. A n x i l x i XVI.

ARADU, 13/25. Septemvre. 1892.

Nr.

3*7.

BISERICA si SCdL'A.
F o i a b i s e r i e e s e a , scolastica, literara si e c o n o m i c a .
lese odat

in septemana:

DUMINECA.

PEETTULU ABONAMENTULUI.

PREIULU INSERT1UNIL0RU:

Corespondentiele se se adreseze Bedactiunei

P e n t r u Austro-TJngari'a:
Pe nna anu 5 fi.cr., pe y
2 fl. 60 cr.
P e n t r u R o m a n i ' a si g t r a i n e t a t e :
Pe unu ann 14 fr., pe jumetate ana 7 frnei.

Pentru publicat iunile de trei ori ce contiena

cam 150 cuvinte 3 fl.; pana la 200 cuvinte 4 fl.;
5 fl v. a.

Er b a n i i de p r e n u m e r a t i u n e l a
T I P O G R A F I ' A D I E C B S A N A in A R A D .

a n u

si mai sus

Epistolele parochului betranu.

III.
Iubite nepote ! Avem noi preotiuiea si poporulu
nostru dreptcredintiosu multe necazuri. Si eu unulu
nu me miru de locu de acest'a. Anii cei muli, cari
ini-apesa umerii, m'au invetiat, se vedu, ,si se cunoscu, ca necazulu se nasce cu omulu si cu popdrele ; si tdta vieti'a omenesca este o lupta fara de
sfersitu incontra necazurilor. Sfant'a ndstra biserica
si-a ineeput lucrarea s'a dumnedieesca in lume lup
tnd cu g d n e ; si Ddieu a ajutat sfintei sale bi
serici, c in tdte vremurile se biruesca asupra tu
turor necazurilor, pentru c biseric'a lupta cu cre
dinti'a ei in Ddieu impotriv'a tuturor dusimanilor, er
c se fia vre odat biruita credinti'a in Ddieu,. este
cn nepotintia.
Precum cunoscu eu lumea de astadi si lucru
rile ei, doue sunt cu deosebire necazurile ndstre cele
mai mari, si anume : c pre alocuri'a poporulu nu
cerceteza in numeru de ajuns biseric'a, si pre alo
curi'a pruncii obligai nu cerceteza destul de regu
lat scdl'a.
Sunt mari necazuri acestea pentru noi, si chiar
mai mari, dect cum le credu, si potu se-le creda
nnii si alii. In satulu, in carele nu umbla credintiosii la biserica, trebue se fia multa lipsa si multa
nemultiemire intre omeni. Si acest'a mi-o gandescu eu,
parte, pentruca o-am vediut cu ochii, parte pentru ca
dupa credinti'a mea, nici nu se pdte altcum. Eu am
bgat de seama adec, ea, se faca omulu feri ce voiesce, se lucre adec din tdte puterile, t6te nu ajungu nimicu la omulu si in cas'a omuluiVin carea
nu este binecuvntarea lui Dumnedieu ; er afcesta bi
necuvntare nu pdte se fia in cas'a, carea nu caut
pre Ddieu. Cu adeverat, c se intmpla in lume se
redem, si adec mai multu se ni-se para, dect se
vedem cu adeveratu, c cutare omu este norocosu,
er acest'a pdte se faca pre muli dmeni slabi de
angeru se gandesca, ca pdte cinev'a se traiesca, si

BISERICA si SCOL'A."

chiar se-i merga bine, si fara de ajutoriulu lui Ddieu.

Acesta judecata greita este CPIU mai mare dusimanu
alu bunstrii omenesci. Este unu pecat, si este o
slbiciune a dmenilor, ca atunci, cnd judeca de
spre alii, se nu-ii pdta cundsce, asia, precum sunt
ei in adever, si d^ci judecat'a, pre carta o pronuncia
asupra lor, se fia greita.
Si in acesta judecata are totdeun'a cuventulu
seu vorba vechia din betrani, c : nu este totu
auru ceea ce. sclipesce." Omenii judeca pre multu
pre alii dupa ceea ce sclipesce, si nu dupa ceea ce
este. auru. Si deci pentru omulu, carele vede, si ju
deca dreptu, este, si remane adeveru neresturnabilu,
c ori ce am face, si ori ct ne-am trudi, nu p o tem face nici celu mai micu pasu inainte, daca vi
eti'a si lucrrile ndstre nu sunt insocite de binecu
vntarea lui Ddieu.
Spre a-ne apropii acesta binecuvntare a lui
Ddieu, mijlocuu celu mai nimerit este, dupa cum
credu eu, cercetarea sfintei biserici, pentru ca omulu, carele cerceteza sfnt'a biserica, da doveda, ca
cun6sce, si recundsce pre Ddieu de Stepnu preste
vieti'a si faptele sale ; er cine cundsce, si pdrta in
iuim'a s'a stepani'a vointiei lui Ddieu, este scutitu
de tdte necazurile si neajunsurile. Vieti'a omului;
este o lupta fara de sfersitu cu totu soiulu de dusimani si cu totu soiulu de necazuri. Din acesta lupta
pdte esi omulu biruitoriu numai asia, daca are o
buna si nimerita direciune ; er acesta buna si ni
merita direciune o aflam, si o avem numai atunci,
daca cundscem,; si supunem vointi'a ndstra vointiei
lui Ddieu.
Pentru a ciindsce acesta sfnta vointia, si a-ne
deprinde, c se supunem vointi'a ndstra vointiei lui
Ddieu, a asiezat Ddieu sant'a lui biserica, spre a fi
unu vecinicu asiezamentu, carele se invetie pre omu
a cundsce pre Ddieu, si se fia vecinicu mijlocitoriu
intre Ddieu si omu.
Cnd scriu acestea, pare ca vedu, iubite nepdte, c se vor gasi unii frai preoi, cari mi-vor

B I S E fi I C ' A

290

dice, c ceea ce scriu eu aici, cundsce, si scie tdta

lumea; si deci cu dreptu cuventu vor ascept, c
se spunu eu alfa, si anume, cum se facem, si se
lucram, c biseric'a in totu loculu se fia mai bine
cercetata. Chiar acesta dorescu si eu, se-o spunu;
dar ti-marturisescu, c me cuprindu mari ingrijiri,
c eu unu omu micu si nensemnatu se-me ocupu de
unu lucru att de mare. Dechiaru deci, ca daca miam luat eu indrasnel'a, se-me ocupu de acestu lu
cru mare, o facu numai, pentru c se pot
spune ceea ce am vediut cu ochii. Am bgat adec
de seina, c unde se seversiesce slujb'a dumne
dieesca cu foculu credintii, si unde din cnd in cnd
se mai aude si predica corespnndietdria, acolo s'au
fcut multa pornire si multa ndreptare spre mai
bine in acesta privintia. Si din acesta observare a
mea am venit la credinti'a, seau cum i-diceti Dvdstra convingerea, seu conclusiunea, ca daca foculu
credintiei si irbirea evangelica lucreza in slujb'a
dumnedieesca, carea se seversiesce in sanfa bise
rica, acesta snta si dumnedieesca slujba apropiia si aduce poporulu la sanfa biserica.
Am bgat adec de seama, ca in satulu, in
carele casnicii preotului si 6menii fruntai din co
muna eerceteza sanfa biserica, si se impartesiescu
cu sfintele taine, acolo h-urineza dupa vreme
intregu poporulu, si biseric'a este cercetata. Deci
dara la mbuntirea cercetrii bisericei, unde este
acesf a de trebuintia, preotulu face bine, daca ingrijesce, c casnicii sei si membrii fruntai din.co
muna se cerceteze biseric'a ct mai regulat. In astfeliu de cauri este bine, c preotulu se-si dea silinti'a, c se cerceteze membrii comitetului si alti
fruntai din comuna, biseric'a, pentru c prin acesf a
se face unu bunu inceputu, pre carele apoi dupa
vreme lu-urmeza intregu poporulu.
Astfeliu, dupa cum intielegu eu lucrulu, mijloculu celu mai nimeritu pentru imbunatatirea cerce
trii bisericei este esemplulu bunu al casnicilor,
preotului si al fruntailor comunei.
Foculu credintiei si iubirea preotului facia de
poporu, este, precum intielegu eu, mijloculu celu
mai nimeritu pentru tdte mbuntirile in biserica,
si deci si pentru cercetarea bisericei in Dumineci
si in serbatori, er acesf a de regula este insocita de
binecuvntarea lui Ddieu.
Despre cercetarea sc6lei voiu vorbi in o epi
stola viit6ria.

Comenius.
Biografia

si privire

generala

preste

operele

sale.

(Continuare.)

Cu privire la l i m i t e l e educatiunei, Didactic'a ne da trei principii: a) in lini'a dinti trehue a

ne ingriji de educatiunea tinerimei, si anume trebue
a educa tinerimea de ambele s e x e ; b) locul cel mai

si

S C O L 'A

Anulu XVI.

potrivit pentru educatiune e scdPa, earea trebue se fie

institut general i public; c) educatiunea trebue se
fie intogmita asia, incat tuturor se li-se propun tdte,
si inca p r i n d r e - c a r e m e t o d a
generala.
Pana acuma lipsesc astfeliu de scdle, dice Comenius,
er pe rele existente le frecventeza numai fiii avu
ilor. Despre scdlele contimporane Comenius afirma,
c din caus'a metodei greite, ele sunt numai nisee
locuri de turmentare ale tinerimei ; in acelea edu
catiunea se negliga fatia de invetiament; apoi prin
procedere falsa se perde fdrte mult timp, invetianduse cuvinte in loc de obiecte. Imbunatatirei scdlei, con
tinua Comenius, se pdte face numai prin introdu
cerea ordinei acurate in tdte afacerile. Arfa inve
tiamentului nu recere altceva, dect o impartire si
ordine buna a t i m p u l u i , a m a t e r i e i si a
m e t o d e i . Apoi acesta ordine trebue se se baseze pe n a t u r a ca pe o stanca nemicata; caei
a r f a nimic nu pdte tace fara a imita natur'a. Asia
dara tot invetiamentul are se se ntemple n
mod
n a t u r a l . Tdte au se curg dela sine, departe se
fie violenti'a de afacerile invetiamentului. Se se invetie usior, temeinie si r e p e d e . . Comenius determina
m e t o d ' a n a t u r a l a mai de aprdpe, cnd cere i nt u i t i u n e a, ca nceputul a tdta cundscerea. Si
este de observat, c principiul intuitiunei '1 gsim la
Comenius in o forma mai clara si mai intinsa dect
la muli din pedagogii secolilor urmtori. Pana cnd
Pestalozzi voia se restringa intuitiunea in mod uni
lateral numai la forma, numer si cuvent, si afirma,
ca vederea si audiul sunt sensurile exclusive ale in
tuitiunei adeverate: pana atunci Comenius cere de
a-se aplica t6te sensurile, si solicita i n t u i t i u
n e a . o m n i l a t e r a l a . Tdte cte numai se pot,
se se presenteze sensurilor, anume : cele de vediut
vederii, cele de audit audiului, scl. Asia Comenius
despre m e t o d 'a invetiamentului.
Ce atinge m a t e r i a de invetiament, Come
nius cere, ca se se invetie: s c i i n t i e ,
arte,
l i m b i , v i r t u t e si r e l i g i u n e . Inse conside
rnd, c limb'a are se se propun nu ca o parte, ci
numai ca un mijloc al sciintielor, er virtutea coin
cide cu pietatea, avem dupa ndatinatul trichotomism,
trei obiecte de invetiament: s c i i n t i e ] e, a r t e l e
si r e 1 i g i u n e a. Sub sciintia" Comenius intielege
cundscerea obiectelor ca materii, mijldce si prototi
puri," er sub arta" dexteritatea de a aplica corect
acele obiecte, a-le conduce raional si a-le deprinde
des. Pentru, cele dinti Comenius reeomanda intui
tiunea omnilaterala" ca metoda fundamentala,
er
pentru ceh3 din urma aretarea de modele perfecte,
imitarea si exerciiul." Accentuam din nou, ca Co
menius voesce de a propune limbile numai ca mij
ldce de a primi si a impartasi cunoscintie, si pentru
metod'a invetiamentului limbistic el considera de mo
mentul cel mai esenial paralelismul dintre cuvinte
si obiecte. Aceste sunt pe scurt principiile lui Come
nius relative la c u 1 1 u r 'a i n t e l e c t u a l a .

Amilu XVI.

B I S E B 1 C

' A

si

S C O L ' A

291

Se vedem acum educatiunea p r a c t i c a in j naionala," i-a aretat un scop mai inalt si i-a creat
o metoda mai raionala. Dintr'un institut mrginit la
intieles propriu, adec metod'a c u l t u r i i m o r a l e
interese si scopuri particulare, Comenius a transfor
si r e 1 i g i 6 s e. Comenius sub cultura morala inmat scdl'a intr'un institut, unde fie-care individ i-si
tielege capacitatea de a sci pretiui obiectele dupa
pdte insusi elementele c u l t u r i i u m a n e
ge
valdrea lor, moderatiunea in tdte intogmirile vieii
n
e
r
a
l
e
.
si fortitudinea in stpnirea de sine insusi." Cu tdte
c sciinti'a psichologiei pe timpul lui Comenius era
Ct de inalt este idealul, ce il are Comenius
inca fdrte nedesvoltata, el totui, cu agerimea pro
despre scdl'a poporala, cnd el dice, c aceea trebue
prie unui cunoscetor adnc al sunetului omenesc,
se fie un i n s t i t u t g e n e r a l , unde se primesca
enuntia principiul, ca culturii morale are se-i preinvetiatura toti dmenii, despre tdte lucrurile omenesci.
merga e u l t u r ' a s o c i a l a . De-aceea el afla de
Prin acesta enuntiatiune Comenius ne arata totodat
lipsa de a tracta in deosebi despre suprimarea si
si hotarul absolut al principiului de umanitate in
emendarea egoismului, ca obstacolul cel mai stricascdl'a poporala.
cios vieii sociale m naiune, biserica si stat, sci.
Comenius a amplificat materi'a de invetiament a
Apoi Comenius e in clar si cu aceea, c prineipiul
scdlei poporale prin introducerea 1 i m b e i m a t e r n e ,
suprem al moralei e s t e : a severa binele pentru
ca obiect de invetiament principal, si prin c u n o s sine insusi, si recundsce, c disciplin'a colara"
c i n t i e l e r e a l e . n scdlele din epoc'a reformatiu
sta in raport fdrte intim cu invetiatur'a despre danei cetirea si scrierea in limb'a materna se propunea
torintiele omului."
numai lateralmente, numai c un mijloc pentru inPlecnd dela prerea eronata, c sufletul are
tielegerea catechismului si cntrii bisericesci, Co
trei faculti, precum : facultatea de a cundsee, fa
menius inse p u n e 1 i m b 'a m a t e r n a n f r u i i r
cultatea de a vorbi si aducerea aminte, Comenius
tea tuturor studiilor scdlei
popo
afirma, ca pietatea se pdte dobndi prin : medir a l e . Si cu tdte aceste la Comenius limb'a ma
tatiune, rugciune si mustrare de sine. El se vede a
terna nu-e scop propriu, ci erasi numai um mijloc
ave idee clara despre procesul logic al culturii
de a pute intielege elementele culturei generale.
religidse, si privesce religiositatea ca ncheierea si
Prin propunerea mbinata a cunoscintielor reale cu
culmea a t6ta educatiunea. Togmai in interesulu
limb'a materna, Comenius d acestei^ din urma posi
culturii religidse voesce Comenius a restringe stu
bilitatea de a-se amplifica si desvolt in mesura con
diul clasicilor antici, si a pune in locul lor noul
siderabila. Si cu cta prudentia pedagogica dice e l :
s i vechiul testament, c nceputul si fiuea a tdta
Dorim asia dar, ca fiesce crui popor se i-se
sciinti'a.
propun tdte cunoscintiele in limb'a 3a proprie."
Scopul final al disciplinei, dupa Comenius, nu
Din analis'a didaeticei ne putem convinge, c
este penitenti'a sau prerea de reu, ci emendarea
Comenius
a inaltiat ideea scdlei poporale pana la
moravurilor. Form'a exteridra a disciplinei are se fie
nivelul ei de astadi nu numai cu privire la scop si
blndeti'a si iubirea indurata. Exemplul bun si cu
materie, ci si la m e t o d a . In scdlele latine ale
vntul dojenitoriu in cele mai multe cauri sunt mijevului mediu de metoda precugetata nici vorba nu
ldce suficiente, er pedeps'a corporala, c un mijloc
putea fi, si cu att mai putien in sc6Pa poporala.
extrem, se p6te admite numai in cauri f6rte rare
Metod'a
in intieles propriu dis inca si pe timpul lui
si isolate.
Lutber inzadar o cutam. Chipul si felul invetiaToti istoricii sunt de acord in prerea, c sc6mentului din secolul al XVI-lea er in caul cel mai
1 a poporala" e un product specific al reformatiunei
bun un mechanism exact. n contra acestei scderi
bisericesci. Nisuintiele bisericei protestante de a lu
se plnge Comenius in mai multe locuri, dicend, c
mina pe toti credincioii, apoi a r f a tipografica, care
invetiatorii nu arata obiectele nsei precum ele in
a fcut posibila respndirea usiora a culturii la po
sine sunt, ci ei spun numai aceea, ce au simit si
por, sunt cei doi factori principali, cari au dat naau scris unul sau altul despre acele obiecte. Come
scere scolei poporale. Inse scdl'a poporala din epoc'a
nius s'a nisuit de a construi o metoda mai buna, o
reformatiunei in multe priviri er un institut de edumetoda ntemeiata pe studiul naturei, spre care i-a
catiune fdrte mrginit. nainte de Comenius scoTa
dat impuls Bacon de Verulam.
poporala avea caracterul unui institut de invetiament
menit numai pentru stratele inferidre ale poporului,
Metod'a cea adeverata pentru a desvolt facul
nainte de Comenius nimeni nu considera scdl'a po
tile consista in aceea, c mai intaiu se se introduc
porala c un institut accesibil pentru tdte clasele so
in sensuri impresiunile obiectelor insesi. Apoi sensu
cietii, c un institut, care de si in sine este com
rile interne excitate, se se deprind a represent si
plet, pregatesce pe elevii sei nu numai direct pentru
a exprima imaginile obiectelor, imprimate prin senvieti'a praciica, ci si pentru alte institute mai supesatiuni externe, si anume se fie capabile sensurile
riore, crora le servesce de basa, formnd cu ele
interne de a represent si esprim imaginile obiec
mpreuna un organism unitar. Comenius a amplificat
telor att in launtru : prin aducere aminte, ct si
ideea sc61ei poporale, pe carea el o numesce sc61a
in afara : prin mana si vorbire.

Daca ne-ar intreb cineva, ca cum vine de sc6lele de pe timpul lui Comenius n'au acceptat metod'a intuitiva recomandata de densul, la acesta dm
respunsul, c invetiatorii contimporani nu aveau de
stula pricepere pentru principiile adnci ale marelui
organisator de sCSle, ba chiar si Didactic'a magna
mult timp a fost data uitrii. Abia dela Herder incoci, carele in epistolele sale pentru promovarea umanitatii glorifica pe Comenius, incepe lumea a fi
atenta la lucrrile acestui'a. Niemaj er e cel dinti,
carele atrage ateniunea educatorilor asupra Didac
ticei, pe carea o numesce o opera scrisa cu adnca
intielepciune pedagogica.
Din analis'a Didacticei resulta in fine, c Co
menius voia se faca din se61'a poporala b a s 'a n
t r e g u l u i o r g a n i s m al i n s t i t u t e l o r
de
i n v e t i a m e n t . Didactic'a pune diferitele grade
ale invetiamentului in legtura si continuitate orga
nica unele cu altele. In punctul acesta sistem'a lui
Comenius erasi st inaintea nostra c un ideal, pe
carele chiar nici scalele secolului al XlX-lea inca
nu l'au putut realis. Precum corpul omenesc, dice
Comenius, se desvolta numai pana la al douedieci si
cincilea an al ettii, iar de-aci incolo numai se intaresce : togmai astfeliu trebue se urmeze i desvoltarea spiritului prin invetiament. Si precum periodele
de desvoltare ale omului in ordine suitore sunt aceste patru : prunci'a, copilari'a, adolescenti'a si juneti'a : asia trebue se-i corespunda fiesce-careia din
aceste etti cte o s c 6 1 a d e o s e b i t a, cu un
curs de studii de cte siese ani.
r

Comenius deosebesce patru feluri de scole : a)

s c 6 1 'a m a t e r n a , b) s c 6 1 'a n a i o n a l a , c)
s c 6 l ' a l a t i n a , d ) a c a d e m i ' a si c a i e t oT i i 1 e. ScoTa materna trebue sa fie in
fiesce-care
familie. ScoTa naionala trebue se fie in
fiesce-care
comuna, opid si sat. Sc6l'a latina se se ridice in
fiesce-care tiera ori provincie mai mare. Avem se
observam inse, c acesta organisatiuue quadripartita" a lui Comenius, conform desamintitului trichotomism, usior se p6te transforma in o organisatiune
tripartita," daca consideram, c sc6l'a materna nu-e
o categorie deosebita, ci numai un g r a d
preg
t i t o r p e n t r u s c 61 'a n a i o n a l a .
a) S e 6 1 'a m a t e r n a este cas'a parintesca.
Aici se va educa copilul in cei dinti sjese ani ai
vieii. In acesta sc6la familiara se va desvolta cu
deosebire corpul elevului si se vor ascuti sensurile
lui, pentru-c el se pota intui corect obiectele ex
terne. Comenius cere, c deprinderile de intuitiune
si vorbire, cari contien elemente din tdti ramii cunoscintielor, trebue se se faca cu copiii in cas'a parin
tesca. Afara de aceste, prinii si educatorii prin
exemple bune au se desvolte in copii simtiul moral,
cumpetarea, modesti'a, bunacuvinti'a, dreptatea si one
stitatea. Disciplin'a are se fie ratiomla. Severitatea
moderata este o binecuvntare pentru copii; indul
geni'a usiuratica inse e spre stricarea lor. Astfel se

pote pune in familie bas'a pentru tota cultur'a in

telectuala si morala a omului. Cnd se apropie tim
pul de a trimite pre copil la scola, a c e s t a trebue
se i-se descrie in colori ct se pote de atragetore.
b) S c o l ' a n a i o n a l a este acel institut,
unde au drept de a-se cultiva toti individii fara deo
sebire. Astfel de scola trebue se existe in fie-care
comuna cte un'a. Aici trebue se se desvolte facul
tile interne ale elevului, precum : memori'a, fantasi'a,
si vorbirea. In scdl'a naionala se va invetii eu de
osebire l i m b ' a m a t e r n a si c u n o s c i n t i e l e
r e a l e . Obiectele de invetiament vor fi: cetirea, ortografi'a, aritmetic'a cu privire la trebuintiele vieii,
bibli'a si catechisiuul, cntri si sententie, descrierea
naturei, si cun6scerea artei si industriei. Cetirea are
se se invetie deodat cu scrierea. Scol'a naionala
este impartita in siese clase, si n fie-care clasa invetiamentul se propune dupa un m a n u a l
scris
in l i m b ' a m a t e r n a .
(Va urma.)

Graniatic'a in scol'a poporala.

(Continuare si fine.)

Reasumnd cele cuprinse in numerulu prece

dent dicem, c : scopul gramaticei in scol'a popo
rala se p6te ajunge numai si numai prin dese esercitii limbistice cu graiu viu si in scris, la cari ne
folosim de t6te obiectele de invetiament. Grramatie'a
are se fie centrul, pe langa care se se grupeze tote
celelalte obiecte de invetiament.
Grraduatiunile prin cari trebue se trecem la invetiarea cu succes a gramaticei, dupa modest'a mea
prere si esperientia, ar fi cam urtnatorele :
E s e r c i t i i l e i n t u i t i v e . Aici comparam
ct mai des lucruri intre s i n e ; mai antaiu prile,
cari semna intr'olalta, apoi cele intre cari nu este
nici o aemenare. Cnd copilul scie scrie, se-o faca
acest'a si in scris, in primii ani inse totdeuna despre
lucruri pe cari le are inaintea sa.
C e t i r e si c o p i e r e d i n
abecedariu
s e u l e g e n d a r i u . Aici avem grija, ca copierea
se se faca fidel. Nu e tot un'a, ca elevul d. e. in
loc d e : prete, se scrie: perete" ; in loe de pam e n t : p a m a n t ; in loc de romn : rumn. Trebue
dedat se scrie precum e scris in carte. Folosindu-ne
de proeedur'a acest'a la tote oeasiunile, va invetia
elevul usior ortografia.
C e t i r e a l a ' n t i e l e s . Continuarea asemenarilor, acum inse intre lucruri mai complicate din
gradina, cmp, del, sies etc. Descriere de lucruri mai
simple. Enararea istori6relor si a bucilor c e t i t e ;
antaiu cu graiu, apoi in scris.
C e t i r e a f r u m 6 s a s i c o r e c t a . De
scrierea lucrurilor mai complicate din natura, din
vieti'a omenilor, a animalelor si a plantelor. Descrieri
din Geografia, d. e. descrierea comunei natale, a,

tienutului in care locuim, a tierei, a continentului etc.

Enaratiuni cu graiu viu si in scris din Istoria pa
triei, din istori'a universala si biblica. Mai de
parte : comunicarea vre-unei intemplari in forma de
epistola, de naraiune. Facem cu elevii mai mari vre-o
escursiune ; aici ii facem ateni la tote lucrurile din
punct de vedere economic, geografic eventual istoric;
despre cele vediute fie-care se gatesca o reproducere
in scris.
Cam aceste ar fi treptele pe cari trebue se
pasim la invetiarea gramaticei. Se 'ntielege, c tdte
formele si asia dieend strategiile, de cari se folosesce
invetiatoriul in decursul propunerei si instruirei sale,
j
nu se pot apriat statori si reproduce.
i
Cand elevul a ajuns la acel grad de cunoscintia !
a limbei, ca d. e. mergend la orasiu seu la terg,
su ori uncie, e in stare a reproduce cu graiu si in
scris la intieles si in ordine firesca, impresiunile c
tigate acolo, atunci invetiatoriul p6te fi mndru de
progresul desvoltat din gramatica in scoTa poporala.
Printre esercitiile limbistice, mai ales in anii
din urma, iuvetiatoriul intretiese si invetiarea compositiei unor documente, de cari elevul in vieti'a sa
va ave nemijlocita trebuinti'a, ca: atestatul, conto,
chitanti'a si plenipotenti'a. Compunerea de obligaiuni,
contracte, testamente si alte de feliul acesta, sunt de
prere a se propune la scoTa de repetitiune. In
scoTa ordinara e destul, deca se amintesce pe scurt
nsemntatea si intielesul acestora.
Dupa cele percurse va observa p6te cineva, ca
gramatic'a in intieles strens al cuventului nici
nu mai are loc in scol'a poporala. Ba da, are loc,
inse nu ca manual spre a invetia elevii din el de-arostul, ci numai ca un mijloc de care se va folosi
att invetiatoriul ct si elevul spre a pune in rend
si spre a clasifica cunoscintiele de limba deja cti
gate. Mai departe folosim gramatic'a pentru de a face
cunoscut elevului legile firesci ale limbei, pe cari
densul fara a le sci, le folosesce deja ; l-facem atent
la ele si '1 aducem in positie de a le folosi si intrebuintia bine si corect. Acest'a ar fi rolul grama
ticei proprie in scoTa poporala. Avem se inem
inse totdeuna sema de gradul de cunoscintie la cari
a ajuns elevul. Regulele si formele gramaticale au se
fie ca si isvorite din esercitiile deja percurse, astfeliu,
c acelea se esa asia dicend singure la ivela
si la cunoscinti'a elevului.

Se ne ferim a ngreuna pre elev cu numiri si

regule multe, ci se punem totdeuna pond mai mare
pe esercitii practice apoi pe studiu, caci numai in
chipul acest'a ne vom pute apropia tot mai mult de
scopul att de insemnat al gramaticei.
P.
Givulescu,
invetiator.

Instruciunea trebue se merga mna

mna cu educatiunea.

in

Elementele judecaii sunt icdnele ce ni-le fa

cem noi despre t6te lucrurile din lume, adec intipuirile si ideile. Intipuirea si ideia e t o t u n a ; si un'a
si alfa e ic6na. Deosebirea ce esista intre acestea
e, c intipuirea e icon'a ce ni o facem despre lu
cruri reale, er idei'a din contra.
Baetul, cnd vine in lume, ineepe, de si nce
tul e i incetul, dar totui incepe a-'si eastrga eleinente de judacata. Lucru firesc apoi, aceste elemente la nceput sunt fdrte debile ; de aici si j u decat'a lui fdrte slaba. Cu naintarea ettii inse, 'si
largesce cercul elementelor de judeeata si totodat
sunt cu multu mai clare, mai precise, er de aici
si judecat'a mai sanetdsa.
Combinandu-se elementele de judecata, in u r m a
activitii sufletului, se produce judecile, er acestea
produc simtiemintele asupra respectivului individ. Sirntiemintele odat produse, determina pe om a face
ceva, adec a duce in deplinire aceea ce simte. De
aici faptele pot fi bune, ori rele, dupa cum au fost
si elementele de judecata.
Unu esemplu.
firadinariul, 'nainte de a face buchetul, aduna
florile, cari se pot asemen cu elementele de j u d e
cata. Si dupa-ce le-a cules, le arangeza in buehet
asia, c acelea se strnesca in omu simtiementu pl
cut, si prin urmare, acel simtiement, se-1 determine
pre individ a-1 ave in posesiune. Si eu ct florile,
din care e compus buchetulu vor fi mai frumse,
mai plcute, cu att mai tare va infiuinti acel bu
chet asupra privitoriului si astfel va fi mai atragetoriu. Sufietulu omului, fara elementele de judecata,
nu p6te funciona. In tot-deun'a judecile le-va forma
din elementele, de care dispune. De ce nu ai, nu
te p6ti folosi. De aici, dupa cum diseiu, totulu atrna
dela elementele de judecata, de care dispune baetulu. Elementele de judecata bune, d judecai de
acestea, er resultatulu la acestea sunt virtuile.
Fapte, c afara de aeestea, se pute infiuinti
asupra individului si indirect, afara de sine, producend simtieminte si prin acestea a-lu determina la o
fapta ore-care, buna, ori rea, dupa cum s'a produs
simtiemintele in urin'a inuintiei produse asupra res
pectivului individ. Tonurile musicei, formnd unu n
treg armonic, produc simtieminte asupra celui-ce as
culta musica si-totodata-lu determina spre ceva. Asemenea potere are cetirea, vorbele si faptele cuiva
asupra celui-ce 1 asculta, ori privesce. Deca acestea,
prin procederea lor a urmat nesce scopuri morale,
atunci individulu, care ii asculta, e determinat prin
simtiemintele produse, a urma si a face astfel de fapte.
Asemenea fapte, c si la influintiarea directa
si indirecta, hotaresce fdrte mult si natur'a omului.
Acest'a, c si pamentulu, la unii, e mai accesibila,
;

inai aplieata spre miele lucruri, la alii spre alte

lucruri, fie acelea bune, ori rele. De aici apoi e neBcmigiurat de lipsa a eundsce natur'a omului. Si pe
omul mai aplicabil spre a-si insusi fapte rele, trebue cu niultu mai bine privigliiat, respective nde
prtat dela astfel de locuri, cari ar pote influinti
asupra lui, ori de a-si eastig intipuiri, ale cror
combinri, ar produce simtieminte, cari l'ar deter
mina la fapte rele.
Dupa cele dise urnieza, c prinii, invetiatorii
si toti acei a, cari sunt insarcinati cu crescerea prun
cilor, se fie cu deosebita bgare de sema la cresce
rea si instruciunea betilor. Elementele de judecata
an se determine asupra vieii unui om, adec asupra faptelor sale. Si fiindc acestea elemente se
ctiga pe calea instruciunii: nici un element de ju
decata se nu i-se predee, despre care nu suntem
convini deplin, c acel element va servi baetului,
in combinare cu cele ctigate, spre a-1 determin
la facerea lucrurilor bune, la virtui. D e c i : instruc
iunea are se merga mna in mna cu educatiunea.
I.

Grofsioreanu.

D I V E R S E .
* Conchemare.
Conform decisului luat in siedinti a reuniunei invetiatorilor romani ort. din inspectora
tul Siria, tienuta la 7 Martie a. c. adunarea viitdre se va
tiese m Pancota la scdl'a de sub conducerea dlui invetiator
6 . Oasca, Marti la 4 Octomvren. 1 8 9 2 cu urmatorea P r o
g r a m a : Siedintia I. nainte de ameadi 8 V 1 2 ore.

viati'a defunctei prin care au stors lacremi din ochii pub

licului. Fe-i tierina usidra! E u t i m i u V u i a , invetiatoriu emeritu.
* Se caut unu
dirigentu
de choru,
care
cu violin'a ar fi abilu de-a instrua unu choru mixtu
infiintiatu in corn. Ketegyhza, pe 3 4 luni cu plata lu
nara de 3 5 4 0 fl. Reflectanii se se adreseze ct mai in
graba catra par. Iosif Ioan Ardelean in Ketegyhz [cott.
Bekes].

1 * u 1>1 i c - t ! i i n

Din partea Consistoriului gr. or. romanii din Aradu

se aduce la cunoscinti'a publica, ca nefiindu satisfacetre
ofertele intrate pentru licitatiunea escrisa pe 1 Septemvre
a. c. pentru vendiarea padurei din teritoriulu comunei
Chechesiu (Kbes), apartienetdre fundatiunei lui Teodor
Papp, pentru ve idiarea aceleia in cantitate de circa 1 2 4
de iugere catastrale, ce se estindu in calcatur'a Duboca,"
Gaiulu Nicolii" si in Tribesci" in valre de circa 7 7 7 0
fl., se escrie licitatiune ndua orala si cu oferte, pe 29
Septemvre la 10 re dupa amedi 1892 st. n. in cance
laria consistoriala din Aradu.
Licitanii si oferentii au a depune preventivu la cass'a
consistoriala o cauiune de 5 / procente dupa pretiulu de
esclamare ori in numerariu, ori in papire de valre.
Conditiunile speciale se potu privi ori cnd in can
celaria consistoriala.
Ofertele intrate in scrisu se voru desface dupa efeptuirea licitatiunei.
Aradu, 9 Septemvre st. n. 1892.
0

Consistorulu gr. or. romanii

din Aradu.

1. Cuvent de deschidere, rostit de catra Pres. reuniunei.

2. Participare in corpore ca asculttori la prele
gerea Dlui George Oasca, 3 . Eeflexiuni asupra prelegerei.
4. Cetirea raportelor cassariului, controlorului si al bibliotecariului. Siedintia a II. Dupa amedi 2 5 ore: 5.
Cetirea teselor" din Religie, prelucrate de membrii reu
niunei. 6. Propuneri eventuale. 7. Decisiune, asupra l o
cului si timpului tienerei edinei viitdre. Pe acesta cale
se invita a lua parte toti membrii reuniunei, precum si
binevoitorii causei colare. Maderat, la 2 / 1 4 Sept. 1892.
Pentru presidiu P e t r u V a n c u I. notariu
* Bibliografic.
A aprut: E l e m e n t e d e
g e o g r a f i e " pentru anii din urma ai scdlei poporale,
pentru scdle civile, cursuri de repetiie si de aduli etc.
de Dometiu Dogariu si Idn Dariu, cu numerdse ilustratiuni. Editur'a librriei Nicolae I. Ciurcu, Brasiovu 1892.
Format 8* cu 4 8 pagine. Pretiulu 20 cr.
* Necrologu.
Demetriu Miutiu parochu gr. or.
rom. inFibisiu, c sociu cu fiul seu Valeriu Miutiu, clericu absolutu aducu la cunoscinti'a m. on. public, la con
sngeni si cunoscui c soci'a respective mam'a loru M ar i 'a M i u t i u nscuta V u i a dupa unu morbu indelungatu, fiind inpartasita cu sf. taine, si-a dat nobilulu seu
sufletu in manile creatorului Smbta in 5/17 Septem
vrie. Servitiulu funebralu s'a seversit din partea parintiloru Nicolau Darabantiu parochu in Iezvin. Ioan Groza
par. in Fireghaz si Virgil Pap par. in Alios, carele la
finea servitiului a tienut un discursu funebralu descriind

Concurse*
Se escrie concursu pentru ocuparea postului invetiatorescu la nou infiintiat'a scdla II-a din Mandrulocu, [Comitatulu si cerculu inspectorescu al Aradului] cu terminu
de alegere pe 26 Octobre st. v. a. c.
Emolumintele : a] Salariu banescu 300 fl, solvindi an
ticipative in rate lunarie b] Siese orgii de lemne, pentru
sine si pentru sal'a de invetiamentu. c] in locu de cortelu 30 fl, d] pen'ru recuisite de scris 6 fl, e] pentru conferintiele de peste an 10 fl, f] pentru curatirei scdlei 8 fl,
g] Stolele usuate dela ingropatiune unde va fi poftitu.
Doritorii de a ocupa acestu postu au a-'si substerne
recursele loru adjustate cu documintele necesari, si adre
sate comit. par. la oficiulu protopopescu rom. gr. or. in
Aradu, si pana cu 8 dile inainte de alegere a-se presenta
si a cnta in Biserica.
Preferii vor fi recurenii absolui de 4 classe gimnasiale ori civile ori reali, si pe langa preparandia si de
teologia.
Recursurile priminde dupa terminulu pus pentru
presentarea recnrentiloru la biserica, nu se vor lua in consideratiune.
Mandrulocu. din siedinti'a corn. par. tienuta la 9/21
Augustu 1892.
Comitetulu parochialu.
Contielesu

c u ; MOISE BOCSAN, m. p. protopresbitera

si insp. cerc. de scdle.

Pe bas'a deciselor Comitetului paroch. gr. or. rom.

d'n Igrisiu, din siedintiele dto 1 9 / 3 0 Iuliu si 16/28 Au
gust 1892. se escrie concurs pentru ndeplinirea defini
tiva de invetiatoriu la scdla I. de baeti, si de invetiatdre

la scoTa de fete gr. or. rom. din Igrisiu, cottul Torontl, inspectoratul B -Comlosiu, cu terminulu de alegere

4/16 Octcmvre a. c
Emoluminte postului de invetiatoriu sunt: 1. 250
fl. v. a. in bani gata. 2. 40 Chible de gru. 3 . 5 0 fl.
pentru cortel, pana se vor edifica cuartire invetiatoresci.
4. pentru conferiotiele inv. si scripturistice anualminte
10 fl. v. a. dela inmormentari unde va fi poftit 5 0 cr.
Emolumintele postului de i n v e t i a t d r e sunt: 1.
2 0 0 fl. v. a. bani gat'a. 2. 30 chible gru. 3. 5 0 fl. pen
tru cortel, pana se vor edifica cuartire invetiatoresci. 4.
pentru conferintie si scripturistica anualminte 10 fl. v. a.
Enumeratele emoluminte se solvescu totdeuna antecipaudo cte pe o luna
Doritorii de a ocupa aceste posturi pre langa testimoniile de cualificatiune sunt poftii in terminul susindicat a-si trimite petitiunile la adres'a Pre Onoratului
Dommi protopres'biter si inspector colar Paul Miulescu
in Nagy-Komlds, instruite conform legii si provediute cu
atestat de moralitate, avend a-se present pana la alegere, si in persona in vreuna din Dumineci ori serbatori spre a-si areta .desteritate in cntri si tipic.
Priceptorii de note capabili
vocal vor fi preferii.

de a conduce

corul

Comitetul parochial.
In contielegere cu mine : PAUL MIULESCU, m. p. pro
topop si inspector districtual de scdle.

tragerea in pensiune a veteranului invetiatoriulu dela scdla

prima, salarele se vor organisa de nou. si ameliora egal,
avend a capeta ambii cte un patrariu de sessiune pament estravilan, care adi apartiene la scoTa prima.
Din siedinti'a Comitetului parochialu tienuta la 15
August st v. 1892.

Aureliu

lancu

presid. com. paroch.

Cu scirea m e a : IOANU CORNEA,

spector colar.

m. p.

protop.

in

Se escrie concursu pentru ndeplinirea statiunei inv.

din Micherechiu inspect. Tincei, cu terminu de alegere
pe 5 17 Octobre a. c. cu urmatdrele emoluminte:
1. 18 chible gru mestecat. 2. 10 chible orzu. 3 .
13 iug. pamentu. 4. pentru 6 stngeni de lemne aduse
de comuna, din care se va incaldi si scoTa, 42 fl. v. a.
5. pentru scripturistica 5 fl. 6. pentru conferintie 5 fl.
7. in bani gat'a 135 fl. v. a. si cuartiru liberu cu gradina.
Dela recureni, carii in terminu legalu potu se-si
arate desteritatea in cntri si tipicu in biseric'a locala,
pe langa esamenulu de cualificatiune se mai poftescu celu
putienu 4 clase gimn. era ntrirea va urma dupa unu
anu de proba, in casu de bunu succesu.
Recursele sunt de a-se tramite pana in 4 / 1 6 Oct.
a. c. subscrisului protopresviteru.
Din siedinti'a comitetului paroehialu tienuta in
Micherechiu la 5 Sept. s. n. 1892.

Comitetulu parochialu.

Se escrie concurs, pe staiunea invetiatoresca din

Jersnic, cu terminul de alegere in 27 Septembre a. o
Salariul invetiatoresc 103 fl., bucate in natura 15
metiu cucuruzu, 10 metiu gru, lemne pentru scola 3 0
metri, scripturistica 5 fl., pentru conferintia 10 fl. dela
fie-care inmormentare 2 0 cr. Cortel liber cu gradina de
legumi.
Doritorii de a ocupa acesta staiune au a-si tramite recursele subscrisului inspector colar per Lugos
posta ultima Belincz m Leucusiesei; pe langa representarea in biserica si scola in vre-o Dumineca s'au serbat6re, vor fi preferii si absolui preparandi, care se vor
present ca interimari.

Adam

jRos'a,

m.

p.

insp. scol.

Pentru ndeplinirea definitiva a postului de invetia

toriu dela scoTa a doua romana gr. or. din comuna S
rnd, inspectoratul Boros-Ineului, se escrie concursu cu
termin de alegere pe 4 16 Octomvre 1892.

Cu scirea si nvoirea mea: I0SIP VESS'A. m. p. prot.

Tincei, insp. scol.

Din lips'a de recureni nepotendu-se tiene alegerea

de invetiatoriu la scol'a gr. or. confessiunala din Ohabaforgaciu fost prefipta pe 2 9 August a c , prin acest'a
se escrie de nou concursulu la acelai postu, cu termina
de alegere pe 4/16 Ootobre 1892.
Emolumintele sunt: in numerariu 200 fl, pentru
scripturistica 5 fl., pentru conferintia 6 fl.; 32 metri de
lemne, din cari se incaldiesce si scol'a; 1860 litre bucate,
parte gru, parte cucuruzu: 2 iugere pamentn aratoriu; /
iugeru intravilanu ; locuintia libera cu gradina de legume;
si cte 50 cr dela inmormentari, unu de va fi poftit.
Recursele cuviintiosu adiustate, se se tramita prin
telui protopopu tractualu Georgiu Creciunescu in Belincz,
p. u. in Kiszet6 ; avend recurenii in vre-o Dumineca ori
serbatore a-se present in biseric'a locala, spre a-si areta
desteritatea in tipiculu si cntrile bisericesci.
8

Comitetulu parochialu.
Emolumintele anuali inpreunate cu acest post sunt:
In contielegere cu mine: G. CRECIUNESCU, m. p. proin bani gata 300 fl., pentru scripturistica 10 fl., pentru
topresbiteru.
participarea la conferintia 10 fl., 8 stngi de lemne, din i
a
cari este a se incaldi si sala de invetiamentu, dela in
Pentru deplinirea postului invetiatorescu din co
mormentari unde va fi poftit 50 cr. Cuartir liberu cu
rn un'a Brusturi, inspectoratulu Pestesiului cottulu Bihor,
doue incaperi si intravilanu.
se escrie concursu cu terminu de alegere pe 20 SepDoritorii de a ocupa acest post invetiatorescu, au
tembre (2 Octombre) a. o.
pana atunci a-si substerne documintele lor, adresate comi
Emolumintele sunt: 1) 10 iugere pamentu aratoriu
tetului parochial din Zarand Pre Onoratului Domn protoestimatu 10 fl: 100 fl. 2) dela 8 0 prunci obligai d'a
presbiter Ioan Cornea, inspectoru cercualu de scole in
frecuenta scola 80 fl. 3) 11 cu bule bucate 4 fi 4 4 fl.
Boros-Ineu. Competenii vor ave a se present in vre-o
4) stolele cantorale 2 5 fl, 5) pentru aratul pamentul 6
Domineca seu serbatdre in S. biserica din locu, spre a-si
pluguri 6 fl, 6) lucrulu de mana dela 40 Nr. 8 fl, 7)
areta desteritatea in cant si tipicu. Cei desteri intru concuartiru liberu cu una gradina de 300a patrari 20 fl, 8)
educera corului vocal vor fi preferii.
pe lemne de incalditu 17 fl, la olalta 3 0 0 fl.
Aspiranii voru ave a-'si trimite recursele provediute
Se adauge 1, cumca: alegndu-se individ fara de
cu testimoniu despre absolvirea cursuriloru pedagogice,
esamen de cualificatiune, nepotendu-lu areta dupa un an
si testimoniu de cualificatiune, pna la terminulu susindide servitiu, alegerea-i se va considera de nimicit si se
catu subscrisului protopresviteru in Lugosiulu de sus, posta,
va escrie concursu nou. 2. Dupa repausarea, eventual re

ultima lesd, si a se presenta in vre-o Dumineca ori ser

batre la s. biserica pentru de a-se face cunoscuii p o
porului.
Brusturi, la 2 3 August st. v. 1892.
Comitetulu parochialu.
In coutielegere cu mine: TEODOKU F1L1PU, m. p.
protopresviteru.

a
Pentru deplinirea statiunei icvetiatoresci din Vidra
inspectoratulu Halmagiului se escrie concrsu cu terminulu de alegere de 30 dile dela prima publicri.
Emolumintele suutu ; a) in banii gata 240 fl., b)
venitele cantorale 25 fi., c) 6 stngeni de lemne pentru
folosintia invetiatoriului, stng 6 fl, 36 fl. d) pentru
conferinti'a invatiatorsca 10 fl, e) dreptulu de pasiuDatu
aloru 4 vite cornute pe teritoriulu comunei, drb 4 fl:
16 fi, de totu la olalta 327 fl.
Doritorii de a ocupa acesta staiune suntu avisati,
recursele provediute cu tote documintele prescrise, si adre
sate comitetului parochialu a-le trimite subscrisului pana
la 2 9 Sept. st. v. in Halmagiu.
Comitetulu parochialu.
In

cu mine : IOAN GEOZ'A, m. p. prot.

inspect. scolar.

Amesurat ordinatiunei consitoriale din 11 Iuliu a.

a. Nr. 2952. se escrie concursu peutru indeplinirea po
stului invetiatorescn dela scl'a a 11-a paralela, gr. or.
romana din Sant-Mihaul-Eomn, inspectoratulu Timisiorei, cu terminulu de alegere pre 4. Octomvrie a. c.
P i e langa urmatorele emoluminte : 1. Bani g a f a in
numerariu 150 fl 2. Pentru conferintie 10 fl. v. a. 3.
Pentru scripturistica 6 fl. v. a. 4. Gru 2 4 hectolitre 59
litre si 50 centi. 5. 32 metri lemne de arsu pentru invetiatoriu si sal'a de ihvetiament. 6. 2 jugere pamnt
aratoriu clasa prima. 7. Cortelu liberu cu 2 chilii cu
gi adina intravilana. 8. Dela inmormentari unde va fi pof
tit 5 0 cruceri.
Doritorii de a ocupa acest post au a produce, t e
stimoniu despre absolvarea preparandiei ; testimoniu de
cualificatiune, testimoniu de limb'a magiara ; si atestat
despre portarea morala respective din comunele nude au
fungat mai nainte in calitate de invetiatoriu, astfeliu re
cursele instruate ale trimite printelui inspectoru scolariu
loan Damsia, in tzecsny posta ultima Vinga, comitatul
Timisiorii aveud intro Dumineca sau serbatore a-se present'a in santa biserica din locu spre aretarea desteritatii
in tipicul si cntrile bisericesci. Cei ce cunoscu notele
vor fi preferii.
St.-Mibaiu-Komn, 25 Augustu 1892.
Comitetul parochial.

resate comitetului parochial, sunt a-se trimite M. O.

Domnu Archipu Munteanu inspector colar in Monastirea
Hodos-Bodrog, p. u. Zadorlak, cottul. Timisiu, pana hiclusive 18 septemvrie, vech. eara recurentele au a se presenta la facia locului spre a se face cunoscute po
porului.

Petru

Paian,

m. p.

Petru

presiedintele comitet, paroch.

In contielegere

Varadin

cu ARCHIPU MUNTEANU
de scdle.

cu mine : IOANU DAMSIA, m. p. in

spector scolariu.
a
Pentru postul de invetiatre dela scl'a de fete din
comun'a Secusighi, inspector : Vinga, Cottul Timisiu se
escrie concurs cu termin de alegere pe ditt'a de 20. Sep

temvrie vechi a. c .
Emolumintele sunt: 1. in bani 300 frt. 2. lemne 6
orgii din care are a-se incaldi si scl'a, 3 . gradina 50a k.
4) pentru conferintie anual 12 frt. 5. scripturistica 4 frt.
6. Cuartir liber cu 2 incaperi si culina, stalog si cotetiu.
Couditiunile sunt : invetiatrea are tot in a trea
domineca sau serbatre a canta cu fetele tte cntrile
s. liturgii si a ceti apostolul.
Recursurile adjustate conform stat organic, i ad

inspectoru

Pentru deplinirea paroehiei de classa III in Clugri

tractul Vascoului conform conclusului Ven. Consistoriu gr. or. din Oradea mare clin 23 Iul. a. c. Nr. 861
B. se escrie concursu cu termin pana la 20. Sept V. a.
c. Dotatiunele : biru preotiescu cte o brodie de bucate
dela 150 miniere ; pamentu 20 iugere segregat din ps
cut comunal; Stolele indatinate si curselu liberu.
Competenii au asi trimite recursurile adjustate con
form Stat. organieu pana la terminul de mai sus la sub
semnatul in Beiusiu.
Beiusiu 20 August 1892.

contielegere

In contielegere

m. p.

notariu comitet parochial.

Comitetul parochial.
In contielegere cu VASIL1U PAP prot. Vascoului

Se escrie concursu pentru postul de capelan langa

parochul Petru Popoviciu din Cociub'a, parochia de clas'a
a doua, cu terminu de alegere in 14/26. Sept. a. 0.
Dotatiunea parochiala consta : din 1. Pament ara
toriu de 5 cubule. 2. Veniturile stolarie. 3. Birul preotiesc
dela 3 0 0 numere, t6te la olalta resulta o dotatiune
de 600 fl., din carea alegendului capelan i-compete jurnetate. Pentru locuintia se va ingriji alegendul pe spe
sele sale.
Aspiranii la acest post au se-si substerna suplicele
adjustate cu documentele recerute pentru parochi'a de a II.
clasa la protopresbiterul tractual Petru Suciu in Okros,
pana la terminul alegerei, totodat a-se present pana
atunci in biserica locala spre a-si arata desteritatea in
cele preotiesci.
Comitetul parochial.
Cu scirea m e a : PETRU

SUCIU, m. p.
Bel.ului.

protopresbiterul

Se escrie coucurs pentru postul invetiatoresc din

F.-Tout, protopresbiteratul Beliu, cu terminu de alegere

in 8/20 Septembre a. c.
Dotatiunea invetiatoresca este : a) in bani gafa 1 0 0
fl. b) in bucate 25 de cubule / gru, / cucuruz in
b6mbe. c) lemne pentru foc 10 stengeni, din cari a-se
incaldi si sala de invetiament. d) pasiune pentru 4 vite. e)
pausial pentru conferintia 5 fl. f) Veniturile cantorale.
Cuartir liber, cu 2 chilii, camera, intravilan pentru le
gumi, asemene supraedificii de economia grajd, cotetiu.
Aspiranii la acest post, au se-si susterna suplicele
adjustate cu documintele necesarie la protopresbiterul
tractual Petru Suciu in Okros pana la terminul de ale
gere, avend pana atunci a-se present in biseric'a deacolo
spre a da proba cualificatiunei sale.
P.-Tout, 24. August 1892.
1

Comitetul parochial.
cu scirea mea : PETRU SUCIU m. p., protopresbiter i n
spector colar.