MEDIEVALE STATELOR GENEZEI PREMISELE ROMANEgTI

MADGEARU' ALEXANDRU

secolelor in de^cursul Dacia romand din fostaprovincie oraqelor Disparitia geneza au Tntaziat populalii migratoare t.p.t.t" .1" diverselor lV-V9i invaziile constituit s-au barbare regatele in occident, carpato-dun6rean. rLt"ri in spaliul al lv-lea secolul dupd au devenit care urbane' centre unor supravieluirii in condiliile secolelor specifice degradate (chiar in formele ti .eoii ipitcop"re.Urbanismul in occident' feudal genezei statului a esenliale ij-m " ript"..ntat o condilie posibile dezvoltarea 9i mena fdcut orage unor doarsupravieluirea deoarece de state devenit germanici au barbarii Or, .creatori CAt 1in"r"","1"f"ide episcopii. ariand) sau (ortodoxd pnn cregtinare romand in lumea dupeces-auinlegrat romanice cu populatia in simbioza ei nu au intrat tiriJ#n"iii ", ,i.". pag6ni, civilizatoare influentei afara in astfel rdmanand provincii ociidJntale' Jin?ost"re sta^t romanede ideii in transmiterea rend in primul ioran", ".r" s-aconcrelizat germanlcl a conducdtorilor Creitinarea politice institulii 9i iuridice 9i a feluntelor active incd dar decezute' oragele in carerezidau iost operaacelorepiscopi cazulcel maieloccea bisericeasci) de inlocuitd iost a ""onoticd rot ii*"ii! foss-asubstituit care regat un au constituit undefrancii ir"nflat" celal Galliei, (496) Clovis regelui ini.tiativa la dupece s-aucreqtinat imperiale, tei puteri dupdce timpde circadoua ; fosttotale, Dacieipostromane Ruralizarea in romane civilizaliei oragePrebugirea fostelor in vetrele s-a mailocuit secole Unele locale comunitdlilor organizarea insd in totalitate Dacianu a afectat epocii de-alungul totuqi au persistat inferior la nivel militare organizare foir" o" cuvinte unele putut mosteni roman Doara9as-au in cares-aiormat poporul (arcus)' |uptd(|uctor) ' oaste arc carc.. intre rezboi, arme |a 9i |atinereferitoare spafd (scutum) scut ' (hostls).pace (pax'), patot @a/us),sdgeatA(sagitfa)' (de la civitas a lat de sens cetate,schimbarea i; caz'ulcuv'antului i;A;;; (vezi totale "fortiflcatie") "orag" rurallzerii 9i in condi-tiile decet nu eraposibild la pascivitas lat romanice' 9i-a limbi celelalte pemen} in > tit. iavinentum rcrn. nu au disparut' oragele etc), fiindcd cittd e" @it6, de "agezare'urban ;';;;"1
de AP6rare9i lstorie ' Cercetator pentru StudiiPolitice Sliinlific prjncapal'doctor,lnstitutul Militari,Bucure9tl.

ALEXANDRU MADGEARU

Ruralizarea totalaexplicd disparitla termenilor latinipentru noliunea de,,oras,,, dar supraMeluirea cuvantului c,Vifas nu ar fi fostposibild gi dacddaco-romanii striromanii nu ar fi trditin permanenle gi fortificaliin preajma ruinelor oragelor ilorromane, dintre careunele vorfi refolosite ca a$ezdri fortificate, in 5i refdcute secolele lX-X (Apulum, probabil castrul qi Napoca). perioada de la Cenad, in convietuirii cu slavii, toponimia referitoare Ia noilefortificatii a prelual termenul slav grad ("cetate'), care s-a transmisin denumiriprccumBdlgrad,Moigrad, TSligrad. De remarcat ci niciun fostoragroman nu a fostpopulat ferdintrerupere pan6la aparitia noilor fortificatii medievale. La Apulum nu existe deocamdatd urmede locuire din secolul al Vlll-lea, iar la Napoca acestea inceteazd dupd sfergitul secolului al lv-lea, degiin zonese va creaun centru gepidic de putere la sfergitul secolului el V-lea. O situalie similare (Turse intalnegte la Potaissa da).Esteinteresant cd acelagifenomen giin Britannia post-romane. s-apetrecut Oragele gi in finalele au decezut, s-ainstalat ruralizarea, au disperut in secolele V-Vl.Aceleoragemedievale caresuprapun oragele romane s-auformatprin reocuparea siturilor, fdraa exislao continuitate intreperioada romana $i cea anglo-saxond. posl-romane De aceea, situatia din Dacia nu trebuie considerata o exceplie absoluta. Romanitatea dacici a avuttreseturile ei specifice, dar au gi asemdneri existat cu ceeace se petrecea in altepe4iale lumiiromane teeii. In secolele lV-Vl,pe teritoriul fostei Drovincii romane Dacia au continuat se tie utilizate gi castrele in scopdefensiv (Apulum, uneledintre oragele romane Potaissa, Napoca, Porolissum etc.), au fostridicate unele fortificalii noi, 9i chiar de cetrepopulalia civild. La Sarmizegetusa, amfileatrul a fosttransformat in prinblocarea spaliu de locuire fortificat, intrerilor, in cursul secolului al lv-lea. Se apreciaza cd aceasld acliune indiceo decizie luatdin numele comunneti de cdtrenigteconducdtori localil.Amfiteatrele au maifosttransformate in fortificalii gi in alte orageromane in cursde ruralizare (de din provinciile abandonate -Budapesta gi Circencester, exemplu, laAquincum in Britannia), deoarece forma potrivite pentru lor erafoarte o asemenea destinatie. O fortificalie cu val de pdmant a fostridicat6 dupdretragerea aureliane la (ud. Sibiu). Tarndvioara Ea a apa(inutuneicomunit6,ti daco-romane, ca[e a continual sd locuiasca intr-oagezare deschise intemeiate in secolele ll-lll,gi carea duratpdndin cursul secolului (ud. Dolj), al lv-lea2. La Recari fostulcastru roman cu incinte de piatre carefusese distrus la mijlocul secolului al lll-lea a foslreficutin secolul princonslruirea peste al lV-lea, unuival de pAment fosta incinte; gi s-au baricadat po4ile. de asemenea, s-a lergitganlulde apdrare Tehnica de construclie indicd o initialivd locale, f5rdlegdturd cu revenirea lemI A Diaconescu,C. Oprcanu, Cetevapuncte de vedere ln tegdturd cu evolutia sociegtii autohtone g In peioada migra{iloa"Anuall Inslitutului in epoca daco-romand de lstorie $ Arheologie",ClujNapoca, p.583-5E4. 29. 1988-1989, 2 M 8l6ian Aiezarca todificate de la Temdioan (1./dSlblu),Ephemeris Napocensis, 4, 1994, e 22+Z3A

ROMANE9TI MEDIEVALE STATELOR PREMIZELE GENEZEI

a conlocuirea In interior, in sudulOlteniei. porard romano-bizantine a armatei Nou(jud. la Cioroiul Totin Oltenia' pandpe la inceputul secolului al Vll-lea. tinuat civild, in perioada de cdtrepopulalia de pemant o fortificatie Dolj),a fost ridicate evenal lv-lea, cursulsecolului in ea fiind folosite romane, nnal6 a administratiei 9i pand al Vl-lea3. in secolul tual Mici(jud de la Porumbenii fortificaliilor in cazul ne intempind O ate situalie preisforliflcalii aceste geica lui K. Horedt, (ud. Potrivit Sibiu). Mice Harghita) 9i in MicS' gepizi La al Vl-lea. in secolul de cdtre 9eica toriceau fost reutilizate urmele unei pdmant se afle bronzului din epoca de valurile unuia dintre spatele in gtampilate tipicgepidica. cenugie cu ceramice al Vl-lea, din secolul agezeri podoabe cu de aur, monede cu circa 100 s-adescoperit apropiere 9i un tezaur al Vl'lea.La Porumbenii a secolului treime in prima ingropat de aursi de argint, prinaddugarea unui epoca bronzului, din tot o fortificatie Micia fost refolosit5 pe platou fraggan! descoperit s-au platoul. ln acest gan,t tot careinconjoard 9i putine suntgepidice caredoarfoarte dintre Vl-Vll, dinsecolele mente ceramice a apa4inut Mici la Porumbeniii Vl-Vllde dinsecolele ci forlificatia Se apreciaza o faza a avut de la Moregti ce;i fortificatia a maiafirmat K. Horedl romanicilor o veriflcare alXl-lea dinsecolul cea,maibinecunoscuti, Vl, pe l6nge de secol al Vl-leanu a din secolul insece locuirea a demonstrat a stratigrafiei ulterioarA cd agezarea (ceeace inseamne de nici un val de pdment fost circumscrisd al de ceadin secolul XFlea)Prespredeosebire nu erafortificate, respectivd Mici de la Porumbenii fortificatiilor gepidice utilizarea dovedegte zentaceramicii gepizii eu mai ridicat nu insece S-aobservat al VFlea. 9i geicaMicain secolul in Pannonia de ei (respectiv dominate 9i in alteregiuni fortificalii sau refolosit romanicilor au apa4inut fortificalii ci aceste s-aemisipoleza De aceea, Banat). cu gepiziia. careconvieluiau dacoin careau locuit agezirile rare.De regule, sunllotusicazuri Acestea de forse fie aperate au continuat agezdri Daceunele au fostneinterite. romanii sau a totalda lichidat ruralizarea pendin secolul in schimb al Vl-lea, tificalii de inlroduse institulionale in decursde circaun secolstructurile transformal al defensiv a disperdsistemul militar, romani in Dacia.Din ounctde vedere fortiflcatii Pulinele castrelor' prinretragerea abandonarea provinciei, armatei 9i (ca ansamblu intr-un lV-Vllnuerauintegrate in secolele careau maifosifolosite de aparare. locale unoreforturi ci erauexpresia romane), administratiei in timpul preromane au vechileinstitulii imperiale, administraliei DupCretragerea generic le seleitipe carecu un termen Comunitelile iesitdin noula suprafale. izde unele geto-dace, atestate fiind la triburile au existat denumim'obgti" 9i forme diverselor a supravieluit sociale, ob9tea Ca struclurd antice. voare literare mai mult rezistand in timp, puterii succedat s-au care exercitare a de superpuse partea de exploatare sistemelor din pulin venite agresiunilor eficient sau mai Deside stat(domneascd). pe proprietate saupe proprietate individuatd bazate
3 D. Tudor.Olbnia rcmand,1978,p.294. op. clt.,p. 5E6-587. C. Opreanu, 4 A. Diaconescu,

MADGEARU ALEXANDRU

iar secolelor' de-alungul schimberi au suferit obgtii gi elementele gur,functiile a moderapoi pe feudalizerii 9i s-a redusdrastic masura ip"ruf ."op"iit o" obgti din romanegli' a istoriei ca atarea fosto permanenle oaro'b9tea ntarii societalii, XIX-XX' pandin secolele timpuriu evulmediu social5datoralemai cu seamelui H H' de istorie reconstituirilor baza Pe genezei stataleerau anterioara se poateadmitece sateledin perioada $ah15, c' adevarat Tnobgti Este din punct de vedereeconomico-social organizate nu perioade atatde indelungata 9i de indepenate la aceasta izioare referitoare XV-)(X' din secolele obgtile despre cunoscute eXita, oarpotn e{rapolatedatele proprietate copddurile alceluiau.o paiunile arabile' 9i terenurile lntr-oooSte, in se aflau viile'livezile ie l6ngi case, in timpce gridinile ("develme9ie"), mund de slabul impuse era colective Proprietatea a familiilor. inOiviOuata ;;ilil;t". pimantului al exploaterii itinerant agricole al tehnicii 9i de caracterul iandament inulile o timp^uriu mediu evul in .fecea densit"gti"ultur" in moine).Lipsa oragelor slaba iar acestea' cu schimbului oestinate producliei agricote ;91;t;; uneiagriculpentrupraclicarea spatiudisponibil Gr" t popuf"fi"ilisa s-uficient de din 10-30 de obicei compuse asezdrile De aceea, irrl * l"[J.tii"^t redus6. pentru cresterea prielnice jn unorlocurimai i"rifii t" trr"u periodic cdutarea (codrul po(iunide pAdure eraudefrigate scop acest gi in agriculturd. animalelor ca aritat au arheologice in"oniutAoi selrfind 9i ca loc de adapost)cercet5rile secol' un de mull careau duralmai migraliilor' dinepoca puline autostagezdrile alte terenuri'fie pentrua exploata. ne trecveni, mulau Cele mai multesate se hotareinlerioare' nu.-existau develmaga "tru o"u".t"t" in stdpanirea i;t"'"a de dreptulde defmita al obitei aveao partea sa (detnild)' l.i R"..r" membru delinutade de,velmaga Fanea din.averea. oe siatutobgtii. rnoSt"nit"9i stabilitd dreptul doardacase respecta putia fi instreinala ,n r"mnr,i (denumitibdtrdn) peste ce dupe menlinut s-a. Obgiea 9i din devdtmagie. J, prof,iririi, ta iegirea feudal' statului institutiile s-ausuprapus aceasti formi de organizare timpuriu mediu evul din sat un din careeraalcetuil micde familii NumSrul ob$i' in de forma satesub mai multor unlrea (celmult30) impunea -uniunilor nivel La acest familiiT de noi intemeierea a asigura dar9i pemru aparerii, scopul Tn frun' militare "p"ini" 'not to'te de conducere interuine de obgti al uniunilor milidarsubaspect careaveaatribuliijuridice' b,tanilor, ifatul G. luii"i t" .n" cnezi sau iuzi care erau denumiti unor conducetori tar, puiereaera delegata conAceqti al.Vll-lea)' secolul dupi slavi, preluat de la iurii.ri r"-"n a fosi contrar caz mai multorob9ti,ctci in )rJi"ri nu outeauexistadecatdeasupra reduse' foarte fi fost ar pentruaperare forleledisponibile
--l-*un,,

195E-1965; romrregti 3 vol.,Bucuregti, dev mage satetor ta studiut contibulii o6npiind sociologia ipoteze Teoii ldem, 1972i i Bucuregti, ogieistoic1, de soclol toem,-stuJrr 1980 duiii tibutale,Bucurelti, 6B'Murgescu,Istoneromeneascd-istoieuniverca|d(600.1800),Bucuregti'1999, teudale statelor in vol Constituirca romdnegt' cistatizdiivieii statate i n. pop-",Prcmisele 1980,p. 29-30 Bucuregti, rom6De9d,

ROMANE$TI STATELOR MEDIEVALE PREMIZELE GENEZEI

95

continuimdrturiile fiindunadintre din latinul Termenul iudeprovine ludex, a fost institutie urbana, aceastd romane. De ongine tati formelor de organizare de ruralizare. Este a procesului rural, ca o consecinld in mediul lransplantate judelui la romanii suddecet sporadic nu s-apdstrat faptul ce institulia important (la menliune clard celnic). Singura esteceade echivalente dunereni carefunclia De aceea, la 1198-1199. in zonaPrizren, apare a unorjuzi vlahibalcanici judelui ramurii formarea la nordde Duniredovedegte supravieluirea instituliei constituirea staDupe nu undeva in Balcani. in aceastd regiune, daco-romdne de iudeta cep'lal aici sensulde unitate lermenul tului Tara Romeneascd, precum judelui gi in alteregiuni romanice, s-a pestrat Institutia administrativd. (sub diferitele cazuri, Dalmalia. in toateacesle Sardinia, Castilia, Italia, ludices celepe carelorga aulonome, unorstructuri erauconducAtorii lor numelocale) (cudeopopulare. vialaurbane Acolo undea supravieluit Romanii le-adenumit (inclusiv de cetaleni oragelor, alesi eraufruntagii in ltalia), acegti sebire ludrbes carea foslSardinia, ruralizata Vl-lX). in zonaprofund in secolele la Roma ludi rosimilare administralive, unorstructuri conducelorii ces au devenit iudelelor care a ducelui insulei, erau subordonali sarzi medievale. Acegti menegti iud,ke puncte in evocomune aiadarunele Au exislat dependent de Bizants. fostinitial de lmperiul cares-audesprins din diferite regiuni romanice lutiacomunitelilor Roman. a fosl ?mprumulatd ca aceasta cnezilor, se presupune in privinla institutiei o impiedice literare lipsa izvoarelor Vll-lX.Evident, de la slaviinc6din secolele nordromanesc cnezilor in mediul siguri a Prima atestare concluzie definitivd. cA institutia S-adovedit loanitilor). dateaze abia din 1247(in Diploma dunarean fiindo transpude ceaslavdal cdreinumeil poarta, estediferitd romaneasci erc un priroman Holban, cneazul Mariei Dupdexpresia nerea celeia judelui. (sfatul belranilor), paresin de ob9ti obgtii sauuniunii cadrul conducerii musinter gentilices. careeraugefide comunitdti de cnezii slavi, spredeosebire pentru formade organF multtimpsingura de obgti au reprezentat Uniunile nu s-a populaliei Dunirii.Obgtea romanice de la nordul a zarepolitico-militare Ea a foslo strucsaupolftice. de nalure militare unorcauze ndscut din acliunea care militare, existau inse9i atribulii cdreia moitente,in interiorul turdsociala de ob9ti au statale. Uniunile la formaliuni de la obgte au avulrolullorin evolutia H. H. Stahl, cumobserva statale. Dupd viitoarelor slruc{uri constituit baza tuturor "formatiunile cu cea maimareugurinla, facegi desface confederale se puleau "piese (obgtile develmaSe teritoriale detagabile" alecomunitililor folosind aceste
(penehanul 100A). ed.de l. lonil;, V pdmentutui vol lt. Oamenii 8N. lorga, /sfora romenilot, 1992,p. 132-137. V Chirica Bucureqti Mihiilescu-Barliba, ln secolele XlllXlV, Bucureiti,1981 rclafilorrcmeno-uhgarc 9 M. Holban, OD c/'onlca , p 213-231 10 H.H Stahl,Contibulii ., vol lll, p.23.

ALEXANDRU MADGEARU

- notanoastra), pentru luptelor dupehazardul chipuri, a le asambla in felurite clase domia forma o aiunse acum conducdtoare militare, diversele dinlre Deturi provin din romanegti statele medievale Cu altecuvinte, nantepropriu-zisa"l0. nomaiintaia cuceritorilor sub o unicestdpanire, de obgti aducerea uniunilor uniticare, aceasti gi s-a fdcut Modul in care autohtone. mazi apoia domniei geneza statale. esteceeace ne preocupe. adica genezei a fostinstabilistatale o alti cauze a iniarzierii Pe langd ruralizare, de deschise, Zonele romanesc. a de etnogeneza demografice teritoriului tatea parte populatiei romanice, a abandonate de cetreo au fosttemporar campie, teritoriului atuncicandslaviiau Ditrunsin numarfoartemarein toatepartile agriculture fdceau Slavii etnogeneza romanilor. undes-a desfigurai 9i aveau slavilor s-a in fala din campii Refugierea autohtonilor fertile. nevoie de terenuri in al Vll-lea,inclusiv produs in cursulsecolului de Sud-Est in toata Europa perioade din revenire de Au existat insi Moldova. Muntenia Transilvania, 9i 9i sau peduri, (dealuri, lunce), dupAce treceagoculinvaziilor de refugiu zonele plecau a fostci in secolele Rezultatul altor teritoriill. in cdutarea dupA ce slavii "penze populalie"l2, romaneasce de mod treptat doue s-au cristalizat in 9i VIIFX de Dundre. vastintinsla nord9i la sud un teritoriu slavd, careacopeieau pe intinde romanici, au fost abandonate Chiardacdunelemicroregiuni (unde gi Munlii s-auintrepdtruns Balcani Nordici dintre Carpalii dereaspa.tiului au existat de populalie romaneasci celedouap6nze 9i altemicroregiuni 9i slavd) fdre intrerupere a supravieluit romanic mai mariundeelementul sau regiuni latind din limba de origine cuvinte cd mai multe au arelat lingvistice CercetArile adice Banat, pastral Transilvania (ai,iune,nea etc.)s-au in numai romand 9i putea Acestfaptnu s-ar a fostceamaiintense. exactacolounderomanizarea dedialeclologia De asemenea, ar fi venitdin afteparte. explica daceromanii in Transilau originea graiurile igi daco-romen dialectului ce toate monstreaze romene. limbii alevorbitorilor migciricentrifuge din cares-audesfdsurat vania, Apuseni Munlilor in zona amplasat au unii lingvigti acestor cercetdri, Pe baza dacicel3. a romanitalii vetrele de supravietuire unadintre care s-au dacd saulatina de origine nord-dundrene hidronime Celemaimulte Crigana vestul Transilvaniei, se afld in flliere slavd sigur fird 9i in mod lransmis rau(sat numele care mostene9te Ampoi,Geheia Berzava, Banat:crig, Ttmii', slavesd se fi transmis ca tot ferdfiliere Esteposibil 9i Negru). lui G/pil,Crigul privin.te, aceaste diferd in opiniile lingvigtilor Some$, dar O/t, Mure$, numele
Vll-Vlll' la Dunere a de Josln secolele cultutald Conlnuitate 11 A. Madgearu, 9i disconlinuilate 19+197 . 1997p. 131-137, Bucuregti. la istoia culturii lnttoducere alat de inspirat;a lui P. P Panaitescu' 12 Dup: expresia p. 1969, 120-121,210 romarestl. Bucnrelti, 1976,p 346-350 Bucurelti, L Pivirc generald, 13 S Pugcanu Limba rcmene,

STATELOR MEDIEVALE ROMANE9TI PREMIZELE GENEZEI

pornind Muregul esle de la controversa evolutiei lat. a > rom.o. De exemplu, (segi (secolul al Vl-lea) de Geograful Anonim din Ravenna atestat de lordanes de carea evoluat ulterior in Morig(redate colulal Vlll-lea) in fo(maMarisia, romaneascd, Cd aceasta eraforma veche Constantin Porfirogenetul ca Mons/s). (Cenad), luiAhtum, Morisena X-Xl,o dovedegte numele regedinlei dinsecolele de origine existd Muregana. in plus, in vestul Transilvaniei adice 9i altetoponime Albac, lbru, Pareng, lipsite ins5 de atestdri anlice'. Abrud, dacd sau latine, general, celemai a aretat ci denumirile studierea toponimiei munlilor cindret.in pre-slava, celemai mari.Ele conde origine s-aupe{rat la altitudinile vechi, Retezat, PaMunlii Banatului, delimitat de Munlii Apuseni, tureazd un teritoriu de oricu altecuvinte, toponimia Maramureg, Ndsdudla. reng, Sebeg, Fdgdrag, periferice ginedaco-latinA aleTransilvaniei, celmaibinein zonele a supravietuil de populaliile migratoare. careau fostmaiputin afectate pe pestorit bazate trecerea la o economie Modificdrile de habitat au produs (diferit de cel de pe practicarea monlan a nomadismului transhumanlei 9i Si pendularea intrelocurile de iernat constd in stepd). Nomadismul montan 9i cele El estemai bine intregii comunit6.ti, nu doara lurmelor. de virat, cu mutarea lung6, atesesle un fenomen de durata Balcanica, unde cunoscut in Peninsula greacS. forme de dovezi ce aceaste in schimb, nu existd tat incddinantichilatea gi la romanii doarlranshupestorit careau cunoscut nord-dunereni, ar fi existat a fostfac(pendulare transhumant comunita(ilor). Pestoritul fdramutarea manla gi al menlinerii contactelor dialectului daco-roman al omogenizerii torulesenlial permanente romanegti. intretoateregiunile practicarea de agricuF unorforme de munle nu a exclus Locuirea in zonele artificiale in zonele unorteraseri Apuseni, existen.ta Munlilor tu16. in regiunea gi in alte (ca sedentara de viald continuitatea de locuire inaltedemonstreaza 9i De fapt, ecoprecum Celiman). FdgArag, Rodna, Haleg, Cibin, zonemonlane, s-acaracmigraliilor dinepoca nomia comunelilorrom6negti 9i din evulmediu inclusiv in cu formede agriculturd, cregterii animalelor terizatprinimbinarea pericarpatice zone de au fost intracarpatice zonelemontane. Depresiunile 9i pdprielnice (apd, terencultivabil, conditii de mediu supravietuire, careofereau "retragerii in istoriografia traditionald peguni). la munte", aceea, teoria duri, De supraviecd ea nu exclude in sensul igi pestreaze valabilitatea, rom6neascd, de rezervor elnical grupuri rolul campie, ci accentueazd romanice la unor tuirea greu migratorilor mai accesibile zonelor gi in partea a spaliului sud-dundreand au locuit in zonemaiinalte Romanii la munte retragerea Pe de altdparte, in Pind9i Macedonia). loretnic(in special
14 G. Giuglea, Cuvinteromenegti9i romanice.Studii de istoia Inbii, etimologie,toponimie, 1983,p 315-316, 328-332. Bucuresti,

MADGEARU ALEXANDRU

inzoneoerifericesauma|greuaccesibi|easa|valmu|tecomuniteliroma Vll-Vlll' dinsecolele atatde grele in vremurile Balcanice, grecegti din Peninsula dinde refugiu' fortificatii numeroase existe veilor, de-alungul aatcani, in trlungi cunoa$te' ce se ceea Din arheologic tre carefoartepulineau fost cercetale lor suntde lV-Vl Suprafetele in secolele cd ele au fosl ridicate reiese 9i folosite eleau putut gi biserici. uneledintre elese aflau dintre unora 2_6 ha.in inlefiorul numeroasele mentiona Choniates caciNicetas indelungate, o vreme fi folosite s-aubizuit pe vlahii care Haemus' din Muntii pe stanci abrupte ridicate fortdrele 'l1E6. suntcunoscute fortificalii 9iin zonamuntoasi Asemenea lordin in revolta (sudulserbiei)' Superior Moesia DaciaMediterranea 9i din fosteleproMncii in secolulal Vl-lea,aveau9i rol militar'dar construite fortificate, Acesterefugii drupe marginea populaliei Ele erauridicate civile. serveau 9i L adipostirea lor suprafala cu mortar; legale de piatrd ziduri pe miciin5llimi murilor, 9i aveau suprafaF de locuinle s-audescoperit panela 2500mp.in interior estede 4OO la Probabil incintei de-alungul obicei, de dispuse, piatra bordeie, de cu ziduri 9i o crocarea compus din Diocleea, preolul anonim se referea fortificalii aceste nicdinseco|u|aIX|F|ea.Vorbinddespreinvazii|ebarbare,e|aretacum' pe varcastele a ridica incepurd in marenivald9i pereculie, tinii,vezandu-se bar' din mainile se scape puteau, ca astfel giin locuri tari,precum munlilor furile mulli zile' acele gi-i ln libera va de ei pendce se va induraDumnezeu barilor, zi dupitzi din loate ( ) fugeau transmontane pe{le maritime din cregtini 9i maitari"l5' in munli 9i in locuri cu aceice petreceau pa4ite Eise impreunara Traninconioara care munlii au avut-o9i nceeagifunctiede loc de retugiu pdnd in dealtfel' zone(populate' in anumite locuirea munlicarepermit silvania, a fosto realide munte in zonele Locuirea Apuseni). Muntilor prezenl, in cazul carturaru' merturia chiarin epocitarzii.Estefoarteinteresante iate inregistrate "Acegti veilor fundul pdstori triiescde veacuriin din1665: N. Bethlen luimaghLr cu ceilalli nu au nicio legatura ai ciror membri miciseparate, republici ca nigte preot timp 9i iude,care este in acela'i Capulfamiliei ai Ardealului. locuiiori gijudecatd intreei' ( ) sdi,$nand cu casnicii giseara stela rugdciune dimineala verii' candi9i m6neoile in locuri acegtipestorila sfarsitul Veile9i le peresesc undeelegasesc ai iarna in TaraRomaneasce, Dunerii de pe marginea biltoase la fel cu barlorsuntimbraca{ (..). Femeile printre stufiguri Sicopiii verde iarbd de loc incatnu se ocupa oilorprinmunli, in mijlocul agade retra9i batiigi trdiesc nu viate de mod Un asemenea in lume"16 lor gi cu ce se intampld de tovardgii
oP.c/a'P.133. 15 A. Madgearu, 1979'p 238 Bucureqti' pesbteascd' de iamd'zioile 9! poezia f ol;torut t o ,lpud o- Bunociu, cit., oP. P.29 17 R. PoPa, in Vlahiidin spalul bizantin i bu?ercscpene-lacuceirea otomane' 18 P 9. Nesiurel, p 65 1996' Bucurelti' N Djuvara), Deslnlcoord. Arom'nii lsioie. Limbe.

ROMANE9TI MEDIEVALE STATELOR GENEZEI PREMIZELE

in a refugierii ca urmare greleale migraliilor, decatin vremurile se puteanagte intramontane in depresiunile 9l premontane' maiprecis de munte, zonele sF submontan, populaliei mediul din a de concenlrare zonele dintre Unele in maipersist5 in prezent, unorvei,s-aunumitCdmputungui. tuatede-alungul izvoarele de la cel Muscel, celdin Campulunguri: a doartrei amintirea tooonimie ele eraumainumeroase vechime, in (Maramureg)l7 gi Tisa Moldovei celde la Si,dupemedurialuiCantemir,erauunfelde"republicitardnegti",adi cm(uniuni de ob$i) Asemenea de maimaridimensiuni autonome teritoriale Kimbalongon pulunguriau existat9i la romdniisud'dundrenio depresiune bizanti' luptele cu in legature Macedoniei, in nordul (Cempulung) esteatestate din101418. no-bulgare de concentrari in care au existat depresiunile in cele mai multecazuri, printr-o schimdar provine dinlat ferra, populatie au fostdenumite fet. Cuvantul "pemant", preluat pentru a fost care inlelesulde barede sens. Ierra a pierdut a fostfenomenul carene aratecet de dramatic urban, pavimentum, un termen romanesc' in sensulpopular lerile" sunt in Daciapost-roman5. de ruralizare trelocuitorii care in prindealuri saumunli, natural delimitate acelemicroregiuni De asemeanimalelor. practicand agricultura 9i crelterea iescin sateadunate, s 'Fre' de conzone Ca cultivatdl de cAmpie seintelege nea,prin 9i oriceregiune "!drile'au timp9i foslin acelagi economice' a populatiei cenlrare 9i a resurselor orgaaparitiei necesare potenliale, in careau eistat condiliile de putere centre "Fri" mic mai un numer cuprindeau Aceste romanesti. nismelor Dolitico-militare din 5 pandla lor eraucompuse de obiti,carela randul saumaimarede uniuni "!6ri", FagSAlmdjul' Loviltea, Hategul, amintim: de Ca exemple 25 de sate2o. separate formaliuni vdilealcdtuiau acestor'leri', in inieriorul Vrancea. ragul, intrecercetarile din cum reiese dupe de vale), cnezate convenlional (denumite in Maramureg prinse in special 9i Haleg21. din minime adici al uneipresiuni peste al libertelii, tot un spatiu a fost Muntele din sAtelti comunitelilor libertatea in evulmediu, parlea statului. reprezentanlilor a feudalA cel mai mult,atuncicend aseryirea zonelemai inaltea persistat petre(la fel s'au Moldova satelordin Tara Romaneascd 9i cupri s majoritalea Pe timpuldominaliilor Transilvaniei) periferice ale gi cut lucrurile in zonele acestor cuceinaccesibil ideal, un adapost oferea muntele nomazi, rezboinicilor de stepi 9i de campie' doarcu zonele depringi ritori
a apdrut ll ln ce conditii 9i cea In istoiapoporutuiroman 19l. conea,lnterpte5i geografice '1 'T, p 57-61 963' geografie"' 10' de ?robleme Romeneasc'"' an numele Ia otigine Insemnat oP.cit., 20 R. PoPa, P.28. 'fara 1970;ldem' La lnceputunle al X/yJea' Bucuregti, ln veacul Maramurcgului 21 ldem, 1988 Bucure9ti' TaraHalegului' Mediurcmenesc. Evului

100

ALEXANDRU MADGEARU

"retragerea pareo simple La prima vedere, la munte" teorieconcepute ad-f,oc pentru de calreistorici, a demonstra supravietuirea elementului romanic la nordul Dundrii. Totugi, dace ne raportem la un cadrumai larg,vom inlelege ce locuirea la muntea fosto permanentd a civilizatiilor create in spaliulmeditegi in Alpisatele ranean. Studii comparative arata ca in Pirinei suntorganizate in comunitdli de vale,in inleriorul cerora se incheie inlelegeri careregleaze viata economice. Comunitdtile suntconduse de adundri compuse din reprezentanlii (in nordul satefor, denumili de exemplu (cagi 'oamenii Spaniei) hombres buenos bunigi belreni" din obgtile romanegti). Aceste vdi se autoadministre azd.ldeea de valeca unitate sociale esteintelnitd in toateregiunile montane din Europa. prestatale lzolarea acestor regiuni a favorizat organizarea de structuri de-alungulvdilor22. Zonele montane au fostin acelagi timpgi o 'fabrice de oameni altoin folosul penlru ra"23, adici un rezervor de populalie spaliile de la campie. Resursele periodice restranse de hranepe carele oferdmuntele determine expansiunea sprec6mpie a populaliei. Femand Braudel a examinat dintrelocuirea ?n relalia pastoritul zonele montane, nomad diaspora spre zonele de campie, in toate 9i regiunile bazinului mediteranean24 in cazul romdnesc, de repopularea campiilor a fostefectul combinat al migcarilor populalie gi dinspre munteii al instaliriiunuimodusvivendi inlre sedentari pendularea nomazi in zonele de campie. Transhumanta, carea insemnat inlre gi celede iernat locurile de verat de la munte traseele de de la campie, a stabilit panetae iu in secolele repopulare a cSmpiilor2s. Totugi, XVlll-XlX, densitatea populatiei a fost multmai ridicate in zonele de dealdecatla campie, in Tara RomaneascS, iarexaminarea reprezendocumentelor aratecasatele de la campie prin tau un procent redusin secolele XIV-XVI. Abiaschimbarea regimului agricol populaliei (1829)a uniformizat efecleleTratatului de la Adrianopol densitatea paneatunci pulinpopulate26. rurale, cici au fostcolonizate regiunile rdmase Nutrebuie sa inlelegem au insdci regiunile de campie din Muntenia $i Moldova fosttotaldepopulate de comuniteli Nomazii sedentare in timpul epocii migraliilor. protobulgarii, pecenegii, de origine tiircici(hunii, au avut avarii, ungurii, cumanii) grupuri tot interesul se menlina de populatie sedentare, deoarece ei nu practi'Pays"et communautes "Revue 22 P.H. Stahl, de vallee. Exemdes rcumains et eulopdennos, p.151-172. Roumaine d Histoire 199E,3-4, ,37, 23 F. Braudel, Meditercna h epoca lui Filipal ll-lea,vol. I, Bucure$ti, 9i lunea meditercneane p. 90-92. 1985, p 65-92. 24 lbidem, g unitate 25 A Sacerdoteanu, E/emente de continuitate ln istoia medievald a romenilor,ln vol. Untate9i contihuitate ln istoia poporului rcm6r, Bucuresli, 1968,p. 119. 'Studii", XIV-XVI, 9, 1956, 26 | Donai, Agezeileomene|ti din TaraRoneneascd ln secolele 5 p 75-95

PREMIZELE GENEZEI STATELOR MEDIEVALE ROMANESTI

10'1

produse precum gi de alte cauagricultura nevoie de hrana de localnici, Siaveau resurse(sare,tier).De aceea,insegiprezenta indelungatd a unor grupuri nomade inlr-un teritoriu datdovedegte in modindirect existenta unorcomunit6li gi cuceritori sedentare2T. Aceastd simbioza economica dintreautohtoni este gi Pannonia, atestate bundoare in Noricum subdominalia lon9i in alteregiuni, gobarzilor in secolele V-Vll.Pede alteparte, dificultatea lucrdrilor de li gepizilor, defrisare destelenire a terenurilor impidurite sau virgine campie de la eraun 9i (acestea, prea ugor la factorde stabilizare a obgtilor desigur, nu renunlau ogoarele dobandite cu multd munci)28. prina fi supuse Astfel, comunitdlile agricole de la campie au sfarsit de cetre presiunii nomazi. Obgtile nu aveau cumse reziste acestor rdzboinici de profesie.Dominalia nomazilor insemna de faptperceperea unui tribut, careeracolecgefiiobgtilor pozilie tat de cdtre s6tegli, careau capatat aceaste superioard tocgi maifiindce eranevoie de o clase de intermediari intrestipani supugi. Estede ce acegti re_tinut intermediari aveau atatfunclii economice, calgi militare. Ei erau conducetorii comunitatilor agricole in raporturile slabilite cu stdpanii nomazi. Ddrile erauplatite de obltein ansamblu, dupeposibilitetle fiecarui Sirepartizate (cls/4.Aceast gi dupeorganimembru tip de relatii cu stdpenirea s-a menlinul p6ndc6nd presiune propriezarea statelor feudale romanegtj, conlinua a marilor taria condus la destr6marea celormaimulte obgti. Tributul datorat de obgti se platea (bovine, porcine). in produse agricole, dar gi in animale S-a ardlatcd nevoia satisfacerii obligatiilor cetre stdpanii a condus la dezvoltarea unei nomazi pe cregterea economii bazate in principal animalelor, carea caraclerizat sociegi dupdce au incelat tatearomaneasca medievale dominatiile nomazilor29. gi obligativitatea in unele cazuri, dominalia nomazilor implica cooperdrii militare. cu barbarir Trdlnd Colaborarea militaria romanicilor a fost.in fond.inevitabild. pentru in apropierea acelui statcareconstituia toti barbarii un fel de Eldorado (lmperiul Romano-Bizantin), romanicii nord-dun6reni aveaunumai de ca$igat cu careconde pe urmaparticipdrii lor Ia raidurile Tntreprinse de cdtrebarbarii (eventual vieluiau. in tratatul de ade militara Strategikon atrlbuit unuiMaurikios "refugiali" impdratul carea domnilintre582-602), se vorbegte de unii romani care furnizau informalii armaleiromano-bizanline in teritoriul nord-dunerean pe caream dalo cu alldocazie pasaj3o slepanft de slavi.Interpretarea acestui aratece estevorbade locuilori de origine romand caretrdiau in [iluntenia sau gi careeraubdnuili lvloldova, de armata romano-bizantind ce ar facespionaj in pentru prezentei favoarea slavilor. Dincolo de importanla izvorului dovedirea
p.53. 27 H. H. Stahl,Studll..., 28 lbidem, p. 42 29 A. Sacerdoteanu, op. cit.,p. 119. 30 A. Madgearu, op. dt., p. 189-190.

102

MADGEARU ALEXANDRU

esledemnde remarcat al VFlea, secolului la finele Dundrii la nordul romanicilor ai slavilor. aliati situalii' erau, in unele romanici ce acegti faptul timpuriu in evulmediu romanilor a primele militard formede organizare Aslfel, migratori stepani cu ace$ti dar9i al colaborerii conffuntdrii, in cadrul s-aunascut ungurii, apoi cu bulgarii, ci 9i cu hunii9i gepizii, (nu doar cu slaviigi avarii, eistau avard gtie ca in confederalia $i gi tetarii). sigur Se pecenegii, cumanii nomazii de intemeiate gi gepizi. khaganate Ca9i Gelelalte kutriguri luptetorislavi, poatefi nu aceea' De diferite. etnii grupat de rdzboinici gi cel avara tiircici, romanici. unorrdzboinici niciexistenla exclusd domsubstituirii in condiliile plata perioada prestatala desfegurat s-a in tributului preluarea aparatului insemna Aceasta limpului. de-alungul 9i nomade inatiilor au disp5rut' nomazi Candultimii la altul31. de la un grupnomad de intermediari de noii a fostmogtenit din ce in ce maiconsolidat 9i maieficace, aceslaparat, Moldovei' ai Romanegti domnii t5tarilor: 9i cares-ausubslituit TArii stdpeni clasei de na9terea a fost precedate slatelorfeudaleromanegli Formarea statein meal acestor militar organismului scheletul careva constitui boieregti, din Tara boierimii originii multasupra foarte s-adiscutat romaneasca dievistica principale sunt: formarea de vedere Celedoudpuncte Romaneascd 9i Moldova. alooriginea obgtilors2 membrii dintre 9i prinridicarea uneielite clasei boieregti pecenego-cumand 9i slav5,bulgard' de origine (dinstApanii genda boierimii considerare' in luate trebuie origini ambele pdrerea noastra, Dupd titard)33. agrF nomazi stepanii dintre raporturile 9i comunitelile Modulincarese stabileau Menob9tilor' dintremembrii ridicati unorintermediari exislenla cole imounea fdra putinFde indemonstreaza judelui ei latin) (cu numele instituliei tinerea careaveaalrisuperioard, sociale o categorie in permanenld ce a existat doiald romanegti' comunil5lilor gi de judecata in cadrul butiide conducere Pedea|tdparte,incepandcuseco|u|a|V|-|ea,.s|aviiauintrodusi pe comunitali de paralelS, bazala sociale o slructurS nord-dunarene romanitelii trataPotrivit bizantine3a. in izvoarele sc,avint careau fosldenumite tip gentilic, Muntenia Moldova in a9ezali slavii 9i lui Maurikios, atribuit tuluide artemilnare "mulliregi"care "nu se inlelegintre aveau Vl-lea al secolului mijlocul dupd Musokios) Piragast' (Dauritas, Ardagast, conducetori acegti Uniidintre dangii". slave Triburile Simocatta Protector de Menander 9i Theophylact au fostateslafi
p.52-55; ldem'Contibulii,uol lll,p' 13-16' Studii, 31 H. H. Stahl, Despre pentruaceslpunclde vedereesteC' Giurescu' reprezentativl lucrare 32 Principala 1920. boiei,Bucuregti, oiginii dasei Problema de P P Panaitescu' 33 Teoriaoriginiialogenea fost dezvoltatd p 3164' 1994, Bucure$i, bole.ett.in ldem,lnterpretdiromeneib' oientaldln evul mediu De la cetegnii rcmaniIa napunea Romanitatea 34 S Brezeanu. p. 55-65 1999, Bucuresti, medievalJ.

ROMANE9TI STATELOR MEDIEVALE GENEZEI PREMIZELE

103

'80 avard dupdanii ai secolugi Moldova au ajuns subdominatia din Muntenia sfert dupeprimul independenla recaltigat ci elegi-au darprobabil lui al Vl-lea, puterii in avarilor3s. al un reflux inregistreazS cand se al Vll-lea, secolului al avarilor sub stepenirea au ramas in Transilvania celecares-auagezat schimb, penA al lx-lea. secolului la inceputul a sd se crestineze au inceput e dupdce acegtia slavilor interven Asimilarea in acesVlll-X. in secolele slavi, romani intreconducetorii condus 9i 9i la inrudiri ale cnezului slave de conducere instituliile 9i voievoau fostpreluate te condilii inlramontane generalizat in depresiunile inclusiv la romani, 9i care s-au dului, "comandant "voievod" de sensul slavi doar aveala de Termenul oremontane. semniestefoarte pe carea suferit-o in limbaromenA Transformarea milita/'. smilitara cdcicomanda statale, militar in geneza factorului rolul ficativipentru pol cu puterea ice. a identificat unelclase a avutintrealteefecte slavilor instalarea in concluzie, 9i constituirea etnic, romano-slave de vedere mixte din punct conducatoare a spatiupartea populaliei nord-dundreane din a militare organizdrii Progresele cararheologic unuiorizonl in aparilia se reflecld a romanilor luide etnogeneze luptade celorpentru marede armedin categoria relativ de numdrul acterizat in databile unor depozite in compunerea aflale de armele Estevorba aproape. piese de harna9ament arme, cuprindeau Depozitele al lx-lea. linii mariin secolul scerilede 9a' zabale, de lance, gi unelte(topoare, varfuri de sdgeli,varfuri timparme9i unelte erauin acelagi Topoarele de pluggi altele). brezdare seceri, carese permit' indicii Nu existd la defrigdri). (in acest utile foarte ultimcaz,erau (eleprovin din perioada depozitele careau constiluit etnicia celor identificarea s-audescoperit Romaniei de pe teritoriul Depozitele romano-slave). convieluirii (Jud curcani Suceava), cosna (jud. Budegti Arge9), la: Barlogu 0ud.Vrancea), Radovanu (iud. obrejila Vrancea), Dragosloveni 0ud.Vrancea), 0ud.calaragi), toale aceste (Jud. Nu Bihor). (jud. Rapa Vrancea), Rdstoaca 0ud.CAlera$i), formau atare ca ce depozitele arme,dar s-a demonslrat contineau depozile eraun bunde prestigiu, in carefierul locali. in conditiile unorconducdtori averea acumularea Bizantin), in lmperiul (supus embargoului gi dificil de obtinut scump posputerii bogdliei al un semn de fierreprezenta 9i gi depbzitarea obiectelor esorilo136. prinbogelia lorsuntceipe careizvoarele careiesin evidenla Acegti conducetori dintre clasaintermediard acea Ei reprezentau boieri. ii vor denumi medievale slavo-bulgar537 gi stepanii boieresle de origine 9i Termenul nomazi. localnici
150. op. of., p. 18-25, 35 A. Madgearu, 36 A. Canache, F. Cuda, Depozite de unette 9i atme medievale timpuii de pe teitoiul 1994,p. 179-221. Ro/r6riei,'Mousaios",4, p.31-33. Problena..., 37 P. P. Panaitescu.

'104

ALEXANDRU MAOGEARU

aminlegte in modfoarteprecis perioada dominaliei Bulgariei la nordul Dunerii din secolelelX-X,la care ne vom referiimediat. Estede remarcat c6 depozite de armeEiunelle s-audescoperit in maimulte regiunidin Europa Centrald 9i de Est,darin Romenia elese concentreaze in zonedinMuntenia gi sudulMoldovei cares-auaflatsubdominatia Bulgariei. La nordul Dun6rii, in Muntenia, Bulgaria slepanea in modsiguro regiune, de pe la inceputul secolului al lx-lea. Acoloau fostdeportati, in g13, cei.12.OOO (sau40.000, dupeunelesurse) de prizonieri luatide bulgari din Adrianopole. "Bulgaria Regiunea, denumite de izvoarele bizantine de dincolo de Dundre', a pe bazaunor fostidenlificate descoperiri arheologice. in zonade le vesl9i nordpe razacomunelor vestde Oltenita, Chirnogi, Ciscioarele, Greaca, Radovanu, Curcani, Mironegti, s-audescoperit gi ceramice tuburi de canalizare bizantina de tip urban din secolul al lx-lea,carenu pot fi atribuite decatacestor comunitdli adusedin mediulbizentin. in zonarespectivd ajungea la Dunere unul dintre 'drumuri prahova tradilionalele alesdrii", carepomea gi Buzdu. de la ocnele din pentru Acesta eremotivul careBulgaria a linutse stepaneasce teritoriul respectiv Aicise afla'Bulgaria de dincolo de Dundre"38. Descooeriri similare s-aufecut de confluenla Siretului cu Dunerea, undeajungdrumurile 9i in apropiere serii carepornesc dinnord-estul Muntenieisidin zona8acdului39. Dominalia bulgard asupra teritoriilor nord-dunerene se exercita subformaperceperii unuitribut din partea comunitellor locale. Nu se poalevorbide includerea lor in stalulbulgar propriu-zis gi nici de o prezenld militard masivS, caci se $tie,bunaoare, ce deportalii dinAdrianopole pe bulgari au reugit sd-iinfrange cu destule ugurinte, atunci cendau fugitdin prizonierat, in 838. gi piese Allearme de harnagament s-audescoperit in modizolat, in agezdri, in necropole, sauin contexte necunoscute. Daci excludem aceleoiesecarein modsigurau apa4inut razboinicilor nomazi, raman totugi numeroase armedin secolele Vlll-Xcarepot fi atribuite gi romenilor slavilor caretrdiauin Transilgi Moldova. vania,Muntenia Se observe concentrarea lopoarelor de luptein cetevamicroregiuni provenite din Moldova (at6t estul Munteniei cele din Si depozite, cal gi celedescoperite izolat). Estecuriosci topoarele sunt cvasiabsente in Transilvania, gi Crigana, Banat undeprelucrarea minereului de fier giin secolele esteatestatd Vlll-X. Dinpunct de vedere economic nimic Aitehnic, nu se opunea utilizerii topoarelor de cetrepopulatia romano-slavd din Transilvania,Banal5i Crigana. Credem cA deosebirea fald de armamentul folosit in
38 D. ch. Teodor, aspec.ls concemant Quelques les relations entreRoumains, Byzantins el Bulgares aux lxe-Xesidc/es r.e., "Anuarul Institutului de lstorie A. D. Xenopol", la9i, ii Arheologie p,. 9 - 1 2 . 24,1987,2 39 M. ComF, Un drumcarclegalinutulVrancei g existenla pe valea de Dundre unuicnezat Putnej ln secolele lX-X,ly'rancea. gicomunicdri", Studii p. 39-44. 5-7,i982t984 (1987),

PREMIZELEGENEZEISTATELORMEOIEVALEROMANESTI

105

prinadoptarea gi Moldova perioadd explica unui in aceeagi s-arputea Munlenia pe armele de diferit, bazatcu precedere modde purtare a rizboiului radical putut (arcul localnicilor a fi rezultatul inlegrdrii luptd la distanle cu segeli). Acesta gi Banatin confederalia conduside avari.s-au descoperit din Transilvania (unde in special in morminte numeroase v6rfuri de sdgeti de fier sau bronz, prestigiu). de Altevarfuri in modritual de acestea au fostdepuse Sica insemne au pututapa4ine de locuire din agezeri, daracestea sageliprovin din nivelurile gi inamicilor militare agezari. Totin legeluricu organizarea careau atacat acele piesele puse acestea dovedesc existenla deoarece trebuie de hamagament, Si in Transilmai accenluatd a pintenilor uneicavalerii. Se remarcd rdspandirea au de 9a 9i zdbalele la sud de Mureg;. in vremece scer4ele vania(indeosebi (avari, rezboicet de cdtre asiaticr unguri), fostfolosite atetde citre nomazii 9i gi numai pintenii de catrecilSretii numai au fostfolosili niciisedentari europeni, praclicau Tocmai un stildiferit de ce16rie. nomazii sedentari europeni, deoarece pintenii in epoca respective, unei cavalerii sedenlare. indicd existen.ta de aceea gi slavilor fale pintenii / romenilor a romanicilor sunt9i un factor de diferentiere pintenii romanogi unguri. existenla uneicavalerii sugereaza De aceea, de avari folositd cu arcuri, ugoari,dotal5 in special in secolele Vll-lx (o cavalerie slave pentru atacuri rapide)4 de avari se de armament in teritoriu a pieselor Pe bazadispunerii 9i harnagament, de mai multemicicentre Vlll-Xau outulexista Doate conchide ce in secolele gi in podigul in zona pe valeamijlocie Ternavelor, putere a Muregului locale: gurii Uneledintre in sudulMoldovei. Arge9ului, Carpatilor de Curbure, in zona puteau in timpce altele se aflaucu siguranta fi libere, centre de putere aceste putere o datare cereeraBulgaria. regionali a epocii faldde marea in dependenla posibila. putere nu estedeocamdate centre de maiprecisd a fiinlarii acestor pe calearheologice de popua concentrdrilor O aftemodalitate de depistare teritoriale esle cea a cartdrii formaliuni lalie care au stat in spateleprimelor gruperi dismultor de agezeri, existenla mai descoperite. Se constatd agezerilor S-a aiunsastfel la carpatodunerean. teritoriului tribuite in aproape toatepd4ile carecuprinVlll-Xl, databile in secolele de atezdri delimitarea a 11 concentreri grupari pe o suprafaF de panela 5000kmp.Aceste deauinlre20 9i60 de agezeri, prestatale4l. insa o difi' Exi$e ar corespunde unorformaliuni maimaride agezeri erau contemporane uneigruperi dintre agezerile cultate majora. Nu putem iti cate perimetru interiorul unui eli, mutate in aceleiagi comun cate reprezinta vetrele 9i rapide a ogoarelor abandonarea rudimentard impunea relativ restrans. Agricullura
Pintenidata! fn secoleleVlll-lx descopeili ln iumehtea de sud a 40 A. Madgearu, 57. Transilvani ei, 1vlousaios", 4,'1994,1, p. 156-1 ln secolele IV-X. Structuidemo-ecocarpato-danubiano-ponticd 41 9t. Olteanu, Societatea p.269-270. 1997, nomice Bucurelti, Sisocial-politice,

'106

ALEXANDRU MADGEARU

putea altorterenuri. In plus,mutarea micilor agezari fi determinati de 9i defrisarea gi de altecauze.Prinurmare, atacuri, incendii cercetSrile surprind o arheologice panoramice imagine a urmelor materiale lesate de un numer de comuniteli, care pe leren.Pede altdparte, eramaimicdec6tcel al vetrelor de satdepistate o congi un cenlrude putere. cenlrare demografica nu reprezintiin mod obligatoriu grupurilor pentru Astfel, metoda de a9ezirinu estesuficient de pertinente identifipreslatale. careaformaliunilor obiectelor Eatrebuie imbinaticu ceaa amplaserii de valoare mare9i pu(atoare de prestigiu social, carecu siguranle au apa4inut gi social. unorpersoane cu o pozitie superioard din puncl de vedere economic paginile Mdrturiile arheologice erpusein agreanterioare demonstreazd gareaunor structuri de putereale populaliei sedentare din spaliulcarpatodunerean aflatde-alungul secolelor sub dominalia nomazilor. Aceste slrucluri de putere care voriegila lumine atunci candelevorfi implicate in evenimentele gi de Sud-Est: au afectat o ariemailargd ungurilor din Europa Centrale raidurile acele careau ocupat Pannonia Tn896.in deceniile urmdtoare, ungurii vorataca gi Transilvania, voievodale romano-slave careau luatnagtere in Banal, Crigana atestate in Gesta Hunoarcrum42.

42 A, Madgearu,Romeniiln opeta Nobrului Anonim, Cluj-Napoca,2001.