P,P;(/'

,-.,s.M./egeiteejl.s.Trej'Yottitf&ttjehtv..44ereli
Lg I _!ISNAT;riWITS',IZiaAP7":

BISERICA ORTHODOXA ROMANA.

31C.

Nte.

DESBATERILE 7 -7.

S-LUI SINOD 71,7

DIN SESIUNEA DE PRIMA-VARA

ANUL 1890.

Revista Periodica Eclesiastica.

AWL AL XIV-lea, No. 4. L

ITJI 41E_
ry
0

BUCURE.511I.

e-9;)10,710Z Ten 44 C-Wl; fica6l4,

34. Str. Principateie-Unite, 34.
I 8 9 0.

000003.4g
0,;
-- - , ,^ 4%---,.....-V,
VI 0195 "krF Crio. 4:2
444r. .L_<-77-14:ftvasCnks7.:41,6
- CI 0
000: ".; 000 0 %,60,10 L CA 00000000

SECUA ISTOr).1.7-,)
www.dacoromanica.ro
4,.
 SANTUL SIN OD
AL SANTEI

BISERICI AUTOCEFALE ORTODOXE REAM

t !,
--G---..(9,,----@----)

0
AS

www.dacoromanica.ro
 Procesele-Verbale ale Santului Sinod.

Sesiunea de prima -vary a anulul 1890.

,,S'edinta din 1 Mahe 1890.

edinta, de Prima -vary a a S-tului Sinod s'a deschis cu
-solemnitatea obicinuia, filc6ndu-se mai intaiu un Te-De-
um in biserica, catedrala a SAO Mitropolit de ciitrA, I. P.
S. Mitropolit Primat, fatA, thud P. P. S. S. membri aflati in
capital it.
La orele 10 s'a acut santirea apel de eatra P. S. Ino-
centie Ploes,;t4nu dupa, care D-1. Ministruadinterim la Culte
citec,;te Mesaginl Regal No. 1483 pentru deschiderea sesiunei
de Prima, -vary a S-lui Sinod.
I. P. S. Alitropolit Primat: P. P. S. S-lor, Eu declar
deschig, sesiunea de Prima, -var I, a S-tului Sinod.
Se face apelul nominal de ca,tr.a. P. S. Gherasim Pites-
tenu unul din seeretarii biuroului, si respund presenti 15
P. P. S. S. Membri fiind absent I. P. S. Mitropolit al
Moldovei.
I. P. S. Mitropolit Primat: P. P. S. S-lor, fiind in nu-
m'erul cerut de regulament, putem procede la constituirea
biuroului, mat inainte ins' de a procede la acestit constituire,
eta sunt de socotinta sa se dea citire sumarului ultimel
ledinte a sesiunei de astrt-Tomna a S-ttrlui Sinod.
S. Sinod. aprobh.
P, S. Gherasim Pitestenu cites to sumarul ultimei sedinte

www.dacoromanica.ro
4 PROCESELF-VERBALE ALE ySEDIN1 ELOR ST. BMW)

a sesiunei de astik-T6mnA a anulul 1889, a S-lui Sinod.

I. P. S. Alitropolit Primal: Necerend nimeni cuventul
se pune la vot sumarul ultimei ciedin.0 a sesiunei de T6nanA
a S-lui Sinod.
Se aproba.
I. P. S. Mitr000lit Primat: Acum sA procedArn la ale-
gerea secretari or. Bine-void a Ire consuita §i a decide asu-
pra P. P. S. S-lor cari au sA fie ale§i ca secretari, con-
form regulamentului.
P. S. Inocentie Ploe,stenu: Noi am dori ca sA fie tot
P. P. S. S. cari at. fost si in sesiunea trecuta.
P. 8. Calistrat Berladenu: Eu cred ca este mai bine
sa se procedii conform cu regulamentul.
P. S. Episcop al Pomnicului: Eiz me unesc Cu propu-
nerea P. S. Inocentie Ploeltdnu rugltind pe S. Sinod, Ca,
pe de o parte sit alegem prin aclamare pe fo§tii secretari,
iar pe de alta sit staluim pe lcingA P. P. S. S. Lor, de
a mai duce acestA insArcinare cu aceirtF,41 bona-vointh, cu
care a dus'o §i in sesiunea trecutA.
P. S. Episcop al Argeptlia: Eu cred ca este mai bine
sA ne contormAm regulamentului. In regulament nu se
prevede prin aclamare, ci prin vot. Prin urmare ye rog
sA fin' cu totii de acord pentru a ne conform regula-
rnentului.
P. S. Episcop al Dunarrt-de-Jos: Ire rog sA puneti la
vot propunerea P. S. Archiereil Locotenent al St. Mitro-
polit de BucuretIti Inocentie PloeF,4tenu.
I. P. S. illitropolit Primat: Eu cred ca trebue sA pu-
nem la vot propunerea P. S. Episcop al Argeului ca cea
mai departatA.
P. S. Episcop al Arge,szt10: Eu cred ca nu mai este
nevoe de o propunere pentru a se pune la vot, cnd re-
gulamentul in acestit privinta este destul de precis.
Prin urmare intreb: Cand regulamentul este destul de
precis in acestA privinta mai este nevoe de vre o pro-
punere ?
I. P. S. Mitropolit Primat: In adever regulamentul as,ca
prevede; inse s'a flout un precedent in acestA privinta,
cad de mai multe on s'a procedat ast-fel.
P. S. Episcop al "Arge,sului: T6te aceste precedente le-am
departat prat votul din sesiunea trecuta.

www.dacoromanica.ro
 PROCESELE APRBALE ALE *EDINTF1 OR Si NINOD 5

Eti ye rog sa urmam dupe regulament.

1. P. S. Mitropolit Primo: Am voit se, ye arat c5, nu
este o derogare de la regulament. Prin urrnare pun la
vot propunerea P. S. Episcop al Argesulut ca cea mat
departata.
S. Sinod o respinge.
P. S Episcop al Argqztlui: Ed am cerut ca sa ne con-
formam regulamentulut; si pentru ca propunerea mea a
cMut, de aci inainte sä facem alegerea tot prin aclamare;
sa se stie f..se ca regulamentul este inlaturat.
P. S. Episcop al R8mnicului: Ved ca in urma unui
vot dat de S. Sinod, prin care s'a respins propunerea P.
S. Episcop al Argesului, sa mat deschide discutiunea, a-
supra aceluia'st lucru. P. S. Sa dice, ca data ast6,-;11 am
aclamat de secretari at biuroulta pe fostit secretari, acesta
ar fi o derogare de la regulament, si ca dace, am fAcut
acesta asta-41 cu secretarit, s'o luArn de norma, tot asa
sa facem si in viitor. Din contrA, S. Sinod fsi arata, cu fermi-
tate dorinta sa pentru aplicarea regulamentului F,d prin acla-
marea -acelorast secretari n'am calcat regulamentul inte-
rior al St. Sinod, numai am simplificat procedura alegerel.
Acesta scum am avut de ;is.
1. P. S. illitropolit Primat: Asa dar dupe propunerea
P. S. Inoeentie Ploestenu gi sustinuttl si de P. S. Epis-
cop al 11,8mniculu1, se proclam5, ca secretarl. ai biuroulut
P. P. S. S. Archieret: Calistrat Berl'adenu si Gherasim
Pitestenu.
P. S. Arhiere2 Gherasim Pitepau: Multumim I. P. S.
Mitropolit Primat si P. P. S. S-lor Membri at S-tulut
Sinod pentru Increderea ce ne-a dat si en acestA, ocasiune.
Not ne vom sili, pe eta vom putea, de a corespunde la
asterarile S-tului Sinod, si a lucra tot en acelasl. zel si
activitate cu care am lucrat prtna acum.
I. P. S. Mitropolit Primat: Acura re rog sá procedem
la alegerea comisiunilor, ineepend mat Intaiu cu comisiu-
nea de petitiuni.
P. S. Episcop al Arge,sulzti: Ve rog srt facem si pen-
tru comisiuni, tot cum am fAcut si pentru secretari.
1. P. S. Mitropolit Primal. EA ye rog sa procedam la
-alegere conform regula,mentulm.
P. S. Episcop al Argeplza. Ett me unesc cu propune-

www.dacoromanica.ro
6 PROCESELF- VEKBALE ALE EDINTELOR ST. S11 OD

rea I. P. S. V6stre pentru ce, ea este conform cu legea,

de cat prin votul care s'a dat pentru secretart, caleat
legea. Tot asa, trebuia sa, urmam si en secretarii, sal ale-
gem prin vot secret tar nu prin aclamare.
Se procede la alegerea comisiunea de petitiuni prin.
vot secret.
Votanti. 15 Membri.
Majoritate 8.
P. S. Arch Valerian Romnicenu 14 Voturt.
77 77 77
Dosite41 Botosen6nu 11 77

77 77 77
Dionisie Craiovenu 8 )7

77 77 77
Ionichie Baeaonn 8 77

I. P. Mitropolit Primat: Majoritatea ceruta de re-

S.
gulament a intrunit'o numa' P. P. S. S. Valerian Rora-
nicau gi Dositekt Botosenenu ; tar intre P. P. S. S. Dio
nisie Craiovenu gi Ionichie Bacaonul, find paritate de voturi
vom procede la o noua, alegere.
Se procede la alegerea unui al 3-lea membru prin
vot secret si se alege P. S. Ionichie Bacaonul cu 10 voturi.
1. P. 8. Mitropolit Primat: Acum Ve rog sa procedem
la alegerea comisiunet pentru cercetarea socotelelor Tipo-
grafiet" si a Jurnalulut Biserica Ortodoxa Roraima", ea pa-
ni ce ne vom intruni, sa alba comisiunea ce lucra. Bine-vo-
itt a Ve consulta asupra pers6nelor ce yoiVi sa alegeti.
P. S. Valerian 1?O'innicenu. Rog pe S. Sinod fiind-ca
sunt ales in comisiunea de petitiuni, sit nu me mai alegii
si in alts comisiune, cici atunct nu pot lucra.
I. P. 8. Mitropolitul Primal : Si -mi data voe sa ye o-
bieetez. Nimeni nu pote pretinde a iepada o sarcina, care
'i se va da de St. Sinod. Asa dar P. S. V6stra sunteti da-
tori sa primitt ora ce va decide St. Sinod. Not nu putem
prejudeca lucrurile. Pre eel care-1 va alege sOrta nu va
avea de cat sa, se supuna.
P. P. S. S-lor, Comisiunea care avem s'o alegem acum
este pentru cercetarea socotelelor Tipografiet Cartilor Bi-
sericestt"si ale Jurnalulut .,Biserica OrtodoxaRomana. Prin_
urmare Ve rog sa procedem la alegerea acestei Comisiunt.
Se procede la alegerea Comisiunet prin vot secret,
si se aleg cu majoritatea ceruta de regulament P. S. Epis-
cop al Buzeulut si P. S. Arch. kremia G-alatenu.
I. P. S. Mitropolit Primat: N'at Intrunit majoritatea
ceruta de regulament de cat P. S. Episcop al Buzeului

www.dacoromanica.ro
 PROCESELE-VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD 7

si P. S. Arehierell Ieremia 'Menu. Prin urmare pentru

alegerea celui de al 3-Iea membru vom procede la o nota
alegere.
S. Sinod alege pun aclamare pe P. S. Episcop al
Argesului.
I. P. S. Mitropolit Primat: Prin urmare Comisiunea
se va compune din P. P. S. Episcop al Buzeului si al
Argesului si de P. S. Archiereil leremia Gillatenu.
Se comunica de la biuroa adresa cu No. 1346, 1347,
1348, 1349, 1352 si 1353 ale St Mitropolit a Ungro-V1a-
hiei si cea en No. 646, tote relativ la, alugariri si se tri-
mit la Comisiunea de petitiuni.
Se comunicA de la biurou Raportul Comitetului Jur-
nalului Biserica Ortodox5, Romans" No. 57, cu situatiunea
Jurnalului, si se trimite la Comisiunea ad-hoc
Idem Raportul Direetiet Tipografiei Cartilor Biseri-
cesti" No. 40 si se trimite la Comisiunea ad-hoc.
Se comunica in fine de la biurat petitiunea Diaco-
nului Car lova prin care cere dispensa, de preotie si se tri-
mite la Comisiunea de petitiuni.
I. P. 8. Mitropolit Primat: Acum ca s'a," lasam timp
Comisiunilor sa lucreze, eu propun sa avem sedinta Vi-
neri 4 ale curenteil orele 9 a. m.
Prin urmare nefimd nimie Ia ordinea dilei ridie sedinta.
edinta, se ridica si se anunta cea viitore pentru Vi-
nerl 4 ale curentei.

t Presedinte, Iosif Mitropolit Primat.

t Secretar, Gherasim Piteotenu.

,i,S'edinta din 4 Maig 1890.

--edinta se deschide la orele 9 a. m. sub presedinta

I. P_ S. Mitropolit Primat.
Se face apelul nominal si respund presenti 14 P P.
S. S. membri, fiind. bolnavi P. S. Episcop al Romanului
si al Argesului.
P. S. lnocentie Ploeflenu: I. P. S-te presedinte, P. S.
Episcop al Romanului este cam bolnav §i Ve raga s5,-1
scusati c5, nu pate veni la sedinta,.

www.dacoromanica.ro
8 PROCESELE-VERBALE ALE §EDINTFLOR ST. SINOD

I. P. S. Mitropolit Primal : Se ia act de acesta. Acum

fiind in numerul cerut de regulament, putem lucra.
P. S. Gherasim Pitestenu secretar, citeste sumarul
sedintei precedente si neluAnd nimenT cuventul, se aprobA.
Se comunica de la biuroii telegrams 1. P. S. Mitro-
polit al Moldova. prin care arata cA, din 6re care indis-
positie nu p6te veni la St Sinod la timp
I. P. S. Mitropolit Primat : Se ia act de acesta, find
deja venit I. P. Santia Sa.
Se comunica de la biuroti adresa No.. . . a S -tel Mi-
tropolit a Ungro-Vlahiei relative la eklugkriri, si se tri-
mite la comisiunea de petitiunt
Idem doue adrese ale Episcopiel de Romnic relative la
cklugkriri si se trimit la calugkriri si se trimite la co-
misiunea de petitiuni.
Idem petitia preotulni Gheorghe Economul de la bi-
serica ZlAtari, prin care cere ca manualul sell de cantari
bisericesti puse pe note liniare, sk se recomande D-lui Mi-
nistru al Cultelor ca carte didactics, si sa se recun6sck
in programul invetamentului Seminariilor si a §c6lelor nor-
male.
1. P. 8. Mitropolit Prime : Nu still clack mat este tre-
buinta ca acestk carte sa, mai mergiti la comisiunea de pe-
titiuni. Val sä still clack trebue sa se recomande D-nului
Ministru sail nu. Not nu avem chemareu de a face acesta.
De indatk ce not am dat aprobarea nastrk unei ckrtt di-
dactice fie de musics sari de invetanAnt, not nu ne mai
putem pronuntk a doua bra, asupra et, aci se margineste
rolul nostru.
A o recomanda D-lui Ministru ca sa o admits in progra-
mul scolelor ar fi a ne fnsnsi un drept care nu-1 avem.
Eu dar asi propune dack credetl, cs acesta petitie sk se
punk la dosar si sa se fats cunoscut suplicantului ca sin-
gur sa se adreseze la Minister. Primiti propunerea mea 7
Voci : Suntem de acord.
1. P. S. Mitropolit Primat: Asa dar se va pune la do-
sar si se va comunica suplicantului, spre a se adresa sin-
gur D-lul Ministru.
Se comunica de la biuroti adresa Episcopiel Husilor,
prin care face cunoscut situatiunea acelei Eparhii relativ
la Jurnalul ,, Biserica Ortodoxk".
Se trimite la comisiunea ad-hoc.

www.dacoromanica.ro
 PRORESELE-VERBALE ALE 13INTELoR ST. sTNOD 9

Idem referatul P. S. Episcop al Argesului, pin care

arata ea, nu pOte lua p rte in comisiunea instituita pentru
tipicul Arhieraticonulni.
P. S. Episcop al DUizaret de jos : De cand este acel
referat ?
P. S. G-herasim Pite,stenu : De la 29 Noemb. 1889.
1. P. S. Mitropolit Prinzot : Iata cum sta, lucrul in a-
cesa eestiune : Ve aduceti aminte ca fu sesiunea trecua
s'a ales o cornisiune pentru cercetarea tipicului ; din acea
comisiune facen parte si P. S. Episcop al Argesului. I-
mediat dupe' inchiderea sesiunei P. S. Sa a dat acesa
Ithrtie prin care se scusa ert nu pOte primi acesta sarcina;
dar and tipicul va veni Iii diseutiunea S-lui Sinod, atunci
va are.ta cuvintele P. S. Sale.
P. S. Episcop al Dunarel de jos ; SA se anexeze la do-
sarul respectiv.
I. P. S. Mitropolit Primat : Se va anexa dar la dosa-
rul respectiv.
Se comunica de la biuroti done petitiuni ale preotu-
lui Firat:Isanu pe langa care inainIkil cinci esemplare din
operile S. Sale intitulate : Istoria Sacra a Vechiulut ai No-
?ilia Testament §i viata D -Iui nostru /isits Christos gi cere
aproblrea lor.
I. P: S. Mitropolit Primat : Se vor trimite Ia comisiu-
nea ad-hoc care se va alege.
Se comunica de Ia biuroir petitia cucernicului Preot
Ion Constantinescu, pe Tanga care inainteza opera sa Is-
toria Noului Testament si cere a probarea el.
Se trimite la comisiunea ad-hoc.
Idem petitiunea Domnului Alexandru Ionescu pe langl,
care inainteza, cote un exemplar din Vechiul qi Noul Tes-
tament facut pentru clasele primare, gi prin care arata ca
conform cu observatiunile acute de comisiunea al4sa de
St. Sinod a rectificat aceie pare, tiptirind'o din no cu rec-
tificArile-facute, F,3i raga pe St. Sinod a o aproba.
Se trimite la Comisiunea care se va institui ad-hoc.
Idem adresa D-lui Ministru al Cultelor No.. pe MITA
care inaitezA. spre cercetare dou'e. manuscripte Testamen-
tul no ; unul al D -lui V. Ionescu si altul al P luI I. Po-
pesen institutor, si se trimit la eomisi n nen ad-hoe.
I. P. S. Mitropolit Primat: Comunicarile s'an terminat.
Yoiti acum sa alegem comisiunea care BA se ocupe cu cer-

www.dacoromanica.ro
10 PROCESELF-VERSALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD

eetarea cArttlor didactice, sat dupA, terminarea lucrarilor

sedintei ?
P. S. Episcop al Ronzniculta : Intro comuniearile, ce
ni s'at facet asta-4i de biuroci, aril ve4ut, ea iii acestii se-
siune avem mat multe card didactice spre cereetare. Opi-
niunea, nu die admisfi, ci carea circulit printre membrii
St. Sinod, este de a se siege o singurA comisiune. care
va trebui s cerceteze tote aceste carp. Eii gandesc, c.
pentru o singura comisiune tole aceste lucrari ar fi prea
irnpov'eriitore, qi apol lucrarea acesta, executat6, de mern-
brif aceliasi comisiunt ar cere gi un timp mai indelun-
gat. De aceea eu propun, ca s. nu sA, alegrt o singura co-
misiune. ci aceste c.rti sti, se imparttl la mai multi membri
al S-lui Sinod si care tot odata ar forma si mai multe co-
misium.
P. S. Episcop u 1 Mom:fret de jos : Mi se pare eh tot asa
s'a facut 9i in sesiunea trecuta.
1. P. 8. illitropolit Prinzat : Tot acesta voiam set qic si
eit. Prin urmare suntem de acord. Acum la ordinea quiet
avem.
1). Raportul comisiunet de petitiunl relative la cererea
Diaconulul N. Carlova de a i se acorda dispensa pentru
hirotonia de preot, de Ore ce are numal VI clase (le Semi-
nar 2). Raportul comisiune) ad-hoe pentru elaborarea ti-
picului Arhierese in ;lilele de Si'-trbiltori marl. 3). Raportul
comisiunei ad-hoc pentru cercetarea Catechismelor elabo-
rate de profesorul Simeon Popescu si Spiridon Badescu 1i
4). Mai multe raporte relative la, cillugariri.
P. S. Episcop al Dunarer de jos : Cer euvental asu-
pra ordinel Mile. Cestinnea cea mai insemnata, in ordinea
dilel gandesc di este aceea, privitOre la tipic. Ea. se leg.
en Arhieraticonul care s'a votat de St. Sinod si care d.,..ja este
irnprimat pi sta, in jeturile tipografiel.
De aceea rog pe St. Sinod s. bine-voiascA, a interverti
ordinea clilei si sa is in discutiune mai intAiti tipicul acesta,
ca sa. decider(' cu o or mat Inainte cele de cuviinta.
P. S. Episcop al Ronznicztlui : Eu sunt de o pa,rere eu
totul deosebita de aces emisa de P. S. Episcop al Du-
ithrel de jos. Urgenta tipicului este rectinoscutA% de St.
Sinod, precum o cereti si P. S. VOstril, ; dar precum a as-
teptat tipicul atatea luni, mai pote astepta o cli sae done

www.dacoromanica.ro
 PROCESELE-Vr-RBALE ALE SEDINTELOR ST. S1NOD 11

eel mult, pana va fi fata si P. S. Episcop al Argesului,

care a fost ales in comisiunea pentru lucrarea acestut ti-
pie. P. S. Sa, -not am vedut, a dat si o hfirtie la biurou in
acesta privinta, si en cred de datoria nastra sa, asteptam
ca sa fie si P. S. Sa de fata, cand se va desbate cestiu-
nea tipicului din Arhieraticon. Prin urmare rog pe St. Sinod
sa amane discutiunea tipicultu, prtnit va fi de fata si P.
S. Episcop al Argesului.
I. P. S. Mitropolit Primat : Toctnai in acest moment
am primit o instiintare de la P. S. Episcop al Argesultu
prin care arata ca fiind bolriav nu pate lua parte la lu-
crArile S-lui Sinod 9i raga sa i se acorde un congediq pen-
tru done ciile. Cred eh i se pate acorda congediu
Voci : Da, Da.
I. P. S. Mitropolit Primat ; Asa dar acurn remine sa
decided asupra ordinei oiler.
P. S. Episcop al Dunaret de ios : Opiniunea emisa de
P. S. Episcop al Riimnicului mi se pare ca este cea, mai
departata find. ea tinde la a Beate din ordinea tiles un
raport deja inscris. Pe cand cea einisa de mine are con-
form regulamentului, prioritate. De aceea eti v'asi ruga sa
puneti la vot opiniunea P. S. Episcop al 11,6mnicului ca
cea mai depArtata, care este pentru ajurnare.
I. P. S. Mitropolit Primat: Pun la vot opiniunea emisrt
de P. S. Episcop al Romnicului ca .0, se anAne cestiu-
nea pana va fi fata si P. S. Episcop al Argesului.
P. S. Episcop al Romnicului: Eu o votez.
1. P. 8. Mitropolit Primat : Mare minoritate, asa dar
propunerea P. S. Episcop al ROmnicului a cadut. Prin ur-
mare vom incepe cu tipicul. Mai 'nainte mush de a incepe
cu citirea raportulul pentru tipic, v'asi ruga sa regulatu
en comisiunea pentru cercetarea eartilor didactice ; si fi-
ind-cA aunt mai multe rnanuale, cred ea ar fi bine sa se
dea cate done de fie-care menabru.
P. S. IGnichie Baca6mtl: Eu cred ca este mai bine a
se da una la doi membri, fiind-ca suntem 14 membri ; si
prin urmare putem lua dol una.
P. S. Episcop al Romniculza : SA ne faca D. Secretar
o lista de operile presentate, ca sa avem o norma in a-
legerea comisiunilor.
I. P. S. Mitropolit Primat : Atunci dar suspend sedinta
pentru 10 minute pentru a no consulta.

www.dacoromanica.ro
12 PROCESELL- VERBALE ALE S DINTELOR ST. SINOD.

Sedinta, se suspend& pentru 10 minute. La redes-

chidere ;
1. P. S. illitropolit Primat: Dupd, convorbirea ce am
-avut, at1 convenit cu totii s.i se numescd comisiunele ur-
WI:tore : Pentru opurile pArintelui Brdtasanu si I. Con-
stantinescu s'a convenit 0, se cerceteze de P. P. S. S.
Inocentie Ploestenu si Gherasim PiteE,itenu ; pentru lu-
crarea D-lui Ionescu s'a, convenit sd fie P. P. S. S. I6ni-
.chie Bacaenul si Valerian Romnicenu ; pentru Istoria Sa-
cra de D. Alexandru Ionescu, s'a convenit sa fie P. S.
Episcop al Husilor si Ieremia, Galatenu ; Tar opul D-lui
Popescu s'a convenit a so cerceta de P. P. S. S. Epis-
copi al RomniculuT si al Dunarei de jos. Primiti acesta ?
Foci : Da, da.
1. P S. Mitropolit Primal Prin, um-Imre comisiunile fi-
and alese, li se vor trimite opurile in cestinne.
Acura intram in ordinea si dupe hotA'rirea ce ati
luat, von' incepe cu citirea raportnlut relativ la tipic. P.
S. Raporlor este rugat sa bine voiasch' a-1 da citire ; bine
inteles ca, acestui raport nu mai i se va da citire, Tar discu-
liunea Jul se va arnana cand va fi fatA si P. S. Episcop
al ArgesuluI.
P. S. Inocentie M. Ploestenu : Eu cred ca ar fi mal
bine sit se astepte timpul and sA intram si in discu-
thine.
1. P. S. Mitropolit Prinzat : Acura se va citi numai ra-
portul iar discutiunea va remane pe urma.
P. S. Episcop al Husilor raportor citeste raportul co-
misiune1 asupra tipicnlul Arhieraticonulni in cuprinderea
urnidtore :

malt Prea Santite Stepane !

Conform votului S -tulul Sinod din sedinta de la 17

Noembrie anul expirat, comunicat cu adresa I. P. S. Vos-
tre No. 107 din 20 a aceleiasi luni, elaborand Tipicul
serviciulul Arhieresc in chicle de serbatort marl" pe care
cetindu-1 si P. Santitului Arhiered Inocentie Ploestenu,
unul din membril comisiunel, a aprobat intregul lul cu-
prins afa,rA, de, locul uncle trebue a se puce un ceremo-
nial din serviciul Arhieresc ; pentru care cuvint, am si

www.dacoromanica.ro
 1'ROCESELE-V6RBALE ALE DINTEI OR ST. S1NOD. 13

pus meg parte la sfirsit, r minend ca S-1 Sinod sa de-

cida cum va gasi de cuviinta.
Acesta lucrare en tot respectul o inaintez S-lui Sinod,
iscalit numai de dol membri din comisiune, fiind-cA, P.
S. Episcop de Arges n'a luat parte la consultare dupa, cum.
a declarat chiar in S-I Sinod.
t Raportor : Silvestru Episcop Hzt,silor.
P. S. Episcop al Roninictilui : Rog pe P. S. Raportor
srt-ml comunice cuprinderea votului 8-lui Sinod, cu care
s'a pus comisiunei insarcinarea de a lucra acest tipic. A-
vend acestA cunostintii vorn sti en totii predum si eit in
parte, ce desvoliare putern sa darn discutiunel nostre si
care aunt punctele din acel vot, in jurul carora trebues-
te a se invarti discutinnea nostril.
P. S. Episcop al lluisilor : P. S. Episcop al Romnicu-
lui nuisI aminteste cuprinderea votului S-lui Sinod rela-
tiv la tipic ; eu void sa-1 dau Ilimuriri in acesta, privinp.
Prea Santite, in sesiunea trecuta, dupa, ce s'a primit si
votat de S-tul Sinod, traducerea si intocmirea Arhierati-
conului, s'a ales o comisiune, compusa din P. S. Episcop
al Argesului, P. S. Inocentie Ploestenu si en, care a fast
insareinata a elabora un tipic penult serviciul Arhieresc,
sere a se anexa la Arhieraticon, dupa ce S-tul Sinod se
va pronunta asupra lm. Acesta este cuprinsul votulni S.
Sinod. Acesta sarcinit am indeplinit'o. frisk nurnal dot mem-
brii, P. S. Inocentie Ploest4nu gi eii de 6re ce P. S. E-
piscop al Argesului n'a luat parte.
P. S. Episcop al Rotriniculur : Nu stiii dacit votul St.
Sinod v6 autoriza sa aduceti acest tipic acum in discu-
ciune, mai ales ca unul din membrii comisiunei s'a retras.
de la inshrcinarea impusa si apoi intr'un mod, pe care '1
\Tom discuta pe urmA.
P. S. Episcop al Durearei de jos: Eu cer sa se amtme
acesta cestiune Ora cand se va aduce gi votul Sinodulul.
1. P. S. IVIitropolit Primat t Atunci se va amana pans
se va aduce si votul S-lui Sinod care este relativ la A-
cesta cestiune. Acura incepem cu raportul comisiunei de-
petitiunl relativ la cererea DiaconuluI Carlova pentru care -
sere dispensa de preocie.
P. S. Raportor este rugat sa, bine voiascA a-I da citire.

www.dacoromanica.ro
14 PROCESELE-VERBALE ALE SEDIN ('ELOR ST. SII 01).

P. S. Valerian raportor eiteste raportul comisiunei de

petitiuni relativ la cererea Diaconului Carlova si care este
In cuprinderea urmatore :
malt Prea S & ratite St6pane,

Comisiunea de petitiuni a St. Sinod, avend recomandata

cercetarei sale suplica diaconului Nicolae Carlova, a des-
coperit iirmAtarele:
Numitul Diacon, presintA alaturat de petititmea sa mai
mule acte. de sail, de bunii, conduits, de serviciti ca
profesor, si de hirotonie ca Diacon din 1878, aratand ca
din causa lipsel de mijI6ce, n'a_ putut stadia in semi-
nariii, de cat numai case clase, i acum find. inaintat in
etate ai irnpovorat cu familie, numai p6te frequenta scola
spre a complecta si anul al 7-lea de studio seminarial,
spre a avea dreptulul la preotie in oras ; pentru care vine
a ruga pe St. Sinod, ca tiitiend slims de Imprejurarile a-
/state, srei facA, dispense de clas% a 7-a permitendu'l a so-
liPita preotia and va grtsi be disponibil.
Comisiunea constatand, ca virsta suplicantulat este 40
any, studiul seminarial de 6 clase, ocupatia sa studi64a si
intrarea sa in cler de la 1878.
Avesnd in privire decisiunea St. Sinod din 1887 prin
care s'a hotrtrat ca, numai diaconit intrati in cler dup t anal
1880 sa fie obligati a face si cuml superior al Semina-
riulut spre a putea ajunge la preotie.
De aceea crede ca suplicantul n'are nevoe de nici o dis-
pense,, ai pe baztt drepturilor castigate. pote solieita preo-
tia de la malt Prea St. Mitropolit al Ungro-VIaliei tend
va avea loc.
Arh. Valerian Bonnticenzi, lonichie Bacadnul, Dosi-
the Botosenenn.

P. S. Episcop al nomnicului : Am cerut crtvgntul in a-

cesta cestiune, ca sa declar de la inceput, ea nu in pot
uni cu conclusiunile raportului cornisiunel, nefiind destul
de fundate. St. Sinod, Inca de acum doi ani, a avut in
acesta cestiune o discutiune, cum o stim cu totii, forte ar-
denta. Si a hotarat odatit pentru tot-deuna sa se puna, ca-
pet dorintelor unora din membri societhtel nostre, cari

www.dacoromanica.ro
 PROCI 81.F- VERBAL E ALE SEDINITELOR ST. SINOD. 15

voesc sa intre in eler alaturea cu prescriptiunile precise

ale legilor. Legea organic& a instructiunei Inca de la 1864
a stabilit, ca in orase sa, se prefere la preotie candidatil,
carii ail sapte clase seminariale indeplinite. Dace, de la
1864 F,d pans la 1890, adica timp de 26 ani, n'am ajuns
se avem elerici de 7 Blase in tote orasele si mai cu sem&
aicl. uncle este capitala terei, ea unul cred, ca acesta stare
de lucrurl este anormalA ; si nu noT, mai ales cancl lucram
in corpore, putem se, sustinem $i se, primim anormalitati.
Intemeindu-m6 pe discutiunea urmata in sesiunea trecutA
cand in unanimitate am hotarit, ca in orrase si in par-
ticular aieT in capitals, sa nu se primesca la hirotonia de
preot nici diaconil, carii asta-cli cunt in asemenea fune-
tiuni Mei de cursul de septe clase absolvite, salut astA-r,li
cu respect, ca si atunci acesta hotarire mantuit6re. Si and
vsed ca diaconul Carlova vine asta -cjT sa infracteze o lege
a Verei ; ctind de alto, parte mai obsery ca comisiunea
nostra emite opininnea, de a trece peste lege si voturile
St. Sinod ; eta ve mtirturisesc nu pot sa fac alt-fel de cat
sa tin sus si tare, dispositiunea legel, hoOririle St. Sinod.
gi trebuintele de astA-4I ale societatei nostre... °data, are-
tat sentimental de dispositiunea mea sufietOscA asupra a-
cestei cestiuni, void intro, si in partea argumentative a
raportulul comisiur. ei. Comisiunea pentru a usura pe pe-
titionar de indatoririle, pe care legea si hotaririle S-lui
Sinod i le impune, adica sä alb& 7 clase de seminar, vine
si ne citeste mai multe certificate, mai multe acte, pe care
comisiunea le crede suficiente pentru indeplinirea dorin-
tei petitionarultu. In fata unel asemenea argumentatiuni
din partea comisiunea, ea declar ca chiar un atestat de
absolvirea unul liceit complect cu diploma hu de baca-
Iaureat ; insusi un grad de licentiat sail doctor bun& 6r5,
in litere ; nu autorizeza pe petitionar de a fi introdus in
cler 9i nu-1 dispensezA de prescrierile precise ale legel din
1864.
Legea Instructiunei este precis& ; si legile S-tel nastre
Biserici nu de astA-clT, ci din vechime, hotArasc, ca, cel
ce voeste sa priniescil preotie, este dator sit invete in sco-
lele clericale.
P. S. Inocentie Ploqtazt, : Apoi acesta n'a invetat iu
scolele clericale ?

www.dacoromanica.ro
16 PROBSELP-VFRBALE Al R SiDINTELOR ST. SINOD.

P. S. Episeop al Romnicului: P. S. Inocentie Ploest6nu

me intreba, si dice : ca acesta n'a, invetat in scolele cle-
rieale? Da, respond eil, a invetat in scOlele clericale qi
II cunesc forte do aprope eite1 fun fost profesor. Dar un
lucre mai trebueste; ca petitionarul sit aibA, septe clase
seminariale si nu sese Si nu ini se (licit., ca acest can-
didat pate fi hirotonit prkut finid-ca s'aii hirotonit preoti
si en 4 clase. 0 Om en totii .;si nu am nevoe sa o mai
spun, ca, acele hirotonit neregula,te ail fost admise de cAtrA
Sr. Sinod numai cn exceptiuni.
Pentru petitionar comisiunea a erethit de cuviintA sa
inyoee si alre argumente w,mrAtOre, si anume, ca nu pate
sit mai tirm0e la seminar, fiind-ca este om de 40 ant, ca
are familie etc. Dupe mine tote acestea nu au nisi o greu-
tate si nu daft petitionarului nici un drept A sta in Bu-
curesti. a sacrifica numai cite -va ore pe r,li pentru stiintA,
Ri acesta numai intr'im singu an, pentru petitionar este
forte usor; si apol nude mai punem, ca el s'ar conforma
legei, s'ar supune dorintelor St. Sinod, si ar indeplini si
cerintele sociftAtei nOstre de aster- cll.... De aceea, ye rog
sit primiti si P. S. VelstrA, opiniunea mea ; cad vedeti, ca
nu am in vedere alt-ceva, de cat ca St. Sinod sA fie con-
s quent, ca legile terei sA se aplice si trebuintele societa-
tei n6stre sit se indeplin6scrt ; tar petitionarului '1 ficem :
mergi 'Inca un an la seminar, si -ti indeplineste tote dato-
riile, pe care Wserica impure si societatea ti le cere.
P. 8. Valerian Roinnicena: Cer criventul ca in calitate
de raportare sA daft lamuriri. Not n'am luat ca argument
actele can le are suplicantul, ci le am pus numai ca in
trecAt ; dar am luat ca argument hotArarea S-tultri Si-
n)d din anal 1887 cant s' i presentat o p-titiune is Alita
de mai multi dia 'ont ; si dupa mat multi discutiune St.
Sinod a hotArit e t toti diaconii intrati in cler de la 1880
in cote, suet obligati sA faca §i eurnil superior, 1..ina-
nend ea cei-l-alti s'a se bucure de drepturile Ion.
Prin urmare comisiunea nu putea face alt-fel de cat sA
se conforrne cu votul S-lug Sinod ; acestea aunt argumen-
tee comisiunea.
1. P. 8. Mitropolit Primal: Srenti dea vote P. S. Rapor-
tor a nu impartasi pArerea P. S. Sale, si IatA pentru ce.
P. S. Sa invocA, ca argument, puternic hotarttrea Sino-

www.dacoromanica.ro
 PROCESELF-VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD 17

dului din 1887, ca toti diaconil cart au fost Inainte de

1880, trebue sa, fie admisi la hirotonie. Eil pe cat 'mi
aduc aminte si memoria nu me ins61A, a fost nominal
nurnai pentru trei diatom.
P. S. Valerian 1?6mnicenu Dati-mi voe sa v6 citesc
hotrtrirea S-lui Sinod de atunci.
I. P. S. Mitropolit Primat : A fost nominal P. Sante, si
pentru cuventul acesta, eil nice ()data, nu voiti putea sa
infrang o hotArire luata de St. Sinod.
Afara de ac6sta parintele Carlova, ciiruia 1-am dat tot
sprijinul putincios, si de care am Ere -care consideratiune
cad este un pm studios, voiu dice ca P. S. Episcop al
Itomniculm ; Cine 1-a impedicat sA's1 facit cursul corn-
plect? Cine 1-a impedicat sa nu se duca la sc61A, pentru
a mai face un an si aid complecta cursul de 7 clase,
cad este apt si inteleginte. El tie mai mult de cat 7
clase. N'are de cat sa se duca sa -si faca formalitatea. Prin
urmare, V'e" rog sa nu admiteti un precedent desastruos gi
nenorocit ; caci indaM ce se va face acesta au sa vina si
altil. De aceea dar sunt contra conclusiunilor raportului.
P. S. Episcop al Ditnarei- de-Jos. T6t6, discutiunea in
acest& cestiune este desarth. Lucrul eel mai bun ce avern
de facut not en petitiunea acestul diacon, este ca sa
ne declaram incompetenti i iata pentru ce : Legile tO-
rei sunt dare in acestil privintit, atributiunile S-tului
Sinod Bunt circumscrise de legea organica din 1872. Prin
urmare St. Sinod nu p6te sa iasa din atributinnile sale
si 0;0, aroge drepturi pe earl le all numai Mitropolitii
Episcopii Eparchioti. Ca petitionarul este sail nu studios,
not, S-tul Sinod, neavend cualitatea de a-1 judeca trebue
sa Amanem indiferenti vis-à-vis de cererea acestut dia-
con. Data I. P. S. Mitropolit Primat va gasi de en-
viintA, qi va judeca capabil pe suplicant Introduca in
preo %ie, '1 va putea introduce ; not nu putem sa ne ames-
tecam in ac6sta cestiune, care apartine in mod legal I. Prea
S. Mitropolit Primat.
Asa dar, rog pe S. Sinod sa nu is in consideratiune
raportul, ci sa, se declare necompetent in acestA cestiune.
I. F. S. Mitropolit Primat. Dati'ml voe sá ve dal o
1amurire. S'a facut un precedent de natura acesta pe care
o discutam astA-0, ci prin urmare n'am fi putut sa res-
pingem o hartie ca acesta. Precedentul din 1887 des-
2.

www.dacoromanica.ro
18 PROCESELE-VERBALE ALE *FDINTF1 OR ST. SINOD

pre care a vorbit P. S. Valerian, qi cu acea ocasiune st. Sinod

a luat o hotarire ; ai eu in calitate de prepdinte al biu-
roulul nu Dut4m sa resping o asemenea hartie.
P. S. Episcop at Dunarei-de-Jos. 0 respinge St. Sinod.
1. P. S. llYitropolit Primat. Prea bine, oil nu me opun
la acesta.
P. S. Valerian Re3mnicenu. Dati'mt voe sa ye citese ho-
tarfrea S-lut Sinod luata in 1887, ca sa §tim ce cuprinde.
Ea sun a ast-fel t
De aceea este de opinie ca diaconii chirotonisitt ina-
into de 1880. sa, fie aparatt de mesa dispositie luata pen-
tru tote diaconit ce au numat gradul 1-iii de seminariil ;
tar eel ce au intrat in diaconat, dupe anul 1880 sa se su-
pue nouei dispositit pentru studia, de voesc a ajunge la
preotie In oral.
1. P. S. 111itropolit Primat. De ce n'a venit i el atunct
P. S-te? Acesta este cestiune de administratie. Nu trebue
not, Sinodul, sa ne amestecam in administratie eparhiala
a eparhiotului.
P. 8. Episcopal Dundra-de-Jos. Nu putem not sa ne
amestecam in cestiuni cart sunt de resortul administratiunel
chiriarehale. S. Sinod are calitatea sa legifereze qi sa ju-
dece pe membrii set ; alta nu p6te sa faca, §1 ort ce deci-
siune vett lua in contra legei, cade de la sine §i nu tre-
bue sa ne tinem de asemenea precedents cand ele sunt
contra legilor. Petitionarul sa se duca la Chiriarchul res-
pectiv sail sa faca ce va voi.
P. S. Episcop al Romnicului. Dupe cele disci de P. S.
Episcop al Dunarei-de-Jos, renunt la cuvent.
Se pune la vot conclusiunile raportulut qi se resping.
P. S. Episcop at Dunarei-de-Jos raportor, citelte
raportul comisiunei instituita ad-hoc pentru cercetarea
cartilor didactiee a preotulut Spiridon Badescu §i Simion
Popescu cu cuprindrrea urmatore :
Se citelte mat fntaiu partea I a raportului, relativa la
cartea preotului Spiridon Badescu.
malt Prea Setnfite Pre,sedinte !
77
AsemAnat votulut St. Sinod din qedinta de la 6 Noem-
brie 1889, intrunindu-ne In liva de 26 Apriliti anul cu-
rent, ne-am constituit in comisiune pentru cercetarea a

www.dacoromanica.ro
 PROC1SRLF -178RBALE ALE *EDINTELOR ST. SINOD. 19

done call didactico-religiose si am pa it la indeplinirea

sarcinei ce ni s'a impus de St. Sinod prin adresa No 92
din 11 Noembrie trecut, cu care ni s'a trimis doue peti-
tiuni, insotite : Una de un text de Istorie a V. si N. Tes-
tament lucrat de reposatul preot Spiridon Badeseu, si a
doua de un Catechism prelucrat de preutul Simion Po-
pescu profesor".
Resultatul cercetarilor sale comisiunea II supune prin
sub-semnatul raportor la aprecierea S. Sinod in modul
urmiitor :
I. Istoria V. si N. Testament manuseris, lucrat de preo-
tul Sp. Badescu. In planul general este bine urmarita, ideea
de Biserica, ce ui -a propus autorul. Si incepend Inca din
Rai% autorul urmareste pas Cu pas acesta idee, aducend'o
prm deosebitele momente istorice pant la desbinarea Bi-
sericelor ; dupe care la sfir;it are un paragraf despre ra-
portul dogonatico-canonic al Bisericei Romane, cu cele-l-alte
Biserici surori. llaca autorul manu&erisului ar fi in via a,
Qi ar introduce corectiunele trebuitdre in numele proprii
bibltce ; si data de alta parte s'ar face o revisuire totala a
textulut, intrebuintandu-se o limbs mai corecta $i introdu-
cendu-se corectiuni in constructiunea fraselor, care de multe
on este gresita ; comisiunea ar crede ea manuscrisul s'ar pu-
tea tipari si intrebuinta ca carte didactics In seadele secun-
dare ale trei.
P. S. Episcop al Husilor : Raportul arat5, a, in cu-
cuprinsul general, cartea este buna, dar ca are necesitate
de corecOuni in limbs ; apol mat adaoga, eh data autorul
eI ar tau, ar face aceste corectiunt si ar putea fi primita.
Acum autorul et nemat existand, pate ca s'ar psi cine-va
din succesed care sa fats, acele corectiuni, fiind -ca, este o
munca a acelut preot, si Inca o munca recunoscuta, de bunt
in principid.
Et bine, de ce nu s'ar folgsi de munca acestut betran
si scalele, data este buna pentru scale, precum si familia
sau urmasii lui ? P6te ea se va giisi cine-va din familie
care sa is asuprasi facerea corectiunilor ¢i pe urmit s'o pre-
sinte din nazi s-tului Sinod.
P. S. Episcop al Romniculza : Ca membru in comisi-
line am cerut cuventul sa dati esplicatiuni P. S. Episcop
.al Husilor.
comisiunea tit% facut pe deplin si in marginile a intre-

www.dacoromanica.ro
20 PR OCESELE-VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD

guluT posibil datoria. Noi am recunoscut meritul autoru-

lui, dar lucrarea luT are nevoe de indreptarT. Autorul, a
tie si P. S. Episcop al Husi lor, nu maT este in viata si
prin urrnare el eel in drept nu maT este in stare de a
face corectiunile necesare. Daca autorul era in viata, 4i-
cern, ca. autorul este insareinat de a face cutare sad en-
tare indreptari. In fata unor asemenea IrnprejurarT nu era
de datoria comisiunei a se gandi la deosebitele mijI6ce de
corectare a carte'.
P. S. Episcop al Husilor ne propune ca corectura sa se
faca de succesorT, cand se va pune in discutiunea n6stri
acesta cestiune, adica tine, si cum sa, se faca corectura ma-
nuserisului, ed p6te voiu propune unul sad doue mijldce de
corigere, altul va propune altele. Pentru asta-ch si in trea-
cat clic, primesca P. S. Episcop de Husi ac6sta sarcina.
P. S. Episcop al Ilusilor: Eu am is ea mernbrii families
sa is sarcina.
P. S. Episcop al 1?omnicului: Daca este, ca vre unul din
membrii farniliel va corecta cartea, atunci st. Sinod se va
pronunta.
P. S. Episcop al Ilwilor: Chiar aasta este un avis pen-
tru succesori.
P. S. Episcop al Romniculza: NoT Comisiunea, nu putem
face alt-ceva de cat sa ne uitam la carte si la imprejurarile el
asa cum ea ni se infatisaza ; si in virtutea celor ;Ilse prin
raport, v6 rugam sa aprobati conclusiunile raportului.
P. 8. Episcop al Ilnsilor : Fiind satisfacut de cele dise de
P. S. Episcop al Romnicului, declar din nainte ca votez
pentru conclusiunele raportului.
Se pune la vot conclusiunile raportului comisiunel
relativ la cartea preotuluT Spiridon Badescu si se aproba.
Se citeste partea a doua a raportului relativ la Ca-
techismul preotului Simion Popescu, in cuprinderea urrna-
tore :
II. Comisiunea voind a Irta in cercetare Catechismul preo-
tuluT Simeon Popescu profesor, a dat mai intuits lectura ne-
titiuneT acestuia care suna ast-fel :

Rah Prea Scintite SMptine!

La 1880 am publicat un Catechism", care in Austro-
Ungaria a fost prea favorabil apreciat; experienta mea de

www.dacoromanica.ro
 PROCESELE-VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD 21

catihet si inspector scolar, m'a pus in positiune sit intro-

due, mal cu shn4 in textul editiel a IV a acestul ma-
nual, inseranate indreptart $i amplific tri, call sper cigi vor
radiea valorea.
Credend crt prin acest manual asl putea face un servi-
chi invetamentului religlos din acesta tam, cu distins res-
pect imi permit, Inalt prea Santite Stepane, a Vi-1 sub-
sterne in done exemplare ca proect pentru a V editie, unul
continend textul editieT a IV cu emend6rile $i amplifica-
rile introduse, altul in manuscris continend acelao t,,xt
emendat si amplificat,si a Ve ruga sA, bine voitT a'l supune
St. Sinod spre revisuire si canonicesca aprobare ca text de
Catechism pentru scblele primare de ambele sexe.
Primiti, Ire rog I. P. S. Stepane, asigurarea distinsel stime
si profunduluT devotament ce Ire pastrez.
Al Inalt prea SantieT vastre devotat fill si servior,
(semnat) Simion Popescu profesor,
BueureltI I0/ Septembrie 1889.

Din cuprinsul acestei petitiuni reese, precum vedeti, ea

Catechismul in cestiune este opera petitionarulul, pe cand
adresa St. Sinod ne spune ca, acest Catechism este numal
prelucrat de acesta , $i in adever observand cine-va co-
pertele color done exemplare ale acestui Catechism vede cit
el este opera unul Moise Toma, $i ea n'a fost de cat pre-
lucrat de Simeon Popescu profesor In Facultatea de Teo-
logie din Bucuresti.
Deosebirea ce exista, intre cuprinsul petitiunel ci adresa
St. Sinod a dat mult de gandit comisiunel. De alth parte,
faptul apropierei operei lui Moise Toma de catra Simion
Popescu, nefiind nici aretat prin petitiune, nisi probat cu
vre-un act $i nici chiar sub inteles Ban evasiv enuntat in
adresa St. Sinod, a produs nedomerire si a pus pe comi-
siune in imposibilitate de a lua in cercetare o opera, streinii,
numai dupa o simply petiOune a lui Simeon Popescu profesor.
Afarit de acesta, petitionarul ne spune in petitiunea sa, ca
trimite St. Sinod Catechismul sets : in doue exemplare ea
proect pentru a V editie,unul continend textul editiel a
IV Cu omendatiunele si amplificarile introduse, altul in
manuscript, continend acelagi text emendat $i amplificat", in
realitate ins6t prelucratorul nu trimite de cat ethlia a V in

www.dacoromanica.ro
22 PROCESELF-VFRBALE ALE SFDINTELOR ST. SINOD.

dou6 exemplare din cart unul manuseris eel -l-alt imprimat,

avend in text si pe coperta emendart $i amplificari ma-
nuscrise. Prin urmare textul editiet a IV lipsind de la ac-
tele ce ni wall trimis, gi fiind neap ,rat trebuincios pentru
a'l compara cu editiunea a V *i a putea ast-fel judeca a-
supra superioritatet acestia, comisiunea a eredut ca nu este
bine sa procedeze la cercetarea textelor triause, fara ca s;t
nu aiba inaintea ochilor textul editiet a IV, despre care
preluerittortil vorbeste in petitiunea sa cu atata interes. 0
alta nedomerire a avut comisiunea si en acea : Ca pe eand
St. Sinod, in adresa sa da petitionarmut prelucrator titlul
de preot" el petitionarul seumesa petitiunea sa numa,t
Simeon Popescu profesor. Mai molt inca pe copertele e-
xemplarelor, trimise de eatra St. Sinod comisionet, petitio-
narul semn6za : Simeon Popescu profesor la Facultatea
de Teologie din Bucurev".
Comisiunea voind a se pronunta in eunotintft de causa
asupra Catechismuluf in cestiune, nu s'a putut lamuri a-
supra punctulut daca adeca, preotul Simeon Popescu pro-
fesor" despre care i orbe*te adresa St. Sinod de mai sus,
este una i aceia*t persona en petitionarul Simeon Po-
pescu profesor"*i inea profesor la Facultatea de Teo-
logie din Bucurestt". i dar, mai 'nainte de a lua in cer-
cetare Cateehismul in cestiune, comisiunea avend nevoe
de Ore-cari deslutirt, absolut necesare pentru implinirea
sareinet sale, r6g1 pe St. Sinod sa c6ra petitionarulut :
I. SQL probeze daca a olatinut voe de la Moise Toma auto-
rul Catechismulut, sau de la mostenitorn aeeluia, ca sal
emendeze amplifice *i imprime in mat multe editium con-
secutive.
IL SA presinte St. Sinod a IV editie de care vorbe*te
in suplica sa,si
III. Sit se lamnr4seg daca Simeon Popescu profesor",
din petitiunea presentata. St. Sinod, precum si Simion Po-
pescu profesor la Facultatea. de Teologie din Bueure*tt, este
aceiai persona cu preotul Simion Popescu profesor" din
adresa, St. Sinod.
Acosta lamurire este cu atat mat necesara cu cat persOna
in cestiune se presinta ca autor a unei carte didactice re-
ligiose menita a cultiva generatiunele vac-ire ale Wel n6s-
tre. i tot eel ce voe*te &ti fie dascalul popnrulut roman,
trebue sa aiba o positiune bine stabilita atat in Biserica
cat *i in societatea nostra.
www.dacoromanica.ro
 PRCCESFLF- VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD 23

In asteptarea acestor deslusirt, depuT respectos pe biu-

roul St. Sinod, pre langa acest referat, suplicele cu anexele
lor, care ni s'atr'i triruis de St. Sinod cu adresa No. 92 din
1889.
Primiti Ve rog Inalt Prea S. Pre§edinte stima $i pro-
fundul respect ce Ve consery ,
Al Inalt Prea S. V6stre plecat si devotat fits spiritual.
t Parthenie al Dunarei de jos.
Se pune la vet conclusiunile partei a doua a rapor-
tului si se aproba.
P. S. Valerian raportor, citekde raportul comisiunel de
petitiuru pentru tunderea in monahism a suroret Maria
Cucturenu de 68 am, din schitul Giurgent Eparhia Ro-
rnanulm.
Comisiunea gasind indeplinite formele cerute de regu-
lament, este de opinie a se aproba calugarirea.
St: Sinod aproba.
Idem pentru recun6§terea calugariret efectuata in
cas de bola a fratelut Chiru Stamate de 73 am din M-rea
Chem.
St. Sit.od aproba.
Idem a frateluT Dumitru Fasole de 77 ant din schi-
tul Crasna.
Comisiunea gasind indeplinite formele cerute de regu-
lament, este de opinie a se admite calugarirea.
St. Sinod aproba.
Idem a suroreT Marghidla Petrescu de 58 ant din
Manastirea Viforata.
Comisiunea gasind indeplinite formele cerute de regu-
lament opineza a se calugari.
St. Sinod aproba.
Idem a se recun65te calugarirea suroreT Maria Petre
de 77 ant din M-rea Zamfira, efectuata in cas de bola.
St. Sinod aproba.
Idem a surorilor: AndreTana Zisu de 69 ant, Nede]ea
Stoica de 38 ant, Anica Dumitru 39 anT si Ecaterina Cons-
tantin de 35 am. Cate pa+ru din M-rea Paserea.
Pentru sora Andriana Zisu, Comisiunea gasind indepli-
nite formele cerute de regulament opinka a se admite ca-
lugarirea, tar pentru cel-l-alte tree surori opin6za a li se.
respinge calugaria papa vor implini varsta de 40 ant.

www.dacoromanica.ro
24 PROCESELE-VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD.

P. S. Episcop al Dunarei-de-Jos: Cer ca P. S. raportor

sit ne spunA, de and aceste tref surori sunt intrate In M-re,
ca pe urma sa.'n2i pot (lice cuventul mett in acesta cestiune.
P. S. Valerian rapurtor : Din copilarie.
P. S. Episcop al Minaret de jos : Pe baza declaratiu
net P. S. raportor, cum ca, aceste surori sunt intrate in
M re din copilarie si in vedere ca on -ce antanare nu a-
duce nici un folos nici pentru aceste surori nici pentru Bi-
serica ; rog pe st. Sinod as nu se un6sca cu conclusiu-
nile raportulut comisiunet, ci O. admita si calugarirea aces-
tor tret surori.
St. Sinod in unire cu conclusiunea raportulut pen-
tru sora Andriana. Zisu si in neunire pentru surorile Ne-
delea Stoica, Anica Dumitru si Ecaterina Constantin, ad-
mite dupa propunerea P. S. Episcop al Duntrei -de jos ca-
lugarirea tuturor surorilor de mat sus.
P. S. Valerian raportor citeste raportul comisiunel
de petitiunt pentru tunderea in monahism a surorilor lona
Preotesa de 64 ani si tefana Radulescu de 62 ant, amen-
doua din M-rea Zamfira.
Comisiunea gasind indeplinite formalitaVe cerute de
regulament, opineza a se alugari.
St. Sinod aproba.
-- Idem raportul comisiunet pentru tunderea in mona-
hism a surorilor : Voica G-eorgescu de 34 ant, Stefana Vol-
culescu de 38 ant, Parascheva Radulescu de 36 am si Ma-
ria Manctulescu de 29 ani, t6te din M-rea Zamfira.
Asupra acestor cereri de calugarire, comisiunea in urma
verificarei actelor, este de opinie a li se respinge caluga-
rirea parni ce vor implini varsta de 40 am.
P. S. Episcop al 1.1u,silor : Fiind-ca chiar innainte cu
cate-va minute a fost un cas ca acesta, a carora calugarire
s'aii admis; si fiind necesitate in M-re de cetete $i cantarete
in care calitap ele se afla, chiar sunt de ptrere a se res-
pinge conclusiuuile raportulut si a li se admite calugarirea.
St. Sinod in neunire cu conclusiunile raportului, ad-
mite calugarirea numitelor surori.
P. S. Episcop al Ilwilor: Fiind -ca, comisiunile nu vor
putea pregati pe mane luceiri, rog sa cinem qedinca Lunt
7 Mat.
I. P S. Mitropolit Primat : Asa dar vom avea sedinta
pe Lunt ora 9 a. m.

www.dacoromanica.ro
 PROCESELE-VERBALE ALE §EDINTELOR ST. SINOD 25

edinta se ridica, $i se anunta, cea viit6re pe Luni 7

Mai orele 9 a. m.
t Prerdinte, Iosif Mitropolit Primat.
t Secretar, Gerasim Pitegau.

8edinta din 7 Maig 1890.

edinta se deschide la orele 9 a. m. sub presedinta
I. P. S. Mitropolit Primat.
Se face apelul nominal i respund presenti 15 P. P.
S. S. Membri, Hind absent P. P. Episcop., al Romanului.
Se citeste sumartil sedintei precedente de P. S. Se-
cretar Gerasim Pitestenu, si punendu-se la vot se aprobA.
Se cornunica de la biurot 11 adrese ale S-tea Epis-
copii de Buzeti, No. 234-244 tote relative la calugariri,
t;si se trimit la comisiunea de petitiuni.

Idem tra adrese ale S-tea Mitropolii a Ungro-Vla-

hie No. 1411, 1412, 1413 relative la calug6riri si se tri-
mit la comisiunea de petitiuni.
I. P. S. Mitropolit Primat : S'a,11 terminat cornunict.-
rile ; acum intrAm in ordinea dilei. La ordinea dila avem:
1). Raportul Comisiunel pentru cercetarea tipiculul Ar-
hieraticonullil.
2). Raportul Comisiunel de petitiuni pentru cercetarea
cartilor Preotului BrAtasanu;
3). Mai multe rapOrte relative ht calugari.
Prin urmare vom incepe mai inthiticu tipicul Arhieratico-
nului. titi cä in §edinta trecuta s'a dat citire raportulul,
asta-qi dar se va da citire tipiculul.
P. S. Episcop al Romniculut : Cer cuventul in cestiune
prealabila.
I. P. S. Mitropolit Primat: Aveti cuventul.
P. S. Episcop al R8mnicului: Am cerut cuventul in ces-
tiune prealabilA, pentru ca sA-mi pot forma et, pre-
cum si membrii S-tului Sinod, o idee despre adresa, ina-
intata S-1111 Sinod, de unul din membrit comisiunea, in-
sarcinate cu elaborarea tipiculul pentru Arhieraticon. Prin
acesta adresa, dupe, cat 'mi aduc arninte din sedinta Ire-
-cuta, cand s'a citit, s'a vequt doue idei ; una, ca unul din

www.dacoromanica.ro
26 PROCEST. F-VFRBALE Al F S. DINT ELOR ST. SINOD.

membrii acelei comisiuni se retrage, si a doua cA, acelasi

membru al aceliasr comisiuni Ssi rezerv4za dreptul, de a
discuta impreuna, en not qi in sedintA, tipicul Arhieratico-
rmlui. Voiu lua mai inta,;i1 cestiunea, prin care membrul
retras SO' reverveza, dreptul de a discuta, axestA cestiune,
in §edintA. Nu stia data tine -va din no!, fie el membru
intr'o comisiune sail nu, mai are nevoe de as! afirma arrest
drept ; pentru ea cu. totil '1 avem, toti II exercitara §i ne lu-
minam unit pe altii, ca sa luAm aici hotariri mature si bine
ehibzuite, Dreptul de a discuta cestiunea tipicului din
Arhieraticon. era mai bine, dupa, opiniunea mea, ca mem-
brul retras din comisune sa, nu §i-1 reserveze, ci mai bine
sa, si-I exereiteze in comisiune, pentru ca acest tipic sa
viva inaintea nostra, bine studiat si privit in tote amA-
nunlimele lui. Toti membrii S-lui Sinod au dreptul, de a
lua cuventul intr'o cestiune, care se discuta, aF,s1 aratA pa-
rerile lor. si in sfirsit a vota pentru KO. contra. Prin ur-
mare partea acestadupa, mine nici nu mai putea fi ce-
ruta, prin o adresa, speciala.
Partea a doua insa dupre mine rneritA o deosebitil, a-
tentiune ; cad adresa nu este presentata, la binroti in terminul
cerut, si 'lid in conditiunile, ce se cer pentru o asemenea
adresa. Am cps ca nu este presentath la timp ; cad din cele
ce ni salt comunicat alalta-eri de la biuroa, vedem eh' a-
cesta adresa, este presentatA nu in comisiune, pentru ca ra-
port( rul sa fach mentiune de densa dupre regula °bid-
nuith, ci la binroti si inch dupa inchiderea sesinnei din
tbruna trecuta a St. Sinod. De aceea tic ca, membrii co-
misiunei pentru elaborarea tipicului din Arhieraticon, ri-
guros vorbind. au trebuit sa fie in imposibilitate de a lucra
ceva regulat si iata, pentru ce : De ordinar, membrii cari
se aleg in cornisiunile corpurilor deliberative, trebue sa
fie tot-deuna in numer impar, si nici &lath in comisiuni
nu se aleg membrii in numer cu sot. Si stiti pentru care
cuvent ? Fiind-ci sa pote intampla deosebire de pareri,
si cand se desbate o cestiune, membrul fara, sot hotAraste
majoritatea cestiunea, si atunci ni se infatisazA o opiniune
a majoritAtei si alta a minoritatei. Asa ceva, s'ar fi putut
intampla §i in comisiunea nostra,. Dupa, retragerea P. S.
E.-iscop de Arges, au remas in comisiunc. numal P. S. E-
piscop al Husilor si P. S. Arhiereti Inocentie Ploestenu 7

ehiar din cele ce au transpirat in mod particular, se va

www.dacoromanica.ro
 PPOCFSFLE 17P.RBALE ALE SFDifsITEI OR ST, SINOD 27

vedea, ea comisiunea are sa vinA cu done opiniuni, care

din punctul de privire al forme' Bunt de o potrivA de tart,
si acesta nurnal pentru cuventul, ea, a lipsit al treilea
membru din comisiune, care sa hotaraseA majoritatea. De
aiei pentru St. Sinod greaua positiune de a se pronunta
intre done opiniuni de o potrivA de tart, si din punctul
de privire al forme[ de o potriva de legale.
Voci : Nu s'a fficut diverginta.
P 8. Episcop al Romnicului : Pate sa nu se fi fh'cut ;
fiind-ca 'mlafirmati acesta, et o cred. Dar 'arcs' ;tic,
era cu putintA ca eel dot membri al comisiune' sa ai-
ba opiniuni deosebite ; si apol vom vedea acesta in cur-
sul discutiuner. . . dar cestiunea acesta en o voit privi
si din alt punct de vedere ; ca adica clack' o aseminea a-
dresa pate fi considerait ca bine venitA pe biuroul St. Si-
nod. (Ind St. Sinod alege o comisiune, tot ce se pate in-
templa 9i ar fi regulat este ca unul din membri sa'st arete
imediat vointa, fie verbal sail inscris, daca prinieste sat se
retrage din comisiune, pentru ca atunci gi indata Sf. Sinod,
sa proceada la alegerea uni' alt membru, i acesta pentru
ca sa se evite nereg,ularitatile, ce ni se presintA acum.
Mai privesc lucrul si din alt punct de vedere; adica daca
un membru al S-lui Sinod trebueste sa primesca, sat sa
nu primesca insarcinarile, ce i se impun de catrA St. Si-
nod. Nu mai departe de cat in sedinta trecuta s'au audit
voce c,licend : Rog pe St. Sinod sa, nu me numescA in cu-
tare sail cutare comisiune ". Ei bine cu cea ma' mare n ul-
tumire sufletasea am audit atunci de la biorot respun-
dendu-se acelor voci, ea fie-care membru trebue sa pri-
mesa, sarcina, ce i se impune de ch'tra S-tul Sinod. Si cu-
ventul pe care s'a basat biuroul, este acesta, cá daca vom
presupune, eh fie-care membru s'ar retrage de la aseme-
ne insareinari, ce am putea face in St. Sinod, ce ar a-
junge luerarile sale ? De aceia et dic impreunA cu biu-
roul, ca este o datorie pentru fie -care membru al S-tului
Sinod, de a primi insarcinarea ce i se impune ; ba ceva
mat mult, en privesc insarcinarea si ca o on6re, ce o da
Sinodul unut membru cand it alege intr'o comisiune. Si
in adever cand un corp ca acesta inalt si sant vine si'nn
impune o sarcina, eu o printese cu reclino0-intn, tit me Si
lese din tate puterile mele, ca sa me arat demn de incre-
derea ce mi se da. Tot ceea ce me pate dispensa de la

www.dacoromanica.ro
28 PROCESELE-VERBALE ALE *EDINTELOR ST. MOD

o asemenea insarcinare sunt numai casurile, cum se nu-

mese ele. de forta majors. De aceea rog pe S-tul Sinod sa
se gandesca inainte de a intra in diseutiunea lucrarei ce
vi se infati§4za, ca acesta lucrare nu este facuta de catra
o comisiune regulat compusa, ea este facuta numai de 2
membri, cart all sa vina cu opiniunt deosebite, sustinute
una de catra un membru $i a doua opiniune, contrara ce-
lei dinttiii, sustinuta de &Ara eel al doilea.
I. P. S. Mitropolit Primat: Voesc sa dau o lamurire;
cred cá acesta discutiune prealabila nu'si are locul i tata
pentru ce : mat anthill lucrarea in sine nu e de o importanta
a§a de gray& ca numai de cat sa fie facuta de cAtra, trel
membri, ci e o lucrare forte simpla. Nu intru in a scru-
ta si in a cerceta pentru ce unul din membri s'a retras ;
acesta nu a impedecat ca lucrurea sa se face. Comisiunea
-chiar cu dot' membri s'a ocupat si a fost de acord asupra
intregei lucrari. Cea-ce cred ca ar fi mat bine de facut
este, sa se dea citirea tipicului ce s'a elaborat, §i fie-care
-sa ne dam parerca asupra punctelor pe care le credem de
admis sail de respins. De aceia v'asi rugs sa, ne margi-
nim aci ci sa inchidem incidentul.
P. S. Episcop al Argesului: P. S. Episcop al Romnicu-
int a ridicat o cestiune prealabila. Dupe mine §i chiar
dupa idea I. P. S. Mitropolit Primat, acesta cestiune prea-
labila o cred inutile. P. S. Sa sa'mi erte espresiunea
dace nu ml-ar fi de Sinod, Ia gi dice ca are mancarime
de vorbe, dar nu 'I -o ;Tic.
In ce s'a impedicat comisiunea in lucrarea ei prin fap-
tul retragerea mele? in nimic. Comisiunea a fost in totul
de acord. Dace ell m'am retras formal este pentru cu-
ventul ca am declarat si verbal ca me retrag, dar cererea
mea n'a fost primita. Cuventul forte intemeiat pentru care
eii me -am retras. este 6. atunci sand se desbatea asupra
comisiunea pentru facerea tipicului in cestiune, am ills
ca unit din piirintil Arhierei fiind modesti in slujba lor, ar
trebui un asemenea tipic dupa care sa Se conduce 11i chiar
diaconii slujitori, si indata, la aceste expresiuni s ivit
proteste. De aci intelegend ca, atat persona mea in comi-
siunea alesa numai ayes, nici un rol, cat i tipicul despre
care este vorba l'am credut inutil.
Sunt dar de opiniunea I. P. S. Pre§edinte ca sa se in-

www.dacoromanica.ro
 PROCFSFLE-VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD 29'

chida incidentul, spre a castiga timpul necesar pentru

lucrarile ce ne stab inainte.
I. P. S. Mitropolit Prinzat: Nernat cerend nimeni en-
ventul declar incidentul inchis.
Acum vom incepe cu citirea tipicultn, de 6re-ce rapor-
tul comisiunei s'a citit in sedinta trecuta.
P. S. Episcop al Husilor raportor citeste tipicul ar-
hieraticonului pentru serviciul Arhieresc in dilele de Set.-
batori marl.
Dupe terminarea cethe tipicului se declara discu-
tinnea deschisa.
P. S. Episcop al Dzinara de jos : Pe cat am observat
din cetirea acestut tipic, am ve'd.ut ca P. P. S. S. comi-
sari la facerea lui, s'au inspirat din liturgiele cele veal si
din practica actuala a Bisericei n6stre. Ceea ce en asi cere
acum de la St. Sinod, este ca acest tipic care este o corn-
plectare a tipieului arhieraticonulul, sa fie in armonie en
tipicele care suet presarate ici cold la diferitele servicil de
Dunmeqett, ca sa se evite on -ce confusinne, ski cer acesta
cu atat mai mull cu cat este absolut necesar sa stabilesca
si in Biserica o singura regalia, dupe cum in tarn exist
in t6te unitate de leg! si regu'iarnente. Nu este vorba de
Arhiereul care serveste, ci de diaconi si de preoti. Tara
n6stra asta-ch form6za o singura tarn, si este bine ca si
serviciul divin sa fie unul si acelast in t6te bisericele n6s-
tre. Mai adaog ca intre prerogativele arhiereilor preveclute
in acest tipic 8.1 se puny §i acesta : Ca atunci cand arhie-
reul oficiaza taina botezulm sail chiar numai cand asista,
singur el sa miruesca pe non] botezat. Atata aveam de c,lis
in privinta tipicu]ul.
P. S. Episcop al .Husilor : Cat priveste propunerea fa-
cuta de P. S Episcop al Dunarei-de-jos de a se pune in
armonie tipicul acesta cu eel din arhieraticon, precum si
de a se prevedea in el prerogativele Arhiereului relativ
la botez pentru ungerea cu s-tul mir, care mie 'Eni-a scitpat
din vedere, me oblig a le face.
P. S. Episcop al Dunezrei de jos : Sunt satisfacut.
P. S. Episcop al Romnicului: Am cerut euventul std
rog pe P. S. Episcop al Husilor s mal cit6sca incit a-
cest tipicsingur in particular,§i sa caute a inlocui u-
nele cuvinte nu la locul Ion, cum de exempla guardist §i
alte, cu termini bisericesci.

www.dacoromanica.ro
30 pRocFset E-VERBALE ALE §EDIVTP.1 OR ,T. SINOD

P. S. Episcop at Ilufilor : Sa m6 erti nu am cis guar-

dist ci guarda.
P: S. Episcop al Romniculut: Prea bine, na6 rectifiic ;
dar am observat ca suet unit termem earl trebuesc inla-
turatt si inlocuiti cu alti, ce't avem in limba nostra bise-
ricesea.
I. P. S. Mitropolit Primat: Si eti cer asemenea. 1 Ca pres-
'te tot locul in tipic sa se inlocuesca cuventul oficiant sad
servitor cu espresinnea liturghisitor, i al II, Ca policrho-
nisul sa se puns la finele liturgies. Pun dar la of tipicul
cu modificarile cerute de P. P. S. S. Episeop al Dana-ref
de jos si al Romniculth, cum si cu cele propuse de mine.
Skala Sinod aproba.
P. S. Erimia Galatenu: 1. P. S-te Ve rog sii bine voiti
a'mi acorda nit congediti de tree Bile avend a m6 duce
la Iasi.
Sfintul Sinod aproba.
Orele fiind inaintate, sedinto se ridica tai se anunta
cea viitore pentru Mart 8 Mant orele 9 a. m.

t Presedinte, Iosif Mitropolit Primat.

Secretar, Gerasim Pitestau,

),Sredinla din 8 Maiit 1890.

edinta se deschide la orele 9 a. m. sub presedintia

I. P. S. Mitropolit. Primat.
Se face apelul nominal si respund present" 14 P. P.
S. S. membri, fiind absents I. P. S. Mitropolit al Moldovei
ti P. S. Episeop al Romanului.
I. P. S. Mitropolit Primat: Suntem in numerul cerut
de regulament, prin urmare sedinta este deschisa.
P. S Glrasim Pitest6nu citeste sumarul sedintel pre-
cedence.
P. S. Episcop al Romnicului: Rog pe P. S. secretor, sit
bine-voiasco a da ideile mete asa, cum le-am expos ed;
adeca ca in tipic sa se introduco peste tot ternienii si o
limba. alai biserieesca.
I. P. S. Mitropolit Primat: Asa dar pun la vot suma-

www.dacoromanica.ro
 PROCESELE-VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD 31

nil cu rectificarea ceruta de P. S. Episcop al Romnicului.

St Sinod aproba.
Se comunica de la biuroil adresa. d-lui Ministru al
'Culte'or No. 4411, in aliiturare en un manual de Istoria
Sacra a Noului Testament prelucrat de Diaconul N. Io-
neseu, profesor la liceul din PloeF,;ti, cerend aprobarea
S-tului Sinod, pentru a fi recunoscuta ca carte didactics.
1. P. S. ilitvopolit -Primal : V'asi ruga, data bine - void,
sa recomandana acesta carte spre cercetare P. S. Gerasim
Pitestenu, fiind eh tot P. S. S. a cercetat si partea I-a
a acestel card fticuta de acelasi autor.
S-tul Sinod aproba.
P. 5. Episcop al Argesului: I. P. Sante si P. P. S. S.
Eu cred ca in acesta sesiune mai avem putine ;Tile de
lucru, si bine ar fi ca S-tul Sinod care a hotarat linerea
;4edintelor la ora 9 a. m. ; sä schimbe acesta ora si sa ne
intarcem la 12, si acesta o clic in vederea de a nu ne
lips; de presenta I. P. S. Mitropolit al Moldovei, ca si
I. P. S. sa, fie in totul si la tote eu nol, ast fel ca dra-
gostea si pacea ce trebue sa existe intre not sit nu fie jienith.
§tim en totil 0, I. P. S. Mitropolitul Moldovei este cam
suferind, din care causA, nu pate veni la ora 9 diruine0,
cum singer ni a declarat intr'una din §edintele Sinodulul.
ca ar fi bine ca sedintele sa le tinem la orele 12, ca ast-fel
sa pan, veni si I. P. S. Sa. i ce inconvenient ar fi dad, am
schimba acesta ora pentru 3 sail 4 lile? Pe de alts, parte,
este de mare importanta ca persona I. P. S. Sale sá Ia par-
te la Fli edintele Sinodulul. I. P. S. si-a dat cuventul pentru
ce nu pate veni la ora 9 ; pentru ce dar not sa nu-T facem
acesta, eoncesiune ? Rog pe S-tul Sinod sa bine-voiascA a
se uni en mine ca in lac sa se tie sedintele la ora 9 di-
mineta, sa se tie la 12, ca cu chipul acesta sa putem a-
vea §i pe 1. P. S Mitropolitul Moldovei.
1. P. 8. Mitropolit Primal: Pun la vot propunerea P.
S. Episcop al Argesului de-a schimba ora sedintelor de
la 9 la 12, pentru ratiunea pe care a espus'o P. S. S.
§i rnotivata de chiar declaratia I. P. S. Mitropolit al Mol-
dovei , care ne-a aratat cá fiind cam suferind, nu pate
veni la ora 9. Ell me unesc cu propunerea acesta, pentru
consideratia ce am cAtra I. P. S. Sa.
Se pune la vot propunerea de a se schimba ora se-
dintelor de la 9 la 12, si se respinge cu 9 voturi contra 5.

www.dacoromanica.ro
32 PROCESELE-VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD

I. P. S. .Mitropolit Primat ; Acum intram in ordinea

4110. La ordinea c ilei avem raportul comisiunel pentru
cercetarea carte" Preotului Alexandru Bratasanu, intitulata
Istoria Vechiului si Noului Testament. P. S. raportor este
rugat sa bine-voiasca a da citire raportului.
P. S. Arhiereit. Inocentie Ploes,stau raportor, citeste
urmatorul raport :
malt Prea .S'antite Stepane!
In urma insarcinarei ce ni s'au pus de S-tul Sinod, co-
munica,ta noue prin adresa 1. P. S. Vostre No. 17, din
/7
4 a curentei, sub-senmatiiArhierei : Inocentie Ploestenu
si Gerasim Pitestenu, intrunindu-ne in Comisiune, am
luat in de aprope si minutiosa cercetare lucrarea Parin-
77
telui Econom Alexandru Bratasanu, unul dintre veteranil
profesori de religiune, intitulata : Istoria Sacra a Vechiu-
lut Testament.
Din acesta cercetare ne-am incrediacat, si prin interme-
diul Inal Prea SanOei Vostre supunem S-tului Sinod, ca
7,
autoriul lt.a dat too, ostenela, a lucrat din inima, cu
77
religiositate si constiincios, ca cartea sa, imprimata deja
in Tipografia S -tulul Sinod, sa fie o icons fidela a Dum-
77
-nedees,tei Scripture a Vechiului Testament. Precedata de
77 0 scurta introclucere privitore la anticitatea si divinitatea
Santee Scripture; inavutita cu multe reflexiuni moralo-
patriotice, cartea presinta cetitoriului mult gust si atrac-
iune.
De aceea, opiniunea sub-semnatilor este, ca acesta lrt-
crare a Parintelui Econom Alexandru Bratasanu sa, se
recunoscrt de Santul Sinod ca una din cele ma bone
/7
cart" didactice, care cu bun profit s'ar putea introduce
ca manual de invatarea Istoriei Sacre, nu numai in cla-
sel e primare, ci chiar si in primele clase giamnasiale.
77

Acesta opiniune a nostra o supunem eu profund res-

77

pect la apreciarea si decisiunea Santului Sinod".

Innocent M. Ploe,ste"nu, Gerasim T. Piteflenu.
P. S. Episcop al R8mnicului: Cer cuv8ntul asupra con-
clusiunilor raportului. Dupe cum am audit din cetirea ra-
portului, P. S. raportor cere, ca sit dam un yot, ca a-
cdsta carte sä fie primita ca carte didactics, pentru scOlele

www.dacoromanica.ro
 PROCESELE VERBALE ALE SED1NTELOR ST. SINOD 33

primae §i chiar cele secundare. Cunosc gi eu pe batanul

qt venerabilul preot Bata§anu, precum si tata, aetivitatea

lui ea pofesor. El este un barbat vrednic de ton, Stima,

este un preot model, cauia societatea qi Biseica dato-
re§te sa-I conserve memoria §i tot respectul. °and insh.
este vorba de o carte didactics, tote aceste calitati, im-
preuna cu cele enumerate prin raport, mi se pare ca nu
aunt de ajuns. P. S. raportor nu ne spune nici una din
acele conditiuni, ce tebue sa intrunesch o Istoie Santa,
menith pentru §c61a ; adica data, ea are o metoda, data,
limba este potIvita pentru intelegerea copiilor de gc61a,
§i allele; cunosc gi eri acesta carte gi gtiu, ca acestei carti
II lipsesc conditiunile, ce se cer de la o carte didactics;
ea insa are calitati, ce-I dab'. meitul unel scriei pi6se,
gi fac din autor un barbat adanc pA'truns de sentimentul
religios. De acela eu agl popune, ca conclusiunile rapor-
tulul sa, se modifice in modul urmator : Cartea este buns
de cetire i p6te fi intrebuintata de toti crestiniT piosi".
P. 8. Arhiereg lnnocentie Ploe,st6nu: P. S. Episcop al
R6mnicului confunda acesta carte, care este didactics, cu
cea-l-alts carte a preotului Brata§anu, intitulata, : Viata
Domnului nostru Iisus Chistos", care in adever este carte
de cetire. Eu me ocup in rapotul pe care l'am citit, de
Istoria Sacra a Vecbiulut Testament care este facuta dupe
metoda erotimatica, en intebari gi respunsurl. Dupe cuno§-
tinta mea, declar ca ac6stli, carte merits sh fie recunos-
cuta ca carte didactics.
P. 8. Episcop al Romniculun Nu mi s'a spur in raport
nimic din cele ce P. S. raportor ne spune verbal, n'a
vorbit de met6da cartel', nici de alte conditiunl. De ace%
cred, ca aunt autoisat a nu o primi, ca carte didactics,.
P. S. Episcop al Dunaret de-jos : Cer euventul, nu atat
ca oh vorbesc asupra conclusiunilor raportului, cat may
molt sa atrag atentiunea tuturor P. P. S. S. comisarf, care
sit 1ns6rcinarea de a cerceta chrtile ce li se trimit. Am
observat c t raportele tuturor raportorilor, se marginese
numal intru a ne da convinctiunea ce '0-au format rapor-
torul sat comisiunea, tar nici de cum nu spune S-lul Si-
nod lacunele ce all observat, sat metodul intrebuintat In
aceste cart!. De aceia atO ruga pe top P. P. S. S. comi-
sae, ca in raport sa ne dea o idele clarii despre materia
cuprinsa gi metoda intrebuintatit in acdst5. carte. Cat des-,
3.

www.dacoromanica.ro
S4 PROCESELE VERBALE ALE SEDINT'ELOR ST. STNOD

pre mine, eil if cred pe cuventsi trebue s6'i credem cu

totii.dar m6 gandesc si la reul ce result& din afluenta
cea mare a eartilor religi6se ce yin la St. Sinod, si tree
prin comisiuni cum tree scrisorile la poste. Eta gAndesc ea
ar trebui sa se cercetecle cu deamanuntul asemenea carp,
ca raportorul sa ne dea deslusirile necesare. tits cu totil
ca noi am aprobat multe curls, dar in realitate nu avem
nimic. Cele mat multe din cads aunt lipsite de metoda,
in unele din ele s'ati introdus si materii straine de s-ta
scripture.
Rog dar pe P. S. raportori, ca on de cate ori an a
cerceta vre-o carte 85, observe dacg autorul cartel s'a ins-
pirat numal de s-ta icriptura in serierea sa, sau si din
alte carts, si in asemenea cas se se comunice st. Sinod casul,
spre a decide cele de cuviinta.
F. S. Arhieren Innocentie Ploefleizu: Cand este vorba
de o Istorie Sacra a V. sail N. Testament, negresit, ca
tota materia P u p ri n s a acolo este din s-ta scripture. Tre-
buia se mai spun §i acesta?!
VocY: Neaparat.
P. S. Arhterenlnnocentie Ploqt6nu: El. am crec,lut adsta
de prix( s. Ea ve declar ca cartes parintelui Bratasanu este
buna, metodica, fiind facuta de un preot si vechiu profe-
sor cu experientA, care §I-a cousacrat tote viata sa cu
studiul.
P. S. Episcop al Romnicului: Cine't contesta acest me-
rit? E4 insa primesc ca acesta carte sa fie recomandata
numal ca carte de lecture, lar nu ca carte didactics.
1. P. S. Mitrovolit Primat: Pun la vot propunerea P.
S. Episcop al Romniculuf, ca cea mar departatg.
St. Sinod o respinge.
1. P. S. Mitropolit Primat : Respingendu-se propu-
nerea P. S. Episeop al Ronanicului, se intelege ca se pri-
mesc conclusiunile raportului.
P. S. Arhiered. Inocentie Ploestdnu citeste urmatorul
raport al comisiunel peritru cercetarea cartel Pr. Alexan-
dru Bratasanu intitulatri : Viata Domnului nostru lisus
Christos".
malt area Santite Stgpane !
17 Consecintl votulut Santului Sinod, comunicat none prin.
n adresa I. P. S. V6stre No. 19, din 4 a curentei, intru-

www.dacoromanica.ro
 PROCF SEI VERBALF. ALE SEDINTF.I OR RT. SIN0D 35

nindu-ne in cornisiune si luand in de aprape cercetare

cartea Parintelui Econornii Alexandra Brataaanu nu-
', mita: Viata Domnulut Dumnecleit gi Ma' ntuitortul nostru
77
lisus Christos" , ne-am incredintat ca ea este un fel de con-
77
cordanta a imprejurarilor ei faptelor expuse in eel patru
same Evangheiisti, urmandu-se de la inceput si pana la
fine sirul cronologic ; pentru care batranul preot, autorul
,,,acestei carte, trebue sa's1 fi dat o mare ostenela ; mai a-
77
1 es ca precum spline insust in prefat,n'a avut alta
calauda de cat Evangelia si scurtele indicatiuni cronolo-
77

gice din Isto is Bisericesc a lui Meletie Episcopul A-

tine or. Stilul cartel este simplu, dar placut i atractiv.
77

Se pate ;lice cu drept ctivent, ca cartea este unica

la not in felul eT si in vedere cu materia ce tratka.
41, daea pentru fie-care crestin este o obligatiune morals,
sá cundsca Viata Domnalui si Mantuitorultit nos r 1, apot
77

ae6sta carte este cea mai bunt cala,tiza spre acest finis;
77caci ea este o fidela icona a tuturor celor cuprinse in s tit
Evangbelt§ti, si alai ales ca expuse tote in sirul crono-
77

77
logic, cum s'ati urrnat faptele, in mod natural, unele dupa
,,altele.
In vederea acestora, sub-sernnatii credem ea s-ttil Sinod
ar putea recuti6lte acest carte ca until dintre cele mai
77

bune manuale de citire, nu nuniai pentru scoli fu genere,

77

dar si pentru fie care credinelos, care urmarelte cu seri-

osttate mantuirea sa suflet6sca.
Avesta opini ine, sub-semqatii o snpunem cu respect la
apreciarea i decistunea a tului Sinod.
innocent M. Ploqt6nu, Gerasim 7. Piteflenu.
Apoi continua: Inca o lamurire void da s -tului Sinod.
Aeesta carte precum ii cea 1-alta care s'a votat, ambele
aunt corectate de mine, tiparite in Tipografia Cartilor &se-
ricesti" i sunt cu minitiositate corectate de mine ; scum din
nor le am citit, Qi prin urmare ceiace clic este in deplina
cunostinta de camo.
P. S. Episcop al R6innicului: Ascultand raportul in pri-
vinta acestei carte, me (Ted dator de a multumi P. S. ra-
portor, pentru modul cum s'a exprim tt asupra cuprinsu-
lut cartel. In adever aide der yowl med cu convingere;
-acesta este o carte esita din munca until om, pentru care

www.dacoromanica.ro
36 PROCESELE VERBAT E ALE SFDINTELOR ST. SINOD

si-a consacrat o viath intr4gA, si va deveni folositore atat

pentru copil cat si pentru cre§tinii maturi. De aceia vo-
tez din 'OM inima conclusiunile raportului.
I. P. S. Mitropolit Primat : Pun la vot conclusiunile
raportulut.
St. Sinoci le aproba.
P. S. Gerasim Pitest6nu citeste urmittorul raport al
cornisiunei pentru cercetarea cartel Pr. Ion Constantinescu
intitulata Istoria Sacra a Noului Testament".

Inalt Prea &INN SMpane!

Conform votului St. Sinod dat in sedinta din 4 Maifl

,' curent, sub-senanatii membri al' comisiunei instituite pen-
ll tru cercetarea opulul intitulat: Istoria Santa a Noului Te-
77
stament, elaborat de Prea Cucernicul Iconom IO Cons-
77
tantinescu, pentru usul scalelor secundare, studiand acesta
lucrare, am constatat cii intruneste conditiunile pentru a
fi adnaisit ca carte didactiea. Ea se distinge de alte lucrari
de telul acesta cu deosebire prin partea introductivii : unde
se daii mai multe notiuni nqcesare, pentru a studia cu
71

"profit istoria Noului Testament. Nu mai putin este su-

peri6rrt altora prin o impArtire logicit, espunendu-se in
"partea introu : evenimentele petrecute inainte si dupe nas-
77terea lul Iisus Christos, Tar in partea a doua: activitatea
mesianica a lul Iisus, patimele, martea, invierea si inalta
77

77
rea lui la cer ; la urmit se aft un apendice ce cuprinde
71
istoria latirei erestinismuluT panel la Constantin eel Mare
§i harta Palestine de si s'ar fi putut face si o aim Im-
piirtire reala, adecA : in partea int6ia ad se trateze is-
toricul, )ar In partea a doua invetiiturile dogmatice
77

si morale, adueendu-se dovecli despre divinitatea Mantui-

torulut nostru, prin implinirea profetielor mesianice, prin
71

intreita sa activitate de invetator, preot si conducetor-

77

(Imperat), prin minunele si profetiele sale, precum si

prin descrierea impArb,tiel sale mesianice, etc. Pe Tanga
o espunere destul de liimuritii cartea este insotitil de multe
note explicative. La fie-care paragraf stint reflexiunl mo-
71

rale forte instructive, de si ar fi de dorit ca aceste

ninv6taturi sa fie intemeiate pe invetaturile santilor pA-
nrinti. De akmintrelea cartea nu este fipsita niei de a--

www.dacoromanica.ro
 PROCSSELE-YSRBALE ALE SEDINTELOR ST. &NOD 37

paratul critic, stilul este atractiv si limba pre cat s'a pu-
77tut curata.
Sperand ca la o alts editie, autorul se va sill a imbu-
natati si mat mult lucrarea sa si ast-fel literatura nostra
didactico-bisericesca va fi inzestrata cu o lucrare bunk
17

suntem de opiniune a se aproba acesta lucrare si de St.

77

Sinod ca carte didactics.

Acesta fiind resultatul cercetarilor nostre, cu respect '1
supunem deliberarei St. Sinod.
Inocent M. Ploestenu, Gerasim T. Piteflau.
Se pune la vot conclusiunele raportului si Santul Si-
nod le aproba.
P. S. Arhiereti Valerian ROmnicenu citeste raportul
pentru tunderea in monahism a surorei Stancuta Pietra-
resa de 65 ani din Monastirea dintr'un lemm Comisiunea
gasind indeplinite formele cerute de regulament opin4za
a se admite calugarirea.
Santul Sinod aproba.
Idem raportul comisiuneT de petitiuni, prin care opi-
nem, a se admite la calugarire fratele Stoica Florea de
66 ani din schitul Lainict.
Santul Sinod aproba.
Idem raportul comisiunel de petitiuni prin care o-
pinka, a se admite calugarirea fratelul Teodor Constantin
de 65 ani, a se amana calugarirea frateluT Mihail Sin Mi-
hat de 72 ani pang ce va presenta actul de despartire de
sotia sa, si a respinge calugarirea lut Ion I Popa fiind de 17
ani, eke tree din monastirea Caldarusani.
Se pune la vot conclusiunele raportului si Santul Sinod
aproba.
Idem raportul comisiunei de petitiuni prin care opi-
neza a se admite calugarirea surorei Elena Stanescu de 39
ani, d:n M-rea Viforata.
Santul Sinod aproba.
Idem raportul comisiunei de petitiuni, prin care o-
pink i a se admite c augarirea fratilor: Stefan Ionescu de
70 ani si Gheorghe Macovic6nu do 34 ani, si a se amana
calugarirea fratelut Nicolae Prahoveanu prima va presenta
actul de despartire de sotia sa, toti acestia, din M-rea Cer-
mica.

www.dacoromanica.ro
38 PROcESET F-Vr REALE ALE SEDINTEI OR ST SIT OD

SAntul Sinod aproba conclusiunile raportulut.

Ideal citeste raportul comisiunet de petitiunt, prin
care opineza a se admite in schima monahala surorile :
Ana Stanescu de .... ant, Ana Popescu de de 45 ant si
Ana C. Popescu de 29 ant' (muta), cMugarith in cas de bola,
si a se amana calugarirea surorilor Maria Georgescu de
36 ant. Maria Petrescu de 34 ant si Ana lonescu de 34 ant,
pana vor indeplini varsta eeruta de regulament. Tote acestea
de M-rea Susana.
P. 8. Episcop al Dundrei de jos : Cer cuventul, nu a-
supra conclusiunet afirmative pentru surorile de mai sus,
ci pentru conclusiunea raportului care nu voeste sa reco-
mande pe cele alte surori la calugarie ca neavend etatea
legala. Pentru ca acele surori despre care comisiunea o-
pineza a li se amana calugarirea, fac serviciu de cftnta-
rete si paraclisere si fiind-ca prin monastirt din ce in ce a
inceput a se simti lipsa de pers6ne apte pentru asemenea
servicit ; rog pe Santul Sinod sa prim6sca si calugarirea
acestor surori pe Tanga cele recomandate de comisiune.
I. P. S. Mitropolit Primat: Pun la vot propunerea P.
S. Episcop al Dunaret de jos ca cea mai departata.
Santul Sinod o aproba.
P. S. Arhieret Valerian Ramnicenu raportor, citeste ra-
portul comisiunei de petiOuni prin care opineza a se ad-
mite tunderea in nionahism a pers6nelor urrnatare : Du-
mitra Spirescu, de 60 ant ; Ana Barbulescu de 43 ant ;
Elena Nicolescu de 40 ant ; Maria Aron de 44 ant ; Ma-
ria Vasile de 46 ant ; tote din M-rea Ratesti ; Maria Ni-
colae Ion de 41 ant ; Rada Nicolae Vasaiu de 40 ant,
ambele din Monastirea Cotesti ; Parascheva Nicolae Mol-
dovenu de 70 ant Ana I. Mutu de 64 ant, ambele din
M-rea Rogozu ; Vlada Radu Bojog de 44 ant din Mo-
nastirea Barbu si fratele Nicu D. Goroveitt de 37 ant din
Monastirea Ciolanu.
S-tul Sinod aproba conclusiunile raportului.
Nemai fiind nimic la ordinea ;Mei sedin0 se ri-
dica, anuntandu-se pe cjiva de Vinert 11 Maiit orele 9
a. m.
Presedinte, Iosif Mitropolit Primat.
Secretar, Gerasim Pitestenu,

www.dacoromanica.ro
 PROCESELE VERRALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD 39

,Siedinta din 11 Main 1890.

edinta, se deschide la orele 9 a. m. sub presedinta
I. P. S. Mitropolit Primat.
Se face apelul nominal §i respund presenti 15 P. P.
S. S. Membri, fiind absent P. S. Episcop all Romanulul.
P. S. Gerasim Pitestenu, cite§te sumarul sedintei de
la 8 Ma lu.
P. S. Episcop al Romnicului : Rog pe biurou ca in
privinta opiniunel mele, emisa cu ocasia cetirei raportului
privitor la cartea: lstoria Sacra" a parintelui Bratasanu,
sa se dea ideile mele intocmai ; cad et am cps : in basa
considerentelor raportului, lar nu in basa conclusiunilor
raportului, acesta carte sa fie admisa nu ca carte didac-
tics, ci ca carte de lectura.
1. P. S. Mitropolit Primat : Sunt trecute in procesul
verbal.
P. S. Episcop al Romnicului: Eu cer sa fie trecute si
in sumar.
P. S. Gerasim Pitestenu: Ed am reprodus in sumar i-
deia ce results din procesul verbal. Dac6, void, void da ce-
tire cuvintelor ce pronuntat ca sa ye convingei.
P. S. Episcop al ROmnicului: N'am 4is assa, ci ca pe
basa considerentelor din raport, am opinat a se admite nu-
mai ca carte de citire, tar nu am 4is simplu ca cartea
nu merits a fi aprobata.
1. P. S. Mitropolit Primat : Se va face rectificarea ce
o ceretY. Pun la vot sumarul.
S-tul Sinod aproba.
Se comunica de la biurou doue adrese ale Episco-
piel Buzeului, relativ la calugariri, §i se trimite la comi-
siunea de petitiuni.
Idem raportul comisiunei din Bucures,iti, pentru cer-
cetarea cartilor didactico-religi6se, pe liinga care inainteza
mai multe manuale cu resultatul cercetarilor, continut in
un proces verbal.
P. S. Episcop al Dunarei-de-jos : Intre manualele cer-
cetate de comisinnea din Bucuresti, ved ca este si Istoria
Sacra a parintelui Bratasanu, asupra careia, in edinta, de
alaltaeri, &utu]. Sinod 'il -a dat votul sea afirmativ, pe baza
raportului ce ne-a cetit P. S. Arhiereil Inocentie Ploe§-
term ; 9i pentru ca in cunWinta de causa sa ystinl i mai

www.dacoromanica.ro
40 PROCESELE VERBALE ALE $ED1NTELOR ST. SINOD

bine adeverul asupra acestei carp, rog pe Santul Sinod,

ca sa Incuviinteze cetirea raportului ce ni s'a anuntat a-
cum de la biuroit.
I. P. 8. Mitropolit Primat: Dati-mi voe sa daft o la-
murire : In sedinta trecuta St. Sinod a dat un vot asu-
pra unel carp a Pr. Bratasanu, care era trimisa de mat
mult timp la comisiunea din liucurestI pentru cercetarea
cartilor didactice. Acura ve intreb, mat putem not reveni
asupra acelut vot dat ?
P. S. Episcop al Dunara-de-jos :Nu este vorba de vot.
I. P. S. Mitropolit Primat : Pe Tanga acea carte de
care este vorba, mat sunt alte carp ale altor autori pe care
Ie -a cereetat comisiunea. Eli cred ca in privinta cartei pa-
rintelui Bratasanu, oiata ce s'a dat un vot este bine dat,
si numal putem reveni, tar cat pentru cartile celor alp
autori, ast credo ca e bine et li se inapoeze, impreuna cu
observatiunile comisiunea.
P. S. Episcop al Romniculur : Car cuventul in cestiune
de regulament. Not avem un regulament pentru cerceta-
rea cartilor bisericesti, care stabileste ca cartile venite spre
cercetare, sa mearga : fie la comisiunea din Bucurestt fie
la cea din Iast, mergend la una din comisit o carte, trebue sa
merga la arnendoue comisiunile. In fata aeestut regula-
ment et intreb pe biurot acest raport este venit din par-
:

tea aniendurot comisiunilor, sat este numai de la cea din

Bucurestt ?
I. P. S. Mitropolit Primat.: Nurnat de la cea din Bu-
curesti.
P. S. Episcop al Romniculia : Daca este asa, apoi re-
gulamentul ne obliga sa trimitern aceste carp si la comi-
siunea din List, si pe urma sa ne pronuntam asupra tor.
1. P. S. Mitropolit Primat : Pentru cartea parintelia
Bratasanu s'a dat un vot si prin urmare nu se mai p6te
trimite.
P. S. Episcop al Romnicului : Niel et nu tit sa se tri-
mita cartea Parintelut Bratasanu, ci cele-l-alte carp.
P. S. 'Episcop al lIusilor: In privinta celor (Ilse de P.
S. Episcop al Romniculut, cum ca aceste carp trebuesc
trimise si la comisiunea din Iasi, et sugtin ca Insust pre-
sedintele comisiunea de aict era dator sit le trimita direct ; si
.numal dupa ce se cercetat si de acea comisiune trebuea sa

www.dacoromanica.ro
 PROCESELE VERBALE ALE SEIDINTET OR ST. STNOD 41

le trimita la St. Sinod, cad asa prescrie regulamentul res-

pectiv.
P. S. Arhiereii, Dionisie Craiovau: Asa s'a facut papa
scum, dar mie mi s'a cerut ca sa aduc cartile.
P. S. Arhiereil Gerasim Piteotenu : S'a cerut §tiinta des-
pre ce s'a facut cu cartile, dar nu WI, depunett raportul.
1. P. S. Mitropolit Primat ; Ca sa se facti lucrul con-
form cu regulamentul, sa se trimita aceste carts si la co-
misiunea din Iasi afara, de a parintelui Bratasanu, asupra
Orel S-tul Sinod a dat un vot.
P. S. Episcop al Dunard-de-jos : N'am sa me opun
la aceia, de a nu se trimite cartea Pr. Bratasanu, la
dar fiind-ca s'a dat tin vot relativ la acdsta carte,
eti a'st dori ca St. Sinod sa aucia raportul anuntat de biu-
Tort, pentru ca sa StiM cum s'a pronuntat acea comisiune.
P. S. Gerasim Pite,9t6nu; S'a dat un vot si nu mat pu-
tem ceti raportul, cads revenim asupra votului dat.
Dace voitf sa stitt continutul raportului, n'aveti de cat
erel cititi in particular.
I. P. S. Mitropolit Primat : Pun la vot parerea mea,
ea aceste carp sa fie trimise si la comisiunea din Iasi afara
de cartea Preot Bratasanu.
St. Sinod aproba.
P. S. Episcop al Dunarel de jos : Ve rog si date re-
tire raportului.
Vocf : S'a votat.
P. S. Episcop al Dunitra de jos ; Nu trebue sane jucdm
asupra acestui cuvent. Cum ? Ce a'tt pus la vot ? eti cer
-sa se cit6sca raportul.
P. S. Gerasim Piteflenu: Nu este nevoe sa se cit6sed,
qi nu mat putem reveni asupra votului..
P. S. Episcop al Dunaret de jos : Ed cer sa se citesca,
raportul comisiunei din Bucuresti, care ni s'a anuntat as-
ta.-41 de la biuroti, dace alaltaieri s'a cetit raportul unei
alte comisiuni. . . .
I. P. S. Mitropolit Primat : Se va trimite dar la comi-
siunea din Iasi de catra presedintele comisiunet din Bucu-
resti.
P. 8. Episcop al Dun fret de jos : Ve rog sd se is act
ca am cerut cetirea raportului tai mi s'a refusat de birtrod.
.1. P. S. Mitropolit Primat : P. Sante, nice odata, nu
se cetesc coma nicarile in extenso ci in resumat.

www.dacoromanica.ro
42 PI, OCETLE VERBALE ALE 111FDINTELOR ST. S1NOD

Acum intram in ordinea lilei.

La ordinea 4ilei avem raportul comisiunei, pentru cer-
cetarea compturilor Jurnalului si Tipografiei Cartilor Bi-
serictesti pe anul 1889-90, cum si a budgetului de ye-
nituri si cbeltueli pe anul 1890-91. P. 5. raportor este
rugat sa bine-voiasca a citi raportul.
P. S. Episcop al Argesului raportor, citeste urmato-
rul raport :
malt Prea San ite Stepdne,
Sub- semnatii membri ai comisiimei S-tului Sinod pen-
tru cercetarea compturilor, atat hi Tipografia CI rtilor Bi-
sericesti" cat si la Jurnalul St. Sinod : Biserica Ortodoxa
Romana,", procedand la cercetarea socotelilor sub prese-
de4a P. S. Inocentie Episcopul Buzeulin in 4iva de 3
Main si continuand si in liva de 5 Maiu, dupa, ce ne-am
convins ca cifrele cuprinse in tablourile, atat acel privitor
la Tipografie cat si acela al Jarnalului aunt justificate prin
piese, snuruite si parafate in regula, cuprinse Intr'un dosar
de 444 tot, am intrat in constatarea si cercetarea special&
a cifrelor.
Resultatul comisiunei este urmatorul :
Pentru Tipografie: Budgetul anului trecut a presentat sumo.
de 63,111 lei 31 bani ; tar eheltuelile 52,780 lei.
In x ealitate s'a cheltuit, dupa, cum se justifies prin acte
numai suma de 39,778 lei, si s'a, incasat In cursul anu-
lui expirat suma de 32,735 lei 20 ban!, duo, cum se
constata din condica de Casa, din care resulta : Ca casa
T:pografiei se presinta la finele anului budgetar expi-
rat, cu un deficit de 6,701 lei 72 ban!, din causa ca nu
s'ail putut incasa la timp veniturile preve4ute in budget.
Prevederile budgetare ale anului present 1890/91 se pre-
sinta en un venit total In suma de 59,940 let 32 bani,
si anume : I-iu, din 20,224 lei 56 ban!, datori] de pe car-
Ve expediate deja Protoiereilor, dupa cum se vede din
tablourile A pana, la. N anexate pe langgi, raport, adica :
Mitropolia Ungro-Vlabiei datoreste suma de 6,366 lei 25
bani, Mitropolia Moldovei 2,127, lei 12 bani Eparhia Rom-
nicului Noulm Severin 1,582 lei 10 bani, Eparhia Ar-
gesului 2,641 lei 89 bani. Eparhia Buzeultu 574 lei 60,
bani, Eparhia Romanului 693 lei, Eparhia Husilor 178 lei

www.dacoromanica.ro
 PROCESEI P-VeREALE ALE SEDINTRY OR ST. .41NOD 43

70 ban! si Eparhia Dunarei de jos 6,060 lei 90 bani ; to-

tal 20,224 lei 56 ban!, al II-lea : din venitul irnprimarei
Jurnalulu! Nr. 9 anul 1888 pana la Nr 12 si anul 1890
in sumo de 16,800, III-lea : din 10,915 lei 56 bani, pro-
veniti din diferite tiparituri, desfaceri directe de carp bi-
sericesti aflate in deposit, si din alte mice imprimate, dupa
cum s'art prevadut si in anul trecut ti s'a incasat. Acestea
aunt veniturile Tipografiei pentru anul curent.
Jar la cheltueli se presinta budgetul cu suma totala. de :
52,151 lei 72 bane si anume : I -iu A). Salariele persona-
lului administrativ 3.440 lei. B). A atelierului de culege-
torie 10,680 lei, C). A ateliernini de Masini 3,600 lei, in
total cu suma de 17,720 lei. II-lea. Material tipografie si
atle cheltueli ecstraordinare in suma de 27.740 lei, adica :
A). Material tipografie 20,000 lei. B). Cheltueli de lega-
torie 3,000 lei. C). Material combustibil 1 500 lei D). Chel-
tueli de Cancelarie 240 lei, si in fine E). Cheltueli ecstra-
ordinare 3,000 lei. Totalul general 27,740 lei.
In total veniturile budgetare pentru anul present aunt
de 59,940 lei 32 bani, tar cheltuelile in suma de 52,161
lei 72 ban!, urmand a remanea un escedent la finele ann-
lui budgetar de 7,778 lei 60 bani, (Ind s'ar Incasa tote
veniturile prevecltte, dupa cum sunt specificate in budget.
Ce se atinge de veniturile si cheltuelile budgetului Jur-
nalului Sant. Sinod : Biserica Ortodoxa Romana", a fost
presentat pentru arm] eespirat en suma de 89,882 lei 76
ban!. si am constatat ea s'au incasat in realitate numai
34,442 lei 96 ban!; si s'au eheltuit 27,428 lei 31 ban!,
prin urmare s'a ineheiat anul budgetar al Jurnalului cu un
escedent de 12.014 lei 65 bani.
Prevederile budgetare pentru anul curent se presinta cu
un venit total de 120,905 lei 10 barn. proveuiti : A). Din
escedentul de 12,014 lei, ban' 65 de la finele tune! lui Mar-
tie 1890. B). Din tarnasite de incasat in suma de 67.318 -

lei 45 bani pe Emil 1882 pnna la 31 Martie 1890, datorii

vechi si anume : Mitt opolia Ungro-Viahiei 11,551 lei 80
bani, M tropolia Moldovei si Sucevei 12,101 lei 40 ban!,
Eparhia Rounnicul-Noul-Severian 20,590 lei 25 ban!, Epar-
hia. Argesului 987 lei 10 barn, Eparhia Buzeulut 470 lei,
Eparhia Romanulm 1,496 lei 50 ban!, Eparhia Husilor

www.dacoromanica.ro
44 PROCESELE VERBALE ALE SEDINTEfOR ST. SNOD

5,604 lei §i Eparhia Dumirei de jos 1,046 lei 40 bani.%) C).

Di, veniturile anului curent in sumli de 39.67210, contate pe
3,306 abonamente. 1)). Din 1,800 lei abonamente directe.
$i in fine E). Din 100 lei venituri ecstraordinare. Total
120,905 lei 10 bani, veniturile Jurnalului din datoriele vechi
ei abonamentile anului present.
Cheltuelele budgetului Jurnalului pentru anul present
aunt in suma de 52, 903 lei 69 bani, sarcine din trecut
remase asupra ease Jurnalului ei anume : Salariele neachi-
tate ale membrilor Comitetului redactor omit la 31 Martie
1890, in suma, de 22, 640 lei, remisa Protoiereilor asupra
datorielor vechi papa. la 31 Martie 1890, in suma de 13,
463 lei 69 bani, §i ultim, imprimatul Jurnalului, de la No. 9
1888 panii. la No. 12, 1889 90 in soma de 16,800 lei.
Acestea stint datorii din trecut asupra ease Jurnalului.
Redactia insa ei administratia Jurnalului pentru anul cu-
rent, se presinta cu cheltueli in sump. de 26,620 lei, adieu :
A). Salariele a trei membri 12,600 le. B). Salariele unui
comptabil-copist si a unui expeditor in suma de 1.920 lei,
ei C). Imprimatul Jurnalului cu suma de 12,000 lei a 1,000
lei pe luna. D). 100 lei abonamente la jurnale streine. E).
Cheltueli de expeditie 3,000 lei. F). Cheltueli de cancela-
rie, corespondente, remisa Protoiereilor pentru anul curent
de 7.934 lei 40 bani ; Total 8,774 lei 40 bani.
Totalul cheltuelilor dar este de 91,298 lei 9 bani, care
scadendu-se din totalul general al veniturilor de 120,905
lei 10 bani, ne da un escendent de 29,607 lei si 1 ban,
daca s'ar incasa tote veniturile preve4ute in budget.
Comisiunea avend in vedere ca stint cifre intre datoriele
de la Jurnal, a carora incasare este imposibila ei anume :
Protoeria judetului Romnicu-Sarat cu 470 lei pe anii 1884
si 1885. Prototeria de Su, 4N7a en 783 lei pe anii 1884. 1885
$i 1886 si Probaneria de Vaslui cu 72 lei, este de opiniune
Nota Redaotiei. Sumele notate nu suit reale WI In aeeste .tifre
sutra Si remisele ce se cuvine Protoereilor la sumele intregi debi-
tate pentru abonamentele Mute pe fie-care an, asa ce r'emasitele
de incasat pentru fie-care Eparhie sunt mai mid dup5, cum s'a ara-
tat St. Sinod specific prin tablouri.
De la Aprilie au achitat debitele cu destiversire : Prot. jud. Felciu
anil XI $i XII, Prot. plIsei de jos din Capitala, Prot. pliisei do sus,
Prot. jud. 111eheding anul X, Prot. jud. Covurlui anii XII si XIII,
Prot. jud. Tutova anul XII, Prot. jud. Iasi anul XI.

www.dacoromanica.ro
 PROCESLLE-VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD 45,

a se sterge aceste cifre din compturi, facendu-sii cunos-

cut despre ac4sta comitetulul redactor de catra St. Sitiod,
mai ales cit persdnele asupra carora planNa aceste dato-
rii decedate, gi n'ati remas fondurt din care sit se pot it
achita aceste sume.
Terminand comisiunea operatia constatarilor si verifi-
carilor de cifre din ambele situatiuni presentate spre apro-
bare, declare : ca tote cheltuelile st veniturile aunt esacte
si sprijinite pe acte justificative, presentiind Inca si Insem-
nate economil, resultate din budgetele anulul expirat, pre-
cum se constata din tablouri.
Comisiunea apol ave;nd in vedere si situatia din Epar-
hia Husilor, privitbre atat la datoriele de la Jurnal cat si
la ale Tipografiei, presentata St Sinod de P. S. Episcop
de Husi, si care s'ail comunicat spre orientare si comisiu-
nel, dupit informatiile positive ce s'att dat. s'a vellut ca, si-
tuatia presents este in total in conformitate cu datoria
prevecluta in situatia generals a comitetului Jurnalului,
ca aparenta diferinta exists, numal din cause, cit in cifrele
presentate de Directiunea Tipografiel si de comitetul re-
dactor, sa cuprind st remisele Protolereilor pe tott anti ce
n'aft achitat datoriele pe deplin, pe c'and in situatiunea
P. S. Episcop al Husilor aunt aparte puse cifrele cu care-
real datoreste o Protoierie, lucru pe care'l confirm& si P.
S. Sa, ca adica asa s'a urmat in trecut cu darea comp-
turilor catra St. Sinod, opinand P. S. Sa a se scAdea pe
viitor s,i remisele Protolereilor, in raport cu sumele achi-
tate din anil pentru care s'ail trimis banil. Deci. co-
misiunea In conformitate st cu opiniunea P. S. Episcop-
al Husilor, este de socotinta: ca incepend cu anul curent,
sumele de care cunt in drept a beneficia Protoiereii ca
remisa de la Jurnal 20°/osa se scads de o data, propor-
tional cu banit ce trimet, spre a nu se mai incarca con-
turile cu sume fictive, fiind-ca in realitate acele sume aunt
in mare parte remise de ele Protolereilor. Acosta, Inagua
sit se face, cunoscutit din partea St. Sinod st comitetului
redactor, spre a se sti cu esactitate pe viitor, care este da-
toria real& pe care Redactia trebue sa o incaseze de la
o Protoierie.
Opinam a se urma tot ast-fel si cu remisa de 10 °/, a-
cordata, de St. Sinod personelor care platesc anticipat car-
tile bisericestI, cum si Protolereilor care cer in deposit
carti de ritual spre desfacere.
www.dacoromanica.ro
46 PROCESELF-VFRBAT.E ALE §EDINTFLOR ST. SINOD

Cat despre datoria Tipografiel de 12,978 lei 74 bane,

catra casa Socec §i Comp. din anul 1888-89, despre care
se vorbeste in raportul directiei Tipografiel, en care sum&
s'a cumparat material tipografic, adica hartie pentru im-
primarea Apostolului, Egangeliei °tc: spre a se putea plati,
comisiunea, opine4a, a se mijloci de catra St. Sinod la Onor.
Minister de culte in mod oficial, de a achita Tipografiel
dou6 imprimate, pe care le-a gi terminat §i depus fn pH-
mirea Onor. Minister, dar a caror cost in sums, de 6,897
lei nu i s'a platit. Cu acesta surna incasata, si din alte
economit ale Tipografiel s'ar achita §i acesta singura da-
torie ce mai planeza asupra Tipografiel.
Cat priveste pentru cererea ce face directia de a i se 'Asa
latitudinea de a face cheltuell pe viitor numal in marge-
nile veniturilor, fara a se mai contracta nuol datorii,
In fine a face econorniele posibile din budgetul Tipogra-
fiel, comisiunea este de parere a i se admite cererea de a face
economii, nu insa de a trece si in plus peste cifrele pre-
we'clute in budget, mai ales pentru ca acesta me-sura este
In avantagiul Tipografiel.
Acesta fiind resultatul cercetarilor comisiunea insa'rcinata
de St. Sinod cu constatarea si verificarea sumelor presen-
tate de Directia Tipografiel St. Sinod si de comitetul re-
dactor al reviStei Biserica Ortodoxa, Romani ", gasindu-le
atilt cheltuelile tacute in margenile budgetului §i justifi-
cate tote prin acte, cat si prin veniturile trecute in regula
in Casa, in urrna acestor eonstatari opineza, a se aproba
de St. Sinod in total cheltuelile i veniturile anului es-
-pirat 1889-90, cuprinse in situat ele presentate.
De asemenea, opineza a se admite si aproba si budge-
tile pentru anal viitor 1890-91, atilt acel al Tipogra-
fiel Cartilor Bisericesti", cat i acela al Jurnalulul Bise-
rica Ortodoxa Romany ", cum sail presentat S-tul Sinod.
°data cu Acest raport, depunem S-tului Sinod tote ac-
tele ce ni incredintat spre verificare si confirmare.
Inocen tie Buzeu, Ghenadie al Argeptlui, Eremia Galarenu.
I. P. S. Mitropolit Primat : Discutiunea generala este
desehisa, °ere cine-va cuventul ?
P. S. Episcop al Romniculut : Cer eu cuventul pentru
a mi se da cite -va explicatiuni. Rog pe I. S. raportor al

www.dacoromanica.ro
 PROCSiELE-VERBALE ALE SEDINrELOR ST. SINOD 47

comisinnet pentru cercetarea socotelilor Jurnalulu' si ale

Tipografiei sou 'n3T dea dou6 deslusirt. Mat intaid explica-
tiunea, ce doresc sd am, este in privinta imprimatelor Mi-
nisterulni Cultelor despre care se vorbeste prin raport, si
asupra carora datoria se ridica la 6000 let. Dupre cat am
urmarit aeest lucru, prin raportul notat, nu se specifica asu-
pra caror anume imprimate este acesta datorie.
P. S. Episcop al Arge,sulut: Ace lea suns: Raportul co-
misiunet S -tului Sinod pentru impartirea parohidor, si vol.
II al Predicelor lut Antim Ivir6nul.
P. S. Episcop al Romnicului: Mai cer o explicatiune
asupra remiselor. Not stim ca Protoiereilor dup6 hotara-
rile luate de catra, st. Sinod, li se da un ajutor din partea
Jurnalulut pentru starninta for in respandirea Revistet St.
Sinod ; adeca o remisa de 20 la mita din sumele ineasate
si trimise la redaetie. Aeasta, regula s'a pastrat nestramu-
tat, si nici nu putea s1 nu sa p istreze ; caci de indat.1 ce
8-tul Sinod a dat un asemenea vot, s'a instituit un drept
Protoiereilor in veniturile R vistet. Am audit insa dicen-
du-se prin raport ca aceste remise nu se seadeati in con-
turt ! Et bine, acesta este neexact. Dar pate ea P. S. ra-
portor voeste s i ne spuna alt-ceva ; ceta ce pate ca eu nu
am inteles ; adeca, ed. protoiereit ail cerut sa li se scada,
remisele pentru sumele ne trimise. In asemenea impreju-
ran, Prea Santite, Redactia Jurnalulut este in tata regula.
Nu se pate sa se scada remisele pentru sumele ce nu
aunt inaintate Redaetiei, si asupra carora Protoiereit, ase-
manat votulul St. Sinod, nu pot avea nict un drept. A-
supra sunnelor trimise insa, et at5 dreptul de remisa, si a-
cesta remisa, §i-o oprese el singuri la trimiterea banilor.
Mat mutt : observati raporturile Prototereilor de inain-
tarea banilor si vet' vedea, a, in eie se (-lice : trimit la
Redactie suma de atat", la care adaoganduse swim. de
77
4tat ea remisa", face in total atat. Aeesta este regula, care
s'a practicat, si trebue sa se practice pana cand votul pen-
tru remise va fi in vigare.
P, S. Episcop al Arge,sului: Mi s'a cerut s chit la-
muriri asupra datoriet Tipografiiei catra Domnul Socec.
P. S. Episcop al Romnicului: N'am cerut acesta, ci a-
supra remises prototereilor.
P, S. Episcopal Argeplui ; Asupra remise' respund atAt,
ca in trecut se capitalisa de catra fostit Redactor' at jarna-

www.dacoromanica.ro
48 PROCE3ELE-VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD

lulus; acesta informatiune o am de la Domnul Direetor al

Tipografiel, ca remisa acesta o punea la venit.
P. S. Episcop al Romniculzd : P. S. raportor spune ca
remisa in trecut se punea la venit. Nu se putea P. San-
tite ! nu at inteles lucrul si nu trebue sa ne spune-V, ce-
v'a spus Directorul, ci aceia ce ati 0'84 trecut in registru!
In registre este trecut: suma cutare in bans, si suma cu-
tare in remisa.
Ne priceperea in socoteli aduce tot-d'auna confusie.
P. S. Episcop al DunarPt" de jos : V'e rog I. P. S. BA
puneti la vot conclusiunile raportului.
k S. Episcop al Husilor : Ea asl voi st mi se dea o
singura larnurire. In situatia Episcopiel de Husi presen-
tata de mine S-tului Sinod conform votulul din anul tre-
cut, am aratat ca protoierei datoresc la Tipografie numal
cu 45 saa 50 leinu'mi aduc bine aminte. Acum in ra-
portul comisiunel ve'd trecuta suma de 150 lei. Voia sa
stra de unde provin acest adaos. Situatiunea am facufo
la 12 Aprilie; actun deci de la 12 Aprilie si pang. in tim-
pul present s'a mai trimis carti de catre Tipografie la
Protoerel atunci inteleg cresterea sumei dar data nu sail
trimis nu inteleg de uncle provine acel spor.
P. S. Raportor : S'a mai trimis.
P. S. Episcop al Husilor : Atunci sporul este justificat.
I. P. S. Mitropolit Primal: Ne mai eerend nimenl eu-
ventul pun la vot conclusiunile raportului.
Santul Sinod le aproba.
P. S. Episcop al Dunaret-de-jos : Cer euventul.
I. P. S. Mitropolit Primat : Aveti euventul.
P. S. Episcop al Romniculut: Despre ce voiti sa vor-
biti ? Voiti s'e' intervertiti ordinea 4ilei?
P. S. Episcop al Dunarei de-jos: Vets vedea aeum a-
supra carol cestiuni am sa vorbesc, v6 rog asteptap pu-
tin. I. P. S. Presedinte, Episcopatul bisericel ortodoxe de
resarit din care face parte si Episcopatul roman, este su-
praveghetorul prin eseelenta al doctrines, inv64aturilor si
institutiunilor Bisericel nostre de resarit. Episcopul se o-
bliga, la acesta in insusi momentul eel mai solemn al in-
trarei sale in crestinism, atunci cand el se botecla si de-
vine membru al aeestei Biserici ; atunci i se cere lul sa,
marturigsea de trel on simbolul eredintei, care este cons-

www.dacoromanica.ro
 PROCESELE-VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD 49

tituirea Bisericei ortodoxe de resarit si in care se expune

drepta credinta a aoestei Biserici in fata lui D-den, §i ca
sh nu mai fie nici o indoiala asupra credintel Episcopul,
atunci cand primeste darul arhieriel i se sere lui, din
noel confesiunea a acestei credinte, §i el in fata bisericei
si a crestinilor care cunt in Biserica, .i in fata arhiereilor
care au gel dea darul, el mArturiseste sus si tare fara in-
doiala nici sovaire, ca are sa phstrede intacta, drepta cre-
dinta, §i nu numai sa o pastreqe, dar sa o si apere pan&
la suflarea lui cea mai de pe urmh. Pentru cestiunile re-
ligi6se de a doua i a trela ordine, Episcopul n'are atata
obligatiune cat are pentru phstrarea dogmelor credintet ;
i dar el este dator in eparhia sa ca insusi s& pastreqe
§i sa apere dr4pta credinta in contra tuturor acelora cart
o ataca fie in stns, fie prin conferinte, fie prin convor-
bin particulare. Ca garantie a pastrarei dr6ptei credinte
de catre arhierei si episcom, Biserica a instituit Sin6dele
locale, santul nostru Sinod impreuna en tot clerul facend
parte din marea Biserica de resfirit. parte integranta, partea
nedeslipitA, El, ca eel mai malt corp al Bisericel este su-
praveghietorul doctrinei Bisericei n6stre si are dreptul si
datoria sa, ceara de la cet eare'l compun pre dinsul §i
intr6ga n6stra Biserica ortodoxa romana, sh observe drepta
credinta a acestei Biserici. Dar eu am luat cuvdntul nu
ca sa acucl sau sa banuesc pe vre-un membru al Sino-
dului ca ar lipsi la aeesta credinta, ci am luat cuventul
ca s& atrag St. Sinod atentiunea sa asupra unet cart: care
s'a raspandit in tara Roman6sca si care loveste fati§ in
doctrina !Astra. Ae6sta carte este intitulath flyer:y.9." in sim-
bolul Niceo-Constantinopolitan. Ca sa nu obosesc pe &In-
tuit Sinod Cu cetirea mai multor pasage din acesth carte
salmi date voe a ye ceti dupa insu§i cartea in cestiune
numai conclusiunile ei.
hat) ce dice autorul in aceste conclusiuni:
1. P. S. .Mitropolit al Moldova ,si Sucevet eine este
autorul acestei chrti?
P. S. Episcop al Dundre de jos : Este Simeon Popescu
profesor la Facultatea de Teologie din Bucurestl. Tata ce
dice la paginele 166-168 a acestei earti: Jerminand
ncu citatele n6stre obosit6re, am putea resuma resultatul
in urmht6rele:
4.

www.dacoromanica.ro
 50 PROCESELE VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD

I. Evangeliele in nici tin cas sub TrvELCua aytov nu In-

7)
teleg persona III-ia din Santa Treime. In specie la Mat.
I.. 18, 20. Luca 1, 35 se intelege: inswirea esentialii
37
(duh) a fialui". Mai la vale: Acesta o constatit simbo-
lele si o confirma, santii parintt, inv6tand ea Iisus Chris-
1/
tos a'a intrupat din sine insusi ea nvE5u.sc arovduch sant
si Maria FeciOra.
Mai nainte de a trece la, al doilea punct, notez ca au-
tornl aerie caventul duh cu d mic. Continuo en cetirea:
II. Pentru numirea Duhulut celui Want, Evanghelistit au a-
l/ numiti termeni tehnici, bine deosebiti de nvEiju.a sari nvE5-
t..ta arov prin articolul $i pronumele rO ea : TO nveijua
(TO) 6iitov, TO izysii[Loc.r-ij4 eari0Ei74 pe care simbdlele le au
adoptat. folosind en preeumpanire termenul ce ocura, ma!
des Evanghelistit : TO ITV6V-SC, TO iytov".
III lea Traducerea in articolul 3 din S;mbolul credintei
cu : De la Duhul Sant, este o imitatiune a ratacirel a-
pusenilor contrary spiritulut sante] scripting, simbOlelor
$i inv6taturei Antilor parinti, tar explicarea et obieinu-
ita : o eresie. Traductiunea adequata literm $i echiva-
11
lenta intelesulut simb6lelor este: din duh stint ,si din _Maria
Fedora.
1V-lea Traductinnea in art. VIII cu : de la tatal pur-
. 17
cede, facuta nu dupa textul normativ grecese, ei dupa
,,cel Latin sau slavon, este asemenea in contra invetaturei
din simbol $i in contra invataturei Bisericei nostre. Tra-
ductiunea echivalenta originalultu este: Carele din tatal
purcede traducOune care se afla in tote eartile ndstre
bisericesti mie cunoscute, incepend cu ceaslovul din Rom-
), nic 1784, Poslustav, Buda 1807, Evhologhion, Sibiu 1833
$i tote eartile rituale tiparite in Ard41.
Cu ae6sta autorul crede a ye demonstra destul de e-
/I vident de o parte rataeirea in care se afla dogmatistii cu
respect la art. III, din situbolul Nieeo-Constantinopolitan,
de alta adeveratin inteles al cetirei articolului cu respect
/7 z.islirea
mt Mantuitorului.
17
RkinAne acum ca ,stiinfa sa se pronunte definitiv asu-
pra acestui lucru, eel competinti a judeca in cestiuni
si
17
dogmatice, ca aparatorit si representantii stiintei teologice
7/ sa confirme sari condamne resultatele obtinute prin cer-
cetarile de fata.
Pentru ca autorul acestei carts, Simion Popescu in pre-

www.dacoromanica.ro
 PROCESPLE-VeRBALE ALE SEDINTELOR ST ST OD 51

fata sa intre altele rnulte dice qi acesta ea din punctul

de vedere biblic cred ca acestii scnere va afla 6re-care in-
teres la Santul Sinod din Romania. care '$i -a impus sarcina
de a revisui 1i indrepta tractatele S-tee Scripture ", ye rog
sa 'ml data voe a depune la biuroil S-lui Sinod urmatdrea
propunere :

PROPUNERE,
Avend in vedere deeisiunile Synodelor ecumenice yi
17
celor locale, in ceea ce se atinge de dogmele santei n6s-
77
tre Biserici Ortodoxe de iesarit.
Avend in vedere eonfesiunea de credinta ce face fie-
care Arhiereii ]a chirotonia sa.
Avend in vedere obligatiunea ei datoria ce are fie-care
/7 Episeop, preot §i crestin, care apartine Bisericei de re'sa-
rit, de a pastra 1i apara dapta credinta i intrega doe-
77
trina a acestet Biserici, cum $i tote institutiunile ei.
Avend in ledere cartea intitulata Pnemna in Niceno-
17

/7 Constantinopolitanzan, Caisiderand ca cartea acesta este

77
d pa cum dice insusl antorul un : studig exegetico-dog-
71matic".
A end in vedere conclusiunile acestei carte care sunk
77ast-fel :
1. Evangeliele in nici un cas sub .r.vou.a gym nu in-
77
teleg persona a tn.:la din St. Treime. In specia la Mat.
1, 18, 20 Luc. 1, 35, se inte]ege : insu,sirea esenriala,
77
(dueh) a FizthA : Acesta o constata SimbOlele 1i o con-
,firma Pariiitt invetand ca : _Ems s'a intrupat
Christos
din sine insusi ca riveyy.x 6irovdull santi Maria Fe-
77ci6ra ;
2. Pentru numirea Duhului celui sant evange:istii au
/7
anumith termeni tecniei, bine densebitl de TrvE.F41.ct sau rye-
u.a. ayto.) prin artieolul ti pannuniele TO", ca : TO 7cvsi3-
77p.x." (TO) aycov nvEup.oc,77T044, TCV EUUM (to) aytov, T6 TCVELV.7. Tilf;
)) Ci Iladaf.;" pe can simbalele i ati adoptat, folosind cu pre-
-77
cutnpanire termenul ce ocura mai des la evangelicti :
TO "IniEUVA TO EcytoV".
3. Traducerea in art. III din Simbolul credintet cu de
de la Duhul Sant" este o imitatiune a retacirei apuse-
7/
nilor, contrant spiritului sante Scripture, Simbolelor ei
rinvetaturei Santilor Parinti, -far expliearea el obicinuita

www.dacoromanica.ro
52 PROCESELE-YERBALE ALE §EDINTELOR ST. SINOD

o eresie. Traductiunea adequata literet §1 equivalenta in-

telesulut Simbolulut este : din Duh sant ,si din Maria
Fedora".
77

4 Traductiunea in art. VIII cu de la Tatal purcede",

fa,cuta nu duo, textul normatic grecesc, ci dupe eel la-
tin sail slavon, este asemenea in contra intelesulut din
Sirabol, si contra invetature! Bisericet n6stre. Traductiunea
equivalents originalulut este : carele din Tatil purcede",
traducOune care se afla in tote cartile n6stre bisericesti
77

mie cunoscute, incepend cu ceaslovul de Romnic 1784,

7/
Poslustav, Buda 1807; euchologiu, Sibiu 1833 si tote car-
tile rituale tiparite in Ardeal".
Cu acestea autorul crede a fi demonstrat destul de e-
vident, de o parte r5taeirea in care se afla dogmatistit
cu respect la art. III din Simbolul Niceo,-Constantinopo-
litan, de alta adeveratul inteles al citatulut articol, cu res-
77

pect la zamislirea MAntuitorulut.

7/R61:pane actin' ca qtiinta sa se pronunte definitiv asu-
pra acestel lucrart, §i eel competent! a judeca in cestiunt
dogmatice, ca purtatoril §i representantit stiintet teologice,
77

sa confirme sau condamne resultatele obtinute prin cer-

77
cetarile de fata.
Considerand, ea prin aceste conclusium, se loveste in cre-
dinta i de,cisiunele santelor Sin6de ecurnenice , Conside-
rand ca autorul acestel carp este profesor la facultatea
de Teologie din Bucuresti ; ce este ma! mult : Se dice ca
este chiar preot, membru activ al &Intel n6stre Biserict
Ortodoxe de Resarit.
Pentru aceste cuvinte, propun trimiterea cartel acestia
in cercetarea profesorilor facultate! n6stre de Teologie
spre a referi St. Sinod asupra et.
t losif Mitropolit Primal, f losif Mitr. Moldova t Par-
tenie al Dundrei de jos.
11 Maiii 1890.

1. P. S. Mitropolit Primat : As! avea sa fac numai 4)

mica rectificare la expunerea care a'tt facut'o f6rte lamu-
rit si pentru care ye aunt forte recunoscetor, cad a't1 Mout
un serviciti ortodoxiet. 0 mica rectificare : Chiar la ince-
putul cuyentard all dis, ca ac6sta este o carte respandita
in tot. Cara.

www.dacoromanica.ro
 PROCESELE-VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD 53

P. S. Arhiereit Gerasim Pite,ste-nu : Este un simplu stu-

diti exegetic.
1. P. 8. Mitropolit Primat : Ve asigur ell nu este res-
pandita de loc nice in tam, nice in scolf nu este admisil.
Acesta carte va remanea tot-d4una ca o opiniune isolata
a autorului. Ask dar en me unesc cu propunerea ce s'a
facut, de a se trimite in cercetarea profesorilor de la fa-
eultatea de Teologie, pentru a'sf da avisul for asupra el,
si stint sigur, ea are sa fie respinsa.
1. P. S. Mitropolit al Moldova si Suceva : S'a intem-
plat ca sa me aflu si en fata in acesta sedinta. a S-lui Si-
nod. Profit dar de acesta ocasiune ea sa aret multumirea
mea, P. S. Episcop al Dunarei-de-jos ca a venit cu acesta
propunere la care si eu me asociez din tat', inima,si la
care suntem daton en toti sa ne asociem,pentru ca in
adever, data acesta carte ar fi respandita, cum qiee P. S.
Propunetor, atunct kr face mare vatamare in mintele cele
tinere ale studentilor si mat ales ale studentilor de la fa-
cultatea de Teologie unde asta-cli function4z5,sa'mi per-
mitett expresiunea,acest individ ca profesor. Acura intreb:
Cu a cut stiinta, cu a cut voe, cu a cut aprobare, acesta
persona este nurnitk' ca profesor 1.t, facultatea de Teolo-
gie ? Apoi fireste, ca autorul acestet carts isi va propune
neaparat opiniunile sale studentilor se).
De aceea me asociez si eu cu propunerea P. S, Episcop
al Dunarei-de-jos ; de eat mi se pare, cä se sere o corn-
plectare a regulamentulut st. Sinod, ca arleci, propunerea
sa fie iscAlita de eel putin dot membn. En insa clic ca s'o
iscalim en totit.
Voct : Da, o iscalim.
1. P. S. Mitropolit al Moldova si Sucevet : P. Startitului
Episcop al Durarei-de jos. '1 face onare acesta propunere,
fiind-ca, probeza ca este viligent la cele ce priveste biserica.
Sensul vorbei de episcop, insemneza priveghetor, pazitor :
Pazitor to -am pus pe tine easel lut Israil", de aceea FA
ell me asociez si cred cä suntem cu totit de acord, ca
acesta carte sá se trimitl in cercetarea profesorilor familia-
tel de Teologie.
1. P. S. Mitropolit Primat : Ne mql cerend nimenea
cuventul, pun la vot propunerea.
SAntul Sinod o admite in unanimitate.
P. S. Ioanichie Bacaoanul raportor, eiteste urmato-

www.dacoromanica.ro
54 PROCECELE VERBALE ALE SFDINTFLOR ST. SINOD

rul raport al comisiunel relativ la manuscrisul Noul Tes-

tament, lucrat de Domnul V. Ionescu :
malt Prea Santite Stcpane,
Potrivit votutui Santului Sinod din 4 ale curentei, co-
misiunea, alcatuita din Prea Santitul Valerian Rorunicenu
§i subscrisul raportor, pentrrt cer .etarea cartel didactice-
rnanuscris intitulatO: Prescurtare din Istoria Sacra a .Nou-
10 Testament, prelucrata de DL V. Ionescu, invetator qc6-
lei din comuna Sacueuii, judetul Dambovita ; cercetand
cu deamanuntul acest mid manuscris, a constatat urma-
t6rele :
Din prefata manuscrisulni se vede, ca autorul cOrteia-
vend la dispositie 30 tablouri din Istoria Noului Testa-
ment, trimise lui de Minister pentru ale explica scolarilor
sel dupe naetodul intuitiv, a fost nevoit ca, potrivit ace-
lor tablouri sa faca §i istori6rele lor, spre a se complecta
in totul modul intuitiunei, preveclut in programul §c6lelor
rurale §i urbane ; §i ast fel a preluerat pentru fie-care
tabloti, cote o mica istori6ra trasa din Evanghelie, §i anume
din pasagele relative la tablouri.
Manuscrisul incepe cu prasnicul Bunei-Vestiri ; §i in 30
de capitole midi, cuprinde pe seurt : Istoria vietei private
§i publice a Don-mini nostru Iisus Cbristos ; Mortea §i
§i Invierea, Domnului ; Petrecerea lui pe pAment 40 de
4ile dupe Inviere ; Inaltarea la eel.; Pogorarea Duhului
Sant la 10 ;Tile dupe Inaltare ; Propoveduirea Evanghe-
liei de catrA Apostoli ; Alegerea celor 7 Diaconi ; Ucide-
rea cu pietre de catra Iudei a Arhidiaconului ,tefan qi
intorcerea la Cretinism a Sf. Apostol Pavel.
Comisiunea, cu tote ca a gasit manuscrisul, sub tote
raporturile, bun a se aplica ca carte didactics, pentru mi-
ca qcolari, find §i metodic, avend un stil limpede s,ti o
limbo curat romanesca, faro amestecare de expresiuni streine
§i Para termini nepriceputi de micii copila§i ; totufg, comi-
siunea, avend in vedere c5, manuscrisul tiparindu-se va
purta visa S-tului Synod, a crequt de datoria ei sá faca
pe longs mice corectiuni §i putine a,dausurt A§a de pilda :
La pag. 1 rendul 12, sa, se adauge : cand era de 'ref
ant, pe lauga cuv8ntul de mica.
Tot la pag. 1 rendul 15, in loc de, trasa la o ruda a
sa ; sa se qica fu incredintatd unei rude a sale.

www.dacoromanica.ro
 PROCESELE-VERBALE ALE kIEDINTELOR ST. SINOD 55

La pag. 3 rendul 11, in loc de, tail& ; sa se (PO,: Staul.

Tot la pag. 3 rendul 22, in boo de Marire lui Dum-
neqeil celni din in'Altime sa se qica, dupe original si tra-
ducerea nostrit, de pant acum :Aletrire intru eel de sus 1711
Dumnecleii
La pag. 4 rendul 1, in loc de, intre otaeni bunt- voire,
cum este in manuscris ; sa se ;Rea : intru 6ment bunet voire.
Tot la pag. 4 rendul 6, sa se adaug5, cuvintele : o stew
minunata, pe langa cuvintele, mersul si marimea el.
1 La pag. 5 ream' 12, in loc de T -ail facut daruri ; sa
se Mica : ''t. an adzes darUrt ;
Tot la pag. 5 rendul 15, in loc de, pacalit ; Sa se
Rica : Trod v6'dendu se inselat.
La pag. 7 rendull7 in loc de, n'a crec,tut cuvintele lui ;
sa, se (Pea n'a creclut cuvintelor lu't.
La pag. 10 rendul 3. in loc de, cu ce drept ; sa se cjica :
cu ce putere, find expresie evangelic t.
Tot la pag. 10 rend 4, pe langA cuvintele, stricati a-
cesta Biserica ; sa se adauge vorbind despre Biserica tru-
pulut seu.
Iarasi la pag. 10 rendul 2, din Nota, in loc de, sa
intinda invetatura lui, sa se qica: set respcindesca invetd-
tug a lot.
La pag. 17 rendul 17 In Toe de, expuse inecului ; sa
se click'corabia era aprope sa se inece.
La pag. 22 rendul 15, In loc de, servii tel; sa, se (Pea :
fa-me ca pe unul din argalil tet.
La pagina 24 rendul 15, In loc de gAzduire ; sa se clic& ;
Casa de 6spett.
La pag. 32 rendul 4, in loc de, si a plans ; sa se (ilea :
tiSi e,sind of arcs a plans cu amar.
La pag. 41 rendul 17, in loc de, a perit ; A, se ilicA :
a adormit.
Pe langa aceste corectiuni, comisiunea a mai observat,
ca .in manuscris, n ai pretutindenea numele de Iistis este
scris cu un singur i (Isus), mime care nu insemneza man-
tutor, ci insemneza, cu urecltile de o potrivet; §i numai
Taus scris cu dos i insemneza Mantuitor.
Comisiunea mai propune, ca autorul in privinta orto-
tografica sa se conformeze, cat s'ar putea mai molt cu
ortografia Academies, singura Vara acum, cea mai discu
tata i mai rationata.

www.dacoromanica.ro
56 PROCESELE VERBALE ALE SEDINTEYOR ST. SINOD

Acestea sunt observarile, corectiunele i micele adau-

surt ce comisiunea a gasit cu tale sá le faca si sá le pro-
punk, spre a fi intercalate in manuscrisul ce 1-a fost in-
credintat de caAra S-tul Sinod, spre cercetare.
i dar, comisiunea este de opinie a se autorisa impri-
marea manuscrisulul ca carte scolara ; la tiparirea atria
Insa autorul se tine samA de micele rectificart, Matte spre
litmurirea i complectarea atat a ideilor cat si a Intele-
sulut lor.
Tote acestea Comisiunea, cu respect, In supune S-tului
Sinod spre deliberare.
f Arhiereu Valerian Romniceanu. f Arhiereu loanikie
Flor Bacaoanul.
I. P. S. Mitropolit al Moldova ,si Suceven Am cerut
cuventul sa rog pe st. Sinod ca observatiunile facute de
comisiune, sa se comunice autorulm spre a le avea in ve-
-
dere.
Se pune la vot conclusiunile raportului si se primes°
impreuna en propunerea I. P. S. Mitropolit al Moldovei.
P. S. Episcop al Husilor raportor, citeste urmato-
rul raport, relativ la Istoria sacra a V, si N. Testament
prelucra+a de d. Al. M. Ionescu.
malt Frea Santite Stepane,
Conform votulut s -tultu &nod din se lints de la 4 ale
c. comunicat en adresele I. P. S. V6stre No. 23 si 24,
subsemnatit membri ai comisiunei, luAnd in cere,etare cartea
Intitulata : Prescurtarea din Istoria sacra a V. si N. Tes-
tament pentru usul claselor I II si III primare de ambesexe,
de D-1 Alex. Ill. lonescu, E litinnea nT, Bucuresti, 1890
a constatat urrnat6rele:
[. Cartea se compune din trey part'. Partea I cuprinde
diferite rugactuni impartite in 21 lectiunt ; partea Il a, V.
Testament cuprinde notiunt despre facerea lumen, pecatul
lut Adam. Cain si Abel, Potopul, Turnul hit Babel, Abraam
si Isaac, Iacov, Iosif §i {1.41 Itu in Egipt, Moisi, Regis
Saul, David si Solomon ; despre Profetii marl Isaia, le-
rimia, Ezechil si Daniel, precum i despre Iona, Ruth si
Tobie.

www.dacoromanica.ro
 PROCESELE VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD 57

Partea III cuprinde: Nasterea lui Iisus, Adoratiunea Ma-

gilor, presentarea lui Iisus in templu, fuga lui Iosif in E-
gipet, Iisus in mijlocul doctorilor, Botezul ltu Iisus si ten-
tatiunea Lui, alegerea celor 12 Apostoli. Dintre annum sunt :
Cea de la nunta din Cana G-alileii, inmultirea panelor,
invierea fiului vaduvei did Nain, vindecarea servului su-
tasului, invierea lui Lazar si Schimbarea la fata a Dorn-
nului.
Din parabole aunt : Cu semanatorul, en grauntul de mus-
tar, aluatul 1i navodul.
Mai departe Intrarea triumfala a lui Iisus in Ierusa-
lirn, prescurtarea Predicei de pe munte, Cina cea de tama
rugaciunea in gradina, lepadarea lui Petru, judecata, martea
ingroparea si invierea lui Iisus ; trei aratari ale lui Iisus
dupa Inviere, Inaltarea lui Timis si pogorarea Duhulni Sant.
II. Cartea mai cuprinde si 25 figuri, representand eve-
nimente si personage din V. si N. Testament despre care
tratecla.
III. Materia trata4a este bine aies pentru copil. Stilul
este in mare parte lamurit gi usor, mai ales in partea II.
Cu tote aceste, daca autorul nu s'ar fi precipitat en im-
primarea cartel, i ar fi presentat St. Sinod opera sa in
manuscript ar fi fost mult mai bine, eaci ar fi putut co-
recta cluar acesta editie, duo ob ervatiile ce comisiunea
le crede necesare. Anume :
1) Simbolul credintei sa se Puna intoemar dupa, Oro-
logiul impricnat in Tipografia Cartilor Bi.ericestt.
2). Sa se exprime mai clar sentinta de pedepsa data de
D-clew lui Adam si Eva, dnra cadere (pag. 13) si Iui
Cain dupa ce a omorat pe Abel (pag. 14).
3) La profetul Daniil (pag. 35) dupa cuvintele : Daniil
a mat pro feticlat si despre s firisitul lumet ,si judecata ul-
timd , sa se adaoge euvintele : cum si despre timpul veni-
ret bit M esi a, fiind acesta una din cele mai insemnate pro-
fetii ale lui.
4) Sa, se prefaca figura ce represinta botezul Domnu-
lus. facend pe st. Ten en mina pe capul Mantuitorulut.
5). Sa restabilesca adeverul istoric in privinta alegerei
celor 12 apostoli duo, textul evangeliei
6). Sa scdta cuventul lirnbalsamat referitor la corpul
lui Iisus cand s'a inmormintat, precum si euventul de a-
vertisment pus in sensul de instiintarea facuta de anger

www.dacoromanica.ro
58 PROCEiELE-VERBALE ALE $EDINTELOR ST. SINOD

Jul Iosif, dupes mortea lui Trod. ca sa se intorcl din E-

gipet in Nazaret.
7) Citatiile din st. Seripturit nepreseurtate, sa le puna
neschimbate.
8). Sa mat usureze stilul partei a III a, care e din noti
prelucrata, ai sa inlAtureze din tota cartea cuvintele not
care nu pot fi intelese de copii.
Cu int/oducerea acestor corectiuni intr'o noun editie,
comisiunea este de Oere a se aproba de carte didacticti
religi6Ra Prescurtare de istoria Sacra a V. ,si IV. Testa-
ment, prelucrata de d-1 Alex. M. Ionescu.
Aceste fiind aprecierile comisiunei, en tot respectul sit
suptin la cuno§linta St. Siuod.
Raportor : t Silvatru Episcop Husilor, f Arhiereu Ie-
remia Galatenu.
P. S. Episcopvl Dunara-de-Jos: Negre'.it eh' autorul
are sá tines socotela, de observarile ce i se vor face cunos-
cut de catra, Santul Sinod ; dar pentru mai multa sigu-
rantA, gandesc ca ar fi bine. ca chiar dupe ce va intro-
duce in text modificarile ce i se seninaleza, sa nu dea lu-
crarea la imprimerie, 'Dana ce mai intalu nu va fi din nal
reveclutA de &aril P. S. raportor.
1. P. S. illitropolit Primal': Pun la vot conclusiunile
raportului cu dorinta exprimatA de P. S. Episcop a] Du-
narei de jos, ca autorul inainte de a retipari acestA carte,
sa o presinte biuroulizi.
Santul Sinod aproba.
P. S. Archierat Gerasim Pitestenu citeste de la biuroil
urniatbrea propunere :
PROPUNERE.
,Propunem ea S-tul Sinod sa Ia o hothrire, ca Tipografia
C'Artilor Biserieesti sa trimitA la fie-care Mitropolie si E-
piscopie din Cara ate un exemplar din imprimatele ce
vor eli din acestA Tipografie.
Semnati : loanichie Bacaoanul, Dosite Botopnenu, Dio-
nisie Craiovenu.
Voci: A se trimite din tote c6rtile ce se tiparesc este
prea mull.
P. S. Arhierell loanichie Bacaoanul: Nu din tote lu-

www.dacoromanica.ro
 PROCESELE-VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINTOD 59

erarile carT vor esi din Tipografie, ci numal jurnalul Bi-

serica Ortbodoxa" si alte luerari anume ale Sinodului, d. e.
desbaterile S-lui Sinod, pentru ale avea la cancelaria E-
piscopiei.
P. S. Arhiereu. Gerasim Piteft6nu: ANY de ce nu la-
muriti cererea? cad in propunere atT cerut sa, se trimita
tote luerarile ce vor eisi din Tipografie, iar acum cerep. nu-
mai Jurnalul.
P. S. Episcop al Argeplza: Dupe propunerea cum s'a
cetit, eu asa am inteles, ca sa, se trimita la fie-care Mitro-
polie si Episeopie din tote cartile ritualulul earl se tipa-
rese in Tipografia Cartilor Bisericesti, cad desbaterile S-tului
Sinod toV le avem, mai en soma, ca dupe decisiunea ce
am luat, se publica ate lute() brosura aparte.
Eu ered ea este bine, ca sa se trimita eke un uvraj
din cartile de ritual can sa tiparese, si acesta in mod for-
mal, spre a se pastra in arhivele Mitropoliilor si Episco-
piilor.
I. P. S. Mitropolit Primat : Prin umare sunteti in con-
tra propunerea.
P. S. Episcop al Argeului : Sunt pentru propunere in
modul cum eu o cer ; Tar nu pentru Jurnal si desbaterile
St. Sinod, pe care le avem ca abonaci.
P. S. Episcop al Romniculut In adever s'a produs o
:

confusiune numai din causa, ca propunerea nu este des-

tul de lamurita. In propunere se slice se va da sate un
exemplar din tote tipariturile Tipografiel" de unde reiese
ca sa se trimita jurnalul, desbaterile, cartile de ritual, pre-
cum chiar si cartile particulare tiparite cu plata. Iata care
este intelesul propunerea ! Acum sand propunetorul, vine
si's1 margineste propunerea clicend, ca a inteles prirl ti-
parituri numat Jurnalul sau desbaterile, acesta este a doua
idee, esita din propunerea scrisa.
P. S. Episcop al Argesului vine si iarasi liirgeste pro-
punerea clicend : eii am inteles sa se trimita la tote Z-
piscopiile eke un exemplar din cartile, care se tiparesc
la Tipografie. Eii, Prea Stultitilor, ca membru al S-lui
Sinod, supun la, cunostinta amenduror propunetorilor, ca
Jurnalul 11 avem ca membri aT S-lui Sinod, precum si des-
si data se propane, ca aceste desbateri sa fie
bate! ile ;
trimise la cancelariele Episcopiilor, pentru ca sa cu-
:;,;i

nosed mai de aprope si fun4onarii cancelariilor hotari-

www.dacoromanica.ro
60 PROCESELE VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD

rile St. Sinod spre a le aplica la lucrarile oficiale de ad-

ministratie, la acesta me unesc ai en. Dar ca s'a se tri-
mita tote tipariturile, cum gi cartile de ritual, dupre cum
a (Ps P. S. Episcop al Argegului, Ire declar ca, nu me
unesc ; fiind-ca cu acesta s'ar aduce o jicnire in venitu-
rile Tipografiei. Ce ar fi data am da fie-care din not cate
7 0 8 lei pentru cartile de ritual ? Este stiut ca fie-care
din not are cartile ritualui, gi trebue sa le aiba. Dar a-
cesta eumparare de carp de la Tipografia Cartilor Bise-
ricesti, eu o socotesc ca o incurajare a acestei institutiuni
care este a nostra, pe care suntem datori a o sustine si
cu o mica suma din avutul nostru. De aceea me mar-
ginesc la propunerea ce s'a facut in urma, si cer de a se
trimite la cancelariele Episcopiilor numai sumarele §edin-
telor S-lui Sinod.
P. S. Episcop al Argesalui: Imi pare reii ca nu me pot
uni cu propunerea P. S. Episcop al Romnicului. caci P.
S. Sa nu este de parerile ce s'ad emis de a se trimite la
fie-care Mitropolie gi Episcopie cite un uvraj din car-
tile ce se tiparesc in Tipografia Cartilor Bisericesti. Mie
mi se pare ca fratele Episcop al Romnicului nu are drep-
tate, awl data s'ar trimite aceste earti, nu s'ar pagubi
intru nimic Tipografia, mai cu semi ea se cere de la not
Episcopie, ca sa §tim ce card se tiparesc in Tipografie
pentru a le recomanda protolereilor gi preotilor i buni-
lor cretini, de 6re-ce no]. nu §tim t6te cartile ce se tipa-
resc in Tipografia Sinodului.
P. S. Episcop al ROmnicului: In Jurnal sunt publicate
Prea Sante !
P. S. Episcop al Arge,sului: Eu cred ca este forte drept
ca atunci cand se termina tiparirea unei cart', fie ea cm
noscuta de not ca de ex. psaltirea, ceaslovul etc. sa se
trimita formal Episcopiilor, F,;i Episcopiile sa le recomande
protoiereilor, ear nu Tipografia sa le trimita de-a dreptul
protoiereilor. Prin urmare, eu rog pe S-tul Sinod sa pri-
mesca acesta propunere.
1. P S. Mitropolit Primat : Me unesc deplin cu ideea
emisa de P. S. Episcop al Argesului, ca din t6te cartile de
ritual e§ite din Tipografia S-Itu Sinod sa se trimita ofi-
cialmente la fie-care Episcopie.
P. S. Calistrat Bcirlaclenu: Sa se trimica, si Arhiereilor
ti tulari.

www.dacoromanica.ro
 PROCESELE VERBALE ALE SED1NTFLOR ST. SINOD 61

I. P. S. Mitropolit Primat : Voi linisti scrupulele P. S.

Episcop al Romnicului, care Bice at se va face paguba
tipografiei ; nu va fi nicl o paguba, ci va fi in interesul
re'spandirei cAreilor din care Tipografia va profita.
I. P. S. Mitropolit al Moldova : Me unesc si en cu a-
cesta propunere.
1. P. 8. Mitropolit Primat : Pun dar la vot propune-
rea P. SAneitulm 16nichie Baca6nul in unire cu opiniunea
emisa de P. S. Episcop al Argesului.
Santul Sinod aprobru
Nemai fiind nimic la ordinea qilei, sedinta se ridica
si se anurrp, cea viit6re pentru Luni 14 Main ora 9 a. m.
t Presedinte, Iosif Mitropolit Primat.
t Secretar, Gerasim Pitestenu.

I*linta din 14 Main 1890.

Sedinta se deschide la orele 9 a m. sub presedinta
I. P. S. Mitropolit Primat.
Se face apelul nominal la care respund present." 15
P. P. S. S. Membri, fiind absent P. S. Episcop al Roma-
nului.
P. S. Gerasim Pitestenu Secretar, eiteF,;te sumarul
sedineei de la 11 Malt" si se aprob6.
Se comunica de la biurou petitiunea Epitropiei bi-
sericel Ellene din Sulina, prin care facend pe scurt is-
toricul cestiunet acestel biserici si a preotilor, faeg, cu
drepturile chiriarhiel Dunarei-de-jos si ale Epitropiei, cere
ca St. Sinod sA, fa o grabnica solueiune in acesta pri-
vintA, mal ales a preotilor Alvanopol si Travlo, pe care
Epitropia 'i-a inlocuit, dar care inlocuire n'a fost apro-
bat& de P. S. Episcop al DunArei-de-jos.
St. Sinod decide ca acesta petieiune sa se recomande
P. S. Episcop respectiv.
Idem petitiunea Diaconului Alexandru Dragnea de
la biserica cu hramul Adormirea Maicei Domnulut din
Giurgiu, prin care cere ca St. Sinod s'a'-I acorde dispensa
pentru a se putea hirotonisi preot intr'un oral unde va fi
necesitate, fail a i se pretinde-certificatul de absolvirea a
7 clase seminariale.

www.dacoromanica.ro
62 PROCESELE VERBALE AT E SEDTNTET OR ST. STNOD

P. S. Episcop al Romnicului : I. P. S-te si P. S. S. 0-

menii, cari voesc sä infranga legile erei si sa calce ho-
tararile St. Sinod, nu inceteza de a ne veni en deosebite ce-
reri de dispensa Ia preotie. Alai dauna.4, cum ye adu-
ceti aminte, a mai venit o cerere de felul acestia din
partea Diaconului Clarlova, prin care ne ruga sa-1 dispen-
sam de a urma studiele Seminariului de gradul II-lea,
pentru a se face preot in Bucuresti. S-tul Sinod. insa,
in urma propunerei facuta de mine, pentru care it
sunt forte recunoscetor,s'a unit cu parerea mea, si a
hotarat ca petitionarul FA se supuna legilor terei si ho-
tararilor S-lui Sinod ; adica sa:st indeplinesca cursul stu-
dilor.
In aeiasi conditiune ved ca, se afia, 1i petitionarul de acum.
Nu'l cunosc de aprope pe acest Diacon Dragnea, ci nu-
mai din vedere ; fiind-ca nu '1-am avut scolar cand me
aflam profesor la Serninariul central de aid. Dar pe cat
imi aduc aminte, el este de origins, din Bucuresti, are pa-
rinfi aici, §i de aceia n'ar fi o greutate pentru densul a
veni si a se supune legilor Ore): si hotararilor S-lui Si-
nod, urniand si cursul superior ; voesc sa ;lie, ca data
tine sa intre in preotie, sa urmeze qi studiele c.ursului su-
perior, si cred; ea I. P. S. Mitropolit Primat iT va inlesni
calea, dandui un be de diacon la o biseriea din Bucu-
resti pana 's,1 va terwina studiele. De aceea rog pe S-tul
Sinod, ca si cu acesta ocasiune sa dea acelasi vot pe care
l'a dat asupra cererei Diaconului Carlova, adica sa-1 o-
blige a face cursul de 7 clase.
P. S. Episcop al Dunetra de-Jos: Eit ter ca acesta ha--
tie sa se tree& la dosar pur si simplu, ca nefiind de com-
petinta S -tulul Sinod sa se ocupe de ea.
P. S. Inocentie Ploe,stau : Me unese §i ea cu P. S.
Episcop al Dunarei-de-jos, mai ales ea, acest Diacon nu
are in Giurgiu o purtare recomandabila.
P. S. Episcop al Romnicului: In urma celor spuse, de
P. S. Inocentie Ploestenu, cedez si eTa. Ia propunerea mea
si me asoeiez la opiniunea expriniata de P. S. Episcop al
Dunarel-de-jos.
I. P. S. Mitropolit al Moldova Suceva : Sarni dati
voe ca sa ripostez la un covent 4is de P. S. Episcop al
Dunarel-de-jos, ca adica cererea petitionarului nu-1 de corn-
petinta S-lui Sinod. Din contra, Santul Sinod este corn-

www.dacoromanica.ro
 PROCESELE VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD 63

petinte in tote cestiunele, dar mie mi se pare cg nu este

de eztviintd, ea S-tul Sinod sä, se mai ocupe de un ase-
menea cas, Intru cat s'a luat o masurg, genera% pentru
asemenea casuri.
1. P. S. Mitropolit Prinzat: Pun la, vot parerea emisa
de P. S. Episcop al Duniirei-de-jos pentru a se respinge
acestg, petitiune.
Santul Sinod aproba.
P. S. Arhiereg Valerian Romnicenu raportor, cite§te
raportul cornisiunei de petitiunl prin care opineazii a se
admite calugarirea fratilor : Ioan Popescu de 68 ani, si
Petre Cocala, de 66 ani, amendoi din Monastirea Gaya-
nele, Eparhia Buzeului.
Sfintul Sinod aproba.
.1. P. S. Mitropolit al Moldovel4i Szteevei: 1. P. Santite
$i P. P. Santiti pgrinti §i frati !
V6 aduceti aminte ca acum un anmi se pare, nu'mi
pot aminti precis data,eg am facut o adresg cAtiii St.
Sinod, care s'a gi ocupat de ea, in privinta Mongstirel
Neamtul cu schiturile pendinte de acestg santa si mare
laved. V6 aducetl aminte, Ca in acea adresa am expus sta-
rea in care se afla Monastirea Neamtu in infiorirea ei, qi
multimea vietuitorilor carii erag acolo si care treceati peste
o mie. Acosta este cunos 'uta tuturor fratiilor vostre.
Lucrurile s'agschimbat dupaluarea averilor Mongstire§ti.
Pgrintii monahi,vietuitori acolo, s'atiimputinat. Industria,
de acolo, precum fabricile de postav, tipografia, cisrnitria, §i
multe altele ag incetat, caci fabrica de postav sag de siac s'a
stricat, croitoriile, cismg'riile qi tote cele alte mici manufacture
au incetat. Fratiile v6stre cur Osteti ca acestea nu erag nu-
mai pentru vietuitorii monahi de acolo,- ci profitatt §i eel de
afara, din mortastire de materiile care se luerag acolo. Dupa
trecere de aprOpe 30 anisi mi se pare §i mai mult,
de °find waft luat averile, parintil s'ati inputinat schitu-
rile pendinte de M-rea Nenatu ani inceput a fi amenintate
sa r6mang, pustil. Eft m'am ingrijit in tot-d'auna sa aduc
aminte parintilor care conduc M-rea Nenatu, sa ingrijascg,
ca sa fie monahi pe la acele schituri, cum de exemplu pe
langa, M-rea, Secu, la schiturile Pocrovu la Sichastria, la
Sichla, ca sa nu remang, pustil, farg, monahi cea-ce se §i
urmezii. Insa cu timpul imputinandu-se parintii, nu o sa

www.dacoromanica.ro
64 PRO .ESELE VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD

mai alba de unde sa trimitit acolo spre aseultare pentru

a ingriji de serviciul bisericesc si a pAzi acele zidirt
Eii fn acea adresa catra st. Sinod, opinam ca ar fi bine
sa, se hotarascrt un numer de calugari, care sit fie stabili,
nici s4 se mai inmulcasca, nisi sa se mai inputineze, ca
ast-fel sa nu fie la discretia unula si altuia, atunci cand se
fac bugetele. Am clis, mi se pare ca sit se hotarasca un
numer de 500 monahi pentru M-rea Neamtu cu schiturile
en, si din acest numer sit se impartA la tote schiturile
M-rel dupit trebuinta.
P. S. Arhiereu leremia Gdlat6nul: Cinci sute nu ajunge
ci trebuesc sase sute.
I. P. S. Mitropolit al Moldova si Suceva : Eu clic s'a
fie si sapte sute, dar in adresa asa opinam ca sit fie cinci
sute. St. Sinod ca sa simplifice cestiunea, a opinat ca a-
dres'a sit se comunice d-lui Ministru, cea-ce s'a si facut.
Dar la 1VIinisterul de Culte, dupa cum m'am informat, sunt
unite dintre amploiatil, care char pentru Bueuresti gasesc
ca sunt prea multe biserici, cu atat mai mult pentru ea-
lugari. Insa aci uu e voiba de calugari ci de niste ase-
zaminte religiose morale, in care strebunil au dorit sa se
pAstreze religiositatea si morala evangelica inzestrandu-le
si cu aver' insemnate. Nu este vorba, toti cunosteti ca
padure fart uscitturi nu se p6te, onntl este tot om. &-
tuna cand am presentat acea adresa s'a gash de cuviinta
de a se triwite d-lui Ministru al Cultelor ; dar acesta dupa
mine nu este de ajuns ci trebue sa se dea o impulsiune,
si in acest stop propun ca st. Sinod sa se asocieze cu
dorinta care o exprim eu, de a aduce aminte d-lui Mi-
nistru al Cultelor, ca sa se preciseze numerul de monahi
in M-rea Neamtu cu Secu si cu tote schiturile dependinte
spre a nu mai remanea la buna-vointA, la discretiunea si
la invrajbirea multora din cel ce fac budgetul bisericesc.
Acosta am avut de qis.
P. 8. Episcop al Dunaret-de-Jos: Sunt forte recunosee-
tor I. P. S. S. Mitropolit al Moldovel ea in arhiepit'sto-
resca si parintesca ingrijire si solicitudine ce o are pen-
tru monastiri a venit si asta-0 sa r6ge pe st. Sinod sa
is o decisiune in privirqa parintilor din M-rea Nempi.
Propunerea I. P. S. Sale e cu atat mai bins venitrt cu
cat ea este impArtasitagandese de intreg st. Sinod. Cea
ce asl dori eu insa, ar fi ca sa, generalisAm dorinta I. P.

www.dacoromanica.ro
 PROCESELDNERIIALt ALL l!iDINTELOR ST. SINOD 65

S. Sale, §i nu 0, rugam pe dl. Ministru ca d-lui sa fixeze

numeral pArintilor din M-ri, caci on -cat ar fi de bine-
voitor un Ministru pentru M-ri, el nu pote sA intelegti
cum ar intelege Episcopii ci prin escelenta. st. Sinod,
chemarea monahismului §i nevoile monastirilor. Et1 On-
desc, §i rog pe I. P. S. Mitropolit al Moldovei, ca sgt ne
unim cu totii asupra uneia c4i aceleall ides, adia, s5, ale-
gem o comisiune care in timpul vacantel st. Sinod, sa
fixeze nurnerul monastirilor, monahilor i monahielor
din Cara, Ri acel tablon care'l va face comisiunea sl se
presinte Sinodului, §i ast fel aprobat de st. Sinod sã se co-
munice Guvernului, ca sä §tie qi Guvernul ce are 0, &ca.
A ne lAsa la discretiunea Ministrilor ca sa fixeze el
numeral parintilor Si maicilor prin M ri, este a ab4ice la
drepturile qi datoriele st. Sinod. De aceia este bine ca cu
o °tit mai nainte sa hottirtan si sorta Monastirilor, cum
am hotarat si sorta clerului de mir.
1. P. S. Mitropolit al Moldova pi &covet : Mal IntAiti
sunt dator srt respund la cele dise de P, S. Episcop al
DunArei de-jos, cla adia, BA nu ne lasam la buna vointa
a minictrilor. N'ani nici o indoela de buna-vointa a Mi-
nistrtilui de Culte, si cred ca, top suntem de acord asu-
pra acestei ides, dar ore Ministrul de Culte pots preve-
dea, simti §i cun6§te t/te nevoile Bisericei ? Nu. Ala dar
sa inlaturam acesta vorba de buns vointa a Ministrulul,
ce pare c5, an avea un inteles de neincredere. Al doilea,
P. S. Sa a (Ps ca sa, nu lAsArta pe Ministru sa hotarasea
numeral monahilor. Dar mi se pare c5, am clis in adres5,
ca sa fie 500 de monahi cel putin la Monastirea Neam-
Iului. Ast-fel su 'mi -am dat opiniunea, li acest numer sa
fie ImpArtit la tote schiturile pendinte de acesta &Ana
mare Monastire dimpreunA cu M-rea Secu.
P. S. Episcop al Hwilor : Ei1 sunt in total de acord
cu propunerea P. S. Episcop al DunArei-de-jos, de a se
rindui o comisiune, care s'a se ocupe de tote monastirele
ci sa fixeze numeral monahilor i monahielor in ele, dupe
necesitrttile locale.
1. F. S. Mitropolit al Moldovei gi Suceva : Sa ne la
murim asupra numerului monahilor. Nu un flamer gene-
ral de monahi pentru t6til Cara, ci pentru fie-care mo-
nastire In parte s5, se hottixaseit numerul monahilor de
eatre comisiune.
Oft
www.dacoromanica.ro
66 PROCRSELE-VERBALE Art SNDINTELOR ST. SINOD.

.P S. Episcop al Argepclut: Cer o deslusire asupra

propunerei sau dorintel de a se numi o comisiune, care
sa se ocupe cu fixarea numerului Monastirilor si mona-
hilor ; asta-11 numerul for este fixat prin buget. Acum in
treb': este vorba ca acest numer se'l complectam in plus,
sail in minus ?
1. P. S. Mitropolit Primat : Se intelege ea in plus, dupa
trebuinta fie -carer Monastiri.
P. S. Episcop al Argeplui : Atunci n'am nimic de dis,
me unesc si ett la acesta dorinta.
P. S. Episcop al Romnicului : Am luat cuventul ca sa
declar de la incept ca me unesc in total cu propune-
rea P. S. Episcop al Dunarel-de-jos, adica de a se alege
o comisiune din siuul S-lui Sinod, care sa se ocupe mai
de aprope cu numerul de monahi, ce trebue sa aibri fie-
care din Monastirele Orel. Acesta lucrare, se intelege, ca
comisiunea o va face in intervalul de la sesiunea acesta
'Ana la cea viitore. Eu insa agi mar avea de adaogat
ceva in ceea ce priveste hicrarile acestei comisiuni. Acest
adaos it supun en tot respectul la aprecierea S-tului Si-
nod, si el consista din dune elemente, care transformate in
regule de actiune vor conduce pe comisiunea 'rostra, in
activitatea ei.
Intaiul element este o regula formala pentru comisiune ;
adica, ca acea comisiune sa se puurt In conrespondenta cu
Chiriarhil Eparhiilor, uncle se afla Monastiri, pentru ca
in unire cu Chiriarhul respectiv, care are cunostinta de
aprOpe a val6rel fie-careia Monastiri, sa reguleze numerul
viitorilor monahi.
Dupa, acesta mai am de adaugat ceva, si lucrul se pare
noti asta-11, dar el este vechiu si a fost tot-cleuna in bi-
serica si in particular in Monastiri. Lumea tota, P. P.
Santilor, acusa pe monah asta-di, ca el nu face nimic.
Eu nu me voiti uni cu opiniunile acestor orneni, carii
sunt deprinsi a vedea la om numai o activitate fisicrt.
Monahii air ocupatiunile si actiunile for morale care sunt
prea de ajuns ca sa -1 ridice in ochii lumel si sa-i filet
bine placuti lui Dumnecleti. Dar asta-di cand Biserica traeste
in mijlocul Societittei, eu creel, ca nu este 1.61, sa tinem so-
cotela si de unele cerintl ale societatel, mai cu sema cand
acele cerinti nu tree peste marginile prescriptiunilor canonice.
Nol stim din canone, ca tot ca,lugitirul trebue ea aiba o
www.dacoromanica.ro
 PROCESELE VERBAT.E ALE SEDINTELOR ST, SINOD 67

oeupatiune manuala, care sa-I ocupe timpul, ce nu'l are

intebuintat in rugaciunele de tote 4ilele. De aceea adaug
un mil element la propunerea mea, ca comisiunea, in u-
nire cu Chiriarhul si in vedere cu numerul monahilor, ce
se va fixa in fie-care Monastire sa opineze cam ce fel de
rueodele, adeen ocupatiunI manuale s'ar putea introduce
grin Monastirile nostre ? Unde bunn-ern s'ar putea face
o fabrien de lumannri de cern, unde s'ar putea stabili o
tesntorie de vestminte biseriees,iti si altele, se intelege,
pentru acesta se va avea in vedere aptitudinile monahi-
lor sau a monahielor, materiile brute ale regiune!, uncle
se afln monnstirea eta. Cu chipul acesta cred eu, am as-
tupa gurele celor ce vorbese in contra monahilor, a'm
face din (Mush o elasa folositere societatei, si atuncl cand
va veni timpul ca Statul sa fixeze spesele trebuitere pen-
tru intretinerea lor, fie-care va (pee si cu drept cuvent,
een ca monastirele cu Monahil nostril sunt folositori, nu
numai pentru trebuintele sufletestl ale omulul, ci el cautti
a contribui en tete puterile si devotamentul for monahal
spre Indeplinirea a unora din trebuintele nestre trupestI.
I. P. S. Mitropolit al Moldova ,si Suceven Fiind-en ees-
tiunea in adever e tot aceia care am inceput'o eii, dar s-
cum s'a schimbat dandu-i-se o alt fatn, de aceia ve rog,
sa -ml date voe sa respund la cele cl-ise de P. S. Episcop
al Romnieului. Prea Santite, ocupatiunile monahilor sunt
prever,lute atttt prin eanene, cat si prin regulele monahi-
cesti si ehiar prin regulamentul votat de S-tul Sinod. Nu
re'mane dar de fault din partea Chiriarhulul local, de cat
numai de a stnrui ca aceste dispositiuni sa fie Indeplinite,
puse in practien. In regulamentul S-tulut Sinod sunt pre-
vedute casurile earl osandese pe calugar cand less din da-
toriele lui, s'aa cand umbla vagabondand. Mi s'a intam-
plat si mie de cand m'am dus la Iasi ca sa exelud pe
cati-va monahi, cari umblau cutreerand lumea, vagabon-
&Ind din sat in sat. Prin urmare pe eel earl nu aduc nice
o recta tebue sa -I alungnm: Pomul care nu face rode
sa se tae si in foe sä se arunce". Remane dar ca Chili-
riarhul si egumenii respectivi ai nannstirilor, sfi supuna la
regain pe niste asemenea omen. In cat priveste ideia Emig
de P. S. Episcop al RomniculuI este forte bunk dar p6te
ca nu ar fi la locul el, ca comisiunea 0, se ocupe de ea,
ci sa se ocupe numai de numeral monahilor si monahii-
lor cari sunt de trebuinc6 prin fie-care m6nAstire.
www.dacoromanica.ro
CS PROCESELE-VERBALE ALE IiIEDINTELOR ST. SINOD

P. 8. Episcop al ROmnicula: SA se arate si trebuintele

fie -cares manastiri.
I. P. S. Mitropolit al Moldova ,si Suceven Adica pen-
tru ce trebue sa traiascA o marastire sat" nu?!
P. S. Episcop al Ihtsilor: Eu me asociez cu amendoue
propunerile P. S. Episcop al Romnicului. La cea d'antail,
trod ca ne asociem cu told, adica, ca comisiunea ce se
va rindui sa ceriti tote inforrnatiunile necesare de la P. P.
S. S. Episcopi respective. Ea 1110, me unesc si la a doua
propunere a P. S. Sale, adica ca prin manastiri Ed se In-
troduce 6re-care lucrari manuale.
P. S. Episcop al DunarP de jos: S-tul Sinod nu se
p6te ocupa acum cu acestea.
P. S. Episcop al Roinniculza: Nu intrerupetl P. San-
tite, ci luati cuventul si combated.
P. S. Episcop al Ilusilor : Se p6te forte bine introduce
lucrarl manuale; II voitt aduce arninte P. S. Episcop al
Dunarel-de jos, ca chiar asta-c,1 sunt M-ri in care se lu-
creza cov6re, siac si alte F,Itofe. Ast-fel dar, dupe cum va
gag de cuviinta Episcopul respeeti-v, sa comunice comi-
siunea ca in M-rea cutare s'ar putea lucra cutare manu-
facture, in cutare M-re cutare manufactura, si asa mat
departe, si acesta ne-ar veni in ajutorul nostru. Prin ur-
mare trebue ea comisiunea, in urma relatiunei date de
Episcop, sa hotarasca pe inga numerul monahilor dintr'o
M-re, si manufactura ce s'ar putea lucra in ea,
1. P. S. Mitropolit at Moldova ,si Sucevei : Este o 4i-
cet6re romAnesca, : vorba deschide pe vorba. Tot ast-fel
si propunerea sail ideia emisa de P. S. Episcop al Rem-
nicului si ImpArtasita, de P. S. Episcop al Husilor, des-
chide pe urma un drum larg celor care vor veni sa com-
bath si sa dArasme monastirile, sub pretext ca calugariI nu
fac nimic. Apol acesta a fost cuventul child sail. infiiintat
schiturile gi monastirile? Din contra, 6menil satul de cele
lumestl, s'aa adunat la un lot, in aceste sante locasuri,
pentru a se indeletnici in rugAciuni si ocupatiunl sufle-
testi. Acosta este ocupatiunea monahulul, si de aceia nu
trebue sa le punem obligatiune de a se ocupa cu cutare
sau cutare industrie, fiind-ca ail sa vine acei care ail. sa
face budgetul si care nu cugeta ca no1,si vor sa rada
tot de pe fata pamentului. El at sa Mica : acest lucru nu
este trebuincIos, cad se face la fabrica cutare. Prin ur-

www.dacoromanica.ro
 PROM' SELE-VERBALlt ALP SEDINTELOR ST. SYNOD. 69

mare, v'aBI ruga ca acesta propunere BA se inIkture, Bi se

se fixeze numal numerul necesar pentru trebuintele Mo-
nastirei gi cu servicuul bisericei, §i acesta pentru ce? Pen-
tru vecinica i neincetata pomenire a ctitorilor, care ei-ad
sacrificat averile for pentru infiintarea acelor 11-0, si pen-
tru ajutorul Bi mangaerea sitracilor.
P. S. Episcop al Llwilor : Daca este cestiunea pentru
pomenirea ctitorilor, atunci la M-rI nu trebueso de cat
numal bisericai, adicA preoti i cantitretI care slujesc la
biserica.
P. S. Episcop al Arge,sului Ved ca se ridicA o cestiune
Ri anume cestiunea monastirilor, de care cu drept cuvent
se ingrijeSte I. P. S. Mitropolit al Moldovei. Dar mai ved
ca in cursul aceste discutiuni s'a deraiat de la adevera-
tul el stop. Neaparat ca in urma celor ;Use de P. S. E-
piscop al Remnicului Bi de P. S. Episcop al Hur4ilor, se
(Tice ca M-rilor sa li se dea o alts directie afar de cea
regula,mentarA, ca trebue srt se fixeze numerul monahilor
Bi al M-rilor. In acesta privintA mi se pare ca s'a ocupat
putin gi fdsta comisiune insgreinata cu redactarea proec-
tulul pentru impertirea parohielor. Acea comisiune, prin
raportul seil, a exprimat dorinta ca st. Sinod sk, alegA o
comisiune pentru regularea monastirilor ai fixarea nume-
rului de monahi gi monahii prin M-rele cele mai alese. Daca
asta-di acesta cestiune vine din nott in discutiune, trebue
sa ne tinem in cadrul ce i s'a dat atunci, si sA nu in-
troducem cestiuni not i de o alta natura. In adever, nu
putem da o altk, destinatiune monastirilor de cat ace% care
li-a dat-o regularnentul st. Sinod pentru disciplina mo-
nahicescl, gi prirnil fundatori, §i in acelaBI timp sA fie
bine administrate sub nemijlocitul control al Episcopilor
Eparhioti. Eri nu me unesc cu ideia ca numal eel de prin
M-ri sA ingrijasca de acele et. locaBurl, eaci data vom
rasa lucrurile tot aBa cum sunt astA4,11, fk'rit ca Episcopa-
tul sa ingrijasca a le pune pe o tale mai bunk, sit fiti
sigurl ca atunci M-rile vor decAdea Bi mai reit. Prin ur-
mare, nol trebue sit avem nemijloeita privighere asupra
celor care administreqA monastirile, Bi bine inteles i asu-
pra M-rilor spre folosul §i pod6ba terei. Atunci aceste s-te
locaBuri vor merge din_ ce in ce prosperand pe tale ca.
nonicA i regulamentark, a Sinodului.
P. S. Episcop al R6mnicul0 : Am luat cuventul pentru

www.dacoromanica.ro
70 PROCESELE-VFRBALE AT B SEDINTELOR ST. SINOD.

a doua 6rs in aceiasi cestiune, pentru ca sl exprim mai

fntaiii multumirile mele P. S. Episcop al Hu Olor, care s'a
asociat in totul cu ideile mele. Pe de alts parte, cred cs
sunt dator de a respunde unor obiectiuni, care ail fort
facute in privinta propunerd mele. Cand ell am fAcut
propunerea ca fie-care monastire se alb6, o ocupatiune con-
torm5, cu circumstantele in care se aflil, cu elementele de
care dispune monastirea i cu positiunea, locului, uncle
c-a este asezata, grin acesta eu nu am voit se, lovesc in
ief. mentele existente, nici cum a cre4ut P. S. Episcop
al Ai ge§ului, de a da la oparte autoritatea Episcopilor
de asupra monastirilor tote acestea sunt sante. Tot ce
;

am 4is este : acel dintre not care in ca monastirele sa

continue a exists, trebue sa se unescri, cu propunerea mea,
de a se da o ocupatiune cAlugarilor si cAlugrtritelor in
afaa de bisericA. Nu este vorba aci de Alugiiril care um-
bla vagabondand, despre care a vorbit I. P. S. Mitropolit
al Moldovei, ci este vorba de caluga'rul care in adever
vine inteo M-re cu hotararea de as,a consacra viata lui
pentru binele Bisericei §i al. omenirel. S'a obiectat, ca ea' -
lugarul are destu15, ocupatiune cu rugAcIunea, de tote qilele.
P. S. Episcop al Arge,sului: In Eparhia P. S. Tale, este
M-rea Horezu care face multa gospodtirie cu cele mai fru-
mase chilimuri.
P. S. Episcop al Relmnicul0: Te rog P. S-te nu me
intrerupe.
P. S. Episcop al Arge)sul0 : Si alte MIA din Eparhia
S-ties Tale, se pot pune pe calea de lucrare ca a M-rel Horezul.
P. S. Episcop al Romnicului : I. P. S. Prerdinte ! find
necontenit intrerupt de P. S. Episcop al Arges,mlui, me
ved nevoit sh renunt la cuvent, yi acesta pentru ca nu
se respects libertatea diseutiunei.
I. P. S. Mitropolit Primat : Ve rog continuati.
P. S. Episcop al Romnicului : Dace. nu mi se respect5,
cuventul voiu fi nevoit ss renunt.
1. P. S. Mitropolit Primat : Din cestiunea ridicata de
I. P. S. Mitropolit al Moldovei pentru a se fixa numerul
monahilor in M-rea Nemtu, a urmat o discutiune si s'a con-
venit la urmittOrea propunere la care a aderat qi I. P.
S. Mitropolit al Moldovei, adicit : sa se al6g6 o comisi-
une care sti, se ocupe cu fixarea numerului monahilor
i monahielor din fie-care M-re din OM Cara. Pun dar
la vot acesta. propunere.
www.dacoromanica.ro
 Ph07.ESELE VERDALE ALE SEDINTILOR ST. SINOD 71

P. S. Episcop al ROmnicului: Fara restrictiunea pro-

push de mine, eit suet contra acestel propunerel pentru
eh' nu o gasesc utilA.
St. Sinod aproba propunerea formulate de I. P. S.
Mitropolit primat.
Se procede la alegerea comisiunei F,41 se .,aleg cu ma-
joritatea voturilor P. P. S. S. Episcopi : al Argesului, al
HuF,;iTor si al Dunarei-de-jos.
In acest timp Domnul ministru ad-interim la Culte
intra in sala sedintelor.
P. S. Episcop al Dunarei-de-jos: I. P. S. PreF,iedinte.
Profit de ocasiune de a avea pe Domnul Ministru de fate,
pentru ca sit improspatez in memoria S-tului Sinod si a
onorabilului G-uvern dorinta exprimata de mult de St. Si-
nod, si anume, voesc sa vorbesc de cestiunea ameliorarei
sortei clerului de mir. Deja St. Sinod s'a ocupat do a-
cesta cestiune in diferite tirnpuri, si mai cu semi in tim-
pul din urine cand a venit la Ministerul Cultelor Dom-
nul Majorescu. D-sa a bine-voit atunci sa rinduiasea o
comisiune, care sa, se ocupe cu facerea unui proect prin
care sa se arate mijlocele pentru salariarea clerului de
mir. St. Sinod gelos de drepturile sale si in dorirqa de
a vedea cu o ore mai 'nainte transata si ac6sta cestiune,
a luat o decisiune ca sa se alega o comisiune care sa, se
ocupe, dupe tablourile trimise de Chiriarchii eparhielor,
cu fixarea parohiilor si cu numerul clerului ce trebue sa
servesca biserieel in OM Ora romanesca. Acesta, lucrare
s'a facut si s'a votat de mult de St. Sinod. Domnul Ma-
jorescu a bine voit chiar se elaboreze un proect in acesta
privinca. De atunci insa este mar mult de un an si ju-
matate si cestiunea a remas neresolvita cu esirea D-luI
Majorescu din Minister. Asta-1i rog pe St. Sinod ca sa
se unesca cu mine sa reinoim ugaciunile nostre tetra
D-nul Ministru al Cultelor care este atftt de bine-voitor
pentru Biserica", sa aduce cat mai neintarliat la Corpurile
legiuit6re proiectul votat de St. Sinod, ca ast-fel ae6sta
cestiune atat de necesara i importanta sa se trans(*) o-
data. Pentru ca Biserica si not Episcopii, sä avem o si-
tuqiune clara si precise a parohielor, ca ast-fel sa ne pu-
tem tine de deeisiunea ce am luat de a nu mai inmulti
numerul preotilor, de §i p6te necesit4ile cultului de multe
on nu le ref urti.
www.dacoromanica.ro
72 PROCESELE-VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD.

Ast-fel cred eil, ce, vom da in sfarsit o satisfactiune as-

teptArilor legitime ale clerului de mir §i ale terei. Si de aeeia
am 4is se, rugam pe D. Ministru, se, bine-voiasca a aduce
cat mai neIntarliat la Corpurile legiuitore proiectul de
lege pentru imbunatetirea positiuneI clerului.
D. Ministru al Cultelor ,si, lnsiructiunet Publice: I. P.
&Mite si P. P. Santiti. Dace, proectul de lege la care a
facut alusiune P. S. Episcop al Dunarei-de-jos nu este
deja depus In Corpurile legiuitore, lucrul nu este datorit
nici negligentei n6stre ca Guyer!), nici lipsel de la datoria
nOstra. Suntem adane patrinsi do importanta acestui pro-
ect de lege, precum cred ea sunteti en totii patrunsi, cum
§i tara intrega, despre necesitatea absolute, ce se simte de
a se ridica vi starea materials a clerului de mir, dupe,
cum cu totii ne silim se, -I ridicam starea intelectuala ; una
este strans -legate, de cea-l-alts, si nimeni nu este mai a-
danc patruns de cat mine despre importanta acestei ne-
cesitati. Singura impledicare a fort Imbulzela lucrarilor ,
avem din nenorocire la not multe de facut, tote bat la
use,, si nu suntetu tot-deuna stapani pe ordinea cu car e
ar trebui se, fie prezentate proectile de legi dupe, impor-
tanta lor. Pot insa asigura, ca nu va trece anul acesta fare,
ca acest proect de lege se, nu fie adus si pus in desba-
terea Corpurilor legiuit6re. In sesiunea acesta extra-orcli-
flare, nu pot fagadui, find mai multe proecte de legi im-
portante cari trebuesc votate. Dar de sigur a unul din cele
dintaiA proecte de legi earl se va depune pe biuroul Ca-
merii In sesiunea de tomna va fi si acel al imbunatatirel
sOrtel clerului de mir.
Dupe ac6sta Domnul Ministru al Cultelor de, citire
Mesagiului Regal No. 1483 pentru Inchiderea Sesiunei de
prima-vara a S-lui Sinod.

j Presedinte, Iosif Mitropolit Primat.

f Secretar, Gerasinz Piteflau,

www.dacoromanica.ro