^ \ Il M l 11

ARADU, 20 Decemvre 1892. (1 Ian 1893.)

XVI.

Ni*. 51.

BISERICA si SCdL'A.
F o i a bisericesca, scolastica, literara si economica.
Iese odat

in septemana:

DUMINECA.

PRETIULU ABONAMENTULUI.

PRETIULU INSERTIUNILORU:

Corespondentiele s se adreseze Redactiunei

P e n t r u Anstro-TJngari'a :
Pe unii anu 5fl.cr., pe '/
- 50 cr.
P e n t r u R o m a n i ' * si s t r a i n e t a t e :
P e n n a anu 14fr., pe jumetate ana 7 franci.

Pentru publicatiunile de trei ori ce contienu

cam 150 cuvinte 3 fl.; pana la 200 cuvinte 4 fl.;
si mai sus 5 fl v. a.

r b a n i i de p r e n u m e r a t i u n e l a
T I P O G R A F I ' A M E C E S A N A in A R A D .

I n v i t a r e

do

prenumeratiune.

Am luat fara indoila unu greu angajamentu,

cand nainte eu 16 ani ne-am pus in servitiulu acestei foi. Erau multe trebuintiele bisericei si eparchiei nstre pre atunci. Si noi am luat angajamentulu, c se serTim acestor trebuintie, cu scopulu, c
se cautm, si se aflm mijlcele de lipsa pentru o
lucrare ct mai spornica si mai nimerita a organis
mului si organelor sfintei nstre biserici. Nu cade
in sarcin'a nstra, c se judecam asupra modului,
cum am potut satisface acestui angajamentu. De
spre acst'a pte vorbi in modu obiectivu numai colectiunea foii, cele 16 volume ale Bisericei si Sclei",
aprute pana acum.
Unu lucru inse este sciut, si anume, ca chiar
timpulu acestor 16 ani din urma a fost unu timpu,
in earele s'a lucrat mult pentru naintarea intereselor
mari ale bisericei, scolei si poporului nostru. Si daca
ni-se va fi venit si noue celor del Biseric'a si
ScTa" vre o mica parte din acesta lucrare, meritulu este al ideilor, pre cari le-am reprsentt, r
aceste idei sunt emanatiunea doctrinei celei vecinice
a sntei evangelie si resultatuu luptei de vcuri a
bisericei ortodocse de a reprsenta si a pune in
aplicare cu demnitate acesta doctrina in mijloculu
poporului.

BISERICA si SCOLA."

In acesta sperantia cerem ajutoriulu' si sprijinulu onoratului publicu, si deschidem abonamentu

nou la Biseric'a si Sc6l'a" pre anulu 1 8 9 3 pre
langa conditiunile de pana aici.
Redactiunea.

Missiunea bisericei in timpulu nostru.

Astadi trece biseric'a ortodocsa romana prin
perioda din cele mai grele.

Dupa renfiiintiarea vechei nstre Metropolii ne-a

trebuit unu timpu destul de lungu pentru organisare,
si pentru a inmulti numerulu sclelor si pentru a-ne
infiinti fonduri si mijlce, prin cari se potem sustien, si se potem face, c organismulu bisericei si
sclei nstre confessionale se funcioneze ct mai re
gulat. Si s'a fcut in aceste trei direciuni tot ceea
ce s'a potut dela anulu 1 8 6 8 incce.
Acum tendenti'a si missiunea bisericei a intrat
in unu altu stadiu si anume in stadiulu, in carele
biseric'a este chiamata s e s e a f i r m e pre sene c
factoru, si anume : c primulu factoru intru desvoltarea si naintarea poporului credinciosu pre tte
terenele vieii.

Si omulu se afirma in faci'a lumii in modu

demnu atunci, cand prin puterile, de cari dispune, seversiesce fapte de valre, fapte, prin cari devine conCredintiosi programului acestei foi, carele este
sideratu de lume, si de carele lumea trebue se tina
programulu celu vecinicu al bisericei Domnului, decontu in afacerile vieii sale publice. Si deci bisechiarm, ca vom continua lucrarea nstra si in anulu ric'a si scl'a nstra se va afirma pre sene c p uviitoriu, si speram, ca Dumnedieu ne va ajuta, c se
t e r e a c t i v a d u m n e d i e s c a atunci, cand
potem contribui in mesura tot mai mare la nain
i-va succede, c se activeze in sinulu popotarea sfintei nstre biserici si la ridicarea poporului
rului mijlcele dumnedieesci, de cari dispune :
nostru credintiosu.
d o c t r i n ' a , c u l t u l u si d i s c i p l i n a ,
ast-

feliu c vointi'a eterna si nestremutata a lui

Dumnedieu se devin s i n g u r a s t e p a n a preste
modulu de gndire si aciune al credincioilor pre
t6te terenele vieii.
In timpulu nostru fiecare omu a devenit mai
realu in modulu seu de gndire, si din totu ceea
ce lucreza, si dupa tot cruceriulu, pre carele lu-jertfesce pentru unulu, seau altu scopu, se intreba astadi omulu : care este folosulu, care i-este cti
gul ? Si in timpulu nostru, intr'unu, timpu, jn ca
rele s'au nmulit att de mult pretensiunile fiecrui
omu, nu ne pdte surprinde nici dect, daca obser
vam, ca fiecare omu si-pune acesta ntrebare.
Organismulu bisericei si sc6lei n6stre lucreza
intre modeste conditiuni, pentru ca funcionarii acestui organismu sunt relativ intr'un mod destul de
modest remunerai; dar cu tdte acestea organismulu
bisericei nstre este destul de seump in reportu cu
lipsele si cu seraci'a poporului, carele lu-sustiene.
Si interesulu poporului, intocm'a c si interesulu bi
sericei pretinde, c poporulu din sacrificiele, pre cari
le aduce intru sustienerea acestui organismu se aiba
u n u e c u i v a l e n t u , se aiba csciguri si foldse
mari din denariulu, pre carele lu-jertfesce pentru
sustienerea bisericei si scdlei sale.
Er modulu de gndire al lumii de astadi fiind
nclinat in o mesura mai mare, dect ce trebuiesee,
spre materialismu, lumea ascepta si inseteza mai
multu dupa bani si averi materiale, dect dupa bu
nuri spirituale-morale.
Si biseric'a si scdl'a ndstra, c institutiuni infiintiate pentru poporu, nu p6te trece asia de usior
preste acest mod de gndire al lumii si al credintiosilor.
Bani si averi materiale noi nu potem, se-i dam
poporului nostru, pentru ca nu avem de unde. Dar
pre cnd ne plngem de acesta lipsa de bani si de
averi materiale, avem pre de alta parte mangaiarea, ca potem, se dam poporului m a i m u l t , de
ct bani si dect averi materiale. Biseric'a si sc61'a
ntfstra potu se dea cu deplin succes poporului : ca
pacitatea de a-si casciga tot soiulu de averi fisicematoriale, si in acelai timpu si capacitatea de a
intrebuinti bine aceste averi pentru desvoltarea si
naintarea s'a: c a p a c i t a t e a d e a - s e d e s v o l t si r i d i c a p r i n s e n e i n s u s i pre
t 6t e terenele
vieii.
C

se fim bine

fundamentalu de

intielesi

in

punctulu

acest'a

manecare al bisericei si scolei nd-

stre amintim aici unu esemplu, pre carele l'am audit dela unu omu, carele a cugetat intreg a s'a vietia
asupra acestei cestiuni. Acest omu ne-a spus intre
altele urmatorele, si anume : daca am esi la cmp,
si am intreba o holda de pamentu, ca a cui este,
si acesta holda ar pot6 vorbi, de sigur ne-ar respunde, ca este a omului, carele s c i e g e - o s t e
p a n e s c a. Fiecare bucata de pamentu n'a fcut in
decursulu timpului alfa, dect a produs ceea ce a
potut, si dupa modulu, cum a fost lucrat, si si-a
s c h i m b a t s t e p a n i i . Si stepania de o durata
mai lunga asupra pamentului p6te se aiba numai
omulu, carele scie se-lu lucreze, si esploateze in mo
dulu cel mi nimerit, si in acelai timpu scie, se
folosesca venitulu si cascigulu realisat prin lucrul
manilor sale pentru desvoltarea si inaintarea sa spre
perfeciunea crestinesca si prin acest'a spre multiemire si fericire vremelnica si vecinica.
Si biseric'a chiar pentru acestu scopu este infiintiata, si anume : c se pdta d omului possibilitatea, capacitatea si mijl6cele d e a - s e d e s v o l t
prin sene insusi, prin
proprielesale
puteri puse insevitiulu
evangeliei
Domnului.
Si biseric'a cretina in decursulu vecurilor a
fcut multe esperimente si pre acest teren, si a n
cercat, c se-si ajute credintiosii prin milostenii si
ajut6rie in bani si victualii. Si milosteni'a si ajuttfrele de acesta natura sunt si astadi unu punctu
sustienutu si luat in program'a fiecrei biserici cre
tine .
Nu totdeun'a a succes esperimentulu acest'a.
Din contra s'a observat, ca in unele prti ajutdrele
in bani si victuale, pre cari le-a impartit biseric'a
credintiosilor, nu numai ca nu au promovat desvoltarea
poporului, ci dincontra o a impedecat chiar, pen
tru ca este o slabitiune a naturii omenesei, ca daca
omul scie, si semte, ca este ajutat de alii, perde
gustul si plcerea de a lucra si a-si cscig insusi.
Chiar pentru acest'a au nceput biseric'a in tim
pulu din urma, c intru et dispune de mijlce si
ajuttfrie de bani, acestea le mparte in forma de
stipendie tenerimei, c prin o buna educatiune, t e nerulu ajutat se se p6ta sustiene si se pdta des
volt mai usior prin cunoscintiele cascigate in scdla
cu ajutoriulu stipendiul ui.
Principiulu fcndamentalu, esprimatu in vecinicile cuvinte ale Domnului : cutai mai antai
imperati'a lui Dumnedieu, si tdte se vor adaoge

Amilu XVI.

B I S E K I C ' A

si

S C O L ' A

403

voue,"

carele domineza intrega evangeli'a, este :

trebue se-o iea cu tdta puterea in manile sale bise

se faca

rica, si anume

se desvolte, si alimenteze in poporu

eredinti'a

subiectiva,

omulu

din tot

ceea

ce posede si

specialii din eredinti'a s'a in Dumnedieu u n u

talu

in

c a p i-

m o r a l u, prin carele se-si pdta produce tdte

c acesta

credintia

guverneze intrega vieli'a si desvoltarea,

si

in

se-i
totu

soiurile de bunuri trebuintidse in mersulu seu

spre

ceea ce dispune se priv6"sca unu capitalii, menitu a-i

perfeciunea crestinesca, si prin acest'a se p6ta

do

produce bunurile, de cari are trebuintia pentru mul-

bndi mntuirea si fericirea sa vremelnica si vecinica;

er principiulu canonicu fundamentalu, carele domineza

tiemirea si fericirea sa.

Lucratoriulu, carele lucreza numai pentru c se

vieti'a si disciplin'a bisericesca, si carele domineza in-

aiba din ce se triasc, nu va fi nici odat unu bunu

tregu statutulu organicu al bisericei ndstre

lucratoriu, pentru ca bunu lucratoriu, si omu cu grije,

este :

face din biserica factorulu dominantu al vieii si des-

si ronduiela este, si pdte fi numai omulu, carele priterenulu ! vesce lucrulu si vieti'a de unu mijlocu si organu in
desvoltrii e- j servitiulu scopului, pentru carele traiesce omulu pre

voltrii poporului pre terenulu moralu, pre

desvoltrii intelectuale si pre terenulu
conomice prin fonduri si fundatiuni.
In ambe aceste
staveresce

deci

principii

apriatu, ca

astadi a-s e

afirm

nume :

factorulu

ducetoriu
dicarea

pre

intru

pamentu : perfeciunea si prin

scopulu

bisericii

biseric'a este chiamata

sene c

factoru,

principalu

si acon -

d e s v o l t a r e a s i

poporului

se

pre tdte

avut

biseric'a de

totdeun'a. In timpurile de grea

tului inse

din caus'a

trecut, biseric'a nu a potut

in mesur'a, in carea i-este
riulu lumii, si din

altcum

ncercare ale trecu

greutilor,

prin

cari

implini acesta
normat

am

missiune

prin

Mantuito-

acesta causa a trebuit

se-se re

strng la unu cercu de activitate

mai restrensu, si

anume in acele vremuri biseric'a a trebuit se-se re

strng intru a conserva

individualitatea

poporului,

c atare, pre cnd astadi chiamarea bisericei

lua in manile

sale si a conduce

intregu

este a

procesulu

de desvoltare al poporului pre tdte terenele vieii.

Este faptu netgduit, ca vieti'a morala si mo
ralitatea omului sta in srensa legtura cu religiunea
si eredinti'a in Ddieu. Si deci purcediend dela faptulu

acest'a

este

naturalu, ca cu ct

unu

poporu

este mai bogatu in eredinti'a in Ddieu, cu att este

mai desvoltatu in privinti'a morala; er poptfrele desvoltate de ajuns in
cari se sciu

privinti'a

afirma,

morala

si cari

sunt

bunstarea si

fericirea vremelnica si vecinica.

A face, c fiecare

credincioii se

gandesca

si

implinesea tdte ale sale din acestu punctu de vedere

este missiunea bisericei in timpulu nostru.

ri

terenele

vieii.
Acesta chiamare o-a

acest'a

popdre,

inainteza pre

tdte

terenele vieii
Poporulu nostru din firea lui este unu poporu
bunu si moralu. Dupa traiulu lui din trecutu inse,
asia ni-se pare noue, ca in privinti'a acest'a popo
rulu nostru nu este destul de orientat intru a-se ajut si a-se desvolt pre sene astfeliu, c se-se p6ta
afirma cu deplin succesu c factoru intre tdte m
prejurrile. Partea acest'a positiva a vieii morale

Epistolele parochului betranu.

Iubite nepdte ! Se apropiia sntele serbatori ale
Nascerii Domnului. Si eu si acum am mare bucuria,
cnd se apropiia serbatorile, pentru ca in aceste
sfinte dile poporulu intregu, cu niicu si cu mare, vine
la sant'a biserica, 6"r pentru noi preoii nu pdte se
fia mai mare bucuria, dect atunci, cnd si-vedu
pre toti credintiosii adunai in cas'a lui Dum
nedieu, ridicnd rogatiuni pentru naintarea si mangaiarea s'a sufletesca. Este grea slujb'a nostra preoti^sca la sntele serbatori mai cu seama in anii,
cnd este iern'a grea, dar eu am bgat de seame
unu lucru, si anume, ca daca preotulu este incalditu de caldur'a credintii in Dumnedieu, atunci le
plinesce pre tdte cu plcere si in buna rOnduiela.
Slujb'a preotiesca ni-o vom face noi si acum c
si alta data, de va voi Dumnedien ; dar la serbatori
noi preoii mai avem si o alta detorintia. Sunt adec
in fiecare comuna 6meni seraci si necjii. Sunt li
psii aceti omeni in totu decursulu anului, si este
bine si lucru crestinescu, c noi preoii se ingrijim,
c celu putien la sfintele serbatori se aiba si aceti
dmeni cte o mica bucuria. De aceea ti-scriu acest'a,
c noi preoii, inct ne este cu potintia, se
ingrijim si de Creciunulu seracului. Nu suntem nici
noi, preoii intr'o stare asia de buna, c se potem
ajuta pre muli si cu multu ; dar nu in ajutoriulu
cu multu sta milosteni'a crestinesca, ci in ajutoriulu
cu putien, cu ceea ce potem, dar cu multa bunavointia. Nu se p6te bucura unu printe de sant'a si
crestinesc'a bucuria a serbatorii, daca scie, ca vre
unulu, seau vre unii din fii sei sunt lipsii de cele
trebuintidse pentru traiulu vieii.
Si noi preoii vom fi avend aprdpe in fiecare

404

B I S E R I C 'A

locu muli fii sufletesci lipsii de cele trebuintidse si

in aceste snte dile. Nu-ii vom pote, se-ii ajutam
pre toti. Unu lucru inse lu-va pote face de buna
seina fiecare din noi. Vom pote adec trimete din
ceea ce avem si noi la ctiv'a seraci, c astfeliu
se-contribuim, c si seraculu prin milosteni'a ndstra
se-se bucure de nascerea Domnului.
Acest'a este o datina din betrani, remasa in
casele preotiesci, si me bucur din inima, cand ved,
ca acesta datina o tienu si fraii notri, preoii mai
teneri. Este bine asia, pentru ca prin nimic nu se
p6te aret in mod mai nimerit preotulu, ca este p
rinte al poporului seu, c si prin milostenia facia de
seraci.
Dumnedieu se-ne ajute, se implinim dupa
tintia si acesta detorintia parintesca a n6stra !

carea

i-a

S C u L ' A

Anulu XVI.

tem face in cursulu anului acestui a. Am fcut noi

si in anulu acest'a ceea ce am potut. Lucrulu celu
mai mare, pre carele Fam potut face este, ca am
cumperat unu patrariu de pamntu pre sm'a sntei
biserici. Aeestu pamentu este cumperat
din
venitulu lui se potem se-mai cumperm pamentu ; r cu
venitulu lui dupa vreme se-se imbunatatisca venitele
preotului.
Eu sciu cu de-a buna sema, ca nu voiu ajunge
acea vreme. Me bucur inse, ca fiind eu preotu in
comuna, s'a fcut aeestu bunu inceputu.
Serbatori fericite !

po-

Mai am apoi o bucuria mare acum in ajunulu

sfintelor serbatori, cand ved, ca cntreii si crtu
rarii din satulu mieu se deprindu cu multa voia in
cntrile nascerii Domnului. Ore cum se imbuldiescu
toti se invetie, si se ajung la strana, c se laude
prin cntare pre Dumnedieu. Si este bine asia, pentru
ca omulu, carele se indulcesce in cntarea bisericesca
este pre calea, c se fia bunu si in cas'a si in vieti'a s'a. Si invetiatoriulu mieu este veselu, ca a potut se cresca, si se pregatesca muli cntrei. De
lucrulu acest'a numai crsniculu mieu Filip este ne
cjiii. Densulu adec ar voi, ca se treca numai sin
gur de omu cu carte si de omu invetiatu intre 6meni, din satu ; dar acum cu scalele si metodulu cel
nou de invetiamentu, lucrulu acest'a s'a schimbat.
S'au inmultit crturarii si cntreii. Si crsnicului
Filip i-remane numai bucuri'a, ca densulu singur
dintre cntrei are drepii se umble cu lordanulu
la botezulu Domnului.
Acest'a este unic'a mangaiare,
reraas crsnicului mieu Filip.

si

mai

Din Stistv'a Eppului Grigorie Romnic.

1749.
(Continuare.)

II.

Pentru

vremea

S-tei

slujbe.

Vremea ) slujbei este, dupa obiceiulu cel de

demult al Bisericei: la al t r e i l e a c e a s
din
d i , ) ci dar pdte si mai diminetia seu mai tardiu
a se incepe si a se seversi dumnedieesca Liturgia.
Dupa cum voiesce mai marele precum dice t i p i c u l ;
dar la tota intemplarea trebue se se tiena cont si
de obiceiul locului ce pretinde impregiurarile cre
dincioilor, de va fi vre-o cuvidsa trebuiutia, inse
nu mai nainte d'a se face diu'a nici dupa amediadi,
pentruca cel ce va incepe intr'acest chip si va face
asia, va grei. Ca sunt dile rinduite alese de sabdra
intru care se cade a sluji st-a Liturgi'a dupa ame
diadi : era mai vertos cnd se seversiesce liturgi'a
impreuna cu vecerni a : adec prejde-sfesten'a in
paresimi si in sambat'a cea mare si la ajunul na
scerii lui Christosu si blagovestnie si in diu'a Rusa
liilor. )
2

Septeman'a, ce a trecut am lucrat cu multa

truda si cu multa grije laolalt cu comitetulu parochial la facerea listei membrilor sinodului parochialu.
Me bucur ca am fcut si lucrulu acest'a in buna intielegere, mcar ca o mica scnteia de certa era
se-se aprind intre noi si adec unulu dintre mem
brii comitetului fcuse propunerea, c pre civa parochiani, cari nu cerceteza destul de regulat sant'a bise
rica, se nu-ii luam in lista. Eu i-am tlcuit inse lucr lu
astfeliu, ca cu adeverat nu este bine daca eutarecredintiosu nu cerceteza sant'a biserica ; dar pentru acest'a dupa prerea mea nu este in folosulu bisericei, c se-ii intreinm si mai tare de catra noi prin
lsarea afara din lista, ci mai bine se-ii apropiim,
si comitetulu m'a intieles si deci i-am luat pre toti
in list'a membrilor sinodului.
n

Acum lucram cu comitetulu din resputeri, se fa

cem reportulu comitetului, catra sinodulu parochialu
spre lucrrile, ce ne-a ajutat Dumnedieu, se po-

Timpul servirei (a s-tei liturgii) din timpurile

apostolice chiar, este al 3-lea ceas din di, care timp co
respunde cu 9 re dupa socotirea timpului la noi ; si
acest'a pe basa cuvintelor: Cela ce in ceasul al treilea
ai trimis presantul teu Duch apostolilor tei Bunule . . .
sci." (vedi rugciunea inainte de prefacere in litur
gieriu.
s

) Despre rugciunea de sr'a seu vecernia, nu se

face aci amintire caci insasi numirea ei ne face se intielegem, ca se servesce in timp spre sra ; nu inse deca
s'a ntunecat, cum fac unii. Cel mai potrivit timp spre acsta vra la 4 re, iarna la 3 d. a.
3

) Esceptia dela regnl'a generala se face cu servirea

Liturgici inainte sfinite in poresimiisu postul mare, pre
cum si la liturgiile (alui Vasile cel mare) din Sambat'a
cea mare la ajunul nascerii lui Christos si la Bunave
stire. Tot astfeliu si la Rusalii dupa cuventul ca ve
cernia se face immediat dupa liturgi'a In aceste dile va
intardia deci preotul cu inceperea liturgiei pana la 11 re
(vedi tipicul acelor dile !)

111. Lucrurile
inainte

aceste se cade
de slujire

preoilor

si intru

a le

pazi

slujire.

A n t i m i s u l, ) de va fi rupt, seu smolit seu

spart, att ca nu se vor cun6sce slovele care sunt
pre dnsul, nici cum nu se cade a sluji pe unele
ca aceste, era cel ce v i n d r a z n i a sluji intru
acest'a chip, ca u n d e f i m t o r
de
Dumnediescile
Taine
pecat
de
morte
g r e s i e s c e si sub pedeps'a Episcopului cade, adeca sa i-se iee darul, seu se-lu afurisesca. Pre
prestol (altar) se cade se fie inbracaminte a d6u'a
f o t 'a ca cu acesta se se acopere prestolulu pana
in pament; era da asupra g i u l g i u de pnza
subire si btuta si mcar si de matasa preste care
se se intindia antimisul, si acel giulgiu atta se fie
(de mare) ct fot'a. Si aceste adec casmasia si mesa
si giulgiul se fie curate si nerupte si nesparte ; si
de se vor invechi se le schimbe d u p a p o r u n c ' a
cea ronduita cu cetirea molitvelor, (rugciunile pre
scrise la imbracarea altariului vedi Molitvelnicul).
Era in Biserica si in altariu si pre sfntul
Prestol cel dumnedieescu t6te se fie curate si intregi frumdse si curite si cinstite ca se nu se necinstesca duranedieescile Taini prin nepurtare de
grija. S i d e a c e s t a cu deadinsul se p6rte
grije : de va fi Biseric'a seu prestolul sfinit, dar din
intemplarea vreunei resmeritie se va stropi cu snge
de om (seu din alta intemplare) ori de lovitura de
sabie seu de mana, seu de ori ce va fi, seu de
vre-o spurcatiune trupesca, va fi spurcatu pre pardosela, nici cum s e n u i n d r a s n e s c a
pre
u l a s l u j i pana ce se va face curati'a cea
obicinuita (cu binecuventarea Archiereului) ca celu ce
nu va baga in seama acest'a pecat de mdrte gresiesce si sub pedeps'a episcopului cade.
Deci aceste primejdii de se v intempl in
vremea cnd ncepe S. liturgi'a inaintea vohodului
4

) Antimisul (Anti-mensa) este o pnz'a de mate

ria fina, metasa. cu chipul punerei in morment a Mantuitoriului nostru Is. Chr. si inchipuesce giulgiurile in care
a invelit Iosifu ceu cu bunu chipu precuratu trupulu
Mantuitoriului luandu-1 de pe Cruce, de aici si inscriptiunea
Iosif cel cu bun chip" s. c. 1." Pe acest antimis e scris
numele Archiereului care a donat antimisul respectivei
Biserici la sntirea ei, precum si numele comunei bisericesci si anul sfintirei Bisericei. Ca atare e totodat si un
obiect istoric, din care de celea mai multeori cu positivitate se constata, decnd exista in cutare comun'a s. a; deci
si din acest punct de vedere merita sa fie bine conservat,
si cnd s'ar strica se se transpun venerabilului consistor
spre pstrare cerend se'ntielege altul nou dela archiereulu
locului, caci fara antimis nici decum nu-i iertat a servi.
In castre nefiind Altaru in liberu se p6te servi chiar
st-a liturghia intindindu-se Antimisul pe o mesa nve
lita cu giulgiu. In cte biserici potem vide Antimisul
in stare necorespundietdre ! ? Cei ce negliga acesta st-a
datorintia aduca-si aminte ca: p e c a t u d e m o r t e
g r e s i e s c.

celui mare, se lase preotula slujb'a Liturgiei si po

trivind pinea si vinul ca pre nisce blagosolvite era
nu ca pe trupul si sngele lui Chr. pentruca inca
nu-s sfinite, si se se desbrace de s-tele odjdii, si
se iesa neseversind slujb'a carea o au inceput; era
dupa acesta se numai indraznesca a sluji erasi, pana
cu blagosloveni'a Episcopului prin molitvele eele
obicinuite ) prin acesta se va sfini loculu acela.
5

Seu vre-o biserica din nvlirea a vre unui

pagan seu din sil'a vreunui ereticu, din vreunui
calcatoriu de lege se va spurca seu d e s e v
i n g r o p c i n e v a a c o l o ) se nu indrasnesca
preotul a sluji S. liturgi'a pana cnd prin cea ose
bita blagoslovenia a Episcopului se v curai si se
va sfini dupa obiceiu Beserie'a ; e>a celu ce va indrasni a sluji fara de bine cuventare pecat de mrte
gresiesce si se va da spre pedepsa Archiereului.
6

C.

Lazar,
preot,

(Va urma.)

Investitur'a Episcopului de Roman.

In scaunulu episcopiei Romanului s'a ales de
Episcopu Pre Santi'a S'a Archiereulu Inocentiu Ploiesteanu.
Dupa alegerea seversita s'a supus decretul semnaturei Maj. Sale regelui, care a confirmat alegerea
si Dumineca in 13 Decern., s'a fcut la Palat investi
tur'a noului Episcop de Roman. naltul cler facend
parte la Sinod, birourile ambelor adunri legiuitdre
d-lu prim presiedinte si proeuror general al inaltei
curi de casatiune, d-nii presiedinte si procuror al
inaltei curi de compturi, dlu primariu al capitalei,
d-lu gl general al corpului II. de armata cu siefiii
de corpuri din capitala, dlu secretar general al ministeriului cultelor si dl director al cultelor se aflau
la orele 11 si jumetate dimineti'a la palat, in tienuta de ceremonie.
La 6rele 11 ddue trasuri regale au luat de la
metropolie pe I. P. S. S. metropolitul Primat si al
Moldovei, precum si pe episcopul nou ales, si i-a
condus la palat, insotiti de o escorta de 4 plutne
de cavalerie,
Dupa-ee inaltii prelai au fost introdui in sal'a
5

) Vedi Euhologiul edat de S. sinod al Rom. 1888.

pag. 373.
6

) Precum se usiteza la romano-catolici ceia nu con

suna cu canonele caci numai vre un sfnt s'ar pote n
mormnta seu vre un martir precum usita in seelii primi
ai cretinismului a se cldi chiar biserici asupra mormentului vre unui sfnt seu martir numindu-se de aici bise
ricile si [laptopta"
Dupa unii nici ducerea mortului in biserica la i n mormentari n'ar fi cuvios, cu tte ca in Euhologiu se
pune curat ca s e d u c e .

tronului, Maiest. s'a regele a fcut intrarea Sa in

acesta sala suindu-se pe tron. Episcopul nou ales a
fost condus pana in fatia tronului, unde archidiaconul metropolitului Moldovei l'a mbrcat cu manti'a ;
er I. P . S. Metropolitul Moldovei a remis Maj. S.
regelui toiagul si a recomandat pe noul ales.

riului, al instruciei publice si representantul metro

politului Moldovei au nsoit pe noul episcopu la Ro
mn, pentru a'l instala in dieces'a lui.

Maj. Sa regele a inmnat alesului toiagul epis

copal prin urmatoriulu discursu :

asupra clerului miren si seminarielor,

substernut
corpurilor
legiuitore ale Romniei,
de catra
dd
Tache
Ionescu,
ministru de culte si
instruciune
publica.

Pre

Sfinte

Printe

Alesu episcopu alu Romanului de catra mem

brii Sntului Sinodu si representantii Xatiunei, Ti-am
incredintiatu Crj'a episcopala dupa vechile dai ine
ale Tierei. In acestu momentu solemnii amintescu
P r e Sntiei Tale marea chiamare ce, de astadi iiiai u t e , Te ascepta in acestu scaunu episcopala
alu vechei capitale a Moldovei de j o s u , care
are pagini asia de frum6se in istdri'a Bisericei si
a Tierei.
Dela acele timpuri deprtate, cnd RomanuVoda frund Metropolia de Romanu, pana in dilele
nostre, vei intelni aci urme nentrerupte si ne uitate
de pilde mari, cari au reversatu o adeverata strlu
cire asupra Bisericei autocefale romne. Ierarchi ca
Leonu, Ioankie, Veniaminu, si mai presusu de toti,
invetiatulu Dositeu, acestu pastoru cucernicu si
blndu ca unu mielu," cum spune cronicarulu Niculcea voru remane de a pururea in amintirea popo
rului romanu.
Mndru trebuie se fii, Pre Sfinte, de a Te sui
pe scaunu ilustrata de prelai asia de vrednici, cari
in sfnt'a loru viatia, au ucratu cu atta revna la
inaltiarea Bisericei si cu atta voinicie la aperarea
drepturiloru Tierei.
Cu dragoste si ingaduintia pastoresce der turm'a
ce este incredintiata Pre Sntiei Tale ; fi pentru densa
o pilda via de credintia si de fapte bune ; strnge-o
in giurulu Teu spre a o indulci cu hran'a sufletului
si a o mngia in vremuri grele. Astfeliu Pre
Sntia Ta, vei fi unu adeveratu Printe alu dreptu
credinciosiloru si vei atrage asupra-Ti binecuvntrile
cerului.
Multiumindu-Ti pentru bunele felicitri si asi
gurrile de credintia ce'mi aduci, I-ti urezu, Pre
Snte printe, vietia lunga si fericita pe Scaunulu
episcopalu alu Romanului."
P . S. S'a Inocentie a multiamit.
Dupa seversirea ceremoniei de nvestitura, Maj.
S'a regele s a retras. I. P . S. L. metropolitii cu P .
S. episcopul investit au fost recondusi la metropolie
in aceea-si ordine si cu acelai ceremonial. D-lu mi
nistru ai cultelor a luat loc in trsura mpreuna cu
P . S. episcopul Inocentie.
Pe tot parcursul cortegiului au sunat clopotele
tuturor bisericelor. Dupa ceremonie delegatul ministe-

P r o i e c t

I leg-

C a p t o l u l I,
Parochiele

si personalul

lor.

Art. 1. Numerul parochielor din t6ta tier'a

se fixeza la 297 urbane si 2.807 rurale.
T6te bisericele din tiera, afara de Mitropolii si
Episcopii fac parte dintr'o parochie.
Nu fac parte din parochii, bisericile de la monastiiile : Caldarusiani, Cernica, Ciolanul, Cheia Teleajenului, Ciocanu, Dalhauti. Gvanul,
Gvanele,
G-highiu, Horaitia, Isp6rele, Lainici, Nemtiu, Secu,
Nifon, Petera, Predealul, Rafaiia, Roboia, Slanisira,
Turcaul, Turnu, Vorona, Varzaresci, Bistriti'a, Bog
dana, Cosiula, Cozia, Dealul, Goroveiu, Poovraci, Rasica, Sadov'a, Slatin'a, Tisman'a.
Art. 2. Parochiele de cari se vorbesce la
art. 1. sunt cele fixate de sntul Sinod, in siedinti'a
sa de la 8 si 9 Decembre 1 8 8 8 .
Se vor pute modifica, inainte de punerea in apli
care a acestei legi, de ctre sntul Sinod, n acord
cu Ministerul Cultelor, circumscriptiunile parochielor
fara inse a spori numeral lor.
Norm'a dupa care se vor pute face modificrile
va fi pentru parochiele rurale comun'a; er pentru
cele urbane numerul de 4 0 0 familii minimum.
Dupa punerea in aplicare a acestei legi, nici o
modificare nu se va pute aduce acestor parochii, de
ct prin lege.
Art. 3 . Bisericele sunt parochiale si filiale.
Bisericile filiale cum se gsesc in alte ctune
de ct biseric'a parochiala se vor ntreine si de aci
inainte.
Art. 4. Nimeni nu p6te infiinti'a o biserica
noua de ct cu voi a Episcopului respectiv si a Mi
nisterului Cultelor, si cu obligati'a, daca acea Bise
rica nu se zidesce ca se inlocuesca o biserica paro
chiala, ca acel ce o infiintieza se asigure un fond
suficiend pentru ntreinerea bisericei si a personalu
lui ei conform acestei legi.
In acelea-si conditiuni particulare pot cu autorisati'a Episcopilor respectivi si a Ministerului Culte
lor lua asupra lor o biserica filiala.
Paraclisele particularilor nu intra in numerul bi
sericilor parochiale sau filiale. Ori-cine pdte face
asemenea paraclise cu auctorisati'a Episcopului res
pectiv.

Cnd inse particularii doresc a ave la paraclise

un personal clerical permanent deosebit de acel'a al
bisericilor din parocbia sa, ei vor fi datori a se su
pune obligaiunilor cuprinse in acest articol, pentru
ce doresc se infiintieze biserici noue.

pitropie nsrcinata cu administrarea bisericilor din

acea parochie, si compusa din trei membrii, preotul
paroch, un membru numit de sub-prefect, in parochiile rurale, de primar in parochiile urbane, si un
membru ales de parochieni pe cinci ani.

Art. 5. In fie-care parochie va fi un preot paroch, doi cantaretiu, pentru cele urbane si un cantaretiu pentru cele rurale.

Un regulament va determina modul alegerei

atributiunei lor.

Fie-care biserica urbana va ave un paracliser.

In parochiele rurale, cari au mai multe bise
rici filiale, situate in diferite ctune, va pute fi si
un al doilea cantaretiu.
Art.. 6. La Mitropolii vor fi cte patru dia
coni, la Episcopii trei preoi si doui diaconi.
Art. 7. Bisericile ale cror fonduri parti
culare ajung spre a plai cte trei preoi si un dia
con, i vor pute" ave.
Pana la stingerea personalului adi in fiintia,
ele vor pute pstra numerul actual de preoi si dia
coni, chiar daca ar trece peste cifrele de mai sus.
Art. 8. Mnstirile de maici vor ave cte
doi sau trei preoi dupa insemnatatea lor. Unul din
aceti preoi va fi si confesor. Ei vor fi tratai ca
parochii rurali.
Pana la stringerea personalului adi in fiintia,
preoii de la mnstirile de maici vor pute se remane tot acolo chiar daca ar fi mai numeroi, consi
derai ca supra-numerari.
Preoii de la mnstirile de clugri nu intra in
prevederile acestei legi. Ei nu vor primi nici o plata
deosebit de intretinerea lor monachala si nu vor
pute trece la parochii sau la Mitropolii si Episcopii
de ct daca ntrunesc conditiunile de admisibilitate
prevediute in acesta lege.
Art. 9. Bisiricile de la cimitirele din comu
nele urbane vor fi deservite pe rind de toti preoii
din acea comuna.
Comunele urbane eari ar voi se aiba un preot
deosebit pentru cimitire, o voi pute face, platindu-1
dnsele conform cu acesta lege.
Art. 10. Toti preoii adi in fiintia, cari trec
peste numerul parochielor, vor fi adaogati cu titlul de
preoi supranumerari la bisericele parochiale sau filiale
dupa regulele relative la numirea parodiilor.
Art. 1 1 . Pana ce se va ajunge a nu ave
mai muli preoi de ct numerul fixat prin acesta lege,
nu se vor mai face chirotoniri de ct cel mult un'a
la patru vacante in fie-care eparchie.
Cnd numerulu preoilor va ajunge la cifr'a sta
bilita prin acesta lege, nimeni nu va pute fi chirotonit daca nu va fi vacant un loc de paroch.

si

Capitolul II.
Numirea

si

datoriile

parochilor.

Art. 1 3 . Pentru a fi numit paroch intr'o p a

rochie urbana se cere diploma de liceniat sau doc
tor in teologie.
Pentru a fi numit paroch intr'o paroehie r u
rala se cere diploma de absolvire a unui seminar de
opt clase.
Se esceptza de la obligaiunile" impuse prin acest articol toti cei cari au fost chirotoniti inainte
de promulgarea acestei legi.
Seminaritii absolveni a 4 clase, nechirotoniti
pana la promulgarea acestei legi, vor putea fi pri
mii in sclele normale de invetiatori, dupa normele
ce se vor statua in legea invetiamintului.
(Va u-m.)

J >

* Camperare

H,

de documente.

E3.
Foile din R o

mnie scriu, ca Camer'a a autorisat adi pe domnul

ministru al instruciunii se cumpere pentru sum'a de
20.000 lei colectiunea de documente ale reposatului N i colae Sutiu din Moldov'a. Acesta coleetiune cuprinde m e
morii si apendice relative la istori'a romana, dosarul anului 1848, corespondenti'a cavalerului de Gentz ets. etc.
Raportul Academiei-Romane, semnat de dnii D. Sturdza,
Gr. Tocilescu si Ionescu-Gion, spune ca acestn coleetiune
este un adeverat tesaur relativ la istori'a contimporana a
Romniei.
* Concertu
impreunatu cu dansu arangeza in 8
Ianuariu nou 1893 eorulu plugarilor din Curticiu in sal'a
inspetariei din Macea.

* Supeu

in

onorec

d-siorei

Agatfa

JBar-

sescu. Cetimu in Gazeta Bucovinei" dela 22 Decemvre: Marti dupa teatru a avutu locu in ospital'a casa a
d-lui secretarii Vasiliu Morariu unu supeu in cereu mai
restrinsu,in on6rea Diorei Agafa Brsescu.ha. acestn supeu
la care domn'a Morariu, cu afabilitatea-i cunoscuta, a
facutu pe d-na de
luatu parte, pe lng serbatorit'a n6stra artista, d-nii generalu cav. de Seracin ca d-na
baronu Nico Mustatza, prof. Dr. Iancu cav. de Volcjnschi
cu d-na; prof. Const. Stefanovits cu d-na; prof. de univer. Dr. Skedel, fisiculu orasienescu Dr. Rohmer, capitanulu c. r. baronu Karg, G. Pantasi si alii. Amabilitatea

Chirotonia in contra dispositiunilor din acest

articol constitue un abus de putere si chirotonitul nu
va pute deveni nici odat paroch, sau obtiene vre o
retributiune de ori-ce fel.
| d-lui si a d-nei de casa, care pentru fie-care dintre osArt. 12. In fie-care parochie se institue o e- peti gasia cte unu cuventu prietenesu, a produsu cea,

mai vesela dispositia in mijloculu societii ntrunite. Supeulu compusu din optu piese, s'a inceputu la drele IV/
si a duratu pana la 2 /
dimineti'a. Primulu toastu l'a
ridicata d-lu de casa pentru d-sioria Barsescu, ca pentru
un'a din cele mai celebre tragediane, ceea ce a produsu
viforose aclamatiuni si strigri de Se traesca!" La rugarea celebrei artiste, care devenise forte obosita in urma
representatiunei teatrele d-lu baronu Mustatza a multiamitu in numele ei si a datu espresiune sat'sfactiunea
pentru primirea cordiala si amicala, ce 'i s'a facutu de
catra Romnii Bucovinei. D-lu Morariu a beutu in sanetatea 6spetiloru sei si in specialu in sanetatea dameloru
de fatia. Profesorulu Dr. Skedel serbatoresce pe artista, ca
pe o fiica credinciosa a naiunii romne, care s'a dedicatu
scenei germane, pentru-ea se fia interpreta literaturii ger
mane. In acesta artista elu vede impreunatu romanismulu
cu germanismulu si doresce, ca acesta armonia se esiste
si intre cele doue naiuni, mai alesu aici in Bucovina.
D lu Dr. Volcinski toasteza pentru reinttfrcerea ct mai
ingraba a artistei in mijloculu nostru, la cea-ce d-ra
Barsescu respimde, ca primirea ospitala ce i s'a facutu
in Bucovin'a 'i va remane in cea mai plcuta aducere
aminte si ca deja in anulu viitoru are se vina in Bu
covin'a.
2

Nr. 118/1892.

j\

n 11 i i - i I I .

In conformitate cu punctulu 2 din protocolulu

adunarei generali dela 11 Iuniu n. 1 8 9 2 si cu punctulu
I. lit. e) din protocolulu siedintiei directiunali din 4
luliu n. a. c , aducemu la cunoscinti'a tuturora celoru interesai, c asociatiunea naionala aradana
pentru cultura poporului romanu impartiesce in anulu acesfa 2 ajut6rie de cte 20 fi. v. a. la doi
elevi meseriai romani.
Doritorii de a obtiene vre-unulu dintre aceste
ajut6rie au se tramita, pana iu 18 l a n u a r i u st. n.
1893, la adres'a notariului asociatiunei, petitiune provediuta cu atestatu de paupertate, de botezu si de
progresu.
Aradu, 3 1 Decembre n. 1 8 9 2 .
T.

Ceontea, m. p.

director seeundariu.

Iosif

Moldovan,

m. p.

notariu.

V o ii c il r s e*
Pentru deplinirea parochiei vacante de clas'a a Ill-a
din comun'a Srandu, protopresbiteratulu pestesiului, pe
bas'a ordinatiunei Ven. Consistoriu gr. or. din Oradeamare din 21 Septembre a. c. Nr. 1073 si 1083 B. se escrie concursu eu terminu de alegere de 30 de dil del

prim'a publicare.
Emolumintele sunt : 1. Birulu preotiescu dela 100
numere, de cas'a cte un'a vica cucuruzu sfarmatu. 2. Pa-

mentalu parochialu 20 iugere clas'a I. 3. Stolele usuate

la unu anu 60 fi. 4. Casa parochiala cu gradina, 5, Unu
intravilanu separata in pretiu de 20 fi la anu ; tote aceste
computate in bani dau un'a suma de 415 fl, v. a. Se ob
serva ca in casu cnd alegendulu preotu nu aru fi satisf
cuta cu venitulu din cele insirate mai sus, Comitetulu paro
chialu se obliga a solvi in numerariu cele 400 fl, in rate
trei lunarie.
Recurenii voru avea a-si subscerne petitiunile loru
instruite conformu prescriseioru statutului organicu ad
resate comitetului parochialu din Sarandu, in Lugosiulu
de sus p. u. Elesd pana la terminulu susindicatu, precumu si a-se presenta in vre-o Dominec'a ori Sarbatre in
S. Biseric'a din locu pentru de a-si arata desteritatea in
cele preotiesei.
Comitetulu parochialu.
In

contielegere

c u : TEODORU FIL1PU, m. p. protop.

Pentru deplinirea parochiei de clasa a III. din Tilecusiu, tractulu Pestesiului, pe bas'a ordinatiunei Ven.
Consistoriu gr. or. din Ora dea-mare din 24 Noemvre
(6 Decemvre) Nr. 1249 B.) Se escrie concursu cu ter

minu de 30 de dile dela prim'a publicare.

Emolumintele suntu : 1. Cas'a parochiala cu gradina
de legumi. 10 fl, 2. Birulu preotiescu dela 100 numere, de
case cte un'a vica cucuruzu sfarmatu 5 fl, cubulu :
125 fl., 3. Pamentalu parochialu 25 iugera catastrale parte
aratoriu, parte fnatiu, parte padure 10 fl, iugerulu : 2 5 0
fl., 4. Stolele usuate dupa calcululu mediu a celoru 5 ani
din urm'a 50 fl., tote aceste la olalta dau un'a suma de
435 fl.
Doritorii de a ocupa acsta par >chie voru avea a-si
trimite recursele loru pravediute cu dccumintele necessarie
si adresate Comitetului parochialu la subscrisulu in Lugo
siulu de sus post'a ultim'a lesJ, si a-se presenta in S.-Bi
serica din locu spre a-si arata desteritatea in cele preotiesei.
Comitetulu parochialu.
In contielegere cu : TEODORU FILIPU, m. p. protopresviteru.

Pentru deplinirea parochiei vacante din comun'a

Ohaba-Serbsca, protopresviteratul Lipovei, prin acsta se
escrie concurs cu termin de 30 de dile dela prim'a pu

blicare.
Emolumintele mpreunate cu acsta parochia

sunt :

1. Una sessiune parochiala de 30 iugere, parte pament aratoriu, parte fenatiu. cu un venit anual de 250 fl.
2. Birul si stol'a usuata computate in venit mediu
anual 240 fl.
3) Un platiu parochial cu un venit-anual de 10 fl.
Laolalt un venit anual sigur de 500 fl. v. a.
Recursele adjustate conform prescriselor stat. org.
si adresate comitetului parochial din Ohaba-Serbsca, se
se tramita subscrisului protopresbiter in B.-Lippa, pana
la terminul, susindicat, avnd recurenii indetorirea, de
a-se presenta in s'ta biserica din Ohaba serbsca spre
a'si arata desteritatea in cele rituale.
Ohaba serbsca 29. Novembrie st. v. 1892.
Comitetul parochial.
In contielegere cu mine : V01CU HAMSEA, m. p. pro
topresbiter.