc h a l c n a l s M a gc ru ng. m i t c i ngcsch l ă m m t a l s a u c h zwc i
Untcrha lb dcr Ablagcrungcn fand man, in cincr Ticfc von ungefahr J m, Lchmrcstc unei
Kcramik fragmcntc i n dcr Art von !1odrogkcrcsztl1r.
zwci Să kuta-C icfcil.k. Dic l fnlcrkantc des obcrcn Să kuta-Nivcaus lag bei -J ,05 m und clic Obcrkantc
bei --2,95 m. Es bcstand aus Anhii u fungcn von Lchm unei FluBstcincn. An dcr siidl ichcn Proli l wand
von Schnitt X I I wurdcn sicbcn, in Rcihc licgcndc P f<1stcngrubcn bcmcrkt, dic crncut cin von elen
O bcrschwcmnrnngcn zcrst(irtcs, chcmaligcs !1a11nivca 11 dokumcnlicrcn. Das I lans dicscs Ni vcaus
crstrccktc sich nad1 Siidcn 11nd wurdc am:h in dcn Schni llcn X I I f 11nd X I II 1 979 crgrabcn. O ber elen
gcsichcrtcn Rcstcn des «lctztcn Nivca11s» crschicncn f"crncr, a u f glcichcm Nivca11, cin Cic fa13bodcn,
ein Pfcnlcschădcl 1md cin I lirschgcwc ih. Sic kiinntcn in Vcrbindung mit l'incr noch spălcrcn Ablagcmng
geschcn wcrdcn, clic vom Wasscr abgctragcn wunlc. l Inter clcm obcrcn Nivca11 kam cin grofks, durch
I3rand zcrsti)rtcs I laus zum Vorschcin. Dic obcrc l .chmlagc, dic von dcn abgcfol lcncn Wăndcn stammtc,
bcfand sich in cincr Ticfc von 3, I O bis J , 20 m, und das schr Oachc, unrcgclmăl.l igc ru(lbodcnnivcau
aus dcm l nncrcn des I lauscs kam zwisd1cn --J ,JJ bis J ,45 m z11m Vorschcin. Dics war cin mi ttlcrcs ·
!1a11nivca11 dcr S;i k111a-Sil·11l ung. 13ci -J,52 m crsch icn cin ncucs, wicdcrum Sitlc11la-zcitl ichcs Nivcau,
und zwar das ăl teste, das clcm I laus aus Schnitt XXV cntsprach. Dcmz11 f<1lgc bcstand in dicscr Zone
clic Săkuta-Schicht aus drci naunivcaus. dic insgcsamt cine Dickc von 50 Cili hallcn4� .
stcri lcn <1rchiiologischcn f1odcn. An dcr C lrcnzc zwischcn dcn Schnittcn XI HJHI X I I folgtcn 20-25 cm
lJntcr dcr Scilcuta-Schicht bcobachtclc man cin dunkclbrauncs Nivcau: Es handcltc sich um
dickc ( 'riş-J\bl<1gcrungen.
Dicsc w<1r in Schni ll XI bis 70 cm miichtig. HJHI in ihr kamcn vcrschiedcne Fcuerstellcn zum Vorschcin,
Nod1 ticfcr wunlc dic mcsolithischc Schicht mit rundcn dcr Schcl<1 Cl<1dovci-Kultur crgrnbcn
dic in untcrschicdl ichcn Ticfcn anzutreffcn warcn. Wiihrcnd dic Kult urschicht, vom hiichstcn Punkt
des Fumlortcs aus gcsehcn, bei -4,68 m cndctc, cntdccktc man bei 5 3 0 m noch dcn nodcn cincr - ,
Wohngrubc dcr Schela ( 'ladovci-Kultur43 • Diesc K11lt11rschicht ist in zwci Wohnnivc;rns 11nlcrglicdcrbar
urni zcigt cine Ab folgc von reucrstcl lcn, dic F I . Mogoşanu sicbcn Wohnphascn zuschricb•• .
Sowohl in Schnitt X I I I als auch in dcn i)stl i chcn Tcilcn des Schnittcs X I I k. i und in Schnitt
V I , VII ( Abb . 6) stcl l tc sich d i c stratigrn ph i schc S i t uation ăhn l ich dar (Abb. 1 6; 1 7). l n dcn
Ausgrabungs flăchcn lag iibcrnl l zuuntcrst cine mcsolithisd1c Schid1t dcr Sd1cla Cladovci-Kult ur, dic
i n Schnitt X I l k, i , j , am wcstl ichcn Endc von Schnitt XI I I und in Sd111itt VI miichtigcr war, uml sic
w<1r dagcgcn in Schnitt VII (Abb. 1 6 a, c) urni im rest lichen Tei i des Schni ttcs X I I I (Abb. 1 7) schr
d iinn (bis zu 20 cm). Dicsc mcsolith ischc Schicht bcdccktc dcn gclblichcn I I 11mus. dcr mit Kalkstiickcn
Sii lc11\a-S ii.:d hmg sid1i.: R o m a n ( 1 9 8 7 ) 345 f und 1 - 2.

l ih m i.:sc u
" F iir dic '' Mogoşanu ( 1 9 78) 3.:10. t\bb.
S imun ( l 9 8 9 ) 1 08. 1 1 0. " i.:h<I. 339 t\bb. I; ' ( 1 990) 1 2 5- 1 26 .
so
d un.:hsdzt war und kcinc F unde cnthiclt. Otx:r dcr Sd1cla Cladovci-Ahlagcrung lag d i c Criş-Schicht,
dic his zu 40 cm d ick war 1111<1 aus zwci Niveaus bcstand, dic aufgrund kcramisd1cr F undkonzcntrat iuncn
voncinandcr gctrcnnt werdcn konntcn, zu dcncn auch ganzc oclcr crgiinzbarc (Ic foi.Ic gchi)rtcn, clic a u f
dcm N i vca u des F u l.lbodcns lagcn. Oas oberc Ni vcau war a m rcichstcn an archiiologischcn F u ndcn. I n
Sdmi t t XI I I . Quadrat X , wurdc i n c i ncr bcrcits wiihrcncl dcr Schela Clallovci-Bcsicdl ung villl ig
vcrfti I I ten nat iirl id1cn Vcrt i c fung spii tcr dic zur I liil ftc cingct ic ftc Wohngruhc ci nes I lauscs und i n dcr
Wand cler Wohngrubc cin ci ngcgrahcncr Bal:ko fcn angclcgt. Oicscs I Jaus war dcr Cri ş - Ku l t ur
zuwcisbar. O ber dcr C ri ş- S d1 i d1 t u n d u n t c r dcr a l l uv ionalcn Ablagcrung wurdcn S ă l cuta
Kcramikbrud1st iil:kc cntdcl:k l . Oiesc vcrstrcut vorkom1rn:ndcn Fragmente stammtcn von cler S icdl ung,
clic sid1 n id1t nad1 Ostcn iihcr dic ( ircnzcn des Sdmi ttcs X I I f hinaus ausgcdchnt hatie. Einigc
Fragmente kiinntcn im Vcrlau f von Crbcrsd1wc111mungcn h icrhcr gclangt scin, claru ntcr warcn abcr
aul:h cinigc mit spczi li sd1cm 13odrogkcrcsztt'ir-Vcrzicrungsmustcr. Oa Sicdl ungsspurcn d i cscr Zeit
nid1t bemerkt wordcn warcn, kunntc id1 kcinc Erkliirung ftir i hr Vurkommcn in solch cincm Kontcxt
gchcn. ln Sd111 i tt X I I crsd1icncn dcrart igc Rcstc in ci ncr Ticfc zwisd1cn 2.75 his 2,78 m, u 111J zwar
am obcrrn Tei i der Ablagcrung (was id1 sclbstvcrstiindl id1 lindc). Oiesc Kcramik tauchtc clagcgcn i n
Sd111 i t t X I I I hei -J ,40 b i s --J ,50 m a u C also an dcr Basis dcr Ohcrsd1wcmmungsschicht. Obwohl
man in dcr F l iid1c nur elen u n tcrstcn Teii von (irabgruhcn crkcnncn konntc. u111I zwar n u r wcn n sie
mchr uder wrn igcr cntwcdcr i n dic S:i lrn\a-Sd1 id1t (sowcit vorhandcn) odcr i n d i c Criş-Sd1icht (wcnn
dic Siilcu1a-Ablagcn111g fch ltc) cingct i c fl warcn. durchdrangcn sic jcdoch dic a l l uvionalc Schicht.
O a v o n k ii n n t c n c i n i gc ( A b b . 2 6 ) . d i c a uch S ă k u ta - F u n d c c n t h i c l t c n , ii l tc r a l s d i c d u rc h
Obcrschwemnrnng cntsta ndcnc Ablagcrung scin 1111<1 1kr Sălcu\a-Sil·dlung zugcschricbcn wcnlcn.
Ober d icser Schid1t lag das Nivcau, von dcm aus dic mcistcn (lriibcr, dic in Sdmitt X I I I cntdcckt
worden warcn ( i nsgcsamt 2 1 ( i riiber), angclcgt wunlcn . Oa dic Sălc11ta-Sd1icht hicr fehltc, warcn atic
in die Criş-Sl:hid1t einget i e ft , dic sic in cinigcn Fiil lcn sogar durd1brachcn. A u f dicsc Weisc rcichtcn
dic Bijdcn dcr ( i rubcn bis in dic Schela Cladovci -Sd1icht oder sogar his in den ohcrcn Tei i des
gcwad1scncn Bodcns ( Abb. 1 7).
l n dcn niird l i d1en Teilcn dcr gcnanntcn Sdmi ttc war dic Co(o fcni-Sd1 i d1 t tci lwcisc odcr
ganz vom Wasser weggespii l t . Sic kam ahcr in dcn Sd111 i t tcn X I I i , j und I (Abh. 1 7 ) zum Vorschcin,
heso1Hlcrs i n Richt ung dcr siid l i d1cn Pro li lwiindc. ln dcn Quadratcn I -2 des Sd111i ttcs X I I I war dicsc
Sd1icht. in fi.)lgc dcr stiirkcrcn Ahtragung d11rd1 dic Gcwiisscr, sehr diinn. und in dcn Quadratcn 7-- 1 2,
am iistl ichcn Rand des Schni ttes X I I I, war sic bcsscr crhal tcn und crrcichtc d i c Stiirkc von I m ( Ahh.
1 7). ln dcn Quadratcn 1 --2 lrn tten sich dic crstcn zwci Nivcaus crhal tcn. von llcncn das untcrc rcich an
Aschc war und das obcrc Spurcn cincs verbranntcn I lauscs (Fcucrstcllc, Sch icht aus I lolzkohlc und
B rand llcckcn) zcigtc. In zwci Abschni t tcn von Sch n i t t X I I I , rnd zwar i n dcn Quadrntcn 8 - 1 O u n d
d a n n i n cincm Abstand von 1 ,20 m in dcn <.)uadratcn 1 1 -- 1 2, crschicncn i n ci ncr Ticfc v o n 2 , 6 3 his
2,70 111 Rcstc von Co\o fcni-Bautcn (mit Ful.lbiidcn u111I I lcnlstcl lcn). Oiesc wunlcn schl icl31 ich von
I -2 N i vcaus dcr sclbcn Kultur iihcrlagcrt. Sic I icgen abcr iibcr dcn Ohcrrcstcn 1lrcicr andcrcr Cotofcni
Nivca us. Auch im Schnitt X I I I zcrstiirtcn dakisch-riimischc Gruhcn d i c Cotofcn i-Schil:ht.
Sch n i t t I ( Abh. 6) wunlc i n dcr am hiichstcn gckgcncn Zone dcr Sicdlung in Scktor A (Ta f.
li J ; I I I/ I ) angclcgt 111111 ausgcgrabcn. l n dicscm Schni t t crrcichtcn d i c Ablagcrungcn cine S tiirkc von
4.45 m (Abh. 6; I tJ- 1 2). Oic S icdlcr dcr Schela Cladovci-Kultur fa ndcn cine Sil·dl ungsstcllc vor41 ,
" Pălllll'SCll ( ( ')')O) 1 26 f., Ahb. 5; 8 .
51
die wcgen vorhanelencr R innsalc Vcrtiefungen unei Grăbcn a u fwics. Oiesc Vcrt ic fungcn und Griibcn
waren a u f dcr ganzcn Obcrnăehc des Schnittcs, an dcr Basis dcr Kulturschicht sichtbar. Die Dicke dcr
bcstchenden mcsol ithischen Schicht schwankte zwischen 20-60 cm unei war in dcn vom Wasser
gebildctcn M ulden des chemals hier fl icl.knden flusscs, dcr wcstlichcn Profi lwand Zlt (Abb. I O),
stiirker crhalten. Die Schela Cladovei -Schicht bestand aus zwci Nivcaus: eincr Grundschicht die 4,00 ,
bis 4,4 5 m t ieflicgende Wohnkomplcxc aufwics (in einigcn dicscr natiirlichcn Vcrtic fungcn lagcn sie
sogar bis zu -4,58 m tict), und ciner obcrcn Schicht, i n dcr bei -3,80 m I lausrcste Zltm Vorschein
kamcn.
Manchmal iibcrlagertc dic Criş-Schicht unmi ttclbar die mcsolithi schcn Ablagcnmgcn. Die
Schicht dcr Criş-Kultur war 1 5-50 cm dick, i hrc Basis lag zwischcn --3 ,70 und - 3 , 80 m, abcr i n dcn
Grubcn rcichte sic manchmal bis zum gcwachsencn Bodcn. Oiesc schwar1:-grăul ichc Schicht war
rcich an H umus und sctz1c sieh aus betrăchtlichcn Mcngen von Kcramik, Knochcn und QuarLit
zusammen. Ab ungefahr -3 ,40 bis -3,50 m tra f ich sowohl iibcr elen Criş-Fundablcigcrungcn als a uch
an der (lrenzc zwischen elen Schnitten X I -X I I cine steri le archăologischc I I umusschicht an. Dicse
Ablcigerung war in S. I grau-gclbl ich, in dcn Schnittcn XI und X I I hell -brăunl ich, sic halte sich
i n sbeso n d e re wăhrcnd dcr j iingercn C r i ş - B csicdl ung gcb i l dct, a l s in R i c h t u n g Ostcn d i e
Sicdlungsausdchnung zur Donau h i n cingeschrănkt war. Die Ablagcrung wuchs wci ter an u nei wtmle
a uch wăhrend cler Criş- und dcr Spăt-Sălcuia-Zcit măchtigcr.
I m Zentralschnitt (I) wurdcn ebenfalls u n. �cfahr dic I lălfte dcr O bcrrestc e incs grol3en , vom
Brand zersti.)rtcn Sălcuţa-1 Iauscs aufgcdcckt. ln eincr dariiber licgendcn, di ehten unei graucn Ablagcmng
in Schnitt I c, Quadrat 2 (Abb. 10), bclcgtc dcis Vorhandcnscin cincs j iingcrcn Wohnnivcci us. I m
crschicncn a uch noch Sălcuta-zcitl ichc Kernmikfragmentc. Einc zur sel bcn Kultur gchi.ircndc Grube
Bcrcich des Hauses lag das Nivcciu cler Lciu fnăche bei -3, I 7 m, cler Fuf3bodcn crschicn b e i -3,40 m
urni dcr obcrc Tei i des Schutts bei -2,88 bis -2,90 m.
Dic Sălcuta-Sch icht wcir von cincr fast fundlccren, dunkclbliiul ichcn urni an I lumus rcichcn
O bcrschwcmmungsschicht iibcnleckt. Von dicscr zuletzt genanntcn Schicht cius warcn clic s icbcn
spătăncolithischcn Grabgrubcn cingcticft wonlen.
O ber cler stcri lcn Ablagcrung urni elen <îrabgrubcn folgtc cine 1 ,20 m miichtigc und bis i n
1 ,4 0 b i s 2,60 (2,65) m Ti c fc rcichcndc Schicht dcr Coto fcn i - K u l t ur, c l i c sich a u s mchrcrcn,
a u fcinandcrfolgcndcn Baunivcaus zusammcnsctztc (Abb. I 0- 1 2). Sic warcn an cler Obcrnăchc au f
zwci Zoncn vcrtcilt, u ne i zwar in dcr nonl-osll ichcn Eckc (S. I b c) unei gcgcn dic wcstlichc Profilwand
zu (S. 1-1 a, e). Bei dcm ăltcstcn Co!ofcni-Nivca u handcltc cs sich um cine diinnc Aschcn- unei
l lolzkohlcnablagcrung. Zum crstcn Baunivcau aus Schnitt I gchi.irtc cin I laus mit folgcndcn Mal3cn :
4,00 x 4,20 m, clic Basis lag bei -2,45 111 . Dicscs I laus kam in elen Schn ittcn 1- 1 a unei I c zum
Vorschcin. Man konntc auch Hndcrc 1 liiuscr dcrsclbcn Zcitstcllung im Nord- urni S iidprofil des Sdmittcs
bcmcrkcn. Etwcis hi.)hcr, bei --2,25 m, Witr im nonl-i.istlid1cn Tei i dic Eckc cincr LchmplHtt fixm crhaltcn,
bei dcr es sich u m elen F u 13bodcn cincs SW-NO oricnlicrtcn I lauscs handcltc. An dcr wcstlichcn
Pro li lwand bcfand sich bei 2,00 m cine Hndcrc Konstruktion mit Ful.\bodcn urni Fcucrstcllc. Ein
andcres N i vcHu cntdccktc ich dem Wcslpro li l zu, hicr abcr i n -- 1 ,70 m Ticfc ( Lchmfu13bodcn und
Fcucrstcl lc ) . Am S iidpro li l des Schnittcs stcl ltc man in cincr Muldc elen Rest cincr urspriingl ich
gro13en Ci rubc und cine in mchrcrcn J>hascn crfolglc Ycrfiillung mit dcm Sdrntt von I lăuscm fcst.
O ber dcr ( lrubc war cin Strci fcn gclbcn Tons zu bcobachtcn, bei clem es sich um dcn Ful.lbodcn e incs
Hndcren zersti.irtcn I lm1ses handclte. Oie Cotofcni-Schicht war schlicf.ll ich von ciner gclben A blagerung
Ocr obcre Tei i dieser 1 ,30 m dickcn Kulturschicht (Abb. I 0- 1 1 ) war gra u , gran11Ws unei
mit Kcilkbruchstiicken bcdcckt, dic nur wcnigc Funde der (îl inci-Kultur a u fwics.
durch mchrerc dakisch-ri.i mische urni mi ttclal terl id1e (lruben gcsti.)rt. Von cler 13asis dicser Schieht
52
aus warcn b ro nze zc i t l i ch e Grubcn cingct i c ft . Ungc fahr zwci Drittel d i c sc r nur schwer wcitcr
d i ffcn:nzicrbarcn Schicht wurdcn als dcr Gârla Marc-Ku l t ur angchiirig a ngc sc h en . Der rczcntc
1-Iumusbodcn, dcr stăndig bcac kcr1 wurdc, bcstand aus cincr Vcrm i s c h ung von F undcn des Mittcl a l tcrs
sowic dcr riimischcn, dakisch-riimischcn, hallstatt- und b ro n zczc i tli chc n Epochen. In unserem Schnitt
warcn nur (irubcn dcr dakisch-riimischcn Sicdl ung erha I ten. Mchrcrc Grubcn mit groBem Durchmcs.s cr
( C ir . J schnitt ( ir. J <1 und C ir. 9 a di c C ir. 9; Abb. 1 2). ln Schnit I c/ d bcmcrktc 111<111 bei -0,45 111 elen
warcn in clic Co(o fcni -Schicht cingcticfl und d urc hsdm i tt cn 111anchm<1I ăltcrc, bronzezcitlichc Grubcn
Grund c incs ffaunivc<1us mit vcrstrcut vorkommcndcm Lchm. Dic Sch icht , clic sich bcsondcrs wăhrcnd
dcr Rronzczcit und <1uch in dcn 1rnchkommcndcn Epochcn b is zum 2.-J. Jhd. n.Chr. gcbi ldct halte,
konntc somit i nsgcs<1mt cine Oickc von bis 75 cm crrcichcn. In Schnitt I wunlcn a uch dic Rcstc c incs
vormittcl<1l tcrl ichcn Stcinb<1ckofcns, dcr iibcr cincr dakisch-ri.i mischcn Grubc lag, e nt c lcck t .
Ocr Schnitt XV ( A bb. 6; 1 4) ist dcr i.i stl ichstc Schnitt des Scktors A unei cler lctz1c i n dem
bis zum gcwachscncn Rlldcn ausgcgrabcn wunlc4b. In clicscm Schnitt war dahcr cine vol lstăndige
Schichtcnabf(1lgc Vllrhandcn, und zwar von 2,60 m Ticfc, von cler Obcrniichc des hcutigcn Gcliindcs
aus gcrcchnct, clas sclbst 1 .08 m untcr clcm gcwiihltcn Nul l punkt lag. Ocr gcwachscnc Rodcn war
h umiis und von ci ncr I 5- 20 cm dickcn, gclbcn Schicht iibcrlagcrt. Sic war mit Rcstcn durchsctzt, clic
bclcgcn, da i.I sich d icsc Schicht wiihrcnd cler Schela C ladnvci-Kultur bildctc (Abb. 1 4). Oariibcr
llllgtc cine 3 0-3 5 cm d ickc Cri::;-Schicht, dic in zwci Nivcaus untcrtci lbar war: das untcrc war grau
UIHI humi.i s, UIHI das obcrc war rcichcr an archiiologischcn Fundcn. Fine fast steri le, I 0-- 1 5 cm d ickc
Ablagcrung, zu dcr auch cine C i rubc mit iibcr 2,00 m Ourchmcsscr gchiirtc, bildctc sich wiihrcnd der
Si"ilcu(a - 11esiedl ung, von der in dicsem Areal kcinc Bautcn crhaltcn b l ieb cn. Ocr obcrc Teii des
Scdiments hatie sich im Zugc cler Obcrschwcmmung abgclagcrt. Oie niichst folgcndc Schicht gehortc
zur Coto fen i-Kultur, sic war n ur 25 cm click u nei wies mchrcrc, z.T. grolk Cirubcn a u f. Im Nordprofil
des Schnittcs konnte man auch FuBboclenrcstc ci nes I lauses bcmcrkcn. Oiesc Schicht war wicdcrum
von eincr andcrcn d iinncn (bis Zll 20 cm dickcn) Co(ofcni-Ablagcrung bedeckt, dic sich parallcl zu
wc i tc n:nt fc rn t stchenclcn l liiuscrn bilclctc. Einc a1Hlcrc dunkcl-grauc, bis 60 cm d ickc Schicht mit
Rcstcn dcr Spăl-( i i ina-Kultur . hob sich slark von dcr dariibcrl iegcndcn Schicht ab. Oiesc war hcl lgrau,
mit gclbcn Part i kcln dun:hsctzt urni wics au f dcm C irund clic Rcstc ci nes vcrbranntcn, cbcncnligcn
I l auses a u r Oic kcramischcn Funde dicscr 60 cm dickcn Schicht warcn dcr Vcrbicioara-Kultur ( S t u fc
l i ) zuzuwciscn. Noch hiihcr f(ilgtc c i n e hcll-grauc Schicht mit gclbcn Fnlbrockcn. Von ihrcr R<1sis
s t u lcnwcisc abgctrcppt war (Abb. 1 4 ) . Oiesc Grubc w<1r 80 cm c ingc t i c ft , d urch sic wurdcn dic
a us fand man cine rcchtcckigc C i rube mit cincr Seitcnliingc von 6 m, clic vom Nordcn nach S iidcn
N i vcaus m1 fz11tci lcn, von dcnen dic untcrcn dunkclgrnu warcn. Im o bc rcn , dcm Ackcrbau a usgcsctzten
bronzczcitl ichcn Matcrialicn vcrmischt. Einc J0-50 cm dic kc ��chicht an dcr Obcrllăche war in drei
ei nzigcs Grab (Ci. 5 1 ) . das iincolithisch ist, w<1r 50 cm in dic Criş-Schicht c ingcti c fl (Abb. 1 4)47 •
Nivc<111, k<1mcn daki sch-rii mische sowic hallst<11t- und bronzczcitl ichc Rcstc zum Vorschcin. Ein
46Dic Ausgrabung wunlc 1 9 79 von Mihai Rotea und Rodica dic Ausgrabung 1111d gmb das wcs11ichc Profil des Schnines
Iancu durchgcfii hrt. Dcr Lcitcr dcr Ausgrabungcn fii r das bis zur Basis aus, wobci das Profil auf Abb. 1 4 entstand.
crwălrnle Jahr war A k:x1md111 Pii1111cscu. 1984 crwcilcrtc k:h " Roman und Dmld-Opri1cscu ( 1 9 89 ) 2 1 Abb. 51 G. 5 1 .
53
l n dcn Sdm i ttcn mit dcr Bczcidmung XVI ( XVI . XVI a-c; Abb. 6), d i c c i ne Flăchc von
2 1 1 m u mschlosscn. wunkn dic Ausgrabungcn nur bis zum obcrcn Tei i dcr l'otofcni -Schicht
dun.:hgc fiihrt urni crbrachtcn, dcmzu folgc, wcrtvollc l n formationcn bc;riiglich dcr bronzczc i t l ichcn
dcr Cotofcni-Schicht zwi schcn -0,90 m (scltcncr) und ·· I .20 m, mcistcns abcr bei - 1 ,00 bis - 1 , I O m .
Schid1tcnab fi.llgc ( Abb. 1 5 ). Von dcr hcutigcn Obcrnăchcn ab gcrcchnct bcfand sich dcr obcrc Teii
A n dcn Stcllcn, wo dicsc Schicht n icht von jiingcrcn ( i rubcn gcstiirt W< H. wunlc sic von c i ncr
durchgchcnd 1 5 -30 cm d ickcn Schicht dcr ( i l i 1rn-K11lt11r iibcrlagcrl . D11rd1 cine Fcucrstcllc, am
Schn illpunkt dcr Quadratc 1 9--20 in Schnitt XVI . wunlc dic ( i l i na-Schicht a u f zwci Nivcaus a-. 1 fgctcilt.
Dic niichst fi ilgcndc, 2l l -40 cm dickc Schicht ist dcr Vcrbicioc1ra-K11l t 11r ( 1 1 1 . Phasc) ;ruzuwciscn. In
i h r kamcn, wic i m Fallc dcr Quadratc 9 ( S . XVI) und 3 ( S . XVI c) Wohnkomplcxc zum Vorschcin.
Oiesc ( iârla Marc-Sicdlung ist cine dcr wcnigcn bckanntcn unei crforschtcn Sicdl ungcn. abcr abgcschcn
davon iibcrlagcrtc sic mit i h rcr ca. 50 cm dickcn Ablagcrung dic Vcrbicioara-Schicht. sic sctztc sich
aus drci 11aunivcaus mit cbcncnl igcn I liiuscrn zusammcn. Wiihrcnd in Schn ill XVI c. in dcn Quadratcn
2 . 3, au f dcm < irund dcr Schicht d i c Rcstc ci nes vcrbranntcn I Iauscs aus dcr friihcn Phasc d i cscr
Kul t u r crschicncn, kamcn in i hrcm obcm1 Tei i bcrc i ts klassischc ( i;î rla Marc-M a tcrial ic n zum
Vorschcin. ln Sd111 i ll XVI, in dcn Quadratcn 2 1 -24 war dic Lagc noch c i ndcut igcr: Dic Rcstc des
( i;îrla Marc-1 Ia uscs Nr. 2 iibcrlagcrtcn cin Vcrhicioara 1 1 1 - N i vcau. Ober I laus Nr. 2 fand man vcrcinzcl t
Rcstc von 1 I a u s Nr. I . Ober dicscm zu kli't gcnanntcn 1 Iaus gab cs c i n La u nl iichcnni vcau m i t Rcstcn
dcr klassischcn ( iârla Marc-Kultur. ln dcn Quadratcn 1 1 - 1 3 durchschn i tt c i ne gnilk ( irubc (( ir. 1 3 ;
Ta f I V/ I ) dcn F u l.lbodcn von I laus Nr. 3 . l n dcr Vcrfi.i ll ung dicscr ( irubc kam cine crstaunl ich grof.Ic
Mcngc an Fundcn vom An fa ng 1kr klassischcn (iârla Marc-Kult ur zum Vorschci n .
Dic h a l lstatt;rcitl ichcn Komplcxc warcn i�ol icrt 1111<1 in ( irubcn 01kr M uldcn bcsscr erha I ten.
Obrigcns fand man in dcr Schicht an dcr Obcrlliichc. dic dcm Ackcrba u a usgcsctzt war, nur schr
scl ten Kcrami k bruchst iickc.
Dic dakisch-riimi schc Kult urschicht war durch dcn P il ug 111HI dic Abtragung durch dic
(icwiisscr zcrstiirl. Trotzdcm bl icbcn aus dicscr Zeit zahlrcichc ( irubcn (Ta f. I V/ 5 ). c i n i gc ritucllc
Komplcxc (Ta f I V/ 4), l lii uscr mit Backii lc n im lnncrn ( Ta r I I I/ 2 - 3 ) und sogar Rcstc c i nc s
Wohnni vcaus mit nrandtlcckcn a u r dcm Fu l.l bodcn crhaltcn. lctztcrcs zuuntcrst d c r Ackcrkrumc,
niiml ich in dcn Schni ttcn XVI a--b, Quadrat 1 1 . Oiesc ritucl lcn Komplcxc wurdcn von cincr (irubc
d urchschn i ttcn, in dcrcn Vcrl1ill ung Stci nc. Z i cgclstcinc UIHI riimischc Kcramik fragmcntL· anzutrc lTcn
warcn.
ln dcn u nlcr dcr Nr. XVI gcfiihrtcn Schnil lcn gab cs auch c i n igc Komplcxc ( ( i rubcn,
13ackii fcn), dic aus dcr Fcudalzcit zu stammcn schicncn.
Schni t t X X I I , 1 80 m iist l i ch von Scktor A ( Abb. 5 ; 1 9 a}, crbrach tc c i ne an B c functcn arme

Schichtcnab fi.1lgc. Dori iibcrlagcrtc cine Coto fcni-Schicht unmittclbar dcn fundlccrL·n Boclcn und war
i h rcrscits von Obcrschwcmmungcn hcrriihrcndcn Ablagcrungcn bcdcckt. Dic Tatsachc, dal3 zwci
bronzczcitlichc ( irubcn dic Coto lcni-Schicht dun.:hbrachcn. kiinntc cin Bclcg da liir scin . da13 j iingcrc
Ablagcrungcn als d i c dcr Cotolcni-Kultur bL·rcits vom Wasscr abgctragcn wonlcn warcn. Andcrcrscits
b l i cbcn jcdoch, nur wcn ig wci tcr iistl ich. bis hcutc, aur dic Cotofcni-Kul tur folgL·ndc bronzczci t l ichc
Kul turschichtcn erha I ten, obwohl das ( iclăndc h icr cbcnso nicdrig wHr.
54
O i c S t ra t i g ra p h i c d e s S c k t o r s B
Sowoh l hinsil:ht l id1 des ( icsa mtbildcs <1 ls <1 uch bcziiglid1 dcr cinzcl ncn Sd1 11 i l lc stc l l t sich d i c
Schichtc1rnb f"o lgc i n Scktor R ( J\bb. 7; 1 8 - 1 9 b; 20 - 22) i n mchrcrcn strntigrnphischcn Punktcn <1ls
untcrschicd l ich im Vcrglcich z11 dcr von Scktor J\ dar. J\m wcstl ichcn l �ndc von SL·ktor R (in S . X I X :
J\bb. 1 8 <1 ; Ta f. I I I/ 4) konnlc ich noch Cotofcni-Komplcxc vcrzcidrncn . w<1s z11glcich d c n N<1chwcis
fiir dic friihcstc <1rchiiologischc J\bl<1gcrnng d<1rstcll tc. Sic iibcrlagcrtcn cine cl11nkcl bl<1 11c, fundlccrc
11nd h 11 m u s rc i chc J\ b l <1 gc ru n g, d i c sich i n Folgc des P n <1 n zcnbcwm:hscs c i n c r c h c ma l i gc n
J\11cnl<1 1Hlsdm ft gcbi ldct Imite. 11nd zw<1r 1rnch dcm Fndc dcr Criş-Sicdl ung, cl ic i n d c r Flăchc 70 cm
lider ( J\bb. 1 8 <1) d urch cinigc Kcrnmikbruchstiickc n<1chgcwicscn wunlc. dic <1u s dcr in Scktor J\
l icgcndcn Sicdl 11ng slmrnnlcn. ZwischL·n dcm Ni vca 11, i n dcm dicsc Frngmcntc lagcn. und clcm
f11ndlccrcn Goden bcfand sich noch cine 10 cm dickc J\bl<1gcrung. Z11s<1111mcngc faf3t hciBt d<1s, claf3
dcr Rodcn im Vcrl<1 11 f von fiin f J<1hrla 11scndcn t1111 11ngc fohr cincn Mctcr <1n wuchs. Am wcstl ichcn
Endc des Sck lors war dic F 11ndsch icht dcr Coto fcn i - Kult11r 60 cm dick, cs handcltc sich abcr tun
kcinc au rcinandcrfol gcndcn J\blagcrungcn. Sic vcrringcrlc sich, jc mchr man sich dcm Os ten Zll
niihcrlc. 11111 dic I liil lk. 11nd ihr iistl ichcr J\uslii u fcr Imite sich zu cincr schr d iinncn, sa ndigcn Schicht
gcwandcll, clic n ur wcnigc Co\o fcn i-F 11ndc m1 fwics (das ist cin Ocwcis d<1 11ir, da i.I sic sich crst zu
dicscr Zeii gcbi ldcl halte), 11nd cs gab lcrncr isolicrlc Komplcxc. wie z. R. cine grol.lc (irnbc i n Schnitt
X X I I I . Q11<1drnt I ( J\bb. 22).
J\u f di c zum Cotofcni - l l<1 11s gchiircndc Schicht folgtc cine bronzczcitl ichc J\bl<1gcru ng von
cinhci t l i d1LT Struktur und schwarzL·r Farbe. Oic 1 lomogcnitiil und dic schw<1r/c F<1rbc gchcn <111 f d<1s
Vorhandcnscin von Tiimpcln zuriick. dic im lctzlcn .lahrtauscnd immcr wicdcr 111HI langc cxisticrkn.
J\bgcschcn von S icdl ungsschichtcn . vnn dcncn cinigc nrandrcstc <111 fwicscn, war kcinc J\ u ftcil ung
nach Ni vcaus crkcnnbar. Man fond dahcr z. n . <111 cler nasis dcr bwnzczcitl ichcn Schicht und iibcr dcr
Coto fcni-J\blagcrung bzw. i n cincr Schicht. dic sich in dcr Co\o fcni -Zcit gcbi ldct halte, c i ne grol.lc
XX, i n dcn Quadratcn I 2 ( J\bb. 1 9 b) und in Schnitt XX I I I. in dcn Quadralcn 8 I O ( J\bb. 22), d i c i n
Mcngc Kcramik. dic sich st<1rk von dcr dariibcrl icgcndcn Kcrnmik untcrschicd, und zw<1r i n Schnitt
cincr bcmcrkcnswcrtcn Fnt lcrnung vnncinan1kr licgcn ( J\bb. 7). McinL·r Mcinung nach gchiirtc dicscs
Material zu cincr stratigraphisch andcrcn J\blagcrung, dic chronolngisch cincm Zcitabschn itt cnlspricht ,
dcr zwischcn < iii na u rn i dcr Sicdlung vom Typ Gornea-Orlcşti l icgt 48 • An dcr Oasis cler bronzczcitl ichen
Kulturschicht gab cs <1w.:h nnch andcre Fundgrnppcn, dic abcr noch nicht a11sgcwcrtct sine!. S i c ki.i nnten
von andcrcn K u l t u rhoriznnten 11nd chronologischcn J\bschnittcn st<1mmL·n.
ln ckn Schnittcn XVIII-XIX ( J\bb. 7 ; 1 8) lagL·n zuuntcrst cine Co\ofcni-Schicht mit c i ner
F cucrstcl lc ( S . X I X . Quadra t 1 ) und RL·stc von Rrandspuren ( S . X V I I I , Quadrnt 4). ln d i eser
K u l t urschicht kam cine grof.Ic Mcngc Kcramik mit rotcm Obcrzug zum Vorschcin.
•• F ii r d i e S ietl l u ng \'om T y r <l o rnea-Orkşt i siehe

Boroneau\ ( 1 97 1 ) 5- 1 2 111111 Roman ( 1 988) 2 1 8-220.
55
Dic ( 'otofcni-Ablagcrung war i n bcidcn Schn i ttcn von cincr schwarz-graucn, humusrcichcn
urni 70 cm d ickcn Ablagcrung bcdcckt. lhr obcrcr Tei i bcstand aus zahlrcichcn bronzczcitl ichcn u nei
dak isch c n Rcstcn, dic m i t c i na ndcr vcnncngt warcn. Dcr mittlcrc 111Hl 11ntcrc Tei i gchiirtc zur Bronzczcit,
UJHI zwar zur ( iornca-Orlcşti-C iruppc. Ober d c r schwarz-graucn Schicht lag von (Jbcrschwcmmungcn
stammcnder San(I. Es gab Clru bcn, dic d i c bronzczcitl ichc Kulturschicht durchbrachcn uml i n dic
Cotofcni -Schicht c ingct i c ft warcn, wo i hrc Umrissc gcnau Zll bcobachtcn warcn - d i csc (irubcn warcn
dcr ( iârla Marc-Ku l t ur und dcr d a k i schc n Zeit zuzuwciscn, abcr auch clc m 8. Jhd. n .Chr. ( ?).
A n dc r B a s i s des Schnittcs XX ( J\bb. 1 9 b), in 3 .60 bis 3 , 80 m T i c fc , vom Nul l pu n k t aus
gcmcsscn , war cine n u r 20 -30 c m di c k c asch igc und h umusrc i chc J\blageru n g dcr Coto fcni-Zcit
,
a n z u t rc ffc n . D i c niichstc, 60 -70 cm d ickc Schicht wctr schwctrz-grau und h umusart ig. und au f ihrcr
Basis wurclcn i n dcn Quaclratcn I - 2. in cincr cliinncn J\hlagcrung, B ruchst iickc von zwcihcnkcligcn
Tct ss cn, ăhn I ich jcncn vom Typ Bubanj l l l - Vcci na , gc fundcn49 • Im oheren Tei i crschicncn daki schc
Rcstc, dic mit ha l l st a t t - 1 1 1H I bninzczc i t l ichcr Kcra m i k vcrmischt warc n . ln dcr M i tic dcr Schicht gab
cs au s rcich c nd viele Bc f'unclc ( R cstc ci ncs vcrhranntcn I l a uscs m i t F cu crstc llc), d i c cine C i l i cdcrung
in zwci N i vca us crl a ubtcn. Dic zum I laus g ch i i rc ndcn UJHI d ari i b c r l i cgcndcn N i vca u s warcn mit rol
vcr bra n n tc n E n lbrockcn d urchsdzl . Das u n tcr dcm I l au s h e ll n d l i chc Ni vcctu c n t h i c l t K c ram i k clic
m i t E i n d riickc n , d i c Wahcn- odcr Tcx t i l m ustcrn ii hnc l n , uJHI mit « B cs c n s t ri cl rn vcrzicrt war.
.
Mchrcrc ( i ru bcn dcr klassischcn (i;îrla M a rc-Zeit clurchschnit tcn sowohl clic Schicl1t dcr
Bronzczcit ctls auch d ic dcr ( 'otof'c ni -Kul tur. ln dcn (..) u adratcn 2-3 war in cincr grul.\ cn hal lstattzcitlichcn
C i ru he ( C i r. 2) cine a ndcrc, runde (irubc cingcticll . J\ u f dcm Boclcn dcr zulctzt gc1rnnntcn C iruhc lagcn
d rc i K i n d c rs k c l ct t c (Ta f. I V/ 2) UJHI Kcramikbruchst iickc vom Typ KalakaCa und Friih- Basarahi ;0.
(C ir. I ) cl uc h sc h n i t t c n . J\m obcrcn Tei I dcr Kulturschicht. bei unge fahr --2. 90 m (0,50 m u n t c rh a l b dcr
Dic C i rubc cincs (irabcs m i t clrci Bcsta l l u ngcn ( C i . 4 1 ) wunlc i h rcrsc i t s v o n c i ncr dctk ischcn Gruhc
hcut igcn Obcrll ăchc ), kam i n (..) u adrat 2 cine grol.\c Mcngc dakischcn Matcri a l s zum Vorschcin, Ull([
zwctr Lchmst iickc m i t R u tcnspurcn, Kcramikbruchstiickc uJHI Konzcntrat ioncn gro l.lcr S t c i nc, und cs
kam auch in Quadrat I vor, uJHI zwctr in c i ncr M u ldc, wo dicsc Schicht von 50 cm măcht i g wa r. I m
sclbcn Quadrat I kam auch c i n B c fund zum Vo rsc h c i n . dcr a u s folgcndcm hcstand: Lchmstiickc, d i c
rundhcru m 11111 c i ne mit dcr O ffn ung nach u n t e n umgcki pptc daki schc Scha lc ( c:;i/uic d;1cic:J; Ta f. I V/
3 ) und sogar dariihcr lagcn. Untcr dcr Schalc bcfondcn sich Fragmente cincs d i ckwandigcn Gcfa l3cs.
ln Schn i t t XXI ( J\bb. 20) lag bei 3 ,60 m iihcr c incr func l l ccrcn Schicht c i ne andcrc, dic
-
s i ch wăh rcncl cler Coto fc n i -8csiecl l ung gch i l clcl lr n t t c . S i c crhrachlc ahcr k c i n c hcsonclcrcn
F 1mdkomplcxc, cs gab nur c i n i gc vcrstrcut vorkommcndc Matcrictlicn und zwci ( l rubcn. Einc schwarL
aschgrauc, h umusrcichc Sc h i c h t , d i c 70 c m dick war uJHI in drci N i vcaus a u fgctc i l t wcnlcn konntc,
bcdccktc dic J\blagcrung cler Coto fcni-Kultur. An dcrrn Basis gah cs cine ctwas hcllcrc, gclhl ich
gră u l i chc und IO cm clickc Schicht mit Spurcn cler B ronzczc i t : vcrzicrtc Kcramik mit Tcxtilcind riickcn
und « Bcscnstri clm -M ustcrn. Nur im Quadrat 3 kamcn bei -3.25 m e i n i gc Rcstc zum Vorschcin, dic
ăltcr zu scin schicnrn, ăhnl ich dcncn aus S c h n i t t XX. i n elen Quaclratcn I -2;1• ln cler M illc d icscr
Schicht hcfancl sich c i n mit vcrbranntcn Enlbrockcn clurchsctztcs Nivcau, zu clcm im Quadra t 2 c i n
1 laushc fund aus vcrbranntcm Lchm. Schcrbcn m i t « f k sc ns t ri clm u n d andcre charaktcristischc Elemente
gchurtcn. Im ohercn Tei i dcr Kult urschicht schi icl.l lich war clas Funclnrntcri a l vcrmischt: Es gab
49
'' S id1c ohcn

Roman ( 1 99 2 ) Sl·i1c X X I I zur S 1cllung lkr f unde . ( 1 993) 1 94 IT.
'" G u 1111i ( 1 9 8 1 ) 4 3 -6 6 ; dcrs. ( 1 9 8 3 ) 6 5 - 1 3 8 ; dcrs . i\11111. 35 und 49.
56
i nsbcsondcrc bronzczcitlil:hc, wcnigc hallstallzcitlichc tmd dakischc Rcstc. An dcr I3asis d icscs Nivcaus
cntdccktc man in dcn Quadratcn 1 -2 c in c n Komplcx, dcr aus Flul3stcincn gcbi ldct war, dic m i t
Kcrnmikfragmcnlcn vcnncngt warcn. Es ist nil:ht a uszuschlicl3cn, dal3 c s sid1 dabci u m cine Ablagcnmg
am Stranei handcl tc, und zwar zu 8cginn des Au lbaus von Sandalluvioncn. Oiesc Kulturschicht Wlmle
von mclm:rcn c la kis ch cn Cln1bcn durchsd111 i l lcn und in dcn Quadratcn 8-1 O von cincr Wohngrube
mit Stcinbackofcn aus dcm 8. (?) Jh d . n . Chr. gcstort.
Dic Schichtcnabfolgc konntc in Sd111 i t t XXI a ( Ab b . 2 1 ) - 20 m wci tcr ostl ich von Schnitt
XXI ( Abb. 7 ) - wcitcr vcrfolgt wcrdcn. Untcr dcn Sanda l l u vioncn stclltc sich dort die Lagc
folgcndcrmal3cn dar: I n dcn Quadratcn 4-5 dun.:hsdrni t t cine v icrcckigc, vormittclaltcrliche (?)
Wohngrubc mit cincm Stcinbacko fcn (Ta f. I V/ 6) în dcr cincn Eckc zwci Grubcn, wovon dic cine
( C ir. 3 ) dcr Clârla Marc-Kultur angchortc. Di� Daticrung dcr andcren Grubc (Gr. 4 ) war unsichcr, und
ihrc Vcrfii l l ung wunlc nur t c i l wcisc cntnommcn. Im Quadrat 3 konntc man cine hallstattzeitlichc
C irubc ( Cir. 2) und i n dcn Quadratcn 1 -3 drci andcrc, vcrm11tlid1 bronzczcitlid1c Clrubcn crkcnncn.
Dic bis zu 60 cm clickc, schwarz-aschgrauc HIHI humusartigc K u l t ursc h i c ht bcstancl aus
zwci N i vcaus: Das obcrc war mit vcrbranntcn Erdbrockcn d u rch sc tzt uml wics zu untcrsl cine
Lchm sc hi cht m i t Gc fci Bbod c n auf- Rcstc ci1ws bro n zczc i t l ichcn Baunivcaus; clas u ntcrc, hcllgcfarbte
Nivcau, das cin wcnig m i t M 11sd1cl n dun.:hsc,tzt war, war cbcn falls bronzczcitl id1. O ber dicscr 20 cm
d ickcn Kul turschicht fol gtcn dakischc, hal l statt- und bronzezcitlichc Rcstc. Untcr dcr bronzczcitl ichcn
Schicht kam c i n e gclblichc, sandigc Ablagcrung mit gclcgcntl ich Coio fcni-Rcstcn zum Vorschcin.
In Sdm i t t X X I I I war a u fwc it c rc 20 m dic Schichtcnabfolgc dokumcnticrt, er lag ungcfahr
30 m ostl ich von Schni t t XXI a ( Abb. 7 ; 22). I I ier halte dic a l l uvionalc Schicht cine Măchtigkc i t von
1 ,30 m urni iibcrdccktc cine schwarzc humusartigc Ablagcrung, dic 20--30 c m click war und a u f dcrcn
Grund Kcramikbruchstiickc und k l c in c , vom Wasscr vcrrolltc S tcinc c rsch i c n c n . Vom Nullpunkt aus
gcsch cn lag dic /\blagcrung in cincr Ticfc zwischcn -2,95 und --3 , I O m . Daruntcr fand ich cine
lagcn dic Lchmrcstc ci nes vcrbranntcn I l a u s cs ; das un tcrc Nivcau war dicht und in dc r Farbe cinhcitlich
a nd crc /\blagcrung, dic 40 cm dick war und zwci Nivcaus aufwics: /\n dcr Basis des obc rc n N i vcaus
urni wunlc - wic clas oberc - in die Bronzczcit datiert. I m grol3tcn Tei i c le r Fliichc des Schnit tcs und
vorkamcn. Zu d i cscr /\bl agcrung gchfo·tc cine gro13c Clrubc (Gr. 2) i n Qu a d ra t I , d i c m i t viei
un Ier cler bronzczc i t l ichcn Schicht cntdccktc ich cine /\blagcrung, în dcr gclcgcntl ich Coţofcni-Restc
ro t iib crzogc ncr Kcramik vcrfii l l t war. Am ( I rund dcr b ro nzczcitlichcn Schicht urni iibcr clcm Coţofcni
N i vcau crsch i cncn i n dcn Quadratcn 8 -9, ăhnl ich wic in Schnitt XX, Rcs tc dcr friihcn B ronzczcit.
Einc dakischc (irubc i n Quadrat 2, dic 2, I O x 1 ,50 m maB, cnthiclt cin fiir da s I . .lhd. v.Chr. typischcs
Materi a l . Einc andcrc (l ru b c (Gr. 3, in Quadrat 9) durchbrach ci ne bronzczcit lichc Lchmschicht uml
sc h i cn dcr Phasc Ccîrna, di c zur Ci ârl a Marc-Kultur gchiirt, zu cntsprcchcn.
Dcr Sc h n i ll XXI V, dcr als lctztcr das stratigraphischc Pro fi l nach Os ten zu u m wci tcrc 20 m
vcrHingcrtc ( /\bb. 7), licf.I bei -3 ,35 m (vom Nul lpunkt aus gcschcn) cine dunkcl forbigc Kulturschicht
erkcnncn. S i c gchiirtc zur J>hasc Cârna dcr ( iârla Marc-Kult ur. In dcn Quadratcn 1 -3 iibcrlagcrtcn i n
cincr Ticfc zwischcn -·3 ,50 u nei -3 ,80 m Lchmrcstc cine fundlccrc Schicht. A m iistl ichcn Ernie des
Sch n i t ks lagcn iibcr dcr bronzczcitl ichcn Sd1id1t dakischc Ablagcru ngcn, clic Kcramik uml cine
ru nd e I Iandmiihlc cnthicltcn.
Dic Vcriindcrungcn, dic wăhrcnd dcr .Jahrtauscndc i n dcm dicht bcsicdcl tcn Gclăndc c rfo l gtcn , sind
auf Abb. 23 zu schcn.
( icht man von dcn Ciru bcnhăuscrn mit Stcinbacko fcn und ihrcr vermut l ichen Dat icrung î n
das 8 . 9 . .J hd. ( '!) aus, kommt man zur Schl uBfolgcrung, daB i m lctztcn Jahrtauscnd n . Clu. cine
Obcrschwcmmung stallgc fundcn halte, dic wcstl ich von FluBkm. 9 1 2 bcgann, wo cine mit Alluvioncn
57
2,50 m dick, ;.rwischcn l ,00 bis I J O m in Scktor n und wcrdcn in Richtung von Scktor /\. i mmcr
bcdccktc Zone W<lr. Oiesc a l l uvi<llcn Sd1ichtcn sind <llll wcstl i chcn Rand des hcutigcn Oorfcs bis zu
,
diinncr. F iir d i c glcichc Zeit winl fiir Scktor 8, <lH fgrund dcr I Iomogcni tiit und dcm Schwiirzcrwcnlcn
dcr Kult urschicht, von dcr Fx istcnz lcrngbcstchcndcr Tiimpcl <lUsgcg<lngcn.
Oic fkolrnchtung, d<lf.1, scit dcr C'oto fcni-Zci t, stiindig im n<lchcn Cicliindc (Scktor B) gcsicdclt
wunlc und dic cingct ic Ocn Cirubcn fiir dic halb in dcr Frdc licgcndcn I liiuscr sprcchcn Ilir cin <lride
Zeit. 8ci dcr k<ltiistrnplrnlcn Obcrschwcmmung zur Zeit dcr Sii lrnt<l-Sicdl ung -- odcr d<l1rnch - , schcint
cs sich 11111 cine /\11s1rnhmccrschcin 11ng gchandclt zu hiibcn. Kurz d<lnach wunlc <ln glcichcr Stcllc
cine Nckropolc <lngclcgt. urni bei dicscr (iclcgcnhcit bildcte sich <lllch c i n A b n u f1k<l1rnl. Oiid urch
konntc von uns <lllch dcr Vcrl<lu f des rcchtcn Stromu fcrs (d<ls ist d<ls l i nkc Ncbc1rnrmu fcr) wiihrcnd
dcr N<lch-Siilcut<l-Zcit fcstgcstcl lt wcnlcn ( /\bb. 23 d-c): /\n dcr Stclle des Zus<lmmc n n usscs des
Kanal wasscrs mit dcr «(lrnf.lcn Oon<lll» wichcn dicsc nach l i nks <lb.
58
S IEDLUNGEN U N D G R Ă B E R
N a c h der e r fo l gten Darstel l ung der Stra tigraphie, c l i c v a n

Fa l l z u F a l l clurch d i e Au fzăhlung der
angetroffenen S i tuat ianen in e i nzelnen Schnittcn ader i n Grnppcn von Sdmitten untcrbrochen Wlmle,
verslll: he il:h im l(J l genden die Da ten beziigl il:h der Lagc und Ausbrci tung cler S i e cl l unge n und Grăber
zusa mmen:tu fassen.
Die deta i l l i erte Reschreibung cler ci nzelnen I fă user erfolgte bere i t s an andercr Stcllc (siehe
Anm. 9) o d c r wi rd n o ch in a u s fii h rl i c h c n Dars t e l l u n gc n , d i e a l s Mon ogra p h i c n fiir d i csc
P u b l i k a t i o nsre i h c ;� vorgesehen sind, vorgelcgt wcrdcn.
Schela C/ado vci-Kultur
Dic Trăgcr d c r S c h e l a C l a d a vc i - Ku l t u r s i n d , n a c h h e u t i g em F a rs c h u n g s s t a n d d i c crsten

,
nachgewiesenen Bcwohner der [nscl Ostrovul Corbu l u i . A l s Siedlungsgebi c t wiihlten sic sich <las
beim Z11samme n ll 11l3 der beiden Donauarme l icgcndc Terra i n aus, und zwar im Scktor A, wcstl ich
urni ost l i ch von F l u l.lkm. 9 1 pi _
D i ese S t e l l e wa r eben, llach und wies furchenartigc R i nnsalc a u f, cl i c a u f dcn Strom ad er
O berschwemnrnngen zuriickgingen, d i e i n Richtung der bciden Donauarme, n ii m l i c h dcr «Grol3cn»
unei der « Kl c i n e n Donam> , ab llosscn.
Es kann cl urchaus der Fall gcwescn sein, d a l3 sich auch van dcn Stromwirbcl n gcschaiTene
Grubcn im I3oclen crh a l tcn h a ttcn, d ic in Form, Gri)fk unei Tie fc voncinandcr ve rs chicd cn
dal3 i n e i n i g c n F ă l l c n d icse Grubcn sogar weitcr hergcrichtct Wltrdcn fiir dic An l a gc von zur I lăi fie in
warcn,und
elen Budcn c i n gcgrabcncr Hiiuscr.

Dcr heutige von Schlamm vcrfiil ltc Arm dcr Donau, dcn clic Einwohncr, wie schon crwăhnt,
d i c « Kl e i n e Don a u » ncnnen, war d a m a l s d c r re c h i e . « gro llc » Donauarm gcwcscn, d c s s e n
S t ro m w i n d u n g c n v i c l l e i c h t b e i cler t c rrasscnart igcn sogcnc m n t c n S târmina -Anhi:ihe (Abb. 4 )
vorbei O ossen .
D i e a u fwiederlwl te Obcrschwcmmungen zuriickgchenden Ablagerungcn in dcr (lrnbc cincs
( irubcnha uscs. zeigten . da i.I auch nach cler Anlage des Dur fes die ( i e fahr cl urch Obcrschwe m m u ngc n
bcstand. Aber t ro t zdcm gaben d i c Triiger der Schela Cla1lovci-Ku l t ur dcn von ihncn zucrst gcwiihl ten
Ort n i c h t a u f, da wicht ige ( i riinde llir seine 13e i bcha l t ung spn.chcn: Sowohl cler Rcichtum an Fisch
und M usch e l n a l s auch das Vorhandcnsein von Sd1la111111, dcr llir das W a ch st u m von Pllanzcn mit
52 D iese Publikatiunsscrie wird in fulgender Fonn erscheinen: der dakischen K111tur; I n - Funde der dakisch-romischen
I c - Siedhmg un d Grăber der Starcevo-Criş-Kultur; I d - Zeit; I o - Friihmittelalterliche Funde.
Siedhmg dcr Siilcu1a-K 11lt11r; I e - Ănculithisches Griibcrfeld; �1 Die mesolithischen Funde wunlen von Mogoşanu ( 1 978)
I f - Siedlung dcr CoJofcni-Ku ltur (vun Elmar Christmann); 3 3 5 -3 5 1 und Pău nescu ( 1 99 0 ) 1 23 - 1 4 7 , e i n gchend
I g - Sicdhmg dcr Glina-Kultur; I h - f1mdc der Bubanj III dargcstellt. S iehe auch l k ft I b dicses Bandes. Die hier
I j F u n de dcr Verbicioarn-Kultur; I k - S it'<ihmg der Gârla und mit meincn eigenen, w ii h re n d den Au sgrabu ngen
- Vecina-Grnppe; I i - Sicdhmg dcr Gomca-Orleşti-Grnppe; vorgcstcllten Datcn wurdcn bcidcn Aufaiitzcn entnommen
-·
M a re- K ultu r; I I-Hallstattzeitlicl1e Funde; I m - Funde fcstgcstellten Ilemcrkungen vcrglichen.
59
e13baren Wurzeln und Knol lcn giinstig war. Man konnte sie aus der Erde zichcn, in dem man diese
zuvor aufscharrte, und zwar mit Wcrkzeugen aus Horn, die die Form echter «Erdhacken» und «Gabeln»
hatten. Untcr dicsen Bedingungen war in der Tat der Beginn einer Pflanzenkultivierung măglich s.4 .
Die lange bestehende und dichte Besiedhmg fiihrte zur Bi ldung einer Kulturschicht, die i m
zentralen Teii der Siedlung cine Măchtigkeit von fast 7 0 cm hat. Sie wies zwei Niveaus auf, wobei
cine Abfolge von Feuerstellen festgestcllt wurde, die mehreren chronologischen Phasen zuzuweisen
waren 55 .
Die Grăl3c der von den Trăgem der Schela Cladovei-Kultur bewohnten Flăche kann n icht
genau geschătzt werden: Einerseits sind die untersuchten F lăchen klein und anderersci ts, war <las
Donauufer bis ungefii h r 30 m Brei te durch neuere Abtragungen zerstărt. Die verbliebenen Wohnreste
lagen verstreut aufzwei , 70 m voneinander entfemten Stellcn (Abb. 24). Die dichteste und am Iangsten
bestehende Besiedlung dchnte sich auf einer quadratischen F lăche von 30 x 30 m (Abb. 24 b) aus. Sie
kănnte sogar doppclt so grol3 gcwescn scin, wenn man auch elen bcrcits zcrstortcn Teii (Abb. 23 e)
mitberiicksichtigt. Man tri fft nămlich ungcfahr 20-25 m cntlang dcr Donau auf einer Brei te von 20-
25 m auf cin Niveau mit cntsprechendcn Rcstcn.
Gemăf3 den C l 4-Daten sollte dic Siedhmg ca. 400 Jahre bcstandcn habcn, und zwar in dcr
erstcn Hăl fte des 6. Jt. v.Chr. 56 , dadurch warcn die dauerhaftcn Ablagcrnngen moglich, die dic Basis
des spăteren Tell s von «Botul C l iuciului» bildeten. Die Toten bestattetc man i n nerhalb des
Sicdlungsareals.
Criş-Kultur
Die năchste Gcmcinscha ft, die in Scktor A siedelte, wird mit dcm sogcnannten Criş-Phănomen
verbundcn, und zwar mit eincr fortgcschrittencn Entwickl ungsphasc. Es cxistieren keine C l 4-Daten,
die hel fen kănnten bei cler Bestinunung des chronologischen Abstandes zwischcn dcr Besiedlung
durch die Criş-Gemeinschaft57 und derjcnigen der Schela Cladovei-Kultur. Die Criş-Leute fanden
mm cin sehr crhohtes Tcrrain vor, und dem Westen zu, wo keinc fundleere Schicht Zll bcmerken war,
iiberlagerte ihre Siedlung unmittelbar die cler vorherigcn Sicdlung, und folgte ihrem U1mil3 (vgl.
Abb. 24 b mit Abb. 25).
Gegen Osten und zum I nneren hin (Richtung Siiden) reichten die Schichtcn dieser Kultur
dagegen liber die Reste der Schela Cladovei-Siedlung hinaus (Abb. 25). Die von ihnen besiedelte
2
Flăche kann auf2500 m geschătzt werden, dazu soli ten aber auch weitere, durch den Strom abgetragene
und zerstorte ungefahr 2000 m 2 dazugerechnet werden.
Da es sich um Rettungsausgrabungen handelte, gab es, aus zeitlichen Gri.inden, keine
Măglichkeit dureh Probeschnitte die ăstliche und siidliche Grenze der Sicdhmg Zll bcstinm1en. U ngefâhr
280 m ăstlich des letzten Sdmittes in Scktor A fand id1 Keramikbruchstih.:ke der Criş-Kultur, die auf
S4 S tiirker kommt d icse Ansicht sowohl b e i Mogoşanu Sta t ionen m it denen der mesol ith i schen S iedlung aus
[( 1 978) 349 ] , a ls auch bei Păunescu [ ( 1 990) 1 4 2 ] zum Ostrovul Corbului daticrte Păunescu [ ( 1 990) 1 39 Anm. 20
Ausdrnck. und S. 1 4 5 ] die Criş-Gemeinschaften in die \etzten 3-4
ss Vgl. oben Amu. 53. Jhd. des 6 . Jt. v.C\u. nach dem Weggang der Triiger der
� Păunescu ( 1 990) 140 f Schela Cladovei-Kultur.
'' Nach d e m Verglcich der C 1 4 -Daten andcrer Criş-
60
dem Ful3bodenniveau verstreut lagen, wobei dieses Niveau 30 cm hoher als das der Trăger der Schela
Cladovei-Kultur lag. Die nach Osten und Norden gerichtele Ausdehnung der Criş-Siedlung ergab
im năchsten war sie viei ărmer. Gleichzeitig war diese Kulturschicht in den ostlichen Schnitten (XV,
sich auch aus dcr Tatsache, da13 im Schnitt I das unterc, erstc Niveau der Criş-Schicht reicher war und
VII, XII I) zur Zeit des obcrcn, zweiten Niveaus wiederum sehr reichhaltig.
Ein Teii dcr Vcrstorbenen der Gcmeinschaft wurde im Inneren der Siedlung begraben.
Siilc11/a-K11/t11.r
Obwohl ich nicht iiberall - stratigraphisch gesehcn - einc fundleere Ablagerung liber der Criş-Schicht
untcrschcidcn konntc, war dic năchste, ungefahr I 500 (C I 4-) Jahre jiingcre Siedlung der Sălcuţa
Kultur;s zuzuwciscn.
Im Gegensatz zu dcn Sicdlungcn cler Kulturcn Schela Cladovci unei Criş delmte sich die
Sălcuţa-Sicdlung in cntgcgcngcsetzter Richtung aus: Sic iibcrlagcrt dcn im Westcn liegendcn Tei i der
bcidcn iiltcren Kulturcn unei l icgt im Wcstcn iiber fundlccrcn Ablagcmngen (Abb. 26).
Wăhrcnd die wcstliche und ostl iche Grcnzc vcrhăltnismăl3ig gut bcstimmt werden konnten,
waren dcr Vcrlauf dcr nord l ichen und siidlichcn Bcgrenzung unklar: im Nordcn stand dem die bereits
crfolgte Abtragung durch Donauwasscr cntgcgen, und im Siidcn sind dic Ausgrabungen in den
vorbronzczeitl ichcn Schichtcn nicht liber dcn Zcntralschnitt hinaus gcfiihrt worden.
Die erhaltcnc, 60-70 cm dickc Sălcuţa-Schicht wies drei Bauphascn auf, es ist allcrdings
ăltcste 1-Iaus war grol3 und kam im wcstlichcn Teii von Schnitt XII (e, b) zum Vorschein, d.h. es lag
unbckannt, wievicl vom obcren Teii bercits durch das Wasser weggespiilt und abgetragen wurde. Das
Bcfundcn clas rcichste: man entdcckte drei grol3e Hă user in elen Schnittcn XI-XII, XVII, XXV-XXVI
aul3crhalb dcr Grcnzcn cler Criş- und Schela C ladovei-Sicdhmgcn. Das năchstc Bauniveau war an
und I . Sic zcigcn dic westl iche und nonll iche Ausdchnung dcr Siedlung an, die allerdings von eincr
Ein drittcs Baunivcau bcmcrkte man im siidostlichcn Tei i des Schnittcs XII f, j und in Schni tt XIII
nur klcincrcn Gcmcinscha ft bewohnl wurdc. Oiesc Phasc wurde durch cincn grol3cn Brand beendet.
I 979, und zwar durch clic Existcnz eincs ncucn I lauscs. Es war iibcr dcm Brandschutt aus Schnitt
XXVI crrichtcl word�n, UJl(I Anhău fungen von Lchm, FluBstcinen und cine Reihe von P fostengruben
wcisen auf clic Existcnz cincr Wand hin. Dicscs lctztc Nivcau wurdc durch O berschwemmungen
zcrstort unei von cincr cntsprcchcndcn Ablagemng bcdcckt. Es gibt zwci Erklărungsmoglichkeiten:
Entwedcr zcrstortc die kataslrophalc O bcrschwcnunung dic Siedlung und zwang die Bewohncr das
Gcbict zu vcrlasscn, odcr dicscs Ercignis fand ersl nach eincr ge"" isscn Zeit slatt, nachdem die Sălcuţa
Leute dic Siedhmg bcrcits vcrlassen hattcn. Bei dicscr Gclcgcnheit wurdc sclbstvcrstăndlich ein grol3er
Tei i dcr Ablagcrungcn vom Hochwasscr abgclragcn, unei zwar melu dcm Wcstcn zu, und das Gelănde
nivcl licrt.
In dcn untcrsuchtcn Schnittcn wurdcn schmale, von S iidcn nach Norden verlaufende,
rinnsalartige Kanălc fcstgcstcllt. Einige durchschnittcn tief die Resle dcr Sălcuia-Hăuser. Aul3erdcm
befand sich clas rcchte U fcr des Kanals 35 m wcsllich des zuletzt untcrsuchtcn Hauses. Wie schon
sa Die Sălcu\a-S iedlung wurde von Simon [( 1 9 89) I 07-

1 4 5 ] ausfiihrlich vorgestellt.
61
erwăhnt cntstand dcr K1rnal zt1 dicscr Zeit und wich bcim Z usammcn n ul3 mit dcr «Grol3cn Donam>
nach l i n ks ab (Abb. 6; 23). Das Strombctt bcfand sich 26 m wci tcr nord lich vom hcutigen l Jfcr.
Die au f d ic O berschwcnunung zuriickgchcndc Schicht cbnctc das Cielăndc cin und lic/3 dcn
Tei i nicht melir sichtbar wcrdcn, dcr durch clic Ablagcrungen cler K11lt11rcn Schela Cladovci, Criş und
Sălcuţa al lmăhlich cntstandcn war.
Aneolithiscbcs Grabcrfcld
Nach einigcr Zei t wurclc dicsc Stcllc als Bcgrăbnisplatz'9 bcnutzt. Dicscr Fricdho flag i m Wcsten iibcr
dcm ăstl ichen Tei i cler Sălcuta-Sicdlung und clchntc sich nach Ostcn unei Siidcn aus, wo cr Criş- und
Schela Cladovci-Schichtcn iibcrlagcrtc bzw. durchbrach (Abb. 27). Die Clrabgruben durchschnittcn
dic Ablagcrung und warcn cntwcdcr in dic Sălc111a-Ablagcrungcn ci ngcticft, odcr, wo dicsc fchltcn,
in clic dcr Criş- odcr Scl1cla Cladovci-Kultur. Es ist nicht auszuschl icl.lcn. dal3 cinigc dcr am ost l ichen
Rand von Schn itt X I I I licgcndcn C irăbcr sogar zur Sălcula-S icdl ung gchiirtcn ( Abb. 26).
Co/ofcni-Kultur
Die Trăgcr cler Kulturcn Cernavodă I I I unct C o to fcni (die Phascn I - I I ) micdcn diescs Gcbiet ( Abb. 8/
1 5- 1 6). Wăhrcnd dcr Cotofcni I II -Zei t bcobachtctc man dagcgcn cl ic grii/3tc Ausdchnung einer
vorgeschichtl ichcn Sicdlung. Dic Cotofcni-Ablagcrungcn crschicncn auf 550 m Lăngc cntlang des
Donau u fcrs und c incr JJrcitc von ungcfahr 40 m (Abb. 28). Zur l3rcitc kann man noch dic von dcr
Donau zcrsWrtcn ungcfahr 30 m dazuzăhlcn, so cla l3 man mit cincr ca. 3 8 . 000 m � grol3cn Flăchc
rcchncn kann, a u f dcr sieli clic Fundkomplcxe cler Cotofcni-Lcutc crstrccktcn. Dic am dichtcstcn
bcsicdcl tc Zone - zwischcn dcm Kanal uml dcm Ostrand von Schnitt X I I I - bctrng 6000 m 2 •
Dic Coto fcni-Scl1icht iibcrlagcrtc, angcfangcn vom «Kanal» und a11 f 11ngc fahr 30 m Lăngc
in Rich t ung Ostcn, unmi ttclbar dic aufSiilcuta folgcndc O bcrschwcmmungsschicht, dic sich aufkrhalb
der von dcn vorhcrgchcndcn Sicdlungcn umschlosscncn Flăchc bcfand. Dic C oto fcni- A b l agc ru ngcn
dchntcn sich im Ostcn sowohl iibcr dcn chcmal igcn Sălcuta-, Criş- und Schela Cladovci-Sicdlungcn
aus als auch iibcr dcm Areal, <las vom ăncolithischcn Grăbcrfclct cingcnommcn wor<lcn war.
In der Năhc des « Kanals» sctztc sich clic Schicht aus mindcstcns fiin f a u fcinandcrfolgendcn
Baunivcaus zusammcn, und in dcr Zcntralzonc (von S. I ) warcn cs acht cntsprcchcndc Ablagcrungen.
Zwar wurdcn dic Ausgrabungcn in dcn Schnittcn m i t dcr N ummcr XVI bei Errcichcn des obcrcn
Teils dcr Cotofcni-Schicht bccndct, dic j iingcrcn Grubcn, dic sic durchbrachcn, l i cl.lcn jcdoch einc
bctrăcht l i ch c Dickc dcr Rcstc dicscr Kul t urschicht crkcnncn. und zwar insbcsondcrc in dcn zcntralcn
und wcst lichcn Tcilcn dcr Sclrnittc. ln Schnitt XV vcrdiinntc sich dic Cotofcni -Schicht auf bis zu
25 cm, und dic S i t uation d iirftc am ost lichen Emlc von Schnitt XVI dicsclbc gcwcscn scin. l n cler fast
l m <l ickcn Cotofcni-Schicht am S iidprofil von Schni tt X I I l warcn dagcgcn a u fcinandcrfolgcndc
Konstruktionen crhaltcn.
Im Scktor I3 warcn am wcstlichcn Endc noch 60 cm dicke Ablagcnmgcn anzutrcffcn, abcr
kcine a u fcinandcrfolgcnclc Archi tckturrcstc. In Rid1tung Osten wunlc dicse Schicht i mmcr <liinncr
19 Roman u n d Dodll-Opritescu ( 1 989) 1 1 -38.
62
und vcrschwand an dcr iistl ichcn C i rcnzc des Scktors. In dicscm C lcbict crschicncn n u r isolicrte
Komplcxc.
Im Scktor n iibcrlagcrtc clic Cotofcni-Schicht clunkclblauc urni humusrcichc Ablagcnmgcn
ohnc iuchăologis1.:hc Funde, clic cntwcclcr a u f P llanzcnbcwuchs zurikkgingcn odcr sich nach dcr
sd1on erwăhnten, vorausgcgangcnen O bersd1wcmmung gebilclct hatten. ln der Zeit zwischcn dcr
Criş- urni cler Coto fcni-Rcsiccllung wud1s in Scktor B clas Gclăndc mKhmals um ungcfiihr 70 cm an.
Glim1-K11/t11r
Nad1 cler C otofcni B csiccl l ung l i cl.lcn sid1 i n dcn bci clcn Scktorcn nachci mrndcr vcrschiedene
-
Mcnsd1cngruppcn n icdcr.
So crrichtetcn dic Trăgcr dcr Gl im1-Ku ltur, aus eincr der spătcsten J>hascn, die zum Ende
cler Cotofcni-Kultur gcfiihrt halte, kcinc I Iii user in dcr Niihc des lJ fcrs cler hcutigcn «(iro f3cn Donam>,
sondcm wcitcr cnt fernt, ctwas siicll id1 von Sdrn itt I (Abb. 6), also clcm I nneren cler l nscl und cler
«Klcincn Donam> z11. Dic ni.i nll ichc (i rcnzc cler C i l i na-Siccll ung konntc durd1 das Fchlcn dicscr
Kult ursd1id1t in Sd111itt J und ihr Vorhandenscin I O 111 wcitcr siidlich, in Sd111 itt XVI, gcnauer bcstimmt
wcrdcn. O ber clic iibrigc I3cgrcnzung habc ich aber kcinc ln formationcn (Abb. 29).
Vcc:i11<1-fi11ba11j lll-llwizonl
Es ist unbckannt, oh dic Nachfolgcr cler Glina-Kultur odcr cine anclcrc Gcmeinscha ft mit starken
siicll i d1cn Mcrkma lcn fiir kurzc Zeit i hrc S iccllungsstcllc im Scktor I3 anlcgtcn (Abb. 30). S i c
vorkam ( i n S. X X , dic Quad ra tc 1 -2 ; S. X X I , Quadrat 3; S. X X I I I, clic Quadratc 8-- 1 O). ln cliescm fall
h intcrl icl.lcn kcinc Wohnrcstc, sonclcrn n ur typisd1c Kcramik, dic in mchrcrcn Sdrnittcn konzcntricrt
ist der stratigraphisd1c Bc fund von grof3cm Wcrt: Dic funde sind ăltcr als (iornca-Orlcşti, j iingcr als
Cotufcni uml f o lgcn wahrsd1cinl id1 a u f C il ina.
G<1mca-Orlc�ti-Gn1ppc
I m sclbcn Scktor B (Abb. 3 1 ) lcgten auch dic Trăgcr dcr Gomca - Orlcşti-Gruppe ihrc S ieclhmg an.
S ic kamen aus dcm Wcstcn, cntlang cler Donau odcr aus clcm Nordwcstcn, urni zwar iibcr dcn Banat,
dic Crişana, <lcn iistl id1-ungarischcn Gcbietcn usw.(:() Dic C iomea-Orlcşti-Sd1icht iibcrlagcrte entwccler
unmittclbar clic Coto fcni -Sd1icht odcr clic Komplcxc, cli c Ă hnl ichkc itcn zu Vccina-Rubanj I I I
Armcnod10ri a u fwicscn. Oiesc Gomca - Orlcşti-Sd1id1t tra f man durd1gchcnd a u f cincr Lăngc von
ungefiihr 1 30 m sowohl i n Schnitt XVI I I , an cler Wcstgrcnzc des Scktors als auch in Schnitt X X I I J , an
dcr Ostgrcnzc (Abb. 3 1 ) . Es handclte sich dc mzu fo lgc um cine grof3c, lange bcstchcndc Sicdl ung,
"" Fiir d ic Problematik: Boroneanl ( 1 97 1 ) 5 - 1 2 ; Roman

( 1 988) 2 1 8-220 und Gog;iltan ( 1 993) 5 1 -64.
63
deren Kulturschicht zwischen 40-70 cm dick war und die chronologisch zwischen der entwickelteren
Phase Gomca-Orleşti und dem Anfang der Vcrbicioara-Kultur festzusetzen war.
Vcrbicioara-Kultur
Auch die Trăger der Vcrbicioara-Kultur siedelten nicht în Sektor B, sondem in Sektor A. Reste eines
verbrannten Hauses aus der Phase li der Verbicioara-Kultur erschicncn tiber der Glina-Schicht in
Schnitt XV (Abb. 6; 32). Dic Kulturschicht errcichte hicr eine Miichtigkeit von 60 cm. Die Reste der
Siedlung der darauffolgendcn Phasc (Vcrbicioara III) erschienen ungefii h r 30 m weiter westlich,
zwischen den Quadraten 1 7-24 von Schnitt XVI und in Schnitt XVI c (Abb. 32). Auch dics belegte
emeut cine setu deutliche Tendenz, wonach die mittelbronzezeitlichen Siedlungen in Richtung des
Zusanm1cnfl usses verschoben sind (Abb. 32-33).
Gârla Marc-Kultur
Die Sicdlung dcr Proto-Gârla Mare-Kultur61 dehnte sich in der sclben Richtung weiter aus und reichte
im Wcsten bis an das Kanalufcr hcran, <las zum Zwccke dcr Verteidigung schriig durchschnittcn
wurde. Spiitcr rutschtcn an dicscr Stcllc dic Rcstc einiger verbrannter 1- Iiiuscr in dcn Kanal ab. Dic
Gârla Mare-Siedlung iibcrlagerte unmittclbar die Restc der Verbicioara-Siedhmg, deren Bewohner
viellcicht aus dcm Donau tal verdriingt wurclcn. Die Gârla Marc-Besiedlung setztc in cincr setu friihen,
bis hcutc archiiologisch unbckanntcn Phase ein62 und endete zur Zeit des Erscheinens der klassischcn
2
Elemente vom Typ Cârna. Sic dehntc sich auf einer Fliiche von ungefahr 2500 m (Abb. 3 3 ) aus und
bcstand aus Hiiuscm, die aus lcicht cntziindbaren Materialien gebaut waren.
I n folge eincs Brandes cndcte dic Gârla Mare-Besicdl ung in Sektor A. Die Umrisse einer
(westlichen) Siedlungsbegrerizung schienen sich an der Ostgrenze von Sektor B abzuzeichnen, und
zwar in Schnitt XXIV (Abb. 34). Man entdeckte auch Gruben mit klassischem Gârla Mare-Material
in mehrercn Schnittcn des Scktors B und am Stranei solche mit Spiit-Gârla Mare-Fundcn, niimlich am
Rande des Dorfes (in Richtung von flul3km. 9 1 2; Abb. 3-4).
Unter dem Fundament ei nes I lauses im heutigen Dorf, bei FI u13km. 9 1 2, entdeckte man dic
Beigabengefii l3c cinigcr Brandgriiber dcr friihcn Gârla Mare-Zeit.
Hallstattzeit/iche Ftmde
Die Hallstattsicdlung, die sich rund um Flul3km. 9 1 2 hcrum befand, konntc nicht untcrsucht werden.
Wahrscheinlich existicrtc in Sektor A auch eine sporadische hal lstattzcitliche Besicdlung
(Abb. 35). Als Nad1weis dafiir konncn die Reste angeschen werden, die in den Kanal abgerutscht
61Hă.nsel und Roman ( 1 984). [ders. ( 1 994) 1 78 fî Fiir Friih-Gârla M are siehe ebd. 1 84 f.
" Reste eines derartigen Typs kamen nacb 1 9 8 1 auch bei und Abb. 6/ 1 a- 1 0; 7/ 3-4, 6 a-b; 1 2/ 1 -3 ) .
G h idici, u ngel1i h r 60 km stromabwiirts von Ostrovu l 6l Moscalu ( 1990) 1 1 9- 1 23 .
Corbului, in M arin N icas A usgrabungen zum Vorschein
64
waren oder die sich in dcn Mulden und Gmbcn erhalten hattcn. Auch zwei Grăber wurden in jenem
Bereich entdeckt, wovon eines rciche Beigaben enthiclt, die der Basarabi-Kultur6J zugewiesen werden
kănnen.
l n S ektor B ersch icnen an dcr Basis der a u f O berschwcmmungen zuriickgehenden
Ablagcrungen, dic die bronzczeitliche Schicht bedeckten, hallstattzcitl iche Rcste, die mit dakischcn
vermengt warcn. Sic kănntcn vom Wasscr aus der stromaufwărts l icgcnden Sicd l ung verrollt worden
scin, in Sektor B crschicnen aber auch Fundkomplcxc mit ritucllcm Charakter.
Dakiscbe 1md dakisch-riimische F1mde
Wohngmbcn und cinzclne Befunde zcigtcn im Scktor B cine sporadische dakische Bcsicdlung an, die
vor der rămischcn Eroberung dieses Gcbictes existicrte (Abb. 36; Ta f IV/ 3).
Im Sektor A wurdcn dagcgen viele Vorratsgruben und ein ige rituel l e Gruben m i t
Hundeskeletten entdeckt, die alte eincr dakisch-rămischcn Besiedlung (Abb. 3 6 ; Taf. I I / 4 ; IV/ 4-5)
zuweisbar sind. Es waren dort auch Rcstc von Băusem mit Backbfcn, die mit rămischen Ziegeln
gebau t wurdcn, erhaltcn.
Friihmillelalterliche Funde
Lcider waren in den halb eingegrabcnen, kleincn Hăusern mit Steinbackofen kcine fiir die Datierung
charaktcrstische Material icn iibcrliefcrt. Datierbare Funde kamcn abcr sowohl in Sektor A als auch in
Sektor B zum Vorschcin (Abb. 37; Taf. IV/ 6) und schicncn cntwedcr spătbyzantinisch zu scin oder
dem 8. Jhd. anzugehăren.
Mittelalterlicbe Fimde
Einige dcr an den hăchsten Stcl len des Sektors A liegendcn Gruben schienen der feudalistischen Zeit
anzugehărcn.
Und damit cndet die Abfolge von Sicdlungcn und Begrăbnisstătten am wcstlich-nordwestlichen Rand
der I nsel Ostrovu l Corbului.
65
L E G EN D A IL US TR A TI I L O R I
L EGENDE ZU DEN A B B I L D U N GE N
11. I G. mormânt/Grob I · · · ·I scoici i Huschelsch a len
(j r. fragmente ce r amice I
gro ap ă! Grube
1 �== 1 Kera m ik bruch s fi.ic ke
S. sanf /Schniff
I I I strat arab il I
' '
o. punctul zero I Nullpunkf

I
daco -roman
I I 1 i
I I I I Ac kersch ichf
I
V. I H. vatră I Herd F:§:�:�:��
strat
da kisch - râ"m ische Sch icht
pietre I Steine
I;I I : I I
strat epoco bronzului nedi
1
ferentiat /undifferenzierbare
1
broniezeifliche Schich t
strat Gârla Hore I

apă / Wasser
f?011 Gârla Hare - Sch icht
strat Verb/cio ara I

c ărbune /Kohte
HI � I �J Verbicioara - Schicht
strat Gtin a I
L"·:. ::-.·. :J humă /ge lber Humus
I :I � I :I d Glina - Schicht
strat Cotofe n i I
I: - .· .· . :-:·. ·1 nisip / Sand
K\\\'i Coto feni - Schicht
c
a rsură neagră I strat Să/cuta I
1 -1 sch warz gebrannte Stette 11111111111 Sătcuta - S hicht
arsură ro sie I strat Cris I

f/%%3 rot gebrarinte Ste{{e ™ Criş - Schicht
strat Schela Cl adovei I

c en u �ă I Asche
WAJ tZ/1
.f
Schela C/adovei -Schicht
s trat s teril I
vegeta ie / Vegetat/an
sterile Schichf
66
21· ?;? ·
�
1-
o Boferqc
• KucevtJ
Pr11/JortJ
_,,,-----..._ �egotin
•
. .
� ..,.
� ...,.
21 • 22· z�
Ml fi III N N U Sll 6' A'llf
Fig./ Abb. 1 . Porţile de Fier şi împrejurimile după un atlas românesc/ Eisemes Tor und Umgebung nach
O'.
-.J einem rumănischen Atlas.
• 813/rtfv
•
8vrila NiCI!
• Cion6ortlfi
• 811/( I Yfrtk
ţ„ I l J ,(,,,
Fig./ Abb. 2. Insule dunărene situate în aval de Porţile de Fier I/ Str01m1hwiirls des Eisemen Tores I Jiegendc
Domwinseln.
68
„j
j ..
'
,
� '
'
---' ', '
', ��_.....
··„�
'· ', ',
Fig./ Abb. 3 . Dunărea şi împrejurimile în aval de Porţile de Fier I. Hartă hidrogeologică/ Donau und Umgebung
O\ stromabwărts des Eisemen Tores !. Hydrogeo!ogische Karte.
'°
· r;;„
70
I I I I \ I I \ \ I\\\\\ \\III\ j\IIJII\\111IIJJIJ1111\I\l\I 1 1 1 1 1 1 ; 1 ; H; ;v; 1 1 : � ; ; cil ; 1; ;a 1 1 1 I I I l
G) J a p 1a s / J o . p a s
." " ' +
c J
��
1!1XX 11 I XX !XX
<------' XIX
/\!XX
- 6�
- 6. 0Z
D U N A R EA I D O N A U
�
-5,72
UNARE
51
_ 6,QQ
O
- 4.50
@
djt Wnt
le W�t
� •o
.
, ii
Km 91/
X
-io{��J
-2.21 C:
::� l-o.6.1
Sector I Se ktor
("f. .i +-41
- 0.35
� li 10 20m
a 24
I J-1.21
01
+ '===--....lo:==-..1
I
G o A M M
I
o I I
I I I I I I
Fig./ Abb.5. Ostrovul Corbu l u i . Planul săpăturilor de la Botu C:liuciului/ Os/rovui Corbului. Verlm1f da
A usgmbungen b�i «Botu Cliuciu/w)>.
- G.JS
- 6. 02
D o N A u I D U N Ă R EA
- J.72
){
- uG
Km 911
4 - O.J5
- ·llJ6 I
oz
4
· ·· -
u1 · 1-m
a/
D A M M I D IG
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
-...J
- Fig./ Abb. 6 . Ostrovulhttps://biblioteca-digitala.ro
Corbului - C l iuci. Sectorul A/ Ostrovul Corbului - «Cliuci>). Sektor A.
/ http://www.instarhparvan.ro
�
x
X
:�
...
Cl:i
(:;
�
""
·�
vs
�
t3
::::
. ...
�
:::>
<
c3
z ::i
o
o �
'
g
<
LU �
o:
c'S
:::;:
•<
z
:::>
.......
o
� u
V
m
'""'
E
c:
[/)
·-
u
x o
::I
· :;
X
��
I
::I
....
.I:>
o
u
>
3
o
"'
!::
o
r..:
.I:>
..o
�
.......
<
l!....
>
X
x
X
72
BOTUL C L TIJCIULUI BOTUL PISCULUI
km 9 1 1 km 9 1 6
SECTOR A S ECTOR B
feudal I M ittelalter
2 prefeu dal I Yonnincla lter 1
2 prefeudal I Yonnit telalter
3 daco-roman I dako-ri:imisch 3 daco-roman I dako-ri:imisch
4 4 dacic I dak isch 4 dacic I dakish
5 B a sarabi I Basarabi-Ku ltur 5 5 Ba sarab i
6 6 Hallstatt timpuriu I Fri.ihha llstatt 6
7 Gârla Mare clasică şi târzie I k lassisch u. Spăt-Gârla Mare 7 Gârla Mare clasică I k lassisch Gârla Mare
8 Proto-Gârla Mare 8 8
9 Verbicioara I I - I I I 9 9
10 10 Verbicioara I 10
li 11 Gomea-Orleşti li
12 12 Yecina-Bubanj III 12
13 Glina finală I Endglina 13 13 G lina
14 Coţofeni III 14 Coţofeni 14 Coţofeni
15 15
16 16
1 7 C i mitir eneolitic I ănaeolitischer Friedhof 17
18 l8 Sălcuţa IV
19 Sălcuţa târzie I Spătsălcuţa 19
20 2 0 S ă lcuta
21 21 Rast
2 2 Criş 22 Criş
23 Schela Cladovei
Fig./ Abb. 8. Culturi reprezentate în sectoarele A şi B de la Botu Cl iuciului şi de la Botu Piscului/ Die in den
Sektoren A und B bei «Botu C/iuciului>> und bei «Botu Piscului» vorkommenden Kulturen.
-J
\.;.)
z .,...i.-.. .i -....------„
. ....L-
li
17
h;i//J'lrund /9lJ
11
11
Io
6
/j
5
14
fiH
I!
IW
12
6 S. JI
2
S.JlI (Q)
vm11u1ură; rJ11un,;
OST Wt!T
o fm
Fig./ Abb. 9. Ostrovul Corbului. Profilc: a) mal sudic al S. Vl l l ; b) taluzare mal la sud de S . III, cu proiecţia S .
IX; c) secţitme sudică aS. I X ci Ostro vul Corhulw� ProliJ(}: H) SiJdprofil van Sclmitt VJJJ; b) senkrechter Sclmitt
durch das Domwu/Cr, siJdlich von Sclmitt fli, mit Projektion au[Sclmitt IX; c) SiidprofJJ von Sclmitt IX c.
74
-- _____-4
1 1 1
1 1-----1
1 1 1 1
,-,-,
,-1-
_ _ _
1....!...- - L -
1 1 1
1 1 1
.., ,-,-1 - - - -
1 1 1
1 11
-
• 1 1 1
1 1 1
1- 1-1 - -
-
1_1_1
- 1_1_1 -
- - -
- I "
------1
-· 111 --
_ l_ I - -
l_ -
I 11
- 1 1 1-- - -
'�-----1
"' - 1 1 1
I 1 1
: ,--, 1 - •
- --1
- 1 1
•
-- I I ' --
.: 1fT -
.: ----l
_ _ - -
·5
iii
��
�
-- 1 1 1 :..._
-=- _ 1 1
1 _ o
-
u
-
._ ____
l
.: 1-1-1
- 1 1 1 'I.\
o
, -r
--�
1 1 -�
.=- 1--
o
.... -- 1-,-, - -
-- 1-1-1 -�-
--�
75
_:1 I I
�
"""
.....;
._
·�
§
-§
t:.15
�
::.
e
-&
�
· ....:
1?
�
::i
c3
�
C2
�
c:5
::::::.
u)
O<;
;.o
u
::i
l2
"'
o
o..
,_
;::l
.D
::;
u
o
,_
>
o
,_
Vi
o
-
.D
..o
oii
<t:
"-
- r.;::
- .!J..- - 1
I I
- -,,- - i
-- I
: 1 1,....-
-11
...._-i
__
, ,
76
S. Je S. /a S.l S. lb S. J c
9rou Ao'rmj
cenvşiv g r a n v Io s 6r.
o Im
-l Fig./ Abb. 1 2 . Ostrovul Corbului. Profil nordic al S . li Ostrovul Corbului. Nordprofil von Schnitt I.
-J
-...J
00
:I:
I:
Coţofeni
• I � I • I • I • I •
i
I I
.... _ ....
\ /
@
92 Y,-'·
: - > .'·�
, > '.-'.• :.
:« 93 .., 9� 8
a l Jc
""'•
I •
,
1
'1 '
• • • • ' •
>t"t -
• •
'+'
•
*
•
0 ' , • ' •
'
• ' 0 0 • • 0 ' , '. ' ' , • , • • 0
I • •
• „
•
o
•
• o , , , , I ' • ' , · • " _· 0
�
0
o Im
Fig./ Abb. 1 3 . Ostrovul Corbului: a) profil sudic al S . XVI c; b) profil sudic al S . XXVI/ Ostrovul Corbulw�·
a) Siidproill https://biblioteca-digitala.ro
von Schnitt XVI c; b) /Sud profil von Schnitt XXVI.
http://www.instarhparvan.ro
�
, ,
1 1 1
-,-,
1
1 1
�
�
1 1 ><·- >< -><- - :::.:
§
)(- )(
-§
-
. . . ·· · · ·· ·
'O
c
V'j
�
. . . . . . . . .
e
::.:
B-
�
1 1 1 "'
· ...;
a
::i
12
g
"2;
o
::.:
�
s;
><
v)
�
I �..
-....
"'
V
I
;>
G
I
I
I o
o...
I .....
·5
I
I
.o
I "3
"'
I
o
.....
u
� "'
;>
"3
' 1::.
·�
o
o
b
:-.;::
�
�
...
�
::.: ..,j.
.o
..o
<i::
00
i.L:
':
79
* 94 93 92 Qf f
soloro!Jt! I A ckerb oden
oe 05
o ''1 , *. • IV • *. * llf *' ... )' \V
Iii
' • I
der 6/i11.;- Zet!spw11e gebi!tlete Scl!/cllt Gr. 21

�"">":>"'>�"">."> "'> ">. "'- ""- > > > > > , ,,. aesd'put/
ungegr0Pe11
in
J
.
Qy 9 lf
.u -
.
/ A c!er/J otien
�
6 _a s
·"
I
·" .
1 I '
.
..
.
so l . orotJil
.
I
· · �. .....
l
· · · · · ·
I
. -
I I
.
• •
I
• • .
·
I
.
· · . •
I
� I
·
I
·
I
I I I
I I
' I
I
I
I
I
I
I
; I I
I
I
I
I I
I
I
I
' : : 1 : ':'
1 1--f-
I I
I l
I I
I .. .. I .. .. I . . . I . .. .
I
. I . .· I · . I : . I . . I . . I
I ' I I
.I
' · ·' · I
I
·1 .
, "'- "'-
I I I !
I ·1. I
I I
I
I .
""' "'>
I
I
-l
� ""- ""'"'"' "> ">
'
I I
I I
� Cr.lla . :
. .
.
L
. .
.
' . .
• • • •
� �
.
'( � � �� · I ·
"'
.
II
·
�
�)""'-
li
I
I
�I
_L
_I .J>.-__,,_
: I:
1 '. -'-+
t::4-C--- � I JiJ;;!
i I...:._ ___, :
I
D Im
Fig./ Abb. 1 5. Ostrovul Corbului. Profil nordic al S. XVI/ Ostrovul Corbului. Nordprofil von S. XVI.
�I::) .....
l'\j
�
-<:.:: �
::::,.:
§
�
V5
�
�
�
� �
�
�
e
�c.... -&
....
§
�
� t"T I
� 11..> 1 1
· ::;
�
� "<::)
..._ r r
'
::;
c3
�
1:::1
I I
�
li.> I
::;
g
I
'Io:: I :::..
ă
� ,�
c:::
"
� I
�
-
� ....._
�
�
CI)
'
'U
'Io::
�
<;;
"O
-�
�
o
....
�
c
2
:--.. o
�
..... ....
·5
� i:i..
�
.o
'3
� u
o
....
'3
>
o
....
"'
-'
o
I
, 1
•n
1
� ..ri
�
II
.o
c
oii
D- �
c.;::
....._
81
galben cu concreţlvni co/curoo.se
gelo mii t'allJ'lticA'en
© @
li Im
Fig.I Abb. 1 6. Ostrovul Corhului: a) profil vestic al S. VII; b) profil vest ic al S. VI; c) profil sudic al S. VII; d)
profil sudic al S. VI/ OstnJ vul Corbului: a) Westprolil von Sc/milf VII; h) Wcstprolil von Sclmitt VI; c)
Siidprofi/ von Sclmitt VII; d) Siidpro/il von Sc/mitt VI.
82
83
Gr. J
dakisc/l
00
o
.ţ:,.
Gr.I
d.;ki.rch
steril
Cris
@ steril I
c4 I/
Broapti de 8oro'ei
fJru/Jen /J aus d,;liscl! ,..
/l.;//.rlatt
flr. 4
(Jr. I
o 1m
Fig.I Abb. 1 8. Ostrovul Corbului: a) profil vestic al S . XIX; b-c) profi l sudic al S . XVIII/ Ostrovul Corbului:
a) Westprolil von Schnitt XIX; b--c) Sildprofil von
https://biblioteca-digitala.ro Sc/mitt XVIII.
/ http://www.instarhparvan.ro
'1 '
r:J 2
o .... � . . I
* • • • •
't
•
.....
@
D .3
o'a kiscn
dakisch Ha /lsla tt
(jr. 2
(6)
oo.;iltln numuJ'/reicn un llumuJ'
O lm
Ostrovul Corbului· a)
SiJdproflJ von Sclmitt XXII; b-c) SiJdprofil von Schnitt XX
Fig./ Abb. 1 9 . Ostrovul Corbului: a) profil sudic al S. XXII; b-c) profil sudic al S. XX/
00
VI https://biblioteca-digitala.ro / http://www.instarhparvan.ro
00
°'
at 02 Q3
o
ome.ueca,
: dakisch . bronzezeitlicll I I datis ch
I I I I I I I I I
8r. 3 Gr. 8
I
Gr: 2 (Jr. I
o fm
Fig./ Abb. 20. Ostrovul Corbului. Profil nordic al S. XXI / Ostrovul Corbului. Nordprofll von Schnitt XXI.
o
87
�
c ----LLJ]
88
VESTjWESTEN rsr/tJsUN
-2m St1l/1Jod
· -. ,ţ�om
-.
. . .
HORO
/Jumire
. . .
�
�. I ţ{
. e1
f\ e
I �1
��
·
"
. .
ă CLIVC/ t,J� � "'

A'm S/I
)(
f t'
f�
��
t
·�
c..
t
l
��
. §
�� "
.. . .
.
0
.
. .
�
. .
.
.
.
. · .
.
.
� 0
strat de cvltvri/ colo Ol

Kvltvrsc/Jicht l,o
dig/ 1Jam111 (1974)
_
treaptoinÎeritJoro/
P/221 O
Nvl vtfl<f
J I I I .li
:.
I ..
n/sip aluvionar /
lm. - tnoP,li mi;/tJcie /
r,·
.
1
.. . .
'" ' . - vntere .Jlv/"e
JJe Înfre .rl'o"r.rifv/ ose.nlr1i'

111111/ere 'Slvfe
' . ..
·
: .
tlbersc/JWemmvn;.rsc/Jir:/Jt
Sri/cuta si bnvl 1.984. /

·
molros tle t1
.
T.s frt:o,Pltf .rvgerioortf/

· ·
1
dem Jollre /gt?� ob elrt1 enes I/Ier
Set! i:lem Ent/e o'er St!lcuft1-S/t:dlvnq vnd obere J'/vJ'e
· ·
_
·
Fig./ Abb. 23 . Ostrovul Corbului: a) secţ iune imaginară longitudinală între sat şi Dunărea Mică pe direcţia
est-vesl; b) secţiune imaginară transversală la km. 9 1 1 între Dunăre şi dig; c) secţiune imaginară transversală
in sectorul B; d) schiţă imaginară la intersecţia apelor Dunării Mici cu Dunărea Mare şi depunerile de nisip;
e) zona distrusă de eroziunea apelor de la sfii r şitul locuiri i Sălcuţa până în 1 984/ Ostrovul C'orbu/11i· a )
ged<mk!icher Liingssc!mitt zw1�'ic/11:'n dem Dorfund der «Kleinen DonawJ in Richlllng Ost- West; b) gcdank/icher
Quersclmitt bt:i F/uflkm. 9 1 1 zwischen der Donau und dem Damm; c) gedanklicher Querschmtt in Sektor B;
d) 1i11aginiire 5'kizze des Z11s<11wm:nflusses der «KleinemJ und der «GroiJen DonawJ und den Sand;ib/agenmgen;
e) 1i11aginiire Skizze der d11rd1 die Gewiisser zerstorten Zone: vom Beginn dcr S'iilcu/i1-K11Jt11r b1�'i 1984.
89
'-O
DUNĂREA I DONAU
o
� A'm 911.
X
�
t 8111 5 fi) fj 2/Jlfl
Fig./ Abb. 24. Ostrovul Corbului: a-b) aşezări ale culturii Schela Cladovei, cu M. 1 8 şi 3 2/ Ostrovul Corbului:
a-b) Siedlungen der Schela Cladovei-Kultur und die Griiber 1 8 und 32.
OUNĂRE A / OOH AU
�
� ,. ' „ „ 24•
der Criş-Kultur und die Griiber 2, 9, 24-25, 30.

Fig./ Abb. 25. Ostrovul Corbului. Aşezarea culturii Criş şi M. 2, 9, 24-25, 30/ Ostrovul Corbului. Siedlung
I.O
'-O
N , DUNĂREA I DONAU
Nj619
11./$.SI
N/li.S.,.
[ H/li6J
n ,
D
f Im ' " '' 20m
Ostrovul Corbu/w: Siedlung der Sălcuţa-Kultur und die Grâber 57-59, 63, die wahrscheinlich dieser
Fig.I Abb. 26. Ostrovul Corbului. Aşezarea culturii Sălcuţa şi M. 57-59, 63 aparţinând, probabil, acestei
culturi/
Kultur zugehărig sind.
D U N A R E A I D O N A U
J4
�.
-- Jr
;
X
4.(} X
.......
23 .,_. J8
._.. 36 .-'J!
....... 28
� 6.2
50
� �
63 39 60
�
27
,_.
_,.. !
{!
-- 1
29
�
{l 2 4 6 8 /(}m
Fig./ Ahb. 27. Ostrovul Corbului. C:imit inil eneolitic/ Os1ro v11/ Corh11/11i Ant'o/i1hi<chc.1· Grfiherli'ld.
�7",,M7TJ7mJ/7,'l?� 8
/
D;g 1 . 0.„„
�
g .fO 1111111
Fig./ Abb. 2 8 . Ostrovul Corbului. Aşezarea culturii Coţofeni: a) zonă dens locuită; b) zonă cu descoperiri
izolate/ Ostrovul Corbulw� Siedltmg der Coţofeni-Kultur: a) dicht besiedelte Zone; b) Flăche mit einzelnen
Befunden.
'O
w
�...
't?
�
�
...
�
:::i
-!:::
<Îi
G
...
"
·�
�
J ...
§
'15
�
z
\:>()
·�s
.�
-e
�
'3
�
�
�
......
6
<.:
.5
·�
:;
()
Q)
"'
....
�
Q)
tll•
--ex:
· :;
.o
:;
....
o
u
o
;;::
Vi
....
o
°'
N
.o
.o
oii
......
--ex:
u:
94
„ z
::::::
-
95
\O
O\
DUNĂREA/ DON AU
wzmzzzn
vzzvzzzn [777/Zn
�zzzmm fV//ZZ/j
ţ o11 s /IJ rs 2u1
Fig./ Abb. 3 1 . Ostrovul Corbului. Aşezarea de t ip Gornea-Orleşti/ Ostrovul Corbulw: Siedlung vom Typ
Gomea-Orleşti.
DUN ĂRE A I OO N AU
D •o
1(
�m 911
f//@{� �=- -.L...�

.L. �
� Om 5 1(1 15 a7m
Fig./ Abb. 3 2 . Ostrovul Corbului. Aşezarea culturii Verbicioara (fazele II-III)/ Ostrovul Corbului. Siedlung
IO
-....l der Verbicioara-Kultur (11. und fli. Phase).
D
...
....
Iii
M
�
.o .
..ci �
-� -
<: �
....... .
t..t.. •
r'ln
i
:---.'-"
�1 . :::
.
-
··. li;:
: �
::::;
u
::::;
.....
..o
o
u
99
\
\\
I
\
j
____,„,
"'
..c
: ...
s
CI,)
o.
o
u
V>
CI,)
o
;:::
..:::
..o
8
g•.n
>
"3
100
ounoro!.!Jl�"-�···_.... ·o� ......_.__
� �XI
��--------::::::::---��
XXJ
mll
__ ..._____.
� = a==
XXII
�
... �.- " ·
.....
XI ''
-� �-�·�---·--
XX/ o XXIII
iii!
...___-.=:::-
S t 1 lo1 A �
S.c l or 8
\ Oig / Oa""'
t
tJ 5P llltlt11
dakische Befunde; III dakisch-rămische Befimde.

Fig./ Abb. 36. Ostrovul Corbului: • descoperiri dacice; III descoperiri daco-romane/ Ostrovul Corbului: •
.....
o
.....
o
N
\ \ =
_,§W
Ounor'°
---
I nonou
--·· .. .
••
""
„ · · - · l::'.J " " " � ·-·„
·--- ·--;;;y�;;-'.i-i. -�-;;,: _
l
� �
XVIII XX "--- � --.=::=·
�
/
�
S t e l ar B
Su lor A
\ Oiq I Oo "'m
i
p §0 /d0 "1
Fig./ Abb. 37. Ostrovul Corbul u i . Descoperiri pre feudal e şi feudale t impur i i/ Os/Io vul Corbului. Vor- und
fhihmitte/alter!iche Befunde.
1
PI/ Ta f. I I . S e c t or A: S . X I I - vedere de ansamblu dinspre est/ Blick von Osten; 2. Sector A: S XII - vedere
de ansamblu d inspre vest/ Blick von Wcsten.
1 03
3
PI/ Taf. I 3 . Sector A: S . I vedere de ansamblu dinspre sud/ B/ick von Silden; 4.
- Sector A: S . XII - vedere de
ansamblu dinspre sud/ B/ick von Silden; S. XI - lângă Dunăre/ an der Donau.
1 04
1
PI.I Taf. II 1 . Sector A: S. XI - complexe mezolitice pe treapta inferioară/ mesolit/Jisclw Fundkomplexe auf
der unteren Stufe; 2. Sector A: S . XI - locuin�ă Sălcuţa/ Sălcu/a-Haus.
1 05
3
Pl./ Ta f. I I 3 . Sector A: S. X I I - săpături în strat Sălc11ţa/ Grnbungszustand der S;i/cuţa-Schicht; 4.

S. X I I j - baza gropilor 7-8 , daco-romane/ B11S1:5 der daki<ic/1-ră111i\·chcn Grubcn 7-S.
Sector A:
1 06
1
l'I ./ Ta f. I I I I . Sector A: vedere de ansamblu d insrrc nord eu S. X I I în rri m rlan şi S. I în srate/ Blick von
Nor dt"n mii ,<.,'d111ill XII 1i11 Vi m k'I'pw1.J 1111. / Sd111i1t I 1i11 !!i11lcrgrwul.
1 07
3
PI./ Taf. III 2. Sector A: S. XVI a cuptor din pcrim1da romanii/ Ofen der rămischc·n Zeit; 3 . Sector A: S. XVI a
-
- pătrat 1 3 , cuptor cu vatră din cărămizi romane/ Qtmdrnt 13, Olen mit Herdslefle ;ws rămJ�<;c:/Jen Ziege/steinen.
1 08
PI./ Taf. I I I 4. Sector B : S. XIX.
1 09
5
J>l./ Taf. l l l 5. S e c tor A: S . XVI - pătrat e i..:: 1 - 1 0/ Q11i1</ralc /- JO.
1 10
1
1 ' 1 ./ Ta L I V I . Scc l or A: S. XVI h - ( ir. !:' ; 2. Sct:lnr 11: S. XX - p:1 1 ra 1 \ M . 4 1 / Qwufrn/ 3, a. 4 1 .
1 1 1
3
PI./ Taf. IV 3 . Sector B : S. XX - pătrat I , complex dacic/ Quadrat 1, dakischer Fundkomplex; 4. Sector A: S.
XVI a - G r . 24, cu îngropare rituală d e câine/ mit ritue/ler Bestallung eines Hundes.
1 12
5
6
PI./ Ta f. IV 5. Sector A: S. XVI a, b - Gr. 1 3 , 22, 22 a, 23, 24, 25; 4 . ; 6. Sector B: S. XXI a - cuptor prefeudal
din piatră/ vorm1Lte/;J/ter!ic/Jer Steinoli:n.
1 13
I. 1. OSTROVUL CORBULUI
ALEXANDRU PĂUNESCU
1. b.
LOCUIREA MEZOLITICĂ DE TIP SCHELA CLADOVEI
DIE MESOLITHISCHE SIEDLUNG DER

SCHELA CLADOVEl-KULTUR
SUMAR I INHALTSVERZEICHNIS
A brevieriiAbkiirzu11gsverzeiclmis . . . . . . . . . . „ „ „ . . . . . . . „ . • . . • . „ . . . „ . . . . „ . . . . . . . . . . . . . . . . . „ . „ . . •• „ ••••• . . . • . . . . „ • • . • • • 119

Lislă bibliografică/Lileralurlisle . . . . . „ „ „ .• „ „ . . „ „ „ „ „ . • . . . . . . „ . . . • . . „ . . . . • . . . . . . . . . . . „ „ „ • • . .••••• • ••••• . . . . . . . . . • . 120'
Istoricul cercetărilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 127

Stratigrafia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . 128
Locuinţa lip bordei din S. XI. „ „ „ „ „ . . . . „ . „ . . . . . . . „ „ . . . . „ . . • . . . . . „ . . . . . • . . . • . • . . . . . • .••••••••••• . • • • •••• . • . • •• . . . . . . •• . . 130
Vetre de /iJc aflate în a/ăra locuinţei lip bordei 131
Complexe de locuire descoperile în S. I şi S. XII
„ . . . . . . . . . . . . . . . „ . . . . . . . . . „ „ „ . „ . . „ . . . . . . . . .•••• . ••••••••••• . . . . . • . .
132
((Hnplexele din nivelul li

. . . . „ • . . . . . „ . . . . • . • • . . . „ . . . • . • . • . •• • . • •• . . • . . . . . . . . . . . . . . . . . . . „ •.••
C'on1plexele din nivelul I . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . „ . . . . . . „ . . . •• . • . • . . . . • . „ . . . . . . . . • . . • . . „ . . . . . „ . . . . . „ .••••••••• 132

. . . . . . . „ . . . . . . . . „ . . . „ . . . . . . . . . . . „ . . . . . . . . „ „ . . . . . . . . . . . . . . . . . „ „ • • • • . • • • . .••••. . •• . . . . • . . . 133
Vetre de /iJc din S. I şi .'>'. XII . 134
Vetrele de /iJc din nivelul 1
. „ • ••••• . . . . •„ • . • . „ „ „ • . . • „„ • . . „ . . . . •• . . . •• . . . •••••• . • . • „ „ • . . . • . „ . . . . . . . . . . . . • . . . ••••••••
. . . . . . . . . . . . . . „„ . . . • . • . . „ • . . . „ . • . .•••• . . . •• • . . . . . . • . . . • . . . . „ . „ . . . . . . . . . . •• . . • . • •••••• • • • 134

Vetrele de foc din nivelul // . . . . . „„ . . „ „ „ „ . . . „ . . . „ „ „ . . . . . . . . „ „ „ . . . . . . . . . . . . . . . „ „ „ „ • • . ••••••••••••• . . • . . . . 135
Material arheologic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . „ . . . . . . „ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . • . . . . . „ . . • . . . . . . . . . . . . . . . . . . „ . . . . . . „ . • . . • ••••••••• 136
Pietre de râu, gresii nisipoase „ „ . . „ „ . . . . . . . . „ . . . . . „ . . . • . . . . . „ • . . . . . . . . . . . . . . . • . . . . . . . . . . . . . . . . . ••• • . .••• ••••••••• 136
Ocru . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 136
/11 ventarul litic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 137
• Considemţii asupra 1meltc/or . . . „ . . . . . . „ „ . . . . „ . . . . . • . „ „ . . . . . . . . . . . . . • . . . . . . . . •• . . . •• . • . . . • • • • •••••••••••••. 138
• Materialul brut . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 139
• Materia pri1nii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 140 ·
• Dtincnsiunile pieselor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 141
In ventarul din com şi os . . „ . . . . . . . . . . . . „ . . . . . „ . „ . . . . . . . . . . . • . . •• . • . . . . . . . . . •• . •• • . • . . • . . • . . . . . . . . . . • . . . . . . . . . . „ . . •••• 141
Resturile /Hunislice . 144
Încadrare c!tinalicii
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Res/1111"/e 1111i;1ne .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 146
.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 148
Cronologia absolutii .. .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 149
l�oncluzii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . : . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 150
1 17
Verlaufder A usgrabungcn .
. „ . . . . . „ „ „ . . . . . . . . . . . . . . . . .„ . . . . . .„ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . /J7
Stmtigraphie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . /S8
!Jas Cirubenhaus in Sc/111itt XI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . „ „ „ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . „ „ 160
!Jie auDcrhalb des Grubcnhauses belindlichcn llcrd'itcllcn . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . „ •. „ 161
Wohnkomplcxe in dcn Schnittcn 1 und XII 162
Die Fundkomplcxc des 1. Nive;111s
. . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . „ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . „ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
1 62
!Jie Ftmdkomplcxc des li. Nivcaus
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . „ . . . „ . . .
„„................... 163
Dic llcrde in dcn Sdmitten ! tmd XII
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . „ . . „ . . . „ . „ . „ . „ „ . . . .
Di,• Ilerde des 1. M"vca us

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . „ . . . . . . . „ . . . . . . . . „ . . . . . . „ . . . . . „ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 164
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . „ . 164
Die Jlcrdc des li. Nivcaus . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . „ . „ „• . • . . . . . . . . . . . . . . . . . „ . . . . . . . .•. • . . . „• . . . „ . . . . / 6S
Dic Artcfakte . . „ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . „ . . . . „ . . . 166
A us Flu/J- odcr Sundstein . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . „ . . . . . . . . . . . . . . . . . . 166
()ckcr . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 166
Dus Stcini11 vcnt;1r .
. . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . .......
. . . . „ . . . . „ . . . „ . . . . . . . „ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . „ 167
flctracht11nge11 bcziiglich dcr Artcfaktc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
• 168
D<1s Rohnwleri;i/
• . . . . . . . . . . . . . . . . „ . . . . . . . . . . . . . . . . . „ . . . . . . . . „ . . . . . . . . . „ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 70
Die Rohstof/i· 1 70
Die 6r6& dcrArtcfHktc
• . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . „ • • • • • • • • . • • • • • . • • • • • • . • • • • • • • • • • „ • • . . „ ••
• . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . „ . „ . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 71
Die Gcwcih- und K11ochcngcriitc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . „ . . .„ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . „ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . „ „ 1 71
Dic Ticn·cste . . . . . . . „ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . „ . . . . . . . . . . . „ . . . . . . . . . . „ „ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . „ . . „ . I 7S
Dic Menschcnrcstc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . „ . . . . . . . . . . „ . . . . . . . „ . . „ . „ . . . . . . . . . . „ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. „ . . . . . 1 76
K/Ji11atisc/1e Vcrhiiltnfr'>c . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 78
A bsolute C'hronologie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . „ . . . . . . . . . „ . . . . . . . . . . . . . . ..... „ . . . . . . . . . . . . „ . . . . . . . „ . . . „ . . . . . . . . . . . „ . 1 79
Sch/111lfiJ/gcr11ngcn . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . „ . . . „ . . . . . . . . „ . . . . . . . . . . . . „ „ . . 180
Legendă I Legende 184

Figuri şi planşe (p/;11111n) I Abbildungcn 1md '/lifcln (P/;ii1c).
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . „ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . „•. . . . . . . . . . „ • • • • • • • • • • • • • • • • • • 188
118
A B REVIERI/ A8K 0 RZUNCISVERZEICI !NIS
Annuairc Roumain d ' A nt h ro polog i c Anmrnire Roumain d ' Anthropologic, B u carcst

A n t h ro po l o gi c Ant hro po log i e Măhrisd1cs M uscum - Anthropos, Brno
,
L An t hropol o g i c
' L ' Anthropologic, Paris
A rch Ju g Arclr n c o l og i a Jugos l a vi ca , Bcograd
Balcanica Oakanica, Beograd
OAR Oritish Ardrneological Reports, l ntcmational Scries, Oxford
Arheologic B iblioteca de Arheologie, Institutul de Arheologic, B uc ureşt i
Dacia, N.S. Dacia. Rcvue d a rchfo log i e c t d'histoire ancien ne, No uve l l c
'
Seric, Bucureşti
Glasnik Sa raj e vo (i[ a sn i k Z cma lj k og Muzcja u Sarajevu (Nova Serija), Sarajevo
Materiale Materiale şi cerc ct iiri arheologice, B uc u re ş t i

Pra istorija Jugoslavenskih Z e mlj a Praistnrija Jugoslavenskih Zemlja, Nco l i ts ko Doba, Sarajevo
Preistoria A lp i n a Pre i s t o r i a A l p i n a - M u seo Tri d c n t i n o d i S c i c n ze
Natura l i,Trento (Atti delia Tavola Rotonda I n t e rn a zi o n a l e : II
popolilmcnlo de/Ic Alpi in c/;i mcsolitica Vili - V millcnio
ii. c. , Trcnto 26-29 /ugliol 983)
PZ P riih i st ori s ch c Zcitschri ll, Le i pzi g - Berl i n

SCIVA Studii şi C' e rce lii ri de I storic Veche şi Arheologic, Bucu reşti
Slov Arch Slovenska Arc h e o log i a Bratislava
,
SympThrac Symposia Thracologica, I ns t i t u t u l Ro1rnîn d e Tracologic,

Bucureşti
Terra Nostra Terra Nostra. Culegere de materiale pri vi nd istoria agrară a
Ro1rnîniei, Bucureşti
Thraco-Dacica Thraco-Oacica. Inst i t utul Ro1rnîn de Tracologic, B uc ureşti
Tibiscus Tibiscus. Muzeul Banatului, Ti m işoa ra
1 19
LISTĂ B IBLIOCIRAFIC Ă I LITERATURLISTE
Crvena Stijena - 1955 (/-IV slratwn), Glasnik Sarajevo N.S. 1 2, 1 957, 1 9-50.
Benac, Alojz ( 1 957)
Benac, Alojz şi/ und Mitja Brodar ( 1 958)

Crven;1 Stijena - 1956, Glasnik Sarajevo N.S. 1 3 , 1 958, 2 1 -64.
Bolomey, Alexandra ( 1 970)

CÎleva observaţii asupra faimei de mamift:re din straiurile romanei/o - azi/icne de la Cuina Ţ11rc11/ui,
SCIV 2 1 , 1 970, 37-39.
Eadem/ dics. ( 1 973)

An out/ine of/he laie Epipalaeolithic economy al lhc «lron Gates»: !he evidcnce on bones, Dacia N. S.
XVII , 1 97 3 , 4 1 -52.
Boroneanţ, Vasile ( 1 970)

La pcriode cpipa/Colithique s11r la rive rownaine des Porles de Fer du Danube, PZ 45, 1 970, 1 -25.
Idem/ dcrs. ( 1 973 a)

Recherc.:h cs arclu.Fologiqucs surla c.:11/ture Schela Clado vei de la zone des «l'orles de Fer», Dacia N.S.
XVII , 1 973, 5 -39.
Idem/ dcrs. ( 1 973 b)

lncepulurilc cultiviiriipti111JÎJl11/11i i'n zona Por/fior de Fier, Terra Nostra 3, 1 973, 1 1 5- 1 2 3 .
Idem/ dcrs. ( 1 980 a )

Siipiiturile ad1eo/ogice de la Ostrovu Marc - Porţile de Fier II, Materiale X IV, Tulcea 1 980, 636-640.
Idem/ ders. ( l 980 b)

Belrachl1mgen iiber das Epipaliiolithikum (Mcsolithikwn) in Rwniinicn. ln Bcmhard Gramsch (ed./
Hg. ), Mesol ithikum in Europa. 2. lntcmationalcs Symposium Potsdam, 3. bis 8. April 1 978, Aericht.
Veroffentlichungen des Museums fiir Ur- und friihgesd1ichte Potsdam 1 4- 1 5, 1 980, 289-294.
Idem/ dcrs. ( 1 980 c)

Prnbleme ale cultwii Schela Clado vei - Lcpcnski Vi'r În lumina noilor c.:crc:c:liiri, Drobeta IV, 1 980,
27---4 2 .
de Fier II, Materiale XV, Braşov 1 98 1

Idem/ ders. ( 1 983)
Cercetările arheologice de la Ostrovu Mare km. 873 Por/ilc
(Bucureşti 1 983), 1 7- 1 8.
1 20
Thoughts on !he Chronologica/ Relations Bctween the Epi-Palaeolithic and !he Neo/ithic of/he Lowe
Danube, Europe, Papers presented al the Third Intemational Symposium, John Donald Publishers
Ltd . , Edinburgh 1 985, 475-480.
Idem/ ders. ( 1 990 a)

lntcrkrcm:cs ,:cologic1ucs ct cu/ture/Ies dans Ic cadre gcographique pcnincditcrranccn enlre I 'Anatolie
ci la Rownanic au co1us de / '/:../11jJa!Colithiq11e, X. Tiirk Tarih Kongresi, Ankara 1 986 ( 1 990),
7 1 1 -7 1 8.
Idem/ ders. ( 1 990 b)

Les enten-cmcnts de Schela C/adovci: nouvclles donnccs, in Pierre M. Vermecrst:h şi/ und Phi l i p van
Peer (ed./l lg.), Contributions to the Mesol ithic in Europe. Pa pers presen led al the Fourth Intemational
Symposium "'The Mesol ithic in Europe", Leuven 1 990, 1 2 1 - 1 25 .
Idem/ ders. ( 1 993 a)

Nouvcllcs donm:es Silf Ies dl;COl/Verfes anlhropologiqucs de Schela Clado vei a Drobeta Turnu-Severin
(Rounwnie}, L ' Anthrupologie 97, 1 993 , 5 1 1 --5 1 4.

S iipiit1uile de la Schda Clado vei - Drobeta Turnu Severin (llidrocenlrala Porţile de Fier li), Materiale
XVII, Ploieşti 1 983 (But:urcşti 1 993), 7- 1 O.
Roroneanl, Vasile, (labrici Crăciunescu şi/ und Ion Stîngă ( 1 979)

Raport prc/Ji111i1ar priniul siipiiturile de la Ostrovul M1re (Campania 1978), Materiale, XIII, Oradea
1 979, 1 7--1 9.
13oroneant. Vasi le şi/ und Dardu Nicolăescu Plopşor ( 1 990)

L,;sions lnw11wtic111cs violcntcs da/ani de / 'E/11jm/eolithiq11e fardif du Sud-Oucst de la Roumanie,
Anthropologic 28, 1 990, 55-65 .
Cârciumarn, S . Marin ( 1 973 a)

Analysc pol/Ji1ic111e des coprolithes livrcs par quelques stations archcologiques des deux bords du
Danubc dans la zone de «Portes de Fem, Dada N.S. XVII , 1 973, 53-60.

Dctermimiâ polinice în straie arheologice privind cultivarea plantelor de elitre omul pninitiv, Terra
Nostra 3 , 1 973, 67-72.
Ilaimovid, Sergiu ( 1 987)

L 'ciude de la faune <k'couvcrfe dans / 'etablisscment 1m�mlithique d'Ostrovul Corbului (cultu�e Schela
II, Ia Şi 1 9 87, 1'23 :_ 1 3 8.

Cladovci). In Vasile Chirica (cd./I-lg.), La genese et l 'cvolution des cultures paleolithiques sur le
territoire de la Roumanic, l aşi-Botoşani, 22-25 octobre 1 985, Bibliotheca Archaeologica lassiensis
121
.lovanovic, Borislav ( 1 969)
Chrono/ogica/ Fmmes of!he Imn Gale Group of!he Ear/y Neolit/Jic Period, An.:hJ ug X, 1 969, 23-3 8.
Idem/ dcrs. ( 1 972)

77u.: a11/ochtm1011.�· and !he migrational componen/s of!he Har/y Neo/ithic in /he Imn Gates, Balcanica
3 , 1 972, 49-5 8 .

T/Je E1rly Neolithic !lrchitccturc ofJ?jcrd;ip (/ron Gale) (iorge, A.des du VI I i e Congres lntemalional
des Scicnccs Prchisloriqucs ci Protohistori4ucs, UISPP, 2 - Beograd 1 97 1 ( 1 973). 290 -293 .
Kozlowski , Janusz K. ( 1 992)

L 'art de la l'rd11:�1oire cn Europe orientale, CNRS Editions, Paris, 1 992.
Kozlowski, Janusz K. şi/ u11<I Slefan Kozlowski, K. ( 1 984 a)

Le M,:.rn/it/Jique a / 'est des Alpes, Preistoria Alpina 1 9, Trenlo 1 984, 37-56.
Idem/ dics. ( 1 984 b)

C'/11j1ped Stonc lndustn"es from Lcpcnski Vir, Yugosla via, Preistoria Alpina 1 9, Trcnto 1 984, 259-··294.
Lelica, Zagorka ( 1 969)

V/;1sa,: - 11ou vcl /Jabi/;1/ de la cu/ture de Lepcnski Vir ;i Djerdap, An:h.l ug X, 1 969, 7- 1 1 .
Mogoşanu, Florea ( 1 968)

Pa/eoliticu/ supcn"or (.'11/11/itic.: din B<1m1/, SCIV 1 9, 1 968, 303-3 1 1 .
hlcm/ dcrs. ( 1 978 a)

M''Loliticul de la Ostrovul Corbu/111� o 11011/i aşcz;11·e de /JjJ Schela C/;u/ovci, SCIVA 29, 1 978, 3 35 -3 5 1 .
Idem/ dcrs. ( 1 978 b)

Pa/co/itirn/ din Rt111a/. Biblioteca de Arheologic XXX I I , Bucureşti, 1 978.
Necrasov, Olga ( 1 986)

Sur la slructure a11thropologic1 ue de q11clq11es pop11"1tions nco/it/Jiquc.'> ci ,:11,:0/ithiqucs de Roumanic,
Anthropologie 24, 1 986, 1 89- 1 90.
caracteristiqucs aot/Jropo/ogiqucs d '1m sque/dtc dccouvcrt a Ostrovu Corbului appartcnant a

Necrasov, Olga şi/ und Dan Botezatu ( 1 98 1 )
Les
I 'aspect cu/turci Schela C/;1do vei, Annuaire Roumain d' Anlhropologie 1 8, 1 98 l , 1 1 - 1 4.
Păunescu, Alexandru ( 1 970)

Epipa!eoliticu! de la C111i1a Turcului-Duhova, SCIV 2 1 , 1 970, 3-29.
Idem/ ders . ( 1 979)

Ccrct·tiirile arheologice de la C111iw Turcului-Dubo va (jud Mchcdin/1), Tibiscus 5, 1 979, 1 1 -56.
Evoluţia istoriciipe teritoriul României din paleolitic pină la Începutul neoliticului, SCIV A 3 1 , 1 980,
5 1 9-545.
1 22
I dcm/ dcrs. ( I 9 84)
Cronologia pa/eoliticului şi mezoliticului din România în contextul pa/eoliticului centra/.-est şi sud
european, SCIVA 35, 1 984, 235-265.

Le J>ak'olit/Jiq ue el le Mc!solit/Jique de Roumanie (Un bref apcr'-·u), L' Anlhropologic 93, 1 989,
1 23 - 1 58.

Locuirea mexoliticii de t1j1 Schela Oadovei de la Ostrovul Corbului (jud Mchedin/1), SCI VA 4 1 ,
1 990, 1 23 - 1 4 7.
Prinz. Bcth ( 1 987)

Mesolithic A dupt:1tio11s 011 !he L mver Darwbe. V/asac and the !ron G;ites Gorge. BAR Intemational .
Scrics 330, Ox ford 1 987.
Roman. Petre ( 1 987)

De.�pre istoricu/ ccrcetiirilor şi stratigrafia unor aşcxiiri din Ostrovul Corbului, SCIVA 3 y I 987,
335-365.
o�·tro vul Corbului (Rwniinicn) tmd Male Kosihy (7:„chec/1 0slo wake1) , S lovArch XXXVI, 1 988,
Idem/ dcrs. ( l 988 a)
2 1 7 -224.
I dem/ dcrs. ( I 988 b)

Aşcz;irik· epocii bronxului de la Ostro vul Corbului (judeţul Me/Jcdin/1), SympThrac 6, Piatra Neamţ
1 988, 40-43.
Roman, Petre şi/ unei Ann Oodd-Opritcscu ( l 989)

fntcrferc.•n/e ct11oc1Llt11rnle din perioada Ji1do-europe11iziini; reOeclalc 1Î1 cimitinLI eneolitic de fa Ostrovul
Corbului, Thraco-Dacica X, 1 989, 1 1 -3 8.
Simon, Mihai ( 1 989)

Aşezarea siikuţea11ii de la O.)·/rovul Corbu/111; jud. Mehedinţ1; SCIVA 40, 1 989, I 07-1 45 .
Srejovic, Dragoslav ( 1 969)

Lepenski Vir. [kograd, 1 969.

Protoncolit-Kultura Lepcnskoj Vim, Praistorija J ugoslavenskih Zemalja l i , Sarajevo 1 97 9, 3 3-76.
Srejovic, Oragoslav şi/ uml Ljubinka Dabovic ( 1 98 1 )

LeJX'nski Vii: Mensche11bilder eincr friihcn europaischcn Kultur. Mainz, 1 98 1 .
Srcjovic, Dragoslav şi/ unei Zagorka Lelica ( 1 978)

V/asac (Mcso/ithic sett/ement in the /ron Gates), I, Deograd, 1 978.
1 23
Stuivcr, M . şi/ und P. J. Rcimcr ( 1 993)
Extended 14 C-Data Base and Reviscd Calib 3. 0 14 C-Agc C'alibration Program, Radiocarbon 35,
1 993, 2 1 5-230.
Z ivanovic, Srboljub ( 1 975)

Mesolithic population in Djerdap region, Balcanica 6, 1 975, 1 -7.
ALEXANDRU PĂUNESCU
LOCUIREA MEZOLITICĂ DE TIP SCHELA CLADOVEI
I STORICUL CERCETĂ RILOR
Importanta aşc7�rc din punctul Botul Cliuciului, aflată pc malul Dunări i, între satele Ostrovul Corbului
(com. I Iinova) şi Batoti. la km. fluvial 9 1 1 , acoperit în prezent ele apele lacului de acumulare al
hidrocentralei Porţile de Fier I I , a constituit obiectul unor ample cercetări executate de un colectiv
condus de Petre Roman, în perioada 1 970- 1 984 1 •
Pentru delimitarea ariei de răspândire a resturilor de locuire mezol itică aparţinând culturi i
Schela Cladovci, s-au executat săpături în anii 1 972-1 976, de către mul t regretatul coleg Florea
Mogoşanu, iar între 1 977-1 980, de către noi .
Pc baza acestor cercetări s-a constatat că numai în sectorul A al săpăturilor au fost identificate
asemenea resturi de locuire în două zone distincte :
A l - zona de vest - nord-vest, a flată la confluenta între cele două brate ale Dunări i, constituind o arie
restrânsă de cca 1 8 m pc direcţia vest-est (vezi S. X I II-XIV), dar nedefinită în urma investigaţiilor
noastre pe dircctia nord-sud;
A 2 zona est-nord-est, situată la circa 70 m est de prima. Această zonă de locuire este mult mai
--
marc, ca cuprinzând o suprafată de aproximativ 50 m lungime pc dircctia vest-est (vezi S. XI-XII şi

VI-VII) şi de cca 34 m lătimc, pe dircqia nord-sud (vezi S. XII. XV şi I). În cadrul acestei ultime
zone se remarcă o arie mai mică, dar cu o densitate mai marc de locuire, de aproximativ 30 x 30 m ;
cealaltă parte a zonei, aflată spre est. şi care include o parte din S. XIII şi coltul nord-vestic al S. XV,
a fost mult mai slab locuită ( !ig. I ). Este foarte posibil, ca în partea distrusă de ape, locuirea de tip
Schela Cladovci să se (j înlins spre Duni\rc cu peste 30 m.
1 Despre această importantă a şezare atât pentru istoria 335-365; idem ( 1 988 a) 2 1 7-224; idem ( 1 988 b ) 40-43;
străveche, cât şi veche a României, s-au publicat până în Roman şi Dodd-Opri\cscu ( 1 989) 1 1 -3 8 ; S imon ( 1 989)
prezent m a i m u lte stud i i , cele mai recente cu caracter 1 07- 145; Păunescu ( 1 990) 1 23 - 1 47.
monografic: Mogoşanu ( 1 978 a) 335-3 5 1 ; Roman ( 1 987)
1 27
STRATIGRAFIA
Pentru a prezenta succesiunea diverselor niveluri de locuire, la baza cărora se află cele de tip Schela
Cladovei, vom lua în discutie două profile, considerate ca fi ind cele mai sugestive. Primul, este cel al
S. X I , la care se referă FI. Mogoşanu 2 , iar al doilea cel al S. I .
Înainte d e a trece l a descrierea reali7..ală de regretatul F I . Mogoşanu privind profilul stratigrafic
al S. X I , este necesar să facem următoarea menţiune. La adâncimile indicate de el trebuie să mai
adăugăm încă 3 ,08 m, c i fră ce reprezintă limita superioară a stratului eneolitic Sălcuţa faţă de suprafaţa
sol ului , mai exact faţă de cota de referinţă O - a fht tă pc treapta cea mai înaltă. Prin această adăugire,
l imita inferioară a nivelului I Schela Cladovei se afla la -4 ,68 m, excepţie făcând groapa bordeiului
atribuită aceleiaşi culturi, care atingea 5,3 m fată de punctul O.
Succesiunea depunerilor clin S. XI se prezintă de jos în sus, astfel (fig. 2 - profil) ' :
1 . depozit fluviatil de nisip argilos fin, galben deschis cu nuanţe vcm1i, peste care se aşterne
o crustă compactă, dură, de circa 5 cm grosime, constituită din carbonaţi proveniţi clin spălarea lor din
straturile superioare. La limita superioară a acestui depozit (la - 1 ,60 m + 3,08 m adâncime) apare
2. intre -- 1 ,60 m (+ 3 ,08 m) şi - 1 ,40 m (+ 3 ,08 m) - depozit intermediar de culoare bnmă cu

primul nivel de cultură de tip Schela Cladovei;
3. intre - 1 ,40 m (+ 3 ,08 m) şi -0,95 m (+ 3 ,08 m) - depunere neagră lutoasă (nivelul I I

pete gălbui (nivel I Schela Cladovei);
4. între --0,95 111 ( + 3,08 m) şi -0,70 m (+ 3 ,08 m) - depunere maronie închisă (nivel neolitic
Schela Cladovci);
5. intre -0,70 111 (+ 3 ,08 m) şi -0,45 m (+ 3 ,08 m) - depunere maroniu deschisă (steril ă
Star�evo-Criş );
6. intre -0,45 m (+ 3 ,08 m) şi 3,08 m - depunere cenuşiu-gălbuie (nivel Sălcuţa).

arheologic);
(fig. 3 ) :
Profilul peretelui de sud al S. I (pătratele I b- 1 d) ne-a oferit de jos in sud unnătoarca succesiune
I . intre -4 ,53 şi -4,24 m - nivelul I Schela Claclovei care se aşterne peste o argil ă gălbuie;
2. intre -4,24 şi -3,90 m - nivelul II Schela Cladovei;
3. între -3,90 şi -3.48 m - nivel Starl:cvo-Criş;
4. între -3,48 şi -2,88 m - nivel Sălcuta;
5. între -2, 88 şi -2,64 m - depunere sterilă arheologic;
2 Mogoşanu ( 1 978 a) 33 9-342. în 1 973 autorul continuă 1 ,50 m, fiind adăncită până la epuizarea n1turor depunerilor
săpătura în S . XI, amplasată la contacn1l dintre plaja actuală arheologice. FI. Mogoşanu ( op. cit. 3 3 8 ) face precizarea,
a Dunării şi malul unei movile (fonnă pozitivă de teren la nota 3, că S. XI a fost deschisă de Marin Nica, subliniind
denumită de localnici «Cliuci» ), înaltă în această parte de faptul că acest arheolog este descoperitorul aşezării de tip
1 ,00- 1 ,50 m. Săpată parţial, aceasta a fost lărgită în 1975 Schela Cladovei de la Ostrovul Corbului.
de acelaşi cercetător penim îndreptarea profilelor cu încă ; lb1ilcm 339, fig. I .
1 28
6. între -2,64 şi - 1 ,40 m - strat Coţofcni;
7. între - 1 ,40 şi -0,30 m - strat din epoca bronzului;
8. între -0,30 şi -0,00 m - nivel daco-roman.
Este de reţinut faptul că în alte seqiuni, cum ar li cele din partea vestkă a S. I , nivelul I
Schela Cladovei atinge o grosime maximă de cca 0,60 m, iar nivelul I I , mult mai subiire, are o
grosime de numai O, 1 4 m.
1 29
LOCUINTA TIP BORDEI DESCOPERITĂ ÎN S . X I
După a firmaţi i le l u i r l . Mogoşanu, în S. X I stratul d e locuire Schela Cladovei atinge o grosime de

circa 0,65-0,70 m (din care se exclude adâncimea locuinţei). Acest strat se subd i vide în două niveluri,
cu succesiuni ele vetre, pc care Ic atribuie la şapte etape ele locuire ( fiecare clapă fiind marcată printr
o nouă construcţie de vatră de foc). În aceeaşi secţiune, cercetătorul descoperea în 1 973 o locuinţă
bordei (consielcrată de ci semi-bordei) care, clupă relatările sale, fusese « folosită cu intermi tenţe, în
mai multe etape, ele fiecare dată fiind construită (refăcută n.n.) în etaje succesive câte o nouă vatră ele
foc» 4 ( fig. 2 partea superioară).
--
Bordeiul ele formă cvasi-rcdangulară, cu l ungimea de cca 4 , 80 m şi lăţimea de aproxi ma t i v

3 , 20 m, avea colţuri l e uşor rotunj ite, fi ind adâncit cu cca 0,55 m î n nisipul argilos gal ben deschis d i n
bază. F I . Mogoşanu remarcă că nisipul scos clin groapa locuinţei a fost aşezat pe latura e l e est, relevând
faptul că peretele locuinţei se ridica în această parte cu cca 0,30 m ; i ntrarea cu cele două trepte se a fl a
pc latura ele norcl-cst 5 • În interiorul bordeiului au fost identi ficate trei n i veluri d e vetre ( fig. 4 ) . Primul
nivel de vatră, situat pc fundul gropi i , spre peretele sudic, era alcăt u i t din câteva pietre de râu arse,
grupate în jurul unor pete ele arsură. Descoperitorul erecte că acestea nu au o anume orei inc, ele fi ind,
se parc, clcranjate6. După o perioadă de timp. acelaşi grup uman revine, real i zând o altă vatră ele foc,
bine păstrată, de formă oval-prelungă (el ipsoidală), mărginită de pietre ele râu (cele mai mari atingând
0,40 m l ungime), având dimensiunile ele cca 1 ,50 m l ungime şi aprox imativ 0,40 m lăţime; ca era
bogată în cărbuni, cenuşă şi pământ ars ( fig. 5). După o nouă abandonare a locuinţe i , urmează o nouă
revenire, care se face simţită prin amenajarea a două vetre, una ele formă elipsoidală şi alta circulară.
rl. M ogoşan u este ele piircrc că prin acest ultim nivel ele vetre, bordei ul este (lc finitiv părăsi{
• Ibidem 3 3 9 . 1 lbJilem.
� Ibidem 3�0. : Ibidem.
1 30
V l �T R E DE FOC J\F LJ\TF ÎN A F A R A LOC l l l NT l ·: I T I P 110R DE I
În 111„T c aş i S. XI. <:en:ct;i toru l a m i n t i t dcs<:opcră în a fa ra honk i u l u i nrn i m u l t e rest uri e le v e t re e l e foc.
l �I a j u nge la <:on d u :tia <:ă pri ma şi 1x·a mai vcd1c vatră , s i t u a t ă stra t igra fic l a l i m i t a superioară a
6{
depuneri i n i si poa sL' ga l bcn-dcsd 1 i s ă , la 1 .7 .l m ( I 1 ,0 X m) ad;î m: i mc, a rc.· o fi1rmă cl i ps o i ela l ă , 1.:u
l u ngi mea dc <:i:a 1 .00 m ( lig. La 0,60 m d i stantă sprL' nord de v a t ra c l i pso i d a l ii , F I . Mogoşa nu a
1 k:1vc l i t , la ha :ta 1 k pn:1i t u l u i brnn -git l b u i , la I /10 m ( I 1 , 0 X m ) adâ n i: i rnc. o vatră , de fixmă 1.:ir1.:ul ară ,
ck l i m i t a tii pri n p i c t re de nî u d i spuse pc l a t , n u p c <:an i . i a r l a 1 ,40 rn ( I 1 .08 m ) adân<:i mc. s i t u a t e l a
ba:ta c k pnzi t u l u i l 1 1 t i 1s. a l te 1 h 1 u ă \Ttre rcl'langu l a re ( u na d i n ele ai:operi nd pa rţ i a l vcd1ca l 1 Ku i n tă) .
Ue a ve a u d i mL· n s i u n i l c de 1 .00 I , I ( ) 111 l u n g i me şi 0.40 m l ii t i me şi e ra u m[1 rgi n i lL' e l e pietre m a ri 1.:11
6, <:ont u ru l u n c i
1 11ud1 i i d rc.·pte. ll 1rmâncl o bord urii b i nc înd1cga t ă (suda t ă ) . /\liî t în i n krioru l l o r, dt şi în a fa ra bord uri i ,
pc o l u ngime d e <: i r<:a 0 , 7 t J m î n j u r, s-au observat urme putcrn i <:c ele a rs ur ii . La adânci mea el e 1 .1 5 m
( I 1 ,0 8 m ) F I . M ogoşa n u a ob�crvat în pn 1 1i l u l pcretc l u i e l e s u d , d i n dre pt u l pii t ra t u l u i
vetre red a n g u l a rc. i a r î n a pro piere. o a l tii v a t n'i de li innii <: i rrn l a rii l f i t i mu l n i vel de vetre , a n a t la
l ,OX m (+ 1 ,0 X m ) ad<î n i: i m c . este rcproc n t a t prin două Vl' t re <:va s i -i:i n.: u l a re. pa v a t e i: u pi e t re rcl ci t i v
.
m i 1.: i , 1.:11 pa rtea nct edii î n s u s . Î n în d 1 L· i crea desni cri i i:dor şaple n i v e l ur i d e v e t re . a <: e l a ş i a rheolog
m a i f'ai:L' t re i obs<:rvat i i . Prima se re ferii l a i d c n t i lka rL·a urmc l l >r a î111.:ii t rei v e t re nea menaj a t e ( fără
bord u rii de p i c t rL' ) 1.:c <:on t i ne a u m u l t drbunc şi pl'IL' <: 1 1 a rs u ră putnn i d i , d i n t re <:arc u n a se a na l a
ad<î n <: i mca e le 1 .14 m ( I 1 .0 X m ) . I a r <:cicl a i te d1 1 uii l a l , O X m ( + J 08 m ) . Cca de a doua obscrvatic
a rc în vedere fa p t u l d între ad <î n <: i m i lc m ( I J ,OX 111 1 ş i 1 ,40 m ( I 1 ,0 X m ) a pa r ni spiî n d i lc p i e t re
,
I .(10
de d i verse d i 1lll·n s i u n i ( un d e ma ri . a ş c :1at c pc partea p i a Iii ) . f1 1 l os i tc pri 1ba b i l <:a « n i i:o v a l ii 1> la s pa rgerea
0.96 m ( I
oaselor. semi n t c l 1 1 r şi 1.:uart i t u l u i . În s nî rş i t . l:L'a de a t 1T i a rl'mari:ă <:onstii în a<:CL'il d'i. pc o gro s i me de
12 i: m . î n t re ad<i n c i m i l c I .OX m ( I J ,OX m) şi J ,OX m ) , se în l iî l nL·si: n u nrn i p i e t re ri1 văşite,
0<1se în t n:gi sau s pa rte ş i p i L·se ele 1.:uari i {
' l/!it!L'/JJ J � O - J� I . A 1 1 1o n r l atrnge alcn1ia C<i . i n gcnlTal . vatra l'lipsnidală. se a na o a lb icrc (groapă) de fonnă ova l;i.
acliill l: imea velrclor a fost l 1 1ală d e la n i v e l u l i n fcrinr a l cu d iamclrul de n:a 0.75 1 11 . av;ind in Cl'lltru o adăncimc 1k
1kp11ncrii de ars11ni şi nu d u pă cel a l piclrcli>r cu dimensiuni 0.32 111: ca conlinca cărbuni. cenuşă şi unnc de arsură.
vmiahile. l'k asemenea. p rl·cilcaL;I c;I în rarll'a de sus, l:ingă • lhtilcm 3� 1 -3 -'1 2 .
131
COMPLEXE DE LOCUIRE DESCOPERITE ÎN S. I Ş I ÎN S. X I I
În afara unor pietre ele râu sau d e gresie, aflate izolat sau oarecum gmpatc (în număr d e două până la
patru), pc întreaga supra fa ţă săpată, cu excepţia S. XI despre care am vorbit, s-au descoperit în ambele
asociate uneori cu piese de cuarţit sau chiar cu m1clte din os şi corn. De a semen ea , s-au găsit nwneroase
niveluri ele locuire ele tip Schela Cladovei uncie complexe cu pietre sau cu pietre şi oase de animale,
resturi de vetre de foc, iar în nivelul I şi unele gropi, alveolări , fie săpate intenţionat (ca gropi de
bordeie), fie naturale.
C o m p l e x e l e cl i n n i v e l u l
În S. I s-au descoperi t umătoarele complexe de locuire (fi g. 7 ) :

l . în S. I b, în partea sud-estică a pătratului 4, precum şi în j umătatea nordică a pătratului 3 ,
între adâncimi le 3,95 m ş i 4,06 m , s-a dezvelit o aglomerare care continca oase (în marca lor majoritate
fragmentare), patru maxilare ele animale, câteva pietre şi putine piese de cuartit. Acest complex, care
se înscrie într-o formă oarecum ovală, arc di mensi unile de cca 2,00 x 1 ,70 m; spre extremitatea sa
vestică s-a observat o groapă, având diametrul de 0,30 m, cu fragmente ceramice Starcevo-Criş
( fi g. 8);
2. în S. I b, în jumătatea vestică a pătratului 2. ca şi în partea nord-vestică pătratului I , s-a
distins o alveolare care continua şi în S. I, în peretele estic (nesăpat de noi) al pă tratelor l şi 2 . De
3 ,00 x l , l O m. În intcrioml ei s-au găsit câteva piese de cuartit, pietre şi oase ele animale. câţiva melci,
fonnă oval-prelungă, această a lveolare, cuprinsă între adâncimile 4,02-4 ,28 m, avea d i mensiunile de
precum şi două săpăl igi de corn de cerb aflate în S. I în peretele estic a l pătratulu i 2 ( fig. 9- 1 0) ;
3. o groapă a unei locuinţe tip bordei a fost observată în S. I ci. în pătratul b, ca � i în S . I b, în
marginea sud-estică a pătratului l , în S. I c, în coHul sud-vestic al pătratului I şi S . I d, în jumătatea
vestică a pătratului c; ca continuă şi în S. I d, în peretele sudic al piitratului b (nesăpat de noi).
Cuprinsă între adâncimile de 4,02-4 ,58 m, această alveolare de aceeaşi formă ca şi prcccclenta (oval
prelungă), avea dimensiunile de 2, 60 x l ,80 m. Pe marginile ele sud şi est ale ci s-a sesizat o treaptă
(prag), având o lătimc maximă de 0,30-0,40 m şi o adâncime de 0,27 m. S-a remarcat, înspre marginea
nord-vestică a alveolării . o mică groapă rotundă, cu diametrul de 0,22 m; grosimea ci era de 0, 1 4 m
(între 4,58 şi 4,72 m). Î n interiorul gropii bordeiului s-au găsit resturi de oase de animale, un fragment
de corn, câteva scoici, piese de cuartit, precum şi o bucată mică ele ocru roşu.
Secţiunea X I I a oferit şi ea câteva compkxe, unde adâncite, asemănătoare celor cl i n S . I:
4. în S . X I I d, în marginea vestică a pătratului 6, ca şi în cca nord-estică a pătratului 5 , s-a
descoperit un mic complex cu pietre, cuprins între acl<încimile 4,03-4, 1 3 m; la nivelul pietrelor, cât şi
sub ele, s-au găsit câteva piese de cuartit şi fragmente de oase de animale ( fig. 1 1 ).
5. în S. XII d, în jumătatea nordică a pătratului 4, ca şi în coltul norei-vestic al pătratului 5,
s-a observat o alveolare, foarte probabil naturală, care continua şi în peretele nordic al acestor pătrate
(nesăpate ele noi). De formă ovală, cu diametrele de 1 ,42 x 0,65 m. această alveolare avea o a dâncime
maximă de 0,35 m (între 4,35 şi 4,70 m). Menţionăm că în S. X I I d, în pătratul 5, mai exact în
gre s i e nisipoasă, de formă cvasirectangulară ( 25 x 1 5 cm), cu fata superioară netedă, folosită probabi l
marginea estică a alveolări i amintite, s-a descoperi t, în argi la gălbuie, la 4,49 m adâncime, o placă de
l a frecat («râşniţă»); î n jurul ci s-au găsit câteva oase fragmentare d e animale şi două săpăligi din corn
ele cerb;
1 32
6. pe o suprafaţă de cca 1 ,20 x 1 ,00 m, în S. XII a, la intersecţia pătratelor 4 b-4 a-3 b-3 a,
s-a dezvelit, la adâm.:imea de 4 m, un mic complex cu oase de animale (în centrnl lor aflându-se un
corn de cerb prelucrat), câteva piese de cuarţit şi o valvă de scoică (fig. 1 2);
7. în apropierea acestuia, în S. XII a, în pătratele 2 a-2 b- 1 a-I b, se afla, între 4,08 şi 4,23 m
adâncime, un alt mic complex cu oase şi obiecte de cuartit, care se înscria într-o formă ovală de
1 ,20 x I , I O m. Amintim că acest complex era situat în marginea estică a unei vetre de foc descoperită
în S. X I I a, în pătratele I a- 1 b;
8. un complex mai marc, constituit din pietre, oase de animale, fragmente de coame de cerb,
piese de cuarţit şi o săpăligă din corn, a fost găsit în S. XII ci, în pătratele 2 a-2 b-2 c-2 d, între
adâm:imile 4,04 şi 4,24 m. Acest complex, dezvelit pc o suprafaţă de 4,20 m l ungime şi 1 ,20 m
lăţime, a flat într-o uşoară alveolare, probabil naturală, era mărginit la vest (pc toată lungimea sa) de
un canal de şiroire, care străbătea S. XII d de la sud la nord (fig. 1 3). Menţionăm că limitele, atât cea
de est, cât şi cca de sud, ale complexului, nu s-au pulul preciza, deoarece ambele continuau în pereţii
ncsăpati de noi (de est şi sud) ai S. XII.
C o m p l ex e l e d i n n i v e l u l l i
Cele câteva complexe la care ne vom referi au fost găsite mm1ai în S. I (centrală):
I . în pătratul ci s-a dezvelit, între 3,70 şi 3,76 m adâncime, 1m complex cu pietre, dar cu puţine
resturi faunistice ( fragmente de oase, valve de scoici , cochilii de mcki) şi obiecte de cuarţii; el se înscria
într-o fonnă oval-prelungă, având diametrele 1 ,60 x 1 ,80 m ( fig. 1 4);
2. spre marginea sudică a pătrntului I , la adâm:imca de 3 ,76 m, SC a Ila o mică aglomerare de opt
pietre;
3. pc o supra fată de 1 ,80 x 1 ,20 m, care cuprindea mai mult din jumătatea estică a pătratului 2
în S. I b, continuându-se şi în peretele vestic al pătratului 2 din S. I c, s-a descoperit, între 3,58 şi 3 ,66 m
adâncime, un complex cu pietre, printre care s-au găsit fragmente de oase, valve de scoici, cochilii de
melci şi piese de cuartit;
4. în j1unătatca estică a pătratului 3 din S. I b, între adâncimile 3,60 şi 3,65 m, s-a observat o
aglomerare care consta din pietre, mai mult sau mai putin gmpatc, precum şi din câteva fragmente de
oase de animale şi obiecte de cuarţii;
5. lot în pătratul 3 din S. I b, dar spre jumătatea sudică a acestuia, s-a dezvelit pe c• suprafaţă de
cca 1 ,70 x 1 ,60 m, între adcîncimilc 3,70 şi 3,86 m, o altă aglomerare de pietre asociate cu 1mcle fragmente
de oase, cochilii de melci, piese de cuartit şi o săpăligă din corn de cerb;
6. în j mnătatea nordică a pălmlului 4, în S. I b, pc o suprafaţă de cca 1 ,80 x 0,95 m, s-a găsit un
mic complex cu n umeroase pietre, în general mămnte. Printre acestea se aflau şi fragmente de oase,
câteva valve de scoici , cochilii de melci, obiecte de cuarţit, o săpăligă din corn de c erb şi două bucăţi
foarte mici de ocrn roşu.
1 33
VFTRFLF D l ·: FOC DI N S. I � I X I I
Î n 11111bde n i vl' l ur i d e locu ire s-Hu gii s i t rl·st urile H 1 3 vetre de fi1c. C e l e mHi multe d i n t re e l e l'ra u
amcnajHtc cu pietre ( d ispuse fie !K much ie, lic pc I H t ) �i n 11mH i uîtevH era u s i mple ( ITirii pietre ) . H lfa t c
d i rl'cl Pl' sol . E l e H Vl' a U () rormii OVH l ii , (lVHl -prc l u ngă ( el i psoi d H l ă ) , C V H S i - c i n.: u l H ră Silii c v a s i -
rcctangu l a ră .
V e t re l e d e rn c d i n n i v e l u l I
În Hccst n i ve l s-au descoperit rl·st uri k ii 1 0 vcl rl', d i n tre care 5 în S . I şi Hlte .'i în S . X I I :
I . în pă t rn t ul I d i n S . I H , IH Hd<înci mcH de 4 , 3 X m, s-Hll dezve l i t resturile lllll'i vetre mm:najHtc,
1 l c 11. irmă cvHsin:c lang11lar;1 , aviind dimens i u n i l e de I .40 x 0,80 m; gros i1m·a ci era 1k 0, 1 5 m. Pietrele
ck nî u şi uncie gresi i n i s i poase. ca re a l d1 t 11ia11 valra . era u de d i nll·nsi u n i d i vlTSl'. LH n i vcl u l ;H:cstci
vctrl' , cuns t rn i l(1 d i rl'l'I l K' H rgilH g:i l b u i c . c;î t şi în j u ru l ci. s-HU obslTVa t c;Î tcva pl:lc de H rs u ră şi
fragmente mă ru n t L' 1k ci1 rb 11 n i . LH ba;1a VL'trci s-au g;isit I I fragmen te de oase de m1imalc (cii t L'VH
CHrbo n i za ll:), iar d i n j uru l ci s-a 11 Hd t1na t : un rrngmcn t din Cllrll prl' l u c rn l , un col \ 1k mistrl'I şi o pi esă
2. în col l u l nord-est ic HI pă l ra t 1 1 l 1 1 i I d i n S. I a, ca şi în cl'l nnrd-vcs t i c HI pă t rn t u l u i I d i n S. I .

de 1: 11art i t;
s-au dcscopl-ri l , I H Hdiim:i ml'H d e 4 J 1 m. rl'sturilc unei vclrc s i mple, rel a t i v bogH tă î n cărb une şi
3. în p;i t ra tul I din S . I c, înl rL' ad;încimilc 4 ,02 �i 4 ,05 m. s-au observat IK't c mici c u cărb u n i
cen uşă de fiirmă ova l - pre l u ngă . Hvii nd d i a ml'ln.:lc ele 0.80 x 0,44 m şi o grosime de 1 cm;
4 . în pii t rn t u l a d i n S . I d . ma i exact în 0 1 1 ( 1 1 1 nunl-l· stic H I acest u i a . s-Hll d1.:zvd i t , l a ad;î m.:i mca
şi cenuşii, proba b i l rl·st uri l c unei vetrl' si mple care, d i n păca te. a fl ist s p;i l a tii de H pc;
d din S . I ( n cs;i pa t de n 1 1 i ). H V<Înd d i mensi u n i l e cupri n.s c în l rc 0,46 x l l,36 m;

de 4 .4 5 m, r1.:s t 11ri lc unei Vl'tr1: amenaj a k cu pil'lrc, ca re c11ntin 11H şi în w l ( 11l nord - 11cstic al pi1trn t 1 1 l 11i
5 . în l'llhul nord -estic a l p:1 t ra l u l 11 i 4 d i n S. I b. IH Hd<înci mL·a de 4 .07 m. s-H g<is i t o vatr<i
amL·najatil Cil pietre, 1k furmii CVHSirel'lang11l ar(1, HViind d i mens i u n i l e d e 0,64 X 0,30 111. n11nl11ra ci era
fi irma tii d i n pietre ma i mari şi mH i m i c i , puse pc 11111chi1: iHr nrnrgim·a nnrd i că a vetre i n u a putut li
6. î n p;i t ra tclc 4 5 d i n S . X I I c. s-au dcsc11pcrit resturile unei ve t re de foc s i mp le , care zc'icea

scsizHtă, dcoarL·cc ca l'o n t i n ua în peretele p(1 l rat u l u i nL·sii pH I ;
de I , I O x l l,65 m. Pc vat rit s-H u g<i sit uncie pi etre mici. d ispuse ncord11nat, precum şi d t c v a oHsc
direct pc argilit g;i l b u i c . la a1hînci nll·a de 4 . 20 111. De fiirmă ovHl -prc l ung<i, ca a vcH d i a nll'trdc ma x i me
s-a observat o a l veolHrc ovHlă foarte bogatei în ciirbunc, cu diamctrck 1k 0,65 x 0,60 m şi o gros i m e
sparte, un mol a r de i crbi vor. două pi ese de cuarl i t şi mult ciirlrnne. În j 11m(1 l a1L'a sud i că ii Hccstci vetre
7. în partea sud-vcsti c<i a p[1 t ra t 1 1 l 11i 5 d i n S. X I I d , con t i n;înd11 -sc şi în parlcH sud-est ică a
de O, I 8 m;
zăcea d i rect pl' a rgi la g;i l b u ic, aviind dinll'nsi11nile de 0,65 x 0,16 m şi o grosime de 8 cm ( în t re 4, I X
p<itrat11 l 11i 4 . s-au g;i sit res t uril e unei vetre simple de fi irm;i ova l -prl' l u ng<i . boga t;i în drbune, care
şi 4,26 m);
dispuse pc fota Ială. de liirmă cvasi -circulant cu diamctrd1: de 0 , 55 x 0.50 m. av;înd o grosime de
8. în păt ra t e l e 7 at;î t din S. X I I b, ciî l şi din S . X I I c. s-a dezv e l it o vat ră amenajată c u pietre
5 cm între -4,05 şi 4, I O m ( !i g. 1 5);
D4
9. spre marginea vest ică a pă tratelor I a I h d i n S. X I I a . s-a giisit în tre adâncimi Ic 4 ,08 --
4 . 2J m, u micii vatni c11 diar m·tru l de O,Jll m, 11 cărei bordură c1 1nsti t 1 1 i t ă d i n patru pietre se înscria
într-11 fiirmă 11v11 l i1. [')in j 11 ru l ci s-au cuks c<Îh:va fragmente de oase de a n i male, o si1 p<i l igă d i n corn ele
cerb şi uncie piese de cuart i t :
I O. î n col t ul sud-estic <tl păt m t u l u i 2 H d i n S . X I I g . s-irn <kscopcrit , înt re adânc i m i l e d e 4 ,00-
4 ,07 m, n:sturilc 11nci vetre de llinmi 11 pr1 111pc rcctm1g11l<1ră . 11 cărei bordură cm 11 lcă t u i tă d i n .5 pietre
( do11i1 mai mari şi t rei mai mici ). având d i mcnsi 11nilc de 0 , .5 0 x 0.40 m, în j 11ru l wtrci a n iîndu-se
( lig. 1 6).
ccih:va f'rag1rn:ntc de oasc dc a n i male. valve dc scoici, coch i l i i de ml"lci şi pulinc picsc de cuart i t
V c i re I e d c ro c d i n n i V c I 11 I l i
În acest n ivel s-au găsit resturile a numai trei vetre, Inate a Ilaie în S . I :
I . î n j u măta tea s11dicii a păt rat u l u i I d i n S . I ii . între ad<încim i l e 4 .02 4 , 1 2 m , s-a ohscrvat o
vatră a111L·1rnjată c u pictn.:. de formă cvasicirculară. cu dia1rn:trul de cc<t 0 . 80 m. Cele şa pte piL·trc care
a l că t 11 i a 11 bon l u m lTa ll de di mensi uni ma i mari şi ma i mici . d i n j urul vcl rl· i culcg;îndu -sc fragmente
d i n oase de a n i ma le. valve de scoici , mai multe piese de cuart i t şi trei piese de si lex;
2 . în j u mătatea vest ică a pittrat11l11i I din S . I c s-au găsit. între J . .58 şi -� . 7 2 m adâncime,
rL·sturi le unei vetre amenaj<lte (cu pictrL' de r;î u , gresii n i s i po<ise şi hulgi'lri de c1rnrt i t ) de fiirmă ov<1 lă ,
cu d i ii mctrcle d e 1 .4 0 x I , 1 0 m. Fii cm consti t u i t ă clin două <mch i uri» ( 11 n 11l mii i 111<1rc. H i t u l mai mic)
del i mi tate de hon l u r i l c de pietre di spuse în gc1wral pc fatii l<ilă. O masă mai compactă de asemenea
pietre se a lla spre li mita nordică a wtrc i . Îndeosebi. de pc margin i le ci şi pri ntre pietre, s-<t u c ules oase
sparte de <tn imale, valve de scoici, coch i l i i ele melci şi piese de cmtr l i t ;
J . î n margi nea sud id a pătra t 1 1 l 11 i e d i n S. I d, Iii ad;î ncimcH d e 4 , 1 .5 m, s-<1 descoperit o m i că
ci max imă fi ind de 6 cm. Mentionăm că ma rgincH nordică a llccstci wtrc n-a putut li del imi tată în
vatră <1me11<1jatii cu pietre, de formă cvasircctang11l<1ră, aviînd d imensiunile 1k 0.40 x O.JO m. grosimea
întregime. <lcoarccc ca cont i n ua în peretele pătratului ncsi1 pat de noi.
1 35
MATERIAL ARHEOLOGIC
P i e t re d e r â u ş i g re s i i n i s i po a s e
Î n interioml complexelor, c a ş i a l vetrelor de foc sau în jurul a1:estora (la 1.:are ne-am referit mai sus)
s-au găsit, îndeosebi, în n ivelul I, mai multe pietre de râu şi gresii nisipoase, 1.:are prin forma şi urmele
lor de prelucrare ne obl igă să insistăm putin (fig. 1 7). În afara plăcii în stare fragmentară, din gresie,
w o fată netedă folosită probabi l la râşnit şi despre 1.:are am vorbit mai înainte, s-au mai descoperit şi
alte pietre, de obicei s feroidale. Dintre acestea, vom descrie câteva tipuri :
- două pietre cu o albiere («gropiţă») spre centrul feţei superioare, având dimensiunile de 1 6,5 x 1 4,5
x 9,8 cm şi 1 2,6 x 8,3 x 7,0 cm;
- două pietre cu câte două albicri («gropiţe»), dispuse simetric, câte una pe fiecare faţă principală
(superioară şi inferioară); la una dintre pietre, o alveolare este mai bine conturată pe o faţă decât pe
cealaltă;
- o piatră cu pete de arsură, care prezintă în centrul feţei superioare o albiere («gropită «), fata inferioară
fi ind în întregime plată şi şlefuită (8,0 x I I ,O x 9,7 cm);
- o piatră discoidală («rondelă») destul de plată, cu ambele fete şlefuite (4,7 x 4,7 x 1 ,8 cm);
- o piatră asemănătoare celei prc1:cdente, dar de dimensiuni putin mai mari (5,6 x 5,3 x l ,6 cm),
având pc una din feţe o adâncitură largă, care ar putea fi şi naturală;
- o piesă din gresie (nisipoasă) de formă cvasi-rectangulară, cu capetele şlefuite datorită, credem,
unei folosiri intense: lg. 1 6,8 cm; gr. 4, I cm; şi o alta fragmentară cu urme de şlefuire la un capăt (fig.
1 8/ I , 7);
- o piatră s feroidală ( frecă tor?) cu albieri («gropiţe») spre centrul ambelor feţe (fig. 1 8/ 2).
Fără îndoială, este foarte greu de precizat functionalitatea acelor piese cu albicri («gropiţe»)
găsite, de obicei, în preajma vetrelor. Să fi avut ele un scop ritual sau mai degrabă o utilizare casnică
legată de spargerea fructelor de pădure şi zdrobirea scmintclor? Este foarte posibil ca uncie pietre, cu
ştirbituri pe faţa largă, superioară, să fi fost folosite ca «nicovale» pentru ciopl irea cuartitului, spargerea
oaselor şi a scmintclor. Nu este exclus ca acele câteva pietre cu o fată netedă, şlefuită, să fi fost
utilizate la râşnit.
Ocrul
În ambele niveluri , dar mai mult în nivelul I (cca 30 d e bucăţi) s-au găsit fragmente mai mici sau mai
mari de ocru de culoare roşie-cărămizie; câteva bucăţi mărunte au o culoare galben-portocalie.
1 36
I nven tarul l i ti c
Din cele două niveluri de locuire provin 292 1 obiecte litice. Dintre acestea, 1 402 piese aparţin nivelului
I, iar 1 5 1 9 nivelului l i . Este de remarcat faptul că aproximativ 92,00 % din întregul material l itic a
fost doplit din cuartit I O . Cca mai mare parte a inventarului îl constituie piesele netransformate în
unelte (materialul brut) care reprezintă circa 94,60 % din totalul obiectelor litice descoperite. Uneltele
apar însă într-o mică proporţie, ce nu depăşeşte în ambele niveluri 5,40 %.
Tabel tipologic
NIVEL I NIVEL II NIVEL I-II

TIPUL DE NR. PIESE % NR. PIESE % TOTAL %
PIESĂ PIESE
Gratoar 4 5, 1 3 1 1 ,25 5 3,16
Bec 1 1 ,28 - -
1 0,63
Burin 1 l ,:f8 2 2,50 3 1 ,90
Lamă cu retuşe 1 1 ,28 2 2,50 3 1 ,90

continui pe
o latură
cncochc
Piesă cu 16 20,52 19 27,75 35 22, 1 5
Piesă 2 2,56 2 2,50 4 2,53

denticulată
csquille
Piesă tip 17 2 1 ,80 13 1 6,25 30 1 9,00
Racloar 25 32,05 30 37,50 55 34, 8 1
rac/cttc
Piese tip 8 10,26 6 7,50 14 8,86
Cioplitor 1 1 ,28 2 2,50 3 1 ,90

bifacial
Diverse 2 2,56 3 3,75 5 3, 1 6
TOTAL
UNELTE 78 1 00 % 80 1 00 % 1 58 1 00 %
10Este necesar să amintim că şi industria litică aparţinând litic neolitic de cel mezolitic, m a i ales, da torită a t â t
locuirii Starcevo-Criş de aici cuprinde un mare număr de numeroaselor gropi Starcevo-Criş, c â t şi a gro p i lor de
piese de c11m1it (pe lângă cele în număr mai mic din alte monninte care pătrundeau adânc, până la baza depunerilor
roci ca silex etc). Am făcut această precizare pentru a de locuire Schela Cladovei, uneori şi mai jos.
sublinia fapn1l că ne-a fost foarte greu a separa materialul
1 37
Material brut
TIPUL DE PIESĂ NR. PIESE NR. PIESE TOTALITATEA NR.

NIV. I NIV. II PIESELOR
Nuclee cvasi-prismatice 3 4 7
Nuclee cvasi-discoidale 11 8 19
Nuclee e:lobulare 4 5 9
Nuclee informe 61 64 1 25
Resturi (bulgări sparţi sau 65 71 136
cu urme sumare de
cioolire)
Lame neretusate 1 3 4
Lamele simple 4 l 5
Vârfuri triunghiulare 2 2 4
neretusate
Aschii simole si spărturi 1 171 1 278 2449
Percutoare din cuartit 2 3 5
Total material brut 1 3 24 1439 2763
TOTALITATEA 1 402 1 5 19 292 1

PIESELOR
PRELUCRATE ŞI A
MATERIALULUI BRUT
Co11.\'Î1krn/ii ;1.rnprn 1111c/tc/or
(fig. / S/ 3-6; fig 1 91 1 -24; fig. 201 1 - 22)
Oin tabe l u l t i pologic reiese că cca mai importantă grupă de unelte o wnstituic rncloarclc, în total
J 4 . 8 I %. În n i ve l u l I procentul lor este de J 2,05 o;., _ C u exccptia unei si ngure piese l ucrată din silex .
toate cclclaltc rndoa rc sunt ciopl i te p c cuartit. C a t ipuri , s e disting : simplu drept ( 8) ; si mpl u convex
( 5). d i n care unul cu cncochc în vârf; simplu concav ( 5); trnnsvcrsal , uşor conVl'X ( 2); dublu drept ( 1 );
d ublu drcpt-wncav ( I ); pc fata plană (3). de t i p simplu drept, convex şi rnncav.
În n i velul l i proportia lor este mai marc, atingând J7.5 %. l ln număr de 28 racloare sunt
( 2); simpl u concav (J); djd (4), din care două triplu djct; transversal rnnvcx ( 2 ); transversal uşor
l ucrate pc aşchi i de cuartit. l]c se pot grupa în următoa rele t i puri : simpl u drq1t ( 1 0) ; simplu convex
concav ( I ); transversal drept (J); dublu drept ( 2 ); pc fata plană ( J ) , de tip simpl u convex şi drept .
Cca d e a doua grupă d e unelte o formează piesele c u cncochc (22, I 5 % ) . Î n nivel ul I pro port ia
lor este de 20,52 %. Cele mai multe d i ntre acestea. 1 5 piese, sunt pc aşch i i de cuart i t . Mcntionăm că
I O au o cncochc direl:lă şi 6 inversă. În n i velul I I procentul lor este m a i marc ( 2 7 . 7 5 % ) . Toate sunt pc
aşchii de cuartit. Di ntre ele, 1 4 au o ,·11rnd1c d i rccl<i şi numai J inversă. Se rl·man.:;i o piesă cu dublă
cncochc ( l a bază şi la vâri) şi o alta cu cm.:odu:.\· largi (două pl' o latură şi una p c c e a la l tă lat ură l ungă).
( iru pa a treia o rl·prezintă piesele tip c.\-quillc ( 1 9 'Y., în ambele niveluri ). O bună parte din e l e
( 1 2 în n i ve l u l I şi 9 în n ivelul l i) sunt l ucrate din cuartit şi de obicei pc aşch ii de liirmă rectangulară.
1 38
Printre cele din nivelul I se remarcă una pc galet plat, spart lateral şi o alta pe aşchie având la extremitatea
distală un mic b,·c; în nivelul II. două piese sunt pc nuclee, iar restul pe aşch i i .
Cca d e a patra grupă o consti tuie piesele t i p rac/etic confectionate d i n cuartit, e l e reprezentând
8,86 % din totalul uneltelor din ambele niveluri . Cele mai mul le dintre ele sunt de dimensiuni mici şi
lucrate pc aşchi i cvasiredangulare.
% în
Celelalte tipuri de unelte apar într-un număr mic sau foarte mic (de la l la 4). Astfel, gratoarelc
se întâlnesc într-un procent de numai 3, 1 6 ambele niveluri. Cele cioplite pc cuartit reprezintă
forme atipice. Numai un singur gratoar microlitic din silex, găsit în nivelul I se înscrie în fom1a de
gratoar pc aşchie (cu cortex).
A urinele se întâlnesc în număr de 3 : unul dicdru pc aşchia corticală obtinută dinlr-1.111 galet .
mic de silex ( formă ati pică), aflat în nivelul I şi alte două dicdrc de unghi pe aşchie de cuartit descoperite
în nivelul li. Piesele denticulate au apărui în număr de 4, câte două în fiecare nivel. Cele d i n nivelul
I sunt din cuart i t (una fi ind denticulată şi alta cu dcnticulare în vâri). în schimb, în nivelul II. una este
lucrată pc aşchie de cuarlil, iar alta pc lamă groasă din gresie silicioasă folosită la un capăt şi ca burin
dicdru. S -au găsi t doar trei lame ret uşate pc o latură : una din euartit în nivelul I şi alte două în n i velul
II (dintre care numai una din cuartit).
Dintre cele trei ciopl itoare bi faciale prelucrate pe galele de cuartit, unul (cu tăişul îngust) s-a
descoperit în nivelul I, iar alte două în nivelul II. Dintre acestea , unul este dublu pc galet cvasirectangular,
relativ plat. O singură piesă l ucrată pc cuartit, a flată în nivelul I se înscrie în t i pul de bec lateral
(real i:t..at prin două cnrnd1cs alăturate).
Î n grupa de unelte divers,· au fost incluse piesele combinate, cu alte cuvinte uneltele cu
functional i tatc mul t i plă. S-au găsit cinci asemenea piese, toate din cuartit, dintre cf1rc două în n i velul
I şi trei în nivelul l i . Cele din nivelul I, constau dintr-o piesă cu dublă c1mJd1e pc o latură şi burin
d icdru de unghi pc talon şi o alta t i p esquille, având o encoc/Je în vârf. Llncltclc din n i vel ul II sunt
reprezentate de: o piesă ''squille l a ambele capele şi racloar simplu drept pc una cli n l aturi , o alta
asemănătoare ( ,·squilk numai la un capăt şi mcloar simplu pc o la tur;\ lungă), iar a treia, o piesă cu
,.n,·oc/1e şi bt·c la un capăt al aşchiei.
Tehnologic, ne retine atcntia faptul că cele mai mul le unelte din cuartit , descoperite în ambele
n i veluri , sunt l ucrate pc aşchii de miez (57), urmate de cele cu cortex la bază (42) şi de cele zise « felie
de citrică» ( 1 3).
Mat,•ria/11/ brut
Materialul brut (piese nclransfom1ate în unelte) constă dintr-o marc canti tate de aşch i i , spărturi ş i
dintr-un număr m a i red us d e nuclee (cele mai multe i nfonnc) şi bulgări sparti sau c u unne sumare d e
cioplire.
S-au mai descoperi t câteva lame şi lamele simple din cuartit şi silex, precum ş i patru vârfuri
triunghiulare din cuartit. Î n ceea cc priveşte aşch i i le simple de cuartit, ele se pot gmpa din punct de
vedere tehnic ast lc l :
1 39
NIVELUL I NIVELUL II NIVELUL 1-11
Tipul de aşchie de cuarţit Nr. piese Nr.piese Total piese
Aşchie de decojire 236 330 566
Aschii cu cortex la bază 282 291 573
Aşchii cu cortex la 8 9 17
ambele capete
(extremităţi)
Aşchii cu cortex l a 2 2 4
extremitatea distală
Aşchii tip "felie de 77 62 139
citrică"
Aşchii de miez 489 504 993
În schimb, aşch i i l e simple de silex, gre�ie silicioasă etc se întâlnesc într-un număr mult mai mic: 75
în n ivel u l I ş i 92 în nivelul I I .
Materia primă
Aşa cum s-a mcntionat mai sus, circa 92 % din întregul material litic descoperit în ambele nive l uri , îl
formează cuartitul a lburi u, sticlos sau mat, cu nuantc uneori vinctii, roz sau maroni i . Această rocă
metamorfică constituită în special din cuarf, provenind din recristalizarea gresiei, cu textură compactă
şi spărtură în general concoidală, se a ll a sub formă de galele în prnndişurilc apelor d i n apropierea
aşezări i de la Botul Clinci u l u i . Din punct de vedere tehnic, cuarlitul, prin cal ităt ile sale in ferioare -
desprindere neuni formă etc ( impropriu penim o prelucrare controlabi lă) -. a dus la real i zarea unui
număr destul de redus de tipuri de unelte, rudimentar prelucrate, care, tehni co-tipologic, contrastează
cu veritabilele unelte din a l te culturi ciopl ite din si lex sau din alte roci de bună cal itate. Aşa se expl ică
sărăcia ş i gama restrânsă de forme putin t ipice de unelte din cele două niveluri ale culturi i Schel a
C ladovci d e l a Ostrovul Corbul u i , ca şi d i n toate celelalte aşezări, apaninând aceleiaşi culturi cunoscute
până acum în zona Porţilor de Fier. Este necesar să mentionăm faptul că această rocă, foarte putin
folosită de către unii purtători ai culturilor paleoliticului superior şi epipaleol iticului, a constituit
totuşi. materia primă de bază în realizarea uneltelor în multe aşezări mustcrienc de peşteră din Carpali i
Meridiona l i .
Restul obiectelor l i t ice d i n cele două nivel uri mezolitice d e la Ostrovul Corb u l u i (cca 8 % din
totalul materialului l itic descoperi t), îl formează cele de silex (de d i ferite nuante. ca brun-roşcat,
maroniu, cenuşiu etc; aproximativ 5 %) şi de gresie silicioasă cu glauconit sau alte roci locale silicioase
nivelul I), şist negru (în nivelul li) şi radiolari t (în ambele niveluri).
cu granulatic marc (3 %); în afara acestora, doar câteva piese sunt cioplite din cristal de stâncă (în
1 40
Dimensi1milc pieselor
Cele mai multe dintre unelte sunt de mărime mijlodc (cu o l ungime cuprinsă între 4-7 cm). Proporţia
lor este de drca 5 8 % în nivelul I şi 53 % în nivelul II. Uneltele mici (de până l a 4 cm) se găsesc în
procent de 37 % în n i velul I şi de 4 1 % în nivelul I I .
Amintim că cele ma i mărunte piese ating dimensiuni de: 2,2 x 2,2 x 0,7 c m (în n i velul I ) şi de
1 ,8 x 2,8 x 0,8 cm (în nivelul II ). Uneltele mari . care depăşesc 7 cm l ungime se întâlnesc în n umăr
mic, drca 5 % în n i velul I şi 6 % în nivelul I I . Cea mai marc piesă (un racloar simplu concav d i n
cuartit) găsită în n i velul I , arc d imensiunile d e : 8 , 6 x 5 , 0 x I ,9 cm, i a r o piesă denticulată folosită ş i
c a burin dicdrn din nivelul I I atinge 1 8,7 x 3,3 x 2 , 3 cm.
I n v c n t a ru I d i n C tHn ş 1 o s
( fi g . 2 1 - 2 7 )
În ambele nivel uri s-au dcsrnpcrit circa 1 30 obicdc prelucrate, dintre care 1 1 6 din corn de cerb, 1 1
din os şi numa i 3 din rnlti de mistreţ. Menţionăm că din acest total , 83 apartin n i velului I şi 47
nivelului II.
Coa mele de cerb care au fost prelucrate proveneau fie de la animale ucise de vânătorii
comunităţi lor mezolitice de la Ostrovul Corbului. fie abandonate în păduri (coame dzute) şi culese
de om. Uneltele din wm se pot împărti în următoarele grupe:
I «siipiiligi» simple
.
Partea lor adivă este real izată ele obicei pe o fotă. mai rar pc două şi cu totul excepţional pc patrn, prin
tăierea şi şle fu irea obl ică a vârfului ramuri i de corn de cerb, ori prin tăierea până spre j umătatea
grosimii cornului, urmată de o frângere prin izbire pc o «nicovală»; celălalt capăt al cornu l u i , mai
. .
gros, era l I c o b 1cc1 retezat .
li
În nivelul I s-au găsit 52 de asemenea «săpăligi», dintre care 1 8 întregi şi 37 în stare fatgmentară
din vcd1 i me. La uncie dintre aceste piese rnrnul este în întregime sau partial gol i t de substanţa osoasă
din interior; câteva însă au baza puţin golită în interior. Dintre aceste unelte, menţionăm: o «săpăligă»
cu partea activă realizată prin şlefuirea oblică a vârfului şi a unei ffişii înguste care se întinde până la
extremitatea bazală; 1 4 fragmente de «săpăligi» al căror corn este spart (despicat) longitudinal; u n
fragment c u capetele sparte, d i n corn gol în interior, având p e suprafaţa exterioară unele crestături
d ispuse oarecum paralel, făcute cu un instrument .litic; o «săpăligă» a cărei bază este mult mai groasă
11 Boroneanl ( 1 973 b) 1 1 5- 1 23 ; vezi a ici şi descrierea
celorla l te t i p u ri de u ne l t e ca « s ă p ă l i gi» cu gaură ,

«brăzdare», p lanlaloare.
141
şi compactă, având partea activă a vârfului neşlefuită şi prezentând pc o latură urmele unor crestături
paralele.
În n ivelul li s-au descoperit nmnai 3 1 asemenea «săpăl igi», din care 1 6 întregi şi 1 5 fragmentare
(sparte din vechime). Ca şi cele din nivelul I, unele «săpăl igi» au cornul total sau parţial golit de
substanta osoasă din interior, ori cu un început de golire a bazei sale. Dintre aceste «săpăligi» ne retin
atentia următoarele piese: 3 «săpăligi» cu porţiunea dinspre vârf tăiată oblic dar neşlefuită (la una se
observă urme vizibile de crestături); o «săpăligă» al cărei vârf este obtinut printr-o desprindere lungă
(cât lungimea contului), şlefuită pc partea interioară, iar pc jumătatea dinspre bază a acestei feţe se
observă uncie linii fin im.:izatc în rctea; o «Săpăligă» pc a cărei portiunc dinspre vârf (de pc fata opusă
celei tăiate obl ic) se disting cca 1 2 crestăt uri dispuse în şir; o «săpăligă» cu gaură spre baza cornului,
mai largă pc o fată şi mai îngustă pc cealal tă; 5 fragmente de «săpăligi» sparte (despicate) hmgitudinal.
Ca dimensiuni, ne referim la cele întregi, se înscriu între 6,7 cm lg. , 2,7 cm lt. (cea mai mică) şi
1 6,5 cm lg„ 32 cm lt. (cca mai marc).
2. «săpăligi» ,.u gaură 1x·ntru î111nănuş11re
Er.rn decupate de la nodul de îm.:rengătură al arborelui cornului; gaura era rcaliz.ată în partea mai
groasă, la punctul de întâlnire al ramurilor, iar părtilc active se obtincau la unul sau la ambele capete
prin tăiere, apoi prin izbire pc o <micovală» şi, în s fii r şit, prin şlefuire.
în n i velul I s-au d escope ri t 6 ase me nea piese, din care 5 fragmentare şi una întreagă cu două
părţi active tăiate ob l ic şi şlefuite (lg. 1 7 cm ; IJ. max. 8 cm). Cel de al do i l ea n i vel n-a oferit decât
= =
o singura piesă.
3. 'YJamc de ''erb prelucmte, 1mc/e folosite '"li unelte
Este vorba de unelte folosite la sconnonirc, la jupuitul picilor şi de racloare.
mentionăm : 4 piese cu vârful destul de ascutit obtinut prin şlefuire; 2 fragme nt e de co rn sparte
În nivelul I s-au găsit 1 4 piese, cele mai multe d intre ele fragmentare. Dintre acestea,
(despicate) longitudinal şi şlefuite pc o latură; un fragment al cărui vârf prezintă pc o porţi une urmele
unei crestături; un fragment de corn gol it în interior de substantă osoasă, av;înd pc o porţi une mai
multe crestături dispuse oarecum paralel; un fragment de corn cu gaură de înmănuşare având crestături
la extremitatea groasă; 5 fragmente (uncie destul de masive), din zona nodului de încrengătură a
arborelui cornului, din care 2 cu un capăt obtinut prin spargere oblică, unul tăiat parţial la un capăt şi
apoi frânt şi alte 2 având două ramuri rupte de la bază (prin tăiere şi frângere), iar a treia despicată
oblic prin spargere (lg. 1 9 cm ; lt.max. 1 1 ,3 cm ; gr. 7,8 cm). Din nivelul II provin 8 obiecte din
= = =
corn prelucrate, pc care Ic grupăm ast fel: piesă cu o gaură care perforează vertical zona cca mai largă
a cornului ( mai lată la partea superioară ş• mai îngustă la cca inferioară), având părţile laterale tăiate
oblic (lg. I I ,O cm; lt.max.
=- = 6,7 cm); unealtă destul de masivă, cuprinzând o parte mai lată a
cornului retezat, folosită probabil la lovit şi o alta mai îngustă. tăiată oblic la un capăt spre a se putea
prinde bine în m;înă. utilizată, se parc, la lovitul spicelor pc o «nicovală» în vederea obtincrii seminţelor
( lg. 24,3 cm; lt.max. 6,5 cm; lt.min. 4.0 cm); 3 piese cu vârful ascutit prin şlefuire, continând
00 = =
spre baza cornului urmele unor crcst;i turi fii c utc cu un instrument litic (dintre acestea, una arc vârful ·
şlefuit pc două fete şi prezintă urme de arsură); 2 piese cu vârful destul de ascutit, obtinut prin
1 42
şlefuirea unei fete. din care una cu un început de găurire; ullima piesă este ascmănătl)are plantatom l u i .
având un vârfrcalizat prin tăiere şi şlefuire, dar spart parţial din vechime, i a r spre bază un pinten spre
a fi ma i bine prins în mână . .
4 . «brrizdare» primitive
Partea lor act ivă . obţinută prin tă iere. spargere şi şle fuire era relativ scurtă şi constituia «talpa» uneltei.
În schimb, partea l ungă sau «piciorul» piesei era prevăzută cu una, două, sau trei găuri, cu scopul de
a se înmănuşa. Pentru a se obţine picioru l mai lung, era necesar ca decuparea să se facă mult deasupra
nod u l ui de încrengătură a arborelui cornului de cerb. Această unca l lă se u t i l i za , se pare, fie prin
împingere. fie prin tractare, partea activă căpătând datorită folosiri i , un l ustru caracteristic.
În nivelul I s-au descoperit 3 «br.izdare»: unul cu o gaură centrală largă şi cu alte două găuri
mai mici, care, spre deosebire de cea marc, nu străpungeau în întregime grosi mea «picioml ui» piesei
şi cu «talpa» obţin ută prin tăiere oblică, spargere şi şlefuire (lg. 23,0 cm; l\.max . 7,3 cm); altul,
numai cu o gaură largă. piesa fi ind neterminată, întmcât «talpa» nu prezenta decât pc o mi că porţiune,
= =
în vârf. o desprindere oblică; al treilea era 'întreg şi avea o singură gaură de înmănuşarc (lg. = 20,0 cm;
l l . max. "' 7.8 cm).
în nivelul l i s-a găsit doar un «brc'izclao> clin corn masiv, cu o singură gaură de înmănuşarc în
zona de încrengătură, având «piciorul» şi «talpa» aproape de aceleaşi dimensi uni, partea activă fiind
ob\inută printr-o cl csprincl crc oblică (lg. = 32,0 cm; l\.max. = 9,7 cm).
5. obiede d,• m• pre/ucmle
Prin forma şi funcţiona l i tatea lor ele se pot grupa astfel:
5a. unelte (similare spatulelor) folosite probabil la jupu i tul şi răzuitul pici lor ( fig. 22/ I O, t 3, 1 9).
În nivelul I s-au descoperit 3 asemenea piese, iar în nivelul l i numai 2. Ele erau rcl i 7..ate prin
spargerea longitudinală a osului destul de masiv şi apoi prin şlefuirea părţii i nterioare din porţiunea
distală care, prin aceasta, a permis crearea unui vârf, de obicei plai ş i subtirc, cu extremitatea mai mult
sau mai putin convexă, ce a căpătat prin folosire un l ustru destul de pronun\at (cca mai mare piesă
avea d i mensiunile de: lg. = 1 3 , 1 cm; lt.max. = 3,3 cm şi gr. la vârf = 0,5 cm);
5b. străpungătoare sau împungătoare, u t i l i zate probabil la găuri tul pici lor.
În nivelul I s-a găsit munai un fragment ne finisat, lucrat pc os depicat longitudinal, iar în nivelul
li3 asemenea obiecte. din care unul frngmcntar şi 2 întregi , cu vârfurile obţinute prin şlefuire, având
dimensi un ile de: lg. 9,4 cm, lt. 1 ,0 cm şi respectiv lg. = 5,0 cm, lt. 0,9 cm ( fig. 23/ 1 2, 1 6).
= = =
5c. « Jmmnal»
A fost descoperit în nivel u l I , în stare frngncntară (cu extremi tatea bazală spartă din vechime}, realiza t
prin şic fui rea osu l u i despicat longi tudinal (lg. = 9,4 cm, lţ. = I , 7 cm, gr. = I , O cm; fig. 22/ 1 1 ).
1 43
5d. vârf de săgeată
/\. fost găsit în nivelul I - în opin ia noastră credem ca nu putem vorbi probabil de vârf de sul ilă.
dovadă li ind d i mens iunile sale - ş i prezintă vârful ascutit prin şle fuire şi baza subţiată printr-o
desprindere oblică pc fata interioară (lg. = 6,6 cm, lt. = 0, 8 cm, gr. la bază = 0,3 cm; fig. 22/ 1 8).
6 . co//i de mislrc/ lhlos1/i la tăiai sau rii/.uil
Î n nivelul I s-au descoperit 2 piese. Este vorba de u n fragment reprezentând numai partea distală şi de un
altul aproape întreg (lg. 9,3 cm, lţ.max. = 2,1 cm), prelucrat prin spargerea longitudinală a colţului
=
iniţial. Prin această spargere s-a creat o mm.:hic tăioasă, având spre vârfo tăietură destul de adâncă făcută
cu un i nstnm1cnt litic. În nivelul II s-a găsit doar un singur fragment de colt ( fig. 22/ 20, 26).
Din cele prezentate mai sus reiese l impede l:ă în ambele locuiri de tip Schela Cladovei de la Ostrovul
Corbului, ind ustria de corn şi os era destul de bine reprezentată, ca constând dintr-o d iversitate de
forme de unelte şi mai puţin din arme (ca pumnale, vârfuri de săgeată, suliţă).
Decor realizat prin incizii şi crcsliituri
Dacă prel ucrarea cornului şi osului a j ucat în general un rol important în cultura Schela Cladovci , în
schimb, obiectele cu decor incizat, atât pc os, cât şi pc corn, sunt foarte sărace.
Se poate a firma că aşa zisele obiecte de artă mobil icră din această cultură constau de fapt din
linii fi n incizate în reţea pc partea activă a unei «săpăligi» (fig. 26/ 2) sau din crestături (sub aspectul
unor l i n i uţe mai adânci, ori mai puţin adânci) d ispuse oarecum paralel în şir, pc câteva «săpăl igi» şi
coame prel ucrate. Î n a fara acestora, demn de amintit este şi obiectul găsit în n i vel ul I, care constă
dintr-o placă cu ba7.a spartă din vechime, provenind de la un corn de cerb destul de masiv, ce avea pe
fata exterioară , parţial şlefuită, câteva crestături (lini i adâncite), dispuse oarecum paralel una sub alta
(placă de formă cvasircctangulară cu lg. I 0,3 cm şi lt. = 3 , 2 cm; fig. 22/ 5).
=
RESTURI FAUNISTICE
Constând d i n peste 2600 de piese, aceste rest uri descoperite în cele două niveluri mezol i tice au fost
studiate de paleontologul Sergiu 1-Iaimovici 1 � . Ele sunt reprezentate de:
a.) Mol/w;ca (20, I l %): coch i l i i de gasteropode atribu ite genu l ui / klix ( 5 , 24 %) ş i valve de
lamelibranhiate llnio ( 1 4 , 87 %);
b.) Pisccs ( 3 , 76 %): oase de tclcostccni (somn, Silurus glanh; - cel pu(in 8 indivizi de talie marc şi
foarte marc - şi crap, Cypniws carpio - individ de talie marc);
" Haimovici ( 1 987) 1 23 - 1 38.
1 44
c.) Reptilia (0,32 %): fragment de carapace de broască ţestoasă ( Emys?);
d.) A vcs (0, 1 4 %): oase indeterminabile;
e.) Mmnma/J/i (75 ,67 %). Ca speci i se disting:
- (anir; liumliaris (2,24 %): resturile osoase ele câine provin de la minimum 7 indivizi . Este
11
vorba, după S. lla i movici , de un câine de talie mică ;
Ccrvus claplws. Este specia cca mai frecventă (65,50 %); resturile sale osoase aparţin la
minimum 3 7 indivizi. Dintre aceste resturi , cca 1 43 suni fragmente de coarne, la care ar trebui să mai
adăugăm încă 1 1 6 coarne întregi şi fragmentare, care au fost prelucrate ca unelte;
- ('apreolus capreolus ( 1 1 ,90 %): resturile osoase de căprioară provi n ele la minimum 1 8
indivizi;
- Bos primigcnius ( 1 5,40 %): resturile osoase de bour apartin la minimum 1 5 indivizi de
talie foarte marc;
- Sus scro/H (2,42 %): resturile osoase provin de la minimum 5 indivizi de talie relativ marc;
-- Lquus (Asinu.�) hydruntinus (0,30 %): resturile osoase de asin sălbatic european apartin la
minimum 2 indivizi ;
- Eq1111s :.p. (0,24 %): resturile osoase de cal provin de la 2 indivizi ;
- ( ';/:.·tor liber (0,24 %): resturile osoase de castor apartin la cel putin 2 indivizi;
-- /,cpus c11rop;1c11s (0,53 %): resturi le osoase de iepure provin probabil de la 3 i ndivizi ;
- Vulpcs vulpcs ( 0 ,47 % ) : resturi le osoase d e vulpe aparţin l a 2 indivizi;
- Cam�„. lupus (0,30 %): resturile osoase provin ele la minimum 2 indivizi;
- Ur.rns arctos (0, 1 2 %): resturile osoase de urs b run apariin de la acelaşi individ;
- J\.-fustdid;1c (0,24 %): resturi osoase atribuite unor mici mustel ide, foarte probabil jder.
Din cele expuse mai sus, se poate afirma că vânatul predi lec t al comunită(i lor mczol itil:e de la Ostrovul
Corbului l-au constituit cerbul şi căprioara. Prezenta lor a ici presupune, după S. Haimovici, existenţa
în jurul sla l i u n i i a unor pi1duri de foioase. De asemenea, ceea ce retine alentia este prezen ta câinelui,
singura specie domestică cunoscută de purtătorii culturii Schela Cladovei şi folosită atât la vânătoare,
pază şi poale chiar ca hrană 1 � . Este de rcamrcal că 1 1 speci i din cele 1 3 d escoperite la Ostrovul
Corbului (exceptic făcând câinele şi asinul sălbatil:) se întâlnesc şi în cele două locuiri epipaleol itice
de tip tardigravettian de aspect mediteranean (cunoscută p<î nă nu demult sub denumirea de romanello
a z i l iană) din adiipostul Cu ina Turcului-Dubova, situat în Cazanele Mari ale Dunării 1 5 .
u ibidem 1 26. baza studiului paleontologic privind stajinnea Ogradena

" /h1ilcm 1 3 4 - 1 36. koana, că s-ar putea vorbi de o proteguire a vânatului d in
1 5 D o lo mey ( 1 9 7 0 ) 3 7-3 9 ; eadem ( 1 97 3 ) 4 1 -5 2 . Aici zonă printr-o omorâre select ivă, fi ind vânate îndeosebi
autoarea d i scută pc la rg fauna ep i p a lco l itid târzie d i n anima lele bătrâne şi p u i i , prec u m şi de un încep u t de
aşezările de l a Portile d e F ier, ajungând l a concluzia, pe domesticire a câinelui şi, probabil, a porcului.
1 45
RESTURILE UMANE
În aşc7.arca de la Botul Cl iuciului a fost găsit un singur schelet uman ( M. J2 în numerotarea generală
a monnintelor atât ncolitkc, cât şi cncolitkc descoperite pc întreaga supra fată săpată). atribuit nivelului
I de lm:uirc de tip Schela Cladovci. Acest schelet, dezvel i t în S. XII a în pătratele 3 a-3 b-4 a-4 b) la
adâncimile ele 4, 1 2 m (craniul) Şi 4,23 m (picioarele), S C ana În pozilic Întinsă CU fata În S U S şi CU
bratele pc lângă bazin (vezi lig. 1 2).
Acesta avea o l ungime de circa 1 ,73 m, era orientat pc clirectia est - nord-est şi vest - sud
vest şi zăcea pc o depunere argiloasă de culoare gălbuie. Craniul, putin ridicat intre umeri ( lig. 28), ca
şi vertebrele cervicale, se aflau pc o depunere subtire de sol negricios. Mortul n-a avut un
inventar anumc t6.
Expertiza antropologică a scheletului o datorăm acad. prof. dr. Olga Nccrasov şi D. Bote7.atu t7,
care au ajuns la concluzia că scheletul a apartinut unui bărbat în vârstă de cca 50 de ani, având o
statură (calculată după l ungimea tibiei) de cel putin 1 72 cm şi că prezintă, alături de caracterele
modeme, tipice omul ui actual (care constituie fondul principal) şi câteva caractere arhaice. Ast fel,
privit în ansamblul s;i u, este vorba de un curopoid, cc ofere'\ un amestec ele caractere paleomcditcranoiclc
şi de caractere care se găsesc în etapele cele mai vechi ale evolutici umane 1 �.
Este foarte important de relevat faptul că, în aşezarea de la Rotul Cliuciului s-au mai găsit şi
alte schelete apartinâncl nivelului de locuire neolitic timpuriu de tip Starcevo-Criş. S-a arătat mai
înainte l..:ă , strat igra fic, această locuire neolitică , suprapune clircd locuirea Schela Cladovci. De
asemenea, s-a putut preciza d purtătorii culturii Stan:cvo-Criş şi-au îngropai mortii lor în gropi
destul de strâmte, care străpungeau depunerea ele locuire de tip Schela Cladovei, ajungând până la
argi la gălbuie de la baza nivelului I mezolitic. Pozitia scheletelor clin M. 2. 9, 24, 25, 30 era chircită,
ceea cc contrastează, clupă cum am văzut, cu cca perfect întinsă a scheletului din cultura Schela
Cladovci. De pildă. scheletul din M. 25, Starcevo-Criş, descoperit în jumătatea estică a pătratului I
clin S. I b se găsca într-o groapă care parc să li fost tăiată mai de sus de o alta, apartinâncl culturii
Sălcuta. Groapa mortului avea o formă ovală, cu diametrul ele 0.47 m; limita ci in ferioară, a flată la
4, I O m adâncime, atingea argila gălbuie, iar cca superioară (de la care a fost sesizată) indica 3,65 m .
Scheletul, în 1xlzitie chircită. păstra numai membrele inferioare, centura pelviană şi cca de a treia
vertebră lombar.t în conexiune anatomică. Din peretele de est al gropii mortului (la nivelul oaselor
umane). precum şi de pc oase, s-au cules câteva fragmente ceramice Starcevo-Criş, iar în groapă s-au
găsit câteva pietre (vezi fig. 9- 1 0).
1• S-au gă sit, totuşi, sub cmniu şi vertehrcle c�TVicale, câteva osoase şi litice 1111 pot Ci socotite ca obiecte de inventar, ele
cu
valve de scoici şi două mici cuanite. Oin junii sd1ekt11l11i şi avân1I 1111 scop ritual. P �zcn l a lor aici trebuie pus ă , mai
ci provenind
chiar de pe oasele lui s-au cuks e<iteva coaste şi o vertebră , degrah ă , în leg ă tură p ă mântul care acoperea groapa
de
toate fragmentare, ara11inând unor mamifere, un fragment mortului şi care con l inl'a asemenea resturi, din
de Vl.'rtebră la 1111 reşte mic din fa m ilia cirrinidelor. 2 d.:punerca nivelului I tic locuire Schela f' ladovei.
oase rrovenind de la c11r11I 111111i exemplar foarte marc de " Nccrasov şi Botezat u ( 1 98 1 ) 1 1 - 1 4; Necra sov ( 1 986 )
somn, 4 piese mici de cua11i1 (aşchii. sp ii rturi), 1111 burin diedm 1 89- 1 90.
re aşchie corticală d in silex, precum şi o buca t ă mică de 1s Nccrasov şi Botezatu ( 1 98 1 ) 1 4.
l•cm roşu-cără miziu. O u p ă pă rerea noastră , aceste resturi
1 46
Am dai acl·sl cxl·m pl u pcn l rn a nu se lill"e n i ci o con fuzie pr i v i n d ril urile de înmormântare
dcoscb i l l', a două populat i i di ll.-rik una zisii de l i p Schl'la C l a dovei şi a l i a de l i p Slarfrvo-Criş, l:arc
a u l 1 1c 1 1 i l la i n ll' rv a l c d i ll.-ri le de l i mp pc acl'laşi ll'ri lPri u a l aşez.ă r i i de la Bol u l Cliul:iului. Pc baza
acl·slor 1 1bserva t i i . n u p 1 1IL'lll 11 de <1conl cu punci ul de vedere al l u i F I . M ogoş an u polrivit căruia ,
« rn p1 1rl 1 1 r i l e d i n tre u l t i m i i p 1 1 rti1 tori ai culturii Schela < ' ladovci ş i pri m i i m:ol i t ic i sosi t i în zona Port i lor
Schela C l adnve i » 1 ) .
de Fier nu a ll •sl de î n ru d i re . de c 1 1 n v iet 1 1 i re. ci 1111 1 11 violcn1. care pune capii! c u l t uri i m czo l i t i l:c de t i p
Dupii n " i . u l t i m i i l 1 1c u i 1 1 1ri Schela Cladowi <k

l a Oslro v u l Corb u l u i a u părăsit aşezarea pc l a
j 1 1m;ila lca m i l c n i u I u i V 1 1 1 BP ( V I 11C), iar pri melc wmun i tiili S tarfrvo-Criş, vcn i te d i n s ud u l Dunări i ,
�;1
a u poposi i a i c i l:L'Va lllil i l â rzi u, poa t e în u l 1 imclc 1 -4 sl·colc ale ai.:c l u i a ş i m i len i u •
„ M ogo şanu ( 1 9 78 a) 3 4 8 -349 . Cele tr,·i sd1elete umane
în po1i1ic chircită (vc:ti M. 2 ), a i.:;iror mm1 11c s-a pcl rcwt,

În schimh, se cunosc două vârste ale unor k1cuiri Stareevo
Criş situate în zonă, tot pl' malul Ouniirii, d;ir mai în amonte
după aulor. in chip violl'llt (în umrn unui conflict ri11hoinic), de Ostnirnl Corhului. Prima se referă la cca din nivelul III
nu aparJin. aşa cum s-a arătat. culturii Schela Cladnvci, ci din aşc1arl'a Ogratlcna - pum:1ul lco:111a ( IHn 1 056: 5495-t
-
celei neo l it icl' St arccvo-Criş. 80 UC; 744h80 IW). iar a doua la cca d i n mvelul li din
�'' Pâmi în prc1cnt nu dispunem de nici n dată de C 14 pentru sta\i11nea Pcsc;iri Alihq; ( B l n 1 1 9 3 : 524 5 t l00 UC; 7 1 9 5
--
n i velu l de locui re S tarfrvo-Criş de la Ostrovul C o rhu lui. BI') - cf Boroneant ( 1 980 b) 289-294.
1 47
ÎNCADRARE CLIMATIC Ă
Analiza sporopolinică a sediinentelor de la Ostrovul Corbului a fost efectuată de palinologul Ştefana

21
Roman care a ajuns, pentru depunerile cuprinse între 4,30 şi 3 ,40 m adâncime, la următoarele
concluzii . Eşantionul cuprins între -4,30 şi -4,20 m, reprezentând un sediment steril din punct de
vedere arheologic, situat sub nivelul I de locuire mezolitică, scoate în evidentă un spectm sporopolinic
sărac, dar în care predomină vegetaţia de pădure: Pinus, A bics, Picea, Ti/ia, U/mus, Belu/a, Sa/ix.
Sedimentul aflat între -4,20 şi -4, 1 0 m adâncime, aparţinând părţii inferioare a nivelului I Schela
Cladovei, debutează cu un aspect al florei asemănător celui din stratul subjacent. Încep să se afirme
elemente de mediu umed, iar în partea supcrioarJ a nivelului I (între -4, l O şi -4,00 m), puiin concludent
pal inologic, se meniine aceeaşi situaţie de predominantă a pădurii cu elemente mezofite ca Afnus,
Fraxinus. În schimb, în partea inferioară a nivelului II Schela Cladovci, cuprins între -4 ,00 şi -
3 ,90 m, se observă o deosebire calitativă, în floră intervenind clemente xerofite, dar în acelaşi timp şi
unele tem10(i )e ( li/mus, TJfia, Carpliws). Plantele ierbacee participă la spectrul sporopolinic în cantitate
mai mare (Pofygonum, Gramincac, Compositac). Între 3 ,90 şi 3 , 80 m adâncime urmează o lacună în
sedimentul polinic sau o răcire şi, în acelaşi timp, o revenire a umidităiii (Pinus, A bies), după care, în
partea superioară a n ivelului (între -3,80 -3 ,70 m adâncime) apar clemente de mlaştină ( Sp/Jagnum şi
Matteucia). Se poate spune deci că, în perioada de evoluţie a culturii Schela Cladovei, ne găsim în
fata unui climat temperat, cu unele clemente floristice submcditcrancene. Cel de al doilea n ivel de
locuire mezolitică este suprapus direct, aşa cum s-a arătat, de nivelul neolitic Starcevo-Criş, cuprins
între adâncimile 3 ,70-3,40 m. Studiul palinologic a arătat că, începând ele la baza acestei depuneri
(deci de l a 3 ,70 m adâncime), apare în ceea ce priveşte clima, o schimbare bruscă. Rămân în floră
numai elemente de locuri uscate şi probabil sărăturoase; pădurea aproape că l ipseşte.
21 A d u cem m u l ţ u m i r i l e noastre şi pe aceast ă cale 58--60; idem ( 1 973 b) 67-72. Au tom I ajunge la concluzia
cercetă toarei Ş tefana Roman. Menţion ă m c ă penim o altă (vp. cir. 69), că «sedimentul de la Icoana conţine acele specii
aşezare din zona Porfilor de F ier, ne referim la cea de la de graminee de tip Cere,1/ia care se caracterizează printr-o
Ogradena-Icoa n a , s-au fă cut ana lize p o l i nice pe baza fonn ă prim itiv ă a lor �i numai sporadic graminee d e tip
coprolitelor g ă site acolo - c[ Cârcimnam ( 1 973 a) 54-56, Cerea/ia propriu-zise».
1 48
CRONOLOGIE ABSOLUTĂ
Cele patru probe prelevate în campaniile de cercetări 1 977-1 979, analizate în trei laboratoare diferite
de radiocarbon 22 ne-a oferit cinci date de C l 4 pentru cele două locuiri de tip Schela Cladovei de la
Ostrovul Corbului (patru se referă la nivelul I şi numai una la nivelul II):
Nivelul I:
- SMU - 5 87: 8093±237 an i BP (742 1 -66 1 54 cal. BC) 23 ; proba nr. 1 / 1 977: S. I/ l a -4 ,50 şi -4,53 m
adâncime; cărbune lemn, oase arse din vatra situată în partea inferioară a nivelului I ;
- B l n 2 1 35 : 77 1 0±80 ani BP (6593-6427 cal . BC) şi
--
- Bln - 2 1 35 A: 7695±80 ani BP (6554-6422 cal. BC); pentru ambele vârste proba nr. 3/ 1 978: S .
XII/ 5c-4 c, -4,20 şi -4,38 m adâncime; cărbune lemn ş i oase arse din vatra situată în partea inferioară
a nivelului I ;
- GrN 1 2675 : 7640±80 ani BP (6477-63 88 cal. BC); proba nr. 41 1 979: S. XII a/ l a-l b, - 4,23 m
-
adâncime; cărbune lemn din nivelul I.
Nivelul II:
- SMU - 588: 7827±237 ani BP (7033-64 1 5 cal . BC); proba nr. 2/ 1 977: S. li I a, -4,02 şi -4, 1 2 m
adândme; cărbune lemn şi oase arse din vatra situată în partea mijlocie a nivelului II.
Comparând aceste date, putem spune că vârsta oferită de buletinul SMU 5 87 pentru nivelul I este -
nesigură, dacă nu incorectă, în raport cu celelalte trei (Bln - 2 1 35, Bln 2 l 35A, GrN - 1 2675) foarte
-
apropiate ca ci fre între ele, diferenţa de timp fiind cuprinsă la acestea între minimum 1 5 ani şi respectiv
55 şi 70 ani.
Cât priveşte datarea celui de al doilea nivel (SMU 588), considerăm că cifra oferită este
-
incorectă, deoarece indică o vârstă mai veche în raport cu cele trei date amintite aparţinând nivelului
'4
I sub.�aceni- .
r. SMU = So11thcrn Methodist Univcrsity, Dallas, Texas (Heidelberg), folosindu-se programul Calih 3.03: Stuiver
(SUA); Bln =Berlin - Akademie der Wissenschafien der şi Reimer ( 1 993) 2 1 5-230 - de fiecare dată este menJionat
DDR - Zentralinstitut fLir alte Gcschichte und Archăologie marja de probabil itate I o . Datele c a l ibrate au fost
- Bereich Ur- und Friihgesch ichte; GrN = Groningen detenninate după încheierea manuscrisului, neputând fi deci
(Olanda). discutate de autor (nota redac1iei).
:1 CalibrMea se datorează gentililei domnului Roland Glăser 24 Păunescu ( 1 984) 239-242, 253-256.
1 49
CONCLI IZ l l
î n stad i u l adual a l ccn.:ctă r i l or. ui l t ura Schela Cl adovci este doc u m e n t a t ă în a fora stat i u n i i l a care ne
am re feri t şi în a l t e o pt C1şczii ri . toate s i t ua t e pc vC1 l ca Duniiri i , în zona Porţ i lor de Fier (j 111ktclc
Cara ş-Severi n ş i M c hc d i n l i ) � ' .
( Oj c n l a p ) . ccCl m a i i m pP r l a n t ă d i n tre e l e fi i n d s t a t i unl'Cl V I C1SC1c

Se ş t i e , de ClSl'lllL'llca . că accas t ii cu l t ur ă Ci fiist i d c n t i !irntii Cl l ii t pc ma l u l siirbcsc Ci l fl u v i u l u i
c6
, cii t ş i î n M u n kncgru (C1diipost 11 l
Crvcna S t ijc11C1 . n i v . I V h I )�7.
L s t c fi 1a rtc pos i b i l ca ori zo n t u l ui l t u ral S d 1 e l a C I C1dovci sil f i rn pri ns o p a r t e d i n v e s t u l
Pen i n s u l e i 11a lcan icc, Dunit rL·a - în zonCl Pnrl i l or de F i er, rcprczcn t ;î n d pii nii a(;\1 111 l i m i ta nord -e s t i că
a a r i c i C1ccstci rn l t u ri .
P c haZCl c e l o r c u 1 H 1 scu tc. putem a fi rma că c u l t ura Sd1ela C I C1dovci - <kn u m i rc dată de V .
l1oro nc<1nl d u pă d csco p LT i r i l c s<1 l c d e l <1 Sd1cla C l <1dovc i - Drobl'1<1 -T11 rn 11 Severi n s e rnractcrizcuă
pri n :
- a şezări s i t u a t e pc locuri l e j o <1s c , n i s i po a se . u 1 s u l i c i L· n t il u m i d i ta te ş i u ş o r de rn l t i va t d i n prc<1jma
Dunări i ;
-- com pl e x e d e l nc u i rc ( c u p i e t re , res t u ri fa u n i s t i ce , o h i L'L'lc l i t i ce ) u n c i e 1 k s u pra folii, <1 l t c l c d e t i p u l
bo rd e i u l u i . în i n t e ri oru l ci1 rora a u 11 1�1 g; h i l L' n u mcrnasc vetre de foc ;
- vetre, c e l e ma i m u l t e a111L·na j a l L'. de li 1rmc d i verse: rectangu l a rii . c i rc 1 1 l a rii. 1 1 v a l - prcl ungii ( e l i p so i d a l ii )
e l e , m u ( I L' d i n t re e l e <1 v;î n d m a rgi n i l e ( bord ur i l e ) îna l t e. fi 1rma l c d i n picl rL· ma i n i ; 1 ri ( d <1 l c ) s a u m a i
m i c i . de nî u , a ş eza t e de 1 1b i cci p c can t ;
- i nd us t r i e l i t ică 1 k s t 1 1 I d e h og a l ii . rca l i 1C1 t ii î n cca m a i marc parte d i n rn a rt i t s i l e x u l ş i a l t e roci ca
gresi a s i l i coasi1 etc. fi i n d ll HtrlL' s l a b repreze n t a t e · c u pri nde însii o ga111(1 1 k s t u l de rcs t rii n să de t i p u ri
de u ne l t e d a t o r i t ii ca l i t{1 l i lo r i n ferioare a l e acestor rnci . în spec i a l a 1: c l c i mctamorlicc;
- i nd us t r i e d i n co rn 1 l e ce r b . s pec i fi c ă ac 1:� 1 c i c u l t u ri ş i bine rc p rczcnt a t i1 p r i n 1 1 1 1 1 n i1 ru l rel a t i v r i d i ca i
de unei te ( « S ii pit i i g i 1>. « h niz darc » p r i m i I i vc etc). cc e s t e c o rn picta Iii d e un n 111niir n r n i m i c de u n e i Ic şi
<1rmc d i n os, prL· c u m şi de u n e l t e d i n co l ! i d e m i s t rc l ;
- aşa-zisa a rt;i moh i l i c r;i ( ne re feri m la acele obiecte de corn şi os a v ; ind ca decor. dacă îl putem n u m i
<1s t fc l , l i n i i i rK i za t c d i s p u se î n ş i r ori în rL·(ea sa u crcsli1 t uri m a i a d ;i m: i . aşL·za t c u n c i e s u b a l tc k ) . care
este cu tot u l s;i rad1 ş i nesc11111 i lieat i v ii ;
:< N e referim l<t l m: 1 1 i ri lc d e la A l i lll·g - nivcl 1 1 I l ( co m . l loru111:ant. ( "ri1 l: i 1 1 ncs.:11 �i Sl ingii ( 1 9 7') ) 1 7 -- 1 9: Bumnean]
- 11iVc·l11l
Pl'SC<tri. j u d . C a rn ş-Sc\ · crin). Vl0ll"ran i - l l0rnsii - n ivcl11l 1 1 , şi N i.:ohksrn-l' l<'N"r ( I '190) 5 5 - 6 .'i .
:•
c o 111 1 1 n a şi l h1Jd11cka Vodcnica: cf Srlj ovi c ( 1 9 7 9 ) 3 J 76 : Srcjovic

Ogrndcna-Ri1zvra1a - 11i\-cl 1 1 l l i . O[!ra<k·na- h.:uam1 J\ \·cm i n wdcrc s1a t i 1 1 1 1 i lc 1 .cpl'llski V i r . Vlasac, Padina
O st ro rn l Ll'l ica Ll· l ica

l i ( s a l d c s fi i n t a t . .:arc a a p a rt i n 1 1 t de kşclni la ),
Ban11 l11i - n ivcl1 1 l l ll ( de la U ma V ă i i ). Schela şi ( 1 978) 145 1 63: ( 1 96 9 ) 7 - 1 l : Jovanovic
n uvial
C ladon:i - ni\ l'lul li ( O rolicla-T11rn11 Severin ) şi Os1ro v 1 1 I ( 1 %9 ). 2 3 - 3 8 : i1k'lll ( l '> 7 2 ) 49- .'i 8 : 1ikm ( l 9 7 3 ) 290- 2 9 3 ;
B c na c
M a rc - a ş l'/ill"i k d i n p 1 1 ncl dl· k m . 8 7 .l ş i X 7 5 , i.ivam1\·ic ( 1 '1 7 5 ) 1 --7: l ' r i 1 v ( 1 '18 7).
:•
( l 9 8J)
11i vclclc 1 - 1 1 (clllll. Gogoş 1 1 ) · d lloronc;m] ( 1 9 70) 4 2 5 : ( 1 9 5 7 ) 4 8 - 5 0 : lkm1c şi Brodar ( l 9 5 R ) 24-26,
1tlcm ( 1 9 7 .1 a ) 5 · J9: idem ( 1 9 80 a ) 6J6--fi40: it!t·m 39- 42.
1 7 - 1 8 : it/,·m ( 1 9 9 J a ) 5 1 1 - 5 1 4 : 1ilc111 ( 1 99 3 b ) 7 - 1 0:
1 50
p i d rc m a i mari sau ma i m i d . de obin:i s feroidale, cu CiÎll' o a l bicrc pl' u n a sa u pc a mbele fete I H rgi ;
ll)lnsirl·a ocru I u i ;
- ri t u l fune ra r: i n lrnmatia î n pozi t i a în t i nsii p c spate. Ilirii i n ven t a r;
� murt i i erau îngrnpa t i în c u pri n s u l a�cz;i ri i .
Economia p urt;'\tor i h)r 1..: u l t ur i i Sd1cla C l adovci era b;ua t ă îndeosebi p c v<Îniitnarc (cerb.
că prioa ră , bour, m i s t rq etc). pesc u i t u l şi c u l egerea de mel c i �i sco i c i . La Ostro v u l Corb u l u i putem
vorb i d1 i a r < k u n înn:pu t de dn1m.:s t i c i rc a a n i ma l e lor. d i nc l c . în miisura în care dctcrm i n ii r i l c
pa l cu n t o l ogu l u i S . I l a i mo v i c i s u n t exacte. J\�a cum a m arri t a t . prezenta î n l u a t e a�L·ziiri l c a m i n t i t e a
u n u i n u m:i r i m portant de 1 1 1 1 c l t c d i n corn de cerb parc a o feri i n d i c i i în favoarea r{iscol i ri i so l uri lor
n is i p1 ia sc din preaj ma Duniiri i . în L:ii u t a rca r{id{ic i n i lor � i t uberc u l i lor comL·s t i b i l i . N u parc i mpos i b i l
s {i a v e m de-a li1cL' c h i a r c u un îm:c p u t d e c u l t i vare a u nur plante :'' .
În acest sen s . ne întrcb:im dacă nu a cxistHI în z1 ina Pur! i l ur de F i l'f u n c c n l ru des pre care
s-ar putL'H v1 irbi ca dL· un în1..:L· p11t de « d 1 11m.:� t i c i rc» a lln l lr plan Ic d i n ll1 1ra spontan;i a regi u n i i . l :stc o
înt rdrnrc a l c:"1 rci ri\sp1111s lll' sca pii în stad i u l actual ;i i ccrcct;i ri l 1 1r. D i n llCL'Sh.: c1insi dcrcntc n u putem,
totu�i. atribui 1..: 1 1 cnt i t ud i nc c u l t ura Schela C l adovci unui mezo l i t i c pc calc de nrnl i t i za rc, dc�i uncie
i nd i c i i ;ir pleda 1K·1 1 t ru a ceasta �i. c u a l<Î t mai mul t . unui veri tabi l nL·u l i t i1..: a1..:c ra m i c .
Î n cL·ca Cl' privcştc c l ima d i n acea vreme, anal ize l e spon ipo l i n i cc. l a care n e - a m rc lcri t ma i
sus, i n d i :1 u n c l i ma t tempera t , cu uncie cl emente l l l lrist i cc s11bmcd i lcrnncc11c. Se parc cit a ccaslă
c u l t u ră s-a tkzvo l t a t în a d 1 1 ua j um;'1 tah.: a Bi irea l u l u i . ncat i ng:î nd. t i it u ş i . s l:î rs i t u l accsh:i faze d i mat icc.
Pc haza datl'lor de rad i 1 ica rb1 i n de ca rL· d i spunem în prL'/l'lll - avem în VL'1ILTl' v<Îrs h .: l c c 11 nosc11 h.: d i n
a::;czitr i k O s l rov u l ( 'orb u l u i . Ostro v u l Ban u l u i ş i Ogradcna putem '>JlUlll' ci1 c u l t u ra Schda ( ' l adnvci
a e vo l ua t pc o IKTiuadii 1k cca 400 de a n i . p1 iatc chiar pc u j u 111i1 t a l c de m i l e n i u , perioadă cc a r li
c11 pri nsi1 în lrc X040 1 l 60 BP ( l � l n - I OXO ) ::; i 7 M ! J I XO IW ( ( irN 1 2 (17 .'i ) . J\ l t rc l /Îs. ca se poa te
înca d rn între s liîr� i t 1 1 l m i k11 i 1 1 l 1 1 i IX B P s i p:înii spre j u 1wita tca m i k n i u l u i V I I I B l ' :' J .
În stad i u l d1icu mL·nt:i ri i a c t u a l e este d i fi c i l sii ne pro11 11ntilm în pri v i n t a 111·i g i n i i acest e i c u l t uri .
S-;iu emis p:î n ă auun d11u:1 i pntczc. Prima a pa rtine l u i V. B1 ir"m·an 1 . d u pi"t care c u l t ura Sch l'la ( ' ladowi
t
� i -;i r a vea ob;î rs i a în c u l t uri le mai vech i loca l e din zona Purt i l l lr de F i e r ' . /\cest punct de vedere, care
l a sii să se întc kag;i ex istenta a i c i a unei cvol uti i 1..:o n t i n 11 i . în l a n ! . înccp:î nd c u gravct t i a n u l li na! ::; i
1
înch e i n d c u neol i l i c u l t i mpuri u . a fi ist 1.:umbii t u tii de F I . l\.111gn)an11 1 • D u p;i p;'1 rca rl·a nnastră . n u se
poa le vorb i . Îll Z1 1na la care lll' rc rl-rim. 1k 11 t recere l rcpla l ;'1 de la L' p i pa ko l i t i c u l de t i p l a rd i gra vl' l t i a n
de a s pect 111c d i t l' fa n cL·;111 ( c u nosc u i p<Î n;i n u dem u l t ::;i s u b dc11 u111irL'a 1k ro111a11 c l 1 1 1-azi l i an). l a c u l t u ra
Schela ( ' ladoVL· i . Ta n l i gra vet t i a n u l de a i ci dispăruse tkja în mn111L·11 l 1i l s11s i r i i purt;'1 tori l u r 1..: 1 1 l t 11ri i
Sche la C ladowi în zi ma P1 1it i l 1 1r dc FiL·r. S -a a ri1lat. de a l t fe l . d unl' l ll' k d i n ambdc h 1u 1 i ri cpipa l w l i l i cc
d i n a di1 post u l C 11 i n a T11rc u l 1 1 i - D11b1 1va -- datarL· pri mu l st ra t : 1 2 (i00 1 l 20 B P ( B l n - XOJ ) �a u l 1 9(1( ) ! (10
13P (C i rN - 1 2665); al d11i lca s t ra t : 1 ( ) 1 25 I 200 BP ( n l n X02 ) - sunt e x c l u s i v mi cro i i I icc si I u cra ll' în
'" N u esll' l''a: l u s ca unek pil'l l'l' dcs111l < k· m as i , · c \'l'<kn· a l l u i V . Boni nc;1 1 1 1 S C ha/l'a/il re o i n l l'rprclare
g.1qi11i a unor pnifi k· slral i g. ra licl' din unde aşl'/;i ri si1 pa 1c
sau kspc1i
cu o fa 1;i p l a l <i . nl'ledă sau chiar şkfui lii ( frcci11oa n: k de
p ia t ră de d i m cn s i u n i m a i m i c i ) s:1 fi fo lusil la nişnilul de diinsul. ca 1k pi ld;i n·a de la Og.ra d l'na- koana. u n d e ,
scm i111dor. dupi1 n o i . ar li cxis1a1 11r11 1i1 1 w1 rl·a s11cn·si11n,· de l n c u i r i :
:• l a rd ig. rn v c l l i a n ( l· l a p it foa l'lc p o s i b i l i ni l'd i a l
( I 1>7J 11rn1i1 h 1arc 1 i l 1 iml·i l1 ll· 1 1 iri ,·p ip a kn li t i c,· a pa n irni n d s1ra111lui
l 'i111m·scu ( 1 9 8-'I ) 239 2-'l I , 262 -2(1-'1. n i \ l'I I
'L
( 1 990 ( 1 990 h) l i de la Cu ina Tmc11l11i). ni' cl l i - c11l111ra Sd1cla Cladovci.

B,irnnl'a nl a ) 5 J9; 1�/cm ( 1 98 5 ) 4 7 5 - 480; 1ilcm
( 1 9 78
a ) 7 1 1 - 7 1 8 ; id<·m 1 2 1 - 1 25.
; 1 M ogoşa n u a) J4 5-J -'1 9 . Crc1km c;i p u nc t u l de
n iwl I I I - neolitic S 1 ari:,·vo-Criş. n i vel I V - feudal.
151
alte tehnici şi din alte roci (silex 96,80 %, obsidiană 3 ,00 % şi cuarţit 0,20 %), decât cele descoperile
în cultura Schela Cladovei. În această ultimă cultură nu s-au întâlnit nici obiecte de artă mobilieră
real izate pe os şi corn, ca în locuirile epipaleolitice de la Cuina Turcului, Ogradcna-lcoana, nivelul I
sau Veterani-terasă, nivelul 1 32 .
Cea ele a doua i poteză a fost formulată de FI. Mogoşanu, după care, industria cuarţitică din
cultura Schela C ladovei ar trebui pusă pc scama unei supravieţuiri a culturilor străvechi cuarţiticc
locale, cum ar fi cele din aşezările paleolitice bănăţene de la Tincova şi Româneşti-Dumbrăviţa 33 .
Sperăm ca viitoarele cercetări întreprinse atât în sud-vestul României, cât şi în Iugoslavia (îndeosebi
în nord - nord-estul ei), ca şi o periodizare mai exactă, bazată pe date de radiocarbon ale culturilor
care s-au succedat aici, începând cu cele din paleoliticul superior final, să aducă l umini noi în privinţa
originii culturii Schela C ladovei.
Într-un studiu publica t în 1 980, V. Boroneant atribuie descoperiri le de pe ambele mal uri ale
Dunării din zona Porţilor de Fier, la care ne-am referit mai sus, unui complex cultural pe care l -a
denumit Schela Cladovei-Lcpcnski Vir �4 . În ceea cc ne priveşte, nu putem fi de acord cu această
«noţiune hibridă», întrucât cele mai numeroase şi importante resturi culturale de la Lepcnski Vir, care
i-au adus de altfel celebritatea, nu se întâlnesc în nici una din aşezări le de tip Schela Cladovei. Este
necesar să amintim că D. Srcjovic, dccopcritorul staţiunii Lepenski Vir35 , identifică aici palm straturi
de cultură, şi anume: stratul Proto-Lepcnski Vir (la bază), stratul Lepcnski Vir I (cu cinci orizonturi
I a-I e), stratul Lepcnski Vir l i , peste care se suprapune un altul, apartinând culturii Starcevo-Criş
(Lepenski Vir III). Arheologul iugoslav atribuie locuirile de sub strdh1l neolitic aşa-zisei culturi Lepcnski
Vir. Este ştiut că atât locuintele de dimensiuni mari, de formă cvasitrapczoidală, având în intcrioml
lor vetre asemenea unor bazine rectangulare construite din blocuri de piatră, cât şi sculpturile de
piatră (capete umane, pietre rotunde ornamentale sau «altare» lucrate din aceeaşi rocă) descoperite în
straturile Lepcnski Vir I şi 1 1 , reprezintă clemente caracteristice ale acestei enigmatice culturi denumită
Lcpcnski Vir, unică până acum în întreaga Europă. Ne retine totuşi atcntia faptul că, în această aşezare,
în a fara unor piese microl itice, care tipologic pot fi atribuite tardigravcttianului de tip Cuina Turcului,
s-au găsit şi uncie obiecte de corn, cum ar fi «brăzdaml» cu gaură centrală şi cu tăiş obl ic la un capăt,
Cronologic, pc baza datelor de radiocarbon cunoscute, în măsura în care ele sunt exadc, aşa
asemănător celor descoperite în cultura Schela Cladovci.
zisa cultură Lepenski Vir s-ar situa între a doua jumătate a mileniului VIII BP şi prima jumătate a
mileniului VII BP.
în două stud i i publicate în 1 984, referitoare atât la mezoliticul de la est de Alpi, cât şi la
industria litică de l a Lcpcnski Vir, J. K. Kozlowski şi S. K. Kozlowski 36 ajung la concluzia că
dezvoltarea ulterioară a epigravcttianului balcanic (variantă locală a cpigrdvettianului din partea centrală
a Balcanilor de nord) în cursul mileniului Vil i BP, a dus la formarea culturii Lepcnski Vir. Ei observă
în industria litică din aşezarea eponimă o netă tendinţă de producere mai mult a uneltelor pc aşchii,
decât a celor pc lame. Ca tipuri, pc lângă numeroasele c!J·quillcs, ei disting gratoarc neregulate scurte
12 Păunescu ( 1 979) 1 1 -2 8 ; idem ( 1 980) 537, 543; Mem acestei culturi străvechi în ca re utilaj ul de piatră cioplită
( 1 989) 1 46- 1 55 . este făurit cu prcdilee1ie din cuariit».
n Mogoşanu ( 1 96 8 ) 303-3 1 1 ; Jilem ( 1 978 b) 1 3 0- 1 40. 14 Boroncanl ( 1 980 c) 27-42.
Autorul ( ib1ile111 1 3 8 ) este de piircre că m;olcctivitălilc Jl Srejovic ( 1 969); Srcjovic şi Babovic ( 1 98 1 ) 9-58.
umane care s-au aşezat pc valea Dunării, în zona Poriilor J� Kozlowski şi Kozlowski ( 1 984 a) 37-56; idem ( 1 984 b)
de F ier, începând cu m i len i u l al V I I-iea, d â nd naştere 259-294; vezi şi Kozlowski ( 1 992) 1 88 - 1 92.
culturii Schela Cladovci, nu suni altceva decât continuatorii
1 52
pe aşchii, lame retuşate, lame cu encoche, rare burine, precum şi puţine piese microlitice (lame dos
cotube, trapeze, lamele cu retuşe fine, frecvent inverse), toate cioplite din roci locale ca silexul de
calitate inferioară, cuarţitul, radiolaritul şi cuarţul. Autorii citaţi conchid că industria stratului I pre
ncolitic de la Lepenski Vir (rezultat dintr-o evoluţie locală a tardigravettianului balcanic) se ataşează
ansamblului de la Vlasac şi aparţine civilizaiiei mezolitice Lepcnski Vir.
Din păcate, nu putem împărtăşi punctele de vedere ale colegilor noştri polonezi, din simplul
motiv că industria litică studiată de ei de la Lepenski Vir este amestecată. După părerea noastră,
datorită poziiiei în pantă a statiunii Lcpenski Vir, materialul arheologic nu a putut fi, ca şi cel de l a
Vlasai.:, di fcrcnliat pe niveluri. Din acest considerent, e l a fost atribuit uneia s a u alteia din locuiri
(tardigravettiene ori i.:ul tur i i de tip Schela Cladovci) sau excepţionalei culturi Lepcnski Vir, cu
reprezentările sale de i.:apete umane sculptate în piatră. De pildă, trapezele ( forme tipice ca armături)
nu s-au întâlnit niciodată în inventam! litic tardigravettian de aspect mediteranean de tip Cuina Turcului
şi nii.:i în cultura Schela Cladovci, ele fi ind caracteristi1.:e numai industriei neolitice Starl:cvo-Criş.
În ceea cc priveşte sfărşitul culturii Schela Cladovci, nu putem prcdza cu certitudine momentul
în care ca şi-a înd1ciat evoluţia în zona Porţilor de Fier. Este foarte posibil ca sfărşitul ei să fi avut loc
spre jumătatea mileniului VII I BP, dacă datele de C l 4 de care dispunem sunt i.:orccte. Orii.:um, de o
derivare a neoliti1.:tilui vcd1i de tip Starl:cvo-Criş din cultura Sd1ela Cladovei, aşa cum a încercat să
n
dovedeas1.:ă V. Boroneanl nu poate fi vorba, ştiindu-se prea bine 1.:ă primii purtători ai culturi i neolitice
rn 1.:eramil:ă pidată au aj uns în zona Porlilor ele Fier ceva mai târziu, probabil în ultimele 3---4 secole
ale mileniul ui VI I I BP (VI BC), într-un moment în care purtătorii culturii Schela Cladovei părăsiseră
-'8
deja regiunea în dis1.:uţie .
17 Boroneru11 ( 1 973 a) 1 9-20. Vorbind despre ultima etapă - după care am avea de-a face cu o evoluţie neintrernptă a
a culturii Schela C ladovei (etapa a [V-a), identificată la unei culturi ce începe cu gravettianul final şi sfârşeşte în
Alibeg-Pescari şi la Ostrovul Mare, km. 875 (ultimul nivel}, neolitic, cu acea ultimă etapă (Alibeg), în care iau naştere
V . Boroneam constată că «Îm preună cu unelte de corn de elementele neolitice - a fost discutat de Mogoşanu ( 1 978
cerb şi colii de mistreţ, alături de prelucrarea cuaf\ului (de a) 348-349.
ra pt a cua11in1lui n.n.) şi a silexului, apar toporaşe-dăltiţe )S Este necesar să menţionăm că întreg materialul arheologic
din piatr.i şlcruilă de aceeaşi tehnică şi tipologie ca şi cele descoperit in cele două niveluri de locuire Schela C ladovei
din neolitic, de tip Sarcevo şi Criş. Astrei, numai această de la Ostrovul Corbului se află în colecjiile Instin1tului de
ultimă etapă cuprinde elemente specifice neo liticului, dar Arheologie «Vasile Pâivan» (Sectornl Pa leolitic}, precum
şi acestea împreună cu cele caracteristice epipaleoliticului şi în cele ale M uzeului Regiunii Pof\ilor de Fier (Drobeta
care predomină. Ultima etapă pune deci problema încadrării Tumu Severin) şi Muzeului Olteniei (Craiova).
sale neoliticului - idem ( 1 980 c) 3 6 . Acest punct de vedere
1 53
ALEXANDRU PĂUNESCU
DIE MESOLITHISCHE SIEDLUNG DER

SCHELA CLADOVEI-KULTUR
VERLAUF DER AUSGRABUNGEN
Dic wichtigc S iedlungsstcllc Botul Cl iuciului wurdc durch cine von Petre Roman gel c itcte
An:hăologcngruppc wăhrend der Jahre 1 970- 1 984 crforscht1 • Dicser Fundort befindct sich an der
Donau zwischen den beiden Ortschafien Ostrovul Corbului (Gcmcindc Hinova) und Batoii, am 9 1 1 .
Flul3kilomctcr, und l iegt hcute unterhalb des Wasscrspicgcls des zum Wasscrkrafiwcrk a m Eiscmcn
Tor II gchorcnclcn Stausccs.
Um die mesolithischcn Sicdhmgsspurcn dcr Schela Cladovci-Kultur zu untersuchcn, wurden
in dcn Jahrcn 1 972- 1 976 von Florea Mogoşanu, bezichungsweisc von mir ( l 977-1 980) AtL-.grabungcn
untcmommcn.
Oiesc Untcrsuchungcn zcigten, dal3 nur im Grabungsscktor A derartigc S icdlungsreste zu
finden warcn. Es wurdcn hicr zwci Sicdlungszoncn fcstgcstcllt:
A l - clic Wcstnordwcst-Zonc, am Zusanunenflul3 dcr zwci Donauarme l iegend, stcllt cine
ctwa 1 8 m lange, sich in Wcst-Ost-Richtung ausdchncndc Flăchc dar (vgl. die Schnittc XIII-X I V),
dercn Nonl-Siid-Ausclehnung jedoch, im Zuge unsercr Forschungcn, nicht Zll bestinu11en war. Die
zweite Siedlungszone
A 2 die Ostnonlost-Zone, lag ungefahr 70 m ()stlich von der erstcn Zone und war bcdcutcnd
-
gro13er. Die von ihr umschlosscnc Flăchc erstrecktc sich auf cine Lăngc von ctwa 50 m in Wcst-Ost
Richtung (vgl. die Sdmitte XI-XII und VI-VII) und eine Brcitc von ungcnihr 34 m in Nord-Siid
Richtung (vgl . d ic Schnittc XH, XV und I). Im Bcrcich dicscr Sicdlung ist auf cin klcincs Areal (30
x 30 m) mit eincr auffa llendcn Wohndichtc hinzuwciscn; cler rcstliche Tei i clicscr Siedlungszonc war
schr viei wcniger dicht bcwohnt, cr licgt wcitcr ostlich und schlic13t auch Tei Ic von Schnitt XII I und
der Nordwcstcckc des Schnittcs XV mit cin (Abb. 1 ). Es ist schr gut moglich, dal3 der vom Wasser
zcrs!Ortc Tei i dieser Siedlung dcr Schela Cladovci-Kultur, sich urspriinglich noch ilber 30 m in clas
heutige Donaubctt hincin crstreckte.
1 D ber d iese sowohl mr d ie Ur- als auch fiir die 3 5 1 ; Roman ( 1987) 33 5-365; dcrs. ( 1 988 a) 2 1 7-244; dcrs.
Friihgeschichlc R umiiniens wichligc Siedlung, wurden bis ( 1988 b) 40-43; Roman 1md Do<ld-OpriJescu ( 1 989) 1 1-38;
monographischcn Charakter habcn: Mogoşanu ( 1 978 a) 335-

heute v iele A rhci tcn verfallt, wobci d ie ji.ingslen S imon ( 1 989) 1 07-145; Păunescu ( 1 990) 1 23-147.
1 57
STRATIG RAPH I E
zwei der anscha11lid1sten Pro lile zur Diskussion herange zogen . Das erstc Pro fi l , a u f clas sich auch FI.
Um dic Abfolge d c r vcrschicdenen Wohnniveaus cler Schela Cladovci-Kultur darzustcllen, werdcn
Mogoşanu 1 bezieht, gehi)rt zu Schni tt XI und clas zweite Z l l Sehnitt I.

Bevor wir uns cler von unserem vcrstorbenem Kollegen verfaf3ten Beschrcibung des Pro li l s
d e s Schnittcs XI zuwenden, ist e s niltig auf folgcncles hinzuweiscn. Z u d e n von FI. Mogoşanu
angegebenen Tiefen mul.I man jeweils 3 ,08 m hinzurechnen, da clicser Wert elen obersten Punkt der
ăneolithischen Sakuta-SchiL:ht im Vergleich zur BoclennberOăche angibt, genauer gcsagt gegeniibcr
clem Mel3punkt O, der sich a u f cler hochsten Stu fe belindet. Demnach be linclct sich der t ief...; t c P unkt
des I. Schela Cladovci-Nivcaus bei -4,68 m, lcdigl ich die Grubc des I lauses dicser Kultur l icgt 5 ,30 m
unterhalb des Mel3punktes.
(Abb. 2 - Pro fi l ) 3 :
Die Schichtcnabfolgc im Schnitt XI sielii sich von unten nach oben folgemlcrma 13en clar
1 . Feines, hellgelbes Flul3tonsanclseclimcnt mit griinlichen Nuanccn wircl von einer kompaktcn,
ausgewaschcncn Schichtcn stammen. Au f dicsc Ablagerung (Ti e fc 1 ,60 m + 3 ,08 m) folgt clic crstc
harten unei unge fahr 5 cm dicken, aus Karbonaten bestehenden Krnste iibcrlagert, clic von elen obcrcn
Schela Cladovei-Kulturschicht;
2. Zwischen - 1 ,60 m ( + 3,08 m) unei - 1 ,40 m (+ 3,08 m) - cine i n tcrmccl iărc braunc
3 . Zwischen - 1 ,40 m (+ 3,08 m) unei -0,95 m (+ 3 ,08 m) - schwarzc, lchmige Ablagcrung

Ablagerung mit gelblichen Flecken (I. Schela Cladovei-Niveau);
4. Zwischcn -0,95 m (+ 3 ,08 m) unei -0,70 m (+ 3 ,08 m) - dunkelbraunc Ablagerung

( I I . Schela Cladovei-Niveau);
5. Zwischen -0,70 m (+ 3 ,08 m) unei -0,4 5 m (+ 3 ,0 8 m) - hcl lbraunc Ablageru n g

(ncolithisches Stan:evo-Criş-Nivcau);
6. Zwischen -0,45 m (+ 3 ,08 m) und 3,08 m - grau-gelbliche Ablagcrung ( Săkuta-Niveau).

(archiiologisch steri le Schicht);
Das Siidprolil des Schnittes I (Quadrate l b- 1 ci) zeigt von unten nach oben folgenclc Schichtcn
(Abb. 3 ) :
I . Zwi schen -4,53 bis -4,24 m - I . Schela Cladovci-Niveau iibcr gelblichem Ton;
2. Zwischen -4,24 bis -3,90 m -- li. Schela Claclovei-Nivcau;
]. Zwischen -3 ,90 bis -3,48 m - Starfrvo-Criş-Niveau;
2 Mogoşanu ( 1 978 a) 339-3�2. Im Jahrc 1 973 sctzte dieser 1 ,00 111 erweitert bis zur senkrcchlen Vertielimg der Profile
Forscher d ie A 11sgrab1111gen in Schnitt X I fort, der in dcr 1111d bis zur vollstăndigcn Abtrag1mg allcr archăologischen
Kontaktzonc zwischen dcm he111ige11 Donauslnmd mul dem Schichlcn. FI. Mogoşanu (aa.O. 338) macht in seiner Amu.
Rand cines Hiig e ls (erhabenc Budcnfom1, die von den 3 deutlich, daLI der Schnitt XI von Marin Nica gciiffnet wurde
ei.nheimischen Dcwohncm „Cliuci" gcnannt wircl), in diese111 und daLI dieser Archăologe der Entdccker dcr Siedhmg der
Teii ca. 1 , 00- 1 , 50 111 hoch , lag. D i cser nur tci lweise Schela Cladovei-Kullur von Ostrovul Corbului ist.
ausgegrabcne Schnitt wunle 1 975 vom sclben Autor bis J ebd. 339, Abb. I .
158
4 . Zwischcn -3,4 8 bis -2,88 m - Sălcuţa-Niveau;
5. Zwischcn -2,88 bis -2,64 m - archăologisch sterile Schicht;
6. Zwischcn -2,64 bis - 1 ,40 m - Cotofcni-Schicht;
7. Zwischcn -1 ,40 bis � 0,30 m - bronzczcitliche Schicht;
8. Zwischcn -0,30 bis -0,00 m - dakisch-romischcs Niveau.
Es ist hcrvorzuhcbcn, dal\ in dcn andcrcn Ausgrabungstlăchcn, wie z.B. in j cnen westlich
voQ Schnitt I , das I. Schela Cladovci-Nivcau cine max imale Dickc von ca. 0,60 m, und die Schicht I I
cine Dickc von nur 0 , 1 4 m halte.
1 59
DAS GRUBENHAUS IN SCHNITT XI
Nach FI. Mogoşanu crrcichte dic Schela Cladovei-Schicht im Schnitt XI (ohnc Bcriicksichtigung der
Ticfc des Gmbcnhauscs) cine Stărkc von etwa 0,65-0,70 m. Oiesc Schicht ist in zwei Niveaus
untcrtcilbar, mit cincr Abfolge von I Icrdcn, die 7 Wohnphascn zuwcisbar sincl Uedc Phase ist durch
das Autbaucn eincs neucn Hcrdes gekcnnzcichnct). Im selben Schnitt entdecktc der Ausgrăbcr i m
Jahre l 97J e i n Grubcnhaus (nach Mogoşanus Meinung ein Haus, bei dem dic Hausgrube nur leicht
eingctieft ist), das seinen Angabcn nach „periodisch wăhrend mchrercr Phasen bcwohnt wurde; wobci
jedesmal cin neuer Herd tibcr dem alten gcbaut (unser Meinung nach emeucrt) wurdc"4 (Abb. 2 -
obcrcr Teii).
Das fast rcchtcckigc Grubenhaus mail ca. 4,80 m in der Lăngc und ungefahr 3,20 m i n der
Brei te, cs hatte lcicht abgcrundctc Ecken und war etwa 0,55 m in dcn hcllgclben, tonartigen Sand des
Untcrgrundcs eingeticfl. FI. Mogoşanu hob hervor, dafl dcr aus der I-Iausgrube stanunende Sand an
dcr Ostseitc angehăuft wurdc und dadurch die I Iauswand auf dicser Scite 0,30 m hoher tag. Der
Eingang mit scincn zwei Stufen lag auf dcr Nordostscite5• Im Inncm des Gmbenhauscs wunlen drci
Herdsd1ichtcn fcstgcstcllt (Abb. 4). Die unterste Lagc des Herdes, der in der Năhe dcr Siidwand lag,
bestand aus verbrannten Fluflstcinen, dic um cinige Brandfleckcn hcrum angeordnet waren. Dem
Ausgrăbcr zufolgc standcn sie in keincm klarcn Bczug mchr zueinandcr, dcr Bcfund schien gcstărt6•
Nach cincr S iedlungsuntcrbrcchung kchrte die zuvor hier siedelnde Menschcngruppe zuriick und
errichtetc cincn neucn, bcsscr erhaltcnen, oval-lăngl ichcn (elliptischcn) Hcrd, der von Fluflsteinen
(dic grăfltcn warcn bis zu 0,40 m grofi) umgeben war, cine Grăllc von ca. 1 ,50 m Lănge und ungefahr
0,40 m Breite hattc und voii von Brandkohle, Asche und gebrannter Erde war (Abb. 5). Nach der
emcuten Au fgabc des Grubenhauscs folgtc nochmals cine weitcre Wohnphasc, dic durch zwei Herde ·
gekennzeiclmct ist, von denen einer clliptisch, der andcrc mnd war. FI. Mogoşanu ist der Meinung,
dafl dicscs Herdniveau <las letztc war und <las Grubcnhaus danach cndgiiltig au fgegcbcn wurde7•
• ebd. 339. 6 ebd.

' ebd. 340. 1 ebd.
1 60
DIE AUOERHALB DES GRUBENHAUSES BEFINDLICHEN HERDSTELLEN
Im glcichen Schnitt XI entdecktc dcr erwiihntc Forsd1cr Spuren mchrercr 1-Ierdstellcn. Er gelangtc
zur Schlul3folgernng, daf3 die erstc und iiltcste Herdstclle, die sich stratigraphisch an cler obcrcn Grcnze
dcr hellgelbcn Sandablagerung bcfindet, cine elliptischc Form hat uml in cler Tiefe von 1 ,73 m ( +
3 ,08 m ) tag, unei ctwa 1 ,00 m lang ist (Abb. 6)8• FI. Mogoşanu fancl 0,60 m norcllich des elliptischen
Hcrcles, an dcr Basis dcr braun-gclblichen Schicht, in dcr Ticfc von 1 ,60 m (+ 3,08 m) cine krcisfOrmige
wurclc. In cler Tiefc von 1 ,40 m (+ 3 ,08 m), am Grnnd des toncrdigen Scdimcnts, wurdcn zwei wcitcre
Hcrclstclle, die durch auf der ilachcn Scite unei nicht auf cler Schmalseite licgcncle flul3steine bcgrcnzt
rcchtcckige Herdc frcigclcgt (ciner iibcrdecktc teilweisc clas clanmterlicgende iiltcreHaus). Sie warcn
1 ,00-1 , I O m lang, 0,40 m breii unei hattcn cine gut gesctztc Einfassung aus grol3en Steinen mit geraclen
starke Brandspurcn festzustcllen. In der Ticfe von 1 ,35 m ( + 3 ,08 m) stcllte FI. Mogoşanu am Profil
Kanten. Sowohl im Berci als auch aul3erhalb in eincm Bcreich von 0,70 m um elen Berci herum, waren
dcr Siidwand, im Berci eh des 6. Quaclratcs, clic Umrissc cincr rcchtcckigcn Herclstelle fcst, und in cler
Niihe clavon cine andcre, kreis formigc. Das j iingstc I-lcrdstel lennivcau, clas in cincr Ticfe von 1 ,08 m
( + 3 ,08 m) zu findcn war, ist durch zwei fast kreisformigc, mit vcrhiiltnismii13ig klcinen unei dcm
glattcn Teii nach oben gcrichtetcn Steinen gckcnnzeichnet. Nach cler Bcschreibung cler sicben
Hcrdniveaus folgcn vom glcichcn Archiiologen folgende drci Bemcrkungen. Dic crste bczicht sich
auf das Vorhandenscin von drci weiteren, nicht fcst umrisscnen Feuerstcllen (ohne Stcinbegrcnzung)
(+ 3 ,08 m) zum Vorschcin, clic zwci andcren wurdcn bci - 1 ,08 m (+ 3 ,08 m) fcstgcstcllt. Seinc zweite
mit viei Rrandkohle unei starken Brandspuren. Eine dicscr Fcucrstcllcn kam in cincr Ticfe von 1 ,34 m
Bemcrkung bczieht sich clarauf, daf3 in ciner Tiefc zwischcn 1 ,60 m ( + 3,08 m) uml 1 ,40 m ( + 3 ,08 m)
Steine vcrschicdencr Grof3e (die grol\ten lagcn auf der ilachcn Seite) vcrstreut henunlagen und sie
wahrschcinl ich als „Ambol3" zum Zcrkleincm von Knochcn, Komcm unei Quarzit vcrwendet wurdcn.
(+ 3 ,08 m) unei 0,96 m (+ 3 ,08 m) nur Fragmente von Stcinen, ganze ader zcrsplitterte Knochen und
Dic dritte Bcmerkung bcstcht darin, dal3 aufciner Dickc von 1 2 cm, zwischen ciner Ticfc von 1 ,08 m
Quarzitartcfakte anzutreffen warcn9•
•ebd. 340 f Der Verfasser machi darauf aufmerksam, daB Herd, eine ovale, im Durchmesscr ungefâhr 0,75 m groOe
im allgemeinen die Tiefe der Herde vom unteren Niveau und in der M itte 0,32 m tiefe Vertiefung (Gmbe) befand,
der Brandablagenmg und nicht von jenem der Steine, die die Asche, Brandkohle und -spuren enthielt.
verschieden groO sind, gemcssen wurde. Es wird ebenfalls 9 cbd. 34 1 f.
unterstrichcn, daB sich im Stidtcil, ncben dem elliptischen
161
DIE WOHNKOMPLEXE IN DEN SCI INilTEN I UND XII
Auf cler ganzcn untcrsuchtcn Flăchc, ausgenommcn der bereits angcsprochcnc Schnitt XI, dcr bcidcn
Wohnnivcaus des Schela Cladovci-Typs fand man au13cr cinigen cinzcln odcr zu mchrercn (2 bis 4 )
angchău l1cn Flull- u n d Sandstcincn, cinige Komplcxc n u r aus Stcincn odcr Stcincn u n d Ticrknochcn,
gclcgcntlich zusammcn mit Q11ar1:itartcfaktcn odcr sogar mit Knochcn- und Gcwcihartcfaktcn. Es
wurdcn fcmcr zahlrcichc Spurcn von I lcrdstcllen frcigclegt und auf clcm I. Nivcau auch einige Clrubcn
und Vcrticfungcn, von dcncn cinigc i ntcntioncll (als I lausgrubcn) angclcgt wordcn warcn, wăhrcnd
andcre dagcgcn natiirlichcn Ursprungs warcn.
D i e F u n d ko m p l e x c d e s I . N i v e a u s
I m Schnitt I wurdcn folgcnclc Wohnkomplcxc (Abb. 7) entdcckt:

I . ln cincr Ticfc zwischcn 3 ,95 m und 4,06 m fand man sowohl in Sdrnitt I b im siilWstl ichcn
Teii des Quadratcs 4 als auch in dcr Nonlhăl l1c des Quaclratcs 3 cine Anhăufung bcstchcnd aus
Knochcn (gro/3tcntcils frngmcntarisch), vicr Ticrkicfcm, cinigcn Stcincn unei wcnigcn Quarzitartc faktcn.
Dicscr Komplcx hat cine fast ovale Form urni mail 2,00 x 1 ,70 m; an scincm Westrand wurdc cine im
Durchmcsscr 0,30 m grol.\c ( irubc mit Starccvo-Cri ş-Keramik fcstgestcllt (Abb. 8);
2. Sowohl i n dcr westlichcn llă1 11c des Quadratcs 2 von Schnitt I b als auch im nordwcstlichcn
Tei i des Quadrates I von Schni tt I b zcichnctc sich eine Vcrt icfung ab, die sich weitcr in das
(unausgegrabenc) Ostprofil dcr Quadratc I und 2 in Sdmitt I crstrecktc. Dicse lănglich-ovalc, 3 ,00 x
I , I O m grol3e Vcrtiefung war bei -4,02 bis -4,28 m Zll bcobachtcn. Aus i hrer Vcrftillung stammcn
e i n i ge Quarz i t a rtefaktc, S tc i n e u n d Tierknoche n , e i n i gc Schncckcngc h ă u s c , fcrncr zwci
Hirschgcwcihhackcn aus dcr Ostwand des Quadratcs 2 von Schnitt I (Abb 9- 1 O);
3. Ein Grubcnhaus war in Schnitt I d. Quadrat b, unei auch am S iidostrand von Quadrat I in
Schnitt I b, i n dcr S iidwcsteckc von Quaclrat I in Schnitt I c sowic in dcr Wcsthiil 11c von Quadrat c in
Schnitt I d zu crkcnncn; cs licfauch noch wcitcr in clic (unausgcgrabcnc) Siidwaml des Quadratcs b i n
Schnitt I ci. Oiesc 2,60 x 1 ,80 m grol3c Vcrticfung. dic, wic bei dcm zuvor crwăhntcn Rcispicl, lănglich
oval war, wunlc in cincr Tic fc zwischcn 4 ,02-4,58 m frcigclcgt. An ihrcm S iid- und Ostrand wunlc
cine Trcppc (Schwcl lc) cntdcckt, dcrcn grol.ltc Rrcitc 0,30-0,40 m bctrăgt unei clic 0,27 m ticf war.
Eine kle inc, runde Grube m i t cincm D urchmcsscr von 0,22 m bcfand sich in dcr Năhc des
Nordwcstrandcs dcr Vcrticfung, sic war O, 14 m ticf(OK -4,58 m, U K -4,72 m). Aus dcm I nncm des
Gru bcnhauscs wurdcn n cbcn Ticrknochcnrcstcn, eincm Gcwcih fragmcnt, c i n i gcn M uschcln,
Quarzitartcfakten auch cin klcincs Rotockcrstiick gcborgen.
Schni t t XII erbrachte auch Fundkomplcxe, von dcncn einigc glcich ticf lagcn wie jene aus
Schnitt I :
4 . Sowohl a m Wcstrand von Quadrat 6 als auch a m Nordostrand von Quadrat 5 i n Schnitt
XII d wurdc, i n cincr Tic fc von 4,03-4 , 1 3 m, cin klcincr Komplcx aus Stcinen cntdcckt. Aufdcmsclben
Nivcau wic dic Stcine, abcr auch daruntcr, fand man cinigc Quar1:itartc faktc und Fragmente von
Tierknochen (Abb. 1 1 );
5. ln der Nnrdhă l 11e von Quadrat 4 unei auch in cler Nordwestcckc von Quadrat 5 in Schnitt
XII d bemerktc man cine wahrschcinlich natiirlichc Vcrtiefung, dic sich auch i n die Nordwand dicser
( unausgegrabcncn) Quadratc hincinzog. Sic war 1 ,42 x 0,65 m grofi, oval und bis zu 0,35 m ticf (OK
1 62
4 , 3 5 m. UK -4,70 m). Es mu13 crwăhnt wcnlcn. dall in Quadrat 5 von Sdmitt XII d, genaucr am
Ostrand dcr Vcrt i c fung. in dcr gclbcn Toncrdc und in cincr Tic fe von 4 ,40 m cine fast rcchtcckigc
Sandstcinplattc (25 x 1 5 cm) mit glattcm Obcrtcil frcigclcgt wurdc, dic wahrschcinl ich zum Mahlen
dicntc (.,I landmiihlc"'); in ihrcr { lmgcbung lagcn cinigc Fragmente von Ticrknm.:hcn urni zwci l fackcn
aus Hirschgcwcih;
6. A u f cincr 1 ,20 x 1 ,00 m gro13cn Flăchc crschicncn am Schnittpunkt cler Quadrate 4 b -4 a-
3 b -3 a in Schnitt X I I a urni in 4 Mctcr Ticfc cin klcincr Komplcx aus Ticrknochcn (in cler M itic lag
cin /\rtcfakt aus I l i rschgcwcih), cinigc /\rtcfaktc aus Quarzit und das ( ichăusc ci ncr M uschcl
(Ahb. 1 2);
7. ln cler Niihc dicscs Komplcxcs wunlc in elen Quadratcn 2 a-b - 1 a-b von Schnitt X I I a, bei
sichtbar, dcr 1 ,20 x I , I O m mail und oval war. Es ist hcrvorzuhcbcn, da i.\ sich dicscr Ko m plcx am
-4 .(l8 bis -4,23 m, cin wcitcrcr, chcn falls klci ncr Komplcx mit Ticrknochcn urni Quarzitgcgcnstăndcn
Ostrand des cim.:n I lcnlcs bc fand, dcr in elen Quadratcn I a - I b von Schni li Xll a lag;
8 . E i n griilk rcr Komplcx aus Stcincn, Ticrknochcn, Fragmcntcn von J l i rschgcwci h ,
Quarzitartc faktcn und cine I lornhackc wunlc i n dcn Quadrntcn 2a d von Schnitt X I I d, i n 4 ,04 m bis
4.24 m Tic I c frcigclcgl. Dicscr fk fund konntc aufci ncr Flăchc von 4,20 m Lăngc und 1 ,20 m B rc i tc
untcrsucht wcnlcn und he fand sich wC1hrschcinlil:h in cincr n<lliirl ichcn, Ici eh ten Vcrt i c fung, cr wurdc
im Wcstcn (m1 f scincr g<lnzcn Lăngc) von cincm /\b llul.lkilnal, dcr dcn Schnitt X I I d von S iidcn nach
Nordcn durchschnitt, bcgrcnzt (/\bh. 1 3 ). Wir crwiihncn, dai.\ sowohl dic Ost- als a uch dic S iidgrcnzc
dicscs Komplcxcs nicht crfa l3t wunlcn, da bcidc sich in clas unausgcgrabcnc (Ost- und S iid -) Profil
von Schnitt XII hinzogcn.
D i c F u nd k omp l cxc des l i . N i v c a u s
I . In Quadrat ci kiun, in cincr Tic fc von 3 ,70 --3,76 m, cin Komplcx aus Stcincn, cinigcn
Dic spiirl ichcn Komplcxc, dic wir 0 1111 im fiihrcn wcrdcn, wurdcn n ur i m mittlcrcn Schnitt I frcigclcgt:
zum Vorschcin; cr hatie cine lăngliche, ovC1lc Form urni mal3 1 ,60 x 1 ,80 m (/\hb. 1 4);
wcnigcn Ticrrcstcn (Knochcn fragmcntc, Muschet- und Schncckcngchiiusc) und Quarzitgcgcnstăndcn
2. Einc klcinc /\nhiiufung von 8 Stcincn konntc in dcr Năhc d es Siidrandcs von Quadral l in
Schnitt I und i n 3,76 m Tic fc fcstgcstcl l t wcnlcn;
3. Ein Komplcx ClUS Stcincn, Knochcn fragmcntcn, M u.;chcl- u n d Schncckcngchă uscn sowie
Quarzitst iickcn wurdc in cincr Tic fc von 3 ,5 8-3 ,66 m und auf cincr 1 ,80 x 1 ,20 m grollcn Flăche
frcigclcgt, dic melu als dic Osthă l ftc von Quadrat 2 in Schnitt I b milcinschlol3 und sich auch in das
Wcstpro fil von Q11C1drat 2 in Schnitt I c hinzog;
4. I n d1:r Osthii l ftc von Quadrat 3 in Schnitt I b war, in cincr Ticfc von 3 ,60 - 3 ,65 m, cine
Anhiiu f'ung aus mchr odcr wcnigcr gruppicrtcn Stcincn, cinigcn Fragmcntcn von Ticrknochcn und
Quarzitstiickcn zu bcobachtcn;
von ungc lahr 1 ,70 x 1 ,60 m urni in 3 ,70 -3 ,86 m Ticfc cine andcrc Konzcntration von Stcincn,
5 . I m glcichcn Quadrat 3 von Schnitt I h . C1bcrn1111 nahc cler S iidhiil ftc. wunlc a u fcincr Flăchc
Knochcnbru chst iickcn, Schncckcngchăuscn, Quarzi tst iil.:kcn unei cincr I lackc aus ( icwcih frcigclcgt;
6. Fin klci ncr Komplcx aus 71ihlrcichcn, mcistcns winzigcn Stcincn crsd1icn i n cler Nonlhă l flc
des Quadratcs 4 in Schnitt I b, und zwar auf cincr ctwa 1 .80 x 0,95 m grol3cn Fliichc. Zwischcn dicscn
S tc i n cn h a t t c n s i c h C1 11ch Knoc hc n fragmc n t c , c i n igc M us ch c l - u n d S c h n c 1.: k c n gch ă u s c ,
QuarLitgcgcnstiindc, cine (icwcihhackc urni zwci klcinc Stiickc RotlKkcr crhaltcn.
1 63
DIE HERDE IN DEN SCI INllTEN I UND X I I
l n bciclcn Wohnnivcirns wurclcn clic Rcstc von insgcsiunt I 3 I lcrdcn frcigclcgt. Dic mcistcn ruhtcn
a u f Stcincn (dic sowohl a u f ihrcr Sd11nal- als auch Brcitscitc lagcn), unii nur cinigc ganz cin fachc
l lcrclc (ohnc Stcinc) warcn unmittclbar a u f dcm Bodcn zu findcn. Sic hattcn cine ovale, lănglichc
ovalc (cl l i pt ischc), fast runde odcr fast rcchtcckigc Form.
D i c l l c rd c d e s I . N i v c a u s
l n dicscm Nivcau cntdccktc man dic Rcstc von I O I lcnlcn, von clcncn 5 i n Schnitt I und wcitcrc 5 i n
Schnitt X I zum Vorschcin kamcn:
I . ln Quadrat I von Schnitt I a lcgtc man, in 4,38 111 Ticfc, dic Rcstc cincs 1 ,40 x 0,80 m
grof.lcn, fast rcd1tcckigcn I lcrdcs frci; scinc crhaltcnc I llihc bctrng 0, 1 5 m. Dcr I lcnl bcstirnd aus
F l u B- urnl cin igcn wcnigcn Sandstc.:incn vnn 11ntcrsc.:hicdlid1cr Cirol.lc. ln I liihc des dirckt a u f dcr
Toncrdc l i cgcndcn I Icrdcs und rings u111 ihn hcrum wurdcn cin igc f3rand ncckcn u nd winzigc
Kohlcstiickc bcmcrkt. Von cier l lcrdsohlc stammcn 1 1 (z.T. vcrkohltc) Fragmente von Ticrknochcn
und wcitcre wurdcn in cler Umgcbung des I lcrdcs cntdcckt (cin bcarbcitctcs Gcwcih fragmcnt, cin
Widdcrsto13zahn urni cin Quarzitstiic.:k);
2. ln dcr S iidostcckc des Quadratcs 1 in Schn itt I a urni in dcr Nonlwcstcckc von Quadrat I in
Schnitt I beobachtctc man, in 4 ,33 111 Tic fc, dic Rcste ci nes relativ cinfachcn, oval -lăngl ic.:hcn I Icrdcs,
dcr 0 , 80 x 0,44 m maB, cine 1-liihc von 3 cm hatie urni noc.:h vol lcr f3randkohlc urni Aschc war;
3. In Quadrat I von Schnitt I c wurdcn, i n cincr Ticfc von 4 ,02-- 4 ,05 m, klcinc f3randkohlc
tmd Aschdkckc.:n sichtbar, bei dc.:ncn l'S sich 111iiglichcrwcisc 11111 Rcstc cinc.:s cinfachcn I lcrdcs handcltc,
dcr lcidcr durch das Domrnwasscr wc.:ggcspiilt wordcn war;
4. ln dcr Nordoslcckc von Quadral a in Sdmill I d wurdcn, bei --4,4S m, d ic Rcslc cincs a 1 1s Stc incn
gcbaulcn l krdcs frc igclcgt, dcr 0,46 x 0,36 m ma f.l 11nd si ch noch in dic Nordwcstcckc des Quadra tcs d
von Schnitt I (unausgcgrabcn) hincinzog;

5. ln dcr Nonlostcckc des Quadratcs 4 in Schnitt I b und in 4,07 m Ticfc crschicn cin fast
rcchtcckigcr, 0,64 x 0,30 m gro13cr und aus Stcincn gcbautcr I Icni. Er war mit griilkrcn und klcincrcn
Stcincn cingc fal.\t , dic a u f ihrcr Schmalscitc lagcn. Dic Nordscitc des I lcrdcs konnlc nicht untcrsucht
werdcn, da sic in dcr unausgcgrabcncn Pro li lwand des Quadratcs lag;
i n 4 ,20 m Ticfc dic Rcstc cincr c i n fachcn Fcucrstcllc z11111 Vorschcin. Sic war lăngl ich-oval und l , l O
6. l n dcn Quadratcn 4-5 in Sdrnitt X I I c kamcn unmittclbar au f dcr gclbl ichcn Toncrdc und
x 0,65 m groB. Auf dicscm I Icrd wunlcn cinigc klcinc, unrcgclmăl.\ig angconlnctc Stcinc, zcrsplittcrtc
Knochcnbruchstiickc, cler f3ackcnzahn ci nes P llanzcn frcsscrs, ;rwci Quarzi tstiickc urni viei f3rarnlkohlc
gcfundcn. ln dcr S iidhiil fle dicscs I lcrdcs war cine ovale, 0,65 x 0,60 111 grof.Ic urni O, l 8 m măchtigc
Vcrticfung mit viei Brandkohlc zu bcmcrkcn;
7. I m S iidwcsttcil des Quaclratcs 5 in Schnitt X I I d und auch im S iidosttcil des Quadratcs 4
(zwischcn 4 , 1 8-4 ,26 111 Ticfc) wurdcn, un111i ttclbar a u f cler gcl b l ichcn Toncrdc, clic Rcstc ci ncs
c i n fachcn, lăngl ich-ovalcn llcrdcs vollcr 13randkohlc frcigclcgt; cr war 0,65 x 0,)6 111 groB unei 8 c.:m
hoc.:h crhaltcn;
1 64
8. l n dcn Q11adratcn 7 dcr Sdmittc X I I b--c (zwischen 4,05 unei 4, 1 0 m Tic fe) Wlmlc cin fast
krcis fiirmiger. 0,55 x 0,50 m grolkr unei 5 cm hoher I Icrei ausgcgrabcn, dcr aus a u f cler flachcn Scite
liegenden Steinen gebildet war (Ahb. 1 5);
9. ln der Niihe des Wcstrandcs cler Quadratc l a -- l b in Schnitt X I I a und in 4,08-4,23 m
Tic fc Wlmlc cin I-Icrei ( Oun.:hmcsscr OJO m) cntclcckt, dcr cincn ovalcn Rancl, a11s vier Stcincn gcbildct.
hatie. Aus scincr Umgcbung las man cinige Fragmente von Ticrknochen, cine (lewcihhacke unct
cinigc Quarzitstih.:ke a u f;
l O. Oie Rcste ci nes fast rechteckigen, 0.50 x 0,40 m grolkn I lcrdes. clessen Ein fassung aus
fiin f Steinen (zwci grolk 11ncl drci kleinc) bestand. wurden in 4,00-4,07 m Ticfc, in dcr S iiclostel:kc
des Q11adratcs 2 a von Sdmitt X I I g au fgeclcckt. l Jm ihn herum lagcn Fragmente von Tierknochen,
Gchăuse von M uscheln urni Sclmccken sowie einigc Quar.1itstiickc (Ahb. 1 6).
Oic l l erde des I I . N i veaus
A11s dicsem Niveau sind dic Rcstc clrcicr I lcrclc anzufiihren, clic alic i n Schni tt I zum Vorschein
kamcn :
I . l n cler S iiclhiil fle des Q11adrates I in Schnitt I a unei in 4.02 -4. 1 2 m Tiefc Wllrde cin aus
Stei nen gehild etcr. fast rundcr f lcrd mit cincm 011n.:hmesscr von 0,80 111 sichthar. Scine Ein fassung
bcstand a 11s sicbcn grol3cn und klei nen Steinen ; in dcr Niihc des I lcrdcs lagen F ragmente von
Ticrknochcn, Muschclgehiiuse, mehrcrc Quarzitstiicke uncl drei Silcxartc faktc;
2. l n cler Wcsthiil ne des Quadrntes I in Sclmitt I c unei in ciner Tiefe von 3,58-3 ,72 m entdcckte
man dic O berrestc eines ovalcn, l ,40 x I , IO m grolkn l Icnlcs (aus Fl11 l3- un<I Sanclsteinen sowie
Quarzitklumpen). Er hestancl aus zwei .,Kreisen" (einem gri::il3ercn unei klei neren Kreis) aus Steincn,
die gcwohnlich a 11 f cler Brei tseite lagen. Eine dichtere Konzentration von Steinen existicrte in cler
Niihc der Nordgrenzc des I lcnles. l nsbcsonclerc au f scinem Rancl und zwisd1en elen Stcincn konnten
zcrsplittertc Ticrknm.:hcn, Muschcl- unei Schneckcngchiiusc sowie Quarzi tst iicke beobad1tet wcrden;
3. Am S iidrand des Quaclratcs c in Sdrnitt I ci Wlmlc, in ciner Ticfc von 4, 1 5 m, cin fast
rcchteckigcr, a11s Steinen geba11ter unei 0,40 x OJO 111 grolk r I Icrei ge f11nden; seine I liihe bctrng 6 cm.
Es i s t zu untcrstreid1en. clal.\ cler Nonlrancl cles I lcrdcs nicht erfa l.\t werden konnte, da cr i n clic
unausgegrahene Quadralwand hineinlicf.
1 65
nm /\RTEF /\KTE
/\ u s F l u /3 - o d c r S a n d s t c i n
/\us elen vcrsd1 icdcncn Fundkomplcxcn. wic z. B. dcn Hcrclcn odcr dcrcn l lmgch11ng (wic obcn
bcschricbcn). wunlcn, insbcsondcrc im I. Nivca11. mchrcrc Flu/3- und Sandstcinc gcborgcn, clcrcn
Form urni fkarbci tungsspurcn cs crfordcrl ich nrnchcn, aus fiihrl ichcr dara11 f cinzugchcn ( /\hb. 1 7).
A u l3cr dcm bcrc i t s a ngcsprochcncn Fragment c i ncr wa hrschc i n l ich zum M a h len bcn utzt c n
Sandstci nplattc mit glattcr Scite, wurdcn a 11ch andcrc, fast kugcl formigc Bruchstiickc cntclcckt . Von
dicsen wcrclcn wir cinigc Typcn bcschrcibcn :
- zwci Stcinc mit cincr („C iriibchcn"-) Vcrticfung in cler M ittc dcr Ohcrscitc, dic folgcnclc Mal3c
a u fwciscn: 1 6,5 x 1 4,5 x 9,8 cm bzw. 1 2,6 x 8J x 7,0 cm;
- zwci Stcinc mit jc zwci symmctrisch angclcgtcn ( ..Griihchcn"-) Vcrtic fungcn au f elen obcrcn unei
untcrcn Flachscitcn, wobci cinmal dic Vcrticfung a11 f cler cincn Scite bcsscr ausgc fiihrt war als a u f dcr
andcrcn;
- cin Stcin mii Bra1H l n cckcn urni cincr (.,(iriihchcn''-) Vcrticfung in dcr M i ttc dcr Obcrscitc, clesscn
l Jntcrscitc ganz glatt uml gcschli ffcn war ( 8,0 x 1 1 ,0 x 9,7 cm);
- cin cliskusfiirmigcr, schr nachcr Stcin, dcssc.· n bcidc Obcrscitcn gcschli ffcn sind (4.7 x 4 ,7 x 1 ,8 cm);
-- cin dcm obcn gcnanntcn iihnl id1cr Stcin, <Ier abcr griifkr (5,6 x 5,1 x 1 ,6 cm) ist und a u f cincr Scite
cine brcitc, mLigl ichcrwcisc natiirl ichc Vcrtic fung hat;
- cin fast rcchtcck igcs Sandstcinst iick (Wctzstcin), clcsscn bcidcn Enclcn ahgcschl i ffcn warcn - unscrcr
Mcinung nach a11 fgrund dcr intcnsi vcn Nutzung: Lăngc 1 6,8 cm; Oickc 4, I cm. Es gibt cin wcitcrcs
Fragment mit Schlci f.-; purcn an cincm E1Hlc (/\bb. 1 8/ l , 7);
- cin ovalcr, kugcl fiirmigcr ( Rcib-?) Stcin, dcr nutzungsbcdingt in cler Mittc dcr bcidcn Obcrscitcn
(.,Griibchcn"-) Vcrticfungcn a u fwcist (/\bb. 1 8/ 2).
Es ist schwcr zu bcur1cilen, wo fiir dicsc Stcinc mit .,Ciriibchcn", clic gcwi)h nl ich in cler Niihc
dcr Fcucrstcl lcn gcfundcn wunlen, bcnutzt wunlen . Vicllcicht clicntcn si c cincm ritucllcn oclcr chcr
cincm hiiusl ichcn Zwcck, nămlich dcm /\u lbrcchcn von Wa ld friichtcn und Zcnlriickcn dcr Samcn.
/\miere Stcinc mit I3cschiidigungcn irn f cler obcrcn Flachscitc, wurdcn mi1glichcrwcisc als cine /\rt
„Ambol3" fiii'. das Zcrmahlcn von Quarzit , das Zcrschlagcn von Knochcn und Kcrncn vcrwcndct.
/\nclcrcrscits ist nicht auszuschlicl3cn, da/3 cinigc dcr Stcinc mit gcschli ffc ncr und glattcr Flăchc zum
Mahlen bcnutzt wurdcn.
Ockcr
J n bcidcn Nivcaus, vor al iem abcr abcr im I . . wurdcn klcincrc odcr griifkrc, zicgdrotc Ockcrstiicke
(ca. 30) gc f11ndcn; cinigc kleinc Fragmente hattcn cine gclb-ornngc Farbe.
1 66
D a_s S I c i n i n v e n t a r
;\11s dcn zwci Wohnnivca11s stammen 292 1 Stcingcgcnstăndc. Von dicscn gchiirtcn 1 402 zum I . und
1 5 1 9 zum l i . Nivca11. Es ist Zl t hctoncn, dal3 ctwa 92 % dcr gcsamtcn Stcinartc faktc aus Q11arzit
hcrgcstc l l t w11rdcn. Dcn I Ia11pttcil des Gcrătcinvcntars stcllcn dic nicht zu Artc faktcn vcrarhcitctcn
Rohl ingc dar, dic ungcfahr 94 ,6 % allcr Stcingcgcnstăndc a11smad1cn. Dcr Antcil dcr J\rtc faktc ist
viei gcringcr, cr hctrăgt in hcidcn Nivca11s nicht mchr als 5 ,4 %.
Typologisd1c Tabcl l c
Niveau I Niveau I I Niveaus I-II

Artefakt-Typ ANZAHL % ANZAHL % Summe aller %
Artfakte
Kratzer 4 5,13 1 1 ,25 5 3,16
Bohrer 1 1 ,28 - -
1 0,63
Stichel 1 1 ,28 2 2,50 3 1 ,90
Klingen mit 1 1 ,28 2 2,50 3 1 ,90

monofazialen,
fortlaufenden
Retuschen
Artefakte mit 16 20,52 19 27,75 35 22, 1 5
Kerben
gezahnte 2 2,56 2 2,50 4 2,53
Artefakte
ausgespl itterteAr 17 2 1 ,80 13 1 6,25 30 1 9,00
tfakte
Schaber 25 32,05 30 37,50 55 34, 8 1
schaberartige 8 1 0,26 6 7,50 14 8,86
Artefakte
bifaziale chonner 1 1 ,28 2 2,50 3 1 ,90
sonstige 2 2,56 3 3,75 5 3,16
Artefakte
Summe aller 78 1 00 % 80 1 00 % 1 58 1 00 %
Artefakte
10 Es ist cfarm1 zu erin n cm , cla(I auch dic Stcininclustric der war, das n e o lithischc S t o.: 1 11111a tcria l vom mesolithischen
Starccvo-Criş-S i1.'<lh111g cine grof3c Anzahl Quar.r.it11rtcfakte abzusonclcm, i nsbcsondcrc wcgen elen 7.ahlreichcn Starecvo
(ncb1.·n dcncn in klcincrcr An„,ahl aus andcrcm Gcstcin, wic Criş-, al� auch d.en Gmbgmbcn. dic ticfbis ztlf Basis cler Schela
S i lex usw. ) m i t c in s chlo J:I . kh habc d icse Tatsache Cladovci-S ieclhmgsablag.erungen, und z.T. noch t i e fcr,
unterstrichcn. um darauf hinzuwcisen, daf3 es mir nicht lcicht dra ngcn .
1 67
R o h s t o ffe
ARTEFAKT-TYP ANZAHL ANZAHL GESAMTANZAHL

NIVEAU I NIVEAU II NIVEAUS I-II
fast prismaartige Nuklei 3 4 7
scheibenfonnige Nuklei 11 8 19
kugelformige Nuklei 4 5 9
unformige Nuklei 61 64 1 25
Reste (zersplitterte 65 71 136
K.Jumpen oder mit
oberflăchl ichen
Behaungsspuren)
unretuschierte Klingen 1 3 4
einfache K.Jingen 4 1 5
triangulăre, 2 2 4
unretuschierte Klingen
einfache Abschlăge und 1 17 1 1 278 2449
Bnichstiicke
Qt1arzitschlag-bolzen 2 3 5
Gesamtanzahl des 1 3 24 1 439 2763
Rolunaterials
Gesamtanzahl der 1402 1 5 19 292 1
Artefakte und des
Rolunaterials
Bclrachl11ngc11 bcziiglich dcr Artcfaktc

(Abb. /S/3-6; 191 /-24; 201 /-22)
Wic dcr Typentabcl lc Zll entnchmcn ist, stcllcn Schaber mit insgcsamt 34,8 1 % ctic wichtigste
Artcfaktgrnppc dar. I m I. Niveau betr.igt ihr prozentualcr Antei I 32,05 %. Mit Ausnahmc eincs cinzigen
S tiicks aus S i lex, simi dic andercn Schaber a us QuarLit. Es gibt mchrcrc Typen : cinfach gcradc (8);
einfach konvcxc (5), von dcnen cine Spitzc cine Kerbe (cncochc) bcsitzt; cin fach konkave (5); cin fach
qucrkonkave (2); doppclt gcradc ( I ); doppclt konkav gerade ( I ); a u f dcr cbcncn Scite (3); einfach
geraclc, konvexe urni konkave Schabcr. Im I I . Nivcau ist ihr Prozentsatz gri113er, cr crreicht 37 ,5 %.
Aus QuarLitabschlăgcn wunlcn 28 Schabcr gc fcrtigt, ctie folgcnden Typcn zugcordnct wcrctcn konncn:
cin fach gerade ( 1 0); cin fach konvex (2); ein fach konkav (J); dcjctc (4), clavon zwci drci fach ctcjetc;
4ucrkonvex (2); leil:ht 4ucrkonkav ( I ); quergcractc (3); doppclt geradc (2); auf dcr cbcncn Scite (3)
einfach konvcx und geractc.
Die mit cincr Kcrbc (cncochc) vcrschcncn Stiickc bilclcn clic zwcitgr(if3tc Artcfaktgrnppe
(22, 1 5 %). I m I. Niveau haben sie cincn Antei I von 20,52 % innc, die allcrmcistcn, nămlich 1 5, simi
aus Quarzitspl ittcm hergcstcllt. Es mul3 crwăhnt wcrclcn, dal3 I O cine dorsale unei 6 cine ventrale
Kerbe habcn. Im I I . Nivcau ist ihr Antei l hiiher (27,75 %), wobci nun alle aus Qual7itspl ittcm sinct.
1 68
Von ihncn habcn 1 4 cine dorsale Kcrbc unei nur 3 cine ventrale. I lcrvorzuhcbcn simi cin Stiick mit
zwci Kcrbcn (an cler Rasis und irn dcr Spitzc) unei cin andcrcs mit brcitcn Kcrbcn (zwci a u fcincr Scite
und cine auf cler Lăngsscitc ).
Dic drittc Gruppc umfa l.lt ausgcspl ittcrtc Stiickc des Typs piccc csqu i llcc ( 1 9 % i n bciclcn
Ni vcaus). Fin grof.Ier Tei i von ihncn ( 1 2 im I . urni 9 im I I . Nivcau) bcstcht aus Quarzit urni ist
gcwiihnl ich aus rcchtcckigcn Spl itlcrn gc fcrt igt. I lcrvor/lthcbcn ist untcr elen St iickcn des I. Niveaus
cines aus cinem scitlich zcrschlagcncn Fluf.lkicscl und cincs aus cincm Splittcr, cler am d i stalcn Endc
cincn klcincn bec hatie; im I I . Ni vcau sill(f zwci St iickc aus einem Kcrn unei cler Rest aus Spl i t tcm.
Dic viertc C l ru ppe wircl von elen aus Quarzit gcarbeitctcn schabcrartigcn Stiicken des Typs
mdcllc gcbildct, dic 8,86 % al Ier Gcriitc dcr bcidcn Nivcaus ausmachen. Die mcistcn sine! klcin unei
Wcitcrc Clcriitctypcn crschicncn in klcincr odcr sehr klcincr Anzahl ( I - 4 ) . So sind dic Kratzcr
wunlcn aus fast rcchteckigcn Spli tlcm gc fcrtigt.
nur mit ci ncm Prozcntsatz von 3, 1 6 % in bcidcn Nivcaus anzutre ffcn. Dic aus Quarzit gc fcrtigtcn
wciscn atypischc Formcn aul'. Nur cin cinzigcr aus clcm I. Nivcau stammcndcr mikrol i thischcr Kratzcr
H llS S i kx ist dcr KHt cgo ri c dcr Krntzcr H llS Spli tlcr (mit Kortcx) zuwcisbar.
Kil'Scl ( H typisd1c Fonn) und wunlc im I. NivcH11 gc funclcn , und zwci andcrc Winkclcli cdcr aus
I �s gab drci Stichcl : cincr, iii Dicdcrli.1rm HllS cincm Kortcxsplittcr. stammtc von cincm klcincn
()uarzi tspl i t tcr wunlcn im l i . NivcH11 cntdc1:kt. lnsgcsHmt fand nrnn 4 gcziihntc St iickc (picccs
dcntkulccs). 1111d zwHr jc zwci in jcdcm NivcH11. Dic des I. Nivca us sind H llS Quaui t (dHs cine WHr m i t
lci ncr Ziihnung wrschcn, clas andcrc H 11 f dcr Spi tzc gcziihnt). Anders i s t c s im I I . NivcH11, wo cincs
aus ci ncm Quarzitspl ittcr und dHs m1dcrc aus cincr dickcn Sil izi umsandstcinkl ingc gc fcrtigt wurdc,
dcrcn andcrc Ex trc mitiit aud1 als Dicdcrstid1cl vcrwcndct wurdc. Es wunlcn nur drei mono fazia!
rct usd1icrtc Klingcn cntdc1:kt: cine H llS (.) uarzit im I . NivcHll und dic andcrcn zwci im I I . Nivcau
(davon nur cine aus Quarzit).
Von ckn drci aus Quarzitkicscln gc fl.Ttigtcn zwcisc i t igen c.:hop11i11g-looh.- stammt ci nes (mit
sd1111alcr Schncidc) a us clcm I . Nivca11. Dic andcrcn zwci fond man i m l i . NivcC111: davon hat dHs cine
bcidscits cine Sdrncidc und WHr HUS ci ncm fast rc d1 t c1: ki gcn relat i v llad1cn Ki1:scl Hngc fcrt igt. Ein
.
cinzigcs Stiick aus Quarzi t aus dcm I . N ivcau ist dcm Typ mit scitlichcm bcc.: (cnlstandcn durd1 zwc i
sid1 bcriihrcndc Kcrbcn) zuwcisbHr.
I n d ic ( lru ppc dcr sonstigcn (lcriitc sind dic multi funktionalcn St ii1:kc, gcnaucr clic (icriitc mit
viclscitigcr Nutzung zu rcdrncn. Im Fundgul sind 5 dcrart igc Stiickc vcrtrctcn, dic alic HUS Quarzit
sind und von clcncn zwci im I . und drci im I I. NivcHu cnldcckt wunlcn. Dic H llS dcm I . Ni vcau simi
d urch cin Stiick m i i doppcltcr Kcrbc auf cincr Scite unei cincn Winkclstid1cl an cler nasis sowic
cincm C111sgcspl ittcrtcn Stiick mi i Kcrbcn an dcr Spitzc bclcgt. Im I I . Ni vcau bcgcgncn folgcndc
C lcriitc: cin an bcidcn Extrcmiliitcn ausgcspl itlcrtcs Artc fokt mit cinem au fcincr Scite gcradcn, cin fad1cn
Kratzcr, lcrncr cin andcrcs iihnl id1cs Artcfakt (nur an cincm Fnclc a11sgcspli t1crt und cin cin fad1cr
Kratzcr au f cincr Liingsscitc) urni clHs dri tic Stii1:k hat cine Kcrbc und cine Art Sdrnabcl ( bec) an cincr
Extrcmitiit des Splittcrs.
cler aus dcn bL·idcn Nivcaus gcborgcncn Gcriitc HllS Quarzit wurclcn aus Kcmspl ittcm (57), fcrncr aus
ncziigl ich dcr tcchnologischcn Aspcktc kiinncn wir folgcndc fcststcl lung trc lîcn : Dic mci stcn,
Stiickcn mit Korlcx Hn <kr I3asis (42) und andcrc H llS zitrus fijrmigcn Abschliigcn ( 1 3) gc fcrtigt.
1 69
Das Rolunatcrial
11as Rohmatcrial ( nicht z11 Cicriitcn bearbcitetc Stiil:kc) ist d11rch cine grol.\c Menge v on Spl ittern.
nrm:hstiil:kcn 11ml durch cine gcringerc Anzahl von N11klci (mcistcns 1111 1lirmig) 11nd zcrschlagcnen
oder mit ganz wcnigcn ncarbcit 11ngssp11rcnsp11ren verschcncn Kl11mpcn vcrtrctcn. Es wurdcn ferncr
cin igc Kl ingcn 1111d c i n facl1c Klingcn aus Quarzit unei Si lex. wie aucl1 vier drcicckige Q11arzi tspi tzcn
gcfunclcn. ncziigl icl1 dcr cin fachcn Quarzitspl ittcr ist. vom tcchnologischcn ( icsichtspunkt a 11s gesehcn.
folgcndc Eintcil 1111g rrn:lgl ich:
I. NIVEAU II. NIVEAU I. und II. NIVEAU

Art der Quarzitabschlăge Anzahl der Artefakte Anzahl der Artefakte Gesamtanzahl der
Artefakte
Abschlăge mit Rinde 236 330 566
auJ3en
Abschlăge mit Rinde an 282 29 1 573
der Basis
Abschlăge mit Rinde an 8 9 17
der Spitze und an der
Basis
Abschlăge mit Rinde am 2 2 4
distalen Ende
"zitronenscheibenartige" 77 62 139
AbschJage
Nuk:leiabschlăge 489 504 993
Andcrcrscits ist dic J\nzahl dcr c i n fachen Silex- und S i l iziumsandstcinsplittcr viei gri.l lkr: cs gibt 75
im l. 1111d 92 i m II. Nivcau.
Rohstoffe
Wic schon angc fiihrt . bcstcht ungcfahr 92 % des gcsamtcn Stcini nvcntars cler bcidcn Nivcaus aus
wci 131ich gliinzcndcm odcr mattcm Quarzit. manclunal mit violcttblaucn, rosa oclcr briiunl ichcn
Nuanccn. 11icscs mctamorphischc Gcstcin ist ha11ptsiichlicl1 a11s Quarz gcbi ldct, stammt aus cler
Ncukristall isicnmg des Sanclstcins unei zcigt cine kompaktc Tex tur sowic gcwiihnlich cine kcgcl fOrmigc
Zerspl i t tcrung. Es finele! sich in Form von Kl umpcn als Fl11l3geriil l in dcr Niihc cler Siccl l ung von
Botul C l i uciul ui. Tcchnologisch gcschen fiihrtc clic Vcrwcnclung des Quar1:its. wcgcn scincr schi cehten
Eigcnscha ficn, niimlich unglcichc Zcrspl ittcru ng usw. (dami i ungceignct fi.i r cine kontro l l ierte
Bearbci tung), zur I !erstc l l ung von nur wenigcn Geriitetypcn, dic nur nrdimcntiir bcarbcitct sind und,
technologisch-typologisch geschen, in Kontrast zu dcn cchten Gcriitcn aus Silex ocler eincm Gestein
bcsscrcr Qual ităt stehcn. wic sie aus andcrcn Kulturcn bekannt sincl. Auf dicse Weise lăl3t sich dic
Annut und das bcschrănktc Formenrcpcrtoire dcr wcnig charaktcristischcn Artcfakttypcn der beiclen
Nivcaus cler Schela Claclovci-Kultur von Ostrovul Corbului crkliircn, was auch fi.ir die bis heute
1 70
bckanntcn sonstigcn S icdl ungcn clicscr Kultur im Gcbict am Ei semen Tor zutri m. Es mull fcstgestc l l t
wcrdcn, daB clicscs (îcstcin, d a s schr scltcn von andcrcn Kulturtriigcm des Spiitpaliiol ithikums und
des Epipa liiol ithikums bcnutzt wunlc, trotzdcm dcn wichtigstcn Rohstoff zum Anfertigen der
Wcrkzcugc in viclcn I IOhlcnsiccll ungcn vom Typ Moustcrien in dcn S iiclkarpatcn darstclltc.
Dic rcstl ichcn Stcingcgcnstiindc dcr bcidcn mcsolithischen Niveaus von Ostrovul Corbul u i
(ungc fahr 8 % des gcsamtcn Stcininvcntars) simt aus Silex (vcrschicdcnc zicgclrotc, braune, graue
usw. Nuam:cn; ungc fa hr 5 %) und aus S i l i ziumsandstci n mit Glaukon i t dcr andcrcn ort l ichcn
grol.\komigen S i l izi umsandstcinc (3 %). Aul.Ier clicscn wurdcn nur cinige Artcfaktc aus Fclskristall
(im I . N i vcau), schwar.1.cm Sl:hicfcr (im II. Nivcau) unei Radiolarit (in bcidcn Nivcaus) gcfertigt.
Die GrMJc dcr Artcf;1kte
Dic mcistcn sind von mittlcrcr Gr(if.\c (Liingc zwisd1cn ca. 4 und 7 cm). l h r Antcil bctriigt i m I.
Niveau ungc fci hr 5 8 % unei im l i . 5 3 %. Dic klcincn Artcfaktc (bis Zl t 4 cm Liingc) sind mit 3 7 % im
I . und 4 1 % im II. Nivca u vcrtrctcn. Wir wicclcrholcn, daB dic klcinstcn Stiickc cine Grăllc von 2,2 x
2,2 x 0,7 cm (im I . Nivcnu) unei 1 ,8 x 2,8 x 0,8 cm (im I I . Nivcau) aufwciscn. Dic grollcn, iibcr 7 cm
langcn J\rtc faktc sind scl tcncr anzutrc ffcn, niiml ich nur mit ca. 5 % im I . und 6 % i m II. N i veau. Das
grOlltc St iick ist im I . Nivcau cin cin fachcr, konkavcr Quarzitkratzcr (8,6 x 5 ,0 x 1 ,9 cm) und im I I .
Niveau c i n brcitcs, gcziihntcs und auch a l s Dicclcrstichcl verwcndbares Artcfakt, <las 1 8,7 x 3 ,3 x
2,3 cm grof3 ist.
G c w c i h- u n ei K n o c h c n g c r ii t e
(Abb. 2 1 -27)
In beidcn Nivcaus wurclcn ca. 1 30 bcarbcitctc Artcfaktc cntdcckt, von dcncn 1 1 6 aus Hirschgcweih,
I I aus K.nochcn und nur clrci aus Stof3ziihncn von Wildschweincn gc fcrtigt simi. Wir bctonen, dal3
von d icscn 83 dcm I. unei 4 7 dcm II. Nivcau angchorcn.
Das bcarbci tcte Gcwcih stammte entwcdcr von Ticrcn, 'lie von dcn Jiigcm der mesolithischen
Gcmcinscha ft von Ostrovul Corbului gejagt wurdcn, odcr von in dcn Wiildcm abgcworfenen und von
d(:n Mcnschcn a u fgclcscncn Gewcihcn. Dic Artefaktc aus Gcwcih konncn in folgcnde Grnppen
eingctci I t werclcn:
I . Einfache „!!acken "
Als Arbcitstcil dicntc mcistcns nur dic cine Scite, scltcncr vcrwcndctc man bcide und nur ganz sclten
a l i c vier Scitcn. Sic cntstanclen dadurch, daf3 clic Spitzc dcr cincn Gewcihsprosse abgesiigt und schrag
geschl i ffcn wunlc odcr indcm sic bis zur 1-Iii l ftc dcr Gcweihdicke durchschnittcn wurdc, und man sie
171
dann mittels ei nes Schlages auf einem ,.Ambol3" knickte. Das andere, ein bischcn dickere Geweihende,
wurde gewohnl ich abgeschlagcn 1 1 .
I m I . Niveau wurden 5 2 solcher „Hacken" gefunden, von denen 1 8 ganz und 3 7 nur
fragmentarisch erhalten waren. Unter diesen gibt es einige Geweihartefakte, die man innen vollig
ader nur teilweise aushohlte; bei anderen ist nur die Basis cin wenig ausgehohlt. Davon fiihren wir als
Gerăte folgende an: cine „Hacke", von der nur das Aktivteil mit der schrăg gesch l i ffenen Spitze und
ein schmales Lăngsstiick, das sich bis zur Basis hinzieht, erhalten ist; 14 „1-Iacken"-Fragmente, bei
denen das Gewcih der Lănge nach gespaltcn ist; das Fragment eines ausgehohlten Gewcihstiicks,
dessen Enden abgebrochen sind und <las scheinbar mit parallel angeordneten Kcrben verziert ist, die
mittels eines S teingegcnstandes entstanden und cine „Hacke" mit dicker und kompakter Basis und
ungeschli ffener Spitze als Aktivtcil, dic auf einer Scite parallelc Kerbspuren zcigt.
Im I I . Niveau wurden nur 3 1 solcher „Hacken" entdeckt, von denen 1 6 ganz und 1 5 nur
fragmentarisch (bereits alt gebrochen) erhalten geblieben sind. Wie bei denen aus dcm I . Niveau, ist
auch bei einigen dieser „Hacken" <las Geweih vollig oder nur teilweise ausgehohlt, oder es ist nur cine
leichte Aushohlung an der Basis zu crkcnnen. Von diesen „I-fackcn" habcn folgcnde unser Intcressc
geweckt: drei „Hacken", bei denen der nahe dcr Spitze liegende Teii schrăg abgeschnitten, aber nicht
geschl i ffen ist (einmal sind deutl iche Kerbspuren zu sehen); cine „llacke", dcren Spitze durch
Lăngsspaltung (des Geweihs) entstand. Es war auf dcr aufgespaltencn Innenscite geschl i ffen und auf
der I-lălfl.e der Obcrflăchc, nahe der Basis, sincl einige leichte, cin Nctz bildcnc Einschnitte zu schcn;
eine .J-Jacke", bei der im Bereich dcr Spitzc (dic der schrăg geschnittenen anderen Spitze gegeniiberliegt)
ca. 1 2 i n Reihe liegende Einschnitte zu erkcnnen sincl; cine „Hacke" mit ciner Durchbohnmg nahe der
Geweihbasis, dic auf der eincn Scite breiter als auf dcr andcren ist; 5 Fragmente von „Hacken", die
der Lăngc nach gespaltcn sind. Von dcn tmbeschădigten Exemplaren ausgchcncl, konnen wir h insichtlich
der Grol3e feststcllen, dal3 bei dcn kleinsten „I [acken" die Lănge bei 6,7 cm und dic Brei te bei 2,7 cm
l iegt, und die grol3te Sti.icke 1 6, 5 cm Jang und 32 cm breit sind.
2. „Ha'-*en" mit Schii/11mgs/och
Bei ihnen wurde die Gabelung des Geweihs durchbohrt. Das Schăftungsloch licgt am dickeren Teii,
a n dem auch die Geweihsprossen zusammcnlaufen. Das Arbcitstcil entstand dagegen durch
Abschneiden einer oder beider Geweihsprossen, schi ie131 ich erfolgte das Schlagcn auf einem ,.Ambof3"
und dann das Sehlei fen.
Im I. Niveau wurden 6 solcher Artefakte gefunden, von dcnen eincs ganz und fiinf nur
fragmentarisch erhalten waren. Sie hatten schrăg geschnittene und geschl i ffcne Seiten (Lănge 1 7 cm,
max. Breite 8 cm). Im zweiten Niveau wurde nur ein Sti.ick entdeckt.
11 Boronean1 ( 1 9 73 b) 1 1 5- 1 23 ; Hier ist auch d i e
Beschrcibung d e r andercn Gerăte, w i e „Hacken" mit

Schăftungsloch, Bodenstochcrgcrăte zu finden.
1 72
3 . Wcrkzeuge aus Hirschgeweih
Es handelt sich um Gerăte, die zum Stochem verwendet wurden, Schaber, Artefakte, die zum Hăuten
verwendet wurden ele.
Aus dem I. Niveau slammen 1 4 Artefakte, meistens nur fragmentarisch erhalten, von denen
wir auf folgende eingchen: 4 Artfeakte mit sehr scharfer, durch Schi ei fen erzeugter Spitze; zwei lăngs
gespaltenc und monofazia! geschliffene Geweihfragmente; cin ausgehohltes Geweihfragment, das
auf einer Seile mchrere parallcl gesclzte Kerben aufweist; cin Brnchstiick, das z.T. Einschnitte aufweist;
ein Gewcihfragmcnt mit Schăfiungsloch und Kerben am dickeren Ende; fiinf, z.T. sehr massive
Fragmente aus dem Bcreich dcr Gcwcihgabelung, von dcnen zwei schrăg abgeschlagene Enden haben,
bei eincm ist das eine Endc teilwcise abgcschnitten und spăter abgebrochen. Bei zwei anderen wurden
drille durch cinen Schlag schrăg gespalten wurde (Lănge 1 9 cm; max. Breile l l ,3 cm; Dicke 7,8 cm).
die zwci Geweihsprosscn an dcr Basis abgebrochen (durch Abschneidcn oder -brechen), wăhrend das
Aus dem I I . Nivcau slammcn acht Gcweihartcfaktc, dic wir folgendermal3cn gruppicren : ein Artefakt,
clas an dcr dickstcn Stcllc scnkrccht durchbohrt ist (oben ist die Durchbohrung breiter als unten) und
dessen scitliche Tei le schrăg gcschnitten sind (Lănge 1 1 ,0 cm; max. Brei te 6,7 cm); ein sehr massives
Artcfakt - dcr brcitcre, abgeschnittene Teii wurdc zum Schlagcn benutzt, unei dcn andcren schmalen
Teii , der an cincm Endc, um besser zugrcifen Zll konncn, schrăg abgcschnittcn wurde, verwendete
man wahrschcinl ich zum Drcschen dcr Ăhren auf eincm „Ambol3", um so an die Komcr zu gelangen
(Lăngc 24,3 cm; max. Breitc 6,5 cm; klcinsle Brcite 4,0 cm); drei Exemplare mit scharfen, durch
Schlcifcn erzeugtcn Spitzcn und Spurcn von Einschnilten nahc dcr Basis, dic durch ein Stcinartefakt
erzcugt wurden (bei einem ist die Spitzc bi fazial geschl iffen, es zeigt auch Brandspuren); zwei Stiicke,
bei dencn durch Schlci fcn der cincn Seilc cine schr scharfe Spitze entstand, cincs wc ist auch Bohrspuren
auf; das lclztc Stiick ăhnclt cinem Pflanzstock und besitzt cine Spitzc, dic durch Schneiden und
Schlei fen cntstand - es weist fcmcr cincn Spom Zllm bessercn Greifcn auf.
4. Primitiver „POug"
Sein Aklivteil cntstand durch Schncidcn, Schlagen und Schlci fen, war relativ kurz und �tellte „die
Sohle" des Artefaktcs dar, wăhrend dcr lăngcre Teii oder cler „Ful3" des P flugcs mit einem, :zwei oder
drei Schă fitmgslochcm vcrschcn war. Uni die Lănge des Ful3cs Zll vergrol3cm, mul3te das Abschneiden
wei t obcrhalb dcr Sprosscnknutcn des I Iirschgcweihs erfolgcn. Dicscr P fl ug wunle wahrscheinlich .
cnlwedcr durch S l o l3cn odcr d urch Zi chcn bcwegt, cl a s Aktivtci l crhiclt dadurch s e i nen
charaktcristischcn Schl i ff.
I m I. Niveau wurdcn drci „Pfliige" entdeckt: einer mit weitem Zcntralloch und zwei andere
mit kleincren Lochem, clic, im Gegensatz zu jenem mil grol3cm Loch, nicht ganz die Dicke des
,.Ful3es" des S tiickcs durchbohrten, und mit einer „Sohle", dic durch schrăgcs Schneiden, Schlagen
und Schlc i fen crlrnltcn wurde (Lănge 23 cm; max. Breile 7,3 cm); ein anderer mit weitem Loch, der
jedoch halbfertig bl icb, da die „Sohle" nur auf einer kurzen Strecke an der Spitze eine schrăge
Absplitterung aufwies; dcr dritte schlie131ich war ganz erhallen und hatte ein cinziges Schăftungsloch
( Lăngc 20 cm; max. Brcitc 7,8 cm). Im II. Niveau fand man nur eincn massiven „Pflug" mit nur
einem Schăftungsloch im Bereich dcr Gabclung des Gewcihs, „Ful3" und „Sohle" sind fast gleich
lang, <las Aktivteil wurdc durch schrăge Absplittenmg erhaltcn (Lăngc 32,0 cm; max. Breite 9,8 cm).
1 73
5 . Bearbeitcte Knochengegcnstiinde
Gemăl3 ihrcr Form und Funktion kann man sie folgcndcm1al3cn grnppicrcn:
5a. Spachtclart i ge Artcfakte, dic wahrschcinl ich beim Abhăutcn und -schabcn dcr Felie bcnut2t wurdcn
(Abb. 22/ I O, 1 3 , 1 9).
Im I . Niveau wurdcn drci solchcr Artc fakte gcfundcn, im I I . dagcgcn nur zwei . Sie cntstandcn
durch Lăngsspal tcn des sehr massivcn Knochcns und Schlci fcn des dista lcn Innenteils, wodurch cine
meistens sd1male und cliinnc Spitze crLcugt wurdc. Das Arbeitstcil ist melu oder wenigcr konvex und
zeigt, nutnmgsbedingt, eincn starken Schli IT(das grol3tc Artcfakt hatie folgcnde Malle: Liingc I 3 , 1 cm;
max. Breitc 3,3 cm, Dickc an dcr Spitze 0,5 cm).
5b. Bohrer odcr Stichcl , clic wahrschcinlich zum Durchbohrcn der Fel ie vcrwcndct wimlcn.
Im I . Nivcau wunlc cin aus cincm lăngs gcspaltcncn Knochcn stammcndcs, h a l b fertiges
B ruchstlick gcf1mdcn, wăhrcnd aus dem I I . Nivcau drei derartigc Artcfaktc iiberl icfert simi, y,Jn dcncn
cincs nur als Fragment crhalten ist. Dic zwei andcren sinii ganz erhalten u11<I habcn durch Schlci fen
crLeugten Spitzcn : Liingc 9,4 cm, Brcitc 1 ,0 cm bzw. Uingc 5,0 cm, Brcitc 0,9 cm (Abb. 23/ 1 2, 1 6).
Se. „Dolch"
Im crstcn Niveau faml man das Fragment cincs „Dolchcs'' (dcr Gri ffwar bercits a l t gcbrochcn).
Er war durch Schlci fcn des lăngs gespal tcnen Knochcns hcrgcstellt worden (Uingc: 9,4 cm; Br. : I 7 cm;
,
Dickc I ,O cm; Abb. 22/ 1 1 ).
5d. P fci lspitzc

Sic wurde im I . Nivcau gcfundcn - dic G1 6Bc spricht gegcn cine Lanzcnspitze - unei hat cine
durch Schlei fen cntstandene scharfc Spitze, die durch schrăges Abspaltcn dcr l nncnscite entstandcne
Basis ist d iinn (Liingc 6,6 cm; Breite 0,8 cm; Dickc an dcr Basis 0,3 cm; Abb. 22/ 1 8).
6. StofJzitlme vom W1Jd'ich wcin, die zwn Sdmeidcn oder Absc/Jaben bcnutzt wurdcn
I n dcm I. Nivcau wunlcn zwei davon cntdcckt. Es handelt sich um cin Fragment, von dcm nur cler
d istale Tei i erhaltcn ist, clas andcre ist fast ganz crhaltcn (Lăngc 9,3 cm; max. B rcitc 2, 1 cm) und
entstand durch Lăngsspalten des Zahnes. Durch clas Spalten kam cine Schnittkantc zustandc, die zur
S pitze h i n aul3crdcm cinen schr ticfcn, mit cinem Steinartcfakt gcfcrtigten Einschnitt a u fwcist. Im li.
Nivcau witrde nur ein einzigcs Fragment eines Sto13whnes cntdcckt (Abb. 22/ 20, 26).
Aus dcm gesagtcn ist klar Zlt cntnchmcn, dall in bcidcn Wohnniveaus dcr Schela Cladovci-Kultur i n
Ostrovul Corbul u i , dic Geweih- unei Knocheni11<lustric reich vcrtretcn war. S i c bcsland a us eincr
Viel falt von Artcfakt formcn, abcr wcnigcn Wa ffcn (z. B. Dolchc, P fcil- und Spccrspitzcn).
Ritz- 1md Kerb verzienmg
Obwohl dic Vcrarbcitung von Gcwcih und Knochcn im allgcmeincn cine wichtige Rollc i n der Schela
Cladovei-Kultur spicltc, gab es setu wcnige Gcwcih- und Knochenobjcktc mit cingeschni ttenem
Dckor. Man kann fcststcllen, dal3 die Verzicrnng der sogcnanntcn Kunstgcgcnstănde d i cser Kul tu r
1 74
eigentl ieh nur aus feinen, netzartig eingeschnillenen Linien aur dem Akti vteil ciner ,Jlackc" (Abb.
26/ 2) bzw. aus Kerben in Form einiger melu oder wcniger ticfer Linien bestand, dic in ciner Art
Rcihc, para l i el a u r einigen „I lal:ken" und bearbeitctcn Gewcihen Zlt finden sind. Von d icsen
Vcrzierungen abgeschen, ist a us dem I. Niveau cin Objekt hervorn1hcben, das a us einer Plattc mit
sd1on im Al tcrtum zcrbrod1cncr Basis bcsteht und von cincm schr massiven 1-Iirschgcwci h stammt.
Aur cler tcilweisc gcsd1li ffcncn Auf.\cnscite sind cinige sd1cinbar parai Ici angeordnclc _Kcrbcn, und
zwar cine untcr der andcrcn (wic eingetieflc Linicn). Dic fast red1teckige Sd1eibe hat folgcnde Mafie:
Lănge I 0,3 l:m, Brcite 3,2 l:m (Abb. 22/ 5).
TIERRESTE
Von dem Palăontologcn Sergiu 1-laimovici 1 � wurden dic insgesamt iiber 2600 Knochcnfragmenlc aus
den beidcn mesolithisd1C11 Niveaus unlersucht. Es sind folgende Aussagcn ml.iglid1 :
a.) Wâchticrc (20, l l %): Gasteropodegehăusc dcr Gallung /k/ix ( 5,24 %) und l!niova/via dcr
Lamc/Ji/m111chiata ( 1 4,87 %);
b.) Pi�ccs (3,76 %): Telcostcnusknod1en (Wcls, Silumsglanis - mindestcns 8 Exemplare von grol3cm
unei sehr grof3em Wm:hs - und Karpren, Cyprinus carpio - Exemplar von grof3cm Wuchs);
c.) Repti/ia (0,32 %): Fragment des Riickcnschi ldcs einer Schi ldkrătc ( Emys?);
d.) A vcs (0, 1 4 %): unidcnti li zierbarc Knol:hen;
c.) Manunafia (75,67 %). Es_ simi folgendc Spczics Zll untcrschcidcn :
- Canis fami/iaris (2,24 % ) : dic fragmente stammcn von mindestens 7 1 -lunden. Nach Sergiu _
1-laimovici ist von cinem klcinwiichsigen 1 lund dic Redc n ;
- Ccrvus c/aplms: E s ist d i c hăuligstc Gattung (65,50 %); d i c Knochcnrestc gehărten zu
mindcstens 1 7 Jndividucn. Untcr dicscn fragmenten sind ungefahr 1 4 5 Gcwcihrragmcntc, zu dcnen
wciterc 1 1 6 ganze Gewcihe und fragmente, dic Zll Wcrkzcugcn bearbcitet wurden, hinzugercchnet
werdcn miissen;
--- C',1prc:o/11s caprc:o/us ( l l ,90 %): clic Knochen fragmcntc gchărtcn zu m indcstcns 1 8
lncl i vid uen;
- Bos primigcnius ( 1 5,40 %): clic Knochenreslc stammcn von mindcstcns 1 5 Auerochsen;
- Sus sero/a (2,42 %): clie Knochenfragmenlc gchărtcn Zll mindestens 5 grol3wiichsigen
l ndividuen;
- Eq1111s (Asi1111s) hydruntinus (0,30 %): dic Knochcnrestc sind mindestcns 2 curopăischen
Wi lclcseln zuweisbar;
- Eq1111s sp. (0,24 %): clic Knochenfragmentc slammcn von 2 r rerclcn;
- Castor liber (0,24 %): dic Knochcnrestc lassen aur mindcstens 2 Biber Sl:h l i cBcn;
- Lt1J11s curopacus (0,53 %): Es licgen Ki1ochenrr.1gmentc von wahrsd1cinlich mindestcns 3
1-lascn vor;
12 Haimovici ( 1 987) 1 23 - 1 38.

n ebd. 1 26.
1 75
- Vulpes vulpes (0,47 %): die Knochenreste gehorten zu 2 Filchsen;
- Canis lupus (0,30 %): die Knochenfragmente stammen von 2 Individuen;
- Ursus arc/os (0, 1 2 %): die Knochenreste sind von eincm einzigen Braunbăren;
- Muslelidae (0,24 %): die Knochenfragmente gehortcn wahrscheinlich zu Mardem.
Gcht man von diescr Auflistung aus, kann man fcststcllcn, da/3 hauptsăchlich dcr Hirsch und das Reh
von den mcsolithischcn S iedlcm von Ostrovul Corbului gejagt wurdcn. Ihre Vorkonunen hier ist,
nach Sergiu Haimovici, durch das Vorhandcnscin ciniger Laubwăldcr nahe der Ansiedlung erklărbar.
Es ist femer auch auf die Existenz des Hundcs hinzuweisen, es handclt sich um die einzige Tierart,
die von den Schela Cladovei-Menschen domestiziert wurde. Er wurde bei der Jagd verwendet, zum
Schulz oder war viclleicht sogar Teii dcr zur Nahrung 1� . Bemcrkenswert ist, da/3 1 1 der 1 3 in Ostrovul
Corbului cntdecktcn Spezies (mit Ausnahme des Hundes und des Wildesel s) auch in den zwei
cpipalăol ithischcn Sicdlungen des Spătgravctticn, vom mittclmccrartigcn Typ (bis heute unter der
Bczeichnung Romanclli-Azilian bckannt) bei Cuina Turcului-Dubova, clic in dcn Grol3en Donaukesseln
l icgcn, ilbcrlicfert sind 1 s .
MENSCHENRESTE
In dcr Sicdhmg bei Botul Cl iuciului wurde nur cin menschliches Skclctt im I. Schela Cladovei
Niveau gcfundcn (Grab Nr. 32 in dcr allgemcincn Nummcrienmg aller sowohl ncolithischen als auch
ăncolithischcn Grăber). Dicscs Skclctt kam in Schnitt XII a, in den Quadraten 3 a-b und 4 a-b, in
ciner Tiefc von 4, 1 2 m (Schădel) bzw. 4,23 m (Fii/le) zum Vorschein. Es befand sich in ausgestreckter
Riickenlagc, die Arme entlang des Bcckcns (siche Abb. 1 2).
Dic Lănge bctrug 1 ,7 3 m, es war Ostnordost-Westsiidwest-orienticrt und mhte auf einer
gclblichen Lehmablagerung. Der Schădcl und auch die Halswirbel lagen, im Vergleich Zll den Schultem
(Abb. 28), cin bischen erhoht, sie ruhtcn auf einer diinnen, schwarzen Schicht. Der Tote war ohne
Beigaben 16. Die anthropologische Analyse des Skeletts vcrdankcn wir Prof Dr. Olga Necrasov und
Dan Botc7..at u 1 1 , nach dcren Mcinung es sich um einen 50-jăhrigen Mann handelt, der mindestens
" ebd. 1 34- 1 36. Wirbelbruchsti.ick von einem kleinen Fisch der Familie
1 5 Bo lomey ( 1 9 70 ) 3 7 -3 9 ; d i es. ( 1 9 73 ) 4 1 -5 2 . D ic cypriJJidae, zwei Knochen, d ie von dem Kopf ei.nes sehr
Vc rfasscrin bespricht hier d i e spătep i p a l ă o l i t h i sche grollen Wels stammen, vier k lcine Quarzitgegenstănde
Plla.nzenwclt dcr S icdlungen aus dem Gebict des Eiscmcn (Splitter, Abschlăge), urni Winkel- (D ieder-) Stichel aus
Tores. S i e gela ngt, a n h a n d der Analyse der einem Kortexsilexsplittcr, fcrner auch ein k leines Stiick
pa lăonto logischen F u nde von Ogradcna- Icoana , zur ziegelroten Ockers. Meiner Mcinung nach, konncn d iese
Schlullfo lgcrung, dall man in d ieser Region von einem Knochen und Steinreste n i c h t a l s G egenstănde m i t
Schutz der W i ldfauna durch eine selektive Jagd sprechcn R i nialcharakter betrachtet werdcn. Ihre Anwesenheit hier
kann. Es wurden nămlich nur alte und junge Tiere erlegt, ist eher in Verbindung mit der Erde, die d ie Grabgrube
und es ist vom Beginn der Domestikation des Hundes und iiberdeckte und solche Reste enth ielt und die von der
wahrscheinlich des Schweines auszugehen. Ablagenmg des I. Niveau der Schela-Cladovei-Siedlung
10 Unter dem Schădel und den Halswirbeln wurden trotzdem stammte, zu erklăren.
einige M uschelschalen und zwei kleine Quarzite gefunden. 1 1 Necrasov und Botezan1 ( 1 98 1 ) 1 1 - 1 4 ; Necrasov ( 1 986)
A u f und u m das S kelett heru m lagen einige 1 89 f.
Rippenfragmente und ein W i rbel von Săugetieren, ein
1 76
1 ,72 m grofi war (berechnet nach der Liinge des Schienbeins), und neben einigen charakteristischen
rezenten Merkmalen des heutigen Menschen (in der Hauptsache) auch einige archaische Eigenschaften
aufweist. Im grof3en und ganzen gesehen, kann man von einem Europoiden sprechen, der eine Mischung
von sowohl pal ăomittelmccrischen Eigenschaften als auch anderen Merkmalen, die den friihesten
Stufcn dcr mensd1lichen Entwicklung eigen sind, aufweist 18.
Es ist wichtig zu lmterstreichen, daf3 in der Siedl ung von Botul Cliuciului auch andere Skelctte
entdeckt wurden, clic den fri.ihneolithischen Wohnniveaus cler Starcevo-Criş-Kultur zuweisbar sind.
Wie schon zuvor angedeutet, folgt, stratigraphisch gesehen, diese neolithische Schicht unmittelbar
auf clas Schela Cladovei-Wohnniveau. Es wurde cbenso festgestellt, dal3 die Trăger cler Starcevo
Criş-Kultur ihre Toten in sehr schmalcn Gruben bestattetcn, clic die Siedlungsschichten der Schela
Cladovei-Kultur durchbrachen unei bis in die gelbliche Tonerde an cler Basis des I. mesolithischen
Niveaus hineinreichten. Die Skclette der Grăber 2, 9, 24, 25 unei 30 waren in Hockerstellung, was,
wie wir geschcn haben, schr im Gegensatz zum ausgcstrecktcn Skelctt der Sd1ela Cladovci-Kultur
steht. So lag, zum I3eispiel , das in dcr Osthiilfte von Schnitt I b, Quadrat I , entdeckte Starcevo-Criş
Skelett Nr. 25 in einer Grube, die wahrschcinl ich von eincr anderen, hoher gclegeneren Grube der
Salcuta-Kultur geschnitten wurde. Die Grabgrube war oval und halte einen Durchmesser von 0,4 7 m,
ihre Basis lag in einer Tiefc von 4, l O m und reichte bis zur gelben Tonerde, dcr obere Teii erschien
(als er bemerkt wurde) in 3 ,65 m Tiefe. Vom in Hockerlage befindlichen Skelett lagen n ur die un teren
Gliedmal3e, das Becken und der dritte Lendenwirbel noch im anatomischen Verband vor. Sowohl in
der Ostwand der Grabgrube (auf gleicher Hohe mit dcn Menschenknochen) als auch auf den Knochen
fand man Fragmente von Starcevo-Criş-Keramik und in der Grube selbst einige Steine (Abb. 9- 1 O).
Dieses Beispicl wurde von mir angefiihrt, um Verwirrungen beziiglich des auffalligen Begrăbnisritus
cler zwei verschiedenen Bevolkerungen zu vermeiden, von denen die cine der Schela Cladovei-, die
andere dcr Starcevo-Criş-Kultur angehort und die zu verschiedenen Zeiten im gleichen Areal der
Siedlung von Botul Clim:iului siedelten. Au f Gnmd dieser Bemerkungen ki)nnen wir nicht mit der
Ansicht von F I . Mogoşanu einverstandcn scin, der behauptet, dal3 „die Beziehungen zwischen den
letzten Trăgem cler Schela Cladovei-Kultur unei elen ersten neolithischen S iedlcm, die im Gebiet des
Eisemen Tores angekommen sind, nicht einen verwandtschaftlichen Charakter im Zusammenleben
hatten, sondem von gewalttătiger Art waren, wodurch die mesolithische Schela Cladovei-Kultur ein
Ende fand"19• Unseres Erachtens haben die letzten Siedler der Schela Cladovei-Kultur bei Ostrovul
Corbului die Siedlung gegen Mitte des VIII. Jt. BP (VI. BC) verlassen, wăhrend die ersten Starcevo
Criş-Gemeinscha flen etwas spăter von siidl ich der Donau hierherkamen und moglicherweise wiihrend
cler letzten 3.-4. Jhd. desselbcn Jahrtausends hier siedeltenz0•
'" Necrasov und Botezatu ( 1 98 1 ) 14. von Ostrovul Corbului kcine C 1 4-Angaben. Andererseits
1 • M ogoşan u ( 1 9 7 8 a ) 3 4 8 f. Die drei Skelette in simi fiir dieses Gebict zwei Starcevo-Criş-Daten bekannt,
Hockerstellung (Grnb Nr. 2), die, na ch dem Entdecker, von und zwar auch vom Donauufer, aber stromaufwărts. Das
gewaltsam getoteten M enschen stammen (Opfer eincs eine sta m mt aus dcm I I I. N i veau der S ied lung v o n
kriegerisch en K o n fl ikts), gehoren n icht znr Sch ela Ogrndcna, Punkt Icoana ( B ln - 1 056: 5495 ± 80 BC; 7445
Cladovei-Kultur, sondem zur neolithischen Stareevo-Criş ± 80 BP), das zweite aus dem II. Niveau des Fundortes
Kultur. Pescari-Alibeg (Bln - 1 1 93: 5245 ± 1 00 BC; 7 1 95 ± 1 00

20 B is jetzt haben wir fiir das Stareevo-Criş-Siedlungsniveau BP) - vgl. Boroneani ( 1 980 b) 289-294.
1 77
KLIMATISCHE VERI I Ă LTNISSE
Dic J\nalysc dcr S porcnpollcn aus dcm Sediment von Ostrovul Corbului wurdc von cler Pal inologin
Stcfana Roman untcmommcn �1 • dic beziigl ich dcr Ablagcrungcn in 4,30 bis 3 ,40 m Tiefe einigc
Schl u l3folgcrungcn zichcn konntc. Dic zwisd1cn -4,30 bis -4,20 m cntnommcnc Probe stanm1t aus
cincm archăologisch gcschcn taubcn Sediment untcr dcm I. Niveau cler mcsoli thischcn J\nsicdl ung,
und sie wcist cin an Sporcnpollcn annes Spcktrum a u f, mHl dcmzufolgc hcrrschtc cine Wal<lvcgetation
vor: Pinus, A.bics, Picca, Tilia, { !/nus, Belu/a, Sa/ix. Das Sediment aus -4,20 und --4, I O m Ticfc, das
dcm untcrcn Tei i des I. Schela Cladovci-Nivcaus angchi1rtc, zcigt Zll Bcginn cin Vcgetationsbi ld
ăhn l ich jcncm dcr danmtcrl icgcndcn Schicht. Es machcn sich Elemente ci ncr fcuchten Umwelt
bcmcrkbar, wăhrcnd im obcrcn Tei i des I. Nivcaus (zwischen 4 , 1 0 uml 4 ,00 m Ticfe), abcr schwach
pal inologisch , clic sclbc S i t uation mit vorhcrrschcndcm Wald wci tcr bcstcht, m i t mcsophi tcn
Elcmcntcn, wic A.Jnus, Fraxinus. Andercrscits ist im untcren Tei i des II. Schela Cladovei-Nivcaus, in
cincr Ticfc von 4 .00 unei 3 ,90 m, cine qua l i tat ivc Vcrăndcrung in dcr P flanzcnwc l t Zl l verzcichncn, da
xcrophitc, abcr glcid1zcitig _a uch cinige thcrmophilc Elemente ( {!/mus, Tilia, Carpinus) au flrclcn.
Dic (lrăscr nchmcn cincn wichtigcn Platz im Spcktrum cler Sporcnpol lcn cin ( Polygonwn, Gramincac,
Compo!>ilac). In cler Tic fc von 3 ,90 und 3,80 m folgt cntwcdcr cine Liickc i m Pol lcnscdi ment odcr cs
l icgt cine Abkiihl ung urni glcichzcitig cin Wicdcrkchrcn cler Fcuchtigkcit ( P1i111s, 11/Jics) vor , nachdcm
im obcrcn Tei i des Ni vcaus (zwischcn 3,80-3 ,70 m Tic fc) fiir Moore charaktcristischc Elemente
erschcincn ( Sphagnum urni Mallcucia). Man kann also sagcn, daU in <Ier Entwickl ungsphasc dcr
Schela Clactovci - Ku ltur cin gcmăl.l igtcs K l i ma mit cinigcn untcrmittcl mccrischcn, p fl a nzl ichcn
Elcmcntcn vorl icgt. Das l i . mcsolithischc S icdlungsnivcau wird, wic schon angcdcutct, unmittcl bar
von dcm ncoli thischcn Starccvo-Criş-Niveau iibcrdcckt, clas in 3 ,70-3,40 m Ticfc Zl l finden ist.
Dic Pol lcnuntcrsuchung zcigtc, daU bcrcits zmmtcrst dicscr Ablagcmng (aIso in 3,70 m Ticfe), bcziiglich
des Kl imas, cine plotzl iche Ămlcrung crfolgt war. Bcziiglich cler r lora warcn nur fiir trockcne
u nei wahrschc i n l ich salzha l t i gc Gcbictc typischc Elemente vorhandcn, wăhrcnd cler W a ld fast
vcrschwundcn ist.
21W i r danken auch a u f diescm Wegc der Forschcrin Slcfana ( 1 973 a) 54-56, 5 8-60; dcrs. ( 1 973 b) 67-72. Der Autor
Roman. Es 111110 erwăhnt wcrdcn, daO in einer andcrcn gclangt zur SchluOfolgcnmg (a.a.O. 69), daO „das Sediment
Siedhmg im Gebiel des Eisemen Tores, wir denkcn hier an von Icoana jene Graspezics des Typs Cerea/ia enthălt, die
Ogradena-lcoana, anhand der dort gefundenen coprolite sich durch ihre primitive Fonn und nur sporadisch durch
Pollenm1a lysen durchgefiihrt wurden - vgl. Cârciumaru eigcntliche Gramillae des Typs Cerea/ac charakterisiercn".
1 78
ABSOLUTE CHRONOLOGIE
Dic vier, wiihrencl cler an:hiiologischen Forschungen in elen Jahren 1 977- 1 979 cntnornmenen Probcn
wurclen in clrci verschieclencn Racliokarbonlabors� analysiert. Sic licfern uns li.ir dic zwci Wohnniveaus
der Schela Cladovei -Kul tur bei Ostrovul Corbului fiinfC 1 4-Datcn (vier starnmen aus dern I. N i v e a u ,
und n ur ei nes kommt aus dem I I . ) :
I. Nivea u :
- S M l J 5 8 7 : 8093 :!· 237 .lahre fW (742 1 -6 6 1 4 cal. BC)�3 ; Probe Nr. l i 1 977: Schnitt I , Quadrat I a,
- B l n - 2 1 35: 77 1 O J: 80 Jahre f3P ( 6593-6427 cal . BC). Es wurde die gleiche P robe Nr. 3/ 1 97 8 wie
-
4,50-4,53 m Tiefc; Holzkohle, verbrannte Knm:hen aus dem J lerd im unteren Tei i des I. Ni vea u s;
fiir - Bln - 2 1 35 A verwcnclet, siehe un ten: Schnitt X I I , dic Quaclrate 5c-4c, -4, 20 bis -4,3 8 m;
I Iolzkoh l c und verbranntc Knochen aus clem Herd im un teren Teii des I . Nivcaus;
- Bln - 2 1 35 /\. : 7695 ± 80 Jahre BP (6554-6422 cal . BC); (Es wurcle die glciche Probe Nr. 3/ 1 97 8
wie li.ir B l n - - 2 1 35 vcrwenclet, siehe oben);
- GrN - 1 2675: 7640 :l 80 Jahrc BP (6477-6388 cal . BC ); Probe Nr. 41 1 979: Schnitt X I I a, Q ua d rat
I a-·b, -4,23 m Ticfc; I lolzkohlc vom I . Niveau.
I I . Niveau:
- S M l J - 5 88: 7 827 L 237 Jahre 13P (7033-64 1 5 cal . BC); Probe Nr. 2/ 1 977: Schnitt I, Q uad rat I a,
-4,02 bis -4 , I 2 m Tic fe; I lolzkohle und verbrannte Knochen aus dem I Icni, dcr sich im mittleren
Tei i des I I . Niveaus be fand.
Vergleicht man el iese Da ten, bcmcrkt man, dal3 das im fkricht SMU - 5 87 angcgcbcne Alter unsicher,
wcnn nicht sogar unkorrckt ist, und zwar im Vcrgleich mit den anderen drci ( B l n - 2 1 35, Bln -
2 1 35 A, GrN - 1 2675), dcrcn Da ten schr nahc zusammcnl icgen und cincn Untcrschi cd von 1 5 Jahren
bzw. 55 Ul1ll 70 Jahrcn a u fwcisen.
Beziiglich dcr Datierung cler Probe des zwciten Nive,rns (SMU - 588) nehmen wir an, dal3
die besti mmte Jahresanzahl unkorrckt ist, da sie cin hohcrcs Alter, als dic drei erwiihnten Daten des I .
Niveau, anzeigt2� .
22SMU = Southcrn Mcthodist l Jni vcrsity, Dallas, Texas 3.03: St u i vcr und R e im c r ( 1 993) 2 1 5-230 - angegeben ist
(USA); Bln Berlin - Akmkmie dcr Wissenschaficn der
= jcwcils der l u-Wahrschcinlichkcitshereich. Die kalibrierten
DDR - Zentralinstitut fiir Alic Cicschichte und Archăologie Daten wurdcn nach M a n u sk r i p tschlull eingefii gt und
- Bercich !Jr- und F riihgesch ichtc; GrN = Groni ngen konnten daher vom Autor nich t mehr diskutiert werden ·
(Holland). (Amu. der Redaktion).
2J Die Kalihration crfolgtc freundlichcrweise durch Roland 24 Păunescu ( 1 984) 239-242, 253-256.
Glăser (Heidelberg), und zwar m i t dem Programm Calib
1 79
SCHLUSSFOLGERUNGEN
Nach dem heutigen Forschungsstand ist die Schela Cladovei-Kultur, au13er in dem hier besprochenen
Ort, auch in 8 weitcren Sicdlungcn belcgt, die alic im Donautal, im Gebict des Eisemen Torcs licgen
(in den Bezirken Caraş-Severin und Mehedinţi) 2s .
Man weil3 auch, dal3 dicse Kultur sowohl auf dcm serbischcn Donauufcr (Djerdap), der
wichtigste Fundort liegt bei Vlasac 26, als auch in Muntenegru (ZuOuchtsort Crvena Stijena, Niveau
IV b I ) 21 anzutreffen ist. .
Es i st moglich, dal3 der Kulturhorizont Schela Cladovei einen Tei i des Westcns der .
Balkanhalbinsel miteinschlol3. Die Donau im Gcbict des Eiscmen Torcs stclltc dic bis jctzt bekannte
nordostl ichste Grenze des Verbreitungsgebietcs diescr Kultur dar.
Zusammenfassend konnen wir fcstel len, dal3 die Schela Cladovei-Kultur - der Name wurde
von V. Boroncant nach seinen Ausgrabungcn von Schela Cladovei-Drobcta-Tumu Severin in die
Forschung cingcfiihrt - folgende Eigenschaften aufwcist:
- Siedlungen, die auf Oachen, sandigen Stcllcn nahe der Donau licgcn, die cine ausrekhende
Feuchtigkeit aufweiscn und fiir den P Oanzenanbau gecignet sind;
- Hauskomplcxe (mit Stcinen, Tierrestcn, Lithikartefakten), von denen einige ebenerdig angelegt
sind, andcre Grubenhăuscr mit zahlrcichen Hcnlen im l nneren;
- Hcrde, die mcistcns richtig angclcgt simi, und zwar von vcrschiedener Art: rechteckig, kreisfOrmig,
oval-lănglich (el liptisch) usw. Der Grol3tcil von ihnen hat cincn hohcn Rand (Einfassung), der aus
grol3eren (Oachen) odcr kleineren Flu13stcinen gebildet ist, dic gcwOlmlich au f dcr Schmal scitc lagen;
- sehr reiche Steinind ustri e, zum grollcn Teii aus Quarzi t - S i l ex und anderem Gestcin, wie
Silikonsandstein usw. , was abcr sehr schwach vcrtrctcn ist - wobei die Artcfaktc cin recht spărl iches
Typenspcktrnm aufweiscn. Ursache dafiir ist die minderc Qualităt dieser Gcsteinc, insbesondcre dcr
methamorphischcn;
- die Gcweihindustrie, dic dicscr Kultur cigcn ist, ist durch clie relativ hohc Zahl an Artfcfakten
(„Hacken", primitive „PO iige" usw.) gui vertrctcn und wird d urch cine klcinc Anza h l von
Knochenartcfakten und -waffcn sowie auch einige aus Wildschweinstol3zăhncn ergănzt;
- die sogcnannlcn Kunstobjekte sind scltcn und ohnc Bcdeutung. Wir beziehen uns aufjene Geweih
und Knochcnobjckte, clic als Ornament, wenn iibcrhaupt davon gesprochcn werdcn kann, eingeschnittene
2s Wir bezichen uns auf fo lgend en S icdlu ngen: A libeg, Niv. 7- 1 0; Borunean1, Crki unescu und Stingă ( 1 979) 1 7- 1 9;
Niv. 11; 11;

I (Gemeinde Pesca ri, Bez i rk C a raş-Severi n ) ; Veterani Boroneanl und N icolăescu-Plopsor ( 1 990) 5 5-65.
Terrasse, Ogradena-Răzvrata, Niv. Ogradena 2• W i r bcziehen uns auf die Ausgrabungen v o n Lepenski
Icoana, N i v . I I ( eh e m al iges, z u r Gemeinde Işel n i l a V i r, V lasac, Padina und H ajd u cka Voden ica: S rejovic
gehi:irendes Dori), Ostrovul Banului (von Gura Râului), Niv. ( 1 979) 33-76; Srejovic und Lelica ( 1 978) 1 43 - 1 63 ; Letica
III; S ch el a Cladovei (Drobeta-Turnu Severin), Niv. II u nd ( 1 969) 7-1 1 ; Jovanovic ( 1 969) 23-3 8; dcrs. ( 1 972) 49-58;
Ostrovul Marc; dic S icd hmgcn an den FluOk m. 873 uml dcrs. ( 1 973) 290-293 ; L: ivanovic ( 1 975) 1 -7; Prinz ( 1 987).
875, N i v. I-li (Gemeinde Goguşu) - v gl. Buroncanl ( 1 970) �' Bcnac ( 1 957) 48-50; Bcnac und B rodar ( 1 958) 24-26,
( 1 983) 1 7 und 1 8; ders. ( 1 993 a) 5 1 1 -5 1 4; ders. ( 1 993 b)

4-25; dcrs. ( 1 973 a) 5-39; ders. ( 1 980 a) 636-640; ders. 39-42.
1 80
Linien zeigen, die in Reihcn;in Nctzfonn oder in Fonn tiefcr Kerben angeordnet sind;
grol3ere odcr klcincre Steine, dic gewohnlich kcgel fOrmig sincl und je eine Eintiefung auf einer oder ·
auf bcidcn Flachscitcn haben;
- dic Verwcndung von Ocker;
- Bcstattungsritus: Bcstattung in flachcr Riickenlage, ohnc Bcigaben;
- <lie Totcn wurdcn inncrhalb <lcr Sic<llung (intramural) bcgraben.
Dic Wirtscha ft dcr Schela Cladovci-Kulturtrăgcr basierte hauptsăchlich auf der Jagd (Hirsch,
Rch, Auerochs, Wildschwcin usw.), dcm F ischfang und dem Aufsammeln von Schnecken und
MtLschcln. Bei Ostrovul Corbului konncn wir sogar iibcr eincn Beginn der Tierdomestikation sprechen,
unei zwar dcs l-hmdcs, insofern dic palăontologischcn Bcstimmungen von S. llaimovici der damaligen
Wirklichkcil entsprcchcn. Wic bercits angcmerkt, liefert uns das Vorhandcnsein der grol3en Menge
Durchwiihlcn dcr Sandbodcn in dcr Năhc dcr Donau nach cl3baren Wurzcln und Knollen Zll sprechen
von Gcwcihartc faktcn in dcn crwiihntcn S i cdlungcn mogliche Hi nwcise, wonach von einem
dicscm Sinn fragcn wir uns, ob im Gcbict am Eisernen Tor nicht ein Zcntrum Zll sehen ist, in dem ein
ist. Mogl ich ist auch, dal3 hicr sogar cine primitive Form des P flanzenanbaus praktiziert wurde18 • In
Bcginn dcr „Kultivicrung·• cinigcr P flanzcn dcr wildcn Flora dicses Gebictcs im Gange war. Diese
Fragc kann, bcim jctzigcn F orschungsstand, nicht beantwortct wcr<lcn. Wir ki)nncn dcshalb nicht mit
Gewil3hcil dic Schela Cladovci-Kul tur ci ncm Mcsolithikum zuordncn, das a u f dcm Wege zur
Ncolithisicrung war, obwohl cinigc Hinwcise da fiir unei mchr noch fiir cin cchtes akeramisches
Ncolithikum sprcchcn. ln Bczug auf das Kl ima jcncr Zeit dcutcn <lie obcn erwăhnten Analysen von
Sporcnpollcn auf cin gcmăl3igtcs Kl ima mit cinigcn untcrmittclmccrischcn Pflanzenelcmenten hin.
Es scheint, da13 dicsc Kultur sich in cler zweitcn Hălftc des Borcals, abcr ohnc das Endc dieser ·
KJimaphase crrcicht zu habcn, cntwickcltc. Au fgrund cler uns vcrfiigbarcn Radiokarbondatcn - wir
bczichcn uns auf dic bckanntcn Daten aus dcn Siccllungcn von Ostrovul Corbului, Ostrovul Banulu i
unei Ogradcna - ki)nncn w i r sagcn, dal3 d i c Schela Cladovci-Kultur sich wiihrcnd cincs Zeitraumes
von ca. 400 Jahrcn , moglichcrwcisc sogar cinem halbcn Jahrtausend, zwischcn 8040 ± 1 60 BP (Bln
- 1 080) und 7640 ± 80 B P (CirN - 1 2675) entwickcltc. Sic ist, mit andcrcn Wortcn, in die Zeit gegcn
dcm Endc des IX. Jt. BP unei bis in clic crstc 1-Iăl ftc des VIII . Jt. B P einzugl icdcrn�9•
Dcr hcutigc Stand dcr Forsdrnng machi cs schwcr, sich iibcr dcn Ursprung dieser Kultur zu
ăul3cm . Es wurdcn bis jctzt zwci Hypothcscn aufgcstcllt. Dic crstc stammt von V. Boroneant, dcr dic
Schela Cladovci-Kultur von dcn lokalcn ăltcrcn Kulturcn des Gcbicts am Eiscmcn Tor abstammen
lăl\1 3° . Dicscr Ansicht, die von cincr Art kontinuicrl ichcn Entwicklung ausgcht, d i c mit dem
Spătgravcttien bcginnt und mit dcm Friihncolithikum abgcschlosscn ist, wunlc von Florea Mogoşanu
widersprochcnJ1 . Unscrcr Mcinung nach kann man, in dcm bcsprochcncn Gcbict, nicht von einem
" Es ist n icht a11 sz11schliel3c11, dal3 cinige schr massive von cinigcn Sicdlungcn, dic von ihm untersucht wurcien,
Stcine odcr Plallcn m it Oachcr Scite, die glalt warcn ocicr in1, z.B. bei dcncn von Ogradcna-Icoallil. Ich glaube, dal3
sogar geschlilîcn wurdcn, wic a11ch dic klcincn Stcinrcibcr dori fo lgcncie Schich lcnabfolge vorliegt: N i veau I -
zum M11hlc11 dcr Ki.imcr bcnulzt wurdcn. Tardigravclticn, eine Phasc, d ic wahrschcinlich cier letzten
29 Păunescu ( 1 984) 239-24 1 , 262-264. cpipaliiolithischcn Sicdhmg (Schicht II) von Cuina Tnrculni
'" Boroneanl ( 1 973 11) 5-3 9 ; dcrs. ( 1 9 85) 475-480; dcrs. cntspricht; Nivcau II - Schcl11 Cladovci-Kultur; Niveau III
( 1 990 a) 7 1 1 -7 1 8; dcrs. ( 1 990 b) 1 2 1 - 1 25. - ncolithi sche S t a rcev o-C riş- K u l lu r; N iveau I V -
" Mogoşanu ( 1 978) 345-349. Ich bin der Ansicht, dal\ sich Mittclalter.
V. Boroneanl bei seiner lnterprct11tion der Schichtprofile
] 8]
allmăhlichen Obcrgang vom Epipalăol ithikum des Typs Tardigravctticn mit mittclmccrischcm Aspckt
(bis vor kurzcm untcr cler Bczeichnung Romanello-Azilian bekannt) zur Schela Cladovei-Kultur
sprechen. Das Tardigravetticn war im Moment des Erscheinens dcr Schela Cladovci-Kultur im Gebiet
des Eiscmcn Tores schon vcrschwundcn. Es wurde gezcigt, dal3 cl ic Artc fakte aus dcn beiden
epipalăolithischcn Ansiedhmgcn des ZuOuchtsortes von Cuina Turcului-Dubova - Daticnmg I. Schicht:
1 2600 ± 1 20 BP (Bln - 803) odcr 1 1 960 ± 60 BP (GrN - 1 2665); II. Schicht : 1 O 1 25 ± 200 BP (Bln
- 802) -, bei denen es sich ausschlieBlich um Mikrolithcn handclt, sich hinsichtlich cler Technik und
beziiglich cler Gestcinsart (Silex 96,80 %, Obsidian 3 % und Quarzit 0,20 %) von dencn der Schela
Cladovci-Kultur unterscheidcn. In clieser zulctzt crwăhntcn Kultur fchlcn cbcn falls Kunslobjektc aus
Knochcn und Gcwcih, wic cs auch in dcn cpipaliiolithischen Sicdlungcn von Cuina Turcului, Ograclena
.
lcoana, I. Nivcau odcr Vcteran-Tcrrasse, I. Nivcau cler Fall ist 12 .
Dic zwcite I Iypothcsc stammt von Florea Mogoşanu unei besagt, dal3 clic Quarzitindustrie cler
Schela Cladovci-Kultur im Kontcxt des Fortlcbcns cler uralten, lokalcn Quarzitkulturen, wic jcnen
cler palăolithischcn banatcr Siccllungcn von Tincova und Romancsti-DumbravitaJJ , gesehcn werdcn
mul3. Wir hoffcn, dal3 clic zukiin fligcn Forsdrnngcn in Siidwestrnmănicn, in .lugoslawicn (insbcsondcrc
im Nordnonlosten), abcr auch eine gcnauerc Periodisierung, clic sich auf Radiokarbondatcn dieser
hicr aufeinamlerfolgenden Kulturen stiitzt, neues Licht werfen beziiglich des Ursprungs cler Schela
Claclovei-Kultur.
In eincr 1 980 crschicnen Arbeit werden von V. Boroneant die Entcleckungen, clic auf bcidcn
Donauufem im Gebiet des Eisercn Torcs gcmachl wurclen, und auf die wir uns bczogen haben, einem
Schela Cladovci -Kullurkomplcx cler Schela Cladovci-Lepenski Vir-KulturJ.l zugcschricbcn. Wir konncn
mit diescm .,hybriden" Bcgri ffnicht einvcrstandcn scin, da clic so zahlrcichcn tmd wichtigcn Kulturrestc
aus Lepenski Vir, clic cler Siccllung zu ihrcr Bcriihmthcit vcrhol fcn habcn, in keincr dcr Schela Cladovei
Siecllungcn anzutrcffcn sincl. Es ist ni)tig daran ztl crinncrn, dal3 D. Srejovil:, cler Entclccker des
Fundplatzcs von Lepenski Vir 1\ dort vier Kulturschichten frcilcgtc: Proto-Lepcnski Vir-Schicht (an
der Basis), clic I. Lepcnski Vir-Schicht mit 5 Horizontcn (la -Ic), clie Lepenski Vir 1 1 -Schicht, die von
einer wcitercn, clic cler Stan:evo-Criş-Kultur angehort, iibcrlagert wircl. Der jugoslawische Archiiologc
weist dic untcrhalb der neolithischcn St:hicht liegendcn Sicdl ungen der sogcnannten Lepcnski Vir
Kultur ztl. Es ist bckannt, dal3 die grof3cn, fast trapezformigen Hăuscr mit ihrcn I Icrdcn im Inncrcn,
clie aus Steinblikkcn gebauten Bcckcn iihnl ich warcn, wic auch clic Stcinskulpturcn (Mcnschcnschădcl,
verziertc Runclstcine oder .,A. i tărc" aus clemsclben Gestein), clic in den Lcpenski Vir I- tmcl 11-Schichtcn
gcfundcn wurdcn, charaktcristische Elemente dicscr rătsclha flcn, Lcpcnski Vir gcnanntcn Kultur
darstellcn, die in ganz Europa cinmalig ist. Unscrc Aufmcrksamkcit gilt clcnnoch cler Tatsache, clal3 in
dieser S iedl ung, au13er einigcn Mikrol ithen, clic typologisd1 in clas Tardigravettien vom Typ Cuina
Turcului gchcircn, am.:h cinige Artefaktc aus Gcweih, wie z.B . cler .,Pfl ug·• mit Zentral loch und schriiger
Schneidc an einem Encle, gcfunclcn wunlcn, clic jenen cler Schela Cladovei-Kultur glcichcn.
32 VII. Jt. sel3hafi wurden, lediglich die Nachfahren der Triiger

dicscr uraltcn K11lt11r s i mi in dcr dic gcschlagcnen Gerăte
Păunescu ( 1 979) 1 1 -28; ders. ( 1 9 80) 537, 543; ders.
bevorwgt aus Quarzit gcfcrtigt wurdcn" (cbd. 1 3 8).

( 1 989) 1 46- 1 55. ,
1 1 Mogoşanu ( 1 968) 303-3 1 1 ; dcrs. ( 1 978 b) 1 30- 1 40. Dcr
Verfasscr ist dcr Mcinung, dal3 „. „ die Mcnscheng.rnppcn, 34 Boroncant ( 1 980 c) 27-42.
die im Gebiet des Eiscrncn Tores des Donautals ab dcm 3s Srejovic ( 1 969); Srejuvic und Aabovic ( 1 98 1 ) 9-58.
1 82
Aufgrund der bekannten Radiokarbon<laten, falls sie genau sind, ist <lie sogenannte Lepenski
Vir-Kultur chronologisch zwischen die zweite Hăi fie des Vili. Jt. BP und die erste Hălfie des VII. Jt.
B P einzuordnen.
In zwei 1 984 erschienen Arbeiten, <lie sich sowohl auf das Mesolithikum ostl ich <ler Alpen
als auch auf clic Steinindustrie von Lcpenski Vir bezichcn, gclangen J. K. und S. K. Kozlowski 36 zur
Schl ul3folgcnmg, dal3 die spătere Entwicklung des balkanischen Epigravettiens (cine lokalc Variante
des Epigravcttiens der mittleren Teilc des Nordbalkans) wăhrend des VIII. Jt. B P zur Bil<lung dcr
Lepenski Vir-Kul t ur fiihrte. Man stellte fcst, dal3 dic Steinindustric aus cler glcichnamigen Siedlung
cine klare Tendenz fiir <las hăufigere Verwcnden von Spl ittem anstatt von Klingen bei der I Ierstell ung
von Artefakten erkcnnen lăl3t. Oie beiden Autoren crwăhnen, neben 7.ahlreichen ausgeplittcrten Stiicken,
( cncoc/Je), seltencr Stichcl un<l femer auch einigc Mikrol ithen (Kl ingen a dos cmubc, trapezf6nnige
kurzc 1mregelmăl3ige Schaber/ Kratzer (gratoirs) aus Splitter, rctuschiertc Kl ingen, KJingen mit Kerbe
KJingen mit fcincn, hău fig umgekehrten Retuschen), die alle aus lokalcm, minderwertigem Gestein -
Quarzit, Radiolarit, Quarz - hergestellt wurden. Es wird die Schluf3folgerung gezogcn, dal3 sich <lic
I ndustrie cler I. vomeolithischen Schicht von Lepenski Vir (entstanden aus einer lokalen Entwicklung
des balkanischen Tanligravettiens) dcm Ensemble von Vlasac anfiigen lăl3t und sich <ler mesol ithischen
Lcpenski Vir-Kultur ans1:hlicl3t. Lcider ki)nncn wir nicht der Meinung unserer pol nischen Kollegen
folgen, wcil die von ihncn studicrte Stcinindnstric von Lepcnski Vir vermischt ist. Da dic Siedlung
von Lepcnski Vir auf eincm Abhang licgt, ktinntc, unscrcs Erachtcns nad1, das archăologische Gut,
so wie in Vlasac, nicht Ilir je<lcs Nivcau getrcnnt worden sein. Es wunle daher der einen oder an<leren
Siedlung (Tardigravetticn oder der Kultur des Schela Cladovei-Typs) oder dcr aul3ergewohnlichen
Lepenski Yir-Kult ur, mit ihren in Stein gehaucnen Menschenschădeln, zngeonlnel. Die Trapeze
(typisd1e formen fiir die Befestigung), zum Bcispiel , wunlcn nie im Stcininventar des Tanligravettien
mit m ittclmecri schem Charakter, des Cuina Turcu lui-Typs und in cler Schela Cladovei-Kultur
angetroffcn, sic w<trcn nur der neol ithischen St<trcevo-Criş-Industrie cigen.
Wir konncn nicht mit dcr gewiinschten Klarheit clic Enclplrnse der Entwkklung <ler Schela
Cladovci-Kultur im Gcbict des Eiscmen Torcs bestimmcn. Es ist sclu gut mogl ich, d<tl3 ihr Ende
gegen die Mitic des V I I I . Jt. BP, wcnn die vorhandenen C l 4-Datcn korrckt sincl. Zll setzen i st. Wie
immer cs <tuch sein m<tg, von einer Abstammung des Altneol ithikums vom Starcevo-Criş-Typ aus
16 Kozlowski und Kozlowski ( 1 984 a) 37-56; dics. ( 1 984 b) wonach wir mit eincr kontinuicrlichcn Entwickhmg d ieser
259-294; siche auch Kozlowski ( 1 992) 1 88- 1 92. Kultur rcchncn konncn, die mit dem Endgravetticn beginnt
J1 UoroneanJ ( 1 973 a) 1 9 f. Dcr V erfasscr sielii in sciner und im Neoli1hik11111 mit dcr lctztcn Etappe (Alibeg) endet,
Analyse, d i e sich m i t dcr spiitcslcn Phasc dcr Schela in dcr dic ncolithischcn Elemente au flauchen, wurde von
Cladovci-Kul111r (4 . Phasc) hcschiifligt, die man în A libeg Mogoşanu diskntiert: ders. ( 1 978 a) 348 f Bei der lctzten
Pescari u nd bei O st rovul M a rc, F luOkm. 875 ( lctztcs Phasc stellt sich das Problem der E i n stufung i m
Niveau) c111dcck1c, fcst, daO „Z11sa111mcn mii dcn Gcrătcn Neolilhikum": dcrs. ( 1 980 c ) 36.
aus Hirschgcweih tmd aus Stollzăhncn von Wildschweinen, 38 Es muli eiwăhnt wcrdcn, dai\ das gesamte archiiologische
der Verarb e i t u n g von Q uarz i t u nd S i lex . a u ch d i e Material, das in den bcidcn Schela Cladovei-Niveaus bei
Produktion von klcinen Ăxten umi Meif3ch1 z u konstaticrcn Ostrovul Corbului entdeckt wurdc, sich in den Sammlungen
ist, die hinsichtlich der Technik uml auch ihrer Typologie des A rchiiologischen I n s t i t u tes „ V a s i l e Pârvan"
den ncolithischcn Starcevo-Criş-Typcn entsprechcn. A lso, (Paliiolithische Abtcilung), als auch în jener des M useums
nur diese lctztc Phase schliellt spezi!ische Elemente des dcr Rcgion am Eisemcn Torcn (Drobeta-Turnu Severin)
Neolithikums cin, abcr auch diese zusammcn mit jcnen und des M uscums Oltcnicns (Craiova) be!indet.
vorl1errschcnden epipaliiolithischcn. Dieser Gcsichtspunkt,
] 83
dcr Schela Cladovci-Kultur, so wie dies V. Boroneanp7 Zll beweisen versuchte, kann nicht die Rede
scin, da bekannt ist, dal3 die erstcn Triiger der ncolithischen Kultur mit bcmalter Kcramik etwas spiiter
in clic (iegcnd des Eisemcn Tores kamen, wahrscheinl ich in elen letzten 3-4 Jahrhunderten des VIII.
Jt. BP (VI. Jt. BC), Zll einem Zeitpunkt also, als die Schela Cladovei-Kulturtriiger den erwiihnten
Raum sd10n vcrlassen hattenJS.
LEGENDA FIGURILOR/ LEGENDE DER ABB I LDUNGEN
Ostrovul Corbului - Botul Cl iuc iului:
Fig./ Abb. l . Ostrovul Corbului. Punctul ,,Botul Cl iuciului", km. fluvial 9 1 1 . Planul secţiunilor din sectornl A
91 I. Planum der Schnitre in Sektor A, in dem Siedlungsspuren der Schela Clado vei
în care s-au găsit resturi de locuire aparţinând culturii Schela Cladovei/ Ostro v11l Corb11lui Fundstelle „Botul
Cliuciulw": Fl111Jkm.
K11lt11r gefimden 1V1Jrden.
Fig./ Abb. 2. Profilul peretelui de sud al Secţiunii XI (A- 3 ) - (partea inferioară); complexul de locuire tip
bordei şi alte resturi de vetre de foc descoperite în afara acestuia - (partea superioară) aparţinând culturii
Schela Cladovei. Plan şi profil real izat de FI. Mogoşanu/ Siidprofil von Sclmilt XI {A-3) - (unterer Teii);
Grubenl1ii11ser 11nd weitere Herdreste au&rhalb da von - (oberer Teii)-, be!de zur Schela Clado vei-Kultur.
Plan11111 und Profil 1111r&·n von FI. Mogoş:mu ausgearbeitet.
Fig./ Abb. 3 . Segment din profilul stratigrafic de vest al secţiunii I (centrală)/ Te1J des Westprofils von Schnitt
I (Hauptsclmitt).
Fig./ Abb. 4. S. X I . Resturi de locuire (vetre amenajate, simple etc.) din interiorul locuinţei de tip bordei şi din
a fara acesteia, aparţinând culturii Schela Cladovei (după FI . Mogoşanu)/ Sclmitt XI. Schela C/adovei
Siedl11ngssp11ren (aus Steinen gesetzte Herde, einlâche Herdc etc.) a11s dem Gruben11a11s und aullerhalb da von
(nach Fl. Mogo,„anu).
Fig./ Abb. 5 . S . X I - vatra oval-prel ungă (el ipsoidă) de la 1 ,90 m (+ 3 ,08 m) ad:încime (detaliu), din interiorul
locuintci bordei (după FI . Mogoşanu)/ Sclmilf XI - oval-liinglicher (ellipt1:'iCher) Herd in 1, 90 111 (+ 3, 08 m)
Tiefe (DetaJ/nnsicht), aus dem Inneren des Grubenlmuses (nach Fl. Mogo,<;anu).
(+ 3, 08 m)
Fig./ Abb. 6. Secţiunea XI - vatra cu bordura de pietre de formă el ipsoidală de la I , 73 m ( + 3 ,08 m ) adâncime,
din afara locuinţei bordei, reprezentând după FI. Mogoşanu primul nivel de vatră/ Sclmitt XI - elliptischer
Herd mit Steinbegrenzung in I, 73 111 Tiefe.
Fig./ Abb. 7 . Complexe de locuire şi resturi de vetre de foc din S . I (centrală), aparţinând nivelului I Schela
Cladovei/ Hauskomplexe und Herdreste aus Sclmitt I (Hauptsclmitt) des I. Schela l1ado vei-Niveaus.
Fig./ Abb. 8 . Complex eu pietre, piese de cuarţit, oase de animale, precum şi o porţiune dintr-o vatră în colţul
nord-estic al S . I, aparţinând nivelului I Schela Cladovei/ Komplexe aus Steim:n, Q11arzitstiicken, Tierknochen
und der TeJ/ eines Herdes in der Mmlostecke von Sclmitt I - I. Schela Clado vei-Nivenu.
1 84
rig./ Abb. 9. Vedere parfială a S. I (centrală) cu complexele de locuire (oase de animale, piese de cuarlit etc.),
precum şi pietre mai mari sau mai mici, izolate sau aglomerate, aparţinând nivelurilor I şi I I Schela Cladovei.
S. I b, pătratul I şi atribuit nivelului neol itic St arcevo-Criş/ Teilansicht Sc/mitt I

Se observă şi resturile scheletului mortul ui nr. 25 (a I I I-a vertebră lombară, centura pelviană şi membrele
inferioare, descoperit în
(Hauptsc/mitt) mit seinen Wolmkomplexen (Ticrknochen, Q11arzitgegenstâ"nde etc.) und grăiJeren ader
I zu sehen (driller Lenden wirbe/, Becken, untt•re

kleineren, einzeln oder gehiiu!l /iegendcn Steinen des I. und li. Schela Cladovei-Niveaus. Es sind auch die
Rcstc des Skelefls aus Grab 25 in Sclmill I b, Quadrat
Gliednwlle), die dem neolithischen Stan..�evo- Criş-Niveau z11z11weisen sind.
Fig.I Abb. I O. Rest urile schel etului mortului nr. 25 aparţinând locuirii Starcevo-Criş (detaliu)/ Die Skelettrcste
aus Grab Nr. 25 der Starcevo-cn;'>-Siedlungsphase (Detail).
Fig.I Abb. 1 1 . Complexe de locuire şi resimi de vetre de foc din S. XII/ b-{1 4 şi b--d 7, aparţinând nivelului I Schela
Cladovei/ Wolmkomplcxc und /-!erdrcsfe aus Sclmilf XIII b-<.1 4 und b-<.I 7 des I. Scht'/a Cladovei-M"veaus.
Fig./ Abb. 1 2 . Complexe de locuire şi a l te resturi, cum ar fi scheletul din mormântul nr. 3 2 din S . XII
(p<'Hratele d-c-a), aparlinând nivel ului I Schela Cladovei/ Wohnkomplexe und andere archiiologischc Spuren,
wie die des Ske/e/fs des Gmbcs Nr. 32 aus dem Sc/mitt XII (Qwulmte d-c-a), die dem I. Schela Clado vei
Niveau angehiiren.
Fig./ Abb. 1 3 . Complex cu pietre, piese de cuarţii, oase de animale, aparţinând nivelului I Schela Cladovei.
Acest complex este mărginit la vest de un canal de şiroire. Se observă şi contururile a două gropi, una mai
mare, atribuită cultmii Sălc111a şi alta mai mică, cu schelet decapitat, aparţinând culturii Starcevo-Criş/ Komplex
aus Steinen, Quarzitgegenstânden, Tierknocbm des I. Schela Clr7do vei-Niveaus. Dieser Komplex wird im
We,„tc.>n von einem Ablluflkanal begrenzt. Es sif1(/ auch die Ri1nd1:r zweier Grubcn zu sehen, und zwar von
wurde.
eincr griiBeren, die dcr Sâ/cu/a-Kultur angehiirt, und eincr klcineren, die t'Jn Skt'lctt olme Schiidel enthielt
und der Starce vo- Cn;�·-Kultur zugewiesen
Fig./ Abb. 1 4 . Complexe de locuire şi resturi de vetre de foc din S. I (centrală) apartinând nivel ului I I Schela
Cladovei/ Wo/mkomplexe und Herdresle aus Schnitt I (Jla11pts1.:/milt} des //. Schela Clado vei-Niveaus.
rig./ Abb. 1 5 . Vatra cu pietre mai mari dinspre peretele estic al S . XII c/ 7 (situată în planul m a i îndepărtat),
7 apari inc nivel ului I Schela Cladovei/ Herd ;111s griifleren Steinen, aus der Niihe der Westnand
aparţine nivelului neolitic Starcevo-Criş, iar vatra cvasi-c ircul<iră cu pietre mai mici aflată în pătratele S. X I I
c / 7 - S . X I I b/
lilst runder Hcrd ;ws Sc/mifl XII ci 7-Sc/mitt XII bi 7, dcr dcm I. Schela Clr7do vei-Niveau angell<)rt.
des Sc/milft•s XII ci 7 (von wt•item gesehen), der d1.·111 ni.·olitlu:„chcn Starcevo-Cn;„-Nfveau angchiirl, und cin
Fig.I Abb. 1 6. Resturile unei vetre de foc şi a l te rest uri (oase de animale, piese de cuarţ ii) din pătratele S . X I I
g/ 2 a-S. X I I g/ 2 b aparlinilnd nivelului I Schela Cladovei/ Rest eines /-!crdes und andcre Spun:n {Ticrknochen,
Quarzitgcgenstiinde) aus Sclmilf XI/ g/ 2a-Sclmitt XI/ g/ 2b des I. Schela Clado vei-Niveaus.
1 7 . 1 -5 pieire de râu şi de gresii nisipoase, cu urme de prelucrare pe feţele largi, descoperite în

I piatră cvasi-rotundă, cu o adâncitură mare pc una din feţe; 2 piatră discoidală
Fig.I Abb.
nivelul I Schela Cladovei;
(„rondelă") cu ambele feţe şle fuite; 3 a-3 b piatră cvasi-discoidală 4 a-4 b piatră fragmentară cvasi-rectangulară,
/-5 Flu/1- und Sandsteinc, die Bc;1rbcit11ngssp11rcn aufder llachen Scite aulivcisen und lin
cu câte o al biere pc fiecare faţă; 5 a-5 b piatră masivă cvasi-sferoidală, cu o faţă netedă prin şl efuire, iar
I fast nmder Stein mit ciner starkcn Vi:rtiefimg aufeiner Seite;

cealaltă cu a lbicre/
I. Schela CJ;u/o vâ-Nive;w entdeckt 1nmk·n:
2 sche1bcnllin11igcr Stc.>in {„Rondcm!''), be1de Scitcn gcsch../Jlli.·n; 3ii-3b scheibcn/'iirmiger Stcin mit Vertielimgen
dt:r eine d11rc/1 Schleifen 1.>rhaltene llache Scite

(,, Grubchen '') aufbciden Seitcn; 4a-4b ein Frngment eines li1st rechteckigt•n Steines mitje einer Vertidung
aul'jeder Seite; 5a-5b fast kuge/fiirmigc.>r, massivt•r Stcin,
besitzt, wiihrend die iindere cine Vcrtielimg ;111/iveisf.
1 85
Fig./ Abb. 1 8 . 1 -7 obiecte de piatră; I pies:1 de gresie nisipoasă de formă cvasi-rectangulară şlefuită la
ambele capete prin folosire; 2 piatră sferoidală cu albicri („gropiţe") spre centrul ambelor feţe; 3 piesă esq111Jlec
de cuartit; 4 racloar de cuar\ it; 5 aşchie masivă cvasi-triunghiulanl de cuarţ i i ; 6 racloar de cuarţi i ; 7 piesă de
gresie în stare fragmentară, cu urme de şlefuire la un capăt; 1 -4 , 7 obiecte din nivelul I Schela Cladovei; 5, 6
obiecte din nivelul I I Schela Cladovci/ / - 7 Stcingegenstiinde: / fast rechtcckiga, sandartigcr Wetzslt'in, der
in der Mifle be1dcr Scitcn; J ausgesp!tltertcr Quarzitgcgcnstllnd; 4 Qullrzitschabcr; 5 mf!ssiver, f;1st dreic·ckiger
l/11/'beidcn Seiten 1111tz11ngsbedingt gesch/illen ist; 2 kuge/fiinniga Stein mit Vcrt1dimg {, , Griibchen '') etwa
/. Schelll Cladovei-Nivea11; 5-6 Gegcnstiinde a11s dem 11. Schela C1ado vci-Niveau.
Qtmrzit.\pliffcr; 6 Qw1rzitschabcr; 7 Fnigmcnt Wetzstein mit Schleifspuren an cinem Ende; 1-4, 7 Gegenstănde
aus dem
Fig./ Abb. 1 9 . 1 -24 piese de cuartit ( 1 -9, 1 1 - 1 3 , 1 5- 1 7, 1 9-22) şi de silex ( 1 0, 14, 1 8, 23) şi de radiolarit
piese cu encoche; 8-9 piese dcnt iculate; I O lamă retuşat ă ; 1 2, 1 8 , 1 9 piese esq111Jlfr; 2 1 aşchie de miez
(24), aparţiniind nivelului Schela Cladovei; I , 3, 5, 7, 1 1 , 1 3- 1 7 , 20, 22 racloare; 2 racloar cu encoche; 4-6
neretuşată; 23 lamcl<I simpl ii ; 24 gratoar/ 1 -24 Q11flrzit ( 1- 9, I 1- 13, 15- 1 7, 19-22)-, S!lcx (JO, 14, 18, 23)
und Rmliolaritgegcnst;md (24), dic dem Schc fli C/;ufo vei-Nivca11 angch1>rcn; /, 3, 5, 7, I 1, 13- 1 7, 20, 22
Sc/wber; 2 Sc/wbcr mit Kerbcn; 4-6 (h·genst;inde mit Kl·rbcn; 8-9 geziihnte Gegcnst;indc; JO rct11schicrte
Klingen; I 2, I 8-- 19 f!11sgcspliffcrte Artelilkte; 2I 11nret11schicrtc N11k/ef;1bsc/J/;ige; 23 eintache Lame/le; 24
Kratzcr.
Fig./ Abb. 20. 1 -22 piese de cuarţ it ( 1 -9, 1 1 , 1 2, 1 4, 1 6, 1 7, 1 9-22), gresie sil icioasă cu glauconat ( I O, 1 5);
silex ( 1 3 ) şi rad iolarit ( 1 8), apart inând nivelului I I Schela Cladovei; I , 6, 7 , 1 1 , 1 5- 1 7 , 2 1 racloare; 2, 1 2
cu cortex la bază; 9, 1 8 piese esq111J/ee; I O lamă dent iculat ă; 14 aşchie denliculată; 1 9 c iopl itor dublu pe galet
vârfuri triunghiulare neretuşate; 3 rac/efll'; 4, 20, 2 2 piese cu cncochc; 5 , 1 3 lame nereluşate; 8 aşchie neretuşată
cvasi-rectangular/ 1 -22 Qtmrzitgegenstiinde (/-9, I 1-12, 14, I 6-1 7, 19-22), S!lizi11111wetzstein nul Glaukonat
(JO, J5), S!lex {13) 11nd Rfl(fiolflrit ( I 8) aus dc·m fi. Schela C/ado vei-Nivcau; I, 6-7, 1 1, 15-1 7. 21 Schaber; 2,
12 triang11/iire 11nret11schicrte Klingm; 3 Sc/wbcr; 4, 20, 22 Cicgenstiinde mit Kcrbcn; 5, 13 11nret11schicrte
Klingen; 8 11nrct11schicrte Klingc mit Rinde fin dcr Bas1:'>; 9, 18 ;111sgc>.\p/ittcrtc Arteli1kte; I O gaalmtc Artdăkte;
14 gez;ilmtcr ,'·ip!tltcr; 19 bi/)1zialer chopper a11s l'im·m thst rcchtcckigcn Stcin.
F ig./ Abb. 2 1 . 1 -8 unelte din corn de cerb întregi şi fragmentare; 1 -6 „brăzdare", coarne prelucrate la vârf şi
7-8 „săpăl igi", aparţinând nivelului I Schela Cladovei. Vederi faţă, ambele fe\e sau numai profil/ 1 -8 ganze
w1JJ"dcn, 11nd 7-8 „Hacken ·: die dcm /. Schclll Cllldove1�Nivea11 flngehârcn. Vordcr-, scitJichc und Prol°Jlansicht.
und (rngmentan��d1e f/irschgcwt•J/mrteUkfl•; J-6primitive „Pfltige" a11s Gell'cJ/1, die an dcr Spitze bearbeitet
unele l in i i incizate (5), unelte de os similare spatulei ( I O, 1 3, 1 9), „pumnal" de os (I I ), vârf de săgeată de os
Fig./ Abb. 22. 1 -27 unelte din corn de cerb ( 1 -4, 6-9, 1 2, 14-- 1 7, 2 1 -25, 27), placă fragmentară de corn cu
( 1 8), unelte din colţi de mistreţ (20, 26), aparţinând nivelului I Schela Cladove i. Vederi faţă, ambele feţe şi
(Scheibc :!) mii t'ingesc/mittenen Linien (5}, spachtclii/1/11 iche Knoc/u:nartc/)1kte ( IO, 13, 19), „Knochendo/ch "
faţă - profil/ 1 -27 Hirschgewc1hartcti1kte (/-4, 6-9, 12, 14- 1 7, 21-25, 27), (mgmmlfld'>che J/omp/atte
{I I), Knochcnple!lspitze ( 18), Artef;1kte aus Ebc·rstoi/ziilmcn (20, 26), die dcm /. Schela C/adovei-Niveau
llngehârcn. Vorilcr-, seitlic/u: und Protilansicht.
Fig./ Abb. 23. 1 - 1 8 unelte din corn de cerb întregi şi fragmentare ( I corn perforat vert ical şi cu părţile laterale
tăiate obl ic; 2 corn masiv, mai lat l a partea superioară şi mai îngust l a cea inferioară. cu păr!ile laterale tăiate
nivelului II Schela Cladovei. Vederi faţă, ambele fele şi fată - pro Iii/ 1--1Nganze 11nd li"flgmentan�<H:h crhaltene
Gewe1he (1 scnkrec/Jt durc/Jbohrtc's Geweih, mit sc/Jriig gcsc/111itte11<.'n Scitcnte1Jen; 2 massives Geweih, oben
obl ic; 3 - 1 1 , 1 3 , 14 săpăligi, 1 5- 1 7 , 1 8 coarne prelucrate la viirf) şi de os ( 1 2, 1 6 străpungătoare) aparţinând
breiter undam Unterte1J engcr, mit schriig gesc/mittenen Scitcnteilen; 3-1 1, 13-14„/Jacken"; 15-18 Gewe1he,
die an dcr S'pitze bearbcitct wurdcn und Knochem1rtethk1t· ( 12, 16 Bohrcr) des li. Schela Clado vei-Niveaus.
Vorder-, se11/iche und Prof//;msic/Jt.
1 86
f i g./ Ahb. 24 . U n ea l t ă d i n corn de cerb („brăzdar"), a part i n ii nd n i v e l u l u i I I S c h e l a C l ad o v e i /
lfirsc/Jgc we1/wrleli1kl (pninilivcr „Pll11g ""), das dem li. Schela C1ado vei-Nivea11 angehârt.
Fig./ Abb. 2 5 . 1 -6 unelt e întregi şi rragmentare din corn de cerb; I , 6 fragmente de coarne perforate; 2, 5
coarne cu vârrurik rea l i zate prin ş l e li t ire ; 3 fragment de corn (spart longit udinal) prelucrat la un capăt; 4
„si\ p ă l igă ( fa t ă - pro fi l ) ; 1 -3 , 5, 6 ni ve l u l I Schela Cladovei; 4 n i ve lul I I Schela C l ado ve i/ J-6 g;mze 11nd
"
tragmenlan�'ii.:/J t'r/J;J//cnc.: Gc 1 1 cIIJ<1rlclak1c; I, 6 d11rchbohrlc Gc1 n·1/J{mg111cnfc; 2, 5 Gewc1'1e, deren Spitzi.·

d11rch .'i'chlcili:n cntstand; 3 Ge1 1 ·c1hfmgmcnl (liingsgespa//en), das an e1n1.•111 Endc bcarbcitet wurde; 4 „Hacke "
( Vordcr- 11ml Pr olihmsichl ); 1-3, 5--6 1. Schela C/;u/o vci-Nivc;w; 4 li. Sclu:/;J ( 1adovei-Niveau.
Fig./ Ahb. 26. 1 -2 „s;'l pi\ l igi" d i n corn de cerb ( rete şi pro fi l ) apart inând nivelului I I Schela Cladovci (nr. 2
,
prezint<! 1 i n i i rin i n c i za t e în retea pc partea a c t ivii)/ 1 -2 Ge weJ/1/wckcn "" ( Vordcrscite und Profil) des li.
„
Schc/a ( 1ado vci-Nivca11s (Nr. 2 wâ�·t fcrn eint:esclmillcne, nc/zarlige L1nien mr{dcm Aktivterl a ul).
F i g . / Abb. 27. 1 -2 „s;"\p;"\ l igi" d i n corn de cerb ( re t c şi profi l ), apart in<înd n i ve l u l u i II S c he l a Cladovci)/ 1-2
„ (ie wc·1h/J<1ckcn ·· ( Vordcrscrie 11nd Pr ofil) des li. Schela C1mlo vci-Nivcm1s.
Fig./ Ahh. 28. Cra n i u l sc hclet 1 1 l 1 1 i mort ului nr. 32, aparţ i n<înd nivelul u i 1 Schela C lado ve i (după O. Necrasov
şi D. !lot czat 11)/ Sc/J;ide/ des Skdcl/s ;ws <imb Nr. 32, das d<.w I. Schela ( 1mlo vci-Niveau angchârt (nach O.
Nccmsov und D. Rolcza/11).
1 87
L E G ENDA IL US TRA TIIL O R I
L EGENDE Z U DEN A B BIL D U N GEN
H. / G. m ormânt/Gr ob scoici I f1uschelsch a ten
G r. gro ap ă! Gru b e fragmente ceramice I

Keramikbruchstuc ke
strat ar ab il I
S. sant !Schniff
o. punctul zero I Nullpunkt

I t
Ackerschicht
strat daco -roman I

V. I H. vatră I Herd da kisch - romische Schicht
pi tre
ferentiat I undifferenzierbare
e !Steine I 1 1
strat epoca bronzului nedi
broniezeitliche Schich t
I rJ 0 O <J I pietre din vetre. amenajate I Ii l I ; I I
Herd Steine
strat Gârla Mare I
apă ! Wasser
� Gârla Hare - Schicht
strat erb icio ara I

c ărbune IKohle
V
HI � I fi Ve rb iciooro - Schicht
strat Glina I
,„ „, hum ă /gelber Humus
LLI �Id Glina - Schicht
• • • 4 I
. . .. . . . . .
strat Cofofeni I
. „ .
1 . J·
K\\\1
· . . . . .
. . . . . nisip / Sand
„ • • • • •
Cotofeni - Schich t
arsură neagră I strat Să/cuta I

-J sch warz ge bra nnte Stelle 11lllllIl II Sătcufa - Schicht
arsură ro sie I strat Cris I

ro t g e b rarinte Ste lle � Criş-Schicht
cenuşă I Asche
strat Schela Cladovei llnive/
!Vegetation
~ strat steril I
Schela C/adovei -Schicht
'1 „
'' IL Niveau
vegetatieI
I I sterile Schicht
1 88
vetre simple neamenajatel
Ein fa che Herde
ryi săpăligă de corn I
Geweihhac ke
�
corn bo videu I piese de cuorţit I
Horn vom Rind Quarzitstkke
i
I
Asche u�d gebrannle Erde �
„ ·. : . . : ·. cărbuni si păm ânt ars bucăti de ocru
.
... : . . . .. �. - .
rosu
. .. � .
Ock�rstikke
. . .. . . .
. . . . .
gropi Săicuta I
Gruben der 'sătcufa·Kultur melci I Schnecken
chirpic Să/cuta I argilă gălbuie I

Leh mbewurf der Sălcuta
' - gelb liche Tonerde
Ku ltur
vatră Schela Clado vei I ,

,,. - „
'
conturul unei gropi I
Schela C/ado vei-Herd I \
Grubenrand
\. - - -
I
vetre Schela C/adovei I canal de sir oire I
m Schela C!adovei-Herde Ab flunkanal
a stratului Sălcufa, În S. XI mă

o ase de animale I cifra indică limita superioară
surată d? la supraf. reunctO J I

Tierknochen
Schicht im S.XI. Die Messung

obere Grenz:e der Să/cuta -
wurde von der Ober fi ăche

durchgefuhrt (Nullpunkt)
1 89
"R 7
� A.
A
- 'D \J
"L
t\ A \l
\O
\
o
îl o
c::Ul· XIV :::�.
.() :.
ţb4-
„„„„..... .
1
<>1 1�
- 1,60 111
1--.(>
!l'l �I�
1
le -
·u'
ld/evesl
•e
d e : d/l d/c
k m. 911
li
W d/� d/b
Q
.()o
LJ
', punciul O de 11 ure s · 1u m.isur1l 1dincimilt /
- 1.oa
4r,
Nullpunkt
� 4'_, ''.1:,_,
u
D G I
o A M M I
111 111111111 1 11 1 1 o !O � ...
Fig./ Abb. 1
� �·��. · -
:.o.�. :
: ' ,-,,:.]rj;pt�-1 '
·°'''
�
„ ,,,,,. - - - - - - - - - - - -
„ ij. ' V I
- 1.35rn (+3,08m)
- 1,6 0m· .�� · >
� li '
=. �
/
...
"' ...... _ .....
',
�
08m) !) ·:· ·· .·:;· . ·. · . Scli.,\)'::dii' '
I
(•3,
/ � l'.I
j!; .
�
I . .. ' „ - .....
I '
Treapt� 11 � 1
�
„ . ··
•
IV
I
· .
'
-.. '
�
'\ I
- 1, 9 0 m
/ //
··· "·: I.· .
·. :
I
1
/
„ .
' I
.
,
'· ':.. > .
';: ·
r:\. C :·„ „„·: · ·. ::.� ·.. .
�
�
. ,.1:
< , . ·.
- 1,73 m (• 3,08 m} : . :· · = (+ 3,08 m ) : :· ·. ·
.,
�
I I
III
I
:
I
.„. „„ ·. : : :„ „ · �·. „.
·· .
V
/ -1•60:�· 1�
. .
® : � li . " . „ · . · .
· , , . , . ·� · � · :, .
I I '
· , . . „„
· .
I
I
.
.
- 1,73 m (• 3,08 m)
,
,'
.
I I
..
' ' „ ::
.·„. :.. .::'.· ·.'. :„· :.'.U

,
I
: :�· " ,
·
·: :.� �
/ ,'„/_,/
·
© �
�� .
I
·: . I/ /
.
:/'
. . l. 0
,_t!·i& Sm i
1>f>: :e.� ,
•
- 1, 57 m (+ 3 , 08 m ) .:l) ::. .,�:·(')?

�ci·© 1.38m (+ 3,06m) / .' .
,' ·
.:
�
. I
,'
-1, lt O m · · � " : : . . . :� ·· . . „g, „·0
'
. •
-0 56 �\•I 3 08 ) <.:Jfi') (!) -f, 08m. . . V �:.:\·::·· ··":'

I
/
".0• " ' • •
.
. ·. . · : ·
l
P : •• •\
(+3,0Bmk /:-;°:.·:�
(•3.08m): :e::: : dJ.: . ·.-.: : · . " · ·
:
· 6 ·.> ". ·
m
VII - �l) "

�. 1 1 €).·:.:·:� = (•3.oam) :
· '
- 1.40111. . S·": . . : , : ' : · . : · ··'o :f,

O 2, 2 0 m
., 1
1
fa •"'" o ' „„o · · . „ :.

.: I
.J
tf) Q
(d, 08 m)>. " : ; : ::·.„_.�" " ·

.
.' ' '
:
· . . ·
.
:.� ; -
„
',
Vll(• ios":n)'',
:
• •
.
G'
-!,08,f!1 (• 3,DBm)
Q · . " . -108 \
/
" -
I
:· · "
V
I o.50m (•3,08m) - 1, 08 m (•3.08m) - 1,34. m (• 3,08 m )
· � v11 ·=: . „' �
�
.I� ._,, _ -� VI
.„�.
. „ „ ." >:.=':·.: ;„:·;- � . ' ": -1.0 8'"
l
V l - 1,3\rg,(;,3.08111) �
/'
A1u\.
,.,...c:_!!!!
. ..e ;p;-
�1ll!...,_
111t�
.
· "·'.�'" :: ' .
.. .�· . �
f ( + 3,08 m)
·
. „/ vu .
, _ „
.„ .
8
... 3.08m O 1m
. .. . .. · ·
\::Str;it tle 17isip f;„ 9;1/hen Je'Seltis/·
( .:. . .•.; . . ·„ . ::.··.,.::· � �· "::.�: •: .„:.:·?�
.';: (u o avsfi comp�cl.i dt cvrbo.�·::

·: : . ·. :.„ : . ; · :·: :
\O
. . ·:: : ·::-:: ::
.· ·:::·.-. . „.·. ��„- � . }fi·:f?.'� :!:-•�:: :. · . . . '
· ··
. „
··
:?�.�f,t��.�i,{-.�..��f��'.��'1;, .:gi{?f: L:. .

.
Fig./ Abb. 2
E
- - -
i111 î - -
- -
1 1 1 iT1 - - - -
1ii1 1I - - - - -
o
1ii 1ii1 - - - - - -
1 1 1ii 1 I - - - - -
1tl11iT --- - - - -
iT1 iii 1 - - - - -
-
1 1 1 îit îi-- - - - -
1ii1 1ii1 - - - - -
1 1 111 1 11 - - - - -
1ii1 1T1 1 - - - - - -
1 1 1T1 1 ii - - - - -
1ii11ii1 - - - ---
-
1 1îi 1 1T - - - -
ii 1 iii 1 - - - - -
11T1 1 ii - - - - -
- - - -
l1 1 ii1 1 -
1ii11ii - - - - -
T!!_ii�- _-_- _
- -
_
1 11 1 1 1 1
- , ,îj , jî -
ii 1 iii 1 - - - -
- - -
- -_-_-_
_ ii,!!ii_ _
111111
- - -
jî 1 1 iî -
- 11 ii 1 1 - - - - -
- -· - - -
-
, 11 - - - - -
111111
- . ii
ii11 ii - - -
-
-l l iil l - - - ---
-
- ii1 1 iT - - -
-
- 1 ii1 1 1î - - - -
-. 1 ii1 1 - - -
ii 1 ii1 1 - -
- - -
-
-1 1ii l lÎ - - - -
ii1iii 1 - - - - -
- îi 1 ii - - - - -
11 - - - -
ii 1 1T11 -
-1 1ii 1 1T - - - - -
1ii11ii1 - - - - - - -
....-
- -
l1 1ii1 1l - ------;;
-:::.,- =-
li1 1ii1-- - -----<
-1 1ii1 1T --- -----1
iî1 1îi 1 - - -
- -
-.!.!Ti!!T_--4---
_-_-
1 1 u 1 1 1------..._
-1 ii1 1 ii - - - - -
- -
- - - -
ii1 1îi1 -
ii - - -
-1 1îi1 î - - - -
-ii11§_- - - - -
!.!.ii
_l l .!_! 111
1 92
Fig./ Abb. 4
1 93
F ig./ Abb. S
Fig./ Abb. 6
1 94
_ J,Ia/3
le/3
Fig./ Abb. 7
1 95
Fig./ Abb. 8
F ig./ Abb. 9
1 96
F i g./ Abb. l O
1 97
i
�I
c--
--
�I
J
I
J
I
I
�
I
�
I
I
�
I
� - - ---
�l
I
xi >< 1
,
'
'
'
„ I
I
I �
�-- - - _ _ _ _ _ _ _ _
1 98
...
...
... �·:'
• •
�
"'
;;; •„
I ;,
... I
•
1
„ •
„ .;_ .... - �
- �.
· � $
.
.I
. .
zi
I
- - �.-----=-�
�I
.o I
�I
�
� --�
�•
-! „
� -- �� 'J I�
M.
II I
I I
1-U-
1 .I
.0
_ _ _ _ L _ _ 1� - J _ _
t� I "'
.o
I"
I- -;:;-
;;;
„ „
I:
I�
I
I
I
I
�
I I
'-
1: ,I�
1.
11°
- - - î ;;; -
- - - - - - - - -- -
M
I�
Vl _, - - , , �
o / .._ c.t--- \
1 \�°ljf i
I
- 'l
I
- - - - I „- - +„- - - - - _i _
I.::.
- -
-
T J !!
,�„
I=
...
I !!
1=
„ ,- ,„
I I
I
- � -
;;;
„
.„
- - - _J �
„
,-;;
„
„
;;;
„
,,'.
.�
. .:,
I z:
' .
„
I "
�--
:-3' .-·. ..
I
.
�· .
1 99
F ig./ Abb. D
200
- - - - - - - - - - - - - - - - -, - - - �
I
0>< -.,..,, - - :J e '"" ' · o "' "
„ �-3,74 -3.s'�
1&
I •"j$
fO
�
lC � tl
.„.
t " o • IB " • o
oe �\ fi� :f
,
I J,��
I
fh-.:..J
" e
"
�
q, ..a.. • o� · D
•
•
)( t)
' '"13
•
!I
• •
I
I
e
O 1m ;I
.;,3. -3.12 �
'
4' __! b�I c/;_

6
�� 14 _V4t
a I I
I
. ·
I \
�.12'
!'3�o - 3,86.ll..
a ,..- x #':!, I
_ _ _ _ _ __ _ _ _ - - 5 _
__ _
1
"
_
I
� „� „�
I
\ "'1 x
•
x� f' ,.J,.�, I
•
"
I
1 I „
r
I
- 3 60 ,
I
I " A„\f.x-3.a��
.
...i .....
x
x
11'0 ...,.„
� • "
\��x � x x
X X
x &t,�ex•
I � I •. � I
� I
I - 4 . 20 � )(
I
-4 20
-<.
I I
I 6 I
'\t
.
)C I
I �
)( I
I )C � -3, 5 1� Lib/3' '

I )r
I ,, I
J
•
_Iell_j I� L I� I.E.1_3I
I
_
_ _ _ _
_
_ _ _ _ _
_
_ _ _
t>_ _
_ _ _ _ _ _
@:r:.12 1
_
€J 4!:) @:>
I : „„
_
•
I
0
I
4\, - �
"· •
oJ
" •
i!5 \) �
- 4.20 - 4 20
� I � X „ o
�
©0
.�
f
J( al li „ •
.�
nt l
I I
'W• .t>
· · �� - 3.58 - 3. 6 6
O 0 X
1 -4. 12
•
I I � :„·O·g.:ei1� ' o
� �"
&
I
I
I
�'i- �-=-_:_-_:,.Ir fll
I
�
1el4 rl! l .!l12

I I
_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
I
I
_ _ _ _
I
/
/
I
.
- 4,08
I ( M ormînt u l 2 5 l�,0\:;„ "
�
{? „
��l-f ,..
I
-4.
1 1 - 3�65 - 3.78_ " l•r
!� Starc 1
evo - Criş ' oi/:: :_:� � :...._: �OffJ
of!' · �3,S!r " (f\ ·.-.: : I

1 _ 4 02_4 12�. 1
I
.
':()
I
1�tx xx•l�-�2�::"IC-.„ � -... 1
I
.J•�
: - 6i'::'\
• "
I
·: v
� -:.".· ::">
f#?: �
"
x ><lt'. : ·. · . , „ .„-. „ · .· -
.. .
. L o ,..
I
"
i tlro(/
filo
. :-o -.. ID
W· CV
I \
•
I
.
-4. 1 4
I
I
I �::-
I
' •e
I
O
I<... ş . l(
3
· ....
•
16\
.
.�"" „
l(
� '·-·-·-
)(
I o - 3. 76
__lbj!{ ----- --�LJ

- 72 8
�:- -Wilj - w+.-

ll.()
•
.i
-�
I
-
·
_
I
_ _
() �
- -
- - - - - -
�=1-�
X
I
9
I
, - 3, 7
I � l(><
I
I
l(
•• � � 8- 3.86
'�'
Î)
)r
��g
• . . •
I
„
� o
)(
I
I IP x e lb
� -3,70 -3, 7
-3,69 �1
@ I @
><
Fig.I Abb. 14
�
�
l(
I
- 4. 20
- 4, 15 I
ld/b I r d/c
rz:;ibf J �
:
I J
-4,20 - 4. 1 0 - 3.70
� https://biblioteca-digitala.ro / http://www.instarhparvan.ro
f ig./ Abb. 1 5
20 1
5Xlld/7 SX11q/2a S X11 q/2b SXllk
SX I
.
"
" "
•
• "
"•
}(
... " „
o
" "
" •. • " X
" " - 4,00 - to7 m

I
l(
,,.
·4,00- 4,07m
"
"' „ .
•"
. ,,, �·. „.
"• , .„ �
" "
" " "
· •o :· :· .: : .·
SXllb/7 SX11q/1a SXll q / l b

x@ „
o--=="1m"-*'==--
f i g./ Abb. 1 6
202
I
4a
F i g./ Abb. l 7
2 03
3
6
7
Fig./ Abb. 1 8
204
l3 24
Fig./ Abb. 1 9
205
z
fO
f8
fig./ Abb. 20
206
Fig ./ Abb. 2 1
207
17
12a 12b 13a

13b
14a 15 16a 16b
I
18
25
24
21b
20a 20b
27a
Fig./ Abb. 2 2
208
3d
Sa 5b
9 to
fi
Fig./ Abb. n
209
Fig./ Abb. 24
210
2
Fig./ Abb. 25
21 I
1
Fig./ Abb. 26
212
1
fig./ Abb. 27
213
f ig./ Abb. 28
214

Petre Roman Ostrovul Corbului 1996

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Petre Roman Ostrovul Corbului 1996

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PROGRAM DE CERCETARE:

CERCETĂRI ASUPRA PRE- SI PROTOISTORIEI '

ŢINUTURILOR DUNĂRII DE JOS

FORSCHUNGEN ZUR UR- UND FRUHGESCHICHTE DES

Publicaţie iniliată de:

EDITURA CARO • BUClJRE�Tl

VERLAG CARO • BUKAREST

Colaboratori rcdaqionali/ Redaktionsmitarbcitcr:

Comenzile, cărţile pentru schimb şi corespondenţa

an<lere Korrespondenz ist an folgendc Aclresse ztl scnden:

Institutul Român de Tracologic

Editura CARO TRADING ' 94 S.R.L.

Die mesolithische Siedlung der Schela Cladovei-Kultur ......... . . . . . . . . . . .............................. . . . . ..... . .

I larald I Iauptmann Petre Roman

Her c ulan e I11II (Cheile Turzii,- Hunyadi Ila/om, 20. lei .

4. Schela O ad ovei 23. uumeinita(23a Kodiodermen)

7 Ba sarabi 26. Cernavodă( 26 a Pevec)

8 Rast{-Vinfo,-Turdos) 27. Hamangia

14. Vădas fra

�I );tf �ll:\ �?t;� t

HaD a aş ezărilor eponim e de la Dunărea de/ Jos/

Dculsc:he F1/J:\·/cnliichlcr au[ iisllichcn l/c1Tschcrlhro11cn des Millc/;i//crs (Przcmyslidcn, Piu.<>len,

Dcr Wcrdcgang vorgcschid11/idu:r Fcl.<>gcni'/c. llabilitationssehri ft Jena ( 1 952), Masd1inensehrift l iehes

Ober Fclsgt:ril'fc Mille!dc11tschlands. Vorgeschii:htl ii:hc Muscumsarbcit unei Bodendcnkmalpflcgc 2,

.l1mgstcinzcil/ichc ''Q1wrzitbci!e" und ihn: Vcrwcndung. J\lt-Thiiringen 2, 1 955/56 ( 1 957), 4 8-62.

Wcslc11rop;i"iscbc .Rlcmc11le im Nco/ithik11m 1md in der friiben Bronzczeil Millcldculscblands.

J>rcistorichc c J>rutustoriche li. Comunicazioni - Seziuni I-IV, Rom ( 1 965), 296-298.

Wcslcurop;iio;c:hc l�lc111c11/c im 11colithisc:hc11 (irabbau Mittc/dculsc:h/and'> und dic Ga/ericgnibcr

Dic Ualcricgrab-Kultur Wesldc11/sch/c11uls. l;/1tstc/11wg, Cilicdcrung und Bczichung z11 bcm1chbartc11

Zur li"tihgcschicht/ichc11 li'cr- und Bmu/011w111c11lik.

A b n·vicri I A bkiirzu ng .\ ·vcrzcich ni'> 4

„ „ „ „ „ . „„„ . . „„„„„„„„„ „ „ . „„„ „ „ „ „ „„ „ . „ .„ „ „ „ „ . „ „ „ „ „ „ •• „ „„ 5

Slraligra lia .\·ccloru/ui A

Ostrovul Corbului� cin tau.„c1u!J';ihrigcs Archiv dcr Dom111ziv1 '1i'iationm „ „ .„„ „ „ „„ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ 37

hguri ,\'ip/;111 şc/ A bbildungcn u nd Ta fc/n „ „„ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ 66

AO Arhivele Olteniei, Craiova

Bărcăcilă, Alexandrn ( 1 924)

Berciu, Dumitrn ( 1 933)

idem/ ders. ( 1 934 a)

idem/ ders. ( 1 934 b)

idem/ ders. ( 1 938)

idem/ ders. ( 1 939)

idem/ ders. ( 1 942)

idem/ ders. ( 1 953)

Boroneanţ, Vasile ( 1 970):

idem/ ders. ( 1 973)

i dem/ ders. ( 1 976)

Boroncant, Vasi le ş i/ und GHbricl Crăci unescu (1985)

Chilele, V. Gordon ( 1 929)

Crăl:i unesl:u, C i Hbricl (1980)

idem/ dcrs. ( I 985)

Davidcsl:u, Mihai şi/ und AlcxHmlru Vulpe ( 1 968)

Clog<îllan, Florin ( I 99J)

Ciumă, Marian ( 1981)

i dem/ dc rs. ( l 98J )

idem/ dcrs. ( I 99J)

Hănscl, Bcrnha n l şi/ urni Petre Roman (1984)

Laza ro v ici (ihco rgh c ( 1 977)

Rc::;i ta, 1 977.

Marsili, Aloysio Ferd. Com. ( 1 726)

Mogoşanu, florca ( 1 970)

idem/ ders. ( I 978)

M orintz, Sebastian şi/ uml Petre Roman ( 1 969)

Mosca lu, Emi l ( 1 990)

Asupra depozitului de topoare de cupm, descoperit întâmplător în 193 1 în marginea de est

l'Îlll' d ickc S d 1 i c h l m i i F i 1 1 1 d c n dl'r Cl l i n a - 1 1nd Co1ufrni l kn.:iu m i ll'1wiihnt ( l 'l53 ) 6 2 9 -63 1 .

" W as b e i M uguşanu ( 1 9 7 X ) 3 3 7 , A b h . I , a l s Co\ufcni 30X cm dazmcc h n cn . A u f d i cse Ari kiinnen Mog.oşa n u s