4-6

Aprilie-Iunie 1935

ANUL XIV

ECONOMIC ROMMESC
DIRECTORLIL

INSTITUTULLII

Dr. CHERON
C

PRINS

a amortismentelor
Problema
de Prof.
in intreprinderile
Dr. C. Bungeflanu.

Opera economicd a partidului liberal

sub domnia regelui Carol

Finante

francului.
italiene.
a

1881-1891

de Mihall lorgulescu.

Politica economic5 experimentald din

Germania de Dr. Petre Constantinescu.

Incercarile de apropiere economicd

le europene de Dr. Laz5r lonescu.

reglemen-

telor internationale.
PRIMITE

STATISTICA
Suprafetele cultivate cu

zahar

productia zahdrului brut In 1934

$ 1935.
petrolului,
in 1934.

de plumb, zinc,
in 1934.

co-

Comertul international de

in ultimil

ARHIVA PRESEI ECONOMICE :

economice liberale in

Romania de Oreste A. Anastaslu.

cinci

SUPLIMENT: Bibliografia ecoriomica

.

SEDIUL

BUCURESTI
www.dacoromanica.ro

Abonamentul anual la BULETINUL INSTITUTULUI ECONOMIC ROMANESC este de Lei 800 pentru
institutiuni publice
de Lei 500
pentru persoane private.
Pentru membrii Institutului Economic
ai Asociatiunii
Bancilor Romane abonamentul este : de Lei 600 pentru societati
institutiuni publice
de Lei 400 pentru persoane private.
Abonamentele se fac la Institutul Economic Romnesc (Banca National a
suma prin mandat postal sau depunnd-o
contul
Institutului la Banca National a Romniei, la Banca Romneasca, sau la oricare
banc membra a Institutului precum
la sucursalele
mniei) Bucuresti,

INSTITUTUL ECONOMIC ROMNESC

Au

se gsesc de vAnzare la InstItutul Economic

la

Bucuregtl, Bulevardul

toate

din

Carol I, 3 -5

se pot pro-

noastr.

urmAtoarele

La comenzl rugm a

numrul
Pretul

A ngelescu

D-r C. N. Conditiunile creditului

rgetoianu

Anastasia 0.

Bardoi D-r
Bazilescu A.

Romnia. Raporturile dintre

Banca de emisiune
piata financiar (No. 89.) . . Lei 20,
epuiz.
Moneta
Valuta (No. 5)
.Contributiunile directe ale soc. an.
in special ale

petrolifere. (No. 57)

Comparatie intre impozitul pe venit din Romnia cu

cel din straintate (No 82)
.
.

Binder

Brdtianu Vintild

Politica de plasamente a Caselor de Economii

. Munca obligatorie (No. 83)
.Starea actual a ideii federalizrii europene
.

Asupra stabilizrii valutei (No. 55)

Politica de Stat a petrolului (No. 40) . .
La politique d'Etat du ptrole en Roumanie

,,
.

.Intreprinderile particulare (No. 114)

Le Bl Roumain (No 80)
.
Comercializarea produselor industriale (No. 29)
Datoria publia a Romniei (No. 79) .
. .

Carabela
Casassovici
Cioriceanu
Cipdianu

30,epuiz.
epuiz.
60,

15,-

Desvoltarea agriculturii in ultima sut de ani (18281929)."

15,30,-

epuiz.
epuiz.

Colescu Leonida

20,-

107).

la suite
la loi des mines (No.
de la nouvelle constitution et
formarea pretuloi (No. 30.)
Problema comercial
(No. 65)
Cerealele
Comertul
in

Brancovici Emil

30,30,-

16)

(No. 63)

Impozitul pe venitul propriettilor cldite (No. 37)

Recensmntul Populatiei (No. 93)

30,-

30, -

.
.

60,-

L.Sebastian Industrializarea smburilor de struguri No. 72) .

epuiz.
Motoarele in agricultur (No. 90
Constantinescu Mi- Conceptiuni
infAptuiri agrare
decursul veacului
din urma (No. 81) .
30,explicaConstantinescu P. Depresiunea constant a vietei economice
epuiz.
tiunile suplimentare (No. 100)
. .0 ofert Guvernului
epuiz.
Cristea D-r
. . Organizarea debuseelor pentru animale (N. 84) .
. ,
15,productia national (No. 27)
Cunescu St.
.
.
de lucru
.
, epuiz.
Daia P. P.
.
Pesdriile din alte
dela noi (No. 3)
i5.

........
.

Dimitriu

Relatiunile comerciale cu republica austriad

www.dacoromanica.ro

35)

, epuiz.

ANUL XIV.

1935

No. 4-6

ECONOMIC ROMNESC
DIRECTORUL INSTITLITULUI:

Dr. GHERON

Problema
a amortismentelor
intreprinderile particulare 1)
Principala valoare economic privata este o valoare temporara de
timp
piata. Ea este in
pretul realizabil. Evaluarea din
prindere are de stabilit in cele din
preturi cari

devine o
a preggiirii
Principiul de evaluare este principiul venitului. (Das Wertungsprinzip

pietii. Rstfel,

ist das Ertragsprinzip). Pregatirea pretului

intreprindere este o
(Die betriebliche Preisvorbereiproblema economica privata a
tung ist im Kern das betriebswirtschaftliche Preisproblem).
Pretul
este un rezultat al pietii, o functie a cererii ofertei.
a
formare a pretului are
in situatia unei cereri nelimitate
oferite delimitate; are
deci sub principiul
unei
oferta.
(Prinzip der Knappheit)
care sunt cuprinse cererea
abia din raportul
cerere, nu e delimitare; o delimitare poate
cantittii oferite, fata de cerere. Pretul insusi are functiunea de a arpretul trebue s
cererea
oferta. La o cantitate oferit
fie att de urcat, ca partea cererii care nu poate fi satisfacut
provizia dat, sa devin incapabild pentru cumparare
s fie eliminat
Prin aceasta se realizeaz o concordant intre cerere ofert. Astfel,
pretul devine un regulator al economiei generale; pretul
bun este
cantitatea de bunuri primite dela alte persoane in compensatie pentru
cedarea acestui bun.
Mersul formrii pretului

din diagrama urmtoare

care este

trecut sub forma unei trepte, cererea care apare la un anumit

al ofertei.
nivelare are

aicea la un pret de 8 o cantitate de 650. Cererea

oferta la preturi
sunt eliminate.
Cd mai bun exemplu pentru formarea practic a pretului reprezint mersul unitar la bursa de efecte.
la

se poate citi lucrarea

1) Pentru completarea celor continute
acest
editat de Institutul Economic
autorului intitulata Intreprinderile particulare"
Romnese.

www.dacoromanica.ro

130

BULETINUL INSTITUTULIJI ECONOMIC ROMANESC

trebue s se

La

curenta liber

deosebire

piata monopolizata, prin urmare

intre formarea pre-

turilor de concurent
a celor de monopol. In cazul doncurentei
libere are
o adaptare
a ofertei la cerere.
sciziune permanenta a pretului
a cheltuelilor limita de productie nu este posisibil, desi nivelarea nu are
imediat. Lungimea perioadei de productie a bunurilor respective,
de
capitalul
investit pot
procesul. Printr'o durat mai
ins nu este
posibil sciziunea
cheltuelile limit de productie
pret,
tittile oferite
cele cerute. Totdeauna va
aici un strat de prolimit, cari nu realizeaza o
diferential.
in mod automat
la venitul limita.

14
13

OFERTA

12

10

8
7

4
3

FERTA

CEREREA

300

400

500

500

700

800

900

La preturile de monopol oferta este concentrat

singur
Acestea pot,
baza situatiei
putine
speciale pe piat,
s reguleze cantitatea ofertei. Prin aceast procedare aceste
pot
impiedice nivelarea cererei ofertei, apoi intinderea
la venitul limit
ofere fiecrui producator o rent diferentiald.
prin
de el
domind
sau

mod
el poate s mentie pretul la o
s-1
urce prin reducerea cantittilor; pe de
parte,
provoace el
desfacerea unei cantitati anumite prin manipularea pretului.
Pe
prin regularea
se
politica preturilor la organizatiile de monopol, la
la trusturi. Avem o
monopolizatd, atunci
un procent considerabil al productiei este
de o voint
in America
trusturile realizeaz o monopolizare complect prin
a
din cantittile oferite.
Dup partea dominat din oferta total
distinge un monopol
un monopol relativ
solut sau complect (dominarea intregei oferte)

www.dacoromanica.ro

PROBLEMA PRETULUI

PARTICULARE 131

nu este in stare
fixeze pretul
limite, fixate afara de
pentru el
inauntru sunt
cheltuelilor ei. Sunt in special 4
stabilite de intreprindere
de
spatiu
momente, cari inseamna limite pentru monopolist: limite
(putine monopoluri internationale), pretul de monopol nu poate fi mai
mare
preturile sale in strainatate, sporite cu spezele de transport
vamale (Politica de preturi pe pie-tile concurente);
sau necomplect; monopolistul
plac:

a consumatorilor; Un moment intern

la productia
nzare i
cheltuelilor

de
clieltuelilor

fixe. Aceasta impune monopolului un pret, care permite profitarea ma-

de instalatiuni. Politica preturilor de monopol nu tinde la preturile cele mai urcate, ci la cele mai favorabile, la preturi cari dau

venitul total maxim (den hchsten Gesamtertrag ergeben). Sa

elementele Pretului.
In
de
se disting urmatoarele elemente:
Faptul
se schimba sau se poate
un obiect contra altora
o regula
sau bilateral;
operatiuni, prin urmare
de putere de schimb
sau de
al unui
manifestandu-se in
Lucrul
care
o oarecare
este sau poate fi schimbat
contra altui obiect.
Teoreticienii
finale fac
valoarea de schimb
o

distinctie: valoarea de schimb este facultatea pe care o are un bun de

a
fi schimbat contra unui cuantum din alte bunuri; pretul
este
acest cuantum;
unuia
altuia s'au confundat.
Pretul unui bun este cantitatea de alte bunuri contra carora
fi efectiv schimbat. In libera concurenta avem contractul (conventiunea)

care este forma de drept care fixeaza pretul;

forma de

bani nu

cea mai obi5nuit.

*

Principiile

(Prinzipien der Wertung).

interne servesc
primul
pregatirii pretului;
de importanta pentru intreprinzator cunoa5terea legaturilor
dependentelor, la formarea pretului de
In afara de aceasta

este

interne cari tind mai mult la un control al gestiunei

intreprinderii, la urcarea rentabilitatii intreprinderii.

cel putin
sunt scopurile principale ale evaluarilor interne, adka o fixare in cifre
din aceste scopuri porne5te vointa de a influenta valoarea,
a valor
functiunea valorii in intreprindere.
devine
respectiv cheltuelile;
Calcularea preturilor de exploatare (Kalkulation der Betriebspreise)
Evaluarile
controlului gestiunei intreprinderii. au ca scop
masurarea
realizarea rentabilittii in intreprindere.
chel-

nu se

atunci cu marimi istorice de preturi, ci se eva-

www.dacoromanica.ro

BULETINUL INSTITUTULUI ECONOMIC ROMANESC

132

lueaza; evaluarea partilor componente ale cheltuelilor

dup
scopuri. Intreprinzatorul nu evalueaza deci nici in mod istoric, mci
mecanic,
de scopul
chiar
consideratie
unitare. Prin abatere dela cifrele istorice, prin cifrare
preturile de calculare, respectiv de
tat asupra scopului, se
ploatare. Ele indeplinesc in intreprindere aceeasi functiune, ca
prepiat in economia nationala, adica contribuesc la regularea
Calcularea

cererii

des Nachfragepreises).

interne cari servesc pregatirii pentru piat au ca

se poate de precis valoarea temporar probabila
de
Ele se desfac in evaluari pentru piata depozitat
cea
de cerere
de oferta. Prin calcumatoare, in calcularea
larea pretului
cerere
pretul maxim ce se poate da
evaluare se face mai mult sau mai putin
un bun determinat.
constient,
de
cumparare; dar la calculele consumatorului
se poate vorbi cu
rezerva
o calculare" real a limitei
de sus a pretului; aceasta
are
la productor,
la el
exista sub
de cifre toate momentele, cari
mrimea
de
cari la consumator ar
fie evaluate in
parte, numai pe baza sentirnentului.
Cererea producatorului se
numai la mijIoacele de productie;
el are mereu
calculat preturi de
mijloace de
ductie; pretul produsului determina valoarea mijlocului
productie;
evaluarea mijlocului de
trebue pornit dela pretul produsului.
de cerere al producatorului consta in
el
dupa
probabil realizabile pe piata sa de desfacere,
sale de cumparare. Pretul limit de cerere a unui bun de productie este maximal care se poate cheltui la
dat al produsului,
Toate

scop de a

pentru un anumit factor de productie. Pentru

a-1

tuturor mijloacelor de productie;

de cerere
atunci din diferente intre pretul realizabil
al produsului
suma tuturor celorlalte mijloace
necesare

presupuse cunoscute
fabricatie.

Calcularea pretului de cerere pe baza mijloacelor de productie

vine mai dificil cnd este vorba nu
bunuri
ci de bunuri
complimentare, sub cari
bunuri, cari trebue s intre
productie combinatd, din care
este combinata;
cererea combinat se naste prin
pentru fabricarea unui produs este necesar colaborarea mai multor mijloace de productie a
compozitie cantitativ este
de factori
Bunurile complimentare sunt caracteristice pentru intreprinderea de productie; in
de mrfuri, ele joac un rol secundar.
Evaluarea bunurilor complimentare porneste deasemenea dela pretul
realizabil al produsului. Ea nu se
de evaluarea bunurilor
unitare,
cari apartin unei grupe complimentare

www.dacoromanica.ro

PROBLEMA PRETULUI

A AMORTISMENTELOR

133

luate depe piat in

moment. Pretul proclusului comun determin

pretul de cerere al fiecrui bun
parte, apartinnd grupei. Toata grupa
nu poate
evaluata mai sus de pretul realizabil al produsului, care

in mod normal corespunde cheltuelilor de productie, adica preturilor

mijloacelor de productie.
cazul cnd procurarea diverselor prti se desMai des este
membreaz,
la mijloacele de productie deja prezente trebuesc cumprate instalatiuni, adica bunul final.
lipseste acest bun final, atunci continuarea productiei in
rectia de
acuma este imposibila; aceasta forteaz
s-si procure cu
acest bun final, deoarece transportarea mijloacelor prezente de productie la un alt mod
intrebuintare este de
obicei foarte anevoioasa,
adesea ea este
numai cu
materiale
imateriale cum sunt organizarea, clientela, reputatia
brevetele.
Calcularea

de

(Kalkulation des Angebotspreises).

a) La formarea liber a pretului (bei freier Preisbildung).

alte aspecte se fac evaluarile pentru piata de desfacere.
cularea
de oferta este dominat de doua principii
anume:
de principiul conservarii capitalului
de acela al realizarii venitului,
acestor doua principii corespunzndu-le preturi de ofert bine
stincte.

Pentru a
conservarea capitalului
intreprindere pe o
durata mai lunga. trebuesc restituite in
produsului cel putin
cheltuelile fcute. Cheltuelile formeaa
limita al
Calcularea lui se bazeaz pe cheltuelile individuale ale intreprinderii respective; mrimea lui depinde de preturile de pe pietele
de depozitare
de cheltuelile specifice pentru acel produs; cheltuespecifice depind de modul de productie, de mijloacele de productie
de cantitatea
Vnzarea produsului la pretul
de oferta ar restitui intreprincheltuelile, dar nu i-ar aduce un venit. Prdul real de
care
satisface principial venitului,
fie deci
de
beneficia. Mrimea cotei de beneficiu nu este voluntara, ci cletermiin diferenta intre cheltuelile proprii
nat de piat. Beneficiul
pretul realizabil; beneficiul se determind in esenta de
productorului
deaceea trebue s se caute
se stabileasc
de toate, la cakularea pretului de
cheltuelile productprului
Mijloace auxiliare pentru aceasta sunt preturile trecute si tendinta
Cheltuelile proprii de cost au pentru calcularea
real de ofert numai atunci o importanta,
intreca un producator limita sau
prinderea care face calcularea este
se
aproape de limita rentabilittii.
Un spor procentual de beneficiu peste cheltuelile proprii ne conduce numai
comertul de
la scop, deoarece aici este dat
presupunerea cheltuelilor proprii, relativ uniforme. (Preturi uniforme
de cumprare - preturi relativ uniforme de desfacere). Numai in co-

www.dacoromanica.ro

BULETINUL INSTITUTIMITI ECONOMIC ROMANESC

134

mrfuri se

mertul

sporului de beneficiu dup

brane;
b) La formarea obligata a

(bei gebundener Preisbildung ).

Cele spuse sunt in vigoare numai pentru calcularea
de ofert
in cazul liberei concurente.

exist un monopol: atunci, la calcularea

nu mai este vorba de calcularea
probabil
realizabil
mai favorabil;
realizabil, ci
de stabilirea
mai ridicat, ci acela care
mai favorabil nu este pretul
aduce
totale cele mai mari.
la o desfacere
la calcularea
se
o calculare cantitativ.
Calcularea
real de ofert in cazul
obligate a
difer
ea
cum este vorba
un monopol absolut sau de un
se

monopol relativ. Calcularea ofertei in cazul monopolului

prin trei grade:

trece

probabile ce se pot vinde la

acestea se pot
statisticeste
de precis, la
bunuri monopolizate; calcularea
la diversele cande productie; calcalarea
adic a acelui pret
care cuprinde
mai mare beneficiu total pentru intreprindere.
In cifre, acest calcul s'ar
in modul urmtor:
diverse

Cantitatea proba-

bil ce se poate

Cheltueli de

Beneficiu de

vinde

undate

unitate

Beneficiu total

770
760
750
740
730
720
710

800
900
1.000
1.100
1.200
1.300
1.400

770
750
700
650
635
620
608

10
50
90
95
100
102

9.000
50.000
99.000
114.000
000
142.800

700

.500

605

95

141.500

Betriebswirtschaftslehre de Dr. Konrad Mellerowicz,

Berlin 1932).

real de ofert s'ar

la 710 R.M.,
beneficiul total

la
acesta,
mai mare.
este
culmea profitului. Punctul mort, la care el nu poate
realizeze nici

proprietarul monopolului

un beneficiu din cauza

urcat de ofert, se afl la 770 R.M.
deoarece aici, din cauza cantittii reduse de productie,
specifice sunt foarte mari.
Sub
aspecte are
calcularea
de
la un
monopol
nu
proprietarul monopolului intreaga
o parte din productie se afla in
particularilor. Capaci-

tatea de productie a acestor particulari trebue luat in

la calcularea
de
Rceast cantitate trebue
in
intregime din cantitatea debursabil, deoarece particularul poate s
ofere,
regul, sub
de monopol
s
din cauza
aceasta toat productia sa.
in cazul acesta apar dou posibilitti:
sau capacitatea
productie a particularului este determinat de factori naturali

atunci ea

in

www.dacoromanica.ro

ca o mrime

sau

PROBLEMA PRETULUI

NTR. PARTICULARE 135

A AMORTISMENTELOR

ea este variabil, ceeace ingreuneaz foarte mult calcularea monopolului.

Calcularea

in cazul monopolului relativ reese din exemplul

urmtor, la care s'a presupus ca particularul produce o cantitate fix.
Cantitatea
debursati

Pretul

40
39
38
37
36

35
34
33
32
31

Desfacerea
cartelat

Prod

Beneficiu de

900
1.000
1.100
1.200
1.300

400
400
400
400
400

500
600
700
800
900

13

1.400
1 500
1.600
1.700
1.800

400
400
400
400
400

1.000
100
1.200
1.305
1.400

8
7

12
10
9

6
5

Beneficiu

total

500
7.200
7.700
8.000
8.100

8.000
7.700
7.200
6.500
600

Pretul real de
care rezult din
calculare (Soldarea
unui calcul de cartel), este 36 R.M.
se gse5te venitul total
mai favorabil. Pretul de
al monopolului nu este in consecinta
pretul
mai urcat, cum se presupune adesea. Calcularea
de ofert la particulari cu o capacitate crescnda de productie are
sub

aspecte.

Am tratat
pretului cererii

aici calcularea preturilor de exploatare, calcularea

calcularea pretului
ofert; trecem acum la:

cazul conditiunilor normale modebunurilor de cost

rate de procurare. (Wertung der Kostengter bei normalen und
gehemmten Beschaffungsverhltnissen).
Calcularea
real de ofert este o evaluare a produselor pe
baza pretului realizabil. Pentru calcularea pretului limit de ofert
este deasemenea necesar o evaluare
anume o evaluare a bunurilor
de cost. Cu ce valoare trebuesc trecute bunurile de cost la
pretului limit de ofert, cu pretul istoric de proeurare, cu pretul zilei

mrime determinat de alti factori? Un

general
nu se poate da la asemenea intrebare,
la
caz particular
luate in consideratie conditiunile pietii de aprovizionare, dac
bunul de cost se
la dispozitie
cantitatea necesara; de
acesta va fi cazul,
trebuesc luate
consideratie
conditiunile anormale.
In principiu, se poate spune,
la calcularea cheltuelilor proprii
trebuesc trecute valorile zilnice pentru bunurile de cost (Kostengter),
preturile de procurare
preturile medii, nu corespund principiului
conservrii capitalului,
in cazul unei astfel de calculri nu se
vor
totdeauna din venitul realizat, cantittile consumatk
sau

bunuri.
Deasemenea

economia totald
valorile zilnice, deoarece

www.dacoromanica.ro

este de

calculare ar

BULETINUL

136

ROMANESC

da o imagine fals despre

consecint o formare
locul nepotrivit.

reale,

a preturilor

poate s aibe ca

o consurnatie a bunurilor la

Preturile zilnice trebuesc trecute

in cazul preturilor
bunurilor de cost; la aceasta concurenta va
pe fiecare

parte.
considerente influenteazd evaluarea bunurillor,
procurarea
este moderata,
provizia nu va mai pute fi complectat

dere

tr'un timp apropiat.

un bun
se mai poate
oarecare pe piat, atunci el a ajuns la un grad de limitare care
evaluare a acestui bun, in calcularea ofertei.
o
zilei pierde atunci calitatea de scar pe care a dobandit-o
aceea
la pretul acesta, acest bun a putut fi procurat
cutata o alt platforma de
aceasta se
in profit,
in acel element constitutiv
care-i cel mai bine cunoscut intreprinderii. Din cauza delimitrii extraordinare, bunul
retras dela
scopurile mai putin importante de intrebuintare, pentru a fi pus la dispozitia altor scopuri mai profitabile. Profitul maxim al acelor posibinesatisfacute de intrebuintare determin valoarea sa. In cazul

posibilittii moderate de procurare trebue

se
la baza
pretului limit de
o valoare de calcul, care corespunde cheltuelilor reale ale productiei,
aceasta este utilitatea bunului in posibilitatea
mai productiv de intrebuintare, care
realitate nu se
mai poate atinge.
Este posibil
cazul contrar, adic
fie
o provizie
prea mare de bunuri de cost la o intreprindere, din care
devine
necesara o evaluare special. Un alt moment care trebue luat in consideratie la evaluarea bunurilor de cost este
de activitate; trebue
calculat deci un astfel de pret, ca el s indemne in cazul
subproductii la o cerere mrit,
in cazul unei supraproductii
sugrume
cererea printr'un
urcat.
Calcularea pretului de ofert capt aci un aspect de
a
Mai este irnportant pentru
evaluarea bunurilor
combinate
a produselor secundare.
care este proprie
Dac se concepe valoarea ca o
diverselor
i prin care
bunurile devin comparabile
ele,
valorii
devine clara
face
o comparare
judecare just; ea
drumul realizarii celui mai mare venit,
ea arata posibilitatea
intrebuintrii mijloacelor investite de exploatare in directia veniturilor
celor mai mari. Valoarea este din cauza aceasta punctul de reper
prevederi
decizii. Functiunea aceasta nu o pot indeplini alte
valori auxiliare sau speciale, nici valoarea
nici cea
valorile de cost nu sunt valabile pentru prezent, valorile tehnice nu sunt
comparabile cu toate valorile
valorile psihice nu sunt deloc
domnia valorii temporare
comensurabile; deaceea este
numai ea poate
functiunea
de importanta
comparabil.
functiune o
pentru intreprindere de a face
la rangul
al
private,
ea

www.dacoromanica.ro

PROBLEMA

PARTICULARE 137

A AMORTISMEN

indica drumul reducerii

din cauza aceasta
devine problema centrala a Economiei private.

Am studiat mai amanuntit cheltuelile, valoarea

eva-

pentruca s

strngem materialul $tiintific necesar de care are nevoie rezolivirea

problemei capitale a

de revenire.

Un bun sistem de calcularea pretului de revenire.

Toate lichidarile dovedesc, ca un mare
de
ar fi putut
fi salvate gratie unui cont
cheltueli. Un sistem de
de
este cea mai buna asigurare ca o cas va
rezultate
unui director este
pretului de revenire.
Fara un sistem de
de revenire concluziunile dela
anului se
refera la afacere in general
nu permite
vedem, daca unul din
produse in parte a fost
la un
mai mult sau mai putin ridicat
pretul lui
revenire.
se fabrica mai multe
unele procura beneficii,
sunt
la
de cost iar
produse sunt
cu pierdere. Pentru a cunoaste pretul de revenire al unui lucru nou, este necesar sa
element
constitue.
Se
ca
in
materialelor, a mnei
de lucru
a modelelor
fie datorite unor cauze independente de
rectiune. Unul din avantagiile cele mai importante ale unui bun sistem
de
de revenire rezida in informatiunile, pe care el le da asupra
felului
sung
resursele serviciului de
de
de vnzare.
studiu asupra pretului de revenire este

studiul intitulat

des amricaines d'tablissement des prix de revient en usines, de C.

Bertrand Thompson 1928, din care putern extrage multe cunoginte
lositoare.

Privitor la inregistrare, diferenta esentiala intre contabilitatea finanaceia a pretului de revenire este ca prima se ocupa exclusiv de
de creditele unei
in relatiunile ei externe, in timp
a doua se ocup de operatiuni interioare, dar in scopul de a determina
de revenire al produselor
al manipulatiunilor. Unitatea in coneste unitatea monetar care poate sa fie dolarul,
tabilitatea
livra sau francul, in timp ce contabilitatea pretului de revenire cuprinde
unitatile monetare
unittile de operatiuni, de
de produse
de
Obiectul contabilitatii pretului de revenire este de-a
fiecarui element sau unitate de produs partea
respectiva din toate
ciara
banii

intreprinderii, deoarece
este imposibil de a vinde un produs cu un beneficiu anumit, dac toate
aceste cheltueli nu sunt absorbite
acoperite de
de
cheltuelile efectuate

Intr'o industrie de tip continuu sau de tip de tonaj, scopul este

general de a determina
de revenire pe unitate de greutate sau
de lungime pentru
din produse. Noi obtinem acest rezultat eva-

www.dacoromanica.ro

138

BULETINUL

ECONOMIC ROMANESC

cheltuelile fiecarui serviciu cari sunt imputabile fiecrui din

duse, apoi totalizand aceste cheltueli
adogandu-li-se celelalte chel-

tueli generale de administrate, in scopul de a determina cheltuelile

toate de fabricatiune.

Intr'un alt tip de industrie, tipul de impreunare, totalul cheltuelilar

interes ca cel constatat in

fiecrui lucru specific
operatiunei. In acest fel de industrii produsele sunt
meroase
variate
trebue
pretul de revenire pentru
categoric de produse. Suma preturilor de revenire a operatiunilor adaogate la aceia a materialelor apoi portiunea cheltuelilor de atelier
a
cheltuelilor administrative generale atribuite unittii de produs consicheltuelilor uzinei pentru acest produs. Exist
derat, constitue
de recu siguranta un anumit procent de erori in estimatiunea
nu prezinta
sau in

venire.

Preturile de revenire sunt o combinatiune de unitti de timp, ca orele,

ziva, saptamana, luna
anul; unitati de
ca metrul, tona,
cata, masina, lucrul;
de productiune ca operatorul operatiunea
de moneta. Se obisnueste a se divide
de revenire
principale: cheltueli de fabricatiune
cheltueli de
in doua
cari impreuna cu beneficiul constitue pretul de
(dia-

grama I).

de

sunt la

divizate

cuprind toate
se mai numesc
sau cheltueli improductive: ele cuprind toate chel-

obicei in cheltuelii
i cheltueli indirecte;
cheltuelile de administratiune
de supraveghere
cheltueli

tuelile de lucru sau de materiale cari nu intr direct in produs

nu sunt
cu el;
cheltueli sunt subdivizate la
in
cheltueli de serviciu
cari cuprind toate
in cheltueli
cheltuelile celelalte ale uzinei.
Cheltuelile administrative sunt descompuse in cheltueli auxiliare
sunt cele indirecte realmente necesare functionrii uzinei, ca forta
cheltueli administrative propriu zise, cari cuprind
trice, magazinul,
cari uzina nu
cheltuelile
bunei functionri a afacerilor
ar
function.
apartine serviciul contabilittii
al contenciosului (diagrama II).
de revenire sunt: cheltuiala direct
Partile cari constitue
de lucru
materiile prime; cheltuiala
cheltuelile de administratune, de supraveghere, luminat,
forta motrice,
rebuturi, reparatiunile, amortismentul, furniturile,
uneltele,
contributiunile, transporturi, experientelc, primele
de brevet, cheltuelile juridice
repararea erorilor
in cele din urma
cheltuelile de vnzare
salariile, comisioanele, cheltuelile de
voiaj, publicitate, de evaluare, demonstratiunile, experientele.
Sunt
metode de-a
de lucra
natura proDaca
este masurat in tone, se totalizeaza

lucru dintr'un timp dat, se divide aceast

realizata
timpul perioadei considerate; obtinem
un
revenire direct al
de lucru pe
sau pe kilogram;
timpul de lucru se trece pe fisele de pontaj zilnic (formular 1).

www.dacoromanica.ro

PROBLEMA PRETULUI

In industriile unde
bucata se

PARTICULARE 139

A AMORTISMENTELOR

s obtinem un
carte

a-se

revenire raportat la
de pontaj, care arata

de prezenta a muncitorului
complectata
bon
de lucru zilnic continand numarul pieselor pe cari le-a avut in mna
in timpul zilei
timpul intrebuintat
din ele (formularul
1, 2, 3, 4
5 a 5 b); bonul de lucru verificat controlat de catre
se trimite la serviciul
de revenire, uncle se
noteaza pe o
care indica pretul de revenire direct
partea de socotit din cheltuiala indirecta, fara ca sa se indice
pretul de revenire exact,
In industriile unde este important de-a
se intrebuinteze un bon de lucru individual pentru
e
lucru sau comand, sau serie (formular 6). Rcest bon e schimbat de
lucrul se schimba; bonul poarta numarul de ordine al lucrului
numarul

a terminrii lucrului.

numele muncitorului, ora inceperii

bon, asezat in cazierul indicat prin numarul dat lucratorului,

la calcularea pretului de revenire al
de lucru;
de
avantajul ce
este
suprima cheltuelile sistemului de punctaj.
Contabilitatea orelor suplimentare nu
mari dificultati; se
tine cont de ele in
albe ale bonurilor de lucru sau
bonuri
speciale (form. 7). Drumul bonurilor
lucru se va
schematic
in instructiuni.
prime sunt tinute
magazii
date in seama magazionerului
livrate pe baza ordinelor scrise specificnd seria sau
lucrul la care ele sunt destinate (form. 8 9).
se tine

ventar permanent (form. 10), care poate fi destul de detailat. Bonurile

materiilor iesite din magazie se numesc bonuri de
(form. 9).
buturile se inregistreaza pe formularul No. 12.
Preturile sunt inscrise pe foi de preturi de revenire pentru
lucru
de lucru directa (form. 11). Inventarul permanent trebuie verificat
timp
timp (formular 13). Totalul din bonuri cu
ceiace se mai
in magazie trebue
fie egal cu totalul aprovizionarilor, lucru greu de realizat deoarece nu se poate lucra cu atta preciziune.
*

Clieltuelile indirecte
Pentru a
totalul cheltuelilor de fabricatiune, este necesar a
adaog toate cheltuelile indirecte,
toate
de administratiune, de supraveghere
functionare, cari sunt necesare
bricatiunii. Cheltuelile indirecte cuprind salariile, incalzit, luminat,
forta motrice, furnituri
cheltueli fixe cum este
amortismentul
uneori chiar dobnda. La
se
de vn-

zare pentru a obtine pretul de revenire total; la acesta se

beneficiul pentru a obtine pretul de vnzare.

le mai bune metode de calculare ale pretului de revenire sunt calculatiunile lunare sau chiar
de este posibil.
Salariile att ale conducAtorilor ct

prin foi de

foi de

ale celorlalti angajati se

Pot fi cheltueli de expertiz

www.dacoromanica.ro

140

LNSTITUTULUI ECONOMIC ROMANESC

diferitele epoci ale anului; cheltuelile

a caror suma
tale ale contenciosului se repartizeaza pe luni; furniturile intrebuintate
ca
de catre administratie sunt date prin bonuri de
o
din uzin. Contul
se inchea tot lunar. Fiecare serviciu
parte din chire raportata la suprafata
m2
de acel serviciu.
In cheltuelile fortei motrice
salariile mecanicilor, combustibilul,
apa, amortismentul
capitalului investit la producerea fortei
motrice; caldura
aerisirea au cheltueli (generale) repartizate in
proportie cu volumul ocupat de ficcare serviciu; chettelile de manipulare
transport intern cuprind salariile
dela cumprare,
gentii receptionari, magazia
personalul ei, ambalaj, expeditie, amortisment
capitalului investit in magazin.
Cheltuelile de inspectiune sunt ridicate direct asupra
de plat
trebue s fie imputate direct serviciilor la care se raporta; cheltuelile
de intretinere se socotesc
bonurile de cumparare,
de lucru
bonurile de ie5ire. In caz de lipsuri constatate la materle prime,
rectiunea recupereaz cheltuelile in contul furnizorilor;
aceasta
este imposibil, trebue
diferenta intre defectele rezultate din
materie (defecte ascunse)
cele cari decurg din erori (reparatiune de
erori); erorile sunt socotite
bonurile de lucru
de e5iri necesare
reparatiunilor, dupa bonuri de
ale materialelor in rebut, cari
sunt imposibile de reparat.
Prima de brevet este ridicat direct asupra facturilor dupa foile de
productiune
o
direct produdiunii, serviciilor sau ma5inilor;
acesta prima este considerata ca o
trecuta la

Profit

Pierdere".
Instrumentele, modelele
lucrul de perfectionare precum
experientele de produse noi constituesc o cheltuiala indirect calculata
bonuri de lucru materiale
direct la comanda de instrumente
modele. Reparatiunile ordinare
modificarile nu

indirecte se reparti-

uzinei, deci sunt cheltueli indirecte.

sau serviciu (formular 14 15); avem

formularele
fata
16 C-D dosul; pentru
rezumatul lunar formularul 17
18; pentru comptabilitatea lucrarilor
20, toate alcatuite
aranjate
de constructie avern formularele 19
la
acestui studiu.
zeaza pe lucrare,
larele 16
D

In
uzine s'a obi5nuit sa se socoteasc
capitalului
sat fie propriu fie imprumutat in cheltuelile de
alte fabrici
numai interesele capitalului imprumutat sunt cuprinse in cheltuelile
in timp ce in unele intreprinderi dobinzile sunt socotite in profit
pierdere, ca o parte de beneficii
proprietarii capita-

lului.

Un prim aranjament in favoarea socotirii intereselor (a dobinzii)

la fabricatiune este
din moment ce capitalul serve5te fabricatiunii,
trebue sa fic socotita la productiune tot
ca
forta
motrice; cuprinzand
cheltuelile de fabricatiune, se poate

www.dacoromanica.ro

PRETULUI

PARTICULARE 141

A AMORTISMENTELOR

de
momente de jena
la limita
de revenire real;
nu socotim
in
de
uzinei
atunci este vorba de un capital propriu
proprietarii pot sa-$i plaseze capitalurile
in alte intreprinderi cu
normala; nu este drept ca sa socotim in
de revenire numai
in orce caz,
este cuprinsa
in
productiunii, totalul anual se imparte pe
reduce

ma$ini.
Cea

grea
este calcularea depreciatiunilor, ele se produc
pe nesimtite
pot fi uitate, Jucruri
dau
la
mari;

depreciatiuni rezult din uzura, din accidente cauzate printr'o excesiva

prin metode
intrebuintare, prin deteriorare,
insuficienta
de fabricajune (dinamismul technic modern din industria
prin nefolosire (articole alimentare, panzeturi vapsite).
Diminuarea valorilor poate fi facuta prin estimatiuni periodice sau
prin diminuari anuale a valorilor
in registre sau prin ambele
combinate. Pentru acest lucru e nevoe de un expert de estimatiune cu
cunostinte practice. Sunt trei metode pentru a
reducerea valorii
inscrisa in registre. Toate tin cont de pretul de cumparare, de amortismentul anual
de valoarea dupa
Cele trei metode sunt:
pretului de cost, metoda procentuarii diminuarii
metoda fondurilor pierdute; dupa prima metoda diferenta intre pretul de cumparare
valoarea obiectului scos din uzaj o dividem prin numarul anilor presupu$i de viat producatoare
valoarea din registre este diminuata in
fiecare an cu aceasta cota.
costa 8000 frs., dupa 10 ani
poate fi
2000 frs., amortismentul anual este:
8000-2000

=600 frs. pe an

Este metoda cea mai simpla

mai curenta.
Prin metoda procentajului diminuarii de valoare
In primul an . .
In anul al doilea

treilea .
patrulea
cincilea

,,
,,

,,

15% din 8000

15%

6800

57'

.
.

10

.
.

eaptelea . 15%
optalea
. 15%
noualea . 15%
zecelea . .

,,

,,

,,

4913
4176,05
3549,65
3017,20
2564,60
2179,90
1852,90

obtinem:
ram. o val de 6800 frs.

face 1200 frs.

1020
867
736,95
626.40
532,45
452,60
384,70
327
277,95

,,

,,

5780
,,
4913
4176,05
3549,65
3017,20
2564,60
2179,90
1852,90
1574,95

In exemplul de mai sus procentul a fost de

primul an,
din 8000
frs.,
o valoare de 6800 frs.; in al

doilea an se socotesc
riumai la 6800
frs.
se amortizeaza totul pe
Aceasta metoda este mai precisa.
Metoda a treia, aceia a fondurilor ascunse, dupa care se pune o
miza deoparte
fiecare an. Metodele de calcul sunt destul de com-

a patra metoda practica

u$or de aplicat este aceia a
profesorului Cole din Harvard. Intentia sa este de a tine coat de amor-

plicate.

tisment mai rapid in primii ani. Presupunem ca viata productiva e

www.dacoromanica.ro

ECONOMIC ROMANESC

142

de 5 ani

pretul de cumparare
ca diferenta
folosire este de 7500 frs. Rmortismentul va fi:

valoarea

5 15 din 7500 frs. sau 2500 frs.

Primul an
Al doilea an
Al treilea an
Al patrulea an

4 15
.

Al cincelea

2 15
1 15

7500
7500
7500
7500

,,

2000
1500
1000
500

metode de amortizare de o intrebuintare mai curenta,

Sa fixam

inaport cu calcularea pretului de revenire.

repartioperatiunea, prin care se
Rmortizarea
zeaza minus valuta pricinuita la investitiuni, din cauza participarei la
actele economice, aceasta se va face dup normele care sa reprezinte
totul situatia reala a cazului. In acest scop, se vor avea
vedere
circumstantele sub care ea s'a produs, mediul, felul intreprinderii
de expunere de a fi deteriorat. Tinandu-se
cont de toate cele enumerate mai sus, se va
ca desfasurarea
fiecarei circumstante va
particularitati, lucru ce a facut s se
natura bunului, ca

ocazioneze sisteme diferite de amortizare.

Intrebuintarea unuia sau altuia din metodele de amortizare va fi

o chestiune de apreciere
revine conducatorilor directi ai
intreprinderii, cari, din observarile
zilnice, vor
apreci care
este metoda cea mai adequat cazului.
In aplicatiunile practice vom expune cateva metode uzuale cunoscute:
Dupa
estimatiunei guantumul amortismentelor anuale se
va stabili pe cale de comparatie intre
avuta de o investitiune
ce ar
o aiba la facerea inventala ultimul bilant

rului anului expirat. (Rmortismente de Drd. Paul Popescu).

Sa luam
exemple practice,
cele mai convingatoare:
intreprindere de fabricat burlane de tabla, prezinta la ultimul
420.000
Masini
Instrumente
lant, Imobilizatiuni, in valoare de

de lei 230.000. La intocmirea Inventarului pentru anul expirat, se

constat
aceste posturi de activ, valoreaza: Imobilizatiunile numai
Instrumentele numai lei
lei 380.000
Fat de aceasta constatare
pentru punerea in concordanta

scriptelor, care sunt reprezentativele

faptice a patrimoniului
treprinderii, contabilitatea se va
de aceast scadere de valoare
a acestor elemente de activ
o va
ca
efectuarea
ei sa fie
concordant partea scriptic cu situatiunea de fapt a
prinderii.

Rrticolul ce se va face pentru inregistrarea amortismentului

reducerea valorei din cont a posturilor ce au suferit depreciere la
siunea realitatii, va fi pentru cazul nostru:
40.000

PIERDERE = IMOBILIZATIUNI

PROFIT

40.000

Se inregistreaz amortismentul reprezentnd uzura instalatiunilor de lei 40.000

20.000

&

= SCULE

UNLLTE

Idem amortismentul anului expirat la Scule Instrumente

care prin uzur au suferit o depreciere de lei 20.000.

www.dacoromanica.ro

20.000

PROBLEMA PRETULUI

PARTICULARE 143

A AMORTISMENTELOR

Toate aceste inregistrari se fac la

anului
ocazia facerei
punerei in concordanta a registrelor cu realitatea. Inregistrarea in acest mod se numeste:
procedeul La Contul Eleinventarului
mentului".

fcute tot la

inregistrri pentru
bunuri
anului se pot face
sub forma contabila
40.000

PROFIT

PIERDERE

IMOBILIZATIUNILOR

40.000

Se inregistreaz minus valoarea imobilizatiunilor constatate cu ocazia iuventarului

care reprezentnd deprecierea prin uz, constitue amortizarea acestora.
20.000

PROFIT & PIERDERE

AMORTIZAREA SCULELOR

UNELTELOR

20.000

Deteriorarea sculelor instrumentelor din cauza folosirii

care a fost constatata
ocazia facerii inventarului

numeste: La un cont creiat special in pasiv".

Cele expuse mai sus constitue procedeul amortizarii bunurilor: Prin
evaluare", care, dupa
am vzut, a constat in a se stabili minus
valoarea ocazionat la bunurile imobilizate pe cale
comparatie
care modalitate

inventare.

Rplicarea lui se recomand cu succes la amortizarea bunurilor, a

caror depreciere nu se poate stabili cu exactitate dela inceput.
In
de acest procedeu, este mai cunoscut
practic
prooedeul CRLCULULUI", - care este aplicabil la amortizarea bunurilor
la care deprecierea sau uzarea se produce relativ uniform
unde se
durata de functionare a bunurilor; cunoscandu-se aceste elemente, se va intocmi un
zis plan de amortizare" la
tuirea caruia se va
vedere calculul de natur aritmetic ori
metric.

Combinarea acestora va da
la stabilirea de procente fixe sau
sens cresctor sau descresctor.
Quantumul amortismentelor anuale depinde pe de o parte de procentul ce anual s'ar hotari a se
in vedere la amortizare,
pe
de alta parte de valoarea ce s'ar
ca baza de calcul.
din valorile, la care
se raporteaza calculele spre
a se stabili suma anual,
fi:
variabile,

1. Valoarea de achizitie (ANSCHAFFUNGSWERT);

2.
3.
4.

dup ultimul

(BuCHWERT);

de reinlocuire (BESCHAFFUNGSWERT) ;

minus valoarea

(RESTWERT

Momentele
se vor
consideratie
ca atare amortismentele vor depinde dupa natura intreprinderei anume: in
limentele industriale, a
produse sunt foarte putin variate
din fabricatie se va face in
de mari cantitati, se va tine
celorlalte imobilizatiuni,
socoteala de amortismentul instalatiunilor
cu ocazia definitivrii acestora
fixrei pretului de cost,
alaturi
de alte cheltueli de productie se va
cota aferenta de amor-

tizare.

www.dacoromanica.ro

ECONOMIC

144

ANESC

La celelalte feluri de intreprinderi

la Institutiunile Bancare, amortismentul va fi contabilizat la
anului, cu
stabilirei
zultatelor,
ca
cheltuiald general se va trece la profit
pierdere.

Pentru o mai complect

a
de functionare, a
caruia din procedeele descrise
pentru o mai bun putinta de
parare
de evidentiere a cazului
este mai nimerit adoptarea unui
locul altuia, vom intovarasi expunerea, de exemple
frice.

La procedeul: Amortisment socotit asupra valorii de achizitie"

(ANSCHAFFUNGSWERT), dac presupunern c o
de
fabricat ciment, care are investitiuni la ultimul inventar de Lei 1.400.000
de lei 800.000

amortizeazd primele in 10 ani,

secun-

pentru fiecare din

dele in 5 ani, tabloul de amortisment ce se va
ele va fi urmatorul,
presupunem c in adevr cotele se stabilesc pe
baza de calcul aritmetic cu ratie egala:
Valoarea de
amortizat a

Amorlizmen-

800.000

160.000
160.000
160.000
160.000
160.000

anual

Suma ramas
de amortizat

Valoarea de
amortizat a

540.000
480 000
320.000
160.000

1.400.000

Suma ramas

anual

de arnortizat

140.000
140.000
140.000
140.000
140.000
140.000
140.000
140.000
140.000

1.260 000
1.120.000
980.000
840.000
700.000
560.000
420.000
280.000
140.000

Acestui procedeu, care consta in diviziunea pretului de cost in

egale pe toata durata fixata pentru amortizarea unui bun, multi autori
mai zic
Procedeul Direct".
Expus procedeul
sub formula aritmetica
inlocuind datele cu
litere, vom
spune
pentru aflarea amortismentului anual, daca
insemnam cu
Valoarea
cu C
de amortizat, cu N =numrul de
V- valoarea
mai pretueste
nul in cursul amortizarii, formula imbraca urmatoarea forma:
P

sau
P)

(C.

C
VN

C - AN
C

AN)

www.dacoromanica.ro

CN-AN

PROBLEMA PRETOLUI

PARTICOLARE 145

A AMORTISMENTELOR

Dach ne referim la exemplele luate mai sus

care este

voim s

valoarea, dup patru ani, a bunurilor supuse amortizarei, vom avea

pentru Investitiunile in valoare de lei 1.400.000, care se amortizeazd
timp de 10 ani cu

1.400.000 X 0

000

V4 = 1.400 000 (1-4.140.000)

1.400.000 (1-560.000)

= 1.400.000. - 560.000 = 840.000

pentru Mobilierul de
A

800.000 amortizabil

800.000 x 20
100

ani

sau 160.000

-4.160.000)

800.000

= 803 000 (1-640.000)

800.000-640.000 sau 160.000

la partea contabil a amortismentului

anume la inregistrarile ce s'ar ocaziona, acestea ar
urmatoarele:
Pentru ipoteza ca inglobarea

amortismentului

la pretul de cost - ca erice alta cheltuial -

s'ar face direct

sub presupunerea

ca s'ar inregistra dupa procedeul: La contul elementului

140.000

PRODUSE FABRICATE

140.000

Cota de amortisment de
lei
160.000

la fabricatele produse, adica

000.
160.000

PRODUSE FABRICATE

Idem amortisment de 20% asupra valorii mobilierului,

lei

000

Daca
de amortizarea bunurilor supuse deteriorarii prin uz,
se tine socoteala la
anului, cu ocazia
bilantului
daca presupunem ca inregistrarea s'ar face: printeun cont creiat in

articolul
PROFIT

fi:
PIERDERE

AMORTIZAREA INVESTITIUNILOR

Cota de amortizare privind exercitiul

140.000

repartizata

ocazia inventarului, lei 140.000

160.000

PROFIT

AMORTIZAREA MOBILIERULUI

160.000

Idem cota de 20% privind exercitiul incheiat, la mobilierul

de lei 800.000

Acest sistem
foarte simplu
bazat pe un rationament de proportionalitate perfecta, este uzitat
practica foarte mult.
In America, numarul intreprinderilor
se
la
Asemenea este vizat
de diferiti legiuitori fiscali, printre
care
de al nostru, care in art. 31 din legea contributiunilor directe
*

www.dacoromanica.ro

INSTITUTULUI

146

1923, prevede la 8, ca amortismentul capitalului imobilizat,

se va
alocandu-se cote proportionale
scoase din calcule prin
divizarea valorei de amortizat, la
de ani
ar urma
dureze
din

bunul.

de norma de calculat amortismentul prin

In

valorii

de amortizat la numarul de ani, la care s'ar fixa viata probabila a

bunului, se mai obisnueste de unele intreprinderi a stabili cuantumul

amortismentului la o
care
fie rezultatul unor calcule algebrice
anume: la sumele ce se destineaza drept arnortisment anual, se calculeaza
compusa. Aceasta o fac rationand
sumele ce
anual se repartizeaza drept amortisment stau la dispozitia intreprininlocuirea lui cu
tot
derei
la scoaterea bunului din
acest timp, sumele folosind
va urma s se calculeze
asupra
la fel ca pentru alte sume ce s'ar
din
afara. Stabilirea amortisrnentului anual se face, in acest caz, folosindu-sestabelele Violeine (Tutuc), care
urmatoarea
a amortismentului:
ca valoare ce au devenit amortismentele facute asupra unui bun

1) = Vr de unde scoatem pe V i obtinem V

avem a (un

dupa ce am vazut
este formula care ne va
un caz practic, pentru a

un

se face uz de ac6t

care
a stabili amortismentul anual,
functiunea sistemului.
amortizeze mobilierul in vaintreprindere
voeste
tie care ar fi
loare de lei 250.000 in timp de 10 ani,
vrea
la
cuantumul anual al amortismentului acestui mobilier,
destinate anual in acest scop,
sa se calculeze o
de

formula:
avem
0,05

a = 250.000 1,05 - 1
a = 250.000
a = 19.876,25 lei.

tabelele Tutuc VI, g5sim

0,05

1,05 - 1

valoreaz 0 79505.
cu 0 79505

procedeu este cunoscut in Germania sub denumirea de DIE

ABSCHREIBUNGSMETHOD MIT ZINSENZINSEN".

Tabloul ce s'ar
compuse, ar fi:

pentru amortizare, dupa sistemul

Valoarea de
amortizat

Amortizmentul

250.000

25.000

Arnortizmentul

simplu

19.87625

www.dacoromanica.ro

PROBLEMA PRETULUI

A AMORTISMENTELOR

PARTICULARE 147

Rplicarea acestui sistem de calculat amortismentul

are justificarea
avem
vedere numai rationamentul facut de unii
anume: c sumele destinate drept amortisment fructifica
ztori
Nu trebue
sa se scape
intreprinderii
la
de a da posibilitatea
din vedere
rostul arnortismentului este
gistrelor s fie expresivitatea realitatii,
a starei elementelor activului. Ori,
cazul nostru, mobilierul dupa un
de functionare
lui,

s'a stabilit
durata lui va fi de 10 ani - a pierdut 10 din.
valoare, adica din 250.000 lei, valoarea initial, lei 25.000,
nu
lei 19.876, cum
din calculele algebrice. Ca atare, din acest
punct de vedere,
acestui sistem,
realitatea.

Rmortismentul in industrie - dupa

am vazut - urmnd a se
la pretul de cost pe msura definitivrei
fabricate,
adaogarea la acest
l'ar majora
masura. De
intreprinderi, cnd sunt la
functionarei
nu
deaza imediat la amortizarea bunurilor supuse deprecierei sau
prin uz, motivnd ca, prin adaogarea
ment - la pretul de cost, acesta ar reveni mai scump le-ar
plasarea produselor
piata; abia
ani incepe amortizarea,
cnd se imparte proportional valoarea bunului la numarul de ani
la scoaterea lui din uz.
Pentru o mai completa intalegere a modului de functionare a acestui
procedeu
amortizare, sa cercetam un caz practic:
intreprindere pentru fabricat
in
desfacerii

telor pe piata, cu mai multa u$urinta, amna amortizarea bunurilor

supuse deteriorarei (investitiuni) in valoare de lei 600.000, pentru
inceputul functionarei vederea revenirei produselor
4 ani

de cost mai mic procedeaza la amortizarea acestora,

abia dupa
acestui termen,
repartizeaza uniform
la nurnrul anilor rama$i
la scoaterea
din uz
care
a stabilit-o la 10 ani. (Rmortizarea
procent fix, dupa un numr de
dela inceputul folosirei bunului).
Tabloul ce s'ar
pentru aceast ipoteza ar fi:
un

ANUL

Cost

Amortisment

600.000
2
3

4
5

6
7
8
9

000
000
100.000
100.000
000
000

www.dacoromanica.ro

Valoarea

600.000
600.000
600.000
600.000
500.000
400.000
300.000
000
100.000

ECONOMIC ROMANESC

148

Alte intreprinderi ca fabricele de turntorie, sticlarie

ciment,
instalatiunilor, supuse usor
nuesc ca amortizarea investitiunilor
cu
ani
termidefecturei sau deteriorarei, s o fac
nnd-o cu
ani
de durata probabil, fixat pe cale de
aceasta ipoteza, se fixeaza raportndu-se numai la
calcul. Cote le,
numarul de ani,
se face amortizarea efectiv. Exemplificat
ipoteza ar fi:

ANUL

Pref

Cost

600.000
3

Valoarea
Neamortizat

Amortisment

100.000
100.000
100.000
100.000
100.000
100.000

500.000
400.000
300.000
200.000
100.000

7
8

Acum dupa ce am vazut cum functioneaza amortizarea dupa cele

doua procedee expuse, sa descriem pe scurt
justificarea ce o dau
intreprinzatorii in intrebuintarea unuia sau altuia din aceste sisteme:
Cei cari incep amortizarea abia dupa un numar de
dela folosirea
bunului, aduc ca argument in favoarea sistemului
faptul ca la
ceput
firme
necunoscute pe piata, plasarea
se face numai daca se ofera pe un
sub cel cu care produsele
milare se

Or, in acest scop, trebue a

amortizarea capitalalui imobilizat
a
la pretul de cost, numai cheltuelile de regie de prim ordin.
Cei cari
amortizarea imediat dupa punerea investitiunilor
la dispozitia intreprinderii
cari le amortizeaza
motiveaza aplicarea
numr mai mic de ani deck durata bunurilor,
procedeului pe considerentul ca, la inceputul functionarei bunurilor,
puterea
de
este mai mare
catre
ca atare,
suportarea pe unitate a
de amortisment se poate face mai cu
Deasernenea pretexteaza
spre
de folosire, bunurile acestea necesit cheltueli de
mult mai mari
ca la inceput
suportarea acestora ca
a amortismentului ar
mult
de cost al produselor.
rationamentele facute de
ipoteza amortizarii dupa un numar de ani dela inceputul functionarii
bunurilor, ca
cele facute de cei cari amortizeazd la
cu cote
mai mari pentru ca sa completeze valoarea bunurilor
de
scoaterea

din uz, sunt complet eronate

lipsite de justificare,

www.dacoromanica.ro

PROBLEMA

A AMORTISMENTELOR

PARTICULARE

ne reamintim c amortismentul are de scop de a

sub
cheltueli, toate minusurile de activ - provenite la capitalul imobilizat
cauza
elementelor la actele de productie. El nu trebue
operat intr'o proportie mai mica dect s'a produs
realitate
activ caci
posibiliocazioneaza goluri patrimoniale
tatea de falsificare a situatiunei intreprinderii.
proportii mai mari
nu trebue sa se opereze nici
produse la valorile imobilizate,
rezerve oculte.
da
Reprezentat grafic cele doua ipoteze dau
la urmatoarea schem:

amortizare facut
la al
VI an
de scoaterea bunului din uz.

400.000

300.000

4 ani dela punerea bunului in uz.

200000
100.000
7

Adeseori se

10

ca uzarea la sculele

instrumentele

de cazangerie sa se produca
mod neegal
anume din ce in
ce mai mult, dat
intensa folosire a
In astfel de cazuri, planul
de amortizare nu mai corespunde realitatii. Or, pentru a se pune de
acord acest plan cu starea faptica, se majoreaza procentul din ce
ce, astfel
scurta durata de amortizare, sa fie complet fcuta acoperirea. Folosim amortizarea cu procent crescnd.
ce se ocazioneazd
astfel de cazuri, - dac presupunern

c o
de cazangerie are scule instrumente de lei 400.000,
la care uzura se produce progresiv, astfel ca folosirea
ar
dur.
cinci
ca procentul de amortizare cu care s'ar incepe amortizarea
ar fi de
15, 20, 25
- va fi urmatorul:
Procentul

Valoarea

400.000
2
3

15

20
25
30

Amortisment

40.000
60.000
80.000
100.000
120.000

Suma

360.000
300.000
220.000
120.000

a
intrebuintat la intreprinderile ale caror investisunt expuse a
inlaturate foarte usor din cauza demodarii, sau
prea repedei uzari, sau ca n'ar mai corespunde sistemelor moderne
de mare instabilitate monetara,
o cota
lucru, ca
raportata cu devaloan trebueste neaparat majorata
stabilita
rizarea monedei.

Se

www.dacoromanica.ro

BULETINEL

150

ECONOMIC

se ia ca norma de amortizare a bunurilor, valoarea cu care ele

ultimul
inregistrate in scripte
valoarea
bilant, atunci cuantumul amortismentului anual poate fi de natura egala.
in fiecare an sau poate da
la sume variate dela an la an; intrebilant.
buintam amortizarea dupa
tot timpul amortizarii se
Prima ipoteza se va produce
amortizarea cu un procent egal.
doua
anume cote anua.le
egale se vor obtine numai
procentul de amortizare se va
din an in an, dat
ca
la care acest procent va
se aplice prin amortizarea succesiva, se micoreaza dela an la an.
Pentru explicarea
mai completa a functionarii acestui sistem,
luam un exemplu practic
plasam in ambele ipoteze:
Prima
Procent egal tot timpul", deci cote neegale.
intreprindere voete a-5i
bunurile supuse deteriorarei prin
uz, in valoare de
600.000, cu un procent de
in
se

5 ani, - calculabil la valoarea din registre (la ultimul bilant).

ce se va
acest caz va fi:

2
3
4
5

Valoarea

Procentul

Amortisment

600.000
480.000
384.060
307.200
245.760

20
20
20

120.000

20

Suma ramas

480.000
384.000
307.200
245.760
196.608

76.800
61.440
49.152

Ipoteza doua: amortizarea dupa

din ultimul bilant, cu procente diferite
care ar fi: 20, 25, 33, 50
pentru
Tabloul ce s'ar
exemplu ar fi:

Valoarea

2
3

4
5

600.000
480.000
360.000
240.000
120.000

Procentul

Amortisment

20
25
33
50
100

000
120.000
120.000
000
120.000

Suma rmas

Neamortizat

480.000
360.000
000
000

Pentru a evidentia diferenta ce

intre procedeul amortizarii,
de calcul a) pretul de cost initial sau
din ultimul bilant (adica valoare initiala, minus amortismentele anteluandu-se ca

www.dacoromanica.ro

PROBLEMA PRETULUI

A AMORTISMENTELOR

rioare), redam exemplul de mai sus

NTR. PARTICULARE

sub forma de reprezentare

grafica :

al calcuacest sistem,
amortismentului la valoarea de
cost minus amortismentele anterioare,
500.000 va trebui s
in ce
de amortizare
se
bunul,
de amor400.000 tizat, spre a-i
procentul aferent
300.000 lui. Se poate spune deci, despre acest
sistem,
este unul care pretinde o
600.000

200.000

minutioas statistic se mai numeste

sistemul de amortizare RNRLITIC".

Expus sub forma de dernonstratie

teoretic, formula calcularii lui va fi:
1

V=1
dac insemnam
V,
rea de amortizat, cu P procentul anual cu n
numrul de
s se amortizeze

Amortizare dup ultimul

X Idem la valoarea

bunul.

Rjungerea la aceasta formula reuseste, dac notm

V = valoarea

a bunului ;

amortismentul anului
(

valoarea bunului la primul bilant.

al

al patrulea
V

amortismentului anului n.

valoarea dupa n.

de amortizare.

cazuri practice, spre a

ce valoare are un
bun care costase lei 100.000, dup ce s'a amortizat timp de
daca aplicam formula stabilit mai
ani, cu un procent de
Cunoscand aceasta formula, s luam
daca voim sa
ilustra functionarea ei.
avem :
)5

(1-20) 5
100

X = 100.000 (1
X = 100.000 (0,8)
X = 100.000 (0.32768)

X = 32.768

www.dacoromanica.ro

152

ECONOMIC ROMANESC

BULETINUL

amoraflm cuantumul la care se

de lei 100.000, amortizabil tot

Mai departe, dac voim

tismentul anului 5, la

aplicm formula :
n.i

20

000

= 20.000
X = 20.000 X 0,8
X = 200.000 X 0.4096

= 8.192 lei.

timp ar
sa amortizam un
procent de
ca dupa expivaloreze bunul la bilant 140.000 lei, formula

Presupunnd
dorim
bun
de lei 200.000,

rarea acelor ani,

care ne va ajuta sa aflm

va fi:

140.000 = 200.000

140.00 = 200.000

(100

140.000 = 200.000 X

80

140.000 = 200.000 X (0,8)

0,8 n

n log. 0,8 = log. 0,7

n

log. 0,7
log. 0,8

1 84510

adica

1 an

7 luni sau

1-2 ani

Sunt intreprinderi, care au in vedere

natura bunului, atunci cnd
stabilesc planul de amortizare
anume: studiaz, pe
celelalte
date necesare intocmirei planului de amortizare
chestiunea daca la
scoaterea lui din uz, acesta ar mai putea valora ceva. In cazul
bunul ar mai
amortismentul anual se ealculeaza de
natur
ca suma amortismentelor operate impreuna
valoarea finala a acelui
bun sa fie egala
lui. Mentionam printre bunurile de aceast
categorie : volanele de fonta la masini, formele
tiparele la intreprinderile de turnatorie. Procedeul calcularii
amortisment se
calcularea amortismentului la valoarea initial minus
finala.

amortismentul anual,
Formula cu ajutorul careia
fi urmatoarea, daca
tinnd seama de cele spuse mai sus,
R.
cu V. I. valoarea initiala a bunului, cu V. F. valoarea lui finala,
amortismentul
cu T. timpul :
VI - VF

www.dacoromanica.ro

PROBLEMA PRETULUI

PARTICULARE 153

A AMORTISMENTELOR

Completand aceasta cu un exemplu practic

ipoteza
o intreprindere de
de fonta voeste
amortizeze
toarele, in valoare de
400.000
care la demontare ar mai
ca material vechiu, lei 50.000), in 5 ani, valoarea amortismentului

anual va fi:

000 - 50.000

A=
A
A

70.000 lei.

se srade
dar se
se procedeaza astfel:
Se intalnesc in practica intreprinderi, care functionand pe terenuri
La anwrlizarea

de

concesionate, un anumit numar de ani, dupa expirarea acestora urconstructiunile a

subdemonteze instalatiunile
stante mai pot fi intrebuintate, iarasi in parte.
din acestea
tie
nuesc ca la stabilirea cotei de amortizare a acelor instalatiuni,
cheltuelile de instalare sau demontare. In acest caz, formula care ne va da acea cota de amortisment anual va fi:
VF

a acestui fel

Pentr expunerea
un exemplu numeric:

amortisment,

intreprindere de depozitat marfuri - in comision,

construeste
pe un teren luat cu
magaziile de care are
pentru functionare, in valoare de lei 500.000, cu clauza ca
expirarea termenului
de 10 ani (pentru care a inchiriat terenul) sa
le demonteze
materialul lemnos, din care
fost construite. Presupunand
eonstructia a costat lei 500.000
ca materialul va mai
la
100.000 lei;
cheltuelile de constructie s'au ridicat
lei
20.000,
cele de demontare ar
lei 10.000, valoarea amortismentului anual va fi data de formula:
VR)

va

= (500.000 - 100.000)
10

30.000

10
000

repercursiunile ce

asupra

din

ca reprezentant al deprelcierii, demodarii,

valorilor imobilizate din activ, pentru a da
tatea registrelor
reprezinte starea de fapt a patrimoniului
sau

www.dacoromanica.ro

BULETINUL INSTITUTULUI ECONOMIC ROMANESC

154

operat in industrie, la

-treprinderi, am vazut ca

de

Mari de
la
conta
pierdere" la
sau la im
creiat
special in pasiv. Omiterea
lui va
drept efect
reprezentarea sub forma contabila a rezultatelor se va face in mod

fal$, intrucat, in descrierea valorilor imobilizate din activ, mai

ca atare rezultatele sunt camuflate.
goluri ce au fost ignorate
Ori, in materie de finantare streina,
unui bilant sub o
.alta
cea reprezentativa a situatiunei reale a patrimoniului
finanare drept efect ca intreprinderea se va gasi expusa ca
dat
elementul
tare din
nu-i vie cu
increderei

mijloacele scriptice din care

trage

conduzia despre situatiunea reala a intreprinderii.

amortismente mai mari
Deasemenea nu este bine a se
pierderile sau golurile suferite de valorile din activ,
in ocaziuni de finantare
cuantumul imobilizatiunilor
raportul
de
feluri de capital joaca un rol
deoarece acestea constituie pentru finantatori gajul de preferinta.
capitalul imobilizat cu o valoare mai
l'ar
Ori,
drept consecinta acordarea unor sume mai
drept finantare temporara.

reprezenta bunurile, vom

Reluam expunerea
privitor la repartizarea cheltuelilor,
ce am
amortismentul ca o cheltuiala principal.

Formularul 21 din lucrarea Mthodes amricaines..." pe care am

citat-o, ne
cum se va
la
pe o
foaie
tot ceeace intereseaz amortismentul, iar formularul 22 ne
prerevenire randamentul, complectand cuno$tiintele noastre asupra
comparate a ma$inilor.

Distributiunea cheltuelilor indirecte este cunoscut sub numele tehnic

repartitiune", care poate fi

servicii, intre functiuni sau

produse;
materiile constitue un material indirect sunt
zate
schimbul bonurilor de
de lucru indirect
este furnizata
bonuri de lucru, repartitiunea intermediar intre

servicii sau functiuni este foarte

anume: se trec sumele ace3tor bonuri de e$ire
a bonurilor de lucru la conturile de servicii

sau functiuni la cari au fost socotite la

Metodele cele mai intrebuintate pentru repartizarea cheltuelilor indirecte sunt urmtoarele:
procentajele salariilor directe fixate
anual;
orele de lucru direct;
totalul salariilor
a materialelor;
recte
orele
functionare a ma$inilor;
cheltuelile de functionare pe
a
printeo simpl diviziune.
Mai sunt
alte metode ca repartizarea
pretul materialelor, dar
ele sunt foarte putin intrebuintate. Exemplificri:

www.dacoromanica.ro

PROBLEMA

A AMORTISMENTELOR

PARTICULARE 155

Totalul foilor de plata directe este de 500.000 frs.

a cheltuelilor
indirecte 675.000 frs. Trebue adaogat
la
de lucru
directe.
metoda nu e exacta
atunci
toate produsele trec prin aceia$i operatiune,
sau ma$ina, transport.
Totalul cheltuelilor indirecte este impartit
lucruri sau comenzi

in proportie cu numarul orelor de lucru direct: daca cheltuiala indieste 50.000 frs.
totalul orelor de lucru direct este 15.000 ore,
atunci
cu 15 ore de lucru
asupra ei o miime din
cheltuiala indirecta, adia 50 frs. Cheltuiala ihdirecta pe o
este
de 50.000 frs., totalul salariilor
al materialelor 100.000 fr.
saladirecte
materialele corespunzand la un lucru dat, 2.000 frs.,
cheltuiala indirecta pentru acest lucru este 1000 frs.
Se repartizeaza cheltuelile indirecte
proportie cu
orelor de lucru efectiv al ma$inilor, se
serviciilor
unde mai multi operatori se ocupa de acelea$i ma$ini.
Metoda de repartitie
orarul stabilit al functionrii ma$inilor
incearca de a socoti la fiecare ma$ina toate cheltuelile cari trebue
fie imputate, ca interese, amortisment, contributiuni,
forta
trice, etc.,
timp
propria sa parte de cheltueli generale
punnd o parte din cheltueli la travaliul, care s'ar
prin ma$ina; aceasta e o metoda mai complecta, mai precisa
poate mai
de aplicat,
vorba de randamentul masinii.
Toate metodele descrise aci sunt aplicabile industriilor cu produse
variate, cu preturi de revenire diferite.
Dividerea totalului cheltuelilor indirecte prin numarul total de unidela care nu trebuie s ne
de produse este o regul
departam.

Pentru anumite industrii, mai ales acele unde e nevoe imediat s

se cunoasca pretul de revenire pentru fiecare articol dintr'o
riata de produse, metoda contributiei orare a ma$inilor este cea mai
buna. Rcest sistem intmpin dificultti. Prima dificultate este aceia
de a socoti la contributia orar a ma$inilor tot
cuprinde chel-

tuielile uzinei. R doua este aceia de a studia pretul de revenire

timpului pierdut,
a timpului in care ma$inile nu lucreaz. Esenta
acestei metode consista in a reuni toate cheltuelile indirecte ale uzinei
cheltuiala
produsului prin intermediul
ma$ini.

ma$ina sau fiecare grup de masini sunt considerate ca un

centru de productie; fiecare centru
asigurari, amortismente, protectiune contra incendiilor. Cheltuelile specifice ale ma$inilor cuprind cheltuelile cari provin din centrul
productiune
cari ii sunt direct atribuite. Ele cuprind cheltuelile impuse capitalului
ca interese
prime de brevet, contributiuni, asigurari
amortismente. Mai sunt apoi cheltuelile ce rezult din folosirea
fort motrice, luminat, furnituri prin bonuri de esire, intretinere, bode lucru.
Portiunea de cheltueli administrative ce intr
contributie
cuprinde administratia
alte cheltueli auxiliare (salarii, se adaog
turniturile necesare
servicii,
Totalul acestor cheltueli

www.dacoromanica.ro

156

BULETINUL INSTITUTULUI ECONOMIC ROMNESC

va fi imprtit egal sau proportional

centrele de productiune;

total de ore productive a ma$inei este de 100.000,

mrul total de ore productive a centrului A este de 2.000, atunci
va suporta 1/50 din cheltuelile administrative totale; daca totalul cheltuelilor constructive
al operatiunilor
toate
este de
frs.
cheltuelile constructiei
serviciului A se
la 10.000 frs., in timp ce cheltuiala totala de administratie este de
125.000 frs., partea cheltuelilor administrative A, va fi de una pe
cincizeci din 125.000 frs., adic va fi 2.500 frs. Dac toate cheltuelile
(constructie, administratie, fabricatie) au fost notate pentru fiecare
centru de productiune, se obtine prin adunarea
cheltuiala
a
centru de productiune, cheltuial ce trebue imputat produsului ce trece prin aceasta directiune.
Aceast
anual a operatiunilor
se poate nurni
va
fi divizat prin numrul orelor aproximative
care centrul a fost
ocupat in productiune, cu
de a determinA contributia
cheltuelile imputabile centrului A sunt de 5.000 Lei
ocupatia
in ore va fi de 2.000 ore pe an, contributia
(le taux horaire) va
fi de

= 2.50 frs.

Mai trebue sa vorbirn aici

relor bor.
Cu toate
sunt cazuri

de salariile mecanicilor

ale ajutoa-

ele constitue o cheltuiald direct ce se poate determinA,

o
de ma$ini sunt supraveghiate
un singur orn,

este mai practic s se repartizeze salariile pe ma$ini

de a-le
in vedere
calcularea timsocoti la contributia orara; trebuie
pierdut; se poate
aceasta pierdere
anumite
procente pretului de revenire al intregului lucru din tirnpul lunei considerate, acest procent (de
determinat
aplicat la
lunei; aceast metoda
a
a intregei af acheltuelile
sunt considerate ca o
ceri, ele sunt trecute la contul Profit
Pierdere. Aceast operatie prezint mai multe avantagii,
comparatii pretioase ale
din uzin ce nu este supus influentei fluctuatiunilor pietii.
presupunem ca estimatiunea cheltuelilor se ridica la 50.000
frs. Se
40.000 frs. sunt controlati prin bonuri de lucru;
cu

de

alte cuvinte uzina a function

10.000

frs.

constitue

5 din capacitatea sa; diferenta

cheltuiala

materialului inutilizat;

diferentd trebue socotita la

ea trebue repartizat
intre comenzile ce au fost efectuate. Imprtind cheltuelile timpului pierdut (10.000 fr.) prin cheltuelile
efectuat (40.000) obtinem
trebue majorat suma fiecrui lucru ce figureaz in bonuri
ca s se
toate cheltuelile. Dac cheltuial totala a maanurnit lucru este de 1500 frs. trebue s
pentru
total de 1875 frs.
sau 375 ceiace d
poate obtine o procentuare a timpului pierdut compaMnd cheltuelile estimate
cu cheltuelile reale din bonurile de lucru

www.dacoromanica.ro

PROBLEM& PRETULUI

A AMORTISMENTELOR

PARTICULARE

fiecare din centrele productiunii. Pentru purcentajul randamentului ne

formularul 22.

fie
ca
Nu se obtin beneficii
ca
cheltuelile de productiune.
cheltuelile de
pot fi cuprinse
cuprind: salariile tuturor acelora cari se ocupa
Cheltuelile de
fac parte din serviciul
(publicitate, informatiuni

contabilitatea vanzrii, corespon-

comerciale, serviciul

denta). La aceste salarii se mai

administratorul delegat, casierul, al

ca
o parte din
ale
timp este destinat in parte

Comisioanele, primele
cheltuelile de voiaj trebue
fie socotite in
generale de
aceste cheltueli se
dup statele de salarii,
de furnituri, bonurile de
cumparare
contractele de publicitate. Un mare numr de societti
garanteazd acoperirea gratuit a articolelor defectuoase daca defectul
este semnalat putin timp dup
acestea sunt considerate
de
Se
adeseori
uzina are
de repadeficite sunt de obicei
in diferite locuri, ale
ratii ce sunt
sunt mai multe categorii de
socotite la cheltuelile de
fabricate atunci e necesar
constituim grupe diferite intre ele prin
este putin arbitrara. Se
pretul
a
teaza trei metode la repartizarea cheltuelilor generale
Prima const in repartizarea
in proportie cu timpul folosit
fabricarea produsului considerat; a doua repartizeaz aceste
in proportie cu salariile directe; a
face repartitia
cheltuelile
de fabricatiune.
repartizare a cheltuelilor
ne duce
spre un control inteligent al metodelor folosite in materie de
serviciului

Toate metodele de clasificare corecta se pot

analiz
elementelor
o sinteza sau regrupare a
liilor. Se face o
de 'tot ceiace priveste comertul, fiecare detaliu

cuprinzand

din
magazin, fiecare
masin
fiecare instrument, fiecare parte
profit
cheltuial
lucrul fiecrui angajat
muncitor; apoi vine repartitiunea tuturor
acestor elemente in grupuri la care ele apar mod logic.

Dac este vorba de functiuni, se grupeaz lucrarile directorilor

parat.

Baza tuturor clasificatiunilor este similitudinea unor anumite ele-

mente. Elementele de similitudine sau de diferentiere alese pentru

sificarea industrial trebue s fie semnificative
esentiale; un sistem
de desemnare al elementelor este indispensabil; un asemenea sistem
legata de eficade simboli trebue s
drept
citate, un caracter definit al simbolului, care s ne
repede la
identificarea lucrului; simbolul s se
usor (o bun casimbolul s fie scurt.
litate de reamintire -

www.dacoromanica.ro

ECONOMIC

BULETINUL

158

corespunda acestor deziderate a fost stabilit in mare

Un sistem care
parte de Frederic W.
e bazat pe o analiza complecta a
de lucru, a materialelor organizatiunii. Lista
detaliu a
in diviziuni mari
e apoi grupata intr'o clasificatiune logica; mai
generale, apoi in subdiviziuni,
subsectii. Se intrebuinteaza litere
pentru fiecare diviziune, subdiviziune, sectie. Cifrele sunt pentru a
dimensiunile sau.
de ordine. Se mai pun cifre inaintea literelor pentru a
seria operatiunilor.

luam litera D" pentru serviciul de fabricatiune

diviziunea acestui serviciu, avem DC. (atelier de compozitii), DP. (atelier de

analizand atelierul de compozitie DC, avem:

DCC-

mobilier, aparate.
DCM- ma5ini
de lucru.
DCR - reclamatiunile erorilor.
Land simbolele DCM, prin
obtinem:
DCMC - mese pentru corectorii de 5palturi;
ma5ini monotip;

-prese.

DCMM, tot prin analiza operatiunilor avem:

DCMMC- ma5ini monotip pentru litere;
DCMMK-clavir de masini.
Se

functiunea

litera alfabetica:

nistratie, B -contencios, C- comercial, D-

admi-

E- comptabili-

Pentru clasificarea cheltuelilor,

tate, F
grupe de numere: 150 de lucru
165-169 aprovizionari;
170-175 intretinere.
Un sistem bine cunoscut este sistemul decimal Dewey, folosit la
definit. Simbolek se plaseaz
carte ca
blioteci; el este scurt
intre altele a clasificarii
in dictionar, care permite cutarea
nurilor de lucru, bonurilor de prime pentru constituirea serviciului prerevenire.

Intreprinzatorul care cunoa5te tot ceiace priveste afacerile sale este

acela care noteaz informatiunile astfel culese. Cheltuelile de materiale
dupa cum am
sunt determinate
bonuri de
cari
materialele nu trebue
fie livrate.
bonuri
cantitatea,
loarea, numrul comandei sau contul de cheltuiala indirecta la care ea
trebue
fie imputata. Tot lucrul executat in
trebue trecut
bonuri de lucru. Greutatea incepe acolo
materialele,
de
supravegherea
contul de cheltueli indirecte;
variat ce trebue
clasificat.
constituesc un cont foarte bogat
atunci cheltuiala este direct
Daca produsul uzinei este
negativ

e
la contul produsului sau materiale lucrate"; dac
lucrul indeplinit sau materialul intrebuintat au ma-

www.dacoromanica.ro

PROBLEMA PRETULUI

A AMORTISMENTELOR

atunci trebue s trecem

jorat

cheltueli generale" sau servicii" (contabilitate,

PARTICULARE 159

valoare la

Se poate
trece o parte din cheltueli serviciului
una serviciului
ministrativ. Cheltuelile de
motrice, instrumente pot face parte din
cheltuelile generale sau din cheltuelile aplicate unui serviciu sau
o list care ne va servi de
Scriem in coloan alfabetul,
literele
o, cari pot fi confundate cu 1, 0
adaptm apoi
clasificarea mare
posibil metoda simbolilor usor de
tinut (mnmonique). Putem numi auxiliare" cheltuelile necesare
fabricatiunii,
cele administrative de gestiune", cele de vnzare
comerciale"
cele de atelier cheltueli de serviciu".
auxiliare.
B, gestiuni.

C, comercial.
Prima
poate fi apoi subdivizat

- AD, RE,

celelalte.

Pentru toate cheltuelile de mn de lucru

materiale se
pe
un bon simbolii cheltuelii
comenzii.
lucrnd serviciul
pretului de revenire nu poate
dificultti. Repartivarea
de
lucru direct
a materialelor, la produs, este usoar, dar frepartitiunea cheltuelilor indirecte este mai grea cere
Pretul de revenire s fie detaliat
precis; conductorul intreprinderii s considere acest
ca
parte integrant din afacerile
sale
aducndu-i servicii mai mari dect cea mai
de
lucru, avertizndu-1 la timp asupra pierderii
sustinndu-1
dere pe drumul muncii bine
organizat.

Prof. Dr. C Bungetianu

www.dacoromanica.ro

Le

du prix de revient et des

amortissements dans les entreprises prives

La principale valeur conomique prive est une valeur temporaire du
march; elle est en
temps le prix qu'on
raliser. L'valuation
a pour but d'tablir des prix
rapport au march. Ainsi le
de
l'valuation devient un
de la prparation des prix. Le prix
est un rsultat du march,
doit raliser l'harmonie entre l'offre et la
demande.

Nous tudierons dans ces pages la formation du prix et ses conditions,

en faisant d'abord une distinction entre les prix de monopole et les

prix du march libre.
cette tude, nous insisterons sur
principes de l'valuation, sur la calculation des prix de l'offre, en
donnant des exemples fournis par l'activit conomique des
prises.

avoir tabli les principes de l'valuation des biens de

dans les cas normaux et modrs d'aprovisionnement, nous donnerons
les principes d'un bon
de calcul du prix de revient et les
exemples ncessaires.
Un des lements les plus importants, du prix de revient est l'amortissement; c'est pour cela que nous lui consacrerons la seconde partie
de notre prsente
Nous insisterons sur les principes essentiels
des amortissements, sur les mthodes de les calculer et sur les
cussions des amortissements sur le financement de l'entreprise et nous
terminerons notre tude en analgsant les autres lments du
de revient.

Prof. Dr. C. Bungetianu

www.dacoromanica.ro

Opera economica a partidului liberal sub domnia

regelui Carol
1881-1891

Conventiile comerciale dintre anii 1878-1881

Guvernul liberal care facuse Rsboiul Independentei se
s
asigure tarii o politic economica autonoma.
Intelegand pericolul ce-1 reprezenta pentru regatul
Conventia
Austro-Ungaria, liberalii deschid larg portile pentru mrfurile
industriilor europene, in scopul de a indulci, in
sibilului, asprimea

acelei conventii. Rustro-Ungaria avea totu

o situatie privilegiata
prin eftinatatea transporturilor,
prin
cunoasterea gustului consumatorilor
inlesnirea traficului,
ei intermediari, in majoritate Evrei
Astfel, la 23 Martie 1878, mai
deci de a ni se fi recunoscut
independenta, Kogalniceanu, folosind simpatiile de
isbutise
determine Italia s
un tratat comercial cu
in nusuveranilor, curn se procedeaza intre statele libere.
tratat
a intrat de
in vigoare ceva mai
anume in 1881
rsboiul Independentii.

Intre anii 1878-1881 s'au mai incheiat, de

conventiuni

comerciale cu Elvetia, Grecia, Anglia, Belgia, Germania

Olanda.
Cu Franta nu s'a putut, ins ajunge la un tratat,
au urmat foarte
indelungate
din
produsele noastre
sub
tariful general, in timp
se pretindea un regim de favoare
produsele frantuzesti.

Opinia

problemele economice curente.

trebuia pregtit pentru denuntarea Conventiunii cu

Opinia
Austro-Ungaria, imediat ce va expira termenul pentru care fusese
cheiata. Lucrul nu era tocmai usor,
in vedere opinia curentk
in materie de conventiuni comerciale. Liberalismul economic
fcuse
drum
acea opinie,
adpostul
engleze care, date
conditiunile in care se prezenta industria Angliei, nu avea de ce sa fie
pentru protectionism.
* Conferint tinut la Academia de Export din Galati la 21 Martie 1935.
1.
Politica economica a Conservatorilor pg. 23.

www.dacoromanica.ro

162

BULETINUL INSTITUTULUI ECONOMIC

Ion Ghica si liberschimbismul.

Reintors de la Paris in

1841, Ion Ghica se stabile$te la

un curs de Economic
la Academia
care, dupa spusele lui, venea
lume, ceeace

sale erau ascultate cu

Paralel cu opera de

a publicului prin conferinte cu subiecte

economice, Ion Ghica incepuse
seria Convorbirilor economice,
loguri
de farmece, de verva neistovit, de satir minunat a
tuturor ereziilor, de
vioae
de humor specific.
In
rninunatele

ordine de idei este de amintit

una din

Scrisori
V. Alexandri,
arat ce credea
Ghica despre munca riationala
atitudinea ce trebuie s o adopte

guvernantii in vederea incurajarii ei.

Insula Prosta nu exist pe harta globului; ea este in literatura

este Utopia lui Thomas Morus in literatura

al
gospodrit

economic

engleza, un vis de mai bine, un

dup ni$te legi ideale.

- Remediul este u$or, spunea Ghica lui Peter, fermierul cel bogat.
Ca s aveti fabrici, opriti mrfurile strine de a intra
tara, sau
trantiti-le o vam grea cu care
faci s nu mai
eftin".
- Dar apoi, dac ei ar opri vitele
noastre, sau le-ar
impune cu o dare vamal grea, ce am face?
e
ne-ar
totul, pe
acum trim in pace? Noi le vindem productele noastre
pe
fac
cumparm eftin dela
lucrurile de cari avem
trebuinta" 1).
In Produc(iunea, Consuma(iunea

Ion Ghica cere desfiintarea vmilor

mod absolut. Argumentul lui era simplu:
descrcandu-si budgetul de cheltuielile ce-i
intretinerea
salarizarea functionarilor vamali, ceeace pierde
vmilor
primarea drilor de import.
Publicului consumator care va tri mai eftin
vor
anumite
sume din veniturile obicinuite, cu cari va putea intreprinde o industrie
sau un comert oarecare2).

Liberschimbismul avea, prin urmare, la spatele lui un trecut de

mai bine de un sfert de secol in momentul tratativelor ce se
cu Austro-Ungaria

vederea incheierii Conventiunii din 1875; aceast

s fie mai greu de desrdcinat din opinia

a
Un Nicolae $utu, sau Petre Mavrogheni se multumeau s se
ce fel am putea trage foloase din comertul exterior
care nu-1 putem dirigui, iar Martian nu insista nici el prea mult
vechime

asupra posibilittilor de a lucra la noi in

1. I.

p. toti).

: Scrisori

V. Alexandri.

materiile prime3).
Prosta. pg. 83 (Biblioteca

2. 1.
: Convorbiri Economice. Productiunea, Consumatiunea schimbul
passim. cf. M. lorgulescu : Marginalia
Demetrescu : lnfluenta
pg.
economice
Romnia pg. -71.
3. N. lorga :
comertului
pg.182.

www.dacoromanica.ro

OPERA ECONOMIC A PART. LIBERAL SUB DOMNIA REGELUI CAROL I 163

Protec(ionismul.

Eminescu

Dupa incheierea Conventiunii cu Austro-Ungaria din 1875 se ridica

la scurt interval glasul autorizat al lui Eminescu in favoarea protectionismului vamal.
apare in No. 56 din anul 1877
o notit
legatur
sistemul vamal care se pregatea in
timp in Serbia.
Dorim tot succesul posibil guvernului skbesc pentru
realiza
aceast excelenta idee. Serbia va fi cea dint& care va rupe-o definitivi
ruinator, care istoveste puterile
liberschimbismul superficial
turor popoarelor din
Dunarii de Jos" 1).
rele ale Conventiunii din 1875 nu mai puteau fi de nimeni
tgaduite. Industriile existente in momentul incheierii acelei conventiuni
cu
nimicite, aruncandu-se in mizerie o
parte
din populatia trii care, sub regimul anterior, putea
din
industriilor de
meseriilor
In
Economicd Eminescu publicase
lie 1876 un articol
gospodariei frantuzitilor
despre Buna

pasoptisti: Pentru a conduce economia generala a unui popor mai

trebueste inc ceva, deosebit de crti frantuzesti

dictionare enciclosanatoas, cunoasterea
proportii intre
intrebuintate
scopul propus", iar ca dovada c acea gospodarie
a fost bun,
inmultirea regulat a
selor muncitoare, buna stare a casei statului
a celor comunale,
starea

vitelor

P. S. Aurelian

Economia

Ca
Eminescu, P. S.
cu mult dreptate c bunul
simt face mai
in gospodria treburilor obstesti deck teoriile.
Pan la zmislirea Economiei Politice sub
de
in secolul
trecut, zicea el, oamenii de stat, insarcinati cu conducerea afacerilor

publice, se
cole, industriale

materie vamal dup ocrotirea intereselor agricomerciale respective".

industrial se
Sub influenta ideologiei lui Colbert un mare
mai toate statele Europei. Efectele acelei ideologii se
la noi. De atunci incoace au
se
in veinuntrul oraselor acele cosuri de fabrici cari prevesteso
industriale"
pe
c aci s'a pus temelia unei
observase
resimteau

luat
raportau guvernelor
Chiar agentii consulari
de industriile
liberschimbismul este o conceptie potrivit cu
Cum s spunem

starea noastr economic, de vreme ce datorit lui am lsat ca, pe

1. Mihail Eminescu : Scrieri politice

literare, pg. 230.
prin
comerciald ? pg. 15.
2. C. Bicoianu : Ce
3. Mihail Eminescu : op. citat. pg. 221.
conventiunile de
4. P. S. Aurelian : Politica
mer(. pg. 6.
Aurelian :
Romnia ? p. 30.
5. P.
se poate funda industria
6. P. S. Aurelian :
economic. pg. 31.

www.dacoromanica.ro

ECONOMIC ROMANESC

164

nesimtite, mai toate meseriile

fie acaparate de straini, ca negotul,
cel mai mic, comertul de
fie direct, sau indirect
de strini,
comertul
mare
devie
fapt monopolul
strainilor, ca in capitala Romniei firmele mari nationale sa devie
raritate, ca in Iasi,
Galati
alte orase mari s nu mai existe

De unde mai
conventiunea cu
Austro-Ungaria erau in tara cismarii, cojocari subtiri, argintarii, taceaprazarii, caldrarii, croitorii, cureldrii, fabrici de
de stearina, de testemele, de postav etc.
conventie fabricile de
postav fundate de Baleanu, Coglniceanu, Simo
altii au cazut, taa lui
s'au
fabrica de
de
chis, fabrica de
a lui Asachi este pustie, fabricile de
de
la
de la
ruinate, fabricile de testemele au
disparut de ani, putinele fabrici de
ce mai
de abia se
mai tine de azi pe
articol publicat la 6
Eminescu in Instrinarea industriei
firma

decaderea meseriilor la

lie 1877,

atribuind-o schim-

sub influenta comertului austriac prin care s'a adus

de

gata articolul vienez. Breslele meseriasilor

devenind proletari, s'au stins cu totul3).

erau de
romnesti,

de Rustro-Ungaria

desfiintat,

opincile, cismele, bocancii,

ni se trimeteau
in schimbul

seului importat dela noi ni se exportau

fabricate din el.
In timpul rasboiului Independentei, I. C.
se
am
ajuns sa aducem din Ungaria
trusii corturilor soldtesti.
Importam, in fine, spre mai mare
spirt, vin, unt,
cartofi etc.4).

Oamenii
de stat plecau prea usor urechea nu numai la teoriile
economice cosmopolite, dar
la sfaturile interesate ale strainilor, cari

ne indeprteze de la sistemul protectionist, singurul care

putea conveni in acel moment economiei nationale. Strainilor, de sigur,

nu le convenea tendinta
neatarnare pe
economic pe care o

manifesta de la un timp
triumful acelei tendinte ar fi
insemnat scoaterea
noastre de sub jugul exploatarii
De
acesti martori strini ai
noastre economice fac tot
sub aerul unor studii
sibilul s ne descurajeze
obiective, ale posibilittilor noastre de industrializare, ajung la cele
mai pesimiste concluzii.
Raportul Cavalerului de Bosizio4),
vice consul cesaro- regesc, publicat
comentat de Mihail Eminescu,
cerceteaza in prealabil
atentiei ce de la o vreme se
nationale
rnijloacelor ei de desvoltare, gasindu-le in faptul
pe pietele mondiale,
concurentei celorlalte state agricole,
comerciald fald
Aurelian: Politica
de
mer( pg. 23.
2. P.
Aurelian: Cum se poate funda industria
Romnia ? pg. 76.
literare. pg. 226-227.
3. Mihail Eminescu: Scrieri politice
4. C.
Ce
prin politica comerciald? pg. 19.
cf.
Aurelian: Politica
cometciald
convenpunile de
passim.
5. Mihail

; op. citat. pg.

www.dacoromanica.ro

co

OPERA ECONOMICA A PART. LIBERAL SUB DOMNIA REGELUI CAROL

1.65

nu mai aveau aceleasi posibilitati de desfacere.

In asemenea imprejurari,

era firesc sa caute

sa

se

compenseze de pierderile ce
inferioara situatie
produsese
pe piata mondiala a granelor, stimuland celelalte energii productive
ale tarii. Industria avea, deci dupa viceconsulul austro-ungar,
creieze
acele energii noi de cari economia nationala avea nevoe.
Dupa acest preambul,
analizeaza conditiile creierii unei
industrii
ajunge la concluzia
ea nu este posibila,

pentru mai multe motive, din care, cu titlul de informatie, retinem

de o parte apele
urmatoarele: a) lipseste energia motrice
de alta padurile,
nu pot fi intrebuintate pentru a o da,
sunt irosite printr'o exploatare nesistematica
nici carbunele nu
extrage in cantitati suficiente pentru a alimenta o mare industrie,..
b) Lipsind capitalurile nationale trebuitoare unor mari asezaminte
industriale, ar fi sa se apeleze la cele straine cari nu ne-ar sta la dispozitie
in conditiuni
c) lipsesc deasemeni bratele de lucru, cea

ce a facut pe unii oameni politici s

in gresala de a ne da ideee
ne adresni strainilor pentru a veni s se aseze pe mosii. d) Ro-

lipsesc staruinta, iubirea de munca

spiritul de intreprindere", dovad ca de la un timp, mai toate mestesugurile sunt
ocupate mai mult de
cari imigreaza din Ungaria
in
din Transilvania, e) lipsesc,
fine
de meserii, ceeace
ca lucratorii buni s fie adusi
conditiuni scumpe de peste granit.
Pentru toate aceste motive creiarea unei industrii nationale in Roparea Vice consulului Bosizio foarte problematic.
nurnai
de la strainii interesati la mentinerea
noastre

economica de pe urma careia ne ruinaseram nu ne putea

prin munca nationala autonomia,
s ne
carier erau de
acea vreme,
nu ar fi

in

veni nici un
dar

bine pentru un stat agricol s caute, cu

pret,
industrial.
Intre popoare
o circulatie de bunuri intemeiata pe diviziunea
muncii
pe specializare, de. ce
se
un stat agricol
industrial prin mijloace nefiresti?
De la multi economisti din Apus auzise
S. Aurelian astfel de.

preri, dar el niciodat nu le dase ascultare.

Diferind de C.
care spunea: doresc ca
s se
transforme
intrepozit international, ca pietele noastre
fie
nici o
locitorul de schimb

deschise,

comertului, ca tara
Orient",

Occident

devie mijse

de preferinta, din doctrina economica german, in care

List se bucura de mare vaz, tocmai
resimtea, in acea vreme,
de

insista asupra nevoii

desvolta industria national.
Vorbind despre Proieclul de lege asupra tarifului
din 1879,

Bismark spunea c institutiunile economice nu pot,

tar.
ar fi, s fie supuse vicisitudinilor politice. In contra neajunsurilor
merciale,
de
trebue
se caute numai pe terenul
liticei comerciale"
S. Aurelian :
pg. 3.

noastr comercial

www.dacoromanica.ro

de

INSTITUTULUI ECONOMIC

este de datoria
nu la ideile curente, ci
se potriveste cu interesele
noastre de natiune care are dreptul sa
independent. Putin
sa ne pese daca acele interese cadreaza, sau nu cu ideile de libertate,
caci de nici un
ca de vorba aceasta, libertate, nu s'a
atta
abuz
numele nid
alte idei nu s'au comis attea gre$eli.
Industria nu va veni de la sine, adic prin pronia cereasca"
sustin
Dup ace$tia viitorul economic este in funcindustriei", iar
toate
tiune de absoluta libertate a comertului
statele Europei, cu Englitera
frunte
intemeiat
desvoltat
industria, urmnd mai
cale, noi cei
tineri nu putem
ni se propune o conventie

s-i

Iat, cu ce
avea de luptat P. S. Aurelian. In opera sa de
propagandist el a tinut conferinte, a scris tratate
chiar un

care notiunile economice erau expuse

de intrebari
raspunsuri, pentru a fi mai usor retinute
asimilate.
era convins
una din principalele conditiuni ale desvoltrii

chism

noastre agricole, industriale

cornerciale este
tintelor economice"
desvoltarea economic este una din cele mai

trebuinti ale trii noastre", deoarece in ziva de azi nu

poate exista

mrire economich" 2). Incredintat

politic

numai protectionismul este singurul sistem care tine seama de

notiunea de nationalitate, notiune fundamentald pentru existenta fie-

crui popor" 3), P. S.

a pus,
sustinerea programului
cetteneasc, toat cldura unui adevrat apostol
de
mare patriot. Aceste
dau tonul adeseori inspirat
vibrant
al multora din frazele sale:
ne unim
gnd
sa zicem:
voim!
eu cred
vom fi capabili
o asemenea hotarire,
mai
monstrat,

cnd ni se va demonstra, dup cum ni s'a mai

de o asemenea reforma economica este strns legata

chiar existenta neamului romnesc" 4).

exemplul statelor mari cari toate au inclinat,

ultimul
Aurelian atrgea atentia guvernelor

timp, spre protectionism,

romne ca este de datoria

tului, caci nicairi nu exist

lume tara
lucrat in timp de veacuri pentru a introduce

in viata economica a
guvernul

nu fi

perfectiona industria".
Mai departe, el spune c
sa in aceast
ar fi
aceea:
cea
mare lovitura data industriei nationale", adognd

Trebue s
ca
poti, caci din inspirate nu poate s iasa
creatiunea unei industrii nationale.
reformele cele mari pe cari le
guvernul
Lucrul de capetenie in reforme de felul acesta este sa
ce poate,
nu procedeze pe nimerite, ci dup un proce

gram determinat"4 ).
Aurelian : Cum se poate funda industria
Aurelian : Catechismul economic. pg. VII.
3. P. S. Aurelian : Elemente de Economie Politica pg. 159.
P. S. Aurelian : Cum se poate funda industria
4. P. S. Aurelian : op. citat. pg. 27.

? pg. 3.

2.

www.dacoromanica.ro

? pg. 21.

OPERA ECONOMICI A PART. LIBERAL SUB DOMNIA REGELUI CAROL

167

Programul propus de
in primul
o deosebit
meseriilor, mai degraba
creatiunii
grija industriei domestice
industrii care avea
vin mai trziu,
ce se va fi introdus
industria in viata poporului
in sate,
orase.
trivit inventarului
de Aurelian pentru a servi guvernantilor
in opera
de desvoltare a industriilor romnesti,
sa se
incurajeze cu precadere acelea cari, prin prelucrarea materiilor prime,
precum
lemnul etc. stabilesc o nemijlocit
agricultura. Urmau, dup aceea s fie incurajate spirtoasele,
alimentare, untdelemnurile, fabricile de
de stearina, pielaria,
blanurile, hrtia, chibriturile, olria
sticlria, pentru ca, urmnd
pilda Rusiei, Bulgariei
nu mai fim obligati sa importam
produse pe cari le putem avea in

propuse de Aurelian erau urmtoarele: a) s se aduc

mesteri strini, oridecdte ori cei din

nu erau
b) sa se
ocroteasca industriile in crestere contra concurentei strine; c) s se
incurajeze productiunea local, asigurndu-i-se, pe
indestularea
trebuintelor particularilor, furniturile publice; b) s se procure in conditiuni lesnicioase instrumente perfectionate
meseriasilor,
industriei casnice; e)
se desvolte un invtmnt practic al
seriilor in
aziluri, orfelinate, mnstiri, penitenciare ').
Inca din 1877, Eminescu artnd primejdia ce o constituia pentru
natiune instrainarea industriilor, mentiona cu
de
meserii de la Iasi
initiativa de a se trimite absolventii ei la
studii de specialitate in
2).
P. S.
nu se poate opri s nu vorbeasc, expunnd
jalnica a industriilor
de injosirea moral
care
tinuti
chiar fruntasii comertului
industriei, multi putini,
mai erau in

tar: Cine nu-si aduce aminte c chiar cei mai fruntasi dintre nemeseriasi erau
clase domnitoare, inct se socotea

nesocotiti de

guttori

numitele

se face o distins onoare,

ochii tremurnd pe bietii ne-

dndu-li-se
N'am
gustori
meseriasi, cnd ispravnicul trecea clare prin trg?" 3).

Eloquente sunt, in
ordine de idei, prerile
totul contrarii
ale lui Cheptel, colaboratorul economic
marelui Napoleon. Vorbind
de rostul
importanta comertului, Cheptel
exemplul
unde

totul se
ea

rangul de
fesiunea

Parlament,

se calculeaz pe

de utilitate

se
adesea inaltndu-se la
rangurile.
profabricantii
comerciantii cei mai distinsi
fiul unui pair nu
la comptoarul
cnd este chemat, la
ia locul in
si
mostenire de comert

ce i s'a transmis" 4).

1. P. S. Aurelian : ibidem. pg. 59.

2. Mihail Eminescu : Scrieri

3. P. S. Aurelian. ibidem. pg. 30.

4. P. S. Aurelian : ibidem. pg.

literare. pg. 227-228.

www.dacoromanica.ro

168

BULETINUL LNSTITUTULUI ECONOMIC

Denun(area Conven(iei cu Austro-Ungaria.

Oficialitatea era din ce in ce mai mult patruns in ultimii ani ai

fiintarii Conventiunii cu Austro-Ungaria de necesitatea pregatirii unui

tarit vamal care s asigure tarii autonomia economic
Nerabdarea
nostri de stat din acea vreme de a denunta
conventia din 1875, imediat ce va expira
afla exrpresia in cele
spuse de Coglniceanu la 14 Decembrie 1884 in
lament: Sunt
incredintat ca conventia aceasta este pentru noi cea mai mare

norocire; sunt
ca toti asteptam
cea mai mare nerabdare
sa vina
mai degraba ora in care sa ne scapam de dnsa".
Legiferari protectioniste se produc in rastimp. Astfel:
a) La 1881 Legea pentru concedarea fabricdrii hrtiei;

b) La 1882 Legea pentru incurajarea industriei zaharine;

c) La 1884 Legea pentru fabricarea testurilor;
d) La 1885 Legea pentru fabricatiunea tabcriei2).
Raportul noului tarif vamal de la 9 Mai 1886 spunea ca Romnia
este in drept sa-si dea cu o ora mai
un sistem al su propriu.
de tarif vamal general, bazat pe studii
date certe, dictat de in-,
teresele sale".

In linii generale,
vainal din 1886 avea urmatoarele scopuri:
a) Sa protejeze productia agricol, desfiintnd drepturile de import;

b) Sa proteag industriile in functie, cum

pe cele pentru cari

se potrivesc natura
solul
c) S se creieze o
constient in vederea incheierii de noi
ventiuni comerciale;
d) Sa se procure,
timp, fiscului venituri mai mari dect
in trecut
Acest tarif, aplicabil tuturor statelor cu cari nu aveam
iar Austro-Ungariei
ce va expira conventia din 1875 a fost
proclamare a autonomiei noastre vamale"4).
Tariful cel nou proteguia o serie de articole, precum Mina, legumele
finoase, pastele fainoase, ciara, spunul, lumnrile, pielria tbcit,
cum
lucrurile confectionate din acest material, testurile de
panzeturile, hrtia, lemnul de constructie
lucrrile fcute din el,
petrolul 5).

Austria se simtea lovit in interesele ei comerciale

de aceea
struia pentru prelungirea Conventiei din 1875 pe care Matlekovitz
avea aerul
c vecinii nostri au incheiat-o din mrinimie, 6)
desi la Buda-Pesta
Viena se recunostea c interesele politice
economice ale Austriei erau egal de mari, pe cnd pentru Romnia
predomneau cele politice"7).
comerciala ? pg. 17-18.
1. C. Baicoianu : Ce
prin
2. C Baicoianu :
politicii noastre vamale comerciale. I. pg. 183 186.
3. C
: op. citat. pg. 239.
4. P. S. Aurelian : Viitorul
economic pg. 29.
5. C. Baicoianu: Ce in(elegem prin
? pg. 22-23.
Matlekovitz : Die Zoltpolitik der Osterreichisch
Monarchie
und des deutschen Reiches. pg. 114.
7. C.
:
rela(iilor noastre
cu AustroUngaria. passim.

www.dacoromanica.ro

A PART. LIBERAL SUB

OPERA

credea

Cine

REGELUI CAROL I 169

mrinimia a fost vreodat un determinant

politica practicd?
din
cui? Tocmai din a Austriei! 1).
De la struintele diplomatice prin
speciali trimi$i din Viena,

Austria trece la amenintari, in fata hotaririi neclintite a guvernului

de a denunta conventia care expira la
Julie 1886: daca
nu vrea s se supuna de bun voe cererilor Austro-Ungariei,
in
privinta,
nu ne
se
forta
rasboiul vamal o va aduce repede pe

pocaintii, o va

dela

ciocniri".

vamal cu Austro-Ungaria.
Austria
bine

totu$i ruperea tratativelor cu

jocul Ungariei, singura care
interese asemuitoare cu ale noastre, se

cci

dadea

ea tara agribucura

denuntarea Conventiunii din 1875. Ungaria se

sa acapareze
ea, de acurn
monarhiei dualiste.
Ca msuri de represalii Austro-Ungaria pune o supra taxa de
asupra importului
oprind in
timp importul
tranzitul
fructe, seminte
plante, cum
tranzitul oilor, caprelor,
porcilor, cailor, catarilor
mgarilor, chiar prin Fiume
Triest.
In timp ce Austro-Ungaria trata in acest fel
romanesc, noi
s-i aplicrn
ca
tuturor trilor cu cari
ne
nu
conventii de
prea
cu un
prin calcule
adversar
de hotrit nu se poate explica
culise diplomatice al
direct raspunzatori.

control scpa chiar factorilor de

Noi conventiuni comerciale

In 1885 se incheie conventiuni cu

cu Rusia. Elvetia
Austro-Ungaria nu
cu nici un pret s primeasc,
anume clauza natiuriii
favorizate,
limitat,
a
putea fi
exceptate
articole de a
incurajare
industria noastr in
Tipul conventiunii comerciale
cu
devine modelul
conventiunilor ce posterior este autorizat guvernul
prin legea
din 1886 s le
cu alte state. Numai cu Franta am avut
un
care ne-a
pentru moment, s
adevrat conventiune,
la o Declaratie provizorie.
Germania,
de legaturile de mai
cu
pe
care le
foarte profitabile, a consimtit la 1887 s scoata de sub
conventional care expira
la 1891,
articole pe care
legiuitorul nostru le
prin tariful de la 9 Mai 1886, primind
in schirnb, pentru alte articole, avantagii vamale.
simpatia dintre cele dou tri care a determinat foarte
ceptase

1. C. Baicoianu : ibidem. passim.

www.dacoromanica.ro

170

BULETINUL INSTITUTULUI ECONOMIC ROMNESO

activ comert exterior

Austro-Ungariei in
privint.

ele, Germania substituindu-se

In
an se reiau tratativele
Austro-Ungaria, dar fra nici
un rezultat, cci datorit tot
nu s'a cedat la nici unul
privilegiile pe care la 1875
le asigurase monarhia dualist in relatiile
comerciale cu
de Germania trebueste
Anglia pentru intelegerea intereselor comune artat

ce a dus cu Romnia

vederea incheierii conventiunii de care au pro-

fitat att de mult schimburile comerciale ale ambelor

pentru ncurajarea industriei nationale din

Aprilie 1887.

Expunerea de motive justifica astfel aceast lege: Cnd toate

in contra productiei strine
in
timp fac cele
mai mari sacrificii spre a ridica propria
productiune, a nu urma
noi acest exemplu ar fi tot
de logic ca dac am desfiinta
deodat puterea noastr armat,
statelor armate ameninstatele se

tatoare".
Pe
protectia tarifar, au fost socotite necesare unele
de
proteguire speciale.
se
scutiri de impozite ctre stat
comun, scutiri de drepturi de import,
pe cile ferate pentru
materiile prime cari trebuesc aduse
strainatate. Conditiunile cerute

asezmintelor industriale pentru a beneficia de aceste avantagii erau

aib un capital investit de minimum 50.000 lei, sau
intrebuinteze
25 lucrtori zilnic. De avantagiile amintite, asezamintele industriale
intrunind conditiunile legale beneficiau 25 de ani.
Timp de 5
2/3 din lucratorii intrebuintati trebuiau s fie
mni. In fine, legea prevedea improprietrirea, sau acordarea posesiunii
pe timp de 90 ani asupra unei intinderi de 1-5 hectare din domeniul
statutului
despgubire pentru lucrrile de
scutirea de
propriere necesare pentru a se pune
direct
un
canal navigabil etc.
cu o cale ferat, cu
industrial , cu un
Consecintele

Statisticile
de

regim economic de protectiune.

c intre 1887-1891 au beneficiat 53 de

industriei nationale, din cari 13 nou

3.940.238 kgr. la 3.552, pastele fainoase dela

416.084 la 48.983 kgr., spunul dela 258.015 la 32.072, lumnarile de
stearin dela 669.027 la 310-360 kgr. pieile tbcite dela 1.138.735
valoare de lei 1.329.299 la
la 479.288, lemnul de la un import
706.492 lei. Importul scade
total de la suma de lei 53 milioane
la 25 milioane, ceeace inseamna c
tar au
sume importante
cu cari s'au alimentat industriile nationale
desvoltare.
In schimb exportul este in crestere. El reprezinta in perioada 1886Importul fainii a

1890

in plus fat de perioada 1881-1886,

milioane la 265.

de la 220

In timp ce pierde Austro-Ungaria,

mult Anglia care
din totalul exportului, apoi Belgia care reprezinta 20

soarbe

www.dacoromanica.ro

OPERA ECONOMICI A PART. LIBERAL SUB DOMNIA REGELUI

171

milioane, Franta 19 milioane, Italia 15, Germania 8 milioane. Numai

exportul in Rusia a scazut in
perioadd.
Pe
exportul se repartizeaza astfel: in primul
materiile
derivatele cari reprezint
din total, apoi
legumele
alte vegetale
in cele din
buturile
alte articole
de interes secundar.
priveste cerealele
reprezinta
din exportul
din total,
ordinea importantei porumbul, ovzul
orzul, apoi secara, rapita
legumele.
produsele animale sunt in
la fel lemnul
materiile minerale
derivatele
Pentru cereale Anglia este primul debuseu;
Italia,
Germania, Franta. Austria abia
2.900.000 lei din exportul
cerealelor

Din aceste cifre

nu am pierdut nimic prin denuntarea
conventiunii cu Austro-Ungaria din punct de vedere al exportului de
cereale,
ne-am gsit repede alti clienti. Exportul vitelor a fost
cel
greu lovit,
de a le exporta
au dat gres.
se mentin, dar
dienta cea mai
altele la
a acestor articole era Austro-Ungaria
de bune nu ne-am putut gsi. Aceste articole se vor consuma in
absorbite de respectivele industrii nationale.
Materiile minerale se consum ele mai mult in tar, ca
articolele
de mai sus. Petrolul merge foarte bine,
Austria nu se putea lipsi
de
sarea se vinde tot
de bine ca mai
in Serbia.
se desfac multumitor in Franta Italia.
priveste importul, Austro-Ungaria este cea care pierde mai
mult
oricine altul. Germania
mai mult
orce
reprezentand
din importul total.
Anglia, Franta,
Belgia, Elvetia, Turcia, Rusia, Italia.
Pe articole exportul se prezint
in ordinea importantei:
terii textile, metale, coloniale
fructe meridionale, materii minerale,
carton, materii
produse chimice, uleiuri, grsirni, comb ustibil,
industrii derivate, produse alimentare de regn animal, sucuri,
vegetale, specii medicinale, materii tinctoriale,
lacuri, materii
lemne

fainoase

derivate.

Pierderile inregistrate de comertul

chiar
Conventiunii cu Austria care
tot posibilul s
sub diferite pretexte de ordin veterinar

timpul
intrarea

noi am putut gsi alte piete pentru produsele noastre cari

nu mai erau cerute de Austro-Ungaria, in schimb nu a fost tot
de bun situatia
nostri clienti, cari nu au mai avut piete tot
bune de desfacere ca tara noastr. Pentru a opri naturalizarea
mrfurilor austriace in Elvetia
Olanda, de unde ar fi putut
importate in tar, guvernul a luat o serie de msuri restrictive?).
1. C. Baicoianu : op. citat.
2. C. Baicoianu : op. citat.

statistice. pg. 326--332.

partea II. Anexa 12.

www.dacoromanica.ro

172

BULETINUL INSTITUTULUI ECONOMIC

Ca Austro-Ungaria suferea de denuntarea Conventiunii din 1875

insemnate, o dovedesc rapoartele camerelor de comert din.
acel timp.
Cu greutatea
ce spunea la 1889 Camera de comer' din
plumbului apasa asupra meseriilor precum
asupra industriei noastre
relatiunile incordate de
comerciala fata de Regatul Romaniei"
;,
In
an Camera de comer' din
scria
in
Industria
bransa pielriei, industria mobilierului,
industria zaharului inca nu au putut uita pierderea dureroas
mintei
a unor
rentabile cu
din diferite rapoarte reiese
ca
de desfacere,
cele mai mari
sacrificii" 2)

de comer'
insista, de asemeni asupra
legaturile economice" nu trebuiesc jertfite politicei nationale extreme, de oarece aceasta s'ar face in paguba
a celui mai
a celui mai slab dintre aceste doua state" 3).
In fine, iata ce spunea Camera de comer' a
de los: o adevarata surs de paguba - care speram ca va fi trectoare
s'a
revrsat asupra lumii comerciale a Austriei de Jos mai ales asupra
Vienei, din cauza rsboiului vamal cu
4).
Ideologia
in materie de export nu sufer
o
adevar, anume

eclipsare, anume in anul 1888,

schimbandu-se guvernul

venind

la crma trii Partidul conservator, se incearca o reducere a tarifului

sub
drepturile de import
prea ridicate
statutul
prea putin din cauza reduselor
ce se fac, oride
este prea mare.
Romnia scria, sustinand proiectul lui Vernescu pentru scaderea

import: Industriile nu se improvizeaz prin simple

drepturilor
visuri
conceptiuni ca reputatiile stiintifice ale lui Aurelian
tinescu
ca milioanele lui Stolojan
Carada. Tiradele colectivistilor
protectiunii industriei nationale sunt simple invenasupra creierii
tara, privand-o in
tiuni patriotice, menite a
se vor
poate
de chiar avantagiile stipulate
conventii
favoarea agriculturii, singurele avantagii reale
utile, in schimbul
unor concesiuni de industrie eventuale
al

iluzorii si sub pretextul falacios

unei industrii care, in cea mai mare parte nu

cu greu se va forma
4).
Camera de Comer' din
intocmeste un raport semnat de
I. V. Socec in care critic proiectul lui Vernescu: Nu este bine s
de lesne la o
vamal pentru care
de
vreme. Statul nu se
pierde un milion din venitul v'milor.
industrial al tarii,
se va compromite,
ce se va
1. Raportul Camerii de
industrie din Brasov. 1889.
2. C. Baicoianu : op. citat. pg.
3. C.
: op. citat
pg. 361.
4. C. Baicoianu : op. citat. pg. 361.

www.dacoromanica.ro

OPERA

A PART. LIBERAL SUB DOMNIA REGELUI CAROL I 173

dovedi u5urinta
care se revine asupra tarifului automat, baza
singurul reazim al politicei economice ce am adoptat" 1).
Rceasta era situatia
a trii noastre
jurul anului 1891
ce prive5te ideotogia european,
o data impor-

cu repercusiuni asupra desvoltrii noastre industriale. Despre

cc au urmat
la noi sub influenta curentelor epocii vom

vorbi,

conferint 2).

Mihail lorgulescu

1. C.
Baicoianu : op. citat. pg. 302-317.
1. Acest studiu constitue al cincilea fascicol din Studii de istorie

www.dacoromanica.ro

L'oeuvre conomique du part libral sous

du roi Carol I-er
le
que la guerre pour l'indpendance fut finie, le gouvernement libral
voulait assurer la Roumanie une politique conomique autonome. En
prvoyant le
que reprsentait pour nous la Convention commerciale
acorda des facilits
avec l'Autriche-Hongrie, le gouvernement
aux marchandises et produits des industries europeennes, leur entre
en Roumanie; dans ce but il conclut un trait de commerce avec l'Italie
et des conventions commerciales avec la Suisse, la
l'Angleterre,

la Belgique, l'Allemagne et les Pays Bas.

L'opinion publique devait
prpare en vue de la dnonciation
de la convention avec l'Autriche-Hongrie; c'tait une tche difficile,
car cette opinion tait pntre des principes du libralisme economique.

Les conomistes roumains et surtout Ion Ghica protestaient contre le

protectionnisme; dans son oeuvre La production, la consommation
l'change", Ion Ghica demande la suppression des douanes. D'autre
ct, Mihail Eminescu, notre plus grand
qui s'occupa aussi
conomiques, crivait
faveur du protectionnisme, dont il
montrait les avantages pour la Roumanie. D'ailleurs on commenait
voir les effets de la convention avec l'Autriche-Hongrie: les industries
roumaines, qui existaient au moment de la conclusion de cette convention, furent
de disparaitre, en augmentat la
des
chmeurs. P. S.

plaide lui-aussi en faveur du protectionnisme et

du bon sens. Les ides de Colbert gagnaient du terrain en Roumaine

aussi; les industries du
progresser, mais elle
taient maintenant la proprit des trangers. Cependant ces in-.
dustries ne sufissaient pas aux besoins du
et on importait toutes
sortes de marchandises,
des marchandises de moindre importance,
qui jadis taient produites en Roumanie. Les trangers cherchaient aussi
rendre
difficiles les possibilits d'industrialisation de notre

de Bosizio, dans un rapport, analysait les conditions de la

d'une industrie roumaine et arrivait la conclusion qu'elle n'tait pas

le contraire. Il tait convaincu que le
possible; P. S. Aurelian

dveloppement conomique est l'un des besoins les plus pressants

de notre pays et que ce dveloppement ne peut

l'aide du protectionnisme.

www.dacoromanica.ro

DU ROI CAROL I 175

CON. DU PARTI LIBRAL SOUS LE

Nous
dans cette
les ides conomiques de P. S.
Aurelian et nous montrerons leur porte.
Les rsultat fut qu'on
la ncessite de prparer un tarif douaau
l'autonomie conomique. En mme temps
nier qui
pour but la protection de l'industrie
on promulua plusieurs lois
indigne: La loi pour
concession de la fabrication du papier (1881)
la loi pour l'encouragement de l'industrie du sucre (1882), la loi pour
l'industrie textile (1884). Le tarif douanier de 1886 avait le
but,

proclame pour la

fois notre autonomie douanire. L'Autriche-

Hongrie en fut mcontente et une guerre douanire commena entre

l'Autriche-Hongrie et la Roumanie. Celle-ci conclut un grand nombre
de conventions commerciales et promulgua une loi pour la protection
de l'industrie nationale (1887); nous tudierons dans la partie finale
de notre ouvrage les consquences du nouveau rgime conomique protectionniste.

Mihail lorgulesco

www.dacoromanica.ro

Politica economic experimental din Germania

experimental din titlu face necesara o intelegere
anume sens, pe care il
mai jos.
ar fi
despre economia

o precizare de atitudine in fata teoriilor noui

pentruca ne
numai de situatia ecodin Germania, situatie cu totul speciala,
problema mai

complexa a economiei dirijate ar interesa numai

studiu teoretic.

Cu preciziune se poate afirma c sub regimul national- socialist

viata economica e o .pies de laborator, pe care, la
evenimentelor de diversa natura, se fac anumite experiente.
plan conducator. Fara vointa
de a rupe cu trecutul economiei
capitaliste - de
o imposibilitate - sau de a
evolutia
economic5 intr'un anume sens, care lipse$te cu
Nu

propunem sa facem o

cu

pret a regimului economic

national-socialist, mai putin sa intonrn un imn de glorie pentru eventualele rezultate pozitive ale acestuia. Ci doar o expunere obiectiv.

Venit la
anume moment istoric, partidul nationalsocialist nu avea sa se bucure de favoarea imprejurarilor. Dimpotriv,
dificultatile erau foarte numeroase, in toate domeniile, dar mai ales
economic.

dinamismul ideilor din epoca opozitiei obliga la anumite

revolutionar,
s fie numai
In
revolutionare, in sfera redus a economicului la idei de aceia5i calitate

Pe
actiuni cu
se

constrangerea evenimentelor.

politic normal era tolerabild atitudinea sincera

prag de iarn vremuri grele
spor al
omajului, pentru noul regirn nu mai exista posibilitate de alegere.
Intre asteptarea unei indreptari pe cale normala, datorit fortelor
economice de regenerare, proces care fie din cauza crizei prea lungi
prea puternice, fie din motive politice ar fi durat foarte
timp,
intre activism economic", sub amenintarea sinuciderei politice,
trebuia ales activismul".
Aici trebuie
distingem intre o teorie sui generis
practic.
Pentru prima e putin bine de spus, pentru
are o existent foarte
problematic din punct de vedere principial, cu alte cuvinte e lipsita
Dac intr'un

a lui

www.dacoromanica.ro

POMTICA ECONOMIC EXPERIMENTAL DIN GERMANIA

177

de valoare
ceiace e mai
nu corespunde realieconomiei la care se
Nu
dreptate
Wilhelm Rpke
articol
recent,
literatura de specialitate germana a ajuns la un verbalism
pentru care terrnenul cel mai potrivit
fi: dadaism economic.
Deck, nu regimul national-socialist trebue
responsabil de acest
verbalism, ci graba
care doctrina a incercat o adaptare de dubioas

calitate morala la o situatie - e drept - foarte dificila.

*

Programul economic al noului regim, redus la

formule, cu
priz asupra masselor, avea valoare practica nul. Valoarea

cianilor din partid - foarte rari - nu era mai mare.

Dealtfel, nu valabilitatea teoretica a unui program interesa; ci

doar posibilitatea de a imbunatati o situatie economica dezesperat,
in primul
Mai ales ca se putea
platforma politica a
national-socialismului prin inregimentarea lucratorilor marxisti".
mijloacele erau bune, indiferent de ceiace s'ar putea
la longue".
Desigur ca in aceast
economica, redus la necesitatile momentului, discutia teoretica a masurilor luate nu putea deck s jeneze.
S'a procedat cum se
rezultatul e acel dadaism" de care
Rpke; o literatura economica
prin concedierea indezirabililor
complect dezorientata, pe deoparte de constrangerea
politica la care e
pe de alta de practica
de

ortodoxa.

se ajunge adesea la o exploatare

la absurd a parolei
autarchiei, pe .marginea careia Der deutsche Volkswirt" 2 ) observa
mult spirit, ca literatura economic e mai autarchista
politica
economica pe care o face guvernul.
$i cu
Jens Jessen in
definitiv, problemele viitorului economic german ar trebui discutate
altfel
numai .cu argumente nestiintifice.
aceasta e
mai
deck crede Jens Jessen
cum vom arata mai jos.
*

Daca
domeniul politic, atitudinea national-socialista nu
fi supralicitat de nimeni, pentruca scara de valori cu caracter rigid
formeaza osatura partidului
implicit ii justifica existenta
in
poporului german, pe plan economic
un teren virgin,

atitudinea luata
doar o foarte nebuloas combinatie de diletantism
(in teorie)
exasperare (aceasta reala). Prin raport la ultima avem

de inregistrat frumoase eforturi de imbunatatire a situatiei, al caror

1) WILHELM
Fascist Economics. Economica. February 1935. New
Series No. 5 Rpke, strlucitul fost profesor la Marburg, e emigrant, ceiace explica
uneori violenta tonului, nu
nejustificat
2) Unsere Literatur sieht autarkistischer aus, als unsere Politik es ist". Der
deutsche Volkswirt. (Literarische Umschau) 7 Dezember 1934.

www.dacoromanica.ro

178

BULETINIIL

ECONOMIC ROM ANESC

efect pentru moment e surprinzator de favorabil. Dar despre asceasta

mai
alta.

privegte diletantismul teoretic, situatia

totul

In anul 1933, imediat dupa revolutie", circula cu insistenta svonul

despre un bolgevism alb", prin care se intelegea un regim comunist
deci in suprastructur de un nationalism
sub steagul
excesiv. Nimic din aceasta nu s'a intamplat
acum!).
Cunoscuta Gleichschaltung" a fost mai ales in domeniul economic
foarte

democratica",
fata grabei cu care, ca in
partidul intelegea sa inlocueasca pe specialigti cu partizani, a intervenit
Hitler cu declaratia ca nu
bun national-socialist e prin aceasta
un priceput economist. Nu trebuie
flexibilitatea
a
a acelara cari
descoperit,
peste noapte, afinitti
cu
doctrina national-socialista.
incepe activismul economic, cu oameni vechi, technicieni incercati,
le
acum la dispozitie dinamismul tineresc al
mare
national-socialiste,
predilectia nouilor conductori pentru rizic
activitate
pret, dar mai ales noul

suficient de mare credit in fata masselor.

tocmai acest credit trebuia mentinut
cu alte mijloace
acelea ale unei dirijri economice mai mult sau mai putin interven-,
tionisle,
se
rezuItatele ei nu vor putea fi prea mari,
in

nici un caz prea rapide. De aici necesitatea unui Stndischer.

fascistul Stato Corporativo".
tot
de real ca
Se oferea astfel masselor, mai ales lucratorilor marxigti", o
reale a unui Lebensniveau"

agteptarea
scazut.

prin
situatia e aga:
excesiv in economic, plus

din nou un

in politic,
cu

sau, folosind

fericit al lui W. Rpke,

pentru intelegerea celor ce

o
la o rascruce de drumuri cari ar duce, unul in paradis
o conferinta despre paradis, germanul ar alege
care duce la sala de conferint.

s'a

altul la
drumul

subiectele discutabile erau foarte

mai ales la
intr'un stat total nimic nu e... discutabil, nu e mirare
tocmai in domeniul colectivismului teoretic o conjunctura foarte favorabila. Abundenta scrierilor
caracter socialist
entuziastele declaratii pentru
poporului ohne Raum" pot avea
consecinte fatale.
Vorbeam mai sus de un interventionism exagerat, conditionat de un
anume moment politic. E indiscutabil ca mai ales in Germania acest
interventionism a facut
o serie de
cari, atunci
o
nu intervine, pot lua
unei

boule de neige"

la rezultate ce initial nu au fost prevzute;

situatie in care presupusul dictator economic e

www.dacoromanica.ro

de dinamismul

POLITICA ECONOMIC EXPERIMENTAL DIN GERMANIA.

179

inerent msurilor interventioniste,

se mai
o atmosfer
de o anumit calitate, cu supralicitare a colectivismului
autarchiei.
Mai ales
amintitele
interventioniste, care imbrac azi
adevrata cmase de forta, sunt de
nomia Reichului
el la
spiritul in care sunt
aceste masuri, poate sa
rezultate neasteptate.
observatia lui Jens Jessen
Pentru acest motiv spuneam mai sus
a problemelor
pretentia lui la o discutie obiectiva
actual, economice e mai ales
- al economiei
germane, foarte justificatd.
politica economicd national-socialist
Nu mai putin
sub forma experimental de care vorbeam, sau
mai
se

precis, avea initial un caracter delensiv.

Nimic nu justificd mai bine folosirea cuvntului experimental" el numim absenta unui plan care
dea msurilor interventioniste

de economie dirijat" -

comparatia

discurs

al lui Hjalmar Schacht cu oricare discurs al Ministrului Agriculturii

Germane, Walter Darr.
Deoparte vointa ferm de a scoate economia
dintr'un greu
a mdsurilor pentru a ajuta la
irnpas, deci
o dozare
restabilirea unui echilibru, mai mult
a indrepta viata economicd
intr'un anume fagas.
In limba germana s'ar chema asta eine
Planwirtschaft",
expresie care
situatie data
seam de priceperea lui
Schacht, pierde
nuanta pejorativ.
Ajunge s citm
scheusslich" (ingrozitor) cu care Schacht
eticheta Noul
prin care balanta comercial
trebue
sa
cu
pret, pentru a
masurile luate sunt
pentru autorul
rele, desi
situatii date, un ru
De alta parte (la Darr) o ingrmdire de notiuni metaeconomice in
cari locul de frunte ocup Blut und Boden", dar mai ales
nu totdeauna
formulat desi inflexibil, de a indruma Germania
spre o reagrarizare care era poate acum 70 de ani
(40
lioane locuitori), azi
e exclus.
Al doilea aspect al politicei economice germane e caracterul ei defensiv. Pentruca desi e vorba de activism economic, nu tendenta
revolutii structurale a economiei, ci aprarea de criz
de efectele
ei (mai
somajul), e aspectul caracteristic al eforturilor depuse in
ultimii doi ani.
Nu credem
ne
fcnd din lupta impotriva somajului problema central in jurul creia se concentrazd pozitiv
negativ - politica economic a Reichului.
Pentrucd,
de surprinztoare ar
interpretarea moastra,
autarchia
nu a stat nu st nici azi in primul plan. Evident,
citind literatura" lui Walter Darr
a altora, situatia
apare
altfel
revolutia structural" introdusa de
numitul Reichsnhrstand", ar avea o important epocal in economia
Mai
argumentelor economice - spre deosebire de materialismul

cras" al epocei anterioare marxiste" - se adauga acurn elemente

www.dacoromanica.ro

180

BULETINUL INSTITUTULUI ECONOMIC

sub eticheta miscator de sentimentala: inapoi

romantice
la glie.

E ciudat numai faptul

de colonizare in Prusia Oriental
au mers foarte greu, au stagnat chiar. Nu
a fost surpriza noastra
mai de mult de la un reprezentant autorizat al noului regim.,
atka vreme
Presedinte Hindenburg e in viata, o intensificare a colonizarii e imposibil.
moartea lui Hindenburg a
acest obstacol, dar situatiai
nu s'a schimbat.
Acurn, se
problema colonizarii agrare in Prusia Orientala e
mai ales politica. Regimul latifundiar de acolo e determinat de calitatea
exploatare intensiv prin mica proprietate
neasch e foarte dificila. Din punct de vedere al ratiunei economice,
marea proprietate, cu exploatarea ei exterisiv, e aici destul de justificat.
Pe de alta parte, regiune de granita, cu o populatie redusa, Prusia
orientala
deschis foarnei de pmnt a vecinilor cari, la un nivel
economic destul de redus
comparatie cu acela al taranului
ar putea cu mai mari
realiza colonizarea.
cum nu vrem
suprapretuim
intre
Germania,
din ea cauza acestei stagnari in politica de
lonizare
credem
observatiile noastre dovedesc aspectul
tonic
reagrarizarii (evident ca aspectul
al problemei pectarea marei proprietati are
el importanta lui).
Dar nu numai
Se
foarte bine
de
a inghitit faimoasa
Osthilfe (subventiile date de
marxist marilor proprietari
Prusia Oriental).
Subventiile date de Stat
uneori de industria german au atins
sume enorme.
acum
rezultatul politicei agrare national-socialiste:
din 1933
la finele lui 1934 indicile preturilor pentru produse

agricole a crescut dela 93,7 la 100,5 1). Fara cifre situatia e

toarea: politica de subventie
a fost inlocuit cu subventia
intr'altul pe seama
indirecta
spor al preturilor.
caz
consumatorului.

Dupa cum se vede din cifrele de mai sus, acesta nu e mai

azi la pret deck era in vremea subventiilor cari sub forma de
aproximativ reprezentau o valoare similara.
a productiei
consumului cu produse agrare- e discutabila poate duce la rezultate

pozite aveau aceiasi

Ca metoda intrebuintat - organizarea foarte

neplacute
problema.

reprezinta un pas serios spre dirijare", e

e vorba numai de un sector economic nu de cel mai important - pericolul poate sa fie la timp inlturat.
vreme

priveste rezultatele pozitive de

insistenta
cu

acum, trebue afirmat cu

autarchia alimentare nu a fost realizat deck numai

bun.

In Germania se
se consum rece.
Poate
da!

aceasta cu rezerve.

- odatcumsausedespunecantitati
- e mai
mult mai
ori pe

rece se

1) The Economist. Saturday, February 16, 1935.

www.dacoromanica.ro

POLITICA ECONOMIC EXPERIMENTAL DIN

reduse. In felul acesta igiena vine in ajutorul bugetului casnic. Dect,

nu fie
pinei un motiv?
Independenta alimentara nu a fost realizat pentru produsele agricole nobile.
dovada mai mult
nu e vorba de schimbri structurale.
Sub forma de subventie - mai de mult Reichsnhrstand" azi,
se sprijina aceiasi ramura de productie agricold: a cerealelor). Pentru
grasimi e nevoe
azi de un import care reprezint cam
din

Prin urmare situatia e departe de autarchie alimentar.

Nu se poate contesta
alimentar, cum
-

credem

ca

in

incercarea de a sugruma importul agrar

parte - reusita acestei incercari. Noi
restrictiv a importului

sector, a fost
problema somajului.
Germania e tar importatoare de materii prime,
de aceste
prime depinde
gradul de activitate industrial, deci implicit
tinerea lucratorilor
activitate.
prin mijlloace de finantare de
vom ocupa
s'a
ca reusita experientei era

cari
se

rezolvarea problemei
functie de o suficientd aprovizionare

prime.

cu

Pentruc in balanta comerciald a Germaniei cele

importante la import sunt materii prime (Rohstoffe)
produse alimentare
(Lebensmittel), o crestere a primului nu putea
se
dect prin
reducerea celuilalt.
crestere a ambelor posturi ar fi avut drept
rezultat o balant comerciala
(ceiace s'a
din
alte cauze).
Rezultatul
operatii (care recomandd mult prudent in aprecierea politicei de reorganizare din Germania) nu a fost stralucit, cu
toate c o just pretuire a lui e imposibil. In
caz, parola autarchiei alimentare
restrngerea efectiv a importului in acest sector,
cum
eforturi serioase de sporire a productiei interne, au provocat
in
atinse de aceste
o serie de
contrarii, cu intentia
de a boicota exportul german. Consecintele au fost deci exact
acelea pe cari operatia
le ocoleascd: o rsturnare a
balantei comerciale in defavoarea Germaniei.
Ne grbim
c aceasta e doar una din cauzele situatiei
grele a exportului german. Celelalte
cauze
1. boicotul
germane, ca
de represiune pentru politica antisemit
excesivi a Reichului
2. cresterea rapid a importului de
prime, mergnd paralel cu reintoarcerea unui numr din ce in ce mai
mare de
fabrici. Socotind aproape egale efectul pozitiv al
reducerii importului
sectorul Lebensmittel" cu efectul negativ al
boicotului dublu amintit, se
cum sporul considerabil la im-

pentru Rohstoffe" trebuea s

la o

comercial

pasiv.

Situatia economicd mondial, nu mai putin

situatia
international creat de regimul national-socialist,
- pentru moment cel putin - o crestere
a exportului
1)

Die Bank. (Chronik der Wirtschaft) Heft 46, 14 Nov. 1934.

www.dacoromanica.ro

182

BULETINUL INSTITUTULUI ECONOMIC ROMNESC

crWerea importului de materii prime). Dinpotriv, urmnd conjuncturei mondiale, la care se adaug cauze speciale situatiei politice
germane, exportul scade treptat. Nu mai e un secret pentru nimeni
ca in
situatie finantarea unei considerabile quote din importul
de
prime s'a
cu rezerva
a Bncii Reichului.
Operatia aceasta, foarte putin ortodox, care a avut
rost
portant in politica monetar intern, trebuia s
odat cu
sleirea rezervelor.
Ceiace s'a
intmplat in anul 1934, cnd Hjalmar Schacht constrns
imprejurari (vorbeam noi mai sus - nu fr intentie
de
aspectul neplcut al masurilor interventioniste, cnd
de unde pled,
nu
unde vei fi constrns sa ajungi!) trece la
comertului exterior.
impune constatarea c introducerea noului plan" inseamn un

al doilea sector de economie dirijata" (primul

der Reichsnhrstand"), cu rezerva
mai ales de data aceasta msurile luate
nu sunt rezultatul convingerilor anticapitaliste

antiliberaliste. Din-

potriva, declaratiile lui Schacht fac dar caracterul exceptional al

acestei reglementri, la care totusi, din cauza imprejurrilor, nu se

putea renunta.
Subordonnd importul exportului printr'o supraveghere pe articole,
se
astfel echilibrarea balantei comerciale, desi se putea
vedea ca subordonnd volumul importului la volumul exportului, la
rndul lui subordonat
in functie de piata mondiald, aceasta nedirijata, s'ar putea frnge curba ascendent a economiei nationale
reducerea fortata a cantittilor de materii prime.
Lucrul s'a intmplat, cum era de asteptat dela o reglementare prea
severa a schimbului international, dar mai ales din cauza numeroaselor
conventii
clearing, cari duc mai totdeauna la o echilibrare

comerciale, (nu a balantei conturilor, aceasta

mult mai importanta pentru Germania debitoare).
Treptat
in fata
situatii care nu
sperantele puse
plan, prinde
o idee care pn acum
mai mult de
domeniul fanteziei teoretice: schimbarea structural a comertului exterior german, inlocuirea materiilor prime
articolelor de consum
a

ersatz-uri".
Ceiace ar insemna - cum s'a spus cu mult spirit - portocale de
productie de bumbac in pustiul Lneburg-ului, cu calorifer in
Cu acest efort de
problema
a
nu e rezolvata. Indiferent de posibilitatea

exotice

inlocuirii materiilor prime.

In legatur cu problema autarchiei, mai ales pentru cazul special

de care ne ocupam mai sus, trebue odat lmurit cari sunt hipotezele
in care celebra thorie des dbouchs" a lui J. B.
poate fi
aplicata.

www.dacoromanica.ro

POLITICA

EXPERIMENTAL DIN GERMANIA

E adevarat ca c'est la production qui ouvre les dbouches

produits" 1), dar

axiomatica a acestei afirmatii e pentru noi
foarte
prin conexarea ei cu
alt principiu, acela al raportului
de productie
pret. Posibilitatea
de a fabrica un
articol nu ne informeaza asupra reu$itei
a productiei, im-

plicit productia nu
ca atare un debu$eu (cum spune J.
B. Sag).
Numai gradul de rentabilitate, deci raportul intre costul de productie
a
numai justeta
calcul asigur
produc(iei fcnd sa functioneze teoria lui
Evident, noi ne-am
la o piata nationala deschisa, pe care
productie ne-economica ar avea de
prorentabile.

In hipoteza a doua, aceea din Germania, cu

care la un punct - teoria debu$eelor ar trebui sa functioneze
fara ingradirile introduse de noi, teoria costului de productie intervine
sub alta

la baza comertului international sta o diviziune a

ale costului
productie, spre
deosebire de
comparative cari au dat na$tere
clasice
a comertului international (The doctrin of comparative costs). Aceste
diferente absolute se
mai ales la produse naturale (bumbac,
muncH

cum se
de

cauciuc, etc.).

de unul din
de productie
anume
de calitatile speciale ale solului.
Un stadiu technic
face
in
cazuri inlocuirea
produs natural al solului, dar cu aceasta problema economica e rezolvat
numai pe jumatate.
inlocuire nu e sinonima cu excluderea
in calculul productiei
locul factorului sol" (materie prima) e ocupat acum de ceilalti
factori
de productie, capital
mna de lucru.
inlocuire
care se face in proportii variabile, dup cum ersatz-ul" solicit o suprainvestitie de capital sau de lucru (in terminologia germana e vorba de
numita organische Zusammensetzung" sau raportul intre V.
C.,
intelegandu-se prin C. capital fix prin V. capital variabil, cu deosebire
de lucru). In
situatie avem de socotit cu urmatoarele trei
posibilitati, cari sunt de altfel
singurele2).
1. Inlocuirea materiei prime s'a facut in proportii egale la valoare
pentru mna de lucru
pentru
(valoare
aici pret),
timp, valoarea surplusului de capital
de
capital. In
materia prima nu
valoarea articolului
lucru care
cu care se
acum materia prim importat.

In cazul acesta - incontestabil extrem de rar - posibilitatea

cuirii e admisibila. Cu o serie de rezerve pe cari nu le putem formula
aici,
prea complicate. (Ne
la deplasarile de capital

1) J. B. Say. Trait d'Economie Politique. p. 144.

2) Numai trei,
cazurile cnd neajunsurile dela 2
3 intervin
nu avem o situatie calitativ nou, ci numai un spor cantitativ al difipierderilor.

www.dacoromanica.ro

184

ECONOMIC

lucratori dintr'o industrie -

care
acum lucra pentru
care se platea materia
importat alta, fapt care
pe
o distrugere de capital
insemne
timp
o
modificare a productivitatii finale,
ceeace
capitalul
de lucru. Cu aceasta se modific productivitatea
general a

portul

economiei nationale de care e vorba. Deci, ar trebui s se

in
caz special un fel de bilant al transformrilor, cantrindu-se

raportul

profit

pierdere).

hipoteza noastr prin natura ei, in realitate o posibilitate de inlocuire in acest fel e foarte redus.
capital.
2. Inlocuirea se face printr'o investitie suplimentara
productia ersatz-"ului necesita o cantitate de
capital mai mare
necesara productiei acelor articole cu
cari
acum se platea importul materiei prime inlocuite, intrebuintarea factorului munca nesuferind nici un spor.
In aceast hipoteza e
c un cost de productie mai ridicat va
pretul platit pentru inlocuirea materiei prime.
investire suplimentara de capital cu corolarul ei, ridicarea
pretului de desfacere,
o reducere
a nivelului de exismaterial a consumatorilor, consecinta
a inlocuirii unui
articol eftin cu unul scump.
3. Inlocuirea s'a facut prin cheltuiala unei cantitti X de
suplimentar aceleia necesare pentru productia articolului expor tat in
plata
prime (cantitatea
capital
invariabila). E
hipoteza care ne
chip deosebit,
la intrebarea aruncat de Schacht... teoreticienilor 1). Intrebarea
e: daca in fata unui
excesiv nu ar fi preferabil sa se treaca la
de
o productie oarecum primitiva, folosind in mod excesiv
lucru (mehr arbeitsintensiv zu wirtschaften").
intrebare, Hjalmar Schacht uit un
foarte
elementar. Intrebuintarea factorilor de productie
a factorului
combinarea
nu
decretate dictatorial de ministrul
economiei nationale, ci rezulta dintr'un calcul fcut cu pre(urile
la un anume stadiu technic.
interventie,
e vorba de
reducere, fie
e vorba de o sporire a cantitatilor de munca
masura in care
interventie
datele
seamn o violentare a rentabilitatii.
pentru inlocuirea
categorii de materii prime, Germania e obligat s
o munca
plimentar
necesare normal
tara de origine
categorie de
prime, rezultatul e formal o reintroducere a unui
numar dat de
ciclul productiv,
cu o productivitate
real, pentru economia nationald ca
sinonim cu o
a nivelului de
material.
Socotind,
nu suntem amatori de teorii pesimiste, c
rationala e absolut exclus, ceiace
Hjalnzar
Schacht
un regres economic,
de minusul de rentae

1) In Jahreskalender des Reichsbundes der Deutschen Beamten" pe 1935

www.dacoromanica.ro

POLITICA ECONOMIC/ EXPERIMENTAL/ DIN GERMANIA

muncei depuse

ei posibil.

produc(ie, prin

185

la

Pentru a face
mai clare posibilitatile de viitor ale propunerii
lui Schacht, s vedem care e situatia actual.
Dupa doui ani de lupta impotriva somajului
economic
al introducerii celor 2,5 milioane de lucratori in circuitul productiv e
acesta1): sporul
acela al muncei depuse (in ore de
lucru) se prezinta sub raportul 2:3, prin urmare raportul
munca depusa
rentabilitatea acestei rnunci e inegal, prezentnd un
minus de rentabilitate sau un plus de energie risipit.
e dovada ca nu s'a gasit
o
reala, pentruca
-- din
de vedere
- e indiferent c o
e imprtita
gratuit someurilor sau data sub forma de salariu, atunci cnd standarmateriale se
se eternizeze la
nivel.

Cu raspunsul la intrebarea lui Schacht am

comentariul
celor trei hipoteze.
Trebue s mai
msur formularea
a
inlocuirea
fost foarte teoretica". In realitate e aproape
materiilor prime
In ersatz" intr de cele mai
un produs natural indigen. Cum azi nu exist multe ori
ales
tar ca Germania - nici o bogtie natural neutilizatd, o
cleplasare a unei materii prime care nu e
inseamna fie

periculoas pentru viitor, fie o

o exploatare fortata deci neeconomic

o
intrebuintare a ei intr'o productie mai putin rentabila, implicit
reducere a productiei in care aceasta bogtie
servea
In toate hipotezele o ridicare a costului de
acum de materie
productie
o reducere a nivelului de existent material.
*

Din nou trebue pus in plina

cari
acum dup.
reducerea lui cu
apare in intrebarea lui Schacht cu toat forta
probleme doar aparent rezalvate.

Consideratiile noastre nu constituesc o critic.

Dinpotriv, socotim solutia dat cu caracter provizoriu, mai ales
din punct de vedere social, de mare important. Situatia
a Germaniei de dupa razboiu nu a infatisat nici un moment o
imagine prea
Din multe motive, cari nu pot fi amintite aici.
1) Freilich die Ordnung der Arbeit hat auch ein Problem aufgeworfen, das
knftig noch genauester Betrachtung bedarf : die Frage nach der Arbeitsintensitt.
sind doch Productivitt und Arbeitsstunden-Zahl nicht gleichmssig, sondern im
Verhltnis 2 : 3 gestiegen. Es ist das Unkosten-Problem, das zunchst weitgehend
vernachlssigt werden musste, das aber fr die Ertragsfhigkeit von massgeblicher
Bedeutung ist. Die Kostengestaltung ist ebenso eng verknpft mit der Aufrechterhaltung des deutschen Lebens-Standards, wie sie fr die intensivere Gestaltung
der Handelsbeziehungen zum Auslande (Preis !) von entscheidender Wichtigkeit ist.
Das
des zwischenstaatlichen Warenverkehrs nach Uberwindung der
Gleichgewichts-Strungen in den einzelnen nationalen Volkswirtschaften ist ja doch
das
denn es ist die dauerhafte Grundlage jedweden Wohlstandes". Robert
Hagen. Das gestrte Gleichgewicht. Die Bank. Heft 5, Januar 1935

www.dacoromanica.ro

186

BULETINUL INSTITUTULUI ECONOMIC

Destul ca
conflictele politice interne ale
Germanii plin
de incertitudini", 1)
situatia
international in care se
afla Germania
ofereau foarte putine prilejuri de satisfactie,
generatiilor mature cari
razboiul,
generatiei tinere.
Indeosebi aceasta, care intrase
viata sub regimul celebrei Kriegswirtschaft" de trista memorie, trecuse prin umilintele
suferintele
ajungea la 20 de ani
de
cu peste 5 milioane
de
pe planul ideal
pe cel material, in fata
retului german se ridica un imens semn de intrebare, care
as-

acel Ende mit Schrecken" preferabil unui Schrecken ohne

Ende".
Sleirea energiei

descurajarea generatiilor mature aveau drpt

relat un dinamism fara scop precis, o cheltuire de energie
o brutalizare prin biciuirea tutulor instinctelor la generatia
proletarizata inca
de a ptrunde
problema somajului, ingloband o treime din populatie (5
milioane
cu familiile
inseamna cel putin 20 milioane),
sfera economicului. Nu e de mirare
solutia incercat a dat
dreptate celor cari vorbeau de primatul politicului
am
s accentuam aceasta -de primatul

Reintroducerea someurilor in circuitul economic trebuea

cu

pret, indiferent de urmarile pe cari aceast operatie le puta

avea asupra situatiei economice generale.

Repetam, problema nu mai era de domeniul economicului ci de

acela al psihologiei
moralei sociale.
utilizarea milioanelor de
nu putea
asigure fiecaruia
acel minimum de existent
pentruc mobilizarea aceasta a masselor de
se facea indiferent de
a
lucrului: Cu
cuvinte, presiunea
a crizei sociale arunca
pe un plan
grija de
Numai
se
explica de altfel rapiditatea cu care a
in decurs de
ani.

pe care aceast solutionare

rapid a problemei somajului l'a avut asupra masselor. Desi solutia
e numai partial
desi
de observatiile cari
la longue" poate foarte usor redeveni
imediat,
din
cauza neglijrii intentionate a rentabilittii economice2) de care am
mai vorbit,
prin posibilitatea unei sdruncinari a operei de finantare construit intr'un spirit foarte cutezator.
E incontestabil efectul moral

* *

trecut s'a afirmat

finantarea operatiilor pentru reducerea somajului s'a
pe contul capitalului particular disponibil.
legtur
problem putem dovedi acum
afirmatia
in Germania discutia nu e totdeauna
pentru
specialisti.
1) Cuvntul, excelent, e al lui Pierre Vienot. (lncertitudes allemandes").
2) Sunt doar din ce
ce mai dese articolele din ziare
din revistele de
specialitate,
care e vorba de Lebensniveau" (nivelul existen(ei materiale).

www.dacoromanica.ro

POLITICA ECONOMICI EXPERIMENTALA DIN GERMANIA

187

ce scrie Die Bank" la 14 Noemvrie 1934, sub titlul:

Zur Gegenwartigen Wirtschaftslage:1) Programul de lucru suplimentar

(Arbeitsbeschaffungs-program) nu a avut alt rost deck sa

o conjunctura favorabila. Fundamentul acestei conujncturi const

creare de
la
ei produs al unei
programului de lucru sual
national-socialist ar
imobilizarea
a
a
Reichului.
realitate, conjunctura favorabila a
numai din
economiei

Aceiasi revist e
numai cu
exact contrariul de data asta sa

luni mai
s afirme
mai mare adevrului

finantrii.

Sub titlul Die Finanzierung des Aufschwungs'2)

acum urmacum a
toarele: Metoda initiativei economice de Stat aleasa
fost dela inceput
numai ca msur temporara.
necesara o menajare a
capitalului (Kapitalmarkt). Abia acum
care sarcina

dela
asupra economiei particulare".
Cifrele cari
acestor observatii nu sunt
Pentruca abia acum incepem
aflam cifrele reale,

ar

cele adevrate.
ocazia

de puteri discretionare in materie de credit (Decretul-Leg din 20

toate
Februarie 1935) in baza carora ministrul de Finante poate
msurile financiare pe cari programul economic de declansare a unei
conjuncturi favorabile le-a fcut necesare.
Dupa cifrele date de Frankfurter Zeitung 3) datoria flotanta a
Reichului prin care s'a finantat inviorarea economica din Germania in
ultimii doui ani, se
- aproximativ - la suma de 7
marci. Din care aproximativ 31/2 miliarde au fost absorbite de Reichsbank, prin operatii putin ortodoxe ca aceia de a
rezerva metalic
bonuri de tezaur Rrbeitsbeschaffungswechsel" (trate emise pentru
finantarea programului de lucru suplimentar) folosind rezervele la plata
importului suplimentar.
Peste 21/2 miliarde au fost absorbite de
particulare.
Departe deci de a se face apel la piata capitalului,
finantare a fost o riscant operatie de credit, pentru care se incearca
consplidarea,
cum dovedeste imprumutul recent al Reichului pentru
suma de 500 milioane
decretul-lege mentionat.

Intre formula economiei dirijate (Planwirtschaft) care trebuia

fie
mai mult
o formula" presupunand
s'ar fi
la realizarea ei, o simpl Rnkurbelung" deci stimulare a vietei economice printr'un interventionism fortat, metodele finantdrii de cari ne-am

ocupat sunt dovada

s'a ales drumul din urm, renuntandu-se la

1) Din Bank. Heft 46. Band. 54, 14 Nov. 1934.

2) Die Bank. Heft 5. Band. 55, 30 lanuar 1935.
3) Frankfurter Zeitung. 23 Februar, 1935, sub titlul Kredit - Vollmacht",

www.dacoromanica.ro

188

BULET1NUL INSTITUTULUI

ROMNESC

Planwirtschft (daca e nevoe de o dovada suplimentard: statizarea sistemului bancar, proectata, discutata, recomandata cu argumente
rnagogice de amatorii tuturor catastrofelor, nu s'a
lar
reusitei, departe de a proveni din dirijare" sau autarchie", erau oferite numai de posibilitatea unei stimulari a activitatii
economice
prin care opera interventionista a Statului trebuia
sa fie continuata,
lichidat.
hipoteza contrara (Planwirtschaft
Autarchie) economia germana
nu s'ar fi aflat in situatia dificila de azi,
de dificultatea
acord cu piata mondiala,
spus, primejduita la primul semu
de pasivitate al balantei comerciale. Cum e in realitate.
Pentruca in fata unei
a exportului care se mentine constant&
conditionnd la rndul ei reducerea importului de materii prime, curba
asccndent a conjuncturei interne arnenint s se frnga. Cum ins
viitor foarte apropiat scadenta creditelor pe termen scurt
cari s'a facut finantarea necesit pe deoparte un spor in
Statului, pe de alta parte o piat a capitalului puternica
gata
a accepta conversiunea (care se pregateste prin noul decret-lege
mintit), o reducere a comertului exterior, sdruncinnd increderea in
reusita operatiilor din ultimii doui
timp ducnd la o
stagnare economica general (consecinta cea mai redutabil din punct
de vedere intern), ar putea sa fac iluzoriu intregul efort depus.
doi ani
In fata dificulttilor considerabile, azi mai mult
urma economia Reichului
conducatorii ei au de ales intre dou
drumuri:
1. acela al
economice,
in limitele extreme ale posibilului,
cu o productie pe care Hjalmar Schacht a numit-o arbeitsintensiv", dar
pe care noi o socotim risip de
capital.
indoial, cu aceasta va trece
timpul msurilor luate
pe jumtate. In mod necesar va urma statizarea sistemului bancar, statizarea comertului exterior, rationalizarea consumului, deci o economie

alb de care aminteam

dup modelul sovietic, acel

in introducere.

S'ar rezolva cu aceasta - probabil

problema

evolutii

cicluri (Konjunkturlose Wirtschaft"),

care principiul
static, scump economiei clasice
acolo doar rost heuristic, ar fi
de data asta realizat in viata economic de fiecare zi.
nu
ins
factorii ne-economici cari au dat evolutiei economice moderne caracterul dinamic
ciclic cunoscut sunt: a) cresterea
rapid a populatiei, b) folosirea progresului stiintific in productia
bunuri materiale, c) dinamismul necesittilor,
spus, vointa de a
ridica nivelul existentei materiale.
Cu posibilittile economice att de reduse pentru realizarea
Germania va trebui s infrunte nu numai pericolul unei
economice

a nivelului de existent material (deci de civiliza(ie), dar pe

askes" s paralizeze acei factori dinamici de cari am vorbit
Ceiace nu

mai....

Planwirtschaft

Autarchie" ar fi creai o situatie

www.dacoromanica.ro

POLITICA

sus, pentruc
econmie

DIN GERMANIA

de

189

a autarchiei

amenint s devie o autarchie dirijata!) ar ajunge

insuportabila.

fie asta idealul Statului Total"?

avem motive
credem aceasta, drumul care trebue
2. Daca nu,

ales e acela pe care il indica recent The Economist" 1):... cu toate

un timp oarecare e posibila o evolutie prin stimularea activitatii
de stat, fie
subventiilor,
are limitele ei. Mai
mai
dificultatile comertului international intervin ca un obstacol
de netrecut.
Problema viitorului apropiat este
se afle mijloacele pentru
pentru eliberarea tutulor fortelor
turarea acestui obstacol

economice nationale - fie gratie

fie intealt mod - aceast actiune

economice mondiale".

Fara

situatia

acesta nu e nici el prea comod.

in care se

Reichul, drumul

Multe din masurile economice luate in

doui ani vor trebui
supuse unei serioase revizuiri.
E probabil ca
politica extern a Reichului va suferi oarecari
(mai ales!) de tactic.
de principii
acest acord al ecoNu
putin insa trebue accentuat faptul
e
de o schimbare genomiilor nationale pe piata
de atitudine, odata cu verbalismul teoretic
diktantismul practic.
de politica economica experimentald nu
notiunea
intrebarea e
economiile
se
numai la economia
vreme
experimental cu
vor mai putea suferi
masa de operatie transformata
pat al lui Procust.

Petre Constantinescu
Doctor in tiintele Economice
dela Universitatea din Heidelberg

1) The Economist. Saturday, February 16, 1935. (Commercial History and

Review of 1934).

www.dacoromanica.ro

La politique conomique exprimentale

en Allemagne
le dbut nous pouvons affirmer que, sous le
de laboratoire, sur laquelle

socialiste, la vie conomique est une

on fait toutes sortes d'expriences, mais en absence de tout plan

conducteur et d'une volont puissante de rompre avec le pass de

l'conomie capitaliste et de diriger l'volution conomique dans une

direction bien dtermine.

Dans la prsente etude, nous ne dsirons ni faire une critique

au

conomique national-socialiste, ni chanter des louanges

ses rsultats positifs, mais en faire une

objective.

l'instauration du
national-socialiste, les difficults taient
nombreuses dans tous les domaines et surtout dans le domaine conomique. Le programme conomique du nouveau
tait rduit
quelques formules bonnes blouir les masses, mais qui n'avaient aucune
valeur pratique. D'ailleurs ce n'tait pas la valabilit theorique du
gramme qui intressait, mais la possibilit de rendre meilleure une
situation conomique dsespre et surtout le chmage. Pour arriver
ce but, tous les moyens, taient bons. C'tait une politique conomique
rduite aux ncessits du moment. La discussion theorique n'inbressait
plus et le rsultat fut une littrature conomique rduite et
ternent dsoriente par la contrainte politique laquelle elle est soumise
et par la pratique conomique si peu orthodoxe.
En abrg, la situation de l'Allemagne peut
exprime par quelques mots: du point de vue politique un Etat total, du point de vue
conomique un interventionnisme excessif et un collectivisme platonique
ou une politique conomique terminologique" comme la nomme W.
Rpke. L'interventionnisme excessif ncessita une srie de mesures qui,
lorsque l'amlioration normale espre n'intervient pas, peuvent prendre
l'aspect d'une boule de neige" qui
des rsultats imprvus,
tout si on cre une situation dans laquelle la dictature conomique est
dpasse par le dynamisme
aux mesures interventionnistes et
encore une atmosphere d'une certaine qualit, avec une surlicitation du
collectivisme et de l'autarchie. La lutte contre le chmage est le
essentiel de la politique conomique du Reich; un autre

portant est celui de la colonisation agraire de la Prusse Orientale,

qu'on connait gnralement sous le nom de Osthilfe".

www.dacoromanica.ro

LA POLITIQUE ECONOMIQUE EXPERIMENTALE EN ALLEMAGNE

191

Les Allemands firent de grands efforts pour raliser une autarchie

alimentaire", mais ils ne russirent pas;
chercherent
supprimer
l'importation des crales et d'autres aliments, mais nous
que
cette politique restrictive de l'importation fut conditionne par le problme du chmage. En diminuant l'importation des aliments on voulait
augmenter l'importation de
premires, qui taient absolument
ncessaires l'activit industrielle de l'Allemagne. Une autre consquence

de cette restriction furent les mesures prises par les divers

en
vue de boycotter l'exportation des produits allemands; il rsulta une

balance commerciale dfavorable pour l'Allemagne. Nous

donc dans la prsente
les conditions difficiles des exportations
allemandes et la reglementation du commerce exterieur.
En tudiant le
de l'autarchie surtout de l'autarchie
allemande - nous devons expliquer les
dans lesquelles la
thorie des debouchs" de J. B.
peut trouver une

cation. C'est seulement le dgr de rentabilit - le rapport entre

de la production et le prix - qui assure le

conomique

de la production, en faisant fonctionner la thorie de

En examinant la situation de l'Allemagne, nous analyserons le

cement des produits naturels du sol par des ersatz" ses possibilits et
les ides de Hjalmar Schacht, en arrivant la
que ce qu'il
propose est un
conomique,
par le moins de rendement,
du travail mis dans une production par rapport son rendement possible. Pour mesurer la porte des propositions du Dr. Schacht, il faut
insister sur la situation actuelle. En Allemagne, on donne une
grande importance au
du chmage, qu'on cherche rsoudre
favorablement, en ngligeant le rendement conomique; nous tudierons
aussi le financement du chmage et les traits caractristiques de l'conomie dirige allemande.

Dr. Petre Constantinesco

www.dacoromanica.ro

Incercarile de apropiere

State le

europene
Consecinta a diviziunii internationale a muncii, a diversitatii proa nevoii de cooperare economica, legaturile de
intre
diferitele tari
popoare au existat din timpuri foarte vechi.
orasele hanseatice
Cartagina in antichitate, republicele italiene
modern,
evul mediu, Olanda
Anglia la inceputul
exemple de State
istoria le
existenta gratie mai
ales faptului
la un moment dat, au detinut monopolul comertului
transporturilor internationale.
Indeosebi
ultimii 50 de ani dinaintea razboiului mondial, in
aceia
mijloacele technice de comunicatie au luat
cunoscut,
principiile recomandate de economistii din
s'au
destul de mult
au
opinia conducatorilor
vreme pacea a
popoare, schimburile
internationale de marfuri, capitaluri
servicii au atins o desvoltare
ductiilor

Desigur, conceptia evolutiei

unitatea
nu era unanim
de razboiu. Nu se ajunsese
la $tergerea limitelor
pe care natura
istoria le trasase intre diferite
Lumea
divizata intr'o multime de State deosebite
nevoi, prin gradul
de evolutie, prin organizare
prin aspiratii.
toate
economiile nationale puteau fi clasificate
din cele
mari.
grupe:
agrare
tari industriale.
cu toate
cele
acceptata

printr'un proces fatal catre formele industriale, se putea observa o

coordonare a economiei generale a lumei. Lipsit de piedici,
schimbul international inlesnea acoperirea insuficientelor din anumite
tari cu excedentele din altele, facea
convietuirea
a.
tuturor economiilor nationale
adaptarea
lent
treptat la formele economice mai evoluate. Politica
in materie de comert ex-

terior era pretutindeni considerata ca un domeniu rezervat

Stat
deci, nu putea fi infatisat
sub un unghiu national. Nu
se cuno$tea
sistemul mai mult sau mai putin complet al

ventiunilor comerciale bilaterale.

totu$i, multumita politicei tot mai
generalizata a
comerciale, comertul trecea cu
deasupra frontierelor politice.

www.dacoromanica.ro

STATELE EUROPENE

DE APROPIERE

193

Incheiate pe termene destul de lungi, tratatele comerciale ofereau

vantajul
tarijelor, foarte favorabil operatiunilor comerciale
producatorii puteau sa-i calculeze
sa-i stabileasca preturile
pentru o perioada mai indelurigata de vreme, evitau rdzboirile vamale
la un regim din ce
ce
liberal prin neincetatele concesii

ciproce pe care partile contractante

le faceau la fiecare
prin extinderea acestor concesii gratie jocului clauzei natiunii celei
mai favorizate.
Credincioase conceptiei taxelor compensatoare destinate sa redreseze
o inferioritate trecatoare a productiei nationale, guvernele
parlamentele utilizau, pentru
ajunge scopurile, nurnai rare ori

clasic al modificarilor tarifare.

Intr'un
tratatele comerciale creau o
solidaritate intre
natiuni. Deaceia,
perioada dinaintea razboiului se putea cu drept
cuvnt vorbi despre o prosperitate economica generala realizat prin
desvoltarea comertului international
fata de piedicile existente
tualmente, regirnul din 1913 poate aparea chiar ca un veritabil liberschimb.
venit

- fatal - ceva s'a deranjat in

mecanisni al vietii
de
atunci. Echilibrul economic
dainuise
atunci, a fost distrus. Azi comertul international este
din ce in ce mai stanjenit
situatia economic generald,
unanim, este jalnic.
Ea e socotit sau ca
Explicatia acestei radicale
State le

fie

firesc al politicei de completitudine", urmat de mai toate

simplu pe seama
de 1914 sau e pus pur
crize economice. In forma aceasta, nici una
alta nu pare
explicatia
completa. Politica de completitudine"

(economic completa) se practica cu multi ani

de razboi totusi
nu dduse na5tere la stanjeniri importante ale comertului international
criza economica dureaza doar din 1929.
Intre prima cauz indepartat
cea de a doua prea apropiat,
a
deplorabile in care se
se intercaleazd adevrata
restrangerea
sete azi comertul international: razboiul. Dificulttile
se datoresc
comertului international se datoresc unor cauze
ale reconstructiei din prima
consecintelor economice ale razboiului
ani de
rzboiu.
* *

fi desigur nepotrivit sa incercam in acest studiu stabilirea tuturor

repercursiunilor razboiului asupra ulterioarei desvoltri economice a
popoarelor. Dar nu putern sa nu mentionam in linii mari, pe cele care
sunt
legatura cu subiectul nostru.

a) Mobilizarea pe front a tot ce era valid

pierderile

pricinuite de rzboiu au pus problema bratelor de

b) intreruperea comunicatiilor internationale (blocusul economic) au
fcut acut pe deoparte penuria de alimente
materii prime in
industriale pe dealtparte, lipsa de produse fabricate (maini, imbrcaminte, munitii) in
cu structur agrar.

www.dacoromanica.ro

194

BULETINUL INSTITUTULUI ECONOMIC

Rezolvarea primei probleme (a) s'a facut printr'o neobicinuita desvoltare a ma$inismului. Nevoia aprovizionarii (b) a atras dupa sine
doua consecinte:

1. o extraordinara amploare a productiei in lumea noua (Canada,

Unite, Argentina, Australia) unde s'a comis eroarea sa se
creada ca debu$eele pe care razboiul le deschisese in Europa aveau sa

State le

fie permanente;

2. eforturi formidabile ale tarilor europene in directia refacerii"

nationale cu ramurile
completarii"
mai grabnice a economiilor
atunci, le lipsisera: State le agrare au grabit
de productie care,
industrializarea
State le industriale s'au reintors la agricultura
de multa vreme
in timpul rzboiului, comertul inc) E lucru
cunoscut
international a fost foarte stanjenit.
razboiului, in
de
normalizare a relatiilor economice dintre popoare, a adus o
noua inrautatire a situatiei: cei 25.000 km. de frontiere nou create
prin tratatele de pace, constituiau
deosebit de gray prejudiciu
pentru
economice internationale. Zidurile chineze$ti
dicate in
tarilor,
terenul pe care se putea face diviziunea
muncii
natiuni
stanjeneau deci desvoltarea societtii europene.
Cele 27 de teritorii vamale in care era impartita acum Europa
spiritul aberativ nationalist care le anima pe aceste 27 de State, consti-.
tuiau piedici insurmontabile pentru reluarea vechilor relatiuni de
tari.

neprevazutul politic pe care-1 ascundea ziva

cu reminiscentele lipsurilor economice din cursul
de rezolvat grave probleme de reajustare a puternicului
utilaj al industriilor de
(care atinsese maximul de productivitate
acum,
debu$ee, se cerea readaptat la activitatea din timp
inlocuiti in fabrici
de pace)
a massei de
luptatori cari
acum trebuiau absorbiti din nou de industria
prin ma$ini
majoritatea
au adoptat doctrina unei economii nationale
mai complete, echipata deci cu
ramurile de productiune pe care
le judecau
in interesul
nationale". Ele au socotit
ca un ideal independenta de piata mondial
de importul provenind
din streinatate. Suveranitatea
sau de
mai
- li
Cu o

team

de
boiului

se

nu va strluci in toat splendoarea deck

nevoile

economice vor fi asigurate

totalitate - sau aproape in totalitate prin produsele propriului
sol
muncii
nationale. Renuntand
la avantagiile diviziunii internationale a
ale comertului international,
tar a
se ocupe numai de propriile
nevoi
pe celelalte
la fel s se descuree
cum o
la ea acas. Noua deviz a
a devenit
acas la el,
pentru sine,
autarhia":
protectionismul".
dinaintea rzboiului
Un protectionism deosebit oarecum de

social:
puternic colorat cu consideratiuni de ordin politic
o
msurile
de State, n'aveau ca scop principal s
concurenta ei cu streintatea
inferioritate a productiei nationale

www.dacoromanica.ro

DE APROPIERE ECONOMIC/

spus, nu trebuia

(sau,

STATELE EUROPENE

apere pre(urile

195

ramura a

capabila sa traiasca
s se desvolte singura, mai
ci incutrebuia sa intretina in permanenta, artificial, diferitele ramuri
de productie
limitarea, restrangerea, impiedicarea irnportului erau
dictate de dorinta de a pastra un debuseu productiei nationale
de
a procura o activitate, nationalilor.
la manifestarea tendintelor nationaliste in domeniul politicei economice, dezorganizarea generala a sistemelor monetare ca urmare
a inflatiei (cursuri de schimb care, variind nu numai dela o zi la alta dar
chiar
ceas la ceas, demoralizasera sistemul contractual, baza
comert regulat) greutatea executarii obligatiunilor financiare de razboiu
mai bine dece State le por(datorii, despagubiri, reparatii)

nite la opera de reconstructie nu mai puteau admite ajustarile radicale

pe care le-ar fi comportat libera desvoltare a comertului international,
dece vechea politica a tratatelor comerciale era dup
pretutindeni parasita, intre
ne mai existnd
acorduri
comerciale, denuntabile
de catre una din parti dece comertul
international
de a mai fi considerat ca una din formele diviziunii
muncii

cooperarii internationale a fost socotit ca o prelungire a

ca una din formele luptei pentru viata, intre natiuni.

Ni se pare superfluu s mai evidentiem erorile unei asemenea conceptiuni
s mai analizam din,
avantagiile pe care le pot trage
diferitele economii nationale dinteun mai activ schimb international
de
ce toti economistii de valoare care s'au ocupat cu
dela
la
chestiune au spus,
exceptie:
el
a
dela individ la individ. Schimbul nu e
aspect al diviziunii muncii
cooperarii. Avantagiile sunt reciproce
egale pentru
din cele dou
coschimbiste. Comertul international nu
fi regulat de alte principii
comertul national.
dac schimbul in sine e un bine, pentru ce
deveni primejdios
prin simpla imprejurare intamplatoare ca cei doi coschimbisti se gsesc
separati printr'o frontier politica? Ce importanta
avea faptul
ca
doi coschirnbisti apartin unei singure tari sau la tri diferite?
cum evolutia
a inlocuit progresiv piata familiala prin cea
orseneasca
pe aceasta prin piata national - avantagiile sporind
se marea
schimburilor - tot
pinta nationala va trebui
s devina odat odat mondiala - avantagiile
atunci maxime liberul schimb intre
popoarele lumii va fi ultima
Noi
multumim sa subliniem doar faptul ca: politica de
titudine economica
urmarile ei:
de
numeroase bariere vamale, majorarea taxelor
supravietuirea masurilor de control,
iritante
restrictive, care
stabilite
cursul razboiului, constituiau un gray obstacol la restabilirea cooperarii economice interde razboiu

ationale.

Se pare
aceste lucruri nu rmseser pretutindeni fr nici
un fel de ecou. Cu toate simptomele de dezagregare a comunittii
popoarelor comerciante, pe care le-am artat mai sus, persista
un
curent contrariu. Pentruca,
cum s'ar putea explica
www.dacoromanica.ro

196

BULETINUL INSTITUTULUI ECONOMIC

care au urmat marei conflagratii mondiale - paralel cu

tendinta autarhic - s'a simtit in multe tari nevoia revenirii, dac
acesti

nu la principiile liberului schimb, cel

mai

mai lipsit de

la o politic comerciald

ce se fceau circulatiei internationale

a mrfurilor.

Perioada 1921-1927 cunoaste o activitate relativ intens

tarifar
vamal: au fost incheiate un mare numar de tratate
acorduri comerciale bilaterale, intre care cel mai tipic e tratatul
franco-german. In cea mai mare parte
ele erau incheiate numai
pentru un an
consacrau tarife vamale ridicate.

Conferinta economie international.

Punctul de plecare al miscarii de apropiere economicd internationala, inceputul eforturilor de a da o desvoltare favorabila relatiunilor
comerciale dintre State
de a dadi
statut mai rational al schim,-

burilor internationale trebue cutat in Conferinta economica internationala" organizat de Societatea Natiunilor la Geneva, in Mai 1927.

In urma unei rezolutii adoptat de Adunarea Societatii Natiunilor

la 25 Septernbrie 1924, Consiliul invitase Comitetul economic al
cietatii Natiunilor s
preparatorii in vederea
cheerii unui acord international
ca
abolirea restrictiunilor
prohibitiunilor la import
export. In cursul anilor 1925-1926,
Comitetul economic a studiat aprofundat aceast problem organiznd
mari anchete succesive: una pe
diferite
alta
pe
organizatiile comerciale
industriale ale tuturor trilor ce
domeniul schimbului international.
jucau un rol important

Rezultatul acestei minutioase preparri a fost Conferinta econodin Mai 1927

Conventia international pentru
prohibitiunilor la import
export" elaabolirea restrictiunilor
mica

nou Conferint international

in Noembrie 1927.
Chemata s propun solutii care s
la o
o inflorire
a comertului international,
economicd a trecut in revista
tot ansamblul restrictiunilor de ordin comercial introduse dup
a pus
evident
de interdependent ce unesc intre ele
borat

economii nationale
a afirmat necesitatea de a
mai neintrziat o actiune colectiv pentru a face
dispar piedicile puse comertului proclamnd categoric c sosise momentul s
pun capt cresterii tarifelor vamale
s se
orientarea
intr'o directie opus".
lo, la Geneva, reprezentantii celor 42 de State prezente, pornind
dela principiul c schimbul de produse
servicii intre persoane
apartinnd la tri diferite - comertul international - aduce
tuturor
deci e un lucru de
prin el
admitnd
ca prosperitatea creste direct proportional cu desvoltarea schimburilor
de
servicii produse de diferite
conditiunile cele mai
mai reputati spesatisfckoare cele mai economice ai lumii au artat
universalitatea problemei
pendenta politicei economice practicat de diferite State, subliniind cu

www.dacoromanica.ro

APROPIERE ECONOMICI NTRE STATELE EUROPENE

insistent pericolele conceptiunilor

197

nationaliste in domeniul eco-

nomic.

Convins ca barierele vamale prea ridicate,

circulatia

mrfurilor, cauzeaza mari neajunsuri econornice, Conferinta s'a strduit

s obtina remediile dela
interesatii a
prin a recomanda:
a) suprimarea sau, cel putin, reducerea simultand
a
rifelor vamale care stnjeneau schimburile internationale;

b) stabilitatea tarifelor vamale prin prasirea practicei nenorocite

prealabile, modificri tarifare

de a pune in vigoare,

prea brusce
frecvente ,taxe excesive sau alte surprize vamale
mai
a garantiilor de stabilitate pe care le
trebuintarea
constitue consolidarea taxelor;
c) stabilirea regimului fiscal pentru
pentru
streine;
d) incheerea, pentru o durat
mai
a tratatelor comerciale

care s realizeze dezideratele de mai sus.

Pentru
barierelor
Conferinta economic" preconizase trei ci posibile:
1. o actiune individual, unilaterala, autonom constnd in msuri

luate de fiecare Stat in parte relativ la tarifele sale proprii,

prealabile anchete asupra efectelor probabile in domeniul industrial

agricol;

2. o actiune bilateral: incheerea conventiunilor comerciale bila-

terale combinate cu aplicarea neconditionata a

natiunii

mai favorizate;

3. o actiune colectivd: incheerea acordurilor plurilaterale mai multe State - sub auspiciile Societtii Natiunilor.
A$adar, dup cum reese din cele spuse pn acurn, apropierea
nomic pe planul international s'a inceput prin
solutiilor cu
caracter universal. Recomandrile Conferintei economice" nu trebuiau aplicate numai de State le ce fceau parte din Societatea Natiunilor, prezente atunci la Geneva, ci ele aveau caracter de generalitate,

adresandu-se tuturor trilor care se indeletnicesc cu comertul.

timp un organ executiv (Comitetul economic) a fost
In
atributiuni
a fost creat un organ special de control
vestit cu
(Comitetul consultativ economic). Cele dou organe au intreprins cu
deosebit
dificila sarcin
un zel tenace, cu pasiune chiar, enorma
ce le fusese incredintatd: inlaturarea din calea
recomandrilor
Geneva a obstacolelor provenind din lipsa de coordonare a
nelor vointe
din ignorarea actiunilor ce s'ar fi putut intreprinde.
Prin pres, brosuri
de propaganda s'a
convingerea
guvernelor, parlamentelor,
mai ales a
publice
nu se cerea
Statelor
adopte o
altruist ci numai
o atide izolare care, de$i
conform intereselor
imediate,
ascundea inconveniente
pericole extrem de grave pentru viitorul
economiei
nationale. Cu un cuvnt, s'a
evidentierea justetii
rezolutiunilor care tindeau la o mai
colaborare international
pe trmul economic.

www.dacoromanica.ro

198

BULETINUL INSTITUTULUI ECONOMIC

In principiu, politica preconizata de Conferinta economica international" a primit de pretutindeni o adeziune prompta
generala.
Uniunea internationala a asociatiunilor pentru Societatea Natiunilor,
Conferinta Balticei
a
(Hamburg), Comisia internationala
de agricultur (Paris), Conferinta internationala a armatorilor
dra), Conferinta parlamentara internationala de comert (Versailles),
international al pcii (Berna)
alte numeroase organizatii
ternationale au primit cu satisfactie
au aprobat
Conferintei economice".
In Octombrie 1927, State le s'au
intr'o noua Conferinta tot
la Geneva ca
preconizeze masurile de ordin practic care sa realizeze
o parte
dezideratele exprimate cu cinci luni mai
Inspirandu-se dela concluziile Conferintei economice din Mai 1927
recunosdin
prohibitiunile la import export, regimurile arbitrare
discriminarile deghizate pe care le
ele au avut rezultate
deplorabile
ca inconvenientele grave ale acestor msuri
aib
drept contraparte avantagii economice, financiare sau binefaceri
ciale, State le, prin reprezentantii
manifestat
ca, pentru restabilirea
desvoltarea ulterioara a comertului mondial,

trebue ca guvernele s renunte la o

dovedit

interesului general,
reintoarcerea.
la libertatea efectiv a comertului international e una din conditiunile
esentiale ale prosperittii mondiale
au
de acord c cea
intereselor

particulare

de a atinge scopul definit e recurgerea la o actiune

concertat sub forma unei conventii internationale, pe care
au
incheiat-o in Noembrie 1927.
Prin aceast conventie, State le s'au angajat s suprime, in
de
luni dela punerea ei in vigoare, toate restrictiunile sau
hibitiunile la import
export,
ce priveste teritoriul respectiv al
fiecreia din ele,
nu mai stabileasc in urm nid o
restrictie
sau prohibitiune de acest fel".
Rpoi, unanimi in a recunoaste necesitatea unui efort in acest sens,
recomande guvernelor
resreprezentantii Statelor s'au angajat
pective punerea in studiu a chestiunei
aplicarea
mai grabnica a

ralel

conventiei.

era, incontestabil, imbucuratoare. Din nenorocire, realipradic a angajamentelor dela Geneva avea s se dovedeasca
foarte anevoioas. In curnd a trebuit
fie
trista constatare
se prezumase prea mult idealism in
afisate la Geneva,
subevaluandu-se,
timp, rezistenta intereselor economice

in ordinea
in ordinea international.
de aproape toate statele, conventia
la abolirea
la import
export din Noembrie 1927 n'a putut intra
vigoare. Petru aplicarea ei era nevoe ca, mai
30 Sept..
1929, s se obtin ratificarea din partea a
putin 18 State.
toate conditiunile cerute erau realizate in timpul util, conventia
efectul acestui act era
s fie
in vigoare la
1930
export
lie 1930, a tuturor restrictiilor la import
suprimarea, la
osebit de divergente
Desi

www.dacoromanica.ro

DE APROPIERE

STATELE

199

exceptia celor admise prin conventia incheiata. Or, pna la 30

Septembrie 1929, conventia n'a fost ratificata deck de... 17 State
ca, lipsind o semnatura, n'a mai putut fi pusa in aplicare.
Esecul acestei incercari e explicabil. Cauzele sunt multe:
a) chestiunea nivelului
al tarifelor nu fusese inca solutionata;

b) exceptii numeroase fusesera aduse regulei generale: ramneau

neinterzise nu numai restrictiunile relative la siguranta publica ci o
serie nesfrsit de alte restrictiuni: cele dictate din motive morale
sau
cele privind traficul armelor
oricaror alte
vizionarii de razboiu, cele edictate pentru a proteja sanatatea publica,
a asigura protectia animalelor sau a plantelor contra maladiilor,
sectelor sau parazitilor
a le feri de degenerescenta sau
stingere, cele pentru protectia patrimoniului national artistic, istoric
sau arheologic, cele aplicabile aurului, argintului, monetelor, hrtieimonete sau titlurilor, cele relative la obiectele care sunt monopoluri
de Stat
in sfrsit - ca nu cumva sa se strecoare vreo categorie
de restrictii, nementionata - erau permise restrictiile destinate a salva
imprejurari extraordinare
anormale interesele vitale ale trii
conditia sa fie aplicate corect, s pagubeasca pe ceilalti
mai
posibil
sa nu dureze mai mult deck motivele care le-au dat
nastere;
interesele
c) deosebirea inadmisibila pe care conventia o facea
trilor agricole
acelea ale tarilor industriale,
dauna celor dinti:
prohibitiunile fitopatologice
veterinare, care incepusera sa joace un
foarte mare rol in metodele protectionismului indirect, au fost eliminate
din jocul arbitrajului international, asupra caracterului sanitar al acestor prohibitiuni, neputndu-se statua de nimeni,
fel.
priveste incheerea tratatelor comerciale, calduros reomandat

de Conferinta economicd", se poate constata o situatie aparent mai

in 1928 numarul total al tratatelor de comert era de 42,
cnd in anul precedent nu existaser de ct 30. Din pacate
ele n'au modificat sensibil situatia schimburilor internationale pentru
ca, spre deosebire de recomandarile Conferintei", nu erau
deck pentru perioade foarte scurte (in cea mai mare parte a cazurilor
pentru un an) ceiace implica inca frecvente ocaziuni de revizuire
a tarifelor.
Totusi comertul mondial, debarasat acum aproape in toate trile de
complicatiile cauzate prin variatia neincetat a cursurilor valutare,
face noui eforturi ca s infrnga celelalte
in
reuseste. aci, de unde in 1927 totalul importului
exportului mondial (cifrele Societtii Natiunilor)
65.048 milioane dolari,
in 1928 cifra se
la 67.380 milioane dolari
1929 la 68.641
milioane dolari.
Ins solutiile

caracter permanent, care s readuc conditiuni analoage acelora de care se bucurase comertul international
de
rzboiu, intrziau.

www.dacoromanica.ro

200

BULETINUL INSTITUTULUI ECONOMIC ROMANESC

Armistitiul vamal.
incercate pentru a pune capat masurilor prohibitioniste
nivelul barierelor dintre tari prin reducerea'
a
taxelor vamale
succes, Societatea Natiunilor n'a descurajat
n'a renuntat la urmarirea vechiului ideal: desvoltarea
Numai
deocamdata, ea a devenit mai modesta in
pretentii. Alarmata de perspectivele unei noui razboiri vamale,

Societatii Natiunilor din seziunea de Septembrie 1929 s'a

sa

un armistitiu vamal" (un angajament, adica, din

partea Statelor ca, pentru un timp anumit, taxele vamale nu vor mai
fi sporite) armistitiu destinat s creeze calmul
siguranta indispenbile pentru
relative la o actiune economic
preconizeze

tata in vederea reglementarilor cu caracter permanent

directia
tilitarii relatiunilor comerciale.
Spre a da
mai multa eficacitate hotaririlor ce aveau
fie

luate in Conclavul international, relativ la armistitiul vamal,

tatea Natiunilor invitase la
toate State le.
au
la
apelul ei
State le europene.
astfel, pe nesimtite existenta
unor conditiuni

conceptii economice profund deosebite, au transformat

o actiune pornit pe planul mondial" - Conferinta economica internationala" - inteo

incercare de actiune europeana".
Dar
actiunea aceasta,
restransa curn era, n'a avut mai
succes. Pentruc State le europene n'au putut ajunge la un acord
deplin
imediat asupra principiilor unui armistitiu
Efectele
recomandarilor facute de Societatea Natiunilor? State le s'au
elaboreze un plan de actiune... ulterioar.
atunci, ele au
s utilizeze
mai bine timpul. Lesne de inteles in ce directie:
propunerea de armistitiu a grabit adoptarea unor noui masuri de
tectie din partea statelor care credeau c tarifele
sunt prea slabe
doreau sa-si
situatia... in vederea viitoarelor
sporeau taxele ca s
apoi din ce
ceva.
Conventii totusi s'au
Conferinte s'au intrunit.
Conventia din
1930 prelungea
la
Aprilie 1931 acorcomerciale existente, stabilind o procedura
pentru con-

sultarea partilor interesate in caz de ridicare a taxelor vamale.

1930, convocata spre a gasi posibilitatea
din
punerii in aplicare a conventiei din Martie 1930 a amnat discutia
pentru luna Martie 1931 cnd nu s'a ajuns la nici un rezultat:
conventiile inspirate din ideia armistitiului vamal idee
sntoasa
simpl a crei acceptare de un numar mai mare de State
ar fi lmurit intructva situatia intunecat a
international
au
in stare de proect neprimind niciuna vreo aplicare practid.
Criza

comertul international.

Am artat in alt parte cum dezechilibrul economic de dup razboiu

fusese generator de tendinte autarhice
deci, de bariere vamale
de alte numeroase ingrdiri.

www.dacoromanica.ro

STATELE EUROPENE

DE APROPIERE

Infrngerea legilor naturale nu

toate gre5elile

niciodat fra

impotriva
au
trebuesc
aparat platite. Gre5elile facute in anii de reconstructie postbelic

ajungeau la scadent acum.

La adpostul tarifelor vamale protectioniste
a celorlalte masuri
artificiale de incurajare, exploatarea numeroaselor ramuri ale

ductiunilor nationale - care

n'ar fi putut lupta
concurenta
internationala pentruca lucrau mai scump deck intreprinderile
nomice asemanatoare din streinatate - a ramas profitabila.

stnjenita libera circulatie a marfurilor

inlaturata frna regulatoare
pe care o constituia concurenta internationala, fiecare intreprinzator
a cautat sa-5i desvolte la maximum volumul productiei sale,
ne mai gandindu-se ne mai ingrijindu-se de proportionarea productiei
cu eventuala consumatie de posibilitatile plasrii marfurilor pe piat,
lume producnd mai mult deck putea absorbi.
urmat fatal stokajul marfurilor
deprecierea
Perspective le internationale s'au intunecat cnd, in 1929, State
agrare au
sa simta primele efecte ale tensiunii care a
grava criza din 1931. Criza economic punea cu mai mult acuita te
problemele sociale ale salariilor, 5omajului, costului vietii
solidariza
actiune comun contra concurentei produselor streine, toate
sociale. In lupta dintre economic
social,
a triumfat.
Lipsind
externe, mic5orate sau inchise, productia nationala
rezervat capacittii de cumprare, orict de redus, a pietei
interne. Deaceia, cum era de a5teptat, izbucnirea crizei a influentat
litica comerciala a tuturor Statelor care incep
msurile pe care
le socoteau mai potrivite pentru aprarea
Concurate de produsele de peste ocean respinse de protectionismul
agrar al tarilor industriale europene reintoarse la agricultura,
nele europene pretuesc din ce in ce mai putin.
Pentru a-5i proteja agricultorii, Germania - ca
un exemplu
eloquent - inchisese progresiv pietele pentru produsele altor
In
acest scop denuntase tratatele comerciale cu Finlanda, Olanda Suedia
in ce prive5te importul produselor agricole; in 1929 stabilise o serie de
noui taxe vamale,
mai grele deck cele anterioare, care - in
Aprilie 1930 - au fcut
unor tarife
mai prohibitive, completate
cu o serie
de msuri administrative.
Pretutindeni se manifest
tendintd. Se lsau la o parte
conventiuni plurilaterale,
socotite ca mijloace care
libertatea economic a Statelor; se incepe critica ori chiar abandonarea
(pe fata sau indirect) a clauzei natiunii celei mai favorizate; se
tratatele comerciale ori nu se mai reinoesc, odat expirate; se
deconsolideaz taxele stipulate in tratate
ce se prezint cea
mai neinsemnat ocazie-pretext.
La
anului 1930, mi5carea exagerat protectionista era deja
dezlntuit.
se inchideau tot mai
Aproape
nu exist
produs pentru care Statele concurente s nu rivalizeze
cforturile de
de a asigura
propriilor
productori,
sau
vanzarile pe care

puteau face productorii

www.dacoromanica.ro

202

ECONOMIC ROMANESC

in primavara anului 1931 criza economica s'a agravatt

survenirea crizei financiare, introducerea restrictiunilor comerciale
a atins proportii de adevarata panica.
Nici o tara n'a fost la
de aceast miscare.
Astfel, la jumatatea anului 1931, Franta Belgia au stabilit licente

de import. In curnd au fost imitate de Cehoslovacia. Suedia a creat

monopolul comertului de gru. Olanda, tara traditional liberschimbista,
urcat tariful vamal in Noembrie 1931
in Decembrie acelasi
an a introdus
ea sistemul contingentarilor. Dupa aproape un secol

de politica liberschimbista, Anglia renunta la toate traditiile ei

in
momentul chiar cnd devalorizarea lirei sterline forma un
produselor
dadea o prima importanta exportului
britanic, socoteste util
alcatuiascd
sa aplice un tarif vamal protector, stabilind taxe ce variau intre
la care apoi a
adaugat
500/o. Deasemenea trile agricole ridic mereu taxele
lovind importul produselor industriale.
ce fusese socotita ca un ideal
anii de reconstructie
dupa razboiu, acum autarhia era considerata drept cea mai
arm
de aparare contra crizei.
Dar restrictiunile in comertul international aduceau dup ele alte
urmari mult mai grave. Plata grelelor datorii catre trile creditoare nu
putea fi facuta
prin excedentele balantei comerciale. Pentru a
pastra sau a face balanta comerciala favorabila era nevoie ori de desvoltarea exportului, ori de restrngerea importului, ori de a recurge
la o metoda la cealalt.
Politica desvoltarii exportului se lovea nu numai de limitrile puse
de productia
consumatia interna ci
de chestiunea de a
dac
piata internationala putea
voia sa absoarb cantitatile sporite de
materii prime

substante alimentare care constituiau principalele

duse ale celor mai multe din aceste tari debitoare. Lucru improbabil
protectionismul
creditoare avea drept obiectiv tocmai
interzicerea accesului produselor susceptibile de a concura productia
nationala.

Repugnanta tarilor creditoare de a primi un volum de marfuri crescut

(crescut pentru a compensa coborirea preturilor) a atras dificultti de
plata in tarile debitoare. Neputnd plti cu produse, tarilor debitoare
nu le mai ramnea alta posibilitate deck sa plateasc utiliznd

de aur. N'au voit s fac apel la aceasta resursa pe

drept cuvnt - pentruca ar fi provocat inutile turburari economice
zervele

interne: o nou scadere a preturilor ca urmare a restrngerii circulatiei

monetare.

deci cum restrictiunile aduse

mrfurilor
atras
ele restrictiuni in circulatia devizelor
capitalurilor. Miscarile
pitaluri devenind dezordonate, rotitele mecanismelor rnonetare au funcproductiei nationale
tionat cu din ce in ce mai multa greutate.
artificial mentinuta a tarilor creditoare strlucit organizat prin msuri
protectioniste, i s'a raspuns prin apararea monetelor nationale ale tarilor debitoare, tot
de bine organizata.

www.dacoromanica.ro

DE

ECONOMIC

STATELE EUROPENE 203

Reglementarile
restrictiunile comertului international, deja serios
complicate
ridicarea generala a barierelor vamale,
un,
aspect
1931
tarile debitoare, unele
altele, au fost
nevoite
stabileasc sisteme de contingentare
controlul sever al

de schimb, ca sa. opreasca

evaziune a
sa-si mentin stabilitatea monetei
sa obtina o balant comerciala
cu putinta, disponibilitatile de devize.
favorabild
s-si asigure pe
necesare pentru a face fata angajamentelor financiare externe.
Acum, chiar
un produs izbutise sa
toate dificultatile
retea de taxe vamale, negustorul - exportator,
paseasc prin
din cauza reglementarii controlului devizelor, nu mai ajungea sa fie
platit.

Perturbarile pe care prasirea etalonului-aur de catre numeroase

(Anglia
State le a caror moneta gravitau
jurul lirei sterline)
le-a avut asupra
prin aceasta, accelerarea pe care au
dat-o exportului unora constituind o
pentru exportul celorlalti
n'au ramas fara urmari
politica comercial. S'a raspuns de
celelalte State, care nu rupsesera
cu aurul, prin noui majorari
de taxe - tax0e compensatorii" - contra dumpingului valutar, spre.
a-si apara astfel pietele impotriva primei de export pe care le-o acorda
celor
deprecierea monetar.
trebue sa adugam seria de reglementri care n'au
La care
mai fost luate din intentii protectioniste ci au constituit numai
de retorsiune aplicate
celorlalte care restrangea fie exportul
prirnelor fie pltile aferente acestor exporturi.
Bilant: intre 1929-32, 22 de State au marit taxele vamale la absolut
toate marfurile importate; 41 de State au recurs la
partiale
de taxe; 21 de State au introdus contingentarea importului; 7 State
practica monopolul importului
8 au recurs chiar la prohibitiuni absolute pentru anumite articole.
In toate tarile a inflorit protectionismul cel mai brutal. Pretutindeni
arbitrariul. Aci, reglementarea comertului de devize
domnia bunului plac biurocratic. Dincolo, sistemele de liberare a lide import sunt inconjurate de
mai nepatruns mister.
afar de msurile de protectionism comercial direct, au fost
pe
luate altele care duceau indirect la acelasi efect
asupra tuturor celorlati factori ai schirnbului international. Lumea a fost
prins intr'o inlntuire de
temporare cu
special din
care va fi greu
ias. Rzbooiri vamale au mai avut
Dar
nici n'au
caracter
de dezesperat, nici n'au fost duse pe
o baz
de larg.
asupra enumerrii schimbirilor tarifare,
Nu vom strui mai
de control ale operatiilor de schimb, sistemelor de contin-.
gentare, acordurilor de compensatie care au urmat dup 1931. N'am
avut nici intentia
precizim cine a inceput primul nici s stabilim
responsabilittile. Am vrut numai
modul cum fiecare s'a
si
efectele haosului
n'a izbutit
fac
gener al.

www.dacoromanica.ro

204

BULETINUL INSTITUTULUI ECONOMIC

nu completarn tabloul situatiei

prin adaugarea masurilor de ordin technic, administrativ
sanitar, care au fost luate, in afara de masurile de protectionism
direct de aproape toate State le in acelasi scop: restrngerea imporNu putem

tului.

a) msuri relative la
de
(inscrierea nunielui tarii de
limba trii de vnzare a mrfii; darea unei forme speciale,
acestei inscriptii pentru fiecare tar; aplicarea marcilor de
pe
fiecare din piesele detasate ale masinilor vndute montate etc.)
b) masuri sicanatoare relative la certificatele de origina, facturile
consulare, perceperea de taxe urcate;
c) formalitti de vmuire excesive
foarte complicate (incetineald
in judecarea regularea litigiilor);
d) ceiace scpa de taxe
de formalitati,
cu sigurant sub
prohibitiunile de ordin sanitar, agentii varnali deghizndu-se pentru
circumstanta in inspectori sanitari
vegheze la respectarea
ilor veterinare
fitopatologice: doryfora cartofilor, filoxera vitei
de vie, parcele de San Jos al fructelor, febra aftoasa a vitelor (al
crei pericol era
de mare
se interzicea
i importul
de carne congelata).
e) dar mai ales facultatea autoritatilor de a lua aceste msuri dela

o zi la alta, de a le prasi

de a le pune pe neasteptate

in

instaurau o mare
vigoare dupa bunul
plac, daunau enorm
incertitudine
comertul international.
E evident
rezultatul acestor masuri nu putea fi
inevitabila
a comertului. Cifrele stabilite de Societatea Natiunilor.
gnral du commerce mondial) arat urmatoarea evolutie:
Import

1929
1930

35.606
083
20 847
885
458

1931

1932
1933

In milioane dolari.
Export
Total

33.035
26.492
18.922
12.726
11.742

Indice

68.( 41

55.575

81,1

26.611

58,2
38,7
36,6

24.200

Sau, dac am
cu 100 totalul comertului mondial
1929,
el n'ar mai reprezenta
81,8
1930, 58,2 in 1931, 38,7 in 1932.
vrea sa spuna ca in timp de cinci ani comertul mondial a
cu
acela$i interval scderea preturilor a fost mult
mai mica
urmeaza ca,
ace$ti din urma cinci ani
volumul comertului mondial a suferit serioase diminuari pe care le putem
aprecia la
In asemenea conditiuni, mecanismul comertului international al mr-

furilor era complect sfrdmat. Mrfurile nu mai erau exportate din

tarile unde puteau fi produse in modul cel mai eftin in trile unde
producerea
era mai scumpa ci comertul exterior era tot mai mult
mult regulat dupa principial

un Stat cumpr

altul numai attea marfuri ct cellalt Stat cumpr de la el,

sold de compensat cu aur sau devize.
ca sa nu mai rmn

www.dacoromanica.ro

DE APROPIERE ECONOMICA

Uniunea vamal european

STATELE EUROPENE 205

memorandumul

Dar, aci e incaodat locul s se spuna ca tot

are

par-

de bine. Prin repercusiunile indepartate pe care le-a avut,

criza a gravat - sa sperm ca pentru totdeauna - in mintile tuturor

tea

marele principiu ca, economiceste, lumea e o unitate. Daca State le

care mai persista convingerea in necesitatea mentinerii unei
economice internationale erau
numarul oamenilor - simpli particulari - care,
sa-si dea
de importanta factorului economic in evenimentele de ordin politic
sa vada ca el
care determina totdeauna vicisitudinile din viata popoarelor, luptau
in favoarea colaborarii economice intre popoare,
mereu.
a fost
mult sau mai putin izbit de situatia aceasta
rioasa: tarile se gseau din punctul de vedere al bunurilor materiale,
bogate, imens
bogate
totusi erau sarace. Lumea nu
de
o lipsa de alimente sau de vestminte, nu suferea din cauza ca marfurile
erau prea scumpe
inaccesibile ci, dimpotriva, suferinta era provocata
de faptul ca magaziile erau prea pline de marfuri produse tin dar
pe care nimeni nu le putea cumpara. Se punea tot mai des intrebarea:
oare

urmate practicele care impiedicau vanzrile cumpararile?

continuat procedeul ruinarii vecinului strivirii clientului

oprirea oricrui comert international va fi demonstrat nebunia

bine
in aer? Sau era
procedeu
ce pacea va fi
sa se urmeze din nou
care calauzise
la razboiu tarile
le
ajutase in progresul
anurnite sacrificii imediate, vor fi mai
Convingerea ca,
din
recompensati prin avantagiile pe care le
sacrificiile
similare consimtite
ceilalti organizase pe indivizi in societate
impiedicase acel bellum omnium contra omnes".
State le, prin
reprezentantii
oficiali, n'ar ajunge
la aceiasi convingere
n'ar admite
organizarii internationale a vietii
in cazul acesta, n'ar fi trebuit ca reintoarcerea la conditiunile economice normale
vina prin reorganizarea raporturilor comerciale
ternationale, prin reorganizarea sugerata de
firea lucrurilor?
Cu aceste intrebri in minte, oameni au inceput sa compare
economica a Europei cu aceia a Statelor Unite Americane, sa vada ca
Europa e continentul pe care s'au ingramdit cele mai multe bogtii,
cele
multe mijloace
a produce alte bogatii noui
cele mai
puternice traditii de
intelectuala
morala.
toate aceste elemente de superioritate erau sterilizate prin excesul de imbucatatire.
fi
Cauza inferioritatii
asupra Europei nu
de
prin
tirea
in numeroase teritorii separate
vamale (imprejurare care dusese la o rea repartitie regionala a prola crearea
mentinerea de industrii artificiale
ceiace era
mai gray, la o continua stramtorare a
fata de o productie, care,
facuta din ce
ce mai in massa, reclama
tot mai
Europa care s nu formeze
un singur teritoriu economic ar avea
infinit mai multe
mai mari posibilitati de prosperare
cele pe
care le poseda.

www.dacoromanica.ro

206

INSTITUTULTJI ECONOMIC ROMNESC

facut drum
cum a fost readus in actualitate o
cum
idee mai veche, ideia Uniunii vamale europene", ideia
lansata odinioara de R. Coudenhove-Kalergi. Existenta
pe
deseori
sese
atunci destul de agitata,
din domeniul politic in domeniul economic, de aci in domeniul politic
$i-apoi, odata cu triumful parerii ca oricarei structuri politico-juridice
sa i se procure mai
o infrastructura, o baza economica,
iara$i in domeniul economic
a ramas
unde a avut urmari mai
fericite.

Inca din cursul anului 1929 (5 Septenibrie), Aristide Briand, pe atunci

Ministru de externe al Frantei, prezintase Societatii Natiunilor aceast
faimoasa formula a legturii federale"
facuse sa intre proectul de
Uniune vamala in istoria diplomatica,
la una din

Cred

popoarele care sunt grupate din punct de vedere

cum sunt grupate acelea ale Europei

sa existe
un fel de legatur vamala pe care m voiu
s'o realizez".
In urma acelui discurs, delegatii celor 27 de tari europene au insarcinat guvernul francez
redijeze un memorandum asupra organizrii
unui regim de uniune federala european, memorandum care a
fost
depus pe biroul Societatii Natiunilor la
1930. Intrunite in
ziunea de Septembrie, 26 de State Europene
19 State neeuropene,
in discutie memorandumul francez aproba strnsa colaborare a
Statelor europene in
domeniile
le invita sa continue lucrarile".
In Martie 1931 are
un mare eveniment international: se semneaza
intre guvernele dela Berlin
Viena un proiect de uniune vamala care,
a evocat amintiri suparatoare, intr'un cuvnt,
fire$te, a de$teptat
a strnit o emotie considerabil in tarile europene. Prin initiativa
tanica, Societatea Natiunilor a fost sezizata de aceasta problema
cu
toata argumentarea celor interesati ca uniunea
Austro-Ungara
se
din vederile care
la origina studiilor pentru realizarea
Uniunii
europene, Anschlussul a fost respins de teama ca
nu cumva legaturile economice
de
s prepare s faciliteze
legturile politice
cele
tri.
Cu aceast ocazie, Franta a prezentat din nou prin
Briand
dou memorande: unul, zis critic" unde se examina din punctul de
vedere al tratatelor
al
proectul de
austrogeografic

altul, numit constructiv", care continundu-1 pe cel din

Mai 1930 sugera un ansamblu de masuri economice conforme cu spiritul

unei vaste Uniuni
europene, destinate s inlocuiasc nu
uniunea fragmentara periculoas a
cu
ci
s asigure
o existenta continentala
bine organizata, mai coherent& mai simpl,
mai productiva
deci mai bogata
mai fericit
Pentru a-$i
prestigiul puterea de radiere,
in urma

razboiului, Europa trebuia sa se simplifice, sa economiseasca, s

imbogteasca din
pentru aceasta, sa se unifice. Reorganizarea
economica a Europei trebuia sa tinda la organizarea prin apropierea
nationale europene. Idealul viitoarei politici vamale trebuia s fie stabilirea
piete comune pentru ridicarea la maximum
a nivelului de bun stare pe
teritoriile comunitatii europene.

www.dacoromanica.ro

APROPIERE ECONOMICX

STATELE EUROPENE

207

Pentru aceasta urma sa se procedeze la o organizare

a
a schimburilor europene pe calea simplificarii circulatiei mrpersoanelor.
furilor, capitalurilor
realizeze memorandul constructiv".
Acest scop
propunea
Care sunt principiile pe care se sprijina acest memorandum" de uniune vamala euromarcheaza o data importanta
peana - care sunt masurile pe care le preconiza el?
Doua principii fundamentale;
a) subordonarea problemelor economice, problemelor politice. Pentru
autorii memorandului,
siguran(ei determina posibilitatea proera
legata de progresului economic
siguranta, la rndul
gresul pe
uniunii politice". De aci concluzia: efortul de a da o
noua structura organismului european
dus
pe planul
politic apoi pe baza acelui plan, se putea elabora in linii mari, politica
economica a Europei
politica vamala a fiecarui Stat european,
Sacrificiile economice pe care trebuia sa le faca colectivitatea trebuiau
sa-i gaseasca justificarea
desvoltarea unei situatii politice care sa
indreptteasca increderea
popoare pacificarea
a spiritelon
Numai dupa aceasta, s'ar fi putut impune membrilor comunitatii
pene urmarea efectiva a unei politici vamale
liberale.
europeana va
fundata pe ideia de
b) Cooperarea
uniune" nu
ceiace inseamna ca ea trebuia
fie destul
de supla pentru a respecta independenta
suveranitatea nationala a
fiecarui Stat.
Opera de reconstructie economica a Europei pe baza celor doua
principii de mai sus impunea ca neaparat necesare:
1. un
de ordin
care
principiul
a Europei
sa consacre solemn solidaritatea
State le europene.
Rezervat
Statelor europene membre ale Societatii
pactul ar fi trebuit ca printr'o formula
mai liberala sa obtina
guvernele semnatare angajamentul ca vor lua regulat contact in
uniuni periodice sau extraordinare pentru a extamina in comun toate
chestiunile susceptibile de a interesa comunitatea popoarelor europene.
2. un mecanism
sa asigure Uniunii
organele
indispensabile indeplinirii atributiunilor ei s permit
pentru a studia, discuta
rezolva problemele susceptibile de a le interesa in comun.
Mecanismul propus de memorandum urma sa fie compus din doua
organe:

a) un organi reprezentativ
Conferinta Europeana"
compus
din reprezentantii tuturor guvernelor europene membre ale Societatii
Natiunilor

b) un organ executiv sub forma unui Comitet politic" permanent

compus dintr'un numar oarecare de mernbrii ai Conferintei Europene".

Lesne de inteles ca pentru a se spori
de asentiment la aceasta
prim propunere concreta, susceptibila de a concilia toate interesele

toate situatiunile particulare in cauza, ea trebuia sa se tin la datele

initiale ale unor

simple. Deaceia nu se specificau precis nid
Conferintei Europene", nici modalitatea desemnarii membrilor

www.dacoromanica.ro

208

BULETINUL INSTITUTULUI ECONOMIC ROMINESC

Comitetului, nici organizarea seziunilor. Toate aceste chestiuni eran

lasate pentru a fi determinate de o viitoare reuniune a Statelor.
Totu$i, spre a evita predominarea vreunui Stat, se stabilise principiul
ca
Conferintei Europene trebuia s fie anual
exercitata
prin rotatie
seziunile sa aiba
la Geneva
s coincida cu cele
ale Consiliului Societatii Natiunilor.

prive$te msurile de ordin practic economic propriu zise ca:

de cooperare europeana (economie
nerala, utilaj economic, comunicatii, finante, munc, higiena);
a) determinarea

b) determinarea metodelor de cooperare economica

c) determinarea modului de colaborare intre Uniunea european

trile din afara ei, toate erau deasemenea rezervate
o viitoare
conferinta european;
Acestea erau
mai interesante relative la proectul
eventuale Uniuni vamale europene. Dar in a$teptarea realizarii ei,
morandul francez mai cuprindea
o alta serie de masuri care sa
permit& deocamdat, o esire din dificultatile crizei economice.
Grija tuturor era indreptat
agrare a cror putere de
cumpararea slabise
numai redresarea
ar fi putut
trilor industriale stimulentul unei clientele numeroase
Statisticele
c, din totalul excedentelor de export
fain)
de care dispuneau primele 9
producatoare din lume, de
209.000.000 quintale (media 1928-1930)
Dunarene figurau deabia
9.000.000 quintale adic
c erau
europene aveau alte calitti, alti
pe
cumprkori
nu puteau concura
canadiene, australiene,
gentiniene sau americane, astfel
nu era prea greu
se fac ceva
pentru cele
Memorandul preconiza un sistem de preferint in favoarea

s nu infirme
clauza naeuropene, un sistem astfel ales
preferinta
tiunii celei mai favorizate, s nu fie in detrimentul cuiva
s nu aib deck un caracter exceptional ,de derogare justificata prin
prin urmare, variabil
acestea, temporara
imprejurarile anormale
limitata prin fixarea unui contingent
revizaibil ca s nu
ingrijoreze

care il combatuser

atunci.

Pentru aceasta nu se introducea nici o discriminare in tarifele

male. Orideunde ar fi venit, la intrarea pe teritoriile trilor europene
importatoare, cerealele din trile agrare europene urmau s
taxele in vigoare,
c regimul preturilor interne nu era turburat.
Dupa aceia

o parte oarecare din

indastriale trebuia

ca s se asigure astfel
productorilor un pret suficient de remuneratoriu.
cum se vede,
restituire - risturn - nu se
de
intrarea

pe spinarea contribuabililor din trile importatoare, ci era numai o

de
asupra unei categorii de venituri ale Statului (taxele vamale) care n'au fost niciodata considerate ca un mijloc regulat de a
procura resurse bugetului.
Pentru realizarea practie a acestor

se prevedea:

www.dacoromanica.ro

INCERCRILE DE APROPIERE ECONOMIC

STATELE EUROPENE 209

a) alcatuirea unui birou central al

europene pentru
provenite din tarile agrare;
b) instituirea unei comisiuni, formata din reprezentantii trilor cumparatoare
reprezentantii trilor vanzatoare, care sa stabileasca ce
contingente aveau sa se bucure de un tratarnent vamal preferential;
c) o comisie formata din reprezentantii tarilor vanzatoare care sa
partizeze contingentele acordate;
d) preferinta,
am aratat, consta in restituirea unor sume,
efectuarea unei risturne" in favoarea biroului central al
ztoare, proportionala cu importul de
Biroul central avea sa
repartizeze sumele, organismelor nationale care, la
le
in comun a

transmiteau

particulari.

Initiativa aceasta a guvernului francez, a fost primit cu destul

tusiasm. Din raspunsurile trimise de guvernele diferitelor tari reesia
vointa
de a se asocia, de a colabora pe
economic, in
cadrul stabilit de memorandul constructiv".
existat
State
care au opus o vie rezistenta proectului de Uniune Federal".
State din aceast grup erau
in
reusita, din
calcul; altele, de teama. Cele
erau prizonierele doctrinelor care

le faceau sa triasca; cele din urma erau absorbite de preocupri

personale. State le extraeuropene erau vadit ostile.
dintre trile
,nu erau
msura sa
parte din grupare Rusia Anglia
care, angajat in sistemul de preferint imperial statornicit la Ottava,
n'ar fi putut participa
la un sistem de preferinta european.
noua
de organizare nu era indreptat impotriva comertului niciunui Stat nu voia deck sa organizeze
rational Europa
restrictiune din calea ameliorarii schimburilor
s inlature
ternationale
se spunea de precis in memorandum"cd Federatia europeana n'ar putea sa compromit sau s
suveranitatea
necesara a Statelor
constitue o amenintare pentru nici un alt
continent",

opunerea

Unite, Angliei,

Germaniei,

grandiosul plan al lui Briand, menit s sporeasc prosperitatea

ropei, a
E drept ins c, impotriva realizrii proectului, se ridicau
uncle
obiectii serioase. Presupunand obstacolele de ordin politic inlaturate,
altele pe planul economic. Infaptuirea Uniunii vamale
trebuia sa atrag
sine o transformare completa a politicei
economice europene.
politicei vamale a
Stat la
litica vamal a Uniunei" sub raportul dublului obiectiv: al protectionismului
al intereselor fiscale nu era un lucru
de usor inat
s poat fi fcut dinteodat. Existenta
mari parti din populatia
era in functie de structura ei economic actuala.
modificare
a
structuri pentru realizarea
comunitti de productie ar
avut consecinte deosebit de grave. Prbusirea dintr'odata a barierelor
vamale ar fi provocat
prbusirea unor anumite
de
care aparuser, se desvoltasera
traiau la adapostul
bariere.
Prin ce mijloace s'ar fi salvat capitalurile investite
ales, cum
ar fi putut fi aprati muncitorii in perioada aceia de traditie dela
marea vechilor asezminte la statornicirea in nouile
*

www.dacoromanica.ro

210

BULETINUL INST1TUTULUI ECONOMIC

sa incerce egale dificultati in a-si concilia datoriile

fata de nationali cu nouile obligatiuni internationale
in a adopta
interesele ei nationale, intereselor universale, ezitarea anumitelor guverne era, in parte indreptatita. (Zicem
pentruca obiectiunile
erau
se refereau la o uniune vamala" irnediata,
ceiace nu era cazul).
alta serie de obiectiuni priveau masurile economice
caracter
natiune

imediat: tarile cumpardtoare care acordau pentru contingente determinate

acorde gratuit sau
beneficiul preferintei tarilor vanzatoare, urmau

sa primeasca in schimb contrapartea? Caci era mai mult

sigur
tarile industriale aveau sa invoace criza industriei
proprii
s
reclame avantagii
corespunzatoare
pe care ele le consimtisera tarilor agrare, pentru a-si scurge produsele
fabricate. Si
atunci, avantagiile acordate tarilor industriale aveau sa fie extinse
toate tarile care ar fi putut invoca
natiunii celei mai favorizate?
intrebari carora proectul nu le da nici un raspuns.

Uniuni vamale regionale.

Experientele facute in cursul
diferentele de situatie economica

1930-1931 demonstrasera
divergentele de opinii
prea
profunde pentru a fi posibil
se infatiseze cu vreo oarecare
de succes, actiunea comuna in directia unei Uniuni vamale europene.
Aceasta
inca un ideal indeprtat.

Intre timp se constata o revenire la vechile metode de

inchee conventii cu 8 State europerie:
fac drum
Tarile scandinave, Finlanda etc. iar pe de alta parte
comerciale bilaterale:

idei noui. Printre altele, aceia ca organizarea economic solidard,

ficarea economica a Europei nu va putea fi atinsa
pas cu
prin etape, prin desvoltarea neincetat a Uniunilor regionale".

Intr'adevar, nu s'ar fi putut ca anumite tari europene, legate mai

unele de altele prin importanta schimburilor economice, prin
comunitatea traditiilor, prin vecinatate, mai solidare ded
c
structura economica destul de solida (pentru a nu se teme ca vor fi
absorbite) sa
avantagiu in a forma un bloc, in interiorul
caruia restrictiunile comerciale
fie reduse la minimum? Intr'o Europa unde n'ar mai fi fost
o treime din. numarul actualelor
ritorii economice,
pericol de hegemonie economica a marilor
puteri" ar fi fost definitiv inlaturat
Unitatea Europei s'ar fi gasit
deosebit de favorizata.
Intre tendintele care impingeau la o politica comerciala bilaterald
acelea care mai sustineau
ideia unei Uniuni imediate a tuturor
tarilor europene, s'a intercalat a ocupat primul plan acest nou curent
care tindea la incheerea acordurilor plurilaterale:
la realizarea
integral a unificarii domeniului european de productie,
sociale europene, unificarea pietii muncii europene, trebuia
mai multe tari ale caror
se procedeze la incheerea de conventii
sa se
conditii economice erau aceleasi sau se completau reciproc,
vainale regionale, succedanee sau prefete ale
inchee astfel,
tabilei Uniuni vamale viitoare.

www.dacoromanica.ro

INCERCRILE DE APROPIERE ECONOMICI INTRE STATELE EUROPENE

211

la noua metoda de lucru, Coudenhove-Kalergi, abandoneazd

europene imediate
popularizeaza formula gruparii
telor mici
mijlocii (pe cele mari le excludea,
incredere in
angajamentul
vor primi sa fie considerate egale
fiecare din
State mai mici) dupa cum urmeaza:
ideia

Prima grupd (Nord

Nord Vest) in care tarile s'ar putea aranja

astfel:

a) Spania-Portugalia (uniunea Iberica),

b) Belgia-Luxemburgul-Olanda-Elvetia;
c) Danemarca-Suedia-Norvegia.
(Sud.
Sud est) in care tarile ar putea colabore
A doua

dupa cum urmeaza:

a) Estonia, Letonia, Lituania, Finlanda,

Cehoslovacia, Jugoslavia,
c) Austria-Ungaria.
d) Grecia, Bulgaria, Albania
(daca va voi) Turcia.
Gratie
acestor conceptii, planul
vamale europene sufere,
a XI Adunare a Societatii Natiunilor, o modificare
sensul ca se preconizeaz de Institutia dela Geneva, Uniunile vamale
regionale, care sa
fi apoi mai u$or grupate
vederea realizarii.
Uniunii vamale europene.
b)

In
ordine de idei se cuvin mentionate unele manifestari
internationale
care se
punerea
aplicare a nouei politici
preconizata de Societatea Natiunilor.

Conventia dela Oslo. (Decembrie 1930). Dupa lungi discutiuni asupra problemei acordurilor regionale, reprezentantii Danemarcei, Norvegiei,
Belgiei, Luxemburgului
Olandei
semnat,
cembrie 1930, la Oslo, o conventie care introducea o mai
mai
laborare economica
semnatare printr'o
liberal& Inspirandu-se dela principiile armistitiului
conventia
sa a$eze
comerciale pe o baz permanent&

intre
contractante o procedura speciala de notificare
tarifelor vamale in vigoare.
pentru
modificare
Conventia
Ouchy
lie 1932) incheiata intre Belgia, LuxemOlanda este, dela Conferinta economica internationala", priburg

mul pas veritabil spre schimburi mai libere. Potrivit acestei conventii,,
prohibitiunile celelalte masuri de protectionism indirect
mai repede cu putint pentruca tariful s
trebuiau abolite
singurul
legitim de
a pietii nationale
taxele vamale
s nu
s
concurenta streina, fara a o face practic
imposibila. In afara de circumstante exceptionale, nu putea fi
o msur de prohibitie, restrictie sau reglementare a importului.
caz de
exceptionale, contingentele rezervate reciproc urmau
sa fie fixate la
din media importului exportului anilor normali.
Dar clauza
din aceast conventie era
a tarifelor: se stipula o reducere imediata de
din taxele aplicabile
obiectelor importate provenind dintr'una din tarile interesate. Aceasta

a tarifelor trebuia sa fie urmat in fiecare an de o

reducere

suma

la concurenta a

www.dacoromanica.ro

al cincelea

212

BULETINUL INSTITUTULUI ECONOMIC

an. Cu toate aceste scaderi,

taxele nu puteau
inferioare cifrei
ad valorem, asupra produselor semi-manufacturate
de
asupra produselor manufacturate (limita aplicabila produselor alimentare nu fusese fixata).
Aplicarea regimului nelimitat
neconditionat al clauzei natiunii
celei mai favorizate era rezervata numai partilor contractante. In schimb
conventia permitea adeziunea tuturor State
pe picior de egalitate
completa
din acest punct de vedere, initiativa avea o vakare exceptionala, ea
o conventie colectiva pentru reducerea taxelor
vamale
suprimarea celorlalte restrictinni din calea comertului interde

national.

Din nefericire, punerea in aplicare a acestui embrion de pact

nomic international, destinat sa faciliteze negocierele
intre popoare, a fost tinuta in suspensie din cauza unor ireductibile,
opozitiuni.

unanime in a spune

autoritatile economice

singurul rernediu al cizei economice e o largire a pietelor

fusese laudata intelepciunea, moderarea
spiritul practic al conventiei dela
Puteri (Anglia, Franta, Italia, Germania) au
refuzat sa renunte la beneficiile clauzei natiunei cele mai favorizate.
urma acestui refuz, nici cihar
contractante n'au ratificat-o inca.
Conventia dela
a ramas mai mult un gest simbolic.
de
a
elaborat de guvernul
cez (planul
Tardieu, Martie 1932).
explicatii preliminare.
Situatia Europei centrale
orientale prezinta unele caracteristici
deosebit de importante. Intr'adevar,
locul
dinaintea

razboiului au aparut, dupa 1918,

relatiuni comerciale, dat

alte State

ale caror

complicatul sistem de vami, de pasapoarte,

de tot felul de controluri, au devenit din ce in ce mai grele. Mai

mult inca, de unde

vreme tot acest teritoriu forma o unitate eco-

nomica destul de bine echilibratd, dup desmembrare, fiecare din

State le esite din
sau transformate prin el, a voit sa realizeze
pentru sine
mai repede cu putinta o autarhie economica pe care
o socotea indispensabila pentru
lui suveranitate. La adapostul
taxelor protectioniste, incurajerilor banesti
interdictiunilor la import,
industriile
agricultura
nou create sau numai nou desvoltate, s'au
umflat nemasurat
au dus la o hipertrofie a produetiei. Criza agri-

a lovit aceste tari in mod deosebit de greu. Schimburile dintre

ele erau paralizate. Pacea era gray amenintata. Pentru a face tuturor
mai suportabil criza economica, trebuia fcut
dispara in Wile
dunarene tot ceiace a contribuit la o inveninare a raporturilor
trebuia facut sa
sentimentul
economice.
Franta s'a complacut totdeauna in rolul de straje la mentinerea
a situatiei create de tratatul dela Versailles.
Franta trebuia sa intervina aci. Cum despre o modificare a frontierelor politice
nu putea fi vorba, nu
solutie: conlucrarea
in domeniul economic, revenirea sub o forma mai
la vechea
munitate economic, prin distrugerea extravagantelor protectioniste de
care se lsasera antrenate fara exceptie State le succesoare. Viitoarea
Uniune vamala europeana trebuia inceputa cu State le succesoare ale

www.dacoromanica.ro

DE APROPIERE ECONOMIC

STATELE EUROPENE

fostei monarhii Austro-Ungare

celelalte State din Europa orientala. Aceasta fusese ideia fundamentala a memorandului constructiv"

care inspira Planul Tardieu.

nu se putea vorbi
despre o
Uniune vamala a Statelor dunarene. In 13 ani, viata
a fostelor
teritorii austro-ungare evoluase in sensuri
de diferite ca ar fi fost
imposibil sa se
irnediat
interiorul aceleiasi retele de vmi.
In esent, planul Tardieu cuprindea urmatoarele dispozitiuni:
Cele 5 State dunarene: Austria, Ungaria, Jugoslavia, Cehoslovacia
erau invitate sa ajunga la o strnsa apropiere econoxnica
pe baza tratamentului preferential. In caz ca permanent in
Deocamdat

negocierilor, contactul. cu

Puteri - vor

la

zarea intelegerii, Franta impreuna cu celelalte

Puteri e dispusa
sa acorde Statelor dunarene toate mijloacele financiare necesare pentru
reconstructia

economica.

Proectul a ramas fara urmari. Caci, desi colaborarea State lor dunrene nu trebuia sa fie dect pur economica, ea era de neconceput frk
anumite conditiuni politice. Iredentismul, restauratia anumitor dinastii,
organizatii ilegale in unele State interesate au facut colaborarea imposibila. Acordul economic intre Wile din bazinul dunarean presupunea
o perfecta lealitate in relatiile
politice. Or, lealitatea existenta lasa
de mult de
de
a
dunarene, elaborat de guvernul italian
(Planul Mussolini, Octombrie 1933)
propunea acelasi scop: refacerea
economica a
dunarene in care grup, pe
Austria, Ungaria,
(cum era in Planul Tardieu)
Jugoslavia, Cehoslovacia
inglobate

Bulgaria, Grecia

Turcia.

Dupace in conferintele anterioare, Italia se declarase impotriva tratamentului preferential in acordurile regionale, acum planul Mussolini
admitea acest tratament
numai in acordurile bilaterale. Prin aceasta,
planul italian se departeaza mult de scopurile urmarite de planul francez
care preconiza tratamentul preferential in acordurile plurilaterale.
mai sezizabila diferenta intre planul francee
Spre a face
italian", vom stabili o
paralela intre acordurile plurilaterale
acordurile bilaterale.
Prin acordurile multilaterale sau regionale se constitue organisme
economice autonome care pot deveni asemenea marilor teritorii economice din restul Europei pe cnd prin conventiunile bilaterale nu;
aduce
un ajutor artificial State lor suferinde de criza: dispar simptomele dar raul nu se vindeca definitiv.
Cu ajutorul acordurilor plurilaterale se poate crea pe car.e sunt aplicate e bine echilibrat - bazele solide ale
autonome cu independenta politica garantata; dimpotriva, prin
bilaterale, tarile care primesc favoarea tratamentului preferential
se gasesc inteo situatie de completa dependenta fata de tarile
consimt acest tratament: simpla amenintare a revocarii preferintei, ar
inlesni exercitarea vointei tarilor mari asupra tarilor mai mici.
acum intre Franta ,care doreste o Uniune economica deplina
a Statelor dunarene
Italia care n'admite dect conventii bilaterale,

www.dacoromanica.ro

214

BULETINUL INSTITUTULUI ECONOMIC

acordul n'a intervenit deck asupra... oportunittii operii de refacere

economic a tarilor din
dunrean. Rsupra modalitatii tratamentului preferential, discutiunile
controversele
divergentele persist. Ideia unei conferinte internationale e, deocamdat,
inlaturata
ce va fi minutios preparat
ce, prin conversatii

diplomatice, se va fi ajuns la un acord asupra fondului.

Conferinte, conferinte...
In miscarea de apropiere economic, nu poate fi neglijat aportul

Conferintelor internationale cu scopuri economice, tinute in diferite

localitati. Mentionam hotririle celor mai importante dintre ele.
dela Stresa (Septembrie 1932) grupeaza reprezentantii
a 15 State europene. Ea: 1. admite
recomanda tratamentul preferenpentru produsele agricole de origina europeana; 2. elaboreaza un
proect de conventie asupra revalorizarii cerealelor
3. prevede crearea
unui fond international, constituit prin contributia diferitelor guverne
numit fond de normalizare monetara" al crui scop trebuia s fie:
a) facilitarea lichidarii greutatilor financiare
monetare cu care
aveau de luptat tarile agrare
b) ajutorarea Statelor din Europa central orientala in
de a restabili libertatea pietelor, circulatia capitalurilor
stabilitatea
sdhimburilor.

conferint mai preconiza

infiintarea unei Societti
ternationale de credit agricol hipotecar".
Con ferinkle
agrare din estul
sud-estul Europei.
Blocul" a fost constituit la Varsovia in
1930,
Bulgaria,
Cehoslovacia, Estonia, Jugoslavia,
Ungaria. In diferitele
reuniuni pe care le-au avut (Bucuresti-Octombrie 1930, Belgrad-Noembrie 1930, Varsovia-Noembrie 1930, Sofia Decembrie 1931
Bucuresti1933) tarile agrare, apropiate prin criz, au accentuat
au nevoe
sa
trebuie sa se cumpere produsele. Ele au pretins

bani sau furniturilor

daca tarile creditoare in urma imprumuturilor
marfuri pe credit, vor
primeascd plata datoriilor
s le poata
vinde mai departe produse manufacturate,
fac dela ele cumprturi
de cereale materii prime suficiente pentru a echilibra serviciul
muturilor. In domeniul financiar, Blocul cere: abolirea datoriilor interguvei namentale provenite din razboiu, adaptarea sarcinilor externe
la capacitatea
de
stabilitate monetara, o
a
Bancilor
de
etc.
domeniul economic: abolirea
restrictiunilor
prohibitiunilor in comertul international al produselor
agricole, egalitate de tratament a produselor agricole cu cele industriale,
recunoasterea
aplicarea principiului tratamentului preferential pentru
cerealele de origina europeana, organizarea rational a productiei
produsele agricole etc.
balcanice, constituit in urma

uniunii dela
(1930) intre: Albania, Grecia, Jugoslavia,
Turcia. Are drept caracteristic neangajarea in discutii teoretice ci indreptarea eforturilor pe terenul realizrilor practice. In cea

www.dacoromanica.ro

APROPIERE ECONOMICI

STATELE EUROPENE

de a II reuniune (Istambul,
s'a preconizat
diferitelor
organisme economice comune, cum ar fi: Camera de comert
tutun care s se ocupe
balcanica, Oficiul interbalcanic pentru cereale
cu comertul de import
export al cerealelor
a altor produse ale
Statelor balcanice
sa caute formule apte a
cea de a III reuniune (Bucure$ti 1932) s'a
tarile balcanice etc.
pus chiar problema unei uniuni vamale partiale.
Conferintele
de clearing. Intre metodele menite sa aduca o usurare vremelnica in relatiile comerciale
ternationale, un
special trebuie
sistemelor de plati prin
compensatie (clearing) puse sub controlul Bancilor de emisiune. Tratatele de comert erau
prin mecanismul fragil
temporar al
acordurilor de compensatie.
ar spune adversarii acestor
aranjamentele de plata au mai imbunatatit
situatia
asfixiate sub gramada de masuri luate de toate
Trebuie
totusi observat ca:
e bilateral comertul international
de
ce se putea astepta de la conventiile de clearing ar fi
echilibrul
export
import. Or, eforturile de echilibrare a
tari luate 2
2 aduc dislocarea relatiilor normale,
stabilite gratie lungilor ani de cooperare internationala. Problema
bertatii de circulatie a marfurilor
mai ales, problema platii datoriei
externe fara o balanta comerciala favorabil,
nerezolvate.
Micei Intelegeri economice tinteau sa organizeze practic
colaborarea economica a
3 tari. Despre ele ne
ocupa
amanuntit
capitol ulterior.
In toate aceste imbucurtoare manifestari Internationale se propun.

solutii
se elaboreaza proecte de conventii de natura sa faciliteze
relatiile comerciale intre State sa amelioreze, astfel, situatia economica
a Europei. Toate rezolutiile au
aprobarea unanima a Comitetului

pentru Uniunea vamala europeana". Dar, din nefericire, aceleasi

aceia$i factori politici care, in ceilalti ani, paralizasera
acum
toate eforturile de colaborare economica europeana au nimicit
inceput de actiune practica.
Indeosebi
la incheerea acordurilor regionale, guvernele s'au,
lovit mereu de aceiasi
aceste
conduceau la stabilirear

Statele interesate
la o nesocotire celei mai favorizale.
Ce era aceast clauza", se
un principiu fundamental in materie
de politica comerciala in virtutea caruia
inlesnire acorda
tari in ceiace priveste taxele vamale, tax(ele accesorii, felul de percesarcinele la care pot fi.
pere al taxelor
regulele, formalitatile
oricarei
supuse operatiile de vamuire, vor folosi de plin drept
alte tari care a obtinut tratamentul neconditional nelimitat al
natiunii
mai favorizate.
egalitatii economice
Decurgdnd direct din principiul solidaritatii
unui regim preferential
inadmisibila a

a popoarelor, regula clauzei" a fost foarte multa vreme socotit in

politica vamala, ca un principiu superior de organizare a schimburilor

www.dacoromanica.ro

BULETINUL

216

ECONOMIC ROMANESC

internationale, ca o dogma de care nu trebuia sa te atingi sau dela

care nu trebuia sa derogi sub nici un motiv. Dar daca clauza" a putut
prezinta,
la un moment anumit, avantagii reale, acum
venea
in contradictie cu celalalt mare principiu: reciprocitalea care
trebuie
recunoscut - era mai potrivit deck oricare altul sa creeze
natiuni
casi
indivizi
comerciale statornice. Aparea din ce in
mai evident c in starea exceptionala in care se gasea economia
diala, nu clauza" avea sa duc la mai buna
mai libera circulatie
a marfurilor.

mare parte din Conferintele care s'au ocupat cu acordurile

gionale au recunoscut
pentru relizarea
e indispensabil s se
admita anumite
anumite exceptii dela principiul aplicarii nelimitate a clauzei". S'a discutat multa vreme chestiunea de a
daca
mai
in ce conditii se poate concilia principiul
deosebit de apropiate din
posibilitatea de a acorda
vedere economic un tratament preferential. S'a admis, in
1.
e vorba de uniuni
clauza poate suferi
vamale complete,
care caz derogarea e admis in virtutea traditiei
sa participe la un
2.
e vorba despre un Stat care

vorizate
punct

totusi
beneficieze gratuit
acord general accesibil tuturor, ar
de avantagiile rezultand din sacrificiile consimtite de celelalte State
cantractante.

nu e vorba de
cazuri, cnd
se
la acorduri interesand numai
acorduri la care nu pot
adere celelalte
in drept nici in fapt, atunci acordurile speciale
zate pe tratamentul preferential implica neaparat consimtmntul Statelor
se bucura de clauza natiunii celei mai favorizate. Consimtcum lesne se poate bnui, nu e dat cu usurint. Trecerea peste
acest consimtamant, incheerea acordului
aplicarea la
a
tratament diferit
tara de
ar duce la represalii, la razboae

tarifare sau chiar la turburarea pcii. Or, ar fi foarte regretabil ca

realizarea acordurilor economice regionale,

s fie un mijloc
de pace economic,
devin un izvor de
serioase perturbri
in relatiile comerciale internationale.
priveste tratamentul preferential numai in acordurile bilaterale
(planul Mussolini) trebuie s amintim
in aceast materie,

a facut o foarte putin incurajatoare

comercialele bilaterale bazate pe regimul

conventii
pentru

cu Germania.
lele noastre
Franta
a) Franta adrnitea s importe 10010 din
de care avea ea nevoe
pentru consumatia interna, din
sub urmatorul regim: grul
mnesc intrat in Franta pltea taxele vamale
vigoare
se vindea

la pretul mondial. In schimb guvernul francez remitea, prin intercelor in drept (exportatorilor) o sum calculat pe baza diferentei dintre pretul mondial al
pretul

mediul guvernului

socotit remuneratoriu de ctre exportatorii

E sistemul risturnei
preconizat de memorandul constructiv",
care,
treact fie
zis, nu putea depasi
din toate taxele vamale pltite.

www.dacoromanica.ro

DE APROPIERE ECONOMICI

17

STATELE EUROPENE

ne acorda - sub forma de preferinta - o importanta

b)

reducere de taxe vamale: 50010 pentru orz

600o pentru porumb.
Rezultatele? Lupta influentelor politice interesele economice extraale trilor din
au impiedicat aplicarea Conventiilor.

Uniunile regionale.
Romnia
Silita de faptul ca aproape toate Statele cu care avea schimburi

merciale practicau politica autarhiei

introduseser sisteme drastice
de restrangere a comertului
de import,
a prasit ea
litica libertatii apreciabile,
materie de comert international
a raspuns cu procedee similare. Rnd pe
au fost puse in aplicare,
todele moderne de lupt economica: controlul devizelor, contingentarea
importului, diferite taxe suplimentare, primele de export etc.
facea, desigur, cu regret pentruca
de pe urma acestei politici
nu putea rezulta
o srcie a economiilor nationale. Dar nu putea
proceda

In fata eventualitatii unei reveniri la o politic economica intera manifestat totdeauna bucurie. Deaceia a luat
necontenit parte la toate intrunirile internationale care aveau ca scop

nationala,

restabilirea circulatiei mrfurilor

State.
Se naste
in mod firesc o intrebare: ajunsa la raspantia pricinuit de diferite posibilitti de intelegeri regionale:
a) o

din Blocul agrar

economic

balcanic

b)

Mica
'
Intelegere
bazinul
an

ci

care e calea pe care ar trebui s'o apuce

dezavantagiile pe care le-ar
aceste grupuri spre a vedea
in ce parte inclina talgerul foloaselor maxime.
In prealabil se impun
sumare consideratiuni asupra structurii
Ne propunem sa cumpanim avantagiile
din colaborarea cu fiecare

avea

economice a

e o tar agricol.

Potrivit unei formule consacrate,

vrea sa
c:
din suprafata ei
e

arabil

arabila e destinata culturilor de cereale

800o din populatia ei se
cu indeletnicirle agricole.
Caracterul de Stat agrar al
e pus
mai bine in
de urmtoarele cifre care reprezinta alatuirea comertului ei exterior in
din

ultimii ani.
Exporiul'

milioane lei)
0

Cereale
Animale 2
Lemne
Petrol

7901

2 947/

9.629 49,4
26.146

Total exp.

9891

8.9541

90,6 0

26.469
28.522

41,6

92,8

20 355
22.197

91,8 0

2.3791

41,6
1.0151
7.838

7.206
15.370
16.654

92,1

1. Cifrele lnstitutului romnesc de conjunctura.

www.dacoromanica.ro

12.867 91,6
14.102

1.464 1

7.214
12.174
13 600

90,1 0

INSTITUTULUI ECONOMIC

am
proportia produselor agricole (cereale
animale)
a materiilor prime (lemne
petrol, din totalul exportului romnesc
sa aratam compozitia importului, care demonstreaza, odat mai mult,

Dup

lipsa produselor industriale pe care o simte tara

caracterul

precumpanitor agricol al productiei ei.

2

milioane
9

Textile vegetale
de

Aparate,

de fier

6 679
1.359
2.852
3.701

7.639
2 067
001

4.658
62,4

Total import.

29.628

14.591

4.662
853
1.650
2.319
64,6

23.044

9.476
15.754

708
1.040
1.278
6.975
11.953

3.891
1.014
1 096
1 217

1.120
1.385

7.218
11.592

62

9:4 60
13.100

ne vor fi de

Cifrele merita sa ne retina mai mutt atentia

mare
la gasirea
solutii satisfacatoare:
ce avem de.
prisos
ce ne lipseste, vom putea sa ne calauzim mai sigur
ne
chiama interesele.

Ipoteza unei Uniuni economice" cu tarile din blocul zgrar trebue

ca toate au structura economica

inlaturata dela inceput intruct dat
o productie identica, nu exista posibilitatea unui prea activ schimb de
celelate doua posibilitati.
bunuri
servicii.
1. Uniunea cu
din Mica
s'ar prea, la prima vedere

c este cea mai potrivita: legaturi de prietenie asidue

comune interese
aparat etc. Din
lucrurile se prezint ceva mai deosebit.
Schimburile
Romnia
Jugoslavia, Romrda
Cehoslovacia, Jugoslavia
Cehoslovacia sunt putin active. Lucru explicabil daca

incercate, dusmani comuni

punct de vedere economic

ne gndim c 2 din cele trei tari ale Micei Intelegeri (Romni

Jugoslavia) au un caracter pronuntat agrar

cea

slovacia - desi trece drept o tar industriala, faptul nu e dect pe

adevrat

din suprafata

e pmnt arabil

din aceast suprafat - datorit unei perseverente incurajeri a

agriculturii e rezervat culturii cerealelor (orz, secara).

In aceast situatie care ar putea fi perspectiv viitoarelor schimburi

cele trei tri?
Romania-Jugoslavia. Principalele articole de export ale Jugoslaviei
sunt: lemnele de constructie (varietatea arhicunoscut a stejarului
slavon") porumbul,
minereurile de
grul, fructele,
opiumul, tutunul. Toate produse pe
vinele, cimentul, cnepa,
care,
majoritatea cazurilor, le avem
noi.
importul
mniei din Jugoslavia e aproape nul. El se compune din: fier si lucrri
de fier, aram
anumite plante. In ce priveste exportul Romniei,
Jugoslavia neavnd nevoe deck de testuri
fire de bumbac, masini
agricole, carbuni, petrol, orez
noi nu putem trimite
dect petrol,
mici cantitti de sare
ape minerale.
comerciale

1. Animalele vii

produse animale alimentare.

www.dacoromanica.ro

DE APROPIERE ECONOMIC

STATELE EUROPENE

Schimburile dintre cele doua tari se soldeaza de obiceiu in favoarea

excedentele balantei noastre comerciale cu Jugoslavia:

noastra.

1929
1930

lei 227.198.000
429.958.000

1931

191.622.000
178.060.000
90.900.000
57.700.000

1932
1933
1934

In cifre procentuale (media 1929-1932) comertul nostru cu Jugos1,500

export.
lavia reprezinta: 0,430/0 din importul nostru
B)
Schimburile comerciale ale Romniei cu
Cehoslovacia sunt ceva mai desvoltate dect acelea
Jugoslavia,

mnia putnd trimite acolo insemnate cantitati de cereale. vite

petrol. In schimb
Cehoslovacia acopere o mare parte din
Romniei de: tesaturi, piei tabacite, masini agricole, armament, carCehoslovacia e permanent
buni. Balanta comerciala dintre Romnia
deficitar pentru noi
1929
1930
1931

1932

---

- lei 2.230.300.000
1.385.343 000
365.966 000
297.198.000

Importanta relatiunilor comerciale e data de urmatoarele cifre (media

1929-1932):
din exportul nostru
din import.
C) Cehoslovacia- Jugoslavia. Despre relatiile comerciale ale
slovaci cu Jugoslavia e de notat ca aceasta din
e pentru
prima, un mare cumprator de produse manufacturate
industrializate
ca de ctiva ani, materiile prime se bucur de o adevarat suprematie
pe piata cehoslovaca. Relatiile
comerciale stint, in general, destul
de intense.
In afar de aceste sumare consideratii fcute din punct de vedere
economic asupra relatiilor comerciale intre tarile Micei Intelegeri, trebuie s mai
ins
din exportul total al
Jugoslaviei, care se cifreaza la 7,5 milioane quintale de gru, la 16 milioane
quintale de porumb, la 10 milioane quintale de orz
la mai mult de.
539.000 capete de vite, Cehoslovacia, ea
productoare
nu poate absorbi
4,5 milioane quintale de porumb, 1,2 milioane
quintale de orz
circa 324.000 capete de vite.
Din aceste cifre reese
mai
ca, de$i relatiile
sunt
destul de importante totusi Mica Intelegere pe deoparte nu-$i poate fi
deajuns sie-si pe de alt parte trebuie sa-$i caute debusee
Austria.
Ungaria
in alte
pentru excedentul produetiei ei agricole
pentru productia ei industriald (mai ales cehoslovacd) neabsorbit de
proprii ei membrii. Neputnd absorbi totalitatea
sale productii
agricole
industriale
neputndu-se multumi numai cu productia
membrilor ei, gruparea aceasta n'ar putea constitui cu usurint o organizatie economica autonom
autarhic.
2. Uniunea
Wile din bazinul
e ultima posibilitate ce
de cercetat. Din punct de vedere economic, acest din
ne-a mai

urma proect se prezinta cu avantagii mult mai mari. Am

www.dacoromanica.ro

mai

INSTITUTULUI ECONOMIC

220

unitatea economic pe care o alcatuisera State le dunrene pn

la 1914
dezorientarea in tendintele
directiile schimburilor
ciale pe care o adusese
sine
Oricke piedici ar
fi intervenit
deatunci, in calea comertului dintre tarile nscute de
pe urma desmembrarii fostei monarhii austro-ungare, se poate constata,
chiar acum
persistenta vechei comunitati economice.

Un ct de sumar examen al tranzactiilor comerciale dintre State le

in aproape toate
fiecare din aceste 5 State
succesoare arat
gseste in blocul celorlalte 4 un grup de furnizori de clienti depaind

in importanta pe oricare alta tara.

ct reprezint din tot

nostru exterior, comertul

fiecare din celelalte 4 tari.

EXPORT
1929

Austria
Ungaria
Cehoslovakia
Jugoslavia
Total . . .

11,0
6,0

1930

9,0
8,0
7,0
1,8

1931

11,0

1932

6,0

IMPORT
1933

6,8

1,4

1931

1929

12,5
5,0
13,6
0,9

8,8
4,0
13,6

29,5

17,3

1932

1933

12,2
0,4

4,9
2,0
12,2
0,4

9,4
1,8
9,6
0,8

25,1

19,6

21,6

Sunt acestea fapte de o importanta capitala impotriva crora nu

fi valabil nici un argument. Proectul de organizare a unitatilor

economice dinaintea razboiului se reazema pe baze solide. Avantagii

maxime din punctul de vedere al schimburilor economice,
va putea trage
din apropierea de tarile Europei centrale, unde
are
cei mai de
clienti
cei mai importanti furnizori.
Dorinta care
anumite State ale caror conditiuni economice
sunt complimentare sa se apropie, e curn nu se poate mai legitima.
Formarea zonelor economice mai vaste se impune. Trebue inlaturat
obstacol care
impiedica natiunile europene cele mai apropiate
interese, activitate, afinitti organice sau elective
prin
relatiile
comerciale,
regrupeze rational productia
intensifice schimburile reciproce

de vedere, desigur
Din acest
forma cea mai

s-si largeasca corelativ pietele.

uniunile vamale" regionale

ele permiteau
mai bine

inlaturarea piedici!or antiezonomice din calea

internationale.

Dar uniunile vamale regionale nu trebuiesc considerate

ca o
calea unei
mai complete
mai generale a
economiilor nationale europene, in calea
o
minune
europeand
aceleia a Statelor Unite Americane. Ele nu trebuie
s fie deck indreptarea
acorduri mai largi dela care
nu fie
exclus nici o tar s se
numai pe baza intelegerilor liber consimtite
in vederea
pcii:
un caracter pur
defensiv
niciodat ofensiv. Ele
o conceptie
aceleia
care a putut s determine odinioar
Europa formarea de uniuni vamale"
la abolirea vmilor interioare pentru a
la limitele
nouei comunitati o barier mult mai riguroas.
...Cci dac acordurile economice ar fi
pentruca grupe de
s se
ridica mai amenintator impotriva altor grupe de State,
de un viitor mai bun pentru continentul nostru.
trebui s

www.dacoromanica.ro

DE APROPIERE

NTRE STATELE EUROPENE

Uniuni regionale
Consideratiunile noastre de
acum asupra posibilitatilor
uniuni vamale" cu diferite grupuri de tari nu trebuiesc interpretate
problema s'a pus asifel in discutiunile internationale
tratativele sunt chiar inaintate. Nu.
lea au fost simple
ratiuni teoretice bazate pe diferite hipoteze.
europene",
In realitate, chestiunea Uniunii
apoi la
la Uniunile varnale regionale", a suferit o nou restrangere. Tratativele
internationale din ultimul timp n'au mai purtat asupra
regionale"
felul acelui celebru Zollverein german: suprimarea
taxelor
a
alte piedici adus comertului. S'a vorbit

de uniuni regionale partiale" sau de intelegeri regionale",

putin precis, dar mai u$or

de adaptat realittilor momentului. Scopul urmarit acum era numai o
mai activa colaborare in domeniul economic consistnd in luarea de diverse
care s inlesneasc schimbul produselor: neputandu-se
formule cu continut mult

la o comunitate de productie" europeana,

ferintele internationale din ultimul timp s'au straduit

realizeze
europeana.
putin o comunitate de
Msurile preconizate pentru desvoltarea
rationalizarea comunicatiilor maritime, fluviale, terestre
aeriene erau foarte numeroase).
Enumeram: a) taxe de port rezonabile; b) construirea porturilor de
iarn pentru tancuri;
unificarea dispozitiunilor legale relative la
dreptul de pavilion, matricularea vaselor
d) racordarea
drumurilor
ferate
prelungirea
cu ajutorul automobilelor;
e) facilitarea comunicatiilor
capitale; f) recunoa$terea reciproca
a plumburilor; g) simplificarea descarcrii mrfurilor (formalitati vamale, consulare, sanitare)
reducerea documentelor cerute:
unificarea nomenclaturii marfurilor vamuite (reform care, de$i nu de
anvergur,
un mare interes technic); i) abolirea discriminarii
mrfurilor
tri cu ajutorul politicei tarifelor de transport;
cu privire la circulatia
tari;
o
de
Comert comun; in) o
de
n) un tribunal pentru

judecarea diferendelor comerciale; o) schimb de date statistice etc.

In directia aceasta a inlesnirii schimburilor reciproce de bunuri,

proectul adoptat de Conferinta Micei Intelegeri dela Sinaia (Septembrie

1933) cuprinde in cele 12 puncte ale sale, cel mai vast
mai complet
program de activitate.
1. Crearea unui organ comun care s se ocupe cu problema colaborrii
cilor ferate din cele 3 tri
redacteze o conventie
la

circulatia trenurilor, la tranzit, la politica tarifelor de transport etc.

2. Colaborarea intre Societatile de navigatie pe Dunre din Wile
Micei Intelegeri. Transporturile pe
se izbesc azi de mari
ficultti datorit formalismului exagerat pus de State le riverane. Or,
se
ce importanta prezint Dunrea ca mijloc de transport rapid
ca eftinatate a navlului pentru mrfurile grele: cereale, lemn, petrol,
masini, crbuni, cum sunt cele pe care le produc
riverane. Deaceia, pentru a da
artere fluviale toat importanta ei

www.dacoromanica.ro

222

BULETINUL INSTITUTULUI ECONOMIC ROMANESC

nomica, trebuia ca printr'o

tuturor piedicilor.

comuna s se ajunga la eliminarea

unui organ comun care s reprezinte aviatia

fata de streintate
s organizeze comunicatiile aeriene
nente regulate
ora$ele principale ale celor trei
4. Infiintarea- in cadrul uniunii
mondiale -- a
uniuni
a Micei
reducerea tarifelor la
telegraf, telefon.
5. Indrumarea institutiilor
deja existente (institutii patticulare institutii de Stat: Camere agricole, Camere de comert, Camera
de munca) la o colaborare
intre ele;
6. 0 comisie
a
Intelegeri care s lucreze la unificarea
dreptului comercial (in ce
regimul cekului
al tratei) la unila simplificarea prescriptiilor vamale.
ficarea legislatiei vamilor
7. Cooperarea Bncilor de emisiune din cele trei tri pentru a desvolta mijloacele de plat
ele prin sistemul de clearing
a lua
toate masurile de ordin bancar monetar vederea activrii schimbului
de mrfuri.
8. Schimbul de date statistice relative la comertul, industria
agricultura celor trei
9. Schimbul de informatii reciproce asupra inovatiilor in domeniul
agricol: procedee de ameliorare a productiei, de conservare a ei
10. Inlesnirea cltoriilor cettenilor din cele trei tri: desfiintarea
vizelor pentru pasapoarte, inlturarea dificulttilor intlnite la
rarea devizelor
unificarea birourilor de turism spre mai buna cunoastere reciproc a situatiei
a necesittilor economice;
11.
msurilor necesare pentru a impiedica in viitor dubla im3.

punere.

12. Organizarea colaborrii industriilor

productiei celor trei tri
prin incheerea unei conventii tripartite asupra posibilittii de acorduri
precise pe termen de 5 ani pentru furnizarea materiilor prime de care
dispun cele
pe seama industriilor respective.
cele de mai sus, reese
afar de ultima dispozitiune,
toate celelalte privesc in mod special facilitarea
intensificarea circulatiei mrfurilor. Toate cercurile politice economice din cele trei
mai viu interes aceast actiune pentruc
de aiurea urmresc cu
in colaborarea
pe drumul desvoltdrii
comertului, mai
valorificri a productiei
mai
a intereselor economice.

Cu noua verig pe care proectul colaborrii economice o aduga

lantului de
de
acum, Mica
delimita mai
precis caracteristica ei configuratie:
din cele trei natiuni pstra
regimul sau politic; in domeniul politicei interne, deplina suveranitate;
dar pentru politica
msur pentru politica economica cele trei State nu fceau
unul singur. Se
o comunitate
internationala de un tip nou, intermediar intre regimul aliantelor
acela al federatiei.
in comun a intereselor economice ale Micei Intelegeri, nu
implica ideeia de lupt ci de cooperare. Nu era vorba de rzboae economice cu celelalte popoare ci de a colabora cu totii pentru a gsi mai

www.dacoromanica.ro

INCERCRILE DE APROPIERE

STATELE EUROPENE

repede un remediu la neajunsurile de care sufereau natiunile civilizate.

Alcatuind frontul economic comun, Mica Intelegere nu
de putin sa faca o politica egoista care s nu tina seama deck de pro-

priile ei interese ci sa coordoneze interesele ei legitime cu acelea

celorlalte natiuni
asigure dreptul de a trai
prospera

cadrul solidaritatii generale a popoarelor. Politica comerciala a celor

trei
urma sa fie orientata in directia substituirii protectionismului
generalizat, orb
agresiv de azi cu un protectionism, organizator, care
sa faciliteze adaptarea economiilor nationale unele la altele, sa
mentina
ele
intre ele echilibrul
productie
consumatie
sa.
repartizeze intre ele, debu$eele.

al doilea rnd, noul pact era un pact deschis", la care,

alte State sub conditia

a accepta regulele comune.
Intelegeri Economice se poate considera ca
nucleul
ce s'ar putea substitui intr'un viitor mai
fericit
mai pa$nic deck epoca prezenta,
austroungare, noul bloc avnd un enorm avantagiu
plus; ar poseda
de structura
egalitatea partilor contractante care, fiindca lipseau,
dusesera la ruinarea vechei monarhii.
Venind in momentul
mai mari depresiuni a Europei demoralizata
sociale, noua orientare a Micei
slabit de crizele economice
inspirata dela sanatoasa maxima: ajuta-te singur
...Europa te va ajuta", avea o extraordinara virtute tonica.
puteau adera

proectul
Uniuni

Despre realizarile practice nu se poate spune inca nimic precis.

la
anului 1933 sa se inchee o conventie
asupra cumparkurilor
vnzarilor pe care fiecare din cele 3 State
le va putea face
celelalte
cursul anilor urmatori
vnzri care, in
caz, trebuiau sa fie mai mari deck cele

Fusese

acum).

lunii Decembrie 1933 s'a tinut o

a Micei
Intelegeri care s stabileasc acel program amanuntit al cumprturilor
vnzarilor. S'au rostit discursuri entuziaste, s'a lucrat in
La

care.delegatii au plecat la casele

far s fi putut
obtine vreun rezultat concret. Banuim c
s'a intmplat intruck
asupra desbaterilor
Conferinte a planat un
plicabil mister. In cursul ulterioarelor intruniri periodice ale Consiliului
economic al Micei Intelegeri,
tuturor s'au indreptat
asupra proectelor de conventii menite
aduca o ct mai mare
misiuni.

circulatia mrfurilor
persoanelor
cele 3
se cuvine mentionat interesul tot mai sporit cu care este
rnrit efortul
unei
econoinice
balcanice: Romnia, Jugoslavia, Grecia
Turcia. Conferintele tinute
periodic
consacrat lucrrile
conventii menite s inlesinternational,
la un mai activ schimb de
bunuri intre ele.
acum ns, la rezultate concrete nc nu s'a
inlesnire

ajuns.

www.dacoromanica.ro

ECONOMIC ROMANESC

224

Incheere
Fara indoiala, evenimentele recente au indepartat lumea dela un

sistem de cooperare economica internationala comportnd mai

libertate in schimburile comerciale,
in 1935, comertul international sufera
mai multe restrictiuni dect acum 7 ani
Conferinta economica" afirma
unanimitate importanta
necesitatea
unui regim de mai multa libertate in lume.
nici un motiv
credern in oprirea definitiv a progresului uman, care e departe de a fi atins culmea. Comertul european
cel mondial vor reveni la un regim mai normal de desvoltare.
popor nu dispune de toate bunurile necesare satisfacerii tuturor
nevoilor sale,
s se poat dispensa de
Repartitia foarte
inegala a materiilor prime, diversitatea climatelor
multiplicitatea
aptitudinilor oarnenilor apartinnd la diferite natiuni, iat
motive
care fac de neinlaturat recursul
la resursele alteia. La adapostul
msurilor exagerat protectioniste, State le vor putea produce un
de obiecie in nici un caz
nu
obiedele de care au.
nevoie.

Cooperarea economic va fi
coplesiti de descurajare
luptam oridecteori
oriunde e
de actiune. Reactiunea
comer-

Numai, s nu ne

ciale va urma cu att mai puternic, cu ct constrngerea a fost mai

insuportabil.
E drept c,

acum rezultate tangibile satisfcAtoare

privinta
federatiei europene, n'au fost
realizate. Suntern
departe de
Uniunea vamal european, intrezrita de Briand. Numeroasele Conferinte internationale au esuat mereu sub presiunea egoismelor nationale exasperate. Cooperarea s'a dovedit, fireste, imposibil in momentele cnd guvernele se gaseau intr'o situatie de nesigurant economica in insasi interiorul propriilor
frontiere. Peste toate propunerile a planat umbra crizei. Intrirea antagonismelor economice
din cauza crizei recente, exasperarea antagonismelor politice din
morale care a desteptat ranchiunele, rivalitatile, poftele teritoriale
alte sentirnente generatoare de conflicte intre popoare, au indepartat
realizarea idealului
Sa nu descurajem.
Conferintele care reincep mereu, nu mrturisesc ele prin insasi
aceste neincetate incercri
popoarele
din ce
ce mai bine
nevoia de a concilia
de a coordona interesele
in cadrul mai mare,
international?

Pe cetitorul tentat la scepticism in fata attor incercki neizbutite,

aminteasc cu pretul
lupte, incercri, eforturi prelungite timp de secole
fr
au putut fi sudate elementele regionale ale economiilor nationale moderne.
$i mai rugarn pe cetitor
tin
ideia aceasta a Uniunii
vamale
se

nu trebue luata, cum grano salis". Ea e,

ceiace

o idee-forta. Ea procura un scop mret eforturilor

www.dacoromanica.ro

iNCERCRILE DE APROPIERE ECONOMICI

STATELE EUROPENE 225

facute de oamenii cari vor sa abata Europa de pe calea care duce la

autarhie, adica la declin. E bine sa arati oamenilor scopuri indeprtate
greu de atins. Deceptionant e numai s le spui c realizarea
e
la
vamala european nu se poate realiza u$or
repede. Cum foarte spiritual observa odat d. Vladimir d'Ormesson,
Dumnezeu
c e Dumnezeu
tot a avut nevoe de 6 zile ca sa
fac lumea. Cum s nu acorzi mai mult rgaz celor ce vor sa fac legatura federala in Europa?
Concluzia care se cere tras din modestul bilant al rezultatelor
obtinute de pe urma incercarilor de apropiere economicd e: dublarea
eforturilor pentru a
pretutfndeni marea lege a
solidaritatii internationale
idee salvatoare a cooperarii interna(ionale

mai

pe

economic.

juridice,
Incercrile nu vor fi
Obstacole politice,
rezistenta intereselor amenintate (sau care se vor socoti amenintate)
vor sta in drum. $i
va trebui incercat.
sau nu, aceasta
e sarcina care incumba generatiei mai
acesta e scopul
care suntem irezistibil
prin mersul natural al evenimentelor,
Rltfel? Tratatele de pace au statornicit anumite frontiere. Intr'o

conferint fcut la Ecole de la paix" d. Quesnay, Directorul General al

Bncii Reglementelor Internationale, sublinia faptul important c,
a fost trasat pe
politice, tinnd
harta frontierelor
de
nationalittilor, de traditii, de sentimentul
pulatiunilor nu de ideia
astfel de unitti politice trebuie
poat
a-$i fi de ajuns
in$ile: cele mai multe din State le create prin tratatele de pace sunt in imposibilitate de a realiza autarhia far

anexiuni

- prin urmare - fr rdzboiu".

Ca, din punct de vedere economic, ar fi fost poate mai bine s

fi procedat altfel? Nu e
s'o discutm
Bine-ru, granit2le au
fost trasate
definitiv stabilite astfeL Incercarea de a revizui
haosuh
frontierele existente prin fort, ar aduce rzboiul, anarhia
presupunnd un
$i la razboiu ar duce, fatal, tendinta autarhic.
mare teritoriu economic prevzut cu toate resursele necesare - altfel,
autarhia ar echivala cu srcire generala - realizarea autarhlor cere
imperios incorporarea
care poseda bogatiile ce lipsesc Statului care vrea s se organizeze autarhic. Fr. List, printele protectionismului modern,
dadea foarte bine
de acest lucru cnd
acum o suta de ani socotea
pentru a reu$i deplin, doctrina lui ar
avea nevoe de un teritoriu de aplicatie ceva mai ...rotunzit
in consecinta, recomanda...
Olandei
Danemarcei la Germania.
Facnd
frontierele ct mai invizibile sau - pentru a intrebuinta

un termen mai la

- devalorizOnd" econornice$te frontierele

a relatiunilor internapolitice, promovnd noua

sdnatoasa
tionale
ordinea
economic ,conceptia uniunilor regionale
in ordinea politica
economic, conceptia uniunilor regionale sau europene,
merge pe drumul care duce la pace- n'a scris oare batrnul

Montesquieu: efectul natural al cornertului e de a aduce

la o er de prosperitate
culturald in Europa
lume.

cu sine pacea"? - la ridicarea general

material

www.dacoromanica.ro

226

BULETINUL

ECONOMIC

Daca actualmente, lumea in ansamblul ei,

intre principiile
contradictorii de cooperarii internationale
ale nationalismului
nomic, viitorul trebuie s'o
trist trecut de izolare,
de ura
de razboae. Lumea trebuie sa se
de intelesul adnc
al adevarului exprimat de
in scrisoarea pe care Sir Herbert

Samuel, Lord Glastone, 'Marquis de Crewe, lord Essendone, lord

Snowden, Sir Richard D. Holt
au adresat-o, prin ziarul Le
Temps", natiunei franceze: nu e
ca o natiune s
daca comprim
reduce raporturile comerciale cu vecinii sai,
s coopereze la scderea barierelor vamale".
Intelegerile economice regionale nu cer
putine conditiuni:
a) respectarea suveranitatii politice integritatii teritoriului national;
b) sacrificii similare, imprtirea echitabild a greutatilor inceputului

c) buna credint in executarea masurilor luate de comun acord.

realizat

intelegerile economice vor evolua putin

putin in directia unei Uniuni mai intinse

mai perfecte.
In incheere, nu putem spune despre aceste
de apropiere
economic
acelea5i cuvinte pe care le pronuntau expertii in raasupra Conferintei dela Londra:
portul
aceste incercri ar e5ua complet
definitiv, ne-am expune
vedem toate popoarele lumii adoptnd un ideal de autarhie care ar
paraliza
progres economic, ar zdruncina din temelie structura
nanciar international
ar
nivelurile de
Sistemul social,
cum il cunoa5tem, n'ar
supravietuiasc".
se vor produce aceste evenimente, ele nu vor putea

putabile unei legi naturale ineluctabile ci se vor datora carentei,

ligen(ei
incapabile de a pune
garangile
internationale necesare In ordinea

Dr. Lazr Ionescu

BIBLIOGRAFIE
R. N. Condenhove-Kalergi: Bloc des Petits-Elats.Revue Parlementaire. Oct. 1933
Stroe George: Politica comerciald international& Buletin I. E. R. Iul.-Sept. 1932.
Popescu Stelian: Spre o
Balcanied. Buletin I. E. R. lul.-Sept. 1932.
Binder Helmuth: Stadiul actual al ideii
europene.
I. E. R. Apr.lunie 1932.

D'Ormesson Wladimir: Pour une Europe fdre. L'Europe Nouvelle Mai 1930.
Henri: La paix conomique. A. Colin Paris 1935.

www.dacoromanica.ro

Les tentatives de rapprochement conomique

entre les pays europens
Etant une consquence de la division internationale du travail, de la
diversit des productions et des besoins, de la coopration conomique,
les relations d'affaires entre les diffrents peuples et
existrent

puis les temps les plus loigns. Surtout

1860, dans cette priode
les
techniques de communication prirent un essor
norme,
les principes des conomistes classiques se rpandirent
et gouvernrent l'opinion des conducteurs et des conduits,
la paix
habitait encore parmi les peuples, les changes internationaux de marchandises, de capitaux et des services arrivrent au maximum du
veloppement.

Presque toutes les conomies nationales taient groups en deux

parties:
agraires et
industriels; les premiers voluaient vers
relative
des formes industrielles, cependant on pouvait remarquer,
coordination de l'conomie generale mondiale. L'change international
rendaient possible l'volution des conomies nationales vers des formes

meilleures. Les traits de commerce vitaient les guerres douanires

un rgime de plus en plus libral; ils craient une
et menaient
troite solidarit
les nations et c'est pour cela qu' avant la guerre
on pouvait parler d'une prosprit conomique gnrale ralise par
le dveloppement du commerce international.
La guerre mondiale dtruisit cet quilibre conomique et le commerce international traverse une grave crise; c'est pour cela
dans la
partie de notre prsente tude nous analyserons
l'influence de la guerre sur le dveloppement conomique des peuples
et surtout sur l'volution du commerce international.
Le point de dpart du mouvement de rapprOchement conomique
international est constitu par la confrence conomique internationale"

organise par la Socit

des Nations

Mai 1927, nous montrerons les rsultats de cette confrence. En

Septembre 1929, la Socit des Nations prconisa un armistice douaninier", en vue de faciliter le dveloppement du commerce international.

La crise mondiale exera une puisante influence sur la politique

commerciale de tous les Etats; qui prirent de graves mesures de

dfense, que nous commentons dans notre ouvrage. Ensuite nous

www.dacoromanica.ro

228 LES TENTATIVES DE RAPPROCHENI.

ENTRE LE PAYS EUROPEENS

insisterons sur les tentatives de raliser une union douanire

ropenne et le mmorandum constructif, sur les unions douanires
rgionales, sur les confrences conomiques les plus importantes:

Confrence de Stresa, Confrences du Bloc des Stats Agraires, Confrences du Bloc des Etats Balcaniques, Confrences pour la conclusion des conventions de clearing et Confrences de la Petite Entente
Economique et leur rsultats.
partie de cet ouvrage nous insisterons sur l'atDans la
tude de la Roumanie en face des unions rgionales; des donnes statistique illustreront nos affirmations.

Dr. Lazr

www.dacoromanica.ro

ECONOMICE LIBERALE IN ROMANIA

INFLUENTA

istorie aproape compleca a

politica

ce

economice romnelti dintre 1838

ne este

1886,

in teza de doctorat mai sus citaa

a D-lui Eugen Demetrescu.

Autorul
metoda descriptiv
de cea
pentru a
face
cunoscut modul de oglindire al literaturei economice clasice in mentalitatea primilor
economilti.

Afam astfel c cei dintiu autori romni

materie de
Alexandru Moruz, Ion Strat, Ion Ghica, - erau
Niculae

exterior - precum
de

de Icoala
amplificat prin Icoala liberschimbismului manchesterian,
truck considerau liber-schirnbismul, unii ca o
imuabil, altii ca o lege cosmic.

Intreaga argumentare pe care au putut-o adopta la conditiunile specifice ale

ductiei romnelti scriitori ca Alexandru Moruz, Ion lonescu dela Brad mai ales Ion
Ghica pentru a convinge opinia
despre avantajele politicei liberului-schimb,
o gsim spicuit cu ingrijire, cu un
ltiintific
cu o claritate
sionana.
unul din cele mai puternice argumente din panoplia
Autorul nu a omis a releva
lui Ion Ghica a fost succesul Zollvereinului dintre principatele germane :
intrupare a politicei de liber
lui (Ion Ghica)
era un caz de
fntre state, i o
elocventd dati de istorie,
(pagina 76).
a
Interesante sunt citatiunile dintr'un economist relativ putin cunoscut,
la Facultatea de Drept din Bucurelti, Ion Vericeanu
profesor de economie
(pag. 148).

marfelor strine ;
barierele, deschideti pietele nationale ideilor
industria
veti vedea ce mare progres
Care este avantajul vmilor? Nici unul. Care dezavantajele? Nenumirate, din toate
punctele de vedere".
trebuesc acute
Despre Ion M. Kostachi Epureanu ni se spune,
recunoltea
concesiuni protectionismului, totu0 conchidea
dnsul este o chestie de
tunitate practice,
posibilitatea de acces
ltiintr.
Concluziile autorului? Le gsim
mai bine redate in aceste cuvinte ale d-lui Eugea
Demetrescu care ne fac
prevedem cauzele pentru care constructiile valabile numai
pentru o
ale doctrinei liberschimbiste, s'au
aproape complect
In fata atacurilor unor protection4ti precum Aurelian Mihail Eminescu :
...Roza Luxenburg... a demonstrat
procesul de acumulare al capitalului pivoteazd
fundamental pe un al
factor, care se
aportului capitalistului muncitorului
de
: pe consumul industrial a populatiunei agricole, ce
regiuni
naturale neindustrializate, servind ca vast debuleu pentru excedentul de fabricate ce
nu se
in lumea capitaliltilor
a muncitorilor din statele industriale. De
aceste piete culege capitalistul, au cules
grandioas capital4tii moderni,
schimburile

www.dacoromanica.ro

ECONOMIC

230

desvoltarea
de
consumatori sunt aceia cari
a capitalismului
dela un moment dat ventuza procesului de exploatare social
prin pret, sistemul schimbului inernational".
In cutarea acestui factor terf, capitalismul industrial
deschis treptat in cursul
veacului trecut - in special
ajutorul razboaelor virgine, din
orient,
organizndu-le
sfere de influenta". Sub egida unei misiuni civilizatoare,
ideologice venite din
luminate" ale apusului,
din
exportatoare de
fabricate, au avut pretutindeni rolul de a introna un regim de liberschimb de
dire a
moderne de comunicatie pe
uscat".
Observnd
natia
e
de a fi exploatat de vecinul industrial, ba
recolta

de a pierde pe zi ce trece clasele sale de manufacturieri Mihail Eminescu, cu cea

mai autentica putere de intuitie, a conchis
din scrierile sale politice : Atrse
din nefericire,
veacul nostru, in exterminarea
economici a acelui
unde munceste sau nivelul
cultural nu-i dau
avantaje ca vecinului
mai fericit".
Lucrarea d-lui Eugen Demetrescu, exceleaz nu nurnai prin o
dosare a
mului, ci
prin rnetoda clasificrei materialului istoric.

narea economicd de

ORESTE A. ANASTASIU.

BTLIA FRAN CULUI

Problema
a ajuns din nou de mare actualitate ; lira sterlina, belga, dolarul,
coroana
coroana
au dat mult de lucru guvernelor respective.
acum
francul produce
crize de guvern. Un interesant articol asupra luptei
ce se duce pentru mentinerea
francului
Ren Thry, cunoscutul
director al revistei L'Economiste Europen", In
2256 din 31 Mai 1935 al

acestei valoroase reviste. Cum ideile d-lui Ren Thry ar putea interesa pe cititorii
cele ce
un rezumat al articolului
In mod brusc,
ultimele zile ale lunei Mai, problema francului a trecut de pe planul
doctrinei pe acela al practicei. Campania
de unii politicieni in favoarea unei prompte
devalorizari a francului, profetia
in scurt timp
operatie
nu va mai fi
din cauza
finantelor publice, impresia unor rezistente
prea puternice a Parlamentului Impotriva
noi comprimari energice a cheltuelilor
In vederea unei
bugetare, toate au provocat o mare
au creat o
mosfer proprie manoperilor speculative.
alegerile municipale, luptele dintre
partide nu se potolesc, situatia francului devine mai
grupuri, cari
au atacat florinul, belga francul
francul francez. Nelinitile latente ale
ce economisesc devin mai vii
instinctive
'

jocului speculatorilor. Din cauza grijei capital4tilor de

pune sumele

la adpost
din cauza speculatiilor,
17 Mai,
12 zile, Banca Frantei scoate
din tezaurul ei aur in valoare de 5 miliarde franci, efectele bursiere
ele
severe, retragerile depunerilor dela bnci case de economii nu mai contenesc
subscrierile la Imprumutul Statului pe
scurt devin din ce in ce mai rare.
Scderea
de aur a Bncii Frantei,
de
de o contractare autoputin
dat
puternica
a angajarnentelor ei, are
a
Frantei soliditatea structurei bancare franceze.
rentelor poate
dezastruoas ; prin retrageri masive brusce, casele de economii
provoca o
pot ajunge
situatie grea ; deasemeni nereu9ita preschimbrii Bonurilor de Te-

www.dacoromanica.ro

ARHIVA PRESEI

231

zaur
a Bonurilor de
ar provoca mari
ale finantelor publice
Statul
s'ar vedea silit
la emiterea monetei cu curs fortat.
In
cercuri financiare, se pretinde
o devalorizare preventiva" ar impiedica
eventualitate
ar provoca o redresare a activitkii economice a Frantei,
prin adaptarea
interne la
mondiale
usurarea debitorilor.
pretentie este
o asernenea manipulare nu ar
deck un
foarte mic
de intreprinderi
numai
mod trecator,
ar fi
de o
care simtitoare a costului vietii, de o restrangere a exportului, de o sguduire a creditului public
particular, de reducerea
creatoare a economiilor, din
ar aduce noi dezechilibre interne externe, ar
nesiguranta
univerar
stabilizarea montelor
de care nu se poate astepta

o reluare a activitkii normale. Nici Tezaurul nu ar realiza avantagii din devaloripreventiva",

nu i s'ar aduce noi fonduri deck
ar recurge la o inflatie
A devaloriza francul
a se servi de un expedient funest ;
lui trebue
limpezita
mai urgent posibil. Gruprile cele mai calificate ale economiei nationale

ca francul
fi salvgardat
tergiverski, sfortarea
pentru a i se asigura integritatea.
sfortare
tehnice de
o actiune
vederea
curentului psihologic care favorispeculatia
emotia capitalistilor.
care se impun sunt de
feluri : monetare (restrangerea creditului pe termen scurt pentru a comprima circulatia
a face mai costisitoare imprumuturile cu scopuri speculative) bugetare
(restabilirea unui echilibru real
permanent intre veniturile
cheltuelile publice).
Pentru
increderii capitalistilor, trebue
li se dea convingerea
rezistenta
francului va fi organizata
ezitare, cu continuitate rigoare.
Ce s'a
Banca Frantei de acord cu guvernul Flandin a
luat dispozitiuni impecabile : prin ridicarea in timp de patru zile, a taxei scontului dela

au cerut

la 6%, a taxei pe avansurile pe lingouri dela

la 7%, a celei a avansurilor
pe titluri dela 4 la 612% a
a avansurilor pe terrnen scurt dela 2 la 6%,
ea a
vointa ei
de a nu abandona moneta
vicisitudinilor unei
2

pieti neregulate
a
riscurile speculatorilor. Guvernul, la
a subliniat
restrangerea pietii de capitaluri pe termen scurt mijlociu,
Bonurilor
de Tezaur pe termen de 3-12 luni dela
la 6%, pe
Casa
a ridicat
Bonurilor
Nationale dela 3 la 4
Pentru a
cauzele neincrederii, Guvernul a
restaureze,
corn-

primarea puternica a cheltuelilor, echilibrul bugetar ; pentru aceasta a cerut

fie

investit cu depline puteri

la 31 Decembrie 1935.
atitudine perfect de
nu a avut agrementul Camerei ; Comisia financiara s'a declarat
proectului guvernului, desi a votat o motiune
care cere salvarea francului
reprimarea speculei ;
in
guvernul a fost
Din desbaterile Camerei, se desprind
directive, pe care d-1 Ren Thry le
Opozitia a triumfat
elementele tuturor
gruparilor
unire
un bloc compact de
au refuzat
dea
guvernului, pe
face
de
redresarii financiare.

mera, in marea ei majoritate,

credincioasa
francului
respingea
teza devaluationist a lui Paul Reynaud, care
remarcase
trebue
se evite
instabilitate a monetei.
Salvarea francului trebue
cu
chip ; o serie de guverne, ce au urmat

vernului Flandin, nu au putut obtine

ce va putea realiza guvernul actual.

depline

au

www.dacoromanica.ro

se

M. B.

232

BULETINUL

ECONOMIC

FINANTE PUBLICE ITALIENE.

Dela inceputul crizei economice, care a desechilibrat bugetul

ca deficitul
dela 504 milioane lire in 1930-31 la circa 3800
situatia
se prezint astfel :
Anul bugetar

Venituri

Cheltueli

a contribuit
lire,

Deficit

(in milioane lire)

1930

31

1931-32
1932-33
1933-34
1934-35
1935-36

20.387
19.324
18.217
18.057
17.946
17.988

20.891
23.191
21.766
21.398
20.285
19.645

504
3.867
3.549
3.341
2.339
1.657

Veniturile au
mereu din cauza depresiunei economice ; s'au restrns dela
1932-33 cheltuelile,
deficitele s'au micsorat, dar nu au putut fi cu totul
inlturate. Chiar
noul proect de buget pe 1935-36 nu a putut realiza echilibrul ;
el
ce-i drept pentru prima oar o
ridicare a prevederilor pentru venituri, dar cu
restrngerea cheltuelilor mai
un deficit de 1.657 milicane
lire.
de anul financiar
curs, aceasta reprezinti o ameliorare
de 682
milioane lire
dac se ia in
proectul de buget pentru 1934-35 nu,
ca mai sus,
bugetul la 31 Martie 1935, ameliorarea este de 1.317 milioane lire.
reiese
atunci cnd
in
a anului
financiar
curs este cuprins un post de cheltueli de 485 milioane lire pentru preAfrica rsaritean
noul proect nu se prevede un asemenea
post, a
sum depinde de mersul evenimentelor. Pentru a dobndi o
de
comparare teoretica, ar trebui ca din deficitul anului bugetar curent
se mai
485 rnilioane,
ameliorarea realizat in noul proect trebue sczut dela
682 la 197 milioane lire. Din cauza evenimentelor din Africa
aceasta
teorie. In acest mod se poate stabili cum ar fi evoluat finantele
cursul anului curent
cum ar fi putut
fie alcAtuite pentru anul viitor,
nu ar fi existat problema Abisiniei. Dar
este o realitate
se face
de ea face proectul de buget pe 1935-36 - trece cu vederea
hotrtor pentru capitolul cheltuelilor
lunei Aprilie,
un factor real
la
cheltuelile pentru pregatirile din Africa rsritean s'au ridicat la 620 milioane lire).
Analiznd prevederile bugetare referitoare la venituri, vedem
la ameliorarea
neral a noului proect de 682, respectiv 197 milioane, veniturile participi cu o
tere de 42 milioane
de anul curent. Cum
Comisia bugetar a Camerei
ca termen de comparatie proectul de buget
nu bugetul executat, ne vom servi
noi de
termen
vcrn socoti ameliorarea
de 1934-35 ca
de 1.317
veniturilor apare acum ca
lire.
de 326 milioane lire ; nu s'au
luat in
dect cu mare prevedere inviorarea conjuncturii interne din ultimii
ani. Intreprinderile
monopolurile Statului
o ameliorare a veniturilor de 98
milioane lire ; dintre acestea 40 milioane sunt date de post
telegraf prin reali51 milioane din sporirea randarnentului adminiszarea de economii de exploatare
tratiei monopolurilor. Din punct de vedere al exploatrii, numai monopolul
monopolul chininei au un plus de venituri de cte 2, 5 milioane lire. Monopolul tutuveniturile i-au
cu
vnzarea, a ieftenit preturile,
nului,

www.dacoromanica.ro

233

ARHIVA PRESEI ECONOMICE

printeo
85,5 milioane lire. Ameliorarea
nu s'ar putea realiza
rire a impozitelor.
La venitul impozitelor directe se poate stabili o
de 58
; venitul
este de 4453 rnilioane lire ; impozitul asupra venitului participi cu o
de 30,5
milioane. La aceasta se tine In
insemnata scdere a numrului somerilor nu
va compensa tendinta general de
a venitului, sub
procesului de
Dealtfel
impozitului pe venit va fi oarecum
de cresterea
realizat de impozitul asupra celibatarilor, care
Aprilie 1934, a fost sporit cu 50%.
cu toate acestea, totalul impozitelor directe a
trebue
cu evolutia impozitelor asupra averilor de
cari, din cauza
a transformrii substantei impuse, au
mult in decursul anilor, de data aceasta
cu 70,5 milioane lire. Dintre impozitele indirecte, taxele de timbru au
aproape
Impozitele asupra consurnatiei
la cafea,
stationare la circa 3.500 milioane
total, aceste impozite
o
spirt, bere
numai schimbri neinsemnate.
ameliorare de 247 rnilioane,
se prevede o scdere a taxelor vamale de 310 milioane
ameliorarea este
ales cresterii neasteptate (dela 340 la 883 milioane) a
taxei asupra uleiurilor minerale importate.
privire
asupra repartizrii cheltuelilor o putem avea din urmitorul tablou

In care datele pentru 1933-34 sunt In conformitate cu rezultatele obtinute la

ierea exercitiului, pentru 1934-35
bugetul aprobat pentru 1935-36
ectul de buget depus
aprobare :
Cheltueli

1933-34
1934-35
1935-36
(in milioane lire)

Finante

Externe
Colonii

Educatie
Interne
Publice .
Comunicatii .
.

Agriculturi
Corporatii

10.114
480
234
456
1.733
814
1.327
703
2.672
1.403
710
612

9.429
458
210
713
1.666
737
1.010
679
2.600
1.223
817
610

140

21.398

9.419
450

Diferenta dintre
1934-35
1935-36

- 10

197

13

- 23i

133

482
1.633
689
915
634
2.459
1.265
840
588
74

20.285

19.645

- 640

- 33
- 48
- 95
- 45
- 141

+ 42
23

- 22
- 59

In acest tablou nu se tine

de Africa Rsritean,
ar trebui dintr'un
dublu punct de vedere. Reducerea
a cheltuelilor cu 640 rnilioane lire, care se
la bugetul aprobat pe 1934-35, s'ar ridica la 991 milioane lire
se
ca
baz prevederea proectului primitiv
s'ar reduce la 155 rnilioane,
se consideri
s'au cheltuit pentru Africa 485 milioane. Din acestea, se
reducerile de
cheltueli ce par
depsesc
noul proect, pentru Colonii
Minisnoul proect un post pentru cheltuelile
In ambele cazuri, lipseste
terul de
din Africa
Plusul de cheltueli pentru
are
vedere noi
Toate celelalte posturi au suferit
Economiile realizate prin conversiunea de
trecut a
de Stat dela 5 la
pdn reducerea
salariilor
au fost luate
la rezultatele
1934-35,

www.dacoromanica.ro

234

ECONOMIC

in noul proect
de tendinta
de reducere a cheltuelilor, nu
tervin schimbri de important mai mare, cu exceptia deficitului
ferate.
Piedica principald pentru echilibrarea bugetului italian este deficitul mereu crescnd
al
ferate, deficit care trebue acoperit printr'un avans al Ministerului de Finante
Incepnd din 1931, deficitul cilor ferate italiene a evoluat astfel :
1931-32
198 milioane lire
1932-33
603
1933-34
800
1934-35
863
1935-36
900
Scderea circulatiei
concurenta automobilelor au influentat
mod foarte puternic
ferate cu toate acestea s'a reusit
se adapteze cheltuelile de
exploatare propriu zise la
reduse.
pentru constructia retelii
pencari mai
erau contabilizate in buget, au
aproape constante. Pentru
a reorviitor se
o
a situatiei din cauza ameliorrii conjuncturii
ganizrii concurentii dirtre automobile
ferate.
Deficitele anuale ale bugetului italian au drept
de
situatia datoriei flotante era
datoriei flotante. Calculat pe ziva de 30
mtoarea :

2 510

1929
1930
1931
1932
1933
1934

lire

3.671
5.492
6.647
8.912
10.625

Tezaurul public are

greua
de a finanta pe termen scurt aceste sume
pentru aceasta, el recurge la obligatiunile Caselor de economii
a
ii este
la dispozitie prin Cassa di Depositi e Prestiti" la serviCasei Centrale a Asigurrilcr de Stat. In
de aceasta, mai
la
prumuturi, cari nu au fost cheltuite in intregime pentru scopul emiterii
ca de exemplu imprumutul pentru electrificarea
ferate din 1933. S'a
apoi ca pe
Bonurile de Tezaur pe termen de 9 ani, din cari ultima emisiune
de
2.000 milioane lire s'a fcut in Noembrie 1934,
Bonuri de Tezaur
se mai
pe un an. Din toate acestea reiese
creditul de cas pe termen scurt este foarte
ce
o are
aceste conditiuni factorul incredere". Ministrul de
Finante al
Thaon de Revel, a
un expozeu asupra datoriei publice
a
respins afirmatia
de The Economist"
sub regimul fascist, datoria
a
a crescut dela 93 la 149 miliarde lire. Urmtorul tablou
coma acestei datorii :
crescnde

Situatia datoriei publice.

La 30.VI.1934
La 30.VI.1922
(in milioane lire).
Datoria
Datoria amortizabil

44.448
12.152

9.892
83.725

Datoria

56.600
36.256

93.617
10.625

92.856
4.057

104.242
24.066

96.913

128.308

Avansuri as. buget. viitor .

www.dacoromanica.ro

235

ARHIVA PRESEI ECONOMICE

Reiese deci o mrire a datoriei totale cu 31.395 milioane lire. Se

o schimbare
datoria
datoria amortizabil, care este
cu ultima
terversiune, care nu a modificat numai procentul, ci
timpul nedeterminat
men de 42 ani. Raportul dintre datoria consclidat cea neconsolidat s'a

Ministrul Finantelor a accentuat c circa 30 miliarde lire cheltueli pentru

un contrapost activ in
bilantului averii

lucrarile publice

Care este perspectiva finantelor publice italiene?

acum
spre o
asanare, la punctul hotrator se sbat
In prevederile fparte atente
ale veniturilor se
oarecari rezerve (cu conditia ca ameliorarea conjuncturii
dureze), cari pot s amelioreze
rezultatul final al proectului. Asupra cheltuelilor
pluteste
umbra Africei rsritean nimeni nu poate vedea ce socoteli va strica
desfsurarea evenimentelor din Abisinia.
M. B.

Der Oesterreichische Volkswirt", Anul 27, No. 36 din 8

1935,

707-709).
DOCTRINA

La 13 Mai a.

REGLEMENTELOR INTERNATIONALE

la
adunarea
a actionarilor Bncii
cu acest prilej, d-1 Lon Fraser,
a prezentat un documentat raport, care poate fi socotit ca un apel energic puternic
tivat in favoarea unei urgente stabilizri a principalelor monete rtcitoare", prin restabilirea
In aur. Vom reda, In rndurile ce urmeaz,
din
cum au fost comentate de d-1 Ren
2255 din 24 Mai
acest raport
al revistei L'Econorniste Europen".
primul
un tablou obiectiv al regimului monetar actual
Raportul contine
al
Statelor, tablou, care arat intensitatea turburrilor suferite de schimau adoptat, pentru supravegherea
a valorii schim: Aproape toate
un principiu definit de control, care permite a le
in
bului monetei
de
ale
cursuri de
grupe principale. Prima din aceste grupe este
relatiune stabil In raport cu aurul, fie direct cu ajuschimb sunt
de aur efectuate in acest scop de banca central, fie
torul
indirect
intermediul unei alte monete-aur
raport
care se mentine stabiliunde s'a introdus un control al schimburilor, se poate
tatea cursului... In
cursul oficial
mai des
ca
se coteze mai multe cursuri
nu fie cursul
trebuintat.
prin urmare,
cazuri indoelnice, dar
ce
aceast
lista de mai jos, care nu poate fi absolut complet, indic
cari cota
cea mai reprezentativ a schimbului este
stabil fat de aur, fie direct
fie indirect. In afar de Franta, in care convertibilitatea in aur a fost In intregime
cari mai
in afar de celelalte
de blocul-aur" (Olanda, Italia,

mentelor

s'a

aceste
sunt : Albania, Germania, Belgia, Bulgaria, Cuba, Dantzg,
Spania, Statele Unite, Grecia, Iran, Letonia, Lituania, Mexic,
Cehoslovacia,
Turcia, Uruguay
Jugoslavia. In
din aceste
stabilitatea schimbului nu a
fost
dect cu greutate
uneori s'au produs
Cellalt grup important cuprinde Marea Britanie
a cror monete, In urrna
politicei
de schimb,
mai mult sau mai putin miscrile lirei sterline. Din
acest grup fac parte : Africa de Sud, Argentina, Australia, Bolivia, Brazilia, Colombia,
Danemarca, Stramtorile, Egiptul, Estonia, Finlanda, Marea Britanie, India, Irlanda,

Polonia

www.dacoromanica.ro

236

BULETINUL INSTITUTULUI ECONOMIC

Norvegia, Noua
Paraguay, Portugalia, Siam, Suedia Coloniile
tanice. In
de Marea Britanie, singurele natiuni europene ale grupului sterling sunt
Finlanda, Estonia, Portugalia cele trei
Scandinave.
In afara acestor
grupe
relativ putine
: cele trei State a
moeste
cu argintul - China, Hong-Kong Manciuria - cari
propriul
destin ; Ungaria, care
In mod oficial peng de aur
admite,
In baza unor aranjamente de clearing, reglementarea
sale cornerciale
la cursuri depreciate : Canada, care are o situatie aparte nu este
In mod riguros,
de aur, nici de lira
din America de Sud, cari
greu de clasat din
In genere restrictiunile schirnbului au fost
partial, de anul trecut, ceeace,
cazuri, a adus o modificare mai mult
cotarea cursurilcr schimbului".
Din cele de mai sus, se poate vedea,
din
lume, numai cinci natiuni Franta, Olanda,
Italia
Polonia - mai au moneta
mod oficial
de aur
numai trei dintre ele - Franta, Olanda
intre
liber.
Unite Belgia
devalorizarea monetei sale)
de fapt,
dar nu de drept,
a mecanismului etalonului-aur. In celelalte
s'a edictat embargo asupra aurului
restrictiile devizelor cu o stabilitate a
netei interioare in raport cu aurul foarte
sau chiar cu o nestabilitate
Din
numeroase
crescnde
1929
1935, au avut

monetare :

ale

aurul sau cu paritatea

Pierderea in Mai 1935 in raport

aur din 1929 a mone-

telor depreciate

Pierderea

Pierderea

Tara

Tara
Gehoslovacia
Venezuela

16
19

Austria
Jugoslavia

22
23
28

Belgia
Canada
Cuba

Egipt

Irlanda, Stat liber

St. Unite
Marea Britanie
Siam
Danzig

Estonia
India
Portugalia .

Africa de Sud
Spania

41
41
41
41
41
41
41

42
42
42
42
43
44

situatie a avut nurneroase

ternationale.
foarte mare nurnr de monete

Suedia
Norvegia
Peru .
Finlanda
Danemarca
Uruguay
Iran
Australia
Noua
Grecia
Bolivia
Argentina
Japonia
Colombia
Mexic .

Ecuador
Chili

45
46
48
50
52
52
53
54
54
57
59
65
66
67
67
68
73
75

grave repercusiuni asupra vietii economice

raportul, variatiile cursului schimbului

mai ales a unora dintre cele mai importante, fac

www.dacoromanica.ro

ECONOMICE

237

nu chiar irnposibil, incheerea zilnic a oricror transactiuni comerciale

financiare exprimate mai multe monete". Acest element de
este sporit
de piedicile puse circulatiei capitalurilor a mrfurilor.
de
parte, perturbirile
anormale ale preturilor in vigoare pentru
monetare au produs
produs
pe mai multe
; raportul spune :
Este foarte greu de a se face o idee
a gradului de cauzalitate al acestor fenomene : In ce
au influentat

dificil,

cursurile schimbului sau dimpotriva cursul schimbului

sau
in ce
un alt factor, de exemplu, politica creditului, programele subventiilor acordate de
cheltuelile publice au
Guverne
In
mod schimburile preturile?"
Dup
devalorizare, preturile exprimate in moneta brusc depreciat au sczut
brusc
valoarea
aur
raport cu preturile similare din
cu moneta stabil
s'au ivit turburdri In
cari au grbit luarea msurilor vamale, financiare
vamale cunoscute in urrn,
remarcat o
de restabilire a echilibrului,
se face incet
de imprejurri proprii fiecrei economii
cauza unor
care
de cele mai multe ori de
extra-monetari. Chiar
cari
nationale
din cauza regimului actual,
Leon Fraser
neta a fost
simptome incurajatoare, lurnea
conchide
chiar dac
1934 au aprut
a se lsa deturnat de risin ateptarea unei initiative curajoase care,
curile pe care pare
va face s
pentru
speranta unei
reconstructii
valorile
pe stabilitatea monetar, baz mai sigur
nu au
de a pune obstacole
econetare mictoare cari
nomice".
ar trebui s fie reintoarcerea la un sistem monetar inbazat pe
care n'a
s fie
mai bun rnecanism monetar cunoscut
trecnd printr'o conditie a sa prealabil : stabilizarea principalelor monete ale lumii".
Restaurarea monetei
trebue s constitue punctul de plecare al unei
concertate a principalelor puteri in vederea reinvierii intregei
economice : stabilizarea
este
initial pentru pregAtirea redresrii.
M. B.

www.dacoromanica.ro

GENERALE

Caumartin Jean : Les principales

ces

documentation statistique.

de

Paris,

Dunod, 92, rue Bonaparte. 1935, pag. 38.

irnportanta statisticii nu mai
poate fi
A trecut timpul
se spunea
cu cifrele poti dovedi
dar cifrele
dau leacul. Utilizat din
ce in ce mai
statistica vine
aju-

Cartea lui Decugis

seze cu ajutorul cifrelor
ce poate ascunde viitorul.
Cu o remarcabila
autorul a adunat o rnultime de cifre a
blouri care oglindesc foarte
Europei
de celelalte continente. Din
actualele cetitorul
mente, nouile centre de
care
de Europa produc
creiat In

legiferare,
torul vietii de toate zilele,
in activitate administrativa, economica,
etc.,
datele necesare cunoasterei rea-

mai

Autorul acestei
ce face un
succint istoric al organizatiei oficiale a
statisticei in Franta,
care sunt
cipalele izvoare de documentare ale serviciului de statistica francez. G. Ians.

ar fi :

: Le destin des races

Henry

ches. Cu o
de Andr Siegfried.
Librairie de France. Paris 1935. 402+VI I
pag. f. p.
Dormind
pe laurii unor incontestabile victorii in domeniul intelectual,
technic economic, oamenii de
mai ales
din Europa, unde se statornicise centrul
nu
dat

vremea trece repede

multe

se

Nu
material&

cu ea
dat

asupra tuturor celorlalte continente va

putea fi cu timpul serios zdruncinat. Or,
momentul acesta a sosit. Desigur
de sangerosul
el a fost mult

boiu care a

timp de aproape 5

ani Statele europene. Nu e

mai
azi se pune din ce
ce mai
des Intrebarea : cine va
civi:

tot Europa? sau ea va trece

Americei sau Japoniei?

ea

in

dente nu numai cerealele

mai abunorzul,

orzul) ci
alte produse alimentare de prima necesitate cum
porumbul,

cacaoa, ceaiul, la fel ca

materiile prime ale industriei textile buminul,

materiile oleaginoase : arachidele, rapita,
copra, etc.
lucru
pentru
vitelor, pentru
industrii
petrol, metale, energie
mecanice, produse chimice transporturi.
de aceste semne de declin,
bacul,

alte nurneroase indicii care sunt de

dea de

Este in

oamenilor de
diminuarea

influentei politice de care

se bucura Europa In lumea
(emanciparea Americei, Asiei
chiar a
fricei). Este, apoi, pierderea quasi-monoprestigiului

polului pe care Europa

domeniul

literar, artistic
este
fortei financiare de odinioara
a Europei.
priveste
cifrele statistice
pe
adunate de Henry Decugis
de veche
european
stagnarea numarului de locuitori,
echilibrul numeric al maselor omenelti
e rupt favoarea
care populeaza
mai
avansate. Asta ca

tind

Din punctul de vedere al

www.dacoromanica.ro

con-

CARTI PRIMITE

cluziile trase din cifre : descresterea

telor

dintre cari

sporirea nurnarului de degenerafi,

nu sunt mai linistitoare.

care
prinde

239

acest sumbru tablou al pericolelor

rasa
viitorul se des-

Cartea lui Decugis

nu propune solufii de indreptare. Dealtminteri autorul recunoaste
nici n'a
intenfionat
asta. Scopul
a fost
numai
releveze primejdia
fie prin
cifrele
pe care le
in
plus pentru
un imbold
a
grije cad destinele
albe
mai ales ale Europei.
Dr.

Fumagalli (Giuseppe) : Chi l'ha detto?

Milano, 1934. Ulrico Hoepli, Editore. Pag.
890. Lit. 24.
Editura Ulrico Hoepli
in a opta
edifie
interesanta lucrare care

confine 2362 de citafiuni din clasicii italieni strini, prozatori

de fraze
istorice faimoase - spuse in
numite circumstanfe de personagii ilustre.
Pentru fiecare din citate, autorul
pe
ii este posibil
stabileasca chi

pe
Paul Abel,
Ernst Cohn, Prof. Gerbrandy, Arnold
Raestad, Prof. Rotondi, Prof. Zoll, etc.

cu un
personalitali din toate
Revista apare la
luni
caete de 6 coale ; 4 caete

este de 30 fr.

al

Din

un volum,
sau 24 M.
acum

caetul
In acest caet, Dr. Wilhelm
Schlechtriem se
de obiectul
toria protecfiei
intelectuale in

decursul timpurilor
Dr. Luciano de
Feo, de dreptul de autor.
idei
teresante pentru alcatuirea unui drept al
proprietfii operelor muzicale ni le
Paul Bekker, iar d. Dr. P.
Witteman ne
dreptul radiodifuziunii.
Cenzura
a filmelor este

Dr. Kurt
de
Zimmereimer. Tot astfel este
a
inteo interesanta
lectuale
partea
a
partea recenziilor.
vistei, precum
cu

M. B.
Grandin (A) : Bibliographie Gnrale des

l'ha detto per la prima volta" (cine a

Sciences Juridiques, Politiques, Economi-

indice cu scrupuloliterar.

ques et Sociales. Recueil Sirey, 22 rue Souf-

spus-o

zitate origina
Un indice alfabetic
bogatului
carte.

cercetarea

material cuprins

flot. Paris, 1935. Pag. 216. Huitime supplment. Anne 1934.

In domeniul
bibliografice, din

G.

acum, bibliografia d-lui Grandin publiGeistiges Eigentum. Copyright. La Propriet intelectuelle.

nternationale

schrift fr Theorie und Praxis des Urheberrechts und seiner Nebengebiete. Leipzig-Zrich, 1935. Verlag fr Recht und
Gesellschaft A.-G.
Nu este obiceiul nostru ca in

ru-

de data
aceasta, dat
importanfa revistei, nu
o putem trece cu privirea, mai ales
ea
se
la un domeniu in genere
cunoscut : proprietatea intelectuala.
Dr. Hans Leemann
Dr. Paul
reviste.

Dienstag, editorii

acestei reviste,

asigurat concursul unor

juristi,

in 1926, are

practica.
este

o mare insemnatate

la zi prin suplirnentele

scoase anual. Pentru a putea fi consulcu

este
pe materii :
drept roman, drept civil, procedura
economie politica, sociologie, etc.
din aceste mari diviziuni sunt grupate la
in subdiviziuni oranduite
fabetic
lucrarile generale in frunte.
In
subdiviziune clasarea este

pe autor. La
supliment o
de materie complecta, pe
materii,
cercetatorului.

www.dacoromanica.ro

pe autori

munca
George

ROMANESC

240
Vasile A. Marinesou : Statistica En viata

unui Stat.
Imprirneriile Independenta, 1934. 24 pag. 20 lei.
demonstrare a importanjei
statisticii in viata rnoderna, cu
la
cu indicarea
unor
precise de indrumare a statisticelor dela noi.
Dr.

deosebita satisfactie noua edijie a

d-lui Virgilio de Rossi.
ce in partea introductiva a
asupra originei
Statului
Italia,
gilio de Rossi se
de administratia

patrimoniala a Statului ; cerceteaza

bunurile patrimoniale,
apoi contractele Statului.
nurile domeniale

lntr'o parte
Jean Raymond : Prcis d'urbanisme moderne. Paris 1934 : Dunod, 92, Rue Bona-

parte (VI). 240 pag.

lucrare bine
din care edilii
nostri ar putea trage numeroase
sitoare
este desigur lucrarea
d-lui Ing. Jean Raymond, diplomat al
Institutului de Urbanism de pe
Universitatea din Paris.
Pornind dela faptul
urbanism" este
cu diferite
nificatii, d-1 Raymond defineste
arta de a
orasele,
notiune ca
de a le arnenaja de a organiza
desvoltarea

Infrumusetarea

apoi in mod deosebit de interesant principiile urbanisrnului modern.

ce
influenta cunoasterii evolegea evolutiei
lutiei
urbane,
Raymond
dintre
urbanistica, diferitele
ale urbanisticei, diferitele feluri
de

- partea a doua -

autorul
principiile generale ale
contabilittii
ce
caracteristice ale

nerale a Statului, ale

ministratiilor centrale
teritoriale
Virgilio de Rossi
bilantul Statului,
cheltuelile, miscarea
fondurilor tezaurului public,. operatiile de
trezorerie, responsabilitatea functionarilor
publici, conturile specifice ale contabilipublice. Regulamentele speciale ale
administratiunilor diferitelor ministere
derogarile dela normele

nerale sunt analizate in partea

volumului.
Idei numeroase
nere

interesante, o expu;
acestea sunt califolositoarei lucrri a d-lui Virgilio

de Rossi.
M. B.

levarde, piete
vaje,
terenuri de sport,
publice considerate toate
cadrul
banisticei moderne.

Un material documentar interesant

de actualitate, o expunere
:
acestea sunt
d-lui Ing. Jean Raymond.
M. B.
de

Contabilita generale

dello Stato. Seconda edizione. Milano, 1934 :

Ulrico Hoepli. Editore,
+503 pag.
22,50 Lire.

putine tratate de contabilitate

complete ; deaceea am primit

Dr. Franz Meinow : Die volkswirtschaftBedeutung der Gruppenversicherung.

Breslau 1934. Se obtine dela : Verlag

Eschenhagen Ohlau

+102 pag.

economica a asigurrii
pe grupe se
dr. Franz Meinow,
documentata lucrare.
primul
asupra
naturii, istoricului
naturii juridice a
pe grupe, dintre cari cele
De

mai importante sunt desigur

grupe ; asigurarile pentru
accidente au pierdut
din importanja
frecventa
dela intrarea
vigoare
a
sociale de Stat. Dr. Meinow
pe

apoi importanta

www.dacoromanica.ro

PRIMITE

asiguarilor

grupe, importana ce reiese

mai mare a

din

prin asigurare
formarea capitalului,
din propagarea ideii de asigurare.

ne arat care este situatia

241

apoi proectul lui Place pentru organizarea

legiferarea Principatelor
diferendul
dintre Cuza
Place.
M. B.

gurrilor
grupe
Germania, autorul
face critica acestui
de asigurdri
situatia
din America.
In anexa lucrrii, Dr. Franz Meinow
pe scurt
asiguarilor pe
grupe.
Lucrarea d-lui Franz Meinow -.este o
pretioas contributie
pracasigurrilor, un domeniu
care literatura
nu a
dect
putin
acum.
M. B.

Fabietti (Ettore) : Cristoforo Colombo

Vallecchi Editore, Firenze, 1933. Pag. 195.
Lit. 15.
origina lui Cristofore
Nationalitatea
Colombo a fost
disputat de
biografi. Unii din
lui au mers

de departe
considerat drept
un sarlatan, un mistificator.
autorul
In paginile de
restabileasc adevrul prezentndu-ne
lui Columb, primele inceputuri de
navigatie ale lui, precum

peripetiile

celor patru voiajuri acute pe Oceanul

BIOGRAFII

Atlantic spre Lumea Nou.

MEMORII

G. Ian4
Victor Place. Bucuresti 1933 ; Cartea Romneasc", 42 pag.
Cornelia

Cine a fost Victor Place?

pe care multi dintre cititorii
tri
vor pune
acestei
totusi personalitatea lui Victor

Place este foarte important pentru noi.

In calitate de consul
Frantei in
un rol imporVictor Place
tant
anii 1856-1863 in marea
realizarea

con-

solidarea unirii Principatelor.

Aceasa activitate a lui Victor Place
este foarte putin
de aceea
editarea unei brosuri de
s'a
pularizare.
cu
Costescu, care

a fost alcde

silvaniei No. 171. 14 pag. 10 lei.

In brosura de

conde

cursul dat Unionistilor, rolul lui

Divanul ad-hoc, rolul lui Place la alegerea
lui Cuza, indemnurile lui Place In privinta organizirii Principatelor. Ne

d-1

dr. Dimitrie

Marmeliuc, Profesor la Universitatea din

cu dragoste
cldura

figura lui Ion G. Duca.

In linii viguroase, autorul face portretul
ca brbat pomarelui disprut ca
frumoasele lui
litic, punnd
brosura de
poate
cari vor
fi
cu plcere de
cunoasc puternica personalitate a lui
Ion G. Duca.
M. B.

d-ra Cornelia

activitatea
lui Victor Place,
cu evenimentele din Principate, la care el a colaborat cu mult suflet.
Cu
d-ra Costescu
tineretea
primii ani de activitate diplomatic& ai lui Place, sosirea la
interesul pentru problernele

Dr. Dimitrle Marmeliuc : Ion G. Duca.

Cernuti 1934 ; Iconar (Mircea Streinul
lulian Vesper).
strada Tran-

Mmoires du Marchal Joffre (19101917) :

Nouvelle dition, pag. 316, avec 8

hors-texte et 4 cartes, BiblioParis,

thque historique, Librairie
gravures
1932.

prezinta, sub titlul de

Editura
mai sus, o prescurtare a memoriilor
resalului Joffre aprute acum
volume. Astfel se face accesibili
in
tuturor cunoasterea marelui rzboi
deplinind-se dorinta bitrnului soldat ca

www.dacoromanica.ro

BULETINIM

242

ROMANESC

generatiile viitorului
folositoare din evenimentele descrise".
Prirnul capitol al. volumului
situatia
a Frantei cu
dela 1910,
Joffre intra in Consiliul

cu numirea lui ca
al Statului major general.

Superior de

apoi descrierea operei

actipentru pregAtirea
finantelor
reorganizarea armatei

in vederea rAzboiului pe care conflictul dela Agadir

celelalte aspecte
ale politicii externe germane desemnau
ca inevitabil
sinistru in orizontul Europei

catastrofal deslntuit
vara
anului 1914 in care Joffre a jucat un rol
de frunte ca
al Frantei, e descris cu acel stil sobru, precis militAresc
cu toate amanuntele technice. Aproape
soldat Joffre

evenimentele militare palpitante

surile luate in
patriei sale.
nevrele intreprinse
date - mai
ales
dela Marna vii
paginile
de mai sus in care maresalul Joffre inchide
sbucium al
Frantei in acele zile istorice.
Volumul
memoriile lui Joffre
se poate citi cu mult interes de ori cine
cu evidente foloase de
militari.
Dr. Dimitrie
Benito Mussolini : Scritti e discorsi1924;
,
pag. 451+10, Ulrico
Hoepli Editore, Milano, 1934 XII.

in toate

In toate scrierile
rile lui Benito Mussolini

spiritul ener-

cu care Ducele a otelit

natiunea
Aceste scrieri
discursuri oglindesc
totul dinamismul
personalitatea lui Mussolini.
de

scrierile

rile din anul 1924

de
dire a
Noi.
Ducelui fie
in fata valului de
care
se
pe pietele
strzile Romei,
fie
la Palermo sau la Catania,

la Ferrara sau la Vicenza, la Aquilo sau

ritm energic
care convinge, captiveazA
Mussolini nu e demagog. El nu cerseste
sale. PreocupArile
voturi prin
sale sunt altele :
boteze poporul cu noul
constructive. Mussolini
spirit al
deschide drumuri pe care cetAtenii
sau anumite categorii trebue
Cremona

pe Duce la 27

de

nuarie 1927 la inaugurarea Congresului

In
Sindicatului National al Presei

fata ziaristilor adevArata misiune a presei spre a atinge

scop final :
rirea Patriei.
Dar Benito Mussolini nu e numai un
conducAtor de mase. El e
un
cercetAtor
in ale
Cercetrile
asupra scierilor lui Machiavelli pentru obtinerea
de
doctor in drept accepte

un asemenea titlu onorific -o dovedesc

aceasta. Studiul Preludio al Machiavelli"
constitue o

(pag.

sin-

tetizare a
marelui florentin.
In persoana lui Mussolini se
chip fericit omul de actiune, scriitorul
oratorul. Acesta din
nu face
oglindeascA pe

Dr. Dimitrie Pascu.

Benito Mussolini :

und Reden.

Autorisierte Gesamtausgabe. Band

Zrich 1934 : Rascher und C-ie, Verlag.
+348 pag.
Dintre memoriile
politice ilustre, memorii publicate in ultimul
timp, unele din cele mai interesante sunt
acelea ale lui Benito Mussolini ; ele sunt
publicate in
timp in limba
de editura U. Hoepli in limba
de editura Rascher
C-ie.
Din memoriile publicate in limba gerde
a
volumul VII,
care cuprinde discursurile
scrierile Ducelui dintre 1929-1931 ; este primul
volum
destinat

din

serie

este

ofere lumii germane o intro-

www.dacoromanica.ro

243
lurnea ideologicd
in cmpul
de activitate al lui Mussolini.
Toate problemele, cari au preocupat
pe marele
de Stat
gnditor, reies
in mod
din acest volum.
ducere

Statului este

discursurile

la marele raport fascist", la serbarea de

o
de ani a Consiliului de Stat, fat
de Curtea de Conturi. Problemele economice sunt tratate ele ; se
de criza
mondial, de problema cerealelor, de
grului, de politica
a
gimului fascist
de viata

Dames) in districtul belgian Meuse, este

cauza mortii unui suveran ce a adus glorie
sale.

insistent.
recomandim

ea constitue o

lectiune monarhicd, un simbol al iubirii

bleme artistice
tiintifice, aspecte
gioase
istorice ; cu vigoare, Ducele

de

personalitki italiene : Michelo

anchi,
masso Tittoni, Ducele

Dr.

George Serdaru.

de

Antonio Salandra, Enrico Corradini.

Memoriile lui Benitto Mussolini, au o
deosebit
istorico-documenAosta,

o mare insemndtate pentru viata

M. B.
Les

editions Rex 1934.

Cartea, cu al ei
indreapt gndurile
acele
cu
poveti minunate, cu printi
regi
iubiti de popor, de curteni, de lumea
aceast impresiune capt

o realizare prin citirea lucrrii d-lui Pierre

Nothomb,
lucrarea de fat
cuvinte inspirate
sbuciumat
la sacrificiu, victorioasi
la glorie a
defunctului rege Albert al Belgiei.
Acest suveran ce
inceput domnia
intr'o atmosfer de antipatie general,
moqtenire nenorocit

am artat

viata minunat a Regelui Albert, dar

cotim c o recenzie are drept scop scoaterea in
a valorii unei
cnd lucrarea este att de frumos
atka
ce pornWe numai
scris,
din
dragoste pentru suveranul
nu ne
deck a recomanda
lucrarea d-lui Pierre Nothomb,

In volum mai gsim tratate pro-

Nothomb Pierre : Le roi Albert.

am insistat

Cu

nedreaptd, a

tigat prin dovezi neclintite de dragoste

iubirea pn la adorare a tuturor.
lui, Belgia a
victorioas
consolidat
contra Germaniei,
niile, a progresat memtinndu-se in ritmul
de

civilizate. Un accident stupid pe

muntele Roche du Bon Dieu (Marche des

Herman Oncken : Cromwell. Vier Essays

die Fhrung einer Nation. Grote

Verlag. Berlin 1934. VIII. 147 pag. Car3.20 M. Legat
tonat 3.80 M.
4.80 M.
carte despre Cromwell, de un istoric
german, cum
faptul
Oncken a reluat
un studiu de tinerete,
acum 40

de ani, e ceva foarte surprinztor.

mprejurarea
activitatea din ultimul
timp a profesorului Oncken
mai ales
publicarea acestei
l'a fcut indezirabil
o semnificatie deosebit volumului de care ne
e vorba de un dictator
care apare inteun moment istoric
teristic,
al mesianismului englez,

contribue din toate puterile unei

in care fanatismul religios se
cel national, la transformarea

poporului englez in popor ales".

in istoria Angliei aparitia lui
Cromwell e numai un episod. Cu disparitia acestuia, in anul 1658, dispare
opera lui revolutionar,
celor
rnonarhiei,
puteri, parlarnentului
pul liber pentru o
care parlamentul
invingator.
trebuea
Pentru Oncken, o revolutie care se abate

cu totul dela
le-a creiat viata

www.dacoromanica.ro

elementare pe cari

a unei natiuni -

ECONOMIC

BULETINUL

mai ales cnd o asemenea revolutie se

reduce la actiunea unei personalitati superioare dar trecatoare - nu
un vis
deck un episod, sau
mai
urk, care
existenta unui popor
mai mult deck contribue la solutionarea
problemelor lui vitale.
mai
e - crede Oncken
adnc al epocei In care personalitatea ge-

Homorului ;

morilor de

M. B.
Karl Baedecker-Mittelmeer (mit Marokke
Algerien, Tunisien). Leipzig 1934. 584 pag.
omul
poate lungi viata, el
are
putinta
In sen-

de a evada din cnd

cercul strmt

a lui Cromwell ia conducerea

asezat

engleze.

toate
loare

natura sub aspecte noi,

prin care se distinge

alte
lectul

Din acest punct de vedere, cu

evolutia
a unei
conducerea dictatorial,

pauperizarea ce a cuprins omenirea

acest raport constrnge la meditatie asupra

zilele noastre,
socialiste.
Imprejurarea

foarte

astfel
inte-

omenesti,
sufletul
experienta.

ochii

mai ales asupra

Am

cnd - din.

care imprejurrile vietei

in alte
alte
dau putinta

studiul lui Oncken prevade informatie

opera istoricului berlinez.

portului

apoi asupra cope care le

deck
se ob-

mai

un fenomen
este acela
omenirea

din

Germaniei

azi mai mult deck

la inceputul
cenziei noastre, ne
dreptul
credem
tocmai acest paralelism a fost
care l'a determinat pe Oncken
publice
azi, studiul inceput dar neterminat acum
40 de
Dr. Petre Constantineseu.
OGRAFIE ECONOMICA
ORD.

POLITICA,

acest avantaj, rezervat

unei
elite, cu o stare materiala bine afirmata,

a intrat azi

patrimoniul

mai largi a populatiunei. Lucrul acesta

se poate observa

deosebi in

Un auxiliar foarte folositor, am putea

zice indispensabil chiar,
un bun ghid.

constitue,
sub acest raport,
ghidurile Baedecker au fost
sunt
1ntrecute.

indeajuns asupra

Nu putem
penPreotul Gheorghe Abager :
a Homotru vizitatorii
rului.
1934 ; Institutul de arte
Glasul Bucovinei",
grafice
33.
pag.
strada

adus
serviciului nepretuit pe care
aduce ornenirei,
ghiduri, care se amplifici
se complecla
De aceea

de
Brosura intocmita cu
Preotul Gheorghe Abager, parohul bisedin
Homorului, are o

noua

apreciind la adevarata ei mare valoare,

a Baedeckerului asupra
diteranei, care cuprinde ca anexe 46 plarecomandam

43

este o

pentru vizitatorii
a
morului, precum
titlul,
este
o contributie la cunoasterea
care face cinste acestui
a lui
Dumnezeu.

resc

Gheorghe Abager, face istoricul

din centrele sau din regiunile

apele acestei
J.

Preotul

C.

modul

tutulor acelor cari

mai

In vre-unul
de

St. Ch.

Balet : Die Mandschurei.

schichte, Politik, Volkswirtschaft. Ihre

kunft. Vorwort von Franois de Tessan,

www.dacoromanica.ro

PRIMITE
Wien 1932 : Kortimissions-Verlag der Manz

schen Verlags- und Universittsbuchhandlung. 208

J. C. Balet, fost corespondent de

in Manciuria
membru al mai
multor comisiuni din Extremul Orient,
a
o foarte interesanta lucrare
asupra Manciuriei tara in care se petrece
una din cele mai grozave drame ale

Autorul incepe prin a studia istoria

Manciuriei

in

epoci ca-

putut
nerelevat evenimentul
dela 19 Mai 1934 care,
Bulputea
garia pe o cale
de aproape cu vecina,
o nesperata
ugoslavia.

ziva de 19 Mai 1934

Se

data
tinele

regele Boris a
sale unui guvern

care se declarase necontenit favorabil unei

aproprieri de Jugoslavia, se

la 1644
dela 1644evenimentele cele mai
1932
insemnate. Se
de factorii emancipkii manciuriene :
tratament al fostei
interventia Japoniei, apoi
de proclamarea autonomiei
promul-

autorul
din
modificare In politica

garea primelor legi, de atitudinea celor-

aduce deck un nou

puteri
a
de Manciuria.
asupra geografiei
Manciuriei, asupra bogkiilor ei
asupra
industriei, comertului
finantelor ei.
complecteaza materialul

de pacificare In Balkanii prea des

racteristice :

cumentar al acestei lucrki.

Lucrarea d-lui Balet
un mare
interes documentar
cercetitori, cu
mai mult cu
materialul
este nou ; expunerea este
sisteM. B.

K. S. Chandan : La Bulgarie nouvelle.

Edit. Publications contemporaines France, les Balkans". Paris
15 frs.

o idee,
viata pentru
pndirea realizarea ei. Se
expunindu-se
ridicolului invariabil ataat de oarnenii
cu idei fixe". Cnd
izbutesc
devin personatreze o

litki in fata

a Bulgariei,
comenteze foarte
binevoitor reforma introdus.
explice

lumea e de acord cu autorul

tri n'ar putea

o apropiere intre cele

ne scoatem cu res-

pect
pare
fie cazul lui
Acesta din
Chandan. Jugoslav de nationalitate,
toate eforturile apropierei dintre
sa. Cunoscator calificat
Bulgaria
al chestiunilor balkanice, Chandan n'a

element
uneori

ca focarul Europei.
pe nedrept
din acest punct de vedere, aportul pe
aduce lucrarea lui Chandan nu poate

fi deck subliniat cu satisfactie.

privete

pretentia

Bulgaria

reforma din 19 Mai 1934 e tot

ce poate fi mai fericit, ne
Un
de

gim politic care,

ce a desfiintat
tidele politice ca incapabile
dea o
vernare
necesit
an nu

mai putin de trei guverne,

de
partide (Gheorghief, Zlatef, Tolef) nu e
chiar
de invidiat.

1 vol. 318 pag.

Sunt oameni cari, cnd

de

partide. Cum In acest guvern aveau

vnt
membrii
Zveno"

Dr.

A. Graselli-Barni : In Sardegna. Prefazione di Grazia Deledda, pag. 270, Biblioteca di Diana". Vallechi Editore, Firenze,
10 Lire.
Contele Annibale Graselli-Barni a
insula Sardinia in diferite itinerarii

cinegetice. In schimbul miilor de

din sbor sau din
mediteranean al insulei, d. Graselli ne-a dat
si culoare"
o carte
de
o caracterizeaza poeta Grazia
ledda.
E

Graselli. Ea

www.dacoromanica.ro

interesanta cartea d-lui

In
pagini

246

ECONOMIC

de subtil observator
vestitor ale autorului
de
giul sard. Fraza contelui Graselli e
luminoasi, destinat
cucereasc pe
cetitor, care voios se
transportat In
meleagurile scldate de ape albastre
de soare cald ale Sardiniei.
Cagliari - capitala insulei - cu
vechea Universitate

strvechile castele

(rnartore mute a attor evenimente

de

Nuovo

I),

de granit, Sassari,

nchis
ghero,

prin
conlucru se poate spune
telui Graselli.
despre episoadele cinegetice toate

nate in relief

literari.

Mai multe ilustratiuni afar din text

o

cu itinerariul autorului
fericit cuprinsul
Dr. Dimitrie

Edouard Herriot : Orient. Paris.

Hachette. 418 pag.

1934.

Herriot este un exemplu al politicianilor de elit, cari

lepciunea politicii cu o
fie apreciati de marele public.
in Franta.
Harnicul
ajuns primar permanent al Lyonului, ridicat la rangul de conal celui mai puternic partid franal radical socialistilor, devenit prim

ministru in repetate rnduri, - este

presia vie a republicanismului mic
ghez. In
timp, el este un estet
finat, un
al muzicii, un istoric
erudit, un literat fecund, un scriitor de
un
neobosit
talent, - precum
un observator atent.
se reoglindesc
Multe din aceste
acest volum al impresiilor.ce le-a cules
in ultima sa
scurt
sugestiv
intitulat : Orientul.
francezul ar excela printr'o
Se zice

el
Cu mintea sa
cu spiritul
lucid, cu metoda sa
de coordonare a impresiilor
a
observatiilor, cu darul
neintrecut de-a
sintetiza, de-a reproduce
de-a comunica cele
- francezul poate
veni
mai obiectiv
mai interesant informator.
Acesta este cazul lui Herriot.
In volumul de
el ne descrie situatia
din Grecia
din Bulgaria.
el
asupra marilor predin Turcia
admiratia
de Mustafa Kemal, pe
l'a studiat de-aproape
despre care ne
un portret colorat veridic.

obiectivul central al cercetirilor

este Rusia Sovietici, pe care a
cu
pe care a studiat-o
atent.
a trece sub tcere defectele
lipsurile ce a constatat,
tatea observatiilor sale, exprese
concluzii de adulatiune, tind
confirme opiniunea

Rusia Sovietic a realizat enorme

progrese pe terenul economic, social

cultural.
Ca incheiere,

ne

descriere a Letoniei.
Cartea

uneori

prin abun-

a cifrelor statistice,

autorul n'a vrut

se constitue in ju-

in simplu observator,
cetitorului aprecierea faptelor
fixarea
concluziilor. Dar materialul de informatie,
bine sistematizat, este
de bogat
de interesant,
cartea
o deosebiti valoare tocmai prin obiectivici

tatea ce niciodati nu poate fi excesiv.

Dr. Caius Bardosi

Marius-Ary Leblond :
cration franaise; pag.

Paris, 1934.
D-1 Leblond e
cunoscut Madagascarul

Madagascar 252,

Librairie

romancier. A

popoare. Poate este o

poate o
exagerare. lns, atunci cnd francezul ia

cu un
filsuflet cald de patriot francez.
cartea de
trul acestui sentiment a
mai sus cu acel subtitlu de orgoliu crea-

toiagul drumetului

tiune francez".

a geografiei celorlalte

prin

www.dacoromanica.ro

247

PRIMITE
o
introducere
a cuMadagascarului, d-1 Leblond

samblu de articole

unor priede folositori ai Argentinei.

esti nespus de multumit
ai putut
formezi o idee

teni

mai ales a

in descrierea insulei
tarmurilor
porturilor ei.

apoi

mari capitole asupra politicei franceze in marea

africana,
pe
care o trece prin purgatoriul unei critici
aspre.
de incheiere face un plan
de asanare
organizare a insulei
imperativul intereselor franceze. Cartea

d-lui Leblond e o carte de energie vie.

Dr. Dimitrie Pascu.

despre puternica personalitate a

Republicei Argentine (pe care

sentiment de
gndindu-te
noi
n'am putut
cum se face in
mod inteligent o propaganda peste hoIn
unor
ca aceasta care
tinde

initieze decent

discret pe strein

nationala a unei
Tomas A. Lebreton, Roberto Gache :
Initiation d la vie en Argentine. Librairie
Armand Colin.
12 frs.

1935, 1 vol. 190 pag.

In general, despre Argentina nu se

eo
unde niste generali cu

dect

atunci

dect prin tangourile ei

ei generali) dar
un

n'o

rmas la

noi am

de

purtnd
pe care
a fost
nelipsita
Cartea inchinata Argentinei e o lectie
usturatoare pentru propaganda
Dr. Lazr lonescu.
costum

nume ciudate ca Uriburn,

altii se
reciproc
periodic dela
crma Statului
apoi se aresteaza, exisau
cordial pentru gloria
vietei politice. Cartea pe care o
azi, vine
modifice asemenea
a ctorva personaGratie unei
eminente, sunt studiate,
redus de pagini, cele mai caracteristice forme ale
nationale
argentiniene. Astfel,
o foarte entuprezentare a d-lui Thomas Lebreton,
Ambasadorul Argentinei la Paris,
o serie
de stiidii interesante :
d. Roberto
expune forrnarea

a Argentinei, d. Gaston Jze stu-

meticulozitatea d-sale att de

bine cunoscuta viata economica

finanJ. Richard

a Argentinei iar
L. Diffloth viata ei

Apoi

Montgon (de A.) : L'Egypte. Fernand

Nathan. Editeur. Paris, 1935, pag. 160.
Egiptul a ajuns sub regii indigeni numiti Faraoni la un mare grad de desvoltare
In
au fost
veritabili creatori. Numeroasele piramide
civilizatiei prin
temple sunt
care a trecut acest popor.
Istoria Egiptului este
pe
nastii

30

dinastii se stabilesc
ale evenimentelor,

aceste
datele cronologice
la anul 525 a, Chr.

au fost supusi de Persi. Dup

aceea el a trecut prin mna Macedonenilor, Romanilor, Arabilor, Turcilor
dela 1922 a devenit inEnglezilor,
dependent.
pe
text, citiIn
de
torul
148 de fotografii
nume-

intelectuale a Argentinei unde d. Max Daireux se

de societate, literatura
iar d. P.
Janet
despre viata
despre impresionantele realizari
a ocrotirilor
meniul higienei publice

roase tablouri originale

care
sociale. Concluzia
Picot, fostul Ambasador.

Dr. Wilhelm Karl Roetlinghoff : Das

ist Moskau. Verlag
Berlin. 1934.
154 pag. R.M. 3.

descrierea

Argentina, o scrie

d.

Georges

fericit acest an-

rilac,

de

pun

cu usurint istoria civilizatiei acestui

por
pe malul
G. Ians.

www.dacoromanica.ro

248

ROMNESO

colectie de impresii personale, culese

in capitala
expuse
talent, dar insistand aproape numai asupra
mizeriilor

a da o impresie
obiectivitate
este scris de un
hitlerist
este publicat in Germania
ccntimporana, cartea este
intereca un document de mrturie venit
din partea unui adversar al regimului
sovietic.

Dr. Caius
Karl Tgel : Das wirkliche Frankreich.
Zweite Auflage. Hanseatische Verlagsanstalt Hamburg. 1934. 94 pag.
Franta
de un german. Observatiuni interesante
judicioase.
trundere a caracteristicilor poporului francez, printre cari autorul
sebi,
prudenta modestie,

arta

nu se
mat
Stat.

echilibrul filozofiei de

a patriei, care
cu devotamentul automecanic
de autoritatea de

o
intre
german, incercnd
pe omul individualist francez

Autorul
porul francez

mai bine pe omul colectivist german

dorind
tuturor deosebirilor de

Germania

ci pacifisti.

hitlerista nu este
Stil vioi

in

colorat.

Dr. Calus Bardosi.

Autorul s'a servit In acest scop,

de

documentele bucovinene ale Tribunalului

arhiva fostei judecatorii a

din

nobilimii din Bucovina Forum Nobilium"

unde a
un bogat material de documente moldoveneti parte originale, parte
romneti sau

pe la diverse manstiri.

tele

pe

D-1

publicarea documen-

original sau a traducerei lui ne

foarte pretioase informatiuni asupra

tului

documentului, asupra
cuprinse
In el asupra legaturii cu alte documente.
Autorul
toate laudele pentru
rvna
in serviciul cunoaterei
cutului
G.

: Scnes et tableaux du regne

II. Paris 1935 : Editions Gautier Languereau, 18 Rue Jacob, 254 pag.
Este incontestabil
epoca de
In zodia lui Clio,
rzboiul mondial se
de Louis

de mult nu s'a manifestat un mai

mare interes pentru istorie
nu s'au
scris mai multe opere istorice. Toti vor
trecutul popoarelor, fie in
manifestkile
economice
culturale,
potolirea
fie In cele razboinice.

s'a inceput editarea de

cestei
noi colectii istorice ; printre acestea se
cuvine
amintim noua colectie a edipariziene Gautier Languereau,

lectie intitulata Scene

Tablouri"
a ne reda o parte din viata vremurilor trecute.

Volumul de fag. din

colectie

tablouri din timpul domniei lui Ludovic al

Portretul
moral al Mariei de
inaugureaza
acest interesant volum ; o vedem vaniintriganta,
interesele Statului
neavnd nicio
pentru
micul Ludovic al XIII-lea, devenit rege
la
de 9 ani.
de
cu un suflet mic un spirit
nu se
mediocru, Maria de
scene

(Teodor) : Documente bucouinene.

: 1519-1662.
stitutul de Arte Grafice
Vol.

Bucovinei".

1934. InEditura Glasul

216. Lei 40.

Teodor Man, docent la Universitatea din

o
preget,
in volumul II, 96 documente referitoare la Bucovina, continuare
a primului volum in care ne-a redat 153
documente.

condus deck de marea ei ambitie.

racterul reginei reiese din pagini puter-

www.dacoromanica.ro

PRIMITE

colorate, in care
Balas
parte din cronica vremii.
In
mod, autorul
eveni-

nice
o

mentele ce au dus la moartea lui Concini,

venirea la putere a lui Richelieu, asediul

cettii La Rochelle, caracterizeaz personalitatea lui Ludovic XIII, a lui Richelieu

a Ducelui de Luynes

ne

o su-

descriere a intrigilor dela curte.

Prin
interesante, bine alese
redate,
Lucien Balas a
izbutit
ne dea, in volurnul de
o
pagin
vie din istoria
a Frantei.
Maria

Charles Benoist : La monarchie

Collection Les constructeurs"
diteur, Paris, 1935. 595 pag.

Dunod

pe Carol al IX-lea. In
coroana a trecut in
Casei de

al

bon care a dat Frantei pe Ludovic al

Frantei.

Benoist, partizan convins al

narhiei, descrie
viata
opera
regilor natiunii sale, incheind
concluzia
numai regimul monarhic este acela

care convine mai mult Frantei.

D. P.

(G. loan Preot) : Starea culturald i

a preolimii din Muntenia
in epoca
1935. EdiIconar, Mircea Streinul
lulian Ves-

per. Pag. 19. Lei 10.

Preotul Ion G.
se

de

Cartea d-lui Benoist, membru al Institutului privind opera constructivd a

nastiilor franceze este

de Paris. Ea cuprinde o

des-

criere a tot ce a construit regalitatea franmai ales dinastia Capetienilor,

nastia de Valois
dinastia Burbonilor :

mai mari regi ai

XIV-lea, unul din

in brosura

de

a preotimii in epoca fanariota,

folosind ca isvoare rapoartele ofiterilor
austriaci din Oltenia in timpul ocupatiei
austriace 1718-1739, precum
diverse
hrisoave domnesti.

chide autorul,

din veacul XVII I-lea contoate

avea o

unitatea teritoriali,

avnd

frunte
dragoste de culin care

intelectual.
tablouri sinoptice privind descendentii
nastiilor franceze dealungul secolelor

carturari, luminati
erau de

plecteaza cartea d-lui Benoist care face

parte din acel ciclu de lucrri destinate

prin anaforalele
Domnitori se
neincetat datoria
sustinerea
in popor.

politica,

Frantei in
monarchic.
In volumul al doilea despre Monarhia
d-1

iau. Prin enciclicile ce le trimiteau

G.

Charles Benoist

portretele ctorva regi din dinastiile

us

Corespondenfd

Mihaiu Viteazul
Glasul Bucovinei, 1935

Bourbon.
pet, Valois
Primul Capetian care
tronul
Frantei
moartea lui Ludovic al

supra relafiunilor

V-lea din linia lui Carol

Actele referitoare la epoca lui Mihaiu

Viteazul
corespondenta
de domnul
se
in colectia de documente in manuscris a arhivelor din Van-

Hugues Capet. Cei mai

Mare a fost
monarhi

dinastie au fost Ludovic cel

pe care
Benoist
ca un rege pios drept. Din
lui Filip
Frumos nu au
in linie
coroana a trecut
Casei de Valois care a dat
Frantei pe Carol al V-lea, pe
dovic al X I-lea, pe
I, pe
din

Polonia.
67.

anume in Archiwum Glowne

hivele Centrale)
in Biblioteca
dowa (Biblioteca National).
Actele comentate
publicate aci ca
privesc relatiunile diplomatice ale lui
Mihaiu Viteazul

www.dacoromanica.ro

Movilesti pe

BULETINUL

250

regatul polon, Curtea dela Praga, scaunul

apostolic, Poarta, Hanatul de Crimeea
Cazacii pe de
parte.
Autorul, aduce prin publicarea acestor
acte necunoscute
o
contributie la
legaturile dintre
Viteazul

vecinii notri dela Nord.

rial al Frantei Eugne-Louis- Jean- Joseph-

Napolon, fiul impratului Napolon al

Ill-lea, a
in 1912. Ea era
scrisoare din partea
de o
in
Eugenia, pe atunci

exil tripla durere a

pierderii tronului, brbatului

unicului

ei copil.

G.

d-lui Filon e scris cu o dureDr. Karla Eckermann : Studien zur Gesschichte des

Gedankes in 15.

Jahrhundert. Abhandlungen zur Mittleren

und Neueren Geschichte, Heft 73. BerlinGrunewald 1933 : Dr. Walter Rothschild.

XIV+172 pag.
Rscolind praful depe vechile cronici
documente,
de dragostea de
a
adevrul din slovele
nite de vreme, D-ra Dr. Karla Eckermann
a
un deosebit de interesant studiu
secoasupra evolutiei ideii monarhice
Jul al 15-lea, secol, in care ideia

are de luptat cu aceia mult mai puternic

a

Evolutia ideii monarhice se vede

operile marilor scriitori ai epocei. D-ra
Eckermann va analiza aceste opere
prezentative
rezultatele obtinute sunt
-expuse aci cu
precizie. Astfel
vedern cum ideia monarhic se
in
embrion in opera lui Laurentius Aretinus,
cum crete
in cea a lui Ludovicus
da Strasoldo, pentru ca apoi
izbucputere in opera lui Antonio
un scriitor
de restau-

ratie denumit imperialistul".

ce

cum se
la scriitorii restauratiei ideia monarhica cea a

D-ra Eckermann se
mai mult,
pentru a studia organizarea bisericei
situatia Papei, apoi pentru a arta destinul
lui Dante
Roselli.

pe care o
votamentul pentru

iubirea

print care

intrarea in lume in bubuitul celor

in dangte
sele de
ateptat
de entusiasmul intregului popor francez, pentru
ca
23 ani
kraal
zuluz din Africa. In cele 300 pagini
torul
viata tanrului
101 tunuri

naparte
privind-o

leagn
din

Tuilleries
din
gloatei anonime.

mic print" in

la

palatului
din

brate

de ctre Napoleon al
prezentat
poporului entuziasmat, iat-1
de
ctre Thophile Gautier toti poetii bonapart4ti,
elev de liceu,
student,
lovit de durerea razboiului
pierderea tronului,
exil in Anglia frecuentand Academia
din
Woolwich,

Zululand

pen-

gandindu-se la Franta,
fine czut mort
asalt tineresc
impotriva unui kraal negru.
D-1 Filon care
cunoscut
servit
care
de mic
cu
numai din suflet poate
isvorasca. Cartea care este tragedia unei vieti a unui
tron se poate citi
strangere de
pe care ne-o
vrem,
rerea altora.
Dr. Dimitrie
tru Anglia

M. B.
Augustin Filon : Le prince imprial,

1856-1879, pag. 302, La vivante histoire,

Hachette, Paris, 1935.
Prima parte a
d-lui Augustin Filon
.despre
moartea
impe-

Nellie van de Grift Sanchez : Stories of

the Latin American States. Thomas Y CroCompany. New-York. 1934. 400 pag.

+39
Americanii au o
de-a populariza cunWintele istorice

www.dacoromanica.ro

251

PRIMITE

geografice. Este metoda povestirii, in care

e naratia
a unor

numeroase, - dar viata

evenimente
fapte interesante se
cu preciziunea informrii
cu

Numeroase istoriaare, rascolite din

mintirile trecutului, fac din acest volum
timp, inso

zitatea documentarii.
rnetod a fost aplicata, cu

succes, de atre D-na Sanchez, o

scriitoare talentat

inteligenta.

In acest volum ce poate fi calificat,

fr exagerare, ca stralucit, autoarea a
reuit
ne dea o imagine
vie a
Latine.
Laborioase cercetri istorice i-au permis
ne explice filialiunea istoric a numeroaselor republici din America
asupra
cunotintele noastre sunt
sporadice.
de vagi
animat de imaginatie literara, autoarea

defileze, in fata ochilor notri sufleteti, cortegiul pitoresc

romantic al
face

conchistadorilor"
al piratilor, cari au
cucerit
au subjugat un vast continent,
rezistenta populatiei autohtone
a indienilor, nu prin distrugerea, ci prin
asimilarea
pe cale de amestec a
sangelui.
Spre deosebire de colonitii anglo-saxoni, conchistadorii spanioli
portughezi
nu au emigrat
familiiie
ci au venit
singuri. Astfel, in faza colonizrii, care
a urmat
cuceriri,
au
se amestece cu roii,
natere unei

rase noi,

care elementul indigen era

in multe
rasa

pozitia
a reuit
minant, care s'a consolidat
volutiile de emancipare a republicelor
sud-americane, prin care s'a
epoca
de strlucire a imperialismului spaniol
portughez.
republicele Americei Latine, care
au trecut prin evolutia
a prefacerilor
politice
sociale, dela Pizaro
la

Bolivar, constituesc o lucrare

imens bogat. Viata
tr'un
revolutiile au devenit o
este
de schimbare a guvernelor,
interesele financiare din

(despre

care autoarea nu prea face amintire) surit

organic

se

continuu.

se

ale

datele

cronologiei istorice sunt intercalate

turi de cifrele exacte ale pozitiei
sunt
bine ticluite.

demografice,

ale

fice

ilustrate cu numeroase

carte, are impresia

a descoperit o lume nou.

Cine citete

Dr. Caius

Amiral Mark Kerr : Cinquante ans d'histoire navale (The navy in my time), traduit

de l'anglais par Henri Thies, pag. 220

Editions de la Nouvelle Revue CritiqueParis, 1934.
lucruri, necunoscute pentru noi

profanii de pe
inedite pentru
oamenii de mare, cuprinde cartea amiralului Kerr din marina
din trecut
cele din zilele noastre
un deosebit interes chiar pentru
simplul cetitor doritor
cunoasc evo1utia instrumentelor de navigatiune.
in 1859, cum spune amiralul Kerr, planul
rzboiu
secole
lernn

Dela acea
dispar

ca

vasele de
inlocuite prin

vase de fier micate cu abur. Drumul

progresului e deschis iar technica navigaprogreseaza

gigantici

cu desvoltarea industriei siderurgice,

explozie
a
ventiei motorului
Toate acestea le
cartea
amiralului Kerr care
propria
legat
de
Pacu progresul technicei constructiei
de vase merge
tehnica distrugerii :
progreseaza artileria, apare torpila, submarinul, etc. Un capitol interesant
lucrarea de mai sus
constitue
recrutarii personalului
infanteria maritima.
Marile evenimente rdzboinice ca cele
Marea Nordin Dardanele, Adriatica

www.dacoromanica.ro

BULETINUL

252

ROMANESC

anadului sunt deasemenea inserate

lizate prin competenta
amiral.
Tot
aspectele actuale ale marinei
de
a crei
e complectata
de aviatia
Capitolul privitor
vasele Q"
acele vase de rzboiu

camuflate

care

din cele mai interesante

afle fapte inedite

trecut.

din

interesante sunt capitolele In care autoarea

anglo-ruse
timpul
volutiei engleze dup restaurarea Stuarenglez in Rusia,
precum

restaurare. Apendicele lucontine un folositor tablou crono-

pasnice vase comerciale cons-

titue o
pentru

cere prin Nord-Est spre China. Foarte

Dr. D. P.
Lubimenko : Les relations commer-

ciales et politiques de l'Angleterre avec la

Russie avant Pierre le Grand. Bibliothque
de l'Ecole des Hautes Etudes, 261-e fascicule. Paris 1933 :
ancienne
nor Champion, 5, Quai Malaquais, VI.

XX+ 310 pag.

Intr'un volum deosebit de
metodic, d-ra Inna Lubimenko
relatiunile comerciale

logic al corespondentei anglo-ruse

este
1661-1687 ; de un mare
bliografia
Intocmit de D-ra Lubimenko.
Un material documentar vast
interesant asupra unei probleme
genere

putin cunoscut, o expunere limpede

plastica, o bibliografie foarte
: acestea
sunt unele din
remarcabilei lucrri a D-rei
Lubimenko.

Joseph Meyers : Aus der Vor- und Frhgeschichte Luxemburgs. Luxemburg 1933 :

politice ale
adom-

Linden und Hansen, 46 pag.

Yoseph Meyers, cunoscut din lu-

personala a lui Petru cel Mare.

din cele mai interesante,

sale anterioare : Studien zur Siedlungsgeschichte Luxemburgs" (Studii asupra istoriei colonizrii in Luxemburg)

gliei cu Rusia

1553,

-ceste relatiuni,

1689, cnd

Cu

asupra primilor Englezi,

In Rusia
asupra
melor privilegii acordate Companiei In
Rusia ; analizeaza
diplomatice
dintre Regina Elisabeta
Tarul Ivan al
autoarea

cari au

Burgundische Politik im

a lui Boris, organizarea

a
paniei, comertul englez In Rusia
toriile Englezilor
Rusia prin Persia.
ce se
de
anglo-

lalter" (Politica Burgundiei la

Evului Mediu), ne
o intedin istoria Luxemburgului.
Cu numeroase
te, autorul
evolutia Luxernburgului in timpurile
istorice : In epoca paleolitica
neoliticd,
epoca bronzului
a ferului. Studiaz
apoi istoria Luxemburgului in epoca
in mod concis

ruse in timpul epocei de turburari" din

vietii economice in acel timp.

Tarul Feodor Tarul Boris,

nile comerciale in timpul domniei lui Feodor

Rusia, de corespondenta anglo-rus sub

de rolul
domnia Tarului Mihail
glezilor la incheierea
ruso-suedeze,
D-ra Lubimenko cerceteaza proectul de
ajutor militar dintre Anglia
Rusia
situatia Companiei engleze
Rusia In timpul prirnului Romanov.
toarea mai
activitatea celorlalti
in Rusia
concurenta pe care o
fceau Englezilor, precum
rezultatele
.expeditiilor, cari cutau un drum de tre-

M. B.

Ernst Overhues : Weltgeschichte im Winkel. Dortmund 1934 : Verlagsanstalt Gebr.

Lensing, G. m. b.
; Potgasse 4-12. 148
pag.

Dela o vreme se vorbeste mult, foarte

de pace
niciodata ea nu a
mai

La

ame-

nintare, nu contribue numai evenimentele

actuale, ci
amintirea celor petrecute

www.dacoromanica.ro

253

PRIMITE

pe cari oamenii se

din ce In
-ce mai mult.
din acest motiv, se scriu
acum
memorii
tratate de
pe

le

nu s'au mai scris niciodat

Se pare
toti vor ca

istorie,
un

focul, distrugtor al revansei

sub cenuse, pentru ca

tor, nu prea

desigur

viiizbuc-

putere
flcarile lui
lume.
acest foc este alirnentat
prin aceste
cari struie imaginea
umilirilor din trecut
cari

cursul secolului
echilibrului european
al
II-lea
schimbrile profunde
tervenite in viata europeand
;
timpul revose
de starea
de manifestatiunile cul-

turii italiene
de legturile cu Franta
la pacea dela Campoformio.
evenimentele caracteristice ale
secolului

cendiare.

asemenea carte este

de
In care d-1 Ernst Overhues, primarul orasului
din
Rinului,
amintirile
face severe consideratiuni
asupra ocupatiei franceze
acest

Planurile Frantei referitoare la Renania,

separatismului, reaua situatie ecoa regiunei, zilele de teroare,
sunt evocate in pagini
puternic colorate, din cari
ura
a
pentru armata de ocupatie
reprezentantd era. Nu putem verifica veracitatea afirmatiilor d-lui Overhues,
o ocupatie
poate deveni
trem de
credem totusi

autorul este

de

sentimentelor sale fat de Gernu fie prea obfectiv, atunci

la ocupatia
patria sa.

mania
se

M. B.
Michele Rosi : Storia Contemporanea
ai giorni nostri. Milano- GenovaRoma-Napoli 1934 :
Anonima E-

ditrice Dante Alighieri (Albrighi, Segati

pag.
ire.
e C.)
Un interesant tratat de istorie contema

dela 1700

in zilele

noastre ne este prezentat de

Michele
Rosi. Volumul este scris in mod
precis
este foarte instructiv : ne
principalele evenimente ale istoriei italiene din acest interval.
Rosi
prin a
realizarea

reformele

dela 1859

miscrii
politic

revoltele,

lui, realizarea uni-

nationale. In ultima parte a voluface consideratiuni asupra parti-

ar putea fi numite

cu drept

X-Iea

culturale, activitatea culturald

ciprii
la rzboiul mondial, asupra
incheerii pcii
consecintele ei imediate,
asupra instaurdrii fascismului
asupra
evolutiei
ultimii 15 ani. M. B.

Dr. Franz Stanglica : Die Auswanderung

und die
der Lothringer in das
schka im 18. Jahrhundert. Frankfurt am
Main 1934 : Selbstverlag des Elsass-Lot+76 pag. 3.30 M.
hringen-Instituts.
In seria de
editate sub auspiciile

institutului pentru Alsacia-Lorena de pe

Universitatea din Frankfurt am
Main, a aprut o deosebit de interesanti
lucrare asupra emigrrii Lorenilor in Banat in Batschka
decursul veacurilor.

In partea introductivi a lucrrii,

lipsa de populatie" a fost unul din principiile de
Franz Stanglica

;
face apoi
ratii asupra administratiei Banatului, asupra colonizrii
Ungaria de Sud
asupra conditiilor de colonizare.
Autorul se
de colonizarea
natului,
in epoci caracteris-

ale

tice :

epoca lui Carol al VI-lea (1718-

1737), epoca Mariei Terezia (1744-1772),

epoca lui losef al
(1782-1787)
epoca dintre 1790-1803,
eveni-

rnentele cele mai importante.

Este o lucrare documentat foarte
bine
Pentru noi, ea
un
res special, deoarece ne prezint o
insemnat din istoria Banatului nostru.

www.dacoromanica.ro

M. B.

BULETINUL

254

ECONOMIC

Friedrich Stieve : Geschichte des Deutschen

Volkes. Mnchen 1934 ; R. Oldenbourg

+486 pag. Broiat 5,80 M.

Verlag.

Legat in

6,50 M.

Din

consacrate

de

toriei poporului german, desprindem de

data aceasta lucrarea d-lui Friedrich
Stieve, care are drept motto urmatoarele
cuvinte ale lui Adolf Hitler : Popor german,

la

14 ani ai decaderii, ridica-te

2000 de ani ai istoriei germane".

Aceasta este prisma prin care autorul va

considera faptele principale ale istoriei

poporului german.

de mare interes,

Cu

expunere

Friedrich

Stieve ne
o privire de ansamblu asupra istoriei germane.
ce
asupra caracterului poporului german
al
tinutului pe care
locuiesc, autorul

drumul spre imperiu

german ; pentru aceasta, se

al poporului
de

germanice dela Marea Mediterani,

de
franc al Merovingienilor, de
ptrunderea
de imperiul
franc al Carolingienilor
de

apoi crWerea puterii

la atingerea suprematiei

lui.

mane
Europa occidentala,

decaderea

ce-i

Unitatea
mondial

ei,

cald fizionomia domniei lui

sigur
mai burghez dintre
dovic-Filip,
portretul lui
narhii francezi.
dovic-Filip
al familiei regale,
colo
Casimir Prier
Thiers, iat
cu
aducerea
Impratului Napoleon,
cucerirea Algeriei
alte aspecte din vremea monarhiei din lulie.
Truc

plecteaza schita atmosferei politice prin

aceea artistica
in cartea sa
pentru scriitorul Balzac, compozitorul
Berlioz
pictorul Delacroix.
Departe de a fi
domnia
cului rege Ludovic-Filip
in
politice
comploturi.
astfel rebeliunile din Lyon
Grenoble (1831
1832), comploturile din
1932, 1836, 1840, care culmineaza prin
revolutia din 1848
abdicarea lui

vic-Filip.

Cartea d-lui Truc se incheie

de stat din 1852
o
imperiul al doilea bonapartist.
Dr. Dimitrie Pascu.

Marcelle Vioux : Le Vert-Galant. Vie

et amoureuse de Henry IV. Paris
Fasquelle Editeurs. 1935. 320 pag.+numeroase
15 frs.
interesant
a

Jranceze, cu foarte

consecintele

pentru Germania sunt analizate in

d-lui Stieve.
ultima parte a
lui

B.

trete a

por-

inteligentei, energicei

nescrupuloasei Catherina de Medicis,

a degeneratului

dementului Carol IX-lea,

a trecatorului Henric al

- pentru

Scnes et tableaux du
rgne de Louis-Philippe et de la
r-

a ajunge la analiza

publique; pag. 251, Editions Gautier

Languereau, Paris, 1935.
interesanta carte despre Ludovic-

Intreg cortegiul de
de
de stralucire, de desvoltare, de
artistic, de intrigrie politica, de jaf

Filip de Orlans,
al detronatului
Carol al X-lea de Burbon. Prin LudovicFilip monarchia
devine un
de republica monarhist" In care
revolutiei ia
drapelului alb al
vechei dinastii.
regele nu mai
este rege al
ci rege al trancezilor,

ochilor
asasinat se perindeaza
no;tri,
o lumine vie asupra

Gonzague

titlu prin care se

trecutul. D-1 Truc

se

cu

lui

a figurii

al

ravurilor curtii franceze din secolul al

XVI-lea.
Cu o sensibilitate feminina, cu un

a amnuntelor
literar, autoarea a
construiasc o valoroasi
de
de

cu un

www.dacoromanica.ro

Dr.

PRIMITE
ECONOMIE

DOCTRINE
ECONOMICE

Roger Berg : Le socialisme entre conomie nationale et le cosmopolitisme. Cu

de Lucien Brocard. Libraire du
Recueil Sirey. Paris, 1935.
I

pag. f. p.
La prima vedere, s'ar
lare a socialismului
economie

o oscicei doi poli opusi :

cosmopolitism

nu se poate pune ca problemg, in-. sine.

literatura de propagandg socialistg

patrie" nu e deck un

ne-a

cuvnt, abusiv utilizat de clasele posedante ca

oprima
pe
proletari,
natiune" Stat" nu sunt
dect cadre goale destinate
mascheze
realitkile,
care
,,solidaritatea de
opresiunea
proletariatului de
doctrina
bil

burghezie"
este ineluctabil
de ideia cosmopolitismului ne-

gator al natiunii, antinational, care presolidaritatea claselor

natiunei prin antagonismul
dintre clasa
clasa proletarg
lume. Deaceia, probabil, raporturile socian'au
lismului cu economia
tinde

obiectul nici unui studiu de ansamblu.

vrea s'o acopere lucrarea lui Roger Berg supunnd
atitudine unei
analize. Din
care se desprinde
atitudinea

pe care am schitat-o mai sus apartine

numai doctrinei

255

care il mai legau de cosmopolitism

de
revolutie, socialismul a alunecat pe panta
duce in directia economiei nationale.
socialistg sau
organizarea
economicg nu
va putea face in detrimentul eco no miei nationale. Prpastia
a
dintre socialism
eccnomia
astupat.
socialiste (travailismul englez, social democratia ger-

Inct azi se poate spune

nu,
lumea e de acord

Henry de Man
neo-socialismul
o societate
pe principii mai ferme de

francez) au admis

fie edificatg
sfgrmarea prea cadrului de colaborare
feritele clase
abaterea

poate

nationale.
Poate uneori (mai ales prima parte)
examenul atitudinei socialismului ar fi

trebuit
fie mai scurt : lucrarea ar fi
cstigat astfel
conciziune.
partea II : tendinta sistematicg a
lismului marxist la cosmopolitismul
partea III :
cialismul modern intoarcerea sistematicg
la economia
scrise cu o
putere de
Cu aceast voluminoas carte, Roger
Berg umple un gol
literatura economicg
cu prisosint multumirile ceti-

torului care a avut

dela

Dr.
Dr.

Otto

Conrad : Die

numitului socialism

stiintific sau marxist.

de Manifestul Comunist" dela 1848, timp de
o
de secol, a predominat
in gndirea socialistg (mai ales fran: Saint-Simon, Fourrier, Prudhornme)
o conceptie
a economiei nationale
internationale, care pretindea
edifice economia internationalg pe
Deasemenea,
epoca de
a socialismului marxist, se poate observa
o din ce In ce mai accentuatg depktare de
antipatriotism. Astfel, din concesie In
concesie, In ciuda declaratiilor de principii

paginile.

la

1934 :

Franz

Leipzig
Deuticke.

und

der
Wien.
pag.

3 M. sau 4,50 S.
Sub sugestivul titlu de Pdcatul capital
al economiei

d-1

Dr.

Conrad, docent pentru economie

la Politehnica din Viena, face o

Otto
in-

cercare de a libera economia

de o teorie, pe care o considerg nenorocitg,
impiedic progresul
economice,
prestigiului ei
se
opune la
a culturii
economice. Aceasta este teoria
la
trei factori de productie : munc,

www.dacoromanica.ro

BULETINUL

256

ECONOMIC

capital ; teorie, pe care

sol,

de

Dr. Conrad o mai sustine

Prof. Dr.
Bruno
lucrarea sa Gerechtigo
keit in der Wirtschaft?"
operile acestor doi eco: Prof. Dr.
problema
factorilor de productie din punct de vedere
deosebire

ce vorbiau de necesitatea
de stat corporative, de Paneuropa,
de o
mijlocie, la
sau
jumatatea secolului trecut.
cnd parte din utopiile
ticului (?) Constantin Frantz au devenit
altele

imperioase,

al eticei sociale, pe cnd Dr. Conrad o

considera din punct de vedere al strictei
teorii econornice
ajunge la concluzia
economia
nu poate ajunge

el este readus din nou in

de
va ocupa, desigur,
locul ce se cuvine in istoria doctrinelor

la locul ce i se cuvine, nu poate influenta

teorii s'au dovedit a nu fi produsul imaunui idealist ci rezultatul

politica econornica practica,

mentine teoria celor trei

mai

de pro-

ductie.

Dr. Otto Conrad cerceteaza, in

economic ca subiect al vietii
economice ; demonstreaza apoi neterneicelor trei factori de productie :

nicia
sol

capital. In partea a doua a

cum
teorie este o

pentru progresul
economice ; pentru aceasta analizeaza notiunea
venituliberei concurente, bazele
rilor, problema dobanzii, problema
pensatiei
circulatia bunurilor ; In
tima parte,
cum
teorie
prestigiului economiei nationale.
M. B.

economice

sociale,

ale

terei realittilor al unei logici

de ce lucrarea d-lui Rudolf
broich, care
lui Constantin Frantz asupra
societtii

in statul corporativ, este

torul are dreptul la multumiri, pentru

sarcina grea pe care

asumat-o
la
elogii, pentru modul curn s'a achitat de ea.
E. Ruslecki.
Fr. Grothe : Umbau der deutschen
Berlin-Charlottenburg 1934 :
Buchholz und Weisswange, Verlagsbuchwirischaft.

handlung G. m. b. H. 67 pag.

M.

Doctrina economica a

tilor a
serie de
datorite unora din cele mai

: Wirtschaft und
korporativen Staate von

tive
ale Germaniei actuale :
Prof. Wagemann, Dietrich Klagges, Feder,

Constantin
75 pag., Verlagsanstalt
Heinr et I. Lechte, Emsdetten (Westf.), 1934.

Dr. Dickel, etc. In

serie, trebue
lucrarea d-lui Fr. Grothe,
care ne
trecerea economiei
nale a Germaniei dela capitalisrnul liberal
la socialismul german ;
torului, economia
va
servi drept model al viitoarei economii

Dr. Rudolf
Gesellschaft

im

Frantz, reprezentant distins

clasice din Germania, a
unul dintre
mai de
adversari
ai individualismului, atunci cnd acesta
al

spatiul
timpul,
cucereasca
secolul XIX.
face parte dintre economi;tii care

forrnulat punctul de vedere numai

o

stu-

diere a
economice
sociale,
Frantz a
relativ, uor uitat. A contribuit la aceasta
nivelul
in care
sunt scrise operele sale - accesibile
numai
dar
caracterul

restrns de cititori utopic, de vreme

mondiale.
D-1 Grothe

cum

pitalismului in ceeace privete repartizarea bunurilor, formarea

procurarea de lucru trebuia
grocum evolutia liberalismului trebue
din punct de vedere economic
la
cum salvarea econationale a Germaniei nu se putea

face dect printr'o transformare In spi-

www.dacoromanica.ro

PRIMITE

ritul socialismului german. In mod

cu mult entuziasm, autorul
efectuarea acestei transformari, desvaluin-

du-ne cele mai importante prefaceri ale

Germaniei de azi.
Lucrarea d-lui Fr. Grothe intereseaza
prin expunerea ideologiei economice a national-ocialismului.

257

portului dintre reforma

teoria
a proprietatii.
Ideile interesante ale autorului, forma
a expunerii, fac ca lectura
d-lui Dr. Otto Kippes
M. B.

fie

Gaetan Pirou : Le corporatisme. Librai-

rie du Recueil Sirey, Paris 1935.

M. B.

vol.

67 pag. 10 fr.
Notorietatea de care se
numele
d-lui Gaetan Pirou, profesor la Facultatea
de Drept a Universitatii din Paris unul
din conducatorii admirabilei reviste care

in

Dr. Otto Kippes : Die Bestrebungen der

Bodenreform in ihrem Verhltnis
Kallmnz 1933 ;
Buchdruckerei vom Michael Lassleben.

lichem Eigenturnslehre.

e Revue d'conomie politique" ne disde

mai prezinta cetitorilor

pag.

remarcabila lucrare asupra

reformei agrare in raplrtul ei

teoria

cu

ne-o

Dr. Otto Kippes in prezentul volum.

Pornind dela principiul
tiuni
intre economie
autorul
cu ajutorul
telor morale, unii
ccmbat
aparitiuni sau tendinte din viata
economica
din teoria economica. Acest
fapt se
foarte bine la
reformei agrare : in numele drepttii
al
cre;tine a proprietatii, ea a fost
de adepti
criticat de adversari. Deaceea d-1 Dr. Otto Kippes
propus
ne arate
reformei
agrare, care este o
din
cele mai importante, in raportul ei cu
ria
a proprietatii.
Pentru aceasta, autorul
divizat
lucrarea in trei prti. In prima parte, certendintele reformei agrare,
un istoric al reformei insistnd cu
sebire asupra reformei agrare anglo-americane
asupra celei germane ;
apoi elementele caracteristice ale sociaale reformei dreptului
lismului agrar
fonciar. In partea a doua a volumului,

Dr. Kippes se

a
de teoria
asupra institutiei proasupra organizarii
asupra raportului dintre proprietate
renta
Ultima parte a
a raeste
analizei
;

romni. Cu att mai mult cu

in noua
sa lucrare asupra corporatismului nu se

de putin de metoda
acum.

in La crise

du capitalisme", autorul n'a

in cartea de care ne ocupm
un studiu voluminos
doct, plin de cifre

citate care obosesc pe cetitor

primele 20 de pagini. A vrut numai
desprinda sensul precis al corporatismului,
aeze in locul cuvenit in istoria doctrinelor economice,
fixeze pozitia

de alte doctrine mai vechi cum ar

liberalismul, etatismul
apoi

fi

sindicalismul
noua
va

fi in stare
suporte incercarile aplicarii
in viata de toate zilele.
surprina izbutit
o
de
a doctrinei corporatiste, mentinndu-se pe liniile esentiale,
d. Gaetan Pirou a crezut
e bine bine a crezut - uite pentru un moment
e numai profesor de economie
exprimat
personale asupra ei. Astfel d-sa recunoate
criza
individualismului, a etatismului, inflorirea
actiunei colective
materie economica

necesitatea regulilor comune in

nomia contemporana au
aparitia corporatismului
cerirea spiritelor de

eco-

inevitabila
explicabil
doc-

Dar tot d-sa este

care
analizat mai fond, scrutat in natura

www.dacoromanica.ro

INSTITUTULUI ECONOMIC

258

corporatismul reprezint -o
conceptie despre societate mai mult
dect dinamic, mai mult conservatoare dect progresiv. In regimul corporatist interesele particulare ale produinteresul consumato-

lui

Erich Weber intitulat Contributiuni la

problema decadentei economice".

Putini scriitori s'au ocupat de

problem, de aceea meritul autorului este
mai mare ; ei au constatat decadenta,

a incerca o moti-

chiar

interesul general ; el subordoneaz

pe consumator, productorului, pe
patronului ;
suborsocialul, internationalului.
gnd
indestructibil
corporatismul economic
dictatura
vom
mai bine obstacolele de care

efectelor.
vare a cauzelor
scriitori
preconizeaz o
in linie
o revolutie
a economiei,
intreruperi
decadente : Hildebrand,

se izbeste corporatismul din partea celor

care
liberttii economice

tatul
economie, sau
putin intreruperi regrese : Brentano,
Ktzschke. In teorie, nu a ptruns
conceptie ; o introduce acum Dr.

rilor

politice.

carte foarte util pentru cultura gea fiecruia.

Schmoller,

Bcher, Philippovich.

Cnd

istoria economic s'a eliberat de teoria

treptelor economice, se ajunge la rezul-

Erich Weber care pentru aceasta se va

: a expunerii istorice
universaliste a
economiei
se va referi, pentru exemplificare, la istoria Romanilor.
servi de o

Dr.

a decadentei
Ernst H. Posse : Umschichtung der
und der Wirtschaftsauffassung. Hanseatische Verlagsanstalt Hamburg,
1934, 74 pag.

E absolut
credinta d-lui Posse,
lumea secolului al XX-lea nu a avut
timp
studieze transformrile economice

sociale provocate de capitalism"

liberalism" Studiul acesta s'a
rezultatul lui e o bibliotec destul de
gat
s'ar fi
in ea, d-1 Posse,
care
la fiecare pas pe Adolf Hitler
Mein Kampf" nu e
de inforeconomicd, observa poate ct de
d-sa despre
e irnaginea pe care o
economia secolului al
X-lea.
Cartea d-lui Posse sfrseste cu recomandarea
economii
Dr. Petre Constantinescu

a lucrrii, partea istoIn partea

Dr. Erich Weber
epoca
influenta ei in
expansiunei romane
Italia, situatia ecoonomic
timpul
Gracchilor, capitalismul

epoca dela

August la Nero, decadenta in Italia,

formele
general a Imperiului roman.
In partea a doua a lucrrii, partea teode deoDr. Erich Weber se
sebirea dintre
decadent, de
de criz in teoria individualist
in cea universalist. Arat apoi imposibilitatea unei notiuni individualiste a
crizei
analizeaz diferitele faze ale
cadentei economice.

Ideile interesante ale d-lui Dr. Weber

sunt expuse
claritate
precizie.

ProDr. Erich Weber :

blem des Wirtschaftsverf ails. Gesellschafts-

M. B.

wissenschaftliche Abhandlungen, Band IL

Leipzig und Wien 1934 : Franz Deuticke.

ECONOMICA
ECONOMICE

VI+90 pag. 5 M.
de Studii de
In interesanta
social" publicat sub ingrijirea
distinsului economist Othrnar Spann, a
aprut o valoroas lucrare a d-lui Dr.

W. P. Coates and Zelda K. Coates : The

Second Five Years plan of development of
the U.S.S.R. 1934. Methuen et Co. Lon-

don. 123 pag. 3 s. 6 d.

www.dacoromanica.ro

PRIMITE

259

Economia planificata este una din marile devize contimporane.

lutia cea mai
radicala,
a fost

ferate)
F. H. Brown (navigatia
depresiunei
pe lacurile Canadei).

de Uniunea Sovietica, care

concentrat toate fortele creatoare
productive
asupra planurilor cincinale.
incheierea primului plan,
aplicare
nul sovietic a

G.

a doua piatiletca", pe care autorii

economica

analizeaza cu lux de
cu
de statistici comparate.
Prefata volumului este

de Hubert

este dat

Moniski,

de A. Ozerovsky, prqedintele delegatiei

comerciale sovietice din Londra, care
acest studiu este menit
larizeze realizrile
planurile de viitor
ale Rusiei contimporane.

H. A. Innis and A. F. W. Plumptre :

The Canadian economy and its problems.

Toronto 1934 : Canadian Institute of

ternational Affairs. 43 St. George Street.

356 pag. 2.50 dolari.
Innis Plumptre
Cu deosebita
au adunat in acest volum numeroase studii
referitoare la economia
a
nadei
problemele ei.
mpetinte, care a
volumul,
pentru toti
el este de cel mai mare
Partea
de

mai

problemele eco-

sociale ale Canadei.

nomice

a volumului a
din
H. A. Innis,
economi0i ai Canadei.

parte, se

ele
la
V. W. Bladen dis-

teoria preturilor bazandu-se pe

ductia de
a Canadei, iar d-1 F. W.
Burton pe aceia a ciclurilor economice
a problemei politice econo mice ;

Plump-

face consideratiuni asupra politicei

monetare a Canadei
A. Brady face
consideratiuni asupra raportului
ntre
Constitutie
politica economica.

Partea a doua a

Dr. Caius

cei ce vor

asupra agriculturii din Saskatchewan de

E. Britnell, situatia lucratorilor in
timpul crizei de A. S. Whiteley situatia
a provinciilor maritime sunt
cuprinse sub sugestivul titlu de profit
probleme de teorie
pierdere".

este

sub ingrijirea d-lui

este
problemelor bancare ale Canadei.
un
introductiv al d-lui J.
M. Macdonnell, d-1 Plumptre analizeaza
organizarea
principale ale

politica monetar,
H. R. Jackasupra controlului investitiunilor
face propuneri de
publice.
dei
man

de control ale
importului de capital in Canada sunt studiate de d-1 J. Courtland Elliott. Controlul
cursului schimbului (H. D. Scott), rezervele
centrale (J. Douglas Gibson)
cercul de activitate ale acestei
(Gilbert E. Jackson) sunt capitolele ce ce
Efectele

inchee partea a doua a acestei

In

in primul

problemele productiei,
W. M. Drummond se
de problema
de
Acordul mondial al
E. S. Moore

Un apendice bogat complecteaza

un interesant material
lucrare, care
documentar privitor la influenta crizei
economice asupra Canadei.
Maria Biru.

de situatia industriei miniere in timpul

depresiunei economice, iar d-1 C. P. Fell
de industria ziarelor. Problemele finan-

Maurice Leven, Harold G. Moulton and

Clark Warburton : America's Capacity

telor publice
ale transporturilor sunt
studiate
ele de eminente personalitati :
D. C. Mac Gregor (situatia
a
nantelor publice), S. A. Cudmore

Consume.

guvernamentale) C. P. Fell (datoriile

ferate) D. W. Buchanan (tarifele

Washington 1934 ; The Brookings

Institution,
pag. 3 dolari.
Sub auspiciile nstitutului Brookings
din Washington s'a inceput editarea unei
de patru
consacrate analizei
raportului dintre repartizarea

www.dacoromanica.ro

BULETINUL INSTITUTULUI ECONOMIC ROMANESC

260

a venitului progresul economic.

Scopul acestor
este
determine
repartizarea venitului
State le
Unite
diferitele clase tinde
impiedice func/ionarea eficienta a sistemului
economic.

nomiei sociale. Partea

a
este consacrata rela/iunilor dintre Stat
economie.

In primul volum intitulat America's

Capacity to Produce" se examina capaci-

tatea de produclie a Statelor Unite, pe

in volumul acum

se

asupra
de consum a Statelor
Unite.
In prima parte a volumului, se
venitul poporului.
ce
la
Intrebarea ce este venitul national, autorii
cerceteaza suma isvoarele venitului
tional, diviziunea lui, distribuirea geograa venitului
veniturile familiilor.

In partea a doua a volumului, autorii

de intrebuin/area venitului
de realizarea economiilor, pentruca apoi
ultima parte
arate raportul dintre

se

productie

pitalului
organizarea profesioorganizarea intreprinderilor
progresul technicei, precum
evolu/ia eco-

consumatie.

Prin ideile ei interesante, prin bogatul

material statistic
prin forma ei
lucrarea de
o deosebita consideratie din partea economistilor.
M. B.

Dr. Max Muss : Die Struktur der

dernen Wirtschaft. Ein Oberblick
die
Zusammenhnge, die Gestaltungen und
Krfte in der Volkswirtschaft. Berlin und
Leipzig 1935 : Walter de Gruyter und Co.
116 pag.

caracteristice ale structurii

economiei moderne sunt analizate cu
de
Dr. Max Muss,
profesor de economie
la
demia
din Darmstadt.
ce
no/iunea de
a
autorul
asupra
principiilor fundamentale

formelor prin-

cipale ale acestei structuri. Ocupndu-se

apoi de structura economiei sociale moderne, dr. Muss
individuale
economia

locul economiei

elementele caracteristice ale economiei

ciale ; schimbul
moneta, circula/ia ca-

Prin ideile ei interesante numeroase,

expuse cu claritate
lucrarea
d-lui Dr. Max Muss se impune
economistilor.

M. B.

Procos (S J ): La Conf rence

de Londres Ses doctrines antieconomiques
et la rforme propose. Paris 1935.
brairie
de Droit et de Jurispru-

dence, 20 rue Soufflot. Pag. 93.

In lucrarea de
autorul face un
asupra Conferin/ei
studiu
nomice dela Londra.
Reprezentan/ii
liberale la
dela Londra au recomandat :
1. Limitarea produc/iunei in vederea

cresterei preturilor de
2.

preturilor de

pentru

a permite producatorilor realizarea unui

profit
3. Menlinerea costului de productie
scop de a se evita
salariilor.

Din
1.

autorul propune :
vederea

producliei

pre/urilor de
2. Micsorarea pre/urilor de vnzare spre
a fi accesibile proletariatului
de productie pentru
3. Nivelarea
a se putea preveni falimentul general.
in rezumat :
socialismul este singurul sistem care face
;

radical cauzele maladiei actuale.

Obiectiunile autorului la acest subiect
sunt :
clase
1. Diviziunea
nante
clase oprimate (din punct de

vedere al dreptului electoral, serviciu

litar, libertatea presei, protectiune
etc....) este incomparabil mai
diviziunea regimului capitalist in
ex-burghezi

www.dacoromanica.ro

proletari ;

261

PRIMITE

2. Nationalizarea solului, capitalului

locul simplei
reglernentki

Erich Roll : Spotlight on Germany. London 1933 : Faber and Faber Limited, 24

Russell Square. 302 pag.

3. Micsorarea parasitismului cndu-se

functionarilor
slujeconomici mai onerosi deck
mediarii capitalismului in coala
4. Transformarea
proletari perpetui salariati etc. etc

In ultima parte a acestui studiu

d-1

Dela instaurarea

socialist s'a
mania, fie de

6 d.

regimului national-

foarte mult despre Ger-

Germani fie de ckre

Din totalitatea acestor
dintre cari unele sunt foarte valoroase
desprindem de data aceasta interesanta
lucrare a d-lui Dr. Erich

Procos face o comparatie

cele
regime reprezentate la conferinta dela
Londra : regimul capitalist al coalei
berale
acela al Socialismului Sovietic
regime care nu numai
au aruncat omenirea
Charybda
Scylla dar mai

Pornind dela afirmatia

poporul german trece prin epoca cea mai critic din

autorul - sunt

deosebire asupra problemelor politice

economice ale Germaniei actuale.
ce
desvoltarea economici
a Germaniei dela terminarea rzboiului
mondial pn la izbucnirea actualei crize

mult se poate zice -

mai eronate deck celelalte

economice
mai modeste ca Socialismul de Stat,
lectivismul, Sindicalismul, Solidarismul
Fascismul.
In
autorul se
de origina,
cauzele
remediile crizei. Origina crizei
Procos :
este
A) Productiunea
insuficientd

pentru a putea satisface proletarii in

ca pe cei bogati.

A) Facultatea acordat celor trei factori de productiune :

capital nu este
de necesitate
interesul
peral colectivitkii ci
sonal.
B) Facultatea acordat factorilor de
productiune de a greva pretul de consu-

Remediile crizei :

A) Productiune intensiv
obligatorie
pentru particulari
pentru stat.
B) Productiune Cooperativd in
comun al celor trei factori de productiune.
cum se vede din cele de mai sus
autorul supune celei mai riguroase analize
problema actualei
econornice. J. S.
Procos chiar
n'are dreptate
sus-

tinerile sale proletare -

in

nuntime principalele evenimente economice din Germania

1929-1933 eve-

nimente, cari au dus la o puternicd

terventie a Statului
activitatea ecofinanciard a Republicii Germane.

B) Pretul de consumatie inaccesibil

letarilor, accesibil numai
bogati.
Cauzele

istoria lui
destinul lui poate
determina
mare
destinul
tuturor popoarelor civilizate Dr. Roll
zugrveste
insistnd

totul prin prisma

a fi cercetatd.
George

Dr. Roll face apoi judicioase

tiuni asupra
culturale
sociale ale Germaniei, pentruca
ultima
parte a
sale
cerceteze cum tcti
acesti factori au deterrninat caracterul
luptei politice,
care
eliautorului, are
vedere dictatura
minarea democratiei.
Bine
lucrarea d-lui Erich
o
foarte
tructivd.
M. B.
Dr. Hans Schenkel : Ein schweizerischer

Wirtschaftsrat. Mit einem Nachwort des

Herausgebers (Vereinigung schweiz.
gestelltenverbande) : Der

gedanke und die

Zrich

1933 :

Verlag des Schweizerischen

chen Vereins. 32 pag. 1.70 fr.

De ckva timp se vorbeste la noi de

unui Consiliu economic" ; de
am crezut
este oportun s

www.dacoromanica.ro

ECONOMIC ROMANESC

262
lucrarea d-lui Dr. Hans Schenkel,
care se
de Consiliul economic al
Elvetiei,
in care
cititorii
legiuitorii
toare.
Dr. Schenkel

sugestii folosi-

pot

In favoarea instituirii unui Consiliu economic

Elvetia.
Pentru aceasta, autorul
necesitatea
stufoloasele unei asemenea
apoi rolul Consiliului economic ca
analizeazA organizarea
organ sftuitor
lui pentru bindle economiei nationale

tecul statului in productie, cu

scop
al
d-1 Todt
socoteste putin
dezirabil.
are dreptate. Dar atunci
nu mai
rostul tonului profetic
un nou sistem ecocare ni se
nomic national-socialist".
for-

mula Gemeinnutz geht vor Eigennutz"

(interesul public e mai presus de
individual) e
o parol", care

prin Wirtschaftlichkeit" cum face d-1 Todt pierde

nuant

volutionarl
Dr. Petre Constantinescu.

brosurii, Uniunea
tilor de functionari elvetiene (Vereinigung
schweiz. Angestelltenverbnde)
atitudinea
Consiliului
economic elvetian
indicatiuni pentru
compunerea acestui Consiliu
M. B.
La

Dr. Friedrich
Todt : Gemeinnutz oder Eigennutz im praktischen
schaftsleben. Hanseatische Verlagsanstalt,
Hamburg, 1934. 59 pag.
Cu autorul acestei
se
ceva foarte
azi, mai ales
Germania.
o propaganda bine sus-

a compromis o serie de notiuni

ca : liberalism, rentabilitate,

acela

care scrie un studiu economic trebue sA

Chiar
nu e conevite folosirea
vins de inutilitatea acestor notiuni.
se
efortul d-lui Todt de a numi
prin cuvinte
lucruri vechi.
nu se
de rentabilitatea" punem principiul economic".
Ambele notiuni
pentru intreprinzAtor asigurarea unui
normal".

rentabilitatea liberalistr a insemnat

e o afirde

totdeauna
matie

Das Wirtschaftsjahr 1934 in der TscheRepublik. Prag. 1935 :

choslowakischen

Bankhaus Petschek und Co. 148 pag.

Banca Petschek
Co. din Praga pu-

an un foarte interesant

blicA

volum consacrat situatiei eccnomice a

Cehoslovaciei. Anuarul de
aprut

aduce un bogat material documentar,

care ne
progresul realizat de economia national
in cursul
anului 1934.
ce se fac consideratiuni generale
asupra economiei cehoslovace
asupra

preturilor in cursul anului 1934,

se analizeazA situatia finantelor publice
ale Cehoslovaciei

1934, principalele

suri de politicA economicA luate, situatia

comertul
rnonetar
exterior al Cehoslovaciei
balanta de
industria
piata muncii, agricultura, transporturile milcarea
Date statistice bogate
numeroase
grafice dau volumului o mare
valoare documentarA.
M. B.
CRIZA

nivelarea rentabi-

littii prin interventionism de stat e mai

Todt. Tocmai penveche deck crede
principiul economic" nu

optimum de productie", statul a

intervenit pentru o mai
a bunurilor (bAi publice,
tuit, biblioteci, etc.).

repartitie
graames-

Augustin Delattre : Leons de la guerre

de la crise. Edit. : librairie Felix Alcan.
Paris 1935, 1. vol. 260 pag. 15 frs.
D-I Delattre a
o carte in trei
:
cauzele, efectele
consecintele rzboiului
crizei mondiale. Poate
ar fi mai
scrie" o
spunem cA a vrut
rect

www.dacoromanica.ro

263

PRIMITE

carte
rezultatul n'a prea
respuns intentiilor
Orict de

teresante ar fi cifrele cu ajutorul

arate deosebirea dintre
boaele purtate
trecut
dus
1914-18, partea aceasta dela
atentia cetitorului.
nu
razboiului asupra vietii
de diseconomice nu mai pot fi
nefaste ale primului asucutie.
pra economiei mondiale sunt azi admise
de
lumea
a insista
d-sa

romneste a bate apa 'n

se

Socoteam
mai bune In celelalte

lucruri
Speranta

ne-a fost
acolo. In
partea doua autorul se ocup mai ales
de criza economica
face
mod foarte putin metodic. Cnd
nu face
causerie,
dela un
la altul
nesfrsite
de chestiuni pe care nu izbuteste
le elucideze complet,
cifre
diagrame, pe care le-a

publicate pe undeva dar pe care n'are

le reproduca In cuprinsul
e lesne de
cu
greutate
poate fi
de cetitor care-si spune
cele din
trebue fie de vreme

ce o spune autorul
la remedii.

trece mai departe

noui nu
nici
drumul de attea

colo. Autorul
ori umblat al solutiilor vesnic recomandate :

ajustarea preturilor, ineficienta

lariilor, reducerea impozitelor, etc. Cum

se vede lectia pe care o trage autorul e

foarte simpl :
e un
dar
e un ru ; totul o
se
nu mai fie
nu mai facem
ca
Admirabil,
e prea mult
260 de pagini ca
diletantismul

spui atta lucru. Ah,

economic.
Dr.

economice mondiale izbucnite in toamna

anului 1929,
lucrarea d-lui Oscar
Ebner von Ebenthall.
ce
este darelei gospodrii din trecut, autorul
principalele efecte ale crizei, penconsidere din punct de vetruca apoi
de
impotriva
dere critic
crizei
de ameliorare a ei,
proincercate
anume : experientele
sistemelor actuale (ridicarea
tificiala a preturilor, inflatia, deflatia,
puse

manipularea monetara, procurarea de

cru, micsorarea timpului de
protectia somerilor) apoi afirmarea din ce

ce mai puternica a nationalismului

a interventionismului de Stat,
economia dirijata, organizarea corporativ.
Se
de rationalizare
masinism,
de economia tranzitorie In ultima parte,
cum era
firesc preconizeaz remediile
economic

ce i

se par

Ebner von Ebenthall

incetarea
reglementarea monereforma sistemului monetar constitei

tuirea unui fond comun de asanare, conversiunea datoriilor

termen scurt,
cetarea razboiului vamal,
de

produsele

cele agrare.
lucrarea d-lui Oscar
von Ebenthall
atentia cercetrilor.
M. B.
dustriale

Lenz : Staat und BanDr. F. Forster

ken im Dienste einer gesunden Wirtschaft
Wien 1935 : Oesterreichischer Wirtschaftsverlag, Kommanditgesellschaft Payer und

Co., Kramergasse 9. 20 pag.

la rezolvarea crizei bancare ne-o
Dr. F. Forster
Lenz

in brosura de fat, In care arat rolul

Statului

Oscar Ebner von Ebenthall : Der

weg aus der Krise. Wien 1934 :
chischer Wirtschaftsverlag,

gesellschaft Payer und Co. 52 pag.

Dintre numeroasele

pentru a determina

sfrsitul crizei. Printre aceste remedii,

asupra

al

in serviciul unei

econorrii

Plecnd dela consideratia

toate
din cauza crizei bancare internationale, autorul face o scurt caracterizare a atmosferei ce a precedat criza,
rile

www.dacoromanica.ro

BULETINUL TNSTITUTULUI ECONOMIC ROMANESC

din care relev mai ales curentul anticapitalist. Cerceteaz apoi cum Statul
raportul dintre
poate controla bncile
Stat economie in Italia, State le Unite,

o interesant
asupra celor mai noi legi
bancare din aceste State.
Belgia
privire

ne

M. B.

M. R. Lehrmann :
lung und Absatzsicherung. Die Kernfragen
produktiver Kreditschpfung. Stuttgart
1932 :

C.

E.

Poeschel Verlag.

58 pag. 2.80 M.
Problemele fundamentale ale crerii de

credit, care s ajute la redresarea econorniei

la asigurarea debuseului, sunt

expuse cu
cest volum, de
Dr. Ing. M. R. Lehrmann, profesor la Academia de
Studii Economice Sociale din Nrnberg.
Distinsul economist apr ideile
cipale ale intregului
program de pomai ales
nul
imediat de extindere a creditului
de procurare de lucru.
la o

creare de credit productiv nu se

nici un pericol de inflatie
nici greutti
productie. Creade desfacere a plusului
rea de credit ne spune Prof. Dr. Lehrmann,

este la fel cu
otrvuri. cu cari nestiutorul nu produce dect nenorocire
doctorului ele devin

pe

mului devizelor protectiei agriculturii

importului.
Ideile foarte interesante
folositoare

cuprinse in lucrarea d-lui Prof. Dr. Lehrmann sunt expuse

limpede
metodic.

Richard Lewinson (Morus) : Geschichte

der Krise. 1934. E. P. Tal et Co. Leipzig.
Wien. 228 pag.
Criza
are deja istoria ei. Istoriograful
economic poate aduna coordona datele
evenimentele
fenomencle
s'au succedat
uimitoare precipitare
timpul celor 5 ani de cnd trim sub imperiul
celei mai grozave depresiuni ce a cunoscut

omenirea in timpurile recente.

Cu un remarcabil talent
cu o
competint
achitat de
autorul prezentului volum mai
ales
ceeace priveste expunerea
a istoriei crizei mondiale.
lui psihologice sunt subtile
lmuririle tehnice sunt simple
lucide.
Pornind dela descrierea perioadei premergtoare crizei autorul
asupra
dificulttilor
economice de
rzboi, care
au
culminat prin legendara prosperity"

prin boom"-ul speculativ dela

1922-1929.
Prosperitatea artificial,

de lumea realittii
nebun

binecuvntare. Deaceea trebue

s se dea o intrebuintare potrivit

mului de credit suplimentar ; de
Intrebuintare
netei

securitatea
a desfacerii.

Pentru a exprima aceste idei autorul

dup ce a insistat asupra felurilor formelor
de credit
tura dintre crearea de credit productiv
problema securittii monetei apoi dintre
crearea de credit productiv
problema
asigurrii desfacerii. In urm studiaz
asigurarea desfacerii ca
a
liticii economice interne
externe cu
folositoare consideracare ocazie face
asupra promovrii exportului regi-

Maria

stimulat printr'o
fictiv a trebuit

fatalmente, la
formidaa Krachului" dela Wall-Street,
memorabila zi de 22 Octombrie 1929,
ziva
a declansrii crizei mondiale.
Valurile crizei au strbtut oceanul

au izbit Europa abia in anul 1931 cnd

bancarismul european a
din
cheieturi dislocndu-se mai ales prin
Credit-Anstalt"-ului vienez
a
Danat"-Bank-ei germane.
Criza bancar s'a transformat

inteo criz monstar

geul in

curnd
apo-

lirei sterline, in toamna

anului 1931, - pentru a se dovedi,

ulterior,
suspendarea etalonului aur,

www.dacoromanica.ro

PRIMITE

Anglia, a fost o
folositoare.

Apoi, ghiarele rdsbuntoare ale crizei

s'au
in gtul genialilcr sarlatani
Clarence Hatry, Lahusen,
Ivar Kreuger, Insull, care au escamotat
notiunea creditului cinstit, construind
eskodaje de iluzie
de excrocherie.
Cea mai dureroasa repercusiune a

s'a manifestat in paradoxala mizerie a abundentei, de-oparte aruncnd

bratele somajului 30 de milioane de
familii muncitoresti,

de

ajungndu-se la distrugerea pletorei de

265

de vista brasileiro : Rio de Janeiro. 1934,

vol. in 8 215 pag.
spunern dintru Inceput
d. Aluizio
Fragoso de Lima Campos, functionar la
sectia de studii a
Braziliei, face
parte dintre acei
cari socotesc
la origina actualei crize mondiale stau

cauze de ordin monetar. Rationamentul

d-sale e cel obicinuit : nu se poate vorbi
despre o supraproductie
a
furiilor acolo unde exist attea milioane
de mizerabili. Motivul principal al dezechilibrului prezent trebue cutat
suficienta monetei internationale-aurul-

produse agricole, cum este grul bumbacul american, zahrul cuban cafeaua
brazilian, pentru a se incerca o
de revalorizare prin micsorarea stocurilor
existente.

fat de volumul tranzactiilorinternationale.

mediului circulant interna-

Primul semn de refacere

percepe
autorul in aparitia misticei
energicei
figuri a lui Roosevelt, care nu nurnai
a isbutit
manevreze abil

neputinta de plat a datoriilor externe

intentionat a dolarului, dar a

asezrilor In domeniul economic

netar.
Aceasta
cauza crizei, solutia ei

insufle

Americei

in letargie

Dela aceste premise, autorul ajunge la

concluziuni optimiste,

punctul

cel mai adnc al crizei a fost surmontat

refacerea economicd este pe cale de
Infptuire.
concluzie
fi nitel cam
unilateral,
autorul
numai aspectele monetare
financiare ale
la vara anului 1934.

Or, evenimentele cele mai recente

o tendint de agravare a crizei
Franta
un haos monetar in
complectat de o dislocare a
mertului international printr'o tot mai
accentuat
de autarhizare.
In
caz, chiar fr a adera la toate
concluziile autorului, trebuie
ne-a dat cea mai complect cea
mai interesant
ce s'a scris despre
criza mondial.
Dr. Caius Bardosi.
A. de Lima Campos : A crise economica
mundial e a solucao
ponto

tional a dus la rapidul declin al preturilor care, producndu-se

la mateprime
la produsele agricole, a atras
ale
care

debitoare, apoi bariere vamale

restabileasc balanta pltilor
la rsturnarea tuturor
cele din

nu poate fi deck :

stoculul

1)

de aur printr'o productie sporit a mine; 2) deflatia ; 3) reducerea etaloanelor

msnetare nationale prin diminuarea cantittii de
fin care corespunde unei
monetare
4) adoptarea birnetalismului prin remonetizarea argintului.
examen al
face un
dezavantajelor pe care le
avantajelor
din solutiile de mai sus,
prezint
autorul ajunge la concluzia

solutie

deplin multumitoare nu poate

fi deck adoptarea bimetalismului.
Desigur sistemele
care s'ar
eficace

reveni la vechiul regim monetar pot varia.

D. de Lima Campos le trece in

se
pe cele mai importante
reforma

de

Mexicanul

la
Perez

Duarte care, cu anumite retuseri corespunde cel mai bine nevoilor actuale.
Nurnai
toate aceste
pentru
a fi
eficace, presupun contuturor
de a se re-

www.dacoromanica.ro

266

BULETINUL INSTITUTULUI ECONOMIC

intoarce la regimul bimetalist. Or fi multe

mari neajunsurile cu care se sbat ele

acuma. Amintirea modului defectuos
care a functionat argintul ca etalon monetar ultimele decenii ale sec. XIX e
prea vie ca
ne putem gndi
o

legere internationala se va putea realiza

in curnd asupra acestei probleme.
Deaceia cartea d-lui de Lima Campos
numai o foarte
pledoarie in
favoarea argintului.

Dr.

Varga : La crise conomique,

ciale, politique Bureau d'ditions, Paris
1935 1 vol 296 pag 12 frs.
Coperta
a Biroului de

din Paris" pune pe cetitor dintru inceput

dea seama
se
uneia din cunoscutele lucrri de
comunista care cine
cum va
fi ocolit vigilenta cenzorilor romni
va
fi

putut ajunge in biblioteci

uneori

chiar in vitrina librariilor.

propune
autorul
propaganda utiliznd vechiul
procedeu al opozitiei dintre
de lucruri in
lumi deosebite : lumea
capitalista
lumea comunista.
Servindu-se la
pas de sprijinul

afirmatiilor lui Marx relative la

nele de
economici, Eugen Varga
se

demonstreze

Acesta e spiritul
care autorul exasuccesiv criza industriala, agrar,
coloniala, de credit
a monetei, ca
la consecinta
va fi imposibil
ca lumea capitalista
eludeze
ale crizei
ca opinia
din

privirile
inflorirea
Rusia Sovietelor

de necesitatea unei
complete a economiei sociale.
Documentarea lui Eugen Varga, cnd
nu se compune din cifre
se bazeaz
pe cifre care vor
redea fenomene greu
date statistice
caz
de prins
dea

foarte greu de controlat.

din U.R.S.S.
Descrierea
lipsa de obiectivitate a unui comunist
fervent.
:
apelul la unirea
Concluzia
clasei muncitoare intr'un front comun

unic impotriva burgheziei,

am fi regretat timpul
intrebuintat
cetirea
acesteia
n'ar fi fost deosebit de arnuzant capitolul
in care autorul analizeaza criza partidelor social-democratice
se
socu K. Kautsky
cial democrati pe care-i nume;te duios
(cum se cuvine intre fostii
de

idei) lacheii burgheziei"

se deosebe;te de cele
precedente prin faptul
deformarile
pitalismului au distrus
pentru
o
inflorire economica sub vechiul
regim. E drept
fata
evidente pentru oricine, fostul
de economie
dela Universitatea
concesiuni, admitnd
tern al capitalismului a

cordial.

depresiunea

Dr. Lazr

economica

din Budapesta, e nevoit

de

interes .
Marturisim

unele

mecanismul in-

destul de eficace pentru a trece punctul

mai jos al crizei, a provoca trecerea
la depresiune
a aduce o
limia afacerilor. Dar imediat
eficacitate va fi insuficienta
pentru a duce la o veritabila inflorire,
la o
de prosperitate.

Ernest Wagemann : Zwischenbilanz der

Krisenpolitik Eine international vergleichende konjunkturpolitische Studie. VIII
+102 pag. Carl Heymanns Verlag Berlin
1935. 2.80 M.
Concentrnd pe o
de pagini acest
provizoriu" al masurilor de
rare impotriva crizei, Prof. Wagemann

o carte de o valoare deosebita, un

obiectiv
metodic al
perientelor economice din Statele Unite,

rezumat

Anglia
Germania.
Socotind complet

atitudinea
Laisa liberalismului de
sez faire", Ernst Wagemann se

www.dacoromanica.ro

PRIMITE

de metodele activisrnului economic. Cari

Wagemann-urmtoarele :
1
Stimularea economiei prin interventionism de stat 2. Lrgirea considerabil
a sectorului economic reprezentnd activitatea
a statului. Pentru primul
caz avem ca exemplu
pentru al
doilea State le Unite
Germania. Prima
metod
:
deflatie, devalorizare,
reducerea dobinzilor,

impozi-

telor. A doua
: procurare de lucru
suplimentar prin lucrri publice, interventia
in formarea
cartelarea fortat, monopolul comertului exterior,
cazul extrem etatizarea sistemului bancar. Spre
apli-

mai ales In Germania, merg toate

simpatiile autorului.
acum bilantul provizoriu :
rile impotriva
au

267

W. Drabovitch : Fragilit de la libert

et sduction des dictatures Editura : Mercure de France. Paris. 1934 1 vol. 235 pag.
12 frs.
Trebue
prevenim dela
pe

cetitor c aceast carte e o incercare de

a aplica psichologia la evenimentele
ciale din vremurile noastre Desigur, se
vor
persoane care
socoteasc
bitioas
prematur incercarea de a
prezenta aportul pe care
psicho-

adus pentru
evenimentelor sociale contemporane. Cu toate
acestea, noi recunoastem

pe psicho-fiziologie
pe psichopatologie
de a ajunge apoi la anumite
concluziuni de ordin practic, a
destul de multumitor. Poate
am fi

prima parte
a crtii (unde se descriu ultimele desco-

un
caracter deosebit, corespunzator economiilor
nationale structural deosebite. Aceste deo-

mai

sebiri nu sunt
de
natur, inct
s impiedice - atunci cnd
eco-

partea doua (unde se

nomie national

va fi realizat echilibrul

- restabilirea econo-

sdruncinat de

Evolutia economic mult optimism spune Wagemann

nu duce la o catastrofd. Dimpotriv, ecomondiale.

nomia mondial spre care ne

indiferent de structura care probabil va

domeniul psicho-fiziologic)

cam prea

asupra descrierilor diferitelor regimuri de dictatur). Spunem

cercarea a
multumitor
autorul a
procedeze cu msura
acolo unde
mai multi alunec pe calea
abusului de terminologie
a

astfel ca lucrarea

fi

cu

Dr. Petre Constantinescu.

DREPT CONSTITUTIONAL

de gndire
libertatea credintei, ar
sacrifice la nevoe o parte din celelalte
libertti pentru a pstra esentialul. Planul

nivel economic ridicat

permanent

progres.

I were Dictator. Methuen et Co Ltd. London. 1934. 107 pag. 2

Lord Dunsany :

s. 6 d.
Lordul

in

chiar de
care n'au o pregtire
special in domeniul psichologiei.
Ct
concluzia de ordin practic
ea se reduce la planul unei dernocralii
toritare care,
sacrifice libertatea

fi alta deck In trecut, va reprezenta un

POLITICA

incercarea

d-lui Drabovitch de a baza psichologia

Dunsany,

militar

geograf

repurtat, bagatelizeaz ideia de dictatur,

lansnd apeluri
calitate de Mare Ma-

caroni", care ia

cele mai ab-

ridicole. In fond, o
rare a democratiei.
surde

Dr Caius

e socotit de autor cu att mai lesne realizabil cu ct ultimele studii psihologice

din ce in ce mai
posibilitatea
desvoltdrii,
adaptrii la viata
social a reflexului de libertate".
Cetitorul va

in cartea lui Drabovitch cu care

nu va putea fi complet de acord.
la
ins, nu va
nesedus de
suflul de curaj
gaje din

www.dacoromanica.ro

de cptimism care se de-

a crtii acesteia

268

BULETINUL INSTITUTULUI ECONOMIC

consacrata aplicrii practice la interpretarea vietii sociale

la critica metodelor
de guvernmnt a studiilor de psichoexperimentali. Deaceia

politice ale acestui popor

moartea
lui Henric al
mai serios
lui Jean Bodin,
Fickel
apoi asupra vietii, situatiei

s'o

politice

cu

ideologiei lui Jean Bodin, a

dere ar nutri

posibilittile de influentare eficace preconizate de d Drabovitch.

deosebire conceptia lui

despre Stat o cerceteaza

ultima parte a volumului.

Dr.

St. John Ervine :

I were Dictator.
Methuen et Co. Ltd London. 1934. 12 pag

fi-

: Handbuch der JudenTheodor

/rage. Die wichtigsten Tatsachen zur Beurteilung des
Volkes, 31. Auflage
Leipzig : Hammer-Verlag 560 pag.
Una din
ale doctrinei national-socialiste este
lupta
potriva
evreiegti.
a fost
prin numeroase lucrri ;

dictatoriale,
la mod,
prea

lucrarea d-lui Theodor Fritsch. Prima

2 s. 6 d.
fi

dictator

fi

pe toti dictatorii ade-

telept,

re-

pe

trage imediat", astfel

reputatul

critic literar St. John Irving

impotriva
care el o crede o

pentru a distruge temeliile

tilor democratiei britanice.
Dr.

Bardosi

Leipzig 1934 : Universittsverlag von

Robert Noske,
pag. 2.50 M.

38

Unul din scriitorii francezi din secolul

polial 16-lea,
prin opera
dar in genere putin cunoscuti, este
desigur
Jean Bodin.
acum exista
putin material documentar asupra acestui
scriitor ; acest gol
acurn
teresanta lucrare a d-lui Dr Georg Fickel,
care examineaza opera lui Bodin
puternica influenta pe care acesta a exercitat-o asupra politicienilor, filozofilor
jurigtilor Europei Centrale
a
pusene

Pentru aceasta

carte a aprut in 1877

Antisemitenmus" (catehismul antisemit). Dela strecurarea ei timid de atunci
la
succesul de acum al
care apare
in editia 31-a (83 000-92 000 volume),
migcarea antisemit a
progrese
o

er

: Der Staat bei Bodin.

Dr. Georg
Abhandlungen des Instituts
Politik,
auslndisches ffentliches Recht und Vlkerrecht an der Universitt Leipzig, Heft

in trei

acestea un

lucrarea

In prima parte se

de starea congtiintei poporului francez in

a doua
a secolului al 16-lea,
pentruca in
cunoagtere a psihoa elementelor culturale, religioase

norme.
Noua
fost

a lucrrii d-lui Fritsch a

noilor conditii din Germania

scopul autorului este nu numai de a

de aprare impotriva Evreilor,
de a promova germanismul.
asupra
numelor
ce
cu numeroase
evreiegti, d-1
o

ci

istoria Evreilor, apoi religia

Studiaz organizatiile
partidele evreiegti,
in culdogmele

tura

in viata

politici despre Evrei

partea
mitismului.

oamenilor
cerceteaz, in

a volumului, istoria antise-

Lucrarea d-lui Theodor

interesati un material documentar
din cele mai bogate importante referitor
la discutata
a judaisrnului.

www.dacoromanica.ro

M. B.

CRTI PRIMITE

Amedeo Giannini : Tendenze constituzioBologna-Nicola Zanichelli 1933

X +284 pag. 15 lire.

Intr'o vreme ca cea de azi,
care formele actuale de stat sunt considerate a
nu mai fi potrivite cu
in
natiunile,
transformdrile
politice sunt in curs 5
popoarele
forme noi, in care
organizeze
incadreze viata
de stat, o
ca

credem,
Cartea d-lui

nu e nevoie
insistdm.
Giannini se recomandd

nu numai prin claritatea expunerii, dar

prin o documentare dintre cele mai
bogate 5 mai complecte.
St. Ch.

a national-socialismului

istorie
german,

de un adversar
al hitlerismului.
Cartea de
este o traducere
a celor
volume ale lui Heiden : Geschichte des Nationalsozialismus"

Geburt des Dritten Reiches".

care

aceia a d-lui Amedeo Giannini in care se

a se expune
ce
degain prezent in dreptul
cari
motivele cari determind astfel
de tendinte,
un interes, asupra

269

lstoria hitlerismului este

dela
originile sale din 1918
la ascensiunea
lui Hitler,
la concluzii pesirniste
cu
nefavorabile actualului regim german.
Dr.
Bardo5.
Adolf Hitler :Mein Kampf. Erster Band :
Eine Abrechnung. 9 Auflage. Zweiter Band
Die national-sozialistische Bewegung. 8
Auflage. Franz Eher Nachfolger. Mnchen.
1933. 782 pag.
Se zice
au

spiritele agitate 5 nemultumite ale Ger-

Una a fost tra-

Dr. Mosche M. Guron : Die Volksvertretung in Bulgarien. Abhandlungen des

maniei de

Instituts fr Politik, auslndisches ffen-

ky, a doua era Lupta mea" a lui Hitler.

Cele
au creat
curente,

tliches

Recht und Vlkerrecht an der

ducerea

a autobiografiei lui Trotz-

respectivi era greu de

Universitt Leipzig. Leipzig 1934 ; Uni-

versittsverlag von Robert Noske. VIII

ciat, la inceput. Marxismul

pag. 2.50 M.
Reprezentarea poporului in Bulgaria
subiectul acestei interesante lua d-lui Dr. Mosche M. Guron.
ce face o introducere
in
care insist asupra restabilirii Statului
constitutiei lui din 1879, autorul
bulgar
organizarea reprezentantei

au fanatizat multe spirite revolutionare

balanta raportului de
oscila

pulare

sistemul

Bulgaria.

cele

rasismul

extreme.

In fine, hitlerismul a
noului regim, care s'a
nuarie 1933 5 care a irnplinit doi ani de
se datorete intr'o covdr5toare
nu chiar pe deantregul,
politice a lui Adolf Hitler.

dirii

raportul dintre Obiknoveno Narodnosobranje" (adunarea

Weliko Narodnosobranje" (ma-

de azi a Germaniei este

contestabil un mare, aproape un genial
agitator.
a isbutit
capteze toate

rea adunare

nemultumirile

unicameral 5

precum

prin-

cipiile organizdrii 5 ale

o

Un material inforrnativ bogat

nou,
acestea sunt

electrizeze

toate instinctele mici-burgheze ale unui

popor romantic, militarist, gregar.
.Incoronarea operei de agitatie a fost
prin

de

M. B.

carte

ce poart denumirea simbolicd

Lupta Mea". Din

de

Socialism. Translated from the

idei, care strbdteau creerul

Landsberg,
politic din

Methuen et Co. Ltd. London. 1934. 370 pag.

1924, s'a desprins cartea lui Adolf Hitler,

Konrad Heiden : A history of National-

www.dacoromanica.ro

anul

ECONOMIC ROMANESC

720
9 ani urma s
dictatorul,
care
Germaniei.
Cetind
carte, ai impresia

ea este mai mult

deck
metod. Ideile se
se repet fr legtur

ele,

cum te poti astepta dela meticulozitatea

spiritului german. Absenta metodei de

coordonare a scrisului este

de

au simtit

chiar

introduala inceputul

lipsa

ei,

un

Personen und Sachverzeichnis" (care deobicei figureaz la

pentru

a facilita consultarea
a
telor probleme
pentru a pune astfel
ordine,
iuresul frazelor aprinse

S'ar prea c

dezordine stillsntentiunea autorului a fost

Intrebuinteze o
de propagandi
nou. Verbul scris, ca
vorbit, se
a
tipreste, in rnintea cetitorilor
este

tkorilor, prin
repetare. Aranideilor pe capitole
separatiunea
metodic, nu permite intercalarea
repetarea
prea deas, In cursul unor
pagini prea numeroase.
Din

pricin, Hitler a

un pretext, pentru

exprima ideile.
Pretextul este o Incercare autobiografic.
Copilul, nscut la Braunau am Inn, apare.In
lume
localitate dela frontiera austrocare serveste ca o simbolic jus-

tificare a dorintei de Anschluss",

prima

lui Hitler.

banala epoc a stuCopilria

diilor liceale, ambitia artisticd a primei
tinereti, ruptura cu provincia emigrarea
la Viena, stralucitoarea
a Habsa mizeriei proburgilor, a valsurilor
letare, anii de
oscilarea
credinta
influenta doctrinei
social-crestine a lui Lueger, incubatia
tisemitismului, trecerea in Bavaria greudela Mnchen, isbucnirea rzboiului
slujirea armelor germane, Infrngerea
deprimarea de
rzboiu,
ideii

de regenerare a ideii nationale la nasterea partidului

halbe,

cialist,
glgioas

in fum din Mnchen,

lui Hitler.
- iat simplul schelet al
Aceste note autobiografice nu sunt prea
incrcate de modestia. Autcrul nu uit

mentiune despre munca studiul

lui prodigios, cu toate adversitkile

monumentul talentului

sculpteazd
geniului

autobiografia
schelet. Scheletul este

numai un
printr'o

sale materiale.

singur

sumedenie de idei

conceptii politico,

eugenice, geografice, econ3mice, culturale

psihologice, care se
se
bine
: de-a lansa
doctrin sau, mai bine zis, o
o
pentru a galvaniza energiile sleite

ale unui popor desndjduit In credinta

ferm a destinelor sale.
Ideile nu
noi. Tot ce a
politia a nationalisrnului german,
dela Fichte
la germanizatul
semit englez Chamberlain, se
cu
un lux de repetare violent, nervoas,
imperativ.

Lozincile

leit-motivurile

se succed ca loviturile de ciocan.

Antisemitismul, pangermanismul,

tenia rasei, proslvirea tipului blond

nordic

de

meridionalul brunet

Hitler), exaltarea Kultur"-ei germanice,

rnesianismul teutonic, apologia fortei,toate acestea sunt
vechi, pisate
chiar veacuri de-arndul, dela
decenii
Mare
Frederic
Solutiile se

la Wilhelm al II-lea.
cadrul
expuse

unui nou program politic, care vrea

cimenteze
Reich".

temelia

pentru das dritte

Punctul central pare a fi expansiunea

Hitler

abili-

tate
Se face
la
tot ce este teritoriu european
este
proape (dar nu tocmai cu totul) gata
renunte la
Europa binevoitoare
permite o
concesiune :
se arunce asupra Rusiei
creieze din mnoasele cmpii ale Ucrainei
un Canaan de emigrare
colonizare a

www.dacoromanica.ro

271
Germaniei suprapopulate. Un singur lucru
a uitat :
permisiunea Rusiei.
Dela

Mein

la

de o

Kampf" este

linie

intre

face o
pozele

defineste
de minomajoritate parlamentara, autorul
nu se
de protectia
parlamentare din Reichstag
protectie numai intru
de
Analizeaza apoi
ea este
referitoare la
minori-

ritate

ideile risipite ale operii :

lupta pentru

poporului

rasei

care trebuie
lumea. Pe
scurt, ccntinuarea frazeologiei wilhelmis-

parlame ntare, dispozitiuni

Reichului
in legea de
organizare a Reichstagului. Ajunge la

n ului megaloman.
Stilul
este foarte vioi,

concluzia
nu

polemic, combativ, pamfletar. Imaginile

expresiunile sunt tari. Factura
este
cu verva retorica.
carte care a
In milioane de
exemplare care a devenit breviarul nem-

priveste participarea
a minoriparlamentare in viata Statului
precenizeaza modul de
eficienti.
concis, lucrarea d-lui von

tilor, prcvocnd
importante
curentele politicei mcndiale,cum este Mein Kampf",
atentia
chiar
a fi
de oricine
vrea
a

la cunoasterea unei

ales a lui Dumnezeu, a natiunei germane,

Dr. Caius
I were Dictator. MetJulian Huxley
et Co. Ltd. London. 1934. 122 pag.

2 s. 6 d.
Autorul, un savant
ia in
ideia de dictatura, pe
mai perfectionat deck
cum este ea
sub forma
ei
pentru a contribui,
in chip pozitiv, la prograsul
economic
a omenirei. In fond, are
o

totalitatea acestor dispozio garantie suficienta

Kleist-Retzow este o contributie valoroas

a dreptului
parlamentar german.
M. B.
Georges Mer : La rforme de l'Etat en
action. Recueil Sirey. Paris. 1934. 148 pag.
o carte simptomatica, care
franceze, insistand asupra cauzelor sale politice, economice
sociale,
indicnd solutiile noi :
forma constitutiei, reforma administraa
reforma bugetului

necesitatea construirii unui mare

nu tind deck la
economic. Aceste
regenerarea
corespunzatoare
beralism, pe baze noi
timpului.
Dr.

mai mult conceptii de corijare

deck de

de

coercitiva.

Dr. Caius

ceeace

Giuseppe De Michelis : La Corporazione

edizione ;

nel mondo;

pag.

Edit. Valentino Bompiani, Milano,

Wolf-Friedrich von Kleist-Retzow : Das
Problem des parlamentarischen Minderheitenschutzes im Deutschen Reiche. Kslin
1932 :

C. G. Hendess G. m. b. H. Se
dela autor :

Gress-Tychow, Kreis
Belgard, Pommern,
pag.
Problema
mentare in Germania
subiectul

a d-lui Wolf-Frieunei interesante

drich von Kleist-Retzow.

D-nul De Michelis, teoreticianul corpora-

tivismului constructiv italian,

tr'o carte de
fost

care anul trecut a

editia a doua, necesitatea
introducerii corporativismu-

lui

in lumea
Pe frontispiciul
sale savante a pus in acest scop o
sugestiva dintr'un discurs

Ducelui rostit in

www.dacoromanica.ro

la Senat,

272

BULETINTJL INSTITUTULITI ECONOMIC ROMNESC

care Mussolini se
nu este
rationalizarea producoportun ca
tiunii introdus in fabrici
ateliere
se
interiorul
rationalizeze economia
statelor.
in miezul problemei,
de a
d-nul De Michelis examineaza intr'o sinte-

introducere marasmul economic acposibilittile

corporatism.

prin

aceasta face expunerea de motive a situatiei patologice a vietii actuale.

pe
apoi, in capitole sintetice
trece in
ideile faptele examinand

La cunoasterea statului german de azi,

cartea d-lui Nicolai e o pretioas contributie.

Dr. Petre Constantinescu.

Sergio Panunzio : Allgemeine

laschistischen
Leipzig 1934 :

des

Staates.

Theorie
Berlin und

de

Gruyter und

Co. 156 pag.

In volumul de
d-1 Sergio Panunzio,
profesor al
din Roma
un foarte interesant
Perugia, ne
studiu consacrat
generale a Statului fascist.
Lucrarea d-lui Panunzio este

-pe terenul economiei mondiale - capimateriile,

In prima parte, autorul expune teoria

capitalul financiar spre a

aceasta la evidentierea avantajelor

a Statului fascist, pe
se poate
de obiectiv
in mod sintetic.
ce
asupra nasterii Statului fascist,
Panunzio analizeaz elementele acestui Stat, aspectul lui social politic, structura functiunile Statului fascist, raportul dintre Stat viata economica, legislatia
in domeniul social
politic,

talul muncii umane,

prime

sistemului economic
Cartea d-lui
De Michelis, interesanta
e comcu date cifre asupra economiei
Internationale cu proiectele De Michelis
discutate la Geneva.

Cartea d-lui De Michelis e conceputa

energia care caracterizeaz
fapta
dela 1922
coace
cuprinde multe adevruri care
croesc drum de
ani
pe
economiei mondiale.
Dr. Dimitrie Pascu.

Dr. Helmut
tion.zlsozialistischen

: Der Staat im NaWeltbild. (Neugestal-

tung von Recht und Wirtschaft. Herausgegeben von Schaeffer. Heft I.). Schaeffer
Verlag, Leipzig, 1935, 68 pag. 1.50 M.
Seria publicatiilor din care face parte
ar menirea
la

tutulor, dar mai

functionarilor de resort, elementele fundamentale de legislatie econational-socialiste.

In prima parte a brosurei sunt expuse

inteo
foarte inteligibil
cu un
comentar personal redus, ideile fundamentale ale conceptiei de stat nationalsocialiste.

In partea a doua, autorul se

ocup de opera legislativ realizata sub

regimul national-socialist.

pentru ca apoi

schiteze

caracteristice

fas-

ale

cist.

In partea a doua a lucrarii, d-1

zio

cerceteaza

ideile

fundamentale

institutiile cele mai importante ale dreptului constitutional pozitiv fascist. Se

astfel de puterea
sau
forma de guvernare
a Statului,
de puternica instituVe a corpoa
lege este
la
volumului.
Ideile interesante ale d-lui Panunzio

sunt expuse cu claritate

;
d-lui
sebite cuvinte de
se cuvin
Dr. Harald Fick, docent al Universitatii
din Jena bun cunoscator al vietii italiene, care a tradus cu
compein limba
lucrare.
M. B.

Lord Raglan : If I were Dictator. Met-

et Co. Ltd. London. 1934. 122 pag.

2 s. 6 d.
Marea

www.dacoromanica.ro

de

londoneza Met-

CARTI PRIMITE

huen a luat initiativa unei mari anchete,

pentru a reoglindi prerile conducatorilor
vietii tngleze fat de problema dictaturii.
Lordul Raglan, care a fost un stralucit
ofiter
un bun administrator colonial,

273

plina aprobare a regimului national-socialist este

Constitutia dela Weimar.

pentru a deveni un antropolog savant,

Pentru cunoWerea atitudinii

de Constitutie, ne este de mare
lucrarea
d-lui dr. Willi Ritterbusch, care
in
chestiune, pe

raspunde la problema

care o

stil

wellsian, prezicand schimbrile politice

sociale ce se vor produce in Anglia,

1936,
intronarea dictaturii, ci numai
prin corijarea parlamentarismului a
mocratiei britanice.
Dr. Caius Bardo*i.
Lt.-Colonel de la Rocque : Service Public.

27-e Edition. Paris 1934 : Editions Bernard Grasset. 272 pag. 12 frs.
Lucrarea d-lui Lt.-colonel de La Rocque

serviciului public" a cunoscut

un mare succes in Franta, unde a ajuns

la un numr respectabil de editii. Editia
27-a a

pe ea o prezen-

de

acum cititorilor nWri.

Volumul cuprinde o expunere a ideologiei

organizatiei de

Croix-de-Feu", care a jucat un rol destul de important in rnemorabilele zile din

Februarie 1934.

In prima parte a lucrrii sale, autorul

analizeazi situatia institutiunilor, a
menilor
a fortelor opiniei in Franta
apoi problemele
Croix-de-Fer" le-a
le rezolve : problema
problema economica,

anului 1934.

pe care

propus
problema
problema
precum

problema
problema

Analizeaza apoi realitatea Constitutiei dela

Weimar ca sistem de compromis contract
al unei societti formate din clase neutre,
efectele
dizolvarea sistemului dela Weimar indrumarea spre sistemul dictorial.

In ultima parte a lucrrii sale, Dr. Ritterbusch

rezultatele experi-

entei unei guvernari prezidentiale ca sisde

al actualei
bazate pe clase.
M. B.
Mario Roustan : Hitler Educateur. Racisme ou dmocratie, dressage ou libert.
Paris. 1935. F. Nathan. Editeur. 203 pag.
12 frs.

C'est un livre de bonne foi" ne avertiautorul, in

E adevrat

a uitat

torentele de injurii adresate

Frantei"
Mein Kampf". Discutabil
e
buna
a lui Roustan din
cauza excesului de ironie tonului de superioritate cu care
principiile
educative ale Bibliei poporului german"
(Mein Kampf de Adolf Hitler),
mai ales Die Weltanschauung" hitle-

Croix-de-Fer".

recomandabila tuturor acelora cari nu

din programul

I. E. R.
Willi

sociale reunite intr'o adunare national.

In
Lt.-colonel
realizrile unor puncte

ultima parte a volumului,

de La Rocque

din punct de vedere

national-socialist.
Autorul
prin a face consideratiuni asupra Constitutiei dela Weimar,
care,
este un compromis
contract al

Ritterbusch :

Der

Vedassungs-

kompromiss von Weimar, das Experiment

der Prasidialregierung und die nationalsozialistische Staatsidee. Wittenberg 1932 :
Editura autorului, Lutherstrasse 43,56 pag.
Printre faptele evenimentele din epoca
de dup
cari nu se
de de-

Cartea e

foarte pretioasa

au citit Mein Kampf.

Preocupati de aspectul politic al naadesea de
tional-socialismului,
pectul mult mai important, mai ales penal revolutiei hitleriste :
tru
formarea
german.

a spiritului

caracterului

Pentruc principiile educative din Mein

Kampdf" au fost aplicate foarte

*

www.dacoromanica.ro

274

BULETINUL INSTIT

ECONOMIC

absolut toate domeniile, credem

Roustan merit numai
laude pentru rspndirea
comentarea
acestor princpiii. Cari, repetm, sunt mult
vent

Marion

d-1

mai importante dect activitatea

a regimului national-socialist.
Emile-Gabriel Sabatier : Les rois de la
Denol et Steele Paris,

Sociale. Edit. :

vol. 230 pag. 12 frs.

Incepern prin a
cetitorului
legerea titlului de mai sus,
trebue
intercaleze cuvntul Republique", Republique Sociale
mele
care obicinuesc socialistii frandesemneze cea de a treia republic.
cezi
1

Odat stabilit acest lucru, cetitorul va

fie vorba despre
pricepe
trebue
sefii partidului socialist
nici

atotputerStatul francez.

despre asta e vorba, dar

in

cu un caz care

nor-

malul. Este trista ptanie a

socialist
de el
cu
copii, D. Sabatier a

struoase samavolnicii. Ai
prima ipotez
n'ai fi cetit

tribunalul
a dat dreptate d-lui Sabatier condamnnd
la
pe sosia adulter
pe
plicele ei.

Dr. Petre Constantineseu.

1935.

comite cele mai mon-

cazul Staviski)

unui

bnueli asupra
tale.
Cercetri mai atente 1-au convins c noul
partener al sotiei sale e fostul
prieten,
d. Paul Faure, Secretarul general al partidului socialist (S.F.I.O.). Conflict. Prieinceteze
mise. Sotul
s se
de sope.
sotul devenea tot mai incomod
pentru
adulterilor, a
atotputerniciei
socialiSti, tovarsi

ai d-lui Paul Faure (lucrurile se petreceau

pc timpul guvernului Camille Chautemps)
bietul
cornorat a fost inti bgat la
inchiscare
20 zile,
apoi trimis

la balamuc unde a stat 3 luni de zile. Izbucnind un scandal de

a
lsat
liber. Azi
povesteste nestingherit
taniile.
Cetind, nu
ce
crezi. Sau
torul
eroul tristelcr intmplri) e ne-

bun veritabil sau

in Franta d-lui Leon
Blum
Paul Faure, socialismul marxist
acoper cele mai scandaloase
(vezi

Ca literatur, cartea e
frumos. Pare
fie
autorul e
atiIn
caz,
de toate mizerille pe care
tudinea lui

nu se poate numi

le-a

imbecilitate. Prin difuzarea, pe calea

prietenului
parului, a pcatului sotiei
rsbunarea e

Tot e

deosebit de

literatura la ceva.
Dr.

Prof. Dr. Carl Schmitt : Staat,

Volk. Der Deutsche Staat der
Gegenwart, Heft 1. Hamburg 1933 : Hanseatische Verlagsanstalt. 46 pag.
M.
editura HanseaCu volumul de
tische Verlagsanstalt" din Hamburg
gung,

o nou serie de
consacrat
cercetrii noii stri de lucruri din Germania
intitulat Der Deutsche Staat
der Gegenwart" (Statul german al prezentului).
n
lucrare, Prof. Dr. Carl Schmitt

care a contribuit mult la lmurirea

constitutional a situatiei noii
Germanii, examineaz noua
tutional,

blic german se

constidreptul

in raporturi cu totul

dreptul national-socialist.
cele trei elemente ale unittii politice : Stat, miscare, popor. Face
apoi comparatie
constructia bipartit a Statului democratiei liberale
noi

Statul german de
lucrarea menponnd c la baza dreptului
national-socialist, se gseste principiul conal
ducerii
expunere
interesant a
ideologiei politice a national-socialisrnului :
iat ce poate gsi oricine
lucrarea

Prof. dr. Schmitt.

www.dacoromanica.ro

M. B.

PRIMITE

Sehwartz-Bostunitsch : Judischer
Imperialismus. Druck von Oskar Eber-

berger, Landesberg a. L. Hinteres Anger.

340.

300.

In aceast carte de o acut polemic,

dar
de un profund adevr, autorul
teaz o

care a preocupat
momentul de

ales

treaga omenire :

mai

iudaismului.

prin date concrete,

vratul imperialism, pe
manifest
acest popor in toate domeniile in toate
coljurile lumii, autorul invedereaz
loacele perverse de lupt ale judeilor
efectele
ale acjiunei
Ca exemplu al sadismului evreesc, el
Dupce

marea victorie pe care a repurjudaismul

Rusia, sub masca
zisului comunism.
Intr'adevr
origina unui
Trotzky, al crui nume
este
Leiba Bronstein, chiar a lui Lenin
a
tuturor
revolujiei comuniste,

un fapt foarte interesant absolut

275

cestei politici in preajma anului

1865,

an ce precede izbucnirea rzboiului

austriac.

Bazndu-se pe numeroase documente,

Stadelmann
Bismarck nu a
nici nu a
conflictul cu
tria, ci
ca prin colaborarea Prusiei
cu Austria
Bavaria
creeze o mare
putere

ridice Prusia la

de seam

istoria Europei. Autorul izbuteste

arate netemeinicia unor afirmajii pe care
le consider ca greseli istorice"
caracterizeze natura politicei lui Bismarck.
M. B.

Hermann Stegemann : Weltwende. Der

Kampf um die Zukunft und Deutschlands
Gestaltwandel.

Deutsche Verlags-Anstalt.

Stuttgart und Berlin. 1934.

+349 pag.
Cartea lui Stegemann prima incercare

de a prezenta revolujia" najional-sociaei istoric. Preo-

in aspectul

sunt au fost ernanajiuni ale acestei

rase nefaste.

cupat totdeauna de a

Opera aceasta
a
judei, mcelul acesta teatral care a fost
revolujia
este foarte bine descris
de d-1 Gr. Schwartz-Bostunitsch, ca
care a fost direct in contact cu victimele

grossen Zusammenhnge") ale istoriei universale, Stegemann a

de data asta

suszisei revolujii.
Aceast carte

faj situajii politice neconsolidate, interpretarea

obiectul, lund proporjii eroice
mentale. De altfel, de acest defect nu ar
fi
cartea lui Stegemann
pentru
alt motiv :
istoric a acestui
elvejian reprezint punctul de vedere
man,
la intunecarea
tive.
transformrilor politice
din Germania le-a dat pretenliosul nume
Weltwende",
relevm rndurile
care autorul vorbeste de fascism
de
Mussolini : El (Mussolini) nu a
imposibilul. Acesta e secretul
succesului lui.
cu toate acestea el e
ascunse, cari
prizonierul acelor

un interes
sebit, ne
nimic de
ceeace
priveste obiectivitatea, pe care o

deste prin date certe

fie

I. A. Val.
Stadalmann : Das Jahr 1865 und
das Problem
Bismarcks deutscher
litik, Beiheft 29 der Historischen
schrift. Mnchen und Berlin 1933 : Verlag

von R. Oldenbourg. VI
Printre lucrArile consacrate

pag. 5 M.
ultimul

timp lui Bismarck se afl interesanta

lucrare a d-lui Rudolf Stadelmann, care
se
de o
a politicei germane
a lui Bismarck,
anume caracterele a-

evenimen-

(die

tele in complexul

desprind din cotidianul politic elementul mai adnc, creator de istorie.

junsul acestei interpretri" e

registreaz
nu-i

www.dacoromanica.ro

dar
atunci cnd istoria

succes,

ECONOMIC

276
a consacrat opera
a omului
de stat".
vorbind despre Hitler nationalsocialism, H. Stegemann nu ar fi uitat
adesea de prezenta acestei implacabile

Nemesis, cartea ar fi fost

mai

Dr. Petre Constantinescu.

une
Georges Viance : Preace
Paris 1934 :
de Brouwer
fr.
et
182 pag.
Volumul 16 din colectia
Questions
de

Disputees" aduce
discutie problema
necesittii unei reforme a Statului.
Bunul comun al unei natiuni este o realitate complexa, dar
care
de care ei
timp cu cettenii
sunt ei persoane
societatea, bunul cornun, Statul,
n'au valoare
pentru ei. Reforma
unui Stat pune
in joc realitati sigure,
a
este cunoscuta
cari pot
fondeze
mai solide
discutabile
opiniile fragile. Este
astfel posibil
se adune o
de
Acesti

concrete

in

jurul crora se poate realiza

acordul spiritelor dezinteresate. Care sunt

aceste adevaruri cum ele pot fi deprinse
din multitudinea faptelor
ce ne
volum.

Georges Viance

acest

Pentru aceasta, autorul analizeazd

adevrata natur a opiniei,
pe care o
cu siguranta, aminteste
valoarea diferitelor regime politice se
la valori umane exacte
nu la preferintele sentimentale ale
ruia. Acum desprinde conditiile politice
ale unui ordin uman
Cetate, ale unui
echilibru intre autoritate
bape ceeace omul aduce
societate ceeace ia.
ce
aceste
premise, autorul insist asupra necesitatii
primul

ormei Statului.
Idei interesante, o expunere
:
acestea
d-lui Viance.

DREPT

Raoul Bozon : L'allaire Iranco-suisse des-

zones franches de la Haute-Savoie et du

Pays de Gex. Paris 1934 : Librairie Gnrale de Droit et de Jurisprudence, 20
Rue Soufflot, 176 pag.+o
Unul din litigiile, pe care Curtea Perde Justitie Internationala

avut de solutionat a fost

M. B.

problema

zonelor libere din jurul

Geneva,
zone infiintate de tratele din 1815
vizuite prin Tratatul dela Versailles.

Raoul Bozon, doctor in drept

membru al baroului din Annecy studiaz5
in volumul de
interesanta
de drept international. Dupce
care a fost situatia acestei regiuni
de 1815, d-1 Bozon cerceteaza
crearea zonei libere din Gex
Savoia,
regimul schimburilor
1815-1849,
reforma

xarea Savoiei la Franta

din 1849, ane-

crearea unei

zone mari", denuntarea conventiilor ce

reglementau raporturile dintre aceste zone
Geneva.
apoi asupra reglemen-

acestor zone prin tratatul dela Verlitigiului la Haga.

Aspectul economic, aspectul politic
plicarea noului regim sunt cercetate in
ultima parte a lucrrii.
Prin materialul documentar continut,
lucrarea d-lui Bozon trebue
fie sococa o pretioasa contributie la dreptul
sailles

nternational.
M. B.

Centre Europen de la Dotation

negie: Bulletin No. 4

1934.

Profesorul Andr Tibal, titularul catedrei

Carnegie la Centrul European al

Dotatiunii Carnegie, a organizat in 19331934 un ciclu de conferinte privind

litica
dela 1929 incoace". Trei

aceste conferinte au fost publicate

buletinul Nr. 4 din 1934. Prima a fost
conferinta d-lui Jacques Bardoux cu
biectul L'Angleterre et l'Organisation
de l'Europe Centrale", a doua a fost condin

calittile lucrrii

POLITICA INTERNATIONALA

www.dacoromanica.ro

277

RTI PRIM1TE

ferinta d-lui Roberto Michelis cu subiectul

Les bases historiques de la Politique
Italienne"
a
conferinta
tului maghiar Tibor Eckhardt despre L'a-

mnagement politique et conomique de

l'Europe Danubienne".
din urm

un interes deosebit pentru noi.

D. Tibor Eckhardt, rnaghiar din
gurile ardelene, este revizionist. Nu ne
auzim vorbind despre
surprinde deci
regatul milenar al Sfntului
ingmfarea
caracteriz rasa

odinioar din stepele turanice. Ceeace

ne poate surprinde este
faptul cum
institutie de pace
este dotatia
de
Carnegie s'a putut vorbi
boinic ? Inc dela
maghiarul Tibor
asigura popoarelor ordinea progresul,
lizafia, securitatea dreptului
o libertate
spre deosebire de statele balcanice

cupola institutului Carnegie contra Micei

Intelegeri
de soarta popoarelor smulse tratamentului urnan al Habsburgilor
supuse popoarelor balcanice
de civilizatie inferioar.

E obraznic Tibor acesta, obraznic

certat

adevarul. Descendentul lui Atila

vorbete despre civilizatie I E dureros

ciclul conferintelor d-lui Andr Tibal
a
felul acesta iar de pe o
catedr s'au putut debita attea calomnii
la adresa statelor balcanice
ale Micei
noi dela Tibor Eckhardt,
vtaful sanguinarilor din Satu Mare,
nu ne
la ceva mai bun. In el,
omul
poleiu de civilizatie european,
infometata

din stepele

Turanului transplantat in
i-a fost smuls prada din ghiare.
Dr. Dimitrie

de un nivel inferior".

a vorbit
ghiarul Tibor
cinic. A ridicat
in
civilizatia" stepei, ordinea"
stepei, libertatea" stepei aruncnd
nua popoarelor balcanice dndu-le
jectivul de inferioare.
a mai spus ceva
maghiarul Tibor, anume
din punct
de vedere economic fosta monarchie era
plin de vitalitate" (sic),
din punct
de vedere politic dinastia Habsburgilor
era pretectoare a dreptirrilor celor slabi
fat de
tari asigura pacea
a teritoriilor grupate sub sceptrul ei (sic)
nu s'ar fi simtit nevoia
se suprime
domnia Habsburgilor. Pretutindeni, in
care

cuvnt

rnd
in
oftat maghiar

ce

odinioar.
care a
starea
din trecut, cnd popoarele care formau
pestrita monarchie n'aveau deck un singur drept acela de a fi trase pe
sau
a

surghiunite

zidurile unei

dievale, cnd libertatea era numai aceea

pentru clasa parazitar a

magnatilor din seria Tibor Eckhardt
cnd vitalitatea economic a monarhiei
nu era dect perpetua
pe care o
cunoWem din istorie. A mers mai
parte maghiarul Tibor vorbind acolo sub
de a

K. S. Chandan : Le terrorisme devant la

S. d. N. Edit. : Publications contempo-

raines France-Les Balkans" Paris 1935.

vol. 300 pag. 15 frs.
E
vie in mintea tuturor npraznica
intmplare care a pus la Marsilia,
celor
pretioase vieti : Regele Alexandru
Ministrul Louis Barthou. Ea
a indurerat pe toat lumea dar mai ales
durere
s'a transpe Jugoslavi a
dor de rzbunare
format in
dect printr'un minunat exemplu de stpnire de sine.
la cerChestiunea atentatului a dat
1

caracter international
a
obiectul unei aprinse discutii inaintea
ciettii Natiunilor. Jugoslavia a pretins
a sustinut mereu
gestul dela Marsilia nu trebue socotit ca fapta unui srnintit

politic ci ca rezultatul unei actiuni mai

mari impotriva
ei,
mai
ales incurajat de Ungaria.
Cartea lui Chandan vrea
fie un
pru rechizitoriu impotriva Ungariei Apostolice,
de Vatican (cetitorul
poate
: Italia lui Mussolini).

Argumentele pe care le aduce autorul

feluri :
in sprijinul tezei sale sunt de

www.dacoromanica.ro

278

BULETINUL INSTITUTULUI ECONOMIC

precedente de
unele care privesc
constitue pete grave in cazierul
indicii de culpabilitate

o dare de
rezumatelor rapoartelor
prezentate, avnd astfel o
valoare
Brosura mai

altele care privesc faptele recente de napu/in

arate
rolul Ungariei in atentatul dela

documentar.

Marsilia.

F. T. L. Gualtierotti : Le ore decisive

dell'Europa. Edit. : Ulrico Hoepli. Milano
1935.
vol. 240 pag. 16 Lirete.
Schema
a sus/inerilor lui
tierotti e foarte
: in jocul politic,
la care
participa
fortele sale,

recunoastern
in
autorul
atinge scopul, cartea
trezeasca
asupra
Ungariei

Trebue

tenebroas afacere. Mai interesant

ni s'a
cartea din alt punct de vedere : ea izbuteste
redea fidel atmosfera
care s'au petrecut desbaterile asupra acestei chestiuni
fata Consiliului
Societkii Natiunilor.
piere
rului

nu putem
aceast
de a face o aproparadoxala atitudine a autode

vecine cu

lui :

entusiasm exagerat pentru Bulgaria

exagerat contra Ungariei. Lucru
mult seriozitkii afirmapilor
pe care le face autorul.
Dr.

II-e

rence conomique

paneurop

Vienne Mai 1934. Vienne-Hofburg

1934 : Bureau Economique Paneuropen
Editions Paneuropennes. 18 pag. 5
In Mai 1934, a avut
la Viena a doua
economica paneuropeana ; desbaterile acestei conferinle sunt rezumate

in brosura de
un scurt articol asupra
continentale datorit d-lui R. N. Coudenhove-Kalergi, promotorul miscrii paneuropene, brosura aceasta

/iunile comisiunei de credit prezidat de

Dr. Kunwald, ale comisiunei de
prezidata de Dr. Elemer Hantos,
ale comisiunei de
Ricard
Mihail
(prez.
Manoilescu), de transporturi (prez. d-1
(prez.
Dr. Drexel
Hula), de
Palacios), ale comisiunei pentru asi-

milarea dreptului privat (prez. d-1 Baudouin-Bugnet).

M. B.

fortele

ale Europei nu mai

iau o parte similar cu acelea ale nouilor

continente. E nevoe
ca Europa s
dea nastere la o
superioara pentru
a continua participarea la jocul politic.
Cum

n'ar putea fi

de

nici o naliune,
ea n'ar putea
rezulta deck din echilibrul european.

For/ele europene grupndu-se toate in

jurul celor
principii : latinitate
european se va
realiza'prin echilibrarea
latinitate
apare dificultatea
germanism. Aci
in fata germanismului unit
cea mare
: Italia
se opune o latinitate
Fran/a.
ghicit concluzia? Ajunge ca
Fran/a
Italia
se
pentruca
lucru pouniunea european
germanism, echilibrul

sibil
viitor.
In jurul acestei idei, autorul
legitimeze toate preten/iile
apoi

toriale ale
ca Fran/a

justifice

cu men/inerea predominarii militare asupra continentului

european.

autorul trece subtil pe sub

ochii cetitorului posibilitatea ca Italia
fie
a se
spre MittelEuropa.
la
cele

vor ajunge la raspntia unde vor trebui

s se
spre Pan Europa sau spre
Mittel-Europa. Ce cale vor apuca?
Cartea se

cu acest ingrijorator

semn de Intrebare. Marturisim

modul acesta de a (erte-mi-se expresia)
in favoarea
specula ideia
ne-a
unor revendicki teritoriale ale

www.dacoromanica.ro

279

CRTI PRIMITE

programul de

impresionat neplcut, fcndu-ne

rernarcabile pe care,
unele

expansiunea

dealtfel, le are cartea.

reconstrucfie al Chinei, rezultatele Con-

Dr.

dela Ottawa.
In partea a doua sunt cuprinse docuselecfionate, ce au fost supuse

dresare al Statelor Unite, programul de

Dr. Helmut Hoffmann : Die Kriegsneu-

der Freien Stadt Danzig. Danzig

1933 : Editura autorului, Holzraum No. 18.
56 pag.

contribufie la teoria drepo constitue lucrarea

care Dr. Helmut Hoffmann

tului international
de

asupra neutralitfii in timp de

a orasului liber Danzig.

ce intr'o parte introductivd, face
considerafiuni asupra fenornenelor neparticiprii la
asupra situafii speciale a oraSului Danzig, Dr. Hoffmann
analizeazi principiile fundamentale ale
neutralitfii in raportul dela Stat la Stat,
cazul rdzboiului terestru, maritim
aerian, apoi influenfa relafiunilor dintre
Danzig pe de o parte Societatea
nilor
Polonia pe de alta, asupra neuDanzigului.
Prin materialul inforrnativ, pe

zonfine, lucrarea poate fi de mare

cercett orilor.

M. B.

Conferinfei. Printre ele

primul rnd, un judicios studiu asupra conindustriilor japoneze, studiu

ctuit de Institutul de Cercetdri PoliEconomice" din Tokyo, apoi studiul datorit d-lui Chen-Han-Leng despre
problema
a Chinei.
H. D.
se
de industriile rurale ale
Gideon Chen de planul. economic al
tice

Guvernului chinez
de

Cornelio C. Cruz
intrebuinfarea

mntului

insulele Filipine. Efectele

Conferinfei economice imperiale asupra
comerfului
membre ale Institu-

tului pentru Relafiile din Pacific"

exarninate de
K. W. Taylor, iar
O. L. Lawrence
G. H. Palmer insist
asupra consecinfelor economice ale acor-

dului dela Ottawa pentru Dominioanele

din Pacific.
ce se fac observafiuni
asupra consecinfelor economice ale evenimentelor din Manciuria,
Josaka
Takaki

Kisaburo Jokota preconizeaz

un plan de securitate in domeniul

Bruno Lasker and W. L. Holland : Prothe Pacific, 1933. Economic
flict and control. Chicago (Illinois) 1935 :
blems

The University of Chicago Press. XVI+

490 pag. 5 dolari.
In volumul de
sunt redate discufiunile cari au avut
cu ocazia

pe care-I confine,

materialului informativ
de
merit
a economistilor.

meroase laude se cuvin

d-lor Bruno
Lasker
W. L. Holland, cari au alctuit
volumul cu

discernmnt.

de a cincea Conferinfe a Institutului

pentru Relafiile din Pacific" (Institute
of Pacific Relations)
la Banff in
Canada,
14-26 August 1933.
o introducere in care se fac
siderafiuni generale asupra evenimentelor
de pe
Oceanului Pacific, volumul
cuprinde intr'o prim parte, desbaterile
acestei Conferinfe. Ele se
la :
flictul economic, navigafia in Pacific, nestabilitatea monetei, diferenfele standardelor de
ale standardelor de

Maria

Henri de Montfort : L'volution du

lonisme en Prusse Orientate. Paris 1933 :
Socit Franaise de Librairie
et Wolff, 123 Boulevard Saint-Germain.
154 pag. 2
In lucrarea de
Henri de Montfort, cunoscut din numeroasele sale
anterioare asupra

tice, ne

www.dacoromanica.ro

un interesant

Baldocu-

280

ROMANESC

mentat studiu asupra evolutiei polonismului in Prusia Oriental.

Incepe prin a ne arta
dintre
Prusia in timpul ordinului

din ce in ce mai

Teutonilor

puternicd a influentei poloneze in Prusia

Oriental.
ce
amintiri
poloneze in Prusia, d-1 Henri de Montfort
asupra efortului prusificator
nutul lacurilor Mazuriene
asupra
in Prusia Orientald,
in cursul ultimilor ani
lucrarea

fcnd consideratiuni asupra minorittii

lituaniene din Prusia Oriental
asupra
politicei de colonizare in

In apendicele
de Montfort

sale,

provincie.
Henri

textul unei conferinte

tinute la

din

ris", la 19 Mai 1932,

avnd ca
aspectul european al chestiunei Prusiei
Orientale",

care aduce valoroase

din textele diferitelor tratate, neutrali-

de a mai fi o institutie
juridic. Sistemele de tratate de neagrealturate de diferitele pacte care
ajutorul reciproc plurilateral
caz de conflict armat exclud posibilitatea
In stare de neutralitate. Aceast
transformare cere
neaprat organitemeinicd a unui sistem de
ritate colectivd. Deocamdatd
tatea a

rile par

Procedeele

fie

de regulare pasnic a diferendelor internationale, declararea rzboiului ca nelegitim

semne c se va
ajunge
la visul attor cugetkori : organizarea

rezumatul conferintelor

Cu

tinute de N. Politis la Universitatea din

Salamanca apartin unui domeniu de

specialitate, cartea care le contine se cinu-i

teste cu foarte mare interes.
lucru pentru o carte de drept international.

complecteazd materialul
documentar pe care
aceast
lucrare.
M. B.

Nicolas Politis : La
et la paix.
Edit. : Hachette. Paris 1935. 1 vol. 230 pg.
p.

mai
Nicolae Politis e unul din
juristi.
in domeniul
tului international, acolo
unde se

spun lucruri foarte frumoase dar se reafoarte rar codificri de care

se
seama, Nicolae Politis a reusit
formuleze delinifia agresorului
de
tumitor pentru
lumea
a uimit
pur simplu pe
controverselor

de drept international. Cu
de claritate
autorul
acurn la analiza altui principiu de drept
international : neutralitatea. Descoperinobscure origini, Nidu-i

urmreste ideia de neutralitate dealungul vremei

a-i surprinde

toate modifickile pe care le-a suferit in

drept

fapt
generale

ajunge la formularea
azi,

cum

Dr.

Jules Romains : Le couple

magne. Deutsche Bearbeitung. Batschari
Verlag, Berlin 1935. 146 pag.
In Le Temps din 14
de o

1935, Ju-

Trddare a
clericilor", care din demagogic indullien Benda se

noi, din
de
gent" sau,
formatie serioas, deservesc cauza pcii.
Obiectul criticilor lui Benda era tocmai
carte a lui Jules Romains, care e

o foarte
a relatiilor franco-germane. Jules
mains, care nu cunoaste Germania

nal-socialistd deck din cteva convorbiri

cu Rosenberg sau Goebbels
din foarte
scurte
- att ct e necesar
pentru a tine o
la Berlin
Hamburg - se
la
afirmatie.
Rspunsurilor d-sale la
att de
palpitante cum
urmtoarele ce
vrea

Hitler", sau ce vrea Germania",

rspunsurile din Mein Kampf"

X-en Jahrhunderts". Cari
e drept, mult mai ne-

Der Mythos

linistitoare I

www.dacoromanica.ro

281

PRIMITE

din cartea lui J.

solutia a doua.
legate de

mains o foarte interesant definitie a unei

a neglija imensele

Care ar
bona fides" specific
insemna fidelitate personald, dela
(Treue") fat de camarad
la orn,
absent de
de
duman, cum
suveran pentru
angajarnent juridic. E singurul
cru just din cartea lui Jules Romains
corespunde celebrei Freund-Feind-Theorie" din Ober den Begriff des Politischen" a profesorului de drept constitutional Carl Schmitt, dela Universitatea
din Berlin.
Dr. Petre Constantinescu.

jarea numrului mare de

gospo-

agricole, ei socot posibil, eficace

de ansamblu a Starodnic o
tului pentru ridicarea nivelului agriculturii.
Problema aceasta
pentru Anglia un interes cu att mai deosebit, cu

acolo se pune cu acuitate problema

porturilor dintre
industrie
cu problemele conexe : decalajul preturilor, armonizarea cererii a ofertei. Dar
de problemele de interes special,
lucrarea de

care

cu

bun sims problema econodirijate

agriculturd, reprezintd,
o carte ce are un interes deosebit

pentru noi.
Astor (Viscount) and Keith A. N. Murray :
The
of Agriculture. London,
1933. 1 vol.
XVI +186 p. 6 s.

Lucrarea de

reprezint continuarea

oarecum corolarul unei alte

autori, Land and Life",

in 1932. In timp ce prima era

un
succint tratat de
economicd agri-

generald, cea de
probleme specifice Insulelor Britanice.
teresul
general nu este micorat
prin aceasta. Planificare, dirijare, sunt
notiuni care
nu au
din
intrebuintarea
e
ceeace
un apanaj al speculatiunilor teoretice
politice (cu exceptia Rusiei Sovietice). Deaceea
lucrare
acest
are intotdeauna interesul ei
rneniu
general,

iar cea de

care

pentru noi
problema
agriculturii, reprezinti
un interes deosebit pentru noi.
Ce probleme constitue domeniul ce-ar
putea fi dirijat? Venic
uniformizarea in calitate sau standardizarea,
desfacerea lesnicioas, preturi
joase. Toate celelalte probleme ale ecoagricole pot fi inglobate in acestea,
sau legate de ele. Pentru atingerea acestor
scopuri sunt posibile
: initiativa
o

disparatd

M. Maievschi.
yl : Viehwirtschaft und
Dr. Walter
Viehstandsbewegung in der Landwirtschaft
des Freistaates Sachsen. Ergnzungsheft I
zur Sammlung : die Lage der Landwirtschaft im Freistaat Sachsen herausgegeben

von Prof. Dr. Fr. Falke und H.

Dresden 1934 : Theodor Steinkopff. VIII

+89 pag. 3 M.
Intr'un
trecut al Buletinului
Falke
nostru, am recenzat lucrarea
Isensee referitoare la situatia agriculin Saxonia. De data aceasta ne vom
ocupa de primul volum care vine
completeze
lucrare, anume de studiul

d-lui dr. Walter Bleyl.

Dr. Bleyl
cre;terea
inventarului
in agricul-

tura Saxoniei. Pentru aceasta arat importanta inventarului de vite pentru agricultura
metodele intrebuintate
pentru facerea recensmntului vitelor.
apoi acest inventar pe categorii
de animale, vnzarea de animale
rificarea animalelor
cadrul
agricole

a vietii economice.

Nurneroase date statistice complecteaz

bogatul material documentar al

d-lui dr. Bleyl.

controlul de Stat.

www.dacoromanica.ro

M. B.

BULETINUL

282

ECONOMIC ROMANESC

Dr. Herbert Hasslacher : Kosten- und

Preisgestaltung in der forstwirtschaftlichen
Produktion. Betriebswirtschaft, 15. Heft,
Berlin 1934 : Carl Heymanns Verlag. Wien :
Oesterreichischer Wirtschaftsverlag Kom-

meni in Suedia in timpul ultimei epoci

manditgesellschaft Payer und Co.

92 pag. 4.20 M.

geografice a diferitelor

Problema cheltuelilor

preturilor

glaciale,

urmele de cul-

din acel timp.

Un capitol vast este consacrat de d-1
von Klingspor cercetdrii arheologice

ratiuni asupra

intr'o intreprindere forestierd este analizat

ale Sue-

lucrarea
consideLaponilor in Suedia
M. B.

importante

numeroase

nunte de
dr. Hasslacher.
Tinnd seama de principiul rentabiliautorul cerceteazd, in prima parte
a
sale, elementele
problemele
caracteristice ale cheltuelilor ofertei de
produse forestiere.
ce
asupra
conditiunilor speciale ale productiei forestiere, Dr. Hasslacher analizeazd factorii
de cost
problema rentabilittii
productiei forestiere, valorificarea
procentul capitalului forestier consecinpentru oferte de produse forestiere.
In partea a doua a lucrrii, autorul

Legendre (R.) : Les Cgrales, Collection

Armand Colin, Paris 103 Boulevard Saint

Michel, 1935. Pag. 218. Broch frs. 10,50
reli frs. 12.
cerealele constituesc elementul
al omului
principal de

de cea mai mare

un articol de
niciun studiu n'a
timp in limba
in care
se fi tratat acest fruct din familia gramineelor.

Cartea d-lui Legendre vine la timp

umple un gol mult simtit in literatura de

In prima parte

cererea de produse forestiere

forrnarea preturilor, cu care prilej
evolutia preturilor lemnului
cursul
50 ani.
Prin materialul documentar pe
contine, lucrarea d-lui Hasslacher este o

specialitate.

contributie
treprinderilor.

autorul expune in cifre proportanta

ductiunea cerealelor in diverse state.
meroase diagrame stau la dispozitia cer-

studiului
M. B.

Freiherr Bogislaw von Klingspor : Der

date biologice asupra cerealelor :

clasarea botanicd, structura
compozitia
germinatiunei

fiziologia respiratiei,
fermentatiunei.

In partea a doua,

cet
In ultima parte

im-

ce

Legendre

Besiedlung Schwedens.
Nordische Studien herausgegeben von den

pierderile suferite de cereale din cauza

Nordischen Auslandsinstituten der Universitt Greifswald, 13 Heft. Greifswald

1934 : Universittsverlag Ratsbuchhand-

mijloace de conservare,

Gang der ersten

lung L.

Bamberg,

Lange

Strasse 38.

diverselor insecte

sugereazd

diverse

G.

Dr. Gustav Ludwig : Die

+98 pag. +6

im Getreidebau bei Anwendung von

Evolutia prirnei colonizdri a Suediei

dngerstickstoff. Ein Beitrag zum Gesetz

des abnehmenden Bodenertrages. Abhandlungen aus dem Staatswissenschaftlichen
Seminar an der Universitt Erlangen,
Heft 11. Leipzig 1933 : Universitt Erlangen, Heft 11. Leipzig 1933 : Univer-

este studiat cu interesante

numeroase
de d-1 von Klingspor, in
lumul de
naturale
botanice ale
;ezrii oamenilor in Suedia, autorul
ce

bazele

climaterice, geografice

punde la intrebarea

au existat

sittsverlag von Robert Noske. VIII +

112 pag. 4 M.

www.dacoromanica.ro

283

ORTI PRIMITE

In volumul de fat, Dr. Gustav Ludwig

aduce o
contributie
legei
venitului descrescrand, una din
cele

mai importante ale economiei agrare.

de mare interes, autorul
Cu
se
de randamentul solului in agriatunci
se
artificiale. Pentru aceasta,

parte
ce
importanta
artificiale
tru sporirea rentabilitatii solului, Dr.
Ludwig face o interesanta expunere asupra
legii venitului descrescnd
a modului
cum ea este
in operile economice
ale lui Liebig, Esslen, Spann,
R. Heinrich, P. Wagner,
Sachs,
Mitscherlich.

in special de

A. Mayer

apoi intrebrii
nitului descrescnd poate

legea vefi

arti-

cazul

numeroase exemple

M. B.
Dr. Wilhelm Schopen : Probleme der
Landwirtschaft in dem industrialisierten

Landkreise Moers. Emsdetten 1934 : Verlags-Anstalt Heinrich u. J. Lechte. VIII

+42 pag.
indus-

analizate
trial Moers sunt prezentate
de Dr. Wilhelm Schopen intr'un intere-

sant volum.
ce

la Socit des Nations, II. Questions conomiques et financires, 1935, II. B. 7.

52 pag.
In ultimul timp, Secretariatul
Natiunilor a editat numeroase
resante brosuri. Printre acestea se
lucrarea de
care cuprinde impor-

tante consideratiuni relative la evolutia

a protectionismului agricol.

situatia special a

agriculturii dintr'un

industrial,
torul examineaza evolutia regiunei Moers ;

asupra elementelor fundamentale

ale economiei : sol,
solului,
transporturi, asupra
ganizarii industriei
asupra
agriculturii. Cerceteaza
lui
a epocei de
asupra struc-

economice a acestei regiuni

surile luate pentru a
cauzele cria-i atenua efectele regiunea Moers ;
o deosebit consideratie o
autorul
interne.
problernei
zei

M. B.

se

Cu

desvoltarea protectionismului
agricol
formele sale actuale, necesitatea protectiei agricole, argumentul
rrii nationale in sprijinul protectionismului agricol,

directe ce

pentru agricultori dintr'un protectionism

agricol excesiv
primejdiile indirecte ce
pentru economia

din

practica.

Problemele agriculturii in

des Nations : Considrations rel'volution actuelle du protectionnisme agricole. Srie de Publications de

latives

pen-

tru relatiile internationale

se preconinecesitatea reintoarcerei la formele
moderate ale protectiei agricole.
In anexa lucrrii se cuprind
studii :

unul referitor la protectionismul agricol

in Europa
epoca de
torit cunoscutului economist Frederick
Leith Ross
altul
de
riatul Ligei
referitor la evolutia
a agriculturii la
secolului al 19-lea

de

mondial in raport cu desvoltarea

tiei agricole.
Prin
sale, prin date statistice
gate,
lucrare
un material

documentar de o deosebit
M. B.

Prof. Dr. Karl C. Thalheim : Agrarpo11. Reclams Uni-

litik.

versal-Bibliothek Nr. 7276. Leipzig 1935 :

Verlagsbuchhandlung Philipp Reclam jun.

-pag. Brosat 35 Pf. Legat 75 Pf.

In cursul anului trecut, cunoscuta
Reclam din Leipzig a avut
fericita ideie de a publica la preturi
cesibile tuturor

din operele de

ale literaturii economice germane. Astfel

www.dacoromanica.ro

ECONOMIC ROMANESC

284
a luat
acea serie care a fost numit
Wirtschaftslehre" (Teoria economicd).
In volumul al 11-lea din aceast serie,
volum recent aprut, este publicat o
teresant lucrare a d-lui Dr. Karl C.
heim, profesor de economie
la
Academia Comerciald din Leipzig.
In 80 pagini
precise, Prof.
Dr.
elementele esentiale
ale politicei agrare a regimului nationalsocialist.

preparat de Mge-Mourier, care a primit

insdrcinare dela profesorul

Chevreul, in timpul domniei lui Napoleon

al
Cu toate acestea industria
margarinei nu se
in
ci
Olanda
un

Danemarca,
considerabil

1870

Germania.

Acest important produs este cercetat

de
date
lucrarea d-rei dr. Thea Wagner.

statistice

ce analizeazd

ce

agriculturii in cadrul economiei nationale

natura
mijloacele politicei
agrare, autorul analizeazd organizarea
structura agriculturii, productia
finantarea ei precum
turile caracteristice ale
agricole. Ne
deosebirea dintre politica
ultima este
inspiratd din ideile economice ale lui
mar Spann
autorului,
organizarea
a Germaniei actuale
este una din cele trei mari organizdri ale
Europei,
sta
de sistemul
corporativ al
fasciste
de
lectiv al Rusiei Sovietice.
;

chimice

ale untului margarinei, autoarea

evolutia productiei untului
margarinei
Germaniei,
importul
exportul
lucrarea
epoci caracteristice : 1872 1906, 1906
1914, 1914

1920, 1920

1925

1925

33.

o desvoltare mai mare analizei epocei dela 1925 la 1933 ; ne

Autoarea

parte,

progresului

technic asupra productiei de unt

marprocurarea
prime necestandardizarea
importante in evocontrolul preturilor acestor
produse alimentare.
Maria
sare acestei
duselor

M. B.
Dr. Thea Wagner :

Die Beziehungen

Dr. Hans Weigmann : Auswirkungen der

Siedlung. Bausteine zum Siedlungsproblem

Teil: Siedlung und sozialer

zwischen Butter und Margarine hinsichtlich

V.

ihrer Produktion, ihres Absatzes und der

und
von 1906-1933. Halle
1933 : Akademischer Verlag Argonnenstr,
5. 96 pag. 3,80 M.
Pentru inaugurarea noii sale
de
intitulate Volkswirtschaftliche Literatur", Editura Academicd din
Halle a ales interesantul studiu al d-rei
dr. Thea Wagner. Acest studiu este consacrat
dintre unt margarind,
in ceeace
productia, vdnzarea,

der Landarbeiter. Berichte

Landwirtschaft, 97-4- Sonderheft. Berlin 1934 : Verlagsbuchhafidlung Paul Parey. 150 pag.

importul

exportul

intre 1906

1933.

cunoscutd la noi, margarina este

foarte mult
Occident
deosebire in Germania, unde
a inlocuit,
mare parte untul. Cererea

tot mai mare de unt in secolul al 19-lea

a

care

fabricarea
surogat
inlocuiascd. Acest surogat a fost

13,60 M.

Editura Paul Parey din Berlin a consacrat o serie de

unei interesante
probleme : efectele colonizdrii interne. Din

serie apare acum vclumul al

dr. Hans Weigmann,
profesor de tiinte economice la
problema mai
sitatea Rostock,
ales din punct de vedere social,
asupra ridicdrii
ciale a muncitorilor agricsli.
cilea,

in care

ce face

generale

asupra acestei probleme

de ridicare sociald", autorul
rezultatele
anchete fcute
merania.
apoi gruparea

www.dacoromanica.ro

Poor-

285

CRTI PRIMITE

donarea populafiei agricole din Pomerania,

in Pomerania, ridicarea
a muncitorilor agricoli din
provincie, formele
condifiunile acestei
face critica rezultatelor
nute in Pomerania.
Prin ridicare
Dr. Weigmann
trecerea dela starea de muncitor
agricol la acea de
de proprietar

Oskar Hfels, Wien

Walfischgasse 14 96 pg.
Bunurile nemateriale,
au existat totdeauna
toate domeniile
de activitate
;
au influenfat
activitatea
toate timpurile.
Totusi cercetarea
nu a recu-

noscut dect foarte trziu existenfa

cestor factori
a cutat
analizeze.

Ridicarea se face treptat

cu colaborarea oficiului de plasare a
agricoli, fie prin crearea de
treprinderi intermediare, fie prin schim-

Printre principalele
cestei analize, trebue
deosebit de interesant
d-lui dr. Oskar Brendl.

posesiilor. Datoria politicii de colonizare este de a promova aceste

Autorul incepe prin a

cum sunt
tratate bunurile nemateriale in economia

de

de ridicri.

consacrate
studiul

documentat al

Intreprinderilor
in
legislafie. Defineste apoi
lurile bunurile nemateriale, evaluarea
in bilanful intreprinderilor.
calcularea
relafiunile dintre bunurile nemateriale (patente, drepturi de autor,
goodwill", etc.)
drepturi de
diferitele feluri de riscuri
influenfa
reciprocd, apoi raportul dintre
nemateriale
rezervele ascunse, dintre
beneficii.
bunurile nemateriale
politicd,

Este o lucrare interesant

cu o mare

valoare
M. B.
Aluminium-Taschenbuch.
1935 : Aluminium-Zentrale,
Abt. Literarisches
244 pag.
1935. Berlin

pentru industria
a aluminiului ne este oferit in

zentul volum de Centrala Aluminiului"

din Berlin.

complecteaz

bibliografie

ce ne arat situafia Centralei

gruparea ei, situalia geode aluminiu din
Germania, anuarul insist asupra importanfei economice a aluminului, asupra producfiei
consumului de aluminiu, asupra
Aluminiului"
a

prefurilor.

apoi

speficice ale diferitelor feluri de aluminiu

informafiuni asupra industrializrii
alurniniului asupra multiplelor lui

Este o lucrare interesant

lositoare pentru practic.
INDUSTRIE

foarte
M. B.

INTREPRINDERI

lucrare, care prin materialul documentar pe

confine
prin expunerea ei
merit
o atenfie deosebit din partea
mistilor.
Maria Biru.

Dr. Oskar Brendl : Wirtschaltliche

zentrationen, Konjunkturwandel und Krisen.

Betriebswirtschaff 19. Heft. Berlin 1934 :

Carl Heymanns Verlag. Wien : Osterreichischer Wirtschaftsverlag, Kommandit-

gesellschaft Payer und Co. 80 pag.

Volumul al 19-lea din importanta
denumit Betriebswirtschar (Studiul intreprinderilor)

sub compe-

directiune a d-lui Julius Ziegler,

Dr. Oskar Brendl : Immaterielle Werte
und Risiken. Betriebswissenschaf tliche
Forschungen des Wirtschaftsverkehres,

intreprinderilor :

Heft 8, Wien 1933. Verlag : Institut

Welthandelslehre (Verkehrslehre) an der

mice, conjunctur, crize, asupra

autorul, Dr. Oskar Brendl, face interesante

Hochschule

Welthandel. Se

dela

Profesor al Academiei Comerciale din Viena,

este consacrat unor probleme din teoria

expuneri.

www.dacoromanica.ro

concentrafiuni

econo-

286

BULETINUL INSTITUTULUI ECONOMIC ROMANESC

ce
asupra naturii, felurilor
formelor concentratiunilor economice,
autorul
aceste concentratiuni
prin prisma principiilor economiei
tice
ale
intreprinderilor, apoi
forme
a concentratiunilor efectele
influenta schimbrilor
intervenite
intreprinderi, relatiunile
dintre
conjuncturale
centratiunile economice,
impor-

tante consideratiuni asupra pretului stabilit de intreprindere

celui stabilit in
viata econornic, Un capitol asupra
centratiunilor economice in cadrul
organizri economice
valoroasa
lucrare a d-lui
M. B.

Delaporte (Ren) : Le prix de revient.

Socit Franaise d'Editions Littraires et
Techniques, 12 rue Hautefeuille. Paris,
1935. Pag. 215. Frs. 25.

Pretul de revenire constitue pentru

treprinderi

capital.

diverse procedee de calcul. Ren Delaporte

aceste procedee la trei :
1. Pretul de revenire global de fabricatiune ;

2. Pretul de revenire

3. Pretul

de

revenire pe

Roubaix :

Annuaire de la production de Roubaix,

1934. Roubaix 1935. 800 pag. 50 frs.
Regiunea Roubaix este una din regiunile
industriale cele mai importante ale
tei. Se prelucreaz
metalele, pielea,
cauciucul, lemnul, se
produse chimice
se
produse alimentare ;
industria ,care face
acestei
regiuni este cea
Anuarul publicat de Camera de
din Roubaix ne
o privire
asupra acestorr industrii. Firmele sunt
clasate dintr'un
punct de vedere :

a) o
analitica pe articole produse
sau vndute,
b) o
pe profesiuni,
o
alfabetica cu numeroase informatiuni asupra
firme : adresa,
forma
capital, etc.
o
interesanta
Lucrarea
documentare, care permite
se
informatiunile referitoare la o
cu
lista intreprinderilor din
profesiune, nomenclatura caselor ce produc sau vnd un
determinat.
Volumul este cu att mai folositor,
titlurile subtitlurile, indicatiunile
nerale, indexul, tabla analitic de materii

sunt redactate in cinci limbi : francez,

italian.
M. B.

nomencla-

Examinnd aceste procedee, autorul ajunge la concluzia

pretul de revenire
pe nomenclatur

Chambre de Commerce de

o foaie de

este singurul perfect

deoarece toate detaliile sunt prevazute

cifrate.

Toate celelalte procedee cunoscute pot

se
acestor trei procedee tip
Ele nu pot diferi
de altele dect prin repartizarea cheltuelilor
aci este punctul nevralgic care

attea diverge* intre preturile de retrebue

numai

mereu

astfel se poate obtine omogenitatea prede revenire. In continuare, autorul

de functiunile pretului de revese
nire. Pretul de revenire
cifrele necesare
pentru masurarea activittii Intreprinderii
critica rendementul
produs in
parte ; el
cifrele permitnd msurarea
justificarea diverselor consumatiuni
cheltueli
tot el face posibil
eroacolo unde se produc.
a pretului de reveCunotinta
nire este indispensabil
autorul pretinde

intreprin-

unde nu

o
contabilitate a
de revenire, se neglijeaza una
din cele mat bune ocazii de prosperitate.
Prin
materialului documentar

precum

prin

date lucrarea de
loare practica.

www.dacoromanica.ro

numeroasele exemple
are o
vaG.

PRIMITE
Dr. Richard Fritz : Die Entwicklung
der Gewerbeaufsicht in Bayern
.sichtigung der Reformbestrebungen. Nrnberg : Editura autorului, Glockenhofstr.

+232 pag.
controlului industrial
Bavaria
tendintele de
ale
control
subiectul unei interesante

a d-lui dr. Richard Fritz.

cu preistoria controlului

Autorul
industrial ;

parte a volumului legislatia in vederea

protectiei muncitorilor

Bavaria
lutia inspectiei fabricilor
la

evo-

tarea obligativittii ei
Germania. Se
de progresul controlului industrial
Bavaria
apoi
nimente

1879-1891 1892-1918,
principalele
principalii factori ai

1919,

zrii acestui control. Ultima parte a lueste consacrata

de
a controlului industrial ; mai
foarte numeroase tablouri statistice.
Prin ideile ei interesante
metodic
expuse, lucrarea d-lui dr. Fritz are o
sebit valoare documentara.
M. B.

Dr. Jakob Goldberg : Die Standorte der

polonischen Textilindustrie und ihre
katisationsprobleme. Wirtschaftsgecgraphie

3. Heft. Berlin 1934 : Carl Heymanns

lag. Wien : Oesterreichischer Wirtschaftsverlag Kommanditgesellsehaft Payer und
Co. 42 pag.
In volumul de
dr. Jakob Goldberg

o parte din teza sa de doctorat

intitulat Industria
a Poloniei"
parte, care a fost
de acord
cu cele mai noi date ;
lucrare,
autorul cerceteaz problema localizarii

industriei textile In Polonia.

jurul celor trei

asupra
ei
centre : Lodz, Bialystok Bielitz asupra
acestei industrii. Dr. Goldberg

ultima parte a lucrrii despre

procurarea materiei prime necesare
dustriei textile poloneze, situatia fortei
motrice necesare situatia debuseelor ei.
Prin materialul ei documentar de mare
valoare, lucrarea de
atentia
cercetarilor.

structurii economice pe teritoriul polonez

particiDr. Goldberg
formele
economiei textile la structura ecoa Poloniei,
timpul regatul
polonez
acum.
apoi asupra
actuale a industriei poloneze,

M. B.

Prof Franz Haas : Unternehmungs- und

Die Beziehungen zwischen

Steuerbilanz.

Bilanz und Steuer unter Bercksichtigung des tschechoslowakischen Steuerrechtes. Aussig 1933 : Verlag der Wirtschaftlichen Berufsbildung", Bielagasse 22.
128 pag.
Raportul
Intreprinderii

bilantul fiscal a fost analizat in nume-

Chiar noi am relevat pe

cele mai importante la
Din lucrarile
ultimul timp,
roase

lucrarea d-lui
desprindem de data
Franz Haas, profesor la Academia Cornerdin Aussig.
Prof. Haas studiaz
lucrarea sa
dintre bilant impozite,
la baza studiului
dreptul fiscal
lovac.
ce defineste
tura
autorul se
de averea
capitalul unei intreprinderi,
cum trebuesc trecute
bilant
cum
sunt tratate de fisc. Analizeaza princide evaluare, principiile fundamentale
pentru facerea amortizrilor
rezervelor
se
de contul de profit
pierdere,
mereu dispozitiunile
legilor fiscale cehoslovace.
Ideile interesante
de mare valoare
ale

puse

Ocupandu-se de fazele evolutive ale

287

d-lui Franz Haas sunt

claritate

lucrarea

se poate citi cu usurint.

M. B.

Ing. C.
: Pentru o mai grabelectrificare a teritoriului. Bucuresti
1934. Monitorul Oficial
Imprimeriile

Statului. 34 pag.

www.dacoromanica.ro

288

BULETINUL INSTITUTULUI ECONOMIC

Electrificarea

teritoriului

este pretutindeni o
care depind desvoltarea economicd,

buna stare a

ritate precizie in
lucrare, in care
Ing. Ianculescu se dovedeste a fi un
bun cunoscdtor al problernelor economiei

o stare

a ordinei sociale culturale. In

marea
a electrificdrii consist
in desvoltarea unei consumafii de energie

M. B.
Die I.

G.

Farben-Industrie Aktienge-

destul de important pentru a asigura in

viitor rentabilitatea centralelor regionale.

sellschaft 1933. Sonderverffentlichung des

Ing.
care

(Verlag R. und H. Hoppenstedt) Berlin

De

C. lanculescu in

se
de

examineazd
de a se amplifica
consumafia de energie electricd
cauzele

care se opune la aceast amplificare

de Stat, care
preconizeazd o
aib drept scop favorizarea completei
electrificdri a

ldeile d-lui lanculescu au o deosebitd

valoare

deaceea

clduros lucrarea celor interesafi.

M. B.
C. Ianeulescu : Problemele agrare
desvoltarea industriald a
Bucuresti 1934. Editura Leopold

Ing.

78 pag. 35 lei.

foarte interesant contribufie la cunoaterea problemelcr actuale ale economiei

ne-o

in
Ing. C. lanculescu, in volumul de
care
in evidenf acele im-

perative, care condifioneazd redresarea

noastr economica.
ce ne
pierderile incercate de
economia
din schimburile cu
in perioada postbelicd,
nginer lanculescu
problemele
agriculturii
colaborarea
problema adaptrii a noului echilibru, economic,
la concluzia
trebue
dm intaietate intereselor agrare, dar respingem ideia Statului agrar

area loturilor
apoi asupra necesitfii unui plan
de indrumare a economiei nafionale, asupra caracterului mixt al economiei noastre
asupra
desvolindustriale a Romaniei.

interesante sunt expuse cu

Spezial-Archiv der Deutschen Wirtschaft"

S. W. 19. 46 pag. 3,50 M.

In Archiva
a Economiei Ger-

mane", a aprut o

monografie conintreprinderi industriale

I. G. Farben-Industrie" ; volumul concele mai noi informafiuni
date
statistice referitoare la
acestei
nderi.
Volumul cuprinde pagini

interesante

asupra domeniilor de activitate, organiacestei intreprinderi, asupra domeniilor de interese

contractelor ei. Partea statisticd confine date
referitoare la capital
schimbrile lui,
cursul acfiunilor obligafiunilor, dividendelor,
de profit
pierdere dela 1928
1932, bilanfurile
pe
interval.

Volumul este completat cu numeroase

ilustrafiuni, cari sporesc
a acestei

docu-

M. B.
Jahrbuch der Graphischen Unternehmungen Oesterreichs, 1935. Wien 1935 :

Hauptverbandes der Graphischen

Unternehmungen Oesterreichs,
gergasse 4. 152 pag.
des

Editat in condifiuni technice excelente,

Anuarul intreprinderilor grafice din Austria" pe
1935 aduce un bogat util
material informativ.
Dup ce se
lista sistematicd a uniunilor profesionale, a
arbitrilor,
anuarul confine cele mai noi dispczifiuni
legislative referitoare la
grafice austriace : reglementarea
organizarea profesional, editarea
ziarelor, atitudinea
a ziarelor.

www.dacoromanica.ro

CkRTI

Un indice al Intreprinderilor grafice din

Austria, informatiuni, referinte
reclame
completeaz acest interesant anuar.
M. B.
Dr. Hans-Joachim Kindermann : Der
Konjunkturverlauf in der Porzellanindustrie

von 1871 bis 1932. Greifswalder Staatswissenschaftliche Abhandlungen 51. Heft,

Greifswald 1934 : Universittsverlag Ratsbuchhandlung L. Bamberg. 166 pag.
foarte interesant lucrare
dustriei germane a portelanurilor
evolutiei ei intre 1871-1932 ne-o ofer
dr.

Kindermann In volumul de
Lucrarea este
In dou prti.
In prima parte, autorul analizeazi structura
desvoltarea industriei germane a
portelanurilor. Pentru aceasta,
felurile

diviziunea obiectelor

de portelan, bazele naturale economice

tehnice ale industriei
;
dup ce face un scurt istoric asupra originei
evolutiei industriei germane a
portelanurilor, Dr. Kindermann
asupra situatiei industriei germane a portelanurilor pe piata
dela 1871
la 1932.

In partea a doua a lucrrii sale,

dr.

Kindermann cerceteazi conjunctura

dustriei portelanurilor
1871-1932
insistnd asupra principalelor evenimente
verficnd cu ajutorul rezultatelor teoria
lui Spiethoff.
Bogate date statistice complecteazi vastul importantul material expus cu deoclaritate.
M. B.
Leprince-Riquet (Flix) : L'volution de

Pexploitation des mines domaniales de la

Sarre. Paris, Dunod, 92 rue Bonaparte,

1934. Pag. 95.
In lucrarea de
autorul
lutia exploatrilor miniere

desvoltarea cultural a omenirii, inck

chiar preistoria se
epoca
zului, a fierului, etc.
Felix Leprince-Riquet
evolutia exploatrii miniere din Saare In dou
perioade : perioada
pe care o

de redresare dela 1920 la 1930

perioada a doua dela 1930 la 1934,

care prin introducerea noilor metode
tehnice s'a ajuns la o concentrare
derabil a muncii la o viguroas accelerare a rendementului.
Numeroase date statistice precum
opt planse care
lucrarea mresc
valoarea acestui studiu.
G.

Dr. Harry Lieser

totdeauna un factor principal In istoria

cultural a popoarelor. Este
stiut rolul pe care
jucat metalele In

Kartelle und Kon-

junktur in ihrer wechselseitigen Beeinflussung. Wien und Leipzig 1934 : Verlag von
Moritz Perles. 80 pag. 3 M.

In volumul de
dr. Harry Lieser
nou studiu
un interesant
asupra
reciproce dintre carteconjuncturi.
ce
asupra cauzelor carDr. Lieser expune teoria
a conjuncturii, examinind
celor mai
economisti, pentruca
apoi, In mod foarte
serios,
analizeze problema pretului cartelului.
Se
de formarea acestui pret, de
ne

elementele lui componente

influenta

lui asupra

asupra pretului
mondiale, asupra
vamale, asupra pretului de cost
politica
de

dial

a cartelurilor pe piata monconsecintele acestei politici.

Influenta cartelurilor asupra industriilor

necartelate
influenta cartelurilor asupra ciclului conjunctural sunt studiate
in ultima parte a
M. B.

evo-

regiunea
Sarre. Exploatrile miniere au fost
economica

289

Nico J. Polak : La circulation du capital

dans Pentreprise et la distribution du crdit
(long terme et court terme). Traduit du
hollandais et adapt par Henri Hornbostel

www.dacoromanica.ro

290

BULETINUL INSTITUTULUI ECONOMIC ROMNESC

et Pierre Snel. Paris 1935 : Dunod, 92,

Rue Bonaparte (VI),
+218 pag.
Lucrarea d-lui Nico J. Polak, profesor
la Academia Comerciala din Rotterdam,
este
in Olanda, unde a ajuns la a
cincia
; o traducere
s'a
bucurat de o
primire, cu
mai
se va bucura traducerea de
in genere

limba franceza,

mai cunoscut. Lucrarea este destinata

un gol in
economica
legtura intre datele technicei
dustriale sau bancare
studiul
economia politic.
Prof. Polak
in primul
dintre capital
credit.
economice,

derilor
D-1

Face distinctia fundamentala

economia
nomia-rezerv
elementele unei

nu numai cum

eco-

creatoare ;

torul
mecanisrnul circulatiei
particularittile sale
diferite
grupe de Intreprinderi : intreprinderea de

credit, Intreprinderea de productie,

prinderi de servicii, extractive, agricole,
industriale, comerciale. Capitolul VI al
acestei interesante
este consacrat

fenomenului de autofinantare prin econornii ; autorul insist

asupra politicei
rezervelor efectuate

scopul expansiunei
consecintelor ei. In ultimul capitol,
Prof. Polak desprinde consecintele
teoretice
practice, cari
dintr'o
reprezentare
a fenomenelor economice.

In teoria d-lui Polak se

o
a conceptiilor anglo-saprerilor
austriace ; cultura
mai
neo-clasica a autorului poate fi
xone
ales

creeaz
circuitul

noi capitaluri de productie, dar

general care trece dela productie la consumatie pentru a se perpetua
amplifica
mediu, al
progres este
In functiune de economiile individuale
sau colective. Defineste capitalul ca

un curent permanent imaterial in care

metoda sa deductiv, singura de

altfel care convenea unei asemenea opere ;

ne
o simplificare sistematic
astfel numeroase controverse asupra unor

neclare ale teoriei monetare.

Nu putem insista mai mult asupra
de interesante
originale
a d-lui Prof. Polak ; citind-o, cititorii
se vor convinge singuri de marea ei valoare.

sunt inglobate bunuri concrete cari pier

pot fi reinoite"
desprinde un fenomen
cruia i se
prea
:
tendinta de stabilizare ctre un echilibru
nevoile diferitelor Intreprinderi,
cestea nu ajung simultan la punctele

Paul Razous : Cartels, trusts et diverses

ententes de producteurs. Cration, fonctionnement, contrle. Paris 1935 : Dunod, 92,
+164 pag. 24 fr.
Rue Bonaparte (VI).

culminante.
Capitalul

Un
interesant material
cumentar referitor la cartele, trusturi

intreprinderi conside-

rat din punct de vedere individual

mari variatiuni, dar massa
a
pitalurilor are fluctuatiuni mult mai mici ;
din acest fapt
o
:
Intreprindere
devine disponibil,

o parte de capital
aceast parte poate

fi folosit inteo

intreprindere. Astfel

creditul, datorit economiei, pe

care d-1 Pollak o analizeaz amnuntit
se

dintr'un punct de vedere cu totul nou.

ce precizeaza notiunea de circulatie a capitalului
formarea economiilor

echilibrul dintre
folosirea
au-

Maria

alte

productori

ofer

d-1 Paul Razous, Laureat al Academiei

al Academiei de

de

Morale

Politice, fost Presedinte al

Statistici din Paris, in acest volurn,
al

scop este :

a) de a usura tuturor
mecanismului de
al acestor organisme ;
b) de a pune
evid.ent cauzele de

de insucces a unor intelegeri,

pentru a feri pe instigatorii viitori

www.dacoromanica.ro

de

291

PRIMITE

de a arta

numai o politic de

Hahn, Schumpeter

preturi care
favorizeze extensiunea
debuseelor poate permite acestor

crei

de a evita
produselor, de a
favoriza progresul social
de a tinde

nantare

la realizarea

dintre productie

trusturilor,

producatori. Stu-

diaz formarea

principalele trsituri

caracteristice ale unor

industriale
apoi controlul
franceze
;
in partea
acestor
torul arat cum cooperatia, corporatismul
au fost impuse in mod
gatoriu de diferitele guverne.
M. B.

Dr. Paul Schulz-Kiesow : Die Finanzierung des Aufschwungs. Hamburger

schafts- und sozialwissenschaftliche Schriften, Heft 28. Rostock 1933 :
Hin-

storffs Verlag. 198 pag. 6,50 M.

ca In teoria balantei de
a
puterii de cumprare, se
anorganica a
in teoria
teoria
conjuncturii o puternici lupt
teoria cantitalui banking principle"

a monetei. In volumul de

al

crui obiect este finantarea ascensiunii

Dr. Paul
conjuncturii (Aufschwung),
Schulz-Kiessow, docent al
legtura
din Hamburg,
grupe ale
intre
con-

juncturii.

ce in partea introductiv
capitalului,
problernei
Schulz-Kiesow analizeaza diversele

asupra
Dr.

de circulatie a monetei pentru fiin mod

diferitele feluri de finantare a conjuncturei : mobilizarea proviziilor de bunuri

torul unei emisiuni regulate de

forma
istoricul cartelurilor,
concernelor sindicatelor

celorlalte

neintrebuintate in timpul depresiunei,

mobilizarea stocurilor noi
vechi cu aju-

Pentru aceasta,
ce defineste
tiunile diferitelor forme de
origina
Razous

Alfred
o face. Cerceteaz

asupra finantrii ascensiunii

ca singurul
grupe ale

juncturii, pe care o
element distinctiv al celor

conjuncturii, pentru ca apoi

arate importanta creditului suplimentar
general

pentru finantarea ascensiunii

In special,

cum reiese din opera lui

termin cu un capitol asupra importanbursei de efecte pentru aceast finantare.

In cursul lucrrii, Dr. Schulz-Kiesow

conditii rnonetare
arat
In
ordonate, creditul suplirnentar nu are

deck o important secundar pentru situatia monetar

teoria capitalului
lenes" poate fi explicat numai prin
teoria cantitativ modificat. Deasemeni,
ne
sistemul bancar modern
in timpul depresiunii nu numai
capitalului real mobil existent
asigurarea unor noi economii
buintate
in procesul de productiune.
Este o lucrare foarte interesant
ci

bine scris.
Maria

Dr. Alfred Wolpert : Betriebsorganisation,

Betriebsfhrung und Betriebserfolg in 168
bduerlichen Wirtschaften

(Aus-

wertung von Buchfhrungsergebnissen der

Landesbauernschaft). Landesbauernschaft
Thringen, Hauptabteilung
Heft 18
der Arbeiten. Dresden 1934 : Kommissions-Verlag : Risse-Verlag. 92 pag.
Rezultatele exploatrii in 168 intreprin-

agricole din Thuringia sunt expuse

in mod
sistematic
volumul de
de
Dr. Alfred Wolpert ; expunerea este completat
bogate statistici
pe datele contabilittii
se
cole.

Dr. Wolpert ne
o imagine a schimbrilor intervenite in
conditiunilor
rezultatelor intreprinderilor din
Thuringia. Pentru aceasta face descrierea
tinutului cercetat,
mului de contabilitate

www.dacoromanica.ro

asupra

292

ECONOMIC ROMINESC

care a prelucrat rezultatele

modul

brute. La discutia

milioanele. Toate revolutiile sud-americane,

din Gran-Chaco, luptele

Dr. Wolpert cerceteaza evolutia

intreprinderilor, conditiile de cultivare ; dependenta acestor conditii de
evolutia preturilor, evolutia conducerii
treprinderilor, raportul dintre venitul
brut
venitul natural
preturi. Analiapoi
problema veni-

din Persia
din Balcani, toate se reduc
la numitorul comun : petrolul.
Cu un lux de
cu o infor-

tului brut

Vom desprinde o
destainuire,
nespus de
pentru noi,
mnii. Este vorba de incendierea

raportul lui cu organizarea

intreprinderilor

conducerea
M. B.

mare
autorul ne
toate dedesupturile
toate culisele,
geroase
murdare, ale

lului.

dela

um die

Anton Zischka : Der

cuvntul autorului (pag. 156-160) :

In rzboiul neinduplecat

Leipzig 1934. Wilhelm Gold-

Weltmacht

petrolului s'a

mann Verlag. 238 pag.

Aurul Negru" este o

pe att de

pe

de

ca enorme bo-

contimporane. Anton Zischka, autorul

cestui sensational volum,
pund misterul cu curajul reporterului
a

tot.

lui sunt nu

reve-

latoare, dar
De vre-o
80 de ani se
o
titanica,
pentru cucerirea
lichid, unsuros
murdar, care este
de energie
temelia industrialismului modern.

ai petrolului 0-au
globul, pentru a extrage din
runtaele lui
legendare, care acum
o
de ani
necunoscute

se consume

de

luate. Nu se prea

toate

poate stabili

Inceputul incendiilor
de petrol se
unor cauze naturale
sau unor acte criminale.
adversarul se
Impiedecarea stingerii incendiului,

urmele sunt mai clare.

mai bun exemplu pentru acest gen
este incendiul

de

al

sondei No. 160 din Moreni,

Pacea dela Versailles, a devenit
bogata
petrolifera din jurul Ploetilor terenul luptei anglo-americane.
concesiuni, lupte de

Americanii avea sonde in imediata

nefolosite.

propiere a

un

s'a declanat pe frontul petrolului,

care
pozitiile antagoniste sunt ocupate de
mari puteri : de Royal-Dutch-ul
olandez
de Standard-Oilul american.
Doi Napoleoni moderni conduc acest
boi : Sir Henry Deterding, ridicat dintr'un
de
Rockfeller, parvenit din mic negustor.

dictatori, cari dispun de arma

cuceritor,
mascheze toate fazele razboiului
mondial a petrolului, In care viata
a

au
nu

adeseaori, ca bogate izvoare,

bine informat, care a umblat mult

mag-

binenteles,

un rol,

sacrificata cu

Romne a lui Deterding,

In Mai 1929, Englezii au

sonda
No. 160 din Moreni. Cnd s'a ajuns la
1600 metri, cea mai mare
a
o
elemeno
aruncnd pietre
lind totul
de
se izbete de
a sondei,
aprind gazele.
In clipa urmatoare, sonda
in

timp de doi
fi potolit.
Zilnic a ars

focul n'a putut

din care s'ar

tut extrage cte 300.000 kg.

www.dacoromanica.ro

pu-

in valoare de

CARTI

293

un milion lei.

definitia
In prima parte autorul
tiunii de intreprindere,
diver0
tori, iar apoi face clasificarea formelor de

Englejii
fel de
mijloace
tehnice, pentru a opri incendiul. Toate
dau gre.
la
se

la o constructie
de stingere, s'a
produs un act de sabotaj evident.
luni
ancheta, se
un premiu de 200.000 lei pentru arestarea
minalului. In fine, se
cu aproximatie
dovezile palcine este criminalul.
pabile lipsesc.
Abia,

ani, cnd agentul,

care a .,lucrat" la Moreni a trecut la adse
Omul, care a
condus sabotarea, se numea pe-atunci
Frank Hennigs. Autorul
procurat
chiar fotografia lui. Acum omul

in Noua Guinee".
sensationala destainuire a lui Zischcu un lux de amnunte
tehnice, care
pe Americani, aduce
pe oamenii lui Rockfeller, ca pe criminalii
ka,

autori ai incendiului dela Moreni, pentru

a produce o
concurentei engleze
a lui Deterding.
Asemenea acte de banditism internascrupule

comise

in care se comit
la natiunea, care se pagubete,

o considerare la
numai rnici

cunoatem
de

a capitalismului

arat
curn a luat na;tere
de
cietate,
a evoluat, sporindu-se
capitalul
timpul
destul de mare stagnarea
rasboiului, ca de altfel a tuturor formelor
de Intreprinderi, ne
considerabil pe care ia societatea
dere
imediat
in perioada de inflatie.
In continuare
de felul cum se
societatea
rispundere limitat
cum se transforma in alte forme de
vice versa. Mai arat diversele
forme de intreprinderi comerciale care
le
societatea cu raspundere limimrul

ca trusturi, carteluri, asociatii etc.

Concluzia

asupra acestei

nu poate fi dect favorabila.

Trebue mentionat forma
in care este expus materialul, dndu-ti
o idee precis asupra subiectului tratat.
I. A. Val.
Ruggeri (Fernando) : La Cambiale. La
legge uniforme di Ginevra
diritto
cambiario italiano. Ulrico Hoepli, Edi-

tore Milano, 1934. Pag. 558. Lit. 22.

Mi;carea pentru

modern.

Dr. Caius Bardosi.

COMERT

tratnd despre societatea

pundere limitata.
mai

palide exemple din fiorosul

al petrolului, pe care autorul

cu patrundere,
descrie cu talent
o

Intreprinderi
diferite criterii.
In partea doua
Liebel
fondul

DREPT COMERCIAL.

unificarea dreptului

din anul 1863,

a inceput
cnd National Association fcr the
motion of social Science"

sesiunea dela

Gand, a propus convocarea unei confe: Die wirtschaftliche

Dr. Leonard
Struktur der Gesellschaft mit beschrdnkter
Haftung. Industrieverlag Spaeth et Linde,
Berlin W. 10. 142 pag.
In
d-1 Leonard Liebel
analizeazi
functionarea so-

rinte in acest scop. Dup patruzeci de

cu rspundere limitata", o
mai
de intreprindere foarte
mai ales in
ales
care se

antiproecte de conventie asupra

unificarii dreptului
care au fost
aprobate
a doua
in
1912 tot la Haga.

Germania.

ani de studii,
propunerile guvernelor
Italiei, Germaniei Olandei s'a convocat
o conferint
anul 1906.
La prima
care a avut
de

abia in anul 1910 la Haga, s'au redactat

www.dacoromanica.ro

294

ECONOMIC ROMNESC

Conflictul mondial, isbucnit in 1914,

a impiedecat trecerea la realizri conin anul 1920, chescrete. Dup

discutat in contiunea a fost
ferinta international dela Bruxelles, sub
auspiciile Soc. Natiunilor

ani de preparative
o

zece

discutiuni a avut
international
semnat

Geneva unde s'au redactat

trei conventiuni :
a) Conventia prin care statele contractante se oblig
introduc pe teritoriul
legea
asupra
b) Conventiunea cuprinzand o serie de
dispozitiuni pentru rezolvirea conflictelor
de lege ce s'ar ivi in
materie, fie
Intre
le care au acceptat legea uni;

form, fie prin raport cu celelalte state

c) Conventiunea prin care statele contractante se
a subordona prin
interne validitatea cambiei
cekului de timbrarea
conform acelei legi.

der Leipziger Messe. Leipzig 1934 :

Verlagsanstalt des Leipziger Messamts
G.m.b.H. 64 pag.
importanta
De organizarea
se
Dr. Herbert Otto
ticei unui
de doctorat ; afirin interesanta sa
bazate pe rezultatele
matiunile sale
international, ce
la marele
bei

anual la Lipsca.
prin a considera
international ca un fenomen de
;
pentru aceasta
ce defineste notiunea
se

Autonil

de
a

asupra gruprii

origine, dup ramura

din care fac parte

locul

apoi din punct de vedere al

statisticei

Italia prin decretele legi din 25 August

5 Dec. 1933 a legiferat aceste

referitoare la dreptul camacestei legi, dealtfel

sunt in

comentate in studiul de
conformitate cu clauzele

dela Geneva.
dela Geneva
cuprinde dou feluri de clauze : a) Clauze
- clauze inderogabile de tip conlegislatia
tinental european, in opozitie
de tip anglo-american - asupra

contractante pot
le modifice
conform
dreptului intern.
Studiul de
este foarte util pentru
cititorul

deoarece legea asupra

biletului la ordin din

Maiu
1934 din
noastr are ca principal

isvor cele trei

precum
legea

dela

Geneva

din Decembrie

1933 expuse amnuntit

crare de d-1 Fernando Ruggeri.

In partea a

sale, dr.

Herbert Otto cerceteaz reprezentarea

internastatistica a deverului
celor
o deosebit

trei metode : sistemul milanez, sisternul

din Lipsca
sistemul din Nrnberg.
Lucrarea d-lui dr. Otto intereseazi att

prin partea ei teoretic interesant

prin materialul ei documentar.
M. B.

des geschftlichen Kreditauskunfts-

neesenfiale asupra

cambiei

cesare.

Dozent Dr. Erwin Paneth : Kritik und

Statele s'au obligat a nu le aduce

b)

metodele statistice

gile

1932

pe

lu-

George

Dr. Herbert Otto : Messe-Statistik unter

besonderer Anlehnung an die Verhltnisse

wesens. Mit dem Anhang Normvordruck

fr die Kreditauskunft. Allgemeiner
sistenverband Verffentlichung 2. Wien
und Leipzig 1933 : Verlag von Moritz

Perles. 80 pag. 2.50 M.

In volumul de
Docent Dr.
Erwin Paneth face o
dar
serviciilor de informatii, a
reform o preconizeaz. Cum
ganizarea acestor servicii, la noi
nu este prea modern, vom
in
crarea d-lui dr. Paneth sugestii interesante
deosebit de folositoare.
Autorul
prin a arta origina

www.dacoromanica.ro

295
serviciilor de informatii comerciale ; stuapoi dispozitiunile profesionale

feritoare la aceste servicii in Austria

Germania, organizarea
strangerea
formatiilor. Analizeaza apoi continutul
unei informatii comerciale, raspunderea

pentru informatiile date. In anexa lucrarii,

Paneth
un model de formular,
pe care
se dea informatiile. M. B.
Dr. Fritz Redlich : Reklame. BegriffGeschichte, Theorie. Stuttgart 1935 : Fer-

dinand Enke.

pag.

asupra

remarcabile

reclamei editate de editura Poeschel din

Stuttgart
o
tot
de
Ferdinand Enke, ne aduce
ea o excelenta lucrare asupra reclamei,
lucrare
d-lui dr. Fritz Redlich
din Berlin.

ziaristica
reclama ca
a
impunerii sunt analizate
paragraf
special. Lucrarea este completati
reprezentative date statistice,
meroase

care-i dau o valoare

Blau.
Dr. Hans C. Rommel : Die Organisation
und Technik des Handels zu Ende des 18.
Jahrhunderts. Ein betriebswirtschaftlicher
Beitrag zur Wirtschaftsgeschichte.
nover 1934 : Editura autorului, Oesterbergstrasse 13.
pag.
contributie valoroasa att pentru

studiul intreprinderilor
toria
ne-o

pentru

dr. Hans

interesanta
curnentata lucrare consacrata organizarii
technicei comertului la
lului al 18-lea.
C.. Rommel

Autorul considera reclama ca un

men economic de mare
o
ca atare
in
a mai
unele forme pot
nu
reclama poafe fi
pentru
concurenta
pentru

nea comertului, dr. Rommel cerceteaza

formele comertului terestru
maritim
organizarea comertului. Pentru
aceasta
asupra comerciantilor (per-

crocherii.

asupra marilor companii cornerciale ale

ce

ricul mijloacelor de
al inseratelor,
al placardelor, de importanta Intreprin-

zatorilor pentru desvoltarea reclamei. Un

capitol din cele mai interesante este conce
ei

cadrul
ale dife-

ritelor domenii de activitate economica,

autorul analizeazi importanta reclamei

att din punct de vedere al econcmiei

particulare
economiei

soane fizice)

comerciale, apoi

Statelor, pe care le Imparte in

notiunea de

dr. Redlich face un

interesant istoric al reclarnei ;
cum
unde s'a ivit reclama pentru prima
a evoluat ; se
de isto-

sacrat teoriei reclamei.

ivirea reclamei
diferitelor economii

diviziu-

din punct de vedere al

; face aci considera-

asupra
ca rnijloc in vederea
unui scop
ca determinanta a
intreprinderilor
a economiei nationale.
dintre
dintre

ciclul conjunctural, dintre re-

grupe.

Din prima
fac parte : Compania
a Indiilor
Compania
a Indiilor Apusene, Compania
a Indiilor
Compania
a Indiilor
pania Portughezo-Braziliana. Din grupa
daneze, frana doua fac parte
ceze, Compania Austriac pentru Indiile
Compania Portugheza pentru
Para
Fluviul Amazoanelor, Companiile
spaniole. Pentru
prusiene, suedeze
care Companie, dr. Rommel
organizarea ei din punct de vedere al
treprinderilor
technica comertului
pe

Autorul
rolul persoanelor auxiliare
organizarea comertului la
secolului al 18-lea, pentruca apoi
studieze organizarea irnportanta

gurilor, burselor, a traficului de

a

www.dacoromanica.ro

ECONOMIC ROMNESC

296
Cu un rar discernmnt, dr. Rommel
elementele caracteristice ale
nizrii comertului,
lucrarea

fie considerat ca una din cele mai

bune
originale monografii asupra
ganizrii
technicei ccmertului la
situl secolului al 18-lea. Materialul
cumentar referitor la
Companii

comerciale este foarte bogat

prezentat

instructiv,

Maria

juridice, dr. Wolf cerceteaza in mod

elementela cambiai
cum
german.
ele reies din dreptul
Astfel analizeaz dispozitiunile privitoare
la : persoanele ce intervin
cambie,
mentiunile ei
importanta
acceptarea
efectele ei, indosare, protest, multiplicare, stingerea drepturilor derivnd din
La
face o
comparatie cu dreptul
international.
M. B.

Dr. Friedrich Schoen :

COMERT EXTERIOR

werb und Behinderungswettbewerb.

dorf 1933 ; Editura autorului, Leopold-

strasse 20. X +50 pag.

Problema concurentei cu diferitele

W. Bohne : Beitrge sur

ei

prezente

obiectul

forme

COMERCIALA

a d-lui dr. Friedrich Schoen.

politik. Eine Aufsatzsammlung.

lemerstrasse 70 A. 48 pag.

In brosura de fat, d-1 W. Bohne a

In prima parte a volumului, autorul

problema din punct de vedere

pur juridic ;

ce defineste notiunile
loial

de

neloial,

considerd posibilitatea cuprinderii tuturor

abaterilor dela concurenta loial
conditiile ei de realizare.

In partea a doua a lucrrii, dr. Schoen

de a se alatui un sistem al dreptului referitor la

lui Lobe,
Kohler, Baumbach, Callmann, Rosenthal,

apoi in mod

Becher

delirnitarea pe care Nipperdey

o face
concurenta in vederea sporirei prestatiei". (Leistungswettberverb)
conconcurenta
vederea
curentului" (Behinderungslettbewerb), a
elemente caracteristice le analizeaz.
M. B.
Dr. Karl Wolff : Grundriss des Wechselrechts. Innsbruck 1934 : Universitts-Verpag. 3 M.
lag Wagner,
Elementele esentiale ale dreptului
interegerman
expuse
d-1 dr. Karl Wolff.
sant lucrare de
ce face consideratiuni asupra evolutiei istorice a cambiei, asupra impor-

tantei ei economice

asupra naturii

Berlin-

Lichterfelde 1933 : Editura autorului, Dah-

cules

din articolele sale publicate

Arbeit und Beruf", Die Deutsche

in

Arbeitgeberzeitung", Mitteilungen
Reichsbundes akademisch gebildeter Land-

wirte", Deutsche Allgemeine Zeitung",

1922-1932.
Autorul

cteva din problemele ce au preocupat lumea

in
acest interval, dnd
sugestii pretioase. Astfel,
Bohne
importanta
uniunilor profesionale in Statul actual,
insemntatea unui drept electoral bazat
necesitatea unui
pe clasele profesionale
program de reforme agricole.
apoi desfsurarea
rezultatele
Italia, importanta cresterii
raportul dintre econoepurilor de
arta de a conduce Statul
mie,
insemnitatea
oportunitatea
interne in Germania.
interesant
Este o
M. B.

Ferdinand Fried : Die Zukunft des Aussenhandels. Durch innere Marktordnung

Aussenhandelsfreiheit. Jena 1934 :
Eugen Diederichs Verlag. 90 pag. 2.60 M.
Ferdinand Fried, bine cunoscut
cititorilor
din
sale ante-

zur

www.dacoromanica.ro

297

CRTI PRIMITE

rioare Das Ende des Kapitalismus"

capitalismului) Autarkie", ne prelucrare,
care
acum o
viitorul comertului exterior,

punctul de vedere al doctrinei

sub
in ansamblul acestei economii
raportul caracteristicilor specifice ale productiunii
compartiment economic, d-1 Inginer lanculescu
mai
ales agricultura a suferit radicale schimbri
suferite.

natio nal-socialiste.

Noua organizare a pietii interne, care

reprezinti o parte important a politicei
agrare national-socialiste, are drept
orientare a politicei
mare
ciale a Germaniei. In Statul national-

socialist, politica agrar

terior nu mai trebue

comertul exfie in conflict

ca In timpul liberalismului ci s
Deaceea datoria noului

importanta
a agriculturii
de
celelalte ramuri de productie
surplusul
constitue o
pentru exportul agricol,
la
teresante concluzii.
Afirmatiile d-lui Ing. lanculescu sunt

ilustrate cu date statistice

grafice bine alese.

M. B.

la organizarea

regim este s

pietii interne, pentruca prin

productiei agricole

Landry : La politique commer-

se

a industriei de export

apoi a

comertului exterior. Aceste idei,

de
R. Walther Darr& Ministrul Reichului pentru hran
agricultura, au
fost reluate de
Ferdinand Fried
plectate pentru a
un sistem eficace
viabil.
ce

ralismului

asupra
Fried

comertuI ex-

terior in totalitatea economiei

locul in consideratia lumii. Cerpe care comertul
exterior trebue
le
reorganizarea lui
Statului in
apoi

reorganizare.

Este o lucrare

de interesanti

de la France. Editura : Librairie du

Recueil Sirey. Paris 1934,
vol. 87 pag.
10 frs.
Acum
de

studii

a luat ludabila
de

Institutul universitar
din Geneva
de a organiza

cursurile regulate destinate

studentilor, o serie de conferinte asupra

politicei diferitelor State
de
In
Societatea
conferinte pentru
care erau solicitate
nente din lumea
sau universitari.
Lucrarea pe care
Ministru din Franta,

Landry, fostul
acum

e tot o
la acel Institut,
cadrul unui alt ciclu consacrat politicei comerciale a diferitelor State contemporane. Plasnd la Colbert mornentul

bine
Maria

Surplusul populafiunei
ca
a exportului agricol. Bucuresti
1934 : Tipografia de
Leo12 pag. 7 lei.
pold
In brosura de
d-1 Ing. C. lancuun articol, care a fost
lescu ne
publicat pentru prima
revista
C.

reprezentari

Libertatea" din 5

1934.

Pornind dela consideratia

economia
rzboiu
a suferit
nate transformri
ceeace priveste
ramuri de productiune
importanta

de

se poate vorbi de o

franceza, autorul traseaz un

foarte instructiv tablou al diverselor
girnuri de
care s'au succedat
Franta
in timpul crizei eco-

nornice recente.
care

dup ce
interesele

desale

Frantei
politica schimburilor sale
terne
care sunt perspectivele comertului exterior francez,
Landry

trece la cercetarea celor mai des amintite metode pentru a ameliora

streinatate
acestui comert. Propaganda
pentru produsele franceze, o

www.dacoromanica.ro

ECONOMIC

298
de credit
pentru finantarea
tului reducerea pretului produselor ex-

trecute In
portate sunt
pe
sunt
priveste ultima
analizate msurile capape
bile
pretul de
al
furilor franceze
manipulatiile monetare
reducerea salariilor
a celorlalte
sarcini sociale pe care utilizarea salariilor
le impune
reforma
bugetului
scopul realizrii echilibrului
printr'o nou asezare a Impozitelor care
diminueze sarcinile fiscale care
productia franceza. Desvoltarea cornertului franco-colonial face obiectul unui
studiu deasemeni foarte
Dar
nici aceast desvoltare n'ar da solutia
completa, imediat
a problemei

mai important
este ameliorarea comertului
streine.
acest obiectiv

cornertului exterior" s'ar asigura desde emisiune

congestionarea
valutare nu ar mai
acordarea

Diferenta de
la devizele acordate
ar avea rostul
asigure importul absolut
necesar la un
convenabil, iar pretul
sporit pentru restul devizelor ar functiona
ca o
de import.
Propunerea
personalitti cum e
desigur
atentia.
d-1 Reisch
Cu toate
rationalizare" a con-

trolului devizelor e mult prea complicata

pentru a contribui la o normalizare a

relatiilor valutare
Dr. Petre Constantineseu.
des Nations :

Obiectul
mai

francez cu

nu va putea fi atins

deocamdat - prin
bilaterale pe
baza regimului preferential.
Desvoltata prin adaugarea unei docu-

care nu putea fi
oral,
a d-lui Landry e o

conferinta

mai instructiva cu
principiile pe care le
politica
pe linia
pe care o preconizeaz
foarte
economic fac o
noianul de solutii-paleativ care
azi

literatura de specialitate.

eux, ainsi qu'avec l'Allemagne, le Royaume-

Uni et les Etats-Unis. Srie de PublicaQuestions de la Socit des Nations.

tions conomiques et financires, 1935.
fr..
B. 4. 94 pag. 3.50
Un bogat
interesant material documentar asupra comertului dintre
Blocului-aur

ele

cu

Germania,

Marea Britanie
Statele Unite ne este
oferit In volumul
cu deosebit

Ingrijire de Secretariatul
Volumul este

In prima parte se
comertul
rilor Blocului-aur considerate ca un
treg ; se cerceteaza locul acestor

Dr.
Dr. Richard Reisch : Exportlrderung
durch aktive Whrungspolitik. Wien. Verlag Julius Springer. 1735. 37 pag. 2,50 M.

Studiul d-lui Richard Reisch cuprinde

o scurt
a comertului international
unite
a crizei
ca o
cu defectiunea etalonului aur, propunerea
transitorii. Care ar consta
control al devizelor rationalizat,
rostul
asigure o fortare a exportului, cum
o diferentiere in pretul

comertul mondial, comertul

reciproc
cu celelalte
dinafara Blocului-aur
intre
se face o
reciproc al

Blocului-aur

Blocului-aur cu celelalte
se arate
rilor Blocului-aur.
apoi

comertul
pentruca
schimbului-

Partea a doua a volumului

comerciale
aspecte ale
Blocului-aur, aspecte ilustrate
prin numeroase date statistice.
ale

vizelor acordate, pentru import sau

ticularilor.

essentiels

du commerce des Pays du bloc-or entre

Prin crearea unei Banci a

www.dacoromanica.ro

M. B.

299

PRIMITE

Dr. Heinrich Troeger : Import und Exnach deutschen und auslandischen

Devisenrecht. Die Devisenvorschriften aller
der Welt. Stuttgart 1935 : J. Hess
Verlag, Eberhardstrasse 10. 372 pag. 8.20 M
De ctiva ani, libertatea comertului
exterior a avut mult de suferit, numeroase
restrictiuni au fost aduse importului
exportului. Printre acestea
primul
se
regimul devizelor, regim menit
instaurare
a
moneta, dar a
produce insemnate pagube schimbului de
plus acest
Ca o nenorocire
girn este foarte deseori schimbat,
la
port

in

noi

Pentru cunoasterea regirnului, comertului exterior

al devizelor s'au scris
valoroase
foarte multe
Dintre
de cinste,
acestea la
cuvine
lucrarea d-lui Troeger. Este o lucrare extrem de
prin materialul documentar pe
contine
original prin forma
pagini libere
prinse cu un
copert
in
permitnd adaogirea

Prin bogtia informatiilor, pe care le

cuprinde, lucrarea d-lui Troeger este foarte

folositoare pentru viata practici.

Maria Biru.
Dr.

Heinrich Troeger :

Mai 1935 zu Import und Export

Der Warenverkehr) nach deutschem und ausDevisenrecht. Stuttgart 1935 :
Verlag von J. Hess.
Lucrarea d-lui Dr. Heinrich Troeger,
despre care am vorbit mai sus, a aprut

editii primite cu mult

de opinia
deoarece au o
deosebit valoare practica.
ajutorul
Pentru a veni mai mult
acum

practicei, editura Hess din Stuttgart a

s,o
in curent cu ultimele dispozitiuni luate in Geramnia
tate
in Mai 1935
privire la regimul
comertului exterior sub controlul
zelor. In acest scop a editat foi completatoare, cari intregesc lucrarea d-lui
ger
dau nota de actualitate
unei asemenea

ginilor ce vor apare ulterior cu dispozitiuni

suplimentare.

Lucrarea d-lui Troeger este

In

In prima parte, autorul se

de

circulatia mrfurilor sub regimul devi-

zelor in Germania, insistnd In capitole

deosebite asupra importului exportului,
dispozitiunile
dr. Troeger

dreptului german al devizelor referitoare

la importul

exportul mrfurilor, la
ramburse, taxe patentare prescriptiunile

asupra cursului monetelor, asupra diferitelor plti, asupra compensatiunilor de

; autorul red

toate

dispozitiunile
ordonantele promulgate
la
Martie 1935.
dr.
In partea a doua a
dispozitiunile referitoare la regimul devizelor In 40
strine, printre
care se afl
In anexa lucririi,
autorul arat regimul special al comertului german cu Danernarca, Cehoslovacia

M. B.

: Studi sugli scambi

Venturi
ternazionali. Firenze, 1934. La Nuova
Italia" Editrice. Fag. 97. Lit. 6.
Prima
a
economice

internationale este aceea a schimbului.

In
toate statele, in ultimul timp,
treaga economie se sbate intr'o perioad
crizei actuale,
istoria
Pentru
precedent
restabilirea crizei
a echilibrului s'au
de

luat tot felul de

pe de o parte
dustriale pe de

agricole

parte fcnd agrila

unor tarife vamale
protectioniste, balanta comerciali a suferit
mari modificri.

Autorul, in studiul de fat se ocup

ger

Turcia.

In

industrie,

de

problema schimbului, analizand In

parte teoria costului comparat"

conceptia de valoare international",
In partea a doua de politica
a

www.dacoromanica.ro

G. L

300

BULETINUL

ECONOMIC

In acest volum vom

textul
german al Legii pentru ratificarea condin 10 Decembrie 1928
22

TRAN SP ORTURI

im
Dr. Wolfgang Bessler :
internationalen Eisenbahnverkehr
lands, insbesondere die direkten internationalen
Editura autorului :

Martie

1932,

privitoare la trecerea in

schofswerda i. Sachsen. 60 pag.

proprietatea Statului a liniilor ferate ale

Soc. Anom. a C.F.
anexe acestei legi
alte

De sistemul tarifar al
ferate germane se
d-1 dr. Wolfgang Bessler

tul

ce

notiunile

lucrare.
termenii

technici necesari pentru intelegerea

punerii, autorul
evolutia

tarifelor feroviare germane, natura tarimai ales a tarifelor internationale. Analizeaza in primul
felor germane

rifele principale dinainte de

geranume : tariful direct pentru
rnano-belgian
tariful direct pentru
romano-german.
apoi
fele mai importante dintre 1914-1931
anume : germano-italian din 1921 din
din 1928, germano1926,
austriac. Intr'o parte speciala,

acorduri suplimentare texeste redat

limba

in cea
Meritul volumului de
este de a
coordona intr'o
sistetot materialul documentar referitor la
liniilor de cale
ale
anonime Leov-CerM. B.

Johann Ultzen-Barekhausen : Bremische

vor 100 bis 200 Jahren in ihrer
bremische
Firmenund Familiengeschichte Sonderverffentli-

Bedeutung

chungen der Ostflischen Familienkundlichen Kommission Nr. 10. Leipzig 1933 :

Verlag Degener und Co., Inh. : Oswald

asupra elementelor esentiale ale tarifelor

Spohr, 72 pag. 4.50 M.

feroviare dintre Germania

Polonia, Letonia
: Rusia
Lituania, Estonia, pentruca apoi
ter-

in portul Bremen
lmportanta
lucrare dintr'un
este analizata in
intreit punct de vedere :
istoriei
mertului, al istoriei caselor comerciale
al istoriei familiilor. Astfel autorul aduce

importante consimine lucrarea

critice asupra tarifelor feroviare
M. B.

la cunoasterea

acestui port de o insemnatate

S. A. a

Ferate
(Lemberg- Czernowitz- Jassy-Eisenbahn- Geund
sellschaft) : Sammlung der
Urkunden, die die Einlsung der Linien
der

Lemberg-Czernowitz-Iassy

Eisenbahn-

gesellschalt und die Abgeltung der Inhaber

der Obligationen derselben
Car-

Institutul de arte grafice

Glasul Bucovinei". 96 pag.
In bine cunoscuta
din
Glasul Bucovinei", a
un intere1933 :

sant
folositor volum, care
contractele documentele incheiate cu ocazia
de
Statul
a
de
ferate

a despagubirii posesorilor de
ale acestei

economia

pentru

a Germaniei.

Ing. Ultzen-Barckhausen
primul
inceputurile

pe

Weser cu ajutorul vaselor puse in r.

care cu ajutorul vaporilor. Primul vapor
intitulat Weser"
torului din Brema, Friedrich Schrder,
pluteste pe Weser in 1817. Se recunoaste
avantagiile fortei motrice a

in

cu vapoarele face
progrese din ce in ce mai mari. Autorul
toate aceste vapoare,
numele proprietarilor
constructorilor, precum
date caracteSugestive pagini din cronici
documente dau o deosebit insemnatate
aburilor

d-lui Ultzen-Barckhausen. Aceste

www.dacoromanica.ro

301
pagini se
la : miscarea corbiilor In
portul Brema, frachturi, contracte de
zare
de Inchiriere, jurisprudente In
procese de
vieti de corabieri,

activitatea caselor de comert, organizacorabierilor, cu un

tot ce
veste navigatia
portul Brema.
Materialul documentar cuprins In lucrarea de
este expus cu claritate
precizie ; am fi
mai sistematica.

o expunere
M. B.

Wirtschaltsfhrung und Finanzwesen der

Deutschen Reichsbahn. Herausgegeben von
der
Hauptverwaltung der Deutschen
Reichsbahn-Gesellschaft. Berlin 1934:Verkehrswissenschaftliche
Lehrmittelgesell-

schaft m. b. H. bei der Deutschen Reichsbahn. 292 pag.+53 planse. Legat

M.

Volumul de fat are

de a discuta

dublu scop :
cu considerarea

evolutiei istorice toate problemele

a
cilor
ducerii economice
ferate germane
de a
cum

tatea

ferate"
pun
In serviciul Statului
socialist
al progresului economiei
tionale germane.
ce In prirnele capitole ni se
bazele
evolutia
a
ferate
germane, se
Germane de
Ferate fat de celelalte
mari Intreprinderi germane
de

de

ferate. Se stu-

apoi organizarea financiar a

organizarea serviciului financiar,
elementele esentiale ale conducerii economice, fie a administratiei centrale, fie a

feritelor directiuni locale. Foarte

sante
folositoare sunt
capitolele In
cari se expun principiile calcularii, care
reflecteze situatia
a
Nurneroase tablouri statistice
diagrame complecteaza bogatul material
deosebit de
cumentar al acestei
instructiva folositoare
pentru teorie,
mai ales pentru activitatea
M. B.

FINANTE PUBLICE

PRIVATE

Werner Braun : Das Liquiditatsproblem

der Kreditbanken. (Tbinger wirtschaftwissenschaftliche Abhandlungen.IV. Folge,

6) Verlag Kohlhamrner, Stuttgart,

1934. X+164 pag.
Cartea d-lui Braun e o

la un capitol foarte desbtut

onetare

al

anume, capacitatea

de a crea credit a

particulare,

teorie formulati precis dar exagerat de

Albert Hahn. Studiul d-lui Braun e o
a acestei teorii,
a problemei lichidittii
bancare In general.
Dup o expunere introductivi privind
activitatea bncilor particulare

timp o

nonul clasic, autorul trece la teoria lui

Albert Hahn. Rezultatul analizei e ur: In sistemul bancar modern,

cile particulare nu pot avea o

creditului independenta de banca de

siune. Respectarea regulelor de lichiditate

de activitatea

presupun
cesteia din

Concluzia d-lui Braun e perfect adeface

consecinta care se
desprinde din teoria
Albert Hahn :
etatizarea bncilor particulare.

Ne surprinde

pe care autorul o

acestei

de a crea credit. Consultarea lucrarilor

lui

Hayek - pe care W. Braun

fi umplut desigur
Dr. Petre Constantineseu.

Cassola (Carlo Prof.) : Lezioni di Scienza

delle Finanze. Napoli, 1934. Casa Editrice
Dr. Eugenio Jovene. Mezzocannone, 109.

215. Lit. 24.

se
Literatura financiar
un studiu de specialitate.
cu

E vorba de tratatul de finante al Prof.

Carlo Cassola
In editura Jovene
din Neapole,
a II-a editie
complectat de Prof. Augusto Graziani.

Studiul cuprinde trei

www.dacoromanica.ro

In partea

302
intia se

de conceptiunea

racterele
financiare,

financiare

troversate ale dreptului fiscal este desigur

aceia a impozitului asupra deverului, a

partea doua de diferite

sisteme de impunere
ultima parte
de diversele impozite reale.
G. Ians.
Jean Destres : Le recouvrement des
crances. Paris 1935 Librairie du Recueil
Sirey.
+104 pag. 14 ,fr.
Creditul trece printr'o grea

care neplata datoriilor a devenit un fapt

din ce in ce mai curent,
in multe
s'au fcut, prin lege sau prin
numeroase inlesniri debitorilor.
creditorii au neplceri la
creantelor
neplaceri,
de cele

mai multe ori ajung in fata justitiei.

Pentru a veni
ajutorul creditorilor,
Jean Destres a
volumul de
fat, care este menit a da sfaturi pracmetode pentru incasarea
sfaturi folositoare
pentru
conducatorii de intreprinderi.
tice

D-1 Destres

pentru

prin a arta

cipiile generale ale procedurii, pe care o

ca

impozitului asupra cifrei de

cum
este numit la noi. Acest impozit este
siderat de unii ca un impozit pe consumatie

ca un impozit pe
de altii ca o
a acestor
de

feluri de impozite. Dr. Ernst Ebenfeld

propus
clarifice problema acestui
impozit
ne-a dat in volumul de fat

un documentat
serios studiu.
Partea
a lucrrii este consacrat
cercetrii

efectelor

general german asupra cifrei de

autorul arat
acestui impozit in
sistemul de impozite german, justificarea
efectele lui. In partea a doua, Dr. Ebenfeld
notiunea acestui impozit din
punct de vedere
In ultima
parte din punct de vedere economic, aducnd interesante
folositoare precizri.
Lucrarea se
pe ultimele legiuiri
fiscale germane

pe cele mai noi

din

acest domeniu.
bogat bibliografie (17
pagini) constitue o
a
d-lui dr. Ebenfeld.
M. B.

arta de a transforma

creantele in

rolul social al jurisce face distinctia

stabileste atributiunile de
autorul
asupra procedurii
fata tribunalelor civile, comerciale judeunui
ctoriile de pace asupra

Die New- Vorker

Haldun
:
Brsenspekulation. Hamburger wirtschaftsund sozialwissenschaftliche Schriften, Heft
29. Rostock 1934 : Carol Hinstorffs Verlag.
138 pag. 6,50 M.

titlu executoriu. Se
apoi de
de recurs, de executarea sentintelor jude executarea silit, de efec-

pra
la bursa din New-Vork
ne-o prezint in volumul de
d-1 Haldun

lichidrii judiciare
tele falimentulut
de procedura verificrii creantelor.
lucrarea
Prin ideile pe care le
d-lui Destres este o
pentru

viata practici.
M. B.

Dr. Ernst Ebenfeld : Der

im Umsatzsteuergesetz. Emsdetten (Westf.)
1933 : Verlags-Anstalt Heinrich und J.
Lechte
pag.

Una dintre clasificrile cele mai con-

deosebit de interesanti lucrare asuEfen dioglu.

ce defineste notiunea de
d exemple

cate de

de

d-1 Efendioglu se

de natura, istoricul
organizatia bursei
din New-York, de
de
de
curtieri, de efectele negociate, de raportul
dintre
piata monetar.
Face apoi comparatie intre bursa din
New-York
din Londra analizeaz
miscrile dela bursa din New-York
raportul dintre
cauzele

sistemul de

www.dacoromanica.ro

federali, evolutia

303
bursiere
1929
raportul
dintre migcarea bursei
recent
a
economice internationale
ter-

l'a Inlturat pe Feder, a

teorii au
fost trecute la arhiva istoric.

lucrarea fcnd consideratiuni critice asupra

la bursa din NewYork.

criza bursei americane a

Ne

sisternul central bancar nu are mijloace suficiente

pentru a o influenta cerceteaz cele mai
diferite
asupra cauzelor crizei bancare, precum
o serie de fenomene
rute in
a
cari
permit o mai
a crizei.
M. B.
fost

din

gegen die Hoch-

Feder :

Verlag Franz Eher Nachfolger.

1933. 382 pag.

de Mein Kampf" a lui Adolf

a articolelor,
discursurilor lui Gottfried Feder
este cea mai remarcabila
a
teraturii
Hitler,
diilcr

De fapt,
a fost teoreticianul
creatorul doctrinei economice a hitlerismului.

Ideia sa fundamentalg
dobinzilor" (Brechung

frgngerea

der Zinsknechtschaft").
Feder

ca

antisociala

perceperea dobinzilor, prin care se creun izvor de

nemuncit
se
prin Indatorire,
individul
sccietatea.
lui sunt,
in general, Imprumutate doctrinei teologice medievale,
ilustrate cu
contimporane.

Schacht

Hitler,... In

Dr.
lead.
Harold Fisher : England takes
An examination of the behaviour of money
and a forecast. London 1935 : Jonathan

Cape, 30 Bedford Square, 245 pag. 6 s.

In ultimul timp opinia
a fost
mult preocupatg de problema monetar.
Francul francez, belga, coroana
roana
dolarul se sbat in nesigu-

Nici lira
acest nou curent

nu a

de

de aproape

ani
activi-

oscileaza continuu

tatea

Britanii.
a
valoroas la cunoagterea
problemei monetare
ne-o
Harold Fisher
de
ludintr'un punct de vedere nou
crare
deschizand perspective noi : sociale

un dar remarcabil
Fisher face interesante
asupra
sterline, pe care
o raporteaza la valorile conduita
economice.

de expunere,

consideratiuni, ce atrag atentia tuturor

cercurilor economice.
Harold Fisher
dela
de vedere toate instrumentele financiare

cu exceptia monetei
sunt simple
promisiuni de
supuse celor 2 elemente : timp

derea" In aceste instrumente este direct

de suma
a tuturor acestor
descrcare. Pro-

promisiuni

din

nu

realizate din
arende imobiliare, nu sunt imorale.
ralitatea
abia cnd un mic deponent
unei Casse de Econornii
o
s'a
recompensi a
la
supus, prin renuntarea la consumatiunea
pentru a
integral a salariului
agteptarea unui
societtil,

accentuatg dintre promisiuni

mic beneficiu suplimentar.

Feder
expune ideile cu claritate
mult pe
l'a
cu vioiciune.

autorul

lismului.

nirea
sine
se

balanta

economistul

indepli-

se echilibreazg dela
ne

acest echilibru.
Lucrarea d-lui Fisher este

cum
In

In prima parte se
de
promisiunile de
;
ce consimoneta ca o promisiune de
monetei ca
aur,

abstract, moneta ca timp

volumul total al promisiunilor de

www.dacoromanica.ro

MONOMIC ROMANESC

BULETINDL

304

In partea a doua a lucrrii,

Fisher
asupra

asupra crizei mondiale

ei.

M. B.

asupra bazelor acestei

ce

Dr.

Hillesheim

cu

importante amnunte mobilitatea diferitelor grupe de finante publice : mobili-

und ihre Bedingungen. Stuttgart 1933 :

Selbstverlag Heukeshoven, Sdwestdeut-

tatea cheltuelilor mobilitatea veniturilor ;

sistemul general al
mobilitatea grupelor de cheltueli
venituri. Se
in special asupra

scher Wirtschafts-Dienst, Friedhofstrasse

12, 70 pag.

veniturilor, insistnd asupra fiecategorii in parte : venituri particu-

Heukeshoven :

Deutsche Bausparkassen

Caselor de economii pentru

constructii este foarte
In Germania. Deaceea s'a simtit nevcia ca toate
aceste Case de economii
fie considerate inteo lucrare, care
le redea
sttirile caracteristice. Aceasta este lucrarea d-lui Heukeshoven.
Intr'o
autorul
Casele de economii
constructii particulare, indicnd
conIn care acestea

sume
amortizare, ter-

lare, venituri publice, impozite,

muturi. Partea a doua a
este
bugetului general ;
ce

dintre vecheltueli, Dr. Hillesheim analice pot fi luate pentru menechilibrului bugetar
posibilitunei politice de prevenire a
raporturile

nituri

bugetului.
Maria

imprumutate,
mene contracte, prescriptii, participare la

Prof. Dr. Richard Kerschagl : Die Goldklauselgesetzgebung in Oesterreich. Sonder-

beneficii, etc. In ultima parte a

schafts- und sozialwissenschaftliche Schrif-

reihe der Betriebswirtschaftlichen Bltter,

2. Heft. Wien 1933 : Osterreichischer Wirtschaftsverlag, Kommanditgesellschaft Payer und
Kramergasse 9, 18 pag.
Intr'o mic dar interesantA
dr. Richard Kerschagl, profesor de
economie
la Academia Comerdin Viena, se
de introducerea

ten Heft 30. Rostock 1934 :

clauzei-aur

sunt cuprinse Casele de

al

publice

scop principal este constructia

M. B.

de

Kurt Hillesheim : Die Mobilitt des

ffentlichen Haushalts. Hamburger wirtCarl

storffs Verlag. 122 pag. 5 M.

foarte interesant contributie la
financiarA ne-o
d-1 Dr. Kurt
Hillesheim in volumul de
in care se
de rnobilitatea bugetului public.
Problema este
mai
cu
in anii de
rzboiu, cifrele
getelor au oscilat mereu, cu tendinte puternice de urcare, adaptndu-se necontenit
la situatia schimbtoare a vietii economice.
ConducAtorii finantelor publice au fost
preocupati
atenueze puternicele tur-

ale echilibrului, pentru a

mobilitatea bugetului. Diferite forme ale

sunt analizate de
competorul acestui volurn, cu
acestei

Austria.

asupra legislatiei referitoare la

intro ducerea clauzei-aur, la facilitarea
datorite in
;
apoi
valorizarea,
ce a fost
ce mai
trebue revalorizat
importanta cursului
aurului.
d-lui Prof. Dr. Richard Kerschagl are o deosebitA valoare practicA.
M. B.

Dr. Fritz Koppe : Die Amnestie

visen- und Kapitalflucht nebst der Verorddas
nung gegen Industrieflucht und
Transfermoratorium. 5. Sonderheft des
Eildienstes der DeutschenSteuer-Zeitung"
Berlin-Wien 1933 : Industrieverlag Spaeth

und Linde. 56 pag.

www.dacoromanica.ro

305

Se cunoaste evaziunea de capitaluri

la un moment dat
ameserios economia
a Ger-

cari

Pentru a se pune un
acestei
legi cu severe
evaziuni, s'au
tiuni. Aceste legi au fost
ele urmate
de o amnestie.
Principiile
arnnestii pentru
lictele rezultate din evaziunea devizelor
a capitalului, precurn
dispozitiunile

pentru a reprima evaziunea industriald

ca
privitoare la moratoriul transferului sunt redate
comentate In mod interesant
folositor de Dr.
Fritz Koppe In acest volurn destinat acpractice.

M. B.

Dr. Fritz Koppe und Bernhard Blau :

Ergnzungsbltter zu Das heutige

190

Devisenrecht". Systematische Darstellung

und Erlauterungen des gesamten Devisenrechts nach Materien geordnet. Berlin
1935 : Industrieverlag Spaeth und Linde.
190 foi.
foaie 5 Pf.

Am artat

acest buletin aparitia

d-lor Dr. Fritz Koppe
Bernhard Blau, lucrarea consacrati

importanta

dorinte de-a salva tot ce este bun in el,

concentrndu-se, mai ales asupra
toarelor puncte : autarhie relativ, troc
exterior, progres social.
Dr.

Gunnar
: Die Systeme des
mischen Sillbergeldes im IV. Jahrhundert
n. Chr. Ein Beispiel zur Anwendung der
variationsstatistischen Metho de in der
Numismatik. Leipzig 1933 : Otto Harrassowitz, Helsingfors : Akademische

handlung, 70 pag. 3.10 M.

Literatura numisrnatica s'a
cu o valoroasa lucrare,
se
de sistemele monetare de argint ale Romei
In secolul al
Christos
care

timp, un exemplu de aplicare a metodei statistice a variatiilor

numismatica. Este o lucrare serios docueste,

pe numeroase documente
cele mai noi descoperiri.
Gunnar Mickwitz cerceteaza
;area
trsaturile caracteristice ale
rnentata,

netelor dinainte de anul 360, de

anul 360, sistemul monetar al Francilor,

crarea d-lor Koppe

miliarensele, aducnd in
timp critici
mai vechi asupra acestor monete.
ce
modul de aplicare
a metodei statistice a
numisautorul face o exemplificare pracaplicnd
la

tat cu

rea monetelor romane de argint din

regimului devizelor.
Acest regim

foarte mult, dela o

ca
in Gerla alta, In toate
mania ; deaceea s'a simtit nevoia ca luBlau
fie
cele mai noi dispozitiuni. Au

acum 190 foi completatoare,

care sunt cuprinse
foarte
cele mai noi legiuiri asupra devizelor din Germania ; 16 pagini sunt consacrate regimului devizelor din Sarre.
referitoare la felul cum aceste
pagini trebuesc intercalate volumul mai
Intregesc volumul foarte

util pentru viata practica.

M. B.

Louis Mrat : Pour sauver le meilleur

du capitalisme. Receuil Lirey. Paris. 1934.

236 pag. 18 fr.

Incercare

pe-alocuri

diletant, de-a expune criza capitalismului

al

M. B.

Bertrand Nogaro : Le problme de la

dvaluation" en France. Editura :
brairie du Recueil Sirey. Paris 1935. 1 vol.

62 pag. 7 frs.
anului 1934, problema
devalorizarii francului s'a pus cu
publice franceze.
Tezelor devalorizatoare ale d-lui Paul

Reynaud fostul ministru de finante

ale d-lui Raymond Patentre, fostul subsecretar de Stat la Economia
s'au opus argumentele pentru mentinerea

www.dacoromanica.ro

francului, ridicate de

306

ECONOMIC

Roger Picard et Paul Hugon : Le pro-

d. Eugine Mathou, de Camera de

de d. R. P. Duchemin, preedintele confederatiei generale a productiei franceze.

fr
n'ar fi existat nedesmintitul
al

des dettes interallies. Ncessit d'une

rvision. Paris 1934 : Librairie

rue Garancire. 288 pag.

15 fr.

care de mult timp se afl

francez de ideia
monetare, discutiunile urmate n'ar fi izbutit
determine pe cineva la adoptarea
unei atitudini precise In fata acestei pro-

centrul preocuprilor internationale,

este desigur aceia a datoriilor interaliate.
lucrarea d-lor Roger Picard
Paul

bleme.

fat de Statele Unite, ea este de un mare

interes
pentru noi, cci revizuirea,
favoarea creia autorii pledeaz, ne

In lucrarea pe care o recenzm azi,

d. Bertrand Nogaro, cunoscutul profesor

al Universittii din Paris, nu are

de putin pretentia
elucideze definitiv

cifrele

fntruck

Franta, intre 1919-1929.

Unite
sprijinul celor afirmate In aceste dou

cteva din
cipiilor

teze prezent, spre

ele sunt conforme
economice,

sunt exacte

care ele se
asemenea

avantagii
Autorii fac
primul
obiectiv al datoriei franceze

un istoric
de Statele Unite, artnd originea acestei datorealizarea ei, precum
forma
trebuintarea sumelor obtinute. In partea
a doua a lucrArii,
Picard
Hugon
asupra negocierilor dintre Statele

dificulttile problemei. D-sa se

numai
supun unui examen foarte

ntorilor celor
a vedea

Hugon se refer mai ales la datoriile Frantei

ale lucrrii, autorii aduc numeroase

exemplele din istoria economic pot

stitui un indiciu remarcabil

ticurile care se fac de o parte sau de alta
se vor realiza aidoma in viitor.
Cu toate c nu
fti
fel de

documente, cuprinse la
volumului.
In partea a
a lucrarii, autorii arat
de drept de fapt, datoria Frantei trebue

atitudine, nici pentru devalorizare

contra ei, felul cum D-sa alege argumentele pe
propune
le verifice
a
netemeinicie o arat, te-ar
de sustintorii
valorizrii.
concluziile la care

acestei revizuiri,

ajunge sunt putin diferite de cele pe care

le-ar presupune cetitorul.
d. Bertrand
Nogaro se mrginqte numai
o
concluzie din toate analiza
care
a
Anume
din punctul de
dere strict technic, e permis
conchidem

in momentul unei restabiliri generale

a schimburilor mondiale, posibilitatea unei
revizuiri a
monetare nu trebue
ra
din cmpul
ionale.

In general, lucrarea poart pecetea spi-

ritului ponderat cu care ne-a obicinuit

d. Bertrand Nogaro.
Dr.

lonescu.

aduc argumente in favoarea

Este o lucrare foarte interesanti ; prin
materialul documentar bogat, ea permite
pros se
in adevrata ei
blema datoriei franceze fat de Statele
Unite ale Arnericei.
M. B.
H.
schen

Das Sparen bei den Deut-

Sparkassen.

Schriftenreiche

des

Forschungsinstituts fr das Kommunale

Spaikassen- und Kreditwesen des Deutschen

Sparkassen-

Band 2. Berlin

und Giroverbandes,

Deutscher Sparkassenverlag. 280 pag.

Intr'o
foarte interesant lucrare publicati sub auspiciile I nstitutului
de Cercetri de pe
Uniunea Caselor
de economii din Germania,
H. Reusch
pentru prima
redea
economiilor
Casele de

www.dacoromanica.ro

1934 :

307

PRIMITE

multumit experientei sale indelungate,

s ne dea o lucrare

de

lositoare

ce face consideratiuni asupra literaturii referitoare

statistica Caselor
Reusch,
asupra
de economii,
libretelor de economii
economiilor
rzboiu. In

a doua a lucrrii se

mentioneaz prerile lui Cassel

asupra unei
a puterii de
ale lui Irving Fisher referitoare
rare
monetare

la commodity dollar". Se ocup de

portul dintre curentele ideologice ale
liticei economice
teoria cursului
valutar (cursului schimbului)
de
minarea cursului schimbului.

de

Caselor de economii clasndu-i

profesiuni, vrst
ca posesorii de efecte
de valoare, apoi de libretele de economii :
librete pentru copii, pentru
pentru
functionari, librete pierdute, uitate,
glijate
soarta a 4.500 conturi
noi din Februarie 1924.
evolutia
eccnomiilor
timpul
timpul
crizei, apoi analizeazd raportul dintre cooperative
Cassele de economii.

Bogate date statistice completeaf lucrarea d-lui Reusch mrindu-i deosebita

valoare documentari.
M. B.

M. B.

Ruggerl (F.) : L'assegno bancario. Ulrico

Hoepli, Editore Milano, 1934. Fag. 375.

Lit. 16.
In

ce-a avut
intre 23 Februarie
19 Martie 1931
la Geneva, sub auspiciile
Nas'au
trei conventiuni
privitoare la cek :
a)
prin care statele contractante
iau obligatiunea de a legifera uniform cekul. Aceast
are
anexe : 1) textul legei uniforme,

2) textul unor rezerve care

Bruno Richter : Das Wesen des Wechselkurses. Zur Theorie des intervalutarischen
Kurses. Mnchen 1934 : Verlag Duncker
pag.
und Humblot.
Intr'o foarte interesant lucrare, d-1
dr. Bruno Richter se ocup de problema
puteril de cump&rare.
ce face consideratiuni generale
asupra originei, istoricului
teoriei parittilor putern de
Dr. Richter expune teoria
puterii de cumprare a lui Cassel, pe care

o consider& ca o reinviere a
clasice
a cursului schimbului, a
o
cu Ricardo terminnd
la izbucnirea rzboiului mondial.

teoria cursului schimbului in

ei de dup 1914,
cum se reeconomice.
din principalele
Arat apoi lipsurile

puterii de

criface o
lui Cassel, indicnd ce trebue
din aceasta teorie
ce trebue
inlturat. Consider& teoria
puterii de cumprare ca o
a politicei

statelor contractante
unor disale legii uniforme, cu norme
al
potrivite impuse de dreptul
stat.
b)
In care sunt cuprinse
pentru rezolvarea
o serie de
conflictelor ce s'ar ivi prin aplicarea acestor
norme uniforme, fie
statele care au

acceptat sus zisa lege, fie in raport cu

ceilalte

la dreptul de

c)

tirnbru.
Nurneroase state au ratificat aceste conItalia, prin decretul regal-lege

din 21 Decembrie 1933 a adoptat aceste

In studiul de
datorit d-lui Fernando Ruggeri, cititorul va
publiinternatextul
decretului lege din 21 Decembrie 1933
precum
un apendice
uzurile legisasupra cekului
Olanda, Germania
cate

comentate :
textul proectului

www.dacoromanica.ro

G.

308

BULETINUL INSTITUTULUI ECONOMIC

de d-1 Dr.

Schlichting (Karl) : Die linanzamtlichen

Buch- und
und ihre
hauptseichlichsten Beanstandungen. Zweite
Auflage. Cottbus, f. a. 1 vol. in-8, 278 pag.

chiar subtitlul luea reprezint un indreptar pentru

problemele fiscale ale tehnicei bilantiere.
in special interesele comerciantilor, contribuabili, cuprinznd indicatiunile necesare pentru tinerea registrelor de
ca s
mai
recunoaterea
din partea
fiscale. In acest scop, lucrarea
un
pertoriu complect al problemelor contabile
de bilant, care se nasc
cu impunerea, ilustrnd cazurile mai grele
cu exemple practice edificative.
jare
a materialului
un indicator
orientarea in
complect,
De remarcat
rialul vast al
sebi, partea a
unde
capitole
cuprind sfaturi pretioase de
fis-

siune in Olanda relevnd mai ales acele

fenomene ale economiei nationale
deze, cari sunt caracteristice pentru
litica monetara. Analizeaza apoi politica
a
Olandei intre 18141925 ; pentru aceasta,
ce
panica creditului provocata de izbucnirea
razboiului,
prima dintre problemele de
puse de ca-

cum ne

contabila

forma originala a

foi vclante reunite

cartoteca praccare permit inlocuirea
complectarea materialului
cu modificarile legislative
valoarea
durata.
uzantelor contabile
latiei fiscale germane lucrarea aceasta nu

poate avea pentru noi dect un interes

redus la anumite probleme contabile
mune. Dar
a lucrarii, dat
problema bilantului fiscal, constitue
in literatura
contabila un domeniu
aproape virgin, ar merita
fie
la noi. Chiar forma exterioara a
de

modificri ce se aduc legilor

noastre fiscale, ar putea fi imprumutata

cu deplin
M. Maievsehi.
Dr. S. H. M. Schtz : Die
politik der
Bank seit
Beginn des Weltkrieges. Berlin 1935 :

Verlag von Georg Stilke. 245 pag. 8 M.

Politica
a
Nationala
de Jos, dela Inceputul razboiului
a
mondial
prezent este
cu

In

acest voulm.

Incepe prin a cerceta raportul dintre

viata economica

pitalismul rzboiului

Banca de

al epocei

ur-

care a fost rezolvati

prin interventia
a Bncei Olandei.
Dr. Schutz
o parte insemnat
a
sale problemelor monetare

vocate de inflatie, apoi de stabilizarea

florinului. Deosebit de interesanta este
tima parte a lucririi, care autorul arat
economica a Olandei
stabilizare, insistnd asupra politicei
devizelor de aur
ei
asupra
problemelor puse in discutie de criza mondemonstrnd
imputarile,
ce se aduc guvernului
de

privinta, nu sunt

siune
meiate.

Materialul documentar, bogat

foarte
interesant al lucrrii d-lui Schutz, este
admirabil pus
valoare de o expunere
metodica.
Maria

Socit des Nations : Enqute sur les accords de clearing. Genve 1935 : Socit

des Nations. 158 pag. 4 fr.

Secretariatul Societatii Natiunilor a
blicat o interesant lucrare care
de raportul final al Comitetului mixt
cu ancheta asupra acordurilor
de clearing, mai contine principalele ele-

mente ale documentrii, care a stat la

baza acestei anchete.

In prima parte a volumului de

raportul Comitetului mixt pentru studierea acordurilor de clearing, rafolositoare
port, ce contine interesante
se

www.dacoromanica.ro

PRIMITE

concluzii. Tot
de folositor este
terialul documentar care
raportul.
Acest material se
la structura, functionarea efectele acordurilor de clearing
deasemeni raspunsurile diferitelor

Guverne la chestionarul privitor la

durile de clearing.
Este o lucrare deosebit de
interesanta.
M. B.

Felix Somary : Bankpolitik. Zweite

flage. Mohr (Paul Siebeck) Tbingen. 1930

353 pag. R. M. 12. Legat 15 M.

Somary este consacrat ca un clasic al
stiintei bancare. Savantul este dublat de
un practician
rutinat.

ce defineste notiunea
Prof. Dr.
obligatiunile

natura

isvoarele

mo-

apoi de cea mai

ei. Se

de finantare : banca ;

face un scurt dar cuprinzitor istoric al

analizeaza felurile

evolutiei

de credit

a celorlalte
bancare.

precum

apoi a schitat organizarea burselor,

rul
asupra politicei bancare a
publicei Germane
asupra problemelor
actuale ale economiei bancare

de credit.

Lucrarea d-lui Prof. Dr. Thalheim se

economistilor prin teoria

impune

pe care o
M. B.

carte, care a devenit un manual apreciat, apare

Tehnica bancar este analizata cu spirit
stiintific
exemplificat cu
cteva notiuni introductive
expunerea mijloacelor bancare,
cmpul cercetrilor sale in
torul
directii distincte : piata
financiara.
ale creditului modern,
Incalcitele

care constitue rostul de existent a bancarismului, sunt descifrate

elucidate,
cu

Singurul neajuns al studiului este faptul

la
c a aprut In 1930
cipiile ortodoxe ale bancarismului vechiu,
a
de prefacerile fundamentale, produse
impuse de

Truptil (R.
:
Le
bancaireanglais et
place de Londres. Prface
de M. Charles Rist. Librairie du Recueil
Sirey, 22 rue Soufflot Paris, 1935, pag. 293
Frs. 30.

Intreprinderile bancare au in actuala

ordine capitalista un rol
o
de cea mai mare insemntate.
din

in

a pietei Londrei
un

pentru economisti. Piata

biect

Londrei era
de
centrul financiar al lumii,
bunei organizabancare engleze.
din
cauza
cu piata New-Yorkului,
s'a desvoltat
conditiuni
anormale,

vreuna din

ca

caracteristicile sale principale.

In prima parte a acestui studiu autorul

examineaza rolul,
lantul
Angliei. Banca Angliei este

Dr. Caius

Prof. Dr. K. C. Thalheim : Die

zierung der Wirtschaft. Leipzig 1935 : Verlag von Philipp Reclam jun. 80-pag. Brosat

35 Pf. Legat 75 Pf.

Volurnul 10 din seria de
tulat Wirtschaftslehre" (Teoria
ne

lucrare

a d-lui dr. Karl C. Thalheim, profesor de

economie

la Academia Comerciala

din Leipzig, lucrare consacrata finantrii

economiei.

de

face

cu

de

de Tonnage

Act din 1864 care-i interzice de a intrebuinta fondurile sale

operatiuni de
mrfuri. Banca Angliei a suferit dela fondarea sa multiple transformri. La
ceput a fost o
comerciall. Pe
ce se creiau in Anglia bncile de
pozit, Banca
a marcat c
din ce in ce mai
de a se abtine dela

www.dacoromanica.ro

BULETINUL INSTITUTULTJI ECONOMIC

operatiunile ce ar putea concura celelalte

bnci. Restrictiile ce le-a impus in ope-

ratiunile sale, sunt rezultatul unei lente

adaptri la operatiunile care-i
o
cu piata
fia Angliei
chiar a
Actualmente Banca Angliei, are
o
clientel particular in lumea comercial
industriali,
ea nu incurajaz desvoltarea acestor operatiuni
cum
a spus Sir Ernest Harvey
politic comerciali
moar de moartea
ei bunr. Rolul
al
Centrale
este mentinerea stabilittii unittii
interesul general al colectivittii.

acest rol face

Practica a demonstrat
o
ca Banca de Emisiune
: institut de emisiune,
banca
bancherul statului.
Organizatia
Angliei este trasat
mari prin charta dela 1844, charta
actul din 1928.
dela 1892
In continuare autorul se ocup de
zisele
cile de depozit, bncile de scont
bill brockers" care
,,discount houses"
constitue
caracteristica a
Londrei, casele de
etc., analiznd
dela
In
zilele noastre.

In ultimul capitol, autorul

la

trei caracteristicile sistemului bancar

glez :

1) autoritatea
2) concentrarea

valoroas contributie la cunoaterea

caselor de economii pentru constructii

ne-o prezint

Dr. Eduard Weber.

pul lucrrii sale este de a pune la

att a celor care economisesc ct
mijloacele de a
o asemenea
de economii
suficient garantie
sigurant
de a
arta
ele au de
datorii serioase
Inluntrul
a Germaniei.
ce arat c,
Germania, casele
de economii pentru constructii
prina

tr'o

de incredere, Dr. Weber delidomeniul de activitate al caselor

de
pentru
pe
ca un factor important de
respectiv de
studiaz
enta organizrii afacerilor asupra
Pentru
rantei unei asemenea
aceasta
asupra forrnei juridice a
caselor de economii pentru
propriu
asupra
asupra capitalului
planului economic. Cerceteaz influenta
politicei de
asupra sigurantei
desvoltrii unei case de economii pentru
constructii, apoi asigurarea creditorilor
casei printr'un control al
de economii.

In ultima parte a volumului, Dr. Weber

ctorva case de
cauzele
economii pentru construct!!
acestor
analizeazi modul de
lichidare al acestor case.

M. B.

Angliei ;

dus pn la

mai
grad ;
3) existenta caselor specializate In scont.
Banca Angliei pentru
impune punc-

-tul ei de vedere intervine pe piata monesau restrngnd creditele.

engleze

dic-

protesteze.
tatur
Din toate punctele de vedere,
d-lui Truptil aduce o contributie extrem
literaturei de specialitate.
George

I. Welch : Money foreign trade and

exchange. London : George Allen et
win Ltd. s. 6 d.

Autorul, privind chestiunea

nationali
examinnd
printr'o
diferitele ei fete, caut, In cele 152 pagini
ale
la anurnite
ca a cestea : Ce este moneda, na-

international ? In ce
pot

rspunzitor

s creieze
Cine este
moneda nu are o functiune

productiv? Este aurul In prezent

Dr. Eduard Weber : Risiko und Sicher-

der Bausparkassen. Stuttgart 1933 :

Verlag von A. Benz. Erben 190 pag.

cesar sau recomandabil ca garantie pentru emiterea bancnotelor engleze ? Cari

sunt efectele Imprumuturilor
investi-

www.dacoromanica.ro

PRIMITE

externe asupra
creditoare
asupra celor debitoare? Cari dintre
imprumuturile
investitiunile strine
sunt folositoare
care pgubitoare etc. ?
In partea
a lucrrii - lucrare

care poate interesa nu numai pe oarnenii

de
pe financiarii de specialitate,
dar pe
acei pe cari problernele
tare
- autorul
oarecari
sugestiuni de ordin practic, In
cu
activitatea monetar financiar, natiointernationali.
St. Ch.

La inceputul acestui an Biroul International al Muncii a editat al treilea

lurn din studiile asupra relatiunilor
triale, asupra
raporturilor dintre salariati
patroni.
In acest volum gsim cinci interesante.
monografii. In prima monografie se studiaa cile ferate nationale din Canada
ce se analizeazi caracterul
al retelei, se cerceteazi organizarea
functionarea relatiunilor industriale,
rata muncH
telor

MUN

Bureau International du Travail : La

et Documents, Srie F. bis (Scurit
dustrielle) No. 7. Genve 1935 : Bureau
International du Travail. 124 pag. 3.50
fr.

cu introducerea rationalizrii
a progreselor technice In domeniul de
tivitate al zugrvitului, s'au
numeroase probleme referitoare la securitatea
industrial. Aceste importante probleme

sunt studiate in volumul de

In prima parte a volurnului se analiprocedeele moderne ale zugrvelii,
pericolele prezentate de culorile moderne

msurile practice pentru

acestor pericole.

In partea a doua, sunt luate in consideratie msurile de securitate prescrise

: Germania, Australia,

gia, Statele Unite, Marea Britanie,

vetia, U.R.S.S.
Lucrarea

fon-

higiena.

mod se
Intreprinderile Pequot dela Naumkeag Steam Cotton
Company din Salem (Massachusetts), un
mare magazin parizian : La Samaritaine,_
In

scurit dans la peinture au pistolet. Etudes

in diferite

salariile, pensiunile

durile de prevedere, prevenirea acciden-

Uniunea Sud-African.
de Biroul Interna-

tional al Muncii ofer un material docufoarte folositor pentru

mentar bogat
viata practic.

Socitatea Norvegian a Azotului, apoi

industriale in Luxemburg.
Lucrarea
un bogat
vakros
material documentar referitor la una din
cele mai interesante probleme muncitoresti.
M. B.

Bureau International du Travail :

politique des travaux publics. Genve 1935 :
Bureau International du Travail. 204 pag.
3.50 fr.
Dela tnceput Biroul International al

Muncii s'a ocupat mult de problema

ganizrii sistematice a lucrrilor publice.
Rezultatele studiilor sale
preconizrile
pentru viitor sunt expuse
volumul de
care face parte din

Documente", seria C. No.

de Studii
19.

Lucrrile publice sunt unul din mijloacele cele mai potrivite pentru combasomajului. Din acest punct de vedere
sunt considerate
in
lucrare,
atunci cnd se arat evolutia
a

et Documents, Srie A (Vie sociale) No. 38.

lucrrilor publice ; in acest capitol ni se

principiile generale ale politicei
publice,
actuale
ultimele
influenta lucrarilor publice asupra
costul anual
executare al lucrrilor publice.

Genve 1935 : Bureau International du

+192 pag. 3.50 fr.

principiile fundamentale ale finartrii lu-

M. B.

Bureau International du Travail : Etudes

sur les relations industrielles III. Etudes

Travail.

In partea a doua a

www.dacoromanica.ro

se studiazi

312

BULETINUL INSTITUTULUI ECONOMIC

publice, metodele de finantare

problemele internationale ale
Modul de executare al lucrrilor publice
rnijloacele de coorconditiile de
donare ale lucrarilor publice
teriorul unei
diferite
Este o lucrare deosebit de folositoare
interesant, care pune la
cercetrilor un bogat material informativ.
M. B.

Marjorie R. Clark : Organized Labor in

Mexico. Chapel Hill 1934 : The University

North Carolina Press.

lin, ne
un amplu
limpede
mentar al legii germane pentru organinationale din 10 Martie 1934.

parte introductiva, In care

expune principiile fundamentale ale
pentru organizarea muncii nationale, dr.
o

Dersch analizeaza
dispozitiunile acestei legi, a regulamentelor
donantelor ce o completeaza. Se
astfel de conducatorul intreprinderii (patron) $ consiliul ei, administratorii muncii,
organizarea Intreprinderii
formarea
jurisdictiile rnunciconcedierea lucrtorilor, munca
serviciile publice.

rifelor

pag.

2.50 dolari.

A fost o

Interesanta prin ideile pe care le contine

a istoricilor
de a considera miscarea
In favoarea unei munci organizate

lucrarea d-lui Prof. dr. Hermann Dersch

se impune mai ales prin marea ei valoare

Mexic ca datnd din Octombrie

pentru practica intreprinderilor.

1910,

Francisco I. Madero a inceput revoImpotriva lui Porfirio Diaz,

dinte dictator dela 1876 de a sincroniza
astfel miscarea muncitoreasca cu
In lucrarea de
Marjorie R. Clark
este In

tregime produsul secolului al 20-lea, ea

a

ani

cu

de

din 1910.
ce
asupra fondului istoric
asupra
Inceputurilor
muncitoresti
cane, autoarea
dintre
influenta bisericei asupra
apoi
organizarea muncii regionale
incorporarea
organizarea internaa muncii
desvoltarea muncii.
Prin ideile ei interesante,
precis
un maexpuse, lucrarea de

terial informativ din cele mai valoroase

referitor la organizarea muncitoreasci din
Mexic.

M. B.

Dr. Hermann

Das Gesetz zur

M. B.

Dr. Josef

: Die Haltung Kaiser

Arbeiterbewegung und
zur Sozialdemokratie. Hamborn a. Rh. :
Wilhelms

II. zur

Editura autorului, Henriettens*r. 17.

Care a
atitudinea
Wilhelm al II-lea al Germaniei
de
muncitoreasca

democratia

Aceasta este intrebarea la care

dr. Josef Kliersfeld
lucrarea de
desvluindu-ne

personalitatii exilatului dela

parte Introductiva face
ce
sociale
consideratiuni asupra
inte de urcarea pe tron a lui Wilhelm al
II-lea, dr. Kliersfeld
asupra interesului pe care chiar ca print, Wilhelm
al II-lea il
claselor
problemelor sociale. Analizeazi apoi
litica
a
derea lui Bismarck

se

la
de impor-

tanta chestiunei sociale pentru

lui Bismarck, de noua
de atitudinea

de social-democratie

Ordnung der nationalen Arbeit. Berlin 1934 :

Weidmansche Buchhandlung. 420 pag.
Brosat 4.80 M. Legat
6 M.
Inteun elegant volum, dr. Hermann

a lui Wilhelm al
relevnd
vointa lui pentru clasa muncitoreasca.

Dersch, profesor la Universitatea din Ber-

stil

Materialul documentar interesant al lude

este pus In valoare printr'un
precis.

www.dacoromanica.ro

M. B.

313

PRIMITE

Jean Lescure : Le nouveau rgime corporatif italien. Cartels et trusts. Les

Editions Domat Montchrestien, Paris, 1934

110 pag. 10 fr.

In prima parte a opuscului de mai sus
profesorul Lescure analizeaz legea ita-

din 5 Februarie 1934 privitoare la

functionarea corporatiilor.
a tuturor legilor
decretelor respective privind corporaConsiliul national al corporatiilor,

Pentru a ne arta acest lucru, Dr. Plum

schiteaz deosebirea dintre marea intreprindere clasa mijlocie importanta
lialelor ; se
apoi de raportul dintre
comunitate de lucru ; in ultima
parte a volumului insist asupra organicomunittii de lucru Than.s

constituirea
Complectat

Garfs.

M. B.

Dr. Artur Sticht :

und Klassen

lucrarea d-lui Jean Lescure constitue un

util breviar al principiilor care stau la
baza reforrnelor din peninsula italic.
Partea a doua constitue un studiu sintetic al cartelurilor
trusturilor, in care
cetitorul
enuntate toate principiile
privind materia respectivi.
ale opuscului se pot citi
Ambele
viu interes.
Dr. D. P.

in der deutschen soziologischen und oecko-

Dr. Gustav Plum : Die Arbeitsgemeinschaft, Buhl-Baden 1934 : Verlag Konkordia A. G. 64 pag. 1,20 M.
Din interesanta colectie de studii
feritoare la practica intreprinderilor,
Wirtschaftswissenschaft-

a poporului german dup cum

nomischen Literatur der letzten 80 Jahre.

Bruchsal in Baden : J. Kruse und Shne.
48 pag.
In interesanta sa lucrare, dr. Artur
Sticht ne
un valoros folositor
dreptar al literaturii sociologice
economice din ultimii 80 ani in special al literaturii privitoare la clasele sociale
muncitoresti.
ce

Wirtschaftspraxis" (tiinta
practica
economic), volumul al cincilea este consacrat unei interesante actuale probleme :
comunitatea de lucru in intreprindere, care
este o
a
in comertul mij-

centrul
Pornind dela consideratia
actuale de
economici,
se
contrastul dintre marea mica
treprindere, Dr. Plum
se poate
lesni succesul micei intreprinderi incuraind
astfel progresul
mijlocii. Aceast
intreprindere va trebui pentru aceasta
intruneasc avantagiile ambelor categorii de intreprinderi, acest lucru este
sibil
dovedeste evolutia comunittii
de lucru Thams
Garfs, care in timp de
trei
a izbutit
o
care reuneste scopul politic al
unei clase mijlocii
cu avantagiile
economice ale unei mari intreprinderi.

asupra gruprii sociale

din publicatiunile statistice, dr. Sticht

face
asupra elementelor
ciale : individ, familie, grup, clase, Stat

pentruca apoi
partea a treia a
ne arate cum se
ele in operele
principalilor scriitori germ ani dintre 1850-

cercetare o face dintr'un

1930.

punct de vedere : censiderare abconsiderare biologic considerare

izbuteste
caracterizeze doctrinele economico-sociologice referitoare la
clasele sociale.
M. B.
Prof. Dr. O. von Zwiedineck-Sdenhorst :

Die wirtschaftliche Bedeutung der

behygiene. Beihefte zum Zentralblatt fur
Gewerbehygiene und

Bei-

heft 24. Berlin 1933 : Verlag von Julius

Springer. 44 pag. 2.80 M.
Pentru a asigura
acestui volum,
dat contributia trei insemnate
ale Germaniei :
dr. O. von
dr. von Bonin
G. Haupt.
Volumul este consacrat unei actuale

www.dacoromanica.ro

314

ECONOMIC

probleme : importanta economici a

gienei industriale. In mod
metodic
Prof. dr. von Zwiedineck-Siidenhorst se
de sensul economic
limitele

higienei industriale din punct de vedere

a patronului, pe cnd G. Haupt o va
sidera din punct de vedere a lucrtorului,
aducnd amndoi precizii interesante

gienei industriale (profesionale). Dr. von

Bonin ne
importanta economici a

sugestii folositoare.

www.dacoromanica.ro

M. B.

STATISTICA ECONOMIC

STATISTICA ECONOMICA
SUPRAFETELE CULTIVATE CU
DE ZAHR
PRODUCTIA ZAHRULUI BRUT IN 1934
1935
1

34

193

1)

1933 -34

-35')

Chintale
EUROPA :
Austria
Belgia
Bulgaria
Cehoslovacia
Danemarca
.

Finlanda
Germania 2)

Irlanda
Italia
Jugoslavia
Letonia
Lituania
Marea Britanie
Olanda
Polonia
Spania .
Suedia
Ungaria

. .

U. R. S. S
AMERICA :

. .

2.802.950

2.772.916

971.006

81.711.242

49.600
53.566
1.800
159.003
41.400
1.550
2.890
274.710
567
18.446
89.531
25.822
14.400
4.000
163.444
41.919
111.999
37.155
100.000
50.616
712
1.176.000

43.000
50.000
6.800

1.704.800
2.431.075
415 457
5.157.660
2.438.000
89.700
870
9.429.017
14.291.750
352.843
3.044 920
744 669
291.451
80.795
5.063.367
2.766.242
3.429.480
1.612.000
2.200.000
3.047.920
1.353.990
9.953.000

2.260.000
2.650 000
22.500
6.350.000
903.400
96.600
300
11.970.000
16.525,524
745.423
3.570.000
620.000
537.064

16.629.551

12.039.800

677.251
15.952.300

643.000
11.396.800

980 639

997.000

255.636
725.000

347.000
650.000

87,581.196

94.748.042

340.343

Canada
Statele Unite

21.043
319.300

ASIA :

41.069
10.016
31.053

Turcia

Total

3.184.362

42.000
1.500
2.900
245.000
361.712
22.000
89.000
27.00
6.000
152.00
40.000
110.000
36.000
80.000
49.50
37.000
1.200.0

398.816

23.177

113

6.653.989
2.316.881
4.459.728
1.165.000
3.200 000
2.700.000
1.196.720
13.500.000

(Prelucrat dup Revue International d'Agriculture", Anul 26, No. 5 Mai 1935
Cifre aproximative 2) Suprafetele pentru sfeclele livrate fabricilor.

www.dacoromanica.ro

.316

ECONOMIC

PRODUCTIA PETROLULUI HUILEI

IN 1934.

LIGNITULUI

Lignit
tone de 1000 tone de
Mii de barili 1000
1000 Kgr.
1000 Kgr.

E UROPA

Austria

Bulgaria
Cehoslovacia
Franta
Germania
Jugoslavia
Marea Britanie
Olanda

552
2.267

3.- 705

Portugalia
61.- 570

Saar
Ungaria

168.- 649

U. R. S. S.

260
26.278
1.476
10.775
47.607
125.011
3.367
220.9553)
12.341
29 325
207
227
11.318
756
90.416

2.855
15.- 259

1.029
137.246
926

1.611

6.199

AMERICA
Argentina
Canada
Chili
Colombia
Ecuador
Mexic
Peru
State le Unite 1)
Venezuela
Algeria
Egipt

14.515
1.419

9.- 592

2.869

1.807

248
1.655

38.167
14.144
909.345
142.072

AFRICA

414.885

2,
1.479

Rhodezia de Sud
Uniunea Sud-Africana

ASIA
India Britanic
Indochina
Irak
Iran
Japonia
Turcia

8.997

20.424
1.464

2.41

52.66
1.485

33.060

O CEANIA
Indiile Neerlandeze
Sarawak
Trinidad

42.289
1.948
894

Recueil de Statistique de l'Institut International de

(Prelucrat
Anul 15, No. 3, Mai 1935).
1000 Tone de 2000
1000 Tone de 2240 ; productia este
Tone de 2240 lb.

www.dacoromanica.ro

numai pentru Statele federale.

STATISTICA ECONOMICI

PRODUCTIA DE PLUMB, ZINC,

IN 1934.

COSITOR

(IN TONE DE 1000 KGR.)

RI

Plumb

Zinc

Arama

Cositor

EUROPA
65.000
17.36
119.97
41.534
10.096

Belgia

Germania
Italia

Jugoslavia
Olanda
Polonia
Spania .

10.300
72.91

174.900
51.20
73.500
24.400

52.600

44.390
900
92.20

AMERICA
Bolivia
Canada 1)
Chili
.
Mexic

23.606
171.204

149.400

170.681
328.554

35.000
332.600

Statele Unite 1)

182.823
247.716

367.877

AFRICA

Congo Belgian

104.1922)

Nigeria

5.421

Rhodesia de Nord 8)
Un. Sud-Africana

19.900

137.895
9.978

ASIA
Birmania
China .
Siam

72.967
5.564
10.157

OCEANIA
Australia

Indiile Neerlandeze
Malaezia Britanica
PRODUCTIA

203.041
.

3.000
19.436
38.332
123.973

105.80

1.346.212

(Prelucrat dup Recueil de Statistique de

merce" Anul 15, No. 3 Mai 1935).

International du Corn-

1) Tone de 2000 lb. 2) Exportul total. 3) Tone de 2240 lb.

www.dacoromanica.ro

318

BULETINUL INSTITUTULUI ECONOMIC

COMERTUL INTERNATIONAL DE

1930-34

(IN CHINTALE)

RI

Exportul
Bulgaria
China ')
Danemarca ')
Egipt

.....

192.136
385.199
538 893

223.685

188.040

156.700

382.079
608.950

222.429

50.558

66.252

205.099
355.165

68.511

110.576
10.460

345.727

291.229

89.844

38.730

263.071

164.909

221.664
668.960
88.438
3.732
260.207
9.964
182.844
99.106

Franta
Irlanda 1)
Italia
Jugoslavia

93.219
304 290

Maroc francez
Olanda
Polonia

98.856
849.538
168.22

85.208
861.990
480.954
129.328

139.34
178.703

57.627
244.655

131.771

119.813

551.113

St. Unite ')

Turcia
Ungaria
Uniunea Belgo-Luxemburg

690.444

89.410

145.340
199.715

703.482
59.243
11.285
260.102
7 132
119.255
96.932

643.030
212.289

374.021

569.763
235.055

158.070
17.393

81.627
13.998

14.458

247.534
63.984

179.114
115.157

104.377
95.057

800.600

141.160
200.087
373.818
19.683
9.6112
204.380
71.69
4.655.45' 4.586.295 3.913.337 3.106.087 2.896.0442)
314.98

354.211

Austria
Cehoslovacia
Elvetia

176.011

174 307
82.571

89.206

51.992

44.159

137.582

156 515

168.408

149.796

149.469

Franta
Germania

143 253

306.824

128.747

157.370

120.059

U. R. S. S
Total

Importul

Italia
Marea Brit.
Spania

Irlanda de N. ').

Total

= chintal metric.

89.683

66.792

1 602 180 1.431

759.672
838.841
1.433.058
82.513
349.891
87.827
228.225
246.389
1.990.597 1.944.389 1.499.600 1.377.948 1.408.909
343.357
266.399
277.050 232.819
379.023
4.598.243 4.569.363 4.016.015 3.132.480 2.976.930

1) Cifrele originale exprimate

1600

114.286

au fost convertite

11 luni.
2) Pentru U. R.
(Prelucrat
Revue Internationale d'Agriculture",

www.dacoromanica.ro

chintale pe baza
26, Nr. 5, Mai 1935).

SUMARUL
Pag.

Problema pretului
a amortismentelor intreprinderile particulare de Pro/.
Dr. C.
Opera economica a partidului liberal sub domnia regelui Carol I 1881-1891
de Mihail
Politica economica experimentala din Germania de Dr.
Incercarile de apropiere
Statele europene de Dr. Lazr
. .

129
161

176
199

ARH1VA PRESEI ECONOMICE :

economice liberale
de
A. Anastasia
Btlia francului de M. B
Finante publice italiene de M. B
Doctrina
a
reglementelor internationale de M. B
Influenta

229
230
232
235

CRTI PRIMITE
ATISTIC A

Suprafetele cultivate cu

de

productia zaharului brut

1935

Productia petrolului
Productia de plumb, zinc,
Comertul international de

lignitului
1934
cositor
1934
ultimii cinci
1930-34

www.dacoromanica.ro

1934
315
316
317
318