Introducere

Motto:

Le peuple juif n`est pas seulement considérable par son antiquité, mais il est
encore singulier en sa durée, qui a jusque maintenent […] l`histoire des enferme
dans sa durée celle de toutes nos histoires” (Pascal, Pensées, XIV)

Lucrarea de față, își propune in lato senso să ofere o prezentare a sistemului

politico – religioso – juridic al Regatului Iudeu. Trebuie lămurit încă de la început
faptul că poporul iudeu s-a format ca rezultat al mai multor confruntări interstatale
desfășurate pe teritoriul Palestinei (areal geografic aflat în SE Mării Mediterane
desfășurat de la Valea Iordanului și până la Marea Moartă). Secolul XIII î.Hr. ne
prezintă o perioadă de tranzit desfășurată în perioada biblica consemnată ca fiind
cea a Judecătorilor. Prima formă de organizare juridică este cea realizată prin
anumite legi nescrise primite de la conducătorul spiritual – Yahwe consemnate în
Biblie sub numele de Decalog (de la gr. δεκα – 10, λογος – cuvânt). Aceste zece
legi date poprului au reprezentat mai mult adevărate norme de bună conviețuire în
societate unele punând bazele bunelor moravuri ce au inspirat de-a lungul timpului
redactarea a diferite legi. Trebuie să înțelegem în mod evident impactul pe care
formele de conducere ale popurului iudeu au inspirat viitoarele teocrații bazate pe
coduri de legi primite pe linie divina.

Dezvoltarea istorică a rămas în strânsă legătură cu conștiința național-religioasă ce

a dat naștere fenomenului unic de sinteză politico-religioasă a cărei identitate se
regăsește până în zilele noastre. Separarea poprului de legea mozaică și invers s-a
dovedit un eșec fundamental, acest lucru fiind rezultatul faptului că Israleul este,
după cum afirma Simon Dubnov o „națiune spirituală”. În Israel s-a edificat un cult
spiritualo – politic bine fondat ce urmărea modelul biblic și anume, „după chipul și
asemănarea” Creatorului Suprem.

După spusele lui Fr. Guizot: „întreaga civilizație modernă derivă esențialmente de
la greci și evrei [...] Evreii au creat elementul divin și moral. Și în aceste origini
partea evreilor este, dacă nu cea mai strălucitoare, atunci cea mai înaltă și mai
scump plătită” (Alfred H. p.76). Totalitatea izvoarelor scrise manifestă o valoare
inestimabilă nu numai pentru poprul evreu. Însă, în cazul acestuia, Biblia (corolar
al tuturor manuscriselor descoperite) reprezintă o comoară încă nedescoperită în
totalitate ce regăsește în ea pregetări, acte divine, un cod moral și ceea ce este cel
mai important poate, revelația divină.