Anul al X-lea. 20 August No.

14 (2

"

No.

C. C. DATcuLEscu,
R.-Sdrat.
ABONAMENTUL LEI PE AN. 2532
 GAZETA

de la datelor de
cerealelor e si
variatiune
regiuni a le térei.
numerosii
cetitori ai
inisterul ne trimete regulat, co-
Monilorul Oficial asupra pu-
de la 15 August, Indicii tea da, repede, -
asupra idee, asupra pc a-
productiunei cestei reviste, a se
cereale si a- resul general.
cele date statistice sunt a- Din ce avem, recolta uncle
dunate de sub-prefecti Moldova e de calitate
prin urmare nu putem tot ast-fel ni
noi a le socoti de din uncle judete de
total aproxi mative, de
presintä un deosebit reese mai mull, din diferitele
res spatiul scrisori relative de la prieteni din
ne lipsesce a re- rite regiuni a le térei, canti-
produce intregime acea tativ are o
statistica, care coprinde spus in precedentele numere, cali-
tóte judetele afar de tatea malt dorit. Desi s'a recoltat
din de in-
:
ast-fel ce
lntinderea suprafetei cultivate lele nu le-au putut a le mai strica
anul agricol 1892 - 93 e de din calitate, cum multe au
281,990 hectare o ploi
16 hectolitri la bectar, a- dem. Apoi erburele rele au
un total 21,184,260 hectolitri multe etc.
ce produs mai mull peste de D'apoi
Ilfovul Teleor- lura a mai pe ce nu fuse-
manul, rodnicia la bectar a fost mai la consciincios sulfatate.
mare nu mai nu prea sunt albe
punem la cele par a
hectare ce a aprópe 27 hecto- calitativ mai bine.
litri la au cea mai Despre porumb avem vesti
multe : buruenelor,
Secara s'a pe 143,010 hectare priisirea la limp seceta urmä
o productiune de stricat fórte multe, sari a redus
18,98, la hectar 2,714,160 hectolitri. tiunea celor mai la timp
Orz s'a semünat pe hectare, nu prea, prea, de frunte
dând media de 21,23, la 12,561, mai
980 hectolitri. Earba cam a lipsi
s'a pe hectare, tile se doresce plóia vitele
productiunea mijlocie prea in
la bectar 5,383,140 Ogóre de
(Colza) 18,590 hectare, nu din causa din
productiunea de 11,72 la treerului
secerei
numai 217,800 hectolitrL meratiunei de agricole.
bine ca Nu trebue a se perde caci
un tablou evaluarea porumbului vremea a ne face
meiului. acesta mai exact de la timp. E, bine a se tot
óre-ce tabloul publicat Monitor scrim, la privi nta
vechiu, de publicat deunä-çli, pméntului
scirele ce noi avem, situatiunea a variat putin asupra semintei.
 GAZETA SATEANULUI 339

preturile sunt de maga- tivatorii vor face multe semánéturi

ziele din de bucate cele ce porumbisci.
rar mai gäsesc de putindu-se Mirescele de chiar de grâne cu-
numai cu ne mai de rate, la nevoe, utilisa pentru se-
mari, cultivatorii ce seminte rodnice, grânelor de export ; e
curate bune, au cea mai bu si un mare acele
ocasie d'a le pro- au coprins gräne
cura de la cultivatori
speciali. se sunt de
mare fertilitate si nu
avem au dat ultimii ani
preturile trebue de
se e coltä de grâu. Ase-
mare menea
tori, multi sunt si- in rodnicele judete a
d'a vinde pre- le trei, destule ar
de a le dilei. fi a nu se
lisa pentru cea mai
In Muntenia sece- rentabilä Dar
s'a si nu- contrariu obiceiului
mai rari se Muntenia d'a se
mai véd
de ord, mein noi
ne date jos. a nu se
la marea de dupé
e p'alocurea a se läsa
sau ;
a se cum se
mica dice putin acea a-
are cea mai mare
parte din se va trece cu
netreerath cultivatorul, sens
tul d'abea s'a opus aratului, va
cele mai multe mai bine; cum,
pärti. d'asemenea se
din su- va
sul Moldovei, recol-
e mai or-
va de si
Porumburile vor bine
avea tot timpul a se la timp
sau bine resultatele vor
multe se vor
cam Se vor nu va cea mai
utilisa pentru
semhnturi de ntós. nu se
glijezesulfatatul con-
se vorrecolta sciincios chiar a
repede nu se nelor cele mai nea-
tinse de chci
hlujilor. acestei putu-
Noi mai Ovesul de Ligowo arneliorat. ciuperci
bine se afle in
ovésiscele puse intentional, timpul va favorabil ei,
bune odihnite - porum- compromith cele mai recolte,
cari mai tot-d'auna nu cum s'a acest an la multe
in celente gräne din Moldova:
gtmoiri nu prea s'au fäcut, cul-
 340 GAZETA SATEANULUI

De alb canadian. mi-

nunat. - Fórte timpuriu, paiu tare gros. Bob
(AVENA SATIVA) . gros.
Alb (le Ligowo rustic
p_vésurile cultivate pentru fórte viguros, plantó indesata, timpurie ;
se din Februarie, paiul alb, lung
dar de obicinuit din Martie Alb de - Pain Bob lung,
in Aprilie, esceptiune de dar subtire, de usor.
ce nu se cullivä Varietate caracterisató prin spicele ei strinse,
in despre cari nu unde tóte bóbele se las aceiasi parte,
voiu vorbi, ci numai de de constitue Avena Orientalis a
. vésul negra de California,
Ovésul e mai ales cul- paniculele dispuse
tivat pentru bóbele sale, fel.
cari formézó baza Se :

nirei cailor, cari se

pot la de
piisri. bobul alb, lung
Ovsului fórte uzi- dar prea sim-
tret. In fine tibil la
cele mai multe alb prolific,
de ovs pot folosite destul de ru
pentru verde, fie spice
singur, sau ainestecat ciorchine pa-
alte plante. Grisu nicule rsfi rate.
ovés e prin b)
unele pentru
acésta se ovsu- galben.
rile albe. Galben de
E bine, in alegerea de Saline. - Mare
rase de ovés, d'a viguros; Malt
se tine de tare. gros.
ferintele locale in recolle enorme
cutiírei sau cutórei
lori. Galben gigantic
cantitate greu- ciorchine. - Va-
tate egal, un ovés ne- riatiunea Ovsului de
gru e, uncle tirguri, Flandra, cu deose-
plätit mai scump ca o- spicele sale
vsul alb sau galben. ciorchini ca a-
unei celea de la Ovésurile
aceiasi varietati póte de Ungaria. Ceva mai
varia chiar la ca Ovsul de
ca urmare a conditielor Flandra
climaterice, a cidea,
mijlocia e mai considerabile.
de aprópe 50 kilograme
hectolitrul. VarieMli
Can titatea semintei negra
intrebuintat la ; de
dupé autori, chenailles. - Fórte tim-
de la 225 la 680 purin
se de
de la 125 la Ovsul Joanette
175 kilogr. tine e
de relativalmente gros,
te fórte negru.
esubtire,
ca la ovsul negru de
Slobozia-Galbenu de C. C. Brie. E una din cele
a mai timpurii.
céror name e precedat Timpuriu de Mes-
de
Varietati
-
fórte deo-
care egaléz
alb sebiti marea sa
ovsul Joanette prin marea sa recolta de pae
Timpurin de Siberia. - Rustic
timpurie, pain
Bobul alb, destul de lung, plin. Negru timpuriu d'Étampes. - Fórte
-- Rasä coce, secete. destul de
mijlociu, paiu destul de gros. lung, obicinuit micut, mai brun
 ZETA SÁTEANULUI 341

de negru. pentru calde - Bob mai mare ca la precedenta

calcaróse. varietate, necurätindu-se tot-d'auna bine. Pro-
Negru de Brie. - Fórte productiv ductiune pentru gri5.
bóbe de calitate superiórä; e mai Ovésul - Ovés picior-de-musca ;
utat ca or-ce alt ovés. Ovsul de Brie e cam de acoperit,
cere a se de calitate mijlocie paiu
tiva bogat subtire ; bun
nu prea secetos. pentru nutret; cre5ce
Negru Coulom- in nisipos u5or.
miers. -E o Se munte
sub-varietate a ovésului din causa
de Brie, mai vigil- lui.
mai
Negra Ungaria ;
Ovés negra de Tartaria;
ciorchine;
prunier. Clianthus
Paiu destul de gros,
tare; spic compact,
dicat, un ciu- fel
cure in'aceiasi Australia, e fórte
parte. Bob destul de
lung, rar cu totul la un putin cunoscuth
ca märime greu- chiar
tate. Ras occidentul Europei.
productivii, dar de ca- Cultura ei ca
litate
Prolific Califor- inpodobitóre se va
nia. - Sub varietate ce va
putin caracterizatä a o- mai binecunoscutd.
vésului negru de Unga- Florile ies repede din
ria.Se póte, mai tot- tinra
d'auna, a se considera
ambele ca sino- d'abia de 2 luni ;
nime. sunt grupe
Cenusiu de Houdan. de 5 la 6 enorme,
Cu tot numele, de 6 la 8 centimetri,
rietate póte rosii aprinse cu o
printre ovésurile negre.
Bobul su, destul de patá mare
gros fórte destul lucitóre ; se
de lungäret, e de un ce- cu unii fluturi. Nu 'i
nu5iu de fer fórte place a udatá mult
aprópe Eo
rietate fórte nici alt
una din acele ce pro- ca de
dusele cele mai asigu- care prelunge5te
rate. inflorirea
d) gerul. Se póte cultiva
ca
euronat. vivace de sub gé-
Destul de dar
fórte productiv. Paiu muri.
gros, de un brun D-1 Vilmorin po-
la bazii, mai deschis vätueste a se
adesea albicios Februarie-Martie,
de o bunü sau pe
greutate.
Speciele urmalóre, de strat de gunoiu, di-
mai putin productive, rect sau pepinierä
se unele a
giuni : ce
Ovés mie
vena mzda).-Bohul mic, apoi a se
cu totul gola5. Produc- transplanta, aerisi
tiune a se incerca pentru gri5.
mare; Ovés de China;
umbri ; s se ude de prin basi-
Ovés nagiu. UN AMATOR DE FLORI.
mulliflor (Avena nuda var; A. chinensis ; A.
342 GAZETA SATEANULUI

in Jiquidi.
crisa argintului din America
SCIRI DIFERITE AGRICOLE. care exportézd enorme
iar nu din causa mari pre-
La inceputul acestei luni, August, au fost ar fórtc mari cele 103 milióne
inundatiuni in Galitia. cari sunt deficit trile importatóre
des Campagnes» Paris, constatd din Europa, scump s'ar procura.
el ceca-ce de n comuna Dedulesci, Chitcani, jud.
recolta in Francia e sub a se repede vr'o 60
8 heetolitri. incepuse a se pomeni o epidemic, de care
In privinta nutretului situatia se agravzii. aminte
Dupd estimatiunea la tirgul Medicul veterinar afirmä «au fost stricate
national de din Viena de
e d'asupra mijlociei. Ar bine, ca autorit4ile s
a celor alte tri, de Rusia Un- tóre de niai ales pe unde cam pier sau
e inferiórd celei din 1892. Cele mai multe sunt bolnave
tri consumatóre avea de D'asemenea em pe cultivatori a
timi considerabile grau in Francia, instructiunele au de in casuri
Germania; Austria, Italia, Olanda, Asemenea
nemarca, Suedia & Norvegia, Spania, Portuga- borate colaboratorului nostru I. St.
Grecia. in colectiune a
 GAZETA

e fricós
de fie-ce. Pricina pare a miopia
se DIN LOCALITATE.
care mai tinuti in grajduri sunt
dresor a obtinut cele mai bune resultate Cele 32 loturi de 10 hectare cele
punänd ochelari miop, de 25 hectare din
Nici vorb se mai fereau se vor licitatiune la
fie-ce din veseli fericiti!. la 6 Septembrie.
Atragem pers6nelor ce voesc a rurale au multe
exporta cereale in Germania asupra aplicare a
tificatelor de origina s insotésc higienice, se isbese de
produsele de tot ca cele de prin
consulare a le Germaniei Ro- mahalalele ora5elor, au
sunt a specifica in acele certificate stupide, unii dacá
nu numai din la dar
a le solului in nas.
Apelam la sentimentele umanitate a d-lor
preoti frunta5i sate a
DIN TARA. mina pe
nici,
ignoranti. contra
interesul salubrittei se iea
severe mésuri.
Ministerul idee e aceea ce ne-a
apreciind e de trebuinciósá chiar un primar, pentru ca ordi-
a cerut speciale ce sä nu
revistei se dotarea se insrcineze a aplica
primare normale, 200 colectiuni a 5 lei.prin sate nu din localitate, ci
Multumim ministerului pentru atentiunea ce putin un altul. cari
acestei reviste de la rolul sau ce are Pri-
: marul rural de pururea c nu
In comuna din jude- va mai fi ales ; energie putere in
Dambovita, s'a inflintat societatea numele rudelor de de botez cunu-
al carei este : nie care e legat populatiunei
Inbunätätirea materialii a din un sat, detrimentul mai a
nei, prin construirea din nou a localurilor rudelor nealiatilor. Primarul sat e
neputincios chiar in a face
Infiintarea unei biblioteci populare for-
marea de mobiliere reparatiuni necesarii da fôrte Vinul a
calurilor publice ale : ajuns la un fórte ridicat.
Ajutarea a tarea snlatei in bun
elevilor de mijloace a orfani. de friguri.
Sub-semnatul, calitate de ei, de putine
numele comitetulni, la sentimentele din causa secetei in mare
d-vs. de generositate, din parte a aglomeratiunei
bine-voiti, a interveni prin Säténului» recoltare.
catre inimele generoase, cari ar D.
avea buna-vointa dona acestei societati
pentru biblioteca ei, sau alte dinatiuni, ori-care
ar valoarea
Dupé statute, donatorii vor deveni mein- BULETIN COMERCIAL.
onorifici ai acestei prin faptul
ori-care valoarea ei.
ministerul instructiunei publice a decis ca dilele de la 17 la August curent,
deschiderea primare cerealele véndut
secundare, din judetele Constanta, tórele
vurluiu, Tulcea se de 8.85, de 9.95, de
la Octombrie. 7.70, 60 8.80 9.35, 56
Inscrierile se face incepere la 25 7.80, de 9.65, 9.30, de 60 cu
Septembrie. 9.70, de de 6.80,
invtatorilor nu se vor mai putea 9190. Suta kilograme lei.
in aceste Porumh de 6.40, de 59 6.50, de
Cholera asiaticä, cholera ce bantue 59% 6.55, de 6.85, 58 6.42%,
a le e in'adevr asiatic, de 57% 6.40, de 60 6.65, de 58 6.47
pare a fi in descregere, Orz de 47 5.40, de 42%
de 4.50, de de 5.50.
Dar casurile nu sunt kilograme 7.85.
in de de 53 7.
kilograme 10.25
344 SATEANULIJI

rmas solutiunea
(10 de acid fenic la 100
de apä), cele din Austria
au fost totul decolorate.

CALCEOLARIA CU FLO- UN BUN MIJLOC PENTRU EXPEDIATUL FLO-

BILE MARI, e una din cele mai RILOB. Nu e d'ajuns d'a se uda
plante de se trimet hârtie subtire,
cuintelor. Cele rosii mai a- ci läditele cari
prinse florae se a
mai mari sunt de fi un cés
rase mai nuoi per- d'a se
; alt-fel
din ar
trece repede lem-
SAU
nul uscat al cutiei.
Rosu. (Rubecula
CURXTITUL VASELOR
de DE PETROL.
de 15 de var, acest puternic
tri, se
desinfectant, de
insecte.
prin dese minune de bine, mai
tufärisuri. E o ales pentru
ce se numai vaselor ce
au avut ele
tecul troleu. se
.bine si de câte-va ori
se scóte
BILETELE tul mirosul de gaz.
In CLI Acésta se
data August s. n. mulsiunei
1893, cetim urmtó- un fel de
rele: Biletele de a apei de var
vor trebue, pe viitor, petroleul.
sá propri-
etate la care, fárá E de
nu s'a
dit inceputul fabri- sunt : Apa
catiunelor, adicáaceia de pen-
d'a resista mésurelor tru a se scóte pe-
de desinfectare la care tele de de
sunt açli supuse, ruginá de pe mâni
timp epidemie cho- rufe ; Apa de
leric sau altele, in-
cum se face sodd a se
cârpelor simple. Anul gräsimele de pe or-ce
trecut, ce se póte spilla.
pentru a
serva de LA
ordonase ca
tóte de provenind din pede de li se céfa mine-
giunele infectate vor fi supuse desinfec- rale cari tot de bine ca slä-
tärei prin o solutie de acid fenic. Dar, nina Se póte utilisa pentru
cismelor de umeçlélä.
biletele de germane, francese,
au fost singurele cari au
 ILUSTRATA TOTI.

R.-S LEI PE AN.

ANUL AL X-lea. No. 1-1 (206). 20 AUGUST 1893.

: TISM
EXPLICATIA
 GAZETA TEANULUI 345

de buni voe, cu gestu-

rile privirea sélbatecii, rup carnea
cârlige, iatagane, ce, su-
omnul Dr. Felix, execu-
rescitati, cad ca morti de ce'5i fac.
de
lar multimea, indobitocitä, sfânta ei
tarea furóre, se ; urli,
cholerd, are mult de lucru trupul.
cu fanatismul unor popula-
tiuni, special musul-
cari nu voesc a pricepe de fel
prescriptiunile
Si sii nu cetitorii
casurile de fanatism religios ce
(BALADA)..
putem constata printre populatiunele
poiate de evrei, etc. sunt tot
de stupide cele ce se arioard, Marioard !
acum chiar occidentul Hai mine la moard,
in Spania, la serbárile sptémánei Cd n'aveni mdlaiu de
din Sevila unde mai de «bon- ceaunu gol pe foc.
ton» lucru e ca te bitiuesci
trebue pentru ca ti5nsch gurd dulce!
din Eu la moard nu m'oiu duce
noi civilisatii, nu ne Du-te tu, cd stau acasd
prea mult cetind cele ce asupra
de
fanatismului unor secte musulmane,
avem pururea memorie :
habotniciele fanatismurile de la noi. -Marioard, tine
in Africa, mai ales, N'am nu'mi e bine.
sulmani cari, pentru intrarea Marioard, Marioard,
paradisul lui Mahomed, fac tot Hai cu mine la moard !
lul de rdni corpului martirisat
inimá, au o sunt nebuni -Nu pot merge,
sau aprópe nebuni, convulsionari, Am de furcd c'o rochild,
leptici betia catalepticä nu simt S'o croesc sd mi-o cos,
nici nici Ca sd'mi
chiar iataganele ce
in dar
Da, Cairuan din Tunisia nu sunt
saltimbanci cari
sd si förd -
pe fier rosit 55i striMung Eu m'apuc rochia
alte pärti a le corpului ; ci
se fac realitate
invulnerabilitatea e stdrei A de
nervóse Extasul sectarilor lui Sidi Ma- Dânsul ea
homed ben Aissa, se produce, de trei vé- n'a
curi, hipnotisare nesimtirea
pot or-ce. El pe a pornit
Priviti in mai multe culori ce Cu saci de
care
duoi nenorociti cari trebue expieze de plumb.
presupusele suferinte a profe- Ea 'n
tului Mahomed, uci5i in anii 49 61 ai Dar vede de

Acéstd representatiune sélbateci se face Ci pune pe

hi an, chiar Europa, Con- pe un
stantinopole. rdsucitd
Santonii, acei nenorociti ce se marti- pusca
 46 GAZETA SATEANULUI

! Este noi pe
colea la
s'a dus la moard el ; bine,
present eu apel!» suntem o de maimute, o
tará de imitatori ca atare, comitem
cum unii.
slab din fire, intindere de
I se face-o culturald, a avut
de so-
a fost conserve
Sd sat, cea d'inti, detrimentul celei din
Uitd de natiunele mari care
(Marioard, Marioard, leste avut-au o
a ca se
Lasd pe soldat parte
Cd moartea rece a pop6relor, ne convinge pe de-
Dar ea '1 strânge mai civilisatiunea
mai tóte apoi se
El, de coneentrare,
Strigd, line gura : imitatiunei obiceimilor altor na-
«Smi puica,- » aflate o mai
China, rémas-au
'n prag din egoismului patriotic
Vede numai réu unii din
un triotii
Lat lung Este. o lege
cul individului, a
privirea turburatd, a imita. Priviti, spre convingere, la
Se repede.... copilul din cuvintele
cade 'ncremenit.... sale mame, in
Bietul a 'nebunit când se a
mersul natural al lucrurilor,
zori pdn' lese ne mai trudim a pune ca obsta-
tot 'ntr'una : cole acestui mers,
«Marioard, Marioard, de nici un ; dar.... véd alunecaiu
mine la moard ! » pe digresiunilor, uitind acum
CAROL
e vorba de didactice
1893, ugust. In Germania, in luminata Germanic,
didactice dupé
timpul Frideric al Pe la
PARTEA anul 1763 el un care
a pus basele conferinteror oficiale
pe acea vreme
poporale pastorii
n precedent «Ga- bisericilor, regulament ca
:etei am acestia, pe lund
ar jalonate con- toti le atiit
nóstre didactice, ca asupra societate, cdt
corespundd ce- asupra progreselor ce atunci
rintelor moderne ; deci, scopul a- diferitele metode de
cestora acum deschidem Cam anii 1800-1805, alte
putin Chinei, cu cari unii, ar pe la inceputul secolului actual, o
privim ministerialii se in chipul
la admirabilele resultate la
aceste au ajuns trile occi- G. Yost, inspectorul dia
dentului. Paris.
 GAZ ETA 347

la nu e stare sä ce se de
viitorilor de numai mate- etc. etc. In resultatele aduse de
; invttorii aceste sunt . enorme, au
se servi de ele folosul contribuit mai deosebire
nu vor mod pe celor
li se vor da ocasiunea de 33 de state vechia
Ei au cultivat sentimental de
de a'si con- iubire a patriotismului German, unifiand
perfectiona
tinua studiile aplicarea aspiratiunile sin-
dagogie va degenera scurt timp ast-fel
; desvoltarea se va conferinie, se ele
pe va avea cele mai basate pe niste discatiuni, a
Aceste conferinte mai ce aceiasi functinne,
prin orase sate ideal cari sftuindu-se asupra
treptat, treptat, si observatiunilor fiicute
tale, se derigiard de inspectorii de la
celor departamente. Este fórte adevérat cä aceste conferinte
Un considerabil de se nu recunoscute chip oficial, dar,
in anul 1821Wildenbruch, 'cestiunile ce se
apoi Regenwald, scopul a discuta- publicului de presa culo-
cestiuni asupra metódelor. In con- politice, tree public
n'avea alt vremea luate, pe nesim
de ca simpli ascultätori; cuvéntul apar- tite se prefac in legi.
linénd directorului de sau in- Ei bine, ast-fel Germanii pe
spectorului departamental. Mai pedagogic ; sub raport
ele libere, inti prea departe de ce ne se-
reuniri periodice, apoi se pard, ne cam !

E.
putin, putin, societAti pedagogice,
cum este societatea «Lehrer apoi
in societAti mutuale «PestaloziWereim PiICHOLOGICE.
avénd fie-care statutele regulamentele
Pe cestiuni de pedagogie, TEMPERAMENTELE.
se mai cestii de literaturd, is-
cestiunele politice n ce «De
evitate. ne pune
Mai târçliu .cele-falte state ale Germa- intrebare, la care ne gräbim
niei care poseda asemenea réspunde pläcere :
tutiuni, le intocmai, formându-se Temperament& sant ele
modul acesta libere in tóte favorabile grad
Pe la o lege din Dupé patru
astd-di un individ ca mente : choleric (fere sangainic
(sanguis-sdnge) .melancolic (fere négril)
sd nu arta pre- flegmalic nu vom sustine
vedea conferinp mensuale tot asa s'au in acelas
regulamentat cele din Lipsca, asapra culturei omului. Asa, un in-
etc. etc. divid temperament choleric, va fi tot-
Pe discutiunile din reesiau d'auna mai simtitor, sprinten, ochii
perfectionarea metódelor, aceste corpului price-
ale invétätorilor au mai realisat perea mai de a
alte demne de imitat de tóte celui temperament
natiunele rémasin acstä pare a viétä, lipsit
privintd. Asa, «Pestalozi We- tdrzietor in si mai mull de
; lucru fórte
avénd acum un capital de care o conduce
peste. 150,000 de lei, distribue la calitate
aprópe 600 orfani de ;
Nu putem de asemenea egala
pentru sau, pentru gimnasii, sanguinic.. acel
pentru care sunt preferiti de lancolic pe este ca-
tori o asigurare contra focului ; casä cuprindere
de economie a pensiunea objectelor
 GAZETA SATEANULUI

impresionabilitate cel ce le un superb

d'al doilea are ca resultat, o privire bum acelei
seriositate, o retragere de lume Chicago e mai departe de noi, ne
are intreprinderele sale mai prea
o judecatä expositiune care, nu e re-
Aceste fundamentale ale spiri- Cu tóte acestea a-
tului vestitul Hipocrat le pri-
ca provenind din cunoscutele supra principalelor ei
cu ajutorul masina a ei un
timpurile acéstä 'plan expositiunei, credem ne-
pärere a fost merit a da in «Gazeta care tot
admitandu-se ca provenind din d'a-una a tinut in curent pe cetitorii
ce sistemul nervos exercitézh asupra vi- cu tóte manifestatiunele puterei omenesti.
elei spirituale a individului ; Acest Mare al Lurnei se tine in
se sistemul nervos nu numai acest moment o popor harnic,
trimite spiritului impresiunile de la vrednic, neindolent de industrial,
lumea vice-versa, dar pe celui mai mare lac Ame-
prin ajutorul diverselor sufle-
testi, pus vibratiune, le de Nord, lacul Michigan, noul
pe cele din are Chicago, populat de un milion ju-
asupra spiritului, métate locuitori.
ori '1 expositiune 150 mi-
posede o energie mai mare, ori mai lioane. ce ne interesézd
cum va individul tempera- mai
mentul cu care va caracterizat. Agriculturei, in fata
Pentru trebue un deosebit la sudul parcului. o
studiu de aplicatiune asupra cresterei
piilor cu privire la combinarea tempera- de 4 hectare. Din un cat dar
mentelor sensul de a deveni mai un pavilion cu dom de
folositori in soéietate. Ast-fel tempera- 30 metri anexele pentru
mentur sä combinat cu vite material de gospoddrie.
flegmatic temperamentul cu 2
cel sanguinic. jumétate hectare. Domul central are
tot este vrednic de luat 37 metri Sub el e
e faptul W.
:
flora Americei, restul palatului
cartea sa «Lehrbuch der Psi-
chologie ne spune Psichologia pele de flori a le state. Cele
nu cam doué pavilióne palatul acesta
pra reoriilor .temperamentelor cum sunt ocupate cu
Psichologia din prea frumóse, dar gustul celor din
teoriile ce se cunosc in aCtualitate, Europa. cele mai numeróse sunt
nu precisézd cu cele din Francia.
psichologice ale individului, Palatal pe o
tot asa de neldmuribile ca de 8,000 e de stil hispano-man-
Fisiognomia, Cranioscopia Freneologia.
E.
La centru un mare aquarium un
basin enorm. de sunt de
650,000 litruri.
Frumoaselor-Arte,
CHICAGO. elegant mai De stil Greco-Doric.
In o mare a Isbhidei ari-
pate. In cat picturi. Sculptura e
azeta a publicat catul de jos. Construit de fer sticlä,
de sémä e izolat. mai capo-d'ope-
superbe ne- rile admirate la expositiunea 'din Paris
gru, o culóre din 1889, cari ocupä locul de
de in Femeelor, construit de o
mai multe asupra femee, miss Sophie Hayden, 1,100
expositiunei universale din metri De
Paris,- colectiunea ene. Tot ce e expus e fäcut de dr-
Op. cit. de d. I. Popescu in despre nu sunt obiecte de toilete.
 ZETA SATEANULU1 349

-'

ARTS-

Palatul
350 GAZETA SATEANULUI

Palatul Liberale, mai pietre pre-lióse, petrol,

din tóte ; parc'ar de stil nele relative miscare.
tian. Tot felul de produse manufacturate Traefiunei, de stil Roman,
din tot prnentul. o de 316 metri de lun-
Palatul o gime. de practicii Americani
suprafat de 56,388 pätrati Aci sunt ca monument pentru or-ce se trage.
minunele energiei creerului Locomotivele sunt arétate
de la lor,
Minelor, förte luxos, are 150 vagónele vasele de nici velo-
metri 100 lätime, e una din cipedele nu sunt uitate.
curiosittile expositiunei. Ciirbuni, mar- (Va
murä, fler, aur, argint, diamante,
 GAZETA SATEANULUI

_-

Ill

and

Liberale.

=4"rsf;"'"

North-west.
 9 no.

.77

Og

AT

"JO

I
- I
p
q
e
e g

11
-

al
354 SATEANULUI

MORIA VIETH MELE au

asa, Ghiculeasa
iubete a asculta feliuri de anecdoturi
CAP. AL 1X-LEA. ce se pe la casele orneneti,
pe aceasta este la toate
ce am avut lesne au inceput a
de amor grec, mularea mea pe medelnicereasa dinsa, cu cele
la mai boeli, a-i pune
ea la acea stare a des-
In acea s'au deschis pentru au ajuns, toti oamenii pe
mine o Intimplare prilej din o socotesc poate
a-mi capitalul. cum. mai räu de cit pe nimfele de Podul-
Un grec Neculai fugit rosu din orasul Esului, cum
aicea Besarabiea de groaza aude pe vorovind
Moldaviei Sturza voevod, o ca
asupra el o ca- leasa, la lumea de
rele cerea de la ocIrmuirea poate atita
pribegise el mai de adunarea ei o
ca dee la sultanu de precum medelnicereasa.
la ca pe un grec, s'au aceea au inceput a
fost inprietenit cu mine de la anul pe ei Zunbolu,
eram hoiteiu tot au Oat, el face multe zlou-
11 priimeam la mine casa, potreblenii la ei In
neam uneori cite o numai posesie, ametindu-o cu feliuri de
pentru era vesel, mucalit lärnicii, se foloseste pe tot cu
foarte el prin prijlocirea ca- sumi de bani, pe
bazurilor lui, nu numai au gäsit dinsa, a fi vrednic de a cu
prilej a avea la knea- noaste mila ce revarsä de
ghina Ecaterina Ghica ce träia pe acea asupra i pentru mosiea
ei Lipcanii, dar canii care i dat-o lui posesie, el
a lua de la dmsa In posesie (mai gäseste are sigur mustereu care
sate sau dä pret, peste acela ce ea prii-
Hiliutii, cari se cu meste de dînsul numai In socoteli
mosia ce pe acea vreme era de cheltueli, i proci.
tot a ei. La Zähhicanii In acea vreme Ghiculeasa auzind aceste, a cer-
se posesor unu medelniceriu ceta mai mult s'au asupra
mitrachi Zunbolu vechiu a Ghicu- niceresei a bärbatului ei Zunbolu, mai
lesei, vechil banilor veni- amarnic de cit amorezatul Sich,
a altor a ei Acel Zunbolu au unei slugi
avea foarte noscut cei nu
in casa Ghiculesei, mai a chlca piciorul ei
voind prietenul mieu Sich a-i fi unul la dinsa ; medelniceriului din
din cei a ei inchindtori, i-au de pe lui Sich sä i
de ori predmetul acesta mustereu ce are pentru
neri ea, cum se cani spre a-i mosiea.
cunoscind anii lui, cari era ce au
peste cinci-zeci, vor face lui au prins la Ghiculeasa,
decare la incujbarea genunchilor te-va u venit la mine,
intea ei la vremea jertflrei, cu a-mi descoperi ceva pentru acele, pe de-
departe lauda Zähhicanii
Grecul pentru asemenea necinste mä ca o posesie,
In de poate foarte folositoare pentru
 GAZETA SITEANULUI 355

mine, ca unul ce cunoaste i-au adus cu dinsul

de pot va cu ei voiu vinde
face acolo cu vremea mare stare.
eu fot-deauna puindu-i Eu atuncea neavind cu cine
inte slut necunoscut cu obiceiurile má am stätut
tinut, am nici un feliu de la ginduri, m'am
a stramuta acolo, grec i-am : vOesc cerc
mai ales a posesie Burlänestii norocul. merg cu d-ta la Lipcani
doi de zile, pe aceea pentru precum
vremea acei posesii pe anul pornit.
e aceea era pe la 10 ce am ajuns la Lipcani, numai
bani gata de din cuvinte am sfirsit cu
o la mine nu sä gäsesc, mud Ghiculeasa i
in cumpararea a 80 ruble argint pe tot dindu-i 550
de ce acel an. ruble a an
Aceste a mele ingreueri nici de cum 1830, (din cari 400 ruble
nu era lui pläcute, nici musterei luat de Sich) i la
precum aratase Ghiculesei, pe acea facerea legiuitului contract mi-au dat
vreme nu putea gäsi, pentru aceea el numai o rdspisc de.primirea ;

gäsea atuncea Intre trei aceba triimitInd la Rotin ca a-

nu in hârtie pentru contract, am
asupra ; al doilea, In Lipcani, Sich s'au pornit
nu putea sluji pe Ghiculeasa de vreme ce au toate
mustereu pentru cu fo precum au apoi nu are ce
lositor precum iar al trei- Lipcani.
lea, foarte, planul ce au esit el din
lui in graM nu va apoi urma lui, au sosit medelniceriu Zun-
niea Ghiculesei, obiceiul ei, bolu, mosiea Zähdicanii
se va potoh, s'au vindut, pe au la Ghi-
vor acea a ei i culeasa, la picioarele ei cu
addpostire, el va pe obraz flinta multor
foarte rusinat, toate boeri ce se acolo, au inceput
lui, nu au fost stare a-si a striga : vai mica! milostiveste
asupra "A.cestea de cit m'ai
toate 1-au iaräsi a veni la mine, da acuma de pe mosie veste,
pe multe folositoare mai mi-ai lega o de gru-
ce mi-au fäcut, au adaus a-mi m'ai arunca fundul adin-
zice iubeste cimii apei PrUtului.
voeste bindle pentru huna Ghiculeasa
ce vrernea rosindu-se pe i-au zis
aceea dud el afla de este
la cu de dar nu are nici un chip
el nu va din casa mea cind agiuta, ales predmetul
voiu uni a merge la pentru au apucat a o vinde.
Lipcani, a mosie Medelniceriu atuncea au inceput cu
la Ghiculeasa, pentru care el. au de
punerea la cale, a-i zice el este foarte bine lucre-
dare ca graM numai o a
la Molda- ei s'ar ivi asupra lui, apoi nu are
; pentru ce atinge de steaua norocirei lui va
banii vor a da precum Atuncea
sä fac nici un feliu un boeriu din ce se afla
 356 SATEANULUI

Crupenschi, au zis a-mi face cuviincioasele

leasa (socotind nu voiu la cale pentru anii viitori a
ea va voi, are toate cestei posesii.
a agiuta omul ei, ca una ce n'au A ceste toate bine cumpänindu-le,
apucat m'am dus la Ghiculeasa
a slobozi formalnic contract, i-am zis
ea, mai de demult are a mai medelniceriu
eu voroväsc cite ceva greceste, un an de pe mosiea ei, apoi
du-se la mine i-au eu Impotrivesc, de numai o
ei numai, este tot-deauna mai rog ca vadeaua pe ani a posesiei
sfinta de cit formalnicul contract. mele, sä
atunci muscat limba anului dat medelniceriului ea atuncea
rosinclu-se ca sfecla, au Aceasta mi-au
: de ce am
este prea mai mult nu fäcut aceasta, au poroncit sä
au contractul vointa mea.
aceea medelniceriu au pus mij- chip treabd,
locitori Ghiculeasa primind de la medelniceriu acele 550
tocmala, iar mine macar an.ul rubli banii dati de mine
acela lui hiculesei, m'am a casä vesel
vreme a se desface de pini de datorii. pentru isprava ce am acolo
Imprejuräri din citeva vorbe am pe nevastä mea
a (cari toti era partizanii ratä care cerce-
lui), au Ghiculeasa, ca una pricina am aflat aceste Grecul
ce medelniceriu purcegind de la Lipcani, In
ce am dat eu pe mosie, ar avea plecare se la casa mi-au fost
tocmala mine, spus la pornire, s'au dus mine la
nu cumva aduc aminte Burlänesti, ca cum spunea
de rdspunsul ce au dat lui Crupenschi, el, vestire de eu am
pentru aceea trebuinta cerea a priimi ; nevasta mea este
din partea mea foarte bune mäsuri, prieten cunoscut, l'au primit cu
spre a nu-mi fi truda aleätuirea ce mire, l'a oprit la masä. Grecul a-
zadar, mai au ceput a-i pune
susi Ghiculeasa a mijloci el multä au
mine ca unesc cererea medelni- aduce
ceriului de a i slobozi un an din cei ce am eu In acea zi la
sase ai posesiei ; Inchipuiri, Lipcani luarea posesie mosiei
am judecat aceasta, nu hdicanii, care le fi
da medelniceriului mosiea pe un an de trebuintat pentru altu, apoi fi trebuit
voe, apoi la urmä voiu fi a acela a-i face cu
o da de nevoe, In de un an, de bani, dar el nefiind interesat
voiu perde pe cinci ani, de aceea, cum ea pre-
pentru Ghiculeasa contract täluind acea a lui va face pentru
va pune Inadins vre o conditie care totul indestulare,
pe mine supere, apoi vrednicindu-1 a avea livada
singur voiu a lepäda de prietesugului ei, subt umbra copaciului
cea posesie a mi cere banii dragostei.... pe toate aceste
al doilea, voiu anul este bine ea nu va fi
apoi Ghiculeasa, ca la a-i face despre aceasta
a tot ea au ocaj precum nu de mult i-au
giutat pe medelniceriu, iar altii, varvara medelnicereasa, mai ales
de altä parte cu aceasta eu atuncea aceasta cea mai
de am Inlesnire a mai bun prilej
nu datori cu i a nu fi eu a altele.
 GAZETA 357

Nevasta mea deprinsd nevasta,

atuncea a auzi asemenea aligorii, s'au pentru care
deodatd, dar ce au s'au aparat cinstea, am trimis
noima s'au au zis grecului imprumutatele Lipcani
el numai pentru acel au 400 ruble argint, nici un
intrebuintat ostenelele trudele ce le uprec pen tru lui, i-am
apoi poate a-i pentru facerea de bine, i-am
zice el totul se lui,
plin de este de usile prietesugului nostru pe viitorime
mirare cum lui cea gre- trebue
Infloritä Aceste au fost
nu s'au de macar inte- care m-au din
lepciune a giudeca, o llotinului, mutat la
precum medelnicereasa care este 20 satului Zähdicani din tinutul
ani mai de nu s'au Dar voiu urmate
micsurat a-i da voe macar de a linge mine mea acolo, voesc
colbu de la ei, apoi a povesti cite ceva pentru darul de
mai s'ar apleca la cererea lui o ce am aratat mai sus mi-au
ca curind
de Constandin ce
care este deprinsä de la casa au sale, ca
bune cinstite fie pentru acel predmet.
care pe aceste se TEODOR VIRNAV.
este (Sfir.silul in No. (1845).
la cea mai
din a ei suflare.
aceea i-au zis
a prelungi DIN CIINTA PENTRU TOTI.
ei, apoi altä datä nu mai
a-i pune Inainte aserne-
nea desarte aligorii. CETODONII.
Grecul, se rusineze de
uprecu ce i-au a fost atita de exotici, a
aprins, s'au ror dinti senlä-
sau pr
veste au sdrutat-o. Atuncea ea xibil, elastic mobil.
miniindu-se stupit drept obraz, Acesti pesci din mrile calde,
sunt culorile cele
green tutors vii iar
i-au zis, vreme ce ea este luceosi reftectéd raze luminóse.
de necunoscdtoare indatorirelor ce au Inótó iute, Nu trilesc
fäcut barbatului ei, apoi zona sau aprópe de tropice noul
continent'. se gasesc
el va face va mai pretutindeni, lucru ce a atras mult aten-
ea ca lui tiunea geologilor.
delnicereasd. Iat mai interesati
Cetodonii tresc marea Indi-
Ea auzind aceste de pe ilor pe la sau aprópe de ele pe
obraznice värajdnii, au esit din node apa nu e Se hrnesc insecte
tele au poroncit pe cari le curios,
apa ce asvirle din
de 1-au dat din Cetodonii Se gasesc
ducerea lui au a Indiile sunt pentru
chipui poate pasul acest de pe carne.
fost. de prisos, nu-mi Cetodonii de culóre
mie Pentru acel am apele Japoniei.
sit-o eu tulburatd rn-am a
casä.
358 GAZETA

ICTIDA NEGRI DE JAVA,

pe le vii prin
sunt mamifere
aduce veveritele
Sunt animale capul mare,
urechile lungi pr6se, ochii
unghii
servindu-se
de ea la ca uncle varietäti maim ute.
Träesc in virgine din Java Sumatra,
de bogatä de tot soiul ca tigrul,
pantera négrä, boas, pitonii, crocodilii, fesanii
aurii phsrile
Ictida propriu e de 60 la 70
timetri din la botului, pre
cea nu e ci en
tul négr ceva mai
Tresc ca se
fac puii arborilor.
fructe, mai ca hranä
negre

Ictida de Java.
 GAZETA SATEANULUI 359

I
Am norocul d'a gäsi dou tablouri a unui ministru al
copia :

DEMNITATEA OMENEASCA

ertate
Trebue sä faci bine Consciinta ta te alege
s eviti faci bine sau ru. tre bine ru.. Pedépsa

DATORIA COPILULUI
IN IN
:

titre tale:
(nu lipsi de titre
Respect ascultare. Afectiune (nici la scól).
Aplicatiune bine ce Dragoste,
Dragoste faci).
Ajutor in tóte oéasiunile. dupe credere.
Ajutor la
invidie.
tale: Respect pilda da-
toriei). Nici ipocrisie, nici de/a-
buntate, A nu se maltrata (Legea Aseultare
dreptate. Grammont).
trainicd.

II-lea
DATORIILE OMULUI
TINE INSU'TI
titre Cunóscete tine
,HIGIENÄ) : aprópele patria
I. Sensibilitate.
sobrietate, Moderatiune I. patrie.
legilor.
Aer mull si exercitiuri. Resemnare
Fugi de
in
invidie,
Nu face ru obligatóre.
viala, Serviciu militar.
exterte necaz ur. reputatia aprópelui de imposit.
frd Exercitarea dreptului-de
u late). adevrul stu- vot.
Prevedere, economie. diul.
Nici sgarcenie,nicirisipd. Nesciinta e o nenorocire. bine altuia.
Asistent. la nevoe. Veneratiune inbire.
titre Curagiu civil,. Sociabilitate tole- face datoria e a iubi
militar. pe
Aceste poyete a se pe tutulor
C.
360 GAZETA

Distractiune: URSUL