>Y ii o l i i XVI.

ARADU, 25 Octomvre. (6. Nov.) 1892.

Nr. 4 3 .

BISERICA si SCL'A.
F o i a b i s e r i e e s c a , scolastica, literara si economica.
lese odatii
PEETIULU ABONAMENTULUI.

P e n t r u Austro-TJngari'a :
Pe nun ann 5 fl.cr., pe V2
- 50 P e n t r u R o m a n i ' a si s t r i n t a t e :
P e n n a ana 14fr., pe jumetate ann 7 franci.
a

Cultul public

e r

in septemana

: D

UMINEC'A.

PRETIULU INSERTIUNILORU:

Corespondentiele s se adreseze Redactiunei

Pentru publicatiunile de trei ori ee contienu

cam 150 cuvinte 3 fl ; pana la 200 cuvinte 4 fl.;
si mai sus 5 fl v. a.

r b a n i i de p r e n u m e r a t i u n e l a
T I P O G R A F I ' A D I E C E S A N A in A R A D .

dunmedieesc si
sfintei biserici.

cercetarea

Are,
si esercza cuttui public dumnedieesc al
sfintei nstre biserici multa putere atragetria asupra
poporului credincios.
Frumseti'a si variatiunea cntrilor religise,
dulcti'a si sublimitatea rogatiunilor, cari se ridica
in cultul public dumnedieesc catra Cel Atotputernic,
si faptul, ca din ordin dumnedieesc cntam, si ne
rogm in s a n t a nstra biserica in cea mai latita
limba romansca, in limb'a poporului, in o limba intielsa de toti credincioii, dau servitiului divin o n
semnata putere, carea chiama cu insistentia pre credintiosi in cas'a lui Ddieu.
In faci'a acestor avantagise imprejurri, pro
prie in mesura deplina cultului public dumnedieesc
al sfintei nstre biserici, ni se pare cu totului nentielsa acea regretabila stare, ca unele din bisericile
nstre nu sunt cercetate de credintiosi in mesura
corespundietria. Si deci ni-se impune, c se cerce
tam cu deamenuntul caus'a acestei regretabile stari.
Se incerem deci a afla acsta causa, si ncer
cnd, pentru c bine se fim pricepui de toti, pre cei
cari ii-privese, dechiarm, ca in cele ce urniza re
presentm numai vederile si observrile nstre proprie. Depunem aci in vederea publicului mare numai ceea ce am potut noi observa in acesta cestiune.
Si noue, asia ni-se pare, ca si in acesta nsemnata si dumnediesea cestiune luptam, si vom
mai ave se luptm inca pot ca multa^j^feme cu
greutile si necazurile trecutului de t;
sjauucere
aminte pentru sfnta nstra biserica
" u poporulu credintiosu.
Ani multi si pr multi s'a sevrsi
lu publicu dumnedieescu in bisericile nstre
limb'a
poporului romaii, ci in o limba nentielsa~ de densul.
Si poporulu nostru a asistat Mi %cele vremuri
grele pentru noi la slujb'a (Itiiiinediedsca, condusu
de credinti'a s'a in Dumnedieu s M e - alipirea s'a ne1

BISERICA si SCL'A."

stremutata si neclatita catra biseric'a strebuna,

ducnd cu sine din acestu sant locasiu al lui Dumnedieu convingerea, ca prin faptulu, ca a asistat l a
slujb'a dumnediesea, tara a fi intielesu cev'a dintrns'a, si-a mplinit o detorintia a smtiului
su de pietate crestinsca, catra sene si catra Dumnedieu.
Petrecerea poporului nostru in acele vremuri
in sant'a biserica era un feliu de asistentia passiva
din pietate catra biserica si catra slujb'a dumnediesea. Dar acesta petrecere a s'a nu-i dedea
chran'a spirituala trebuintisa, pentru carea propriamente este instituit cultul public dumnedieescu.
Si de buna seama ca acea asistentia passiva de
odinira SG VS fi moscenit, si remas din betrani in parte
pana in diu'a de astadi. De alta parte apoi cu potintia este, ca noi cei chiamati a sevrsi cultulu public dumnedieescu, in cantare si in cetirea rogatiunilor nu vom fi potut pune totdeun'a pondulu pre in*
tielesul cntrilor si rogatiunilor astfeliu, c ele se
pota d destula chrana spirituala poporului.
Asia ni-se pare noue, ca in cultulu public dum
nedieesc a intrat, si s'a strecurat un feliu de mechanism nentieles ; si acestu mechanismu, precum si
faptul, ca multe din simblele, cari se infacisiza in
cultul divin, reman neintielese de popor, au potut
contribui, credem noi, c cultul nostru divin se nu
eserceze in mesura deplina puterea, ce-i incumbe :
de a apropii pre credintiosi de biserica si a-ii con
duce in mersul lor spre perfeciunea crestinsca.
Admitind acsta mprejurare intre altele c si
causa pentru ne frecventarea bisericei din partea po
porului este neaperat de lipsa, c se ne ocupm cu
tta staruinti'a de a afla mijlocul, si respective mijlcele, prin cari se o potem infrange, si se o potem
nlocui prin fapte, cari se pota reda cu deplin succes cultului public dumnedieesc deplin'a lui putere.
Si in punctul acest'a tendenti'a nstra trebue se ne
fia ndreptata intr'acolo, c poporul se intielga, si
se fia petruns pre deplin in inim'a s'a de intielesul

338

B l

S E R I C ' A

Togatiunilor si cntrilor. La sevrsirea cultului public

dumnedieesc se punem mai mare pond, ca poporul
se intielega sensul cntrilor si rogatiunilor, dect
pre form'a esterna. Si in punctul acest'a cntrile
nostre bisericesci, si respective melodiele, in cari
avem se imbracm cntrile nostre bisericesci sunt
forte acomodate, dupa ce tote aceste melodii sunt in
deplina consonantia cu sensul si cuprinsul cntrii
c atare. La noi in cultul public dumnedieescu are
o rola forte mare cntarea, daca ea se esecuta astfeliu, c audind poporul melodia se intielega tot de
odat si cuprinsul, tecstul cntrii. Si deci daca la
cntare pre langa reproducerea melodiei religi6sebisericesci poporul va intielege si sensul, atunci
neaperat, ca cultul divinu va eserci mai multa pu
tere asupra credintiosilor, si biseric'a va fl mai bine
cercetata de popor. Si mrturisim, ca in punctul acest'a ne-am pote ajutora usior, mai cu seama
i n considerarea ca la noi nu lipsesce intru att'a cun6scerea melodielor, pe ct lipsesce esercitiul de a
aduce in deplina consonantia melodi'a cu tecstul si
cuprinsul cntrii
In ceea ce privesce rugatiunile, pre cari le
cetesce preotul, in decursul cultului public dumne
dieesc se aude din cnd in cnd plansorea, ca in acestea se intempla unele repetitiuni; si aceste repe
titiuni ar fi caus'a, ca cetirea si rostirea ectenielor
nu prov6ca in mesura deplina interesul asculttorilor.
Si adeverul este, ca in ecteniele n6stre obvin re
petitiuni ; dar aceste repetitiuni sunt tocma pentru
aceea ntocmite, c se prov6ce variatiune intre cn
tare si rogatiune, si deci interesul poporului pentru
participare activa la cultul public dumnedieesc. Astfeliu alfa trebue se fia dara caus'a lipsei de interes,
daca ea ar fi esistand, cu privire la rogatiunile, pre
cari le cetesce preotul, la asia numitele ectenii.
In aceste rogatiuni nu se r6ga numai preotul
singur, ci preotul rogandu-se provoca ateniunea
poporului ascultatoriu, c impreuna cu densul se se
roge si poporul din a-s'a parte lui Dumnedieu, c
se-ne ajute, si daruiesca t6te acele bunuri, dela cari
depinde bunstarea vremelnica si vecinica a credin
tiosilor. Provocnd deci preotul prin modul nimerit,
in carele cetesce, si rostesce ecteniele, in mesura
deplina ateniunea asculttorilor, este natural, ca
va provoca in mesura tot mai mare interes pentru
rogatiune si pentru sant'a biserica.
S'a audit de altcum cu privire la cultul public
dumnedieesc, ca poporul nostru pentru aceea cerceteza biseric'a la serbatorile mari, pentru ca se ese
cuta cultul public dumnedieesc cu t6ta solemnitatea.
Acesta prere afirma chiar aceea, ce am potut ob
serva si noi, si anume, ca esecutand cultul public
dumnedieesc totdeun'a cu pietatea si solemnitatea
necesaria, va eserci tot mai multa putere atragetona asupra poporului; si biseric'a va fi, si va
deveni din di in di mai bine cercetata de credintiosi.

si

SCC-L'A

Anulu XVI.

Tipicnl in biseric'a ortodoxa.

Dupa rnduel'a Bisericei Mari a lui Christos, editat de
doue ori de Constantin Protopsaltul, revediut, ndeplinit
cu multe adausuri si corectri de catra psaltul de acum
Gheorghie Violache, care a lucrat impreuna cu doi mem
bri numii prin ordin patriarchal pentru acesta. Se editeza cu permisiunea si aprobarea Presfintitului Patriarcb.
Ecumenic si a Sfinitului Sinod din jurul seu.
(Continuare.)
D i o n i s i e .

Cu miVa lui Dumnedieu Archiepiseop

tinopolului
Romei-Noue
si Patriarch

ConstanEcumenic.

Nr. 4084 al Protocolului.

Prea Sfinite Mitropolite al Mitilinei, pre Ono

rate si Exarhe a t6ta Lesbia, presiedinte al Comisiunei pentru revisiunea Tipicului, frate in Sfntul
Spirit si conliturgisitor al modestiei n6stre, Domnule
Constantine, har fie iubitei tale Sfintienii si pace la
Dumnedieu.
Cetind si in particular si in adunarea Sinodica
expunerea de la 2 0 a trecutei luni Septemvrie a
Comisiunei de sub presiedinti a vostra, creia i s'a
impus revisuirea lucrarei privitre la Tipic a altei
Comisiuni, ntocmita cu siese luni inainte, cu plcere
venim a ve incunosciuti, prin hotarre Sinodica, ca
revisuirea acestei lucrri a obtienut deplina aproba
rea si acceptarea Nostra si a Sfinitului Sinod din
jurul Nostru, ca o lucrare buna si ingrijita; er unde
s'au aretat indoeli, s'au deslegat Sinodesce prin insemnarile cuvinci6se, pe care Comisiunea este datore
a le ave in vedere pentru deplinirea manuscriptului.
Onornd pe deplin activitatea de munca mult recu
noscuta, pe care o a pus Comisiunea, cum si zelul
artat pentru drept'a renduela predanisita a prescriptiunelor, cum si a refacerei mai usiora a materiei
Tipicului, manifestam multiamiri Sfintieniei V6stre
si multiamirea Nostra pentru reusit'a terminare a lu
crarei, eerendu-ve ca se bine-voiti a transmite aces
tea si celor impreuna cu Voi conlucratori membri ai
Comisiunei cu aceeai asiduitate. P e lng acestea
anuntiam Sfintieniei V6stre ca s'au dat ordinile cu
venite ca se se iee masurile trebuiciose pentru edita
rea noului Tipic in Tipografi'a N6stra Patriarhala.
Er harul lui Dumnedieu fie cu voi.
1887, Octomvrie 23.

Al Constantinopolului

in

Christos iubit

frate.

Dupa acesta aprobare urmeza expunerea candnelor privit6re la servitiul Bisericesc si comentariile
canonistilor privitore la acest obiect.
Canonul

75

A l S i n o d u l u i a l VI-1 e E c u m e n i c

dinTrulla.

Cei ce snt ca se cnte n Biserici voim

nu intrebuintieze nici strigate neregulate si nici

se
se

Anula XVI.

B I S E R I C ' A

se fortieze spre racnire si nici se dica ceva din cele

ce nu sunt potrivite si proprii Bisericei. Ci se pro
duc (pronunie) cu multa ateniune si umilintia
cntrile din psalmi lui Dumnedieu vedietorul celor
ascunse. Caci piosi, a invetiat sfinitul Scriitor, se
fie fiii lui Israil."
Interpretarea

lui Zonara

la acest

Canon.

Cntarea seversita in Biserici este o rugciune

catra Dumnedieu, pentru ca noi avem nevoe, ca di
vinitatea se ne fie indurat6re, pentru care nisuim la
el. E r cei ce'L roga si au nevoe datoresc se aiba o
emotiune umilita si ptrunsa de durere ; de aceea a
rcni si striga nu este resultatul unei emotiuni ntri
state, ci a unei ndrzneli si ngmfri. Pentru acest cuvnt de la cei ce cnta in Biserici Canonul,
pretinde se cnte cu luare aminte si cu inima p
trunsa, er nu a striga neregulat si a'si sforti vo
cea spre racnire. A rcni este intinderea vdcei si
strigarea violenta. Si nu numai acesta interdice Ca
nonul, dar nu permite nici a dice ceva ne propriu
si nepotrivit cu Biseric'a, precum sunt melodiile intretaiete, minirismele ori cratimile si variatiunea de pri
sos a melodi'lor, care ar ajunge spre cntri de
scena si de amor, ce se obicinuesc mai ales acum
in cntarea bisericesca. Acest'a ordonnd Canonu 1 aduee si mrturie din Scriptura dicend : Piosi trebue se fie fiii lui Israil, a invetiat Scriitorul sfinit."
E r fii ai lui Israil suntem noi, dupa Sfntul Pavel,
d i c e n d : Cci nu toti cei din Israil, acesti'a sunt
Israil, nici ca toti nscuii sunt seminti'a lui Avraam,
ci se va chiema tie seminia in Isaac," adic nu cei
nscui din trup, acetia sunt nscui lui Dumnedieu,
ci nscuii Renascerei se socotesc ca seminia!
Interpretarea

lui Balsamon

tot

la

acest

Canon.

Bisericile lui Dumnedieu se numesc Case de

rugciuni. De aceea cei ce vin se se rdge lui Dum
nedieu datoresc a se ruga cu lacrimi si umilintia, er
nici de-cum cu o tienuta neregulata si neruinata.
Deci au hotart Prinii ca sa nu se faca sfinitele
cntri prin strigri neregulate -si intinse si care
sfortieza n a t u r a . Si-apoi nici erasi dupa Callifdne (ti
puri de cntri) ne conforme cu asiezarea si rnduiala Bisericei, precum sunt cnturile de scena si
variatiunile de prisos a vocelor. Ci cu multa ntris
tare si dupa un chip plcut lui Dumnedieu se-i se
aduc rugciunile, Acelui'a ce cun6sce cele ascunse
ale inimelor ndstre. Acesta s'a ordonat in urma prin
expresiunea evangelica, care hotaresce : Ca noi se nu
ne rugam ca pgnii prin vatologii (borboresituri)
si strigri, ca unii ce socoteau ca vor fi auditi prin
polilogi'a (mulimea cuvintelor) lor, ci in ascuns se
aducem cntarea lui Dumnedieu. Si cererile se le
facem de aseminea, ca printele nostru cel din
ceriu, care vede in ascuns, ne va resplati noua la
artare.
De aceea, dice si legea Mosaica in Levitic:

s i S C O L ' A

339

Piosii facei pe fiii lui Israil, mai ales noi cei ce

am primit plinirea legei acetia, datorim se fim mar
piosi si se ne purtam dupa cele legiuite. Fiind-c
de catra deosebii prsfintiti Patriarchi s'au vorbit,
nu numai la serbatori s nu se faca de acestea de
catra psalti, dar inca si la Panahide si la amintirile
reposatilor, pentru care s'au fcut diferite notificri
Sinodice, supunnd aforisirei pe cei ce fac de acestea, ci prin cntri si aliluia simple, cntate dupa
tem'a Bisericei, se se sevrsisca cntarea de tta"
nptea. Citesce si Canonul 1 0 8 al Sinodului din
Cartagena, si cele cuprinse in el, de aseminea citesce si pe cel la Serafimi si cuvntul panegiric ai
celui intru Sfinii Printelui nostru Ioan Chrisostom,
cel scris la interpretarea frasei profetice, ce dice :
Am vediut pe Domnul siediend pe tron inalt si r
dicat." Se opresc deci cntrile teatrale si orchestrele
instrumentale si strigrile intinse.
Interpretarea

lui Aristen

tot la acest

Canon.

Este ne primita strigarea disonanta a celui ce

cnta, si a celui ce sevrsiesce la cele bisericesci
lucruri nepotrivite.
Cu constrngere de inima si cu multa luare aminte trebue psaltii se aduca cntri lui Dumnedieu,
cunoscetorul secretelor, si se nu intrebuintieze rc
nete neregulate, nici se-si nevoisca vocea spre stri
gate. Caci piosi se cuvine se fie fiii lui Israil, dice
Scriitorul sfinit. Apoi nici s cnte ceva nepotrivit
si care n'ar fi conform cu asiediementul bisericesc.
Cel intru sfinii printele nostru Ioan Chrisostom
in multe din Omiliile lui vorbesce despre ordinea ce
trebue se se pazsca in cntarea de prin Biserici, adeca se fie regulata, pisa si dmna, din acestea
estragem urmatrele tesaure de mult pretiu pentru
ori-ce Cretin : ;
Cu datorita piositate se ne apropiem aicea (in
templu), ca nu in loc de ertarea pecatelor se facem
adaus acestor'a si s ne ducem
Care este
cestiunea si ce se reclama de noi ? De a produce asia cei ce inaltia imne lui Dumnedieu : se fie cuprini de
multa frica si imfrumusetiati cu piositate. Cci sunt
unii carii defima pre Dumnedieu si cuvintele Spiri
tului socotindu-le ca deobsce, arunca (lasa) strigri
neregulate si nu sunt pe loc mai buni de ct ne
bunii, agitndu-se (miscndu-se neregulat) cu tot cor
pul, umblnd intr'o parte si in a l t a si dovedind prin
deprinderile lor ca sunt streini de asiezarea spirituala.
Nemernice si nenorocite ! P e cnd s cuvine tie ca
cu frica si cu tremur sa cni doxologi'a angelica si
cu tma se-ti faci mrturisirea Creatorului, si prin
acst'a se-ti ceri ertarea gresielelor, tu inca cele ale
mimicilor si ale orhestrelor i le produci aici, tindind
neregulat manile si cu picirele srind si svanturndu-te cu tot corpul. . . Intru ct contribuesc la ru
gciune manile falfaindu-le pe deasupra nencetat si

B I S E R I C A

340

purtndu-le in o parte si alta neregulat, si striga

rea puternica si impinsa cu sila, lucru ce este in
form ? . . . Acst'a este a servi cu frica, a te resgia
si a te intinde si nici insusi s nu scii ceea ce ceri
prin intonarea neregulata a vcei ? . . .
Dar profetul, dice : se permite se se faca doxologii prin strigate : Sa strige tot pmntul Domnu
lui." Dar nici noi nu impedicam aseminea strigare,
ci racnitul inform, si nici vocea de cerere, ci vocea
desordonata" ) .
Dar Daca intonnd doi sau trei psalmi si sevrsind obicinuitele rugciuni usior si cum s intmpla, ieim din biserica, socotii ca sunt de aj ns acestea pentru mntuirea nstra ? N'ati audit pe pro
fet dicnd, si mai ales pre Dumnedieu prin profet,
ca poporul acesta cu buzele me cinstesce, r inim'a
lor departe este de la mine" ) .
Se iubim deci virtutea. S nu fie pna la des
fatare cele ce le pronuntiam, si nici pna la o vese
lie re-care. Nu este privelite acesta (templul), iu
bite, de chitarisci, de cntrei tragici, a carei'a ur
mare duce pana la desfatare, trecnd diu'a a dis
prut si desftarea. Si inca'i de ar fi fost des
ftare numai, dar nu si daunarea dupa desfatare ;
ins se. duc de acolo acas fie-care, ca de la o ne
norocire amintindu-si multe din cele vediute acolo.
Tenrul apucnd ceva din melodia cnturilor satanice,
ct a putut sa tiena in memorie, le cnta acas nen
cetat. r betrnul, ca mai serios, nu face acst'a,
dar i-si aduce aminte de tte cuvintele ce s'au vorbit aeolo. Ne folosind nimic dar, de aici ve ducei.
Si cum nu este lucru vrednic de ruine ?" ) .
1

Ci umplei-ve de Spirit, vorbind intre voi in

psalmi si in imne si in cntri spirituale, cntnd si
psalmodiind in inim'a vstra Domnului. Multiamind
tot-dun'a pentru tte in numele Domnului nostru
Iisus Christos lui Dumnedieu si Printelui, supunndu-se unul altui'a intru fric'a lui Dumnedieu. Voesci,
se-ti petreci diu'a ? Eu -ti voiu d beutura spiri
tuala. Caci beti'a si vocea cea escelenta o strica, pre
parnd limb'a dilei ca s marasca, corumpnd si ochii si tte membrele in genere. Invatia a cnta, si
vei vede plcerea lucrului. Caei cei ce cnta se
umplu de spirit sfnt, dupre cum cei ce cnta cn
tari satanice se umplu de spiritul necurat. Ce este in
inimile nostre Domnului ? Adec se luam aminte cu
prudentia. Caci cei ce nu iau aminte, cnta pe de
asupra, pronuntind cuvinte, r inim'a este dusa in
alta parte ) .
4

*) Chrisostom in Omili'a la Isai'a 6, 1, editi'a Migne,

tom. 6, pag. 99102.

2

) A aceluiai, Omili'a IX, la Mat. editi'a Migne,

tom. 57, pag. 200.
) A aceluiai Omili'a a X, la Faptele Apost., edi
ti'a Migne, tom 60.
) A aceluiai Omili'a a XIX in Epistola catra Efeseni, editi'a Migne, tom. 62.
3

s i S C u L ' A

Anulu XVI

A celui intru Sfinii Printelui nostru Teodor

Studitul in Catichesele lui prescrie urmatdrele indemnuri catra Canonarchi, care grijesc astadi pe sfiniii
psalti ai Bisericilor.
Tu deci fiiule cnonarhe, ca unul ce ai pu
tere peste marea si intai'a lucrare a dumnedieescii
Liturgii si a cntarei, desceptator psaltilor, ndepli
nind fie-care, dupa cum sunt asiezate, catismele, stibirile conservndu-le cu consciinti'a pe fie-care aparte. Ajuneza si mediteza si pereurge cu drepta j u decat'a si dilele de serbatori si pe celelalte pentru
fie-care dintre frai, in cutare di cnta cutare, sau
citesce cutare si in alta alt-ceva ; pzind si pronuntiarea buna si expresi a curata si repejunea cetirei,
pentru ca se se folosesca si cei ce intmplator vin
la Biserica ; tinendu-te pe sine-ti in totul eu bun
chip si lucreza dupa renduiala ca se saltezi in ceruri
cu Sfinii si cu fraii tei, ca se te invrednicesci se
ai aceeai situatiune. Seversiesce si stihologi'a psal
milor dupa cuviintia si neamestecat, sprijinind si pu
nnd la loc si indreptnd cuvintele greite si spre
un echo t6te tinendu-le, dupa glasul melodiei, nici
rdicnd, nici pre pogornd, ci tinend calea mijlocie.
Astfeliu ne invetiam de catra Sfinii P r i n i ; avend
vointia si facend lucrul dupa cele asiezate stihuri ca
tismele se instruesci frietatea. Mai cu sema pe cei
putinciosi si vin catra tine cu multa umilintia inmultind talantul, ce ti s'a hrzit de Dumnedieu, ca
se audi acea v6ce bine-euventat6re : Bine, serv bun
si credincios, peste putiene ai fost credincios, peste
multe te voiu pune."
Canonul XV al Sinodului din Laodicia nu per
mite de loc ori cui s'ar intempla se cnte in bise
rica, ci acest'a o socote datoria a canonistilor sau a
celor ce se connumera intre clerici si a psaltilor prohirisiti pentru acest'a. Pentru ca se intempla in a d i ver disordini si hasmodii cnd cnta un dre-care ne
tiutor si necunoscetor de musica, si din contra
buna-ordine si elevatiune cnd cnta cei experimen
tai in musica si cunoscetori ai renduelei bisericeti.
Pentru manuducerea psaltilor adese si in ulti
mii ani biseric'a a ordonat cele de cuviintia, si ultim
Comisiunea muzicala a opinat acestea :
Pentru corectarea corului (stranei) muzical bi
sericesc cugetndu-ne opinam, ca se cer pentru acest scop : I) Alegerea de sfinii cntrei cu aceeasi putere de vdce intre ei si ca calitate de vdce
si ca arta. II) Alegere de isonari si canonarhi cel
puin trei de fie-care strana, exercitndu-se de doue
si de trei ori pe septemna. III) Hotarrea leciilor
de cntat si exerciiu asupra lor. IV) Recomendarea
seriositatiei si demnitatiei sfinite la toti membrii co
rului si fugirea de a'si indeplini numai oficiul si de
a termina. V) Recomendare catra toti de a pronun
ia corect,
auditorul nu numai se audia, ci
so si intielega cele ce se cnta, astfeliu ca se se

produc in inimile celor ce vin la biserica sentimen

tele analdge. VI) Oprirea de mai inainte de a aduce
(introduce) propri'a sa cntare cronica si ritmica la
fie-eare melodie bisericesca, si nscrierea ei cn precisiune in continuarea versului si VII). Adugirea
unii linii (semn) particulare in durat'a cntarei ce are
a se executa din partea isonarilor ) .
5

(Bis. ort. rom.")

Monografia comunei

Chitichaz.

de losif loan Ardeleanu.

(Continuare.)

Despre starea sclelor mai ales din trecut pucin avem de dis. De o parte impregiurarile fatale
intru care se gasi bietul popor, r de alta parte
conventi'a invetiatorului de mai sus, ne cercumscrie
din destul situatiunea trista de mai nainte cu 100
de ani. Dra nici nu avem trebuintia de dovedi isto
rice, toti seim, ca pe terenul desvoltarii nstre naionali pas de pas am fost zpcii si cumca nu
mai bisericii nstre naionale, propriaminte cultului
ei, avem de multiamit, ca acele au sustat si sustau
asia cum au fost si asia cum sunt.
Ce e drept obtea crestinsca, care astadi se
ocarmuesce de sine, facia de numerul colarilor de
adi sustiene putiene scoli ; dar lund in considera
t a n e , ca dela anul 1877 incce numai pentru sistemisarea, pentru organisarea si zidirea a lor due
scle (una de baeti si alta de fete) intr'un interval
de timp scurt, a spesat aprpe la 1 2 , 0 0 0 fi. v. a.,
avem se speram ca nu va intardii nici pe viitor a
mai ridica scle dupa imprejurari si dupa recerintiele
timpului.
Numerul total a celor deobligati la scola pe
anul 1892 3 este dela 6 1 2 a n i : prunci 2 2 5 ,
fete 1 9 3 de toti 4 1 8 ; dela 1 2 1 5 a n i : prunci
5 3 , fete 5 9 , de toti 112 ; va se dica, pe o scla
si un invetiator cad 139 elevi scolari de tte dilele.
a) Preoii

romni

greco-orientali.

1 7 1 8 1 7 4 8 . Popa G e r g i e . Biografi a necunoscuta.

1 7 2 0 1 7 4 9 . Popa Gr 1 i g o r. Biografi'a necunoscuta.
1 7 3 3 1 7 8 0 . Petru P e t r o v i c i. Biografi'a
necunoscuta.
1 7 4 7 1 7 7 5 . Florian P o p o v i c i (Ardelean.)
Biografi'a necunoscuta.
1 7 5 4 1 7 7 8 . Popa C h i r i 1 a. Biografi'a necunoscuta.
1 7 7 5 1 8 3 1 . Michail A r d e l e a n . S'au n
scut in Chitichaz cam la anul 1749 din prini
5

) Vedi expunerea comisiunei muzicale publicata in

'EM&Tjaiaa THCY| 'AXVj&eia, anul al VIII, pag. 1 1 9 1 2 1 .

preoi. Pregtirile pentru preoie h-a ctigat in

mnstirea dela H.-Bodrog. De unde a venit preot
forte plcut inaintea poporului. A avut o vce de
tot sonora si plcuta. Pre langa aceea a fost si ora
tor bun. Un timp mai ndelungat a purtat si sarcin'a
invetiatorsca, alturea cu cea preotisca. A murit in
etate de 82 de ani.
1 7 7 5 - 1 8 2 3 . Simen P o p o v i c i , (Bille) sen.
Biografi'a necunoscuta.
1799 1 8 0 2 . Simen P o p o v i c i , jun. A
reposat la anul 1 8 1 7 . Pentru cutare delict a fost
amovat total de la preoie la anul 1 8 0 2 . prin l e
gile civile.
1 8 0 1 1 8 3 1 . Vasiliu P o p o v i c i . S'au n
scut in Chitichaz. Fiul preotului Simen Popovici
(Bille) sen. Acest'a a cadiut victima cholerii la anal
1831.
1 8 2 1 - 1 8 5 3 . Teodor A r d e l e a n . S'a n
scut in Chitichaz cam la anul 1 7 8 3 . Studiile teolo
gice li-a absolvat in Arad. A reposat la 1 8 5 3 in
etate de 70 de ani. Ca preot si astadi e in plcuta
memorie stenilor.
1 8 2 9 1 8 3 7 . tefan A d o c. S'a nscut in
comun'a Socodor. A avut fiumse pregtiri pentru
statul preotiesc. A studiat gimnasiul maiore (6 clase
gimn.) si teologi'a. A vorbit limba greca si latina.
La anul 1837 a reposat in Chitichaz ca preot tiner,
1 8 3 8 . Petru C h i r i i e s e u . Nscut la anul
1 8 1 4 in comun'a Talposiu din prini preoi. S t u
diile gimnasiale (gimnasiul maiore) precum si cele
teologice le-a absolvat in Arad. Tot acolo s'a sfin
it de preot la anul 1 8 3 8 prin Episcopul Aradului
de pia memoria Gferasim Ratiu. La anul 1 8 6 3 de
veni protopresbiter al tractului Chisineu, in care ca
litate se afla pana in diu'a de astadi, cu locuinti'a in
Chitichaz. La anul 1 8 8 8 Septemvre 1 5 / 2 7 si-an
serbat in Chisineu iubileul de 5 0 de ani al preoiei,
din care incident preste putien timp dupa aceea de
veni decorat ca : cavaler al ordului Francisc losif I .
1 8 4 1 . Michail A r d e l e a n . S'a naseut Ia
anul 1817 in Chitichaz. Studiile gimnasiale le a fcut
la inceput in M.-Berny, apoi la Szarvas si in sfr
it in Kecskemt; r teologi'a a absolvat'o in Arad,
unde s'au si sfinit de preot in anul 1 8 4 1 . Intre
preotimea tractului Chisineu, astadi este cel mai ve
teran ca preot. Turm'a sa cuventatre totdeuna a
condus'o in spiritul religiunii cretine, cu iubire adeverata parintsca si su duchul blndeii. De presinte se afla ca paroch emer. dela anul 1 8 8 6 si
este asesor la scaunul protopopesc al Chisineului.
1 8 6 4 1 8 8 2 . Georgiu C h i r i i e s e u . Este
nscut la anul 1 8 3 9 Maiu 2 0 . in Chitichaz. GHmnasiul l'a absolvat in Szarvas, r teologi'a in Arad.
Sfinit prin Episcopul Procopiu Ivacicoviciu
la
finea anului 1 8 6 4 . Ca asesor consistorial a fcut
mai multe serviii de esmisiuni, pe cari totdun'a.

Ie-a mplinit punctual si conscientios. Ca preot inca

a fost prompt in tote funciunile sale. Mai apoi prin
zelul preotiesc agravat de un morb incurabil, a
alergat pe la scaldile din Gleichenberg, dar indesiert;
cci reintorcend acas preste puin timp, la anul
1 8 8 2 Deeemvre 9 a reposat. A trit 4 3 de ani.
1 8 7 5 . Iosif-Ioan A r d e l e a n . E nscut in
Chitichaz la anul 1 8 4 9 Decemvre 3 0 . Gimnasiul in
ferior l'a studiat in Arad, er cel superior in Szarvas.
De aci s*a insinuat la Academia juridica din Oradeamare, dela care inse din motive neprevediute a abstat, si asia numai de ct s'au inscris in teologi'a
din Arad. Dupa absolvarea teologiei, poporul din
Chitichaz pentru prima data si-au esercitat dreptul
constituional, alegendu-'l de preot la anul 1 8 7 4 .
S'au hirotonit la anul 1 8 7 5 Ianuarie 1 prin Esc].
S'a actualul Archip. si Mitropolit Miron Romanul.
Activitatea sa literara o incepu la anul 1 8 7 4
prelucrnd o p u l : D e s p r e s u s t i e n e r e a s
n t i i t r u p e e i si s u f l e t e s c i a c o p i i l o r
c o l a r i . " La anul 1 8 7 8 si-au tiprit Tomul I.
din C u v e n t r i l e s a l e b i s e r i c e s c i s i fun e b r a l i . " La anul 1 8 8 8 a l I l - l e t o m . din Cuv.
bis. si fun. La anul 1 8 8 9 a edat un studiu social
intitulat E t i c h e t a " La anul 1 8 9 0 a scris opul: C e r i m o n i i l e si d a t i n i l e E v r e i
l o r . " Poesiile sale ce se gsesc in manuscris, sunt
inca inedite. Afara de aceste lucrri literare mai
mici au aprut in diferite foi.
1 8 8 4 . Vasiliu B e 1 e s i u. S a u nscut la anul
1 8 6 2 Iunie 18 in com. Odvosiu din prini preoi.
Studiile gimnasiali li-au absolvat in H.-M.-Vasrhely;
er cele teologice in Arad. E sfinit de preot n Arad
la 17 Noemvre 1 8 8 4 prin nalt. Pesf. Sa actualul
Episcop l Aradului Ioan Metianu.
b) Invetiatorii

rom.

greco-orieutali

1 7 9 3 Ioan Pap ^Oltean,

1 7 9 5 Michail Ardelean (Popoviciu),
1 7 9 9 Petru Toih,
1 8 0 1 tefan Ardelean,
1 8 0 6 Ioan Marco viciu,
1 8 0 7 Simeon Tulcan,
1 8 1 0 Gavriil Sarea,
1 8 2 0 I. Ventila,
1 8 2 8 Florian Horgea,
1 8 3 3 Vasiliu Micsia,
1 8 3 5 Teodor Molnar,
1 8 4 0 David Bercea,
1 8 4 9 Constantin Silaghi,

Teodor Morar,

Teodor Bercea,

Ioan Bota,

Ioan Alba,
1 8 5 0 1 8 5 1 . Dem. Mihutiu,
1 8 5 2 1 8 8 6 . Ioan S u c i u . S'au
Cuvin (cott. Aradului) la anul 1 8 2 8

Cursurile pedagogice de 2 ani li-au absolvat la anii

1 8 5 0 / 1 si 1 8 5 1 / 2 in Arad. La anul 1 8 5 2 Nov.
16 prin ordinul Inspectorelui ees. reg. al districtului
Oradii-mari Ionesco Nr. 1 7 0 3 5 / 1 5 3 7 s'au ordinat
de invetiator aici, in care funciune a remas pana
la anul 1 8 8 6 Ian. 30 cnd a si reposat in etate de
5 8 de ani.
1 8 7 7 1 8 9 1 . Toma B e n c h i s i a n u .
S'a
nscut in comun'a Gigisieni (cottul Bihorului) la anul
1 8 4 4 . A studiat in gimnasiul dela Beiusiu, r
teologia a absolvat-o in Arad. A cltorit prin Turcia,
Besarabi'a si Romani'a unde fiind in servitiul militar,
a obtienut gradul de sergent. Re'ntors de acolo si
absolvand teologia, deveni invetiatoriu in Barra ; preste
putien timp dupa aceea se alese la anul 1877 Sept.
14 de invetiator definitiv in loc, in care calitate
funciona pana la anul 1 8 9 1 , cnd far veste si-au
prsit postul, si de atunci nu a mai venit.
1 8 8 6 . tefan D o l g a . S'a nscut in opidul
Baitia (Rezbnya) la 23 Decemvre 1 8 5 9 . In anul
1 8 8 2 si 1 8 8 3 f invetiator in Nimoesci. Dela anul
1 8 8 6 Oct. 6 functionza ca invetiator ales in loc.
1 8 9 1 . Georgiu B a r a b a s i u . Nscut la 10
Aprilie 1 8 4 5 in com. Pancota. Preparandia a absolvat'o in Arad la anul 1 8 6 2 . A funcionat ca inve
tiator in com. Nadasiu, Maderat, Paulisiu si SatChinez, de unde veni ales definitiv pentru comun'a
nstra 21 Iulie 1 8 9 1 .
C invetiatre provisra a funcionat pana aci :
Iulia B i r d e a n, An'a R o g n e a n si An'a S uc i u , (1891.)
c) Epi tropii

romne

gr.

or.

1 7 8 8 1 8 1 7 Gergie Nicolau,
1 8 1 8 - 1 8 3 2 Nicolau Passali,
1 8 3 3 1 8 3 9 Gavril Muntean,
1840 1 8 4 2 Ioan Terian,
1 8 4 2 1 8 4 3 Gavril Muntean,
1 8 4 4 1 8 4 5 Ioan Pop,
1 8 4 6 - 1 8 5 0 Michail Ardelean,
1 8 5 1 1 8 5 4 Ioan Balasiu,
1855 1857 Gavril Muntean,
1 8 5 8 tefan Secan,
1 8 5 9 Teodor Simonca,
1 8 6 0 - 1 8 6 1 Petru Popa,
1 8 6 2 1 8 6 3 Teodor Balint,
1 8 6 4 - 1867 Georgiu Serbntiu,
1 8 6 8 Petru Berbecar,
1 8 6 9 - 1 8 7 4 Georgiu Grosu,
1 8 7 5 1892 Ioan Muntean.
d) Membrii

nscut in
Iulie 19.

bisericii

comitetului

parochial

in anii

Iosif-Ioan A r d e l e a n , Vasiliu
Ioan M u nt e a n , tefan T e r i a n ,

18913.
B e Ies iu,
Ioan H o -

d a g e u, Petru S a n t e u, Vasiliu Gr r o s u, Ge
orgiu Balint, Georgiu S t a n u, Ioan S e l a g e a n,
Georgiu B o r b i 1, Teodor B u s i g a n, Ioan M u n t e an, G. Moise S a n t e u, Michail G a n c e a,
Georgiu S a n t e u, Michail S a b e u, Ioan S e 1 eg e a n , V. Georgiu B a n d u l a , Teodor S i p o s i u ,
Stefan
C r i s i a n , Georgiu S t a n u T., Vasiliu
A b r u d a n, Petru S a n t e u, si Stefan G r o s u.
(Va urnii.)

N e s t o r u l
Consistoriului nostru oradan, dl advocat Teodor
Lazar precum ne scrie corespondentul nostru din
Oradea-mare, V i n e r i in 9 / 2 1 Octovre c. a primit
felicitrile cuvenite din partea funcionarilor acestui Consistoriu, c unul carele in calitate de notariu si fise
al Consistoriului de 47 ani servesce bisericii spre
deplin'a multiamire a maimarilor sei.
Ds'a, in etate de 75 de ani, este inca vigoros
si punctual in tte afacerile ce i sunt concrediute si
cu mandria se provoca la servitiul seu prestat langa
opt presiedinti consistoriali, anume : langa Atanasiu
Botico, Ioan Papp, Simeon Bic'a, Miron Romanul,
Ioan Metian, Andreiu Papp, Ieroteu Belesiu si Iosif
Goldisiu.
Descoperit'a-i dorintia este ca la anul 1 8 9 5
se-si pota serba iubileul semisecular de servitiu bisericesc.
Felicitam cu toii pre veteranul fisc binemeritat
in etatea de 75 de ani ; il felicitam cu deosebire in
servitiul prestat bisericii nstre cu onore si far ntrerupere in 4 5 de ani, si i dorim ca se-si pota
vede realisat visul dorintiei de a 'si serba iubileul
semisecular.. Inse si pana atunci cu permisiunea
Osale, i publicam in origine decretul despre denumirea de notariu consistorial la Oradea-mare.
137/1845.
Venerabile
Nobis

Consistorium
Dilecti !

Officium notariatus penes ejus Consistorium Nostrum per promotionem fuiti Notarii Demetrii Antonovits in professorem clericalium scholarum vacans reditnm, recurrenti pro eodem, Theodoro Lazar, jurato
causarum adTocato et absoluto clerico, proinde pro
sttu ecclesiastico praeparato, adeoque per hoc etiam
ad officium consistoriale praeferentia gaudenti, fonda
mento comprobatarum per eundem pro hoc officio
necessariarum qualitatum, ergo capiendum integram

notariale salarium Nos tontulisse, eumque in notarium

denominasse, V. Consistorio significamus; hune proinde
inviavimus ut semet pro capessendo hocce officio
illuc conferai. Antequam vero jurarnentum officii d e posuerit, formula usitati ibidem juramenti horsum
praevie pro inserendorum insertione et exmittendorum
exmissione, Nobis transponenda venit, juxta quam
per Nos revisara idem obstringi, eademque Nobis per
eum subscripta suo tempore remittenda erit. De cetero Consistorii Praesidem hisce inviavimus ut eundm
initiantem in iis quae ad ejus officium spectarent
manuducere velit.
In reliquo Archipastorali cum propensione sumus
Venerabili Consistorio.
Aradini die 9 / 2 1 Octobris 1845'.
addictissimus
Gerasimus

Macz,

m. p .

Episcopus.

r > I "V E
* Fapta

ludabila.

l S

EL

Confratele nostru D e m e-

t r i u R o m o c i a n u din comun'a C h i r a l e u in protopresviteratul Oradii-mari condus de smtiul seu de pie

tate crestinsca, a druit pre sm'a sfintei nstre biserici
din numit'a comuna diece cubule de bucate, cu menitiunea c se-se administreze c fundatiune sub numele seu,
si apoi cnd se va zidi biserica noua se-se intrebuintieze
intrga acesta fundatiune pentru edificand'a biserica,
spre care scop va mai contribui si cu o anumita suma
de bani. Tot numitul confrate al nostru a testat pentru
caul morii sale pre sm'a sntei nostre biserici din nu
mit'a comuna cas'a s'a propria cu gradin'a apartienetria si cu o viia ; r testamentul l'a substernut pentru
pstrare venerabilului Consistoriu din Oradea-mare.
In urm'a acestui frumosu esemplu si la sfatul preo
tului nostru Ioan Pap din numit'a comuna si cu concur
sul poporeanului fruntasiu I o a n N e m e s i u s'au mai
adunat pre sm'a sntei biserici dela credintiosi inca un
cuant de 4 0 de cubule de bucate, si anume au con
tribuit :
Ioan Nemesiu jude corn. 5 cub. GavrilBotos epitr. 2 c ,
Ioan Brutia epit. 1 cub Teodor Bandi 6 vici Gergie Papp
1 cub., Nicolau Moisa 1 cub., Teodor Haiasiu 1 cub., Ioan
Moisa 1 cub., Gergie Negran 1 cub., vaduv'a lui Die
Pap 1 cub., Pavel Scrobutiu 1 cub., Pavelu Galu 1 cub..,
Simeon Molnariu 1 cucula, Ioan Popu preot 2 viei, Petru
Ciocu invetiatoriu 2 viei, Ioan Pontia 3 viei, Teodor Pintea 2 viei. Teodor Molnariu 2 viei, Nicolau Bandi 2 vici,
Ilie Portianu 2 viei, Dimitrie Somai 2 viei, Pavelu Iumalanu 2 viei, vaduv'a Oana Brindea 2 viei, Teodor M. Marcusiu 2 viei, Petru Bocu 2 viei, Vasilie Papu 2 viei, Ioan
Bandi 2 vici, Ioanu T a u t 2 v i e i , Gergie Boce 2 vici, v a -

344

B I S E . B I C ' A

si

uva lui Gavrilu Poreolabu 2 viei, Teodor Cotinsen 1

eul>., Teodor Cotiu iunior 2 vici, Ioanu Marcusiu 1 cubul, Flore Nemesiu 3 viei, Teodor I. Marcusiu 2 viei,
Petru Omutiu 2 vici, vaduv'a lui Pavelu Nemesiu 2 viei,
vaduv'a lui Ilie Nemesin 2 viei, Pavflu Cab'a 2 viei,
Ioanu Cioarno 2 viei, Rapoper Iosifu israilteanu 2 viei,
Veniameu Marton israilteanu 1 vica, Gergie Marcusiu 1
vica, Petru Stanca 1 vica, Ilie Hegedus 1 vica, Ioanu
Papu 1 vica, Ioanu Mstoru 1 vica, Ioanu Buitia 1 vica,
vduva Floarea Nemesiu 1 vica, Pavelu Cotiu 1 vica, Flore
Siladi 1 vica, Vasilie Dutcasiu 1 vica, Gavrilu Moisa sen.
1 vica, Ioanu G. Moisa 1 vica, Gavrilu Orbai' 1 vica, Gergie Bandi 1 vica, Flore Hoiasiu 1 vica, Ilie Maior 1 vica,
Ilie Lacatisiu 1 vica, Gergie Marcusiu sen. 1 vica, Ioanu
Moisa sen. 1 vica, Ilie Marcusiu 1 vica, Flore Portianu
1 vica :
Pentru jertfa adusa pre altariul Domnului printele
loan Pap multiemesce si pre acesta cale tuturor onorabi
lilor contribuitori, rogand pre Ddieu, c se le resplatsca
insutit si nmiit ; r noi inregistrnd faptul acest'a, dorim
ca esemplul frailor nostri din Chirileu se-fia imitat in
tte partile.

S C L 'A

Anulu X V l .

de 2 0 ani si-a prsit brbatul pe N i c o a u T o d o r a n din Carpenet, si a pribegit in lume, prin acesta e
provocata a-se presenta in termin de trei luni, n a
i n t e a f o r u l u i p r o t o p o p e s c din Vascou pentru per
tractarea procesului divortial intentat contra densei de
catra numitul ei brbat ; caci la din contra procesul se
va pertract si in absinti'a ei, amesurat prescriselor ca
nonice.
Beiusiu, 9 / 2 1 . Octomvre 1892.
Oficiulu protopresv. al Vascoului.

Vasiliu

Papp,

m. p.

protopresviter.

Concurse*
Pentru deplinirea definitiva a postului invetiatorese
la scoTa confesionala rom gr. or. din Dorgosiu protopresbiteratul Lipovei, se escrie concurs cu terminul de 30 de

dile dela prima publicare:

Emolumentele imprunate cu acest post sunt: a) In
bani g a f a 125 fl. v. a. b) 50 chible (meti) de bucate
jumtate gru, jumtate cucuruz in bombe, c) 4 jugere
de pament-parte aratoriu, parte fnatui. d) 12 stangini
de lemne, din care are a se incaldi si sala de invetiament. e) Pentru conferintie 10 fl. f) Pentru scripturistica 3 fl. g) Cortel liber cu gradina si in pament estravilan.

* Multiamita
publica.
Iosif Murariu locuitoriu
de aici suferind mare dauna, ardiendu-i cas'a si toate bucatele, ce erau depuse pe podul acelei'a ; comitetul parocMal, spre a alina in ctva suferintiele respectivului si a
Recurenii sunt avisati recursele lor instruite cu
familiei sale, a deschis o lista de contribuire in favorul
documentele legali de cualificatiune si din limb'a magiara,
lor. Deci, acest comitet 'si tine de detorintia a aduce
adresate comitetului parochial din Dorgosiu, a-le tramultiemita si pre acesta cale tuturor acelor Onorabili
miie subscrisului protopresbiter in B.-Liopa pana la ter
minul sus indicat; precum si a-se presenta iu vre-o D u
eonlocuitor, cari au contribuit in naturalii, ct si urm
mineca seu serbatore in st'a biserica din Dorgosiu spre
torilor Dni, cari au contribu in bani, si anume : Dia-si arata desteritatea in cant si tipic.
reciunea Victoriei" institut de credit si economii in |
In fine, fiind in Dorgosiu. deja infiintiat un chor
Arad 2 ti., Dr. N. Oncu adv. 1 ti., Dr. G. Vuia medic '
vocal, se recere dela recureni si aptitudine pentru con
1 fl., ambii din Arad, G. Lazar adv. in Vinga 2 fl., Toducerea corului vocal.
dor Ardelean econom 1 fl., I. Evutian paroch 50 cr. am
Dorgosiu 20. Septemvre 1892.
bii din Pecica, Petru Schneider not. corn. in Folia 50 cr,
Comitetul parochial.
N . N. 2 0 cr., Anonim 5 0 cr., N. Chicin capelan in
Nadlac 50 cr. si Dr. tefan Pap adv. in Arad 50 cr. De
In contielegere cu mine VOICU HAMSE'A, m. p. Proto
tot : 9 fl. 7 0 cr. Din siedinti'a comitetului parochial
presbiter si inspector scol.

gr. or. rom. din Parti'a, tienuta in 18 3 0 Octomvre 1892.

Pentru vacanta staiune invetiatoresca din Oherti Pentru comitet: N. G r o z a , presiedinte. N i c o l a e
siu prin acest'a se escrie concurs cu termin de alegere
M i c l u t i a, not. corn.
pe 1 Noemvre a. c. pana cnd recurenii se vor pre
senta vre-odata in biseric'a din Ioc, si-si vor substerne
* Tergulu
de tmna
al Aradului fost bine cerrecursele sale pe calea P. On. Oficiu inspectoral din
, cetat, desi si in anulu acest'a, c aprpe de regula cerButeni (Butyin).
culatiunea si umblarea prin trgu a fost impedecata prin
Venitele mpreunate cu acesta staiune sunt: 1) in
plia. S'au vndut cu deosebire multe pme si legume
bani 120 fl.,2) 12 cubule de bucate 6 fi = 72 fl., 3)
si cu pretiuri bune. Tergulu de vite si de cai inca a
8 stengeni de lemne, din cari are se se incaldiesca si
fost bine cercetat si de cumperatori si de vendietori. Cu
sedl'a, 4) pentru conferintia 5 fl., 5) pentru scripturistica
privire la pme notm, ca acestea, precum si vinarsulu
6 fl., 6) doue care de fenu 8 1 , = 16 fl., 7) Venitele
cantorali circa 15 fl., 8) cuartir cu gradina si pentru cu
de prune lu-aduce la tergulu Aradului aprpe numai porirea casii 6 fl.
porulu nostru.
Chertisiu, 4 Oct. 1892.

E D I C T .
Conform inciiviintiarei Ven. Consistoriu gr. or. din
Oradea-mare, S o f i a N i c a nscuta in Serbesti, carea

Comitetul parochial.
Cu scirea si nvoirea mea : CONSTANTIN GTJEBANU, m.p,
protopresbiter, inspect. cerc. de scole.

Tipariulu m editor' tipografiei diecesane din Arada. Redactorii re*pnndietoriu : A n g u s t i a H t n u e t .