ARADU, 10/22. Main 1892.

^ V n i i l u XVI.

Nr. 1 0 .

BISERICA si SCOL'A.
F o i a b i s e r i c e s c a , scolastica, literara si economica.
lese odat

in septemana:

UMINEC'A.

PRETIULU ABONAMENTULUI.

PRETIULU INSERTIUNILORU:

P e n t r u Austro-TJngari'a:
Pe nun anu 5fl.cr., pe V2
- 50 cr.
P e n t r u Romani'a si strainetate:
P e a n a ann 14fr., pe jumetate ann 7 franci.

Pentru publicatiunile de trei ori ce contienu

cam 150 cuvinte 3 fl.; pana la 200 cuvinte 4 fl.;
si mai sus 5 fl v. a.

a n u

Sinodulu eparehialu aradann.

Siedinti'a

IX.

S'a tinnt in 1 7 / 2 9 Aprile 1 8 9 2 .

Se pune la ordinea dilei reportulu comissiunei
seolarie asupra reportului senatului de scle din
Aradu, carea prin reportoriulu ei Teodor Ceontea
propune, si sinodulu in generalu iea la cunoscintia
reportulu consistoriului din Arada c senatu scolariu.
Trecendu-se la desbaterea speciala, cu privire
la infiintiarea asilelor de copii si la infiintiarea unei
preparandii pentru invetiatrie, sinodulu aviseza
Consistoriulu din Aradu a-se pune in contielegere cu
Consistoriulu din Caransebesiu spre scopulu c cu
mijlce comune se infiintieze si sustina aceste in
stitute ori in Arad, ori in Caransebesiu, ori in altu
orasiu de pre teritoriulu acestei eparchii, si ajungendu-se o intielegere comuna consistoriulu se substrna procsimului sinodu planulu si preliminariulu
de spese.
Cu privire la corurile vocale sinodulu avisza
consistoriulu a ntreprinde cele ce se vor aret de
lipsa pentru nmulirea corurilor, r in reprtele viitrie se arete si influenti'a, pre carea o esercza co
rurile asupra moralitii si desvoltrii intelectuale a
poporului.
Cu privire la manualele de scla sinodulu avi
sza Consistoriulu, c pentru sustinerea uniformitii
invetiamntului,* conform conclusului sinodalu de sub
i r 1 4 0 din 1 8 9 0 , se institue o comissiune din br
bai de specialitate pentru censurarea manualelor de
scla esistente.
Se ieau la cunoscintia dispusetiunile luate de
Consistoriu pentru impedecarea blelor epidemice,
pentru repararea edificielor seolarie si pentru cur
irea localitilor de invetiamentu, cu adaosulu,
ca Consistoriulu se ingrijsca ct mai rigoros pentru
sustinerea curatieniei in scla att din partea invetiatorilor, ct si din partea elevilor.
Cu privire la activarea sclei de modelu in edi-

Corespondentiele s se adreseze Redactiune

BISERICA si SCOL'A."
r b a n i i de p r e n u m e r a t i u n e l a
T I P O GrRA F F A D I E C E S A N A in A R A D .

ficiulu seminariului diecesanu, sinodulu aviseza Con

sistoriulu, c dupa potintia se activeze aceea sc61a
inca cu inceputulu anului scolasticii 1 8 9 2 / 3 .
Cu privire la reportulu Consistoriului din Aradu,.
in carele se areta, ca inspeetorulu scolariu din comitatulu Temisiorii a tiprit unu reportu despre starea
sc6lelor din acelu comitatu, carek a atras ateniunea
dietei tierii si a comitatului, precum si ca Con
sistoriulu a luat deja disputetiunile de lipsa pentrua se constata, daca scderile aretate in acelu re
portu, cu privire la sc6lele n6stre esista, seau nu,,
precum si pentru delaturarea scderilor, cari eventualminte s'ar constata, sinodulu iea la cunos
cintia paii intreprinsi de Consistoriu, si tot de odat
lu-aviseza, c avnd in vedere dispusetiunea cupriusa
in -3u 127 din statutulu organicu, precum si conclusulu sinodalu de sub Nr. 87 din 1 8 9 1 se esmita din cnd in cnd cte unu comisariu de scdle,
carele sSp^ftd mersulu afacerilor- seolarie la faci'a
lacului ge;j>,fi}&eterna Consistoriului reportu esactu
despre c " ^ ^ d i observa, c astfeliu -se-se p6ta
lua dispu'SOTfl|ll de lipsa pentru promovarea mai
repede s l ^ ^ p s u c c e s a a mersului instruciunii in
scolele n&^^confessionale.
Cu privire la reportulu Consistoriului, in carele
se areta, ca guvernulu tierii a substernut dietei unu
proiectu de lege pentru ameliorarea dotatiunei invetiatoresci in comunele serace pana la minimulu de
3 0 0 fl. v. a. sinodulu iea la cunoscintia paii intre
prinsi de Consistoriu in urm'a acelui proiectu, si
dupa ce ameliorarea salarielor invetiatoresci este dorinti'a si a sinodului, Consistoriulu se aviseza a n
srcina pre protopresviteri si inspectorii colari, c
fara amnare se escurga la faci'a locului in t6te
comunele, in cari dotatiunea invetiatoresca nu atinge
minimulu prescrisu, si acolo esplicand poporului ten6rea si intentiunea citatului proiectu se capaciteze
corporatiunile din parochia, c se cerce, si se aflemijldcele trebuinti6se pentru intregirea dotatiunei in
vetiatoresci.
a

146

B I S I E I C ' A

Tot de odat, inct prin dispusetiunile aminti

tului proiectu de lege se vatama autonomi'a bisericei nstre, sinodulu decide, ca inca din sessiunea
sinodala actuala se-se faca o representatiune la diet'a
tierii, in carea se-se espuna gravaminele bisericei
facia de amintitulu proiectu de lege.
In fine sinodulu aviseza Consistoriulu, a com
bina asupra mijltfcelor, din cari s'ar pote crea unu
fondu diecesanu, din carele in casu de lipsa se-se
p6ta ajuta sc6lele din comunele mai serace in casu
de lipsa.
Proiectulu de statute pentru pensionarea pro
fesorilor dela seminariulu diecesanu, precum si pro
iectulu pentru pensionarea funcionarilor consistoriali
se restituie Oonsistoriului din Aradu cu inviatiunea,
c la procsim'a sessiune sinodala se substerna o pro
punere meritoria si definitiva.
Reportulu Oonsistoriului, despre tenerii de eonfessiunea nostra, cari frecventeza sc6lele de sttu,
seau a-le altor confessiuni, si anume ca in Arad la
gimnasiu frecuenteza 50 de teneri, in sc61'a reala 12,
in preparandi'a de sttu 9 in scalele civile baieti 2 8 ,
in scolele comunale orasienesei baieti 84 si fete 55 ;
la gimnasiulu din Temisiora 9 8 , in sc6lele comunale din
'Temisiora baieti 6 2 , fetitie 54 ; la gimnasiulu din
Sarvasiu 1 3 , la sc6l'a comerciala din Lipov'a 16, le cea
civila 3 2 , fetitie in nstitutulu de calugeritie de acolo,
interne : 2 2 , er esterne 6 ; si ca in alumneulu din
Temisi6ra sunt provediuti cu viptu si cuartiru 13
studeni, se iea la cunoscintia.
r

Reportulu Oonsistoriului din Arad, din ca

rele se vede, ca pre teritoriulu acestui Consistoriu sunt 4 0 7 sc6le elementarie, numerulu prunci
lor obligai a frecuent sc6l'a cuotidiana : 3 8 . 6 6 9,
-dintre cari au fost la esamenulu finalu 1 5 . 5 7 4 , nu
merulu celor abligati la sc6l'a de repetitiune este :
1 4 7 9 4 , dintre cari au fost la esamenulu finalu 1 1 6 0 ,
apoi ca corurile vocale s'au inmultit dela 76 la 8 8 ,
la propunerea comissiunei se iea la cunoscintia.
Se pune la ordine reportulu senatului de sc61e
din Aradu, carele la propunerea comissiunei in generalu si in specialu se iea la cunoscintia cu adaosulu, ca conclusele luate la reportulu Oonsistoriului
din Aradu, sunt obligattfrie si facia de Consistoriulu
din Oradea mare.
Se pune la ordinea dilei reportulu comissiunei
petitionarie, carea prin reportoriulu ei Dr. Ioan Suciu,
propune, si sinodulu decide a-se transpune petitiu,nile intrate la sinodu, Oonsistoriului pentru resolvire
competenta.
Dupa acest'a sinodulu voteza viaticulu si diur
nele deputailor, si incredintieza autenticarea proioetilelor sinodale neautenticate deputailor sinodali
din locu.
Cu acest'a terminandu-se agendele sessiunei si
nodale actuale Pre Santi'a S'a, printele Episcopu-

si

S C L ' A

Amito XVI.

presiedinte se adresza catra deputaii sinodali cam

in urmatoriulu modu : Aflandu-ne dlor deputai la
incheiarea aeestei sessiuni sinodale, mai nainte de
tote multiemescu lui Ddieu pentru sprijinulu si ajutoriulu seu celu puternicu, ce ni-l'a dat la resolvirea grelelor probleme, de cari ne-am ocupat, rogandu-lu ferbinte se binecuventeze lucrrile nstre, c
ele se aduea fructe manse si binefacetrie bisericei
nstre naionale. Dupa aceea ve multiemescu Dvstra,
dlor deputai, cari ati intmpinat cu tota bunavointi'a nisuintiele mele, si m'ati sprijinit in conducerea
agendelor sinodale ; si implornd de nou binecuventarea Ceriului asupra lucrrilor nstre c si asupra
Dvstra, cu dorinti'a, se-Ve conserve si in viitoriu
interesarea facia de afacerile bisericei nstre naio
nale, dechiaru sesssiunea sinodala ordinaria a anului
1 8 9 2 de ncheiata.
La acestu cuvntu presidialu deputatulu Paul
Rotariu respunde urmatrele : Ilustrissime Dle .Episcopu ! Daca o corporatiune compusa din mai multe
elemente si o societate, compusa din mai muli
membri cu diferite preri se bucura, cnd in scopulu urmaritu a ajuns la o contielegere, si noi
representantii clerului si poporului din acesta diecesa,
vedind terminate agendele sesssiunei sinodale
actuali, si pot dice cu buna contielegere fratisca
avem deosebita bucuria. Bucuri'a nstra se maresce
cu att mai tare, cu ct vedem din anu in anu, ca
desbaterile si lucrrile nstre, conduse de Pr San
ti'a Ta, sunt insocite de o intielegere armonica, ca
rea insasi da valorea conluselor nstre. De aeeea in
numele conmembrilor sinodali multiemindu-Ti pentru
spiritulu adeveratu parintescu, pentru bunavointi'a,
intielepciunea si tactulu, cu carele ai condus aceste
desbateri, tot de odat Te rugm, c precum aici
in sinodu ai fost capulu si conducetoriulu neobositu
si neclatitu, tot asemenea si pre viitoriu ngrijind parintesce pentru realisarea concluselor nstre ; r noi
cu deplina ncredere in bunavointi'a si interesarea
Pre Santiei Tale rogm Ceriulu, se-Ti druiasc dile
ndelungate, vietia pacinica si fericita intru muli ani.
Cu acest'a intre u r r i : se traisca Pr San
ti'a S'a dlu Episcopu loan Metan", sinodulu se ncheia.

Predica la Inaltiarea Domnului nostru

Isusu Christosu.
Mergei in tdta lumea si propoveduiti evangeli'a la tota zidirea."
(Marc. XVI. 15.)

lubitiloru

Cretini !

Mare, mreia si minunata este serbat6rea de

astadi, serbat6rea asiediata de biserica cretina in
tru vecinic'a aducere aminte a Inaltirii Domnului
nostru Isusu Christosu la ceriuri. In acest'a di, carea
este a 40-ea dupa s. nviere, a esitu Domnulu

dimpreun cu apostolii si cu invetiaceii sei la mun

tele oliveloru, unde inainte de suferintiele sale pe
trecuse n6ptea in sudori de snge si in fierbini rugatiuni priveghiand, ca acolo, pe loculu celei mai
mari dejosiri si umiliri se se arete apoi in t6ta
strlucirea gloriei sale, si in tdta premarirea s'a
dumnedieesca. Ajungendu la loculu de desprire,
aduna pe langa sine pre invetiaceii sei si imprtesindu-le sfaturile sale parintesci cele din urma
si-lu remasu bunu dela ei, intocmai ca unu tata
ce-si iea remasu bunu dela fii sei, cnd pleca intr'o
caletoria ndelungata ; si apoi redicandu-si ochii spre
eeriu se ruga astfeliu lui Dumnedieu :
Printe ! a sositu timpulu despartirei mele de
lumea acest'a.
Eu Te-am premaritu pre Tine
pre pamentu, lucrulu (oper'a rescumperrii) Fam finitu, acum preinaresce-me Tu Printe, cu mrirea
carea o am avutu la Tine mai inainte pana a nu fi
lumea. Eu am aretatu numele Teu omeniloru, pre
cari mi-ai datu din lume, . . . ei au pazitu cuventulu
Teu. Eu me rogu pentru ei, cari suntu ai Tei, caci
au cunoscuta in adeveru, ca am esit dela Tine si
au erediutu, ca Tu m'ai trimisu. Eu numai remanu
in lume, er ei remanu in lume, caci eu vin la T i n e ;
deci pazesce-i in numele Teu . . ., c se fie un'a
preeum si n o i . . . Nu me rogu c se-i iai din lume,
ei c se-i pazesci de celu vicleanu. Sfintiesce-i in
adeverulu Teu, caci cuventulu Teu este adeverulu.
Precum m'ai trimisu in lume, asia si eu ii trimitu
aeum." (Ioanu c. XVII. v. 4 19.)
Dnpa ce se ruga asia de fierbinte Tatlui seu
cerescu pentru sfiintii sei invetiacei, i-a binecuventatu pre densii graindu : Mergei in tata lumea si
propoveduiti evangeli'a la t6ta zidirea," si atunci unu
noru cuprindiendu pre Isusu s'a inaltiatu la ceriu,
unde angerii inainte alergend strigau : Redicati
porile, redicati! ca eta Imperatulu s'a suitu la m
rirea cea ineepet6re de lumina." Apostolii apoi
s'au intorsu in Ierusalim dupa cum li-a spusu
loru Isusu asteptndu pogorrea Duchului santu
peste e i ; er dupa-ce s'au desceptatu de poterea de
susu, au mersu in t6ta lumea respandindu lumin'a
adeverului si vestindu cuventulu lui Dumnedieu la
t6ta faptur'a, la t6ta zidirea. Domnulu a fostu cu ei
si invetiaturile loru dumnedieesci le-a intarit prin
semne si minuni, si astfeliu s'a latitu si intaritu imperati'a, adec biseric'a lui Christosu pe pamentu.
Primindu apostolii chiamarea acest'a sfnta asupra loru de a lai pretutindenea imperati'a lui
Isus, carea este imperati'a pacei, imperati'a drep
tii si a adeverului, a virtuii si a evangeliei: voescu si eu astadi a me opri putien la acest'a imperatia ddieesca. Me voiu incerc a ve aret, a) ca
in ce consista imperati'a lui I s u s u ; si b) ca ce
trebue se facemu, c se fimu membrii adeverati si
supui credintiosi ai acestei imperatii ?
Deci fiti, ve rogu cu luare aminte !

I.
Cu multe sute de ani mai nainte de venirea,
lui Isusu Cristosu pre pamentu, profeii vechiului
Testamentu au fagaduitu poporului jidovescu in pers6n'a unui imperatu pre unu Rescumperatoriu, pre
unu Mantuitoriu, care se va nasce din semanti'a imperatului Davidu in Vitleemulu Iudeii ; ei cu multu
mai inainte au predisu, ca acestu imperatu nou si
vecinieu va intruni in sinul imperatiei sale pre t6te
pop6rele si neamurile pamentului, binecuventndu-le
si fericindu-le pre densele.
Dar cine a fostu acestu imperatu promisu de
Ddieu, cine a fostu acestu urmatoriu mare si serbatoritu al lui David ? Acestu imperatu si fiu alu
lui David n'a fostu altulu, dect insusi Domnulu
nostru Isusu Christosu, care dupa-ce a poruncit
apostoliloru si invetiaceiloru sei de-a lti cuven
tulu lui Ddieu pana la marginile pamentului si a.
intermei imperati'a sa, imperati'a evangeliei in t6ta
lumea, s'a inaltiatu la ceriuri, unde siade de-a drept'a
Tatlui. In persn'a, vie ti'a si lucrarea lui Isus s e
implinescu tdte prorociile, tot ce au predis prorocii
despre Mesi'a seu Recumperatoriulu cel fagaduitu si
despre imperati'a sa veeinica, cci Elu intru adever
s'a nascutu in Vitleem din neamulu imperatului Da
vid si despre Elu a disu angerulu G-avriilu ctra
Prea curat'a Fecidr'a Mari'a maic'a lui Isusu : Dom
nulu Dumnedieu ii va d tronulu lui Davidu prin
telui seu si va stepani peste cas'a lui Iacov in veci
si imperatiei sale nu va fi sfersitu." (Luca I. 3 2 , 3 3 )
Mantuitoriulu insusi vorbi mai de multe ori
despre imperati'a sa, carea o va forma intre omeni
si intrebatu fiindu de procuratorulu romanu, de P i latu, deca este Elu imperatulu Iudeiloru, a respunsu
lui Isusu : Tu dici! eu sunt imperatu." (Ioanu
XVIII., 37) Deci Isusu a fostu intru adeveru acelu
mare imperatu, pre carele l'a fagaduitu Dumnedieu
poporului seu alesu si pre carele acest'a lu atepta
cu doru si nerbdare.
Dar se vedemu acum, ca ce avemu se intielegemu
sub imperati'a lui Isusu ?
Poporala jidovescu er totdaun'a de aceea ere-'
dintia si convingere, ca Mesi'a celu fagaduitu va
domni intocmai c alti imperati si ca se va pune in
fruntea unei osti numerdse si va infrange sumeti'a
si trufi'a vrasimasiloru loru. Elu va scuti tiar'a de
popdrele dusimane si va inaint bunstarea, binele
si fericirea poporului seu, aducendu tiar'a la o n
florire cum numai fusese pana aci. Inse t6te acestea
nu le-a facutu Isusu. Purtarea lui a fostu paciniea
fiindu totdeun'a cu supunere cu ascultare si cu t6ta
cinstea cuvenita facia de imperatulu si facia de stepanirile cele mai inalte ale tiarii si tocmai la acest'a
a indemnatu si pre poporu dicendu : Dati cele ce
suntu ale Chesariului Chesariului si cele ce suntu
ale lui Dumnedieu lui Dumnedieu." (Mat. X X I I , 2 1 . )
Isusu insusi plati drile prescrise, c si ceialalti

148

B I S E R I C A

si

S C O L ' A

Anulu 'XVI.

locuitori ai tirii si nu s'a amestecat nici cand in

pe carea a apucatu, se-i indreptu prerile false, crelucrurile lumesci, cci n'a avutu de gndu nici odota
dinti'a desiarta si se-i facu cunoscutu adeverulu.
se ajung de stepanitoriu asupra Indeiloru. MantuiTotu omulu, carele este prietenulu adeverului va
toriulu nu s'a ingrijitu de avuii seu de alte bunuri
asculta de cuvintele mele si va fi supusulu meu,
pamentesci, si voia c si credintiosii sei se nu se ; credintiosulu meu. Acest'a a fostu respunsulu
ingrijesca de comorile vremelnice ale lumei acesteia.
lui Isusu.
Din contra, Elu se strduia, c se le ctige o feri
Din acestea cuvinte potem intielege, ca procire mai deseversita si mai plcuta, dect cea papriaminte peste ce voesce se fie domnu Mantuitoriulu
mentesca si se le asigure bunuri mai mari si mai
si peste ce se stepansca. Elu voesce adec se pretrainice, cari suntu pentru vecia si cari nu pieru
domnsca mintea si inima nstra si pre acestea se
nici odat. Isusu la inceputulu diregetoriei sale me
le ndrepte prin adeveru. El voesce, c omenii se
sianice vorbi astfeliu catra popor :
urmeze invetiaturiloru sale niantuitre si luminati de
lumina
adeverului si a dreptii se-se deprind in
1) Fericii suntu cei seraci cu duchulu, ca
fapte
bune,
in fapte crestinesci, adec in virtui. Deci
a c e h r ' a este imperati'a ceriuriloru."
Isusu cauta a combate prerile greite, a infrange
2) Fericii, suntu cei blandi, ca aceia vor mo
credinti'a desiarta, a sbiciui pecatele si frdele
teni pamentulu."
gile,
a strica lucrurile diavolului si a propovedui a3) Fericii sunt cei ce plangu (cei ntristai),
deverat'a
credintia despre Dumnedieu. Elu ni-a
ca aceia se vor mangai."
spusu,
ca
Dumnedieu este printele nostru alu tu
4 . Fericii suntu cei-ce flamendiescu si inseturora,
si
ca
nimenea nu este att de bunu si in
tosieza dupa dreptate, caci aceia se vor satura."
duraii c Elu si pentru aceea se-lu iubimu din tota
5. Fericii suntu cei induratori, ca aceia se
inim'a,
din totu sutletulu si din totu cugetulu no
vor indura."
stru,
dar
totodat se ne temermi de Elu, caci Dum
6. Fericii suntu cei cu inima curata, ca aceia
nedieu
e
santu si dreptu, care nu privesce faci'a, ci
Tor vedea pre Dumnedieu."
faptele
meniloru
si dupa acelea va resplati fiesce7. Fericii sunt cei facetori de pace, ca aceia
caruia, cnd va suna ciasulu judecaii. Isusu ni-a
fiii lui Dumnedieu se vor chiam."
invetiatu mai departe porunc'a a du'a, de-a iubi pre
8. Fericii suntu cei gonii pentru dreptate,
deaprpele, carea porunca e att de mare si nsem
ca acelor'a este imperati'a ceriurilor."
nata, c cea dintiu, de a iubi pre Dumnedieu.
9. Fericii veti fi cnd ve vor batjocuri pre
Elu ni-a aretat, ca deaprpele nostru este totu omulu
voi si ve vor goni si vor dice tot cuventulu reu insi deca voim se devenim fii ai Tatlui nostru celu
contra vostra, mintindu pentru mine."
din ceriuri, trebue se iubimu chiar si pre vrasimasii
Bucurati-ve si-ve veselii, ca plat'a v6stra
nostrii.
multa este la ceriuri."
Vedei iubitiloru cretini ! Acestea formeza pe
Se ne cautamu deci fericirea n6stra acolo susu,
scurtu cuprinsulu invetiaturiloru att de frumse ale
susu la ceriuri, unde nu se socotescu bunurile si
Domnului nostru Isusu Christosu si acestea alcatuescu
comorile lumei acesteia, unde trece tota mrirea si
imperati
sfnta aici pre pamentu.
fericirea vieii pamentesci, carea este numai umbra
Dupa acestea se vedemu, ca ce trebue se fasi visu."
cemu, c se devenimu membrii adeverati bisericei Iui
Vedem din acestea ct de multu se deosebi
Christosu si supui credintiosi imperatici sale dumpurtarea si invetiatur'a lui Isusu de aceea, ce a
nedieesci ?
tepta poporul jidovescu dela Elu ; inse Isusu totui
a voitu c se-lu eun6sca pre Elu de imperatu, cci
II.
intrebandu-lu P i l a t u : Au imperatu esti Tu" ? a
'
Noi iubititoru cretini ! suntemu toti membrii ai
respunsu Isusu : Tu dici, ca imperatu suntu eu."
I bisericei intemeiate de Isusu si de santii sei apostoli
(Ioanu c. XVIII, v. 37.)
i si invetiacei, precum si supui imperatiei sale. DeDeci, ce imperatu a fostu Isusu si care a fostu
torinti'a supusului credintiosu este : a cunsce po
imperati'a lui ?
runcile Domnului si stepnului seu si a-le implini cu
Imperati'a mea a respunsu Isusu lui Pi
punctualitate si acuratetia. Deca dar voii se fiti cre
latu nu este dintr'acest'a lume. . . . Spre adintiosi adeverati ai Mantuitoriului nostru, atunci
cest'a m'am nascutu si spre acest'a am venitu in
trebue se ve silii a cunsce ct de bine sfintele inlume, c se marturisescu adeverulu. Totu celu-ce
vetiaturi vestite si propoveduite de derisulu, si deca
este din adeveru asculta glasulu meu." (Ioanu c.
le cunsceti, apoi se le si urmai. Se iubii pre DornXVIII. v. 37.) va se dica: Eu nu voescu se fiu
nulu nostru Isusu Christosu pentru iubirea sa n e
domnu si stepanu peste tiri si peste bunurile sumrginita, cu carea s'a jertfit pentru mntuirea
pusiloru, c domnitorii lumei acesteia, ci eu pentru
nstra si se impliniti cu credintia si cu dragoste
aceea am luatu trupu omenescu si am venitu in
poruncile sale, cci plat'a vstra multa este la celume, c se intorcu pre omu de pe calea ratacirei,
riuri." Isusu insusi a disu : Fericii suntu cei-ce

Anulu XYI.

B I S E R I C A

asculta cuvontulu lui Bumnedieu si-lu pazescu. " (Luc'a

c. X I , v. 28.)
Deci cutai inainte de tdte imperati'a lui Dumnedieu si dragostea Iui, cci celelalte vi se vor d
voue. Intoemiti-ve tdta viti'a vostra astfeliu, c in
diu'a cea mare si infricosiata a judecaii cea de apoi
se stai cu frunte ridicata cu frunte senina si deschisa si
cu inima curata inaintea dreptului Judecatoriu alu lumei
numerandu-ve si pre voi intre cei drepi, caror'a va
dice Mantuitoriulu : Venii binecuventatii printelui
meu de mositeniti imperati'a, carea este gtita vdue
del intemeiarea lumei." (Mat. c. XXV, v. 34) ;
atunci si voi veti intra intru Mrire dimpreun cu
Mantuitoriulu si cu cetele angeriloru si ale santiloru
spre nespus'a bucuria a Tatlui cerescu intru impeati'a ceriului, precum a intratu astadi c unu irnperatu invingetoriu Domnulu nostru Isusu Christosu in
ceriuri, in patri'a s'a vecinica. Amin !
Timisior'a in 1/13

Maiu

1892.
Nicolau

Fizesianu,

preotu castrensn.

P r o t o e o l u
luat in siedinti'a
comitetului
reuniunei femeilor
din
Arad
si provincia,
tienuta in Arad
la 14. Maiu st. n.
1892.
d. a. la 5 re in urrn'a
convocrii
emanate
de
bureau
de datulu Arad
la S. Maiu st. n. a. c. alturata
aci
sub Nb.

si

S C O L'A

149

Actu de donatiune."
Subscrisulu lovit de srtea vitriga prin perderea
neuitatei mele socii nasc Rosa Belesiu, pentru a face
netnuritre pi'a memoria a neuitatei mele socii, pria acst'a si cu convoirea socrilor mei : Augustin Belesiu si
Elisabeta Ardelean, din Simand, donza un pian reuniu
nei femeiloru romane din Arad si provincia in calitate de
tot buna, in valre de 500 fl., c se-lu folossca in scTa
superiora de fetitie"
TJnic'a dorintia a m e a : c pe pian se-se puna urmatri'a inscriptiune : Pianulu defunctei Rosa TJrsu, preotsa din Chisineu, si ca asupra pianului donaii s e
fia afisiat acestu actu de donatiune, dimpreun cu portretulu defunctei.
Arad la 9. Maiu 1892.
Terentiu

I. T J r s u , m. p., preot in Chisineu"

Espune mai departe dmn'a presidenti, ca pianulu

donat a sosit si este elocat in scl'a superiora de fetitie.
Comitetulu cu multiamita lund acestea la cunoscintia dispune, c donatiunea mrinimosului donatoriu d-Iu
Terentiu I. TJrsu espusa iu actulu de donatiune se se
efeptusca.
Despre ce se incunosciintiaza si domnulu Terentiu
I. TJrsu.
IV.
Presentandu-se ratiociniele dmnei directre de pe
lunile Pebruariu si Martiu a. c. si revidiandu-se
Se aprba si se depunu in archiv'a reuniunei
V.
Presentandu-se ratiociniulu si bilantiulu cassei, r e
sulta ca :

P r e s e n t i : Dmnele : Aureli'a Belesiu presidenta,

Averea reuniunei la 3 0 priliu a. c. consta d i n :
Rhea-Silvia Ceontea, v.-presidenta, Barbara Antonescu,
cassiera, luliana Dogariu, Silvia Plopu, Lucretia Tamasi1. cas'a reuniunei din Arad in valre de 12.500 fl cr.,
dan, Hortensia Suciu, membrele comitetului: Domnii : Iuan
2. cass'a la 3 0 Aprilie a. c
1 8 8 3 fl 4 1 cr.,
Belesiu, Teodor Ceontea consilieri, Dr. Georgiu Plopu,
3. Mobiliari'ulu sclei si a internatului
1711 fl 48 cr.,
secretariu.
Sum'a : 16094 fl 8 9 er.
I.
Din care detragendu passiv'a de . . . 4000 fl c r . ,
Dmn'a presidenta inainte de a trece la ordinea didatori'a la fondurile diecesane, remane : 12094 fl 89 cr.,
lei deschidiend siedinti'a espune ca prin trecerea la / avere curata.
cele eterne a D-lui loan Popoviciu Desseanu si reuniu
Comitetulu ia la cunoscintia aceste date si dispune
nea nostra este greu atinsa, caci in defunctulu a perdut
a-se adauge la acele :
anteluptatoriulu cel mai destins pentru infiintiarea sa,
1. Sumele votate si pana aeum nearedicate pria
pe membrulu seu onorariu si pe consilieriulu seu. Crede a
vener.
Sinod eparchialu de pe anii precedenti ;
consimi cu toii, cnd face propunerea, ca comitetulu se-si
2. Sumele restante si incassande dela membrii r e
esprime condolinti'a protocolarminte.
uniunei.
Comitetulu facia de defunctulu Ioanu Popoviciu
Desseanu si esprima condolinti'a protocolariminte.
3. Pianulu donat de domnulu Terentiu I. Ursu ia
valre
de 500 fiorini.
II.
Vi.
Tot inainte de a trece la ordinea dilei d-lu Ioanu
Referitoriu la defigerea terminului pentru adunarea
Belesiu cerend cuventu espune, ca audind scirea trista
generala de estimpu, arangiarea unui maialu si tienerea
ca copilasiulu secretariului nostru : Camil Plopu a fost
esamenului in scl'a superiora de fetitie,
rpit prin mrtea nemilsa din bratiele iubitre parintesci, a dorit a pune pe sicriu o cununa, ce inse din
Comitetulu decide :
scurtimea timpului nepotend, sum'a de 4 fl., destinata
Esamenulu la scl'a de fetitie se-se tiena Vineri ia
spre acestu scopu o preda pentru scopurile reuniunei la
10. Iuniu st, nou din studii.
manile dmnei cassiera.
Sambata in 11. Iuniu st. n. se-se tiena adunarea
Dmn'a cassiera Barbara Antonescu recunoscend
generala a reuniunei inainte de amdiadi la 10 re, ra.
primirea sumei de patru florini susamintite, comi
dupa termiuarea aceleia se-se tiena esamenulu din pian
tetulu reuniunei esprima multiamita protocolaria fa
si musica.
miliei d-lui Ioanu Belesiu
Tot Sambata in 1 1 . Iuniu st. n. se-se arangeze in
III.
favorulu reuniunei unu maialu (junial).
Intielegend inse comitetulu, ca asoeiatiunea pentru
Trecend la ordinea dilei dmn'a presidenta presencultur'a si literatur'a poporului romanu tot pe 11. Iuniu
tza actulu de donatiune de urmatoriulu cuprinsu primit
st. n. voiesce a-si tiene adunarea generala, pentru-c so
dla d-lu Terentiu I. TJrsu :

emnitatea se fie mai mare si maialnlu mai cercetat, pe

langa ofertulu, c din venitulu curata alu maialului se
treca i (una a treia) parte in tavo-rulu asociatiunei, esmite din sinulu seu o comisiune constatatore din d6mn e l e : Rhea-Silvia Ceontea, Lucreti'a Tamasidan si Hor
tensia Suciu, ea punendu-se io legtura in acest'a cestiune cu direciunea asociatiunei se vina in siedinti'a pro
xima eu planu compleii si propunere.
1

VIL
La provocarea domnei presidente secretariulu espune :
ca direciunea financiara din Arad cu decisulu de sub
Nro 13929/III.1892. a respins apelata data contra eiectarei de percentuatiune si ecuivalent dupa cas'a cumperata, prin ce percentuatiunea e 3 2 5 fl 3 0 cr., si doue
rate quartale din ecuivalentulu anualu de 6 0 fl 5 2 cr.,
sunt a-se solvi, c nu cumva se fia esecuata reuniunea.
Face propunere pentru asemnarea si solvirea aces
tor sume, precum si pentru apelarea contra decisului
de mai sus a directiunei financiarie.
Comitetulu primind propunerea, pe lng estradadarea acteloru referitore asemnedia la cassa spre solvire
sumele de 3 2 5 fl 3 0 cr., si 3 0 fl 26 cr., cu eventualele
interese si indruma cass'a a face solvirea numai dect la
oficiulu reg. de contributiune din Arad.
Ne mai fiind alte obiecte de pertractat, siedinti'a
se inchide la / 7 6re ser'a si protocolulu presinte se au
tentica. D. c. m. s. Aureli'a Belesiu, m. p. presidenta,
dr. Georgiu Plopu, m. p. secretariu.
1

Pentru autenticitate:

Aurelia

Belesiu,

ni. p.

Dr.

presidenta.

X> I

Georgiu

Plopu,

secretarin.

"V DE DK, S

* Consistorililu

eparchialu

DE.
aradanu

s'a

ntrunit Joi'a trecuta in siedintia plenaria, si a luat dispusetiunile necesarie pentru efeptuirea concluselor sino
dale din auulu curentu.
* Delegatiunea
congresuala
pentru despr
irea ierarehica de catra serbi s'a ntrunit Mercuri'a tre
cuta, si a resolvit mai multe cestiuni, referitrie la des
prirea ierarehica a romanilor din comunele mestecate cu
serbii ; si tot odat a luat eanclusulu, c pentru a-se finalis in modu mai grabnicu desprirea ierarebica a ro
manilor din comunele mestecate si incorporarea lor la
ierarchi'a nostra se-se ncerce de nou resolvirea Gestiuni
lor pendente pre cale amica cu ierarchi'a srbsca.

* JProtocolulu

congresului

nationalu

M-

sericescu
ordinariu
alu metropoliei romaniloru gre
co-orientali din Ungari'a si Transilvani'a, intrunitu in Sibiiu la 1/13 Octomvre 1891 a aprut in editiunea me
tropoliei, cuprindiend : protocolulu siedintieor I <-XII, acluse : A. Convocarea congresului, B. Cuvntu presidiato
de deschidere, C. Reportulu generato al Consistoriului
metropolitanu din siedinti'a plenara, D. Alocuiunile
Escelentiei Sale Domnului Metropolita catra Maies
tatea S'a in Oradea-mare si Bistriti'a, si respunsurile, E. Eaportulu generato alu Consistoriului me
tropolitanu c senatu bisericescu, F. Raportulu geg r a l u alu Consistoriului metropolitanii c senatu sco-

lariu, G., Raportulu generalu alu Consistoriului metro

politanii c senatu epitropescu, H. Regulamentulu pentru
parochii, I. Regulamentulu de procedura la alegerea d e
putailor pentru congresulu nationalu bisericescu. J. R a
portulu comissiunii in afacerile delegatiunii congresuale,
K. Raportulu comissiunii in afacerile fund. Gozsdu. Pretiulu este 70 cr., Recomendm acestu protocolu in deosebit'a ateniune a clerului si poporului nostru. Esemplarie de veadiare se afla si in cancelari'a Consistoriului
eparchialu din Aradu.
* Ga&etfa Economului
este titlulu unei foi septemanaie, care apare in Siri'a cu scopulu de a servi in
teresele sociale si economice. Poi'a apare sub redactiunea
dlui D. Vonig'a. Pretiulu pre anu este 5 f. pre jumetate de anu 2 fl. 5 0 cr. Ii-dorim celu mai bunu succesu l
* Rectificare.
In multiamit'a publica a tinerimei
dela institutuiu ped.-teol. din Arad, publicata de noi in
n-rtilu trecut al foiei s'a strecurat o gresiala si anume:
d r'a P i p o s i u a contribuit cu 1 fl. si nu 60 cr., ceea
ce prin acest'a se rectifica.

* Contribuiri

pentru

alumneulu

romanu

din Timisir'a.
Pentru alumneulu romanu a incurs
pana astadi urmatorele contribuiri: La subscrisulu cassariu
a intrat: Trandafir Girda Sziuerszeg 20 cr, Moise Menzat, Cuvesdia 50 cr., Ion Radu Gruin 50 cr. Ion Caprariu, Liget 3 0 cr., Iosif Loichitia Jebeli 3 0 cr., Vasilie
Jurca, Prtia 50 cr., George Arsa Hodos 10 cr., Ioan Jica
Bazos 30 cr., Todor Rosiu Hodosiu 20 c r , Vichentie Mircea Hodosiu 2 0 cr., Dimitrie Gerda Mosnitia 3 0 cr., Tanasie Petia Ficatar 3 0 cr., Pavel Cimponeriu Ohabaforgaciu 20 cr., Mihai Mioc Temsidr'a 80 cr., Nicolae Malcoci Banlac 50 cr., Vichentie Gruitia Djlac 50 cr.. Ion
Pepa TJjlac 5 0 cr., Iosim Voina Utvin 10 cr., Ion TJngurasi St-Mihai 5 0 cr., Nicolae Mascovescu Dragsina 30cr., Pavel Jnos Jadani 2 0 cr., Constantin Capetian B u dintiu 10 cr., Petru Jnos Janova 30 cr., Moise Mustetiu Csebsa 1 fl., Simeon Musteiu Csebsa 50 cr., George
Petroviciu Hernyakova 30' cr., Geza Biber Mehala 50 cr.
Ioanu Cosariu Belintiu 2 0 cr., Lazar Peia Folia 10 cr.
Pavel Draganescu Racovitia 3 0 cr., Ilie Rechisean Giroda
20 cr., Pavel Savolovici Sirbova 3 0 cr., Ioan Regep Gi
roda 30 cr., Ioanu Suciu Racovitia 30 cr., Pavel Mica
Jezvin 30 cr., Paun Negru Chepet 3 0 cr., Ioan Iovi Gi
roda 3 0 cr., Petru Negru Medves 10 cr., Ion Rogeanu
Timisiora 1 fl., Iconia Caragia Cerna 8 0 cr., Milan Ignea
Mehala 50 cr., Ioan Ctina Giroda 3 0 cr., Alesandru
Striune Banlak 50 cr., Petru Petruti Ficatar 20 cr., Io
sif Jucu N.-Topolovetiu 20 cr., Dionisie Nescu N.-Top. 10
cr., George Mageti M.-Szakos 50 cr., Ioan Petruca Be
lintiu 20 cr., Ioan Juca Ficatar 50 cr., Nicolae Sosdean
Boldur 80 cr., Ilie Spariosu Uzdin 2 fl., Iosif Olariu
Liget 1 fl 50 cr., Petru Maistor Sinersig 2 0 c r , Ion 0 rasan Torok-Szakos 50 cr Ion Matinca T.-Szakos 3 0 cr.,
Constantin Ignea Sinersig 20 cr., Pavel Andreici Petrovoszelo 20 cr., Dimitrie Petia Ficatar 5 0 cr., Ioan Giulvezan Kecsa 10 cr., Lazar Chirui Monostor 10 cr., Achim
Sirbu Ohabaforgaci 20 cr., Nicolae Drinovan Ohacaforgaci 2 0 cr., George Balint Ohabaforgaci 30 cr , Ion Fira
Szineszeg 30 cr., Saveta Copane Giroda 30 cr., Avram
Muri R.-Kecsa 10 cr., Chira Bogdan Jezvin 20 cr., Genadie Rinau Temisidr'a 20 cr., Trailea Gajea Bereny 3 0
cr., Petru Petrutiu Ficatar 5 0 cr., Toma Curtu 20 cr.,
Nicolae Mintiescu si Simeon Ionescu din Racovitia, cte
20 cr., Pavel Mnrgu Szt.-Michail roman 30 cr., Iosif
Gaitia Chiroc 20 cr., Catarina Petrovici Ianova 5 0 cr.,.
T

Anulu XVI.

B I S E R I C A

Maxim Bocan Gilad 20 cr., loan Marta Banlak 10 cr.,

Giga Ungurasi Banlak 20 cr., Floria Belintian Utfm 20
cr., Giula Jurca Unip 50 cr., Yasilie Covaciu Ianova 30
cr., Ion Stanescu Ianova 3 0 cr., Iosif Murariu Budintiu
3 0 cr., Antonin Cernetiu Medves 2 0 cr., Vasa Plavosin,
Mehala 10 cr., Ilie Sima Topoloveti 50 cr., Dimitrie
Vuian Ficatar 2 0 cr., George Chisiozan Giroda 50 cr.,
Jiva Vasilov Dinias 50 cr., Dimitrie Calin Belinti 10 cr.,
Tan. Gataiantiu Checia 50 cr., Marcu Baiaci Grain 3 0 cr.
Filip David Timisir'a 20 cr., Ion Ruja Gira 50 cr., Ge
orge Filin Hernyakova 10 cr., David Minescu Ohabaforgcs 3 0 cr., Vichentie Prohab Sosdia 80 cr., Ion Maistor Szinerszeg 30 cr., Dimitrie Cota Budinti 30 cr., Partenie Gruion Tem.-Szks 3 0 cr., Gyurian Pal Thes 30
cr., Gyurian Jnos Thes 20 cr., lovan Borin Petrovoszelo 2 0 cr., Mita Brenuti Mehala 50 cr., Petru Blaj
Vukova 30 cr., Ion Cojocariu Sustra 30 cr., George Ili
- asi Ohabaforgcs 30 cr., Iosif Savulovici Sirbova 20 cr.,
Dimitrie Tardiu N.-Kostly 3 0 cr., Ion Sterkocsi M.-Szakos 30 cr., Pavel Mustatia M.-Szakos 30 cr., Ion Berlovan Parta 30 c r , Stoia Raca Beregseu 30 cr., Lazar
Crbunar Ghiroc 10 cr., Lazar Burea Medves 20 cr., Petru
Tigle Timisir'a 50 cr., Gavrila Chitan Ficatar 3 0 cr.,
Aldan Pal Seciani 10 cr., Ion Hopota Sinerseg 30* cr.,
Dimitrie Vaearescu Belinti 30 cr., Dionisie Gerga Belinti
3 0 cr., Nicolae si Ion Lungu Valealunga 3 0 cr., Rubin
stein Pal Medves 3 0 cr., Vasilie Borchici Hisias 3 0 cr.,
loan Stoia Janova 1 fl., Jon Vuia Costeful-mare 80 cr.,
Iuon Jurca Sacosul-TJngurescu 30 cr., Petru Sionda Sacosul-Ungurescu 3 0 cr., Petru Sionda Sacosul-Ungurescu
3 0 cr., Pavel Vicol Sacosul-ungurescu 30 cr., Pavel Ho
pota Sinersig 30 cr., Cira-Miuti Snt Mihaiu rom. 10 cr.,
Moise Brinze Szt-Mihaiu rom. 10 cr., Nicolae Raticu l a nova 30 cr., Nicolae lanosoviciu Sustra 10 cr., Iotia Tafaraga Szent-Mihai 3 0 cr., Nicolae Andrei Lugosiu 1 fl.,
loan Ristici Temisir'a 10 cr., Milan Maras Mehala 10
cr., Simeon Murariu Izvini 50 cr., Nicolae Bagiu Unip
3 0 cr., Iotia Marinceu Mehala 8 0 cr., Iotia Brancov Petrovoselo 30 cr., Georgiu Gaescu Ficatar 50 cr., Dusan
Vaselinov Dinias 30 cr., Vasilie Mageti Sacosiul-unguresc
50 cr., Iosif Iovicescu Babsia 50 cr., Partenie Vasii Unip 30
cr., Nicolae Bujbasi Gira 10 cr., Saveta Zal Temesvr
80 cr., Georgiu Sfaer Belintiu 30 cr., Dimitrie Petrutiu
Ficatar 30 cr., George Popovici Liget 50 cr., Nicolae
Negru Beregseu 50 cr., Martin Gruescu Giroda 50 cr.,
Elisa Poenariu St -Mihaiu 20 cr., Avram Brusnicean B u
dintiu 50 cr., Mihai Bejinariu Sacos-ture. 10 cr., Ilie Tieranu Bucoveti 10 cr., N^colae Bolgia Ohabaforgaci 30 cr.,
Ion Cincu Ianova 20 cr., Nicolae Andrica Blajova 20 cr..
Gaja Midin Dinias 20 cr., Dionisie Bolgia Ohabaforgaci
50 cr., Petru Partan Sinerszig 30 cr., Dimitrie Covaci Be
linti 30 cr., Iuon Murariu Ohabaforgaci 30 cr., Traila
Popovici Berny 3 0 cr., Pavel Gilezan Racovitia 30 cr.,
Petru Jura Izvini 30 c r , Dimitrie Radu Gruin 50 cr.,
Floria Miclau Parta 30 cr., Pavel Brinzei St.-Mihai 50
cr., loan gnea Sinezsig 20 cr., Nicolae Rosiu Ohabafor
gaci 50 cr., Petru Ardelan Giroda 5 0 cr., Nicolae Catana
Utfin 3 0 cr., Nicolae Basitia Topoloveti 3 0 cr.. Tanasie
Surescu Parta 10 cr., Simeon Burca Ujlac 30 cr., Trifu
Belgea Banlac 50 cr.. Sanrk Jnos Vucova 50 cr., Flo
ria Sirbovan Sustra 50 cr., Marcu Novac Ghilad 50 cr.,
Iiie Novac Ghilad 50 cr., Iosif Dreghincea Bucoveti 30
cr., George Subu 50 cr. si Iosif Dreghincea 3 0 cr. Bucovetiu, Alesandru gnea Blajova 50 cr., loan Iivan Bazos
50 cr., George Conda Medves 2 0 cr., loan Fenchea Silcha 3 0 cr., Petru Senca LTtvin 50 cr., George Minescu
Ohabaforgaci 30 cr., Nicolae Rosiu Sacosiul-unguresc 30
cr., Moise losa Banlac 2 0 cr., Nicolae Totia Banlac 2 0
cr., Petru Chiu Banlac 20 cr., Jivoin Radu Banlac 2 0 cr.,

SCOL'A

151

loan Adam Banlac 10 cr., Martin Negrea Jebeli 5 0 cr.,

Iefta Cojocariu St. Mihaiu 20 cr., Dimitrie Radulescu
Chiseteu 50 cr., loan Cristi Ianova 50 cr., Carolina Montanyol Mehala 5 0 cr., Nicolae Carabasi St.-Mihai 3 0 cr,
Franti Terzeu Costeiul niare 10 cr., Ion Poganistean Costeiul mic 5 0 cr., Costa Micu Belinti 20 cr., Ion Caphelan Chebza 3 0 cr., Petru Nicolae Giroda 3 0 cr., Vichen
tie Draguti Ghiroc 1 0 cr., Itilius Hatieg Belinti 5 0 er.,
Nicolae Stanciu Stamora 5 0 cr., Ruja Stan Peni 2 0 cr.,
George Tamas Banlac 5 0 cr., George Vega Banlac 5 0
cr., Nicolae Lupu Banlac 3 0 cr., Nica Veselinov Dinias
30 cr., Jamin Obrad Dinias 30 cr., Iuon Ognian Unip
30 cr., Lazar Georgevici Mehala 10 cr., Danila Jemanariu Jebeli 3 0 cr., Petru Aadras Cuita 50 cr., Papp J
nos Baia-mare 1 fl 5 0 cr., Iosif Campian Brigor 2 fl.,
Andrei Cateu Feni 3 0 cr., Petru Curtu Dragoesti 3 0 cr.,
Petru Maciasi Bucoveti 3 0 cr., Stoia Georgeu Beregseu
20 cr., Alesandru Bucovicean Utvin 50 cr., Iosif Cata
Berini 50 cr., Nicolae Dumitru Chisioda 5 0 cr., Nica
Miletin Petrovoszelo 3$ cr., Vichentie Mojse Belintiu 3 0
cr., Iovan Jaits Petrovoselo 3 0 cr., Ion Rotariu Mehala
30 cr., Pavel Juchescu Ficatar 3 0 cr., Dimitrie P e truti Ficatar 50 cr., loan Micaescu Ficatar 3 0 cr.,
Nicolae Stanescu Ianova 5 0 cr., Constantin Pascu Belinti
3 0 cr., Dimitrie Jucuti Ictar 5 0 cr., Constantin Stoicu
Topolovetiu 20 cr.
(Va urm.)

Concurse*
Pentru ndeplinirea definitiva a postului invetiatorescu dela scol'a gr. or. rom. din Sintea (Dieces'a Aradu
lui, Inspectoratulu Chisineului) se publica concursu, cu
terminu de alegere pe Duminec'a din 7/19 Iuniii 1892,
pe lng urmatorele emoluminte:
1) Salariu in bani gata 150 fl; 2) Relutu pentru
10 m. m. de fenu 10 fl; 3) Pentru scripturistica 5 fl;
4) Pentru participare la eonferintie 5 fl ; 5) PeBtru c u
rirea si incaldirea scdlei 8 fl; 6) Dela mortu micu 2 0
cr., dela mare 5 0 c r ; 7) 5 orgii de lemne din care are
a-se incaldi si scol'a; 8) Unu patraru ( V J de sesssiune
pamentu aratoru estraviianu, eu cnepiste si drept de
pasiunat.
Competintii la acestu postu au se-si trimit recursulu instruat cu estrasu de botezu, testimoniu preparandialu, testimoniu de cualificatiune si limb'a maghiara, atestatu de moralitate dela Comitetulu parochialu si antisti'a comunala din comun'a in carea eventual au funcio
nat ori locuit, Magnif. D-nu protopresbiteru si inspect.
scol. Petru Chirilescu in Chitighaz (Ketegyhza eomitatulu Bekes) p n a l a 4/16 I u n i u 1892, asemenea
au competintii pna in diu'a alegerii se-se presenteze l a
biseric'a din locu, pentru a-si aret desteritatea in cntri
si tipicu.
Se observa, ca in lips'a concurenilor fara eualificatie se vor candida si preparandi absolui, cu indetorir c , a inse c in terminu de unu aau dela diu'a alegerii se
produc testimoniu de cualificatiune, cnd apoi alesulu va
fi recomandat din partea comitetului spre ntrire Vene
rabilului Consistoriu.
Dat, din siedinti'a estraordinara a comitetului p a
rochialu gr. or. romanu din Sintea, tienuta la 2 3 A p r i 1 i e (5 Maiu) 1892.
Demetriu
Mihutiv,
m. p.
presiedinte adhoe.

loanu

Ardeleanu,
m.
notariu adhoc.

Cu scirea si nvoirea m e a : PETRU CHIRILESCU, m.

protopresbiteru, inspect. scol.
n

p.

B I S E R I

152

C'A

si

Pentru deplinirea postului de invetiatoriu definitivu,

del seol'a gr. or. rom. din Nmaesci, protopresbiteratulu
Beiusiului, se escrie concursu eu terminu de alegere 30

de dile del prim'a publicare.

Emoumintele suntu: a) Bani gat'a 108 fl. b) 15
cubule de bucate gru si eucuruzu pretiuite 75 fl. c)
150 poriuni de fnu in pretiu de 3 0 fl. d) 6 mesuri de
fasole in pretiu de 7 fl. 2 0 cr. e) 6 stangeni de lemne
in pretiu de 3 0 fl. f) Din gradin'a seolei unu venitu de
10 fl. g) Venitele cantorale, niaslu, osfestanie,- cununii,
inmormentari, visitarea mortiloru, si alte accidentii 41 fl.
Sum'a 301 fl. 2 0 cr.
Recurenii cari dorescu a ocup acestu postu invetiatorescu, au pana atunci a-si ascerne documintele
lor, On. Domnu protopresbiteru alu Beiusiului si inspectoru scolariu Eli'a Moga in Eabagani.
Nu altcum trebue s se presenteze la snt'a bi
serica din Nimaesci, pana la termiuulu mai susu pusu,
spre a-si aret desteritatea in cntrile bisericesci.
Nimaesci, la 19. Aprile st. v. 1892.

S C O L ' A

Se observa ca in venitulu de susu nu e computata

competinti'a de biru dla filiile : M.-Homorogu, Comadu,
precum si dela prediile de pe teritoriulu comuneloru : Sa
calu, M.-Homorogu si Comadu, care competintie anualminte se pot socoti dela 5 0 6 0 fl.
Doritorii de a ocup acesta parochia sunt avisati
a-si aterne recursele loru adresate comitetului parochialu
din Sacalu, subsemnatului protopopu pana in 28 Maiu
vechiu a. c , avendu pana la alegere a-se presenta in
vre-o Dumineca ori serbatre in sant'a biserica din comun'a pomenita, pentru de a-si aret desteritatea in cele
rituale.
In urma se notdia, ca alegendulu preotu va avea
se platsca contributiunea erariala, precum si aprarea
de apa dupa pamentulu parochialu.
Comitetulu parochialu.
In contielegere

cu : TOMA PACALA, m. p. protopopu.

LI CITATI UNE MLNUENDA.

Comitetulu parohialu.
Cu scirea mea : ELI'A MOG'A, protopresviteru, insp.
scolaru.

Anulu XVI.

Pentru edificarea bisericei gr. or. din Revetisiu, in

tracttflu Butenilor, licitarea minuenda se va tine la
12/24 1. c. la 11 re in scl'a din locu.

Pentru ndeplinirea parochiei de clas'a a dou'a din

Sum'a de esclamare e staverita cu 4352 fl. 24 cr.
Siepreusiu, protopopiatulu Boiosineului, cottulu Aradului,
Planulu, preliminariulu de spese, si conditiunile, de
devenita in vacantia prin mortea parochului Mihai Sturza
i licitare si pana atuncia se pot vedea la Ofiiciulu paro
se escrie concursu eu terminu de 30 dile del prim'a
chialu.

publicare.

Emoumintele
sunt:
1. 7 sessiune pamentu parte aratoriu parte fenatiu
estimata la 128 fl.
2. Venitele stolare del botezuri, cununii si inmor
mentari 327 fl 50 cr.
3 . Venitulu din biru 135 fl.
4. Alte veuite sigure 2 5 fl.
Reflectanii la aesta paroebia se avisdia c recur
sele lor instruite conform . lui 15. 1. b. din reg. pentru
parochii si adresate comitetului parohialu din Siepreusiu,
se-le trimit protopresbiterului traetualu in Borosineu
pana la termiuulu indicatu, avend in timpu legalu a-se
prsenta in st'a biserica din Siepreusiu, pentru a-si arta
desteritatea in cantu, serviciu si cuventari.
8

Siepreusiu, 2 5 Apriliu 1892.

In contielegere

Revetisiu, la 3. Maiu 1 8 9 2 .

Lazaru

m. p.

Ioanu

m. p.

Dobreiu,

m. p.

Cilu, la 15 Maiu st. n. 1892.

Nicolau

Dragancea,

preotu, presiedinte.

Lazar

m. p.

Petru

Popa, m. p.

not. comit. par.

Dereu,

m. p.

epitropu prim.

Emoumintele sunt :

Dobreiu,

notaria corn. par.

Pentru edificarea sclei si repararea bisericei gr. or.

rom. din Cilu, in tractulu Butenilor, la 13 25 Maiu la
11 re se va tienea licitare minuenda cu pretiulu de
esclamare 2 3 0 0 fl. Planulu, preliminariulu de spese si
conditiunile de licitare si pana atuncia se potu vedea la
oficiulu parochialu in Cilu.

Comitetulu parohialu.

1) Cas a parochiala cu gradin'a si apartienatorele.

pretiuite in 30 fl. 2) Competintia de biru del 9 0 numeri
de case, si anume : del 60 numeri de case cu pamentu
cte o mesura de gru ; ra del 3 0 numeri de case fara
pamentu, cte o mesura de orzu, ori cucurudiu 105 fl.
3) 16 iugere de pamentu aratoriu, dinpreuna cu competinti'a de pasiunatu 180 fl. 4) Venitulu cimiteriului vechiu
2 0 fl. 5) Venitele stolare, dupa calcululu mediu aloru 5
ani din urma 200 fl. de totu 5 3 5 fl.

Genadie

epitropu.

cu mine : IOANTJ CORNEA, m. p.

protopresbiteru.

Pe bas'a decisului Veneratului Consistoriu de datulu 2 4 Fauru (7 Martie) 1892. Nr. 1 1 6 , 7 5 B. se escrie
concursu pentru depliuirea parochiei vacante de clas'a a
I l l - a din Sacalu, protopresbiteratulu Oradii-mari, eu ter
minu de alegere pe 31 Maiu (12 luniu) 1892T

Dobreiu,

preotu, presiedente coni. par.

Pentru zidirea sclei gr. or. rom. din comun'a

Igrisiu, co mitatulu Torontalu, se escrie licitatiune mi
nuenda pe diu'a de 10 Iunie st. nou a. c. la 2 re p. m.
in localitatea sclei din loc.
Pretiulu de esclamare 7623 fl. si 4 0 cr. Concu
renii au a depune nainte de nceperea licitatami minuendo
10/ in numerariu su in hrtii de valre.
Resultatulu licitatiunei este obligatoriu pentru intreprindietoriu indata dupa subscrierea protocolului, ra pentru comun'a bisericsca numai dupa incheiarea contractului si aprobarea aceluia din partea Ven. Consistoriu.
Planulu precum si specificarea speseloru se pot
vede in diu'a licitatiunei la jos numitulu comitetu.
0

Comitetulu

parochialu.

gr. or. rom.