^Vmilti

XVI.

ARADU, 9/21. Angnst 1892.

Nr.

33.

BISERICA si SCOL'A.
F o i a b i s e r i c e s c a , scolastica, literara si e c o n o m i c a .
Iese odat
PBETIULU ABONAMENTULUI.

PBEf(ULU

INSERTIUNILORU:

Nr. 485.
In urnra dispusetiunii luate de catra Tene-r^
lulu Consistoriu eparchialu prin conclusulu dt
Iuliu 1 8 9 2 Nr. 2 8 4 2 de a-se activa pre lahg
stitutulu nostru preparandialu o s c o l a e l e m e J
d e m o d e l u in edificiulu seminariului diecesanu
aviseza prin acesta prinii, cari ar dori, c pruncii
lor se cerceteze acesta scola, ca de-o-cam-data se
vor deschide trei clase, si se vor primi 20 de
elevi in etate dela 6 pana la 9 ani. nscrierile pen
tru acesta seoia se vor face in dilele : 1, 2 si 3
Septemvre in cancelari'a direci unei seminariului, er
prelegerile se vor incepe in 13 Septemvre ealeiidariulu nou anulu curentu.
Arad 1 7 / 2 9 August 1 8 9 2 .

4.

Direciunea institutului pedagogiciiteologicu gr. or. romanu din Arad.

E M i i v i * " * * i*;>

DUMINECA.

PenjB/publicatiunile de trei ori ce contienn

cam. 3(50Cuvinte 3 fl.; pana la 200 cuvinte 4 fi.;
V?, , si mai sus 5 fl v. a.

Pentru Austro-Ungari'a:
Pe una ann 5 flcr., pe V2
2 fl. 50 cr.
P e n t r u R o m a n i ' a si s t r a i n e t a t e :
P e a n a ana 14 fr., pe jumetate ann 7 frnei.
a

in septernana:

colara.

In curend se vor deschide porile sc6lelor nostre

eenfessionale, pentru c se intrm in anulu scolasticu 1 8 9 2 / 3 . Si suntem siguri, ca anulu seolasticu in carele ne pregtim a iutr, ne va gasi pre
toti cei ce suntem iu servitiulu sc6leloru nostre
fessioale, deplin pregtii pentru a-ne continu|
cu mai multu succesu activitatea nostra pre fn
lui terenu alu educatiunei poporului
-

Si fiindc suntem la inceputulu unui ami nbu

scolasticu, asia credem noi, ca facem bine, daca amintim o imprejurare. si anume : se aude pre ici,
pre colo impotriva n6stra, a invetiatorilor, o plans6re,
ca am fi punnd pre mare pondu pre instruciune, si nu
am fi dand destula importantia
educatiunei
tenerimei. Si adeverulu este, ca materialulu prescrisu
pentru sculele nostre elementarie este m u l t u , si

Corespondentiele se se adreseze Kedaetinnei

BISERICA

si

SCOL'A."

Er b a n i i de p r e n u m e r a t i u n e la
T I P O G R A F l ' A D I E C E S A N A in A R A D .

deci se cere dela noi, c s e i n s t r u m

multu.
Dupa cum pricepem inse noi lucrulu, chiar acesta
imprejurare trebue se-ne
povetiuesca si indemne
a-i d, educatiunei importanti'a, ce ea o reclameza,
dupa ce este sciutu, ca mijloculu celu mai pu
ternicii, bas'a si fundamentulu in instruciune, este d i s c i p 1 i n 'a eleviloru ; er disciplin'a scolei este strens
legata de ceea ce facem, si de ceea ce potem presta
pentru educatiunea eleviloru.
nfiat'* privesce educatiunea c atare, repetim
aici, ceea ce a constatat pre deplin trecutulu scale
lor cretine, si anume faptulu, ca disciplin'a cre
tina este celu mai bunu mijlocu pentru o succesa
si nimerita educatiune a tenerimei; er intru sustienerea si promovarea disciplinei crestinesci, mijloculu
unicu nimeritu este i u b i r e a
invetiatoriuluifacia
d e e l e v i . Acesta iubire se manifesteza de regula in resultatele, pre cari, le potem
obtiene cu elevii; er motorul pentru obtienerea acestor resultate este i n t e r e s u l u ,
pre carele
lu-pdrta invetiatoriulu in i n i m a s'a facia de elevii
sei. Nu ne indoim, acestu interesu lu-p6rta in inim'a
lor in deplina mesura toti invetiatorii. Dar cnd con
statam acest'a, detori ne semtim de alta parte a aminti si faptulu, ea interesulu, de carele vorbim, c
si totu ce apartiene, si se alimenteza prin virtuile
cretine, are se faca o cale n e s f e r s i t a
catra
perfeciune. naintm, si detori suntem a ingriji, c
se inaintm intru acestu interesu, pentru c inaintand se devenim dilnic mai punctuali, mai diligeni
si mai cu multa greutate si cu sporiu mai mult pre
terenulu educatiunei. Cu acestu interesu in inima am
intrat negreit flecarele in funciunea de invetiatoriu ;
dar daca desvoltarea si alimentarea lui are se faca

250

B I S E . B I G

o cale nesfrita : atunci ni-se impune neaperat detorinti'a, ca ct mai adese ori, dar mai cu seama la
inceputulu fiecrui anu scolasticu se-ne intrebm, si
se-ne controlam, ca dre am inaintat, si inaintm de
ajuns pre acesta cale ? Acesta controla propria a
6stra este celu mai puternicii alimentu alu nostru.
De aceea ne-am tienut detori a atrage luarea aminte
a invetiatorilor notri asupra acestei controle chiar
acum, cand ne apropiim de inceputulu unui anu nou
scolasticu.
Se apropiia adec timpulu, in carele chiamati
suntem, c se aruncm de nou sementi'a educatiunei si
instructiunei in agrulu santu al Domnului : in inim'a
tinerimei ; er acesta sementia va fi. sementia buna,
si va produce roda buna numai astfeliu, daca va esi
din interesulu nostru ct mai potentiatu catra viitoriulu
tenerimei, incredintiate crescerii n6stre.

Cam am pot promova educatianea religisa-morala in scla si societate.

(Continuare si fine.)

In al doilea rend ni se presenta ca mijloc aco

modat si icnele snte. Pedagogi'a moderna accen
tuez a tare necesitatea intuitiunei in scla. Bsperinii'a i-a dat dreptul. Biceric'a a cunoscut mai nainte
importanti a intuitiunei, dect sciinti'a pedagogica ;
dela ea a invetiat si Pestalozzi si Comenius Amos,
pentruca Riserie a apro pe de 2 0 0 0 mii de ani se folosesce de acest mijloc pentru cultivarea simtiementului religios-moral in credincioii sei. Pana la in
ventarea ti pariului, icnele si tipurile sante au fost
crile de rugciuni, bibli'a si catechismulu credincio
ilor, din aceste invetiau ei doctrinele religiunei
cretine, prin aceste se nutriau si intariau in spiri
tul religios-moral. r dupa aflarea tipariului, tte
crile sante, de rugciuni, bibli'a, catechismul, tte
le vedem ilustrate cu icne sante corespundietrie
tecstului. Pe scurt : Biseric'a nstra dela inceput si
pana in diua de astadi se folosesc de icnele sante,
ca si de mijlce ale intuitiunei pentru plantarea si
cultivarea simtiului religios-moral. Pentruce dara se nu
ne folosim si in scla de aceste icne sante ? Deca intuitiunea este att d> necesarie in instruciunea celoralalte
obiecte de invetiament, pentruce chiar obiectul religiu
nei se fie lipsit de acest mijloc, pecand tocmai aici
ar fi mai necesariu, pentruca 'scopulu nu ne este nu
mai se memorism- ca elevii invetiaturile crestinesci,
ci se le imprimam in adenculu ini mei c apoi astfe
liu s potem d si vointiei o direciune spre prac
ticarea binelui moralu.
Icn'a santa este carte, din care fiesce care elev
pot ceti si intielege adeverurile propuse cu mult
mai usior dect din esplicrile si asemenrile, ce le
folosim, r d'alta parte cele esplicate se imprima

si

S C O L ' A

Anula XVI.

mai tare in mintea si inim'a elevilor si ca atare reman mai durabile, pentruca icnele infiuintiza ne
mijlocit, elevul adec nu numai aude, dar, ce e si
mai mult, totodat vede cu ochii eele propuse, ast
feliu lucrza mai multe organe. Dca si uita, ce a
audit, totui icn'a i-remane naintea ochilor pururea, si
prin ea i-se infatiosiza de nou adeverurile si inve
tiaturile ce le-a audit odat dela invetiatoriulu seu de
religiune.
Eu cred dara, ca ar fi forte eonsultu, ea pe
langa icnele naturale, se facem locu pe paretele
sclei si icnelor sante, barem celor mai nsemnate.
De sine se intielege, c nu este destul se aternm pe parete, su se artm elevilor icnele
sante, ci trebue se esplicin cuprinsul apoi irnprejurarile, locul, intre cari si unde s'a petrecut cele infatiosiate in icna, si in fine se facem conclusiunea
morala. Pe langa acst'a e bine, dea mai pretindem
dela elevi, ca cele esplicate, se ni le dee in scrisu
in forma de oeupatiune, fiind cu mare ateniune, ca
fiecare cu puterile sale proprie se lucre, se nu serie
dela altul, cci numai asia vom pot controla si sci
mai* bine, ca cine, cum si in ct a potut cuprinde
si intielege cele esplicate. Prin procedura asta ajutJgem due resultate : elevii ocupandu-se si acasa
cu cele audite in scola, le vor intielege mai bine si
le vor remane mai mult in minte, si astfeliu si-vor
aduce aminte mai bine de intielesul si cuprinsul
icnelor sante, cnd mai tardiu in viti a vor vede
atare icna santa, si in fine simtiementul strnit in ei
va remane mai puternicu si durabil, r d'alta parte
i dedm pre elevi prin ast'a la cugetare de sine, independenta, la vorbie corecta.
Streinii au intieles frte bine nsemntatea si
puterea icnelor sante. Vedem, ca alesu in tim
pulu din urma chiar prin latirea icnelor sante
intre credincioii de alta confesiune, nisuesc a face
propaganda religisa. Ar trebui dara se fim si la asta
cu mai multa ateniune, ca credincioii Bisericii nstre se aiba in casele lor numai icne sante d'ale
nstre, r nu si streine, cari durere au inceput deja in unele locuri a esehide p'ale nstre.
Si c se potem pune pedeca acestora, trebue,
ca deja in scla se desvoltam iubirea si preferinti'a
fatia de icnele nstre sante. Astfeliu si acst'a mprejurare inca ne demanda cu tta seriositatea, ca
se introducem in scla icnele sante, si se le folosim,
c niijlocu pentru cultivarea religiositatii si a moralitii.
Tot asia de puternicu mijlocu este si aceea
procedura, daca tte stadiele ce le propunem, le reducem la obiectul religiunei racend conclusiuni morale. Asia pentru esemplu la propunerea geografiei,
a fisicei potem face frte frumse conclusiuni morale
pentru atotputerniei'a, atotntieleptiunea si buntatea
nemrginita a lui Ddieu.
In fine si ordinea, disciplin'a, pietatea si serio
sitatea, la cari trebue se dedm pre elevi, cnd die

pruncii, cari au prsit sel'a in etate de 1 2 ani

rugciunile, cnd pasiescu in biserica, in decursulu
acesti'a mai tardiu usior pot lunec pe calea peservieiulu divinii si in genere fatia de tte lucrurile
catsa, pentruca sute si mii sunt ocasiunile in vi
si obiectele sante inca sunt mijlce puternice
tia, cari i-lu pot seduce si corn m pe si astfeliu nipentru desvoltarea smtiului religios-moralu. C inse
suintiele nostre din scla frte put en folos adevese potem ajunge la scopu, nu ne potem ndestuli cu
rat aduc Bisericii.
aceea, ca spunem elevilor cu ce cinste, pietate si
seriositate au se fie fatia de tte lucrurile sante, ci
Dreptce propunetoriulu de religiune nu pottrebue noi insine prin purtarea si tte faptele nstro,
face Bisericii serviciu mai mare, dect deca in dilese artam, in ce constau acestea, se premergem deci
de dumineci si serbatori tiene cu pruncii esiti din
cu esempln, pentruca dca vorbim numai din gura,
scola, prelegeri religise-morale cu deosebita ateniune
dar faptele nostre dovedesc contrariul, la nici unu
la ocupatiunile loru. Prin ast'a face doue lucruri
resultata nu vom ajunge, ci din contra vom observ,
bune : santiesce serbatorile si duminecile, cari duca elevii notri pe langa tte sfaturile bune rere in unfle locuri au devenit ocasiuni pentru
ne vor urma esemplul nostru reu, cci exempla tra- l demoralisare si coraptinne, r d'alta parte mantuiesce
hunt".
tinerimea de acestea. Pe langa prelegerile morale susAici asemenea ntmpinam usiurintia. caci unii ! amintite, frte bine face propunetoriulu de religiune,.
deca cauta se desvlte in elevii sei plcerea d a ceti
dintre preoi si invetiatori pasiescu in biserica far
carti folositorie de contienut religiosu moralu, cci
nici o pietate. In statur'a, rugciunile si cntrile
aflnd ei odata piacere in acestea, mai tardiu in
acestor a nu se vede nici unu pic de simtiu religioii.
vitia in rele libere si mai ales in serile de rna,.
Mergerea la biserica si tte rugciunile si cntrile,
mai bucuros le petrece cetindu-le acestea, dect cu
ce le facu aici, le privescu ca nisce simple detorintie
diferite jocuri demoralisatrie, seu chiar si far nici
oficiose, lucruri, cari nu fac pe pastorul duhovnicesc.
o ocupatiune. Cetirea crilor bune si folositorie sunt
Las, ca tristele resultate ale acestei proceduri pecaunu factoru frte puternicu pentru nobilitarea inim< i.
tse, se ved numai de ct, caci nu numai poporuln,
Se firn dar cu deosebita ateniune la acestu mijocu,.
dar si pruncii incepu a practica acest metod al lor..
si se ne folosim de elu.
Pe ct este dara de stricacisa si condamnabila acest a
procedura a unoru preoi si invetiatori, pe att I
Inse nici aceste nu sunt suficiente pentruca-sei-servesce preotului si invetiatoriului de onore si
ne-realisam scopuu dorit, de a d Bisericii nstre
gloria, dca credincioii sciu si practica si in lu
barbati credincioi si morali.
crurile sante ordinea, disciplina si estetic'a. Astfeliu
Deja Pythagora a accentuat, ca nu numai fade poporu nu pot fi tiran, ci plinu de simtieminte
mili'a, dar si societatea, sunt factori, cari frte mult
nobile si umane !
influintiza asupra sclei. Deci propunetoriul de re
Asi mai pot insir si alte mijlce, dar scoligiune trebue se iea in considerare si aceti factori,,
pulu meu nu este se facu unu registru despre adeca voiesce, ca activitatea lui din scla se pota
cestea, cci ar insemn a scrie unu studiu intreg, ci
aduce rde vrednice, pentruca, ce foise adeverateam voit se espun numai cele mai importante, cari
pte aduce atunci, cand societatea i-ar pune sute si
dupa prerea mea, ne pot conduce mai usior la scopu.
mii de pedeci intru realisarea scopului seu. Nu este
Observu si de asta data, ca att mijlcele espuse,
dara pentru propunetoriul de religiune lucru indife
cat si tote, ce ne recomanda sciinti'a pedagogica,
rent, ca poporul, ce vederi, ce smtieminte si ce pur
numai atunci ne pot ajuta, dca precum am dis
tare morala are, pentruca pe cat de mari pedeci i
in primulu locu noi insine suntem caractere adevepot pune o societate rea, pe att de mave ajurat religise morale, dca cutam s premergem in
toriu i-pte da un popor cu simtieminte morale-re
tte cu esemplu si in fine dca avem pracsa in moligise.
dulu de propunere.
Multe pot fi si aici mijlcele, de cari ne potem
folosi cu succes. Eu aici amintesc numai unul, cel
Se presupunem acuma, c fiecare propunetoriu
practica si streinii mai culti, anume : reuniunile de
de religiune insusiesce cele trei conditiuni cardinale
temperanza si morala. De sine. se intielege, ca si
susamintite si aplica cu tta consciinti'a mijlcele
acestea numai atunci pot folosi, dca noi insine sun
espuse aici si totui nici aceste nu sunt suficiente,
tem meni la locul seu, omeni cu adeverat simtin
pentruca cine ore ne pot garanta ca acei elevi, cari
religios-moral, pentruca la din contra mai mult am
in etate de 12 ani au prsit scl'a, nu se vor
strica prin ele. La germani vedem, c in multe co
strica mai tardiu in decursulu vieii prin diferitele
mune sunt due feluri de societi su reuniuni, anume ;
ispite, ce-i vor incunjur ?
reuniunea junimei in care pasiesce tnerul, cand e dePrunculu, cnd e de 12 ani parasesce scl'a.
Pasiesce dara in vitia in anii cei mai periculoi, ! 15 ani si remane pana se casatoresce, r dupa aceea
intra in societatea brbailor cstorii, unde reman.
cand e mai susceptibil pentru tte, cand nu atat jupana la morte. Astfeliu omul ntreaga viti'a sa e
decat'a si mintea ilu conducu, ci mai ales simtieasia dicend in scla si prin acst'a scutit de ispi
mintele, cand e mai tare espus la ispitele lumii.
tele lumii.
Dca dara nu ne vom ingriji si mai departe de
:

Eu cred, c si noi ne am pote folosi' cu succesu de acestu mijlocii pentru de a promova moralita
tea in poporu. In astfeliu de mprejurri apoi nisuintiele invetiatorului in scola vor ave resultate fru
moase, er cuventrile preotului, si t6te sfaturile bune
nu vor cade in pameut petrosu si plinu de mr
cini, ci vor afl in inimile credinciosiloru pament bun,
care aduce r6de cu sutele !
Inca unu cuventu si am finit !
Deea astadi indiferentismulu religiosu si regresulu moralu a luat 6resi-cari dimensiuni, caus'a pote
ca suntem si potem se fim chiar si noi insine, c
nu ne plinim missiunea consciintiosu, facem multe
din sila si mecanice. Dreptce pana noi nu vom face
din partea n6stra t6te cele de lipsa, nu suntem n
dreptai se ne scusm si se punem vin'a pre so
cietate Si dic dara frailor preoi si invetiatori se
voim si vom p6te indrept reulu, cci in primulu locu
dela noi aterna!
Mihaiu

Pacatianu,
capelaua.

Introducerea elevilor in socota.

Prelegere
practica
tieauta
la conferiiiWa
invetiatoriloru
romni ortodoci din protopresbiteratulu
Bateriilor,
ntru
nii in Bersa la 30 luniu c , de V asiliu
S u c i w,
nv.

scintiele soctei mentale este elevulu capabilu a re

solv problemele soctei in scris su mecanice, fiind
c ea desvlta memori'a elevului.
Cunosciintie despre soct'a mecanica 'si castiga
elevulu inse numai in scla, de ore ce soct'a me
canica pretinde si re-si cari regule, pana cnd cea
dntiu se desvlta naturalu.
Reglele, de dupa cari se propune soct'a c
atare in scl'a poporala, sunt urmatrele :
1. Fiind-ca bas'a invetiaraentului este intuitiunea, astfeliu si acestu studiu se se incepa cu intuitiunea, pentru-ca seim ca la socta avem de lucru
cu numeri, era idei'a despre numeri se formza in
mintea elevului in urm a intuirei obiectelor concrete.
2. C obiecte pentru intuitiune Ia propunerea
soctei se recomanda asia numit'a m a i n a r u s e
s e a d e e o m p u t fiind-ca acst'a anume e pre
gtita spre acest scop, avend o mulime de globuletie forte acomodate pentru numerat.
In lips'a acesteia invetiatoriul pote folosi nisce
btisiore in fonn a aprinjrelor, pre cari le castiga
elevii singuri si si-le porta la dnsii, c la rele de
prelegere se le aiba la dispositiune. Dupa aceea in
vetiatoriul mai pote folosi si alte obiecte precum;
petricele, tablele de prete etc. etc.

3. Dupa-ce elevii si-au ctigat o ideia lmu

rit despre obiecte c atari, aplicnd la fiesce-care
numer tote cele patru operaiuni; adunarea, sub
tragerea, nmulirea si mprirea, atunci delaturam
obiectele si ne folosim numai de numele lor, r la
trept'a a trei,a, nu folosim nici numele obiectelor, ci
ne multiumim numai cu numerul lor; in chipul acest'a
trecem dela i n t u i t i u n i la a b s r a c t i u n i.

Inca din timpurile cele mai vechi, pre cnd

cultur'a er in legan, omenimea a simtitu lips'a aritmeticei seu soc6tei. C proba ne slujescu asia nu
mitele r a v a s i e". In lips'a cifrelor mai perfecte
omenii se foloseau in raporturile loru de dare si luare
de aceste semne cu ajutoriulu earora esprimau can
titi. Mai tardiu au folosita in loc de numeri, literile alfabetice ; pana-ce le succese Indienilor a in
4 . Dupa-ce elevii si au fcut o ideia clara
venta cifrele, de cari ne folosim astadi.
despre cutare numer, acest'a 1-repetiesc elevii in cor
cu voce tare, era dupa aceea invetiatoriul l scrie cu
Arabii aduser aceste cifre in Europ'a, de unde
cre,t'a pre tabla incet, facend pre elevi se privsca
porta numirea de c i f r e
arabice.
la densul. Dupa acest'a imitnd elevii pe invetiatoriu
Studiulu ocatei si-a capetatu unu aventu mai
scriu si ei cu creta pre tabla si in urma cu serus'a
mare numai pre timpulu marelui pedagog elveian
pre caiet.
Pestalozzi. Elu este celu dintiu pedagogu, carele a
stabilitu metodulu moderau alu socdtei in sc6l'a eAsia procedem mai departe la desvoltarea fiescelementara, secernd pre acestu terenu cele mai str
carui numer.
lucite succese.
5. Este forte practic a pune pre elevi se nu
Din cele amintite se vede dara, c omenimea | mere globuletiele de pre masin'a de coiuput, spre
pre cnd era in starea primitiva, ne avend semne
care scop invetiatoriul alege un colariu din o clasa
grafice pentru a esprime cantiti, era avisata mai
mai superira, care are o pronunciare corecta si
mult la poterea ei psichica si in chipulu acesta inacest'a va numera elevilor glabuletiele, era ei '1 vor
timpina mari greuti, pana ce ajunse la cunoscinimita.
ti'a de a infacisia prin semne grafice cutare mulime,
6. La resolvirea temelor aritmetice, nu le
cutare cantitate. Tienend seina de modulu cum s'a
dam elevilor reglele de-a gata, ci ei trebue se condesvoltat soct'a inca din timpurile cele mai vechi,
cluda dio esemple, adec procesul are se fie cel i nvom imparii si noi soc6t'a in d6ue parti: in m e n
d u c t i v.
t a l a si in s c r i s s e u m e c a n i c a .
7. La resolvirea temelor aritmetice, invetiatoSocot'a mentala se descepta in elevu de cnd
riul l-conduce pre elev prin ntrebri si respunsuri,
incepe a vorbi, si tiene preste t6ta vietia lui, de aadec aplicnd form'a e r o t e m a t i c a.
ceea cu dreptu cuventu potem numi socot'a mentala
8 . La resolvirea temeloru aritmetice, totdeuna
de mam'a socotei mecanice, d6re-ce numai cu cunotrebue se ntrebam pre elevi nainte de ce s'ar fi

inceputu resolvirea (conclusiunea), ca priceput-au ei

esemplulu dat, su ba ?
9. Dovad'a cea mai eclatanta, ca ei au priceput esemplulu dat, este, cand ei vor fi in stare a-'si
da sma cu propriele lor cuvinte despre ceea-ce s'a
vorbit si despre ceea-ce au se faca.
10. Este frte cu scopu, inainte de a resolvi
cutare problema aritmetica a pune pe elevi se o
resolvsca mai antaiu in minte si numai apoi in
scrisu.
1 1 . Dupa-ce elevii au priceput unu esemplu,
spunem eleviloru mai multe esemple analoge si in
fine ii-punem ca si ei insi-si se afle asemene esemple, si in urma, c regula generala : a) elevii s intielga, b) s deprind si c) s aplice.
Acestea ar fi regulele mai de lipsa ce s'ar cere
preste tot la propunerea soctei in scTa poporala,
urmza deci aplicarea celor dise mai sus, ceea-ce
printr'o prelegere practica me voiu nisui a o arata
in numerulu viitoriu.
(Va urma.)

Importanti'a istoriei pedagogiei.

(Memoriei neuitatului meu profesoru Dr. L a z a r u

Petrovici.)

(Continuare.)

1. M a r c u C o r c i u

Ctor.

S'a nscut in Tusculum, elu a luat parte si la resbelele Puuice, inaintand pana la gradulu de censor. Moral'a a fost devis'a lui snta, elu a stersu pre Manliu din
senatu pentruca acest'a si a permisu a-si serut soci'a
in presenti'a fiicei sale. Elu, a dispreuit lucsulu, ac
centund, ca mijioculu celu mai salutariu in educatiune
aste esemplulu. Vediend elu ca in loculu spiritului na
ionalii ce a dominat mai nainte in Roma, sa ncuibat celu
-elinu, elu a struit multu pentru desvoltarea simtieminteloru naionale, alungend si dispretiuind pre toti filosofii
si oratorii strini.
Pela finele vieii, cadiend in melancholie, s'a sinucis.
2. M a r c u T u l l i u

Cicero.

Nscut langa orasiulu Arpinum la 2 Ianuarie 107

n. Cr. Din etatea cea mai frageda a dovedit o inteligintia osebita, inca in anii tineretieloru sale prime a tradus
in versuri latine poem'a astronomica a-lui Arat de phaenomenis." Crescend sub ingrigirea lui Quint Muciu Scevola, si sub influinti'a celebritatiloru c a : Philo de Sarissa si oratorulu Molo din Rhodus, inca in etate de 25
ani si-a nceput carier'a advocatiala. Dorere, caci prin n
cordrile si. ocupatiuuile sale continue a slbit intru att
inct la a. Romei 6 7 4 s'a vediut necesitat a-si intrerumpe
carier'a si a caletori pentru restaurarea sanetatii la Aten'a
unde a petrecut in societatea filosofului Antioch si a oratorelui Dionisiu, de unde impreuna cu alte celebriti
a caletorit prin Asia, apoi ducendu-se si la celebrulu
Molo in Rhodus, s'a retornat er in Atena, de unde dupa
ce a petrecut 2 ani, in etate de 30 ani sa retornat de
plin senatos la Roma.

Rentors in patrie prin o elocintia viua si poternica,

proprie numai unui oratoru celebru, si-a atras iubirea si
simpathiile poporului, inct la a. R. 677 a fost ales de
cuestoru, carea a fost trept'a nti ce ducea nemijlocita
la demnitatea senatoriala ; avend astmod ocasiune a-si afirm valorea caracterului seu barbatescn, prin iubire de
adeverii si dreptate.
La a. R. 6 8 3 in etate de 37 ani a fost in unanimi
tate de t6tn triburile ales de edilis curulis, er in
a. 6 8 4 a administrat oficiulu de edilu. Pela mijioculu a nului 686 l'a distins t6te eenturiele alegandu-lu de pre
tor urbanus, si a petrecut ca atare pana la a. 688 ; cci
la a. 689, in etate de 4 3 ani a fost Cicero ales cu una
nimitatea voturiloru tuturora centurieloru de consulu.
Cu a. 6 9 0 si a ajuns punctulu de culminatiune a
gloriosei sale viei, cinci ani mai apoi le succese neimpcatiloru sei inimici a-lu esil din Italia, nimicindu-lu
aprope cu deversire De aci inainte a" trit Cicero numai
in amintirea timpuriloru gloriose ai consulatului seu, pasa
cand la a 4 3 n Cr. 1-a ucis Antoniu, sotiul seu d e
consulat.
Numai elocinti'a si virtuile eminente ale marelui
barbatu au potut cel puin pe un timpu scap r e public'a de perire, de diferite conjuratiuni secrete si pretensiuni ne legale ae unora tribuni, germeni ce subminau
vieti'a republicei.
Republic'a se afiaintr'o stare dice Cicero i a
care, cei buni aveau de a teme tote, er cei rei de a
spera tote."
(Va "*m.)
Iuliu
Vuia,
invetiatorin.

I>

-V

E3.

* Diu'a
nascerii
Majesttii
Sale
Imperatului si Regelui nostru apostolicu
F r a n c i s c a
I o s i f A n t i u 1 u s'a serbat Joi'a trecuta cu tcda
solemnitatea in biseric'a catedrala din Aradu. I n
acesta di s'a celebrat sant'a Liturgia prin Pre Santi'a S'a printele Episcopii I o a n M e t i a n u asistat
de preotimea din localitate, er la sfersitulu sfintei
Liturgii s'a oficiat prin Pre Santi'a S'a docsologi'a,
ridicandu-se rogatiuni ferbinti catra Celu Atotputer
nicii pentru indelung'a vietia si sanetate a Majesttilor Lor, augustilor notri Suverani si a ntregii
Case domnittirie. Asociiandu-ne si noi sfintelor roga
tiuni ale altariului Domnului, rogm pre Ddieu c
pre Majestatile Lor si intreg'a casa domnit6ria se-ii
tiena in deplina sauetate intru muli fericii ani !
* Chirotesia.
Iu diu'a sfintei serbatori a schim
brii la facia a Domnului si Mantuitoriului nostru I sus Christos, in 6 / 1 8 lun'a curenta, a fost chirotesit
prin Pre Santi'a S'a printele Episcopii alu Aradu
lui I o a n o M e t i a n u , ieromonachulu
Augustia
Hamsea intru protosincelu, er printele Dr. Traianu
Puticiu intru protopresviteru pentru tractulu p r o t o preshiteralu alu Timisiorii.

* Scolastic.
Din isvor sigur suntem incunoscintiati, ca invetiatorii romani gr. or. din protopopiatulu Chisineulni suntu convocai pre diu'a
de 1 7 / 2 9 August a. e. in localitatea scolei romane din Chisineu ca se se constitue in reuniune
cercuala. Actulu convocatoriu Nr. 5 2 3 / 1 8 9 2 s'a co
municat cu fie care invetiatoriu. Timpulu de conve
nire este ficsatu pro 8 ori' a. m. Succesu bunu !
* Logodna.
D-lu D i m i t r i e B o z i a n u , in
vetiatoriu in Cenadul-serbescu s'a logoditu eri cu d-sidra
L u c r e t i a fiica reposatului preotu Elia Telescu din
Cenadul-ferbesc. Felicitrile ndgtre !
1

o ii r

II

r * e.

Pentru staiunea invetiatoresca din comun'a CortesL,

j
protopresbiteratulu
Beiusiului, se escrie concursu cu ter
|
minu de alegere pe 30 Aug. (11 Sept.) 1892.
;
Emolumintele sunt: 1. Cuartiru liber cu intravila;
nulu scolei 40 fl. 2. Bani gata rdicai dela 60 fl. ce au
fostu pana acum, la 110 ti. 3. Douesprediece cubule bu
cate 5 fl. pretiuitu cubululu, 60 fl. 4. Siese stngeni de
lemne 36 fl. 5. Pamentnl invetiatoresc-j 30 fl. 6. Veni
turile cantorale 24 fl. 7. Doua mesuri ele fasole 3 fl. de
totu : 303 fl.
Recursele adjustate conform prescriseloru stat. org.
si adresate comitetului parochialu din Corbesci se se tri
mit subscrisului pana la 29. Augustu (10. Sept.) in
Robogany, avend recurenii pana la alegere se se presenteze in biseric'a din comun'a Corbesci, spre a-si areta
desteritatea in cantu si tipicii.

Comitetulu parochialu.
Pentru distribuirea a doue, eventualii a trei stipendii
In contielegere cu : ELIA MOGA, m. p. protopopu si
de cte 200 fl. din fundatiunea Elen'a Ghib'a-Birt'a,"
inspectoru scol.
se escvie eoncursu pana in 10 Sept. st- II. a. c.

In sensnlu testamentului.- la acestu stipendiu au
Pentru staiunea invetiatoresca din comun'a Topa
dreptulu a recurge numai tineri cari studieza cu succesu
sup. se escrie concursu cu terminu de alegere pe 30 Aug.
bunu la vre-o scdla publica si suntu de religiunea gr.
(11. Sept.) 1892.
or. si de naionalitate romna seu greca, din comitatele :
Emolumintele sunt: 1. In bani gafa 100 fl. 2. B u
A r a d , Bihoru, Bicbisiu si Cianadu, si ai caroru prini
cate
14
cubule 5 fl. pretiuitu cubululu 70 fl. 3. Optu
n'ar fi in stare a-i sustiene la studii.
\
orgii de leme 6 fl. orgiul, 48 fl. 4. Pnu 80 poriuni
Rudeniile fericitei fundatdre voru avea preferintia.
cu 20 cr. socotit, 16 fl. 5. Cuartiru liber cu intravilaRecurenii au a si inaint subscrisului, petitiunile
nulu scolei 40 fl. 6. Veniturile cantorale 20 fl. 7. 80
loru, provediute cu recerutele dovedi, pana la terminulu
poriuni de pae 5 cr. 4 fl. 8. Doue mesuri de pasula
mai susu aretatn.
in pretiu de 3 fl. de tot : 301 fl.
Aradu, 6 Augustu 1 8 9 2 .
Recursele adjustate regulamenteloiu prescrise si
Ioanu
Metianu,
m. p .
adresate comitetul parochialu din Topa sup. se se trimit
Episcopnlu Aradului,
subscrisului pana la 29. Aug. (10. Sept.) a. c. in Robo
c pres. comitetului fnndationalu.
gany, avend recurenii pana la alegere a-se present la
biseric'a din comun'a amintita spre a-si areta desteritatea
Se escrie concursu pe postulu invetiatorescu, dela
in cantu si tipicii.
scdl'a de prunci din Ianova cu terminu de alegere pe 29.
Comitetulu parochialu.
Augustu a. c. vechiu.
Emolumintele anuali sunt: 170 f. v a. 2 0 metri
In contielegere cu mine : ELIA MOGA, m. p. protopopu
de lemne numai pentru invetiatoriu, 5 0 meti de gru 3
si insp. scolariu.
jugere de livada pentru care invetiatoriulu solvesce contributiunea; pentru scripiuristica si conferintia pausialu
Pe staiunea invetiatoresca dela scdl'a gr. or. rom.
11 fl., cuartiru liberu cu gradina intra-si estiavilana.
din comuna Constailtia, inspectoratulu B.-Comlosiu, con
Recurenii se si asterna petitiunele loru adjustate
form ordinatiunei Ven. Consist ddto 10/22 Decembre
dupa recerintie cu testimoniu de cualificatiune printelui
1891. Nr. 5 8 2 0 se escrie concursu cu terminu de ale
inspectoru cerc. de scdle losif Gradinariu in Szecsany
gere pe 23. August 1892 st. 7.
per Vinga.
Emolumintele sunt: 1. Cuartiru liberu cu gradina
lanova 2 3 Iuliu 1892.
intrga. 2. 63 fl. bani g a f a 3. 30 chible gru curatu. 4.
Comitetulu parochialu.
Ddue jugere pamentu aratoriu dela comuna, si unu j u
gera dela Dominiul de aici pentru cucuruzu. 5. 16 M.
In contielegere cu mine: 10S1P GRADINARIU, m. p.
lemne de pdure care asemenea are se capete r dela
inspect. cerc. de scdle.
Domeniu si 5 fl. 0 4 cr. in bani ; lemnele are se-le aduea comuna. 6. Dela inmormentari unde va fi poftit
Se escrie concursu pentru ocuparea statiunei invecte 20 cr.
tiatoresci din Campani, tractulu Vascoului, cu terminu
pana la 8 Septemvre v. a. c
Dela recureni se poftesce se produc testimoniu
de cualificatiune si din limb'a magiara adresandu-le Pr
Emolumintele : 105 fl. in bani, 12 cubule de bu
Onor. Domnu protopresbiteru si inspectoru colar Paul
cate, 10 stngeni de lemne, cuartiru cu gradina si acciMiulescu
in B.-Comlosiu. comitatulu Torontalu pana la
dentii cantorale.
20 Augustu a. c. v. Avend recurenii a-se present in
Competenii vor avea a-si trimite recursurile prove
sft'a biserica din comuna matra B.-Comlosiu spre a-si
diute cu documintele necesarii pana la terminulu de mai
areta
desteritatea in cnt si tipicu.
sus la subscrisulu in Beiusiu, si a-se present in cutare
Dumineca la biserica.
Constantia, la 20. Iuliu, 1892.
Beiusiu, 2 / 1 4 Augustu 1 8 9 2 .
Comitetulu parochialu.
Comitetulu parochialu.
In contielegere cu mine : PAUL MIULESCU, m. p. protop.
In contielegere cu : VASILIU P A P , m. p. prot. Vasecului.

inspectoru de scdle.

Se eserie concursu pentru staiunea invetiatorsca

din G. Eohan, protopresbiteratulu Beliului, cu terminu
de alegere 16/28. Augustu a c.
Salariulu invetiatoresc : pe langa cuartiru cu gra
dina este : 1. In bani numerariu 46 fi. 2, Bucate 12 cubule Va gru, / cucuruzu sfermatu. 3. Pacnentu aratoriu
de 5 cubule (invetiatoresc). 4. Competinti'a de pasiune
pentru 8 vite. 5. Lemne de focu 4 stngeni. 6. Pentru
cantorati! pamentu aratoriu de 3 cubule si alte venite
cantorale.
Competenii la acest post se-si adreseze suplicele
cu documentele necesarie la subsemuatulu protopresbiteru,
in Ucu risiu (Okros) r pana la alegere se se presinte in
sft'a biserica spre a-si aret desteritatea in afacerile can
torale.
1

gere a se presenta la biserica spre a se face

poporului.
Beiusiu 27 Iuliu v. 1892.

Comitetulu parochialu.
In contielegere cu VASILIU PAP m. p. prot. VascouluL

Ucurisiu, 18. Iuliu, 1892.

Pentru comitetulu parochialu :

Petru

Suciu,

m. p.

protopresbiteru si insp. scol.

Pentru ndeplinirea definitiva a statiunei de invetiatre la eol'a de fete din comuna Pilulu mare, cottul
Arad, inspectoratul Chisineului prin acst'a se escrie con
curs cu termin de alegere pe Dumineca din 3/16 Sep-

tembre 1892.
Emolumintele mpreunate cu acest post sunt : a) Sa
lam anualu de. 300 fl., v. a. b) Pentru partecipare la
conferintiele invetiatoresci 5 fi. c) Pentru scripturistica 3 fl.
d) 4 stngeni de lemne din cari se va incaldi si scTa ; e)
si in fine cuartir liber cu gradina de legumi.
La acest postu pot recurge precum invet'atre cualificate asia si preparande absolute, cari tote vor fi puse
in candidare, inse la alegere cele cualificate vor avea
preferintia. In caul cnd s'ar alege preparanda ab
soluta, ntrirea ei prin ven. Consistoriu eparch. va de
pinde dela purtarea morala si sporiul ce-'I va presta in
decursul unui an de servitili, si dela producerea testimoniului de cualificatiune, de sine intielegndu-se, ca de va
fi recomandata din partea comitetului parochial.
Boritotele de a recurge sunt poftite ca petitiunile
instruite conform legii si provediute si cu un atestat de
moralitate dela comit, parodi, si antistia comunala unde
eventual pana aci au fungat sau a locuit, se le substrna
pana la 3j 15 Septembre 1892. magnificului Domnu protopresbiter si inspect. cerc. de scle Petru Chirilescu in
Ketegyhza (cottul Bks) avend a-se prescuta pana la
alegere in vre-o Dumineca su serbatre si la st'a bise
rica din loc spre a-se areta poporului.
Pilulu-mare, 20 Iuliu 1892.

cunoscui

Conform decisului din 26 Iuliu st. v. a. c. comi

tetulu parochialu escrie concursu pentru ndeplinirea de
finitiva a postului invatiatorescu dela scdl'a gr. or. ro
mna din Penerisiu, protopresbiteratulu Beiusiului cu ter
minu de alegere pe 23 August st. V. pe langa urmatorele beneficii:
1) in bani g a f a 120 fl. 2) pament aratoriu de 3
cubule 4 0 fi. 3) 12 cubule de cucuruz a 5 fl. 6 0 fl.
4) Venitulu din gradin'a scolei 20 fl. 5) venitul cantoralu
20 fl 6) 2 4 metre de lemne a 1 fl. 2 0 cr. 28 fl. 8 0 er.
din care sn va incaldi si scdl'a. 7) 110 porie de fenu
11 fl. 8. 2 viei de fasole 3 fl tote computate la olalta
facu o suma de 3 0 2 fl. 80 cr Dela cei cari vor voi a
ocupa acest post, e recere se fie preparnd absolut, apoi
se aiba testamoniu de califi.'atiune si esamenu din limb'a
magiara. Recursele au a-le trimite M. O. Domnu Elia
Moga protopresbiter in Rabagani (Robogny) avend recorentii a-se presenta pana la alegere in Sf. biserica locale
spre a-si areta desteritatea in cntri si tipicu.
Penerisiu 1892 Iuliu 27.

Corneliu

Foltutiu,

Teodor

preot, presied. com. par

In contielegere

c u : ELIA MOGA
insp. scol.

Ispasu,

not. com. par.

m. p. protopopu

si

Pentru deplinirea postului de parochu la vacant'a

paroehia gr. or. rom. de clas'a III. din Hissiasiu, care
post este imbinat cu celu de invetiatoriu dela scdl'a con
fesionala gr. or. rom. din locu, se escrie concursu cu ter
minu de alegere de 30 de dile dela prima publicare, in
Biseric'a si Scdl'a."
I. Emolumintele parochiale sunt:
1. un'a sesiune parochiala de 30 jugere, parte ara
toriu, parte fenatia in valore de 180 fl. 2. stol'a aici
usuata dela 96 numere de case aprocsimativ de 40 fl. 3.
birulu preotiescu de cte % meti parte gru, parte cu
curuzii dela 96 numere de case in valore de 144 fl. 4 .
casa parochiala cu V jugeru intra si V jugeru estravilanu.
2

II. Emolumentele invetiatoresci sunt:

1. in numerariu 100 fi. 2. pentru conferintiele in

vetiatoresci 8 fl. 3. pausialu de scrisu 10 fl. 4. 3 jugere
de pamentu in val6re de 18 fl. 5. cte f
metiu parte
Comitetulu parochialu.
gru, parte cucuruzu dela 96 numere de case in valore
de 72 fl. 6. 2 0 metri de lemne, din cari se incalzesce si
In contielegere cu mine: PETRU CHIRILESCU, protoscoTa. 7. Locuintia libera cu V, jugeru gradina de legumi
presviter, inspector scolaru.
|
si
jugeru estravilanu.
n
Recursele cuviincios adjustate sunt a-se trimite P
Pentru deplinirea staiunilor invetiatoresci din Cusiisiu
rintelui protopresbiteru tractualu Georgiu Creciunescu in
si Hencherisiu tractul Vascoului, se escrie concursu cu
Belincz, u. p. Kiszeto.
terminu de alegere pe 23 Aug. V. a c. Emolumintele :
Recurenii sunt poftii a-se presenta in vr'o Dumi
1. In Cusiisiu 154 fi. in bani, 10 cubule de bucate:
neca ori serbatore in s. biserica gr. or. rom. din locu
60 fl. 6 orgii de lemne : 48 fi. opoi gradin'a sclei si unu
spre a-si areta desteritatea in cntri si cuvntri bijuger pament estravilan, precum si venitul cantoralu-comsericesci.
putate in 38 fi. de tot 300 fl.
Hissiasiu, in 4/16. Iuniu 1892.
2. Hinchirisiu : 130 fl. 12 cub. bucate : 72 fl. 8 stng
Comitetulu parochialu.
de lemne : 64 fl. fenu, fuiore, pasula computate 6 0 fl.
pentru conferintia 10 fl. Venit cantoral 10 fl. de tot 346 fl.
In contielegere cu mine : G. CRECIUNESCU, m. p.
protopresbiteru.
Recurenii vor ave a 'si trimite petitiunile adjustate
o
conform stat. org. subscrisului in Beiusiu si pana la ale
1

Pentru deplinirea postului de invetiatoriu la scl'a

confesionala gr. or. rom. in Ohaba-Forgaciuv cottulu Timisiului, prin acsta se escrie concursu cu termina de
alegere pe 29. Agustu a. c. st. vechili.
Emolumentele sunt: a) in numerariu 200 fi. ; b)
pentru scripturistica 5 fl.; pentru conferintie 6 fl ; d)
3-2 metrii de lemne, din cari se va iucaldi si scla ; e)
1 8 6 0 Litre bucate, parte gru, parte cucuruzu ; f) 2 j u gere pamntu aratoriu si % jugeru intravilanu ; g) locuintia libera cu gradina pentru l e g u m i ; h) dla nmormn
tri, unde va fi poftit, cte 5 0 cr.
Recursele cuviincioii adjustate sunt a se trimite
Parintelu protopresbiteru tractualu Georgiu Creciunescu
in Belincz u. p. Kiszet ; avnd recurenii in vr'o Dumi
neca, ori serbatre a se presenta in biserica locala spre
a-si areta desteritatea in tipiculu si cntrile bisericesci.
Cei versai in arta musicei vocale, inct se pota di
rige corulu vocala din locu : vor fi preferii.
Ohaba-Forgaciu, in 20. Iuliu (1. Aug.) 1892.
Comitetulu parochialu.
In contielegere cu mine : G. CRECIUNESCU, m. p.
protopresbiteru.

In urmarea ordinatiunei Ven. Consistoriu eparch.

din Aradu, dato 10 Faur 1892. Nr. 4 3 2 . pentru ndepli
nirea definitiva a posturiloru de invetiatoriu si invetiatre
dla scolele de fete gr. or. rom. din comun'a ToraculuMare, (comitatul Torontl iuspectoratulu Banat-Comlosiu)
prin acest'a se escrie concursu cu terminu de alegere pe

16/28 Augustu a. c

4. Comitetulu parochialu i-si sustiene si dupa lici

tare dreptulu de a contracta eu acela dintre licitani, in
care va avea mai multa ncredere spre ndeplinirea prompta
a ntreprinderii.
5 Contractulu legnd va fi deoblegatoriu pentru
Comun'a bisericesca numai dupa aprobarea aceluia din
partea Cdnsistoriului Diecesanu.
Din siedinti'a Comitetului parochialu tienuta la 2 6
Iuliu v. a. c.

Terentiu

Todoreanu,

m. p.

preedintele comitetului
parodii al a.

Pentru zidirea unui nou edificiu de scdla gr. or.

romana confesonala in comun'a Ictar, comitatul Ternisiului, cercul Recasiului, amesurat planului aprobat de
Venerabilul Consistoriu eparchial din Arad sub 10 Martie,
1892 Nr. 1091 se escrie licitatiune minuenda pe diu'a de
Joi la 6 18 August, a. c. la 3 ore dupa amedi in loca
litatea scolei din loc.
Pretiul de eschiamare este 2462 fl. 80 cr. v. a.
Concurenii au se depun nainte de inceperea licitatiunei vadiul de 1 0 % in numerariu, seu in papire de
valdre.
A reflect pot numai acei architecti seu maetrii
zidari de profesiune, provediuti cu atestat despre cualificatiunea lor c atari, cari n'au stat si nici stau de presente in prooese pentru asemenea ntreprinderi.
Resultatul licitatiunei este obligatoriu pentru intreprindiatoriu indata dupa subscrierea protocolului de lici
tatiune ; era pentru comun'a bisericesca numai dupa apro
barea aceluia, din partea Venerabilului Consistoriu, cand
apoi se va inchei si contractul.
Planul si preliminariul de spese, precum si conditiunile se pot vede la oficiul paroehial din Ictar.
Ictar, 8. Aug. 1892.

Emolumintele pentru fiecare clasa suntu : a) Sala

riu anuala 300 fl. v. a. b) Pentru conferintia 15 fl. v. a.
c) Pentru scripturistica 5 fl. v. a. Cortelu liberu.
Doritorii si doritrele de a ocupa acestea posturi
pre langa testimoniulu de cualificatiune si a esamenului
din limb'a magiara se mai produc si atestate de conComitetulu parochialu.
duit'a de pana aci. In lips'a celoru cualificati si cualifcate
se vor admite la alegere att preparandi ct si preparanIn contielegere cu mine : GEORGiU CRECIUNESCU m. p .
de absolute.
protopresviter.

Recursele astfeliu instruite si adresate corn. paro

Pentru edificarea unei scdle in Bslincz, comitatulu
chialu sunt a-se trimite P. O. D. Paul Miulescu protopresb. si inspectora cercualu de scle in Nagy-Komls, ! Timisiu, cerculu Reks, conform planului si prelimina
riului aprobatu de Ven. Consistoriu aradan ddtulu 11.
avnd recurenii a-se presenta in St'a Biserica in vr'o Du
Iuliu a. c. Nr. 2827 se escrie licitatiune minuenda pe
mineca su serbatre, spre a-se arata poporului.
diu'a de 29 Iulie st. vechiu a. c. la 11 ore antemeridiane
In fine se observa, ca clas'a prima are a-se nde
in sal'a scolei din loc.
plini cu invetiatoriu, era clas'a a dua cu invetiatre.
Pretiulu de esclamatiune este 1556 fl.
Toraculu-Mare la 12/24 Iuliu a. c.
Reflectanii vor depune nainte de licitatiune vadiulu
Pmilu Tempea,
m. p .
Iuliu Pocsia, m. p .
de 10/ in ani gat'a seu in harii de valdre.
pres. com. parochialu.
not. corn. par.
Pot licita numai maetrii de professiune, cari 'si vor
In contielegere cu mine : PAUL MIULESCU, m. p. pro
dovedi cualificatiunea lor ca atari si cari n'au sttu, nici
topresbiteru si inspectora de scle.
stau in procese pentru asemenea ntreprinderi.
Resultatulu licitatiunei pentru intreprindiatoriu e
obligatoriu indata dupa subscrierea protocolului de lici
LICITATIUNE MINUENDA.
tatiune : era pentru comun'a bisericesca numai dupa aprobarea lui prin Venerabilulu Consistoriu cnd se va
Pentru edificarea Bisericei gr. or. rom. din Siomosncheia si Contractulu.
chesiu cottulu Aradu. cerc. Borosineu, care se va tienea
Planulu, preliminariulu de spese si celelalte condiin fatial ocului Ia 29 Augustu, (10 Septemvrie) a. c
tiuni se pot vede la oficiulu par. gr. rom. din locu.
1. Preti ui u de esclamare 17,000 fi. v. a.
Belincz, 17/29. Iulie 1892.
2. Licitanii voru depune vadiu 1 0 % <fi pretiulu
Comitetulu parochialu.
de esclamare.
In contielegere cu mine : G. CRECIUNESCU, m. p.
3. Plana Iu si Preliminariulu de spese se potu ve
protopresbiter.
dea la oficiulu parochialu subscrisu.
0

Ti^ariulu i editur'a tipografiei discesane din Aradu. Redactoru respundietoria : A u g u s t i

Hamsea.