A

nulii

ARADU, 16/28. Angnst 1892.

XVI.

Nr.

33.

BISERICA si SCL'A.
F o i a b i s e r i c s e a , scolastica, literara si e c o n o m i c a .
lese odala

in septemana

: D

UMINEC'A.

PEETIULU ABONAMENTULUI.

PRETIULU INSERTiUNILORU :

Corespondentiele s se adreseze Eedactiunei

Pentru Austro-Engari'a :
Pe nnu anu 5 flcr., pe i/s
^ - ^0 - '
P e n t r u R o m a n i ' a si s t r a i n e t a t e ;
P e n n a ann 14fr., pe jumetate ann 7 franci.

Pentru puMicatiunile de trei ori ce contienu

ca-Hi 50 cuvinte 3 li.; pana la 200 cuvinte 4 fl.;
si mai sus 5 ii v. a.

r b a n i i de p r e n u m e r a t i u n e l a
T I P O G R A F l ' A D J E C E S A N A in A R A D .

c r

Kr. 3033.

ii ii.

BISERICA si SCL'A."

nainte, in t6te afacerile cari apartienu la competenti'a protopresbiterului tractuaiu, se se adreseze

numai catra susnumitulu protopresbiteru.

din indurarea
lui Dumnedieu
episcopu
diecesanu
alu Aradului,
Oradii-mari,
lenopolei,
alu Halmagiului, precum si alu partiloru adnesate din BanatuluTimisianu.

Intr'un'a cu acest'a dispensam pre venerabilulu

paroehu si asesoru consistorialu Petru Anc'a dela ad
ministrarea acelui traet, esprimndu-i deplin'a nstra
multiamita.

Iubitului cleru si poporu eparchialu din tractulu protopresbiteralu alu Timisiorii: Dar si mila
dela Dumnedieu, er dela noi binecuventare archieresca.

Dupa cari implornd binecuvntarea Ceriului

preste clerulu si poporulu tractuaiu, c si preste
noulu protopresbiteru, am remasu.

Dupa ncetarea din vietia a demnului protopresbiteru alu Timisiorii Meletie Dreghiciu, intruninduse sinodulu protopresbiteralu alu tractului, conform
asiediaminteloru sntei n6stre biserici pe diu'a de
2 5 Septemvre 1 8 9 1 , in biseric'a n6stra parochiala
din Timisi6r'a pentru a alege nou protopresbiteru in
loculu fericitului reposatu, si dupa consultare matura, alegend de atare pre onorabilulu nostru profesoru de teologie Dr. Traian Puticiu, consistoriulu
Bostru eparchialu in considerarea distinsei lui cualifieatiuni, in siedinti*a sa dela 2 9 octomvre 1 8 9 1 , a
intaritu acea alegere.
|
In arm'a acestor'a apretiind si Noi frum6sele
caliti intelectuale si morale ale alesului dupa
hirotesirea lui intru protopresbiteru l-am si insti
tuita canonicesce de protopresbiteru alu tractului Ti
misiorii, darindu-i jurisdictiune protopresbiterala preste
t6te parochiile si comunele bisericesci, cari se tienu
acum si se vor tiene in viitofiu de acelu traetu pro
topresbiteralu.
Deci annntiind acestea iubitului cleru si poporu
din tractulu protopresbiteralu alu Timisiorii, si dis
punnd si introducerea in oficiulu protopresbiteralu,
ndatoram pre toti, preoii si poporulu romnu or
todox, apoi pre t6te corporatiunile si organele bise
ricesci din acelu traetu : ca catra noulu protopres
biteru, venerabilulu printe Dr. Traian Puticiu se fie
cu respectulu cuvenitu, se-i dee ascultare si tot sucursulu in oficiulu seu protopresbiteralu ; si de aici

Arad, 9. august 1 8 9 2 .
Al Vostru tuturoru
de binevoitoriu :
Ioanu

Metianu,

Episcopu.

Nr. 2968.

Tuturofc pt. protopresbiteri si inspectori scolari.

Irjjtltulu Ministeriu reg. de instruciune publica
sub Nro 1 4 8 7 a. c. ne inennoseintiza, ca dupa ee
din 1. Octomvre a. tr. la calea de fer, la telegrafe
si la poste numai un orologiu, cel din Europ'a cen
trala, servesce de norma, si fiindc esista o diferintia intre acest'a si intre orologiele ce sunt intru intrebuintiare in singuratecile locuri, deci pentru evita
rea si prevenirea neintielegeriloru, s'a statorit, ca tte
terminile oficiali, la oficiolatele publice, au se se defiga dupa orologiulu ce-lu avem degi aplicat la calea de fer. Fiind intru interesulu tuturora a cunsce
dispusetiunea presinte, esti poftit pt. D-Ta a-i da, pe
calea organeloru submanuate, publicitatea receruta.
Arad, 9. Iuliu 1 8 9 2 .
Consistoriulu eparchialu gr. o r .
romanu din Aradu.

Introducerea elevilor in

socota.

Prelegere
practica
tienuta
la conferintVa
invetiatoriloru
romni
ortodoci din protopresb iteratulit
Butenilor,
intruniti in Bersa la 30 luniu c, de V as iliu
S u ciu,
inv.
(Continuarea

Dupa-ce elevii sau deprins a manu cret'a pre

tabla si cerus'a pre hrtie semnnd puncte, linii etc.
invetiatoriulu ii-conduce in scrierea cifrelor, desvoltndu-le in chipul urmatoriu :
Desvoltarea

semnului

o."

Invetiatoriul arata elevilor o hrtie curata, seu

iabla negra, dupa-ce acest'a a fost stersa bine, si in
fine arata elevilor partea g6la a drotului dela ma
sin'a de comput punend intrebare catra toti elevii,
dar provocnd numai pre unulu dintre ei, se respunda, d. e. Invetiatoriul : Ce vedi pre hrtia acest'a ?
Ioane ! R e s p u n s : Ea pre hrtia aceea nu ved
nimic. I n t r. ce vedi scris acum pre tabla ? Axente !
R e s p : Nimic. I n t r. Ce se afla pre capetul acest
de drot acum ? . . . Mircea ! . . . Nimic.
In chipul acesta facem elevilor cunoscuta ideia
despre nimic. Acum invetiatoriul pune intrebarea
catra toti elevii si ii-face se respunda in cor cu voce
tare, d. e. I n v. Ce ati vediut voi pre hrtia, pre
tabla si pre drot ? R e s p : Noi nu am vediut ni
mic. Invetiatoriul incepe a p o i : Vedei dragii mei !
voi ati venit la sc61a ca se invetiati a scrie tot ce
vorbii, se putei adec si vede ceea ce auditi. Fiilor,
ascultai la mine !
Cand dicem noi nimica," vede-se ceea-ce di
cem, seu ba ? Cand dicem nimica" nu se vede,
numai se aude. Fiilor cutai la mine. Eu acum ve
scriu pe tabla unu semnu, care ve arata nimic'a"
aceea despre care vorbirm.
Invetiatoriulu scrie pre tabla semnul 0 " = n u l a
(zero) si dice : Vedei dragii mei, semnulu acest'a se
chema n i m i c a " : n v : Care dintre voi m'a vediut
pre mine cand am scris eu semnulu nimica" pre
tabla ?
La tota intemplarea se vor afla, unulu seu doi
deca nu cu toii, cari vor dice : Eu" Eu." Inve
tiatoriulu continua: Iancu Negru ! (ii spune unuia
pe nume), deca m'ai vediut tu cum am scris eu sem
nulu nimica" pre tabla, eta cret'a, si scrie si tu
nimica," asia cum m'ai vediut pro mine scriend. Elevulu probeza si deca a scris bine, ilu-provocam se-o
scrie mai de multe ori. Dupa aceea prov6ca dintre
cpi-alalti colari cari n'au scris, se scrie 0 , " caci
care mai scie scrie nimica" pre tabla, acel'a numai
dect se insinua si in modulu acesta stirmim in elevi
indemnulu la invetiatura si-i punem in positie de a
emula. Dupa-ce au scris toti cu cret'a pre tabla seu
si pre tablitia, invetiatoriulu ii-provca se scrie sem
nulu nimica" si in caiet cu cerus'a, pentru-ca scrisorea de pe tabla usior se terge si elevulu nu o mai
vede, astfelu se ptite usior intempla c se uite,

ce a invetiatu. Acest'a ar fi prim'a prelegere din so

cota pentru bieii de clasa I din scoTa poporala.
La prelegerea prima elevii se remana pre langa
conceptulu nimica" era dupa-ce vedem ca s'au de
prins a-o scrie bine, le spunem, c semnulu acesta se
mai numesce si n u l a"
D e s v o l t a r e a n u m e r u l u i 1.*
La desvoltarea numerului unul," procedur'a e
tot cea d'intaiu, adec : Invetiatoriulu face unu punct
pre tabla ori pre hrtie, ori desparte unu globuletiu
dela masin'a de comput, si intreba : n v . Cte puncte
am fcut pre tabla ? . . . . Iorgule ! R e s p . . . .
Unu punctu. I n t r. Cte globuletie am desprit e u ?
N e g r e a ! R e s p : Unu globuletiu. Invetiatoriulu intreba
mai departe: Cte cuptdre sunt in s c 6 l a ? . . . Mndrea!
R e s p . : Un cuptoriu. Cte table ? . . . T u d o r ! R e s p :
O tabla. In chipnlu acesta le facem eleviloru cunoscuta
ideia despre numerulu unul." Dupa-ce elevii au pronunciatcu toii numerulu unu," invetiatoriulu lu-scrie
pre tabla dupa cum s'a aretat la desvoltarea semnu
lui nula."
Desvoltarea

numerului

2."

Dupa-ce elevii s'au deprins a scrie pre 0 " si pre

1 " ct de bine, urmeza c invetiatoriulu se le-faea
cunoscut numerulu doi."
Procesulu e celu cunoscut, adec invetiatoriulu
face pe tabla d6ue puncte, (d6ue globuletie) si aretandu-le eleviloru intreba : Cte puncte avem aici ? . . .
Viorel ! R e s p . . . . D6ue puncte. Cte globuletie
am desprit? . . . Pintea! R e s p . . . . Ddue globule
tie. Dupa acest'a invetiatoriulu delaturand unulu din
cele d6ue, intreba: Ce am fcut? . . . B a l a j R e s p :
D-ta ai luat un globuletiu. Si asia-dara cte au mai
remas? . . . Corbea! R e s p : A remas numai unulu.
- Prin urmare deca luam unulu din doi, ct remane ?
. . . . Florea! R e s p : Deca luam unulu din doi, re
mane unulu. n v : Dieeti cu t o i i ! U n u l u d i n
d o i r e m a n e u n u l . Dupa aceea invetiatoriulu iea
si eel'alaltu globu si dice : Ce am fcut acum ? . . .
Mircea! Resp : D-ta ai luat cel'alaltu globu. Si cte
a mai remas ? . . . Bujor! R e s p : N'a remas nimic.
--- Asia dara, deca luam unul din unu), nu mai re
mane nimic. Ct remne unul din unul ? diceti cu
toii : U n u l u
din u n u l u nu r e m a n e
nimicu.
Invetiatoriulu din nou aduce pre masin'a de computu unu globu si dice : Ce am fcut ? Alexandre! D-ta
ai adus unu globu : De cte ori am adus eu globulu
acesta ? . . . Codrea. Numai o data. Cte globuri am
adus odat ? . . . Sierban ! R e s p . . . . Numai unu globu.
Asia dara odat unulu ct face? Stroia! R e s p :
O d a t u n u l u face unulu.
Diceti cu toii! O data unulu . . . etc.
Invetiatoriulu aduce si alu doilea globu si dice:
Dar acum ce am fcut? . . . Vulture ! R e s p : D-ta
ai mai adus unu globu.
Cte globuri avem acum ? . . . F l 6 r e ! R e s p .

Amila XV L

B I S E R I C A

si

S C O L ' A

259

"Hoi avem acum doue globuri. I n T. De cte ori am

adus eu doue globuri? . . . Vi6ra! D-ta ai adus
doue globuri de doue ori. n v . Cte am adus odata ? . . . Ileano ! R e s p ? D-ta ai adus odat unu
globu. Asia dara, de ddue ori unulu sau, in d6ue
locuri cte unulu, ct face ? Iosana! R e s p : D e
d 6 u e o r i u n u l u s e u in d o u e l o c u r i c t e
u n u l u e s t e d o i . --- Diceti cu toii: De doue ori
unulu . . . . ete.

Invetiatoriuu spune eleviloru, ca de aici inaintevor ave se scrie numeri mai mari de ct aceste 9 uni
ti, der cari se formeza tot din acetia, inse punenri
cte doi seu trei seu mai muli la olalta.

n v : Ati dis c avem d6ue globuri. E bine. De

cte ori gsim der noi pre unu globu in d6ue glo
buri ? . . . Siminico!

(Continuare si fine.)

R e s p : U n u g l o b u in d 6 u e g l o b u r i
g s i m d e d 6 u e o r i . Diceti cu toii!

Invetiatoriuu delatura unu globu din cele d6ue si

dice: Cte globuri au mai remas ? . . Craciune! R e s p !
A mai remas unu globu.
n v : Unu globu intr'unu globu de cte ori l
gsim ? . . . Snziano ! U n u g l o b u i n t r'u n u
g 1 ob 1 u - g a s i m o d a t . Diceti cu toii!
Invetiatoriuu aduce si alu doilea globu la eelu
d*intaiu si dice: Unu globu cu unu globu ct face ? . .
Tami6ra ! --- Unu globu cu unu globu face doue
globuri.
In chipulu acesta invetiatoriuu face scolariloru
eunoscuta idea despre numerulu doi," pre carele apoi lu-scrie pe tabla, dandu-'l eleviloru spre imitare,
precum s a dis mai sus.
In modulu acest'a procedem si la desvoltarea numeriloru. 3 , 4, 5, 6, 7, 8, si 9.
Dupa-ce elevii au scris aceti 9 numeri, li-se
spune ca alara de aceti 9 numeri numai avem al
ii, si ca cu aceti ndue numeri, in legtura cu semnulu 0 , " potem scrie ori ce numeru, mai mic ori mai
mare, ce ne vine inainte.
Invetiatoriuu scrie pe tabla pre toti cei 9 nu
meri in legtura cu semnulu 0 " in ordinea in carea
i a desvoltat, dandu-le formul'a urmatore: 0, 1, 2,
3 , 4, 5, 6, 7, 8, 9. Acum invetiatoriuu provdca pre
elevi se arete cu o vergea numerii acetia, cu observatiunea, c nu in ordinea cronologica, ci vrstat, d. e.
n v : Arata pre 4 de pre tabla, Raresiu ! Arata pre
3 . . . Zorico ! arata pe 8 . . . Sperentia !
Invetiatoriuu ntreba apoi: Cte locuri cuprinde
numerulu 5 . . . Cretina! R e s p : Numerulu 5 cu
prinde numai un locu. n v : Cte locuri cuprinde nu
merulu 9 . . . Duminico ! R e s p : Numerulu 9 cu
prinde numai unu locu. Asia intreba invetiatoriuu apoi
despre fie-care din aceti numeri, si la sfersitu le
s p u n e : Vedei dragii m e i : aceti 9 numeri fie-carele
cuprinde numai unu locu, de aceea numerii acetia
se numescu u n i t i . Diceti cu t o i i ! Numerii cari
cuprind etc. etc. n v : Cum se numese numerii cari
cuprind numai unu locu ? . . . Argbir! R e s p : Nu
merii cari cuprind numai un loc se numesc uniti."

(Va urma.)

Importanti'a istoriei pedagogiei.

(Memoriei neuitatului meu profesora Dr. L a z a r u

Petrovici.y

Si cine altul, dect Cicero mestrulu celu mai mare

n arta de a tracta inimile si a-le dirige dupa placul seu"
dupa cum ii dicea Quintilian, a fost chiemat de provedintia a elibera patria si pe sine nsui de conjuratiunea
lui Catilin'a si a socilor sei.
In 8 Noemvre, in sedinti'a senatului tiemit in
templulu lui Iupiter a tienut Cicero primulu seu d i s cursu in contr'a lui Catilina, ncepnd cu sensational'a.
provocare Quosque tandem abutere Catilina pacientiam
nostra.!" adec: Pana cnd vei abusa Catilina de pacienti'a nostra ? !"
Acest discurs Catilinar, a iritat intru att poporulu
in contra lui Catilina, incat l'ar fi ucis la moment, dea
nu ar fi prsit capital'a.
Pentru neperitrele sale merite, ca a eliberat Roma
de conjuratiunea Catilinara, la numit poporul de : prin
tele republicei."
Activitatea sa literarie se reduce la urmatrele :
1. Oratiuni seu discursuri tienute in senatu, in foru,
in adunrile poporului si naintea tribunaleloru, prin cari
a seeerat Cicero laurii nemorirei.
2. Opuri retorice. Spre a deveni* elevulu oratre
bunu, Cicero pretinde a desvolt memoria si inima elevului,
dandu-i se memoriseze sentintie alese din autorii latini si
grecesci. Cel mai bunu mijlocu de a propaga sciini'a
este, dupa Cicero, retorica.
3. Dintre tte scrierile ciceroniane eari ocupa
primulu locu ai clasieiloru latini cele mai importante
sunt : colectiunea epistoleloru sale intretienute cu amicii
sei, numite epistolae ad familiares" cu T. Pomponio
Atticu, cu fratele seu Quint Cicero si cu M. Brutu. Aceste
epistole cuprind periodulu aniloru 685710 ai R, si contien far ndoiala partea cea mai memorabila a istoriei
republicei romane.
4. Opuri filosofice. Pentru a forma din baiatu oratoru escelentu este indispensabilu se studieze filosofia.
ta ce dice Cicero despre filosofie Cutnd di
stracie spirituala si recreare de neajunsuri, re vom afla
unu altu studiu, care se se pot compara cu filosofia ?" Sub
educatiune a intieles desvoltarea facultatiloru nstre, ehi
a pus osebit pondu pe educatiunea intelectuala si morala.
Elu pretinde, se lsam biatului voi'a libera, ca nsui se
si alega carier'a se, desvoltam inse in el iubirea de adeveru, si patrie. Principiile sale pedagogice sunt mai multa
filosofice, elu sa ocupat mai multu cu destinatiunea omu
lui, aretnd cum se se prte omulu in vitia, spre a pot
fi fericitu. Viti'a acesta o considera de o sclavie negra,
in carea vede o mare indurare a lui Dumnedieu.

B I S E R I C 'A

260

si

S C U L ' A

Anulu XVI.

|
Principiile sale pedagogice sunt depuse in opul seu
j despre formarea oratoriei, cari se reduc la urmatorele;
Sub acestu imperatoru sinceru amicu alu sciin- | Instruciunea se se incepa nainte de an al 7, educatorii
tiei si alu genului omenescu - a ajuns Roma culmea eul- 1 se studieze individualitatea elevului si se tracteze cu fie
turei sale. Sub densulu s'au fondat o mulime de sele
care dupa individualitatea sa. Educatorii se fie in prim'a
si biblioteci bogate, r art'a s'a cultivat si desvoltat ca
linie morali si se vorbesca in o limba corecta cu elevii;
nici cnd alta data.
si ct numai putem, se incungiuram pedepsele."
Si densulu inse a avut se indure sdrtea predecesoGramatic'a conduce pe elev la cugetare, vorbire si
riloru sei, caci la a. 9 d. Chr. Germanii supui Romei
scriere corecta, ceia ce vom ajunge prin piese alese de
s'au rescolat sub conducerea lui Arminiu ; August a tri
lectura. Deca elevul cundsce regulele de limba, il vom
mes 4 legiuni sub conducerea lui Varus, cari inse fiind
deprinde in stilistic, narndu-i istoriore si fabule, pe cari
strimtorate in mlastinsele inuturi ale padurei Theotovor avea elevii se Ie reproduc in scris.
burgice, ru fost cu deseversire nimicite.
Densulu a pus mare pond si pe aritmetica si geo
Retornand la Roma, August l'a intimpinat plngend :
metrie, prin cari, dice Quinctillian, se desvolta inteligentia
Vare-Vare ada-mi legiunile mele," Ama.lt de marea persi cugetarea. Pentru a creia buni oratori pretinde a des
dere indurata, sa retras spre sud la NVa unde la a. 14
volta memoria elevului, prin memorisarea momentelor
d. Ch. reposa in etate de 70 ani. Densu'u nu ni a-lesat
eseniali din operele retorilor celebrii. Cu un cuvent Quinc
ore-cari principii pedagogice, dar osebitul seu interes ma
tillian a creiat unu sistemu de educatiune, care cuprinde
nifestat fatia de caus'a invetiamentului, i-a castigatu un
o serie de reguli practice pentru educatiunea intelectuala.
renume pentru noi.
Cel mai mare merit al seu e, ca elu a cunoscut si apretiat
avantagiele invetiamentului publicu, fatia de celu
4. T i t u s V e s p a s i a n .
privatu.
A domnit del 79 pana la 81 d. Chr. Elu a avut
o inima forte nobila si s'a interesat multu de caus'a inve
LuciuAneusSeneca.
tiamentului si de vitreg'a sorte a genului omenescu. Dca
Dintre filosofii Romei, cari au cultivat cmpulu ese intempl, ca in vre-o di se nu fie seversit nici unu
ducatiunei, celu mai celebru a fost Seneca, nscut la a.
actu spre prosperarea si binele poporului _ O J . sera la
3. n. Chr. in Corduba in Spania.
desprire dicea amiciloru sei Amici diem perd'di,"
Elu descinde dintr'o familia nobila, tatalu seu S e
adec Amici, am perdut o di."
neca a fost un oratoru forte vestit.
Ne indurat'a sorte n'a conces, ca acestu apostolu
In etate de 17 ani fiind esilat din patrie, a venit
se redice societatea Romana din deeadintia, caci chiar
in Roma unde pentru naltele sale cunoseintie filosofice a
pe atunci Vesuvul acoperi cu lav"a sa frumsele ceati
fost distinsu cu cele mai nalte funciuni, fiind ales si
Herculanum si Pompei, dupa aceea a urmat o pestilenconsulu; er mai apoi si educatoriului imperatnlui Nero,
tia si in fine unu focu, care a durat trei dile si a prefcut
carele dupa ce ajunsu pe tronu, amar dilele invetiatoriuo mare parte din Roma in cenuia. Elu rposa la a. 81. d.
lui seu, inct acesta la a. 65 d. Chr. deschidiendu-si o
Christos.
arterie in scalda, s'a sinucis.
3. C a i u s l u l i u

Csar Octav ian

Augustin.

5. U I p i u C r i n i t T r a i an 98 d. Ch.
Densul si-a ctigat merite neperitore pentru cultur'a Romaniloru, prin infiintiarea instituteloru sale pentru
bieii orfani.

Elu a lsat unu

fice-pedagogice.
Dupa
natura reu, adec s'ar
rele ; cari numai prin

frumosu numeru de scrieri filosoprincipiile sale, omuu ar fi dela

nasce cu o mulime de insusiri
o educatiune buna s'ar corege.

In ce privesce instruciunea, elu procede dela e s e m ple si numai prin atari formeza definitiuni. Lunga este
Densul prin infiintiarea instituteloru de educatiune
! calea prin definitiuni, scurta inse si cu succesu prin epentru elevele orfane a meritat numele onorific de p
' semple" dice Seneca. Se invatiam puin si bine, avend
rintele omenirei."
totdeauna in vedere necesitile practice ; adeea Nu pentru
7. A l e s s a n d r u S e v e r a. 222 d. Chr.
' sc61a invetiam, ci pentru vietia" dice Seneca. Celu mai
Elu a fost celu mai virtuosu rege de pe acelu timpu
mare pondu inse a pus Seneca pe educatiunea intelec
nisuind si contribuind mult la propagarea moralei.
tuala. Nimic nu e att de tare si dur, inct mintea oEl este fondatoriul orfanotrofielor rnicste, adec
menesca se nu pdta devinge." Din cele premise potem
pentru baieti si copile orfane. Del eminentele sale cali
vede, ca la Romani nu vedem asia multe principii teore
ti potea spera mult caus'a invetiamentului in Roma,
tice de educatiune, caci acele au fost aplicate mai mult
cleca nu Par fi ucis proprii sei soldai.
in pracsa.
6. A n t o n i u P i u i a. 138 d. Chr

8 Marcu Fabiu Quinctillian.

Nscut la 35 d. Chr. in Calaguris si repost la n
ceputul seclului al IL Elu a fost fara ndoiala celu mai
mare pedagogu Roman, caci elu a fost sub Vespasian
-primulu profesoru publicu din retorica, salarisat din
casa statului ; del elu datza si numirea de profesoru.

Pana cnd Grecii au realisat bunulu si frumosulu,

cuprindiend lumea de unitatea acestora; Romanii s'au nisuit a folosi totulu pentru nflorirea si prosperitatea statului.
7. E d u c a t i u n e a

religidsa

Israiltenilor.

Dintre tote pop6rele antice, numai Israiltenii s'au

iualtiat la adorarea unui Dumnedieu, ei prin intermedia-

Anulu XVI.

B I S E B I C 'A

rea lui Moisi au stat direct in raport cu Ieehova, dela

arele a primit Moisi in chipulu celoru 10 porunci pre
scrisele si legile cultului lor religioii si moralii, adoptat
si serbatorit mai apoi de lumea cretina.
Scopulu educatiunei loru a fost, desvoltarea simtieminteloru religidse.
Familia la densii era privita ca locu sant, er prun
cii in familie se considerau ca unu deosebitu dar alu lui
Ieehova; nou nascutulu se spal cu sare, er la 8 dile
de era parte barbatesca se taia impregiur.
Moral'a si stim'a catra prini au fost virtuile car
dinali, cari 'si insusia prunculu evreu in cas'a parintesca;
in carea domnea disciplin'a cea mai stricta, dupa cum
dice Sirach : Cine 'si iubesce fiulu. '1 tiene necurmat sub
verga," er Isus fiulu seu dice : Celuce iubesce fiulu seu,
1 bate, ca mai pe urma se se bucure de elu."
Pruncii invetiau inca de timpuriu a scrie si ceti,
inse dupa unu metodu forte mechanic. Cntarea si music'a inca au fost cultivate de israilteni. Primele scdle au
fost cele profetice, fondate de Samuil, o cultura osebita
n'au posedat Israilteuii pana dupa reintdreerea din robie,
cnd s'au foudat scdlele scientifice seu ale Babinilor, spre
a forma pre invetiatorii sinagogelor. Fiecare comuna
ori ct de mica a fost avea o sinagoga, langa carea
se afla o sala, in carea in di de Smbta si serbatori, se
tienea instruciune publica. Prim'a scdla rabina s'a fondat
in Ierusalim - cu putienu timpu nainte de risipirea sa
si carea avea peste 400 sinagoge. In aceste scdle rabire
se invetia: s. scriptura, moral'a, calendariulu, poesia si
dreptulu.
1

Literatur'a pedagogica nu pdte nregistra nici unu

tractatu specialu de educato'une scrisu la israilteni, totui
inse proverbele lui Solomoi., apoi cartea lui Isus, fiulu
lui Sirach cuprind o mulime de sentintie pedagogice.
Dintre brbaii israiliteni, cari merita ateniune pe
terenulu educatiunei sunt:
1. J u d e c a t o r i u 1 u S a m u i l n . ,
Elu are merita neperitdre pentru cultur'a israilteniloru prin infiintiarea scdlelor sale profetice, cari sunt
primele scdle fondate la israilteni, nainte de robia Vavilonului. In aceste scdle s'a propus music'a si poesia religidsa.
2. David a domn. 10501015 n. Chr.
Culmea marirei si a desvoltarii loru, au ajuns israil
teni sub David, carele a fost unu modelu alu religiositatii. Elu a contribuit fdrte multu la edificarea simtieminteloru religidse, prin psalmii sei.
3. I n t i e l e p t u l u

Solomon.

Convinsu de marea importantia a culturei, a adu

nat in jurulu seu o mulime de intielepti Filisteni, cu a
caroru ajutoriu a guvernata poporulu attu de fericita.
Sentinele si versurile sale, cari in mare parte tracteza
despre educatiunea morala, i-a ctigat unu nume in i s
toria pedagogiei.
La israilteni aflam cu unu cuventa o mulime de
scrieri religidse, pline de nemrginita iubire de patria ; pre
cum sunt: psalmii lui David, sentintiele lui Salomon, car

si

SCOL'A

261

tea lui Isus fiulu lui Sirach, plngerile lui Eremia s. a ;

cari au contribuit multu la edificarea simtieminteloru r e
ligiose-morali si patriotice la israilteni.

luliu

VuVa,

invetiatoriu.

D I V E R S E .
* La sanfa
mnstire
HodosiuSodrogw
de ctiv'a ani incce a inceput a peregrina in numera
tot mai mare poporulu nostru din diferite parti
ale eparchiei, --- se asculte aici in tta liniscea sufletului cuvntului lui Ddieu, si se-se pota impartesi de darulu si binecuventarea Ceriului. Ieri, in
s a n t a serbatre a Adormirii Maicii Domnului, a fost
cercetat acestu santu lacasiu de unu insemnatu numeru de credintiosi. Servitiulu divinu a fost oficiat,
precum se intmpla aest'a de regula- de ctiv'a ani
incce, prin Pr Santi'a S'a printele Episcopii
I o a n M e t i a n u , asistatu de Pr Cuviosi'a Sa,
printele vicarili episcopescu Iosif Gloldisiu, protosincelulu Augustin Hamsea, ierotronaehii Archipu
Munteanu si Tecfil Seculici si de printele Ioan Istin
din Mehal'a, carele a venit la s. mnstire cu unu
insemnatu numeru de credincioi. Ceriulu se auda, si
se primsca sfintele rogatiuni ridicate la altarinlu acestui santu lacasiu, r invetiaturile instructive m
prtite de Pro Santi'a S'a se afle pamntu manosu in
inimile credinciosiloru !
* La institutulu
pedagogicu-teologicu
din
Arad
se vor face inscrierile in dilele : 1. 2 si 3
calendar nou a. c. In 4 Septemvre se va celebra i n
vocarea Duchului santu in biserica catedrala, si apoi
se va face santirea apei in sal'a mare a seminariului diecesauu. In 5 Septemvre nou se vor incepe
prelegerile.
* La facultatea
teologica
gr. or. a univer
sitii c. r. Francisco Iosefine din Cernautiu in anulu de studiu 1 8 9 1 / 2 au fost inscrisi 5 8 de au
ditori ordinari si 4 estraordinari si anume in anula
alu IV. 16 ord. si 2 estraordinari ; in anulu I I I .
14 ord. in anulu I I . . 13 ord. si in anulu I. 15
ord. si 2 estraordinari. Dintre acetia dupa patria au
fost din Bucovin'a 5 4 , din Ungari'a 4, din Croati'a
1, Dalmati'a 1, din Bosni'a 1 si din Hertiegovin'a 1Esamenulu sistematicii practicu l'au dat in decursulu anului 18 teologi absolvati, dintre cari 1 a
fost reprobat pe jumetate de anu ; 13 au fost apro
bai simplu, 2 cu escelintia din tte 4 obiectele, 1
din 2 obiecte si 1 din 1 obiectu. Esainenulu esegeticu-istoricu dupa absolvarea semestrului alu IV l'au
dat in terminulu din Octombre 1 8 9 1 5 auditori,
dintre cari 3 au fost aprobai, 2 reprobati pe jume
tate de anu in Februariu 1 8 9 2 , 2 auditori, cari s'au
supus de a due ora si a fost aprobai in terminulu
de luliu 1 8 9 2 . 8 auditori, aprobandu-se cu toii si
anume : 4 dintrnsii cu escelintia din tte trei obiectele de esamenu, ra unu auditoriu estraordinariu, de
locu din Hertiegovin'a si admis la esamenu de inai-

B I S I E I C ' A

262

si

S C O l ' A

Se escrie concursu pentru deplinirea statiunei invetiatoresci din Roitu, inspect : Tincei. cu terminu de ale
gere pe 14/26 Sept. a. o. cu urmatrele emoluminte :
1) Cuartiru bberu cu gradina si o crompisce. 2) in
bani gafa 145 fl, 3) 15 bubuie gru mestecat in pretiu
de 75 fl, 4) 4 orgii leme in pretiu de 4 0 fl, 5) 2 stng
de paie in pretiu de 6 fl, 6) cruii pentru mcinat seu
6 fl, 7) venitele cantorali pretiuite in 3 0 fl, 8) spese
pentru conferintie 3 fl, 9) Pentru incalditulu si curatitulu
sclei 10 fl.
Recurenii vor ave a-si substerne recursele adjustate
cu documintde prescrise, subscrisului protopresv. in Csffa
inclusive pana iu 13/25 Sept. a. avnd a-se presenta in
cutare serbatre pana la terminulu espusu in biseric'a din
Roitu, spre a-si areta desteritatea in cantari si tipicu.
Roitu, 6 18. Aug. 1892.

tnlu ministeiu c. r. de cultura si instruciune in

modu esceptionalu a fost aprobat cu esceli'iti'a din
2 obiecte scrie Candel'a."
* IU nun.
D-lu C o n s t a n t i n
Puticiu
teol. abs. si D-ra E m i l i a B o r l e a , fiica preo
tului P . Borlea din Maderat, isi vor serba cununi'a
in 1 6 / 2 8 August c. in biseric'a ort. romna din
Maderat.

Coneurse.
Pentru ndeplinirea postului de invetiatoriu la scdl'a
confesionala gr. or. rom. din Varasieni-Copaceni, cottulu
Bihorului, protopresbiteratulu Beiusiului prin acest'a se escrie concursu cu terminu de alegere pe 13/25 Septemvre

1892.
Emolumintele sunt: din V a r a s i e n i , bani gat'a
6 0 fl.; bucate 12 cubule % gru \ cucumzu 5 fl., 60 fl ;
6 orgii de lemne 8 fl; 48 fl.; cortelulu si gradin'a colara
20 fl.; 2 viei de pasula 3 fl.
Din fili'a C o p a c e n i :
In bani gat'a 3 0 fl.; bucate 6 cubule: / gru
/ cucuruzu 5 fl, 3 0 fl.; 3 orgii de lemne 8 fl.
2 4 fl.; 1 vica pasula 1 fl 5 0 cr, Venitulu cantoralu din
ambele comune 2 4 fl, care tdte la olalta din ambele co
mune, dau unu venitu de 3 0 0 fl, 5 0 cr.
Doritorii de a ocupa acestu post sunt poftii pana
la terminulu susindicat a-si tramite recursurile adjustate conformu regulamenteloru prescrise, protopresbiterului tractualu Eli'a Moga la adres'a comitetului paroehialu, avend
pana la diu'a alegerei a-se present in vr'o Dumineca seu
serbatore la s. biserica, pentru a-si aret desteritatea in
cantu si tipicu.
Dat in siedinti'a comitetului paroehialu tienut in Varasieni-Capaceni 2(14 Aug. 1892.
Comitetulu paroehialu.
In contielegere cu mine: ELI'A MOGA, m. p. protopresbiteru inspectoru scolaru.
o
In urmarea ordinatiunei Ven. Consistoriu eparchialu
din Aradu, dato 11 Iuliu 1892 Nr. 2963. pentru deplinirea definitiva a postului invetiatorescu dela scdl'a a
I l - a din comun'a Apateu (Corn. Aradului, insp. Siepresiului) prin acest'a se escrie concursu cu terminu de ale
gere pe 8/20 Septemvre a. c.
Emolumintele sunt: 1) 3 0 0 fl. bani gata, 2) 6 or
gii de lemne din cari are a-se incaldi si scdl'a. 3) 10 fl.
pentru participare la conferenia. 4) 1 0 fl. pentru curatitulu si incaldirea scdlei. 5) 50 cr. dela inmormentari unde
va fi poftitu, 6) Cuartiru cu gradina de legumi.
Doritorii de a ocupa acestu postu au a produce tes
timoniu despre absolvarea preparandiei; testimoniu de
cualificatiune si din limb'a magiara. Recursurile adresate
catra comitetulu paroehialu se se trimit pana inclusive
6/18. Septemvrie M. O. Domnului Ioanu Avramu inspec
toru de scdle in Miske (Arad m. u. p. N.-Zerind) Se
observa ca alesulu invetiatoriu are a ceda jumetate din
tote venitele pana in 18/12 1892. nu altcum si locuinti'a vduvei remase de Georgiu Groz'a, in sensulu . 7 4
din Manuducere.
Competenii vor a-se presenta nesmintit in vre-o
Dumineca seu serbatore in s. biserica din locu, spre a-si
arata desteritatea in cntri si tipicu.
Apateu, la 2. Augustu 1892. st. v.
Comitetulu paroehialu.
n contielegere eu mine: IOANU AVRAMU, m. p. in
spectoru scolariu.

Anulu XVI.

Comitetulu paroehialu.

In contielegere cu mine : IOSIF VESSA,

si insp. scol.

m. p. protop.

Se escrie concursu pentru deplinirea postului in

vetiatorescu dela scla confessionala gr. or. din comun'a
Camn'a, inspectoratulu Silindiei, cot. Aradului cu ter
minu de alegere pe 29. August st. 7- 1892.

Emoluminte : 1) In bani gat'a 205 fl. v. a. 2)

14 jugere pamentu aretoriu, 3) 7 stangeni lemne, 4 )
4 fl. pentru scripturi stica, 5) pentru curatitulu sclei
6 fl, 6) pentru conferintia 6 fl, 7) cuartiru liberu si
gradina de legume.
Competintii vor produce atestat: 1) Ca sunt ro
mani de rei. gr. or. 2) Atestat de conduita. 3) Tes
timoniu de cualificatiune invetiatorsca. 4) Testimoniu
de limb'a magiara. Competenii sunt avisati a-se pre
senta in vre-o dumineca su serbatre in santa bise
rica din Camn'a pentru de a-s areta desteritatea in
cantu si tipicu.
Recursele ast-feliu iustruate, au a-se substerne M.
O. D-nu Acsentiu Chirila inspectoru iu Silindia p. u.
Silingyia.
Camn'a, la 6. August st. v. 1892.
Comitetulu paroihialu.
In contielegere cu : ACSENTIU CHIRILA, m p. preotu,
inspectoru de scle.

Pentru distribuirea a doue, eventualu a trei stipendii

de cte 200 fl. din fundatiunea Elen'a Ghib'a-Birt'a,"
se escrie concursu pana in 10 Sept. st. n. a. o.
In sensulu testamentului, la acestu stipendiu au
dreptulu a recurge numai tineri cari studiza cu succesu
bunu la vre-o scla publica si suntu de religiunea gr.
or. si de naionalitate romna su greca, din comitatele :
A r a d , Bihoru, Bichisiu si Cianadu, si ai caroru prini
n'ar fi in stare a-i sustien la studii.
Rudeniile fericitei fundatre voru avea preferintia.
Recurenii au a-si inaint subscrisului, petitiunile
loru, provediute cu recerutele dovedi, pana la terminulu
mai susu aretatu.
Aradu, 6 Augustu 1892.

Ioanu

Metianu,

m. p .

Episcopalii Aradului,
c pres. comitetnlni fnndationalu.

Se escrie concursu pe postulu invetiatorescu, dela

scl'a de prunci din lanova cu terminu de alegere pe 29.
1

Augustu a. c vechiu.

Emolumintele anuali sunt : 170 fl. v a. 2 0 metri

de lemne numai pentru invetiatoriu, 50 meti de gru, 3
jugere de livada pentru care invetiatoriulu solvesce contributiunea ; pentru scripturistica si conferintia pausialu
11 fi., cuartiru liberu cu gradina intra-si estravilana.
Becurentii se si astrna petitiunele loru adjustate
dupa recerintie cu testimoniu de cualificatiune printelui
inspectoru cerc. de scle losif Gradinariu in Szcsany
per Vinga.
Ianova 23 Iuliu 1 8 9 2 .
Comitetulu parochialu.
In contielegere cu mine : IOSIP GRADINARIU,
inspect. cerc. de scle.

m. p.

Se escrie concursu pentru ocuparea statiunei invetiatoresci din Campani, tractulu Vascoului, cu terminu
pana la 8 Septemvre v. a. c
Emolumintele : 105 fl. in bani, 12 cubule de bu
cate, 10 stngeni de lemne, cuartiru cu gradina si accidentii cantorale.
Competenii vor avea a-si trimite recursurile provediute cu documintele necesarii pana la terminulu de mai
sus la subscrisulu in Beiusiu, si a-se presenta in cutare
Dumineca la biserica.
Beiusiu, 2 / 1 4 Augustu 1 8 9 2 .

biseric'a din comun'a amintita spre a-si areta desteiitatem

in cantu si tipicu.
Comitetulu parochialu.
In contielegere cu mine : ELIA MOGA, m. p. protopop
si insp. scolariu.
Pe staiunea invetiatoresca dela scl'a gr. or. rom.
din comuna Constantia, inspectoratulu B.-Comlosiu, con
form ordinatiunei Ven. Consist ddto 10/22 Decembre
1891. Nr. 5 8 2 0 se escrie concursu eu terminu de ale
gere pe 23. August 1892 st. v.
Emolumintele sunt : 1. Cuartiru liberu cu gradina
intrga. 2. 63 fl. bani g a f a 3. 30 chible gru curatu. 4 .
Due jugere pamentu aratoriu dela comuna, si unu j u geru dela Dominiul de aici pentru cucuruzu. 5. 16 M.
lemne de pdure care asemenea are se capete r dla
Domeniu si 5 fl. 0 4 cr. in bani ; lemnele are se-le aduca comuna. 6. Dela inmormentari unde va fi poftit
cte 2 0 cr.
Dela recureni se poftesce se produca testimoniu
de cualificatiune si din limb'a magiara adresandu-le Pr
Onor. Domnu protopresbiteru si inspectoru scolar Paul
Miulescu in B.-Comlosiu. comitatulu Torontalu pana la
2 0 Augustu a. c. v. Avend recurenii a-se presenta ia
sff a biserica din comuna matra B.-Comlosiu spre a-si
aret desteritatea in cnt si tipicu.
Constantia, la 20. Iuliu, 1892.

Comitetulu parochialu.
In contielegere cu : VASILIU PAP, m. p. prot. Vascoului.
Pentru staiunea invetiatoresca din comun'a Corbesci,
protopresbiteratulu Beiusiului, se escrie concursu cu ter
minu de alegere pe 30 Aug. (11 Sept.) 1892.
Emolumintele sunt : 1. Cuartiru liber cu intravilanulu scolei 40 fl. 2. Bani gata radicati dela 6 0 fl. ce au
fostu pana acum, la 110 fl. 3. Douesprediece cubule bu
cate 5 fl. pretiuitu cubululu, 60 fl. 4. Siese stngeni de
lemne 36 fl. 5. Pamentul invetiatoresc-j 30 fl. 6. Veni
turile cantorale 2 4 fl. 7. Doua mesuri de fasole 3 fl. de
t o t u : 303 fl.
Recursele adjustate conform prescriseloru stat. org.
si adresate comitetului parochialu din Corbesci se se tri
mit subscrisului pana la 29. Augustu (10. Sept.) in
Robogany, avend recurenii pana la alegere se se presenteze in biseric'a din comun'a Corbesci, spre a-si areta
desteritatea in cantu si tipicu.
Comitetulu parochialu.
In contielegere

Comitetulu parochialu.
In contielegere cu mine : PAUL MIULESCU, m. p. protop.
inspectoru de scle.

Se escrie concursu pentru staiunea invetiatoresca

din Or. Eohani, protopresbiteratulu Beliului, cu terminu
de alegere 16/28. Augustu a c
Salariulu invetiatoresc : pe langa cuartiru eu gra
dina este : 1. In bani numerariu 46 fl. 2. Bucate 12 c u
bule / gru, Va cucuruzu sfermatu. 3 . Pamentu aratoriu _
de 5 cubule (invetiatoresc). 4 . Competinti'a de pasiune
pentru 8 vite. 5. Lemne de focu 4 stngeni. 6. Pentru
cantoratu pamentu aratoriu de 3 cubule si alte venite
cantorale.
Competenii la acest post se-si adreseze suplcele
cu documentele necesarie la subsemnatulu protopresbiteru,
in Ucurisiu (Otros) r pana la alegere se se presinte in
sff a biserica spre a-si aret desteritatea in afacerile can
torale.
1

Ucurisiu, 18. Iuliu, 1892.

Pentru comitetulu parochialu :

cu : ELIA MOGA, m. p. protopopu si

inspectoru scol.

Petru

Pentru staiunea invetiatoresca din comun'a Topa

sup. se escrie concursu cu terminu de alegere pe 30 Aug.

(11. Sept.) 1892.

Emolumintele sunt: 1. In bani gafa 100 fl. 2. B u
cate 14 cubule 5 fl. pretiuitu cubululu 70 fl. 3. Optu
orgii de leme 6 fl. orgiul, 48 fl. 4. Fnu 80 poriuni
cu 20 cr. socotit, 16 fl. 5. Cuartiru liber cu intravilanulu sclei 40 fl. 6. Veniturile cantorale 20 fl. 7. 80
poriuni de pae 5 cr. 4 fl. 8. Doue mesuri de pasula
in pretiu de 3 fl. de t o t : 301 fl.

Suciu,

m. p.

protopresbiteru si insp. scoi.

Pentru ndeplinirea definitiva a statiunei de invetiatre la scoi'a de fete din comuna Pilulu mare, cottul
Arad, inspectoratul Chisineului prin acst'a se escrie con
curs cu termin de alegere pe Dumineca din 8/16 Sep-

tembre 1892.
Emolumintele mpreunate cu acest post sunt : a) Sa
lara anualu de 3 0 0 fi., v. a. b) Pentru partecipare la
conferintiele invetiatoresci 5 fl. c) Pentru scripturistica 3 fi.
d) 4 stngeni de lemne din cari se va incaldi si scl'a ; e)
si in fine cuartir liber cu gradina de legumi.

Recursele adjustate regulamenteloru prescrise si

La acest postu pot recurge precum invetiatre cua
adresate comitetul parochialu din Topa sup. se se trimit
lifcate asia si preparande absolute, cari tte vor fi puse
subscrisului pana la 29. Aug. (10. Sept.) a. c. in Robo
gany, avend recurenii pana la alegere a-se presenta la I in candidare, inse la alegere cele cualifcate vor avea.

B I S E R I C ' A

264

si

jpreferintia. I caul cnd s'ar alege preparanda ab

soluta, iritriiv.i ei prii? ven. Consistoriu eparch. va de
pinde dela purtarea morala si sporiul ce-'l va presta in
decursul unui an de servitiu, si dela producerea testimoniului de eualificatiune, de sine intielegndu-se, ca de va
ti recomandata din partea comitetului parochial.
Doritoiele de a recurge sunt poftite ca petitiunile
instruite conform legii si provediute si cu un atestat de
moralitate dela comit, parocb. si antisia comunala unde
eventual pana aci au fungat sau a locuit, se le substerna
pana la 3J15 Septembre 1892. magnificului Domnu protopresbiter si inspect. cerc. de scole Petru Chirilescu in
XetegyMza (cottnl Bekes) avend a-se prescuta pana la
alegere in vre-o Dumineca seu serbatdre si la st'a bise
rica din loc spre a-se areta poporului.
Pilulu-mare, 20 Iuliu 1892.

LTCITATIUNE

tefan

Conform decisului din 26 Iuliu st. v. a. c. comi

tetulu parochialu escrie concursu pentru ndeplinirea de
finitiva a postului invatiatorescu dela scol'a gr. or. ro
mna din Fenerisiu, protopresbiteratulu Beiusiului cu ter
minu de alegere pe 23 August st. V. pe langa urmatoxele beneficii:
1) in bani g a f a 120 fl. 2) pament aratoriu de 3
cubule 40 fi. 3) 12 cubule de cucuruz a 5 fl. 60 fl.
4) Venitulu din gradin'a scolei 20 fl. 5) venitul cantoralu
2 0 fl 6) 2 4 metre de lemne a 1 fl. 2 0 cr. 28 fl. 80 cr.
din care se va incaldi si scdl'a. 7) 110 porie de fenu
11 fl. 8. 2 viei de fasole 3 fl tote computate la olalta
fa cu o suma de 3 0 2 fl. 80 cr. Dela cei cari vor voi a
ocupa acest post, se recere se fie preparnd absolut, apoi
se aiba testamoniu de calificatiune si esamenu din limb'a
magiara. Recursele au a-le trimite M. O. Domnu Elia
Mi'ga protopresbiter in Rabagani (Robogny) avend recor^ntii a-se presenta pana la alegere in Sf. biserica locale
spre a-i arpta desteritatea in cntri si tipicu.
Fenerisiu 1892 Iuliu 27.

Corneliu

Fol tul in,

preot, presied. corn. par

In

contielegere

Teodor

Ispasu,

Moise
Pantosiii,
m.
pr- s. rom parocliial.

2. Licitanii voru depune vadiu 1 0 % din pretiulu

de esclamare.
3. Planulu si Preliminriulu de spese se potu ve
dea la oficiulu parochialu subscrisu.
4. Comitetulu parochialu i-si sustiene si dupa lici
tare dreptulu de a contracta eu acela dintre licitani, in
care va avea mai multa ncredere spre ndeplinirea prompta
a ntreprinderii.
5. Contractulu legnd va fi deoblegatoriu pentru
Comun'a bisericesca mimai dupa aprobarea aceluia din
partea Consistoriului Diecesanu.
Din siedinti'a Comitetului parochialu tienuta la 2 6
Iuliu v. a. c.

1. In Cusiisiu 154 fl. in bani, 10 cubule de bucate:

6 0 fl. 6 orgii de lemne : 48 fl. opoi gradin'a scolei si unu
juger pament estravilan, precum si venitul cantoralu-computate in 38 fl. de tot 3 0 0 fl.

Comitetulu parochialu.

Leucutia,
m. j).
not. com. par.

Pentru edificarea Bisericei gr. or, rom. din Siomoschesiu cottulu Aradu, cerc. Borosineu, care se va tienea
in fatial ocului la 29 Augustu, (10 Septemvrie) a. o.
1. Pretiulu de esclamare 17,000 fl. v. a.

In contielegere cu mine: PETRU CHIRILESCU, protopresviter, inspector scolaru.

n
Pentru deplinirea staiunilor inretiatoresci din Cusiisiu
si Hencherisiu traetul Vaseoului, se escrie concursu cu
terminu de alegere pe 23 Aug. V. a c. Emolumintele :

In contielegere cu VASIL1U P A P m. p. prot. Vaseoului.

MINUENDA.

Pentru acoperirea de nou a scolei gr. or. romane

in comun'a Pilu-mare, comitatulu Arad, cerculu Aletea
conform preliminariului aprobat de Ven. Consistoriu A radan datulu 3 Aug. a. c. Nr. 3279. se escrie licitatiune minuenda pe diu'a de 30 Aug. (11 Septemvre) l a
3 ore d. a. in sala scolei din locu.
1) Pretiulu de esclamare este 431 fl 97 cr. 2}
Licitanii vor depune vadiu 1 0 % din pretiulu de escla
mare. 3) Preliminriulu de spese se pote vedea la oficiulu par. din locu.
Pilu-mare, 9/21 Aug. 1892.

Comitetulu parochialu.

2. Hinchirisin: 130 fl. 12 cub. bucate : 72 fl. 8 stng

de lemne: 6 4 fl. fenu, fuiore, pasula computate 60 fl.
pentru conferintia 10 fl. Venit cantora! 10 fl. de tot 346 fl.
Recurenii vor ave a 'si trimite petitiunile adjustate
conform stat. org. subscrisului in Beiusiu si pna la ale
gere a se presenta la biserica spre a se face cunoscui
poporului.
Beiusiu 27 Iuliu v. 1892.

Anulu XV i.

S C O L 'A

Terentiu
|
|
i

m.

p.

Pentru zidirea unui nou edificiu de sedla gr. or.

romana confesonala in comun'a Ictar, comitatul Temisiului, cercul Recasiului, amesurat planului aprobat de
Venerabilul Consistoriu eparchial din Arad sub 10 Martie,
1892 Nr. 1091 se escrie rkrfcatiune minuenda pe diu'a de
Joi la 6 13 August, a. o. la 3 ore dupa amedi in loca
litatea scolei din loc.
Pretiul de esehiamare este 2462 fl. 80 cr. v. a.
Concurenii au se depun nainte de nceperea licitatiunei vadiul de 1 0 % in numerariu, seu in papire de
valdre.
A reflect pot numai acei architecti seu maetrii
zidari de profesiune, provediuti cu atestat despre cualificatiunea lor c atari, cari n'au stat si nici stau de presente in prooese pentru asemenea ntreprinderi.
Resultatul licitatiunei este obligatoriu pentru intreprindiatoriu indata dupa subscrierea protocolului de licitatiune ; era pentru comun'a bisericesca numai dupa apro
barea aceluia, din partea Venerabilului Consistoriu, cand
apoi se va inchei si contractul.
Planul si preliminariul de spese, precum si conditiunile se pot vede la oficiul parochial din Ictar.
Ictar, 8. Aug. 1892.

not. com. par.

cu : ELIA MOGA m. p. protopopu si

insp. scol.
n

Todoreanu,

presiedintele comitetului
parochialu.

Comitetulu parochialu.
In contielegere cu mine : GEORGiU CRECIUNESCU m. p .
protopresviter.