ARADU, 2/14.

August

^ V j i i i l i i XVI.

1892.

Ni. 3 1 .

BISERICA si SCOL'A.
F o i a b i s e r i c e s c a , scolastica, literara si e c o n o m i c a .
lese odat
PBETIULU ABONAMENTULUI.
P e n t r u Austro-TJngari'a
Pe unu anu 5 fl-cr., pe / auu 2 iLJjOjfc
P o n t r u R o m a n i ' a si s t r i n ^
Pe unn anu 14 fr.. e iutnetate an
]

I*peleg-eri d i n r

in septemana:

DUMINECA.

RETIULU INSERTIUNILORU:
ublicatiunile de trei ori ce contienu
\ u v i n t e 3 ti.; pana la 200 cuvinte 4 ii.;
si mai sus 5 fl v. a.

t u .

In urm'a unei dispusetiuni, luate de Venerabilulu Consistoriu eparchialu din Aradu, s'au tienut in
septemana trecuta la seminariulu diecesanu din Aradu
imn ciclu de prelegeri din albinaritu. Cu tienerea
acestor prelegeri a fost incredintiatu printele Nicolau Martinovieiu din Topolovetiu, carele posede frumose cunoscintie in acestu ramu de economia; er
c asculttori au participat mai muli preoi si invetiatori din eparchia. Si constatam cu plcere, ca
intre preoii si invetiatorii, cari au participat la
acestu cursu, au fost mai cu seama de acei'a, ^ari.
se ocupa deja cu albinaritulu, si cari astfeliu i-cu-*
noscu importanti'a pentru desvoltarea economica a;
poporolui nostru. Chiar din acestu motivu prelegerile''
acestea si mai cu seama esperimentele practice au
fost de unu deosebitu interesu.
In mesura mai mica poporulu nostru inca din
betrani s a ocupat cu albinaritulu. Cu cosinitiele betrane inse acesta oeupatiune era gredia si anevoi6sa
mai cu seama cand albinele roiau, si cand se lua
mierea. Cu cosinitiele noue, sistemulu Dzirzon
aceste greuti au incetat, de6rece avend aceste cosnitie la spate unu prete de sticla, cultivatoriulu in
ori ce momentu p6te se v6da intrega lucrarea albinelor,
si le pdte ingriji cu multa usiurintia. Printele Mar
tinoviciu adusese la aceste prelegeri c modelu cosiniti'a dzirzoniana, adoptata de reuniunea apicultorilor din
Temisidra, la carea densulu inca a fcut unele mo
dificri adoptate si recunoscute de bune.
Lasand inse acesta mprejurare apretirii dmenilor notri de specialitate, noi vom vorbi de aceste
prelegeri din pnnctulu de vedere generalu al desvoltrii economice a poporului nostru.
Pentru fiecare agricultoru albinaritulu p6te se
fia unu bunu isvoru be cascigu ; si in prtile n6stre
aprdpe in fiecare comuna se p6te practica cu bunu
succesn. E r daca pana acum poporulu nu s'a ocupatu in mesura mai mare, caus'a este, asia ni-se

Corespondent iele se se adreseze Kedaotiunei

BISERICA si SCOL'A."
E r b a n i i de p r e n u m e r a i u n e l a
T I P O G R A F I ' A D I E C E S A N A in ARA1>.

pare noue, numai sistemulu celu greoiu de manipulatiune cu cosinitiele remase din betrani.
In punctulu acest'a credem inse, s'a fcut unu
insemnatu pasu inainte. -Dupa cum am vediut adec
dela fraii preoi si" invetiatori, - cari au participat la
aceste p r e l e g e r i , ' avem deja iii diferite prti ale
eparchiei cam pana in 30 de 'stuparii, in cari se
cultiveza acestu ramu de economia cu cosinitie de
sistemulu nou ; si nu se pote nici cugeta, c se nu
se inmultiesca, vediend omenii cascigulu celu mare,
pre carele lu-aduce acestu ramu de economia. Pentru
o ||iiparia se reeere unu capitalu fdrte micu.
Se pote incepe cu o singura cosinitia de sistemulu
-nou si cu o singura familia; er pentru acest'a si
.-|e;n'brJi recuisitele trebuintiose este de ajunsu unu ca
pitalu de 20 25 fl. Cunoscintiele pentru ingrijirea
albinelor apoi ni-le potem cascig forte usior, ascul
tnd odat, seau de doue ori pre unu stupariu practicu si vediend modulu de'ngrijire al albinelor. Er
cnd vom pote se ajungem, c la scola, seau la
preotu, seau mai bine si la scola si la cas'a parochiala, se avem in fiecare comuna cte o stuparia:
atunci poporulu inca ne va urma, mai cu seama,
ca cer'a si mierea sunt articli din cei mai cutai,
si totdeun'a se vendu cu pretiuri bune.
Cu chipulu acest'a am pote se inmultim intr'unu
modu usior venitele poporului nostru, stimulandu-lu
pentru unu ramu de economia productiva, carea re
eere lucru usioru si placutu.
Dar nu este numai cascigulu materialu, pre ca
rele lu-vom pote" realis prin respandirea in cercuri
ct mai estinse a acestui ramu de economia la po
porulu nostru. Este si unu insemnatu cascigu moralu. Albin'a este privita de simvolu alu lucrului si
al disciplinii. Si deci este naturalu, ca respandind
si promovnd acestu ramu de economia promovam
tot de odat spiritulu de lucru, spiritulu de intreprindere si spiritulu de disciplina ; er in aceste trei
direciuni calea spre progresu este fara sfersitu.
De aceea incheiam esprimandu-ne dorinti'a, ca

Ddieu se-ne ajute, ca din anu in anu se facem totu

vorb'a, a practica binele, ci trebue mai presus de
mai multu in acestu frumosu si rentabilu ramu de
tote, se caute, ca el iususi prin purtarea si prin tote
economia.
faptele sale in si afara de sela se areta
Notam tot de odat, ca printele Martinoviciu
cum trebuesc si in ce consta practicarea acestor virne a dechiarat, ca densulu este g a f a a servi cu des- '. tuti crestinesci. Prin esemple rele se strica pruncii
lucirile trebuintiose tuturor acelor'a, cari i-vor cere
si poporulu, si rasi numai prin esemple bune 'Iu
sfatulu intru arangiarea de stuprii.
potem ndrepta.
Ca se potem premerge naintea elevilor notri
cu esemple de credintia si morala, e neperat de lipsa
Cam am pot promova edueatiunea reli si asta este a dou'a conditiune fundamentala,
gisa-morala in scla si societate.
c se fim ptruni in TOTA fiinti a ustra de credinIn sclele nstre poporale religiunei in genere
ti'a, speranti'a si iubirea lui Ddieu, seau cu alte
nu i-se da in totu loculu acea ateniune ce o pre
cuvinte, se avem firma convingere religiosa, pentruca
tinde santieni'a si folsele ei. Astfeliu invetiamentul
la din contra e&tg^absolnt imposibil, ca prin faptei
religiunii in unele locuri este redusu la memorisarea
nstre, se nu veninfsjn contradicere cu invetiaturile
seca a doctrineloru si virtutiloru crestine, in detrisi virtuile c r e t i n e t i ce le propunem si pretindem
mentulu desvoltarei simtiementului religios-moral, la
dela elevi, fiind <m'orulu si isvorulu vointiei nstre
care, c si la scop, ar trebui se tientsca. Tocmai
convingerea: / ^ s i m m i n t e l e , cari ne predomnesc mat
pentru acst'a in societate a inceput a lua mari di
departe, pentruc^a^^etum focu se pote face numai
mensiuni indiferentisniulu religios.
prin focu : V^fwrtn si semtiu religios-moral numai
atunci
vom fi in stare se plantam in inimile elevilor
A constata inse reulu nu este destulu !
notri, deca in primulu locu noi insi-ne posedem aPrecum mediculu bunu, nu se opresce la con
cest a ; si in fine, pentruca, precum dice si Lastatarea morbului, ci cauta totodat se prescrie si
cordaire - nime nu este ndreptit a pretinde
medicinele necesarie, prin cari crede, c-lu pot vincredintia
si im.rala, dca insusi nu e caracteru relideca : astfelu si noi preoii si invetiatorii, cari in
gios-moralu.
primulu locu avem sant'a detorintia a lucra pentru
A trei'a insusire fundamentala, ce trebue s o
moralitatea poporului, trebue se ne ingrijim de tte
poseda necondiionat fiecare propunetoriu de religiune
mijlcele corespundietrie prin cari se potem lucra
este : pracs'a in modul de prelegere. S seim adec
cu mai multu succes la promovarea educatiunei re
aatfel
preda doctrinele si invetiaturile crestinesci,
ligise-morale in scla si societate.
I
c
fiecare
elev s pota intielege si ptrunde in eseaPatrunsu de acsta detorintia, voiu espune in
ti a acestor'a, cci noiunile si judeetile clare forirurile urinatone antaiu, cari a; fi conditimele fun
mza elemintele vointiei morale. Asiadara precum me
damentale si absolut necesarie pentru fiesce care
dicul, advocatul etc., nainte de ce incep activitatea,
propunetoriu de religiune in special si in genere
publica, trecu mai nainte prin anii de pracs'a
pentru fesce-care preotu si invetiatoriu, care doresce
astfeliu si propunatoriul de religiune se- si insuca activitatea lui se ad'uca rde vrednice, apoi, cari
siesca mai nainte pracs'a necesaria in predarea
ar fi mijlcele mai importante, de cari se ne folosim
si esplicarea religiunei, ales, c precum am
cu succesu pentru a ne realis scopulu doritu.
dis religiunea' cretina are s se manifeste ia
fapte. A scrie o novela e lucru relativ mai usior,
Religiunea crestina nu este sistemu de filosofia,
dect
o piesa dramatica, pentruca aici caracterele ni
care apartiene esclusiv numai judecaii si ratiunei,
se
presenta
naintea ochilor si cea mai mica orre o
ci ea este unu factorii, ce se reporta in deosebi la
faptele si viti'a nstra. Scopul religiunei crestine nu ; observam, pecand la novela mai usior le trecem cu
este att se ne umple capul cu invetiaturi religise, . vederea, fiindc numai la cetim. Astfel si la religiune
ci mai alesu se ne ndrepte pornirile si vointi'a spre propunem lucruri si fapte, cari ni se infatiosiza
fapte morale, c se putem practica pururea binele , naintea nostra, prin urmare trebue s seim, c fiecare adever si virtute asia s-o descriem si esplicm,
moral, c bine suprem, in care consta fericirea adeprecum e intenionat in Sant'a Scriptura, s nu pro
verata. Astfeliu vedem si pre M. Christos, carele
punem nici mai mult nici mai pucin, dect dice St.
este modelulu celu mai demn de imitat in tte luScriptura si decum o a interpretat Biseric'a nstra.
crrile nstre, c nu att prin invetiaturi si sfaturi,
ci mai alesu prin faptele sale a voit se no scota
Asiadara isteimea de a sci propune religiunea.
din noroiulu faradelegiloru si se ne indrepte pre caapoi convingerea religiosa, si in fine esemplele de
lea moralitii. Intreg'a activitate a M. Christosu se
credintia si morala cred eu c sunt cele trei
concentrer in fapte, pentruca chiar aceea a avut
insusiri absolut necesarie pentru fiecare propunetoriu
de scopu, ca se ne indrepte faptele, vointi a, Dreptce
de religiune. In primul locu se cutam dara a ca s
prim'a datorintia a propunetoriului de religiune este,
posedem aceste trei caliti fundamentale, si numai
ca se nu se indestulsca cu aceea, c esplica elevi
dupa aceea s cercam dupa alte mijlce, pentruca
lo sei invetiaturile crestinesci si-i sfatuiesce cu
fara conditiunile susamintite, tote reglele si mijl-

1
i
i

cele pedagogice fie ele cat de bone nimic nu

ne pot folosi si ajut, precum ne dovesce si esperinti'a de tdte dilele.
Se vedem acuma, cari ar fi mijldcele mai im
portante, prin cari am pote conlucra cu succes pentru
promovarea educatiunei religiose-morale in scola.
Ohler d i c e : Numai preotul marturisitoriu e
unicul gradinariu, care p6te plivi si planta cu mai
bun succes in inimile pruncilor, si activitatea ast'a
e de mare nsemntate, pentruca in prunc se afla deja
germenele tuturor patimilor, cari de sigur 'lu-nimicesc
pre om, dsca in prunci'a sa nu se pote mntui de
ele. Pruncul stricat de multe ori numai preotul mar
turisitoriu 'lu-p6te mntui. Drepfce ar fi bine deca
ne-am cugeta mai serios la tain'a procaintiei, dect
a scrie crti intregi, cum am pote delatur pecatul."
E r renumitul Gerson dice : Pruncii i potem
aduce la Cbristos pe diferite ci, eii din parte-mi
tain'a pocaintiei o tien de cea mai puternica, presupunend, ca se face cum se cade."
Chiar si ateistulu Rousseau recundsce
nsemntate mare a tainei pocaintiei.

acest'a

De altcum importanti'a ast'a a tainei pocaintiei

urmeza in modu f6rte naturalu din adeverulu consta
tat si recunoscut de toti, c primulu pasu spre indreptare, este recunoscerea pecatelor.
Ca tain'a pocaintiei se p6ta aduce in scola
r6de vrednice, trebue, ca fiecare elevu se se marturisesca necondiionat naintea propunetoriului seu de
religiune, er, deca acest'a ar fi invetiatoriu, apoi
naintea pre6tului localu, pentruca acest'a este ocasiunea cea mai buna, ca se vedem, c elevii notri
cum au intieles si cuprins cele propu se din reli
giune, si se ptrundem in inim'a lor, in modulu de
cugetare, ceace este un avantagiu fdrte considerabilu
pentru propunetoriuln de religiune ; trebue mai de
parte se esplicam elevilor notri esenti'a tainei po
caintiei, c adec in ce consta, si cari sunt fol6sele
ei, si cum trebue se se pregatesca la e a ; trebue in
fine ca propunetoriulu de religiune si aici se arete
esemplu, se se marturisesca si se-se cuminece cu
elevii sei, deea cumva nu este preotu, cci ca atare
eo ipso trebue se se cuminece, se arete adec, c
datorintiele, ce-li s'au propus in scdla fatia de Ddieu
sunt deobligatorie nu numai pentru prunci, ei pentru
toti, deci si pentru propunetoriulu de religiune.
In asta privintia erasi se comite multa negligintia si superficialitete. Cunosc muli invetiatori,
ea propunetori de religiune, cari pe cnd elevii
lor se mrturisesc si se cumineca regulat la timpulu
prescrisu cu ani intregi se retien departe dela
acesta taina, ba unii chiar nici de fatia nu sunt, cnd
elevii lor se cumineca.
In astfeliu de imprejurri apoi se nu ne miram,
deca elevii notri, ajungend verst'a barbatesca, ne vor
arm'a esemplul.

Ar fi dara de dorit, ca in lisfa credincioilor

si a elevilor mrturisii si cuminfcati, ce se tramite
Yen. Consistoriu in fiecare an, se se puna si aceea,
c invetiatoriu!, deca a propus religiunea, maiturisitu-s'au si cuminecatu-s'au 6re dimpreun cu elevii sei,
ori ba ?
(Va urma.)

Mihaiu

Pacatianu,
capelann.

Importanti'a istoriei pedagogiei.

(Memoriei neuitatului meu profesoru Dr. L a z a r u

Petrovici.)

(Continuare )

Celu mai bunu elevu alu lui Socrate a fost

2.

Plato

seu

Aristocle.

Nscut in Atena la a 429 n. Cr., chiar cnd a reposat Pericle.

Plato a ntrunit in sine cele mai eminente caliti
spirituale, pentru ce s'a si numit Regele filosofiei si alu
scrietoriloru grecesci." Dupa mdrtea iubitului seu invetia
toriu, a caletorit prin Megara, Egiptu si Italia, cu unu
cuventu pretufrndenea pe unde a audit a fi vre-o scola
filosofica ; elu pe unde ajungea invetia ca si Socrate. Ren
tors in patrie, inca in etate de 36 ani deschisa in Atena
renumit'a sa scola; mai apoi chiemat de Dionisiu a mers
in Sicilia unde inse a avut aceasi sdrte vitriga. Sub astfelu de referintie, repos in a 342 n. Cr. in etate de 80
ani, cu pena in mna.
Eta prin ce cuvinte sublime acentueza Plato impor
tanti'a educatiunei: Nimic mai divinu dect educatiunea,
caci fiind junimea bine educata si cum se cuvine, calea
prin vietia e fericita." Privitor la educatiune elu dice:
primulu educatorii alu copilului este mam'a, ceea ce planteza ea in anim'a copilului, remane pentru eternitate. Elu
pretinde, ca educatiunea pana la an. al 6-lea se fie pre
fcuta in jocu. Elu dice : ca numai in etatea cruda vom
pote planta in anim'a pruncului simtieminte religiose si
morale, ceea ce ne va succede prin enaratiuni morale.
Mai presus de tute a pus pondu pe iubirea de adeveru si
dreptate. Dreptulu in temnitia si restignit pe cruce e
mai fericit ca tiranulu pe tronu."
Invetiamentulu in scol'a lui Plato s'a redus la cetitu, scrisu, musica si gimnastica; cetitulu si scrisulu se
incepea cu an. al 10-lea, er music'a dela 14 - 1 6 . Eta
ce dice Plato in Klitonxonia despre musica:
Acei prunci, cari s'au deprinsu in sciintie, in mu
sica si iu gimnastica, pot fi siguri, ca numai in virtute
s'au deprins."
Plato in scrierile sale despre legi, imparte educatinea, in deprinderea trupului si a musicei.
Virtuile principale prin cari omulu se apropie de
Dumnedieu, sunt: cumpetarea, dreptatea, sciinti'a si t
ria. Elu pretindea dela prunci supunere orba facia de p
rini, caci aceia le-au daruitu viei'a; in genere elu a adoratu principiulu: pucinu si bunu.

B I S E R I C 'A

244

si

S C u L ' A

Anulu XVI.

Scrierile lui Plato se impart in 3 parti: 1) Scrieri

socratice, de pe timpulu cnd er elevulu lui Socrate,
2) Scrieri Megarice, de pe timpulu caletorieloru sale, si
3) Scrieri sistematice, numite si eapu de opera,"

tulu si mrirea, au fost sciintiele si artele cultivate de

Roma; da, cultur'a si artele Romei sunt temelia, pe carea evnlu mediu si-a edificat maretiulu templu alu m u seloru.

Elu a sustienut principiulu, ca nimic nu e compus

din atomi, dupa cum a sustienut Socrate ; nici din numeru, dupa cum a sustienut Pitagora ; ci tdte sunt com
puse din idei. Despre lume a dis : ca e rotunda, si in
centrulu ei se afla pamentulu rotundu. Si elu a crediut
in nemorirea sufletului, ca si Egiptenii. Plato s'a bucurat
de vieti'a s i : a) ca a vietiuit c omu, b) ca a fost Elin,
c) ca a fost Atenian, si d) pentru-ca a fost elevulu lui
Socrate.

Bas'a societii si a statului Roman a fost familia,

educatiunea familiara a fost arm'a cea mai poternica a
poporului Romanu; familia a fost considerata de loca
santu, in ea a domnit adeverat'a disciplina, prunculu din
etatea cea mai frageda se deprindea in virtute.

Celu mai bunu elevu alu lui Plato a fost:

3. A r i s t o t e 1.
Nscut in Stageira la a. 484 n. Chr.
Printele seu a fost mediculu de curte alu regelui
Macedoniei, carele a nisuit se detepte in miculu Aristotelu indemnulu pentru sciintiele naturale; reposand elu
inse in curnd, de educatiunea lui Aristotelu a grigit o
rudenie.
In etate de 17 ani a venit la Plato, chiar cnd acest'a a plecat in caletorie: retornndu-se, a petrecut
Aristotel 20 de ani la elu.
Dupa mdrtea magistrului sen s'a dus in Misia,
unde deveni mai apoi instructorulu lui Alessandra
celu mare. El a luat parte la tdte espeditiunile lui Alessandru. Reintors din faimdsele resbele, infiinti in
Atena renumit'a sa scdla peripatetica," ceea ce insemna
grecesce mergere", adec elu propunea si elevii sei
invetiau preumblandu-se.
Sortea antecesoriloru sei l'a ajunsu si pre Aristo
telu, caci la an. 322 n. Cr. a luat veninu in Eubea, de
unde fugind in Calhis, a reposat.
Meritulu seu osebit e, ca elu a intemeiat logie'a,
elu dice, ca raiunea omenesca este unu isvoru alu Dumnedieirii. Se distinge de Socrate prin sustienerea, ca bunulu nu se pote inveti, ci insusi prin deprindere; din
ceea ce ar urma neadeverulu, ca omulu e dela natura
bunu. Intr'altele elu dice : ca numai acel'a pote fi bun,
care cultiva virtutea; adec bunulu supremu."
Celu mai mare meritu pedagogicii lu are Aristo
tel in combaterea educatiunei substaniale; el dice:
caus'a sacra a educatiunei copiiloru se nu se concreda
stitului, ci familiei; caci numai familia posede adevarat'a
iubire facia de prunci.
6

Educatiunea

individuala a Romaniloru.

Dintre poporele cele mai eroice din anticitate, cordn'a triumfala a eroismului au eluptat-o Romanii. Carac
teristica loru a fost eroismulu in lupta ; politic'a Romei
a fost, ca ea nici odat se nu reintorca ne invingatdre de
pe cmpulu de lupta. Intre asemenea conditiuni si-a estins
Roma domnirea si a pus lumea in uimire prin o organi.atiune raionala. Ceea ce inse a ctigat Romei respec-

Pana aci rolulu femeii in societate att de restrns

si-a dobndit adeverat'a sa importantia; numai Romei
i-se atribue meritulu de a fi pus femeia in familie si i n
societate pe acea trepta, pe care i-se cuvine.
Mamele romane au fost ptrunse de adeverat'a i m
portantia a educatiunei. moralitatea, religiositatea, iubirea
de adeveru, eroismulu in lupta, simplicitatea si mai pre
sus de tdte iubirea de patrie; acestea au fost ar
mele cele mai poternice, cu cari a inzestrat mam'a ro
mana fii sei.
Cornelia mam'a Grachiloru, Aurelia mam'a lui Cesar, Athia mam'a lui August si Veturia mam'a lui Coriolan; tot attea nume ilustre, cari vor decora pentru
totdeauna istoria culturala a strebuniloru notri.
Moral'a dintre tote a fost virtutea cardinala a Romaniloru, unu Cato Censoriu a ters pre Manii ti din senatu, din
causa ca acesta si a permis a-si sruta soci'a in presenti'a fiicei sale.
Economia a fost una din cele mai cultivate ramuri,
ba lucrarea pamentului a privit'o de una din cele mai
onorifice ocupatiuni, caci nu arare ori a avut Roma dic
tatori si brbai celebrii luai dela cdrnele plugului, pre
cum au fost: Ciucinat dictatorulu Romei in bataliele
in contra Volsciloru si a Ecuiloru apoi Meneniu A gripa
si alii; apoi Cicero, Lentulus si Eabius cari au cultivat
pomologfti; Portius, Ovidius si Caprilius au cultivat
animalele. Cu unu cuventu scopulu educatiunei Romaniloru a fost realisarea a totu ce e folositoriu si necesariu.
Educatiunea fisica inea a fost apretiata Ia Homant,
Ca mijldce au folosit: gimnastic'a, inotarea, aruncarea cu
praschia si joculu de-a lopt'a ; apoi cei mai inaintati iu
etate se deprindeau in calaritu si in diferite jocuri ostasiesci, pe cari le a numit joculu T r o i i al invingerii
seu Teater Ludu Troe."
Mam'a cnd era in stare binecuventata, se retrgea
in singurtate, diu'a nascerii er pentru intreg'a familie
o di de serbatdre, tatalu lu prunculu si-lu atingea de
vatr'a stramosiesca; prin ce prunculu se lega de pamen
tulu stremosiescu, respective joia, c viu nu'l va parai
nici odat. La 8 dile dupa nascere se boteza, carea di
o numiau Dies lustricus
in aceia di apoi se aduceau
jertfe zeiloru casei numii penai."
Cu anulu alu 17-lea si schimba tinerul toga pretecsta" adec de biat, cu toga virilis" adec tog'a barbatesca si era apoi introdus de consngeni in modu festiva
in forum," adec in pieti'a publica carea a fost pentru

Anulu XVI.

B I S E R I O ' A

ai

S C O L'A

245

Romani marea scla a vieii. Dupa-ce tineruu a primit

tog'a virilis, a fost pus la un anu de proba sub supraveghierea si neconditionat'a ascultare a vre-unui veteranu
binemeritatu, care ilu conducea in viti'a publica, facendu-i cunoscute legile si administraia tierii. Dupa ce
tineruu prin o comportare morala esemplara a prestat
anulu de proba, a intrat in castre pentru a se perfec
iona in servitiulu militarii! ; ca astmod se devina din elu
cetatianu folositorul statului.

osebire retoric'a si poesia. Poesia originala n'au eunoscut'o, pana dupa resbelele Punice". La inceput au tradus
din autori elini, mai apoi inse a avut Roma adevrai
genii pe acest terenu. Coi mai celebrii au fost: Horatiu,
Virgiliu, Ovid s. a. Intre istoricii Romei loculu primulu
ocupa Iuliu Cesar, carele a scris resbelulu seu cu Galii,
apoi Tit Liviu din Patavium, Salustiu care a descris r e s
belulu lui Catilina si Mariu.

dau lictoriloru si acetia aduceau pre Auspecs," ca se

vda ce spun intestinele animalului. Acesta religiune a
dominat in Roma pana pe timpulu lui Sula si Mariu,
cnd s'a incuibat nemoral ; r pe la a 3 2 4 fcu locu
religiunei cretine.

Un'a din virtuile cardinali a fost eroismulu in lupta.

Roma sub cei 7 regi, a nflorit si s'a estins pana ce a
ajuns pe tronu superbulu Tare vi ni u, a crui fii au nce
put a respandi lucs'ulu si nemoral'a, profannd cele mai
nobile familii Romane. In fine Roma alungandu-lu, scapi,
de elu si bucurandu-se, a serbat acea di sub numirea de
Regi fugium," devenind astmodu republica, si ca atare
a inflorit si s'a estins.

In ce privesce pictur'a si sculptur'a romana, aceea

si adi o admira lumea culta ia statu'a lui Triau si i a
Credinti'a lor religidsa se reduce la urmatrele :
alte creatiuni romaue.
Zeulu supremii a fost Joie, afara de carele venerau si pre
Janus su zeulu schimbrii, reprsentt prin o figura cu
In ceea ce a creat Rom'a o basa eterna, pe carea
doue capete, Templul seu, redicat de paciniculu si vir- l se intemeeza si organisati'a stateloru culte de adi, a fost
tuosulu rege Numa Pompiliu, in timpu de pace era pu
jurisprudenti'a. Celu mai meritat cultivatoru alujurisprururea inchis ; r in timp de resbelu ilu deschidea pondentiei a fost Iustinian, imperatul Bisantiului, carele irt
tificile macsim." Zeul Enea intemeietoriulu Romei, carele
unire cu ministrulu seu Treboaiau si alii a culesn
a scpat del Troia, apoi Zeul Quirin, adec insusi re
tdte legile sub numiria de Corpus' juns Iustiniani,"
gele Romulu.
cari si adi serveseu de basa la organisatiunea state
loru
culte.
Ei aduceau sacrificiu zeiloru, cari mai nainte se pre

Invetiamentulu la inceput n'a fost obligatoriu, elu

s'a propagat prin instructori privai in case particularie,
dintru cari celu mai celebru instructoru a fost veteranulu
Cato ; numai, mai apoi dupa al 2 lea resboiu cu Cartagtnenii, s'au fondat mai multe scle publice, dintre cari
cea mai renumita a fost cea fondata prin Adrian Acsenia.
Invetiatorii acestora scole s'au numit Gramatici si Retori.
In scrisu si cetitu se deprindea baiatulu in cas'a parintsca
prin prini ori sclavi. Pentru scrisu aveau table versate
cu cra, din carea tiau litere, apoi in spatiulu tiat
pentru litere trgeau elevii cu unu instrumentu ; mai
apoi Quintilian pentru ntrirea maniloru a propus
a se taia in lemnu. La cetit, cei avui aveau litere din

. Mai apoi inse ivindu-se in Roma nemoral'a si intrgele, au debilitat simtiul moralu si iubirea de patrie
intr'unu asia gradu, inct Roma cea falnica ar fi disprut
de pe covorulu pamentului, deea provedenti'a* divina au.
s'ar fi indurat a-i trimite angeri salvatori, brbai demni
de marele loru nume.
(Va urai.)

Iuliu

Vui'a,

invetiatoria.

osu de elefantu,

r cei sermani scriau pe table.

Invetiamentulu a avut doue cursuri : cursulu gramatistu si cursulu gramaticu. Cu anulu alu 7-lea se
ncepea instruciunea, coucredindu-se prunculu unui gramatistu. Pentru a-i familiarisa pre baeti cu scTa, a
prefacut'o mai mult in jocu, nutnindu-o ludu," de
unde si numirea de Ludi-magister," r pentruca pre
legerile se tieneau pe strada, s'a numitu scole tri
viale .
In cursulu gramatistu se propunea scrisulu, cetitulu si socdta. Cu anulu alu 12-lea a intrat elevulu in
cursulu gramaticu, unde sub conducerea unui literatu primia instruciuni din gramatica, retorica, posie, precum
si din limb'a elina. Invetiamentulu superiorii s'a redus la
limb'a elina, latina, retorica, sciintiele juridice, filosofia,
geometria si musica. Tete sciintiele le 'au cuprins dnsii sub numirea de Enciclopedia" su sciinti'a desco
perita.

"V

JEG JE& S JEG.

* La prelegerile
din, albinaritu,
tienute s e p temn'a trecuta de printele N i c o l a u M a r t i n o v i c i u
din Topolovetiu, despre cari vorbim mai nainte, au-luat
parte urmtorii domni preoi si invetiatori:
Preoi: Moise Babescu din Penlacu ; Elia Baia, B a rateazu; Laurentiu Barzu, Baeamezou; Ioanu Cure, C o vasintiu ; Iustinu Dascalu, Micalaca ; Iustinu Iancu, Cinteiu; Filipu Leuca, Pancota; Georgiu Micleu, Secusigiu;
Gregoriu Mladina, Curtici; Archipu Munteanu, HodosiuBodrogu ; Vincgntiu Pantosiu, Ghiula-Varsiandu ; Sava S e culinu, Piscutu si Ignatie Serbu din Galsia.
Invetiatori: Petru Balintu din Sinitea; Ionu Ber
ria, Dumbravitia; Traianu Bratescu, Cerneteazu ; Stefanti
Carabasiu, Cella ; Ioanu Dema, Cinteiu; Gavriilu Dudulescu, Miersgu; Iuliu Grofsioreanu, Galsia; Ioanu H u i u
Siclau; Teodora Lazaru, Tautiu; Damascliinu Medre, I l t e u j
r

In ct privesce cultur'a superiora, ei au cultivat cu

losifu Moldovann, Arado ; Alexandra Sandu, Satu-Chinezu ;

Nicolnu Stefu, Aradu ; Demetriu Tign, Munariu; Ioauu
Vancu, Siria; Mihaiu Vountini, Nadasiu si Mihaiu Vulpe
din Jadani.
f Necrologu.
Aflam eu durere.c Ilustr'a Domna
L a u r a d e M o c s o n y i n. Cernoviciu de Macea si
Orosinulu-micu, veduv'a neuitatului barbatu alu natiunei
Andreiu Mocsonyi de Foeni, a reposatu in 26 Iulie v la
4 ore dimineti'a. Remasitiele Ilustrei defuncte, carea in
intregu decursulu vieii a eseelat prin nobleti'a inimii si
prin frumdsele ei virtui crestinesci, au fost depuse cu
o mare solemnitate in cripfa familiara din Foeni.
Fie-i tiarin'a usidra!
* Adunarea
generala
a reuniunii invetiatorilor
gr. or. romani din pitile banatice apartienetorie eparchiei Aradului este convocata in Lipova pre dilele 1 0 / 2 2
si 1 1 / 2 3 Augusta a. c. In acesta adunare se vor tracta
cestiuni didactice, si se vor tiene mai multe disertatiuni
de cuprinsu didacticu er d-lu presiedinte al reuniunii va
tiene" o prelegere-disertatiune : d e s p r e b a n i i n o u i . "
Pentru primirea d-lor invetiatori s'a constituit in Lipov'a
unu comitetu de primire, carele poftesce pre d-nii
invetiatori si
dspeti
cari
voiescu a - s e folosi de
cuartiru gratuitu, a-se insinua pana la 6/18 Augustu
a. c. la d-ln invetiatoriu C o n s t a n t i n C r e c i u n u in
Lipov'a.

* Nunt'a

/>rinti ului

Ferdinand

cu Mria de

Edinburg, nu se va face in Octomvre, dupa cum s'a spus.

Caus'a principala e, ca regele ar dori se asiste si regin'a
la cununie si pana adi sanetatea reginei nu e deplin re
stabilita. Deca in Novembre nu se va pute face cumunia, atunci va fi amnata pentru Ianuarie, deore-ce
in Decemvre nu voesce regin'a Victoria Angliei se
se faca nunt'a, fiind lun'a in care a murit ducele de Clarence. La Bucureti se va face cstoria civila cu mare
pompa.

* Contribuiri

pentru

alumneulu

romanu

din Timisior'a.
Pentru alumneulu romanu a incursu
pana astadi la subscrisulu cassariu urmatdrele contribuiri:
(Continuare si fine.) Avram Iancu Szent-Mihai rom. 2 0 cr,
Ion Pascu Prtia 2 0 cr, Traian Mujian Cheveres 20 cr,
Ion Glavan Feni 3 0 cr, Jiva Radin St. Marton 10 er, An
tonie Cernetin Medves 50 cr, Todor Torzan Medves 30
cr, Costa Iorgovan Jadani 1 0 cr, Ida Muntean Ciacova 2
fl, Vichentie Cresta Banlac 1 0 cr, Ignatie Spen Tierenteaz 2 0 cr, Iovan Topala Herniakova 10 cr, Svetozar
Georgevici Maere 10 cr, Iohanu Tretta Timisidr'a 10 cr,
Simeon Miescu Sirbova 3 0 cr, Vicbentie Paulescu Timi
sidr'a 8 0 cr, Monyof Ferencz Petrovoszelo 3 0 cr, Mria
Gerdau Timisidr'a 8 0 cr, Pera Tomici Sipet 30 cr, Petru
Muntean Mosnitia 3 0 cr, Mitru Isa Lucareti 10 cr Ioan
Maiculescu Racovitia 2 0 cr, Ion Vecbe Belintiu 80 cr,
Vasilie Miuescu Ohabaforgaci 3 0 cr, Ioanicha Stanciu Unip
2 0 cr, Nicolae Jebelean Giulvez 30 cr, Dimitrie Cateu
Giulvez 2 0 cr, Iuliu Dragomir Banlac 1 fl, Bostoc Caraimau Jebeli 30 cr, George Surdu Giroc 10 cr, Ioan
Belge Sustra 10 cr, Constantin Cojocariu St. Miliai 20 cr,
Petru Suba Sustra 2 0 cr, Teodor Putcovici Stamora 5 0

cr, Nicolae Partian Sinersig 3 0 cr, Iova Borlovan Dalei

30 cr, Manoila Buzu Iaz 30 cr, Ioan Olariu Buchin 2 0
cr, Samfiu Cornea Poiana 50 cr, George Adam Serveti
3 0 cr, Pavel Albu Turnul 30 cr, Moise Zigris Iasiu 50 cr,
Vichentie Cornean Iasiu 50 < r, Pavel Zigris Iasiu 5 0 cr,
Noila Alexa Valeaborul 30 cr, Dimitrie Nanu Unip 2 0
cr, Mitru Babuti Unip 3 0 cr, George Magdi Mehala 2 fl,
Trandafir Gaescu Tees 20 cr, Vasa Cheveresan Beregseu
20 cr, Giurca FJcran Utvin 10 cr, Nicolae Voina Utvin
20 cr, Iou Baia St. Mihai 30 cr, Vichentie Caprarin Ti
misidr'a 10 cr, Samfir Floria Prtia 30 cr, Ion Cadariu
Sinersig 30 cr, Tatt Nica Ianova 30 cr, Simion Ncagu
Prtia 10 cr, Constantin Regep Ianova 80 cr. Wagner
Alois Mehala 80 cr, Ioan Buha Craloveti 10 cr, Jiva
Plavosin Mehala 10 cr, Nicolae Belciu Buchin 3 0 cr,
Petru Adam Var 2 0 cr, Petru Hamat Ruieni 20 cr, Mi
hai Vladulescu Sadova-mare 20 cr, Mon Balaci Borlova
3 0 cr, Nicolae Iula Dalei 50 cr, Toma Mioe Obresa 5 0
cr, Mria Catutiescu Caransebesiu 10 cr, Antonie Vladu
Serveti 30 cr, Arsenie Gaspar Buchini 20 cr, Iacob Panfilescu Var 3 0 cr, Gavrila Radoi Dalei 50 cr, Lucian
Siepetian Chiseteu 50 cr, Iosif Butiu Iebeliu 30 cr, Sima
Cherlea Sinersig 30 cr, Nicolae Jurma Topolovetiulu-mare
20 cr, Nicolae Jurca Sustra 50 cr, Traila Iebelean Unip
50 cr, Nicolae Ignea Banlac 10 cr, Achim Adam Banlac
3 0 cr, Toma Milos Timisidr'a 50 cr, Constantin Lupulescu
Ohabaforgaciu 10 cr, Ioan Sunda Uzdin 50 cr, Ioan Unipan Stamora 50 cr, Petru Iancu St. Mihai 20 cr, George
Despot Timisidr'a 10 cr, George Stoidin Jadani 30 cr,
Nicolae Fenche Costeiulu-mare 50 cr, tefan Dimitrescu
Costeiufu-mare 1 fi, Ioan Pecurariu Silha 8 0 cr, Pavel
Cica Uzdin 30 cr. Ioan Bandu,
m. p . cassariulu
alumneului.

Concurse.
Pe staiunea invetiatoresca dela scdl'a gr. or. rom.
din comuna Constantia, inspectoratulu B.-Comlosiu, con
form ordinatiunei Ven. Consist ddto 10/22 Decembre
1891. Nr. 5820 se escrie concursu cu terminu de ale
gere pe 23. August 1892 s i v.
Emolumintele sunt: 1. Cuartiru liberii cu gradina
intrega. 2. 63 fl. bani g a f a 3. 30 chible gru curatu. 4 .
Ddue jugere pamentu aratoriu dela comuna, si unu j u geru dela Dominiul de aici pentru cucuruzu. 5. 16 M.
lemne de pdure care asemenea are se capete er dela
Domeniu si 5 fl. 0 4 cr. in bani; lemnele are se-le aduea comuna. 6. Dela inmormentari unde va fi poftit
cte 20 cr.
Dela recureni se poftesce se produc testimoniu
de cualificatiune si din limb'a magiara adresandu-le Pre
Onor. Domnii protopresbiteru si inspectoru colar Paul
Miulescu in B.-Comlosiu. comitatulu Torontalu pana la
20 Augustu a. c. v. Avend recurenii a-se preseht in
sft'a biserica din comuna matra B.-Comlosiu spre a-si
aret desteritatea in cnt si tipicu.
Constantia, la 20. Iuliu, 1892.
Comitetulu parochialu.
In contielegere cu mine : PAUL MIULESCU, m. p. protop.
inspectoru de scdle.

Se escrie concursu pentru staiunea invetiatoresca

din G. Eohani, protopresbiteratulu Beliului, cu terminu
de alegere 16/28. Augustu a. c.
Salariulu invetiatoresc: pe langa cuartiru cu gra
dina este : 1. In bani numerariu 46 fi. 2. Bucate 12 cubule 7 gru, / cucuruzu sfermatu. 3. Paraeutu aratoriu
de 5 cubule (invetiatoresc). 4. Competinti'a de pasiune
pentru 8 vite. 5. Lemne de focu 4 stngeni. 6. Pentru
cantoratu pamentu aratoriu de 3 cubule si alte venite
cantorale.
Competenii la acest post se-si adreseze suplicele
cu documentele necesarie la subsemnatulu protopresbiteru,
in Ucurisiu (Okros) er pana la alegere se se presinte in
sft'a biserica spre a-si aret desteritatea in afacerile can
torale.
l

gere a se presenta la biserica spre a se face

poporului.
Beiusiu 27 Iuliu v. 1892.
/

Pentru comitetulu parochialu:

Petru

Suciu,

m. p.

protopresbiteru si insp. scol.

Pentru ndeplinirea definitiva a statiunei de invetiatdre la eoTa de fete din comuna Pilulu mare, cottul
Arad, inspectoratul Chisineului prin acest'a se escrie con
curs cu termin de alegere pe Dumineca din S/16 Sep-

tembre 1892.
Emolumintele impreunato cu acest post sunt: a) Sa
lam anualu de 300 fi., v. a. b) Pentru partecipare la
conferintiele invetiatoresci 5 fl. c) Pentru scripturistica 3 fl.
d) 4 stngeni de lemne din cari se va incaldi si scdl'a ; e)
si in fine cuartir liber cu gradina de legumi.
La acest postu pot recurge precum invet'atdre cualificate asia si preparande absolute, cari tote vor fi puse
in candidare, inse la alegere cele cu alineate vor avea
preferintia. In csnl cnd s'ar alege preparanda ab
soluta, intarirea ei prin ven. Consistoriu eparch. va de
pinde dela purtarea morala si sporiul ce-'l va presta in
decursul unui an de servitiu, si dela producerea testimoniului de cualificatiune, de sine intielegndu-se, ca de va
fi recomandata din partea comitetului parochial.
Doritoiele de a recurge sunt poftite ca petitiunile
instruite conform legii si provediute si cu un atestat de
moralitate dela comit, paroch. si antistia comunala unde
eventual pana aci au fungat sau a locuit, se le substerna
pana la 3J15 Septembre 1892. magnificului Domnu protopresbiter si inspect. cerc. de scole Petru Chirilescu in
Ketegyhza (cottul Bekes) avend a-se prescuta pana la
alegere in vre-o Dumineca seu serbatore si la st'a bise
rica din loc spre a-se a-reta poporului.

Comitetulu parochialu.

In contielegere cu VASILIU PAP m. p. prot. Vascoului.

Ucurisiu, 18. Iuliu, 1892.

cunoscui

Conform decisului din 2 6 Iuliu st. v. a. c. comi

tetulu parochialu escrie concursu pentru ndeplinirea d e
finitiva a postului invatiatorescu dela scTa gr. or. ro
mna din Penerisiu, protopresbiteratulu Beiusiului cu ter
minu de alegere pe 23 August st. V. pe langa urmatorele beneficii :
1) in bani g a f a 120 fl. 2) pament aratoriu de 3
cubule . 4 0 fi. 3) 12 cubule de cucuruz a 5 fl. 6 0 fl.
4) Venitulu din gradin'a scolei 2 0 fl. 5) venitul cantoralu
20 fl 6) 2 4 metre de lemne a 1 fl. 2 0 cr. 28 fl. 8 0 er.
din care se va incaldi si scTa. 7) 110 porie de fnu
11 fl. 8. 2 vici de fasole 3 fl tote computate la olalta
facu o suma de 3 0 2 fl. 80 cr. Dela cei cari vor voi a
ocupa acest post, se recere se fie preparnd absolut, apoi
se aiba testamoniu de califi,atiune si esamenu din limb'a
magiara. Recursele au a-le trimite M. O. Domnu Elia
Moga protopresbiter in Rabagani (Robogny) avnd recorentii a-se presenta pana la alegere in Sf. biserica locale
spre a-si areta desteritatea in cantari si tipicu.
Penerisiu 1 8 9 2 Iuliu 27.

Corneliu

Foltutiu,

Teodor

preot, presied. corn. par

In contielegere

Ispam,

not. com. par

cu : ELIA MOGA m. p. protopopu

insp. scol.

si

Pentru depinirea postului de parochu la vaeant'a

parochia gr. or. rom. de clas'a III. din Hissiasiu, care
post este imbinat cu celu de invetiatoriu dela seTa con
fesionala gr. or. rom. din locu, se escrie concursu cu ter
minu de alegere de 30 de dile dela prima publicare, in
Biseric'a si ScTa."
I. Emolumintele parochiale sunt:
1. un'a sesiune parochiala de 3 0 jugere, parte ara
toriu, parte fnatia in valre de 180 fl. 2. stoPa aici
usuata dela 96 numere de case aprocsimativ de 40 fl. 3.
birulu preotiescu de cte / meti parte gru, parte cu
curuzii dela 96 numere de case in valre de 144 fl. 4 .
casa parochiala eu V jugeru intra si V jugeru estravilauu.
2

II. Emolumentele invetiatoresci sunt:

1. in numerariu 100 fl. 2. pentru conferintiele in

vetiatoresci 8 fl. 3. pausialu de scrisu 10 fl. 4. 3 jugre
Pilulu-mare, 20 Iuliu 1892.
de pamentu in valre de 18 fl. 5. cte / metiu parte
Comitetulu parochialu.
gru, parte cucuruzu dela 96 numere de case in valre
de 72 fl. 6. 2 0 metri de lemne, din cari se incalzesce si
In conielegere cu mine : PETRU CHIRILESCU, protoscl'a. 7. Locuintia libera cu % jugeru gradina de legumi
presviter, inspector scolaru.
!
si / jugeru estravilanu.

Recursele cuviincios adjustate sunt a-se trimite P

Pentrq. depinirea staiunilor invetiatoresci din Cusiisiu
rintelui protopresbiteru tractualu Georgiu Creciunescu in
si Henchersiu tractul Vascoului, se escrie concursu cu
Belincz, u. p. Kiszet.
terminu de,'alegere pe 23 Aug. V- a c. Emolumintele :
Recurenii surit poftii a-se presenta in vr'o Dumi
1. In\ Cusiisiu 154 fl. in bani, 10 cubule de bucate :
neca ori serbatre in s. biserica gr. or. rom. din locu
60 fl. 6 orgii de lemne : 48 fl. opoi gradin'a scolei si unu
spre a-si areta desteritatea in cntri si cuvntri b i
juger pament estravilan, precum si venitul cantoralu-comsericeti.
putate in 38 fl. de tot 300 fl.
Hissiasiu, in 4/16. Iuniu 1892.
2. Hinchirisiu : 130 fl. 12 cub. bucate : 72 fl. 8 stng
Comitetulu parochialu.
de lemne: 64 fl. fenu, fuiore, pasula computate 6 0 fl.
pentru conferintia 10 fl. Venit cantoral 10 fl. de tot 346 fl.
In contielegere cu mine : G. CRECIUNESCU, m. p .
protopresbiteru.
Recurenii vor ave a 'si trimite petitiunile adjustate
a
conform stat. org. subscrisului in Beiusiu si pna la ale
1

B I S E R I C A

248

si

Pentru deplinirea postului de invetiatoriu la scl'a

confesionala gr. or. rom. in Ohaba-Forgaciu, cottulu Tiroisiuui, prin acsta se escrie concursu cu terminu de
alegere pe 29. Agustu a. c. st. vechiu,
Emolumentele sunt : a) in numerariu 200 fi. ; b)
pentru scripturistica 5 fl. ; pentru couferintie 6 fl ; d)
32 metrii de lemne, din cari se va incaldi si scla ; e)
1 8 6 0 Litre bucate, parte gru, parte cucuruzu ; f) 2 jugere pamntu aratoriu si % jugeru intravilanu ; g) loeuintia libera cu gradina pentru legumi ; b) dela inmormntari, unde va ti poftit, cte 5 0 cr.
Recursele cuviincioii adjustate sunt a se trimite
Parintelu protopresbiteru tractualu Georgiu Creciunescu
in Belincz u. p. Kiszet ; avnd recurenii in vr'o Dumi
neca, ori serbatre a se presenta in biserica locala spre
a-si areta desteritatea in tipiculu si cntrile bisericesci.
Cei versati in arta muscei vocale, inct se pota di
lige corulu vocalii din locu : vor fi preferiti.
Ohaba-Forgaciu, in 20. Iuliu (1. Aug.) 1892.
Comitetulu parochialu.
In contielegere cu mine : G. CRECIUNESCU, m. p.
protopresbiteru.
D

In urmarea ordinatiunei Ven. Consistoriu eparch.

din Aradu, dato 10 Faur 1892. Nr. 4 3 2 . pentru ndepli
nirea definitiva a posturiloru de invetiatoriu si invetiatre
dela sclele de fete gr. or. rom. din comuna ToraculuHare, (comitatul Torontl inspectoratulu Banat-Comlosiu)
prin acest'a se escrie concursu cu terminu de alegere pe

16/28 Augustu a. c.

Anulu XVI,

S C L ' A

Doritorii de a recurge sunt poftii in terminulu sus

iudicatu a-si trimite petitiunile la adres'a P. On. D. pro
topresbiteru Paulu Miuleseu in Nag3'-Komlos, instruite
conform legii si provediute si cu una atestaii de mora
litate, avend a-se presenta pana la alegere si in persna
in vre'una din Dumineci seu serbatori.
Toraculu-mic, 1224 Iulie 1892.
Comitetulu parochialu.
In contielegere

cu mine : PAUL MIULESCU, m. p. pro

topresbiteru.

LICITATIUNE MINUENDA.
Pentru zidirea unui nou edificiu de sc61a gr. or.
romana confesonala in comun'a Ictar, comitatul Temisiului, cercul Recasiului, amesurat planului aprobat de
Venerabilul Consistoriu eparchial din Arad sub 10 Martie,
1892 Nr. 1091 se escrie licitatiune miuuenda pe diu'a de
Joi la 6 13 August, a. c. la 3 ore dupa amei in loca
litatea scolei din loc.
Pretiul de eschiamare este 2462 fl. 80 cr. v. a.
Concurenii au se depun nainte de inceperea licitatiunei vadiul de 1 0 % i numerariu, seu in papire de
valore.
A reflecta pot numai acei anhitecti seu maetrii
zidari de profesiune, provediuti cu atestat despre cualificatiunea lor c atari, cari n'au stat si nici stau de presente in prooese pentru asemenea ntreprinderi.
Resultatul licitatiunei este obligatoriu pentru intreprindiatoriu indata dupa subscrierea protocolului de lici
tatiune ; era pentru comun'a bisericesca numai dupa apro
barea aceluia, din partea Venerabilului Consistoriu, cand
apoi se va inchei si contractul.
Planul si preliminariul de spese, precum si conditiunile se pot vede la oficiul parochial din Ictar.
Ictar, 8. Aug. 1892.
n

Emolumintele pentru fiecare clasa suntu : a) Sala

riu anualii 3 0 0 fl. v. a. b) Pentru conferintia 15 fl. v. a.
c) Pentru scripturistica 5 fl. v. a. Cortelu liberu.
Doritorii si doritrele de a ocup acestea posturi
pre langa testimoniulu de cualificatiune si a esamenului
din limb'a magiara se mai produca si atestate de conduit'a de pana aci. In lips'a eeloru cualificati si cualificate
s vor admite la alegere att preparandi ct si preparan!
Comitetulu parochialu.
de absolute.
In contielegere cu mine : GEORGiU CRECIUNESCU m. p.
Recursele astfeliu instruite si adresate corn. paroprotopresviter.
t-Iiialu sunt a-se trimite P. O. D. Paul Miuleseu proto
presb. si inspectoru cercualn de scle in Nagy-Komls,
Pentru edificarea unei scole in Belincz, comitatulu
avnd recurenii a-se presenta in St'a Biserica in vr'o Du
Timisiu, cereulu Reks, conform planului si prelimina
mineca su serbatre, spre a-se arata poporului.
riului aprobatu de Ven. Consistoriu aradan ddtulu 11.
In fine se observa, ca cla3'a prima are a-se nde
Iuliu a. c. Nr. 2827 se escrie licitatiune minuenda pe
plini cu invetiatoriu, era clas'a a dua cu invetiatre.
diu'a de 29 Iulie st. vechiu a. c. la 11 ore ante meridiane
Toraculu-Mare la 1 2 / 2 4 Iuliu a. c.
in sal'a scolei din loc.
Patilu
Tempea,
m. p.
Iuliu Hocsia,
m. p.
Pretiulu de esclamatiune este 1556 fl.
pre. eom. parochialu.
not. com. par.
Reflectanii vor depune inainte de licitatiune vadiulu
In contieleg-ere cu mine : PAUL MIULESCU, m. p. pro
de 1 0 % i bani gat'a seu in harii de valdre.
topresbiteru si inspectoru de scle.
Pot licita numai maetrii de professiune, cari 'si vor

dovedi cualifcatiunea lor ca atari si cari n'au sttu, nici

Pentru ndeplinirea definitiva a statiunei de invetiastau in procese pentru asemenea ntreprinderi.
toare la scl'a de fete din Toracul-mic, protopresb. B.Resultatulu licitatiune pentru intreprindiatoriu e
Comlosiu, pe bas'a decisului sinodului parochialu ddto
obligatoriu
indata dupa subscrierea protocolului de lici
1|13 Septemvre 1 8 9 1 , precum si pentru ndeplinirea sta
tatiune
:
era
pentru comun'a bisericesca numai dupa atiunei de invetiatoriu din nou infiintiata. la care in urma
probarea
lui
prin Venerabilulu Consistoriu cnd se va
concursului publicaiu in fi'a Bis. si Scola" Nr. 21 a.
incheia si Contractulu.
c. nu s'au ivit reflectani, prin aceasta se escrie concursu
Planulu, preliminariulu de spese si celelalte condicu terminu d^ 30 de dile dela prima publicare.
tiuni se pot vede la oficiulu par. gr. rom. din locu.
Emolumintele statiunei de invetiatre suntu : 210
Belincz, 17/29. Iulie 1892.
fl. v. a. in bani gat'a din cultus ; 3 0 chible de gru in
Comitetulu parochialu.
natura, 7 stngeni de paie pentru incalditu si cuartiru i
liberu in localul scol ei.
In contielegere cu mine: G. CRECIUNESCU, m. p.
Emolumintele statiunei invetiatoresci se potu vede
protopresbiter.
in Nr. 2 1 . alu acestei foi din anulu curentu.