www.digibuc.

ro
todul General al Ramble!
(Codurile, Legile Vi Regulamentele in vigoare)
1856-1938
INTOCMIT DUPA TEXTELE OFICIALE -
FUNDATOR: C. HAMANGIU
IFOST CONSILIER LA INALTA CURTE DE CASATIE I JUSTITIE
MEMBRU ONORAR AL ACADEME! ROMANE I MINISTRU DE JUSTITIE

CONTINUATORI e

G. ALEXIANU $1 C. ST. STOICESCU

pROFESOR UNIVERSITAR INGINER

VOLUMUL XXVI
tODUR1, LEG1, DEERETE-LEGIPREGULIIMENTE
-CUPRINZAND PRIMA PARTE DIN LEGISLATIUNEA ANULUI

-1938
PARTEA I

MONITORUL OFICIAL $1 IMPRIMERIILE STATULUI

IMPRIMERIA CENTRALA
BUCURESTI
1 938
www.digibuc.ro
C. 3.500.
 COLECTIA C. HARLAN-GM

CODUL GENERAL AL ROMÂNIEI

....-...1,...

(ODURI, LEM, DE(RETE-LEGI SI REGULAMENTE

-. 1938
I
VOL. XXVI

INDEX CRONOLOGIC
al tuturor codurilor, legilor, decretelor-legi, regulamentelor,
conventiunilor, decretelor, acordurilor, deciziunilor, instruc-
tiunilor etc., cuprinse In acest volum 1).

1938
Nr. §1 data Monit. Ofic. CUPRINSUL Pagina
4 din 5 lanuarie Decret-Lege. p. asimilarea Prefect. Politiei
Capitalei cu Subsecretar de Stat . . .
. 3
5 r, Decret-Lege p. suprimare din L. stärii de a-
sediu a faptului de ultraj simplu . . . . 4
5 Decret-Lege p. inlesnirea comenzilor de
nave In stráiniltate 4
5 ,, J. C. M. p. trecerea serv. de presa la Prese-
dintia Consiliului
5 J C. M. p. trecere serv. turism, Radio si Ci- 5
I,
nematografelor, la Presedintia Consiliului. 5
5 6 i, Decret-Lege p. disolvarea Consiliilor cornu-
munale si judetene 6
6 ,, Decret-Lege relativ la constructia liniei fe-
rate Medgidia-Cobadin ..... . . 6
6 Decizie p. normele scrviciului aerofotogra-
metric militar ..... . . . . . 7
6 8 Decret p. completarea art. 22 R. 1nvatam
agricol si casnic, particular 7
8 ,, J. C. M. relativ la constructia portului Tasaul 7
9 12 ,, J. C. M. p. scindarea Inslitutului de statistica 8
12 ,, J. C. M. p. anularea infractiunilor la cod. silvic
§i monopolul bauturilor 9

I) A se vedea §i Indexul Alfabetic la finele volumului.

Not& In general legile sunt publicate in ordinea cronologica, dupl data Mo-
nitorulut Oficial in care au apArut. Pentru legile posterioare datei 27 Iunie 1938, a
se vedea vol. XXVI, partea Il.

www.digibuc.ro
IV INDEX CRONOLOGIC

1938
Nr. kd data Monit. Ofic. CUPRINSUL Pagina
10 din 13 Ianuarie Decizie p. concentrarea servic. lichidäri-
lor financiare sl administrative din
provinclile alipite 9
11 14 » Regulament p. taxele de port §1 pilotaj in
portul Constanta (noti) . . . . 12
12 15 71 Decret p. gratieri §i reduced de pedepse . , 12
15 7, Decret relativ la fondurilor provenite din
cotele 510 §i 30 o p. aviatie . . 15
13 17 . Regulament p. concuni de medici la Epitro-
pia Sf. Spiridon-Iasi . 16
14 18
"
Decizie relativ la domiciliul profesorilor
universitari . 26
14 bis 18 " Disolvarea Adunirilor legiuitoare 27
14 supl. 18 "
Decret-Lege relativ la semnele electorale,
mod. L. electorali . . 27
17 din 21 "
Decret-Lege p. disolvarea Camerelor de
agriculturi si Uniunii bor. 30
21 » Acord cu Ungaria, relativ la Fundatiunea
Gojdu 31
21 Decret-Lege p. disolvarea Camerelor de
mud si Uniunii 32
21 » Decret-Lege p. disolvarea Camerelor de co-
met 33
21 7)
J. C. M. p. aprob. contract cu Societatea
L. A. R. E S " 33
21 » Decizie p. recensimintul anual al animalelor 34
18 22 » Decret-Lege p. revizuirea cetiteniei ro-
mine cu referat din 27 lanuarie 1937 39
22 7) Decret-Lege p. adaugirea unui alin, la art
190 Cod Penal 44
19 25 » Decret p. mod. art. 44 din D.-L. p. valorifi-
ficarea griului 44
25 » Decret-Lege p. trecerea unor imobile in pro-
prietatea M. Apiririi Nationale . . . 45
25 » Decret-Lege p. trecerea de clidiri, terenuri
de instructie, tragere etc., in proprietatea
Statului 45
25 » Conventia internationald a Telecomunica-
tiumlor 46
25 » Regulament telegrafic si Regulament telefo-
nic international 56
25 » Decret-Lege p. ieftenirea petrolului lampant
si a bumbacului täränesc 56
25 » Decizie p. fixarea preturilor petrol lampant
la desfacere in detaliu 58
25 » Decizie p. fixarea preturilor petrol lampant
la rafinärii 60
25 » Decizie relativ la vinzarea sirei in detaliu 61
20 26 Decret p. mod. R. privitor la insigna premili-
tail 62

www.digibuc.ro
 INDEX CRONOLOGIC V

1938
Nr. §1 data Monit. Ofic. CUPRINSUL Pagina
20 din 26 lanuarie Decret-Lege p. mod. art. 30 din L. contribu-
tiilor directe 64.
26 ,, J. C. M. p. ratif. Aranjament colete po§tale
pentru U. R S S. 65
26 ,, J. C. M. privitor la pretul de vanzare al sdrei. 65
26 ;, Decizie p. Incadrarea gimnaz. §i liceele co-
merciale de baieti si de fete 66
26 ,, Decizie p. materiile de studii si catedrele li-
ceelor comerciale de baieti si de fete . . 67
22 28 ,, Regulament p. aplicarea D.-L. modif. legea
electoral A . . .. . . . , . . . . . . 70
23 29 . Decret-Lege p. mod. art. 36 §i 39 L. org. in-
vatamant secundar 72
29 ,, Decret-Lege p. infiintarea de catedrd la Fa-
cultatea de filosofie si litere Cluj . . . . 73
29 Decret-Lege p. mod. art. 21 L. org. invätd-
mant universitar 73
29 ,, Decret-Lege p. prelungirea activitatii D-lui
prof. C. Rdduulescu-Motru 74
29 Decret-Lege p. mod. art. 56 L. org. invätd-
mant. universitar, pentru gradatii . . . 74
29 ,, J. C. M. relativ la ferry-boatul Giurgiu-Rus-
ciuck 75
29 ff Decizie relativ la varietätile de vite din Ro-
mania. 75
24 31 Decret-Lege p. scindarea Institut. Central de
,,
statisticd 76
25 1 Febr. Decizie relativ la controlul strdinilor . . 77
26 2 ,, Instructiunl p. concursul national al graului 79
28 4 Norme p. tratamentul personalului C F. R
bolnavi de tuberculozd 82
29 5 Decret-Lege p. adaog. art. 45 Ws L. invdtd-
mantului universitar . . . . . . . . 83
5 Reg. p. gradatia de merit p. profesori univer-
sitari 84
5 Decret-Lege p. organizarea Ministerului
Cooperatiei . . . . . . . . . 85
30 7 ,, Decret p. mod. art. 6 R. consiliilor Camere-
lor de Comert . . . . . . . . . 90
31 8 ,, Decret relativ la executarea compozitiilor
muzicale In public 91
8 ff J. C. M. p. suplimente de tren accelerat §i
rapid 92
33 10 ,, Decret-Lege p. infiintare de posturi de aju-
tor judecdtor. . . . . . . . . . . . 93
10 ,, Decret-Lege p. revizuirea medicilor §i far-
macistilor 97
10 ,, Decizie relativ la pretul fierului . . 101
33bis 10 ,, Decret-Lege relativ la Hotel Dacia dela
Mile Herculane . - , 108
34 11 Decret-Lege relativ la starea de asediu . . 108

www.digibuc.ro
VI INDEX CRONOLOGIC

1938
Nr. §I data Monit. Ofic. CUPRINSUL Pagina

34 din 11 Febr. Decret-Lege relativ la excedentul bugetar

1936 37 109
11 Decret-Lege p. majorarea credit suplimen-
tar si extraordinar din buget 1937/38 . . 110
11 ,, Statut Regiment Pioneri de Gardà . . . . 111
ll ,, Supliment la Reg. uniformelor militare . . 112
11 ,, J. C. M. relativ la amenzile scolare 113
11 p. trecerea localitatii Predeal in ca-
tegoria I 114
35 12 Decret p. revocarea convocArii Corpului
electoral 114
12 Decret-Lege p. prelungirea termenului pri-
vitor la revizuirea cetäteniei 114
37 15 Regulament Facultatii de drept din Ciuj . 114
15 I, de teologie din Bum-
resti 123
38 16 ,, Decret-Lege p. mod. L. organizärii judecd-
toresti (delegarea magistratilor) . . . . 141
16 J. C. M. p. trecerea serv. censurei presei la
Ministerul Internelor . . . . . . . . 141
39 17 Decret-Lege mod. L. administrative (pre-
fecti §i primari) 142
17 Decret-Lege mod. L. ordinei publice si or-
dinei in Stat 142
40 " 18 ,, Decret-Lege mod. art. 17 din Statut. Institu-
tul National de Credit Agricol 145
42 " 20 Constitutiune (Proclamatie) 146
20 " Decret. relativ la plebiscit p. Constitutie . 147
43 , 21 ,, J. C. M. relativ la obligatiile C. F. R. . . 148
21 ,, Decizie relativ la dreptul de petitionare . 148
44 22 p. concursul national al grâului . 154
45 23 " Decret-Lege mod. art. 61 L. administrativ5.
(p. ofiter starii civile) . . . . . . . . . 156
23 ,y Decret-Lege p. lirgirea limitei Ordinelor Na-
tionale 157
23 Decret-Lege p. instituirea Ordin Coroana
Romas.niei" p. militari . . . , . . . . 158
46 25 Decret-Lege relativ la Institut. de Istorie
Universa15. 158
25 Legea p. reprimarea unor noi infrac-
tiuni contra lini§tel publice (intreagd). 159
25 Legea p. apararea ordinei in Stat (intreaga). 166
47 26 " Programs analiticil a invgamantului indus-
trial de bAieti ....... . . 171
48 27 Constitutiunea .
171
49 1 Martie Decret-Lege p. deschidere de credite p. spor
de salarii si pensii 184
1 ;, Decret-Lege p. prestare de juramant pe Con-
stitutie 185
50 , 2 5, Decret-Lege p. extinderea legii suportfdor-
telegrafici §i telefonici 186

www.digibuc.ro
 INDEX CRONOLOGIC VII

1938
Nr, e data Montt. Ofie. CUPRINSUL Pagina
50 din 2 Martie Decret-Lege relativ la drepturile miniere
asupra subsolului 187
51 y, 3 Instructil p. comasarea proprietiltii agricole 188
52 4 Decret-Lege p. suspendarea inamovibili-
Mtn funct. publici 205
4 Decret p. aplic. L. cooperatiei ..... . . 206
4 Decret-Lege p. schimb de terenuri la Färd-
§e§ti-Severin 208
53 5 Decret-Lege relativ la conferinta de epi-
grafie §i numismaticd din Cluj 208
54 7 Decret-Lege p. mod. D.-L. revizuirea cetäte-
niei 209
7 Decret-Lege p. mod. D.-L. stärii de asediu 210
7 p. termen jurdmant de creding
pe Constitutie 211
7 Decret p. termen depuneri actelor medici §i
farmaci§ti 212
7 Decizie p. Comisiunile de numiri §1 inaintdri
la prefecturile de judet 213
55 8 Decret p. mod. art. 1 din Conditil generale
de lucrdri publice 215
8 Decizie relativ la fabricele de pieldrie . . 213
8 Decret p. asigurarea märfurilor depuse in
vdmi §i magazii de depozit 216
8 Decizie relativ la practia agricold a ingine-
rilor agronomi - 218
56 9 Regulament privitor la revizuirea cetti-
teniei 219
57 10 Decret-Lege p. mod. dispoz. din L. organi-
zärii judecdtore§ti 253
58 11 Decret-Lege p. Infiintarea Directiei generale
presei §i propagandei 255
11 . Regulament §coalei politehnice din Ia§i . 256
11 Decret-Lege p. mod. art. 187 si 207 din
Legea minelor ...... . . . . 265
11 Decret-Lege p. mod. art. 6 §i 10 L. Regillor
autonome 267
11 Decret-Lege relativ la Directorii de con-
tabilitate ai ministerelor 269
59 12 Decret-Lege relativ la angajare de ofiteri
necesari Corpului pompierilor , . . . . 272
12 Decret-Lege p. desfiintare de postud
dela judeatorii §i tribunale . . . . 273
12 t) Decret-Lege relativ la constructia liniei
C. Silva-Mangalia-Balcic 277
12 Decret-Lege relativ la import §1 export (co-
mert exterior) 277
12 Decizie relativ la comisiile de judecatä in
corp didactic 279
60 14 Decret-Lege p. sporuri salariilor functiona-
rilor judeteni §i comunali , 280

www.digibuc.ro
VIII INDEX CRONOLOGIC

1938
Nr. ai data Monit. Ofic. CUPRINSUL Pagina
60 din 14 Martie Decret p. rectificarea art. 1 D.-L. Fond aviatie 281
14 » Decizie p. monopol. Abecedarului" . . . . 281
61 15 » Decret-Lege p. Casa de economie, ajutor §i
credit a clerului 282
15 » Decret-Lege p. mod. L. Corpului subofiteri-
lor, p. gagi§tii muzicanti 299
15 17
Decret-Lege p. mod. "nor dispoz. L. organi-
zare judecatoreasca 290,
15 » Decret-Lege p. import de bumbac din Turcia 291
62 16 » p. mod. L. Fondului bisericesc al
Bucov inei 42
16 » Decret-Lege p. inlocuirea notarilor publici ce
nu cuhosc limba oficiala 294
16 » Decret-Lege p. mod. unor disp. din L. asigu-
rarilor sociale 295
16 » Decret-Lege p. mod. unor dispoz. relativ la
comertul de band. 297
16 » Decizie relativ la drepturile de misie §i trans-
port in sträinatate 298
63 17 77 Decret-Lege relativ la administrarea ave-
rilor calugäre§ti straine 301
17 » Decret-Lege relativ la organizarea Bisericii
ortódoxe (prelungirea mandatelor) . . . 302
17 » Decret-Lege relativ la compunerea Uniunii
Camerelor de Agricultara 302
17 17 Regulament p. mod. arr. R. muncii in porturi 302
17 » Regulament p. greutatea coletelor mari trans-
portate pe apti 305
17 » J. C. M. p. angajarea lucrtirilor pe linia Ilva
Mica-Vatra-Dornei 307
17 » J. C. M. p. plata avansarilor C. F. R 308
64 18 » Decret-Lege p. aprovizionari cu cereale §i fu-
raje hentru armata 309
18 » Decret-Lege relativ la institutul central de
statistica . . . . . 310
18 » Decizie relativ la agentiile teatrale §i impre-
sarii 311
65 19 » Decret-Lege relativ la Directia pa§unilor §i
Eforia centrala de pa§iuni 312
19 » Decret-Lege p. mod. L. Casel Constructilor 313'
66 21 » Decizie relativ la pedepsele disciplinare in
invatamant 314
67 " 22 » Regulament p. aplic. L. muncii in porturi 316
68 " 23 71 Acord suplimeniar de plati Anglo-Roman 329
23 » Acord de plati Greco-Roman . , . . . 330
23 » Avenant la Acordul de clearing cu Elvetia 333
23 » Decret p. mod. art. 234-244 R. sistem
metric 335
68 23 » Decret-Lege p. mod. art. L. Consil. economic
*i Camere profesionale , 338
23 .» Decizie relativ la Aeroporturi 339

www.digibuc.ro
 INDEX CRONOLOGIC IX

1938
Nr. §t data Montt. Ofic. CUPRINSUL Pagink
69 din 24 Martie Acord de plhti Româno-Turc 339.
24 Acord comercial Romano-Turc . . . . . 341
24 Protocol la aranjament comercial cu Finlanda 342. -
71 26 Programele analitice a liceelor industriale
de fete . . . . . 343
73 29 » Decret-Lege relativ la catedrele dela Facult
de medicintt . 343.
29 Decret-Lege relativ la conferintele dela Fa-
cultatea de farmacie . . 344
29 Decret-Lege p. deblocarea functionarilor
M. de Finante §i Caselor speciale . . 344
29 11 Decret-Lege p. mod. art. L. Inainthrilor in
armath 346
29 Decret p. planul pe cinci ani, relativ la pe-
troleu §1 gaze 347
29 » J. C. M. p. contra revizuirea invalizilor de rhz-
boiu, grade inferioare 349.
29 J. C. M. p. aprobarea Conventiei relativ la
zahhr §i cultivatorii de sfecla 350-
74 30 Decret-Lege p. mod. art. 87 L. InvAthmant
universitar . . . . . . . . . . 360
30 Decret-Lege p. mod. L. Inzesträrii mânästi-
rilor cu phduri §i teren agricol 361
30 "
Decret-Lege p. abrogarea dispoz. relativ la
subtran§a americ. a imprumut C. A. M. 365.
30
"
Decret-Lege p. infintarea Fondului Munch" 366,
30 » ,, p. pensionarea personal. Adu-
" narei Deput. §i Senat ..... . . . 371
75 31 Decret-Lege p. completai ea art. 8 L. orga-
" nizärii ministerelor ...... . . 372-
31
"
Decret-Lege p. infintarea Consiliului de Co-
roanh 372-
31
"
Decret-Lege p. disolvarea asocialiilor, gru-
pärilor §1 partidelor politice 373-
31 » Decret-Lege p. mod. art. 2 L. pregiltiri ingi-
nerilor in §col. politechnice 374
31 » Decret-Lege p. acordrea unui termen de mu-
tare chirimilor 375
31 » Decret-Lege p. modif. unor dispoz. din L
Corpului de avocati publici 376.
31 » Decizie relativ la creschtorii de animaIe de
präsill 377
75 bis 31 » Decret-Lege p. mod. unor dispoz. L. organiz
Ministerul de Finante 38a
76 din 1 Aprilie Decret-Lege relativ la functionarii Senatului
§i Adundril Deputatilor . . 385
1 » Decret-Lege p. veniturile §i chelt. Statuluj pe
1938/39. - 386.
1 if Decret-Lege p. unele másuri financiare ex-
ceptionale 391

www.digibuc.ro
X INDEX CRONOLOGIC

1938
isfr. §1 data Montt. Ofic CUPR1NSUL Pagina
76 din 1 Aprilie Decret-Lege p. lichidarea datoriiior din
exercitii inchise 399
1 n Decret-Lege p. modif. si completarea Legii
contributiilor directe. 408
1 f/ Decret-Lege p. interpretarea si completarea
art. 24 L. contributii directe 419'
1 Decret-Lege p. mod. art. 18 din L. taxelor
§i impozitelor pe clädirile noi . . . . 421
1 Decret-Lege p. reportarea impozitelor pe
1938/39, sporite cu o cincime 422
1 . Decret-Lege p. taxele de consumatie la pe-
trolifere si alte produse . . . 424
1 n Decret-Lege p. mod. L. timbrului §i impo-
zit pe acte §1 fapte juridice . . . . . 429
1 . Decret-Lege p. mod. art. L. impozit lux si
cif ra afaceri 437
1 n Decret-Lege p. mod. art. L. impozit pe auto-
mobile si autobuse . 439
77 2 n Decret-Lege p. organiz. Fondului Bisericesc
al Bucovinei (intreg.) 441
78 -n 4 n Conventie cu Bulgaria p. exploatarea comu-
nicatiei aeriene . 448
4 n Conventie cu Bulgaria p. exploatarea cornu-
nicatiei feroviare 452
79 " 5 n Decret-Lege p. organizarea Corpului su-
perior de control. 470
81 7 n Decret-Lege p. mod. unor dispoz. L. Con-
siliul superior economic . 473
,
82 8

8
n

n
nomiei Nationale . . . .....
Decret-Lege p. Infiintarea Minister. Eco-
Decret-Lege p. mod. art. 139 L. Camerelor
. 474
profesionale 478
8 71 Decret p. Comitet. administrativ al comertu-
lui exterior si Comisiunea p. reglementa-
rea importului . . . . . 479
83 9 n Decret-Lege p. mod. art. 3 DI. p. desfiintarea
asezamint. Mihai Viteazul" 480
9 Decret-Lege p. emlterea imprumut. de conso-
lidare 41 2 (Funding) al C. A. M.. . . . . 480
84 11 n Decret-Lege p. mod. art. 3 §i 7 L. Eforiei
generale I. O. V 482
11 19 Decret-Lege p. autoriz. oras. Reghin sa con-
tracteze un imprumut . . . . . . . .
. 483
'85 12 n Decret-Lege p. mod. art. Codul justitiel.
militare 484
12 n DecreVtege p. distinctii exceptionale p
merite de räzboiu 485
86 13 19 Decret-Lege p. controlul mijloacelor de
existenta ale ziarelor 486
13 n Decret-Lege p. scindarea catedrei de tera-
peutica din Buc 494

www.digibuc.ro
 INDEX CRONOLOGIC XI

1938
Nr. §i data Monit. Off C. CUPRINSUL Paigna
86 din 13 Aprilie Cony entie p. aproviz. de lemne in Bucovina. 495
87 14 Decret-Lege p. expropiere de terenuri nece-
sare Mitropoliei Bucovinei . . . . . . 497
88 15 . Decret-Lege p. apararea ordinel in Stat . 498
15 7, Decret-Lege p. scutiri de taxe p. ma§ini de
semänat §1 secerat 506
15 . Decret p. autorizarea importului de zahdr
brut 507
89 16 Decret p. insigna justitiei militare 507
91 19 7, Decret-Lege p. mo.i. art. 21 L. invdtdmânt
universitar 508
19 SP
Decret-Lege p. mod. dispoz. L. organiz
judecatoreasa si Consil. legislativ 510
19 . Decret-Lege p. limita de varsta p. Curtea
de conturi li Corp superior control . . . 513
92 20 PI Decret-Lege p. pierderea cetäteniel ro-
mâne
20 PP
Regulament. Facultätii de §tiinte agricole din
Chi§indu 516
20 7, Decret-Lege p. desfiintdri de §coli normale 528
20 . I, p. dotarea societlitii Salvamar" 528
20 . p. reduceri de taxe la pe§te
,;drat. 529
93 21

21
PP

.
detinerii preventive . . ..... .
Regulament p. regimul penitenciarelor §1 a
Decret-Lege p. venituri §1 cheltuieli la Fon-
. 530
dul Muncii 581
21 7, Decret-Lege p. delegatiile ofiterilor activi
in functiuni civile 581
21 . Decret-Lege p. acordarea unor recompense
nationale gradelor inferioare decorate
cu Steaua României 582
94 22 . Decizie p. abrogarea Regulament. de pensii
ale Camerelor de Comert 582
9a 27 » Decret-Lege p. unificarea cartilor funciare 583
27 . . p. emisiunile radio-electrice . . 612
27 . p. schimb de terenuri la Lehliu-
Ialomita 613
27 Decret-Lege p. cedare de teren la Vddeni-
95 27
If
BrAila ......... . .
Decizie p. admitere in §c. preglititoare de
. . . 614
ofiteri 614
96 28 Decret-Lege p. bugetul Eforiei Spitalelor
Civile 626
97 29 11 Decret-Lege p. mod. art. 14, 17 si 29 L
org. M. Afacerilor Striiine . . . . 627
98 30 - . Decret-Lege p. mod. art. 119 §i 120 L. admi-
nistratiei §i exploatdrii Monopolurilor . . 627
30 Il J. C. M. p. disolvarea unor grupdri politice . 631
30 . Decizie p. taxele instalatiilor depe zonele
§oselelor 631

www.digibuc.ro
XII INDEX CRONOLOGIC

1938
Nr. ti data Monit. OM. CUPRINSUL Pagina
99 din 2 Mai J. C. M. p. Infiintarea Comisiunii exportului
de cereale 636
100 3 . Decret-Lege relativ la taxele pe construe-
.. ......
tiuni la Prefectura Po IMO Capita lei
§i M. Interne . . 637
3

3
»
tra tuberculozei . . ....... .
Decret-lege p. bugetul Ligii Nationale con-
J. C. M. reiativ la Pre§edintii Comisiunilor
. 638
disciplinare dela ministere . . 638
3 t, J. C. M. relativ la plata primelor ecO.nomi. ce
p. aur 639
101 " 4 Decret-Lege p. reorganizarea directiunii
minoritätilor 639
4 Decret-Lege p. trecerea directiunii G-le a
presei §i propagandei la M. Interne . . . 640
102 " 5 Decret-Lege p. mod. unor dispozitiuni L
organizttrii judeentoresti 641
5 Decret-Lege p. stabilirea dobitnzilor §i In-
litturarea carnet& 645
5 Decret-Lege p. abrog. concordat. preventiv 648
5 Decret-Lege r. complet Legii §i Statutul
Creditului aurifer §i metalifer . . . . . 649
103 " 6 Decret-Lege relativ la ratedra de botanica
dela Facultatea din Cluj 650
104 " 7 Decret-Lege p. mod. art. 5 L. relativ la Uni-
versitatea Saseasca §1 la A§ezamantul
Mihai Viteazul 650
7 Decret-Lege p. organizarea exploatarilor
comunale 653
106 10 . Decret-Lege p. Infiintarea unui parc de agre-
ment in Bacau 690
10 » Decret-Lege p. competinta judecatoriilor din
Ilfov, ca instante de carte funciará . . . 692
10 . Decret-Lege relativ Ia casatoria membrilor
Corpului diplomatic . . . 695
10 ,, Decret-Lege p. interpretarea Decret-Lege

10 .
lor M. Finante ..... .
relativ la limita de varsta a functionari-
Decret p. abrogarea art. 122 R. inaintari In
. . . . 696
armata 697
107 " 12 Decret p. aplicarea Decretului-Lege al Comi-
telului de coordonare al apararii pasive. 697
108 " 13 Conventie cu Iugoslavia p. traficul de fron-
13 .
tiera ...... . . .
Acord cu Ungaria p.reglementarea afacerilor
. . . . . 699
Fundatiei Gojdu 705
109 " 14 » Decret-Lege p. reorganizarea adminis-
tratiilor publice exterioare: Porturi §i
Cai de comunicatie pe apa, Serviciul Ma-
ritim Roman, Navigatiunea Fluviala Ro-
ma* Casa Fondului National al Aviatiei. 706

www.digibuc.ro
 INDEX CRONOLOGIC XIII

1938
Nr. fe data Monit. Win. CUPRINSUL Pagina
109 din 14 Mai Deeret relativ la personalul navigant din M
Aerului §i Marinei 71i
110 16 Deeret-Lege p. prelungirea unor termene re-
lativ la controlul ziarelor 711
16 Decret-Lege p. mod. L. organizdrii M. Lu-
crArilor Pub lice si Comunicatii . . . . . 712
16 » Decret-Lege p. accelerarea formaliatilor li-
citatiilor publice . . . , 714
16 » Decret-Lege p. infiintarea unor judecdtorii
de muncd , 714
16 » Decret-Lege p. completarea L. p. mdsuri fi-
nanciare exceptionale ...... . . . 715
111 17 » Regulament p. Institutul de studiul Istoriei
universale 716
112 18 » Decret-Lege p. mod. unor dispozitiuni din L
p. organizarea judecdtoreascd 718
18 » Deeret-Lege p. scutire de impozite a bunuri-
lor Academiei Romdne si Cercuri militare 719
113 " 19 Decret-Lege p. Invitimfintul teologic §1
seminarial : 720
19 7) Decret p. instituirea unor Comisiuni p. com-
baterea speculei 723
114 20 7, Decret-Lege p. reducerea impozitului cifrei
de afaceri la unele furnituri p. M. A. N. . 724
20 » Deeret-Lege p. mod. art. Decret-Lege p. Fon-
dul Muncii 725
20 » Decret-Lege p. mod. art. 25 L. p. registrul
comertului 727
115 " 21 » Decret-Lege p. mod. unor dispozitiuni din
L. inviltdmant secundar 728
21 » Decret-Lege p. pensionarea personal. Curtii
de Conturi 731
21 » Decret-Lege p. mod. art. 71 Legea minelor 732
116 23 » Decret-Lege p. bugetul Casei Sf. Spiridon
din Iasi 733
23 n Lege p. organiz. §1 reglementarea co-
mertului de bancä 734
117bis 24 Decret p. mod. art. din Reg. p. deparazitdri . 758
24
"
J. C. M. p. introducerea pedepsel cu
moartea 759
118 25 Decret-Lege p. desfiintarea delegatiei finan-
n ciare In strdindtate 760
25 » Decret-Lege p. Imprumut la C. E. C. . . . 760
25 " Decret-Lege p. ,, la Cassa Depuneri 761
119 " 26 Decret-Lege p. inffintarea §f organizarea
Fondului MuncH (intreg.) . . . . . 762
120 27 Conventie p. reprimarea trafic. cu drogurf
vätimittoare 768
27 Decret-Lege relativ la renta p. despdgubirea
OrganizaVilor biserice§ti . . . . . . 774

www.digibuc.ro
XIV INDEX CRONOLOGIC

1938
Nr. §i data Monit. Ofic. CUPRINSUL Pagina
120 din 27 Mai Decizie relativ la concurs pentru posturi de
pretori 774
121 28 Decret-Lege p. mod. unor dispoz. L. Curtii
de Conturi 776
28 Decizie relativ la aeroporturi 77S
122 30 Decret-Lege p. drept de pensie ale avocajilor
pubiici 779
30 Decret-Lege p. controlul circulajiet materia-
lului lemnos 780
33 J. C. M. p. detasarea avocatilor pledanji . 782
123 31 ,, Decrat-Lege p. administrarea bunurilor
partidelor politice disolvate . . . . 783
31 Decret-Lege p. mod. art. L. inaintarilor In
armata 786.
31 ,, Decret-Lege p. autorizarea emiterii de bonuri
de tezaur p. Apararea Nationala . . . . 788
31 Decret-Lege p. mod art. 7 L. Cassei de de-
puneri 790
31 » Decret-Lege p. imprumut pentru drumuri . 791 .
31 . Regulamentul scolelor secundare industri-
ale p. biiieti . 792
125 3 1unie Decret-Lege p. organizarea Consiliului
superior economic . . . . . . . 856
3 . Decret-Lege p. modif. uuor dispoz. L. in-
curajttrii artelor plastice 859
3 . Conventia cu Ungaria relativ la dublele im-
puneri . . . . . . 861
3 Conventia cu Ungaria relativ la asistenja ad-
ministrativa 866
3 Conventia cu Ungaria relativ la impunerea
drepturilor de succe-iune 870
126 " 4 " Acord cu Franta relativ la ptdjile comerciale 871
4 . Decret-Lege p. scutiri de taxe a smoalei si
bitumilor 872
127 6 Decret-Lege p. prelungirea termen. de fuzi-
unea societajilor bancare . , . . . . 873
6 Decret-Lege p. mod. art. L. comertului de
bancil ..... . . . . . 873
6 " Decret-Lege p. mod. unor dispoz. L. content
de banca p. Institut de Credit 874
6 Acord adjional la Aranjament. comercial cu
Letonia . . . . . . . 8M
6 Decret-Lege p. valorificarea limn . . 876
6 J. C. M. p. majorarea taxei permiselor de
vânätoare 880
6 J. C. M. p. participarea la Expozijia din New-
128 7
York ...... .
Decret-Lege p. mod f. unor dispoziji L. or-
. . 880
ganizärii politiei G-le Slat 882
7 J. C. M. p. Convenjii cu B. N. p. cumpärarea
metal. prejios 883

www.digibuc.ro
 INDEX CRONOLOGIC XV

1938
Nr. §I Data Monit. Ofic. CUPRINSUL Pagina
129 din 9 lunie Decret-Lege p.regim comert. exterior privitor
la import de vagoane §i accesorii . . . 883
9 Decizie p. echivalarea diplomelor §colare
straine . . . . . . 884
130 10 J. C. M. p. mod. Tariful. C. F. R. p. asigurarea
calâtorilor §i marfurllor 886
131 11 Decret-Lege relativ la indemnizarea Mare-
§alilor României 887
132 13 J. C. M. relativ la transporturile pe §osele
facute de midi industria§i §i meseria§i . 883
13 Instructil programatice p. bacalaureatul co-
mercial 891
13 Decizie p. preturile de vânzare ale petrolului
lampant in detaliu 901
133 14 Decret-Lege p. Infiintarea §i organizarea
Fundatiei Maglavit 903
14 Decizie privitoare pe Asociatiile religioase . 905
134 15 Regulament p. controlul relativ la publi-
catii §i ziare . . . . . . . 911

135
15

16
,,

,,
romfine . . ......
Lege privitoare la pierderea cetiteniel
. . . .
Lege p. mod. unor dispoz. §i L. monopol
916
viinzAril spirtului §i bäuturilor spir-
toase 917
16 7, Lege p. modif. unor dispoz. L. pregAti-

136 17 9)
riilor . . ..... .
rea profesionalä §i exercitarea mese-
. . . . .
Decret-Lege p. mod. art. 10 §i 17 din D.-L
931
p. organizarea M. Cooperatiei 939
137 18 ,, Lege p. mod. art. 3 L. Consil. superior eco-
nomic 940.
18 ,, J. C. M. p. exportul de piei cu blaná . . . 940
18 ,, Decizia Comisiunii de gestiune a Fonduiui
Agrar 941
133 20 Lege p. trecerea politiei urbane sub con-
ducerea jandarmeriei . . . . . . . . 943
20 9)
Decret-Lege privitor la plätile furnisorilor
M. Aparärii Nationale 946
139 21 ,, Reg. p. organiz §i functionarea Casei
invättimäntului industrial 946
21 ,, Reg. p. specialitatile farmaceutice 954
140 22 ,, Acord de pläti cu Ungaria . . : .. . 960

141
22

23 ,,
peratiste . .....
Decizie p. economii la institutiile centrale co-
. . .
Decret-Lege p. completarea §1 modif.
. . . 963

Legii p. organizarea cooperatiei . . 964

23 . Decret-Lege p. completarea art. 42 L. co-
mertului de bancä . . . 982
23 Decret relativ la Institutul Natio.ral al Coo-
perali, i 982

www.digibuc.ro
XVI INDEX CRONOLOGIC

1938 Pagina
Nr. §I Data Montt. Oftc.
CUPRINSUL
442 din 24 Iunie Decret p. mod. unor dispoz. din Regulamentul
controlului publicatiilor periodice . . . 983
24 Decret-1. ege p. mod. unor dispoz. L. Curtea
de Casatie (p. Minister. Public) . . . . 983
24 . Decret-Lege p. mod. Legii privitoare la
timbrul judiciar 985
24 . Lege p. mod. unor dispoz. L. Minister Cul-
telor §i Artelor 988
24 . Lege p. impärtirea averilor blserice§tl
din Basarabia 991
24 . Reg. p. aplic. L. corp. de arti§ti speciali§ti
din Institutul geografic militar 992
24 . Decizie p. servicittl de al:di-are pasivti din
994
M. Comunicatillor . . . . . . . . . .
143 25 ,, Lege p. infiintarea unei catedre la Facultatea
de §tiinte din Bucure§ti . . . . . . 996
25 Lege de exploatare a po§telor, telegrafelor
§i telefoanelor 996
25 Lege de organizare a direct. g-le a po§telor,
telegrafelor §i telefoanelor . . . . . , 1017
25 Lege pentru Statutul personalului P. T. T. . 1035
144 27 ,I mod. unor dispoz. L. Straja
Tarii 1084
27 ,, Lege p. autoriz. Municip. Bucure§ti sa do-
neze un imobil Strtijii Prii 1085
27 Lege p. interpretarea art. 3 din D.-L. p. pen-
sionarea magistratilor 1086

www.digibuc.ro
LEGI UZUALE
=1938=
PARTEA I
DUPA TEXTELE OFICIALE
PUBLICATE IN ORDINE CRONOLOGICA

www.digibuc.ro
 LEGI UZUALE
1938
DECRET-LEGE
PENTRU ASIMILAREA PREFECTULUI POLITIEI CAPITALEI
CU SUBSECRETARII DE STAT
DIN 5 IANUARIE 19381)
Asupra raportului presedinte-
lui Consiliului Nostru de Minis-
tri si ministrilor Nostri secre-
tari de Stat la Departamentele
Internelor, Justitiei si Finantelor
cu Nr. 308 S. din 1938;
Vaz And jurnalul Consiliului de
Ministri Nr. 1 din 1938;
In baza dispozitiunilor art. 14
din legea pentru verificarea si
simplificarea Endsurilor finan-
ciare exceptionale din 1 Aprilie
1937,
1) I. D. R. sub Nr. 5/938 s'a dat
in baza art. 14 din Legea deplinelor
puteri (pag. 899, vol. XXV) qi. s'a
publicat In Monitorul 0 ficial p. I,
Nr. 4 din 5 Ianuarie 1938. A se
vedea Legea de organizare a po-
litiei generale a Statulni, din 21 In-
lie 1929, la pag. 677, vol. XVII, en
mod. 10 Aprilie 1931, 14 Octomvrie
1932, 13 Noemvrie ei 20 Decemvrie
1934; de asemeni D.-l. pentru organi-
zarea Ministerului de Interne, din 7
lanuarie 1936, la p. 255. vol. XXIV,
p. I, en mod. 14 Octomvrie 1936.
www.digibuc.ro
Am decretat si decret4m:
E. Prefectul PoliViei Capitalei,
numit prin I. D. R. conform le-
gii de organizare a politiei gene-
rale a Statului, are atributiuni
egale cu ale unui ministru sub-
secretar de Stat, fiind conside-
rat ca atare si depinzdnd direct
de Ministerul Internelor.
De asemenea primeste sala-
riul si indemnizatiile unui sub-
secretar de Stat, cu drept la pen-
sie.
2. Toate dispozitiile din legea
de organizare a politiei generale
a Statului din 1929 si I. D. R.
Nr. 4 din 1 Ianuarie 1936, con-
trarii dispozitiunilor din prezen-
tul decret lege, sunt si rämtin a-
brogate.
3. Presedintele Consiliului Nos-
tru de Ministri si ministri Nos-
tri secretari de Stat la Departa-
mentele Internelor, Justitiei si
Finantelor, sunt insarcinati cu
executarea prezentului decret.
4 5 Ianuarie 1938
DECRET-LEGE
pentru suprimarea din Legea stärii de
asediu a faptului de ultraj simplu
DIN 5 IANUARIE 1938 1)
Asupra raportului ministrului
Nostru presedinte al Consiliului
de Ministri si ministrilor No$tri
secretari de Stat la Departamen-
tele Apärârii Nationale $1 Jus-
titie4 sub Nr. 90 din 31 Decemvrie
1937;
Vilzând jurnalul Consiliului de
Ministri Nr. 3 din 3 Ianuarie
1938;
Avand in vedere legea stärii
de asediu din 14 Martie 1937, a-
flatâ. In vigoare In baza decretu-
lui Nr. 3.162 din 11 Septemvrie
1937;
In baza dispozitiunilor art. 14
din legea pentru unificarea
simplificarea masurilor finan-
ciare exceptionale din 1 Aprilie
1937, promulgatil prin decretul
Nr. 1.696 din 1937, publicat6 In
Monitorul Oficial Nr. 76 din 1 A-
Prille 1937,
Am decretat $i decream:
1. Se suprimA. din art. 2, punc-
tul a, al legii pentru prelungirea
stArii de asediu din 14 Martie
1937, aflatä In vigoare In baza
decretului Nr. 3.162 din 11 Sep-
temvrie 1937, faptele de ultraj
simplu, prevAzute de art. 253,
1) I, D. R, sub Nr. 6/938 s 'a dat
in baza art. 14 din Legea deplinelor
puteri (pag. 899, vol. XXV) qi s'a
pnblicat in Monitorul Oficial p. I.
Nr. 4 din 5 Ianuarie 1938. A se ve-
dea art. 2 Legea p. prelungirea
rii de asediu, din 14 Martie 1937,
pag. 339, vol. XXIV, p. I, Decretul
de prelungire din 13 Septemvrie 1937,
pag. 1841, vol. XXV, p. II, precum
qi J. C. M. din 27 Noemvrie 1937,
pag. 2292, aeelaqi vol.
De asemeni Decret-lege din 11 Fe-
bruarie 1938 qi mod. din 7 Martie
1938, in acest vol.
www.digibuc.ro
alin. I, din Codul penal Regele
Carol al H-lea, acestea Mina-
nand In competinta instantelor
ordinare.
2. Ministrul Nostru presedinte
al Consiliului de Ministri $i
Nostri secretari de Stat la
Departamentele Apárdrii Natio-
nale $i Justitie, sunt Insárcinati
cu executarea prezentului decret-
lege.
DECRET-LEGE
pentru Inlesnirea comenzilor de nave
In striiinitate
DIN 5 IANUARIE 1938 1)
Asupra raportului pre$edinte-
lui Consiliului Nostru de Mini$-
tri i ai ministrilor Nostri secre-
tar de Stat la Departamentele
Aerului i Marinei, Finantelor
cel al Justitiei sub Nr. 7.757 din
1937,
Vazand jurnalul Consiliului
Nostru de Ministri Nr. 3.825 din
10 Decemvrie 1937;
Avand In vedere art. 14 din le-
gea promulgatâ cu D. R. Nr.
1.696, publicat In Monitorul Ofi-
cial Nr. 76 din 1 Aprilie 1937,
Am decretat i decretäm:
1. Prin derpgare dela art. 109
din legea asupra contabilitâtii
publice, pentru a se putea fnles-
ni efectuAri de comenzi de nave
In strAinatate de câtre Ministe-
rul Aerului $i Marinei, se va pu-
tea acorda firmelor sträine, pen-
tru comenzile acestor nave, aeon-
turi in rate esalonate, reprezen-
tând pang la maximum 60 la su-
1) I. D. R. sub Nr. 4.271/937 s'a
dat in baza ait. 14 din Legea depli-
nelor puteri (pag. 899, vol. XXV)
qi s'a publicat in Monitorul Oficial
p. I. Nr. 4 din 5 Ianuarie 1938. A se
vedea art. 109 din Legea asupra eon-
publice, din 31 Iulie 1929,
la pag. 871, vol. XVII, en mod., pre-
eum qi Decret-lege din 26 Iunie 1937.
 5 lanuarle 1938
O. din valoarea contractului, pe
baza de scrisori bancare de ga-
rantie, agreate de Ministerul de
Finante si de procese-verbale de
constatarea stadiului fabricatiei
sau constructiei.
Aceste aconturi se vor putea
acorda osebit de avansul de 20
la suta, prevazut la art. 109 din
L. C. P.
2. Ministrii Nostri secretari de
Stat la Departamentele Aerului
si Mai inei, precum si Finantelor
sunt Insarcinati cu aducerea la
Indeplinire a prezentului clecret.
J. C. M.
pentru trecerea serviciului de cenzuri
la Presedintia Consiliului
DIN 5 IANUARIE 19381)
Consiliul de Ministri, In sedin-
ta sa dela 30 Decemvrie 1937,
Luand in deliberare referatul
d-lui presedinte al Consiliului de
Ministri, cum si al d-lor ministri
de interne si cel al apararii na-
tionale cu Nr. 4.362 din 30 De-
cemvrie 1937,
Decide:
1. Serviciul de censura a pre-
sei, care functioneaza pe langa
Ministerele de Interne si de Apa-
rare Nationala, pentru a executa
dispozitiunile prevazute la art. 4.
lit. c, din decretul-lege Nr. 3.376
din 30 Decemvrie 1933, trece la
presedintia Consiliului de Mi-
1) 3, C. M. sub NI% 4.038/937, s'a
publicat in Monitorul Ofioial p. I,
Nr. 4 (lin 5 Ianuarie 1938. A se ve-
dea art. 4 din D.-l. Nr. 3.376 din
30 Deceinvrie 1933, la pag. 985, vol.
XXI; de asemeni Decret pentru cen-
zura ziarelor, spectacolelor s1 cores-
pondentei, din 6 Septemvrie 1918,
la pag. 1119, vol. VIII.
A se vedea de asemeni ei J. O. M.
din 16 Februarie 1938, care modifieä
J. C. M. prezent.
www.digibuc.ro
5
nistri, cu Incepere dela 31 Decem-
vrie 1937.
2, D-1 presedinte al Consiliu-
lui de Ministri si d-nii ministri
de interne si al apararii natio-
nale, sunt Insarcinati cu execu-
tarea prezentului jurnal.
J. C. M.
pentru trecerea serviciilor de Turism,
Radio si Cinema la Presedintia
Consiliului
DIN 5 IANUARIE 19381)
Consiliul de Ministri, In sedin-
ta sa dela 31 Decemvrie 1937,
Ludnd in deliberare referatul
d-lui presedinte al Consiliului de
Ministri si al d-lor ministri de
interne si de finante cu Nr. 4.375
din 31 Decemvrie 1937,
Decide:
1. Prin derogare dela dispozi-
tiunile prevazute la art. 98 si 100,
din Decretul-lege Nr. 4, din 1 Ia-
nuarie 1936, de organizare a .Mi-
nisterului de Interne, si a art. 98
din Decretul lege de complectare
a acestuia cu Nr. 2.233 din 10
Octomvrie 1936, se trece la Pre-
sedintia Consiliului de Ministri,
pe ziva de 1 Ianuarie 1938, cu
toate serviciile si personalul ce
le compun, urmatoarele institu-
tii, care se gäsesc atasate actual-
mente pe langa Mnisterul de In-
terne, In baza Decretelor-legi ci-
tate mai sus:
Oficiul National de Turism;
Societatea de Difuziune Radio-
telefonica din Romitnia, si
i) J. C. M. sub Nr. 4.039/937 a'a
publicat in Monitorul Oficial p. I,
Nr. 4 din 5 Ianuarie 1938. A se ve-
dea Deeret lege pentru organizarea
Ministerului de Interne, din 7 Imam-
rie 1936, la pag. 255, vol. XXIV,
p. I, preeura si art. 98 din D.-l. de
completare din 14 Octomvrie 1936,
la pag. 482, vol. XXIV, p. II.
6 6 lanuarie 1938
Serviciul Cinematografelor.
2. Ministerul de Finante, este
autorizat a inscrie In bugetul
general al Statului, pe exercitiul
1938--1939, sumele necesare func-
tionärii acestor Institutii la Pre-
sedintia Consiliului de Ministri,
trecându-le In bugetul presedin-
tiei.
3. Prin trecerea acestor insti-
tutii la Presedintia Consiliului
de Ministri, toate dispozitiunile
din Decretele-legi susmentionate
referitoare la Ministerul de In-
terne, privind aceste Institutii,
vor avea a se aplica fata de Pre-
sedintia Consiliului de Ministri.
4. D-1 presedinte al Consiliu-
lui de ministri si dnii ministri ai
internelor i finantelor, sunt in-
sarcnati cu aducerea la indepli-
fire a dispozitiunilor prezentu-
lui jurnal.
DECRET-LEGE
pentru disolvarea consiliilor comunale
qi judefene
DIN 6 IANUARIE 1938 1)
Asupra raportului presedinte-
lui Consiliului Nostru de minis-
tri si al ministrilor nostri secre-
tari de Stat la Departamen.tele
Interne si Justitie Nr. 18 din 3
Ianuarie 1938;
Väzând i jurnalul Consiliului
de Ministri cu Nr. 2 din sedinta
dela 3 Ianuarie 1938;
AvAnd in vedere dispozitiunile
legii administrative,
Am decretat si decretam:
1. Consiliile comunale: rurale,
urbane, municipale, ale Cap1ta-
1) I. D. R. sub Nr. 9/938 s'a pu-
blieat In Monitorul Oficial p. I, Nr. 5
din 6 Ianuarie 1938; el modifieli
dispozitiile Legii administrative din
27 Martie 1936, pag. 342, vol. XXIV,
p. I, Hail motivare. J. C. M. Nr. 2
din eedinta dela 3 Ianuarie 1938 nu
s'a publieat in Monitorul 0 ficial.
www.digibuc.ro
lei, precum si cele judetene din
intreaga tara sunt si rAman di-
solvate.
2. Nouile alegeri se vor efec-
tua pretutindeni In termenul ma-
xim de 4 luni dela data public5.-
rii prezentului decret lege.
3. In locul consiliilor disolva-
te se vor numi de catre organele
tutelare respective comisiuni in-
terimare, compuse din sapte
pana la cinsprezece membri,
dupa importanta unitätilor ad-
ministrative si pe baza deciziunii
Ministerului Internelor.
4. Presedintele Consiliului No-
stru de Ministri si ministrii Nos-
tri secretari de Stat la Departa-
mentele de Interne si Justitie,
sunt insärcinati cu aducerea la
indeplinire a dispozitiunilor aces-
tui decret-lege.
DECRET-LEOE
relativ la constructia liniei ferate
Medgidia-Cobadin
DIN 6 IANUARIE 1938 1)
Asupra raportului presedinte-
lui Consiliului Nostru de Minis-
tri si ministru de interne, 1m-
preunä cu d-nii ministri de lu-
crari publice si comunicatii si de
justitie sub Nr. 80.991 din 9 No-
emvrie 1937;
AvAnd In vedere jurnalul Con-
siliului Nostru de Ministri Nr.
3.198 din 29 Octomvrie 1937;
Avänd in vedere dispozitiunile
art. 4 din legea de exploatare si
de politic C. F. R.;
Pe temeiul dispozitiunilor art.
o I. D. R. sub Nr. 3.672/937 s'a
dat in baza art. 14 din Legea depli-
nelor puteri (pag. 899, vol. XXV) si
s'a publicat in Monitorul Ofictal p. I,
Nr. 5 din 6 Ianuarie 1938. A be ve-
dea i D.-1. pentru eonstruetia miei
serii de linii ferate, din 20 Iulie
1937, la pag. 1553, vol. XXV.
 6 lanuarle 1938
14 din legea pentru unificarea si
simplificarea mdsurilor financia-
re exceptionale,
Am decretat si decretdm:
1. Se declarä de utilitate pu-
blia linia feratd. Medgidia-Coba-
din si de urgentä, in interes ge-
neral economic, lucrárile de de-
sävdxsire a acelei linii ferate.
2. D 1 presedinte al Consiliului
de Ministri si ministru de in-
terne, impreund cu d-nii ministri
de lucrilri publice si comunicatii
si de justitie, sunt instircinati cu
aducerea la indeplinire a dispo-
zitiunilor prezentului decret.
DECIZIE
pentru normele serviciului aerofotogra-
metric militar
DIN 6 IANUARIE 1938
Decizia ministeriald. sub Nr.
581 din 31 Decemvrie 1937, modi-
ficAnd decizia din 20 Julie 1936,
pag. 124, vol. XXIV, p. II; s'a pu-
blicat In Monitorul Oficial p. I
Nr. 5 din 6 Ianuarie 1938, unde
se poate consulta.
Ea priveste ridiciirile de pla-
nuri de terenuri, fticute de
personalul echipajelor de sbor,
In misiuni aerofotogrametrice de
interes militar, care ridicari
vor cdpäta importantä in viitor,
cand vor fi aplicate la planurile
de sistematizare ale municipiilor.
DECRET
pentru completarea art. 22 R. MOTS-
mântului agricol fi casnic particular
DIN 8 IANUARIE 1938 1)
Asupra raportului ministrului
Nostru secretar de Stat la De-
1) I. D. R. sub Nr. 4.249/937 s'a
publicat Th. Monitorul Oficial p. I,
Nr. 6 din 8 Ianuarie 1938; el com-
pleteaz5, art. 22 din Regulamentul de
aplicare al legii inv5,0memtului agri-
col si casnie particu/ar, d'n 5 Noem-
vrie 1930, pag. 952, vol. XVIII.
www.digibuc.ro
partamentul Agriculturii si Do-
meniilor, inregistrat sub Nr.
287.579 din 13 Decemvrie 1937,
Având in vedere avizul Nr. 124
din 5 Noemvrie 1937, al Consiliu-
lui Legislativ;
Aviind in vedere si jurnalul
Consiliului de Ministri Nr. 3.764,
dat in sedinta dela 2 Decemvrie
1937,
Am decretat si decretäm:
1. Se aprobd. de Noi completa-
rea art. 22 din Regulamentul
pentru punerea in aplicare a le-
gii invätilmântului agricol si cas-
nic de gr. I 0 II si de populari-
zare in scolile particulare, pu-
blicat in Monitorul Oficial Nr.
250, partea I, din 5 Noemvrie
1930, addugAndu-se urmätorul a-
lineat:
f) Cursurile de limba si litera-
tura rorniind., de istorie si geo-
grafie si de notiuni de drept, sä
fie predate in limba românä si
numai de profesori români si re-
cunoscuti de minister ca fiind
bine calificati pentru predarea
acestor materii.
2. Ministrul Nostru secretar
de Stat la Departamentul Agri-
culturii si Domeniilor, este insär-
cinat cu aducerea la Indeplinire
a prezentului decret.
J. C. M.
relativ la constructia portului Tasaul
pentru baza navalii
DIN 8 lANUARIE 1938 2)
Consiliul de Ministri, in sedin-
ta sa dela 30 Decemvrie 1937,
2) J. C. M. sub Nr. 4.037/937 s'a
publicat in Monitorul Oficial p. I,
Nr. 6 din 8 Ianuarie 1938. A se ve-
dea qi. Regularnentul carierelor Ste-
tului, din 10 Mai 1895, la pag. 742,
vol. II, cu mod. 19 Iulie 1922 si 21
Septemvrie 1929, precum si Legea
minelor din 24 Martie 1937, pag. 614,
vol. XXV.
8 12 lanuarie 1938
Luand in deliberare referatul
d-lui ministru secretar de Stat la
Departamentul Industriei si Co-
mertului si al Aerului i Marinei
cu Nr. 13.509 din 30 Decemvrie
1937;
Avnd in vedere motivele ara-
tate in acest referat;
In baza prevederilor legii mi-
nelor, promulgatá cu inaltul de-
cret regal Nr. 1.466 din 23 Mar-
tie 1937, publicata in Monitorul
Oficial Nr. 69 din 24 Martie
1937,
Decide:
1, AutorizA pe d-1 ministru al
industriei si comertului de a con-
cesiona IVrinisterului Aerului si
Marinei (Administratia Comer-
ciall P. C. A.), pentru extragerea
pietrei necesará constructiei por-
tului Tasaul (Baza Nava lit) din
proprietatea Statului, indicate cu
literile: a, b, c, d, e, f, g, h, i, j, k,
m,n, o, p, r, s, t, u, situat pe
malul de Sud al lacului Tasaul,
la Nord de satul Navodari, cu un
front la lac de circa 1.300 m si
pe o intindere de 191.000 mp
circa.
Concesiunea se acord& pe timp
de 30 ani, cu incepere dela 1 Ia-
nuarie 1938, Mil nicio plat& de
arendá la hectar sau alte taxe
pentru piatra ce se va extrage.
2. D-1 ministru al industriei
comertului, este insärcinat cu a-
ducerea la indeplinire a acestui
jurnal.
J. C. M.
pentru scindarea Institutului
de statisticä
DIN 12 IANUARIE 19381)
Consiliul de Ministri, Intrunin-
du-se in sedinta din 5 Ianuarie
1) J. C. N. sub Nr. 6/938
publicat in Monitorul Oficial p. I,
Nr. 9 din 12 Ianuarie 1938. El mo-
difier', Decretul din 14 Noemvrie 1935
www.digibuc.ro
1938, *i luând in deliberare re-
feratul d-lor ministri al inter-
nelor, muncii, srmátatii si ocro-
tirilor sociale i industriei
comertului, cu Nr. 130.792 din
1938,
Decide:
1, Institutul central de sta-
tisticá, format prin contopirea
Institutului de demografie si re-
censämânt cu Institutul de sta-
tistic& general& al Statului, prin
decretul din 14 Noemvrie 1935,
se scindeazd in doll& organiza-
tiuni distincte, prima corespun-
zand vechiului Institut de demo-
grafie si recensämânt si func-
tionand ca Institut de stiint&
aplicat& pe lângá Ministerul
Muncii, Sánätátii i Ocrotirilor
Sociale, iar a doua corespun-
zând vechiului Institut de sta-
tistic& general& al Statului si
functionand pe lâng5, Ministe-
rul Industriei i Comertului.
2, Prima organizatiune, care
se va numi in viitor Institutul
demografic al Bomâniei
treaz& personalitatea juridic&
acordatá prin lege, fiind un or-
gan autonom cu patrimoniu
gestiune proprie i functionând
sub directa autoritate a minis-
terului.
3. A doua organizatiune se va
ocupa cu statistica economic& si
va executa lucrärile proprii,
econometrice, având denumirea
de Oficiul statisticii economice.
4. Organizarea ambelor insti-
tutiuni se va desävarsi prin de-
crete de organizare, pAnä la
promulgarea cArora Institutul
central de statistic& va avea räs-
punderea efectiv& a tuturor lu-
crárilor statistice.
euprins In D.-1. pentru organizarea
Ministerului de Interne, pag. 255,
vol. XXIV, p. I. A se vedea ei De-
cretul-lege din 31 Ianuarie 1938, care
ratifiert J. C. M. prezent ; de ase-
meni i Decretul-lege din 18 Martie
1938, in acest vol.
 12 lanuarie 1938
Ç. D-nii ministri al muncii,
sgnAtätii si ocrotirilor sociale si
al industriei si comertului aunt
insärcinati cu executarea aces-
tui jurnal.
J. C. NI.
pentru anularea infractiunilor la Codul
silvic si Monopolul bäuturilor
DIN 12 IANUARIE 1938 1)
Consiliul de Ministri, in se-
dinta sa dela 11 Ianuarie 1938,
luänd in deliberare referatul
d-lui ministru al justitiei, cu
Nr. 796 din 10 Ianuarie 1938,
Pentru consideratiunile acolo
expuse,
Decide:
1. AutorizA Ministerul Agri-
culturii si Domeniilor, ca potri-
vit art. 90, alin. 1 din codul sil-
vic, prin administratia comer-
cialA C. A. P. S., sA cearA, in-
stantelor judecAtoresti incetarea
urmAririi in procesele ce se gA.-
sesc astAzi pendinte inaintea in-
santelor judecAtoresti si in care
sunt inculpati sätenii având
principala ocupatiune munca
pAmântului, pentru infractiuni
pedepsite de art. 60-70 inclusiv
si art. 72 din codul silvic.
AutorizA, acelasi departament,
ca in temeiul art. 90, alin. 2 din
codul silvic, sg, renunte la res-
tituirile si despAgubirile acor-
date prin hotArfri judecAtoresti
rAmase definitive in ce priveste
pe cei prevAzuti la alineatul
precedent, condamnati pentru
fractiunile acolo arAtate si sä
reducA amenzile mai mici de
10.000 lei, prevAzute In aceleasi
hotariri, la 10 la sutä din amen-
da la care au fost condamnati.
1) J. C. M. sub Nr. 23/938 s'a
publicat In Monitorul Oficial p. I,
Nr. 9 din 12 Ianuarie 1938; el face
parte din seria de mäsuri luate pen-
tru usurarea populatiei rurale.
www.digibuc.ro
9
2. AutorizA, Ministerul Finin-
telor 0, anuleze deciziunile cón-
damnatoare date pânä astAzi
asupra proceselor-verbale de
constatarea contraventiunilor la
legea monopolului vdnzdrii spir-
tului si bduturilor spirtoase si a
taxelor de consuma0e, sävirsite
de sâtenii având principala o-
cupatiune munca pAmântului si
drept consecintA sä cearâ si in-
stantelor judecâtoresti, unde se
gäsesc pendinte cauzele, ince-
tarea urmäririi.
3. Cu executarea acestui jur-
nal se insArcineazd d-nii mi-
nistri al justitiei, al finantelor
si al agriculturii si domeniilor.
DECIZIE
pentru concentrarea serviciilor de lichi-
däri financiare si administrative
din provinciile alipite
DIN 13 IANUARIE 19381)
Noi, ministru secretor de Stat
la Departamentul Finantelor,
Având In vedere adresa Di-
rectiunii Datoriei Publice cu Nr.
20.114 din 1937, precum si propu-
nerea fAcutA de aceeasi direc-
tiune prin referatul din 6 Oc-
tomvrie 1937;
Avand in vedere referatul Di-
rectiei bugetului si contabilitAtii
generale a Statului, inregistrat
sub Nr. 55.585 din 14 Decemvrie
1937,
Decidem:
1. In vederea concentrArii sub
o singurA conducere a lucrAri-
lor privind lichidarea definitivd,
a administratiunii antebelice din
provinciile alipite, unificarea de-
1) Deeizia ministerial& Nr. 368.865
din 1938 s'a publicat in Monitorul
Oficial p. I, Nr. 10 din 13 Ianuarie
1938. A se vedea In legrIturä. si De-
eizia din 13 Martie 1937, la pag. 378,
vol. XXV, ale arei dispozitiuni se
mentin In totul.
10 12 lanuarie 1938
sävârsit5, a tuturor operatiunilor
respective, efectuarea rationalä a
lucrarilor de lichidare si verifi-
carea gestiunilor respective, lu-
crdrile mai susmentionate, care
In prezent se efectueazä unele
de Directia Datoriei Pub lice si
allele de Directiunea bugetului
si a contabilitätii generale a Sta-
tului, se Infiinteazd pe data de
15 Ianuarie 1938, pe lângä Di-
rectiunea bugetului si a conta-
bilitatii generale a Statului si a-
nume, la subdirectia contabili-
tätii generale a Statului, servi-
ciul: verificdrilor si lichidärilor
financiare administrative pen-
tru provinciile alipite.
2. Acest serviciu se compune
din trei birouri, potrivit celor
trei provincii alipite, si anume:
a) Biroul Ardealului si Bana-
tului;
b) Biroul Bucovinei;
c) Biroul Basarabiei.
3. Biroului Ardealului si Ba-
natului i se atribue urmätoarele
lucrari:
a) Executarea conventiei fi-
nanciare româno-maghiare din
1924, privind rambursarea su-
melor achitate de Statul Roman
In contul datoriilor comunale, o-
räsenesti si judetene, In contul
celor ipotecare particulare si In
contul optantilor unguri, elibe-
rarea reciprocá a depozitelor, In-
casarea creantelor românesti a-
supra unor debitori unguri si
sesizarea prin Ministerul Aface-
rilor Sträine pentru functiona-
rea tribunalului de arbitraj ro-
mâno-ungar in vederea judecdrii
eventualelor litigii cu privire la
aplicarea conventiei de mai sus;
b) Verificarea si lichidarea ges-
tiunii judetelor fractionate de
lrontiera comunä cu Ungaria,
Cehoslovacia si Iugoslavia, con-
form conventiilor existente si a
protocolului Incheiat;
c) Recuperarea cotei-parti cu-
www.digibuc.ro
venite Statului Român din fon-
durile publice administrative si
fundatiunile ungare regnicolare,
pentru a se putea lichida even-
tualele pretentii prevAzute de
statutele si regulamentele res-
pective, sau pentru a se värsa la
Stat;
d) Verificarea gestiunilor pen-
tru lichidarea societätilor de a-
sigurare ungare, conform con-
ventiei speciale Incheiatä fn a-
ceasta privintä;
e) Executarea partii finan-
ciare a tuturor conventiilor fn-
cheiate cu Ungaria;
f) Executarea conventiilor fi-
nanciare Incheiate cu Cehoslova-
cia si Iugoslavia;
g) Verificarea gestiunilor in
vederea lichidärii institutelor de
asistentá publicit regnicolare un-
gare;
h) Lichidarea Imprumuturilor
contractate de functionarii pu-
blici din Ardeal In Ungaria, fn
vederea consemndrii sumelor re-
zultate pentru plata creditorilor;
verificarea operatiunilor efec-
tuate de administratiile finan-
ciare pang In prezent si elibe-
rarea actelor de garantie;
i) Lichidarea Imprumutului Ti-
mis-Bega si verificarea opera-
tiunilor referitoare la acest fm-
prumut;
j) Efectuarea lucrárilor pentru
räscumpärarea cäilor ferate par-
ticulare din Ardeal si lichidarea
societätilor respective conform
legii din 1924, pentru a se trece
In inventarul general al Statu-
lui liniile respective:
k) Lichidarea si verificarea o-
peratiunilor efectuate asupra pa-
trimoniului Blincii Austro-Un-
gará privitor la Ardeal;
1) Verificarea si lichidarea ges-
tiunii Consiliului Dirigent din
Ardeal;
m) Lichidarea depozitelor tu-
telare, administrative si judec6.-
 12 lanuarie 1938
toreeti din Ardeal, pentru a fi
concentrate la Cassa de Depu-
neri ei Consemnatiuni;
n) Revizuirea caclastrului fi-
nanciar din Ardeal;
o) Valorificarea si lichidarea
valorilor antebelice aflate in ca-
sieriile autoritätilor din Ardeal;
p) Revizuirea ei verificarea
gestiunii institutelor cu emisiuni
de obligatiuni ipotecare din Ar-
deal.
4. Biroului Bucovinei i se a-
tribuie urmiltoarele lucräri:
a) Executarea conventiei fi-
nanciare româno austriace din
1925, privind rambursarea sume-
lor achitate de Statul Român in
contul datoriilor comunale, ord-
eeneeti ei judetene ei In contul
celor ipotecare particulare din
Bucovina, eliberarea reciproca a
depozitelor, Incasarea creantelor
românesti asupra unor debitori
austi iaci ei tribunalul de arbi-
traj romano austriac;
b) Verificarea si lichidarea
gestiunii judetelor fractionate de
frontiera comuná cu Polonia;
c) Recuperarea cotei parti cu-
venitá Statului Roman din fon-
clurile publice administrative ei
judecdtoresti ei fundatiunile
austriace regnicolare, pentru a
se putea lichida eventualele pre-
tentii prevázute de statuteIe ei
regulamentele respective sau pen-
tru a se värsa la Stat;
d) Verificarea gestiunilor pen-
tru lichidarea societátilor de a-
sigurare austriace;
e) Executarea pärtii financiare
a tuturor conventiilor Incheiate
cu Austria;
f) Incheierea unei conventiuni
financiare cu Polonia;
g) Verificarea gestiunilor In
vederea lichiclárii institutelor de
asistentà publicá regnicolare au-
striace;
h) Lichidarea imprumuturilor
contractate de functionarii pu-
www.digibuc.ro
11
blici din Bucovina In Austria,
In vederea consemngrii sumelor
rezultate pentru plata creditori-
lor, verificarea operatiunilor e-
fectuate de administratiile fi-
nanciare paná in prezent ei eli-
berarea actelor de garantie;
i) Verificarea gestiunii ei a in-
ventarului in vederea lichidärii
averii fostului Ducat al Bucovi-
nei, in activ *i pasiv (imprumu-
turile 4 la sutti din 1894 ei 1910,
emise de fostul Ducat), pentru a
se repartiza In inventarul gene-
ral al Statului, pe departamente,
averea gAsitá;
j) Rascumpárarea cttilor fe-
rate particulare din Bucovina ei
lichidarea societätilor respective
prin verificarea operatiunil or
deja acute;
k) Lichidarea Bancii austro-
ungard, privitor la Bucovina;
/) Lichidarea gestiunii fondu-
lui pentru credite de rázboiu din
Bucovina, in conditiunile deci-
ziunii ministeriale Nr. 97.731 din
27 Iunie 1936, ale cárei dispozi-
tiuni se mentin In totul, precum
pi a orictiror institute financiare
oublice infiintate In timpul raz-
bolului;
m) Executarea conventiei fi-
nanciare româno - cehoslovace
privitor la Bucovina;
n) Valorificarea ei lichidarea
valorilor antebelice austro-un-
gare aflate In casieriile autoritá-
tilor din Bucovina;
o) Lchidarea depozitelor tute-
lare, administrative ei judecáto-
reed din Bucovina, pentru a fi
concentrate la Cassa de Depu-
neri ei Consemnatiuni;
p) Revizuirea ei verificarea
gestiunii institutelor cu emisiuni
de obligatiuni ipotecare din Bu-
covina.
5. Biroului Basarabiei i se a-
tribuie urmátoarele lucrári:
a) Lichidarea gestiunilor In-
stitutiunilor financiare de drept
12 14 lanuarie 1938

public, rilmase in Basarabia de ciu V. Konya, conducdtorul lu-

la Statul Rus, in conclitiunile cle-
ciziei ministeriale Nr. 420.828 din
9 Martie 1937, ale carei dispozi-
tiuni se mentin in totul;
b) Rascumpararea et-tiler fe-
rate particulare din Basal abia;
c Lichidarea depozitelor tute-
lare, administrative $i juclecilto
re$ti din Basarabia, pentru a fi
concentrate la Cassa de Depu-
neri $i Consemnatiuni.
6. Pitna la completarea perso-
nalului necesar unei bune func-
tionari, luci drile vor fi executate
dupa cum urmeazd:
1. Pentru biroul Ardealului $i
Banatului, de d 1 N. Moise, sef
de birou, ajutat de d-1 Gh. Ma-
nac, impiegat.
2. Pentru biroul Bucovinei, de
d-1 Gh. Stanescu, $ef de birou
clasa I.
3. Pentru biroul Basarabiei,
de d 1 I. Molan, $ef de serviciu,
ajutat de d-1 V. Iliescu, sub$ef
de birou, care vor efectua $i con-
tabilizat ile tuturor operatiunilor
tregului serviciu.
Lucrdrile de dactilografie vor
fi executate de d-soara Eug.
Constantinescu, ajutatil de d na
V. Apostol, in ore suplimentare.
7. Conducerea tuturor lucrilri-
lor serviciului mentionate in a-
ceasta deciziune o are d-1 sef de
serviciu Dr. V. Konya, care va
avea raspunderea lor $i care se
va conforma intocmai regula-
mentului de serviciu al directiu-
nil cu privire la circulatia $i re-
zolvarea corespondentei.
Corespondenta serviciului se
va preda de arhivd (lirect subdi-
rectorului pentru rezolvare $i re-
partizare.
8. Lucrtirile ce trec dela Di-
rectia Datoriei Publice se vor din1)1938,
inventaria j consemna Intr'un Oficial p. I, Nr. 12 din 15 Ianuarie
proces-verbal semnat de d-1 $ef 1938. A se vedea Decretul precedent
al arhivei $i de d-1 sef de servi- pentru gratieri i reduceri de pc-
www.digibuc.ro
crarilor in cauzd.
9. D-nii: director general al
bugetului $i al contabilittitii ge-
nerale al Statului si director al
Datoriei Publico sunt insdrci-
nati cu aducerea la indeplinire
a dispozitiunilor prezentei deci-
ziuni, care va intra in vigoare
pe data de 15 Ianuarie 1938.
REGULAMENT
pentru taxele de port ei pilotaj In portuf
Constanta
DIN 14 IANUARIE 1938
Acest Regulament, cu oarecare
rectifichri", este acelasi cu Re-
gulamentul din 23 Decemvrie
1937, care s'a publicat de noi in
vol. XXV, pag. 2371, cu rectifi-
carile survenite.
DECRET
pentru grafieri ci reduceri de pedepse
DIN 15 IANUARIE 19381)
Asupra raportului presedinte-
lui Consiliului Nostru de Minis-
tri $i ministrilor No$tri, secre-
tari de Stat la Departamentele
Justitiei i Aptirdrii Nationale;
In virtutea art. 88 din Consti-
tutie,
Am clecretat si decretdm:
1. Acordtim gratie si reducere
de pecleapsd locuitorilor din in-
treaga tard, condamnati de in-
stantele penale civile sau mili-
tare, ordinare sau extraordinare,
prin hotäriri rtimase definitive
la data publicdrii decretului de
fatd,, dupd cum se aratti in ar-
ticolele urmd.toare.
Acest Decret regal sub Nr. 61
s'a publicat in Monitoral
 14 Ianuarle 1938
/.\
2. Iertarri
j-privativä.... de
libertate nânk_laL..maximum 3
3. Reducem pedeapsa celor
condamnati la amendá, din orice
lege ar decurge, afar/ de codul
silvic, dupg cum urmeazä:
1. La o zecime pedeapsa celor
condamnati la amenda, clacil a-
ceasta pedeaps/ nu este mai
mare de 5.000 lei inclusiv.
2. La o treime pedeapsa celor
condamnati la amentlä, dela lei
5.000 la 10.000 lei inclusiv.
3. La jumiltate pedeapsa celor
condamnati la amendä, dela lei
10.000 la 30.000 lei inclusiv.
4. Reducem urmätoarele pe-
-depse privative de libertate, dui)/
cum urmeazä:
1. La o treime pedeapsa celor
ce au suferit o 'condamnatiune
mai mare de 3 luni, dar care nu
deptisesc 6 luni inclusiv.
2. La jun_...ija..BA sa celor
ce au suferit o coridamnatiune
dela 6 luni la un an inclusiv.
depse, din 1 Decemviie 1936, la pag.
S58, vol. XXIV, p. II, preeum si:
1. Codul silvie, din 9 Aprilie 1910,
pag. 995, vol. I, cu mod. pag. 472,
vol. IXX i pag. 632, vol. XVIII.
2. Codul penal Carol II", din 18
Martie 1936, la pag. 3, vol. XXIV,
p. I.
3. Codul justitiei militare, nou, din
20 Martie 1937, la pag. 404, vol.
XXV.
4. Codul justitiei militare, vechiu,
din 24 Mai 1881, la pag. 1063, vol. I.
5. Legea pentru reprimarea unor
noi infractiuni contra linistei pub-
Mice, din 12 Mai 1933, la pag. 647,
vol. XXI, precum i ultimele
modificari, din 25 Februarie
1938, in acest volum.
6. Legea pentru apämrea linistei
ereditului Ora (contra alarmismului)
din 2 Aprilie 1930, la pag. 189, vol.
XVIII.
7. Legea pentru reprirnarea frau-
www.digibuc.ro
13
3. La doug treimi pedeapsa ce-
lor ce au suferit o condamna-
tiune dela un an la 3 ani
5. Invalizilor de räzboiu, pre- .
cum si celor care la data savAr-
sirii faptului pentru care au fost
condamnati, nu aveau majora- .
tul penal §i inträ in prevederile
art. 1 de mai sus, le acordäm
gratia sau reducerea de pedeap-
sà, dui)/ cum urmeazd:
1. Iertam pe cei condamnati
la o pedeapsti privativA de liber-
tate, 0,n/ la maximum 4 luni
inclusiv.
2. Reducem la o zecime pe-
cleapsa celor condamnati la a-
mend/ pentru infractiuni decur-
gänd din alte legi, afar/ de co-
dul silvic, in cazul când aceastà
amend/ nu este mai mare de
15.000 lei inclusiv.
3. Reducem la o treime pe-
deapsa celor condamnati la a-
delor in prepararea si comertul Lau-
turilor alcooliee, (Thi 4 Iunie 1927,
la pag. 1238, vol. XIIIXIV.
8. Legea asupra producerii si des-
faeerii spirtului si bäuturilor spin-
toase, din 27 Thule 1930, la pag. 365,
vol. XVIII.
9. Legea monopolului vfinzarii spin-
tului i bäuturilor spirtoase si a taxe-
lor de eonsumatie, din 22 Aprilie
1932, la pag. 417, vol. XX, en mod.
1 Aprilie 1935, pag. 193, vol. XXIII.
10. Legea generala a viimilor, din
13 Aprilie 1933, la pag. 207, vol.
XXI.
11. Legea pentru infrfinarea si re-
primarea speculei incite, din 17 Iu-
nic 1923, la pag. 969, vol. XIXII,
cu mod. 20 Aprilie 1935, la pag. 403,
vol. XXIII i din 29 Mai 1937, pag.
1343, vol. XXV si J. C. M. din 27
Septemvrie 1937, pag. 1893, acelaci
vol.
12. Legea sanitarä ei de ocrotire,
din 22 Iunie 1935, la pag. 549, vol.
XXIII, cu mod. 18 Ianuarie 1936 si
19 August 1937.
14 14 tanuarie 1938
mencla pentru alte infractiuni cle-
at cele preazute de codul sil-
vic, In cazul and aceastä a-
mendd este mai mare de 15.000
lei, dar care nu depdseste suma
de 30.000 lei inclusiv.
4. Reducem la o treime pe-
deapsa privativd, de libertate a
celor condamnati la mai mult
de 4 luni, pând la un an inclu-
siv.
5. Reducem la jumdtate pe-
deapsa privativa de libertate a
celor ce au suferit o condamna-
tiune dela un an la 3 ani indu-
siv.
6. Reducem pedepsele aplicate
pentru infractiuni la codul sil-
vic, dupd. cum urmeazd.:
1. La o zecime pedeapsa celor
condamnati la o amendd mai
micd. de 30.000 lei inclusiv.
2. La un sfert pedeapsa celor
condamnati la o amendä mai
mare de 30.000 lei.
7. Dispozitiunile clecretului de
fata, se vor aplica avându-se In
vedere pedeapsa pronuntat5, prin
hotarirea de condamnare, iar nu
fimpul ce mai este de executat.
Pentru cei ce au beneficiat in
executarea aceleiasi pedepse, de
alte decrete de gratiere, date In
trecut, se vor aplica dispozitiu-
nile prezentului decret, numai In
mäsura In care le sunt mai fa-
vorabile, calculul fäcându-se ti-
nand seamd de pedeapsa la care
au fost condamnati.
8. In cazul and sunt mai
multe pedepse de executat, sau
In curs de executare, gratierea
sau reducerea nu se va aplica
la ficare In parte, ci la totalul
lor insumat.
9. Pentru cei condamnati la
amendd i Inchisoare, prin a-
ceeasi hotArtre, Inchisoarea sau
amenda vor fi Incadrate sepa-
rat, dupd cuantumul lor, In ar-
ticolele de mai sus.
10. Pedeapsa se socoteste c.
www.digibuc.ro
este rdmasd definitiv la data
publiarii prezentului decret, si
In cazul andr hotdrirea de con-
damnare este atacabild sau a
fost atacatd In termen, dad, eel
condamnat renuntá la calea de
atac.
11. Nu beneficiazd de másu-
rile de clement& acordate prin
acest decret:
1. Recidivistii definiti ca atare
de codul penal, cu exceptia celor
condamnati pentru faptele pre-
vdzute de art. 60-70 inclusiv si
art. 72-75 din codul silvic, care
beneficiazd de dispozitiunile a-
cestui decret, chiar deed sunt In
recidivd.
2. Cei condamnati pentru ur-
mátoarele fapte: trädare, spio-
naj, crime si delicte contra si-
gurantei Statului, omorul cu vo-
intä, tâlhdrie, incendiul, inclu-
siv eel prevaztit de art. 71 din co-
dul silvic, insubordonarea si re-
beliunea preazute de art. 509,
510, 512-515, 521, alin. 3, art. 522,
alin. 3, 529, 531 din noul cod al
justitiei militare si art. 210-218
din vechiul cod al justitiei mili-
tare, precum si dezertarea, clacd
insubordonarea, rebeliunea si de-
zertarea au fost sanctionate cu
o pedeapsil privativá de libertate
mai mare de 2 ani, infractiunile
la legea pentru reprimarea unor
infractiuni contra linistei pu-
blice, precum si orice atâtdri,
instigäri, orice alte delicte con-
tra linistei publice, prevdzute la
cap. III, din codul penal, In ca-
zul and pedeapsa aplicatá a fost
mai mare de un an, sustractiu-
nea sau delapidai ea de bani pu-
blici sau privati, falsul si uzul
de fals, In acte publice, si In ma-
terie de administratie, falsifica-
rea de bilete de bana, autori-
zate de lege, falsificarea de mo-
nete, Inselliciunea calificatd, mi-
te, and condamnatul este func-
tionar public, bancruta fraudu-
 15 lanuarie 1938
_
loasà, infractiunile la legea pen-
tru reprimarea fraudelor in pre-
pararea si comertul bäuturilor
alcoolice din Iu lie 1927, la legea
asupr.4 producerii si desfacerii
spirtului O. bäuturilor spirtoase
din 27 Iunie 1930, cu exceptia a-
baterilor prevázute de art. 208
210 inclusiv, din aceastá lege, la
legea asupra monopolului vdn-
zarii spirtului si bruiturilor spir-
toase si a taxelor de consumatie
din 22 Aprilie 1932, cu exceptia
abaterilor prevAzute de art. 206--
208 inclusiv din aceastá lege,
contrabanda calificata ca atare
de legea vamilor, orice infrac-
tiune cu caracter de specula, al-
terarea si falsificarea substan-
telor alimentare si medicamen-
toase, contraventiunile prevazute
si pedepsite de art. 297, fost 305
din legea sanitar(l, traficul de
substante stupefiante.
3. Exploatatorii si proprietarii
de páduri condamnati pentru in-
fractiunile prevazute de art. 7
si. 14 din codul silvic, când aces-
tia sunt altii cleat obstii, corn-
posesorate sau membri compo-
nenti ai acestora, daca obstea,
composesoratul sau membrii
lor, au fost condamnati pentru
un fapt savArsit In proprietatea
lor.
12. Presedintele Consiliului de
Ministri si ministrii Nostri se-
cretari de Stat, la Departamen-
tele Justitiei si Apilrárii Natio-
nale, sunt insärcinati cu aduce-
rea la Indeplinire a acestui de-
cret.
DECRET
relativ la fondurile provenite din cotele
5 0/0 ci 3 0/0 pentru avialie
DIN 15 IANUARIE 19381)
Asupra referatelor ministrilor
Nostri secretari de Stat la De-
0 Acest Decret regal sub Nr. 4.310
din 1937, s'a publieat in Monitorul
www.digibuc.ro
15.
partamentele Aerului si Marinei
si Finantelor,
Am decretat si decretam:
1. Urmarirea, perceperea *i
contabilizarea fondurilor prove-
nite din cotele de 5 la suta. si 3
la suta din bugetele de venituri
ale municipiilor, comunelor si
judetelor, prevazute In decretul-
lege cu Nr. 4.012 din 1937, publi-
cat in Monitorul Oficial Nr. 276
din 1937, se vor face de Casa
Fondului National al Aviatiei.
2. Subventia C. F. N. A., pre-
vázutá la art. 370 din legea de
organizarea Ministerului Aeru-
lui si Marine!, se va majora cu
suma necesará administrarii
fondurilor de mai sus. Aoeastá
suma nu va putea depAsi 10 la
sutá din totalul incasärilor a-
nuale.
3. Pand la finele anului bu-
getar, cheltuielile necesare per-
Oficial p. I, Nr. 12 din 15 Ianuarie
1938. A se vedea in legriturii:
1. Deeret-lege pentru modif. art.
L. organizärii Ministerului Aerului
ei Marinei (Fond Aviatia Civil& si
Fond ApIrarea Antiaerianii), din 29
Noemvrie 1937, la pag. 2293, vol.
XXV, a eärui aplicare se face prin
Decretul de fata.
2. Decret-lege pentru Fondul Apii-
riirii Nationale si Fondul de rule-
ment al Armatei, din 13 Noemvrie
1934, la pag. 751, vol. XXII, cu mod.
20 Noemvrie 1936, pag. 844, vol.
XXIV, p. II, din 19 Noemvrie 1937,
pag. 2233, vol. XXV si din 27 Mai
1937, pag. 1339, vol. XXV.
3. Decret-lege pentru organizarea
Ministerului Aerului si Marinei, din
14 Noemvrie 1936, la pag. 711, vol.
XXIV, p. II, en modificari name-
roase, din: 16 August, 20 August, 17
Septemvrie, 23 Oetomvrie si 29 Noem-
Vrie 1937, toate in vol. XXV.
Ulterior, acest Decret s'a mai pu-
blieat si in Monitorul Oficial p. I,
Nr. 20 din 26 Ianuarie 1938, in ace-
Iasi cuprins.
16 17 lanuarie 1938
ceperii si administrdrii aoestor
venituri, se vor efectua dela art.
3, buget de investitii pe 1937
1938.
4. Pentru chestiunile In lega-
turd cu fondul Apdriarii Antia-
eriene" si fondul Aviatiei Ci-
vile", comitetul C. F. N. A. se
va completa cu directorul Avia-
tiei Civile, Comandamentul Apä-
rrii Aeriene a Teritoriului si un
delegat al Ministerului de In-
terne, ales dintre inspectorii ge-
nerali administrativi, speciali-
zati In aceastd chestiune.
Comitetul C. F. N. A. va de-
lega parte din puterile sale pen-
tru rezolvarea chestiunilor, pri-
vind cele cloud fonduri, unui co-
mitet de directie, compus din
membrii ardtati in alineatul pre-
cedent si directorul C. F. N. A.
Acest comitet de directie va fi
prezidat de un delegat al Minis-
terului Aerului si Marinei, nu-
mit prin I. D. R., pe termen de 4
ani, care va fi de drept si mem-
bru in comitetul Casei Fondului
National al Aviatiei.
Membrii acestui comitet de
directie vor primi aceeasi retri-
tutie ca si membrii Comitetului
Casei Fondului National al A-
viatiei.
Comitetul de clirectie va fi a-
jutat de referentii necesari si un
secretar, numiti de acest comi-
let.
5. Fondul Aviatiei Civile"
Fondul Apardrii Antiaeriene"
vor fi angajate, intrebuintate si
cheltuite de Ministerul Aerului
Marinei, dupd normele fixate
de I. D. R. Nr. 3.013, publicat In
Monitorul Oficial Nr. 262 din 13
Noemvrie 1934 si art. 394 din le-
gea M. A. M. si vor figura in
bugetul de investitii al acestui
minister.
Colectarea acestor fonduri se
va face, fie direct prin Banca
Nationald a României, fie prin ordinea cronologicii.
www.digibuc.ro
organele fiscului sau ale Casei
de Economii i Cecuri Posts le
(Cec).
6. Ministrii Nostri secretari de
Stat la Departamentele Aerului
si Marinei si Finantelor sunt In-
sdrcinati cu aducerea la Indepli-
fire a prezentului decret.
REGULAMENT
pentru concursul de medici primari de
servicii, medici primari de consultafil,
medici secundari, interni i externi a
Epitropiei generale a spitalelor
si ospiciilor Sf. Spiridon, lai
DIN 17 IANUARIE 1938 0
TITLUL I
Medicii primari de servieii I medicil
primari de consultatil
Dispozitiani generale
1. Medicii primari de serviciu
si medicii primari de consultatii,
medicii secundari, internii si ex-
ternii vor fi numiti pe 'mzä de
concurs.
Medicii primari de serviciu vor
fi numiti, pentru serviciile care
nu sunt de clinica, pe bazd de
concurs, iar pentru serviciile de
dintre profesorii de cli-
nicd respectiva, fàrá concurs, In
conformitate cu legea sanitard.
2. Publicatiunea concursului
pentru posturile de medici pri-
mari de servicii i medici pri-
1) Acest Regulament s'a sanetio-
nat prin Decretul regal Nr. 4.264
din 1937 si s'a publicat in Monito-
rul Oficial p. I, Nr. 13 din 17 Ia-
nuarie 1938; el abrogh vechiul Regu-
lament pentru concurs de medici la
Epitropia Sf. Spiridon-Iasi, din 28
August 1928.
A se vedea c Legea sanitari ci
de ocrotire, din 22 Iunie 1935, la
pag. 549, vol. XXIII, cu mod. 18
Ianuarie 1936 si. 19 August 1937, la
 17 lanuarie 1938
mari de consultatii se va face
cu patru luni inaintea zilei con-
cursului; pentru locurile de me-
dici secundari, de interni si ex-
terni cloud luni. Concursul este
valabil numai pentru locul sdu,
locurile declarate vacante la pu-
blicarea concursului. In cazul
când numdrul celor inscrisi e
mai mic ca numdrul locurilor,
concursul se amând.
3. Pând la tinerea concursului
de orice specialitate, recoman-
dare unanima a profesorilor me-
dici primari ai casei, aprobatd
de Epitropia Genera id, constru-
este pentru titularul postului o-
cupat In asemenea conditii de
stabilitate, In functiune sub drept
de daune, pentru o inläturare
nejustificatä.
4. Concursurile se tin la Epi-
tropia Genera 15., si pot avea loc
In tot cursul anului, In afarti de
lunile Iu lie, August si Septem-
vrie, in timp de 6 luni dela ivi-
rea vacantei.
CAPITOLUL I
Concursul de medici primari de ser-
viciu, medici 0 medici primari
de consultafiuni
5. Concursul de medici pri-
mari de serviciu si medici pri-
mari de consultatiuni va avea
loc dupd, specialitäti.
Publicatiunea concursului se
va face In Monitorul Oficial cu
120 zile libere, inainte de tinerea
concursului, iar registrul de In-
scrierea candidatilor se va tine
deschis in cancelaria Epitropiei
din ziva publicarii si se va in-
chide cu 10 zile libere inainte de
inceperea concursului, prin pro-
ces-verbal, pe acelasi registru,
semnat de cdtre Epitrop, prin
care sd se constate numdrul can-
didatilor inscrisi.
6. Dacti in ziva concursului
nu se va prezenta decât un sin-
gur candidat pentru locul de
C. Hamangiu, vol. XXVI. 2.
www.digibuc.ro
17
medic primar, scos la concurs,
Epitropia va face o nouä publi-
catie; cloud luni dupä aceasta,
a doua publicatie se va tine con-
curs chiar atunci când nu se va
prezenta decât un singur si ace-
lasi candidat.
7. Conditiunile de admisibili-
tate sunt: sä fie cetätean ro-
mân näscut, de religie crestind
ortodoxd, sti fi functionat timp
de 3 ani, In calitate de medic
secundar cu concurs la Eforia
Spitalelor Civile, Epitropia Sf.
Spiridon, sau in spitalele Statu-
lui, sau sti. aibd 6 ani de liberd
practicti a medicinii In tarA, si
sd dovecleascd, dit a lucrat in
specialitatea respectivA. Timpul
acesta se reduce la 4 ani pentru
medicii care au fost timp de 3
ani interni, cu concurs in spita-
lele Eforiei sau Epitropiei sau
interni cu concurs ai spitalelor
din Paris.
Vor beneficia de aceeasi redu-
cere sefii de lucrdri, asistentii
sau preparatorii clinicilor facul-
tiltilor de medicind, care au
functionat 3 ani In atari pos-
turi. Timpul acesta va fi soco-
tit numai dela data obtinerii ti-
tlului de doctor in medicind.
Posesorii diplomelor de specia-
litate vor fi primiti in aceleasi
conditiuni ca si medicii secun-
dari.
8. Impreung cu actele prevd-
zute la art. 7, candidatii depun
la Epitropie un memoriu, de pre-
ferintä tindrit, de titluri, lucrdri
si cdte 5 exemplare din lucrdrile
principale.
De asemenea vor plAti fiecare
cate o taxd de 3.000 lei pentru
concurs Epitropiei Generale.
CAP1TOLUL II
Juriul examinator
9. Juriul examinator se com-
pune din urmätorii membri:
a) Doi medici primari defini-
18 17 lanuarie 1938

tivi de serviciu ai spitalelor Epi- cade sub aceastá prescriptie va

tropiei, din specialitatea cores- fi inlocuit de autoritatea care
punzatoare sau specialitdtile in- 1 a desemnat). (Eforie, Facultate
rudite, trasi la sorti, in camera de medicind, Consiliul superior
Epitropiei Generale, de Colegiul sanitar). Juriul va aprecia claca
medical din Iasi, oricare ar fi existä si alte cauze de recuzare,
nunadrul lor la prima convocare; in afará de rudenia pind la al
b) Doi delegati ai Consiliului patrulea grad.
Facultatii de Medicina din Iasi, 11. Membrii juriului dela
specialitatea corespunzatoare sau punctul a, al art. 9, vor fi trasi
specialitätile inrudite; la sorti, cu 10 zile libere, inainte
c) Un delegat al Ministerului de ziva fixatä pentru concurs
Muncii, Sanatatii si Ocrotirilor (ziva inchiderii inscrierilor),
Sociale din Consiliul sanitar su- (art. 5).
perior din specialitatea cores- Delegatii consiliului Facultätii
punzâtoare sau specialitAtile in- de medicinä si al Consiliului sa-
ruclite; nitar superior vor fi desemnati
d) Atett Epitropia, Facultatea anterior, in urma cererii Epitro-
de Medicinâ, cAt i Consiliul sa- piei, adresatá autoritátilor res-
nitar superior vor delega câte pective, cu maximum 4 sâptd-
un supleant cu aceleasi forme mâni mai inainte.
cu care sunt desemnati titularii In aceeasi zi, Epitrapia va a-
din acelasi corp, pentru a inlo-
cui pe acel membru al juriului nunta
parte,
pe fiecare membru in
despre ziva, ora i locul
care va anunta inainte de ziva in care se va tine concursul, iar
inceperii concursului câ, nu poate candidatii vor fi incunostiintati
participa la lucrárile acestui in mod oficial de Epitropie.
concurs.
In caz când unul sau doi mem- Juriul rämâne valabil chiar
bri din juriu nu vor mai putea dacá concursul nu a putut avea
participa la lucrári pand la loc la ziva si ora indicatä.
sfärsitul concursului, concursul' 12. At At membrii juriului cat
va continua cu membrii suple- si candidatii nu pot cere anaâ-
anti, .delegati cu aceleasi forme narea concursului, iar in cazul
si din acelasi corp, din care sunt când candidatii vor avea de fa-
desemnati titularii. cut vreo intampinare, presedin-
Juriul va alege la prima se- tele juriului o va inainta Epi-
dintâ nresedintele care va diri- tropiei, farä a se intrerupe con-
gui lucrArile comisiunii. cursul.
10. Rudenia pâng la al pa- In timp de 24 ore, Epitropia se
trulea grad inclusiv, atAt dintre va pronunta asupra cererii
vreunul din membrii juriului si cute. Hotárirea Epitropiei gene-
candidat, cât i intre membrii rale rámâne definitivá.
juriului este incompatibill cu ca- Diurna membrilor juriului este
litatea de membru in juriul con- de 400 lei de sedintd, secretarul
cursului. juriului va avea o diurná de 150
Aceastá incompatibilitate va lei de sedintá.
putea fi relevatá pAntt in ziva 13. Epitropii sau directorul
inceperii concursului care se general pot asista la toate ope-
suspendá panâ c.e membrul care ratiunile oncursului, far& vot.
www.digibuc.ro
 17 Ianuarie 1938 19

CAPITOLUL III logia microscopicA ei macrosco-

Probe le picA sau numai macroscopicA,
dupd aprecierea juriului;
Modul finerii concursului de e) O proM de analizA biologicA
medici primari de serviciu si me- microbiologica cu aplcatiuni
dici primari de consultafii de clinia.
18. Pentru grupul specialitAti-
14. Se deosebesc 3 categorii de lor de chirurgie ei specialitatile
concursuri: inrudite, sunt urmatoarele probe:
a) Categoria specialitAtilor de a) Probd de titluri ei lucrari,
medicina internd; dupd. memoriul ei lucrdrile ori-
b) Categoria specialitAtilor de ginale, depuse la inscrierea can,-
chirurgie; didatilor;
c) Pentru specialitAtile de ra- b) Doud probe clinice;
diologie, eefi de laboratoare c) O operatiune pe cadavru din
prosectori; probele de clinia se specialitatea pentru care se con-
vor inlocui prin probe din spe- cureazd;
cialitatea respectivd, conform art. d) O proba de anatomie pato-
479, legea sanitard. logica macroscopia;
15. Concursul la specialitAtile
de medicind interna priveete ur- e) O probá de interpretarea u-
mAtoarele specialitäti: nei phici radiografice.
a) Medicind intern& la adulti; 19. Pentru sustinerea probei
b) Pediatrie ei puericulturA; de titluri ei lucrAri, pe langd cer-
c) Boale contagioase; cetarea lor in prealabil de fie-
d) Dermatologia i sifiligrafia; care membru al juriului, se a-
e) Psihiatria; cordA candidatilor ate ord. de
f) Boalele nervoase; expunere, juriul având dreptul
Boale venerice; ca alt 1/4 de ord. urmator sdpoatd
h) Radiologia; pund chestiuni asupra lucrdrilor
j) Ftiziologia. prezentate.
16. Concursul asupra specia- 20. Pentru probele clinice se
litdtilor de chirurgie priveete ur- minute reflexiune ei 20 minute
mdtoarele specialitdti: pentri.i examenul bolnavului, 20
1. Chirurgia generald. minute reflecxiune ei 20 minute
2. Chirurgie la copii. pentru expunerea cazului exa-
3. Ginecologie. minat.
4. Obstetria. 21. Pentru trecerea celor douA
5. Ophtalmologie. probe clinice de medicind in-
6. age urinare. ternd sau specialitAtle aldturate,
7. Oto-rhino-laringologie. se examineazd doi bolnavi aleei
8. Stomatologie i dentistia. din unul din serviciile de medi-
17. Pentru grupul specialitd- cind internA ale spitalelor Epi-
tilor de medicind internA, pro- tropiei ei avänd o afectiune din
bele sunt: ramura strict'," a specialitAtii
a) Probd de titluri i lucrAri, pentru care se tine concursul.
judecate dupA memoriul ei lu- In dimineata zilei and se tine
crdrile depuse la inscrierea can-aceastä proM, juriul va trage la
didatului; sorti, atdt candidatii care vor
b) O probA clinicA terapeutia; forma seriile de examene, cât ei
c) Doug, probe clinice; spitalul unde urmeazA a se tine
d) O probA de anatomie pato- proba. Nu se vor pune in urng.
www.digibuc.ro
20 17 lanuarle 1938

deck, serviciile uned candidatii terior, fn legatura cu afectiunea

nu ocupa, vreun post, afar% de bolnavului.
cazul când nu exista deck un Presedintele si membrii juriu-
singur serviciu de specialitate In lui vor veghea pentru ca concur-
care se tine concursul. sul sa desfasoare In conditiunile
Candidatii vor trece probele specificate, fära, banuieli cit s'ar
clinice In serie de ate doi fie- fi putut cunoaste anterior sau
care serie, examinand unul si a- afla diagnosticul.
celasi bolnav. Un proces-verbal ad-hoc va
Buletinele semnate de prese- specifica aceste lucrari si notele
dinte, continand serviciile puse obtinute de candidat, pentru f ie-
fn urnii, se vor atasa la dosar, care din probele clinice.
Impreuna cu plicul, continând 22. Proba de anatomie pato-
numele serviciului si al candida- logicit si microsco-
tilor iesiti la sorti. pica.
Probe le se vor trece pe bolnavii a) Proba macroscopica consta
studiati In prealabil de membrii In descrierea si interpretarea u-
juriului si al caror nume si diag- nei piese anatomice din specia-
nostic va fi consemnat pe un bu- litatea concursului pentru care
letin semnat de tot juriul si care se acorda candidatului o ora.
se va atasa la dosar Inteun plic apoi 20 minute pentru expune-
sigilat. rea cazului si sustinerea cliag-
In timp ce un candidat exami- nosticului anatomo-patologic, du-
neaza bolnavul fn fata juriului, ng leziunile gäsite (probt trecuta
celalalt este izolat Intr'o camera, la morga Spitalului Central sau
neputând sä comunice cu ni- al unui spital al Epitropiei).
meni. Seriile pentru aceste probe vor
Duna 20 minute de examinare, fi: de câte 2, fiecare serie, exa-
candidatul va trebui sa scrie pe minând aceeasi pies&
buletinul su diagnoza cazului Pentru fomarea acestor serii si
cercetat, pe care-I va semna si In- alegerea cazurilor, se va proceda
mâna presedintelui, care-I va ca la proba clinica;
semna si-1 va pune Inteun plic b) Proba microscopict va con-
signet si-1 va anexa la dosar, a- sta In stabilirea diagnosticului
poi va fi condus de unul din anatomo-patologic, dui:a o cerce-
membrii juriului Inteo camera tare de 15 minute, maximum, al
de reflexiune si va fi adus pen- unei sectiuni dintr'o piesa de spe-
tru examen celdlalt candidat. cialitate, colorate anterior si al
Dupa, celelalte 20 de minute, al carei diagnostic a fost precizat si
doilea candidat va depune bule- de juriu si consemnat friteun
tinul si va fi condus In camera plic fnchis.
de reflexiune, iar primul In ca- Candidatii vor putea fi intero-
mera de expunere. gati si asupra tehnicei de colo-
Inainte de a fncepe expunerea ratiune.
cazului se va citi buletinul cu Intru cat e posibil, dupt nu-
diagnosticul, Inmanat presedin- marul lor, se va da aceeasi pre-
telui, dupa cele 20 minute de exa- paratiune pentru toti candidatii
minare. Inteo serie unitd.
Candidatul poate cere juriului Pentru ambele probe se va da
informatiuni asupra diferitelor o singura nota.
analize si examene, executate an- 23. Proba de analiza biologica
www.digibuc.ro
 17 lanuarie 1938
sau microbiologicd, in relatie cu
clinica, se va trece de asemenea
pe cat posibil, odatd inteo probd
comund tuturor.
Ea se va trece in unul din la-
boratoare la spitalele Epitropiei
sau inteunul din laboratoarele
Facultiltii de medicind din Iasi,
sau alt institut medical.
Aceasta probrt va consta din-
tr'un examen chimic microscopic
sau bacteriologic, in leghturd cu
clinica si specialitatea concursu-
lui (al urinei, sange, suc gastric,
lichid cefalo-rachidian, lichicl de
seroase sau frotiurii de organe).
Fiecare candidat din aceeasi
serie va avea o probd aparte.
Juriul va veghea la tehnica si
rezultatul examenului.
Candidatul va redacta pe un
buletin vizat in prealabil de ju-
riu, rezultatul cercetärilor sale.
Pentru expunere se acorda 20
minute.
24. Pentru grupul specialitä-
tilor de chirurgie, probele de
titluri si lucrdri, clinice, probe de
anatomie patologica macrosco-
pica, se vor trece conform art. 17
si dupa normele prevdzute la art.
respective, ale concursului pen-
tru specialitrttile de medicind in-
ternd, tinandu-se cont cd, atat
pentru probele clinice, cat si pen-
tru celelalte probe de laborator.
anatomie, sä se aleaga bolnavi si
subiecte in raport ,cu ramura
stricta a special tätii pentru care
se tine concursul.
25. Proba de operatiune pe ca-
davru consta din dour), opera-
tiuni pe cadavru, din care una
de chirurgie la adulti si chirur-
gie la copii, iar a doua va consta
dintr'o ligaturd de artere, o re-
zectie sau amputatie.
Pentru celelalte specialitäti de
chirurgie, ambele probe vor fi
din ramura de strictä speciali-
tate a concursului.
Inainte de tinerea acestei pro-
www.digibuc.ro
21
be, juriul trage la sorti candi-
datii care formeazd seria si a-
seazd inteun plic opac, sigilat,
buletinele cu numele candidati-
lor, pe care II inmaneazd prese- .
dintelui juriului.
Seriile se vor forma numai de
câte doi candidati.
Fiecare membru va inscrie pe
acelasi buletin cloud, chestiuni,
din care cel putin una de lega-
turá de artere, resectie sau am-
putatie.
Apoi, presedintele juriului de
fata cu canclidatii, desface plicul
si anuntrt numele candidatilor
care formeaza seria.
Unul din candidati trage la
sorti cate o chestiune care se va
viza de presedintele juriului si
de candidatii care au tras la
sorti, apoi toate buletinele se vor
anexa la dosar.
Cadavrele vor fi desemnate
prin sorti, iar operatiile se vor
face pe rand de ambii candidati.
Inainte de Inceperea fiecdrei o-
peratiuni, va da explicatiuni to-
pografice si operatorii de 15 mi-
nute, iar pentru executarea am-
belor operatii se acorn,' 40 mi-
nute.
26. Candiclatii care nu au tre-
cut aceastä probrt, nu pot asista
la trecerea aceleeasi probe a can-
didatului crtruia i-a venit randul.
Pentru ambele operatii se va
da o singurd nota.
27. La concursul de medic pri-
mar se va cere candidatului sä
interpreteze buletinele de analize
si pldcile radiografice, asupra
chestiunii ce o trateazd.
CAPITOLUL IV
Probe le concursului de medici
de spifole mixte
28. Acest concurs constrt din
probele de medici de spitalb Ynixte
si se va tine dupa normele regu-
lamentului similar al Ministeru-
lui Sänätiltii.
22 17 lanuarie 1938
Regulamentul pentru recruta-
rea medicilor sanitari de ere.
urbang sau ruralg, mulicilor co-
munali, medicilor primari de ju-
dete, medicilor sefi de municipii,
medicilor de spitale de speciali-
tate i ambulatorii policlinice.
Juriul concursului va fi acelasi,
ea la medicii primari.
CAPITOLUL V
29. Note le pentru toate cate-
goriile de concursuri se dau in-
tre 0-20. Dupg trecerea probei
de cgtre fiecare serie, membrii
juriului vor semna pe un catalog
nota datg fiecgrui candidat, atit
In cifre cit si In litere, fgrg co-
recturi, stersgturi sau rgzaturi.
Note le vor fi anuntate In loca-
lul In care s'a trecut proba.
Membrii juriului vor semna
procesul-verbal al fiecgrei se-
dinte, precum i cataloagele cu
notele obtinute.
30. La sfgrsitul fiecgrei se-
dinte, proedintele juriului ali-
peste procesele-verbale ale flea.-
rei sedinte la dosarul concursu-
lui dat, In ingrijirea unui secre-
tar al concursului, delegat de E-
pitropie, iar dupg ultima probg
juriul face clasificatie si pro-
clamg rezultatul.
Spre a fi numiti ca medici pri-
mari in specialitatea pentru care
au concurat, candidatii vor tre-
bui sg obting media generalg de
cel putin 16.
Proba de titluri si lucrdri nu
va fi eliminatorie.
31. Numirea ca medic primar
pe baza concursului, se va face
prin decret regal, dupg recoman-
darea Epitropiei catre Ministe-
rul Sdnátátii, cgrui se va comu
nice rezultatul concursului, eel
mult 10 zile dupg terminarea lu-
crárilor comisiunii.
32. Posturile de medici pri-
mari de servicii vor fi ocupate
provizoriu Ong la concurs, care
www.digibuc.ro
se va tine cel mult 6 luni dupá
publicarea vacantei si de cgtre
unul din medicii primari de con-
sultatii din specialitatea din care
s'a declarat vacanta, desemnat
de Epitropie, sau in lips& de u-
nul din medcii secundari cu con-
curs, de preferintg cel care existg
In serviciul vacant. In termen de
6 luni de zile dela ivirea vacan-
tei se va tine concursul care tre-
bue publicat cu cel mult patru
luni inainte de tinerea lui.
In serviciile de clinicg, inlocui-
torul va fi desemnat de Consiliul
Facultatii de Medicing, când se
ivote o vacantg, desemnare care
se comunicg Epitropiei.
33. Posturile vacante de me-
dici primari de consultatii vor fi
ocupate provizoriu de un medic
secundar cu concurs, in func-
tiune, din specialitatea in care
s'a declarat vacanta, desemnat
de Epitropie sau din fostii secun-
dari ioiti din functiune de cel
mult sase ani.
34. Cänd un loc de medic pri-
mar de serviciu sau consulta-
tiuni devine vacant, unul sau
mai multi medici primari defi-
nitivi de serviciu sau de consul-
tatiuni vor putea face cereri de
transferare pentru locurile cu a-
ceeasi specialitate In curs de o
lung.
Un medic de consultatii nu
poate fi transferat intr'un post
de medic primar de serviciu.
Cererea va fi examinatá de o
comisiune de trei medici specia-
listi, delegati de Colegiul Medi-
cal al Institutiunii.
Raportul comisiunii intocmit
pe baza activitgtii ce candidatul
a desfasurat In serviciul sgu si
pe baza titlului i lucrárii, va fi
supus de asemenea votului co-
legiului medical, care nu poate
lucre decgt cu majoritatea mem-
brilor
Transferarea nu se poate face
 17 lanuarie 19313 23

decdt dad. candidatul obtine 2/3 Ministerul Sanatatii cdrui i se

din numarul votantilor.
35. Casarea unui concurs nu
se poate face decdt de catre Mi-
nisterul Sanatatii §i Ocrotirilor
Sociale §i numai cu avizul comi-
siunii administrative din Minis-
terul Sänätati Pub lice (vezi art.
44).
36. Concursul de medic pri-
mar de consultatiuni medicale ei
acel de medic primar de consul-
tatiuni chirurgicale se face in
mod identic cu aceleaei probe §i
cu aceleaei forme ca ei concur-
surile de medici de servicii me-
dicale sau chirurgicale.
TITLUL II
Concursul pentru obtinerea locurilor
de medici secundari 0 medici
seetindari de consultatii
37. Acest concurs se va tine
dupa normele prevazute in regu-
lamentul pentru recrutarea me-
dicilor secundari de spitale, pu-
blicat In Monitorul Oficial Nr. 49
din 27 Februarie 1937.
38. Candidatii vor plati ei o
taxa de concurs de 1.500 lei, iar
candidatii barbati vor dovedi el
au satisfacut serviciul militar.
La note egale vor fi desemnati
la clasificare mai intli foetii in-
terni cu concurs ai spitalelor E-
foriei Sf. Spiridon.
Decd. In ziva concursului nu
se va prezenta decdt un singur
candidat pentru locurile de me-
dici secundari scoase la concurs,
Epitropia va face o noua publi-
catie, clouä luni dupa aceasta o
noua publicatie, doua luni dupa
aceasta a doua publicatie, se va
tine concurs chiar daca nu se va
prezenta decât un singur candi-
dat. 45. Actele de fnscriere vor fi
39. Numirea ca medic secun- prezentate directorului general al
dar pe baza concursului, se va Epitropiei, care le va cerceta
face prin decret regal, dupa re- imediat ce candidatul declarat
comandatiunea Epitropiei, catre admis la concurs, fei va inscrie
www.digibuc.ro
va comunica rezultatul concur-
sului cel mult 10 zile dela termi-
narea lucrarilor comisiunii.
40. Medicii secundari cu con,
curs pot cere Epitropiei permu-
tarea intre dâneii sau mutarea
inteun serviciu de aceea§i spe-
cialitate, devenit vacant, având
consimtimfntul ambilor medici
primari respectivi §i numai fna-
inte de publicarea concursului.
41. La concursul de medici se-
cunadri se cere candidatului sa
interpreteze buletine de analiza
ei placile radiografice asupra
chestiunii ce o trateaza.
TITLUL III
Concursul pentru ocuparea locurilor
de interni in spitalele Epitropiei
42. Acest concurs se tine dupa
normele prevazute in regulamen-
tul pentru concursurile de inter-
nat fn medicina, publicat in Mo-
nitorul Oficial din 22 Februarie
1935.
TITLUL IV
Concursul pentra externat in
spitalele Epitropiei
43. La concursul de externat
vor putea participa studentii ab-
solventi de nationalitate româna,
de religie creetina ortodoxd, pre-
zentând certificatul unei Facul-
tati de medicina ca. este promo-
vat fn anul III, cu examenele
date, platind ei o taxa de 250 lei.
44. Concursul se va tine In fie-
care an, In prima jumatate a lu-
nii Martie, iar cererile de in-
scriere se vor adresa Epitropiei
cel mai târziu pang la 20 Fe-
bruarie inclusiv.
24 17 lanuarie 1938
numele si adresa In registrul
special, In ordinea cronologicg.
46. A doua zi dupg Inchide-
rea Inscrierilor directorul Epi-
tropiei va solicita Epitropilor
numirea unui delegat pentru
concurs, care va Intocmi lista
candidatilor j va urmgri lucrg-
rile concursului.
47. Cu cinci zile inainte de
ziva fixatg pentru Inceperea
concursului, Epitropia va de-
semna pe membrii juriului,
prin tragere la sorti dintre me-
dicii cu concurs ai Epitropiei
care au fost externi.
48. Juriul de etxernat se corn-
pune din trei membri i anume:
a) Un profesor, sef de serviciu
care va fi de drept presedinte;
Un secundar de chirurgie;
c) Uu secundar de medicing
interna.
49 Cu doug zile Inainte de In-
ceperea concursului, delegatul
Epitropiei va anunta atât juriul
cât si candidatilor ora si locul
uncle se va tine concursul.
50. Concursul constg In doug
probe scrise (anonime) si a-
nume:
a) Prima probg tratând doug
chestiuni de micá chirurgie,
care nu este eliminatorie, cu
respectarea procedeului prevá-
zut de alin. 5, al art. 39;
b) A doua tratând o singurd
chestiune de anatomie descripti-
vg (estiologie, miologie sau ar-
tologie) care este eliminatorie.
51. La ora fixatg pentru con-
curs, se va face apelul candida-
tilor, excluzându-se definitiv cei
absenti sau Intârziati i apoi se
va distribui fiecärui candidat
coale de hârtie special Intocmite
ca la proba scrisá de internat.
Se procedeazg Intocmaf ca la
aceste probe.
52. Pentru prima pro)* fie-
care membru din juriu pune
patru chestiuni diferite, de micg
www.digibuc.ro
chirurgie, scriind si iscillind una
câte una pe fiecare buletin.
Buletinele se vor Intocmi uni-
form si In total de 13 chestiuni.
Unul din candidati trage la
sorti doug.
Pentru a doua probg fiecare
membru al juriului pune trei
chestiuni, procedând ca mai
sus, iar candidatul delegat de
colegi trage la sorti numai una.
53. Buletinele cu chestiunile
iesite la sorti se iscglesc pe ver-
so de cgtre presedinte i candi-
datul care a efectuat tragerea si
apoi se anuntg candidatilor
chestiunile ce au de tratat.
54. Buletinele cu chestiunile
puse se ataseazg la dosar, Intoc-
mindu-se proces-verbal In care
se va mentiona numgrul candi-
datilor, prezenti la apel i ches-
tiunile iesite la sorti.
55. Se acordg candidatilor
patru ore pentru redactarea
primei teze scrise si trei ore pen-
tru redactarea celei de a doua.
56. In aceasi sedintg membrii
juriului vor fixa locul, ziva
ora când se va tine sedinta ur-
mgtoare, mentionându-se si a-
ceasta In procesul-verbal, iar
delegatul Epitropiei o va anun-
ta candidatilor, atât oral cAt
prin afisare.
57. Când Incepe citirea teze-
lor, care se va face de un intern
cu concurs din anul IV, delegat
de juriu, fiecare tezá cititg se
va pune Inteun plic, dupg, ce
bine hate les s'a dat notele de ca-
tre tot juriul fgrg ca sá se des-
faca coltul coalei. Dupg termi-
narea citirii tezelor dintr'o se-
dintg, toate se inchid In acest
plic comun, care se iscgleste pe
bandá de cOtre toti membrii ju-
riului si se Incredinteazg delega-
tului Epitropiei.
58. Dupg citirea tuturor teze-
lor primei probe, directorul ge-
neral al Epitropiei sau presedin-
tele juriului se va prezenta Ina-
 17 lanuarie 1938 25

intea candidatilor in ziva i ora indica nota medie obtinutä

fixatä de juriu, va desface col- numärul de ordine al clasifica-
tul fiecarei teze, citind numele tiei. La externi cu media egalk
candidatului si notele obtinute, numärul de ordine al clasifica-
froa a tine seana de numele tiei ca i pentru numärul de se--
membrului care a pus nota, iar rie a diplomei se va urma ca la.
delegatul Epitropiei va inscrie numärul 59.
notele inteun catalog alfabetic 62. Candidatii respinsi au
anume Intocmit in dublu exem- dreptul de a da concurs la con-
plar, fäcând imediat si suma cursurile urmâtoare, afar& nu-
punctelor obtinute. Ambele ca- mai daca au fost exclusi pentru
taloage vor fi semnate de mem- vreo neregulk
brii juriului si de delegat 63. Diploma de extern (1á
unul -din ele va râmâne in päs- drept titularului sá ocupe un
trarea directorului general al post de extern si sá functioneze
Epitropiei, iar cel de al doilea, in aceastá calitate numai in li-
impreunä cu tezele, se va incre- mita locurilor disponibile dup5.
dinta delegatului pentru a sta- buget.
bili clasificatia provizorie. 64. La vacanta locurilor de
59. Candidatul care la prima externi ivite in urma expirdrii
proM n'a obtinut cel putin me- stagiului celor vechi odatd cu ro-
dia 15, pierde dreptul de a con- tatia generala. Epitropia cheanaá
cura la proba de anatomie, iar seria externilor noi ca sá-si
lista candidatilor admisi la aleagá locurile rämase vacante
proba doua, in ordinea clasifi- in ordinea clasificatiei.
catiei provizorie va fi afisatä de 65. Acei dintre externi care nu
delegat la cancelaria Epitropiei. au putut intra in functiune din
60. Dupa citirea notelor obti- lipsá de locuri bugetare rämâ ri
nute de candidat la proba doua, la dispozitia Epitropiei pentru
la care se procedeazâ ca si in a fi chemati pe mäsura ivirii va
cazul precedent, delegaful Epi - cantelor.
tropiei intocmeste clasificat la 66. Posesorii diplomei de ex-
definitivä, fäcând media notelor ternat, care in interval de un an
pe baza punctelor obtinute la de zile pa.na la tinerea noului
ambele probe si o supune Epi- concurs nu au putut fi chemati
tropiei spre aprobare. In functiune, conserva gradul de
La mediile generale egale se extern dar pierd dreptul de a
va avea in vedere pentru clasi- ocupa locul de extern titular in
ficare media dela prima proPi, spital, având Insá dreptul de a
iar dacâ acestea sunt egale, se concura.
vor inscrie candidatii alfabetic, 67. Numai In caz când nu
dacä sunt in acelasi an de stu- exista niciun etxern, se va pu
dii. In caz cá sunt din doi ani tea numi in functiunea de ex-
diferiti, clasificarea se va face tern un student din anii mai
dupa vechimea In studii. inaintati, care va functiona
61. Numärându-i in ordinea provizoriu pana la concurs.
clasificatiei, adia cei dintAi cla- Studentul care a functionat
sificati, pânä la concurenta nu- ca extern provizoriu si nu s'a
märului aratat pentru concurs, mai prezentat la primul con-
concuerntii care vor fi obtinut curs, pierde dreptul de a mai
nota medie generalá de admisi- ocupa posturi in spitalele Epi-
bilitate (minimum 15) vor primi tropiei.
diploma de extern In care se va 68. Stagiul de externat este
www.digibuc.ro
26 18 lanuarie 1938
de maximum 2 ani. Stagiul ex-
ternului care a intrat fn func-
tiune mai târziu expird, cu acel
al colegilor din seria in care a
concurat.
69. La fiecare sase luni exter-
nii sunt chemati la Epitropie
pentru ca prin rotatie sd-si a-
leagd direct sau prin delegatie
sub semnäturd proprie alte lu
curi In spitale, neadmitându-se
ca un extern sä functioneze
cloud perioade in acelasi servi-
ciu.
70. In caz de reciprocitate,
externii prin concurs ai Epitro-
piei, precum i cei ai Eforiei
spitalelor din Bucuresti, Asezd-
mintelor Brâncovenesti sau si
altei institutii de Stat, care au
concursul de externat, se pot
permuta dela o institutie la
alta, pe baza unei cereri moti-
vate si cu prealabilul consimti-
mant al ambelor institutii, ludnd
loc dupa alegerea tuturor celor-
lalti.
71. Toate dispozifiunile din
regulamentele si ordinele intre-
pretative anterioare sunt si rd.-
mân abrogate.
DECIZIE
relativ la domiciliul profesorilor
universitari
DIN 18 IANUARIE 19381)
Noi, ministru secretar de Stet
la Departamentul Educatiunii
Nationale,
VIzand dispozitiunile art. 4,
din legea Invdtdmântului uni-
versitar din Martie 1937, cu pri-
vire la obligatia profesorilor
1) Aceastä Decizie ministerial& sub
Nr. 87/938 s'a publicat In Monitorul
Oficial p. I, Nr. 14 din 18 Ianuarie
1938. A se vedea i Legea pentru
completarea unor dispozitiuni din Le-
gea inv&t&mantului universitar, din
24 Martie 1937, la pag. 719, vol.
XXV.
www.digibuc.ro
universitari de a-si avea domi
ciliul efectiv si permanent in lo-
calitatea unde fsi au catedra;
Luând in consideratie faptu1
cd pentru punerea In aplicare a
dispozitiilor privitoare la domi-
ciliu, nu s'a acordat un termen
profesorilor pentru a se cun-
forma legii;
Constatand eä numeroase ca-
zuri de trimiterea in judecatd a
profesorilor din initiativa mi-
nisterului, in legitturd cu acest
articol de lege, n'au fost pe de-
plin intemeiate, (land loc la dese
reveniri, ceea ce contribuie la
scdderea increderii in seriozita-
tea si gravitatea unor astfel de
mdsuri;
Decidem:
1. Toate dispozitille, ordinele
circulare si trimiterile In Jude-
cata Comisiei disciplinare, In le-
gdturd cu aplicarea art. 4 al le-
gii invätdmântului universitar
din 1937, anterioare prezentei
deciziuni, sunt si rdindn anu-
late, iar actiunile disciplinare
fn curs vor fi sistate.
2. Se acorn, membrilor corpu-
lui didactic universitar, pentru
a se conforma prescriptillor
suscitatului articol, termen pânti.
la 23 Aprilie 1938, (Sft. Gheor-
ghe), datä panä la care se va re-
glementa controlul executdrii a-
cestei dispozitiuni legale.
3. D-nii rectori ai universal-
tilor, politehnicelor i academii
lor de grad universitar vor se-
zisa ministerul, dupd 23 Aprilie
1938, de toate cazurile constatate
de neconformare la lege.
4. Cu incepere dela 1 Ianuarie
1938, toate absentele dela lecti-
unile i edintele seminariale,
asa cum au fost fixate in pro-
grame, vor fi constatate la fi-
nele lunii de dare decanii
facultAtilor respective, retindn-
du-se din salariul lunii urmd-
toare o sumg proportionald cu
numdrul absentelor. Sumele re-
 18 !armada 1938
zultate din aceste retineH vor
märi fondul universitar.
Decanatele vor inainta la In-
ceputul fiearei luni, rectoratu-
lui gi ministerului, lista retine-
tor efectuate.
D-nii decani sunt personal
räspunz&tori fatit de autoritatea
central& de executarea acestei
dispozitii gi de comunicarea ei
punctual&
5. D-1 director general al In-
vIt&mantului superior este In-
särcinat cu aducerea la Indepli-
nire a prezentei deciziuni.
DECRET-LEGE
relativ le semnete electorale
DIN 18 IANUARIE 19381)
I. Raportul Presedintelui Consiliulul
de Ministri
Decretul Nr. 3.402 din 14 No-
emvrie 1918, prin care s'a age-
zat prima legiferare In materie
electoral& dupe, introducerea
sufragiului universal, s'a preo-
cupat Intre altele de necesitä-
tile de a fnlesni aleg&torilor ne-
stiutori de carte posibilitatea
distingerii diferitilor candidati.
I) Acest I. D. R. sub Nr. 88/938,
Insotit de raportul Preqedintiei Con-
siliului de Miniqtri, e'a publicat In
Monitorza Oficrial Nr. 14 suplimentar,
din 18 Ianuarie 1938. A se vedea in
legaur5.:
1. Deeret-lege pentrn alegerea de-
pntatilor si senatorilor, din 16 Noem-
vrie 1918, la pag. 1140, voL VIII,
en mod.; de asemeni Raport din 16
Noemvrie 1918 qi Instructiuni, din 26
Ianuarie 1919.
2. Legea electoralL pentru Aduna-
rea deputatilor qi Senat, din 27 Mar-
tie 1926, la pag. 1054, vol. XIXII,
cu mod. 17 Iu lie 1934, pag. 529, voL
XXII.
3. Constitutiunea din 29 Martie
1923, la pag. 3, vol. XIXII.
4. Constitutiunea nouil, din 27 Fe- ordine al listei de pe buletin.
bruarie 1938, in acest vol.
www.digibuc.ro
27
In acest scop art. 34, din men-
tionatul decret dispunea c o-
date, cu prezentarea candida-
turilor, se va depune gi semnul
distinctly al listei. Acest semn.
va consta Inteo figure, geome-
tric& sau combinatie de aseme-
nea figuri. Fixarea semnului a
fost Risatit ins& la alegerea In-
stigi a candidatilor. In lipsa unei
Ingradiri speciale s'a ajuns In
fapt prin combinarea semnelor
geometrice la adevarate ima-
gini de obiecte. Astfel unele
liste au adoptat semnul crucea,
altele drapelul, coasa, secera,
steaua gi asa mai departe.
Firegte c. In asemenea con-
ditiuni semnul electoral numai
ramenea simplu mijloc de dis-
tingere a listelor pentru negtiu-
toHi de carte, ci el devenea un
simbol, un mijloc de propa-
ganda de sugestionare si antre-
nare aleg&torilor.
Acest fapt stabilea In mod ne-
drept avantagii pentru candida-
tii care datoritä ingeniozitätii
reugeau s& creeze imaginile cele
mai ispititoare. Intentiunea le-
giuitorului se vedea astfel falsi-
ficatà.
Lucrul a fost Indat& recunos-
cu t gi prima non& legiferare ce
a intervenit In materie electo-
ral& a cAutat s& remedieze aces-
te neajunsuri.
Astfel 2n legea pentru unifica-
rea administratiei din 14 Iunie
1925, In art. 178 se spune: Pro-
pundtorii (candidatilor pentru
alegerile administrative) au fa-
cultatea de a declara un semn
distinctiv gi anume, un numär
de puncte".
In toate alegerile comunale qi
judetene din anul 1926, listele
de candidati au si utilizat ca
semne distinctive un numär de
puncte negre de cele mai multe
ori corespunzAtor numärului de
A fost prima mäsure, prin care
28 18 lanuarie 1938
s'a Impiedecat intrebuintarea
imaginelor.
A venit Indatä o a doua ra&-
sur6. In adevgr legea din 27
Martie 1926, actualmente In vi-
goare In art. 49, spune categoric,
Candidatii au dreptul s5,-*i a-
leagA un semn pentru toat6
tara si mai departe: Imagi-
nile de obiecte sunt interzise
sub sanctiunea nulit&tii decla-
ratiunii de candidaturi.
Prin urmare intentiunea le-
giuitorului este clar exprimatä.
Dat& fiind experienta ante
rioarA, i tocmai spre a se im .
piedeca repetarea ei, s'a recurs
si la fixarea unei sanctiuni
grave, anume: nulitatea candi-
daturilor.
Ce s'a petrecut In fapt?
Comisiunea central& electoral&
care avea fn competenta s'a
fixarea semnelor electorale, a
Intocmit In decursul vremii 7
tablouri cu un numg,r de 71 de
semne.
Dificultatea tehnicA de a g&si
un num&r a*a de mare de semne
geometrice simple a adus la
necesitatea de a crea combine-
tii de semne, ceea ce art. 49 din
actuala lege, spre deosebire de
art. 34 din vechiul decret electo-
ral, nu mai ingAduia.
$i astfel am ajuns din nou in
fapt la Intrebuintarea imagine-
lor de obiecte, cea ce legiuitorul
a vrut sg, Impiedece. Este de
ajuns sd se arunce o privire a-
supra tablourilor de semne elec-
torale actuale, spre a se face a-
ceastg constatare.
Aceast& situatiune trebue Ins&
curmata, pe de o parte spre a
respecta intentiunea legiuitoru-
lui, pe de ail& parte spre a asi-
gura o mai sincerá si real& ma-
nifestare a vointei aleg&torului,
degajat de obsesiunea sau mis-
tica imaginelor de obiecte.
Problema poate fi rezolvatl In
cadrul Insd*i al legii actuale. In
www.digibuc.ro
adevg,r art. 49, alin. 3, din legea
electoral& face posibilá modifi-
carea tablourilor de semne In-
tocmite de Comisiunea Central&
Electoralti, cu singura conditi-
une de a interveni Inainte de
convocarea Corpului electoral.
In asemenea conditiuni pro-
punem modificarea radical& a
actualelor tablouri prin anula-
rea tutulor semnelor existente
Inlocuirea lor cu un alt tablou,
care sa cuprindä un numär de
puncte corespunator numäru-
lui de list& de condidati ce se
prezinta In alegeri. Adaptarea a-
cestui semn care In fondul lui,
este comun tuturor si care ar
distinge numai prin multipli-
care pune toate listele In condi-
tiuni egale de räspunzâncl ast-
fel unui spirit de dreptate.
De altminteri trebue sá aclau-
Om cá acest mod de reglemen-
tare a Intrebuint&rii semnelor a
fost luat In considerare de In-
susi legiuitorul dela 1926 si prin
urmare este In spiritul lui.
In adevär In lucrärile pregá-
titoare ale Parlamentului dela
1926, gäsim aceastä formulare a
art. 49: Presedintele atribue
fiecärei liste ca semn distinctiv
un numär de puncte corespun-
7iltor numärul numärului de
ordine mai sus ar&tat, astfel
a, lista cu numärul de ordine
1 va avea ca semn distinctiv un
punct, lista cu numärul de or-
dine 2, va avea dou& puncte
asa mai departe.
Pe lâng6, cele ardtate mai sus,
trebue sá releväin Ins& o situa-
tiune creatä prin aplicarea le-
gii electorale care necesitá o
mAsur& de Indreptare.
Se *tie c& cu prilejul depune-
rii listelor de candidaturi la bi-
roul electoral, diferitele grupäri
politice In dorinta de a obtine un
num6r de ordine avantajos pe
buletinul de vot, recurg la vio-
lente In Ins& localurile Tribu-
 18 lanuarie 1938
nalelor. Localurile sunt ocup ate
de masse de cetäteni, se petrec
dezordini, magistratii Bunt pusi
in situatiuni penibile, pentru ca
in cele din urm& sä, se ajung&
la un numär de ordine fie in
mod arbitrar, fie prin tragere la
sorti.
In interesul mentinerii ordi-
nei in Pretoriul Tribunalelor,
precum si spre a pästra presti-
giul magistratilor, propunem ca
numärul de ordin pe buletin sä
fie atribuit de Comisiunea Cen-
tral& Electoralä. Acesta este cu
atât mai firesc, cu cat semnele
electorale din noul tablou sunt
in direct& corelatie cu numärul
de ordine al listelor de candi-
dati.
In consecintä, dupä convoca-
rea Corpului Electoral, organi-
zatiile centrale ale partidelor
constituite pe intreaga tarä, vor
cere Comisiunii Centrale Electo-
rale, prin simple petitiuni, atri-
buirea unui numär de ordine si
a unui semn corespunzätor, care
va fi intrebuintat de partidul
respectiv in toate circumscrip-
tiile electorale In care candi-
deaz5..
II. Decret-Lege
Asupra raportului preseclinte-
lui Consiliului Nostru de Minis-
tri si a ministrilor de interne si
justitie, Nr. 96 din 1938,
Väzând si jurnalul Consiliu-
lui de Ministri Nr. 60 din se-
dinta dela 18 Ianuarie 1938.
Am decretat si decretäm:
1. Actualele tablouri cu semne
geometrice into cmite de Co-
misiunea electoral& Centralä, In
baza art. 49, alin. 1, din legea e-
lectoral& din 27 Martie 1926,
sunt anulate.
2. Semnele electorale din ta-
blourile amintite mai sus se In-
locuese printr'un numär succe-
siv de puncte negre. Dimensiu-
nile semnelor, fie a acestea vor
www.digibuc.ro
29
consta dintr'un singur punct,
sau mai multe, nu vor intrece
10X10 mm. astf el cum este fixat
prin lege.
3. Grupärile politice vor cere
un numär de ordine pe buletin
si semnul corespunzAtor care
va fi intrebuintat pe toatä Tara.
In acest scop ele se vor adresa
in scris Comisiunii electorale
centrale indatä dung convoca-
rea corpului electoral.
Cererea va fi prezentat& de
conduciltorul grupului sau de un
mandatar al säu, cu procurl le-
galizatd. Secretarul Comisiunii
primeste si inregistreaz& cere-
rile, eliberând certificat consta-
tator al acestor operatiuni.
Comisiunea electoral& Centra-
l& atribue fiec&rei grupdri un
numär pe buletinul de vot si un
semn corespunzator, astfel cä
cererea prima& si inregistratä
cea dintâiu sä poarte Nr. 1 cu
semnul un punct, iar celelalte
numerele urmätoare 2, 3, 4, et,
cu semnul 2, 3, 4, etc. puncte,
dupä ordinea primirii.
Comisiunea electoral& central&
este Indatoratä sä, comunice
birourilor electorale judetene, in
termen util, numärul de ordine
si semnul atribuit fiecArei gru-
päri.
Birourile judetene, vor primi
declaratiile de candidaturi in
termenul preväzut de lege, fi-
xandu-le locul pe buletin con-
form deciziunii Comisiunii elec-
torale centrale.
Atribuirea numärullui de or-
dine si a semnului respectiv se
va face la fiecare convocare a
Corpului electoral.
4. Normele si prevederile din
articolele precedente se aplic& si
alegerilar judetene si comunalr.
5. Dispozitiunile din legea e-
lectoralä, precum si orice alte
dispozitiuni din alte legi, con-
trarii celor de mai sus, sunt si
räman abrogate.
30 21 Ianuarie 1938
DECRET-LEGE
pentru disolvarea Camerelor
de Agricultura si Uniunii lor
DIN 21 IANUARIE 19381)
Asupra raportului presedinte-
lui Consiliului Nostru de minis-
tri si al ministrilor Nostri secre-
tari de Stat la Departamentele:
Agriculturii si Domeniilor, al
Finantelor si al Justitiei, Nr.
10.405 din 20 Ianuarie 1938,
In baza dispozitiunilor art.
14 din legea pentru unificarea si
simplificarea mdsurilor finan-
ciare exceptionale din 1 Aprilie
1937;
Vazând si jurnalul Consiliu-
lui de ministri Nr. 87 din 20 Ia-
nuarie 1938,
Am decretat si decretdm:
1. Camerele de agriculturd In
fiint5, si Uniunea Camerelor de
agriculturd, sunt si rämân di-
solvate. In locul Camerelor di-
solvate si a Uniunii si pând la
efectuarea noilor alegeri se vor
numi comisiuni interimare. Co-
misiunile interimare, prin dero-
gare dela art. 86 si 87 din legea
pentru Infiintarea Consiliului
superior economic si organiza-
rea Camerelor profesionale, se
vor compune, la Camerele de a-
griculturd, din 10-18 membri,
si anume: 7-15 agricultori din
cei Indreptdtiti a figura In cole-
giile agricole comunale, directo-
rul Serviciului agricol, medicul
veterinar, inginerul silvic cel
mai fnalt In grad, din serviciile
1) T. D. R. sub Nr. 154/938 s 'a dat
In baza art. 14 din Legea deplinelor
puteri (pag. 899, vol. XXV) qi s 'a
publicat In Monitorul Oficial p. I,
Nr. 17 din 21 Ianuarie 1938. A se
vedea qi Legea pentrn infiintarea
Consiliului superior economic qi or-
ganizarea Camerelor profesionale, din
29 Aprilie 1936, la pag. 601, vol. inte de ziva fixatä pentru efec-
XXIV, p. I, en mod. 19 Februarie tuarea alegerii. Depunerea liste-
1937, pag. 223, vol. XXV; de ase- lor de candidati se face la pre-
meni Deeret-lege din 17 Martie 1938 sedintele biroului electoral ju-
www.digibuc.ro
silvice locale,iar la Uniunea
Camerelor de agriculturd din: 3
delegati al Ministerului Agricul-
turii si Domeniilor In persoana
directorului agriculturii, direc-
torul Zootehniei si directorul
Regimului silvic si 11 agricul-
tori, facând parte din consiliul
de administratie ale Camerelor
sau din comisiunile interimare.
Comisiunile interimare Isi vor
alege din sânul lor câte un pre-
sedinte si doi vicepresedinti, iar
pentru expedierea lucrdrilor cu-
rente cdte un comitet de direc-
tie, compus, la Camerele de a-
griculturd, din presedintele co-
misiunii, directorul serviciului
agricol si un membru din repre-
zentantii agricultori, iar la U-
niunea Camerelor de agricultu-
rd din presedintele Uniunii, di-
rectorul agrieulturii si un alt
agricultor din comisiune.
2. Noile alegeri se vor face,
In conformitate cu dispozitiuni-
le legii, Insä cu urmätoarele de
rogdri:
Colegiile agricole comunale se
vor convoca prin deciziunea Mi-
nisterului Agriculturii si Dome-
niilor, cu cel putin 7 zile fnainte
de data fixatd pentru eefctuarea
alegerii. Deciziunea se va afisa
la usa primdriilor respective.
Propunerea candidaturilor, se
face la primäria respectivd, In
scris, cu 2 zile fnainte de ziva
alegerilor de cdtre un numär de
cel putin 5 alegAtori.
Contestatiile contra alegerilor
comitetelor agricole comunale se
vor depune la judecittoria oco-
lului respectiv, In termen de
cloud zile libere. Judecdtorul se
va pronunta In termen de 5 zile.
Colegiul agricol judetean se
convoacd, prin deciziune minis-
teriald, cu eel putin 10 zile Ina-
 21 lanuarie 1938
detean, cu cel putin 5 zile libere
inainte de ziva vota'rii. Lista co-
legiului agricol judetean, se in-
tocmeste si se depune de catre
prefect la biroul electoral jude-
tean In 5 zile dela alegerea co-
mitetelor.
3., Presedintele Consiliului
Nostru de ministri
Nostri secretari de Stat la De-
partarnentele: Agriculturii
Domeniilor, al Finantelor si al
Justitiei, sunt insarcinati cu a-
ducerea la indeplinire a dispozi-
tiunilor acestui decret-lege.
ACORD
Intre România i Ungaria privind regle-
mentarea definitivi a afacerilor
interesând Fundatiunea Gojdu
DIN 21 IANUARIE 19381)
1, Ungaria va preda Roma-
niei, In cele treizeci de zile care
vor urma intrarii in vigoare, a
acordului de fata, intregul pa-
trimoniu al Fundatiunii Gojdu,
care se gaseste pe teritoriul Un-
gariei, cu toate drepturile si o-
bligatiunile aferente, i aceasta
pentru ca zisul patrimoniu sä
fie pus la dispozitia organului
reprezentând Fundatiunea, in
acord cu scopul urmarit prin
actul de fundatie.
Bunurile pe care Ungaria la
va preda Romaniei, conform a-
lineatului precedent, sunt Îni-
rate pe lista aci alaturata, sta-
bilitä prin buná invoiala de
PAN le Contractante si a carei
exactitate este recunoscuta red-
proc.
1) Aceastä. Conventiune (Acord)
s'a pus in vigoare prin Decretul re-
gal Nr. 72/938 si s'a publicat In
Monitorul Oficial p. I, Nr. 17 d'n 21
Iannarie 1938. A se vedea i Legea
persoanelor juridice, din 6 Februarie
1924, la pag. 244, vol. XIXII, cu
mod. 22 Aprilie 1927, pag. 601, vol.
XVXVI; de asemeni Acordul, re-
petat, din 13 Mai 1938.
www.digibuc.ro
31
2. In virtutea Acordului de
fata, Fundatiunea Gojdu, se va
bucura de toate drepturile unei
persoane morale straine in Un-
garia.
3. Considerând cä in urma
stipulatiunilor Acordului de
fatd, Fundatiunea Gojdu, va In-
ceta sa existe ca fundatiune un-
gara, i pe de alta parte, consi-
der:1nd interesul care se leaga
de existents. in Ungaria, a unei
fundatiuni menite sä slujeascä
nevoile culturale ale supusilor
unguri de limbá romana si de
religiune greco-orientala, locu-
ind In Ungaria, cele doua Parti
contractante au hotarit ca Ro-
mania sá predea Ungariei, In-
tr'un timp de 30 de zile dupa in-
trarea In vigoare a Acordului de
fata, o suma de pengö indestu-
latoare pentru inflintarea unei
noi fundatiuni care va fi numi-
ta de burse de stu-
dii a românilor greco-orientali
din Ungaria".
4, Acordul de fata constitue
ultima orânduire a afacerilor,
privind Fundatiunea Gojdu,
conform Acorclului semnat In-
tre Romania i Ungaria la Pa-
ris, la 28 Aprilie 1930. Prinur-
mare, dupa indeplinirea stipu-
latiunilor Acordului de WA,
nici Romania, nici organul re-
prezentand Fundatiunea nu
vor putea face Impotriva Unga-
riei nicio reclamatiune In a-
ceasta privinta.
De asemenea, supusii unguri
de limba romana si de religia
greco-orientala nu vor putea re-
clama nimic -nici Impotriva
Fundatiunii Gojdu, nici Impo-
triva Statului Ungar, in numele
acestei Fundatiuni.
5. Acordul de fata va fi ratifi-
cat cat de curand.
Instrumentele de ratificare
vor fi schimbate la Budapesta si
Acordul va intra in vigoare cins-
32 21 lanuarle 1938
prezece zile dup5. schimbul rati-
fi cArilor.
FAcut la Bucure$ti, In dou& o-
riginale, la 27 Octomvrie 1937.
lista bunurilor fundatiunei Goidu,
care se gfisese pe teritoriul ungar
I. Activ
I. lmobile:
a) Clädirea Nr. 13, Kiraly ut-
ca, Nr. 10.969 al cärtii funciare
a Budapestei, malul stâng; Nr.
topografic 34.200;
b) Clädirea Nr. 16, Dob utca,
Nr. 10.962 al c&rtii funciare a
Budapestei malul stang; Nr. to-
pografic 34.193;
c) Clädirea Nr. 8, Ho llo utca,
Nr. 10.957, al cartii funciare a
Budapestei, malul stang; Nr. to-
pografic 34.188.
2. Sume de bani:
a) In cont curent la Prima
Uniune a Casei de Economie
National& din Pesta" (Pesti Ha-
zai Elsö Takarékpénztar) Bu-
dapesta, valoare la 15 Octomvrie
1937, .... pengö 658.844;
b) Prima Uniune a Casei de
Economie National& a Pesti",
(Pesti Hazai Elsö Takarékpénz-
tar), Budapesta, Contul Albi-
na", valoare la 15 Octomvrie
1937, .... pengö 15.253;
c) In conturi curente la Ban-
co. Patriei. Societate Anonimä",
(Hazai Bank), Budapesta, va-
loarea la 15 Octomvrie 1937, ...
pengö 3.590;
d) La administratorul imobi-
lelor, la data de 15 Octomvrie
1937, .... pengö 629.
3. Efecte:
a) 1.8311A actiuni Prima Uni-
une a Casei de Economie Natio-
nal& din Pesta (Pesti Hazai El-
sö Takarékpénztar), Budapesta;
b) 472 actiuni Banca Patriei,
Societate Anonim&" (Hazai
Bank), Budapesta;
c) 3 actiuni ale S. A. Moara
www.digibuc.ro
cu Aburi Concordia" (Concordia
Gözmalom R. T.), Budapesta.
4. Titluri ale Imprumutului
ungar de rdzboiu.
Valoare nominal& de 600.000
coroane vechi ungare.
5. Arierate.
Chirii intârziate ale imobile-
lor din Budapesta, valoarea la
15 Octomvrie 1937, pengö
2.033.
6. Obiecte felurite:
a) Casä de fier Wertheim", la
aclministratorul imobilelor;
b) Casä de bani Wertheim"
mai micä;
c) Un portret al fondatorului;
d) Felurite acte, dosare $i re-
oistre ile contabilitate.
II. Pasty
Valoarea actual& a datoriei
piistratil in evident& la Prima
Uniune, a Casei de Economie Na-
tional& din Pesta" (Pesti Hazai
Elsö Takarékpénztar) Budapesta
prin contul curent al titlurilor de
imprumut de räzboiu $i in sum&
de 1.5 milioane pengö 40.800.
DECRET
pentru disolvarea consiliilor Camerelor
de muncä i Uniunea lor
DIN 21 TANUARIE 1938 1)
Asupra raportului ministrului
Nostru secretar de Stat la De-
partamentul Muncii, sub Nr.
134.056 din 17 Ianuarie 1938,
1) I. D. R. sub Nr. 337/938 s'a
publicat in Monitorul Of p. I,
Nr. 17 din 21 Ianuarie 1938. A se
vedea i Legea pentru pregAtirea
profesionalii, i exereitarea meseriilor,
din 30 Aprilie 1936, la pag. 662, vol.
XXIV, p. I; de asemeni Legea pen-
tru infiintarea Consiliului superior
economic si organizarea Camerelor
profesionale, din 29 Aprilie 1936, la
pag. 601 acelasi vol.
 21 lanuarle 1938
Am decretat si decretrtm:
1. Se aprobrt de Noi disolvarea
tuturor consiliilor de adminis-
tratie al Camerelor de muncil,
inclusiv consiliul de administra-
tie al Uniunii Camerelor de
munca.
2. Ministrul Nostru secretar de
Stat la DepartaMentul Muncii,
este Insilrcinat cu aducerea la
Indeplinire a prezentului decret.
DECRET-LEGE
pentru disolvarea consiliilor Camerelor
de comert gi de industrie
DIN 21 ilANUARIE 19381)
Asupra raportului presedinte-
lui Consiliului Nostru de Minis-
tri si al ministrilor Nostri secre-
tari de Stat la Departamentele
Industriei si Comertului si Justi-
tiei sub Nr. 91.501 din 19 Ianua-
rie 1938;
Vilzând i jurnalul Consiliului
de Ministri Nr. 86, Incheiat In
sedinta dela 18 Ianuarie 1938:
Avand in vedere si dispozitiu-
nile legii pentru crearea Consi-
liului superior economic si orga-
nizarea camerelor profesionale,
Am decretat si decretAm:
1. Consiliile de administratie
ale Camerelor de comert si de in
dustrie din intreaga tarà sunt
arnfin (lisolvate.
2. NoUe alegeri se vor efeetua
la totate Camerele de comert si
de industrie, In termen de pairu
luni dela publicarea prezentului
deeret-lege.
1) I. D. R. sub Nr. 147/398 s'a
publieat bi Monitorul Oficial p, I,
NT. 17 din 21 Ianuarie 1938. A se
vedea i Legen pentru infiintarea
Consiliului superior economic si or-
ganizarea Camerelor profesionale, din
29 Aprilie 1936, la pag.. 601, vol.
XXIV, p. I, cu mod. 19 Februarie
1937, pag. 223, vol. XXV.
www.digibuc.ro
C. Hamanriu, vol. XX.VI. 3.
33
3. In locul consiliilor de ad-
ministratie disolvate se vor con-
firma de ciltre Ministerul Indus-
triei si Comertului, comisiuni in-
terimare din 6 pârt5. la 10 mem-
bri (jumAtate comercianti si ju-
miltate industriasi), dintre mem-
brii eligibili ai Camerelor respec-
tive.
4. Presedintele Consiliului No-
stru de Ministri si ministrii in-
dustriei si comertului si acel al
justitiei, sunt insárcinati cu adu-
cerea la lndeplinire a dispozitiu-
nilor prezentului decret-lege.
J. C. M.
pentru aprobarea contractului SocietAtii
L. A. R. E. S."
DIN 21 IANUARIE 19382)
Consiliul de Ministri, In sedinta
sa dela 27 Decemvrie 1937,
Luând In deliberare referatul
d-lor ministri ai aerului si marl-
nei si al finantelor, Inreg. sub
Nr. 29.082 din 24 Decemvrie 1937,
si contractul anexat acelui refe-
rat propus a se Incheia titre Sta-
tul Român, Ministerul Aerului si
Marinei si L. A. R. E. S.", socie-
tate anonim5 cu privire la con-
cesionarea cdtre aceastd socie-
tate a drepturilor de exploatare
a transporturilor aericne interne
si internationale de pasageri,
mrtrfuri, postá, colete postale,
precum si a celorlalte aplicatiuni
practice ale locomotiunii aeriene;
2) J. C. M. sub Nr. 4.022/937 s'a
publieut in Monitoral Oficial p. I,
Nr. 17 din 21 Ianuarie 1938. A se
vedea in legatur& si J. C. M. pentru
aprobarea Protoeolului relativ la So-
cietatea L.A.R.E.S. din 6 Noemvrie
1937, la pag. 2109, vol. XXV, pre-
cum si Deeretul-lege pentru organize-
rea Ministerului Aerului i Marinei,
din 14 Noemvrie 1936, la pag. 711,
vol. XXIV, p. II, cu modificarile nu-
meroase din 1937, vol. XXV.
34 21 lanuarle 1938
Având in vedere cele decise
prin J. C. M. Nr. 1.437 din 1937,
prin care se aprobà infiintarea
societatii anonime pe actiuni no-
minative, in participare cu Sta
tul, denumitá L. A. R. E. S.",
aeriene române exploa-
tate cu Statul);
Avâncl In vedere si dispozitiu-
nile art. 321-333 inclusiv, pre-
curn si celelalte prevederi din
décretul-lege pentru infiintarea,
organizarea si functionarea Mi-
nisterului Aerului si Marinei din
14 Noemvrie 1936", cu rectific6,-
rile din Monitorul Oficial Nr. 277
din 27 Noemvrie si 281 din 2 De-
cemvrie 1936,
Decide:
1. Aprobrt contractul mai sus-
mentionat, incheiat intre Statul
Roman", Ministerul Aerului
Marinei si L. A. R. E. S.", socie
tate anonimil, in toate clauzele
sale,
2. Autoriza si dà delegatie d-lui
secretar general al Ministerului
Aerului si Marinei sá semneze in
calitate de repiezentant al Statu-
lui acest contract cu L. A. R.
S.".
3. Aproba plata subventiei fi-
nanciare cuvenitil, Societätii L.
A. R. E. S." si prevrizut la Cap.
III, art. 15 28 inclusiv din con-
tract, pe tot timpul duratei aces-
tui contract si in conditiunile
mentionate in cuprinsul
4. Se acorn.' soc. L. A. R. E.
S.", scutirile prevrtzute de art.
399 si 400 din legea M. A. M In-
cadrându-se in categoria società-
tilor la care Statul participâ cu
majoritatea capitalului.
De asemenea se scuteste de ta-
xele de timbru si inregistrare
contractul ce face obiectul pre-
zentului J. C. M.
5. D I ministru al aerului si
marinei i d-1 ministru al finan-
www.digibuc.ro
telor sunt insarcinati cu aduce-
rea la indeplinire a prezentului
jurnal.
DECIZIE
pentru reeensämântul anual
al animalelor
DIN 21 IANUARIE 19381)
Noi, ministru secretar de Stet
Departamentul Agriculturii Si
Domeniilor,
Vazand raportul Directiunii
zootehnice si sanitare veterinare,
inregistrat sub Nr. 4.847 din 11
Ianuarie 1938 si luând avizuI
Consiliului zootehnic si sanitar
veterinar,
Deck:tern:
1. Autoritiltilecomunale vor
intocmi In fiecare an, odatà, fna-
inte de scoaterea animalelor la
pAsune o situatie numericd a tu-
turor animalelor domestice, pe-
specii, rase, sex, si vârste, con-
form instructiunilor Urmatoare:
1. Toate animalele domestice se
vor inscrie pe specii si rase, ina-
inte de scoaterea lor la päsune
si cel mai tarziu paná la finele
lunii Martie, In situatia nume-
ricd, conform formularului ane-
xat.
Camera de agriculturä din ju-
detul respectiv va ingriji de ti-
Otrirea formularelor necesare.
2. Cu efectuarea inscrierii ani-
malelor, autoritatea comunalà va
delega functionari, agenti veteri-
nari sau va angaja anume per-
soane demne de Increclere, care
trecând din curte in curte, vor
1) Deeizia ministerialk sub Nr.
7.288 din 1938 s'a publieat In Mo-
niterul Oficial p. I, Nr. 17 din 21
Ianuarie 1938. A se vedea in legkturä
Regulamentul pentru apliearea Le-
gii organiarii i ineurajirii agrieul-
turii, din 12 Octoinvrie 1937, la pag-
1927, vol. XXV.
 21 lanuarle 1938
aduna toate datele necesare, cu
privire la situatia numeric/ a a-
nimalelor din intreaga comund,
inclusiv cdtunele, conacele, md-
ieristele, etc.
In coloana reproducdtorilor
masculi, apti pentru montd pu-
blic/ se vor inscri numai acei
reproducdtori care au certificate
de autorizare, eliberate de catre
comisiunea de expertizA respec-
tiv rt.
In coloana alti reproducátori
masculi", Se vor inscri reprodu-
cdtori masculi, adulti, improprii
pentru reproductie, care nu se fo-
losesc pentru monta publick ci
sunt reformati, utilizati la mun-
cd, pusi la ingrdsare, etc.
Date le ref eritoare la situatia a-
nimalelor de prdsila si de muncd
dela institutiile Statului afard
de acelea ale armatei se vor
cere dela directia acestor insti-
tutiuni.
3. Autoritátile comunale, in ve-
derea cunoasterii nurndrului a-
nimalelor ce se trimit la pdeune,
vor lua másuri ca fiecare cres-
cdtor sd. arate, Inainte de termi-
narea InScrierii animalelor, nu-
mdrul si specie animalelor ce
voieste sä aibd la päsune.
4. Calitatea pásunelor se va a-
ráta cu cuvintele: bun, mijlociu
sau slab.
5. Date le privitoare la Intreg
stocul de animale din comund,
se vor centralize de autoritátile
comunale in situatiile numerice,
redactate conform modelului a-
laturat, In dublu exemplar, din
care unul se va pástra la autori-
tatea comunald, iar celdlalt se va
preda medicului veterinar, când
va sosi in localitate pentru exa-
minarea anualá a animalelor. A-
ceste formulare se vor tipári si
expedia de minister.
6. Medicul veterinar de circum-
scriptie, cu ocaziunea examindrii
anuale a animalelor, va controla
www.digibuc.ro
35
situatia numericd, dupd cum ur-
meazd:
a) Va confurnta datele adu-
nate de autoritátile comunale ca
situatia din anul trecut ca sd. .
yedá dad, cresterea sau saute-
rea numeric/ este motivatd. A-
poi va constata dacd. toate co-
loanele sunt completate corect,
decd. cu ocazia inscrierii s'au
respectat toate instructiunile si
deed nu sunt contraziceri Intre
datele trecute in diferitele co-
loane;
b) In special va avea grije ca
rasele srt fie corect inscrise in
situatii;
c) Din coloanele privitoare la
situatia numerica a reproducd-
torilor masculi si a femelelor de
prdsild sd reiasá starea exacta
si srt se poatd vedea eventuala
lipsrt de reproducdtori masculi;
d) Exactitatea datelor privi-
toare la specie cabalind se va
verifica cu ocaziunea examindrii
individuale a intregului stoc de
cai din comund; iar datele rela-
tive la celelalte specii se vor
controla prin inspectii In dit de
multe curti, cum si prin infor-
matiuni ce le va culege dela
crescdtorii mai de seamil, 'Draft-
torii de animale, etc.
Diferentele mai mici se vor In-
drepta de medicul veterinar, iar
cele mai mari, Intru cat sunt
motivate se vor verifica de el,
trecand motivele pe situatia in-
tocmitd de autoritatea comu-
nald.
Daca Ins/ s'ar constata dife-
rente prea mari si nemotivate
intre situatia real/ si cea intoc-
mad de autoritatea comunald, in
acest caz medicul veterinar va
incheia un proces-verbal si va
dispune ca autoritatea comu-
nald sil Intocmeascd, fdrd intdr-
ziere o situatie non/ si sd, i-o
Inainteze in termen fix.
36 21 lanuarie 1938
Medicul veteriner ve semna
toate situatiile gAsite in ordine
si in baza lor va intocmi o si-
tuatie rezumativil a circumscrip-
tiei sale. AceastA situatie, 1m-
preunti cu câte un exemplar din
situatiile intocmite de autoritti-
tile comunale, o va inainta pre-
fecturii (serviciul veterinar), cel
mai tArziu pânil la 15 Aprilie.
7. Prefecturile (serviciile vete-
rinare) primind datele din intreg
judetul, vor verifica situatiile
intocmite de medicii veterinari
pe baza situatiilor alcittuite de
autoritiltile comunale ci vor re-
dacta o situatie a intregului ju-
det, conform modelului Nr. 16,
pe care o va inainta cel mai
tdrziu pAnii la 30 Mai inspecto-
ratului regional zootehnic si sa
nitar veterinar respectiv.
AutoritAtile comunale ale ora-
selor cu municipii vor inainta
aceeasi situatie privitoare la ora-
sele lor, direct acestor inspecto-
rate, tot panA la aceastA datti.
8. Inspectorate le regionale vor
intocmi un tablou rezumativ pe
judete, care II vor inainta pâtiA
la 1 Iu lie ministerului (directia
zootehnicA i sanitarti veteri-
naril).
9. Inspectorii regionali zooteh-
nici ci sanitari veterinari vor
controla intocmirea situatiilor
prin inspectii inopinate si cât de
dese, cum si prin delegatii date
medicilor veterinari primari de
judete si vor semnala ministe-
rului abaterile constatate.
2. Spre a putea cunoaste sta-
rea saniter& a animalelor din
tot cuprinsul tàrii in vederea
orientArii si instituirii de mii-
suri necesare pentru intensifica-
rea cresterii animalelor ci corn-
baterea epizotiilor, medicii vete-
rinari oficiali de Stat vor exa-
mina In fiecare an toate anima-
lele domestice, inainte de scoa-
www.digibuc.ro
terea lor la pAsune, conform in-
structiunilor urmAtoare:
1. Se va evita adunarea la un
loc a animalelor ce provin din
diferite curti, conace, etc., deoa-
rece este primejdioas6 din punct
de vedere sanitar-veteriner.
Caii se vor aduce la locul unde
urmeazA sA se facil examinarea,
in ordinea cum sunt inscrisi in
tabloul Intocmit de autoritatea
comunalti, filrd sA vinii in con
tact caii unui proprietar cu ai
altui proprietar i fArà sA fie
nevoie, ca medicul veterinar sA
astepte pAnA ce sosesc cresctito-
rii cu animalele lor sau acestia
s& piardti timpul asteptând so-
sirea medicului veterinar. La fel
se ve proceda i fatA de celelalte
ve proceda si fattl de. celelalte
specii de animale, intru cat exa
minarea lor indiviclualìl ve fi
necesar& si motivatA de medicul
veterinar espectiv. Pentru exa-
minarea cabalinelor (mAgari, ca-
teri), se vor desemna mai multe
centre potrivit intinderii comu-
nei, conacelor, etc., iar celelalte
specii de animale se vor exa-
mine in curtea fiectirui crescd-
tor.
Acei proprietari care doresc sA
fie scutiti de a se prezenta cu
caii lor la locul desemnat de au-
toritatea comunalA, vor inainta
cererile scrise primAriei inainte
de inceperea examinArii. Aceste
cereri se vor satisface numai cu
conditiunea ca cresctitorul sA
prezinte animalele medicului ve-
teriner oficial in termen de 8
zile, cheltuielile privind pe cres-
cAtor.
Acei proprietari care au medic
veteriner special angajat pen tru
cresciltoria lor, sunt scutiti de
a-si prezenta caii la examinarea
anualh; aceste este dator ca,
inainte de 3 zile de data exami
nArii anuale, sA cerceteze amd-
nuntit intreg stocul de cai si
 21 lanuarie 1938
rezultatul sa 1 comunice medi-
cului veterinar oficial, care va
controla, atät rezultatul exami-
narii, cat si numarul cailor.
Fiecare cal (magar si catâr)
din comund va fi examinat in-
dividual. In special, se vor exa-
mina armasarii comunali si par-
ticulari destinati pentru monta
publica, epele provenite din her-
&while Statului, apoi caii tiga-
nilor vagabonzi, comerciantilor
ambulanti, crtrausilor, geambasi-
lor i comerciantilor de cai.
In ceea ce priveste examina-
rea celorlalte specii de animale,
se va tine seama de starea sani
tara veterinard din comuna din
anul trecut, de declararea epi-
zootiilor, de conditiunile de IA-
*unat, comerful de animale, pre-
cum *i de alte consideratiuni lo-
cale importante din punct de ve-
dere sanitar veterinar. Exami-
narea sau chiar si inspectia tu-
turor animalelor domestice din
curte in curte si din conac in
conac nu este necesara i nici nu
se poate executa.
In anumite cazuri motivate de
conditiunile locale, se va face
examinai ea cea mai minutioasa
a unor anumite specii de ani-
male, fie in toate curtile, fie nu-
mai in uncle din ele sau in unele
conace, dupa cum vor dicta im-
prejurdrile.
Dada in vr o localitate nu stint
motive serioase pentru o aseme-
nea examinare, medicul veteri-
nar va inspecta animalele din
câteva curti si se va informa ca
sil capete date sigure relativ la
starea sanitara veterinard din
localitate.
Medicul veterinar este dator a
examina animalele bolnave sau
suspecte de boale declarate, f:e
de autoritatea comunala, fie de
proprietor *i de a lua dispozi-
tiile cuvenite in caz de epizoo-
t.i. Cu aceasta ocaziune, medi-
www.digibuc.ro
37
cul veterinar va da crescAtori-
lor consultatiuni gratuite chiar
*i in cazul când nu e vorba de
boale contagioase; de asemenea
va examina *i pasitrile de curte,
Wand sfaturi crescdtorilor cu pri-
vire la prevenirea si combaterea
boal lor contagioase transmisi-
bile la pasdri.
In acele comune in care in ul-
t:mul trimestru s'ar fi constatat
exantemul genital la bovine, se
vor examina taurii; iar in acele
comune in care s'a ivit raja la
oi, va examina toate oile care au
fost expuse contagiun'i.
Examinarea animalelor se va
face in prezenta unui delegat al
autoritatii comunale si a cresca-
torilor interesati sau ai delega-
tilor lor.
Medicul veterinar este dator a
controla cu aceastti ocaziune e-
xactitatea situatiei numerice a
animalelor intocmitil de autori-
tatea comunald.
2. Cu aceastd ocaziune medicii
veterinari vor examina gratuit
armdsarii comunali *i cei par-
ticulari autorizati.
De asemenea va executa vac-
cinatiunea anticai bormasa a tu-
turor reproducatorilor masculi
autorizati pentru prasild pu-
blicd.
3. Medicul veterinar este da-
tor a indruma *i sfdtui autori-
tatea comunald, pazitorii de ani-
male si crescätOrii, asupra felu-
lui cum se pot cunoaste boalele
contagioase, cum se face decla-
ratia, care sunt obligatiunile
ce mdsuri trebuesc sa ia crescd-
torii *i autoritatea comunala
nand la sosirea medicului veteri-
nar, etc.
4. Medicul veterinar va ins-
pecta si controla toate inst.tu-
tiunile sanitare veterinare loca-
le, cum sunt: abatorul, locurile
de taere, fabricele de mezeluri,
examinarca carnii, cim tirul de
38 21 lanuarle 1938
animale, stabilimentul de eca-
risaj, grajdurile ospdtdriilor si
carciumelor, oborul de vite, md-
celdriile, halele de peste, ingrA-
satoriile, velnitele, stabilimentele
comerciantilor de animale, ca-
dastrul, administrarea biletelor
de proprietate si a certificatelor
de sdnAtate.
El va intocmi cu aceastd oca-
ziune un tablou despre comer-
ciantii de animale de toate spe-
ciile.
5. Medicul veterinar va Incheia
un proces-verbal despre toate in-
suficientele sau neglijentele ce
le va observa cu aceastá oca-
ziune si va lua imediat dispozi-
tiuni pentru indreptarea lor; iar
in cazuri mai grave, va inter-
veni si la prefecturd (Serviciul
veterinar).
6. Fiecare medic veterinar ofi-
cial va intocmi un itinerar, in
care se va arAta ordinea si data
când urmeazd sd, se tind exami-
narea anuald, in fiecare comund
din circumscriptia sa. Acest iti-
nerar va fi astfel Intocmit ca
examinarea sA o poatA efectua
constiincios si in conformitate cu
instructiunile de mai sus, fdrit
vreo abatere dela itinerariul a-
probat.
CAlittoriile se vor face conti-
nuativ dintr'o comund intealta,
f Aril intoarcere la resedintä. To-
tusi se va avea In vedere ca me-
dicul veterinar sd nu lipseascd
dela reseclintA timp prea hide-
lungat.
Cheltuielile de transport ce ar
rezulta din intoarcerea la rese-
dint& pentru asistenta la inbar-
cdri de animale, targuri sau e-
xercitiul clientelei profesionale,
vor cdclea In sarcina persoane-
lor interesate. Itinerariul se va
Intocmi In 3 exemplare si se va
fnainta, prin medicul veterinar
primar al judetului, inspectora-
tului regional zootehnic si sani-
www.digibuc.ro
tar veterinar, pentru aprobare,
cu cel putin 20 zile inainte de
inceperea examindrilor.
7. Medicul veterinar de cir-
cumscriptie va aduce la cunos-
tinta fiecdrei primArii data când
urmeazd sl se tind examinarea
anuald In comuna respectivA,
conform itinerariului aprobat. ()-
data cu aceasta, va dispune ca
situatia numeri eh a animalelor
sd. fie gata pand la sosirea sa in
comund, apoi ca toti crescdtorii
sA-si Vita acasil animalele In
ziva examindrii.
8. Toate cheltuielile de trans-
port rezultate din aceste depla-
sdri cad in sarcina Statului.
Este interzisd perceperea de ono-
rarii sau de cheltuieli de trans-
port, fie dela primdrii, fie dela
camerele de agriculturd, fie dela
crescAtori.
Dacd. InsA meclicul veterinar
n'ar putea efectua examinarea
in ziva fixatA prin itinerar, fie
in urma faptului cil autoritatea
comunald n'a luat la timp Ind:
surile cuvenite, fie din cauza ne-
glijentii unor crescátori, in acest
caz el va redacta un proces-ver-
bal Impreund cu autoritatea co-
munald, In care va arAta pe
scurt motivele pentru care nu
s'a putut face examinarea si va
fixa un nou termen pentru o
examinare ulterioard. Cheltuie-
lile de transport rezultate din a-
ceastA examinare ulterioard se
vor trece Intr'un compt special,
care impreund cu procesul-ver-
bal se va inainta, prin medicul
veterinar primar al judetului,
inspectoratului regional zooteh-
nic si sanitar-veterinar pentru
verificare si inspectorul regional
va interveni la prefectura res-
pectivA ca aceste cheltuieli, cu-
venite medicului veterinar, sd,
fie Incasate dela cei inovati.
9. Inspectorii generali si ins-
pectorii regionali zootehnici si
 22 lanuarie 1938
sanitari-veterinari vor controla
inopinat modul cum se fac exa-
mindrile anuale.
3. D-1 dii ector al Directiunii
zootehnice si sanitare-veterinare
este insärcinat cu aducerea la
indeplinire a dispozitiunilor cu-
prinse in deciziunea de fatä.
DECREREGE
pentru revizuirea cetäfeniei române
DIN 22 IANUARIE 19381)
Revizuirea eetitenlei
Principiul rerizuirii
1. Se vor revizui Inscrierile in
registrele de nationalitate, cum
si inscrierile in registrele privi-
toare la acordarea drepturilor
cetAtenesti.
Revizuirea, se va face dupä
procedure prevAzutd de aceastA
lege.
2. Instantele competinte sA,
fee& revizuirea sunt:
1. JudecAtoriile, pentru inscrie-
rile f Acute in registrul de natio-
nalitate, inscrieri asupra cArora
nu a intervenit o hottirire a Co-
misiunii de apel, pentru consta-
tarea nationalitAtii, sau a unei
instante judecAtoresti.
2. Aceleasi instante pentru in-
scrierile f Acute In registrele pri-
vitoare la acordarea drepturi-
lor cetAtenesti.
3. Tribunalele, pentru inscrie-
rile ce au fost ordonate de co-
misiunile de apel pentru consta-
tarea nationalitritii române, sau
de o instanta judeatoreascA.
Competenta, instantei este de-
terminatá de locul unde cel su-
pus revizuirii este inscris in re-
gistre. In orasele resedinte de
tribunal, presedintele tribunalu-
1) I. D. R. sub Nr. 169 din 1938,
s'a publicat In Monitarul Oficial p.
I, Nr. 18 din 22 Ianuarie 1938. A se
vedea si Regulament de aplicare, din
9 Martie 1938, 'in acest vol.
www.digibuc.ro
39
lui va impärti !litre judecAtorii
pe cei inscrisi in registre, ur-
rnându-se ordinea alfabetica a
inscrierii.
3. Judecata va urma in ca-
mere de consiliu, in orele de
dupa amiazA la judecAtorii si in
afara, de orele fixate pentru ju-
decata celorlalte cauze, la tri-
bunale si Curti.
Tribunalul, in primA instantA,
se va constitui cu judecator
unic.
In recurs, instanta de jude-
catä se va constitui in complet
de- 3 judecAtori, hotäririle fiind
luate cu majoritate.
Ministerul public, attit la tri-
bunal, cät si la Curtea de Apel,
va pune concluziuni.
4. Revizuirea celor prevAzuti
de art. 2, punctele 1 si 2, se va
face din oficiu, iar revizuirea
celor prevázuti de punctul 3, nu-
mai la c,ererea, Ministerului pu-
blic.
Revizuirea Inscrierilor In regis-
trele de nationalitate
5. In termen de 30 zile dela
publicarea acestei legi in Moni-
torul Oficial, primarii comune-
lor vor intocmi un tablou al
evreilor inscrisi in registrele de
nationalitate ale comunei. In-
scrierea fäcutti, in temeiul unei
hotAriri a comisiunii de apel sau
a unei hotAriri judecAtoresti, va
fi mentionatá in tablou.
0 copie a tabloului va fi afi-
seta pe table de afisaj a primA
riei, iar alte va fi trimisA ju-
dectitoriei.
Afisarea va fi adusA la cuno-
stinta publicA prin bataie de
tobil si alte milloace de Ineu-
nostiintare public&
6. In termen de 20 zile dela
afisare, toti cei trecuti in tablou
sau mostenitorii lor, care prin
faptul inscrierii autorului bene-
ficiazá de cetätenia românA. yor
depune judecAtoriei actele dove-
ditoare a intrunirii conditiuni-
40 22 lanuarie 1938
lor, prevazute de art. 36, punc-
tele 1, 2, 5 si 6, si art. 60 din le-
gea Nr. 28/924 (legea privitoare
la dobândirea si pierderea
române).
Domiciliul pitrinbor, pentru
,persoanele prevd7ute de art. 56
Nr. 6 din legea Nr. 28/921, se
constatil pentru: Bucovina, Tran
silvania, Banat, Crisana, Satmar
si Maramures, prin indigenatul
(apartenenta) comuna, iar pen-
tru Basarabia, prin domiciliul
administrativ.
Apartenenta (indigenatul) se
va socoti dobandità potrivit re-
gulelor In vigoare la 18 Noem
vrie (1 Decemvrie) 1918, iar do
miciliul administrativ va fi do-
vedit, potrivit regulelor In vi-
goare la 27 Martie (9 Aprilie)
1918.
In cererea de depunere se va
artita domiciliul petitionarului
dad acesta domiciliazá in a
fat% de circumscriptiunea jude-
dtoriei, se va face alegere d.
domiciliu In acea circumscrip-
tiune.
7. La cererea celui supus re
vizuirii, sau a mostenitorului
sAu, dad, cel Inscris este mort,
juded,toria Ii poate acorda o
singua prelungire de 20 zile
pentru depunerea actelor.
Nedepunerea actelor In terme-
nul fixat de articolul precedent
sau In termenul acordat de in
stantd, este socotit5, ca o recu-
noastere a neindenlinirii condi-
tiunilor legale pentru dobandi-
rea de plin drept a nationalitâtii
române.
8. Judedtorul examinând ac-
tele depuse, va putea ordona
cercetrtri pentru stabilirea te-
meiniciei arat6ri1or din actele
depune.
Cercetarea se va face prin or
ganele administrative si cele ale
politiei judiciare.
Autoritàtile sunt Indatorite sit
www.digibuc.ro
dea cät mai neintârziat
rile ce li se vor cere.
9. Dupti expirarea termenelor
pentru depunerea actelor, even-
tual dup6, ce s'au fticut cerce
trtrile prevázute de art. 8, jude-
critoria va cerceta Mt% citarea
pArtilor, dad cel inscris Intru-
neste conditiunile pentru dobân-
direa de plin drept a nationali
tittii române.
10. Dad, din actele aflate la.
dosar, se constatil cit sunt in-
trunite conditiunile cerute de
art. 6, judedtoria va ordona in-
chiderea procedurii.
Incheierea se va comunica in
copie primnriei, parchetului tri-
bunalului si perso'anei intere-
sate, la domiciliul artitat la
art. 6.
1 1, Impotriva inc4eierii, or-
donând Inchiderea procedurii,
Ministerul public, poate face re-
cUrs, in termen de 15 zile dela
comunicare.
Recursul se juded cu citarea
celui inscris.
Dispozitiunile art. 15, alin. 2,
art. 16, alin. 1 si 2 *i art. 19, alin.
3, 4 si 5, sunt aplicabile si re
cursului fAcut de Ministerul pu-
blic.
12. Dacg, In snrijinul inscrie-
rii fiicute nu s'a depus niciun
act. sau dad, din actele aflate
la dosar, se constatá crt cel In-
scris nu Intrunea conditiunile
cerute de lege, pentru dobandi-
rea de plin drept a nationalitii
române, judecrttoria va ordona.
stergerea din registre, Inscrierea
socotindu-se a fi fost facuta prin
fraudii.
Incheierea juded.toriei este
executorie. Ea se va comunica
celui interesat la domiciliul art-
tat la art. 6, Ministerului de In-
terne *i prim6riei comunei unde
Inscrierea a Sost Pacutbi. Primit-
ria va opera stergerea din re
gistru, fâcând mentiune de nu-
 22 lanuarie 1938
mä,rul ei data hotäririi care a
ordonat-o.
13. Dacà cel interesat nu a
arittat prin cerere domiciliul
situ, ori dacA domiciliind In a-
afara circumscriptiei judecgto-
riei nu a fgcut alegere de domi-
ciliu In acea circumscriptiune,
comunicarea Incheierilor se so-
coteete efectuat6 prin afiearea
copiei Incheierii la prinagria
unde inscrierea a fost fàcutg.
14. Impotriva hotrairii ordo
nand etergerea din registru, cel
interesat va putea face contes-
tatie, in termen de 5 zile dela
comunicare.
Prin petitiunea de contestatie,
contestatorul va face alegere de
domiciliu in circumscriptiunea
instantei, clack o atare alegere
nu a ificut jYrin petitiunea de
depunerea actelor.
15. JudecMoria fixand ter-
men de judecarea contestatiei va
cita pe contestator la domiciliul
stabilit de articolul precedent.
Citatiunea va trebui s5, fie co-
municat6 contestatorului cu cel
putin 8 zile libere inainte de
termen.
Schimbarea de domiciliu In
cuprinsul circumscriptiunii ju-
deditoriei, nu va fi tinut& in
seamg, dac& nu a fost adus& la
dinoetinta instantei.
In lips& de domiciliu ales, pro-
cedura de citare se va indeplini
potrivit art. 13.
16. La termenul fixat, contes-
tatorul se va prezenta in per-
soanä i poate fi asistat de avo-
cat.
Prezenta pilrtii in instant& a-
copera orice vitiu al procedurii
de citare.
Dec& actele In sprijinul In-
scrierii fAcute nu au fost depuse
deodata cu contestatia, contesta-
torul va putea obtine un singur
termen pentru aducerea de noi
dovezi. Termenul nu poate fi
mai lung de 20 zile. Contesta-
www.digibuc.ro
41
torul este socotit a cunoaete ter-
menul fixat.
17. Dac& judecátoria va con-
stata c& contestatorul Intruneete
conditiunile cerute de lege pen-
tru dolAndirea de plin drept a
nationalitiltii române, va anula
Incheierea care a ordonat eter-
gerea ei va dispune reinscrierea
In registru.
Dacg, contestatorul nu se pre-
zint&, judeatoria va anula con-
testatia.
Hot &Area judeatoriei ordo-
nand reinscrierea, se va comu-
nica parchetului tribunalului,
cum ei primhriei comunei, unde
contestatorul a fost trecut In re-
gistru, care va proceda la rein-
scrierea In registru, lacându-se
mentiune de numgrul ei data
hotArIrii care a ordonat-o.
18. Instantele judec&toreeti,
nu vor putea suspenda executa-
rea Incheierii care a ordonat
etergerea din registrul de natio-
nalitate.
19. Impotriva hotáririi datil.
asupra contestatiei, contestato-
rul i Ministerul public, pot face
recurs.
Termenul de recurs este de 5
zile pentru contestator ei de 15
zile, epntru Ministerul public.
El curge dela pronuntare pen-
tru contestator ei dela comuni-
care pentru Ministerul public.
Recursul se declará la in-
stanta care a dat hotárlrea.
In termen de 5 zile, dela de-
punerea recursului, judecátoria
11 va trimete tribunalului, Im-
preun& cu dosarul.
Dacá tribunalul, gáseete inte-
meiate motivele de recurs, va
evoca fondul.
Dispozitiunile art. 15, 16, alin.
1 ei 2, sunt aplicabile ei proce-
durii inaintea tribunalului.
20. Chiar dac& conditiunile
cerute pentru dob&ndirea do
plin drept a nationalitiitii ro-
mane, sunt intrunite, judeato
42 22 lanuarle 1938
ria va putea ordona etergerea
din registre daca se constata, c.
cel inscris a pierdut nationali-
tatea românk pentru una din
cauzele prevazute de art. 36, 37
ei 38 din legea Nr. 28/924.
21. Se vor putea revizui in-
scrierile in registrele de natio-
nalitate ale persoanelor, intrând
in prevederile art. 2, punctul 1,
chiar inainte de expirarea ter-
menului prevAzut de art. 5.
Revizuirea se va ordona in
urma unui denunt sau a cererii
unei autoritati administrative.
Instanta va invita pe cel supus
revizuirii ca in termen de 20
zile, socotit dela comunicare, sti
depunä actele cerute de art. 6.
Cercetgrile preväzute de art. 8
vor putea fi intreprinse chiar
inainte de depunerea actelor.
Dispozitiunile art. 6, alin. ul-
tim, art. 7-20, inclusiv, se vor
aplica ei in acest caz.
Revizuirea inscrierilor in regis-
trele privitoare la acordarea
drepturilor cetdtenesti
22. Persoanele inscrise in re-
gistrele privitoare la evreii cä-
rora li s'a acordat drepturi ce-
täteneeti, sunt obligate ca in
termen de 20 zile dela publica-
rea In Monitorul Oficial a aces-
tei legi, sä depunä instantei ju-
deatoreeti, In registrele cdreia
declaratiunea de cetätenie este
inscrisä, urmätoarele acte:
1. Actul de naetere.
2. Actul doveditor cá párintii
celui ce a fäcut declaratiunea
au locuit In %ark In cazul când
naeterea acestuia a avut loc in
strilinatate.
3. Actul doveditor a nu a fost
supus al unui Stat stráin.
4. Actul doveditor al satisface-
rii legii recrutärii, sau cel dove-
ditor al mobilizärii in una din
campaniile dupä 1913.
5. Alte acte doveditoare a u-
neia din situatiunile care, po-
www.digibuc.ro
trivit art. 1 din decretul-lege Nr.
2.085 din 1919, au indrituit acor-
darea drepturilor cetäteneeti.
Dacä cel inscris in registre
este mort, obligatiunea depune-
rii o are moetenitorul sdu, cd-
ruia Inscrierea in registre Ii fo-
loseete.
Dispozitiunile art. 6, alin, ul-
tim, sunt aplicabile ei celor In-
scriei in registrele privitoare la
acordarea drepturilor cetäte-
neeti.
23. In termen de 10 zile dela
publicarea acestei legi, preeedin-
tii tribunalelor, vor face repar-
titia prevazutá de art. 2, alin.
ultim, partea finalk ei vor In-
tocmi tablouri de cei inscriei in
registrele alfabetice, trimitân-
du-le judeatoriilor.
Modul repartitiunii, va fi adus
la cunoetinta publick prin afi-
*are pe tabela de afieaj a in-
stantei.
Tribunalul va trimite fárá in-
târziere judecAtoriilor compe-
tinte actele ce vor fi depune po-
trivit art. 22.
Dispozitiunile art. 7-20 inclu-
siv, sunt aplicabile ei revizui-
rilor inscrierilor in registrele
privitoare la acordarea dreptu-
rilor cetäteneeti.
Revizuirea inscrierilor fdcute In.
temeiul unei hotdriri a comisiu-
nilor de apel sau a unei hotdriri
judecdtoresti
24. Parchetul tribunalului, in-
format fiindcl o Inscriere in re-
gistrul de nationalitate a fost
Ricutä prin fraudk va cere do-
sarul inscrierii dela instantá
unde se gäseete ei va intreprinde
cercetári pentru stabilirea te
meiniciel ei.
25. Dacá in urma cercetärii
Intreprinse, se stabileete ca cel
inscris nu era in situatiunea
a dobândi de plin drept natio
nalitatea roinâng, i dacá obti-
nerea inscrierii este rezultatul
 22 lanuarie 1938
unei fraude sau erori, parche-
tul va cere tribunalului sä or-
done tsergerea din registru.
Tribunalul, va fixa termen de
cercetare, citând pe cel inscris
In liste.
Dispozitiunile art. 15, alin. 2,
si art. 16, se vor aplica si in a-
cest caz. Daca domiciliul celui
inscris este necunoscut, proce-
dura de citare se va indeplini,
potrivit art. 13.
26. Tribunalul, constatând c6.
inscrierea in registru este inte-
meiata pe frauclâ, ori eroare,
sau di cel Inscris a pierdut na-
tionalitatea romang, pentru una
din cauzele arAtate de art. 20,
va ordona stergerea din registre,
iar in caz contrar, va respinge
cererea de revizuire.
Dispozitiunile art. 12, alin. 2,
art. 10, alin. ult. si art. 18, sunt
aplicabile si hotäririlor de revi-
zuirea inscrierilor in temeiul
unei hotäriri a comisiunilor de
apel sau a unei hotäriri judec6,-
toresti.
27. In termen de 5 zile dela
pronuntare cel interesat si mi-
ninisterul public vor putea face
recurs.
Recursul se declarä la tribu-
nal; tribunalul, dupä aducerea
la Indeplinire a prevederilor
art. 12, alin. 2, va trimite re-
cursul Impreura cu dosarul
Curtii de Apel in maximum 5
zile dela declararea lui.
Prin petitiunea ed recurs, re-
curentul este obligat sä fax& a-
legere de domiciliu In circum-
scriptia tribunalului.
Dispozitiunile art. 19, alin. ult.
si penultim, sunt aplicabile si
recursului -naintea Curtii de A-
pel.
lnscrieri ulterioare in registrele
de nationalitate
28. Avizul preväzut de art. 67
al legii pentru dobândirea si
pierderea nationalitätii române,
www.digibuc.ro
43
se va da de judecätoria locului
unde inscrierea in registre ar
urma sä fie flcutä.
Judecatoria inainte de a da a-
vizul poate cere informatiuni
organelor administrative care
sunt obligate sâ, rdspundä nein-
târziat.
29. Incheierea primäriei datä
asupra cererii de inscriere se
va comunica petitionarului, aPr-
chetului tribunalului si Minis-
terului de Interne.
Termenul de apel curge dela
comunicare.
30. Apelul se va judeca in
Camera de consiliu cu citarea
petitionarului si a Ministerulut
de Interne.
Ministerul public va pune
concluziuni.
31. Termenul de recurs curge
dela pronuntare.
22. Ministerul Justitiei va tri-
mete judecátoriilor dosarele ce-
rerilor de inscriere ulterioare in
registrele de nationalitate ce se
gäsesc la minister.
Dispozitiuni finale
33. Comisiunile de apel pen-
tru constatarea nationalitâtii ro-
mane se desfiinteazä.
Apelurile pendinte inaintea a-
cestor comisiuni vor fi judecate
de Curtea de Apel pe langä care
a functionat comisiunea. Curtea
se va constitui cu reprezentan-
tul Ministerului public.
34. Parti le vor fi citatp ilia
intea Curtii de Apel.
35. Recursul impotriva hot5.-
ririi Curtii de Apel se va de
clara la grefa Curtii, In termen
de 20 zile libere dela pronuntare.
36. Arhiva desfiintatelor co-
misiuni va fi predatá Curtilor
de Apel, pe lângä care comisiu
nea a functionat.
Prim-presedintele Curtii va re-
partiza apelurile pendinte intre
Sectiunile Curtii.
37 . Intreaga procedurit in ma-
44 22 lanuarie 1938
terie de revizuirea inscrierilor
si de inscrieri in listele de na-
tionalitate, se va urma din ofi-
ciu.
Citatiunile si orice acte ce ur-
meazA a fi comunicate se vor
emite de gref a instantei. Inraâ-
narea actelor de procedurâ se
va face prin agentii administra-
tivi.
Cererile i actele procedurale
sunt scutite de timbru, impozit,
timbrul de aviatie i timbrul ju-
diciar.
38. Toate termenele prev6-
zute de aceastà lege se vor so-
coti pe zile libere.
39. Persoanele intrând in
prevederile acestei legi vor fi
sterse din listele electorale.
40. Un regulament va des-
volta principiile acestei legi.
DECRET-LEGE
pentru adäugirea unor alin, la art. 190
din Codul Penal Carol ll"
DIN 22 IANUARIE 19381)
Asupra raportului presedinte-
lui Consiliului Nostru de Mi-
nistri i ministrul Nostru secre-
tar de Stat la Departamentul
Justitiei, Nr. 5.144 din 1938,
VAzând jurnalul Consiliului
de Ministri, Nr. 94 din 20 Ia-
nuarie 1938;
In baza dispozitiunilor art. 14
din legea Nr. 137 din 1937 si sub
rezerva ratifiarii ulterioare a
Corpurilor Legiuitoare,
Ara decretat i decret6m:
Art. unic. La art. 190 din
1) I. D. R. sub Nr. 170/938 s 'a
dat in baza art. 14 din Legea de-
plinelor puteri (pag. 899, vol. XXV)
s 'a publicat In Monitorul Oficial
p. I, Nr. 18 din 22 Ianuarie 1938.
A se vedea art. 190 din Codul penal
Carol al II-lea" din 16 Martie 1936,
la pag. 3, vol. XXIV, p. I.
www.digibuc.ro
codul penal Carol al II-lea, se
adaugil, urmdtorul alineat:
Orice alte divulgàri prin pre-
sti sau prin cuvinte rostite In
public, a unor fapte, acte sau
documente care prin caracterul
lor confidential nu sunt menite
a fi date publicitrttii, de care
functionarul public, agentul sau
prepusul guvernului a avut
cunostintâ cu ocaziunea func-
tiunii sau insärcinarii sale, se
vor pedepsi cu inchisoarea co-
rectionalâ dela 1 la 5 ani, a-
mendl dela 5.000 lei la 20.000
lei si interdictie corectionalg.
dela 1 la 5 ani, dacâ aceste di-
vulgari sunt de natura a dis-
credita o institutie de Stat sau
a micsora prestigiul sefului Sta-
tului".
DECRET
pentru modificarea art. 44 din !buret-
Lege de valorificarea graului
DIN 25 IANUARIE 19381)
Asupra raportului ministrului
Nostru secretar de Stat la Coo-
peratie, sub Nr. 151 din 21 Ia-
nuarie 1938,
Având in vedere dispozitiunile
legii din 18 Aprilie 1935, pentru
autorizarea guvernului de a lua
pe cale de decret regal unele
m5.suri economice i financhare
urgente, precum si jurnalul
Consiliului de Ministri Nr. 91
din 1938, dat in sedinta sa din
20 Ianuarie 1938,
Am decretat si decret6m:
1, Dispozitiunile art. 44, alin.
1, din decretul de valorificare a
1) I. D. R. sub Nr. 171/938, dat
fn baza Legii din 18 Aprilie 1935
(pag. 354, vol. XXIII), s 'a publicat
In Monitora Ofiaial p. I, Nr. 19 din
25 Ianuarie 1938. A se vedea 0. art.
44 din Decretul de valorificare
grâului, din 9 Iulie 1937, la pag.
1481, vol. XXV.
 25 lanuarie 1938
graului sub Nr. 2.786 din 1937,
se modificA, dupa cum urmeazil:
In vederea organizârii si con-
trolului operatiunilor de valori-
ficare si pe baza fondurilor ce
vor rezulta din taxele de valo-
rificare, Banca NationalA a Ro-
Mâniei este autorizat5. a pune
la dispozitia Ministerului Coope-
ratiei, dupa cererea acestui, ate
4.000.000 lei lunar, cu Incepere
dela 1 Ianuarie 1938. Acest fond,
precum si fondul pentru Incu-
rajarea cooperativelor de func-
tionari publici, prevg.zut la art.
4, va fi administrat i intrebuin-
tat, prin derogare dela dispozi-
tiunile legii contabilitätii pu-
blice, numai pe baza deciziuni-
lor Ministerului Cooperatiei".
2. Ministrul Nostru secretar
de Stat la Cooperatie se insär-
cineazA cu executarea prezen-
tului decret.
DECRET-LEGE
pentru trecerea unor imobile in proprie-
tatea Ministerului Apärärii Nationale
DIN 25 IANUARIE 19381)
Asupra raportului presedinte-
lui Consiliului Nostru de Mi-
nistri si ministrilor Nostri se-
eretari de Stat la Departamen-
tele: Finantelor, Internelor, E-
ducatiunii Nationale, Justitiei si
Apil.rdrii Nationale, sub Nr.
11.639 din 18 Ianuarie 1938,
Väzând jurnalul Consiliului
de Ministri Nr. 58 din 17 Ianua-
rie 1938:
Vilzand art. 10 din legea pen-
tru organizarea ministerelor,
precum si art. 14 din legea
1) I. D R. sub NI% 86/938 s'a
dat in baza art. 14 din Legea de
plinelor puteri (pag. 899, vol. XXV)
s'a publieat in Monitorul Oficial
p. I, Nr. 39 din 25 Innuarie 1938.
www.digibuc.ro
45
surilor financiare exceptionale
din 1 Aprilie 1937,
Am decretat i decret6m:
J. Se incuviinteaa ca imobi-
lele proprietatea Statului:
1. Localul fostei vämi din Is-
mail, din patrimoniul Ministe-
rului de Finante.
2. Localul fostei prefecturi din
orasul Bolgrad, din patrimoniul
Ministerului de Interne.
3. Localul Scoalei normale de
fete din orasul Pitesti, din pa-
trimoniul Ministerului Educa-
tiunii Nationale, trec de drept
In patrimoniul i folosinta Mi-
nisterului Apärärii Nationale,
pentru a fi utilizate i amena-
jate pentru nevoile militare.
2, Presedintele Consiliului
Nostru de Ministri
Nostril secretari de Stat la De-
partamentele: Finantelor, Inter-
nelor, Educatiunii Nationale,
Justitiei si Apárärii Nationale,
sunt insârcinati cu executarea
decretului de fatd.
DECRET-LEGE
pentru trecerea de MUM, terenuri de
instructie, tragere etc., in proprietatea
Statului
DIN 25 IANUARIE 19381)
Asupra raportului Presedinte-
lui Consiliului Nostru de Mi-
nistri si ministrilor Nostri se-
cretari de Stat la Ministerele:
Apgrilrii Nationale, Aerului si
Marinei, Internelor, Justitiei si
Finantelor, sub Nr. 11.640 din
1938,
VázAnd jurnalul Consiliului
de Ministri, cu Nr. 59 din 1938;
1) I. D. R. sub Nr. 87/938 s'a
dat in baza art. 14 din Legea de
plinelor puteri (pag. 899, vol. XXV)
si s'a publieat in Monitorul Oficial
p. I, Nr. 19 din 25 Ianuarie 1938.
46 25 lanuarie 1938
Pe temeiul art. 14 din legea
pentru unificarea $i simplifica-
rea mdsurilor financiare excep-
tionale, publicatá In Monitorul
Oficial Nr. 76 din 1 Aprilie 1937,
Am decretat si decretdm:
1. Toate imobilele cu cládiri,
precum si terenurile de instruc-
tie, tragere, etc., ce azi sunt pro-
prietatea judetelor i comune-
lor si care se gasesc In folosinta
armatei, tree, de drept, in vir-
tutea prezeutului decret-lege, In
proprietatea deplind i exclusiv
a Statului, spre a servi scopu-
rilor militare, pentru care sunt
azi folosite.
2. Imobilele, trecute In patri-
moniul Statului, prin efectul a-
cestui decret-lege, vor fi deter-
minate, identificate i reparti-
zate Departamentelor Armatei,
prin jurnalele Consiliului de Mi-
nistri.
3. Toate instantele judecrao-
resti, la cererea departamentu-
lui respectiv, vor dispune tran-
scrierea sau intabularea dreptu-
lui de proprietate al Statului,
dobandit asupra acelor imobile
si constatat prin jurnalele Con-
siliului de Mini$1ri.
4. Toate sarcinile reale de
orice fel, ce greveazd aceste imo-
bile, tree de drept asupra Sta-
tului i vor fi lichidate prin bu-
getele Departamentelor Arma-
tei.
Presedintele Consiliului
5.
Nostru de Ministri, precum
minitrii Nostri secretari de
Stat la Departamentele: Justi-
tiei, Internelor, Apärdrii Natio-
nale, al Aerului si Marinei si
Finantelor, sunt insdrcinati cu
aducerea la Indeplinire a pre-
zentului decret.
www.digibuc.ro
CONVENTIUNEA INTERNATIONALA
A TELECOMUNICAPILOR
DIN 25 IANUARIE 19381)
CAPITOLUL I
Organizarea §i functionarea Uniunif
Constituirea Uniunii
1. § 1. Tdrile, Parti ale pre-
zentei Conventiuni, formeazd U-
niunea internationald a teleco-
niunicatiilor, care inlocueste U-
niunea telegraficd, si care se
conduce dupa urmätoarele dis-
pozitiuni.
§ 2. Termenii Intrebuintati in
prezenta Conventiune sunt defi-
niti In anexa acestui document.
Regulamente
2. § 1. Dispozitiunile prezen-
tei Conventiuni, sunt comple-
tate prin Regulamentele ce ur-
meazd:
Regulamentul telegrafic.
Regulamentul telefonic.
Regulamentele radiocomunica-
tiilor (Regulament general si
Regulament aditional).
Care nu leagd cleat guver-
nele contractante care s'au an-
gajat sd le aplice si numai fatá
de guvernele care si-au luat a-
celasi angajament.
§ 2. Numai semnatarii Con-
ventiunii sau aderentii la acest
act sunt admisi a semna Regu-
1) Aceast& Conventiune internatio-
nal& s'a pus in vigoare prin Decretul
regal Nr. 73/938 si s'a publicat in
Monitorul Oficial p. I, NI% 19 din 25
Ianuar'e 1938. A se vedea i Regula-
mentul telegrafie si Regulamentul
telefonie, cc insotesc aceastä Con-
ventie i care s'au publicat la aceeasi
dat& in Monitona Oficial p. I, Nr.
19/938.
Se abrogrt Conventia de radiotele-
grafie internationara, ratificatii prin
Legea din 21 Iulie 1930, pag. 804,
vol. X VIII.
 25 lanuarie 1938
lamentele sau a adera la ele.
Semnarea cel putin, a unuia din
Regulamente, este obligatorie
pentru semnatarii Conventiu-
nii. De asemeni, aderarea la cel
putin unul din Regulamente
este obligatorie pentru aderen-
tii la Conventiune. Totusi Re-
gulamentul aditional al radio-
comunicatiilor nu poate face
obiectul semnArii sau aderArii
Mr& ca semnAtura sau adeziu-
nea sA fi fost data Regulamen-
tului general al radiocomunica-
tiilor.
§ 3. Prescriptiunile prezentei
Conventiuni nu angajeazrt gu-
vernele contractante decal pen-
tru serviciile conduse de Regu-
lamentele la care aceste guver-
ne sunt PAN.
Adeziunea guvernelor la Con-
ventiune
3. § 1. Guvernul unei tAri, In
numele cAreia prezenta Conven-
tiune n'a fast semnatä, poate sa
adere ori and la aceasta. A-
ceastA adeziune trebue sA se re-
fere cel putin la unul din Re-
gulamentele anexe, sub rezerva
aplicArii § 2 al articolului 2 de
mai sus.
§ 2. Actul de adeziune a u-
nui guvern se va depune In
arhivele guvernului care a In-
trunit conferinta plenipotentia-
rilor ce au Intocmit prezenta
Conventiune. Guvernul care a
primit In pAstrare actul de ade-
ziune Si aduce la cunostintg, pe
cale diplomaticil, tuturor celor-
lalte guverne contractante.
§ 3. Adeziunea face sä decurgA
de plin drept toate obligatiunile
toate avantajele stipulate prin
prezenta Conventiune; In afara
de aceasta ea atrage dupA sine
obligatiunile si avantajele stipu
late numai prin Regulamentele
pe care guvernele aderente se o-
bligA sA le aplice.
www.digibuc.ro
47
Adeziunea guvernelor la Regu-
lamente
4, Guvernul unei tári semna-
tare sau aderente la prezenta
Conventiune poate adera ori-
când la Regulamentul sau Re- .
gulamentele la care nu s'a an-
gajat, tinând seamA de dispozi-
tiunile § 2 al articolului 2. A-
ceastá adeziune se notificl Bi-
roului Uniunii, care o educe la
cunostintä celorlalte guverne
interesate.
Aderare la Conventiune si la Re-
gulamente de catre colonii, pro-
tectorate, teritorii de peste mare
sau teritorii de sub suveranitate,
autoritate sau mandat a gu-
vernelor contractante
5. § 1. Orice guvern contrac-
tent poate declare, fie In mo-
mentul semnArii, a ratificárii
sau a adeziunii sale, fie In
urrnA, cä acceptarea sa la pre-
zenta Conventiune este valabil5.
pentru toate sau o grupA sau
una singurA din coloniile sale,
protectoare, teritorii de peste
mare sau teritorii de sub suve-
ranitate, autoritate sau mandat.
§ 2. Toate sau o grupA, sau
una singurrt din aceste colonii,
Prutectorate, teritorii de peste
mare sau teritorii de sub suve-
ranitate, auto ritate sau mandat,
poate In mod respectiv sA facA
obiectul, oricând, a unei ade-
ziuni deosebite.
§ 3. Prezenta Conventiune nti
se aplicA coloniilor, protectora-
telor, teritoriilor de peste mare
sau teritoriilor de sub suverani-
tate, autoritate sau mandat a
unui guvern contractant, decât
In baza unei declaratiuni In
acest scop, fácutA In virtutea
§ 1 al prezentului articol sau a
unei adeziuni deosebite fricutá
In virtutea § 2 de mai sus.
§ 4. Declaratiunile de adeziune
filcute In virtutea §§ 1 si 2 ale
48 25 lanuarie 1938
prezentului articol vor fi comu-
nicate pe cale diplomaticd gu-
vernului tdrii pe teritoriul cá-
reja s'a tinut confeenta plenipo-
tentiarilor In care prezenta Con-
ventiune a fost stabilitd si acest
guvern va transmite o copie fie-
cdruia din oelelalte guverne eon-
tractante.
§ 5. Dispozitiunile 4§ 1 si 3
ale prezentului articol se aplica
de asemeni, fie pentru accepta-
rea unui sau mai multor Re-
gulamente, fie pentru adeziu-
nea la unul sau mai multe Re-
gulamente, tinându-Se seam& de
prescriptiunile § 2 al articolu-
lui 2. Aceasta acceptare sau a-
ceastd, adeziune se notified con-
form dispozitiunilor articolu-
lui 4.
§ 6. Dispozitiunile paragrafe-
lor precedente nu se apnea co-
loniilor, protectoratelor, terito-
riilor de peste mare sau terito-
riilor de sub conducere monar-
hied, autoritate sau mandat care
figureazd In preambulul prezen-
tei Conventiuni.
Rectificarea Conven(iunii
6. § 1. Prezenta Conventiune
va trebui ratificatd de cdtre gu-
vernele semnatare si ratificdrile
vor fi depuse, pe cale diploma-
tick In eel mai scurt timp po-
sibil In arhivele guvernului
ce a intrunit conferinta ple-
nipotentiarilor care au intocmit
prezenta Conventiune si care va
notifica celorlalte guverne sem-
natare i aderente, pe cale di-
plomatica, ratificdrile, pe mä-
surä ce le primeste.
§ 2. In cazul cdnd unul sau
mai multe guverne semnatare
nu ar ratifica Conventiunea, a-
ceasta va fi valabilä pentru gu-
vernele care ar fi ratificat-o.
Aprobarea Regulamentelor
7. § 1. Guvernele trebue sä se
pronunte in termenul cel mai
www.digibuc.ro
scurt posibil In ceea ce priveste
aprobarea Regulamentelor sta-
bilite prim conferintd. Aceastä
aprobare se notified. la Biroul
Uniunii, care o aduce la cuno-
stinta membrilor Uniunii.
§ 2. In cazul când unul sau
mai multe guverne interesate
nu ar notifica aceastä aprobare,
noile dispozitiuni regulamen-
tare vor fi deplin valabile pen-
tru guvernele care le vor fi a-
probat.
Abrogarea Conventiunilor
Regulamentelor anterioare pre-
zentei Conventiuni
8. Prezenta Conventiune
Regulamentele ce-i sunt anexate
anuleazd, i Inlocuesc, In rela-
tiunile dintre guvernele contrac-
tante, Conventiunile telegrafice
internationale din Paris (1865),
din Viena (1868), din Roma
(1872) si din Petersburg
St.
(1875) si regulamentele anexate
acestora, precum i Conventiu-
nile radiotelegrafice internatio-
nale din Berlin (1906), din Lon-
dra (1912) si din Washington
(1-027), cum si Regulamentele ce
le sunt anexate:
Exeentarea Conven(iunii $i
Regulamentelor
9. § 1. Guvernele contractante
se angajeazd de a aplica dispo-
tiziunile prezentei Conventiuni
si a Regulamentelor acceptate
de ele In toate statiunile de te-
lecomunicatiuni stabilite sau ex-
ploatate de ele si care sunt des-
chise serviciului international
al corespondentei publice, ser-
viciului radiodifuziunii i servi-
ciilor speciale, concluse conform
Regulamentelor.
§ 2. Ele se angajeazd, alard
de aceasta, de a lua mäsurile
necesare pentru a impune ob-
servarea dispozitiunilor prezen-
tei Conventiuni si ale 'Regula-
mentelor pe care le acceptk In-

25 Ianuarie 1938
treprinderilor particulare recu-
noscute de ele si la celelalte In-
treprinderi autorizate de drept,
pentru stabilirea si exploatarea
telecomunicatiilor serviciului in-
ternationat,deschise sau nu co-
respondentei publice.
Denuntarea Conventiunii de
cdtre guverne
10. § 1. Fiecare guvern con-
tractant are dreptul de a de-
nunta prezenta Conventiune
printr'o notificare adresatg, pe
cale diplomatica, guvernului tâ-
rii In care a avut loc conferinta
plenipotentiarilor care a In-
cheiat prezenta Conventiune si
anuntata pe urma de atre acel
guvern, tot pe cale diplomaticil,
tuturor celorlalte guverne con-
tractante.
§ 2. Aceasa denuntare Isi
produce efectul la expirarea ter-
menului de un an dela data pri-
mirii notifiarii sale de atre
guvernul troll unde a avut loc
ultima conferintä a plenipoten-
tiarilor. Acest efect nu priveste
cleat pe autorul denuntärii;
pentru celelalte guverne con-
tractante, Conventiunea amâne
In vigoare.
Denuntarea Regulamentelor de
cdtre guverne
11. § 1. Fiecare guvern are
dreptul de a denunta angaja-
mentul pe care l-a luat de a
executa un Regulament, notifi-
and deciziunea sa Biroului U-
niunii, care o aduce la cuno-
stintä celorlalte guverne intere-
sate. Aceastä notificare Isi pro-
duce efectul la expirarea terme-
nului de un an dela data pri-
mirii sale de atre Biroul Uniu-
nii. Acest efect nu priveste de-
cât pe autorul denuntArii; pen-
tru celelalte guverne, Regula-
mentul rämâne In vigoare.
§ 2. Dispozitiunile 4 1 de mai
sus, nu suprimä obligatiunea
C. Hamangiu, vol. XXVL 4.
www.digibuc.ro
.
49
pentru guvernele contractante
de a executa cel putin unul din
Regulamente, vizat de articolul
2 al prezentei Conventiuni, si
tinându-se seamä de restrictiu-
nea mentionatä la 4 2 al men-.
tionatului articol.
Denuntarea Conventiunii 0 Re-
gulamerttelor de cdtre colonii,
protectorate, teritori de peste
mare sau teritorii de sub suvera-
nitate, autoritate sau mandat a
guvernelor contractante
12. § 1. Aplicarea prezentei
conventiuni la un teritoriu, a-
cutä In virtutea prescriptiuni-
lor 4 1 sau 4 2 ale articolului 5,
poate fi denuntatä ori si and.
§ 2. Declaratiunile de denun-
tare prevhzute la 4 1 de mai sus,
sunt notificate si anuntate in
conditiunile fixate la 4 1 al ar-
ticolului 10; ele Isi produc efec-
tul conform dispozitiunilor § 2
al aceluiasi articol.
§ 3. Aplicarea unuia sau mai
multor Regulamente la un te-
ritoriu, fäcutä In virtutea dis-
pozitiunilor 4 5 al articolului 5,
poate fi denuntatä ori si and.
§ 4. Declaratiunile de denun-
tare, prevazute la 4 3 de mai
sus, sunt notificate si anuntate
conform prescriptiunilor § 1 al
articolului 11 0 Isi produc efec-
tul In conditiunile fixate la men-
tionatul paragraf.
Angajamente particulare
13. Guvernele contractante 10
rezervä, pentru ele Insäsi, pen-
tru intreprinderile particulare
recunoscute de ele s't pentru alte
intreprinderi autorizate In acest
sCop, facultatea de a Incheia a-
ranjamente particulare asupra
punctelor de serviciu care nu
intereseaa totalitatea guverne-
lor. Totusi, aceste aranjamente
vor trebui sä ränattnit In limitele
Conventiunii si a Regulamente-
lor anexate lor, In ceea ce pri-
50 25 lanuarie 1938

ve0e turburdrile pe care pune- urmeazi la desemnarea arbitri-

rea lor in executie ar fi suscep-
tibil 01 le producd In servicill0
celorlalte täri.
Re latiuni cu State necontrac
tante
14. § Fiecare din guver-
1.
nele contractante Ii rezervd,
pentru el 0 pentru intreprinde-
rile particulare recunoscute de
el, dreptul de a fixa conditiu-
nile In care admite telecomuni-
catiunile schimbate cu o taxi,
care nu a aderat la Erezenta
Conventiune sau la Regulament
In care intri dispozitiunile rela-
tive la telecomunicatiunile In
cauzd.
2. Dad, o telecomunicatiune
original-% dintr'otari neade-
lor:
§ 3. (1) Pirtile decid, dupi In-
telegere reciproci, daci arbitra-
jul trebue incredintat la per-
soane sau la guverne ori admi-
nistratiuni; In caz de neintele-
gere se recurge la guverne.
(2) In cazul and arbitrajul
trebue incredintat unor persoane
arbitrii nu pot apartine nationa-
lititii niciuneia din pärtile care
sunt interesate In acel dife-
rend.
(3) In cazul când arbitrajul
trebue incredintat unor guverne
sau administratiuni, acestea se
vor alege printre Pärti le ade-
rente la acordul a cdrui apli-
care a provocat diferendul.
4. Partea care face apel la
4,

arbitraj este considerati ca

renti este acceptati de o tari Parte reclamanti. Ea desem-
aderenti, ea trebue transmisd, neazi un arbitru i 11 notified
si pentru atät cät ea Impru- pgrtii adverse. Partea adversi
muti cuile unei turi aderente la trebue atunci si numeasci un
Conventiune 0 la Regulamen- al doilea arbitru, Inteun inter-
tele respective, i se aplici dis- val de douä luni dela primirea
pozitiunile obligatorii ale Con- notificirii pärtii reclamante.
ventiunii 0 ale Regulamentelor 5. Daci este vorba de mai
In cauza, precum i taxele nor- mult de cloud Purti, fiecare
male. grupi din pärtile adverse pro-
Arbitraj cedeazd la numirea unui arbi-
tru, observând procedeul indi-
15. § 1. In caz de desacord cat la 4.
Intre cloud sau mai multe gu- § 6. Cei doi arbitri astfel nu-
verne contractante relativ la miti se inteleg pentru a de-
executarea, fie a prezentei Con- semna un supra arbitru care,
ventiuni, fie a Regulamentelor dad., arbitrii sunt persoane
previzute la articolul 2, neinte- nu guverne sau Administratiuni
legerea, daci nu se reguleazi pe si nu fie de nationalitatea nici
cale diplomatici, este supusi uneia dintre ele i nici uneia
unei judeciti arbitrale, la cere- din Pirti. Daci arbitrii nu se
rea oricirui din guvernele In hiteleg asupra alegerii supra ar-
desacord. bitrului, fiecare arbitru propune
2. Numai daci pirtile In un supraarbitru desinteresat In
desacord nu se inteleg pentru a diferendul produs. Se trage apoi
urma o proceduri deja stabiliti la sorti Intre supraarbitri pro-
prin tratate Incheiate Intre elepu0. Aceasti tragere la sorti
pentru vidarea conflictelor in- este efectuati de citre Birou/
ternationale, sau aceleia previ-Uniunii.
zute la 7 al prezentului arti- § 7. In fine, Pirtile In desa-
col, se va proceda dupi cum cor au facultatea de a face si
www.digibuc.ro
 25 lanuarie 19E8
se judece neintelegerea lor de
dare un singur arbitru. In
acest caz, ori se inteleg asupra
alegerii arbitrului, sau acesta
este desemnat conform metodei
indicate la § 6.
8. Arbitrii decid dup& voie
procedura ce trebue urmatá.
§ 9. Fiecare Parte suportli
cheltuielile ocazionate de in-
struirea diferendului. Cheltuie-
lile arbitrajului se impart in
mod egal intre Pártile in cauzá.
Comitete consultative interna-
na(ionale
16. § 1. domitete consultative
pot fi instruite pentru studie-
rea chestiunilor relative la ser-
viciile telecomunicatiunilor.
§ 2. Numärul, compunerea, a-
tributiunile i functionarea a-
cestor comitete sunt definitive
in Regulamentele anexate in
prezenta Conventiune.
I3iroul Uniunii
17. § 1. Un oficiu central, denu-
mit Biroul Uniunii internatio-
nale a telecomunicatiunilor,
functioneaz& in conditiunile fi-
xate mai jos:
§ 2. (1) In afar& de lucrárile
si operatiunile prevdzute de di-
ferite alte articole ale Conven-
tiunii si ale Regulamentelor Bi-
roului Uniunii este insärcinat:
a) cu lucrArile prep aratorii a
conferintelor si a lucrärilor con-
secutive ale acestor conferinte,
la care este reprezentat cu vot
consultativ;
b) de a asigura de acord cu
administratia organizatoare in-
teresatá secretariatul, conferin-
telor Uniunii, de asemeni ori de
cdte ori este rugatá sau când
Regulamentele anexate la pre-
zenta Conventiune dispun ast-
fel, secretariatul intrunirilor co-
mitetelor instituite de cAtre U-
niune sau puse sub ocrotirea
acestuia;
www.digibuc.ro
51
c) de a proceda la publica-
tiuni a caror utilitate general&
s'ar produce intre dou& confe-
rinte.
(2) Publicatä in mod perio-
dic, cu ajutorul documentelor.
ce-i sunt puse la dispozitie si a
informatiunilor pe care le poate
culege, un jurnal de informare
si de documentare cu privire la
telecomunicatiuni.
(3) Trebue, de altfel, 0, fie, In
oHce timp la dispozitia guver-
nelor contractante pentru a le
furniza, asupra chestiunilor care
intereseazá telecomunicatiunile
internationale, avizele i inf or-
matiile de care ar putea avea
nevoie, si pe care ar fi mai In
másurá de a le poseda sau de
a si le procura, dec&t aceste gu-
verne.
(4) El face, asupra gestiunii
sale, un raport anual care se
comunicá tuturor membrilor U-
niunii. Contul de gestiune este
supus examintirii i aprecierii
conferintelor plenipotentiarilor
sau celor administrative, prey&
zute prin articolul 18 al prezen-
tei Conventiuni.
§ 3. (1) Cheltuielile comune
ale Biroului Uniunii nu trebue
sä depäseascá, anual, sumele
fixate in Regulamentele anexate
la prezenta Conventiune. Aceste
cheltuieli obisnuite nu cuprind:
a) cheltuielile aferente lucrá-
rilor conferintelor plenipotentia-
rilor sau administrative;
b) cheltuielile aferente lucrá-
rilor unor comitete infiintate In
mod regulat.
(2) Cheltuielile aferente confe-
rintelor plenipotentiarilor i ce-
lor administrativi sunt supor-
tate de cAtre toate guvernele
care iau parte la aceste confe-
rinte, proportional cu contribu-
tiunea pe care o plätesc pentru
functionarea Biroului Uniunii,
conform dispozitiunilor alinea-
tului (3) de mai Jos.
52
Cheltuielile la adunärile co-
mitetelor, stabilite In mod regu-
lat sunt suportate conform dis-
pozitiunilor Regulamentelor a-
nexate la prezenta Conventiune.
(3) Veniturile ei cheltuielile
Biroului TJniunii, trebue BA facä
obi'ectul a doug, conturi deose-
bite, unul pentru serviciile: te-
legrafic i telefonic, celalt pen-
tru serviciul radiocomunicatii-
bor. Cheltuielile aferente fled,
reia din aceste doug, diviziuni
sunt suportate de catre guver-
nele aderente la Regulamentele
corespunzgloare. Pentru repar-
tizarea acestor cheltuieli, guver-
nele aderente se Imparte In 6
clase, contribuind fiecare In pro-
portia unui anumit numb' de
unitäti, ei anume:
Clasa 1-a: 25 unitäti
Clasa 2-a: 20 unitäti
Clasa 3-a: 15 unitäti
Clasa 4-a: 10 unitäti
Clasa 5-a: 5 unitliti
Clasa 6-a: 3 unitäti
Fiecare guvern aduce la
(4)
cunoetinta Biroului Uniunii, fie
direct, fie prin intermediul ad-
ministratiei sale, In ce clasg,
trebue sä fie aranjatg..tara sa.
Aceastä clasificare se comu-
nicg. membrilor Uniunii.
(5) Sumele avansate de atre
guvernul Insärcinat cu contro-
lul Biroului Uniunii, trebuesc
rambursate, de atre guvernele
debitoare, In timpul cel mai
scurt, i cel mai tfirziu, la ex-
pirarea lunii a patra care ur-
meazä dupg, luna In care a lost
trimes contul. Dupg, trecerea a-
cestui termen, sumele datorate
stint produatoare de dobanzi,
In folosul guvernului creditor,
cu procente de ease la sutg,
(6%) pe an, fnceplind din ziva
expirärii termenului susmentio-
nat.
§ 4. Biroul Uniunii este pus
sub fnalta supraveghere a gu-
vernului Confederatiunii elve-
www.digibuc.ro
25 lanuarle 1938
tiene, care fi reguleazä organi-
zarea, Ii controleazg. finantele, ti
face avansurile necesare
verificä contul anual.
CAP1TOLUL 11
Conferinie
Conferinte de plenipotentiari
con ferinte administrative
18. § 1. Prescriptiunile pre-
zentei Conventiuni se pot revi-
zui prin conferinta de plenipo-
tentiari ale guvernelor contrac-
tante.
§ 2. Se procedeazg, la revizui-
rea Conventiunii, când s'a decis
astf el printr'o precedentä confe-
rintä de plenipotenitari, sau
când cel putin douäzeci de gu-
verne contractante ei-au mani-
festat aceastä dorintä guvernu-
lui tgrii unde Biroul Uniunii fei
are sediul.
§ 3, Prescriptiunile Regula-
mentelor anexate la prezenta
Conventiune se pot revizui prin
conferinte administrative de de-
legati ai guvernelor contrac-
tante care au aprobat Regula-
mentele supuse la revizuire, fic-
care conferintä stabilind ea fn-
sg.ei locul i epoca adung,rii ur-
mätoare.
§ 4. Fiecare conferintil admi-
nistrativä poate sá admit/ par
ticiparea, cu titlul consultativ,
a Intreprinderilor particulare,
recunoscute de atre guvernele
contractante respective.
Schimbarea datei unei conferinte
19. § 1. Epoca stabilitti pen-
tru Intrunirea unei conferinte,
fie de plenipotentiari, fie admi-
nistrativa, poate fi schimbatI
pentru un termen mai apropiat
sau mai Indepärtat, (lac& cere-
rea este fg.cutä de cel putin 10
din guvernele contractante, gu-
vernului %Ara unde lei are se-
diul Biroul Uniunii, i dacg.. a-
 25 lanuarie 1938
ceastg propunere primeste ade-
rarea majoritätii guvernelor
contractante care si-ar fi trimes
avizul fn termenul stabilit.
§ 2. Conferinta are atunci loc
In tara indicata mai fnainte,
dacä guvernul acestei trtri con-
simte la aceasta. In cazul con-
trar, se procedeazá la o consul-
tare a guvernelor contractante,
prin Ingrijirea guvernului tarii,
unde Biroul Uniunii fsi are se-
diul.
Regulament intern al Conf erin-
relor
20. § 1. Inainte de orice deli-
berare, fiecare conferintä
sta-
bileste un regulament intern,
care contine regulele dupa care
sunt ocazionate si conduse des-
baterile si lucrrtrile.
§ 2. In acest scop, conferinta
ia ca baza regulamentul intern
al precedentei conferinte, pe ca-
re-1 modifick dacd i se pare ne-
cesar.
Limba
21. § 1. Limba Intrebuintatrt
pentru redactarea actelor confe-
rintelor si pentru toate docu-
mentele Uniunii este limba fran-
cezd.
§ 2. (1) In desbaterile confe-
rintelor, limbile franceza si en-
glea sunt admise.
(2) Discursurile pronuntate In
limba franceza se traduc ime-
diet In limba englezä, si reci-
proc, de cAtre translatorii ofi-
ciali ai Biroului Uniunii.
(3) Afarä de aceasta pot fi uti-
lizate si alte limbi In desbaterile
conferintelor, cu conditie ca. de-
legatii care le intrebuinteazg, sà
aiM, ei Insisi grijä ca discursul
lor sg, fie tradus fn limba fran-
cez5. sau In limba engleza.
(4) De asemeni, acesti delegati
pot, daa vor, sä traducii, In pro-
www.digibuc.ro
53
pria lor limbá, discursurile pro-
nuntate fn limba franceza sau
englez1
CAPITOLUL III
Dispozifiuni de ordin general
Telecomunicattunea serviciu
public
22. Guvernele contractante re-
cunosc publicului dreptul de a
corespunde prin mijlocul servi-
ciului international ai corespon-
dentei publice. Serviciul, taxele,
garantiile vor fi aceleasi pen-
tru toti expeditorii, färä priori-
tate nici vreo preferinta nepre-
vAzutä de Conventia sau Regu-
lamentele ce-i sunt anexate.
Rdspundere
23. Guvernele contractante de-
clard crt nu acceptä nicio räs-
pundere cu privire la acei ce
utilizeaz5, serviciul internatio-
nal al telecomunicatiunilor.
Secretul telecomunicatiunilor
24. § 1. Guvernele contrac-
tante se angajeazil de a lua toate
mAsurile posibile, compatibile
cu sistemul de telecomunicatiune
utilizat, pentru a asigura secre-
tul corespondentelor internatio-
nale.
§ 2. Totusi, ele fsi rezerva drep-
tul de a comunica coresponden-
tele internationale autoritatilor
competinte pentru a asigura, fie
aplicarea legislatiei lor interná,
fie executarea conventiunilor in-
ternationale la care guvernele
interesate sunt Pärti.
Constitutiunea, exploatarea e
ocrotirea instalatiunilor $i ailor
de telecomunicatie
25. § 1. Guvernele contrac-
tante stabilesc, de acord cu ce-
lelalte guverne contractante in-
teresate si In cele mai bune con-
 54 25 lanuarie 1938
ditiuni tehnice, cane si instala-
tiunile necesare, pentru asigu-
rarea schimbului rapid si nein-
trerupt al telecomunicatiilor ser-
-viciului international.
§ 2. Pe cat posibil, aceste cai
si instalatiuni vor trebui sä fie
exploatate prin metodele si pro-
cedurile cele mai bune pe care
practica serviciului le va fi fa-
cut cunoscute, vor fi Intretinute
Inteo stare continua de Intrebu-
intare si mentinute la nivelul
progreselor stiintifice si tehnice.
§ 3. Guvernele contractante a-
sigura ocrotirea acestor cai si
instalatiuni In lirnitele actiunii
lor respective.
§ 4. Fiecare guvern contrac-
tant stabileste si Intl etine pe
propria sa cheltuiala cu ex-
ceptie de cazul unui aranjament
particular ce ar fixa alte condi-
tiuni sectiunile de conductori
internationali cuprinse In limi-
tele teritoriului tarii sale.
§ 5. In tarile unde anumite ser-
vicii de telecomunicatiuni sunt
asigurate de catre intreprinderi
particulare recunoscute de gu-
verne, angajamentele de mai sus
sunt tinute de acele Intreprin-
deri particulare.
Oprirea telccomunicatiilor
26. § 1. Guvernele contractante
isi rezerva dreptul de a opri
transmiterea ori crtrei telegrame
sau radiotelegrame particulare
care ar 'Area primejdioase pen-
tru siguranta Statului sau con-
trarie legilor tuírii, ordinei pu-
Nice sau bunelor moravuri, lu
anclu-si insarcinarea de a in-
*Uinta imediat oficiul de ori-
gine de oprirea acelei comunica
tiuni sau a unei oarecare pìitti
din aceasta, afara de cazul crtncl
emiterea avizului ar putea srt
para periculos pentru siguranta
Statului.
www.digibuc.ro
§ 2. Guvernele contractante Ii
rezerva de asemeni dreptul de a
tua orice comunicatie telefonica
particulai a care ar 'Area pri-
mejdioasa pentru siguranta Sta-
lului sau contrari legilor tarii,
ordinei publice sau bunelor mo-
ravuri.
Suspendarea serviciului
27. Fiecare guvern contrac-
tant isi rezervi dreptul de a sus-
penda serviciul telecomunicatii-
lor internationale, pentru un
timp nedeterminat, daca crede
necesar aceasta, fie In mod ge-
neral, fie numai pentru anu-
mite relatiuni si/sau pentru a-
numite feluri de corespondente,
luhndu-si Insarcinarea de a a-
viza imediat pe fiecare din cele-
lalte guverne contractante, prin
intermediul Biroului Uniunii.
Instruirea contraventiunilor
28. Guvernele contractante se
angajeaza de a se informa in
mod reciproc relativ la nerespec-
tarea dispozitiunilor prezentei
Conventiuni si Regulamentelor
pe care le accepta, pentru a usu-
ra urmarile ce trebuesc facute.
Taxe Ii scutire de taxet
29. Dispozitiunile relative la
taxele telecomunicatiunilor si di-
feritele cazuri In care acestea be-
neficiaza de scutire sunt fixate
in Regulamentele anexate la pre-
zenta Conventiune.
Prioritate in transmiterea tele-
gramelor i radiotelegramelor
de Stat
30. In transmitere, telegra-
mele si radiotelegrarnele de Stat
se bucura de prioritate asupra
celorlalte telegrame i radiotele-
grame, In afara de cazul cand
expeclitorul declara ci renuntrt
la acest drept de prioritate.
 25 lanuarie 1938
Limbaj secret
31. § 1. Telegramele si radio-
telegramele de Stat, precum si
telegramele si radiotelegramele
de serviciu pot fi redactate in
limbaj secret in toate relat iu-
nile.
§ 2. Telegramele si radiotele-
gramele particulare pot fi emise
in limbaj secret intre toate th-
rile, afarn de acelea care vor fi
notificat in prealabil, prin in-
termediul Biroului Uniunii, cn,
nu admit un astfel de limbaj
pentru aceste categorii de cores-
pondente.
§ 3. Guvernele contractante
care nu admit telegramele si ra-
diotelegramele particuIare in
limbaj secret care provin sau
sunt destinate propriului lor te-
ritoriu, trebue s5, le lase sit cir-
cule in transit, In afarrt de ca-
zul de suspendare a serviciului,
determinat la art. 27.
Unitate monetard
32. Unitatea rnonetarn, intre-
buintatn, la compunerea tarife-
lor telecomunicatiunilor interna-
tionale si la stabilirea conturi-
lor internationale este francul-
aur egal cu 100 centime, de o
greutate de 10/31 grame si cu
un titlu de 0,900.
Intocmirea conturilor
33. Guvernele contractante tre-
bue sa-si dea in mod reciproc
socotealrt de taxele percepute de
entre serviciile lor respective.
CAPITOLUL IV
Dispozifiuni speciale radio-
comunicatiunilor
Intercomunicatiuni
34. § 1. Statiunile care asi-
gurrt radiocomunicatiunile In
serviciul mobil, in limitele atri-
butiunii lu normaln, trebue sti
www.digibuc.ro
55
schimbe in mod reciproc radio-
comunicatiunile, far& sä tinä
searná de sistemul radioelectric
adoptat de ele.
§ 2. Totusi, pentru a nu im-
piedeca progresele stiintifice, dis
pozitiunile paragrafului prece-
(ent nu impiedecn intrebuinta-
1 ea unui sistern radioelectric in-
capabil de a comunica prin alte
6 isteme, nurnai cn, aceastri inca-
pacitate sn fie datorit5, felului
specific al acestui sistem, iar nu
St% fie efectul unor dispozitive a-
doptate numai in vedere de a im-
piedeca intercomunieatiunea.
Turburdri
35. § 1. Toate statiunile, ori-
care ar fi scopul lor, trebue, pe
cât se poate, sá fie stabilite si
exploatate in asa fel incat sa nu
turbure comunicatiunile sau ser-
viciile radioelectrice, fie ale ce-
lorlalte guverne contractante, fie
ale intreprinderilor particulare
recunoscute de cntre aceste gu-
verne contractante si de catre ce-
lelalte intreprinderi autorizate In
reguld, care fac serviciul de ra-
diocomunicatiune.
§ 2. Fiecare din guvernele
contractante care nu exploateazä
ele insile mijloacele de radioco-
rnunicatiune se oblign sii pre-
tindrt intreprinderilor particu-
lare recunoscute de ele si de en-
tre celelalte intreprinderi auto-
rizate in regulrt in acest scop,
observarea prescriptiunilor § 1
de mai sus.
Chemdri si mesagii, de primejdie
36. Statiunile care participl
la serviciul mobil, sunt obligate
Na primeasca, in baza unei pre-
ilderi absolute, chemárile si me-
ajele de primejdie, oricare le-ar
fi provenienta, sit räspundn tot
56 25 lanuarie 1938
astfel acestor mesaje i sa le
dea imediat urmarea pe care o
comportä.
Semnale de primejdie false sau
iweldloare. Intrebuin(area nere-
gulata a indicativelor de ape/
37. Guvernele contractante se
obliga sit ia masurile utile pen-
tru a opri transmiterea sau pu-
nerea In circulatie a unor sem-
nale de primejdie sau chemari
de primejdie false ori insela-
toare, cum si util:zarea, printr'o
statiune, a unor indicative de a
pel care nu i-au fost atribuite in
-mod regulat.
Serviciu restráns
38. Cu toate dispozitiunile §
1 al articolului 3, o statiune
poate fi destinata unui serviciu
international restrans de teleco-
municatiuni determinat de In-
susi scopul acestei telecomunica-
tiuni sau de alte imprejurari
independente de sistemul !titre-
buintat.
Instalatille serviciilor pentru
apdrarea nalionald
39. § 1. Guvernele contrac-
tante Ii pastreazä Intreaga lor
libertate In ceea ce priveste in-
stalatiunile radioelectrice nepre-
vazute la art. 9 si mai cusearra,
la statiunile militare, ale forte-
lor de uscat, maritime si ae
riene.
§ 2. (1) Totusi, aceste instala-
tiuni si statiuni trebue, pe cat
se poate, sil observe dispozitiu-
nile reglementare relative la a-
jutoarele de dat In caz de pri-
mejdie i ia masurile ce trebu-
ese luate pentru a Impiedeca
turburarile. Ele trebue sh mai
observe pe cat se poate, dispo-
zitiunile reglementare In ceea ce
priveste tipurile de unda si free-
ventele ce trebuesc utilizate, du-
www.digibuc.ro
pit felul de serviciu pe care-1 a-
sigura acele sta(iuni.
(2) Afara de aceasta, cam] a-
ceste instalatiuni si statiuni fac
un schimb de corespondenta pu-
Mica sau participa la serviciile
speciale fixate prin Regulamen-
tele anexate la prezenta Con-
ventiune, ele trebue sa se con-
formeze, in general, prescriptiu-
nilor reglementare pentru execu
tarea acestor servicii.
CAPITOLUL V
Dispozifiune finalä
Punerea in vigoare a Conven-
fiunii
40. Prezenta Conventiune va
intra in vigoare la Intaiu Ianua-
rie una mie noua sute treizeci
patru.
Drept care plenipotentiarii res-
pectivi au semnat Conventiunea
Intr'un exemplai, care va ra-
mane depus In arhivele guver-
nului Spaniei i dupa care se va
remite o copie fiecdrui guvern.
Facut la Madrid, la 9 Decem-
vrie 1932 1).
DECRET-LEGE
pentru ieftenirea petrolului lampant
fi a bumbacului täränesc
DIN 25 IANUARIE 1938 2)
Asupra raportului ministrului
Nostru secretar de Stat la De-
1) Urmeazi Regulamentul telegra-
fie si Regulamentul telefonie, cu-
prinzand 250 pagini, care eau pu-
blicat in Monitoral Oficial p. I,
NT. 19 din 25 Iannarie 1938, nnde
se pot eonsulta.
2) I. D. R, sub Nr, 195/938, s'a
dat in baza art. 14 din Legea de-
plinelor puteri (pag. 899, vol. XXV)
s'a publieat In Monitorv2 Oficial
p. I, Nr. 19 din 25 Ianuarie 1938.
A se vedea in
1. Legea pentru sporirea taxelor
 25 Ianuarie 1938
partamentul Finantelor sub Nr.
384.589 din 1938;
Vdzand jurnalul Consiliului de
ministri Nr. 101 din 1938;
Având In vedere dispozitiunile
art. 14 din legea pentru unifica-
rea si simplificarea másurilor
financiare exceptionale, publi-
catg In Monitorul Oficial Nr. 76
din 1 Aprilie 1937,
Am decret si decretdm:
CAPITOLUL I
Petrol lampant
1. Taxa_de.sansumalie asupra
petrolului lampant:TrelayarTn
arcr 0,... , din legea pentriT In-
iiintarea nnor taxe de eorigtina-
kie,,....qc.,..- promi4gatrt çu .ifiditul
decr i re 61 -N . 856 ciiiinMAT-
tie 1 Se Usk_12-aelgisl, Jt5,12
kgja ILei_l_...kg_nentru ne.trii.
rmpant, intrebuintat la ars in
5.1.212,1,_
Petrolul intrebuintat in orice
alt scop, se taxaaziL.C11-1211,50 kg,
'ex cel deural,.....11.eatr-utr-ac-
ordleazzLzaL,41291.9.aula _ex-
loatataiallorAgricple. 1.....m.ori-.
or mici ..§Lt dr5me ti care ma-
in°- uil 1ftUTh a eazil
cu a ob-
tine numal
el e biltiram-,'
lor sau AdatulitaLa.,Lir 4-t<ard
te-
resptttIVE
la articole de consum 0 la produse
petrolifere, din 1 Aprilie 1935, la
pag. 189, vol. XXIII.
2. Legea pentru asezarea si admi-
nistrarea taxelor de consum pe pro-
duse petrolifere, din 1 Ianuarie 1933,
la pag. 3, vol. XXI.
3. Legea pentru taxele de eonsum
pe bumbas, eaf ea 0 produse metalur-
glee, din 1 Aprilie 1937, la pag. 907,
vol. XXV.
4. Legea asupra impozitului pe lux
cifra de afaceH, din 1 Aprilie
1934, la pag. 89, vol. XXII, eu mod.
28 Oetomvrie 1937, pag. 2059, vol.
XXV.
www.digibuc.ro
57
2. Oricine va da altd intrebu-
intare petrolului lampant taxat
cu 1 lei kg si destinat numai
pentru ars In lämpi, sau va a-
mesteca petrolul cu alte produse,
se va pedepsi prima data' cu a-
mendd_cle 50.000 lei silte_zete_ori
diferenta de taxe sustrasá; iar In
caz de recidivg, cat aMendade
200.000 lei, de zece ori diferenta
de taxe sustrasd i inchiderea
Intreprinderii pe timp de o lung.
3. Procedura de urmat in dre-
sarea actelor cte contraventie,
edile de atac in justitie, urmári-
rea si incasarea amenzilor, curn
si krimele acordate denunritori-
,
lor_sj_LanaLatalArlat, vor ace-
lea din legea pentru asezarea si
administrarea taxelor asupra
produselor petrolifere, promul-
gatg cu Inaltul clecret regal Nr
3.676 din 30 Decemvrie 1932.
CAPITOLUL
Fire de bumbac leiriinesc
4. Sunt scutite de taxele de-
consumatie si impozitul pe cifra
de afaceri, taxa fixd ce inlocu-
ieste impozitul pe tesdturi, ur-
mdtoarele cantitgti de fire de
bumbac, importate de Centrala
Cooperativg de Consum, cu des-
tinatia pentru industria casnicd:
a) Cantitatea de 7.000.000 kg a-
nual fire de bumbac in pachete,
cunoscut sub denumirea de bum-
bac tgrdnesc cret;
b) Cantitatea de 3.000.000 kg a-
nual fire de bumbac In pachete,
cunoscut sub denumirea mulle",
albit i nealbit, dublu fir rdsucit,
albit i nealbit.
Aceastá scutire se va acorda
numai dacd in declaratia vamald
se va ardta crt destinatia este
pentru industria casnicg. Impor-
tul nu se va putea face fdrá au-
torizarea prealabilä a Ministeru-
lui Finantelor, care va putea face
orice control, spre a stabili dacg
firele de bumbac scutite de taxe
58 25 lanuarie 1938
impozit au mers la destinatia
pentru care s'a acordat scutirea.
5. Cei care vor da altd intre-
buintare firelor de bumbac scu-
tite de taxe si impozit, deck a-
teea pentru care s'a acordat scu-
tirea, vor fi pasibili, In ce pri-
veste taxele de consumatie, de
sanctiunile prevdzute de art. 6
din legea pentru infintarea ta-
xelor de consumatie asupra tesd-
turilor de bumbac importate, etc.,
promulgatá cu inaltul decret re-
gal Nr. 1.692 din 31 Martie 1937,
iar In ce priveste impozitul pe ci-
fra de afaceri, de sanctiunile pre-
vilzute de legea impozitului pe
lux si cifra de alaceri, publicatá
in Monitoi ul Oficial Nr. 78 din 1
Aprilie 1934, cu modificárile a-
duse prin decretul-lege publicat
In Monitorul Oficial Nr. 249 din
28 Octomvrie 1937.
6. Presedintele Consiliului Nos-
tru de Ministri, precum si mi-
nistrii Nostri secretari de Stat la
Departamentele Justitiei i Fi-
nantelor, sunt insdrcinati cu exe-
cutarea prezentului decret-lege.
DECIZIE
pentru fixare preturitor petrolui lampant
la desfacerea in detaliu
DIN 25 IANUARIE 19381)
Noi, ministru secretar de Stat
la Departamentul Industriei si
Comertului;
Având in vedere dispozitiunile
art. 2 si 4 din legea pentru In-
frânarea si reprimarea speculei
ilicite;
1) Decizia ministerial& Nr. 99.362
din 1938, dat& in vederea ieftenirii
petrolului lampant, In baza Deeretu-
lui-lege Nr. 195/938, s'a pnblicat In
M onitorul 0 f icial p. I, Nr. 19 din
25 Ianua ie 1938. Ulterior, s'a abro-
gat prin Decizia din 13 Iunie 1938.
A se vedea i Deeretul-lege relativ la
specula ilicitá, din 29 Mai 1937, la
pag. 1343, vol. XXV.
www.digibuc.ro
Având in vedere I. D. R. Nr.
2.392 din 28 Mai 1937, pentru
modificarea art. 2 si 5 din legea
pentru infrânarea speculei ilicite,
Decidem:
1. Fixdm pentru petrolul lam-
pant, preturile continute in aid-
turatele liste, vizate de noi si care
fac parte integrante din prezenta
deciziune, pentru fiecare capi-
tald de judet, franco-depozitul
sau magazinul de desfacere (re-
vânzkor), din orasul respectiv.
2. Pentru localitâtile din cu-
prinsul fiecdiui judet, primäriile
respective vor stabili preturile de
bazd fixate pentru capitala ju-
cletului, la care se vor adáuga,
tinând searnd de lungimea si gre-
utatile transportului, cheltuielile
de transport si beneficiul nor-
mal al revânziitorilor, fixat prin
I. D. R. Nr. 2.392 din 28 Mai
1937, publicat in Monitorul Ofi-
cial, partea I, Nr. 122, din 29 Mai
1937.
Prefecturile de judet vor coon-
dona si aproba aceste lucrári.
3. In cazul când orasele vor
'nst.tui taxe locale, acestea se vor
adduga Ia pi eturile stabilite prin
prezenta deciziune.
4. Contravenientii la dispozi-
tiunile prezentei deciziuni vor fi
pedepsiti conform legii pentru
infranarea si reprimarea specu-
lei ilicite.
5. Preturile specificate in a-
nexâ se vor aplica cu incepere
dela 25 Ianuarie 1938.
Pânil la acea datd continud sii
se aplice preturile din deciziu-
nea Nr. 88.176, publicatd in Mo
nitorul Oficial, partea I, Nr. 292
din 17 DecemvrTe 1937.
6. Directiunea industriei si Di-
rectiunea personalului si adrni-
nistratiei si secretariatului ge-
neral, sunt Insarcinate cu adu-
cerea la indeplinire a dispozi-
tiunilot din prezenta deciziune.
 25 lanuarie 1938 59

Lista de preturile de vanzare In detaliu pentru petrol (densitatatea 0,825)

In capitalele de judet
A TRANSPORT Adults 20/0 Pret de viuzaro
pt. olieltuieli In detain'
.6"
... de desfacere
*s- I (bone!. re_
JUDETUL Capitala 8 c4 .!.7
2 ob vanz.tutrans-
de judet ..; -.1 fr.; A+ *g ,,, port la mega- Pe kg. Pe litru
z. d 4, a .-;,; zinliallidu) e d e-

lei kg lei kg lei kg lei kg

Cernauti .... Cernituti 2,50 0,67 -- 0,63 3,80 3,50

Storojinet ... Storojinet
Radauti .... Radauti
2,50
2,50
0,66
0,61 - 0,63
0,63
3,79
3,77
3,50
3,50
Suceava .... Suceava
Campulung.. C.-Lung
2,50
2,50
0,59
0,66 -
0,50 0,72
0,63
4,31
3,79
3,50
3,50
Dorohoi
Botosani
Dorohoi ....
Botosani ....
Falticeni ...
2,50
2,50
0,64
0,62 --
.-.- 0,63
0,63
3,77
3,75
3,50
3,50
3,-
Baia
Iasi
Neamt
Iasi
P.-Neamt ...
2,50
2,50
2,50
0,59
0,57
0,54
-- 0,62
0,61
0,61
3,71
3,68
3,65
3,-
3,-
3,-
Roman .
Vaslui
Homan
Vasl ui
2,50
2,50
0,51
0,51 -- 0,60
0,60
3,61
3,61 3,-
3,-
Falciu
Baca,
Tutova
Husi
Baal].
2,50
2,50
0,53
0,46 -- 0,61
0,59
3,64
3,55 3,-
3,-
Tecuci
Putna
Barlad
Tecuci
Focsani
2,50
2,50
2,50
0,44
0,37
0,31
- 0,59
0,57
0,58
3,53
3,44
3,37
3,-
3,-
Covurlui .... Galati 2,50 0,41 9,58 3,49 3,-
Hotin Hotin 2,50 0,67 0,50 0,73 4,40 4,-
4,-
Soroca
Billti
Soroca
Bálti
2,50
2.50
0,65
0,65 -
0,50 0,73
0,63
4,38
3,78 3,50
4,-
Orhei Orhei
Lapasna .... Chisinau
2,50
2,50
0,67
0,67 -
0,50 0,73
0,63
4,40
3,80 3,50
Tighina
Cahul
Tighina. . .
Cetatea-Albli. Cetatea-ilbl .
Cahul
2,50
2,50
2,50
0,69
0,70
0,41
-
0,50
0,64
0,64
0,68
3,83
3,84
4,09
3,50
3,50
3,50
Ismail Ismail 2,50 0,41 0,50 0,68 4,09 3,50
Tulcea
Caliacra .. .
Tulcea
Constanta ... Constanta
Bazargic ...
2,50
2,50
2,50
0,41
0,47
0,56
--
0,50 0,68
0,59
0,61
4,09
3,56
3,67
3,50
3,-
3,-
Durostor. .... Silistra
R.-Sarat ... R.-Sarat
2,50
2,50
0,35
0,26 -
0,50 0,67
0,55
4,02
3,31
3,50
2,50
3,-
Braila Braila
Buzau .... . Buzau
2,50
2,50
0,35
0,17 - 0,57
0,53
3,42
3,20 2,50
3,-
- -
Ialomita .... Calarasi 2,50 0,35 0,57 3,42
Ilfov Bucuresti ... 2,50 0,15 0,53 3,18 2,50
Prahova Ploiesti 2,50 0,10 0,52 3,12 2,50
Danabovita ..
Vlasca
Teleorman ..
Targoviste
Giurgiu
T.-Magurele .
2,50
2,50
2,50
-
0,28
0,30
0,51
0.56
0,56
0,60
3,34
3,36
3,61
2.50
3,-
3,-
C.-Lung .... 3,-
Muscel
Arges
Olt
Pitesti
Slatina
2,50
2,50
2,50
--
0,40
0,32
0,44
0,58
0,56
0,59-
3,48
3,38
3,53
3,-
3,-
www.digibuc.ro
60 25 lanuarie 1938

Adana e,ope/0 Prat de vanzare

TRANSPORT in detaliu
pt. eheltuieli
de d e
Cap ita la o .i
p4 ,!.; '.7 ''s
... ( b aneelf.a reer-e
JUDETUL g . -9 vane. eitrane.
de judet. aa *g d port la maga- Pe kg. Pe litru
iti 6 ti Sa 4 zintttallid, de-

lei/kg let/kg lei kg lei/kg

VAlcea R.-Ireticea ... 2,50 0,56 0,61 3,67 3,

Romanati Caracal 2,50 0,50 0,60 3,60 3,-
Dolj Craiova 2,50 0,53 0,61 3,64 3,-
Gorj . Tg.-Jiu 2,50 0,61 0,62 3,73 3,-
Mehedinti ... T.-Severin 2,60 0,62 0,62 3,74 3,-
Maramures .. Sighet 2,50 0,86 0,67 4,03 3, 60
Satul-Mare .. Satul-Mare 2,50 0,79 0,66 3,95 3,50
NAsaud Bistrita 2,50 0,69 0,64 3,83 3,50
Some§ Dej 2,50 0,67 0,63 3,80 3.5 0
Srtlaj Zalrtu 2,50 0,73 0,65 3,88 3,50
Mures Tg.-Mures ... 2,50 0,61 0,62 3,73 3,-
Turda Turda 2,50 0,61 0,62 3,73 3,-
Cluj Cluj 2,50 0,65 0,63 3,78 3,50
Bihor Oradea 2,50 0,74 0,65 3,89 3,50
Ciuc Mercurea Chic 2,50 0,41 0,58 3,49 3,-
Odorhei ... . Odorhei 2,50 0,49 0,60 3,59 3,-
Trei-Scaune . Sf Gheorghe. 2,50 0,32 0,56 3,38 3,-
Brasov Brasov 2,50 0,27 0,55 3,32 3,-
Fagäras FagAras 2,50 0,38 0,57 3,45 3,-
Trunava-Mare Sighisoara 2,50 0,45 0,59 3,54 3,-
Tfirnava-Micrt Dioiosinmartin . 2,50 0,58 0,62 3,70 3,-
Sibiu Sibiu 2,50 0,49 0,60 3,59 3, -
Alba Alba-Iulia... 2,50 0,58 0,62 3,70 3,-
Hunedoara Deva 2,50 0,62 0,62 3,74 3,-
Arad Arad 2,55 0,72 0,65 3,87 3,50
Timis Timisoara ... 2,50 0 73 0,66 3,88 3,50
Caras Oravita 2,50 0,79 0,66 3,95 3,50
Severin Lugoj 2,50 0,70 0,64 3,84 3,50

DECIZ1E Avdnd In vedere dispozitiunile

pentru fixarea pretului petrolului
lampant la rafinärii
DIN 25 IANUARIE 1938 1)
Noi, ministru secretar de Stat
la Departamentul Industriei si
Comertului,
1) Decizia Nr. 99.363
din 1938, s 'a publicat in Monitoral
Oficial p. I, Nr. 19 din 25 Iannarie
1938. A se vedea i Deeizia ministe-
ria15. care precede imediat In west
volum.
www.digibuc.ro
art. 70 din legea minelor, care o-
bliga rafineriile din tard sit asi-
gure, In limitele productiunii, a-
provizionarea thrii cu produse
petrolifere;
Avdnd In vedere dispozitiunile
art. 2 si 4 din legea pentru In-
franarea si reprimarea speculei
ilicite,
Decidem:
1. RafinAriile din tara sunt o-
bligate a vinde si expedia prompt
petrolul lampant pentru consu-
mul intern, la pretul de 2,50 lei
 25 lanuarie 1938
kg locorafinarie cazan, in pro
portie cu -t:teiul prelucrat, si a-
nume pe baza proportiei dintre
cantitatea de titeiu prelucrata de
catre rafinarii, atât pentru con-
tul propriu, cat si pentru contul
strain, fata de prelucrarea totala
de titeiu a rafinariilor in penul-
tima lung, din consumul tarii de
petrol lampant al lunii anului
precedent.
Orice neconformare din partea
raf:ntiriilor urmeazg a fi adusg
la cunostinta Departamentului
Industriei si Comertului.
2. Contravenientii la dispozi-
tiunile prezentei deciziuni vor fi
pedepsiti conform legii pentru
infranarea i reprimarea specu-
lei ilicite.
3. Pretul fixat mai sus se va
aplica cu incepere dela 25 Ianua-
rie 1938.
Pana la acea data, continua
sg se aplice pretul stabilit in de-
ciziunea Nr. 88.177, publicata in
Monitorul Oficial, partea I a, Nr.
292 din 17 Decemvr:e 1937.
4. Directiunea industriei si Di-
rectiunea minelor, sunt insgrci-
nate cu aducerea la indeplinire
a dispozitiuntlor din prezenta de-
ciziune.
DECIZIE
relativ la vânzarea särii In detaliu
DIN 25 IANUARIE 19381)
Noi, ministru secretar de Stat
la Departamentul Industriei si
Comertului,
Avand in vedere dispozitiunile
1) Decizia ministerialá Nr, 99,364
din 1938, s'a publieat in Monitorul
Oficial p. I, Nr. 19 din 25 Ianuarie
1938. A se vedea i Deeretul-lege re-
lativ la specula ilicità, din 29 Mai
1937, la pag. 1343, vol. XXV, pre-
cum si J. C. M. din 26 Ianuar:e 1938,
la ordinea cronologieä.
www.digibuc.ro
61
art. 2 si 4 din legea pentru in-
franarea si reprimarea speculei
ilicite;
Având in vedere I. D. R. Nr.
2.392 din 28 Mai 1937, pentru mo-
dificarea art. 2, 4 si 5 din legea
pentru infranarea si reprimarea
speculei ilicite,
Decidem:
1. In localitatile in care pre-
tul de vdnzare al sgrii in detaliu
va depgsi lei 3,40 de kg, consiliile
comunale sau comisiile interi-
mure vor fixa pretul maximal de
vânzare al sgrii de catre revân-
zatori.
In localitatile in care existg de-
pozite proprii ale Casei Auto-
nome a Monopolurilor, sau de-
pozite particulare autorizate, a-
cest pret nu va depasi le 2,70 de
kg pentru sarea vânduta direct
dela aceste clepozite si lei 3,40 de
kg pentru sarea vânduta in de-
taliu de catre revânzgtori.
2. Pentru localitatile din cu-
prinsul fiecarui judet, in care nu
existg astfel de depozite, prima-
rille vor stabili preturile de vein-
zare n detaliu de catre revanzg-
Lori, plecand dela preturile de
bazg fixate pentru localitatile in
care existg depozitul cel mai a-
propiat, la care se va adguga, ti-
nand seama de hingimea si greu-
tgtile transportului, cheltuielile
de transport si beneficiul normal
al revânzatorilor, fixat prin I. D.
R. Nr. 2.392 din 28 Mai 1937, pu-
blicat in Monitorul Oficial, par-
tea I, din 29 Mai 1937.
Prefecturile de judet vor coor-
dona si aproba aceste lucrari.
3. Sarea fiind scutita de taxele
locale, tn cazul and inteunele
localitati exista sau se vor insti-
tui taxe locale pentru transpor-
tul sgrii, aceste taxe se vor adau-
ga la preturile stabilite, conform
prezente deciziuni.
4. Preturile prevazute la art. I
din prezenta deciziune intra in
62
vigoare dela data de 25 Ianuarie
1938; iar preturile maximale ce
se vor fixa de primärii, conform
art. If din prezenta deciziune, se
vor aplica dela data fixärii lor
de cätre consiliile comunale si
comisiile interimare.
5. Contravenientii la dispozi-
tiunile prezentei deciziuni vor fi
pedepsiti conform legii pentru in-
frânarea si reprimarea speculei
ilicite.
6. Directiunea industriei i Di-
rectiunea personalului si admi-
nistratiei si Secretariatului gene-
ral, sunt insarcinate cu aclucerea
la indeplinire a dispozitiunilor
din prezenta cleciziune.
DECR ET
pentru modificarea Regulamentului
privitor la insigne Premilitari"
DIN 26 IANUARIE 19381)
1. Insigna premilitarä, prevä-
zutä la art. 16 din legea
premilitare, se conferä in
conditiunile regulamentului de
fath:
Ofiterilor activi si de rezervä,
cum si persoanelor civile, care
prin activitatea ce desfasoarä a-
jutä moral si material Institutia
Pregätirii Premilitare.
Ofiterilor activi si de rezervti
care activeazä in cadrele pregg-
tirii premilitare.
Subofiterilor si gradelor inf e-
rioare activi si de rezervd, in-
structori premilitari, precum si
tinerilor premilitari care parti-
cipä la sedinte.
2. Insigna premilitarä este
construitä format brose, cu ac de
1) Aeest Regulament s'a aprobat
prin Deeretul regal Nr. 4.292/937
s'a publicat in Monitorul 0 ficial
p. I, Nr. 20 din 26 lanuarie 1938.
El abrogA Regulamentul din 10 Apri-
lie 1936, pag. 552, vol. XXIV, p. I.
www.digibuc.ro
26 (anuarie 1938
sigurantii, in lungime de 65 ram
si lätime de 38 mm, având la
mijloc un vultur stilizat; deasu-
pra aripelor, insemnele Regale
Coroana, In stânga sub cioc, Ste-
rna Tärii cu Coroana Regarä si
la picioare, initialele P. P.
Insigna premilitard are 3 clase:
Clasa I, II si III, cu modificä-
rile arätate la fiecare clasä:
3. Insigna premilitarä cl. I-a,
de forma arätatä la art. 2, toatä
fiind auritä, cu sterna in culori,
confectionatd de email, se con-
feril tuturor ofiterilor activi pänä
la gradul de cäpitan inclusiv,
cum si persoanelor a cAror si-
tuatie socialä este eel putin egalä
gradului de cdpitan si care prin
activitatea lor sprijinä in mod cu
totul deosebit P. P.
Ea se poate conferi i ofiteri-
lor activi inferiori si de rezervä,
sef i de centre, subcentre si sectii,
care se disting in mod exceptio-
nal prin munca, devotamentul si
constiinta lor in serviciu i po-
sedä insigna clasa II-a, de trei
ani.
 26 lanuarle 1938 63

4. Insigna premilitard clasa nute la finele anului de instruc-

tie, având mai putin de 4 ab-
II-a, avänd aceeasi constructie,
insä argintatd, oxidatd Inchis, en
sterna in culori, confectionatd ca
si aceea de pe insigna clasa I-a.
Ea se confer% la sfârsitu pri-
mului an ofiterilor activi si de
rezervä inferiori, sefi de centre,
subcentre si sectii, care activeazd
ea instructori si educatori, daci
au dat dovadä de frecvend regu-
latd, de muned devotatd si con- basal, In fatd, de cdtre toti ti-
tiincioasá institutie. De nerii premilitari, servind ca senin
asemeni, persoanele civile care
au o situatie sociald, cel putin
egald functiunii sefului de sub
centru si care prin sprijinul mo-
ral si material ajutá la progre
sul pregdtirii premilitare.
Ea se poate conferi in mod ex-
ceptional si subofiterilor sau gra-
delor inferioare sefi de subcen-
tre i sectii cu o pregatire so
ciald superioard, dacd s'au dis-
tins in mod special prin muned,
devotamentul i constiinta lor in
functiunea premilitard ce inde-
plinesc si dacd, au eel putin un
an de serviciu.
5. Insigna premilitard clasa
III-a, avänd aceeasi constructie,
In aceeasi dimensiune ca si in
signele clasa I-a si II-a, confec-
tionatá Intreaga din bronz; se
conferd la sfârsitul primului an
de instructie:
a) Instructorilor care au lucrat
cu dragoste si devotament pen
tru institutia premilitard si au
avut mai putin de 3 absente;
b) Persoanelor civile de o deo-
sebitá moralitate, indiferent de
situatia sociald, care insd prin
ajutorul moral si material, cum
si prin pilda ce o dau instructo-
rilor i tinerilor premilitari, me-
ritá aceastá distinctiune;
c) Tinerilor premilitari care se
remand. In mod deosebit prin
purtarea lor i rezultatele obti-
www.digibuc.ro
sente, in cursul unui singur an.
In mod exceptional ea poate fi
oferitil pentru fapte demne a fi
rdspldtite mai lnainte de primul
an de instructie.
6. Aceea% insigra, tot de bronz.
Insd, de dimensiunile: lungimea
de 46 mm si látimea de 27 mm,
se poartd. In mod obligatoriu la
di stin ctly.
7. Insigna premilitard clasa
I-a, II-a. siIII a, se poartá pe
piept In partea dreaptd.
8. Insigna premilitard se con-
ferd prin brevet, semnat In nu-
mele Maiestátii Sale Regelui, si
se distribue cu o deosebitá so-
lemnitate de entre:
Inspectorul Pregatirii Premili-
tare, pentru insigna clasa I-a.
Inspectorii regionali sau muni-
cipali, pentru insigna clasa II-a.
Subinspectorii judeteni sau mu-
nicipali, pentru insigna premili-
tard clasa III-a.
9. Inspectorul Pregrttirii Pre-
militare va tine evidenta persoa-
nelor, cdrora Ii s'a conferit insig-
na clasa I-a, inteun registru spe-
cial infiintat In acest scop, In-
spectoratele Regionale pentru
persoanele cdrora li s'a conferit
insigna clasa II-a, iar subinspec-
toratele pentru persoanele civile,
instructorii si tinerii premilitari,
cdrora li s'a conferit insigna
clasa III-a.
10. Orice persoand civilì cd-
reia i s'a conferit insigna premi-
litard indiferent de clasä
poate purta la butonierd din
stanga gulerului o insignd-mi-
niaturd, confectionatá In intre-
gime din modelul si din metalul
corespunzátor clasei, ce i-a fost
acordatd, In dimensiunea 30X17
64 26 lannarie 1938
mm, (a se vedea modelul ce se a-
nexeazil), numai când nu poart5.
insigna de dimens uni normale.
Pierd dreptul de a purta
11.
insigna premilitara clasa II-a,
toti ofiterii de rezerva, $efii de
centre, subcentre $i sectii, care
nu au activat continuu timp de
3 ani in acela$i centru, subcen-
tru sau secte, sau la centre $i
subcentre diferite.
Ridicarea dreptului de a purta
insigna se face prin ordin de zi
dat de Inspectoratul Pregatirii
Premilitare, pe baza rapoartelor
documentate ale organelor in
subordine.
12. Insigna premilitard poate
fi purtat5. in orice ocaziune. Pen-
tru organele pregátirii premili-
tare $i tinerii premilitari, portul
ei este obligatoriu In timpul $e-
dintelor.
13. Persoanele carora li se a-
corda insigna P. P., clasa I a $i
II a, vor fi publicate in Monito-
rul Oficial.
14. Pierd dreptul de a purta
insigna premilitarti, clasa III-a:
Grade le inferioare, instructorii,
care nu au activat continuu timp
de 3 ani.
Pierd dreptul de a purta in-
signa premilitard, prevrauth de
art. 5, alin. c, tinerii premilitari
care, In anul II $i III, vor avea
mai mult de 10 absente, vor avea
www.digibuc.ro
o purtare rea sau vor dovedi rea
vointil si inditrátnicie la in-
structie.
Ridicarea dreptului de a mai
purta insigna se va face prin or-
din de zi, dat de subinspectorii
pregAtird premilitare, pe baza ra-
poartelor documentate ale orga-
nelor in subordine $i adus la cu-
no$tinta tuturor tinerilor premi-
litari $1. instructorilor din subin-
spectoratul respectiv.
DECRET-LEGE
pentru modificarea art. 30 din Legea
contributiunilor directe
DIN 26 IANUARIE 19381)
Asupra raportului pre$edinte-
lui Consiliului Nostru de Mini$tri
$i al Mini$trilor Nostri secretari
de Stat la Departamentele Finan-
telor $i Justitiei cu Nr. 388.082
din 25 Ianuarie 1938;
Vazdnd jurnalul Consiliului de
Mini$tri cu Nr. 100 din 21 lanua-
rie 1938;
Având in vedere dispozitiunile
art. 14 din legea pentru unifica-
rea $i simplificarea mäsurilor fi-
nanciare exceptionale din 1 Apri-
lie 1937,
Am decretat $i decretäm:
1. Jurnalul Consiliului de Mi-
ni$tri cu Nr. 100 din 21 Ianuarie
1938, se aprob5, de Noi;
2. Articolul 30, alin. 6, din le-
1) I. D. R. sub Nr. 200/938 s 'a
dat In baza art. 14 din Legea de-
plinelor puteri (pag. 899, vol. XXV)
9.3. s'a publieat in Monitorul Oficial
p. I, NT. 20 din 26 Ianuarie 1938.
A se vedea art. 30 din Legea eontri-
butiunilor direete, din 6 Iu lie 1935,
la pag. 672, vol. XXIII.
 26 lanuarie 1938
gea contributiunilor directe, se
modificä si se completeazà, pre-
cum urmeazti:
Se vor excepta de asemeni si
micile asociatiuni miniere de aur
si argint pe cuxe, precum si midi
productitori, persoane fizice, care
preschimbA pânä la 12 kg aur fin
anual. Acestia vor pläti prin re-
tinere directe, un impozit ele-
mentar de lei 0,70%, supracotà
de 0,30% si 1% pentru aclitio-
nale si drumuri, care se vor cal-
cula asupra valorii brute a au-
rului si argintului prezentat la
preschimbare.
Retinerea si värsarea impozi-
telor, se vor face de catre Banca
Nationalti a României, prin Ofi-
ciile Aurului.
3. Cu Incepere dela 1 Aprilie
1938, veniturile obtinute de cätre
micile asociatiuni miniere pe
cuxe, precum si de catre midi
producätori de aur si argint, per-
soane fizice, care preschimbl
Ong. la 12 kg aur fin anual, nu
vor mai fi supusi impozitului co-
mercial, prin impunere anuala.
4. Steampurile täränesti pen-
tru prelucrarea metalelor pre-
tioase, apartinând micilor aso-
ciatiuni miniere de aur si argint
pe cuxe, precum si micilor pro-
ducatori, persoane fizice, sunt
scutite de impozite directe.
5. Dispozitiunile acestui decret-
lege intrá in vigoare cu Incepere
dela 1 Ianuarie 1938.
6. Presedintele Consiliului Nos-
tru de Ministri si ministrii Nos-
trii secretari de Stat la Departa-
mentele Finantelor si Justitiei,
sunt Insárcinati cu executarea
prezentului decret-lege.
C. Hamangiu, vol, XXVI. 5.
www.digibuc.ro
65
J. C. M.
pentru ratificarea Aranjamentului cu
U. R. S. S., privitor la colete poOale
DIN 26 IANUARIE 1938 1)
Consiliul de Ministri, in sedinta
sa dela 18 Ianuarie 1938,
Luând In deliberare referatul
d-lui ministru secretar de Stat la
Departamentul Lucrtirilor Pu-
blice si al Comunicatiilor, sub
Nr. 1.991 din 13 Ianuarie 1938;
Avänd in vedere motivele din
referat,
Decide:
Se ratified Aranjamentul pH-
vitor la schimbul de colete pos-
tale intre România, si U. R. S. S.
J. C. M.
privitor la pretul tarifar de vAnzare
al sarii
DIN 26 IANUARIE 1938 2)
Consiliul de Ministri, In se-
dinta sa dela 21 Ianuarie 1938,
Luând In deliberare referatul
d-lui ministru al finantelor, cu
Nr. 384.619 din 21 Ianuarie 1938,
Având In vedere art. 3 din re-
gea dela 7 Februarie 1929, privi-
toare la crearea Casei Autonome
a Monopolurilor Regatului Ro-
mâniei, precum si art. 33 din le-
gea pentru administrarea si ex-
1) J. C. M. sub Nr. 61/938 s'a
publicat 5n Monitorul Oficial, p. I,
Nr. 20 din 26 Ianuarie 1938, färit
a fi insotit de textul Aranjamentului.
2) J. O. M. sub Nr. 103/938 s'a
publicat In Monitorul 0 ficial, p. I,
Nr. 20 din 26 Ianuarie 1938. A se
vedea fo. Deeizia din 25 Ianuarie
1938, la pag, 6 1, in acest vol.
66 26 ianuarie 1938

ploatarea monopolurilor Statu- data de 25 Ianuarie 1938, pretu-

lui, rile tarifare de vânzare ale
Decide: s& fie stabilite, precum urmeaza:
1. AproM ca incepând dela
Preturile Preturile In
vigoare delai
CATEGORII DE SARE aetuale
per kg i Ianuane
1938
Lei Lei

1. Sare special& de mas& 14, 14,

2.
3.
de bucatArie
huge&
8,
4, 8,
4. mácinatä, Mr& ambalaj 2,50 2,20
5. formali (bolovani) 2,50 2,20
6. uruiall, f&r& arobalaj . . . . 2,50 2,20
7.
8.
formali (bolovani) de Cacica . .
de mare
. . . . 2,
2,50
2,
2,50

10.
9. mitruntd, curatá pentrn. industrie
máruntrt, impura pentru industrie, cate-
2,-- 2,
goria A. 1,50 1,50
Idem, categoria B 1,75 1,75
11. Sare denaturatä pentru vite . . . . . . . 1,50 1,50
12. vándutá de C.A.M. la depozitele sale proprii. 2,50 2,20
13. Sarea vindutil de C.A M. depozitarilor.particulari
de sare
14. Sarea vândutá de mitre depozitarii particulari in
2,30 2,
localul depozitului 3, 2,70
2. D-1 ministru al finantelor legii invätgmântu/ui comercial
este insiircinat cu aducerea la in- secundar, promulgata cu inal-
deplinire a jurnalului de fata. tul decret Nr. 660 din 31 Martie
1936;
Având in vedere dispozitiunile
DECIZIE functionare ale gimnaziilor
pentru incadrarea gimnaziilor fi liceelor liceelor comerciale de fete si b&-
comerciale de baieti ei de fete ieti,
Decidem:
DIN 26 IANUARIE 19381) 1. Gimnaziile i liceele comer-
Noi, ministru secretar de Stat ciale de Mieti 0 fete din tark
la Departamentul Educatiunii se incadreaz5, dupa urmatoarele
Nationale; tipuri de
Având in vedere dispozitiunile Tipul A: Gimnaziile comercia-
le de Mieti sau fife cu patru
1) Decizia ministerial& sub Nr. clase efective:
9.294/938 s'a publicat in Monitoral Iv.
0 ficial p. I, Nr. 20 din 26 Ianuarie Tipul B: Gimnaziile comercia-
1938; ea modific& Decizia din 3 le de Mieti sau fete, cu 8 clase
Aprilie 1937, pag. 1032, vol. XXV. efective: cl. I A, II A, III A, IV
A se vedea Legea invätkmantului co- A; cl. I B, II B, III B. IV B.
mercial, din 1 Apriie 1936, la pag. Tipul C: Licee comerciale de
479, vol. XXIV, p. I, precum. 0 De- Mieti sau fete, cu 4 clase efecti-
cizia ce urmea.z5,, in acest vol. ve: cl. VVIVIIVIII.
www.digibuc.ro
 26 lanuarie 1938
Tipul D: Licee comerciale de
bgieti sau fete, complete cu 8
clase efective:
IVVVIVIIVIII.
cl. IIIIII
Tipul E: Licee comerciale de
bdieti sau fete, cu 12 clase efec-
tive: cl. I A, II A, III A, IV A;
cl. I B, II B, III B, IV B; cl. V
VIVIIVIII.
Tipul F: Licee comerciale de
Mieti ei fete, cu 16 clase efecti-
ve: I A, II A, III A, IV A, V A,
VI A, VII A, VIII A; I B, II B,
III B, IV B, V B, VI B, VII B,
VIII B.
2. Gimnaziile ei liceele comer-
ciale de baieti sau fete sunt *11
rämttn incadrate in aceste tipuri
de ecoli, dupa cum se specific&
mai jos:
a) $coala de Mieti, in tipul
A: gimnaziile comerciale de M-
ieti din: Bucureeti Petru Ra-
ree"; Bazargic, ampu-Lung
(Muscel); Roeiorii de Vede, V&-
lenii de Munte, 11.-VAlcea, Dej,
Tecuci, Dorohoi, Roinan, Vas-
lui, Huei, Noua Su litg, nit-
cent
In tipul B, gimnaziile comer-
ciale de Mieti din: Bucureeti
Regele Ferdinand", Ploieeti,
Constanta.
In tipul C, liceele comerciale
de Mieti din: Ploieeti, Constan-
ta, Lipova, Sighet, Sä liete-Ha-
reg.
In tipul D, liceele comerciale
de Mieti din: Giurgiu, CEIraei,
Silistra, Buzäu, Piteeti, Târgo-
viete, T.-Mägurele, Craiova Ba-
nu Mihai" ei Gh. Chitu", Tg.-
Jiu, Slatina, Timieoara, Lugoj,
Arad, Oradea, Satu-Mare, Tur-
da, Tg.-Muree, Blaj, Sibiu, Bra-
eov, Foceani, R.-Sárat, Botoeani,
P.-Neamt, BacAu, Cernguti, Ho-
tin, Chieingu, BA lti, Tighina,
Caracal, Alba-Iulia, Waled, Su-
ceava.
In tipul E, liceele comerciale
de Mieti din Bucureeti: Re-
gele Carol I", Mamie Voevod
www.digibuc.ro
67
Mihai", N. Bälcescu"; T.-Seve-
rin, Braila, MO.
In tipul F, liceele comerciale
de Mieti din: Bucureeti N.
Kretulescu"; Cluj, Galati.
b) $coli de fete:
In tipul A, gimnaziile comer-
ciale de fete din: Bucureeti E-
caterina Teodoroiu"; Ploieeti.
In tipul B, gimnaziile comer
ciale de fete din Bucureeti D-na
Stanca".
In tipul C, liceele comerciale
de fete din Bucureeti, str. Ar-
gee; Ploieeti.
In tipul D, liceele comerciale
din Bucureeti: Bälaea Brânco-
veanu" Regina Elisabeta";
Constanta, Buzau, Craiova, A-
rad, Oradea, Satu-Mare, Sighet,
Cluj, Blaj, Sibiu, Braeov, Ga-
lati, Bräila, Iaei, Botoeani.
3. D-1 director general al in-
vittämântului profesional co-
mercial ei industrial este insär-
cinat cu aducerea la indeplinire
a prezentei deciziuni.
DECIZIE
pentru materiile de studiu ;I catedrele
dela gimnaziile gi liceele comerciale
de Hieti si de fete
DIN 26 IANUARIE 19381)
Noi, ministru secretar de Stat
la Departamentul Educatiunii
Nationale,
Având in vedere deciziunea
Nr. 9.294 din 1938, privind Inca-
drarea gimnaziilor ei liceelor
comerciale de Mieti ei fete, in
tip de ecoli;
Ay And in vedere noua reparti-
1) Decizia ministerialä sub Nr.
9.295/938 s'a publicat In Monitorul
Oficial p. I, Nr. 20 din 26 Ianuarie
1938. A se vedea Legea invitämiln-
tului comercial, din 1 Apriie 1936,
la pag. 479, vol. XXIV, p. I, precum
FA Decizia ce precede imediat in acest
volum.
68 26 lanuarie 1938
tie de ore, aprobat5, prin I. D.
R. Nr. 4.096 din 4 Decemvrie
1937 si publicat in Monitorul 0-
ficial Nr. 293 din 18 Decemvrie
1937,
Decidem:
1. Materiile de studiu ce ur-
meaz5, a se preda in gimnaziile
si liceele comerciale de Mieti si
fete, cu incepere dela 1 Septem-
vrie 1938, se grupaz5, in catedre,
dupa tipul scolii, astfel cum se
specifick mai jos:
I. La gimnazii comerciale, tip
A. (4 clase).
Catedra Nr. 1, I. roratm5. 14
ore.
Catedra Nr. 2, 1. francez5.-ger-
mann 13 ore.
Catedra Nr. 3, istorie-geogra-
fie 12 ore, plus 2 ore drept.
Catedra Nr. 4, st. comerciale
19 ore.
Catedra Nr. 5, st. nat.-fiz.
chim. 13 ore.
Catedra Nr. 6, matematici 10
ore.
Ore räzlete: religie 4 ore; cali-
grafie-desen 9 ore; steno-dacti-
lografie 1 or5,; muzica 4 ore; i-
giena 1 or5.; ed. fizic5. 4 ore; gos-
pocarie-lucru de mân5., 4 ore,
plus gractica pe echipe; ed. mo-
ra15. 4 ore.
II. Gimnazii comerciale. tip.
B. (8 clase, IIV, paralele).
Catedra Nr. 1, A, 1. ronatiza
14 ore.
Catedra Nr. 2, B, 1. romeLM
14 ore.
Catedra Nr. 3, A, 1. francea-
german5. 13 ore.
Catedra Nr. 4, El, 1. francea-
german5, 13 ore.
Catedra Nr. 5, A, istorie-geo-
grafie 12 ore, plus 2 drept.
Catedra Nr. 6, B, istorie-geo-
grafie 12 ore, plus 2 drept.
Catedra Nr. 7, A, st. ,comer-
ciale 19 ore.
Catedra Nr. 8, st. comerciale
19 ore.
www.digibuc.ro
Catedra Nr. 9, A, st. nat. fiz.
china. 13 ore.
Catedra Nr. 10, B, st. nat. fiz.
chim., 13 ore.
Catedra Nr. 11, matematici 20
ore.
Catedra Nr. 12, caligr.-desen
18 ore.
Ore ràzlete: religia 8 ore; ste-
no-dactilografia 2 ore; muzica 8
ore; igiena 2 ore; ed. fizic5. 8
ore; gospodarie-1. mânä, 8 ore,
plus practice pe echipe; ed. mo-
rald 8 ore.
III. Licee comerciale, tip C. (4
clase, VVIII).
Catedra Nr. 1, 1. romaná-fran-
cez5. 13 ore.
Catedra Nr. 2, 1. german5.-
francez5. 12 ore.
Catedra Nr. 3, geografie isto-
rie 11 ore.
Catedra Nr. 4, st. comerciale
12 ore, rotatie.
Catedra Nr. 5, st. comerciale,
12 ore, rotatie.
Catedra Nr. 6, st. nat. fiz.
chim. 15 ore.
Catedra Nr. 7, st. juridico-eco-
nomice 13 ore.
Catedra Nr. 8, matematici 10
ore.
Ore r521ete: 1. englea (Halle-
n5.), 9 ore; religia 2 ore; psiholo-
gie, logick sociologie, 3 ore; ca-
ligrafie-desen 4 ore; steno-dacti-
lografie 2 ore; ed. fizia 2 ore;
ed. moralil 4 ore, muzica an-
samblu 2 ore; gospodárie, I.
/Tank 4 ore, plus practica pe e-
chipe.
IV. licee comerciale, tip D. (8
clase, IVIII).
Catedra Nr. 1, 1. romA,M, 16
ore.
Catedra Nr. 2, 1. francea-ro-
mang 15 ore.
Catedra Nr. 3, 1. german6 14
ore.
Catedra Nr. 4, 1. englez5. (ita-
liaM), plus franceza, 16 ore.
Catedra Nr. 5, geografia 13
ore.
 26 lanuarie 1938
Catedra Nr. 6, istoria 10 ore.
Catedra Nr. 7, st. comerciale
14 ore, rotatie.
Catedra Nr. 8, st. comerciale
14 ore, rotatie.
Catedra Nr. 9, st. comerciale
14 ore, rotatie.
Catedra Nr. 10, st. nat. fiz.
chim. 14 ore, rotatie.
Catedra Nr. 11, st. nat., fiz.
chim. 14 ore, rotatie.
Catedra Nr. 12, st. juridico-e-
conom., 15 ore.
Cat& Ira Nr. 13, matematici 20
ore.
Catedra Nr. 14, caligrafie-de-
sen 13 ore.
Ore rAzlete: religia 6 ore; psi-
hologie-logia-sociologie, 3 ore;
steno-dactilografie 3 ore; mu-
zica-ansamblu 8 ore; igiena 1 or5.;
ed. fizicá 6 ore; ed. moralá 8
ore; gospodárie, 1. mAnk 8 ore,
plus practica pe echipe.
V. Licee comerciale, tip E.
(12 clase, 8 clase gimnaziu I
IV dublu, 4 clase liceu VVIII).
Catedra Nr. 1, I. roman& 16
ore, seria A, 12 ore, plus 2 clase
curs superior.
Catedra Nr. 2, 1. româná 15
ore (seria B, 12 ore, plus 2 clase
curs superior. Cu rotatie la curs
superior.
Catedra Nr. 3, seria A, france-
za, inferior, plus 2 clase curs su-
perior, plus 2 ore 1. romand din
seria A, 15 ore. Cu rotatie la
curs superior.
Catedra Nr. 4, seria B. fran-
ceza, inferior, plus 2 clase curs
superior, plus 2 ore 1. româng,
seria B, 15 ore. Cu rotatie la
curs superior.
Catedra Nr. 5, 1. germaná 18
ore.
Catedra Nr. 6, geografia 15
ore.
Catedra Nr. 7, istoria 16 ore.
Catedra Nr. 8, st. comerciale
12 ore. Cu rotatie.
Catedra Nr. 9, st. comerciale
13 ore. Cu rotatie.
www.digibuc.ro
69
Catedra Nr. 10, st. comerciale
12 ore. Cu rotatie.
Catedra Nr. 11, st. comerciale
12 ore. Cu rotatie.
Catedra Nr. 12, st. comerciale
12 ore. Cu rotatie.
Catedra Nr. 13, st. nat. fiz.
chim. 13 ore. Cu rotatie.
Catedra Nr. 14, st. nat. fiz.
chim. 13 ore. Cu rotaite.
Catedra Nr. 15, st. nat. fiz.
chim. 15 ore. Cu rotatie.
Catedra Nr. 16, st. juridico-e-
conom. 17 ore.
Catedra Nr. 17, matematici,
seria A, inferior, plus 2 clase su-
perior, 15 ore. Cu rotatie la curs
superior.
Catedra Nr. 18, matematici,
(seria B., inferior, plus 2 clase
superioare), 15 ore. Cu rotatie la
curs superior.
Catedra Nr. 19, caligrafie-de-
sen 22 ore.
Ore räzlete: religia 10 ore,
((lac& se poate compl. cu alte
ore, poate forma o cateda);
psihologie, logicá, sociologie, 3
ore; steno-dactilografie 4 ore; mu-
zica 10_ore; igiena 2 ore; ed. fi-
zia, 10 ore: ed. mora16. 12 ore;
gospodárie, 1. mâná, 12 ore, plus
practica pe echipe.
VI. Licee comerciale, tip. F.
(licee complete, 16 clase, I--VIII,
A. B.).
Catedra Nr. 1, religie 12 ore.
Catedra Nr. 2, A, 1. romând 14
ore.
Catedra Nr. 3 B, 1. româná 15
ore.
Catedra Nr. 4 A, B, I. románti,
15 ore, cu rotatie la ambele se-
rii.
Catedra Nr. 5 A, 1. francezá 17
ore.
Catedra Nr. 6 B, I. francezá 17
ore.
Catedra Nr. 7 A, 1. germang, 14
ore.
Catedra Nr. 8 B, 1. germanti 14
ore.
70 28 Janus/. le 1938
Catedra Nr. 9, 1. englezA (ita-
liana), 18 ore.
Catedra Nr. 10 A, geografia 13
ore.
Catedra Nr. 11 B, geografia 13
ore.
Catedra Nr. 12, istoria 20 ore.
Catedra Nr. 13 A, st. comer-
ciale 13 ore. Cu rotatie.
Catedra Nr. 14 A, st. comer-
ciale 14 ore. Cu rotatie.
Catedra N . 15 A, st. comer-
ciale 15 ore. Cu rotatie.
Catedra Nr. 16 B, st. comer-
ciale 13 ore. Cu rotatie.
Catedra N . 17 B, st. comer-
ciale 14 ore. Cu rotatie.
Catedra Nr. 18 B, st. comer-
ciale 15 ore. Cu rotatie.
Cateclra Nr. 19 A, st. nat. fiz.
chirn. 13 ore. Cu rotatie.
Catedra Nr. 20 A, st. nat. fiz.
chim., 15 ore. Cu rotatie.
Catedra Nr. 21 B, st. nat. fiz.
chim. 13 ore. Cu rotatie.
Catedra Nr. 22 B, st. nat. fiz.
chim., 15 ore. Cu rotatie.
Catedra Nr. 23. A, st. juridico-
econom., 15 ore.
Catedra Nr. 24 B, st. juridico-
econom., 15 ore.
Catedra Nr. 25 A, matematici
13 ore.
Catedra Nr. 26 B, matematici
13 ore.
Catedra Nr. 27 A, B, matema-
tici 14 ore. Cu roatie la A si B.
Catedra Nr. 28 A, caligrafie-
desen 13 ore.
Catedra Nr. 29 B, caligrafie-
desen 13 ore.
Catedra Nr. 30, muzica-an-
samblu. 12 ore.
Catedra Nr. 31, educatie-fizi-
c6 12 ore.
Catedra Nr. 32, gospodKrie-1.
mânX, 16 ore, plus practica pe
echipe.
Ore rgzlete: psihologie-logia,
sociologie, 6 ore; ed. moralli. 16
ore; stenodactilografie 6 ore; i-
giena 2 ore.
www.digibuc.ro
2. D-1 director general al in-
vgtilmeintului profesional, co-
mercial si industrial este insAr-
cinat cu aclucerea la indeplinire
a prezentei deciziuni.
REGULAMENT
pentru punerea In aplicarea a dispozi-
tiunilor Decretului-lege Nr. 88 din 1938
pentru modificarea Legii electorale
DIN 28 IANuARIE 19381)
1. Indatti dupa convocarea
Corpului electoral si cel mai târ-
ziu cu 20 zile libere Mainte de
ziva alegerii, grupitrile politice
vor cere in scris Comsiunii Cen-
trale Electorale sa li se atribue
un numär de ordine pe buletin
si semnul corespunzritor.
Prin grupäri politice se trite-
leg numai partidele constituite
sau uniunile de partide.
2. Carerea va fi prezentatä la
Secretariatul Comisiunii Cen-
trale Electorale, la Ministerul
Justitiei. Ea va fi prezentatä de
conducAtorul grupdrii sau de
un mandatar al säu, cu procurä
legalizatä.
Secretarul comisiunii va pri-
mi cererile numai In orele In
care, potrivit dispozitiunilor In
vigoare, ministerul are serviciu.
3. Secretarul comisiunii, dupä
ce se va asigura de identitatea
depunätorului In modul prevA-
zut de art. 48, alin. 3, din legea
electoralä, va constata aceasta,
precum si ziva si ora depunerii,
1) Acest Regulament s'a sanctio-
nat prin Decretul regal Nr. 228/938
si s'a publicat in Monitorul 0 ficial
p. I, Nr. 22 din 28 Ianuarie 1938.
A se vedea Decretul-lege Nr. 38, re-
lativ la semnele electorale, din 18
Ianuarie 1938, la pag. 27, acest vol.,
precum si Legea electoral& pentru
Adunarea deputalilor si Senat, din
27 Martie 1926, la pag. 1054, vol.
XIXII.
 28 lanuarie 1938
pe insd-si cererea depusd si o va
inregistra de indatti in registrul
intrare al Comisiunii Centra-
le Electorale.
4. La cererea scrisä a depu-
nätorului sau a conducdtorului
gruparii, secretarul comisiunii
va elibera un certificat consta-
tând operatiunea depunerii
numdrul dobândit prin inregis-
trare.
5. Cel mai târziu in ziva ur-
mätoare inregistrdrii cererii, Co-
rnisiunea Centralrt Electorald va
cerceta din oficiu:
a) Dacd cererea este frtcutd in
numele unei grupdri politice;
b) Dacd cel care a fdcut cere-
rea avea calitatea sä o feed si
cel care a prezentat-o era Impu-
ternicit la aceasta;
c) Decá cererea a fost regulat
primità.
Comisiunea, constatând inde-
plinirea acestor conditiuni, va a-
tribui grupdrii politice un nu-
mdr de ordine pe buletinul de
vot, dupd ordinea de Inregistra-
re a cererilor.
Cererile ce nu Intrunesc con-
ditiunile mai susardtate, vor fi
inlaturate de cornisune, neatri-
buindu-li-se numere de ordine.
Atribuirea de cdtre comisiune
unui numär de ordine este de-
finitivd.
6. De indatti ce s'a atribuit
unei gruptiri politice numärul de
ordine, Comsiunea Centrald Elec-
torald va comunica presedinti-
lor birourilor electorale judetene
numärul de ordine al listei si
semnul corespunzittor ei.
7. La expirarea termenului
revdzut de art. 49, alin. 2, din
legea electorald,- presedintele bi-
roului electoral judetean va in-
tocmi, potrivit comunicdrilor Co-
misiunii Centrale Electorale, un
www.digibuc.ro
71
tablou de ordinea listelor si I va
afisa pe tabla de afisaj a tribu-
nalului.
8. Buletinul de vot va avea
forma unei coli de hârtie de di-
mensiune obisnuita (205X340
mm), In patru pagini. Foile ce
se vor adriuga vor avea aceeasi
di mens iune.
Hârtia de buletin va fi albd,
aceeasi pentru toate buletinele si
se vs. imparti, In paginile 1, 2 si
3, In patru despärtituri (pdtrate)
egale, bine trase.
Ordinea patrulaterelor se soco
teste incepand dela primul pa-
trulater dupd pagina 1 si conti-
nuâncl dela stiinga, spre dreap-
ta, astfel cà pe fiecare pagind
pätratele din stânga sd, cuprindä
numerele neperechi, iar cele din
dreapta numerele perechi.
In fiecare patrulater se va im-
prima lista candidatilor, pur-
tand numdrul de ordine cores-
punzator numärului de ordine
al patrulaterului.
9. Listele de candidati ale gru-
pärilor politice, crtrora Comisiu-
nea Centrald Electoralrt le a a-
tribuit un numilr de ordine pe
buletin, vor purta semnul cores-
punzrttor numdrului de ordine
atribuit.
Nurnitrul de ordine al listei
(cifra) se va tiprtri In mijloc, in
partea de sus a fiecdrui patru-
later. Sub acest numAr si In mij-
locul patrulaterului, In spatiul
rdmas liber pAnd la numele pri-
mului candidat, se vor tipari
semnele corespunzdtoare numd-
rului de ordine.
10. Dacii vreuna din gruprt-
rile politice ce au obtinut nu-
mere de ordine dela Comisiunea
Centrald Eelectorald nu a depus
candidaturi in o circumscrlptiu-
ne electoráld, sau (tacit candida-
turile au fost retrase sau res-
72 29 lanuarie 1938
pinse de presedintele biroului
electoral judetean, ori listele au
fost anulate de Comisiunea Cen-
trala Electoral& se va tipari pe
buletin In patrulaterul ce i-ar fi
revenit numai numarul de or-
dine atribuit gruparii, restul
spatiului ramanand alb.
11. Semnele electorale ce pot
figura pe buletinele de vot vor
fi unul sau mai multe puncte
consecutive, corespunzator nu-
marului de ordine atribuit listei
de Comisiunea Centrala Electo-
ral&
Diametrul punctului va fi:
De 9 mm pentru lista Nr. 1;
De 7 ram pentru lista Nr. 2:
De 6 mm pentru lista Nr. 3;
De 5 ram pentru lista Nr. 4;
De 4 mm pentru listele Nr. 5,
6, 7 si 8;
De 3,5 rnm pentru listele Nr. 9,
10, 11 si 12, si
De 3 rum pentru listele urma-
toare.
Spatiul despartitor al puncte-
lor nu peate fi mai mic cleat
diametrul punctului respectiv.
Punctele depäsind numarul de
10, coresounzatoare numárului
de ordim atribuit listei, vor fi
trecute pe un rand urmätor, in-
cepâncl din stânga patrulaterului
si mergänd spre dreapta, astfel
cá punctul din rândul al doilea
sa vie sub punctul din rândul
1-iu, deci dela 1 la 10 Intr'un
singur rand, dela 11 la 20 In ran-
dul ad doilea si asa mai departe.
Spatiul intre rânduri va fi de 3
mm.
Tot astfel se va urma si atunci
când punctele nu ar putea Inca-
pea nici In doua rancluri.
12. Buletinul de vet se va In-
tocmi potrivit formularului ane-
xat acestui regulament.
www.digibuc.ro
DECRET-L E6E
pentru modificarea art. 36 si 39
din Legea invätämântului secundar
DIN 29 IANUARIE 1938 1)
Asupra raportului presedinte-
lui Consiliului Nostru de Minis-
tri si ministrilor Nostri secre-
tari de Stat la Departamentele
Educatiunii Nationale, Finante-
lor si Justitiei cu Nr. 12.287 din
1938;
Vazâncl jurnalul Consiliului de
Ministri cu Nr. 120 din 1938;
In baza dispozitiunilor art. 14
din legea pentru unificarea si
simplificarea masurilor finan-
ciare exceptionale din 1 Aprilie
1937,
Am decretat si decretam:
1. La articolul 39 al legii pen-
tru invatamântul secundar din
15 Mai 1928, cu moclificarile din
8 Aprilie 1937, se adauga intre
actualele alineate I si II, un nou
alineat in cuprinsul urmator:
Ministerul Educatiunii Na-
tionale va putea, dupa, aprecie-
rea sa, sa dispuna tinerea unui
examen de capacitate, in inter-
valul de 3 ani dintre doua se-
siuni normale, pentru acele spe-
cialitati unde el este necesar, fi-
xând si universitatea la care se
va tine acest examen".
2. La art. 36 al aceleeasi legi
se adauga un alineat final, in
cuprinsul urmator:
i) La examenul de capacitate
pentru limbs. si literatura ro-
mamà si la istorie, nu pot fi In-
scrisi deck candidatii cu origine
etnica româneasca".
1) I. D. R. sub Nr. 238/938 s'a
dat in baza art. 14 din Legea de-
plinelor puteri (pag. 899, vol. XXV)
tli s'a publieat in Monitorul 0 ficial
p. I, Nr. 23 din 29 Ianuarie 1938.
A se vedea Legea de organizare a
invätilmântului secundar, din 1. Apri-
lie 1937, la pag. 959, vol. XXV, p. I.
 29 lanuarie 1938
3. Presedintele Consiliului Nos-
tru de Ministri si ministrii Nos-
tri secretari de Stat la Departa-
mentele Educatiunii Nationale,
Finantelor $i Justitiei sunt in-
särcinati cu aducerea la hide-
plinire a prezentului decret-lege.
DECRET-LEGE
pentru infiintarea de catedrä la Facul-
tatea de filosofie 0 litere din Cluj
DIN 29 IANUARIE 19381)
Asupra raportului presedinte-
lui Consiliului Nostiu de Minis-
tri si ministrilor Nostri secretari
de Stat la Departamentele Edu-
catiunii Nationale, Justitiei si
Finantelor, sub Nr. 12.288 din
1938;
Vrizând jurnalul Consiliului de
Ministri cu Nr. 121 din 1938;
Pe temeiul dispozitiunilor art.
14 al legii pentru unificarea si
simplificarea másurilor finan-
ciare exceptionale din 1 Aprilie
1937,
Am decretat si decretäm:
1. Se infiinteaza, pe ziva de
1 Februarie 1938, la Facultatea
de filosofie si litere, dela Uni--
versitatea Regele Ferdinand I"
din Cluj, catedra de Filosofia
culturii", hotärità de consiliul a-
celei facultäti si aprobatá de
Senatul universitar, in conf or-
mitate cu prevederile legii de or-
ganizare a invättimântului uni-
versitar din 22 Aprilie 1932.
2. Presedintele Consiliului Nos
tru de Ministri si ministrii Nos-
tri secretari de Stat la Departa-
1) I. D. R. sub Nr. 239/938 s'a
dat In baza art. 14 din Legea de-
plinelor puteri (pag. 899, vol. XXV)
kii s'a publicat In Monitorul 0 ficial
p. I, Nr. 23 din 29 Ianuarie 1938.
A se vedea Legea de organizare a
invklimintului universitar, din 22
Aprilie 1932, la pag. 355, vol. XX.
www.digibuc.ro
73
mentele Educatiunii Nationale,
Justitiei si Finantelor, sunt In-
särcinati cu aducerea la indepli-
fire a prezentului decret lege.
DECRET-LEGE
pentru modificarea art. 21 din Legea
organiarii InväLämântului universitar
DIN 29 IANUARIE 1938 1)
Asupra raportului presedinte-
lui Consiliului Nostru de Minis-
tri si ministrilor Nostri secre-
tari de Stat la Departamentele
Educatiunii Nationale, Justitiei
si Finantelor, sub Nr. 12.289 din
1938;
Vázand jurnalul Consiliului de
Ministri cu Nr. 122 din 1938;
In baza dispozitiunilor art. 14
din legea pentru unificarea si
simplificarea mäsurilor finan-
ciare exceptionale din 1 Aprilie
1937,
Am decretat si decretäm:
1. Alineatul III al art. 21 din
legea Invätämântului universitar
se modificI spre a avea urmä-
torul cuprins:
In termen de douI, luni dela
publicarea vacantei in Monitorul
Oficial, Consiliul facultatii poate
chema cu gradul de profesor ti-
tular la catedra vacantd, pe un
profesor titular sau pe un pro-
fesor agregat, sau pe un confe-
rentiar definitiv, sau (la Facul-
tatea de medicinä), pe un agre-
gat temporar sau onorific dela
1) I. D. R. sub Nr. 240/938 s'a
dat In baza art. 14 din Legea de-
plinelor puteri (pag. 899. vol. XXV)
si s'a publicat In Monitorul 0 ficial
p. I, Nr. 23 din 29 Ianuarie 1938.
A se vedea Legea de organizare a
invätämitntului universitar, din 22
Aprilie 1932, la pag. 355, vol. XX,
en mod. din 8 Mai 1933, 12 Martie
si 24 Martie 1937, pag. 719, vol.
XXV, p. I.
74 29 lanuarIe 1938
aceeasi facultate sau dela alte
facultäti similare, sau pe un
membru activ al Academiei Ro-
mâne, cu titlul de doctor si lu-
crdri In specialitatea catedrei.
Chemarea se face de Consiliul
facultatii, format numai din pro-
fesorii titulari, intruniti In se-
dintA speciala, iar hotärirea se
ia cu majoritatea voturilor din
numárul total al profesorilor sái
titulari".
2. Presedintele Consiliului Nos-
tru de Ministri si ministrii Nos-
tri secretari de Stat la Departa-
mentele Educatiunii Nationale,
Justitiei si Finantelor, sunt in-
särcinati cu aducerea la indepli-
nire a prezentului decret-lege.
DECRET-LEGE
pentru prelungirea activititii d-lui
profesor C. Ridulescu-Motru
DIN 29 IANUARIE 1938 1)
Asupra raportului presedinte-
lui Consiliului Nostru de Mi-
nistri i ministrilor Nostri se-
cretari de Stat la Departamen-
tele: Educatiunii Nationale, Jus-
titiei i Finantelor sub Nr.
12.290 din 1938;
Vg.zând jurnalul Consiliului de
Ministri cu Nr. 123 din 1938;
In baza dispozitiunilor art. 14
din legea pentru unificarea
simplificarea mäsurilor finan-
1) I. D. R., sub Nr. 241 din 1938,
s'a dat In baza art. 14 din Legea
deplinelor puteri (pag. 899, vol.
XXV), 0 s'a publicat in Monito-
rul Oficial, p. I, Nr. 23 din 29 Ia-
nuare 1938. A se vedea i Legile
similare, din 24 Martie 1937, qi 30
Octomvrie 1937, la pag. 734 qi 206,
vol. XXV; de asemeni Legea pentru
completarea unor dispozipuni din Le-
gea invathmântului universitar, din
24 Martie 1937, la pag. 719, volumul
XXV.
www.digibuc.ro
ciare exceptionale din 1 Aprilie
1937,
Am decretat si decrethm:
. 1. D-1 C. RAdulescu - Motru,
profesor de psihologie la Fa-
cultatea de litere a Universitâ-
tii din Bucuresti, are dreptul de
a functiona la catedra d-sale
Inca cinci ani peste limita de
vâxstg, prevâzutá la art. 11 al
legii pentru completarea unor
dispozitiuni din legea Invätg-
mântului universitar, promul-
gata cu inaltul decret regal Nr.
1.419 din 19 Martie 1937, adic5.
'Ana la vArsta de 75 ani, bucu-
randu-se ca si Ong acum de
plenitudinea drepturilor pe care
legea le acorn, profesorilor titu-
lari.
2. Presedintele Consiliului Nos-
tru de Ministri si ministrii Nos-
tri secretari de Stat la Depar-
tamentele: Educatiunii Natio-
nale, Justitiei si Finantelor,
sunt Insárcinati cu executarea
prezentului decret-lege.
DECRET-LEGE
pentru modificarea art. 56 din Legea
Invätämântului universitar
(sporirea gradatiilor)
DIN 29 IANUARIE 1938 1)
Asupra raportului Presedin-
telui Consiliului Nostru de Mi-
nistri i ministrilor Nostri, se-
cretari de Stat la Departamen-
tele: Educatiunii Nationale, Jus-
titiei i Finantelor cu Nr. 66.404
prilie 1937,
1) I. D. R, sub Nr. 242 din 1938,
s 'a dat Sn baza art. 14 din Legea
deplinelor puteri (pag. 899, vol.
XXV), si s 'a publicat In Monito-
nu! Ofioial, p. I, Nr. 23, din 29 Ia-
nuar;e 1938. A se vedea Legea in-
vantmântului universitar din 22 A-
prilie 1932, la pag. 355, vol. XX,
cu mod. din 24 Martie 1937, pag. 719,
vol. XXV.
 29 lanuarie 1939
Wiand jurnalul Consiliului
de Ministri cu Nr. 124 din 1938;
In baza dispozitiunlior art.
14 din legea pentru unificarea
si simplificarea mäsurilor fi-
nanciare exceptionale din 1 A-
prilie 1937;
Am decretat si decretäm:
1. Articolul 56, alin. II, al le-
gii invätämântului universitar
din 22 Aprilie 1932, va avea cu-
prinsul urmátor:
Personalul didactic universi-
tar, numit cu titlul definitiv
sau provizoriu, are dreptul la
sase gradatii de câte 25 la sutá
din salariul de baza, ce se vor
acorda din cinci in cinci ani",
cu incepere dela 1 Aprilie 1938.
2. Ministrul Nostru, secretar
de Stat la Departamentul Edu-
catiunii Nationale, este insárci-
nat cu aducerea la indeplinire
a prezentului decret-lege.
J. C. M.
relativ la ferry-boat-ul Oiurgiu-Rusciuc
DIN 29 IANCIARIE 1938 1)
Consiliul de Ministri, in se-
dinta sa dela 17 Ianuarie 1938,
Luand in deliberare referatul
d-lui ministru de lucräri pu-
blice si comunicatii, sub Nr.
1.611 din 12 Ianuarie 1938:
Având in vedere motivele din
ref erat,
Decide:
Se ratificg procesul-verbal din
16 Decemvrie 1937, al Comisiei
mixte româno-bulgare, impreunä
cu proiectele de contract ane-
xate, referitoate la constructia
ferry-boat-ului Giurgiu - Risciuc,
proces-verbal aprobat de Consi-
1) J. C. M., sub Nr. 56 din 1938,
s'a publicat in Monitorul 0 ficial,
p. I, Nr. 23, din 29 Ianuarie 1938.
A se vedea si Legea Regiei Auto-
nome C. F. R, din 1 Iulie 1929, la
pag. 541, vol. XVII. eu mod.
www.digibuc.ro
75
liul de administratie C. F. R.,
prin procesul-verbal Nr. 41 din
28 Decemvrie 1937.
Se aprobá ca materialele, im-
portate din Germania pentru
constructia acestui ferry-boat,
s5, fie scutite de plata tuturor
taxelor de import ce se percep
la vamä si anume: taxele va-
male, impozitul pe lux si cifra
de afaceri, taxa de autorizatie,
taxa de consurnatie, taxa tim-
brului proportional pe facturi,
taxa de 12 la sutil, ad-valorem,
taxa de I/9 la sut5, si taxa de
drumuri.
Tabloul de materialele nece-
sare lucrárii se va prezenta ul-
terior Ministerului de Finante.
De asemenea, Regia Autonomd
C. F. R. este scutitä de a pre-
zenta certificatele de origine si
autorizatii de import din par-
tea Directiunii reglementärii co-
mertului exterior din Ministe-
rul de Industrie si Comert.
DECIZIE
relativ la varietätile de vita din
Romania
DIN 29 IANUARIE 1938 1)
Prin decizia ministerialä, Nr.
10.443 din 18 Ianuarie 1938, se
fixeaz5, -in mod provizoriu, lista
varietätilor de vite pentru vin
si pentru struguri de masá si
a speciilor si hibrizilor de port
altoi, ce pot fi inmultite sau cul-
tivate in România, cu incepere
dela 1 Ianuarie 1938, dup5, cucn
urmeazä.
1) Decizia ministerial& sub Nr.
10.443 din 1938, s'a publicat in
Monitorul 0 ficial, p. I, Nr. 23 din
29 Ianuarie 1938. A se vedea Re-
gulamentul pentru aplicarea legii de
ineurajarea agriculturii, din 12 0e-
tomvrie 1937, la pag. 1927, vol.
XXV, p. II.
76
I. Pentru vin
a) Varietäti albe
1. Aligoté.
2. Basicata.
3. Braghina.
4. Chardonay.
5. Crâmposie.
6. Dimiat (Semendra).
7. FeteascA alba.
8. Feteasa regalg.
9. Frâncusa (Mustoas6).
10. Furmint.
11. Galbera de Odobesti.
12. Gordin de Dealul-Mare.
13. Muscadelle de Bordelais.
14. Muscat de Frontignan.
15. Muscat Otonel.
16. Pinot Gris.
17. Risling (de Italia, de Rhin
si de Banat (Creata).
18. Sauvignon.
19. Semillon.
20. Silvaner ros si verde.
21. Traminer.
22. Gras6. de Cotnari.
b) Variteäti negre
1. Crgcana (Rara, neagrä, M-
beascA).
2. Corb (negru vârtos).
3. Cabernet Sauvignon.
4. Pinot noir.
5. Seina (negru moale).
6. Cadarca neagrá.
7. Feteasca neagrá.
II. Pentru struguri de maset
1. Asma de Crimeea.
2. Chasse las d'oré.
3. Chasse las rouge.
4. Coarng. and.
5. Coarnit neagrá.
6. Razachie.
7. Dattier de Beyrouth (Alep-
po, Afuz-Ali).
8. Lignan.
9. Madeleine Royale.
10. Muscat de Hambourg.
11. Muscat perle de Casba.
12. Royale vineyard.
13. Raisin de Calabre.
14. Tilki-Kuiruc.
www.digibuc.ro
31 lanuarie 1938
15. Chasse las musqué.
16. Chasse las Napoleon (Bi-
cane).
17. Caraburnu.
III. Specii fi, hibrizi de port-
altoi
1. Berlandieri X Riparia (Se-
lectiunea Kober 5 BB).
2. Berlandieri X Riparia Te-
leki 8 B.
3. BerlandieriXRiparia 420 A.
4. RipariaXRupestris 101-14.
5. RipariaXRupestris 3.309.
6. Riparia Portalis (Glorie).
7. Chasselas X Berlandieri
41 B.
8. Rupestris du Lot, numai
pentru judetele: Caliacra si Du-
rostor.
DECRET-LEGE
pentru scindarea Institutului central
de statistici
DIN 31 IANUARIE 1938 1)
Asupra raportului d-lor: pre-
sedinte al Consiliului de Minis-
tri, ministrul internelor, minis-
trul industriei si comertului, mi-
nistrul justitiei si ministrul sä-
nätg,tii Nr. 130.792 din 1938;
Väzând jurnalul Consiliului
de Ministri Nr. 6 din 1938;
Avand In vedere dispozitiu-
nile art. 14 al legii pentru uni-
ficarea si simplificarea mäsuri-
lor financiare exceptionale, pro-
mulgatá prin Inaltul decret re-
gal Nr. 1.696 din 31 Martie 1937
1) I. D. R., sub Nr. 251 din 1938,
s'a dat in baza art. 14 din Legea
deplinelor puteri (pag. 899, vol.
XXV), si s'a publicat in Manila-
ral Oficial, p. I, Nr. 24 din 31 Ia-
nuarie 1938. A se vedea J. C. M.,
din 12 Ianuarie 1938, la pag. 8, meat
vol., precum qi Decret-lege din 18
Martie 1938, care abrogi Decretul-
lege prezent.
 1 Februarie 1938
si publicatil in Monitorul Ofi-
cial Nr. 76 din 1 Aprilie 1937,
Am decretat si decret&m:
1. Institutul Central de Sta-
tistia, format prin contopirea
Institutului de Demografie
Becens6mAnt cu Institutul de
Statistic& General& a Statului,
prin decretul regal Nr. 3.046 din
14 Noemvrie 1934, se scindeaz&
in dolt& organizatiuni distincte,
prima corespunzand vechiului
Institut de Demografie si Re-
censámAnt si functionAnd pe
Mug& Ministerul S51160411; iar
a doua corespunzAnd vechiului
Institut de Statistic& General&
a Statului si functionAnd pe
'Mg& Ministerul Industriei si
Comertului.
2. Prima organizatiune se va
numi in viitor Institutul Demo-
grafic al BornAniei.
3. A doua organizatiune se va
numi Oficiul de Statistic& Eco-
nomia a RomAniei.
4. Organizarea ambelor insti-
tutiuni se va des&vArsi prin de-
crete de organizare.
5. Ministri Nostri secretari de
Stat la DeRartamentele: Inter-
nelor. Industriei si Comertului,
Justitiei si SAnAtätii sunt insdr-
cinati cu aducerea la inde-plinire
a acestui decret.
DECIZIE
relativ la controlul eträinilor
DIN 1 FEBRUARIE 1938 1)
Noi, ministru secretar de Stat
la Departamentul de Interne,
AvAnd in vedere c& serviciile
de control al strAinilor care
fun ctioneaa pe lAng& Directiu-
nea general& a polittilor si Pre-
fecture Politiei Capitalei, tre-
0 Decizia ministerial& Nr. 1.537
P. din 1938, s'a publient In Moni-
torul Oficial, p. I, Nr. 25 din 1 Fe-
brnarie 1938.
www.digibuc.ro
77
buesc a avea o actiune uniform&
in exercitarea acestui control;
AvAnd in vedere nevoia de a
inlätura pe viitor tot ceea ce
pAra acum a constituit o pie-
dia bunei fpnctionAri a aces-
tor servicii,
Decidem:
1. Serviciul controlului stai-
nilor de pe lAngA Directiunea ge-
neral& a politiilor stä sub di-
recta si exclusive supraveghere
si aspundere a d-lui director
general al politiilor, iar cel ce
functioneaa pe Lang& Prefec-
ture Politiei Capitalei, sub ex-
clusive si directa supraveghere
si aspundere a d-lui prefect
al Politiei Capitalei.
2. Nicio cerere cu privire la
aprobarea de sedere in tar& a
unui supus stain nu va fi pri-
mitä si nici solutionatä daa ea
nu a fost inregistratä sau tri-
measa pe cale de postä, perso-
nal de atre cel interesat, regis-
traturii respective (Directiunea
general& a politiei) cei cu domi-
ciliul In tar& si Prefectura Po-
litiei Capitalei cei cu domiciliul
In Municipiul Bucuresti.
Orice cerere, plAngere sau lu-
crare prima& pe altä cale deat
aceea arAtatä mai sus, fie chiar
prin procurator, nu va fi luat&
in considerare si se va clasa la
dosar, iar numele persoanei care
a prezentat o cerere ce nu o
privea personal, va fi afisat pe
o list& ce se va intocmi anume
si careia i se va da o largä pu-
blicitate de cAtre Ministerul de
Interne, sub denumirea: Lista
celor ce se ocup& cu interven-
tiuni la biroul de control al
stainilor".
Cererile adresate de supush
staini prin degatiunile sau per-
sonalul legatiunilor respective,
vor fi inregistrate si luate in
considerare ca si cum ar fi fost
inregistrate direct de persoanele
interesate.
78 1 Februarie 1938

3. Pe lângä birourile servi- consultarea celorlalte douä Mi-

ciilor de control al sträinilor, nistere si In conformitate cu
Directiunea generalä a politiilor Conventiile dintre Statul nostru
si Prefectura politiei Capita lei, si celelalte State;
vor organiza un serviciu special c) Cererile supusilor sträini,
de registraturá, care sä pri- veniti in tara cu . scopul de a
meascä orice asemenea cerere, urma cursurile invätämântului
stabilind un mijloc rapid pen- nostru de orice grad, se vor re-
tru rezolvarea lor, totdeodatä, zolva ca si cele dela punctul b,
inláturând definitiv accesul pu- luându-se insä avizul Ministeru-
blicului in birourile de control lui Instructiunii Publice.
al sträinilor; räspunsul cererilor 5. Termenele ce se vor acorda
va fi dat de urgent& si numai supusilor strdini sunt urmätoa-
prin acest birou al registraturii, rele:
fie personal, fie prin postä. a) Când se cere un termen mai
4. Orice cerere, regulat in- putin de un an, se va acorda
troclusä, va fi datä spre rezol- termenul cerut;
vare personal d-lui director ge- b) Pentru celelalte cereri se va
neral al politiilor sau d-lui pre- acorda termen de un an, fie
fect al Politiei Capita lei, singu- dela data cererii, fie dela expi-
rii, autorizati de noi cu cerce- rarea dreptului de sedere in tar&
tarea si rezolvarea bor. ce fusese acordat anterior.
In rezolvarea cererilor se va 6. Directiunea generalä a po-
avea in vedere urmätoarele: litiilor si Prefectura Politiei Ca;
a) Pentru profesionisti: pitalei, vor intocmi tablouri säp-
Sä se fi obtinut deciziunea de tämânale de toate cererile ce au
aprobare din partea Ministeru- aprobat. pe care le vor inainta
lui Muncii si avizul favorabil Ministerului de Interne, cabine-
al Ministerului de Industrie si tul d-lui secretar general.
Comert. Aceste tablouri vor contine co-
In cazul când unul din aceste loane in care se vor trece: nu-
ministere s'a opus aprobärii ce- mele si pronumele, adresa, supu-
rerii, ea urmeazA a fi respinsä senia, sexul, varsta, data in-
si de atre organele Ministeru- trärii in tara, profesiunea, nu-
lui de Interne. märul avizului Ministerului In-
In cazul când ambele Minis- structiunii Publice, numärul in-
tere (al Muncii si al Industriei registrärii cererii cu data, numä-
si Comertului), au hotärit apro- rul deciziei Ministerului Mun-
barea cererii, d-1 director gene- cii, termenul acordat, numäruI
ral al politiilor sau d-1 prefect si data comunicdrii oficiului.
al Politiei Capita lei, sunt in 7. Se institue pe läng5., Minis-
drept sä respingä cererea dacä terul de Interne, o comisiune
interesele de ptistrarea ordinei compusä din d-1 subsecretar de
si sigurantei necesitä aceasta. Stat dela Ministerul de Interne,
Pentru aceastä categorie a (insärcinat cu conducerea ser-
profesionistilor, conventiunile in- viciilor de politie si sigurantä),
tre Statul Român si celelalte ca presedinte; iar ca membrii
State, nu au a fi cercetate si d-nii secretari generali ai Minis-
aplicate de Ministerul de In- terelor de Interne, Muncä, In-
terne, intru cât aceasta cade In dustrie si Comert si Afacerilor
sarcina Ministerului Muncii; Straine; secretar d-1 Gh. 016-
b) Pentru neprofesionisti: rasu, director, Ministerul de In-
Cererile se vor rezolva Ma% terne.
www.digibuc.ro
 2 Februarie 1938
8. Aceastä comisiune are in
atributiunea sa verificarea tutu-
ror aprobgrilor date de cgtre Di-
rectiunea generalg a politiilor
Prefecture politlei Capita lei,
dupg tablourile sgptgmanale
Inaintate ministerului, precum
si examinarea i rezolvarea ori-
cgrei reclamatiuni cu privire la
asemenea cereri.
INSTRUCTIUNI
privitor la concursul national al grâului
DIN 2 FEBRUARIE 1938 1)
Concursul national al grgului
are scopul:
a) Sg distingg pe agricultorii
care se sträduesc sä obting la
grgu o prod-uctie mai mare la
hectar i o calitate superioarg;
b) SO, identifice grânele supe-
rioare ce se cultivg In targ;
c) SI identifice regiunile care
produc grânele cele mai supe-
rioare;
d) Sá dovedeascg cg In con-
ditii tehnice adequate, aceastg
culturg art o bung rentabilitate;
e) Sg restabileascg buna re-
putatie a grgului românesc pe
pietele interne si externe.
Concursul grgului va cuprinde:
a) Concursuri jude(ene, la care
se desemneazá premiatii jude-
telor;
1) Aceste Instructiuni s'au apro-
bat prin Decizia ministerial& Nr.
16.373 din 1938 i a'an publient In
Monitorul 0 ficial, p, I Nr, 26 din 2
Februarie 1938, A se vedea Regula-
mentul de aplicare a legii pentiu Iii-
curajarea agriculturii, din 12 Oc-
Aomvrie 1937, la pag, 1927, vol,
XXV, p. II, precum si Decizia. din
22 Februarie 1938, in acest vol.
1 premiul Ia
2 II a
5 III a
10 mentiuni onorabile a
www.digibuc.ro
79
b) Concursul national, la care
se desemneazg, premiatii pe
tang.
Concursurile vor avea trei sec-
tiuni:
a) Sectia proprietarilor mari,
la care parpticipg, agricultorii
care vor cultiva cu grâu In anul
1938, o suprafatá de cel putin
50 hectare;
b) Sectia proprietarilor mij-
locii, pentru agricultorii care
vor fi cultivat eel putin 7 hec-
tare grâu;
c) Sectia proprietarilor mici,
pentru agricultorii care vor fi
cultivat cu grâu suprafetele mai
mici de 7 hectare, Insg minimum
1 hectar.
Concurentii sunt obligati sg se
Inscrie la concurs cu toate su-
prafetele ce cultivg cu
Concursurile pe judete se or-
ganizeazá de cátre Camerele de
agriculturg i numai In judetele
producgtoare de grgu; aceste ju-
dete sunt:
Hotin, Soroca, Bál%i, Orhei,
Lgpusna, Tighina, Cetatea-Albg,
Cahul, Ismail, Cernguti, Doro-
hoi, Botosani, Iasi, Roman, Va-
slui, Fglciu, Tutova, Tecuci,
Baia, Neamt, Bacau, Buzau, Pra-
hove, Dâmbovita, Arges, Vâlcea,
Gorj, Mehedinti, Dolj, Romanati,
Olt, Teleorman, Vlasca, Ilfov,
Ialomita, Brgila, R.-Sgrat, Mu-
res, Odorhei, Fäggras, Tr.-Mare,
Tr.-Micg, Sibiu, Alba, Hune-
doara, Turda, Cluj, Sälaj, Bi-
hor, Arad, Timis, Caras, Seve-
rin, Some% Satul - Mare, Con-
stanta, Durostor, Caliacra.
La fiecare judet vor fi urmg-
toarele premii:
Proprietari Propriotari Proprietari
mari mijlooii mici
10.000 lei 6.000 lei 2.000 lei
5.000 2.500 1 000
2.000 1.000 600
200
80 2 Februarie 1938

Premiile judetene se vor de- Presedintele Sindicatului agri-

cerne numai dacg vor participa col, (unde existg).
eel putin 20 agricultori in sec- 1 agricultor din consiliul Ca-
tia proprietarilor mari; 40 In merei.
sectia proprietarilor mijlocii si
80 agricultori in sectia agricul- 1 delegat al Institutului de
torilor mici. Cercetäri agronomice.
Comisiile judetene de premiere Concursul national se va tine
se compun din: in Bucuresti, pe intreaga targ
Prefectul judetului, ca prese- va cuprinde numai concuren-
dinte. tii care au obtinut premiul I,
Presedintele Camerei de agri-
eulturg, ca vice-presedinte. la concursurile judetene.
Directorul Serviciului agricol La concursul national vor fi
judetean. urmgtoarele prernii:
Proprietari Proprietari Proprietari
mari mijlocii miei
1 premiul Ia 25.000 lei 10.000 lei 5.000 lei
2 II a 10.000 5.000 2.000
3 III a 5.000 2.000 1-000
30 mentinni onorabile, 5 diplome, 10 diplome, 15 a 500 lei
Comisia centrald pentru acor- 2 agricultori desemnati: unul
darea premiilor nationale se de Uniunea Sindicatelor agri-
compune din: cole i unul de Uniunea Came-
Ministrul agriculturii, ca pre- relor agricole.
sedinte. 2 agricultori din Consiliul su-
Presedintele Uniunii Camere- perior al agriculturii.
lor de agriculturg, ca viceprese- Normele de apreciere:
dinte. Prerniile se acordg pe baza to-
Presedintele Uniunii Sindica- talizgrii numgrului de puncte
telor agricole. obtinut de fiecare concurent.
Director agriculturii. Cerintele ce se au in vedere
Directorul Institutului de Cer- notele sau numgrul de puncte
cetgri agronomice. acordat fiecgruia, sunt:
I. Asolamentul, dupil leguminoase i ogor negru 5 puncte
dupil orice alte plante care permit facerea a doug
ar&turi: una vara alta toamna 4 17
dupa porumb 3 77
IL Cuttura, Pus in doul, araturi 5
Pus inteo singurA aráturil, cu ingrasaminte . . 4 77
Pus inteo singuril arAturii, Rill ingrgsgminte . . . 3 17
III. Curiltenia lanului, Lipsit cu totul de buruieni vizibile
deasupra lanului 5
foarte putine buruieni 4
putine buruieni 3
Secara ori alte cereale in gran sunt oonsiderate buruieni.
IV. Productia la hectar, peste 2.500 . .
2.000--2 500
...... 10
. 8
1.500-2.000 . 6
1.000-1.500 . . 4
sub 1.000 2

www.digibuc.ro
 2 Februarle 1938 81

V. Puritatea in magazie, puritatea 99 0/0 5

98 0/0 4
97 oh, 3
96 0 0 2
95 o/o 1
VI. Greutatea heetolitricii, peste 80 kg. nota 5
78 4
76 I, 3

VII. Cantitatea de gluten uscat, pe 7ste 1214:/o/o

VIII. Calitatea glutenului:
Foarte tare, consistent, elastic
Mijlocin de tare
Slab
IX. Cantitatea de substanie azotate,
X. Proba de panificalie
Ultimele dou5. aprecieri se a-
plicá numai probelor ce concu-
reazá la premiul national.
Grânele málurate nu se ad-
mit la premiere.
Modalitatea inscrierii fi pre-
mierii:
Premiile se anuntä de Came-
rele de agriculturá, prin toate
mijloacele de difuziune, cel mai
tárziu pâná la 15 Aprilie.
Concurentii se Inscriu la Ca-
mera de agriculturil sau Servi-
ciul agricol judetean, cel mai
târziu pán5, la 25 Aprilie.
Intre 25 Mai 10 Iunie, Co-
misia de premiere viziteazá la-
nurile.
Dacá un membru e Impiedecat
participa, Ii poate desemna
singur un inlocuitor.
Comisiunea lucreazá valabil
cu majoritatea.
Nota (punctele) se acorn, de
C. Hamangin, vol. XXVI. 6.
www.digibuc.ro
100/0 . .
9o/o
80/0 . .
5
4
3
5
4 in ordinea de clasific.
3
2
5
4 In ordinea de clasificatie.
3
2
comisie la fata locului. Dacá
e divergentd, nota asupra cáreia
a cázut de acord majoritatea
celor prezenti e valabilä. Cu pri-
lejul primei vizite se dau no-
tele dela punctele I, II si III de
mai sus.
A doua vizitá se face In tim-
pul treeratului. Cu acest prilej,
se acordá notele dela IV si V si
se iau probe, care se triragt
Institutului de Cercetári Agrono-
mice. Acesta face analizele pre-
vázute la punctele VI X si tri-
mete buletinele comisiei jude-
tene, care acorda notele.
Pe baza sumei tuturor note-
lor, se stabilesc premiile care
se vor distribui In cadrul unei
solemnitáti judetene Inteo zi fi-
xatá mai dinainte.
Numele premiatilor I-iu, pe
judet, se comunicá Institutului
de Cercetári Agronomice, cáruia
i se trimete dela fiecare si câte
o probá de 5 kilograme pentru
 82 4 Februarie 1938
analiza substantelor azotate si
proba de panificatie. Institutul
comunicg rezultatele Comisiei
centrale. Comisia centralg, a-
Wind In vedere notele date cu
prilejul concursurilor judetene,
cum si notele ce ea acordg, va
stabili premiile nationale.
Distribuirea premiilor natio-
nale se face in cadrul unei so-
lemnitIti, In ziva de 8 Septern-
vrie.
NORME
pentru tratamentul personalului C. F. R.
holnav de tuberculoa
DIN 4 FEBRUARIE 1938
CAPITOLUL I
Trafamenful pensionarilor C. F. R.,
bolnavi de fuberculozä
1.Pensionarii C. F. R., dela
Casa Genera lá de Pensiuni, par-
ticipanti cu 10 la sutg, at si
pensionarii Casei de ajutor O.
A. P., C. F. R., participanti cu 5
la sutg, au dreptul a fi tratati
in contul O. A. P., C. F. R., gra-
tuit, pe timp de 6 luni, in total,
cleat nu au fost pensionati pen-
tru tuberculozii, In conformitate
cu ordinul general Nr. 166.019
din 1937.
2. Dupg, perioada celor 6 luni
de tratament gratuit, prevgzutg
la punctul 1, vor putea fi tratati,
potrivit dispozitiunilor pentru
categoria functionarilor activi,
prevgzuti la cap. II, din ordinul
general adicg pe Incg o perioadg,
de maximum 3 ani, plgtind Ins&
In acest timp, cotele de internare,
Aceste Nome a 'au publicat In Mo-
nitorul Oficial P. I, Nr. 28 din 4 Fe-
bruarie 1938.
A Be vedea in leghlur5, qi. Regula-
mentul de aplicarea legii eanitare,
relativ la tuberculoza, din 17 lulls
1937, la pag. 1527, vol. XXV, p. II.
www.digibuc.ro
conform tabloului de cote, fg-
Ondu-se echivalentá pensiilor
primitoare, netto, cu salariile co-
respunzittoare din tabloul ane-
xat al ordinului general.
3. Pentru ca pensionarii Casei
de ajutor 5 la sutg O. A. P., C.
F. R., sg poatg beneficia de acea-
stg internare, vor contribui cu
sumele de 4, 8 sau 12 lei lunar,
sumrt ce li se va retine de O. A.
P., C. F. R., prin listele de plat&
ca si functionarilor activi, con-
form art. 2 din cap. II al ordi-
nului general.
4. Pensionarii Casei Generale
de Pensiuni (10 la sutg,), vor de-
pune la Casieria O. A. P., C. F.
R., la inceputul fiecgrui an bu-
getar, cotizatia integralg pentru
anul ce urmeazg, adicg pentru
sumele de 48, 96 sau 144 lei, con-
form art. 2 din cap. Il al ordi-
nului general.
5. Niciun pensionar din acea-
sal,' categorie nu va putea benefi-
cia de dispozitiile dela punctele
1 si 2, dacg nu a depus sums, res-
pectivg In termen de 30 zile, con-
form art. 4, la Inceputul anului
bugetar.
Pentru anul bugetar In curs,
suma respectivrt de 12, 24, 36 lei
(socotitg, pentru cele trei luni:
Ianuarie, Februarie si Martie
1938), se va depune hare 1-31
Ianuarie 1938.
6. Serviciul de contabilitate si
Casieria O. A. P., C. F. R., vor
Inscrie depunerile si retinerile
prevgzute la punctele 3 si 4 din
prezentul ordin circular, la fon-
dul special de tuberculozg.
7. Cote le de internare nu vor
putea fi mai mari de 250/o-400/0
sau 60% din pensia primitoare
neto, asa Vim s'a previizut si
pentru salariile functionarilor
activi.
 5 Februarle 1938
CAPITOLUL II
Trafamenful membrilor de familie,
boinavi de fuberculozer ai personalu-
lui acfiv C F. R. (din fob. A ;i B);i
ai pensioned/or C. F. R dele ambele
Case (100/13-5°/e)
1. Membrii de familie (sotie
copiii minori), vor putea fi tra-
tati in contul O. A. P., C. F. R.,
gratuit, timp de 6 luni, dupd pe-
rioacla celor 6 luni de tratament
gratuit, vor mai putea fi tratati
pe hied o perioadd de maximum
3 ani, insd plätind cotele prevd-
zute In tabela de cote, anexd, or-
dinului general Nr. 166.019 din
1937, si care nu vor putea in-
trece 250/o-400/0 sau 60% din sa-
Jariile sau pensiile primitoare
neto, conform specificatiei din or-
dinul general.
2. Copiii majori nu pot fi tra-
tati gratuit, ci numai plätind in-
tegral toate cotele pt evAzute In
tabloul anexit al ordinului ge-
neral, In raport cu pensia sau
salariul primitor neto si numai
pe un termen de maximum un
an.
CAPITOLUL III
Incasarea cofelor de infernare penfru
pensionari ;i membrii de familie ai
personalului acfiv ;i ai pensionarilor
de foafe cafegoriile
1. Pensionarii vor trebui A. de-
pund pentru membrii de familie
internati in sanatoriile proprii
O. A. P. C. F. R., sau cele prin
convent,4e, cotele de internare,
anticipat pentru fiecare lund, la
casieria O. A. P. C. F. R., contra
chitantä. Neplata In termen de
3 zile dela inceputul fiecdrei luni,
va atrage excluderea din sana-
toriu a bolnavului.
2. Pentru membrii de familie
ai functionarilor activi, cotele se
vor retine cu precddere din sa-
lariul functionarului, de cdtre
uniatile din care face parte, In-
www.digibuc.ro
83
tocmai ca si chnd functionarul
ar fi fost internat, prin ingriji-
rea O. A. P. C. F. R., asa cum
prevede ordinul general pentru
functionarii activi.
3. Pentru tratamente ambula-'
torii, dupa pr.mele 6 luni gra-
tuite, plata va fi de 25 la utd din
cotele de internare, cu reducerile
prevazute In ordinul general si
care se vor achita cu anticipatie
din 10 in 10 zile la casieria O.
A. P. C. F. R. sau la Dispensa-
rele T. B. C. respective.
4. In termenul de 6 luni al tra-
tamentului gratnit pentru pen-
sionari, ca si pentru membrii de
familie al personalului activ si
pensionari, se vor socoti toate
internärile pentru tuberculoza ce
i s'au frtcut, indiferent de exer-
citiul bugetar In care a avut loc.
DECRET-LEGE
pentru adiogirea art. 45-bis L. inviiii-
mântului universitar
DIN 5 FEBRUARIE 19381)
Asupra raportului Presedinte-
tut Consiliului Nostru de Minis-
tri si ministrilor Nostri secretari
de Stat la Departamentele: Edu-
catiunii Nationale, Justitiei
Finantelor cu Nr. 18.160 din
1938;
Väzând jurnalul Consiliului de
Ministri cu Nr. 193 din 3 Febru-
arie 1938;
In baza dispozitiunilor art. 14
din legea pentru unificarea
simplificarea mäsurilor finan-
1) I. D. R., sub Nr. 333 din 1938,
s'a dat in baza art. 14 din Legea
deplinelor puteri (pag. 899, voL
XXV), si s'a publicat in Monitorul
Oficial, p. I, Nr. 29 din 5 Februa-
rie 1938. A se vedea i art. 40 din
Legea Invätimintului universitar,
din 22 Aprilie 1932, la pag. 355,
vol. XX.
84 5 Februarie 1938
ciare exceptionale din 1 Aprilie
1937,
Am decretat i decretAm:
1. In legea invAtámAntului
universitar din 22 Aprilie 1932,
se adaugA un nou articol 45
bis dupa cum urmeazg:
Art. 45 bis. In termenul de
30 zile prevAzut la art. 40, alin.
HI, al legii invätilmAntului uni-
versitar, Consiliul FacultAtii
poate ocupa o conferintA vacan-
tA prin chemare, exercitatA asu-
pra unei persoane care ocupä un
post de conferentiar de aceeasi
specialitate sau de una InruditA
la o alt6 universitate din tarA.
Pot fi chemate si persoane
care indeplinesc la o universi-
tate sau o institutie stiintificA
de mare reputatie din strAin&-
tate, un post corespunzátor cu
cel de conferentiar, precum: ma-
estru de conferinte, maestru sau
director de cercetAri, etc.
Modalitatea cheraárii este cea
prevázutA pentru profesori la
art. 21, alin. IV, din lege, iar nu-
mirea se va face in acest caz cu
titlul definitiv".
2, Presedintele Consiliului No-
stru de Ministri si ministri Nos-
tri, secretari de Stat la Departa-
mentele: Educatiunii Nationale,
Justitiei si Finantelor, sunt In-
sárcinati cu aducerea la indepli-
fire a prezentului decret-lege.
REGULAMENT
pentru acordarea gradatiei de merit
profesorilor din invitämântul superior
DIN 5 FEBRUARIE 19381)
1. Art. 111, alin. III din Regu-
lamentul general de aplicare a
legii pentru organizarea invAtA-
mAntului universitar se abrogA,
1) Acest Regulament s'a sanctio-
nat prin Decret regal Nr. 332 din
1938, i s'a publicat in Monitoria
Oficial, p. I, Nr. 29 din 5 Februa-
www.digibuc.ro
Inlocuindu-se cu regulamentul
de fatá.
2. In afara gradatiilor nor-
male, de vechime, se poate acor-
da o gradatie, de merit profeso-
rilor titulari din invátdmAntul
superior, care se disting printr'o
activitate stiintificA, didacticA
ori culturalA, deosebitA.
3. Se vor bucura, deplin drept,
de gradatia de merit, acei pro-
fesori din InvdtdmAntul supe-
rior cArora li s'a admis prin
lege specialA, pentru merite ex-
ceptionale, functionarea la cate-
dra, peste limita de varstA.
4. Pentru a fi distins cu acor-
darea gradatiei de merit, un
profesor trebue sA indeplineasa
urmátoarele conditiuni:
a) SA poseadA cel putin 4 gra-
datii de vechime;
b) SA figureze pe un tablou de
recomandare al facultAtii ori
scoalei de invatImânt superior
direia Ii apartine;
e) SA aiM aprobarea ministe-
rului.
RecomandArile se fac de con-
siliul profesoral competent, cu
eel putin o lung de zile inainte
de inceputul anului bugetar.
Ele vor fi motivate pentru fie-
care profesor In parte, cu arAta-
rea activitátii celui propus.
Cei recomandati trebue sA in-
deplineasa una din aceste con-
ditiuni: sá aibä lucrári editate
In strAingtate, (cu excluderea
tezelor de doctorat); sA aiM pu-
blicatii de lucrAri importante in
periodice strAine; sA fi tinut
cursuri, prelegeri, conferinte la
institutiile de culturá cu renume
mondial, dupA initiativa aces-
tora; sá fie membri titulari sau
rie 1938. A se vedea Decret-lege din
29 Ianuarie 1938, la pag. 74, acest
vol., precum si art. 111 din Regula-
mentul general de aplicare a legii
pentru organizarea infitämfintului u-
niversitar din 11 Decemvrie 1933, la
pag. 923, vol. XXI.
 5 Februarie 1938
corespondenti ai Academiei Ru-
mane sau membri ai Academii-
lor sträine cu reputatie recunos-
cutä; sa fi avut o importantd ac-
tivitate de legiferare in materie
scolará sau de conducere admi-
nistrativä In domeniul scolar.
5. Din tabloul de propuneri,
ministerul va alege pe cei chrora
le acordä gradatia de merit.
Numarul gradatiilor de merit
ce se pot aproba nu va dep6st
1/4 din numärul total al profe-
sorilor cu patru gradatii dr. ve-
chime, completändu-se anual,
pang. la atingerea i mentinerea
acestei cote.
6. Cea dinthiu serie va obtine
aprobarea In Aprilie 1938 si va
fi Inscrisä In buget dela 1 Oc-
tomvrie, al aceluiasi an.
DECRET-LEGE
pentru organizarea Ministerului
Cooperatiel
DIN 5 FEBRUARIE 19381)
Asupra raportului preSedinte-
lui Consiliului Nostru de Mi-
nistri si al minitsrilor Nostri se-
cretari de Stat ai cooperatiei,
justitiei i finantelor, Inregistrat
sub Nr. 313 din 3 Februarie 1938:
Vazand i jurnalul Consiliului
de Ministri Nr. 179 din sedinta
dela 3 Februarie 1938;
In temeiul art. 14 din legea
pentru unificarea si simplifica-
rea masurilor financiare excep-
tionale, promulgata cu Ina ltul
1) I. D. R., sub Nr. 330 din 1938,
s'a dat in baza art. 14 din Legea
deplinelor puteri (pag. 899, vol.
XXV), si s'a publicat in Monito-
rut Oficia/, p. I, Nr. 29 din 5 Fe-
bruarie 1938. Ulterior, Ministernl
Cooperatiei s'a contopit in Ministe-
rul Economiei Nationale, din 8 A-
prilie 1938. A se vedea i Decretul
pentru aplicarea Legii cooperatlei,
din 4 Martie 1938, la pag. 206, in
acest voL
www.digibuc.ro
85
Decret Regal Nr. 1.696, publicat
In Monitorul Oficial Nr. 76 din 1
Aprilie 1937,
Am decretat i decretilm:
TITLUL I
Atributiile generale ale Ministeruhd
Cooperaliel
1. Ministerul Cooperatiei is
fiintä In baza decretului de fatI,
avand organizarea aratatä In
articolele ce urmeaza.
2. Ministrul cooperatiei este
seful suprem al tuturor direct-
unilor, serviciilor ì institutiu-
nilor, ce depind de acest depar-
tament si exercitä toate atribu-
tiile date prin decretul de fata,
prin diferite legi, regulamente,
decrete sau jurnale. El organi-
zeazà, prin deciziile sale, direc-
tiile prevazute la art. 4, pang la
legea speciala arátatä de art. 5.
Ministrul poate da delegatiuni,
din atributiunile sale, atät di-
rectorilor si sefilor de servicii
independente, at 5i conducato-
rilor din administratiile pen-
dinte de minister. Aceste delega-
tiuni se dau prin deciziuni, ce se
publia in Monitorul Oficial, re-
vocarea lor fäcându-se In acelasi
mod.
3. Ministrul este ajutat, In exe-
cutarea atributiunilor sale, de
catre unul sau doi secretari ge-
nerali, arora le poate delega din
atributiile sale. Atributiunile se-
cretarilor generali se fixeaza
prin decizie ministerialä, publi-
cat& In Monitorul Oficial.
TITLUL II
Organizarea ministerului
4. Organizarea Ministerului
Cooperatiei cuprinde:
A. Serviciile publice previlzute
in I. D. R. Nr. 4.327 din 1937, pu-
blicat In Monitorul Oficial Nr.
302 din 31 Decemvrie 1937:
1. Administratia comercial6, a
pädurilor.
86 5 Februarie 1938
2. Administratia comercialä a
pescAriilor Statului $i a amelio-
ratiunilor regiunilor inundabile
ale Dunärii.
3. Directiunea viticulturii $i
horticulturii.
Toate drepturile si atributille
conferite Ministerului Agricultu-
rii $i Domeniilor, prin legi $i re-
gulamente, referitoare la sus-
mentionatele servicii publice si
personalul lor, trec in intregime
asupra Ministerului Cooperatiei.
B. Pe data decretului de fatI
se 1nfiinteaz5,:
1. Directiunea general/ coope-
ratist6.
2. Directiunea personalului 0
contabilitätit
Pe lângh minister, functio-
neaa $i Oficiul Central pentru
valorificarea graului, având ran-
gul de directie.
5. 0 lege specialä va deter-
mina organizarea si reorganiza-
rea directiunilor si institutiilor
specificate la art. 4.
TITLUL III
Reglementarea miseraii cooperatiste
CAPITOLUL I
6. Toate drepturile si atribu-
Vile de indrumare, organizare $i
control, asupra societätilor coo-
perative, de orice fel $i orice
grad, precum $i controlul gestio-
nar asupra composesoratelor,
oNtiilor de moneni, räze$i, co-
munitätilor de averi $i asociati-
unilor de imbunAtätiri funciare,
prevazute fn legea pentru orga-
nizarea cooperatiei, publicatä in
Monitorul Oficial Nr. 71 din 28
Martie 1929, cu modificArile $i
completärile aduse prin legile
publicate in Monitoarele Oficiale
Nr. 77 din 4 Aprilie 1930, Nr. 82
din 7 Aprilie 1933, Nr. 73 din 27
Martie 1935, publicate In intro-
gime cu toate modificArile $i a-
däugirile in Monitorul Oficial
www.digibuc.ro
Nr. 82 din 6 Aprilie 1935, se exer-
cità de Ministerul Cooperatiei 1).
Toate aceste drepturi $1 atri-
butiuni se pot delega prin I. D.
R., numai in ceea ce priveste so-
cietätile cooperative de gradul I
si II, obstiile de rnoneni, räze$ii,
composesoratele, comunitätile de
averi $i asociatiunile de imbu
nätätiri funciare, Centralei Coo-
perative de Indrumare, Organi-
zare $i Control.
Uniunile de cooperative pot fi
$i ele delegate, in acela0 mod,
sg, exercite toate drepturile si a-
tributiunile specificate mai sus,
ins/ numai fat/ de societätile
cooperative de gradul I, afiliate
lor.
Inaltul decret regal de delev-
tie, va putea prevedea normele
pe baza cärora se vor putea e-
xercita atributiunile de mai sus.
Atributiile delegate pot fi ori-
când lärgite in cadrul legal, res-
transe sau retrase tot prin inal-
tul decret regal.
De asemenea, sunt supuse
controIului Ministerului Coope-
ratiei, in conformitate cu dispo-
zitiile prezentului decret $1 legii
pentru organizarea cooperatiel.
toate institutiile prevAzute in
partea III-a a legii pentru orga-
nizarea cooperatiei: Banca Cen-
tral/ Cooperativà, Centrala Coo
perativa de Productie, Aprovizio-
nare $i Valorificare, Centre la
Cooperativä, de Consum, Cen-
trala Cooperativ/ de Indrumare,
Organizare $i Control $i Casa
Centralä a Cooperatiei; Ministd-
rul Cooperatiei mai exercitä FS
atributiile de indrumare $i orga-
nizare, relative la susmentiona
tele institutiuni.
Toate drepturile $i atributiu-
nile acordate de legea pentru or-
ganizarea cooperatiei, Ministeru-
lui Agriculturii $i Domeniilor,
0 A se vedea Legea cooperatiei,
mod. D. I. 23 Iunie 1938.
 5 Februarie 1938
tree in intregime asupra Minis-
terului Cooperatiei.
7, Ministerul Cooperatiei, a-
duce la indeplinire atributiile
specificate in prezentul decret,
sub titlul III, prin Directiunea
general& cooperatistá, prev&zutä.
la art. 4.
Aceasta Directiune general&
este condusl de un director ge-
neral sau director, ajutat de per-
sonalul necesar. Directiile i ser-
viciile, care cmnpun Directiunea
general& cooi5eratistä, precum
organizarea i atributiile lor, se
vor stabili prin decizii ministe-
riale.
8. Sunt si rámhn desfiintate,
pe data decretului de fatä, toate
comitetele i comisiunile prevg-
zute de art. 83, 87, 133 $i 140, din
legea pentru organizarea coope-
ratiei.
9, Dispozitiunile prevdzute sub
partea IV-a, titlul III (art. 199
210), din legea pentru organiza-
rea cooperatiei, se aplic& $i ad-
ministratorilor, censorilor, lichi-
datorilor, functionarilor si pre-
pusilor tuturor institutiunilor a-
riltate in partea III-a a susmen-
tionatei legt
CAPITOLUL II
10. Ministerul Cooperatiei, pe
iâng5, cele specificate de artico-
lele precedente, mai are urm5.-
toarele atributiuni:
A) SI aplic, pe baza unei cer-
celäri prealabile, 2anctiumi1e pre-
väzute in legea pentru orcaniza-
rea cooperatiei, impotriva admi-
nistratorilor, censorilor lichida-
torilor, functionarilor proprii
prepusilor tuturor colectivit&ti-
lor, societätilor cooperative de
orice grad si orice fel si ai insti-
tutiilor specificate In partea
III-a a susmentionatei legi.
13) 1. Aprobarea sau anularea
botäririlor adunärilor generale
ordinare si extraordinare ale co-
lectivitätilor (obstii de Mosneni,
www.digibuc.ro
87
composesorate, comuni-
tAti de averi, asociatiuni, etc.),
societätilor i institutillor coope-
rative de mice fel si grad, arg-
tate la alineatul A, de mai sus.
Toate dispozitiunile referitoare
la conditiunile puse de legea
pentru organizarea cooperatiei,
pentru introducerea i judecarea
contestatiilor contra deciziilor a
dunärilor generale ordinare si
extrordinare ale colectivitätilor
societätilor cooperative de ori-
ce grad, Uniunilor de Coopera-
tive si ale institutiilor prev&zute
in partea III-a a susmentionatei
legi, se abrogä.
2. S& decidá, pe baza unei cer-
cetári prealabile, aplicarea ur-
mátoarelor sanctiuni, colectivitá-
tilor, societätilor cooperative de
orice fel si grad si institutiilor
prevAzute in partea III-a a legii
pentru organizarea cooperatiei:
a) Avertisment adresat consi-
liul ui;
b) Disolvarea consiliului si nu-
mirea unei comisiuni interimare,
care are aceleasi atributiuni ca
consiliul disolvat;
c) Avertisment de lichidare;
d) Disolvarea $i lichidarea;
prin deciziunea de disolvare
lichidare se vor numi i Uchida-
torii.
Ordinea prev&zutá mai sus nu
este obligatorie.
3. SI rezolve plângerile mem
brilor societ&tilor cooperative,
indreptate contra deciziunilor a-
dunärilor generale in conformi-
tate cu art. 11 din legea pentru
organizarea cooperatiei; dreptul
de recurs la Uniunea respectivii,
rämâne desfiintat.
C) 1. Revizuirea tuturor opera-
tiunilor acute de institutiile co
perative de gradul III, inclusiv
Casa Central& a Cooperatiei.
2. Organizarea exploatárii p&-
durilor, bältilor, etc., prin socie-
Mile cooperative.
3. Lucrdrile pregátitoare pen-
88 5 Februarie 1938

tru reformarea legislatiei coo- tiuni sau institutiuni cooperati-

perative si colaborarea coopera- ve de orice fel si oHce grad, a-
tiei la programul economic. partine direct de Ministerul Coo-
4. Orice alte atributiuni ce i se peratiei, care singurul poate dis-
vor mai da, prin legi, regula- pune de activitatea si atributiile
mente, decretele regale si jur- lui.
nale ale Consiliului de Ministri. Acest personal are toate drep-
Deciziunile Ministerului Coo- turile si obligatiunile prevazute
peratiei sunt executorii, prin ele in legea pentru statutul functio-
insäsi, fara, somatiune si fará narilor publici si regulamentul
posibilitate de suspendare. ei, precum si legile de organi-
Ministerul Cooperatiei poate zare ale corpurilor speciale (teh-
schimba deciziile sale si are nice).
dreptul de a revizui orice decizie Functionarii dela Stat, a caror
data in materie de Indrumare, detasare va inceta sau care vor
organizare si control cooperatist, fi transferati dela o institutie co-,
de institutiile, comitetele, comisi- operativa la o alta, nu vor putea
unile si consiliile desfiintate sau pretinde dela aceste institutiuni,
disolvate. sub niciun titlu, despagubiri ma-
11. Comisarul guvernului, pre- teriale, indemnizatii, preaviz,
vazut de art. 10 din legea pentru etc., pe temeiul vreunui statut ce
organizarea cooperatiei, va func- ar exista.
tiona In aceeasi calitate cu atri- Statul va putea acorda subven-
butii identice si pe langa Casa tii si va plati personalul detasat
Centrall a Cooperatiei si Cen- cu salarii, materiale, etc.
trala Cooperativa de Indrumare,
Organizare si Control. CAPITOLUL III
12. Ministerul Cooperatiei, 13. Sumele cuvenite a se plati
prin derogare dela legile in vi- de catre Banco, Centrala Coope
goare, si far& indeplinirea altor rativa, in ba za conventiei din 24
formalitati, poate face orice mis-
care in intregul personal actual lulie 1936, precum si cele dato-
detasat la diferite unitati, socie- rate in baza art. 109, alin, b,
tali, asociatiuni sau institutii co- din legea pentru organizarea co-
operative, de orice fel si grad. operatiei Casei Centrale a coo-
Ministerul poate detasa, in a- peratiei ei Centralei cooperative
celeasi conditiuni, personalul re- de indrumare, organizare si con-
tras tot in miscarea cooperativa, trol. se vor utiliza de aceste din
pe masura nevoilor, a organiza- urma institutiuni, pentru susti-
rii si rationalizärii, prin decizie nerea cheltuielilor de organizare,
ministeriall, In vederea satisf a- administratie, imirumare, con-
cerii necesitatilor de control, ad- trol, etc., frig, numai pe baza a
ministratie, gestiune, indrumare probarii speciale si indicatiilor
si organizare. prealabile date de Ministerul Co-
De asemenea, ministerul poate operatiei.
detasa, in aceleasi conditiuni, 14. Pentru punerea in apli-
din personalul sau, functionarii care a decretului de fata, Minis-
necesari institutiunilor Centrale terul Cooperatiei va utiliza:
cooperative, care fac operatiuni a) Subventia inscrisä in buge-
de mandat, din partea Statului. tul Ministerului Agriculturii si
Personalul detasat, in confor- Domeniilor, pe exercitiul 1937/38,
mitate cu decretul de fa% si le- pe seama Casei centrale a coope-
gea pentru organizarea coopera- ratiei.
tiei, la unitäti, societati, asocia- Aceastä sumä se va ordonanta
www.digibuc.ro
 5 Februarle 1938
pe numele Ministerului Coopera-
tiei, sub acelasi titlu de subven-
tie.
b) Alocatia prevazuta in buge-
tul Ministerului Cooperatiei, cu
incepere dela 1 Aprilie 1938, cre-
dite, subventii, etc.
Institutiile prevazute in partea
III-a a legii pentru organizarea
cooperatiei, vor contribui obliga-
toriu, pentru cheltuielile de ma-
teriale, necesare sustinerii, in-
drumarii, organizárli si contro-
lului coop eratist, ale Ministeru-
lui Cooperatiei, in cazul când
alocatiile din bugetul ministeru-
lui sunt insuficiente.
Bugetele cu modificarile lor,
ale: Bäncii Centrale Cooperative,
Casei Centrale a Cooperatiei,
Centralei Cooperative de Indru-
mare, Organizare si Control,
Centralei Cooperative de Consum
Centralei Cooperative de Pro-
ductie, Aprovizionare si Valorifi-
care, nu vor putea deveni defini-
tive si executorii, decât claca
sunt aprobate de Ministrul Coo
peratiei sau delegatul säu. Mi-
nistrul sau delegatul sáu va pu-
tea introduce modificarile nece-
sare, in care caz ele sunt obliga-
torii pentru institutiile respec-
tive.
15. Toate atributiile, conferite
prin diferite legi, regulamente,
decrete, jurnale sau deciziuni,
institutiilor cooperative preva-
zute in partea III-a a legii pen-
tru organizarea cooperatiei, pre-
cum si administratorilor si per-
sonalului acestor institutiuni, re-
lative la locurile din diversele
consilii, comisiuni sau comitete,
precum i atributiunile de indru-
mare, organizare si control, con-
ferite de legea pentru organiza-
rea cooperatiei, Casei Centrale a
Cooperatiei, trec asupra Ministe-
rului Cooperatiei.
16. La institutiile cooperative,
de orice fel si orice grad, dotate
de Stat, reprezentantii Statului tiva de Indrumare, Organizare si
in consiliile respective, vor fi in Control, Centrala Cooperativa de
www.digibuc.ro
89
proportie de 2/3 din numárul to-
tal actual al membrilor consiliu-
lui. Unul din reprezentantii Sta-
tului va fi recomandat de Stra-
ja ca delegat al sau.
La institutiile cooperative de
orice grad, unde Statul participa
la capitalul social, reprezentan-
tii lui in consiliile respective, Ina-
preuna cu acei ai Societatilor co-
operative asociate, vor fi In ra-
port cu capitalul social vársat,
de fiecare din cele doua parti, la
31 Decemvrie a anului, fa% de
totalul capitalului social varsat,
fará a se modifica, prin aceasta,
numärul total al membrilor din
consiliu, stabilit de statutele ac-
tuale, in vigoare, ale fiecarei ins-
titutiuni; la calculul final pentru
stabilirea numärului reprezen-
tantilor Statului in consiliu,
fractiunea de 5 sau mai mare,
se intregeste, iar mai mica de 5
se neglijeaza. La aceste institu-
tiuni, comisiunea censorilor va
fi formata din 3 membri, repre-
zentanti ai Statului si un merit
bru ales de adunarea genera%
respectiva.
Prin capital social varsat de
societatile cooperative, se inteleg
sumele depuse in mod efectiv
acest cont, de catre asociate si
nu acelea proverite dlia irni.ru-
muturi sau viramente de con-
turi.
Mandatele tuturor membrilor
din consiliile institutiunilur coo-
perative, unde Statul partieipa
la capitalul social, sunt pe ter-
men de trei ani.
Reprezentantii Statului se nu-
mesc, cu inalt decret regal, prin
Ministerul Cooperatiei.
17. Pentru uniformizarea
organizarea miscarii coopera-
tiste, actualele consilii, cu suple-
antii lor, dela: Casa Centrala a
Cooperatiei, Centrala Coopera-
90 7 Februarie 1938
Consum, Centrala Cooperativä
de Procluctie, Aprovizionare si
Valorificare, Banca Central& Co-
operatvig, precum si Comitetul
National Cooperatist, sunt si rl-
mân disolvate. Ministerul Coope-
ratiei, N a numi comisiuni interi-
mare, compuse din 9 persoane,
care vor avea aceleasi atributi-
uni ca si consiliile disolvate; din
aceste comisiuni vor face parte
si 3 membri din cei aflati in con-
siliile disolvate. Prin aceeasi de-
cizie ministerial5, se vor de-
semna presalintii si viceprese-
dintii comisiunilor interimare,
precum si membrii comitetelor
de directie.
Deciziunile consiliilor sau co-
misiunilor interimare, ale sus-
mentionatelor institutiuni, cu ca-
racter administrativ, bugetar, de
indrumare, organizare si control,
sunt supuse aprob&rii Ministeru-
lui Cooperatiei.
Actualele comisiuni de censori
dela: Banca Central& Coopera-
tivA, Centrala Cooperativelor de
Consum si Centrala Cooperative-
lor de Productie, Aprovizionare
si Valorificare, sunt si rämän di-
solvate. Ministerul Cooperatiei
va numi comisiuni interimare
compuse din 4 persoane, din care
una va fi dintre membrii afiati
in comisiunile disolvate. Atribu-
tulle acestor comisiuni sunt cele
stabilite, pentru censori, In co-
dul de cornert.
18. Decretul le fatä intl.& in
vigoare pe data publicArii lui.
Toate dispozitiunile legii pen-
tru organizarea cooperatiel, pu-
blicatä in Monitorul Oficial Nr.
71 din 28 Martie 199, cu modifi-
citrile si completärile aduse prin
legile publicate in Monitoarele
Oficiale Nr. 77 din 1930, Nr. 82
din 1933, Nr. 73 din 1935, .si pu-
blicatä in intregime cu toate a-
ceste modificAri si adilugiri in
Monitorul Oficial Nr. 82 din 1935,
rAmAn In vigoare pe mäsura In p. II.
www.digibuc.ro
care nu contravin dispozitiuni-
lor prezentului decret.
Sunt si rämän abrogate urmä-
toarele dispozttiuni din susmen-
tionata lege: art. 79, dela alin. g)
pAn& la fine; 82 alin. 2, 5 si 6;
83, alin. 2-6 si ht. c) pänä la
fine; 85, 87, alin. 2, 3 si 4, 88, 92,
alin. 1, 93, 95, 118, alin. ultim.;
129, alin. 2, 133, 140, 141, alM. cl:
1 42, alM. 2, 143, 144, 145, 147, alin.
1 si 2; 150, lit, a), b), alin. 2, 3 si 4,
lit. c) i d); 215, 219, 220, alin. 2
si 4 si art. 222, alin. 1.
De asemenea, stint si rAmAn a-
brogate orice dispozitiuni din
legi si regulamente, care sunt
contrare acestui decret.
Un regulament va determina
amänuntele aplicrtrii decretului
de fat&
19. Presedintele Consiliului
Nostru de Ministri, precum Si
ministrii Nostrf, secretari de Stat
la Departamentele: Cooperatiei,
Justitiei si Finantelor, sunt In-
särcinati cu aducerea la Indepli-
nire a prezentului decret-lege.
DECRET
pentru mod. art. 6 din Regulamentul
consiliilor Camerelor de comer' si de
industrie
DIN 7 FEBRUARIE 1938 1)
Asupra raportului ministrului
Nostru secretar de Stat la De-
partamentul Industriei si Comer-
tului;
Având In vedere jurnalul Con-
siliului de Ministri,
Am decretat si decretAm:
1 ,, Se aproba de Noi modifica-
rea art. 6, alin. 6 si alin. 8, din
1) Decret regal sub Nr. 273 din
1938, s 'a publicat in Monitorul 0 fi-
cial, p. I, Nr. 30, din 7 Februarie
1938; el modificii art. 6 din Bev-
lamentul consiliilor Oamerelor de
comert si de industrie, din 22 Au-
gust 1936, pag. 411, volumul XXIV,
 8 Februarle 1938
regulamentul pentru alegerea
constituirea consiliilor Camere-
lor de comert si de industrie, in-
tocmit in baza legii pentru in-
fiintarea Consiliului superior e-
conomic $i organizarea Camere-
lor profesionale din 29 Aprilie
1936, dupg cum urmeazg:
Art. 6, alin. 6: In termen de 5
zile dela primirea tuturor acte-
lor i dosarelor mai sus aratate,
Comitetul de directie al Uniunii
camerelor de comert si de in-
dirstrie, dupg ce verificg hide-
plinirea formalitgtilor pentru de-
finitivarea listelor electorate, re-
gularitatea convocgrii corpului
electoral, a depunerii candidatu-
ru i efectugrii operatiunilor e-
lectorale $i dupg ce judecg con-
testatiunile ce se vor fi fgeut, se
pronuntg validâmd sau invali-
dand alegerea pe categorii".
Art. 6, alin. 8: Hotgrirea Uni-
unii se va comunica irnediat
dupg pronuntarea Ministerului
Industriei si Comertului, Came-
rei respective $i presedintelui
tribunalului local".
9, Ministrul Nostru secretar de
Stet la Departamentul Industri-
ei i Comertului, este insgrcinat
cu aducerea la indeplinire a clis-
pozitiunilor prezentului decret.
D EC R ET
relativ la executarea compozitiilor
muzicale, In public
DIN 8 FEBRUARIE 19381)
Asupra raportului ministrului
Nostru secretar de Stat la De-
partamentul Cultelor i Artelor
cu Nr. 24.513 din 1937,
Vgzänd jurnalul Consiliului de
1) Decret regal sub Nr. 358 din
1938, s'a publicat n Monitorul 0 fi-
cial, p. I. Nr. 31 din 8 Februarie
1938. A se vedea Legea proprietätii
literare i artistice, .clin 28 Iunieincheiate fgrg respectarea for-
1923, la pag. 601, vol. XIIIXIV, melor fixate prin decretul-lege de
cu mod. din 17 Februarie 1932, pag. fatg, sunt nule de drept, iar con-
80, vol. XX. travenientii se pedepsesc cu o
www.digibuc.ro
91
Mini$tri Nr. 20Z din 1938 si in
conformitate cu avizul Consiliu-
lui de avocati al acestui Depar-
tament cu Nr. 1.584 din 1937,
Am decretat i decretrtm:
1. Exercitarea proefsionalg In
materie de drept de autor pri-
vinct autorizgrile cerute de legea
proprietgtii literare si artistice
referitor la executarea compozi-
tiilor muzicale in public, cu sau
Virg text, radiodifuzgrile, impri-
märile pe discuri de gramofon
sau pe filrae sonore, cum si prin
orice alte mijloace tehnice cu-
noscute in prezent sau create in
viitor, e supusg controlului Mi-
nisterului Cultelor $i Artelor.
Ea nu se poate exercita pe tot
cuprinsul ttírii decat de o sin-
gurg societate nationalg de au-
tort i compozitori, autorizatg
prin lege.
In categoria operelor muzicale
prevgzute mai sus intrg numai
acelea pentru care, potrivit le-
gii proprietgtii literare i artis-
tice, consimtámântul autorului
este necesar.
Se considerg, ca constituind o
operatiune de acest gen chiar
dacg autoriarile sau contractele
prevgzute mai sus, liberate sau
incheiate de diferite persoane,
sunt fgcute in numele si in con-
tul lor sau al altora.
Se excepteazg cazurile and
autorizgrile sau contractele sunt
date sau incheiate personal de
autor.
2. Se autorizá in mod exclu-
siv, in România, Societatea Corn-
pozitorilor Bomâni, cu sediul In
Bucuresti, de a elibera autoria-
rile sau incheia contractele in
materie de drept de autor, pri
vind operatiunile dela art. I,
cum si de a urmgri si apgra a-
ceste drepturi.
3. Contractele sau autorizgrile
92 8 Februarie 1938

amends, dela 20.000-50.000 lei 0 Luand In deliberare referatul

fn caz de recidiva si cu Inchi-
soare dela 1-6 luni.
4. Ministerul Cultelor i Arte-
lor are dreptul ca ori cand, prin
reprezentantii sai, sá controleze
activitatea Societatii Compozito-
rilor Romani desfa0frata pentru
realizarea scopurilor sale, In
conformitate cu statutele si re-
gulamentele respective organice,
fall a se stinge dispozitiunile de
ordine publica In vigoare.
J. C. M.
relativ la suplimentele de tren accelerat
si rapid
DIN 8 FEBRUARIE 19381)
Consiliul de Mini0ri, In *e-
dinta sa dela 18 Decemvrie 1937,
1) J. C. M., sub Nr. 3.949 din
d-lui ministru secretar de Stat
la Departamentul Lucrarilor Pu-
Nice i aI Comunicatiilor, sub
Nr. 87.303 din 30 Noemvrie 1937;
Avand In vedere dispozitiunile
art. 53 si 54 din legea pentru
crearea Regiei Autonome C.
F. R.,
Decide:
1. Aproba ca taxele pentru su-
plimentele de tren accelerat
tichete pentru rezervarea locuri-
lor In tren rapid sá fie cele pre-
vazute In tabelele de mai jos:
1937, s'a publicat in Monitorul Ofi-
cial, p. I, Nr. 31 din 8 Februarie
1938; a se vedea si Tariful taxelor
C. F. R., din 7 Aprilie 1936, la pag.
537, vol, XXIV, p, I, cu majorarea
din 25 Februarie 1937, pag. 228,
vol. XXV, p. I.

1. Suplimente eu pret fntreg

Clam I Clasa II Class ru
CHILOMETRI
Lei Lei Lei

0 100 60 40 20
101-200 100 70 30
201-300 130 100 40
301-400 . . . . . . 160 120 50
peste 401 190 130 60

2. Copiii In trafic international speciale vor plati suplimentul

dela 4-10 ani sau mai mici de la tren accelerat cu 50 la suta
4 ani, pentru care se cumpará reducere.
bilete speciale *i se cer locuri
3. Suplimente eu pret redus
Class. I Clasa H Clasa IH
CHILOMETR1
Le Lei Lei

0 100 20 15 10
101-00 4U 30 15
201-300 60 40 20
301400 70 45 25
peste 401 . . 75 50 30
www.digibuc.ro
 10 Februarie 1938 93

La aceste suplimente au drep- brii lor de familie, pensionarii

tul militarii activi, pensionarii C. F. R., si membrii lor de fami-
militari proveniti din activitate lie.
si membrii lor de familie, inva- 4. Tichete pentru rezervarea
lizii de räzboiu si membrii lor locurilor in trenurile rapide pen-.
de familie, vdduvele si orfanii de tru orice distantä:
räzboiu, functionarii activi C. Clasa I, lei 30; clasa II, lei 20;
F. R., O. A. P., C. F. R., si mem- clasa III, lei 10.
5. Suplimente cu pret intreg combinate NI tichete
Clan I Clam II Clan nt
CHILOMETRI
Lei Lei Lei

0-100 90 60 30
101-200 130 90 40
201-300 . . 160 120 50
301-400 190 140 60
peste 401 220 150 70

6. Suplimente cu pret redus combh ate ea tichete

Clam I Clam II Clam III
CHILOMETRI
Lei Lei Lei

0 100 50 35 20
101-200 70 50 25
201-300 90 60 30
301-400 . . . . . . . 100 65 35
poste 401 105 70 40

Aceste noi taxe sunt valabile de Stat la Departamentele: Jus-

dela 1 Ianuarie 1937.
2, D-1 ministru al lucrärilor
publice si al comunicatiilor este
Insärcinat cu aducerea la bade-
plinire a prezentului jurnal.
DECR ET-LEG E
pentru infiintare de posturi de ajutor
judecitor
DIN 10 FEBRUARIE 10381)
Asupra raportului presedinte-
lui Consiliului Nostru de Minis-
tri si ministrilor Nostri secretari
1) I. D. R., sub Nr. 400 din 1938,
s'a dat sub rezerva ratificiirii ulte-
rioare a Corpurilor Legiuitoare, si
s'a publicat In Monitorul 0 ficial,
titiei si Finantelor sub Nr.
11.417 din 1938,
V.5.2ând si jurnalul Consiliului
de Ministri cu Nr. 242 din 8 Fe-
bruarie 1938;
Sub rezerva ratifiarii ulte-
rioare a Corpurilor Legiuitoare,
Am decretat si decretam:
1. Se infiinteaza cate un post
de ajutor de judecator la urm5.-
to arele judecgtorii:
Judecdtoria Aiud mixt5, din
judetul Alba.
p. I, Nr. 33 din 10 Februarie 1938.
Ulterior, prin Decret-lege din 12
Martie 1938, s'au desfiintat multe
din posturile previlzute In Decretul
de fatä.

www.digibuc.ro
 94 to Februarie 1938
Judecgtoria Alba-Iulia mixtg
din judetul Alba.
Juaecgtoria Ocna-Mure*ului ru-
ralg din judetul Alba.
Judecatoria Aradul-Nou rural&
din judetul Arad.
Judecgtoria Pite*ti ruralg din
judetul Arge*.
Judecgtoria Curtea-de-Arge*
mixtg din judetul Arge*.
Judecgtoria Bacgu ruralg din
judetul Bacgu.
Judecgtoria Pa*cani mixtg din
judetul Baia.
Judecgtoria Bg lti mixtg din
judetul
Judecgtoria Corne*ti-Tgrg ru-
ralri din judetul lti.
Judeatoria Fgle*ti mixtg din
judetul Bálti.
Judecgtoria Glodeni rural& din
judetul Bg lti.
Judecgtoria SAngerei rural&
din judetul Bg lti.
Judecgtoria Ceica rural& din
judetul Bihor.
Judecgtoria Oradea ruralg din
judetul Bihor.
Judecgtoria Salonta mixtg din
judetul Bihor.
Judecgtoria Va*cgu ruralg din
judetul Bihor.
Judecgtoria Bucecea-Tgrg ru-
ralg din judetul .Boto*ani.
Judecgtoria Hlipiceni ruralg
din judetul Boto*ani.
Judeatoria Brdila urbang din
judetul
Judecgtoria Bra*ov mixtg din
judetul Bra*ov.
Judecgtoria Baimaclia ruralg
din judetul Cahul.'
Judecgtoria Cahul mixtg din
judetul Cahul.
Judecgtoria Bozovici rural& din
judetul Cara*.
Judecgtoria Moldova-Noug ru-
ralg din judetul Cara*.
Judecgtoria Re*ita mixtg, din
judetul Cara*.
Judecgtoria Câmpulungul-Mol-
dovenesc mixtg din judetul Cgm-
pulung.
www.digibuc.ro
Judeatoria Gura - Humorului
mixt& din judetul Cgmpulung.
Judecgtoria Stulpicani ruralg
din judetul Câmpulung.
Judecittoria Vama mixtg din
judetul Câmpulung.
Judecgtoria Vatra-Dornei mix-
tg, din judetul Câmpulung.
Judecgtoria Boian ruralg din
judetul Cernguti.
Judecgtoria Cernguti mixtg din
judetul Cernguti.
Judecgtoria Cozmeni mixt& din
judetul Cernguti.
Judecgtoria Sadagura mixt&
din judetul Cernguti.
Judecgtoria Zastavna mixtg,
din judetul Cernguti.
Judecgtoria Arciz rural& din
judetul Cetatea-Albg.
Judecgtoria Bairamcea rural&
din judetul Cetatea-Albg.
Judecgtoria Cetatea-Albg mixt&
din judetul Cetatea-Albg.
Judecgtoria Tarutino rural&
din judetul Cetatea-Albg.
Judecgtoria Tátárg*ti ruralg
din judetul Cetatea-Albg.
Judecittoria Volintiri rural&
din judetul Cetatea-Albg.
Judecgtoria Miercurea-Ciucu-
lui mixtg din judetul Ciuc.
Judecgtoria Huedin mixtg din
judetul Cluj.
Judecgtoria Sgrma* rural/ din
judetul Cluj.
Judecgtoria Bere*ti-Tgrg ru-
ralrt din judetul Covurlui.
Judechtoria Galati I urban&
din judetul Covurlui.
Judeatoria Galati II urban&
din judetul Covurlui.
Judeatoria Independenta ru-
ralá din judetul Covurlui.
Judecatoria Craiova urban&
din judetul Dolj.
Judecgtoria Craiova I mixtg
din judetul Dolj.
Judecgtoria Darabani mixtg
din judetul Dorohoi.
Judecgtoria Herta mixtg din
judetul Dorohoi.
 10 Februarie 1938
Judecatoria Mihäilenj mixtä
din judetul Dorohoi.
Judectitoria Silistra mixt/ din
judetul DUrostor.
Judecatoria Turtucaia mixta
din judetul Durostor.
Judecätoria Husi mixtä din
judetul Fälciu.
Judectitoria Hotin mixt/ din
judetul Hotin.
Judeatoria TArgul-Lipcani ru-
ralUh din judetul Hotin.
judectitoria Târgul-Secureni
rural/ din judetul Hotin.
Judeatoria Thrgul-Sulita ru-
ral/ din judetul Hotin.
Judeatoria Geoagiu rural/ din
judetul Hunedoara.
JudecAtoria Hunedoara mixt5,
din judetul Hunedoara.
Judeatoria Or/stie mixta din
judetul Hunedoara.
JudecAtoria Petrosani mixt/
din judetul Hunedoara.
Judec/toria CAlgrasi mixt/ din
judetul
Judecdtoria Iasi mixt5, din ju-
detul
Judeatoria Podul-Iloaei ru-
mixtà din judetul Iasi.
Jucleatoria Sculeni-Thrg ru-
ral/ din judetul
JudecAtoria Thrgul - Frumos
mixt din judetul
Judeatoria Bucuresti III ur-
ban/ din judetul Ilfov.
Judeatoria Bucuresti IV mix-
t5, din judetul Ilfov.
Jucleatoria Bucuresti V ur-
ban/ din judetul Ilfov.
Judeatoria Bucuresti VI mix-
0, din judetul Ilfov.
Judecgtoria Bolgrad mixt5. din
judetul Ismail.
Judecdtoria Chilia-Nouà mixt/
din judetul Ismail.
Judeatoria Cismele rural/ din
judetul Ismail.
JudecAtoria Ismail mixtä din
judetul Ismail.
JudecItoria C5,16rasi-Tärg mix-
tg din judetul 1,5,pusna.
Judeatoria Chisin/u I ur-
ban/ din judetul Läpusna.
www.digibuc.ro
95
Judeatoria Chisináu II ur-
bang din judetul Läpusna.
Judecátoria Chisindu mixt/ din
judetul Läpusna.
Judecätoria Häncesti rural/
din judetul L/pusna.
JudecAtoria Nisporeni rural/
din judetul Läpusna.
Judecatoria Dragomiresti ru-
ral/ din judetul Maramures.
Judeatoria Sighet mixtà din
judetul Maramures.
Judeatoria Viseul-de-Sus ru-
ran,' din judetul Maramures.
Judeatoria Turnul-Severin ur-
ban/ din judetul Mehedinti.
JudecAtoria Turnul-Severin ru-
ral/ din judetul Mehedinti.
Judec/toria Reghin mixtà din
judetul Mures.
Judeatoria Tärgul-Mures mix-
0, din judetul Mures.
JudecAtoria Teaca rural/ din
judetul Mures.
Judeatoria Ms/aid mixta din
judetul N/sAud.
Judeatoria Buhus'i mixt/ din
judetul Neamt.
Judectitoria Piatra-Neamt mix-
t5, din judetul Neamt.
Judeatoria Thrgul-Neamt mix-
din judetul Neamt.
Judec/toria Ocland rural/ din
judetul Odorhei.
Judeatoria Odorhei mixtä din
judetul Odorhei.
Judecgtoria Slatina mixta din
judetul Olt.
JudecAtoria Bravicea rural/
din judetul Orhei.
Judeatoria Ciniseuti rural/.
din judetul Orhei.
Judeatoria Orhei mixt5, din
judetul Orhei.
Judecätoria Rezina-Targ mixta
din judetul Orhei.
JudecAtoria Telenesti-Tärg ru-
rail din judetul Orhei.
Judeatoria Campina mixtä
din judetul Prahova.
JudecAtoria Ploiesti rural/ din
judetul Prahova.
Judec/toria Sinaia mixtä din
judetul Prahova.
96 10 Februarle 1938
Judeciltoria S1nic mixta din
judetul Prahova.
Judecgtoria Välenii-de-Munte
mixtá din judetul Prahova.
Judeatoria Adjud mixtg, din
judetul Putna.
Judecatoria Foc*ani urban&
din judetul Putna.
JudecAtoria Odobe*ti mixtá din
judetul Putna.
Judecátoria Panciu mixtá din
judetul Putna.
Judeatoria Tärgu-Sascut ru-
ral& din jucletul Putna.
Judeatoria Putila rural& din
judetul Rtidauti.
Judeatoria Rädäuti mixtá din
judetul Rádäuti.
Judectitoria Seletin rural& din
judetul Rádáuti.
Judeatoria Siret mixtá din
judetul RädAuti.
Judecktoria Vicovul-de-Sus ru-
ral& din judetul Rádluti.
Judecatoria Râmnicul-Sárat,
mixta din judetul
rat.
Judeatoria DAmiene*ti rural&
din judetul Roman.
Judecatoria Roman I mixt&
din judetul Roman.
Judechtoria Roman II mitxä
din judetul Roman.
Judecátoria Baia-Mare mixtá
din judetul Satu-Mare.
Judec&toria Halmeu rural& din
judetul Satu-Mare.
Judeditoria Satu-Mare mixtá
din judetul Satu-Mare.
Judea toria Carei mixt& din
judetul SAlaj.
Judecatoria Jibou rural& din
judetul
Judecátoria Zaláu mixtá din
judetul Salaj.
Judecátoria Caransebe* mixt&
din judetul Severin.
Judectitoria Lugoj mixtá din
judetul Severin.
Judeatoria Dej mixtá din ju-
detul Some*.
Judecátoria Gherla mixt& din
judetul Some*.
www.digibuc.ro
Judec&toria Thrgu-LApu*ului
rural& din judetul Some*.
Judec&toria Cotiugenii - Mari
rural& din judetul Soroca.
Judecatoria Otaci-T&rg rural&
din judetul Soroca.
Judecátoria Soroca mixtá din
judetul Soroca.
Judecátoria Sgurita rural& din
judetul Soroca.
Judecátoria Ciudei rural& din
judetul Storojinet.
Judecátoria Stáne*tii-de-Jos pe
Ceremu* rural& din judetul Sto-
rojinet.
Judecátoria Storojinet mixt&
din judetul Storojinet.
Judecátoria Väsauti-pe-Cere-
mu* mixta din judetul Storoji-
net.
Judecátoria Vijnita mixtá din
judetul Storojinet.
Judecátoria Sighi*oara mixtá
din judetul TArnava-Mare.
Judeatoria Ive*ti rural& din
judetul Tecuci.
Judeatoria Podul-Turcului ru-
ral& din judetul Tecuci.
Judecátoria Tecuci mixt& din
judetul Tecuci.
Judecátoria Turnu - Magurele
mixtii din judetul Teleorman.
JudecAtoria CAu*anii-Noi ru-
ral& din judetul Tighina.
Judecátoria Cimi*lia din ju-
detul Tighina.
JudecAtoria Comrat mixtá din
judetul Tighina.
Judec&toria Tighina mixtá din
judetul Tighina.
Judecátoria Buzia* rural& din
judetul Timi*-Torontal.
Judeatoria Jimbolia rural&
din jucletul Timi*-Torontal.
Judecátori a Sannicolaul-Mare
rural& din judetul Timi*-Toron-
tal.
Judecátoria Timi*oara rural&
din judetul Timi*-Torontal.
Judecátoria Covasna rural&
din judetul Trei-Scaune.
Judecátoria StAntul Gheorghe
mixtti din judetul Trei-Scaune.
 10 Februarie 1938
Judeatoria Thrgul - S6cuesc
mixtA din judetul Trei-Scaune.
Judeatoria Bar lad rural& din
judetul Tutova.
2. Pentru plata retributiunilor
acestor posturi, 'And. la 31 Mar-
tie 1938, se deschide, pe seama
Ministerului Justitiei si asupra
exercitiului In curs, un credit ex-
traordinar de lei 1.937.000, (lei
1.847.250 salarii, lei 66.450 indem-
nizatii de chirii si lei 21.300 aju-
tor de familie), acoperit din fon-
dul pentru deschideri de credite
suplimentare i extraordinare
din bugetul general al Statului.
3. Presedintele Consiliului Nos-
tru de Ministri si ministrii Nos-
tri secretari de stat la Departa-
mentele Justitiei si Finantelor,
sunt Insrircinati cu executarea
acestui decret-lege.
DECRET-LEGE
pentru revizuirea medicilor al
farmaciatilor
DIN 10 FEBRUARIE 19381)
Asupra raportului presedinte-
lui Consiliului Nostru de Minis-
tri j ministrilor Nostri secretari
de Stat la Departamentul Mun-
cii, &mitt Atii si Ocrotirilor So-
ciale si Justitiei cu Nr. 144.299
din 8 Februarie 1938;
Vutzând jurnalul Consiliului de
Ministri cu Nr. 248 din 8 Februa-
rie 1938, si avizul Consiliului Le-
gislativ Nr. 2, din 8 Februarie
1938;
1) 1. D. R. sub Nr. 401 din 1938.
s'a dat in baza art. 14 din Legea
deplinelor puteri (pag. 899, vol.
XXV), si s'a publicat in Monitorul
Oficial, p. I, Nr. 33 din 10 Fe-
bruarie 1938. Ulterior, prin Deere-
tul din 7 Martie 1938, s'a prelun-
git terinenul depunerii aetelor pre-
väzute in art. 6, pân5, la data de
24 Martie 1938.
C. Hamangiu, vol. XXVI. 7.
www.digibuc.ro
97
In baza dispozitiunilor art. 14
din legea pentru unificarea
simplificarea mäsurilor financia-
re exceptionale publicata in Mo-
nitorul Oficial Nr. 76 din 1 Apri,
lie 1937,
Am decretat i decretam:
Art. I. Se aprobg, urmätorul
decret-lege pentru revizuirea
titlurilor si atuorizatiunilor de
liberä practica a medicilor
farmaeistilor cu diplome din
straintitate, echivalate In tarl:
1. Se vor revizui toate auto-
rizatiunile de liberä practic5, a
medicinii si farmaciei, acordate
dela 1 Ianuarie 1919 pânä la 31
Decemvrie 1937, pe bazA de di-
plome obtinute la Facultiltile din
strainatate.
lievizuirile se vor face de in-
stantele si dunä procedura pre-
vilzuta In aceastil. lege.
2. Se institue In acest scop,
pe langii. Ministerul Muncii, Sà-
ndtìtii Ocrotirilor sociale, o
comisiune formatil din cinci
membri si anume:
1. Tin magistrat, membru al
Curtii de Apel din Bucuresti, de-
semnat de primul-presedinte al
Curtii de Apel, care va fi prese-
dintele comisiunii.
2. Doi medici, un farmacist si
un jurist, numiti de Ministerul
Muncii, Sünàtàii i Ocrotirilor
Sociale.
Se va desemna in acelasi mod
cate un supleant pentru fiecare
membru titular.
Membrii titulari si supleanti
vor fi confirmati prin decret re-
gal.
Membrii comisiunii, afarä de
magistrati, vor depune jurämânt
Inainte de intrarea lor In func-
tiune.
3. Comisiunea verificä si se
pronuntä asupra tuturor actelor
si titlurilor pe baza citrora s'a
 98 10 Februarie 1938
acordat libera practico. a medici-
nu i farmaciei, precum i asu-
pra actelor pe baza cdrora s'a
obtinut echivalarea diplomelor
sträine, avand dreptul sä le in-
läture in cazul când va constata
cä ele nu corespund cerintelor
legilor in vigoare, in momentul
obtinerii echivalärii i autoriza-
tiunii de liberl practicA, chiar
dacil ele emand dela autoritäti
sau institutiuni ce nu depind de
Ministerul Muncii, Sänätätii si
Ocrotirilor Sociale.
Comisiunea, pe temeiul cons-
tatärilor facute, va hotärf dupa
cazuri, confirmarea sau anula-
rea autorizatiunii de liberä prac-
tick supusä revizuirii.
4. *edintele comisiunii de ve-
rificare se tin la sediul Ministe-
rului Muncii, Sänätätii si Ocro-
tirilor Sociale, tri zilele i orele
ce se vor stabili de presedintele
Deciziunile se iau cu majori-
tate de voturi si vor fi motivate.
Pe langa comisiune va func-
tiona un avocet referent si un
avocat grefier care vor face par-
te din completul comisiunii. Ei
vor fi delegati de minister, din-
tre avocatii contenciosului, Mi-
nisterul va figura ca parte In
proces.
5. Deciziunile comisiunii sunt
executorii.
Ele vor putea fi atacate, nu-
mai cu recurs, la Ina lta Curte
de Casatife i Justitie, in termen
de 15 zile dela pronuntare, pen-
tru cei prezenti sau reprezentati
in instantä. Pentru cei lips5.,
termenul curge dela comunica-
rea hotäririi. Recursul se va de-
pune motivat la grefa comisiu-
nii, care-1 va, inainta impreunä
cu dosarul, la Inalta Curte de
Casatie.
www.digibuc.ro
Recursurile se vor judeca in
camera de considiu, de urgentä
si cu preadere.
6. In termen de 20 zile libere
dela publicarea In Monitorul
Oficial a prezentei legi toti
medicii si farmacistii cu diplome
sträine, care au obtinut autori-
zatiunea de libel-6 practicl a pro-
fesiunii dela 1 Ianuarie 1919
pan& la 31 Decemvrile 1937, sunt
obligati sá depunä la grefa co-
misiunii de verificare, adresele
lor exacte:
a) Numele si pronumele;
b) Domiciliul, comuna, orasta
si judetul, strada si numärul
casei;
c) Colegiul medical in care este
inserts, precum si urmätoarele
acte in original:
a) Extract dupä actul de nas-
tere;
b) Actul de cetäteniie românä;
c) Certificat 0, nu a suferit ni-
cio pedeapsá penalá;
d) Diploma de bacalaureat sau
absolvire a liceului;
e) Diploma de doctor In medi-
cinä;
f) Certificatul de echivalarea
cliplomei;
g) Monitorul Oficial prin care
s'a publicat acordarea liberei
practice.
Medicii si farmacistii care au
practicat profesiunea in terito-
riile alipite inainte de 1 Ianua-
rie 1919, vor depune numai di-
ploma universitard si actul de
cetätenie românä.
Actele scrise in limba sträinä
vor fi insotite de o traducere re-
centit prin Ministerul Afacerilor
Sträine.
1) Acest termen e'a prelimgit prin
Deeiet-lege din 7 Martie 1938, aflat
in aeest vol,
 10 Februarie 1938
Grefa va elibera depundtorului
adeverintä de depunerea actelor,
cu mentionarea dosarului for-
mat si numärul sub care s'a In-
registrat
7. Necomunicarea adresei si
actelor In termenul stabilit de
articolul precedent, cld, dreptul
comisiunii sä pronunte, färd, altd
formalitate, anularea autoriza-
tiunii de liberd practicd.
Dad, Insd Induntrul acelui ter- . nu au fost trecute, va hotartcare
men, medicul sau farmacistul va supra materiilor la care urmea-
ardta motive bine justificate care zá sd treacd examenul si
Il determind sd, nu poatá depu-
ne toate actele cerute sau numai
parte din ele, comisiunea apre-
ciind, va putea acorda un singur
termen pentru depunerea si ve-
rificarea lor.
In cazul cand s'a acordat ter-
men pentru depunerea sau corn-
pletarea actelor, ele se vor Inre-
gistra la grefa comisiunii cu 3
zile Inainte de terrnenul fixat,
sub sanctiunea prevdzutá la
alin. 1 de sub acest articol.
8. Dacd din actele prezentate
se constatá cd, au fost Indeplini-
te toate conditiunile cerute de
legea pentru dobândirea autori-
zatiunii de liberd practick co-
misiunea va putea confirma au-
torizatiunea, fárd citare, cornu-
nicând pärtii decizia sa.
In caz contrariu comisiunea
este datoare sä fixeze un termen
de judecatd, citând partea la do-
miciliul indicat.
9. Citatiunile, comunicdrile de
acte sau orice fel de procedurd
\Tor fi emise prin grefa comisiu-
nii si expediate prin postä po-
trivit regulamentului de indepli-
nirea procedurii.
Certificarea functionarului pos-
tal constitue dovada preddrii.
10. La termenul fixat pentru
www.digibuc.ro
99
judecare, cel citat se va putea
prezenta personal sau prin man-
dater.
Partea va putea fi asistatá sau
reprezentatá prin avocat. .
11. In cazul cand dupá veri-
ficarea actelor, comisiunea va
constata cd, medicul sau farma-
cistul rirma sa treacd anumite
probe, anterior echivaldrii sau a-
corddrii liberei practice si
a-
va a-
corda un termen de 3 luni pen-
tru executarea acestei dispozi-
tiuni.
Candidatul va fi obligat ca in
termen de o luná dela pronun-
tare sti depund cerere de Inscrie-
re pentru examinare la faculta-
tea respectivit
Facultdtile sunt obligate sd-i
examineze In cel mult doud luni
dela data Inregistrdrii cererii.
Dacd cornisiunea a obligat
pentru examinarea la mai mult
de 3 materii, libera practicd se
suspendd de drept din ziva pro-
nuntdrii hotdrIrii pand la exe-
cutarea dispozitiunilor ei.
Decanul facultätii respective
va putea Insárcina pentru exa-
minarea acestor candidati si pe
agregatii onorifici.
12. Candidatul care la expi-
rarea termenului acordat nu va
face dovada cd, a trecut cu suc-
ces examenele impuse, va pier-
de dreptul de liberd, practicd.
Comisiunea va putea prelungi
termenul de 3 luni numai pen-
tru cazuri de forth' majord, bine
dovedite.
13. Cel care a pierdut drep-
tul de liberd practicd prin efec-
tul dispozitiunilor art. 11 si 12,
 100 10 Februarie 1938
fl va putea recâstiga dupd, ce va
frecventa cursurile i luctarile
practice la facultdtile din tail,
potrivit dispozitiunilor
trecând cu succes examenele
aferente i lucrdrile practice
pentru toti anii In programul
cdrora sunt cuprinse materiile
la care nu au reusit, precum
rnateriile ultimului an de studii
dupd ce se vor conforma dis-
pozitiunilor legilor In vigoare
pentru obtinerea liberei practice.
Candidatii nu vor avea drep-
tul sa se prezinte deal o sin-
gura data, atAt la examenele rile cerute si sit dea concursul
prevdzute la art. 11, cat si la lor cat mai neIntarziat.
cele ardtate In prezentul articol.
14. Sunt scutiti de examene
medicii si farmacistii care au
practicat profesiunea Inainte de
1 Ianuarie 1919, In teritoriile a-
lipite.
Autorizatiunea de liberrt prac-
tied, va fi confirmata decit se va
face dovada cit sunt cetateni ro-
mâni si ca poseda diploma uni-
versitarA.
15. Cei care au platit taxele
universitare cu ocazia echivalarii
anterioare diplomei, nu vor fi
supusi la nicio alth taxd, univer-
sitard de echivalare; vor pláti
Insit taxele obisnuite pentru exa-
menele partiale.
16. Pierd de drept autoriza-
tiunea de liberd practica medicii
si farmacistii stersi din registre-
le de nationalitate, potrivit de-
cretului-lege Nr. 169, publicat In
Monitorul Oficial Nr. 18 din 22
Ianuarie 1938 1).
0 A se vedea Deeret-lege pentru
revizuirea eeateniei române, din 22
Ianuarie 1938, a pag. 39, In acest
volum.
www.digibuc.ro
Instantele de revizuirea cetd-
teniei sunt obligate sd, comunice
Ministerului Muncii, SAndtAtii
Ocrotirilor Sociale numArul tu-
turor medicilor si farmacistilor
a cdror cetMenie a fost ridicata
prin aplicarea dispozitiunilor
mentionatului decnert-lege.
17. Comisiunea va putea face
sau ordona °rice cercetari va
crede de cuviinta.
Institutiunile de orice fel, pre-
cum si organele administrative
sau de politie judiciard, sunt da-
toare sd, comunice toate litmuri-
18. Comisiunea va comunica
Miniisterului Muncii, Sdnatdtii si
Ocrottrilor Sociale, In termen de
5 zile dela pronuntare, numele
medicilor si farmacistilor cdrora
li s'a ridicat autorizatiunea de
liberA practicA.
Ministerul va dispune sterge-
rea lor din registrele respective
si va comunica colegiilor medi-
cale, precum si serviciilor sani-
tare judetene i comunale, pen-
tru a li se interzice practica
sau farmaciei.
19. Dacrt comisiunea va con-
stata din acte, banuieli de fals
sau frauda, va. sezisa pentru cer-
cetari Parchetul de Ilfov.
Pe temeiul rechizitoriului in-
troductiV dat de parchet, atât
pentru cauzele pendinte cat si
pentru cele ce se vor deferi In
viitor, se va suspenda de drept
autorizatiunea de liberA practi-
ca si exercitiul profesiunii ce-
lor trime.si In judecatd.
20. Citatiunile si comunicdri-
le se vor emite din oficiu, prin
grefa comisiunii.
Corespondenta si intreaga pro-
 10 Februarte 1938
ceclurá este scutit& de timbru
fiscal, timbrul judiciar, aviatia
si orice taxe postale.
21. Pentru acoperirea cheltu-
ielilor de organizare, imprimate,
comunicari, etc., fiecare medic
sau farmacist va depune la gre-
fa comisiunii, odata cu cererea
prevazutá la art. 8, suma de lei
500, pentru care i se va elibera
chitanta 6, souche.
22. Un regulament va desvol-
ta dispozitiunile acestei legi.
23. Se abrogä orice dispoziti-
uni din legi si regulamente an-
terioare contrarii prezentului de-
cret-lege.
Art. Il. Presedintele Consiliu-
lui Nostru de Ministri si mi-
nistrii Nostri secretari de Stat
la Departamentele Muncii, SI-
nátátii si Ocrotirilor Sociale si
Justiiei sunt Insárcinati cu exe-
cutarea dispozitiunilor prezen-
tului decret-lege.
DECIZIE
relativ la preturile maxim pentru fier
DIN 10 FEBRUARIE 19381)
Noi, ministru secretar de Stat
la Departamentul Industriei si
Comertului:
1) Decizia ministerial& sub Nr.
105.147 din 1938, s 'a publicat in
Monitona 0 ficial, p. I, Nr. 33 din
10 Februarie 1938. A se vedea Le-
gea pentru Infrânarea si reprima-
rea speculei ilicite, din 17 Iunie
1923, la pag. 969, vol. XIXII, eu
mod. din 20 Aprilie 1935 sti 29 Mai
1937, pag. 1343, vol. XXV, p. II,
preenni si J. O. M., din 27 Septem-
vrie 1937, pag. 1893, aeelasi vol.
www.digibuc.ro
101
Având In vedere dispozitiu-
nile art. 2 si 4 din legea pentru
Infriinarea si reprimarea specu-
lei ilicite;
AvAnd In vedere jurnalul Con-
siliului de Ministri, cu Nr.
2.804 din 23 Septemvrie 1937;
Având In vedere preturile de
bazd. stabilite prin art. 1 din de-
ciziunea noastr& Nr. 60.039 din
1937,
Decidem:
1. Modificäm preturile maxi-
male fixate prin deciziunea mi-
nisterial& Nr. 64.098 din 9 Oc-
tomvrie 1937, publicatá In Mo-
nitorul Oficial Nr. 237 din 1937,
asa dupg cum sunt cuprinse In
al&turatele liste, vizate de noi,
si care fac parte integrant& din
prezenta deciziune, pentru fie-
care capital& de judet, franco
depozitul sau magazinul de des-
f acere (revânzAtor) In orasul
respectiv.
2 La aceste preturi de MIA
se vor adluga suprapreturile
uzuale de dimensiuni.
3. In cazul când orasele vor
institui taxe locale, acestea se
vor ad&uga la preturile stabi-
lite prin prezenta deciziune.
4. Uzinele sunt autorizate a
percepe preturile de mai sus,
când vând produsele respective
direct consumatorilor.
5. Contravenientli la dispozi-
tiunile prezentei deciziuni, vor
fi pedepsiti conform legii pen-
trut Infrânarea si reprimarea
sneculei ilicite.
6. Directorul personalului, ad-
ministratiei si secretariatului
este Insärcinat cu aducerea la
Indeplinire a dispozitiunilor pre-
zentei deciziuni.
102 10 Februarle 1938

Fier comercial
Pretal maximal
OR ASUL JU DETUL nett

Lei

Alba-Iulia Alba 12,35

Arad . . Arad 12,15
Bacäu Bacíu 12,80
Bazargic
B1
Bar lad
.. ..
.
Caliacra
Blti
Tutova .
12,85
12,95
12,80
Bistriia. .. Näsäud 12,60
Blaj Tfirnava-Micit 12,40
Botosani
Brasov
BrIlila .
Boto§ani . .
Brasov .
Bräila
. ..... .
. 12,85
12,60
12,80
Bucure§ti Ilfov . . . 12,70
Buzäu Buzgu . . 12,75
Caracal Romanati . . 12,60
Cahul (Gara Traian Val). Cahul 12,85
Cäldra§i Ialomita 12,80
Câmpulung M used 12,65
Câmpulung Câ mpu lung 12,95
Cernauti Cernairti 12,95
Cetatea-A1191 Cetatea-Albti 12,95
Chiinäu Läpusna 12,95
Lluj Cluj 12,55
Constanta Constanta . 12,85
Craiova
Dej
Dolj
Some§
..... .
12,50
12,55
Deva ..
Dorohoi
.. Hunedoara
Dorohoi . ..... 12,25
12,85
Págilras
Fälticeni
Focsani
Filgäras
Baia
Putna
. ..... 12,55
12,85
12,80
Galati . . . Covurlui 12,80
Gi urgiu . . . Vlasca 12,75
Hotin (gara Cernauti)
Hu§i
Iasi
. . .
. Hotin
Pal mu
Iai
... 12,95
12,85
12,85
Ismail (gara Galati) . . Ismail 12,80
Lugoj Severin 12,-
Mercurea Ciuc . . Ciuc 12,65
Odorhei Odorhei 12,60
Oradea Bihor 12,35
Oravita . . . . . Cara§ 12,95
Orhei (gara Chisinäu) . Orheiu 12,95
Piatra-Neamt Neamt 12,85
Pitesti ... .. Arges 12,60
Ploiesti
Radäuti
Râmnicu-Sara
.
.. .... .
. .
.
Prahova
Ruuduuuti
Râmnicu-Särat
12,70
12,90
12,75
www.digibuc.ro
 10 Februarle 1938 103

Fier co mercial
Pretni maximal
OR ABUL J TJDET EJL non

L i

Râmnicu-Valcea Râmnecn-Valcea 12,60

Roman Roman 12,80
Satu-Mare Satu-Mare . 12,55
Sft. Gheorghe Treiscaune 12,65
Sibiu Sibiu 12,45
Sighetul Marmatiei Maramures 12,60
Sighisoara Târnava-Mare 12,65
Silistra (gara Miami) . Dnrostor 12,75
Slatina Olt 12,55
Soroca (gara Floresti) . Soroca 12,95
Storoj inet Storojinet 12,90
Suceava Suceava 12,85
Târgoviste Dâmbovita 12,60
Targii-Jiu Gorj . 12,55
Târgu-Mures ..... .
Tecuci
Tighina
Mures . .
1 ecuci
Tighina
. . ...... 12,50
12,80
12,95
Tim isoara Timis-Torontal 12,-
Tulcea (gara Babadag) . Tulcea 12,85
Turda Turda 12,50
Turnu-Magurele
Turnu-Severin
Vaslui
Teleorman
Mehedinti .
V aslui
..... 12,70
12,35
12,85
Zalau Salaj 12,55
Fier fasonat
A lba-Iul ia Alba 12,75
Arad Arad . . 12,55
Bacau 13acau 13,15
Bazargic Cal iacra 13,25
Baiti MO 13,30
Barlad Tutova 13,20
Bistrita Nasaud . . 12,95
Blaj Tarnava M icä. 12,80
Botosani Botosani . 13,25
Brasov Brasov 13,-
BrAila Braila . 13,20
Bur u resti . Ilfov 13,10
Buzau . . Buzau 13,10
Caracal Roinanati 12,95
Cahul (Traian Val) Cahul 13,25
Maras, Ialomita 13,15
Câmpulung Muscel 13,05
Câmpu 1 ung Câmpulung 13,30
Cernauti Cernauti 13,30
Cetatea-Alba Cetatea-Alba 13,35

www.digibuc.ro
104 10 Februarie 1938

Fier fasonat
Prelml maximal
OR A$UL JUDETUL 11011

Lei

Chi*inAu . L6,pu*na 13,30

Cluj Cluj 12,90
Constanta Constanta 13,20
Crai ova Dolj . . . . 12,90
Dej Some* 12,95
Deva. . Hunedoara 12,65
Dorohoi Dorohoi 13,25
Frtgaraq Elgara* 12,95
Fitlticeni Baia 13,25
Fogani Putna 13,15
Galati Covurlui 13,20
Giurgiu . . V laica 13,10
Hotin (CernAuti Hotin 13,30
Hu*i Fraciu 13,20
Iai Iaui . 13,25
Ismail (Galati) Ismail 13,20
Lugoj Severin 12,40
Mercurea Ciucului Ciuc 13,05
Odorhei Odorhei 12,95
Orad ea Bi hor 12,75
Oravita Cara* 12,35
Orheiu (Chi*in.lu) Orhei .. ... 13,30
Piatra-Neamt N eamt . 13,20
Piteti Argo* 13,-
Prahova 13,05
RIclAuti Rädáuti 13,25
Ramnicu-SArat Râmnicu-SIrat 13,15
Râmnicu-Valcea Ramnicu-Valcea 12,95
Roman Roman 13,20
Satu-Mare . . . Satu-M are 12,90
Sft. Gheorghe Treiscaune 13,05
Sibiu 12,85
Sighetul Marmatiei Maramure* 13,-
St ghi*oara Târnava Mare 12,90
Si listra (CM Argi) . Durostor 13,15
Slatina ..... Olt 12,95
13,30
Soroca (F1ore*ti) Soroca
Storojinef Storojinet 13,30
Suceava Suceava 13,25
Tirgoviqte niimbovifa 13,05
Tfirgu-J iu Gorj 12,90
Targu-Murel Murei 12,90
Teen ci Tecuci 13,15
Tighina Tighina 13,35
Tim i*oara Timii-Torontal 12,40
Tulcea (Babadag) . Tulcea 13,25
Turda . . . . Turda 12,85

www.digibuc.ro
 10 Februarie 1938 105

Fier fasonat
Prelul maximal
ORA UL JUDETUL nou

Le

Turnu-Magurele eleorman 13.05

Turnn-Severin Mehedinti 12,70
Vaslui Vaslui . . 13,20
&Ilan Salaj 12,95

Fier rotund pentru beton armat

Premul maximal
ORA$UL JUDETUL non

Lei per. kg.

Alba-Iulia . Alba 12,30

Arad Arad 12,05
Bacau Bactiu 12,70
Bazargic Caliaera 12,75
Bâlti Balti 12,85
Barlad Tutova 12,75
Bistrita Näsäud 12,50
Blaj Târnava Mica 12.35
Botosani Botosani 12,80
Brasov Brasov 12,55
Bräila Brâila 12,70
Bneuresti Iliov 12,60
.Buzan .
Caracal.. .... .
Cahul (gara Traian Val)
Buz6u
Romano/0
Cahul
12,65
12,50
12,75
Caarasi Ialomita . 12,70
Câmpulung Muscel 12,60
Câmpulung Câmpulung 12,85
Cernäuti Cernauti 12,85
Cetatea-Alba Cetatea-Alba 12,85
Chisinilu Lapps 12,85
Cluj Cluj 12,45
Constanta Conatanta 12,75
Craiova Dolj 12,40
Dej Some§ 12,50
Deva Hunedoara 12,20
Doroboi Dorohoi 12,80
Ftigaras Fagaras 12,50
Fälticeni .. . . Baia 12,75
Focsani Patna 12,70
Galati Covurlui 12,75
Giurgiu Vlasca 12,65
Hotin (gara Cernauti) Hotin 12,85
Husi..... . ' Fliciu 12,75

www.digibuc.ro
106 10 Februarie 1938

Fier rotund pentru beton armat

Prepl maximal
ORA JUDE TUL nou

Lei per. kg.

Jai Iaii 12,80

Ismail (gara Galati) . Ismail 12,75
Lugoj Severin . 11,95
Mercurea Ciucului Ciao 12,60
Odorhei Odorhei 12,50
Oradea Bihor 12,30
Oravita Cam 11,90
Orheiu (gara Chi§inAu) Orheiu 12,85
Piatra-Neamt Neamt 12,75
Pite#i Argd§ 12,55
Ploie§ti ....
Rb.'cl anti
Rimnicu-Sitrat
Prahova
Riidìíuti
Râmnicu-Särat
... 12,60
12,80
12,65
liamnicu-Valcea Rimnieu-Vâlcea 12,50
Roman Roman 12,75
Satu-Mare Satu-Mare . 12,45
Sft. Gheorghe Treiscaune 12,55
Sibiu . Sibiu 12,40
Sighetul Marmatiei MaramureF) 12,55
Sighi§oara Arnava Mare 12,45
Si iistra (gara Calara§i) Durostor 12,70
Slatina Olt 12,50
Soroca (gara Florqti) Soroca 12,85
Storojinet Storojinet 12.85
Suceava Suceava . . 12,75
Tirgovi§te Dambovita 12,60
Tfirgn-Jiu Gorj 12,45
l'Argu-Mure§ Mure 12,45
Tecuci Tecuci 12,70
Tighina . . . . 12,85
Timi§oara . . . . . Timiq-Torontal 12,90
Tulcea (gara Babadag) . Tulcea 12,75
Turda Turda 12,40
urnu-Mrtgurele Teleorman 12,60
Turnu-Severin Mehedinti 12,25
Vaslui ....
Zalgu .....
.. Vaslui
Salaj . . .
12,75
12,50
Fier cere : Paritatea Ferdinand

JUDETUL Prat nou

Alba Iulia 14,-

Arad 14,10
BacAu 14,60
Bazargic 14,70
www.digibuc.ro
 10 Februatie 1938 107

Fier core : Paritatea Ferdinand

JUDE TUL Prot nou

BìlIti 14,70
Barlad 14,60
Bistrita 14,30
Blaj 14,10
Botosani 14,70
Bra soy 14,40
BI Ilila 14,60
Bucuresti 14,50
Buzau 14,50
Caracal 14,30
Cahiil 14,70
Cal arasi 14,60
Campulung-Muscel 14,50
Câmpulung-Bucovina 14,70
CernAuti 14,70
Cetatea ADA 14,80
ChisinAu . 14,80
Cluj 14,20
Constanta 14,70
Craiava 14,20
Dej 14,30
Deva 13,80
Dorohoi 14,70
Fagaras 14,30
Falticeni 14,60
Focsani 14,60
Galati 14,60
Giurgiu 14,60
Hotin 14,70
Husi 14,70
Iai 14,70
Ismail 14,60
Lugoj 13,70
Mercurea Cincului 14,40
Odorhei 14,30
Oradea
Oravita .....
Orheiu (Chisinau)
. .......... 14,30
14,10
14,70
P. Neamt 14,60
Pitesti 14,40
Ploiesti 14,60
RAdauti 14,70
R. Sarat 14,50
R. Valcea 14,30
Roman 14,60
Satu Mare 14,40
Sf. Gheorgh e 14,40
Sibiu 14,10
Sigh etul Mar matiei 14,50
www.digibuc.ro
108 10 Februarie 1938

Fier cere : Paritatea Ferdinand

JUDETUL Pr4 nou

Sighisoara 14,20
Silistra (C6.16,rasi) 14,60
Slatina 14,30
Soroca (Floresti) 14,70
Storojinet
Targoviste ......... . 14,70
14,50
Tarp Jill
Tg. Attire§
Tecuci .
... .. ......... 14,30
14,20
14,60
Tighina 14,80
Timisoara 13,90
Tulcea (Babadag) 14,70
Turda 14,10
T. Mágurele 14,50
T. Severin 13,90
Vaslui 14.60
Zaláu 14,40
Snceava 14,70

DECRET-LEGE ratätii, in patrimoniul Ministe-

relativ la Hotel Dacia dela Dille
Herculane
DIN 10 FEBRUARIE 19381)
Asupra raportului ministrului
Nostru, secretar de Stat la De-
partamentul Ap6rarii Nationale
sub Nr. 18.675 din 1938;
Väzând jurnalul Consiliului
de Ministri Nr. 168 din 31 Ia-
nuarie 1938;
Vazand si art. 14 din legea
pentru unificarea si simplifica-
rea mäsurilor financiare excep-
tionale din 1 Aprilie 1937,
Am decretat si decret6m:
1. Se Incuviinteazä ca tere-
nul $i constructiunile imobilu-
lui Hotel Dacia", nroprietatea
Statului, din statiunea balnearä
Mile Herculane", sä treacä
din patrimoniul Ministerului Sa-
l) I. D. R., sub Nr. 265 din 1938,
s 'a dat In baza art. 14 din Legea
deplinelor puteri (pag. 899, vol.
XXV), si s'a publicat In Monito-
rul Oficial, p. I, Nr. 33 bis, din 10
Februarie 1938.
www.digibuc.ro
rului Apärärii Nationale.
2, Scopul pentru care, imobi-
lul, teren $i constructiuni, Ho-
telul Dacia, din statiunea bal-
neara Mile Herculane", se
trece din patrimoniul Ministe-
rului SänMtii, In patrimoniul
Ministerului Apgrgrii Nationale,
este de a se transforma Sana-
toriul militar. Intr'un sanatoriu
rriodern, cu säli de conferinte,
biblioteca, chirurgie, etc.
3, Miniqtri No,Ori, secretari
de Stat la Departamentul AO-
riirii Nationale, al Finantelor $i
al Sänätátii, aunt insàrcinati cu
executarea decretului de fata.
DECR ET-LEO E
pentru introducerea stärii de asediu
DIN 1 1 FEBRUARIE 19381)
Având In vedere necesitatea
superioará de a asigura lini$tea
publia $i ordinea In Stat,
1) I. D. R, sub Nr. 856 din 1938,
dat in vederea necesitcllii superi..
 11 Februarie 1938
Am decretat si decretám:
I. Se introduce starea de ase-
diu tot cuprinsul t&rii.
2. Toate puterile atribuite de
legi i regulamente, In tot ce
este referitor la mentinerea, or-
dinei publice i siguranta Sta-
tului, tree In totul in Winne
autoritatii militare.
Atributiunile de politic) i si-
gurant& general& a Statului se
vor exercita sub ordinele Mi-
nisterului de Interne.
3_ Cad In competenta instan-
telor militare, crimele i delic-
tele prev6zute in art. 184-231,
253-255, 258-262, 290, 294, 295
298, 308-340, 349-352, 359-373,
417-418, 494, 496-497 din codul
penal Regele Carol al II-lea.
Autorit&tile militare au
dreptul:
a) de a face perchezitiuni ori
unde si oricând va cere tre-
buinta, lns& pân6 la sezisarea
autoritgtilor militare, parchetele
civile, judecd,torii de instructie,
judecátorii de ocol, si orice ofi-
ter de politie judeatoreascä,
vor instrumenta chiar In aface-
rile care sunt de competenta
trihunalelor militare;
b) de a ordona depunerea ar-
melor -4 munitiunilor g de a
nroceda la cautarea i ridicarea
lor;
c) de a censura presa $i orice
publicatiuni, având dreptul de
care de a asigura publicrt
ordinea in Stat', s'a publicat In
Monitorul Oficial, p. I, Nr. 34 din
1938; ulterior a fost niodificat prin
Deeret-lege din 7 Martie 1938, pag.
210, aeest voL A se vedea qi Codul
-penal Regele Carol al II-lea", din
18 Martie 1936, la pag. 3, vol. XIV,
p, I; Decret pentru modificarea
legii ordinei publics si ordinei In
Stat, din 17 Februarie 1938, pag.
142, acest vol., precum i Legea pen-
tru prelungirea stärii de asediu, din
15 Martie 1937, la pag. 381, vol.
XXV, p. I.
www.digibuc.ro
109
a Impiedeca aparitia oricarui
ziar sau publicatiune, sau nu-
mai anaritia unor anumite stiri
sau articole;
d) de a opri sau disolva orice -
adun&ri, ori care ar fi nurnaIrul
participantilor i In orice loc
s'ar 1ntruni.
5. Calcarea ordonantelor date
In baza prezentului decret-lege,
de catre autoritätile militare sau
civile si aprobate de Consiliul
de Ministri, sau de Ministerul
de Interne, se va pedepsi cu in-
chisoare dela o lunä la 2 ani.
Odatá cu pedeapsa inchisorii,
judecata va putea pronunta
pedepsele complimentare prevä-
zute de art. 25 din coridul penal
Regele Carol al II-lea.
6.. Starea de asediu prev5zut&
in prezentul decret se va ridica
când se va crede oportun.
7. Dupä ridicarea stärii de a-
sediu, tribunalele militare ur-
meaz& a cerceta si solutiona cri-
mele si delictele, a aror urmä-
rire le fusese Incredintat5,.
8. Presedintele Consiliului
Nostru de Ministri, ministrul
Internelor, al Apärärii Natio-
nale si al Justitiei, sunt Insär-
cinati cu aducerea la Indepli-
fire a acestui decret.
DECRET-LEGE
relativ la excedentul bugetar 1936/37
DIN 11 FEBRUARIE 19381)
Asupra raportului presedinte-
lui Consiliului Nostru de Mi-
nistri si al ministrilor Nostri se-
cretari de Stat la Departamen-
tele Vinantelor $i Justitiei, cu
Nr. 402.610 din 3 Februarie 1938:
0 I. D. R sub Nr. 338 din 1938,
dat In baza art. 14 din Legea de-
plinelor puteri (pag. 899. vol. XXV),
s'a publicat In Monitoral Oficial,
p. I, Nr. 34 din 11 Februarie 1938.
A se vedea i Decret-lege ce
110 11 Februarle 1938
Avand in vedere dispozitiunile
art. 151 si 166, combinate cu
cele cuprinse in art. 30 si 38 din
legea asupra contabilitätii pu-
blice, si
Sub rezerva ratificarii ulte-
rioare a Corpurilor legiuitoare,
conform art. 14 din legea pen-
tru unificarea si simplificarea
ixasurilor financiare exceptio-
nale,
Am decretat si decretäm:
1. Jurnalul Consiliului Minis-
trilor cu Nr. 194 din 1938, se a-
probe.. de Noi.
2 Excedentul bugetar al exer-
citiului 1936/937, stabilit pe ziva
de 31 Martie 1937, se fixeazA la
suma de lei 1.443.805.268.
3. Prin derogare dela dispozi-
tiunile art. 166- din legea asupra
contabilit54ii publice, .Ministerul
Finantelor este autorizat s5. in-
trebuinteze intreg excedentul,
adicA si rezerva de 20 la sutä,
previlzut6 de acest text de lege.
4. Asupra excedentului sta-
bilit la art. 1 de mai sus, se des-
chid urmAtoarele credite extra-
ordinare, pe seama Ministeru-
lui Finantelor.
Alineatul I. Lei 1.077.197.196,
pentru contabilizarea la chel-
tuieli a efectelor (bonuri de te-
zaur bonuri de impozite, bonuri
de improprietárire, rente de con-
solidare 3% 1935, rente de ex-
propriere, recipise de depozit si
de trezorerie, etc.), primite de
casieriile publice, in cursul exer-
citiului 1936/937, pentru pläti
de datorii atre Stat, conform
legii pentru lichidarea datorii-
lor din exercitiile inchise, hire-
gistrate la veniturile bugetului
acestui exercitiu.
meazrt iinedi at in aced vol., pre-
corn 0. Legea contabiliatii publice,
din 31 Iu lie 1929, la pag, 783, vol.
XVII, en mod. din 24 Decemvrie
1932, pag. 871, vol. XX si din 31
Martie 1937, pag. 880, vol. XXV,
p. I.
www.digibuc.ro
Alineatul H. Lei 366.608.072,
pentru majorarea bugetului
exercitiului 1937/938, in scopul
acoperirii unor cheltuieli nepre-
vazute, apärute dupg intocmirea
si votarea bugetului acestui
exercitiu.
5. Presedintele Consiliului
Nostru de Ministri si ministri
Nostri secretari de Stat la De-
partamentele Finantelor si Jus-
titiei, sunt insárcinait cu exe-
cutarea prezentului decret-lege.
DECRET-LEGE
pentru majorarea credit. suplimentare
ci extraordinare In bugetul 1937 38
DIN 11 FEBRUARIE 19381)
Asupra raportului presedinte-
lui Consiliului Nostru de Mi-
nistri si al ministrilor Nostri
secretari de Stat la Departa-
mentele Finante si Justitie, cu
Nr. 402.611 din 1938;
Vázând lurnalul Consiliului
Ministrilor cu Nr. 195 din 1938;
Pe temeiul dispozitiunilor cu-
prinse in art. 73 din legea asu-
pra contabiliMi publice si in
virtutea art. 14 din legea pen-
tru unificarea si simplificarea.
másurilor financiare exceptdo-
nale din 1 Aprilie 1937;
Sub rezerva ratifiarii ulte-
rioare a Adunárii Deputatilor,
Am decretat si decretäm:
1. Jurnalul Consiliului Minis-
trilor cu Nr. 195 din 1938, se a-
proM de Noi.
2., Fondul inscris in bugetu/
general al Statului, pe exerci-
tiul 1937/938, pentru deschideri
de credite sunlimentare si ex-
1) I. D. R., sub Nr. 339 din'1938,
dat in baza art. 14 din Legea de-
plinelor puteri (pag. 899, vol.
XXV), s a publieat in Manitorul
Oficial, p. I, Nr. 34 din 11 Februa-
rie 1938. A se vedea si Deeretul-
lege, care precede imediat In aeest
vol.
 11 Februarle 1938
traordinare, in sumg, initia16, de
lei 312.241.000, mdrit prin I. D.
R. Nr. 4.037 din 30 Noemvrie
1937, publicat in Monitorul Ofi-
cial Nr. 279 din 2 Decemvrie
1937, la suma de lei 667.241.000
lei, se majoreaza si cu suma de
lei 1.220.000.000 care va fi intre-
buintat6. pentru acoperierea a
diferite cheltuieli ivite dupä vo-
tarea bugetului.
Totalul fondului astfel malo-
rat, va fi de lei 1.887.241.000, plus
sumele anulate si virate-din cre-
ditele acordate ministerelor prin
bugetele lor, iar totalul bugetu-
lui general al Statului, pe exer-
citiul 1937/938, va fi de lei
27.253.155.000.
3_ Majorarea de sub art. 1 va
fi acoperitl cu urmdtoarele re-
surse speciale:
Lei 366.608.072, excedentul exer-
citiului 1936/937.
Lei 369.821.293, sumg viratg in
exercitiile precedente din bu-
gete la contul datoriei publice,
in plus fata de nevoile reale ale
acestui serviciu si aflatg dispo-
nibil in numerar la Banca Na-
tionald, a României.
Lei 483.570.635, din fondul de
prime alimentat cu taxa de 12%
asupra valorii márfurilor im-
portate, infiintatá prin jurna-
lele Consiliului de Ministri, Nr.
2.234 din 25 Noemvrie si Nr.
2.301 din 30 Noemvrie 1935, am-
bele ratificate prin legea pro-
mulgatä cu I. D. R. Nr. 672 din
31 Martie 1938.
Total lei 1.220.000.000.
Aceastá sumá se va Incasa si
face veMt la art. 47 intâmplá-
toare", din bugetul veniturilor
exercitiului 1937/938.
4. Presedintele Consiliului Nos-
tru de Ministri si ministri Nos-
tri secretari de Stat la Departa-
mentele Finantelor si Justitiei,
sunt insärcinati cu executarea
dispozitiunilor cuprinse In de-
cretul de fat/.
www.digibuc.ro
111
STATUTUL
regimentului Pionieri de 6ardg"
DIN 1 1 FEBRUARIE 19381)
I. Organizarea
Regimentul Pionieri de Gardá
isi pästreazA organizarea ac-
tualá (2 batalioane cu efective si
un batalion cadre).
II. Incadrarea si efectivul
A. Ofiterii
a) Ofiteri activi
1. Vor fi cât mai selectionati,
sub toate raporturile.
2. Mutärile se fac cu Inaltul
agrement al Maiestätii Sale Re-
gelui. Niciun ofiter detasat a-
fará de cei din scoli.
Ofiterii mutati pentru rea pur-
tare nu vor mai fi readusi in
acest regiment.
b) Ofiteri de rezervä
Vor fi numai tehnicieni din
specialitätile pionierilor.
B. Subofiteri $i, functionari
civili
1. Vor fi bine selectionati.
2. Efectivele vor fi in tot-
deauna complete.
3. Viitorii subofiteri si func-
tionari civili, vor fi absolventi
a cel putin 4 clase secundare,
sau absolventi de scoli similare.
4. Regimentul Pioneri de Gard&
va avea 30 muzicanti bugetari
pentru muzica Corpului, care
urmeazá sa fie retnfiintatá (in
locul fostei muzici a geniului).
C. Trupa
1. Recrutarea: national&
$tiutorii de carte: de dorit 100
la sua
1) Acest Statut, s'a aprobat prin
apostila regalit si s'a publicat In
Monitorul 0 ficial, p. I, Nr. 34 din
11 Februarie 1938.
112 it Februarie 1938
Meseriasi: maximum 40%, a-
partinând specialitâtilor pionie-
rilor.
2. Efectivul: in permanenta
cel prevAzut pentru perioada
maximalä.
III. Echiparea a'l tinutele
A. Ofiterii
Uniforma se poart 5. numai pe
timpul cât ofiterii apartin regi-
mentului Pionieri de Garda.
Fac exceptie:
Ofiterii superiori care au a-
partinut acestui regiment la
data de 23 Decemvrie 1936, când
Maiestatea Sa Regele 1-a numit
Regiment de Gardá", vor avea
dreptul s6 poarte eghileti tot res-
tul carierii bor.
B. Trupd
Regimentul Pionieri de Gardâ
are câte o garniturá completd
pentru intreg efectivul, de fie-
care din tinutele: ceremonie,
campanie, serviciu. cazarmá si
lucru (pe *antler si in ateliere)
basca pentru varg, bluzâ si pan-
taloni de doc kaki).
Partea anualá si fondul de
reparatie vor fi mr-irite cu 50 la
sutii, fro de celelalte regimente.
SUPLIMENT
la Regulamentul asupra descrierii uni-
formelor In armatä", privitor la uniforma
ofiterilor regimentului pioneri de gardi
DIN 1 1 FEBRUARIE 19381)
I. Imbricimintea
1. Tunica
Croiala, culoarea si broderiile
ca la art. 1, fig. 1, dlegulamen-
tul uniformelor in armatg.
1) Suplimentul la Regulamentul
uniformelor In armatä., s'a aprobat
prin Deeretul Regal Nr. 410 din
1938, si s'a publieat in Monitorul
Oficial, p. 1, Nr. 34 din 11 Februa-
rie 1938.
www.digibuc.ro
Firul de mátase pe tija din
mijlocul broderiei este de cu-
loare rosie si neagrâ (2 fire IA-
sucite).
Pe marginea de jos a mânecii
se aplicI o band/ de catifea
neagrá drentunghiularl, cu vi,
pusca rosie, avänd broderia din
fig. 4 (Regulamentul uniforme-
lor in armat5.).
2. Vestonul
Croiala si culoarea ca la art.
5 R. U. A.).
Petlita, contraepoletii si banda
dela mânecâ, cu fondul de cati-
fea neagrá, cu vipuscá rosie.
Broderiile ca la unitátile de
gardd.
Pe contraepoleti se aplicA,
peste insignele gradului, cifra
rega16. de proprietate a Regi-
rnentului Pionieri de Gard5..
3. Bluzd
Croiala si culoarea ca la art.
8, fig. 11 (R. U. A.).
4. Mantaua
Croiala si culoarea ca la art.
13, fig. 14 (R. U. A.).
Petlita dela guler la fel cu a
vestonului kaki.
5. Pantalonul scurt gris
Croiala ca In fig. 17 (R. U. A.).
Culoarea gris, cea prevazuta
pentru unitátile de gardg.
Lampasul rosu, al armei ge-
niului.
6. Pantalonul lung gris
Croiala ca la art. 18, fig. 18, (R.
U. A.).
Culoarea si lampasul, ca la cel
scurt.
II. Coifuri
1. $apca
De formatul, culoarea si cro-
iala, prevázute pentru ofiterii
de geniu, la art. 21, fig. 20.
 11 Februarle 1938
Pajura are ca emblem5, cifra
regala de pro,lrietate asezata in
interiorul celor doua ramuri.
2. Chipiul cu trese
Formatul, croiala si culoarea
prevazute de art. 33, fig. 33,
pentru ofiterii de geniu.
Cifra rega15, cea de proprie-
tate.
III. Podoabe
1. Trefla
Ca la art. 40, fig. 43. Pe mij-
locul treflei se aplia inelele gra-
dului, iar peste ele cifra rega15,
de proprietate.
2. Epoletul
De forma si culoarea prev5.-
zut5. la art. 41, fig. 40, pentru
ofiterii din geniu.
Pe epolet se aplia cifra re-
galä de proprietate.
3. Contraepoletul
Ca la art. 42, fig. 65, prevazuta
pentru ofiterii din geniu, com-
pletat cu cifra rega15, de pro-
prietate.
4. Eghiletii
De formatul prevAzut la art.
43, fig. 45, pentru uniatile de
garda.
Culoarea galbeng (15,maie),
preserata cu fire de culoare ro-
sie si neagr5, (culorile armei ge-
niului), in proportie de 20%,
adia, din 10 fire: 8 galbene, 1
rosu si 1 negru.
5. Centura de fir
Ca la art. 47, fig. 51, paftaua
aviind aplicat, in relief, coroana
rega15, a trupelor de garda.
IV. Semne distinctive :
Ca la art. 62-64 (R. U. A.).
Cifra regala de proprietate ca
In figura anexata.
2. Nasturii: ca la art. 66, fig.
C. Hamangiu, vol. XXVI. 8.
www.digibuc.ro
113
68, având in mijlocul ampului
coroana regal/ In relief.
V. Ofiterii superiori, care au
apartinut acestui regiment la
data de 23 Decernvrie 1936, and
Maiestatea Sa Regele 1-a numit
Regiment de Gard5,", vor avea
dreptul sä poarte eghileti tot
restul carierii bor.
NOTA:
a) Ofiterii sanitari, de admi-
nistratie si guarzii de geniu din
acest corp isi mentin uniforma
armei respective, pe care o com-
pleteaz5, numai cu eghiletii si
cu cifra regala de proprietate;
b) Tabelul dela pag. 20-21
din Regulamentul asupra de-
scrierii uniformelor In armatii",
se comnleteaza conform Anexei
Nr. 1;
c) Figurile din Anexele Nr. 2,
3 si 4 arata detaliile modific5.-
rilor prescrise mai sus.
J. C. M.
relativ la amenzilor polare
DIN 11 FEBRUARIE 19381)
Consiliul de Ministri, in se-
dinta sa dela 27 Ianuarie 1938,
Lutind In deliberare referatul
d-lui ministru al educatiunii
nationale, cu Nr. 5.287 din 1938,
si vgzand cele cuprinse intein-
sul,
Decide:
1. Se iart5, toate amenzile sco-
lare privind scolile satesti de
toate categoriile, pronuntate
para in prezent si neexecutate
sau in curs de executare, prin
organele fiscale sau trimiterii in
judecatA In fata instantelor ju-
deatoresti.
2. D-1 ministru al educatiu-
nii nationale este insarcinat cu
aducerea la indeplinire a dispo-
zitiunilor prezentului jurnal.
2) J. C. M., sub Nr. 148 din 1938,
s'a publieat in Monitoral Oficial,
p. I, Nr. 34 din 11 Februarie 1938.
114 II Februarie 1938
J. C. M.
relativ la trecerea localititii Predeal
in categoria I
DIN II FEBRUARIE 1938 0
Consiliul de Ministri, In se-
dinta sa dela 21 Ianuarie 1938,
Luând In deliberare referatul
Nr. 64.381 din 1938, al d-lui mi-
nistru al finantelor;
AvAnd in vedere jurnalul Con-
siliului de Ministri, Nr. 1.922 din
1931, precum si prevederile bu-
getare pe anul 1937/938,
Decide:
1, Anexa VI a jurnalului Con-
siliului de Ministri, Nr. 1.922 din
1931, se modifia In sensul cá,
incepând dela 1 Ianuarie 1938,
comuna Predeal, se trece In ca-
tegoria I-a, In loc de categoria
IV ruraln., cum figureaztt In
acea anexit.
2. D-1 ministru al finantelor
este autorizat s. aducn, la inde-
plinire dispozitiunile prezentu-
lui jurnal.
DECRET
pentru revocarea convocarii Corpului
electoral
DIN 12 FEBRUARIE 19382)
Avand In vedere starea sufle-
teaser), creatn. in tarn, prin Inte-
tirea luptelor de partid,
Am decretat si decretn,m:
1. Convocarea Corpului elec-
toral pentru alegerea Adunnxi-
lor legiuitoare, se revoacA.
2. Dispozitiunile art. 2, 3 si 4
din decretul regal Nr. 89 din 18
Ianuarie 1938, sunt i räman a-
brogate.
1) J. C. M., sub Nr. 108 din 1938,
s'a publicat In Monitorul 0 ficial,
p. I, Nr. 34 din 11 Februarie 193S.
2) Decretul Regal, sub NJ.. 857
din 1938, s'a publicat in Monitorul
Oficial, p. I, Nr. 35 din 12 Februa-
rie 1938.
www.digibuc.ro
3. Presedintele Consiliului
Nostru de Ministri este insärci-
nat cu executarea dispozitiuni-
lor prezentului decret.
DECRET-LEGE
pentru prelungirea termenului privitor
la revizuirea cetijeniel.
DIN 12 FEBRUARIE 1938 1)
Asupra raportului presedinte-
lui Consiliului Nostru de Minis-
tri i ministrului Nostru secre-
tar de Stat la Departamentul
Iustitiei, ad-interim, sub Nr.
12.946 din 11 Februarie 1938;
VAztind jurnalul Consiliului
de Ministri, Nr. 283 din 1938;
Sub rezerva ratificrii ulte-
rioare a Corpurilor Legiuitoare,
Am decretat i decret6m:
Art. unic. Termenul de 20
zile, prevgzute de art. 22 din de-
cretul-lege Ny. 169/938, privitor
la revizuirea cetáteniei, se pre-
lungeste pânn. la 10 Martie 1938,
ex clu s iv.
JudecAtoria va acorda, celor
Inscrisi In registrele privitoare
la acordarea drepturilor cetäte-
nesti, la cererea celor indrituiti,
prelungirea prev6zutá de art. 7,
chiar dacä anterior acestui de-
cret-lege au obtinut o prelun-
gire.
REGULAMENTUL
Facultätii de drept din Cluj
DIN 15 FEBRUARIE 1938 2)
Dispozitiuni generale
1. Facultatea de drept din
Cluj, functioneazn, potrivit dis-
1) I. D. R., sub Nr. 858 din 1938,
s'a publicat In Monitorul Oficial,
p, I, Nr, 35 din 12 Februarie 1938;
el prelungeste termennl privitor la
revizuirea ceateniei din 22 Ianua-
rie 1938, pag 39, acest vol.
2) Acest Regulament s'a sanctio-
nat prin Decret Regal Nr. 355 din
 15 Februarie 1938
pozitiunilor legii de organizare
a Invätämântului universitar, cu
modificarile ulterioare ale regu-
lamentului pentru aplicarea a-
cestei legi si ale prezentului re-
gulament.
CAPITOLUL I
Inscrierea i Irecvenja
2. Anul Scolar incepe la 1 Oc-
tomvrie si se termina la 30 Iu-
nie.
Inscrierile se fac de catre
. 3.
decan, ajutat de secretarul fa-
cu observarea dispozi-
tiunilor legii invatemântului
universitar, a regulamentului ei
de aplicare si ale acestui regu-
lament.
4. La licente. se pot inscrie ca
studenti, bacalaureatii liceelor
Statului sau ai liceelor din
streinatate, dace. diplomele lor
au fost echivalate, conform le-
gii. Absolventii i bacalaureatii
liceelor comerciale sau indus-
triale nu pot fi mnscrii. Absol-
ventii seminariilor de teologie
nu pot fi Inscrisi cleat dace, au
licenta In teologie.
Inscrieri provizorii nu se pot
face sub niciun motiv i nici ad-
miteri de audienti.
Nu se admite inscrierea fn fa-
cultate acelora care aunt In-
scrisi la o scoald, academie sau
universitate din alte, localitate.
Pentru inscriere se vor pre-
zenta: diploma de bacalaureat,
extractul de nastere, certifica-
tul de nationalitate si recipisa
de plata taxelor universitare.
5. Selectiunea preve2ute, de
1938, i s'a publieat in Monitona
Oficial, p. I, Nr. 37 din 15 Februa-
rie 1938. El abrog5. Regulamentul
din 2 Ianuarie 1921. A se vedea In
legaturit Regulamentul general pen-
tru aplicarea Legii de organizare a
invätimfintnlui univereitar din 11
Decemvrie 1933, la pag. 923. vol.
XXI.
www.digibuc.ro
115
art. 68 din legea inväte,mtintu-
lui universitar si art. 138 din
regulamentul ei de aplicare va
fi fe.cute, la inceputul fiece,rui
an scolar.
In cazul and se decide tine-
rea concursului, decanul de-
leage, pentru aceasta una sau
mai multe comisiuni, compuse
de câte trei persoane, alese din-
tre profesorii sau conferentia-
rii facultätii.
Vor fi dona probe, una
una orale., din urme,toarele
materii: istoria romtmilor (pro-
grama clasei VIII), istoria ro-
manilor (programa cIasei a V-a),
economia politíc. i dreptul
(programa clasei VII si VIII-a),
logica i sociologia, traducerea
unui text latin, (Cicerone).
Lucrarea scrise, dureaze, doue.
ore.
La apreciere se va tine seana
atât de cunostintele de specie-
litate, ce.t si de cele de limba
rome.ne, iar la proba orale, si
de claritatea expunerii.
Notarea se va face cu note nu-
merice dela note 1-10.
Nota la proba scrise, mi este
eli min atorie.
Media de admisibilitate este 6;
cei admisi vor fi Msg. Inscrisi
numai pâne. la limita numäru-
lui locurilor, fixat conform legii.
Se va percepe de la fiecare
candidat o tax& de examen de
100 lei in total.
Inscrierile la facultate se fac
intre 1-15 Octomvrie; concursul
se tine intre 15-25, iar inscrie-
rea dupe, selectiunea celor reu-
siti Intre 25-31 Octomvrie.
6. La doctorat nu pot fi In-
scrisi, deat licentiatii In drept
din tare., sau posesorii unor
titluri din sträingtate, echiva-
late de catre facultätile de drept
din tat* potrivit art. 70, alin. 1,
din legea Invätämântului uni-
versitar si art. 150 din regula-
mentul ei. Inscrierile se pot face
116 15 Februarie 1938
In acelasi an scolar, fie la o sin-
gurg sectiune, fie la ambele.
7. ReInscrierile se fac In
cursul lunii Octomvrie, attit la
licentg, cât si la doctorat. Pen-
tru motive de fortg majorg de-
canul poate admite Inscrieri si
reinscrieri cel mult rang la 1
Decemvrie.
8. Dupg inscriere se elibe-
reazg studentului un caiet de
cursuri, In care se trece, sub
semnittura profesorilor, frecven-
tarea cursurilor si a lucrgrilor
practice ale seminariilor si in-
stitutelor la care sunt Inscrisi,
precum si rezultatul obtinut la
examen. I se va mai elibera si
o carte de student, care este va-
labilä numai pentru un an *co-
lor; la preschimbare se va pre-
zenta cartea din anul exnirat.
Pentru obtinerea artii si a ca-
ietului de cursuri, studentul este
obligat a prezenta 3 fotografii.
9_ Fiecare student va avea in
matricold partida sa in care se
va trece si locul nasterii, natio-
nalitatea, religia, diplomele si
titlurile ce posedg In momentul
inscrierii, examenele ce a trecut
In facultate, cu rezultatele lor,
recompensele si pedepsele. pre-
cum si orice alte date referi-
toare la activitatea sa de stu-
dent.
Odatg cu inscrierea se va for-
ma un dosar special pentru fie-
care student, In care se vor pgs-
tra actele depuse, certificatele
de studii In original, extractul
de nastere, etc., Ong la termi-
narea studiilor, trecerea In altg
universitate, exmatricularea sau
retragerea din facultate.
10. Studentii sunt datori sá
frecventeze regulat cursurile si
lucrgrile practice ale seminarii-
lor si institutelor la care sunt
Inscrisi.
11, Studentii care voiesc sg se
transfere la o altg facultate din va fixa la inceputul anului sco-
tard sunt datori sg adreseze o lar de consiliul facultdtii.
www.digibuc.ro
cerere facultatii la care doresc
sg fie transferati. Aceste cereri
se fac numai In termenele ordi-
nare de inscriere in facultate.
Facultatea va cere dosarul cu
toate actele si copie de pe foaia
matricolei, constatând situatia
examenelor, a taxelor, etc., dela
facultatea dela care doresc sg
se transfere.
Studentul transferat va fi In-
matriculat In anul In care II dau
drept examenele ce a trecut, pu-
tând fi supus de consiliul fa-
cultillii la un eventual examen
de diferentd In cazul când pro-
gramul de invgtámânt al facul-
tgtii dela care se transferg nu
corespunde cu programul facul-
tgtii.
19 In caz de transferare la
altg facultatese vor tine In
seamg numai examenele care
reprezintg intregul grup de ma-
terii al unui an de studii. Ce-
lelalte examene partiale nu vor
fi tinute In seating s'i nu vor fi
mentionate In extrasul de ma-
tricolg, care se va inainta facul-
tgtii, la care se face transfera-
rea.
CAPITOLUL H
Cursuri ;i lucre:id practice
13. La Facultatea de drept
din Cluj, se predg Invgtgman-
tul juridic si politico-economic,
prin cursuri si seminarii, pre-
cum si prin institute, and vor
extraordinarg din Februarie,
lua fiintg, unde studentii vor
lucra ei insusi materialul stiin-
tific expus dela catedrg.
Pentru licentg este o singurg
sectiune.
Pentru doctorat sunt doug
sectiuni: juridicg si politia-eco-
nomicg.
14. Numgrul orelor si orariul
pentru cursuri si lucrári prac-
tice In seminarii si institute se
 15 Februarie 1938
15. Infiintarea si organizarea
institutelor se va face pe baza
regulamentelor alatuite de c&-
tre consiliul facultAtii, incuviin-
tate de cAtre senatul universitar
si supuse aprobärii regale de
Ministerul Educatiunii Natio-
nale.
16. Durata studiilor pentru li-
centd, este de 4 ani; cea pentru
doctorat este de un an, socotit
dup& licentä.
17. eursurile se predau din
urm&toarele ,inaterii:
Drept roman (III, drept ci-
vil (IIII), drept civil local, pro-
cedura civil& (III), drept co-
mercial (III), drant internatio-
nal, drept administrativ, drept
penal 0 procedura penalä, drept
international public, drept bise-
ricesc, economia politic& (III),
politica socialA, finante si sta-
tisticA, legislatia agrar& si in-
dustrialA, filosofia dreptului si
sociologie.
18. Catedrele si materiile pre-
date in facultatea de drept sunt
repartizate in felul urmAtor:
A. Licentei
Anul I:
Drept roman (partea I); Drept
civil (noiuni generale); Drept
constitutional. Economia politi-
c& (partea I). Filosofia dreptu-
lui si sociologie.
Anul II:
Drept roman (partea II). Drept
civil (partea II). Drept penal si
procedura penal& Drept admi-
nistrativ. Drept bisericesc. Eco-
nomia politic& (partea II).
Anul III:
Drept civil (partea III). Drept
civil local. Procedura civil&
(partea I). Drept comercial (par-
tea I). Drept international pu-
blic. Istoria dreptului român.
Anul IV:
Drept comercial (partea II). face o or& pe sAptdmAnI. Se
Procedura civil& (partea II). vor tine si seminarii 0 se vor
Drept international privat. Po- putea face si lucrAri in scris.
www.digibuc.ro
117
litica sociala. Finante si Statis-
ticA. Degislatia agrar& si indus-
trialA.
B. Doctorat
I. Sectiunea juridic&
Materii obligatorii: Drept ci-
vil, Drept civil local, Drept ro-
man, Drept comercial, Drept pe-
nal, Procedura civilA.
Materii de optiune, din care
studentul va alege una: Drept
international privat, Procedura
penalä, Istoria dreptului român.
II. Sectiunea politico-economic&
Materii obligatorii: Drept con-
stitutional, Drept administrativ,
Drept international public, E-
conomie politicA, Finante, Le-
gislatia agrar& si industrialA,
Drept bisericesc.
Materii de optiune din care
studentul va alege una: Politica
socialA, Sociologia.
19. Cursurile se fac de pro-
fesorii titulari si de profesorii
agregati.
La cursurile de aceeasi spe-
cialitate, predate de mai multi
profesori la licentd, se va face
rotatie, in asa fel, incAt fiecare
profesor sit predea in mod suc-
cesiv un ciclu de materii. Acest
ciclu de materii va fi stabilit si
ImpArtit pe ani, pentru toate
catedrele de aceeasi specialitate
de crttre profesorii respectivi cu
aprobarea consiliului facultätii.
Cursurile de doctorat se fac
de cAtre profesorii dela licentA.
La materiile cu douA sau mai
multe catedre, in fiecare an,
cursul de doctorat 11 face unul
dintre acesti profesori, succe-
dându-se astfel an de an in or-
dinea vechimii, dad. nu ar exi-
sta altA intelegere.
Fiecare curs de doctorat se va
118 15 Februarie 1938
20, Conferentiarii vor face se-
minarii, iar cu aprobarea con-
siliului, in urma propunerii pro-
fesorului respectiv, vor putea
preda V pärti din cursurile pro-
fesorilor titulari, ori din cursu-
rile depinzAnd de catedrele ra-
mase fära titulari.
Asistentii ajutä pe profesorii,
pe Mg& catedrele cgrora sunt
atasati, la pregAtirea cursurilor,
la facerea si conducerea 1ucr5.-
rilor practice de seminar si in-
stitut, precum si in cercetAri
stiintifice. Ei nu vor putea tine
insà cursuri si nici examene.
CAPITOLUL III
Diplome ce facultafea poale confer(
21. Facultatea de drept, eli-
bereazI douà feluri de diplome:
de licentà si de doctorat.
In diploma de doctorat se va
mentiona sectiunea urmatà.
CAPITOLUL IV
Examene
A. Dispozitiuni comune
22. Pentru ca un candidat sà
poatä fi inscris la examene, tre-
bue: a) sà dovedeasa cu caie-
tul de cursuri frecventa cursu-
rilor la materiile de examen,
precum si a seminariilor si in-
stitutelor obligatorii; b) s6, fie
la curent cu plata taxelor cu-
venite.
23. Aprecierea räspunsurilor
candidatilor la examene se va
face cu mentiunile: foarte bine,
bine, suficient, nesuficient, care
corespund notelor urmätoare:
foarte bine: 18, 19, 20; bine; 15,
16, 17; suficient: 12, 13, 14; ne-
suficient: 1-11.
B. Licenttl
24. Licenta in drept se ob-
tine dupà trecerea examenelor
de licenta asupra materiilor pre-
www.digibuc.ro
vg.zute in programul facultätii
in cei 4 ani.
25. Examenele pentru anii de
licentä, sunt deblocate si se vor
trece pentru fiecare materie fn
parte cu profesorul care a 0.-
cut cursul in acel an.
Cu aprobarea profesorilor ti-
tulari, conferentiarii pot lua
parte aläturi de dansii, la exa-
minarea asupra materiilor la
care ei au fAcut cursuri. Cand
profesorii sunt impiedecati de
a tine examene la epocile sta-
bilite, vor anunta din timp pe
decanul facultätii, singurul in
drept de a da altui profesor ase-
menea insärcinare.
26. Candidatii se pot prezenta
la examenele de licenta, in se-
siunile ordinare din Iunie si Oc-
tomvrie, precum si in sesiunea
extraordinarà din Februarie
dac5, ea va fi autorizatti de Se-
natul universitar, conform art.
69 din legea Invätämântului
universitar. Sesiunea extraordi-
narg,este rezervatà exclusiv
examenelor de corigentä.
Nu se admite sub niciun mo-
tiv ca un candidat exaniinat 8i
respins la o materie inteo se-
siune, sà fie examinat pentru a
doua oarä la acea materie in
cursul aceleeasi sesiuni.
27. Sesiunile de examene pen-
tru licentà, au loc intre: 1-30
Iunie, 10-31 Octomvrie, 1-15
Februarie. Inscrierile la aceste
examene se vor face intre 1-20
Mai, 1-8 Octomvrie, 15-25 Ia-
nuarie, ale fiecgrui an scolar.
Dura expirarea acestor termene,
nicio inscriere si niciun examen
nu se va face, sub niciun motiv.
28. Examenele se dau oral
sau in scris, ori oral si in scris,
dupg Cum va decide consiliul
profesoral.
Candidatii vor fi interogati la
examene dup5, progyamul mate-
riilor din anul de scolaritate
respectiv.
 15 Februarie 1938
29. Pentru a fi admis la un
examen de licentk se cere a fi
obtinut mentiunea suficient.
In diploma de licenta se va
trece mentiunea corespunz5,-
toare mediei generale a notelor
obtinute la examenele din cei 4
ant
30. Candidatul care va trece
toate examenele unui an de li-
centk cu mentiunea foarte bine,
va fi proclamat promovat cum
laude". Candidatul care va trece
toate examenele celor patru ant
de licentä, cu mentiunea foarte
bine, va fi proclamat licentiat
magna cum laude", treandu-se
aceasta in diplom5,.
31, Studentii care nu au tre-
cut examenele de been% ale
primului an, in sesiunile ordi-
nare din Iunie i Octomvre, iar
examenele de corigentii, pan5. In
sesiunea extraordinarg din Fe-
bruarie urmätor dac5, Sena-
till aprob5, aceasta, sesiune
vor fi exmatriculati.
Studentii din ceilalti ani, care
In timp de doi ani consecutivi,
socotiti dela inscrierea in anul
scolar respectiv, nu vor fi trs-
cut cu succes examenele acestui
an de studii, vor fi exmatricu-
lati.
Consiliul facultätti va putea
aoroba o singurà amânare de
cel mult un an, pentru tot tim-
pul studitlor universitare, pen-
tru serviciul militar si In caz
de anuntatá In
boalg, grav5,
prealabil i constatatà de medi-
cul universitätii.
32. Studentul exmatriculat nu
se va putea reinscrie in facul-
tate, deck la inceputul anului
scolar vittor i numai cu apro-
barea consiliului profesoral.
Studentul astfel reinserts este
obligat sä treacg incgodatä toate
examenele anului respectiv.
DacA cererea de reinscriere se
face dupg, trei ani dela ultimul
www.digibuc.ro
119
examen, el nu va putea fi rein-
serts decät In anul intâi.
33. Dispozitiunile relative la
exmatriculare se aplia, i stu-
dentilor transferati dela o ftt
cultate la alta, avându-se in ve-
dere situatia din dosarul facul-
VAR, dela care s'a transferat.
34. Studentii care nu vor ft
urmat cursurile i seminariile
nu vor fi admisi a depune exa-
menele.
C. Doctorat
35. Doctoratul in drept, cu
mentiunea sectiunii respective,
se conferg, in urma unui exa-
men de doctorat si a sustinerii
unei teze de doctorat.
Pentru fiecare sectiune ests
un singur examen de doctorat,
având de obiect matertile fixate
prin acest regulament si. o sin
gur5. tea.
Doctorii In drept ai unti sec-
tiuni, pot dobândi doctoratul
la cealaltá sectiune, dacg,
frecventa cursurilor de doctorat
si la aceast6, sectiune. i tree
examenele la matertile respec-
tive, sustinând i o nou5, tuá
de doctorat.
In cazul când ar fi materii
identice pentru ambele sectium
de doctorat, examenele trecute
la aceste materii pentru sec-
%tune, sunt valabile si pentru
sectiunea cealaltk
36. Examenul de doctorat se
poate trece dura frecventarea
cursurilor sectiunii respective
a anului de doctorat. Dovada
freeventärii trebue sá se facá
prin nota de freeventä pusg, pe
caietul de cursuri.
Examenul de do ctorat se
poate trece In sestunile fixate
pentru examenele de licentk
Sustinerea tezei se poate face
ori
37. Examenul de doctorat se
tine oral in fata unei comi-
siuni compusg, din profesorit
120 15 Februarie 1938
care au fAcut cursurile din
materiile ce formeaza obiectele
examenului. Presedintele comi-
siunii va fi cel mai vechi profe-
sor titular dintre membrii comi-
siunii, iar In caz de vechime
egalk cel mai In vtIrstä.
La materiile cu mai multe
catedre se va tine seamá de dis-
pozitiunile art. 19 al acestui re-
gulament, potrivit arora profe-
sorul care a fäcut Intr'un an
scolar cursul de doctorat, va
examina la materia respectivá
pe candidatii care se vor pre-
zenta la examen, in sesiunea din
Iunie si Octomvrie, precum i in
sesiunea din Februarie urmä-
tor.
38. Examenul se dá in bloc,
fárá intrerupere, fie de odatá la
toate materiile, fie impärtit pe
douä giTupe, mecum urmeaza:
La sectiunea juridick grupa
I: drept civil, drept civil local,
drept roman; grupa II: drept co-
mercial, drept penal, procedura
civilá.
La sectiunea politico-econo-
mia, grupa I: drept constitu-
tional, drept administrativ,
drept international public. drept
bisericesc; grupa economie
politick finante, legislatie a-
grará si industrialà.
Candidatul va aräta in cere-
rea de inscriere, dacá se pre-
zintá la examen integral sau la
o gruprt a acestuia. In cazul din
urina va trebui sá se prezinte
Intâiu la grupa I i apoi la gru-
pa II. Materia de optiune se
poate atasa la orice grupä, dupa
alegerea candidatului.
39, Materiile de doctorat for-
meazä obiectul examenului, atät
in general, at i aprofundat.
40. Pentru ca un candidat la
examenul de doctorat sá fie ad-
mis, trebue sä obtinä: la cel in-
tegral, pentru sectiunea juri-
dick mentiunea bine la cel pu-
tin trei materii obligatorii qi
www.digibuc.ro
niciun nesuficient la vreuna din
materii, la cel din o grupá a
doctoratului juridic, mentiunea
bine la cel putin doutt materii
niciun nesuficient la vreo ma-
terie; la eel integral, pentru sec-
tiunea politico-economick men-
tiunea bine la natru materii o-
bligatorii i niciun nesuficient
la vreo materie, iar la cel din
o grup/ a doctoratului politico-
economic, mentiunea bine la cel
putin douä materii i niciun ne-
suficient la vreo materie.
41.. Candidatii respinsi la exa-
mentul de doctorat se vor mai
putea prezenta Ina de douä ori.
Comisiunea va fixa termenul
pentru renetarea examenului,
care nu va putea fi mai scurt
de trei luni.
Candidatul care la examenul
de doctorat, fie integral, fie din-
tr'o grupg, va fi obtinut nesu-
ficient, la toate materiile, va fi
definitiv respins, ne mai putân-
du-se prezenta la doctoratul pen-
tru acea sectiune.
42. Texa de doctorat va con-
sta dintr'o luerare tipärita, a-
vând de obiect o chestiune ori-
ginalá sau nrofund controver-
satk care se va pregáti cu apro-
barea profesorului, presedinte al
tezei, ales de candidat. Dupá
terminarea lurcrii, manuscri-
sul, cu avizul presedintelui, se
va depune la decanat. Comisiu-
nea va da cu majoritate apro-
barea de imprimat.
Teza va fi sustinutá inaintea
unei comisiuni formatá de a-
tre decan, din: presedintele te-
zei i alti patru profesori nu-
miti de decan dintre profesorii
titulari sau agregati.
Lucrarea trebue sl fie tip5.-
rag in formatul 0.17/0.25, lungi-
mea rândurilor 5/1.3 quadrati-
91/2, iar numärul lor pe pagini
cel putin 30.
Pe pagina a treia se va im-
prima coinisiunea examinatoare,
 15 Februarie 1938
iar pe pagina a patra mentiu-
nea: Facultatea considerA opi-
niunile expuse in aceastA lu-
crare ca proprii tle autorului,
fartt a exprima nici aprobare,
nici desaprobare".
Dupa tipArire, cu o lung Ina-
inte de data sustinerii tezei, se
va depune la secretariat, numA-
rul de exemnlare, stabilit de fa-
cultate.
43. Teza va fl comunicatA de
IndatA TIrofesorilor, membri ai
comisiunii, i va putea fi sus-
tinutA la mice epocA a anului.
Pentru a fi admis la sustine-
rea tezei, candidatul va trebui
stt obtina cel nufin trei mentiuni
bine".
In caz de respingere, sustine-
rea tezei se va putea repeta o
singurl datä, cu o nouA tezA.
44. Candidatul care va trece
examenul de doctorat numai cu
foarte bine, si va fi obtinut de
asemeni foarte bine la "ustine-
rea tezei, va fi declarat lau-
rear, facandu-se mentiune des-
pre aceasta In diploma.
CAPITOLUL V
Echivalarea fiflurilor universifare
straine
45. Diplomele si certificatele
obtinute in strAinAtate nu con-
ferA niciun drept titularului in
tarA, dacA nu vor fi echivalate
cu unul din titlurile pe care le
conferA facultatea. Vor fi ad-
mise spre echivalare diplomele
de doctor sau licenti at, eliberate
de o universitate de Stat strainA
sau recunoscutA de Statul res-
pectiv, intru cat acele diplome
au deplinA valabilitate in Statul
respectiv si numai ne baza prin-
cipiului de reciprocitate.
46. Pentru a obtine echivala-
rea unui titlui din strAinAtate, 1) A se vedea Legea pentru com-
candidatul va trebui sà Indepli- pletarea Imor dispozitiuni din legea
neasa urmätoarele conditiuni: invittAinfintului nniversitar din 24
a) SA posede certificatul sau Martie 1937, la pag. 719, vol. XXV,
diploma legalizatA de autoritä- p. I.
www.digibuc.ro
121
tile scolare din strAinAtate ì de
Ministerul de Externe Roman;
b) SA posede diploma de ba-
calaureat din tarA sau din strAi-
natate, echivalatä in acest cdz,
conform legii;
c) SA dovedeasa terminarea
unui trieniu universitar;
d) SA achite taxa fixatä pen-
tru acest examen.
47. Comisiunea de echivalare
se compune din cinci profesori
titulari sau agregati, desemnati
de catre decanul facultatii, i ea
va stabili in fiecare caz mate-
rifle examenului de echivalare.
Examenul va fi oral, iar dacti
comisiunea va crede necesar,
candidatul va putea fi supus
unui examen in scris.
CAPITOLUL VI
Taxe
48. Studentii vor fi impui, in
conformitate cu dispozitiunile
art. 23 din legea pentru comple-
tarea unor dispozitiuni din le-
gea invatämântului universitar
din 24 Martie 1937 i), la urma-
toartle taxe:
a) Taxa de inscriere;
b) Taxa de Intretinere;
c) Taxa de bibliotecA;
d) Taxele de laborator, semi-
nare *i institute;
e) Taxele de examen (diplome,
echivalente, etc.);
f) Taxa de constructie.
Cuantumul acestor taxe se
propune de consiliul de facul-
tate, se fixeazA de Senatul uni-
versitar i se apron. de &are
Ministerul Educatiunii Natio-
nale, pe baza avizului consiliu-
lui interuniversitar.
49. Taxele se plAtesc la !nee-
putul fiecarui an *colar.
122 15 Februarie 1938
Ele se platesc ei in anul eco-
lar in care licentiatul este in-
scris la cursul de doctorat.
Neplata taxelor atrage exma-
tricularea.
50, Studentii sAraci i meri-
tuoei pot fi scutiti de atre con-
siliul profesoral al facultâtii, in
total sau in parte, de plata taxe-
lor universitare.
Sunt scutiti de plata taxelor
studentii care potrivit legilor
speciale, beneficiazg de o aseme-
nea scutire.
CAPITOLUL VII
Administrafio
51, Facultatea este condus&l
de catre decan, ajutat de con-
siliul facultätii ei de consiliul
consultativ, care se va convoca
vor lucra potrivit dispozitiu-
nilor legii i regulamentului ge-
neral al invatámantului univer-
sitar.
Facultatea este reprezentatä de
decan in toate actele judiciare
extra judiciare.
Decanul, in caz de concediu
sau orieice altä impiedecare de
a lucra, va fi inlocuit de pre-
cedentul decan (prodecan), iar
dacä ei acesta se gáseete in a-
ceeaei situatiune, de cel mai
vechi dintre profesorii titulari.
.52. Decanul are sub supra-
vegherea sa cancelaria i biblio-
teca facultätii.
Cancelaria este pusa sub ordi-
nele directe al secretariatului.
Secretarul i bibliotecarul tre-
bue sä fie cel putin licentiati in
drept. Ei stau sub ordinele de-
canului in toate lucilrile de ad-
ministratie.
53, Secretarul va indeplini
toate lucrärile cu care este in-
särcinat de catre decan.
Face inscrierile la examen.
Trece rezultatele in registrele
respective.
Intocmeete etatele personale
www.digibuc.ro
ale corpului didactic, tinând un
registru special in acest scop.
Prezintä decanului facultätii
materialul necesar pentru face-
rea raportului anual.
Pregâteete materialul necesar
pentru imprimarea programe-
lor cursului de doctorat.
Pästreaa cataloagele de exa-
men.
Face conceptele diferitelor a-
drese i rezolvä toate cererile
potrivit dispozitiunilor ei dele-
gatiunii decanului.
Supravegheazg ei ia toate dis
poziiile pentru bunul mers al
administratiei facultätii.
Personalul cancelariei facul-
tätii se va compune dintr'un a-
jutor de secretar i arhivar
doi sau mai multi impiegati.
Ajutorul de secretar este in-
rcinat in primul rând cu In
grijirea arhivei facultâtii.
Intocmeete in fiecare an cats:
logul studentilor inscriei i fi-
eele individuale, care tin locul
registrelor matricole,
Intocmeete dosarele indivi-
duale in care vor fi grupate, in
ordine cronologicl, toate cererile
ei lucrärile fiecärui student.
Face mentinne in five de in-
treaga situatie ecolarä a stu-
dentilor, precum i oripe muta-
tiune i pedepse, conform rezo-
lutiunilor puse pe diferite cereri
sau adrese.
Pe Iângä fieele de situatiunea
ecolara, mai Intocmeete încä un
rând de flee cu numele tuturor
studentilor aflati in facultate,
pe care va mentiona pe scurt
starea civilä i anul inscrierii.
Face controlul situatiei stu-
dentilor In vederea inscrierii
examen.
Intocmeete referatele ce se vor
cere.
Trece rezultatele la examene
in caietele de cursuri ale stu-
dentilor.
Libereazg, artile de student,
 15 Februarie 1938
conform dispozitiunilor ce va
primi si executa orice lucräri
ce i se vor cere.
Impiegatii, pe langa lucrärile
speciale de registraturl, expedi-
tia hartiilor, informatii, borde-
rouri de recipise si statele de
salarii, vor executa si toate lu-
crarile ce li se vor Incredinta.
CAPITOLUL VIII
Dispozifii fransiforii ;i finale
54. Regulamentul de fata se
pune In aplicare pe data publi-
aril sale In Monitorul Oficial.
Pe aceeasi data se abroga toate
regulamentele anterioare.
55. Inscrierile si reInscrierile
se vor face pentru toti studentii,
cu Incepere din anul scolar
1937/938, dupa dispozitiunile a-
cestui regulament.
Studentii care au audiat an-
terior vreo materie din cele sta-
bilite pentru licenta prin acest
regulament, sunt scutiti de free-
yenta la acea materie, dar obli-
gati a trece examenul. cu profe-
sorul care a predat-o, daca nu
I-au trecut.
Se excepteaza, studentii care
se vor Inscrie In anii scolari
1937/938, si 1938/939, In anul III
de licenta, care vor fi obligati sä
audieze un curs special de isto-
ria dreptului roman distinct de
cel audiat In an. I., ei sa tread.
examen la aceasta materie.
56. Studentii care au free-
yenta a patru ani de licenta,
dar sunt In restantä cu exame-
nele anului patru, vor putea
trece aceste examene In sesiu-
nea Octomvrie 1937, iar cori-
genta in Februarie 1938, dupa
regulamentul vechi.
Studentii care in ultimii pa-
tru ani au Inceput vreun exa-
men de doctorat, vor putea sa
continue examenele dupa ve-
chiul regulament pang, In Iunie
www.digibuc.ro
123
1939. Aceste examene se vor
trece la epocile ce se vor fixa
de cäfre decan.
REGULAMENTUL
Facultitii de teologie din Bucuregti
DIN 15 FEBRUARIE 19381)
Dispoziguni generale
1. Facultatea de teologie din
Bucuresti, functioneaza potrivit
dispozitiunilor legii de organi-
zare a Invätämantului univer-
sitar, cu modificarile ulterioare
ale regulamentului pentru apli-
carea acestei legi si a prezentu-
'pi regulament.
CAPITOLUL I
lnscrieri ;i frecventa
2. Inscrierea In facultatea de
teologie din Bucuresti, pentru
obtinerea titlului de licentiat In
teologie, nu se poate face decat
In baza diplomei de absolvire a
seminarului cu opt clase, sau a
diplomei de bacalaureat.
Posesorii de diplome sau cer-
tificate de absolvire a unor se-
minarii sau scoli secundare par-
ticulare din tara se pot Inscrie
mimai &cä aceste diplome sau
certificate sunt echivalente, sau
recunoscute formal din partea
autoritätii de Stat In drept, ca
hind echivalate cu diplomele
a seminariilor de Stat, respectiv
cu diploma bacalaureatului de
Stat.
1) Acest Regulament s'a sandio-
nat prin Deeretul regal Nr. 356 din
1938, Bi s'a publicat in Monitorul
Oficial, p. I, Nr. 37 din 15 Februa-
rie 1938; el abrogit Regulamentul
din 8 Iu lie 1931, pag. 577, vol.
XIX. A se vedea in legäluri Re-
gulamentul general pentru apliearea
Legii de organizare a inv5,Vimântu
lui universitar din 11 Decemvrie
1933, la pag. 923, vol. XXI.
124 15 Februarie 1938
Posesorii cetateni români ai
unor diplome sau certificate si-
milare straine se Inscriu numai
dupa echivalarea legala a diplo-
mei bor.
Posesorii de diplome sau cer-
tificate similare straine, care
sunt cetateni straini, pot fi in-
scrisi si fall echivalarea diplo-
melor sau certificatelor lor, cu
aprobarea speciala a Ministeru-
lui Educatiunii Nationale, la re-
comandarea consiliului facul-
tatii.
Diplomatii, absolventii, studen-
tii, sau elevii aitor institute,
sau scoli de Invatamant supe-
rior, nu pot fi dispensati de con-
ditiunile de Inscriere prevazute
In art. 5.
3. Elevii institutelor si acade-
miilor teologice din Transilva-
nia se pot Inscrie in facultate,
claca au la baza diploma de se-
minar, -sau cea de bacalaureat.
1. Dintre acestia, cei, care au
doi ani de studii la institute,
vor depune examenele anului I
si vor fi inscrisi fn anul II.
2. Cei care au trei ani de stu-
dii, vor depune examenul I ge-
neral, la toate materiile si vor
fi Inscrisi in anul III.
3. Absolventii cu diploma, ai
acestor institute, vor audia In-
tr'un an scolar urmatoarele
cursuri, depunänd examene a-
nuale:
a) Exegeza V. T. dupa origi-
nal;
b) Exegeza N. T. dupa, origi-
nal;
c) Simbolica;
d) Indrumari misionare.
Pe langa aceste cursuri vor
sustine trei lucrari de seminar,
la oricare din profesorii facul-
tätii,
Dupa Indeplinirea acestor con-
ditiuni vor depune examenele
generale si examenul de licenta.
4. Licentiatii si doctorii dela
celelalte facultati din tara sau
www.digibuc.ro
strainatate (litere si filosofie,
drept, stiinte, medicina, etc., de
religie ortodoxal, se pot inscris
in facultate, pentru obtinerea
titlului de licentiat In teologie,
In urmatoarele conditiuni:
a) SI fi avut la baza diploma
de bacalaureat;
b) Vor frecventa cursurile fa-
cultätii:
1. Intr'un an scolar cursurile
anului I si II, fail, a depune
examene anuale, depunând Ins&
examenul I general.
2. Dupa promovarea exame-
nului I general, vor frecventa
inteun an scolar cursurile anu-
lui III $i IV fara, a depune exa-
mene anuale, depuriând Ingo.
examenul II general;
c) Dupa Indeplinirea acestor
conditiuni, vor depune exame-
nul de licenä.
5. Inscrierile se vor face nu-
mai la inceputul anului scolar,
In cursul lunii Octomvrie. In
mod exceptional si pentru mo-
tive de fort& majora, decanul
poate admite Inscrieri, çel mult
pana la 1 Decemvrie, cu aproba-
rea consiliului profesoral al fa-
cultatii, iar peste aceasta, data
numai cu avizul directorului u-
niversitar, la propunerea facul-
tatii.
In niciun caz si pentru niciun
motiv Inscrierea nu se va putea
face mai tarziu de 31 Decemvrit
a fiecárui an.
Cererea de Inscriere se face In
scris, adresata decanului si se
prezinta la secretariatul facul-
tatii.
La cererea de Inscriere petito-
narul alatura;
a) Actele In original necesare
pentru a dovedi ca Indeplinest0
conditiunile de absolvire ale in
vatamântului secundar, prevA
zute In art. 2;
b) Acte pentru dovedirea ce-
täteniei;
 15 Februarie 1938
c) Extractul actului de nas-
tere;
d) Extractul actului de botez,
daca petitionarul este crestin
ortodox sau actul legal necesar
pentru dovedirea stArii reli-
gioase a lui, pentru cazul cA nu
este crestin ortodox;
e) Cetätenii strAini vor Tre-
zenta $i pasaportul vizat in re-
gula de autoritkile române in
drept.
Dupä examinarea actelor, de-
canul admite inscrierea la exa-
menul de intrare in facultate,
dupg. proraovarea areia peti-
tionarul se inscrie in facultate,
achitând taxele percepute de u-
niversitate si de facultate.
6. Tot in cursul lunii Octom-
vrie, studentii anilor IIIV, pre-
cum si cei inscrisi la doctorat,
sunt obligati sä. se reinscrie,
plätind cuvenitele taxe cAtre
universitate $i facultate, fie in
anul imediat superior, dacä au
trecut cu succes, examenele a-
nului inferior, in conditiunile
prezentului regulament, fie in
acelasi an, In cazul când n'au
fost promovati.
Absolventii anului IV, care
n'au trecut toate examenele ge-
neralp, se reinscriu in facultate
plAtind toate taxele.
De asemenea si doctorantii,
atAta vreme cAt n'au trecut exa-
menul oral.
DacI au trecut toate aceste
examene si nu le-au ramas sä
sustiná deck teza de licentá sau
de doctorat, nu mai plätesc ni-
ciun fel de taxä, sunt insA obli-
gati sA cearA reinscrierea in fa-
cultate.
Inscrierile si reinscrierile se
fac de secretariatul facultátii cu
observarea dispozitiunilor legii
si ale acestui regulament, sub
controlul decanului facultkii.
Inscrierile si reinscrierile ne-
regulat fäcute, atrag dupä ele,
oricând se vor descoperi, anula-
www.digibuc.ro
125
rea examenelor date si a titlu-
rilor obtinute.
7. Cel inscris in facultate pri-
meste dela secretariat un caiet
de cursuri, prevAzut cu semnd7
turile decanului si ale secreta-
rului 5i cu sigiliul facultAtii.
Caietul de cursuri, care este
in acelasi timp si carnet de
identitate, va cuprinde:
a) Fotografia posesorului, li-
pitä si sigilatä cu sigiliul facul-
tAtii;
b) SemnAtura titularului car-
netului;
c) Numele si pronumele si in-
treaga stare civilá a studentu
lui. locul si data nasterii, nu-
mele, pronumele si profesiunea
pArintilor, domiciliul actual al
pärintilor si al säu propriu,
dacd este emancipat, numärul,
data si scoala care a eliberat
actul de studii secundare.
Numele studentului este cel
din extractul actului de nastere,
schimbdri de nume nu se pot
face decAt in baza actelor pre-
vAzute de lege;
d) Vizele anuale, de inscriere
in facultate, pentru fiecare an
scolar;
e) File cu materiile ce se pre-
dau in fiecare an, având loc
pentru semnäturile de frecventá
si pentru trecerea notelor la exa-
menele anuale si la licentA.
Caietul va cuprinde si file in
plus pentru eventuala repetire
a unui an;
f) File pentru constatarea
frecventei la bisericl.
File le pentru constatarea frec-
ventei la cursuri si la bise-
ria, vor purta sus, la mijloc,
numele titularului carnetului de
cursuri;
g) Extras din regulamentul fa-
cultätii si din dispozitiunile con-
siliului profesoral.
Studentul trebue sA prezinte
caietul sAu de cursuri oride-
câteori indeplineste un act de
126 15 Februarle 1938
ecolaritate, reinscriere, examen,
transferare de dosar, etc.
Orice caiet care va cuprinde
indicatiuni dovedite ca inexacte,
va fi retras. MAsura aceasta
este independentg: de urmärile
disciplinare, ce pot avea loc
potriva acelor care nu vor res-
pecta prezentele dispozitiuni.
Caietele de cursuri se Os-
treazg, In tot timpul de ecolari-
tate, atg,t pentru licentä, cAt
pentru doctorat. Ele se resti-
tuesc faculttii In caz de retra-
gere din facultate, exmatricu-
lare ei In preziva examenului de
licentä, sau de doctorat, elibe-
r&ndu-i-se actele, In baza arora
a fost Inscris, sau diploma pen-
tru titlul obtinut.
8. Studentii sunt obligati a
prezehta cartea de student la
orice cerere a personalului di-
dactic ei administrativ al facul-
tátii.
artile de student sunt abso
lut personale, sub niciun motiv
ele nu pot fi Imprumutate.
9. Când studentul ei-a pier-
dut carnetul de cursuri, se face
cunoscut aceasta decanului f a-
cultätii, cerând, prin petitie tim-
bratä, Invoirea de a publica
pierderea In Monitorul Oficial ei
eliberarea unui cluplicat. Dupä
expirarea unui termen de o lung,
dela publicarea pierderii do-
vada publiarii, se va face prin
prezentarea la decanat a numg,
rului respectiv din Monitorul
Oficial, decanatul va elibera un
duplicat pentru care va percepe
o taxg, de 100 lei.
10. Fiecare student, cand se
Inscrie la facultate, primeete
dela secretariat un exemplar din
prezentul regulament.
11. Studentii sunt datori sá
aibg, In Universitate i In afarg,
de Universitate o purtare cu-
viincioasä i demná. In aceastá
privintá ei sunt supuei, atett In
interiorul Universitâtii, at ei
www.digibuc.ro
In afarl, autoritätilor universi-
tare.
In caz de condamnare a unui
student de tribunalele civile sau
militare, sentinta va fi supusZt de
cg.tre decan senatului universi-
tar ei daa faptul educe un pre
judiciu ordinei i demnitätii
universitare, se va aplica una
din pedepsele prevIzute In regu-
lamentul general de aplicare a
legii pentru organizarea Invá-
tämântului universitar.
12. In caz de abateri dela da-
toriile lor de studenti; de turbu-
insubordonári, sau lips& de
respect fatá de profesori ei au-
toritáti, studentii vor putea fi
supuei la urmátoarele
a) Mustrare;
b) Eliminarea dela cursuri, in
total sau partial;
c) Pierderea sesiunilor de exa-
mene ale unui an *cola/. In to-
tal sau partial;
d) Eliminarea pentru tot-
deauna din facultate;
e) Eliminarea din -universi-
tate pentru un termen limitat,
sau pentru totdeauna;
f) Eliminarea din toate uni-
versitätile din tará.
Decanul va putea aplica sin-
gur pedeapsa de sub litera a,
consiliul profesoral pe cele de
sub literiIe: a, b, c i d, iar se-
natul universitar oricare din pe-
depsele de mai sus.
13. Studentii aunt obligati a
Ingriji mobilierul facultátii, orice
striaciune va fi reparatg, de cei
ce au sävareit-o. In caz and a-
ceetia nu se cunosc, de toti stu-
dentii din anul de studii, la ale
cárui cursuri s'a IntAmplat stri-
aciunea, sau de toti studentii
facultätii.
14. Studentii care vor sá se
transfere la o altá facultate de
teologie din tar% sau dela o altá
facultate la cea de teologie din
Bucureeti, vor face cerere de
 15 Februarie 1938
transferare la inceputul anului
scolar, in termenul normal de
inscriere.
Studentului care se transferd
la altd facultate, i se va elibera
o copie de pe matricola sa, in
care se va trece situatia ani-
lor de studii la care studentul a
depus toate examenele anuale.
Situatia anilor cu examenele
necomplet promovate, nu se va
da, urmând ca examenele sd fie
depuse la facultatea unde au
fost frecventate cursurile, In caz
contrariu frecventa este nuld.
pentru altd, facultate.
Nu se pot transfera dela o fa-
cultate la alta studentii care mai
au sd, depund numai examenele
generale si pe cel de licentd.
dacá au fost respinsi odatä la
unul din aceste examene, la fa-
cultatea unde au urmat cursu-
rile.
15. Studentii sunt obligati a
urma regulat cursurile i lucrd-
rile de seminar ce se fac sub
conducerea profesorilor, agrega-
tilor i conferentiarilor In legd-
turd. cu studiile ce predau. Con-
trolul Il fac profesorii agregati,
conferentiarii si asistentii, dupd
cataloagele anuale ce li se vor
inainta dela decanat.
16. Studentii interni, fac prac-
tice bisericeascd in capela inter-
natului, iar cei externi In bise-
rice Universitdtii.
Predicile elaborate de studenti
se vor rosti in biserica hotäritd.
de consiliul profesoral. Controlul
pentru practice bisericeascd. II
au profesorii respectivi.
17. Asupra urmärii regulate
a studentilor la cursuri, la lu-
cräri de seminar si la practica
bisericeascd, cei insdrcinati cu
controlul frecventei vor semna In
caietele de studii ale studenti-
lor. In caz ed lips& a profeso-
rului, motivatd. i recunoscutd,
semnAtura de frecventä, poate fi
www.digibuc.ro
127
data de cdtre decan, cu mentiu-
nee pro absente".
Lipsa unei singure semnäturi
atrage anularea tuturor celor-
lalte i deci pierderea anuhli
scolar.
18. Anul scolar universitar,
incepe la 1 Octomvrie si se ter-
mind la 31 Iunie al anului ur-
mdtor.
In acest interval nu se tin cur-
cursuri, lucrdri de seminar si
examene in zilele de dumineci,
la 14, 26 27 Octomvrie; la 8, 21
Noemvrie; la 6 Decemvrie; dela
21 Decemvrie (inclusiv) pänd la
7 Ianuarie (inclusiv); la 24, 25,
30 Ianuarie; la 2 Februarie; in
sdptämâna I-a a Sf. si marelui
post; la 25 Martie; de vineri
Inainte de Dumineca Floriilor
(inclusiv), pänd. la Dumineca.
Tornei; la 23 Aprilie; la 10 si 21
Mai; la Indltarea Domnului, a.
doua zi dup-d Dumineca Rusalii-
lor; la 8, 24, 29 Iunie.
Cursurile pentru anul II *i IV,
se inchid in seara zilei de 20
Mai.
19. In cazuri de boald sau de
fora majord, decanul facultd-
tii va putea acorda studentilor
concediu, pând la cloud luni in
cursul unui an scolar, comuni-
când aceasta profesorilor care
predau cursuri la anul In care
este studentul. Dacd nu s'a fä-
cul comunicarea, profesorul va
considera lipsa studentului dela
curs de lucrdri de seminar ca
nemotivatd.
Concediile mai mari de doua
luni pand, la 1 an scolar
se aprobd de rector, -cu avizul
deca natului facultätii.
20. La cancelaria facultätii,
vor exista registre matricole In
care fiecare student va avea
partida sa, in care se va trece:
numele si pronumele, locul
data nasterii, nationalitatea, re-
ligia, diplomele i titlurile ce
poseda in momentul inscrierii,
128 15 Februarie 1938
examenele depuse in fiecare an
de studiu, cu rezultatul in
cifre si litere si sesiunea in
care a promovat fiecare exa-
men; examenele generale, cu
rezultatul in cifre si litere si
sesiunea, si ziva in care a depus
examenul; examenul de licenta
sau doctorat, cu rezultatul in ci-
fre si litere, numgrul procesu-
lui-verbal, din condica de exa-
mene de licentg si doctorat si
titlul taxei de licentg sau doc-
torat.
21. Odatg cu inscrierea se va
forma un dosar special pentru
fiecare student, in care se vor
pgstra actele depuse la inscriere
pang la terminarea studiilor,
sau trecerea la alta facultate,
sau pang la exmatricularea, sau
retragerea studentului din f a-
cult ate. Aceste dosare vor avea
acelasi numär cu numarul ma-
tricular al studentului.
22. De asemenea se vor pgs-
tra la cancelaria facultätii re-
gistre pentru cataloagele de e-
xamene anuale, generale si de
licentä sau doctorat, dupg care
se vor incheia matricolele stu-
dentilor.
23. Orice cerere, ce se va a-
dresa decanatului, va fi inain-
tatg numai prin secretariat.
Dupg matricole se pot elibera
studentilor certificate si cornu-
nicgri pentru aranjarea situa-
tiei militare, ocuparea unei pa-
rohii, sau unui serviciu, etc., si
pentru transfergri la alte facul-
tAti.
24. Nu se vor elibera certifi-
cate pentru transferare la altg
facultate, studentilor care nu au
clepus toate examenele anului
frecventat si nici studentilor
absolventi care mai au sä de-
pung numai examenele generale
si examenul de sustinerea tezei
de licentg sau doctorat, dad, au
www.digibuc.ro
fost respinsi odatg, la unul din
aceste exarnene la facultatea
unde au urmat.
CAPITOLUL II
Cursuri li lucräri practice
25. Facultatea de teologie din
Bucuresti, conferg titlul de li-
centiat in teologie croting orto-
doxl si doctor in teologie cres-
ting, ortodoxg.
26. Studiile predate in facul-
tate, sunt urmgtoarele:
1. Introducerea in cgrtile V. T.,
Arheologia si Istoria biblicg a
Vechiului Testament.
2. Exegeza V. T., dupg origi-
nal, cu limba ebraicA.
3. Introducerea in cgrtile N.
T. si Istoria biblica a N. T.
4. Exegeza N. T., dupg origi-
nal, cu Gramatica idiomului
grec si Ermeneutica.
5. Istoria bisericeasca univer-
sala.
6. Istoria bisericii române.
7, Patrologia si Istoria litera-
turii bisericesti medievale pang
in sec. XV.
8. Istoria literaturii bisericoti
..;zi religioase moderne.
9. Teologia fundamentalg, filo-
sofia religiunii si istoria reli-
giilor.
10. Teologia dogmaticg, sim-
bolicg, cu Istoria dogmelor.
11. Teologia moralg.
12. Dreptul canonic.
13. Obiletica si Catehetica.
14. Liturgica si Pastorala.
15. Sectologia si indrumgri
misionare.
16. Istoria artei crestine si an-
tichitgti bisericesti, cu specialg
privire la Biserica ortodoxa.
17. Istoria filosofiei.
27. Pentru obtinerea titlului
de licentiat in teologie, aceste
cursuri, se predau in patru ani
de studii, astfel:
Anu/ /: 1. Limba ebraicg.
2. Introducerea in cgrtile V.
T.; Istoria biblica.
 15 Februarie 1938
3. Arheologia biblica.
4. Enciclopedia studiilor teolo-
gice cu Ermeneutica.
5. Gramatica idiomului grec.
6. Istoria Bisericeascl univer-
sal& pan& la 1054.
7. Istoria Bisericii române,
pana la 1700.
8. Patrologia pan& la sfâr$i-
tul veac. V.
9. Istoria filosofiei (coloqu-
ium).
Anul II: 1. Exegeza V. T., dupil
original.
2. Teologia biblica a V. T.
3. Introducerea In ciartile
N. T.
4. Exegeza N. T., dupa ori-
ginal.
5. Teologia biblica a N. T.
6. Istoria bisericeasca univer-
sala, pan& In prezent.
7. Istoria Bisericii române
pan& in prezent.
8. Patrologia $i istoria litera-
turii biserice$ti medievale, pan&
In veacul al XV.
Profesorii de Exegeza V. T. $i
N. T. vor prezenta la sfartitul
fiecarui an scolar referat des-
pre partile asupra cdrora s'a
facut Exegeza, aceste referate
fiind necesare pentru examenul
I general.
Ann/ ///.: 1. Teologia funda-
mental& cu fil. rel. si istoria re-
ligiei.
2. Teologia dogmatic& si sim-
bone& cu Istoria dogmelor.
3. Teologia moral&
4. Catehetica.
5. Omiletica.
6. Liturgi ca.
7. Dreptul canonic.
8. Indrumári misionare.
9. Istoria literaturii Biseri
cesti si rel. moderna.
10. Istoria artei cre$tine cu
antichitäti bisericesti.
Ann/ IV: 1. Teologia funda-
mental& cu fil. rel. si istoria re-
ligiunilor.
C. Haman-iu, vol. XXVI. 9.
www.digibuc.ro
129
2. Teologia dogmatic& $i sim-
bolica cu Istoria dogmelor.
3. Teologia moralä.
4. Catehetica.
5. Omiletica.
6. Dreptul canonic.
7. Liturgica.
8. Pastorale.
9. Sectologia si Indrumari mi-
sionare.
10. Istoria literaturii biseri-
cesti $i religioase moderne.
11. Istoria artei cre$tine cu
antichitati biserice$ti.
Studiile se predau de titularii
catedrelor $i conferintelor.
28. Pentru obtinerea titlului
de doctor In teologie, cursurile
sunt Impartite pe specialitäti,
dupa principiul general: 1) o
materie principald; 2) o materie
secundará; 3) o materie la libera
alegere, dupa cum sunt specifi-
cate in tabloul de mai jos.
Cursurile de doctorat se pre-
dau In doi ani scolari.
1. In teologia exegetic& A)
Princ.: Exegeza V. Test, dupä
orginal, introducere In V. T. Ar-
heologia si Teologia biblica a V.
Testament.
Sec. Exegeza N. Test. (numai
exegeza asupra unui numär de
capitole determinat din Evan-
ghelii si Epistole cca 100 cap).
lib. al. Patrologia, Teol. bibl. a
N. Test., Dogmatica.
B) Princ.: Exegeza N. Test.
dup& original, introducere In N.
T. si Teologie bibl. a N. Test.
Sec. Exegeza a V. Test, dupa
original (numai exegeza asupra
unui numär de cap. determinat
din cArtile didactice si profetice
cca 50 cap.); lib. al. Patrologia,
Tecl, bibl. a V. Test., Dogmatica.
II. In Istoria bisericeascet: A)
Princ.: Istoria bis. univers. cu
disc. sale auxiliare.
Sec.: Istoria bis. române cu
disc. sale auxiliare, lib. al Pa-
trologia, istoria lit, bis. si rel.
moderne.
130 15 Februarie 1938
B) Princ.: Istoria bis. romänd
cu disc. sale auxiliare.
Sec.: Istoria bis, universale cu
disc, sale auxiliare.
Lib. al Patrologia, istoria lit.
bis. si relig. moderne.
III. In Patrologie si ist. lit, bis.
si rel. moderne:
A) Princ.: Patrologia sec. is-
toria lit, bis. si rel. moderne, lib.
al istoria bis. universale, istoria
dogmelor.
B) Princ. istoria lit. Ns. si re-
lig. moderne, sec. patrologia, lib.
al istoria bis. universale, istoria
dogmelor.
IV. In Teologie dogmaticd:
Princ.: Dogmaticd i simbolicd
cu ist. dogmelor.
Sec. Sectologia.
Lib. al. Apologetica (Teol.
fund), Teol. biblicd a V. sau N.
T., Mora la.
B) Princ. Sectologia.
Sec. Dogmatica cu ist. dogme-
lor i simbolica.
Lib. al. Apologetica, Teol. bibl.
a V. sau N. Test., Morale.
V. In Apologetica si Mora la:
A) Princ.: Apologetica (Teol.
fundamentald), cu fil. relig. si is-
toria religiunilor.
Sec. Mora la.
Lib. al. Dogmatica, Patrologia,
Ist, bis. si rel. modernd Pasto-
rala.
B) Princ. Mora la.
Sec. Apologetica.
Lib. al. Dogmatica, Pastorala,
Patrologia, Ist. Lit. bis. si rel.
mod.
VI. In I3rept canonic ci Litur-
gic&
A) Princ.: drept canonic.
Sec. Liturgica cu
crest. i Istoria artei.
Lib. al. Ist. bis. veche crestine,
Patrologia, Ist. Lit. rel, si lit.
mod.
B) Princ.: Liturgica cu anti-
chitdti crestine si Istoria artei
crestine.
Sec. Drept canonic.
www.digibuc.ro
Lib. al. Ist, lit. veche, Petro lo-
gia, Ist, lit. relig. si lit. mod.
VII. In teologia practicet: A)
Princ.: Indrumdri misionare si
Pastorala.
Sec. Omiletica i Catehetica.
Lib. al. Mora la speciald, Litur-
gica, Dogmatica.
B) Princ.: Omiletica i Catehe-
tica.
Sec. Pastorald si Indrumilri
misionare.
Lib. al. Morale speciald, Litur-
gicd, Dogmatica.
29. Studiile se predau de trtu
larii catedrelor sau conferinte-
bor.
CAP1TOLUL III
Diplome ce faculfalea poote coded
30. Dupd, trecerea examenului
de tea pentru licentá sau doc-
torat, facultatea Inaintenza
toratului diploma de licontá sau
doctorat Impreund cu taate ac-
tele In baza cdrora s'a Inscris
studentul In facultate spre a fi
remise studentului.
In diplomd se va trece numele
si pronumele studentului, dupd
extractul actului de nastere; lo-
cul si data nasterii, titlul tezei
de licentá sau doctorat. La doc-
torat se va trece si specialitatea
urmatd, cum si mentiunea ob-
tinutá la examenul de tezd, sau
doctorat.
31. Titlul de licentá In teolo-
gie i cel de doctor in teologie
nu se conferd decdt persoanelor
de religiune crestind ortodoxd, de
rdsárit.
Celor de alte confesiuni si re-
ligiuni nu li se elibereazd diplo-
me, ci numai certificate, sau a-
deverintá de frecventá si exa-
men.
CAPITOLUL IV
Exam ene
32. Pentru obtinerea titlului
de licentiat, studentul va depune
 15 Februarie 1938 131

examene anuale, generale si de Examenele anuale se tree Ina-

sustinerea tezei de licentg. intea profesorului, sau a supli-
33. Examenele anuale i cele nitorului sdu. Conferentiarii, a-
generale se depun in sesiunile: sistentii, si preparatorii, care au
Iunie, dela 1 pang la 30; Octom- predat un curs sau o parte din
vrie, dela 1 pang la 31 si Fe- curs. vor examina numai cu avi-
bru arie. zul profesorului respectiv.
In sesiunea Iunie, anul II si La toate examenele rgspunsu-
IV, vor depune examenele anu- rile date se vor aprecia cu note
ale, in prima parte a sesiunii. dela 1-10.
34. Inscrierea la examene se In caz cand studentul nu ar
face In termenul fixat, in baza da rgspunsuri care ar merita cel
caietului de studii, cu semMitu- putin nota 6, el va fi respins,
rile tuturor nrofesorilor pentru farg drept de apel.
frecventa, a unui formular tip 37. La aprecierea rgspunsuri-
pentru inscriere la examene si lor date, la examenele anuale, se
recepisei de plata taxei de exa- va tine seamg si de rezultatul
men. ce studentii vor fi obtinut la lu-
Termenul de inscriere la exa crgrile de seminar fgcute in
menele anuale si generale se fi- cursul anului scolar.
xeazg de cdtre Decanat, lgsan- 38. Note le se vor trece de cg-
du-se intre ultima zi de inscri- tre examinatori In cataloagele
ere si inceputul sesiunii de exa- inaintate dela decanat si in ca-
mene un interval de cel putin 3 ietele de studii ale studentilor.
zile pentru faecrea cataloagelor. studentii fiind obligati a se pre-
Cererile, venite peste termenul zenta la profesori, atunci cand
fixat, nu se vor admite sub ni- sunt instiintati.
ciun motiv. 39 Dupg terminarea exame-
35, Studentii vor fi prezenti la nelor anuale, examinatorii vor
examen In ziva si ora fixatg si inapoi a decanatului cataloagele
anuntatg prin afisare. Cei ce nu Insotite de referat.
se prezintg In zilele si la orele 40. Trecerea examenelor a-
fixate, nu vor mai fi examinati. nuale dg dreptul la Inscrierea
Examinatorii vor primi In ziva inteun an superior, astfel:
examenului, dela decanat, cata- Intr'un an superior nu se poa-
loage ce vor cuprinde numai pe te inscrie de cat studentul care
studentii care au ndeplinit con- a depus examen la majoritatea
ditiunile de inscriere la exame- materiilor din anul imediat in-
ne. Examinatorii nu au dreptul ferior, (cand materiile sunt cu
sg inscrie pe studentii netrecuti sot = jumatate). In anul III nu
In cataloage. Orice neregulg se se poate Inscrie studentul care
va verifica i lgmuri la Decanat. n'a trecut toate examenele anu-
lui Intaiu i majoritatea exame-
a) Examene anuale nelor anului doi.
36. Examenele anuale se de- In anul patru nu se poate In-
pun in fiecare an, din toate stu- scrie studentul care nu a trecut
diile predate in acel an scolar, toate examenele anului doi
pentru fiecare an de studii. majoritatea examenelor anului
La enciclopedia studiilor teo- trei.
logice, nu se clepun examene a- Studentul inscris Intr'un an su-
nuale, ci numai coloqvium, fa- perior, In baza majoritgtii exa-
cut cu profesorul respectiv dupg menelor, va depune in prima se-
terminarea materiel. siune urmgtoare examenele In
www.digibuc.ro
 132 15 Februarie 1938
restantg din materia pe care
profesorul respectiv a predat-o
in noul an scolar. Studentul nu
poate depune examene din anul
superior p&ná ce nu a promovat
examenul la toate materiile pe
care le-a frecventat in anul in-
ferior.
41. Examenele anuale se vor
trece la facultatea unde studen-
tul a frecventat cursurile acelui
an de studii.
Orice examen trecut prin frau-
cm, este nul si atrage dupl, sine
pedepsirea studentului cu pier-
derea ultimului an de studii,
frecventà si examene. Pentru a-
plicarea pedepsei, profesorul res-
pectiv va referi decanatului In
scris, care va aplica pedeapsa.
42. Studentii care in timp de
doi ani scolari consecutivi n'au
trecut toate examenele untii an
de studii, vor fi stersi din matri-
cola, afar& de cazurile de fort&
major& care se vor aprecia de
consiliul facultAtii.
Studentul sters din matricol&
nu se va putea reinscrie in ace-
easi facultate deal la inceputul
unui an scolar si (lac& consiliul
facultätii admite aceasta.
Tirnpul de serviciu militar nu
inträ in calcularea termenului
de doi aM prevAzut in alineatul
prim al acestui articol.
b) Examene generale
43. Dup& promovarea tuturor
examenelor anuale de anul I si
II, studentul poate depune exa-
menul I general, iar dupá pro-
movarea tuturor examenelor a-
nuale de anul III si IV, a pH-
mului examen general, studen-
tul poate depuhe examenul II
general.
44. Examenele generale se de-
pun in aceleasi sesiuni ca si cele
anuale, du specificarea cá in se-
siunea Februarie, examenul I
general 11 pot depune numai ab-
www.digibuc.ro
solventii celor patru ani de stu-
dii si studentii din anul IV.
45. La inscriere se respect& a-
celeasi dispozitiuni ca si la exa-
menele anuale (art. 34).
46. Examenele generale se de-
pun pe sectiuni, exegetica si is-
torica pentru ex. I general si sis-
tematica si practice pentru ex.
II general si numai in fate unei
comisiuni format& din decanul
ca presedinte si profesorii exa-
minatori dela fiecare sectie. In
cazul c&nd decanul lipseste, pre-
sedintia comisiunii o va avea
profesorul cel mai in v&rstà din-
tre membri ei.
Comisiunea va fi invitat& la
examinare prin adresit of icial&
din partea decanatului, care va
specifica ziva si ora la care pro-
fesorii trebuie sg, se intruneasa
in comisiune examinatoare.
In cazul de necesitate, membrii
comisiunii pot examine si sepa-
rat dar concomitent. Clasifica-
rea ins& se face numai In comi-
siune, in sedint& imediat dup&
ascultare.
47. Repartizarea studentilor la
examenele generale se va face
dun/ chibzuinta decanului.
Examenul I general se va
depune la:
a) Sectia exegetic& din:
1. Introducerea in artile V. T.
2. Exegeza V. T. dup& original
asupra pärtii cu care a promo-
vat examenul anual la acest o-
biect.
3. Introducerea in artile N. T.
4. Exegeza N. T. dup& original
asupra pArtii cu care a promo-
vat ex. anual la acest obiect;
b) Sectia istoricá din:
1. Istoria bisericeascá univer-
sal&
2. Istoria bisericii rom&ne.
3. Patrologia.
 15 Februarie 1938 133

Examenul II genera/ se de tez& de licenta si examinarea

depune /a: oral& la patru pozitii.
Acest examen nu poate fi sus-
a) Sectia sistematia din: tinut mai târziu de doi ani dela
1. Teologia fundamenta16. promovarea examenului II ge-
2. Teologia dogm. cu Ist. dog- neral, cleat In cazuri de fort&
melor. major& recunoscute ca atare de
3. Teologia morala. consiliul profesoral al faculatii.
4. Ist. bis. si relig. moderna; 52. Pentru elaborarea proiec-
b) Sectia practica din: tului s&u de tez& de licentä, stu-
I. Drept canonic. dentul alege un subject din stu-
2. Omlletica i catehetica. diile predate In facultatea de te-
3. Liturgica i pastorala. ologie. Aceste subiecte se vor
4. Indrum&ri misionare si sec- stabili la Inceputul fiec&rui an
tologie. scolar, In cel dintaiu consiliu
48. Aprecierea se va face cu profesoral. Fiecare profesor va
note, ca i la examenele anuale, prezenta o list& de 20 subiecte.
corespunzand mentiunilor date. Studentul cere pe un formular
Nota pentru o sectie trebue sa tip avizul profesorului respectiv
fie o nota intreagri. Dac& totusi prezintil formularul, cu a-
vor rezulta fractiuni de cel pu- vizul profesorului, la cancela
tin 50 sutimi, aceasta se va in ria facultätii, care va controla ca
terpreta In favoarea candidatu- nu cumva acelasi subiect s mai
lui, fractiunile mai mici de 50 fi fost aprobat ca proiect de tea
sutimi nu se vor tine in seama. de licentä In cursul a dt,i ani
49. Comisiunea va trece rezul- scolari i va Inscrie In condia
tatul in condica special& pen- anume subiectul ales; cu avizul
tru examene generale, Incheind favorabil al cancelariei, studen-
In aeclasi timp un proces-verbal tul prezintä formularul decanu-
pe care-1 vor semna toti membri lui, spre aprobare oficiala.
prezenti ai comisiunii, dup& a- 53. Subiectul proiectului de
ceasta decanul sau delegatul sga tezä de licentä poate fi ales cu
va comunica rezultatul care este avizul profesorului respectiv
fara drept de apel, claca s'au res- aprobarea oficiala a decanatului,
pectat prevederile regulamentu- incepand din anul III de stud'i,
lui. de studentii care au depus toate
50. Nu este obligatoriu pen- examenele anului II al facultätii.
tru studenti sa depuna exame- 54. Un subiect aprobat oficial
nele generale la ambele sectii in nesustinut In timp de doi ani
aceeasi sesiune. and studentul scolari, dupa absolventa candi-
a proraovat ultima sectie, In a- datului, se anuleazá, iar studen-
celasi proces-verbal se va nota tul va trata ca proiect de tez& de
numärul procesului-verbal care licent& un nou subiect.
cuprinde rezultatul celeilalte sec- 55. Extinderea nro iectului de
tii si ambele note vor da nota teza de licent& va fi cel putin 80
medie a examenului general. pagini, In manuscris, format de
Studentul care a promnvat caiet. Traducerile din Sfintii P4-
cele doll& examene generale este rinti vor fi precedate de un stu-
absolvent al facultatii. diu introductiv.
56. Studentul este dator s&
c) Examene de licenfei treacá un capitol separat
51. Examenul de licentä cons- lucrärile folosite la elaborarea
O. din prezentarea, unui proiect proiectului salt de tez& de licen-
www.digibuc.ro
134 15 Februarie 1938
iar imediat dupa acest ca-
pitol va subscrie urmatoarea de-
elaratie:
Declar ed. in afara de lucra-
rile mentionate in capitolul de
mai sus (bibliografie), nu am fo-
losit altele j c. lucrarea nu este
plagiata, ci imi apartine in in-
tregime".
In caz când s'ar constata c.
studentul a folosit si alte lucrári
nedeclarate, sau el proiectul sau
a fost lucrat integral sau in par-
te o altd lucrare, studentul nu
va mai fi admis la examenul de
licentd. Dacd aceastá constatare
s'ar face ulterior, sanctiunile vor
fi date de consiliul profesoral,
dela caz la caz.
57. La sfarsitul proiectului de
tezd de licentd, studentul va tre-
ce un curriculum vitae", care
va cuprinde pe scurt vieata stu-
dentului.
58. Pentru exanienul oral, a
supra celor patru pozitii, studen
tul va alege patru subiecte con-
troversate, din cele patru sectii:
exegetica, istorica, sistematica
practica, din oricare studiu din
sectie i va lua inscris aproba
rea profesorului ce preda acel
studiu, pe acelasi formular, cu
care va fi depus i proiectul de
tezd.
59. Un profesor, nu poate a-
proba aceluiasi student ei su-
biect pentru proiectul de tezd de
licentá si subiect pentru pozitie.
60. Proiectul de tezd de been-
% in format de caiet legat, in-
sotit de formularul cu aprobarea
subiectului si a pozitiilor, se ina-
inteazd cu un formular de depu-
nere decanatului, care il va ina-
inta in termen de 3 zile dela in-
registrare, cu adresa profesJru-
lui, din al cdrui studiu a fast
ales subiectul, care va referi in
scris asupra proiectului, inapo-
indu-1 impreund cu referatul
sdu decanatului in termen de
www.digibuc.ro
In caz de fortá majord, cerce-
tarea proiectului de tezd va fi fd-
cutd cu delegatia decanului, de
profesorul care predd studii a-
propriate de studiul din care a
fost ales subiectul proiectului.
61. In urma referatului favo
rabil al profesorului respectiv, a-
supra proiectului de tea deca-
nul aprobá sustinerea lui ca tea
de licentd.
62. Examenele de licentá sunt
publice si se tin in fiecare luna,
in zilele fixate de decan, obser-
vându-se principiul, ca sd nu se
repete, decât la mare nevoie, zi-
lele, pen tru a nu stânjeni bunul
mers al cursurilor in aceleau
zile. In zilele de examen de tezd
de licentá se suspendd cursu-
rile profesorilor ce fac parte din
comisia de examinare.
63. In fiecare sesiune de exa
men nurndrul proiectelor ce se
vor sustine se fixeazd de decan
in ordinea sosirii lor la decanat
cu referatul favorabil al profe-
sorului cercetátor.
64. Comisiunea examinatoare
va fi invitatd la examen prin-
teo convocare care va cuprinde
numele si pronumele candidati-
lor si comisiunea examinatoare
a fiecdrui candidat.
Depunerea tezei, de profesorul
referent si afisarea celor ce vor
avea sá sustind teza de licentd,
se fac cu zece zile inainte de
examen. Convocarea comisiunii
se va face cu 48 ore inainte de
examen.
65. Comisiunea examenului
de tea, de licentá se compune
din cinci examinatori: 1) profe-
sorul cercetätor al proiectului ea
presedinte i ceilalti patru pro-
fesori din ale cdror studii stu-
dentul si-a ales pozitiile. In caz
de forta majord, presedintele
unei comisii poate fi inlocuit de
decan cu un alt membru al co-
misiunii, daca i se va fi adus
cazul la cunostintd.
 15 Februarie 1938
Comisiunea examineazg nu-
mai cu majoritatea examinato-
rilor, dintre care face parte pre-
sedintele tezei.
66. Examinarea va consta din:
intrebäri asupra cuprinsului
tezei, pi b) desvoltarea pozitiuni-
10r. Dupg terminarea examingrit
se procedeazä la aprecierea rhs-
punsurilor. Aprecierea se face cu
o singurg not& nefractionatg.
Note le la examenul de licentä au
urmatoarea echivalentg: 6=sufi-
cient, 7=bine, 8=cu distinctie,
9=cum laude, 10=magna cum
laude.
Aprecierea fiind fav=abilg.
candidatul va fi declarat admis
proclamat licentiat in teologie
de cgtre decanul facultätii, in
lipsa acestuia de cgtre presedin-
tele comisiunii, dupg ce se va de-
pune in fata comisiunii examina-
toare, cu deosebitg solemnitate,
urmgtorul jurgmânt:
Inainte de a mi se da titlul
de licentiat sau doctor in teolo-
gie, eu (numele candidatului),
Jur inaintea Atotstiutorului
Atotputernicului Dumnezeu, cg
in vieata mea toatg, voi pgzi
voi propovgdui, fgrg de schim-
bare invätätura sfintei noastre
Biserici crestine ortodoxe de rg-
sgrit, asa cum ni s'a dat de Dom-
nul si Mântuitorul nostru Isus
lIristos, cum s'a propovgduit
predat de Sfintii Apostoli ai Bi-
sericii noastre asa cum se pgs-
treazg de Sfânta Bisericá, i mi
s'a predat de Facultatea de teo-
logie.
Jur cg in toatg vieata mea
voi pgstra si voi apgra bunul
nume al acestei inalte institutii
de culturA teologicg. Amin".
Foaia de jurtimant va fi sem-
nath de decan, de student si de
preotul care 1-a asistat
67. In caz când aprecierea cu
privire la pozitiuni va fi nefavo-
candidatul va fi amânat
pentru sesiunea urmiltoare pen-
www.digibuc.ro
135
tru sustinerea pozitiilor, pentru
care va lua noi subiecte la ace-
easi profesori, proiectul tezei de
licentg rgmânând valabil.
Un student amhnat de doug
ori la examenul de tezg de li-
centd, va fi declarat respins la
acest examen, urmânci a pre-
zenta un nou proiect de tezg
cu alt subiect din oricare ma-
terie, pe care nu va avea drep-
tul sg-1 susting mai curând de
trei ani dela data la care a fost
respins.
d) Examene de doctorat
68. Pentru obtinerea titlului
de doctor in teologie studentul
insci is la doctorat va urma
cursurile specialiattii alese, doi
ani scolari, in care timp va sus-
tine:
a) Doug lucritri de seminar ad-
mise pentru mat. princip.;
b 0 lucrare de seminar ad-
misg pentru materia secundard.
69. Subiectele lucrgrilor de se-
minar sunt propuse de studenti
si aprobate de profesori.
70. Lucrgrile de seminar, so-
cotite de profesor ca necomplete
sau eronate, vor fi inapoiate can-
didatului spre completare sau re-
fa,cere.
71. Candidatul, ale cgrui lu-
crAri au fost respinse de 3 ori
la acelasi profesor, nu mai poa te
fi admis la celelalte lucrgri de
doctorat, la care s'a inscris.
72. Lucrilrile de seminar se
sustin public. Profesoi ul va trece
in caietul de stu dii ale candida-
tului: a) titlul lucrgrii; b) apre-
cierea (admisit neadmisg, etc.),
si c) ziva când a fost sustinutit
Lucrarile de seminar pentru doc-
torat admise vor fi depuse de
profesorul respectiv in biblioteca
de seminar a specialitAtii sale,
sau in lipsa unei astf el de biblio-
vor fi depuse la biblioteca
facultAtii, spre a fi pgstrate.
136 15 Februarie 1938

73. Licentiatii facultrttilor de, tru examene generale; procesul-

teologie ortodoxa din WA., care
au Mcut, dupa obtinerea titlului
de licentä, studii teologice in
strAindtate, de cel putin patru
semestre, sunt scutiti de free-
yenta celor doi ani scolari la
doctorat.
Sunt obligati insä, sil pi ezinte
lucrrtrile de seminar sustinute In
sti äinatate, insotite de referatele
profesorilor. la care le-au susti-
nut, fiind socotite suficiente, nu-
mai acele admise de profesorii
specialitAtii la care s'au inscris
la Facultatea de teologie din Bu-
curesti.
74. Dup& terminarea lucrrtri-
lor de seminar, la sfArsitul celor
doi ani scolari, in care, pe langa
cursurile urmate a luat parte si
la colegiile stabilite de profesori,
candidatul poate cere in scris
decanatului fixarea examenului
oral pentru doctorat.
Odatá cu cererea va inainta si
caietul sau de studii, duprt care,
cancelaria va incheia matricola
sa. In cerere va specifica si ma-
teria din grupul la libera ale-
gere", asupra careia candidatul
doreste a fi examinat.
75. Decanul luand avizul pro-
fesorilor a cáror specialitate a
urmat-o candidatul, fixeazA ziva
si ora examenului, oricând, in
timpul anului scolar.
76. Examenul oral pentru doc-
torat se depune in fata unei co-
misiuni format& din decan, ca
presedinte, si profesorii specia-
UMW, ca membri.
Examinarea se va face amri-
nuntit asupra: materiei princi-
pale, secundare si asupra ma-
teriei din grupul la libera ale-
gere, comunicat prin cerere de-
canatului.
77. Aprecierea se face cu note se inainteaz& insotit de formu-
nefractionate, iar rezultatul se va
larul pe care a fost aprobat su-
trece In procesul-verbal ce se va biectul si pozitiile, cu un formu-
incheia, In condica special& pen- lar de depunere, decanatului,
www.digibuc.ro
verbal II vor semna toti profe-
sorii examinatori.
78. Examenul general oral
pentru doctorat nu se poate tine
decAt in prezenta majorit6tii e-
xaminatorilor, dintre care nu
poate lipsi proedintele si profe-
sorul materiei principale. In caz
de fort& majord, presedintele va
putea fi inlocuit cu cel mai in
vArstä dintre membrii comisiu-
nii. In lipsa profesorului mate-
riei principale examenul se a-
mânä.
Candidatul respins la exame-
nul oral general nu-1 va putea
depune din nou decât chip& sase
luni de zile.
Studentul care nu a trecut lu-
crArile de seminar si examenul
oral, in timpul de patru ani sco-
lari, nu va mai fi admis la face-
rea $i sustinerea tezei de docto-
rat.
Dup& promovarea examenului
oral pentru doctorat, candidatul
poate depune examenul de tez&
de doctorat, care nu poate fi pre-
zentat& mai tärziu de doi ani de
la promovarea examenului oral
de doctorat.
79. Examenul de tezA de doc-
torat const& din prezentarea u-
nui tratat stiintific, tiparit, ca
teza de doctorat si din examina-
rea orald a patru pozitii, din pa-
tru sectii ale teologiei, ca si pen-
tru licentrt (v. art. 58).
80. Subiectul tezei de docto-
rat si-1 alege candidatul din ma-
teria principal& a specialitätii
ce urmeazá, luând avizul scris a/
profesorului si aprobarea ofi-
cialrt, dupA dispozitiunile prevA-
zute si pentru teze de licenta (v.
art. 52).
81. Proiectul tezei de doctorat
 15 Februarie 1938
care 11 va inainta de urgentd,
spre cercetare profesorului care
a aprobat subiectul, ca referent
principal si profesorului mate-
riei secundare a specialitdtii, ca
referent secundar. In caz de fond
majord referentul secundar poa-
te fi inlocuit cu profesorul ma-
teriei ce candidatul a avut la
examen, ca materie la libera ale-
gere. Referentul principal nu
poate fi inlocuit.
82. Timpul de cercetare a pro-
iectului de tezil de doctorat, de
catre profesorii referenti, nu va
putea trece de patru luni, din
ziva inaintärii lui spre cercettare
din partea decanatului.
83. Proiectul inapoiat de pro-
fesorii referenti, insoitt de refe-
rate, va fi remis candidatului,
impreund cu copii de pe referate,
pentru a-1 tipdri ca tezd de doc-
torat.
La tiptirirea tezei sale de doc-
torat, candidatul va tine seamd
de observatiile facute de profeso-
rii referenti, atät in scopul pro-
iectului de tea., cât i in refe-
rate.
84. Teza de doctorat, tipdritä
in format octav mare, de cel pu-
tin cinci coale de tipar, se va
inainta decanatului, in 50 exem-
plare, impreund cu proiectul te-
zei primit spre tipärire.
Decanatul va trimite ate un
exemplar fiearui profesor, agre-
gat si conferentiar al facultdtii,
cu cel putin 20 zile fnainte de
examenul de tezd de doctorat.
85. Dispozitiile privitoare la
compunerea tezei de licentd, si la
rh'spunclerea ce-si asuma studen-
tul, prevd.zute in art. 56 si 57, se
aplia integral si pentru teza de
doctorat.
86. Examenul pentru sustine-
rea tezei se poate depune in pa-
tru sesiuni: Ianuarie, Aprilie, Iu-
nie si Octomvrie, in fata unei
comisiuni de examinare, corn-
www.digibuc.ro
137
pusd din 6 membri, decanul ca
presedinte, referentul principal,
referentul secundar, din al cd-
rui studiu doctorandul va lua
una din cele patru pozitii si cei-.
ialti trei profesori la care stu-
dentul are pozitiile. In caz de
fortá majord. unul din membri
va putea fi inlocuit cu un alt
profesor, decanul cu prodeca-
n ul.
Examenul de sustinerea tezei
de doctorat se O. in fata Intre-
ge comisiuni.
87. Examinarea va consta
din:
a) Sustinere orald a tratatu-
lui stiintific, tipärit, ca tezd de
doctorat, candidatul fiiid dator
sá rdspunda la toate chistiunile
si obiectiunile orale, pe care le
va mine comisiunea examine-
toare;
b) Desvoltarea orald a celor
patru pozitiuni aprobate oficial.
Candidatul respins la exame-
nul de sustinerea tezei de dacto-
rat, nu se va putea prezenta din
nou, decdt dupd un an de zile.
88. Aprecierea se face dupd
normele stabilite la art. 46.
Candidatul admis va fi decla-
rat doctor in teologie, dupd ce
va depune in fata comisiunii, cu
deosebitä solemnitate, juramân-
tul prevAzut la artt. 66.
CAPITOLUL V
Echivalarea fiffurilor universifare
Ore fine
89. Frecventa si examenele
date, de orke facultate de teolo-
gie crestind ortodoxit de Stat,
sau recunoscutd de Statul res-
pectiv, din straindtate, se recu-
nose numai deed existd recipro-
citate.
Diplomele de candidat licen-
tiat, magistru si doctor in teolo-
gie, conferite de facultáti teolo-
gice ortodoxe din strdindtate, se
138 15 Februarie 1938
cerceteaza de ciltre consiliul pro-
fesoral al facultatii.
90. Posesorul diplomei este
dator a proba cri a lost absol-
vent al seminarului, sau absol-
vent de liceu, cu diploma de ab-
solvire sau acea de bacalaureat,
când s'a inscris in facultate de
unde a obtinut diploma. Daca
aceste titluri au fost obt;nute in
strilinatate, ele vor trebui sä fie
echivalate conform legii.
91. Odatri cu cererea va pre-
zenta decanului caietul de stu-
dii sau foaia de inscriere si ab-
solutoriul sau actul in care sunt
trecute toate cursurile ce a ur-
mat In facullatea respectivrt.
92. Licentiatul, magistratul
doctor in teologie din strdinä-
tate, dupg prezentarea avizului
favorabil, asupra tezei, va fi su-
pus la doug probe orale, cu su-
biecte din specialitate, avAnd
pentru fiecare cAte 24 ore, ca
timp de pregAtire, Comisiunea
examinatoare se va compune
din cel putin cinci membri, pro-
fesori sau agregati ai facultätii,
sub presedintia decanului. Re-
zultatul examinärii hind satis-
fIc&tor, diploma se va recu-
noaste i decanul o va viza.
93. Acei care vor avea titluri
de candidati in teologie, vor fi
supusi la patru probe orale, cu
subiecte discursive, alese din
cele patru ramuri ale teologiei
si preparate in timp de 24 ore
fiecare. Candidatul reusind, di-
ploma sa va fi recunoscutl ca
echivalentä cu diploma de li-
centA in teologie ce se conferä
de facultatea de teologie din Bu-
curesti i decanul o va viza.
94. Frecventa i examenele
sustinute la o facultate de teo-
logie din sträinätate, in timp de
patru semestre, de un licentiat
In teologie ortodoxä, Ii dau drep-
tul de a cere scutirea de free-
yen% la doctorat la facultatea
noasträ, conform art. 73.
www.digibuc.ro
95. Diplomele, dela facultatea
de Stat, sau recunoscute de Sta-
tul respectiv, de teologie cres-
tin& romano-catolia i protes-
tantA, cu patru ani de frecventA,
obtinute de ortodocsi, se echiva-
leazA in urm&toarele conditiuni:
I) s& nu fi depus jurAmAntul la
facultatea neortodoxA; II a) pen-
tru echivalarea diplomei de li-
centä se recunosc numai trei
ani de freeventá. Candidatul va
frecventa Ina un an scolar la
aceastá facultate, urmând in a-
cest singur an materiile de di-
ferenta, Eum i acele materii in
care se cuprind deosebirile car-
dinale dogmatice si practice,
dintre biserica crestinA ortodox6
respectiva confesiune crestinä
neortodoxá. Aceste materii se vor
indica in fiecare caz de atre
consiliul facultatii.
Candidatul va depune exame-
nele I si II general, integral, si
examenul de sustinerea tezei de
licentá. Teza de licentA poate sä
fie aceeasi in baza cAreia a ob-
tinut licentá la facultatea ne-
ortodoxd.
Ea insA, va fi cercetat& i se
va referi asupra ei ca si asupra
unei teze noi; sau poate fi un
nou proiect de tezá de licentA;
b) Diplomele de doctorat, dela
o facultate de Stat, sau recunos-
cutl de Statul respectiv, de teo-
logie crestinA neortodoxA, se
echivaleaz& in urmátoarele con-
ditiuni:
A) DacA candidatul este licen-
tiat in teologie dela o facultate
de teologie ortodox& din tarA va
depune examenul oral, amänun-
tit, pentru specialitatea ce
ales. Apoi va prezenta teza de
doctorat, care poate fi aceeasi in
baza cAreia si-a luat tilul la fa-
cultatea de teologie crestiná or-
todox6, urmAnd a fi cercetatA
ca si o noul tezA; sau poate fi
un nou project de tez& de doc-
torat.
 15 Februarle 1938
B) Candidatul, care este licen-
tiat al unei facultäti de Stat, sau
recunoscute de Statul respectiv,
de teologie crestind ortodox& sau
neortodox& din stritindtate, va
fi admis la examenul de mai
sus, numai In baza diplomei de
licentd in teologie echivalatd In
tard.
CAPITOLUL VI
Taxe
96. Studentii vor fi impui1 In
conformitate cu dispozitiunile
art. 23 din legea pentru comple-
tarea unor dispozitiuni din le-
gea invátämântului universitar,
din 24 Martie 1937 1), la urm&-
toarele taxe:
a) Taxa de Inscriere;
b) Taxa de Intretinere;
c) Taxa de bibliotecd;
d) Taxa de institute;
e) Taxele de examen (diplome,
echivalente, etc.);
f) Taxa de constructie;
Taxele se incaseazd prin rec-
torat, care le va da destinatiu-
nea prev&zutd de art. 25 din le-
gea mai sus citatd.
97 Cuantumul taxelor uni-
versitare se propune in fiecare
an, de consiliul de facultate, se
fixeazd de senatul universitátii
si se aprobd de catre Ministerul
Educatiei Nationale, pe baza a-
vizului consiliului interuniversi-
tar.
98. Scutiri de taxe, In total
sau partial, nu se admit, decat
pe bazd de acte i numai
tru studentii sáraci si merituo0,
care nu sunt functionari si care
isi vor fi trecut toate examenele,
cu eel putin media generald 7,
iar cei din anul I, dad, vor fi
avut la examenul de absolvire a
1) A se vedea Legea pentrn coin-
pleterea unor dispozitiuni din legea
luvätinAntulni univereitar, din 24
Martie 1937, la pag. 719, vol. XXV,
p. I.
www.digibuc.ro
139
seminarului sau a celui de ba-
calaureat, tot cel putin media 7.
Dovada pauperitätii se face
printr'un act de avere al 'Darin-
tilor si a studentului, eliberat de
primarul comunei si de percep-
torul respectiv, vizat de admi-
nistratorul financiar al judetu-
lui.
Certificatul trebue sd, fie eli-
berat In cursul anului In care
se cere scutirea si prezentat cu
petitiunea timbratd, secretarului
facultdtii, pentru taxele univer-
sitare, odat& cu cererea de In-
scriere sau reinscriere, iar pen-
tru taxele de examen, eel putin
cu 15 zile inainte de ziva fixatá
pentru inceperea examenelor.
Corijentii si repetentii, nu vor
putea fi scutiti de taxe.
99. Scutirile se acordd de O.-
tre consiliul profesoral, pe timp
de un an.
Ele pot fi retrase in cursul
anului de cdtre decan, cu avizul
consiliului de facultate, dacd
studentii, care le-au obtinut nu
dau dovadd de silintä la studii
si nu frscventeazd regulat cursu-
rile sau exercitiile practice.
Ele vor putea fi retrase si stu-
dentilor care in cursul anului,
vor fi suferit pedepse discipli-
nare.
100. Sunt scutiti de taxe uni-
versitare studentii cdrora li sau
acordat aceste privilegii prin
legi speciale.
CAPITcum VIL
Administrafia facultätil
101. Decanul facultätii are
sub autoritatea sa cancelaria
facultätii i Intreg personalul
administrativ al facultätii.
102. In toate lucrdrile de can-
celarie, decanul este secundat
de cdtre secretarul facultdtii. A-
cesta este rdspunzdtor de bunul
mers al cancelariei si de ordi-
nea desdvb,rsitä a actelor si re-
gistrelor ce-i sunt Incredintate.
140 15 Februarie 1938
Secretarul conduce cancelaria
facultgtii, contrasemneazg toate
hârtiile oficiale, care ies dela
decanat $i este rgspunzgtor de
exactitatea actelor din matri-
cold, de Mate lucriirile $i de ori-
ce material informativ pe care
il procurg decanatului, pentru
resolvarea lucrgrilor $i darea
rgspunsurilor la intrebärile ce i
se pun de autoritatea $colarg,
etc.
Prin delegatiunea decanului,
secretarul incaseazà taxele pig-
tite de studenti si orice alte
sume pentru facultate, eliberand
chitante dintr'un singur chitan-
tier, vizat $i parafat de decan $i
iscglit de rector.
El prime$te cererile de in-
scriere in facultate si la exa-
mene, are grijg de trecerea
exactg in matricolg a notelor 0
a rezultatului examenelor, de
completarea diplomelor de li-
centä $i de doctorat.
Primeste de asemenea toate
cererile adresate facultatii $i in-
sotite de cuvenitul referat, le
prezintg decanului spre rezol-
vare.
Secretarul ia parte la $edin-
tele consiliului profesoral $i re-
dacteazg sub controlul decanu-
lui cuvenitele procese-verbale.
Secretarul ia parte $i la toate
comisiunile de examene de pro-
fesori $i de conferentiari. Când
lucreazg ea secretar al unor a-
tari comisiuni, va primi ca di-
urng trei procente din totalul
taxelor de examen respectiv.
Pentru plätile ce urmeazg sg
fie fäcute de facultate, secreta-
tul va justifica decanului prin
referat scris, necesitatea diferi-
telor cumpgrgturi sau a plgtilor
respective.
In conformitate cu art. 16 din
regulamentul de aplicare a legii
pentru organizarea invgtgmAn-
tului universitar, secretarul va
tine un registru in care vor fi
www.digibuc.ro
trecute, dupg natura lor deci-
ziunile consiliului de facultate,
modificgrile regulamentului ad-
mise de consiliul de facultate,
hotäririle luate de comun acord
cu celelalte facultgti similare $i
instructiunile cu caracter gene-
ral primite dela rectorat sail
dela Ministerul Educatiunii Na-
tionale.
103. Decanul are sub supra-
veglierea sa $i biblioteca f acul-
Wit Unul din profesorii facul-
WV, titular, agregat, se desem-
neazg de cgtre consiliul profe-
soral ca director al bibiotecii,
având la dispozitiune functio-
nari platiti.
Un regulament, aprobat de
consiliul de facultate, va deter-
mina modul de conducere si de
functionare a bibliotecii.
104. Studentii, oficial inscri$i
la licentg, sau doctorat, In Fa-
cultatea de teologie din Bucu-
re$ti, se pot grupa in:
a) Societatea studentilor teo-
logi din Bucuresti, cu scopul de
a organiza vieata studenteasca Ei
studentilor facultätii.
Societatea_ va trebui sg cu-
prindä ca membri activi cel pu-
tin doug treimi din numgrul to-
tal al studentilor oficial inscrisi
in facultate, in cursul fiecgrui
an scolar. In caz contrariu so-
cietatea va fi desfiintatg.
Societatea se conduce dupg un
statut $i regulament, intocmit 0
aprobat dupg normele stabilite
In regulamentul societätilor stu-
dente$ti.
Activitatea societätii este su-
pusg sub directa supraveghere
$i control al decanatului facul-
tgtii.
105. Orice deciziune a socie-
tgtii nu poate fi executatg cleat
dupil aprobarea decanatului.
106. Comitetul de conducere
al societgtii va prezenta deca-
nului in fiecare an *cola'', cel
mai târziu cu o lung dupg ale-
 16 Februarie 1938
gerea lui, planul de activitate
pe anul in curs, iar dupti expi-
rarea mandatului de condu-
cere cel mai târziu cu zece
zile inainte de depunerea man-
datului o dare de seamä a-
manuntitg despre activitatea so-
cietätii, precum si despre ges-
tiunea averii societátii.
Numai dupá aprobarea deca-
nului, comitetul se va considera
descilrcat de gestiunea averii so-
cietâtii.
107. In sAnul societâtii nu se
pot desbate deck chestiuni pre-
vtizute de statutul ei. Orice adu-
nare generalä va fi aprobatA in
scris de decanat, dupa ce i se
va fi fIcut cunoscut ordinea de
zi si scopul adunârii.
108. Când se va constata vreo
abatere dela statutele, ori regu-
lamentul societätii, decanul cere
Senatului universitar desfiinta-
rea societâtii.
109; Studentii facultätii pot
face parte dintr'o asociatie a
tuturor studentilor teologi orto-
docsi din tarä.
DECRET-LEGE
pentru modificarea legii pentru orga-
nizarea judecitoreascft
(delegarea magistrafilor)
DIN 16 FEBRUARIE 1938 1)
Asupra raportului ministru-
lui Nostru secretar de Stat ad-
interim, la Departamentul Jus-
titiei Nr. 13.968 din 1938;
Vâzând jurnalul Consiliului de
ministri Nr. 285 din 15 Februarie
1938:
VAzAnd si avizul Consiliului
Legislativ Nr. 5 din 1938.
1) I. D. R, sub Nr. 869 din 1938,
s'a publicat in Monitorul Oficial,
p. I, Nr. 38 din 16 Februarie 1938;
el derogä dela art. 125 Legea pen-
tru organizarea judeditoreasa, din
31 Martie 1937, pag. 796, vol. XXV,
p. I.
www.digibuc.ro
141
Am decretat si decretam:
Art. unic. Prin derogare
dela dispozitiunile art. 125 din
legea pentru organizarea jude-
câtoreasa, magistratii vor putea
fi delegati sh." indeplineasca tem-
porar functiunile de prefect de
judet si primar ai comunelor ur-
bane resedinte de judet sau mu-
nicipiu.
Magistratul delegat isi Os-
treazil locul in magistraturá, iar
timpul servit in functiunea ad-
ministrativá se socoteste la ve-
chimea gradului ce are.
In tot timpul delegárii magis-
tratii vor primi retribiaiunea
gradului ce au in magistratura,
pe lâng6 cheltuielile de repro-
zentare cuvenite delegärii date
J. C. M.
pentru trecerea serviciului cenzurii
presei la Ministerul Internelor
DIN 16 FEBRUARIE 19381)
Consiliul de Ministri, In sedin-
ta sa dela 14 Februarie 1938,
Luand in deliberare referatul
d-lui ministru de interne Nr.
1.857 din 1938,
Decide:
1. Serviciul de censurá a pre-
sii, care functioneazá pe rang&
Presedintia Consiliului de Mi-
nistri, pentru a executa dispozi-
tiunile prevIzute la art. 4, lit. c
din decretul lege Nr. 3.376 din 30
Decemvrie 1933, se trece la Mi-
nisterul Internelor.
2. D-1 ministru de interne este
insârcinat cu aducerea la tilde-
plinire a prezentului decret.
1) J. C. M,, sub Nr. 284 din 1938,
s'a publicat In Monitorul Oficial,
p. I, Nr. 38 din 16 Ferbuarie 1938;
el modifidi J. C. M. din 5 lanuarie
1938, pag. 5, acest vol., pentru exe-
cutarea Dcretului-lege din 30 De-
cenivrie 1933, pag. 985, vol. XXI.
142 17 Februarie 1938
DECRET-LEGE
pentru modificarea legii administrative
(depline puteri prefectilor i primarilor)
DIN j7 FEBRUARIE 1938 1)
Asupra raportului ministrului
Nostru secretar de Stat la De-
partamentul de Interne Nr. 4.980
din 15 Februarie 1938,
Am decretat ei decret5m:
1. Cu Incepere dela 10 Februa-
rie 1938 ei 'Dana la promulgarea
unei noi legi de organizare a ad-
ministratiei locale, toate actele
juridice ei administrative care
sunt de competenta consiliilor
comunale ei judetene, se vor de-
cide valabil de care prefecti
primari.
2. Ministrul Nostru secretar
de Stat la Departamentul de In-
terne este Insdrcinat cu aduce-
rea la indeplinire a dispozitiuni
lor prezentului decret.
DECRET-LEGE
pentru modificarea legii pentru repri-
marea unor infractiuni contra ordinei
publice 8i a legii pentru apärarea
ordinei in Stat
DIN 17 FEBRUARIE 1938 2)
Asupra raportului ministrului
Nostru secretar de Stat ad-inte-
rim la Departamentul Justitiei
Nr. 14.422 din 16 Februarie 1938;
1) I. D. R., sub Nr. 867 din 1938,
s'a pnblicat in Monitorul Oficial,
p. I, Nr. 39 din 17 Februarie 1938;
el di temporar depline puteri pre,
fectilor i primarilor.
9 I. D. R., sub Nr. 870 din 1938,
s'a publicat in Monitorul Oficial,
p. I, Nr. 89 din 17 Februarie 1938;
el modifieä Legea din 12 Mai 1933,
pag. 647, vol. XXI, i Legea din 7
Aprilie 1934, pag. 121, vol. XX.
Aceste doué. legi, au f oet republi-
eate la data de 25 Februarie 1938,
(veri la ordinea cronologia astfel
cum au rämas in vigoare).
www.digibuc.ro
VAzdnd jurnalul Consiliului de
Minietri Nr. 289 din 1938;
Vdzând avizul Consiliului Le-
gislativ, sectia I, Nr. 6 din 1938,
Am decretat ei decream:
1. Se modified cum urmead
dispozitiunile din legea pentru
reprimarea unor noi infractiuni
contra ordinei publice, cum ei
cele din legea pentru apärarea
ordinei In Stat.
Art. 19 din legea Nr. 144 din
1933, se adauga urmátoarele ali-
neate:
Se vor pedepsi cu inchisoare
corectionald dela 6 luni la 1 an,
acei care constituesc grupuri,
nuclee, cuiburi ei alte asemenea
formatiuni eu caracter ascuns,
In scopul rdspandirii unei idei
politice. Cu aceeaei pedeapd, se
vor pedepsi i acei care prin
graiu sau prin scris fac propa-
gand5, ori indeamnd la consti-
tuirea de grupuri, nuclee, etc.,
ascunse sau care transmit ordi-
nele scrise sau verbale date in
scopul constituirii.
Acei care iau parte la reuniu-
nile prevdzute la alineatul pre-
cedent vor fi pedepsiti cu In-
cbisoarea corectionald dela 1 la
3 luni.
Art. 27, alin. 4 din legea Nr.
144 din 1933:
Este interzis mersul In for-
matiune militard pe eosele,
sträzi ori piete publice. Cei care
vor contraveni acestei dispozi-
tiuni se vor pedepsi cu inchi-
soare corectionall dela 1 lung.
la 6 luni. Cu aceeaei pedeapsd
se vor pedensi cei care In gru-
,.puri pe jos, In automobile
sau in tren vor cânta arii ce
ar putea fi socotite drept ex-
primarea unei anume manifes-
tatiuni politice. Pedeapsa se va
Indoi, dad mersul In formati-
une militará este intovärdeit de
cântári ce ar putea fi socotite
drept o manifestatiune
 17 Februarie 1938
Art. 33 din legea Nr. 144 din
1933 si art. 18 din legea Nr. 31
din 1934:
In caz de recunoastere a cir-
cumstantelor atenuante, pedep-
sele prevgzute de aceasta lege
nu se pot reduce sub minimum
fixat pentru fiecare din infrac-
tiuni.
Cand legea prevede o pedeap-
sg privativg de libertate si a-
mendg, reducerile se aplicg la
ambele pedepse.
In caz de recidiva, nu se a-
cordl circumstance atenuante.
Art. 6, alin. 1, din legea Nr. 31
din 1934:
Orice functionar public, care
a avut calitatea de membru al
unei grupgri disolvate, calitate
ce a fost stabilitg conform art.
7 din prezenta lege, va fi des-
tituit de capul autoritgtii. Sesi-
zarea tribunalului atrage dupg
sine suspendarea de plin drept
a functionarului, cu pierderea
salariului.
2. Inainte de art. 22 din legea
Nr. 31 din 1934, se adaugg urmg-
toarele articole:
Art. 1. Ministerul de Inter-
ne, va putea dispune inchiderea
hotelurilor, restaurantelor, ca-
fenelelor, cluburilor sau alte a-
semenea localuri publice, dacg
aceasta mgsurg este cerutg
pentru a intgri siguranta si or-
dinea publica, in special:
1. Daca ele servesc la Intru-
nirea unui numär de persoane
pentru o miscare cu motive po-
litice, sau pentru scopuri poli-
tice, sau pentru a prepara ac-
tiuni violente In contra persoa-
nelor sau proprietgtilor, ori in
contra sigurantei Statului.
2. Dacg din imprejurári ar
putea rezulta c& ele ar putea
fi folosite ca loc de intMnire
sau loc de scgpare pentru per-
soane ce ar intreprinde actiu-
nile argtate la punctul 1.
3. Dacg In acele localuri se
www.digibuc.ro
143
,vor gasi scrieri al caror conti-
nut intrg in prevederile art.
17.
Art. 2. Este interzis func-
tionarilor publici, membrilor
clerului de orice confesiune,.
membrilor Corpului didactic
altii decat cei din II-Iva-Oman
tul superior, in genere tuturor
acelor care primesc sub orice
formg sau titlu o retributiune
dela Stat, judet comung, re-
gie, casg autonoma, adminis-
tratiune comercialg, directie .
speciala sau orice alta institu-
tiune publica, ori asezamant al
cgrui buget este supus aprobg-
rii Parlamentului, Consiliului
de Ministri. Ministerelor sau
autoritatilor speciale ce depind
de Ministere, consiliilor judete-
ne sau comunale si autoritati-
lor bisericesti, de a face parte
dintr'un partid ori grupare po-
litica, sau de a adera la actiuni
politice, ori de a lua parte la
orice manifestatiuni cu acest
caracter.
Acei care fac parte dintr'un
partid ori grupare politic& sunt
obligati a demisiona din acest
partid sau grupare In termen
de eel mult 7 zile dela publica-
rea in Monitorul Oficial a aces-
tui decret.
Persoanele mai susargtate
sunt obligate ce cel mai târziu
In 15 zile dela publicarea in
Monitorul Oficial a acestui de-
cret sg declare dacg au fgcut
sau nu parte dintr'un partid
sau grupare politicg si in caz
afirmativ din care anume au
facut parte. Declaratiunile se
vor depune sefului imediat al
celui obligat a le face, care pe
cale ierarhicg le va trimete
Ministerului de care depinde
functionarul, sau care exercita
un control asupra institutiunii
uncle functioneazg.
Toti cei prevgzuti de alin. 1,
care nu au fgcut declaratiuni,
144 17 Februarie 1938

vor fi destituiti din functiunile le-a pronuntat. Ministrul jus-

sau insarcinärile ce ocupä.
Destituirea se va face prin de-
ciziune ministeriald.
Membri invdtAmântului su-
perior sunt de asemeni obligati
la facerea declaratiunilor pre:
vazute de alin. 3, sub sanctiu-
nea prevAzutA de alin. prece-
dent.
Art. 3. Dac& se stabileste
c& persoanele aratate in primul
alineat al articolului precedent
fac parte dintr'un partid ori
grupare politic:I, aderá fätis la
actiuni politice sau iau parte
la manifestatiuni cu caracter
politic, ministrul de care func-
tionarul depinde sau ministrul
care exercitä controlul asupra
institutiunii, cu avizul conform
al Consiliului de Ministri, va
pronunta impotriva functiona-
rului, pedeapsa destinuirii.
Aceeasi pedeapsä si cu a-
ceeasi procedurá se va aplica
impotriva membrilor invát5,-
mantului superior care fiind
membri ai unui partid politic,
vor lua parte la manifestárile
partidului ce au fost interzise
de autoritáti, sau care cu oca-
tiunea indeplinirii functiunii
lor se dedau la manifestatiuni
politice. Destituirea in cazul a-
cestui articol atrage dupä sine
, nierderea dreptului de pen-
siune.
Art. 4. Ordonantele de ne-
urmárire, hotrairile de achi-
tare ale oricdrei instante jude-
deatoresti date pentru una din
infractiunile prev&zute de a-
aceastá lege, de legea pentru
reprimarea unor noi infrac-
tiuni contra ordinei publice, in-
fractiuni contra sigurantei in-
terioare a Statului, contra li-
nistei publice, preväzutä de zute de art. 323-336 din co-
art. 323 336 din codul penal dul penal Regele Carol al II-lea,
Regele Carol al II-lea, vor fi vor fi destituiti din functiune
..trimese In cop ie mini strului
justitiei, de insási instanta care care depind sau care exercitá
www.digibuc.ro
titiei va putea ordona o cerce-
tare in scopul de a vedea (lac&
achitarea nu a fost fácutá cu.
rea credintá sau daa, este ur-
marea unei vddite gresit& a-
preciere a faptelor.
Dac& ministrul justitiei so-
coteste c& achitarea a fost pro-
nuntatá cu rea credintil, sau crt
achitarea a fost urmarea unei
vadite gresit& apreciere a fap-
telor, Consiliul Ministrilor va
putea aviza la aplicarea uneia
din pedepsele pervAzute de art.
173, Nr. 4, 5 si 6 din legea
pentru organizarea judeato-
reascá, magistratilor care au
format completul de judecatd.
Pedeapsa se va aplica prin
Inalt decret regal.
Art. 5. Functionarii pu-
blici, membrii clerului de orice
confesiune, membrii corpului
didactic de orice grad, in ge-
nere toti acei care primesc sub
orice form& sau titlu o retri-
butiune dela Stat, judet, co-
mun&, regie, Casá autonomá,
administratie comercialá, di-
rectie special& sau orice all&
institutiune public& ori asezä-
mant al c&ror buget este supus
aprob&rii Parlamentului, Con-
siliului de Ministri, ministere-
lor sau autoritatilor speciale
ce depind de ministere, consi-
liilor judetene sau comunale si
autoritätilor bisericesti, care au
fost condamnati, chiar de o
prim& instant& pentru una din
infractiunile prevAzute de a-
ceastá lege, de legea pentru re-
nrimarea unor infractiuni con-
tra ordinei publice, contra si-
gurantei interioare a Statului,
contra linistei puMice, prevá-
prin deciziunea ministerului de
 18 Februarie 1938
controlul in urma hotdririi
,,Consiliului de Ministri.
Destituirea in cazul acestui
articol atrage dupd sine pier-
derea dreptului de pensiune.
3. Maximum si minimum de
pedeapsd pentru fiecare din in-
fractiunile sanctionate de legea
pentru reprimarea unor infrac-
tiuni contra linistei publice (le-
gea Nr. 144 din 1933) si de legea
pentru apdrarea ordinei in Stat
(legea Nr. 31 din 1934) se in-
doeste.
Ministerul Justitiei va re
publica In Monitorul Oficial,
atât legea pentru reprimarea
unor infractiuni contra linistei
publice, cdt $i legea pentru apa-
rarea ordinei in Stat, cu modifi-
cdrile ce i s'au adus prin acest
decret, and numerotarea cuve-
nitd articolelor.
DECRET-LEGE
pentru modificarea art. 17 din statutele
Institului National de Credit Agricol
DIN 18 FEBRUARIE 19381)
Asupra raportului ministrului
Nostru secretar de Stat la De-
partamentul Finantelor cu Nr.
425.662 din 1938,
Având in vedere dispozitiunile
ai c. 21, alin. 2, din legea pentru
infiintarea Institutului National
de Credit Agricol, promulgatä cu
I. D. R. Nr. 3.802 din 1937;
Wizand jurnalul Consiliului de
Ministri cu Nr. 288 din 1938,
Am decretat si decretdm:
1. Jurnalul Consiliului de Mi-
nistri cu Nr. 288 din 1938, se a-
probd de Noi.
2. Se ratificd modificdrile a-
1) I. D. R., sub Nr. 878 din. 1938,
s'a publicat in lifonitoral
p, I, NI% 40, din 18 Februarie 1918,
A se vedea vechiul art. 17 din Sta-
tutul dela 1 Aprilie 1937, la pag.
945, vol. XXV, p. I.
C. Homangiu, vol. XXVI. 10
www.digibuc.ro
145
duse art. 17 din statutele Insti-
tutului National de Credit Agri-
col, de cdtre adunarea generala
extraordinard a acelui institut,
in sedinta dela 9 Decemvrie 1937.
In urma acestor modificdri
art. 17 are. urmdtoarea redac-
tare:
Art. 17. Institutul National
de Credit Agricol ve face opera-
tiuni prin intermediul institutiu-
nilor ardtate mai jos, care vor
lucre in calitate de mandatare
ale sale, rdspunzand in mod so-
lider, prin efectul legii, cu im-
prumutul de restituirea sume-
lor; de asemenea el va putea fi-
nanta aceste institutiuni.
Institutiunile mandatare au
mandat legal pentru indeplirii-
rea tuturor actelor judiciare de
realizarea creantelor pand, la In-
casarea efectivii.
Creditele ce se vor acorda pri-
vesc numai proprietátile pänd la
50 ha, proprietate agricola, sil-
vic. pomicold si 15 ha vie al-
toitd. Ele vor fi distribuite prin
Báncile populare, prin celelalte
Institutiuni cooperative de credit
da orice naturd si orice gen, prin
Casele de credit ale agricultori-
lor, Casa rurald, Prima Socie-
tate Civild de Credit Funciar Ru-
ral, Bence Agricold, Institutele
de credit care se ocupd in mod
principal cu creditul viticol, cum
si celelalte societáti prevdzute de
legea din 20 August 1929 si prin
Creditul Agricol Ipotecar al Ro-
mâniei.
Pentru procurarea de unelte
masini agricole se vor putea
acorda credite prin asociatiunile
având de scop procurarea de in,
venter agricol, infiintate de agri-
cultori, cu participarea unora
din institutiunile prevdzute mai
sus. Institutul National cie Cre-
dit Agricol va putea finanta in
acest scop aceste institutiuni.
In cazul In care institutiunile
146 20 Februarle 1938
de mai sus nu vor exista inteo
localitate, si numai atetta vreme
cAt o asemenea institutiune nu
va exista, Institutul National de
Credit Agricol va putea lucra In
localitatea respectivd cu banci
desemnate de consiliul de admi
nistratie, iar in Ardeal cu ban-
cile din Asociatia Solidaritatea.
Institutul National de Credit
Agricol va putea face si direct
cu agricultorii toate operatiunile
prevazute de lege si statute. In a-
cest scop institutul va putea in-
Iiinta sucursale, fiind dispensat
la inflintarea lor de formalittt-
tile prevAzute de codul comer-,
cial".
3. Ministrul Nostru secretar
de Stat la Departamentul Finan-
telor, este insdrcinat cu executa
rea prezentului decret.
PROCLAMATIE
DIN 20 FEBRUARIE 1938
Romdni,
Un singur gAnd. iubirea ne-
sfArsitA pentru Poporul Meu, o
singurA dorintA Binele RomA-
niei, MA cAlAuzesc fArA sovAialA
pe calea ce am fAgAduit-o Tárii
Me le.
Salvarea Patriei este pentru
Mine singura poruna care MA
indrumeazA In aceste vremuri
IngrijorAtoare de neliniste su-
fleteascri.
Deci,.
InfAtisez astAzi Poporului Meu
Noua Constitutie, menità sA a-.
Ewe temelii mai solide si mai
drepte Statului nostru si sä In-
drumeze vieata obsteascä pe o
cale mai sigurA, mai liberA si
mai sitniitoasä.
Prin aceastA Noug, Constitu-
tie se proclamá hotärft intede-
tatea Natiunii române, care prin
jertfele si credinta sa a creat
Statul nostru national.
www.digibuc.ro
Se statornicesc si se lámuresc
mai bine datoriile si drepturile
cetätenilor.
Se sporeste autoritatea si se in-
tdreste independenta Guvernu-
lui.
Se reduce numärul Senatori-
lor si Deputatilor.
Se asigurd o mai dreaptit re-
prezentare in Parlamentul TA-
rii a agricultorilor, a muncito-
rilor, a intelectualilor si a ce-
lorlalti factori producatori.
Se prevád garantii si se hotä-
rdesc incompatibiliatti severe
pentru membrii Parlamentului,
asa incdt alesii Natiunii FA
poatá fi inteadevdr reprezen-
tantii si ocrotitorii nevoilor ob-
stesti.
Se aseazd pe drumul indepli-
nirii datoriei toti slujitorii TA-
rii, ferindu-i de urmärile pri-
mejdioase ale frdmântärilor pb-
litice.
Se prevdd pedepse aspre pen-
tru rdu fácátori si indeosebi
pentru cei vinovati de risipa a-
vutului si banului public, acea-
sta fiind de azi inainte socotitä
drept crimd.
Se institute un temeinic si ri-
guros control al avutului si chel-
tuielilor publice.
Se statornicesc drepturile td-
rttnimei pe pdmântul ce-1 std..
pftneste prin expropriere.
Se acordd o mai lagrd si
dreaptd participare la pretul
concesiunii si la redeventa pro-
prietarilor de zdaminte miniere
expropriate de Stat.
Se asigurd o egald indreptd-
tire tuturor semintiilor de altA
rasA, aflAtoare de veacuri pe pA-
mântul României intregite.
Prin aceste indreptári, atAt
de folositoare, aduse legii de te-
melie a Statului Român, sunt
convins cA. se chezásueste Po-
porului Meu, putinta de a se
desvolta liber si stApAn pe des-
 20 Februarie 1938
tinele lui, pc calea ordinei, pâ-
cii $i a propâsi
In aceast5, zi solemnä i Invio-
râtoare pentru viitorul Roma,-
niei, supun invoirii Poporului
Meu aceast6 Nola Constitutie.
Triliasa Romitnia!
CAROL
DECRET
relativ la plebiseitul pentru Constitutie
DIN 20 FEBRUARIE 19381)
1, Poporul Rom An este che-
mat in ziva de 24 Februarie
1938, sä se rosteasa, asupra pri-
mirii Constitutiunii ce am decre-
tat astäzi.
2. La votare vor participa ale-
gâtorii incrisi ptina astAzi in lis-
tele electorale pentru Adunarea
Deputatilor.
Participarea la vot este obli-
gatorie.
3. Fiecare comung constitue o
circumscriptiune de votare.
Comunele urbane si munici-
piile vor putea fi Impärtite de
piimari in mai multe sectiuni de
votare, dupà numärul celor In-
scrisi In listele electorale. In
acest caz una din sectiuni va fi
insärcinatä cu totalizarea votu-
ruler.
In comunele rurale votarea se
va face la primärie, iar in cele-
lalte comune in localurile fixate
de primar.
4. Birourile sectiunii de vo-
tare vor fi prezidate in cornu-
nele rurale de primar ori de in-
locuitorul shu, far In comunale
urbane si municipii de functio-
narii comunali desemnati de pri-
mar. Presedintele biroului va fi
1) I. D. R, sub Nr. 902 din 1938,
s'a publicat in Monitorul Oficial, p,
I, NI% 42 din 20 Februarie 1938; el
se refer& la Constitutiunea decretatä
la 20 Februarie 1938 si publicati
dupri plebiscit la 27 Februarie 1939,
in acest vol.
www.digibuc.ro
147
asistat de notar, sau de unul din
functionarii primäriei.
In ziva votärii presedintele va
completa biuroul cu doi locui-
tori cu stiintâ de carte, tra$i la
sorti dintre acei care ar fi pre-
zenti In said.. In lipsa acestora,
biroul va functiona numai cu
presedintele si asistentul sätt.
5. Votarea va incepe la ora 8
va dura pânä la ora 17.
6. Votul se va face prin decla-
ratiune verbalá inaintea biurou-
lui de votare.
Se vor tine liste deosebite de
cei care au votat pentru i de
cei ce au votat impotrivä.
7. Indatä dupà inchiderea
scrutinului, presedintele va In-
cheia proces-verbal constattind
nurnärul total al votantilor, nu-
mrtrul voturilor pentru, cum si
al celor Impotrivä.
Procesul-verbal se va Incheia
in dublu exemplar si se va in-
vesti cu sigiliul primäriei; unul
din exemplare se va trimete ne-
intArziat, impreunä cu listele de
votare, tribunalului.
8. Totalizarea rezultatelor din
fiecare judet se va face de cAtre
presedintele tribunalului sau In-
locuitorul sau.
Procesul-verbal constatând a-
ceastä operatiune, Impreunl cu
tabloul care totalizeazâ rezulta-
tele precum i procesele-verbale
ale sectiunilor de votare insotite
de toate actele referitoare, for-
mând un dosar snuruit si sigi-
lat, va fi trimes de indatä Minis
ter u lul J ustitiei
0. Totalizarea rezultatelor din
intreaga tarä se va face de o co-
misiune compusti din prim-pre-
sedintele Consiliului Legislativ
si patru consilieri ai Curtii de
Casatie desemnati prin tragere
la sorti de Ministrul Justitiei si
numiti prin deosebit decret.
Rezultatul acestui plebiscit se
va promulga.
10. Ministrii de interne si jus
148 21 Februarle 1938
titie sunt ins&rcinati cu pregAti-
rea si desgvârsirea operatiunilor
acestui plebiscit.
J. C. M.
relativ la obligatiile C. F. R., pentru
plata creditorilor si furnisorilor
DIN 21 FEBRUARIE 19381)
Consiliul de Ministri, in sedin-
ta sa dela 18 Februarie 1938,
LuAnd In deliberare referatul
d-lor ministri secretari de Stat
la Departamentul Lucrarilor Pu-
Mice si al Comunicatiilor si la
Departamentul Finantelor sub
Nr. 13.322 din 18 Februarie 1938,
Având in vedere motivele din
referat,
Decide:
1. Se autorizo. Regia Autono-
mA, C. F. R. s& majoreze la lei
3.000.000.000 nominal valoarea i-
nitial& a emisiunii de obligatiuni
aprobatil, prin jurnalul Consiliu-
lui de Ministri cu Nr. 2.317 din 5
Decemvrie 1935, publicat In Mo-
nitorul Oficial Nr. 286 din 12 De-
cemvrie 1935, adia, s5, emit& obli-
gatiuni noi In valoare nominal&
actual& de lei 730.980.000, prin
detasarea cupoanelor deja sca-
dente.
2. Aceasta non& emisiune se
va face in continuarea celei din
1935 si absolut in aceleasi condi-
tiuni, cu urmgtoarele deroggri:
a) Regia Autonomd C. F. R.,
este autorizat& ca atât obligati-
unile din noua emisiune, despie
care se vorbeste mai sus, cât si
obligatiunile din prima emisi-
une, autorizatà prin jurnalul
Consiliului de Ministri cu Nr.
i) J, 0, M, sub Nr, 292 din 1938,
s 'a publicat in Monitorul 0 ficial, p.
I, Nr, 43 din 21 Februarie 1938, A
se vedea in leghtur& si J, C M. din
12 Decemvrie 1935, la pag, 1035,
vol. XXIII, care se eompleteaz& prin
J. C. M. prezent.
www.digibuc.ro
2.317 din 5 Decemvrie 1935, dar
rAmase nefolosite pAnd azi, sä le
poat& intrebuinta pentru plata
creditorilor si furnisorilor care
prefer& $i cer in mod expres
plata prin obligatiuni, In loc de
numerar, indiferent din ce timp
provine datoria C. F. R., deci sa
poatà achita cu ele datoriile ve-
chi, datoriile actuale si cele ce
vor fi in viitor, precum si a-
vansuri si aconturi, In conformi-
tate cu articolele 109 si 110 din
legea asupra contabilitätii pu-
blice;
b) Plata cu aceste obligatiuni
se va face astfel ca tinandu-se
seam& de amortismentele achi-
tate, valoarea nominal& actual&
din orice moment a obligatiuni-
lor aflate in circulatie, sâ, nu
treacl de lei 2.100.000.000.
3. D-nii ministri secretari de
Stat la Departamentul LucrAri-
lor Publice si al Comunicatiilor
si la Departamentul Finantelor,
sunt Ins&rcinati cu aducerea la
indeplinire a dispozitiunilor din
acest jurnal.
DECIZIE
relativ la petitiuni si grabnica lor
rezolvare
DIN 21 FEBRUARIE 19381)
Noi, ministru secretar de Stat
la Departamentul de Interne,
Având in vedere hottirlrea
Consiliului de Ministri, luatà In
sedinta din 12 Februarie 1938, cu
privire la indatorirea adminis-
tratiilor puMice de a rezolva
grabnic si automat cererile pre-
zentate de cetäteni $i de a le co-
munica rezultatul obtinut;
Având In vedere di in fiecare
administratiune public& este ne
1) Decizia ministerial& sub Nr.
5.350 P, din 1938, s'a publicat in
Monitorul Oficial, p, I., Nr, 43 din
21 Februarie 1938,
 21 Februarie 1938
cesar& rationalizarea activiattii
serviciilor printr'o sistematizare
a atributiunilor ei determinarea
competintelor:
Având in vedere c5, pentru asi-
gurarea bunei functiondri a ser-
viciilor publice puse la in-
demâna cetMenilor pentru satis-
facerea intereselor colectivitgtii
sau a celor individuale ur-
meaz& a se reglementa raportu-
rile dintre administratie ei parti-
culari astfel ca s.5. se evite de-
plasarea lor dela periferie la cen-
tru, spre a urmgri rezolvarea ce-
rerilor care le provoaca nu-
mai pierdere de timp ei cheltu-
ieli zadarnice;
Avand in vedere c5, pentru
grabnica solutionare a cererilor
cetätenilor, cum ei a lucr&rilor
cu caracter administrativ de
resortul acestui departament ei.
al administratiunilor dependinte,
se impune economisirea de timp
eat pentru locuitori, cât ei pen-
tru serviciile publice si ca fie
care functionar s&-ei indeplinea-
sea atributiunile sale la vreme
si in mod constiincios, dându-0
silinta sA execute zilnic toate lu-
crdrile ce cad in competinta sa:
Având in vedere, de all& parte,
cà administratjunile locale de-
pendinte de Ministerul de In-
terne sunt obligate ca, in rapor-
turile lor de serviciu cu autori-
tatea superioard, sA pun& cea
mai mare diligent& ei rapiditate
in executarea ordinelor sale,
dându-i astfel putinta s5., solu-
tioneze in timp util cererile ce-
atenilor ei chestiunile care
pentru valabilitatea lor au ne-
voie de o aprobare a acestei au-
toritati;
Având in vedere, in fine c&
pentru asigurarea mersului re-
gulat si legal al serviciilor
trebue O. se opreascá accesul in
birouri al persoanelor interveni-
ente ei al acelora care, prin mij-
loace ilicite ar auta s6, influen-
www.digibuc.ro
149
teze solutionarea lucrárilor, A.-
pind in acelaei timp functionari-
lor linietea ei libertatea de a lu-
cra conform dispozitiunilor le-
gale ei rezolutiilor date de supez
riorii lor;
Pentru aecste motive, decidem:
1. Se infiinteazà, pe lâng& re-
gistratura general& a Ministeru-
lui de Interne ei la toate admi-
nistratiile locale (prinarii ei
prefecturi de judete) un birou
special pentru primirea petitiu-
nilor adresate de locuitorii t&rii,
cum ei pentru informarea lor,
care va functiona dup& normele
de mai jos.
2. Oricine are de facut o ce-
rere sau pretinde satisfacerea
unui drept legal direct dela acest
minister sau dela autoritätile
administrative exterioare depen-
dinte, o va formula printr'o pe-
titie, timbrat& cu 8 lei timbru
fiscal ei cu 1 leu timbru de avia-
tie, adresat& eefului autoritgtii
in care va arilta citet, in afar&
de semnäturd: numele ei prenu-
mele, cum ei domiciliul ales (o-
rasul, comuna, strada ei num&-
rul casei).
Petitia se trimite prin post&
sau se depune direct la regis-
tratura autorit&tii respective (bi-
roul de petitionare).
Orice petitie de resortul unei
autoritäti locale, primità ins& de
Ministerul de Interne, va fi tri-
mis& Mr& solutionare, ad-
ministratiunii respective, spre a
dispune potrivit competintei
sale.
In comunele rurale, cererile
locuitorilor se primesc de catre
notar, care le dà cursul legal, re-
zolvand singur pe cele de com-
petinta lui ei supunând aprobg-
rii primarului pe acelea ce in-
tr& intre -atributiunile acestuia
ei ale consiliului comunal, date
prin legi ei regulamente.
Notarul va primi si cererile a-
dresate de sgteni altor adminis-
150 21 Februarie 1938
tratiuni publice arora le inain-
teaza cat mai grabnic pe cheltu-
iala petitionarilor.
La cererea locuitorilor, notarul
este obligat a redacta diferite ce-
reri si reclamatiuni, in schimbul
platii sumelor fixate prin tariful
aprobat de Ministerul de Interne.
Daca petitionarul doreste s&
obtina un r&spuns imediat des-
pre cursul ce s'a dat cererii sale,
este obligat &I alature la petitie
o carte postalä marcat& suficient
(3'/2 lei + 0,50 bani timbru de
aviatie), cu care seful biroului
de petitionare (in comunele ru-
rale notarul), ii va comunica re-
zultatul.
In petitie se va mentiona daca
s'au anexat marci sau o carte
postalä pentru raspuns.
Orice petitie prezentata far&
indeplinirea conditiunilor de mai
sus nu este luatä in conside-
r are.
3, Procedura de urmat pentru
grabnica solutionare a cererilor
locuitorilor este cea urmatoare:
1. Seful biroului de petitionare
si informatie, dup& ce ia cunos-
tint& de cuprinsul cererii, scrie
in rezumat obiectul ei, cu cer-
nealä rosie, pe marginea petitiei
si apoi o inregistreaza in regis-
trul de petitiuni, chiar In ziva
primirii.
Daca redactarea petitiei nu
este lämurita si petitionarul a
prezentat-o persona-1, seful birou-
lui li poate da indicatiuni despre
modul cum trebue s'o modifice.
Cand cererea are legAturd, cu
lucräri anterioare, petitionarul
va arata numärul de inregis-
trare al primei petitii sau numa-
rul ordinului autoritatii sau nu-
märul ordinului autoritätii su-
perioare dat organelor in subor-
dine, ori numarul raportului
primäriei sau prefecturii respec-
tive.
Se va elibera petitionarului
and este de fata o dovadä cu
www.digibuc.ro
numärul de inregistrare al pe-
titiei.
2. Petitiunile se trec, in ordi-
nea numerica, inteun registru
general, care va cuprinde:
a) Numärul de ordine (inregis-
trare);
b) Numele de familie si prenu-
mele petitionarului;
c) Localitatea si domiciliul
(strada si numärul casei);
d) Obiectul cererii in rezumat;
e) Directia si serviciul la care
se repartizeaza:
f) Rezolutiunea data, in rezu-
mat;
g) Num&rul si data ordinului
sau adresei cu care s'a scris or
ganelor in, subordine, spre a re
feri sau a face vreo cercetare;
h) Numärul cu care si data
and s'a comunicat petitionaru-
lui (cu carte postal& sau cu a-
dresa);
i) Termenul fixat pentru pri-
mirea raspunsului;
j) Numarul si data ordinului
repetitor, in cazul and autorita-
tea sau organul subaltern n'a
riispuns In termen;
k) Numärul si data raportului
cu care s'a comunicat rezultatul
de catre autoritatea respectiva;
/) Numärul si data adresei cu
care s'a instiindt petitionarul
despre rezultatul definitiv al ce-
rerii sale.
In acest registru, seful birou-
lui de petitionare tine evidenta
la zi a cursului ce s'a dat fie-
carei petitiuni si este räspunza
tor de orice intarziere, lipsa, de
diligent& sau neglijenta in ser-
viciu, impreunä cu seful servi-
ciului registraturii generale,
care nu 1-a controlat.
Seful biroului de petitionare
mai tine un registru alfabetic de
petitiuni, menit sa-i usureze da-
rea informatiunilor despre solu-
tionarea oricarei petitiuni.
In acest registru se trece:
a) Num&rul de ordine (curent)
 21 Februarle 1938
la fiecare literg, sub care se in-
registreazg netitia;
b) Numele (de famine) si pre-
numele (de botez) al petitionaru-
lui;
Numgrul sub care s'a inre-
gistrat petitia in registrul gene-
ral al petitiilor;
d) Serviciul cdruia i s'a repar-
tizat petitia.
3. Dupg inregistrare, petitiuni-
le se trimit cu o condicg in
care sunt trecute numai nume-
rile de inregistrare in minis-
ter: la arhivele serviciilor fled.-
rei directiuni; iar la administra-
tiile locale, direct serviciilor: ju-
detean, comunal, tehnic, sanitar,
etc.
$eful arhivei sau loctiitorul sgu
semneazg de primire, in condicg.
4. Petitiunile se tree in regis-
trul de intrare al serviciului res-
pectiv, dându-li-se numgrul de
inregistrare curent.
Cu o condicg de distributia
hârtiilor in care se trec nu-
mai cele doug numere de in-
trare dela biroul de petitionare
si dela arhivg (de ex. 1/305) si
data predärii petitiunile sunt
trimise in aceeasi zi sefului de
serviciu de care depinde solutio-
narea bor. El le controleazd,
semneazg de primire, in condicg.
Dacg mai sunt lucrgri anteri-
pare, arhivarul le alaturg la pe-
titia respectivg
5. $eful serviciului solutionea-
zg direct cererile socotite de corn-
petinta sa punand data dea-
supra rezolutiei si care nu au
nevoie de referate; ori cere sefu-
lui biroului respectiv (referentu-
lui) sg studieze chestiunea ce
face obiectul petitiei; iar chestiu-
nile, ce socoteste cg-i exced com-
petinta, le retine si le prezintg
spre rezolvare subdirectorului
sau directorului.
Petitiunile din primele catego-
rii le trimite spre executare bi-
rourilor respective, inscriindu-le
www.digibuc.ro
151
in condica sa de distributie, care
cuprincle: a) numele birouli; b)
numdrul curent de condicg; c)
numerile de inregistrare dela bi-
roul de petitionare i arhivg; d)
data predgrii la referat; e) sem-
ngtura de primire a sefului de
birou (referentului); f) termenul
de executare.
6. $eful biroului (referentul) e-
xamineazg continutul fiecgrei
petitiuni, redacteazd ref eratul
p-otrivit obiectului ei, sau exe-
cutä rezolutia sefului serviciu-
lui, concepând sau dictand di-
rect dactilografei ordinul ce tre-
bue sg emane; prezintg, apoi, se-
fului serviciului referatul spre
solution are sau corespondenta
spre a fi semnatg, dupg ce a ce-
tit-o cu toatg atentiunea si a co-
rectat erorile de masing.
Dupg, semnarea hartiilor, se-
ful fiecgrui birou le revizueste,
in vederea expeditiei, prinzand
anexele cu ace sau agrafe; le no-
teazil in condica sa de muncg, in
care trece si modul cum s'a re-
zolvat cererea si data and le
trimite arhivei, spre a fi expe-
diate.
$eful arhivei respective dg nu
mere de iesire i apoi predg lu-
crgrile biroului de expeditie dela
registratura generalg.
Inainte de expediere, seful bi-
roului de petitionare trece in re-
gistrul de petitiuni numgrul de
iesire al fiecarei petitii. Apoi in-
stiinteazg pe petitionar despre
rezultat, pe cartea postal& ane-
Katg petitiei, sau Ii cornunicg
rgspunsul la prezentare.
Dacg in termenul fixat pentru
rgspuns, autoritatea respectivä
nu s'a conformat, seful biroului
care a efectuat lucrarea
este obligat ca in mod automat,
sg repete primul ordin, ceränd
executarea in 24 ore.
Condica de muncg ce cons-
titue si evidenta zilnicg, despre
 152 21 Februarie 1938
activitatea functionarului va
cuprinde:
a) Data primirii dela seful ser-
viciului (ziva, luna, anul);
b) Numdrul de inregistrare al
hârtiei in condica;
c) Numerile de inregistrare la
biroul de petitionare si la arbi-
vd, care se trec pe concept, im-
preund cu nuradrul dosarului;
d) Data executárii referatului
sail a rezolutiei, ori a ordinului,
care se trece si pe conceptul lu-
crdrii;
e) Data and se dd la copiat
dactilografei, care este obligatä
sä. scrie pe concept data trans-
crierii la masind si sä, semneze;
f; Modul cum s'a rezolvat ce-
rerea;
g) Data cand s'a fácut expedi-
tia;
h) Semnátura de primirea lu-
crárilor spre expediere la ar-
hivd;
i) Termenul pAnd la care tre-
bue sä, soseascd rdspunsul;
j) Numärul si data ordinului
de repetire;
k) Solutia definitivá datá lu-
crárii.
7. In cazul când directorul din
administratia centrald a minis-
terului socoteste cd asupra uno-
ra din cererile supuse de subdi-
rector urmeazd sd decidd seful
administratiunii, ele vor fi su-
puse d-lui secretar general, inso-
tite de referate cu concluziuni
precige, cum si de orice alte acte
iti legáturd cu obiectul cererii.
D-1 secretar general va prezen-
ta subsemnatului, spre solutio-
nare, numai cererile ce va gdsi
cu cale.
4. Normele de procedurd sta-
bilite pentru petitiuni se aplicd
si celorlalte lucrdri emanate
dela minister si asupra cores-
pondentei urmate cu administra-
tiunile locale sau cu autoritáti
si institutiuni pendinte de alte lor se tine de cdtre seful servi-
departamente in ce priveste ciului in condica sa de distribu-
www.digibuc.ro
accelerarea in executare si evi-
dentd lucrdri care si ele pri-
vesc interesele generale obstesti
sau interese individuale.
Se vor aplica aceleasi norme sit
de cdtre autoritätile exterioare
centrale si de catre cele in sub-
ordine, in tot ce priveste proce-
dura administrativä a cercetäri-
lor ordonate sau executarea or-
dinelor primite pentru satisface-
rea cererilor locuitorilor, cum si
a celor relative la solutionarea
lucrárilor obisnuite administra-
tive.
5. Termenele de rezolvarea pe-
titiilor si7 lucrárilor sunt urmä-
toarele:
a) Cel mult 3 zile dela data in-
registrärii, pentru petitiile al cd-
ror obiect n'are nevoie de referat
si cercetare locald;
b) Cel mult 5 zile dela inregis-
trare, pentru petitiile si lucrá-
rile cu referate si cele cu lucrári
anteri o are;
c) 10 zile dela data primirii in
localitate, pentru petitiile si lu-
crarile trimise administratiuni-
lor locale, pentru cercetári, cu-
legeri de date sau deliberdri ale
organelor respective.
In ordinele de serviciu, prin
care se cere intocmirea de stu-
dii, proiecte de lucrdri, regula-
mente, culegere de date statisti-
ce, etc., se va fixa timpul de in-
tocmire si prezentare, tinându-
se seamd de natura lucrdrilor.
Cererile cu caracter urgent
sau declarate urgente de seful
administratiei trebuesc rezolvate
in termen de 24 ore.
Prelungirea termenelor de mai
sus, nu se poate aproba decAt in
cazuri exceptionale si numai de
cdtre seful administratiunii sau
loctiitorul sdu, pe baza unui re-
ferat bine motivat al sefului ser-
viciului respectiv.
Evidenta respectärii termene-
 21 Februarie 1938
tie pentru lucrdrile obisnuite si
petitiuni si de cdtre referenti In
condicile lor de muncä, cum si
de cdtre seful biroului de petiti-
onare in ce priveste petitiunile
fiecare fiind obligat sa urind-
reascd executarea in timp util %
sä ingrijeascd de repetirea ordi-
nului, indatd dupd expirarea ter-
menului fixat, referind sefului
ierarhic asupra motivului intä.r-
zierii.
6. Toti functionarii din admi-
nistratia centrald a Ministerului
de Interne, ca si cei din adminis-
tratille locale, sunt Indatorati
fiecare In sfera atributiunilor
sale legale sä execute toate lu-
crdrile repartizate, In aceeasi zi
când le-au primit, evitând orice
intärziere si depäsire a termene-
lor fixate la art. V de mai sus si
a tine la curent eviednta In con-
dicele de distributie $i de
muncd.
Orice intärziere in mersul nor-
mal al lucrárilor provenitá
din neglijenta sau reaua credin-
td, ori reaua vointá a unui func-
tionar se va pedepsi cu amen-
dd si In caz de recidivá cu läsa-
rea In disponibilitate.
7. Este strict interzisd intra-
rea in birouri a particularilor.
Functionarii, dela sef de ser-
viciu In jos, din toate directiu-
nile, nu au dreptul sd dea rela-
tiuni particularilor acest a-
tribut fiind rezervat numai di-
rectorului, subdirectorului si se-
fului de serviciu respectiv. iar in
privinta petitiunilor informatiile
se dau numai de seful biroului
de petitionare.
De asemenea, se interzice cu
desávArsire stationarea si con-
vorbirile particularilor cu func-
tionarii pe Wile ministerului.
8. Cu controlul si supraveghe-
rea executdrii deciziunii de fatd
de cdtre toate directiunile din
adininistratia centrall a minis- tare.
terului se insdrcineazd d-1 ins-
www.digibuc.ro
153
pector general administrativ Ilie
Gdnescu, care prin referate
scrise ne va semnala orice a-
batere si va propune sanctiuni
impotriva functionarilor care'
vor nesocoti dispozitiunile de
mai sus.
Dupd punerea In aplicare a a-
cestei deciziuni, d-sa va face ins-
pectarea tuturor birourilor, va
constata lucrárile nerezolvate la
tirnp si cauza Intârzierii si va
face propuneri In scris.
In administratiunile locale
(primärii de orase si municipii
si prefecturi de judete), contro-
lul acesta va fi exercitat de cd-
tre secretarul primdriei si sub-
prefectul prefecturii care vor
cere sefului administratiei pe-
clepsirea functionarilor dovediti
neglijenti, de rea credintd sau
rea vointd.
Dacd seful administratiei lo-
cale va constata personal cd vi-
na neexecutdrii la timp a lucr&-
rilor cade in sarcina functiona-
rilor superiori, va cere ministe-
rului sd le aplice pedepse in ra-
port cu gravitatea faptei.
La primarille comunelor ru-
rale, controlul executdrii In ter-
rnenele fixate a lucrarilor va fi
f dcut de pretori.
D-nii inspectori generali admi-
nistrativi cu prilejul efectud-
rii inspectiunilor sau anchetelor
ordonate prin delegatiunile date
de minister sunt obligati a
face si acest control si a referi
despre constatärile fäcute pro-
punând si mdsuri de sanctio-
nare.
9. Prezenta deciziune va fi pu-
blicatá in Monitorul Oficial $i se
va aduce la cunostina directiu-
nilor din administratia central&
si a sefilor administratiunilor lo-
cale (prefectii si primari de o-
rase si municipii), spre execu-
10. Directiunea administrati-
154 22 Februarie 1938
unii de Stat este insärcinatA cu
aducerea la indeplinire a acestei
deciziuni.
DECIZIE
pentru concursul national al grâului
DIN 22 FEBRUARIE 1938 1)
Concursul national al grAului
are scopul:
a) SA disting6 pe agricultorii
care se strAcluesc sg. obtinA la
grau o productie mai mare la
hectar si o calitate superioarl;
b) SA identifice grânele supe-
rioare ce se cultivrt in tarA;
SA identifice regiunile care
produc grAnele cele mai sung-
rioare;
d) SA dovedeascA ca in condi-
tii tehnice adecuate, aceastA cul-
turd dit o bunA rentabilitate;
e) SA restabileascA buna repu-
tatie a grAului romAnesc pe pie-
tele interne si externe.
Concursul graului va cu-
prinde:
a) Concursuri judetene, la
care se desemneazA premiatii
judetelor;
b) Concursul national, la care
se desemneazA premiatii pe tarA.
Concursurile vor avea trei sec-
tiuni:
a) Sectia proprietarilor mari,
la care participti agricultorii
care vor cultiva cu grau in anul
1938 o suprafatA de cel putin
50 ha;
b) Sectia proprietarilor mijlo-
cii pentru agricultorii care vor
fi cultivat cel putin 7 ha, cu
grAu;
c) Sectia proprietarilor mici,
1) Decizia ministerialä sub Nr,
30.831 din 1938, s'a publicat In Mo-
nitona Oficial, I). I, Nr, 44 din 22
Pebruarie 1938. A se vedea p Iu-
structiunile din 2 Februarie 1938,
la pag. 79, in acest vol. care se corn-
pleteazít acum.
www.digibuc.ro
pentru agricultorii care vor fi
cultivat cu grAu sunrafetele mai
mici de 7 ha, InsA minimum
1 ha.
Concurentii sunt obligati sa se
inscrie la concurs cu toate su-
pra fetele ce cultivA cu
Concursurile pe judete se or-
ganizeazA de cAtre Camerele de
agriculturA si numai in Jude-
tele producAtoare de grAu; a-
ceste judete sunt:
Ilotin, Soroca, Bititi, Orhei,
Ldpusna, Tighina, Cetatea-AlbA,
Cahul, Ismail, CernAuti, Doro-
hoi, Botosani, Iasi, Roman, Vas-
lui, Fälciu, Tutova, Tecuci, Baia,
Neamt, Bacrtu, BuzAu, Prahova,
DAmbovita, Arges, Valcea, Gorj,
Mehedinti, Dolj, Romanati, Olt
Teleorman, Vlasca, Ilfov. Ialo-
mita, BrAila, R,-Silrat, Mures,
Odorhei, FAgAras, Tr.-Mare, Tr.-
Mick Sibiu, Alba, IIunedoara,
Turda, Cluj, SAlaj, Bihor, Arad,
Timis, Caras, Severin, Some*,
Satul-Mare, Constanta, Durostor,
Caliacra.
La fiecare judet vor fi urmA-
toarele premii:
1 premiu I a: 10.000 lei, pen-
tru proprietarii mari, 5.000 lei,
pentru proprietarii mijlocii
2.000 lei, pentru proprietarii
mi ci;
2. premii II a: 5.000 lei, pentru
proprietarii mari, 2.500 lei, pen-
tru proprietarii mijlocii si 1.000
lei, pentru proprietarii mici;
5 premii III a: 2.000 lei, pen-
tru proprietarii mari, 1.000 lei,
pentru proprietarii mijlocii
500 lei, pentru proprietarii mici;
10 mentiuni onorabile pentru
proprietarii mici a 200 lei.
Premiile judetene se vor de-
cerne numai clacA vor participa
cel putin 20 agricultori in sec-
tia proprietarilor mari, 40 in
sectia proprietarilor mijlocii,
80 agricultori in sectia agricul
torilor mici.
 22 Februarie 1938 155

Comisiunile judetene de pre- 2 agricultori desemnati: unul

miere, se compun din:
Prefectul judetului, ca prese-
dinte.
Presedintele Camerei de agri-
culturd, ca vicepresedinte.
Directorul serviciului agricol
judetean.
Presedintele Sindicatului agri-
col, (uncle existd):
1 agricultor din consiliul Ca-
mere!.
1 delegat al Institutului de
cercetdri agronomice.
Çoncursul national se va tine
In Bucuresti, pe Intreaga tark
si va cuprinde numai coneuren-
tii care au obtinut premiul I la
concursurile jucletene.
La concursul national vor fi
urmátoarele premii:
1 premiu I a: 25.000 lei, pen-
tru proprietarii mari, 10.000 lei,
pentru proprietarii mijlocii si
5.000 lei pentru proprietarii mici;
2 premii II a: 10.000 lei, pen-
tru proprietarii maxi, 5.000 lei,
pentru proprietarii mijlocii si
2.000 lei pentru proprietarii
mici;
3 premii III a: 5.000 lei, pen-
tru proprietarii mari, 2.000 lei,
pentru proprietarii mijlocii si
1.000 lei pentru proprietarii
mici ;
30 mentiuni onorabile, 5 di-
plome, 10 diplome si 15 a 500
lei.
Comisia centrald pentru acor-
darea premiilor nationale, se
compune din:
Ministrul agriculturii, ca pre-
sedinte.
Presedintele Uniunii Camere-
lor de agriculturk ca viceprese-
de Uniunea sindicatelor agricole
si unul de Uniunea Camerelor
agricole.
2 agricultori din Consiliul st1-
perior al agriculturii.
Normele de apreciere:
Premiile se acorcid pe baza
totalizdrii numdrului de puncte
obtinut de fiecare concurent.
Cerintele ce se au in vedere si
notele sau numärul de puncte
acordat fiecdrula, sunt:
I. Asolamentul, dupd legumi-
noase si ogor negru, 5 puncte.
Dupd orice alte plante care
permit facerea a doud ardturi,
una vara si alta toarnna, 4
puncte.
Dung porumb, 3 puncte.
II. Culturd, pus In doud are.-
turi. 5 puncte.
Pus inteo singurd ardturd,
cu ingrdsäminte, 4 puncte.
Pus lute() singurd araturd,
Mil Ingrashminte, 3 puncte.
III. Curätenia lanului, lipsit cu
totul de burueni vizibile deasu-
pra lanului, 5 puncte.
Foarte putine burueni, 4
puncte.
Putine buruieni, 3 puncte.
Secara ori alte cereale In grilu
sunt considerate buruieni.
IV. Productia la hectar:
peste 2.500 nota 1.0
2.000-2.500 8
91
1.500-2.000 6
1.000-1.500 4
sub 1.000 2
V. Puritatea .In magazie:
puritatea 99% nota 5
98% 4
97% 3
96% 2
7)

» 95% 1
dinte. VI. Greutatea hectolitricd:
Presedintele Uniunii sindica- peste 80 kg nota 5
telor agricole.
Directorul agriculturii. If 78 » 77 4
Directorul Institutului de cer- 76 » » 3
cetiíri agronomice. 99 74 2

www.digibuc.ro
156 23 Februarie 1938

VII. Cantitatea de gluten us- mice. Acesta face analizele pre-

cat: väzute la punctele VIX §i tri-
peste 12% nota 10 mete buletinele comisiei jude-
I/ 11% 8 tene care acordà notele.
93
10% 6 Pe baza sumei tuturor note-
9% 4 lor se stabileesc premiile care
If 8% 2 se vor distribui in cadrul unei
VIII. Calitatea glutenului: solemnitäti judetene inteo zi
Foarte tare, consistent, cla- fixatà mai dinainte.
sic 5. Numele premiatllor I pe ju-
Mijlociu de tare 4. det se comunid Institutului de
Slab 3. cercetäri agronomice cäruia i se
IX. Cantitatea de substante a- trimete dela fiecare i Cate o
zotate, 5, 4, 3, 2, in ordinea de probä de 5 kg pentru analiza
clasificatie. substantelor azotate i proba de
X. Proba de panificatie, 5, 4, panificatie. Institutul comunid
3, 2, in ordinea de clasificatie. rezultatele comisiei centrale. Co-
Ultimele doua aprecieri se a- misia centralà având in vedere
plid numai probelor ce concu- notele date cu prilejul concursu-
reaz6 la premiul national. rilor judetene, cum *i notele ce
Grânele mälurate nu se admit ea acordá, va stabili premiile
la premiere. nationale.
Modalitatea inscrierii i pre-
Distribuirea premiilor natio-
mierii: nale se face in cadrul unei so-
Premiile se anuntá de Came- lemnitäti, in ziva de 8 Septem-
rele de agriculturä prin toate vrie.
mijloacele de difuziune, cel mai
tärziu pânä la 15 Aprilie.
Concurentii se inscriu la Ca- DECRET-LEGE
mera de agriculturg, sau Servi- pentru mod. art. 61 din Legea adminis-
ciul agricol judetean, cel mai trativä, relativ la delegarea atributiilor
tärziu pänä la 25 Aprilie. de ofiter al stärii civile
Intre 25 Mai-10 Iunie, comi-
sia de premiere viziteaa. lanu- DIN 23 FEBRUARIE 1938 1)
rile.
Dad, un membru e impiede- Asupra raportului mini*trilor
cat a participa, Ii poate de- Nostri secretari de Stat la De-
semna singur un inlocuitor. partamentele de Interne i Jus-
Comisia lucreazä valabil cu titie, Nr. 13.741/938;
majoritatea. Vazänd i dispozitiunile art
Nota (punctele) se acordä de 61, lit. lc din legea administra
comisie la fata locului. Dad e till din 27 Martie 1936, §i dis-
divergentä, nota asupra cgreia pozitiunile inaltului decret re-
a cazut de acord majoritatea
celor prezenti e valabilà. Cu pri- 1) I, D, R, sub Nr, 868 bis din
lejul primei vizite se dau notele 1938, s'a publicat in Monitorul fi-
dela punctele I, II i III de mai esta; p. I Nr, 45 din 23 Februarie
sus. 1938, A so vedea art, 61 din Legea
A doua vizità se face in tim- administrativa., din 27 Martie 1936,
pul treeratului. Cu acest prilej la pag, 342, vol, XXIV, p, I, pre-
se acordä, notele dela IV i V §i CUM i Deoret-lege din 17 Februa-
se iau probe, care se trimet In- rie 1938, relativ la prefecti i pri-
stitutului de cercetäri agrono- mari, la pag. 142, in acest vol.
www.digibuc.ro
 23 Februarie 1938 157

gal Nr. 867 din 15 Februarie prin legile lor speciale, a Ordi-
1938, nelor Nationale Române, ce se
Am decretat si decretlm: pot conferi cetätenilor români,
1. Articolul 61, lit, k, partea dupa cum urmeaa:
finalâ, din legea administrativl, a) Ordinul Carol I":
se modifica in modul urrnator: Colan 10
Primarii municipiilor, orase- Cavaler Mare Cruce 20
lor resedintl si neresedintl du b) Ordinul Serviciul Credin-
judet, ai comunelor balneo-cli- cios:
matice, precum si. aceia ai co- Colan 15
munelor suburbane pendinte de
muiiicipiul Bucuresti, pot de- Mare Cruce 35
lega atributiunile ce au, ca ofi- Mare Ofiter 70
teri ai st6rii civile, unui func- Comandor 200
tionar superior din administra- Ofiter 400
tia comunalg. c) Ordinul Steaua Romitniei"
Primarii comunelor rurale vor pentru civili:
Indeplini personal aceste atribu- Mare Cruce 45
yiuni. Clasa I-a 75
2. Ministri Nostri secretari de Mare Ofiter 100
Stat la Departamentele de In- Comandor 300
terne si Justitie, Bunt InsArci- Cavaler 1.500
nati cu aducerea la Indeplinire d) Ordinul Steaua Romdniei"
a dispozitiunilor din prezentul pentru militari:
decret. Mare Cruce 15
Clasa I-a 25
DECRETPLEGE Mare Ofiter 40
pentru lärgirea limitei Ordinelor Comandor 125
Nationale Of iter
Cavaler 500
DIN 23 FEBRUARIE 1938 1) e) Ordinut Coroana Romdniei",
Asupra raportului presedinte- pentru civili:
lui Consiliului Nostru deMinis- Mare Cruce 200
tri si al ministrilor Nostri se- Mare Ofiter 400
cretari de Stat ad-interim la De- Comandor 1.400
partamentul Afacerilor Sträine, Ofiter 2.000
Cancelar al Ordinelor si la De- Cavaler nelimitat
partamentul Justitiei, sub Nr. f) Crucea Serviciul Credincios":
10.663; Clasa I-a 2.250
VAztind jurnalul Consiliului Clasa II-a 6.000
de Ministri, Nr. 314 din 1938, Clasa III-a 10.000.
Am decretat si decretäm: g Medalia Serviciul Credin-
1., Se mgreste limita stabilitä cios":
1) I. D. R, sub Nr. 914 din 1938, Clasa I-a 3.500
s'a publieat in Monitorul Oficial, p. Clasa II-a 7.500
I, Nr, 45 din 23 Februarie 1938, A Clasa III-a nelimitat
se vedea Ili Legea pentru reorganiza.- 2. Presedintele Consiliului
rea Ordinelor Nationale Române, din Nostru de Ministri si ministrii
29 Apriile 1932, la pag, 483, volum. Nostri secretari de Stat ad-inte-
XX, rim la Departamentul Afaceri-
www.digibuc.ro
158 23 Februarie 1938
lor Strdine, Cancelar al Ordi-
nelor $i la Departamentul Jus-
titiei, sunt Insuircinati cu execu-
tarea acestui decret-lege.
DECRET-LEGE
pentru instituirea Ordinului Coroana
României" pentru militari
DIN 23 FEBRUARIE 1938 1)
Asupra raportului pre$edinte
lui Consiliului Nostru de Minis
tri $i al mini$trilor No$tri se
cretan de Stat ad-interim la De
partamentul Afacerilor Stedine
Cancelar al Ordinelor $1 la De
partamentul Justitiei, sub Nr
10.664;
VIzAnd jurnalul Consiiiului
de Mini$tri, Nr. 315 din 1938,
Am decret $i decretám:
1. Se institue Ordinul Ca
roam, României", pentru mili
tarl, cdrui 1imit legal& se sta
a cdrui limitd, legal& se stabi
lote, dupd cum urmeazd:
Mari Cruci 50
Mari Ofiteri 100
Corn andori 250
Ofiteri 500
Cavaleri nelimitat.
2. Insemnul se va deosebi de
acel al Ordinului Coroana Ro-
mânier, pentru civili, printeo
coroand de metal, asezatä 1ntre
insemn $i panglicd.
3. Un regulament va desvolta
prevederile prezentului decret-
lege.
4. Proedintele Consiliului
Nostru de Mini$tri
No$tri secretari de Stat ad-inte-
rim la Departamentul Afacerilor
St/line, Cancelar al Ordinelor
1) I, D, R, sub Nr. 915 din 1938,
s'a publicat in Monitorul Oficial, 13.
I, Nr, 45 din 23 Februarie 1938, A
se vedea si Decret-lege, care precede
imediat in acest vol,
www.digibuc.ro
la Departamentul Justitiei, sunt
insärcinati cu executarea aces
tui decret.
DECRET-LEGE
relativ la Institutul de Istorie Universali
DIN 25 FEBRUARIE 1938 1)
Asupra raportului presedinte-
lui Consiliului Nostru de Minis-
tri i ministrilor Nostri secre-
tari de Stat la Departamentele
Educatiunii Nationale, Finante-
lor si ad-interim la Justitie, sub
Nr. 30.750 din 1938;
Väzând jurnalul Consiliului de
Ministri cu Nr. 353 din 1938;
In baza dispozitiunilor art. 14
din legea pentru unificarea
simplificarea mdsurilor finan-
ciare exceptionale din 1 Aprilie
1937,
Am deer etat $i decretilm:
1. Institutul de Istorie Uni-
versala se reuneste cu catedra
de aceastà rntaerie dela Univer-
sitatea din Bucuresti, actualul
director având a beneficia si in
aceastil situatie de legea din 24
Martie 1937, promulgatd cu de-
cretul regal Nr. 1.467 din 1937 si
publicatil In Monitorul Oficial
Nr. 69 din 24 Martie 1937.
2. Pre$ed intele Consiliului
Nostru de Ministri si ministrii
Nostri secretari de Stat la De-
partamentele Educatiunii Natio-
nale, Finantelor si ad-interim la
Justitie, sunt Insàrcinati cu a-
ducerea la indeplinire a prezen-
tului decret-lege.
1) I. D, R, sub Nr, 932 din 1938,
dat in baza art, 14 din Lgea depli-
nelor puteri (pag, 899, vol, XX), s'a
publicat in Monitorul Oficial, p, I,
Nr, 46 din 25 Februarie 1938, A se
vedea Legea din 24 Martie 1937, la
pag, 734, vol, XXV, p,
 25 Februarie 1938 159

LEGE tra unei persoane sau In contra

pentru reprimarea unor noi infractiuni
proprietätii, ori In contra sigu-
contra lini0ei publice rantei Statului, c&nd prin acea
crima, se tinde, fie la instalarea
DIN 25 FEBRUARIE 1938 prin violent& a dictaturii unef
clase sociale asupra alteia, sau
1. Simplul fapt al asocierii in pentru suprimarea prin violen-
scopul de a prepara, sau a exe- t& a unei clase sociale, sau in
cuta crime in contra persoane- general pentru rästurnarea in
lor sau proprietatilor, ori In mod violent a ordinei sociale e-
contra sigurantei Statului, ori- xistente In Romania, fie la exe-
care ar fi durata asociatiei, sau cutarea instructiunilor sau or-
numArul membrilor ei, precum dinelor unei asociatiuni din
orice Intelegere stabilit& in sträinätate, care ar urmäri
acelasi scop, constituie un delict schimbarea prin violent& a or-
In contra linistei publice si se dinei sociale din Romania
va pedepsi cu Inchisoare dela Se va aplica maximul acestei
10-20 ani, cu amend& dela lei pedepse cand asociatia sau acei
20.000-200.000 i cu interdictiu- care stabiliser& intelegerea a-
nea corectionalä. veau calitatea de functionari
Cu aceeasi pedeapsä se va pe- publici sau vor fi plätiti sub
depsi i simplul fapt al asocia- orice forma de Stat, judet sau
tiei, oricare ar fi durata asocia- comunä, precum i in cazul
tdei, sau numArul membrilor ei, cand formarea asociatiei sau
precum i orice Intelegere de a stabilirea Intelegerii s'a facut
prepara sau executa chiar o sin- inteun local consacrat cultului,
gur& crimä, determinatl, In con- Invätämantului sau educatiunii,
1) Aceastä lege s'a promulgat cu
sau inteo institutiune de Stat,
judeteanA sau comunalä, ori re-
decretul regal Nr, 4,100 din 18 De- cunoscutä de vreuna din aceste
eemvrie 1924 si publieat in Monito- autoriati.
rul Oficial Nr, 279 din 19 Deeemvrie 2. Aceeasi pedeapsìt se va a-
1924, en adiugirile euprinse in legea plica i acelora care se vor fi
promulgatä eu decretul regal NI% afiliat cu stiint& la o asociati-
3.228 din 14 Noemvrie 1927, publi- une format& In scopul specificat
eat& in Monitorul Oficial Nr, 253 in articolul precedent sau vor fi
din 15 Nenivrie 1927, (pag. 954, vol. participat la o intelegere stabi-
XIIIXIV), i cu adäugirile i mo- MA In acelasi scop.
dificitrile cuprinse in legea prornul-
gatä cu deereul regal Nr. 720 din 3. Provocarea direct& la in-
21 Martie 1933 si publicatä in Mo- fractiunile de mai sus, prin da-
nitorul Oficial Nr, 68 din 22 Ma,-- ruri, promisiuni, instructiuni, a-
tie 1933, (pag. 89, vol. XXI), earn menint&ri, abuz de autoritate
si cu aditugirile i modifieärile cu- sau de putere, se va pedepsi cu
prinse in deeretul regal Nr. 870 din pedeapsa prevAzutä la art. 1,
16 Februarie 1938, publicat in Mo- tand provocarea n'a fost urma-
nitorul Oficial Nr. 29 din 17 Pe- t4 de efect.
bruarie 1938. Amin in conformitate 4. Pedeapsa prevAzuta. la art.
eu decretul Nr. 870/938, publieat in1, se va aplica i acelora care
Manitorul Oficia/ Nr. 39 din 17 Fe, vor da instructiuni pentru fabri-
bruarie 1938, (pag. 142, aeest vol),carea, manuirea sau Intrebuin-
s'a publicat in intregime eu adäugi-tarea masinilor, armelor, ins-
rile si modificarile acestui deeret.trumentelor sau oricgrui alt
www.digibuc.ro
160 25 Februarie 1938
mijloc cu *WW1, c scopul
prin intrebuintarea aces-
tor mijloace era executarea unei
crime In contra persoanelor sau
proprietItilor.
5. Se va pedepsi cu inchisoare
dela 10-20 ani, cu amendA dela
20.000-200.000 lei i cu interdic-
tiunea corectionalä, oricine cu
stiintä va inlesni pe autorii in-
fractiunii dela art. 1, procurân-
du-le instrumente pentru comi-
terea crimelor, mijloacelor de
corespondentO sau propagandl,
locuinta sau locul de intâlnire,
loc de scápare sau loc pentro
dosirea materialelor destinate e-
xecutárii crimelor.
6. Persoanele care s'au facut
culpabile de infractiunile men-
tionate In articolele precedente,
vor fi apOrate de pedeapsd, daa
Inainte de orice urnadrire vor fi
incunostiintat autoritätile com-
petente despre existenta asocia-
tiei sau Intelegerii, sau care,
chiar dupit ce s'au Inceput ur-
mOririle sau descoperirea culpa-
bililor, vor fi inlesnit arestarea
acelor autori sau complici.
7. Se va pedepsi cu inchisoare
dela 4-10 ani, cu amend5, dela
4.000-20.000 lei i cu interdicti-
unea corectionald toti acei care
prin discursuri, cuvântdri, stri-
gOri, antece seditioase, sau a-
menintdri rostite in public, prin
viu grai, vor fi provocat direct
la comiterea unei fapte califi-
catá crimä.
Provocarea directit la delicte
prin acelea$i mijloace se va pe-
depsi, cu inchisoare dela I an la
4 ani, cu amendd, dela 2.000
10.000 lei; iar daa delictul la
care s'a fOcut provocarea este
pedepsit de lege mai uor, se va
aplica acea pedeapsa.
In cazurile alineatelor prece-
dente daa provocarea a fost ur-
matO de executiune sau de o ten-
www.digibuc.ro
tativh, provocatorii se vor pe-
depsi intocmai ca autorul.
8. Pedepsele prevOzute In arti-
colul precedent si dupá deose-
birile acolo stabilite, se vor apli-
ca i acelora care personal vor
fi provocat direct la comiterea
unei intractiuni, calificatá cri-
má sau delict, prin rdspândirea
in public sau prin expunerea
vederii publice, de: scrieri de
orice fel, ziare, . corespondente,
gravuri, desene, afise, embleme,
imprimate clandestine, filme, a-
nunturi luminoase sau alte ase-
menea
9. Acei care prin mijloacele
ardtate In art. 7 si 8, vor fi btu-
dat fapte calificate, crime sau
delict, sau vor fi lgudat pe au-
tori sau complici pentru crimele
delictele ce le-au sávânit, se
vor pedepsi cu Inchisoare dela I
an la 4 ani, cu amendd, dela
1.000-10.000 lei i cu interdicti-
unea corectionalg.
In cazul and delictul prevg-
zut de acest articol, a fost s5.-
vArsit prin mijloacele arAtate de
art. 8, precum si In cazul delic-
tului prevAzut de art. 8, daa
autorul nu este cunoscut, se va
urmari i pedepsi pentru publi-
catiunile neperiodice: editorul
sau in lipsa lui tipograful; pen-
tru cele periodice: directorul sau
in lipsa redactorul; iar pentru
imprimatele clandestine: vânzá-
torul sau colportorul dact nu
vor arAta pe niciuna din persoa-
nele responsabile dupit lege sau
pe acel dela care detin acele im-
primate.
Faptul de a expune sau
purta in public embleme, insig-
ne, steaguri sau pancarte, cand
prin aceasta se manifestá afili-
erea la asociatiunile sau intele-
guile prevAzute de art. 1, sau se
aduce aprobarea In mod nein
doios vreunui fapt prevazut
pedepsit de legea de fat& sau co
 25 Februarie 1938
dul penal, sau and dupa cir-
cumstante aceasta va constitui
o atatare, stärnire sau Incura-
jare la rebeliune sau la dezor-
dine, se va pedepsi cu Inchisoare
dela 2 luni pcind la 1 an i cu
amenda dela 2.000-20.000 lei.
11. Se considera ca delict
se pedepseste cu Inchisoare co-
rectionala dela 10-20 ani, cu a-
menda dela 20.000-200.000 lei §i
cu interdictiunea corectionala:
a) Faptul de a intra In lega-
turá cu vreo persoana sau aso-
ciatiune din straindtate In sco-
pul de a primi instructiuni sau
ajutoare de orice fel pentru pre-
gatirea revolutiunii comuniste;
b) Faptul de a lucra, prin mij-
loace teroriste, la schimbarea
ordinei sociale si politice
Romania;
c) Faptul de a ajuta cu *Uinta
In orice mod o asociatitine din
strainatate care ar avea de scop
sä lupte prin mijloacele de sub
lit, b contra institutiunilor
ordinei de Stat In Romania ;
d) Faptul de a deveni cu stiin-
ta membru al vreuneia din aso-
ciatiunile prevdzute In alin. c de
mai sus.
Oricine, fie prin uneltiri
clene, fie prin mijloacele arätate
de art. 3, 7 si 8 sau prin orice
alte mijloace asemiinatoare, va
Intreprinde ori va Incerca sa In-
treprinda o actiune Impotriva
inviolabilitätii persoanei Rege-
lui, sau a alatuirii Inaltei Re-
gente, sau a ordinei legale de
succesiune la Tron, ori a formei
de guvernamânt, statornicite de
Constitutie, precum si oricine
prin aceleasi mijloace, va agita
sau va Incerca sd. facá agita-
tiuni, din care ar putea sd re-
zulte un pericol pentru siguran-
ta Statului, astfel cum este sta-
tornicita prin legi, se va pedepsi
cu Inchisoare dela 1 an pdnd la
10 ani, cu amend& dela 20.000 lei
C. Hamangiu, vol. XXVI.
www.digibuc.ro
11.
161
la 200.000 lei §i cu interdictiu-
nea corectionala.
De asemeni se vor pedepsi cu
Inchisoare dela 1 an pdnd la 4
ani, cu amenda dela 10.000 pdnd
la 100.000 lei *i cu interdictiunea
corectionald, acei care vor rds-
pândi prin mijloacele aratate In
alineatul precedent stiri tenden-
tioase privitoare la schimbarea
ordinei legale de succesiune la
Tron sau a formei de guverna-
mânt, statornicite de Constitu-
tie.
Agentii provocatori, chiar and
provocarea n'a fost urmata de
efect, precum i complicii, se pe-
depsesc cu aceeasi pedeapsd.
Dispozitiunile art. 9, alin. 2, se
aplia i acelor ce s'au facut vi-
din novati de infractiunile mai sus-
ardtate.
Pe langá dispozitiunile din art.
15, functionarii publici, membrii
clerului de orice categorie, pre-
cum si In genere toti acei care
primesc sub orice forma sau
titlu retributiune din bugetul
Statului, judetului, comunei si
asezamintelor puse sub contro-
lul Statului, si care se vor face
vi- culpabili de faptele de mai sus,
vor fi suspendati din functiune
din momentul deschiderii ac-
tiunii publice In contra lor, reti-
nändu-li-se si salariul din acel
moment.
12. Orice provocatiune direc-
ta prin mijloacele aratate de art.
3, 7 si 8, adresata militarilor, In
scopul de a-i Indeparta dela In-
datoririle lor ostasesti sau de a
introduce dezordine In armata
sau celor dela vatra de a nu ras-
punde chemarii lor,*când provo-
carea a fost sau nu urmata de
efect, se va pedepsi cu Inchisoare
dela 6-12 ani, cu amenda dela
4.000 la 20.000 lei *i cu interdic
tiunea eorectionalä.
Cand provocarea a fost urma-
162 25 Februarle 1938

tä de efect, ea se va judeca de 15. In cazurile de sub art. 2,

tribunalele militare. 3, 4, 6, 8, 9, 10, 11, 12, 14 si 15 de
Când provocatiunea prin mij- mai sus, (lea, culpabilul este
loacele arrttate mai sus va fi a- functionar public sau plätit sub
dresatrt personalului serviciilor orice formrt de Stat, judet sau
civile indispensabile apärärii comunä, se va aplica maximum
nationale sau ordinei publice, pedepselor stabilite in acele arti-
urmatà sau nu de efect, pedeap- cole.
sa va fi dela 2-4 ani si amendä 16. Se vor pedepsi cu amend.l.
dela 2.000-10.000 lei. dela 4.000 la 10.000 lei:
Pedeapsa preväzutä in alin. 1 Taal sau mama minorilor,
al acestui articol se va pronunta precum si orice persoaná Insär-
si In contra acelora care prin cinatá cu supravegherea i edu-
aceleasi mijloace vor provoca catiunea acestora, cand din cau-
direct la comiterea de acte cu za actiunii, atitudinii sau tole-
scop de a micsora productiunea rantei lor, minorul paná la 15
necesará apârárii nationale, de ani, se va gási luând parte la
a impiedeca repararea sau tran- manifestatiuni turburätoare or-
sportarea materialului necesar dinei publice i aceasta indepen-
apärärii nationale sau la distru- dent de pedepsele cuvenite mi-
gerea acestui material, fie ch' norului pentru infractiunile s6.1
provocarea a fost sau nu urmatá varsite i stabilite dupl normele
de efect. de responsabilitate ale dreptului
13. Oricine In mod clandestin comun. In caz de recidivii, pe-
va fabrica sau strange, va tran- deapsa se va indoi.
sporta, va pästra sau procura 17. Se pedepseste cu pedep-
arme de foc sau munitiuni de sele prevâzute la art. 7, de mai
orice fel, masini infernale si ex- sus:
plozibile, omoratoare sau incen- a) Acel care va fi dat spre ti-
diatoare, se va pedepsi cu inchi- pärire sau multiplicare, in mice
soare dela 4-10 ani, cu amendá mod, manuscrise, schite sau de-
dela 4.000-20.000 lei si cu inter- sene, ce ar contine o provocare
dictiunea corectional& directä la comiterea unei infrac-
Armele, munitiunile, masinile tiuni prin care se tinde la reali-
explozibilele se vor confisca. zarea vreunuia din scopurile
14. Autorii cunoscuti räspund, prevAzute la alin. 1 si 2 din art.
potrivit dreptului comun, de in- 1, chiar in cazul &and tipärirea
fractiunile, calificate crime sau sau multiplicarea nu s'a efec-
delicte, silvarsite In mijlocul tuat;
unei multimi tumultoase. b) Acel care cunoscand conti-
and autorii acestor infrac- nutul susziselor manuscrise,
tiuni nu pot fi descoperiti, se schite sau desene, a primit spre
vor pedepsi, in caz de crimá, cu efectuare sau a efectuat lucrá-
inchisoare dela un an $i 2 luni rile de mai sus;
la 4 ani si In caz de delict, cu In- c) Acel care cunoscand conti-
chisoare dela 4 luni la 1 an, ori- nutul va incredinta uneia sau
care din aceia care se vor prin- mai multor persoane, spre räs-
de la locul sau in apropierea lo- pandire, chiar dacá ritspandi-
cului unde s'a sävarsit infracti- rea in public nu a avut loc, pre-
unea si care se vor dovedi cg, vo- cum si acela care a primit
luntar manifestau in mijlocul pastrat, cu buna stiintä, asupra
multimii tumultoase. lui, la domiciliu sau In alt loc,

www.digibuc.ro
 25 Februarie 1938
in vederea rgispAnclirii in public,
vreunul din mijloacele de provo-
catiune enumerate In art. 8 din
legea de fatg.
18. Se va pedepsi cu Inchi-
soare dela 10 pdnd la 20 ani
cu interdictia corectionalg, ori-
cine va transmite sau procura,
in original sau in copie, unui
guvern strgin, agentilor sai sau
oricgrei alte persoane, farg, cali-
tate de a Jua cunoetintg de ele,
sau va divulga, In totul sau in
parte, documente de ordin diplo-
matic, sau de orice altg naturg,
emanând din partea guvernului
sau autoritgtilor publice i inte-
resdnd ordinea de Stat a Româ-
niei.
Tentativa de a comite aceasth
infractiune se va pedepsi cu In-
chisoare dela una lund pând la
2 ani ei cu interdictia corectio-
nalg dela 1 an pdnd /a 2 ani.
19. Se va pedepsi cu inchi-
soare dela 2 luni pdnd la 2 ani
cu interdictia corectionalg
dela 2 ani pcind la 6 ani, oricine,
prin grai sau prin scris, ar face
propaganda pentru crearea de
nuclee sau asociatiuni, ori filiale
de asociatiuni, in scopul argtat
la ann. 1 ei 2 din art. 1. In caz
de recidiva, pedeapsa va fi In-
chisoarea corectionald dela 1 an
la 4 ani i interdictiunea corn-
tionalg dela 2 wind /a 6 ani, ju-
decgtorii putand pronunta ei
mäsura de sigurantg, a interdic-
tiunii de domiciliu, adicl inter-
zicerea de a locui pe timp de 1
an pdnd la 6 ani, in comuna
unde s'a comis infractiunea sau
Inteo anume regiune a tgrii.
CAlcarea acestei interziceri a-
trage pedeapsa inchisorii pe
timp de un an ei executarea in
urmg a hotgririi de interzicere.
Pedeapsa inchisorii pentru
cglcarea interzicerii se va pro-
nunta In prima ei ultimg ins-
tantg, de cgtre judecgtoria res-
www.digibuc.ro
163
pectivg, pe baza constatgrii fg-
cute de ofiterii de politie judi-
ciarg.
Recursul In acest din uring
caz se va judeca de tribunal si
nu va suspenda executarea pe-
depsei.
Se vor pedepsi cu inchisoare
corectionald dela 6 luni la 1 an,
acei care constituesc grupuri,
nuclee, cuiburi i alte asemenea
formatinni, cu caracter ascuns,
in scopul rdsidndirii unei idei
politice. Cu aceeali pedeapsd se
vor pedepsi i acei care prin
grai sau prin scris fac propa-
gandd, ori indeamnd la consti-
tuirea de grupuri, nuclee, etc.,
ascunse sou care transmit ordi-
nele scrise sau verbale, date in
scopul constituirii.
Acei care iau parte la reuniu-
nile prevdzute la alineatul pre-
cedent, vor fi pedepsiti, cu inchi-
soarea corec(ionald dela I la 3
luni.
20. Se va peclepsi cu interdic-
tia corectionalg dela 2 ani pdnd
/a 6 ani, oricine va participa la
manifestatiuni de stradg ei pro-
cesiuni, organizate In scopurile
prevdzute la alin. I ei II din
art. 1.
Dacrt infractiunea s'a produs
dupg ce reprezentantii autoritg-
tii au somat pe participanti sg
se imprtletie, judecata va pro-
nunta ei pedeapsa Inchisorii
dela 1 lund 'kind la 6 luni.
21. Se va pedepsi cu inchisoa-
rea dela 1 lund pcind /a I an ei
cu interdictia corectionalg, ori-
cine va participa la demonstra-
tiuni sau manifestatiuni ostile
sau cu scop de intimidare, in
preajma sau in pretoriu1 instan-
telor judeciltoreeti, cu ocaziunea
cercetärii sau judecgrii unui
proces, precum i in preajma
sau In interiorul locaeurilor de
ruggciune.
22. Orice Indemnuri la rebe-
 164 25 Februarie 1938
liune contra auto ritAtilor, cleat
aceste indemnuri sunt fAcute pe
sträzi ori pe cdi publice sau In
fata reprezentantilor autoritdti-
lor, ce sunt In exercitiul functi-
unii lor, se va pedepsi cu inchi-
scare dela I tuna panel la I an
cu interdictia corectionald.
Indemnul fAcut In public la ne-
plate impozitelor si a taxelor da-
torate conform legii.sau la refu-
zul de a rdspunde la recrutare
ori de a face serviciul militar,
se considers, ca un indemn la re-
beliune si se pedepseste ca atare.
In caz de recidiva pedeapsa
este inchisoarea dela I an pand
la 2 ani i interdictie corectio-
nald dela 2 ani pdnd la 6 ani.
23. Orice devastare ori distru-
gere de clädiri, mobilier, insta-
latii, lucrdri hidraulice, apeduc-
te. stávilare, poduri, comisä de o
ceatä de persoane, sau de un sin-
gur individ afiliat la una din a-
sociatiile la care se refer& art.
1 sau chiar nefiind In asemenea
asociatii, dar comitând devastd-
rile cu prilejul unei manifestatii
publice, se va pedepsi cu Inchi
soare dela I an pdnet la 10 ani
cu interdictia corectionald
dela 6 pdnd /a 42 ani, Intru cat
faptele nu ar intruni elementele
unor infractiuni mai grave.
Dacä clesvastarea sau distru-
gerea s'a produs asupra unei in-
stitutiuni de cult sau de culturd,
pedeapsa Inchisorii prevázutä
mai sus va fi Indoitä. Pedeapsa
Inchisorii va fi de asemenea In-
doitd deed ceata care a comis
devastärile sau distrugerile va
cuprinde si persoane inarmate,
24. Baricadarea In clädirile
publice sau in clädirile intre-
prinderilor industriale ori co-
merciale, publice sau private, si
refuzul de a päräsi acele
dupd somatia agentilor for-
tei publice, se pedepseste cu in-
www.digibuc.ro
chisoare corectionald dela I an
pdnd la 10 ani.
25. Delictele de ultraj si de ul-
traj cu lovire daca sunt comise
cu ocazia unei adundri publice
sau a unei manifestatiuni ori
procesiuni pe sträzi, organizate
In scopurile prevazute la alM. 1
si 2 *din art. 1, se vor pedepsi cu
Inchisoarea corectionald dela 2
ani prind /a 6 ani i cu interdic-
tiunea corectionald dela 6 pand
la 12 ani.
In caz de recidivd, pedeapsa
Inchisorii va fi Indoitd.
26. Banirile si lovirile comise
cu prilejul unei manifestatiuni
ori procesiuni pe sträzi sau a
unei adundri publice, organizate
In scopurile prevAzute la alin. 1
si 2 din art. 1, se vor pedepsi cu
Inchisoarea corectionald dela 4
an pdnd la 4 ani i cu interdic-
tiunea corectionald dela 2 pdnd
la 6 ani.
27. Numai membrii corpurilor
constituite sau institutiunilor
care dupd legi si regulamente
publice au dreptul de a purta
uniforme sau embleme, precum
membrii institutiunilor sau
asociatiunilor care vor dobandi
o speciald autorizare dela Prese-
dintia Consiliului de Ministri,
pot purta In public uniforrnele
si emblemele permise.
Purtarea In public de unifor-
me sau embleme nepermise se
va pedepsi cu Inchisoarea corec-
tionall dela I lund pánd la 6
luni, iar uniforma sau emblema
va fi imediat confiscata, de cdtre
agentii fortei publice.
Aceleasi sanctiuni se vor apli-
ca i acelora care ar purta, färd
Indreptätire, vestminte preotesti
sau monahale.
Este interzis mersul in forma-
tiune militard pe $osele, strdzi
ori piete publice. Cei care vor
contraveni acestei dispozitiuni
se vor pedepsi cu inchisoare co-
 25 Februarie 1938
rectionald dela 1 lurid la 6 luni
Cu aceeali pedeapsd se vor pe-
depsi cei care in. grupuri, pe
jos, in auomobile sau in tren,
vor cdnta arii ce ar putea fi so-
cotite drept exprimarea unei a-
nume manifestaliuni politice.
Pedeapsa se va indoi, dacet mer-
sul in formaliune militard, este
intovdrdsit de cdntdri, ce ar pu-
tea fi socotite drept o manifesta-
(iune politica.
In caz de recidiva, judecata
va pronunta pedeapsa dela 6
luni pand la 4 ani §i interdictia
corectionalä pdnd la 4 ani.
28. Competinta instantei de
judecata cu privire la infractiu-
nile din aceast5, lege se stabile-
ste conform dreptului comun si
Constitutiei.
Competinta va apartine ins-
tantelor militare pentru toate
fractiunile de mai sus, and vor
fi comise pe un teritoriu pus sub
stare de asediu.
In niciun caz nu pot fi consi-
derate ca infractiuni politice de-
lictele prevAzute de aceasa lege
care s'au executat, incercat sau
pregrait a fi executate prin mij-
loace teroriste.
29. In toate cazurile prev5,-
zute de articolele precedente, in-
stantele de judecatä vor putea
interzice, dela Inceput sau In
cursul desbaterilor, In total sau
In parte, reproducerea sau dä-
rile de seam& a desbaterilor In
mäsura In care aceste däri de
seam5, ar putea constitui un pe-
ricol pentru ordinea publia.
Interdictiunea va fi pronun-
tatä de instante dup5, cererea
Ministerului Public.
Oricine va contraveni interdic-
tiunii va fi judecat de tribuna-
www.digibuc.ro
165
lele ordinare si se va pedepsi
cu Inchisoare dela 4 luni pdnd
la 1 an.
30. Toate infractiunile prev5.-
zute de aceast5, lege, and vor n
de competinta tribunalelor ordi-
nare, se vor judeca de aceste tri-
bunale, dui:A procedura micului
parchet din 13 Aprilie 1913, care
se extinde pe tot teritoriul tärii
In ce priveste aceste infractiuni,
afar& de infractiunile comise
prin pres5,.
31. Interdictiunea corectiona-
lä consa din oprirea exercitiu-
lui unuia sau mai multor din
urmätoarele drepturi:
1. De a fi ales sau alegator;
2. De a fi jurat sau expert;
3. De a ocupa functiuni pu-
blice;
4. De a poseda sau a purta
arme.
Durata interdictiunii va fi dela
6-20 ani.
32. Amenzile pronuntate In
virtutea acestei legi, In caz de
insolvabilitate, vor fi transfor-
mate in Inchisoare, conform pro-
cedurii legii din 24 Martie 1923,
pentru majorarea amenzilor.
33. In caz de recunoastere a
circumstantelor atenuante, pe-
depsele prevazute de aceasta
lege nu se pot reduce sub mini-
mum fixat pentru fiecare din in-
fractiuni.
Cdnd legea prevede o pedeapsd
privativa de libertate si amenda,
reducerile se aplica la ambele
pedepse.
In caz de recidivd, nu se acor-
dd circumstanie atenuante.
34. Sunt si rämtin abrogate
toate dispozitiunile contrarii le-
gii de fatä.
166 25 Februarie 1938
LEGEA
pentru apärarea ordinei de Stat
DIN 25 FEBRUARIE 19381)
CAPITOLUL 1
Disolvarea grupärilor polifice care
periclifeazä ordinea polificä §i socialá
1. Grupdrile politice, sub orice
formä s'ar prezenta sau s'ar as-
cunde, care in propaganda ideo-
logiei sau in executarea progra-
mului lor, vor prepara sau sd-
vâxsi acte de violentä organiza-
td, care pun in pericol siguranta
ordinei politice de Stat sau a or-
dinei sociale sau care vor pro-
povAdui distrugerea violentä a
ordinei politice de Stat sau a
ordinei sociale, vor putea fi di-
solvate in conditiunile legii de
fatd.
Pot fi de asemenea disolvate
orice grupári politice care in
propaganda sau in actiunea lor,
organizeazd sau recurg la for-
matiuni de luptä inarmatä
Intrebuintarea numelui unei
astfel de grupdri rämâne defini-
tiv interzisä, sub sanctiunea di-
solvdrii.
2. Hotärtrea de disolvare va fi
luatä de Consiliul de Ministri s'i
Isi va produce efectele din ziva
publicdrii jurnalului Consiliului
de Ministri in Monitorul Oficial.
1) Aceasä lege s'a promulgat es
docretul regal Nr, 1.029 din 6 Apri-
lie 1934, publicat in Monitorul Ofi-
cial Nr. 83 din 7 Aprilie 1934, (pag
121, vol. XXII), cu adäugirile li
modificirile cuprinse in decretul re-
gal Nr. 870 din 16 Februarie 1934,
publicat in Monitorul Oficial Nr, 39
din 17 Februarie 1938. Acorn 'in
conformitate eu art. 4 din decre-
tul Nr. 870 din 1938, publicat
in Monitorul Ofioial Nr, 39 din 17
Februarie 1938, (pag. 142, acest
vol.), s'a publicat in intregirne, cu a-
däugirile si modificärile acestui de-
eret.
www.digibuc.ro
3. Disolvarea unei grupdri po-
litice atrage inchiderea cluburi-
lor sau localurilor de intrunire
ale acestor grupäri, iar ridica-
rea de cdtre autoritätile respec-
tive a armelor, fondurilor, arhi-
velor, corespondentei sau a ori-
cdror mijloace, servind la sd-
varsirea scopului urrnärit de
gruparea disolvatd, nu se va pu-
tea face deck cu autorizatia ju-
decdtorului de instructie si In
asistenta lui.
4. Se considerd infractiuni si
se pedepsesc cu inchisoarea co-
rectionald dela 2-10 ani si in-
terdictiunea corectionald pe ace-
lasi interval:
a) Purtarea, chiar ascunsit de
orice uniforme, costume speciale,
steaguri sau orice alte embleme
care invedereazd participarea la
activitatea unei grupdri politico
disolvate;
b) Tinerea oricdror adundri,
formarea de cortegii, precum si
orice fel de actiune politica, pu-
blic& sau clandestind, de dare
membrii gruparilor disolvate;
c) Adunarea de fonduri sau de
orice mijloace materiale pentru
continuarea activittitii grupdrii
disolvate;
d) Gdzcluirea, cu stiintd, a
uneia sau mai multor persoane
urmdrite sau condamnate pen-
tru vreuna din faptele prevAzute
de acest articol, precum si ne-
predarea armelor, fondurilor, ar-
hivelor, corespondentei sau a
oricdror mijloace servind la sh-
vdrsirea scopului urrntirit de
gruparea disolvatä si aparti-
nand acesteia.
5. Vor fi condamnati la a-
mendil dela 100.000 200.000 lei,
cei care, personal sau in cali-
tate de directori ai societiitilor
comerciale sau civile, se vor do-
vedi cd, au dat, in orice fel, spri-
jin material unei grupdri poli-
tice dupd disolvare.
 25 Februarie 1938
6. Orice func(ionar public,
care a avut calitatea de membru
al unei grupdri disolvate, cali-
tate ce a lost stabilitd conform
art. 7 din prezenta lege, va fi
destituit de capul autoritd(ii. Se-
zisarea tribunalului atrage dupd
sine suspendarea de plin drept
a functionarului cu pierderea sa-
lariului.
Dispozitiunile alineatului pre-
cedent se apnea tuturor functio-
narilor publici, membrilor cle-
rului de orice categorie, membri-
lor corpului didactic de orice
grad, precum si, in genere, tu-
turor acelora care primesc sub
orice forma sau titlu, o retribu-
tiune din bugetul Statului, Jude-
tului, comunei sau asezilminte-
lor puse sub controlul Statului.
Studentii sau elevii care vor fi
clovediti cd au facut parte din
grupdrile politice disolvate, vor
putea fi exclusi vremelnic sau
definitiv din toate universitiltile
sau scoalele din tara, pe baza
unei deciziuni a ministerului
respectiv.
7. Constatarea calitiltii de
membru al unei grupari disol-
vate se va face in fiecare judet,
de dare tribunalul respectiv,
care va judeca aceste afaceri In
Camera de consiliu, ludnd
concluziunile Ministerului pu-
blic.
Tribunalul va fi sezisat de Mi-
nisterul public respectiv, in ur-
rna ordinului scris al ministru-
lui de justitie, dat din initiativa
pi oprie sau pe baza actelor in-
tocmite de organele Ministeru-
lui de Interne.
Persoana a carei calitate de
rnernbru al unei grupari disol-
vate urmeaza a se stabili, va fi
chemata inaintea tribunalului.
Judecata va avea loc de urgenta.
Hotarirea va trebui pronuntata
in cel mult 15 zile dela sezisare.
Cel chemat nu va putea fi apd-
www.digibuc.ro
167
tat decdt de un singur avocat.
Ifotilrirea se pronunta in prima
ultima instantd. Ea poate fi
atacatit cu recurs la Curtea de
apel, in termen d,e 10 zile dela
pronuntare.
Recursul nu este suspensiv de
executare. Inaintea tribunalului
proba se va face prin orice mij-
loc de dovada.
Sunt insa pt ezumati, pânil la
proba contrarie, cà au filcut
parte din gruparea politicd di-
solvatd, toti cei care au figurat
pe listele de candidaturi ale zi-
sei grupari, in alegeri legisla-
tive, judetene sau comunale,
care au avut loc cu eel mult 3
ani ina'nte de disolvarea gru-
pilrii.
Sunt de asemenea pi ezumati,
pânil la proba contrarie, mem-
bri ai grupdrii disolvate, acei
care au luat parte ca asistenti
sau delegati ai acestor grupari
la acele alegeri, precum si acei
care cu mijloacele indicate in
art. 7 si 8 al legii pentru repri-
marea unor infractiuni contra
linistei publice, vor fi facut in
mod public acte de propaganda
ideilor acestei grupari.
8. Gruparea politica disolvata
nu poate depune liste de candi-
daturi la alegerile legislative, ju-
detene sau comunale, iar cele de-
puse sunt nule de drept.
Nicio alta grupare nu poate
intrebuinta semnul electoral al
grupdrii disolvate.
9. Persoanele care vor fi do-
vedite, conform art. 7 al acestei
legi, di, au facut parte dintr'o
grupare disolvata, nu au drep-
tul a candida sub nicio forma,
la vreo alegere legislativa, jude-
teana sau comunald, timp de un
an dela disolvarea gruparii.
Listele pc care figureaza ase-
menea persoane sunt nule de
drept si nu pot fi imprimate pe
buletinele de vot.
168 25 Februarie 1938
10. Membril Corpurilor legiui-
toare ca si membrii consiliilor
judetene sau comunale, care au
fost alesi ca reprezentanti ai
unei grupAri politice ce a fost
ulterior disolvatA, isi pierd man-
datul clacit Adunarea respectiva
ia aceastil hotgrire cu majori-
tate.
Pentru locurile devenite va-
cante In Parlament se va pro-
ceda conform art. 125, 97 si 94
al legii electorale.
Dispozitiunile art. 94 din a-
ceeasi lege se aplicá numai In
cazul când se gAseste supleant
care sA fack parte din gruptiri
politice nedisolvate, care s'ar fi
ales in cartel electoral cu gru-
parea disolvatA.
Pentru locurile devenite va-
Cante In consiliile judetene sau
comunale se vor face noi ale-
geri.
11. Dispozitiunea art. 6 se a-
plich si acelor ce au lost con-
damnati pentru infractiunile
prevAzute la art. 4.
12. Faptul crt o grupare po
liticA pretinde cA s'a disolvat ea
insAsi, cA s'a transformat sau
eh a fuzionat cu o altA grupare,
nu ImpiedecA disolvarea prevd-
zutd In prezenta lege.
CAPITOLUL H
Inferzicerea asociatiunilor ;i societä-
Vlor secrete. Sanctiuni
13. Este interzisA formarea
sub orice forma de asociatiuni
sau societAti secrete, care isi vor
tAinui existenta sau statutele lor
In scopul de a eluda dispozitiu-
nile prezentei legi.
Participarea la asemenea aso-
ciatiun i. sau societAti, constitue
delictul cu acelasi nume si pe-
depsit dupA cum se aratA mai
jos.
14. Este considerat cA parti-
cipd la asemenea asociatiuni sau
www.digibuc.ro
societAti secrete si pedepsit ca
atare:
a) Acel care InfiinteazA o ast-
fel de asociatiune sau societate,
care recruteazA membrii
ii afiliazA la asemenea societAti
sau asociatiuni strAine, avánd
acelasi caracter, precum
b) Acel care continuA a con-
duce sau a fi membru activ al
unei asemenea asociatiuni sau
societati din tarA sau din striii-
nAtate, sau care intretine cores,
pondentá sau legAturi de orice
fel cu astfel de asociatiuni sau
societAti.
Pecleapsa In cazurile de mai
sus va fi fnchisoarea corectio-
nalA dela 1 an la 2 ani;
c) Acel care va fi dovedit cA
In interesul sAu personal sau al
unei asociatiuni ori societAti se-
crete din tarA, va fi primit sub-
ventii, ajutoare banesti sau ma-
teriale, fie direct, fie prin per-
soane interpuse, dela diferite a-
sociatiuni ori societtiti cu ca-
racter similar din strAinAtate;
d) Acel care asistA cu bunä
*Uinta la Intrunirile unor astfel
de asociatiuni sau societáti saLt
care participA la actiunea lor
prin corespondentA sau oricare
alt mod.
Pedeapsa In aceste cazuri va
fi fnchisoarea corectionalA dela
6 luni la un an, iar in caz de
recidivA dela 1 an /a 2 ani in-
chisoare corectionala;
e) Acel care nefiind membru
unei asociatiuni sau societtiti de
felul celor de mai sus, pune cu
bunA stiintA la dispozitie sau
InchiriazA casa, locuinta sau lo-
calul sAu ori al altuia, date sub
administrarea sau conducerea
lui, pentru tinerea de Intruniri
sau adApost unor asemenea a-
sociatiuni sau societAti secrete
sau a membrilor lor.
Pedeapsa In asemenea ca.zuri
va fi inchisoarea dela 6 luni la
 25 Februarie 1938
.1 an, iar In caz de recidivd dela
I an la 2 ani; ea se va dubla dacd
cel care sävdrseste fapta sau
faptele aci ardtate, este In ace-
lasi timp membru sau partici-
pant sub mice formd la aseme-
nea societAti sau asociatiuni.
CAPITOLUL III
Dispozifiuni speciale
15. In caz de condamnare
pentru una d.n infractiunile pre-
vAzute de art. 4 si 13 din pre-
zenta lege, se va putea pronunta
In acelasi timp si interdictiunea
de a locui in anumite localitAti
sau obligatiunea de a nu pArdsi
o anumitd regiune din %rd..
Durata acestor rndsuri lie si-
gurantd va fi dela 4-10 ani §i
se va socoti din ziva In care se
va fi terrninat executarea pe-
depsei.
Cei ce vor contraveni acestor
interdictiuni, vor fi pedepsiti cu
Inchisoarea corectionald dela l
an la 2 ani si var fi apoi supirsi
la executarea masurii de sigu-
rantd.
16. Nu pot fi directori sau re-
dactori de ziare la publicatiuni
periodice, acei care au fost con-
damnati pentru oricare din in-
fractiunile prevAzute de legea
de fatä, precum si pentru in-
fractiunile contra sigurantei Sta-
tului sau pentru cele ardtate In
art. 1-13 inclusiv, 19-22 si 23
din legea pentru reprimarea
unor noi infractiuni contra li-
nistei publice.
Aceastd, interdictiune dureazd
6 ani dela data executdrii pe-
depsii privative de libertate.
Proprietarii publicatiunilor,
care cu stiintA vor fi angajati
sub orice forma sau cu orke a-
tributiuni asemenea persoane in
serviciul publicatiunii lor vor fi
nedepsiti cu inchisoarea dela 2
6 ani.
Dacd, proprietatea publicatiu-
www.digibuc.ro
169
nii periodice apartine unei so-
cietAti comerciale sau civile, se
va aplica directorilor sau con-
ducdtorilor societAtii aceeasi pe-
deapsd.
CAPITOLUL IV
Dispozifiunl generale
17. Dispozitiunile art. 15, 16,
17 si 27-32 inclusiv, ale legii
pentru reprimarea unor noi in-
fractiuni contra linistei publice,
se aplicA tuturor infractiunilor
prevdzute de aceastd lege.
18. In caz de recunoastere a
circumstantelor atenuante, pe-
depsele prevtlzute de aceasttilege
nu se pot reduce sub minimum.
fixat pentru fiecare din infrac-
liuni.
CtInd legea prevede o pedeap-
sd privativa de libertate f i a-
mendlt, reducerile SP aplicd la
ambele pedepse.
In caz de recidivd, nu se a-
cordd circumstanle atenuante.
19. Scuza absolutorie prevd-
zutd In art. 6 din legea pentru
reprimarea unor noi infractiuni
contra linistei publice, se va a-
plica si In cazurile prevAzute
mai sus.
20. Mdsurile luate In virtu-
tea art. 1, 2 si 3 ale prezentei
legi, fac parte din categoria ac-
telor de -guverranadnt, definite
prin art. 2 al legii din 23 De-
cemvrie 1925.
21. Jurnalele Consiliului de
Ministri Nr. 1.456 din 9 Decem-
vri.e 1933 si Nr. 1.457 din 10 De-
cemvrie 1933, se ratified In toate
dispozitiunile lor.
22. Ministerul de Interne va
putea dispune inchiderea hote-
lurilor, reskaurantelor, caf ene-
lelor, cluburilor sau alte aseme-
nea localuri publice, dactl acea-
std mdsurd este cerutd pentru a
intdri siguranta si ordinea pu-
blic/I, in special:
170 25 Februarie 1938

1. Daca ele servesc la intruni- declare dacd au fdcut sau nu

rea unui numetr de persoane parte dinteun partid sau gru-
pentru o miicare cu motive po- pare politica si in caz afirmativ
litice, sau pentru scopuri poli- din care anume au felcut pane.
tice, sau pentru a prepara ac- Declaratiunile se vor depune se-
(iuni violente in contra persoa- fului imediat al celui obligat a
nelor sau proprietatilor, ori in le face care pe cale ierarhica le
contra siguranjei Statului. va trimete ministerului de care
2. Dacet din imprejuretri ar pu- depinde functionarul, sau care
tea rezulta cet ele ar putea fi fo- exercitd un control asupra in-
losite loc de intdlnire sau loc stitutiunii uncle functioneazet.
de scapare pentru persoane ce Toti cei prevazuti de alin. 1,
intreprinde acjiunile arettate care nu au fdcut declaratiuni,
la punctul 1. vor fi destituiti din functiunile
3. Dacel in acele localuri se vor sau insarcindrile ce ocupet. Des-
gdsi scrieri al cetror continut in- tituirea se va face prin deci-
tret in prevederile art. 17. ziune ministeriald.
23. Este interzis functionari- Membrii invatamdntului su-
lor publici, membrilor clerului perior sunt de asemeni obligati
de orice confesiune, membrilor la facerea declaratiunilor prevel-
Corpului didactic altii decdt cei zute de alin. 3, sub sanctiunea
din invafamdntul superior, in prevazuta de alin. precedent.
genere tuturor acelor care pri- 24. Dacd se stabileite cet per-
mesc sub orice forma sau titlu soanele ardtate in primul ali-
o retributiune dela Stat, judet, neat al articolului precedent fac
comund, regie, casa autonornet, parte dinteun partid ori gru-
administratiune comercialel, di- pare politica, adera fdti$ la ac-
recfie speciald sau orice alta in- fiuni politice sau iau parte la
stitutiune publicet ori asezeimdnt manifestatiuni cu caracter po-
al cdrui buget este supus apro- litic, ministrul de care functio-
barii Parlamentului, Consiliu- narul depinde sau ministrul
lui de Minigri, ministerelor sau care exercitel controlul asupra
autoritatilor speciale ce depind institutiunii, cu avizu/ conform
de ministere, consiliilor jade- al Consiliului de Minigri, va
fene sau comunale ci autoritd- pronunfa impotriva functiona-
filor bisericesti, de a face parte rului pedeapsa destituirii.
dinteun partid ori grupare Aceeali pedeapset i cu aceea$i
sau de a adera la actiuni proceduret se va aplica impo-
politice, ori de a lua parte la triva membrilor invelfameintului
mice manifestafiuni cu acest ca- superior care fiind membri ai
meter. unui partid politic, vor lua parte
Acei care fac parte dinteun la manifestarile partidului ce au
partid ori grupare poitica sunt fost interzise de autoritelti, sau
obligati a demisiona din acest care cu ocaziunea indeplinirii
partid sau grupare, in termen funcliunii lor se dedau la ma-
de cel mult 7 zile dela publica- nifestatiuni politice. Destituirea
rea in Monitorul Oficial a aces- in cazul acestui articol atrage
tui decret. dupet sine pierderea dreptului de
Persoanele mai susardtate sunt pensiune.
obligate ca cel mai tdrziu in 15 25. Ordonantele de neurmet-
zile dela publicarea in Monito- rire, hotaririle de ackitare ale
rul Oficial a acestui decret set oricarei instante judecettoreiti
www.digibuc.ro
 26 Februarle 1938 171

date pentru una djn infracfiu- infractiuni contra ordinei pu-

nile de aceastd lege,
de legea pentru reprimarea unor
noi infracjiuni contra ordinel
publice, infractiuni contra sigu-
rantei interioare a Statului, con- al II-lea, vor fi destituiti din
tra linistei publice, prevdzutd de functiune prin deciziunea mi-
art. 323-336 din codul penal Re-
gele Carol al II-lea, vor fi tri- - care esercitet controlul in, urma
mese in copie ministrului justi- hotdririi Consiliului de Ministri.
fiei de inselsi instanta care le-a
pronuntat. Ministrul justiliei va
putea ordona o cercetare in sco-
pul de a vedea dacet achitarea
nu a lost fdcutil cu rea cred'iljd
sau dacet este urmarea unei vd-
dite gresitet apreciere a faptelor.
Dacel ministrul justitiei soco-
teste cd achitarea a fost pro-
nuntattt cu rea credintd, sau cd
achitarea a fost urmarea unei
vddite gresitd apreciere a fapte-
lor. Consiliul Ministrilor va pu-
tea aviza la aplicarea uneia
din pedepsele prevetzute de art.
173, Nr. 4, 5 si 6 dirt legea pen-
tru organizarea judecdtoreascd,
magistratilor care au format
completul de judecatd.
Pedeapsa se va aplica prin
inalt decret regal.
26. Functionarii publici, mem-
brii clerului de orice confesiune,
membrii corpului didactic de
()rice grad, in genere toti acei
care primesc sub orice forma sau
titlu o retributiune dela Stat,
judet, contund, regie, easel auto-
nomd, administratie comerciald,
directie speciald sau mice altd
institufiune publicd ori asezd-
mint al cdror buget este supus
aprobdrii Parlamentului, Consi-
liului de Ministri, ministerelor
sau autoritdlilor speciale ce de-
pind de ministere, consiliilor ju-
detene sau comunale si autori-
tdfilor bisericesti, care au fost
condamnati chiar de o primet
instantd pentru una din infrac-
tiunile prevetzute de aceastd lege,
de legea pentru reprimarea unor
www.digibuc.ro
blice, contra siguranfei interi-
oare a Statului, contra linistei
publice, prevetzute de art. 323
336 din codul penal Regele Carol
nisterului de care depind sau
Destituirea in cazul acestui
articol atrage dupd sine pierde-
rea dreptului de pensiune.
27. Prin art. 8, 9 si 10 ale a-
cestei legi, sunt modificate si
completate dispozitiunile legii e-
lectorale din 27 Martie 1926.
PROGRAME ANALITICE
pentru gimnaziile i liceele industriale
de bieti
DIN 26 FEBRUARIE 19380
Aceste Programe analitice con-
tinand 70 pagini, s'au aprobat
prin Decret Regal Nr. 175 din
1938 si s'au publicat in Monito-
rul Oficial, p. I, Nr. 47 din 26
Februarie 1938, unde se pot con-
sulta.
A se vedea in leg5turrt Legea
inviltitmântului secundar indus-
trial, din 16 Aprilie 1936, la pag.
555, vol. XXIV, p. I, precum si
Programele analitice pentru gim-
naziile si liceele industriale de
fete, din 26 Martie 1938, in Mo-
nitorul Oficial, p. I, Nr. 71 din
1938.
CONSTITUTIUNEA
DIN 27 FEBRUARIE 1938 9
Raportul cdtre M. S. Regele
(Nr. 458 din 27 Februarle 1938)
Prin Inaltul Decret Regal Nr.
901 din 20 Februarie 1938, Popo-
Constitutiunea prinnd a lost
promulgatä i publieatä in Montitorul
172 27 Februarie 1938
rul Roman a fost chemat O. se
rosteasca asupra primirei Con-
stitutiunii, menite s. aseze te-
melii mai solide si mai drepte
Statului nostru si s. indrumeze
vieata obsteasca pe o cale mai
sigurk mai libera si mai sling-
toasa.
Urmandu-se procedure preva-
zuta pentru plebiscit, Poporul
Roman, in ziva de 24 Februarie
1938, a dat invoirea sa noului
asezamant pe care Majestatea
Voastra in nesfarsita Sa dra-
goste de tail l-a dat Romaniei
pe veci intregite.
Comisiunea instituita prin
Ina lt Decret Regal pentru tota-
lizarea plebiscitului, depunan-
du-ne procesul-verbal ce a inche-
fat, din care reiese ca. 4.297.581
de glasuri au fost pentru primi-
rea Constitutiunii si numai 5.483
au fost impotriva.
In calitate de Fresedinte al
Consiliului de Ministri, in nu-
mele Intregului Guvern, supun
promulgäri Maiestätii Voastre
noua Constitutiune.
Oficial dela 1 Iu lie 1866 (pag, 3,
vol, I), Ea este redactatä dupä mo-
delul Constitutiei Belgiene, din 25
Februarie 1831. S'a aplicat, eu mo-
dificiirile din 13 Octomvrie 1879, 8
Iunie 1884 si 20 Julie 1917, timp Ie
57 ani, Inainte de 1 Iu lie 1866, data
promulgärii acestei Constitutiuni, le-
gea fundamentalä a tä,rii era Con-
venfiunea dela Paris, din 7/15 Au-
gust 1858, completatä prin Statutul
din 2 In lie 1864,
Dupä reintregirea tärii, a doua
Constitutiune a fost promulgati si
publicatä in Monitorul Oficial dela
29 Martie 1923, (pag, 3, vol, XI
XII). Ea este o modificare si com-
pletare a primei Constitutiuni din
1866, S'a aplicat timp de 15 ani,
In fine, pentru asezarea pe teme-
www.digibuc.ro
Cumintul M. S. Regelui
Noua Constitutiune este izvo-
rata dintr'o nevoie sanatoasa, a
cerintelor nationale si a fost fra-
mantata in constiinta Mea si a
sfetnicilor Mei, cari, alaturi de
neuitatul Meu Parinte, au fost
creatorii Romaniei de astazi.
Tara, careia i-am infatisat
spre invoire aceata, noua Consti-
tutiune, a primit-o cu un entu-
ziasm care Mi-a bucurat inima.
Sunt cel d'ntaiu legat de ea si
voiu fi cel d'ntaiu pazitor al ei,
pentru binele poporului Roman.
Poporul Roman dandu-si in-
voirea, Noi decretam urmätoarea
CONSTITUTIUNE
TITLUL I
Despre teritoriul Româniel
1. Regatul României este un
Stat National, unitar i indivi-
zibil.
2. Teritoriul Romaniei este
inalienabil.
3. Teritoriul Romaniei nu se
poate coloniza cu populatiuni de
semintie straina.
lii mai solide ci mai drepte a Statu-
lui, a treia Constitutiune prezentä,
insotitä de Praelamafia M, S. Rege-
lui Carol al II-lea, a fost decretatä
si infätisatii Poporulni, publichndu-se
in Monitorul Oficial, p, I Nr, 42 din
20 Februarie 1938, Dupi plebiscit,
s 'a promulgat si publicat din nou,
In Monitorul Oficial, p. I, Nr. 48 oin
27 Februarie 1938,
Prin I. D. R. sub Nr, 1.045 din
27 Februarie 1938, noua Constituti-
une a fost promulgati in urma cärema
s 'a investit eu sigiliul Statului si s'a
publieat in Monitors/ Oficial, p. 1.
Nr. 48 din 27 Februarie 1938, in a-
celasi euprins ea la 20 Februarie
1938.
 27 Februarle 1938 173

TITLUL II tului i functiunilor oficiale, cat

Despre datorille l drepturile st In afara de ele.
Românilor Propaganda politica, in loca
surile destinate cultului, ori
CAPITOLUL I prilejul manifestatiunilor reli-
Despre daforiile Roma:law. gioase, nu este ingaduita nimA-
nut
4. Toti Romanii, far& deose- Orice asociatiune politic& p.?
bire de origine etnica i credinta temeiuri ori pretexte religioase
religioasa, sunt datori: a socoti este oprita.
Patria drept cel mai de seam& In afara de persoanele, de
temei al rostului lor in vieata, a conditiunile si de formele preva-
se jertifi pentru apararea inte- zute In legi, nimeni nu poate lua
gritätii, independentei i dem- ori presta juraminte de credinti.
nitatii ei; a contribui prin mun- 9. Romanul care, far& preala-
ca lor la Inaltarea ei morall si bila autorizatie a guvernului,
propasirea ei economica; a In- va intra In orice serviciu al
deplini cu credinta sarcinele ob- unui Stat strain, sau se va ala-
stesti ce li se impun prin legi tura pe lânga o corporatie m:-
a contribui de bung voie laIgi- litara stritina, pierde de On
plinirea sarcinilor publice, f ära drept cetätenia romana.
de care fiinta Statului nu poate Supunerea, pentru oricat timp
vietui. si din orice fapt ar rezulta eu
5. Toti cetatenii romani, fära la vreo protectie straina, teaue
deosebire de origine etnic& si dupa sine pierderea de Win
credinta religioasa, sunt egali drept a cetäteniei romane
inaintea legii, datorandu-i res- Nationalitatea romanti, pier-
pect si supunere. duta. In conditiunile araf ate nu
Nimeni nu se poate socoti des- se poate redobandi dead prin
legat de indatoririle sale civile naturalizare.
ori militare, publice ori parti-
culare, pe temeiul credintei sale CAPITOLUL II
religioase sau de orice alt fel. Despre drepturile Rornanilor
6. Nu se admite in Statul Ro-
man nicio deosebire de clasa so- 10. Romänii se bucura de li-
Privilegiile In asezarea bertatea constiintei, de liberta-
darilor sunt oprite. Micsorarile tea muncii, de libertatea invä-
maririle de impozite nu pot fi ;ämântului, de libertatea peesei,
cleat generale si statornicite de libertatea intrunirilor, de li-
prin legi. bertatea de asociatie si de toate
7. Nu este ingaduit niciunui libertatile din care decurg cirep-
Roman a propovadui prin viu turi, In conditiunile statorni cte
grai sau in scris schimbarea prin legi.
formei de guvernamant a Sta- Nationalitatea romana se
tului, impartirea ori distribui- dobancleste prin casatorie, prin
rea averii altora, scutirea de im- filiatiune, prin recunoastere
pozite, ori lupta de clasä. prin naturalizare. Naturalizarea
8. Este oprit preotilor, de ori- se acordá prin lege in mod in-
ce rit si credinta religioasa, a dividual; ea nu are efect re-
pune autoritatea lor spirituala troactiv. Sotia profita de natu-
In slujba propagandei politice, ralizarea sotului i copii minori
atilt in locasurile destinate cul- de aceea a parintilor.
www.digibuc.ro
174 27 Februarie 1938

12. Libertatea individualg, !

trate ei nu pot fi Insträinate
este garantatä. decât dui:4 regulele ei cu for-
Nimeni nu poate fi urmärit mele stabilite prin lege. Nicio
sau perchizitionat, deckt in ca- lege nu poate infiinta pedeapsa
zurile ei dupä formele stabilite confiscarii averilor, afar/ de ca-
de lege. zurile de inaltä trädare ei dela-
Nimeni nu poate fi detinut pidare de bani nublici.
sau arestat decât In puterea Nimeni nu poate fi expropriat
unui mandat judecätoresc, mo decât pentru cauzA de utilitate
tivat ei comunicat In momentul publiat ei durd o dreaptà ei
arestárij., sau cel mai târziu in prealabill despägubire, stabilitä
24 ore dupä arestare. de justitie, conform legilor. Prin
In caz de villa váditä ori de cauza de utilitate publicá, nu
urgentä, detinerea sau arestarea se poate intelege decât aceea
se poate face imediat, iar man- care este de naturä a folosi in
datul se va emite ei comunica acelaei timp tuturor ei fiecäruia
in 24 ore, conform alineatului In mod actual, ori eventual.
precedent. In afar& de cazurile de utili-
13. Nimeni nu poate fi sus- tate publicA, pentru apiirarea
tras, In contra vointei sale, dela nationald, pentru lucrárile de
judecktorii pe care ii clä legea. interes militar, sanitar, cultural,
14. Domiciliul este inviolabil. pentru di de comunicatii teres-
Nicio vizitare a domiciliului tre, nautice, ori aeriene, pentru
nu se poate face decât de auto- piete ei lucrári publice previt-
ritätile competente, in cazurile zute In legile actuale, niciun alt
ei potrivit formelor stabilite de caz nu se poate stabili cleat
lege. prin legi votate de ambele Adu-
15. Pedeapsa cu moartea se nári, cu rnajoritate de cloud.
aplia in timp de räzboiu, po- treimi.
trivit codului de justitie mill- 17. Zäcämintele miniere, pre-
tarä. cum ei bog64iile de orice naturá
Consiliul de Minietri, va pu- ale subsolului, sunt proprieta-
tea decide aplicarea dispozitiu- tea Statului. Se excepteazá ma-
nilor din alirieatul precedent ei sele de roci comune, carierele de
In timp de pace, pentru aten materiale de constructii ei de-
tate contra Suveranului, Mem pozitele de turbá, fárá prejudi-
brilor Familiei Regale, $efilor ciul drepturilor dobândite de
Statelor stráine ei demnitarilor Stat, pe baza legilor anterioare.
Statului din mobile in legAturg, 0 lege a minelor va determina
cu exercitiul functiunilor ce le normele ei conditiunile de pu-
sunt incredintate, precum si in nere in valoare a acestor bunuri,
cazurile de tâlhärie cu omor ei va fixa drepturile proprietarului
asasinat politic. care vor fi de cel putin 500/o din
16. Proprietatea de orice na- redeventa ei din pretul la hec-
tura, precum ei creantele, atât tar al concesiunii ei va ardta,
asupra particularilor, cat ei a- totodatà, putinta ei mäsura In
supra Statului, sunt inviolabile care aceetia vor participa la ex-
ei garantate ca atare. ploatarea acestor bogátii.
Oricine poate dispune liber de Drepturile caetigate in favoa-
bunurile ce sunt ale lui, dupa rea Statului, pe baza actelor de
normele prevAzute in legi. concesiune, incheiate paná in
Bunurile care fac parte din prezent, se respectá.
domeniul public, sunt adminis- 18. Drumurile mari ei mid,
www.digibuc.ro
 27 Februarle 1938
ulitele care sunt In sarcina Sta-
tului, judetelor, municipiilor
comunelor, fluviile i raurile na-
vigabile sau plutitoare, tärmu-
rile, adaugirile catre mal i lo-
curile de unde s'a retras apa
marii, porturile naturale sau
artificiale; malurile uncle trag
vasele, spatiul atmosferic, apele
producatoare de forte motrice
de folos obstesc si In deobste
toate bunurile care nu aunt pro-
prietate particulara, sunt consi-
derate ca dependinte ale dome-
niului public.
19. Libertatea constiintei este
absoluta.
Statul garanteaza tuturor cul-
telor o deopotriva libertate si
protectiune, intru cat exercitiul
lor nu aduce atingere ordinei
publice, bunelor moravuri si si-
gurantei Statului.
Biserica ortodoxa crestina si
cea greco-catolica sunt biserici
românesti. Religia cresting, orto-
doxa fiind religia marei majo-
ritäti a Romanilor, biserica or-
todox& este biserica dominant5.
In Statul Roman, iar cea greco-
catolica are intaietate fata de
celelalte culte.
Biserica ortodoxa roman& este
si ramâne neatarnatä de orice
chiriarhie straina, pastrându-si
insä unitatea, In privinta dog-
melor, cu biserica ecumenica a
R as aritulu i.
Chestiunile spirituale si cano-
nice ale bisericii ortodoxe ro-
mane, tin de o singura autori-
tate sinodala centrala.
Raporturile dintre diferitele
culte si Stat sunt de domeniul
legilor speciale.
20. Actele stärii civile sunt
de atributia legit civile.
Intocmirea acestor acte va
trebui sa preceada totcleauna bi-
necuvântarea religioasa, care
este obligatorie pentru toti mem-
brii cultelor.
21. Invatilmântul este liber In
www.digibuc.ro
175
conditiunile stabilite prin legi
speciale i intru cat nu va fi
contrar bunelor moravuri, ordi-
nei publice si intereselor de
Stat.
Invatamântul primar este o-
bligator. In scolile Statului a-
cest Invátámant va fi gratuit.
22. Constitutia garanteaza
fiecaruia, In limitele si conditiu-
nile legii, libertatea de a comu-
nica i publica ideile i opiniu-
nile sale, prin grai, prin scris,
prin imagini, prin sunete sau
prin orice alte mijloace.
23. Secretul scrisorilor, tele-
gramelor i convorbirilor telefo-
nice este inviolabil. Se excep-
teaza. cazurile In care justitia e
datoare sa se informeze conform
legii.
24. Cetätenii romani au drep-
tul a se aduna pasnici i fat%
arme pentru a trata tot felul de
chestiuni, conformându-se legi-
lor care reguleaza exercitiul a-
cestui drept.
Intrunirile, procesiunile si ma-
nifestatiile pe caile publice, ori
In aer liber, sunt supuse legilor
orânduirilor politienesti.
25. Oricine are dreptul a se
adresa prin petitiuni, subscrise
de una sau mai multe persoane,
la autoritatile publice, Insá nu-
mai in numele celor subscrisi.
Autoritatile constituite au sin-
gure dreptul sá adreseze peti-
tiuni In nume colectiv.
26. Cetatenii români au drep-
tul a se asocia, conformându-se
legilor.
Dreptul de libera asociatiune
nu implica dreptul de a crea
persoane juridice. Conditiunile
in care se acorda personalitatea
juridica se stabilesc prin lege.
27. Numai cetätenii români
sunt admisibili in functiunile
demnitatile publice, civile si mi-
litare, tinându-se seama de ca-
racterul majoritar si creator de
Stat l Natiunii Române.
176 27 Februarie 1938
Supusii stráini nu pot ocupa
atari functiuni, deck in cazu-
rile statornicite prin legi.
Sträinii aflátori pe pámântul
României se bucurá de protec-
tiunea datâ de legi, persoanelor
averilor in genere.
Numai Românii i cei natu-
ralizati români, pot dobândi cu
orice titlu si detine imobile ru-
rale in România. Stráinii vor
avea drept numai la valoarea
acestor imobile.
28. Decoratiunile stráine se
vor purta de Români numai cu
autorizarea Regelui.
Insigne le, emblemele, meda-
precum si uniformele de
orice fel, nu pot fi create, nici
atribuite, nici purtate fárl le-
giuitá incuviintare.
TITLUL III
Despre puterile Statului
29_Toate puterile Statului
emaná dela Natiunea Rpmâná.
Ele insá nu se pot exercita
cleat prin delegatiune si numai
dupá principiile ì regulile ase-
zate in Constitutia de fat&
30. Regele este Capul Statu-
lui.
31. Puterea legislativá se
exercitä de Rege prin Reprezen-
tatiunea Nationalá care se im-
parte in doul Adunári: Senatul
Adunarea Deputatilor.
Regele sanctioneazá si pro-
mulgá legile.
Inainte de a i se da sanctiu-
nea rega15., legea nu e valabilá.
Regele poate refuza sanctiu-
nea.
Nicio lege nu poate fi supusl
sanctiunii regale, decAt dupá ce
va fi fost discutatà si votatá de
majoritatea ambelor Adunari.
Promulgarea legilor votate de
ambele Adunäri se va face prin
ingrijirea ministrului de justitie
care este si pristratorul marelui
Sigilitj al Statului.
www.digibuc.ro
Initiativa legilor este datá Re-
gelui. Fiecare din cele doul A-
dunári pot propune din initia-
tivd proprie numai legi in in-te-
resul obstesc al Statului.
I n terpretati u nea legilor cu
drept de autoritate se face nu-
mai de puterea legiuitoare.
Nicio lege, niciun regulament
de administratiune generala sau
comunalá, nu pot fi indatori-
toare deal dupä ce se publia
In chipul hotarit prin ele.
32. Puterea executivä este in-
credintatá Regelui, care o exer-
citä prin guvernul Säu in mo-
dul stabilit prin Constitutie.
33. Puterea judeatoreasca se
exercitá de organele ei.
Hotäririle judeatoresti se pro-
nuntá in virtutea legii.
Ele se executä in numele Re-
gelui.
CAPITOLUL I
Despre Rege
34. Puterile constitutionale
ale Regelui sunt ereditare in li-
nie coboritoare directl si legi-
Limn. a Maiestkii Sale Regelui
Carol I de Hohenzollern Sigma-
ringen, din barbat In bärbat,
prin ordinul de primogeniturá
si cu exclusiunea perpetuä a fe-
meilor si coboritorilor lor.
Coboritorii Maiestkii Sale vor
fi crescuti in religiunea ortodoxrt.
a Räshritului.
35. In lipsá de coboritori in
linie barbáteascl ai Maiestkii
Sale Regelui Carol I de Hohen-
zollern Sigmaringen, succesiu-
nea Tronului se va cuveni celui
mai In varstä dintre fratii
sau coboritorilor acestora, dupä
regulile statornicite In articolul
precedent.
Dacá niciunul din fratii sau
coboritorii lor nu s'ar gási in
vieatá sau ar declara mai dina-
inte cà nu primesc Tronul, a-
tunci Regele va putea indica
 27 Februarie 1938
succesorul Säu dintr'o dinastie
suverana din Europa occiden-
tal& cu primirea Reprezenta-
tiunii Nationale, data in forma
prescrisa de art. 36.
Dad. niciuna, nici alta nu va
avea loc, Tronul este vacant.
36. In caz de vacant/ a Tro-
nului, ambele Adunari se Intru-
nesc . de Indath inteo singura
Adunare, chiar far& convocare
cel mai tarziu pan& in opt
zile dela intrunirea lor, aleg un
Rege, dintr'o dinastie suverana
din Europa occidental&
Prezenta a trei pätrimi din
membri cari compun fiecare din
ambele AdunAn i majoritatea
de douä, treimi a membrilor pre-
zenti, sunt necesare pentru a se
putea purcede la aceastä ale-
gere. In caz and Adunarea nu
se va fi facut in termenul mai
sus descris, atunci In a noua zi
la amiaza, Adunärile intrunite
vor pa% la alegere, oricare ar
fi numärul membrilor prezenti
si cu majoritatea absoluta a vo-
turilor.
Daca Adunärile s'ar afla di-
solvate In momentul vacantei
Tronului, se va urma dui:4 mo-
dul prescris la articolul urma-
tor.
In timpul vacantei Tronului,
Adunärile, intrunite, vor numi
o Locotenenta Regala compusä
din trei persoane, care va exer-
cita puterile Regale panä la
suirea Regelui pe Tron.
In toate cazurile mai sus ard-
tate votul va fi secret.
37. La moartea Regelui Adu-
närile se Intrunesc chiar fara
convocare, cel mai târziu zece
zile dupa deOararea mortii.
Daca din intamplare ele au
fost disolvate mai dinainte
convocarea lor a fost hotarItä
In actul de disolvare, pentru o
epoca In urma celor zece zile,
atunci Adunärile cele vechi se
C. Ilamangin, vol. XXVI. 12.
www.digibuc.ro
177
aduna, pang, la intrunirea ace-
lora carè au a le Inlocui.
38. Dela data mortii Regelui
pana la depunerea Juraman-
tului succesorului Sall la Tron,
puterile constitutionale ale Re-
gelui sunt exercitate In numele
Natiunii Române de Ministrii,
intruniti In consiliu si sub a lor
responsabilitate.
39. Regele este major la vâr-
sta de 18 ani impliniti.
La suirea Sa pe Tron El va
depune mai Int Ai in sanul Adu-
närilor Intrunite urmatorul Ju-
ramânt: Jur a pazi Constitutia
si legile Natiunii Române, a
mentine drepturile ei nationale
si integritatea teritoriului".
40. Regele poate numi un
Regent si doi Supleanti cari,
dupä, moartea Lui, sa exercite
puterile Regale In timpul mino
ritätii succesorului SAu.
Aceastä, numire se face cu pri-
mirea Reprezentatiunii Natio-
nale, data In forma prescrisä
de art. 36 din Constitutia de
fat&
Regentul va exercita totodatä
tutela Regelui minor.
Daca l. moartea Regelui, Re-
gentul nu s'ar gäsi numit
succesorul Tronului ar fi minor,
ambele Adunari Intrunite vor
numi pe Regent si pe cei doi
Supleanti, procedand dupa for-
mele prescrise de art. 36 din
Constitutia de fata.
Regentul i Supleantii Sai nu
intra In functiune decat dupa
ce vor fi depus Inaintea ambelor
AdunAri Intrunite, juramantul
nrescris de art. 39 din Consti-
tutia de fat&
In caz de deces al Regentului,
Supleantul cel mai In varstä, Ii
va lua de drept locul, proce-
clându-se conform celor stabilite
la alineatul precedent pentru a-
legerea unui nou Sup leant.
41. Daca Regele se aflä, In
imposibilitate de a domni, Prin-
178 27 Februarie 1938
cipele Mostenitor major, singur,
ia de drept Regenta. In cazul in
care Principe le Mostenitor ar
fi minor, Consiliul de Ministri,
dupä ce s'a constatat legalmente
imposibilitatea de a domni, con-
voaa indat5, Adungrile Legiui-
toare reunite pentru a decide.
42. Nicio modificare nu se
poate face Constitutiei In tim-
pul Regentei.
43. Regele nu va putea fi tot-
odat1 si Seful unui alt Stat
färä consimtámAntul Adungri-
lor.
Niciuna din Adunäri nu poate
delibera asupra acestui object,
dacá nu vor fi prezenti cel pu-
tin douá treimi din membrii
cari le compun si hotárirea nu
se poate lua decat cu douá tre-
imi din voturile membrilor dc
fatá.
44. Persoana Regelui este in-
violabilá. Ministrii Lui sunt räs-
punzgitori.
Actele de Stat ale Regelui vor
fi contrasemnate de un Minis-
tru care, prin aceasta insäsi,
devine räspunator de ele.
Se excepteazá numirea Primu-
lui Ministru care nu va fi con-
trasemnatä.
45. Regele convoacI Adung.-
rile Legiuitoare cel putin odatá
pe an, deschizAnd sesiunea prin
mesaj, la care Adunärile pre-
zintá räspunsul lor.
Regele pronuntä inchiderea
sesiunii.
El are dreptul de a disolva
ambele Adurari deodatá sau
numai una din ele. Actul de di-
solvare trebue s5, continä con-
vocarea alegdtorilor si a noilor
Adunäri.
Regele poate at/Irma Adung-
rile. Ele se intrunesc de plin
drept la Implinirea unui an dela
data amAnärii, dacá ¡litre timp
nu au mai fost convocate.
46. Regele numeste si revoactt
pe Ministrii SM.
www.digibuc.ro
El are dreptul de a ierta sau
micsora pedepsele In materii
criminale, afará de ceea ce se
statorniceste In privinta Minis-
trilor.
El nu poate suspenda cursul
urmáririi sau juclecAtii, nici a
interveni prin niciun mod In
administrarea justitiei.
El numeste sau confirmá in
functiunile publice, potrivit le-
gilor.
El nu poate crea o nouä func-
tiune fárä o lege specialá.
El face remulamentele nece-
sare pentru executarea legilor,
fárá sá poatä modifica legile si
scull pe cineva de executarea
Ion
El poate In timpul când Adu
närile Legiuitoare sunt disolvate
si in intervalul dintre sesiuni,
sá fad, in orice privintä Decrete
cu putere de lege, care urmeaza
a fi supuse Adunärilor spre ra-
tificare la cea mai apropiatä a
lor sesiune.
El este Capul Ostirii.
El are dreptul de a declara
rázboiul si de a incheia pacea.
El conferá gradele militare,
in conformitate cu legea.
El confera decoratiunile ro-
mttne.
El acrediteazá Ambasadorii si
Ministrii Plenipotentiari pe
lângá Sall Statelor Sträine.
El are dreptul de a bate mo-
nedä, conform unei legi spe.
ci ale.
El Incheie, cu State le Strline,
tratatele politice si militare.
Conventiunile necesare Joentru
comert, navigatiune si altele a-
semenea de El Incheiate, pentru
a avea putere de lege in inte-
rior trebue s6, fie Ins& supuse
Adunärilor Legiuitoare si apro-
bate de ele.
47. Lista civil& se hotäráste
prin lege.
 27 Februarie 1938
CAPITOLUL II
Despre Reprezenfarea Nationale,'
48. Membrii Adungrilor Le
giuitoare reprezintg Natiunea
nu-si exercitg mandatul dealt
dupg depunerea legiuitului ju-
rgmânt.
49. Fiecare Adunare deter-.
mina prin regulamentul sgu
modul dupg care se constitue
isi exercitg atributiunile.
50. Validarea alegerilor pen-
tru ambele Adungri i verifica-
rea titlurilor membrilor aparti-
nand fiecgreia din ele, se face
de Inalta Curte de Casatie
Justitie, inainte de data fixatk
pentru intrunirea Adungrilor.
51. Nimeni nu poate fi tot-
odatg membru al uneia si al ce-
leilalte Adungri.
52. Deputatii si Senatorii, nu-
miti de puterea executivg intr'o
functiune salariatg pe care o
primesc, pierd de plin drept
mandatul lor de reprezentanti
ai Natiunii.
Aceastg dispozMune nu se a-
plicg Ministrilor si Subsecreta-
rilor de Stat.
53. Membii Adungrilor Legiui-
toare nu pot apgra interese par-
ticulare impotriva Statului; ei
nu pot face parte din consiliile
de administratie ale intreprinde-
rilor care au contractat cu Sta-
tul, Judetele sau Comunele.
54. Orice hotärire se ia cu
majoritate absolutä a voturilor
afarg de cazurile statornicite in
altf el prin Constitutie.
In caz de paritate a voturi-
lor, propunerea in deliberare
este respinsg.
Adungrile tin sedinte cu ju-
//Ate te plus unul din numgrul
membrilor inscrisi In apelul no-
minal.
55. Fiecare membru al Adu-
närilor are dreptul a adresa
Ministrilor intrebgri la care a- aleggtorilor.
cestia stint obligati a rgspunde
www.digibuc.ro
179
In termenul prevgzut de regu-
lament.
56. Niciunul din membrii u-
neia sau celeilalte Adungri nu
poate fi urmárit pentru opiniu-
nile si voturile de el emise in
cursul exercitiului mandatului.
57 Niciun membru al uneia
sau celeilalte Adungri nu poate,
In timpul sesiunii, sg fie urm6.-
rit sau arestat pentru vine pe-
nale, cleat cu autorizarea Adu-
ndrii din care face parte, afarg
de cazul de flagrant delict.
Detentiunea sau urmgrirea
vreunuia din membrii Adungri-
lor este suspendatg in tot tim-
pul sesiunii, dacg Adunarea o
cere.
58. Fiecare din Adungri deli-
bereazg si hotgrgste separat, a-
farg de cazurile anume argtate
In Constitutia de fatg.
59. Politia Adungrilor se exer-
citg de Presedintele fiecgreia
din ele care, singur, dupg incu-
viintarea Adungrii, poate da or-
dine ggrzii respective.
60. Diurnele Deputatilor
Senatorilor se stabilesc prin
lege.
Sectiunea I
Despre Adunarea Deputatilor
61. Adunarea Deputatilor se
compune din Deputati ale% de
cetgtenii români, care au vârsta
de 30 ani impliniti si practicg
efectiv o indeletnicire intrând in
vreuna din urnatoarele trei ca-
tegorii:
1. Agricultura si munca ma-
nualg.
2. Comertul i industria.
3. Ocupatiuni intelectuale.
Alegerea se face cu vot secret,
obligator si exprimat prin scru-
tin uninominal, pe circumscrip-
tiuni care sg asigure reprezen-
tarea felului de indeletnicire a
Legea electoralg va fixa cir
180 27 Februarle 1938
cumscriptiunile si va statornici
dupd, normele mai sus impuse,
conditiunile cerute pentru a fi
alegätor, pentru bärbati i femei,
decdderile, incom-
procedura votttrii
garantiile libertätii alegerilor,
precum si numärul deputatilor.
Durata mandatului este de
vase ani.
62. Spre a fi eligibil In Adu-
narea Deputatilor se cere:
a) A fi cetätean roman;
b) A avea exercitiul drepturi-
lor civile si politice si a practica
efectiv indeletnicirea respectivä
a uneia din cele trei categorii
ardtate In articolul precedent,
pe ai cdrei alegatori urmeazd
a-i reprezenta;
c) A avea varsta de 30 ani im-
pliniti;
d) A aye& domiciliul in Roma-
nia.
Incapacitätile, decdderile tem-
porale ori definitive si incom-
patibilitätile, se vor stabili prin
legea electoral&
Sectiunea II
Despre Senat
63. Senatul se compune din
Senatori numiti de Rege, din
Senatori de drept si din Sena-
tori alesi cu vot obligator, se-
cret si exprimat prin scrutin
uninominal de membrii corpu-
rilor constituite In Stat, in nu-
märul i conditiunile, pentru a-
leggtorii i eligibilii, bärbati
femei, ce se vor stabili prin legea
electoral&
Proportia Senatorilor numiti,
in raport cu cei alesi, este de
jumdtate.
64. Sunt de drept membrii ai
Senatului, in virtuatea inaltei
lor situatiuni In Stat i Rise-
ri cd:
a) Mostenitorul Tronului dela
varsta de 18 ani impliniti;
www.digibuc.ro
b) Toti Principii Familiei Re-
gale, majori;
c) Patriarhul si Mitropolitii
Tärii;
d) Episcopii eparhioti ai bise-
ricilor ortodoxe române si greco
ratolice, Intru cat vor fi alesi
conform legilor Tärii;
e) Capii confesiunilor recunos-
cute de Stat, ate unul de fie-
care confesiune, intru cat sunt
alesi sau nurniti conform legilor
Tärii si reprezintd, un numär de
peste 200.000 credinciosi;
Actualii Senatori de drept
recunoscuti pänd, la data pro-
mulgärii prezentei Constitutii.
Mandatul Senatorilor de drept,
enumärati la paragrafele ae
inclusiv, inceteazd odatä cu ca
lita tea sau demnitatort in virtu.
tea cdreia II detin.
Durata mandatelor Senatori-
lor numiti i alesi va fi de noud,
ani. Mandatele Senatorilor alesi
se reinoiesc din trei in trei ani
dela data depunerii jurdmantu-
lui prevlizut de art. 48 din Cons-
titutie, In proportie de o treime.
Ultima treime neiesitä la sorti
pentru reinoire pästreazd man-
datele pand la expirarea terme-
nului de noud, ani.
Pentru mandatele iesite la
sorti se va proceda la noi ale-
geri conform legii electorale.
CAPITOLUL III
Despre Guvern ;i frlinitri
65. Guvernul se compune din
Ministri si Subsecretari de Stat.
Ministrii exercitä puterea exe-
cutivä In numele Regelui, In
conditiunile stabilite de Consti-
tutie i pe a lor rdspundere.
Ministrii au rdspundere politi
cä numai fatä de Rege.
66. Ministrii intruniti alcä-
tuesc Consiliul de Ministri, care
este prezidat de acel care a fost
insärcinat de Rege cu formarea
Guvernului si care poartä, titlul
 27 Pebruarie 1938
de Presedinte al Consiliului de
Ministri.
Departamentele Ministeriale si
Subsecretariatele de Stat nu se
not infiinta si desfiinta decal
prin lege.
67. Nu poate fi Ministru de-
cat cel care este roman de cel
putin trei generatii. Se excep-
teazd acei care au fost Ministri
pan acum.
68. Membrii Familiei Regale
nu pot fi
69. Ministrii si Subsecretarii
de Stat care nu sunt Membri ai
Adunärilor pot lua parte la des-
baterea legilor, dar nu pot vota;
Adunärile pot cere prezenta Mi-
nistrilor la deliberarile lor. Des-
baterile nu pot incepe fail pre-
zenta unui Ministru.
70. Regele i fiecare din Adu-
näri poate cere urmärirea Mi-
nistrilor si trimeterea lor In ju-
decata Inaltei Curti de Casatie
Justitie care, singurä, in sec-
tiuni unite, este in drept a-i jm
deca. In ceea ce priveste exerci-
tiul actiunii civile a partii vätä-
mate s't In ceea ce priveste cri-
mele i delictele comise de ei a-
far& de exercitiul functiunii lor
sunt supusi regulelor de drept
comun.
Punerea sub urmärire a Mi-
nistrilor de cdtre Corpurile Le-
giuitoare se va rosti prin majo-
ritate de dota treimi a membri-
lor de fatil.
Instructiunea se va face de o
comisie a Inaltei Curti de Casa-
tie si Justitie compusä din cinci
membri trasi la sorti In secti-
uni unite. Aceastä comisiune are
puterea de a califica faptele
si de a decide sau nu urmarirea.
Acuzarea Inaintea Inaltei
Curti de Casatie i Justitie se va
sustine de Ministerul Public.
Legea responsabilitätii Minis-
teriale determinä cazurile de
raspundere i pedepsele aplica-
bile Ministrilor.
www.digibuc.ro
181
Ministrii de Justitie iesiti din
functiune nu pot exercita profe-
siunea de avocat timp de un an
dela data
Ministrii iesiti din functiune,
nu pot face parte din consiliile
de administratie ale intreprinde-
rii cu care au Incheiat contracte
In cei trei ani urmAtori.
71. Ori ce parte vätärnatä In
drepturile sale printr'un decret
sau dispozitiune semnatä de un
Ministru, cu violarea unui text
expres al Constitutiei ori legilor
In vigoare, poate cere Statului
despagubiri Mnesti pentru pa-
guba suferitil, conform dreptu-
lui comun.
CAPITOLUL IV
Despre Consiliul Legislafiv
72. Consiliul Legislativ func-
tioneazA pe baza legii sale orga-
nice.
Con,sultarea Consiliului Legis-
lativ este obligatorie pentru toa-
te proiectele de legi, atat inainte
cat si durd amendarea lor In
comisiuni, afard de cele care pri-
vesc creditele bugetare.
Nici un regulament pentru a-
plicarea legilor nu se poate face
Mr& consultarea prealabil6. a
Consiliului Legislativ, afara de
cazul prevazut la alineatul ur-
mrttor pentru proiectele de legi.
Adunärile Legiuitoare pot pro-
ceda la discutarea proiectelor de
legi MI% a mai astepta aproba-
rea Consiliului Legislativ, (lac&
acesta nu-1 O. In termenul fixat
de legea sa organia.
CAPITOLUL V
Despre puferea Judecetforeascö
73, Nici o jurisdictiune nu se
poate Infiinta deat In puterea
unei legi.
Comisiuni i Tribunale extra-
ordinare nu se pot creia, sub nici
o numire si nici un cuvânt, In
vederea unor anume procese, fie
182 27 Februarie 1938
civile, fie penale, sau in vederea
judedrii unor anume persoane.
Juriul se desfiinteaza.
74. Pentru Intreg Statul Ro-
mân exist& o singurg Curte de
Casatie *i Justitie.
75. Numai Curtea de Casatie
*i Justitie In sectiuni unite are
dreptul de a judeca consitutio-
nalitatea legilor *i a declara ina-
plicabile pe acelea care sunt po-
trivnice Constitutiei. Judecata
inconstitutionalitätii legilor se
mgrgine*te numai la cazul ju-
decat.
Curtea de Casaite *i Justitie se
va rosti asupra conflictelor de
atributiuni.
Dreptul de recurs In casare
este de ordin constitutional.
76. Judectitorii sunt inamovi-
bili. Inamovibilitatea se va sta-
tornici printr'o lege special&
care va interveni cel mai târziu
In termen de *ase luni dela pro-
mulgarea prezentei Constitutii.
In acest rästimp sanctiunile dis-
ciplinare se vor aplica prin De-
cret Regal.
77. Justitia militarg se orga-
nizeazá prin lege.
78. Contenciosul administra-
tiv este In dderea puterii jude-
cátoresti, potrivit legii speciale.
Puterea judecatoreasc& nu are
ddere s5, judece actele de gu-
vernámânt, precum *i actele de
comandament cu caracter mili-
tar.
CAPITOLUL VI
Despre Inslitufiunile Judefene
0 Comunale
79. Institutiunile administra-
tive sunt statornicite prin legi.
TITI,U1, IV
Despre Finaste
80. Nici un impozit de orice
natur& nu se poate stabili *i per-
cepe de al pe baza unei legi.
Prin lege se pot creea impo
www.digibuc.ro
zite numai In folosul Statului,
judetelor, Comunelor si Institu-
tiunilor Pub lice Indeplinind un
serviciu de Stat.
81. Nu se pot Infiinta mono-
poluri decât prin lege si numai
In folosul Statului, Judetelor si
Comunelor.
82. Fonduri de pensiuni sau
gratificatiuni In sarcina tezau-
rului public nu se pot infiinta
cleat In virtutea unei legi.
83. In fiecare an Adun&rile
Legiuitoare incheie socotelile *i.
voteazá bugetul Mr& a putea
spori cbeltuielile propuse.
Toate veniturile *i cheltuielile
Statului trebuesc trecute fn bu-
get si socoteli.
Dad. bugetul nu se voteazá In
timp util, puterea executiv& va
face fatá necesitátilor serviciilor
publice aplicAnd bugetul anului
precedent, fgt.& a putea merge cu
acel buget mai mult de un an
peste anul pentru care a fost
votat.
84. Controlul preventiv si cel
de gestiune al tuturor venituri
lor si cheltuielilor Statului se va
exercita de Inalta Curte de Con
turi, care va supune in fiecare
an Adurarilor Legiuitoare un
raport general asupra conturilor
de gestiune ale bugetului trecut,
semnalând neregulile ce ar fi sk-
var*ite de Ministri In aplicarea
lui.
Regularea definitivá a socote-
lilor trebue s& fie prezentatä A-
dunärilor Legiuitoare cel mat
târziu In termen de doi ani ciela
Incheierea fiedrui exerciiu.
Un corp superior de control va
avea misiunea de a supraveghea
si examina legalitatea si corecti-
tudinea executdrii gestiunilor In
toate serviciile publice.
Acest corp va functiona pe M-
g& Presedintia Consiliului de
Ministri $i va lucra dup& ordi-
nele S, efului Guvernului.
85. Toate fondurile provenite
 27 Februarie 1938
dela Case Speciale, de care Gu-
vernul dispune sub diferite tit-
luri, trebuesc cuprinse In buge-
tul general al veniturilor Statu-
lui.
86. Pentru toath Romania e-
xista o singurá Curte de Con
turi.
87. Delapidarea de bani pu-
blici se califich crima si se pe-
depseste ca atare.
TITLUL V
Despre Ostire
88. Toti cethtenii români sunt
datori a face parte din unul din
elementele ostirei, conform legi-
lor.
89. Gracie le, decoratiunile si
pensiunile militare nu pot fi re
trase decat In virtutea unei sen-
tinte judechtoresti.
90. Contingentul ostirii se vo-
teazd, pentru fiecare an de Adu-
nárile Legiuitoare.
91. Nicio truph, armath stráinti,
nu poate fi admish in serviciul
Statului si nu poate intra sau
trece pe teritoriul României de-
alt In virtutea unei legi.
Trl LUL VI
Dispozitiuni generale
92. Culorile drapelului Roma,
niei sunt: Albastru, Galben,
Rosu, asezate vertical.
93. Resedinta Guvernului e in
Capita la Tärii.
94. Limba românh este limba
oficialá a Statului.
95. Niciun jurámânt nu leagti
si nu poate fi impus cleat in
puterea unei legi, care hothrhste
si formula lui.
96. Constitutia de fath nu
poate fi suspendath nici in total
nici In parte.
In caz de pericol de Stat se
poate institui starea de asediu
generalh sau partialh.
www.digibuc.ro
183
TITLUL VII
Revizuirea Constitutiei
97. Constitutia de fath nu
poate fi revizuith in total sau in
parte deal din initiativa Rege-
lui si cu consultarea prealabilit a
Corpurilor Legiuitoare care ur-
meazá a indica si textele de re-
vizuit.
Consultarea Adunhrilor Legiu-
itoare se face prin mesaj Regal
si se exprimh, cu majoritate de
douh, treimi ale Adunärilor In-
trunite intr'una singurá sub
presedintia Presedintelui Sena-
tului. Rezultatul consultatiunii
se aduce la cunostinta Regelui
de presedintii celor douh Adu-
nári insotiti de o Comisiune spe-
cialá.
Textele noi, urmänd a inlocui
pe cele revizuite, se voteazá cu
majoritate de douh treimi, de
fiecare Adunare In parte.
TITLUL VIII
Dispozitiuni transitorii si finale
98. Toate pämânturile expro-
priate si distribuite pe baza legii
pentru reforma agrard a Vechiu-
lui Regat din 17 Iulie 1921; a le-
gii pentru reforma agrará din
Basarabia din 13 Martie 1920; a
legii pentru reforma agrard din
Transilvania, Banat, Crisana si
Maramures din 13 Iunie 1921 si
a legii pentru reforma agrarä
din Bucovina din 30 Iulie 1921,
sunt respectate ca drepturi cas-
tigate si vor fi carmuite, pentru
orice litigii relative la ele In pre-
zent si pe viitor, de acele legi.
Dispozitiunile acestor legi in-
troduse in articolul 131 din Cons-
titutia dela 1923, räman cu ca-
racter constitutional.
Toate drepturile politice do-
bândite in virtutea clecretelor-
legi ratificate prin articolul 133
al Constitutiei din 1923, se res-
pectd.
Toate codicele si legile In vi-
184 1 Martie 1938
goare se vor revizui in vederea
unificArii legislaiei, punându-se
in armonie cu principiile actua
lei Constitutii. Pâng atunci ele
rAmAn In vigoare. Din ziva pro
mulgArii Constitutiei de fa:0
sunt desfiintate acele dispozitii
din legi, decrete, regulamente
orice alte acte care sunt con
trarii celor inscrise In aceastA
Constitutie.
Se abrogA de asemenea din
ziva promulgrtrii prezentei Cons-
titutii, Constitutia promulgata
cu decretul regal Nr. 1.360 din 28
Martie 1923.
Juriul In materie criminalti va
mai functiona pan& la punerea
Codului Penal Carol al II-lea si
al Procedurii Pena le in acord cu
principiul statornicit in art. 73
al Constitutiei de fata.
Pân6 la convocarea AdunAri-
lor Legiuitoare toate decretele
au putere de lege MA, a mai fi
nevoie de ratificarea kr.
Statutul Familiei Regale are
caracter Constitutional si nu se
poate modifica dealt cu proce-
dura pentru revizuirea Constitu-
tiei.
99. Pentru alegerea AdunAri-
kr Legiuitoare ce urmeazA a
fiinta pe baza prezentei Constitu-
tii, un decret regal cu putere
de lege, in conditiunile art. 98,
va fixa conditiunile cerute pen-
tru a fi alegAtor si ales, in Ca-
merA si Senat, circumscriptiu-
nile electorale, numArul Deputa-
tilor i Senatorilor, normele
dupl care urmeazA, a se face a-
legerea.
Acest decret are un caracter
Constitutional si nu se poate mo-
difica decât cu majoritate de
douA treimi.
100,, Prezenta Constitutie,
dupA ce va fi edictatA de Rege,
va fi supusA Natiunii Române
spre bunA stiintA i invoire".
Un decret Regal va fixa proce-
www.digibuc.ro
dura dupA care se va urma in
acest scop.
DupA terminarea acestei ope-
ratiuni si a aducerii rezultatului
ei la cunostinta Regelui de cA
tre Presedintele Consiliului de
Ministri, Constitutia de fatA va
fi promulgatA si intrA in vi-
goare.
Datti in Bucuresti, la 20 Fe-
bruarie 1938.
CAROL
DECR ET-L
pentru deschidere de credite pentru
spur de salarii si pensii
DIN 1 MARTIE 1938 1)
Asupra raportului presedinte-
lui Consiliului Nostru de Minis-
tri si al ministrului Nostru se-
cretar de Stat la Departamentul
F'inantelor si ad-interim la Jus-
titie, cu Nr. 438.693 din 1938;
VAzAnd jurnalul Consiliului de
Ministri cu Nr. 354 din 1938;
Având in vedere dispozitiunile
decretului lege Nr. 4.037/937, pen-
tru readucerea salariilor func-
tionarilor publici la nivelul celor
inscrise in bugetul anului 1932
si sporirea pensiilor cu 6 la sutA,
pentru acoperirea reducerii ope-
rate prin jurnalul Consiliului de
Mini*tri cu Nr. 555 din 16 Mai
1933;
Avâncl in vedere dispozitiunile
art. 63, 72-74 din legea asupra
contablitAtii publice;
In baza dispozitiunilor art. 14
din legea pentru unificarea si
simplificarea mAsurilor finan-
1) I, D, R, sub Nr. 1 004 din 1938,
s'a dat in baza art. 14 din Legea
deplinelor puteri (pag, 899, vol.
XXV) si s'a publicat in Monitoral
ficial, p. I Nr, 49 din 1 Martie
1938, A se vedea si Decret-lege din
2 Decemvrie 1937, la pag, 2303, vol
XXV, p,
 1 Martle 1938
ciare exceptionale din 1 Aprilie
1937,
Am decretat si decretdm:
1. Jurnalul Consiliului de Mi-
nistri cu Nr. 354 din 1938, se a-
probti de Noi.
2. Prin derogare dela dispo-
zitiunile art. 63 din legea asu-
pra contabiliatii publice, se pot
deschide credite suplimentare
pentru plata sporului de salariu
necesar reaclucerii salariilor
functionarilor publici, dela mi-
nistere, Regii publice comerciale,
Case autonome, Administratii
comerciale, Directiuni generale si
speciale, la nivelul color lnscrise
In bugetul anului 1932, conform
dispozitiunilor decretului lege Nr.
4.037 din 1937, publicat in Moni-
torul Oficial Nr. 279 din 2 De-
cemvrie 1937.
3. Se deschide pe seama mi-
nisterelor credite suplimentare
In surnd totald de 319.910.680 lei,
pentru readucerea salariilor si
pensiilor la nivelul celor din a-
DECRET-LEGE
pentru prestare de jurimint pe
Constitutiune
DIN 1 MARTIE 1938 i)
Asupra raportului presedinte-
lui Consiliului Nostru de Minis-
tri si ministrului Nostru secre-
tar de Stat ad-interim la Minis-
1) I. D. R. sub Nr. 1,048 din 1938,
dat in baza ait. 98 din Constitutiu-
ne, a'a publicat in Monitoria Ofi-
cial, p, I Nr, 49 din 1 Martie 1938,
A se vedea si Statutul functionarior
publiei, din 19 Iunie 1923, la pag,
409, vol, XIXII, preeum si Regu-
lamentul din 3 Ianuarie 1925, rela-
tiv la magistrati, peg, 1184, acelasi
vol. Ulterior, acest Decret-Lege, a
fost modificat si eompletat prin
Decret-lege din 7 Martie 1938, pag.
211, acest vol.
www.digibuc.ro
185
terul Justitiei, Nr. 18.562 din 28
Felyruarie 1938;
Vd2ând jurnalul Consiliului de
Ministri Nr. 386 din 1938;
In temeiul art. 98 din Consti-
tutiune,
Am decretat si decretdm:
1. Oricine primeste o retribu-
tiune dela Stat, judet, comund,
regie, msà autonomil, adminis-
tratie comercialä, directie specie-
id sau orice alta institutiune
publicd ori asezamänt al cárui
buget este supus aprobarii Par-
lamentului, Consiliului de Minis-
tri, ministerelor sau autoritdti-
lor speciale ce depind de minis-
tere, consiliilor judetene si co-
munale si autoritätilor biseri-
cesti, care, potrivit Statutului
functionarilor publici sau legilor
speciale, este tinut a. depurie la
intrarea in functiune, jurdmdn-
tul de credintii Regelui, Consti-
tutiunii si legilor tdrii, este o-
bligat a reinoi acest jurdmant
in termen de 7 zile libere dela
data publicdrii In Monitorul
Oficial a nouei Constitutiuni.
2. Jurdmântul va fi prestat
Inaintea sefului iei arhic sau a
completului care, potrivit Statu-
tului functionarilor publici, sau
legilor speciale este indrituit a
lua juramântul la intrarea In
functiune.
Magistratii vor depune jurd-
mantul in forma previlzutd de
regulamentul din 3 Ianuarie
1925.
Militarii nu sunt tinuti sd, rer
inoiascd jurilmd.ntul de credintà.
3. Jurrtmântul de credintd va
fi reinoit in termenul prevdzut
de art. 1 8i de profesionistii li-
beri, care, potrivit legilor de or-
ganizare sunt obligati ca inainte
de a incepe exercitiul profesiu-
2) Termenul de 7 zile, a fost pre-
lungit ulterior prin Decret-lege din
7 Maatie 1938,
186 1 Martie 1938
nii, sa depunä jurdmiint de cre-
dintit.
4. Functionarii prevrauti de
art. 1, care nu vor fi reinoit ju-
rämântul de credintrt, In berme-
nul fixat, vor fi sacotitd de drept
demisionati din functiune pe
ziva expirarii tenmenului. Se
excepteaza cei bolnavi care vor
justifica impiedicarea cu certi-
ficatul medical, eliberat de un
medic oficial, cum si cei aflati
In concediu In stn,intitate; aces-
tia sunt obligati a depune juril-
mântul in termen de 3 zile dela
reluarea serviciului, sub sancti-
unea prevdzuta mai sus.
Profesionistii liberi care nu vor
fireinoit in termen jurrimântul
(le credinta, vor fi stersi din ta-
blourile corpului din care fac
pa rte si nu vor putea sit reincea-
pä exercitiul profesiunii decät
dupá ce vor reinoi juritmântul.
5. Ordonatorii nu vor emite
ordonante de plata retributiuni-
lor pe luna Martie 1938, dacrt
statul do prezentrt nu va purta
certificarea sefului instantei sau
autoritritii, eh' jurdmântul a fost
prestat.
Raportul d-lui ministtu al justi-
fiei cdtre Consiliul de Minif-
tri:
Statutul functionarilor publici
sau alte legi de organizarea ser-
viciilor, prevrtd obligatiunea pen-
tru cei retribuiti de Stat, judet,
comund, etc., de a presta jurá-
mântul de credulitate la intra-
rea In functiune. Ace Iasi statut
prevede Insä O. jut runântul se
repetä la schimbarea Regelui.
Poporul Ilomân i-a dat invoi-
rea la noua asezare a Trtrii. Pen-
tint ea cei care au prestat juri-
mântul de credintrt anterior lui
27 Februarie 1938, sit nu se so-
coteascit deslegati de obligatiu-
nea ce au de a respecta Consti-
tutiunea, am Intocmit aläturatul
www.digibuc.ro
proiect prin care se pune tutu-
ror celor ce primese o retribu-
tiune dela Stat, judet, comunit,
etc., cum si profesionistilor liberi
care la inscrierea inteun corn,
sunt tinuti Sii depuna jurimânt
de credintrt, obligatiunea de a
relnoi juramântul.
Daca impartasiti modul nos-
tru de a vedea, vi rog a ne au-
toriza sit supunem Majestitii
Sale liegelui, alrituratul decret.
.
DECRET-LEOE
pentru extinderea pe întreg teritoriul,
a legii suportilor telegrafici ;i telefonici
DIN 2 MARTIE 1938 1)
Asupra raportului presedinte-
lui Consiliului Nostru de Minis-
tri, impreunä cu ministrii Nos-
tri secretari de Stat la Departa-
rnentele Lucritrilor Publice si al
Cornunicatiilor si de Justitie sub
Nr. 11.803 din 15 Februarie 1938;
Avâncl in vedere jurnalul Con-
siliului Nostru de Ministti Nr.
270 din 10 Februarie 1938;
Pe temeiul dispozitiunilor art.
14 din legea pentru unificarea si
simplificarea mrisurilor finan-
ciare exceptionale,
Am decretat si decretam:
1. Se aprobrt ca dispozitiunile
legii pentru asezarea suporturi
lor si firelor telegrafice si tele-
fonice, publicatrt In Monitorul
Oficial Nr. 179 din 13 Noemvrie
1892, sit se extindri, pe Intreg te-
ritoriul tärii, incepand dela data
publicirii In Monitorul Oficial a
pr('zentului clecr et.
1) I, D, R, sub Nr, 991 din 1938,
s 'a dat In baza art, 14 din Legea
deplinelor puteri (pag, 899, vol,
XXV) 0 a'a publieat in Monitorul
Oficial, p I Nr, 50 din 2 Martie
1938, A se vedea i Legea din 13
Noernvrie 1892, in vol. IV non.
 2 Martie 1938
2. D-1 presedinte al Consiliu-
lui Nostru de Ministri i d-nii
secretari de Stat la De-
partamentele Lucrdrilor Pub lice
si al Comunicatiilor si Justitiei
sunt insarcinati cu aducerea la
indeplinire a dispozitiunilor pre-
zentului decret.
DECRET-LEGE
relativ la drepturile miniere asupra
subsolului, revenite Statului in baza
nouei Constitutii
DIN 2 MARTIE 19381)
Asupra raportului presedinte-
lui Consiliului Nostru de Minis-
tri si al ministrilor Nostri secre-
tari de Stat la Departamentele
Inclustriei si Cornettului, Finan
telor si ad-interim al Justitiei,
sub Nr. 106.377 din 1938,
Având in vedere avizul Con
siliului Legislativ Nr. 5 din 25
Februarie 1938;
Având In vedere jurnalul Con-
siliului de Ministri Nr.398, !riche-
iat In sedinta dela 28 Februarie
1938;
Având in vedere flispozitiunile
art. 16 si 17 si art. 98, alin. 7, din
Constitutiune,
Am decretat si decretilm:
Art. unic. Subsolul este pro-
prietatea Statului, cu exceptiu-
nile si rezervele ariltate in art.
17 din Constitutie.
Drepturile câstigate de Stat pe
0 I, D, R, sub Nr. 1.057 din 1938,
s 'a dat in baza art, 98 din Consti-
tutie i s'a publicat In Monitorul
Oficial, p, I Nr, 50 din 2 Martie
1938, A se vedea i Legea minelor,
din 24 Martie 1937, la pag, 614, vol.
XXV, p, I, cu mod, 25 Mai si 30
Iulie 1937, ambele In vol, XXV, p,
II, De asemeni a se vedoa i Decret-
lege pentru mod, art, din Legea mi-
nelor, din 11 Martie 1938, pag. 265
in arest vol,
www.digibuc.ro
187
ham concesiunilor acordate pAnä
in prezent sunt respectate.
Di epturile dobândite de pro-
pr'etari si concesionari prin a
plicatiunea art. 19 al Constitu-'
tiei din 1923 i care, de altfel, se
gilsesc garantate prin art. 16 al
Constitutiei din 1938, sunt res-
pectate astfel cum au fost recu-
noscute si desvoltate prin legea
minelor din 24 Martie 1937.
Hotrtririle de validat e defini-
tive, obtinute pâna astdzi, sunt
respectate, iar procesele de vali-
dare vor continua a se judeca
conform legii rninelor din 21 Mar-
tie 1937.
Drepturile de explorare si ex-
ploatare acordate de Stat rá-
mân in fiinta pentru toatá du-
rata de timp pentru care au fost
instituite.
Ref eratul d lui ministru al justi-
tiei cdtre Consiliul de Minif-
tri:
In urma promulgdrii noii Con-
stitutiuni, prin cede s'au modi-
ficat raporturile existente pand
la aceastil data, Intre Stat pe
de o parte si proprietarii si con-
cesionarii de terenuri miniere pe
de alta, in ceea ce priveste drep-
turile acestoi a asupra zácdmin-
telor m"niere, sunt necesare u-
nele precizári referitoare la In-
tinderea si exercitarea acestor
drepturi, astfel cum ele izvorasc
din dispozitiunile att. 16 si 17
ale Constitutiei din 28 Februa-
rie 1938, fatil cu dispozitiunile
art. 19 al Constitutiei din 1923,
pentru a se evita orice nedume
Fire.
Dad)", si d-voastre, d-lor mi-
nistri, sunteti de acord, vá m-
ourn a semna aldturatul jurnal
al Consiliului, prin care sd, firn
autorizati a supune spre sem
nare Maiestatii Sale Regelui,
proiectul de decret in vederea
188
precizarii situatiunilor concesiu-
nilor si proprietarilor de drep-
turi castigate.
INSTRUCTION!
privitoare la pregitirea, organizarea
si aplicarea lucrärilor de comasarea
proprietitilor agricole
DIN 3 MARTIE 1938 1)
CAPITOLUL I
Faro de pregalire a lucriirilor
Lucretri preliminare
1.
Sub numele de comasare se in-
telege schimbul uneia sau al
mai multor parcele de teren cul-
tivabil, apartinand aceluiasi
proprietar in hotarul unei tar-
lale, al unui sat, al unei comune
sau chiar al mai multor comune
Invecinate, printr'un singur lot
de teren arabil cu o suprafatd
echivalentd ca valoare de pro-
ductie, dar mai usor de culti-
vat.
Pe langä lotul de teren arabil
pentru culturile de cereale, un
proprietar poate cere sä i se dea
si cate o parceld de Iuncd pen-
tru culturi irigabile, de fâneatä
si de coast:a, bine expusd pentru
plantatii de pomi, In tarlale a-
nume rezervate pentru west
scop, dad"), conditiunile locale
sunt prielnice.
Cu ocazia comasdrii se vor
desemna si terenurile In scopul
urmator:
a) Inlesnirea cultivdrii terenu-
lui arabil prin sosele si drumuri
1) Aceste Instructiuni, s'au apro-
bat prin Decizia ministeriara Nr,
32,792 din 1938 si s'au publicat in
Manitarul Of icial,p, I Nr, 51 din 3
Martie 1938, A se vedea si art, 9
d:n Regulamentul legii pentru orga-
nizarea agriculturii, din 12 Octom-
vrie 1937, la pag, 1927, vol, XXV,
p, II,
www.digibuc.ro
3 Martie 1938
mai bine croite si apárarea se-
mandturilor contra viiturilor de
ape prin diguri si baraje sau
contra crivatului si a vanturi-
lor uscate In regiunea de stepd
prin benzi cu plantatii de pro-
tectie fäcute la locuri potrivite;
b) Transformarea terenurilor
mldstinoase, siiráturoase sau
sterpe in terenuri de culturd, in
iazuri produatoare de peste sau
in plantatii produciltoare de ma-
terial lemnos, prin asanarea
imbundtätirea lor, pentru a se
pune In productie Intreg terenul
supus comasdrii;
c) Asezarea la caz de nevoie a
izlazului comunal sau In dev5,1-
milsie, precum si a loturilor a-
gricole, zootehnice, scolare, bise-
ricesti, sport si tir, etc., pentru a
corespunde mai bine destinatiei
lor.
Provocarea lucrarilor de coma-
sare poate fi facutd de primarul
comunei, In baza unei incheieri
a consiliului comunal sau de un
grup de cel putin 50 proprietari
agricoli din satul sau din co-
muna respectivd.
Acestia vor adreSa o cerere cd-
tre Camera de agriculturd, cu
textul prevAzut la anexa 1 din-
preunä cu recipisa administra-
tiei financiare pentru consem-
narea pe seama Directiei cadas-
trului a unei sume, calculatd sä,
reprezinte ate 20 lei la ha, la
suprafata supusä, comasárii si
care va servi la acoperirea chel-
tuielilor pentru studiile pregdti-
toare.
Camera de agriculturd, pri-
mind aceastil cerere, va proceda
dupd cum urmeazd:
a) Va comunica Directiei ca-
dastrului, comasilrilor si amelio-
rárilor agricole, numele specia-
listului delegat cu lucrarile ce-
rute si data prezentärii acestuia
In -localitate, anexand recipisa
prima/ si cerand trimiterea ope-
 3 Martie 1938 189

ratorului topometru pentru In- igrgdini, vii, pgsuni, paduri sau

tocmirea schitei de plan a teri- zilvoaie, trestis, balti sau elestae
toriului interesat la lucrgrile de producgtoare de pesp, terenuri
Imbungtätiri agricole; clgdite sau curti si terenuri ne-
b) Va nrovoca o consfgtuire productive (bálti, mlastini ne-
cu directorul serviciului agricol, productive, eoaste degradate,
inginerul sef al serviciului teh- etc.), originea lor, adicg: moste-
nic, seful ocolului silvilc si cu fire, Improprietärire, zestre, do-
un delegat dela Inspectoratul re- natie, cumpgrare, schim, etc.,
gional al apelor. Aceastg consfä- sarcinile si servitutile, care sunt
tuire va avea loc In comuna res- asupra lor; iar la rubrica Ob-
pectivd, luând parte la ea auto- servatiuni", dacg proprietarii lor
ritatile locale si proprietarii a- nu le supun la comasare si mo-
gricoli din comitetul de initia- tivul pe care-I invocg.
tivg. Se va face atunci o recu- Dupg, terminarea acestui ta-
noastere a terenurilor, care ur- blou delegatul Camerei de agri-
meazg a fi rezervate pentru Im- culturg va dispune convocarea
bungtgtirile agricole mai suspo- prin notar a tuturor proprietari-
menite, odatg cu lucrgrile de co- lor interesati la comasare pentru
masare si se vor da cuvenitele a verifica si completa cu ardtg-
indicatiuni operatorului topome- rile acestora datele care i s'au
tru asupra detaliilor, care tre- dat cu privire la parcelele din
buesc ridicate In schita de Plan. fiecare tarla.
In urmg se va redacta un pro- Proprietarii, care nu se vor
ces-verbal semnat de toti cei pre- prezenta si nici nu vor trimite
zenti, care se va comunica In co- un delegat sg-i reprezinte, vor fi
pie prin Ingrijirea Camerei de considerati cg aderg la coma-
agriculturg tuturor delegatilor o- sarea parcelelor ce posedd.
ficiali, pentru ca acestia sg In- In urmg delegatul Camerei de
cunostiinteze autoritgtile, de care agriculturg, asistat de primarul
depind. asupra hotärtrilor luate comunei, de notar si de cel pu-
si sg le cearg cuvenita aprobare tin 5 dintre proprietarii agricoli,
In vederea studiului, pe care fie- alesi de cei prezenti la convo-
care din ei il vor Intreprinde In care, vor semna un proces ver-
cadrul specialitgtii lor. bal, conform Anexei 2, In trei e-
xemplare, din care unul va rg-
2. Intormirea f4elor individuale mane la dosarul lucrgrilor, unul
La prezentarea In localitate se va pästra la dosarul Camerei
specialistul Camerei de agricul- de agricultturg; iar al treilea va
turg va face recunoasterea tu- fi Inaintat Directiei cadastrului,
turor tarlalelor propuse pentru dinpreung cu un borderou vizat
comasare, Insotit de sätenii indi- de secretarul Camerei pentru
cati de autoritäti cg, cunosc mai diurnele si cheltuielile de depla-
bine suprafata si situatia juri- sere, cuvenite delegatului ei si
did, a paroelelor din cuprinsul insotitorilor acestuia. Ordonan-
fiecgrei tarlale. tarea plätilor se va face pe nu-
El va Intocmi un tablou pe mele Camerei de agriculturg din
tarlale cu numele si domiciliul suma depusä la administratia
proprietarilor de fapt ai parce- financiarg pe searna Directiei
lelor, In ordinea asezgrii aces- cadastrului, pentru a se retine
tora, suprafata declaratä, ra- eventual avansul acordat de Ca-
mura de culturg: arabil, fâneatä, merg.
www.digibuc.ro
190 3 Martie 1938
In acelasi cont se va trece si
numärul de zile Intrebuintate de
operatorul topometru trimis de
Diredia cadastrului pentru In-
tocmirea schitei de plan si plata
cuvenitil oamenilor de ajutor
dati acestuia.
Dupa primirea acestui proces-
verbal si a borderoului cu actele
justificative necesare, Directia
cadastrului va trimete Camerei
de agriculturd pentru delegatul
ei numärul de fise individuale,
care i s'a cerut. Textul acestor
fise se reproduce la Anexa Nr. 3.
Proprietarii agricoli, care se o-
pun la comasare si vor refuza sa
dea relatiile cerute pentru In-
tocmirea fisei lor, vor fi trecuti
Inteun tablou deosebit cu parce-
lele ce posedd In tarlalele supuse
comasdrii cu datele care se
i autoritiltile locale un nou
vor obtine dela informatori de
Incredere asupra situatiei juri-
dice ale parcelelor In chestiune.
In comunele, unde functioneazá
registre de cadastru funciar si
cdrti funduare, toate parcelele
fiecärui proprietar vor fi trecute
cu numárul lor topometric si cu
suprafata ardtatá In acele re-
gistre, färd a mai fi nevoie de
másui area lor pe teren, pe ciind
In restul comunelor rubrica su-
prafetei lor din fise va fi corn-
pletatil in mod sumar de specia-
1;stul Camerei de agriculturd,
du/A milsurarea lor cu lantul
sau ruleta.
Cu acest prilej se va Intocmi
si o schild de plan pentru fie-
care tarla. In care sil figureze a-
sezarea tuturor parcelelor din
cuprinsul lor, cu un nurntir de
ordine I (Tr numärul iisei in-
dividuale, In care este trecutd
fiecare parcel&
3. Cererea cettre judeceltorul de
ocol $i constatarea depunerii ei
Odatä cu completarea fiselor,
proprietarii agricoli favorabili
www.digibuc.ro
comasilrii vor semna in cloud
exemplare o cerere catre judeca-
torul de ocol cu textul ardtat la
Anexa Nr. 4. Ea va fi inaintatá
acestuia dinpreunä cu schita de
plan asupra teritoriului supus la
comasare si cu tabloul tuturor
proprietarilor interesati la coma-
sare, cu domiciliul la care ur-
meazd a fi citati de jucleator si
cu suprafata totalä ce posedä.
fiecare In teritoriul de comasare.
Schita de plan si tabloul vor
fi semnate -de delegatul Camerei
de agricultura, de primar, notar
si perceptor.
Dupd ce toti proprietarii agri-
coli favorabili comasdrii vor
semna cererea catre judecatorul
de ocol, delegatul Camerei de a-
griculturá va redacta impreunä,
proces verbal cu textul ardtat la
anexa 5, in trei exemplare, din
cal e unul va riimilne la dosarul
lucrärilor, unul se va pästra la
Camera de agriculturd; iar al
treilea se va inainta Directiei
cadastrului, cu un borderou pen-
tru diurnele si cheltuielile de de-
plasare fäcute de delegatul Ca-
merei de agriculturil si de aju-
toarele sale la intocmirea fise-
tor si la másurarea eventuald a
parcelelor pentru a fi ordonan-
tate In aceleasi conditiuni ca
mai sus.
Se mentioneazd aci posibilita-
tea pe care o au agricultorii in-
teresati la comasare de a se or-
ganiza Inteo obstie de coma-
sere si Indrumare agricola, dupä
statutul tip aprobat de Casa
Centrald a Cooperatiei pentru a
obtine creditele de care vor a-
vea nevoie la plata lucrárilor de
comasare, precum i la exploa-
tarea pámântului ce posed& Sta-
tutele acestei obstii, In 4 exem-
plare se vor cere dela Centrala
Coopet ativá de Indrurnare si
Control din Bucuresti, contra
 3 Martie 1938
sumei de 40 lei, trimisg prin
mandat postal. Delegatul Came-
rei de agriculturg va avea grije
sg procure din timp aceste sta-
tute si sg le supung spre sem-
narea sgtenilor odatá cu Intoc-
mirea fiselor individuale si cu
semnarea de atre ei a cererii
atre judeatorul de ocol, dân-
du-le toate lgmuririle trebuin-
cioase.
4. Procedura judecettoreasca
Judeatorul de ocol, primind
cererea mentionatà mai sus cu
anexele ei, va fixa peste cel mult
30 zile data and se va tran-
sporta In localitate, fncunostiin-
tg.nd despre aceasta pe notarul
comunei si trimitându-i al doi-
lea exemplar al cererii, pentru a
face cuvenitele publicatiuuni de
incunostiintarea celor interesati
ca sd fie de farg.
La data fixatg, judecgtorul se
va transporta la primgria co-
munei respective, unde fatg de
primarul, notarul si perceptorul,
va stabili lista exacta a proprie-
tarilor terenurilor din tarlaua,
satul sau comuna, pe care le
propun la comasare, va verifica
titlurile i drepturile lor de pro-
prietate, va examina 1ntâmping-
rile depuse si acelea ce se vor
mai face si va lua consimtimg,n-
tul locuitorilor interesati, dând
-kotärfrea oe va ggsi cu cale In
marginile legii. Ea va cuprinde
si dispozitiile necesare cu pri-
vire la ipotecile si servitutile
care greveazá proprietgtile su-
puse comasgrii.
In contra hotärtrii pronuntatg
judeatorul de ocol, exist&
rireptul de apel la tribunal fn 30
zile dela fncheierea judecgtoru-
lui de ocol.
Tribunalul va hotgri definitiv,
judecând de urgentg i cu precá-
dere.
www.digibuc.ro
191
Procedura i toate actele In le-
Oturä cu hotilrfrea de comasare
cu executarea ei In fapt aunt
scutite de timbru.
Hotgrfrea va stabili i oblige:-
tiunea proprietarilor agricoli de
a plati costul lucrärilor de co-
masare, In conditiunile prevä-
zute prin instructiunile de fata
la cap. II.
CAPITOLUL II
Faza de aplicarea lucrdrilor
1. Comunicarea hottlririi
judeccItoresti
La cazul and hotgrfrea jude-
atoreascg rgmasg definitivd este
favorabilg comasgrii cerute, no-
tarul cornunei o va fnainta In
copie Ministerului de Agricul-
turg, Directia cadastrului, co-
masgrilor si ameliorgrilor agri-
cale, cu un raport redactat, con-
form formularului dela Anexa
6. 0 copie la fel va fi fnaintatg.
si Camerei de agriculturg pentru
a lua cunostintg de ea.
2. Consentnarea i administrarea
fondurilor pentru plata lucret-
rilor
Directia cadastrului, primind
raportul notarului comunal, va
delega un inginer agronom si un
inginer cadastral pentru organi-
zarea i executarea lucrärilor de
comasare pâná la aplicarea lor
pe teren.
Pentru faza de organizare a
acestor lucrgri pând când pro-
iectul de comasare va fi supus
aprobgrii Ministerului Agricul-
turii i trimes apoi judecgtorului
de ocol pentru cercetarea Intam-
pingrilor %cute de cei nemultu-
miti cu loturile ce li s'au atri-
buit prin acel proiect, suma ne-
cesard la plata mgsurgtorilor
a diurnelor cuvenite specialisti-
lor si membrilor alesi In comi-
192 3 Mart le 1938
siunea de evaluare a parcelelor
se fixeaza la 200 lei de ha.
In aceastä suinä se cuprinde
ei avansul de 20 lei de ha, depus
la administratia financiara pe
seama Directiei cadastrului, la
inceputul luerarilor. Daca panä,
la data cand proiectul de coma-
sere va fi supus aprobarii Mi-
nisterului Agriculturii, sumo. de
.mai sus nu va fi cheltuitä In In-
tregime, difeienta ramasa va fi
trecuta la contul cheltuielilor,
pentru aplicarea planului de co-
masare ei care se stabileete la
100 lei de ha. Calculul este M-
cut pentru cazul cand terenurile
supuse comasarii au o suprefata
mai mare de 1.000 ha; iar parce-
lele din cuprinsul lor o suprafatä
medie de ceI putin 0,50 ha.
La cazul cand cheltuielile vor
dephei suma de 200 lei de ha, in
faza de pregatire ei de organi-
zare a lucrärilor de comasare, a-
gricultorii interesati vor trebui
sa depunä eventual diferentä, la
cererea delegatului Directiei ca-
dastrului, in aceleaei conditiuni
ca ei suma precedent&
Suma de 180 lei de ha, pentru
intreaga suprafatä de teren su-
pus la comasare, se va depune
de primärie In Intelegere cu con-
ducerea obetei de comasare, claca,
functioneaza In localitate ei ea
trebue sa fie incasata. mai Ina-
inte de sosirea in localitate a
delegatilor Directiei cadastrului
pentru toti proprietarii agricoli,
care consimt la comasare.
Aceetia, (lea.' nu sunt inscriei
In obetea de comasare, vor de-
pune cota cuvenita dupa tabloul
de suprafete anexat la hotarirea
judecatoreasca In mainile casie-
rului comunal, care va consem-
na suma incasatä la adminis-
tratia financier& pe seama Di-
rectiei cadastrului; iar notarul
va inainta la directie recipisa
odata cu raportul mentionat,
www.digibuc.ro
prin care cere trimeterea dele-
gatilor.
Proprietarii agricoli, inscriei
in obetea de comasare vor achita
cota lor prin aceasta obste. Cei
care vor avea nevoie de creclite,
pentru plata lor, in total sau nu-
mai in parte, vor putea autoriza
consiliul de administratie sä
ceara In numele lor dela Insti-
tutul National de Credit Agricol
sau dela Bence Centre II Coope-
rativä sumele de care au nevoie,
semnând cambii ei acte de gaj
in conditiunile care vor fi sta-
bilite cu institutia creclitoare. In
tcest caz, sumele acordate cu
imprumut pentru plata lucräri-
lor de comasare vor fi depuse
pe searaa Directiei cadastrului,
cu adresa de institutia credi-
toare; iar diferenta incasata de
obetie dela membrii ei se va de-
pune casierului comunal, pentru
a fi consemnata la administratia
financiara odatä cu suraele In-
casate dela ceilalti säteni, care
nu fac parte din obetia de co-
masare.
Agricultorii, care se vor opune
la comasare ei vor refuza sä a-
chite contributia lor, vor fi exe-
cutati la plata ei prin organele
fiscului de inginerul agronom,
delegatul .Directiei cadastrului,
dupá sosirea acestuia In locali-
tate, prin darea lor in debit la
administratia financier& pe ba-
za hotärtrii judecatoreeti, rä-
mesa, definitiva, cu privire la
comasarea proprietatilor lor. Su-
mele incasate din aceste debite
vor fi consemnate pe seama Di-
rectiei caclastrului, In contul lu-
crarilor.
Asigurandu-se in acest fel fon-
durile trebuincioase pentru plata
luerärilor de comasare, adminis-
trarea lor va fi facutä de catre
Directia cadastrului.
Lucrarile de masuratori ale
inginerului cadastral vor fi pia-
 3 Martie 1938 193

tite dupa caietul de sarcini al completata cu un agricultor,, do-

Directiei cadastrului, potrivit miciliat inteo comuna vecina si
normelor In vigoare; iar diur- cu un supleant al sail, de prefe-
nele si cheltuielile de transport Huth: membri alesi in adunarea
ale inginerului agronom, ca generala a Camerei de agricul-'
ale membrilor Camerei de agri,
cultura, straini de localitate, de-
legati In diferitele comisiuni, vor
fi calculate dupa normele stabi-
lite prin jurnalul Consiliului de
Diurnele agricultorilor
localnici, membri In comisiunea
de evaluare sau angajati pentru
diverse insarcinari, se vor plati
dupa pretul zilei de lucru in co-
muna respectiva.
Instructiunile pentru intocmi-
rea borderourilor, necesare la
ordonantarea acestor plati, se
vor da de Directia cadastrului.
3. Evaluarea parcelelor supuse
la comas are
La prezentarea In localitate a
inginerului agronom dela Direc-
lia specialistul agro-
nom delegat de Camera de agri-
cultura cu intocmirea fiselor in-
dividuale $i a schitelor de plan
pentru terenul supus la coma-
sare, va pune in curent pe acesta
cu lucrarile facute.
Apoi toti proprietarii agricoli
interesati la comasare vor fi
convocati la sediul primariei,
pentru a alege dintre ei pentru
fiecare tarla mai mare de 50 ha,
ate un delegat si un supleant.
Tarlalele mai mid de 50 ha vor
fi alaturate la cele vecine.
Proprietarii care locuiesc In
cuprinsul comunei, vor semna
pentru luarea de cunostinta. o
convocare colectiva, in dreptul
numelui lor; iar cei domiciliati
In alte comune, vor fi convocati
prin scrisori, cu luare de dovadä
sau recomandate, prin ingriji-
rea notarului.
Delegatii i supleantii alesi vor
face parte din comisiunea de e-
valuarea parcelelor, care va fi
Ilamangiu, vol. XXVI. 13.
www.digibuc.ro
tura. Ei vor fi desemnati de pre-
sedintele Camerei, avand in ve-
dere sa nu locuiasca in comune
prea departate de comuna unde
se executrt lucrarile de comasare
si sa, nu aibrt pamânt In acea
comuna, nici rude apropiate
printre proprietarii interesati la
comasare.
Comisiunea de evaluare este
prezidata de inginerul agronom,
delegatul Directiei cadastmlui,
având ca secretar pe administra-
torul agronom al obstei de co
masare; iar in caz de lipsa, pe
notarul sau secretarul comunal.
In timpul cat comisiunea lu-
creazil la evaluarea parcelelor,
dupa normele arrttate mai jos,
inginerul cadastral va recu-
noaste pe teren tarlalele supuse
la comasare, Insotit de informa-
torii, care au asistat pe agrono
mul delegat de Camera agricola,
la identificarea i masurarea
parcelelor.
El va verifica schitele frtcute
de acesta, stabilind mai intaiu
suprafata exacta a fiecarei tar-
lale pentru a, constata diferenta,
care este intre cifra obtinuth,
astfel si aceea care rezulta din
totalizarea suprafetelor indicate
pentru diversele parcele, cuprin-
se in perimetrul ei.
Daca aceasta diferenta va fi
mai mare de 3 la sun'. In plus
sau In minus, sau daca insái
unii dintre proprietarii interesati
vor cere o masurittoare exacta
a parcelelor lor, inginerul cadas-
tral o va executa i va trece cos-
tul lucruírii la contul celor In
drept, delegând pe casierul co-
munal sa incaseze dela fiecare
suma datorata si sa o consem-
I neze la administratia financiará
 194 3 Martie 1938
pe seama Directiei cadastrului.
Cei care se vor opune la plata
acestei sume, vor putea fi dati
in debit la administratia finan-
ciarA, de presedintele comisiu-
nii de evaluare, ca delegat al
Directiei cadastrului, In temeiul
hothrtrii judecAtoresti de coma-
sere, ca si pentru plata cotei de
200 lei de ha, de cátre acei care
se opun la comasare.
2. Cum se face evaluarea parce-
lelor supuse comasdrii
Cunoscând suprafata tuturor
parcelelor supuse comasArii din
cuprinsul fiecArei teriale, se ve
proceda la stabilirea valorii de
productie a tuturor parcelelor,
In modul urmAtor;
a) Comisiunea de evaluare In
plenul srtu, adicA cu delegatul
Camerei de agriculturá si cu
toti delegatii proprietarilor, In-
locuiti in caz de lips1 prin su-
pleantii respectivi, sub presedin-
tia inginerului agronom, va de-
termine mat Intâiu pe teren, zo-
nele de calitate a pämântului
din hotarul fiecArei tarlale, o-
rientându-se dupà, structura si
aspectul solului, ca $i dupAve-
getatia, care fl acoperA. La ne-
voie se vor sApa gropi de 0,50
0,75 cm adâncime pentru a se
examine si subsolul.
Liniile despArtitoare Intre zone
vor fi marcate prin musuroaie
cu tárusi numerotati, care vor
fi fäcute de preferintri pe rAzoa-
rele Intre parcele si apoi ele vor
fi trase pe schita de plan a tar-
lalei respective, indicându-se no-
tele 1, 2, 3 etc., pentru diferitele
zone de calitate. Nota 1 va co-
respunde cu cea mai bunA cali-
tate de pâmänt din cuprinsul In-
tregulul perimetru supus coma-
sArii, din care pricind comisiu-
nea va Incepe aceastA lucrare
In tarlalele cu pAmântul de cea
mai bun& calitate.
www.digibuc.ro
Se va alege apoi câte o parcell
de model in fiecare zonA de cali-
tate din tarlaua care se cerce-
teazI, observându-se ca acea
parcelA sA fie situatrt cAtre mij-
locul tarlalei si sA apartinA unui
proprietar, care o cultivA. la tel
cu majoritatea sätenilor din a-
ceeasi tarla;
b) Cunoscând calitatea de pa-
mânt a parcelelor alese ca mo-
del In conditiunile mai sus era-
tate, comisiunea, IntrunitA la
primArie, va chema In fata ei
pe proprietarii acestor parcele
si va stabili venitul cadastral al
fiecAreia, IncepAnd cu acelea din
zona de calitatea 1 si urmând
cu acelea din zona 2, 3, etc. Se
va tine searaa de recoltele obti-
nute pe parcela respectivA in
ultimii trei ani si de cheltuielile
de productie, dupA declaratiile
proprietarului ei, verificate cu a-
ratArile membrilor din comi-
shine $i prin mice alte mijloace.
Acest venit cadastral va fi In-
multit cu coeficientul 20 si el ne
va da valoarea de productie a
acelei parcele, calculatA la su-
prafata ei si la hectar;
c) Ca termen de comparatie,
cornisiunea va avea in vedere 0
pretul unitar la ha, cu care au
fost vândute In ultimii 3 ani, di-
ferite parcele situate In aceeasi
zonA de calitate sau In zonele
vecine de aceeasi tarla.
Asupra IttcrArilor dela punc-
tele a, b si c, comisiunea va
dresa un proces-verbal, semnat
de toti membrii ei.
In urmá, presedintele comisiu-
nii, asistat de delegatul Camerei
de agriculturg, si de delegatul
proprietaritor din fiecare tarla,
va proceda la evaluarea parce-
lelor din cuprinsul tarlalei res-
pective, transformandu-se pe te-
ren, fiind de fat& si proprietarii
pareelelor sau Imputernicitii lor.
 3 Martie 1938 195

Pe lânga valoarea de productie nea va Intocmi pentru fiecare

a parcelei, calculatd dupá aceea parcela, ate un proces-verbal,
a parcelei de model, comisiunea folosincl pentru acest scop un
va stabili, dacá va fi cazul, o carnet tip, furnisat de Directia
plus valuta sau sulta pentru e- cadastrului, cu textul gata tf;
ventuale lucrari de imbunatá- Ora, dupa modelul dela Anexa
tire, independente de calitatea Nr. 7, pentru a nu fi nevoie de-
pamântului, ca de ex.: prezenta cal sa completeze locurile goale,
unei culturi de trifoi, lucerna, cu relatiile acolo indicate si ea
etc., de care se va mai putea fo- se poata elibera imediat flea:
losi si viitorul proprietar, a rui proprietar, cate o copie deta-
unor pomi sau arbori, a unor sata din acel carnet, obtinuta
santuri de drenaj sau de iriga- sub hartie de carbon.
tie, a unor diguri de aparare Proprietarul parcelei va sem-
contra viiturilor de apa, a unei na acest proces-verbal, claca va
mai bune stari de cultura a pa- fl multumit cu evaluarea ce i
mântului, datoritä sarguintii s'a facut; In caz contrar el are
proprietarului acelei parcele, In drept de apel la o comisiune de
comparatie cu parcela de model, arbitraj.
precum si un acces mai lesni- Aceasta comisiune va fi alca-
cios al parcelei spre sat, gara, tuita astfel: un inginer agronom,
etc., clecat al parcelei de model. cu gradul de inspector general,
Aceasta plus valuta trebue sa delegat de Directia cadastruluui,
fie calculata astf el ca adaugata ca presedinte, directorul Servi-
la valoarea de productie a par- ciului agricol judetean i un a-
celei, totalul s corespunda pre- gricultor strain de comuna, care
tului aproximativ, cu care acea va fi ales dupa terminarea lu-
parcelä poate fi vanduta In co- crarilor de evaluare la toate tag-
mertul liber. lalele, de proprietarii agricoli
Plus valuta va fi pllitita pro- nemultumiti.
prietarului parcelei de prefe- Comisiunea se va transporta
rinta, In numerar sau cu adaus pe teren si dupa ce va asculta
de teren de viitorul proprietar lamuririle date de inginerul a-
si ea va fi Inregistrata cleosebit, gronom, presedintele comisiunii
pentru a nu altera prin adauga- de evaluare si de proprietarii
rea ei la valoarea de productie nemultumiti, va da o hotárfre,
a parcelei, media de evaluare cu majoritate de voturi i, care
pentru zona de calitatea respec- va fi primita de ambele parti
tiva a tarlalei, In care se afla In ultima. instanta. Toate hota-
acea parcela si care va cores- rfrile date se vor consemna In-
punde cu valoarea de productie tr'un proces-verbal.
la unitatea de suprafatä a par- In urma, comisiunea de Rya-
celei de model. luare, va Intocmi urmatoarele
Din aceasta cauza se va avea doua tablouri, ca rezultat al lu-
In vedere ca parcela de model sa crarilor facute:
fie astfel aleasa ca plus valuta a) Un tablou de proprietari cu
pentru ea, sá fie cât mai mica suprafata, ramura de cultura
pe cât posibil sa lipseascä valoarea de productie si plus
chi ar. valuta atribuita tuturor prace-
Dui:4 terminarea acestor lelor, pe care le poseda, fiecare
la fiecare tarla, comisiu- din ei, In diversele tarlale supuse
www.digibuc.ro
196 3 Martie 1938
comashrii, rezervându-se câte o
coloanh, pentru fiecare tarla;
1)) Un tablou de tarlale, cu su-
prafata diverselor zone de cali-
tate, stabilith de inginerul cadas-
tral si cu valoarea medie de pro-
ductie la ha, atribuith parcele-
lor din cuprinsul lor. La acest
tablou se va anexa si o schith, de
plan pentru intregul teritoriu su-
pus comasárii, intocmith de in-
ginerul cadastral, cu zonele de
calitate, colorate deosebit.
Ambele tablouri si schita de
plan vor fi contrasemnate de
toti membrii comisiunii de eva-
luare si vor sta afisate timp de
15 zile la primária comunei, cu
indeplinirea cuvenitelor forma-
lithti de afisare, de chtre notar,
pentru ca cei interesati sh ia cu-
nostinth de ele si sà depung in.
scris intâmpinhrile lor, care se
vor inregistra de notar si se vor
preda la expirarea termenului
de afisare, presedintelui comi-
siunii, cu dovadh de primire.
Aceste intâmpinilri vor fi exa-
minate de plenul comisiunii de
evaluare si hothrirea luath cu
majoritate de voturi asupra fie-
chreia, va fi redactath pe ele cu
semndtura presedintelui si va fi
consemnatä in procesul-verbal
de sedinth, care va fi semnat de
toti membrii prezenti, cei rámasi
In minoritate, putând face opi-
nie separath, pe care o vor in-
scrie in procesul-verbal.
Modifichrile, admise de comi-
siune, vor fi operate cu cernealà
rosie, in tablourile afisate la pri-
mArie pentru a fi tinute in sea-
mh. Ele vor fi aduse si la cunos-
tinta celor interesati.
5. Ridicarea in plan a perimetru-
lui supus comasarii cu lucrdrile
de Imbundtettiri agricole
In timpul cánd comisiunea de
evaluarea parcelelor, lucreazh,
duph normele mai sus arhtate,
www.digibuc.ro
inginerul cadastral, asistat de
primarul comunei, sau un dele-
gat al shu si de un delegat al
obstei de comasare, clach, func-
tioneazil in localitate, va ridica
In plan perimetrul intregului te-
ritoriu, supus comashrii cu toate
lucrArile de imbunhthtire agri-
cola, care au fost stabilite in
faza de pregatire a lucrhrilor de
comasare si au fost aprobate de
organele superioare competente.
De asemeni, se vor ridica in
plan si liniile naturale, ca creste
de deal si funduri de vhi, pe
care urmeazh sh se sprijine e-
ventual la comasare capetele
noilor loturi.
Cu acest prilej, limiteIe tarla-
lelor de teren arabil, supuse co-
mashrii, dinspre comuna sau sa-
tul vecin, dupd prealabila stabi-
lire a hotarelor actuale, cu In-
deplinirea formalitatilor cerute
de art. 35 din regulamentul legii
cadastrului, vor fi pe cAt posibil
indreptate in bunh intelegere cu
proprietarii vecini si marginite
pi in drumuri de exploatare pen-
tru a inlesni cultura rationala a
loturilor, care vor chdea in a-
cele pärti.
Noile tarlale de teren cultiva-
bil, supuse comasárii, märginite
pe plan din toate phrtile, cu te-
renuri nesupuse comasárii, sau
cu lucrhri de imbunátátiri agri-
cole, vor fi indicate pe plan cu
suprafata lor si trecute intr'un
tablou sub anumite clenumiri,
cu ate un numär de ordine, cu
ramura de culturh, cu suprafata
zonelor de calitate ce vor cu-
prinde, cu valoarea medie de
productie la ha, pentru fiecare
zonä de calitate si cu numele
proprietarilor, care posedh ma-
joritatea phmântului lor, consi-
derat duph valoarea lui totaulä
de productie in acea tarla.
Acest tablou va fi Intocmit de
inginerul cadastral, consultand
 3 Martie 1938
si pe membrii comisiunii de eva-
luare, care 11 vor contrasemna
si el va fi afisat dimpreund cu
planul de situatie al perimetru-
lui supus comasarii, timp de 15
zile la primärie, cu indeplinirea
cuvenitelor formalitäti de afisare
de catre notar, pentru ca toti cei
interesati O. ia cunostinta de ele
si A. declare in seris, in care
tarla sau tarlale doreste fiecare
sä primeasca lotul de aratura,
si parcelele speciale (in teren de
gradindrie, de fâneata si de plan-
tatie pentru pomi).
6. Mdsurdtoarea §-i ridicarea in
plan a proprietdtilor nesupuse la
comasare
Dupa aplicarea pe teren a noi-
lor loturi din tarlalele supuse la
comasare, organele Directiei ca-
dastrului si ale Ministerului de
Justitie, vor trebui sá proceada
la introducerea lor in cadastrul
agricol si In artile fundare.
Cum aceasta lucrare, nu se
poate executa in bune conditiuni
numai pentru o parte din hota-
rul aceleeasi comune, mai ales
In localitatile unde functioneaza
In prezent aceste institutii, ingi-
nerul agronom si inginerul ca-
dastral, delegati cu lucrárile de
comasare, vor convoca dupa afi-
$area lucrárilor aratate la punc-
tul 5, de mai sus, pe toti proprie-
tarii, care ocupa terenul nesu-
pus comasárii sì vor strtrui sa le
obtind adeziunea pentru masu-
rátoarea si ridicarea in plan a
tuturor proprietätilor ce posecla
In acest teren, inclusiv vatra sa-
tului, arätându-le exact contri-
butia care li se cere pentru plata
acestei lucrari, dupa caietul de
sarcini al Directiei cadastrului.
Rezultatul acestei consultäri
va fi consemnat Inteun proces-
verbal, semnat de toti cei care
aproba executarea lucrarii si va c) Dacá inteo comund se vor
fi inaintat Ministerului de Agri- putea destina anume tarlale ca
www.digibuc.ro
197
culturd, Directia cadastrului, cu
raport motivat pentru a se dis-
pune de urmare, Orland seama
de toate imprejurarile.
7. Norme pentru intocmirea pro-
iectului de comasare
Se recomanda delegatilor ca-
dastrului urmatoarele norme cu
privire la atribuirea si randui-
rea noilor loturi:
a) Daca, pentru aceeasi tarla
se Inscriu mai multi proprietari
decât pot fi cuprinsi in supra-
fata ei, considerând valoarea de
productie la unitatea de supra-
fata pentru lotul cuvenit fiecti-
ruia in acea tarla, vor avea in-
tâietatea cei care posedd majo-
ritatea pamântului In tarlaua
respectiva, incepand cu cei care
au dreptul la o suprafata, mai
mica.
Se va mai tine seama si de
dorinta formulatd de proprieta-
rii agricoli prin fisele individuale
de a avea ca vecini rudele mai
apropiate.
In acest caz li se vor atribui
noile loturi de preferintä In tar-
lalele uncle membrii acelei fami-
lii, posedd majoritatea pamân-
tului, pentru ca lotul sotului si
al sotiei, al pärintilor si al co-
piilor casatoriti, al fratilor si
surorilor etc., sa. se Invecineasca
intre ele;
b) La rânduirea loturilor In
fiecare tarla cele mai mici vor
fi asezate dare marginea dins-
pre satul de resedintá al proprie-
tarilnr lor si se va urma In or-
dinea märimei care marginea
opusä. Grupe le de loturi ale
membrilor unei familii, vor fi
considerate ca un singur lot,
care va fi asezat la randul cu-
venit de marime, urmand sd fie
parcelat apoi prin buna Intele-
gere !titre membrii interesati;
198 3 Martie 1938

fAnete naturale, ca terenuri iri- La acest memoriu se vor a-

gabile sau ca tarlale speciale nexa i IntAmpingrile sgtenilor
pentru plantatii masive de pomi, nemultumiti cu proiectul de co-
proprietarii vor avea dreptul sg masare, cu lgmuririle delegatu-
cearg si sg li se atribuue ate o lui agronom, asupra motivelor
parceld de mgrime corespunzg- cuprinse fn ele. Aceste intampi-
toare ca suprafatá In fiecare din ngri cu lgmuririle privitoare la
aceste tarlale. fiecare din ele, vor fi cusute in-
Asezarea noilor loturi va tre- tr'un dosar, numerotate i tre-
bui sd fie justificatg astfel prin cute fntr'un borderou semnat de
acte sau declaratii scrise din delegatii Directiei cadastrului si
partea celor interesati pentru a de notar.
se fnlgtura orice bgnueli de pgr- CAPITOLUL III
timire din partea delegatilor ca-
dastrului. Faze de aplicare a lucreirilor
Proiectul de comasare Intoc
mit dupg aceste norme va fi afi Proiectul de comasare, apro-
sat la primärie timp de 15 zile, bat fn totul sau cu unele modi-
dimpreung cu un tablou compa- ficAri de Ministerul Agriculturii,
rativ al proprietarilor cu vechile va fi fnaintat apoi judecgtoru-
lor parcele si cu noile loturi; iar lui de ocol, dimpreung cu in-
notarul va Indeplini cuvenitele tAmpingrile sgtenilor nemultu-
formalitAti pentru afisarea lui, miti, pentru ca la termenul
fncunostiintAnci si pe proprieta- fixat, acestia sg fie citati ca sg
rii cu domicitiul In alte comune le poatg sustine.
prin scrisori cu luare de dovadg Intämpindrile vor fi exami-
sau scrisori recomandate. nate de o comisiune, alcAtuitii
Cei multumiti cu situatia noi- din judecgtorul de ocol, ca pre-
lor loturi vor semna o declaratie sedinte, un inginer agronom
colectivg fn acest sens; iar cei dela Serviciul Agricol Judetean
nemultumiti vor argta fn serfs un inspector de control ca-
pricina nemultumirii pang la dastral. Cei nemultumiti cu ho-
data expirgrii termenului de a- tärfrile ei vor avea drept de
apel fnaintea unei comisiuni ju-
fisare. Notarul va fnregistra de- detene, alcgtuitg din presedin-
claratile acestora din urmg si le tele tribunalului sau un magis-
va preda delegatului agronom al trat, delegat de el, ca presedinte,
cadastrului cu luare de dovadd. un inginer agronom din Direc-
Cei care nu vor semna nicio tia cadastrului i un inspector
declaratie se considerd multu- cadastral.
miti. Hotgrfrea acestei comisiuni et-
Dupg expirarea termenului de mâne definitivg i delegatii Di-
afisare, delegatii Directiei cadas- rectiei cadastrului, vor trebui BA
trului vor fnainta o copie dupg introducg fn planul de coma-
proiectul de comasare, semnatá sane modificgrile indicate de ea.
de membrii Comisiunii de eva- In urmg se va proceda la calcul
luare, de primar, notar, percep- si la fritocmirea planului de co-
masare, spre a .fi supus la re-
tor si presedintele Obstei de co-
masare, cgtre Ministerul Agri-ceptia organelor tehnice ale Di-
culturii pentru aprobare dim- rectiei cadastrului pentru a se
preuná cu un memoriu in care obtine autorizarea de aplicare
vor descrie amänuntit cum au pe teren.
decurs toate Proprietarii interesati mai au
www.digibuc.ro
 3 Martie 1938 199

Inc& drept de contestatie ei a- säteni cu noile loturi, dresând

supra executarii pe teren a pla- cuvenitul proces-verbal In douit
nului de comasare, In fata ju- exemplare, din care unul se va
decgtorului de ocol. Acesta va anexa la dosarul lucrärilor.
judeca de urgent& ei cu prec&- Costul lucr&rilor pentru apli-'
dere, citând pe contestatori si pe carea pe teren a planului de
delegatii cadastrului. comasare este de cca. 100 lei de
HotArIrea judecAtorului este ha. El urmeaz& a fi incasat In
definitivä, dup& care organele prealabil la cererea inginerului
cadastrului vor receptiona lu- agronom al Directiei cadastru-
crarea aplicat& pe teren ei vor lui, In aceleaei conditiuni ca ei
dispune apoi In Intelegere cu suma anterioar& de 200 lei la
autorit&tile respective, refacerea ha. Dad, la Incheierea lucrttri-
sau introducerea registrelor de lor va rezulta un rest neintre-
Cadastru Funciar ei a C6rtilor buintat, Directia cadastrului va
Funciare, potrivit legii. dispune ordonantarea lui pe nu-
In acest timp, judecAtorul de mele primarului comunei ca sä
ocol, se va transporta In loca- fie distribuit säteiiilor pe baz&
litate si va pune In posesiune pe de acte justificative.
ANEXA 1,
Domnului preaedinte al Camerei de Agriculturii
din judetul
Dommule prefedinte,
Subsemnatul, primar (sau subsemnatii, proprietari agricoli) din
comuna , luând cunoetintä de dispozitiunile pre-
väzute de art. 9 din legea privitoare la organizarea ei Incurajarea
agriculturii, de regulamentul pentru punerea In aplicare a acestei
legi, publicat In Monitorul Oficial din 12 Octomvrie 1937 ei de in-
structiunile Ministerului de Agriculturg, privitoare la pregatirea,
organizarea ei aplicarea lucrärilor de comasarea proprietätilor
agricole, publicate in Monitorul Oficial Nr. 51 din 3 Martie 1938,
Avem onoare a vä ruga s& binevoiti a delega un specialist agro-
nom s& Intocmeascä Fieele individuale ale agricultorilor, care po-
sed& terenuri in tarlalele propuse pentru comasare, schitele de plan
ale acestor tarlale ei un tablou In care sa, figureze suprafata ei
numele proprietarilor de f apt ale parcelelor cuprinse In fiecare
tarla.
Totdeodat& v& rugärn s& interveniti la autoritätile superioare
respective pentru a indica teremirile ce urmeazI a fi rezervate
la Intocmirea proiectului de comasare cu prilejul lucrárilor pre-
liminare, prev&zute la Cap. I din instructiunile Ministerului de
AgriculturA.
Al&turat vit inaintam recipisa Administratiei financiare din
, sub Nr. , pe seama Directiei
cadastrului, comasärilor ei ameliorlrilor agricole, pentru suma
de lei, ache& . lei,
reprezentând avansul de 20 lei de ha, la suprafata total& aproxi-
inativä de ha, at ocup& tarlalele supuse comasárii.
Aceast& sum& a fost realizat& din contributia comunei ei a sit-
www.digibuc.ro
200 3 Mart le 1938

tenilor, potrivit tabloului aci anexat si ea va servi pentru plata

diurnelor si a cheltuielilor de deplasare ale delegatului dv. si ale
unui operator al Directiei cadastrului, ordonantandu-se dup6 nor-
mele in vigoare.
Urmeaza semniturile j tabloul celor care au contribuit la formarea
avansului pentru primele cheltuieli,
Notá Sumele avansate de proprietarii agricoli interesati la. comaaare,
vor fi tinute in seamä la calcularea contributlei datoritii de ei pentru plata
lucthrior

ANEXA 2.
Proces-verbal Nr. 1
Astazi,

Subsemnatul, inginer agronom , delegat de

Camera de agriculturä din , pentru a recunoaste
situatia tarlalelor supuse comas6rii, in hotarul comunei
, am executat aceastä lucrare, in zilele de ,
cu concursul autoritätilor si al informatorilor, care ni-au fost pusi
la dispozitie.
Din datele culese rezultä a numärul parcelelor din aceste tar-
lale, este de , cu o surirafatä totalä de ha, s't ele apar-
tin unui numär de proprietari de f apt.
Dintre acestia un numär de proprietari au domiciliul in
localitate, iar restul de , locuiesc In alte comune si anume:
In vederea intocmirii fiselor individuale, am convocat in ziva
de , la sediul primariei pe toti acesti pro-
prietari, pentru a verifica datele ce ni s'au dat de informatori cu
privire la parcelele din fiecare tarla.
Au rdspuns la aceastä convocare un numär de proprie-
tari. Dintre acestia se opun la comasare un numär de cu
toate parcelele lor; iar un numär de proprietari numai cu
parcelele, care pot fi scoase dela comasare, potrivit prevederilor
din regulamentul legii.
Considerând pe cei care nu s'au prezentat la convocarea noastrii
ca favorabili comasdrii, cu toate parcelele lor de teren arabil, re-
zultd, cä numärul celor favorabili reprezintä %; iar supra-
fate parcelelor ce posedii % din numärul total al proprie-
tarilor si din suprafata tarlalelor supuse comasärii.
Pentru intocmirea fiselor individuale, Directia cadastrului, ne
va trimete un numär de fise; iar Centre la Cooperativä de
Indrumare si Control 4 exemplare de statute ale obstei de coma-
sere i indrutaare agricolä.
Delegatul Camerei de agriculturä,
Inginer agr,,
Primar,
Notar,
Deleg4ii proprietarilor

www.digibuc.ro
 3 Martie 1938 201

ANEXA 3,
MINISTERUL AGRICULTURII I DOMENIILOR
Direqia cadastrutai, comasdrilor i onaelioreerilor agricole
FIA INDIVIDUALA Nr,
en privire la situatia d,
proprietar agricol in comuua din judetul

1. Proprietatea agricola, ce posed& in hotarul comunei si al co-

munelor invecinate , este de ha, mp,
care se specific& astfel pe ramuri de cultura (arabil, vie, plantatie
de pomi, grading de legume, fâneatä, päsune, p&dure, elestae, pro-
duc&toare de peste si necultivabil):

2. Parcelele supuse la comasare in hotarul comunei, sunt In nu-

mill. de , cu o suprafat& total& de ha, mp,
si se specific& astfel:

, Suprafata
Originea
Dupi
Ramura Numele Sareini pi evaluare*)
o .,,
E. 2.
Ha. de culturi tarlalei
pi note
' de propr.
pervituti
1 2 3

Dac& sunt mai multe parcele se vor trece pe contrapaginä.

3. Dorinta proprietarului la comasare este:
a) Lotul de ardtur& sä i se dea In una din tarlalele
, având ca vecini pe:
b ) Ca parcele speciale (de teren pentru grädinärie, de fâneatä
pentru plantatii de pomi), doreste s& i se dea

*) Aceastä rubric& se va completa dup.& evaluarea parcelelor: La 1, nu-

mirul procesului-verbal; la 2, valoarea de productie si la 3,, plus valuta,

www.digibuc.ro
202 3 Martie 1938

4. A semnat cererea cAtre judecAtorul de ocol?

5. Cu ate pärti sociale a 500 lei s'a inscris ca membru in Obstea
de comasare?
Ce suma a vArsat la inscriere?
6. Concursul de care are nevoie proprietarul pentru ldmurirea
situatiei juridice a unora din parcelele supuse comasdrii este

7. Diverse observatiuni:

Delegatul Camerei de Agriculturä din

Inginer agr.,
Semnätura proprietarului,

Domieiliul
Semnittura a doi martori:

Completatä astäzi,

ANEXA 4,
Domnulai judeeitor al ocolului

Domnule judectitor,
Subsemnatii, proprietari agricoli in comuna
din judetul , dorind sA comasAm terenurile de

culturA pe care le posedAm In hotarul acestei comune i anume,

In tarlalele , potrivit dis-
pozitiunilor prevAzute de art 9 din legea privitoare la organizarea
incurajarea agriculturii, de regulamentul acestei legi si de in-
struciunile Ministerului Agriculturii, publicate in Monitorul Oficial
Nr. .... din 1938,
VA rugAm sA binevoiti a fixa termen pentru cercetarea titlu-
rilor i drepturilor noastre de proprietate, asupra parcelelor supuse
comasArii, a constata cA suntem in majoritatea cerutA de lege
pentru a hotAri valabil si a aproba inceperea lucrArilor de co-
masare.
Anexam la aceastä cerere schia de plan a terenului supus co-
masArii i tabloul tuturor proprietarilor care posed& diferite su-
prafete de pAmânt in acest teren, cu adresele la care urmeaa, sit
fie citati.
Cererea de fat& o incredintäm d-lor:
ca delegati ai nostri, pentru a vA fi prezentatA. Ei pot sA vA dea
lAmuririle trebuincioase i vor lua cunostintá de termenul ce yeti
fixa pentru venirea in localitate.
Urmeazii, sematturile

www.digibuc.ro
 3 Martie 1938 203

ANEXA 5.

Proces-verbal Nr. 2

Astazi,

Subsemnatul, ing. agr. , delegat de

Camera de agriculturd din cu pregatirea
lucrdrilor de comasare in comuna , am proce-
dat in zilele de , la completarea fiselor
individuale pentru un numdr de proprietari agricoli, care
posedd Impreund un numär de parcele, supuse comasdrii,
In suprafatä de ha.
Cererea cdtre judecdtorul de ocol din ,
a fost semnatá de proprietari agricoli, care reprezintä %
din numärul total si posedd % din suprafata supusä collie-
sdrii. Ea a fost inaintatä in ziva de
D-I , operator delegat de Di-
rectia Cadastrului, cu ridicarea in plan a terenurilor, care inte-
reseazd lucrdrile de imbundtatiri agricole, s'a prezentat In loca-
Mate In ziva de si a lucrat pdnd in ziva
de , adicd In total .... zile.
Ca ajutori pentru intocmirea fiselor individuale si a schitelor
de plan a tarlalelor supuse comasdrii, precum si ca ajutori ai de-
legatului Directiei cadastrului, au functionat sätenii ardtati In all-
turatul borderou si cdrora li se cuvine, pentru munca depusd, su-
mele ardtate In dreptul lor.
Statute le Obstei de comasare si indrumare agricolá au fost
semnate in patru exemplare de agricultori, cu pärti
sociale a ate 500 lei, asupra cdrora au achitat, ca prim värsämânt,
suma de lei.
Anexdm aceste statute cu suma vársatd, efectiv, din care se
scade suma de lei, depusli la primárie si consemnatá la
Administratia financial% pe seama Directiei cadastrului si vá ru-
Om sä binevoiti a le inainta Centre lei Coop. de Indrumare si Con-
trol, cu recipisa pentru depunerea sumei de mai sus, la o institutie
cooperativä sau la casieria _Camerei in vederea vizei pentru obti-
nerea autorizärii de functionare a obstei.
Delegatul Camerei de agrieulturi
Inginer agronom,
Primar,
Notar,

www.digibuc.ro
204 3 Martie 1938

ANEXA 6.
Prim Iria comunei
Judqul
Nr.
Domnului director al cadastrulut, comasirilor
ameliorrailor agricole
Bucuresti
Avem onoare a vd inainta aldturat, in copie certificatd de noi,
hotdrirea judecdtoreascd din , rdmasä definitiva,
cu privire la lucrdrile de comasare, cerute de proprietarii agricoli
din aceasta comund, pentru o suprafatá de ha.
Cunoscând dispozitiile prevázute de Instructiunile Ministerului
de Agriculturd, sub titlul Consemnarea i administrarea fondu-
rilor pentru plata lucrárilor de comasare in faza lor de organizare,
vá Inaintám, odatá cu raportul de fatd, i recipisa Administratiei
financiare din , sub Nr. , in valoare
de lei, reprezentând diferenta de 180 lei de ha, incasatá
dela un numdr de proprietari agricoli, pentru suprafata
de ha, mp, supusd, comasdrii.
Un numár de proprietari agricoli, fiind membri in OlAtea
de comasare i indrumare agricold, si neavând intreaga sum/ la
indemând, ne-au depus, prin casierul acestei obstii, numai suma
de lei, care se cuprinde In suma de mai sus, urmând ca
diferenta de lei, sd, fie consemnatá la Cassa de Depuneri,
pe seama directiei dv. de , in contul
unui imprumut ce li s'a acordat pentru acest scop.
Alti agricultori, in numär de , posedând o supraf all
de ha, in tarlalele supuse comasdrii, au intârziat sau re-
fuzd, a depune contributia datoritá pentru plata lucrárilor i ur-
meazd a fi dati In debit, potrivit normelor prevazute in Instructiu-
nile Ministerului Agriculturii.
Cu aceste làmuriri, vá rugdm, d-le director, sä binevoiti a
dispune trimeterea delegatilor dv. pentru organizarea i aplicarea
lucrarilor de comasare.
Primar,
Notar,

ANEXA 7.
MINISTERUL AGRICULTURII I DOMENIILOR
Direopia cadastruiwi, comasárilor fti amaiorcirtilor agricole

Proces-verbal Nr.
Astäzi,

Subsemnatii, membrii in Comisiunea de evaluarea parcelelor

supuse comasdrii In tarlaua , situatá In hotarul
www.digibuc.ro
 4 Martie 1938 205

comunei , din judetul , am

stabilit a:
A. Valoarea de productie a parcelei Nr. , in suprafat5.
de ha, mp, folositti ca proprietatea
D , cu domiciliul in ,
este de lei, adia lei, calculatá
la lei pro ha.
La stabilirea acestei valori am tinut seama de urmátoarele ele-
mente:
1. Parcela se aflá situatá in zona , de calitate pentru
% si in zona de calitate pentru restul de %
din suprafata ei.
2. Venitul ei net cadastral a fost evaluat la lei, pro ha,
dupg parcelele de model din aceleasi zone de calitate, sub Nr.
si Nr. , proprietatea D , situate
In cuprinsul acestei tarlale.
. Parcele sub Nr. si Nr. proprietatea D ......
, din zonele , de calitate au fost cum-
pärate de ei in ultimii 3 ani cu un pret care revine in medie
la lei pro ha.
B. Ca plus valutá sau sultá pentru imbunátätirile fácute par-
celei sub formá de

precum i pentru situatia economicrt a parcelei, caracterizatá prin

stabilim suma de lei, adic4 lei,

care urmeazá a fi achitatá in numerar sau printr'o suprafatá
echivalentá in teren, de viitorul proprietar al acestei parcele, dup6,
Intelegerea intre
Delegatul directiei cadastrului,
Presedintele comisiunii,
Delegatul Camerei de Agriculturk,
Delegatul proprietarilor din aceeasi tarla,
Secretarul comisiunii,
Semniitura,
Subsemnatul, proprietar al
cestei parcele, declar ad sunt multumit cu evaluarea de mai sus.

DECRET-LEGE tri si ministrului Nostru secre-

pentru suspendarea inamovibilitätii sau
stabilitätii functionarilor publici
DIN 4 MARTIE 1938 1)
Asupra raportului presedinte-
lui Consiliului Nostru de Minis-
i) I. D, R, sub Nr. 1,066 din 1938,
.s 'a dat in baza. art. 98 din Constitu-
Oune si s 'a publicat in Monitorul
tat de Stat ad-interim la Depar-
tamentul Justitiei Nr. 19.637 din
2 Martie 1938,
0 ficial, p, I Nr, 52 din 4 Martie
1938, A se vedea Legea Statutului
functionarilor publici, din 19 Iunie
1923, la pag, 409, vol, XIXII
Regulament de aplicare la pag, 418,
acelasi vol,

www.digibuc.ro
 206 4 Martie 1938
VAzând jurnalul Consiliului de
Ministri Nr. 414 din 1938;
VAzAnd avizul Consiliului Le-
gislativ Nr. 9 din 1938;
In temeiul art. 98 din Consti-
tutiune,
Am decretat si decretAm:
1. Se suspend& inamovibilita-
tea sau stabilitatea pe care legea
pentru Statutul functionarilor
publici, sau legi speciale o acor-
dA celor ce primesc o retribu-
tiune dela Stat, judet comunA,
regie, case, autonomA, adminis-
tratiune comerciald, directie spe-
cial& sau orice altA institutiune
publicd ori asezAmânt al cArui
buget este supus aprobArii Par-
lamentului, Consiliului de Mi-
nistri, ministerelor sau autoritA-
tilor speciale ce depind de mi-
nistere si consiliilor judetene
sau comunale.
2. Dreptul de disciplind asu-
pra personalului arAtat in art.
I trece asupra celui ce, potrivit
legii este indrituit sA faca nu-
mirea.
Mdsura disciplinarA se va a-
plica prin decret regal sau deci-
ziune, dup& cum numirea se face
prin decret regal ori deciziune.
3. Comisiunile disciplinare,
ori care ar fi legea care le insti-
tue, se desfiinteazA.
Ref eratul d-lui ministru al jus-
titiei ad-interim, celtre Consi-
liul de Minigri.
Constitutiunea a suspendat
inamovibilitatea magistraturii,
pentru a da posibilitatea unei
reorganizAri a instantelor jude-
atoresti care sa corespunda
I impului.
DacA numai suspendarea ina-
movibilitätii magistraturii s'a
prevAzut in Constitutiune, aceas-
ta se datoreste faptului cA po-
trivit dispozitiunilor anterioare,
inamovibilitatea magistratilor
era de ordin constitutional si
www.digibuc.ro
noul constituant era tinut sl
prevadA acele principii contrarii
prevederidor exprese trecutei Con-
stitutiunL
Reorganizarea tuturor servicii-
lor publice este o necesitate, si
cum In actuala stare a legisla-
turii functionarii publici nu pot
fi transferati, pedepsiti sau in-
locuiti cleat in anumite condi-
tiuni prevAzute in legile de or-
ganizare a corpurilor din care
fac parte, pentru a da o mai
usoar& posibilitate de reorgani-
zare a serviciilor, socotim cA este
necesar a se ridica garantia de
stabilitate pe care legile specie-
le o acorda functionarilor.
In acest scop am intocmit a-
15,turatul proiect de decret, pe
care in cazul când sunteti de a-
cord, vA, rugAm a ne autoriza a-1
supune MaiestAtii Sale Regelui.
DECRET
pentru aplicarea Legii cooperatiei
DIN 4 MARTIE 1938 1)
Asupra raportului ministrului
Nostru secretar de Stat la De-
partamentul Agriculturii, Dome-
niilor si Cooperatiei, cu Nr.
48.856 din 3 Martie 1938,
VAzAnd si dispozitiunile legii
pentru organizarea, cooperatiei
si ale decretului-lege Nr. 330
din 4 Februarie 1938,
Am decretat si decretAm:
1. Toate drepturle si atribu
tiunile de indrumare, organizare
si control, ce se exercitá de Mi-
nisterul Cooperatiei, in temeiul
1) Decret regal sub Nr, 1.076 din
1938, s'a publicat in Monitorul Ofi-
cial, p. I Nr, 52 din 4 Martie 1938.
A se vedea si Decret-lege p, organi-
zarea Ministerului Cooperatiei, din
5 Februarie 1938, la pag. 85, acest
voI,, precum si Decret-lege p, organi-
zarea Ministerului Economiei Natio-
nale din 8 Aprilie 1938, in acest vol.
 4 Martie 1938
art. 129 din legea pentru orga-
nizarea cooperatiei si art. 6 si
urm. din decretul-lege Nr. 330
din 1938, se deleaga Centralei
Cooperativei de Indrumare, Or-
ganizare si Control, numai in
ceea ce priveste societätile coope-
rative de gradul I si II si aso-
ciatiunile de imbundtätiri fun-
ciare, cum si controlul gestio-
nar asupra obstiilor de mosneni,
rAzesi, comnosesoratelor si co-
munitgitilor de averi gränice-
resti.
Aceleasi drepturi si atribu-
tiuni se deleagä si uniunilor de
cooperative Basarabia" si Mol-
dova-de-Nord" Ins& numai pen-
tru cooperativele de gradul I,
afiliate lor, urmând a le exer-
cita conform legii pentru orga-
nizarea cooperatiei, sub contro-
lul si dupl normele stabilite de
Centrala Cooperativä de Indru-
mare, Organizare si Control,
care va functiona si ca instantä
de apel pentru deciziunile ce se
vor da de aceste uniuni.
2. De asemeni se confirmá
toate drepturile de indrumare si
control nrevgtzute in legea pen-
tru organizarea cooperatiei, Ca-
sei centrale a cooperatiei cu or-
ganele sale: Consiliul superior
si Comitetul national coopera-
tist, potrivit prevederilor statu-
telor sdle.
3. Ministrul Nostru secretar
de Stat la Departamentul Agri-
culturii, Domeniilor si Coopera-
tiei este insärcinat cu aducerea
la indeplinire a prezentului de-
cret.
Raportul d-lui ministru al agri-
culturii, domeniilor $i coope-
raliei catre M. S. Regele.
Pe baza dispozitiunilor art. 6
si urm. din decretul-lege Nr. 330
din 1938, Ministerul Cooperatiei
are in competinta sa, exercita-
rea tuturor drepturilor si atri-
www.digibuc.ro
207
butiunilor de indrumare, orga-
nizare si control, prevazute de
legea pentru organizarea coope-
ratiei asupra tuturor institu-
tiilor cooperatiste qi colectivitá:
tilor enumerate de acea lege. A-
ceste atributiuni legea pentru
organizarea cooperatiei le dele-
gase Centralei Cooperative de
Indrumare, Organizare si Con-
trol.
Pânä la intocmirea lucrärilor
pentru ref ormarea legislatiei
cooperatiste, spre a colabora la
programul nostru economic, tre-
bue sl ingrijim ca institutiile
cooperatiste si controlul necesar
bunei lor functiondri.
Exercitarea de cAtre minister
a atributiunilor de indrumare si
control, prevazute de decretul-
lege susmentionat, cerând noi
sarcini bugetare, gäsim potrivit
ca in temeiul art. 6 si urm. din
decretul-lege Nr. 300/938 si al
legii pentru organizarea coope-
ratiei, sá propunem delegarea
acestor drepturi si atributiuni,
in ceea ce priveste cooperativele
de gradul I si II si asociatiunile
de imbunrttätiri funciare, cum
si controlul gestionar asupra ob-
stiilor de moseneni, razesi, com-
posesoratelor si comunitätilor de
averi gräniceresti, asupra Cen-
tralei Cooperative de Indru-
mare, Organizare si Control, pre-
cum si Uniunilor de coopera-
tive Basarabia" si Moldova-de-
Nord", de oarece aceste institu-
tiuni dispun de mijloacele bu-
getare necesare, cum si de per-
sonalul pregAtit.
De asemeni, pentru aceleasi
consideratiuni, prppunem a se
confirma Casei Centrale a Coo-
peratiei, cu organele sale, drep-
turile de control si indrumare
asupra cooperativelor de gradul
III, pe care si le-a organizat
conform statutelor sale.
Ca urmare, am onoare a su-
pune la Inalta aprobare si sem-
208
naturA a Maiestâtii Voastre, a-
lâturatul pproiect de decret pen-
tru delegare de atributiuni.
DECRET-LEGE
pentru schimb de terenuri la Färäsesti-
Severin
DIN 4 MARTIE 1938 1)
Asupra raportului presedinte-
lui Consiliului Nostru de Mi-
nistri si al ministrilor Nostri
secretari de Stat la Departamen-
tele Cooperatiei, Justitiei si Fi-
nantelor, cu Nr. 8.040 din 10 Fe-
bruarie 1938;
Vazând si jurnalul Consiliu-
lui de Ministri, cu Nr. 275 din
10 Februarie 1938;
In temeiul art. 14 din legea
pentru unificarea si. simplifica-
rea mäsurilor financiare excep-
tionale, promulgatä cu Inaltul
decret regal Nr. 1.696, publicatä
In Monitorul Oficial Nr. 76 din
1 Aprilie 1937,
Am decretat si decretäm:
1. Se autorizA Ministerul Coo-
peratiei sä primeiscá In pro-
prietatea Statului Român, do-
meniul forestier Färäsesti, In su-
prafatá de circa 3.187 ha, situat
In hotarul comunei Färäsesti,
judetul Severin, proprietatea A.
S. R. Principesa Elisabeta si sä
cedeze In schimb. o portiune de
704 ha, din pádurea Statului
Iersig, situatá In hotarul corn.
Iersig, si limitatá la Nord cu te-
renul locuitorilor din comuna.
Izgar, la Sud cu terenul locui-
torilor din Sosdia, la Est cu tere-
nul locuitorilor din corn. Iersig
si cu restul pádurii Statului Ier-
sig, iar la Vest cu terenul locui-
torilor din Cadar.
1) I. D. R. sub Nr. 428 din 1938,
s'a fiat in baza art, 14 din Legea
deplinelor puteri (pag, 899,
XXV) si s'a publicat in Monitorul
Oficial, p, I Nr, 52 din 4 Martie
1938,
www.digibuc.ro
4 Martie 1938
2. Domeniul forestier Fárá.
sesti, Impreung cu toate con-
structiile si instalatiile, aflate pe
el, inclusiv calea feratá, de
11.500 m lungime, se predau li-
bere de orice sarcinä, iar arabele
parti se obliga reciproc a läsa
libere transportul materialelor
lemnoase din exploatarea pádu-
rilor, pe drumurile existente si
liniile somiere, fib% a percepe
vreo tax& si färá nicio pretentie
de despIgubire.
3. Presedintele Consiliului
Nostru de Ministri si ministrii
secretari de Stat la Departa-
mentele Cooperatiei, Justitiei si
Finantelor, sunt Insárcinati cu
aducerea la Indeplinire a pre-
zentului decret-lege.
DECRET-LEGE
relativ la conferinta de epigrafie si
numismatici din Cluj
DIN 5 MARTIE 1938 1)
Asupra raportului presedinte-
lui Consiliului Nostru de Mi-
nistri si ministrilor Nostri secre-
tari de Stat la Departamentele:
Educatiunii Nationale, Finante-
lor si ad-interim la Justitie cu
Nr. 21.06 din 1938;
Väzând jurnalul Consiliului
de Ministri cu Nr. 430 din 1938;
Pe temeiul art. 98 din Consti
tutie,
Am decretat si decretrun:
1. Conferinta de epigrafits tii
antichitáti greco-romane dela
Facultatea de Litere si Filoso-
fie a Universitätii Regele Fer-
dinand I" din Cluj, se ridicá la
rangul de catedrá universitara,
cu titlul: Epigrafie si antichitäti
clasice si nationale.
1) I, D, R, sub Nr. 1,099 din 1938,
vol, s'a dat in baza art. 98 din Consti-
tutiune si. s'a publicat in. Monitorul
Oficial, p, I Nr. 53 din 5 Martie
1938.
 7 Martle 1938
2. Preeedintele Consiliului
Nostru de Minietri
Noetrii secretari de Stat la De-
partamentele: Educatiunii Natio-
nale, al Finantelor ei ad-inte-
rim la Justitie sunt insdrcinati
cu aducerea la indeplinire a pre-
zentului decret.
DECRET-LEGE
pentru modificarea Decret-lege privitor
la revizuirea cetäteniei
DIN 7 MARTIE 1938 1)
Asupra raportului ministrului
Nostru secretar de Stat ad-inte-
rim la Departamentul Justitiei
cu Nr. 20.863 din 1938;
VdzAncl jurnalul Consiliului de
Ministri cu Nr. 431 din 1938;
VlizAnd avizul Consiliului Le-
gislativ cu Nr. 11 din 1938;
In temeiul art. 98 din Consti-
tutiune,
Am decretat ei decretdm:
J. Dispozitiunile art. 16, alin.
1 ei art. 17, alin. 2, din decretul-
lego Nr. 169 din 1938, privitor la
revizuirea cetdteniei, oublicat In
Monitorul Oficial Nr.- 15 din 22
Ianuarie 1938, se modificd cum
urmeazd:
Art. 16, alin. 1: La termenul
fixat, contestatorul se va pre-
zenta in persoand sau prin pro-
curator. Instanta va putea In
orice stadiu al procedurii sA or-
done prezentarea In persoand a
contestatorului dacd din Impre-
jurdri rezultd aceastd necesi-
tate".
Art. 17, alin. 2: Dacd conte-
tatorul nu se prezintd, sau dacd
1) I. D, R, sub Nr. 1,107 din 1938,
s'a dat in baza art. 98 din Consti-
tutie i s 'a publicat in Monitorul
ficial, p, I Nr, 54 din 7 Martie
1938, A se vedea i Decret-lege din
22 Ianuarie 1938, ce se modific:5,, la
pag. 39, acest vol., cu mod. 12 Fe-
bruarie 1938, pag. 114, acest vol.
C. Hamaogin, voL XXVI. 14.
www.digibuc.ro
209
ordonatd fiind prezentarea In
persoand, contestatorul se pre-
zintd prin procurator, iar lipsa
nu este socotitd justificatd, ju-
decdtoria va anula contestatia".
2. Termenul prevAzut de art:
6 din decretul-lege Nr. 169 din
1938 va fi de 50 zile dela data
afiedrii, iar termenul prevázut
de art. 22 din acelaei decret-lege,
se prelungeete 'And la 1 Aprilie
1938 exclusiv.
Judecátoria va acorda prelun-
girea prevAzutá de amt. 7 din de-
cretul-lege cu Nr. 169 din 1938,
chiar dacd cei indrituiti au obti-
nut o prelungire anterior publi-
aril in Monitorul Oficial a a-
cestui decret.
Ref eratul d-lui ministru al jus-
titiei ad-interim cdtre Consiliul
de Mini$tri.
Am fost sezisat de plângerile
celor a cdror cetátenie urmeazd
a fi revizuitd, plângeri In care se
aratA imposibilitatea In care se
gdsesc de a-ei aduna, in terme-
nul prevdzut de lege, acte in
sprijinul inserierii fAcute In re-
gistrele de nationalitate sau de-
claratiunii de obtiune pentru ce-
tdtenia romând.
Pentru cei din Vechiul Regat
termenul prevdzut de art. 22
termen In care actele dovedi-
toare trebuesc depuse instantei
deei a fost prelungit pang la
10 Martie 1938 prin I. D. R. Nr.
858 din 11 Februarie a. c., totuei
el este Incá socotit insuficient.
Pentru cei inscriei in registral
de nationalitate din tinuturile
unite, termenul pentru depune-
rea- actelor incepe sä curgd nu-
mai din ziva când listele celor
revizuibili sunt afieate in co-
mune. Deei listele nu au fost
Incá intocmite i afieate In toate
comunele, sunt plângeri impo-
triva scurtimii termenului.
Pentru ca cetátenii români re-
210 7 Martie 1938
vizuibili sä, nu poatä, eventual
invoca scurtimea termenului
drept cauzä, a nerecunoasterii
calitätii de cetátean român, am din 1938;
Intocmit aläturatul proiect prin VAzänd jurnalul Consiliului de
care se prelungeste termenul
prevzut de art. 22 (pentru cei
din Vechiul Regat) pâtiä, la 1
Aprilie 1938 exclusiv, iar cel
prevdzut de art. 6 (cei din tinu-
turile unite) cu Inc& 30 zile,
adia In total 50 zile socotite
dela data afisArii listelor In co-
mun6.
Pe de altä parte, proiectul ce
supun deliberatiunii dv., modi-
fia dispozitiunile art. 16, ann.
1, din decretul-lege privitor la
revizuirea cetáteniei, In sensul
cá d& posibilitatea celui ce con-
test& stergerea din registru de a
se prezenta si prin procurator
iar nu numai In persoaná
cum prevede decretul-lege in-
stanta putând Ins& s& ordone
prezentarea In persoaná atunci
and din Imprejurári ar rezulta
o atare necesitate. Drept conse-
cinta a admiterii acestui princi-
piu a trebuit modificate i dis-
pozitunile art. 17, alin. 2.
Dec& ImpartAsiti modul meu
de a vedea, v& rog s& mg, autori-
zati a supuse Maiestä.tii Sale
Regelui aläturatul proiect.
DECRET-LEGE
pentru modificarea art. 7 din Decret-lege
relativ la introducerea stirii de asediu
DIN 7 MARTIE 1938 1)
Asupra raportului presedinte-
lui Consiliului Nostru de Mi-
nistri si ministrilor Nostri secre-
1) I. D. R, sub Nr. 1,108 din 1938,
s'a. dat l.a baza. art. 98 din Consti-
tutie i s 'a publieat In Monitorul
Oficial, p, I Nr, 54 din 7 Martie
1938, A se vedea art, 7 care se mo-
difieä, din Deeret-lege din 11 Fe-
bruarie 1938, la pag. 108, meet vol.
www.digibuc.ro
tari de Stet la Departamentele
Internelor, Apárárii Nationale sit
ad-interim al Justitiei Nr. 20.864
Ministri Nr. 432 din 1938;
Vazand avizul Consiliului Le
gislativ, sectia I, Nr. 10 din
Martie 1938;
In temeiul art. 98 din Consti
tutiune,
Am decretat i decret&m:
Art. unic. Se modifia cum ur
meazá, art. 7 din decretul-lege
Nr. 856 din 11 Februarie 1938,
publicat In Monftorul Oficial Nr.
34 din 1938, privitor la introdu-
cerea stárii de asediu:
Când dintre infractiunile co-
nexe, una sau mai multe sunt,
potrivit acestui decret, de cora-
petinta instantelor militare. prin
derogare la dispozitiunile art. 31
din codul de procedusl penald.
Regele Carol al II-lea, tribune-
lele militare sunt singure corn-
petinte a instrui si judeca".
Aceeasi regulit se apli.c& In
caz de indivizibilitate si concurs
real de infractiuni".
Infractiunile date In compe-
tinta instantelor militare, s&vär
site chiar Inaintea publicdrii de
oretului, vor fi cercetate, in-
struite si judecate de instantele
militare. In acest scop, instan-
tele ordinare, Investite, se vor de-
sezisa din oficiu, trirnitând do-
sarele instantelor militare corn-
petinte. Se excepteazá cazurile
In care a intervenit o hotärlre
In prim& instant& asupra fon-
dului, inainte de data publicl-
rii In Monitorul Oficial a aces-
tui decret".
Cercetarea, instruirea si ju
decarea infractiunilor de compe-
tinta instantelor militare, sl-
varsite de minori, Inainte sau
dup& aparitia prezentului decret,
raman In competinta instante-
lor speciale pentru minori".
 7 Martie 1938
Dupd. ridicarea stdrii de ase-
diu, tribunalele militare urmeazd
a cerceta i solutiona crimele si
delictele, a cdror urmärire le fu-
sese Incredintatd.
Ref eratul d-lui pre$edinte at
Consiltiului de 14fini$tri ci al
d-lor mni,stri: al internelor, al
aparefrii nationale $i al justi-
tiei ad-interim, catre Consiliul
de Mini$tri.
Deeretul-regal cu Nr. 856, pu-
blicat in Monitorul Oficial Nr.
34 din 11 Februarie 1938, referi-
tor la introducerea stdrii de ase-
diu pe tot cuprirnsul tärii, nu
contine preciziuni in ceea ce pri-
vote cercetarea, instruirea si
judecarea infractiunilor date in
competinta instantelor militare,
sävarsite inainte de publicarea
acestui decret.
Pentru a se evita hotáriri con-
tradictorii si conflicte de compe-
tintd, ddund,toare bunului mers
al justitiei, am socotit necesar,
ca, prin completarea art. VII din
decretul amintit, Bá se consfin-
teased, principiile de drept exis-
tente in materie, potrivit cdrora
regulile de procedurd aunt de
imediatá aplicatiune.
De asemenea, pentru a evita
orice discutiune si pentru a asi-
gura o represiune cat mai ra-
pidd, s'a precizat cd, tribunalele
militare sunt singure competinte
a instrui i judeca infractiunile
conexe cu cele date In compe-
tinta acestor instante, precum si
In caz de indivizibilitate si con-
curs real de infractiuni.
In ceea ce priveste infractiu-
nile sávarsite de minori, fatá de
ratiunea care a determinat in-
stituirea de instante speciale prin
codul de procedurd, penald Carol
al II-lea, am socotit cd, este in
interesul lnsusi al minorilor men-
tinerea competintei instantelor
speciale, care, prin modul lor de
www.digibuc.ro
211
functionare i competintd, exclu-
sivd, asigurd suficient celeritatea
represiunii si ordinea pubicd.
Dad, sunteti de acord, cl-lor
ministri, cu propunerile fdctite
prin acest decret, vä rog a ne
autoriza sd,-1 supunem pentru a-
probare Inaltei semndturi a Ma-
iestlitii Sale Regelui.
DECRET-LEGE
pentru prelungirea termen jurtimant
de credinti pe Constitutie
DIN 7 MARTIE 1938 1)
Asupra raportului presedinte-
lui Consiliului Nostru de Minis-
tri si ministrului Nostru secre-
tar de Stat ad-interim la Depar-
tamentul Justitiei Nr. 20.865 din
1938;
VdzAnd jurnalul Consiliului de
Ministri Nr. 433 din 1938;
Vázand avizul Consiliului Le-
gislativ Nr. 12 din 1938;
In temeiul art. 98 din Consti-
tutiune,
Am decretat i decretdm:
J. Termenul pentru reinoirea
juramântului de credintd, pre-
vdzut de art. 1 din decretul Nr.
1.048 din 1938, publicat In Moni-
torul Oficial Nr. 49 din 1 Martie
1938, se prelungeste pánd la 15
Martie 1938 inclusiv.
2. Proffesionistii libexi vor re-
Inoi juramantul de credintá in
fata oriedrei instante judecáto-
resti din tail. Jurdmântul sa va
lua in Camera de Consiliu, de
catre un singur judechtor.
Petitionarul trebue sa fad), do-
vada profesiunii sale si sl-si sta-
bileascd, identitatea.
1) I D. B. sub Nr. 1,109 din 1938,
s 'a dat in baza art. 98 din Consti-
tntie i s'a publicat in Monitorul
p, I Nr, 54 din 7 Martie
1938, A se vedea art, 1 ce se modi-
Pia, din Deeret-lege din 1 Martie
1938, la pag. 185, acest vol.
212 7 Martie 1938
Procesul-verbal se va intocmi
in trei exemplare, din care unul
va fi pástrat de instanta, iar cele-
lalte doua vor fi eliberate celui
ce a remit jurâmântul.
Unul din exemplare va fi de-
pus tribunalului dela sediul or-
ganizatiunii, ori Corpului in care
profesionistul este inscris.
Tribunalul va incunostinta din
oficiu Corpul sau organizatiunea
despre depunerea efectuatil, prin
scrisoarea recomandata.
Stergerea din tablou, in cazul
art. 4, alin. 2, din decretul Nr.
1.048 din 1938, se va face numai
in virtutea unei hotäriri a in-
stantei disciplinare, data con-
form procedurilor din legile spe-
ciale.
Ref er atul d-lui pre $ e dinte al
Consiliului de Mini$tri $i al
d-lui ministru al justitiei ad-
interim ultre Consiliul de Mi-
ni$tri.
Decretul Nr. 1.048 din 1938
pentru reinoirea jurâmântului
de credintg, fixeazä un termen
de 7 zile libere, In care acest ju-
rämânt trebue reinoit.
Sunt Insà fun ctionari de Stat
care se gäsesc departe de sefii
lor ierarhici si care nu ar putea
pArtIsi serviciul pentru a merge
la locul de resedinta al sefului
ierarhic, frog ca bunul mers al
serviciului sà nu fie amenintat.
Pentru a obvia acestui neajuns.
proiectul ce supunem delibera-
tiunii dv., prelungeste pânä la 15
Martie a. c., termenul pentru re-
inoirea jurâmântului, dând ast-
f el timpul necesar pentru ca cei
obligati sA poata veni in serii.
Numârul mare al profesionis-
tilor liberi, care intr'un anurnit
termen trebuesc a reinoi jurà-
mântul, impiedica, regulate func-
tionare a instantelor judecrtto-
resti. In acelasi timp, deplasarea
profesionistilar care se glisesc
departe de locul uncle juramân-
www.digibuc.ro
tul ar trebui prestat, provoaa
cheltuieli. Pentru a remedia a-
ceste situatiuni, proiectul dg, po-
sibilitatea depunerii jurâmântu-
lui inaintea oricAror instante ju-
decAtoresti, indiferent dacà a-
ceasta este sau nu instanta do-
miciliului celui obligat la reinoi-
rea jurâmântului. JurAmântul se
va lua in Camera de consiliu de
crttre un singur judeator, iar
douä exemplare din procesul-ver-
bal se vor elibera petitionarului
care va depune unul din ele cor-
pului sau organizatiunii din care
face parte.
Cel obligat la reinoirett jurä-
mântului va trebui, pe lângd do-
vada idontituttii, sut facrt si do-
vada profesiunii ce exercit5., do-
vad5, ce poate fi filcuta cu orice
act, reinoirea jurdmântului ne-
implicancl dreptul la exercitiul
profesiunii.
Dacâ Impàrtäii modul nos-
tru de a vedea, v6, rog sut ne au-
torizati a supune MaiestAtii Sale
Regelui alaturatul proiect.
DECRET
pentru prelungirea termenului depunerii
actelor, de medici oi farmacioti
DIN 7 MARTIE 1938 1)
Asupra raportului ministrilor
Nostri secretari de Stat la De-
partamentele Muncii, SAndtAtii
si Ocrotirilor Sociale i Justitiei,
cu Nr. 154.708 din 28 Februarie
1938;
Väzând jurnalul Consiliului
de Ministri Nr. 409 din 1 Mar-
tie 1938;
Având in federe avizul Consi-
liului Legislativ Nr. 2 din 1938,
1) Deeretul regal sub Nr, 1,072
din 1938, s'a publicat in Monitoral
Oficial, p, I Nr, 54 din 7 Martie
1938, A se vedea art, 6 din Deeret-
lege, din 10 7ebruarie 1938, la pag.
97, acest vol.
 7 Martie 1938
Am decretat si decretäm:
Art./. Termenul pentru de-
punerea actelor la Comisiunea
pentru revizuirea titlurilor si au-
torizatiunilor de libel% pract1c5,
a medicilor si farmacistilor cu
diplome din strainritate, echiva-
late in tail, prevAzut de art. 6
din decretul-lege Nr. 401, publi-
cat in Monitorul Oficial Nr. 33
din 10 Februarie 1938, se prelun-
geste pâra la 24 Martie 1938.
Art. II. Ministrii Nostri secre-
tari de Stat la Departamentele
Muncii, sanatatii i Ocrotirilor
Sociale si Justitiei, sunt insgrei-
nati cu executarea dispozitiuni-
lor prezentului decret-lege.
DECIZIE
pentru instituirea comisiunilor de numiri
si inaintäri la Prefecturile de judet
DIN 7 MARTIE 1938 1)
Noi, ministru secretar de Stat
la Departamentul Internelor,
Având in vedere cá prin deci-
ziunea noastril Nr. 6.083 P. din
22 Februarie 1938, publicata In
Monitorul Oficial Nr. 45 din 23
Februarie 1938, s'a delegat dom-
nilor prefecti de juclete dreptul
de a numi, transfera si pedepsi
pe notarii comunelor rurale, a-
fará de cei dela comunele su-
burbane ale Capitalei;
Având In vedere ca notarilor
li se aplicit legea statutului func-
tionarilor publici, afará de exa-
menul de intrare in functiune
pentru cei absolventi ai $coalei
superioare de notari sau de spe-
1) Decizia ministerial& Nr, 6,965
P. din 1938, s 'a publicat in Monito-
rul Oficial, p, I Nr, 54 din 7 Martie
1938, A se vedea in legatur& Legea
statutului functionarilor publici si
Regulament de aplicare, din 19 Iu-
nie 1923, la pag, 409 si 418, vol,
XIXII, precum c't Decret-lege din
4 Martie 1938, la pag. 205, acest vo!.
www.digibuc.ro
213
cialitate de pe lâng5, Ministerul
Internelor;
Având in vedere cá potrivit
dispozitiunilor art. 39 din legea
statutului functionarilor publici
si art. 71 din regulamentul de
aplicare al acestei legi, toate nu-
mirile si inaintárile se vor face
cu avizul conform al comisiunii
pentru propuneri de numiri si
inaintári;
Având in vedere ea, potrivit
dispozitiunilor art. 72 din regu-
lamentul legii statutului functio-
narilor publici, ministerele vor
putea constitui, pentru serviciile
exterioare, subcomisiuni com-
puse din functionari superiori
conducátori ai acestor servicii si
din inspectorii circumscriptiunii;
Pentru aceste motive,
Decidem:
Art. I. Se institue cAte o comi-
siune pentru propuneri de nu-
miri si inainairi la prefecture
fiecgrui judet.
Subcomisiunea va fi compusa
din: prefectul judetului, ca pre-
sedinte si subprefectul si preto-
rul dela resedinta judetului, ca
mernbri.
Art. II. Directorul administra-
tiei de Stat este insiircinat cu
executarea acestei deciziuni.
DECIZIE
relativ la fabricile de pielirie
DIN 7 MARTIE 1938 1)
Noi, ministru secretar de Stat
la Departamentul Finantelor,
Avand in vedere dispozitiunile
1) Decizia ministerial& sub Nr,
455,068 din 1938, s'a publicat in
Monitorul Oficial, p. I Nr, 54 din
7 Martie 1938, A se vedea art, 4, 12
si 22, din Legea impozitului pe lux
si cifra de afaceri, din 1 Aprilie
1934, la pag, 85, vol, XXII, co mod.
1 Aprilie 1935 si 1 Aprilie 1937, pag
913, vol. XXV, p, I.
 214 7 Martie 1938

art. 12 din legea impozitului pe 6. De a nota pe fiecare piele

lux ei cifra de afaceri, prin care ziva ieeirii din fabric&
Ministerul de Finante, prin re- 7. Toate ieeirile de piei gata
gulament, va putea fixa orice fabricate din fabria vor fi In-
mAsuri de sigurantá pentru a sotite de factura respectivä, fárl
impiedeca frauda care s'ar pu- nicio exceptie.
tea comae in dauna Statului, 8. Organele fiscale indreptà-
organele fiscale putând cere ori- tite a face control la cifra de a-
and concursul autoritätilor ad- faceri, vor putea cere factura la
ministrative ei politieneeti; toate Intreprinderile de piei fa-
Avand In vedere art. 4, alin. 6, bricate.
din aceeaei lege, prin care ieei- Neprezentarea facturii respec-
rea sub orice titlu a produselor tive la transport va atrage ime-
din intreprinderi trebue M., fie diat dresarea cuvenitelor acte de
insotit g. de factura respectiva ei contraventie.
de contabilizarea operatiei; 2. Comerciantii ei industriaeii
Având In vedere art. 4, alin. curnpärätori de piei fabricate,
ultim. din aceeaei lege, prin sunt obligati sä Inregistreze com-
care comerciantii ei industriaeii plet ei exact facturile de cum-
cumpiträtori sunt obligati O. In- pärare ei vânzare ei sä le päs-
registreze complet ei exact fac- treze timp de cinci ani dela data
turile de cumpärare ei vânzare emiterii lor. De asemenea ei
ei sä le pästreze spre control, la sunt tinuti sä prezinte spre con-
cerere, agentilor fiscali, facturile trol, la cerere, agentilor fiscali,
ei registrele lor sub sanctiunea facturile ei registrele lor sub
dela art. 22, sanctiunile dela art. 22 din legea
Decidem: cifrei de afaceri.
1. Cu Incepere dela 7 Martie In acest scop, In seara zilei de
1938, toate fabricile de pielärie 6 Martie 1938, toti fabricantii
impozabile la cifra de afaceri, de piei lucrate, precum ei toti
sunt obligate: comerciantii ei industriaqii care
1. A trece In termenul prevá- cumpärá asemenea piei dela a-
zut de lege In registrul special, cesti fabricanti ei apoi le vtind
toate cantitgtile de piei crude, sau le prelucreaa mai departe,
cumpärate ei intrate In depozi- sunt obligati a face stocurile de
tul fabricii. mArfuri aflate In depozit pe ca-
2. A trece In termenul prev5.- tegorii mai importante.
zut de lege In registrul special Cu Incepere dela 7 Martie
toate cantitätile de piei crude, 1938, comerciantii ei industriaeii
ieeite din magazie ei date In fa- care cumpärä astfel de piei dela
bricatie. fabricanti nu vor mai primi In
3. A trece In termenul prevä- magazinul sau fabrica lor de-
zut de lege In registrul special cAt piei care au stampila fabri-
toate cantitätile de piei gata fa- 'CH cu data fabricatiei ei data ie-
bricate. eirii din fabria, iar fabricile de
4. De a aplica o stampill a piei nu vor mai scoate din fa-
fabricii pe fiecare piele, notind bria, piei Ma stampila fabri-
in acelaei timp ei ziva când ea ci i.
a fost gata fabricatä. De asemenea, cu Incepere dela
5. A trece In termenul prevä- 7 Martie 1938, se vor opera la
zut de lege, In registrul special, zi fiecare facturä de piei ieeite
toate cantitätile de piei ieeite din din fabricit sau intrate ei ieeite
f abricä. din magazinul comerciantului de
www.digibuc.ro
 M artle 1938
piei, sau trecute spre prelu-
craree, fabrica cumpa'ratoare de
piei, astfel ca in orice moment,
organele fiscale care vor face
control sa, poata stabili la fa-
brica de piei unde au mers pie-
ile, iar la comerciantii i indus-
triasii cumparatori, de unde
provin pieile pe care le au in
depozit.
3. D-1 director al timbrului
cifrei de afaceri este insárcinat
cu aducerea la indeplinire a pre-
zentei deciziuni.
DECRET
pentru modificarea art.1 din conditille
generale de lucriiri publice
DIN 8 MARTIE 1938
Asupra raportului ministru-
lui Nostru secretar de Stat la
Departamentul Finantelor cu Nr.
447.956 din 1938;
Vazand jurnalul Consiliului de
Ministri cu Nr. 403 din 1938:
Avand in vedere I. D. R. Nr.
3.746 din 26 Noemvrie 1892, pen-
tru conditiunile generale de lu-
erdri publice, modificate prin I.
D. R. Nr. 1.717 din 7 Iu lie 1927,
Am decretat si decretam:
1. Jurnalul Consiliului Minis-
trilor cu Nr. 403 din 1938, se a-
proba de Noi.
Art. 1 din conditiunile gene-
rale de lucrari publice, sanctio-
nate prin I. D. R. Nr. 3.746 din
26 Noemvrie 1892, cu modifica-
rile introduse in anul 1927, prin
I. D. R. Nr. 1.717 din 7 Iu lie 1927,
se modifica dupa cum urmeaza:
Pentru a fi admisi sa concu-
1) Deeret regal Nr, 1,069 din 1938,
s'a publieat In 3fonitorta Of icia, p
I Nr, 55 din 8 Martie 1938; el mo-
difia art, 1 din Conditiile generale
de luerriri publice, din 26 Noemvrie
1892, bi vol. IV, eu mod. din 7 Iu-
nie 1927.
www.digibuc.ro
215
reze la adjudecatiuni de lucrári
publice, de orice fel, si furnituri
de materiale de constructiuni sau
de intretinere, concurentii tre-
bue stt probeze cu acte, inainte
de deschiderea ofertelor, cá sunt
cetateni romani, ingineri sau ar-
hitecti, absolventi ai fostei $coli
nationale de poduri i sosele sau
ai Scorn politehnice si de arhi-
tectura din tail, precum si ab-
solventii scolilor similare straine,
recunoscute de comisiunea insti-
tuita pe langa Ministerul Lucra-
rilor Pub lice si al Comunicatii-
lor, pentru ingineri, si de Aca-
demia de. arhitecturd. din Bucu-
resti, pentru arhitecti, ca insti-
tutii de inaltd, culturd tehnich de
specialitate respectiva.
Conductorii absolventi ai sco-
lilor de conductori de lucrári
publice din tard i ai scolilor de
conductori arhitecti, precum
absolventii scolilor din straing-
tate, cu diploma echivalenta,
care vor dovedi ca au eel putin
5 ani de practica profesionala
pe santiere de luerari publice,
vor fi admisi la licitatiile de lu-
crári publice In aceleasi condi-
tiuni ca i inginerii i arhitectii.
Societdtile anonime, in nume
colectiv, sau in comandita, vor
dovedi ca sunt conduse sau au
In serviciul lor ingineri, arhi-
tecti sau conductori de speciali-
tatea luerarilor ce se liciteaza si
care vor indeplini aceleasi con-
ditiUfli mai sus si vor con-
duce efectiv lucrdrile adjude-
cate.
Meseriasii patroni, asociatiile
si cooperativele de meseriasi, in-
scrisi in Camerele de munca,
stint admisi la adjudecarea de
lucrari publice i furnituri de
materiale, in specialitatea lor, In
conformitate cu prevederile art.
164 din legea pentru pregatirea
profesionala si exercitarea mese
riilor, publicatá In Monitorul 0-
 216 8 Martie 1938
ficial Nr. 99 din 30 Aprilie
1936 9.
In mod transitoriu si numai
pentru lucrdri publice de o va-
loare pang la 1.000.000 lei, pre-
cum si pentru furnituri de ma-
teriale de constructie si de !Titre-
tinere de orice valoare, sunt ad-
misi si concurentii care nu po-
sedd titlurile de mai sus, dar
care vor putea sä dovedeasa cä
au executat lucrári sau furnituri
similare, inainte de 1 Ianuarie
1937, si care vor proba cu acte
sau certificate, emanate dela au-
toritAti tehnice publice a au
executat In mod constiincios si
satisfáciltor, in calitate de antre-
prenori, lucrdri publice sau fur-
nituri de nature si importanta
ceIor ce fac obiectul licitatiei.
Luerdrile ardtate in certifica-
tele de capacitate, specificate la
alineatele precedente, sá nu fi
fost executate la o datá mai ve-
che de 5 ani, din ziva de and se
tine licitatia.
Certificate le vor fi semnate de
sefii autoritdtilor tehnice publice,
sub controlul cdrora s'au exe-
cutat lucrärile sau furniturile
respective si vor ardta 16,murit
care au fost acele lucrdri sau
furnituri, valoarea lor si modul
In care Intreprinzdtorul si-a In-
deplinit obligatiunile, fie fata cu
administratiunea, fie fat& cu lu-
crätorii, cu furnisorii ori cu ter-
tale persoane.
Pentru furnituri de materiale
sau maini, ce nu pot fi fabricate
in tara, precum i pentru lu-
crari si instalatiuni care fac o-
biectul unui brevet, se pot pre-
zenta la licitatii si concurentii
strdini, deca vor face dovada cà
posedd livretul de exercitarea
profesiunii lor In %ark eliberat
i) A se vedea Legea pentru
g5,tirea profesion al& i exereitarea
meseriilor, din 30 Aprilie 1936, la
pag. 662, vol. XXIV p. I.
www.digibuc.ro
de organele Ministerului Muncii
si Ocrotirilor Sociale.
Nu se primesc la licitatii
nici nu pot face parte din condu-
cerea societätilor anonime, aso-
ciatiile i cooperativele ce se pre-
zintä la adjudeari de lucrári
sau furnituri de materiale, per-
soanele care nu au capacitates
juridicd de a contrecta, precum
si cele ce au executat In calitate
de intreprinzatori, lucrdri in rele
conditiuni, dovedind prin acea-
sta incapacitate sau rea cre-
dintä, precum si cele care prin
proceddri incorecte au ridicat
procese contra administratiuni-
lor la care au lucrat.
2. Ministrul Nostru secretar
de Stat la Departamentul Fi-
nantelor este insärcinat cu exe-
cutarea prezentului decret.
DECRET
pentru asigurarea märfurilor depuse
In vimi ;i magazii de depozite
DIN 8 MARTIE 1938 1)
Asupra raportului ministrului
Nostru secretar de Stat la De-
partamentul Finantelor, Inregis-
trat sub Nr. 457.677 din 5 Ivlartie
1938;
Având In vedere dispozitiunile
art. 115 din legea vämilor;
Vdzând jurnalul Consiliului de
Ministri Nr. 396 din 1938,
Am decretat si decrettim:
J. Märfurile strdine intrate In
România, prevazute In foile re-
capitulative, in borderourile
listele specificative ale transpor-
turilor pe C. F. R., (art. 44 L. V.);
In manifestele (statele) generale
de inaramânt ale vaselor (art.
50 L. V.); In manifestele si de-
1) Deeretul regal Nr, 1,112 din
1938, s'a publicat in Monitona Ofi-
oial, p, I Nr. 55 din 8 Martie 1938.
A se vedea i Legea vimilor, din 13
Aprilie 1933, la pag. 207, vol. XXI.
 8 Mart le 1938
claratiile anexate ale avioanelor,
(art. 85, 86 L. V.), precum et in
listele rezumative postale, (art.
39 L. V.) si depuse in magaziile
de depozit, proprietatea vdmilor,
sau cedate spre folosintd vdmi-
lor, pe rampele acestor magazii,
sau in incintele vamale; in va-
goanele stationate pe liniile din
raza vdmii cdreia apartin acele
magazii de depozite, in incdpe-
rile oricdrui birou vamal ca ei
in magaziile postale ale birouri-
lor vamale, in scopul de a fi im-
portate, intrepozitate, transitate
sau reexportate, sunt supuse pld-
tii prirnei de asigurare contra
incendiului, in momentul depu-
nerii in vamd, pentru inregis-
trare a acestor acte, sau din mo-
mentul desedrcarii anticipate de-
punerii lor.
2. Asigurarea mdrfurilor de-
puse in magaziile de depozit ale
institutiilor de Stat, In cele ale
institutiilor comerci ale, cdrara
dreptul de a le creia ei exploata
a fost cedat de Ministerul de Fi-
nante, ca ei in cele ale societd-
tilor de navigatie strrtine, este
asemenea obligatorie, Insd se
poate contracta fie prin mijloci-
rea acestor institutii, fie direct
de proprietarii mdrfurilor, in
ambele cazuri cu excluderea de
la orice rdspundere a Directiu-
nii Vdmilor.
3. Pentru märfurile clepozitate
In conditiunile dela art. I din
prezentul decret, expeditorul, so-
cietatea de tiransport, destinata-
rul sau prepueii lor trebue sa de-
clare valoarea prin insdei actele
ce le insotesc, astfel ca sd, fie cu-
noscutd, In momentul depozitdrii.
In caz contrariu, valoarea mar-
furilor este stabilità din oficiu,
pe baza tarifului unitar de va-
lori medii, de cdtre vama respec-
tivd.
Valoarea märfii astfel decIa- lor, In a cdrei atributiuni intrá
ratá sau fixatd din oficiu, nu administrarea fondului.
www.digibuc.ro
217
poate sd, serveascd dead numai
in scopul asigurdrii.
4. Declararea va1orii nadrfuri-
lor supuse asigurdrii, mai micd
dealt valoarea prevdzutd, In fac-
turi sau tariful unitar, nu a-
trage nicio sanctiune pentru de-
pundtori sau importatori.
5. Prima de asigurare se fi-
xeazd, la 2 lei pe mia de lei va-
loare pe lurid, fárd nicio frac-
tiune a valorii.
Orice lund inceputil se pläteete
intreagd.
6. Pentru märfurile importate,
reexportate sau transitate, prima
de asigurare se pläteete vdmii
in momentul lichiddrii actelor
vamale ei odatit cu celelalte d.rep-
turi datorate.
Pentru märfurile importate
temporar, sau definitiv cu ta-
xele in consemnare, prima de a-
sigurare se plateete definitiv la
ridicarea mdrfii din vamd, N.-
cându-se mentiune despre acea-
sta pe declaratiune.
In cazul când marfa pentru
care se va fi plätit prima de asi-
gurare n'a fost ridicatä din
vain& ei termenul asigurdrii a
expirat, plata primei continua a
fi datoratá ei se va percepe ca
diferenta in momentul ridicdrii
efective din vamd a märfii.
7. Mdrfurile neridicate din
vamd si cazute in rebut sunt
asemenea grevate de prima de
asigurare la vânzarea lor, la li-
citatie se va calcula ei percepe
ei suma datoratd, pentru asigu-
rare.
8. Incasdrile provenite din pri-
mele de asigurare se vor inregis-
tra de vdmi ca ei celelalte veni-
turi prin jurnalul de casá, ei se
vor consemna la Cassa de De-
puneri, in contul fondului Asi-
gurdri-Vdmi", prescurtat, F. A.
V.", pe seama Directiunii Vdmi-
218 8 Martie 1938

9. Din primele incasate se con- Având in vedere necesitatea

stitue un prim fond de 15 mili-
oane lei, care va servi pentru
plata marfurilor asigurate in caz
de incendiu.
Cat timp fondul se va mentine
la 15 milioane, incasdrile ulteri-
oare vor putea fi Intrebuintate
inteo proportie de 50 la sutá la
constructii de magazii noi, acolo
unde neoesitatea o va cere, pre-
cum si amenajarea magaziilor
cu guri de apA, canallzäri, pom-
pe de incendiu si mice alte lu-
crAri necesare In scopul siguran-
tei marfurilor, lar restul de 50
la sutä va servi la alimentarea
fondului pentru plata märfuri-
lor asigurate in caz de incendiu.
Dacä fonclul pentru plata mar-
furilor asigurate In caz de in-
cendiu va ajunge la 30 milioane
lei si cat timp se va mentine la
acest cuantum, incasärile ulte-
rioare vor putea fi utilizate in
orice proportie la constructiile
lucrrtrile atritate mai sus, sau In
ca inginerii agronomi sä aibI
toti un stagiu efectiv In lucrAri
cu practicA agricolä;
Pe baza referatului Directiu-
nu
Decidem:
1, Inginerii agronomi bArbati
nu pot primi insärcinäri in ad-
ministratia central/ a Ministe-
rului Agriculturii, Domeniilor
Cooperatiei, nici chiar prin de-
legatie sau detasare, deckt (lac/
au functionat anterior In servi-
ciile exterioare, insArcinati cu
lucrAri de practicA agricolA sau
indrumäri tehnice, un minimum
de stagiu, care este de 3 ani,
pang, la gradul de agronom set
exclusiv, de 4 ani pentru agro-
nomii sefi si de 5 ani pentru in-
spectori sau grade mai mari.
InsArcinárile ale crtror stagii
conteazA fn calculul cerut mai
sus, sunt:
Pentru inginer agronom sta-
giar si inginer agronom: -

lipsa acestora se va adAuga la Agronom de circumscriptie (si

fondul pentru plata märfurilor agronom regional), administra
asigurate. tor sau subadministrator de
10. Ministrul Nostru secretar fermA, profesor de scoalä, agent
de Stat la Departamentul Finan- de propagandl, profesor ambu-
telor este insärcinat cu aclucerea lant, sef de culturk sef de cir-
la lndeplinire a prezentului de- cumscriptie la C. A. M., sub-
cret. sef asistent sau agent tehnic
in statiunile experimentale, ad-
DECIZIE ministrator de obste, controlor
relativ la stagiul in practici agricolit
la cooperatie, administrator la
a inginerilor agronomi
Casa liuralä.
Pentru inginerii agronomi
DIN 8 MARTIE 1938 1) dela agronom sef In sus:
Noi, ministru seceretar de Stat La functiunile de mai su,
la Departamentul Agriculturii, adaugl subctirector sau director
Domeniilor gi Cooperatiei, de serviciu agricol, secretar de
CamerA, controlor fitosanitar.
1) Decizia ministerial& sub Nr. Inginerii agronomi pânI la a-
46,747 din 1938, s 'a publicat in Mo- gronom set inclusiv, aflati azi
nitorul 0 ficial, p. I, Nr. 55 din 8 in serviciile centrale si care nu
Martie 1938, A se vedea p Decret- au stagiul aratat mai sus, se
lege pentru organizarea Ministerului vor transfera din oficiu In ser-
Agriculturii qi Domeniilor, din 2 No- viciul exterior, in locul lor se
emvrie 1936, la pag. 512, vol. XXIV, vor aduce, dacA nevoia va cere,
13. II, personal cu stagiu satisfgcut.
www.digibuc.ro
 9 Martie 1938
0 comisiune compusä din di-
rectorul agriculturii, un delegat
al consiliului superior agrono-
mic, directorul Viticulturii si
Horticulturii si directorul per-
sonalului, vor face un tablou de
fundionarii care urmeazá a fi
transferati.
2. Inginerii agronomi sefi si
inginerii agronomi inspectori
sau grade mai superioare, aflati
'in prezent in serviciile centrale
ale ministerului si care nu au
facut in serviciile exterioare sta-
giul minim ardtat mai sus, nu
vor fi propusi la avansare si nu
vor putea fi avansati.
3. Dispozitiunile prezentei de-
ciziuni se aplica si functionari-
lor din administratia centrald a
Uniunii Camerelor de Agricul-
turá, precum si acelora ai ser-
viciilor agricole judetene si Ca-
mereelor de agriculturá, care lu-
creazá In birourile dela centru.
4. Directiunea agriculturii
este insärcinatä cu aducerea la
indeplinire a prezentei decizi-
uni.
REGULAMENT
privitor la revizuirea cetiteniei
DIN 9 MARTIE 1938 1)
Dispozi(iuni g enerale
1. Revizuirea inscrierilor in
registrele de nationalitate si in
cele privitoare la acordarea drep-
turilor cetätenesti, obtinute prin
1) Acest Regnlament s'a sanctio-
-nat prin Decret regal Nr. 1.121 din
1938 si s'a publicat In Monitorul
Oficial, p. I, Nr. 56 din 9 Martie
1938, A se vedea si Decret-lege pen .
tru revizuirea cetäteniei iomâne, din
22 lanuarie 1938, la pag. 39, acest
`vol.; de asemeni Regulamentul pri-
vitor la constatarea nationalitätii ro-
mane, din 17 Aprilie 1924, la pag.
289, vol. XIXII.
www.digibuc.ro
219
fraudá sau din eroare, se face
dupá procedura din regulamen-
tul de fat:I.
CAPITOLUL I
Revizuireo inscrierilor in regisfrele
de nalionalifafe din feriforiile alipife
Sectiunea I
Dispozifiuni generale
2. Sunt socotite registre de na-
tionalitate, numai registrele in-
tocmite de primárii, in temeiul
dispozitiunilor art. 53 din regu-
lamentul privitor la constatarea
nationalitätii române, publicat
in Monitorul Oficial Nr. 85 din
17 Aprilie 1924.
Sectiunea II
Revizuirea din of iciu
§1
3. Primarii comunelor (mu-
nicipii, urbane, rurale din tinu
turile: Bucovina, Transilvania,
Banat, Crisana, Ritmar, Mara-
mures si Basarabia, vor intoc-
mi un tablou al evreilor inscrisi
in registrul de nationalitate al
comunei.
Tabloul va cuprinde numärul
de ordine al inscrierii in tablou,
numärul de ordine al inscrierii
in registru, numele si prenu-
mele celui inscris in registru
(cap de familie), al sotiei si co-
piilor, astfel cum aceasta re-
zultd din registrul de nationali-
tate. In rubrica observatiunilor
se va inscrie, de va fi locul,
mentiunea ce este facutá in re-
gistru, cu privire la numärul si
data hotäririi comisiunii de a-
pel sau a instantei judeatores-
ti, care a ordonat inscrierea in
registru.
Nu vor fi trecuti in tablou cei
care au fost stersi din registru.
4. Se vor socoti evrei cei care
la 18 Noemvrie (1 Decemvrie)
1918, erau de cult mozaic, chiar
220 9 Martie 1938
dac& ulterior au schimbat reli-
giunea.
5. Tabloul va fi semnat de
primar i contrasemnat de no-
tar In comunele rurale, de se-
cretarul primäriei In comunele
urbane.
Prin ingrijirea primarului se
va Intocmi datiä copii ale ta-
bloului, ambele certificate de
primar, din care una se va
afisa pe tabela de afisaj dela
localul primäriei. Primarul va
intocmi proces-verbal in dublu
exemplar, constatând ziva and
tabloul a fost afisat.
Indatá dupá afisare, se va
aduce la cunostinta public& in
comunk prin strigari, bataie de
tobá i alte mijloace de incu-
nostiintare publicá, cá tabloul
se gáseste afisat la primärie.
Unul din exemplarele proce-
sului-verbal constatfind afisarea
se va pastra la dosarul primá-
riei, iar ecl de al doilea va fi
trimes judecátoriei de care de-
pinde comuna, impreuná cu o
copie a tabloului intocmit.
6. Dacá la primärie nu se gä-
seste registrul de nationalitate,
pentru motivul cá locuitorii co-
munei din cauza impártirii ad-
ministrative, deosebitá de cea
dela 1924-1925, sunt trecuti in
registrele de nationalitate ale
altei comune, se va aduce la cu-
nostinta publica In comuná,
prin mijloacele arätate in arti-
colul precedent, comuna unde
se gäseste registrul de nationa-
litate.
7, Dad, registruI de nationa-
litate lipseste, locuitorii comu-
nei, evrei, vor fi invitati a pre-
zenta primáriei certificatele
constatatoare a inscrierii In re-
gistrul de nationalitate al ace-
lei comune (art. 57 si 58 din re-
gulamentul privitor la consta-
tarea nationalitàtii române din
17 Aprilie 1924).
Primäria va intocmi tabloul din acel ores. Inscrierile in re-
www.digibuc.ro
preväzut de art. 3, dui:A datele
certificatelor prezentate, oprind
copii de pe aceste certificate.
Tabloul va fi afisat, comuni-
cat i adus la cunostinta publi-
c& In modul arátat de art. 5.
8. Dupá afisarea tabloului,
primária va intocmi o list& a
locuitorilor evrei din comunä,
care nu sunt inscrisi in listele
de nationalitate ale acelei co-
mune, se va arata pentru fie-
care cap de familie numele so-
tiei si al copiilor minori la data
intocmirii listei.
Vor fi trecuti deosebit, cei
care nu fac dovadá a fi trecuti
In registrele de nationalitate a
vreunei comune din cuprinsul
tärii si deosebit cei ce fac do-
vada cu certificat de nationali-
tate, a fi trecuti in registrele
de nationalitate ale unei alte
comune, sau In registrele celor
clirora li s'a acordat drepturi
cetiltenesti In Vechiul Regat,
ori au alt titlu de cetätenie. Se
va face mentiune in rubrica ob-
servatiunilor de numärul certi-
ficatului si de autoritatea care
l-a liberat.
Lista va trebui sä fie intoc-
mart In cel mult 30 de zile dela
afisarea prevázutä de art. 5.
O copie a tabloului, se va tri-
mete parchetului tribunalului,
iar o all& copie prefecturii ju-
detului. Dacä in comuná nu se
gäsesc locuitori ce ar urma s&
fie trecuti In listá, primäria va
comunica aceastá situatie, atât
parchetului tribunalului, cat si
prefecturii.
§2
9. In orasele resedinte de tri-
bunal, al cäror teritoriu este
Impärtit Intre mai multe jude .
catorii, presedintele tribunalu-
lui va Impárti pe cei Inscrisi In
registrele de nationalitate ale
primäriei intre judecraorille
 9 Martle 1938 221

gistrele de nationalitate fiind supusi rusi, care la data de

fAcute In ordine alfabetica se 27/9 Martie-Aprilie 1918, aveau
va da unei judeatorii revizui- domiciliul administrativ In Ba-
rea celor având unele litere al- sarabia.
fabetice, alteia revizuirea celor 3. Persoanele originare
având alte litere alfabetice, deci Bucovina, Transilvania, Banat.
literele A, B, C, D, la judecA- SAtmar, Crisana i Maramures,
toria I, literele E, F, G, H..., la domiciliate la data Unirii in
judecAtoria II si asa mai da- Vechiul Regat, dacA aveau in-
p arte. digenatul (apartenenta) intr'u-
Repartitia se va face indife- na din comunele din aceste ti-
rent de numArul celor ce ur- nu turi.
meazA, a fi revizuiti, din fiecare 4. Persoanele care la data
grup de litere. Unirii, desi nedomiciliate in
Procegul-verbal constatând fm- vreuna din comunele din Bu-
pártirea se va afisa pe tabela covina, Basarabia, Transilva-
de afisaj la tribunal, la primá- nia, Banat, SAtmar, Crisana si
rie si la flecare din judecAtoriile Maramures, erau msA nAscute In
din oras. acele comune, din pArinti domi-
10. In cazul prevázut de arti- ciliati acolo. Domiciliul pArinti-
colul precedent, copia tabloului lor se constatä, pentru Bucovi-
ce, potrivit art. 5, primAria este na, Transilvania, Banat, Crisp.-
obligatl a trimete judecAtoriei, na, SAtmar i Maramures, prin
va cuprinde numai inscrierile indigenatul (apartenenta) co-
care, potrivit Impartirii fricute munal, iar pentru Basarabia
de presedintele tribunalului, prin domiciliul administrativ.
Bunt a fi revizuite de acea ju- Sunt considerate a fi pier-
decAtorie. dut de drept nationalitatea ro-
§3 mAnA, persoanele din catego-
riile de sub art. 12, care inainte
11. Judeatoria va cerceta ta- de 24 Februarie 1924, au optat
blourile trimise de primArii si pentru altA nationalitate sau au
va face sA se extragg din ele renuntat la nationalitatea ro-
datele referitoare la cei inscrisi mAnA.
In temeiul unei hotáriri a co- Optiunile sau renuntárile f A-
misiunii de .apel, sau a unei ho- cute lnainte de 24 Februarie
tAriri judecAtoresti. 1924, fie a au rezultat dintr'o
Tabloul astfel Intocmit pe co- declaratie autentick fie cá a,u
mune va fi trimis parchetului rezultat din declaratii sau acte
tribunalului. sub semnAturA, privatA sau nu-
§4
mai din fapte din care se poate
deduce nelndoelnic vointa i ho-
12. Sunt socotiti a fi dobAn- tArirea de a opta, au de efect
dit deplin drept nationalitatea pierderea nationalitAtii române.
romAnA: Declaratiunile de optiune sunt
1. Locuitorii din Bucovina, valabile dacá cel care a exerci-
Transilvania, Banat, tat acest drept avea vArsta de
Crisana,
&Amax si Maramures, care a- cel putin 18 ani impliniti.
veau indigenatul (apartenenta) 14. Declaratiunea de optiune
la 18/1 Noemvrie-Decemvrie sau renuntare este definitivá.
1918, In una din comunele ce OdatA fAcutA, ea nu mai poate
sunt situate In aceste tinuturi. fi retrasA.
2. Locuitorii din Basarabia, Optiunea sau renuntarea so-
www.digibuc.ro
 222 9 Martie 1938

tului atrage dupg sine pe aceea respectiv unguri, au putut do-

a sotiei; optiunea pgrintelui a-
trage dupg sine pe aceea a co-
piilor minori, mai mici de 18
ani.
Sunt considerate fapte
de optiune care au dus la pier-
derea nationalitAtii romane:
1. Inscrierea In listele electo-
rale pentru parlament, conau-
ng, judet sau altele asemenea,
dintr'un stat strgin, urmatg de
eexrcitiul dreptului de vot.
2. Primirea unei functiuni pu-
blice sau intraria In armatg
unui alt stat, färg invoirea gu-
vernului roman.
. 3. Orice declaratiune fgcutg
pentru a obtine repatrierea din
Romania in altg targ.
4. Folosirea de un pasaport
strain, afarg numai dacg pen-
tru intrarea In targ nu s'a pu-
tut obtine un pasaport roman.
16. Au pierdut nationalita-
tea româng dobanditg de plin
drept, cei care:
1. S'au naturalizat In targ
strging.
2. Au fost legitimati de cgtre
un sträin.
3. Femeia care s'a cgsgtorit
cu un strain, afar& numai dacg
dupg legea bgrbatului sotia nu
dobandeste nationalitatea aces
tuia, sau dacg prin contractul
matrimoñial, ori prin declara-
tiune expresg f gcutg inainte de
cgsgtorie, si-a pdstrat nationa-
litatea româng.
4. Au primit, fgrg autorizatia
guvernului roman, o functiune
public& dela un guvern strain.
5. S'au supus pentru ori cat
de putin timp la vreo protec-
tiune strging, ori din care f apt
ar rezulta aceasta.
6. Au intrat, fgrg autorizati-
unea guvernului, In serviciul comune, sau.
militar la strgini, ori s'au alg-
turat pe langg o corporatiune and, potrivit legii, au doban-
militarg strging.
17. Numai cetgtenii austriaci, romanA, inteo comung din a-
www.digibuc.ro
bandi valabil drepturi de apar-
tenentá (indigenat), in o comu-
ng din cuprinsul fostului stat
austro-ungar.
Locuitorii Basarabiei care nu
au fost supusi ai statului rus,
nu au devenit de plin drept ce-
tgteni romani.
18. Pentru ca cetatenii aus-
triaci sau unguri sg fi putut
dobandi de plin drept nationa-
litatea romand, trebuia ca drep-
tul de indigenat (apartenentg)
sg fi fost dobandit la 18/1 No-
eravrie-Decemvrie 1918, In o co-
mung ce a revenit prin unire
Romaniei.
Nu se va tine seam/ de indi-
genatul dobandit dupg data de
mai sus, afarg numai dacg co-
muna al cgrei indigenat (apar-
tenentg) se pierde prin dobAn-
direa celui nou, este situatg tot
pe teritoriul României.
19. Dreptul de indigenat In
I3ucovina, Transilvania, Banat,
Crisana, Sgtmar i Maramures,
iar dorniciliul administrativ in
Basarabia, se dobandeste si se
pierdea In conformitate cu dis-
pozitiunile legilor In vigoare In
acele tinuturi. (A se vedea tex-
tul acestor legi, In anexe).
20. Persoana inscrisg In re-
gistrele de nationalitate (cap de
familie) va trebui SA dovedea-
scg:
I. Cei din Bucovina, Transil-
vania, Banat, Crisana, Sgtmar
si Maramures:
a) Cg la data cand, potrivit
legii, au dobandit de p1M drept
nationalitatea romang, locuiau
in una din comunele situate In
aceste tinuturi i cg aveau cas-
tigat dreptul de apartenentá
(indigenat) In una din aceste
h ) CA desi nu locuiau, la data
dit de plin drept nationalitatea
 9 Martie 1938
ceste tinuturi, totusi erau ori-
ginari din aceste tinuturi, pa-
rintii lor având câstigat drep-
tul de indigenat (apartenentä)
si pâstrat de ei in una din co-
munele situate In aceleasi ti-
nuturi.
Dovada dreptului de aparte-
nentl (indigenat) se face cu
certificat liberat de autorit64ile
comunale. Certificatul va tre-
bui sg arate modul cum apar-
tenenta a fost chstigatâ, dupä
distinctiunile cuprinse in legile
mentionate in art. 19 din acest
regulament.
In localitätile unde sunt ti-
nute registre de indiegnat (pen-
tru cei care au dobândit dreptul
de apartenentä), certificatele se
vor libera tinându-se seama nu-
mai de aceste registre si cu tri-
mitere la ele.
II. Cei din Basarabia:
a) Cä la data când de plin
drept au dohAnidt nationalita-
tea romanä fuseserl supusi
rusi, si
hi CA, aveau la aceeasi &Ad,
domiciliul administrativ in Ba-
sarabia.
Dovada supuseniei ruse se va
face cu certificatul autoritäti
lor administrative.
Dovada domiciliului adminis
trativ se va face cu pasapoartb
interne ce s'au liberat de auto
ritätile rusesti, conform legil
pasapoartelor (a se vedea tex
tul ei in anexl), sau In lipsä, cu
certificatul liberat de autoritä
tile comunale ori politienesti.
III. Locuitorii ce de phn drept
prin faptul Unirii, au dobAndil
nationalitatea românä, trebuesc
Ina, a dovedi cä anterior datei
de 24 Februarie 1924, nu au e
xercitat dreptul de optiune pen-
tru o altä nationalitate, la care,
potrivit tratatelor de pace, erau
indriuiti, sau nu au renuntat
la nationaitatea româná.
Dovada indeplinirii acestei
www.digibuc.ro
223
conditiuni se va face cu certi
ficat liberat de autoritatea co
munalä sau de prefectura jude-
tului, constatând cä nu s'a f6.-
cut cerere de repatriere.
§5
21. In termen de 50 zile h
bere dela afisarea fäcutä potri-
vit art. 5, toti cei trecuti in ta-
bloul (cap de familie), vor tre-
bui sâ depunä judeatoriei in
circumscriptiunea areia inträ
comuna unde inscrierea este fh.-
cutä, actele arätate la art. 20.
Daa cel trecut in tablou (cap
de familie) este mort, sunt o-
bligati la depunere descendentii
sau sotia, care prin faptul in-
scrierii in registru a autorului
lor, sau a sotului, sunt socotiti
a avea nationalitatea românä.
Dacä depunerea este fácutii,
de un altul decât cel inscris in
registru (cap de familie), se vor
depune si extrase din regis-
trele de stare civilä pentru sta-
bilirea mortii celui Inscris si a
legAturii de filiatiune ori a a.-
sätoriei intre cel inscris si de-
punätor.
Actele se vor depune in origi-
nal, copille certificate sau co-
piile chiar legalizate dup5, alte
copii, nefäcând nicio dovadä.
Actele scrise in limbä sritinti,
vor fi insotite de traducere, le-
galizatä in limba românä.
22. Cererea de depunere va
aräta numele si jironumele ce-
lui ce face depunerea, domici-
liul säu, comuna In care este
inscris in registrul de nationa-
litate, numärul sub care este
inscris in reeistru.
Dad', cel care face cererea lo-
cueste in afara circumscripti-
unii judeatoriei, el va trebui sä
facil alegere de domiciliu in a-
cea circumscriptiune, adic1 va
trebui sä arate o persoanä si a-
dresa acesteia in circumscrip-
tiunea judeatoriei la care co-
224 9 Martie 1938
mUnicarea actelor procedurale
urmeaza a fi Mcutä. 0 atare
alegere nu urmeazA a fi facut6
dacâ, petitionarul domiciliazd
In crawl de re$edintá al jude-
cAtoriei respective Insâ In cir-
cumscriptiunea altei judecgto-
rii.
In cerere se va aräta cu pre-
ciziune actele ce se depun.
Grefierul judeatoriei sau im-
piegatul insärcinat cu primirea
corespondentei va certifica pe
insä$i cerere exactitatea depu-
nerii actelor. La cererea depu-
nätorului, judeditoria va elibe-
ra dovada de depunere.
23. Schimbarea de domiciliu
In cuprinsul aceleasi circum-
scriptiuni judeatoresti va tre-
bui adusä la cuno$tinta instan-
tei prin petitiune. Tot astfel va
fi adusä la cuno$tinta instantei
schimbarea domiciliului ales,
prin cererea de depunerea acte-
lor.
Daca cel interesat i$i mutä
domiciliul In afara circum-
scriptiunii judecatoresti, el va
trebui sá-si aleagä domiciliul In
acea circumscriptiune, potrivit
art. 22 din alineatul 2.
24. Dacl In termenul de 50
zile prevAzute de art. 21, cel In-
scris In listele de nationalitate
(cap de familie, sau In caz de
moarte a acestuia, descendentul
ori sotul, nu a putut aduna
toate actele, el poate cere jude-
catoriei un nou termen pentru
depunere.
JudecAtoria constatând cg,
termenul pentru depunerea ac
telor (art. 21), nu este expirat,
va acorda o prelungire de 20
de zile. Prelungirea nu mai
poate fi acordatä, dacg, terme-
nul pentru depunerea actelor a
expirat.
Termenul de prelungire se so-
coteste dela data când a expi-
rat termenul pentru depunere
acordat de lege.
www.digibuc.ro
La cererea celui interesat, ju-
decAtoria va elibera certificat
constatator al prelungirii acot-
itatA Certificatul se va alätura
actelor ce ulterior se vor de-
pune.
25. Pentru fiecare cerere de
depunere, judeatoria va muffin-
ta un dosar, pe coperta cäruia
se va trece pe Iângl numele $i
pronumele depunâtorului, co-
muna in registrul careia depu-
nâtorul se gäse$te inscri $i nu-
märul de inscriere in registruI
comunei.
26. Se va tine de judeatorie
un repertoriu general pe comu-
ne (nu alfabetic), a tuturor ce-
lor supusi revizuirii, repertoriu
Into emit dup6, tablourile trime-
se de primärii,
In acest repertoriu, judecAto-
rul va nota sub proprie sem-
&aura. solutiunea data inscrie
rii.
27. Cercetarea inscrierilor se
va face de judeeätorie In ordi-
nea inscrierii In tablou.
28. Dupg expirarea termenu-
lui pentru depunerea actelor,
judeatorul din oficiu va cer-
ceta actele depuse si dactt va
socoti necesar, va putea intre-
prinde cercetäri pentru stabili-
rea temeiniciei arätärilor din
acele acte.
Va putea astfel sg, cearä in-
formatiuni autoritâtilor admi-
nistrative si politienesti, asupra
apartenentei (respectiv indige-
natului sau domiciliului admi-
nistrativ), dacá din actele de .
puse, acesta pare indoelnic; a-
supra faptelor si imprejurärilor
care, potrivit art. 13 si 16, a fi
fost de natura sä traga dupä
sine pierderea nationalitätii ro-
mâne.
De asemeni, judeditorul va
putea ordona autoritätilor ad-
ministrative sau politienesti sä
Intreprindil la rându-le cerce
täri pentru stabilirea temeini-
 9 Martie 1938
ciei argtgrilor din actele de-
puse.
Autoritgtile administrative 0
politienesti sunt tinute s. faca
de indatg cercetgrile ordonate
si sg trimeatg actele ce au in-
cheiat, ori informatiunile ce li
s'au cerut de instante.
29. Dacg in termenul prevg-
zut de lege sau in cel de pre-
lungire acordat, nu s'a depus
niciun act, judecgtoria va cons-
tata aceasta prin incheiere
va ordona stergerea din regis-
tru a celui inscris, inscrierea
lllnd socotitg a fi fost fgcutg
prin fraudg.
30. Dacg din actele depuse,
din acele ce s'au primit din o-
ficiu sau din cercetgrile ordo-
nate in temeiul art. 28, se cons-
tatg cg cel inscris In registrul
de nationalitate nu intrunea
conditiunile pentru dobândirea
deplin drept a nationalitgtii ro-
mtine, judecgtoria va ordona
stergerea lui din registru.
31. Dacg din actele depuse
In sprijinul inscrierii fgcute, in-
tgrite cu informatiunile culese
ori cercetárile intreprinse, In
conformitate cu dispozitiunile
art. 28, rezultg cá erau intruni-
te conditiunile, pentru ca cel
inscris in registrul de nationa-
litate sg fi dobândit deplin
drept nationalitatea romang
c6, aceasta nu a fost pierdutg,
judecgtoria va ordona inchide-
rea procedurii.
32. Chiar dacg conditiunile
cerute pentru dobAndirea de
plin drept a nationalitgtii ro-
mane au fost intrunite, Incá ju-
decgtoria va ordona stergerea
din registru, dacg in urma cer-
cetgrilor ce a intreprins, potri-
vit art. 28, se constatg eh cel in-
scris In registru (cap de fami-
ne), a pierdut nationalitatea ro-
mâng pentru una din cauzele
arátate de art. 16.
Pierderea nationalitgtii celui
Hamangiu, vol. XXVI. 15.
www.digibuc.ro
225
Inscris aduce In acest caz pier-
derea nationalitgtii sotiei qi
piilor minori la data pierderii
nationalitätii.
33. Incheierea clatá In terneiul
art. 29-32, va fi motivatá. Ea
va ardta cu preciziune actele
din care rezultá intrunirea sau
neintrunirea conditiunilor ce-
rute de lege, pentru ca nationa-
litatea româng sg fie dobânditg
de plin drept, cum 0 faptele
care au dus la pierderea ei.
34. Judecgtoria din oficiu va
comunica primgriei unde in-
scrierea in registru este fgcutá
persoanei care a depus ac-
tele, copia incheierii prevgzutg.
de art. 29-32.
Comunicarea se va face celui
interesat (depungtorului), la do-
miciliul argtat in cerere, (lac&
domiciliul este in circumscrip-
tiunea judecgtoriei sau la domi-
ciliul ales, dacg domiciliazá In
afarg de circumscriptiunea ju-
decgtoriei. Se va tine seamg de
dispozitiunile art. 23.
Dacg cel interesat nu a argtat
domiciliul sgu, ori (lac& domici-
Iiind in afarg de circumscriptiu-
nea judecgtoriei respectiv in
afarg de crawl de rwdintg, a
judecgtoriei, in cazul când teri-
toriul oraqului este impártit in-
tre mai multe juclecgtorii nu
a fIcut alegere de domiciliu, ori
dacg a intervenit o schimbare
de domiciliu, färg ca ea sá fie
adusg la cunostinta judecgto-
riei, potrivit art. 23, comunica-
rea incheierii se socoteste efec-
tuatg prin afisarea copiei pe ta-
bla de afisaj a primáriei, uncle
inscrierea in registru a fost fg-
cutg.
Dovada de primire sau proce-
sul-verbal incheiat de agentul
administrativ pentru indeplini-
rea dispozitiunilor legate de pre-
darea incheierii, precum si pro-
cesul-verbal incheiat de primar
pentru constatarea afisgrii in-
226 9 Martie 1938
cheierii, vor fi Inaintate judec5,-
toriei spre a fi depuse la dosa-
rele respective.
In cazul art. 29, 30 si 32, co-
pia incheierii se va comunica
Ina din oficiu Ministerului de
Interne, iar In cazul art. 31, par-
chetului tribunalului.
as. Incheierea judeatoriei or-
donând stergerea din registru,
este executorie.
Primaria primincl copia In-
cheierii care ordonä stergerea,
va proceda la stergerea din re-
gistru a celui Inscris. Stergerea
se va opera prin tlierea cu o li-
nie a numelui celui inscris, fa-
andu-se mentiunea in rubrica
observaiunilor de numárul
data hotáririi instantei care a
ordonat stergerea.
§6
36. Impotriva incheierii ordo-
nând Inchiderea procedurii, Mi-
nisterul publice poate face re-
curs.
Termenul de recurs este de 15
zile, libere, socotit dela comuni-
care.
Recursul se declará la jude-
atorie si se judectt de tribunal.
In termen de cel mult 5 zile
libere clela depunerea recursu-
lui, judecittoria 11 va trimete tri-
bunalului, Impreunl cu dosa-
rul.
Judecata va urma de urgentá,
in camera de consiliu, In alte
ore deat cele ce, potrivit regu-
lamentului pentru serviciul in-
terior al tribunalelor, stint fi-
xate pentru judecata cauzelor.
Tribunalul se va constitui In
complet de 3 judecátori.
Ministerul public va pune con-
cluziuni.
37. Termenul de judecatá, se
va fixa din oficiu.
Recursul se judea cu citarea
celui interesat, care va fi citat
la locul arátat de art. 34.
Citatiunea va trebui sit fie co-
www.digibuc.ro
municatá celui interesat cu cel
putin 8 zile libere inainte de
térmen.
38. Citatiunile se emit si se
comunica din oficiu.
39. Cel interesat se va pre-
zenta In instantd, In persoanä,
sau prin procurator. Tribunalul
va putea ordona prezenfarea In
persoang sau and din impreju-
rári ar rezulta aceastá, necesi-
tate.
Prezenta celui interesat in in-
stantá, acoperá orice vitiu al
procedurii de citare.
40. Dacá, tribunalul gilseste
intemeiate motivele de recurs,
va evoca fondul.
In acest caz, dacá tribunalul
constatá din actele depuse si din
dovezile ce s'au administrat, cá
cel inscris In registrul de natio-
nalitate nu Intrunea conditiu-
nile pentru dobândirea de plin
drept a nationalitátii române
sau cá ulterior a pierdut acea-
stá nationalitate, va ordona ster-
gerea din registru.
41. Hotárirea tribunalului
care ordoná stergerea din re-
gistru va fi comunicatá Minis-
terului de Interne si primáriei
comunei unde inscrierea este f
cutá.
Primária va proceda, potrivit
art. 35.
42, Dupl judecarea recursu-
lui i dupá comunicarea ce, po-
trivit articolului precedent, ur-
meazd a se face, tribunalul va
restitui jucleatoriei dosarul, Im-
preung cu o copie a sentintei ce
a dat.
Judecátorul va face mentiune
de hotártrea tribunalului In re-
pertoriul prevázut de art. 26.
§7
43, Impotriva incheierii jude-
atoriei, ordonând stergerea din
registru, cel interesat poate face
contestatie.
Termenul pentru facerea con-
 9 Martie 1938
testatiei este de 5 zile libere dela
comunicarea ce s'a fäcut, potri-
vit art. 34.
44, Dacä prin cererea de de-
punerea actelor (art. 21), nu s'a
arätat domiciliul, sau clach lo-
cuind in afará de circumscrip-
tiunea judecatoriei ori de ora-
eul de reeedintá a judeatoriei,
dacd teritoriul oraeului este im-
pártit intre mai multe judecl-
torii sau dacá domiciliul, ori
domiciliul ales, s'a schimbat ei
nu a fost adus la cunoetinta ju-
decAtoriei, potrivit art. 23, con-
testatorul este obligat stt-ei arate
domiciliul, iar de va fi locul
sá-ei aleagá un domiciliu, potri-
vit art. 22, alin. 2.
Odatä cu cererea, contestato.
rul este obligat sa depuná acte,
in sprijinul Inscrierii fäcute.
45. Termenul de judecatá, se
va fixa din oficiu.
Judecata contestatiei va urma
de urgent/1 in camera de consi-
Hu, in orele de dup5, amiazit.
Contestatorul va fi citat la do-
miciliul arätat, dacá acesta este
In cuprinsul circuinscriptiunii
judeatoriei sau in acelaei orae
de reeedintä, la domiciliul ales
in aceeaei circumscriptiune claci
a fost ales un domiciliu. Da34
contestatorul nu locueete in cir-
cumscriptiunea judecätoriei el
nici nu a fäcut alegere de domi-
ciliu, procedura de citare se so
coteete indeplinitá prin afieare.J.
citatiunii la primária unde in-
scrierea a fost flcutd.
Dispozitiunile art. 23 vor fi
aplicabile.
46. Citatiunile se emit ei se
comunicá din oficiu.
47. Citatiunea va trebui co-
municatá contestatorului cu cl
putin 8 zile libere inainte de ter-
mpnul fixat.
48. Contestatorul se va pre-
zenta in persoana sau prin pro-
curator. Judeatoria va putea
ordona prezentarea in persoanä,
www.digibuc.ro
227
când din imprejurári ar rezulta
aceasta necesitate.
Prezenta contestatorului in in-
stantä acoperg, orice vitiu al
procedurii de citare.
49. La cererea contestatoruhii
judecátoria poate acorda aces-
tuia un singur termen pentru
aducerea de acte in spiritul con-
testatiunii fäcute. Acest termen
nu poate fi mai lung de 20 de
zile.
Cand judecarea contestatiei se
amang, din orice cauzá, noul
termen fixat se va da in cuno-
etinta contestatorului care nu
va mai fi citat in tot cursul ju-
decárii contestatiunii.
Contestatorul va fi citat dacá
judecátoria ordoná prezentarea
sa in persoaná.
50. Dacä, contestatorul nu se
prezintá la unul din termenele
de judecatá fixate, judecátoria
va anula contestatia dupá ce va
constata cä procedura de che-
mare este Indeplinitä.
De asemenea judeatoria va
anula contestatia dacá a ordo-
nat prezentarea in persoanä, iar
contestatorul, färä, a justifica
lipsa, se prezintä prin procura-
tor.
51. Dad, judecátoria va con-
stata ca contestatorul intru-
neete conditiunile cerute de lege
pentru a fi dobAndit de plin
drept nationalitatea româná, va
admite contestatia, va anula in-
cheierea care a ordonat eterge-
rea i va dispune reinscrierea
celui indrepttitit in registru.
52. Hotárirea judeatoriei
care anuleazá, respinge sau ad-
mite contestatia, va fi comuni-
catá din oficiu parchetului tri-
bunalului.
Hotárirea care ordong rein-
scrierea In registru va fi comu-
nicatä ei primáriei comunei
unde reinscrierea urmeazá a fi
fácutá.
Reinscrierea se va face din
228 9 Marne 1938
oficiu la sfarsitul Inscrierilor
din registru i va reproduce In-
tocmai inscrierea anterioara din
registru; in rubrica observatiu-
nilor, se va nota atat numärul
inscrierii anterioare, cat si nu-
märul si data hotaririi care a
incuviintat reinscrierea.
53. Impotriva hotaririi jude-
catoriei date asupra contestatiei
se poate face recurs de contesta-
tor si de Ministerul public.
Termenul de recurs este de 15
zile libere pentru Ministerul pu-
blic si de 5 zile libere pentru
contestator. El curge dela comu-
nicare pentru Ministerul public
si dela pronuntare pentru con-
testator.
Recursul se declara la jude-
catorie si se judeca de tribunal.
In termen de cel mult 5 zile
libere dela depunerea recursu-
lui, judecatoria 11 va trimite tri-
bunalului, impreuna, cu dosarul.
Judecata va urma de urgenta,
in camera de consiliu, In alte
ore cleat cele ce potrivit reg t-
lamentului pentru serviciul in-
terior al tribunalelor sunt fixate
pentru judecarea cauzelor.
Tribunalul se va constitui In
complet de 3 judecatori.
Ministerul public va pune con-
cluziuni.
54. Termenul de judecata se
va fixa din oficiu.
Citatiunile se emit si se comu-
nica din oficiu.
Contestatorul va fi citat la lc .
cul aratat de art. 45.
Citatiunea va trebui sä fie co-
municata contestatoruim cu cel
putin 8 zile libere iminte de
termen.
.55. Contestatorul se va pre-
zenta In instanta, In persoana
sau prin procurator. Tribunalui
va putea ordona prezentarea in
persoana and din imprejurarl
ar rezulta aceastä necesitate.
www.digibuc.ro
Prezenta partii In instanta a-
copera orice vitiu al procedurii
de citare.
56. Daca tribunalul gaseste
Intemeiate motivele de recurs,
va evoca fondul.
and judecarea recursului se
va amana, noul termen fixat va
fi dat In cunostinta contestato-
rului care nu va mai fi citat In
tot cursul judecatii.
57. Tribunalul evocand fon-
dul In recursul facut de Minis-
terul public, daca constata, cä
contestatorul nu Intrunea con-
ditiunile pentru dobandirea de
plin drept a nationalitatii ro-
mane, sau, cä desi le Intrunea,
contestatorul a pierduat natio-
nalitatea romana, va ordona
stergera din registru. Daca hag.
In recursul facui de contestator
va constata ca, cerintele legii, cu
privire la dobandirea de plin
drept a nationalitatii romane
sunt Intrunite, va ordona rein-
scrierea tn registru.
58. Hotafirea tribunalului
care ordona, stergerea din regis-
tru va fi comunicata din oficiu
Ministerului de Interne si pri-
märiei comunei unde Inscrierea
este facuta.
Primaria va proceda din ofi-
ciu la stergerea din registru, po-
trivit art. 35.
59. Hotartrea tribunalului
care ordona reInscrierea In re-
gistru va fi comunicata din ofi-
ciu primäriei comunei In regis-
trele careia reinscrierea ur-
meaza a fi facuta.
Reinscrierea se va face din o-
ficiu la sfarsitul Inscrierilor din
registru si va reproduce intoc-
mai Inscrierea anterioara din
registru; In rubrica observatiu-
nilor se va nota atat numarul
inscrierii anterioare, cat i nu-
marul si data hotärlrii care a
incuviintat reinscrierea.
 9 Mart le 1938
§8
60. Chiar inainte de a se in-
tocmi de catre primärii, tablou-
rile prevAzute de art 3, judecd-
toria va putea proceda la revi-
zuirea inscrierii fäcute, dacd a
fost sezisatá de o autoritate ad-
ministrativd, sau printr'un de-
nunt.
61. Primind cererea judecáto-
ria va cere informatiuni priml-
riei unde inscrierea in registru
este fácutd, asupra faptului dacd,
cel denuntat intrá In prevede-
rile art. 3 si 7, cum si asupra
domiciliului sdu.
Dupd, nrimirea räsnunsului a-
firmativ, iudecdtoria va ordona
celui inscris In liste, ca In ter-
men de 20 zile dela primirea co-
piei incheierii sd, depund jude-
cdtoriei acte, in sprijinul In-
scrierii fäcute.
Incheierea s.e va comunica, ce
lui inscris, la domiciliul ardtat.
Dacá domiciliul celui Inscris
nu este cunoscut, dacii acesta
este necunoscut la domiciliul a-
rdtat, sau dacd a murit, proce-
dura se va intrerupe, revizuirea
urmând a se face din oficiu In
acelasi timp cu revizuirea ce-
lorlalti locuitori ai comunei, su-
pusi revizuirii.
62. Dispozitiunile art. 21-59
cu privire la depunerea actelor
si procedura revizuirii, sunt a-
plicabile si in cazul acestui pa-
ragraf. .
Chiar inainte de depunerea
actelor, judeatoria va putea or-
dona cercetdri si cere informa-
tiuni In conformitate cu art. 28,
dad, din actele ce s'au adus in
sprijinul denuntului ar reiesi cli,
cel denuntat nu ar intruni con-
ditiunile cerute pentru dobAndi-
rea de plin drept a nationalitä- bândirea 0 pierderea nationalitittii
tii române, sau cd ar fi pierdut române, din 24 Februarie 1924, la
nationalitatea romând. pag. 723, vol. XIIIXIV.
www.digibuc.ro
229
Sectiunea III
Revizuirea inscrierilor facute in
temeiul unei hotariri
63. Se vor revizui numai la
cererea parchetului tribunalu-
lui;
a) Inscrierile In registrele de
nationalitate, fäcute In temeiul
hotärtrii comisiunii de apel pen-
tru constatarea nationalitátii ro-
mâne (art. 4 din Legea Nr. 28
din 1924 9.
b) Inscrierile In registrul de
nationalitate, fdcute in temeiul
unei hotdriri a instantelor ju--
declitoresti (tribunal sau Curte
de Casatie; art. 67, alin. 2 din
legea Nr. 28/924).
64. Competinte sd ordone cer-
cetarea este parchetul tribuna-
lului locului unde inscrierea a
fost facutd in registrul primd-
riei.
65. Parchetul tribunalului din
oficiu sau in urma unui denunt
va intreprinde cercetári pentru
stabilirea faptului, dacd o In-
scriere In registrul de nationa-
litate, fäcutá in temeiul unei ho-
täriri ardtate In articolul 63, nu
a fost rezultatul unei fraude ori
erori.
La cererea parchetului, in-
stantele judecatoresti si autori-
tátile administrative, vor tri-
mete dosarul inscrierii.
Cercetärile se fac prin orga-
nele politiei judiciare.
Organele politiei judiciare nu
pot intreprinde cercetdri cleat
in urma ordinului Ministerului
public.
66. Dacd In urma cercettirilor
intreprinse se stabileste:
a) CA cel inscris In listele de
nationalitate nu era In situatiu-
0 A se vedea Legea pentru do-
230 9 Mart le 1938
nea de a dobândi de Win drept
nationalitatea romang, si
b) Cg obtinerea inscrierii este
rezultatul unei fraude ori erori.
Parchetul va cere tribunalu-
lui sg ordone stergerea lui din
registrul de nationalitate.
67. Cererea parchetului va
argta temeiurile pentru care In-
scrierea fgcutg In registrul de
nationalitate este vitiatd, at si
dovezile pe care cererea se spri-
jing.
Ea va argta domiciliul celui
inscris, sau In caz de moartea
Acestuia, domiciliul persoanelor
ce urmeazit a fi citate in locul
sgu.
68. Tribunalul va fixa termen
din oficiu.
Judecata va urma de urgentg,
In camera de consiliu, In alte
ore decta cele ce potrivit regu-
lamentului pentru serviciul in-
terior al tribunalelor sunt fixate
pentru judecarea cauzelor.
Tribunalul se va constitui cu
judecgtor unic.
Ministerul public va pune con-
cluziuni.
69. Cel inscris in liste iar
In caz de moarte a acestuia, per-
soanele care din faptul inscrie-
rii autorului lor, ori satului le
este recunoscutg nationalitatea
româng, si cgrora hotgrirea tri-
bunalului urmeazá a le fi opo-
zabilg, va fi citat din oficiu.
Daa domiciliul celor ce ur-
meazg a fi citat este necunoscut,
comunicarea citatiunii se soco-
teste efectuatg prin afisarea ci-
tatiunii la primgria uncle In-
scrierea In registrul de nationa-
litate este fácutg.
Citatiunea va trebui sg fie co-
municatg cu cel putin 8 zile li-
bere, inainte de termen .
70. La termenul fixat, persoa-
nele citate se vor prezenta In
persoang sau prin procurator.
Tribunalul va putea ordona pre- face la acesta din urmg.
zentarea In persoang, and din 74. Hotgrirea tribunalului or-
www.digibuc.ro
Imprejurgri ar rezulta aceastg
necesitate.
Prezenta pgrtii In instantá a-
coperg orice vitiu al procedurii
de citare.
71. Tribunalul, la cererea ce-
lui interesat, va putea acorda
un singur termen pentru a
aduce acte In sprijinui inscrie-
rii fgcute. Termenul nu poate fi
mai lung de 20 zile libere.
Când judecarea se amâng din
orice cauzg, noul termen, fixat
se va da In cunostinta pgrtilor
care sunt fat& sau regulat ci-
tate. Ele nu vor mai fi citate in
tot cursul pro cesului.
Cel inscris In liste va fi citat
dacg tribunalul ordong prezen-
tarea sa In persoang.
72. Dacg din dovezile ce s'au
administrat se constatg cg cel
Inscris In registrul de nationa-
litate nu intrunea conditiunile
cerute de legea pentru a fi do-
bândit de p1M drept nationali-
tatea româng si dacg obtinerea
inscrierii este rezultatul unei
fraude ori erori, tribunalul va
ordona stergerea din registru.
De asemeni, tribunalul va or-
dona stergerea din registru 4i
dacg Intre timp, cel inscris in
registru a pierduat nationalita-
tea româng, pentru una din cau-
zele argtate de art. 13 si 16.
In caz contrar tribunalul va
respinge cererea.
73. Tribunalul, din oficiu va
comunica copie dupg hotgrirea
pronuntatg primgriei si persoa-
nei interesate. Copia hotgririi
care ordong stergerea din regis-
tru va fi comunicatá si Ministe-
rului de Interne.
Comunicarea se va face celui
interesat la locul unde proce-
dura de citare a fost indepli-
nitg, afarg numai dacg nu a
argtat prin cerere un alt domi-
ciliu, and comunicarea se va
 9 Martle 1938 231

donând ptergerea din registru tiunea va fi afipatä, potrivit

este executorie. art. 45.
Primaria primind copia boa- Schimbarea de domiciliu nu
ririi prin care se ordon& pterge- va fi tinuM in seam& dad nu a
.rea, va proceda la ptergerea din fost adus& la cunoptinta instan7
registru, potrivit art. 35. tei.
75. Impotriva hotAririi tribu- Citatiunea va trebui s& fie co-
nalului, Ministerul public pi cel municat& celui interesat cu cel
interesat pot face recurs. putin 8 zile libere, inainte da
Termenul de recurs este de 5 termen.
zile libere, socotit dela pronun- 78. Citatiunile se emit pi se
tare. comunic& din oficiu.
Recursul se declara la tribu- 79. Cel interesat se va pre-
nal pi se juded de Curtea de zenta in instant& in persoand
Apel. sau prin procurator. Curtea va
In termen de cel mult 5 zile putea ordona prezentarea In
libere dela depunerea recursu- persoanä, când din imprejuräri
lui, tribunalul Il va trimete ar rezulta aceast& necesitate.
Curtii de Apel, impreun& cu do- Prezenta celui interesat In in-
sarul. stant& acoper& orice vitiu al
Judecata va urma de urgentA, procedurii de citare.
In Camera de consiliu, In alte 80. Dad Curtea gäsepte inte.
ore dedt cele ce, potrivit regu- meiate motivele de recurs, va
lamentului pentru serviciul in- evoca fondul.
terior al Curtilor, sunt fixate 81. Curtea, in recursul Mcut
pentru judecarea cauzelor. de Ministerul public, evocând
Curtea se va constitui in com- fondul, dad din actele depuse
plet de 3 judecAtori, deciziunile pi dovezile ce s'au administrat,
putând fi date cu majoritate. constat& c& nu au fost intru-
Ministerul public va pune con- nite conditiunile pentru ca eel
cl u zi uni. inscris In registrul de nationa-
76. Recurentul, dad. domici litate sá fi dobAndit de plin
had In afar& de circumscrip- drept nationalitatea roman& pi
tiunea tribunalului, va trebui dad, obtinerea inscrierii este re-
fad alegere de domiciliu in zultatul unei fraude ori erori,
acea circumscriptiune, adicrt va sau dad nationalitatea roman&
trebui srt arate o persoan& a fost pierdutä, va ordona *ter-
adresa acesteia In - circumscrip- gerea din registru.
tiunea tribunalului la care co- Dad insá, In recursul Mcut
municarea actelor procedurale de cel interesat, Curtea evocAnd
urmead a fi flcutä. fondul, constatá cá au fost In-
77. Termenul de judecat& se trunite conditiunile pentru do-
va fixa din oficiu. bandirea de plin drept a natio-
Recursul se juded cu citarea nalitätii române pi dad natio-
celui interesat. Citatiunea se co- nalitatea românä nu a fost pier-
munid celui Inscris la locul a- dutä, va ordona reinscrierea in
r&tat de art. 69. Dad recuren- regi stru.
tul este cel inscris In registru, 82. Deciziunea Curtii care or-
el va fi citat la domiciliul arä doná ptergerea din registru va
tat de art. 76, iar dad domici- fi comunicatti din oficiu Minis-
liad In afar& de circumscrip- terului de Interne pi primáriei
tiunea tribunalului p't nu a M- comunei, unde inscrierea este fri,-
cut alegere de domiciliu, cita- cutá.
www.digibuc.ro
232 9 Martie 1938
Primaria va proceda din ofi
ciu la stergerea din registru, po
trivit art. 35.
83. Deciziunea Curtii care or-
dond reinscrierea In registru va
fi comunicata din oficiu prima-
riei comunei In registrele cAreia
reinscrierea urmeaza a fi
cutg.
Primaria va proceda din ofi-
ciu la reinscriere, care se va
face, potrivit art. 59, alin. 2.
CAPITOLUL II
Revizuirea inscrierilor in regisfrele
privifoare la azei ciirora s'au acordaf
drepfuri cefdtenegi in Vechiul-Regaf
Sectiunea I
Dispozitiuni generale
84. Sunt socotite registre pri-
vitoare la cei carora s'a acordat
drepturi cetAtenesti, numai re-
gistrele tinute de tribunale ori
judecAtorii, in temeiul dispozi-
tiunilor art. III al decretului-
lege Nr. 2.085, publicat in Moni-
torul Oficial Nr. 33, din 28 Mai
1919 1).
Sectiunea II
Procedura revizuirii
§1
85. In orasele resedinte
tribunal din Vechiul Regat, al
caror teritoriu este Impartit in-
tre mai multe judecatorii, pre
sedintele tribunalului va fnapArti
pe cei inscrisi in registrele celor
cArora s'au acordat drepturi ce-
tAtenesti, intre judecAtoriile din
acel oras. Inscrierile In registru
fiind fAcute in ordinea alfabe-
ticA, se va da unei judecAtorii
revizuirea celor avand unele li-
tere alfabetice, alteia revizuirea
celor avAnd alte litere alfabe-
1) A se vedea Decretul-lege pen-
tru weordarea drepturilor cetätene.01,
din 28 Mai 1919, la pag. 71, vol.
Ixx.
www.digibuc.ro
tice, deci literele A, B, C, la
judecatoria I, literele E, F, G,
H,.... la judecAtoria II si asa mai
departe.
La impartirea ce se va face se.
va tine searaA de numärul celor
inscrisi la fiecare literA, astfel
ca impartirea Intro judecAtorii
sA fie at mai egalA, MI% ca cei
inscrisi la aceeasi literA sA fie
ImpArtiti intre mai multe jtide-
cAtorii.
Procesul-verbal constatAnd im-
pArtirea se va afisa la tribunal,
la primArie si la fiecare din ju-
decatoriile din oras.
86. pupa ce impartirea a fost
facutA, presedintele tribunalului
va lua mAsuri sA se alcatuiascA
pentru fiecare judecatorie liste
de cei inscrisi in registru.
Aceste liste vor reproduce In-
tocmai inscrierile fAcute In re-
gistru si vor cuprinde datele
prevazute de art. III al decretu-
lui-lege Nr. 2.085 din 1919.
Listele vor fi trimese judecti-
toriilor cgrora prin impArtirea
fAcuta s'a dat revizuirea.
87. Dad, in orasul de rese-
dintA al tribunalului este numai
o judecatorie, presedintele tribu-
nalului va lua masuri sA se In-
tocmeasca lista completa a ce.
lor trecuti In registrul prevAzut
de art. 84,
Lista va fi intocmitA potrivit
prevederilor articolului prece-
dent si va fi trimisä judecAto-
riei.
§2
88. Evreii care au f Acut de-
claratiuni cA voiesc sA doban-
deascA drepturi cetätenesti
care sunt trecuti in registrele
tinute de tribunale sau judecA-
torii, au dobandit nationalitatea
romana, dacA au intrunit con-
ditiunile mai jos aratate:
Categoria I
a) SA fie locuitor al Vechiului-
Regat;
 9 Martie 1938
b) SA fie nAscut in tar5.;
c) SA nu fi fost supus al unui
Stat stain.
Categoria II
a) SA fie locuitor al Vechiului-
Regat;
b) S. fie nAscut IntAmpIátor
In staintitate din párinti ase-
zati in tarA;
c) SI nu fi fost supus al unui
Stat stain.
Categoria III
SA fi satisfAcut legea de re-
crutare.
Categoria IV
SA fi fost mobilizat in una din,
campaniile dela 1913 incoace.
Categoria V
Sotul vAduvei inscria, in re-
gistru, sá fi murit in campania
din 1913 sau in campanine ce
i-au urmat.
Categoria VI
Tatill legitim al celui inscris
sA fi murit in campania din
1913 sau in campaniile ce i-au
urmat.
89. Au pierdut nationalitatea
roman& cei care:
1. S'au naturalizat in tart'',
strAiná.
2. Au fost legitimati de atre
un strAin.
3. Femeia care s'a cAsAtorit
cu un strain, afar& numai dacA
dupd, legea bárbatului, sotia nu
dobândeste nationalitatea aces-
tuia sau dac5, prin contractul
matrimonial sau prin declara-
tiune expresá fAcutá inainte de
cAsátorie si-a pAstrat nationali-
tatea romang.
4. Au primit, al% autorizatia
guvernului romAn, o functiune
publicA dela un guvern stain. romAn.
5. S'au supus pentru oricAt de 2. Certificat sá nu a fost su-
putin timp la vreo protectiune pus in Ianuarie 1919, controlu-
www.digibuc.ro
233
strAinA, ori din care fapt ar re-
zulta aceasta.
6. Au intrat, MA, autorizatiu-
nea guvernului, in serviciul mi-
litar, la strAini, ori s'au alltu-
rat pe lAngä o corporatiune mi-
Mar& straing.
90. Acel Inscris fn registru va
trebui sl dovedeascá dupá dis-
tinctiunile fAcute de art. 88:
Acel din categoria I, cá este
näscut in tará si O. nu a fost
supus altui Stat stráin.
Acel din categoria II, di desi
nAscut in strAinátate, totusi pit-
rintii sAi erau asezati statornic
in tará si cá nu a fost supus al
unui Stat stain.
Acel din categoria III, cá a
satisfäcut legea recrutärii.
Acel din categoria IV, c5, a
fost mobilizat in campania din
1913 sau in una din campaniile
ce au urmat acesteia.
Acel din categoria V, cá sotul
sAu a murit, fie in campania
din 1913, fie fn una din campa-
niile ce au urmat acesteia.
Acel din categoria VI, cá tatAl
sAu legitim a murit in campa-
nia din 1913 sau in una din
campaniile ce au urmat aces-
tei a.
91. Dovada nasterii in taa
(pentru categoria I) se face:
1. Cu actul de nastere.
2. Cu act de notorietate, sem-
nat de 3 persoane a c5.ror sem-
náturá va fi legalizatA de tribu-
nal, judecAtorie, politie (cornisa-
riat), sau primArie. Actul va a-
ráta cel putin anul nasterii si
localitatea unde ea a avut loc.
92_ Dovada nesupuseniei str5.-
Me (pentru categoria I 0 II) se
va face cu oricare din urmA-
toarele acte:
1. Pasaportul original sau cer-
tificatul dovedind cA a benefi-
ciat inainte de 1919 de pasaport
234 9 Mart le 1938
lui instituit de legea asupra
controlului sträinilor.
3. Dovada de scutire de obli
gatia de a avea bilet de libel%
petrecere, eliberata de autorita-
tile prevAzute de art. 23, alin. 1,
din regulamentul pentru contro-
lul sträinilor din 20 Martie
1915 1).
Certificatul prevazut la Nr. 2,
va fi eliberat de autoritatea lo-
cului unde declaratiunea de ob-
tiune este inscrisä in registrul
tribunalului sau judeatoriei
competente, potrivit art. 8 si 9
din regulamentul controlului
sträinilor din 20 Martie 1915.
93. Dovada asezärii statornice
In tarä a pärintilor (pentru ca-
tegoria II), se face cu actul de
casätorie a acestora, cu recipise
constatând plata impozitului
personal, cu certificate consta-
tând exercitiul unei profesiuni,
industrii, ori comert si alte ase-
menea.
94. Dovada satisfacerii legii
recruarii sau a mobilizgrii, in
una din campaniile dela 1913,
incoace (categoria III si IV) se
face cu oricare din urmätoarele
acte:
a) Livretul militar, copie de pe
foaia matricolä, certificatul Cer-
cului de recrutare, dovedind a
a fost mobilizat, ordinul de mo-
bilizare, ori de demobilizare, sau
orice act emanat dela autoritä-
tile miiltare; . claratiuni de atre tutori, potr:-
b) Certificatul, eliberat de ju-
decgtorii, constatând cg, se g5.-
seste trecut pe lista trimesä ju-
deatoriei, in conformitate cu
dispozitiunile art. 1 din legea
autorizAnd luarea de mäsuri cu
privire la familia si averea ce-
1) A se vedea Regulamentul pen-
tru controlul strainilor, din 20 Mar-
tie 1915, la pag. 825, vol. VIII.
www.digibuc.ro
lor mobilizati din 23 Decemvrie
1916 2);
c) Carnetul de ajutor (familia
luptatorilor);
d) Certificatul perceptiei con-
statând c5, familia a primit aju-
torul de mobilizat, indicându-se
numele niobilizatului.
95. Dovada mortii autorului
ori sotului (categoria V si VI)
In campania din 1913, sau in
alta din campaniile ce i-au ur-
mat, se va face cu unul din ur-
mätoarele acte:
a) Monitorul Oficial in care fi-
gureaa ca mort;
b) Copie de pe foia matricolä
sau certificat al Cercului de re-
crutare, constatând moartea, eli-
berat de pe foaia matricolg;
c) Hotärirea judeatoreasck
rAmasä definitivä, declarând
moartea.
In acelasi timp, va trebui fl-
cutä dovada mobilizgrii in cam-
pania in care a murit, cu unul
din actele constatând mobiliza-
rea, enumerate la art. 94.
Vgduva inscrisä in registru,
va trebui sä dovedeasa Ina,
prin extractul de cgsgtorie, A-
sätoria sa cu defunctul mobili-
zat, iar copilul legitim prin ex-
tras al actului de asätorie al
tatälui lui si actul säu de nas-
tere, filiatiunea.
§3
96. Acei care au fäcut decla-
ratiuni de obtiune, sau In nu-
mele cgrora s'au fäcut atari de-
vit decretului-lege Nr. 2.085 din
1919, sunt obligati ca Ong la 1
Aprilie 1938 exclusiv, sä depunl
instantei judechtoresti (tribun1.1
sau judeatorie), in registrul di-
reia declaratiunea este trecutä,
2) A se vedea Legea autorizfind
luarea de misuri cu privire la fa-
milia qi averea celor mobilizati, din
23 Decemvrie 1916, la pag, 1072,
vol. VII.
 9 Martie 1938
actele aratate de art. 91-95,
dupe. distinctiunile fecute de
art. 90.
Dace, declarantul (cel inscrii
in registru) este mort, sunt obli
gati la depunere descendentii
sei, ori sotia a celui inscris,
care prin faptul inscrierii in re-
gistru a autorului lor, sau a so-
tului, sunt socotiti a avea na-
tionalitatea roman&
Dace, depunerea este fecuta dc,
un altul deck cel inscris in re-
gistru, se vor depune si extrase
din registrul de stare civil& pen-
tru stabilirea mortii celui in-
scris si a leg/turn de filiatiune
ori a cesetoriel intre cel inscrls
si depunator.
Actele se vor depune In origi-
nal, copine certificate sau co-
pine chiar legalizate dupä alte
copii, nefecand nicio dovade.
Actele scrise In limba strain&
vor fi insotite de traducerea lor
legalizat& in limba romanä.
97. Cererea de depunere va
areta numele si pronumele ce-
lui ce face depunerea si domici-
liul sett, precum si numele si
pronumele celui Inscris in re-
gistru, dacä depunerea nu este
facuta de acesta.
Dace depunerea urmeaze a se
face la judecatorie si cel care
face cererea, locueste in afara
circumscriptiunii judecatoriei, el
va trebui s& fac& alegere de do-
miciliu in acea circumscrip-
tiune, adica va trebui se, arate
persoana si adresi: acesteia in
circumscriptiunea judecatoriei la
care comunicarea actelor proce-
durale urmeaza a fi fecute. 0
atare alegerea nu urmeaza a fi
Mutä dace, petitionarul domi-
ciliaza in orasul de resedinte
al judecatoriei, fuse, in alta
circumscriptiune judecatoreasce.
Dace, depunerea urmeaze, a se
face la tribunal, iar cel care
face cererea locueste in afar& de
judet, el va trebui se, face, ale- tribunal, al caror teritoriu este
www.digibuc.ro
235
gere de domiciliu in circum-
scriptiunea tribunalului.
In cerere se va arata cu pre-
ciziune actele ce se depun.
Grefierul instantei, sau impie-
gatul insarcinat cu primirea cc»
respondentei, va certifica pe in-
sesi cerere, exactitatea depune-
rii actelor. La cererea depuna-
torului instanta va elibera do-
vada de depunere.
98. Tribunalul ceruia depu-
nerea a fost 'Acute., potrivit art.
96, va trimete fare int/rziere ac-
tele depuse judecatoriei dela re-
sedinta instantei competinte se.
proceada in materie de revi-
zuire.
99. Schimbarea de domiciliu
In cuprinsul aceleeasi circum-
scriptiuni judecatoresti, va tre-
bui adus& la cunostinta judec&-
toriei prin petitiune. Tot astfel
va fi aduse, la cunostinta in-
stantei schimbarea domiciliului
ales prin cererea de depunerea
a ctelor.
Dacä cel interesat isi mute,
domiciliul In afara circumscrip-
tiunii judecatoresti, el va trebui
se-si aleage domiciliul in acea
circumscriptiune, potrivit art. 97,
alin. 2.
NO. Dace, In termenul pre-
vezut de art. 96, cel inscris in
registru, ori in caz de moarte a
acestui, descendentul, ori sotul,
nu a putut aduna toate actele,
el poate cere judecatoriei, un
nou termen pentru depunere.
Judecatoria constatend ca ter-
menul pentru depunerea actelor
(art. 96), nu este expirat, va a-
corda o prelungire de 20 zile.
Prelungirea nu mai poate fi a-
cordate, dace, termenul pentru
depunerea actelor a expirat.
Termenul de prelungire se so-
coteste dela data cand a expirat
termenul pentru depunere acor-
dat de lege.
101. In orasele resedinte de
236 9 Martie 1938
impartit intre mai multe judo-
cätorii, competinte s. acorde
prelungirea prevazutd de artico-
lul precedent, este oricare din
judeatoriile urbane sau mixte
dela resedinta tribunalului.
Jrideatoria acordând prelun-
girea, va elibera petitionarului,
la cererea sa, un certificat con-
statator al prelungirii acordatl.
Certificatul va fi alâturat ac-
telor ce se vor depune potrivit
art. 96.
102, Pentru fiecare cerere de
depunere, judecatoria va in-
fiinta un dosar, pe coperta cg-
reia se va trece pe Iângä numele
prenumele depunätorului
numärul de inscriere in registru
ori in lista trimisä de tribunal.
103. Se va tine de judecAto-
rie un repertoriu general pe co-
mune, (nu alfabetic), a tuturor
celor supusi revizuirii, reperto-
riu intocmit dupä registrul de
declaratiuni. aflat la judechtorie
sau dupä lista trimisä de tribu-
nal.
In acest repertoriu, judeato-
rul va nota sub proprie semnä-
turä solutiunea datä inscrierii.
104. Cercetarea inscrierilor se
face de judeatorie in ordinea
fnscrierii in registrul judecIto-
ori in tabloul trimis de tri-
bunal.
105, Dupä expirarea termenu-
lui pentru depunerea actelor, ju-
decAtorul, din oficiu, va cerceta
actele depuse i dacä va socoti
necesar, va putea intreprinde
cerectäri pentru stabilirea temei-
niciei arätärilor din acele acte.
Va putea de asemenea sä
cearä informatiuni autoritätilor
administrative sau politienesti,
asupra faptelor si imprejurärilor
care potrivit art. 89, ar fi fost de
naturä sä tragä dup5, sine pier-
derea nationalitätii române.
De asemeni, judeatoria va pu-
tea ordona autoritätilor admi
nistrative sau politienesti, sä in-
www.digibuc.ro
treprindá la rându-le cercetäri
pentru stabilirea temeiniciei a-
rätärilor din actele depuse.
Autoritâtile administrative si
politienesti, sunt tinute sá fax&
de indatit cercetärile ordonate
sä trimitá actele ce au incheiat
ori informatiunile ce li s'au ce-
rut de instante.
106. Dacá in termenul prevá-
zut de lege sau in cel de prelun-
gire, acordat, nu s'a depus nici
un act, judecátoria va constata
aceasta prin incheiere i va or-
dona stergerea din registru a ce-
lui inscris, inscrierea fiind soco-
titä a fi fost fäcutä prin fraudá.
107. Dec& din actele depuse,
din acele ce s'au procurat din
oficiu, sau din cercettirile ordo-
nate in temeiul art. 105, se cons-
tatá cà cel inscris in registru, nu
intrunea conditiunile pentru a-
cordarea drepturilor cetMenesti,
adia pe categorii, cerintele ard-
tate de art. 88, judeatoria va
ordona stergerea din registru.
108. Daa, din actele depuse
in sprijinul inscrierii fäcute, in-
tärite cu informatiunile culese
ori cercetärile intreprinse in con-
formitate cu dispozitiunile art.
105, rezultá cä au fost intrunite
conditiunile pentru ca celui in-
scris in registru sá i se fi acor-
dat drepturi cetátenesti, judecá-
toria va ordona inchiderea pro-
cedurii.
109. Chiar dacä conditiunile
cerute pentru acordarea dreptu-
rilor cetátenesti, au fost intruni-
te, Incá judeatoria va ordona
stergerea din registru, dacá in
urma cercetárilor ce a intreprins
potrivit art. 105, se constatá ca
cel inscris a pierdut nationalita-
tea româná, pentru una din cau-
zele arátate de art. 89.
Pierderea nationalitátii celui
inscris,_ educe in acest caz pier-
derea nationalitátii sotiei si co-
piilor minori, la data pierderii
nationalitátii.
 9 Martie 1938
110. Incheierea datö. in te-
meiul art. 106-109, va fi moti-
vat& Ea va arata cu preciziune
actele din care rezultri, intruni-
rea sau neintrunirea conditiuni-
lor cerute de lege, pentru ca
drepturile cetatenoti sö, fie a-
cordate.
M. Judecatoria va comunica
din of iciu, incheierea prev&zut&
de art. 106-109, persoanei care
a depus actele.
Comunicarea se va face la do-
miciliul artgat fn cerere dac& do-
miciliul este in circumscriptiu-
nea,judecAtoriei, sau la domici-
liul ales, dac& domiciliazá in a-
far& de circumscriptiunea jude-
ciltoriei.
Se va tine seam& de dispozi-
tiunile art. 99.
Dacá cel interesat nu aratá
prin cerere domiciliul sau, ori
dacá fiind obligat a faec alegere
de domiciliu, in cazurile art. 97,
alin. 2, nu a fácut aceastá ale-
gere, ori dacá a intervenit o pentru judecata cauzelor.
schimbare de domiciliu, far& ca
ea s& fie adusá la cuno*tinta ju-
decátoriei, potrivit art. 99, corau-
nicarea incheierii se socotete e-
fectuatil, prin afiarea copiei pe
thbla de afisaj a prim&riei co-
munei unde domicilia la data
declaratiunii, cel supus revizui-
rii.
In cazul art. 106, 107 O. 109, co-
pia incheierii, se va comunica,
Inc& din oficiu Ministerului de
Interne, iar in cazul art. 108,
pa rchetului tribunalului.
112. Incheierea judecAtoriei,
ordonând stergerea din registru,
este executorie.
Dacá cel a arid *tergerea s'a
ordonat este inscris in registrul
judeatoriei, aceasta va proceda
din oficiu, la tergerea din re-
gistru. Dacö, ins& cel a cárui
etergere din registru s'a ordonat
este inscris in registrul tribuna-
lului, judecátoria va trimite, din
oficiu, tribunalului, copie de pe
www.digibuc.ro
237
incheierea care a ordonat *ter-
gerea.
Stergerea din registru se va o-
pera potrivit dispozitiunilor
art. 35.
§4
113, Impotriva incheierii or-
donând inchiderea procedurii
Ministerul public poate face re-
curs.
Termenul de recurs este de 15
zile libere, socotit dela comuni-
care.
Recursul se declará la judecá-
toile si se judecä de tribunal.
In termen de cel mult 5 zile li-
bere, dela depunerea recursului,
judecátoria II va trimite tribuna-
lului finpreun& cu dosarul.
Judecata va urma de urgentá,
in camera de cousin'', in alte
ore. decht cele ce potrivit regu-
lamentului pentru serviciul in-
terior al tribunalelor, sunt fixate
Tribunalul, se va constitui in
complet de 3 judecátori.
Ministerul public, va pune con-
chviuni.
114. Termenul de judecatá se
va fixa din oficiu.
Recursul se judec& cu citarea
celui interesat, la locul ardtat de
art. 97, sau la cel indicat, potri-
vit art. 99.
Citatiunea va trebui sg, fie co-
municatá celui interesat cu eel
putin 8 zile libere inainte de
termen.
115. Citatiunile se emit i se
comunidi din of iciu.
116. Cel interesat se va pre-
zenta in instant& in persoaná;
sau prin procurator. Tribunalul
va putea ordona prezentarea in
persoaná când din imprejurári
ar rezulta aceast& necesitate.
Prezenta celui interesat in ins-
tant& acoperá orice vitiu al pro-
cedurii de citare.
117. Dacá tribunalul gäse*te
238 9 Mart le 1938
Intemeiate motivele de recurs, va
evoca fondul.
118. Tribunalul, evocând fon-
dul, deed constatä din actele a-
flate la dosar, ca cel Inscris In
registru nu intrunea conditiuni-
le pentru acordarea drepturilor
cetätenesti, sau daca a pierdut
nationalitatea romând, va ordo-
na stergerea din registru.
119. Hotdrirea tribunalului,
care ordona stergerea din regis-
tru va fi comunicatd Ministeru-
lui de Interne si instantei unde
inscrierea este facutd.
Instanta care pdstreazd, regis-
trul va proceda potrivit art. 112.
120. Dupd judecarea recursu-
lui i dupd comunicarea ce po-
trivit articolului precedent ur-
meazd a se face, tribunalul va
fèstitui judeatoriei dosarul Im-
preund cu o copie a sentintei
sale.
Judecatorul va face mentiune
de hotdrirea tribunalului in re-
gistrul prevazut de art. 103.
§5
121. Impotriva Incheierii ju-
decdtoriei ordonând stergerea
din regjstru, cel interesat poate
face contestatie.
Termenul pentru facerea con-
testatiei este de 5 zile libere dela
comunicarea ce i s'a facut, po-
trivit art. 111.
122. Dacd prin cererea de de-
punerea actelor (art. 96), nu s'a
aratat domiciliul sau deca de-
pundtorul fiind obligat a face a-
legere de domiciliu, in cazurile
art. 97, alin. 2, nu a fäcut-o ori
daca domiciliul ori domiciliul
ales s'a schimbat si nu a lost
adus la cunostinta judeatoriei,
potrivit art. 99, contestatorul este
obligat sd-si arate domiciliul, iar
de va fi locul, sd-si aleaga un
domiciliu potrivit art. 97.
Odatd cu cererea contestatorul
este obligat sä depund acte In
sprijinul inscrierii fdcute.
www.digibuc.ro
123. Termenul de judecatä se
va fixa din oficiu.
Judecata contestatiei va unna
e urgent& In camera de consi-
liu In orele de dupa amiazd.
Contestatorul va fi citat la lo-
cul ardtat de art. 97, ori la eel
indicat potrivit art. 99.
124. Citatiile se emit si se co-
munica din oficiu.
125. Citatiunea va trebui co-
municata contestatorului cu cel
putin 8 zile libere, inainte de ter-
menul fixat.
126. Contestatorul se va pre-
zenta In persoand sau prin pro-
curator. Judecdtoria va putea
ordona prezentarea In persoana,
cand din imprejurari ar rezulta
aceastä necesitate.
Prezenta contestatorului In ins-
tantä, acoperd oHce vitiu al pro-
cedurii de citare.
127. La cererea contestatoru-
lui judecatoria poate acorda a-
cestuia un singur termen, pen-
tru aducere de acte In sprijinul
contestatiunii Mute. Acest ter-
men nu poate fi mai lung de 20
zile.
Când judecarea contestatiunii
se amând din oHce cauzd, noul
termen fixat, se va da In cunos-
tinta contestatorului, care nu va
mai fi citat In tot cursul jude-
cdrii contestatiunii.
Contestatorul va fi citat, daca
judeatoria ordond prezentarea
sa In persoand.
128. Daca contestatorul nu se
prezinta la unul din termenele
de judecatä fixate, judecdtoria
va anula contestatia, dupa ce va
constata cä procedura de che-
mare este incleplinitd.
De asemeni judecatoria va a-
nula contestatia daca s'a ordo-
nat prezentarea In persoand iar
contestatorul fat% a justifica lip-
sa se prezinta prin procurator.
129. Dad, judecdtoria va con-
stata ed. contestatorul Intruneste
conditiunile cerute de lege, pen-
 9 Martie 1938
tru a i se acorda drepturile ce-
t&tenesti, si c& nu a pierdut na-
tionalitatea romând, va anula in-
cheierea care a ordonat sterge-
rea si va dispune reinscrierea
celui indreptätit, in registru.
130. HotArirea judeatoriei
care anuleazä, respinge sau ad-
mite contestatia va fi comunica-
M din oficiu parchetului tribu-
nalului.
Hotärirea care ordonI rein-
scrierea, in registru, va fi comu-
nicat& si tribunalului unde re-
inscrierea urmeaz& a fi fäcutá,
judec&toria sau tribunalul, va
proceda potrivit art. 112.
Reinscrierea se va face din ofi-
ciu, la sfârsitul inscrierilor lite-
rei corespunzatoare si va repro-
duce intocmai inscrierea- anteri-
oará din registru; in rubrica ob-
servatiunilor se va nota atât nu-
márul inscrierii anterioare, at
si numárul si data hotäririi, care
a incuviintat reinscrierea.
131. Impotriva botáririi Jude-
atoriei date asupra contestatiei,
se poate face recurs de contesta
tor si. de ministerul public.
Termenul de recurs este de- 15
zile, libere pentru Ministerul pu-
blic si de 5 zile libere pentru
contestator. El curge dela comu-
nicare, pentru Ministerul public
si dela pronuntare pentru con-
testator.
Recursul se declar& la judea-
torie si se judea de tribunal.
In termen de cel mult 5 zile
libere dela depunerea recursu-
lui, judeatoria II va trimite tri-
bunalului, impreun& cu dosarul.
Judecata va urma de urgentl,
in camera de consiliu, in alte
ore decât cele ce potrivit regu
lamentului pentru serviciul in-
terior al tribunalelor, sunt fixate
pentru judecarea cauzelor.
Tribunalul se va constitui in
complet de trei judeatori.
Ministerul public va pune con-
cluziuni.
www.digibuc.ro
239
132. Termenul de judecatä, se
va fixa din oficiu.
Citatiile se emit si se comunia
din oficiu.
Contestatorul va fi citat la lo-
cul arátat de art. 123, alin. 3. -
Citatiunea va trebui sä, fie co-
municatá contestatorului cu cel
putin 8 zile libere inainte de ter-
men.
133. Contestatorul se va pre-
zenta in instant& in persoan&
sau prin procurator. TribunaluI
va putea ordona prezentarea in
persoanä and din imprejur&ri
ar rezulta aceastá necesitate.
Prezenta pärtii in instant& a-
coperá orice vitiu al procedurii
de citare.
134. Dacá tribunalul gäseste
intemeiate motivele de recurs va
evoca fondul.
Când judecarea recursului se
va amana, noul termen fixat va
fi dat in cunostinta contestato-
rului care nu va mai fi citat in
tot cursul judeatii.
135. Tribunalul evoand fon-
dul, in recursul Mcut de Minis-
terul public, daa constatá a
contestatorul nu intrunea condi-
tiunile pentru acordarea dreptu-
rilor cet&tenesti, sau a desi le
intrunea, contestatorul a pierdut
ulterior nationalitatea romanä,
va ordona stergerea din regis-
tru. Daa insa, in recursul Mcut
de contestator, va constata c& ce-
rintele legii cu privire la aeon-
darea drepturilor cet&tenesti
sunt intrunite si a nationalita
tea românä nu a fost pierdutd,
va ordona reinscrierea in regis-
tru.
136. Hotärirea tribunalui care
ordoná stergerea din registru va
fi comunicatá din oficiu Ministe-
rului de Interne.
137. Hotárirea tribunalului
care ordon& stergerea sau rein-
scrierea in registru va fi cornu-
nicat& din oficiu instantei in re-
gistrul areia stergerea sau rein-
scrierea urmeaz& a fi fácutá,
240 9 Mart le 1938
care va proceda potrivit art. 112
sau 130.
Sectiunea III
Dispoziliuni finale
138. Nu se vor revizui cetg,te-
niile acordate sau recunoscute
prin:
1. Naturalizare (individual ori
In bloc) pe cale de lege.
2. Naturalizare, prin jurnal al
Consiliului de Ministri.
3. Inscrierea in registrele lo-
cuitorilor din Dobrogea, cgrora li
s'au recunoscut drepturi politice
potrivit legilor din 19 Aprilie
1909, 14 Aprilie 1910 si 3 Martie
1912 1).
4. Onlonante de incetrttenire"
date potrivit decretului-lege Nr.
3.902 din 30 Decemvrie 1918.
5. Hotärfri ale comisiunilor,
prevAzute de art. 6 din legea din
1 Aprilie 1914, si art. 10 si urm.
din legea dela 26 Iulie 1921, pen-
tru organizarea Dobrogei-Noi.
CAPITOLUL III
Dispozifiuni comune
139. Grefele instantelor jude-
cdtoresti vor indeplini din oficiu
toate lucrärile privitoare la revi-
zuirea cetäteniei. Citatiunile, in-
cheierile i orice alte acte proce-
durale vor fi emise i comuni-
cate din oficiu, färä stäruinta ce-
lui interesat.
140. Comunicarea actelor pro-
cedurale se va face potrivit nor-
melor in vigoare in locul unde
actul procedural se indeplineste;
ei se va face prin agentii admi-
nistrativi.
Comunicarea hottiririlor Minis-
terului de Interne, primäriilor
parchetului tribunalului, se va
face prin intervenire directá.
1) A se vedea Legea pentru acor-
darea drepturilor politice in Dobro-
gea, din 19 Aprilie 1909, eu mod.,
la pag. 25 ei 27, apoi pag. 1261,
toate in vol. I; in fine L. 26 Iulie
1921, pag. 896, vol.
www.digibuc.ro
Aceste autoritäti si instante vor
confirma primirea hotáririi.
O hotärire se socoteste cornu-
nicatä parchetului la data când
trimiterea a fost inregistratä la
secretariatul parchetului.
141. Instantele judeatoresti
nu pot ordona suspendarea exe-
cutarii incheierii care a ordonat
stergerea din registre.
142. Ministerul Justitiei dupg,
propunerea presedintelui tribu-
nalului, poate insärcina pe unul
din judecatorii judecatoriet sä
rezolve chestiunile de revizuirea
cetäteniei.
143. Recursurile la tribunale
si Curti vor fi repartizate in mod
egal intre sectiunile tribunalelor
Curtilor.
144.. In cel mai scurt timp
dupg publicarea acestui regula-
ment, prim-pretorii i pretorii
vor ridica dela primärii lucrärile
pregâtitoare (liste, cereri, tablo-
uri, etc.), ce au servit la alatui-
rea registrelor de nationalitate
le vor depune judecätoriei in cir-
cumscriptiunea cAreia este situ-
atä comuna.
Se va incheia proces-verbal
constatând ridicarea i predarea.
145. Dupa terminarea revizui-
rii, notarul comunei sub supra-
vegherea judecAtorului unde lu-
crarile pregAtitoare sunt depuse,
va alatui un nou registru de
nationalitate.
Registrul astfel intocmit va fi
certificat pentru exactitate de
judeator. El se va intocmi in
dublu exemplar, din care unul
va rämâne in conservarea jude-
cAtoriei. Inscrierile in noile re-
gistre vor face trimitere la re-
gistrele anterior intocmite. Nicio
inscriere sau modificare nu se
va face in registrul decât cu in-
cuviintarea judeatoriei.
Registrul vechiu va rämâne in
pästrarea judeatoriei.
146. In vechiul regat se vor
intocmi de tribunale si judecgto-
 9 Marne 1938
rii noi registre a celor cArora
s'au acordat drepturi cetätenesti.
Inscrierile in noul registru vor
face trimitere la registrele ante
rior intocmite.
147. Cererile si orice alte acte
procedurale in materie de revi-
zuire a cetäteniei sunt scutite de
timbru, impozit, timbru de avia-
ie timbru judiciar.
148. Incompatibilitatea stabi-
lit& de art. 39 din decretul lege
Nr. 169 din 1938, intre calitatea
de aleg&tor i cea de cetAtean ro-
man, supus revizuirii, a incetat
fat& de dispoziOunile art. 99 din
Constitutiune.
Nicio all& decAdere de drepturi
nu decurge din faptul cá cetAtea-
nul roman este supus revizuirii.
ANEXA I
Legea XXII din 1886 (legea comu-
nail» relativ la dreptul de indi-
genet comunal (apartenenti)
in Ungaria
Apartinerea la comund
§ 5. Tot cetAteanul trebue sA
apartinil unei comune.
Fiecare cetAtean nu poate sta
in leg&turä de apartinere cleat
numai cu o singur& comuná.
LegAtura i ca urmare atarna-
rea dela o comun& se poate con-
siedra ca incetatá numai in ca-
zul cand respectivul a intrat in
legAtura altei comune.
Apartinerea copiilor
6. Copiii legitimi i cei legi-
timati apartin aceleeasi comune
cAreia Ii apartinea tatäl lor.
Copiii din pat nelegiuit, apar-
tin competintei comunei cAreia
i-a apartinut mama lor in tim-
pul nasterii.
Copiii minori adoptati trebue
s& apartinA comunei adoptato-
rului.
Apartinerea sotiilor
ß 7. Soria conjugal& urmeazá
apartin& comunei bärbatului
C. Hamangiu, vol. XXVI. 16.
www.digibuc.ro
241
si rAmane in legAtura acestei
comune si ca vAduvA pan& ce,
fiind de sine stAt&toare, nu pri-
meste a apartinea altei comune.
Sotia (lac& s'a despärtit prin
judecata de bArbatul sAu, sau
clacA legAtura de cununie s'a de-
clarat desfilcutA de judec&torie,
intrA din nou in legAtura comu-
nei la care a apartinut pan& la
contractarea cAs&toriei sale.
Sotiile venite din tAri strAine,
care numai prin casätoria lor
(cu bilrbati unguri) au devenit
cetätene ale Statului ungar, in
cazurile de mai sus r&man in le-
gátura castigata prin casatoria
lor.
Sotia care potrivit 37 din art.
de lege L din 1879 si-a reastigat
dreptul de cetätean& ungarA,
dup& ce cas&toria sa legal& cu
un strAin a fost nimicitA, revine
in legAtura comunei cAreia i-a
apartinut inainte de a se cAsA-
tori.
Dobdndirea dreptului de aparti.
nere la o comund. Mezarea in o
comund
$ 8. Apartinerea la o comun&
se poate dobandi prin asezare In
comung si Mr& de aceasta prin
o hotilrire de primire in legItura
comunei.
9. Tot cetäteanul are dreptul
sA se aseze in all& comunA.
Cel ce voeste sA-si schimbe ase-
zarea dintr'o comun& in alta, co-
munia aceastil intentiune co
munei in care voeste a se aseza
comuna nu poate refuza ase-
zarea de cat:
a) Dac& se dovedeste c& cel ce
voeste s6, se aseze este pus sub
acuzare prin o hotArire valabil&
pentru o crim& ori pentru un de-
lict comis din lAcomia de castig,
ori dacA stA sub efectul unei ho-
tAriri date pentru asemenea cri-
me ori delicte;
b) Dac& nu este in stare s& se
sustin& prin mijloacele sale pro
242 9 Martie 1938
prii, devenind o sarcin& pentru
comuna;
c) Dac& nu poate inatisa un
atestat, dela locul unde s'a Mire-
tinut permanent mai in urma,
doveditor de o purtare moral&
multumitoare.
Comuna Ii va elibera un certi-
ficat constatând fantul manifes-
tArii intentiunii de asezare.
Dobdndirea tacitd a dreptului de
apartinere
10. Cel ce se muta din comu-
na careia a apartinut, in alta co-
mung, prin aceasta ins& nu iese
afarä din legatura comunei ve-
chi, dacä ins& in curs de patru
ani locueste neintrerupt in noua
comunä, contribue la sarcinile
acestei comune i aceast& cornu-
n& nu si-a validat in acest timp
exceptiunile sale stabilite in 9,
literele a, b *IL c, In contra lui,
cel mutat se consider& ca apar-
tingtor al acestei comune i ca
scos din legdtura comunei cä-
reia a apartinut chiar si in cazul
cand nu si-a anuntat intentiu-
nea de a se aseza acolo; afar&
numai da,c5, in acest timp nu a
contribuit incontinuu la sarcini-
le comunei din care s'a mutat,
ori dac5, far& a participa la aces-
te sarcini, cu invoirea acelei co-
mune, singuri si-a mentinut le-
g&tura veche cu acea comunä.
Primirea in legdturd de aparti-
nere a comunei
11. Dacg, cel ce s'a mutat in
all& comun& doreste s6, fie pri-
ma in leglitura de apartinere a
comunei In care s'a mutat, poa-
te cere aceasta in scris sau ver-
bal dela aceastà comun& chiar
inainte de timpul prescris in
10, iar comuna poate sag pri-
measc& de indatä; nu va putea
ins& refuza primirea dacä:
a) Cel care cere stabilirea do- a altui membru din familie,
miciliului a locuit 2 ani perma- atunci apartinerea tatälui va
nent in comunä; servi ca directiya pentru tot!
www.digibuc.ro
b) In acest rästimp a plätit in
aceastà comun& contributia, co-
munald, ori in lips& de contribu-
tiune comunal& a suportat Mr&
intrerupere alte sarcini comu-
nale;
c) In cursul acestui timp nu
cade ln preevderile 9, literile
a, b §i c.
§ 12. Dad, primirea in legAtura.
de apartinere la vreo comun& se
cere fárà de o mutare de f apt,
comuna hotäräste in chest&
Mr& drept de apel.
In caz când comuna II primes-
te in legatura sa de apartinere,
atunci va incunostiinta deodat&
cu primirea despre aceasta an-
tistia comunei din care a iesit
cel primit.
§ 16. and legItura de aparti-
nere comunal& a unei anumite
persoane nu se poate stabili in.
baza paragrafelor precedente, a-
tunci indrumarea respective!
persoane privitoare la chestiu-
nea de a se sti c&rei comune a-
partine, se poate face pe temeiut
urmatoarelor norme condua-
toare:
a) Comuna la care plAteste
contributiunea;
b) Comuna unde s'a näscut;
e) Comuna in care a petrecut
timpul cel mai indelungat in ul-
timii cinci ani;
d) Copilul gäsit la comuna in
care a fost gäsit;
e) Persoana care a fost recru-
tatá sau care s'a inrolat ca vo-
luntar in armatd, se consider&
c6, apartine comunei in care s'a
fäcut inrolarea.
Dacä fiind vorba de apartine-
rea unei intregi familii s'ar nas-
te o indoialä i apartinerea ta-
tdlui este deja stabilit& in baza
unui anumit punct anterior
sau s'ar stabili deodatá cu aceia
 9 martie 1938 243

membrii din familie, afarA de cat al municipiului respectiv, cá

aceia care ar fi dstigat o alta nu si-au cerut demiterea pentru
apartinere vAditl. a sdpa de obligAmântul mili-
DISPOZITIUNI PRIV1TOARE LA tar.
NATIONALITATE IN UNGARIA
4 23. Cu conditiunea recipro-
citAtii, se excepteaza dela cerin-
Legea 50 din 1879, privitoare la tele 4 22, persoanele cárora li s'a
eil§tigarea §I, pierderea eetäteniei protnis acordarea cetateniei aus-
Statului ungar triace.
§ 20. Cetatenia se pierde: Acestea se vor demite din legá-
1. Prin demitere. tura Statului ungar dad inde-
2. Printr'o deciziune a autori- plinesc numai conditiunile a-
tAtii. mintite in § 24, punctele 1, 2 si 3.
3. Prin absentA. Deciziunea luat5, in cazul § 22
4. Prin legitimare. se va comunica ins& ministeru-
5. Prin cAsAtorie. lui imperial regal austriac.
§ 21. In timp de pace, hota- § 24. Demiterea din legAtura
rirea definitivá in privinta de- Statului, nu se poate refuza in
miterii o ia pentru persoanele timp de pace din alte motive cle-
care apartin comunelor de pe te- at acelea cuprinse in § 22, nici
ritoriul Ungariei si al Fiumei, unei persoane, care dovedeste:
ministrul de interne, iar pentru 1. CA e majorA sau emancipa-
persoanele care apartin coinune- tá sau cd la cererea sa de demi-
lor din teritoriul tarilor: Croatia tere, consimte si tatal, respectiv
si Slavonia, banul croato-slavon- tutorul sau curatorul säu cu a-
dalmatin, respectiv, autoritatea probarea autoritátii tutelare.
regnicolara de confiniu. 2. Ca nu e in restantá cu plata
In caz c5, se admite cererea, in därilor dtre Stat si comunä.
deciziunea ce se va da se va a- 3. CA nu stA in cercetare pena-
räta c5, respectiva persoan5, se IA pe teritoriul coroanei ungare
demite din legAtura Statului un- si nici nu s'a pronuntat In con-
gar. Asemenea deciziunii se vor tra ei vreo sentinta penal& con-
educe din caz in caz la cunostin- damnatorie, care nu s'ar fi exe-
ta ministerului, presedinte pen- cutat Ind.
tru tinerea evidentei necesare. § 25. In timp de rAzboiu, de-
§ 22. Persoanele aflAtoare in cide imparatul din caz in caz, In
obligAmântul de serviciu de re- privinta demiterii din Statul un-
zervA sau de rezervA supletorie gar, pe baza propunerii fAcutA
a armatei (marinei de rázboiu) de minister.
se pot demite din legatura Sta- § 26. Demiterea se extinde si
tului ungar numai in cazul cA asupra sotiei bArbatului demis
vor fi primit un certificat de de- cat si asupra copiilor di minori
mitere din armatA din partea aflAtori sub puterea párinteascA,
'ministrului comun de rázboiu, intru cat nu au loc exceptiunile
iar honvezii din partea minis- prevAzute la § 22, dacI acestia e-
trului pentru apArarea tArii. migreazá dimpreuna cu tatAl,
PersoaneIe care nu se all& in respectiv cu sotul.
obligámântul militar de mai sus, 4 27. Petitiunea referitoare
dar nu sunt dispensate definitiv la demiterea din Statul ungar,
de acest obligamânt si care au este a se prezenta bine instruatA,
implinit varsta de 17 ani, se pot la primul functionar (vicecomi-
demite din Statul ungar, numai te, primer) al Municipiului, iar
dad probeazA printr'un certifi- in confiniu la oficiul cercual sau
www.digibuc.ro
244 9 Martie 1938
consiliul orgednesc pe al cärui
teritoriu sau in al caret circum-
scriptie Isi are petitionarul apar-
tinerea.
Autoritatea aceasta va urma
In privinta petitiunii procedura
determinat& prin § 10.
4 28. In certificatul de demi-
tere se va aräta lamurit a per-
soana respectivä se demite din
legAtura Statului ungar ei In ca-
zul 4 26 se va mentiona ei nu-
mele sotiei ei copiilor demisului
asupra cArora se extinde demite-
rea.
4 29. Demiterea atrage dupg,
sine pierderea cetäteniei ungare
din ziva inmânärii certificatului
de demitere.
Demiterea Ii pierde valabilita-
tea dad, dupg obtinerea certifi-
catului de demitere pang, In mo
mentul emigrärii intervine vre-
una din piedecele arätate la 4 24,
punctele 2 ei 3, sau ei Mr% de a-
ceste pieclici, dac& eel demis nu
a emigrat in decursul unui an
dela inm&narea documentului
de demitere.
§ 30. Autoritätile amintite la
4 11, pot pronunta pierderea ce-
täteniei ungare pentru cetätenii
unguri, având apartinerea pe te-
ritoriul circumscriptiei lor, care
Mr& invoirea lor au intrat in
serviciul unui al Stat, dac& la
provocarea lor nu päräsesc acel
serviciu p&n& intfun termen a-
numit.
ß 31. Acel cetätean ungur,
care petrece 10 ani färä intreru-
pere In al ar& de frontierele co-
roanei ungare, fär& vreo inarci-
nare a guvernului ungar, sau a
minietrilor comunii austro-un-
gari, iei pierde cetätenia ungarä.
Timpul absentei se socoteete
din ziva in care persoana respec-
tivä, treand peste frontiera teri-
toriului Coroanei ungare, a emi-
grat Mx& sâ, fie incunoetiintat
www.digibuc.ro
autoritatea competent& amintitä
la 4 9, ca-ei rezervä cetätenia un-
garb., iar daa, a plecat cu paea-
port, din ziva in care a expirat
valabilitatea paeaportului.
Curgerea absentei se intrerupe
dacä cel plecat incunoetiinteaa
autoritatea competent& amintit&
mai sus, ch-ei rezerv& cetätenia
ungarg, sau dac& iei procurä un
paeaport nou, daca a obtinut un
bilet de petrecere dela un oficiu
consular austro-ungar, sau s'a
Inscris In matricola unei comu-
ne consulare austro-ungare.
ß 9. In scopul dob&ndirii ce-
täteniei ungare petitiunea ins-
truit& in modul recerut se va
prezenta la primul functionar
(vice-comite, primar), al munici-
piului, sau In confiniu la oficiul
cercual sau c9nsiliul oräsenesc,
pe al carui teritoriu sau In a c&-
rei circumscriptie locueete peti-
tionarul.
'4 32. Pierderea cetäteniei
ungare, produsä astfel se extinde
ei asupra sotiei in viata bärba-
tului absent ei asupra copiilor
de sub puterea parinteasca, care
se aflau cu ei.
4 33. Pierd cetätenia ungarä
copii legitimati dui:4 legile din
patria tatälui lor natural care
nu este cetätean ungur, afar& de
cazul când prin aceast& legiti-
mare ei n'au obtinut cet&tenia
tatälui lor ei locuesc pe terito-
riul tärilor Coroanei ungare si
dupg legitimarea lor.
4 34. Femeia care se c&s&to-
reete cu o persoan& care nu e
cetätean ungar, lei pierde cetd-
tenia ungarä.
4 35. Femeia sträinä care s'a
cAsätorit cu un cetätean ungar,
ei a ramas vAduva, a divortat de
bärbatul säu, sau a c&rei cAsä-
torie s'a desfäcut, nu-ei pierde
cetätenia ungara.
 9 Martie 1938
ANEXA II
Legea din 3 Decemvrie 1863
pentru regularea conditiuni-
lor de indigenat in Austria
Foaia legilor imperiale Nr. 105
din 1863
CAPITOLUL I
Dispozilli generate
§ I. Dreptul de indigenat in-
teo comung, acordä dreptul de
a sedea nestingherit in ea cat si
dreptul de a fi ingrijit in caz de
lipsg.
4 2. Numai cet6tenii pot do-
bandi dreptul de indigenat inteo
comund.
Fiecare cetgtean trebue sg aibg
dreptul de indigenat Intel) co-
mung. Dreptul de indigenat poa-
te sg-1 aibg cineva, insg numai
inteo singurg comung.
CAPITOLUL II
Despre dobandirea, schimbarea §i
pierderea drepfului de indigenaf
4 5. Dreptul de indigenat se
dobândeste:
1. Prin nastere (§ 6).
2. Prin cgsgtorie (4 7).
3. Prin primirea in leggturg de
indigenat (§4 8-9).
4. Prin obtinerea unei functi-
uni publice (4 10).
§ 6. Copiii legitimi doMn-
desc dreptul de indigenat in co-
muna in care e indigen tatál in
momentul nasterii lor, iar in caz
cg acesta a murit mai inainte,
in comuna in care era el indi-
gen In momentul mortii sale.
Copiii neligitimi dobAndesc
dreptul de indigenat in comuna
in care a avut mama lor drep-
tul de indigenat in momentul
nasterii.
Copii legitimati, care nu sunt
majori sau emancipati, devin
indigeni in acea comung in care
e indigen tatgl, in momentul le-
gitimgrii bor. Prin adoptiune sau
www.digibuc.ro
245
luare de suflet, nu se dobân-
deste dreptul de indigenat.
4 7. Femeile dobândesc drep-
tul de indigenat prin cgsgtorie,
in comuna in care e indigen
sotul.
44 8, 9 fi W. - (Modificate
prin legea de indigenat din 5 De-
cemvrie 1896, foaia legilor impe-
riale Nr. 222 din 4896), care are
urmettorul cuprins:
l.. 4§) 8, 9 si 40 din legea din 3
Decemvrie 1863, foaia legilor im-
periale Nr. 105, pentru regula-
rea conditiunilor de indigenat,
se abrogd, si in locul lor vor in-
tra in vigoare urmdtoarele dis-
pozitiuni:
ß 1. Dreptul de indigenat se
dobândeste prin primirea ex-
presg, in legáturg de indigenat.
4 2. Primirea expresd in le-
ggturg de indigenat nu se poate
refuza de cgtre comuna de do
miciliu niciunui cetAtean aus-
triac, care dupg ce a ajuns ma-
jor a petrecut in comung de
bung voie si neintrerupt 10 ani
inainte de a fi solicitat dreptul
de indigenat.
Dacg domiciliul hate() comung
fncepe in conditiuni prin care
se exclude un domiciliu volun-
tar, atunci curgerea timpului de
10 ani incepe abia din ziva in
care au incetat acele conditiuni.
Dacd se ivesc astfel de condi-
tiuni, abia dupg inceperea do-
miciliului, atunci timpul de 10
ani inceteazil sg mai curgg.
Prin pgrdsirea de bung voie a
domiciliului dintr'o comung, se
intrerupe timpul de 10 ani, in-
ceput. Nu se consider& ins& ca
o intrerupere a domiciliului o
indepgrtare de bung voie, dacg,
din imprejurgrile sub care se
produce aceasta, rezultd inten-
tia de a-si pgstra domiciliul.
Uzucapiunea dreptului de in-
digenat inceputg inteo comung,
nici nu inceteazg si nici nu se
intrerupe printr'o absent& pro-
246 9 Martie 1938
dust de pe urma indeplinirii
serviciului militar legal. De alt-
fel, pe timpul unei alte absente
involuntare, inceteazd curgerea
timpului de 10 ani.
Solicitatorul nu poate sg can.
apoi in sarcina caritgtii publice
cat dureazg domiciliul fixat mai
sus. Scutirea de taxele scolare
a copiilor de scoalä, primirea
unui stipendiu sau o subventie
acordatg in mod trecgtor, nu
pot fi considerate ca acte de ca-
ritate publicg.
3. Pretentia primiril ex-
presg In legáturg de indigenat,
dobanditá, potrivit 2 al legii
de fatd, e indreptätit sg o sus-
tint, nu numai reclamantul in-
susi respectiv acei care ti ur-
meazá in indigenat, adicg ca-
re-si derivg indigenatul lor dela
acela al reclamantului, potrivit
dispozitiunilor 44 6, 7, 11, 12 si
13 al legii de indigenat din 1863,
f. 1. i. Nr. 105, ci i comuna de
indigenat de pang acuma, sau
dact e vorba de o persoant fgrg
indigenat, comuna cgreia i s'a
atribuit persoana fgrg indige-
nat, pe baza dispozitiunilor sec-
tiunii III a legii de indigenat.
Fiecare comung este obligatá
sg incunostiinteze despre primi-
rea unei persoane In legátura
sa de indigenat, conform 1 sau
2 al legii, i comuna de indige-
nat de pang acuma.
ß 4. Dacg un cetgtean aus-
triac a pgräsit domiciliul din
comuna in care a dobandit
dreptul de a fi primit in legt-
tura ei de indigenat, potrivit 2
al legii, sau s'a indepärtat in
mod involuntar, de pe teritoriul
comunei, atunci acest drept
poate fi valorificat de cgtre cel
indreptgtit sau de urmasul Btu
la dreptul de indigenat, numai
In termen de 2 ani, iar de ettre
comung de clomiciliu pang in-
tr'un termen de 5 ani, dupg in-
cetarea domiciliului in comung.
www.digibuc.ro
Cererile care urmeazg sg se
inainteze potrivit dispozitiunilor
44 2, 3 i 4 pentru valorificarea
dreptului pentru primirea ex-
presg in leggturg de indigenat,
aunt scutite de taxe.
10. Functionarii i oame-
nii de serviciu definitivi al
Curtii, Statului, tgrilor, corau-
nelor, reprezentantelor distric-
tuale, cat si ai fondurilor pu-
blice, preotii si invätgtorii pu-
blici i in fine notarii imperiali
regali, dobandesc din momentul
inträrii lor in functiune dreptul
de indigenat in acea comung, In
care li s'a fixat resedinta, stabi-
liti a functiunii lor.
In caz de schimbgri
ale dreptului de indigenat, sotia
urmeazg sotului, dact nu e des-
pärtitt judecgtoreste i isi pts-
treazg i ca vgduvá dreptul de
indigenat in aceastg comung, in
care era indigen sotal, in mo-
mentul mortii sale.
Sotiile despgrtite judecgtoreste
sau divortate isi pástreazg drep-
tul de indigenat pe care II aveau
in momentul despgrtirii sau di-
vortului.
In caz cá o cásátorie se de-
clará nult, atunci femeea care a
stat in aceastg casätorie se re-
intoarce iaräsi in conditiunile
de indigenat in care se afla ina-
inte de incheierea cgsgtoriei.
IS12. La schimbäri in drep-
tul de indigenat l pgrintilor,
copiii legitimi, precum i cei le-
gitimati urmeazt tattlui, iar cei
nelegitimi mamei, dact nu Bunt
majori.
Copiii majori räman Insá indi-
geni In acea comung in care au
avut dreptul de indigenat in mo-
mentul ajungerii majoratului.
Copiii nelegitirai care nu se
legitimeazg cu ocazia cgsgtoriei
mamei lor, Ii pgstreazg indige-
natul ce l-au avut pang atunci,
chiar dacg nu sunt majori in
momentul cgsatoriei.
 9 Martie 1938
43. Moartea tatglui legi-
tim sau a mamei neligitime nu
schimbl intru nimic dreptul de
indigenat al copiiilor.
44. Persoanele militare
vor fi tratate dupä legea de fat/.
In ce priveete dreptul de indige-
nat ce posed& la intrarea, pre-
cum ei la ieeirea kr din servi-
ciul militar.
0 15. Cine pierde cetAtenia,
pierde totdeodatl ei dreptul de
indigenat.
46. Dam& o persoang care
a pierdut cetAtenia urmeaz&
fie reprimitti in baza unor trac-
tate de Stat sau se reintoarce
iargei In Statul austriac, cu sco-
pul ca sl rämâe aici, ei nu se
poate obtine primirea ei de el-
tre alt Stat, ea fei recapátâ, drep-
tul de incligenat ce l-a avut ma-
inte de pierderea cet&teniei.
ß 17. Dreptul de indigenat
Inteo comuná se stinge prin do-
bândirea dreptului de indigenat
In all& comuná.
Renuntarea la dreptul de in-
digenat e far& niciun efect, atä
vreme cel ce renuntá nu va fi
dobandit dreptul de indigenare
In altá comunä.
Codul civil austriac
Cum se dobdndeste cetatenia
0 29. Modificat prin ordo-
nanfa impardteascd din 27 Apri-
lie 4860, foaia legilor imperiale
Nr. 408 si prin decretul cancela-
riei aulice din 1 Martie 1833. Co-
lectia legilor judiciare Nr. 12.597.
Stráinii dobandesc cetätenia
austriaa prin intrarea kr In-
tr'un serviciu public.
0 30. Cetátenia poate fi so-
licitatá la autoritátile politice
acordat& de cátre acestea, tin&n-
du-se seam& de averea, capaci-
tatea de cfletig si de moralitatea
petitionarului.
0 31. Prin simpla detenti-
une i prin folosinte temporal./
a unui bun rural, a unui edifi-
www.digibuc.ro
247
ciu, sau a unui imobil, prin In-
temeierea unei intreprinderi de
comert, sau a unei fabrici sau
prin participarea la una din a-
mândouá, Mr& aeezare perso-
nal& a una din provinciile aces-
tui Stat, nu se dobândeete cetá-
tenia austriacá.
Cum se pierde
§ 32. Pierderea cetäteniei,
prin emigrare sau prin cásáto-
ria unei cetatene cu un stráin,
o determind legile de emigrare.
Patenta de emigrare din 24
Martie 1832
(Colectia legilor judiciare
Nr. 2.557)
Cap.. I, iS 4. Ca emigrant se
consider& acea persoaná care
pleacá din Statul austriac, In-
tr'un Stat stráin, cu intentia de
a nu se mai intoarce. Emigra-
rea este sau legal& sau Or& per-
misiune.
Cap. II, iS 2. Cine doreete sá
emigreze trebue sá solicite de-
miterea sa din cetátenia aus-
triacá, la autoritatea politic& a
tárii.
0 7. Se declara ca, acte care
manifest& intentia de a emigra:
a) primirea unei cetatenii strá-
ine sau de functiuni strdine, ci-
vile sau militare, far& a fi pri-
mit o incuviintare special& pen-
tru aceasta; b) intrarea intr'un
ordin religios sträin sau In orice
alt.& societate ce exist& In afar&
de monarhie ei care reclamá pre-
zenta personal& acolo; c) o ee-
dare In stráinátate timp de 5
ani, MI% Intrerupere, Mr& de a
avea acolo moeii, ori intreprin-
deri comerciale sau industriale,
chiar dacá persoana respectivá
ei-a luat cu sine acolo familia
ei ei-a vândut mai inainte sau
dupá aceea intreaga sa avere
sau numai o parte din ea, ab-
senta de 5 ani se va calcula dela
248 9 Martie 1938
iesirea din monarhia austriacii
fArA permisiune sau dela expi-
rarea pasaportului; d) o absentä
de 10 ani, care se va socoti in
modul arätat mai sus, cand nu
sunt date conditiunile amintite
In alineatul precedent de sub
lit. c; e) neurmarea unei che-
märi militare, fAcute din partea
autóritAtilor din tat* in scopul
reintoarcerii in tard, fie prin-
tr'un edict general care priveste
anumite State, sau printr'un de-
cret individual care se va Du-
blica, acordându-se un termen
anumit si amenintandu-se cu
urmarile prevAzute in legea de
fata. In aceasta privintil nu se
face nicio deosebire intre emi-
grarea legal& si cea filrA permi-
siune.
4 19. Femeile care posedA
dreptul de cetatenie si se cAsä.-
toresc cu un sträin, urmând
conditiunile sotului, pierd cali-
tatea lor de supuse austriace.
1Votd. Legea austriacA din
1915, in art. 11, prevede pentru
femeea ce s'a cAsAtorit cu un
strAin, dreptul de a redobAndi
cetátenia austriacA, dacá cerând
aceasta, dovedeste cA potrivit le-
gii sotului, prin dobAndirea unei
alte nationalitAti pierde natio-
nalitatea ce avea.
ANEXA HI
Legea pa§apoartelor Tom. XIV,
ed. 1903, Corpul de legi ruse§ti
Explica(iuni
I. Loc de locuintä permanentá
este:
1. Pentru nobili, functionari,
ordseni de onoare, negustori si
raznocinti, locul unde cineva, pe
baza slujbei sau a ocupatiei, sau
a profesiei, sau a averii imobi-
liare, isi are asezarea perma-
nentä sau instalarea casnicá.
2. Pentru oräsenii simpli si
meseriasi, orasul, posada sau
targul, unde sunt inscrisi in ob-
www.digibuc.ro
stea de orrtseni simpli sau de
meseriasi.
3. Pentru locuitorii sátesti, ob
stea sAteascA sau volostea in
care sunt inscrisi. (Art. 2).
Prin art. 5 din ucazul din 1906,
aceste dispozitiuni s'au comple-
tat astfel:
Se acordil locuitorilor sAtesti
si persoanelor din alte stäri so-
ciale, foste birnice (supuse), li-
bera alegere a locului de ase-
zare permanentA pe bazele erg.-
tate in legea pasapoartelor; pen-
tru persoanele din alte strtri so-
ciale (corpul de legi t. XIV 1903,
art. 2, punctul 1), recunoscând
conform cu aceasta ca asezarea
permanentA nu locul unde ci-
neva a fost inscris, ci locul unde
pe baza slujbei sau a averii, sau
a profesiei, sau a averii nemis-
cAtoare, isi are asezarea perma-
nentä sau instalatia casnicA. Se
vor da acestor pet soane, cu res-
trictiile din art. 47 din legea pa-
sapoartelor 1903, permisuri da
locuit (pasapoarte interne), per-
manente, atât in locurile unde
au fost inscrisi de cAtre organi-
zatiile de clasá, cat si in locu-
rile unde stau permanent, dela
politie; iar in capitalele impe-
riului, dela comisarii de despilr-
tire; de asemenea se desfiinteazA
celelalte restrictii cuprinse in
art. 22, 46, 48 63, 65, 84-86, p.
a., 88, 89, 91 si 92, din aceeasi
lege a pasapeartelor.
II. In Rusia erau douA feluri
de pasapoarte; externe si interne
(acestea sunt permisuri de lo-
cuit).
In locul unde cineva isi avea
domiciliul administrativ, nu a-
vea nevoie de pasaport intern.
Exceptie fAceau muncitorii de
fabrici, supusi inspectiilor, cA-
rora li se putea impune 0, aiba
atare pasaport, chiar acolo unde
isi avea domiciliul administra-
tiv. (Art. 162 din legea pasapoar-
telor).
 9 Mart le 1938
De asemenea, nu se cerea pa-
saport intern, când cineva avea
de locuit provizoriu in tinutul
sgu sau in apropiere de acest
tinut. (Art. 4).
Pasapoartele interne se dau
numai la domiciliul celui ggsit
fgrg pasaport din locul domici-
liului, ori cu pasaport expirat
(art 29); politia dacg se convin-
ge de identitatea lui, Ii dg certi-
ficat pentru sase luni cel mult,
ca sg-si aducg, pasaport de do-
miciliu. (Art. 29). Daca nu aduce
i se da termen de 7 zile s. plece
de bung voie la domiciliu. Daca
nu pleacg, 11 trmite far& voia lui
(Art. 30 si 31).
Aceste pasapoarte interne sunt
permanente, ori pe cinci ani, ori
numai pe un an, deci de trei ca-
tegorii distincte.
(In anul 1906, s'au desfiintat
pasapoartele interne pe cinci ani
cele pe un an).
Aceste pasapoarte sunt in for-
mg de livrete sau cárticele.
III. Autoritätile care elibereazg
pasapoartele interne permanente
sunt:
1. Nobililor care nu sunt in
slujbg, i anume:
a) Dacg nu sunt trecuti In cgr-
tile de genealogie nobiliarg, ad-
ministratiile politienesti, iar in
capitalg comisarii de despgrtire;
b) Celor inscrisi in condicele
genealogice, Adungrile de depu-
tati nobili respective, ori admi-
nistratia politeneascg.
2. Persoanelor liberate din sluj-
ba Staului, autoritatea unde au
slujit, ori de cgtre politie.
3. Orgsenilor onorari i razno-
cintilor, politia, negustorilor, act-
ministratiile politienesti, sau co-
mitetelor negustoresti, sau insti-
tutiile care le inlocuesc.
IV. Persoanelor in slujbg civi-
lg, functionari civili, departa-
mentele armatei i marinei; de
asemenea clerul de toate confe-
siile, afarg de cel romano-cato-
www.digibuc.ro
249
lic, primesc, ca sg-si dovedeascg
identitatea, pasapoarte permei.-
nente dela autoritatea unde slu
jesc (civilii), iar clericii dela au-
toritätile lor respecive.
Pentru orgsenii simpli, pentru
meseriasi si sitteni, se dau pasa-
poarte interne pe cinci ani, sau
pasapoarte pe un an (Art. 44).
V. Asemenea pasapoarte se
dau orgsenilor simpli.si meseria-
silor de ciltre comitetele, upra-
vele lor, ori de cgtre institutiile
care le tin locul, iar sätenilor le
dau starostii de voloste si sta-
rostii de sat. (Art. 45 si nota).
Dacg posesorul pasaportului
dat pe cinci ani, se muta in altá
obste, trebue sg-si scoatá alt pa-
saport. (Art 46).
(Vezi Nr. 1 de mai sus).
VI. Pasapoartele pe un an pot
fi prelungite de politie cu tre;
luni (art. 66).
VII. Permisele de locuintg pen-
tru evrei.
Art. 67-75 1).
67. Piing la revizuirea legilor
relative la evrei, mäsurile arg-
tate in articolele precedente se a-
plicg evreilor, cu observaraa re-
gulelor urmgtoare:
68. Cu privire la resedin(a
permanentá sau temporarg a e-
vreilor, atât in regiunea aseMrii
lor permanente, cum $1 afarg din
aceasta, se aplicg regulele anexa-
te ad, cum si legiuirile speciale
in aceastg materie.
69. In permisele de locuintg
ale evreilor care in privinta exe-
cutgrii serviciului militar au a-
vut usurare de clasa 6, din cauza
pozitiei familiei, nu se face vreo
remarcg deosebitg.
1) In 1917, Col, legi, Nr 70 s'an
desfiintat aceste dispozitiuni relative
la evreii supusi rui, asimilandu-se
cu ceilalti sup* rugi, Le dam ins&
fiindcä aceasti mäsura. nu a prea
sut vreme sä se aplice din cauze evw-
nimentelor,
250 9 Mart le 1938
70, In permisele de locuit ale
evreilor, atAt stiutorii de carte,
cat i nestiutorii, este obligatoriu
a arata semnalmentele lor.
71. Permisele de locuit se dau
evreilor in locul unde sunt
cu arâtarea pe ele c sunt
valabile numai in anumite locuri
aflátoare Intel) regiune determi-
nata, unde posesorul permisu-
lui autorizat a locui temporar
sau permanent.
Acest bilet se snuruieste cu pe-
cete In modul cérut de lege.
72. Evreii care se bucurá dupá
lege de dreptul dela locul vre-
melnic afará din regiunea asea-
mäntului lor, atAt and aláto-
resc lute() localitate afará din a-
ceastá regiune, cum si la orice
schimbare de domiciliu in aceste
localitáti, sau când Isi schimbá
permisele de locuit, sunt datori a
prezenta politiei pe langá permi-
sul de locuit (art 71), de aseme-
nea i documentele cuvenite care
constatá dreptul lor de locuit in
numita localitate.
73. Politiile locale convingan-
du-se din do cumentele prezentate
(art. 73), cá evreul cu priciná se
bucurá (Jura lege de dreptul de a
lipsi din regiunea asezárii per-
manente i dovedeste, pe lâng5,
aceasta, cá implineste conditiu-
nile legale de a lipsi temporar
sau permanent din hotarele aces-
tei regiuni, Ii dau un bilet spe-
cial spre a certifica acest lucru,
Insemnand pe el, In cazurile cu-
venite, termenul permis de lege
pentru sederea In acea localitate.
74. Regula aratatá in art. 29
nu se intinde asupra evreilor
care nu au primit un permis
special de autorizare arátat in
art. 61. Evreii, atât in cazul and
nu au permis de locuit, când a,
tare bilet este cerut, cum si in
cazul and vor fi prinsi cu per-
mis de locuit, dar In localiati
In care nu au drept a fi, se tri-
mit la locul domiciliului lor i SO
www.digibuc.ro
trag la räspundere in modul a-
rátat la art. 32.
Notel. Evreii care träesc sub
numele de crestini in localitátile
unde nu au voie a locui, pe data
se trimit in guberniile lor.
75. Regulele cuprinse in art.
71--74, nu se aplicá la evreii care
se bucurá dupá lege de dreptul
de a locui oriunde In imperiu.
Autoritâtile politienesti ale gu-
berniilor, care nu infra In regiu-
nea de asezare a evreilor, sunt
datoare, totusi, in fiecare caz,
and li se prezintá atari permi-
suri de locuit ale atari evrei. sä
se ineredinteze despre dreptul a-
cestor din urmá de a locul in a-
cea localitate unde au venit.
VIII. Permisele de locuit aie
strdinilor.
Art. 129-145, se ocupá de aces-
tea. Stráinul e dator a prezenta
pasaportul säu la gubernator
a primi permis de locuit si de a
calátori in Rusia. Se dau pe un
an si pot fi scrise sau tipärite.
Evreilor stráini li se dau atari
permisuri, dar cu nota pe ele cä
sunt valabile numai in regiunile
unde evreii au dreptul a locui
permanent.
Art. 135, aratà toate amänuntele
ce permisurile acestea trebue sá
cuprinclá i sunt foarte intere-
sante.
Ele se dau dela cancelaria gu-
berniall
Tot cancelaria gubernialá in-
noeste aceste pasapoarte la expi-
rarea anului.
Interesante sunt dou5, articole:
144. Stráinilor care alätoresc
in Rusia, cu pasapoarte pentru
timp determinat, li se 0, dreptul
de a trái liberi in Rusia, MIL a
tinea seama de termenele fixate
In pasapoartele date de Statul
lor, dad, nu sunt alte pricini
vrednice de luat in seamll de a-i
face sà." plece din imperiu.
145. Sträinilor care si-au pier-
dut supusenia sau care nu au
 9 Martie 1938
clocumentele cerute spre a putea
trdi in Rusia, dacd, Ii dovedesc
identitatea, pot cdpäta dela gu-
bernatori, cu autorizatia Ministe-
rului de Interne, certificate de
locuit pe un termen indestuldtor
spre a intra In supusena rusea-
Bed.
146. Pentru pasapoartele in-
terne ale clerului catolic, ne tri-
mite la statutele daraverilor du-
hovnicesti ale confesiilor sträine.
Art. 147, vorbeste de pasapoar-
tele interne ale scapetilor.
Art. 148, aratd, cd se dau per-
mise de locuit celorlalti sectanti,
afard de scapeti, ca i celorlalti
supusi rust
Capitolul IX, vorbeste In art.
133-163, despre obligatiile de a
prezenta pasapoartele interne
spre vizare la politie.
Partea a doua a legii pasapoar-
telor se ocupd de pasapoartele
pentru sträindtate.
Acestea se dau de gubernatori
sau de gradonacialnic. Cei din ti-
nuturi fac cererea la autoritätile
locale, care o comunicd, guberna-
torului
Art. 185, vorbeste despre pro-
prietarii basarabeni care au
mosii in Moldova sau Bucovina.
Ei pot trece cu certificate dela
politia
Art. 192, aratd cá sträinului
care vrea sd piece din Rusia i se
dá voie, dupd, cercetare, a pleca
ori cu o vizá pe pasaportul lui,
ori cu un pasaport rusesc.
Pasapoartele pentru sträind-
tate nu sunt In chip de articicd,
ci de foaie.
Art. 207-212, se ocupd, despre
timpul cât poate sta un supus
rus, peste granitá (5 ani) si cum
i se poate da autorizare de a sta
mai rnult. Se area de asemenea
pedepsele ce asteaptd, cei care
vor cálca dispozitiile legii. Intre
acestea nu sunt pierderea cetäte-
niei ruse.
www.digibuc.ro
251
Regulele cu privire la supwenia
rusel
Tom. IX. Cartea I-a, partea
6-a, capitolul III, din 1899, mod.
din 1912.
Art. 836. (Ed. 1899). Pentru pri-
mirea unui strdin In supusenia
ruseasca se cere mai Intâiu sá
se stabileascd in hotarele impe-
riului rusesc.
Art. 839. (Ed. 1899). Dupd, stabi-
lirea timp de 5 ani, In Rusia,
strdinul poate cere sd fie primit
In supusenia ruseascd. Cazurile
de scurtare a acestui termen ge.
neral se aratá mai jos in artico
lele 848, 850, 852.
Notd. Conventiunile incheiate
cu alte täri asupra materiei din
acest articol 839, rdintin In vi-
goare.
Art. 840. (Ed. 1899). Sträinele
märitate nu se admit a primi su-
pusenia ruseascd, separat de soti.
Art. 841. (Ed. 1899). Primirea
supuseniei rusesti este intodeau-
na personald pentru cel care s'a
invrednicit de ea, cu exceptia ce
se va arata mai jos, in art. 855,
si nu se intinde asupra copiilor
näscuti inainte vremb, fárá dis
tinctie dacd., erau vrâstnici sau
minori când tatd1 lor a dobândit
supusi. Copiii ndscuti, dupd pri-
mirea supuseniei se considerd
supusi rust
Art. 850. (Ed. 1899). Copiii sträi-
nilor care nu au fost In supu-
senie ruseascä, dar ndscuti (co-
pii) si crescuti In Rusia, sau
dad, au fost ndscuti In sträind
tate, dar si-au isprävit cursul in-
vdtäturii in scolile rusesti, mai
¡mite sau medii, dobândesc prin
aceasta dreptul, dacá doresc, su-
pusenia de a fi admisi la jurd
mânt, in curs de un an dupd ce
ajung la majoritate.
Art. 851. (Ed. 1899). In friodul
ardtat In articolul precedent 850,
pot intra in supusenia ruseascá
copiii majori ai strdinilor pri-
 252 9 Mart le 1939
miti In supueia pe baza art. 83C
848, sau odata cu parintri lor,
sau in curs de un an dela data.
când acestia din urma au fost
primiti in supueie, dupa ce vor
orezenta docurnentele numite In
art. 843-844, dar nu li se cere
certificatul de stabilire IlL Ru-
si a.
Art. 853. (Ed. 1899). Supusl
rusa contractând cäsatoria cu
un strain si din aceasta pricina
considerata ca straing, poate sa
se intoarca la supueia ruseasca.
In atari cazuri, este obligata nu-
mai a prezenta la Gubernatorul
unde lei are locuinta dove da cu
venita c s'a desfacut casátoria,
si certificatul dat ei de guberna-
tor ca. documentul numit ce s'a
prezentat Ii slujeete petitionare)
ca cloven, cá s'a intors la supu
eia ruseasca.
Art. 854. (Ed. 1899). Copiii unei
supuse ruse, care a fost casato-
ritä cu un strain, dar a ramas
vaduva, sau s'a despartit de sot,
sunt supusi, in privinta dobandi
rii supusiei rusesti, la regulelc
din articolul 850.
Art. 855. (Ed. 1899). Strainile
care s'au casatorit cu supwi
rusi, cum si femeile strainilor
care au trecut in supusia ruseas
devin chiar prin aceasta, su-
puse ruse, far/ a depune si ele
juramant separat. Vaduvele,
cum ei femeile divortate, lei pas-
treaza supueia sotilor lor.
Nota. Un strain poate fi in-
fiat de un supus rus i prin a-
ceasta devine supus rus.
Despre dobándirea supwiei de
cdtre evreii strdini
Art. 819. (Ed. 1899). Strainii e-
vrei nu se admit sa se aeeze in
Rusia sau sa intre In supusia
ruseasca.
Nota 1 Exceptie dela regula
din acest articol se admit In folosul
evreilor din Asia Central& fär& deo-
sebire de supusia bor. Acestor evrei,
www.digibuc.ro
dup& ce se eapAtA adeverirea. euve-
nitA el merit& incredere, li se dau
autorizatie de Ministerul de Interne
sau de Gubernatorul general duph'
competintä a intra in supusenia ru-
same& In oracele dela granitä ale
Oremburgului sau Turchestanului (in
1899 eau adaos un-mätoarelei eu-
vinte: afarä de orasele Irghis, Tur-
gai, Actiubinsc i Temir"). cu con-
ditia sA intre in ghildele de negus-
tort si andu-li-se acele drepturi ca
evreilor sup* nisi,
Nota E, Dintre strainii evrei li
se permit fa se aseze in regiunile
unde evreii loeali au nevoie a loeui
permanent; celor care vor sä vie eu
intentia de a infiinta. fabrici i uzi-
ne, afalä de poverne, çi eapitä pen-
tru aceasta autorizatia cuvenitä.
(Art. 828, nota 2). Acesti evrei chiar
la sosirea in Rusia dau declaratie is-
cAlitä ca vor infiinta neaphrat aceste
stabilimente pAnA in 3 ani, dacä nu
vor fi urmätori se surghiunesc peste
granitä, iar dad, le fae, pot fi p i-
miti in supusie cu observarea rep-
lelor din art, 836 i urm. ei sunt da-
tori alege starea socialä legiuitä
2) Maestrü inscrisi de fabricant,
anurue dintre evrei, ea sA feat lu-
eräri de manufacturi, Acestia se ad-
mit daeA prezintä: a) pasaport le-
gal; b ) certificat dela consulatele
ruse si unde atari consulate nu sunt,
dela ambasadä i legaii, despre sta-
rea kr, despre felul de ocupatii an-
terioare, despre miiestrie gd. de eine
ei pentru ce speeialitate au fost an-
gajati. Acesti maestri se admit sä se
aseze statornie In locurile unde ase-
zarea este permisä evreior Ili la de-
punerea jurämäntului de supusie nu-
mai dup.& ce vor fi stat 5 ani in fa-
brici si dad,. vor avea certificate dela
stäpini eä sent priceputi in meserie
ei eu purthri bune, observindu-se
regulele din art. 83 ei urmätoarele.
Art. 820. (Ed. 1899). Evreicele
supuse ruse care au contractat
casátoria cu evreii stráini ei in
general cu supueii straini, (lac&
 10 Mart le 1938
ele, nepdräsind patria, ajung
duve sau se despart de soti, au
drept ca, dupd, ce vor depune do-
vada despre moartea sotului, sau
cd s'a divortat, sd. se Intoarne la
supusenie. Copiii din aceste
sgtorii pot rdmâne pe Mug& ma
ma lor, iar dupd ce au ajuns
majori li se dd. voie sd. declare cd
doresc a primi supusia rusk ori
de nu, trebue s piece peste gra
nitd.
Nota.Evreicelor care au con-
tractat cdsdtoria cu supusi aus-
triaci, dar nu li s'a Ingdcluit de
autoriätile de acolo a se strämu
ta fn Austria, li se ingadue sä
stea la locurile domiciliului bur
cu drepturile de sträind i fn caz
de a fncetat cdsgtoria lor prin
moartea sotului, sau prin divort,
a se inturna la supusia ruseascd.
Copiilor minori näscuti din a-
tari cdsätorii ale evreicelor su
puse ruse cu evreii austriaci li
se permite sä rämând pe Malg .
mamele lor pti.nd, la majoritatsi
cu conditia ca dupd aceea In
timp de un an sau sä primeascA
supusia ruseascd sau sä se ducä
peste granitd.
Mamelor, iar In caz de moarte
a acestora, rudelor celor mai a-
proape ale mamelor, li se dá au-
torizatia sd Inscrie atari copii
ndscuti In Rusia i lnainte de a
ajunge acestia la majoritate, In
lista familiei din care fac parte
mamele lor dupd origine.
Nota I Constitutia din 1906
n 'a adus .modificäri articolelor, cáci
legea de organizarea Dumei Statului
(art, 31), unde insirä atributiile Du-
mei Statului nu numärä si acordarea
supusiei rusesti pe cale de vot al
Dumei,
Nota g, Din legea dela 20 Mar-
tie 1917, publieatä in Nr, 70 din Co-
lectia de legi si dispozitii ale guver-
nului, vedem cä din Tom, IX, Cor-
pu1 de legi, articolele relative la do-
bandirea supusiei ruse pentru strä-
www.digibuc.ro
253
ini nu a fost modificatä, fireste cà
jurämântul era sä, fie altul, Cum se
si vede din decretul dela 7 Martie
1907, Col, de legi,
Trebue sa mai atragem atentia
cd i frilduntrul Rusiei exist& o
oarecare autonomie, pentru re-
gatul Polon si Finlanda si cd, su-
pusii acestor täri nu puteau de-
veni frog oarecare forme, supusi
rusi fn sensul strict, supusì ne-
mijlociti de asemenea, nici su-
pusi cu deprine drepturi ca in-
digenii si li se mai cereau oare-
care formalitäti.
Nu era tot asa cu Basarabia,
cáci locuitorii din guberniile
propriu zise rusesti puteau sá
se aseze in Basarabia si, fmpli-
nindu-se formele de strämutare
a domiciliului administrativ, de-
veneau basarabeni, cu drepturile
speciale basarabene.
Cum se pierde supusenia
ruseased?
In Constitutia din 1906, in cap.
VIII, drepturile i obligatiile
supusilor rusi", avem art. 69,
care spune:
Conditiile dobAndirii si pier-
derii dreptului de supusenie ru-
sk se hotärdsc prin legi".
DECRET-LE6E
pentru modificarea unor dispozitiuni
din Legea organizärii judecätoresti
DIN 10 MARTIE 1938 1)
Asupra raportului ministrului
Nostru secretar de Stat ad-inte-
rim la Departamentul Justitiei
Nr. 21.962 din 1938,
Vitzând jurnalul Consiliului
de Ministri Nr. 474 din 1938;
1) I, D, R. sub Nr. 1.140 din 1938,
s'a dat in baza art. 98 din Consti-
tutie si s'a publicat in Monitorul
Oficial, p, I Nr, 57 din 10 Martie
1938; el modificii art, 40 si 41 (re-
254 10 Martie 1938

VAand avizul Consiliului Le- Curtilor cu jurai este obligato-

gislativ Nr. 14 din 1938; rie.
In temeiul art. 98 din Consti- Acuzarea va fi sustinutA de
tutiune, seful par chetului tribunalului
Am decretat i decretAm: sau de unul din procurorii tri-
1. Se modified., cum urmeazg, bunalului, delegat de procurorul
dispozitiunilor art. 40 si 41 din general.
legea pentru organizarea judecl- Grefier al Curtii cu jurati va
toreasa: fi un grefier sau ajutor de gre-
Art. 40: fier al Curtii de Apel, ori al Ca-
Curtea cu jurati se va corn- merei de punere sub acuzare,
pune in fiecare judet din prim- delegat de prim-presedintele
presedintele tribunalului sau Curtii, and Curtea cu jurati
presedintele tribunalului nedivi- este cea dela resedinta Curtii de
zat, din doi judeatori ai tribu- Apel, sau unul din grefierii tri-
nalului trasi la sorti ca asesori bunalului, delegat de prim-
si din juratii stabiliti in codul presedinteletribunalului, and
de procedurA penalá. Supleantul Curtea cu jurati este in afarA
cu dreptul de a judeca poate fi de resedinta Curtii.
asesor. Art. 41:
Curtea cu jurati din judetul Când consilierul delegat va
Ilfov va fi prezidatA de un con- fi impiedecat de boald sau alte
silier al Curtii de Apel, desem- motive legitime sá-si indepli-
nat prin tragere la sorti de prim- neasa functiunea de presedinte
presedintele Curtii de Apel, in
al Curtii cu jurati, el este tinut
ca de it-Ida-tá sA incunostiinteze
sedintA publicá, fatA fiind si re- pe prim-presedintele Curtii de
prezentantul Ministerului pu- Apel, care va desemna, prin tra-
blic. gere la sorti, in conditiunile
In acelasi mod vor fi prezi- art. 40, un consilier spre a-I in-
date si Curti le cu jurati perma- locui.
nentizate. and prim-presedintele tribu-
Cei iesiti la sorti nu vor mai nalului va fi impiedecat de
lua parte la tragerile ce vor ur- boall sau de alte motive legi-
ma in cursul anului, decAt dupA time sA-si indeplineasa func-
ce i ceilalti consilieri vor fi in- tiunea de presedinte al Curtii
deplinit aceeasi insArcinare. cu jurati, el va fi inlocuit de
La Curti le cu jurati perma- presedintele de sectiune cel mai
nentizate, desemnarea presedin- inalt in grad sau cel mai vechi
telui se va face pentru un an in grad egal, iar presedintele
judeatoresc. tribunalului nedivizat, de jude-
InsArcinarea de prezidare a atorul cel mai inalt in grad
sau cel mai vechi in grad egal.
lativ la Curti le eu jurati), din Legea
pentru organizarea judeditoreasek
din 31 Martie 1937, pag, 796, vol, Ref eratul d-lui ministru al jus-
tifiei ad-interim, cdtre consi-
XXV, p, I, eu mod, 27 Iu lie 1937, liul de Ministri.
16 Februarie, 10 Martie, 15 Martie
si 5 Mai 1938, la ordinea cronolo- Potrivit principiului inscris in
gieri, A se vedea i Regulamentul Constitutiune, institutiunea ju-
pentru funetionarea Ourtilor eu ju- ratilotr va trece in domeniul is-
rati, din 16 Deeemvrie 1936, la pag, toriei. Pentru judecarea delicte-
882, vol, XXIV, p. II. lor ce panA acum erau date In
www.digibuc.ro
 11 Martie 1938
competinta Curtii cu jurati, a-
ceasta a incetat chiar din ziva
promulgarii Constitutiunii de a
fi competinta s& judece; pentru
crime ins& Curtea cu jurati con-
tinua, a fi competinte pan& ce
codul de procedura penala va fi
modificat.
Am insärcinat Consiliul Legis-
lativ sa intocmeasca proiectul
de lege pentru trecarea unor alte
instante a atributiunilor Curtii
cu jurati, dar pana, ce proiectul
va fi intocmit, socotesc ca ur-
meaza a se aduce chiar de acum
unele modificari dispozitiunilor
legale, privitoare la constituirea
Curtilor cu jurati, modificari me-
nite sä realizeze economi,a banu-
lui public, fara ca impartirea
justitiei s& sufere.
Prin proiectul ce supun deli-
beratiunilor Domniilor Voastre,
se revine la sistemul din trecut
In ce priveste prezidarea Curti-
lor cu jurati de &Ore prim-pre-
sedintele sau presedintele tribu-
nalului pe langa care functio-
neaza Curtea. Deplasarea consi-
lierilor necesita importante chel-
tuieli, iar magistratii incercati,
cum sunt prim-presedintii si pre-
sedintii tribunalelor, asigura cu
suficient& prezidarea Curtilor cu
jurati. Pe de alt& parte, Consi-
lierii Curtilor de Apel ne mai
fiind obligati sa se deplaseze
pentru prezidarea Curtilor cu ju-
rati, vor putea cu folos fi intre-
buintati pentru judecarea aface-
rilor de competinta Curtilor de
Apel.
Daca impartasiti modul meu
de a vedea, va rag a ma autoriza
a supune Majestätii Sale liege-
lui proiectul intocmit.
www.digibuc.ro
255
DECRET-LEGE
pentru inflintarea Directiunii generale
a presei i propagandei
DIN II MARTIE 19381)
Asupra raportului presedinte-
lui Consiliului Nostru de Minis-
tri si al ministrilor Nostri se-
cretari de Stat la Departamen-
tele Internelor, Finantelor si A-
facerilor Str&ine, Nr. 554 din
1938;
Având In vedere jurnalul Con-
siliului de Ministri, Nr. 476 din
9 Martie 1938,
Am clecretat i decretäm:
1. Se infiinteazá, pe ziva de 1
Aprilie 1938, o Directiune Gene-
rala a Presei i Propagandei,
care va functiona pe lâng& Pre-
sedintia Consiliului de Ministri,
sub conducerea unui director
general.
2. Aceasta directiune general&
va avea sub conducerea i su-
pravegherea sa urmatoarele in-
stitutiuni:
a) Oficiul National de Turism,
Infiintat prin legea promulgata
cu inaltul decret regal Nr. 322
din 29 Februarie 1936;
1) I, D, R. sub Nr. 1,147 din 1938,
s'a publicat in Monitorul 0 ficial, p.
I Nr, 58 din 11 Martie 1938,
A se vedea in legáturrt:
1. Legea pentru Infiintarea Ofi-
eiului national de turism, din 29 Fe-
bruarie 1936, la pag, 323, vol, loay,
p. I.
2, Legea pentru infiintarea sock-
t54ii de difuziune radiotelefonick din
4 Aprilie 1936, la pag, 506, vol.
XXIV, p, I.
3, J. O, M., relativ la serviciul ci-
nematografelor, din 5 Ianuarie 1938,
la pag. 5, in acest vol.
4, J. C, M,, relativ la Directia pre-
sii, din 4 Noemvrie 1932, in Moni-
torul 0 ficial Nr, 259 din 1932,
5, Legea relativi la Societatea
Orient-Radio (Rador), din 28 Mar-
tie 1926; la pag, 215, vol, XV
XVI.
256 11 martie 1938
b) Societatea de Difuziune Ra-
diotelefonicti. din România, in-
fiintatd prin legea publicatil in
Monitorul Oficial Nr. 80 din 4
Aprilie 1936;
Serviciul cinematografelor,
care functioneazâ pe Lana, Pre-
sedintia Consiliului de Ministri,
pe baza jurnalului Consiliului
de Ministri, Nr. 4.039 din 31 De-
cemvrie 1937;
d) Directia presei care func-
tioneaza pe lângl Ministerul A-
facerilor Sträine, pe baza jurna-
lului Consiliului de Ministri, Nr.
1.151 din 4 Noemvrie 1932;
e) Societatea Orient-Radio
(Rador). infiintat5, prin legea 85
din 24 Martie 1926.
3. Prin trecerea acestor insti-
tutiuni la Presedintia Consiliu-
lui de Ministri, toate dispozitiu-
nile din legile si decretele-legi
pe baza arora functioneazA a-
ceste institutiuni, rAmân in vi-
goare si se vor aplica fata de
Presedintia Consiliului de Mi-
nistri.
4. Un regulament va aräta
normele de functionare a acestei
directiuni generale, precum si
serviciile, numArul i gradele
functionarilor ce vor intra in
compunerea ei.
5. Presedintele Consiliului
Nostru de Ministri i ministrii
Nostri secretari de Stat la De-
partamentele Internelor, Finan-
felor si Afacerilor StrAine, sunt
insärcinati cu executarea pre-
zentului decret.
REGULAMENT
al scolii politehnice D. Asachi" din lavi
DIN 1 1 MARTIE 19381)
DispozifiunI generale
1. Scoala Politehnia, Gh.
Asachi" din Iasi, functioneazá
1) Acest Regulament s'a sanctionat
prin Deeret regal Nr, 1.089 din 1938
www.digibuc.ro
in virtutea legii pentru concen-
trarea pregAtirii inginerilor in
*collie politehnice din 20 Mar-
tie 1937; a regulamentului aces-
tei legi din 11 Noemvrie 1937; a
deciziei Ministerului Educatiu-
nii Nationale Nr. 205.660 din 3
DecemVrie 1937, si a decretului-
lege din 19 hmie 1920, privitor
la Infiintarea si organizarea
scoalelor politehnice, decret-lege
ratificat prin legea din 23 Sep-
temvrie 1923.
CAPITOLUL I
Inscriere i Irecvenla
2. Se pot Ynscrie ca studenti
ai politehnicii in anul prepara-
tor toti absolventii liceelor teo-
retice, industriale._ sau comer-
ciale, c'hre au obtinut diploma
de bacalaureat. Cei care au ab-
solvit invätämântul secundar
teoretic industrial sau comerc-
cial in scoli din tarâ, altele
liceele' teoretice, industriale
sau comerciale, nu vor putea fi
inscrisi, cleat dupä ce vor ob-
tine echivalarea titlurilor si di-
ploma de bacalaureat.
3. Inscrierile se vor face nu-
mai la Inceputul anului
in cursul lunii Octomvrie.
t. Pentru a fi inscris ca stu-
dent, candidatul va prezenta la
e 'a pubileat in Monitoral Oficial,
p, I Nr, 58 din 11 Martie 1938, A
se vedea In legilturg:
1, Legea pentru concentrarea pre-
gatirii inginerilor In colile politeh-
nice, din 20 Martie 1937, la pag, 530,
vol, XXV. p, I.
2. Regulamentul de aplicare al a-
cestei legi, din 11 Noemvrie 1937, la
pag, 2111, vol, XXV, p,
3. Decizia ministerial& Nr, 205,660,
8 Decemvrie 1937, la pag, 2307, a-
celasi vol,
4. Decret-lege privitor la infiin-
tares i organizarea seolilor politeh-
nice, din 15 Dude 1920, la pag, 360,
vol. IXX,
 11 Marne 1938
rectoratul politehnicii o cerere
timbrath, in care va arAta:
a) Numele *1 pronumele can-
clidatului;
b) Nationalitatea;
c) Religia;
d) Data si locul nasterii;
e) Numele *i profesiunea ta-
thlui sau a tutorelui;
f) Domiciliul candidatului In
.oras;
g) Titlurile i diplomele de in-
-vAtImAnt ce posecIA;
h) Sectiunea *coalei politeh-
nice la care dore*te s6, fie iin-
scris.
OdatA cu cererea, candidatul
-va depune diploma de bacalau-
Teat i extractul dung actul de
nastere, eliberat de Oficiul stA-
rii civile. Aceste acte depuse la
secretariat, vor fi specificate in
petitia de inscriere.
Studentii inscri*i vor primi
cartea de student *i caietul de
.cursuri.
5. Admiterea ca student in
anul I, se va face pe baza exa-
mentului de admitere, care con-
stá din probe scrise secrete si
probe orale din obiectele stu-
diate in anul de pregAtire spe-
.cialá al politehnicii din cursuri
16cute cu privire la matematici
generale, fizicä pi chimie.
Acest examen se va depune in
fata unei comisiuni, compusä
-din trei profesori titulari sau
conferentiari definitivi dintre
.care cel putin pre*edintele va fi
profesor titular al politehnicii
desemnati de consiliul profeso-
ral, iar modalitatea tinerii exa-
menelor se va hothri de consiliu
la inceputul anului *colar.
Numärul studentilor i stu-
-dentelor admi*i in anul I la fie-
care sectiune se stabile*te de
consiliul profesoral la inceputul
liechrui an *colar.
6. Actele depuse la inscriere
se vor pAstra la secretariatul po-
litehnicii in dosarul studentului
Hamangiu, vol. XXVI. 17
www.digibuc.ro
257
tot timpul cat el va rAmâne in-
matriculat. Dosarul va fi com-
pletat cu procesele-verbal de
examene, cu lucrArile probelor
scrise *i cu celelalte acte care
privesc pe student
Aceste acte nu vor fi resti-
tuite celui in drept, decAt in caz
de exmatriculare, de absolvirea
studiilor sau de retragere din
scoald. sau neadmitere in anul I.
La primirea actelor, studentul
e obligat sà restitue cartea de
student si caietul de cursuri.
In tot timpul cAt un student
rAmâne inmatriculat, este dator
sä avizeze secretariatul politeh-
nicii despre orice schimbare a
domiciliului sAu In ora*.
7. Secretariatul va tine un re-
gistru matricul cuprinzând pe
studentii Inscrii, deschizAndu-
se pentru fiecare o partidA spe-
cialä, In care se vor trece toate
datele relative la staera civilA
la studiile anterioare, asa cum
sunt enumerate la art. 4.
Tot in acest registru matricol
se va nota, pentru fiecare stu-
dent, rezultatele obtinute la exa-
mene, recompensele i orice date
relative la activitatea sa de 6tu-
dent.
8. Studentul altei *coli poli-
tehnice din tall, care voie*te sA
se transfere la *coala -politeh-
nicA din Iasi, va depune la se-
cretariatul acestei politehnici
actele prevAzute la art. 4 din
acest regulament, precum i cer-
tificatul eliberat de *coala dela
care vine, arAtând cursurile,
conferintele si lucrh'rile prac-
tice pe care le-a urmat, precum
si examenele pe care le-a trecut.
In urraA, preseclintele sectiunii
va decide, dupA avizul profeso-
rilor respectivi, inscrierea stu-
dentilor in anul in care 16 clA
drentul examenele ce au trecut.
9. La inceptul fiecArui an *co-
lar, chjar la inscriere, studentul
258
Ara primi dela secretariat si code-
tul de cursuri.
In acest caiet se vor insemna
toate cursurile, conferintele si
lucrärile practice la care studens
tul trebue sä ia parte, precum
si calificativele obtinute la exa-
mene.
Studentul va trebui sit pre
zinte personal caietul de cursuri
fiearui profesor, agregat sau
conferentiar, atilt la inceputul
cursului si lucrärilor, ctit si la
terminarea lor. Profesorul sau
conferenitarul va certifica, prin
semnatura sa, la locul anumit
In caiet, prezentarea studentu-
lui la Inceputul anului scolar,
iar la sfAxsitul anului va certi-
fica regulata frecventare.
Fiecare profesor In parte va
putea Infiinta registre de pre-
zenta sau mice alte mijloace de
control, pentru a constata per-
zenta studentilor la curs si lu-
cari practice.
10. Pentru ca studentii sh
poata fi admisi sg. se prezinte la
examenele necesare pentru obti-
nerea diplomei de inginer sau
doctor-inginer, vor trebui sa. do-
vedeascg, regulata frecventare,
prin vizele date de profesorii
respectivi In caietele de cursuri.
Consiliul profesoral, dura a-
vizul profesorului de speciali-
tate, poate acorda dispensa de
frecventare studentilor care do-
vedesc c6, au urmat unele din
cursurile altei scoli politehnice
similare din tar&
CAPITOLOt II
Cursuri ;i lucrári practice
11. La scoala politehnia. din
Iasi, se predau cursuri pentru
obtinerea gradulul de ingineri-
diplomati si doctori-ingineri.
12. Scoala politehnic6, are ur-
rnAtoarele dou5. sectiuni:
1 Electrotehnica;
2. Chimice tehnologia.
13. Asupra materiilor Inscrise
www.digibuc.ro
11 Mettle 1938
In programul sectiilor scoaleii
politehnice, se vor face cursuris
si conferinte publice, lucarii
practice in laboratoare, semina-
rii, excursii stiintifice si cursurik
It
speciale pentru diplomá.
Durata cursurilor este de
cel putin 4 ani.
15. Cursurile vor fi predate-
de profesori titulari, de profe-
sori-agregati si de conferentiari
si insarcinati de cursuri. Ei vor
fi ajutati de personalul didactic:
ajutätor, necesar: sefi de lu-
cräri, asistenti si preparatori la.
cursuri si lucrari practice.
Personalul didactic ajutätor
nu poate fi Intrebuintat de pro-
fesorii titulari, profesorii-agre-
gati. sau de conferentiari la pre-
darea cursurilor, cleat cu auto-
rizarea consiliului scoalei.
Lucrärile nractice se vor face
deocamdatá in laboratoarele si
Seminariile facultätii de stiinter
din Iasi, care sunt comune si
$coalei politehnice si sub supra-
vegherea profesorilor, care sunt
de drept si directori ai labora-
toarelor sau seminariilor respec-
tive. Excursii se vor face dup&
propunerea si sub conducerea
profesorilor sau conferentiarilor
respectivi.
Fiecare profesor este obligat
sa-si termine cursul prevazut
pentru diplomä inteun an sair
cel mult doi ani.
16. Grupa materiilor de stu-
dii pentru obtinerea gradului de
inginer diplomat este urmätoa-
rea:
I. Sectiunea electrotehnicd
Anul I
1. Matematici generale.
2. Chimie mineral&
3. Fizica experimental&
4. Desen industrial
Se vor face lucrAri practice
pentru: 1) Pesen industrial; 2)
Atelier; 3) Chimie si 4) Fizicii.
experimental&
 11 Martie 1938
Anul II
1. CAldur&, electricitate gene-
ralA e'l termodinamicA.
2. Mecanic& generalA ei apli-
cat&
3. Rezistenta materialelor ei
statica grafictt.
4. MAsuri electrice partea I.
5. Technologia materialelor.
6. Desen proiecte.
Se vor face lucrAri practice
pentru: 1) Electricitate ei 2) MA-
suri electrice.
Anul HI
1. Electrotehnica generala par-
tea I
2. Constructii de maeini elec-
trice partea L
3. Maeini termice partea I.
4. Mäsuri electrice partea II.
5. Telegrafie Mr& sArmA.
6. Hidraulica, uzini hidrau
lice.
7. Tractiune electricA.
Se vor face lucrAri practice
pentru: 1) MAsuri electrice ei In-
cercAri de maeini, curent conti-
nuu ei 2) Radiotechnia.
Anul IV
1. ElectrotehnicA generalA par-
tea II, curent alternativ.
2. Constructii de maeini elec-
trice, partea II
3. Maeini termice partea IL
4. Electrochimie ei electrome-
talurgie.
5. Constructii civile.
6. Centrale electrice, distribu-
tia energiei electrice.
Se vor face lucrAri practice
pentru 1) IncercAri de maeini,
curent alternativ.
1. Cursurile de tractiune elec-
tric& (anul III) ei centrale elec-
trice (anul IV), fac obiectul unui
singur examen.
2. Cursurile de constructii ci-
vile (ariul IV) ei hidraulica (anul
III), fac obiectul unui singur
examen.
www.digibuc.ro
259
II. Sectia de chimie tehnologicd
Anul I
1. Matematici generale
2. Chimie mineral& (curs ei la-
borator fArA examen In anul I).
3. Fizia experimentalA.
4. Desen industrial.
5. Tehnologia materialelor.
Anul II
I. Chimie mineral5. (laborator
In continuare; examen ei pen-
tru anul I).
2. F'izic& (cAldurii, electrici-
tate).
3. Chin-lie analitic& (curs ei la-
borator).
4. ElectrotehnicA generalA.
5. Maeini termice.
6. Rezistenta materialelor.
Anul III
1. Çhimia tehnologicA anorga-
nick
2. Chimie organicA (curs ei la-
borator).
3. Mineralogie.
4. Constructli civile.
5. Electrochimie aplicatA si
metalurgie.
6. Legislatie industrial& (fa,
cultativ).
7. Chimie fizia ei electrochi-
mie.
Anul IV
1. Chimie tehnologicA orga-
nicA.
2. Chimia tehnicA ei exploata-
rea petrolului.
3. Chimia tehnicA.
4. Chimia alimentarA.
5. Aparate ei instalatii din in-
dustria chimicA, descriptia ei
constructia bor.
6. ZAcAminte metalif ere. Pre-
lucrarea ei industrializarea mi-
nereurilor ei a filoanelor.
17. Consiliul profesoral va
putea modifica aceastA reparti-
tie la Inceputul anului ecolar.
260 11 Mart le 1938
18. Programul de impártire a
materiilor pe zile si ore, pentru
cursuri, conferinte sau lucräri
practice, se stabileste de catre
consiliul profesoral la inceputul
fiecdrui an scolar. El nu va pu-
tea fi modificat in cursul anu-
lui decât cu consimt5mântu1 tu-
turor profesorilor dela sectia
respectiva.
CAPITOLUL III
Diplome ce ;coala poate conferi
19. $coala poIitehnia din
Iasi, acorn, titlul de inginer di-
plomat si doctor inginer in spe-
cialitdtile: 1) Electrotehnia si
2) Chimie tehnologicä.
CAPITOLUL IV
Examene
A. Examene pentru titlul de in-
giner diplomat
20. Pentru obtinerea titlului
de inginer diplomat, studentii
aunt datori a. treat5, examenele
preväzute la toate materiile cu-
prinse in grupul respectiv si in
ordinea indicatä la art. 16, sä
facä trei luni de practicä, sä
fad, o lucrare de diplomä si sä
treacä un colocviu final.
21. Studentii care n'au trecut
toate examenele unui an in in-
terval de 2 ani vor fi in mod
obligator exmatriculati. Ei nu
pot fi inscrisi in anul urmItor
pAn'a nu si-au trecut toate exa-
menele anului anterior.
Studentii anului I care nu au
trecut toate examenele acestui
an vor fi reinscrisi in acelasi
an; dupä doi ani, dacä nu vor
fi trectit toate examenele anului
I, vor fi in mod obligator ex-
matriculati.
Exmatricularea studentilor se
va face pe baza referatului pre-
sedintelui sectiei respective, a-
probat de consiliul profesoral.
22_ Inscrierile la examene se
www.digibuc.ro
fac la rectorat, cu cel purin 5
zile inainte de inceperea exame-
nului respectiv. Inscrierile se
vor face printr'o petitie tim-
bratä, la care se va anexa alto
0.. declaratie pentru fiecare exa-
men la care se prezintä studen-
tul.
23. Orice examen partial con-
sta. din:
a) 0 probä scrisä;
b) 0 probá practica;
e) 0 probá oralti.
Fiecare probá este eliminato
rie.
24. Examenele p,entru fiecare
materie se vor trece inaintea
profesorului sau conferentiaru-
lui respectiv. Ia cazuri exceptio-
nale, consiliul profesoral poate
decide ca examenul sá fie tre-
cut inaintea unei comisiuni nu-
mita de el, din care va face
parte in mod abligator si profe-
sorul de specialitate.
25. Se acordá pentru fiecare
probá scrisá trei ore; pentru
probe practicá durata este la-
satá la aprecierea profesorului
respectiv. Proba oralá este pu-
blic&
26. Rezultatul examenului
este consemnat inteun proces-
verbal, semnat de profesorul
examinator. Calificativele care
vor servi la constatarea acestui
rezultat sunt urmátoarele: satis-
fäcätor, bine, foarte bine (cu dis-
tinctie).
Data si rezultatul examenului
sunt notate de profesor In caie-
tul de cursuri al studentului.
27. La sfärsitul sesiunii, se-
cretarul scoalei va trece in re-
gistrele matricole toate rezulta&
tele consemnate in procesele-
verbale de examen.
Procesele-verbale, cu lucrárile
scrise, vor fi pästrate In dose-
rele studentilor.
28. Studentii care vor fi tre-
cut toate examenele unei sec-
tiuni, vor fi declarati absolventi
 11 Martie 1938
ai scoalei politehnice in specia-
litatea respectiva. Ei vor pre-
zenta.lucrarea de diploma, dupa
care pot fi admisi la colocviul
final.
Colocviul are de scop sa dove-
deasca intru cat candidatul si-a
insusit in mod temeinic cunos-
tintele specialitätii alese. Coloc-
viile se trec inaintea unei comi-
siuni compusa din trei profe-
sori, .agregati, sau conferentiari,
desemnati de Consiliul profeso-
ral dintre profesorii sectiei res-
pective. Din comisie fac parte
de drept profesorul sub a carei
conducere candidatul si-a pre-
gatit diploma si presedintele
sectiunii ca presedinte
29. Dupa colocviu, comisiu-
nea hotaräste admiterea sau
respingerea candidatului.
Admiterea se face cu aceleasi
calificative ca la art. 26. Califi-
cativul obtinut la colocviul fi-
nal si la lucrarea de diploma se
va mentiona in diploma.
30. Pe baza procesului-verbal
de admitere la examenul de di-
ploma, secretariatul va intocmi
diploma de inginer al $colii po-
litehnice Gheorghe Asachi" din
Iasi. Aceasta diploma va fi sem-
nata de rector si de presedintele
sectiunii respective si va fi Ina-
intata Ministerului Educatiunii
Nationale, spre a fi investita cu
formele legale.
31. Pana la eliberarea diplo-
mei se pot elibera certificate
provizorii, dupa ce titularul a
platit taxa de diploma.
32. Inginerii diplomati ai
scoalei politehnice din Iasi pot
obtine Certificate de speciali-
zare" in:
Chimie tehnologica:
a) Industria petrolului;
b) Tabacarie si materii grase;
c) Industria explozivilor;
d) Industria textilelor;
e) Ceramic& si materiale de
constructie.
www.digibuc.ro
261
Electrotehnica':
f) Masini electrice;
g) Uzine si retele electrice;
h) Electroliza si electrometa-
lurgie;
i) Radioelectricitate.
Pentru obtinerea unui astfel
de certificat, studentii trebue sa
faca lucrari speciale, fie in la-
borator, fie in fabrici sau uzine
si sA treacá colocvii speciaIe su-
plimentare. In fiecare an Con-
siliul profesor va putea modi-
fica specialitatile certificatelor.
B. Examene de doctorat
33. Scoala politehnica din
Iasi, conferá diploma de doctor-
inginer in specialitätile:
1. Electrotehnica., si
2. Chimie tehnologica.
34. Pentru a se putea pre-
zenta la examenul de doctorat
in una din specialitAtile aratate,
candidatul va trebui sa indepli-
neascA urmAtoarele conditiuni:
SA fi obtinut titlul de inginer
diplomat in specialitatea respec-
tiva.
sa fi lucrat cel putin 2 ani
sub directia unuia din profeso-
rii scoalei in laboratoarele sau
seminariile scoalei sau in insti-
tutii industriale, sub continua
supraveghere a profesorului res-
pectiv, facand cercetAri origi-
n ale.
Lucrarea de doctorat va tre-
bui sá ciiprinda descoperiri,
fapte noi, metode noi sau per-
fectionari de metode, ori desvol-
Carl, teoretice noi. Candidatul
este tinut in orice caz sa faca
istoricul complet al chestiunii
de care s'a ocupat.
Acest istoric nu va avea o in-
tindere mai mare deck a treia
parte a memoriului ce cuprinde
lucrarea originala.
35. Lucrarea originalA for-
'nand o teza de doctorat, va fi
redactata in limba roman& si
prezentata scoalei politehnice,
262 11 Martie 1938

Consiliul profesoral, va delega paua intre cele doud, párti ale

o comisie compusit din trei pro- examenului prevrtzut la art. 37.
fesori titulari, profesori-agregati Juriul delibereazd, imediat
sau conferentiari ai sectiei res- dupd, terminarea examindrii
pective, printre care va figura In caz de admitere, acordd can-
obligator profesorul specialitAtii didatului o mentiune cu care
In care a lucrat candidatul este proclamat doctor-inginer.
presedintele sectiei respective, ca 39. Cand candidatul este res-
presedinte. pins comisiunea hotär54te dacá
Comisiunea Ii va da avizul in teza fi mai poate servi la o a
scris i va motiva meritele sau doua prezentare, In vederea ob-
defectele lucrdrii, ardtand dacd tinerii gradului de doctor-ingi-
poate fi admis d. pentru a fi sus- ner. 0 tezá nu poate fi prezen-
tinutd ca tea, de doctorat. A- tatá mai mult de 2 ori. Rezulta-
ceeasi comisiune va forma ju-- tul deliberdrii comisiunii este
riul examenului oral de docto- consemnat
si proclamat
Intr'un proces-verbal
imediat de prese-
rat, In cazul când teza a fost dinte, In public si In prezenta
acceptatd.
Cel putin unul din cei trei membrilor comisiunii.
40. Rectorul, pe baza proce-
membrii ai juriului tezei va fi sului-verbal de admitere la exa-
profesor titular. Profesorul sub mentul de doctorat, intervine la
a carei directie a fost pregátitá Ministerul Educatiunii Natio-
teza, va fi presedintele comisiu- nale, pentru investirea cu for-
nii. mele legale a diplomei de doc-
36. Dupd obtinerea tor-inginer.
teza va fi tipäritá de cdtre 41. Pând la eliberarea diplo-
candidat, care va fi dator sd, o mei definitive se poate elibera
depund la secretariatul politeh- titularului un certificat provi
nicii, inteun numär de 25 exem- zoriu.
plare. Teza va fi tipdritá In
romând. Ea va mai .putea fi CAPITOLUL V
tiparitá si in una din limbile: Echivalarea 'Mud/or politehnice
francea, germand, englea sau skeane
italiand. Candidatul va depune
odatd cu teza si taxa cuvenitá studii42. Stuclentii care au fIcut
pentru examenul de doctorat. strdindtate, la scoli politehnice din
Data examenului de doctorat se asemänate In grad
va afisa. de culturd scoalelor politehnice
37. Examenul de doctorat se din tard si doresc sd le continue
compune din urmátoarele probe: la politehnica din Iasi, pentru
a) Sustinerea tezei: candida- a obtine gradul de inginer di-
plomat, vor prezenta toate ac-
tul fiind dator sd rdspundd la tele necesare pentru inscrierea
toate intrebärile ce-i se vor pune ca student, precum si certifica-
de juriu, cu Drivire la tea.; tele doveditoare a examenelor
b) 0 probá orald asupra a trecute si a lucrdrilor practice,
doud, chestiuni propuse de efectuate in scoala respectivá
5coalá, din materiile sectiunii din sträindtate.
respective. Consiliul profesoral, dupd avi-
38. Examenul de doctorat este zul profesorului de specialitate,
public. El va dura cel putin o va decide, pe baza acestor certi
ord i cel mult doud ore. Se va ficate In care an si sectie poate
pDtea acorda candidatului o fi inscris studentul.
www.digibuc.ro
 11 Martie 1938
Cel care a fäcut studii la
scoalá politehnia din striii-
Tatate i vrea sä dobändeasca
titlul de inginer-diplomat a
uneia din sectiile scoalei
lehnice din Iasi, va trebui sä
clovedeascA cu acte: a) c5, Intru-
meste conditiile cerute pentru In-
acriere in anul I la politehnia,
conform art. 2 din acest re-
-gulament; 5) ca a urmat la
-scoala politehnia din straing.-
tate cursurile i lucrärile si a
-trecut examenele pentru specia-
litatea in care vrea sä dobtin-
cleasa diploma de inginer. Nicio
clispensä nu se poate acorda
-pentru timpul de frecventare
care trebue O. fie de patru ani.
Cei care au satisfäcnt condi
tiunile de mai sus, vor putea
trece examenul de diplomä. Ei.
Nor fi supusi mai intadu la dou5.
-probe practice, hotärite de co-
misia de examen, din materiile
cuprinse in programul sectiei
respective. Vor trece apoi un
cxamen oral, putând fi exami-
nati asupra tuturor materiilor
cuprinse In programul sectei
Tespective.
44. Inginerii diplomati
Anei scoli politehnice sträine,
care voiesc sä treaa doctoratul
la scoala poitehnia din Iasi,
vor trebui s5, obtiná in preala-
Iil echivalarea diplomei lor de
inginer.
Ei vor trece examenul de doc-
torat, conform dispozitiunilor a-
cestui regulament.
45. Diplomele sträine de ingi-
-ner sau doctor-inginer vor pu-
tea fi recunoscut ca echivalente
cu cele din tar% conform legii
.scoalelor politehnice din targ.
CAPITOLUL VI
Taxe
46. Studentii vor fi
sinconformitate cu dispozitiu-
mile art. 30 din legea pentru
completarka unor dispozitiuni
www.digibuc.ro
263.
din legea pentru invätämântul
universitar 1) la urmátoarele
taxe:
1. Taxa de Inscriere.
2. Taxa de intretinere.
3. Taxa de bibliotecá.
4. Taxa de laboratoare, semi-
narii si institute.
5. Taxe de examene (diplome,
echivalente, etc.).
6. Taxa de constructie.
47. Toate taxele se incaseazá
prin rectoratul scoalei politeh-
nice.
48. Cuantumul i repartitia
taxelor se vor stabili in conf or-
rnitate cu dispozitiunile cuprinse
in art. 23 si 25 din legea pentru
completarea unor dispozitii din
legea invätämântului universi-
tar din 24 Martie 1937.
49. La rectorat se va infiinta
o condia de partizi In care se
vor trece, pentru fiecare labo-
rator In parte, sumele ce i s'au
distribuit, precum si sumele
cheltuite si justificate in fiecare
an, cu acte de platá.
O. Scutirile de taxe se acor-
n, la cerere de Consiliul profeso-
ai ral. Pot fi scutiti de taxe, in to-
tal sau in parte, numai studen-
tii merituosi i sgraci. Repeten-
tii si cei cu examenele netrecute
la timp nu vor putea beneficia
de scutiri.
Vor fi scutiti de taxe i stu-
dentii, care, conform legilor spe-
ciale, beneficiazá de asemenea
scutiri.
CAPITOLUL VII
Adminisitarea coil; polifehnice
51. Administratia scoalei
litehnce se face de rectorul scoa.
lei, ajutat de comitetul de direc-
1) A se vedea Legea pentru corn.-
pletarea unor dispozitiuni din lo-
gea pentru invätämântul universitar,
din 24 Martie 1937, la pag. 719, vol.
XXV, p. I.
264 11 Martie 1938
tie, de subdirector i de perso-
nalul administrativ necesar.
Rectorul se alege conform art.
14 din decretul-lege al scoalelor
politehnice din Romi
Subdirectorul se numeste prin
decret regal dintre diplomatii
scoalelor politehnice sau ai unei
scoale echivalente, cu acelasi
grad de culturl. Numirea se
face dupl recomandarea recto-
rului cAtre Ministerul Educatiu-
nii Nationale.
52. Conducerea i perfectio-
narea scoalei sunt Incredintate
urmAtoarelor organe:
a) Comitetul de directie;
b) Consiliul de perfectionare;
c) Consiliul profesoral.
53. Comitetul de directie se
compune din:
1. Rectorul scoalei ca prese
dinte.
2. Subdirectorul, dad. este pro-
fesor al scoalei. Altminteri el ia
parte in comitet numai cu vot
consultativ.
3. Presedintii celor douA sec-
tiuni de specializare, alesi la In-
ceputul fiecgrui an scolar de
profesorii i conferentiarii defi-
nitivi ai fiecArei sectiuni 5i con-
firmati de Ministerul Educatiu-
nii Nationale.
4. Un profesor al cursurilor
comune sectiunilor scoalei, ales
de consiliul profesoral.
54. Consiliul de uerfectionare
se compune din comitetul de di-
rectie, completat cu urmätoarele
persoane:
1. Un membru al sectiunii
stiintifice al Academiei Române,
delegat de academic.
2. Un membru al consiliului
tehnic superior, delegat de acest
consiliu.
3. Doi reprezentanti ai indus-
triei, clesemnati de Ministerul de tive pentru Intrebuintarea fon-
Industrie si Comert.
4. Un delegat al Facultátii de la dispozitie pentru institutiile
-stiinte din Iasi.
Acesti cinci membri sunt nu- rent registrul inventar.
www.digibuc.ro
miti prin decret regal, la pro-
punerea Ministerului Educatiu-
nii Nationale. Mandatul lor este
de 3 ani i poate fi reinoit.
La Inceputul fiecArui an con
siliul de perfectionare îi alege
un -presedinte.
Consiliul profesoral se
compune din profesorii titulari
ai scoalei.
Consiliul profesoral In func
tiune la infiintarea scoalei este-
cel prevAzut In deciziunea mi-
nisterialä Nr. 205.660 din 1937, si
In conformitate cu incheierea
consiliului din 6 Aprilie 1937, pe
baza cdreia s'a Intocmit acea.
decizie.
56. Atributiunile comitetului
de directie. al consiliului de per-
fectionare i consiliului profeso-
ral, sunt cele prevAzute In de-
cretul-lege relativ la Infiintarea.
si organizarea scoalelor politeh-
nice din România.
57, Pentru catedrele, confe-
rintele i celelalte posturi care
apartin, sau se vor crea numai
pentru $coala politehnic, reco-
mandArile se vor face de consi-
hub profesoral al acestei scoale..
58. Ayerea proprie a Scoalet
politehnice se administreazA, de
comitetul de directie al scoalei,
conform legii politehnicelor. Ma-
terialul achizitionat cu fondu-
rile politehnicei de cátre labora-
toarele, apartinând UniversitAtif
din Iasi, rämäne In patrimoniu1
universitätii.
59, Bunurile materiale ale la-
boratoarelor i seminariilor ce
apartin Facultätii de stiinte se
administreazá de cAtre directo-
rii acestei institutii. Directorii
sunt datori sl prezinte rectora-
tului politehnicii acte justifica-
durilor ce le-au fost puse de eI
care le conduc si sg, Ong la cu-
 11 Martie 1938 265

CAPITOLUL VIII ordine si disciplinä, studen-

Dispozifiuni transiforii
60. Actualii studenti din anul
I, II si III ai institutelor uni-
versitare din tara, care vor s6
obtin/ diploma de inginer dela
Politehnica din Iasi, vor trece
In anii corespunz/tori ai $coalei
politehnice, Infiintat/ la Iasi, re-
cunoscându-li-se frecventa, exa-
menele, proiectele si lucrgrile
practice, trecute la facultate.
Actualii studenti din anul IV
vor putea continua cursurile la
institutele respective ale facul-
tatii; ei Ins/ nu vor putea ob-
tine diploma de inginer la a-
ceste institute, decât pan/ la fi-
nele lunii Noemvrie 1938.
Studentii, care actualmente
sunt Inscrisi la sectiile aplicate
ale Universitâtii din Iasi, vor
face cereri la rectoratul politeh.
nicei, pentru a fi Inscrisi la a-
ceast/ *coal/.
61, Pe tot timpul functionArii
Scoalei politehnice Gh. Asachi"
din Iasi, In cuprinsul universi-
tâtii, se stabilesc urmätoarele
precizdri, cu privire la raportu-
rile dintre universitate si poli-
tehnicrt:
I. Universitatea pune la dis-
pozitia $coalei politehnice -cor
pul didactic, personalul ajutätor
si loboratoarele f acultätii de
stiinte, de care scoala politeh-
nicä are nevoie.
Toate acestea sunt si rämân
Ins/ ale Facultätii de stiinte.
Cursurile si lucrärile de labo-
rator trebuitoare vor fi comune
pentru studentii politehnicii si
cei ai Facult/tii de stiinte.
II. Taxele se vor Incase de
rectoratul $coalei politehnice
numai cu Incepere dela data de
1 Octomvrie 1938. Se vor tine re-
gistre de partizi pentru fiecare Legea minelor dela 24 Martie 1937,
fel de taxe. la pag, 614, vol, XXV, p, I, precum,
III. Conform art. 30 din legea si Decret-lege relativ la drepturile-
de completarea legii InvAt/mân- miniere asupra subsolului, din 2 Mar.
tului universitar, In materie de tie 1938, la pag. 187, acest vol.
www.digibuc.ro
teaseà si asociatii studentesti, se-
aplicA dispozitiunile prevazute-
de acea lege.
Dispozitiunile relative la a- .
ceste chestiuni vor fi luate de
consiliul profesoral al $coalei
politehnice.
DECRET-LEGE
pentru modificarea art. 187 ;i 207 din
Legea minelor
DIN 11 MARTIE 1937 1)
Asupra raportului presedinte
lui Consiliului Nostru de Minis-
tri si al ministrilor Nostri, se-
cretari de Stat la Departamen-
tele Industriei si Comertului, Fi-
nantelor si ad-interim al Justi-
tiei, sub Nr. 109.911 din 10 Mar-,
tie 1938;
Având In vedere jurnalul Con-
siliului de Ministri cu Nr. 429
din 2 Martie 1938;
Având In vedere dispozitiunile
art. 98, alin. 7, din Constitutie,
Am decretat si decretäm:
Modificarea art. 187 si 207 din
legea minelor, din 24 Martie
1937.
Art. I. Art. 187, se modificl
astfel: Darea In exploatare a
perimetrului din rezerva Statu-
lui, care nu poate fi consideratl
de duratá, se va face pe bazá de
licitatie public/.
In caietul de sarcini a fiec/rei
licitatiuni, Ministerul Industriel
si Comertului, va preciza &lc/
concurenta Intre solicitatori va
1) I. D, R. sub Nr. 1,148 din 1938,
s'a dat in baza art. 98 din Consti-
tutie si s'a publicat in Monitorud
Oficial, p, I Nr, 58 din 11 Martie-
1938, A se vedea art, 187 si 207, din
-266 11 Martie 1938
avea ca obiect un adaos la cotele
ile redeventá, prevAzute la art.
190 sau la plata unui pret de
fiecare hectar concesionat, pe
längä redeventele legale.
Consiliul de Ministri va putea
otArl, In urma propunerii
Industriei si Comertu-
.1ui, Intemeiat& pe avizul Consi-
liului superior de mine, reparti-
zarea perimetrelor de concesiu-
'ne, In felul urmätor:
a) 60% din rezerva cuvenit&
Statului, in urma lucrárilor pre-
"vtizute de art. 179; jumatate din
'rezerva provenitä din lucr&rile
prey& zute de art. 180 si 185, se
vor atribui prin bun& Invoialá
societ64ilor al cAror capital este
nominativ i detinut in majori-
tate de români si al cáror consi-
liu de administratie este alc&tuit
In intregime de români;
b) Restul perimetrelor se a-
cord& prin licitatie publia, la
Tare pot participa toate societä
tile, care au capacitatea tehnic&
s,4i financiard.
Contractul de foraj i transmi-
terea sub mice forma a dreptu-
lui de exploatare, chiar si aceea
43. conventiei de foraj, atribuit In-
treprinderilor din categoria a,
atre cele din categoria b, este
interzis sub sanctiunea nulitätii
-de drept a transmisiunii si a re-
tragerii concesiunii, conform
prezentei legi.
Deciziunea ministerial& prin
-care se hotáráste acordarea con-
-tesiunilor prin bun& Invoialá,
Impreunil cu un tablou al cereri-
lor eventual depuse, vor fi afi-
sate timp de 20 zile la Ministerul
Andustriei i Comertului, la au-
toritatea rainier& regional& si la
primáriile comunelor unde sunt
situate perimetrele respective.
Toate cererile depuse In inte-
"valul de 15 zile dela afisarea de-
ciziunii ministeriale prin care se
boaráste acordarea concesiuni-
.1or prin bun& invoiald, se vor
www.digibuc.ro
Inscrie prin mäsura Inregisträ-
rii lor In acel tablou afisat.
Dup& expirarea., acestor 15 zile,
nu se va mai lua In considerare
nicio ofertá sau cerere.
Tabloul ofertantilor se va pu-
blica de cloug, ori, In intervalul
celor 5 zile ce mai rämân paná
la expirarea celor 20 zile, In Mo-
nitorul Oficial si inteunul din
ziarele cotidiene din Bucuresti.
Afisarea si publicarea se vor
face pe cheltuiala solicitatorului
cgruia i se va acorda concesiu-
nea.
In intervalul de timp arätat
mai sus si In cele 15 zile urnaa-
toare, cei interesati vor putea
prezenta ministerurui sub form&
de opunere observatiunile bor.
Aceste opuneri nu ating Intru
nimic dreptul Statului de a ho-
täri acordarea concesiunilor, po-
trivit normelor prezentei legi,
ceea ce se va face sub expimrea
termenelor aratate.
Adjudecarea se va face numai
dupá scurgerea celor 15 zile ur-
mátoare, preväzute mai sus.
Toate afisärile, necesitate de
aceast& procedurá, vor fi cons-
tatate prin procese-verbale, dre-
sate de cei In drept.
In cazul când rezerva Statu-
lui, destinatá s& fie atribuit&
prin bun& Invoialá, este consi-
deratá de Ministerul Industriei
Comertului ca fiind amenin-
tatá de degradare, deciziunea
ministerial& prin care se hot/
ráste acordarea concesiunilor,
va fi publicatá numai In Moni-
torul Oficial si inteunul din zia-
rele cotidiene din Bucuresti, cu
5 zile Inainte de data fixat& pen-
tru prezentarea ofertelor, f&r&
a se mai Indeplini si procedura
stabilit& prin alin. 7-14.
Dui:a expirarea acelui ter-
men de 5 zile, Ministerul Indus-
triei i Comertului, este In
drept sä, hotärasc& asupra con-
cesionärii prin bun& invoialä a
 II Martle 1938
perimetrelor solicitate, potrivit
normelor prezentei legi.
In aceleasi conditiuni l cu
aceleasi forme vor fi concesio-
mate prin bung Invoialá si te-
renurile petrolifere apartinând
Statului, in cazul când sunt In-
conjurate de alte concesiuni
sau terenuri aflate In exploa-
tare si sunt mai mici de 40
hectare. Societátileavând ex-
ploatári proprii pe concesiuni
Invecinate cu asemenea tere-
nuri si posedând capacitatea
tehnica si financiará necesark
vor putea fi preferate la obtine-
rea acestor concesiuni".
Art. 207, se modificii, astfel:
Nicio instalatiune pentru In-
magazinarea sau desfacerea
produselor de petrol, Du se poa
te infiinta, decâ t cu autorizatia
specialä a Ministerului Indus-
triei i Comerturui, care o va
examina din punct de vedere al
economiei nationale si al sigu-
rantei publice.
La acordarea autorizatiuni-
lor, ministerul va cere i avizul
autoritätilor comunale respec-
tive.
Ministerul de Industrie si Co-
inert, va comunica Ministeru-
lui de Finante, toate autoriza-
acordate, in vederea impu-
nerilor fiscale.
Infiintarea de rezervoare In
porturi i In statiuni de cale
feratk se va putea face numai
c u autorizatiunea ministerului,
pe baza unui caiet de sarcini,
care va stabili conditiunile de
exploatare.
Toate dispozitiunile din legi
speciale, prin care se recunoas-
te altor autoritáti dreptul de a
elibera astf el de autorizatiuni,
sunt abrogate.
Depozitele existentela data
publicárii acestei legi vor fi o-
bligate ca in termen de trei
luni dela publicarea legii sä
Inainteze Ministerului Indus-
www.digibuc.ro
267
triei si Comertului actele In
baza cárora functioneazá, si-
tuatia depozitului, pentru ca
ministerul, controlând sub ra-
portul legal, si al sigurantei
publice, sá dispuná, asupra au
torizárii de functionare.
Depozitarii care nu se vor
conforma dispozitiunilor de
fatá sunt pasibili de o amendá
egalá cu dubla valoare a pro-
duselor ce depozitele respective
pot inmagazina, conform dispo
zitiunilor art. 137 si 138 din
lege.
Totodatá, Ministerul de In-
dustrie i Comert, prin orga-
nele de urmárire, va dispune
Inchiderea depozitului.
DECRET-LE6E
pentru modificarea art. 13 ci 10 din Legea
privitoare la Regiile autonome
DIN 11 MARTIE 1938 1)
Asupra raportului presedinte-
lui Consiliului Nostru de Minis-
tri si al ministrului Nostru se-
cretar de Stat la Departamentul
Finantelor si ad-interim la Jus-
titie, cu Nr. 465.925 din 1938,
Wand jurnalul Consiliului
Ministrilor cu Nr. 482 din 1938;
Având In vedere dispozitiunile
art. 98 din Constitutia promul-
gatá cu I. D. R. Nr. 1.045 si pu-
blicatä in Monitorul Oficial Nr.
47 din 27 Februarie 1938;
Am decretat si decretám:
Art. unic. Art. 6 si 10 din legea
privitoare la Regiile Autonome,
din 4 Mai 1934, se modifick dupl
cum urmeazd:
Art. 6.Art. 47 si 48 din legea
1) I, D, R. sub Nr. 1 150 din 1938,
s 'a dat In baza art. 68 din Consti-
tutie i s 'a publieat In Monitorul
0 ficial, p, I Nr, 58 din 11 Martie
1938, A se vedea art, 6 si 10 din
Legea privitoare la Regiile autono-
me, din 4 Mai 1934, la pag, 210,
vol, XXII,
 11 Mart le 1938
asupra contabilitdtii publice si a-
supra controlului bugetului si
patrimoniului public, se aplica
tuturor administratiunilor, di-
rectiunilor etc., prevdzute de le-
gea de fatk, oricare ar fi In acea-
stä, privinta prevederile din le-
gile lor de organizare, in vigoare
In prezent.
Comisiunea permanent& pen-
tru realizdri de economii Ii va
exercita atributiunile ei i asu-
pra operatiunilor acestor admi-
nistratii, precum si a tuturor ad-
ministratiunilor, autonome si a
directiilor cu bugete proprii, su-
puse aprobdrii Adundrii Depute-
tilor.
Art. 10.Prevederile art. 81
110 inclusiv, din legea asupra
contabilittitii publice i asupra
controlului bugetului si asupra
patrimoniului public, se aplicd
administratiunilor, directiunilor,
etc., prevazute de legea de fatd.
Se excepteazd achizitionarea
materiilor prime necesare fabri-
catiunii si valorificarea produ-
selor.
Presedintele Consiliului Nostru
de Ministri si ministrul Nostru
secretar de Stat la Departamen-
tul Finantelor si ad-interim la
Justitie, sunt insdrcinati cu exe-
cutarea prezentului decret-lege.
EXPUNERE DE MOTIVE
la Decretul-lege pentru modifi-
carea dispozitiunilor cuprinse in
art. 6 si 40 din legea privitoare
la regiile autonome din 4 Mai
1934
Prin legea privitoare la Re-
guile Autonome din 4 Mai 1934,
au fost incorporate la ministerele
respective noud regii comerciale,
create in baza legii pentru orga-
nizarea i administrarea pe baze
comerciale a Intreprinderilor si neazd o stingherire a activitätii
avutiilor publice din 1929, deve- acestor intreprinderi, de oarece
nind administratiuni comerciale, comisiunea amintitd poate apro-
www.digibuc.ro
servicii comerciale sau directiuni
speciale.
Pe baza noiei organizdri, a-
ceste servicii au continuat sd se
administreze dupa norme comer-
ciale, prin derogare dela unele
dispozitiuni ale legii contabili-
thti publice a Statului. Consiliile
lor de administratie au fost des-
fiintate i lnlocuite cu simple co-
mitete de directie, Indrumate si
controlate de ministrii departa-
mentelor respective.
In urma celor trei ani de apli-
care a legii privitoare la regiile
autonome, am constatat cd unele
dispozitiuni necesitd astäzi oare-
care modificdri si completdri,
pentru a se asigura aplicarea
principiilor generale stabilite de
legea contabilitätii publice a Sta-
tului si de legea pentru institui-
rea comisiunii permanente pen-
tru realizäri de economii buge-
tare, din 8 Aprile 1933.
Prin prezentul proiect de lege,
nu se modificd organizatia si
structura serviciilor publice de
care se ocupd legea din 4 Maf
1934, ci se urrndreste o intensifi-
care a controlului Statului asu-
pra gestiunii lor financiare.
Legiuitorul din 1934, cdutânc1
sä, revind la un control normal,
potrivit prevederii legii contabi-
publice, a introdus oare-
care dispozitiuni care, tind ma/
degrabd la o relaxare a contro-
lului. In scopul de a reveni la re-
gimul normal, propunem abro-
garea acestor dispozitiuni, adicd.
a art. 6 si 10, privind angajarea
cheltuielilor, tinerea licitatiilor si
exercitarea controlului preventiv.
Astfel, suntem de parere ca si
aceste servicii publice sd fie su-
puse controlului comisiunii de
economii bugetare din Ministe-
rul Finantelor, ceea ce nu insem-
 11 Martie 1938'
ba, principial, la Inceputul fiecg-
rui exercitiu, efectuarea cheltu-
ielilor curente de exploatare.
Tot astf el gasim necesar ca a-
ceste servicii publice sg fie su-
puse controlului Of iciului Cen-
tral de Licitatii.
Nici aceastg mgsurg nu im-
plicg dificultati In ceea ce pri-
veste asigurarea continuitgtii
productiunii, de oarece se scot
de sub controlul Oficiului pe de
o parte achizitiongrile de materii
prime, necesare fabricatiunii si
pe de anti, parte valorificarea
produselor.
DECRET-LEGE
relativ la directorii servicillor de
contabilitate ale Ministerelor
DIN 11 MARTIE 1938 0
Asupra raportului presedinte-
lui Consiliului Nostru de Minis-
tri si a ministrilor Nostri, secre-
tari de Stat la Departamentele
Finantelor si Justitiei, cu Nr.
465.924 din 1938;
Vgand jurnalul Consiliului
Ministrilor cu Nr. 483 din 1938;
Avand in vedere dispozitiunile
art. 98 din Constitutia promul-
gatg cu L D. R. Nr. 1.045 din 27
Februarie 1938,
Am decretat si decretám:
J. Directorii *i subdirectorii
Serviciilor de contabilitate ale
Ministerelor, Caselor Autonome,
Regiilor Publice, Administratii-
lor *i Serviciilor Comerciale si
i) I. D. R, sub Nr. 1.151 din 1938,
Ws dat In baza art. 98 din Consti-
tutie Fli s'a publicat In Monitorta
0 ficial, p, I Nr, 58 din 11 Martie
1938, A se vedea O. Legea aeupra
contabilitátii publics, din 31 Iulie
1929, la pag, 783, vol, XVII, cu mod,
24 Deeemvrie 1932, pag, 871, vol.
XX qi 31 Martie 1937, pag, 880, vol,
XXV, p, I,
www.digibuc.ro
269
ale Directiunilor Speciale cu ges-
tiuni autonome, sunt functio-
narii Ministerului Finantelor qi
exercitg atributiunile ce le stint
date prin legea asupra contabiii-
044 publice, sub autoritatea si
controlul Ministerului Finante-
lor, prin Directiunea generalg a
Bugetului si Contabilitgtii gene-
rale a Statului.
Conducerea Directiunilor de
contabilitate nu poate fi exerci-
tatg prin deegatie, cleat numai
in lipsg de titulari, sau and ti-
tularii sunt nevoiti sg lipseascá
dela serviciu din cauzg de boalg,
concediu, etc., in aceste cazuri
delegatiunile vor fi date numai
de ministrul finantelor.
2. Directorii si subdirectorii de
contabilitate vor fi recrutati din-
tre functionarii DIrectiunilor de
contabilitate dela institutiunile
pe lângg care vor functiona, pre-
cum si dintre functionarii Mi-
nisterului Finantelor, in confor-
mitate cu prevederile legii pen-
tru statutul functionarilor pu-
blici, In ceea ce priveste condi:
tiunile cerute pentru numiri si
Inaintgri.
Vor putea ocupa aceste func-
tiuni numai candidatii care, pe
längg celelalte conditiuni prevg-
zute de statutul functionarilor
publici vor poseda o diplomg de
doctor sau licentiat: in stiinte
economice-financiare, in drept
sau in stiinte comerciale.
Numirile si inaintarile in a-
ceste functiuni se vor face prin
I. D. R., cu avizul Comisiunii de
numiri si inaintäri a Ministeru-
lui Finantelor, dat pe baza ra-
portului directorului general al
bugetului si al contabilitätil ge-
nerale a Statului.
Calificarea anualg a acestor
functionari se va face de Minis-
terul Finantelor, pe baza notelor
date de directorul general al bu-
270 H Mart le 1938
getului si al contabilitAtii gene-
rale a Statului.
3. Directorii si subdirectorii de
contabiitate in exemitarea atri-
butiunilor lor sunt obligati:
a) SA asigure respectarea tu-
turor dispozitiunilor legale si re-
gulamentare, privitoare la strAn-
gerea si intrebuintarea banilor,
valorilor si materialelor publice
si la inventarierea exacta a ya-
trimoniului Statului, aflat sub
administrarea institutiunii pe
liinga care functioneazA, precum
sl aducA la indeplinire toate
dispozitiunile luate de Ministe-
rUl Finantelor in aceastA mate-
rie;
b) SA nu execute nici o ope-
ratiune, privind fondurile spe-
ciale extrabugetare, care nu sunt
autorizate de legi, aducând ca-
zul la cunostinta Ministerului Fi-
nantelor prin Directiunea gene-
rala a bunurilor i contabilitatii
generale a Statului;
c) SA raporteze in scris ime-
diat Directiunii Bugetului si a
ContabilitAtii generale a Statu-
lui, orice abateri constatate dela
cele ce se dispun mai sus si dela
legile care guverneaza strange-
rea veniturilor si efectuarea chel-
tuielilor Statului, spre a fi aduse
de IndatA la cunostinta minis-
trului finantelor;
d) Nicio numire, inaintare sau
orice all& miscare in personalul
institutiunilor nu se poate face
clecAt cu viza prealabilA a direc-
torului contabilitatii, care va cer-
tifica existenta vacantelor.
Orice numire fAcutA fara res-
pectarea acestei dispozitiuni este
nun de drept.
Registrele de evidenta de pos-
turi pentru plata salariilor vor
fi tinute de Directiunea contabi-
litAtii, care este rAspunzatoare
de verificarea statelor de plata
si a drepturilor legale ale func-
viciile directiunilor de contabili-
tionarilor trecuti pe aceste state.
www.digibuc.ro
4. Functionarii care vor incasa.
bani publici, sub orice titlu si
fara a-i face venit la bugetul in-
stitutiunii sau la un credit extra-
bugetar, legalmente deschis i if
vor intrebuinta pentru cheltuieli
plAti directe, fârä ordonante
de plata, emise din buget sau din.
credite extrabugetare deschise, in
conformitate cu prevederile legii
asupra contabilitAtii publice, vor
fi sanctionati cu pedepsele pre-
vAzute de art. 236 si 237 din co-
dul penal Regele Carol al II-lea..
Directorii institutelor de cre-
dit, publice sau private, care vor
primi in depozit bani publici i.
vor executa plAti din aceste de-
pozite, fib% autorizarea Ministe-
rului Finantelor, sau fAr1 o ho-
tArire judeattoreascA, vor fi pa-
sibili de sanctiunile prevAzute de-
art. 538 din codul penal Regele.
Carol al II-lea.
5. Abaterile comise de direc-
torii i subdirectorii de contabi-
litate dela indatoririle lor si in-
fractiunile ce le vor comite prin .
alcarea dispozitiunilor cuprinse
in legile privitoare la veniturile
si cheltuielile publice, si la ad-
ministrarea patrimoniului Sta-
tului, vor fi judecate de Inalta
Curte de Conturi, care va aplica
sanctiunile prevazute de legea
sa de organizare si de legea asu-
pra contabilitAtii publice, ffirá
prejudiciul sanctiunilor isvorâte
din alte legiuiri de drept comun.
Trimeterile in judecatA, se vor
face de Ministerul Finantelor, la
propunerea directorului general
al bugetului si al contabilitatii
generale a Statului, dupa ce in
prealabil se va aduce cazul la cu-
nostinta conduciltorului institu-
tiunii respective.
Inalta Curte de Conturi va ju
deca cazurile ce-i vor fi supuse
de urgentA cu precAdere.
6. Ceilalti functionari din ser-
 11 Mantle 1938
tate, vór fi recrutati si numiti
sau inaintati de fiecare institu-
tiune, in conformitate cu preve-
derile statutului functionarilor
publici si ale legilor lor de orga-
nizare si cu avizul favorabil al
directorului contabilitAtii.
Toti aoesti functionari sunt o-
bligati sa execute ordinele si in-
structiunile primite dela directo-
rul i subdirectorul contabili-
tAtii, si sit aducA. la cunostinta
lor, orice acte si fapte contrarii
dispozitiunilor din legea de fatA
si din alte legi i regulamente
sau deciziuni si dispozitiuni mi-
nisteriale.
In cazurile când se vor abate
dela Indatoririle lor, vor fi tri-
misi In judecata Comisiunii de
disciplinA a institutiunii la care
stint functionari, sau a instan-
telor de drept comun, când va fi
cazul, dupti cererea directorului
contabilitAtii, adresat direct con-
ducAtorului institutiunii sau prin
ministrul finantelor.
7. Inspectorii contabili finan-
ciari dela ministere si dela toate
institutiunile de Stat, sunt obli-
gati sA inainteze direct Directiu-
nii generale a bugetului si a con-
tabilitAtii generale a Statului,
copii de pe procesele-verbale ce
vor Intocmi, cu ocaziunea inspec-
tiunilor si verificarilor fäcute, pe
baza delegatiunilor permanente
sau speciale ce li se vor da.
8. Posturile de director si sub-
director pentru serviciile de con-
tabilitate ale ministerelor vor fi
Inscrise In bugetul Ministerului
Finantelor; cele dela institutiu-
nile autonome sau cu gestiune
proprie vor fi Inscrise In bugetele
acestora.
9. ConducAtorul titular al Di-
rectiunii generale a bugetului si
al contabilitAtii generale a Sta-
tului are gradul si Indeplineste
functiunea de director general.
Directorul general al bugetu-
www.digibuc.ro
271_
lui si contabilitAtii generale a
Statului are dreptul de control al.
activitAtii tuturor directorilor Sic
sefilor de serviciu de contabili-
tate dela toate ministerele, Ca-
sele autonome, Regiile publice,
administratiunile si serviciile co-
merciale, directiunile speciale si.
clela orice alte institutiuni
Acest drept de control se va
exercita personal sau pe cale
delegatii date inspectorilor spe-
ciali din Ministerul Finantelor..
'Seta administratiilor publice,
cu sau fArA, gestiune autonomA
sunt obligati sA, punA la dispo-
zitia directorului general al bu-
getului si al contabilitAtii gene-
rale a Statului, precum si a de-
legatilor sAi, toate actele, datele,
documentele si registrele de care-
vor avea nevoie pentru exercita-
rea controlului mai sus arAtat.
10. Directorii si subdirectorii
de contabilitate, titulari, aflati
fn functiune la data intritrii in_
vigoare a decretului-lege de fatA
pAstreezA toate drepturile, mice-
studii ar poseda, beneficiazá de-
cele prevAzute In decretul-lege de
fatA si sunt supusi In totul dis-
pozitiunilor cuprinse In acest de-
cret-lege.
11. Se excepteazá dela dispo-
zitiunile cuprinse in art. 1, 2 si 8
din prezentul decret-lege, direc-
torii si subdirectorii serviciilor de-
contabilitate dela Ministerul A-
pärArii Nationale si dela Minis-
terul Aerului i Marinei.
12. Dispozitiunile din decre-
tul-lege de fatA, vor intra In vi-
goare cu incepere dela data pu-
blicArii in Monitorul Oficial.
Toate dispozitiunile din alte-
legi $iregulamente care sunt
contrarii acestui decret-lege I.
art. 30 si 60 din legea asupra
contabilitAtii publice, sunt si rA-
man abrogate pe aceeasi datA.
Presedintele Consiliului Nos.,
272 11 Mart le 1938
tru de Ministri i ministrul Nos-
tru secretar de Stat la Departa-
mentele Finantelor si ad-interim
la Justitie, sunt Insdrcinati cu
-executarea prezentului decret-
lege.
EXPUIVERE DE MOTIVE
la Decretul-lege privitor la con-
ducettorii direcgunilor de conta-
bilitate ale Ministerelor
ci ajutoarele lor
Ministerul Finantelor are In
atributiunea sau conducerea ge-
nerald a finantelor publice, si ca
atare, trebue ad exercite un con-
trol permanent asupra tuturor
serviciilor care administreazd,
contro1eaz1 si manuesc bani, va-
lori sau materiale publice.
El Indrumeazd, supravegheazd
controleazI executarea si re-
gularea definitivd a bugetului
este obligat prin natura atribu-
tiunilor lui sä ia orice mäsuri ar
gäsi de cuviintd In cursul execu-
tärii, pentru echilibrarea venitu-
rilor si cheltuielilor Statului.
In vederea atingerii acestui
scop, legea contabilitätii publice,
confer& Ministerului Finantelor,
prin art. 33, dreptul de a impune
modificarea proiectelor de buget,
Intocmite de ministere, dacd echi-
librul bugetar, nu poate fi asi-
gurat pe altd cale, iar prin art.
34, se prevede el nici membrii
Adundrii Deputatilor nu vor a-
vea dreptul s propung nici cre-
dite noi, nici mdrirea creditelor
propuse de Ministerul Finante-
lor.
Dad, Ministerul Finantelor are
dupd lege aceste puteri si poartä
In acelasi timp i rdspunderea
unei bune gospoddrii, a banului
public, este imperios necesar, ca
activitatea ce se desfilsoard de
cAtre directiunile de contabilitate
ale ministerelor, care executd bu-
.getele departamentelor, sä fie
www.digibuc.ro
sub dependenta si controlul di-
rect si permanent al Ministeru-
lui de Finante.
Aceasta nu se poate realiza de-
cdt pundnd organele de condu-
cere a Serviciilor de contabili-
tate, dela celelalte departamente,
sub autoritatea $i disciplina lui.
Pentru consideratiunile de mai
sus, am Intocmit aläturatul pro-
iect de decretlege, prin care di-
rectorii $i subdirectorii de con-
tabilitate dela ministere, sunt
trecuti In corpul functionarilor
Ministerului Finantelor, preci-
zdndu-se mai bine atributiunile
si räspunderile lor, pentru a-si
Indeplini importantul rol ce-1 au
In executarea bugetului.
DECRET-LEGE
relativ la angajare de ofiteri necesari
Corpului pompierilor
DIN 12 MARTIE 1938 1)
Asupra raportului ministrilor
Nostri secretari de Stat la De-
partamentele Internelor, Apärä-
rii Nationale si Finantelor si ad-
interim la Justitie, cu Nr. 21.789
din 1938;
ITAztind jurnalul Consiliului de
Ministri Nr. 260 din 1938;
1) I. D. R. sub Nr. 1.119 din 1938,
s'a dat In baza art. 14 din Legea
deplinelor puteri (pag, 899, vol.
XXV) si s'a publicat in Monitorul
0 ficial, p, I Nr, 59 din 12 Martie
1938,
A se vedea in legiturrt:
1. Decret-lege pentru prohibirea
eumulului, din 18 August 1934, la
pag, 614, vol, XXII,
2, Legea pentru modifiearea
simplifiearea masurilor financiare
exceptionale, din 1 Aprilie 1937, la
pag, 899, vol, XXV, p, I.
3. Legea pentra organizarea porn-
pierilor, din 4 Aprilie 1936, la pag.
521, vol, XXIV, p. I.
 12 Martie 1938
Având in vedere dispozitiunile
art. 14 din legea pentru unifica-
rea si simplificarea mdsurilor fi-
nanciare exceptionale, promul-
zeta., prin decretul Nr. 1.696 din
.31 Mai 1937, publicat in Monito-
rul Oficial Nr. 76 din 1 Aprilie
1937,
Am decretat i decretdm:
1. Prin derogare dela dispozi-
tiunile prevgzute la articolele
1-13 din decretul-lege asupra cu-
mulului Nr. 2.420 din 1934, pu-
blicat in Monitorul Oficial Nr.
189 din 1934, precum si dela pre-
3 din legea pen-
-vederile art.
tru modificarea i simplifica-
rea mdsurilor financiare excep-
tionale, autorizam Ministerul In-
ternelor sd angajeze prin con-
tracte anuale un numilr de 6
ofiteri de rezervd, proveniti din
activitate, necesari Corpului
Pompierilor Militari.
2. Prima angajare sd fie a ce-
lor 6 ofiteri mentinuti in servi-
ciu dela 1 Noemvrie 1937, iar ter-
menul angajdrii acestora sá se
prevadd in contra ct cu incepere
dela mentionata datd.
3. Ofiterii angajati sà functio-
neze In conditiunile legit pentru
organizarea pompierilor.
4. Drepturile ce li se vor pläti,
sg, fie egale cu diferenta intre
suma ce primesc in situatiunea
in care se gäsesc si solda gradu-
lui ce au avut la data trecerii in
rezervd.
5. Plata lor sd se faca pâng, la
31 Martie 1938 din economiile re-
zultate la art. 191, prevgzut In
bugetul Ministerului de Interne
pe exercitiul 1937/938, pentru sol-
dele Corpului Pompierilor Mili-
tari, iar pentru exercitiile vii-
toare sumele necesare sd, se in-
scrie in bugetul aceluiasi depar-
t ament.
6. Ministrii Nostri secretari de
Stat la Departamentele Interne-
lor, Apdrdrii Nationale, al Finan-
C. Hamangiu, vol. XXVI. 18.
www.digibuc.ro
273
telor si ad-interim la Justitie,
sunt insärcinati cu aducerea la
indeplinire a dispozitiunilor a-
cestui decent.
DECRET-LEGE
pentru desfiintäri i infiintäri de posturi,
la judecätorii i tribunale
DIN 12 MARTIE 1938 1)
Asupra raportului ministrului
Nostru secretar de Stat ad-inte-
rim la Departamentul Justitiei
sub Nr. 22.795 din 11 Martie 1938;
Vgand jurnalul Consiliului de
Ministri cu Nr. 486 din 1938;
Vgzand avizul Consiliului Le-
gislativ cu Nr. 486 din 1938;
In temeiul art. 98 din Consti-
tutiune,
Am decretat si decretdm:
1. Se desfiinteazà urmg.toarele
posturi de ajutori de judecdtori,
Infiintate, prin decretul Nostru
Nr. 400 din 9 Februarie 1938, dela
judecdtoriile ce urmeazd:
Aradul-Nou rurald din judetul
Arad.
Curtea-de-Arges mixtd din ju-
detul Arges.
Pascani mixtd din judetul
Baia.
Bálti mixth din judetul Bälti.
Cornesti-Târg rurall din jude-
tul
Fdlesti mixtd din jucletul Baal.
Glodeni rurald din judetul
Bálti.
Sengerei rural& din judetul
Bdlti.
Ceica rurald din judetul Bihor.
1) I. D, R. sub Nr. 1,177 din 1938,
s'a dat In baza art. 98 din Consti-
tutie i s'a. publicat In Monitorul
ficial, p, I Nr, 59 din 12 Martie
1938. A se vedea i Deeret-lege pen-
tru 1nfiintarea a numeroase posturi,
din 10 Februarie 1938, la pag. 93,
acest vol,
274 12 Martie 1938

Salonta mixt& din judetul Bi- Galati H urban& din judetut

hor. Covurlui.
Vase Au rural& din judetul Bi- Independenta rural& din jude-
hor. Covurlui.
BuceceaThrg rural& din jude- Craiova urban& din judetut
tul,Botosani. Dolj.
Hlipiceni rural& din judetul Craiova I mixt& din judetut
Botosani. Dolj.
Brasov mixta din judetul Bra- Darabani mixt& din judetut
sov. Dorohoi.
Baimaclia rural& din judetul Herta mixtti din judetul Doro-
Cahul. hoi.
Cahul mixt& din judetul Cahul. Mihdileni mixtd din judetut
Bozovici rural& din judetul Ca- Dorohoi.
ms. Silistra mixt& din judetul Du-
Moldova-Nota rural& din ju- rostor.
detul Caras. Turtucaia mixt& din judetur
Resita mixtrt din judetul Ca- Durostor.
ms. Husi mixtrt din jucletul FAlciu..
Campulung-Moldovenesc mixtä Targul-Lipcani rural& din ju-
din judetul Câmpulung. detul Hotin.
Stulpicani rural& din judetul TArgul-Secureni rural& din ju-
Câmpulung. detul Hotin.
Vatra-Dornei mixtA din jude- Târgul-Sulita rural& din jude-
tul Câmpulung. tul Hotin.
Cernduti mixt& din judetul Hunedoara mixt& din judetut
CernAuti. Hunedoara.
Cozmeni mixt& din judetul Cer- OrAstia mixtti din judetul Hu-
nAuti. nedoara.
Sadagura mixt& din judetul Petrosani mixt& din judetut
CernAuti.
Zastavna mixt& din judetul Hunedoara.
Cernauti. aldrasi mixtd din judetut
Arciz rural& din judetul Ceta- Ialornita.
tea-AlbA. Podul-Iloaei rural& din jude-
Bairamcea rural& din judetul tul Iasi.
Cetatea-Albd. Sculeni-Thrg rural& din jude-
Cetatea-AlbA mixt& din judetul tul Iasi
Cetatea-Alba. Târgul-Frurnos mixtti, din ju-
Tarutino rural& din judetul detul Iasi.
Cetatea-AlbA. Bolgrad mixt& din judetul Is-
TAtärAsti rural& din judetul mail.
Cetatea Albd. Chilia-Noug mixt& din judetut
Volintiri rural& din judetul Ismail.
Cetatea-Albd. Cismele rural& din judetul Is-
Huedin mixtä din judetul Cluj. mail.
Stirmas rural& din judetul Ismail mixtd. din judetul Is-
Cluj. mail.
Beresti-Thrg rural& din jude- Crartrasi-Thrg mixt& din jude-
tul Covurlui. tul Ltipusna.
Galati I urban& din judetul Co- ChisinAu I urban& din judetull
vurlui. LApusna.

www.digibuc.ro
 12 Martle 1938 275

Chisin6u II urbana din judetul Seletin ruralg din judetul RA-

Läpusna.
Chisingu mixta din judetul Siret mixtg din judetul RA-
Lgpusna. dguti.
Nisporeni ruralá din ju letul Rdmnicul-Sgrat mixt6 din ju-
Lgpusna. detul Râmnicul-Sgrat.
Dragomiresti ruralá din Jude- Ddmienesti ruralg, din judetul
tul Maramures. Roman.
Reghin mixtá din judetul Mu- Roman I mixtg din judetul Ro-
res. man.
Reghin mixtd din judetul Mu- Roman II mixtg din judetul
res. Roman.
Târgul-Mures mixtg din Jude- Baia-Mare mixtg din judetul
tul Mures. Satu-Mare.
Ngsgud mixtg din jucletul Ná- Halmeu ruralà din judetul Sa-
sáud. tul-Mare.
Buhusi mixtg din jud. Neamt. Sgul-Mare mixtd din judetul
Piatra-Neamt mixtg din jude- Satul-Mare.
tul Neamt. Carei mixtg din judetul Sglaj.
Jibou ruralg din judetul Maj.
Thrgul-Neamt mixtg din jude- Zalgu mixtá din judetul SA-
tul Neamt. laj.
Oclorhei mixtg din judetul 0- Lugoj mixtg din judetul Seve-
dorhei. rin.
Slatina mixtd din judetul Gherla mixtg din judetul So-
Olt. me*.
Bravicea ruralg din judetul Otaci-Thrg ruralg din judetul
Orhei. Soroca.
Cineseuti ruralá din judetul Soroca mixtg din judetul So-
Orhei. roca.
Orhei mixtg din judetul Orhei. Sgurita ruralg din judetul So-
Rezina-Târg mixtg din judetul roca.
Orhei. Ciudei ruralg din judetul Sto-
Telenesti-Târg ruralli din ju- rojinet.
detul Orhel. Stánestii-de-Jos pe Ceremus ru-
Câmpina mixtg din judetul relit din judetul Storojinet.
Prahova. Storojinet mixtg din judetul
Slanic mixtg din judetul Pra- Storojinet.
hova. Vgscguti-pe-Ceremus mixtg din
Adjud mixtá din judetul Putna. judetul Storojinet.
Focsani urbang dirt judetul Vijnita mixtd din judetul Sto-
Putna. rojinet.
Odobesti mixtg din judetul Sighisoara mixtg din judetul
Putna. Târnav-Mare.
Panciu mixtg din judetul Ivesti ruralá din judetul Te-
Putna. cuci.
Targul-Sascut rurall din jude- Podul-Turcului ruralg din ju-
tul Putna. detul Tecuci.
Putila ruralä din judetul Fla- Tecuci mixtd din judetul Te-
dguti. cuci.
Radduti mixtg din judetul RA- Turnua-Milgurele mixtg din ju-
(MAIO. detul Teleorman.
www.digibuc.ro
275 12 Martie 1938
ausanii-Noi rurald din jude-
tul Tighina.
Cimislia rurald din judetul Ti-
ghina.
Comrat mixtd din judetul Ti-
ghina.
Tighina mixta din judetul Ti-
ghina.
Buzias rurald din judetul Ti-
mis-Torontal.
Jimbolia rurald din judetul Ti-
mis-Torontal.
Sannicolaul-Mare ruralä din
judetul Timis-Torontal.
Tirnisoara rurala din judetul
Timis-Torontal.
Covasna rurald din judetul
Trei Scaune.
Targul SAcuesc mixta din ju-
detul Trei Scaune.
BM, lad rurald din judetul Tu-
tova.
2. Pe ziva de 1 Apriie 1938, se
desfiinteazd urradtoarele posturi
de judecátori, procurori si me-
dici-legisti, dela tribunalele si
judecdtorii:
Un post de procuror dela Tri-
bunalul Suceava.
Un post de judecdtor dela Ju-
decdtoria rurald Recas din Jude-
tul Timis-Torontal.
Doul posturi de judecdtori de
la Judecdtoria mixtd Sibiu.
Un post de judecator dela Ju-
deciltoria rurald Ciacova din jud.
Tim i s-Toron tal.
Doud posturi de judecdtori de
la Judecdtoria urband Cluj.
Un post de medic-legist dela
parchetul Tribunalului Sibiu.
3. Se fnfiinteazd, pe ziva de 1
Aprilie 1938, urmätoarele posturi
de judecatori, ajutori de judecd-
tor, substituti de procuror, pro-
curori, magistrati-asistenti si me-
dici-legisti, la urmatoarele in-
stante:
1 judecdtor la Judecntoria
mixtd Pietrosani din jud. Hune-
doara.
1 jUdeator la Judecdtoria se desfiinteazd se vor transfers
www.digibuc.ro
mixtd Câmpina din jtul. Pra-
hova.
2 judecdtori la Judecdtoria ru-
rald Cluj din jud. Cluj.
1 ajutor de judecdtor la Jude-
cátoria rurald Iara din judetul
Turda.
1 ajutor de judecator la Jude-
cdtoria mixtd BArlad din jud.
Tutova.
1 ajutor de judecdtor la Jude-
cdtoria rurald Ciacova din jud.
Timis-Torontal.
1 substitut de procuror la Tri-
bunalul Bacdu.
1 substitut de procuror la Tri-
bunalul Bälti.
1 substitut de procuror la Tri-
bunalul l3rdila.
1 procuror la Tribunalul Cer-
nduti.
1 procuror la Tribunalul Do lj.
1 judecator la Tribunalul Si-
biu.
1 judecdtor la Tribunalul
Turda.
1 judectitor la Tribunalul Ce-
tatea-Albd.
1 judecdtor la Tribunalul LA-
pusna.
1 judecator la Tribunalul Ti-
ghina.
1 judecator la Tribunalul NA-
&dud.
1 judecdtor la Tribunalul Ca-
liacra.
1 judecdtor la Tribunalul VM-
cea.
1 judecdtor la Tribunalul Tu-
tova.
1 judecator la Tribunalul Brd-
ila.
1 judeator la Tribunalul Ba-
cdu.
1 judecdtor la Tribunalul SA-
laj.
1 magistrat-asistent cl. II la
Inalta Curte de Casatie, sectia II.
1 medic-legist la parchetul Tri-
bunalului Covurlui.
4, Magistratii ale cdror posturi
 12 Martie 1938
la alte instante, In posturi simi-
lare, de preferintl In judetul In
care functionau, f6r5, consimti-
miintul magistratului transferat
si far& avizul Consiliului Supe-
rior al Magistraturii.
Phil& la transferare, magis-
tratii ale cAror posturi s'au su-
primat, vor functiona la aceeasi
instanta.
5. Doi dintre judecAtorii de se-
dint's,' dela sectiunea I comerciall
$i 1 dela sectiunea H comerciald
dela Tribunalul Ilfov, se vor trece
la sectiunile II, V si VI civilo-co-
rectionale ale aceluiasi tribunal.
Repartizarea pe. sectiuni a ma-
gistratilor prevázuti de acest ar-
ticol se va face, pentru anul ju-
decgtoresc 1938, de ministrul jus-
titiei prin decizie ministeriall
6. Ministrul Nostru secretar de
Stat ad-interim la Departamen-
tul Justitiei este insarcinat cu
executa,rea acestui decret.
DECRET-LEGE
relativ la constructia liniei C. Sy Iva-
Mangalia-Balcic
DIN 12 MARTIE 1938 1)
Asupra raportului presedinte-
lui Nostru de Consiliu, impreunà
cu d-nii ministri de lucrdri pu-
blice si comunicatii si de justitie,
sub Nr. 17.663 din 3 Martie 1938;
Având In 1 edere jurnalul Con-
siliului Nostru de Ministri Nr.
410 din 1 Martie 1938;
Pe temeiul art. 98 din Consti-
tutie,
Am decretat si decret6m:
J. Se autoria, constructia li-
1) I, D, R, sub Nr. 1,183 din 1938,
s'a dat in baza art. 98 din Consti-
tutie ci. s'a publieat in Monitorul
Oficial, p, I Nr, 59 din 12 Martie
1938, A se vedea ei Deeret-lege pen-
&a eonstruetia mai multor linii fe-
rate, din 17 Iunie, 21 Septemvrie si
18 Oetomvrie 1937, in vol, XXV,
www.digibuc.ro
277
niei ferate Carmen-Sylva-Manga-
lia-Balcic, care se declara de uti-
litate publicd.
2. Se declara de urgente, in in-
teresul aparArii nationale, lu-
crärile de constructie ale aces-
tei linii ferate, impreung, cu ex-
proprierile initiale si suplimen-
tare ale terenurilor, cu sau f 6.r6,
cládiri, plantatii de orice fel, si-
tuate In raza comunelor: Schit,
Tuzla, Carmen-Sylva, Mangalia
$i Domnita Elena, dela proprie-
tarii particulari sau neparticu-
lari si pentru suprafetele men-
tionate in planurile $i tabelele
intocmite de Regia Autonomg, C.
F. R.
3. D-1 presedinte al Consiliu-
lui de Ministri si d-nii ministri
de lucräri publice si comunicatii
de justitie, sunt insärcinati cu
aducerea la Indeplinire a dispo-
zitiunilor prezentului decret.
DECRET-LEGE
relativ la import f i export
(Regiementarea comertului exterior)
DIN 12 MARTIE 1938 1)
Asupra raportului ministrilor
Noctri secrtari de Stat la Depar-
tamentul Industriei si Comertu-
tului si al Finantelor, sub Nr.
110.449 .din 1938;
AvAnd In vedere jurnalul Con.
siliului de Ministri Nr. 487, In.
cheiat In cedinta dela 18 Martie
1938,
In virtutea art. 46 din Consti-
tutiune,
1) I. D. R. sub Nr. 1.178 din 1938,
s'a dat in baza art. 46 din Consti-
tutie Eli s'a publieat in Monitorul
Oficial, p, I Nr, 59 din 12 Marti('
1938, A se vedea ei j. 0. M., din 26
Noemvrie 1935, la pag, 1005, vol,
XXIII, .T. C. M. din 30 Deeemvrie
1925, pag. 1050 acelasi vol. si J. C.
M. 7 Noemvrie 1936, pag. 591, vol.
XXIV, p. II. Mod. 11 Tillie 1938.
278 12 Martie 1938
Am decretat si decretAm:
1. Disponibilul de import pen-
tru fiecare tarA, va fi calculat la
inceputul trimestrului de Minis-
terul Industriei si Comertului, in
raport cu exportul efectuat in a-
cea tarA, in trimestrul precedent,
tinând mama de imprejurArile
generale si necesitätile nationale,
si In conformitate cu dispozitiu-
nile existente, in Acordurile
incheiate cu tare respectivd.
Se va tine seamg si de si-
tuatia soldurilor conturilor mar-
furi in clearing, cu acea tarA, sol-
duri comunicate de Banca Na-
tionalA a României.
2. Disponibilul astfel calculat
se va repartiza importatorilor
pentru fiecare tarl de cdtre Di-
rectia reglementArii comertului
exterior din Ministerul Indus-
triei si Cornertului, numai pe
bald de autorizatii individuale
de import, pentru toate märfu-
rile care prin art. 1 al jurnalu-
lui Consiliului de Ministri din 22
Noemvrie 1932, precum si prin
diferite inalte decrete regale, jur-
nale ale Consiliului de Ministri,
sau deciziuni ministeriale, au
fost ulterior datei de 22 Noem-
vrie 1932, supuse regimului de
reglementare a importului.
Se anuleazii scoaterea de sub
regimul reglementarii comertu-
lui exterior a tuturor articolelor
din tariful vamal, scoatere inter-
venitä dela 22 Notmvrie 1932
pâra azi, sub orice formA ar fi
fost fAcuta..
OdatA cu cererea pentru 'obti-
nerea autorizatiei de import pen-
tru importul de masini, instala-
tiuni si piese de schimb, impor-
tatorii vor trebui sA inainteze
neapArat si facturi pro forma.
In caz de nepotriviri nejustifi-
cate intre preturile de autorizatii
de import si cele figuränd in fac-
tura definitive' prezentatA la vA-
muire oficiilor vamale, se va a-
www.digibuc.ro
nula defintiv importatorului res-
pectiv, cota de import. In acest
caz, numele importatorului va fi
comunicat Bancii Nationale a
Bomâniei, spre a examine dacA
nu este indicat sA se ia contra
lui si alte mtisuri de sanctionare.
3. Pe baza certificatelor elibe-
rate de Ministerul Aptirilrii Na-
tionale se vor acorda autorizatii
de import cu precildere pentru
importuri care privesc apArarea
nationalA. Se vor mai acorda de
asemenea autorizatii de import
cu preadere si pentru importu-
rile necesare agriculturii, pe
baza certificatelor eliberate de
Ministerul Agriculturii si Dome-
niilor.
4. DupA eliberare, autorizatiile
de import se vor trimete biroului
vizei de transfer al BAncii Natio-
nale a României, pentru a fi vi-
zate in cadrul disponibilului de
import fixat.
Autorizatiile de import se vor
trimite la biroul vizei de trans-
fer al BAncii Nationale, in ordi-
nea cronologicA a emiterii bor.
5. Autoritätile vamale vor face
vAmuirea numai deal autoriza-
tia de import respectivA poartA
si viza de transfer a BAncii Na-
tionale a României.
6. In autorizatiile de import se
va indica precis felul marfii de
importat, nu numai prin artico-
lul vamal respectiv, ci prin indi-
carea lämurità a numirii comer-
ciale ori tehnice a marfii si prin
specificarea subdiviziunilor din
articolul vamal In care acea nu-
mire se incadreazà.
Cererile de autorizatiuni de
import care nu vor fi conforme
cu aceste prevederi nu se vor
lua in considerare.
Autorizatiile de import sunt
valabile 6 luni dela data emite-
rii lor. Ele nu vor putea fi pre-
lungite cleat o singurA datä,
pe bazA de dovadä a unor im-
 12 Mart le 1938
prejurtiri hotaritoare care au
Impiedecat executarea lor tu
ttermen, iar prelungirea valabi-
lit&tii nu va putea fi mai mare
trei luni. Dup& acest din
kom& termen, autorizatia este
anti& de drept.
Cererea motivata de prelun-
girea autorizatiei de import nu
se poate introduce cleat inain-
le de expirarea termenului va-
labilithtii de 6 luni.
7. In timpul valabilitgtii, au-
torizatiile nu pot fi modificate
nici ca tar& de originä, nici ca
f el de marfA, cantitate sau va-
loare.
Articolul vamal cu subdivizi-
unea respectiva, mentionat In
autorizatia de import, poate fi
modificat de Directiunea regle-
mentarii comertului exterior
numai pe baza unei atesttiri
scrise a Oficiului vamal res-
Pktiv, din care sa se constate
cá marfa importatá se inca-
dreazá inteun alt articol deckt
cel continut in autorizatia de
import respectiva.
8. Autorizatiile de import nu
pot fi cedate sau negociate sub
niciun motiv si sub nicio for-
aná. Contravenientii vor fi ex-
clusi definitiv dela eliberarea
antorizatiilor de import pentru
korice fel de marfä.
9. Beneficiarii autorizatiilor
de export cu drept de import in
cornpensatie nu vor putea face
importul märfurilor autorizate
intra in tará prin compensa-
ttie, dec&t pe baza unei autori-
zatii tri compensatie (autoriza-
'Oa de import K", emis& de bi-
roul special al compensatiilor
din Directia reglementitrii co-
inertului exterior), iar nu Si Pe
bazá de autorizatii de import
normal, acordate in afar& de
compensatie pe baztt de cot& in-
dividual& de import.
10. Importatorii arora
s'au aplicat sanctiuni ori pena-
www.digibuc.ro
279
litáti de. orice naturá, pentru
nerespectarea dispozitiunilor le-
git pentru comertul ,devizelor,
sau a dispozitiunilor edictate de
institutiunile insärcinate de
lege cu executarea ori contro-
lul aplicärii legii pentru comer-
tul devizelor, dac& In termen de
30 zile libere dela comunicarea
sanctiunilor sau penalitätilor
mai sus mentionate, nu-si exe-
cut& obligatiunile pentru care
au fost sanctionati sau penali-
zati, vor pierde dreptul de im-
port pe un trimestru sau mai
multe, dupá cum va decide Mi-
nisterul Industriei si Comertu-
lui.
11. Toate dispozitiunile con-
trarii prevederilor prezentului
decret, cuprinse in decrete re-
gale, jurnale ale Consiliului de
Ministri, deciziuni ministeriale
sau ordine de serviciu sunt
rämân abrogate.
12. Ministrii Nostri secretari
de Stat la Departamentele In-
dustriei si Comertului si cel al
Finantelor, sunt fnsárcinati cu
aducerea la indeplinire a dispo-
zitiunilor prezentului decret.
DECIZIE
relativ la comisiile de judecatä ale
Corpului didactic
DIN 12 MARTIE 1938 0
Noi, ministru secretar de Stat
la Departamentul Educatiunii
Nationale,
Decizia ministerial& Nr, 37,867
din 1938, s'a publicat In Monitorul
ficial, p, I Nr, 59 din 12 Martie
1938, A se vedea i Decret-lege pen-
tru suspendarea inamovibilitàtii func-
tionarilor publici, din 4 Martie 1938,
la pag. 205, aeest vol., precum
Deeizia relativ la pedepsele diseipli-
nare In inv&tämânt, din 21 Martie
1938, in acest vol, la ordinea crone-
logiek
280 14 Mart le 1938
Având in vedere dispozitiu-
nile art. 2 si 3 din inaltul de
cret regal Nr. 18.924 1938, pu-
blicat in Monitorul Oficial Nr.
52 din 4 Martie 1938,
Decidem:
1. Comisiunile de judecatá
disciplinará ale Corpului di-
dactic de toate categoriile (pri-
mar, secundar, profesional, co-
merical, normal, seminarial,
universitar si superior), ale
personalului ajutátor din invá-
tämântul superior si universi-
tar, ale personalului adminis-
trativ scolar de toate gradele si
categoriile, precum i comisiu-
nea disciplinaa a functionari-
lor administrativi ai acestui
departament, sunt i rámân
desfiintate.
2. Dosarele afacerilor disci
plinare pendinte vor fi inain-
tate directiunii respective din
minister, in termen de 15 zile,
dela data comuniarii acestei
deciziuni. Directiunea compe-
tentá va inainta de urgentd
Contenciosului Ministerluui fie-
care dosar, cu referat asupra
gravitátii abaterii i stadiului
afacerii. Consiliul de avocati Ii
va da avizul in 3 -zile dela sezi-
sare, dupá care lucrArile ni se
vor prezenta spre a decide.
3. D-nii directori ai invátá-
rnantului primar si normal, se-
cundar, profesional, particular,
superior si al contabilitatii
personalului ministerului, sunt
insárcinati cu executarea pre-
zentei deciziuni.
DECRET-LEGE
pentru sporirea salarillor functionarilor
judeteni oi comunali
DIN 14 MARTIE 19381)
Asupra raportului ministrului
Nostru secretar de Stat la De-
1) I. D. R. Nr. 235 din 1938, s'a
dat in baza Legii deplinelor puteri
www.digibuc.ro
partamentul de Interne, inregis,-
trat la Nr. 3.176 din 1938;
Väzând si jurnalul Consiliu-
lui de Ministri Nr. 152 din se
dinta dela 28 Ianuarie 1938;
Având in vedere dispozitiu-
nile art. 14 din legea pentru uni-
ficarea i simplifiarea másuri-
lor financiare exceptionale
sub rezerva ratifiarii ulterioare
a Corpurilor Legiuitoare,
Am decretat i decretäm:
1. Se aprobá de Noi jurnaluI
Consiliului de Ministri Nr. 152'
din 1938.
2. Salariile functionarilor ju-
detelor si comunelor vor fi rea-
duse, cu incepere dela 1 Decem-
vrie 1937, la nivelul celor .din
1932, daa aceste salarii, in ur-
ma aplidtrii decretului-lege Nr.
3.029 din 1934, privitor la ierar-
hizarea i echivalarea functiu-
nilor in administratiile publice
in urma aplicarii dispozitiu-
nilor legii administrative din
1936 si a regulamentului respec-
tiv privitoare la acordarea gra-
datiiior, nu au atins deja nivelul
salariilor existente in 1932.
In cazul and salariile majo-
rate in baza legilor de mai sus
nu au atins acel nivel, salariile
vor fi sporite numai cu dife-
renta, care insá in niciun caz
nu va depási salariile tip fixate
prin tabelele de salarizare avute
(pag. 899, vol. XXV) si s'a publieat
in Monitorul Oficial, p. I, Nr, sa
din 14 Martie 1938. A se vedea In
legAturi Deeret-lego privitor la le-
rarhizarea j echivalarea funetiunilor
in administratiile publiee, din 13
Noemvrie 1931, la pag. 747, vol
XXII, preemn si Legea administra-
tivä, din 27 Martie 1936, la pag. 342,
vol. XXIV, p. I, si Regulament de
aplieare, pag. 55, vol. XXV, p. I.
De asemeni Deeret-lege pentru spa--
rilea salariilor si pensiilor, din
Decemvrie 1937, la peg. 2303, vol.
XXV, p. II.
 14 Martie 1938
ca norme la armonizarea sala-
riilor functionarilor administra-
tiilor locale cu ocaziunea apli-
carii decretului-lege Nr. 3.029
din 1934.
Dac5, ins 5. salariile actuale de-
pleesc pe acele din 1932, ele rä-
rnân nemodificate.
3. Sumele necesare pentru a-
cordarea acestor sporuri, prin
derogare dela dispozitiunile art.
63 din tlegea contabilitatii pu
blice ei art. 213 din legea admi
nistrativa, se vor lua dela fon-
dul pentru deschideri de credite
suplimentare ei extraordinare,
Capitolul Cheltuieli Ordinare"
si Destinatiuni Speciale", dacá
existá disponibil, in caz contrar
se va aviza, In limita posibilitá-
tilor, la modificarea bugetului
ordinar.
In niciun caz sporurile in
chestiune nu se vor putea acor-
da dela Cap. Extraordinar sau
Cap. Destinatiuni Speciale.
4. Judetele ei comunele, care
platesc din bugetele lor pensii
vor putea, in limita posibilitáti-
lor bugetare, sl sporeasca actu-
alele pensii cu un procent do
6% dac5 ei ele au suferit redu-
cerea potrivit curbelor aplicate
pensionarilor Statului.
5. Ministrul Nostru secretar
de Stat la Departamentul de In-
terne este insárcinat cu educe-
rea la indeplinire a dispozitiuni-
lor din prezentul decret.
DECRET
pentru rectificarea art. 1 din Decret-
Lege relativ la Fond avialia civilii
si Fond apirarea antiaerianft
DIN 14 MARTIE 1938 2)
Prin decretul regal Nr. 1.146
din 10 Martie 1938, decretul re-
1) Decret Regal Nr. 1.146 din 1938,
a 'a publicat in Monitorul Oficial, p
I, Nr. 60 din 14 Martie 1938;
www.digibuc.ro
28t
gal Nr. 4.012 din 1937, se rectific&
la art. 1, paragraful 2, dupli
cum urmeazg:
Comunele ei judetele vor tre-
bui sil prevadil in fiecare an in,
bugetele lor o cotil din totalull
veniturilor lor, (in care se cu-
prind ei. veniturile intreprinde-
rilor ei administratiilor ce de-
pind de aceste institutii), de cet
putin 5 la sut5,, destinat5, procu-
rárii materialelor ei facerea ins-
talatiunilor de apärare antiae-
rianá activ5 ei pasivA, cheltuielti
de instruirea personalului st
propaganda i de cel putin 3 la
sutl pentru identificarea 0 or-
ganizarea, intretinerea, dotarea.
ei functionarea aeroporturilor et
terenurilor de ajutor, precum ei-
organizarea ei exploatarea linii--
lor aeriene".
DECIZIE
pentru instituirea monopolului Aimee--
darului" pentru scolile primare
DIN 14 MARTIE 1938 1)
Noi, ministru secretar de Stet
la Departamentul Educatiunii
Nationale;
Având in vedere c5, invAtImein-
tul primer este obligatoriu ei
gratuit prin lege:
Având in vedere c5, scumpetea.
manualelor didactice din invát5.-
mântul primal', este una din.
cauzele care impiedecil venirea.
copiilor la ecolile primare;
completeazii art. 1 din Decret-lege re-.
lativ la Fond AviaVia Civil& si FoOld
ApArarea Antiaerianii, din 29 Noebi,
vrie 1937, pag. 2293, vol. XXV, p. II.,
A. se vedea si Decret./ relativ la fon-
durile provenite din cotele 5% fii 3(7",
din 15 Ianuarie 1938, la pag. 15 din,
acest vol.
1) Decizia ministerialii Nr. 38.923
din 1938, s'a publieat in Monitorut
Oficial, p. I, Nr. 60, din 14 Marta
el 1938. Mod. Iulie 1938.
282 15 Martie 1938
Avand in vedere interesele in-
Valamantuui,
Decidem:
1. Se institue, pe seama Mi-
nisterului Educatiunii Nationale,
nionopolul alcatuirii, editarii
tipririi Abecedarului" pentru
§colile primare.
2. ,kutorizatiile date pentru a-
becedarele In curs de executie se
mentin. Case le de editura Bunt
-obligate sa declare in termen de
5 zile, dela aparitiunea acestei
-deciziuni, numarul abecedarelor
autorizate ce au in depozit.
0 comisiune compusä din: ins-
'pectorul general sef al regiunii,
un invätätor, delegati de minis-
ter, i un delegat al Asociatiei e-
ditorilor, vor verifica, là fata lo-
cului, declaratiunile caselor de
editura i vor incheiea procese-
le-verbale de constatare, pe care
le vor inainta ministerului.
3. Tipärirea i distribuirea de
noi abecedare, afara de acelea
autorizate i constatate in depo-
zit la casele de editurg, i afar&
-de acela alcatuit *IL editat de Mi.-
nisterul Educatiunii Nationale.
,aunt interzise.
4. Directiunea invätämantu.
lui primar i normal va reco-
manda persoanele competinto
pentru alcatuirea noului abece-
dar, care trebue sä fie gata de-
pus, spre aprobare, pang. la 15
Mai 1938.
5. Un regulament special va
-determina organizarea tipäririi
§i distributiei la
6. D-1 director general al inv5.-
tamantului primar si normal
primar, va aduce la indeplinire
tispozitiunile prezentei
www.digibuc.ro
DECRET-LEGE
pentru Casa de economie, ajutor si
credit a clerului ortodox din Romania
DIN 15 MARTIE 1938 1)
TITLUL I
1. Casa de Economie, Ajutor
§i Credit a Clerului Ortodox din
Romania, infiintata, pe langa. E-
foria Bisericii Ortodoxe Romane,
potrivit prevederilor art. 24, lit.
7n, din statutul legii de organi-
zare a Bisericii Ortodoxe Roma-
ne din 1925, recunoscutä per-
soanä juridid, prin legea din 21
Tune 1929, va functiona in con
formitate cu legea de f at5..
Ea are sediul in BucurWi,
sta, sub auspiciile i controlul
Patriarhiei Române.
2. Scopul Casei este: de a fruc-
tifica economiile membrilor ei,
de a oferi membrilor ce au ne-
voie imprumuturi cu dobanda
mica i ajutoare.
3. Casa face urmAtoarele ope-
ratiuni:
a) Primqte spre pästrare
fructificare oHce sume de bani
dela membrii ei, precum si dela
instituiunile biserice$ti;
b) Acordb, membrilor säi im-
prumuturi pe termen scurt in
contul salariului, precum §i pe
termen lung, garantate cu ipo-
tea., gaj, asigurare sau efecte
publice, de Stat sau garantate
de Stat;
c) Cumparl imobile. Pentru
acest lucru se cere hotärirea
consiliului de administratie al
i) I. D. R. sub Nr. 1.216 din 1938,
s'a publicat In Monitorul Oficiai p.
I, Nr. 61, din 15 Martie 1938; el
abrogg. Legea Casei de economie, aju-
tor si credit a clerului, din 21 Iulie
1929, pag. 711, vol. XVII, precum
Legea modificatoare din 9 Mai 1934,
pag. 287, vol. XXII, cu Regulamen-
tul de aplicare din 4 Mai 1935, pag.
413, vol. XXIII.
 15 Mart le 1938
Casei, luatä cu o majoritate de
-2/3 din numArul membrilor con-
siliului, aprobatA de Consiliul
Central Bisericesc;
Sconteaz i reesconteazA
-portofoliul salt, la orice all& ins-
titutiune uncle gAseste mai con-
venab il;
ContracteazA Imprumuturi
la Bence Naionalä, Casa de De-
puneri, sau alte institutiuni
bancare, cu aprobarea Consiliu-
lui Central Bisericesc;
f) Primeste donatittni si legate
acceptate conform dreptului co-
inun;
Infiinteaz6, institutiuni de
culturA si educatie, amine, in-
-Ornate, case de odihnä, aziluri
pentru membrii sái, sau pentru
copiii lor, si acordá burse pen-
tru studii si premii pentru lu-
crAri religioase;
h) AcordA pensiuni i ajutoare
membrilor in nevoie, vAduvelor
si orfanilor lor, dintr'un fond
creiat anume pentru aceasta;
i) Acorn, Imprumuturi pentru
clAdiri de biserici, paradise,
case parohiale i alte imobile
bisericesti, precum si pentru re-
pararea lor.
4. Casa de Economie, Ajutor si
Credit a Clerului Ortodox din
Bomânia, este persoand juri-
TITLUL II
Membri, drepturi, datorii,
Imprumuturi, depuneri, restituirl
5. Sunt membri ai Casel, su-
punându-se tuturor obligatiuni-
lor i bucurându-se de toate
drepturile ce isvordsc din aceas-
IA lege, toti membrii activi ai
clerului: episcopi, preoti, diaconi
antäreti, precum si functio-
narii institutiilor bisericesti,
administrative si scolare, din
tar&
Functionarii Ministerului Cul-
telor, de religiune crestinA orte-
www.digibuc.ro
283
doxA, membrii clerului, iesiti la
pensie, ca i functionarii pensio-
nazi ai institutiunilor biserices-
ti, ardtati mai sus, pot deveni
membri ai Casei, la cerere.
6. Membrii sunt obligati s6.
depund Casei, lunar, drept coti-
zatie suma de cel putin 3 la
sutA, calculatA la salariul ce
primesc efectiv, sau din pensie.
Oricare ar fi salariul unui mem-
bru, cotizatia nu poate fi mai
mid, de 20 lei lunar.
Cotizatiile constitue capitalul
Casei.
7. DupA 10 ani, dela Inscriere,
membrii depunAtori isi pot ri-
dica capitalul, cu dobanda res-
pectivA, rämânând ins6. mai de-
parte membri ai Casei, In condi-
tiunile prezentei legi.
In caz de moarte, succesorii
pot retrage suma depusä, cu
procentele aferente, dupA o lurid
dela instiintarea Casei, despre
deces.
8. Orice membru va putea ob-
tine Imprumuturi pe termen
scurt, In contul salariului, pang
la maximum valoarea cifrei In-
scris6, in buget a salariului pe
patru luni; iar pensionarii rand
la maximum pensiunea inscris6,
In buget pe douA luni.
Membrii cu o vechime de cel
putin 5 ani, vor putea obtine un
imprumut care insumeazA de 6
ori salariul bugetar lunar; cei
cu o vechime de cel putin 10
ani, pAnd la de 8 ori salariul
bugetar lunar. Cei cu o vechime
de cel putin 15 ani, pAnb, la de
10 ori salariul bugetar lunar.
In caz and un membru, dup6.
10 ani, ti retrage cotizatiile in
total sau In parte, el poate ob-
tine lmprumut numai pant+, la
de 4 ori salariul bugetar lunar.
Cererile de imprumut pe sala-
riu, vor fi girate de un membru
al Casei pentru sume pilnA la
12.000 lei, si de doi membri pen-
tru sume mai marl de 12.000 lei.
 15 Martie 1938
Girantil garanteaza in mod soli-
dar imprumutul contractat.
9. Restituirea imprumuturilor
pe termen scurt se face in cel
mult 24 rate lunare.
Semnatura solicitantului ca si
a girantilor trebue O. fie certifi-
cad, de autoritatea care alcatu-
este statul de plata. Cererea In-
vestal cu aceasta, certificare
constitue un titlu autentic atat
fata de debitor cat si de giranti,
iar In caz de neplata se va in-
vesti cu formula executorie la
cererea presedintelui Casei.
10. Se pot acorda si impru-
muturi mai mari pe termen
lung, ins& numai pe baza de ga-
rantii reale ca: ipoteci, gajuri,
etc., avand In vedere si cuantu-
mul lefii si depunerilor celui
care solicita imprumutul.
De asemenea se pot acorda im-
prumuturi garantate cu o asi-
gurare pe vieata facuta in f a-
voarea Casei, pentru o suma cel
putin egala cu sums, Imprumu-
tata. In acest caz, imprumutul
va fi garantat si cu o cambie,
purtand cel putin doua semnä-
turi in aval ale unor persoane
solvabile, fie dintre membrii Ca-
sei, fie din earl.
Imnrumuturile pe termen lung
se restitue in maximum 5 ani.
11. In caz de deces, retragere
din functiune sau insolvabilita-
te, girantul este debitat prin sta-
tele de salarii pentru ratele da-
torate de cel girat.
12. Dobanda imprumuturilor
se va stabili de consiliul de ad-
ministratie; ea nu va putea .de-
pasi in niciun caz scontul oficial
al Bancii Nationale dead cu cel
mult 4%.
Cotizatiile vor produce o do-
band& fixata anual in raport cu
beneficiile constatate la bilant si
cu aprobarea Consiliului Cen-
tral Bisericesc.
Depunerilor spre fructificarecredintatá unui consiliu de ad-
pe termen sau la vedere ministratie alcatuit din 9 mem-
www.digibuc.ro
li se va atribui o dobanda eel
putin egalä cu cea a Casai de
Depuneri si se va fixa din 6 In 6.
luni de catre consiliul de admi-
nistratie al Casei, cu aprobarea.
Consiliului Central Bsiericesc.
13. Retinerile pentru cotizatii
depuneri si rata Imprumuturi-
lor, se face prin statele de sala-
riu In baza borderourilor trimi-
se de Casa,.
Toate autoritatile si toti func-
tionarii insarcinati cu plata sa-
lariilor vor retine sumele pre-
vazute In borderou, depunându-
le cel mai tarziu a doua zi la.
Administratia financial% sau
perceptie, pentru a fi consem-
nate la Cassa de Depuneri.
Recipisa Cassei de Depuneri se
va inainta administratiei Casei.
Bisericile cu averi proprii vor
retine in mod obligator aceeasi
cotizatie, precum si ratele de .
imprumut, punandu-le la dispo-
zitia Casei, fie direct, fie print
Banca -Nationald.
Membrii pensionari inaintea-
za retinerile direct Casei.
Sumele neretinute vor fi impu-
tate functionarilor neglijenti.
Consiliul de administratie al
Casei, poate lua si alte dispozi-
tiuni pentru incasarea retineri-
lor, cu aprobarea Consiliului
Central Bisericesc.
14. Cota retinerilor din leafa.
se calculeaza in raport cu Ina-
prumutul in asa -fel ca sä nu
treaca lunar jumatate din leafa.
Intreaga a celui imprumutat.
Retinerile pentru cotizatii sf
Imprumuturi sunt privilegiate sio
tree inaintea tuturor creantelor
ce greveaza salariul, afara de
impozitele catre fisc.
T1TLUL III
Conducere, adminIstrare, control
15. Conducerea Casei, este in-
 15 Martie 1938
bri (6 clerici si 3 mireni), nu-
miti pe un period de 5 ani, din-
tre care 6 desemnati de Consi-
liul Central Bisericesc la propu-
nerea Eforiei (4 clerici si 2 mi-
reni), un preot desemnat de Sf.
Sinod, un cleric desemnat de A-
sociatia generalA a clerului or-
todox j un cântAret desemnat
de Asociatia generalg antAreti-
lor bisericesti. Unul din membrii
mireni, din cei desemnati de
Consiliul Central Bisericesc, va
trebui sl fie recunoscut de Mi-
nisterul Cultelor si Artelor.
Membrii consiliului trebue
lie membri ai Casei. Ei nu pot
fi rude Intre sine päng la al pa-
trulea grad inclusiv.
Numirea lor se IntAreste de
Pa tri arh.
In caz când corporatiile de
inai sus n'ar desemna pe repre-
zentanii lor in termen de o lung,
dela invitatiunea Consiliului
Central Bisericesc, Patriarhul
numeste direct cele trei persoa-
ne, dintre membrii corporatiuni-
lor respective.
16. Consiliul de administratie
alege din sânul sAu un presedin-
te i un vicepresedinte. Prese-
dintele conduce desbaterile si re-
prezintg. Casa personal sau
prin delegat In fata autoritA-
tilor administrative si judecAto-
resti. Presedintele va fi totdea-
una preot. Vicepresedintele are
aceleasi atributiuni in lipsa pre-
sedintelui.
Pentru a se lua hotAriri vala-
bile, la sedintele consiliului de
administratie trebue sá fie de
fatA cel putin 5 membri.
Hotäririle se iau cu majorita-
tea celor prezenti.
17. Consiliul de administra-
¡ie va desemna din Wanul sAu
doi delegati care, impreung, cu
presedintele, formeazg comitetul
de directie. Consiliul Casei fi-
www.digibuc.ro
285
xeazá atributiile acestui comitet,
delegându-i parte sau toate pu-
terile sale sub rezerva
ulterioare. Comitetul poate
lucra cu majoritate de doi mem-
bri.
Membrii comitetului de direc-
tie vor avea domiciliul In Bu-
cure*ti.
18. Tot pentru administra-
rea afacerilor Casei si conduce-
rea operatiunilor, consiliul de
a dministratie numeste, cu apro-
barea Consiliului Central Bise-
ricesc, un director care are atri-
butiunile i rAspunderea prevA-
zutg, de codul- de comert.
In special sunt incredintate
directorului executarea deciziu-
nilor consiliului de administra-
tie sau ale comitetului de direc-
tie, precum i expedierea tutu-
ror operatiunilor curente.
Directorul ia parte, atât la se-
dintele consiliului de adminis-
tratie, cât i la cele ale comite-
tului de directie, cu vot consul-
tativ, indeplinind functiunea de
secretar.
Cumulul functiunii de direc-
tor, cu InsArcinarea de membru
al consiliului de administratie
este prohibit, fiind incompati-
bilitate Intre functiunea de di-
rector si calitatea de membru
in eonsilin.
19. De asemenea, consiliul de
administratie, numeste un se-
cretar, un casier, un Contabil,
precum si toti functionarii de
specialitate, pe trebuin-
telor si desvoltdrii operatiuni-
lor Casei.
PAnA, and se va alcAtui un
statut care sA reglementeze si-
tuatia tuturor functionarilor bi-
sericesti din Patriarhia Ro-
mânA, care nu sunt plátiti din
bugetul Statului, regimul func-
tionarilor Casei este acela fi-
 286 15 Mart le 1938

xat de legea contractelor de legatia permanent& a Consiliu-

munc& 1). lui Central Bisericesc, va putea
Revocarea functionarilor se da avertisment i chiar a hotärt
face de consiliul de adhiinistra- revocarea celor vinovati, in baza
tie al Casei, cu aprobarea Con- unei anchete nicutà de Eforie.
siliului Central Bisericesc. In Revocarea se pronuntá cu
caz când consiliul de adminis- drept de apel, la Consiliul Cen-
tratie n'ar lua m&suri Impotrl tral Bisericesc plenar, filcutá In
va functionarilor vinovati, Con- termen de 10 zile libere dela co-
siliul Central Bisericesc, va a- municare.
vertiza consiliul Casei i even- In locul membrilor revocati,
tual, va putea aplica el fnsusi Consiliul Central Bisericesc va
sanctiunile necesare. numi, la recomandarea Eforiei,.
Salariile directorului si ale cu aproharea Patriarhului, alte
celorlalti functionari se vor fixa persoane, membri ai Casei, pen-
prin bugetul anual si nu vor tru restul periodului.
intra sub prevederile legii cu- Membrii revocati contra cá-
mulului. rora s'a pronuntat si o condam-
20. Atributiile consiliului de nare penalk nu vor putea nici-
administratie, ale comitetului odatá sá mai ocupe demnitatea
de directie si ale directorului, de membru n consiliul de ad-
precum i clrepturile i datoriile ministratie al Casei. Impotriva
functionarilor, se vor fixa prin Insá a acelor Indepártati pen-
regulamentul de aplicare a a- tru abated disciplinare, nein-
cestei legi. tervenind o hotáririe judechto-
21, Consiliul Central Biseri- reascä definitiva de condam-
cesc, are dreptul de control a- nare, interdictiunea reocup&rii
supra intregii gestiunii, opera- acestei demnitAti se limiteaz& la
5 ani, calculati din momentul
tiuni, etc., pe care le face Casa. revocArii.
El exercit& acest drept prin E- 23. Toate actele angajand.
foria Bisericii Ortodoxe Ro-
Casa, altele decât corespondenta
mâne, care este obligatg, a ve- zilnick
rifica operatiunile Casei In ama- dinte sivordirector.
fi semnate de prese-
nuntimi, cel putin de doll& ori administratie va putea Consiliul de
an, i a supraveghia stricta a- semneze, la caz de trebuintä s& de-
plicare a legilor i regulamen- alte persoane din institutie, caresi.
telor, raportând Consiliului Cen- sä semneze valabil.
tral pentru orice abated ar con- 24. Membrii consiliului de ad-
state..
22. In caz de nepricepere ad- ministratie, rámân solidar rás-
ministrativk rea credintk sau punzátori fat/ de Cask cu In-
abated dela dispozitiunile legii treaga lor avere, spre a se aco-
regulamentelor, din partea peri daunele pricinuite din ne-
membrilor din consiliul de ad- glijentä sau rea credintá In ad-
ministratie, sau a censorilor, de- ministrare.
25. Pentru supravegherea o-
1) A se vedea Legea contractelor peratiunilor si revizuirea bilan-
de munei, din 5 Apriie 1929, la pag. tului, se institue o comisie de
400, vol. XVII, eu mod. 11 Odom- trei censori si trei supleanti,
vrie 1932, pag. 681, vol. XX, 15 Fe- ate unul de fiecare mitropolie .
bruarie 1933, pag. 53, vol. XXI istorick desemnat de consiliur
30 Aprilie 1936, pag. 662, vol. XXIV, eparhial plenar, cu aprobarea
la. I. mitropolitului respectiv, dintre,
www.digibuc.ro
 15 Martie 1938
membrii Casei, din cuprinsul a-
eelei mitropolii.
Ei nu pot fi rude intre sine si
nici cu membrii consiliului de
administratie al Casei, pânä la
al patrulea grad inclusiv.
26. Datoriile censorilor sunt
cele prevgzute de codul de co-
mert. In special ei sunt obligati
a verifica bilantul si a depune
un raport amanuntit de mersul
Casei, cu prilejul fiearei !riche-
ieri gestionare anuale.
27. Convocarea censorilor o
face censorul desemnat de Mi-
tropolia Ungro-Vlahiei, care
exercitâ astfel atributiile de cen-
sor-presedinte.
Pentru a putea lucra valabil,
trebue sá se adune si sá ia parte
la lucrári cel putin doi censori.
28. Despre cele constatate, fie
cu prilejul verifiarii bilantu-
lui, fie cu prilejul inspectiuni-
lor ce se vor face in cursul anu-
lui, censorii sunt obligati a in-
cheia lucrdri de constatare pe
care le vor depune, atât consi-
liului de administratie, at Si
Consiliului Central Bisericesc,
spre a fi examinate si a se lua
másurile ce vor cere impreju-
Neexecutarea acestei dispozi-
tiuni atrage dupg sine sanctiu-
nile prevAzute la art. 22 din pre-
zenta lege.
TITLUL IV
Veniturile easel. Bi lant. Beget.
Impilrtirea beneficillor
29. Veniturile Casei se vor
alimenta:
a) Din beneficiul ce va rezulta
in urma operatiunilor prevä-
zute la art. 3 din lege;
b) Din donatiuni si legate ac-
ceptate, conform dreptului co-
mun;
c) Din sumele alocate even-
tual In bugetul Statului si al
altor autoritati, institutiuni sau
asezgminte;
www.digibuc.ro
287
d) Dintr'un timbru special de-
5 la sutá asupra pretului an,
tilor didactice pentru invätä-
mântul religios primar i secun,
dar, care pana in prezent se
casa de Casa Corpului Didactic;_
e) Din suma de 100 lei, val.-
satá de fiecare membru drept
tax& de inscriere;
f) Dintr'o cotâ de 1%, asupra,
sumei imprumutate, drept chel-
tuieli de administratie;
g) Din produsul serbärilor,
conferintelor i publicatillor ca-
se vor face in folosul Casei.
30. Anul Incepe la 1 Ianuaria
si se terminá la 31 Decemvrie.
Dupá inchiderea registrelor si
cel mai târziu pâng -la 1 Apri-
lie a anului urmätor, consiliul
de administratie al Casei va in-
cheia bilantu1 operatiunilor pa
anul trecut si contul de profit
pierdere, care vor fi inaintate,
Consiliului Central Bisericesc,,
impreuna cu raportul censori-
lor i cu o dare de seamil amá-
nunitä asupra acesOr opera-
tiuni i asupra fondurilor Casei,
Consiliul Central va dispune
prin Eforie, verificarea acestor
lucràri, dupä care, gásindu-la.
In regulä, le va aproba si va
descárca consiliul de adminis-
tratie de gestiunea sa pe anul
respectiv.
Cu 30 zile libere, inainte de a
fi Inaintate Consiliului Central
Bisericesc, bilantul si contul da
profit si pierdere, se vor public&
in Monitorul Oficial si se NrJr
comunica eparhiilor, impreuntt
cu darea de seamd pentru a le
aduce pe orice cale la cunostinta
membrilor interesati, care pot
trimete In acest rástimp Consi-
liului Central Bisericesc, obser-
vatiile lor si orice intâmpinärl.
ar crede.
In caz and Consiliul Cen
tral n'ar aproba bilantul, el va.
fi verificat de o comisiune de 3:
specialisti, din care unul desem--
288 15 Mart le 1938
nat de Consiliul Central Biseri-
Tesc, altul da consiliul Casei, iar
al treilea de Banca Nationalit
a României. IlotArirea acestei
Tomisiuni este definitivg si exe-
-cutorie.
31. In fiecare an, In cursul
lunii Decemvrie, consiliul Casei
-alcAtuieste un buget de venituri
cheltuieli, pe anul urmAtor,
-care se aprob& de Consiliul Cen-
tral Bisericesc.
Cifra total& a cheltuielilor
nuale, pentru personalul admi-
nistrativ si de conducere al Ca-
-sei, nu va trece peste 30 la sutA
ihn venitul brut al bugetului.
Membrii consiliului de admi-
nistratie, censorii si membrii co-
mitetului de directie, vor primi
ale un jeton de prezentA, care
.se va stabili de consiliul Casei
la Inceputul fiecArui an finan-
-ciar si se va aproba de Consi-
liul Central Bisericesc.
32. Duna deducerea dobAnzi-
acordate capitalului si depu-
nerilor se va stabili venitul net
-anual care se va repartiza ast-
fel:
10 la sutA pentru fondul de
re7ervg;
10 la sut& pentru fondul de
amortizare a imobilului si mo-
bilierului, etc.;
40 la sutA, fond pentru aju-
toare si pensiuni, care nu se va
.distribui cleat dung 10 ani dela
Infiintarea Casei si. potrivit nor-
melor prevhzute In regulamen-
-tul de aplicare a acestei legi;
10 la sutA, primA de muncI
functionarilor Casei.
30 la sutA pentru fondul ge-
neral bisericesc.
TITL1TL V
Dispezitiani generale
33. Toate actele, scriptele, re-
-gistrele Casei, precum i toate
-operatiunile ce se fac in baza ririi luate.
.organizatiunii sale, sunt scutite Deciziunea de suspendare va.
www.digibuc.ro
de orice taxl de timbru si Inre-
gistrare, precum si de orice dAri
cittre Stat, judet si comunA. Be-
neficiile, rezultând din bilant,
precum si orice avere mobilá sau
imobilA a Casei, sunt scutite de
orice impozite cAtre Stat, judet
sau comuná.
Cererile pe care Casa le va
adresa justitiei, precum i toate
actele de procedurg, ce decurg
din aceste cereri, sunt scutite
de orice taxg, de timbru, inregi-
strare i portArei.
Cererile de inscriere, Impru-
muturi si restituiri, adresate de
membri, cAtre administratia Ca-
sei, sunt scutite de timbre.
34. Sumele depuse de mem-
brii Casei, conform art. 6 din
aceastA lege, precum i procen-
tele lor, nu vor putea fi urmá-
rite nici de Stat, nici de parti-
culari, sub niciun motiv, afará
de Casa de Economie, Ajutor si
Credit a Clerului Ortoclox, pen-
tru satisfacerea drepturilor ei.
Asemenea ele nu vor putea fi
cedate nici in total, nici In parte.
35. Orice chestiuni litigioase
dintre CasA i debitorii ei sau
orice alte persoane, sunt de
competinta instantelor jucliciare
din Bucuresti.
36. La sedintele consiliului
de administratie sau comitetu-
lui de directie, va putea lua
parte si un delegat al Eforiei
Bisericii, cu vot consultativ. In
caz de absent& a delegatului, de-
ciziunile luate se comunica In
copie Eforiei.
Dacá se constatá cA, vreo Ib-
tärire a consiliului de adminis-
tratie, produce o vAtAmare in-
tereselor Casei sau Bisericii,
constituind o cAlcare a legii de
organizare a Casei sau a celor-
lalte legi si regulamente in vi-
goare, Eforia Bisericii va pu-
tea suspenda executarea hotA-
 15 Mart le 1938
trebui sA fie motivatd. In ter-
amen de 10 zile dela comunica-
rea suspendärii, consiliul de ad-
rninistratie al Casei poate face
apel la Consiliul Central Bise-
ricesc, care, lucrAnd In plenul
delegatiei permanente, se va pro-
nunta definitiv asupra anuldrii
sau mentinerii hotäririi suspen-
date.
La caz cá delegatia perms-
entá a Consiliului Central Bi .
sericesc, nu solutioneazA In ter-
men de 15 zile dela inregistrare
apelul, hotArIrea initial& a con
siliului de administratie devine
executorie de plin drept.
Dac& delegatia permanent&
nu se va putea intruni in ple-
nul ei, din cauza impiedecárii
de a se prezenta a unora din
membrii sai, hotAriri valabile se
pot lua dacd, In afard de pre-
sedinte, sunt prezenti 3 mem-
bri, obtinAndu-se Ins& majorita-
tea de voturi din totalul mem-
brilor care o compun, normA
aplicabild chiar dacA sunt de
fatd la desbatere toti membrii
delegatiei permanente.
37. Eforia Bisericii va referi
la fiecare sesiune a Congresu-
lui National Bisericesc, despre
mersul operatiunilor Casei si
rezultatele obtinute. Pe baza re-
zultatelor, Congresul National
Bisericesc va putea statua di-
rective de viitor pentru bunul
mers al Casei.
38. Vizarea, numerotarea, snu-
ruirea, parafarea si sigilarea re-
gistrelor Casei Clerului se face
de cAtre Eforia Bisericii Orto-
doxe RomAne.
39. Achizitiunile de bunuri
mobile sau imobile, investiti u-
mile de capital, precum si in-
strAinarea, schimbul, ipotecarea
sau gajarea vreunei pärti din
patrimoniul Casei nu se poate
face decAt cu aprobarea preala-
bilit a Consiliului Central Bise-
ricesc.
C. Hamangiu, vol. XXVI.
www.digibuc.ro
19.
289
40. Un regulament alcdtuit
de Eforia Bisericii Ortodoxe Ro-
mane si aprobat de Consiliul
Central Bisericesc, va determine
modul de aplicare al acestei legi
si va lAmuri modalitatea acor-
ddrii Imprumuturilor, modul de
functionare a consiliului de ad- .
ministratie si a comisiunii cen-
sorilor, atributiile directorului,
functionarea serviciilor Casei,
numirea, discipline si pensiona-
rea functionarilor, impArtirea
ajutoarelor, etc.
41. In cazuri de imposibili-
tate a realizdrii scopului initial,
de inutilitate, a continuArii acti-
vitAtii Casei, de stare financiard
precard, prin scAderea opera-
tiunilor acestei institutiuni, si
in alte ImprejurAri similare,
Consiliul Central Bisericesc va
putea hotdri disolvarea, proce-
dAnd la lichidarea patrimoniu-
lui Casei. AceastA operatiune se
va realiza de cAtre Eforia Bise-
ricii Ortodoxe RomAne, care va
lua pe searna sa dela consiliul
de administratie, activul si pa-
sivul Casei, II va transforma In
numerar, va lichida obligatiu-
nile Casei, iar restul II va dis-
tribui membrilor, In raport cu
capitalul depus si timpul at a-
cest capital a stat in casd.
Fondul de -rezervá nu se va
distribui, ci va trece la Fondul
general bisericesc.
42. Dispozitiunile prezentei
legi intrd In vigoare dela data
promulgárii ei.
43. Toate legile si regulamen-
tele contrare legii de fatA, sunt
si rdmAn abrogate. Legea si
Statutul Casei Clerului, santio-
natA prin fnaltul decret regal
Nr. 2.404, publicat in Monitorul
Oficial Nr. 159, din 21 Iulie 1929,
precum si legea publicatd In
Monitorul Oficial Nr. 106 din 9
Mai 1934, sunt si rAmAn abro-
gate.
290 15 Mart le 1938
DECRET-LEGE
pentru modificarea Legii Corpului
subofiterilor precum si Legea
Corpului maiestrilor militari
DIN 15 MARTIE 1938 1)
Asupra raportului ministrului
Nostru secretar de Stat la De-
partamentul Ap5x5xii Nationale
sub Nr. 62.294 din 1938;
Väzând si art. 14 din legea
excepViona15. financiara, din 1
Aprilie 1937 si aviind in vedere
jurnalul Consiliului de Ministri
Nr. 453 din 1938,
Am decretat si decret6m:
Art. unic. La legea asupra
Corpului subofiterilor, promul-
gat& prin I. D. R. Nr. 777 din
15 Martie 1932, publicatá in Mo-
nitorul Oficial Nr. 65 din 17
Martie 1932.
1. Gagistii muzicanti ai ar-
matei omisi prin legea asupra
corpului subofiterilor din 15
Martie 1932, precum si prin le-
gea pentru organizarea corpu-
lui maistrilor militari din 30 Iu-
nie 1937, se asimileazá si se in-
cadreaz5,, cu toate drepturile si
obligatiunile, in corpul subofite-
rilor, conform legii din 15 Mar-
tie 1932, dui:4 cum urmeazá:
a) Gagistii muzicanti, stagiari,
cu gradul de subofiteri instruc-
tori;
b) Gagistii muzicanti cl. III, cu
gradul de plutonieri;
c) Gagistii muzicanti cl. II, cu
gradul de plutonieri majori;
1) I. D. R. sub Nr. 1.207 din 1938,
s'a dat in baza art. 14 din Legea de-
plinelor puteri (pag. 899, vol. XXV)
si s'a publicat in Monitorul Oficial,
p. I, Nr. 61 din 15 Martie 1938. El
incadreazä gagistii muzicanli ai ar-
matei, in Legea asupra corpului sub-
ofiterilor, din 17 Martie 1932, pag.
194, vol. XX, precum si in Legea
pentru organizai ea corpului maistri-
bor. m;litari, din 30 Iunie 1937, pag.
1452, vol. XXV, p. II.
www.digibuc.ro
d) Gagistii muzicanti cl. I, cLu
gradul de plutonieri majori, in_
prima reangajare. Toti cu ve-
chimea respectivä.
2. Ministrii Nostri secretari de-
Stat a Departamentele Apáráriit
Nationale si ad-interim la Mi-
nisterul Aerului si Marinei; Fi-
nantelor si Justitiei, sunt insár-
cinati cu aducerea la indepli-
fire a prezentului decret, pe t
Aprilie 1938.
DECRET-LECE
pentru modificarea unor dispozitiuni.
din Legea pentru organizarea
judecitoreasci
DIN 15 MARTIE 1938 1)
Asupra raportului ministrului
Nostru secretar de Stat si ad-
interim la Departamentul Jus-
titiei Nr. 23.444 din 1938;
Väzâncl jurnalul Consiliuluf
de Ministri, cu Nr. 492 din 1928;
Vazând avizul Consiliului le-
gislativ Nr. 16 din 1938;
In temeiul art. 98 din Consti-
tutiune,
Am decretat si decretám:
E. Dispozitiunile alineatului
penultim al art. 138 din legea,
pentru organizarea judecato-
reasca se abrog5..
2. Numirea judeatorilor se-
va face far& avizul Consiliulut
superior al magistraturii, in or-
dinea de clasificare, in care ma-
gistratii aunt trecuti in tablour
centralizator al rezultatului exa-
i) I. D. R. sub Nr. 1.211 din 1938,.
s 'a dat in baza art. 98 din Consti-
tu0e si s 'a publieat in Monitorul Ofi-
cial, p. I, Nr. 61 dn 15 Martie 1938.
El modifia Legea de organizare ju-
deatoreasa, din 31 Martie 1937,
pag. 796, vol. XXV, p. I. A se vedea
si Decietele-legi modifieatoare, din
17 Iulie 1937 si din 16 Februarie, 10
Martie si 5 Mai 1938, in acest vol._
 15 Martie 191-8
menelor de capacitate, intocmit
potrivit art. 88 din legea pentru
organizarea judecatoreasca.
Referatul ministru de fi-
nanee si. ad-interim la Minis-
terul Justifiei, cettre Consiliul
de Ministri,
Legea pentru organizarea ju-
decatoreasca, dispune pe de o
parte ca transferarea magistra-
tilor, 'carora aceasta lege le re-
cunoscuse inamovibilitatea, nu
putea fi facuta, Mel chiar prin
inaintare, decat cu consimti-
mântul magistratului, iar pe de
alta, ea atunci chiar când exi-
sta un consimtimant reciproc,
transferarea nu poate fi facuta
decat cu avizul conform al Con-
siliului superior al magistra-
turii,
Inamovibilitatea magistratilor
fiind ridicata, prin Constitutie,
pang ce legiuitorul nu va fixa
noua organizare judecatoreascá
intinderea principiului
Inaintari nu vor fi
facute cleat in másura in care
ele ar fi cerute de asigurarea
Impartirii dreptatii. Pentru a da
Ins& posibilitatea completarii lo-
curilor devenite vacante, In ma-
aura in care necompletarea lor
ar stanjeni bunul mers al jus-
titiei, proiectul ce supun deli-
beratiunii dv. prevede transfe-
rarea in locul vacant a unui
magistrat dela o altá instanta,
Ma% ca pentru aceasta, transf e-
rare sa mai fie nevoie de un
aviz al Consiliului superior al
magistraturii.
Legea pentru organizarea ju-
dectitoreasca In vigoare prevede
ea inaintarea in locurile de ju-
decator se va face cu avizul
Consiliului superior al magis-
traturii, in ordinea In care sunt
trecuti In tablou, dupa impor-
tanta mediilor, cei reusiti la
examenul de capacitate. Intoc-
mirea tabloului este läsatá in
www.digibuc.ro
291
sarcina Consiliului superior cu
ocaziunea validarii examenului
de capacitate. Pentru a da posi-
bilitatea exercitiului dreptului
de alegere a locului de catre cel
reu$it la examenul de capaci-
tate, legea prevede pentru mi-
nister obligatiunea de a publica
In Monitorul Oficial locurile va-
cante, cum de asemeni prevede
cazurile cand alegerea facuta
nu poate fi admisa. Proiectul
ce supun deliberatiunii dv.,
mentine toate aceste principii,
dar inlatura avizul Consiliului
superior al magistraturii ce le-
gee,' In vigoare cerea la atribui-
rea locului vacant. Am socotit
superflu acest aviz din moment
ce acela$i consiliu a recunosciit
aptitudinile $i a clasificat pe
candidati, iar legea Insasi pre-
vede numirea in ordinea tablou-
lui i arata cazurile fn care ale-
gerea unui loc cata, a fi inlatu-
rata.
Recunoasterea meritului prin
inaintarea automata a celui pe
care cunoVintele $i aptitudinile
profesionale 11 indica, este tinta
ce trebue urmarita de a$eza-
mantul judecatoresc al tarn.
Dad, Impartäsiti modul meu
de a vedea, va rog, sá ma au-
torizati a sunuse Maiestarii Sale
Regelui, alaturatul decret.
DECRET-LEGE
pentru import de bumbac din Turcia,
cu scutiri de taxe
DIN 15 MARTIE 1938 1)
Asupra raportului ministrilor
Nostri secretari de Stat la De-
1) I. D. R. sub Nr. 1.117 din 1938,
s 'a dat' in baza art. 14 din legea de-
plinelor puteri (pag. 899, vol. XXV)
s'a publicat in Monitorul Oficial
p. 1, Nr. 61 din 15 Martie 1938. A
se vedea i Acordul de pläti cu Tur-
eia, din 24 Marti° 1938, la ordinea
eronologici, in acest vol.
292 16 Martie 1938
partamentele Industriei ei Co-
mertului i acel al Finantelor,
inregistrat sub Nr. 459.904 din
7 Martie 1938;
Avand in vedere dispozitiunile
art. 14 din legea pentru unifica-
rea i simplificarea masurilor
financiare exceptionale din 1 A-
prilie 1937, publicata in Monito-
rul Oficial Nr. 76 din 1 Aprilie
1937;
Avand In vedere dispozitiu-
nile art. 28 din legea vamilor,
precum i prevederile jurnalu-
lui Consiliului de Minietri, Nr.
2.301 din 1935;
Vazand i dispozitiunile jur-
nalului Consiliului de Ministri,
Nr. 444 din 5 Martie 1938,
Am decretat ei decretam:
1 Se aproba scutirea de taxa
de 12 la Rita ad-valorem pentru
cantitatea de 2.300.000 kg bum-
bac brut, dela art. 500 din tari-
ful vamal, ce urmeaza a fi im-
portatá din Turcia, pe baza A-
cordului de plati dintre Roma-
nia ei Turcia dela 5 Ianuarie
1938, ei in urma actului de an-
gajament, semnat in ziva de 18
Februarie 1938, de catre fabri-
cile indigene, care prelucreaza
bumbacul brut.
2. Scutirile de taxe din pre-
.zentul jurnal se vor acorda fa-
bricilor indigene In limita can-
litatilor de 2.300.000 kg de catre
Ministerul de Finante, pe baza
interventiunilor f Acute dela caz
la caz, comunicate Directiunii
Nämilor de dare Ministerul de
Industrie ei Comert.
3. Minietrii Noetri secretari
de Stat la Departamentele In-
dustriei i Comertului i acel al
Finantelor, sunt insarcinati cu
aducerea la indeplinire a pre-
zentului decret.
www.digibuc.ro
DECRET-LECE
pentru modificarea Legii Fondutul
Bisericesc al Bucovinei
DIN 16 MARTIE 19381)
Asupra raportului preeedinte-
lui Consiliului Nostru de Minis-
tri ei minietrilor Noetri, secre-
tari de Stat la Departaraentele
Cultelor ei Artelor, ad-interim,
Finantelor si Justitie ad-interim,
cu Nr. 6.970 din 1938;
Vlizand jurnalul Consiliului de
Minietri cu Nr. 376 din 1938;
Vazand avizul Consiliului Le-
gislativ Nr. 19 din 1938,
Am decretat ei decretäm:
1. Legea de organizare a Fon-
dului Bisericesc Ortodox-Roman
al Bucovinei, astf el cum este de-
cretata cu inaltul decret regal
Nr. 3.583 din 30 Octomvrie 1937,
publicat in Monitorul Oficial,
partea I-a, Nr. 255 din 4 Noem-
vrie 1937 0 astfel cura este pu-
blicat ca text complet in Moni-
torul Oficial Nr. 269, partea I-a,
din 20 Noemvrie 1937, se modi.
flea, precum urmeaza:
Art. 1, va avea urmatorul con-
tinut:
Fondul Bisericesc Ortodox-Ro-
man al Mitropoliei Bucovinei,
este ei ramâne o fundatiune spe-
ciala de sine statatoare, ce apar-
tine Mitropoliei Bucovinei. Pre-
tutindeni unde in acest decret-
lege se va Intrebuinta expresiu-
nea Fondul", se va intelege
Fondul Bisericesc Ortodox-Ro-
man al Mitropoliei Bucovinei.
La stareitul fiecárui alineat,
al art. 2 din legea publicata In
Monitorul Oficial Nr. 269 din
0 I. D. R. sub Nr. 1.219 din 1938,
s 'a publicat in Monitoral Oficial, p.
I, Nr. 62 din 16 Martie 1938; el
modificii Legea in ultima redactare
din 20 Noenwrie 1937, pag. 2244, vol.
XXV, p. II. A se vedea noul text
complet, la 2 Aprilie 1938, in acest
vol., la ordinea cronologica,
 16 Martie 1938
1937, se adaugg: sau imputer-
nicitului s/u".
Art. 3, alin. 3, va avea urmäto-
rul continut:
Excedentele bugetare vor fi re-
partizate In fiecare an de Mitro-
politul Bucovinei, lucrând cu Co-
mitetul de directie i Consiliul
Eparhial, dupa. urmätoarele nor-
me:
10 la sutä pentru märirea fon-
dului de rezistentä.
Restul excedentului va fi fn
trebuintat jumätate pentru ne
voile economice, sociale i cul-
turale ale Eparhiei Bucovinei,
iar jumätate se va värsa la
Fondul General Bisericese" din
Bucuresti.
Art. 5. Statul exercitti asupra
Fondului dreptul sau de supra-
veghere prin ministrii de agri-
cultur& i domenii i culte si
arte.
Acest drept de supraveghere
constä:
Ministrul de agriculturä si do-
menii aprob& bugetul anual al
Fondului, In ce priveste partea
silvic& i tehnic6.
Ministrul de culte si arte, a-
probá repartizarea sumelor pre-
v&zute In buget, pentru plata
personalului bisericesc, pentru
nevoile cultului i pentru intre-
tinerea operelor culturale si dd
binefacere ale Eparhiei.
Acest drept nu se poate delega.
Când Ministerul Cultelor, a-
pron, partea sa din buget, se
consult& delegatul Eforiei
si
Centrale, ca reprezentant al
Fondulni General Bisericesc".
In anii cu prevederi bugetare
bune, se va inscri o surná deter-
minat& de Comitetul de airectie,
pentru plata anticipat& a dato-
riilor.
La art. 7, se adaugá un alineat
nou:
Vársarea retinerilor din tre-
cut, datorate Casei Pensiilor, In
baza decretutui-lege Nr. 2.082 din
www.digibuc.ro
293
29 Aprilie 1937 1), privitor la
trecerea functionarilor civili
eclesiastici ai Eparhiei si, Fon-
dului Bisericesc la Casa Gene-
ral/ de Pensiuni, se va face in
decurs de 5 ani, dela data pre-
zentului decret-lege, In rate a-
nuale egale.
Art. 10, lit. d:
Avizeaz& asupra propunerilor
de transactiuni judiciare, referi-
toare la márirea sau mioorarea
averii imobile, ce depäseste su-
ma de 100.000 lei.
La art. 14, Nr. 2, se adaugä:
f) Serviciul minelor
Art. 16. Comitetul de directie,
este format din consilierul refe-
rent al sectiei economice sau iii-
locuitorului lui, din administra-
torul Fondului si din sefii de
serviciu.
Consilierii tehnici iau parte la
toate sedintele comitetului.
Comitetul este convocat i pre-
zidat de Mitropolit, sau, in lip-
sä, de inlocuitorul sAu.
Art. 28, se contopeste cu art. 27.
Art. 29, devine art. 28.
Art. 30, 31, 32, se contopesc,
devenind art. 29.
Art. 33, se suprimá.
Art. 34, devine art. 30.
Art. 35, devenit art. 31, are
urnagtorul cuprins:
Acest serviciu are urmtitoarele
sectiuni:
a) Sectia studiilor i informa-
tiilor;
b) Sectia vânzärilor
tillor;
c) Sectia pescuitului, vAnatu-
lui si pasunatului;
d) Sectia administrárii imobi-
lelor.
Art. 36 i 37, devin art. 32 si 33.
Art. 34 (nou). Sectia pescuitu-
lui, vänatului i päsunatului,
are In atributiunile sale, toate
1) A se vedea Decret-lege din 29
Aprilie 1937, la pag. 1246, vol. XXV,
p. II.
294 16 Martie 1938
lucrArile privitoare la exploata-
rea si valorificarea acestor bo-
gätii.
Art. 35 (nou). Sectia adminis-
trArii imobilelor, se ocupä de ti-
nerea evidentei tuturor proprie-
tätilor Fondului Bisericesc si de
administrarea imobilelor ce se
Inchiriaz& sau se arendeazg.
Pe lângg aceastä sectiune este
atasat cadastrul.
Art. 36 (nou). Serviciul mine-
lor si bäilor, are in atributiunile
sale administrarea, exploatarea
valorificarea boggtiilor mini-
ere si termale ale Fondului.
Art. 38 devine 37, adaugandu-
i-se un alienat nou:
Prin regulament se pot crea
administratii mari speciale lo-
cale pentru mine si bgi, cores-
punatoare nevoilor exploatdrii.
Articolele: 39, 40, 41, 42, 43, 44
si 45, devin respectiv art.: 38, 39,
40, 41, 42, 43 si 44.
Art. 45 (nou). Oricine va aduce
In patrimoniul Fondului Biseri-
cesc o suma socotitá pierdutI,
sau va realiza o märire excep
tionalä a patrimoniului, va avea
dreptul, ca Incurajare, la o in-
demnizatie special& de 10% din
suma redob&nditä.
In cazuri exceptionale, Consi-
liul Eparhial, cu aprobarea Mi-
tropolitului, poate majora acea-
st& indemnizare.
Repartizarea acestei indemni-
zatii se hotäräste de Mitropolit,
la propunerea Comitetului de
directie.
Art. 46 (nou). Bugetul Facul-
t64ii de Teologie, Intretinut& de
Biserica Bucovinei, va fi apro-
bat in fiecare an de Mitropolitul
Bucovinei, inainte de a fi supus
aprobärii Ministerului Educe-
tiunii Nationale.
Mitropolia Bucovinei rämâne
Indatorat& sä verse la Stat nu-
mai sumele ce dansa a aprobat.
www.digibuc.ro
Articolele: 46, 47, 48 si 49 (ve-
chi), se mentin, devenind respec-
tiv articolele: 47, 48, 49 si 50.
Art. 51 (nou). Rang la alege-
rea si constituirea nouei Adu-
näri Eparhiale, bugetul Fondu-
lui si al Eparhiei Bucovinei, va
fi Intocmit de organele de con-
ducere i aprobat de Ministerul
Cultelor i Artelor si Ministerul
Agriculturii si Domeniilor.
2, Ministerul Cultelor si Arte-
lor va publica textul complet al
acestei legi, astfel cum a fost
modificatä.
DECRET-LEGE
pentru inlocuirea notarilor publici ce nu
cunosc limba oficialä
DIN 16 MARTIE 19381)
Asupra raportului ministrului
Nostru, secretar de Stat, ad-in-
terim la Departamentul justi-
tiei Nr. 24.138 din 1938;
VAzand jurnalul Consiliului
de Ministri Nr. 517 din 1938;
Vazänd avizul Consiliului Le-
gislativ Nr. 18 din 1938;
In temeiul art. 98 din Consti-
tutiune,
Am decretat i decretäm:
1, Notarii publici care nu cu-
nose bine limba oficialä a Sta-
tului, in grai si In scris, vor fi
Inlocuiti de Ministerul justitiei,
In urma constatärii facutä, de
atre un delegat al acestuia.
2. Dispozitdunile alineatului
ultim, al ß 33 din legea notari-
lor publici, din Transilvania,
astfel, cum a fost Intregit prin
legea Nr. VII din 1886, se a-
brogä.
1) I. D. R. sub Nr. 1.221 din 1938,
a 'a dat in baza art. 98 din Constitu-
si s'a publieat in 31 ontitorul f
oial, p. I, Nr. 62 din 16 Martie 1938.
 16 Martie 1938 295

.Referatul d-lui ministru al jug- nistrativä cd nu cunosc la per-

ad-interim cdtre Consi- fectie limba oficiald a Statulul
hiul de Mini ltri, fdrä nicio alt5, formalitate.
Nu se poate concepe ca un Dacd si dv. sunteti de acort
functionar public sau o persoa- vá rog sa mli autorizati sli su
ni un serviciu pu- pun Inaltei semnáturi a Maies
blic sit nu cunoascd limba ofi- tátii Sale Regelui aláturatul
ciald a Statului. proiect de decret.
Dreptul autoritdtii de a inde-
párta din functiune pe functio DECRET-LEGE
narii publici care nu cunosc lim- pentru modificarea unor dispozitiuni
ba romanil, fdrá nicio altä for- din Legea asigurärilor sociale
.malitate decât constatarea aces-
tui fapt din partea autoritatii DIN 16 MARTIE 1938 1)
administrative a fost recunoscut Asupra raportului ministrilor
in mod definitiv si constant de Nostri, secretar de Stat la De-
Inalta Curte de Casatie. partamentul Muncii si secretar
Singura exceptie care s'a f5.- de Stat la Departamentul Fi-
,cut in aceastá privintá este pen- nantelor, ad-interim la Departa-
tru notarii publici din Ardeal, mentul Justitiei, sub Nr. 520 din
.care fiind guvernati de o lege 1938;
.speciald Incá i azi In vigoare, Vdzand jurnalul Consiliului
Malta Curte de Casatie a hotd- de Ministri Nr. 520 din 1938;
tit cli acestia nu pot fi indepär- Väzând avizul Consiliului Le-
tati din functiune decât cu avi- gislativ cu Nr. 9 din 1938;
zul Comisiunii de disciplind sau In temeiul art. 98 din Consti
numai in cazurile prevAzute de tutiune,
paragr. 33 din legea notariald Am decretat i decretám:
XXXV dela 1874. 1. In caz de disolvare sau des-
Ori, prin legea VII din 1886, completare a consiliului de ad-
-s'a preväzut in mod expres, ca ministratie al unei case de asi-
conditiune esentiald de numire, gurare, pang la constituirea u-
notarii publici trebue sd cu- nui nou consiliu, ministrul mun-
noascd la perfectie limba ro- cii va numi o comisiune interi-
mand. avand compunere i atri-
Nefiind admisibil asa dar, ca butiuni ca si consiliul ales.
dupa aproape 20 de ani dela 2. Mandatul membrilor din
unire sä se mai gäseasca notari . consiliul de administratie al Ca-
publici in functiune care s5. nu sei centrale a asigurdrilor so-
-cunoascd la perfectie limba ro- ciale expird odatd cu mandatul
mand i nefiind niciun motiv ca adundrii generale, care i-a ales.
acestia sd fie exceptati dela re-
gula genera15.., ci din potriva ei 1) I. D. R. sub Nr. 1.228 din 1938,
urmând mai mult ca oricare al- s dat in baza art. 98 din Clonstitutie
ii fie indeprotati din fum- s 'a publicat in Monitoral Oficial,
tiune cu o procedurd sigurd p. I, Nr. 62 din 16 Martie 1938. El
rapidd, am intocmit aldturatul Legeamodifica mai multe dispozitiuni din
proiect prin care se stabileste cli de unificare a asigurärilor so-
notarii publici pot fi indepArtati ciale, din 8 Aprilie 1933, pag. 129,
din functiune prin simpld deci- vol. XXI, cu mod. 9 Noemvrie 1934,
zie ministeriald, de indatä ce se 22 August 1936 si 2 Aprilie 1937,
constatá de autoritatea admi- pag. 1026, vol. XXV.
www.digibuc.ro
296 16 Mart le 1938
Pan& la constituirea unei noi
adunAri generale, care urmeaz&
sä fee& alegerea unui nou consi-
liu de administratie, ministrul
muncii, va numi un consiliu de
administratie interimar, având
aceeasi compunere i atributiuni
ca i consiliul ales.
3. Reprezentantii caselor de
asigurlri sociale, in adunarea
general& a Casei centrale a asi-
gurarilor sociaIe, vor putea fi
desemnati si de comisiunile in-
terimare ale Caselor de asigu-
rdri sociale, in cazul and con .
siliile de administratie ale aces-
tor case s'ar gäsi disolvate. In
acest caz, mandatul este valabil
numai pan& la desemnarea
unor noi membri de c&tre vii-
torul consiliu ales.
4 Când adunarea general&
s'ar gäsi disolvatá., bugetul Ca-
sei Centrale i bugetele Caselor
de asigurdri sociale, vor fi apro-
bate de Consiliul de administra-
tie al Casei centrale a asigura-
rilor sociale.
5. In caz de disolvare a adu-
närii generale, precum i in caz
de vacant& provenitä prin demi-
sie, deces sau orice alt& cauzä,
membrii patroni si salariati din
comisia superioarä de control,
din comisiile de pensii pentru
invaliditate si accident si din co-
misia de apel de pe Lang& Casa
central& a asiguarilor sociale,
vor fi numiti de ministrul mun-
cii, prin decizie ministerialà.
In acest caz, numirea este va-
labilà numai pan& la convoca-
rea celei mai apropiate adunäri
generale si desemnarea unor noi
membri.
6. Membrii patroni si sala-
riati din comisiunile prevAzute
de articolul precedent vor fi plà-
titi cu jeton pentru sedintele la
care au participat
Cei din Comisia de apel vor a-
'vea si ate un supleant.
Hotäririle date in interva-
www.digibuc.ro
lul dela 9 Februarie 1938, pân&
in prezent, de atre Comisiunea.
de apel si de atre Comisiunila
de pensii, la care au participat
membrii ale aror mandate an
expirat, odatá cu mandatul adu-
närii generale, care i-a desem-
nat, sunt valabil date.
Raportul d-lor minitri ai mun-
cii fi al justigei, catre M. S_
Regele.
Prin I. D. R. Nr. 337 din 1938
au fost disolvate:
Consiliile de administratie
Caselor de asiguräri sociale; A-
dunarea general& i consiliul de
adrninistratie al Casei Central°.
a Asigurärilor Sociale.
Prin acelasi decret, ministrut
muncii, a fost autorizat sà nu
measa comisii interimare la.
Case le de asiguräri social°.
Motivul invocat pentru disol-
vare nefiind intemeiat pe dispo-
zitiile art. 124, al legii pentru
unificarea asigurarilor sociale,
actul disolvArii este ilegal, asa.
dup& cum se pronuntà i Consi-
liul superior al avocaturii Sta-
tului, cu avizul Nr. 114 din 2'
Martie 1938.
Cum legea pentru unificarea
asigurärilor sociale nu preveda
instituirea unui consiliu de ad
ministratie interimar, pentru
iesi din impasul in care se gti-
seste astäzi institutiunea auto-
nomA, a asigurärilor sociale, pro-
punem alAturatul decret - lege
care s& permit& ca reprezentan-
tii Caselor de asiguräri social&
din adunarea general& s& fie
desemnati si de consiliile interi-
mare dela Case le de asigurijri,
sociale, and constllile acestor
Case s'ar gäsi disolvate i sa dud
posibilitatea instituirii unui con-
siliu interimar la Casa Central&
a Asigurilrilor Sociale, modifi-
and textul art. 85 din legea pen
tru unificarea asigurärilor so,
ciale.
 16 Martle 1938
Decretul-lege propus Inlätura
conditia avizului conform, din
art. 60 al legii, si permite ca bu
getele sä fie votate de consiliul
de adrninistratie al Casei Cen-
trale, dacä In luna Martie, calla
trebuesc votate bugetele. Adn-
narea genera15. a Casei Central.,
s'ar gAsi disolvatrt, cum este ca-
zul astäzi.
Autorizati de Consiliul de Mi
nistri, prin jurnalul Nr. 520 din
1938, cti cel mai profund respect,
supunem Inaltei aproldri si
semnáturi a Maiestätii Voastre
aläturatul proiect de decret-lege,
pentru modificarea unor dispo
zitiuni din legile pentru unifica
rea asigurArilor sociale.
DECRET-LEGE
pentru modificarea unor dispozitiuni
relativ la comertul de band
DIN 16 MARTIE 1938 1)
Asupra raportului presedinte-
lui Consiliului Nostru de Minis.
tri si al ministrului Nostru,
cretar de Stat la Departamen-
tul Finantelor si ad-interim In
Departamentul Justiiei cu Nr.
455.880 din 1938;
Vazilnd jurnalul Consiliului de
Ministri cu Nr. 419 din 1938;
In baza dispozitiunilor art. 98
din noua Constitutie,
Am decretat i decream:
Art. I. Se aprob5, urnatorul
decret-lege pentru modificarea
1) I. D. R. sub Nr. 1.137 din 1938,
s'a dat in baza art. 98 din Conatitu-
tie i s'a publicat in Monitorul fi-
cial, p. I, Nr. 62 din 16 Martie 1938.
El scoate de sub regimul Legei co-
mertului de band., Institutele de Cre-
dit Agricol vi pe cel de Credit al me-
seria§ilor. A se vedea:
1. Legea pentru reglementarea co-
mertului de band., din 8 Mai 1934,
la pag. 270, vol. XXII, en mod. 20
Aprilie 1935, pag. 377, vol. XXIII,
www.digibuc.ro
297-
unor dispozitiuni din legea pen-
tru infiintarea unui Institut Na-
tional de Credit Agricol din 1 A-
prilie 1937, din legea pentru In-
fiintarea unui Institut National,
de Credit al Meseriasilor din 5
Aprilie 1937 si din legea pentru,
modificarea unor texte din legek
pentru organizarea i reglemen-
tarea comertului de bancl din,
14 Aprilie 1937, cu urmiltorul cu.
prins:
1. Articolul 22 din legea pen-
tru Infiintarea unui Institut Na-
tional de Credit Agricol, se fnlo-
cueste cu urmrttorul text: Dis-
pozitiunile legii pentru regle-
mentarea cornertului de bana
nu se aplicg, Institutului Natio-
nal de Credit Agricol".
2. Aliniatul 1, al articoluluì
32, din legea pentru Infiintarea
Institutului National de Credit
al Meseriasilor se fnlocueste cu
urmrttorul text: Dispozitiunile
legii pentru reglementarea co-
mertului de bench i cele din le-
gea pentru Inlesnirea si reface-
rea creditului nu se aplid, Ins-
titutului National de Credit al
Meseriasilor".
3. Aliniatele 7 si 8 ale artico-
lului 2 din legea pentru modifi-
carea unor texte din legea pen-
tru organizarea i reglementa-
rea comertului de band, se in-
locuese cu urmátoarele texte:
Institutul National de Credit
apoi 14 Aprilie, 3 Iunie §1 4 Septem-
vrie 1937, toate in vol. XXV.
2. Legea pentru inleanirea i refa-
eerea creditului, din 20 Aprilie 1935,
la pag. 377, vol. XXIII, cu mod. 7
Aprilie 1936.
3. Legea pentru infiintarea unui_
Institut National de Credit Agrieol,
din 1 Aprilie 1937, la pag. 939, vol.
XXV, p. I.
4. Legea pentru infiintarea unui
Institut National de Credit al Me--
eriar}ilor, din 5 Aprilie 1937, la pag
1036, vol. XXV, p. I.
 298
Agricol"; Institutul National de
Credit al Meseriasilor".
Art. 1.1. Presedintele Consiliu-
lui Nostru de Ministri si minis-
trul Nostru secretar de Stat la
Departamentul Finantelor si ad-
interim la Departamentul Jus-
titiei, sunt insitrcinati cu adu-
cerea la indeplinire a prezentu-
-lui decret-lege.
DECIZIE
relativ la drepturile de misie
fi transport in striiinitate
DIN 16 MARTIE 1938 1)
Noi, ministru secretar de Stat
la Departamentul Aphrilrii Na-
-tionale,
Avâncl in vedere bugetul inte-
rior de cheltuieli al exercitiului
1937 98 si ca o completare a dis-
pozitiunilor deciziei ministeriale
Nr. 1.972 din 18 Februarie 1938,
Decidem:
Cu incepere dela 1 Februarie
1938 si pârat la 31 Martie 19:18,
atasatilor militari, ajutorilor si
secretarilor de atasati militari,
ofi terilor trimesi la studii si sta-
gii in sträinátate pe contul Sta-
tului, precum $i personalul mili-
tar si civil din serviciul armatei
trimes in strairaitate in comisi-
uni de supraveghere, receptie si
in misiuni speciale, In afarä de
solda gradului, urmeazA a li se
mai pláti drepturile de strainá-
tate (diferentá valutará) dura
cum se noteazá mai jos:
1. Atasatii militari si ajutorii
lor, când se inapoiazá definitiv
In tará, incetându-le misiunea in
stráinatate, vor primi o indem-
nitate pentru cheltuielile de
-transport si pentru procurarea
actelor necesare deplasárii de
-50.000 lei,
1) Deeizia ministerialii sub Nr.
2.021 din 1938, s'a publieat in Moni-
-torul Oficial, p. I, Nr. 62 din 16
Martie 1938.
www.digibuc.ro
16 Martie 1938
2. Secretarii de atasati mili-
tari vor mai primi:
a) Lei 10.000 indemnitate de
haine civile;
b) Indemnitate de transport,
pasaport si vize, care se va pläti
astfel:
Cei repartizati atasatului mili-
tar dela Moscova vor primi lei
20.000 fiecare.
Cei repartizati atasatilor mili-
tari dela Londra si Ankara vor
primi 15.000 lei fiecare.
Cei repartizati atasatilor mili-
tari dela Paris, Boma, Berlin,
Praga $i Varsovia vor primi lei
10.000 fiecare.
Cei repartizati atasatilor mi-
litari dela Sofia, Budapesta, Vie-
na si Belgrad, vor primi 8.000
lei fiecare.
3. Ofiterii trimesi la studii $i
stagii in straingtate vor mai
primi:
a) Indemnitatea de haine ci
vile, care va fi de lei 15.000 de
fiecare ofiter superior sau infe-
rior;
b) Pentru indemnitatea de
transport si actele necesare de-
plasarii (pasaport, vize, etc.), se
va Wilt cate 25.000 lei de fie-
care ofiter.
La inapoierea in tará a ofite-
rilor, inclemnitatea va fi ace-
easi;
c) Pentru cheltuieli de crillito-
rii de instructie, aplicatiuni si
manevre se va pláti de fiecare
ofiter astfel:
Celor din Franta fr. fr. 6.000.
Celor din Polonia zloti 1.055.
Celor din Cehoslovacia K. C.
5.715.
Celor din Iugoslavia dinari
8.700.
Celor din Italia L. ital. 3.850.
La aceste sume se aplicA pri-
ma valutará respectivá conform
legii devizelor;
d) Taxe scolare:
Pentru fiecare ofiter aflat la
$coala superioará de rázboiu
 16 Martie 1938
sau la $coala superioarN, de in-
-tendent5, din Franta, fr. francezi
12.000 anual.
Pentru fiecare of iter trimes la
tine din *colile de aplicatie din
Franta, fr. fr. 15.000 anual.
Pentru un ofiter trimes la
$coala superioarA de rd.zboiu
clin Italia, L. it. 7.700 anual.
La aceste sume se aplia, pri-
ma valutará respectivg, conform
legii devizelor.
Drepturile cuvenite perso-
nalului *i civil, ce ur-
meazil a pleca In misiuni spe-
ciale In diferite tári i diferite
comisiuni de supraveghere sau
receptie de materiale, se fixeaza
.astfel:
I. Indemnitatea de misie strái-
nátate:
a ) Pentru ofiteri:
Ofiterii inferiori vor fi plátiIi
lunar cu o sumil echivalentá cu
solda unui capitan din tara res-
pectivá, iar ofiterii superiori cu
unui ofiter egal In grad din
tam respectiv5,, socotitá In mo-
neda tárii respective, dupá cum
se aratá mai jos:
Franta, fr. fr.: general 5.955,
colonel 5.511, lt.-col. 4.455, maior
3.555, cdpitan, (locot. i sublt.)
2.875.
Anglia, L. St.: general 65, co-
lonel 56 lt.-col. 50-6, maior 47
0, apitan, (locot. *i sublt.) 46
15.
Germania, R. Mk.: general 868,
colonel 750, It.-col. 750, maior
630, cäpitan, (locot. i sublt.)
605.
Austria, $il. A.: general 1.770,
colonel 1.495, lt.-col. 1.215, maior
930, cäpitan, (locot. *i sublt.) 694.
Italia, L. it.: general 3.510, co-
lonel 3.125, lt.-col. 2.780, maior
2.480, apitan, (locot. *i sublt.)
2.000.
Turcia, L. Ot.: general 370, co-
lonel 311, lt.-col. 237, maior 186
cApitan, (locot. *i sublt.) 146.
Polonia, zloti: general 1.735, co-
www.digibuc.ro
299
lonel 1.190, lt.-col. 987; maior 783,
cdpitan, (locot. *i sublt.) 617.
Cehoslovacia, K. C.: general
5.000, colonel 4.480, lt.-col. 4.239,
maior 3.170, capitan, (locot. *i
sublt.) 2.770.
Ungaria, pengoe: general 1.530,
colonel 1.200, lt.-col. 1.135, maior
830, cilpitan, (locot. *i sublt.) 735.
Jugoslavia, dinari: general
7.878, colonel 6.939, lt.-col. 6.730,
maior 4.935, capitan, (locpt.
sublt.) 3.780.
Bulgaria, leva: general 17.370,
colonel 14.685, lt.-col. 11.940, ma-
jor 9.520, cápitan, (locot. *i sub-
IQ 8.385.
b Pe lâng6 acestea, presedintii
comisiunilor de supraveghere *i
receptie vor mai primi o indem-
nitate de reprezentare lunara
astfel:
Angila, 15 lire sterline.
Germania, 250 reichs markt.
Japonia, 15 lire sterline.
Austria, 750 schilingi.
Franta, 2.500 franci francezi.
Italia, 2.250 lire italiene.
Turcia, 150 lire otomane.
Polonia, 750 zlott
Cehoslovacia, 2.500 koroane
cehe.
Ungaria, 600 pengoe.
Iugoslavia, 3.750 dinari.
Bulgaria, 7.000 leva.
Indemniatile de reprezentare
aci arätate, adunate cu indemni-
tätile de misii dela alineatul a
preceednt, ambele transformate
In lei, nu trebue sä depáseascit
In niciun caz cotele de mai jos:
Pentru general 39.000 lei lu-
nar.
Pentru colonel si lt.-colonel lei
34.500 lei lunar.
Pentru maiori si of. inferiori
lei 30.000 lei lunar.
In caz de depäsiri, indemnitit-
tile de reprezentare se vor dimi-
nua paná la limita cotelor aci a-
ratate, pe grade:
a) Pentru subofiteri, maistri
militari i civili si personalul ci-
300 16 Martie 1938
vil, indemniftle de misii lu-
nare, dupg. cum se aratâ, in ta-
belul alâturat.
Presedintii civili de comisiuni
primesc indemnit. de reprezen-
tare cu respectarea normelor
alin, b, precedent.
Când deplasarea comisiuni-
lor militare sau civile dureazg.
mai putin de trei luni, indemni-
z) tile de misie de strainAtate, a-
rätate la punctele a si b, de mai
sus, vor fi sporite cu 25 la sutâ.
Aceste sporuri nu vor depäsi In-
s& calculat In lei cotele maxime
dela art. 1, lit, a din decizia mi-
nisterialä Nr. 171 din 1937.
Presedintii comisiunilor nu
beneficiazd de aceste sporuri.
II. Indemnitatea de haine ci-
vile, ce se va plâti membrior
misiunilor i comisiunilor pen-
tru sträinätate, va fi de 10.000
lei, pentru ofiteri si lei 7.500,
pentru maistri militari, subofi-
ten i personalul civil.
Aceastá indemnitate se acordit
odatä pe ansi numai dacá in
ultimele 12 luni, nu s'a mai pri-
mit o altit indemnitate de haine
civile.
HI. Alocatia de transport, ce
se va plati membrilor comisiu-
nilor, va fi:
Costul transportului real tren
cl. I-a, pentru ofiteri si functio-
nari civili cu salariile echivalen-
te cu soldele ofiterilor i tren.
cl. II-a pentru maistri militari,
subofiteri i functionari civili
inferiori.
Costul real al unui bilet va-
gon de dormit, clasa I-a, pentru
ofiterii i functionarii civili cu
salariile echivalente lor, care a-
littoresc cu alte täri deal cele ce
au frontierá comuná cu RomA-
nia.
la inapoierea in tat% se p15,-
tese aceleasi indemnitäti de
transport.
www.digibuc.ro
IV. Deosebit de costul trans-
portului, se va mai pláti costui
real aI pasaportului, al vizelor
respective si costul a 40 kg ba-
gaje personale.
In cazul and deplasarea du-
reazá mai mult de 5 luni, atunci
se va plâti i transportul fami-
liei, pasaport si vize, (sotie
copii).
5. Eventualele cheltuieli, ne-
prevAzute In prezenta decizie, ce-
se vor ivi in cursul exercitiului,
vor fi stabilite dupl aceleasi
norme ca mai sus, iar aproba-
rile vor fi date in urma propu-
nerilor fäcue din timp.
6. Orice misiune si comisiu-
ne nu va putea pleca in strAinä-
tate färg, aprobarea prealabilä a
Consiliului de Ministri, fiind ab-
solut necesar a se anexa la acte
jurnalul Consiliului, in lipsa a-
ruia Ministerul de Finante, nu
aprobâ, efectuarea transferului.
7. Alocatiile stabilite mai sus
la art. 1 si 2, se suportit dela art.
2, buget 1937/938, cele dela art.
3, dela art. 3, bugetar, iar cele
dela art. 4, dela art. 4 bugetar.
8. Toate indemnittitile ce s'ar
cuveni comisiunilor trimese Iii
stráinátate, ce se suportá din
Fondul Apárarii Nationale",
vor fi egale cu cele prevAzute la.
art. 4 din prezenta decizie.
9. Toate dispozitiunile cu-
prinse in deciniile ministeriale
Nr. 133 din 20 Aprilie 1937, Nr.
171 din 26 Aprilie 1937 si Nr. 182
din 28 Aprilie 1937, contrare de-
ciziunii ministeriale de fatk
sunt si rAman desfiintate cu in-
cepere dela 1 Februarie 1938.
10. Ordonatorii primari prin
delegatie (Mare le Stat Major, se-
cretariatul general, inspectora-
tele si directiile din minister),
precum si Directia contabilitätii
stint insárcinati cu aducerea la
Indeplinire a prezentei deciziunt
ministeriale.
 17 Martle 1938 301

label de indemnitätile de strilinfitate euvenite lunar suboliterllor, maestrilor

wilitarl II civill l personalului civil din serviclul armatel, trimisi in sträinitate.
71
.
es .2.3
2.3
d el fg ......
SOLDA DE BAZA I; =b. E I t." o
Brute, dela : 4 a ..` '4 '7,'s .g a bo
a a
rz. <4 o .4 .11

Pr. fr. £ 11km. Seh.A. Lt. it. LL. ot. MO Ke. Peng8 Dinari Lava

Lei 19.000 In sue 5.950 60 866 1.770 8.500 860 1.730 5.000 1.520 7.850 17.900
17.000-19.000 5.500 55 748 1.490 8.120 310 1.175 4.470 1.200 6.900 14.670
* 15.000-17.000 4.450 50 730 1.200 2.750 235 980 4.230 1.100 6.710 11.925
, 13.000-15.000 4.300 60 710 1.100 2.650 215 940 4.200 1.050 6.500 11.800
. 11.000-13.000 8.550 47 625 920 2.500 185 780 3.160 825 4.920 9.520
9.000-11.000 2.875 45 605 700 2.000 145 610 2.760 780 8.765 8.375
. 7.000- 9.000 2.850 43 600 670 1.800 135 580 2.700 710 3.650 8.300
7.750
5.000- 7.000 2.850 29 390 600 1.700 120 500 2.500 650 3.500
8.000- 5.000 2.600 17 234 480 1.650 105 470 2.400 600 8.350 7.500
Sub 3.000 lei . . 1.760 11 156 820 1.150 71 315 1.705 810 2.600 4.780

DECRET-LEGE bare, anual, inventarul averii

lor din tar& i gestiunea finan-
relativ la administrarea averilor ciarä pentru aceastä avere.
clilugäresti striiine 2. Patriarhia Românä Ii exer-
DIN 17 MART1E 1938 9 citä, conform art. 4 din legea de
organizare a Bisericii ortodoxe
Asupra raportului presedinte- romane, dreptul gu de inspec-
lui Consiliului Nostru de Minis- tie si control prin Consiliul cen-
tri si ministrilor Nostri secre- tral bisericesc. Acesta va delega
tari de Stat la Departamentele: un membru al Eforiei Bisericii
Cultelor i Artelor ad-interim, Ortodoxe Române care Impreu-
Finantelor si Justitiei ad-inte- nä cu un delegat al Ministeru-
rim, cu Nr. 7.534 din 1938; lui Cultelor, va aproba In fie-
Väzând jurnalul Consiliului care an bugetul de venituri Si
de Ministri cu Nr. 484 din sedin- cheltuieli, precum si contul de
ta dela 9 Martie 1938, gestiune si va supraveghia exe-
Am decretat i decretam: cutarea dispozitiunilor din a-
1. Averile asezämintelor clu- ceastä lege.
gâreti din sträingtate, care se 3. In caz c'ând adrninistratorii
gasesc pe teritoriul Statului Ro- unor asemenea asezâminte nu
man, se vor administra numai s'ar conforma prezentei legi, sau
de mandatarii care vor avea a- s'ar dovedi cg, nu administreazl.
probarea Patriarhiei Române si corect averile respective, Patri-
a Ministerului Cultelor, sub al arhia Românä, prin Consiliul
cârui control vor sta si carora central bisericesc, Ii va inlätura
vor trebui sä prezinte spre apro- din funttiune i numai, In trite-
1) I. D. R. sub Nr. 1.168 din 1938, legere cu Ministerul Cultelor,
s 'a publieat in Monitoral Oficial, p. alti administratori pAnd la in-
I, Nr. 63 din 17 Martie 1938. A se trarea in legalitate.
vedea qi Legea pentru administrarea Administratorii unor aseme-
averior ealugäresti, din 10 August nea averi, pentru actele lor de
1024, la pag. 846, vol. rea administrare sau de admi-
preeum i Legea i Statutul Biserieü nistratiune cu rea credintâ, pe
ortodoxe române, din 6 Mai 1925, längh despagubiri civile In folo-
pig. 496, vol. XI-XII. sul asezämântului, vor fi urm5.-
www.digibuc.ro
302 17 Martie 1938
riti si pedepsiti si conform co-
dului penal.
4. Un regulament elaborat de
Consiliul central bisericesc si a-
probat de Ministerul Cultelor, va
specifica modul de punere in a-
plicare a legii de fata.
5. Toate legile si regulamen-
tele contrarii prevederilor din
prezenta lege sunt si râmân a-
brogate.
DECRET-LEGE
pentru prelungirea mandatului
reprezentanfilor biserice#I
DIN 17 MARTIE 1938 1)
Asupra raportului presedinte-
lui Consiliului Nostru de Minis-
tri si ministrilor Nostri, secre-
tari de Stat la Departamentele:
Cultelor si Artelor ad-interim,
Finantelor si Justitiei ad-inte-
rim, cu Nr. 9.447 din 1938,
Vázând jurnalul Consiliului
de Ministri cu Nr. 485 din se-
dinta dela 9 Martie 1938,
Am decretat *i decretäm:
1. Prin derogare dela art. 6,
9 si 10 din legea pentru organi-
zarea Bisericii Ortodoxe Rom5.-
ne din 6 Mai 1925, precum si
dela art. 130 si 140 din statutul
aceleasi legi, mandatul corpora-
tiilor reprezentative si al orga-
nelor executive bisericesti, ins
tuite prin acea lege: adunarile
eparhiale si congresul national
bisericesc, precum si organele
executive: consiliul eparhial si
consiliul central bisericesc cu e-
foria bisericii, se prelungeste
pfing, la viitoarea modificare a
legii si statutului de organizare
a Bisericii Ortodoxe Române din
6 Mai 1925.
1) I. D. R. sub Nr. 1.160 din 1938,
s 'a publieat in Monitorul 0 ficial, p.
I, Nr. 63 din 17 Martie 1938. A se
vedea Legea si Statutul de organizare
a Bisericii ortodoxe, din 6 Mai 1925,
la pag. 496, vol. XIXII.
www.digibuc.ro
2. Datele fixate pentru alege-
rea acestor corporatiuni si or-
gane se amânä pang la noi dis-
pozitiuni.
DECRET-LEGE
relativ la compunerea Uniunii
Camerelor de agriculturi
DIN 17 MARTIE 1938 1)
Asupra raportului ministrilor
Nostri secretari de Stat la De-
partamentul Agriculturii, Do-
meniilor si Cooperatiei si al Jus-
titiei ad-interim, Nr. 59.442 din.
11 Martie 1938,
In baza dispozitiunilor art. W
din Constitutie;
Väzând si jurnalul Consiliu
lui de Ministri Nr. 427 din 2 Mar-
tie 1938,
Am decretat si decretam:
Art. unic. Prin derogare dela.
dispozitiunile decretului-lege Nr..
154 din 20 Ianuarie 1938, numä-
rul agricultorilor care vor intra.
in compunerea comisiunii inte-
yimare a Uniunii Camerelor de.
agriculturä, se fixeaza la 8.
REGULAMENT
pentru modificarea unor articole din;
regulamentul de aplicare a legii de
organizare a muncii in porturi
DIN 17 MARTIE 19382)
3. Prin muncitor permanent
de port, se intelege acel munci-
tor care si-a facut o profesie o-
1) I. D. R. sub Nr. 1.191 din 1938,.
s'a dat in baza art. 98 din Constitu-
tie Foi s 'a publicat in Monitorul 0 fi-
dial, p. I, Nr. 63 din 17 Martie 1938..
A se vedea si Decret-lege de disol-
vare, din 21 Ianuarie 1938, la pag.
30, acest vol.
2) Acest Regulament s 'a sanctio-
nat prin Decret Regal Nr. 1.226 din
1938, si s 'a publicat in Monitorul
0 ficial p. I, Nr. 63 din 17 Marti
 17 Martie 1938 303..

bimuita din munca de port, a- In celeIalte porturi, comisia

\rand domiciliul stabil de mini- va lucra sub pre$edintia judelui
mum 6 luni, In ora$ul portului de ocol, In circumscriptia cdruia
unde munceste $i fiind inscris se afld acel port, sau a ajutoru-
la biroul populatiei din acel oras lui salt.
de cel putin 6 luni. Sediul comisiunii va fi la cd-
15. Se Infiinteazd in fiecare pitänia portului.
port câte o comisie a muncii, In porturile in care numdrul
compusd din: de muncitori i traficul este re-
a) Inspectorul muncii din re- dus si a cdror listd va fi stabi-
giune sau delegatul sdu; litä de Ministerul Muncii, Sand-
b) Cdpitanul portului sau de- tdtii si Ocrotirilor Sociale, de-
legatul sdu; acord cu Ministerul Aerului
c) Doi reprezentanti ai patro- Marinei, comisiunile de muncd.
nilor din port; vor fi compuse numai din:
d) Doi reprezentani ai munci- a) Judecdtorul de ocol In cir-,
torilor din port. cumscriptia cdruia se afld acel
Ileprezentantii patronilor i ai port, sau ajutorul sdu, ca pre$e-
muncitorilor vor avea fiecare dinte;
cate un supleant, care Ii vor b) Cdpitanul portului;
InIocui In caz de lipsd, fiind c) Un reprezentant al patroni-
desemnati dupd aceleasi norme lor;
ca si titularii. d) Un reprezentant al munci-
In porturile unde sunt docuri torilor.
sau siloznri, va face parte de Aceste comisiuni restranse vor-
drept din comisie cu vot consul- avea acelea$i atributiuni ca
tativ si inginerul-director al comisiile precedente. Reprezen-
portului sau delegatul sdu. tantii patroni si salariati vor fi
In porturile unde docurile nu desemnati dupd aceleasi norme.
sunt sub autoritatea directiei ca $i cei din comisiile amintite,
portului, va face parte din co- avand fiecare Cate un supleant.
misie, cu vot consultativ, ingi- Pan& la facerea primelor ale-
nerul-$ef al serviciului, care le geri In conditiunile prevAzute-
administreazd sau delegatul sdu. de cap. IV al prezentului regu-
In porturile unde nu sunt do- lament, reprezentantul patro ii-
curi sau silozuri, dar sunt bazi- lor i reprezentantul muncitori-
nuri, va face parte din comisic, lor din comisiunile restranse ce-
cu vot consultativ, inginerul-sef se vor Infiinta In porturile cu
al serviciului, care le adminis- un numdr de muncitori $i un
treazil sau delegatul situ. trafic redus, vor fi numiti de-
In porturile unde sunt tribu- Ministerul Muncii, Sdndtdtii
nale, comisia va lucra sub pre- Ocrotirilor Sociale, dupd reco-
sedintia primului-pre$edinte, a manddrile cdpitdniei portului,.
presedintelui tribunalului sau a inspectorului respectiv al mun-
clelegatilor lor. cii si a camerei de muncl.
1938. El modificii Regulamentul din 17. Mandatul pre$edintelui-
2 Deeemvrie 1931, pag. 800, vol. comisiei, al Inlocuitorulul sat],
XIX. A se vedea Legea de organi- al inspectorului muncii, al cd-
zare a muncii in porturi, din 23 De- pitanului de port, al directoru-
eemvrie 1937, la pag. 2375, vol. XXV, lui portului, al directorului do-
p. II, precum i Regulamentul de a- curilor, sau al inginerului sub-
plieare, 1ntreg, la 22 Martie 1938, administratia cdruia cad bazi--
in acest vol. nurile, dureazd ata.ta timp cat a,
www.digibuc.ro
204 17 Martie 1938
-cestia Isi pdstreazd, calitatea, In
baza cdreia 1-au obtinut.
Mandatul membrilor patroni
si salariati este de 2 ani, ei pot
pierde insa. mandatul In caz
cand, prin natura ocupatei lor,
inceteazd de a face parte din
una din grupdrile pe care le re-
prezintä.
La propunerea cdpitäniei por-
qului, a inspectorului respectiv
al muncii sau a camerei de
muncd, Ministerul Muncii, poate
prelungi cu fried un an manda-
tul membrilor patroni si sala-
riati din comisiunea muncii.
20. In caz de vacantd produsd
In orice fel, completarea comi-
'siei se face prin cooptarea su-
pleantului respectiv. Dacd, si lo-
cul supleantului este vacant,
Ministerul Muncii, SAndtatii si
`Ocrotirilor Sociale va proceda
In modul prevAzut de alineatul
final al art. 15.
22. Deciziunile comisiei, In a-
fard de cele privitoare la tarif,
pot fi atacate de pärtile intere-
sate, In termen de 15 zile dela
incunostintare, cu apel la co
misia superioard a muncii din
porturile maritime si fluviale
ale României.
Deciziile acestei comisiuni su-
perioare, sunt susceptibile de
recurs In Casatie, pentru mot-
-vele prevAzute in legea de orga-
nizare a Inaltei Curti de Casa-
lie si Justitie.
Comisiunea superioard a mun-
.cii din porturile maritime si flu-
yiale ale României, este cora-
pusd din:
a) Un membru al Curtii de
Apel din Bucuresti, delegat de
primul-prqedinte al acelei in-
stante, la cererea Ministerului
Muncii, Sdndtdtii si Ocrotirilor
Social% In calitate de prese-
flinte;
14 Un director, delegat de Mi-
histerul Muncii, Säntititii si 0-
vrotirilor Sociale;
www.digibuc.ro
c) Directorul marinei comer-
ciale sau inspectorul general al
porturilor;
d) Doi reprezentanti ai patro-
nilor din porturi;
e) Doi reprezentanti ai mun-
citorilor din porturi.
Membrii ardtati la punctele d)
i e), vor fi numiti de cdtre Mi-
nisterul Muncii, Sdratatii si 0-
crotirilor Sociale, prin decret re-
gal, pentru o perioadd de 4 ani,
cu avizul celor mai reprezenta-
tive asociatii profesionale, pe
tard, de patroni si muncitori
care lucreazd In porturi.
Reprezentantii patronilor si ai
muncitorilor vor avea câte un
supleant, care vor Inlocui pe ti-
tulari in caz de nevoie si care
vor fi desemnati dupd aceleasi
norme ca si titularii. Atât titu-
larii at si supleantii, vor fi din
porturi deosebite.
Comisiunea superioard a mun-
cii din porturi va judeca In
complet de minimum 4 membri,
iar deciziunile se vor lua cu ma-
joritate de voturi. In caz de pa-
ritate, votul presedintelui de-
cide.
Atributiunile comisiei superi
oare a muncii din porturi sunt.
a) Sà judece ca instantd, de
apel deciziile comisiilor mun-
cii din porturi;
b) Sd intreprindà studii, cer-
cetdri si anchete In domeniul
problemei muncii din porturi.
27_ Pentru fiecare speciali-
tate (cereale, cherestea, cdrbuni,
manufacturd, etc.), se va de-
semna cdte un reprezentant Si
câte un supleant, care poate a-
sista cu vot consultativ la se-
dintele comisiei muncii, oride-
cdteori se discutd chestiuni din
specialitatea respectivd.
Mandatul acestor reprezen-
tanti poate fi revocat oricând de
cei care i 1-au incredintat.
33. Fiecare grupd de specia-
litate (cherestea, cereale, cdr-
 17 Martie 1938
luni, etc.), alege cate un repre-
zentant si ate un supleant, care
poate asistat cu vot consultativ
la sedintele comisiunii muncii,
-oridecâteori se discutd chestiuni
din specialitatea pe care o re-
rezintä.
Mandatul acestor reprezen-
tanti poate fi revocat oriand
de grupele de specialitate care
i-au ales.
35. Comisia muncii lucreazd
cel putin 4 din membrii ei.
HotArlrile se iau cu majori-
late de voturi, In caz de pari-
late, votul presedintelui decide.
Nu pot lua parte la sedintele
comisiunii, In afar d. de mem-
brii ei, decdt asistentii prevdzuti
aa art. 27 si 33, precum i persoa-
nele invitate In comisie.
Comisiunile din porturile cu
-un numär de muncitori si tra-
The lucreazd valabil cu
minimum 3 membrii. llotärîrile
bor se iau cu majoritate de vo-
turi; In caz de paritate, votul
presedintelui decide.
46. Cheltuielile comisiei su-
perioare a muncii din porturi,
-vor fi suportate din produsul
unei cote aplicatä pe veniturile
comisiilor de muna din por-
turi. Aceastd, cotd, va fi fixatä
Ministerul Muncii, Sänätätii
Ocrotirilor Sociale, la finele
liecdrui an financiar pentru
anul urmätor si va fi Inscrisä
.obligatoriu In bugetele acelor
.comisii.
Dispozitiunile articolelor 40,
44 si 45 de mai sus, se aplia si
superioare a muncii din
parturi.
Suma ce depäseste cheltuie-
lile prevlzute de art. 41, se va
depune la administratia finan-
ciard pe numele Ministerului
Muncii, SAndtAtii i Ocrotirilor
Sociale si va servi exclusiv ope-
welor de asistentd, ocrotire $i
,educatie a muncitorilor de port,
avand In vedere In primul rând
Hamangha, vol. XXVI. 20.
www.digibuc.ro
305
Intemeierea cdte unui amin-
addpost pentru muncitorii fie-
cdrui port. Dach nevoile cer, se
poate retine i o surnd care sd,
asigure functionarea comisiei $i
biroului muncii pentru primul
trimestru al anului urmätor.
Suma ce depdseste cheltuielile
comisiei superioare a muncii
din porturi, se va Intrebuinta
de Ministerul Muncii, Sánätätii
si Ocrotirilor Sociale, cu avizul
acelei comisii, In scopul prevd-
zut de art. 1, alin. 2, din prezen-
tul regulament.
60. Se prevdd urnatoarele
sanctiuni pentru abaterile mun-
citorilor:
a) Muncitorul care nu e pre-
zent la repartizarea muncii, nu
mai este pus la muncd In
acea zi;
b) Muncitorul care pdrdseste
nemotivat munca, Mainte de Id-
sarea pavilionului cdpitäniei
portului, pierde dreptul la plata
pe acea zi;
c) Muncitorul care pdräseste
nemotivat lucru angajat, inainte
de terminarea lui, pierde drep-
tul la plata;
d) Betio, atrage excluderea pa
acea zi dela muncd;
e) Muncitorul care lipseste ne-
motivat dela muna, timp de o
sdptámând, va putea fi sters
dintre muncitorii portului, tem-
porar sau definitiv;
f) Betio, repetatá atrage *ter-
gerea de pe tabloul muncitori-
lor din port;
g) Furtul, contrabanda, In-
demnul la nesupunere, provo-
care de scandal, agitatie In ram-
durile muncitorilor, insulte a-
duse functionarilor publici, ne-
supunerile la dispozitiile luate
de conduatorii de muncli, o-
fense, amenintári aduse publi-
cului, i alte vini grave, pe
sanctiunile prevAzute de legi
regulamente, pot atrage ex-
cluderea pe timp märginit, sou
306 17 Mart le 1938

pentru totdeauna dela munca REGULAMENTUL

portului.
61. Sumele rämase din ne-
plata muncitorilor prevAzute la
alin. b) i c), ale articolului pre-
cedent, ca i cele realizate din
retinerile pentru operele de a-
sistentd, ocrotire si educati,
prevIzute la art. 7 si 8 din le .
gea pentru organizarea, muncH
in porturi si art. 48 din regula-
ment, se vor consemna pe nu-
mele Ministerului Muncii, Sh-
ndtAtii si Ocrotirilor Sociale, la
administratia financiard locall,
vor servi exclusiv la operele
de asistentd, ocrotire i educe-
tie pentru muncitorii acelui
port.
In caz and sumele realizate
pentru fondul operelor de asis-
tentd, ocrotire i educatie a
muncitorilor dintr'un port nu
ar fi indestuldtoare pentru in-
fiintarea i amenajarea cdminu-
lui de addpost pentru muncito-
rii acelui port. Ministerul Mun-
cii, Sdndtätii si Ocrotirilor So-
ciale, cu avizul comisiunii sd-
perioare a muncii din porturi,
poate aproba, pentru terminarea
aminului, intrebuintarea su-
melor incasate in alte porturi,
cu obligatia restituirii lor din
incasdrile ce vor rezulta dupd,
terminarea lucrdrilor.
62. Sanctiunile prevdzute de
art. 60, se vor aplica provizoriu
de atre apitänia portului, ur-
mand ca hotdrirea definitivg, sit tului fac dificilit determinarea
se dea de atre comisia mun- greutdtii exacte;
cii portului, prin deciziile sale,
care vor putea fi atacate cu
apel, conform art. 4 din legea prin Decret Regal Nr. 1.227 din 193g
pentru organizarea muncii in si
p. I, Nr. 63 din 17 Martie 1938. A
porturi, publicatä in Monitorul
Oficial Nr. 297 din 23 Decemvrie
1937.
legil relativ la indicarea greutätii pe
coletele marl, transportate pe mare saw
pe nine de navigatie interioarä
DIN 17 MARTIE 1938 1)
1. Orice obiect sau colet care
are ca greutate brutd cel putin
1.000 kg (o ton& metria) si care
este destinat a fi transportat pe
mare sau pe cale navigabild in-
terioard, trebue sit poarte indi
catia greutätii sale, fdcutg, in
mod clar i durabil, pe partea.
exterioard.
Indicatia greutätii se va face
inainte de ambarcarea obiectu-
lui sau coletului.
Obligatia indicänii greutdtii
incumbd expeditoriului, sau in
lipsa acestuia, mandatarului in-
särcinat cu expedierea.
Dispozitiile precedente nu se
aplia obiectelor sau coletelor
in transit, afard de cazul and
ele ar fi reexpediate din Roma-
nia cu noi documente.
2. In cazuri exceptionale,
and este greu sd se stabileascd.
greutatea exactd, aceastg, greu-
tate se va indica in mod aproxi-
mativ, Maud sg, rezulte acest
lucru in mod clar din inscrip-
tie. Se admite in aceste cazuri
o tolerantä de 5 la sutd, fatd, de
greutatea marcatd.
Se considerd cazuri exceptio-
nale in sensul alineatului
precedent atunci cand:
a) Natura, compozitia sau di-
mensiunile obiectului sau cole-
1) Acest Regulament s'a sanctionnt-
s'a publieat in Monitoru2 0 ficial,
se vedea i Legea relativá la greu-
tatea coletelor mari, transportate per
api, din 25 Martie 1937, la pag. 736,
vol. XXV, p. I.

www.digibuc.ro
 17 Martie 1938
b) Greutatea este supusg unor
variatii sensibile datorite in-
fluentelor climatice.
3. Indicatia greutgtii va fi
marcatg In cifre si litere de eel
putin 8 cm, scrise cu vopsea sau
cernealg de coloare distinct& si
durabilg.
Indicatia se va face numai
pentru greutatea brut& a cole-
tului.
Greutatea va fi marcatg fn ki-
lograme.
Dad., este posibil, pe colet sau
pe obiect, se va marca si locul
de unde trebue legat cu lanturi
sau cu parâme, pentru a fi am-
barcat sau manipulat.
4. In cazul când la ambar-
care se constatg c& coletele sau
obiectele nu au indicatg greu-
tatea, acestea nu vor putea fi
ambarcate decât dung ce auto-
ritatea fluvialg sau maritimg va
dispune constatarea si indica-
rea greutätii, dun& documentele
ce insotesc obiectul sau coletul.
La fel se va proceda si atunci
and indicatia n'ar fi suficient
de clarg si durabilg.
Pentru o at mai sigurg apli-
care a dispozitiunilor prezentu-
lui regulament, controlul asu-
pra indicgrii greutatii se va
face si in portul de destinatie,
inainte de desarcarea coletelor
sau obiectelor
5. Controlul aplicárii dispozi-
tiunilor din articolele prece-
dente, cade In sarcina Directiu-
nii Marinei Comerciale din Mi-
nisterul Aerului si Marinei,
care II va exercita prin orga-
nele Inspectoratului General al
Navigatiunii si Porturilor.
6. Se va pedepsi cu amendg
dela 500 la 2.000 lei expeditorul,
sau in lipsg, mandatarul care
va contraveni dispozitiunilor
prevgzute de prezentul regula-
ment.
7. Constatarea contraventiilor
se va face de conduatorii cg-
www.digibuc.ro
307
pitgniilor si oficiilor de port,
ale cgror procese-verbale fac, in
aceastg privintg, dovada In jus-
titie pang la inscrierea lor in
fals.
Judecarea contraventiilor se
va face de judecgtoriile de ocol
In circumscriptia arora se gg-
seste portul in care s'a consta-
tat contraventia, dupg proce-
dura si cgile de atac preväzute
in legea judecgtoriilor de ocoale.
J. C. M.
pentru angajarea Iucririlor pe linía
Ilva Mici-Vatra-Dornei
DIN 17 MARTIE 1938 1)
Consiliul de Ministri, in se-
dinta sa dela 4 Februarie 1938,
Luând In deliberare referatul
d-lui presedinte al Consiliului
de Ministri, impreung cu d-nii
ministri de lucrgri publice si
comunicatii si de finante, sub
Nr. 8.487 din 4 Februarie 1938;
Având in vedere motivele din
referat;
Având In vedeve dispozitiu-
nile art. 39 din legea pentru cre-
area Regiei Autonome C. F. R.,
modificat prih art. 2 al legii
pentru modificarea unor arti-
cole din inaltul decret regal de
organizare al Ministerului Lu-
ern-nor Publice si al Comunica-
tiilor;
Având In vedere dispozitiu-
nile legii pentru construirea li-
niei ferate Ilva Micg-Vatra Dor-
nei, publicatg In Monitorul Ofi-
cial Nr. 89 din 1934;
Avfind In vedere dispozitiu-
nile art. 14 din legea pentru
1) J. C. M. sub Nr. 215 din 1938,
bazat pe art. 14 din Legea deplinelor
puteri (pag. 899, vol. XXV), s'a
publicat in Monitorul 0 ficial, p. I,
Nr. 63 din 17 Martie 1938. A se ve-
dea cli Deeret din 17 Iunie 1937, la
pag. 1372, vol. XXV.
 308 17 Martie 1938
unificarea s'i simplificarea mg-
surilor financiare exceptionale,
publicate In Monitorul Oficial
Nr. 76 din 1 Aprilie 1937;
Sub rezerva ratificgrii ulte-
rioare a Corpurilor Legiuitoare,
Decide:
1. Regia Autonomg C. F. R.
este autorizatä a Incheia con-
tract cu antrepriza ing. Ioano-
vici Ulescu, pentru executarea
a 66.000 mc terasamente pe li-
nia Ilva Micg-Vatra Dornei, In
valoare totalg de 6.336.000 lei.
2. D-1 presedinte al Consiliu-
lui de Ministri, Impreung cu
d-nii ministri de lucrgri publice
si comunicatii si de finante,
sunt Insgrcinati cu aducerea la
Indeplinire a prezentului jur-
nal.
J. C. M.
pentru plata restului avansärilor C. F. R.
DIN 17 MARTIE 1938 1)
Consiliul de Ministri In se-
dints. sa dela 15 Martie 1938,
Luâncl In eleliberare referatul
d-lui presedinte al Consiliului
de Ministri si al d-lor ministri
secretari de Stat la Departa-
mentul Finantelor si Lucrgrilor
Publice si al Comunicatiilor cu
Nr. 21.664 din 14 Martie 1938;
Avänd In vedere dispozitiu-
nile art. 35, 36 si 59 din pct. 14,
al legii pentru statutul perso-
nalului C. F. R.;
Pe temeiul dispozitiunilor art.
4, alineatul final din legea pen-
tru evaluarea, perceperea vehi-
turilor si pentru fixarea chel-
1) J. C. M. sub Nr. 527 din 1938,
s 'a publicat in Monitory,' 0 ficial, p.
I, Nr. 63 din 17 Martie 1938. A se
vedea In legiturit si Decretul-lege
pentru plata unei cote din evens&
rile funetionarilor C. P. R, din 24
Noemvrie 1937, la pag. 2259, vol.
2011/, p. n.
www.digibuc.ro
tuielilor Statului, pe exercitiul
1937/1938,
Decidem:
1. Aprobá propunerile d-lui
preSeOinte al Consiliului de Mi-
nistri si ale d-lor ministri ai fi-
nantelor si lucrgrilor publice si
comunicatiilor, cuprinse In acel
referat, privitoare la plata, cu
inceperea dela 1 Februarie 1938,
personalului Regiei Autonome C.
F. R., din Tabela A, a restului
de 50 la sutg, din drepturile M.-
nesti, corespunzatoare avansg-
rilor automate dela calasg la
clasg, efectuate pe data de 1 A-
prilie 1935, a drepturilor M-
nesti integrale, corespunzgtoare
avansgrilor automate dela clasá
la clasg, efectuate pe data de 1
Aprilie 1936 si a celor cuvenite
pe 1 Aprilie 1937. De asemenea
se autorizg Regia Autonomg C.
F. R., de a efectua avansárile la
alegere, dela categorie la cate-
gorie, cuvenite pe exercitiul
1937/938, pe baza tablourilor de
clasificare, publicate In Foaia
Oficialg C. F. R. si de a pláti
drepturile Mnesti integrale co-
respunzgtoare acestor avansgri
tot dela 1 Februarie 1938.
Aceste plgti nu se referg si nu
se vor efectua pe perioadele de
timp dela 1 Aprilie 1935, respec-
tiv 1 Aprilie 1936 si 1 Aprilie
1937 la 1 Februarie 1938, ci se
vor efectua numai cu Incepere
dela 1 Februarie 1938, färg drep-
turi pe trecut, nici In prezent,
nici In viitor. Plata se va face
in limitele economiilor buge-
tare, realizate la capitolele si
articolele de salarii si reinca-
drgri din bugetul anului In curs
al Regiei Autonome C. F. R.
2. D-1 presedinte al Consiliu-
lui de Ministri si d-nii ministri
ai finantelor si lucrgrilor pu-
blice si comunicatiilor sunt In-
särcinati cu aducerea la hide-
plinire a dispozitiunilor din pre-
zentul jurnal.
 18 Martie 1938
DECRET-LE6E
pentru aprovizioniri cu cereale
ei furaje pentru amide'
DIN 18 MARTIE 1938
Asupra raportului ministrilor
Nostri secretari de Stat la De-
partamentul Apararii Natio-
nale, Finantelor si ad-interim
la Justitie, sub Nr. 49.819 din
15 Martie 1938,
Vazând jurnalul Consiliului
de Ministri, Nr. 516 din 1938,
Am decretat si decretam:
J. Pentru nevoile de aprovi-
zionare la timp cu cereale i fu-
raje, Ministerul Apararii Natio-
nale este autorizat sa contrac-
teze un Imprumut la Banca
Centralä Cooperativa, pan& la
300.000.000 lei.
2. Sumele lmprumutate vor fi
depuse la Banca National& a Ro-
mâniei, In contul F. O. R. A. Nr.
45, de unde Ministerul Apárarii
Nationale, le va putea folosi, pe
masura nevoilor, potrivit legii
fonclului de rulment.
3, La soldul debitor al contu-
lui sumelor astf el avanstate, Mi-
nisterul Apgrärii Nationale, va
pläti o dobânda de 50 bani la
suta anual, peste scontul Ban-
cii Nationale a României, care
se va Inscrie In bugetul de chel-
tuieli al Ministerului Aparlrii
Nationale.
4. Ministerul Apararii Natio-
nale si Ministerul Finantelor
sunt autorizate sä garanteze
restituirea sumelor Imprumu-
tate, a dobAnzilor si accesoriilor
lor, cu cesiunea unei transe de
ate 30.000.000 lei, din cotele lu-
nare de distributie, fixate Mi-
1) I. D. R. sub Nr. 1.218 din 1938,
e'e, publicat in Monitoral 0 ficial, p.
I, Nr. 64 din 18 Martie 1938, A se ve-
dea i Legea fondului de rulement al
armatei din 13 Noemvrie 1934, la
pag. 51, vol. XXII eu mod.
www.digibuc.ro
309
nisterului Apararii Nationale,
prin decret regal, conform art.
134 din legea contabilitatii pu-
blice.
5. Restituirea sumelor Impru-
mutate se va face prin retine-
rea de atre Banca National& a
României i varsarea In contul
Rancii Centrale Cooperative, a
unei transe lunare de câte lei
30.000.000, din disponibilitätile
pe care Statul le are, potric.t
art. 19 din legea contabilitatii
publice.
6. Conventia ce se va Incheia
In baza acestei legi va rämâne
In vigoare atâta timp cat nu va
fi denuntata, de oricare dintre
partile contractante.
Garantia i modul de plata,
prevazute la art. 4 si 5 din a-
ceasta lege, vor ramâne In vi-
goare pan& la restituirea tutu-
ror sumelor datorate In baza
conventiei.
7. Conventia se va Incheia
Intre Ministerul Apar&rii Natio-
nale, Ministerul Finantelor
Banca Centrala Cooperativa, va
prevedea orice alte conditiuni
ale Imprumutului si garantiilor
lui, in baza legii de fatä, far& a
fi nevoie de nicio alt& autori-
zare.
8. Contractele dintre Stat, or-
ganele sale, Banca Centrala
Cooperativ& i asociatele sale,
efectele comerciale, emise si ga-
rantiile acordate de Banca Cen-
trala Cooperativa i asociatele
sale, pentru eventualele procu-
r&ri de disponibilitati, precum
orice acte juridice, proceduri
sau forme de executare, In lega.-
tur& cu creditul de mai sus, vor
fi scutite de mice taxe de tim
bru, Inregistrare, timbrul de a-
viatie, etc., precum si de orice
impozite de orice natura, pre
zente sau viitoare.
9. Minitrii Nostri secretari
de Stat la Departatnentele Apá
rarii Nationale, Finantelor Si
310 18 Martie 1938
ad-interim la Justitie, sunt In-
sarcinati cu aducerea la inch.-
plinire a acestui clecret-lege.
DECRET-LEGE
relativ la Institutul central de statistied
DIN 18 MARTIE 1938 1)
Asupra raportului d-lor: pre-
sedinte al Consiliului de Minis-
tri, ministru sang.tatii si ocroti-
rilor sociale, ministru al inter-
nelor, ministru al industriei si
comertului i ministru al justi-
tiei, sub Nr. 164.088 din 17 Mar-
tie 1938;
Aviind In vedere dispozitiunile
art. 46 si 98 din Constitutie, pre-
cum si art. 1 din legea pentru
simplificarea serviciilor publice
pentru luarea mäsurilor ec.)-
nomice i financiare urgente,
publicatá In Monitorul Oficial
Nr. 155 din 9 Iu lie 1934;
Väzând jurnalul Consiliului
de Ministri cu Nr. 528 din 15
Martie 1938,
Am decretat si decretdm:
1. Decretul Nr. 251 din 29 Ia-
nuarie 1938, publicat in Monito-
rul Oficial Nr. 24 din 31 Ianua
rie 1938, se abrogä.
2. Institutul Central de Sta-
tistick trece pe data promulgr,
rii acestui clecret, la Ministerul
Sánätätii i Ocrotirilor Sociale,
functionand conform decretului
1) I. D. R. sub Nr. 1.236 din 1938,
s'a dat in baza art. 98 din Consti-
tutie si s'a publicat in Monitorta
0 ficial, p. I, Nr. 64 din 18 Martie
1938. El abrogii. Deeret-lege pentru
seindarea Institutului de statistiek
din 31 Ianuarie 1938, pag. 76, in
ncest vol., si repune In vigoare dis-
poziiile in Decret-lege pen-
tru organizarea Ministerului de In-
terne, din 7 Ianuarie 1936, pag. 255,
vol. XXIV, p. I, si in Regulameniul
din 19 Ianuarie 1937, pag. 199, vol.
XXV.
www.digibuc.ro
Nr. 4 din 1 Ianuarie 1936, ati-
ficat prin legea promulgatâ
prin I. D. R. Nr. 219 din 25 Ia-
nuarie 1937 si publicat in Moni
torul Oficial Nr. 20 din 26 Ia-
nuarie 1937 si a regulamentului
acestei legi, sanctionat prin I
D. R. Nr. 573 din 15 Februarie
1937, publicat In Monitoril Ofi
cial Nr. 41 din 19 Februarie
1937.
3. Ministrii Nostri secretari
de Stet la Departamentele Inter-
nelor, Sänätátii i Ocrotirilor
Sociale, Industriei i Comertu-
lui si Justitiei, sunt insárcinati
cu aducerea la indeplinire a a-
cestui decret.
Raportul d-lui ministru al mun-
cii, sdneitd(ii ocrotirilor so-
ciale, cdtre M. S. Regele.
Din cauza Imprejurdrilor fi-
nanciare dificile, Statul nu a.
putut gási mijloacele bugetare
necesare pentru organizarea
unei statistici oficiale adecuate.
Ultimile legiuiri s'au multumit
sá incerce ridicarea capacitâtii
de muncg, a organizatiunilor
noastre statistice, prin simpla
lor reunire inteun Institut cen-
tral. Aceastá reunire nu putea
da rezultatele rapide i satisfd-
catoare.
Totusi s'a obtinut o standardi-
zare a activitätii statistice i o
imbunátätire apreciabilá fa% de
mijloacele disponibile. Pentru a
se putea continua aceastá operä
de unificare si simplificare a
activitätii statistice a tärii, s'a
revenit asupra scindärii din nou
a Institutului Central de Sta-
tistia., urmând ca Institutul sii
continue a elabora metodele de
lucru, pentru a le putea pune
in practia, indatá ce mijloacele
bugetare ale tárii se vor spori.
In vederea pästrärii primului
inceput de coordonare a activi-
tátii statistice, se revine la scin-
 19 Martie 1938
darea in dout a Institutulur
Central de Statistict, mentinân-
du-se un singur Institut, care va
functiona pe lângt Ministerul
Santtätii ei Ocrotirilor Sociale.
Cu cel mai profund respect,
supunern spre semnare, Mates.
tAtii Voastre, alaturatul prourcl
de lege.
DECIZIE
relativ la agentiile testrale si impresari
DIN 19 MARTIE 1938 1)
Noi, ministru secretar de Stat
ad-interim la Departamentul
Cultelor i Artelor,
Având in vedere dispozithl,
art. 157 din legea pentru orga-
nizarea Teatrelor Nationale, 0-
perelor Române ei a spectacole-
lor,
Decidem:
1. Autorizatiile de agentii tea-
trale, de concerte sau de mice
act de impresariat in general
se vor elibera de cAtre Directia
Generalt a Teatrelor ei Opere-
lor, persoanelor care indepli-
nesc urmätoarele conditiuni:
a) SA aibä cetätenia romknä;
b) St fie major ei st fi satis-
fäcut legea recruttrii;
c) SA aibt o bunt condultii, in
localitate, st nu fi suferit vrco
condamnare penalt na
exercite vreo meserie degra-
dent/.
Cererile pentru aceste autori-
zatii insotite de actele dovett-
toare, a conditillor arätate mai
sus, se vor inainta contenciosu-
lui ministerului, pentru aviz,
i) Decizia ministerialit sub Nr.
11.588 din, 1938, cs'a publicat in
Monitaral Oficial p. I, Nr. 64 din
18 Martie 1938. A se vedea i Legea
pentru organizarea Teatrelor Natio-
nale, Operelor i Spectacolelor, din
20 Martie 1937, la pag. 501, vol.
XXV, p. I, cu mod. 29 Iunie 1938.
www.digibuc.ro
311
dui-A care Directia Generalt a
Teatrelor ei Operelor va dispune
in privinta autorizatiei solici-
tatä.
Autorizatiile sunt personale ei
nu se pot transmite.
2. Agentii teatrali i impre-
sarii fac urmAtoarele opera-
tiuni:
a) Angajeazt artieti profesio-
nietri rornani, precum i artieti
sträini, pentru scenele de tea-
tru, opera, concerte, dans, circ,
varieteu ei cabaret, cu aproba-
rea ministerului;
b) Organizeazt cu aprobarea
ministerului turnee de repre-
zentatii teatrale, concerte, dans,
circuri, variete ei cabaret;
Anunta spectacole, vinde bi-
lete pentru diverse reprezenta-
tiuni de teatru, ansamblu de o-
pera, concerte corale ei instru-
mentale ei orice alte manifes-
tAri artistice. Inlesneete trece-
rea acestor trupe, asigurt, da-
rea reprentatiunilor in loca-
litate, precum ei lichidarea
drepturilor cuveenite fiscului,
autorilor pieselor sau compozi-
torilor, proprietarului still, per-
sonalului teatrului, societätilor
artistice, etc.
Pentru operatiunile de mai
sus, agentia primeete o remizt
din venitul reprezentatiunilor
sau valoarea contractului de an-
gajament, ce se va fiax de co-
mun acord cu societätile profe-
si onale artistice.
3, Operatiunile agentiei vor fi
trecute inteun registru special
cu toate indicatiunile ce privesc
spectacolele date, numele con-
ducAtorului trupei artietilor, ge-
nul artistic, durata angajamen-
telor, remiza agentiei, etc.
Pentru sträini se va trece data
intrárii ei ieeirii din tart ei a-
probarea Ministerului Artelor.
4. Toate angajamentele de ar-
tieti urmeazt st fie fäcute pc
bazá de contracte cerise, care
312 19 Martie 1938
trebue vizate la sindicat, In
maximum 5 zile dela data con-
tractului, conform dispozitiilor
art. 154 din lege.
5. Agentii teatrali si impre-
sarii sunt obligati ca la toate
interventiile ce fac sa aibâ in
vedere dispozitiile legii teatre-
lor, cunosand cA sunt direct
raspunzAtor de oHce autorizatie
datä, prin interventia d-nealor,
contrar dispozitiilor legale.
6. OHce agentie teatrall sau
de impresariat, trebue in-
scrie firma la tribunal sau sA-$i
contopeascrt cu firma deja exis-
tentá, aceasta imediat dupá ob-
tinerea autorizatiei dela minis-
ter.
7. Ministerul poate limita nu-
mai agentiile dui-A nevoile loca-
litátii respective.
8. D-1 director general al ar-
telor i teatrelor este insärcinat
cu aducerea la indeplinire a
prezentei deciziuni.
DECRET-LEGE
relativ la Oirectia pficunilor qi Eforia
centralä de piouni
DIN 19 MARTIE 1938 1)
Asupra raportului ministrilor
No$tri secretari de Stat la De-
partamentele Agriculturii, Do-
meniilor $i Cooperatiei, Interne-
lor $i Justitiei,
Pe baza art. 98 din Constitu-
tie;
Väzând $i jurnalul Consiliu-
1) L D. R. sub Nr. 1.258 din 1938
s'a dat in baza art. 98 din ConErtitm
tie si s'a publicat in Monitorul 0 fi-
cial, p. I, Nr. 65 din 19 Martie 1938.
A. se vedea i Decizia pentru orga-
nizarea Eforiior de p4une, din 18
Martie 1935, la pag. 143, volumul
XXIII, precum i Decret-lege, rela-
tiv la Eforiile judetene i comunale
tla p4uni, din 13 Noemvrie 1934, la
pag. 747, vol. XXII. plinire a prezentului decret.
www.digibuc.ro
lui de Ministri, Nr. 504 din
Martie 1938,
Am decretat $i decretäm:
1. Directiunea pd$unilor trece
pe ziva de 1 Aprilie 1938, dela.
Ministerul de Interne la Minis-
terul Agriculturii, Domeniilor
Cooperatiei, impreunä cu tot .
personalul i intreg inventarul.
apartinând acelei administratii
$i cu toate alocatiunile bugetare .
de personal si material.
Bugetul Directiunii pl$unilor.
personal si material pe arm/
1938/939, se va Inscrie in buge-
tul Ministerului Agriculturii $i
Domeniilor si Cooperatiei. Chel-
tuielile Directiunii päsunilor ne-
lichidate panA la 1 Aprilie 1938,
se vor lichida i ordonanta de-
ditre Ministerul Agriculturii,
Domeniilor si Cooperatiei din=
bugetul Ministerului de Interne,
conform dispozitiunilor legale $i
In vigoare.
2. Eforia Centralá de pii$uni,
prevazutá la art. 17 din deci-
zia ministerialá Nr. 1.248 din 15
Martie 1935, va avea sediul la.
Ministerul Agriculturii, Dome-
niilor si Cooperatiei, i va fi
prezidatA de ministrul agricul-
turii, domeniilor i cooperatiei,.
sau delegatul sg.u.
In compunerea acestei eforii.
In loc de avocatul $ef al Minis-
terului de Interne, va intra di-
rectorul Contenciosului din Mi-
nisterul Agriculturii, Domenii-
lor i Cooperatiei.
Toate atributiunile date Mi-
nisterului de Interne prin D. M..
Nr. 1.248 din 15 Martie 1935, pri-
vitoare la Infiintarea i functio-
narea eforiilor de pd$uni, tree-
asupra Ministerului Agricultu-
Hi, Domeniilor si Cooperatiei.
3. Ministri NW/I, secretari de-
Stat la Departamentul Agricul-
turii, Domeniilor si Cooperatiei,,
al Internelor si al justitiei, sunt.
insárcinati cu aducerea la Inde-
 21 Mart le 1938
D EC R ET-LEG E
pentru modificarea si abrogarea unor
dispozitiuni din legea Casei
Constructiilor
DIN 21 MARTIE 1938 1)
Asupra raportului ministrilor
Nostri: secretar de Stat la De-
partamentul Muncii i secretar
de Stat la Departamentul Fi-
nantelor, ad-interim la Depar-
tamentul Justitiei, sub Nr.
160.994 din 1938,
Vazand i jurnalul Consiliu-
lui de Ministri, Nr. 488 din 1938;
Vazand avizul Consiliului Le-
gislativ cu Nr. 10 din 1938;
In temeiul art. 98 din Consti-
tutie,
Am decretat i decretam:
Modificarea abrogarea unor
dispozitiuni din legile pentru
organizarea Casei Construcfiilor
1. Atributiunile consiliului de
administratie, al Casei construe-
tiilor, care, potrivit legii din 9
Aprilie 1933, ramane desfiintat,
trec asupra unui comitet de di-
rectie, compus din 5 persoane,
anume: presedintele consiliu-
lui de administratie al Casei
centrale a asigurarilor sociale;
un patron meseriasi i un sala:
riat, alesi de catre Ministerul
Muncii, dintr'o lista de 3 patroni
si 3 salariati, recomandati de
Uniunea Camerelor de munch;
clirectorul invatamântului mun-
0 I. D. R. sub Nr. 1.182 din 1938,
s'a dat In baza art. 98 din Constitu-
tie 0. s 'a publieat in Monitoral Ofi-
oial, p. I, Nr. 65 din 19 Martie 1938.
A se vedea Legue pentru organiza-
rea Casei constructiilor, din 30 Mai
1930 la pag. 314, vol. XVIII si le-
gile modificatoare, din 9 Aprilie
1931 si 21 Iu lie 1931, la pag. 375
si 599, vol. XIX, apoi Legea din
9 Aprilie 1933, la pag. 177, vol.
XXI.
www.digibuc.ro
313_
citoresc si al caminelor de uce-
nici din Ministerul Muncii i un,
arhitect ales de Ministerul Mun-
cii, dintr'o lista de 3 arhitecti,»
recomandati de Corpul arhitec-
tilor romani.
Confirmarea membrilor comi-
tetului de directie se va face-
prin inalt decret regal, pe ter-
men de 4 aM.
Directorul Casei constructiilor-
si arhitectul sef, vor asista la.
sedinta, fara vot deliberativ.
Un functionar al Casei con-
structiilor, delegat de director,
va lndeplini functiunea de se-
cretar al comitetului de directie.
Membrii comitetului de direc-
tie nu vor putea primi decat
exclusiv jetonul de prezenta,
stabilit prin deciziunea
neavand dreptul la alte-
apuntamente.
2. Verificarea gestiunii
Casei constructiilor, se va
face de catre o comisiune de
control, instituita prin Malt de-
cret regal, pe termen de 4 ani
si compusa dintr'un inspector
general financiar, delegat de-
Ministerul de Finante; un avo-
cat consilier delegat de Consi-
liul superior al avocaturii Sta-
tului i expert-contabil, membru
al Comisiunii superioare de con-
trol al Casei centrale a asigu
rarilor sociale.
Comisiunea de control va exa-
mina si modul de aplicare a le-
gilor de organizare a Directiu-
nii Casei constructiilor, referind
trimestrial Ministerului Muncii
Casei centrale a asigurarilor-
sociale, asupra tuturor consta-
tdrilor.
3. Imprumuturile ce se vor a-
corda pentru alte constructiuM
sau pentru alte imobile, decat
pentru locuintele de tip popular-
sau tip economic, destinate in
prim rand asiguratilor Casei
centrale a asigurärilor social°.
in al doilea rand functiona--
314 21 Martie 1938
rilor publici, si indicate In art.
3, alin. I si II din legea dela.
30 Mai 1930, cu modificdrile din
9 Aprilie 1931, sunt considerate
lieturndri de fonduri ì pedep-
site ca atare. Celor vinovati li
se vor aplica, pe längd pedep-
sele disciplinare, prevazute In I.
D. R. Nr. 1.066 din 1938, i dis-
pozitiunile art. 74 din legea dela
-30 Mai 1930, cu modificdrile dela
9 Aprilie 1931.
4. Art. 59, 67 si 75 din legea
dela 30 Mai 1930, cu modificä-
rile din 9 Aprilie 1931; art. 5 si
H al art. 6 din legea dela
Aprilie 1933, se abrogd,
Raportul d-lor minigri al mun-
cii $i finanfelor cdtre M. S.
Regele.
Activitatea Casei Autonome a
'Constructiilor, Infiintatä prin le-
gea dela 30 Mai 1930, cu modi-
ficdrile din 9 Aprilie 1931, a In-
vederat cd institutia nu a cores-
'puns scopului pentru care fu-
sese creatä i legiuitorul din
9 Aprilie 1933 a alipit Casa Au-
tonomd a Constructiilor Casei
Centrale a Asigurdrilor Sociale,
'sub denumirea Directiunea Ca-
sei Constructiilor", desfiintänd
vechiul consiliu de administra-
tie si Inlocuiridu-1 cu un comi-
tet de directie.
Experienta celor cinci ani de
cdnd Directia Casei Construe-
lor activeazd ca institutie a-
Murat& Casei centrale a asigu-
Tdrilor sociale, ne determind sä
-modificdm compunerea comite-
tului de directie, sä reducem nu-
Taärul membrilor i sä stabilim
sanctiuni contra celor care s'ar
-abate dela dispozitiunile catego-
Tice ale legilor, prin acordäri de
fmprumuturi pentru locuinte
*care n'ar intra In cadrul con-
tructiilor de tip popular sau
'economic.
Am modificat fn acelasi timp
www.digibuc.ro
compunerea comisiunii de con-
trol si i-am precizat atributiu-
nile i fndatoririle.
Ca o consecintä logicd a aces-
i or noi dispozitiuni, propunem
abrogarea art. 59, 67 si 75 din
legea dela 30 Martie 1930, cu mo-
dificdrile dela 9 Aprilie 1931 si
a art. 5 si alin. II al art. 6 din
legea dela 9 Aprilie 1931.
Autorizat de Consiliul de Mi-
nistri, prin jurnalul cu Nr. 488
din 1938, cu cel mai profund
respect supunem Inaltei apro-
bäri si semnIturi a Maiestätii
Voastre, aldturatul proiect de
decret-lege, pentru modificarea
si abrogarea unor dispozitiuni
din legile pentru organizarea
Directiunii Casei Constructiilor.
DECIZIE
relativ fa pedepsele disciplinare pentru
corpul didactic, din invitämânt
DIN 21 MARTIE 1938 1)
Noi, ministru secretar de Stat
la Departamentul Educatiunii
Nationale,
Väzänd dispozitiunile ark 1,
2 si 3 din decretul-lege Nr. 1.066
din 1938, publicat fn Monitorul
Oficial Nr. 52 din 4 Martie 1938,
Decidem:
1. Pedepsele disciplinare pen-
tru a cdror pronuntare sau a-
plicare, legile Invätámantului
sau statutul functionarilor pu-
blici, cer avizul sau hotärfrea
Comisiunilor disciplinare sau de
judecatä, desfiintate prin decre-
1) Decizia ministerial& sub Nr.
45.504 din 1938, s'a publicat in Mo-
aitoral Oficial, p. I, Nr. 66 din 21
Martie 1938, ca urmare Decret-lege
pentru suspendarea inamovibilitätii
sau stabilitii funetionarilor, din
4 Martie 1938, pag. 205, acest vol.
A se vedea Fri Decizia ministerial&
din 12 Martie, la pag. 279, precum
mod. art. 3, al. 2.
 21 Mart le 1938
tul-lege cu Nr. 1.066 din 1938,
publicat in Monitorul Oficial
Nr. 52 din 4 Martie 1938, se va
pronunta i aplica in viitor de
ministrul educatiunii nationale,
pe baza unei anchete prealabile
si a avizului unei comisiuni
speciale, dup6 procedura stabi-
lit5, de articolele ce urmeazg:
2. Pentru fiecare ramurá de
invátämânt, cât i pentru per-
sonalul Ministerului Educatiu-
nii Nationale, se institue urnag-
toarele organe de ancheta si a-
vizare:
1. Pentru personalul adminis-
trativ al Ministerului Educatiu-
nii Nationale din Administratia
centralá si serviciile exterioare,
cât si al Universitátilor, Facul-
tätilor, Caselor i Institutiilor
pendinte de minister:
a) Ancheta se va face de un
functionar de grad superior sau
cel putin egal cu al functiona-
rului anchetat;
b) Avizul se va da de o comi-
sie compusa din 2 directori con-
ducátori de serviciu din Admi-
nistratia centrall i dintr'un a-
vocat public din contenciosul
ministerului.
2. Pentru invätámântul supe-
rior, (Universitáti, Scoli spe-
ciale).
A. Corpul didactic:
a) Ancheta se va face de un
profesor titular din invätämân-
tul superior;
b) Avizul se va da de o corni-
sie compusá din:
Directorul invátámântului su-
perior.
Un profesor titular.
Un avocet public din conten-
ciosul ministerului.
B. Personalul didactic ajutá-
tor:
a) Ancheta se va face de un
profesor titular, profesor agre-
gat sau conferentiar definitiv;
www.digibuc.ro
315
b) Avizul se va da deo comi-
sie compusa din:
Directorul invätámântului su-
perior.
Un profesor titular, profesor
agregat sau conferentiar defini-
tiv.
Un avocat public din conten-
ciosul ministerului.
3. Pentru invätámantul secun-
dar sau de grad secundar:
a) Ancheta se va face de un
inspector general;
b) Avizul se va da de o comi-
sie compusá din:
Directorul invátámântului se-
cundar.
Un inspector general secun-
dar.
Un avocet public din conten-
ciosul ministerului.
4.Pentru Invâtiimântul pri-
mar:
a) Ancheta se va face de un
inspector general sau inspector
primar;
b) Avizul se va da de o comi-
sie compusá din :
Directorul invW.mantuIui pri-
mar.
Un avocat public din conten-
ciosul rninisterului.
Uninspector general primar.
5. Pentru invätämântul parti-
cular si confesional.
Ancheta si avizul sunt in corn-
petinta organelor prevázute la
punctele 2-4 de Mai sus, potri-
vit gradului de invatâmânt din
care face parte invinuitul.
3 Anchetatorii se deleagá de
minister pentru fiecare caz in
parte.
Membrii comisiunilor speciale
se numesc de ministru, pe du-
rata unui an.
In cazul and vreunul din
membrii comisiunilor ar fi in-
susi reclamat, invinuit sau par-
tea interesatá in cercetarea ca-
zului asupra cárui este chemat
sá avizeze, va fi inlocuit de mi-
316 22 Martie 1938
nistru, printr'o alta persoana
din categoria respectiva, direc-
torul invatámantului superior
va fi inlocuit printeun profesor
din invatamantul superior 1).
4. Ancheta, se va face cu au-
dierea invinuitului, aruia i se
va lua o declaratie scrisa. Invi-
nuitul are dreptul a prezenta
anchetatorului un memoriu
scris, sprijinit de actele nece-
sare.
Anchetatorul va intocmi ra-
portul sat' e'l 11 va inainta de
urgent& cu intreg dosarul an-
chetei, directiei respective, din
minister, care este obligat5, in
trei zile sit intruneasca comisia
special&
Comisia va examina cazul pe
baza actelor aflate la dosar, va
stabili culpabilitatea ei va pro-
pune pedeapsa.
Comisiunea are dreptul a cere
un supliment de ancheta asu-
pra puctelor ce vor fi gäsite ne-
clare.
5. Dosarul va fi apoi prezen-
tat ministrului, care va hotari,
aplicänd masura ce va OA cu
cale.
6. D-1 administrator al Casei
$coalelor ei d-nii directori ai In-
vatamantului superior, secun-
dar, profesional, particular ei
Confesional, primal' ei normal-
primar, al contabilitätii stint in-
särcinati cu aducerea la inde-
plinire a prezentei deciziuni.
1) Considerând ea in art. 3, al.
2, al susme4ionatei decizii, s 'a stre-
curet o eroare ce urmeazh a fi in-
dreptatä,
Deeidem:
Art. L Art. 3, al. 2, al deciziei
ministeriale Nir. 45.504 din. 1938,
publicatil In Monitoru2 Oficial Nr. 66
din 21 Martie 1938, se modifieä, ea-
pätând urmätoarea redactare:
Membrii comisiunilor spediale se
numesc de ministru, de asemeni, pen-
tru fieeare eaz in parte".
www.digibuc.ro
REGULAMENT
pentru aplicarea legii de organizam
a muncii In porturi
DIN 22 MARTIE 1938 1)
CAP1TOLUL 1
Munciforii permanenfi 0 munciforiii
flofanti
1, Munca In porturi se execu
ta de catre muncitorii perma-
nenti ei flotanti, care sunt mat
mari de 18 ani, potrivit prevede
rilor legii pentru organizarea
muncii in porturi ei ale regula-
mentului de fat&
2. Munca in porturi se execu
tä in primul rand de catre mun-
citorii permanenti pe baza prin-
cipiului de rotatie, in asemenea
conditii incat toti muncitorii in-
trand in prevederile legii de or-
ganizare a muncii In porturi ei
ale regulamentului de fata, s6.
obtina de lucru In mod egal.
3. Prin muncitor permanent
de port, se intelege acel munci-
tor care ei-a facut o profesie o-
bienuita din munca de port, a
vand domiciliul stabil de mini-
mum 6 luni, in oraeul portului
unde munceete ei fiind inscris la.
biroul populatiei din acel ora,
de cel putin 6 luni.
4. Prin domiciliul stabil se in-
telege 0, muncitorul locueete e-
fectiv in oraeul de port sau im
suburbiile -acelui orae.
Muncitorii veniti din alte por-
turi, precum ei acei domiciliatE
In comunele ce servesc ca sche-
1) Aeest Regulament s'a publicat-
in Monitorul Oficial, p. I, Nr. GT
din 22 Martie 1938, ea urmare Re-
gulamentului modificator din 17 Mar-
tie 1938, pag. 302, acest vol. A se-
vedea si Legea pentru organizares
muncii in porturi, din 23 Decemvrie-
1937, la pag. 2375, vol. XXV, p. U.
El abrogä Regulamentul din 2 De-
cemvrie 1931, pag. 800, vol. XIX.
 22 Mart le 1938 317

le, in afard de port, se considerd ch. Aceastá listá se confirmá de

-muncitori permanenti numai in cdtre Ministerul Muncii,
-porturile si schelele respective. Ocrotirilor Sociale.
Ei nu pot concura cu muncitorii In timp de crizá, child se Ili-
permanenti ai portului, in care resc operatiile inteo anumitá
-vin, cleat in calitate de munci- specialitate de muncd, comisia
tori flotanti. muncii poate admite muncitori-
5. Cdpitänia portului, cu avi- lor din aceastá specialitate
zul muncii, va elibe- lucreze Inteo proportie determi-
fiecdrui muncitor permanent natá i in and specialitate.
tin carnet de munch pentru una 9. Când inteun port, la un
din specialitätile ardlate la moment dat, nu se gdsesc mun
art. 8. citori specialisti pentru o ann-
Carnetul de muncd, va cuprin- mitá lucrare, se permite aduce-
de: numele si pronumele munci- rea In numär strict necesar a
torului; anul, luna, ziva i locul unor elemente de specialitate, pe
naqterii; nationalitatea i ceta- timpul cht dureazd lucrarea
lenia; starea specialitatea pentru care au fost adu*i.
cle muncd; fotografia muncito- In asemenea cazuri ca i pen-
rului. tru admiterea la muncd, a fie-
Acest carnet va trebui vizat in tantilor, comisia muncii hog.-
fiecare an in cursul lunilor: Ia- räste, tinând seamd, de toate ne.
nuarie, Februarie sau Martie, la voile portului.
cdpitAnia portului respectiv. 10. Principiul muncii prin ro.
6. Daca muncitorul nu si-a tatie având scopul de a impárti
carnetul sau nu 0.-a exerci- munca in phrti egale, muncito-
tat profesia timp de un an, car- rul care nu a fost luat la rând,
netul nu mai este valabil nefiind apt pentru o anumitd, lu-
muncitorul poate fi sters din re- crare, va fi repartizat la una din
gistrul muncitorilor permanenti. lucrárile care urmeazd.
Comisia muncii cercetând fie- In niciun caz muncitorul re-
care caz in parte, poate admite partizat la o lucrare, nu poato
exceptii pentru cazuri, precum pune cm in loc, plata fäcându-se
fi: boald, serviciul militar, numai pentru munca efectiv fá-
Imbarcare, etc. cutá.
7. Este muncitor flotant acem 11. Sunt considerati ca mun-
care lucreazd accidental In port, citori de port in porturile duná-
sau care nu are ca profesie prin rene, pentru specialitatea che-
cipald munca de port. restea, in intelesul legii, pentru
In caz când lucrárile de port organizarea munch in porturi
reclarnd un surplus de brate $1 al regulamentului de fatá, nu -
muncitorii permanenti nu pot e- mai muncitorii care participá e-
fectua toatd, munca portului, co fectiv la incárcarea si descárca-
misia muncii sau comitetul ei rea vaselor plutitoare.
restrâns, vor putea autoriza ca 12. Muncitorii cu bratele, bá-
muncitorii flotanti sd lucrpzp nicerii, lopátarii i cdruta*it
pe un timp determinat. care lucreazd la magaziile afla-
8. Rotatia muncitorilor se te in localitate, chiar in afard do
face in cuprinsul acelea0 spe- raza portului, dar in permanen-
cialitAti de muncl. td, legáturd, cu portul, sunt soco-
In acest scop, comisia muncil titi in intelesul legii pentru or.
va stabili pentru portul respec- ganizarea muncii in porturi
tiv, lista specialitätilor de rnun-
www.digibuc.ro
318 22 Mart le 1938
al regulamentului de fatA, ca
muncitori de port.
Nx sunt socotiti ca muncitorl
de port, muncitorii specificati Iii
aecst articol, care lucreazA In o.
boare sau In magaziile acestor
oboare.
13. ProducAtorii de cereale Ij
pot transporta cerealele cu mij-
loace proprii numai pAná la ma
gazii, slepuri si vapoare, precuni
si a le manipula numai In ma
gazii.
14. In cazuri cu totul urgente,
când nu este posibilA convocarea
comisiei muncii sail a comite
tului ei restrâns, cApitanul
tului, rAspunzAtor de ordinea
publicA, poate lua mAsurile dic-
tate de necesitAti, pe care le va
aduce In discutia comisiei mun-
cii, la prima ei sedintA.
CAPITOLUL II
Comisia muncii in port
15. Se InfiinteazA In fiecare
port ate o comisie a muncii,
compusA din:
a) Inspectorul muncii din re-
giune sau delegatul sAu;
b) Cápitanul portului sau de-
legatul säu;
c) Doi reprezentanti ai patro-
nilor din port;
d) Doi reprezentanti ai munci-
torilor din port.
Reprezentantii patronilor i ai
muncitorilor vor avea fiecare
cAte un supleant, care fi vor In-
locui In caz de lipsA, fiind de-
semnati dupA aceleaai norme ca
titularii.
In porturile unde sunt docuri
sau silozuri, va face parte de
drept din comisie, cu vot consul-
tativ i inginerul director al
portului sau delegatul sAu.
In porturile unde docurile nu
sunt sub autoritatea directiei
portului, va face parte din conn-
sie, cu vot consultativ, inginerul
sef al serviciului, care le admi-
nistreazA sau delegatul sAu.
www.digibuc.ro
In porturile unde nu sunt di
curi sau silozuri, dar sunt bazi-
nuri, va face parte din comis'e,
cu vot consultativ, inginerul sef
al serviciului, care le adminis-
treazA sau delegatul sAu.
In porturile unde sunt
nale, comisia va lucra sub pre-
sedintia primului-presedinte, a
presedintelui tribunalului sau a
delegatilor lor.
In celelalte porturi, comisia Va
lucra sub presedintia judelui de
ocol, In circumscriptia cArula se.
afla acel port sau a ajutorului.
sAu.
Sediul comisiei va fi la cApi-
tAnia portului.
In porturile fn care numArut
de muncitori si traficul este re
dus ai a cáror list/ va fi stabi-
HO, de Ministerul Muncii, SAn6
tAtii i Ocrotirilor Sociale, de a-
cord cu Ministerul Aerului
Marinei, comisiunile de muncd.
vor fi compuse numai din:
a) JudecAtorul de ocol In cir-
curnscripia. cAruia se aflA aceI
port, sau ajutorul sAu, ca prese-
dinte;
b) Cápitanul portului;
c) Un reprezentant al patroni
lor;
d) Un reprezentant al munci
torilor.
Aceste comisiuni restrânse vor
avea aceleasi atributiuni ca
comisiile precedente. Reprezen-
tantii patroni si salariati vor
fi desemnati dup5, aceleasi nor-
me ca i cei din comisiile amin-
tite, având fiecare câte un suple-
ant.
PAnA la facerea primelor ale-
geri fn conditiunile prevAzute de,
Cap. IV al prezentului regula-
ment, reprezentantul patronilor
reprezentantul muncitorilor
din comisiile restrânse ce se vor
Infiinta in porturile cu un nu-
mAr de muncitori i un trafie
redus, vor fi numiti de Minis-
terul Muncii, Sanátátii i Ocra-
 22 Mart le 1938
tirilor Sociale, dupA recomandA-
rile cApitAniei portului, inspec-
torului respectiv al muncii si a
camerei de muncA.
16. Confirmarea menThrilor
comisiei muncii se face de atre
Ministerul Muncii, SAnAtätii
Ocrotirilor Sociale, cu avizul Co-
mitetului permanent al muncii,
In termen de cel mult 15 zile dela
inregistrarea lucrArilor cu reco-
mandarea sau alegerea membri-
lor.
DacA confirmarea nu se face
In acest termen, comisiunea Se
consider& legal constituitA.
17. Mandatul presedintelui co-
misiei, al Inlocuitorului s&u, al
inspectorului muncii, al capita-
nului de port, al directorului
portului, al directorului docuri-
lor, sau al inginerului sub admi-
nistratia cAruia cad bazinurile,
dureazg, atâta timp cM acestia
isi pästreazA calitatea, In baza
careia 1-au obtinut
Mandatul membrilor patroni
si salariati este de 2 ani, ei pot
pierde insä mandatul in caz
când, prin natura ocupatiei lor,
inceteazA de a face parte din una
din grupArile pe care le repre
zintA.
La propunerea cApitäniei por-
tului, a inspectorului respectiv
al muncii sau a Camerei de
muncA, Ministerul Muncii poate
prelungi cu incA un an manda-
tul membrilor patroni si sala-
riati din comisiunea muncii.
18. ReprezentanVii patronilor
si ai muncitorilor care absentea-
a, nemotivat, mai mult de 4 se-
dinte consecutive dela lucrArile
comisiunii, se considerA demisio-
nati.
19. and se dovedeste cA vre-
unul din membrii patroni sau
muncitori In comisia muncii
s'au abAtut dela Indatoririle lor,
Ministerul Muncii, Sänátátii i
Ocrotirilor Sociale, cu avizul co
www.digibuc.ro
319
mitetului permanent al muncii,
poate sä le ridice mandatul.
20. In caz de vacantä pro-
dusl In mice fel, completarek
comisiei se face prin cooptarea,_
supleantului respectiv. Dac5.
locul supleantului este vacant,
Ministerul Muncii, Sänätätii si-
Ocrotirilor Sociale, va proceda In
modul prevAzut de alineatul fi-
nal al art. 15.
21. Atributiile comisiei mun-
cii sunt:
a) SA supravegheze executarea
muncii In port pe baza princi-
piului de rotatie;
b) SA verif ice carnetele de
muncitori In port, eliebrate de-
dipitaniile de port On/ la apli-
carea legii pentru organizarek
muncii In porturi, calificând /36.
muncitori pentru una din spe-
cialitAtile de mum/ arätate la,
art. 8;
c) SA avizeze asupra mAsuri-
lor necesare pentru respectarek
legilor, regulamentelor si decizii-
lor privitoare la munca in port;
d) SA supravegheze aplicarea
tarifelor de muncA din portuf
respectiv, stabilite dupA normele
aratate In art. 5, din legea pen-
tru_organizarea muncii In por-
turi;
e) SA supravegheze ca munci-
torii sä primeascA salariul inte-
gral al muncii prestate;
f) SA avizeze asupra mAsurilor
de igienA a muncii, de prevenire-
a accidentelor i tuturor mAsu-
rilor de ocrotire a muncitorilor.
22. Deciziile comisiei, In afar&
de cele privitoare la tarif, pot fi
atacate de pärtile interesate,
termen de 15 zile dela incunos-
tiintare, cu apel la comisia su
perioarA a muncii din porturile-
maritime si flviale ale Roxnâniei.
Deciziile acestei comisii supti-
rioare, sunt susceptibile de re
curs In Casatie, pentru motivele.
preyAzute in legea de organizare--
 20 22 Mart le 1938
a Inaltei Curti de Casatie
Comisiunea superioarg, a mun
cii din porturile maritime si flu-
viale ale României este compuszt
a) Un membru al Curtii de A-
pel din Bucuresti, delegat de
primul-presedinte al acelei ins-
tante, la cererea Ministerului
Muncii, SAnAt6tii i Ocrotirilor
*Sociale, In calitate de presedinte;
b) Un director, delegat de Mi.
nisterul Muncii, S6nritgtii si 0-
-crotirilor Sociale;
c) Directorul marinei comer-
ciale sau inspectorul general al
porturilor;
d) Doi -reprezentanti ai patro-
nilor din porturi;
e) Doi reprezentanti ai munci-
toriIor din porturi.
Membrii arätati la punctele (/)
e) vor fi numiti de &are Mi-
nisterul Muncii, SanItAtii si 0-
crotirilor Sociale, prin decret re-
gal, pentru o perioad4 de 4 an.,
cu avizul celor mai reprezenta-
tive asociatii profesionale, pe
tarA, de patroni si muncitori
care lucreazá In porturi.
Reprezentantii patronilor si ai
muncitorilor vor avea câte un
supleant, care vor Inlocui pe ti-
tular in caz de nevoie si care vor
fi desemnati dupg aceleasi nor-
me ca i titularii. At At titularii
'at si supleantii vor fi din por-
turi deosebite.
Comisiunea superioará a mun-
cii din porturi va judeca In corn
plet de minimum 4 membri, iar
deciziunile se vor lua cu majo-
ritate de voturi. In caz de pari-
tate, votul presedintelui decide.
Atributiile comisiei superioare
-a muncii din porturi sunt:
a) SA judece ca instant5, de a-
pel, deciziile comisiilor muncii
din porturi;
b) SA. Intreprind5, studil, cer-
..retkri si anchete In domeniul portuIui Ií vor desemna repre-
Iiroblemei muncii din porturi. zentantii i supleantii lor In co-
www.digibuc.ro
23. Pentru rezolvarea chestiu
nilor curente, comisia va putea
sit delege un comitet compus din
apitanul portului ca presedinte
si din ate un reprezentant al'
patrOnilor si al muncitorilor,
membri In comisie, ca membri.
CAPITOLUL III
Desemnarea reprezentanfilor pafroni
din port
24. Patronii, In sensul legii de
organizare a muncii In porturi
si al regulamentului de fatl,
sunt:
a) Case le comerciale sau re-
prezentantii lor, precum si Intre-
prinderile sau persoanele care
direct sau prin reprezentanti,
import6 sau exportA, fac Incâr-
citri sau descárcAri de mArfuri
de tot felul, In vase plutitoare,
vagoane sau alte vehicule, In
limitele zonei de jurisdictie a u-
nui port;
b) Agentille de vapoare;
c) Case le de expeditie, manipu-
lare i vdmuire sau reprezentan-
tii acestora;
d) Silozurile, bazinurile si do-
curile.
25. Reprezentantii patronilur
si supleantii lor In comisia niun-
cii se desemneazä de ctitre ca-
mera de comert si industrie din
localitate, dintre patronii de
port, arAtati In articolul prece-
dent.
Reprezentantii patroni, mem-
bri In cornisia mmcii, trebue sit
fie de specialitgti diferite.
In caz când Camera de comert
si industrie nu-si desemnes2A
reprezentantii In termen de 30
zile dela sezisare, Ministerul
Muncii, Sänätätii si Ocrotirilor
Sociale, Ii numeste din of iciu.
26. In porturile In care nu e-
xistá camere de comert si in-
dustrie, patronii din comertul
 22 Martie 1938
misia muncii, direct sau prin in
termediul apitAniel.
27. Pentru fiecare specialitate
(cereale, cherestea, arbuni, ma-
nufacturA, etc.), se va desemna
cate un reprezentant $i cAte un
supleant, care poate asista cu
vot consultativ la sedintele co-
misiei muncii, oridecAtori se dis-
cut& chestiuni din specialitatea
respectivA.
Mandatul acestor reprezentan-
ti poate fi revocat oricand de cei
care i 1-au incredintat.
CAPITOLUL IV
Alegerea reprezenfanfilor
munciforflor de porf
28. Reprezentantii titular'. si
supleanti ai muncitorilor in co-
misia muncii se aleg prin vot se-
cret de catre totalitatea munci-
torilor permanenti, indiferent de
specialitatea de muna, pe listo
simple sau cu semne.
Vor fi declarati alesi acei care
intrunesc cel mai mare numAr
din voturile exprimate, cu con
ditia ca a fie din specialitAti de
muna diferite.
Acesti membri pot fi alesi chiar
dintre reprezentantii de speciali
tate, arAtati la art. 33.
29. Biroul de alegere se corn-
pune din:
a) CApitanul portului sau de-
legatul sAu;
b) Inspectorul muncii sau de
legatul au;
c) Doi reprezentanti ai asocia-
tiilor profesionale muncitoresti
mai reprezentative, recunoscute
ca persoane juridice, ca asis-
tenti.
Acolo unde nu sunt asemenea
asociatii, cápitAnia va desemna
doi dintre cei mai vechi munci-
tori de port, cu stiintá de carte.
Alegerea este prezidatA de a-
tre magistratul prevIzut la art.
15, care prezideaa si comisia
muncii din port.
C. Hamangiu, vol. XXVI. 21.
www.digibuc.ro
321
30. Reprezentantii muncitori-
lor din comisia munch trebue sá
indeplineasa urmAtoarele con-
ditii:
a) SA fie cetAteni romAni cu
plenititudinea drepturilor civile;
b) SA aibA stiintA de carte;
c) SA aibl vArsta de cel pu-
tin 25 ani;
d) SA fie muncitori de port de
cel putin 5 ani;
e) SA aibA vizat la termen car-
netul de muncitor permanent;
f) sa nu fi suferit vreo con-
damnare criminalA sau pentru
vreuna din urmátoarele fapte: a-
buz de incredere, delapidare de
bani publici, escrocherie, fals,
furt, tAinuire, luare de mitA,
pllismuire de moneda sau sigi-
lii, sustrageri de sub sechestru,
contrabandA, faliti fraudulosi;
g) SA, nu fi suferit vreo con-
damnare pentru vreuna din le-
gile muncitoresti.
31. Alegerea se face la api-
tania portului sau inteun alt lo.
cal din port, fixat si anunat prin
afisare de apitAnie, cu 15 ziie
inainte de ziva fixatA pentru a-
legere. Alegerea va avea Mc In
lunile Ianuarie si Februarie.
32. Rezultatul alegerii se adu-
ce la cunostinta Ministerului
Muncii, SAnátátii si. Ocrotirilor
Sociale.
Contestatiile la alegeri se vor
face la Ministerul Muncii, Sri.-
natätii si Ocrotirilor Sociale, in
termen de 5 zile.
33. Fiecare grupa de speciali-
tate (cherestea, cereale, cárbuni,
etc.), alege cate un reprezentant
si ate un supleant, care poate
asista cu vot consultativ la §e-
dintele comisiunii muncii, ori de
ate ori se discutá chestiuni din
specialitatea pe care o repre-
zintA.
Mandatul acestor reprezentan-
ti poate fi revocat oriand de
grupele de specialitate care i-au
ales.
322 22 Mart le 1938
CAPITOLUL V
Functionorea comisiei muncil in porf
34. Comisia se convoacd in
scris, cu cel putin 5 zile inainte,
de cdtre presedinte, ori de câte
ori se simte uevoie i cel putin
odatä pe lund, in sezonul de
muncd. In port.
Oricare din membrii comisici
muncii, camera de comert, mk-
joritatea patronilor sau munci-
torilor dinteck specialitate, pot
cere presecnntelui in scris sd
convoace comisia muncii.
35. Comisia muncii lucreazd
cu cel putin 4 din membrii ei.
Hotdririle se iau cu majoritate
de voturi, In caz de paritate, vo
tul presedintelui decide.
Nu pot lua parte la sedintele
comisiunii, In afard de membrii
ei, decAt asistentii prevä zuti la
art. 27 si 33, precurn i persoa-
nele invitate in comisie.
Comisiunile din porturila cu
un numär de muncitori i tra-
fic redus, lucreazd valabil cu
minimum 3 membri. Uotàrìuile
lor se iau cu majoritate o-
turi; In caz de paritate, votul
presedintelui decide.
36. Pentru exercitarea atribu-
tiilor ei, comisia muncii, prin
preseclintele ei, poate dkpune
constatäri locale, anchete. exper-
tize in legdturd cu munea in
port.
Presedintele, in interesul eau-
zei, invitìl, sau citeazd In fata
comisiei, orice persoand care ar
putea fi necesard pentru Flma-
rirea cauzei.
De câte ori urmeazd a se .ns-
cute chestiuni care privesc o
specialitate de muncd, trebuesc
invitati reprezentantii spe.jali-
tätii respective, arätati la art. 27
si 33.
37. Presedintele comisi..i se
poate adresa direct autoritätilor
care sunt datoare sd execute dis-
pozitiunile sale In limitele legale.
www.digibuc.ro
38. Prin functionarea acestei
cornisii nu se poate aduce nici
stirbirie atributiilor i competen-
tei cdpitanului de port, care rd.-
mâne räspunzdtor de ordinea
publicd In port, fiind investit cu
putere executivá si judicial% pa
teritoriul portului, conform le-
gii i regulamentului in vigoare..
39. Sediul comisiei fiind la cd-
pitrinia portului, functiunea de .
secretar poate fi indeplinitä de-
un functionar al cdpitäniei, a-
tunci când nu se numeste un
functionar special.
40. Bugetul anual intocmit da
comisia muncii, trebue sa fie a-
probat de Ministerul Muncii, Sá-
nhítätii i Ocrotirilor Sociale, cu
avizul comitetului permanent al
muncii, care poate oricand con-
trola gestiunea.
41. Cheltuielile pentru comisia
biroul muncii, precum si cele-
lalte cheltuieli, se suporta din
contributia datd printr'o cotd e-
gald, de cdtre patroni i munci-
tori, socotindu-se 2 pând la 5 lei
pentru fiecare vagon de chores-
tea, cereale si petrol si câte unul
Wand la 3% din pretul muncii
prevdzut in tarif pentru mdrfu-
rile generale, oricare ar fi felul
de manipulare a märfurilor.
42. Contributia stabilitd de co-
misie i aprobatd de Ministerul
Muncii, Sánattitii i Ocrotirilor
Sociale, se opreste de patron la
facerea fiecdrei pläti si se de-
pune Impreund cu contributia
patronald la cassa comisiei mun-
cii, sau la cdpiainia portului, In
schimbul recipisei dintr'un re-
gistru chitantier cu cotor.
43. Stiptilmânal se face o si-
tuatie asupra sumelor incasate,
in raport cu märfurile manipu-
late sau cu plätile Mcute mun-
citorilor. Verificarea in timpul
sezonului de muna se face lu-
nar de cdtre presedinte sau de
Imputernicitii sAi. In casd nu se
 22 Martie 1938
poate tine o sumh mai mare de
20.000 lei.
44, Ordonantarea sumelor
pentru personal, material, depla.-
sari, etc., prevhzute in bugetul
de cheltuieli, intocmit de comi-
sie i aprobat de Ministerul Mun-
cii, Shnäthtii i Ocrotirilor So-
ciale, se apron de catre prese-
dinte, cu avizul comisiei.
45. Jetoanele de prezenth ale
membrilor comisiei nu pot fi
mai mari decât acele ale comisii-
lor obisnuite din Ministerul
Muncii, Stindtátii si Ocrotirilor
Sociale.
46. Cheltuielile comisiei supe-
rioare a muncii din porturi vor
fi suportate din produsul unei
cote aplicath pe veniturile comi-
siilor de munch din porturi. A-
ceastä coth va fi fixath de Minis
terul Muncii, ShnatAtii i Ocro-
tirilor Sociale, la finele fiecarui
an financiar pentru anul urma-
tor si va fi inscrish obligatoriu
in bugetele acelor comisii.
Dispozitiunile articolelor 40, 44
si 45 de mai sus, se aplich si co-
misiei superioare a muncii din
porturi.
Suma ce dephseste cheltuielile
prevázute de art. 41, se va de-
pune la administratia financia-
rit numele Ministerului Mun-
cii, Sánatätii si Ocrotirilor So-
ciale si va servi exclusiv opere-
lor de asistentil, ocrotire i edu
catie a muncitorilor de port, a-
vând in vedere in primul rand
intemeierea câte unui chmin-a-
dhpost pentru muncitorii fiech-
rui port. Dach nevoile cer, se
poate retine si o surnh care sh
asigure functionarea comisiei si
biroului muncii pentru primul
trimestru al anului urmAtor.
Suma ce dephseste cheltuielile
comisiei superioare a muncii din
porturi, se va intrebuinta de Mi-
nisterul Muncii, Shrat6tii si 0-
crotirilor Sociale, cu avizul ace-
www.digibuc.ro
323
lei comisii, in scopul prevhzut de
art. 61, alin. II, din prezentul re
gulament.
CAPITOLUL VI
Biroul muncti in port
47. Se infiinteazá in fiecare
port un birou care imparte mun-
ca i supravegheazh plata mun-
cii in port. Numai prin oficiul a-
cestui birou se poate angaja
munca in port.
Biroul muncii se Intocme*te de
.cAtre comisia muncii, dupg, nece-
sithtile locale ale fiechrui port, Si
va fi compus din reprezentantii
pe specialitäti ai muncitorilor a-
ratati la art. 33, care primesc di-
f eHte Inshreinhri temporare pen-
tru impartirea muncii.
La cererea patronilor, poate
face parte din biroul muncii
Oita un reprezentant patron,
pentru fiecare specialitate de
munch.
Reprezentantii patronilor i ai
muncitorilor vor fi plhtiti de
pärtile respective.
Oricare ar fi insárcinarea sau
functiunea pe care o indeplines-
te reprezentantul muncitorilor,
nu poate primi cleat salariul pe
o singurá zi, egal cu al unui
muncitor din specialitatea res-
pectivh.
In principiu, mernbrii biroului
fac impártirea muncii, iar mem-
brii comisiei fac controlul ei.
48. Este cu desavArsire oprith
angajarea muncii prin vätafi
(antreprenori de munch). Ori-
cine va angaja munca in port,
direct sau indirect, prin vátafi
sau antreprenori de munch, se
va pedepsi cu amendh dela 5.000
/Aril la 50.000 lei. Aceasta amen-
d& se va incasa in folosul Minis.
terului Muncii, SdnAtiltii si 0-
crotirilor Sociale si se va trans-
forma in inchisoare in caz de in
solvabilitate. Contraventia se va
constata de dipitánia de port,
324 22 Martie 1938
iar procesul-verbal incheiat se
va inainta tribunalului pentru a
aplica amenda.
In porturile unde nu exist6
tribunale, actele vor fi inaintate
judecatoriei respective, pentru a
aplica sanctiuni. Judecata se va
face de urgenta, in termen de 10
zile dela primirea dosarului dela
capitanie, care va fi datoare ea
in termen de 24 ore dela alcatui-
rea pi ocesului-verbal, sa-1 Ina -
inteze locului In drept. Contra
Sentintei tribunalului, ori a car-
tii de judecata penala, contrave.
nientul nu va avea anti, cale de
atac deck recursul la Ina lta
Curte de Casatie.
49. Compunerea biroului mun-
cii poate sa difere dela un port
la altul. In porturile mici unde
sunt muncitori de o singurä spe
cialitate, e clestul ca un repre-
zentant, ales de muncitori, sä im-
parta zilnic munca In prezenta
unui functionar al capitilniei
portului. Unde sunt mai mull e
specialitati, reprezentantii alesi
vor servi cu rândul la biroul
muncii.
50. In porturile mari, deed
este nevoie, se pot face mai mul-
te birouri de muncd. Fiecare bi-
rou este condus de un sef, de-
semnat de comisia muncii, din-
tre reprezentantii muncitorilor,
ajutat de un secretar si de unul
sau de mai multi reprezentanti
tie specialitate.
51. Comisia muncii are facul-
tatea de a numi, in interesul or
dinei i bunei functionari, sef al
biroului i secretar, persoane
striline de munca portului.
Acesua vor lucra asistentr
reprezentantilor patronilor, mun
muncitorilor si a functionarilor
dela capitänie.
52. Functionarul capitäniei
care reprezinta autoritatea exe-
cutiva a portului, asisttt la im-
partirea muncii si la formarea
echipelor sau postelor, mentine
www.digibuc.ro
ordinea, primeste reclamatiile,
cauta sa aplaneze neintelegerile
si prezinta situatia zilnica la c4-
pitania portului.
53. Biroul muncii trebue sa
aiba In permanenta registrele cu
muncitorii inscrisi pe speciali-
tati, tabloul conducatorilor de
muncd, evidenta lucratorilor re-
partizati la lucru.
Registrele trebue sä fie nume-
rotate, parafate si controlate de
capitania portului.
54. Sediul biroului muncii va
fi in localul de camin-adapost
unde se strâng si asteapta mun
citorii rândul la lucru. Acolo se
face impartirea si plata muncii.
Aceste localuri vor avea sali de
asteptare, biblioteci, bai, ghise-
uri, de plata, etc., si vor functio-
na dupa un regulament interior.
In aceste localuri desfacerea
bauturilor spirtoase este inter-
zisä. Sunt de asemenea interzise
adunärile care nu au caracter
cultural sau profesional.
Panä la intemeierea acestor lo-
caluri de adapost prin porturi,
biroul muncii poate avea sediul
la capitänie sau inteun local
central In raza portului.
55. Patronii care au nevoe de
muncitori, cer biroului, direct
sau prin conduatori de munca,
cat mai din vreme, numtirul
de muncitori necesar, specifi-
când lucrarea, locul numärul
hambarelor, cantitatea, etc.
Seful niroului ajutat de secre-
tar si de reprezentantul de spe-
cialitate, intocmeste zilnie listele
de echipe sau ae poste, dupa nor-
mele fixate de comisia munci:.
Functionarul capitäniei asist6.
dar nu intervine decât atunei
cand apar nemultumiri.
Operatia de impartire a mun-
cii nu trebue intrerupta sau in-
etrziata prin reclamatia celor ce
se cred nedreptätiti; reprezentan-
tul autoritatii e dator a lua aìf
de fiecare caz in parte si a cer-
 22 Martie 1938
ceta i solutiona, far& ca intro-
rupa operatia care nu suferd iii-
tOErzieri.
56. Pentruca la fiecare lucrare,
pe langa muncitorii obisnuiti,
(caratori), este nevoie si de cati-
va muncitori vechi, cunoscatori
specializati, se vor imparti mun-
citorii permanenti in cloud cla
categorii.
In categoria (clasa), I, vor fi
Inscrisi cei care au lucrat eel pu-
tin 5 ani in acelasi port, iar in
clasa II-a, acei care au cei pu-
tin 6 luni vechime la lucru.
57. Comisia muncii studiind
conditiunile locale si mersui ope-
ratiunilor din port, va limita nu-
marul muncitorilor, va clasa
grupa specialitatile, va stabili
pi oportia la intocmirea postelor
Intre muncitorii permanenti de
clasa I, clasa II i flotanti, astfel
incat sa. se asigure exccutia lu-
crärilor.
58. Pe lânga functionarii care
au dreptul sà controleze operatii-
le din port, pot face controlul
membrii reprezentanti in cemi-
sii ai patronilor si muncitorilor
Ei trebue sa fie insotiti de a-
gentii capitaniei portului si nu
pot lua másuri executi ?o, ci n(1-
mai constata faptele care se vor
educe la cunostinta cluitaniei si
comisiei munch; chiar cand gd-
sesc nereguli, ei vor evtt4 intre-
ruperea lucrului In port
Toate diferendele se vor read-
va dupa incetarea lucrului.
59. Orice patron si orice mu-
citor din port poate reclama si
cere constatarea asupra reparti-
tiei muncitorilor la o lucrare.
Autoritatile i comisia muncii
sunt datoare a constata de ur-
genta faptele si a lua masuri de
indreptare, fill% a stingheri Insá
operatiunile de port care tre
buesc executate bine si repede.
www.digibuc.ro
325
CAPITOLUL VII
Soncliuni pentru abaterile
munciforitor de port
60. Se prevad urmatoarele
sanctiuni pentru abaterile mun-
citorilor:
a) Muncitorul care nu e pre-
zent la repartizarea muncii, nu
mai este pus la munca In
acea 2i;
b) Muncitorul care paraseste
nernotivat munca, Inainte de la-
sarea pavilionului capitaniei
portului, pierde dreptul la plata
pe acea zi;
c) Muncitorul care paraseste
nemotivat lucrul angajat, Ina-
inte de terminarea lui, pierde
dreptul la plata;
d) Betia atrage excluderea pe
acea zi dela munch";
e) Muncitorul care lipseste ne
motivat dela munca timp de o
saptainanii, va putea i sters din-
tre muncitorii portului, tempo-
rar sau definitiv;
f) Betia repetata atrage ster-
gerea de pe tabloul muncitorilor
din port;
g) Furtul, contrabanda, Indem-
nul la nesupunere, provocare de
scandal, agitatie In rândurile
muncitorilor, insulte aduse func-
tionarilor publici, nesupunerile
la dispozitiile luate de conducá-
torii de munca, ofense, amenin-
tari aduse publicului si alte vini
grave, pe langa sanctiunile pre-
vazute de legi i regulamente,
pot atrage excluderea pe timp
marginit sau pentru totdeauna
dela munca portului.
61. Surnele ramase din nepla-
ta muncitorilor prevazute Pt
alin, b) i c) ale articolului pre-
cedent, ca i cele realizate din
retinerile pentru operele de asis-
tenta, ocrotire i educatie, pre-
vazute la art. 7 si 8 din legea
pentru organizarea muncii in
porturi si art. 48 din regula-
ment, se vor consemna pe nume-
326
le Ministerului Muncii, Sängtritii
Ocrotirilor Sociale, la admi-
nistratia financier& local& si vor
servi exclusiv la operele de asis-
tentA, ocrotire i educatie pentru
muncitorii acelui port.
In caz când sumele realizate
pentru fondul operelor de asis-
tenth, ocrotire í educatie a
muncitorilor dintr'un port nu ar
fi indestulátoare pentru infiin-
tarea si amenajarea cdminului
de ad&post pentru muncitorii a-
celui port, Ministerul Muncii,
Saratigii si Ocrotirilor Sociale,
cu avizul comisiunii superioare
a muncii din porturi, poate a-
probe, pentru terminarea cAmi-
nului, intrebuintarea sumelor
incasate in alte porturi, cu obli-
gatia restituirii lor din incasá-
rile ce vor rezulta dupg termi-
narea lucrárilor.
62. Sanctiunile prevAzute de
art. 60, se vor aplica provizoriu
de cittre crwitänia portului, ur-
mând ca hotárirea definitivä Sri
se dea de cltre comisia muncii
portului, prin deciziile sale, care
vor putea fi atacate cu apel,
conform art. 4 din legea pentru
organizarea muncii in porturi,
publicat& in Monitorul Oficial
Nr. 297 din 23 Decemvrie 1937.
CAPITOLUL VIII
Plata munciforilor de port
63. Plata muncitorilor se va
face de cAtre casele comerciale,
reprezentantilor muncitorilor, pe
specialitdti, arátati la art. 33.
Acesti reprezentanti ai munci-
torilor, ritmän ritspunzittori fatd
de muncitori, de plata fäcutä.
64. Plata muncitorilor trebue
sá se feed zilnic in acelasi loc
unde s'au angajat muncitorii.
Pan& la intemeierea institu-
tiilor arätate la art. 54, plata se
In cazurile ins& In care pa-
poate face la cApitänie, la bi-
roul de mulled, la agentiile de
plata, va cere aceasta coraisiei
vapoare, la biroul comercial muncii, care va fixa termenul.
www.digibuc.ro
22 Martie 1938
care a angajat muncitorii, sau
la un alt birou; nici intr'un caz
plata nu se poate face inteun
local unde se vând bäuturi spin
toase.
65. Listele de platit se vor in-
tocmi pe un anurnit formular,
pe care-1 va stabili cornisia
muncii din portul respectiv.
Nu se poate face nicio reti-
nere din salariile muncitorilor,
exceptând acele privitoare la
scule, pentru cheltuielile comi-
siei si biroului muncit i ope
relor de asistentä, ocrotire i e-
ducatie a muncitorilor din port.
Aceste retineri se vor face cu
avizul comisiunii muncii din
port si cu aprobarea Ministeru-
lui Muncii, Säratiltii i Ocroti-
rilor Sociale.
66. Chestiunea sculelor si a
schelelor se va transa definitiv,
numai and se va intocmi le-
gea politiei, navigatiei i portu-
rilor. Pan& atunci, fat& de di-
versitatea mijloacelor, se las& in
searna comisiei muncii de a stu-
dia fiecare caz in parte, dacil
trebue s& se fac& retineri pen-
tru scule.
Prin expertize anuale se va
fixa cota de retineri pentru di-
versele feluri de scule, care nu
poate intrece 5 la sutá din plata
muncitorului. Aceste retineri si
cuanturnul lor se vor stabili prin
tarifele de muncá.
67. Contributiile i cotizatiile
muncitorilor membri ai asocia-
tiilor profesonale, nu privesc
comisia muncii si nu se pot face
in acelasi timp si loc, odatä cu
plata pentru munca efectuatä.
tn port.
68. In mod obisnuit, plata
trebue fäcut& la terminarea
tronul este nevoit SA amâne
 22 Martie' 1938
In toate cazurile insA, patronul
.este obligat BA dea muncitori-
lor a conturile zilnice.
Plata muncitorilor trebue sA.
se faa in monetA notrivitA, pen-
tru a inlátura zaraflAcul pe
contul muncitorilor.
69. In cazuri cu totul excep-
Vona le, in care se simte nevoia
de a se opri garantii din sala-
riile muncitorilor, Ministerul
Muncii, SAnAtAtii si Ocrotirilor
Sociale, cu avzul comisiei mun-
cii, fixeazA si controleazA aceste
retineri temporare.
Patronii sunt obligati sA verse
retinerile sub forma de depu-
neri, pe numele muncitorilor, la
Banca NationalA sau la Casa
de Depuneri. Aceste garantii nu
pot fi ridicate deat cu avizul
patronului si cu Incuviintarea
comisiei muncii.
In caz de lichidare nu este
nevoie de avizul patronului; su-
-mele depuse pentru garantie se
pot scoate numai dupA avizul
comisiei muncii, poportional cu
2ilele lucrAtoare.
70. Sumele rezultate din ga-
rantii se vor distribui muncito-
rilor respectivi, pe baza listelor
de platti, sub controlul comisiei
inuncii.
Recipisele de depunerea bani-
lor se pástreaa in casa comi-
siei muncii sau la apitánie.
71. Sumele rämase din ne-
plata muncitorilor, care pleacä
din port, precum si sumele care,
din diferite motive, nu se ridia,
se varsá fondului destinat pen-
tru crearea institutiilor de asis-
tentA, ocrotire si educatie
muncitorilor din portul respec-
tiv.
72. Comisia muncii, cerce-
land conditiile locale din por-
tul respectiv, stabileste specie-
litAtile pentru care este nevoie
de conducAori de muna.
www.digibuc.ro
327
CAPITOLUL IX
Conducciforii de muncei in porf
73. ConducAtorii de muna in
port trebue sui indeplineasa, ur-
rniitoarele conditiuni:
a) SA fie cetAtean român si.
sA fi satisfäcut legea recrutArii;
c) SA aibit o practia neintre-
ruptA de muncitor In port de
cel putin 5 ani;
d) SA fie cunoscAtor in efec-
tuarea tuturor lucrArilor de in-
cArcare si descArcare;
e) SA aibe increderea patro-
milui;
f) SA fie recunoscut in ca,li-
tate de conducAtor, de atre a-
pitAnia portului, cu avizul co-
misiei muncii;
g) SA nu se fi fAcut vinovat
de incorectitudine la plata mun-
cii, nepricepere si rea vointA in
executarea lucrArilor incredin-
tate, sau de nerespectarea legi-
lor si registrelor de muna in
port;
h) Sui nu fi suferit vreo con-
damnare criminalA sau pentru
vreuna din urmAtoarele fapte:
abuz de incredere, delapidare
de bani publici, escrocherie,
furt, fals, täinuire, luare de
mitA, plAsmuire de monetA, sau
sigilii, sustragere de sub seches-
tru si contrabandá;
i) SA nu exercite nicio profe-
siune comercialä.
74. In caz and vreun condu-
cAtor de muna nu mai indepli-
neste conditiile specificate mai
sus, sau se dovedeste cui anga-
jeazA munca in port, cAland
dispozitiile luate de comisia
a muncii, ori cola, tarlful de
muna stabilit, precum si atunci
and pA.räseste portul pentru o
duratA mai mare de 6 luni ne-
intrerupt, comisia muncii II va
declara decAzut din calitatea de
conduator de muna. La fel se
va intAmpla si fatA de acei con-
328
ducdtori care se vor prezenta in
port, in stare de betie.
75. Conducdtorul de muncd,
nu poate fi admis decât la o
muncd pe care o conduce direct
si efectiv, dela inceput pänd la
sfarsit, neputând lua parte la
mai multe operatii in acelasi
timp. Conducdtorul care va re-
fuza pentru prima oard de a
primi munca atribuitä sau pa
muncitorii repartizati de birou,
isi va pierde rândul la muncil.
In caz de refuz repetat sau de
abateri repetate dela mdsurile
luate de comisia muncii, condu-
cdtorul poate fi sters, temporar
sau definitiv, de pe tabloul de
conducdtori de munch* in port.
76. Rolul conduatorului de
muncl se reduce la conducerea
de specialist a operatiilor de in-
carcare si descdrcare la anu-
mite mdrfuri in port.
In caz cand patronul vrea
angajeze alt conduator de
muncd, In locul aceluia delegat
de cdtre birou, patronul respec-
tiv II poate angaja pe acest con-
ducdtor, 1/.10, pe socoteala sa.
Plata conduatorilor de mun-
cit se stabileste prin tarifele de
muncd; aceastil platit nu poate
fi in niciun caz, pentru o zi lu-
cratä efectiv, mai mare decât
de cloud, ori plata i1ei
muncitor.
CAPITOLUL
Tarifele de muncdi in porf
77. Conditiile de muncit si ta
riful de remunerare a muncii in
fiecare port, vor fi uniforme
pentru aceleasi categorii de
muncitori, dupg specialitdti.
Acest tarif se va putea fixa
prin acordul partilor interesaté.
In acest scop muncitorii vor
fi reprezentati cu drepturi de-
pline i nelimitate, prin 2-5 de-
legati, alesi de dânsii grin ma-
joritate, dintre muncitorii per-
www.digibuc.ro
22 Martie 1938
manenti, la cdpitänia portului,
sub presedintia cdpitanului de
port, asistat de un ofiter de port
ca secretar; iar patronii prim
2-5 delegati desemnati de ca-
mera de comert.
Atftt reprezentantii muncitori-
lor, cât i acei ai patronilor, vor
fi alesi si desemnati pentru fie-
care specialitate in parte.
In caz când acest acord nu se
poate infdptui, tariful se va fixa
dupä normele si procedura pre-
vázutá in legea pentru regle-
mentarea conflictelor colective
de mum&
alert un tarif nu prevede un
termen de valabilitate, atunci
durata acestui tarif va fi con-
sideratd de 6 luni.
Tariful va fi inregistrat, pânit
la infiintarea camerelor de
muncd, la inspectoratul respec-
tiv al munch.
Rand la definitiva fixare
pretului si conditiunilor pentru
anul viitor se va lucra pe ban.
tarifului si conditiunilor anului
expirat.
In caz cd la expirarea con-
tractului, tariful nu se denuntl
de vreuna din piirti, contractul
se considerit dela sine prelun-
git in aceleasi conditiuni, pe un
nou termen de 6 luni.
unui 78. Prin derogare dela legea.
asupra contractelor de muncd,
titlul 4, nu se vor putea incheia
conventii colective de muncd,
prin care sit se fixeze tarife de
remunerare a muncii, aplicabile
numai unei párti din totalita-
tea muncitorilor, apartinând a-
celeeasi specialititti, din portut
respectiv.
Orice conventie colectivd, de
muncd ce se va incheia cu ne-
respectarea dispozitillor de mai
sus, va fi nuld.
79. Comisia muncii va cduta
pe cât va fi cu putintil, sd, in-
lesneascd acordul pärtilor In
stabilirea tarifelor si conditiu-
 23
nilor de muncg, asemenea si in
toate diferendele dintre patroni
muncitori in operatiile por-
tului.
In caz când acordul nu se
poate stabili i când pgrtile ur-
meazd procedura normald, pre-
vgzutd de legea pentru regle-
mentarea conflictelor colective
de muncg, un memoriu, intoc-
mit de comisia muncii, va fi
prezentat inspectorului muncii
sau tribunalului respectiv.
80. Conditiile de munca i ta-
riful stabilit pentru port se a-
plica si in schelele de incgrcare,
de pe intregul teritoriu de sub
jurisdictia cApitgniei de port, la
care vasul plutitor ce opereazg
si-a depus actele de bord.
Patronii si muncitorii care ar
veni sti lucreze inteun port, ul-
terior stabilirii conditiilor de
muncg si tarifului, se vor con-
forma tarifului stabilit.
81. Tariful de muncg prevg-
zut la art. 77, nu se aplich lu-
crgrilor privitoare la salvare
la vasele naufragiate.
CAPITOLUL XI
Dispozifii fransiforii
82. In termen de 2 luni dela
punerea in aplicare a regula-
mentului de fath, toti muncito-
rii sunt obligati sg-si preschim-
be carnetele de muncitori, potri-
vit prevederilor art. 5 si 21.
Carnetul de muncitor, pre-
schimbat sau eliberat din nou.
se elibereaza pe formulare anu-
me intocmite, in schimbul su-
mei de 30 lei.
Sumele care rezulth din a-
ceste taxe vor fi vgrsate fondu-
lui destinat pentru crearea in
stitutiilor de asistenth, ocrotire
si educatie a muncitorilor din
portul respectiv.
83. Pang la efectuarea alege-
rilor pentru reprezentantii mun-
citorilor in comisia muncii, se
www.digibuc.ro
Martie 1938 329,
institue comisii provizorii, Ii
care reprezentantii muncitorilor
si supleantii lor, se numesc de
Ministerul Muncii, Sangtatii
Ocrotirilor Sociale, pe baza re-
comandgrii Uniunii Muncit ici-
lor din Transporturi.
84, Pang la infiintarea corni-.
tetului permanent al muncii, a-
tributiile date acestuia prin pre-
zentul regulament, vor fi ilicle-
plinite de ministrul mun^ii
85. Toate dispozitiile c.mtra--
rii regulamentului de fath, sunt
si rgman abrogate.
ACORD SUPLIMENTAR
la acordul de pläti anglo-român (din 2
Mai 1936), modificat prin acordul
de pIäi
(Modificator din 27 Mal 1937)
DIN 23 MARTIE 1938 1)
Guvernul Roman si Guvernul
Regatului Unit al Marii Britanit
si al Irlandei de Nord, au cgzut
de acord asupra celor ce ur-
meaza:
Avand in vedere ch AcorduI
de plati Anglo-Român din 2 Mai
1936, modifi cat prin Acordul
de plgti Anglo-Roman (modifi-
cator) din 27 Mai 1937, prevede
modalitatile pentru facilitarea
plAtilor intre Romania si Rega-
tul Unit, si
Avâncl in vedere cg Acordul
tehnic de plati Anglo-Roman
din 30 Mai 1936, modificat prin
Acordul tehnic de plâti Anglo-
Roman (modificator) din 27 Mai
1937, prevede deschiderea la
Banca Angliei a unor subcon-
turi nepurtatoare de dobarmi, in
numele Bancii Nationale a Ro-
1) Aeest Acord a fost sanctionat
prin I. D. R. Nr. 1.229 din 1938, qi
publicat in Monitoral Oficial, p. T,
Nr. 68 din 23 Martie 1938. A se ve,
dea i Acordul de plitti, din 4 Line
1936, la pag. 69, vol. XXIV, p.
330
maniei, precum si modul de In-
trebuintare a soldurilor exis-
tând iii creditul acestor subcon-
turi, si
Avand in vedere cA guvernele
Tontractante doresc a completa
prevederile susmentionatelor a-
cu scopul de a Inlesni
si mai mult platile intre Roma-
nia si Regatul Unit;
In consecintk Guvernul Ro-
man si Guvernul Regatului Unit
nl Marii Britanii i Irlandei de
Nord, au cilzut de acord acum
-asupra celor ce urmeazd:
Barzca Nationaltt a României
va putea transfera sume In sus-
Tnentionatele subconturi, cu sco-
pul de a milli sumele distribuite
In acele subconturi, In conformi-
tate cu prevederile acordurilor
susmentionate, si asemenea su-
me vor fi restituite Bàncij Na-
tionale a României din subcon-
turile In chestiune la timpul
In mtisura In care Banca Natio-
nalá a României si Oficiul de
clearing Anglo-Român constatä
cd exist'," un surplus disponibil
In acest subcont, indiferent de
orice dispozitiune din mai sus-
mentionatele acorcluri.
Drept care subsemnatii, deplin
autorizati In acest scop de cdtre
guvernele lar respective, au sem-
nat prezentul Acord, si au apli-
cat sigiliile lor.
Fácut la Bucuresti, azi 25 Fe-
bruarie 1938, in dublu exemplar,
In limbile: romand i englezk
-ambele texte fiind socotite au-
t enti ce.
ACORD DE PLAT!
Intro Romania ;i Grecia
DIN 23 MARTIE 1938 1)
1. Contravaloarea, stabilità
tlupà dispozitiunile art. 4 de mai
1) Acest Acord a fost sanctionat
prin I. D. R. sub Nr. 1.231 din 1938
www.digibuc.ro
23 Martie 1938
jos, a mArfurilor românesti ex-
portate din Romania in Grecia,
incepänd dela data punerii in vi-
goare a prezentului Acord, va fi
reglementatk dupil cum ur-
meaza:
a ' Contravaloarea petrolului si
a derivatelor sale, precum si a
cerealelor, integral In devize li-
b) Contravaloarea tuturor ce-
lorlalte marfuri, prin plata a 35
la sut5, In devize libere, 55 la
sutd. prin viirsriminte la contul
special A si 10 la sutil la contui
special B.
2. 1. Disponibilittitile contului
special A, vor servi la reglemen-
tarea creantelor comerciale gre-
cesti provenind din importul In
Romania a märfurilor expediate
din Grecia, incepand dela data
punerii in vigoare a prezentului
Acord, precum si cheltuielile ac-
cesorii aferente (comisioane, di-
ferente de pret).
2. Disponibilitiltile contului
special B, vor servi la reglemen-
tarea creantelor de naturit neco-
mercialk enumerate la art. 5 si
denumite de aci Inainte pliiti
fina nci are".
3. La acest ultim cont, se va
viirsa totalul Incasárilor auto-
rittitilor consulare românesti In
Grecia, precum si sumele, repre-
zentând cheltuielile resortisanti-
lor greci sau romani, chlAtorind
din Grecia In Romania.
4. Cursul de vanzare a drah-
melor, figurand la conturile mai
sus vizate este stabilit la un leu
pentru o drahmd.
3. 1. Contravaloarea mArfuri-
lor romanesti, importate In Gre-
cia, va trebui sit fie varsatä de
publicat In Monitorul Oficial, p. I,
Nr. 68 din 23 Martie 1938. A se ve-
dea gi Acordal de plài anterior, din
27 Aprilie 1936, la pag. 588, volumul
XXIV, p. L
 23 Mart le 1938
catre debitorii greci la Banca
Greciei, care .va aviza zilnic
Banca Nationala a Romaniei, de
loate sumele creditate In favoa-
rea exportatorilor romani. Fie
tare aviz de varsämânt va tre-
bui sa cuprinda numele benefi-
ciarilor, natura märfurilor pen-
tru care varsamantul a fost fa-
cut, precum i toate indicatiu-
nile necesare pentru a permite
identificarea exportatorului res-
pectiv.
2. Transa acestei contravalori,
platibila In deviz, va fi remisa
imediat de dare Bence Greciei
Bancii Nationale a României, in
devize, dung, alegerea acestei
ihin urma. institutii, Banat Gre-
cei obligandu-se a asigura libe-
rul transfer al acestor devize.
3. Sumete trecute la activul
contului special A (mdrfuri) al
Bancii Nationale a României,
vor fi decontate de catre aceasta
exportatorilor români, la cursul
de lei 0,99 pentru o drahma, in
limita varsämintelor de lei efec-
tuate de catre importatorii de
produse grecesti in Romania
pentru acoperirea importurilor
bor.
4. Sumele trecute la creditul
contului special B, (plati finan-
ciare), vor fi decontate exporta-
torilor de catre Banca NationaIrt
.a României, la cursul prevdzut
la alineatul precedent.
4. Märfurile fiecareia din cele
clouà tari, de importat In cea-
lalta, vor fi facturate, in caz de
transport maritim, fob portul de
imbarcare si, in caz de transport
terstru franco-frontiera tarii res-
pective. In caz de transport ma-
ritim, Banca de emisiune a tarii
de destinatie a marfii Isi ia an-
gajamentul a acorda importato-
rului interesat schimbul necesar
pentru plate cheltuielilor si a
primei de asigurare aferente
transportului acesteta.
www.digibuc.ro
331
5. Rlatile financiare", prevä-
zute la art. 2, al. 2, al prezentu-
lui Acord (Cont B), vor cuprinde:
1. Incasärile consulare ale au-
toritätilor consulare grecesti In
Romania.
2. Aprovizionärile si furnitu-
rile in produse grecesti ale va-
poarelor românesti in porturile
grecesti, precum si reparatiile
efectuate de acestea in Grecia.
3. Plata tratamentului functio-
narilor si a cheltuielilor de in-
tretinere a autoritatilor diplo-
matice i consulare românesti
in Grecia.
4. Cheltuielile in Grecia a ca.-
latorilor romani sau grecii sta-
biliti in Romania i anume 12.000
drahme de pasaport individual
pentru o sedere in Grecia de cel
putin cinci zile; in cazul unui
pasaport colectiv eliberat unei
familii, se va acorda pentru ace-
lasi numar de zile, peste 12.000
drahme, un supliment de 3.000
de drahme de persoana inscrisä
pe pasaport, acest supliment se
va ridica la 4.000 de drahme de
persoand in cazul unui pasaport
colectiv turistic, eliberat pentru
25 de persoane sau mai multe;
In cazul unei sederi prelungite,
trecând de zece zile, se va acorda
in plus, incepancl dela a zecea
zi de sedere, un supliment zilnic
mergancl dela 300 la 1.200 de
drahme de persoanä, dupa apre-
cierea Winch Greciei.
5. Soldul datorat de catre Ad-
ministratia Cailor Ferate Ro-
mane Administratiei Cailor Fe-
rate Grecesti sau de atre Agen-
tiile de CA Mode din Romania,
Agentiilor de Calatorie din Gre-
cia, In urma lichiclarilor de con-
turi intervenite sau care vor in-
terveni intre ele si rezultând din
vanzarea de bilete de cal ferate,
respectiv, pentru parcursuri pe
teritoriul grec si pentru parcur-
suri pe teritoriul roman.
332 23 Martie 1938
6. Cheltuielile studentilor ro
mani sau studentilor greci, sta-
biliti in. Romania, inscri*i la
universitati, *coli superioare sau
*coala de teologie din Grecia.
7. Trimiterile de sume nein-
semnate ce se vor efectua din
Romania in Grecia de catre re-
sortisantii români sau de catre
nationalii greci stabiliti in Ro-
mania.
8. Transferul in Grecia a veni-
turilor legatelor girate in Ro-
mania In favoarea Statului
Grec, persoanelor morale de
drept public sau stabilimentelor
de utilitate publica elena.
9. Cupoanele datoriei publice
exterioare a Romaniei aferente
titlurilor detinute de catre re-
sortisantii greci stabiliti in Gre-
cia.
10. De comun intre cele dourt
Banci de Emisiune, se vor mai
putea autoriza alte platl de efec-
tuat prin canalul Contului Spe-
cial B.
Pläti le prevazute In prezentul
articol, vor fi supuse controlului
bancilor de emisiune ale celor
doug, tari.
6. In cazul and märfurile ro-
manesti sunt facturate intr'o
alta, moneda, deck drahma, to-
talul facturi va fi convertit in
drahme, la cursul oficial al
schimbului dela Banca Greciei.
7. Guvernele fiecareia din cele
dota Parti Contractatnte isi iau
angajamentul a acorda mgrfu-
rilor celeilalte toate inlesnirile
de import in tara respectiva, in
limitele regulamentelor in vi-
goare, *i, in orice caz, aceste
marfuri sg, nu fie discriminate
In favoarea produselor similare
dintr'o tará tertrt.
8. Marfurile grecesti importate
In Romania, precum *i marfu-
rile românesti importate in Gre-
-
www.digibuc.ro
cia, vor trebui srt fie insotite de
un certificat de origine.
Sunt considerate ca márfuri
grecestt, produsele naturale sau
fabricate originare si de prove-
nientg, din Regatul Elen.
Sunt considerate ca märfuri
române*ti produsele naturale
sau fabricate originare *i. de
provenienta din Regatul Roman.
9. Daca, fn timpul aplicrtrii
prezentului Acord, s'ar constata
crearea unor disponibilitati de-
pasind sensibil necesitatile nor-
male sau scgderea anormala a
anumitor exporturi, cele doua
Parti Contractatnte vor trebui
O. se inteleaga, la cererea uneia
din ele, asupra mijloacclor de
remediere.
Daca este cazul, va trebui sa
se Inceapg, tratative inteun ter-
men de maximum trei saptrt-
mani, in urma cererii de deschi-
dere de tratative din partea u-
neia din cele doug Parti Con-
tractante. Aceste tratative vor
trebui sa se termine In timp de
o luná dela data deschiderii.
Daca la expirarea acestui ter-
men Partile nu se vor pune de
acord, Acordul va putea fi de-
nuntat in urma unui preaviz dr
15 zile.
10. Daca, la expirarea prezen-
tului Acord, Conturile Bäncii
Nationale a Romaniei ar pre-
zenta un sold creditor, ele vor
fi lichidate conform dispozitiu-
nilor prezentului Acord.
11. Prezentul Acord Inlocu-
ieste Acordul de Plati din 2 A-
prilie 1936, Aranjamentul din 22
Iunie 1937 si Anexele lor. El va
intra in vigoare la 21 Februarie
1938 si va ramâne in vigoare
timp de un an, In afarrt de cazul
and ar fi denuntat cu un prea-
viz de o luna, Incepand dela no-
tificarea acestuia, Guvernului
 23 Martie 1938
respectiv, expirarea lui nepu-
tand sd intervind Mainte de 31
Decemvrie 1938.
Facut la Atena, In dublu exem-
plar, azi, 17 Februarie 1938.
AVENANT
la acordul de clearing cu Elvetia
DIN 23 MARTIE 1938 1)
1. Art. IX din Acordul din 24
Martie 1937 este inlocuit cu ur-
mAtoarele dispozitiuni:
Sumele vársate la Banca Na-
tionald Elvetiand vor fi utilizate,
dupd cum urmeazd:
1) 59% din sumele vArsate
vor fi trecute la creditul contu-
lui creante mArfuri".
Acest cont serveste la regle-
mentarea creantelor rezultand
livrdrile de mdrfuri, fArá sd se
tinA seama de data importului
lor. Plll4ile creditorilor elvetieni
se vor face In ordinea eronolo-
gic& a vdrsAmintelor efectuate
la Banca National& a Roma.-
niei. Originea elvetiand a indrfu-
rilor importate In Romania, cu
incepere dela 1 Octomvrie 1932,
trebue sd. fie doveditA printr'un
certificat de origine elvetian.
Acest cont serveste, de aseme-
nea, la reglementarea creantelor
rezultancl din exportul márfuri-
lor neinsotite de un certificat de
origine elvetian, sau insotite de
un asemenea certificat, atestand
o altd origine decat acea elve-
dar provenind din opera-
tiunile comerciale ale caselor de
comer% cu sediul In Elvetia. To-
tusi, suma pratilor efectuate cu
Aeest Avenant a fost sanqionat
prin I. D. R. sub Nr. 1.233 din 1938
si s'a publient in. Manitorul 0 ficia(,
p. I., Nr. 68 din 23 Martie 1938. A
se vedea Aeordul de clearing cu El-
vetia, ratificat prin J. C. M. din 18
Mai 1936, la pag. 767, vol. XXIV,
p. I.
www.digibuc.ro
333
acest titlu nu va putea depási 2
la sutd din totalul vArsaminte-
lor In contul global al BAncii
Nationale a Romaniei la Banca
Nationald Elvetiand. Organele
competente ale celor cloud tdri,
de comun acord, vor exclude,
deIa reglementarea pe calea clea-
ring-ului, creantele anuntate a-
buziv la aceast& categorie.
2) 41/2% din vArsdminte vor fi
trecute la creditul contului cre-
ante financiare". Acest cont va
servi la plata cdtre creditorii
domiciliati In Elvetia, a venitu-
rilor capitalurilor plasate In Ro-
mania sau dobandite de cdtre a-
cestia Mainte de 1 Iunie 1934, *i
care au fost dela aceastd
neintrerupt, proprietate elve-
tiand. Sunt considerate ca veni-
turi la capital, de exemplu: do-
banzile si dividendele, pArtile
(cota parte) beneficiilor societAti-
lor In nume colectiv sau in co-
manditd, dobanzi ipotecare,
chirii.
PlAtile vor fi f Acute creditori-
lor In ordinea cronologicA a var-
samintelor la Banca National&
a Romaniei.
3) 11/20/0 din vArstiminte vor fi
trecute la creditul unui cont a-
sigurAri", care va servi la re-
glementarea creanelor de asigu-
rare si reasigurare.
PlAUle vor fi fdeute creditori-
lor In ordinea cronologicd a
värsdmintelor la Banca Naio-
nald a RomAniei.
4) 17% din varsaminte vor fi
trecute la creditul unui cant ale
cdrui disponibilitAti sA serveasc&
la plätile ce sunt de %cut in El-
vetia de cAtre Statul Roman, In
primul rand pentru datoria pu-
blicá, cu exceptia plidtilor pentru
rndquri.
5) 180/o din vdrsdminte vor fi
puse la libera dispozitie a Bäncii
Nationale a Romaniei, la un
334 23 Martie 1938
cont deschis la Banca Nationald
Elvetiand.
2. Alineatul 2 al art. 14 din
Acordul din 24 Martie 1937, este
Inlocuit cu urmatoarele dispozi-
tiuni:
Acordul de clearing din 24
Martie 1937, modificat prin pre-
zentul Avenant, se proroga pang,
la 30 Septemvrie 1938. Dacd nu
va fi denuntat o lund inainte de
expirarea acestui termen, el va
fi prorogat, prin tacit& recon-
ductiune *i va putea fi denun-
tat de cdtre fiecare din Inaltele
Parti Contractante, cu un prea-
viz de cel putin o lund, pentru
a expira la sfaxsitul lunii urnad-
toare.
3. Prezentul Avenant va in-
tra In vigoare la data semnärii
Ii va produce efectele tot at:at
cat i Acordul de clearing din 24
Martie 1937.
FAcut la Bucure*ti, In dublu
exemplar, la 13 Decemvrie 1937.
PROTOCOL FINAL
Ad. art.
La punerea In vigoare a A-
venantului incheiat astäzi,
conturilor prevd-
zute la art. 9 din Acordul de
clearing din 24 Martie 1937, vor
fi trecute la creditul conturilor
prevdzute la art. 1 al acestui A-
venant, dupa cum urmeazd:
a) Disponibilitätile conturilor
prevdzute la ciferele 1, 2 si 3 ale
art. 9 din Acordul de clearing
din 24 Martie 1937, la contul pre-
vdzut la art. 1, cifra 1, din Ave-
nantul incheiat astdzi;
b) Disponibilitätile conturilor
prevazute la cifrele 4 si 5 ale art.
9 din Acordul de clearing din
24 Martie 1937, la conturile pre-
vdzute la cifra 2, respectiv 3, de
la art. 1 al Avenantului Incheiat
astázi;
www.digibuc.ro
c) Disponibilitäile conturilor
prevazute la cifra 6 a art. 9 din_
Acordul de clearing din 24 Mar-
tie 1937, la contul prevdzut la.
art. 1, cifra 4, din Avenantul In-
cheiat astdzi.
Ad. art. I, cifra 2
Banca Nationald a Romania
si Oficiul elvetian de compen-
satii vor putea, de comun acord,,
transferul prin clea-
ring, pláti pentru 'capitaluri.
Contravaloarea in lei a crean-
telor astfel admise, se va trans-
fera in Elvetia, pe mäsura dis-
ponibiliului dela contul creante
financiare", prevdzut la art. 1,
cifra 2, din Avenantul incheiat
astrizi, cel mai tarziu cu ocaz, a
viramentelor prevAzute la cifra
2 a Protocolului confidential,
semnat astdzi.
Ad. art. I, cifra 3
Se precizeazd cA, contul asi-
gurdri" va servi la reglementa-
rea creantelor Societritilor elve-
tiene de asigurAri si reasigurari,
catre agentiile lor din Romania,.
&are Societtitile romane de asi-
gurari si reasigurdri, catre alti
debitori romani, rezultand din
traficul de asigurdri si reasigu-
rdri. Banca Nationala a Roma-
niei va da ordinele de plat/ In
mäsura disponibilitAtilor exis-
'Land la acest cont.
Se intelege cil platile de efec-
tuat in Romania de catre Socie-
tiitile de asigurare si reasigu-
rare, cu sediul in Elvetia, vor
trebui sd fie Vacute la contu/
asigurdri" al Btincii Nationee
a Romaniei, tinut de dare Ban-
ca Nationalä a Elvetiei, con-
form art. 1, cifra 1, din Acordul
de clearing din 24 Martie 1937.
Oficiul elvetian de compensa-
tie si Banca Nationald a Roma-
niei vor putea sa autorize zisele
 23 Martle 1937
societtiti stt compenseze sumele
datorate in Romania de catre a-
ceste societuíti, cu veniturile si
capitalul fondur.lor pe care ele
le au in Romania.
In afard cte aceasta, Banca
Nationald a Bomaniei si Oficiul
elvetian de compensatii vor au-
tor za SocletAtile elvetiene de a-
sigurdri i reasigurdri sd corn-
penseze creantele lor, rezultand
din traficul cu asigurdri si rea-
sigurári, cu obligatiunile lor cd-
tre Societiltile de asigurare
agentiile din Romania.
Sub rezerva dispozitiunilor le-
gale romane, cu privire la asi-
creantele de asigurdri si
reasigurdri cuprind, in sensul
prezentului Avenant, acelea re-
zultand din primele scdzute, co-
misioane, cheltuieli, incendii,
inundatii, completäri si rambur-
sari de depozite, din (lobasizi a-
supra depozitelor datorite in vir-
tutea contractelor de asigurttri
si reasiguriiri, d'n drepturi de
recut s cedate de cdtre asigurati
si din vdrsiirninte si rambursdri
relativ la avariile comune.
Ad. art. 1, cifra 4
Constituirea proviziunilor ne
cesare serviciului Datoriei Pu
blice, cu ajutorul disponibilului
contului pi evilzut la art. 1, cifra
4, din Avenant, se va face in or-
dinea cronologica a scadentelor.
Guvernul roman li ia anga-
jamentul sh verse, In cazul unei
scadente, la contul global des-
chis la Banca Nationald a Ro-
mâniei, contravaloarea in lei a
acestei scadente, de indatä ce
disponibilul contului prevIzut la
art. 1, cifra 4, din Avenantul cu
data de azi, va permite consti-
tuirea proviziunii respective.
Deed la data unei scadente a
Datoriei Publice, disponibilul
existent la contul mai susmen- tric de mäsuri
tionat nu va permite constitui- Mali 1922, pag. 152, vol. XIIIXIV..
www.digibuc.ro
335,
rea unei proviziuni integrale a.
acestei scadente, Ministerul de
Finante al Regatului Romaniei
va depune la contul global des-
chis la Banca National& a Flo-
maniei contravaloarea in lei a
sumelor existente la contul mai
susmentionat, care vor fi puse
la dispozitia agentilor pratitori
de critre Banca Nationald a El-
vetiei, la avizul Bilncii Nationale.
a Romaniei.
Dispozitiunile urmátoare
Protocolului Final la Acordul
de clearing din 24 Martie 1937:
a) ad. art. 9, cifra 4;
b) ad. art. 9, cifra 5;
c) ad. art. 9, cifra 6.
aunt modificate si inlocuite prin,
articolele prezentului Protocol,
mentionate mai jos:
ad. art. 1, cifra 2.
ad. art. 1, cifra 3.
ad. art. 1, cifra 4.
Prezentul Protocol face parte
integrantá din Avenantul la A-
cordul de clearing din 24 Martie
1937, semnat astdzi.
Fdcut la Bucuresti, in dublu
exemplar, la 13 Decemvrie 1937.
DECRET
pentru modificarea art. 234-244 dim
Regulamentul sistem metric
DIN 23 MARTIE 1938 1)
1. Se aprobd de Noi modifica-
rea art. 234-244 din regulamen-
tul legii sistemului metric de
mäsuri si greutdti H. Alcoolme-
tri, dupd cum urmeazd:
Art. 234. Pentru determina-
1) Decret Regal sub Nr. 1.253 din
1938, s'a publieat in Monitorul Ofi-
cial, p. I, Nr. 68 din 23 Martie 1938;
el modifieä art, relativ la Alcoolmetri
din Regulamentul legii sistemului me-
greutfiti, din l&
336 23 Mart le 1938
rea tiiriei alcoolice a spirtoase-
lor de orice fel, in transactiuni,
In interesul fiscului, in fabrici,
distilerii, depozite, laboratoare,
-etc., se adopta ca unic instru-
ment legal Alcoolmetrul centisi-
mal pe volum, care se constiu-
ieste, importg, verifica si intre-
buinteazg potrivit dispozitiuni-
lor legii sistemului metric de
-masuri si greutati, regulamen
tului de fata si instructiunilor ce
Insotesc tabela de reductiune
pentru determinarea tgriei ade-
värate a unui amestec de apg si
alcool la temperatura de + 15° C.
Alcoolmetrul centismal pe vo
lum este un aerometru cu greu-
tate constanta si volum de afun-
dare variabil, gradat in procente
volurnetrice denumite grade de
tgrie, care raportate la tempera-
tura de + 15° C, indicg in MO
cantitatea de alcool pur conti-
uutá inteo sutg de litri amestec.
Art. 235. Pentru trebuintele
comertului, In orice fel de tran-
sactiuni de spirtoase si in opera-
tiunile fiscale, determingrile ta-
riei alcoolice adevärate se fac
numai cu alcoolmentrii preva-
zuti, dupà taria amestecului, cu
una din urmgtoarele patru scgri
de masurg:
a) Dela 0% pang la 35% tárie
volumetricg;
b) Dela 33% 0115. la 68% ta-
rie volumetricg;
c) Dela 67% pang. la 102% O.,
-rie volumetricg;
d) Dela 12% piing la 47% ta-
rie volumetricg.
Art. 233. Alcoolmetrii desti-
nati transactiilor comerciale §i
,operatiunilor fiscului au urmit-
toarele parti esentiale:
a) Rezervorul cu mercur al ter-
mornetrului, care constitue si
materialul de ingreunare al in-
trumentului;
b) Balonul de plutire;
www.digibuc.ro
c) Tubul capilar, termometric
si scare respectiva;
d) Tija alcoolmetrica care
poartg una din scarile prevg-
zute mai sus.
Art. 237. Alcoolmetrii con-
struiti conform dispozitiunilor
art. 235 si 236 de mai sus, sunt
supusi obligatoriu verificgrilor
primitive si periodice cu distinc-
tia marca de verificare pri-
mitiva e periodica isi pästreaza
valabilitatea timp de 10 ani.
Contestatiunile se rezolvá de
catre Directiunea masurilor, gre-
utatilor si metalelor pretioase.
Art. 238. Pentru a fi admisi
la verificare, alcoolmetri con-
strulti conform dispozitiunilor
art. 235 si 236 de mai sus, trebue
sa indeplineascg urmatoarele
conditiuni:
a) SA fie construiti dintr'o sti-
cla clara, omogeana, rezistenta
din pullet de vedere mecanic si
la actiunea acizilor, greu fusi-
bila si sá aibg coeficientul de
dilatatie cubica de 0,000.024, cali-
tati caracteristice sticlei de Jena
16 III;
b) Suprafata exterioarg a al-
coolmetrului sá fie o suprafatá
de revolutie, tija care poartg,
gradatiunile alcoolmetrice sg fie
cilindricg, iar In stare de plutire-
instrumentul trebue sg, fie ver-
tical;
c) In interiorul alcoolmetrului
se va afla un termometru cu
mercur cu intinderea de másurg.
dela 10° C, pang la + 35° C;
d) Balastul alcolmetrului va fi
constituit numai din mercurul
termometrului;
e) Diametrul exterior al rezer-
vorului mercur sá fie maximum
cg,t diametrul balonului de plu-
tire;
Diametrul exterior al balonu-
lui de plutire al alcoolmetrului
sg, fie de maximum 25 mm.
 23 Mart le 1938
Diametrul exterior al tijei al-
coolmetrului sd fie de minimum
5 mm.
Distanta intre cloud diviziuni
vecine, reprezentänd gradele de
tárie sd fie de cel putin 5 mm,
iar intre cloud diviziuni vecine
de pe scara termometrului O. fie
de cel putin 1,5 mm.
Distanta dela prima diviziune
de jos a scdrii alcoolmetrice
pänd, la extremitatea de jos a
tijei sä fie de minimum 10 mm.
Distanta dela ultima diviziune
de sus a scdrii alcoolmetrului
pang la extremitatea liberd a ti-
jei sà fie de minimum 30 mm.
f) Alcoolmetrii poartd urmd-
toarele inscriptiuni, lizibile, in
limba românä:
I. In tija alcoolmetrului pe
scara gradatd;
1. Alcoolmetru in procente de
volum, la temperatura de + 150.
2. Densitatea alcoolului pur,
la + 15° C = 0,7936.
3. Citirea se face deasupra me-
niscului.
4. Greutatea cg (scrisd
ell rostr).
5. Nr. (numärul de or-
dine) si anul de fabricatie.
II. Pe scara termometrului:
1. Termometru centigrad.
2. Nurnele sau semnul distinc-
tiv al fabricantului si al impor-
tatorului.
3. Divizarea scdrilor alcoolme-
trice se va face din cloud in cloud
zecimi de procent.
Diviziunile corespunzdtoare
fractiunilor de procente vor li
mai subtiri si de o lungime e-
geld, cu aproximativ % din cir-
conferinta tijei.
Diviziunile corespunatoare
procentelor intregi, vor fi mai
groase si de o lungime egald cu
aproximativ ih din circonferinta
tijei.
J. Hamangin, vol. XXVI. 22. www.digibuc.ro
337
In dreptul ultimei diviziuni de
sus a scárii alcoolmetrice se va
grava pe tije un reper pentru a
se putea observe o eventuald de-
plasare a scárii.
Diviziunea scdrii termometrice
se va face din grad in grad. Di-
viziunile corespunzdtoare multi-
plilor de 5 grade de tempera-
turd., vor fi mai lungi si mai
groase. Diviziunea corespunza-
toare temperaturii + 15° C, se
va trasa cu rosu.
Art. 239. Tolerantele asupra
neexactiattii indicatiilor alcool-
metrice sunt:
Pentru scare alcoolmetricd
plus sau minus douä zecimi de
grad tärie, adicd o diviziune.
Pentru scara termometricd
plus sau minus cinci zecimi de
grad, adicd o jumdtate de divi-
ziune.
Pentru greutatea inscrisd pe
tije, plus sau minus 10 cg.
Alcoolmetrii care satisfac con-
ditiunile de mai sus, vor fi in-
vestiti cu marca legalit de veri-
ficare a anului in curs.
Art. 240. Fiecare alcoolme-
tru construit conform dispozi-
tiunilor art. 235, 236 si 238 de
mai sus, investit cu marca de
verificare, trebue sit fie insotit
de tabelele oficiale de reductiuni
si transformdri pentru ameste-
curi alcoolice, tabeld ce poartá
sigiliul de control al Directiunii
mäsurilor. greutätilor si meta-
lelor pretioase, si cu ajutorul cd-
rora indicatiunile alcoolmetrului
la temperatura de citire, se co-
recteazd si reduc la tempera-
tura de +15° C.
Art. 241. Pentru determina-
rea täriei solutiunilor alcoolice
si a spirtoaselor de orice fel, ce
se fac in interiorul fabricilor, a
distileriilor, laboratoarelor, etc.,
se pot intrelminta alcoolmetrii
 23 Martie 1938
centisimali pe volum, cu o in-
tindere a scdrii dela 00/o la 100%,
sau orice fractiune din ea, scara
putând sd fie divizatd dupd pre-
ciziunea necesard In orice frac-
tiuni de grad, cu obligatiunea
ca distanta intre cloud diviziuni
vecine sa fie de cel putin 1 mm,
iar o diviziune s'a* reprezinte cel
mult un grad.
Art. 242. Acesti alcoolemtri
destinati industriilor, distilerii-
lor, laboratoarelor, etc., pentru
determindrile lor interioare, dar
nu pentru transactiuni i nici
pentru trebuintele fiscale, nu vor
fi prevdzuti cu termometru in
corpul bor.
Art. 243. Alcoolmetrii con-
struiti in conditiunile art. 241
242 de mai sus, nu sunt supusi
obligatoriu verificdrilor prevd-
zute de legea si reguamentul sis-
temului metric de mäsuri si
greutdti.
Acesti alcoolmetri se primesc
Insd la verificare dacti, pe lângá
conditiunile generale de con-
structie prevAzute la art. 234 si
art. 241-242, indeplinesc i pe
cele de mai jos.
1. Sá poarte urmAtoarele in-
scriptiuni lisibile Nr. de ordine,
numele sau marca fabricantului
si a importatorului.
2. Exactitatea sa fie in limitele
tolerantei de 1 diviziune.
Alcoolmetrii admisi la verifi-
care se vor investi cu marca spe-
ciald.
Art. 244. Se suprinad.
2. Ministrul Nostru secretar
de Stat la Departamentul Indus-
triei si Comertului este insárci-
nat cu aducerea la Indeplinire a
dispozitiunilor prezentului de-
cret.
www.digibuc.ro
DECRET-LE6E
pentru modificarea art. 193 10 199 din
Legea Consiliului economic
Camerelor profesionale
DIN 23 MARTIE 19381)
Asupra raportului presedinte-
lui Consiliului Nostru de Minis-
tri si al ministrilor Nostri se-
cretari de Stat la Departamen
tele Muncii, Finantelor si ad-in-
terim la Justitie, cu Nr. 166.685.
din 1938,
VAzdnd si jurnalul Consiliului
de Ministri Nr. 50 din sed1nt3.
dela 21 Martie 1938, precum si
avizul Consiliului Legislativ dat
In sedinta dela 17 Martie 1938,
cu Nr. 14 din 17 Martie 1938,
Am decretat si decretlim:
1. La finele articolului 193 al
legii pentru infiintarea Consi-
liului superior economic si or-
ganizarea camerelor profesio-
nale se adaugd un alineat nou
cu urmAtorul text:
In cazul când la epoca vota-
rii bugetului, adunarea gene-
raid a Uniunii s'ar gási disol-
yea, bugetul va fi votat de
Consiliul de administratie al U-
niunii, sau de comisia interi-
marl a Uniunii Camerelor d&
muncd, prevazutd de art. 200".
2. La finele articolului 199
din aceeasi lege, se adaugd un
alineat nou, cu urmátorul text
In caz de disolvare a consi-
Iiilor de administratie, ale Ca-
merelor de muncd, MinisteruI
Muncii, numeste comisii interi-
mare la oficiile judetene, prevd-
0 I. D. R sub Nr. 1.290 din 1938,
e'a publicat in Monitorul Ofwal p.
I, Nr. 68 din 23 Martie 1938; -el
modifica art. 193, ei 199 relativ la
comisiile intenimare, din Legea Con-
Sihiulni ei organizarea Ca-
merelor profesionale, din 29 Aprilie
1936, pag. 601, vol. XXIV, p. I. A.
se vedea i Duel et-lege din 7 Apri-
lie 1938, care modifieá aceeaei lege..
 23 Martle 1938
zulte de art. 150, compuse din-
tr'un lucrätor, un functionar
particular $i un meseria$".
3. Presedintele Consiliului
Nostru de Ministri si ministri
Nostrjj secretari de Stat la De-
partamentele Muncii, Finante-
lor $i ad-interim la Justitie, sunt
Insärcinati cu executarea pre-
zentului decret.
DEC1ZIE
relativ la aeroporturile deschise
traficului p ublic si aeroporturile
particulare
DIN 23 MARTIE 1938 1)
Noi, ministru secretar de Stat
la Departamentul Aerului $i Ma-
rinei,
Avand In vedere referatul Di-
rectiei aviatiei civile, cu Nr.
38.370 din 9 Martie 1937,
Decidem:
1. Aeroporturile deschise tra-
ficului public $i aeroporturilor
particulare, autorizate pentru a-
nul 1938, sunt:
a) Aeroporturi principale: A-
rad, Bäneasa, Cernäuti, Chi$i-
ndu, Cluj, Constanta, Galati,
Ia$i;
b) Aeroporturi secundare: Bal-
cic, Cetatea-A1M, Craiova, Sa-
tul-Mare, Thrgul-Mure$, Timi-
$oara;
c) Statii aeriene: Bazargic.
CAlära$i, Ismail, Turnu-Mägu-
rele, Turnu-Severin;
d) Aeroporturi destinate avia-
tiei de turism: Otopeni;
e) Aeroporturi particulare:
Câmpina, Flore$ti, Sf. Petru
(Bra$ov), Sute$ti, Strejnic, Mo-
reni.
1) Decizia ministerial& sub Nr. 707
din 1938, s'a publicat in Monitorid
Oficial, p. I, Nr. 68 din 23 Martie
1938. Ulterior, prin Decizia minis-
terial& din 28 Mai 1938, ea a fost
modificat& in intregime.
www.digibuc.ro
339
Aceste aeroporturi nu pot
functiona cleat dad, proprieta-
rii lor suportä plata salariului
unui agent de trafic numit de
M. A. M. prin decizie ministe-
rialä, agent care va exercita
toate atributiunile ce decurg din
calitatea unui comandat de ae-
roport sau static aerianä.
2. Se claseazA ca aeroporturi
vamale, indiferent de categoriile
de mai sus, urmätoarele:
Arad, Bäneasa, Cerrauti, Ce-
tatea-A1M, Chi$inäu, Cluj, Con-
stanta, Galati, Ia$i, Satul-Mare.
3. Aeroportul Oradea $i sta-
tiile aeriene Alexandria, Cara-
cal $i Ro$iorii-de-Vede, raman
Inchise traficului public pânä la
noi dispozitiuni.
4. D-1 director al aviatiei ci-
vile se Insárcineazä cu educe-
rea la fndeplinire a dispozitiu-
nilor prezentei deciziuni.
ACORD DE PLATI
tntre Romania si Turcia
DIN 24 MARTIE 1938 1)
1. Plätile fntre Regatul Roma-
niei $i Republica Turciei, In
ceea ce prive$te obligatiunile de
pläti, prevAzute de dare prezen-
tul Acord, vor fi efectuate In
Romania exclusiv prin interme-
diul Bäncii Nationale a Romtt-
niei $i In Turcia, exclusiv prin
1) Acest Acord s'a sanctionat prin
L D. R. sub Nr. 1.230 din 1938, si.
s'a publicat in Monitorza Oficial, p.
I, Nr. 69 din 24 Marti° 1938. A se
vedea si Acordul eomercial de azi,
care urmeaz& imediat In acest vol.,
preeum si vechiul Aeord comercial,
din 8 Noemvrie 1935, la pag. 970,
vol. XXIII. De asemenea Legea pen-
tru comertul de devize, din 30 Sep-
temvrie 1932, la pag. 665, vol. XX,
cu mod. 15 Aprilie qi 9 Iulie 1937,
in vol. XXV.
340 23 Martie 1938
intermediul Bäncii Centre le a
Republicii Turce.
2, I. Contravaloarea fob a tu-
turor m&rfurilor de origine ro-
mâneascd, importate In Turcia,
dupg punerea in vigoare a pre-
zentului Acord, va fi värsatA la
Banca Central& a Republicii
Turce, care o va trece la cre-
ditul unui cont zis A in Ltq.,
neproducAtor de dobanzi, ce ea
va deschide in numele Bi lucid
Nationale a României.
II. Creantele comerciale arie-
rate românesti, provenind din
importurile de märfuri de ori-
gine româneascá, efectuate in
Turcia, inaintea punerii in vi
goare a prezentului Acord, pre-
cum si totalul incas&rilor con-
sulare românesti in Turcia, vär-
sate inainte de aceastti dat& la
Banca Central& a Republicii
Turce, vor fi trecute asupra
unui cont special zis B In Ltq.,
neproducAtor de dobânzi, ce ea
va deschide In numele Bancii
Nationale a României.
3. I. Banca Central& a Repu-
blicii Turce, va credita si a-
viza zilnic Banca National& a
României de sumele värsate la
conturile acestei din urm& in-
stitutii, deschise pe lângä Bence
Central& a Republicii Turcesti,
conform dispozitiunilor prezen-
tului Acord.
II. Dac& obligatiunea debito-
rului din Turcia este liberatà
Inteo alt& monedä decat lira
turcä, convertirea In Ltq., se va
efectua pe baza cursului oficial
de schimb la Banca Central& a
Republicii Turcesti, din ziva
precedent& värsämantului.
III. Banca National& a Roma-
niei va pune la dispozitia cre-
ditorilor români contravaloarea
in lei a sumelor in Lire, depuse
sau care urmeazA sä se depunä
la Bence Central& a Republicii
Turcesti, In limita värsäminte-
de cAtre vama tärii importa-
lor In lei, efectuate la Banca Na-
www.digibuc.ro
'
tional& a României, conform
dispozitiunilor art. 4 de ..mai jos,
la cursul ce se va stabili intre
eele dou& guverne.
4. I. Contravaloarea fob a tu-
turor märfurilor de origine
turcä, importate in Romania,
dup& punerea in vigoare a pre-
zentului Acord, va fi reglemen-
tatá: 70% prin disponibilit&tile
figurând la creditul contului A,
prev&zut la art. 1 de mai sus,
iar 30% prin disponibilitätile fi-
gurând la creditul contului B,
prevdzut la acelasi articol.
II. Dup& lichidarea disponibi-
litätilor contului B., contrava-
loarea integral& a märfurilor de
origine turcá importate in Ro-
mania, va fi transferatti in Tur-
cia prin disponibilitätile contu-
1 ui A, mai sus mentionat.
III. Banca National& a Roma-
niei va pune la dispozitia debi-
torilor români, sumele in Ltq.,
la cursul ce se va stabili intre
cele doll& guverne. Ea va trans-
mite zilnic ordinele de plat&
Bäncii Centre le a Republicii
Turcesti, in limita disponibilitá-
tilor conturilor deschise de ea
In numele Bancii Nationale a
României.
Banco, Central& a Republicii
Turcesti va executa ordinele de
plat& ale Bdncii Nationale a Ro-
maniei, in ordinea cronologicá
a primirii acestor ordine de
platá.
IV. Dacá obligatiunea debito-
rilor in Romania este liberat&
intr'o all& monedä decal Ltq.,
conversiunea in Ltq., se va efec-
tua pe baza cursului In ches-
tiune la Londra.
5. Märfurile exportate dintr'o
parte si alta vor fi insotite de
certificatele de origine, prevä-
zute de art. 4, al Acordului Co-
mercial, semnat cu data de azi.
Dad, duplicatul B al acestor
certificate de origine, stampilat
 24 Martie 1938
toare, nu poate fi prezentat in
momentul varsamantului valorii
márfii la bancile insarcinate cu
gestiunea prezentului Acord, a-
ceste doua banci fsi vor trans-
mite reciproc avizele de plata
fara ca acestea sa fie insotite de
acele certificate.
Este totusi inteles ca susnu-
mitele banci vor lua masurile
necesare pentru a asigura, (WO.
vamuirea completa a marfii, re-
miterea ulterioara a susnumite-
lor certificate, bancii interesate.
6. Avizele de varsamant ale
Bancii Centrale a Republicii
Turcesti i ordinele de platä ale
Bancii Nationale a Romaniei,
vor trebui sa cuprinda toate in-
dicatiunile necesare pentru a
permite plata celor in drept.
7. Cheltuielile si comisioanele
datorate de catre exportatorii
români, reprezentantilor lor in
Turcia, precum i cheltuielile
comisioanele datorate de catre
exportatorii turci reprezentanti-
lor lor in Romania, rezultand
din schimburile comerciale efec-
tuate intre cele doua tari, ex-
ceptand cheltuielile i pla tile din
domeniul asigurarilor, vor fi re-
glementate pe cale de clearing
pentru atât cat acestea sunt u-
zuale si economiceste justifi-
cate.
8. Comertul reciproc de tran-
sit nu cade sub previziunile pre-
zentului Acord.
9 Contravaloarea produselor
originate din una din cele doua
taxi contractante, expuse si
vandute in targurile i expozi-
tiunile care au loc pe teritoriul
celeilalte, va fi reglementata pe
cale de clearing, MIA sa fie su-
pusá ordinei cronologice a vär-
samintelor, pentru atät cat in-
trarea i vânzarea acestor p
duse sunt autorizate de catre
dispozitiunile legale ale tarii
I) Aeest Aeord comercial, anexat
unde aceste târguri si expozi- Aeordului
tiuni au loc.
www.digibuc.ro
341
10, Banca Centre la. a Repu-
plicii Turcesti si Banca Natio-
nala a Romaniei. vor examina
cu bunavointa cererile locuito-
rilor celeilalte tari, care tintesc
obtinerea deblocarii sumelor blo-
cate pe teritoriul sau, precum
si acelea relative la obtinerea
permiselor necesare pentru tri-
meterea sumelor neinsemnate
cu conditiunea ca acestea sa fie
efectuate pe cale de clearing.
11. Cele doua banci de emi-
siune se vor pune de acord asu-
pra modalitatilor tehnice, rela-
tive la buna functionare a pre-
zentului Acord.
12. In caz de denuntare a
prezentului Acord, cele doua
Parti Contractante vor continua
a primi värsäminte sau a li-
chida datorii contractate pana
in momentul expirarii Acordu-
Iuf.
In ceea ce priveste varsämin-
tele, rezultând din importuri
noi de márfuri, numai partea
creditoare fn cont de clearing
va primi aceste värsäminte
pana la lichidarea completa a
soldului sail creditor.
13. Prezentul Acord care se
substiue Acordului de clearing
din 4 Octomvrie 1935, si Anexele
sale, face parte integranta din
Acordul de comert, semnat cu
data de azi si va avea aceeasi
duratil.
Facut la Bucuresti, fn dublu
exemplar, in limba francezá.
astazi 5 Ianuarie 1938.
ACORD COMERCIAL
Intre guvernul regal al Rominiei
guvernul republicil Turce
DIN 24 MARTIE 1938 1)
Doritori de a da schimburilor
lor comerciale toate posibilitä
de plài, ce precede, s'a
342 24 Martie 1937
tile de desvoltare in imprejura-
rile actuale, au convenit far&
aduce prejudicii stipulatiunilor
Tratatului de Comert si de Na
vigatiune incheiat la 11 Iunie
1929, asupra celor ce urmeaza:
J. Marfurile de origine turca,
enumerate in lista I, aci a-
nexata, vor fi importate in Ro-
mania in limitele contingente-
lor hotilrite pentru fiecare ar-
ti col.
Marfurile de origine roma-
neascii, mentionate in lista II,
aci anexatil, vor fi importate in
Turcia, in limitele contingente-
lor hotárite pentru fiecare arti
col.
2. Cele doul guverne isi iau
angajamentul a acorda fara, in-
târziere, in limitele acestor con-
tingente, autorizatiunile de im-
port, necesare pentru intrarea
ofectiva a marfurilor.
3. Produsele turcesti, enume-
rate in lista III, aci anexata,
vor beneficia la importul lor in
Romania, in timpul duratei pre-
zentului Acord, de reducerile a-
supra tarifului general vamal
in vigoare, specificate prin pro-
centaj, pentru fiecare din aceste
produse sau a consolidarilor
dreptului de vana, fixate in a-
ceeasi lista.
4. Marfurile expediate dupa
punerea In vigoare a prezentu-
lui acord, vor trebui sui fie in-
sotite de un certificat de ori-
gine, eliberat in dublu exem-
plar de catre autoritatile com-
petente ale celor douil taxi, con-
form modelului aci anexat.
publicat in Monitoral Oficial, p. I,
Nr. "9 din 24 Martie 1938, insotit de
dou& liste de m5,rfuri, care se pot
consulta in Monitona Oficial. A se
vedea in legiturá Conventia de co-
mert eu Turcia din 19 Iu lie 1930, la
pag. 793, vol. XVIII, apoi Acordul
comereial din 8 Noemvrie 1935, la
pag. 970, vol. XXIII.
www.digibuc.ro
Duplicate le B ale acestor cer-
tificate vor fi stampilate de ca-
tre biroul vamal de intrare, care
le va trimite Bancii Centrale a
Republicii Turciei, in Turcia si
Bancii Nationale a Romaniei, in
Romania.
5. Creantele rezultand din ex-
peditiunile de marfuri dintr'o
parte si dintr'alta, vor fi regle-
mentate conform dispozitiunilor
Acordului de Pli Iti turco-ronutin
aci anexat si care face parte in-
tegranta din prezentul Acord.
6. Prezentul Acord, intrá In
vigoare pe ziva de 12 Ianuarie
1938. El va ramâne in vigoare
timp de un an si va putea fi de-
nuntat in urma unui preaviz
de dota luni inaintea expirarii.
Daca nu este denuntat, el va
fi prelungit prin tacita recon-
ductiune, pentru perioade de
câte patru luni, cu facultatea
de a denunta fiecare perioada
In urma unui preaviz de doua
luni.
Facut la Bucuresti, in dublu
exemplar, in limba franceza, as-
tazi, 5 Ianuarie 1938.
PROTOCOL ADITIONAL
la aranjamentul comercial între
Romania i Finlanda (din 28
August 1930)
DIN 24 MARTIE 1938 1)
1. Márfurile de origine si pro-
venienta româneasca vor fi ad-
mise la liberul import in Fin-
landa, exceptându-se totusi ar-
1) Acest Protocol s'a sanctionat
prin I. D. R. sub Nr. 1.232 din 1938
i. s 'a publicat in Monitona Oficial,
p. I, Nr. 69 din 24 Mai tie 1938;
el confirm& Aranjamentul ecr,Areial.
din 14 Noemvrie 1930, pag. 965, vol.
XVIII. Protoeolul prezent este inso-
tit de o list& de märfuri i mai multe
serisori, care se pot eonsulta In Mo-
nitorul Oficial Nr. 69 din 1938.
 26 Mantle 1938
ticolele al caror import in Fin-
landa este supus unui regula-
ment special, in general aplicat
tuturor tarilor.
2. Toate marfurile care vor fi
exportate de o parte si de alta,
clupa punerea in vigoare a pre-
zentului Protocol, vor fi inso-
-tite de un certificat de origine.
3. Guvernul Regal al Rome',
Mei, la randul lui, isi ia anga-
jamentul de a admite la impor-
tul in Romania marfurile de
origine si de provenienta finlan-
deza, conform regimului comer-
tului exterior In vigoare In Ro-
mania si in limita disponibili-
tatilor trimestriale. Se precizea-
za cá susnumitele disponibili-
tati vor fi stabilite la Inceputul
fiecárui trimestru, pe baza va-
lorii exporturilor directe a mar-
furilor romanesti In cursul tri-
mestrului precedent, dupa ce se
va scade un procent de 35%.
Este bine inteles ca. In orice
caz Finlanda va beneficia de re-
gimul general de import In vi-
goare In Romania.
4. Autoritatile competente ro-
manesti, la cererea celor in
drept, vor elibera in cadrul co-
telor individuale si a dispozitiu-
milor trimestriale stabilite con-
form dispozitiunilor art. 3, per-
mise de import pentru articolele
indicate In lista aci anexata.
De asemenea ele vor putea eli-
"'era, In limita disponibilitatilor
trimestriale, permise de import
pentru articolele care nu figu-
reaza in list& si care vor fi ce-
rute pentru a fi importate In
Romania de atre cei In drept.
5. Daca prin eliberarea permi-
Belon de import disponibilitätile
nu vor fi complet epuizate, au-
toritätile competinte romanesti
vor putea alege intre eliberarea
mnor permise suplimentare de
import sau trecerea disponibili
tatilor restante la acelea din
trimestrul urmator, pentru a a-
www.digibuc.ro
343
sigura un import normal de
marfuri finlandeze in Romania.
6. Prezentul Protocol Aditio-
nal va intra in vigoare la 1 Ia-
nuarie 1938 si va fi executoriu
atata timp cat unul din cele
doua Guverne nu va comunica
celuilalt clorinta de a-I denunta
In urma unui preaviz de dolt&
luni.
Facut in dublu exemplar, la
Bucuresti, la 18 Noemvrie 1937,
PROORAMELE ANALITICE
ale liceelor industriale de fete
DIN 26 MARTIE 1938
Aceste Programe au fost sane-
tionate prin Decret Regal sub
Nr. 174 din 1938 si s'a publicat
in Monitorul Oficial, p. I, Nr. 71
din 26 Martie 1938, uncle se poa-
te consulta.
A se vedea i Programele ana-
litice ale liceelor industriale de
baieti, din 26 Februarie 1938, la
pag. 171, acest vol. De asemeni
Legea pentru organizarea Inva-
tamantului industrial din 16 A-
prilie 1936, la pag. 555, vol. XXIV,
p. I, si J. C. M. pentru Infinta-
rea Casei invätämantului indus-
trial, din 14 Aprilie 1937, pag.
1191, vol. XXV, p. II.
DECRET-LEOE
relativ la catedrele vacante dela
Facultätile de medicinä
DIN 29 MARTIE 1938 1)
Asupra raportului presedinte-
lui Consiliului Nostru de Minis-
tri si ministrilor Nostri, secre-
tari de Stat la Departamentele:
Educatiunii Naionale, Justitiei
1) I. D. It. sub Nr. 1.330 din 1938,
s 'a dat In baza art. 98 ain Constitu-
Oe i s'a publicat in Monitorul Ofi-
p. I, Nr. 73 din 29 Martie 1938.
344 29 Martie 1938
si Finantelor cu Nr. 51.770 din
1938;
Väzänd jurnalul Consiliului de
Ministri cu Nr. 640 din 1938, si
avizul Consiliului Legislativ dat
prin procesul-verbal cu Nr. 32
din 1938;
In virtutea art. 98 din Consti-
tutie,
Am decretat si decream:
1. La catedrele vacante de cel
putin trei ani, existente la Fa-
cultätile de Medicink la care,
numirea profesorului nu s'a pu-
tut face conform disp. art. 21
din legea invätämântului unt-
versitar, Ministerul Educatiunii
Nationale, prin derogare dela
dispozitiunile acestui articol, va
numi cu titlu de profesor titu-
lar, pe agregatul onorific sau
temporar dela facultatea uncle
exist& vacanta sau dela alte fa
cultäti similare, care a obtima
la toate scrutinele trecute, la tt-
cea catedrd, cel mai mare nu
mär de voturi.
Numirea se va face prin Ina lt
Decret Regal.
2, Presedintele Consiliului
Nostru de Ministri si minitrii
nostri secretari de Stat la De-
partamentele: Educatiunii Na-
tionale, Justitiei si Finantelor,
sunt insárcinati cu aducerea la
indeplinire a prezentului decret
lege.
DECR ET-LEG E
relativ la conferintele dela Facultatea
de farmacie din Bucure#ti
DIN 29 MARTIE 1938 1)
Asupra raportului presedinte-
lui Consiliului Nostru de Minis-
tri si ministrilor Nostri, secre-
tari de Stat la Departamentele:
1) I. D. R. sub Nr. 1.331 din 1938,
dat in baza art. 98 din Constitu-
tie ei s'a publicat in Monitorul 0 f
vial, p. I, Nr. 73 din 29 Martie 1938.
www.digibuc.ro
Educatiei Nationale, Justitiei
Finantelor cu Nr. 51.771 din 1938;
Váziind Jurnalul Consiliului de
Ministri Nr. 641 din 1938, si avi-
zul consiliului legislativ Nr.
din 1938;.
In virtutea art. 98, din C nsti-
tu tie,
Am decretat *i decretäm:
1. Conferinta de controlul me-
dicamentelor dela Facultatea de
farmacie, din Bucuresti, se des-
fiinteazá pe 1 Aprilie 1938, crein
du-se pe aceeasi datk in locul ei,.
o catedrá de farmacie Cralenick
care se va ocupa conform preve-
derilor legii invätämäntului um-
versitar.
2. Pentru exercitiul bugetar
1938/1939, aceastä catedrá va fi
retribuitá cu actualul salariu
bugetar al conferintei desfiin-
tate.
3. Preseclintele Consiliului
Nostru de ministri si ministrii
Nostri, secretari de Stat la De-
partamentele: Educatiei Natio-
nale, Justitiei si Finantelor sunt
insärcinati cu aducerea la bide-
plinire a prezentului decret-lege.
DECRET-LEGE
pentru deblecarea functionarilor
Ministerului de Finante #i ai
Caselor speciale
DIN 29 MARTIE 1938 1)
Asupra raportului presedinte-
lui Consiliului Nostru de Mints
tri si ministrului Nostru, sacre-
tar de Stat la Departamentele.
1) I. D. R. sub Nr.1.333 din 1938,
s'a dat in baza art. 98 din Constitu-
tie si s'a publizat in Monitorul 0 f
p. I, Nr. 73 din 29 Martie 1938.
A se vedea in legaturii:
1. Legea pentru Statutul functio-
narilor publiei, din 19 Iunie 1923
Regulamentul de aplicare, la pag..
409 ei 418, vol. XIXII
2. Legea generalä de pensiuni, dliii
 29 Mart le 1938
Finantelor si ad-interim la Jus-
titie, cu Nr. 488.325 din 22 Mar-
tie 1938;
Având In vedere jurnalul Con-
siliului Nostru de Ministri cii
Nr. 642 din 28 Martie 1938;
In baza art. 98 din Constitutie,
Am decretat i decretam:
1. Se aproba de Noi jurnalul
Consiliului de Ministri cu Nr.
642 din 28 Martie 1938.
2. Prin derogare dela art. 22
din legea pentru statutul func-
tionarilor publici din 19 Iurie
1923, si art. 2 din legea gene
raid. de pensiuni, functionarii
Ministerului de Finante, ai Ca-
selor autonome, regiilor publice,
administratiilor comerciale, di-
rectiunilor generale si spe.!iale,
pendinte de acest mini4er, atfit
din Adrninistratia centrald, cat
sI din serviciile exterioare, care
au varsta de 57 ani Impliniti,
sau cei care vor Implini aceasta
varstri liana la 31 Martie 1939,
cum si cei care au servit un
timp de 35 ani Impliniti, sunt
pusi de drept si obligatoriu .n
retragere din oficiu, având drcp-
tul la pensiune din ziva Inipn
nirii acelei varste, sau a ani'or
de serviciu.
Functionarii, care nu au rm
numar de ani de serviciu cerut
ca minimum de legea generald
de pensiuni, li se va acorda un
spor de cel mult 2 ani la anii
serviti.
3. Functionarii prevdzuti la
art. 2, care au 30 ani de servi-
ciu Impliniti, sau acei care vor
15 Aprilie 1925 qi Regulamentul de
aplicare, la pag. 440 si 459, vol. XI
XII, De asemeni Decretele-legi din
26 Iunie, 7 August si 11 Octomvrie
1937, la pag. 1434, 1621 si 1922, vol
XXV, p. II, precum i Instructiunile
special; pag. 2069, acelasi vol.
3. Legea pentru pensionarea func-
tionarilor publici, din 26 Aprilie
1930, la pag. 248, vol. XVIII.
www.digibuc.ro
345.
Implini acest termen de serviciu
pand, la 31 Martie 1939, vor pu-
tea cere 'Ana la acea data, a-
ranjarea drepturilor lor la pen-
sie, cu dispensa de vâxsta, pre-
vazuta de legea generald, de pen-
siuni.
Ei vor avea dreptul la pensi-
une dela data pe care cer
Inscrisi la pensie.
4. Se socoteste ca ani de servi-
du, timpul pentru care s'au fa-
cut retineri pentru pensie, pre-
cum si acela pentru care legea,
generall de pensiuni autoriza, a
se vársa ulterior retinerile.
5. Se excepteaza directorii cu
delegatiune de secretar general
si cei de contabilitate, dela cele-
lalte departamente.
6. Presedintele Consiliului
Nostru de Ministri, i ministrul
Nostru secretar de Stat la De-
partamentele: Finantelor si ad-
interim la Justitie, sunt Insarci-
nati cu aducerea la Indeplinira
a prezentului decret-lege.
Raportul d-lui ministru de fi-
nante cdtre Consiliul de Mi.-.
Prin aláturatul proiect de de-
cret-lege, propunem ca, prin de,
rogare dela art. 22 din legea.
pentru statutul functionarilor.
publici si art. 2 din legea gene-
rala de pensiuni, functionarii
Ministerului de Finante, ai Ca-.
selor Autonome, Regiilor publi-
ce, Administratiilor comerciale,.
Directiunilor generale si spe-
ciale, pendine de acest minister,
atât din Administratia centrall,
cat si din serviciile exterioare,.
care au värsta de 57 ani Im-
pliniti, sau acei care vor Im-
plini aceastd vdrstd, ptinA la 31
Martie 1939, sd, fie pusi de drept
si obligatoriu, In retragere, dia
oficiu, cu dreptul la pensiuni,
pe data Implinirii acelei vdrste.
Ceea ce ne-a determinat
'346 29 Martie 1938
facem aceastd propunere, este
faptul cá, majoritatea acestor
functionari, activând in servi-
-ciile exterioare, se presupune
implinind vârsta de 57 ani, nu
mai pot fi capabili sd corepundd
cerintelor grele si numeroase, in
cxercitarea atributiunilor lor de
.organe fiscale.
De altfel, aceste limite, sunt
cele prevdzute in legea generald
de pensiuni, in ce priveste
iireptul de pensionare si numai
datoratil legii pentru statutul
functionarilor publici, pensiona-
rea din of iciu s'a prelungit pând
la viirsta de 60 ani.
Pentru a nu neindreptilti pe
acei care nu au 10 ani de servi-
tiu Impliniti, termen util, pen-
tru a avea dreptul la pensiune,
9In prevAzut cd li se va putea a-
liduga maximum 2 ani la timpul
servit, cu retineri pentru Casa
general& de pensiuni.
Mai propunem ca si functio-
narii civili, prevAzuti la art. 1
din legea generald de pensiuni,
tare au 30 ani de serviciu
impliniti, sau care vor implMi
acest termen de serviciu pând
la 31 Martie 1939, dar care nu
au varsta de 57 ani, sä-si poatd
aranja drepturile lor la pensi-
une, cu dispensa de vârstd
punerea lor la drepturi, pe da-
ta cererii de pensionare.
De altfel, aceastä mäsurd a
mai fost luatä prin art. 203 din
legea pentru organizarea mi-
nisterelor din 2 August 1929,
fiind scosi la pensiune, din ofi-
Ciu functionarii care aveau
Vârsta de 57 ani, sau 30 ani de
serviciu.
Mai mult, prin legea privitoare
la pensionarea functionarilor pu-
blici din 26 Aprilie 1930, pentru
stabilirea cuantumului pensiunii
functionarilor, care au implinit
30 ani de serviciu si pentru a
www.digibuc.ro
cdror scoatere la pensiune, le-
gile speciale, prevedeau 35 ani
de serviciu, li s'a acidugat un
spor de 5 ani, dup.& cum s'a
adaugat un spor de 3 ani celor
scosi la pensiune, pentruc& au
implinit vtirsta de 57 ani, so-
cotind ca ani serviti si dife-
renta de timp ce s'ar fi scurs
pand la implinirea vârstei de
60 ani.
Prin proiectul propus nu se
dä niciun spor la timpul ser-
vit si prin posibilitatea ce se
dä functionarilor cu 30 ani de
serviciu, sd-si aranjeze dreptu-
rile lor la pensiune, se obtine
o intinerire a cadrelor.
Väzându-se scopul imediat si
de interes general al acestei mo-
dificdri de lege, s'a intocmit a-
nexatul jurnal, pentru a fi apro-
bat si semnat de onoratul Con-
siliu de Ministri, autorizându-ne
in acelasi timp a supune inal-
tei semndturi a Maiestuitii Sale
Regelui, aláturatul decret-lege.
DECRET-LEGE
pentru modificarea art. 11, 12, 13, 14
si 16 din legea asupra inaintfirilor
in armed
DIN 29 MARTIE 1938 1)
Asupra raportului presedinte-
lui Nostru al Consiliului de Mi-
nistri si al ministrilor secretari
de Stat la Departamentele And-
rdrii Nationale, Aerului si Ma-
1) I. D. R. sub Nr. 1.336 din 1938,
s 'a publicat in Monitoral Oficial, p.
I, Nr. 73 din 29 Martie 1938; el mo-
dific5, mai multe articole din Legea
asupra inaintArilor in armatá, din 5
August 1924, pag. 835, vol. XIII
XIV, cu mod. A se vedea i Regu-
lament de aplicare, din 18 Octomvrie
1935, pag. 897, vol. XXIII cu mod.
rectifidiri 17 Iunie 1937 si 12 Oc-
tomvrie 1937, in vol. XXV.
 29 Mart le 1938
rinei, Internelor, Finantelor
Justitiei, sub Nr. 63.737 din 24
11Iartie 1938;
Având in vedere dispozitiu-
nile art. 46, alineatul 7, din Con-
stitutia 1938, precum si hote-
rirea Consiliului Sperior al Ar-
matei, luath. prin procesul-ver-
Nr. 10 din 17 Martie 1938, si
avizul Consiliului Legislativ Nr.
31 din 28 Martie 1938;
Vezând jurnalul Consiliului
Nr. 644 din 28 Mar-
tie 1938,
Am decretat i decret6m:
Art. L Se aprobrt de Noi, mu
dificarea articolelor n, 12, 13,
14, si 16, din legea asupra ina-
interllor in armate, din anul
1924, dupe, cum se area mai
jos:
11. Inaintarea la gradul de
cepitan, se face la alegere i ve-
chime, in proportie de 1 la ale-
gere si 3 la vechime, din nume-
rul total al vacantelor anuale.
12. Inaintarea la gradul de
major se face la alegere si ve-
chime, in proportie de 1 la ale-
gere i 1 la vechime, din numa-
rul total al vacantelor anuale.
13. Inaintarea la gradul de
locotenent-colonel, se face la a-
legere i vechime, in proportie
(ie 2 la alegere si 1 la vechime,
din numerul total al vacante-
lor anuale.
14. Inaintarea la gradul de
colonel, se face la alegere si ve-
chime, In proportie de 5 la ale-
gere §j 1 la vechime, din nu-
märul total al vacantelor a-
nual.
16. Se suprime.
Art. II. Toate dispozitiunile
contrarii prezentului decret-
lege, sunt si remân abrogate.
Art. IIL Presedintele Nostru
al Consiliului de Ministri si mi-
nistrii Nostri, secretar de Stat
la Departamentele Apärerii Na-
tionale, Aerului si Marinei, In-
www.digibuc.ro
347
ternelor, Finantelor si Justitiei,
sunt insercinati cu executarea
prezentului decret-lege.
DEC R ET
pentru instituirea unor comisiuni in
vederea unui plan pe cinci ani de ratio-
nalizare a exploatärii terenurilor petro-
lifere si a celor producätoare de gaze
combustibile
DIN 29 MARTIE 1938 1)
Asupra raportului ministrului
Nostru secretar de Stat la De-
partamentul Industriei si Co-
mertului, sub Nr. 115.831 din 28
Martie 1939,
Am decretat si decretem:
1. Se institue pe lânge, Minis-
terul Industriei si Comertului
urmätoarele comisiuni:
A. Comisiunea pentru stabili-
rea i redactarea unui plan cin-
cinal de rationalizare a exploa-
terilor, prospecterilor i explo-
rärii terenurilor petrolifere.
B. Comisiunea pentru stabili-
rea si redactarea unui plan
cincinal de rationalizare a ex-
ploaterilor, prospecterilor si a
explordrilor terenurilor produ-
cetoare de gaze combustibile.
2. Ministrul Nostru secretar
de Stat la Departamentul Indus-
triei si Comertului este inserci-
nat cu aclucerea la fndeplinire
a dispozitiunilor prezentului de-
cret.
Raportul d-lui ministru al in-
dustrid st comerfului, cdtre M.
S. Regele.
Fatä de sleirea repede progre-
sive, a zecemintelor noastre de
1) I. D. R. sub Nr. 1.327 din 1938,
s 'a publicat in Monitoral Oficial p.
Nr. 73 din 29 Martie 1938. A se
vedea in 1egturä, Legile minelor,
din 1895, 1924, 1929 si 1937 gi Re-
gulamentele de aplieare, in Nota dela
pag. 614, vol. XXV, p. I.
348 29 Martie 1938

petrol si de pericolul unei Ingri- mai ales sa trigg asupra tur-

joratoare reducer! a productiu- tei Statului o spuza, socotità.
nii, revizuire a metodelor noas- inepuizabilit Spiritul politist
tre de exploatare si de explorare fiscal a dominat In toate aceste
se impune cu urgentä. Nu e de- legiferdri asa Mat câteva na-
ajuns sä constatam räul, trebue suri de prevedere, diseminate la.
sä luptäm impotriva lui: o nouä Intämplare, au rämas cu total.
politia a petrolului" se im- inoperante.
pune. Ultimele completäri ale legit
Daa am continua sä stoar- din 1929 au mers chiar direct
cern ca pand acum, ce a mai ra- impotriva intereselor obstesti
mas In regiunile productive, Maä din imboldul unui nationalism
nicio grije a zilei de maine, färä bine intentionat, dar gresit In-
nicio preocupare de punere In drumat
valoare a unor noi regiuni, ne- Prospectarea i explorarea nu
am pomeni inteo bunä, dimi- trebue inteadevär considerate
neata, si mai repede decât se ca drepturi in leg Itura cu na-
crede, färä o picaturä de petrol. tionalitatea celui rare prospec-
Ce e mai gray, n'am mai pu- teaa si exploreazá, ci ca sarcini
tea proceda atunci nici la ex- puse In spinarea celor ce dispun
plorruile necesare pentru desco- de mijloace suficiente ca sä-*i
perirea altor regiuni productive Indeplineasa obligatiunile luate.
deal cu enorme sacrificii bd- Perimetre de explorare, distri-
nesti din partea Statului. buite dupä toate vânturile poli-
Inteadevar, dupit studiile pre- tice i trecute din mânä. In mâná.
zentate de personalul nostru la mezat, au dus la deplorabila
tehnic, rezultä cà cheltuielile de stare de azi In care orice pros-
prospectare si de explorare a pectare si orice explorare a-
unei regiuni de 100.000 ha ar proape au Incetat.
costa mai mult de 300 milioane La aceastä inactivitate In.
de lei. Daa se admite a pros- compartimentul noilor descope-
pectruile si explordrile In auta- riri, la aceastä, lipsä, de preve-
rea pretiosului hidrocarbur vor dere se adaugd sälbätecia unor
trebui sá se intinciä pe o supra- exploatäri nesocotite care de a-
fatä totala de cel putin 1 mi- tâtea decenii n'au tinut
lion de hectare ar fi o chel- de niciun criteriu rational in
tuialä, de 3 miliarde de lei, cä- extragerea titeiului, läsând sh se
reia tezaurul ar trebui sä-i faa piardä jumätate din productie.
fata. Astäzi, când terenurile cix
Astäzi aceste lucari de pros- drepturi astigate (ale particu-
pectare i expIorare pot fi le- larilor) sunt aproape epuizate,
gate Inca de concesiunile de ex- and pentru viitor n'au mai r4,-
ploatare a perimetrelor v.! ran- mas decât terenurile Statului
(lament bine stabilit. tot subsolul fiind nationalizat
Aceastä problemä a continuei o noul lege a petrolului si mai
refaceri a rezervelor de tere- ales o nou.ä. Indrurnare a poli
nuri petnrolifere nu a perocu- ticii noastre petrolifere se im-
pat aproape de lor pje legisla- pune. Inteadevär pe initiativa
torul primei legi a minelor din particularä, In aceastà materie,
1895 si a fost nesocotità de au- nu se mai poate conta.
torii lgilor din 1924 si 1929. Mai toate argumentele aduse
Toaté 'aceste legi au urmärit In favoarea unei rationalizAri a.
www.digibuc.ro
 29 Martie 1938
exploatatiunilor de petrol sunt
valabile si pentru exploatatiu-
mile de gaze subterane (gaz me-
tan si gaz din sonde). Si pe
.acest teren se iroseste zilnic a-
vutul tärii. Milioane se pierd,
care ar putea fi cu usurintä re-
cuperate.
Având In vedere cele ce pre-
cell, subsemnatul socoteste in-
dispensabil Intocmirea unui plan
rational si bine stabilit pe cel
putin cinci ani (dupä acest ter-
men, Imprejurdri noi vor cere
probabil moclificarea. planului).
Pentru stabilirea acestui Plan
cincinal de rationalizare a ex-
ploatgrilor, prospectárilor si a
explorärilor terenurilor petroli-
fere si producátoare de gaze
combustibile, am onoare a su-
pune respectuos aprobärii Ma-
iestatii Voastre, instituirea a
doia comisiuni, compuse din
specialisti de ordin teoretic, de
ordin practic si de ordin admi-
nistrativ, comisiuni ce vor fi
Instircinate cu redactarea pla-
nului susindicat, plan care va
fi apoi supus observatiunilor
Consiliului Superior Economic,
si aprobárii guvernului.
J. C. M.
pentru contra revizuirea invalizilor
de räzboiu grade inferioare
DIN 29 MARTIE 1938 1)
Consiliul de Ministri, In se-
dinta sa dela 17 Martie 1938,
Luând fn deliberare referatul
d-lui ministru al muncii, sáná-
tiltii si ocrotirilor sociale;
1) J. C. M. sub Nr. 513 din 1938,
s'a publicat in Monitorul 0 ficial p.
I, Nr. 73 din 29 Martie 1938. A se
vedea In legfiturâ' si Regulamentul
din 28 Aprilie 1933, la pag. 579, vol.
XXI, precum si J. C. M. din 20 De-
cemvrie 1937, peg. 2366, vol. XXV,
P. II.
www.digibuc.ro
349
Având In vedere motivele ex-
puse prin acel referat;
AvAnd In vedere dispozitiu-
nile legii, relativ la clasarea 0
pensionarea militarilor grade
inferioare, pentru boale sau in-
firmitäti, contractate In servi-
ciul armatei In timp de rázboiu,
promulgatA cu I. D. R. Nr. 2.682
din 19.32, publicatá in Monitorul
Oficial Nr. 212 si 237 din 1932,
precum si jurnalul Consiliului
de Ministri cu Nr. 701 din 12
Iulie 1933 si Nr. 22 din 9 Ianua-
rie 1934;
AvAnd In vedere cri pe teme-
iul acelei legi si a jurnalelor
Consiliilor de Ministri, arátate
mai sus, comisiunile de clasare
si consiliul superior de reforma
au procedat la revizuirea inva-
lizilor de rázboiu, grade inferi-
oare si care comisiuni Incá nu
si-a Incheiat lucrárile In scopul
stabilirii pensiilor prevázute In
acea lege;
Aviind In vedere cg, odatá cu
acea revizuire s'au produs si se
produc diferite situatiuni, prin
aceea a la o parte din invalizii
din rzlzboiu, grade inferioare, li
s'au redus simtitor cotele de in-
validitate de care beneficiau In
trecut, iar la alte categorii li
s'au suprimat cu totul cotele si
calitatea de invalid din räzboiu,
avutá pâná la data revizuirii;
AvAnd In vedere cá cei leazti
au fácut cereri de contra revi-
zuire la cercurile de recrutare,
oficiile judetene I. O. V. si la
Eforia generalá I. O. V. F. L.
prevalându-se de art. 22, alin.
3, din regulamentul legii pen-
tru clasarea si pensionarea mi-
litarilor grade inferioare, publi
catá In Monitorul Oficial Nr.
97 din 28 Aprilie 1933, care pre-
vede functionarea unui consiliu
superior central de reform& al
armatei din Ministerul Aparárii
Nationale, In competinta cAreía
350 29 Martie 1938
cade de a rezolva reclamatiu-
nile celor nemultumiti de cotele
acordate de consiliile superi
oare -de reformd ale armatei,
Decide:
1. Aprobg sa se facá contra
revizuirea invalizilor din räz-
boiu, grade inferioare, de catre
Consiliul Superior central al
armatei pe lângâ, Directia sa-
nitará umanä din Ministerul
Apärärii Nationale, conform
art. 22, alin. 3, din regulamen-
tul legii pentru clasarea
pensionarea militarilor grade
inferioare, publicatil in Monito-
rul Oficial Nr. 97, din 28 Apri-
lie 1933.
2. Aprobä constituirea acelui
consiliu, compus conform acelei
legi i regulament, care consi-
liu va incepe lucrärile de in-
datä ce se va termina revizui-
rea in curs.
3. Aceste categorii de invalizi
vor fi chemati prin Ministerul
Ai:drill-II Nationale, Directia sa-
nitarä-umanä, de comun acord
cu Serviciul pensii militare, iar
transportul lor se va face gra-
tuit, conform conventiei inche-
late intre Ministerul Apäräril
Nationale si ,Regia Autonomit
C. F. R, publicatâ in Foaia Ofi-
cialä C. F. R. Nr. 530 din 9 Fe-
bruarie 1931.
Pentru acei care vor avea ne-
voie de a fi internati in Spita-
lul militar Regina Elisabeta'
pentru examinare, plata intre-
tinerii lor va fi suportat5. de
Ministerul Apärarii Nationale.
4. Cercurile de recrutare vor
ingriji ca invalizii de rtaboiu
netransportabili, sá fie trimesi
la Bucurest pentru a li se pu-
tea face revizuirea.
5. Plata diurnei Consiliului si
procurarea imprimatelor nece-
sare acestor contra revizuiri se
va face de atre Ministerul
Muncii, Sánátuuii i Ocrotirilor
www.digibuc.ro
Sociale, prin Eforia generalá I.
O. V. F. L. dela art.... al bu-
getului Ministerului Muncii, Sg-
nätätii si Ocrotirilor Sociale, ca-
pitol I. O. V., prevazut in acest
scop.
6. Tablourile celor contrare
vizuiti vor trebui sä fie comuni-
cate oficial Serviciului pensil
militare i Eforiei generale I. O.
V. F. L.
7. D-nii ministri ai armatei
muncii, sárattitii i ocrotiri-
lor sociale sunt insärcinati eu
aducerea la indeplinire a dispo-
zitiunilor prezentului purnal.
J. C. M.
pentru aprobarea Conventiei relativ la
zahär i cultivatorii de sfeclä
DIN 29 MARTIE 1933 1)
Consiliul de Ministri, in e-
dinta sa dela 21 Martie 1938,
Având in vedere dispozitiile
art. 135 si 136 din legea privi-
toare la organizarea si incura-
jarea agriculturii;
Avand In vedere I. D. R. Nr.
1.133 din 9 Martie 1938;
Luând in examinare referatul
d-lor ministri de industrie, co
mert, agricultura si clomenii, cu
Nr. 113.627 din 19 Martie 1938,
Decide'
1. Aproba Incheierea si Con-
ventia pe anul 1938-1939, intre
cultivatorii de sfeclá si fabri-
cile de zahär, impreunä cu cele
4 anexe ce fac parte integrant&
din Conventie, toate acestea
1) J. C. M. sub Nr. 582 din 1938,
s 'a publicat in Monitorul 0 ficial,
p. I., Nr. 73 din 29 Ma/tie 1938. A
se vedea art. 135 0. 136 din Legea
privitoare la organizarea i ineura-
jarea agriculturii, din 22 Martie
1937, la pag. 536, vol. XXV, p. I.
A se vedea í Decret pentru autori-
zarea importului de zahir brut, din
15 Aprilie 1938, in acest vol.
 29 Martie 1938
stabilite si semnate de cgtre Co-
misia specialg a zahgrului in
sedinta sa dela 18 Martie 1938,
si inregistratä la Nr. 122.472
din 19 Martie 1938.
2. Conventia i anexele sale
sunt obligatorii pentru toate fa-
bricile de zahgr din targ si pen-
tru toti cultivatorii ce vor in-
cheia contracte cu fabricile.
3. D-nii ministri ai industriei,
comertului i al agriculturii si
domeniilor sunt insärcinati
aducerea la indeplinire a pre-
zentului jurnal.
COMISIA SPECIALA A
ZAHARULUI
(Incheiere din 18 Martie 1938)
Av And in vedere faptul cg, in
campania 1937/1938, In urma in-
terventiei Ministerului de Agri-
culturg si Domenii, la cererea
Centre lei Sindicaelor cultivato-
rilor de sfeclä, pretul sfeclei a
fost fixat la 7.700 lei vagonul,
pret care a si fost aceptat si
plätit de fabricile de zahär cul-
tivatorilor;
Avänd fn vedere pretul de van-
zare en-gros al zahärului de 31
kg baza tos, pret fn vigoare, cu
fncepere dela 13 Noemvrie 1937;
Comisiunea:
1. Ia acte de aceste constatgri
si le acceptg drept bazg, a con-
ventiei intre cultivatori si fa-
bricanti pentru campania 193t-/
939.
2. Stabileste anexatul proiect
de conventie pentru campania
1938/939, acceptat de Comisiune
In unanimitate i il supune a-
probärii guvernului.
CONVENTIA PE 1938/939
Aprobatet in .Fedinta dela 18
Martie 4938
(Inregistrata la Nr. 122.47e din
19 Martie 1938)
Comisia specialg, numitg prin
I. D. R. Nr. 1.133 din 9 Martie ale cultivatorilor de sfeclg, re
www.digibuc.ro
351
1938, (Monitorul Oficial din VI
Martie 1938), functionând in
conformitate cu art. 135 si 136-
din legea pentru fncurajarea a-
griculturii, in vederea reglemen.
titrii raporturilor dintre culti-
vatorii de sfeclg, zaharing 5i
societgtile proprietare de fabrici
de zahär, denumite mai jos,
fabrici", a stabilit pentru corn.
pania 1938/939, urmgtoarele:
a) Dispozitiuni generale
1. Dispozitiunile de fatg sunt
obligatorii pentru ambele parti
In litera si intelesul lor. Con-
tractele ce se vor fncheia Intre.
fabric! i cultivatori, nu vor
putea deroga dela aceste dispo-
zitiuni, nici a le modifica, ele
fiind regule generale, care apar-
tin si obligg pe ambele parti con-
siderate ca colectivitäti. Drept
aceea, clauzele din prezenta con-
ventiune fac parte integrant&
din fiecare contract, chiar daca
n'ar fi fost mentionate in el, ex-
ceptându-se deroggrile ce s'ar-
face in conformitate cu art. 18.
b) Cultivatori
2. Sunt considerati cultivatert
de sfeclä de zahär, agricultorb
proprietari de terenuri agricole
arendasii care cultivg pe cont
propriu cu alte culturi arabile
o suprafatg de cel putin 3 ori
mai mare deck aceea pe car:
se obligg a o cultiva cu sfeclg.
Numai acestia, fie constituiti fn
sindicate de cultivatori de sfe-
cla sau alte organizatiuni agri
cole i recunoscute de Ministe-
rul Agriculturii si Domeniilor,
fie individual, au dreptul de a
fncheia contracte cu fabricile,_
pentru cultivarea sfeclei de za-
hgr.
c) Sindicate
3. Acolo unde exista sindicate..
352 29 Martie 1938

cunoscute de cdtre MiniAterul tele cultivate in plus peste acele

Agriculturii $i Domeniilor, si contractate.
membre ale Centralei Sindicate- Fabricile sunt obligate a de-
lor cultivatorilor de sfec16, con pune cel mai târziu pang, la 1
tractele vor fi incheiate nurnai August 1938, la Ministerul de In-
prin aceste sindicate. dustrie $i Comert, pentru uzul
Se precizeazd Ina, cd sindi- Comisiei speciale, tablouri no-
'catul este obligat sä tind seamä minate de suprafetele contrac-
de cultivatorii din apropierea. tate $i de cele efectiv cultivate.
fabricii, vechirnea in culturd si Fabricile au dreptuI a mdsura
de acei cu aráturi de toamnd a- $i controla aceste suprafete, iar
dânci si poprice culturii sfeclei. nepotrivirile a le comunica Sin-
Contractele vor fi incheiate $i dicatului respectiv.
semnate in (loud exemplare, din e) Recoltd 0, privilegii
care unul se va remite cultiva-
torilor prin sindicatele lor, in 6. Cultivatorii se obligd a in-
eel mult 10 zile dela distribu: silmanta toate cantitätile de se-
rea semintei. minte primite dela fabrici $i a
face toate lucrárile agricole cu
d) Suprafete Ingrijire $i in conditiunile cele
4. Niciunui contractant in mai bune pentru reu$ita cultu-
-care intrá $i proprietdtile agri- rilor, al cdror produs II vand
role ale fabricilor, nu i se poate chntdrit fabricilor cu care au
acorda spre cultivare o supra- contractat, cu pretul ardtat la
fatä mai mare decât a 4-a parte art. 7, $i Mr% a rezerva nimic
pe seama lor.
din terenul cultivabil, pe care-I In caz cd ar rämâne cultiva-
posedd si il foloseste ca agri- torului, dui:a insämântare, o
cultor, potrivit dispozitiunilor cantitate de seminte, aceasta va
art. 2. fi restituitá fabricii imediat
5. Fabricile vor putea, de co- dupd insämântare insd numai
mun acord cu sindicatul res- decá se afld in saci plumbuiti.
pectiv, sl refuze dela receptio- Pentru garantarea valorii se-
flare, orice cantitate de sfeclä mintei si a avansurilor primite,
ce ar fi produsd de cultivatorii dela fabrici, precum si garanta-
care nu ar intruni conditiunile rea livrärii pe basculd a canti-
prevdzute mai sus, având $i o- attilor de sfecld ce se vor re-
bligatiunea de a refuza orice colta, se acordá fabricilor pri
-canitate de sfecld produsd pe o vilegiul prevAzut in art. 1.730,
-suprafatä mai mare decât acea paragraful 2, din codul civil ro-
contractatd, cu o tolerantd, in mAn.
toate cazurile de 5 la sutá In Este interzis cultivatorilor de
plus sau in minus. a Insárnanta $i alte plante pe te-
In asemenea caz, cultivatorul renurile pe care este insamân-
contravenient nu va putea re- tatá sfecla de zahdr.
rolta sfecla de pe Intinderea de-
-pásitá cleat dupd ce sfecla de f) Preturi
pe intinderea contractatá In re- 7. Pretul vagonului de sfecld
Fuld va fi fost scoasä $i predata (10.000 kg) neto, loco gara pro-
fabricii $i va fi obligat a resti- duator sau la basculele fabri-
lui costul semintei si toate su- cii, se fixeazd pentru campania
.4nele primite pentru suprafe- 1938/939 la lei 7.700.
www.digibuc.ro
 29 Martie 1938 353

Pentru mice majorare de prat g) Selmdnfa de sfecld

la zahrtr, se fiexaz5, coeficien- 8. Fabrica va elibera cultiva-
tul de 5,50 la sut5, din pretul net torului samanta jin cantitatea
.al zahrtrului tos. ceruta de fiecare, I dup5, nevoile
Se precizeaa, insä, c5, acea- culturii sale, intre 25-28 kg,
sa majorare se va face numai de hectar contractat.
in caz de urcare a preturilor za- Din cantitatea primit5., de -cul-
hárului peste pretul actual de tivator se va bonifica kg
lei 31 kg tos, pret en-gros franco de särniint5, pentru fiecare tong
orice statie, cu actualele taxe, de sfecl5. neto. Prisosul va fi
pretul sfeclei fiind acel cores- trecut in contul cultivatorului,
punzator din urmatorul tablou: socotind kg de sarnânta 45 lei.
Pretul zahltrului
In niciun caz nu se va boni-
Pre WI sfeolei
fica mai mult dealt siimanta
Lei 31 Lei 7.700
P$ 32 7.700 Silmänta va trebui s5, fie cu
,, 33 8.280 rata si analizata, dupa alegerea
34 8.820 fabricilor, la Institutul de Cer-
cetári Agronomice din. Bucu-
De asemeni, se mai stabileste resti, sau din Halle a/S i s5,
cá la actualul pret de lei 31, kg corespundit normelor de Magde-
tos, en-gros, sunt azi (la inche- burg, fricandu-se dovada scrisâ
ierea conventiei) urmátoarele la cererea cultivatorului.
taxe, spese, spese de comercia- In caz de nereusit5, a primei
lizare, ambalaj, cheltuieli de insamântrtri din cauz5, de fort&
transport, etc., si anume: majord, fabrica va furnisa
manta a doua oarri, dac5, mai
Taxa de consum . .. Lei 14.000 existá timpul necesar pentru
Cifra de afaceri 0.930 completa desvoltare a sfeclei,
Timbru de facturi 0.062 pAn5, la maturitate.
Timbre de aviatie 0.062 In acest caz, cultivatorul va
Taxa comunalä 0.060 plrtti numai jumrttate din va-
Transport pe C. F. R 1.050 loarea semintei, data a doua
Scrisori de trasur5, 0.011 oará.
Príme i rabate 0.600 Dac5, dupg, prima insgmân-
Spese de consignatie . 0.250 tare nereusitá far& voia culti-
Spese de viinzare 0.500 vatorului, nu mai este posibilit
Ambalaj 0.360 insamantaxea a doua, i in a-
cest caz cultivatorul va plat ju-
Lei 17.885 mrttate din valoarea semintei.
ceea ce face azi, la incheierea Fabricile, in másura
conventiei lei 13.115 kilogramul
vor pune la dispozitia
cultivatorilor masina de semá-
de zahro tos loco fabrica. nat.
La pretul sfeclei aratat mai
sus se adaug5, o bonificare de 7 h) Predarea i cdntdrirea
kg zahár cubic sau tos de fie sfeclei
care vagon de sfeclá predat5,, 9. Sfecla va fi scoasa si cu-
duprt posibilitàtile .ingriduite de riltat5, de cátre cultivatori. Va
instalatiile fabricii, pentru a se fi predat5, i primit5, numai
mári consurnul zahrtrului la sfecla sriratoas5.. Asupra rnodu-
sate. lui de Were a sfeclei se vor face
C. Hamangiu, vol. XXVI. 23.
www.digibuc.ro
354 29 Martie 1938
Intelegeri locale Intre fabrici
sindicale, fie pe baza conventiei
din 1934/935, fie pe baza con-
ventiei din 1936/937 pând la data
de 1 Iu lie 1938.
Acolo unde asemenea intele-
geri nu s'au putut face pan& la
acea clatd, chestiunea aplicdrii
uncia sau alteia din cele cloud
formule prevAzute de textele
conventiilor din 1934/935 si 1936/
937, va fi supusd arbitrajului
prevAzut de art. 17 din conven-
tie, cu obligatia ca deciziunea
definitiva de arbitraj sd, aibe
loc Inainte de 15 August 1938.
Sfecla va fi transportatd si
predatd, de cultivatori la cea mai
apropiatd basculd instalatd de
fabrici, sau la statiunea de C.
F. R., cea mai apropiatd.
Orice predare cantitativd sau
calitativd nu poate fi socotitd
facutd cleat loco bascula fa-
bruii garä produator, la
care de comun acord cu Sindi-
catul respectiv respectiv cul-
tivatorii s'a convenit sä se
facd, receptia.
Dacd fabrica ar cere In loc
de gara produator, cultivato-
rul SA, livreze sfecla direct In
curtea fabricii sau la altd bas-
culd indicatd de fabrick i dacd
in acest caz cultivatorul ar a-
vea o distantd, mai mare de fd-
cut decät pând la gara produ-
cdtor, fabrica va beneficia prin
build Intelegere cu Sindicatul
diferenta ce i s'ar cuveni.
In caz când pand la gara pro-
ducdtor si pând, la fabricd este
aceeasi distantd, cultivatorul va
preda sfecla direct in curtea f a-
bricii, fdrd nicio bonificatie.
Cänd predarea se va face pe
bascula fabricii, predätorul va
trebui sd descarce sfecla cantä-
rill direct pe terenul anume des-
tinat pentru aceasta.
CAW predarea se va face In-
teo statiune C. F. R., predätorul
www.digibuc.ro
va desarca sfecla cântäritd, din
cdrutd, fie de pe ramp& In va-
goanele imediat accesibile, fie
pe terenul destinat primirii sfe-
clei in vederea incArcarii sale
In vagon, care se va efectua.
prin Ingrijirea fabricii.
10. La basculd se va cântári
mai intedu vehiculul plin, apoi
gol, stabilindu-se greutatea con-
tinutului prin diferentd. Din a-
ceastd greutate se va sat:lea 5.
la sutd pentru impuritáti obis-
nuite. Orice scddere mai mare
nu se poate face decât dacd, sfe-
cla este degeratä inainte de
transport, ori dacd ar avea pd-
mânt, frunze sau alte corpuri
strdine, ori clacá capetele nu au
fostä Mate cum se aratá mai
sus. Sfecla degeratä se va primi
de fabrici numai pe bud. de In-
telegeri cu Sindicatul.
Primitorul fabricii dela cdn-
tar este dator de a instiinta ime-
diet pe predator de cdderea ce
voieste a face. Dad, delegatul
fabricii cere sä fax& o sadere
ce depdseste procentul de 5°//1
nu cade de acord cu cultivato-
rul respectiv sau reprezentan-
tul sdu asupra procentului de
scdaraânt, peste 5°/o cuvenit, a-
tunci fabrica este obligatá s.
facd o probd, de curätire si nu-
mai pe baza acestei probe va.
socoti o scddere mai mare.
Proba de curätire se va face
In modul urrrator: pe un deci-
mal pus la dispozitie de fabricd,
se cântäresc atâtea cosuri, cdt
sunt necesare pentru a cuprinde
circa 2% din cantitatea sfeclei
contestatd, Ins& nu mai putin
de 25 kg. Din sfecla contestatd.
se va lua apoi cu furca din di-
ferite párti ale vehiculului, can-
titatea necesard umplerii aces-
tor cosuri. Apoi se cântäresc co-
surile pline, se spald sfecla
se curátá de toate impuritAtile,
se reteazd potrivit normelor a-
 29 Martie 1938
rdtate mai sus si se reantd-
reste, stabilinându-se prin dife-
rentd, greutatea ce urmeazd a
fi sazutd pentru impuritäti,
MIA nicio altd sadere. Aceste
date se consemneazd intfun
carnet destinat acestui scop,
semnându-se de ambele párti.
In caz and scdzámântul gd-
sit ar fi sub 5% se va socoti
5°A; jar and ar fi peste 5% se
va socoti cel gäsit in realitate.
In caz de neintelegere hotd-
ráste Comisia de arbitri preva-
zutd, la art. 16.
Cultivatorul are drept d con-
trola cântärirea, fie personal, fie
prin reprezentantii sdi. Lipsind
amândoi, cântärirea se face In
mod valabil numai de reprezen-
tantii fabricii. Contestatiile asu-
pra antáririi nu se pot face de-
cât atâta tirnp cât cdruta nu s'a
Indepartat dela canter, trap In
care organul fabricii est.?, obli-
gat sä comunice verbal cultiva-
torului rezultatul antári rii si
cu eliberarea actului do veditor
al antdririi, care rämäne In
mâna cultivatorului.
Daa cultivatorul nu este pre-
zent sau reprezentat, el nu va
avea dreptul sd conteste ulte-
rior scázdmântul aplicat. Re-
prezentantii pot fi: sau o per-
soand special delegatd de culti-
vatori, ori predätorii fiecdrui ve-
hicul.
Pentru accelerarea curätirii
de probd, fabrica este obligatá a
lua mäsuri ca personalul
uneltele necesare sd, fie In md-
surd, suficientá la fata locului.
Prin facerea probelor, primi
rea sfeclei nu poate fi sus pen-
data.
it) Ceintare
11. Fabricile sunt obligate a
aseza In locuri, at mai usor ac-
cesibile cdrutelor, bascule In nu-
mär si cu personal suficient si
www.digibuc.ro
355
anume: o basculd dubld pentru
receptionarea pAnd la 25 va-
goane sfecld pe zi, iar in caz de
receptie peste 25 vagoane, un
numär proportional de bascule,
afard and interese locale ar
cere un aranjament special re-
lativ la numärul si asezarea
basculelor $i când fabricile sunt
obligate a Incheia acorduri cu
sindicatele respective.
Primirea sfeclelor se va face
numai In zilele de lucru, excep-
tându-se duminecile i särbäto-
rile legale si va dura din zorii
zilei 'And seara, cu Intrerupere
de o orá la arniazd.
La bascule se vor adapta,
dupd posibilitate, aparate de In-
registrare cu tichete.
Drumurile dela drumul pu-
blic pând la cântare si dela a-
cestea la terenul de descárcare,
vor fi Intretinute de cdtre fa-
brief pe cât posibil in stare ca-
rosabild.
j) Avansuri si plata
12. Plata se va face In modul
urmdtor:
Prin avansuri la care se va
socoti o dobandä de 2°/o peste
scontul Bäncii Nationale a Ro-
mâniei.
Primul avans de lei 500 la
hectar se va plâti de Indatd
dupd räsdritul sfeclei fn eel
mult 10 zile dupd Instiintarea
primitd, dela Sindicat.
Al doilea avans de lei 1.000 la
ha, se va pläti Indatá dupd, ter-
minarea rdritului $i at mäsurd-
toarelor, In maximum de 10 zile
dela instiintarea fAcutd de Sin-
dicat.
Al treilea avans de lei 700 la
ha, imediat drip& präsitul al
doilea, si
AI patrulea avans de lei 500 la
ha, pând fn cel mult 8 zile ina-
inte de ziva fixatá pentru scoa-
terea sfeclei.
 356 29 Mart le 1938
Dobânda prevdzutá mai sus,
va curge pAnd la data cánd va-
loarea sfeclei predate acoperd a-
vansurile primite.
Toate pliltile se vor face pe co-
mune sau centre.
Plata sfeclei se va face In fe-
lul urmAtor: pând la 15 Decem-
vrie 1938, câte 6.000 lei de va-
gon, iar restul pane la 20 Ia-
nuarie 1939.
Plätile se vor face numai In
numerar.
Fabricile sunt obligate a tri-
mete cultivatorilor de sfecld
dupd decontarea definitivd, note
de cont.
De asemeni, pentru cultivato-
rii a diror contracte sunt frt-
cute prin Sindicate, se vor tri-
mete si acestora la cerere o co-
pie dupd notele din cont, afard
de cazul cand cultivatorul va
cere altfel, sindicatele având
dreptul sd, verifice notele de
conturi duprt registrele fabricii,
la reclamatia cultivatorilor.
Orice interziere In achitarea
sumelor peste termenele de mai
sus, atribue de plin drept culti-
vatorului respectiv o dobandd,
de 4°/o pe an peste scontul Bän-
cii Nationale, dobendd care va
curge dela termenul fixat pen-
tru achitare, piinii la efectiva
remitere a sumei in mâna cul-
tivatorului.
k) Borhot
13. Cultivatorii au dreptul la
50°/o borhot cu 8% substantd, us-
catd, sau 25% cu 16% substantit
uscatd, dupd instalatiunile f a-
bricilor, din cantitatea de sfeclä
neto predatd.
Ilidicarea borhotului cu cdru-
tele se va face, In tot timpul fa-
bricatiei, In fiecare zi dela rd.-
sdritul pAna la apusul soarelui.
Fabrica este obligatd a avea
bascule suficiente pentru cantd-
rirea borhotului.
www.digibuc.ro
In scopul preddrii borhotului
cu vagoanele, sindicatele vor
depune succesiv, dela inceoutul
preddrilor si pAnd cel mult 20
zile Inainte de incetarea fabri-
catiei, cererile membrilor sdi
care doresc a ridica borhotul
cuvenit, cu indicarea cantitäti-
lor reclamate.
Cererile nedepuse la timpul
prevdzut mai sus, sindicatelor
respective, nu vor fi satisfAcute.
Fabrica este obligatd, insd a
aviza sindicatelor data incetdrii
fabricatiunii cu cel putin 25 zile
inainte. Fabricile vor cere va-
goanele si 'vor expedia borhotul
in contul si pe riscul cultivato-
rilor. Sindicatele vor rdspunde,
din cotizatia ce li se cuvine, de
spesele suferite de fabrica prin
refuzarea sau nedesarcarea
borhotului la timp, In cazul
cand fabrica nu s'ar indestula
din partea. cultivatorilor In
culpd.
Predarea borhotului In va-
goane se va face In ordinea In-
scrierii. In cazul când din mo-
tive in afara vointei lor, culti-
vatorii nu au primit In timpul
campaniei borhotul cuvenit, ei
vor avea .dreptul sil-si ridice
borhotul pânil In cel mutt, 30
zile lucrrttoare dela Incetarea, fa-
bricatiei. Canitatea cuvenitg, se
va stabili In report cu sub-
stanta uscatd si calculatd astfel
ca borhotul eliberat se', repre-
zinte 4% substanth uscatä din
sfecla predatd. Continutul de
substantd uscatd se va stabili
dupd terminarea campaniei, la
fiecare 10 zile, de acord cu sin-
dicatele, rotunjindu-se fractiu-
nile de procent. Se precizeazd
cd soc. Danubiana" va proceda
potrivit conventiei din 1937/
1938.
Pentru borhotul predat cu va-
goanele dupd incetarea fabrica-
 29 Martie 1938 357

tiei, cultivatorii vor suporta spe- rutA cel mai tftrziu, pan& la 1
sele de incArcare. Mai anul urmätor.
La livrtirile de borhot vor fi Dada cultivatorii, care au fA-
satisfAcuti In primul rand cul- cut cereri, n'ar ridica canitatea
tivatorii veniti sä-ei ridice pro- de spumA de var ce li s'a reti-
priul lor drept. rmt, fabrica o va scoate din lo-
Cultivatorul va putea ceda cul de depozitare, pentru eva-
cantitatea lui de borhot tot unut cuarea acestuia, pe contul lor.
cultivator de sfeclA, din aceeaei
regiune, pentru folosinta lui 1) Taxe
proprie. 14, Taxele astázi existente pe
In privinta modalitiltilor de sfeclA privesc pe cultivatori, a-
ridicare a borhotului cuvenit farä de acele care se aplicA asu-
cultivatorilor, se vor putea face pra sfeclei dupti predare ei car.)
fntelegeri locale fntre sindicate privesc fabricile. Taxele ce se
fabricile respective. vor pune In viitor pe sfeclä, se
Me lasd. Fabricile, fn afará de vor adAuga la pretul zahärului.
acelea care prin procedee spe- DacA, aceastä majorare nu se
ciale o industrializeazA, vor vin- admite de Ministerul de Indus-
de melasA cultivatorilor la ce- trie, ele vor fi suportate in fe-
rere, cu un continut de cel pu- lul arätat mai sus, edict]." de cul-
tin 480/o zahtir, la un pret egal tivator.
cu al sfeclei loco gara producti- m) Epoca scoaterii si preddril
tor, majorat cu 50% ei In pro-
portie de 2% din sfecla preclatti. 15. Epoca scoaterii ei predA-
Cererile trebuesc fticute cel sfeclei se va fixa de fabrici
mai târziu pAnti la 1 Februarie de comun acord cu reprezentan-
1939, iar melasa vändutti culti- tii autorizati ai cultivatorilor,
vatorilor, cu titlul de mai sus, avandu-se In vedere caracterul
nu va putea fi negociatA sau fo- regional al fabricii i starea de
lositA fn scopuri industriale, ca maturitate a sfeclei. InetiintA-
fiind destinatA exclusiv pentru rile la satele si comunele res-
hrana vitelor. pective se vor face cu cel putin
Predarea se va face loco re- 10 zile fnainte de fnceperea a-
zervorul fabricii, in vasele cul- cestor operatiuni.
tivatorilor, iar ultimul termen
de ridicare este 1 August 1939. n) Neintelegeri, arbitraj
Autorizatiile respective se vor 16. Toate nefntelegerile rela-
obtine dela Ministerul de Fi- tive la predarea i primirea sf e-
nante, prin ingrijirea cultivato- clei, se vor judeca pe loc ei cat
rului. de neintarziat, de o comisiune
Spuma de Par. Cultivatorii au de arbitri, care se formeazti ast-
dreptul sá ridice gratuit, dupil fel: un delegat al fabricii, de-
disponibilitate, dela fabricile semnat de aceasta In afar&
care au instalatii pentru cap- de personalul ei dela cantar
tare ei depozitare, supumti de ei un delegat al cultivatorului;
var, din cantitatea de spumä re- In caz de neintelegere, vor alege
zultatä din fabricatiune. un supraarbitru ei In caz ceind
In acest scop, cultivatorii tre- no se Lade de acord asupra
bue sä facA o cerere cel mai tar- persoanei acestuia, atunci de
ziva pang la inceperea fabrica- drept va fi supra arbitru pri-
tiei, ei sA ridice canitatea ce- marul sau delegatul sAu din
www.digibuc.ro
358 29 Martie 1938

consiliul comunal, ori comisia in anul 1938, se limiteazá la

interimarl a locului unde este 54.000 ha.
instalat cântarul. Arbitrii vor Aceastá suprafatä se reparti-
judeca numai dupa dispozitiile zeazá astfel, pe fabrici:
luate prin conventiunea Comi-
siei special ei dupa, contracttil R om an 8.000 ha.
tip, dar numai dupa dispozitiile Sascut 3.000 17

acestuia, care nu sunt contrarii Giurgiu 5.000 11

acelei conventiuni. Ripiceni 6.000 21

17. Orice diferend ce s'ar isca Crisciatec 4.000 ft

Intre pArti din raporturile rela- Zarojani Ball 4.000 ff
tive la executarea contractului, Zaroj ani
intervenit Intre ele, sau la Inda- It cani 2.500 ff
to/11.de lor reciproce ei care Bod 4.500
sunt cuprinse In conventia de Tg.-Muree 3.000 tf
fatA, va fi swills spre judecare Arad 1 5.000
Comisiunii speciale prevAzute In Chitila I 17

legea pentru Incurajarea agri- Banat 3.000

culturii. Jucica 1 6.000
Jujam I
o) Derogdri 54.000 ha.
18. Comisiunea special& poate
admite derogtiri, In ceea ce pri- Fabricile sunt obligate s& se
veete modalitátile de aplicare adreseze, pentru acoperirea su-
ale conventiei de fatl, Mr& ca prafetelor, sindicatelor.
aceste derogAri s6 priveasa dis- In cazul cand cel mult pan&
pozitiunile esentiale ale conven- la 27 Martic a. c., suprafata in-
tiei, precum: pretul sfeclei, mo- dicatá mai sus nu se poate aco-
dul de achitare al pretului ei peri prin sindicatele respective,
conditiunile de predare ale sfe- fabricile se pot adresa pentru a
clei. acoperi suprafetele, fie altui sin-
Aceste derogäri trebuesc sta- dicat sau Camerg, agricold, coo-
bilitate printr'o Intelegere scris& perativelor sau agricultorilor,
Intre sindicatul cultivatorilor sau pot sä-ei majoreze cultura
de sfecl& ei fabrica respectiva, In regie, cu excluderea interme-
care Intelegere va fi comunicat& diarilor.
In timp de 15 zile dela Incheie- ANEXA Nr. 2
rea ei, prin scrisoare recoman-
data, preeedintelui Comisiunii (La Convenlia din 18 Martie
speciale. Acesta le va supune 1938)
Comisiei speciale spre ratiii.- Din cauza timpului Inaintat,
care. neputându-se redacta, pentru a-
Prin contracte se va puteat re- cest an, un model de contract-
glementa ei Intrebuintarea In- tip, reprezentantii cultivatorilor
grágmintelor chimice. de sfeclä ei ai fabricilor de za-
Semnatä azi, 18 Martie 1938. här hotäräsc, de comun acord,
ANEXA Nr. 1 ca, In contractele ce se vor In-
cheia Intre fabrici ei cultivatori,
(La Conventia din 18 Martie nu se va putea deroga dela dis-
1938) pozitiunile conmentio, nici a le
Suprafata de teren ce se va modifica, ele fiind regule gene
Insämânta cu sfeclä de zahitr rale, care apartin ei oblig& am-
www.digibuc.ro
 29 Martie 1938
bele pArti, considerate colectivi-
JAIL
Clauzele conventiei fac parte
-integrant& din fiecare contract,
chiar dad. in contractul respec-
-tiv nici nu ar fi mentionate, iar
violarea sau modificarea lor se
considerA ca nescrisA in acele
contracte, atât timp cât ele nu
sunt in cadrul prevederilor art.
18 din prezenta Conventie ei
clac a. nu smit anuntate Comisiei
speciale, conform dispozitiunilor
aceluittei articoI.
Contractele incheiate !titre fa-
hrici i cultivatori panA la data
semnArii prezentei, vor fi puse
(le acord cu prevederile cuprinse
In conventie.
ANEXA Nr. 3
(La Concenfia din 18 Martie
4938)
Pentru sustinerea, promova-
rea ei organizarea culturii sfe-
clei de zahAr fn Romania, culti-
-vatorii de sfecIA i fabricile de
zahAr convin a se crea un fond
--in acest scopprin retinere
(le 10 lei de fiecare vagon de sfe-
clA neto, predatA de cultivatori.
Fiecare fabrica va retine
vArsa aceastA suma S. A. pentru
Comertul ZahArului din Bucu-
reeti,, care la randul ,sAu o va
remite Centralei Sindicatelor
Cultivatorilor de Sfecl& de Za-
Mr" din Bucureeti.
De asemenea, fiecare fabricl
va retine din suma cuvenitA cul-
tivatorilor pentru sfecla livratA,
cotizatia fixatA de adunarea ge-
neral& a sindicatului si comuni-
catA f abricilor. Fabrica va vArsa
sindicatului respectiv suma re-
zultatA cel mai tarziu pan& la
:20 Ianuarie 1939.
Cotizatia de mai sus se regle-
rnenteazA la minimum 50 lei ei
maximum 100 lei de vagonul de
sfeclä.
www.digibuc.ro
359
Aceast& cotizatie se va retine de
cAtre fabrici ei anume cate 50
lei de vagon ei dela cultivatorii
care nu fac parte din sindicate,
urmând insA ca ea sa fie värsatA
Centralei Sindicatelor Cultivato-
rilor de SfeclA de ZahAr din Bu-
cure0.
ANEXA Nr. 4
(La Conventia din 18 Martie
4938)
1. Pentru Societatea Ripi-
ceni", avand In vedere el f abri-
cile acestei societati au in ex-
ploatare o linie feratA proprie,
care necesitA cheltuieli in tot
timpul anului, chiar atunci când
fabrica nu lucreazd, se admit ur-
miltoarele 2 exceptiuni:
a) Societatea Ripiceni" va
plAti, oricare va fi pretul sfeclei,
cu lei 350 mai 'Min pro vagonul
de 10.000 kg cultivatorilor care
livreazA, sfecla cu trenul fabricii
ei cu 175 lei mai putin pentru
cei ce livreazA sfecla cu vAruta,
in curtea fabricii;
b) Societatea Ripiceni" va da
borhot numai acelor cultivatori
care it vor ridica cu cArutele.
2. Pentru fabricile care au
douA manipulatiuni, neavând li-
nie de garaj, se admite o bonifi-
care stabilitA de acord cu sindi-
catele respective.
Referatul d-lor ministri de in-
dustrie i comer i agriculture(
dontenii, cettre Consitiut
de Ministri
Articolele 135 ei 136 din legea
privitoarel la organizarea ei in-
curajarea agriculturii, previld
formarea imor comisii speciale,
in scopul reglementArii raportu-
rilor dintre producAtorii de ma-
terit agricole ei industriile ce
transformA aceste materii.
Prin J. C. M. 1.291 din 24 Mai
1937, se stabileete sfecla de zahAr
360 30 Martie 1938
ca produs agricol, asupra careia
se va aplica dispozitiile art. 135
si 136 din lege.
Prin I. D. R. Nr. 1.133 din 9
Martie 1938, s'a constituit Corni-
sia speciala a zaharului, care in
sedinta din 18 Martie 1938 a in-
cheiat Conventia pe anul 1938'39,
inregistratti la Nr. 122.472 din 19
Martie 1938, pe care, conform
dispozitiilor art. 135 din legea
privitoare la organizarea i in-
curajarea agriculturii, vd ru-
gdm sá binevoiti a o aproba,
semnând allituratul proiect de
jurnal.
DECIZIE MINISTERIALA
(Nr. 124.861 din 24 Martie 1938)
Noi, ministrul secretar de Stat
la Departamentul Industriei si
Comertului,
Avand in vedere dispozitiunile
legii pentru infrâmarea speculei
licite;
Având in vedere dispozitiunile
jurnalului Consiliului de 1Wnia-
tri Nr. 1.666 din 17 Decemvrie
1931, prin care se declara zahá-
rul de prima si generalil nece-
sitate;
Având in vedere jurnalul Con-
siliului de Ministri Nr. 582 din
21 Martie 1938, Twin care se a-
probd Incheierea i Conventia
incheiate de Comisia speciald a
zahdrului la 18 Martie 1938 si
prin care se constata cà pretul
zahdrului tos, en-gros, franco
orice statie, este dela data de 13
Noemiirie 1937, de 31 lei kg,
Decidem:
1. Se fixeaza urmatoarele pre-
turi maximale de detaliu la za-
har pentru toate municipiile si
comunele (având statie de C. F.
R.) din intreaga tara:
Zahar tos, 32 kg.
Zahdr cubic, 34 lei kg.
2. Raman in vigoare dispozi-
tiunile deciziunii ministeriale
www.digibuc.ro
Nr. 127.947 din 27 Martie 1935,
privitoare la comunele lipsite de
statie de cale ferata, precum
comunele rurale pe teritoriul ca-
rora se gäsese statiuni de cale
feratd, insa sunt lipsite de un
depozit sau un reprezentant al
fabricilor si pentru care se fi-
xeazil urmdtoarele preturi maxi-
male:
Zahn' tos, 33 kg.
Zahtir cubic, 35 lei kg.
3. Pentru specialitatile de za-
reprezentând 6-7% din
consurn total, se fixeaza urma-
toarele preturi maximale pentrtr
intreaga tara:
Zahtir tos dublu rafinat, lei
32,25 kg.
Zahar farine, perle si gris, lei
33 kg.
Zahtir englezesc, lei 35 kg.
Zahdr captitâni, lei 33 kg.
4. Primrtriile si prefecturile
sunt instircinate cu aducerea la
Indeplinire a prezentei deciziuni,
dand ordonante in consecintd,
precurn si cu vegherea
acestor preturi.
DECRET-LEGE
pentru completarea art. 87 din Legea
Invätimântului universitar
DIN 30 MARTIE 1938 1)
Asupra raportului presedinte-
lui Consiliului Nostru de Minis-
tri si ministrilor Nostri secre-
tari de Stat la Departamentele
Educatiurlii Nationale, Justitiei
si Finantelor cu Nr. 51.772 din
1938;
1) I. D. R. sub Nr. 1.341 din 1938,
s'a dat in baza art. 98 din Consti-
tutie i s'a publieat in Monitorur
0 ficial p. I, Nr. 74 din 30 Martie-
1938. A se vedea Legea infitamin-
tului universitar din 22 Aprilie 1932,
la pag. 355, vol. XX, pteeum si mod.
29 Ianuarie, 4 Februarie si 19 Aprilie
1938, in acest vol.
 30 Martie 1938
Vazand jurnalul Consil'ului
de Ministri cu Nr. 655 din 1938 ei
avizul Consiliului Legislativ cu
Nr. 34 din 1938;
In virtutea art. 98 din Consti-
tutie,
Am decretat ei decretilm:
1. Art. 87 din legea invrttit-
mitntului universitar din 22 A-
pril e 1932, se completeaza, aditu-
gandu-i se urmatorul alineat fi-
nal:
Pang. la 22 Aprilie 1939, nu-
mirile de profesori titulari, pe
cale dP chemare, conform art.
21, la Facultatea de Farmaoie
(tin Bucureeti, se vor putea face
si dintre docentii de specialita-
tea respectivrt sau apropiatrt, de
la acea facultate, sau dela Fa-
cultritile de medicinri (lin tarrt".
2. Preeed ntele Consiliului Nos-
tru de Ministri ei rninietrii Nos-
tri secretari de Stat la Departa-
mentele Educatnnii Nationale,
Justitiei ei Finantelor, sunt in-
s'4rcinati cu aclucerea la inctPpli-
nine a prezentului decret-lege.
DECRET-LBE
pentru modificarea legii înzesträrii
mânästirilor cu piduri
teren agricol
DIN 30 MARTIE 19381)
Asupra raportului preeedinte-
lui Consiliului Nostru de Minie-
tri si minietrilor Noetri secretari
d'e Stat la Departamentele Cul-
telor ei Artelor ad-interim, Agri-
culturii ei Dornenilor, Finante-
lor ei Justitiei ad-interim, cu Nr.
9.453 din 1938;
Wizând jurnalul Consiliului de
1) I. D. R. sub Nr. 1.340 din 1938,
s 'a dat In baza art. 98 din Consti-
tutie i s'a publieat in. Monitorul
0 ficial p. I, Nr. 74 din 30 Martie
1938. A se vedea Legea anterioark
pentru Inzestrarea naniistirilor eu
teren agrieol, din 20 Martie
1937, la pag. 402, vol. XXV, p. I.
www.digibuc.ro
361,
M.nietri cu Nr. 653 din eedinta
dela 28 Martie 1938, precum
avizul Consiliului Legislativ eu
Nr. 2 din 24 Martie 1938;
In baza art. 98 din Constitut:e.
Am doci etat si decretrtm:
Legea pentru inzestrarea mâ-
nastirilor din tarl, cu intinderi
de pitcluri ei terenuri agricole
d n 20 Martie 1937, se modificit,,
ri ecum urmeazrt:
1. Statul est, autorizat sli. a-
tribue in denlinit ei perpetua fo-
losinta unor manastiri ortodox&
din tal it, o suprafatil de pAdure,
in int ndere totalrt de circa 18.80(i
ei alte terenuri in suprafattt
de eel mult 600 ha dn proprie-
trttile sale, in scopul ca venitut
acestor inzestrari sil serveascá.
exclusiv pentru restaurarea clà-
d:rilor monumente istorice, apar-
tinând ac star mânitstiri, nre-
cum ei pentru intretinerea
itelor scoli, atel'ere, tipografii,.
aziluri. orfe.iante, institutii de
asistentil socialrt ei sanitare exis-
tente sau care se vor infiinta In
aceste maniistiri, in conformitata
cu dispozitiunile art. 88 din sta-
tutul legii de organizare al Bi-
sericii ortodoxe romtine.
La atribuirea suprafetelor de-
paduri, in scopul de mai sus, Se
exclud pAdurile inzestrate cu fa-
-brici de cherestea, citi ferate, fu-
niculare in exploatare, precum
terenurile ocupate de pepinier&
el reeedinte de ocol.
2. Mitnastirile care se inzes-
treazit cu intinderi de pacturi
suprafata atribuitrt f iecAreia
sunt cele cuprinse in tab!oul
nexat, care face parte integrantä
clin aceast6 lege.
Eventualele diferente In pri-
vinta suprafetei constatate cu o-
azia mrtsuriltorii definitive a
padurilor sau rezultate din si-
tuatia pe teren, se vor socoti In
suprafata altor mânrtstirif pe.
baza aprobitrii Eforiei centrale,
B62 30 Martie 1938
Celelalte terenuri in Intindere
de 600 ha, vor fi distribuite mâ-
tastirilor de ditre Eforie, In md-
aura disponibilitátilor Statului.
3. Destinatia venitului, planul
cle activitate, supraveghierea
controlul efectiv *i continuu al
edministrärii acestor bunuri de
catre mânästirile respective, vor
fl facute de o Eforie a mânásti-
rilor Inzestrate, compusä din Pa-
triarhul României, ministrul cul-
telor *i artelor *i ministrul agri-
culturii *i domeniilor.
Aceastä Eforie va functiona pe
lângâ. Patriarhia Românä, unde
va avea sediul *i uncle f*i va
tine *edintele.
Pre*edintele Eforiei este Pa-
triarhul.
Eforia va avea un referent,
care va fi numit de Ministerul
Cultelor si Artelor *i un secretar
numit de Patriarh, dintre eforii
Patriarhiei.
La acest serviciu va funtiona
un inginer silvic cu gradul de
inginer inspector general silvic,
detmat din Corpul inginerilor
care prin deIegatii spe-
ciale va controla regulat, la fata
modul de exploatare al
padurilor *i de administrarea ve-
niturilor rezultate, In ma fel ca
cel putin de 2 ori pe an sá fie in-
pectatä averea fiearei mângs-
tiri, raportAnd amanuntit Efo-
riei.
Referentul va pregAti lucrärile
pentru *edintele Eforiei mánásti-
rilor lnzestrate. Secretarul va re-
tlacta corespondenta, procesele-
Verbale de *edintà, pe care le va
"Inscrie Intriun. registru special.
Dreptul de control si de su-
praveghere al Statului, asupra
Sdministratiei veniturilor din bu-
nurile atribuite mângstirilor, se
exercitä prin ministrul cultelor
artelor, iar prin Ministerul
griculturii *i Domeniilor, lucrä-
www.digibuc.ro
rile referitoare la adminitratia
tehnicg.
Orice acte de anchetá Inche-
iate de cAtre organele de ins-
pectie *i control ale departamen-
telor respective, se vor supune
examinärii Eforiei.
4. Exploatarea *i punerea In
valoare a produselor páduri
celorlalte terenuri, se va face,
conform art. 19 din codul silvic,
pe baza lucrárilor Intocmite de
organele silvice, ce administrea-
zä pädurile comunale, compose-
sorale biserice*ti, *i altele admi-
nistrate de Stat.*
Tinerea licitatillor se va face
de o comisie compusä din Con-
siliul economic al mänästirilor
*i *eful ocolului silvic respectiv,
care administreazg. pädurea.
Aprobarea licitatiilor se va
face, cu avizul organelor silvice
ale Statului, de catre Consiliul
eparhial, sectia economick dacá
valoarea materialului nu trece
de 100.000 lei.
Pentru valori mai mari, ad-
judecarea definitivä se va face
de atre Eforia mânästirilor In-
zestrate, cu avizul organelor sil-
vice ale Statului *i al Consiliului
eparhial, sectia economica.
Pentru trebuintele necesare
gospodäriei proprii a mänästiri-
lor, exploatarea se poate face *i
In regie proprie, cu aprobarea
Consiliului eparhial, sectia eco-
nomicA, fiind necesarâ *i confir-
marea Eforiei mândstirilor In-
zestrate, când valoarea exploa-
tärii va trece de 100.000 lei.
Exploatarea In regie se va
putea face *i pentru Intreg par-
chetul destinat exploatärii, Insá,
valorificarea materialului faso-
nat se va face tot prin licitatie
public&
5. Administratia tehnica *i
cultura pädurilor atribuite mâ-
nästirilor, se va face sub supra-
vegherea *i Indrumarea organe-
 30 Mart le 1938
lor silvice ale Statului, pe baza
de amenajamente intocmite con-
form dispozitiunilor codului sil-
vic.
6. Sumele rezultate din ex-
ploatare se vor Intrebuinta In
conformitate cu art. 1 $i 3 din
aceastA lege, din care se vor scA-
dea cheltuielile de pazA, admi-
nistratie $i cultura pAdurilor, ce
se vor stabili cu. aprobarea Efo-
riei mânástirilor inzestrate.
Sumele vor fi Incrise In bu-
getul mAnAstirii, sub o rubricA
specialA, atat la venituri, cAt si
la cheltuieli.
Cel mai târziu la 1 Martie al
fiedirui an financiar, un exem-
plar din bugetul fiecArei mânds-
tiri Inzestrate, aprobat de Con-
siliul eparhial, va fi trimes de
aceasta Serviciului inventarierii
averilor $i al controlului mâ-
nastirilor lnzestrate din Minis-
terul Cultelor, pentru a fi stu-
diet si prezentat sub luare de
cunostintA si dispozitie Eforiei
mAnAstirilor inzestrate.
Eforia va putea introduce ori
ce modificdri in bugetele ma-
nAstirilor Inzestrate, care vor fi
obligatorii pentru acestea.
Tot asemenea pAnA cel mai
arziu la 15 Mai al fiecArui an
financiar, Consiliul economic al
fiecArei mândstiri inzestrate va
trimete un exemplar din contul
de gestiune Ministerului Culte-
lor, prin intermediul Consiliu-
lui eparhial si cu hotArirea In
cauzA a acestuia, spre a fi ve-
rificat si supus spre luare de
cunostintA $i dispozitie Eforiei
mândstirilor inzestrate.
7. MAnAstirea Neamtu-Secu
nu intrA In categoria mânästi-
rilor inzestrate, ci se va admi-
nistra conform legii speciale si
a regulamentului ei 1).
0 A se vedea Legea relativ la Mil-
niistirea Neamtu-Secu, din 4 Aprilie
1935, la pag. 253, vol. XXIII.
www.digibuc.ro
363
8. Toate legile, regulamentele
$i dispozitiunile contrare pre-
zentei legi, sunt $i rAmän abro-
gate.
TABLOU
de manistirile Inzestrate ai suprafata
de pidure atribuitä fiedireia
I. Arhiepiscopia Bucurestilor:
1. Mânástirea Cernica, 600
hectare.
2. Mâniistirea CAIdArusani,
285 hectare.
3. Manhstirea Zamfira, 215
hectare.
4. Mândstirea Viforâta, 200
hectare.
5. MAnAstirea Pasarea, 348
hectare.
6. MânAstirea Antim Ivireanu,
600 hectare.
7. Mangstirea, 1iggne0i, 300
hectare.
8. MânAstirea Comana, 100
hectare.
9. MânAstirea Top lita, 200 hec-
tare.
10. MAnAstirea Negru-Vodk
250 hectare.
11. Mântistirea NämAe$ti, 50
hectare.
12. MânAstirea Surorilor de
caritate Bucuresti, 600 hectare.
13. Mânästirea Snagov, 300
hectare.
14. MânAstirea Ghighitt, 100
hectare.
15. Mitnástirea Cheia, 120 hec-
tare.
16. Schitul Techirghiol al Pa-
triarhiei, 100 hectare.
17. Schitul Pe$tera Ialomicioa-
rei, 20 hectare.
Total 4.388 hectare.
II. Episcopia Ráninicului Nou-
lui Severin
18. MAnAstirea Tismana, 500
hectare.
19. Mândstirea Horezu, 600
hectare.
364 30 Martie 1938
20. Mânttstirea Cozia, 400 hec-
tare.
21. Mântistirea Polovraci, 300
hectare.
22. Mângstirea Arnota, 400
hectare.
23. Mânástirea Bistrita, 400
hectare.
24. Schitul Lainici, 100 hec-
tare.
25. Schitul Crasna, 123 hec-
tare.
26. Schitul Strâmba, 77 hec-
tare.
27. Mämästirea Govora, 100
hectare.
28. Mânâtirea Vntr'un Lemn,
100 hectare.
29. Schitul Mamul. 50 hectare.
30. Schitul Surpatele, 50 hec-
tare.
Total 3.200 hectare.
III. Episcopia Buzdului:
31. Mândstirea Ciolanu, 201
hectare.
32. Mândstirea Cotesti, 40 hec-
tare.
33. Mândstirea Várzgresti, 70
hectare.
34. Mamastirea Da lhauti, 25
hectare.
35. Mângstirea Rogoz, 25 hec-
tare.
Total 361 hectare.
IV. Episcopia Dundrea de Jos:
36. Mânttstirea Cocos, 400 hec-
tare.
37. Mânâstirea Cilic Dere, 6G0
hectare.
38. Manastirea Saon, 400 hec-
tare.
Total 1.400 hectare.
V. Episcopia Romanului:
39. Mangstirea Bogdana, 150
hectare.
40. Mânästirea Giurgeni, 50
hectare.
41. Mânästirea Buciumeni (Te-
cud), 30 hectare.
www.digibuc.ro
42. Mânästilrea Sihastru (Te-
cuci), 20 hectare.
43. Mânästirea Trotusanu (Put-
na), 30 hectare.
44. Mânttstirea Sf. Ion, 30 hec-
tare.
Total 310 hectare.
VI. Episcopia Hufilor:
45. MAnAstirea Adam, 250 hec-
tare.
46. Mânästirea Dobrovat, 150
hectare.
47. Mântistirea Mälinesti (Va-
slui), 30 hectare.
48. Schitul Rafaila, 25 hec-
tare.
49. Schitul Bujortmi, 25 hec-
tare.
Total 480 hectare.
VII. Arhiepiscopia lafilor:
50. Mângstirea Agapia, 600
hectare.
51. Mânästirea Varatec, 600
hectare.
52. Mândstirea Agafton, 267
hectare.
53. Mânästirea Bistrita, 400
hectare.
54. Mângstirea RAsea, 158 hec-
tare.
55. Mândstirea Horaita, 200
hectare.
56. Mânästirea Slatina, 200
hectare.
57. Mânàstirea Durau, 100 hec-
tare.
58. Mânästirea Pangärati, 500
hectare.
59. Mängstirea Vorona, 100
hectare.
60. Schitul Boureni, 50 hec-
tare.
Total 3.175 hectare.
VIII. Arhiepiscopia Chirindului:
61. Mânästirea Noul Neamt,
300 hectare.
62, Mânästirea Câpriana, 200
hectare.
 30 Martie 1938
63. Mângstirea Suruceni, 121
hectare.
64. MAnAstirea Curchi, 100 hec-
tare.
65. Mânästirea Harbovät, 100
hectare.
66. Mâniistirea Raciula, 79
hectare.
67. Mâmastirea Tipova, 50 hec-
tare.
68. Mânástirea Saharna, 50
hectare.
Total 1.000 hectare.
IX. Episcopia Hotinului:
69. Mâniistirea Jabca, 300 'hec-
tare.
70. Mânästirea Rughi, 100 hec-
tare.
71. Schitul Bocancea, 36 hec-
tare.
Total 436 hectare.
X. Arhiepiscopia Alba-lulia-
Sibiu:
72. Mânitstirea Sâmbâta . de
Sus, 1.000 hectare.
73. Schitul Pilltimis, 100 hec-
tare.
Total 1.100 hectare.
XI. Episcopia Clujului:
74. Mânästirea Sf. Elisabeta,
WO hectare.
Total 300 hectare.
XII. Episcopia Caransebesului:
75. Mânästirea Izvorul Miron,
550 hectare.
Total 550 hectare.
XIII. Episcopia Oradea:
76. Mäsirtstirea Isbuc, 300 hec-
tare.
Total 300 hectare.
XIV. Episcopia Aradului:
77. Mânilstirea Hodos Bodrog,
300 hectare.
78. Mânilstifrea Lipova, 100 hec-
tare.
Total 400 hectare.
www.digibuc.ro
365
XV. Episcopia Constantei
79. Mândstirea Gherontie E-
piscopul, 100 hectare.
80. Miintistirea Sf. Elena dela
Mare, 50 hectare.
81. Mandstirea Sf. Cruce de
Leac, 50 hectare.
Total 200 hectare.
XVI. Episcopia Argesului:
82. Mân6stirea Turnu, 650
hectare.
83. Mândstirea Väleni, 150 hec-
tare.
84. Mânastirea Stánisoara, 50
hectare.
85. Mânästirea Robaia, 50 hec-
tare.
Total 900 hectare.
XVII. Episcopia Maramuresului:
86. Mândstirea Dragomiresti,
200 hectare.
87. Schitul Vilgas, 100 hectare.
Total 300 hectare.
Total general 18.800 hectare
piidure.
DECRET-LEGE
pentru abrogarea dispozitiilor relativ
la subtransa americana
a imprumutului C. A. M.
DIN 30 MARTIE 1938 1)
Asupra raportului presedinte
lui Consiliului de Minigtri i mi-
nistrului Nostru secretar de Stat
la Departamentul Finantelor si
ad interim la Justitie cu Nr.
491.198 din 1938;
Având In vedere jumnalul Con-
siliului de Ministri cu Nr. 540
din 1938;
1) I. D. R. sub Nr. 1.316 din 1438,
'a dat in baza art. 98 din Consti-
tulde l s'a publicat in Monitorul
p. I, Nr. 74 din 30 Martie
1938. A se vedea i Decret-lege ce se
modifick, din 21 Octomvrie 19371 la
pag. 2049, vol. XXV, p. II.
366 30 Martie 1930
Avand in vedere cele expuse
prin raportul de mai sus, asu-
pra aplicgrii decretului-lege Nr.
3.522 din 1937, si in baza art.
98, alin. 7, din noua Constitutie,
promulgatá cu I. D. R. Nr. 1.045
In Monitorul Oficial Nr. 48 din
27 Februarie 1938,
Am decretat si decretäm:
1. Se abrogg, prevederile art.
3 al decretului-lege Nr. 3.522
din 20 Octomvrie 1937, publicat
In Monitorul Oficial Nr. 243 din
21 Octomvrie 1937, privitor la
titlurile Imprumutului Extern
de stabilizare si desvoltare, C. A.
M., 7 la sutd, din 1929, subtransa
americaná.
2. Presedintele Consiliului de
Ministri si ministrul Nostru se-
cretar de Stat la Departamentul
F'inantelor si ad-interim la Jus-
titie, sunt insárcinati cu execu-
tarea prezentului decret.
DECRET-LEGE
pentru infiintarea si drganizarea
Fondului Muncii"
DIN 30 MARTIE 1938 1)
Asupra raportului presedinte-
lui Consiliului Nostru de Minis-
tri si al ministrilor Nostri se-
1) I. D. R. sub Nr. 1.350 din 1938,
s'a dat in baza art. 98 din Consti-
tutie si s 'a publieat in Monitorul
Oficial, p. I, Nr. 74 din 30 Martie
1938.
A se vedea in legiitur5., toate le-
gile relative la munei:
1. Legea pentru pregátirea profe-
sionalit si exercitarea meseriilor, din
30 Aprilie 1936, la pag. 662, volumul
XXIV, p. I.
2. Legea pentru unificarea taxelor
ce se percep la eliberarea titlurilor
de capacitate profesionalä, din 12
Ianuarie 1927, la pag. 430, vol. XV-
XVI, en mod. 30 Aprilie 1936 15i 2
Aprilie 1937.
3. Legea pentru unificarea asigu-
www.digibuc.ro
cretari de Stat la Departamen-
tul Muncii, Finantelor si ad-in-
terim la Justitie, cu Nr. 499.706
din 1938,
VAzând jurnalul Consiliului
de Ministri Nr. 662 din sedinta
dela 29 Martie 1938, precum si
avizul Consiliului legislativ, dat
In sedinta dela 19 Martie 1938,
cu Nr. 17 din 19 Martie 1938,
Am decretat si clecret5ar1 :
1. Se infiinteazil la Mirdsterul
Muncii, pe data de 1 Aprilie 1938,
un Fond al Muncii".
Fondul Muncii", constituie
un serviciu in Directia muncii.
2. Fondul Muncii" este con-
stituit din bunurile si fondurile
puse sub administratia sa si va
rärilor sociale, din 8 Apriie 1933,
la pag. 129, vol. XXI, cu mod. 9
Noemvrie 1934, 22 August 1936, 2
Aprilie 1937 si 16 Martie 1938.
4. Legea pentru infiintarea Consi-
liului superior eeonomie si organiza-
rea camerelor profesionale, din 29
Aprilie 1936, la pag. 601, volumul,
XXIV, p. I.
5. Lagoa pentru infiintarea fri or-
ganizarea jurisdictiei muncii, din 15
Februarie 1933, la pag. 53, vol. XXI_
6. Legea pentru organizarea mun-
eii in porturi, din 23 Decemvrie 1937,
la pag. 2375, vol. XXV, p. II.
7. Legea pentru organizarea mun-
cii de folos obstesc, din 24 Martie
1937, la pag. 709, vol. XXV, p. I_
8. Legea pentru asigurarea plätii
luerului efeetuat, din 21 Aprilie 1931,
la pag. 478, vol. XIX.
9. Legea asupra contabilitätii pu-
blics, din 31 Iulie 1929, la pag. 783,
vol. XVII, cu mod. 24 Decemvrie
1932, pag. 871, vol. XX si 31 Mar-
ne 1937, pag. 880, vol. XXV.
Ulterior, s 'a modificat prezenta.
lege, prin Decret-lege din 20 Mai.
1938, aflat in acest vol., dupä care
s 'a publicat in intregime Decret-lege
pentru infiintarea si organizarea.
Fondului Muncii, la 26 Mai 1938,
in acest vol.
 30 Mart le 1938 367

fi gestionat separat, pe beak de rarea duplicatelor, preschimba-

buget Intocmit si aprobat In rea cartilor de capacitate profe-
conformitate cu clispozitiile art. sionalri i eliberarea brevetelor
9 din prezentul decret-lege. de meserie.
3. Fondul Muncii" este or- Taxele de sub lit, a si b de
gan pentru finantarea: mai sus, se vor Incasa si ur-
a) Institutiunilor i asezámin- mári prin organele Camerelor de
telor publice Infiintate de Mi- muncg, si ale oficiilor judetene,
nisterul Muncii In favoarea uce- iar constatarea si sanctionarea.
nicilor, lucrâtorilor, functionari- contraventiilor se va face de di-
lor particulairi si meseriasilor, tre organele prevrizute de legea
inclusiv a organelor de juris- pentru pregiltirea profesionalá
dictie a muncii si meseriilor ce si exercitarea meseriilor ;
cad In sarcina acestui minis- c) O tax4. de 2 lei pe sAptti.-
ter; manä, pentru fiecare salariat
b) Lucrarilor publice de into- asigurat plätit6. de cátre patro-
res economic sau luorärilor de nii Intreprinderilor care In mod
utilitate publica, executate In obisnuit Intrebuinteazá cel mull
baza legii pentru organizarea 10 angajat.i.
muncii de folos obstesc sau In Aceastit tax.1, se va percepe
scopul Intrebuintárii someuri- prin lipirea unui timbru spe-
lor; cial In cartile chitante ale asi-
c) Asistenta de somaj i orga- guratilor, In conditiile In care
nizarii p1as5rii publice; se percep si cotizatiile prevdzute
d) Actiunii de orientare, pre- do legea asigurárilor sociale;
gatire si perfectionare profesio- d) O contributie pabronaltt de
nalä, precum si de promovare 1 la sutá asupra totalitatii sa-
a elementului românesc din in- lariilor efectiv plátite de ctitre
treprinderi, initiata si condus5. Intreprinderile preväzute de art,
de Ministerul Muncii; 48 din legea pentru unificarea
e) Organizttrii timpului liber asigurärilor sociale din 8 Apri-
al muncitorilor si meseriasilor lie 1933, cu modificärile ei ulte-
In vederea ameliorgrii situatiei rioare.
lor materiale si a desvoltilrii Aceasa contributie se percepe
educatiei lor fizice, intelectuale, prin aceleasi organe i In ace-
artistic& si morale. leasi conditii ca si cota de 1,20
4. Fondul Muncii", adminis- la sut5,, prevazuta de articolul
treazá urmátoarele venituri, ta- suscitat.
xe, contributii si bunuri: Dispozitiunile relative la con-
a) Taxele prevázute de art. 1 traventii, urmäriri, prescriptii
al legii pentru unificarea taxe- sanctiuni din legea pentru uni-
lor ce se percep la eliberarea ti- ficarea asigurärilor sociale, se
tlurilor de capacitate profesio- aplicá si In ce priveste taxa Ay),
nall din 12 Ianuairie 1927, si tdmânalä de 2 lei si contributia
mentinute prin art. 183 al legii de 1 la sutá prevázutti de alin,
pentru pregátirea profesionall c si d de mai sus.
exercitarea meseriilor din 30 Taxa de sub lit. c i contribu-
Aprilie 1936; tia de sub lit. d, inträ In vigoare
b) Taxele percepute In baza pe data de 1 Aprilie 1938;
art. 110, 160 si 193 din legea pen- e) Veniturile prevazute de art,
tru pregátirea profesionalh si 172 al legii pentru Infiintarea
exercitarea meseriilor la elibe- consiliului superior economic si
www.digibuc.ro
368 30 Martie 1938
organizarea camerelor profesio-
nale din 29 Aprilie 1936.
Aceste venituri se vor incasa
urmdri prin organele prevd-
mute de art. 177, alin. 1 al legii
susmentionate, cu aceleasi sane-
tiuni in caz de neplatd.
In ce priveste cota de maxi-
mum 10 la sutd instituitä in fa-
voarea consiliului superior eco-
-nomic din veniturilor aditionale
-ale Camerelor de muncd, acea-
std cotil va fi suportath de
1,Fondu1 Muncii".
Bugetele de cheltuieli ale Ca-
merelor de muncd si Uniunii
lor, se vor alcdtui in limita su-
melor ce se vor aloca in bugetul
Fondului Muncii", si potrivit
normelor din legea pentru In-
fiintarea consiliului superior e-
vonomic si organizarea Camere-.
4or profesionale;
f) Taxa prevAzutá de art. 70,
-alin. final, al legii pentru infiin-
Aarea i organizarea jur'sdictiei
muncii din 15 Februarie 1933.
Cu incepere dela 1 Aprilie
.1938,aceastá taxd plittibila a-
nual de ciltre patronii intreprin-
derilor care au in serviciul lor
salariati supusi strdini, si anu-
Ine pentru fiecare salariat, se
lixeazil In modul urmdtor:
1) 10.000 lei pentru salariatii
din categoria personalului ad-
ministrativ si tehnic superior
sau asimilat acestuia.
2) 5.000 lei pentru salariatii
din categoria personalului ad-
ministrativ si tehnic inferior
sau asimilat acestuia.
3) 2.000 lei pentru salariatii
(lin categoria lucriltorilor califi-
cati sau asimilati lor.
4) 1.000 lei pentru salariatii
din categoria lucrátorilor neca-
lificati sau asimilati lor.
In caz de contraventie consta-
tatá de organele de inspectie si
cohtrol ale Ministerului Muncii,
Ilinisterului de Comert si In-
www.digibuc.ro
dustiie si Ministerului de In-
terne, in ce priveste neplata ta-
xei ardtatd, mai sus, sau ciind
patronul a pliitit o taxd mai
mica decdt cea fixatd, pentru
categoria cdreia apartine in rea-
litate salariatul strain, se va
percepe Indoitul sumei datorate;
g) Retinerile, amenzile si su-
mele rárnase nepliitite, prevázute
de art. 7, 8 si 9, din legea pen-
tru organizarea muncii in por-
turi, publicatil in Monitorul Ofi-
cial Nr. 297 din 23 Decemvrie
1937, care se vor incasa prin co-
misiile de muncd din porturi.
Sumele necesare pentru ope-
rele de asistentd, ocrotire i edu-
catia muncitorilor din porturi,
se vor aloca in bugetul Fon-
clului Muncii";
h) Surnele pe care, In confor-
mitate cu art. 16 al legii pentru
organizarea muncii de folos oh-
stesc din 24 Martie 1937, autori-
Wile de Stat, judetene si co-
mune, precum si institutiile pre-
vilzute de art. 7, alin. 2, din a-
ceeasi lege, sunt obligate sa le
prevadd in buget le lor, pentru
ingrijirea medicala si pentru
hrana tinerilor chemati s.i in-
deplineasca munca de folos ob-
stesc;
i) Sumele provenite din contri-
butia facultativa de 1 la sutá
pentru asistenta someurilor plá-
tità in parti egale de patroni si
salariati.
Aceastil contributie se va in-
casa pe searna Fonclului Mun-
cii", de chtre organele prevd-
zute de legea pentru unificarea
asigurarilor sociale din 8 Apri-
lie 1933, cu mod ficarile ei ulle-
rioare;
j) Amenzile la legile care re-
glementeazd repausul duminecal
si sdrbdtorile legale, protectia
muncii minorilor si femeilor,
inspectia muncii, proteguirea
muncii indigene, organizarea pla-
 30 Martie 1938
sarii, conflictele i contractele
de munca, migratiumle, juris-
dictia muncii ai lucrul efectuat,
pregatirea profesionala ai exer-
citarea meseriilor, plasarea I.
J. V., munca de folos obatesc ai,
In general toate amenzile la ori-
care alte legi, privind reglemen-
Urea, organizarea ai ocrotirea
_munch, meseriilor ai muncito-
rilor;
k) Toate bunurile mobile si
imobile, cu activul si pasivul
lor, care in baza diferitelor legi,
apartineau fondului pregatirii
profesionale Camerelor de mun-
ca, sau altor institutii intreti-
nute din veniturile, taxele sau
.contributiile incorporate in Fon-
dul Munch, tree de drept in pa-
trimoniul acestui fond, care le
va administra in viitor:
1) Taxele prevazute de art. 31,
al legii pentru asigurarea platii
lucrului efectuat, publicata in
Monitorul Oficial Nr. 91 din 21
Aprilie 1931;
m) Subventiile, donatiile, le-
gatele, veniturile bunurilor
ai imobile ale Fondului
Munch", precum ai orice alte
venituri i se vor mai incredinta
prin diverse legi, regulamente
sau masuri de alt ordin.
5. Asigurarile sociale vor con-
tribui la Fondul Munch", cu o
suma ce se va stabili de dare
.consiliul de administratie al Ca-
sei Centrale, sub rezerva ratifi-
cAni a adunärii ge-
nerale a acestei case.
6. Toate veniturile, taxele,
.contributiunile, subventiile etc.,
cuvenite Fondului Muncii" in
Tirtutea art. 4 ai 5 din acest de-
cret-lege, se vor incasa la buge-
tul acestui fond ai se vor depune
la Cassa de Depuneri i Consem-
natiuni inteun cont special des-
chis.
Cheltuielile din acest fond se
vor face in limita disponibilului
Hamangiu, vol. XXVI. 24.
www.digibuc.ro
369
aflat in cont, pi in ordonante de
plath emise in conformitate cu
dispozitiunile kgii asupra con-
tabilitatii publice, privitoare la
ordonantarea cheltuelilor pu-
blice.
7. Veniturile, taxele, contri-
butiile i bunurile care consti-
tuesc Fondul Muncii" sunt scu-
tite de orice impozit, taxe, con-
tributii sau cote, sub orice for-
ma sau denumire, in favoarea
Statului, judetelor, comunelor
sau altor institutiuni sau admi-
nistratiuni publice sau particu-
tare, exclusiv Casa generala de
pensiuni.
Se excepteaza dela dispozitiu-.
nile alin. 1 de mai sus, consi-
liul superior economic, caruia
se va repartiza din Fondul
Muncii" cota de maximum 10 la
suta din aditionalele Camerelor
de munca, In conformitate cu
dispozitiunile art. 4, litera e,
din acest decret-lege.
Economiile rezultate din orice
fel de credite bugetare ale Fon-
dului Muncii", atat la personal,
cat ai la material, raman fn fo-
losinta exclusiva a Fondului
Muncii", pentru sporirea de cre-
dite insuficiente sau pentru in-
vestitiuni nol.
8. Administrarea bunurilor
fondurilor i veniturilor Fon-
dului Muncii" se va face de ca-
tre ministru, potrivit normelor
prevazute de legea contabilitatii
publice.
Orice act de mice natura care
priveste situatia sau modul de
administrare a bunurilor, f on-
durilor ai veniturilor Fondului
Munch", va purta si semnatura
sau contra semnatura directo-
rului munch sau administrato-
rului-contabil al Fondului Mun-
cii".
Ministerul Muncii va fixa li-
mitele in care cheluielile inscrise
In buget vor putea fi aprobate
370 30 Martie1938
direct de catre organele de con-
ducere ale institutiilor si asezd-
mintelor Intretinute din Fon-
dul Muncii".
Angajdrile de cheltuieli din
fondurile administrate de Fon-
dul Muncii", In limita credite-
lor bugetare definitive si a dis-
posibilului de venituri, se vor
putea fare numai pând In ziva
de 15 Martie. Lichidarea acestor
angajamente se va putea face
pan& la 31 Martie, iar sumele
rämase disponibile In contul de
venituri al exercitiului in curs
se vor trece in bugetul de veni-
turi al exercitiului urmdtor unde
se va deschide un articol spe-
cial In acest scop.
Angajamentele rämase neli-
chidate la data de 31 Martie, se
vor lichida prin bugetul exerci-
tiului viitor, Inscriindu-se la un
articol special de creante.
9. Bugetul anual al Fondu-
lui Muncii" se Intecmeste de
ministru, deosebit de acel al
Ministerului Muncii.
Viramentele de credite nece-
sare In cursul executárii buge-
tului si in limita cifrei lui to-
tale vor putea fi fäcute cu apro-
barea Ministerului Munch, dupa
ce se va lua In prealabil avizul
Ministerului Finantelor.
Bugetul Fondului Muncii"
va fi Intocmit si votat odatd cu
bugetul general al Statului. In
mod exceptional, pentru exerci-
tiul 1938-1939 acest buget va. fi
alcatuit si aprobat cel mai Ur-
ziu pand la 15 Aprilie 1938, so-
cotindu-se durata Intregului e-
xercitiu dela 1 Aprilie 1938,
pan& la 31 Martie 1939.
10. Pe langa Fondul Mun-
cii" va functiona ca organ con-
sultativ un comitet compus din:
a) Un mare industrias desem-
nat de Uniunea general& a in-
dustriasilor din România;
b) Un meserias patron si doi
www.digibuc.ro
salariati unul lucrdtor, iar
celalt functionar particular
desemnati de Camera de mimed.
Bucuresti, dintre alegtitorii Ca-
merei care nu fac parte din con-
shiul de administratie.
Membrii de sub a si b vor fl
alesi de ministrul muncii, din-
tr'3 lista de Cate trei persoane,
recomandate pentru fiecare loc
de organizatlile amintite;
c) Un specialist fn chestiunile
de politicd sociald, numit de mi-
nistrul muncii;
d) Directorul general al Ca-
sei Centrale a Asigurdrilor So-
ciale si directorul muncii.
Membrii comitetului se nu-
mesc prin decret-regal pe patru
ani; In caz de vacant& produsä
de orice fel, precum si In carat
când vreunul din membri si-a
pierdut calitatea, In baza cdreia.
a fost numit, se vor face noi nu-
miri, dupd, aceleasi norme, pen-
tru restul perioadei.
Presedintele se numeste din
sdnul comitetului, chiar prin de-
cretul de numire.
Sedintele comitetului se tin cu
cel putin 4 membri.
Hotartrile se iau cu majorita-
tea voturilor celor prezenti la
sedintä. In caz de paritate, votuI
presedintelui care conduce des-
baterile hotäräste.
Ministrul prezideazd sedintele
la care participa.
Comitetul va fi convocat de-
catre ministrul munch, oxide-
câteori este nevoie.
Atributiunile comitetului sunt:
a) Studiazd si propune pro-
gramul de activitate pentru fie-
care exercitiu bugetar;
b) Propune bugetul de veni-
turi i cheltuieli al ,Fondului
Muncii";
c) Cerceteazd proiectele de con-
structii, instalatii sau alte
In legdturd cu fondul;
d) Face orice alte propunerii
 30 Martie 1938
privitoare la activitatea Fon-
dului Muncii".
11. Gestiunile institutiilor
asezdmintelor Intretinute din
Fondul Muncie vor fi verifi-
cate semestrial de o comisie,
care va functiona pe rang& Di-
rectia muncii si care va fi corn-
pusd dintr'un delegat al Inaltei
Curti de Conturi, un delegat al
Ministerului de Finante i un
delegat al Ministerului Muncii.
Comisiunea este In drept a a-
proba i da descdrcare de ges-
tiune institutiilor si asezdmin-
telor respective.
Gestiunile care nu Intrunesc
conditiile de aprobare si descAr-
care vor fi deferite de Ministe-
rul Muncii juclecAtii Inaltei
Curti de Conturi.
12. Gestiunea Administratiei
centrale a Fondului Muncii"
va fi verificatd de Inalta Curte
de Conturi.
13. Patrimoniul initial al Fon-
dului Muncii" se va determine
prin Intocmirea unui inventar
general, In care % vor enumera
si evalua toate bunurile mobile
imobile, precum i toate drep-
turile si obligatiunile pe care
fondul le are fatd de terti.
Acest inventar se va intocml
cel mai tárziu pând la 1 Octom-
vrie 1938.
14. Fondul Muncii" este con-
dus sub directa supraveghere a
directorului muncii, de un ad-
zninistrator-contabil, si cuprinde:
1. Sectia bunurilor.
2. Sectia veniturilor.
3. Sectia cheltuielilor.
4. Sectia contabilitdtii.
5. Biroul registraturii i arhi -
vet
15. Se desfiinteazd pe data
de 31 Martie 1938 fondul pregd-
tirii profesionale, prevAzut de
art. 183 din legea pentru pregd-
tirea profesionald si exercitarea
meseriilor.
www.digibuc.ro
371
Se desfiinteazd de asemenea pe
aceeasi data, comitetul de direc-
tie al fondului pregdtirii profe-
sionale, prevAzut de art. 10 al
decretului Nr. 2.986 din 7 No-
emvrie 1934, ratificat prin legea
publicatd in Monitorul Oficial
Nr. 92 din 18 Aprilie 1935.
16. Se abrogd fn Intregime,
pe data de 31 Martie 1938, art. 2
si 3 al legii pentru unificarea
taxelor pe titlurile de capacitate
profesionald din 12 Ianuarie
1927, precum si orice alte dispo-
zitii contrarii celor de fatd.
17. Un regulament va stabili
amAnuntit modul de aplicare a
dispozitiilor prezentuIui decret-
lege.
18. Presedintele Consiliulta
Nostru de Ministri si ministrii
Nostri secretari de Stet la De-
partamentele Muncii, Finante-
lor si ad-interim la Justitie sunt
insdrcinati cu executarea pre-
zentului decret.
DECRET-LEGE
pentru pensionarea personalului
Adunärii Deputatilor
si al Senatului
DIN 30 MARTIE 1938 1)
Asupra raportului Presedinte-
lui Consiliului Nostru de Minis-
1) I. D. R. sub Nr. 1.351 din 1938,
s 'a dat in baza art. 98 din Gonad-
tutie i s'a publicat in Monitorul
Oficial, p. I, Nr. 74 din 30 Martie
1938. A se vedea in leg&turi si De-
cret-lege relativ la functionarii Se-
natului i Adunärii deputatilor, din
1 Aprilie 1938, la ordinea cronolo-
ea, in aeest vol.; de asemeni Le-
gea general& de pensiuni, din 15
Aprilie 1925, la. pag. 440, vol. XI
XII, cu Decretele-legi din 26 Iunie,
7 August i 11 Octomvrie 1937, la
pag. 1434, 1621 si 1922, vol. XXV,
p. II, precum i Instructiunile spe-
ciale, pag. 2069, acelasi vol.
372 31 Mullis 1938
tri *i al ministrului Nostru, se-
cretar de Stat la Departamen-
tul Finantelor *i ad interim la
Justitie, cu Nr. 499.704 din 1938;
V52ând jurnalul Consiliului
de Ministri cu Nr. 663 din 1938;
Având In vedere dispozitiunile
art. 98 din Constitutia promul-
gat5 cu I. D. R. Nr. 1.045 din 27
Februarie 1938;
AvAnd in vedere avizul Consi-
liului legislativ cu Nr. 23 din
1938,
Am decretat j decretilm
1. Personalul Aduntirii depu-
tatilor *i al Senatului, benefi-
ciar al legii generale de pensiuni
va fi pus In retragere din ofi-
ciu, pe ziva de 1 Aprilie 1938,
pentru regula drepturile la
pensie, potrivit legii generale de
pensiuni, cu urnatoarele dero-
gäri:
F'unctionatii, personalul teh-
nic *i cel de serviciu, sí alba
impliniti 26 ani de serviciu, sau
53 ani, ca vârsai, iar dactilogra-
fele 25 ani de serviciu sau 50 ani
ca varstà.
La timpul servit, se va ad5,o-
ga, pentru functionari *i dacti-
lografe cel mult 5 ani, iar pen-
tru personalul tehnic *i de ser-
viciu, cel mult 3 ani, ca timp
calculabil la pensie.
2. Se vor socoti ca ani de ser-
viciu *i ca timp util la pensie,
tot timpul servit la Stat, judet
sau comun5, urbang, cu sau
frix5, retineri, cu obligatia pen-
tru functionari de a värsa Ca-
sei generale de pensiuni, pâra
la. data inscrierii sale la pensie,
retinerile pentru timpul servit
fArg retineri.
3. Toate dispozitiunile din alte
legi *i regulamente, care sunt
contrarii acestui decret-lege sunt
*i rilmân abrogate.
Presedintele Consiliului Nos-
tru de Ministri i ministrul Nos-
tru secretar de Stat la Departa- 1938.
www.digibuc.ro
mentul Finantelor *i ad interim
la MinisteruI Justitiei, sunt In-
shircinati cu executarea prezen-
tului decret-lege.
DECRET-LEGE
pentru completarea ait 8 din Legea
organizärii ministerelor
DIN 31 MARTIE 19381)
Asupra raportului prwdinte-
lui Nostru de Consiliu *i al mi-
ni*trilor No*tri secretari de Stat
la Departamentele Justitiei
Internelor cu Nr. 758 din 1938;
V5..zând jurnalul Consiliului
de Mini*tri, cu Nr. 695 din 1938;
In virtutea art. 98 din Consti-
tutiune,
Am decretat *i decretäm:
Art. 8, alin. 2, din legea pen-
tru organizarea ministerelor se
completeaz5, astfel:
Intre functiunea de ministru
titular al unui Departament e-
conomic .5i aceea de guvernator
al Minch Nationale a Tiomâniei,
nu este incompatibilitate".
DECRET-LEGE
pentru Infiintarea Consiliului
de Coroani
DIN 31 MARTIE 1938 2)
Asupra raportului pre*edinte-
lui Nostru de Consiliu *i al mi-
nistrului Nostru, secretar de
1) I. D. R. sub Nr. 1.420 din 1938,
s'a dat in baza art. 98 din Consti-
tutie si s'a publicat in Monitoral
0 field p. I, Nr. 75 din 31 Martie
1938. El completeazä art. 8 din Le-
gea organizärii ininisterelor, din 2
August 1929, pag. 877, vol. XVII.
2) I. D. R. sub Nr. 1.421 din 1938,
dat in baza art. 98 din Consti-
tutie i s 'a publicat In Monitorul
0 ficial p. I, Nr. 75 din 31 Martie
 31 Marne 1938
Stat la Departamentul Justitiei,
Nr. 759 din 1938;
Vázand jurnalul Consiliului
de Ministri cu Nr. 696 din 1938;
In virtutea art. 98 din Consti-
tuldune,
Am decretat si decretam:
1. Se infiinteaza un Consiliu
de Coroana a carui compunere
si functionare este determinatä
prin legea de. fata.
2. Membrii Consiliului de Co-
roana, vor fi mimiti prin decret
regal. Ei sunt desemnati de
Rege dintre actuali si fosti dem-
nitari ai Statului, bisericii, os-
tirii si ai Curtii Regale sau din
personalitatile de vazd ale. Tarii.
Nurnärul membrilor nu este
lirnitat.
3. Regele intruneste Consiliul
de Coroana oridecilteori soco-
teste util sa-i ceara parerea, cu
titlul consultativ, asupra proble-
melor de Stat de insemnatate
exceptionala. Consiliul se adunä
in resedinta regal& si este pre-
zidat de Rege.
Consiliul se intruneste, fie sin-
gur, fie impreuna cu Consiliul
de Ministri, dupá cum decide
Regele.
Desbaterile urmate sunt con-
semnate inteun proces-verbal
care se conserva. in Arhiva Ca-
sei Regale.
4. Membrii Consiliului de Co-
roana, pot primi si insárcinari
speciale. Ele sunt fixate prin
Inalta Insarcinare si au un ca-
racter temporar.
5. Membrii Consiliului de Co-
roan& poartá titlul de Consilieri
regali si au rang de ministri de
Stat si 0C11136 in toate ceremo-
niile of iciale, loc indata dup5,
Presedintele Consiliului de Mi-
nistri. Ei vor primi o indemni-
zatie de reprezentare 2).
2) A se vedea L. 2.1 Iu lie 1938.
www.digibuc.ro
373
DECRET-LEGE
pentru disolvarea tuturor asociatiunilor,
grupirilor sau partidelor politice
DIN 31 MARTIE 1933 0
Asupra raportului presedinte-
lui Consiliului Nostru de Mi-
nistri si al ministrilor Nostri se-
cretari de Stat la Departamen-
tele Internelor, Justitiei *i AO:
rarii Nationale, Nr. 760 din
1938;
Vrizand jurnalul Consiliului
de Ministri, Nr. 697 din 1938;
In virtutea art. 98 din Consti-
tutiune,
Am decretat *i decretilm:
1. Toate asociatiunile, grupa-
rile sau partidele actualmente
in fiintil si care s'au constituit
in vaterea propagarii ideilor po-
litice sau a realizarii kr, sunt
si raman disolvate.
2. Nicio notra organizatiune
politica nu va putea lua fiinta
in viitor si nu va putea active
cleat in conditiunile si cu for-
mele prevazute printr'o lege
gpeciala, ce se va intocmi in a-
cest scop.
3. D. presedinte al Consiliu-
lui si d-nii ministri de interne,
justitie si aparare national&
sunt insárcinati cu aducerea la
indeplinire a prezentului decret.
Raportul presedintelui de Con-
siliu catre M. S. Regele.
Vechiul regim reprezentativ
consta pe de o parte in recruta-
1) I. D. It. sub Nr. 1.422 din 1933,
s'a dat in baza art. 98 din Consti-
tutie si. s'a publieat in Monitorwl
Oficial p. I, Nr. 75 din 31 Martin
1938. A se vedea 9i. J. C. M. din 30
Aprilie 1938, la ordinea eronologica;
de aserneni Deeret-lege pentru adrai-
nisti area bunurilor partidelor poli-
flee disolvate, din 31 Mai 1938, in
aced vol.
374 31 Mart le 1938
rea Membrilor Parlamentului
prin scrutin de list& si calcul
al sufragiilor intrunite de par-
tide pe Tar., iar pe de aft&
parte in responsabilitatea gu-
vernelor in fata Adundrilor le-
giuitoare.
Acest regim a f&cut necesar&
odinioarA constituirea i func-
tionarea partidelor politice. Ele
au existat in fapt si in drept
pânä astazi.
Constitutiunea dela 27 Fe-
bruarie 1938, a introdus ins& un
nou sistem cu totul opus. El
consta in alegerea membrilor
Camerelor prin scrutin unino-
minal si in reprezentarea pe
profesiuni.
Pe de alt& parte guvernul are
responsabilitatea politic& numai
fata de Rege.
In asemenea conditiuni ve-
chile organizatii de partid nu
mai corespund unei functiuni
politice; ele nu mai au o ra-
tiune de existent& i devin ast-
fel perimate. Mai mult chiar ac-
tivitatea unor organisme incom-
patibile cu noua asezare, ar pu-
tea constitui o piedicA in calea
unei normale desvoltitri a noii
vieti publice din România.
Trebue s& observäm de ase-
menea cä agitatiile exagerate,
desläntuite de patimi i violente
in care degenerase viata de par-
tid in timpul din uriud, au con-
stituit unul din motivele care au
impus si justificat schimbarea
de regim operatä.
Ar fi astfel o adevárat& con-
tradictie sä se ingddue däinui-
rea mai departe a unei stäri de
lucruri pe care tara insäsi a
condamnat-o inteun elan una-
nim, ca rezultat al referendum-
ului popular dela 24 Februarie
1938.
Este nevoie asa dar de o pe-
rioadä de liniste, de pacificare
a spiritelor. Este nevoie de o
www.digibuc.ro
epoca de revizuire a constiinte-
lor si de adaptare la noua stare
de lucruri.
De aceea socotim cä urmarea
logic& a noului regim este di-
solvarea tuturor organizatiilor
politice ce au fiintat pânä acum
si suspendarea oriarei activi-
täti de partid, pân& in ceasul
când se va alcAtui o lege care
s& determine normele i condi-
tiunile in care sunt autorizate
constituirea si functionarea de
asociatiuni politice.
Pentru aceste consideratiuni,
propunem alaturatul proiect de
decret.
DECRET-LEGE
pentru modificarea art. 2 din Legea
pregitirii inginerilor in
politehnice
DIN 31 MARTIE 1933 1)
Asupra raportului presedinte-
lui Consiliului Nostru de Mi-
nistri i ministrilor Nostri se-
cretari de Stat la Departamen-
tele: Educatiunii Nationale, Fi-
nantelor si ad-interim la Justi-
tie, cu Nr. 12.399 din 1938;
Väzând jurnalul Consiliului
de Ministri cu Nr. 694 si avizul
Consiliului legislativ dat prin
procesul-verbal cu Nr. 39 din
1938;
Pe temeiul art. 98 din Consti-
tutie,
Am decretat i decretäm:
1. Se modific& art. 2, alin. 2
alin. 3, din legea pentru con-
centrarea pregätirii inginerilor
in scoalele politehnice, promul-
gatá cu inaltul decret regal Nr.
2) I. D. R. sub Nr. 1.383 din 1938,
s'a dat in baza art. 98 din Consti-
tutie i s'a publieat in Monitorul
Oficial, p. I, Nr. 74 din 30 Martie
1938. A se vedea art. 2 din Legea
care se modlificii, la pag. 530, vol.
XXV, p. I.
 31 Martie 1938
1.360 din 19 Martie 1937, dupg
tum urmeazg:
Facultatile de stiinte sau In-
stitutele tehnice de pe langâ. U-
niversitäti, In afarg de Facul-
tatea de stiinte agricole din Chi-
singu, nu vor mai decerne titlul
de inginer-universitar" decat
pang la finele lunii Noemvrie
1941".
Inginerii diplomati ai Uni-
versitgtilor din tang, care vor fi
-absolvit actualele institute teh-
nice universitare, pang la sfâr-
situl lunii Noenwrie 1941, se vor
bucura de toate drepturile con-
lerite de legile in vigoare, im-
plicit cele acordate de legea de
organizare a corpului tehnic al
Ministerului Lucrgrilor Pub lice
si al Comunicatiilor, de care se
bucurg inginerii absolventi ai
scolilor politehnice din tail 2).
2. Art. 3 din aceeasi lege se
modificg dupg cum urmeazd:
Actualii studenti regulat in-
scrisi ai Institutelor universi-
tare de mai sus, cu inceperea
anului scolar 1937/938, vor trece,
la cererea lor, la scolile politeh-
nice, recunoscându-li-se free-
yenta, examenele, proiectele si
lucrgrile practice trecute la uni-
versitate".
3. Orice dispozitiuni din le-
gile si regulamentele in vigoare,
cu privire la acesti studenti,
contrare prezentului decret-lege,
sunt si raman abrogate".
4. Presedintele Consiliului
Nostru de Ministri si ministrii
Nostrii secretari de Stat la De-
partamentele Educatiunii Na-
tionale, Finantelor si ad-inte-
rim la Justitie, sunt Insgrcingi
cu aducerea la indeplinire a
prezentului decret-lege.
2) A se vedea Legea de organizare
a eorpului tehnie al M. L. P., din
15 Iunie 1894, la pag. 893, vol. XX.
www.digibuc.ro
375
DECRET-LE6E
pentru acordarea unui termen
de mutare chiriaailor
DIN 31 MARTIE 1938 1)
Asupra raportului ministrului
Nostru secretar de Stat ad-in-
terim la Departamentul Justi-
tiei Nr. 28.298 din 1938,
Vgzand jurnalul Consiliului
de Ministri Nr. 673 din 1938;
Vgzând avizul Consiliului le-
gislativ Nr. 3 din 1938;
In temeiul art. 98 din Consti-
tutiune,
Am decretat si decretam.
Art. unic. Chiriasii ale cg-
ror contracte de inchiriere ex-
pia la 23 Aprilie 1938, se pot
muta din imobilele Inchiriate
pang la 29 Aprilie 1938 exclusiv
Referatul d-lui ministru al jus
titiei ad-interim cdtre Consi-
liul de Ministri,
Obiceiul locului In unele re-
giuni ale OM, prevederi regu-
lamentare In alte regiuni, 1'10-
duie chiriasilor rgmanerea In
imobilul ce au avut inchiriat
Inca ateva zile dupg expirarea
contractului.
In acest an ziva de 23 Apri-
lie, zi consacratg In cea mai
mare parte a tárii ca termen de
incepere si expirare a contrae-
telor de inchiriere, cade In Sam .
bata mare, cele 2 zile urmit-
toare in care, potrivit obiceiu-
lui locului, mutarea urmeazg a
se face fiind zilele Sfintelor
Pasti.
Pentru a da posibilitate marei
majoritgti a locuitorilor tárii
sg-si sarbatoreasca Pastile In li-
niste, am Intocmit algturatul
0 I. D. R. sub Nr. 1.381 din 1938,
s 'a dat in baza art. 98 din Coned-
tutie si s'a publieat in Monitaria
0 ficial, p. I, Nr. 75 din 31 Martin
1938.
 376 31 Mart le 1938
proiect de decret prin care se
IngAduie chiriasilor ale cáror
contracte expirá la 23 Aprilie
1938, sà, poat5, continua a detine
imobilul Inchiriat ph.nä In dim,-
neata zilei de 29 Aprilie, cand
cel mai ttirziu el trebue pus la
dispozitia proprietarului.
Beneficiul legii se Intinde la
orice bun imobil fnchiriat, in-
diferent de destinatiunea ce are.
Dacá si d-voastre sunteti de
acord cu propunerea ce vá fac,
vrt rog a rnd. autoriza a supun
Maiestatii Sale Regelui alätu-
ratul proiect de decret privitor
la acordarea unui termen de
mutare chiriasilor.
DECRET-LEGE
pentru modificarea unor dispozitiuni din
Legea pentru organizarea Corpului de
avocati publici
DIN 31 MARTIE 1938 1)
Asupra raportului ministrului
Nostru secretar de Stat ad-in-
terim la Departamentul Justi-
tiei Nr. 28.299 din 1938,
VAzand jurnalul Consiliului de
Ministri Nr. 674 din 1938;
Viiiiind avizul Consiliului le-
gislativ, sectia I, Nr. 37 din
1938;
In temeiul art. 98 din Consti-
tutiune,
1) I. D. R. sub Nr. 1,382 din 1938
s'a dat in baza art. 98 din Consti-
tutie si s 'a publicat in Monitorat
0 ficial, p. I, Nr. 74 din 30 Martie
1938, A so vedea In legiturä:
1. Legea pentru organizarea Cor-
pului de avoeati publici, din 9 Mai
1933, la pag. 623, vol. XXI, eu mod.
10 Noemvrie 1934, pag. 746, vol.
XXII; 18 Februarie 1935, pag. 100,
vol. XXIII; 1 Aprilie 1936, pag.
489, vol. XXIV; 16 Aprilie 1937,
pag. 1208, vol. XXV.
2. Regulamentul pentru concurs de
avocati publici, din 9 Februarie 1934,
pag. 14, vol. XXII.
www.digibuc.ro
Am decretat si decret6m:
1. Se abrogá dispozitiunile a-
lin. 2 al art. 77 din legea Nr. 1391
din 1933 si legea Nr. 24 din 1936.
2. Avocatii referenti care au
fost fncadrati avocati publici,
nu vor putea fi definitivati de-
OA dupd trecerea examenului
prevrizut de art. 19 al legii pen-
tru organizarea corpului de a-
vocati publici.
Inscrierea la examen trebue
sá se facd la Ministerul Justi-
tiei cel mai tarziu pânit la 15.
Aprilie 1938.
3. Avocatii artitati In artico-
lul precedent, care nu se vor In-
scrie la examen sau nu vor fi
declarati reusiti fn conditiunila
regulamentului Nr. 4 din 1934,
ineeteaz6 de a face parte din
corpul avocatilor publici si vor
recripdta functiunile adminis-
trative avute fn momentul Inca-
drárii. Ei vor primi salariul co-
respunzritor gradului ce au a-
vut fnainte de Incadrare In ie-
rarhia administrativii.
4. Ministerul va Intocmi un
tablou al locurilor ocupate de
avocatii publici reusiti la exa-
menul prevtizut de art. 2 si fl
va publica In Monitorul Oficial.
Acei reusiti la examen au
dreptul, In ordinea clasificArii,
sg-si aleagá locurile in termen
de 8 zile libere dela publicarea
locurilor In Monitorul Oficial.
Acel care nu si-a exercitat drep-
tul de alegere este obligat a.
nrimeascd locul fncredintat de
Ministerul Justitiei.
La medii egale se va da pre-
ferinta doctorului In drept, iar
In lipa celui mai vechi licen-
(iat In drept.
5. In termen de 15 zile dela
publicarea decretului in Moni-
torul Oficial, avocatii publici
sunt obligati sá se prezinte la
post.
Avocatul care nu s'a prezentat
 31 Martle 1938
la post In acest termen, este
consiclerat demisionat.
6. Definitivarea avocatilor pu-
blici reusiti la examenul pre-
vAzut de art. 2 se va face in con-
ditiunile art. 18 din legea Nr
139 din 1933, dupA un an dela
numire.
7,, Posturile ocupate de avo-
catii publici, care nu s'au
scris la examen, se suprimii
din buget pe ziva de 15 Aprilie
1938. Posturile celor nereusiti
la examen se suprimrt pe prima
zi a lunii urmAtoare publicArii
in Monitorul Oficial a tabloului
prevelzut de art. 4.
Pe ziva desfiintririi posturilor
de avocet referent, se reinfiin-
teazA posturile administrative
corespunzatoare gradului ce ti-
tularul a avut la incadrarea sa.
8. IncadrArile avocatilor pu-
blici, fAcute In conformitate cu
clispozitiunile art. 69-72 slin le-
gea Nr. 139 din 1933, sunt defi-
nitive si nu mai pot fi rectifi-
cate In viitor.
DECIZIE
relativ la crescfitorii de animale
de präsiti
DIN 31 MARTIE 1938 9
Noi, ministru secretar de Stat
la Departamentul Agriculturii
Domeniilor,
VAzAnd dispozitiunile art. 97
din regulamentul pentru pune-
rea In aplicare a legii privitoare
la organizarea si Incurajarea a-
griculturii, promulgatA prin I.
I) Decizia ministerial& Nr. 59.712
din 1938, s'a publieat in Monitoral
fioial, p. I, Nr. 75 din 31 Maitie
1938; a se vedea. si art. 87 din Re-
gulamentul pentru punerea in apli-
care a Legii privitoare la organi-
zarea i ineurajarea agrieulturii, din
12 Oetoinvrie 1937, la pag. 1927, vol.
XXV, p. II.
www.digibuc.ro
37?
D. R. Nr. 1.361 din 1937, si publi-
catri in Monitorul Oficial Nr. 6?
din 22 Martie 1937,
Decidem:
1. CrescAtorul, care posedl re-
producAtori si doreste a-i folosi
pentru alte animale decal ale
sale, este obligat a-i declare la
primaria comunci respective
In- pentru a fi examinati i autori-
zati de comisiunea de expertia
a pluiii, numitrt de minister si
compusA din: medicul veterinar
al circumscriptiei, ca presedinte;
seful circumscriptiei agricole
respective; pretorul plaii res-
pective i un crescAtor de ani-
male desemnat de Caio.era de a-
griculturA.
Se recomandA in regiunile cu
o crestere de cai mai avansatA,
sá feat parte din comisia de ex-
pertiza si autorizarea armAsa-
rilor i eful depozitului de ai
mAsari sau seful hergheliei Sta.
tului din regiune. L fel se re-
comandA a se face un apel la
seful institutiei ce creste cele-
lalte specii de animale ce even-
tual s'ar gAsi in regiune.
Propunerile pentru numirea
membrilor in comisiunile de ex-
pertizA se fac de cátre Camera
de agriculturA, pe cale ierar-
Comisiunea va lucra in fie-
care comunti Impreunä cu pri-
marul respectiv si va lua hotA-
riri cu majoritatea de voturi a
membrilor ei.
Comisiunea de expertizA se In-
truneste dupA, trebuintA, in baza
convocárii presedintelui, care In-
grijeste si de lucrArile de birou
si care fixeazA si itinerariul co-
misiunii, de acord cu ceilalti
membri ai comisiunii, dupA mo-
delul alAturat Nr. 1.
Itinerariul comisiunii va fi co-
municat Camerei de agriculturA
si inspectoratului regional zo-
otehnic i sanitar veterinar si
378 31 Martie 1938
va fi adus la cunostinta publi-
c& prin autoritdtile comunale
4.espective, care sunt tinute a in-
griji sd, fie adusi in fata comi-
siunii toti reproducatorii mas-
tuli din comund, destinati re-
productiei publice.
2. Expertiza reproducatoril.r
masculi este publica.
Comisiunile de expertizd exa-
mineazd reproducdtorii masculi
tu privire la rasa, origine, vitr-
std, siindtate si constitutie, fa
tunditate, insusirile corporale,
tonditiune, temperament, vàr-
stä si calitatea produsilor.
Aprecierea individuald se va
face dupd metoda punctelor con-
form mocielului Nr. 9 (armh-
sari), 10 si 11 (tauri), 12 si 13
(berbeci), 14 vieri, care se vor
procura de cdtre Camerele a-
gricole, sectia zootehnicd.
Aprecterea armelsarilor de re-
f produefie
Conditiunile care se vor cere
alandsarilor de reproduct'e sunt
ormätoarele:
Sd aiM caractere fizice ale
rasei stabilitd i incurajatá de
Stat in regiunea respectivA
originea cunoscutd, dovedit4 cu
tertificat de nastere sau extrase
ihn registrele genealogice.
S. fie In perfect& stare de sä
natate.
SA prezinte o constitutie ro-
bustä, o stare de intretinere bun&
s& fie vioi, energic i cu ca-
racter blând.
aiM capul nobil, proportio-
nat $i caracteristic rasei, gâtul
musculos si bine prins, spina-
rea si salele scurte i drepte,
pieptul adâmc, larg si coastele
bine arcate.
Sa aiM membrele bine des-
voltate, suficient de musculoase,
articulatiuni uscate, tendoane
puternice, copite bune i aplom-
buri corecte.
www.digibuc.ro
SA nu prezinte oase moarte
sau alte defecte sau afectiuni
transmisibile prin ereditate,
(imobilitate, cornaj, emfizem
pulmonar, oftalmie periodick
etc.).
Sui aibg, mersuri corecte.
SA prezinte un aspect general
armonic, robust si o frumoas&
desvoltare scheleticd.
Aprecierea taurilor de repro-
duefie
Rasa de stepd. La rasa de
step& se vor avea in vedere in-
susirile de conformatie, carac-
teristice varietatilor din dife-
rite regiuni si anume:
In Basarabia, varietatea basa-
rabeand.
In Moldova si Valea Dundrii,
varietatea moldoveneascd, buc-
sand si ialomiteand.
In suclul Dobrogei, varietatea
iskeriand.
In Transilvania, varietatea
transilväneand.
La toate aceste varietdti se
vor cere in primul rând aptitu-
dini pentru muncil, iar condi-
tiunile speciale de conformatie
care se impun reproducatorilor
autorizati sunt urmatoarele:
0 bund desvoltare osoasd.
Membre solide cu fluere scurte
groase, cu articulatii si ten-
doane puternice, aplomburi bune
mersul corect.
Pieptul larg i adânc, spata
lung& si grebdnul bine desvol-
tat.
Linia spindrii dreaptd, salele
solide si bine legate.
Crupa largii, musculoasd si
orizontald.
Nu se vor admite la prasila
taurii cu coarnele prea groase
(se va tine seam& de proportia
dintre lungime si grosime), cu
cap de vacd, cu gât de vioard,
cu salele cdzute, cu crupa prea
oblicd si ascutitd.
 31 Mart le 1938
Culoarea albá sau surá tre-
buind a fi repartizatá uniform,
nu se vor admite bált&turi chiar
daca, acestea au o coloare putin
pronuntata si chiar dacá sunt
de nuantá fumurie sau albas-
trie.
De asemenea, nu se vor ad-
mite pete sau peri galbeni, gene
galbene i bot de coloare roz&
sau pestrit.
Oasele moarte (exostoe), pe
articulatii, sunt un defect elimi-
natoriu.
Rasa Simrnental. Animalele
din aceast& ras& au mai multe
aptitudini, fiMd vite si de car-
ne si de lapte si de munca.
Se va cere deci un corp mai
lung, mai larg, mai cárnos, par-
tea posterioará a trunchiului
mai desvoltata, fesele scoborite
rotunde, spinarea dreaptti
pe cat e posibil Mx& cocoase la
coadd, iar fluerul cat mai gros.
Coloarea trebue sa, fie báltata,
alb cu galben, fie mai deschis,
fie mai inchis, far& pete mid
sub forma de stropituri. Pig-
ment negru nu trebue sa existe.
In niciun caz nu se admit
peri negri in urechi, la sail* la
genunchi, varful cornului ne-
gru, pete negre pe bot, ins& se
vor tolera pete rosii pe bot, pig-
mentul rosu fiind ingaduit pe
orice parte a corpului la rasa
Simmerital.
Capul de regulá este alb, dar
nu trebue exclus dela prasila
un taur bun, pentruc& are pete
rosii pe cap.
Rasa Pintzgau. Se va tine sea-
m& de aceleasi consideratii ca
si la Simmental, afar& de co-
Ware, care este diferitd.
Corpul ca i capul trebue sá
fie complet rosu, dunga alba de
pe spinare este de dorit sa, fie
Oat mai regulatá, brátárile dela urechile potrivit de lungi sl
membre pot lipsi partial. and groase, prevázute cu peri la
www.digibuc.ro
379
capul are pete albe este o indi-
catie de corcire cu Simmental.
Rasa Schwyz. (Algau, Oberin-
nthal, Montafona, Vorarlberg).
La aceasta rasá se cer aptitu-
dini de lapte, de carne si de
muncá. Taurii trebue sa aibá un
corp lung, spinarea dreapt&,
crupa sá nu fie ridicatá; fesele
sa, fie desvoltate, fluerul gros,
aplomburile bune.
Coloarea rasei este bruná mai
deschis sau mai inchis. Nu se
admit ins& baltáturi in nicio
parte a corpului, ci transitia
catre regiunile mai deschise tre-
bue sá se fac& pe nesimtite.
Pentru toate rasele bovine, ex-
ploatate in deosebi pentru lap-
te, se va 'cere un corp mai pu-
tin greu, o fapturá mai fina,
piele subtire, moale si elastica.
Originea taurului având o mare
inraurire asupra productiei lap-
telui, se va avea in vedere pro-
ductivitatea ascendentilor.
Aprecierea berbecilor de prd-
sild
In aprecierea berbecilor 'le
prásilá se va tine seam& in pri-
mul rand de sdnatate, de insu-
sirile caracteristice rasei
aptitudinile exploatate in cres-
tere.
Astfel la oile pentru lapte
Fang se va pref era trunchiul
mai lung, jar la cele de carne
corpul rotund, larg i cu meal-
brele scurte.
Se va tine seam& atat de cali-
tatea, cantitatea i intinderea
imbracamintei lânoase, cat si de
desvoltarea corporal& si forma-
tul diferitelor regiuni.
In general, oaia bun& de prá-
silá are linia superioar& dreap-
gâtul fiind scurt si pe ace-
easi linie cu spinarea. Capul
scurt i larg in dreptul frunti7,
380 31 Martie 1938
varf i cu baza imbracata cu
lâna; pieptul bine deschis, ro-
tund si larg cu coastele bine
arcate; membrele scurte j cat
mai imbracate.
Colorile i repartizarile lor pe
corp vor fi de asemenea apre-
ciate potrivit cu caracteristica
fiecarei rase.
Astfel:
Berbecii de rasa, tigaie alba
bucalaie, au lane alba curet pe
tot corpul. Fata, fruntea, ure-
chile $i membrele sunt cafenii
inchis, exceptional negre. Smo-
cul de lana de pe frunte este
alb.
Acelea*i regiuni colorate in
galben ro$cat (culpiu) caracte-
rizeaza tigaia ruginie, iar in alb
fara, pete, tigaia belä.
Tigaia neagra are coloarea
neagra cu o nuanta ro$cattt. Fi-
rul de Yaná este negru cu ex-
ceptia varfului care este roscat.
Fire albe pot fi tolerate.
La rasa Krakul, se cere iardsi
un corp desvoltat i coada tre-
bue sa fie lata in partea supe-
rioara i bilobata in partea infe-
rioara, sä prezinte o prelungire
subtire bine deta$ata $i rasu-
cita.
Aprecierea vierilor de repro-
duqie
La rasa Mangalita se cere un
par cret $i bogat, un cap potri-
vit de mare, cu urechile aple-
cate inainte si acoperite cu par
cret, trunchiul lung, crupa lar-
ga, suncile bine desvoltate, pi-
cioarele scurte i groase.
Nu se vor autoriza vierii cu
capul lung $i subtire, cu ure-
chile mici i indreptate In sus,
cu spinarea de crap, cu crupa
strimtä i teitá, cu corpul tur-
tit dintr'o parte intealta, cu
picioarele lungi, cu fluerile prea
subtiri, cu parul scurt $i prea
putin cret.
www.digibuc.ro
Coloarea parului la manga-
lita alba, e alb& murdara; la
mangalita neagra, e neagra cu
alb pe abdomen.
La rasele York $i Berk se va
cere un trunchiu lung, o spi-
nare dreapta, *uncile cat se
poate de desvoltate, scoborite $i
rotunde, membre scurte $i fluer
gros. Capul la York poate fi
cu profilul concav sau drept,
cesta din urma fiind caracte
ristic Yorkului Mare.
oloarea parului la York tre-
bue sá fie alba peste tot, se ad-
mite pete negre pe piele, dar
la par; la Berk, coloarea nee:
gra cu alb la extremitäti.
La rasa Bazna. Se va tine sea-
ma de aceleasi consitleraiuni ca
la rasa Berk, in special in ceea
ce priveste conformatia corpo-
rala. Coloarea la Bazna este
neagra, i e de dorit ca inelul
alb care incinge corpul la mij-
loc sa fie bine delimitat, larg *i
regulat pe margini.
In afará de regulele stabilite
mai sus, comisiunile de exper-
tiza vor aprecia cu deosebita a-
tentiune:
a) Calitätile ascendentilor
general si pe acelea a parintilor
in special. Astfel la armasariì
de reproductie se va tine seama.
de perfomantele eventuale ale
parintilor, la tauri productia de
lapte si prolificitatea mamei, la
oile karkakul calitatea pielice-
lelor produse de parinti, iar la.
porci prolificitatea acestora;
b) Puterea de transmisiune e-
reditar& a reproducatorilor and
ace$tia au mai fost utilizati la.
reproductie, cercetându-se call-
tatile produ$ilor;
c) Starea organelor genitale $1.1
prolificitatea.
Organele genitale trebue O. fie
pe deplin desvoltate si in stare
normal& de functionare.
In cazurile câncl reproduc
 31 Martie 1938 381

torul a mai filcut monta, comi- fi autorizati pentru monta pu-

siunea de expertiza se va infor- blica si declarati admisi dupa
ma asupra procentului de pro- indeplinirea formalitätilor de
clusi obtinuti in anii precedenti; mai sus, vor fi marcati astfel:
d) Viirsta minima, la care re- a Armásarii vor fi infierati
producatorii masculi vor fi au- pe partea stanga a gâtului cu
torizati a incepe monta este: litera A;
4 ani pentru armasarii de b) Taurh cerbecii si vierii vor
sange cald. fi insemnayt prin aplicarea
3 ani pentru armasarii de la urechea stanga a unei
sange rece. marci metalice, purtand litera A
2 ani pentru taurii rasá de Armasarii 3omp1et adulti care
step nu intrunese conditiunile de a
18 luni pentru taurii rasa pro- fi autorizati, vor fi infierati pe
coce. partea stanga a gatului cu li-
18 luni pentru berbeci. tera R.
12 luni pentru vieri. Semnele de marcare ale repro-
* *
ducatorilor, care au fost auto-
rizati in anii precedenti, dar
Comisiunile de expertiza vor care au devenit improprii ulte-
avea in vedere nu numai par- rior, se anuleaza, de comisia de
tea pur tehnica, ele vor tine expertiza, infierându-se cu sem-
seama de starea de desvoltare nul 0 peste litera A sau sco-
cresterii animalelor din re- tându-li-se marcile metalice.
giune i vor avea grije ca ce- Marcarea armasarilor de pur
rintele cresca.torilor sa fie pe sânge (englez si trapasi) nu este
cat cu putinta pe deplin satis obli gatorie.
fácutä. 5. Reproducatorii autorizati se
In consecinta, data inteo re- vor inscrie inteun registru spe-
giune cresterea animalelor do- cial, conform formularului all-
mestice este mai inaintata, a- turat Nr. 2, comisiunea elibe-
tunci vor aplica in intregime rand proprietarului respectiv un
conditiumle de mai sus; iar in certificat de autorizare, potrivit
regiuni uncle este lipsa, mare de formularului aci anexat sub
reproducatori selectionati sau Nr. 3.
unde actiunea zootehnica este Certiifcatul se clá gratuit
abia la inceput, comisiunile vor e valabil timp de un an.
chibzui astfel ca sa asigure nu- 6. Proprietaril nemultumiti
märul necesar de reproducatori, cu deciziunile comisiunii pot
.acordând mici tolerante dela a- face apel la Camera de agricul-
ceste reguli. tura, in temen de 15 zile dela
3. Lucrarile incheiate de co- comunicare.
misiunea de expertiza se vor Pentru judecarea acestor ape-
trimete serviciului veterinar al luri Camera va desemna o co-
judetului, are centralizandu-se misiune compusa din: presedin-
le va inainta Camerei de agri- tele Camerei sau delegatul
culturä. Aceste lucrári devin e- ca presedinte al comisiunii; me-
xecutorii numai dupa, aprobarea dicul veterinar primar al jude-
consiliului de administratie al tului; directorul serviciului a-
Camerei de agriculturä. gricol si un crescator desemnat
4. Reproducatorii masculi, de Camera. Comisiunea va da
care intrunesc conditiunile de a hotarirea definitiva in termen
www.digibuc.ro
382 31 Martie 1938
cel mult o luna dela primirea a-
pelului i va elibera certifica-
tul de autorizatie respectiv.
Deciziunea comisiunii se ia cu
majoritate de voturi, printr'un
proces-verbal Inscris In regis-
trul de sedinte al comisiunii si
semnat de membrii prezenti.
PâtIA la pronuntarea acestei
decizii nu este frig Aduit ca re-
producAtorul In litigiu s. fie In
trebuintat la montA publicA.
7. Toate imprimatele arAtato
mai sus, instrumentele de mar-
cat si mArcile metalice se vor
procura de Camera de agricul-
turn, si vor fi pAstrate In tim-
pul lucrArilor, de presedintelo
comisiunii de expertizA.
Membrii comisiunii de exper-
tizA au dreptul la diurna cuve-
nitA gradului. Sumele necesare
vor fi plätite, pe bazA de acte
justificative In regulä, de cAtre
Camera de agriculturA, care va
suporta i cheltuielile de trans-
port, In cazul când comunele nu
vor pune la dispozitiunea comi-
siunii de expertizA mijloace de
transport proprii.
Comisiunea de expertizA se
poate deplasa pentru examina-
rea reproduatorilor oricArui
proprietar, la cererea acestuia
si la alte date decât acelea sta
bilite prin itinerar.
Inteun asemenea caz, cheltu-
ielile comisiunii vor fi suportate
de proprietarul interesat i vor
fi depuse cu anticipatie la Ca-
mera de agriculturA.
Cheltuielile prilejuite cu cer-
cetarea apelurilor fAcute impo-
triva hotArfrii comisiunii de ex-
pertizA, cad In sarcina apelan-
tului respectiv, In cazul când
comisiunea respinge apelul. In
caz contrariu, cheltuielile vor fi
suportate de Camera de agricul-
turA.
ReproducAtorii neautorizati
pentru monta publicA de atre
www.digibuc.ro
comisiunile de expertizA se vor
castra In contul Camerelor de
agriculturg respective, atunci
când comisiunile vor canstata
cA necesitätile locale sunt satis-
fAcute.
8. D-1 director al Directiunif
zootehnice si sanitare veterinare
este Insärcinat cu aducerea la.
Indeplinire a dispozitiunilor cu-
prinse In deciziunea de fat&
DECR ET-LEG E
pentru modificarea unor dispozitiunf
din legea de organizare a Ministerului
de Finante
DIN 31 MARTIE 1938 0
Asupra raportului presedinte-
lui Consiliului Nostru de Minis-
tri si ministrului Nostru, secre-
tar de Stat la Departamentul Fi-
nantelor cu Nr. 505.636 din 1938;
Având In vedere dispozitiunile
art. 7, ale decretului-lege Nr.
3.029 din 1934, referitór la ierar-
hizarea functiunilor In adminis-
tratiile publice si art. 1, alin, a,
b, c, ale legii pentru simplifica-
rea serviciilor publice i pentru
luarea unor mAsuri economice
financiare urgente, din 9 Iu-
lie 1934;
AvAnd In vedere jurnalul Con-
siliului de Ministri Nr. 698 din
1938 si avizul Consiliului Legis-
lativ Nr. 33, secta III din 1938;
1) I. D. R. sub Nr. 1.426 din 1938,.
s 'a dat In baza Decret-lege pentru
ierarhizarea functiunilor in adminis-
tratiile publice (pag. 747, vol. XXII)
si a Legii pentru simplifiearea ser-
viciilor publice (pag. 49, vol. XXII)
si s'a publicat in Manitorul Oficiar
p. I, Nr. 75 bis din 31 Martie 1938.
El modifici Legea de organizare a
Ministerului de Final*, din 12. A-
prilie 1933, pag. 178, vol. XXI. In
acest Decret-lege s 'au ficut rectifi-
earile din 2 Aprilie si 5 Apriie 1938-,
 31 Martle 1938
In virtutea art. 98, din Consti-
tutie,
Am decretat ai decretdm:
1. Articolul 1 din legea de
organizare a Ministerului de Fi-
nante, din 12 Aprilie 1933, se mo-
dified dupá cum urmeazil:
Ministerul de Finante, are In
atributiunile sale administrati-
unea generald a finantelor Sta-
tului, Indrumarea, coordonarea
ai controlul financiar al Intre-
prinderilor Statului ai al servi-
clilor publice cu bugete speciale,
anexe la bugetul general al Sta-
tului, judetelor ai comunelor, su-
pravegherea politicii monetare,
conform legiuirilor speciale; In-
drumarea intregii economii fi-
nanciare nationale.
Toate proiectele de legi ai re-
gulamente, cum ai toate dispozi-
tiunile care dau loc In viitor la
o sporire de cheltuieli sau la o
seddere de venituri, trebue sá ai-
aprobarea Ministerului de
Finante".
2. Se modified art. 13, pct. 6
ai 7 ai art. 37, 38, 39 ale legii
pentru organizarea Ministerului
de Finante din 12 Aprilie 1933.
In sensul cd actualele servicii, al
Personalului ai al Registraturii
generale se contonesc In Direc-
tiunea Personalului, care va a-
vea urmAtoarele patru servicii:
1. Serviciul Personalului Ad-
ministratiei Centrale, directiuni-
lor ai caselor speciale, medicii ai
intendenta.
2. Servciul personalului admi-
nistratiei exterioare generale a
finantelor.
3. Serviciul registraturii gene-
rale, al evidenti ai informatiilor.
4. Serviciul mobilizdrii ai al or-
ganizArii apArdrii natiunii ai te-
ritoriului.
Directiunea personalului va a-
vea atributiunile serviciilor ce se
contopesc ai va functiona cu per-
www.digibuc.ro
38a
sonalul existent la publicarea a-
cestui decret-lege.
3. Ministerul de Finante, Iat
exercitd atributiunile sale de In,
drumare ai coordonare financia-
rd a Intreprinderilor Statului ai
a serviciilor publice, cu bugets
speciale, prin Oficiul de Indru-
mare ai coordonare financiard,.
Scopul acestei Indrumdri
coordondri, este:
a) SA pdstreze echilibrul Intro.
venituri ai cheltuieli;
b) SA realizeze o politicA de.
taxare ai impunere unitard ;
c) SA InfdptuiascA cea mai po-
trivitA politicd de investitiuni.
4. Prin Intreprinderi de Stat
ai servicii publice cu bugete spe--
ciale, se inteleg urmátoarele:
1. Regii publice.
Cdile ferate romane (C. F. R.),
Casa Autonomd a Monopoluri-
lor (C. A. M.).
II. Administratii comerciale:
Pescdriile ai ameliorarea regiu
nii inundabile a Dundrii (P
R. I. D.).
Casa PAdurilor Statului (C. A.
P. S.).
Exploatdrile agricole (R. E.
A. Z.).
Oficiul National al Colonizd-
rilor.
Porturile ai Cdile de Comuni-,
catie pe AO (P. C. A.).
Serviciul Maritim Roman (S..
M. R.).
Navigatia Fluviald RornatA
(N. F. R.).
Intreprinderile Miniere i Me--
talurgice din Ardeal (R. I. M,
M. A.).
Monetdria Nationald.
Moaiile Armatei.
III. Direclii generale $i speciale..
Monopolul Alcoolului ai Taxels
de Consumatie (M. A. T.).
Monitorul Oficial ai
riile Statului.
Cassa de Depuneri ai Consem,
natiuni.
384 31 Martie 1938
Casa Genera15. de Pensiuni.
Casa de Amortizare.
Posta, Telegraful si Telefoa-
nele (P. T. T.).
Casa Muncii C. F. B.
Drumuriie de Stat.
Casa Centralìí a Asigurarilor
Sociale.
Loteria de Stat.
Liga Nationalil cuntra tubercu-
1ozei.
Casa Srmtarttii.
Fondul Pregatirii Profesionale.
Casa de Asigurdri a Ministe-
rului Internelor.
Oficiul National de Turism.
Regia Exploattirii MuncH In
Penitenciare.
Aceastli enumerare nu este li-
Mitativkl, orice Intreprindere a
Statului sau serviciul public cu
buget special omis din enumera-
rea de mai sus sau care va lua
dupil publicarea acestui
decret lege, va fi supus dispozi-
tiunilor decretului-lege de WI
5, Ofitiul de inclrumare si co-
'ordonare financiara isí exercitg
atributiunile conferite de prezen-
tul decret-lege, prin câte un dele-
gat special, care va lua parte la
sedintele comitetului de directie
al Intreprinderii de Stet sau al
serviciului public cu buget spe-
Delegatul special are dreptul
sá se opunli oricArei mlisuri In
contradictie cu principiile Indru-
märii si coordonbirii dela art. 3,
pct. a, b, i c. El va referi
trului de finante, care urmeaz5,
s5, decidà in termen de zece zile
dela data sedintei comitetului de
direcVe. M5.sura luat6. de Intro-
prinderea comercialá sau de ser-
Viciul public räinâne In fiintk
daca In acest termen, ministrul
de finante, n'a luat nicio bon;
Vire.
6, Oficiul de studii financiare,
Serviciul economiei financiare
www.digibuc.ro
Serviciul statisticii financiare,
previlzute In legea pentru orga-
nizarea Ministerului de Finante,
din 12 Aprilie 1933, se contopesc
in Oficiul de indrumare si coon-.
donare financiarr.
Toate atributiunile date de
legi, regulamente, jurnale ale
Consiliilor de MiniWi, decizii
ministeriale, etc., Oficiului de
studii si Serviciilor statjsticei
economiei financiare, vor fi exer-
citate de Oficiul de indrumare
si coorclonare financiarrt", care
va fi condus prin delegatie, de
unul dintre referentii cei mai
mari In grad, delegat de minis-
tru.
Comitetul de coordonare al
studiilor, previlzut In art. 13 si
48, al legii de organizare a Mi-
nisterului de Finante, se desfiin-
teazá.
7, Functionarii aflati, la pu-
blicarea decretului-lege de fatá,
in serviciile ce se Incadreazti in
Oficiul de indrumare i coordo-
nare financiarr, vor fi prey&
zuti In bugetul acestui oficiu.
8. Printr'un regulament se vor
fixa toate normele de functio-
nare ale Oficiului de Indrumare
si coordonare financiarg.
9,. Pentru organizarea acestui
oficiu, se suprimil din posturile
existente la Oficiului de studii
financiare, trei locuri de refe-
renti si se infiinteazá trei locuri
de referenti titulari cl. II, fn care
se Incadreazá din actualii refe-
renti.
10. Toate dispozitiunile con-
trarii decretului-lege de fat5, pre-
vázute in legi, decrete-legi, regu-
lamente, jurnale ale Consiliului
de Ministri, decizii ministeriale,
etc., sunt si.rAmân abrogate.
Presedintele Consiliului Nos-
tru de ministri si ministri Nos-
tri, secretari de Stat la Departa-
mentele: Finantelor i Justitiei,
 1 Aprilie 1938
-stint insärcinati cu aducerea la
indeplinire a dispozitiunilor pre-
zentului decret-lege.
_Raportul d-lui pre$edinte al
Consiliului de Minigri catre
M. S. liege le,
Avem onoare a supune la Inal-
-ta semnáturg a Maiestiltii Voas-
Ire, algturatul proiect de decret,
prin care:
Se modificg dispozitiunile art.
13, punctele 5, 6, 7, 8 si 9 si art.
35-47, ale legii pentru organi-
zarea Ministerului de Finante,
promulgatg cu decretul regal Nr.
1.059 din 1933 si publicatg in
Monitorul Oficial Nr. 86 din 12
Aprilie 1933, in sensul cg, actua-
lele servicii: al personalului si
registraturii generale se conto-
pesc in Directiunea personalului,
iar serviciile: Economia finan-
ciarg, Statistica financiarg si 0-
liciul de studi finaricare, se con-
topesc in Oficiul de inclrumare
.si coordonare financiaril.
A. Directiunea personalului va
avea urmátoarele patru servicii:
1. Serviciul personalului admi-
nistratiei centrale, directiunilor
si caselor speciale, medicii si in-
tendenta.
2. Serviciul personalului ad-
rninistratiei exterioare generale
-a finantelor.
3. Serviciul registraturii gene-
Tale, al evidentei si informatiuni-
bor.
4. Serviciul mobilizárii si O.
N. T.
Directiunea personalului va a-
yea atributiunile serviciilor con-
-topite si va functiona cu perso-
nalul existent la publicarea a-
cestui decret-lege.
B. Oficiul de indrumare si co-
ordonare financiarg se constitue
prin contopirea Serviciului eco-
nomiei financiare si al Serviciu-
lui statisticii financiare cu Ofi-
ciul de studii financiare.
C. Ilamangiu, vol. XXVI. 26.
www.digibuc.ro
385
Oficiul de indrumare si coor-
donare financiarrt va exercita,
in afara atributiunilor servicii-
lor ce se contopesc, si atributiu-
nile prevrtzute in prezentul pro-
iect de decret, privitoare la in-
drumarea si coordonarea finan-
ciard a intreprinderilor Statului
si a serviciilor publice cu bu-
gete speciale.
Oficiul Isi va exercita aceste
din urmg atributiuni prin ate
un delegat special care va lua
parte la sedintele comitetului
de directie al intreprinderii de
Stat sau al serviciului public cu
buget special.
Toate dispozitiunile contrarii
legii de fatg sunt si rilman abro-
gate.
DECRET-LEGE
relativ la funcfionarii Senatului
oi ai Adunärii Deputafilor
DIN 1 APRIL1E 19381)
Asupra raportului presedinte-
lui Consiliului Nostru de Minis-
tri si al ministrilor Nostri, se-
cretari de Stat la Departamen-
tele Finantelor si Justitiei cu Nr.
750 din 1938,
Avand in vedere jurnalul Con-
siliului Nostru de Ministri cu
Nr. 672 din sedinta dela 29 Mar-
tie 1938;
Ca urmare la dispozitiunile
decretului-lege Nr. 1.351 din 29
Martie 1938;
In baza art. 98 din Constitutie,
Am decretat si decretgm:
1. Se aprobg de Noi, jurnalul
Consiliului de Ministri cu Nr.
672 din 1938.
1) I. D. R. sub Nr. 1.425 din 1938,
s'a dat in baza art. 98 din Consti-
tutie §i s 'a publicat 'in Monitorul
Oficial p. I, Nr. 76 din 1 Aprilie
1938. El completeadt Deeret-lege din
30 Martie 1938 relativ la pensiona-
rea personalului Adunitrii deptuatilor
si Senat, pag. 371, acest vol.
386 1 Apr Ille 1938
2. Toti functionarii Senatului
si Adun5.rii Deputatilor care nu
au implinit cinci ani de serviciu
la Stat, vor fi demisi pe ziva de
1 Aprilie 1938.
3. In cancelariile ambelor Cor-
puri Legiuitoare, vor ramâne un
numilr redus de functionari, a-
probat de presedintele Consiliu-
lui de Ministri, la propunerea
ambilor presedinti ai Corpurilor
Legiuitoare.
4. Functionari definitivi, r5.-
masi in cancelariile ambelor Cor-
puri Legiuitoare dupg, executa-
rea dispozitiunilor clecretului-le-
ge Nr. 1.351 din 29 Martie 1938,
se vor imparti, pe baza listelor
prezentate de ambii presedinti ai
acestor Corpuri, pe la diferite
ministere si institutiuni publice,
dup5, hotärirea presedintelui
Consiliului de Ministri, unde vor
fi intrebuintati, dui:4 pregAtirea
fiecAruia, rAmdnând ca salariul
primeascd, potrivit gradu-
lui, dela Corpul Legiuitor dela
care au fost detasati.
5. Presedintele Consiliului
Nostru de Ministri si ministrii
Nostri secretari de Stat la De-
partamenteIe: Finantelor si lus-
titiei, sunt insgrcinati cu adu-
cerea la Indeplinire a prezentu-
lui decret-lege.
DECRET-LEGE
pentru evaluarea, perceperea veniturilor
pentru fixarea cheltuielilor Statului
pe exercifiul 1938/39
DIN 1 APRIL1E 1938 1)
TITLUL I
Regimul veniturllor §1 al cheltuielilor
previzute in bugetul general
al Statului
1. Veniturile Bugetului Gene-
ral al Statului, pe exercitiul
i) I. D. R. sub Nr. 1.363 din 1938,
a 'a dat in baza art. 98 din Consti-
www.digibuc.ro
1938/39, se evalueazá la suma
de lei 30.549.956.000, din care lei
700.000.000 pentru contabilizarea
la venituri a efectelor de Stat,
primite de Casieriile publice In
platá de rdmäsite din exercitiile
precedente, conform legii de li-
chidare a datoriilor din exercitii
inchise.
Cheltuielile inscrise In Bugetul
General al Statului pe exercitiul
1938 39 se fixeazá la suma de
30.549.956.000 lei, din care lei
700.000.000 pentru contabilizarea
la cheltuieli a efectelor de Stat,
primite In platá de rämásite din
exercitiile precedente, conform
legii de lichidare a datoriilor din
exercitii Inchise.
Specificarea veniturilor pe ar-
ticole si repartizarea cheltuieli-
lor pe ministere este argtatá In
tabelele generale anexate (A.B..
C. D.), precum si In bugetele fie-
cärui minister, care fac parte
tutie i s'a publicat Iii Monitora
0 ficial, p. I, Nr. 76 din 1 Aprilie
1938, dimpreuni cu bugetele EA cii
tabloul general al veniturilor i chel-
tuielilor Statului, preeum si ale Ca-
selor autonome, regii, administratii,
etc., pe exereitiul 1938/939. A se ve-
dea In legáturii i legile ee au rapor-
turi eu bugetul:
1. Legea eontabilitiltii publice, din.
31 Iulie 1929, la pag. 783, vol. XVII,.
cu mod. din 24 Deeemvrie 1932, pag.
871, vol. XX ai din 31 Martie 1937,
pag. 880, vol. XXV, p. L
2. Legea pentru unifiearea eontri-
butiunilor direete, din 6 Julie 1935
la pag. 672, vol. XXIII, cu mod.
din 1 Aprilie 1936, 1 Apriie, 18 Au-
gust si 5 Octomvrie 1937, apoi
1anuarie si 1 Apnilie 1938, acest vol..
3. Legea pentru perceperea. i ur-
märirea veniturilor publice, din 5
Mai 1934, la pag. 217, vol. XXII,
eu mod. 1 Aprilie 1935 i I Aprilie
1937, pag. 892, vol. XXV, p. I.
4. Legea pentru lichidarea dato-
riilor arierate, din 1 Aprilie 1937
 1 Apri lie 1938
integrantä din Decretul-lege de
fatd.
2. Incasarea veniturilor Sta-
tului trecute In buget, de orice
naturd. si provenientd sunt ele,
se va implini potrivit dispozi-
tiunilor cuprinse in legile prin
care au fost create si a celor
din legea pentru urmdrirea si
perceperea veniturilor publice.
3. Cheltuielile inscrise In Bu-
getul General al Statului si toate
cheltuielile publice In general, se
vor efectua in conformitate cu
dispozitiunile legii asupra con-
tabilitAtii publice. Nu sunt ad-
mise derogrtri dela aceastd lege
decdt decá sunt stabilite In mod
expres prin legi speciale.
Din creditele indicate la art. 1
de mai sus, acordate Ministere-
lor prin Bugetul General al exer-
citiului 1938/39, se va bloca o
sumil egald cu 10% din totalul
lor, conform art. 67 din legea a-
supra contabilittitii publice.
Sunt exceptate dela aceastä
la pag. 886, vol. XXV, p. I, precum
ai. noua lege din 1 Aprilie 1938, in
aeest vol., pag. 399.
5. Legea pentru unificarea si sim-
plificarea mäsurilor financiare excep-
tionale, din 1 Aprilie 1937, la pag.
899, vol. XXV, p. I, (abrogati),
preeum si noua lege din 1 Aprilie
1938, in aeest vol., pag. 391.
6. Legea generalä de pensiuni, din
15 Aprilie 1925, la pag. 440, vol.
XIXII, eu mod. din 7 August
ai 11 Octomvrie 1937, pag, 1621 li
pag. 1922, vol. XXV, p. II.
7. Deeret-lege pentru sporirea sala-
riilor si pensiiilor, din 2 Decemvrie
1937, la pag. 2303, vol. XXV, p. II.
8. Legea privitoare la Beguile au-
tonome, din 4 Mai 1934, la pag.
210, vol. XXII, eu mod. din 11 Mar-
tie 1938, pa g. 267, acest vol.
9. Decret-lege pentru Fondul apä-
ririi nationale ai Fondul de rulment
al armatei, din 13 Noemvrie 1934, la
pag. 751, vol. XXII.
www.digibuc.ro
387
dispozitie, alocatiunile inscrise
In buget pentru plata salariilor
5i accesoriilor la salarii, pentru
plate pensiilor, pentru cheltuie-
lile de personal In genere, pre- .
cum si cele prevdzute pentru
plata dobdnzilor si amortismen-
tului Datoriei Pub lice.
Sumele blocate vor putea fi re-
partizate si intrebuintate, !nee-
pawl din al doilea semestru al
exercitiului, cu aprobarea Mi-
nisterului Finantelor, care va
putea fi datd numai deed, la
data deblocdrii, incastirile totale
vor fi atins cote aritmeticd a ve-
niturilor stabilite prin buget.
4. Prin derogare dela dispozi-
Vunile art. 17, alin. 1; art. 30,
alin. 1 si art. 60, alM. 1, din le-
gea asupra contabilitdtii publice,
cheltuielile din fondurile cu ve-
nituri proprii, create prin legi
cu anumite afectatiuni speciale,
se vor face In cursul exercitiu-
lui 1938/39, In conformitate cu
prevederile legii citate si ale le-
gilor cu care au fost Infiintate,
prin creclite ce vor fi deschise pe
seama ministerelor respective de,
cdtre Ministerul Finantelor.
5. Posturile de personal, aflate
vacante In ziva de 31 Martie
1938, vor putea fi ocupate cu In-
cepere dela 1 August 1938, In con-
formitate cu prevederile legiui-
rilor de organizare ce vor fi In
vigoare atunci.
Consilierii controlori, Impre-
und cu conducdtorii serviciilor
de contabilitate, vor constata
existenta acestor posturi In
cursul lunii Aprilie 1938, prin
procese-verbale dresate In du-
blu exemplar, din care unul va
fi inaintat Directiunii Generale
a Bugetului si a Contabilitätii
Generale a Statului.
Ocuparea se va face cu auto-
rizarea Consiliului de Ministri,
datd dela caz la caz, pe baza pro-
punerii ministrului finantelor,
388 1 Apr Me 1938
avându-se in vedere modul de
executare a bugetelor si asigura-
rea echilibrului bugetar.
Sporurile de retributiuni la u-
nele posturi, prevazute pentru
rnajorarea salariilor functiona-
rilor ce le ocupg, sau in vederea
unor inaintgri la grade si clase
superioare, precum si posturile
inscrise in bugetul exercitiului
1938/39, in plus fatg de cele exis-
tente in bugetul exercitiului
1937/38, vor fi anulate de Minis-
terul Finantelor, iar cu alocatiu-
nile corespunzgtoare, prin dero-
gare dela. dispozitiunile art. 73,
alin. 3, din legea asupra conta-
biliattii publice si ale art. 58 si
59 din legea generalg de pensiuni,
se va majora fondul pentru des-
chideri de credite suplimentare
si extraordinare. Aceastg dispo-
zitie nu se aplicg sporurilor pre-
vgzute pentru rectificgri legale
de salarii si posturile inscrise
pentru transfergri si pentru re-
integrgri, ordonate de justitie
prin sentinte I'M/lase definitive.
Aceeasi operatiune de anulare
se va face cu posturile ce vor
deveni vacante in cursul exer-
citiului 1938/39, care vor putea
fi ocupate de asemenea numai
pentru reintegrgri si pentru
rectificgri de salarii, dupg cum
se aratg mai sus.
Se excepteazg urmgtoarele pos-
turi, care vor putea fi ocupate
prin numiri sau inaintdri si a-
nume:
a) Personalul militar si civil al
Ministerelor Apärgrii Nationale
si Aerului si Marinei;
b) Personalul militar din Cor-
pul grgniceriler, Corpul jandar-
milor, Corpul pompierilor;
c) Ofiterii si agentii de politie
din Directiunea General& a Po-
litiei si din Prefectura Politiei
Capita lei, inclusiv gardienii pu-
blici (ofiteri si agenti); 5 si 6 de mai sus si sunt obli-
gati sd comunice Ministerului
d) Personalul din serviciile ex-
www.digibuc.ro
terioare ale Ministerului Aface-
rilor Strgine.
Functionarii inaintati fdrg
spor de salariu dupg data de 1
Ianuarie 1932 si care /au vor pu-
tea fi incadrati in posturile aflate
vacante in ziva de 31 Martie
1938, nu au dreptul nici pe tre-
cut, nici pentru exercitiul 1938/39
la diferenta, de salariu.
Membrii corpurilor tehnice
speciale, ale cdror salarii, in-
scrise in bugetul exercitiului
1937/38, sunt mai mici cleat
-cele corespunzgtoare gradelor
ce le au in acele corpuri, nu au
dreptul la plata diferentelor
nici pe trecut, nici in exercitiul
1938/39, decât dacg au avut la
1 Ianuarie 1938 o vechime In
grad de cel putin doi ani si
dacg, acele diferente sunt in-
scrise in bugetul exercitiului
1938/39.
In niciun caz si la nicio auto-
ritate, ei nu vor avea dreptul la
salarii mai mari decât cele in-
scrise in bugetul Ministerului
Lucrgrilor Publice si al Comuni-
catiilor pe exercitiul 1932, pen-
tru inginerii din Administratia
sa centralg, conform decretului-
lege Nr. 4.037 din 2 Decemvrie
1937.
6. In tot cursul exercitiului
1938/39 nu se vor face cumpg-
rgri de imobile si constructiuni
de imobile noi.
Constructiunile de localuri, in-
cepute in exercitiile precedente
si aflate in curs de executare,
vor putea fi continuate numai
in limita creditelor corespunzg-
toare, stabilite prin bugetul exer-
citiuhn 1938/39.
7. Conducatorii serviciilor de
contabilitate, precum si consi-
lierii controlori, sunt personal
räspunzatori de executarea in-
tocmai a dispoziViunilor din art.
 1 Aprilie 1938
FinantelorDifectiunea Gene-
rani a Bugetului si Contabili-
tätii Generale a Statului--in
cursul lunii Aprilie 1938, plusu-
rile despre care trateazA art. 5,
alin. 4, de mai sus si apoi lunar
economiile realizate din postu-
rile devenite vacante In cursul
lunii.
8. Creditele suplimentare
extraordinare ce vor putea fi des-
chise in cursul exercitiului 1938/
39, conform art. 72, 73 si 74 din
Legea asupra contabilitätii pu-
blice, se stabilesc la suma de lei
1.258.856.000.
Aceastrt sum& va putea fi spo-
ritä in cursul exercitiului, potri-
vit dispozitiunilor prevrtzute in
legea asupra contabilitatii pu-
blice si in legea de fayri.
9. Ministerele nu vor putea
angaja si ardonanta nicio chel-
tuiala din bugetele lor, sau din
creditele extraordinare bugetare
ce le vor fi acordate in cursul
exercitiului, decât In limita su-
melor ce le vor fi atribuite In fie-
care lung., prin decretele regale
de distributie. lunara, prevazute
de art. 134 din legea asupra con-
publice. dup5, propune-
i ea ministrului finantelor.
Cheltuielile de aprovizionare,
furnituri si lucräri, precum
Inchirierile de ¡mobile, derivänd
din contracte incheiate cu res-
pectarea dispozitiunilor legii a-
supra contabilitatii publice, vor
fi angajate in limita disponibi-
bilului dela creditele din tare se
va face plata, tinând seama de
blocarea de 10% si se vor Inie-
gistra In registrele de angajári
In intregime, sau numai pentru
cota care va fi plAtitá In cursul
exercitiului, indatá dupg desd.-
vtirsirea si legala lor contrac-
tare, insa nu vor putea fi ordo-
nantate decât in limita cotelor
de cheltuieli fixate prin decre-
tele de distributie lunará.
www.digibuc.ro
389
Creantele din exercitii inchise,
nelegal angajate, insa reprezen-
tând cheltuieli indispensabile
pentru buna functionare a ser-
viciilor, vor putea fi lichidate si
ordonantate in cursul exercitiu-
lui 1938/39, in limita creditelor
acordate prin buget si a cotelor
de cheltuieli lunare, insá numai
cu aprobarea Comisiunii speciale
prevazuta de art. 11 din legea de
fatá.
10. Lichidarea angajamente-
lor intre autoritäti, pe cale de
compensare, se va putea face in-
dependent de cotele de cheltuieli
acordate prin decretele de distri-
butie lunará. Ordonantele de
plata pentru aceste lichidàri vor
purta mentiunea Plata in Com-
pensare" i indicatiunea artico-
lului la care urmeazá a fi facut4
venit valoarea lor.
11. Angajarea cheltuielilor tu-
turor ministerelor, cu exceptia
salariilor bazate pe state nomi-
nale, nu se va putea face decât
In urma unei vize favorabile
datá de ditre Comisia specia1á
de economii, care va functiona
la Ministerul Finantelor si care
va putea scuti si alte cheltuieli
de prezentarea la vizá.
Conducittorii serviciilar de con-
tabilitate, precum si consilierii
controlori, sunt insárcinati cu
aplicarea intocmai a acestor dis-
pozitiuni si vor fi personal rás-
punzrttori de nerespectarea lor.
12. Ministerul Finantelor va
concentra toate IncasAriie Impli-
nite din veniturile Statului, pre-
vázute In buget, In contul Te-
zaurului Public, la Banca Na-
tionalá a României, iar cheltu-
ielile publice se vor efectua prin
prelevari din acest cont.
Incasárile din venituri cu des-
tinatie specialá vor fi vársate in-
tr'unul sau mai multe conturi se-
parate, din care se va face plá-
tile corespunzátoare In limita
390 1 Apri lie 1938
disponibilitAtilor in numerar din
fiecare venit.
Casieriile publice vor vArsa
zilnic incasdrile lor la Banca
Nationald a României, la contu-
rile curente de mai sus ale Te-
zaurului Public ei nu vor putea
pdstra in casd decât fondurile
Caselor speciale ei sumele ridi-
cate dela Banca Nationald pen-
tru pldti de acreditive.
13. In interesul limitärii chel-
tuielilor la incasdrile din veni-
turi, in cursul executdrii buge-
tului ei pentru orice alte nevoi,
Ministerul Finantelor va putea
propune ei prin decret regal se
va putea suprima, total sau par-
tial, unele dintre creditele in-
scrise in buget, in mdsura in
care nu sunt angajate. Cu su-
mele astfel anulate se va putea
spori fondul pentru deschideri
de credite suplimentare ei extra-
ordinare.
14. Se autorizA penceperea
impozitelor aditionale ce se vor
aeeza In conformitate cu legea
pentru unificarea contributiu-
nilor directe ei a celorlalte legi
speciale, pentru serviciile buge-
telor: judetelor, comunelor, Con-
siliului superior economic, Ca-
merelor de comert, de muncd
de agriculturd.
Cheltuielile se vor face conform
bugetelor lor, aprobate de auto-
ritätile in drept.
TITLUL II
Reglmul veniturilor el al cheltuielilor
previzute in bugetele anexate la pre-
zentul deeret-lege, ale Caselor auto-
nome, Regillor publlee, adminIstra-
fillor comerciale, direetinnilor l ser-
vicillor spectate etc.
15. Veniturile bugetelor anexe
la Bugetul General al Statului,
pe exercitiul 1938/39, se evalu-
iazd la suma de 38.173.275.680 lei, putea fi ocupate in mdsura in
iar cheltuielile lor la suma de care se va gdsi cA sunt indispen-
38.173275.680 lei. sabile pentru bunul mers al in-
www.digibuc.ro
Specificarea veniturilor ei re-
partizarea cheltuielilor pe insti-
-tutiuni este ardtatd in tabela a-
nexata (E), care face parte in-
tegrantA din decretul-lege de
fatd, precum ei in bugetele fie-
cdrei institutiuni.
16. Veniturile institutiunilor
de mai sus se vor implini in con-
formitate cu legile ei regulamen-
tele lor de organizare, iar cheltu-
ielile lor se vor face in conformi-
tate cu legea privitoare la Re-
giile autonome din 4 Mai 1934,
modificata prin decretul-lege
Nr. 1.150, publicat In Monitorul
Oficial Nr. 58 din 11 Martie 1938
ei cu dispozitiunile legii asupra
contabilitAtii publice, cu derogd-
rile prevdzute in legile lor de or-
ganizare.
Prezentarea actelor de cheltu-
ieli ale acestor institutiuni, la
Comisiunea speciald de economii
din Ministerul Finantelor, spre a
fi exarninate ei vizate, este obli-
gatorie.
Dispozitiunile art. 67 din legea
asupra contabilitätii publice, pri-
vitoare la rezerva de 10%, sunt
aplicabile ei acestor institutiuni,
cu exceptia alocatiunilor pentru
salarii ei accesorii la salarii bu-
getare, pentru pensii, pentru
cheltuieli de personal in genere
ei pentru pldti de datorii.
Autorizarea intrebuintärii re-
zervei de 10%, in cel de al doilea
semestru al exercitiului, va fi a-
cordatd de Ministerul Finante-
lor, dui:A propunerea autoritAti-
tor tutelare.
17. Dispozitiunile cuprinse In
art. 5, 6, 7, 9, alin. 2 ei 3 ei art.
11, sunt aplicabile i acestor in-
stitutiuni, cu urrratoarele excep-
tiuni:
Posturile, ce vor deveni va-
cante in cursul exercitiului, vor
 1 Apri lie 1938
stitutfunilor, cu autorizarea Con-
siliului de Ministri, data pe
baza propunerii ministrului fi-
nantelor.
Toate economiile ce se vor rea-
liza la alocatiunile pentru per-
sonalul bugetar, vor fi ordonan-
sate lunar, pentru a fi vdrsate
ca venit la bugetul Casei Gene-
Tale de Pensiuni.
Constructiunile si cumpärdrile
(le irnobile se vor putea face cu
aprobarea prealabilrt a Ministe-
rului Finantelor, Insd numai In
cazuri de doveditä necesitate
-pentru buna functionare si des-
-voltare a acestor institutiuni.
TITLUL III
Itegimul voniturilor i eheltuielilor
din Bugetul Fondului Apardril
nationale
18. Veniturile si cheltuielile
(lin Bugetul pentru Fondul Apä-
aärij Nationale se evalueazd la
suma de lei 4.000.000.000, conform
-tabelei anexate (F).
19. Asezarea, urrndrirea si per-
ceperea veniturilor se va face In
conformitate cu prevederile legi-
lor prin care au fost create si vor
li värsate la Banca Nationald a
României, la contul Fondul A-
pardrii Nationale", deschis pe
baza decretului-lege Nr. 3.013,
publicat In MonitoruI Oficial
Nr. 262 din 13 Noemvrie 1934.
20. Chetuielile se vor efectua
prin acelasi cont, In conformitate
cu dispozitiunile decretului-lege
mai sus citat.
TITLUL IV
D ispozitl ant diverse
21. In conformitate cu planul
cle stabilizare si cu dispozitiunile
art. 146 din legea asupra conta-
bilitatii publice, pentru a se face
fatä cheltuielilor Statului pánd
la intrarea veniturilor lui, se va
putea emite Bonuri de Tezaur in-
www.digibuc.ro
391
terne, a cdror scadentä nu va
putea depäsi termenul de un an
si al cdror total In circulatie nu
va putea trece de 2.000.000.000 lei.
Restrictiunile prevdzute de art.
146 din legea asupra contabili-
tätii publice, nu se aplich Bonu-
rilor de Tezaur ce ar fi emise
pentru nevoile Inarmärii si In-
zesträrii tdrii i nici pe acelea
ce vor fi fricut obiectul unor an-
gajamente speciale, stipuldnd
plata efectivit la scadentä din
creditele bugetare, sau care vor
fi fost emise de Ministerul Fi-
nantelor, In baza unor conven-
tiuni speciale.
22. Este cu desdvarsire opritä
Implinirea oricrtror contributiuni
directe, oricdror taxe i venituri
altele decdt cele trecute In buget
autorizate prin decretul-lege
de fatd, sub orice titlu, sub orice
numire, afard numai de acele
impozite si taxe create prin legi
pentru afectatiuni speciale.
Autoritätile care ar ordona
Implinirea lor, functionarii care
ar face repartitia si In special
toti agentii care ar trnplini ase-
menea däri nelegale, se vor tri-
mete In judecatrt si se vor pe-
depsi conform legilor fn vigoare.
23. Decretul-lege de fatd se a-
lpha cu Incepere dela 1 Aprilie
1938, /And la 31 Martie 1939.
Promulgdm acest decret-lege
si ordondm sä fie Investit cu si-
giliul Statului i publicat In MO-
nitorul Oficial.
DECRET-LEOE
pentru unele tniisuri financiare
exceptionale
DIN 1 APRILIE 1938 1)
Asupra raportului presedinte-
lui Consiliului Nostru de Minis-
1) L D R. sub Nr. 1.344 din 1938.
dat in baza art. 98 din Conatittqie,
392 1 Aprl lie 1938
tri $i al ministrului Nostru, se-
cretar de Stat la Departamentul
Finantelor $i ad-interim la Jus-
titie cu Nr. 499.712 din 1938;
Vázand jurnalul Consiliului
Ministrilor cu Nr. 656 din 1938;
Având In vedere dispozitiunile
art. 98 din Constitutia, promul-
gatä cu I. D. R. Nr. 1.045 din 27
Februarie 1938;
Având In vedere avizul Consi-
liului Legislativ Nr. 21 din 24
Martie 1938;
Am decretat $i decret6m:
1. Posturile de personal aflate
vacante In ziva de 31 Martie
1938, vor putea fi ocupate cu In-
cepere dela 1 August 1938, in
conformitate cu prevederile le-
giuirilor de organizare ce vor
fi In vigoare atunci.
Consilierii controlori, impre-
ura cu conducgtorii serviciilor
de contabilitate vor constata
existenta acestor posturi, In
s'a publieat in Monvtorul Oficial,
p. I, Nr. 76 din 1 Aprilie 1938, ur-
mat de Expunerea de motive. El
abrog& Legea pentru unificaxea
simplificarea mäsurilor financiare ex-
ceptionale, din 1 Aprilie 1937, pag.
899, vol. XXV, p. I. Ulterior De-
cratul-lege prezent a fost modificat
prin Deeret-lege din 16 Mai 1938.
A se vedea In leg&turi:
1. Legea contabilit4ii publice, din
31 Iu lie 1929, la pag. 783, volumul
XVII, cu mod. 24 Decemvrie 1932,
pag. 871, vol. XX si 31 Martie 1937,
pag. 880, vol. XXV, p. I.
2. Legea Statutului functionarilor
publici, din 19 Iunie 1923, la pag.
409, vol. XI-XII, i Regulamentul
pag. 818, aeelasi vol.
3. Legea general& de pensiuni, din
15 Aprilie 1925, la pag. 440, vol.
XI-XII si mod. 7 August 1937
11 Octomvrie 1937, pag. 1621 si pag.
1922, vol. XXV, p. II.
4. Decret-lege pentru prohibirm,
cumulului In funetiunile publice, din
18 August 1934, la pag. 614, vol.
www.digibuc.ro
cursul lunii Aprilie 1938, prin.
procese-verbale dresate In du-
blu exemplar, din care unul va
fi inaintat Directiunii Generale-
a Bugetului $i a Contabilitätii
Generale a Statului.
Ocuparea se va face cu auto-
rizarea Consiliului de Ministri,.
date. dela caz la caz, pe baza
propunerii ministrului finante-
lor, avându-se In vedere modut
de executare a bugetelor i asi-
gurarea echilibrului bugetar.
Sporurile de retributiuni la
unele posturi pentru majorarea
salariilor functionarilor ce le
ocupa sau In vedere unor Ina-
intäri la grade sau clase supe-
rioare, precum $i posturile In-
scrise In bugetul exercitiulut
1938/939, In plus fat& de cele
XXII, en mod. 15 Noemvrie 1937
pag. 2166, vol. XXV, p. II.
5. Decret-lege pentru sporirea sa-
lariilor i pensiior, din 2 Decern-
vrie 1937, la pag. 2303, vol. XXV
13. 11
6. Indemnitätile de scumpete ale-
pensiilor, fixate prin diferite J. C-
M., la pag. 715-738, vol. XXIV,
p. I.
7. Legea relativä la clasarea
pensionarea militarilor, din 10 Oc-
tomvrie 1932, la pag. 668, vol. XX.
8. Legea general& administrativä
din 27 Martie 1936, la prig. 342
vol. XXIV, p. I, cu mod. 17 Sep-
temvrie 1937, pag. 1860, vol. XXV,.
p. II.
9. Legea pentiu apärarea patri-
moniului public, din 31 Martie 1937,
la pag. 875, vol. XXV, p. I.
10. Legea pentru organizarea
ineurajarea agriculturii, din 2 Mar-
tie 1937, la pag. 536, vol. XXV,.
p. I.
11. Legea taxelor de consum pe.
produse petrolifere, din 1 Ianuarie-
1933, la pag. 3, vol. XXI, eu mod.
1 Aprilie 1935, pag. 189, volumul
XXIII, si 25 Ianuarie si 1 Aprilie
1938.
 1 Aprilie 1938
existente In bugetul exercitiului
1937/938, vor fi anulate de Mi-
nisterul Finantelor, iar cu alo-
catiunile corespunzAtoare, prin
derogare dela dispozitiunile art.
73, alin. 3, din legea asupra con-
publice si ale art. 58
si 59 din legea generalA de pen-
siuni, se va majora fondul pen-
tru deschideri de credite supli
mentare si extraordinare.
Aceleasi operatiuni se vor face
cu posturile ce vor deveni va-
cante, fn cursul exercitiului
1938/939, care vor putea ft ocu-
pate numai pentru reintegrAri
sau rectificAri de salarii, ordo-
nate prin sentinte judecAtoresti,
ramase definitive Se excepteazd
dela aceastA dispozitie i vor
putea fi ocupate urmátoarele
posturi:
a) Personalul militar i civil
al Ministerelor ApArArii Natio-
nale si Aerului si Marinei;
b) Personalul militar din Cor-
pul gránicerilor, Corpul jandar-
milor, Corpul pompierilor;
c) Ofiterii si agentii de politie
din Directiunea generalA a po-
litiei si din Prefectura Politiei
Capita lei, inclusiv gardienii pu-
blici, (ofiteri i agenti);
d) Personalul din serviciile
exterioare ale Ministerului Af a-
cerilor StrAine.
Posturile ce vor deveni va-
cante In cursul exercitiului la
institutiunile cu bugete proprii,
anexate la bugetul general al
Statului, vor putea fi ocupate fn
mAsura In care se va gAsi cA
sunt indispensabile pentru bu-
nul mers al acelor institutiuni,
cu autorizarea Consiliului Mi-
nistrilor, deá pe baza propune-
rii ministrului finantelor.
Toate economiile ce se vor
realiza de institutiunile despre
care trateazA alineatul prece-
dent la alocatiunile Inscrise fn
bugetele lor pentru plata de sa-
larii bugetare, vor fi ordonan-
www.digibuc.ro
391
tate lunar pentru a fi vArsata
ca venit la bugetul Casei Gene-
rale de Pensiuni.
Functionarii Inaintati fArA
spor de salariu dupA data de 1
Ianuario 1932 si care nu vor.
putea fi fncadrati In posturile
aflate vacante, In ziva de 31
Martie 1938, nu au dreptul nict
pe trecut, nici pentru exercitiut
1938/939, la diferenta de salariu.
Membrii Corpurilor tehnica
speciale ale cáror salarii In-
scrise fn bugetul exercitiulut
1937/938 sunt mai mici dead
cele corespunzAtoare gradelor ca
le au In acele corpuri, nu au
dreptul la plata diferentelor nict
pe trecut, nici In exercitiut
1938/939, decht dacA au avut la
1 Ianuarie 1938 o vechime In
grad de eel putin 2 ani si dacA
acele diferente sunt Inscrise in
bugetul exercitiului 1938/939.
Ìn niciun caz si la nicio auto-
ritate ei nu vor avea dreptul la
salarii mai mari decât cele In-
scrise fn bugetul Ministerulut
LucrArilor Pub lice si al Corou-
nicatiilor, pe exercitiul 1932, pen,
tru inginerii din administratia.
sa centralA, conform decretului-
lege Nr. 4.037 din 2 Decemvrie
1937.
2, Se anuleazI pe ziva de 1
Aprilie 1938 toate prelungirila
de termene de serviciu, aprobata
peste limitele de varstA, minime,
prevAzute de legile de organi-
zare In vigoare si In viitor nn
se vor mai acorda asemenea.
prelungiri.
AceastA dispozitiune se aplica
tuturor categoriilor de functio-
nari publici, atat dela minis-
tere, cat si dela institutiunile CI-11
bugete proprii, anexate la Bu-
getul general al Statului.
3, Dispozitiunile cuprinse In
unele legi de organizare, pro-
mulgate In cursul exercitiulul
1937/938, prin care se prevAd se,
larii sporite, fatA de cele Ir
394 i Aprilie 1938
scrise in bugetul acestui exer-
citiu, nu pot fi puse in aplicare
In cursul exercitiului 1938/939,
cleat in mAsura in care se vor
inscrise in bugetele respective
alocatiunile necesare si numai
In limitele prevázute de legea
privitoare la prohibirea cumu-
lului in functiunile publice.
4. Angajärile de personal ad-
ministrativ sau tehnic plátibil
cu diurne sau cu mice altfel de
retributie, din fonduri globale
sau din orice fel de credite, sunt
interzi se.
Se excepteazá personalul cu
caracter temporar, necesar pen-
tru lucrári de constructiuni, so-
sele, cái ferate etc., ce nu pot fi
afectuate decal In anumite epoci
ale anului, precum si persona-
lul institutiunilor Statului, cu
caracter comercial, in cazul când
ar avea de executat lucrári care
nu au fost prevAzute la intoc-
mirea bugetului, sau ar inlocui
alti functionari bugetari, in con-
formitate cu legile lor de orga-
nizare.
Acest personal va fi asimilat
In grade si functiuni cu func-
tionarii bugetari corespunzátori
si va fi retribuit cu salariul a-
cestora, afará de personalul ce
va fi angajat de institutiunile
8tatului, cu caracter comercial,
care va fi plätit in conformitate
cu legile lor de organizare.
Angajärile se vor, face cu a-
'Probarea Consiliului Ministri-
Ior, dupg, propunerea ministere-
lor, intemeiatä pe avizul favo-
rabil al Comisiunii speciale pen-
tru realizári de economii.
5. Transferärile dupá cerere
sau pentru motive disciplinare,
precum i detasárile sau dele-
gärile cerere, nu dau drep-
tul la nicio indemnitate de orice
naturg..
Pentru transferärile In inte-
regul serviciului dintr'o locali-
tate In alta, se vor pláti indem-
nitátile prevrtzute de statutul
www.digibuc.ro
functionarilor publici, iar pen-
tru detasärile si delegarile in
altá localitate, fäcute din ofi-
ciu, se vor pláti diurnele de de-
plasare, fixate de Consiliul de
Ministri, i cheltuiehle de trans-
port la ducere si la intoarcere.
Reintegrarile de functionari
si mice alte acordári de drep-
turi nu se pot face cleat pe
baza de sentinte judecAtoresti,
rämase definitive si investite cu
titlul executoriu.
6. Functionarii Administra-
tiunilor financiare de consta-
tare, In special controlorii, vor
putea fi detasati la administra-
tine financiare de incasári si
pláti pentru a fi intrebuintati la
intensificarea operatiunilor de
urmrtrire si incasare a venituri-
lor Statului, judetelor, comune-
lor etc.
7. Indemnitätile de scumpete
ale pensiilor de toate categoriile
sunt acelea fixate prin jurna-
lele Consiliului de Ministri, Nr.:
1.922/931, 766/932, 875/932, 989/
1932, 1.520/932, 236/933, 555/933,
1.299/934 si 1.045/935, intrate In
vigoare pe data publicdrii lor in
Monitorul Oficial.
8. In mod exceptional, Casa
GeneralA de Pensiuni este dis-
pensaa pentru exercitiul 1938/
1939, de a plasa in rentá de Stat
sumele incasate din contributia
de 0,5°A, prevazutrt de art. 54 din
legea generall de pensiuni, in
mäsura in care aceste incasári
vor depäsi fondul prevAzut prin
bugetul Casei pe exercitiul 1938/
1939, pentru constituirea rezer-
vei matematice.
Sumele ce vor depási acest
fond vor fi intrebuintate de Casá
pentru plata pensiilor.
9. Termenul prevAzut la art.
44 din legea relativá la clasarea
si pensionarea militarilor, gra-
de inferioare etc., publicatá In
Monitorul Oficial Nr. 237 din 10
 1 Apri lie 1938
Octomvrie 1932, se prelungeste
pan& la 1 Aprilie 1939.
10, Nimeni nu poate locui
far& plat& Inteun imobil care
este proprietatea Statului sau
Inchiriat de Stat.
Functionarii de orice fel, care
au dreptul la locuintA, vor plati
ca chirie indemnizatia de chirie
aferenta salariului lor. Daca In
imobilul ocupat de unul dintre
acesti functionari mai locuiote
unul sau mai multi membri ai
aceleasi familii, care si ei sunt
functionari ai Statului, se va
retine si indemnizatiiie de chi-
rie ale acestora, socotindu-se ca
chirii pentru Inctiperile ocupate
de ei.
Functionarii care locuiesc In-
tr'un imobil al Statului sau In-
chiriat de Stat, ins& nu au drep-
tul de locuint5., vor pl&ti chiria
corespunzAtoare valorii locative
a imobilului sau inc&perilor o-
cupate.
Chiria va fi fixatg prin decizie
ministeriala de catre ministerul
In a arui administratie se g&-
seste imobilUl. Cei care nu ar
accepta sau nu vor achita chi-
ria stabilitä, vor fi evacuati prin
ordonant6 presedintialg, dat6 de
presedintele tribunalului respec-
tiv, In camera de consiliu, Mr&
drept de suspendare.
Chiriile datorate, (indemniza-
tiile de chirie pentru functiona-
rii cu drept la locuint& si pen-
tru membrii functionari ai f ami-
liilor lor, chiriile fixate de mi-
nistere pentru functionarii färl
drept legal la locuintl), vor fi
retinute lunar din salariile func-
tionarilor debitori si vor fi vär-
sate la Stat, la articolul de veni-
turi corespunzgtor al ministeru-
lui respectiv, sau In lips, la drept
mai
a avea un automobil si nu-
unul singur sunt:
Veniturile intAmplAtoare".
Cheltuielile de Intretinere, lu-
minat i Inc.lzit, când sunt efec-
tuate de Stat, vor fi pl&tite In a-
celasi mod, integral i separat
de chirie.
www.digibuc.ro
395
Functionarii rurali care nu
primesc indemnizatie de chirie
care locuiesc In imobilele pro-
prietatea Statului sau Inchiriate
de Stat, având dreptul la locu-
intrt, nu pot fi supusi la alt& pla-
t& deck a cheltuielilor de Intre-
tinere, luminat i incalzit a imo-
bilelor respective, In cazul and
sunt efectuate de Stat.
Dispozitiunile cuprinse In acest
articol se aplicl si Caselor auto-
nome, Regiilor publice, Admi-
nistratiunilor comerciale si Di-
rectiunilor speciale cu bugete a-
nexe, precum si judetelor, mu-
nicipiilor, comunelor, Camerelor
profesionale si In genere tuturor
institutiunilor depinand de
Stat, judete, municipii sau co-
mune.
11. Nu se vor face cumpArlri
de imobile sau constructiuni de
imobile noi In tot cuprinsul
exerc. 1938/939.
Constructiunile de localuri In-
cepute In exercitiile precedente
aflate in curs de executare,
vor putea fi continuate numai
In limita creditelor corespunz6.-
toare fixate prin bugetul exer-
citiului 1938/939.
Se excepteaz& constructiunile
sau cumpärärile de imobile ce
se vor face de catre Regiile pu-
blice comerciale, Case le autono-
me, Administratiile comerciale
Directiile speciale, cu bugete a-
nexe, Ins& numai In caz de dove-
dit& necesitate pentru buna
functionare i desvoltare a aces-
tor institutiuni i numai cu
prealabila aprobare a Ministe-
rului Finantelor.
12, Singurele autoritäti In
Presedintii Corpurilor Legiui-
toare.
Presedintia Consiliului de Mi-
nistri.
I. P. S. S. Patriarhul.
396 1 Apri lie 1938
Primul presedinte al Inaltei
Curti de Casatie.
Ministerele.
Prefecturile de judet, pentru
toate serviciile lor.
Prirngriile de municipiu.
Primgriile de sector pentru
toate serviciile lor.
Regiile.
Administratiile comerciale.
Inspectorate le, Corpurile de ar-
matä si Diviziile.
Ministerul Internelor, apreci-
ind intinderea si nevoile unora
dintre judete si municipii, va
putea fixa, cu avizul prealabil si
motivat al consiliilor judetene
sau municipale, pang, la maxi-
mum doug automobile pentru
fiecare si anume: unul pentru
Serviciul administrativ si unul
pentru Serviciul tehnic si cel sa-
niter. De asemenea apreciind ne-
cesitgtile serviciilor politienesti
centrale si exterioare, va fixa nu-
mgrul automobilelor, auto-carni-
oanelor, camioanelor si motoci-
cletelor.
Autoritgtile care au nevoie de
mai multe automobile, precum
si acele autoritäti care nu sunt
prevgzute mai sus si a cgror
bung functionare este conditio-
natg de mijloace de transport ra-
pide, vor putea sd-si procure au-
tomobile pentru toate nevoile
serviciilor lor, cu autorizarea
Consiliului de Ministri, datg pe
baza propunerii Ministerului Fi-
nantelor, la cererea Departamen-
telor sub a cgror conducere sau
control se ggsesc.
Intretinerea unui automobil,
material si personal, nu va de-
piisi suma de lei 120.000 anual.
Consilierii controlori si direc-
torii de contabilitate, care vor
viza sau ordonanta cheltuieli
mai mart deal aceastit sumg,
maximalg, sau pentru automo-
bile interzise de acest decret-le-
ge, vor fi trimesi inaintea Inal-
www.digibuc.ro
tei Curti de Conturi, pentru a
fi obligati la restituire.
Automobile le nu pot fi !litre-
buintate cleat in interesul servi-
ciului si cele ale judetelor, mu-
nicipiilor si primgriilor de sec-
toare, vor purta in mod vizibi/
o inscriptie cu numele autoritä-
tii.
13. Prin derogare dela dispo-
zitiunile art. 248 din legea ad-
ministrativg, publicatg in Moni-
torul Oficial Nr. 73 din 27 Mar-
tie 1936, judetele si orasele vor
suporta si in exercitiul 1938/939
cheltuielile necesare pentru chi-
ria, luminatul si incglzitul lo-
calurilor ocupate de tribunale,
penitenciare judetene si judecg-
torii de ocoale Si vor inscrie in
bugetele lor, pe acest exercitiu,
alocatiunile trebuitoare.
14. Ministerele vor putea cere
instantelor speciale controlul a-
verii functionarilor care vor sà-
vârsi abateri grave dela indato-
ririle lor legale, pentru a se ve-
dea dacg nu este cazul a li se
aplica dispozitiunile legii pentru
controlul averilor, publicatg in
Monitorul Oficial Nr. 244 din I&
Octomvrie 1932, cu exceptiunea
art. 3, alin. 2 si art. 38 din acea-
st& lege.
15. Regiile publice, Case le au-
tonome si Directiunile speciale,
judetele, comunele, asezgmintele
de binefacere, precurn si orice
alte institutiuni publice, sunt o-
bligate ca, odatg cu ordonanta-
rea salariilor sau a oricgror alte
indemnitgti cuvenite personalu-
lui lor, sg, reting, sä ordonanteze
si sg achite, separat, impozitele
prevgzute de legea contributiu-
nilor directe si retinerile pentru
Casa Pensiilor.
Ordonantele de platg pentru
retineri vor fi emise pe numele
Administratiei financiare de in-
casdri si plgti din raza sediilor
lor.
De asernenea, sunt obligate sa
 1 Aprffle 1938
1nscrie In bugetele lor anuale
sA plAteascA regulat subven-
tiile fixate de Casa Pensiilor pe
baza legii generale de pensiuni.
In caz de neconformare, Casa
Pensiilor va fi In drept s. fac5,
aplicatiunea legii pentru urmA-
rirea si perceperea veniturilor
Statului, sä sechestreze orice ve-
nituri ale acestor institutiuni
sà. incaseze drepturie bAnesti ce
i se cuvin, chiar &ea, cheltuiala
nu ar fi prevAzutA In bugetele
tor.
Directorii sau sefii serviciilor
de contabilitate, precum i ordo-
natorii primari sau secundari
sunt rAspunzAtori de neindepli-
nirea acestor obligatii si pe Un-
gA aplicarea sanctiunilor prevA-
zute de art. 106 din legea contri-
butiunilor directe, vor fi trimesi
de atre ministrul finantelor In
judecata Curtii de Conturi.
Consilierii controlori vor fi de
asemenea raspunzAtori si pasi-
bili de aceleasi sanctiuni pentru
cazurile and vor acorda viza
salariilor i indemnitAtilor, fárá
a pretinde totodatA ordonanta-
rea si plata retinerilor arAtate
mai sus.
16. Prin derogare dela dispo
zitiunilor art. 17, alin. 1; art. 30,
alin. 1 si art. 60, alin. 1, din le-
gea asupra contabilitAtii publi-
ce, cheltuielile din fondurile cu
venituri proprii, create prin legi
cu anumite afectatiuni speciale,
se vor face In cursul exercitiu-
lui 1938/939, In conformitate cu
prevederile legii citate si a legi-
lor cu care au fost infiintate,
prin credite ce vor fi deschise pe
seama ministerelor respective de
cátre Ministerul Finantelor.
17. Pe lâng5, Ministerul Fi-
nantelor, Directiunea GeneralA a
Buaetului si a Contabilitátii Ge-
nerale a Statului, va functiona o
comisiune permanentrt pentru
realizAri de economii la bugetele
www.digibuc.ro
397
Administratiunilor publice, coin-
pus& din:
1. Doi membri numiti de naf-
nistrul finantelor, prin deciziu-
ne
2. Un membru consilier al
Inaltei Curti de Conturi.
3. Secretarul general al Mi-
nisterului Finantelor.
4. Directorul general al Buge-
tului i ContabilitAtii generale a
Statului.
5. Directorul Oficiului Central
de Licitatii.
Comisiunea va fi prezidatá
unul dintre membrii desemnati
prin deciziune ministeriall, va
putea lucre valabil cu majorita-
tea membrilor ei i va avea trei
secretari recrutati din persona-
lul Directiunii generale a Buge-
tului si a ContabilitAtii generale
a Statului, precum si functiona-
rii necesari pentru expedierea
lucrArilor, alesi dela aceeasi Di-
rectiune generalá.
Atributiunile acestei comisiuni
sunt urmAtoarele:
a) SA vegheze ca aplicarea bu-
getului i efectuarea cheltuieli-
lor s5, se feel cu respectarea, tu-
turor legilor, regulamentelor
dispozitiunilor In vigoare;
h) SA semneze toate propune-
rile de cheltuieli de orice naturA,
sh aprecieze necesitatea, oportu-
nitatea si urgenta fiecAreia si sti
le respingA pe cele ce le-ar gAsi
cA nu sunt indispensabile, sau
cá efectuarea lor poate fi ama-
natA fárA ca functionarea nor-
mal A a serviciilor sl fie stinghe-
ritA.
Comisiunea va putea dispensa
de prezentarea la control si viz&
cheltuielile ce se fac din anumi-
te alocatiuni a aror examinare
detailatá pentru fiecare caz nu
ar fi necesará.
Consilierii controlori i direc-
torii de contabilitate pAstreazA
toatA ráspunderea ce o au, con-
form legilor in vigoare, In ceea
398 1 Apri lie 1938
ce priveste legalitatea angajari-
lor i verificarea legaiitii ac-
telor justificative de cheltuieli;
c) S. se pronunte asupra avi-
zelor cerute de autoritatile pu-
Mice si date de Oficiul Central
de Licitatii conform dispozitiu-
nilor legii asupra contabilitatii
publice;
d) SA cerceteze toate reclama-
Ville i sugestiile ce s'ar face in
scopul obtinerii de economii in
cheltuiala banului public;
e) SA propuna Ministerului Fi-
nantelor masurile ce ar gasi ne-
cesare pentru asigurarea unui
control real al cheltuielilor pu-
blice si pentru strangerea i eco-
nomisirea veniturilor Statului si
ale oricAror institutiuni publice;
Sa-si dea avizul asupra ori-
caror chestiuni ce i-ar fi supuse
spre examinare de catre Minis-
terul Finantelor.
$efil de administratii publice
cu sau farä gestiune autonoma
sunt obligati sa puna la dispo-
zitia Comisiunii toate datele de
care va avea nevoie i sa-i inles-
neasca cercetArile pe care le va
gasi de cuviinta la serviciile lor.
Refuzul senior de administratie
de a da comisiunii putinta sa-si
indeplineasca atributiunile va fi
socotit ca refuz de serviciu legal-
mente datorit.
Toate dispozitiunile pre-
zentului decret-lege se aplica
Caselor autonome, Regiilor pu-
blice, Administratiilor comer-
ciale si Directiilor speciale cu bu-
gete anexe, cu exceptiunea dero-
gArilor prevazute in mod expres
In corpul decretului-lege.
19. Se anuleaza toate dato-
rifle judetelor, municipiilor si co-
munelor provenite din impozite
si taxe cuvenite Statului pang,
la 31 Martie 1937, precum i. su-
mele datorate Casei Generale de
Pensiuni, pana la aceeasi
drept contributie de 15°A.
Acestet dispozitiuni nu se apli-
www.digibuc.ro
cA avansurilor acordate de Stat
dela Trezorerie in contul aditio-
nalelor, nici imprumuturilor
contractate la diferite institu-
tiuni publice de credit.
20. Aplicarea dispozitiunilor
art. 84, alin. ultim din legea pri-
vitoare la organizarea i incura-
jarea agriculturii, publicatA In
Monitorul Oficial Nr. 67 din 22
Martie 1937, se amana pana la 1
Aprilie 1939.
Para atunci, combustibilul
uleiurile necesare tractoarelor
motoarelor exploatatiunilor a-
gricole, se vor procura cu taxe
recluse la jumatate, conform
prevederilor art. 39 din legea
pentru asezarea si administra-
rea taxelor asupra produselor
petrolifere, publicata in Monitu
rul Oficial Nr. 1 din 1 Ianuari.,
1933.
21. Ministrul finantelor este
autorizat sä emita bonuri de to-
zaur pentru nevoile inarmaril
inzestrArii Tärii, peste plafonul
prevazut de planul de stabilizare
si de art. 146 din legea asupra
contabilitatii publice, fira res-
trictiunile prevazute 1e ;lust
text de lege.
22 Prezentul decret-lege va
intra in vigoare cu incepere dela.
1 Aprilie 1938, pe aceeasi data se
abroga legea pentru unificarea
simplificarea mäsurilor fi-
nanciare exceptionale, publicatà
in Monitorul Oficial Nr. 76 din
1 Aprilie 1937.
PrornulgAm acest decret-lege si
ordonAm sa fie investit cu sigi
liul Statului si publicat in Mo-
nitorul Oficial.
EXPUNERE DE MOTIVE
la Decretul-lege pentru unele
masuri financiare exceNionale
Criza mondiala declansata In
anul 1930 si agravatA in anii ur-
matori, fiind resimtitA i in tara
noasträ, pentru a-i preveni sau
 1 Apr Ille 1938
atenua efectele, a fost necesar
sg se ia o seamg de mgsuri le-
gislative exceptionale, de ordin
financiar si economic, deroga-
torii dela dispozitiunile legiui-
rilor ordinare care guverneazg
Statul.
Posterior si succesiv in fie-
care exercitiu, unele din aceste
mgsuri au fost amplificate, al-
tele au fost abrogate, altele au
fost modificate total sau partial,
iar altele au fost trecute in le-
gile ordinare corespunzgtoare.
0 orientare rapidg In aceste
multiple si variate dispozitiuni
ajunsese aproape imposibild, si
de aceea, prin legea promulgata
cu I. D. R. Nr. 1.696 si publicatg
in Monitorul Oficial Nr. 76 din
1 Aprilie 1937, toate aceste mg-
suri exceptionale au fost unifi-
cate Si simplificate, eliminandu-
se cele ce devenise inutile, adap-
tand i armonizancl pe cele a
cgror mentinere mai era nece-
sarg.
Aplicarea cu strictete a mg-
surilor luate prin acele legiuiri
exceptionale a stgvilit in parte
efectele crizei si in ultimii ani,
cu ajutorul lor, am reusit sg
realizäm un echilibru bugetar
efectiv i chiar sg avem unele
excedente bugetare.
Totusi, nu se poate spune cg
am revenit definitiv la normal
si de aceea, mentinerea unora
dintre dispozitiumle prevgzute
/min ultima lege se impune
pentru exercitiul 1938/1939.
Proiectul de decret-lege, intoc-
mit in acest scop, cuprinde
unele mgsuri noi, printre care,
cea mai important& este asana-
rea bugetelor, judetelor, muni-
cipiilor si comunelor, prin anu-
larea impozitelor si taxelor cu-
venite Statului, pang la 31 Mar-
tie 1937, precum si anularea su-
melor datorate Casei generale de
pensiuni, pang la aceeasi datg,
din contributia de 15 la sutg, in-
www.digibuc.ro
399
fiintatg pentru echilibrarea bu-
getului acelei institutiuni.
Aceastg nagsurg era necesarg,
intru cat, cu rari exceptiuni, bu-
getele administratiunilor locale
sunt deficitare si se gäsesc gre-
vate de datorii vechi, de felul ce-
lor mentionate, care, adunate,
prin reportarea lor dela un an
la altul, constitue o sarcing bu-
getarg, extrem de grea si färk
posibilitgti materiale de lichi-
dare.
In acest chip, pe Mug& cg se
inláturg deficitele bugetelor ace-
lor Administratii, si se descarck
scriptele lor de sume ce se re-
porteazg Mr& rezultat ani de-a-
randul se dg putinta ca venitu-
rile lor viitoare sg fie utilizate
pentru cheltuieli curente, in spe-
cial pentru actiunea sanitarg
la orase si comune si pentru lu-
crári publice productive, dru-
muri, poduri etc.
DECRET-LEGE
pentru lichidarea datoriilor din exercitil
Inchise (arierate), dintre Stat, diverse
alte autoritäti si institutiuni publice
pi particulari
DIN 1 APRILIE 1938 1)
Asupra raportului Presedinte-
lui Consiliului Nostru de Minis-
tri si al ministrului Nostru, se-
cretar de Stat la Departamentul
Finantelor si ad-interim la Mi-
nisterul Justitiei, cu Nr. 499.709
din 1938;
Vgzând jurnalul Consiliului
Ministrilor cu Nr. 659 din 1938;
Avand in vedere art. 98 din
1) I. D. R. sub Nr. 1.347 din 1938,
dat in baza art. 98 din Constitutie,
'a publicat In Monitorul Oficial,
p. I, Nr. 76 din 1 Aprilie 1938.
El abrog5, Legea pentru liehidarea
datoriilor din exereitii inehise, din
1 Aprilie 1937, pag. 88, vol. XXV,
p. I, ell mod. 1 Noemvrie 1937.
400
Constitutia publicatA in Monito-
rul Oficial Nr. 48 din 27 Februa-
rie 1938;
Având in vedere avizul Consi-
liului Legislativ cu Nr. 20 din
1938, . este din acelasi exercitiu cu da-
Am decretat si decretdm:
CAPITOLUL I
Lichidarea daforiilor Sfafului
(Minisferelor)
Creantele contra Statului,
1.
.anterioare exercitiului 1934/1935,
rAmase neachitate la 31 Martie
1938, vor fi lichidate in cursul e-
xercitiului 1938/1939, oricine ar
Ti titularii lor, din creditele ex-
traordinare speciale, deschise in
-acest scop, pe searaa ministere-
tor si vor fi plAtite cu titluri de
rentA din Imprumutul Intern de
Consolidare 3 la sutg 1935, con-
form jurnalului Consiliului de
Ministri Nr. 1.085 din 21 Iunie
1935, incheiat in baza legii pen-
tru autorizarea guvernului de a
contracta un imprumut intern,
publicatA in Monitorul Oficial
Nr. 156 din 16 Iunie 1934.
Aceste creante vor putea fi li-
chidate si prin compensare cu
-datorii cAtre Stat, din aceleasi
-exercitii, chiar daca stint dobân-
-dite prin cesiune. Compensarea
-se va face dupA cum se aratA la
art. 7 si 8.
Dispozitiunile de mai sus nu
-se aplicA creantelor externe, care
sunt lichidabile numai in nu-
rnerar, sau pe cale de compen-
sare cu datorii cAtre Stat, ante-
rioare exercitiului 1937/938, chiar
dacA sunt dobAndite prin ce-
siune.
2. Creantele contra Statului
-din exercitiile 1934/935-1937/938
\Tor fi lichidate, ordonantate si
plAtite in intregime, in flume-
rar, din bugetul exercitiului
1938/939, in care se va inscrie
alocatiunile necesare.
Creantele din exercitiile 1934/
35-1937/938, fie personale, fie
www.digibuc.ro
1 Apri Ile 1938
dobAndite pe cale de cesiune,
vor putea fi lichidate si pe cale
de compensare, cu datorii cAtre
Stat, anterioare exercitiului
1938/939, indiferent dad, creanta
toria.
Creantele contra Statului din
exercitiile 1934/935-1936/937, de-
rivând din plAti in numerar, de
taxe si impozite, mai mari cleat
cifia exactA si definitivA a de-
bitelor corespunzAtoare, din a-
cele exercitii, vor putea fi lichi-
date prin scAdere directA, pe cale
de compensare, cu datoriiie pen-
tru taxele si impozitele acelo-
rasi persoane, pe exercitiile ur-
mAtoare, exclusiv cele exigibile
in exercitiul 1938/939, cu condi-
tia ca natura venitului la care
s'a incasat suma plAtitA in plus,
sA fie identicA cu natura celui
la care figureaza debitul din
care se cere scAderea.
Creantele derivând din Inca-
sAri in numerar efectuate in e-
xercitiul 1937/938, mai mari de-
ck cifra debitelor din acel exer-
citiu, vor putea fi lichidate prin
scAdere directA, pe cale de com-
pensare cu datorii exigibile in
exercitiul 1938/939, de aceeasi
naturA, si privirkd pe acelasi de-
bitor.
Creantele de mai sus, care nu
vor fi lichidate pe cale de scA-
dere in felul arAtat, vor fi lichi-
date pe cale de restituire, prin
ordonante de platA emise din
bugetul Ministerului Finante-
lor.
3. Lichidarea datoriilor intre
ministere se va face pe cale de
ordonantare din creditele dispo-
nibile in bugetele lor sau din
creditele cu acoperire speciall,
deschise in acest scop. In pri-
mul caz, valoarea ordonantelor
de pleat emise va fi Vacua venit
la articolul de rAmAsite, cores-
punzAtor din bugetul venituri-
lor Statului pe exercitiul 1938/
 1 Aprilie 1938
Q39, iar in al doilea caz, la cre-
clitul din care vor fi emise.
4. Lichidarea datoriilor mi-
misterelor catre Case autonome,
Regii publice, Administratii
servicii comerciale, cu bugete a-
nexe la bugetul general al Sta-
tului i chtre orice alte
publice, se va putea face
de asemenea pe cale de compen-
sare, in cazul and acestea sunt
datoare Statului, cu impozite,
redevente sau orice alte datorii,
pânä la concurenta acestor da-
torii.
Datoriile Statului cAtre aceste
institutii, anterioare exercitiului
1934/935, vor fi lichidate dup&
cum se aratä la art. 1.
5. Toate lichidärile de creante
pe cale de compensare cu dato-
rii catre Stat, cu exceptia celor
prevrtzute It; art. 2, alM. 4 si 5,
se vor face numai prin ordo-
nante de plat& emise din aloca-
Vunile puse la dispozitia minis-
terelor debitoare prin buget, sau
prin credite speciale.
Ministerele vor putea emite or-
donante de plat& pentru aseme-
nea compensäri, in afar& de co-
tele de cheltuieli lunare prevä-
zute de art. 134 din legea asupra
contabilitätii publice.
CAPITOLUL II
Lichidarea daforiilor parficularilor
cake Stoat (minisfere) ;i a celor
ce se trio:met:m:1 penfru alfe auto-
toritáfi cu faxele ;i impozi-
fele cuvenife Sfafului
6. Datoriile particularilor c&-
tre Stat, precum si cele ce se in-
caseazA de casieriile publice, o-
clat& cu taxele i impozitele cu-
venite Statului, in contul judete-
1or, comunelor, Camerelor pro-
-fesionale_ etc., anterioare exer-
citiului 1938/939, vor fi lichidate
In cursul acestui exercitiu, dup&
cum se stabileste mai departe.
7. Datoriile c&tre Stat, ante-
rioare datei de 1 Ianuarie 1932,
Hamangiu, vol. XXVL 26.
www.digibuc.ro
401
la care se va socoti majorarile
si dobânzile legale pân& la 31
Martie 1938, se vor lichicla in in-
tregime cu:
20 la But& in numerar.
30 la sutá in bonuri de impo-
zite sau titluri de rent& din Im-
prumutul Intern de Consolidare
3 la sut& din 1935.
Bonurile de impozite vor fi so-
cotite pe valoarea lor nominall,
Mr& dobAnzi.
Titlurile de rent& din Irnpru-
mutul Intern de Consolidare 3
la sutá 1935, vor fi socotite de
asemenea pe valoarea lor nomi-
nal& si vor avea atasate toate
cupoanele care nu au ajuns la
scadentä in momentul prezen-
Mrii lor in plat& la Casieriile
publice.
Lichidarea debitelor din a-
ceast& categorie, reduse clupl
cum se arat& mai sus, se va pu-
tea face si pe cale de compen-
sare, cu creante contra Statului,
din aceleasi exercitii, indiferent
dacá acestea sunt personale sau
dobândite prin cesiune i indi-
ferent dad, creanta este din ace-
lasi exercitiu cu datoria.
8. Datoriile atre Stat din e-
xercitiile 1932/933 si 1933/934, la
care se va socoti majorärile si
dobAnzile legale, vor fi achitate:
20 la sutá In numerar.
80 la sutá cu bonuri de impo-
zite sau titluri de renal. din Im-
prumutul Intern de Consolidare
3 la sutá 1935, a cdror valoare va
fi socotit& asa cum se arat& la
art. 7.
Datoriile din aceste exercitii,
plus majoritrile i dob&nzile le-
gate, vor putea fi lichidate i pe
cale de compensare cu creante
contra Statului, dupá cum ur-
meazá:
a) Compensarea in proportie
de 80 la KIM din cifra debitului,
cu creante anterioare exercitiu-
lui 1934/935, personale sau do-
bândite pe cale de cesiune, indi-
402 1 April le 1938
ferent daca creanta este din
acelasi exercitiu cu datoria. res-
tul de 20 la suta fiind plätibil in
numerar;
b) Compensarea integrala cu
creante din exercitiile 1934/935
1937/938, personale sau doban-
dite pe cale de cesiune, indife-
rent daca creanta este din ace-
lasi exercitiu cu datoria.
9. Datoriile catre Stat din e-
xercitiile 1934/935-1936/937, plus
majorarile i dobanzile legale,
vor fi achitate:
a) In numerar;
b) Prin compensare cu cre-
ante contra Statului, personale
sau dobandite pe cale de ce-
siune, din exercitiile 1934/935
1938/939 inclusiv;
c) Sumele incasate de Stat in
plus, in exercitiile 1934/935 si
1935/936, in contul taxelor si im-
pozitelor din aceleasi exercitii,
vor putea fi scazute din dato-
riile de aceeasi natura, pe exer-
citiile urmatoare, inclusiv exer-
citiul 1936/937.
10. Datoriile catre Stat din
exercitiul 1937/938, vor fi achi-
tate:
a) In numerar;
b) Prin compensare cu cre-
ante contra Statului, din exer-
citiile 1934/935-1937/938, perso-
nale sau dobandite prin cesiune;
c) Datoriile din taxe i impo-
zite pe exercitiul 1937/938, vor
putea fi reduse cu sumele Inca-
sate de Stat, in plus, in exerci-
tiul 1936/937, in conditiunile sta-
bilite prin art. 2, alin. 4, din de-
cretul-lege de fata.
CAPITOLUL III
Lichidarea daforiilor judefelor, cornu-
nelor ;i ale instifutiilor de Sfat
cu bugefe proprii
11. Judetele i comunele, pre-
cum si Casele autonome, Regiile
Administratiile comerciale,
Directiunile speciale, cu bugete
proprii, etc., sunt autorizate sä
www.digibuc.ro
primeasca pang la 31 Martia
1939 bonuri de impozite si tit-
luri de renta din Imprumutul
Intern de consolidare 3 la Kit&
1935, pe valoarea lor nominalä,
pentru plata impozitelor, taxe-
lor si amenzilor datorate lor, in
cazurile i in conditiunile in
care sunt primite si de Stat, con-
form decretului-lege de fata si
sa le ofere creditorilor lor in
plata, pentru datoriile din exer-
citii a nterioare datei de 1 Apri-
lie 1934, pe aceeasi valoare.
Primirea acestor titluri dela
Stat, pe valoarea lor nominala,
In contul datoriilor ce le au de
Incasat dela Serviciile publice,
ale caror cheltuieli sunt inscrise
in bugetul general al Statului,
este obligatorie.
Pentru cotele aditionale din
impozitele arierate, incasate de
Stat in bonuri de impozite sau
titluri de renta si In numerar,
Statul se va libera fata de ju-
dete si comune, precum si fat&
de institutiunile publice, care au
dreptul la cote aditionale, remi-
tându-le bonurile sau titlurile
numerarul incasat, in propor-
tiile stabilite prin decretul-lege
de fata. Valoarea bonurilor si a
titlurilor se va socoti in aceste
cazuri astfel cum se arata la
art. 7.
12. Lichidarea datoriilor ca-
tre Stat ale autoritätilor, Intre-
prinderilor i institutiunilor
mai sus aratate, se va putea
face in conformitate cu preve-
derile art. 6, 7, 8, 9 si 10 din de-
cretul-lege de fata.
CAPITOLUL IV
Lichidarea daforiilor parficularilor
ceifre Sfaf, provenife din contra-
venhiuni de fot felul
13. Taxele i impozitele con-
statate pe cale de contraventie
vor fi considerate ca impozite
simple si vor fi tratate ca atare,
aplicându-se dispozitiunile cu-
 1 Apri lie 1938
prinse sub capitolul II din de-
cretul-lege de f eta.
Vor fi considerate ca amenzi
numai pgrtile dM debite care
depgsesc cifra taxelor sau impo-
zitelor.
14. Toate amenzile pentru
contraventiuni comise Mainte
de 1 Ianuarie 1932, se vor li-
chide cu:
10 la sutg in bonuri de impo-
zite sau titluri de rentg de con-
solidare 3 la sutg 1935, sau cu:
4 la sutá in numerar.
Aceste cote se calculeazg asu-
pra totalului fiecgrei amenzi.
Pentru amenzile aplicate pe
bazg de taxe sau impozite, cotele
se vor calcula asupra cifrei ta-
xei sau impozitului.
15. Amenzile pentru contra-
ventiuni comise in exercitiile
1932/933 si 1933/934, transfor-
mate dupg cum se aratg, la art.
14 vor fi lichidate cu:
20 la sutg in bonuri de impo-
zite ori titluri de rentg de con-
solidare, 3 la sutg, 1935, sau cu:
8 la sutá in numerar.
16. Amenzile pentru contra-
ventiunile comise in exercitiile
1934/935-1937/938, vor fi achi-
tate fgrg nicio reducere, ca si
datoriile cátre Stat din taxe si
impozite, astfel cum se aratg la
art. 9 i 10 din acest decret-lege.
17. Debitele din amenzi pen-
tru contraventiuni, vor putea fi
lichidate si pe cale de compen-
sare cu creante contra Statului,
dupg cum urmeazá:
I. Amenzile pentru contraven-
tiuni comise Mainte de exerci-
tiul 1934/935:
a) Cu creante din aceeasi pe-
rioadg, de timp, personale
sag dobAndite prin cesiune
si indiferent dacg sunt din ace-
lasi exercitiu, cu amenda de
platg, in proportiile fixate la
art. 14 si 15, pentru lichidgrile
cu bonuri de impozite sau cu
rentg de consolidare;
www.digibuc.ro
403
b) Cu creante din exercitiile
1934/935-1937/938, personale sau
dobandite prin cesiune, in pro-
portiile stabilite prin art. 14 si
15, pentru lichidgrile in nume-
rar.
II. Amenzile pentru contra-
ventiuni comise in exercitiile
1934/935-1937/938, se vor li-
chicla pe cale de compensare,
dupg, cum se aratá la art. 9,
punctul b i art. 10, punctul b.
CAPITOLUL V
Dispozifiuni fransiforil §i finale
18. In aplicarea decretului-
lege de f eta, taxele si impozitele
se vor considera ca apartinand
exercitiului in care au fost exi-
gibile; - acelasi lucru cu amen-
zile aplicate pentru contraven-
tiuni la legile prin care sunt fi-
xate taxele si impozitele.
Toate celelalte amend apar-
tin exercitiului in care a fost
comisg contraventia.
Creantele, derivg,nd din sume
Incasate de Stat, fgrg cauzg,
sau in plus fatá de cifra exactá
si definitivg a debitului cores-
punzgtor, apartin exercitiului in
care s'a fäcut plata.
Creantele derivând din pro-
cese de drept comun sau fis-
cale, pierdute de Stat, se consi-
derg ca apartinand exercitiului
in care hotgrirea justitiei a 'I-
mes definitivg.
19. Regimul decretului-lege de
fatg se aplicg si impozitelor pe
succesiuni, Msá numai pentru
succesiunile deschise pâng la 31
Decemvrie 1930 inclusiv.
Aceste impozite se considerg
cg apartin exercitiului in care
succesiunea a fost deschisg.
20. Datoriile cgtre Stat, ante-
rioare datei de 1 Ianuarie 1932
si derivând din rate contrac-
tuale, din arenzi de páduri, de
bglti, de orice bunuri ale Statu-
lui si din redevente miniere,
pâng la 100.000 lei fiecare, pre-
404 1 Apri lie 1938
cum si sumele datorate din pre-
tul de cumpgrare a bunurilor
mici, urbane sau suburbane, vor
putea fi lichidate in conditiu-
nile decretului-lege de fate.. La
stabilirea datoriilor care benefi-
ciaz e. de aceaste. dispozitiune se
va lua in considerare cifra de-
bitului existent la 1 Aprilie
1938, fare, dobânzi, indiferent
care a fost cifra debitului ini-
tial, dobânzile dela data exigi-
debitului si pâne, la
data achitarii fiind si ele exig!
bile si lichidabile, in aceleasi
conditiuni, prin adeugire la de-
bitul principaL
Datoriile de asemenea nature.,
mai mari de 100.000 lei, precum
si cele posterioare datei de 1 Ia-
nuarie 1932, indiferent care este
cifra fiecgreia, vor fi achitate
numai In numerar, sau prin
compensare cu creante contra
Statului, din exercitiile 1934/935
1937/938.
21. Pretul datorat Statului
p&n& la 1 Aprilie 1934, pentru lo-
turile de culture. pe care au fost
improprietäriti sätenii, pe baza
legilor de reform& agrare. si a
oricitror alte legi de improprie-
terire, precum i pentru bunu-
rile mid j locurile de casa ru-
rale, vor putea fi achitate cu tit-
luri de rent& de expropriere, sau
rent& de consolidare 3 la sutg
1935, socotite pe valoarea lor
nominal& si avand atasate toate
cupoanele care nu vor fi ajunse
la scadent& in momentul
Pretul izlazurilor i pädurilor
comunale, infiintate pe mosiile
proprietatea Statului sau pe cele
expropriate de Stat, pe baza le-
gilor de reform& agrara, precum
impozitele agricole aferente
lor, p&nä la 31 Martie 1936, vor
putea fi achitate in intregime cu
titluri de rent& de expropriere,
dupä cum se fixatä in alineatul
precedent.
Debitorii care intr& sub pre-
www.digibuc.ro
vederile acestui articol si care
vor achita in exercitiul 1938/
939, printr'o singurä plate., tot
debitul lor, vor fi scutiti de plata
dobetnzilor.
Cei care vor face plati in rate
vor achita i dobânzile calculate
Omit la 1 Aprilie 1938.
22. Organele fiscale, aplicand
gradele de urmärire prevezute
de legea pentru urmarirea
perceperea veniturilor publice,
vor urmäri datoriile câtre Stat
in intregime.
Inlesnirile de platä si reduce-
rile acordate prin decretul-lege
de fatä nu-si vor produce efec-
tul si nu vor fi operate prin
scripte cleat in momentul când
plata va fi fäcut& in intregime,
conform prevederilor decretului-
lege.
23. Bonurile de impozite vor
fi negociate la Bursa oficiall,
cu scutire de orice impozite de
transmisiune i vor fi primite
ca garantie la toate institutiu-
nile publice, pe valoarea lor no-
minale.
Dobända la aceste bonuri este
de asemenet scutitä de orice im-
pozit.
24. Bonurile de impozite vor
putea fi lombardate la Banca
National& a României, in ace-
leasi conditiuni ca si celelalte
titluri de Stat.
Ele pot inlocui a doua semnä-
tur& pe cambiile prezentate
spre reescont la Institutul de
Emisiune.
25. Bonurile de impozite ce
nu vor fi prezentate Casieriilor
publice pentru platä de datorii,
in conditiunile prev&zute de de-
cretul-lege de fate., p&n& la 31
Octomvrie 1938, sau nu vor fi
retrase din circulatie pe calea
subscrierii la Imprumutul In-
tern de Consolidare 3 la sut&
1935, si a lichid&rii lor cu titluri
de rent& din acest imprumut,
vor fi amortizate de Stat inteun
 1 Apri lie 1938 405

termen de 5 ani, socotit dela 1 arraate nu se pot despägubi din

Aprilie 1939, dupg un plan de a- averea celor care au comis de-
mortizare ce va fi Intocmit de ficitul sau delapidarea, sau este
Ministerul Finantelor. vinovat de lipsa de materiale si
26. Se excepteaa dela dispo- numai pentru diferentele ce nu
zitiunile decretului-lege de fatl: se pot acoperi din aceste averi.
1. Datoriile Statului si ale al- 27. Amenzile pentru contra-
tor institutiuni publice, la Cassa. ventiuni comise pttng. la 31 Mar-
de Depuneri si Consemnatiuni tie 1934, deriand din legea vti-
si la Casa NationalA. de Econo- milor si din legea monopolului
mii si Cekuri Postale, precum si anzárii spirtului si Muturilor
creantele unitätilor cooperative, spirtoase si a taxelor de consu-
de orice grad si ale Caselor sau matie, care sunt In vigoare as-
Societätilor de credit, functionä- tázi, precum si cele deriand din
resti. legile anterioare acestora, modi-
Nu beneficiaa de aceastä ex- ficate sau Inlocuite prin legile
ceptiune creantele anterioare susmentionate, vor putea fi achi-
exercitiului 1932/933, dobândite tate, pân5, la 1 Octomvrie 1938,
de institutiunile de mai sus, prin cu 10 la sutä In numerar si 20
cesiune, dung promulgarea le- la sutá rent& de consolidare 3
gii de lichidare a arieratelor din la sutá 1935, ori bonuri de impo-
8 Aprilie 1933 si cele din exerci- zite, socotite dupa cum se aratá
Vile 1932/933 si 1933/934, doban- la art. 7.
dite prin cesiune, dupä promul- Amenzile ce nu vor fi achitate
garea legii de lichidare, din 6 pAn5. la 1 Octomvrie 1938 vor
Iu lie 1934. pierde beneficiul de mai sus si
2. Datoriile provenite din cre- vor fi urrrarite pentru Incasare
ditAri de taxe acordate fabrican- In Intregime In numerar.
tilor de spirt. Amenzile din contraventiuni
3. Datoriile manuitorilor de dela legile monopolului citate
bani, valori si inateriale publice, mai sus, privind cazanele tärg.-
provenite din deficite sau dela- nesti, care distileaa produse
pidäri. proprii, precum si amenzils pang
Fläspunzátorii In solidar de la 5.000 lei din contraventiunt la
plata unor deficite, imputatii, aceleasi legi, care privesc pe tä-
sau delapidäri, comise de mA.- ranii muncitori de pämant, po-
nuitorit de bani, valori si mate- micultori sau viticultori, vor be-
riale publice, prtrirt, la 31 Martie nef icia de dispoziOunile cuprinse
1934, se vor putea libera fat5, de sub capitolul IV.
Stat, judete, municipii, comune, 28. Nu beneficiaa, de dispo-
comitete scolare etc., cu apro- zitiunile prezentului decret-lege
barea prealabilä a Ministerului amenzile aplicate pe baza legi-
Finantelor, plätind 20 la sutä lar pentau interzicerea impor-
din debit fn numerar si 80 la tului zaharinei.
sutli cu rentä de consolidare 3 De asemenea, nu beneficiaa,
la sutrt. 1935, sau bonuri de im- de dispozitilmile acestui decret-
pozite, socotite dupii, cum se lege datoriile care au fost re-
aratä la art. 7. duse prin legile de conversiune,
Cei ce vor achita debitul lor prin conventiuni sau pe orice
printr'o singua platrt vor fi
altá cale, decât dacá se renuntit
scutiti de dobruizi. la aceste reduceri.
Aceste dispozitii se aplic5, nu- 29. Ministerul Finantelor va
mai In cazul and autoritätile
www.digibuc.ro
406 1 Apri lie 1938
putea acorda reduceri sau scu-
tiri de dobänzile si majordrile
legale previlzute de decretul-lege
de fatd, pentru datoriile pang. la
31 Martie 1934, la cererea celor
interesati, cu conditiunea de a a-
chita imediat Intreaga datorie
rilmasd in urma reducerii eau
scdderii.
30. Debitorii care nu-si vor a-
chita datoriile in conditiunile de-
cretului-lege de fatd, pdnd la 31
Martie 1939, vor fi urmdriti si
executati dupd aceastd datá pen-
tru plata integrald si In nume-
rar a datoriilor lor, inclusiv ma-
jordrile si dobânzile
31. Dispozitiunile cuprinse In
decretul-lege de fatd, vor intra
In vigoare si vor fi aplicate cu
Incepere dela 1 Aprilie 1938.
32. Toate dispozitiunile din
orice legi si regulamente contra-
rii prevederilor decretului-lege de
fatd, precum si legea pentru li-
chidarea datoriilor din exercitii
Inchise, publicatá In Monitorul
Oficial Nr. 77 din 1 Aprilie
19361) sunt i rámtin abrogate pe
ziva de 1 Aprilie 1938.
Art. ultlni.Promulgám a-
cest decret-lege si ordondm sá
fie investit cu sigiliul Statului
si publicat in Monitorul Oficial.
EXPUNERE DE MOTIVE ..
la Decretul-lege pentru lichida-
rea datoriilor din exerci(ii in-
chise (arierate), dintre Stat, di-
verse alte autoritelti i institutii
publice i particulare
La Inceputul exercitiului 1933/
1934, Statul aveadupd bugetul
acestui exercitiuo serie de da-
torii flotante, provenite din dife-
rite creante rdmase In suferintd
din exercitiile precedente, a 0.-
1) Probabil este eroare de seris;
eite§te: Movitorul 0 ficial Nr. 76
din 1 Apriie 1937".
www.digibuc.ro
ror sumd atingea suma de
12.842.6 mil. ki.
Pe de and parte, datoriile con-
tribuabililor si altor categorii de
debitori ai Statului, rámase ne-
Incasate in exercitiile anterioare,
atingeau la aceesi data suma de
10.495.9 mil. lei.
In exercitiul 1933/934 s'au Ii-
chidat cu bonuri de impozite
creante In valoare de lei 1.207.4
mil. si cu acelasi mijloc, precum
si prin compensare, debite de
1.441.3 mil. lei.
La restul rämas nelichidat, la
incheierea exercitiului 1933/934,
s'au adilugat creantele si debi-
tele din exercitiul 1933/934, In-
scriindu-se astfel in bugetul ex-
traordinar pe exercitiul 1934/935,
creante totale de 12.357.9 mil. lei
si rämäsite totale din debite de
13.726.5 mil. lei.
In cursul exercitiului 1934/935
s'a lichidat, tot cu bonuri de im-
pozite i prin compensare, un to-
tal de creante in sumd de 3.766.4
mil. lei si un total de rdmäsite
din venituri din exercitii Inchise,
In sumd de 3.541.7 mil. lei.
Pentru a se Inlesni si accelera
lichidarea completá a creantelor
contra Statului s'a luat prin le-
gea din 10 Iulie 1934, mäsura de
a se emite un Imprumut intern
de consolidare a datoriilor in-
terne ale Statului, csea ce s'a a-
dus la Indeplinire prin jurnalul
Consiliului de Ministri Nr. 1.085
din 21 Iunie 1935, prin care s'a
hotärit lichidarea tuturor cre-
antelor si achitarea tuturor cre-
ditorilor interni ai Statului, cu
titluri de nun., puratoare de o
dobd.ndd de 3% pe an.
Dupd, o verificare si inventa-
riere a creanteler si rdmäsitelor
anterioare datei de 1 Aprilie
1934, operatdune efectuatit in
cursul acestui exercitiu, s'a sta-
bilit cd la 1 Aprilie 1937, mai rd.-
 Aprile Ism 407

inAsese de lichidat un total de larilor care Stat, rezultatele au

creante In suing, de 3.049 mil. lei. fost mai slabe ei de aceea, prin
In acelaei limp, conform con- legea de lichidare din 1 Aprilie
tului anual de executie, era de 1937, s'a acordat debitorilor re-
Incasat la aceeaei data un total claceri importante pentru dato-
de ramileite din exercitii Inchise,
in sum& de 9.365.8 mil. lei. riile anterioare datei de 1 Ia-
Din cifrele de mai sus se vede nuarie 1932 mari Inlesniri de
operatiunile de lichidare a o- plea, pentru cele posterioare a-
peratiunilor Statului, efectuate cestei date, pan& la 1 Aprilie
'Ana la 31 Martie 1937, au dat 1934.
rezultate apreciabile. Rezultatele aplicarii acestei
Insa, pentru datoriile particu- legi sunt urmatoarele:
I. Pentru datoriiie Statului
Totalul creantelor nelichidate la 1 Aprilie 1937 lei 3.049.0 mil.
Creante lichidate pana la 31 Decemvrie 1937 :
a) Cu renal, de consolidare 30/0 1935 lei 738.8 mil.
1.) ,f ft 3 12 /1 1.294.0
c) .. 41/204 11 176.6
d) Prin compensare cu datorii catre stet II 2.267.8
58.4
Rest de lichidat lei 781.2 mil.
carft care se va reduce cu lichidkile ce se vor mai efectua in intervalul 1 Ia-
.nuarie-31 Martie 1938, si din care cea mai mare parte din creante sunt lichi-
dabile, cu renta de consolidare 30/0 din 1935.

II. Pentru dalorille particulare oltre Stat

Totalul rarnasitelor din venituri din exercitii Inchise anterioare
exercitiului 1934/935, la 1 Apiiiie 1937 (diva, contul de executle) lei 9.365.8 mil.
Incaski pana la 31 Decemvrie 1937 :
In numerar lei 147.7 mil.
In titluri de rent/ de consolidare, bonuri de
Impozite, etc. 384.6
Prin compensare cu creante contra Statului . 37.8 570.1
Rest de incasat la 31 Decemvrie 1937 lei 8.795.7 mil.
Din cifrele de mai sus se con- completa ei a datoriilor catre
steal ca opera de lichiciare a da- Stat, am introdus In proiect ur-
toriilor Statului este aproape matoarele dispozitiuni noi:
complet terminata. 1. Pentru o mare parte din da-
Nu se poate spune acelaei lu- torii, compensabile cu creante
cru pentru datoriile divereilor contra Statului, nu se mat cere
debitori ai Statului. ca datoria sa fie din acelaei exer-
De aceea prelungirea másuri- citiu cu creanta ei nici ca acea-
lor de 'Ana acum ei In exercitiul sta din urma sa fie personala a
1938/939, o socotim necesara ei debitorului.
In acelaei scop am Intocmit ala- 2. Debitorii pentru loturi de
turatul proiect de decret-lege. msg., sau de cultura ei pentru
Pentru a accelera lichidarea izlazuri comunale, vor fi scutiti

www.digibuc.ro
408 I Apr Me 1938
de dobinzi i majodri, dad vor
achita printeo singur& plat& de-
bitul lor integral.
3. Amenzile pentru contraven-
Viuni dela Jegea vämilor si legea
monopolului alcoolului, care in
prezent sunt scoase de sub pre-
vederile legii de lichidare, vor be-
neficia i ele In exercitiul viitor
de reduceri apreciabile, In sensul
c5, vor putea fi lichidate, cu re-
ducere ca i amenzile ordinare,
Ins& LU coeficienti de reducere
inult mai mici cleat la acestea.
4. Organele condamnate In so-
lidar cu faptasii, la plata defici-
telor, imputatiilar sau delapidä-
rilor, comise pan& la 31 Martie
1934, se vor putea libera, fat& de
Stat, judete, comune etc., achi-
tând debitele lor cu '20% In nu-
merar si 80% in rent& de conso-
lidare, sau bonuri de impozite.
5. Pentru cazul dad se vor
gäsi debitori care cu toate In-
lesnirile acordate de lege nu-si
vor putea achita datoriile lor
din lips& de mijloace, ministrul
finantelor este autorizat s6., le a-
corde reduceri sau scutiri com-
plete de plat& a dobanzilor si
majodrilor, la toate datoriile ce
au fost exigibile pang la 31 Mar-
tie 1934.
In cursul exercitiului 1938/939
se va face. o verificare arnanun-
tit& a tuturor debitelor In res-
tantd, precum si a capacitAtii de
plat& in prezent a debitorilor res-
pectivi, de oarece exist& debite
din perioada de inflatie a dror
cifd ast&zi este irealizabila, fat&
de starea material& actual& a de-
bitorilor, care neavând putinta
sit le acopere in intregime nu
mai platesc de loc.
0 reducere mai insemnatl a
acestor debite ar educe la Te-
zaurul Statului o seam& de In-
casAri importante, care In alte
conditiuni nu s'ar mai putea
face si pe lâng& aceasta, un fo-
los foarte mare, s'ar curAti scrip-
www.digibuc.ro
tele si rolurile organelor de ur-
m&rire i peroepere de nenumg-
rate debite a c&ror repurtare
prin soriptele anilor urmätori
a dror urmArire obligatorie, im-
plica pierderi mari de timp
cheltuieli foarte insemnate, i in
acelasi timp, Impiedec& o regu-
lat& i clad evident& a dreptu-
rilor curQnte ale Statului, pre-
cum si o urmärire i Incasare
mai prompt& a acestora.
Dad se va constata d pentrtz
lichidarea acestui balast sunt ne-
cesare m&suri mai radicale, vom
prezenta pentru aprobare In
cursul exercitiului, un proiect de
lege In aoest Bens.
DECRET-LEGE
pentru modificarea si completarea legii
contributiunilor directe
DIN 1 APRILIE 1938 i)
Asupra raportului ministrulu)
nostru secretar de Stat la De-
partamentul Finantelor si ad-
interim la Justitie, cu Nr. 499.747'
din 29 Martie 1938.
VAzancl si jurnalul Consiliu-
lui de Ministri cu Nr. 657 din 29
Martie 1938;
Avandu-se In vedere dispozi-
tiunile art. 98 din Constitutiune;
Am decretat i decretAm:
1. Se aprobä de Noi jurnalu/
Consiliului de Ministri, cu Nr.
657 din 29 Martie 1938.
2. Legea pentru unificarea
contributiunilor directe se mo-
L D. R. sub Nr. 1.345 din 1938
dat in baza art. 98 din Constitutie,
s 'a publieat in Monitona Of iciai,
p. I, Nr. 76 din 1 Aprilie 1938.
El modifier'. qi completeaz5, mai
multe dispozitiuni din Legea contr.;-
butiunilor directe, dela 6 Iulie 1935,
pag. 672, vol. XXIII, cu modificgri
din 1 Aprilie, 18 August qi 5 0e-
ton-lyric 1937, vol. XXV, pug. 894,
1681 qi 1900.
 I Apri lie 1938
dificrt sau completeazA dupa
cum urmeadu
Art. 2. Sunt supuse impozi-
telor elementare, persoanele, fi-
zice sau juridice, clrora le re-
vin veniturile susvizate.
Strainii, persoane fizice sau
juridice, care au domiciliul sau
sediul central al Intreprinderii
lor In str&intitate, vor fi impusi
pentru veniturile realizate fie
in targ, fie direct prin sediile
lor, cum se arat6 mai jos, fie
prin societâti afiliate.
Impozabilitatea nu este le-
gat& de nicio alt4 conditie de-
ck aceea a realizhrii unor ve-
nituri.
Pentru ca o societate stráina
sa fie impozabilâ In România,
se cere existenta unui sediu de
exploatare. Se considerâ ca se-
diu de exploatare, In sensul a-
cestui articol, In afar& de sediul
sau locul directiunii intreprin-
derii, sucursale, localurile de fa-
bricatiune, atelierele, oficiile de
vânzare si de cumparare, depo-
zitele,orice altä asezare, care
are caracterul unei instalatiuni
comerciale, precum si reprezen-
tantele de orice naturl.
Existenta unei reprezentante,
care al atragrt impozabilitatea
firmei sträine, va putea fi deter-
minatä, prin Indeplinirea uneia
a) existenta unui contract de
din conditiunile urmätoare: a)
existenta unui contract de an-
gajament; b) constatarea cá re-
prezentantul are calitatea de a
incheia acte in numele Intre-
prinderii ce reprezintä sau exer-
citä In mod obisnuit activitatea
sa In favoarea firmei sträine.
In lipsä de contract de anga-
jament, conditiunea dela punc-
tul a, se va putea stabili si pe
baza de indicii din care sa re-
zulte In mod neindoios acest lu-
cru si care se vor stabili prin
instructiuni.
www.digibuc.ro
409
Calitatea de a incheia con-
tracte in numele casei straine
dela punctul b), se va stabili
prin acte sau prin constatarea
doveditä a reprezentantul a
contractat In numele firmei
stritine.
Reprezentantii sau mandata-
rii de drept sau de fapt ai aces-
tora sunt solidari responsabili
de obligaiile fiscale ale repre-
zentantilor sau mandantilor bor.
Cei ce plâtesc orice fel de vent-
turi in strtiingtate sunt obligati
la retinerea si värsarea impozi-
telor sub sanctionare, pentru ne-
conformare, pcitrivit art. 103,
alin. c.
Art. 43, punctul c. Instala-
tiunile pe bacuri.
Când conditiunile de impu-
nere ale propriettitilor clädite
s'au schimbat prin inchiriere,
rämânere neinchiriate, majora-
rea ori diminuarea venitului im-
pus, cu cel putin o pâtrime,
aceste dispozitiuni aplicându-se
si imobilelor locuite de proprie-
tari, dar impuse prin apreciere,
cu imobile inchiriate ale cAror
venituri au scäzut cu cel pu-
tin o pltrime, In conformitate
cu art. 91 $i prin derogare dela
art. 18 si 73, valoarea locativrt
$i impunerea se va putea modi-
fica In cursul periodului de re-
censämânt. Modificarea se va
face In urma declaratiunii con-
tribuabilului, dal& In termen de
o lunä dela schimbarea condi-
tiei de impunere si se opereaztt
cu Incepere din prima zi a lunii
urmätoare celei in care a avut
loc schimbarea. In lipsa decla-
ratiunii, modificarea se face In
conditiunile art. 92.
Reducerea preväzutä la ali-
neatul precedent nu se aplicti
pentru taxa statistica.
Terenul viran, rämas ca atare
In urma därâmärii imobilului, se
impune piing la aparitia noii
410 % 1 Apri Ile 1938

constructii. In aceeasi categorie Venitul impozabil al acestora

intr& si terenul unui imobil In
stare degradatA si neproducAtor
de venit.
Art. 46. Pentru cl5diri si in-
stalatiuni imobiliare, venitul net
impozabil se obtine schzand din
valoarea locally& 20°/o, drept
cheltuieli de gestiune, asigur&ri
contra riscurilor, intretinere si
amortizare.
Cote de 20°/0 se va putea mári
On& la maximum 30%, daca
In contractele de locatiune in-
cheiate, proprietarii isi iau obii-
.gatiunea sä furniseze energie
calorick electricd, ap& si alte
sarcini sau avantaje.
Art. 25, ca alin. 2. Pentru
clobanzile prezumate preväzute
la art. 23, punctul 4, alM, a, exi-
gibilitatea plätii impozitului se
stabileste in cursul anului la
Mcheierea conturilor, a bilantu-
lui, iar M lipsa acestora, cel mai
t&rziu la sf&rsitul fieclrui an
calendaristic.
Art. 30, alin. 5. Fax excep-
tie dela dispozitia precedentä,
comerciantii si industriasii al
caror venit impozabil nu trece
tle lei 300.000, si care vor fi im-
pusi pe o perioada de trei ani,
potrivit tabelei de mai jos:
Impozit
-4 VENITURILE partea
d Statulni
I PM la 5.000 300
II Dela 5.001 10.000 700
III 10.001 15 000 1.200
IV
99
se va stabili dupä procedeele
dela art. 39, pct. 2, alin, a, si nu-
mai In lipsa cifrei de afaceri,
care s& rezulte din registrele co-
mereciale, se va proceda la sta-
bilirea unei cifre de afaceri,
prin comparatie cu alti contri-
buabili din aceeasi categorie Si
importantk asa cum se prevede
la art. 39, punctul 2, MM. b.
Art. 31, pct. 7, ca aim. penul-
tim. Amortizarea se acordä
numai intreprinderilor indus-
triale, iar Intreprinderilor co-
merciale, numai pentru investi-
tiunile cu caracter industrial.
Intreprinderile sunt obligate sä
tin& inventarul bunurilor ac-
Live, individualizate si cu ail-
tarea pe ani a amortizärilor fa-
cute In vederea calculärii tim-
pului de amortizare.
Art. 31, pct. 40. Cheltuie-
lile diverse sau cheltuielile ge-
nerale, privind strict intreprin-
derea si far& de care venitul
anului de impunere n'ar putea
fi realizat, Intre care inträ si
cele de inretinere si de asigu-
rare, afar& de impozitul de fat&
elementar, complimentar si adi-
tionalele sale de orice naturk
care priveste insusi obiectul In-
treprinderii.
In afar& de scäzämintele pre-
väzute In acest articol nicio
altä scIdere nu se mai poate
face la stabilirea beneficiului
net. Astfel, nu se va putea sea-
dea sumele cheltuite spre a da
o plus valoare instalatiunilor,

15.001 20.000 1.800 sumele afectate sporirii Intre-

V
91

H 20.001 25.000 2.300 prinderilor, cheltuielile perso-

VI I, 25 001 40.000 3.500 nale ale intreprinzAtorilor sau
VII H 40.001 50.000 4.600 pierderile inregistrate din ope-
VIII If 50.001 75.000 6.800 ratiuni civile, care sunt imputa-
IX 715.001-100.000 9.000 bile capitalului si care nu pro-
X If 100.001-150.000 14.000 vin din exercitarea principal&
XE H 150.001-200.000 19.000 a activitätii comerciale si indus-
XII SI 200.001,-250.000 25.000 triale a Intreprinderii.
XIII PI 250.001-300.000 30.000 Art. 32, pct. a, alin. 2. In ca-
www.digibuc.ro
 I Aprilie 1938
zul and rezervele de oHce fel,
intre care si beneficiul repor-
tat, se distribue sub oHce forma
actionarilor, ele se vor impune
atilt la impozitul mobiliar, cat
si la impozitul prevazut de art.
30, scgzandu-se cu ocazia acestei
taxgri, rezervele deja impuse,
conform art. 30.
Art. 33, pct. c, ca alin. 3. De
asemenea sunt impuse la impo-
zitul complimentar, veniturile
nete, scgzute la impozitul co-
mercial, conform dispozitiunilor
art. 31, pct. 1, alin. 2.
Art. 35. Impozitul se re-
duce:
a) Cu jumdtate pentru coope-
rativele, bäncile populare 0 fe-
deralele prevgzute in articolul
precedent, alin. a, pentru socie-
tgti pentru construirea de lo-
cuinte ieftine, infiintate, con-
form legii speciale, dacg satis-
fac conditiunile legilor organice,
precum si pentru societätile per-
soane juridice si asociatiunile
profesionale fgrg scop lucrativ,
care nu impart sub nicio forma
beneficii membrilor lor, ci le in-
trebuinteaza in scop de utilitate
general& recunoscutd; de ase-
menea pentru asociatiile si so-
cietatile de industrie casnica,
sau având de obiect exclusiv
producerea sau desfacerea o-
biectelor de industrie casnicg.
Art. 39, pct. 2, a/in. a. Dupg
cifra afacerilor anului prece-
dent, la care se va aplica un
coeficient net de rentabilitate,
ce se va stabili anual, pentru
fiecare gen de intreprindere, de
cgtre comisiunea centralg fiscalg.
Art. 41. Pentru primul an
de exercitare al unei intreprin-
deH noi, al unei sucursald sau
orice altg extindere, care da un
spor de activitate productivd,
fatg de trecut, venitul se con-
statg pe calea prevazutg de art.
39, punctul 2, alin. b.
www.digibuc.ro
411
Impunerile sucursalelor sau
noilor exploatgri ale comercian-
tilor si industriasilor clasificati
conform dispozitiunildr art. 30,
continua a fi stabilite anual
pang la incetarea perioadei de
clasificare, and se vor contopi.
Dacg intreprinderea a inceput
in anul precedent, venitul ace-
lui an servg, de bazg pentru eel
de impunere, numai in cazul
când este constatat prin bilant
si dacg exercitarea a durat mai
mult de trei luni. In acest caz,
venitul se socoteste raportându-
Se la timpul cat a avut loc exer-
citarea.
Când exercitarea in anul pre
cedent a avut loc mai putin de
trei luni, sau cand venitul e
constatat pe altg cale decal
dupg bilant, impunerea se sta-
bileste dupg normele prevgzute
la punctul 2, alin, b, din art. 39.
Pentru societätile pe actiuni,
impozitul, atât pe primul an,
cat si pe al doilea, dacg, Inc&
n'au incheiat bilantul pentru
primul an, se stabileste in mod
provizoriu, potrivit dispozitiuni-
lor art. 39, alin. 2, punctul b, Ur-
mând ca dupg incheierea pri-
mului bilant, care va servi de
bazg la impunerea definitivg pe
acesti doi ani, sg se stabileascg
diferentele de impozit, care se
vor compensa sau achita in
anul urn:Mon
Din impozitul ce se va stabili
pe baza ultimului bilant de
exercitare, se va scgdea impozi-
tul plgtit pe primul an.
industriasii
Comerciantii si
sunt datori a tine in regulg re-
gistrele cornerciale, in forma
prevazutg de codurile de co-
mert, in vigoare, in teritoriile
respective. Registrele, impreung
cu toate actele justificatice, In
baza cgrora s'au inregistrat o-
peratiunile comerciale si indus-
 412 1 Apr Hie 1938
triale, precum si scrisorile si te-
legramele primite, se vor pAstra
obligatoriu timp de 10 ani, dela
cea din urm6, viz&
Comunicarea lor este oblige-
torie, orideateori se cere de a-
tre organele fiscale, In conditiu-
nile art. 90 si 120 din legea con-
tributiuniIor directe. Lipsa re-
gistrelor si. actelor justificative,
din orice cauzA, pe un an, sau
neprezentarea lor la cerere, a-
trage sanctionarea prevAzut& de
art. 103, alin. d, din prezenta
lege.
Meseriasii care nu fndeplinesc
conditiunile art. 9, din legea a-
supra impozitului pe lux si ci-
fra de afaceri, sunt supusi ace-
lorasi prescriptiuni.
In cazul and registrele nu
sunt tinute In limba roman&
impunerea are loc prin apre-
ciere cu Intreprinderi similare,
dar cu aplicarea unei taxe su-
plimentare, egall cu impozitele
si aditionalele anului.
Art. 43. Veniturile nete pro-
venite din salarii, lefuri publice
si private, remunerati, gratifica-
tii sau din Indemnitáti de orice
fel, participäri la beneficii ale
lucrâtorlor si functionarilor,
pensiuni, cu si din rente via-
gere mai mici de 25.000 lei a-
naul, sunt supuse unui impozit,
conform prevederilor de mai
jos, fn cazul când aceste veni-
turi se Incaseaa periodic cu
ora, cu ziva, srtpt&mâna, luna
sau anul si au caracter de con-
tinuitate. Impozitul se calcu-
leaat pe transe.
Cota impozitului este de:
4 la sutg, pentru veniturile
pti,n5, la 4.000 lei lunar.
8 la sut& pentru veniturile
Intre 4.001-25.000 lei lunar.
10 la sutá pentru veniturile
Intre 25.001-35.000 lei lunar.
12 la sut& pentru veniturile
Intre 35.001-50.000 lei lunar.
www.digibuc.ro
15 la sutá pentru veniturile
Intre 50.001-100.000 lei lunar.
20 la sutá pentru veniturile
Intre 100.001-150.000 lei lunar.
25 la sut& pentru veniturile
peste 150.001 lei lunar.
Impozitul loveste toate veni-
turile susmenionate, provenite
din România, de atre oricine
s'ar Incase, afar& de lista civil&
cum si cele luate din all& tar&
de atre mice locuitor al Wit.
Art. 46. Venitul impozabil se
obtine scázAndu-se din venitul
net:
Värsämintele pânä la 10% din
venitul brut ce se fac de atre
sau pe seama contribuabilului
pentru asigurarea unei pensii,
precum si cotizatiile pentru ac-
cidente si de vieatä.
Art. 48, alin. 5. Micii mese-
riasi vor fi impusi pe o peri-
oad& de trei ani, conform tabe-
lei dela art. 30. Se consider&
mid meseriasi, acei care Inde-
plinesc conditiunile art. 9 din
legea asupra impozitului pe lux
si cifra de afaced.
Art. 50, alin: 5. Profesio-
nistii liberi vor rdäti timp de trei
ani dela Inceputul exercitärii
profesiunii, &La, li se stabilese
impuneri minimale, 1/3 din im-
pozitele minimale, iar pe Inc&
doi ani urmatori, 1/2 din impozi-
tele minimale.
Art. 50, din. 7. Pentru pro-
tesionWii liberi In al cáror ve-
nit Tntrá salarii si onorarii re-
zultate din contracte de servi-
ciu cu Statul sau cu particula-
di, impunerea se va face pe te-
meiul declaratiunilor lor. In a-
celasi fel vor fi impusi si aceea
care vor face dovada cl valoa-
rea locativä a imobilului locuit
nu poate fi luat& In considera-
tie, deoarece In compunerea ve-
nitului lor inta si alte elemente
impuse la alte impozite elemen-
 1 Apri lle 1938
tare, dar cu venituri suficiente
pentru a justifica felul de traiu
personal si al familiei lor in sar-
cing.
Art. 55, pct. c, ca alin. 2. Im-
pozitul supracota se apnea si a-
supra veniturilor de orice fel pe
care societatile anonime func-
tionand in tara le platesc in
sträinAtate persoanelor fizice
sau juridice.
Art. 63, alin. 3. Pentru ve-
niturile din valorile mobiliare,
precum si veniturile prevazute
de art. 48, alin. 3 si art. 51, pct.
b, impozitul supracota va fi unic
de 5%.
Art. 67, alin. ultim. Nu se
va pretinde dovada platii aces-
tui impozit pentru dobänzile
platite la ipoteci, constituite ca-
tre bânci, institutiuni de credit,
sau celor ce fac afaceri de scout
ori imprumuturi i care sunt
scutiti conform art. 23, de im-
pozitul mobiliar, nici pentru ra-
tele datoriilor ipotecare catre
creditele funciare, urbane sau
rurale, infiintate pe baza legii
speciale i catre Institutiile de
credit functionáresc de Stat, ju-
det sau comuna, care rate pen-
tru imprumuturile cu termen
dela 20 ani in sus, vor fi soco-
tite integral la aceste reduceH.
Art. 70, ca punct 5. Pentru
apararea nationala: 2% pe Mug&
impozitele elementare sau corn-
plimentare prevazute in legea
de fatg, cu exceptarea venituri-
lor din pensiuni.
Art. 70, ca ultim aim. Prin
veniturile comerciale si indus-
triale supuse cotelor aditionale,
se inteleg veniturile supuse im-
pozitului complimentar prev6.-
zut de art. 42. Cum dispozitiu-
nile art. 42 nu sunt aplicabile,
cotele aditionale se vor aseza a-
supra venitului stabilit conform
art. 30 si urm.
Art. 74, alin. 9. Clasificarea
www.digibuc.ro
413
contribuabililor ce se impun pe
baza tabelei dela art. 30 si im-
punerea lor se va face de un
delegat al fiscului, in prima in-
stantä, sau de un delegat spe-
cial al Ministerului de Finante.
Art. 76, pct. a. Un magis-
trat delegat de Ministerul de
Finante cu avizul Ministerului
de Justitie, ca presedinte.
Art. 98, alin. 1. Hotruirile
instantelor de apel se dau fArl.
drept de contestatie i opozitie.
Art. 99. Toatä procedura
pentru constatarea impozitelor
prevazute de prezenta lege e su-
pusa la plata taxelor de timbru,
in conformitate cu dispozitiunile
legii timbrului.
Art. 103. a) Contribuabilii
care nu au prezentat deplara-
tiunile de impunere in termen,
care au prezentat declaratiuni
incomplete in ce priveste datele
necesare stabilirii veniturilor,
precum i acei ce nu vor pre-
zenta la cerere carnetul de con-
tributiuni, se vor pedepsi cu a-
menda egald cu un sfert din im-
pozitul cuvenit;
b) Contribuabilii care nu vor
prezenta la impunere registrele,
contractele sau orice alte acts,
din care ar rezulta venituri im-
pozabile mai mari deal cele sta-
bilite, si care vor fi constatate
de catre organele fiscului in
cursul anului de impunere dupa
dresarea procesului - verbal de
impunere, se vor pedepsi cu a-
menda egala cu impozitul cu-
venit la diferenta de venit;
c) Firmele individuale sau so-
cietätile de orice fel, care nu vor
respecta dispozitiunile art. 2;
art. 25, alin. 7, 8 si 9, ale are. 26,
alin. 5 si art. 52, alin ultim, se
vor pedepsi cu amenda egalä
cu impozitele elementare, preva-
zute in aceste articole, cuvenite
fiscului pentru sumele necomu-
nicate;
414 1 Apri lie 1938
d) Toti cei obligati la tinerea
registrelor comerciale si actelor
justificative anexe, potrivit dis-
pozitiunilor art. 41, daca nu le
tin, sau nu le comunica fiscu-
lui la cerere, vor fi pasibili de
o amenda egald cu Indoitul im-
pozitului cuvenit fiscului pe a
nul respectiv. Amenda se poate
aplica numai o singura dat6 pe
un an de impunere. Termenul
In care trebue prezentate re-
gistrele este de 8 zile dela data
primirii unei citatii a fiscului;
e) Persoanele care au rapor-
turi contractuale cu contribua-
bilii $i revor refuza ar da In ter-
men de 10 zile informatiunile
cerute de fisc, cu privire la im-
punerea obiectului contractului,
vor fi supusi la o amendá de lei
10.000. Refuzul se constata prin
Incheiere de proces-verbal;
f) Proprietarii sau subfnchi-
rietorii de imobile, cum si ho-
telierii care nu vor da declara-
tiunile cerute de art. 84, alin. 5,
vor fi pasibili de o amendá e-
gala cu o patrime din impozi-
tul proprietátii cládite aferent
pretului de inchiriere sau sub-
Inchiriere, pentru un an, pentru
imobilul, apartamentul sau ca-
merele mobilate.
Art. 10. Contribuabilii care,
dupá anul de impunere, vor fi
gäsiti câ, nu au declarat totali-
tatea veniturilor lor, sau acei
care vor ascunde un venit total,
precum si acei care vor treee
fn registrele lor comerciale alte
cifre decât cele reale, prin ne-
Inregistrarea tuturor operatiu-
nilor, nejustificarea cu acte a
Inregisträrilor, prin virarea la
conturi personale a unor parti
din beneficii, prin neinventarie-
rea stocului real de márfuri si
alte asemenea manopere care
impiedecá constatarea adevára-
tului venit impozabil, vor fi su-
pusi la o amendá egalá cu In-
www.digibuc.ro
treitul impozitului la diferenta
venitului astfel sustras si con-
statat In conformitate cu dispo-
zitiunile legii de fata.
Aceeasi sanctiune se va aplica
si contribuabililor care se vor
dovedi cá In registrele lor au
creat conturi pasive la care se
gasese alocate diferite rezerve,
fara a le fi declarat la irnpu-
nere, precum si acelor care sus-
trag dela conturile de rezultate
parti de beneficii prin debitarea
acestora cu sume nereale, pre-
cum i acelora care prin ope-
ratiuni si Inregistrári diverse,
maschiazá párti de beneficii.
Pentru falsurile In registre
contraventia se dreseazá cu o-
caziunea impunerii sau la data.
descoperirii lor, daca n'au fast
semnalate prin declaratia de
impunere sau o declaratie se-
parata Inregistrata la adminis-
tratia de constatare, pana la
ziva fixatá pentru impunere. Se-
parat de aceasth sanctiune, la
cererea Ministerului de Finante,
contribuabilul este pasibil de
sanctiunile prevázute de art. 406
din codul penal Regele Carol al
II-lea. Aceeasi pedeapsa se va
aplica si contribuabilului care a
inregistrat acele falsuri.
Art. 405. a) Firmele indivi-
duale, asociatiile si societátile
de orice fel, afara de cele pe ac-
tiuni, care In scopul de a se as-
cunde situatia adeváratâ, a In-
treprinderii, se vor dovedi a a-
vea cloud rânduri de registre
sau Insemn6ri, din care unele
oficiale, sau bilanturi modificate
dupa impuneri $i necomunicate
fiscului, sau vor uza de acte
false, sunt pasibili de o amenda
egalà, cu impozitul la Impatritul
venitului, ce s'ar fi constatat
data impunerea s'ar fi facut la
venitul real;
b) Independent de amenda de
mai sus, patronii si conducgto-
 1 April le 1938
rii acestor intreprinderi sunt
pasibili de sanctiunile penale,
prevAzute de art. 549 $i urm.
din codul penal Regele Carol al
II-lea.
Art. 143, ca olin. 2. Impozi-
tele si amenzile a$ezate cu oca-
ziunea stabilirii de contraventi-
uni, nu pot depilsi venitul in-
sd$i, reducându-se pAnd la va-
loarea lui prin procesul-verbal
Incheiat.
Art. 115, ca alin. 3. - In vede-
rea combaterii actiunilor con-
traventionale, se pot transfera
de cdtre Parchetul respectiv,
dela caz la caz $i numai la ce-
rerea Ministerului de Finante,
functionarilor superiori ai fis-
cului, drepturile $i indatoririle
care, potrivit legilor de organi-
zare speciale $i a procedurii pe-
nale, sunt de competenta ofite-
rilor de politie judiciard.
Art. 419, alin. 1. - Procesul-
verbal aprobat este executor 15
zile dela comunicare.
Art. 420, alin. 1. OridecAte-
ori se va constata cd din eroare
sau omisiunea instantelor de
impunere i apel, anumite veni-
turi nu au fost avute in vedere
la stabilirea impunerilor, fie
chiar prin apreciere sau clasi-
ficare, pe bazd de acte i date
sigure, se va putea face o im-
punere suplimentard.
Art. 420, ca aim. ultim. - Ve-
rificarea marilor intreprinderi
societätilor de tot felul dupd
anul d impunere este obliga-
toriu cel putin odatA fn decurs
de 3 ani, prin Corpul de experti
verificatori contabili al Mi-
nisterului de Finante.
Art. 122, ca alin. 2. - Ministe-
rul de Finante, direct sau prin
delegatie, apreclind faptele, va
putea sd reducd, amenzile ce nu
au rAmas astf el definitive. A-
ceastA reducere nu va putea fi
mai Mare de 7 la sutd din tota-
www.digibuc.ro
415
lul amenzii, iar restul de 25 la.
sutd urmeazd a fi distribuit
nuntAtorilor, dacd exist& un de-
nunt semnat i constatatorilor
din proprie
3. Veniturile taxabile pe cale
-de retinere sau vArsare directd,
realizate dupd 1 Aprilie 1938,
sunt supuse prevederilor aces-
tei legi, oricare ar fi data exi,
gibilitAtii lor.
4. Se autoria Ministerul de
Finante a incorpora In legea
contributiunilor directe toate
modificArile aduse prin diverse
legi speciale $i aceea d fatd,
precum $i a renumerota artico-
lele: 138, 139, 141 si 142, care de-
vin arficolele: 127, 128, 129 $i
130.
5. Toate dispozitiunile acestei
legi intrd in vigoare pe ziva de
Aprilie 1938.
Se abrogd cu incepere dela a-
ceea4i datA urmAtoarele dispo,
zitiuni din legea contributiuni .
lor directe:
Art. 39, punctul 2 b", ann. 2:
Art. 44, alin. 2.
Art. 46, alin a", b" si ultimul
dela c".
Art. 47, ann. ultim.
Art. 63, alin. 4.
Art. 74, alin. 4, 5, 7, 11 $i 12.
Art. 103, pundele d", e"
Art. 127, 128, 129, 130, 131, 132,.
133, 134, 135, 136, 137 $i 140, cu-
prinzAtoare de dispozitiuni cu
caracter transitoriu, ajunse la
termen $i devenite
precum $i orice alte dispozitiuni
contrarii legii de fatA.
6. Pre$edintele Consiliului
Nostru de Ministri i ministrul
Nostru secretar de Stat la De.,
partamentul Finantelor $i ad-
interim la Justitie, sunt insdr-
cinati cu executarea prezentulu¡
decret-lege.
416 1 Aprilie 1938
EXPUNERE DE MOTIVE
la Decretul-lege pentru modifi-
carea fi, completarea legii
contribufiunRor directe
Legea contributiunilor directe
este una din legile de bazd ale
sistemului nostru de impozite.
Importanta ei este datoritg pe
de o parte faptului cd, aplica-
rea ei aduce aproape 20 la sutd
din veniturile Statului, iar pe de
alta faptului cd ea contine nor-
me de echitate in ce priveste
distribuirea sarcinii fiscale, in
functie de capacitatea de plat&
e, contribuabililor.
Aplicarea acestei legi In de-
eursul celor 17 ani a scos in
evidentd o serie de lacune, iar
pe de alta, ne-a ardtat cd ea tre-
bue sit urmeze in deaproape e-
volutia economic:1 a tgrii.
Modificdrile pe care le propu-
nem prin prezentul decret au
la bazd o serie de considerati-
uni:
1. Mai intgiu nevoia de a in-
troduce o mai completd echitate
fiscald, ca sit due& pe cat posi-
bil la o repartizare mai egald a
sarcinilor ce decurg din aplica-
rea acestei legi.
In realizarea acestui scop, am
cliutat sit inläturdm neegalita-
tea de tratament existentg, as-
tazi in ce priveste saderile de
impozite pentru imobilele ce
rtiman neinchiriate. Am prevd-
zut cit saderea de impozite sit
se acorde i imobilelor locuite de
proprietar, iar nu numai ace-
lora ce aunt inchiriate. Am ad-
mis sd se acorde amortizdri si
la intreprinderi comerciale, insit
pentru instalatiunile industriale
ce posedd, inlAturând astfel
o inechitate si o sursd de hotd-
riri date impotriva Statului; am
stabilit o oarecare impunere
progresivg limitata pe
transe la impunerea pe salarii, cald ce se practicd de marii con-
www.digibuc.ro
care se aplicd pentru salariile
mai mari, intru cât aplicarea
vechiului sistem cu cloud transe
fgrd, posibilitate de a se tine
seama de totalitatea veniturilor,
cum era in vechiul impozit glo-
bal, nu atinge veniturile mari,
deck foarte putin. Am adus in
sfera de impunere la compli-
mentar veniturile din imobilele
care servesc intreprinderii
care sunt impuse la impozitul
pe clddiri, insd nu intrg, in coin-
punerea venitului supus la im-
pozitul comercial si industrial
elementar. In schimb, societg.-
tile persoane juridice, care nu
impart beneficii membrilor lor,
sub nicio formg, ci le utilizeazd,
in spop de utilitate generald, re-
cunoscutd, se vor bucura de re-
ducerea impozitului comercial
de 50 la sutd, intocmai ca Si
asociatiunile fdrg scop lucrativ.
Mai departe, la impunerea pro-
fesionistilor am prevgzut cd se
va tine seama si de veniturile
pe care acestia le au din alte
surse si au fost deja impuse.
De asemenea, pentru a da o oa-
recare elasticitate legald in a-
plicarea legii, am prevazut cit
acolo unde actele de contraven-
tie nu au rdmas definitive, mi-
nisterul va putea reduce amenda
pang la 75 la sutd, aplicarea ri-
gid& de pând acum nu dadea
ministerului dreptul de a inter-
veni in cazuri bine justificate,
si a interveni astfel in ajutorul
contribuabililor, când acestia e-
rau obiectul unei sanctiondri
prea severe.
2. Am fost, pe de altd parte,
alduziti de comandamentul
permanent de a veghea ca apli-
carea acestei importante legi,
sd, se fact in spiritul in care a
fost conceputd. Aceasta in-
seamnd, luarea tuturor masuri-
lor pentru a opri evaziunea fis-
 1 Aprilie 1938
tribuabili. In acest scop am a-
cordat fiscului dreptul de a pu-
tea a$eza o impunere supli-
mentara si In cazurile unde im-
punerile s'au facut prin apre-
ciere, dar in care s'a gäsit ul-
terior cä unele sume nu au fost
avute in vedere la impuncre.
Am preväzut dispozitia ca pe
viitor, marile intreprinderi sil
fie verificate cel putin odatil la
trei ani, In mod telinic, de catre
Corpul special de verificatori
contabili, ce va lua fiinta pe
lângä Ministerul de Finante. Am
dat un statut juridic $i fiscal
bine precizat caselor straine,
care fac afaceri in taril, preva-
zänd dispozitiuni categorice ca
veniturile de orice naturti pre-
luate din tard sii poatd fi sta-
bilite in mod precis de catre fisc.
De asemenea, constatându-se
din aplicarea legii ca unele in-
stante acordau intreprinderilor
scaderi pentru cheltuieli care nu
aveau legatura directil cu in-
treprinderea, am dat notiuni de
venit intelesul pe care 1-a avut
chiar dela introducerea legil, a-
riltând cri nu vor putea fi ad-
mise la scadere deal cheltuie-
lile strict necesare intreprinde-
rii si fang de care venitul nu ar
putea fi realizat.
3. Am dat, pe de alti parte,
un caracter de mai accentuata
progresivitate impozitului pe sa
larii, introduand mai multe
transe pentru veniturile ce de-
pa,esc 25.000 lei. Am tinut
seama, propunând aceast il. mo-
dificare, de inegalitatea de sacri-
ficiu fiscal pe care o reprezinti
astazi aplicarea acestui impozit
la =rile venituri platite de in-
treprinderile particulare, and
aceste venituri suporti aceea$i
cotil ca i salariile modeste pli-
tite de Stat. Prin modul cum
este a$ezatil progresivitatea, ea
nu va atinge, deci, veniturile
C. Harnangiu, vol. XXVI 27.
www.digibuc.ro
417
functionarilor publici, afarâ de
mici exceptii. Tinem totodata sa
aratam cà salariile functiona-
rilor particulari au mai supor-
tat In trecut, prin legea din 28
Decemvrie 1031, ce a rämas in
vigoare pang la 1 Aprilie 1934,
un impozit progresiv exceptio-
nal, care pentru veniturile ce
depa$au 150.000 lei lunar, atin-
geau o cota de 30 la suta. Prin
modificarea ce propunem, cota
pentru aceste venituri nu va de-
pasi 25 la suta $i care de alufel
se va aplica numai pentru
transa care depa$este 150.000 lei
lunar.
Este cunoscuta disproportia
intre salariile platite de intre-
princlerile particulare, fatil de
cele platite de Stat, a$a bleat
socotim cit propunerea de fata,
este nu numai eehitabila, dar
$i necesard.
4. Constatând apoi ca regimul
sanctiunilor din lege nu a dat
rezultatul asteptat din cauza a-
menzilor prea marl, uncle dis-
proportionate cu puterea de
platil a contribuabililor, de$i ele
sanctionau neglijente sau orni-
siuni, am refacut intregul ca-
pitol al contraventiilor, redu-
and simtitor uncle din arnenzi,
in special acele care nu privesc
propriu zis evaziunea $i am a-
gravat situatiunea pentru con-
tribuabilii care, prin fals, cautil
sit ascunda veniturile impoza-
bile, prevazând pentru acestia
$i inchisoare, potrivit dispozitiu-
nilor codului penal Regele Ca-
rol al II-lea.
Totodatil am gasit util ca si
fixim $i un maximum al amen-
zilor, care nu vor putea depäsi
pe viitor cuantumul venitului
contribuabiliului.
5. Am cilutat, deopotriva, ca
sit a$ezilm intreaga problemil
impunerii la comert si industrie
pe haze reale. Sistemul actual
 418 1 Apri le 1938
sufera o lacuna, care a prejudi-
tiat adând interesele fiscului,
pricinuind pe de all/ parte, maxi
neajunsuri si contribuabililor.
Astfel, In lipsa de bilant, impu-
nerile se fac astazi pe baza ci-
frei de afaceri, _iar in lipsa a-
cesteia, prin compensatie cu in-
treprinderile similare.
Criteriul cifrei de afaceH, desi
admirabil In doctrina, insa In
practica noastra nu a dat rezul-
tate bune, din cauzá ca, pe de
o parte, nu putea fi stabilit In
conditiuni acceptabile, din lipsä
de registre, iar pe de alta, fiinda
nu se stabilisera coeficientii de
rentabilitate pentru toate genu-
rile de Intreprinderi. Prima la-
cuna a fost inlaturata, prin o-
bligativitatea pe care am pre-
vázut-o pentru toate intreprin-
derile de a tine registre, din
care sa se poatá stabili cu pre-
ciziune cifra afacerilor. Prin a-
ceasta, am asezat la baza tutu
ror impunerilor ce nu se spri
Pill pe bilant, un criteriu pre
cis, cifra de afaceri ce trebue
sa rezulte din insusi registrele
contribuabililor. In al doilea
rand, trebuia sa se arate renta-
bilitatea la fiecare gen de fntre
prindere. Rana acum acest lu
cru nu era prevazut In lege, iar
organele fiscale aplicau pro-
cente cu totul arbitrare sau dis-
proportionate. In ultimul timp,
sezisat de aceasta lacuna, am
fixat pe cale de instructiuni o
serie de coeficienti de rentabili-
tate netá, prezentând pentru fie-
care fel de intreprindere o me-
die de rentabilitate, stabilita pe
baza datelor ce ne-au fost pro-
curate din actele de impunere
din intreaga tail, cum si din
Insasi registrele si actele furni-
sate de contribuabili cri ocazia
impunerilor.
www.digibuc.ro
Prin modificarea ce promu-
nern, am introdus in lege acest
sistem de fixare a veniturilor
impozabile. Coeficientii care vor
servi la stabilirea veniturilor pe
baza cifrei de afaceri, vor fi fi-
xati pe viitor de catre Co-
misiunea centrala fiscala, pen-
tru fiecare gen de futreprindere.
Prin aceasta vom inlatura ar-
bitrarul agentilor fiscului, vorn
da o mai sigura, asezare a drep-
turilor Statului si vom evita In
acelasi timp si o sursa de fric-
tiuni continue Intre fisc si con-
tribuabili.
6. Am fost apoi caláuziti de
necesitatea de a inlatura unele
controverse ce s'au ivit In apli-
carea legii In fata instantelor de
apel si recurs. Am precizat far%
posibilitate de controversa, drep-
tul fiscului de a impune la im-
pozitul mobiliar si comercial si
a beneficiilor reportate, care se
distribue actionarilor, astfel cum
se impune si rezervele de orice
natura. Am aratat de asemenea
ea prin impozit comercial se In-
telege impozitul elementar plus
complimentarul si impozitele a-
ditionale, am fixat exigibilitatea
dreptului fiscului la dobânzile
prezumate si am Irtmurit textul
prpivind aplicarea supracotei la
casele straine.
Intru cat impunerea cotelor a-
ditionale asupra veniturilor co-
merciale ridicase controversa
daca acestea se aplicá la impo-
zitul comercial sau la impozitul
complimentar, fa% de princi-
piile generale ale legii, am fixat
cá aceste aditionale se vor a-
plica asupra veniturilor ce sunt
supuse impozitului complimen-
tar. Si cum unele instante de
apel acordau si dreptul de con-
testatie, aplicand In aceasta pH-
vinta dispozitiuni din dreptul
comun, am aratat In mod ex-
 1 Apri lie 1938
pres c hotdririle instantelor de
apel se dau gird drept de con-
testatie si opozitie. Aceasta va
avea de efect o mai grabnicd a-
sezare definitiva a dreptului
Statului.
7. Am prevdzut apoi dispozi-
tiuni care sa aduch un spor de
venituri Statului, intre care
mentiontim sporirea supracotei
aplicabild veniturilor mobiliare
dela 3 la sutd la 5 la sutd, intro-
ducerea unei cote aditionale de
2 la sutd, asupra tuturor veni
turilor supuse impozitelor ele-
mentare, cu exceptia veniturilor
din pensiuni, pentru aptirarea
national&
Am prevdzut de asemenea $i
taxarea la timbru a apelurilor
fiscale scutite pând In prezent,
cum si a intregei proceduri, In
materie de constatare a impune-
rilor.
Dispozitia aceasta, prevazutd
In textul de modificare a legii
timbrului, va avea i efectul de
a diminua numärul apelurilor,
ce se fac numai pentru a con-
trabalansa apelul fiscului; md-
sura va mai duce deopotrivá la
descongestionarea lucrárilor co-
rnisiunilor de apel $i la stabili-
rea debitelor cu un moment mai
de vreme.
In toate modificdrile de mai
sus, am cdutat deci sd realiziim
o mai largd, justitie fiscald,
ltimurim o serie de texte ce su-
portau discutii i sá nu pierdem
din vedere nici necesitatea de a
asigura randamentul impozitu-
lui, lucru ce se impune ca un
imperativ al vremurilor si ce-
rintelor de astilzi.
Vdzandu-se deci scopul ime-
diat si de interes general al a-
cestor modificári ale legii, s'a
Intocmit decretul-lege respectiv.
www.digibuc.ro
41
DECRET-LEGE
pentru interpretarea i completarea
alin, e art. 24 din legea contributiu-
nilor directe relativ la dobanzile
creditelor in monedi stadia
DIN I APRILIE 1938 1)
Asupra raportului. presedinte-
lui Consiliului Nostru de Minis-
tri si al ministrului Nostru secre-
tar de Stat la Departamentul
Finantelor si ad-interim la Jus-
titie cu Nr. 482.982 din 19 Mar-
tie 1938;
Vàzând jurnalul Consiliului de
Ministri cu Nr. 574 din 21 Mar-
tie 1938;
Având in vedere dispozitiunile
art. 98 din Constitutie.
Am decretat si decretrun:
1. Jurnalul Consiliului de
Ministri cu Nr. 574 din 21 Mar-
tie 1938 se aprobd de Noi.
2. Decretul regal Nr. 2.916
din 18 August 1937, publicat In
Monitorul Oficial cu Nr. 189 din
1937 se interpreteazd si se corn-
pleteazd dupd cum urmeazil:
e) 1. Dobänzile pând la
10 la sutd inclusiv orice fel de
comision curgritor la creditele
In monedd sträind ce s'au des-
chis sau se vor deschide in
straindtate comerciantilor si in-
dustriasilor români.
Aceastá scutire se acordà si pen-
tru dobânzile pldtite sau credi-
tate de comerciantii si industria-
sii români In strdindtate si re-
zultând din vânzári de márfuri
constatate prin facturile pentru
livrarea lor, prin polite sau sen-
0 I. D. R. sub Nr. 1.378 din 1938,
dat in baza art. 98 din Constitutie,
s'a publicat In Monitorul 0 ficial,
p. I, Nr. 76 din 1 Aprilie 1938.
El completeazä si interpreteazä art.
24, alin. e, din Legea contributiu-
nilor directe, modificatä la 18 Au-
gust 1937, pag. 1681, vol. XXV,
p. II.
420 1 Apri 11e 1938
tinte judecatore$ti, care au ca
fapte generatoare operatiunile de
mai sus.
Impozitul mobiliar la dobanda
prezumatil, prevazut (le art. 23,
pct. 4, alin, a din legea contri-
butiunilor directe, se datoreste
la creditele in marfuri deschise
comerciantilor $i industriasilor
romani, in strainatate, daca a-
ceste creclite depasesc termenul
de noua luni.
Impozitul mobiliar la dobanda
prezurnata se va calcula numai
pentru perioacla ce depase$te cele
nouil luni.
2. Scutirea se acordil pentru
un termen de 20 ani.
Termenul de scutire curge dela
(lata aprobarii ile principiu a
Ministerului de Finante.
Scutirile aprobate pe baza
deciziunilor comisiei centrale
fiscale, pana la 3 Marti() 1936,
vor beneficia de acest termen in
continuare, numai in urma u-
nei noi aprobilri, cu exceptiunea
perioadei cuprinsa intre 3 Mar-
tie 1936-18 August 1937, pe care
interval de timp impozitul ra-
mane datorat.
3. Exigibilitatea drepturilor
fiscale asupra dobânzilor ce
clepasesc 10 la suta, cum si asu-
pra celor neadmise la scutire,
se stabileste Farr,. distinctiune de
natura creditului, precum ur-
meaza:
Pentru dobanzile cfectiv pla-
tite, in conformitate cu dispozi-
tiunile dela art. 25, iar pentru
cele creditate in cont, la o luna
dela incheierea bilantului, iar
pentru dobanzile prezumate, la
incheierea conturilor, a b:lantu-
lui, sau in lipsa acestot a cel
mai tarziu 30 zile dela sfarsitul
fiecrtrui an calenclaristic.
4. Scutirea de principiu se a-
corda dacil sunt indeplinite ur-
rniltoarele conditiuni:
www.digibuc.ro
a Firma din tali-it sit aibil re-
gistre regulat tinute, din care
sa se constate exist-qata contu-
rilor cralitoare;
b) Sa fie impusit la impozitul
pe veniturile comerciale $i in-
dustriale;
c) Creditorul sa fie o per-
soana juridica distincta de
firma din tara $i sil nu aibrt
fata de intreprinderea debitoare
nicio altll calitate decat aceea
de creditor, adicti sa nu parti-
cipe sub nicio forma la impar-
tirea beneficiilor intreprinderii
din tara;
d) Firma debitoare sa facil
clovada prin acte si inregistrari
contabile cil creditele acordate
au fost utilizate in investitiuni
pentru extinderea comertului $i
industriei.
3. Orice dispozitiuni con-
t rare prezentului clecret sunt
ramftn abrogate.
4. Presedintele Consiliului
Nostru de Ministri $i ministrul
Nostru sncretar de Stat la De
partamentul Finantelor $i ad-
interim la Justitie sunt insar-
cinati cu executarea prezentului
decret-lege.
EXPUIVERE DE MOTIVE
/a Decretul-lege pentru inter-
pretarea $i completarea Deere-
tului Regal Nr. 2.916 din 1937
Prin decretul lege Nr. 2.916
s'a admis ca firmele din straina-
tate, care au acordat credite in
numerar sau in marfuri socie-
tatilor din taray sit fie scutite de
impozitul mob:liar pe o perioada
de 20 ani.
Pentru a pr ciza uncle dispo
zit:uni din acel decret-lege $i
pentru a inlatura mice inter-
pretrtri care nu ar fi in spiritul
1gii, am intocmit prezentul rie
 Apri lie 1928
cret care sistematizeazd intreaga
materie a creditelor straine.
S'au luat astfel In considera
tiune situatia creclitelor straine
acordate In märfuri si care con-
stitue un mod curent de a inla-
tura creditele In numerar 5i deci
de a frusta drepturile fiscului.
Pentru a nu stanjeni insd ac-
tivitatea economicil si pentru a
Ole seama si de uzantele comer-
ciale, s'a prevazut in decret cd,
pc viitGr, se vor impune si do-
banzile prezumate legale la cre-
ditele in marfuri, insd nurnai
pentru aoele ce depdsesc terme-
nul de nouà luni.
S'a precizat, in al doilea rand,
cd scutirea se acordd In conti-
nuare numai pe baza unei a-
probari a Ministerului de Fi-
nante, care va trebui s cerce-
t ze dacd sunt indeplinite con-
ditiunile cerute prin decretul de
fatd.
Pentru uerioada dela 3 Martie
1936 pand la 18 August 1937
impozitul mobiliar rilmane a fi
achitat insa *i de acele intre-
prinderi care aveau scutirca de
principiu, intru cat aceasta fu-
sese revocatá prin deciziunea
Cornisiunii centrald fiscale din
3 Martie 1936.
S'a stabilit, in al treilea rand,
exigibilitatea drepturilor fiscu-
lui pentru cazurile ce intrd in
prevederile prezentului decret,
inclusiv pentru dobanzile pre-
zumate, pentru ca asupra aces-
tora su, nu mai existe dubiu de
interpretare.
Am fixat pe de altd parte o
serie de conditiuni care ur-
meazd su. fie Indeplinite, pentru
ca o firma din strainatate sa se
poatd bucura dc scutirea de im
pozit mobiliar.
www.digibuc.ro
421
DEGRET-LEGE
pentru modificarea art. 18 din Legea
taxelor oi impozitelor pe clidirile noi
DIN 1 APTILIE 1938 0
Asupra raportului ministrului
Nostru secretar de Stat la De
partamentul F:nantelor si ad-
interim la Justitie cu Nr.
46\324 clin 22 Mai tie 1938;
Vazand si jurnalul Consdiului
de Ministri cu Nr. 620 cl n 21
Martie 1938;
Avandu-se in vechre dispozi-
tiunile att. 98 din Constitutiune,
Am clecretat si d eretam:
1. Se apron' de Noi jut nalul
Consliului de Ministri cu Nr.
620 din 24 Martie 1938.
2. Articolul 18 din legea pen-
tru modificarea si completai ea
art. 18 din legea pentru infiin-
tarea unor tax3 de consumatie,
sporirea cifrei de afaceri, a taxe-
lor existente la unele articole de
consumatie si produse petroli-
fore, infiintarca unui impozit
exceptional pc ven.turile pro-
prietat.lor cladite, in prezent
scutite si modificarea unor ar-
ticole din legea monopolului
vanzarii pirtului i bOuturilor
spittoase si a taxelor de consu-
matie, lege publicatd in Moni-
torul Oficial Nr. 77 din 1 Apri-
lie 1935, se modified, dupa cum
urmeazil:
Veniturile nete ale proprietit-
tilor cladite, inchiriate sau lo-
cuite cle proprietari, scutite in-
tegral sau partial de impozitul
prevazut de art. 13 din legea
0 T. D. R. sub Nr. 1.380 din 1938,
dot in baza art. 98 din Constitutio,
'a publicat in Monitorul 0 ficial,
p. I, Nr. 76 din 1 Aprilie 1938.
El ma joreazi impozitcle pe cIdiri
noi, modificând art. 18 al Legii din
1 Aprilie 1935 pag. 193 vol. XXIII,
cu mcd. 1 Aprilie 1937, pag. 913,
vol. XXV, p. I.
422 1 Apr Ilie 1938
contributiunilor directe, in vir-
tutea art. 17, pct. 2, lit, a, b, c,
d, e, f i h, ultimul alineat din
legea promulgatA cu Inaltul
Decret Regal Nr. 1.277 din 1934
publicata In Monitorul Ofi-
cial Nr. 103 din 5 Mai 1934, sunt
supuse cu incepere dela 1 Apri-
lie. 1938, In afarA de taxa sta-
tisticA de 1°/o, cu un impozit In
folosul Statului, pe numele pro-
prietarilor, uzufructuarilor sau
titularilor oricdrui alt drept
real de folosintA pentru partea
de venit scutit, dupd cum ur-
meazA:
Veniturile sau pArtile de venit
pânA la 50.000 lei anual, cu o
cotA de 10%.
Veniturile sau partite de venit
pang la 75.000 lei anual, cu o
cot& de 140/o.
Veniturile sau prtrtile de venit
pang, la 125.000 lei anual, cu o
cot& de 18°/0 si cu 20 la sutA ve-
niturile sau pArtile de venit mai
mari de 125.000 lei anual.
La pArtile de venituri supuse
acestui impozit se va percepe
impozitul supra-cotA prevAzut
de art. 55 din legeá contribu-
tiunilor directe.
3. Presedintele Consiliului Nos-
tru de Ministri si ministrul Nos-
tru secretar de Stat la Depar-
tamentul Finantelor si ad-inte-
rim la Justitie sunt InsArcinati
cu executarea prezentului decret-
lege.
EXPUNERE DE MOTIVE
la Decretul-Lege pentru infiin-
tarea unui impozit exceptional
pe venitul proprietdtilor clädite
in prezent scutite
Actuala situatiune politicA in-
ternational& ne impune, tot mai
mult, atenta organizare si su-
praveghere a finantárii lucrAri-
lor de apArare national& si de August si 5 Octomvrie 1937, in vol.
dotare a ostirii cu cele necesare XXV, si 26 Ianuarie 1938, pag. 64.
echipArii sale. In fata interese- acest volum.
www.digibuc.ro
lor particulare primand acelea
ale Statului, ests o datorie pa-
trioticA ca fiecare cetAtean sA
contribue, In raport cu facultrt-
tile sale contributive, la aceastil
operA. Iatd pentru ce s'a gásit
echitabil ca acei cetäteni care
au avere manifestatá prin imo-
bilele noi si luxoase, ca si prin
block-ur le numeroase constru-
ite in ultima vreme, sA suporte
Si ei ca toti ceilalti proprietari
urbani noua sarciná a sporirii
impozitalui exceptional, asa de-
numit pentru Fondul AprtrArii
Nationale".
Prin stabilirea noilor cote,
impunerea acestei categorii de
proprietari rilmâne incA sub ni-
velul cotelor suportate de pro-
prietarii impusi dupA normele
legii contributiunilor directe, s'a
mai pristrat deci o situatie de
favoare acelora care, In perioada
1922-1931, au Investit capitalu-
rile lor In constructiuni produ-
crttoare de venituri.
VAzAndu-se scopul imediat
de interes general al acestei mo-
dificári de lege, s'a Intocmit de-
cretul-lege respectiv.
DECRET-LEGE
pentru reportarea pe 1938/39 a
impozitelor, sporite cu o cinchne
DIN 1 APRILIE 1938 i)
Asupra raportului ministrului
Nostru secretar de Stat la De-
partamentul Finantelor si ad-
interim la justitie. Nr. 482.981
din 19 Martie 1938;
i) I. D. R. sub Nr. 1.397 din 1938,
dat in baza art. 98 din Constitutie,
s 'a publicat in Monitord Oficial,
p. I, Nr. 76 din 1 Aprilie 1938.
A se vedea Legea contributiilor di-
recte, din 6 Iulie 1935, la pag. 672,
vol. XXIII, cu mod. 1 Aprilie, 18
 I Apr Me 1938
-Maud si jurnalul Consiliu-
lui de Ministri cu Nr. 579 din
21 Martie 1938;
Avand in vedere dispozitiunile
art. 98 din Constitutiune,
Am decretat si decreta.m:
J. Se aproba de Noi jurnalul
Consiliului de Ministri cu Nr.
579 din 21 Martie 1938.
2. Prin derogare clela dispozi-
tiunile cuprinse la titlul II, ca-
pitolul IV si VI din legea
contributiunilor directe, pentru
exercitiul buRetar 1938/939, se
reporteaz a. impozitele elemen-
tare si complimentarele Stat, adi-
tionaleIe lor infiintate prin le-
gea contributiunilor directe si
alte legi speciale, cum si impo-
zitul supra-cota, calculate la ve-
niturile din comert, industrie si
profesiuni, asa cum ele au fost
Inscrise prin matricolele si rolu-
rile exercitiului 1937/938 si rä-
rnase definitive.
3. Impozitele elementare si
complimentare arAtate mai sus
la art. 2, partea Statului, se vor
reporta sporite cu o cincime.
4. Reportarea se face pe cale
aministrativ& de dare organele
de constatare si ea este defini-
tivá atat pentru fisc, cat si pen-
tru contribuabili, WI drept de
apel sau recurs.
5. Impunerile cazurilor noi si
ale 1ntreprinderilor scutite, po-
trivit textelor legit contributiu-
nilor directe si a caror perioada
de scutire a Incetat, precum si
scazärnintele dup& art. 60 din
legea contributiunilor directe, se
vor efectua conform cu dispozi-
tiunile legii de mai sus.
6. Presedintele Consiliului Nos-
tru de Ministri si ministrul Nos-
tru secretar de Stat la Departa-
mentul Finantelor si ad-interim
la Justitie sunt Insarcinati cu
executarea prezentului decret-
lege.
www.digibuc.ro
423
EXPUNERE DE MOTIVE
la Decretul-Lege pentru repor-
tarea pe exercitiul 1938/939 a
impozitelor elementare si corn-
plimentare, cum si impozitul su-
pra-cotel, sporite cu o cincime
In sistemul irnpunerilor, dupit
legea contributiunilor directe,
urma ca, In exercitiul financiar
1938/939, O. stabilim impuneri
noi pentru comerciantii, indus-
triasii si meseriasii clasificati pe
o perioada de 3 ani. A doua pe-
rioadä de clasificare se termin&
chiar In acest an la 31 Martie,
astfel cá pe langä impunerile
marilor Intreprinderi, societati-
for anonime, altar persoane ju-
ridice si profesionistilor, trebuia
sá se execute si lucrarile pen-
tru o nota clasificare de 3 ani.
Aceasta operatiune ar necesita
mari cheltuieli din partea Minis-
terului de Finante si a contri-
buabililor, pe Fang& cheltuielile
ee au fost economisite la timp,
prin oprirea cercetiirilor prelimi-
narii ce de regul& se executd,
in conformitate cu dispozitiunile
legii contributiunilor directe.
Prin asesarea impozitului comer-
cial si industrial, pe un timp
de 3 ani pentru midi comer-
cianti, industriasi si meseriasi,
acestia au avut o epoc& de sta-
bilitate fiscalá, care a fost In in-
teresul lor ca si al Statului. Apoi
o experientá repetatá la care
a apelat Ministerul de Finante,
prin reportarea impunerilor, a
dat si ea rezultate foarte bune,
contribuind la prosperarea ac-
tivitätii comerciale si profesio-
naTh. De astädatä vrem sa. Mr-
gim beneficiile acestei reportari
la absolut toate cazurile care se
impuneau anual, asa dar si a-
supra rnarilor Intreprinderi, so-
cietáti anonime etc.
Diverse organizatiuni profesio-
nale autorizate au propus ea
424 1 Apri lie 1938
pentru anul 1938/939 sit nu se
mai furl. impuneri noi prin sta-
bilire de noi venituri, ci sd se
reporteze situatiunea fixatd In
mod definitiv pentru exercitiul
1937/938.
Totuei, o reportare a situa-
tiunii rat:ease definitive din im-
punerile stabilite la comert, in-
dustrie ei profesiuni, pentru a-
nul 1937/938 ei pentru exerci-
tiul viitor, Mt% o majorare a
drepturilor fiscului nu ar fi
justd. Situatiunea anului 1937/s
1938, din punct de vedere al re-
zultatelor deci implicit ei a
beneficiilor impozabile pen-
tru aceastá categorie de contri-
buabili a fost cu mult superi-
oard color din anii precedenti.
Economia noastrd nationald a
evoluat In mod satisfilcator ei
a suferit schimbilri importante
In cursul anului 1937, aea cum
dovedesc indicii sporiti ai pro-
ductiunii agricole, industriale,
ai preturilor de en-gros ei ai sa-
lariilor. Este echitabil deci ca
Statul sd-ei vadd veniturile cres-
cute In aceeaei proportie. Feno-
menul creeterii veniturilor este
realizat, In fapt, la contributiu-
nile directe, de tot felul, astfel cil.
o sporire a contributiunilor di-
recte, in aceeaei proportie,
corespunde realitiltii. Am stabi-
lit aceastd creetere la o cincime
din totalul impozitelor inscrise
prin roluri pentru categoriile
indicate mai sus. Dacá am fi lá-
sat libertate instantelor de im-
punere, ca sá fixeze ele aceste
drepturi ale Statului, sporul ar
fi fost cu mult mai sensibil.
Ne-am Insueit deci propune-
rea reporthrilor ca acceptabild.
pentrua In actualele Impreju-
rdri, In care Intreaga actiune a
onoratului guvern este dirijatd
pentru Intronarea linistei In
tard, evitarea frictiunilor ine-
rente, cu ocaziunea impuneri-
www.digibuc.ro
lor, intre organele fiscale ei con-
tribuabili, este de dorit.
Pe de altd parte, Ministerul
de Finante este dispensat de
cheltuielile pe care le face In
fiecare an cu aceste impuneri:
materiale ei diurnele comisiu-
nilor de apel, In afará de faptul
cd. definitivarea debitelor ar
dura timp Indelungat, deci
sursd de nemultumiri pentru
contribuabili. In acelaei scop,
prin legea reportárii, am previi-
zut ci. debitele astfel reportate
sunt definitive, adied fard drept
de apel sau recurs, pentru nici
una din pdrti.
Pentru toate considerentele
expuse ei In primul rAnd pen-
tru continuarea linistii activi-
tdtii comercfale, industriale ei
profesionale, am Intocmit decre-
tul-lege respectiv.
DECRET-LEGE
privitor la Infiintarea taxelor de consu-
matie la unele produse si modificarea
unor articole din legea pentru asezarea
qi administrarea taxelor asupra
produselor petrolifere
DIN 1 APRILIE 1938 1)
Asupra raportului preeedin-
telui Consiliului Nostru de Mi-
nietri ei al ministrului Nostru
secretar de Stat la Departamen-
tul Finantelor ei ad-interim la
Ministerul Justitiei, cu Nr.
499.707 din 1938;
Vdzand jurnalul Consiliului
de Minietri cu Nr. 661 din 1938;
0 I. D. R. sub Nr. 1.349 din 1938,
dat in baza art. 98 din ronstituVe,
s'a publicat in Monitorul Oficial,
p. I, Nr. 76 din 1 Aprilie 1938.
El infiinteazii noi taxe pe unele pro-
duse i modificli. unele articole din
Legea taxelor pe produsele petroli-
fere, din 1 Ianuarie 1933, pag. 3,
vol. XXI, cu mod. 1 Aprilie 1933,
pag. 189, vol. XXIII.
 1 Aptilie 1938
Avänd in vedere art. 98 din
Constitutiunea publican.' in Mo-
nitorul Oficial Nr. 48 din 27 Fe-
bruarie 1938;
Avand in vedere avizul Con-
siliului Legislativ cu Nr. 19 din
1938,
Am clecretat *i decretilm:
CAPITOLUL i
Taxe de consumatie la unele produse
1. Sunt supuse la taxe de con-
sumatie, cu incepere dela 1 A-
prilie 1938, urmiltoarele produse
puse In consumatie in
a) Smoalil de petrol *i bitu-
mul (asfaltul) natural sau obti-
nut din reziclurile petrolifere, cu
lei 0,50 de kg;
b) Coxul de petrol, cu lei 0,20
de kg;
c) Ceara de petrol, ozocherita
*i cerezina, cu lei 15 de kg.
2. Taxarea, controlul, contra-
ventiuitile *i penalittitile se fac,
se constatil *i aplicrt, potrix it
dispozIt'unilor cuprinse in legea
pentru a*ezarea F,,i administra-
rea taxelor asupra produselor
petrolifere, promulgatrt cu inal-
tul decret regal Nr. 3.676 din 30
Decemvrie 1932 *i publicaa in
Monitorul Oficial Nr. 1 din 1
lanuarie 1933.
CAPITOLUL II
Modilicarea unor articole din legea
pentru (4ezarea i administrarea faxe-
lor asupra produselor petrolifere din
1 lanuarie 1933
3. Articolul 34 din legea pen-
tru a5ezarea *i administrarea
taxelor asupra produselor pe-
trolifere din 1 Ianuarie 1933, se
modificrt dupil, cum urmeaz5.:
Lipsurile constatate la produ-
sele petrolifere in fabricile de
petrol *i statiile de gazoliná,
care dau declaratie de fabricare,
prin mitsuriltori efective *i de-
poz'tele de transit, se acordit
www.digibuc.ro
425
scilzranânt dacá nu trec de 2 la
sutrt pc an, in raport cu cantita-
tea *i timpul cat stil in depozit.
Lipsurile constatate in depozi-
tul fabi icilor de petrol *i in sta:
tiile de gazoling care dau decla-
rat'e de fabricare prin diferenta
de stoc dela o zi la alta, se a-
cordrt schzitmân dad', nu de95,-
*esc 0,80 o ,socotit ca eroare de
masuratoare.
Orice lipsuri constatate la pa-
rafina, smoala de petrol, bitum
(asfalt) *i cearil de petrol in fa-
brici, statii de decantare *i de-
pozite de ti ansit, se taxeazil.
Lipsurile constatate la produ-
sele transportate in creditare
de taxe dela fabrici la depozi-
tele de tran&t *i Intre depozi-
tole de transit, care nu depri-
*esc 20 o *i 40 o pentru gazol nil,
se acordrt scrizilmand, cu ex-
ceptia lipsurilor de parafinrt,
smoala de petrol, bitum (asfalt
*i cearil. de petrol, pentru care
nu se acordil niciun scrizilmant.
In cazul transporturilor pe
conducte dela fabrici la depozi-
tele de transit *i intre depozi-
tele de transit, lipsurile se vor
putea compensa cu plusurile pe
perioade de 2 luni, iar lipsurile
alese clupá compensare, se a-
corda scazárnant data nu tree
de 2 la sutri.
Lipsur:le constatate la trans-
porturile de gazolind dela sta-
tiile de productie la fabricile de
petrol, se acordti scäzilmant,
dacil nu deprt*esc 4 la sutri.
In cursul pompili ilor de gazo-
linrt pe conducte, lipsurile se vor
putea compensa cu plusurile pe
perioade de 2 3 luni, tinân-
du-se seama de lungimea con-
ductelor *i felul pompitrilor, iar
lipsurile alese dupit compensare
se acordá scázámânt, dacá nu
trec de 4 la sutrt.
L:psurile constatate la trans-
porturile de cearI de petrol
926 1 Aprflie 1938
brut& dela locul de colectare la
statii de decantare sau fabrici,
se acordá scazAmânt dacA nu
trec de 2 la sutil.
Lipsurile care trec peste co-
tele admise drept scAzAmant, se
taxeaz& imediat In sarcina fa-
bricii depozitului sau statiei ex-
peditoare.
Orice lipsuri constatate la so-
sirea produselor petrolifere tran-
sportate Intre fabrici, cad In sar-
cjna fabricilor expeditoare, ta-
xAndu-se in contul lor, ceea ce
trece de 0,8°/o, socotit ca eroare
de mAsurAtoare.
DacA lipsurile cohstatate In
depozitele fabricilor, statiilor de
gazolinA si depozitelor de tran-
sit Intre cota de 5 la sutA anual,
fabricile vor fi amendate cu de
trei ori taxele de consumatie,
socotite la cantitatea care va
trece peste aceastri coat.
In caz de recidivA ministerul
va putea, pe làngà aplicarea a-
menzii, sA retragA autorizatia
de functionare a fabricii, statiei
sau depozitului de transit.
4. Articolul 48 din legea pen-
tru asezarea si administrarea
taxelor asupra produselor pe-
trolifere din 1 Ianuarie 1933, se
modified, dupA cum urmeazA:
Posesorü de motoare nu pot
Intrebuinta pentru actionarea
acestor motoare decât produse
taxate, denaturate sau nedena-
turate, In niciun caz Insá corn-
bustibil special si titeiu, scursori
petrolifere i titeiu degradat, cap-
tate In regiunile de exploatarea
titeiului.
Cei ce vor fi dovediti cA au
Intrebuintat aceste produse la
actionarea motoarelor, vor fi a-
mendati cu de 25 ori diferenta
Intre taxele plAtite si taxa moto-
rinei, la cantitatea Intrebuin-
tea, solidari cu vanzAtorii a-
cestor produse.
Titeiul nefiind taxat, amenda
www.digibuc.ro
va fi de 25 ori taxa motorinei la
cantitatea IntrebuintatA.
5. Articolul 58 din legea pen-
tru asezarea si administrarea
taxelor asupra produselor pe-
trolifere din 1 Ianuarie 1933, se
modificrt, dupA cum urmeazti:
Depozitarii de produse petro-
lif ere pentru consumul intern,
sunt obligati sh tinA registre
vizate de Ministerul Finantelor,
In care vor Inscrie toate opera-
tiunile de intrAri si iesiri din
depozit, pe fiecare produs In
parte.
Ei sunt obligati sA justifice,
la cererea organelor fiscale,
plata taxelor la produsele in-
troduse In depozitele lor, cu do-
vada detasatA dela biletele de
liberA circulatie, care au Insotit
transporturile.
Plusurile constatate la produ-
sole aflate In depozitele de des-
facere, care depAsesc 0,8°A, so-
cotit ca eroare de mAsurAtoare,
se vor taxa cu taxele simple
dacA nu tree de cota de 5 la sutA,
iar ceea ce trece peste aceastd
cotA, se va taxa cu Intreitul ta-
xelor aferente.
Lipsurile constatate la pro-
dusele denaturate, se acordA
scAzArnânt pAnA la 2°/o, Intre
2°/o-50/o, se taxeazá cu dif e-
renta de taxe sustrasA, iar peste
5°/o cu Intreitul diferentei de
taxA sustra.sA.
Când se va constata cil pro-
dusele au fost introduse clan-
destin In depozit, fAr& plata
taxelor, depozitarii se vor amen-
da cu 25 ori taxele aferente.
In caz de recidivrt, In afar&
de amendA, ministerul va putea
Inchide depozitul.
6. Articolul 60 din legea pen-
tru asezarea i administrarea
taxelor asupra produselor pe-
trolifere din 1 Ianuarie 1933, se
modificA dupA cum urmeazA:
Cei Orora li se acordA pro-
 1 Apri lie 1938
duse denaturate, nu pot sub
niciun motiv da altd intrebuin-
tare acelor produse, decât aceea
pentru care li s'a acordat.
Autorizatiile de produse de-
naturate se pdstreazil de titu-
lar si nu pot fi läsate sub niciun
motiv la fabrici sau depozite.
Posesorii autorizatiilor sunt
obligati sit controleze de fiecare
data, clacd nu li s'a trecut In
autorizatie cantitdti de produse
mai mari decât cele ridicate In
realitate.
In caz de abateri, in afard de
celelalte sanctiuni prevazute de
art. 8 din prezentul decret-lege,
posesorilor li se vor anula au .
torizatiile de produse denatu-
rate, iar depozitarii vor pierde
drepiul de a se mai aproviziona
cu asemenea produse.
7. Articolul 85 din legea pen-
tru asezarea i administrarea
taxelor asupra produselor pe-
trolifere, din 1 Ianuarie 1933, se
modified dupd cum urmeazil:
Oricine va contraveni dispo-
zitiunilor previlzute la art. 4, 7,
8, 9, 11, 20, 27, 30, 35, 38, 43, 44,
45 si 52 din legea pentru aseza-
rea si administrarea taxelor a-
supra produselor petrolifere din
1 Ianuarie 1933, se vor pedepsi,
solidar de imputernicitii lor, cu
de 25 ori taxele de consumatie
aferente produselor sustrase de
la plata integrald sau partiald a
taxelor de consumatie, si con-
fiscarea unei cantitati de pro-
duse echivalentä cu aceea cd-
zutd, In contraventie.
Deosebit de aceasta, Ministe-
rul de Finante dispune si In-
chiderea fabricii sau depozitu-
lui pe timp de 6 luni.
Dacd. In curs de un an cad
din nou In contraventie, fabrica
sau depozitul se va Inchide pen-
tru totdeauna. Persoanele care
www.digibuc.ro
4 27
au sävarsit aceste contraven-
tiuni vor fi trimese In fata tri-
bunalului corectional, dupd ce-
rerea fiscului, pentru a fi jude-
cate, si in caz de vinovätie vor.
fi pedepsite cu inchisoare dela
1-3 ani.
Functionarii publici dovediti
complici la sävarsirea acestor
contraventiuni In vreunul din
cazurile mentionate, vor fi si
destituiti.
8. Articolul 86 din legea pen-
tru asezarew si administrarea
taxelor asupra produselor pe-
trolifere din 1 Ianuarie 1933, se
modified dupd cum urmeazd:
Oricine va contraveni pentru
prima oard dispozitiunior arti-
colelor 2, 5, 12, 13, 14, 15, 16, 17,
18, 19, 22, 23, 24, 25, 36, 41, 42, 51,
55, 56, 57, 58, 59, 60, 61, 64, 68 si
69 din legea pentru asezarea si
administrarea taxelor asupra
produselor petrolifere din 1 Ia-
nuarie 1933, se vor pedepsi so-
lidar cu amenda de 10.000 lei, a
doua oarä cu amenda de 50.000
lei si inchiderea fabricii sau de-
pozitului pe timp de 6 luni; iar
pentru a treia card, cu amenda
de 100.000 lei, fabrica sau depo-
zitul Inchizându-se definitiv.
Dacd s'au sustras i produse
dela plata integrald sau par-
tiald a taxelor de consumatie,
in afard de aceste amenzi, se
va aplica si Inzecitul taxelor si
confiscarea unar cantitäti de
produse egald celei cdzute in
contraventie.
9. Orice dispozitiuni contrarii
sunt si rámân abrogate.
10. Presedintele Consiliului
Nostru de Ministri, precum si
ministrul Nostru secretar de
Stat la Departamentul Finante-
lor si ad-interim la Justitie
sunt Insärcinati cu executarea
prezentului decret-lege.
428 1 Apri lie 1938
EXPUNERE DE MOTIVE
la Decretul-Lege privitor la in-
fiintarea taxelor de consumatie
la unele produse fi modificarea
unor articole din legea pentru
asezarea si administrarea taxe-
lor asupra produselor petrolifere
din 1 lanuarie 1933)
In ultimii ani, fabricarea
smoalei de petrol, bitumului (as-
faltului) si coxului de petrol, a
luat o desvoltare mai mare, da-
torita Inmultirii instalatiunilor
de fabricarea uleinrilor mine-
rale si a instalatiunilor de cra-
caj, care sunt In stransa lega-
tura cu fabricarea acestor pro-
duse.
Fata de desvolta.rea ce a luat-o
fabricarea smoalei de petrol, bi-
tumului (asfaltului) si coxului
de petrol si cum valoarea aces-
tor produse estc superioara a-
celeia a pacurii, este cazul sa
fie supuse la taxe de consu-
matie.
Pe de alta parte, productia de
titeiu parafinos, crescand In ulti-
mul timp trite@ proportie In-
semnata, fat:t de cel neparafi-
nos, acest titeiu lasa prin depo-
zitare pompare dela locul de
productie In fabrici, cantitati
insemnate de rezidiuri de naturá
parafinoasit, atat pe fundul re-
zervoarelor de depozitare, cat si
pe conductele de pompare.
Din aceste rezidiuri, prin o-
peratiunile de decantare si ra-
finare, se obtine un produs ase-
mantitor ozocheritei, denumit
ceara do petrol, Intrebuintat In
industria lumandrilor, unsori-
lor consistente si a diferitelor
ceruri.
Pana in prezent acest produs
s'a taxat prin asimilare cu ozo-
cherita, cu lei 15 de kg.
Deoarece la taxarea prin asi-
milare s'au Intampinat unele
dificultati, este necesar sa se trecute in lege.
www.digibuc.ro
prevacla In mod expres In lege,
atilt produsul, cat si taxa de
consumatie, pentru inlaturarea
oricaror obiectiuni.
* *
In aplicarea dispozitiunilor
legii pentru asezarea i admi-
nistrarca taxelor asupra pro-
duselor petrolifere din 1 Ianua-
rie 1933, ivindu se unele dificul-
tati, fie din cauza unor orni-
siuni, fie din cauza nepreciziu-
unor articole, ant crezut ne-
cesare urmatoarele rnodificari:
Art. 31 prevede normele dupa
care se acorda scazaminte din
lipsurile constatate cu ocazia
inspectiilor in fabrici si la tran-
sporturile in creditare de taxe
In cursul aplicarii acestor
clispozitiuni, s'a dovedit ca for-
ma generala in care se arata
dreptul de scrizilmant, nu cores-
punde complexitatii operatiuni-
lor din fabricile de petrol si di-
versitatii transporturilor.
De aceea am pus de acord
dreptul de scazarnant cu situa-
tia reala, Orland seama de mo-
dul cum se intocmeste declara-
tia de fabricare, de felul produ-
selor si de conditiunile In care
se efectueaza transportul.
Art. 48 din lege prevede ca la
actionarea motoarelor nu se pot
intrebuinta scursori petrolifere
si titeiu degradat.
Cum o categorie din aceste
scursori petrolifere si anume a-
cele captate In jurul fabricilor,
sunt taxate cu lei 1,50 de kg, so-
cotim ca intrebuintarea lor la
actionarea motoarelor poate fi
admisa, tinand seama ca pen-
tru acest scop se pot intrebuinta
alte produse cu aceeasi taxd.
In acelasi timp am interzis
folosirea la motoare si a corn
bustibilului special si titeiului,
care dintr'o omisiune n'au fost
 1 Aprilie 1938
Aceste produse au fost inter
zise la actionarea motoarelor, de
oarece avand taxe mai mici, iar
titeiul nefiind taxat, ar putea
sd inlocuiascd In mare parte
motorina, a card taxg, este de
lei 1,50 de kg.
In art. 58 am introclus clispo-
zitiuni prec'se pentru taxarea
plusurilor la produsele taxate
integral $i a lipsurilor peste 2
la sutil la proclusele denaturate,
constatate in depozitele de des-
facere, de oarece dispozitiunea
legii actuale poate :la loc la di-
ferite interpretäri.
Art. 60 prevede cd nu se poate
da altá intrebuintare produse-
lor naturale, deck aceea pentru
care s'a acordat.
Intru cat s'a constatat crt de-
pozitai ii trec In autorizatiile
celor Indreptiltiti a Intrebuinta
procluse clenaturate $i alte cari-
titttti de ace$tia $i ca
a tare vandute altora care nu au
clreptul a inrebuinta asemenea
produse, am prevazut obligatiu-
nea pentru titularul autoriza-
tieide a controla sti, nu se treacd
alte cantitriti in autorizatie de-
ck acelea ridicate in realitate
$i am prevgzut pe langd cele-
lalte sanctiuni $i anularea au-
torizatiei.
Depozitarii care vor Intrebuinta
acest mijloc de fraudare cu pro-
cluse clenaturate, vor pierde $i
dreptul de a se mai aproviziona
cu asemenea produse, afarg, de
celelalte sanctiuni.
Art. 85 $i 86 care prevrid sane-
t!uni la legea pentru a$ezarea
$i administrarea taxelor asupra
produselor petrolifere din 1 la-
nuarie 1933, le-am modificat in
sensul cit oricine va contraveni
dispozitiunilor acestei legi,
fie pasibil de sanctiuni, intru cat
in timpul aplicgrii legii s'au precum si art. 162 din Legea pentru
constatat contraventii sgvar$ite organizarea cooperatiei, din 6 Apri-
si de alte persoane, deck de fa- lie 1935, rig. 254, vol. XXIII.
www.digibuc.ro
429
bricant i depozitar, cum pre-
vede legea in vigoare.
Totodatd, am prevgzut sanc-
tiuni $i pentru alte cateva dis-
pozitiuni ale leg;i in vigoare,
pentru care nu exista nicia
sanctiune, cle$i se refereau la
fapte oprite cu desilvarsire.
Pentru aceste motive, am o-
noare a supune d-voastre alá-
turatul proiect cle Inalt Decret
Regal, $i dadi sunteti de acord
cu cuprinsul lui, vO. rog, d-ior
mini$tri, a Incuviinta printr'un
jurnal sit I supun Inaltei sem-
ndturi a Maiestatii Sale Re-
gelui.
DECRET-LESE
pentru modificarea unor dispozitiuni
din Llea timbrului i a impozitelor pe
acte i fapte juridice
DIN 1 APRILIE 1933 1)
Asupra raportului presedinte-
lui Consiliului Nostru de Mini-
$tri $i al ministrului Nostru se-
cretar de Stat la Departamen-
tul Finantelor si ad-interim la
Justitie cu Nr. 503.204 din 30
Martie 1938,
Vrizand si jurnalul Consiliului
de Ministri cu Nr. 688; din 30
Nlartie 1938;
Avancl in vedere dispozitiunile
art. 98 din Constitutiune,
Am decretat $i decretilm:
Ai t. I. Se aproba de Noi.
jut nalul Consiliului de Ministri
cu Nr. 688 din 30 Martie 1938.
0 I. D. R. sub Nr. 1.393 din 1938,
dat Iii baza art. 98 din Constitutie,
s 'a publieat in Monitorul Of icial,
p. I, Nr. 76 din 1 Aprilie 1938.
El modified mai multe a] t. din Le-
gea timbrului, din 29 Aprilie l927,
pag. 604, vol. XVXVI, eu mod.
1 Aprilie 1936 si 7 Aprilie 1937,
430 1 Apri lie 1938
1. Art. 4, par. 1 si par 20,
al. 3; art. 5, par. 1; art. 13, par.
3, al. ultim.; art. 14, par. 5, al.
1-3; art. 14, par. 13, aL 1; art.
15, par. 4, al. 2; art. 15, par. 8,
lit, a, al. 1; art. 15, par. 8, lit, a,
al. 4; art. 15, par. 9; art. 15, par.
10 si art. 75, al. 2, din legea tim-
brului si a impozituIui pe acte
si fapte juridice, se modifica pre-
cum urmeaza:
Art. 4, par. 1: Petitiunile adre-
sate autoritatilor publice, inst.
tutiunilor publice si notarilor
publici, declaratiunile adresate
de catre particulari autoritätilor
vamale, precum si declaratiu-
nile de impunere, orice fel de ce-
reri de scddere ci incetare, cere-
rile pentru scdderi de sarcini
potecare, declaratiunile pentru a-
rdtarea chiriasilor, orice comu-
nicdri de venituri impozabile,
toate conform legii contributiu-
nilor directe, lei 8.
Art. 4, par. 20, alin. 3: Societá-
tile comerciale de orice fel sunt
obligate sa emit5, chitantele si a-
deverintele de predare, primire
sau plata, dintr'un carnet cu du-
plicat. Emiterea chitantelor si a-
deverintelor este obligatorie. In
chitantii se vor trece: numele,
pronumele si domiciliul persoa-
nei aruia i s'a eliberat chitanta
sau adeverinta, precum si valoa-
rea chitantei sau adeverintei.
Art. 5, par. 1: Petitiunile de in-
tentarea actiunilor civile si co-
merciale, care au de obiect va-
lorificarea de drepturi patrimo-
niale, cu exceptia cererilor pre-
väzute la paragrafele 2-6 de
mai jos; cererile de denuntarea
judiciall a locatiei, cererile de
realizarea creantelor prin ordin
sau mandate de plat& si asigu-
rare, cum si cererile reconventio.
nale, interventiile principale si
chem'Arile in garantie in ace-
leasi litigii sau pretentiuni, in-
troduse inaintea tuturor instan
www.digibuc.ro
telor de drept comun, precum *i
inaintea arbitrilor, comisiunilor
arbitrale, cum si inaintea Lorne-
relor arbitrale ale Burselor de
content, cererile de investirea
cambiilor cu formula executorie,
precum si cererile de apel, dup5,
legea contributiunilor directe, 27
lei.
Osebit de taxa timbrului, pet-
tiunile de mai sus, in valoare de
peste 5.000 lei, sunt supuse la
plata unui impozit proportional
de 0,60%.
Taxa timbrului de 27 lei coa'ta
impozitul de 0,60%, se va plát
si pentru mice cerere, adresat5.
direct Ministerului de Finante.
pentru reduceri sau saderi de
acordatpe cale administrativ&
privind drepturi patrimo-
niale, stabilite dupit dispodthie
legii contributiunilor directe.
Actiunile cambiale pre vitz.ute
de art. 76 al legii lichiditrii da-
toriilor agricole si urbane din 7
Aprilie 1934, sunt supuse la plata
unui impozit proportional de
0,30%.
Acest impozit se va percepe
prin viz/ sau anulare de coli
timbrate.
Anularea colilor timbrate se va
face conform cu dispozitiunile
art. 30 din lege.
Valoarea la care se calculeaz&
impozitul va fi determinatit prin
insási cererea pärtilor.
Pentru actiunile având de o-
biect revendicarea imobilelor, e-
valuarea nu va putea fi in ni-
ciun caz inferioará venitului
brut din roluri inmultit cu 10.
In caz de contestatie a evaluhrii,
ori a valorii litigiului, dac5, in-
stanta respectiv6, va constata cä
valoarea litigiului e mai mare,
va indatora pe reclamant la
completarea impozitului legal,
de va fi cazul.
La actiunile judecgoresti, care
au de obiect efecte sau actiuni de
 1 Aprilie 1938
mice fel, impozitul proportional
va fi calculat asupra valorii
reale a efectelor sau actiunilor
cotate la bursd, iar nu asupra
valorii nominale.
notgrirea datg asupra evalug-
rii nu va putea fi atacatd decat
odatg cu apelul asupra fondu-
lui. In caz de reformare, instan-
ta de apel va dispune completa-
rea sau restituirea impozitului,
dupg imprejurgri. (Vezi art. 22,
par. 1, 23, 25).
Pentru apelurile fiscale in ma-
teria contributiunilor directe,
impozitul 0,60 la sutg, se va cal-
cula la impozitul partea Statu-
lui stabilit de prima instantg.
Art. 43, par. 3, alin. Ta-
xele anuale ulterioare sunt exi-
gibile in cursul lunei Ianuarie.
Pentru reclamele proiectate pe
ecran, taxa se va putea percepe
lunar, calculandu-se la supra-
fata ecranului. Fraciunea de
lung se considerg lung intreagg.
Art. 44, par. 5, alin. 1-3: De-
pozitele de valori, numerar si
bunuri, dupg valoarea declaratg
(le pant:
a) I ntre particulari:
Pe termen pang la un an, lei
0,70%;
Pe termen peste un an, sau
fgrg termen, lei 1,40%;
I)) La comercianti i indus-
triasi, fie in scris, fie verbale
sau constatate prin registre, lei
0,30%;
c) Depozitele de bani fgcute la
bgnci si la instituiunile care fac
operatiuni bancare:
Pe termen pang la 6 luni, lei
Pe termen peste 6 luni sau ne-
determinat, lei 0,03%.
Contractele de comodat se im-
pun conform alin. a), iar impo-
zitul se percepe asupra valorii
inventarului dat in folosintg.
Art. 44, par. 43, alin. 4: Factu-
rile de orice fel, pentru vanzári
www.digibuc.ro
431
curente de mgrfuri ale comer-
ciantilor si industriasilor si ale
tuturor acestora cgtre particu-
lari, lei 0,30%.
Art. 45, par. 4, alin. 2: Contrac
tele de comision, contractele de
reprezentantg, agenturg, con-
tractele de angajare de achizi-
tori, sau orice fel de agenti re-
munerati cu provizion, remize,
etc., lucrând fie pe cont propriu,
fie n numele si pe contul intre-
prinderilor care i-au angajat,
scrise, sau verbale, lei 2%.
Art. 45, par. 8, lit, a, alin. 4: a)
Dacd are de obiect bunuri mo-
bile, constatate prin conventiuni
scrise, prin corespondentg, note
de comanda sau alte formulare
continând clauze conventionale,
sau prin vreunul din actele spe-
cificate mai sus, cu exceptia
vânzgrilor pentru care s'au eli-
berat de cgtre cei obligati la a-
ceasta, facturi timbrate legal, si
a celor prevgzute de art. 14, par.
17, lei 1,40%.
Art. 45, par. 8, alin. 4: and
astfel de transactiuni, cu excep-
tia vanzgrilor prevgzute de art.
14, par. 17, si a furniturilor cg-
tre Stat, judet, comune i insti-
tutiunile pendinte de acestea, se
incheie prin bursele de márfuri
si sunt constatate prin borderou-
rile mijlocitorilor oficiali, lei
0,50 %.
Art. 15, par. 9: Vanzgrile sau
cesiunile de pgrti sociale in so-
cietatile civile, in societgti in co-
mandita si in nume colectiv;
vdn-zetrile sau cesiunile de breve-
te de invenfie, licenfe, patente si
similare, cesiunea folosinfei a-
cestora, precum si mice fel de
convenfie zisd de colaborare",
pentru exploatarea in comun a
acestora, lei 4%.
Impozitul se va calcula atât a-
supra sumelor determinae sau
determinabile, plgtite de cumpg-
rgtori sau cesionari cu titlul de
432 1 Apri lie 1938
pret ori asupra valorii provizo-
rii pe care pitrtile sunt obligate
s'o fixeze in act, cat si asupra
sumelor sau prestatiunilor in
natura sau in bani, pliitite cu
titlul de redeventrt sau in genere
cu ()rice titlu, fie cd aceste sume
(prestatiuni) ar fi pltitite dintr'o-
datil la un anumit termen sau
periodic, fie ca ele ar fi in legit
turd cu productiunea brutti ori
cu venitul brut sau net ce ar
produce exploatarea drepturilor
cedate.
Impozitul asupra sumelor sti-
pulate ca pret sau asupra valo-
rii provizorii a actului, se perce-
ne la formarea actului. Impozi-
tul asupra prestatiunilor de ori
ce fel, ulterioare, se percepe in
momentul efectuarii prestatiunii,
cand aceasta are loc dinteodata
pentru toatil durata actului, sau
semestrial, pe bazii de border,-
uni, cand prestatiunea se efec-
tuea7â sub tormd de preddri sau
de plati perioclice. Actele dela a-
cest paragraf vor fi inscrise in
registrul de evidentd.
Art. 15, par. 10: Vanzarea drep-
tului de farmacie sau droguerie;
vanztirile de obligatiuni de mine
(cuxe), lei 7%.
Art. 75, alin. 2: Comerciantii
industriasii care vor efectua
viinztiri de mtirfuri, in cazul spa-
cificat de art. 14, par. 13, Mil sd
elibereze facturi, precum si acei
care vor cumptira milrfuri fard
facturi, sau vor refuza sti pre-
zinte la control facturile ce sunt
tinuti a pristra conform aceluiasi
articol, vor fi supusi la o a-
mendil egalti cu jumiltate din
irnpozitul comercial pe un an.
2. Art. 162, alin. 1, din legea
pentru organizarea cooperatiei
din 6 Aprilie 1935, se modified
precuna unmeazil:
Sunt scutite de orice taxe de
timbru si impozit proportional, tile anonime si celelalte forme de
inclusiv inregistrarea de mice societilti comerciale, s'a extins a-
www.digibuc.ro
fel in crtrtile funduare, toate ac-
tele juridice, de orice naturd ar
fi ele, intervenite intre
tile cooperative si asociatii lor,
cu exceptia actelor de transmi-
siune a terenurilor care depdSesc
intinderea de 5 hectare a terenu-
Hier virane din orase a cdror
valoare locativá netrt inscrisil in
matricola fiscalit este mai mare
de 20.000 lei si a imobilelor cld-
dite a chror valoare locativd,
nota inscristi in matricula fis-
cald este mai mare de 50.000 lei".
3. Orice dispozitiuni contrarii
acestui decret-lege sunt si rtiman
abrogate.
Art. II. Presedintele Consi-
liului Nostru de Ministii si mi-
nistru Nostru, secretar de Stat
la Departamentul F:nantelor si
ad-interim la Justitie, sunt in-
sai cinati cu executarea prezen-
tului decret-lege.
EXPUNETIE DE MOTIVE
la Decretul-Lege pentru modifi-
carea unor dispoziliuni din legea
timbrului $i a impozitelor pe
acte fapte juridice
Pentru o mai riguroasti perce
pere a impozitului da timbru, in
vedere de a se preintampina u-
nele pagube cc s'ar putea pro-
duce in dauna bugetului de .ve
nituri al Statului, printeo nrea
largá posibilitate de inter:pre-
tare a unor texte actuale din le
gea timbrului si a impozitului pe
acte si fapte juridice, am onoa re
a propune, prin altituratul pre-
iect de decret-lege, unele modai
c5ri privind aceastrt lege.
Modifictirile se refera la urmrt-
toarele dispozitiuni ale legii:
1. Intru cat la eliberarea olI-
gatoi'ie a chitantelor dintr'un
carnet cu duplicat nu este mom.
a se face deosebire intre scowl-
 1 Aprilie 1938
ceasta obligativitate asupra tu-
turor societatilor comerciale.
Pentru aceleasi societati, emitP-
rea chitantelor descarcatoare, ca
atare, devine obligatorie, deoare
ce experienta a aratat cä in re-
gimul actual sunt intreprindert
care eludeaza timbrul, inlocuind
chitantele prin formulare cu de-
numiri straine de natura opera-
tiunii, de pilda: formulare im-
propriu si ilegal denumite ce-
curi", pentru a beneficia astfel,
Intr'o forma de aparenta legali-
tate de scutire de timbru pe care
legea o acorda cecului, (art. 4,
par. 20, alin. 3).
2. Intru cat administratia jus-
titiei In materie de contributiuni
directe era mult ingeunatil si
intarziatil din cauza numeroase-
lor cereri de scaderi, apel, etc.
cu totul neintemeiate si intro-
duse de cele mai multe ori nu-
mai in scop de a se temporiza
stabilirea definitiva a debitelor,
s'a simtit nevoia a se lua
suri pentru temporarea acestPi
tendinte.
Pentru realizarea acestui scop
s'a dispus odata cu desfiinta-
rea scutirii de procedura in
materie de impozit, realizata
prin modificarea art. 99 din le-
gea contributiunilor directe si
impunerea cererilor de apel
dupa aceeasi lege la taxele de
timbru si impozitul prevazut de
art. 5, par. 1, din legea timbru-
lui.
Pe aceleasi consideratiuni s'a
supus la taxele de timbru si
impozitul prevazut de acelasi
art. 5, par. 1, si cererile adre-
sate direct Ministerului de Fi-
nante pentru scaderi, sau sca-
deri de acordat pe cale admi-
nistrativa.
3. La art. 13, par, 3, alin. ul-
tim, s'a introdus o dispozitie
nota privitoare pe reclamele pe
ecran cinematografie, admith.n-
C. Hamangiu, vol. XXVI. 28
www.digibuc.ro
433
du-se perceperea timbrului lu-
nar pe m, in raport cu supra-
fata ecranului. Taxa actuala
fiind calculata pe o durata mi-
nima de un an, ea nu putea fi
suportata pentru reclamel. pP
ecran care in mod caractP
ristic au o duratá mai mica.
4. La art. 14, par. 5, alin. 1
3, s'au detasat sub alineat
parte, depozitele de bani si bu-
nuri la comercianti, fie scrise,
fie verbale, sau constatate prin
registre, impunandu-se cu cota
de 0,30 la suta, care se apnea
si deschiderilor de credit sim
plu (art. 14, par. 6). Pawl ni
prezent, aceste depozite era.i
incorporate alineatului privitof
la denunerile la banci, bench-
ciind de un regim avan4-ajos,
in mod nejustificat. Iii primul
rand, pentruca prin legea co-
merului de banca s'a delimi-
tat strict domeniul operatiuni-
lor bancare, comerciantii
industriasii, neputand face ast-
fel de operatiuni.
In al doilea rand, pentrucli
in fapt, eixsta deosebirift esen-
tiale intre depunerile bancare
si asa numitele depozite la co-
mercianti si industriasi. In a-
devar, acestea din urma consti-
tuesc o forma de finantare di-
recta, a exploatarii comerciale
sau industriale. In marea ma-
joritate a cursurilor, conducl-
torii efectivi, comerciantii si
cointeresatii, sub orice forma, la
firmele comerciale si industri a-
le sunt acei care depun" un
capital in intreprinderi,
Girl dobandd", fie In mod re-
netat, fie deodata, adeseori de-
nunerea (land loc si la retra-
g- eri succesive, luand astfel as-
pectul unui cont curent nepur-
tator de dobânda. Remunera-
tia de fapt a acestui credit, de-
numit depozit", se gäseste cu-
prinsa in beneficiul anual rP
434 1 Aprilie 1938
partizat coasociatilor respec-
tivi.In multe cazuri, firmele
sociale se constituesc si functi-
oneazd cu un capital social
foarte redus, iar restul capitalu-
lui de exploatare necesar, este
adus de aceleasi part ulte-
rior, sub forma acestor asa zise
depozite. Cea mai mare parte a
societdtilor anonime constitui-
te cu numarul minim de ac-
tionari, prin transformarea fir-
melor individuale, In vede-
rea de a beneficia de un regim
mai favorabil la impunerea pe
venit, au procedat In asa fel,
cdutând sd beneficieze si de di-
ferente Intre impozitul propor-
tional asupra capitalului social
si actiunilor (In total 2,80 la
sutd), si impozitul depozitului
bancar (0,03 la sutti).
Considerând ea aceste depo-
zite sunt de fapt o forma de
credit comercial si industrial,
desi, sumele sunt depuse In In-
treprindere de particulari, le-am
impus cu cota impozitului asu-
pra deschiderilor de credit obis-
nuite.
5. Cota impozitului propor-
tional asupra facturilor, elieb-
rate de comercianti si indus-
triasi pentru vânzdrile curentP
de märfuri, a fost sporitä dela
0,20 la sutd 0,30 la sutd, (art.
4, par. 13). Aceastd modificare
nu constitue de fapt o agravare
a fiscalitdtii, Intru cât ea nu
este decat consecinta si echiva-
lentul unei alte modificari, cu-
prinsä In acest decret-lege, si a-
nume, a exonerare de impozitul
de 1,40 la sutd al vânzárilor
mobiliare, acordatel tuturor
vdnzdrilor pentru care s'au eli-
berat de cdtre cei obligalila a-
ceasta, adicd de catre comer-
cianti f i industriasi, facturi
timbrate legal, chiar atunci cdnd
asemenea vdnzari se constatd
prin acte scrise sau corespon- la sutd
www.digibuc.ro
dente. Aceastä expunere s'a in-
trodus sub forma unei exceptii
dela impozitul prevazut de tex-
tul art. 15, par. 8, lit, a, alin. 1,
din lege.
In acest fel, comerciantii Si
industriasii nu vor mai fi obli-
gati sä plateascd pentru opera-
tiuni pentru care elibereazd
facturi, dar care repreizntd In
acelasi timp si acte juridice (In
spetd vânztiri mobiliare) consta-
tate prin corespondente sau
alte scrisuri aparte, si irnpo-
zitul facturii si impozitul de
1,40 la sutd al vânzdrii mobi-
hare. In deosebi, se rezolvd
problema taxdrii contractelor
de vânzare-cumpärare, cu strg-
indtate, la import si export.
Modificarea solutioneazd def i-
nitiv o veche controversd, care
a format obiectul repetatelor
memorii ale Uniunii Generale
a Industriasilor din România,
si ale diferitelor interventii din
partea Carnerelor de comert si
industrie. Aceste demersuri nu
sustinut Intotdeauna cd van-
zdrile curente de märfuri, in-
tre industriasi, Intre comer-
cianti, Intre industriasi si co-
mercianti sau Intre acestia si
particulari, fäcute chiar pe ba-
zd de comenzi prealabile scrise,
pentru care se elibereazd, In
mod obligatoriu facturi, sunt
supuse numai impozitului pro-
portional pentru facturi, pre-
vdzut de art. 14, par. 13".
6. La art. 15, par. 4, alin. 2,
textul referitor la impunerea
contractelor de comision, a
fost completat cu enumerarea
formelor caracteristice, sub
care apare contractul de aceas-
tti naturd: reprezentantd, agen-
turti, etc.
7. Potrivit art. 15, par. 8, lit.
a, alin. 4, când vânzärile mo-
biliare taxate "cu cota de 1,40
se Inchere prin bur-
 1 Aprilie 1938
sele de marfuri i sunt consta-
tate prin borderourile mijloci-
torilor oficiali, li se aplicit im-
pozitul proportional redus
de 0.50 la suta, Insa cu excep-
tia furniturilor dare Stat, ju-
det, comune si institutiunile
pendinte de Stat.
Modificarea adusa acestui
text prin alaturatul decret-
lege, extincle exceptia dela be-
neficiul acestei cote reduse $i
asupra vdnzetrilor prevetzute de
art. 14, par. 17, adica: vânzrt-
rile prin acte scrise sau ver-
bale, de derivate ale produselor
agricole (frtinuri de tot felul,
pastele frtinoase si maltul),
precum si de recolte prinse (le
radácini, care se taxeaza, ca a-
tare, cu cota de 1,40 la suM.
Scopul textului care acordri
reducPrea la vânzarile mobilia-
re efectuate prin bursa", a
lost incurajarea transactiuni-
lor prin bursele de marfuri.
Tinând seama de acest scoP,
precum $ i de dispoziiunile refe-
ritoare din legea burselor (art.
85 , rezultri cit pentru a putea
fi considerate vanzari prin bursa
si deci pentru a beneficia de
cota redusa de 0,50 la suta,
vânzitrile mobiliare trebue sa.
Incleplineasca aceste conditiuni:
a) Sii, existe o licitare, o con-
curenta Intre vanzatori si cum-
pat-Mori;
b Negocierile sa fie Mcute In
incinta bursei;
c) De asemenea ele sa fie frt-
cute min intermediul mijloci-
torilor oficiali, sau intre mPm-
bri ai asociatiunii bursei;
(1) Negocierile pot fi facute si
In afara incintei bursei, dar
numai nrin intermediul mijlo-
citorilor oficiali, contactul prim
intre cumpetrator i vanzettor
fiind realizat de acestia;
e) Sa nu eixste niciun fel de
act sau invoiala incheiate an-
www.digibuc.ro
435
terior intre parti privind felul,
cantitatea si pretul marfii;
f) Negocierile trebue sa fie in-
scrise In actele si scriptele se-
cretariatului bursei, Inlauntrul
termenului de 24 ore dela in-
cheierea transactiunii.
Pe baza unor atari rigori,
prin decizia din 2 Octomvrie
1934, Comisia Centrala a Tim-
brului a consacrat principiul
viinzarile de derivate agrt-
cole facute prin acte incheiate
anterior intre párti, pe un pret
determinat de organe oficiale,
iar nu In incinta bursef sau In
afara de ea, prin intermediul
mijlocitorilor oficiali, ceea ce
exclude si orice idee de concu-
rentit nu intrrt In categoria
operatiunilor de bursa, previi-
zut de art. 85 (legea burselor),
chiar cdnd ele au fost inregis-
trate in bursa, i prin urmare.
pe baza principiului interpretd-
rii restrictive a exceptiunilor,
nu pot beneficia de impozital
redus de 5 la mie".
Deciziunea aceasta a vizat ca-
zul unei vânzitri de sfecla.
In practica insa, toate Vânzá-
rile de derivate agricole, pre-
vazute de art. 14, par. 17, s'au
gasit permanent in aceeasi si-
tuatiune asupra careia decizia
hotaraste. Transactiunile s'a u
efectuat totdeauna duprt uzante
extrabursiere, pe baza de acte
si invoieli incheiate direct intre
pdrti, anterior oricarei sezisrtri
a organelor bursei.
Pentru a beneficia totusi de
regimul de exceptie al impune-
rii, adica de cota redusa de
0,50% (in loc de 1,40%), partile
au recurs in mod constant *i
ulterior transactiei, la mijloci-
torii oficiali, de unde au obti-
nut cuvenitul boredrou de van-
zare, inregistrand astfel opera-
tiunea in scriptele bursei de
marfuri si platind apoi impozi-
436 1 April le 1938

tul redu$9 Pe baza acestui bor- titularii sträini ai drepturilor

derou, desi celelalte conditiuni de exploatare a acestor titlurt
esentiale nu erau indeplinite. de proprietate industrialk ce-
Numeroase acte de contra- dentii, care speculând licen-
ventiune, dresate in aceastä tele, patentele, etc., in regim de
spetk au primit in justitie so monopol, primesc importante
lutiuni variabile, dar cele mat redevente, cote de beneficii sau
adeseori in defavoarea alte prestatiuni.
datoritil dificultätii de a se mat In ultimii ani, transactiunile
putea produce dovezie materiale de acest fel s'au inmultit, ele
ale conditiunilor unor tran- efectuandu-se astäzi pe o scarii
sactiuni consumate de multä intinsd. Cum pând In prezent
vreme. ele nu au fost cuprinse inteun
Ca urmare, fiscul s'a vilzut text aparte imnuse In mod
pAgubit, din cauza imposibili- specific, calificarea si taxarea
tatii practice de a urmrtri, In lor s'a frtcut prin asimilare cu
fapt, toate transactiunile de a cesiunea drepturilor de crean-
cest fel incheiate in particular, trt si altor drepturi incorporale
dar prezentate drept transacti- la cota de 0,60° o (art. 14, par. 10).
uni negociate in bursrt, pe ban Aceastrt asimilare este insä
unui simplu borderou forma t improprie si din punctul de ve-
ulterior. Dispozitiunea legaPI dere al caracterului special al
de exceptie s'a transformat acestor transactiuni si din cel
astfel, in ce priveste transmist- al rentabilitätii lop in cursul e-
unite de derivate agricole, in- xecutarii conventiunilor.
tr'un instrument de eludare De aceea ele au fost acum re-
constantá a legii, in spetä a partizate la art. 15, par. 9, din
impozitului de 1,400 o asupr legea timbrului i impus cu co-
vânzrtrilor de derivate agricole. ta specificil de 4° o. S'a regle-
Pentru a se inliltura acest mentat totodata si perceperea
neajuns, proiectul nostru ex- impozitului proportional In
cepteazá dela beneficiul cote., functie de modalitatea efecturt-
reduse, prevazute de art. 15, rii prestatiunilor fixatil de parti
par. 8, lit, a, alin. 4, si vanzä- prin acte.
rile dela art. 14, par. 17, care. 9. La art. 15, par. 10. uncle
pe viitor, se vor taxa dupä a- este incadratil vânzarea dreptu-
cest din urmit paragraf. rilor de farmacie, s'a adaugat
8. La art. 15, par. 9, s'au in si dreptul de droguerie.
trodus in mod explicit, pentai Cu nrivire la obligatiunile de
a fi impuse cu cota de 40 o (et, mine, s'a precizat crt textul vi-
care se impune transmisiunea zeazrt cuxele (Ardeal), introdu-
de puncte de redeventrt); vân- cându-se astfel in lege o denu-
zrtrile sau cesiunile de brevet.. mire specificrt lor.
de inventie, licente, patente si 10. La art. 75, par. 2, a fost
similare, cesiunea folosintei a- usor agravatii sanctiunea pen-
cestora, precum i orice fel de tru comerciantii si industriasii
conventie zisrt de colaborare", care vând sau cumpärä fitra
pentru exploatarea In comun a facturi si care refuzá prezenta-
acestora. rea lor la control.
Cele mai frecvente operatinni Amenda aplicabilìi. in spe-
de aceastil spetä se efectueazrt tä, actualmente egalá cu un
intre intreprinderile din fará $i sfert din impozitul comercial
www.digibuc.ro
 1 Aprilie 1938
anual, a fost fìtcut egalìi. cu
jurnatate din acest impozit.
11. In sfar$it, s'a adus o mo-
dificare art. 162, alin. 1, din le-
gea pentru organizarea coope-
ratiei din 6 Aprilie 1935, text
care acorda scutirea de orice
taxe de timbru $i impozit pro-
portional, inclusiv inregistra-
rea de orice fel in c5xti1e fun
duare, pentru toate actele ju-
ridice de orice natura ar fi
ele, intervenite intre societdtile
cooperative $i asocialii lor, si
aceasta Wet niciun fel de li-
mitd.
Acest regim de scutire nell
mitatrt a fost lesne transfor-
mat intr'un sistem de eludare
a impozitului proportional asu-
pra transmisiunilor imobiliare
facute in cadrul legii pentru
organizarea cooperatiei.
Orice parte inteo transactie
cu o unitate cooperativa de-
venind ad-hoc membru al coo-
perativei contractante are
facultatea de a obtine ad-libi-
tum exonerarea de impozit a
transactiei. Aceastä larga posi-
bilitate de a se transforma un
act impozabil intr'unul ce be- . Marti e 1938;
neficiazit de scutire, cauzeazit
importante pagube venitului
din timbru mai cu seamit la
transactiunile de o valoare mai
mare.
De aceea prin modificarea
propusA, se introduce o excep-
tie dela scutirea acordata prin
citatul articol din legea pentru
organizarea cooperatiei. In con-
secintil, nu vor mai beneficia
pe viitor de scutire: actele de
transmisiune a terenurilor a
primanturilor de orice fel $i u-
tilitate ce depti$e$te intinde-
rea de 5 hectare, a terenurilor
virane din ora$e a cilror va-
loare locativa netA inscris6 in
matri cola fiscalri este mai mare
de lei mow, precum $i a 1mo-
www.digibuc.ro
437
bilelor cladite, a caror valoare
locativa netit inscris6 in ma-
tricola fiscald este mai mare
de lei 50.000.
* *
Neurmrtrindun scop de a-
gravare a impozitului de tim-
bru, toate aceste modificari vor
asigura mai bine a$ezarea $i
perceperea drepturilor fiscului
in materie de timbru, Inlätu-
rând pe viitor atilt posibilita-
tea unor controverse inutile,
cat $i pe aceea a unor eventua-
le vexatiuni in dauna contri-
buabililor.
DECRET-LEGE
pentru modificarea unnor dispozltiuni
din Legea impozitului pe lux fi cifra
de afaceri
DIN 1 APRILIE 1938 1)
Asupra raportului pre$edinte-
lui Consiliului Nostru de Mi-
ni$tri $i al ministrului Nostru
secretar de Stat la Departa-
mentul Finantelor $i ad-interim
la Justitie, cu Nr. 503.203 din 30
Vàzând $i jurnalul Consiliu-
lui de Mini$tri cu Nr. 686 din
30 Martie 1938;
Avand in vedere dispozitiunile
art. 98 din Constitutiune;
Vrizand $i avizul Consiliului
Legislativ cu Nr. 26 din 26 Mar-
tie 1938,
1) I. D. R. sub Nr. 1.392 din 1938,
dat in baza art. 98 din Constantin
s 'a publicat in Monitorul
p. I, Nr. 76 din 1 Aprilie 1938.
A se vedea art. 1 si 2 din Legea im-
pozitului pe lux si cifra de afaceri,
din 1 Apiilie 1934, la pag: 89, vol.
XXII, cu mod. 1 Aprilie 1935, pag.
795, vol. XXIII, 14 Noemvrie 1936,
pag. 792, vol. XXIV; 1 Aprilie 1937,
pag. 913, vol. XXV.
438 1 Apr Ille 1938
Am decretat si decrettim:
1. Se aprobd de Noi jurnalul
Consiliului de Ministri cu Nr.
686 din 30 Martfe 1938.
2. Art. 1 din legea impozitu-
lui pe lux si cifra de afaceri se
completeazd cu urmdtoarele dis-
pozitiuni:
Industriile cu productie inte-
gratd vor pltiti pentru produ-
sele lor finite, In afard de taxa
aferentd acestor produse 5i ta-
xele cuvenite pentru acele pro-
duse intermediare fabricate In
uzinele proprii, care servesc ca
materii initiate pentru alte in-
treprinderi industriale indigene.
Ele nu vor pláti instt mai
mutt dealt taxele cuvenite pen-
tru una din materiile cele mai
importante care inträ in fabri-
catiunea fiecdruia din produsele
lor finite.
Comls.unea prevAzutä la art.
5 va stabili pentru fiecare intre-
prindere industriald, cu produc-
tie integratd, materia interme-
diard pentru care trebue sii se
plateascd impozitul.
Impozitul pe cifra de afaceri
se va pltiti in acest caz asupra
cantitätilor efective intrate In
fabricatie si la preturile cu-
rente pldtite pentru articolele si-
rnilare de intreprinderile cu pro-
ductie neintegratil.
Intreprinderile de aceastd na-
turd sunt obligate a tine regis-
tre de produsele intermediare,
taxabile In conditiile de mai sus,
folos:te pentru fabricatiunea fie-
cdrui articol finit, specificand
cantittitile ce intnii in produce-
rea acestuia.
Prin Intreprinderi cu produc-
tiune integratd, in sensul legii
de fatil, se intelege acele intre-
prinderf industriale care produc
In exploatdri proprii materiile
prime 5i semifabricate cele mai mirim din nou Fondul ApArd-
importante care intrd in fabri- rii Nationale, ridicându-1 la lei
catia produsului finit. 4.000.000.000 dela 2.750.000.000 cat
www.digibuc.ro
Pentru produsele finite care
fac obiectul unor intreprinderi
indigene, cu productiune inte-
grata, la importut lor In tar% se
va percepe pe lângd impozitul
prevdzut in lista respectivi 5i
30 la sutd din taxa cuvenitd
pentru produsul intermediar im-
pus prin legea de fatd.
Aceste produse vor fi stabilite
de comisiunea previzutd la art. 5.
Fabricile care fac numai fini-
saj sau ajustare pentru altii
ca: vopsire, apretare, nichelaj,
reparatii etc., deci nu produse
finite care sh facit obiectul unui
articol vamal, vor pliti impozi-
tut pe cifra de afaceri de 3% la
valoarea Incasatti pentru acea-
sti operatiune.
Art. 2, alin. F, din legea im-
pozitului pe lux 5i cifra de afa-
ceri se modified astfel:
Produsele de orice naturd,
care nu vor fi prevdzute in nici-
una din listele mai sus enume-
rate, vor fi supuse unui impozit
de 60/0.
In afard de impozitul pe cifra
de afaceri de 6°/o, aceste produse
vor mai suprota un impozit de
1"/o pentru Fondul Apitrtirii Na-
tionale.
3. Presedintele Consiliului
Nostru de Ministri 5i ministrul
Nostru secretar de Stat la De-
partamentul Finantelor 5i ad-
interim la Justitie sunt instir-
cinati cu executarea prezentu-
lui decret-lege.
EXPUNERE DE MOTIVE
la Decretul-Lege pentru modifi-
carea unor dispoziliuni din
legea impozitului pe lux $i cifra
de afaceri
Nevoile mereu crescânde ale
Inzestririi armatei ne sileste sti
 1 Aprilie 1938
figura in bugetul exercitiului
1937-1938.
Pentru acoperirea acestui
plus absolut necesar, am fost
siliti ca si In trecut sä lndrep-
tam sfortgrile noastre catre im-
pozitul cifrei de afaceri, care a
dat dovada rentabilitdtii sale.
In atingerea scopului urind-
rit am dispus ca aláturi de im-
pozitul pe cifra de afaceri de
6 la sutd, care se percepe la
toate märfurile nedenumite In
mod special in una din listele
anexate legii, sg se mai per-
ceapd Inca un impozit de 1 la
sutd, iar pe de altd parte s'a re-
introdus in lege impunerea pro-
duselor intermediare la intre-
prinderHe cu productie inte-
gratd. $i taxarea operatiunilor
de finisaj si reparatii care nu
fac obiectul unui articol din ta-
riful vernal.
Prin mdsura taxdrii produ-
selor intermediare nu numai ed.
se Inlaturd In bung parte eve-
ziunea, dar se suprimd si regi-
mul inechitabil la care erau su-
puse industriile cu productie
neintegratit care suportau im-
potitul atât la sernifabricate,
cat si la produsele finite.
Prin noile mäsuri ce propu-
nem, nildájduim sd, realizgm o
sumg de cel putin 700.000.000
lei, care va fi In Intregime vdr-
seta la Fondul ApArdrii Natio-
nale.
DECRET-LEGE
pentru modificarea art. 1 qi 7 din Legea
pentru afezarea impozitului
pe automobile ei autobuze
DIN 1 APRILIE 1938 1)
Asupra raportului presedinte-
lui Consiliului Nostru de Mi-
1) I. D. R. sub Nr. 1.394 din 1938,
dat In baza art. 98 din Constitutie,
s 'a publieat in Monitona Oficial,
www.digibuc.ro
439
n:stri si al ministrului Nostru
secretar de Stat la Departa-
mentul Finantelor si ad-interim
la Justitie, cu Nr. 503.205 din
30 Martie 1938; .
Vdzand $i jurnalul Consiliu-
lui de Ministri cu Nr. 687 din
30 Martie 1938;
Avand In vedere dispozitiunile
art. 98 din Constitutiune;
Vdzând $i avizul Consiliului
legislativ cu Nr. 25 din 27 Mar-
tie 1938;
Am decretat $i decretdm:
1. Se aprobd de Noi jurna-
lul Consiliului de Ministri cu
Nr. 687 din 20 Martie 1938.
2. La art. 1 din legea pentru
asezarea impozitului pe auto-
mobile se adaugd urmAtoarele
paragrafe:
g) Lei 30.000 anual de fiecare
autobuz sau autocamion cu o
putere aproximativá de 45 H.
P. dela 3,00-4,00 inclusiv ltr.
cilindree;
h) Lei 35.000 anual de fiecare
autobuz sau autocamion cu o
putere aproximativg de 50 H. P.
dela 4,00 exclusiv pang la 4,50
inclusiv ltr. cilindree;
i) Lei 40.000 anual de fiecare
autobuz sau autocamion cu o
putere aproximativá de 60 H. P.
dela 4,50 exclusiv la 5,00 inclu-
siv litri cilindree;
j) Lei 50.000 anual de ,fiecare
autobuz sau autocamion cu o
putere aproximativg de 70 H. P.
dela 5 exclusiv pand la 5,50 in-
clusiv litri cilindree;
k) Lei 55.000 anual de fiecare
autobuz sau autocamion cu o
putere aproximativá de 80 H. P.
dela 5,50 exclusiv pang la 6 in-
clusiv litri cilindree;
p. I, Nr. 76 din 1 Aprilie 1939.
El rnodifieä art. 1 si 7 din Legea
impozitului pe automobile, din I A-
prilie 1933, pag. 119, vol. XXI, in-
troduand la taxare i autobuzele
sau autocamioanele.
440
I) Lei 60.000 anual de fiecare
autobuz sau autocamion cu o
putere aproximativa de 90 H. P.
dela 6 exclusiv pang la 7 in.
clusiv litri cilindree;
m) Pentru fiecare autobuz sau
autocamion cu o putere peste
90 H. P. si cu peste 7 litri ci-
lindree, lei 60.000 anual, majo-
rat cu câte lei 3.000 anual de
fiecare litru sau fractiune de
litru cilindree in plus.
La acest impozit sunt supuse
autobuzele sau autocamioa-
nele cu motoare Diesel", ale au-
toritritilor.
Calcularea impozitului dupg
puterea H. P. si litri cilindree,
va fi ardtatg in instructiunile
de aplicare.
3. Art. 7 din legea pentru a-
sezarea impozitului pe automo-
bile se modificg precum ur-
meazg:
Impozitul se plgteste trimes-
trial cu anticipatie, pang la fi-
nele primei luni a trimestrului.
4. Presedintele Consiliului
Nostru de Ministri i ministrul
Nostru secretor- de Stat la De-
partamentele Finantelor si ad-
interim la Justitie sunt insgr-
cinati cu executarea prezentu-
lui decret-lege.
EXPUNERE DE MOTIVE
la Decretul-Lege pentru addu-
garea unor noi paragrafe la art.
I $i, modificarea art. 7 din legea
pentru wzarea impozitului pe
automobile
Astgzi circulg in targ cu ten-
dinta ca numgrul lor sr], spo-
reascrt mult, circa 1.800 autoca-
rnioane si autobuse, cu motoare
Diesel", care consumg motoring
In loc de benzing.
La autovehiculele care consu-
ma benzing Statul incaseazil din
taxele pe consumatie, lei 8 de
fiecare kg. consumat.
La autovehiculele consumând
www.digibuc.ro
1 April le 1938
motoring taxatg complet, Statul
Incaseazá numai lei 2 de kg si
deci este serios pAgubit.
Cum tendinta de folosire a au-
tovehiculelor cu motoare Die-
sel", este din ce in ce mai mar6
tocmai din cauza economiei ce o
realizeazg proprietarii acestor
autovehicule in dauna Statului,
s'a dispus pentru a se recupera
in parte drepturile pierdute, ma-
jorarea impozitului fix anual,
precum urmeaza:
g) Lei 30.000 anual de fiecare
autobuz sau autocamion cu o
putere aproximativa de 45 H. P.,
dela 3,00-4,00 inclusiv ltr. cilin-
dre;
h) Lei 35.000 anual de fiecare
autobuz sau autocamion cu o
putere aproximativg de 50 H. P.,
dela 4,00, exclusiv pang la 4,50
inclusiv Itr. cilindree;
i) Lei 40.000 anual de fiecare
autobuz sau autocamion cu o pu
tere aproximativg. de 60 H. P.,
dela 4,50 exclusiv pang la 5,00
inclusiv ltr. cilindree;
j) Lei 50.000 anual de fiecare
autobuz sau autocamion cu o
putere aproximativg de 70 H. P.,
dela 5,00 exclusiv pang. la 5,50
inclusiv ltr. cilindree;
k) Lei 55.000 anual de fiecare
autobuz sau autocamion cu o
putere aproximativg. de 80 II. P.,
dela 5,50 exclusiv pang la 6,00,
inclusiv ltr. cilindree;
/) Lei 60.000 anual de fiecare
autobuz sau autocamion cu o
putere aproximativg. de 90 H. P.,
dela 6,00, exclusiv pang la 7,00,
inclusiv ltr. cilindree;
in) Pentru fiecare autobuz sau
autocamion cu o putere peste 90
H. P., si cu peste 7,00 ltr. cilin-
dree, lei 60.000 anual, majorat
cu Cate lei 3.000 anual de fiecare
litru sau fractiune de litru cilin-
dree in plus. La acest impozit
sunt supuse si autobuzele sau
 2 Aprille 1938
autocamioanele cu motoare Die-
sel" ale autoritatilor.
Calcularea impozitului dupi
puterea HP si litri cilindree va
fi arAtatä in instructiunile de a-
plicare.
Cu aceastä ocazie, vä ruggm a
aproba si modifica art. 7 din le-
gea impoiztului pe automobile,
prin care srt se admit& plata im-
pozitului in prima Iunit a flecit
rui trimestru, in loc de a se plgti
anticipat in prima zi a trimes-
trului.
Textul modificat va fi urna
torul:
Impozitul se pltiteste trimes-
trial cu anticipatie, !Ana la fi-
nele primei luni a trimestrutui.
Cu aceastil modifi care, pro-
prietarii de autovechicule vor
putea plAti impozitul, frail a ti
expusi aplicrtrii sanctiunii art. 8,
care prevede o amenda egaht ,cu
de trei ori impozitul.
DECRET-LEGE
pentru organizarea Fondului bisericesc
Ortodox-Romin al Mitropoliei Bucovinei
DIN 2 APRILIE 1938 1)
CAPITOLUL I
Dispozifiuni generate
1. Fondul Bisericesc Ortodox-
Roman al Mitropoliei Bucovi-
nei, este si rilmâne o fundati-
une specialti de sine strarttoare,
ce apartine Mitropoliei Bucovi-
nei. Pretutindeni uncle in acest
decret-lege se va intrebuinta
5) In baza art. 2 al. I. D. R. sub
Nr. 1.219, din 16 Martie 1938, pag.
292, acest vol., Ministerul a publicat
textul complet al Decretului-lege pen-
tru organizaa ea Fondului Bisericesc
al Bucovinei. El inlocueste Decret-
lege pentru organizarea Fondului bi-
sericesc al Bucovinei din 20 Noem-
vrie 1937, pag. 2244, vol. XXV,
p. II.
www.digibuc.ro
441
expresiunea Fondul", se va in-
telege Fondul Bisericesc Orto-
dox-Român al Mitropoliei Bu-
covinei.
2. Fondul este persoaná juri-
dicá. El este reprezentat in jus-
titie i in toate actele sale prin
mitropolitul Bucovinei, sau im-
terniCitul s5.u.
Administratia Fondului,
face prin Consiliul Eparhial,
sub presedintia arhiepiscopului
si mitropolitului Bucovinei, sau
Imputernicitului
3. Veniturile acestui Fond,
dup5, acoperirea cheltuielilor de
personal si material, necesare
lui, se vor intrebuinta de Mi-
tropolia Bucovinei, pentru pla-
ta personalului bisericesc, ne-
voile cultului si pentru susti-
nerea operelor culturale si de
binefacere ale Eparhiei.
In buget se va inscrie suma
de 1% din veniturile brute,
pentru cresterea averii Fondu-
lui si 2Vo pentru crearea unui
fond de rezistentil pentru cazu-
rile de crizrt economicri.
Excedentele bugetare vor fi
repartizate n fiecare an de mi-
tropolitul Bucovinei, lucrâncl
cu comitetul de directie si con-
siliul eparhial, dupii urmrttoa-
role norme:
10 la sutrt pentru mrtrirea fon-
dului de rezistenttl;
Restul excedentului va li in-
trebuintat jumatate pentru ne-
voile economice, sociale si cul-
turale ale Eparhiei Bucovinei,
iar jumátate se va viirsa la
Fondul General Bisericesc",
din Bucuresti.
4. Administratia Fondului,
va putea sit sporeascá sumele
afectate la cheltuieli in cursul
executarii bugetului, dacá va
dovedi cii are sporuri suficien-
te la capitolul Venituri", pen-
tru acoperirea acestor cheltuieli.
ieli.
442 2 Apri Ile 1938
Aceste sporuri, precum si ori-
ce virimente dela un articol
bugetar la altul, In cursul exe-
cutArii bugetului, vor putea fi
fgcute de consiliul eparhial si
cu aprobarea Ministerului A-
griculturii sau a Ministerului
de Culte.
5. Statul exercitgasupra
Fondului dreptul silu de supra-
veghere prin ministrii de agri-
cultur& si domenii si culte si
arte.
Acest drept de supraveghere
consta:
Ministrul de agricultur&
domenii, aprob5, bugetul anual
al Fondului, In ce priveste par-
tea silvicA si tehnic6.
Ministrul de culte si arte a-
prob& repartizarea sumelor pre-
väzute In buget, pentru plata
personalului bisericesc, pentru
nevoile cultului si pentru intre-
tinerea operelor culturale si de
binefacere ale eparhiei.
Acest drept nu se poate de-
lega.
and Ministerul Cultelor, a-
prob6 partea sa din buget, se
consult& sidelegatul Eforiei
Centrale, ca reprezentant al
Fondului General Bisericesc".
In anii cu prevederi bugetare
bune, se va inscrie o suing, de-
terminata de comitetul de di-
rectie, pentru plata anticipatil
a datoriilor.
6. Functionarii Fonclului sunt
functionari publici, bucurân-
du-se de drepturile si având in-
datoririle din statutul functio-
narilor publici, din legile spe-
ciale decretate pentru functio-
narii Statului $i din prezentul
decret.
7. Functionarii Fondului au
dreptul de pensionare, in con-
formitate cu statutul si legea
general& de pensii. Pan& la in-
scrierea lor la Casa General&
de Pensii, vor värsa retinerile
www.digibuc.ro
t5i primi pensiile dela Casa de
Pensit a Fondului.
Värsarea retinerilor din tre-
cut, datorate Casei Pensiilor,
In baza decretului-lege Nr.
2.082 din 29 Aprilie 1937, privi-
tor la trecerea functionarilor
civili si eclesiastici ai Eparhiei
si Fondului Bisericesc la Casa
General& de Pensiuni, se va
face In decurs de 5 ani, dela
data prezentului decret-lege, In
rate anuale egale.
CAPITOLUL II
Organele Fondului
8. Fondul este condus, supra,
veghiat si administrat de Mi-
tropolitului Bucovinei, prin sec-
tia economic& a consiliului e-
parhial, adunarea eparhiala si
comitetul de direcie, In limitele
si cu competinta .stabilit& mai
jos.
9. Mitropolitul supraveghea-
zá si controleazd, prin organele
sale, intreaga administratie
Fonclului.
El are dreptul de a nurni si
revoca pe functionari, luand In
caz de numiri avizul comisiei
de numiri si inaintári, sau In
caz de revocare, al comisiei dis-
ciplinare, potrivit legilor spe-
dale.
El pune In miscare actiunea
discipliner& impotriva functio
narilor si a plicá sanctiunile
potrivit legilor.
El este ajutat In mAsurile de
administrare de consiliul epar-
hial si comitetul de directie.
10_ Consiliul eparhial, sectia
economicá, administreaz& ave-
rea Fondului.
In aceast& calitate:
a) Intocmeste inventarul ave-
rii Fondului;
b) Alcrttueste bugetul anual
si il prezintá adunárii eparhia-
le spre cercetare;
 2 AprIlle 1938
c) Prezinta adunarii epar-
hiale contul de gestiune al a
nului expirat;
d) Avizeaza asupra propune-
rilor de transactiuni judiciare,
referitoare la marirea sau mic-
sorarea averii imobile, ce de-
naseste suma de 1.000.000 lei;
e) Avizeaza asupra achizitio-
narilor bunurilor pentru Fond,
ce depaseste suma de 1.000.000
lei;
() Aproba vânzarile de lemn,
ce depaseste prevederile unui
an bugetar;
g) Avizeaza asupra normelor
generale de valorificare a pro-
duselor Fondului;
h) Aproba contractarile de
creante ipotecare;
i) Aprobá instrainarile de
bunuri ale Fondului ce deptir
sesc suma de 500.000 lei. Aces-
te bunuri nu pot fi Instrainate
cleat prin licitatie publica,
dupa regulile din regulamentul
pentru mnstrainarea bunurilor
'mobile bisericesti din 20 Ia-
nuarie 1930 1).
11, Consiliul eparhial nu
poate lua nicio chestiune In dis-
cutie mai inainte de a se citi
referatul scris al sefului servi-
ciului respectiv, care, la cererea
mitropolitului sau a consiliului,
poate da lamuriri verbale, farä
a acea insa dreptul de vot.
Când o chestiune este litigi-
oasa sau priveste interpretarea
unei legi, consiliul nu poate de-
libera si decide mai inainte de
a se fi cerut avizul serviciului
contencios.
Oridechteori mitropolitul so-
coate di este necesar, convoaca
consiliul eparhial lmpreuna cu
eomitetul de directie.
1) A se vedea Regulamentul pentru
Instrainarea bunurilor imobile biseri-
eqti, din 20 Ianuarie 1930, la pag.
98, vol. XVIII.
www.digibuc.ro
443
12, Hotaririle consiliului e-
parhial, se iau cu majoritatea
voturilor. Ele se aproba de mi-
tropolit. Nicio hotarire a consi-
liului nu se poate pune in hi-
crare mai Inainte de a fi obti-
nut aprobarea mitropolitului.
13. Adunarea eparhiala vo-
teaza in fiecare an bugetul de
venituri si cheltuieli al Fondu-
lui.
Ea verifica si anroba contul de
gestiune, prezentat de consiliul
eparhial si comitetul de direc-
tie.
CAPITOLUL Ill
Servicille Fondului
14, Fondul este condus si ad-
ministrat prin urmatoarele or-
gene si servicii:
1. Organe:
a) Mitropolitul;
b) Comitetul de directie;
r) Administratorul;
d) Comisia de propuneri pen-
tru numiri i Inaintari;
e) Comisia de disciplina;
f) Inspectorii.
2. Servicii:
a) Serviciul personalului, al
,secretariatului, registraturii
arhivei;
b) Serviciul silvic;
c) Serviciul comercial;
d) Serviciul contabilitatii si
casieriei;
e) Serviciul contencios,
f) Serviciul minelor si bailor.
15 Fiecare din aceste servi-
cii este condus de un functionar
delegat de mitropolit.
Sectia I
Organe
16, Comitetul de directie este
format din consilierul referent
al sectiei economice sau Inlocui-
torului lui, din administratorul
Fondului si din sefii de servi-
ciu.
 444 2 Apri lie 1938
Consilierii tehnici iau parte la
toate $edintele comitetului.
Comitetul este convocat $i
prezidat de mitropolit, sau, In
lipsä, de Inlocuitorul sau.
17. Comitetul rezolva, In limi-
tele legilor si regulamentelor,
toate chestiunile privitoare la
conducerea $i administrarea a-
verii Fondului, In afara de ace-
lea care sunt rezervate consiliu-
lui sau adunärii eparhiale prin
decretul de fatit
Comitetul de directie fixeaza
lucrarile care urmeaza a fi su-
puse consiliului eparhial, dan-
du-si si avizul asupra lor.
Incheierile acestui comitet se
aproba de mitropolit.
18. In fruntea serviciilor Fon-
dului este ardministratorul.
Administratorul poate fi de-
legat de mitropolit dintre sefii
de serviciu ai Fondului, dintre
membrii adunarii eparhiale, sau
orice persoand, care, intrunind_
conditiunile statutului functio-
narilor publici, va fi socotitrt
apta pentru acest post.
19. Administratorul conduce
administratia Fondului sub di .
recta priveghere a mitropolitu-
lui. El coordoneaza activitatile
tuturor serviciilor $i propune
mitropolitului mrtsurile ce tre-
buesc luate. El are dreptul sa
rezolve lucrrtrile Fondului In li-
mitele delegatiei date de mito-
polit.
El este $eful ierarhic al func-
tionarilor si in aceasta calitate,
propune mitropolitului masurile
disciplinare, prevtlzute de statu-
tul functionarilor si de legea de
organizare a Corpului silvic, In
contra functionarilor care se
abat dela Inclatoririle lor profe-
sionale. El poate lua masuri
preventive pentru mentinerea
ordinei $i disciplinei in servi- Trimiterea In judecata acestel
ciu. comisiuni se va face conform
20. Administratorul este res- statutului functionarilor, de mi-
www.digibuc.ro
ponsabil personal si cu toata a-
verea sa pentru orice daune ar
pricinui Foridului printr'o rea
administratie, In afar% de sane-
tiunile penale, In caz de rea cre-
dinta.
21. Mitropolitul poate delega
dintre $efii de serviciu un aju-
tor al administratorului, spre a-I
ajuta In Indeplinirea atributiu-
nilor.
22. Comisiunea de propuneri
pentru numiri si Inaintari da a-
viz pentru numirea si Maintarea
functionarilor Fondului. potrivit
statutului functionarilor publici
$i legilor de organizare in vi-
goare.
Comisiunea se compune din
adrninistratorul Fondului, con-
silierul referent al sectiei admi-
nistrativ-bisericeasca, a consiliu-
lui eparhial, un sef de serviciu
tras la sorti si un avocat delegat
de mitropolit.
Confirmarca comisiunii se face
de mitropolit, pe tirnp de 3 ani.
*eful sectiei personalului este
secretarul acestei comisiuni.
23. Comisiunea de disciplina
a Fondului are atributiunile co-
misiunii similare, prevrizuta de
statutul functionarilor publici.
Ea propune mitropolitului pe-
depsele disciplinare ce urrneaza
sa se aplice functionarilor admi-
nistrativi ai eparhiei i ai Fon-
dului, judecati pentru abaterile
constatate.
Comisiunea de disciplina se
compune din: primul presedinte
al tribunalului sau Inlocuitorul
srtu ca presedinte; administrato-
rut Fondului $i un functionar
superior, desemnat de mitropolit,
ca membri. Fiecare va avea eke
un supleant. Numirea se face
pe termen de 3 ani de critre mi-
tropolit.
 2 Aprilie 1938
tropolit, care este competent sh
ia si masurile provizorii de sus-
pendare, in contra orichrui func-
tionar al Fondului si al epar-
hiei in cazuri de grave abateri si
când interesul unei bune admi-
nistratii le impun.
24. Inspectorii controleaza ac-
tivitatea functionarilor.
Intinderea atributiunilor lor
se va stabili prin instructiunile
de serviciu. Inspectorii nu pot
indeplini i functiuni in admi-
nistratia Fondului, incompatibile
cu atributiunile lor de control.
Delegatia inspectorilor se dh si
se retrage de mitropolit, duph
propunerea administratorului.
25. Casa de Pensiuni a func-
tionarilor administi ativi si ecle-
siastici a Fondului i eparhiei
are de scop plata pensiilor si a-
jutoarelor de infirmitate func-
tionarilor si urmasilor lor.
Aceastil Cash va fi organizath
printr'un tegulament special in-
terior.
Aceasth Cash functioneazil
pâral la trecerea definitivrt a ac-
tualilor pensionari la Casa Ge-
neralh de Pensiuni a Statului.
Sectia II
Servicii
26. Serviciul personalului, se-
cretariatului, registraturii si ar-
hivei are in atributiunile sale:
a) Intocmirea si tinerea state-
lor personalului Fondului si a
tablourilor de inaintare;
b) Purtai ea corespondentei
Fondului si executaz ea tuturor
dispozitiunilor si ordinelor date
de mitropolit;
c) Inregistrarea hartiei si in-
tocmirea arhivei.
27. Acest serviciu are trei
sectiuni:
a) Sectia personalului;
b) Sectia secretariatului, si
c) Sectia registraturii si arhi-
vei.
www.digibuc.ro
445
Pe laugh sectiunea registra-
turii i arhivei functioneaa, bi-
roul de dactilografie, care efec-
tueazh lucrarile necesare intre-
gii administratii.
28. Serviciul silvic are In
grija sa conclucerea, supraveghe-
rea si exploatarea pildurilor Fon-
dului.
Acest serviciu are trei sectii:
a) Sectia exploathrilor;
b) amenajhrilor
constructiilor.
29. Sectia exploathrilor con-
duce si supravegheazil adminis-
tratia si exploatarea pàthrilor
pe ocoale silvice.
Sectia amenajárilor are in a-
tributiunile sale toate lucrtirile
privitoare la amenajarea phdu-
rilor si la executarea planului de
amenajare, milsurritori, statis-
t ica pildurilor, cadastrul paduri-
lor si replantarea.
Sectia tonstructiilor se ocupti
cu constructiile de chi ferate fo-
restiere si exploatarea lor, con-
structiuni de drumuri, poduri,
fabrici, clrtdiri forestiere si cu
toate lucrtirile referitoare la in-
tretinere si reparatiuni.
30. Serviciul comercial are in
atributiunile sale comercializa-
rea 'produselor de mice naturil
ale Fondului, tinerea licitatiilor,
culegerea datelor si informatiilor
asupra debuseelor de desfacere
pe piete interne si striline.
31. Acest serviciu are urmh-
toarele sectiuni:
a) Sectia studiilor si informa-
tiilor;
b) Sectia vânzarilor i licita-
tiilor;
i;) Sectia pescuitului, vânatu-
lui si pilsunatului;
d) Sectia administrarii imobi-
lelor.
32. Sectia studiilor si infor-
matiilor are in atributiunile sale
cercetarea conditiilor de valori-
ficare pe pietele interne si ex-
446 2 Apri lie 1938
terne a produselor Fondului si a
exploatárilor, propunAnd meto-
dele socotite mai bune.
33. Sectia vânzdrilor i licita-
Oilor are In atributiunile sale
toate lucrärile referitoare la co-
mercializarea produselor Fondu-
lui si la tinerea licitatiilor.
Pe l'ângil aceastil sectie func-
tioneazd comisia de licitatie care
se compune din: seful serv:ciu-
lui comercial, un avocat delegat
de mitropolit si seful serviciului
silvic.
34. Sectia pescuitului, vâna-
tului si pdsunatului are In atri-
butiunile sale toate lucrärile pri-
vitoare la exploatarea si valorifi-
carea acestor bogátii.
35. Sectia administrärii imo-
bilelor se ocupd de tinerea evi-
dentei tuturor proprietatilor Fon-
dului bisericesc si de adminis-
trarea imobilelor ce se Inchiriazd
sau se arendeazd.
Pe lângd aceastá sectiune este
atasat cadastrul.
36. Serviciul minelor si bdilor
are in atributiunile sale admi-
nistrarea, exploatarea si valori-
ficarea bogáiilor miniere i ter-
male ale Fondului.
37. a) Sectia minelor, purtând
denumirea de administratia mi-
nelor, se ocupd cu lucrdrile pri-
vitoare la administrarea, exploa-
tarea $i comercializarea minelor
Fondului. Ea este condusti de un
inginer de mine;
b) Sectia bailor, purtând denu-
mirea de administratia bdilor, se
ocupd cu administrarea si ex-
ploatarea bailor.
Prin regulament se pot crea
administratii mari speciale lo-
cale pentru mine si bdi, cores-
punzdtoare nevoilor exploatárii.
38. Serviciul contabilitdtii
al casieriei are In atributiunile
sale:
a) Intocmirea proiectului de
www.digibuc.ro
buget anual pentru venituri si
cheltuieli;
b) Redactarea ddrii de seamd
anuale despre gestiunea finan-
ciard;
c) Adunarea i verificarea ele-
mentelor necesare pentru decla-
ratiunile de venituri In vederea
impunerilor fiscale
d) Contabilizarea veniturilor si
cheltuielilor;
e) Controlarea, aplicdrii buge-
tului;
f) Verificarea contului de per-
sonal si material;
g) Controlarea Intregii gestiuni
de bani i materiale;
Intocmirea inventarului de
averea mobild si imobild a Fon-
dului;
i) Tinerea registrelor de conta-
bilitate determinate prin instruc-
tiuni speciale;
j) Primirea si repartizarea su-
melor, valorilor si garantiilor
vdrsate pand la Intrebuintarea
si depunerea lor; executarea pld-
tHor pe bazd de orclonante sem-
nate de mitropolit sau delegatul
sdu, valabil Imputernicit;
lc) Executarea Indatoririlor de
mai sus sunt si pentru Mitropo-
lia Bucovinei.
39. Serviciul contabilitdtii si
casieriei are urmiltoarele sectii:
a) Sectia contabilitiltii (veni
turi, cheltuieli, inventar, etc.);
h) Sectia casieriei, si
c) Sectia controlului f: nanciar
si executdri bugetului.
40. Banii, valorile si materia-
lele administrate de acest servi-
ciu constituesc avere publicd, iar
contabilii i mânuitorii lor sunt
gestionari publici, supusi In to-
tul dispozitiunilor legii contabi-
Math publice.
Fondurile disponibile, garan-
tine si valorile, vor fi pastrate la
casele publice ale Statului sau la
cele garantate de Stat, conform
 2 Aprilie 1938
instructiunilor speciale ce se vor
da.
Dispozitiile legii contabilitätii
publice si ale celorlalte legi fi-
nanciare pot fi luate ca norme
de conducere in administrarea
Fondului, numai in mdsura In
care sunt. prevdzute in acest de-
cret.
41. Serviciul contencios are
urmdtoarele atributiuni:
a) Dd, avize, apard interesele
Fondului si ale Eparhiei In fata
tuturor autoritätilor i instante-
lor judecatoresti, face toate ac-
tele de proceduril, conform legi-
lor in vigoare; incheie toate con-
tractele;
b) Avizeazil, asupra transac-
tiunilor si indeplineste formele
necesare pentru incheierea lor;
Urmáreste i executd reali-
zarea creantelor cuvenite Fon-
dului si Eparhiei, pe bath de sen-
tinte sau acte executorii;
d) Avizeazd, In mod obligato-
riu, oridecâteori este vorba de
o renuntare de drepturi, transac-
tiuni sau conventiuni In valoare
mai mare de 100.000 lei;
e) Informeazd Fondul si Epar-
hia de toate legue i regulamen-
tele apdrute si care intereseazd
diversele servicii, fiind respon-
sabil de prejudiciile ce eventual
le-ar aduce prin neglijenta sa;
Avizeazd obligatoriu asupra
licitatiilor, depunerii si eliberdrii
garantiilor;
g) Avizeazd asupra tuturor
chestiunilor pe care i le supune
mitropolitul, consiliul eparhial,
administratorul sau sefii servi-
ciilor Fondului.
42. perviciul contencios are
uimdtoarele sectii:
a) Sectia proceselor, si
b) Sectia impozitelor.
43. Serviciul contencios are
numárul necesar de functionari,
toti intrunind conditiunile legale
pentru a putea sd reprezinte in-
www.digibuc.ro
447
teresele Fondului, in fata instan-
telor judecdtoresti. In afard, de
acesti functionari, serviciul con-
tencios mai are nunadrul necesar
de avocati, care lucreazd In baza
delegatiunii mitropolitului.
Avocatii Fondului apárd si in-
teresele eparhiei. Ei pot fi numiti
in posturile preväzute in buget,
sau angajati de mitropolit pen-
tru anumite lucrdri sau procese,
pe timp limitat ori nedeterrninat
si retribuiti lunar, global sau
pentru fiecare afacere in parte,
dintr'un fond destinat special
pentru aceste angajamente si ad-
ministrat de contencios, potrivit
ordinelor mitropolitului.
44. Mitropolitul deleagd pe
conducdtorul contenciosului si
desemneazd pe membrii consiliu-
lui de avocati ai Fondului, care
va fi convocat si consultat de
Fond si Eparhie in afacerile mai
importante de naturtt litigioasá
sau de ordin juridic.
Dispozifiuni finale
45. Oricine va aduce in patri-
moniul Fondului Bisericesc o
sumä socotitá pierclutd, sau va
realiza o mdrire exceptionald a
patrimoniului, va avea dreptul,
ca incurajare, la o indemnizatie
speciala de 10 la suttt din suma
redobanditä.
In cazuri exceptionale, consi-
liul eparhial, cu aprobarea mi-
tropolitului, poate majora acea-
std. indemnizare.
Repartizarea acestei indemni-
zatii se hotärdste de mitropolit,
la propunerea comitetului de di-
rectie.
46. Bugetul Facultátii de teo-
logie, intretinuttt de Biserica Bu-
covinei, va fi aprobat in fiecare
an de mitropolitul Bucovinei,
inainte de a fi supus aprobdrii
Ministerului Educatiunii Natio-
nale.
448 4 Apri lie 1938
Mitropolia Bucovinei rdmâne
inclatoratO sil verse la Stat nu-
mai sumele ce dânsa a aprobat.
47. In afará de organele *i
serviciile mai sus enumerate,
care intril in compunerea Fon-
dului, mitropolitul mai poate an-
gaia, in caz de nevoie vädita,
pentru anumite chestiuni deose-
bit de importante ale Fondului
*i Eparhiei, un numár de eel
mult 3 consilicri tchnici, care vor
fi retribuiti dupá natura *i im-
portanta serviciilor prestate, din-
tr'un fond anume destinat pen-
ti u acest scop.
Ei iau parte in cornitetul de
directie, in consiliul *i adunarea
eparhiald, (land toate litmuririle
tehnice necesare.
48. Instructiunile speciale de
serviciu interior, decretate de
mitropolit, vor stabili Inclatori-
rile *i normele de functionare ale
servicilor Fondului.
49. Decretul de fattt intrâncl
in vigoare, pe data decretOrii lui,
inceteazd, pe aceastO data, apli-
carea regulamentului Fondului
bisericesc ort. Ram. al Bucovinei,
decretat cu I. D. R. Nr. 1.836 din
28 Iunie 1936 *i publicat in Mo-
nitorul Oficial Nr. 174, partea
I-a din 29 Iu lie 1936.
50. Fondul bisericesc este au-
torizat sil contracteze, in mdsura
nevoilor, un fond de rulment
'Anil la suma de 100.00.000 lei
pentru acoperirea cheltuielilor
neresitate de exploatarea mate-
rialului lemnos, in regie proprie
ori in regie mixtil, sau in orice
alte intreprinderi ale sale. Acest
fond de rulment poate fi obti-
nut dela Banca Nationalá, Casa
de Depuneri, dela C. E. C. sau
alte institutii de Stat, care sunt
autorizate sa acorde aceastO su-
mA, cu dobânda cea mai redush.
51. ROTnä la alegerea *i con-
stituirea noei adundri eparhiale,
bugetul Fondului *i al Epar-
www.digibuc.ro
hiei Bucovinei va fi intocmit
de organele de conclucere *i a-
probat de Ministerul Cultelor *i
artelor *i Ministerul Agricultu-
rii *i Domeniilor.
CONVENTIUNE
hire Bulgaria ci România privitoare
la exploatarea liniilor regulate de
comunicatii aeriene
DIN 4 APRILIE 1938 1)
1. Fiecare din Inaltele Piirti
Contractante se angajeazd si-i fa-
vorizeze *i sd, u*ureze orice ac-
tiune a celeilalte Prirti Contrac-
tante, tinzând la stabilirea *i
desvoltarea liniilor aeriene vi-
zate in art. 2 *i 3 din prezenta
conventie *i sO colaboreze efec-
tiv, in clemersurile care vor tre-
bui sit fie intreprinse, in vede-
rea obtinerii autorizatiilor nece-
sare pentru survolul teritoriilor
Statelor terte.
2. Guvernul Regatului Bulgar
va acorda unei intreprinderi ro-
mâne*ti de navigatie aeriand,
desemnatil de Guvernul Regatu-
lui României, autorizatiile pen-
ti u exploatarea; pe teritoriul
Bulgar. a liniei de comunicatie
aeriand:
Salonic, Sofia, Bucure*ti, Var-
*ovia $i vice-vet sa.
Guvernul Regatului Roman va
acorda unei intreprInderi bul-
gare de navigatie aeriand, de-
semnatd de Guvernul Regatului
Bulgar. autorizatiile necesare
1) Aceastä Conventie a fost rati-
heath' prin I. D. R. sub Nr. 1.401
din 1938 si publicat5, in Monitorul
0 ficial, p. I, Nr. 78 din 4 Apriie
1938. A se vedea 0 Conventia navi-
gatiei aeriene, din 13 Octomvrie
1919, ratifia prin Legea din 12
August 1924, pag. 857, vol. XIII
XIV, cu mod. 3 Mai 1930 si 1 Apri-
lie 1931.
 4 Apri lie 1938
"pentru exploatarea pe teritoriul
roman a aceeasi
Varsovia, Bucuresti, Sofia, Sa-
Ionic si vice-versa.
Drepturile si obligatiile celor
cloud intreprinderi nationale sus
mentionate, vor fi stabilite pe
baza unei reciprocitati complete,
fara totusi a avea un caracter
oe exclusivitate.
3. Stabilirea liniilor aeriene,
traversând teritoriile celor cloud
State, parti ale acestei conven-
tii, altele decât acelea de care
este vorba In articolul precedent,
se va efectua In virtutea unui
arord intre Guvernele Inaltelor
Parti Contractante.
Totusi stipulatiile prezentei
conventii vor fi deopotriva apli-
cabile acestor noi linii aeriene.
4. Autorizatiile vizate la art.
2 si 3 din prezenta conventie si
conditiunile de exploatare a li-
niilor susmentionate, vor face o-
biectul unor acorduri speciale
de incheiat de Administratia Ae-
ronautic& competenta a uneia
din Inaltele Parti Contractante,
cu Intreprinderea de navigatie
aeriana, desemnata de Guvernul
celeilalte parti contractante.
5. Intreprinderea de naviga-
tie aeriana desemnata, de fie-
care din Inaltele Parti Contrac-
tante se va bucura, pe teritoriul
celeilalte Parti Constractante, de
cel putin aceleasi drepturi si fa-
veruri ca acelea care sunt acor-
date intreprinderii straine de
ilavigatie aeriana, cea mai fa-
-vorizata.
6. Itinerariile liniilor aeriene,
punctele dintre care frontierele
vor putea fi strabatute i aero-
dromurile vamale, pe care avi-
oanele vor fi tinute sá aterizeze,
vor fi fixate de Inaltele Parti
Contractante, Inteun termen de va ramâne supus controlului
40 zile dela data semnärii pre- Administratiei competente si nu
zentei conventii.
7. Fiecare din Inaltele Parti pentru nevoile exploatarii
(I. Hamangin, vol. XXVI 29. www.digibuc.ro
449
Contractante va asigura pe te-
ritoriul sau, intreprinderii de na-
vigatie aeriana a celeilalte Parti
Contractante, avantajele urma-
toare:
a) Folosinta cu titlu gratuit
si In aceleasi conditiuni ca si o
intreprindere de navigatie ae-
riana nationald, a tuturor aero-
dromurilor si terenurilor de aju-
tor, situate pe itinerariul liniilor
exploatate, ca aplicare a pre-
zentei conventii si In milura po-
sibilului, toate instalatiile i ser-
viciile auxiliare;
b) Dreptul de a construi In a-
celeasi conditiuni, determinate
de administratia aeronauticä
competenta, hangare, ateliere, in-
stalatiuni tehnice si altele, nece-
sare traficului aerian;
c) Orice asistenta la care au
drept avioanele nationale, in caz
de aterizare fortata sau alte ac-
cidente de aviatie, totusi contra
plata a cheltuielilor efective.
8. Avioanele, motoarele mon-
tate pe aceste avioane, piesele
de schimb (intre acestea inte-
lese i motoarele de schimb),
toate obiectele necesare amena-
Aril sau pastrarii avioanelor,
cum si oHce alt material pe care
Administratia competenta II va
crede necesar, pentru exploata-
rea liniilor aratate la art. 2 si 3,
vor fi admise cu scutirea drep-
turilor vamale, cu conditiunea
ca sa fie importate In vederea
unei folosinte temporare i ca
ele 0, fie reexportate inteun ter-
men de un an.
Acest termen va putea sa, fie
prelungit de autoritatile compe-
tente, la cererea Intreprinderii
interesate.
Materialul mai susmentionat,
va putea fi intrebuintat decal
450 4 Aprl lie 1938

lor prevAzute In prezenta con- de fiecare parte contractantA va

venVie. fi tinuth sa se foloseasa pe te-
Materialul scos din folosintit ritoriul celeilalte pdrti Contrac-
sau stricat, pentru care dreptu- tante de limba acesteia din ur-
rile vamale nu vor fi fost achi- ma pentru toate regulamentele,
tate la intrare, va trebui sa fie avizele si anunturile destinate
reexportat, fie vamA, fie distrus publicului.
sub un control oficial. Corespondenta Intreprinderi-
In timpul vámuirii ulterioare lor, cu toate autoritátile, va fi
a materialului scos din uz sau redactatg, In limba tdrii aces-
stricat, toate reducerile i usu- tora.
rintile admise de Legislatia 14. Intreprinderile Inaltelor
vor fi aplicate. Ptirti Contractante vor fi tinute
COIAtorii, bagajele si mgrfu- sit transporte posta aeriang Iii
rile In transit, vor fi puse sub conditiunile fixate prin acordu-
controlul vamal. rile care se vor Incheia Intre
Aceste bagaje i narfuri nu ele si administratiile postale ale
vor fi supuse niciunei taxe de celor douit tári, pe baza unui a-
vamg. ranjament prealabil intre cele
9. Inaltele PArti Contractante dou4 administratii.
se angajeazl. sA usureze exploa- 15. Intreprinderile desemnate
tarea liniilor contractuale, sim- de Inaltele Párti Contractante
plificAnd si reducând toate for- nu vor putea sà-si cedeze drep-
malitgtile vamale si de politie turile, nici in intregime si nici
la minimum admis d.e legile, re- partial fart consimtimântul ad-
gulamentele i ordonantele lor. ministratiilor aeronautice com-
10. Intreprinderile de naviga- petente din Statele bor.
tie aerian6 desemnate de Inal- 16. Ficcare din Inaltele P5rti
tele Pttrti Contractante, sunt ti- Contractante Ii rezervg, drep-
nute a se conforma stipulatiu- tul de a rechema, de a revoca
nilor din conventia care regle- Intreprinderile desemnate de ele
menteazA navigatia aerian5. din 5i de a le fnlocui prin alte fntre-
13 Octomvrie 1919 si anexelor prinderi.
sale. In acest caz, autorizatia acor-
11. Fiecare din Intreprinderi datit intreprinderii revocate isì
este obligatg, sA se supunk In va pterde valabilitatea si noua
celdlalt Stat, tuturor legilor, re- Intreprindere va fi inzestratl.
gulamentelor, ordonantelor si farti intârzire cu o autorizare a-
prescriptiunilor In vigoare. naloagA.
12. Aceste Intreprinderi nu In aceastrt calitate, intreprin-
vor Intrebuinta In serviciile de cicrea revocatit de unul din Sta-
bord si terestre, pe teritoriul ce- tele Contractante nu va avert
luilalt Stat contractant, decât dreptul sit rearfi celuilalt Stat.
supusii bulgari i români. nic.o desptigubire.
Intrebuintarea supusilor Sta- 17. In caz de infractiuni foarte
tplor terte, nu va fi admisit cle- grave la dispozitiunile prezeii-
at prin autorizare prealabila, tei Conventiuni sau la acordu-
acordatn, intreprinderii intere- . r:le incheiate conform art. 4 de
sate, prin admirtistratia aero- intreprinderile In chestiune, fie-
nautia, competenta a celeilalte care parte Contractanth va avea
pArti contractante. dreptul de a suspenda pe terito-
13. Intreprinclerea desemnata riul sau functionarea intreprin-
www.digibuc.ro
 4 Apri lie 1938
derii vinovate $i de a cere celei-
lalte parti contractante, sd de-
semneze oalta intreprindere,
fdrá ca vreo inclemnitate sa
poatd. fi cerutd de intreprinde-
rea revocatti pentru prejudiciu
suferit in acest fapt.
In caz de infractiuni mai pu-
tin grave, fiecare Ina ha Parte
Contractanta va avea dreptul sà
ceara intreprinderii celeilalte
Parti Contractante, revocarea ce-
lor vinovati.
Trebue sti se dea urmare la a-
ceasta cerere de revocare.
18. In cazul cand una din Or-
tile contractante ar inceta de a
mai fi parte a conventiei care
reglementeazà navigatia aerianti
din 13 Octomvrie 1919, prezenta
Conventie va rtimane in vigoare,
dar ea va fi supusa unei revi-
zuiri la cererea uneia din Inal-
tele Parti Contractante.
19. Detaliile de aplicare ale
prezentei Conventii vor fi regle-
mentate printr'un acord special,
incheiat direct ¡titre autoritatile
de aviatie competentd ale Inal-
telor Parti Contractante.
Inaltele Parti Contractante
convin ca autoritatile lor de a-
viatie competenta sa se inteleaga
sa corespunda pe cale directa
in ceea ce priveste aplicarea dis-
pozitiunilor prevtizute prin pre-
zenta Conventie, fara a recurge
la calea diplomatica obisnuita.
20. Diferendele relative la a-
plicarea prezentei conventii, care
nu vor putea fi reglementate pe
calea diplomatica, vor fi supuse,
la cererea uneia din ptirtile con-
tractante, deciziunii unui tribu-
nal arbitrar, pentru constituirea
caruia, se va proceda in modul
urmator:
In timp de o lima din momen-
tul in care una din partile con-
tractante va fi comunicat celei-
lalte dorinta sa de a constitui
www.digibuc.ro
451
un tribunal arbitrar, fiecare din
State le contractante va trebui sa
desemneze un arbitru.
In timpul lunii urmätoare, ar-
bitri se vor intruni pentru alege-
rev, supra-arbitrului. Daca arbi-
trii nu pot sa, cada de acord,
partile vor desemna fiecare un
Stat tert si State le terte astfel de-
legate, vor proceda la numirea
supra arbitrului, fie de comun a-
cord, fie propunand fiecare un
nume, apoi dintre ace$tia se vor
trage la sorti.
Deciziile Tribunalului Aibitrar
vor fi obligatorii pentru parti.
Cheltuielile arbitrajului vor fi
fixate de tribunal si suportate,
pe jumatate, de cele cloud, parti.
21. Prezenta conventie va fi
ratificata $i instrumentele de
ratificai e vor fi schimbate la
Bucure$ti, cat de curand.
Ea va intra in vigoare a 30-a
zi care va urma schimbului de
ratificari si va ramane in vi-
goare pana la 30 Iulie 1944.
Dupa expirarea acestei prime
perioade, conventia va fi reino-
ita tacit, pe perioade de 5 ani,
daca denuntarea nu va fi modi-
ficata de una din pal-tile con-
tractante, cel mai tarziu doi ani
inainte de expirarea perioadei
in curs.
Prezenta conventie va putea fi,
dela 1 Iunie 1941, revizuita la ce-
rerea uneia din Inaltele Parti
Contractante, dupa preaviz de
un an.
Cererea de revizuire, care va
putea fi facuta de una din Inal-
tele Pärti Contractante, trebue
0, fie primita de cealaltd parte.
In caz de refuz, partea care a
formulat cererca de revizuire,
i$i rezervd, dreptul de a denunta
conventia.
Facuta, in dublu exemplar la
Sofia, la 22 Mai 1937.
452 4 Apri Ile 1938
Drept care, plenipotentiarii
Inaltelor Pârti Contractante, au
semnat prezenta conventie
si-au pus sigiliile.
PROCES-VERBAL
In momentul semnärii Con-
ventiei intre Bulgaria *i Roma-
nia, privitoare la exploatarea li-
niilor aeriene regulate, Plenipo-
tentiarii, legal autorizati, declar:
1. In legdturd cu punerea In
aplicare a art. 7 a Conventiei,
rdmane specificat cd Bulgaria
nedispunand, In prezent, de toate
hangarele necesare, Guvernul
Bulgar nu va putea s pund,
pentru moment, hangarele la dis-
pozitia intreprinderii desemnate
de Guvernul Roman.
Dacd, ulterior, Guvernul Bul-
gar va adduga alte hangare la
cele actuale sau in oricare altd.
ipotezd, compania desemnata de
Guvernul Roman va avea fatd de
celelalte companii sträine drep-
tul de prioritate In ceea oe pri-
vete folosirea noilor constructii.
Intre timp, Guvernul Bulgar
este de acord cd compania de-
semnatd, de Guvernul Roman,
poate sd foloseascid hangarele,
instalatiile si serviciile auxiliare,
pe care deja le-a pus la dispozi-
tia intreprinderilor poloneze
franceze. In consecintd, el i§i va
da asentimentul imediat ce Gu-
vernul Roman li va comunica
cä un acord In acest sens a in-
tervenit intre Intreprinderea de-
semnatd de Guvernul Roman §i
una din Intreprinderile susmen-
tionate.
2. In legAturd cu punerea In
aplicare a primului alineat al
art. 12 din prezenta Conventie,
rdmane specificat cd intreprin-
derea de navigatie aeriand de-
semnatá de fiecare din Inaltele
Ptirti Contractante va intrebu-
inta In serviciile terestre, admi-
www.digibuc.ro
nistrative tehnice, pe teritoriul
celeilalte Párti Contractante, su-
pu*i ai acestui Stat Inteo pro-
portie de 800/o.
Reprezentantul intreprinderii
pe teritoriul celeilate Pdrti Con-
tractante este exceptat din cal-
culul acestui procentaj.
Drept care, Plenipotentiarii,
au dresat prezentul proces-ver-
bal, fácând parte integrantd, din
Conventie i pe care 1-au semnat.
CONVENTIUNE
privitoare la reglementarea comunica-
tiilor feroviare reciproce intre Regatul
României f i Regatul Bulgariei
DIN 4 APRILIE 1938 1)
Dispozitiuni conven(ionale, legi
$i regularaente
1. Comunicatiile feroviare In-
tre cele cloud Parti Contractante
vor fi reglementate prin dispo-
zitiunile Conventiunii de fatd.
Mai mult Inca, atat timp cat
zisa Conventiune nu dispune
altfel, vor fi valabile dispozitiu-
nilor aranjamentelor i tarife-
lor Incheiate Intre Pärtile Con-
tractante, sau Intre administra-
%We feroviare ale ziselor
cat i dispozitiile conventiunilor
acordurilor internationale la
care au aderat cele cloud Párti
Contractante sau administratiile
lor feroviale, cat *i legile
regulamentele In vigoare pe te-
ritoriul fiecdruia din cele cloud
State. (A se vedea Protocolul fi-
nal).
1) Aceastä Conventiune a fost ra-
tificatä prin I. D. R. sub Nr. 1.402
din 1938 Eli s'a publicat In Momitorul
p. I, Nr. 78 din 4 Aprilie
1938, A se vedea i Conventia inter-
national& pentru transportul de can:
tori si de märfuri pe cáile ferate,
ratificatä prin Legea din 12 Mar-
tie 1937, la pag. 271, vol. XXV, p. I.
 4 April le 1938
Asigurarea elasticitettii traficu-
lui
2. 1. Cele doua Parti Contrac-
tante, vor lua trasuri pentru a
asigura comunicatiilor feroviare
intre teoriile lor o elasticitate
conform& nevoilor traficului li-
rnitrof i transitului. In special,
serviciile ailor ferate, postelor,
politiei i altele, vor fi
reglementate astfel Incât trans-
porturile de cillgtori, de bagaje,
de colete, mesagerii si de mar-
furi sä se efectueze cu cea mai
mare iutealä posibilä (A se ve-
dea Protocolul final).
2. La conferintele periodice
privitoare la orarii, administra-
tiile vor tine seam& de intere-
sele traficului limitrof si al
transitului. Ele se vor intelege,
in deosebi, asupra orelor de ple-
care si de sosire ale terenurilor
cat ì asupra legAturilor tere-
nurilor in gärile de transmi-
siune, tinând seam& de necesi-
tìltile vamale si de con-
trolul pasapoartelor.
3. Atata vreme cat transpor-
tul postei se efectueazI prin
puncte de frontier& indicate la
art. 3, detaliile schimburilor pos-
tale, vor fi fixate in aranja-
mentele de serviciu local des-
pre care se vorbeste la art. 4.
Gara de transmisiune
3. 1. Traficul feroviar intro
cele dou& pàrti Contractante se
va efectua prin punctele de fron-
tier& mai jos desemnate, in gara
de transmisiune urmatoare:
Puncte de frontier&
Oboriste-Boteni.
Gara de transmisiune:
Oboriste.
2. In aceastä gat% de transmi-
siune se vor face: serviciul co-
mun al cailor ferate, de vama,
www.digibuc.ro
453
de politie, sanitar, veterinar, fi-
topatologic si de postä.
In ceea ce priveste serviciul
de yarn& si de politie a se vedea
art. 23.
3. Pan& când gara Boteni va
fi amenajatá ca gar/ de fron-
tierä, serviciile mai sus indi-
cate se vor efectua in conditiu-
nile actuale.
4. Guvernele celor doll& Pärti
Contractante vor putea, de co-
mun acord, sá desemneze o alt&
gang de transmisiune in locul
aceleia care a lost mentionatit.
Aranjament de serviciu local
4. 1. Administratiile feroviare
vor incheia la nevoie, cu con-
cursul celorlalte servicii intere-
sate, in vederea puneril In exe-
cutare a Conventiunii de fat& si
conform dispozitiilor pe care ea
le contine, un aranjament de
serviciu local, tinând mai ales
seam& de circumstantele locale
si de conditiunile speciale ale
fiechrui serviciu.
2. La acest aranjament de ser-
viciu local se vor anexa un pro-
fil In lung al liniei cuprinse In-
tre frontier& si gara de trans-
misiune, i un plan al acesteia
din urmg, indicând in culori,
constructiile si instalatiile ac-
tuale, utilizate attit fn comun,
cat si rezervate pentru uzul ex-
clusiv al administratiei vecine.
Acest din urmá plan va fi corn-
pletat cu o specificare a con-
structiilor i instalatillor utili-
zate, cum se prevede la art. 7.
Profilul in lung, planul
specificarile vor fi procurate de
atre administratia pe teritoriul
careia este situatá gara de
transmisiune.
Drepturi suverane
5. Afar& de stipulatiuni con-
trarii ale prezentei Conventim,
sau ale altor conventiuni
454 4 Apr11 ie 1938
nationale, fiecare din Pärtile
Contractante, exercitä drepturle
sale suverane pe teritoriul pe
care sunt situate gara riP trans
misiune si linia intre aceasLa
din urmä si frontierà.
Drepturi de proprietate
6. Toate constructiunile si in-
stalatiunile care se gäsesc in
gara de transmisiune si pe lin4a
Intre aceastä gat% si frontierä.
sunt proprietatea administratlei
pe teritoriul cäreia ele sunt si-
tuate.
Utilizarea i intretinerea con-
structiilor ci instalatiilor
7. 1. Administratiunile fero-
viare ale celor douti, Pärti Con-
tractante se vor Intelege, con-
form stipulatiunilor Conventiu-
nii de fatä, asupra utilizärii
constructiunilor i instalatiuni-
lor necesare comunicatiilor f e-
roviare.
2. Fiecare din administratiile
feroviare va fi obligatä sä In-
tretinä pe teritoriul ei, conform
dispozitiilor In vigoare, toate
constructiunile si instalatiunile
gärii de transmisiune sau de
frontierd, precum si linia intre
zisa gai% si frontierà si con-
structiunile si instalaiunile din-
tre ele.
3. Prescriptiunile de detaliu
vor fi fixate de comund acord
In aranjamentul de serviciu lo-
cal.
Construcii ci instalaii tdiate de
frontierd
8. 1. Constructiile, ca: poduri
si viaducte feroviare, inclusiv
pilele i culeele, precum si in-
stalatiile, täiate de frontierd,
vor fi supraveghiate i Intreti-
flute in intregime de catre una
din administratiile interesate (a
se vedea alineatul 3 de mai sus)
conform propriilor lor regu-
www.digibuc.ro
lamente; aceastá dispozitie nu
aduce nicio atingere dreptului
de proprietate al celeilalte ad-
min i str atii.
2. Administratia Insárcinatá
cu Intretinerea va fi indemni-
zatá de ctitre cealaltá adminis-
tratie; indemnizatia va fi fixatà
prin aranjamentul de serviciu
local.
3. Lista constructiilor si in-
stalatiilor táiate de frontierá, cu
indicatia administratiei care va
fi insärcinatti cu intretinerea
lor, este continutá in Anexa A.
4. Administratiile feroviare in
teresate se vor Intelege asupra
luctlrilor care depttsesc pe cele
de Intretinere curentä, cât si a-
supra unei reinoiri eventuale a
ziselor constructii si instalatii.
In caz de urgentä sau de peri-
col, administratia insárcinatá
cu intretinerea este obligatti sá
execute lucedrile cerute si s5. a-
vizeze Mt% intârziere cealaltrt
administratie.
Dispozitiuni privitoare la limbd
9. 1. Relatiunile de serviciu,
atat orale cat si in scHs, la
gara de transmisiune i pe li-
nia intre aceasta i frontiera, se
vor face in limba oficialá a Sta-
tului pe teritoriul caruia este
asezatti gara de transmisiune
sau in limba francezrt. (A se
vedea si art. 29).
2. Expeditia trenurilor In gara
de transmisiune pentru admi-
nistratia veciná se va face dupá
prescriptiunile i in limba de
serviciu a administratiei locale
sau in limba francezà. (A se ve-
dea si art. 29). Detalii si modi-
ficari eventuale vor putea fi pre-
väzute in aranjamentul de ser-
viciu local.
3. Localurile de serviciu rezer-
vate in gara de transmisiune
pentru utilizarea exclusivä a
administratiei vecine, sau loca-
 4 Aprilie 1938
lurile de serviciu, utilizate in
comun, vor fi desemnate prin
tdblii-indicatoare, purtând denv-
mirea oficiald; aceste tarn-in-
tlicatoare vor fi redactate in
limba oficiald a fiediruia din
cele cloud State si in limba fran-
cezd... De asemenea in limba ofi-
ciald a administratiei vecine va
avea totdeauna primul loc, pen-
tru localurile de serviciu, rezer-
-vate exclusiv intrebuintárii a-
cestei administratii sau pentru
pärtile localurilor de serviciu,
destinate acestei intrebuintdri.
Dupd, aceasta vor urma desem-
ndrile in limba oficiald a Sta-
tului pe teritoriul cdruia se gd-
seste gara de transmisiune si in
limba francezil. Celelalte in-
scriptii destinate pentru infor-
marea publicului, vor fi redac-
tate in limbile de serviciu ale
celor cloud administratii si in
limba francezd, rezervând pri-
mul loc celei scrise in limba de
serviciu a administratiei locale.
4. Gara de transmisiune si gd-
rile de frontierd, sunt obligate
sd afiseze, la locurile destinate
In acest scop, orariile si avizele
oficiale importante pentru trafi-
cul prin punctul de frontierd
respectiv si pe care cealaltd, ad-
ministratie le va remite redac-
tate In limba sa oficiald. (A se
vedea Protocolul final).
Drape le f i pavilioane
10 Birourile unuia din Sta
tPle care se gdsesc pe teritoriul
celuilalt Stat, nu sunt tinute sd
inane drapele sau pavilioane na-
tionale pe cládirile si localurile
pe care le intrebuinteazd. Dadi
o fac din propria lor initiativá
sunt obligate sd, inane in ace-
Iasi timp si drapelul Statului pe
teritoriul cdruia ele se afld.
11. Birourile de yam& si de
politie ale unuia din State au
dreptul sa nzestreze localurile
www.digibuc.ro
455
lor de serviciu, care se gasesc
pe teritoriul celuilalt Stat, cu
ecusoane purtând stema oficiali
a Ora lor.
Agen(ii Statului vecin
in serviciu in gara de transmi-
siune si pe linia intre zisa gard
si .frontierd
12. Administratia vecind.
1.
are dreptul s5, intrebuineze pro-
prii sdi agenti in gara de trans-
misiune si pe linia Intre aceasta
si frontierd pentru functiunile
cerute de serviciu. Acesti agenti
sunt tinuti sd-si exercite func-
tiunile lor de serviciu, conform
prescriptiunilor si regulamente-
lor administratiunii care li de-
leagd. Raporturile intre acesti
agenti si administratia care ii
intrebuinteazi sunt guvernate
exclusiv de legile si regulamen-
tele Statului de care depinde ad-
ministratia.
2. In afard de aceasta, admi-
nistratia feroviard vecind, spre
a asigura indeplinirea serviciu-
lui de transmisiune si spre a
apära interesele sale, are drep-
tul de a stabili In gara de trans-
misiune biroul sail de reprezen-
tare, ale cdrui raporturi cu ad-
ministratia locald, vor fi regle-
mentate prin aranjamentul de
serviciu local.
3. Este interzisd intrebuinta-
rea militarilor pe teritorifil ce-
luilalt Stat, cu excepia gränice-
rilor aflati sub ordinele Minis-
terelor de Finante ale tärilor
respective si intrebuintati exclu-
siv pentru serviciul vamal. De
asemenea nu vor putea fi intre-
buintati in serviciu pe teritoriul
celuilalt Stat:
a) Persoanele care au comis
acte indreptate contra siguran-
tei sau existentei celuilalt Stat
Contractant;
b) Persoanele condamnate de
cdtre un tribunal penal, printr'o
456 4 Apri lie 1938
sentintä definitiva, clacI aceastä
condamnare atrage dupg sine
incapacitatea de a ocupa o func-
tiune publicd sau inläuntrul ter-
menului de incercare in caz de
condamnare cu suspendarea pe-
depsei;
c) Persoanele care au fost
condamnate pentru contrabandä
sau pentru orice altä infractiune
la legile si prescriptiunile va-
male.
4. Fiecare din administratiile
interesate nu va putea delega
agenti pe teritoriul Statului ve-
cin cleat in numär strict nece-
sar pentru executarea serviciu-
lui.
5. Agentii cäilor ferate In ser-
viciu In gara de transmisiune,
precurn si pe linia dintre fron-
tiera si gara de transrnisiune,
sunt obligati sä cunoascä pres-
criptiile si regulamentele care
guverneazä serviciul lor in gara
si pe linia mentionate.
6. In ceea ce priveste aptitu-
dinea si calitätile cerute, pentru
Indeplinirea serviciului, agenti-
lor intrebuintati pe teritoriul
Statului vecin, vor fi valabile
regulamentele si certificatele e-
liberate in acest scop de cätre
administratia de care depind a-
cesti agenti.
7. Agentii uneia din adminis-
tratiile feroviare, In serviciu pe
teritoriul Statului vecin, aunt
supusi, in ceea ce priveste ser-
viciul lor, ordinelor emise de c5.-
tre organele competente ale ad-
ministratiei feroviare locale, in
mäsura In care acestea sunt in
drept sá le dea In sensul aran-
jamentului de serviciu local.
Situafia juridicet a agentilor
Statului vecin
13. 1. $ederea, domicilierea si
Indeplinirea unui serviciu pe te-
ritoriul celuilalt Stat nu schim-
bit intru nimic nationalitatea a-
www.digibuc.ro
gentilor unui Stat in serviciu pe
teritoriul celuilalt. Aceeasi re-
gulä se aplicti membrilor fami-
liilor lor si servitorilor care lo-
cuesc cu dânsii pe teritoriul ce-
luilalt Stat. In acest caz nici do-
miciliul, nici sederea si nici nas-
terea nu vor atrage dobandirea.
nationalitäii acestui Stat.
2. Se va asigura protectia ne-
cesarä persoanelor mentionate
la alineatul 1 de mai sus pen-
tru timpul sederii lor tempo-
rare sou permanente pe terito-
riul celuilalt Stat. (A se vedea.
si art. 21 si 22). Cu titlul de re-
ciprocitate, agent.ii in servicin
pe teritoriul celuilalt Stat, Nor fi
considerati, in ceea ce priveste
protectia lor juridia din punct
de vedere penal, ca functionari
In sensul codului penal. In caz
de insultá sau loviri, in afará de
plängerea depusä de ctitre vic-
tin* autorittitile publice vor
trebui la rândul lor sä depunä
plângere, In mäsura in care a-
ceastä plângere este admisibilá.
Párile Contractante se vor pu-
tea folosi de aceastä facultate In
favoarea agentilor celuilalt Stat
in aceeasi mäsurá ca in pri-
vinta propriilor lor agenti.
3. Agentii si membrii familii-
lor lor cu care locuesc im-
preunä, Intru cät sunt supusii
Statului care li deleagá, vor fi
scutiti, acolo unde locuesc pe
teritoriul celuilalt Stat, de toate
impozitele directe, care -ar fi
percepute In acel loc in folosul
Statului, si de orice alte taxer
publice, cu exceptia acelora la
care ar fi fost supusi in Statul
al cäror supusi sunt, dac5, ar fi
domiciliati sau ar avea rese-
dinta acolo. Aceastä scutire pri-
veste de asemenea toate celelalte
prestatiuni personale sau In na-
turl, prescrise de dreptul pu-
blic. (A se vedea Protocolul fi-
nal).
 4 Apri lie 1938
4. Agentii delegati cu servi-
ciul pe teritoriul celuilalt Stat,
precum si membrii familiilor
lor si servitorii care locuesc cu
d'ansii, sunt scutiti, pe teritoriul
celuilalt Stat, intru cat sunt su-
pusi ai Statului care ii deleagti,
de orice fel de serviciu militar,
in armata activa, si de orice
prestatie impusa in locul aces-
tui serviciu; pentru prestatiile
militare, altele decat cele indi-
cate mai sus, si pentru rechizi-
tiunile militare, acesti agenti nu
sunt obligati intr'o mai mare
másura deck nationalii si nu-
mai conform dispozitiunilor le-
gale in vigoare in aceasta pri-
vinta.
5. In afará de asta, ei, vor fi
complet scutiti pe teritoriul ce-
luilalt Stat de obligatia de a in-
deplini functiuni de ordin pu-
blic la tribunale, autoritati pu-
Nice sau colectivitati autonome,
comune, etc., cu exceptia celor
de tutore (de curator), cu pri-
vire la supusii Statului caruia
apartin.
6. Copiii persoanelor mentio-
nate la alineatul 1, de mai sus,
stint scutiti, pe teritoriul celui-
lalt Stat, de frecventarea scolara
obligatorie.
Obligatiile generale ale agenti-
lor fi rechemarea lor
14. 1. Agentii celor doua
PAM Contractante sunt tinuti
sá se poarte amical si cu tact
in relatiunile lor reciproce. A-
gentii care ar neglija indatori-
rile lor vor fi inlocuiti la cere-
rea. motivata a administratiei
respective a celeilalte Parti Con-
tractante.
2. De asemenea vor fi inlo-
cuiti, la cererea motivata a ad-
ministratiei respective a celei-
lalte Parti Contractante, agentii
in contra carora ar fi fost de-
puse plangeri pentru alte mo-
www.digibuc.ro
457
live, in deosebi pentru agitatie
politica, sau in contra carora ar
exista probe evidente ea s'au
dedat la contrabanda, cd ar ft
calcat, In orice altfel, regulak
mentele vamale, sau ea ar ft
cauzat o paguba fiscului celui-
lalt Stat.
3. In caz de nevoie, fiecare
din Partile Contractante, poate
cere, pe cale diplomatica, celei-
lalte PAN, inlocuirea unui a-
gent, chiar ftirtt a invoca mo-
tive.
4. Se va da curs MIA intetrzere
cererilor mentionate la alinea-
tele 1 3 de mai sus, care tinct
la inlocuirea unui agent.
Responsabilitatea p'enalet
a agentilor in, serviciu pe terito,
riul celuilalt Stat
15. 1. Agentii mentionati la a-
lineatul 1, art. 13, vor fi obli,
gati, In timpul $ederii 1or pe te-
ritoriul celuilalt Stat, sa observe
legile si regulamentele in vi,
goare si in aceasta privintä sunt
supusi suveranitatii lui. Daca
vreo autoritate a acetui Stat in,
troduce contra unuia din zisii a,
genti o procedurá penala de ori-
ce fel, va instiinta imediat di-
rect autoritatea competenta a.
acestui agent.
2. Orice procedura penala in-
trodusa eventual contra agentu,
lui unui Stat in serviciu pe te-
ritoriul celuilalt Stat, va fi ur,
marita cu cea mai mare rapidi-
tate; va trebui sa fie avizata di-
rect de rezultatul procedurii pe-
nale, autoritatea de care depin-
de agentul, prin trimeterea ini
copie a sentintei definitive.
3. Masurile care la nevoie vor-
trebui luate pentru a se asigura.
de vreuna din persoanele nu-
mite in alineatul precedent, nu
vor trebui, pe cât posibil, sk
stinghereasca functionarea ser-
viciului si in caz de arestare a.
458 4 Apri lie 1938
unei astf el de persoane se va In-
stiinta, in acelasi timp, -direct
seful serviciului caruia ea apar-
tine.
Gre$eli de serviciu
16 1. Puterea discpilinarg, cu
privire la agentii in serviciu pe
teritoriul celuilalt Stat, apar-
ine, in ceea ce priveste sanctio-
narea greselilor lor de serviciu,
exclusiv autoritatilor Statului
tare ii deleag1.
2. In caz de gresealä de servi-
riu privitoare la comunicatiile
feroviare conform prezentei Con-
Ventiuni, administratia in zona
täreia s'a comis gresala, proce-
tleazA la o instructie asupra ele-
mentelor de fapt, dacA este ca-
'zul In Intelegere si cu ajutorul
administratiei interesate a Sta-
tului vecin. Ftezultatul instruc-
liei va fi adus la cunostinta ad-
Ministratiei vecine, care va lua
mAsurile necesare si va aviza
cealalt& administratie. Agentii
rare nu cunosc indeajuns limba
rficial& a administratiei care
procedeazI la instructie, vor pu-
tea, la cererea lor, sä, fie audiati
In limba oficialä a Statului lor.
Ajutorul si asistenta pentru
agentii in serviciu
17. 1. Agentii si organele Pár-
lilor Contractante in serviciu, In
gara de transmisiune si pe li-
nia intre aceasta din urmä, si
frontier& isi vor da reciproc a-
jutor si asistentá in exercitiul
lunctiunilor lor, In special and
'este vorba de a impiedeca sau
de a descoperi infractiuni.
2. Agentii si organele uneia
'din PAN le Contractante vor da,
-organelor si agentilor celeilalte
Párti, In serviciu pe teritoriul
indicat la alineatul 1 de mai
1.1s, ajutorul si asistenta nece-
8a/A cerute; ei vor da curs aces-
tor cereri in aceeasi mäsurá ca 19, 1. In ceea ce priveste asi
li cum ar fi vorba a o cerere guiárile sociale ale agentilor de-
www.digibuc.ro
emanand dela propriile lor or-
gane sau agenti.
3. airtile Contractante se o-
bligá sa asigure, pe teritoriul
lor, birourile administratiei ve-
cine si agentilor acesteia posi-
bilitatea s& exercite linistit func-
tiunile lor, in deosebi In ceea ce
priveste primirea si expedierea
banilor oficilului si a valorilor
administratiei, a notelor si do-
cumentelor de serviciu si sa ve-
gheze la siguranta lor, ca 0
cum ar fi vorba de propriul lor
serviciu. In caz de opozitie in
contra agentilor unei adminis
tratii In serviciu pe teritoriul
celuilalt Stat, sau In contra dis-
pozitillor lor de serviciu, acest
Stat va lua, prin organele sale
proprii, toate másurile necesare
pentru a suprima aceastä, opo-
zitie si pentru a asigura o liberd
si pasnia executare a serviciu-
lui. Aceeasi asistentá va fi data
si in privinta functionärii con-
trolului crtilor ferate si a servi-
ciului de politie feroviarl.
Agenti de control
18. 1. Fiecare administratie
interesatá este competent& sá
controleze functiunea serviciului
Indeplinit de dare agentii sai
pe teritoriul celuilalt Stat.
2. Organele de control vor tre-
bui sá se abting dela orice a-
mestec direct in serviciul ex-
ploatárii. Se face exceptie pen-
tru actele de serviciu indeplinite
de cAtre agentii administratiei
care ii deleagá, pe seama exclu-
sivA a acestei administratii.
3. La trecerea frontierei si in
timpul sederii temporare a or-
ganelor de control pe teritoriul
celuilalt Stat, se vor aplica dis-
pozitiunile art. 21.
Asigurdri sociale
 4 Apri lie 1938
legati vremelnic sau in perma-
nenth pe teritoriul celuilalt Stat,
vor fi exclusiv valabile dispozi-
tiile juridice ale Statului chrufa
sunt subordonati zisii agenti.
2. Vor fi zompetenti pentru a-
plicarea asigurhrilor sociale, cât
pentru solutionarea contesta-
tiilor, asigurtitorii, autorithtile
si tribunalele Statului ale cärui
dispozitii juridice trebuesc apli-
cate, conform alineatului 1 de
mai sus.
3. Prestatiile indeplinite in
virtutea dispozitiilor de mai sus,
conform prescriptiilor juridice
ale celuilat Stat Contractant,
vor avea, in ceea ce priveste res-
ponsabilitatea civili a benefi-
ciarului si a tertilor, aceleasi e-
fecte de drept ca si prestatiile
acordate in virtutea propriilor
sale prescriptii juridice. Nu
existi recurs a uneia din admi-
nistratiile feroviare contra ce-
leilalte.
Asistentd n caz de boald
20_ 1. Dad, un agent al uneia
din Partile Contractante in ser-
viciu, pe teritoriul celeilalte
Phrti, sau unul din membrii fa-
miliei sale, locuind impreuni,
se imbolnhvesc sau are nevoie
de asistenti medicalh, in alte
cazuri de asemenea urgente, ad-
ministratia locali i-o va pro-
cura in aceeasi misuri ca
propriilor sii agenti.
2. Cheltuielile ocazionate pen-
tru aceste ingrijiri vor fi ram-
bursate administratiei care le va
fi avansat.
Trecerea frontierei Statului $i
,yederea temporard in celdlalt
Stat
21. 1. In virtutea unui per-
mis, eliberat de oficiul compe-
tent, agentii fiecirei Phrti Con- dreptul si treaci frontiera cu
tractante, desemnati pentru ser- conditia sä prezinte o astfel de
viciu in gara de transmisiune, instiintare. Pentru trecerea fron-
www.digibuc.ro
459
sau pe linia situati intro acea-
sti vor putea trece
frontiera in vederea exercitárii
acestui serviciu si si locuiasch
pe teritoriul celuilalt Stat Iì
zona &ill ferate, atht pe durata
serviciuliu for, precum si in in-
tervale si aceasta fir% pasa-
poarte sau vize. Aceste permise
vor fi eliberate, dupi un model
convenit. (A se vedea anexa B).
Administratiile interesate Ii
vor comunica numele oficiilor
autorizate a elibera zisele per-
mise. Durata valabilitätii lor va
fi conformi circumstantelor,
clupi caz; totusi ea nu va putea
trece de un an.
2. Agentii chilor ferate in ser-
viciu, care servesc in trenuri si
pe locomotive, vor putea trece
frontiera si fini permis, cu con-
ditia ca numele lor si fie In-
scris in raportul de parcurs al
trenului; de asemenea, este de
ajuns pentru agentii postali care
fac serviciul in vagoanele pos-
tale ca numele lor sii fie inscris
in rapoartele de serviciu al
cursei postale respective. Cu
toate acestea, ei trebuesc si po-
secle toti chje o carte de identi-
tate In reguli, cu fotografie, eli-
berati de administratia lor res-
pectivh.
0 listä, completi cu numele
agentilor care trec frontiera In
aceste conditiuni va fi remisi,
prin mijlocirea sefului de gara
al statiei de frontieri, postului
de politie din punctul de fron-
Herd.
3. Daci siguranta circulatiei
trenurilor o cere in caz de Intre-
rupere a comunicatiei telegra-
f ice si telefonice, curierii insir-
cinati cu transmiterea instiintä-
rilor oficiale in serfs, cu privire
la serviciul de exploatare, au
460 4 Apri lie 1938
tierei la fnapoiere va fi deajuns
o copie a instiintarii respective
vizatä de catre destinatar.
4. Agentii in serviciu pe teri-
toriul celuilalt Stat sunt auto-
rizati sä poarte in timpul servi-
ciului i In afarä de serviciu
uniforma sau insignele functiu-
nii lor. Ei vor fi obligat la a-
ceasta numai in mäsura in care
o cer regulamentele administra-
tiel lor si in mäsura In care ser-
viciul lor Ii pune in contact cu
publicul. Portul de arme este
autorizat Intru cat acestea fac
parte din echipamentul lor de
serviciu i numai in zona cAii
ferate; intrebuintarea armelor
nu este permisä decal In caz de
legitimä aparare. Agentii de cale
feratä nu au dreptul sä poarte
arme.
5. Agentii care tree frontiera
in timpul serviciului lor, sau in
vederea indepliniril serviciului
lor, vor fi autorizati, sub rezerva
reviziei vamale, sä ia cu
fall a plat/ taxele vamale si
alte taxe si impozite, obiectele
In mod evident destinate consu-
mului personal pentru o zi de
serviciu, cuprinzand si durata
cálátoriei dus si tritons.
6. Agentii indicati la alineatul
1 de mai sus, vor fi transportati
gratuit, In virtutea permiselor
mentionate la zisul alineat, pe
parcursul Intre gara de trans-
misiune si frontierä. (A se ve-
dea Protocolul final).
Trecerea frontierei Statului $i
rqedinta fixd in celdlait Stat
22. 1. In virtutea unei cárti
de identitate eliberatá dupg mo-
delul convenit (a se vedea ane-
xele C si .D), agentii In serviciu
pe teritoriul celuilalt Stat, pre-
cum si membrii famililor lor si
servitorii cafe locuesc cu
vor putea sa-si aibh resedinta la
locul unde ei ii exercitá servi- fi adusi de cAtre agentii vamali
www.digibuc.ro
ciul. Prin locul unde exer-
cal serviciul se Intelege terito-
riul Orel de transmisiune. A-
ceste persoane, intru cat sunt
cetateni ai unuia din Statele
Contractante, vor putea trece
(la intrare si la iesire) frontiera
pe calea feratá, prezentând zisa
carte de identitate.
2. Dispozitiile alineatelor 4 si
6 ale art. 21, vor fi aplicate, dupä
caz, agentilor mai sus desem-
nati, insä acestia vor fi autori-
zati sá poarte arme numai cand
se duc la locul serviciului si la
Inapoiere cu mijloacele de trans-
port pe sine.
Dispozifiuni vamale $i alte dis-
pozifii speciale
23. 1. In gárile de frontierä
pe liniile situate fntre aceste
gári si frontierä, vor fi aplicate,
pentru traficul de chlätori, de
bagaje si de märfuri, la trecerea
frontierei, prescriptiunile res-
pective ale fiecdruia dintre cele
dottä State, si aceasta In asa fe/
ca prescriptiunile Statului de ie-
sire sä fie aplicate cele dintdi.
2. Pentru a accelera formali-
tätile In gärile de frontierá, a-
gentii vamali si de politie sunt
autorizati sA, Intreprindä, In ga-
ra de transmisiune si pe linia
situatá intre aceasta sì fron-
tlet* in timpul mersului trenu-
lui, observatiile necesare privi-
toare la serviciul lor. Formali-
tätile vamale si politienesti nu
vor putea incepe deck dupá tre-
cerea frontierei. (A se vedea ar-
ti colul 3).
3. Este interzis de a aresta si
de a aduce cu forta din tart], pe
teritoriul cáreia se gäseste gara
de transmisiune In cealaltä tara,
pe supusii acestui din urma
Stat. Zisii supusi care au chl-
cat prescriptiunile ridcate la a-
lineatele 1 si 2 de mai sus, pot
 4 Apri lie 1938
sau de politie ai Statului pe te-
ritoriul caruia se gaseste gara
de transmisiune, la cererea a-
gentilor celuilalt Stat, pentru a
se constata Imprejurarile de
fapt. De indata ce aceasta pro-
cedura este terminata, persoana
In chestiune este autorizata
continua calatoria.
4. Agentii fiecareia din Pärtile
Contractante intrebuintati pen-
tru indeplinirea serviciului va-
mal, de politie si postal In sen-
sul prezentei Conventii, cât i
cu insotirea trenurilor, vor fi
transportati gratuit, la ducere
si la inapoiere, pana la gara de
transmisiune, sau pâna la gara
cea mai apropiatá unde se o-
preste trenul pe teritoriul celui-
ialt Stat. Acesti agenti vor be-
neficia, pentru trecerea frontie-
rei, de facilitäti analoage celor
fixate la art. 21.
5. Obiectele destinate pentru
uzul birourilor situate, pe teri-
toriul strain, precum si unifor-
mele si echipamentele agentilor
In serviciu pe acest teritoriu vor
putea fi transportate, importate
sau exportate in scutire de taxe
vamale si Para, perceperea orica-
ror alte taxe sau impozite, la
prezentarea unei atestari sem-
nate de seful serviciului compe-
tent. Aceeasi dispozitiune se a-
plica obiectelor de stramutare
uzate, specificate Inteuri inven-
tar anexat atestärii oficiale
destinate uzului agentilor stra-
mutati, al membrilor familiilor
lor si al servitorilor locuind cu
dânsii, cat í obiectelor care le
apartin, pe care le trimet In tará
pentru a fi reparate sau curatate
etc.
Interdictiile de ordin econo-
mic, care lovesc importatiunile
si exportatiunile, nu se vor a-
plica acestor obiecte.
6. Vehiculele cu motor, sau
alte mijloace de transport pe
www.digibuc.ro
461
sine pe care le intrebuinteaza a-
gentii, inclusiv organele de con-
trol care tree frontiera pentru
a-si indeplini serviciul in gara
de transmisiune, sunt scutite de
orice fel de taxe, taxe vamale
si impozite, precum si de depu-
nerea de cautiune, sub rezerva
formalitätilor vamale. Aceste
dispozitiuni nu se aplica agen-
%nor mentionati la art. 22.
7. Piesele de schimb ale mate-
rialului rulant avariat, cerute la
administratia vecina in virtu-
tea conventiunilor internationale
privitoare la Intrebuintarea re-
ciproca a vagoanelor, precum si
piesele avariate, vor fi transpor-
tate in scutire de taxe vamale si
fdra perceperea vreunor impo-
zite si taxe oarecari, la prezen-
tarea unei atestari oficiale sem-
nata de catre seful serviciului
competent al administratiei ex-
peditoare, constatând destina-
tiunea acestor piese. (A se vedea
Protocolul final).
Responsabilitatea pentru stria-
ciuni si accidente
24. 1. Responsabilitatea pen-
tru pagubele si accidentele In-
tdmplate in comunicatiunile fe-
roviare reciproce ¡titre frontiera
si gara de transmisiune, inclu-
siv aceasta garä, va fi reglemen-
tata, cu exceptia responsabilita-
tii pentru pagubele prevazute
prin contractul de transport, du-
pA si regulamentele in vi-
goare, la locul unde se produce
paguba sau accidentul, afará nu-
mai daca Conventiunea de fata
nu dispune altfel.
2. Responsabilitatea pentru
pagubele datorate unei infrac-
tiuni la legi sau greselii perso-
nalului In serviciu, incumba ad-
ministratiei de care depinde per-
.sonalul vinovat. In cazul In care
o administratie ar fi intrebuin-
462 4 Apri lie 1938
tat personalul celeilalte admi-
nistratii (a se vedea art. 28, ali-
neatul 6, si art. 31, alineatul 4,
ale Conventiunii), responsabili-
tatea cade asupra administra-
tiei celei dintâi. Dacä paguba
este ocazionatä de cdtre agentii
celor cloud PAN, sau daca a-
gentii vinovati nu pot fi consta-
tati, responsabilitatea se im-
parte in parti egale intre cele
(loud administratii.
3. Responsabilitatea pentru ac-
cidente datorite relei intretineri
a statiilor, a liniilor, a locomoti-
velor gata de serviciu si a auto-
motoarelor incumbd administra-
tiei care ti ebue sd aibd grije de
ele.
4. Responsabilitatea pentru ac-
cidente datorite relei stdri a va-
goanelor sau a celuilalt mate-
rial rulant care n'a fost denu-
mit la alineatul 3 de mai sus,
cade in sarcina administratiei
care a prima cea din urmd ve-
hiculul, dupd ce 1 a acceptat din
punct de vedere tehnic.
5. Administratiile vor fi des-
carcate de responsabilitatea re-
ciprocrt pentru pagubd, in caz de
fortd majord. Dacil paguba este
datorita unui caz care nu ar pu-
tea fi atribuit fortei majore, dar
care a avut drept cauzd circum-
stante pe care crtile ferate nu le
puteau evita si nu erau in mä-
surá sa le indrepteze, responsa-
bilitatea incumbd celor cloud ad-
ministratii in parti egale. To-
tusi, fiecare administratie este
exclusiv responsabild pentru pa-
gubele si accidentele suferite de
personalul sau, sau pentru stri-
cdciunea suferitd de materialul
Om care s'ar produce intre fron-
tiere si gara de transmisiune.
6. Fiecare administratie va pu-
tea exercita dreptul de reclama-
tie pe lânga cealaltd, dacd, in
virtutea unei sentinte definitive
a tribunalului, având autorita-
www.digibuc.ro
tea lucrului judecat, ea este o-
bligatä sä ramburseze unui tart
pagubele a cäror responsabilitate
totald sau partiald, in conformi-
tate cu dispozitiunile care pre-
ced, incumbil celeilalte adminis-
tratii. Dreptul de reclamatie va
putea fi de asemenea exercitat,
când administratiile ar fi con-
venit cd una dintre ele va avea
sA reguleze reclamatiile, chiar
dad)", responsabilitatea incumbd,
in totul sau in parte, celei-
lalte administratii. Aranjamen-
tele prin bund intelegere, recu-
noasterile sau sentintele date In
lipsrt, nu angajeazd cealaltd ad-
ministratie decât cu consimti-
mântul ei, sau in cazul când, cu
toatá cererea, nu ar fi notificat,
in timp util, o declaratie cerutd..
7. Ancheta asupra pagubelor si
accidentelor mentionate la ali-
neatele precedente va fi deschisd.
de administratia pe linia sau in
statia crtreia s'ar fi produs acci-
dentul sau paguba. In cazul in
care dupa o constatare sumara,
responsabilitatea totald sau pal-
Van,' a celeilalte administratif_
ar putea fi angajata, aceastä ad-
ministratie trebue sa fie imediat
avizatá despre aceasta.
In acest caz, ancheta ulterioard.
asupra cauzelor accidentului
sau ale pagubei va fi urmdritd,
de comun acord, de cdtre dele-
gatii amhelor administratii. Da-
cd este vorba de constatarea ava-
rigor expeditiilor postale, tran-
sportate in vagoane postale sau
in vagoane de marfa, adminis-
tratia postelor va fi invitatá sd.
ia parte la anchetrt, Hurt ca fi-
xarea definitivrt a totalului in-
demnizatiei O. fie prejudiciatd.
8. Dispozitiunile formulate
mai sus nu ating intru nimie
aplicarea dispozitiunilor privi-
toare la rambursarea daunelor
rezultând din contractul de
transport si prevazute de regu-
 4 Aprille 1938
lamentele relative la transpor-
turile pe calea feratd.
Punctele de sudurd tarifard.
xecutarea serviciului de exploa-
tare intre frontierd $i gara de
transmisiune, precum ci in
aceasta din urmd
25. 1. Punctul de sudurd tari-
fard se gdseste la frontieril. In-
casdrile tarifare pe liniile si-
tuate intre gara de transmisiune
si frontieril apartin administra-
%lei proprietare.
2. Conducerea trenurilor desti-
nate traficului limitrof intre
frontierd si gara de transmisiu-
ne se va face dupil prescriptiile
aranjamentului local.
3. Pentru formarea trenurilor
vor fi valabile regulamentele
administratiei care asigurd con-
ducerea lor.
4. Aranjamentul de serviciu
local va reglementa chestiunile
de detaliu privitoare la utiliza-
rea guirii de transmisiune, atilt
pentru miscarea, cat $i pentru
transmisiunea vagoanelor, baga-
jelor, coletelor mesagerii, mdr-
furilor, postei, chestiunilor pri-
vitoare la serviciul de manevrd,
precum si dispozitiile detailate
relative la serviciul trenurilor
pe linia intre frontierd i gara
de transmisiune, cat si In acea-
sta din urmd. Redactarea i in-
trebuintarea documentelor privi-
toare la transmisie (foi de tre-
nuri, foi de inctircare, borde-
rouri de transmiterea bagajelor
si a mdrfurilor), pot fi regle-
mentate i printr'un aranja-
ment special intre cele doud ad-
ministratii feroviare.
5. Locomotive le in circulatie
pc linia cele lalte administratii
vor corespunde conditiunilor teh-
nice care sunt in vigoare in a-
cel loc.
Prescriptiunile relative la a-
ceasta si probele de calitate vor
www.digibuc.ro
fi recunoscute valabile in mod
reciproc.
6. Administratiile feroviare Iì
vor comunica in mod gratuit,
In timp util, toate prescriptiu-
nile, circuldrile si instructiunile
privitoare la traficul prin punc-
tul de frontierd. In caz de ur-
gentä seful gdrii de transmisiune
va putea sd, se inteleagd, In a-
ceastrt privintd, direct cu orga-
nele celeilalte administratii, care
vor fi desemnate in aranjamen-
tul de serviciu postal.
7. Administratia vecind va fi
informatá la timp asupra tutu-
ror modificrtrilor aduse In exe-
cutarea serviciului relativ la
traficul prin punctul de fron-
tierd asa fel ca aceasta sa poatd.
da instructiunile necesare per-
sonalului sdu. In special admi-
nistratiile Ii vor comunica toate
modificárile aduse regulamente-
lor asupra miscilrii, precum
acelea privitoare la instalatiile
din gara de transmisiune, si pe
linia intre aceasta din urma $1
frontier* in masura in care a-
ceste modificari ar avea oare-
care importantd pentru executa-
rea serviciului de exploatare.
Indazitul, curdtitul, luminatul,
etc., contructiunilor $i instala-
tiunilor
26. Incdlzitul, curdtitul, lumi-
natul etc. constructiunilor, in-
stalatiunilor sau ale altor ame-
najdri destinate traficului prin
punctele de frontierd indicate,
incumbii administratiei locale.
Derogitrile eventuale la acea-
strt dispozitiune pot fi stipulate
in aranjamentul aditional.
Intreruperea traficului fi a
transportului
27. 1. Administratille intere-
sate isi vor comunica impiede-
cdrile traficului si isi vor da
464 4 Apri lie 1938
ajutor in caz de obstacol la tra-
lic si la transport prin punctele
ile frontierd. Ele se vor intelege,
decä este cazul, asupra modului
"de a le remedia. Oficiile admi-
mistratiei vecine, care au dato-
-ria sá trimitd, In caz de intre-
rupere a circulatiei, instiintd-
-rile prescrise vor fi desemnate
aranjamentul de serviciu lo-
cal.
2. La fiecare non& perioadd de
orariu, administraitiile intere-
sate se vor intelege asupra md-
surilor de luat pentru a evita
-blocarea liniilor lor In caz de
impiedecare sau de intrerupere
a circulatiei.
Ajutoare in caz de accidente sau
de impiedecare a circulatiei
28. 1. Fiecare din cele cloud
administratii feroviare va da a
jutor celeilalte, la cererea ei, in
caz de accident feroviar sau de
Impiedecare a circulatiei pe
sau grtrile bor.
2. Trenurile de ajutor i echi-
pele lor sunt supuse, la trecerea
frontierei, la supravegherea vd-
-rnei si politiei, dar sunt scutite
de formalitatile vamale si de
pasaport; trecerea frontierei tre-
bue sd fie anuntatd birourilor
vamale i politienesti ale gdrii
de transmisie. Trenurile de aju-
tor si echipele lor sunt tinute
sd se inapoieze imediat dupd, ce
au dat ajutorul lor.
3. Administratiile interesate
vor determina in aranjamentul
de serviciu local, zone in limi-
tele cdreia eleIsi vor da ajutor,
si se vor intelege asupra ches-
tiunilor de detaliu in aceastd
privintd.
4. Administratia local& nu va
putea In principiu sd, intrebuin-
/eze o locomotivA a administra-
Vei vecine, in vederea ajutoru-
lui de dat, decât cu consimti-
mântul acestei administratii. 3. Ore le de functionare a apa-
www.digibuc.ro
5. Prestatiunile efectuate de
cdtre trenurile de ajutor si plu-
gurile de zdpadd sunt In sarcina
administratiei ai cdror agenti
le-au cerut. Mode litAtile pentru
fixarea rambursdrii cheltuieli-
lor pentru ajutoarele date, vor
fi stabilite de comun acorcl de
cAtre administratiile feroviare
a se vedea art. 25).
Semnalizarea trenurilor
29. Semnalizarea trenurilor
intre posturile situate de cele
cloud. párti ale frontierii, pos-
turi care vor fi desemnate in a-
ranjamentul de serviciu local,
se va face, conform prescriptiu-
nilor administratiei care conduce
trenurile, in limba francezd. Se
va proceda la fd In ceea ce pri-
veste remiterea prin scris a or-
dinelor i instructiunilor, echi-
pelor trenurilor.
Linii telegrafice fi, telefonice
30. 1. Agentii administratiei
vecine in serviciu in gara de
transmisiune au dreptul sA uti-
lizeze in mod- gratuit, in servi-
ciu, instalatiile telegrafice si te-
lefonice destinate traficului fero-
vier intre gara de transmisiune
gdrile administratiei care vor
fi desemnate in aranjamentul
de serviciu local.
2. In principiu se vor stabili
intre aceste
a) 0 linie telegraficd desti-
natd, In general, schimbului te-
legramelor de serviciu;
b) 0 linie rezervatil semnali-
zdrii trenurilor;
c) 0 linie telefonicd care sd
lege statiile, o linie pentru so-
nerie si, acolo unde linia posedd
bloc, pentru transmisiunile blo-
cului de linie.
DerogArile dela aceste dispozi-
tiuni pot fi stipulate In aranja-
mentul de serviciu local.
 4 Aprille 1938
ratelor telegrafice si telefonice,
remiterea telegramelor de servi-
viciu, felul de a anunta pertur-
bgrile in functionarea liniilor
reluarea comunicatiilor vor fi
stipulate in detaliu in aranja-
mentul de serviciu local.
Localurile de serviciu. Depozi-
tele de locomotive
31. 1. Dupit o prealabilá in-
-telegere, astfel cum se prevede
la art. 26, administratia locald
va asigura, pentru utilizarea ex-
clusivá sau in comun, birourilor
Statului vecin, localuri si in-
cAperi de serviciu, instalatiuni,
dormitoare i locuinte pentru
agenti.
2. Localurile de serviciu, in-
cAperile si dormitoarele vor fi
bine luminate, inctilzite si a-
tnenajate, conform cerintelor
igienice. Fie in interiorul zise-
lor localuri, fie in apropierea
lor, personalul va dispune de
Incáperi necesare pentru toaletA
buciltárie. Se vor construi si
closete. Celelalte detalii privi-
toare la localuri si amenajári
vor fi fixate in aranjamentul de
serviciu local.
3. Para când aceste amena
fdri vor fi facute in gara de
transmisiune, serviciul se va
fectua in conditiunile actuale.
Orele oficiale pentru operafiile
de transmisiune
32. 1. Orele de transmisiune
trenurilor de marfá in gara
de transmisiune, vor fi fixate,
cle comun acord, de catre admi-
nistratiile interesate, tinându-se
seama de interesele traficului, de
capacitatea instalatiilor fero-
viare si de orarii.
2. Tinând seamá de interesele
traficului, administratiile inte-
resate ale celor dota Párti Con-
tractante se vor intelege, pen-
tru fiecare punct de frontierk
L. Ilamangiu, vol. XXVI. 30.
www.digibuc.ro
465
asupra serviciului de exploatare
si de transmisiune a trenurilor
in zilele de duminick in zilele
de sárbiltoare si de sártatori
legale. Totusi nu se va deroga
dela dispozitiile Conventiunii
internationale privitoare la uti-
lizarea reciprocrt a vagoanelor
de márfuri in traficul interna-
tional (R. I. V.)
Transmisiunea vagoanelor
33. Transmisiunea vagoane-
lor se va efectua conform con-
ventiunilor in vigoare privi-
toare la utilizarea reciproa a
vagoanelor de caldtori, a vagoa-
nelor de bagaje sau a vagoa-
nelor de mdrfuri in traficul in-
ternational, sau conform dispozi-
tiunilor care vor fi stabilite de
cátre administratiile feroviare
ale Pärtilor Contractante In a-
ranjamentul local.
Corespondenta de serviciu
34. 1. In masura in care se
va face uz exclusiv de instalatiu-
nile feroviare, schimbul cores-
pondentei de serviciu prin scris
prin telegraf si telefon, precum
si transportul imprimatelor, bi-
letelor, tarifelor etc., se va face
in mod gratuit.
Tot astfel se va proceda pen-
tru sumele de bani incasate in
gärile de transmisiune si tran-
sportate cu destinatia pentru ad-
ministratia vecinti.
2. Remiterea corespondentei
de serviciu a celor doutt admi-
nistratii va fi efectuatä pe baza
unei foi de remitere si primire.
3. Scrisorile de serviciu, cole-
tele, sumele de bani si expedi-
tiile de valoare, in raporturile
dintre oficiile feroviare, de vama
si de politie ale Statului de ori-
gine i oficiile aceluiasi Stat,
situate pe teritoriul celuilalt
Stat, precum si in raporturile
pe care aceste din urma oficii
466 4 Apri lie 1938

le Intretin lntre ele, pot fi tran- nu influenteazd Intru nimic, in

sportate de cAtre agentii de ser- timpul duratei sale, asupra p1A-
viciu autorizati sd treacd fron- tii indemnizArilor prevAzute la a-
tiera i In scutire de orice taxe lineatul 1 al articolului 35.
postale.
Constructiunile si instalatiunile
lndemnizare pentru utiliza- noi si cele deja existente
rea localurilor çi incdperilor de
serviciu i alte instalatiuni, de 37. 1. Administratiile interesate
cdtre administratia vecind ale PArtilor Contractante se vor
indemnizare pentru prestatiu- Intelegere In fiecare caz parti-
nile speciale aduse acestei ad-. cular asupra noilor construe-
ministratii tiuni si instalatiuni, precum
-35. 1. Administratia vecind asupra modificdrilor,
este tinutd BA plAteascd o indem- ameliordrii constructiunilor si
nizatie pentru utilizarea In gara instalatiunilor deja existente de
de transmisiune, a localurilor care administratia ar avea ne-
si Incdperilor de, serviciu, a de- voie pentru o Intrebuintare ex-
pozitelor de locomotive, a insta- clusivd sau In comun.
latiilor, a dormitoarelor si locu- 2. Cheltuielile de constructie
intelor, dupti cum se prevede la sunt In sarcina administratiei
art. 31, alineatul 1 (a se vedea locale. preptul de proprietate
art. 4 i 37). este determinat de articolul 6.
2. Tot astfel si pentru presta- Lichidarea creantelor
tiunile personale si pentru orice
altfel de presatiune despre a cd- 38. 1. Lichidarea creantelor
rei indemnizare nu s'a stipulat datorate conform Conventiunii
nirnic in conventiunea de fatd. de fao, se va face pe baza factu-
3. Indemnizatia prevdzutd la ruler pe care administratlile
alineatul 1 al acestui articol va fi le vor comunica la fiecare trei
plAtitd sub forma de chirie. luni, cel mai tarziu In prima ju-
Suma va fi fixatd de comun a- mdtate a trimestrului care ur-
cord de cdtre administratiile in- meazd dupd trimestrul de conta-
teresate ale Partilor Contrac- bilitate. Rambursarea va fi efec-
tante. Aceste administratii se tuatd In timp de 30 zile socotite
vor Intelege de asemenea asupra dela data primirii facturii. Do-
indemnizdrii de plAtit pentru bAnzile datorate pentru Intdr-
prestatiile prevAzute la alinea- zieri vor fi fixate la 6 la sutd.
tul 2. anu al.
4. Administratiile feroviare 2. Decontul creantelor referi-
vor conveni si asupra indemni- toare la vagoane, la transporturi
zdrii pentru reparatiile curente sau la orice alte creante deja
ale locomotivelor i apartamen- stipulate, sau care vor fi stipu-
telor care apartin administra- late separat, nu cede sub preve,
tiei vecine si care sunt efectuate derile prezentei
pentru ea de catre administra- 3. Orice obiectiune ridicatd con-
tia locald. tra facturilor nu va putea Intdr-
Indemnizare In caz de Intreru, zia plata. Datoriile creantele
pere a traficului rezultand din facturile contra cd-
rora s'au ridicat obiectiuni, vor
36. Intreruperea traficului fi puse In contul facturilor ulte-
feroviar la punctul de frontierd rioare. Facturile deja achitate
www.digibuc.ro
 4 Apr1 lie 1938
pot da loc eventual la contes-
tatii. Cele doud administratii
isi rezervg dreptul de verificare
a actelor anexate la facturi 5i
dreptul la reclamatiuni. Un pro-
ces-verbal semnat de c dtre repre-
zentantii celor doug administra-
tii va fi dresat la sfAssitul exa-
mináril facturilor.
4. Dreptul de verificare se pres-
crie la expirarea a doi ani, soco-
titi din ziva primirii facturii de
cgtre administratia debitoare.
Autoritatile superioare ale celor
(iota administratii trebuesc sn
prezinte contestatiunile lor cel
mai tiirziu inteun termen de trei
ani dela data primirii facturil
de cgtre administratia debitoare.
5. Administratiile feroviare i5i
garanteazg reciproc plata crean-
tclor datorate de catre celelalte
oficii insärcinate cu serviciul
privitor la traficul de frontierg
servesc drept intermediari in
ceea ce priveste plata lor. (A se
vedea Protocolul final).
Decontul incasttrilor de transport
39. Decontul incasdrilor de
transport se va face pe baza a-
ranjamentului local intre admi-
nistratiile feroviare interesate.
Rambursarea soldurilor
40. 1. Toate sumele care tre-
buesc plätite conform prezentei
Conventiuni, atunci când nu sunt
convenite in franci aur de o greu-
tate de 10/31 grame la titlul de
0,900, vor fi calculate 5i viirsate
In moneda Statului pe teritoriul
cgruia isi are sediul administra-
tia chematá sä prezinte facture.
2. Rambursarea soldurilor re-
ciproce va fi efectuatd dupg
principiile stabilite de cdtre ad-
ministratiile feroviare centrale
ale celor doug Pgrti Contractan-
te, care se vor intelege, (lea va
fi cazul, asupra mäsurilor care
www.digibuc.ro
461
trebuesc luate pentru a evita
pierderile rezultänd din varia-
tiunile schimbului. (A se vedea
Protocolul final).
Taxe $i impozite
41. Taxele. 5i impozitele care
greveazd instalatiile rezervate
uzului exclusiv al administratiei
vecine vor fi integral rabursate
adrninistratiei lacale, inclusiv o
majorare de 10°/o cu titlu de su-
pliment administrativ.
Modificelri de adus Conventiunii.
42. 1. Fiecare din Guvernele
PArtilor Contractante este auto-
rizat sg notifice Guvernului ce-
leilalte Pärti cererile de revizuire
a prezentei Conventiuni.
2. Partea care va cere o modi-
ficare a Conventiunii va trebui
sg prezinte un proiect. Cealaltg
Parte va lua o atitudine In cel
mai scurt timp posibil fatg de a-
cest proiect 5i va putea depune,
dacg este cazul, un contra-pro-
iect, dupg care vor incepe nego-
cieri in aceastd privintg.
Tribunal arbitral
13. 1. Orice contestatie care
s'ar ridica intre Pgrtile Contrac-
tante, cu privire la interpreta-
rea sau la aplicarea dispozitiu-
nilor Conventiunii de fatd, 5i
care nu ar fi putut fi aranjatg
prin bung intelegere sau pe cale
diplomaticg, va fi supusg unui
Tribunal Arbitral, care va fi a-
nume constituit pentru fiecare li-
tigiu care s'ar putea ivi intre
cele doug Prirti Contractante.
Acest Tribunal Arbitral va fi
compus din trei membri, dintre
care unul numit de fiecat e Parte
Contractantd 5i cel de al treilea
ales printre supusii unui al trei-
lea Stat. Acesta din urmg va fi
insarcinat cu functiunea de Pre-
5edinte al zisului Tribunal si va
468 4 Apri lie 1938
fi desemnat, de comun acord, de
cdtre cele cloud Parti Contrac-
tante sau, in lipsa unui acord,
de cdtre Pre*eclintele Curtii Per-
manente de Justitie Internatio-
nal& dela IIaga.
2. Tribunalul Arbitral va tre-
bui s& fie constituit intr'un ter-
men de maximum trei luni dela
notificarea litigiului. Sediul Tri-
bunalului va fi fixat de cdtre
Presedinte.
3. Tribunalul astfel constituit
va fixa regulile de procedurd.
Deciziunea sa va fi &Ad in ul-
timä instantil si va avea fond
obligatorie pentru cele cloud
Pärti.
4. Inainte de constituirea Tri-
bunalului Arbitral, cele cloud
Pdrti Contractante se vor inte-
lege asupra remuneratiei de pld-
tit Pre*edintelui *i membrilor
Tribunalului Arbitral. Fiecare
din cele cloud Guverne va pldti
mai intiliu remuneratia.datoratd
membrului Tribunalului Arbi-
tral, numit de dânsul, si pe ju-
mdtate aceea, a Presedintelui,
precum *i celelalte cheltuieli ma-
teriale si de personal ale zisului
Tribunal. Aceste sume vor con-
stitui o parte din cheltuielile de
procedurd. Tribunalul Arbitral
va hotdri de asemenea in sen-
tinta sa dacd una din Parti le
Contractante trebue sà rambur-
seze celeilalte cheltuielile de pro-
cedurd i totalul acestora.
Limba in care s'a redactat
Conventiunea
44. Prezenta Conventiune este
redactatä in limba francezd, in
dublu exemplar, din care fie-
care Parte Contractantä va pri-
mi un exemplar original.
Intrarea in vigoare si durata
prezentei Conventiuni
45. 1. Prezenta Conventiune
va fi ratificatl. Schimbul instru-
www.digibuc.ro
mentelor de ratificare se va face
la Bucuresti In cel mai scurt
timp posibil, Conventiunea va
intra in vigoare a treizecea zi,
dupd chimbul instrumentelor de
ratificare; ea isi va pdstra vali-
ditatea atâta timp cAt nu va fi
fost denuntatd, lucru pe care fie-
care Parte Contractantä II poate
face cu un preaviz de *ase luni.
2. Pentru diferitele puncte de
frontierd, prezenta Conventiune
va fi aplicatä Incepând dela 15
ale lunii in curs, sau dela 1 ale
lunii urmdtoare, socotite dela
data aprobdrii aranjamentului
de serviciu local respectiv; totusi
In ceea ce priveste prestatiile, ea
va fi aplicatit indatd dupd pune-
rea sa In vigoare, astf el cum s'a
stipulat la alineatul 1 de mai
sus.
3. Cu Incepere dela datele fi-
xate la alineatul 2 de mai sus,
toate Conventiunile si Aranja-
mentele Incheiate Intre adminis-
tratiile Partilor Contractante
pentru a reglementa comunica-
tiunile feroviare reciproce de
care se ocupd Conventiunea de
fatd, vor Inceta de a mai fi va-
labile.
Drept care susnumitii Plenipo-
tentiari au semnat prezenta Con-
ventiune *i au aplicat sigiliile
lor.
Fiicut la Varna, la 26 Iulie
1935.
PROTOCOL FINAL
Procedând la semnarea Con-
ventiunii de fatd, Plenipoten-
tiarii celor cloud Pärti Contrac-
tante au convenit asupra celor
ee urmeazd:
In general: Pretutindeni, unde,
in Conventiunea de fatil, este
vorba de agenti, se intelege prin
cuvântul agent" personalul de
diferitele administratii ale Plir-
tilor Contractante.
 4 Apri lie 1938
La articolul 1:
a) Autorithtile celor doud Pärti
Contractante vor avea grija ca
prezenta Conventiune sd fie ob-
servatd de cdtre cdile ferate par-
ticulare care iau parte la trafi-
cul feroviar intre cele douil Párti
Contractante. Zisele cdi ferate
pot revendica una dela cealaltd
drepturile acordate prin prezenta
Convent:tine cdilor ferate ale
Prirtilor Contractante;
b) Conventiunea de fat& nu a-
tinge Intru nimic drepturile ce
decurg in favoarea Pdrtilor Con-
tractante din documentele de
concesiuni privitoare la zisele
cdi ferate particulare.
La articolul 2, alineatul 1:
Se intelege cd revizia pa*a-
poartelor va trebui sd se facd
simultan cu Indeplinirea forma-
vamale pentru cdldtori
*i bagajele lor i aceasta dacd
circumstantele o permit, se va
face chiar In tren.
La articolul 3:
a) Traficul feroviar prin punc-
tele de frontierd indicate la art.
3, va Incepe a se face conform
dispozitiunilor Conventiunii de
serviciu local, reglementând con-
ditiunile locale speciale. (A se
vedea articolul 4);
b) Negocierele privitoare la In-
cheierea aranjamentului de ser-
viciu local trebuesc incepute
imediat dupd semnarea prezen-
tei Conventiuni;
c) In afard de punctele de fron-
tier& prevdzute la art. 3, alinea-
tul 1, altele vor mai putea fi des-
chise In viitor, dupd o intelegere
Intre Guvernele celor cloud Pdrti
Contractante;
d) In ceea ce prive*te serviciul
veterinar, vor fi aplicabile legile
celor cloud ttri.
La articolul 9:
Este bineInteles cd agentii Sta-
tului vecin se vor putea Intelege
Intre ei In limba lor, pe terito- a) Sigiliile vamale vor fi re-
www.digibuc.ro
469
riul celuilalt Stet, de asemeni
in relatiile lor de serviciu.
La articolul 13:
Se intelege cit scutirea de im-
pozite publice nu prive*te taxele
vamale (a se vedea In aceasta
privintd art. 23) *i de monopol,
nici impozitele indirecte de con-
sumatie, nici taxele avand ca-
racter de remuneratie special&
pentru avantajele speciale, sau
pentru prestatiile aduse de catre
Stat sau alte colectivitìlti pu-
blice, sau de ciltre institutiile *i
intreprinclerile lor.
La articolul 15:
Este bineinteles cd dispozitiu-
nile Conventiunii de extradare
ale Conventiunii judiciare, inche-
iate Intre cele cloud State, la Bu
cure*ti, la 19 Aprilie 1924, vor
ramâne In vigoare eta timp cat
Conventiunea de fatd dispune in
altfel.
La articolul 21:
Dispozitiunile art. 21 sunt de
asemenea aplicabile *i la lucrd-
rile de intretinere a constructii-
lor *i instalatiilor mentionate la
art. 8 In scopul ca aceste lucrgri,
intru cat sunt fdcute de cdtre
una din pdrtile Contractante pe
teritoriul celeilalte, s& poet& fi
executate fdra piedeci. Materia-
lele *i instrumentele necesare la
aceste lucritri vor putea fi tran-
sportate dincolo de frontier& In
scutire de taxe vamale, de orice
alte taxe *i impozite, sub rezerva
totu*i ca zisele instrumente st
fie aduse inapoi dupd terminarea
Inainte de a Incepe
aceste lucrdri va fi nevoie sa se
prevind serviciile de control dela
frontier& (birourile de vamd
de politic) atat asupra datei lu-
crárilor cat *i asupra materia-
lelor i instrumentelor ce vor fi
necesare sit fie transportate de
cealaltd parte a frontierei.
La articolul 23:
470 5 Apri Ile 1938
ciproc recunoscute In procedure
vamala;
b) Cele dour), administratii fe-
roviare vor avea grija ca, in tra-
ficul feroviar reciproc, transpor-
turile de marfuri sa fie Intova-
rasite de documentele prescrise
de catre vama si celelalte auto-
ritati administrative. Toate tri-
meterile de marfa vor trebui
sa fie intovarasite de documen-
tele de transport cerute. Mai
mult Inca, administratia fero-
viara, care executa traficul peste
frontiera, va fi tinutá la sosirea
(iecarui tren care are, in afará
de furgonul de serviciu, cel pu-
t'n un vagon incareat, A. remi-
ta, biroului vamal al celuilalt
Stet, o lista a trenulul, si pentru
fiecare vagon care tontine tran-
sporturi de coletarie, o foaie de-
taliata de incarcaturd. Modelele
listelor de tren si ale foilor de-
taliate de inciircatura mentio-
nate mai sus, vor fi stabilite
prin aranjamentul special intre
administratiile interesate.
La articolele 38 fi. 40:
Administratiile feroviare ale
Partilor Contractante se vor in-
telege asupra faptului de a sti
la ce birou de compensatie se va
face rambursarea soldurilor pro-
venind din conturile reciproce.
pune jurämantul de credinta,
Facut la Varna, la 26 Julie in
1935. fata Maiestatii Sale Regelui.
DECRET-LEGE
pentru organizarea si functionarea
Corpului superior de control
DIN 5 APRILIE 1938 1)
Asupra raportului presedinte-
lui Nostru al Consiliului de Mi-
nistri si ministrilor Nosstri se-
cretari de Stat la Departamen-
1) I. D. It. sub Nr. 1.455 din 1938,
dat In baza art. 98 din Constitutie,
s'a publicat In Monitorul Oficial, p.
I, Nr. 79 din 5 Aprilie 1938. El or-
www.digibuc.ro
tul Finantelor si Justitiei, cu Nr.
887 din 1938;
Vázand jurnalul Consiliului
de Ministri Nr. 702 din 4 Apri-
lie 1938;
Vazand avizul Consiliului Le-
gislativ Nr. 38 din 1938;
In temeiul art. 98 din Consti-
tutiune,
Am decretat si decretam:
Compunere
I. Se infiinteaza pe langa Pre-
sedintia Consiliului de Ministri,
Corpul superior de control.
Acest Corp va lucra dupa or .
dinele sefului guvernului.
2. Membrii Corpului superior
de control vor purta titlul de
controlor general de Stat.
Ei sunt supusi direct autori-
tatii sefului guvernului.
3. Membrii Corpului superior
de control vor fi numiti si Ina-
intati prin inalt decret regal,
dupa propunerea presedintelui
Consiliului de Ministri.
Numärul controlorilor gene-
rali va fi maximum 15. Ei vor
trebui sa aibá varsta de cel pu-
tin 35 ani impliniti.
4. Membrii Corpului superior
de control sunt inamovibili In
conditiunile acestei legi.
Controlorii generali vor de-
5. Functiunea de membru In
Corpului superior de tontrol
este incompatibila, cu:
1. Mandatul In adunärile le-
gislative sau institutiunile ad-
ministrative de orice grad, cum
si functiunile pubice, ocupate
prin alegere sau prin numire.
2. Serviciul salariat la parti-
culari.
ganizeazá Corpul superior de control
financiar, abrogând Decret-lege p.
Corpul controlorilor militari, din 17
Noemvrie 1937, pag. 2210, vohunul
XXV, p. II.
 5 Apri lle 1938
3. Practice profesiunilor li-
bere.
4. Calitatea de director, admi-
nistrator - delegat, membru in
consiliul de administratie sau
censor in orice societate particu-
lara sau depinzând de una din
institutiunile asupra arora se
exercitá supravegherea Corpu-
lui superior de control.
6. Este interzis membrilor
Corpului superior de control de
exercita, fie prin ei insisi, fie
sub numele sotiei, fie prin per-
soang interpusl, orice -fel de co-
mert sau agenturA, de afaceri si
de a fi redactor, corespondent,
editor sau director al unui ziar.
Membrii Corpului superior de
control pot face parte numai din
comitetele societátilor culturale
si de asistenta social& sau natio-
nalá, având p_ersonalitate juri-
dicä, dar nu pot exercita nicio
delegatiune cu caracter bánesc.
7. Rude le si afinii in linie di
rectä, iar in linie colateralá
pand la al patrulea grad inclu-
siv, nu pot fi in acelasi timp
membri ai Corpului.
8. Membrii Corpului superior
de control vor avea grad si re-
tributiuni, inclusiv toate aceso,
riile de orice fel, de membri ai
Curtii de conturi.
Controlorii generali, vor fi de
cloud grade: cinci vor avea grad
de presedinte de Curte de Con-
turi, jar restul grad de consilier
de Curte de Conturi.
Inaintärile dela o elm& la alta
se vor face dupá un stagiu de
cinci ani in functiune.
Corpul superior de control va
fi condus de un prim-controlor
general, având gradul de prim-
presedinte de Curte de Conturi,
numit dintre controlorii gene-
rali, cu grad de presedinte.
9. Membrii Corpului superior
de control care au implinit var-
sta de 65 ani, vor fi pusi din ofi-
www.digibuc.ro
471
ciu in pozitiunea de a-si exer-
cita drepturile la pensiune.
Atributiuni
10. Corpul superior de con-
trol are misiunea de a examina
legalitatea executärii gestiuni-
lor, de a supraveghea corectitu-
dinea executärii lor i in spe-
cial, ca avutul public sâ fie gos-
podärit cu o párinteascä grije.
Supravegherea si contro-
lul previlzute de prezenta lege
sunt conduse de $eful Guyer-
nului insusi, dupg, aprecierea sa
si in másura in care va crede
necesar, prin etelegatiune spe-
cialá sau generalá, datá fiecarui
membru in parte.
12. Sunt supuse supraveghe-
rii Corpului superior de control
gestiunea Statului, institutiuni-
lor administrative de orice grad,
regiilor, caselor autonome, ad-
ministratiunilor comerciale, di-
rectiilor speciale i orichror alte
institutiuni publice sau asezâ-
minte al câror buget este supus
aprobárii Parlamentului, Consi-
liului de Ministri, ministerelor
sau autoritâtilor speciale ce de-
pind de ministers si instituiu-
nilor administrative de orice
grad, ori care functioneazâ sub
garantia Statului.
13. Membrii Corpului sups.
rior de control cerceteazá clacti
activitatile economice si finan-
ciare ale autoritätilor enume-
rate de articolul precedent din
punct de vedere economic, sunt
regulat indeplinite si daa ele
corespund unui scop
De asemeni ei examineazá mo-
dul executilrii contractelor de
furniturâ sau intreprindere, in-
cheiate de autoritätile prevá-
zute in articolul precedent.
14. Delegatiunile speciale sau
generale date membrilor Corpu-
lui superior de control, pot avea
de obiect:
472 5 Apri lie 1938
a) A se constata aplicarea pre-
vederilor legilor, regulamente-
lor, instructiunilor i ordinelor,
in executarea gestiunii;
b) A se supraveghea *i con-
trola executarea lucrärilor pu-
blice de orice fel, precum *i in-
deplinirea furniturilor de mate-
rial;
e) A se cerceta *i incredinta
de existenta fondurilor, mate-
rialelor i constructiunilor de
orice fel;
d) A se cerceta reala intrebu-
intare a fondurilor, materialelor
*i constructiunilor;
e) A se stabili legalitatea, uti-
litatea i sinceritatea actelor ju-
ridice de orice fel, relative la
fonduri, materiale *i construc-
tiuni;
f) A se cerceta modul cum or-
ganele ierarhice Ii exercitä atri-
butiunile lor legale de control.
15. In virtutea delegatiunii
date lor, membrii Corpului su-
perior de control vor proceda la
indeplinirea insärcinArii lor, pe
cale de inspectii inopinate, an-
chete, verificAri sau orice alt
mod de control, neputlind Im-
piedeca insa mersul normal al
administratiei.
In cazurile in care vor supra-
veghea i controla lucräri in
eurs de executare, ei nu vor in-
treprinde niciun fel de actiune,
asupra planului sau modului de
executare a acestor' lucräri.
16. In cazul când in indepli-
nirea misiunii lor, membrii Cor-
pului superior de control ar
simti nevoia sa ia párerea unor
specialisti, ei Ii vor putea In-
siircina sa lucreze färä a avea
nevoie de vreo autorizatiune.
17. Membrii Corpului supe-
rior de control, intruniti In com-
plet, vor putea propune másuri
de coordonare a activitätii ad-
ministratiunilor publice, in sco-
pul realizdrii unei cat mai bune
www.digibuc.ro
administrâri a veniturilor pu-
i pentru un at mai mare
blice
folos.
18.. In exercitarea insarcin6-
rilor date lor membrii Corpului
superior de control sunt cu to-
tul independenti de orice all&
autoritate ierarhich, in afarä
de aceea a *efului guvernului.
Functionarii institutiunilor a-
rittate la art. 12, sunt tinuti a
indeplini ordinele controlorului
general date in exercitarea su-
pravegherii instituitti de lege *f
a-i pune la dispozitie toate ac-
tele i materialul necesar exe-
cutarii misiunii lor.
Membrii corpului superior de:
control au autoritate directä a-
supra tuturor organelor de con-
trol ale institutiunilor arAtate la
art. 12.
10. Constatrtrile f6cute de c5.-
tre membrii Corpului superior
de control vor fi consemnate In-
tr'un raport care va fi inmanat
direct *efului guvernului.
20. In cazurile In care *efut
guvernului constatil, din exami-
narea raportului prevazut de ar-
ticolul precedent, existenta vre-
unei ilegalitäti sau a unei in-
corectitudini In executarea ges-
tiunii, care ar drept efeCt risipa
averii prin rea administratie,
activitate lipsitg, de grija Orin-
teascd in gospodária banului
public, el va putea ordona, prin
ministerul respectiv, toate ma-
surile necesare inláturári aces-
tora .
21. Constatárile membrilor
Corpului superior de contral, cu
privire la situatiuni de fapt, au
puterea dovalitoare in justitie
nu pot fi inlilturate deal
prin inscrierea in fals, afará nu-
mai dad, eroarea de calcul ar
ree*i din in*i*i inscrisurile cer-
cetate.
In baza constatririi membrului
Corpului superior de control,
 5 Apr Ile 1938
instantele judeatoresti vor in-
cuviinta masuri de asigurare a
actiunii intentatá prin seches-
trarea averii mobile si luarea de
inscriptiuni ipotecare asupra ce-
lei imobile apartinând admi-
nistratorului sau functionarului
care au pregátit instructiunea.
Mäsurile de asigurare se vor
incuviinta filrá dare de cauti-
une si pâ.ná la concurenta su-
mei aratate in procesul-verbal
lipsä de constatare, ori In
indicatii in cerere.
Dispozitiuni finale
22. Administratorul sau func-
tionarul public care In exerci-
tarea functiunilor ce Ii sunt in-
credintate, fárá rea credintd,
prin fapte pozitive sau prin o-
misiuni vatämä interesele insti-
tutiunii, va fi pedepsit cu inchi-
soare corectionalá dela 3 luni la
1 an, afard numai (lac& faptul
sayârsit nu ar fi calificat mai
gray.
23. Ministerul public, va des-
chide actiunea publicd, pentru
faptul prevrtzut de art, prece-
dent, când constatarea este f
cut& de controlorul general in
baza procesului-verbal incheiat
de acesta, purtând incuviinta-
rea expresä a sefului guvernu-
lui.
In acest caz, sechestrul penal,
prevAzut de art. 121 din codul
de proceduril. penala Regele Ca-
rol al II-lea, se va aplica din 0-
fi ciu, pang la concurenta sumei
indicatá in actul de constatare,
iar in lipsk pang la concurenta
sumei fixata de judecAtor
24. In caz de neglijenta sau
incapacitate constatatá in sar-
cina membrilor corpului supe-
rilor de control, acestia vor pu-
tea fi indepartati din functiune
prin Irian decret regal, in urma
propunerii sefului guvernului
www.digibuc.ro
473
cu avizul conform al consiliului
25 La Presedintia Consiliu
lui, se va infiinta un secretariat
al corpului superior de control%
care va avea numärul de func-
tionari administrativi, ce se va
determine de regulament.
26. Controlul executat de c6.-
tre corpul superior de control%
nu inláturá responsabilitatea
ministrilor.
Supravegherea i controlul e-
fectuate de membrii corpului su-
perior de control, nu inläturk
intru nimic drepturile si indato-
ririle de inspectie, supraveghere,
verificare si control ale organe-
lor insärcinate cu aceasta de
legile si regulamentele de orga-
nizare si functionare a servicii-
lor si institutiunilor enumerate
de art. 12.
27. Membrii corpului supe-
rior de control indeplinesc in
afará de atributiunile preydzute
de aceastá lege si controlul in-
stituit de legea pentru apära-
rea patrimoniului public.
28. La puncrea in aplicare a
acestei legi, controlorii generali
cu grad de presedinte de Curte
de Conturi, vor fi numiti Mt%
indepliniree conditiunii de sta-
giu.
29. Legea din 17 Noemvrie
1937, pentru Infiintarea corpu-
lui controlorilor pe lângá Mi-
nisterul Apilrárii Nationale, Mi-
nisterului Aerului i Marinei, se
abroga.
BECRET-LEGE
pentru modificarea unor dispozitiuni
din legea pentru Infiintarea Consiliului
superior economic
DIN 7 APRILIE 1938 1)
Asupra raportului presedin-
telui Nostru al Consiliului de
1) I. D. R. sub Nr. 1.454 din 1938,
dat in baza axt. 98 din ConstituVe,
474 8 AprilIe 1938

Ministri si ministrilor Nostri, DECRET-LEGE

secretari de Stat la Departa- pentru Infiintarea Ministerului Economiei
mentele Industriei i Comertu- Nationale
lui, Agriculturii si Domeniilor,
Muncii, Sangtetii si Ocrotirilor DIN 8 APRILIE 1938 1)
Sociale, Finantelor si Justitiei Asupra raportului Presedinte-
Nr. 886 din 1938, lui Consiliului Nostru de Mi-
Vgzand jurnalul Consiliului nistrii si Ministrii Nostri secre-
de Ministri Nr. 701 din 4 Apri- tari de Stat la Departamentele
lie 1938; Industriei i Comertului, al A-
Vgzand avizul Consiliului Le- griculturi si Domeniilor, al Fi-
gislativ Nr. 37, din 1938, nantelor si al Justitiei,
In temeiul art. 98 din Consti Având In vedere avizul Con-
tutiune, siliului Legislativ Nr. 40 din 7
Am decretat i decretäm: Aprilie 1938;
1. Pang ce va interveni legea Avand In vedere jurnalul Con-
pentru reorganizarea Consiliu-. siliului de Ministri Nr. 708 din
lui superior economic, acest 1938, fncheiat In sedinta dela 7
Consiliu se va compune din 15 Aprilie 1938;
In virtutea art. 46 si 98 din
membri permanenti i un pre- Constitutiune;
,sedinte, numiti prin I. D. R.,
dupe. propunerea presedintelui 1) I. D. R. sub Nr. 1.473 din 1938,
Consiliului de Ministri, dintre dat In baza art. 98 din Constitutie,
persoanele cu pregatire econo- s'a publicat in Monit aria 0 ficial, p.
financiarg sau sociald. I, Nr. 82 din 8 Apriie 1938. Pe
Consiliul va lucra Intotdeauna MAIO% chestiunile economice, el re-
in plen. uneste Ministerele Industriei si Co-
Comitetul de directie va fi mertului, parte din Ministerele Agi
culturii i Domenilior, percum si Mi-
compus din presedinte si doi nisterul Cooperatiei. A se vedea
membri desemnati la Inceputul legile de organizare ale Ministerelor
fiecgrui an de presedintele Con- contopite:
siliului superior economic. 1. Legea pentru organizarea Mi-
2. In afarg de atributiunile nisterului de Industrie si Comert,
prevgzute de art. 2 din legea din 27 Martie 1924, la pag. 748, vol.
Nr. 92 din 1936, Consiliul supe- XIIIXIV.
rior economic are atributiunea 2. Decret-lege pentru organizarea
de a Intocmi planul general e- Ministerului Agriculturii si Dome-
conomic, care va fi supus apro- niilor, din 2 Noemvrie 1936, la pag.
barii Consiliului de Ministri. 512, vol. XXIV, p. II.
3. Decret-lege pentru organizarea
e 'a publieat In Montitorul Oficiaz, p. Ministerului Cooperatiei, din 5 Fe-
I, Nr. 81 din 7 Aprilie 1938; el mo- bruade 1938, la pag. 85, acest vol.
dificit unele dispozitiuni din Legea De asemeni, a se vedea i Deeret
pentru infiintarea Consiliului supe- pentru desflintarea Comisiunii co-
rior economic, din 29 Aprilie 1936, mertului exterior si infiintarea unui
pag. 601, vol. XXIV, p. I. A se ve- comitet administrativ i a Comisiu-
dea i Decret-lege pentru reorganiza- nii pentru reglementarea importu-
rea Consiliului superior economic, din lui, din 8 Apriie 1938; precum si
4 Iunie 1938, cu mod. 18 Iunie 1938. mod. D. 1. 12 Iulie 1938.
www.digibuc.ro
 8 Aprilie 1938
Am decretat i decretam:
1. Se infiinteaza Ministerul
Economiei Nationale.
Pânä la desävärsita lui orga-
nizare, acest Minister, are ur-
mätoarele atributiuni:
a) Sä indrumeze organizarea
noilor puteri de productiune al-
tele decât cele agricole, incá ne-
puse in valoare;
b) Sa incurajeze o cât mai
larga desvoltare a puterilor de
productiune altele cleat cele a-
gricole ale tärii;
c) S. asigure coordonarea a-
cestor puteri pentru o cât mai
folositoare utilizare a lor in in-
teresul economiei nationale;
d) Sa inlesneasa o at mai
chibzuitä distribuire i valorifi
care, prin comertul intern, a
productiei nationale, pentru sa
tisfacerea necesitätilor tärii;
e) SA indrumeze si sti suprave-
gheze importul din sträintitate
al bunurilor necesare economiei
nationale;
f) Sä inlesneasca valorificarea
productiei nationale, prin schim-
burile cu celelalte thri, in con-
cordanta cu interesele generale
cu propäsirea factorilor de
productiune;
g) SA indrumeze si sä inles .
neasca desvoltarea comertulul
bancar si al creditului ca fac-
tori de seam& ai propäsirii e-
conomiei nationale;
h) Stt pregateasca lucrärIle
de legiferare economidi, privi-
toare la factorii economici de
productie, altii decät cei agricoli,
cum si la cei de comert bancar
sau märfuri si de credit;
i) Precum si orice alte atribu-
tiuni menite sä reglementeze
buna organizare si cordonare a
activitätii factorilor economici
de productiune neagricoli, de co-
mert si de credit;
j) Sä pregAteascä si intoc-
meascä lucrarile de statistic& Si
www.digibuc.ro
475
documentare privitoare la fac-
torii i puterile economiei natio-
nale.
Banca Nationalä a României
Ii pastreazA intreg regimul säu
toate atributiunile ce are po-
trivit statutelor sale si legilor in
vigoare.
2. Ministrerul Industriei si
Comertului, cu toate atributiu-
nile lui de mice fel, cu toate
Serviciile si Institutiile pendinte
de el, trece la Ministerul Econo-
miei nationale, Inläuntrul ca-
ruia se contopeste.
3. Trec de asemenea la Minis-
terul Economiei Nationale, atri-
butiunile Ministerelor Agricul-
turii j Domeniilor si al Coope-
ratiei, privitoare la Cooperatie.
Toate celelalte atributiuni ale
Ministerului Agriculturii si Do-.
meniilor, sunt i rämân ne-
schimbate.
4. Atributiunile Oficiului Cen-
tral de valorificare a grâului,
prevazute la art. 7, litera i), din
decretul-lege pentru valorifica-
rea gräului din 9 Iulie 1397, pre-
cum si orice alte dispozitiuni
privitoare la acelasi fel de ex-
port, prevazute in acelasi decret-
lege sau alte legi, trec in axle-
rea Ministerului Economiei Na-
tionale si se vor aduce la inde-
plinire de acesta, potrivit dis-
pozitiunilor ce se vor stabili,
printr'un jurnal al Consiliului
de Ministri la propunerea Minis-
terului Economiei Nationale.
Toate celelalte prevederi din
susmentionatul decret-lege, ce nu
privesc exportul gräului, rämän
neschimbate si in cäderea orga-
nelor acolo arätate.
5. Institutul Central de Sta-
tistica e functioneaa pe rang&
Ministerul Sänätätii si Ocrotiri-
lor Sociale, trece la Ministerul
Economiei Nationale.
6. Orice dispozitiuni contrare
476 8 Apr We 1938
prezentului decret, sunt si r5,-
man abrogate.
7. Prezentul decret intrg, In
vigoare pe data publicarii In
Monitorul Oficial.
8. Presedintele Consiliului No-
stru de Ministri, precum si Mi-
nistrii Nostri, secretari de Stat
la Departamentele: Industriei Si
Comertului, Agriculturii si Do-
meniilor, Finante si Justitie,
sunt insárcinati si aducerea la
indeplinire a dispozitiunilor pre-
zentului decret.
Raportul d-lui Pre$edinte al
Consiliului de Mini OH, care
M. S. Regele:
Factorii hotaritori ai unei eco-
nomii organizate sunt astázi
productiunea, valorificarea prin
distributia si circulaiunea bu-
nurilor, precum si creditul.
Productiunea desávarseste o-
pera de formatiune a bunurilor
si valorilor economice, trebui-
toare satisfacerii tuturor nece-
sitgtilor de bung, stare si pro-
gres ale unui popor.
Valorificarea prin distribuire
si circulatiune a bunurilor, in-
tregeste opera de productiune,
vehiculând-o spre necesitáti si
o finalizeazg, asigurându-i justa
renumeratiune, deci prin acea-
sta determing, insasi stimularea
productiunii.
Creditul este puterea vie de
fecundare a initiativelor creea-
toare, fail de care astázi nu
este posibilil nici productiunea,
nici comertul. In organizarea
Statelor moderne, el determing,
intensitatea si desvoltarea aces-
tor doi factori economici esen-
tiali, decl este rational si in-
disolubil legat de ei.
Asa fiind, cordonarea activi-
tätii acestor trei factori esen-
tiali ai economiei nationare, este
o necesitate váditá.
Lipsa de desvoltare sau de ac-
www.digibuc.ro
tivitate Indestulgtoare a oricá-
ruia din acesti factori de mai
sus, sau functiunea lor necoor-
donatg, InlAuntrul unei economii
nationale, produc deniveläri in
situatia acelei econornii salt
chiar ruperi de legáturg., de na-
turg, a crea conflicte intre a
cesti factori, neutralizare In ac-
tivitatea lor, si, In orice caz,
o simtitoare contractiune inn',
untrul economiei respective, en
rezultate totdeauna defavorabile.
De aceea, in toate tgrile, in
care fenomenele economice
foarte complexe se desfrtsoard.
Inläuntrul hotarelor lor, mai
ales In conjonctura internatio-
nail destul de mobilá cum ea
se infaiseazg, de cativa ani, --
s'a simtit necesitatea unui re-
gim unitar de administrare, de
indrumare si de supraveghere.
a economiei nationale, pentru a
putea cordona actiunea facto-
rilor esentiali mai sus arátati
si pentru a Inlesni realizarea
obiectivelor de interes general,
economic si national.
Astfel s'a ngscut pretutindeni
necesitatea Ministerelor de Eco
nomie Nationalâ.
Numai täri cu o strgAreche or-
ganizatie si in special cu o pu-
ternica rezistenta economia
s'au putut dispensa de a adopta,
inteo masurg, mai adâncg,, re-
gimul de cordonare al factorilor
economic, iar in ultimele tim-
puri si ele au trebuit sti proce-
deze la o sincronizare, indru-
mare si supraveghere a activi-
tiltilor economiei naionale, pen-
tru a inlätura rezultatele nef a-
vorabile inerente complexurilor
economice lipsite de coordonare,
de unitate de conceptie si supra-
veghere.
La noi in targ, aceastg, necesi-
tate de coorclonare, de, unitate
a indrumilrii si supravegherii,
s'a resimtit si mai mult, avânci
 8 Apri lie 1938
In vedere c, economia noastrá
nationall este tanárA Inca, fatl
de cele din tArile apusene, si
in deasebi, ea se aflá in pliná
perioadA de formatiune si des-
voltare.
Asa fiind, In evolutiunea aces-
tui proces structural, de crista-
lizare si desvoltare, Ministerul
Economiei Nationale apare ca
necesitate de mul invederatA. E-
vident, cA si In alte tári, nu va
fi acest minister insusi creea-
torul de bunuri, nu va fi el in-
susi comerciant bancar sau de
márfuri, nu va creea el sub-
stanta creditului; tot initiativa
activitatea privatA vor fi fac-
torii esentiali de productiune
de comert, tot disponibilitAtile
pietii capitalurilor vor alimenta
creditul, printr'o fântAnire de
jos in sus, dela economiile tärii
spre organismele bancare.
Acest minister va avea InsA o
mare si importantA misiune.
El va coordona activitatea fac-
torilor economici, va armoniza
functiunile lor spre a le in-
drepta cAtre obiective natio-
nale comune, le va indruma
supraveghea printr'o uni-
tate de conceptie si de execu-
tivil, pentru ca fortele lor sA
nu intre In conflict, sA nu se
neturalizeze reciproc, sA nu-si
paralizeze rezultatele, sá nu pro-
voace stAri subnormale econo-
miei nationale, ci dimpotrivä, SA
asigure o säratoasä, ritmicA, ra-
tionalA si eficientA actiune de
creare i propásire, spre satis-
facerea intereselor nationale
spre o bung, desvoItare a facto-
rilor economici.
Pentru a se realiza aceastA u-
nitate de Indrumare i organi-
zare In domeniul comertului ex-
terior, al exportului, sau trecut
Ministerului Economiei Natio-
nale acele atributiuni ale Ofi-
ciului Central de Valorificarea
www.digibuc.ro
477
GrAului, privitoare numai la ac-
tivitatea lui, in legAturA cu ex-
portul.
De asemenea, pentru a se rea-
liza unitatea de indrumare si or-
ganizare si In domeniul comer-
tului bancar si al creditului in
general, sa socotit necesar ca
activitatea economicA si de cre-
dit mArunt a Unitätilor Coope-
ratiste dela sate si orase, cât si
aceea a organismelor bancare
comerciale, sA se coorcloneze
intr'un cadru de actiune uni-
tarA, pentru o mai rationalA In-
drumare si utilizare a mijloace-
lor de credit, azi mai restrAnsä,
precum si pentru o mai unitará
si eficientá politicA de credit In
functiune de fecundarea forte-
lor economice ale natiunii.
AccentuAm totdeodatá cA. Mt%
o precisA documentare i cunoa-
stere statisticA a evolutiei fe-
nomenelor econornice atAt de
complexe azi, nu se poate con-
cepe, in organizatia modernA, o
rationalA indrumare i suprave-
ghere a economiei nationale.
De aceea s'a socotit ca o nece-
sitate trecerea Institutului Cen-
tral de StatisticA dela Ministe-
rul SAnAtátii i Ocrotirilor So-
ciale Ja acela al Economiei Na-
tionale.
Acesta fiind necesitatea vA-
ditA care prezideazA la infiinta-
rea acestui minister, precum si
cadrul lui general, este binein-
tele cA zona lui de actiune
influentA, se delimiteazA, in la-
tura economiei agricole, cu toate
celelalte atributiuni ale Minis-
terului de Agriculturg si Dome-
nii, care râmAn neschimbate,
avAncl In vedere caracterul cu
totul distinct al problemelor a-
gricole, iar In latura economiei
financiare, cu acela ale Ministe-
rului de Finante, ale cArui atri-
butiuni de asemenea rämän ne-
schimbate.
478 8 April le lF33
Cu noua organizare a Ministe-
rului Economiei Nationale, Mi-
nisterul Industriei *i Comertu-
lui, cu institutiunile lui anexe,
dispare, contopindu-se in cadrul
si structura noului departa-
ment.
Pe baza acestor principii *i
consideratiuni *i imputerniciti
fiind de Consiliul de Ministri,
prin jurnalul Nr. 708 incehiat in
*edinta clela 7 Aprilie 1938, sub-
scri*ii, cu cel mai profund res-
pect supunem la Inalta apro-
bare *i semndturä a Maiesttitii
Voastre, aláturatul decret, prin
care se fixeazá deocamdat& ca-
drul general al Ministerului E-
conomiei Nationale, asupra cä-
ruia Consiliul Legislativ a dat
avizul Nr. 40 din 7 Aprilie 1938,
reprezentând un minim legal
necesar pentru a se putea lua
primele másuri de ordin prac-
tic, urmând ca, pe baza docu-
merittirilor ce posedilm *i a ex-
perientelor ce cunoa*tem, sA,
prezenttim dupá un studiu de
adâncime, proiectul de organi-
zare definitiv& a acestui minis-
ter.
DECRET-LEGE
pentru modificarea art. 139 din legea
pentru organizarea Camerelor
profesionale
DIN 8 APRILIE 1938 1)
Asupra raportului pre*edinte-
lui Consiliului Nostru de Mi-
ni*tri *i al mini*trilor No*tri,
1) I. D. R. sub Nr. 1.477 din 1938,
dat in baza art. 98 din Constitutie,
s'a publicat in Monit orul 0 f icial, p.
I, Nr. 82 din 8 Apriie 1938. El mo-
dific5, art. 139 din Legea de orga-
nizare a Camerelor profesionale, din
29 Aprilie 1936, pag. 601, volumul
XXIV, p. I, partea relativi la com-
punerea eomisiunilor interimare.
www.digibuc.ro
I secretari de Stat la Departa-
mentele Industriei *i Comertti-
lui *i Justitiei,
Având in vedere avizul Consi-
liului Legislativ Nr. 41 din 7 A-
prilie 1938;
Având in vedere jurnalul
Consiliului de Ministri Nr. 710,
incheiat in *edinta dela 7 Apri-
lie 1938;
In virtutea art. 46 *i 98 din
Constitutie;
Am decretat *i decrettim:
Art. I. Articolul 139 din legea
pentru infiintarea Consiliului
Superior Economic *i organiza-
rea Camerelor profesionale, din
29 Aprilie 1936, se modifica,
dupá cum urmeazd:
139. Comisiunile interimare
ale Camerelor de comert si de
industrie, se vor compune din
4-6 membri, dui:a importanta
economic& a Circumscriptiei Ca-
merei respective.
Confirmarea membrilor se va
face de Ministerul Industriei *i
Comertului, dup& recomandarea.
fticutá de reprezentantul autori-
tatii locale, care pe a sa räs-
pundere *i in colaborare cu re-
prezentantii Asociatiunilor pro
fesionale locale, recunoscute ca
atare si a Báncii Nationale a
României, va propune Ministe-
rului pe membrii comisiunii, de
preferintä, membri cu drept de
vot, eligibili ai Camerei *i din-
tre cei care activeaz& in mod
permanent in ramura comer-
cialá sau industrialit
Proportia intre comercianti si
industria% va fi cea determi-
natä de situatia comertului *i
industriei locale.
Comisiunea l*i va alege din
sânul ei un pre*edinte *i un vi-
cepre*edinte.
Comitetul de directie se corn-
pune din pre*edinte, un mem-
bru ales din sdnul comisiei *i
secretarul Camerei.
 8 AprilIe 1938
Comisiunile interimare au a-
celea*i atributiuni i puteri ca
Consiliile de administratie
alese.
Comisiunile interimare vor
delibera, in mod valabil, cu ma-
joritatea absolutg a membrilor
ce le compun.
Hotdririle se iau cu majori-
tatea membrilor prezenti.
Art. II. Presedintele Consiliu-
lui Nostru de Mini*tri *i minis-
tri No*tri, secretari de Stat la
Departamentele Industriei si
Comertului si Justitiei, sunt in-
särcinati cu aducerea la hide-
plinire a dispozitiunilor prezen-
tului decret.
DECRET
pentru desfiinfarea Comisiunii comerfului
exterior Ili infiinfarea unui Comitet
administrativ Ili a Comisiunii pentru
reglementarea importului
DIN 8 APRILIE 19381)
Asupra raportului ministrului
Nostru, secretar de Stat la De-
partamentul Industriei *i Co-
mertului;
Având in vedere jurnalul Con-
siliului de, Mini*tri, Nr. 709, in-
cbeiat in sedinta dela 7 Aprilie
1938,
Am decretat *i decret&m:
1. Pang la desávarsita orga-
nizare a Ministerului Economiei
Nationale, Comisiunea de indru-
mare i supraveghere a comer-
tului exterior, ce functioneazá
pe langa Directiunea reglemen-
tgrii comertului exterior din Mi-
nisterul Industriei i Comertu-
lui, se desfiinteazg.
2. Atributiunile Comisiunii
1) Deeret Regal sub Nr. 1.475 din
1938, pentru. apliearea unei parti
din noua organizare a Ministerului
Eeonomiei Nationale (pag. 474, meet
vol), s'a publieat in Monitorul Ofi-
cial, p. I, Nr. 82 din 8 Aprilie 1939.
www.digibuc.ro
479
mentionate la articolul prece-
dent, tree asupra unui Comitet
administrativ, compus din:
a) Un reprezentant al Ministe-
rului Agriculturii *i Domeniilor;;
b) Un reprezentant al Minis-
terului Finantelor;
c) Un reprezentant al Minis,
terului Inclustriei si Comertu-
lui;
d) Un reprezentant al Minis-
terului Apgrgrii Nationale, at
Ministerului Aerului i Marinei;
e) Un reprezentant al Bi Inca-
Nationale a României.
3. Pentru a se putea cunoaste .
mai indeaproape cerintele dife-
ritelor categorii de importatori,,
atat din punct de vedere al des-
voltgrii activitiltii lor economice%
cat si din punct de vedere al in-
lesnirii normelor privitoare la
reglementarea importului, se in-
fiinteazg, o Comisiune cu urmg-
toarea alcgtuire;
a) Un reprezentant al Uniu-
nii Camerelor de comert *i de.
industrie;
b) Un reprezentant al Came-
rei de industrie si comert, Eu-
cure*ti;
c) Un reprezentant al Uniu-
nii generale a industria*ilor Ro-
mani;
d) Un reprezentant al Uniu-
nii Camerelor de agriculturg;
e) Un reprezentant al Minis-,
terului Industriei *i Comertu-
lui;
f) Un reprezentant al Ministe-.
rului Afacerilor Sträine;
g) Un reprezentant al Band
Nationale a României.
Aceastg comisiune isi va da a-
vizul situ la convocarea minis-
trului industriei *i comertuluk
asupra tuturor chestiunilor In
legiiturg cu importul márfurilor-
de orice naturg i provenientg,
asupra mijloacelor de indru-
mare a importului, precum
asupra oricgror mgsuri de su,
480 9 Apri Ile 1938
praveghere ai reglementare a
Iui.
4. Comitetul administrativ
dela art. II, precum ai comisiu-
nea dela art. III de mai sus, vor
fi prezidate de secretarul gene-
ral in atributiunile cdruia se
and. Directiunea reglementdrii
comertului exterior.
Comitetul administrativ ai Co-
misiunea susmentionatd, vor a-
\Tea un secretar care va face lu-
crdrile de cancelarie respective.
5. Membrii ai secretarul Co-
mitetului Administrativ dela
Rrt. II i ai Consiliului dela art.
III de mai sus, se vor numi
prin decret regal, dui:4 propu-
nerea Ministerului Industriei
Comertului.
6. Comitetul administrativ ai
Comisiunea dela articolele pre-
cedente, pot lucra valabil, cu
prezenta a jumdtate din numä-
rul membrilor i hotárt cu ma-
joritatea membrilor prezenti.
7. Orice dispozitiuni din de-
crete regale, jurnale ale Consi-
liului de Ministri sau deciziuni
tninisteriale, contrare prezentu-
lui decret, sunt ai rdmân abro-
gate.
8. Ministrul nostru, secretar
de Stat la Departamentul In-
dustriei ai Comertului este In-
särcinat cu aducerea la indepli-
nire a dispozitiunilor prezentu-
lui decret.
DECRET-LEGE
Ventru modificarea unor dispozifiuni
tin Decret-lege pentru desfiintarea
comunititii Universitatea Säseasci"
fnfiintarea asezimântului
Mihai Viteazul"
DIN 9 APRILIE 1938 1)
Asupra raportului preaedinte-
lui Consiliului Nostru de Minis-
tri, ai al ministrului Nostru se-
1) I. D. R. sub Nr. 1.483 din 1938,
dat in baza art. 98 din Constitutie,
www.digibuc.ro
cretar de Stat la Departamentul
Educatiunii Naitonale, Cultelor
Artelor cu Nr. 1.060 din 1938;
Vdzând jurnalul Consiliului
de Ministri Nr. 713 din 1938;
Wizand avizul Consiliului Le-
gislativ Nr. 44 din 1938;
In temeiul art. 98 din Consti-
tutiune,
Am decretat §i decretAm:
Modificarea decretulni-lege Nr.
2.420 din 1937
Art. I. Dispozitiunile art. 3 din
decretul-lege Nr. 2.420 din 1937,
privitor la desfiintarea aaezd-
mântului Cultural Mihai Vitea-
zul", se modified cum urmeazd:
Administratia acestor bunuri
se va face de Arhiepiscopia or-
todoxd a Sibiului, prin organele
ei legale, dupd normele legii ai
statutului pentru organizarea
bisericii ortodoxe rorndne.
Art. II. Se abrogd dispozitiu-
nile art. 4 ai 5 din Decretul-Lege
Nr. 2.420 din 1937.
DECRET-LEGE
pentru emiterea Imprumutului de conso-
lidare 41/2 (Funding) al C. A. M.
DIN 9 APRILIE 1938 1)
Asupra raportului preaedinte-
lui Consiliului Nostru de Minis-
tri ai miniatrilor Noatri secretari
de Stat la Departamentele Fi-
s'a publieat in Monitorul 0 ficial, p.
I, Nr. 83 din 9 Aprilie 1938. El mo-
difici art. 3, 4 si 5 din Decret-lege
dela 3 Iunie 1937, pag. 1351, vol.
XXV, p. II. A se vedea i Legea
initiaili, din 1 Iunie 1937, la pig.
345, acelasi vol., precum i Rectifi-
carea din 30 August 1937.
Ulterior, aceastil Lege a mai fost
modificatii prin Decret-lege din 7
Mai 1938, aflat in aeest vol.
1) I. D. R. sub Nr. 1.391 din 1938,
dat in baza art. 98 din Constitutie,
 9 AprIlie 1938
nantelor si Justitiei Nr. 503.202
din 30 Martie 1938;
Avand in vedere jurnalul Con-
siliului de Ministri Nr. 689 din
30 Martie 1938;
Pe baza dispozitiunilor art. 98
din Constitutiune,
Am decretat si decretäm:
Art. I. Jurnalul Consiliului Mi-
nistrilor cu Nr. 89 din 1938 se
aprobti de Noi.
Art. IL Se autorizA Casa Au-
tonomrt a Monopolurilor sa emitti
un Imprumut de Consolidare a-
mortizabil 41/20/0 1934, in valoare
nominalá de lei 421.015.000 sau
frs. fr. 624.277.250, sau E 803.460,
pentru consolidarea restului ne-
pltitit din cuponul Nr. 5, cu sca-
denta 1 Octornvrie 1933 al Impru-
mutului de Desvoltare 71/20/0 1931
si din cuponul Nr. 10 cu sca-
denta 1 Februarie 1934 al Im-
prumutului de Stabilizare 7Vo
1929.
Imprumutul va fi guvernat de
conditiunile publicate in Moni-
torul Oficial Nr. 268 din 19 No-
emvrie 1937, si de conditiunile
imprimate pe obligatiuni.
Art. III. Presedintele Consiliu-
lui Ministrilor si rninistri Nos-
tri secretari de Stat la Departa-
mentul Finantelor si Justitiei
sunt insärcinati cu aducerea la
Indeplinire a prezentului decret.
EXPUNERE DE MOTIVE
la Decretul-Lege pentru autori-
zarea Casei Autonome a Mono-.
polurilor de a emite un impru-
mut de consolidare, amortizabil
41/2%-1934, 11 valoare nominalet
de lei 421.015.000
Avem onoare a supune cunos-
tintei dv-strä crt, in conforrnitate
s'a publicat in Monitorul 0 ficial, p.
I, Nr. 83 din 9 Apriie 1938. A be
vedea si Acordul pentru obligatiile
4% C. A. M., din 19 Noemvrie 1937,
la pag. 2243, vol. XXV, p. II.
C. Ilamongiu, vol. XXVL 31.
www.digibuc.ro
481
cu conventia din 1934, privitor la
serviciul Imprumuturilor sale,
Casa Autonornii a Monopolurilor
urmeaza s5, emitá Obligatiuni de
Consolidare 4V20/0 (funding) pen-
tru a achita jumrttatea neplAtità
din cuponu: scázut la 1 Februa-
rie 1934 (Imprumutul de Stabi-
lizare) si cuponul sa.zut la 1 Oc-
tomvrie 1933 (Imprumutul de
Desvoltare).
Conform conventiei, Obligatiu-
nile de Consolidare (funding) ur-
meazá sá fie liberate in lei, franci
francezi si lire sterline si sd fie
de o singurá emisiun^, având
dreptul de circulatie in toate ta-
rile in care sunt pltitibile Oblige-
tiunile Imprumutului de Stabili-
zare si cele cle Desvoltare.
Emiterea obligatiunilor de con-
solidare a tot intarziat din cauzá
cl diferitele Asociatii de Purtá-
tori au cerut diverse adaptári in
textul obligatiunilor si In condi-
tiunile de emitere, pentru a co-
respunde dispozitiilor legale din
tara respectivá si intereselor spe-
ciale ale purtAtorilor. Unele trtri,
cum este Elvetia, au si renuntat
la obligatiunile funding, fäcand
un alt aranjament cu C. A. M.
In Romania insá purtgtorii re-
clana insistent emiterea obliga-
tiunilor si credem cii este cazul
sä se procedeze la emitereu oon-
gatiunilor de Consolidare 41/20/0
ale C. A. M., urmand a se elibera
purtiltorilor din Romania ime-
diat, iar celor ain alte OH pe
mäsurii ce se vor stabili condi-
tiunile tehnice de emisiune.
Am onoare a vä ruga deci d-lor
ministri srt binevoiti a semna a-
laturatul jurnal prin care se
aprobti ca in virtutea acorduri-
lor din 24 Iulie 1934, publicate in
Monitorul Oficial Nr. 56 din 7
Martie 1935, Casa Autonomá a
Monopolurilor Regatului Roma-
niei sa emitI un Imprumut de
Consolidare amortibil 4V20/o 1934
4S2 II Apri lie 1936
in valoare nominal& de frs. fr.
64.277.250, sau lei 421.015.000,
sau 803.460., guvernat de con-
ditiunile publicate in Monitorul
Oficial Nr. 268 din 9 Noemvrie
1937, si de cele imprimate pe
DECRET-LEGE
pentru modificarea art. 3 ci 7 din Legea
Eforiei Generale I. 0- V.
DIN 11 APRILIE 1938 1)
Asupra raportului presedinte-
lui Consiliului Nostru de Ministri
si ministrilor Nostri secretari de
Stat la Departamentele Justitiei
si Muncii, MnAttitii si Ocrotiri-
lor Sociale, cu Nr. 171.188 din 30
Martie 1938;
Vazând jurnalul Consiliului
Nostru de Ministri, cu Nr. 586
din 21 Martie 1938, si avizul Con-
siliului Legislativ cu Nr. 12 din
17 Martie 1938,
Am decretat si decrettim:
Art. /. Se aprobti urmätorul
decret-lege, pentru modificarea
unor articole din legea pentru or-
ganizarea Eforiei Generale a In-
valizilor, Vtiduvelor si Orfani-
lor din Rázboiu a Fostilor Lup-
precum si a membrilor tu-
turor organizatiilor prevtizute in
legea de pensionare I. O. V., pu-
blicatd in Monitorul Oficial Nr.
54 din 6 Martie 1937.
Art. unic. Art. 3 si 7 din
legea pentru organizarea Efo-
riei Generale I. O. V. F. L. se
modificä, dupti cum urmeaza:
3. Eforia General& I. O. V. F.
1) I. D. R. sub Nr. 1.417 din 1938,
s'a publicat in Monitorul Oficial p.
Nr. 84 din 11 Aprilie 1938. A se ve-
dea art. 3 si 7 ce se modifick in Le-
gea pentru organizarea Eforiei Ge-
nerale I. O. V., din 6 Martie 1937,
l. pag. 243, vol. XXV, p. I, precum
si Regulamentul de aplicare, din 12
lulie 1937, pag. 1508, acelasi vol.
www.digibuc.ro
L. este un organ de Stat, cu per-
sonalitate juridicg, având drep-
tul de a primi donatiuni si le-
gate, precum si a administra pa-
trimoniile, fondurile si tot ceea.
ce i se va pune la dispozitia sa.
De asemeni va putea vinde
irrobilele neproducatoare de ve-
nituri sau care nu se pot utiliza
in scopul pentru care au fost
afectate, fie din cauza degrada-
rii lor, fie din orice alto cauze
care le-ar face sä nu mai cores-
pundä menirii lor.
Sumele rezultate din aceste
vânztiri vor fi destinate de catre
Eforia General& I. O. V. F. L.,
Pxclusiv cumptirárii sau con-
struirii de ¡mobile, care sä co-
respundl actiunii de asistenta.
urmárit& de Eforia General& I.
O. V. F. L.
7. In cazul când organele in-
stituite de prezenta lege vor con-
stata nereguli si abateri in sar-
cina formatiunilor enumerate la
art. 5 si 6 din lege, Ministerut
Muncii, Stin&ttitii si Ocrotirilor
Sociale, va dispune suspendarea.
sau disolvarea consiliului de ad-
ministratie, sau a organului si-
milar, iar in cazul de abateri
grave, va dispune desfiintarea
formatiunii gäsitá in
Refuzul din partea reprezen-
tantilor acelor formatiuni de a
pi ezenta organelor, prevtizute de
legea de fatä, i egistrele, actele
justificative si documentele, re-
fuzul de a le da informatiunile
si datele necesare operatiunilor
sale, precum si neindeplinirea
in total sau in parte a vreuneia
din obligatiunile previlzute din
t. 5 din lege, atrage suspenda-
rea sau disolvarea consiliului
de administratie sau a organului
s:milar al formatiunii in culpd.
Atât in cazurile prevttzuie de
art. 22 din legea persoanelor ju-
ridice, cat si in cazurile prevä,
 11 Apr Die 1938
zute de acest articol si de regu-
lamentul legii de organizare a
Eforiei Generale I. O. V. F. L.
si pe baza actelor ce se vor in-
tocmi, conform prescriptiunilor
acelui regulament, dupii ce se
va lua avizul conform al efori-
lor, prevazuti la art. 4 din lege,
Eforia Genera lä I. O. V. F. L.
va prezenta Ministerului Mun-
cii, Srmatiltii si Ocrotirilor So-
ciale procesul-verbal, intocmit
in aceastil privintti, propunänd
dupil gravitatea cazului, fie des-
fiintarea completá a formatiu-
nii aflate sub controlul Eforiei
Generale I. O. V. F. L. si gdsitrt
In neregulrt, fie disolvarea sau
suspendarea consiliului de ad-
ministratie sau organului simi-
lar al acelei formatiuni.
Ministerul Muncii, Srtnrttätii
si Ocrotirilor Sociale, avänd in
vedere dosarul in cauzl si pro-
cesul-verbal al Eforiei, va ho-
tart pe cale de deciziune minis-
teriald si dupil gravitatea fap-
telor, fie desfiintarea completà
a formatiunii, fie numai disol-
varea sau suspendarea consi-
liului de aclministratie, sau a
organului similar al acelei for-
matiuni.
In caz de desfiintare, Ministe-
rul Muncii, Si InAtitti st Ocroti-
rilor Sociale va stabili si moda-
litatea lichidririi 'formatiunii.
In caz de suspendare sau di-
solvare a consiliului de admi-
nistratie sau a organului simi-
lar, Ministerul Muncii, Sändt5.-
tii si Ocrotirilor Sociale va numi
o comisiune interimar5., compu-
sit din 3-7 nianbri, alesi din-
tre membrii formatiunii respec-
tive, care va indeplini toate in-
datoririle ce i se vor fixa prin
deciziunea ministeriala.
Decinunile Ministerului Mun-
cii, Sanatatii si Ocrotirilor So-
ciale sunt executorii. Contra a-
cestor deciziuni, formatiunile
www.digibuc.ro
483
respective vor avea deschisä ea
lea contenciosului administra-
tiv, conform art. 78, alin. 1, ai
nouei Constitutii, la Curtea de
kpel din circumscriptia careia
iace parte formatiunea.
Art. .11. Pt esedintele Consilio -
lui Nostru de Ministri si minis-
rii Nostri secretari de Stat la
Departamentele Muncii,
si Ocrotirilor Sociale Jus-
titiei, sunt insilrcinati cu execu-
tarea dispozitiunilor prezentului
decret-lege.
DECR ET-L EC E
pentrn autorizarea orasului Reghin
sä contracteze un imprumut
DIN 1 1 APRILIE 1938 1)
Asupra raportului ministrului
Nostru secretar de Stat la De-
partamentul de Interne, hire-
gistrat sub Nr. 38.924 din 1937,
Avâncl In vedere jurnalul Con-
siliului de Ministri Nr. 3.881
din 1937;
In virtutea art. 14 din legea
pentru unificarea si simplifica-
i ea milsurilor financiare excep-
tionale si sub rezerva ratified-
rii ulterioare a Corpurilor le-
giuitoare,
Am decretat si decretrtm:
J. Se autorizit Comisiunea in-
terimard, a orasului lieghin din
judetul Mures, sá contracteze un
imprumut in suml de 10.000.000
lei dela Casa Nationalg de Eco-
nomii si Cecuri postale, Cassa
de Depuneri si Consemnatiuni,
Creditul judetean i comunal,
sau orice institutie de credit de
Stat sau particulard sau dela
orice persoane particulare, a-
1) I. D. R. sub Nr. 4.281 din 1937,
dat in baza Legii deplinelor puteri
(pag. 899, vol. XXV), s'a publieat
in Monitorul Oficial, p. I, Nr. 84
din 11 Aprilie 1938.
484 12 Aprille 1938
valid dreptul de a emite si o-
bligatiuni comunale pentru rea-
lizarea Imprumutului, cu veni-
turile ordinare Inscrise In bu-
getul general al orasului, In
scopul continuArii lucrilrilor de
pavaj, apaduct si canalizare ale
acelui oras.
2. Ministrul Nostru secretar
de Stat la Departamentul de In-
terne este Insarcinat cu aduce-
rea; la fndeplinire a dispozitiu-
nilor din prezentul decret.
DECRET-LEGE
pentru modificare de articole
din Codul Justitiei Militare
DIN 12 APRILIE 1938 1)
Asupra raportului presedinte-
lui Nostru al Consiliului de Mi-
nistri si al ministrilor secretari
de Stat la Departamentele A-
pt-midi Nationale si Justitiei,
sub Nr. 334 din 8 Aprilie 1938,
Având In vedere dispozitiunile
art. 46, alin. 7, din Constitutia
1938;
VAzând jurnalul Consiliului
de Ministri Nr. 716 din 8 Apri-
lie 1938,
Am decretat si decretAm:
E. Se aprobA de Noi, modifi-
carea art. 177, 210, 254, 257 si
429 din codul justitiei militare,
dupA cum urmeazA:
Art. 177. Generalul, coman-
dant, luând cunostintA de actele
procesele-verbale trimese de
1) I. D. R, sub Nr. 1.509 din 1938,
dat in baza art. 46 din Constitutie,
s'a publicat in Monitorul Oficial,
p, 1, Nr. 85 din 12 Aprilie 1938. El
modificii mai multe articole din Co-
dul justitiei militare, din 20 Mar-
tie 1937, pag. 404, vol. XXV, p. I.
A f3e vedea i Decret-lege pentru a-
pärarea ordinei in Stat, din 15 A-
prilie 1938, in [west vol.
www.digibuc.ro
Ministerul public din subordine,
va putea, dura caz:
a) Sà ordone completarea cer-
cetilrilor preliminare;
b) Sá claseze afacerea;
c) SA dea ordin de urmArii
d) In caz de incompetintä sà
trimeatá afacerea instantei corn-
petinte;
e) In cazul infractiunilor ce
revin In competinta tribunale-
lor militare In baza legii stdrii
de asediu sau altor legi spe-
ciale, sà ordone trirneterea di-
rect In judecath a delictelor si
contraventiunilor, oridecâteori
instructia judiciarA n'ar mai fi
necesard, hotlirind totodatA a-
supra judecArii sub stare de a-
rest sau nu a invinuitior. In caz
de arestare, mandatul se emite
de parchetul militar, farA con-
firmare si fArtt cale de atac.
Art. 210. Când judecAtorul
va socoti cá instructia este ter-
minatA va lua un ultim intero-
gator Invinuitului, punându-i In
vedere faptele imputate lui, ca
lificarea lor si* dovezile care
s'au adunat cu ocaziunea in-
structiei.
La acest interogator va fi
fatA Invinuitul i apArgtorul
sau.
In acest scop, judecritorul de
instructie militar va cherna pe
hivinuit cu eel putin 4 zile fna-
inte de ziva care se va fixa
pentru acest interogator; i se va
pune In vedere cA are dreptul
aleagA un apArAtor, fi va
comunica numele apArAtorului.
din oficiu, desemnat de prese-
dinte si fl va fnstiinta cA el sau
aparatorul sdu au dreptul sut
ia cunostintA de dosar, din acel
moment.
Despre aceastA formalitate va
fncheia proces-verbal, care se va
comunica si procurorului mili-
tar.
Art. 254. Presedintele, dupil
 12 Aprile 1938
ce fixeaza termenul de judecatd,
dispune citarea invinuitului cu
cel putin 4 zile inainte de Jude-
catd.
La prezentarea acestuia, Si no-
tified data fixatd pentru jude-
care si Si face cunoscut faptul
pentru care este dat In judecatd,
precum si lista martorilor, in-
formatorilor sau expertilor pe
care acuzarea cere a fi chemati,
Intrebiinclu-1 deci are si el de
propus martori, informatori sau
experti în descarcare.
Martorii, informatorii sau ex-
pertii vor putea fi i dintre cei
care nu au fost ascultati la in-
structie.
Nu se vor cita decât acele per-
soane a caror adresd a fost com-
plet ariltatd, iar lista acestora
se va propune la grefa cel mai
târziu 2 zile dupd Indeplinirea
de dare presedinte a formalitil-
tilor prevdzute In acest articol.
Art. 257. Lipsa notificdrii
listei martorilor propusi, pre-
cum si nerespectarea termenu-
lui de 4 zile, Indreptiiteste pe In-
vinuitul a cere dela instanta de
juclecatd. amânarea pricinii, pen-
tru a se Indeplini aceste forma-
litati.
Art. 429.Termenele cuprinse
ln legea de fata se socotesc pe
zile libere.
Pentru infractiunile ce revin
in competinta tribunalelor mili-
tare in virtutea legii starii de a-
sec(iu. sau altor legi speciale,
termenele se reduc la jumdtate.
2. Toate afacerile aflate In
curs de instructie la data pro-
mulgarii prezentului decret-lege
si revenite In competinta tribu-
nalelor militare, in baza legii
stdrii de asediu sau altor legi
speciale, pot fi trimese de cdtre
generalii comandanti ai circum-
scriptiunilor judiciare, direct In
judecatil, pe baza incheierii ju-
www.digibuc.ro
485
decdtorului de insttuctie si con-
cluziunilor procurorului militar.
Totodatil ei vor hotäri asupra
judecarii sub stare de arest, sau
nu, a invinuitilor, care nu se
Mid sub puterea unui mandat
de arestare preventiv.
3. Toate dispozitiunile con-
trarii prezentului decret-lege
sunt si rdmân abrogate.
4. Presedintele Nostru al Con-
siliului de Ministri si ministrii
Nostri secretari de Stat la De-
partamentele Apärilrii Nationale
si Justitiei, sunt insdrcinati cu
executarea prezentului decret-
lege.
DECRET-LE6E
pentru distinetii exceptionale pentru
Write de Rizboiu"
DIN 12 APMLIE 19381)
Asupra raportului presedinte-
lui Nostru al Consiliului de MI-
nistri si al ministrilor Nostri se-
cretari de Stat la Departamen-
tele Apardrii Nationale, Aerului
si Marinei si Justitiei, sub Nr.
62.460 din 18 Martie 1938;
Väzând jurnalul Consiliului
de Ministri Nr. 585 din 21 Mar-
tie 1938,
Am decretat si decretdm:
1. In dorinta, atât de a reda
adevárata strálucire celor mai
caracteristice si mai impund-
toare Merite de Razboiu", do-
bândite in lupte grele, sub focul
inamicului, de ofiterii i subofi-
terii ramasi In vieatil sau dece-
dati, cât si mai cu osebire de a
glorifica si trece la nemurire,
pe cei mai vrednici si mai viteji
dintre fii neamului romänesc.
Se aprobd de Noi urmátoarele:
a) Ofiterii i subofiterii dece-
dati In lupte, sub focul inami-
1) I. D. R. sub Nr. 1.302 din 1938,
s 'a publicat In Monitorul Oficial,
p. I, Nr. 85 din 12 Apriie 1938.
486
cului, sau ulterior de pe urma
rânilor mortale clobandite In
imprejuräri identice cu cei de-
cedati din aceeasi unitate, vor
putea fi ináltati In grad Post
Mortem", pe data când a avut
loc lupta i cu vechimea din a-
ceeasi datà;
b) Ofiterii rrtmasi In vieatä
sau decedati vor putea fi nu-
mitt A la Suite", in regimentele
cu care s'au distins in mod ex-
ceptional In lupte.
2. Ofiterii râmasi In vieatit
si numiti A la Suite" vor avea
dreptul sà poarte tot timpul uni-
forma acelui regiment.
3. Toate dispozitiunile con-
trare prezentului decret-lege
sunt si ramân abrogate.
4. Presedintele Nostru al Con-
siliului de Ministri j ministrii
Nostri secretari de Stat la De-
partamentele Apgrilrii Nationa-
le, Aerului si Marinei si Justi-
tiei, sunt insiircinati cu execu-
tarea decretului-lege de fatg.
DECRET-LEGE
pentru controlul mijloacelor de existentä
ale publicatiunilor periodice
DIN 13 APRILIE 1938 1)
Asupra raportului presedinte-
lui Consiliului Nostru de Minis-
1) I. D. R. sub Nr. 1.507 din 1938,
dat in baza art. 98 din Constitutie,
B 'a publicat in Monitors Oficial, p.
I, Nr. 86 din 13 Aprilie 1938. A 82
vedea in legAturä Legea asupra pre-
sei, din 13 Aprilie 1862, pag. 36,
vol. II, cu mod. 28 Iunie 1923, pag.
601, vol. XIIIXIV; de asemenea
Codul penal Regele Carol II" din
18 Marti() 1936, la pag. 3, volumul
XXIV, p. I.
Ulterior, prin Decret-lege din 16
Mai 1938, s'a prelungit termenul
prescris in art. 31 0 35.
A se vedea si Regulamentul de a-
plicare, din 15 Iunie 1938, la ordi-
nea cronologicii, in acest vol.
www.digibuc.ro
13 Apr Hie 1938
tri §i ministrilor Nostri secre-
tari de Stet la Departamentele
Justitiei j Internelor Nr. 32.265
din 1938;
Vázand jurnalul Consiliului de
Ministri Nr. 715 din 1938;
Vrtzând avizul Coniliului le-
gislativ Nr. 47 din 1938;
In temeiul art. 98 din Consti-
tutiune,
Am decretat si decretdm:
Dispozifiuni preliminare
1. Mijloacele de existentd ale
publicatiunilor periodice care
apar In tara, vor fi controlate
in conditiunile prezentei legi.
CAPITOLUL
Registrul publicáfiunilor periodice
2. Se infiinteazà pe lângd fie-
care tribunal, un registru al pu-
blicatiunilor periodice. La tri-
bunalele care au sectiuni spe-
ciale de cornert, registrul va fi
tinut de sectiunea 1-a comer-
cialh.
3. Inainte de aparitiunea
oricarei publicatiuni periodice,
proprietarul ei este obligat a face
la tribunalul locului aparitiunii
o declaratiune scrisii, care va cu-
prinde:
1. Titlul publicatiunii periodice
gradul de periodicitate;
2. Numele, prenumele i domi-
ciliul directorului ráspunzátor,
iar in lipsa acestui a reclacto-
rului raspunzAtor;
3. Arrttarea tipografiei unde
publicatiunea va fi tiprtritá;
4. Numele, prenumele si domi-
ciliul prorprietarului, iar daca
proprietar este o societate, felul,
numele, sediul, capitalul si data
actului de constituire al aces-
teia, precum i numárul sub care
societatea se afla inscris1 in re-
gistrul comertului.
5. Numele, pronumele, domici-
liul i profesiunea administrato-
 13 Apr Me 1938
rilor, directorilor si censorilor,
tlacg proprietarg este o societate,
precum i aratarea societgtilor
comerciale, industriale sau ban-
care, la care toti acestia sunt ad-
ministratori, directori, censori
sau lichidatori.
4. Presedintele tribunalului,
care primeste declaratiunea, cer-
ceteazg dacg aceasta este intoc-
mitg in conformitate cu dispozi-
Vunile art,. 3 si In caz afiirmativ
crdong inscrierea publicatiunii
In registrul publicatiunilor pe-
riodice.
5. Orice schimbare In elemen-
tele ce declaratiunea trebue sd
cuprindg, intervenitg ulterior In-
scrierii In registru, trebue decla-
ratá tribunalului, In termen de 5
dela interventrea ei. Ea va
li inscrisg In registrul publica-
tiunilor in baza unei ordonante
prezidentiale.
CAPITOLUL II
Propriefafea i edifura publicafiunilor
periodice
6. Numai eetatenii români pot
fi proprietari sau editori sub
°rice forma a unei publicatiuni
periodice care apare in targ.
Actiunile societgtilor proprie-
tare sau alitoare ale unei publi-
catiuni periodice care apare in
sari-1,, nu pot apartine cleat ce-
tgtenilor români.
7. Sunt considerate sträine, In
sensul prezentei legi:
1. Societgtile proprietare sau
.editoare ale unei publicatiuni pe-
riodice care apare in %aril, dacd
Nreun administrator, director sau
censor, nu este de nationalitate
rornâng.
2. Societgtile proprietare sau
.editoare ale unei publicatiuni pe-
riodice care apare in targ, dacg
numele, pronumele, domiciliul
prof esiunea administratorilor, di-
rectorilor sau censorilor n'au
www.digibuc.ro
487
fost inscris in registrul publi-
catiunilor periodice, astfel pre-
cum prevede art. 3.
3. Societatile proprietare sau
editoare ale unei publicatiuni pe-
riodice cats apare in targ, ale cg-
ror actiuni sau participatiuni de
orice fel apartin in totul sau in
parte unor persoane fizice care
nu au nationalitatea romând,
sau unor persoane juridice care
nu indeplinesc conclitiunile de a
fi proprietare de publicatiuni pe-
riodice.
4. Societgtilé care au primit
pentru intretinerea pubicatiuni-
lor lor periodice, apgrând in tard,
sume de bani sau alte foloase
materiale dela strgini, inteun
mod interzis de pi ezenta lege.
8. Strainii care vor dobandi
fgrg voie, actiuni sau participa-
tiuni de orice fel ale unei socie-
trio proprietare sau editoare de
publicatiuni periodice care apar
in tard, cum si strainii care farg
voie vor dobandi dreptul de pro-
prietate sau editurg a unor ase-
menea publicatiuni, sunt obli-
gati sg le declare parchetului
tribunalului, unde publicatiunea
periodicg, este inscrisg in regis-
tru, in termen de o lung dela
dobândirea lor si sg le lichideze
In termen de 2 luni, dela aceeasi
datg.
Drepturile dobânclite, nelichi-
date In termen, vor fi puse sub
administratiune fortatd si lichi-
date judecgtoreste dupg, cererea
parchetului tribunalului.
Dobândirea de bung voie, di-
rect sau prin persoang, interpusá
de cgtre strgini a unora din
drepturile aratate de alin. 1, este
nulg.
9. Directorul rdspunzátor sau
In lipsa acestuia redactorul räs-
punziitor al publicatiunilor care
apar In targ, trebue sá fie cetil-
tean romitn, sg fie domiciliat In
488 13 April le 1938

tara si sd, se buctme de toate detindtori a cel putin o zecime

drepturile dyne si politice. din capitalul social.
Numele directorului, al redac- Aceastd publicatiune se va re-
torului rdspunzator, al proprie- peta In fiecare an, in termen de
tarului publicatiunii, precum si 15 zile socotit dela adunarea ge-
numdrul de inscriere In registrul neral& a societdtii, cum si in ter-
publicatiunilor periodice, vor fi- men de 15 zile dela modificarea
gura vizibil si permanent In compunerii consiliului de admi-
fruntea publicatiunii. nistratie sau transferarea lotu-
10. Ministerul de Interne, cu rilor de actiuni, reprezentâncl cel
avizul conform al Ministerului putin o zecime din capitalul so-
Educatiunii Nationale, va putea cial.
autoriza in cazuri exceptionale 13. Orice persoaná fizicd sau
editarea publicatiunii periodice juridica, proprietard de publica-
cu caracter cultural sau tiune periodica care apare In
apartinând strdinilor. Acea- tard, cu exceptiunea proprietari-
std autorizatie poate fi retras& lor de publicatiuni periodice cu
oricând, färd motivare. caracter stiintific sau literar,
11. Orice publicatiune perio- date in editurd care apar mai
died, care apare sau urmeazd sä putin de 30 ori pe an, este da-
aparä cel putin de 30 ori pe an, toare a tine registrele obligatorii
trebue s& fie proprietatea unei pentru comercianti, cu ardtarea
societhti contituite sub forma amanuntitá a miscárii fonduri-
societátii anonime pe actiuni lor atât la venituri cât si la chel-
sau a societdtii in comanditd pe tuieli.
actiuni exclusiv consacrata pu- 14. Orice publicatiune pPrio-
blicatiunii. dick este obligat& a tipäri gra-
Actiunile societatilor consti- tuit, in numrtrul urmátor eel erii
tuite astfel vor fi nominative. toate comunicatele oficiale desti-
Girantul responsabil al publi- nate a rectifica fapte eronate cu-
catiunii periodice intrând In pre- prinse in acea publicatiune.
vederile alin. 1, va fi adminis- Rectificarea sau rdspunsul nu
tratorul-delegat al societdtii pro- va depdsi dublul articolului la.
prietare, dacd, aceasta este socie- care se referd.
tate anonima pe actiuni, admi- CAPITOLUL Ill
nistratorul sau unul din admi-
nistratori, daca societatea pro- Confrolul mijloacelor de exisfentii
prietar& este societate In coman- ale publicafiunilor periodice
dad pe actiuni. 15. Este interzis oricárui pro-
Nu intrd in prevederile acestui prietar sau editor al unei publi-
articol, publicatiunile periodice catiuni periodice care apare in
editate de asociatiunile profesio- tard, de a primi sub orice forma,
nale cu personalitate juridicd. direct sau prin persoand inter-
12. Societätile proprietare sau pusd, sume de bani sau alte
editoare de pubicatiuni periodice foloase materiale dela sträini.
care apar In tard, de cel putin Orice persoand care face parte
30 ori pe an, sunt obligate sa pu-
din redactia sau administratia
blice In primul nurnär al publi- publicatiunii sau editurii, sau
catiunii numele si pronumele din administratia societdtii pro-
administratorilor, cum si cel al prietare ori editoare si care pri-
comanditarilor sau actionarilor meste sume de bani sau alte fo-
www.digibuc.ro
 13 Apri lie 1938
loase materiale dela sträini, este
prezumatd a fi persoand inter-
push.
Publicitatea comerciald filcutd
conform tarifului normal, nu in-
trd in prevederile acestui articol.
Se socoteste tarif normal, tariful
maximal fixat pentru fiecare
ziar de cdtre Ministerul de In-
terne, la inceputul fiecdrui an,
cu avizul unei comisiuni corn-
pusit din reprezentantil Sindi-
catului proprietarilor de publica-
tiuni periodice din tail", prese-
dintele Uniunii Camerelor de co-
mert si industrie, ori Inlocuito-
rul salt si presedintele Camerei
de comer% si industrie din Bucu-
resti, sau Inlocuitorul sdu.
16. Este interzis a se distribui
sume din fondurile secrete ale
Statului, judetelor, comunelor
sau oricdror alte institutiuni pu-
blice, fie direct, fie prin persoane
interpuse, oricdrei publicatiuni
periodice precum si ziaristilor
sau publicistilor In aceastd, call-
tate.
Aceastil interzicere nu se a-
plied publicatiunilor tipdrite In
strilindtate.
17. Societdtile proprietare sau
editoare de publicatiuni perio-
dice, care apar cel putin de 30
ori pe an, In tard, sunt obligate
sd publice In primul trimestru
al fiecdrui an bugetar, In publi-
catiunile lor, cifra mijlocie a ti-
rajului acestora In anul prece-
dent, Impreund cu bilantul In-
cheiat In forma ce se va stabill
pr'n regulament.
18. Sunt socotite drept mij-
loace bänesti licite, numai su-
mele incasate de publicatiunile
pei iodice din abonamente, van-
zári cu numárul, vânzarea ma-
culaturii, publicitate, fructele ca-
pitalului social si credite.
Publicitatea, In afar& de cea
filcutá pentru institutiunile pu- rect sau prin persoane
blice, se va socoti, tindndu-se puse actiunii sau participatiunt
www.digibuc.ro
489
seamh. ca cifra ei sd nu depit-
seasch. tariful maximal prevd-
zut de art. 15.
Nu se va tine seamd de mijloa-
cele bdnesti rezultdnd din abo-
namente In straintitate, care de-
pdsesc 20 la sutrt din cifra mij
locie a tirajului anual al publi-
catiunii.
Realitatea operatiunilor de cre-
dit acordate publicatiunilor pe-
riodice va fi expertizatd de un
delegat special al Ministerului
Finantelor, dupd cererea Minis-
terului Justitiei. Se va tine sea--
ma de garantiile pe care plasa-
mentul facut prin creditul acor .
dat publicatiunii le oferd credi
torilor.
Orice alte mijloace bdnesti
sunt socotite incite si cad sub,
prevederile art. 15.
CAPITOLUL IV
Sanctiuni
19. Cei care nu Indeplinesc o
bligatiunile prevázute de art. 3,,
5 si 9, precum si cei care fac de-
claratiuni false sau incomplete
se pedepsesc cu sanctiunea pre,
vdzutá de art. 575 din codul pe-
nal Regele Carol al II lea.
20. Nepublicarea comunicate-
lor oficiale In conditiunile art,
14, se pedepseste, potrivit art.
577 din codul penal Regele Caret
al II-lea.
21. Se pedepseste cu Inclii-
soare corectionald dela 3 luni la.
un an si amendd de 10.000 lei,.
fdrá ca aceastd pedeapsd sd
poatá fi redusd prin acordare de-
circumstante atenuante, sträinii,
persoane fizice si societatile, so,
cotite ca strdine de prezenta_
lege, care:
1. Sub orice forma tiparesc
publicatiuni periodice.
2. Dobândesc de bund voie, di,
490 13 April le 1938
de orice fel ale unei societäti edi-
toare sau proprietare de publi-
catiuni periodice, care apar in
tarä.
3. Omit sä faca declaratiunea
prevazutä de art. 8.
Dacd cifra tirajului mijlociu
depiiseste 1.000, amenda va fi
sporitä cu 1.000 lei pentru fiecare
sutä de exemplare inceputii.
22. Acei cai e nu indeplinesc
formalitätile si publicatiunile
preväzute de art. 11, 12 si 17, in
termenele legale, precum si cei
care, in cazurile previlzute de
art. 2 si 17, publicil date false
sau incomplete, se pedepsesc cu
amendil dela 10.000-100.000 lei,
iar j caz de recidivä, cu inchi-
soare corectionalä dela 3 luni la
1 an.
23. Proprietarii sau editórii
de publicatiuni periodice care
calcd preveclerile art. 15, se pe-
depsesc cu inchisoare corectio-
nail dela 6 luni la 2 ani si cu a-
menda de 10.000 lei, färd ca acea-
stä pedeapsä sil poatä fi redusä
prin acordare de circumstante a-
tenuante.
Dacd cifra tirajului mijlociu
depaseste 1.000, amenda va fi
sporità cu lei 1.000 pentru fie-
care sutà de exemplare inceputä.
In cazul ascunderii sumelor de
bani sau altor foloase materiale
primite dela sträini, amenda nu
"va putea fi mai midi decât va-
loarea acestora.
24. Acei care nesocotesc dis-
pozitiunile art. 16 din prezenta
lege, se considerä mituitori si se
pedepsesc potrivit art. 250 din
codul penal Regele Carol al
II-lea.
Ziaristii si publicistii care in-
cala dispozitiunile art. 16 se con-
siderä mituiti si se pedepsesc po-
trivit art. 251 din codul penal
Regele Carol al II-lea.
25. Ministerul de Interne,
www.digibuc.ro
poate interzice aparitia si räs-
pândirea publicatiunilor perio-
dice, care contravin dispozitiuni-
lor acestei legi, In special, cänd
ele sunt socotite publicatiuni
sau sustinute de straini.
Executarea dispozitiunilor Mi-
nisterului de Interne se va face
de ciltre organele Ministerului
public, dupg cererea Ministeru-
lui Justitiei.
26. In cazul ascunderii fon-
durilor dobândite, direct sau prin
persoane interpuse, dela sträini,
impozitul comercial pe intreg a-
nul respectiv va fi dublat.
Stabilirea impunerii se va face
dupil ramânerea definitivd a Ito-
de condamnare.
27. Când proprietatea sau edi-
tura unei publicatiuni periodice
apartine uneri societäti comer-
ciale, ráspunderea penalI se va
stabili, potrivit dispozitiunilor
art. 575, alin. 2, din codul penal
Regele Carol al II-lea.
In acest caz, pe lânga sanctiu-
nile aratate mai sus, societatea
poate fi disolvatá prin jurnalul
Consiliului de Ministri.
CAPITOLUL V
Cornpetenter
28. Tribunalul, in registrul cil-
ruja publicatiunea periodicá este
Inscrisl, este singur competint
a stabili dacA publicatiunea tre-
bue sau nu O. fie considerata ca
straind in sensul prezentei legi.
Tribunalul va hotdri, in urma
sezisdrii lui de cätre Ministerul
publi c.
Judecarea actiunilor de acest
fel se va face de urgentá si cu
precádere.
Para ce tribunalul, va statua
asupra cererii, Ministerul de In-
terne poate suspenda aparitia
publicatiunii.
29. Abaterile dela prezenta
lege se vor judeca potrivit regu-
 13 Aprilie 1938
lelor de competintd prevdzute de
art. 27 din Codul de procedurd
penala Regele Carol al II-lea.
CAPITOLUL VI
Urrniirire
30. $ef ii parchetelor tribune-
lelor sau cu delegatia acestora
procurorii sunt indatorati a cer-
ceta din 3 in 3 luni, registrele In-
treprinderilor, spre a stabili deed
dispozitiile legii sunt respectate.
Atât membrii parchetului cat
§i inspectorii financiari, au cd-
derea s constate infractiunile
prevAzute de aceastd lege.
Proprietarii publicatiunilor pe-
riodice sunt obligati a le pune la
dispozitie registrele, documentele
§i orice corespondentd de care a-
cestia ar avea nevoie.
Actele ce se vor incheia vor fi
trimise Ministerului Justitiei. Ac-
tiunea publicil nu se poate des-
chide decât pe baza ordinului a-
cestuia.
CAPITOLUL VII
Dispozifiuni fransiforii 0 finale
31. Proprietarii de publica-
tiuni perioclice existand la data
publicdrii acestei legi, sunt inda-
torati a face declaratiunea pre-
vdzutd, de art. 3 in termen de
lung, 1), dela publicare, sub sane-
tiunea prevázutd de art. 575 din
coclul penal Regele Carol al
II-lea.
32. Societdtile in comandia
pe actiuni sau anonime pe ac-
tiuni, care in momentul publicd-
rii acestei legi, sunt proprietare
de publicatiuni periodice, apd-
rand in tard, cel putin de 30 ori
pe an, sunt obligate sa, se con-
formeze dispozitiunilor art. 11, In
1) Termenele de o lunä, fixat in
art. 31 si 35, s'au prelungit pawl, la
1 Iunie 1938" , prin Decret-lege din
16 Mai 1938, aflat in aeest vol.
www.digibuc.ro
491
termen de 2 luni dela publicarea
acestei legi, sub sanctiunea pre-
vazutd de art. 22.
33. Strdinii, proprietari de ac-
tiuni sau participatiuni de orice
fel, ale unei societbiti proprietare
sau editoare de publicatiuni pe-
riodice si stràinii, proprietari
sau editori de asemenea publi-
catiuni, sunt obligati ca in ter-
men de 1 lund dela publicarea
acestei legi, sä declare proprie-
tatea lor parchetului tribunalu-
lui unde publicarea periodica
este inscrisa, sub sanctiunea pre-
väzutä de. art. 21.
Ei sunt obligati sl lichideze
drepturile lor, in termen de 2
luni, dela publicare acestei legi,
sub sanctiunea prevdzutd de art.
8, alineatul 2.
34. Proprietarii de publica-
tiuni periodice, existand in tard
la data nublicdrii acestei legi,
care nu-si vor intocmi in termen
de 2 luni dela publicare regis-
trele previlzute de art. 13, se vor
pedepsi cu amencla dela lei
50.000-100.000.
35. Societätile proprietare de
publicatiuni periodice care apar
in tard in momentul publicarii
prezentei legi, cel putin de 30 ori
pe an, sunt obligate sa facd pri-
mele publicatiuni prevdzute de
art. 17, In termen de cel mult o
bind dela publicarea acestei
legi, sub sanctiunea prevdzutd
de art. 22.
36. In intelesul acestei legi, se
socoteste cd publicatiunea apare
de atâtea ori pe an, câte numere
de ordine consecutive poartä in
interval de 12 luni, .chiar decd.
publicatiunea poartd odatä mai
multe numere de ordine.
Cifra tirajului se va stabili In
madul ce se va prevede de regu-
lament.
37. Publicitatea Statului, ju-
detului, comunei sau oricarei alte
institutii publice, va fi Vacua In
492 13 Apri lie 1938
publicatiunile periodice numai
prin Presedintia Consiliului de
Ministri, care are singurá drep-
tul de a desemna ziarele In care
publicitatea urmeazá a se face.
38. Nu intrá In prevederile a-
cestei legi publicatiunile perio-
dice apartinänd persoanelor ju-
ridice de drept pubic si nici cele
ce apartin Fundatiilor Culture le
Regale sau Asezázninte/or infiin-
tate de ele.
39. Orice dispozitiuni con-
trarii prezentei legi se abrogá.
fief eratul d-lui Presedinte al Con-
siliului de Ministri, cdtre Con-
siliul de Ministri,
0 parte din presa noastrá trá-
ieste de câtva timp sub aptisa
rea unor grave suspiciuni in
leg6turd cu mijloacele ei mate-
rial° de existentil. Obiectul aces-
tor suspiciuni priveste In special
originea mijloacelor de existent&
ale anumitor organe de presà.
Dacá spre cinstea presei româ-
nesti suspiciunile nu planeazil
decât asupra unora din ziare, ele
totusi sunt de naturri a vdtáma
intregei prese. Aceastá stare de
lucruri se gäseste nu numai la
noi, iar cauza este datorit& pre-
facer'i ce presa de pretutindeni
a suferit In decursul timpului,
dela proclamarea libertùtii ei
/Ana astilzi. In locul ziarelor
,de opinie" din secolul trecut,
care träiau cu mari greutati nu-
mai din abonamente si dintr'o
publicitate foarte restransä, deci
mai mull din focul sincer al con-
vingerilor decât din alte mij-
loace, au aprtrut puternice or-
gane de pres&-din zilele noastre,
unele prea putin grijulii de va-
loarea opiniunilor ce exprimä,
dar preocupate in schimb sá va-
lorifice influenta lor asupra opi-
niei publice In scopuri potriv-
nice intereselor generale. tiul ei vinovat si care ar ame-
www.digibuc.ro
Folositä astfel, libertatea pre-
sei a incetat de a mai avea acea.
frumoas& functiune initial& de
canalizare si promovare a opi-
niunilor sincer inpArthsite, iar o
bun& parte din organele de presri
s'au transformat in simple in-
treprinderi comerciale, gata a
sustine orice pareri, f5,r5.
preocupare decât aceea a pre-
tului ce se vars& pentru aceste
servicii.
Din ziare »de opiniune", orga-
nele de presil s'au transformat
pe aceastá cale In organe de in-
fluentrt". Din tribuná de expri-
mare si promovarea opinilloi-
sincer Impartásite, numeroase
publicatiuni au devenit organe
de falsificare a opiniei publice.
S'a ajuns astfel la o rilsturnare
a rolului ce trebue sit aibd presa,
rost care a impus libertatea ei.
Intre primul si al doilea gen
de presil exist& asa dar o mare
cleosebire. Pe când prima nu va-
tam& societatii, ajutând o sá se
desvolte in mod fericit, aceast&
din urmd este periculoas& In cel
mai inalt grad pentru evolutia
satisfacátoare a unei societäti,
citci Inabuse promovarea liberrt
a convingerilor, deci, insuíi li-
bertatea presei.
Aceastri libertate este astä'zi
gray amenintat& de practici con-
damnate chiar de primii doctri-
ai libertiltii scrisului. Arti-
colul 11 din declaratia dreptu-
rilor omului, primul text care
proclamii libertatea presei, o de-
fineste ca fiind dreptul oricá:
ruia de a vorbi, scri si tipári In
mod liber, cu conditia de a ras-
punde de abuzul acestei libertati
In conditiunile stabilite de lege".
Prin urmare, din chiar prima
formulare a acestei libertäti
reese obligatia pentru Stat de a
o reglementa astfel ca abuzurile
ce ar putea decurge din exerci-
 13 Apri 11e 1938
ninta-o, sa fie strivilite; ceea ce
Inseamnd cd expresia de liber-
tate a presei" nu poate fi sino-
nimd cu aceea de impunitate
a presei", pentru manifestärile
ddundtoare interesului general
si fn special liberii exprimäri
de opinie.
WA de ce cu maturitate
politicd n'au stat mult timp la
indoiald, dupd ce au adoptat
principiul libertiltii presei, de a
formula mäsuri energice 1mpo-
triva diferitelor practici abuzive
ale acestei libertäti.
Proiectul ce supunem delibe-
ratiunii dv. urmitreste sd asi-
gure indepenclenta si demnita-
tea presei românesti; nu este
vorba nici de distrugerea, nici
de limitarea, et dimpotrivd, nu-
mai de apärarea libertätii presei.
El cautd sd Implineasca o
lipsit a legislatiei noastre prea
mult timp nesocotitA.
Statul este imputernicit sd con-
troleze de aproape mijloacele de
existentä ale organelor de presd
si de a reprima pe toti proprie-
tarii de publicatiuni care Intre-
tin aparitia acestora prin mij-
loace ilicite, menite sd fnribuse
libera exprimare sincerd pe a-
ceastd cale a opiniunilor.
Pentru fnlesnirea acestui con-
trol se iau mäsuri ca principa-
lele conditiuni de existent& ale
publicatiunilor periodice sä fie
aduse le cunostinta tuturor In
general si a Statului In special.
In acest scop, fiecare proprietar
de publicatiune periodica este
obligat ca fnainte de aparitia
acesteia, sa friscrie friteun regis-
tru zis al publicatiunilor perio-
dice, ce va fiinta pe lângd fie-
rare tribunal datele privitoare la
titlul publicatiunii, gradul de
periodicitate, numele directoru-
lui i redactorului räspunzAtor, vânzdri cu numdrul, abona-
al proprietarului, etc. mente, vânzarea maculaturii,
Tot In interesul unei cat mai publicitate, fructele capitalului
www.digibuc.ro
493
complete cunoasteri a felului de
existent& a publicatiunilor pe-
riodice, am stabilit cd proprieta-
tea celor care apar mai mult de
30 ori pe an nu poate apartine
decAt unei societriti anonime pe
actiuni sau fn comanditä pe ac-
tiuni, iar titlurile acestora tre-
bue sä fie nominative. In acest
mod se vor putea cunoaste cu u-
wrinta, persoanele carora apar-
tine o publicatiune periodicA de
acest gen. Aceleasi publicatiuni
periodice sunt obligate sd pu-
blice In primul lor nurnär nu-
mele administratorilor, coman-
ditarilor si al actionarilor, care
detin cel putin a zecea parte
din capitalul social si de a re-
peta aceastd publicatiune In fie-
care an, dupä fiecare adunare
generald, precum si dela modifi-
carea compunerii consiliului de
administratie sau transferarea.
loturilor de actiuni reprezentând
cel putin o zecime din capital.
De asemeni, ele mai sunt obli-
gate s& publice In primul tri-
mestru al fiecdrui an bugetar
cifra mijlocie a tirajului lor In
anul precedent, Impreund cu bi-
lantul. In sfArsit, orice publics-
tiune periodicd este obligatd sd.
tind registre comerciale.
Pentru a stävili orice influentd
strain& In presä, am interzia
sträinilor de a deveni proprie-
tari, sub orice forma, de bunä
voie sau MIA voie, de publica-
tiuni periodice care apar In tard.
Ei nu pot fi nici directori, nici
redactori responsabili ai aces-
tora.
Am interzis apoi publicatiu.
nilor periodice de a primi sub
orice formd, sume de bani sau
alte foloase materiale dela strd-
ini, precum si orice alte sume
In afard de cele provenite din
494 13 Apr Hie 1938
social $i credite. De asemeni am
interzis de a se distribui aces-
tora sume de bani din fondu-
rile secrete ale Statului, judete-
lor $i cornunelor. Publicatiunile
periodice, ziaristii si publicistii
nu vor putea primi sume de bani
din fondurile globale ale Statu-
lui, judetelor si comunelor de-
cat cu autorizarea Consiliului
de Ministri, publicatA prealabil
in Monitorul Oficial. In acest
mod am uimilrit sit curmrtm
gresita folosinta ce se poate face
cu fondurile Statului, judetelor
$i comunelor, dacd se distribue
presei $i ziaristilor fa.rd necesi-
tate de interes general si filra de
obiectivitate.
Pentru a stabili mai bine rrts-
punderea pentru delictele de
presrt, am prevrtzut ca girantul
responsabil al publicatiunilor
periodice care apartine unei so-
trebue s.1, fie administra-
torul-delegat sau administrato-
rul acesteia. S'a impus apoi tu-
tuturor publicatiunilor periodice
de a tipari gratuit comunicatele
oficiale,destinate a rectifica
datele eronate cuprinse in a-
cestea.
Masurile luate de proiect ur-
märesc sit zildarniceasca, orice
influent6 strainii de interesul
general al trtrii, asupra functiu-
nii presei si sa, redea acesteia
libertatea ei initiaIt, sti apere
presa de suspiciuni, care Om-
neazA gray singurului ei rost
binefticator, de a fi o tribung
sincerä a opiniei publice.
Controlul instituit de lege, nu
se va exercita asupra publica-
tiunilor periodice care apartin
Statului, judetului, comunei sau
altor institutiuni de drept pu-
blic si nici asupra acelor asoz5.-
minte carora legea le-a dat un
statut special in vederea scopu-
lui superior cultural urmärit,
cum ar fi publicatiunile perio- vrie 1933, pag. 897, vol. XXI.
www.digibuc.ro
dice ale Fundatiilor Culturale
Regale si cele ale a$ezdmintelor
create de acestea.
Rilmâne unui viitor apropiat
fixarea regimului general al
presei si eclitutii, cum si a sta-
tutului ziaristului.
Dacd sunteti de acord cu pre-
vederile proiectului, vit rug5m
a ne autoriza a-1 supune Maies-
ttitii Sale Regelui.
DECRET-LEGE
pentru scindarea catedrei de clinick
terapeutica dela Facultatea de medicini
din Bucureqti
DIN 13 APRILIE 1938 1)
Asupt a raportului Consiliului
Nostru de Ministri si rninistruI
Nostru secretar de Stat la De-
partamentul Educatiunii Natio-
nale, Cultelor si Artelor Nr.
63.249 din 1938,
Vdzand jurnalul Consiliului
de Ministri Nr. 741 din 1938;
Vázand avizul Consiliului Le-
gislativ Nr. 48 din 1938;
In temeiul art. 98 din Consti-
tutie,
Am decretat i decretAm:
1. Catedra de clinicA terapeu-
tia dela Facultatea de medicina
din Bucuresti, se scindeaza In
Catedra de clinicä terapeuticA si
Catedra de balneologie si diete-
tica.
Titularul catedrei de balneo-
logie i dietetia va avea $i con-
ducerea Institutului de balneo-
logie.
2. La intrarea In vigoare a a-
cestei legi, agregatul onorific de
balneologie si dietetica de pe
0 I. D. R. sub Nr. 1.531 din 1938,
dat In baza art. 98 din Clonstitutie,
s 'a publicat In Monitorla Of ticia, p.
I, Nr. 8 din 13 Aprilie 1938. A se ve-
dea i Regulamentul Faeultätii de
medieinil din Bueuresti, din 6 Noem-
 13 AprIlie 1938
langd Catedra de clinic& tera-
peuticd, dela Facultatea din Bu-
curesti, va fi numit profesor ti-
tular la Catedra de balneologie
dietetica.
3. Retributiunea pe exercitiul
1938-1939, pentru Catedra de
balneologie si dietetricd, se va a-
coperi din retributiunea aferentd
agregatiei, iar restul din econo-
mii realizate la personal.
CONVENTIE
pentru aprovizionarea autoritätilor pu-
blice, din cuprinsul Bucovinei, cu lemne
de foc de dire Mitropolia Bucovinei,
administratia fondului bisericesc, pe
exercitiul financiar 1938/939
DIN 13 APRILIE 1938 1)
Intre Ministerul Finantelor si
Administratia Fondului Biseri-
cesc Ortodox Roman al Bucovi-
nei, a intervenit conventia ce
urmeazd: pentru aprovizionarea
lemnelor de foc, necesare auto-
ritAtilor si institutiunilor publice
din cuprinsul Bucovinei, pe exer-
citiul financier 1938/939:
1. Fondul Religionar Ort. Rom.
al Bucovinei, se obligd sa fur-
niseze lemnele de foc necesare
institutiunilor si autoritdtilor pu-
Nice din Bucovina, In baza pre-
zentei conventiuni:
a) Fondul religionar va primi
dela Oficiul central de licitatii,
Ministerul de Finante, pand, la
1 Februarie al fiecarui an, ta-
b'oul de institutiile si autoritätile
de aprovizionat cu cantitatile
respective;
b) Fonclul religionar se va pro-
imnta In termen de 15 zile, pro-
Aceastä Conventie s 'a autorizat
prin J. C. M. sub Nr. 724 din 1938
s 'a publicat in Monitorul Oficial
p. I, Nr. 86 din 13 Aprilie 1938. A
se vedea si Conventia din 7 Iunie
1937, la pag. 1355, vol. XXV, p. II.
www.digibuc.ro
495
punând pretul de furnisare pe
localitrtti sau eventual statia C..
F. R., decà lemnéle se transpotd.
pe C. F. R., pe categoriile A, B,
C, D, E, din caietul de sarcini
tip O. R. N. H. 11, publicat In
Monitorul Oficial Nr. 183 din
193i, si cu invitarea organului
flPsemnat a incheia contractul,
c) Pretul se intelege franco-in-
stitutie, liberd de orice spese,
pentru vagonul de 10.000 kg, ase-
zate In figuri regulate, in curtea
institutiilor, sau se intelege des-
cdreat i asezat In figuri regu-
late pe rampa C. F. R., sau linie
de garaj militard, comunald,
etc., acolo unde institutiile au li-
nii de garaj;
d) Ministerul Finantelor, pe
baza avizului O. C. L., va pro-
pune aprobdrii, prin jurnalta
Consiliului de Ministri, pretu-
rile pe localitdti. Lista aprobatk
se va publica in Monitorul Ofi-
cial, iar O. C. L. va Instiinta cir-
cular unitätile respective ca
dea imediat comanda Fondului
religionar, ca aprovizionarea
se facd In timpul verii, astfel ca
rand, la 31 August toate institu-
tiile sd, fie aprovizionate;
e) Contractele se vor incheia
intre organul desemnat (le Fon-
dul religionar al Bucovinei i e-
ful autoritiltii respective, având
la bazd prezenta conventie, ca-
ietul de sarcini tip O. R. N. din
Monitorul Oficial Nr. 183 din
1931 si caietul de sarcini cu con-
ditii generale, publicate In Mo-
nitorul Oficial Nr. 127 din 1931.
Termenul de predare se va spe-
cifica Intre 1 Aprilie si 31 Au-
gust, ca astfel institutiile cum-
phrâtoare ce consurnd lemne de
foc si In timpul verii, sd nu su-
fere;
f) Ministerul de Finante va in-
terveni la Regia Autonomd C.
F. R., ca sd pund la dispozitia
fondului religionar, la cerere, va-
496 13 Apra le 1938
goanele necesare pentru trans-
.portul lemnelor, pe intreg tim-
pul verii, astfel ca sii, i se dea
posibilitatea c a lemnele sd fie
transportate la institutii, pand
la 31 August. Fondul religionar
va fi obligat ca oridecâteori
cere crtilor ferate vagoane in a-
cest scop, BA indice in cerere nu-
mele institutiei si localitatea
untie se predau lemnele, invo-
când prezenta conventie.
2. Netncheierea contractului la
limp, in teimen de 30 zile, con-
form art. 105 din legea contabi-
MAW publice, se va sanctiona
tie Ministerul Finantelor, con-
form art. 105 din L. C. P., in ce
priveste Fondul religionar si con-
form art. 225 din L. C. P., In ceea
ce priveste functionarul care a
provocat intârzierea.
3. Neexecutarea contractului
atrage sanctiunile prevhzute la
art. 104-105 din L. C. P.
4. Plata furniturii se face in
urma rceptiondrii, conform art.
108 din L. C. P., prin ordonantil
emisd asupra Fondului Biseri-
cesc Bucovinean, iar intârzierea
emiterii ordonantelor de platrt
se va sanctiona de Ministerul
Finantelor.
5. Denuntarea conventlei se
poate face numai pentru motive
determinate de legi noi, prin care
schimbat structura pärtilor.
6. Litigiile si evectiunile se tra-
lteazil in conformitate cu legea
contabilitritii publice, printr'o co-
misiune compusä dintr'un dele-
gat al Oficiului central de lici-
tatii, un delegat al Fondului Bi-
sericec din Bucovina si un dele-
gat al institutiei reclamante.
7. Prezenta conventie foloseste
obiect de regulare a raportu-
rilor Intre parti: Fondul Biseri-
ten neputând renunta la nici-
pna din clauzele stipulate mai
aus, iar renuntrtrile din partea
www.digibuc.ro
Ministerului de Finante trebu-
iesc constatate prin acte.
8. Preturile cu care se predau
lemnele, sunt cele indicate in ta-
bloul aldturat, care face parte
integrantá din conventie.
9. Prezenta conventie s'a Inche-
iat in dublu exemplar, intrând
in vigoare la data publicdrii in
Monitorul Oficial.
Lista de preturl pentru lemnele de
foe, pe care Fondul Religionar al
Bueovinei, le furniseazg. Statului, pe
exereitiul 1938/939, conform J. C. M.
Nr. 724 din 1938
Judeful Cdmpulung
Cdmpulung, calitatea A, pre-
turile pe 1938-1939, 5.000 lei per
vag.
Gura-Humorului, calitatea A,
preturile pe 1938-1939, 5.000 lei
per vag.
Vatra-Dornei, calitatea A. pre-
turile pe 1938-1939, 5.300 lei per
vag.
Vama, calitatea A, preturile
pe 1938-1939, 5.000 lei per vag.
Pojordta, calitatea A, pretu-
rile pe 1938-1939, 5.200 lei per.
vag.
Jude(ul Cernduti
Cernhuti, calitatea A, B, C,
preturile pe 1938-1939, 7.000 lei
per. vag.
Sadagura, calitatea A, B, C,
preturile pe 1938-1939, 7.500 lei
per. vag.
Zastavna, calitatea A, B, C,
preturile pe 1938-1939, 8.000 lei
per vag.
Grigore Ghica-Vodd, calitatea
A, B, C, preturile pe 1938-1939,
7.500 lei per. vag.
Pichetele de grâniceri si Vama
Cristiati, calitatea A, B, C, pre-
turile pe 1938-1939, 8.000 lei per
vag.
Cosmeni, calitatea A, B, C, pre-
turile pe 1938-1939, 7.800 lei per
vag.
 14 Apr Hie 1938
Judetul R?tdduti
RAdauti, calitatea A, preturile
pe 1938-1939, 5.500 lei per vag.
Siret, calitatea A, preturile pe
1938-1939, 6.000 lei per vag.
DornWi, calitatea A, preturile
pe 1938-1939, 6.000 lei per vag.
Vicov, calitatea A, preturile pe
1938-1939, 4.900 lei per vag.
Seletin, calitatea A, preturile
pe 1938-1939, 4.800 lei per vag.
Judetul Storojinet
Storojinet, calitatea A, B, pre-
Virile pe 1938-1939, 6.800 lei per
vag.
Vijnita, calitatea A, B, pretu-
rile pe 1938-1939, 8.000 lei per
vag.
Wiscauti, calitatea A, B, pre-
turile pe 1938-1939, 7.800 lei per
Vag.
Ciudeiu, calitatea A, B, pretu-
rile pe 1938-1939, 5.200 lei per
vag.
Petricianca, calitatea A, B,
preturile pe 1938-1939, 6.700 lei
per vag.
Adâncata, calitatea A, B, pre-
/toile pe 1938-1939, 6.400 lei per
vag.
Judetut Suceava
Suceava, calitatea A, preturile
pe 1938-1939, 6.000 lei per vag.
Burdujeni, calitatea A, B, C,
preturile pe 1938-1939, 6.200 lei
per. vag.
So Ica, calitatea A, B, C, pretu-
rile pe 1938-1939, 4.800 lei per
vag.
Itcani, calitatea A, B, C, pre-
Virile pe 1938-1939, 6.100 lei per
vag.
LucXce0i, calitatea A, B, C,
preturile pe 1938-1939, 6.100 lei
per vag.
C, Hamangiu, vol. XXVL 32.
www.digibuc.ro
497
DECRET-LE6E
pentru exproprieri de terenuri necesare
Mitropoliei Bucovinei
DIN 14 APRILIE 1938 1)
Asupra raportului pre§edinte-
lui Consiliului Nostru de Mi-
ni*tri *i ministru al internelor
mini*trilor No§tri secretari de
Stat la Departamentele: Culte-
lor *i Artelor, Finantelor *i Jus-
titiei, cu Nr. 21.459 din 1937,
VAzand jurnalul Consiliului
de Ministri cu Nr. 3.050 din 1937,
In baza dispozitiunilor art. 17,
din Constitutie, art. 1 *i urm&-
toarele din legea de expropriere
pentru cauzd de utilitate pu-
blic& din 1864, extins& In Buco-
vina, prin legea administrativä
din 1936 *i. art. 14 din legea pen-
tru unificarea *i simplificarea
mäsurilor financiare exceptio-
nale din 1 Aprilie 1937,
Am decretat *i decretäm:
1. Se deplarä de utilitate pu-
blicä §i se expropriaz& urm&-
toarele terenuri, necesare Mitro-
poliei Bucovinei, cu scopurile a-
rdtate la fiecare:
1. Terenul din Vatra Dornei,
parcela Nr. 382/3 de 6 ari, 62 mp,
si parcela Nr. 2.312 de 99 ari,
proprietatea Janette Rudich, näs-
cut& Berghoff, fasc. Nr. 296.
2. Parcela Nr. 382/4, proprie-
tatea Radu, Mircea, Vasile, Ion,
Despina, Hersch, Erna *i Nat-
han, fasc. Nr. 2.437, conform pla-
nului.
Aceste terenuri sunt necesare
pentru construirea unei biserici
la Vatra-Dornei.
1) I. D. R. sub Nr. 3.610 din 1937,
s'a publicat in Monitorul 0 ficial,
p. I, Nr. 87 din 14 Aprilie 1938. A
se vedea qi. Legea general& de ex-
propriere pentru utilitate publica,
din 20 Octomvrie 1864, la pag. 589,
vol. XIIIXIV, cu mod. din 5 Fe-
bruarie 1937, pag. 43, vol. XXV,
p. L
498 15 Apri Ile 1938
3. Terenul din NepolocAuti,
(Grigore Ghica-Vodâ) Nr. 358 de
1 ha, 85 ari, 60 mp, cu Nr. 385/2
si 358/1, proprietatea Rifca;
recte Regina Deligdisch, näscutg,
Silberbursch si Brand], recte
Berta Vinic, ngscutä, Silber-
bursch si Zlate, recte Lote Sil-
berbursch, asittoritä Brandes si
Marien, recte Mina Stissmann,
näscutti, Silberbursch.
4. Terenul de arátur5, parce-
lele 606/2, 606/5 si 607/2, proprie-
tatea Eisig Carpet, dr. Marc Au-
rel si dr. Salo Weiselberger et
cons. In suprafat6 de 2 ha, 78
ari, 98 mp, situat in corn. ca-
dastralit Nepolocguti.
Aceste terenuri sunt necesare
pentru constructia bisericii si a
casei parohiale din Nepolbc'äuti
(Grigore Ghica-Vod6).
5. Terenul si parcela de clá-
dire, situat in Cernhuti, in str.
Mitropolitul Silvestru, necesar
pentru constructia casei, cámi-
nului, bibliotecii societätii stu.
dentesti Junimee, unde sunt
a dilpostiti studentii fii de preoti,
de ingineri silvici si cantori b-
sericesti din Bucovina. Acest te-
ren cu Nr. cad. 74/5, fasc. 1.104,
este proprietatea lui Einhorn
Aba, cu una jumátate i Ein-
horn Dora, cu una jumiltate.
6. Parcela de cládire din Cer-
näuti, Nr. 1.300/30 din corpul ta-
bular fasc. 3.880, situat pe str.
Regele Carol, in suprafaa de
5.311 mp.
Pe acest teren, situat in ime-
diata veciniltate a Liceului Mi-
liter, a cazitrmilor si a vilelor
românesti, urrneazA sâ se con-
struiascg o biserieä, care sa de-
serveascl aceastil parte a ora-
sului cu cea mai numeroasii po-
pulatie româneasca si ortodoxá.
7. Terenurile si claclirile din
Cernäuti, necesare pentru dega-
jarea catedrei Sf. Neculai, con-
struitá in str. Maresal Averescu
si anume: parc. de clädire 894,
www.digibuc.ro
prop. Schollmayer Ludvica, Vic-
tor, Helene si Nicolaus; parc.
fonc. 690/1, proprietatea Sperber
Feige; parc. fonc. 690/2 si pare-
891, propr. Grätz Stanislaus,
Heinrich, dr. Iosef Brodner, Leia
Dermer i Hermanschi; pare.
de cläcl. 2.742, propr.. Heinrich
Atheim Kurt; pare. lone. 2.432/2
clitdirea 2.210 propr. Ziiss-
mann Buchen.
2. Stabilirea pretului terenu-
rilor exproprieate se va face in
conformitate cu legea de expro-
priere pentru utilitate publick
din 1864, extinsä In Bucovina,
prin legea administrativá din
1936
Plata pretului acestor terenuri
cládiri expropriate se va face
de Mitropolia Bucovinei si Fon-
dul Bisericesc Ortodox Roman
al Bucovinei.
3. Ministerul Cultelor i Ar-
telor, este insiircinat cu aduce-
rea la indeplinire a dispozitiu-
nilor prezentului decret.
DECRET-LEGE
pentru apirarea ordinei In Stat
DIN 15 APRILIE 1938 1)
Asupra raportului presedinte-
lui Consiliului Nostru de Mi-
nistri si ministrilor Nostri secre-
tari de Stat la Departamentele
1) I. D. R. sub Nr. 1.556 din 1938,
dat in baza art. 98 din Constitutie
insotit de raportul d-lui prim-mi-
nistru eltre Consiliul de Ministri,
s 'a publieat in Monitorul Oficial,.
p. I, Nr. 88 din 15 Aprilie 1938.
A se vedea i legile anterioare in
aceastä materie:
1. Legea pentru reprimarea unor
noi infractiuni contra iinitei publice
din 19 Decemvrie 1924, la pag. 954,
vol. XIIIXIV, eu mod. 15 No-
emvrie 1927.
2. Legea pentru completarea repri-
märii unor noi infractiuni, contra
 15 Apri lie 1935
Internelor i Justitiei Nr. 34.384
din 1938,
Vazâncl jurnalul Consiliului de
Ministri Nr. 749 din 1938;
Vazand avizul Consiliului Le-
gislativ Nr. 51 din 1938;
In temeiul art. 98 din Consti-
tutiune,
Am decretat i decretam:
Tiflu preliminar
1.. Afara de infractiunile pre-
vilzute de codul penal Carol al
II-lea, se peclepsesc si uneltirile
contra ordinei sociale si infrac-
tiunile in contra linistei publice,
prevazute de aceasta lege.
CAPITOLUL I
2. Este interzis a propovadui
prin viu grai sau in scris
schimbarea formei de guverna-
mânt a Statului, impartirea sau
distribuirea averii altora, scuti-
rea de impozite ori lupta de
clasa.
3. De asemenea este opritä
propagarea doctrinelor religi-
oase contrarii legilor de organi-
zare a Statului sau institutiuni-
lor sale.
linitei publice, din 22 Marge 1933,
pag. 89, vol. XXI; apoi cu toate
modificärile survenite, din 12 Mai
1933, la pag. 647, vol. XXI.
3. Legea pentru reprimarea unor
noi infracliuni contra linistei pu-
blice (cu toate modifieärile surve-
nite), din 25 Februare 1938, la pag.
159, acest vol.
4. Legea pentru apärarea linistei
creditului änij (Legea contra a-
larmismului), din 2 Aprilie 1930, la
pag. 189, vol. XVIII.
5. Legea pentru apärarea ordinei
in Stat, din 7 Apr lie 1934, la pag.
121, vol. XXII, en mod. Decret-lege
din 17 Februarie 1938, pag. 142; a-
cest volum.
6. Legea pentru apärarea ordinei
In Stat (en toate modificarile aur-
venite), din 25 Februarie 1938, pag.
166, acest volum.
www.digibuc.ro
499
Sunt socotite contrarii legilor
de organizare a Statului sau in-
stitutiunilor sale, doctrinele reli-
gioase ale cultelor sau asociatiu-
nilor nerecunoscute.
4. Este interzisa orice propa-
ganda politice. In locasurile des-
tinate cultului, autoritatilor pu-
blice si scolilor ori cu prilejul
unei manifestatii religioase sau
scolare.
5. Incillcarea dispozitiunilor
art. 2, 3 si 4 din aceasta lege se
pedepseste cu Inchisoare corec-
tionald. dela 6 luni la 1 an si cu
amenda dela 10.000 la 20.000 lei.
6. Este interzis a se lua
presta orice fel de juramânt ne-
legal.
7. Este interzis mersul in for-
matiune militara pe sosele, strazi
ori piete publice, in scop de ma-
nifestatie
Este de asemenea interzis de
a cânta fn grupuri, pe jos, In
automobile, in tren sau folosind
orice alt mijloc de transport,
arii ce ar putea fi socotite ca
exprimarea unor anumite idei
politice.
8. Este interzis a participa la
manifestatiuni de strada sau
procesiuni organizate In scopu-
rile oprite de prezenta lege si
codul penal Carol al II-lea.
9. Este interzisa folosirea de
formatiuni inarmate in scopul
propagandei sau oricarei alte
actiuni politice.
10. Este interzis a se tipari
sau multiplica In mice mod si
imparti manuscrise, schite sau
desene ce ar contine un indemn
la savârsirea unui act sau ma-
nifestarea unei idei politice din
cele oprite de prezenta lege.
1 1. Este interzis oricui de a
primi, sub orice forma, direct sau
prin persoana interpusa, sume
cle bani sau alte foloase mate-
riale dela straini, in scopuri
oprite de prezenta lege.
500 15 AprI lie 1938
12. Incalcarea dispozitiunilor
art. 6, 7, 8, 9, 10 si 11 din aceasta
lege se pedepseste cu fnchisoare
corectionala dela 1 la 2 ani si
amenda deIa 10.000-20.000 lei.
CAPITOLUL
13. Nicio organizatiune poli-
tic& nu va putea lua si nu
va putea activa decat In condi-
tiunile si cu forraele prevazute
printr'o lege speciall ce se va
Intocmi In acest scop.
14. Este interzisa constituirea
de asociatiuni clandestine sub
orice forma, cum ar fi: grupuri,
nuclee, cuiburi si alte asemenea
formatiuni, In scopul raspandi-
rii unei idei politico.
15. Este interzisa constituirea
de organizatiuni cu caracter po-
litic, pe temeiuri confesionale,
precum si desbaterea chestiuni-
lor de politica militanta, fn sä-
nul corporatiunilor si institutiu-
nilor cultelor.
16. Afará de controlul exerci-
tat de departamentul In come-
petinta caruia cade scopul aso-
ciatiei, Ministerul Internelor
Ministerul Justitiei, exercita su-
praveghere asupra tuturor aso-
ciatiilor, veghind ca activitatea
lor sa nu fie potrivnica dispozi-
tiunilor prezentei legi.
17. I:sand la publicarea legii
speciale, prevazuta, de art. 13, or-
ganizatiunile sau asociatiunile,
sub orice forma ar fi constituite,
care vor desfasura o activitate
potrivnica dispozitiunilor prohi-
bitive ale acestei legi si In gene-
ral, potrivnica ordinei publice,
sigurantei Statului si bunelor
moravuri, vor fi disolvate.
18. In cazul prevazut de arti-
coIul precedent, disolvarea unei
grupari sau asociatii cu carat-
ter politic, atrage fnchiderea clu-
burilor sau localurilor de Intru-
niri ale acestor gupari sau aso-
ciatiuni.
www.digibuc.ro
Judecatorul de instructie la
cererea Ministerului public
va pune sub sechestru bunurile
grupalii sau asociatioi disol-
vate.
Tribunalul va numi un lichi-
dator al bunurilor asociatiunii
sau gruparii disolvate. Lichida-
rea se va face, potrivit articolu-
lui 54 si urm., din legea Nr. 21
din 1924, iar vanzarea bunuri-
lor imobile, potrivit art. 681 si
urm. din codul de procedura, ci-
vila, a carei aplicatie In aceastá
materie se Intinde pe Intreg cu-
prinsul tarii. Suma ramasä
dupa, lichidare, va fi trecuta la
fondul de asistenta sociala.
19. Disolvarea gruparii sau a-
sociatiunii facuta fn temeiul art.
17, atrage dupa sine lichidarea
tuturor societatilor comerciale
economice (cooperative) sau alte
asemenea asociatii, care au ser-
vit ca mijloc de propaganda gru-
parilor.
De asemenea, se va putea su-
prima aparitia ziarelor si publi-
catiunilor de orice fel ale gru-
parilor disolvate.
Dispozitiunile alin. 2 si 3 ale
art. 18, se vor aplica si In aceste
cazuri.
20. Este interzis unei alte aso-
ciatiuni sau grupári de a Intre-
buinta numele asociatiunii sau
gruparii disolvate.
Calcarea acestor dispozitiuni
este sanctionata cu disolvarea.
21. D isolvarea i lichidarea
asociatiunilor sau gruparilor
prevazute de art. 17, precum si a
organizatiunilor prevazute de art.
19 din prezenta lege, se va ho-
tart de Consiliul de Ministri In
urma propunerii ministrilor jus-
titiei si internelor.
Ea Isi produce efectele din ziva
publicarii jurnalului Consiliului
de Ministri In Monitorul Oficial.
Actul guvernului nu poate fi
 15 Apri lie 1938
atacat in justitie si nu este gene-
rator de daune.
22. Disolvarea Isi produce
efectele, chiar daca inainte de a
fi intervenit hotArirea Consiliu-
lui de Ministri, asociathmea sau
gruparea a hotArit disolvarea
sau transformarea.
23. ConducAtorii si organiza-
torii asociatiunilor sau grupa-
rilor care se constitue si func-
tioneazA contrar dispozitiunilor
prezentei legi, se pedepsesc cu In-
chisoare corectionalA dela 1-2
ani i amendA dela 10.000-20.000
lei.
Simpla participare la vreuna
din asociatiunile interzise de
prezenta lege, precum si propa-
ganda prin grai sau prin scris
pentru constituirea lor, sau
transmiterea de ordine scrise
sau verbale In vederea aceluiasi
scop, se pedepseste cu Inchi-
soare corectionall dela 6 luni
la 1 an si cu amendA dela 5.000
la 10.000 lei.
CAP1TOLUL Ill
24. Este interzis functionarilor
publici, membrilor clerului de
orice confesiune, membrilor cor-
pului didactic si in genere tutu-
ror celor care primesc sub orice
formil sau titlu o retributiune
dela Stat, judet, comunA, regie,
casA autonomA, administratie
comercialA, directie specialA sau
orice altA institutiune publicA
ori asezAmAnt al arid buget
este supus aprobArii Parlamen-
tului, Consiliului de Ministri,
ministerelor sau autoritAtilor
speciale ce depind de ministere,
consiliilor judetene sau comu-
nale i autoritAtifor bisericesti,
de a adera la actiuni politice,
ori de a lua parte la orice fel de
manifestatiuni cu caracter po-
litic.
Functionarii publici care vor
IncMca dispozitiunile acestui ar-
www.digibuc.ro
501
ticol, vor fi destituiti de minis-
terul de care depinde cel vino-
vat sau de ministerul care exer-
citit controlul institutiunii din
care face parte. Destituirea se
va face cu avizul conform al
Consiliului de Ministri, i atrage
dupA sine pierderea dreptului de
pensiune.
25. Este interzis studentilor
si elevilor de a adera la actiuni
politice sau de a participa la
manifestatiuni cu acest carac-
ter.
Studentii si elevii care vor
Ina Ica dispozitiunile de mai
sus, vor fi exmatriculati de cA-
tre rectorii universitAtilor si di-
rettorii scolilor respective.
26. Societiltile comerciale sau
civile, care se vor dovedi cA au
dat In orice fel sprijin mate-
rial unei asociatiuni din cele in-
terzise de prezenta lege, se vor
pedepsi cu amendA dela 300 mii
pAnA la 500.000 lei.
27. Cei care personal sau In
calitate de prepusi ai societAti-
lor comerciale sau civile, se vor
dovedi a au dat, In orice fel
sprijin material unei asociatiuni
din cele interzise de prezenta
lege, se vor pedepsi cu inchi-
soare corectionalA dela 1-2 ani
si amendti dela 10.000-20.000
lei.
28. Se pedepseste cu Inchi-
soare corectionalti dela 1-2
ani:
a) Adunarea de fonduri sau
de orice mijloace materiale pen-
tru continuarea activitátii gru-
pArii disolvate sau a celor clan-
destine;
b) GAzduirea cu stlintA a unei
sau mai multor persoane urmA-
rite sau condamnate pentru vre-
una din faptele prevAzute de a-
ceastri lege.
29. Se va pedepsi cu Inchi-
!ware corectionalA dela 1-2 ani,
amenda dela 10.000 20.000 lei
592 15 Apri lie 1938
oricine va transmite sau pro-
cura, fn original sau copie,
unui guvern strain, agentilor
sau oricgrei alte persoane
far& ealitate de a lua cunostintg
de ele sau va divulga fn totul
sau In parte documente de or-
din diplomatic sau de orice altg
naturg, emanând din partea gu-
vernului sau autoritatilor pu-
blice si interesând ordinea de
Stat a României.
Tentativa de a comite aceastg
infractiune se va pedepsi cu In-
chisoare corectionalg dela 6 luni
la 1 an si amend& dela 5.000
10.000 lei.
CAPITOLUL IV
30. In toate cazurile prevg-
zute de prezenta. lege, instanta
va pronunta, pe lângâ pedeapsa
privativg de libertate, si inter-
dictia corectionald pe timp de
la 3-5 ani.
Interdictiunea corectionalg va
consta din oprirea exercitiului
urmgtoarelor drepturi:
1. De a fi ales sau aleggtor,
pentru orice corporatiune pu-
blicg.
2. De a ocupa functiuni pu-
blice de Stat, judet sau comung,
sau orice fel de institutduni al
aror buget este controlat si a-
probat de Parlament, ministere
sau judete si comune.
3. De a fi director sau redac-
tor de pubicatiuni periodice.
4. De a fncheia contracte de
furnituri, de lucrdri si orice fel
de concesiuni cu Statul, judetul,
comune si orice institutii cu ca-
racter public.
31. Oridecâteori infractorul
este functionar public sau
tit sub orice formg de Stat, ju-
det sau comung, regie, casd au-
tonomg, administratiune comer-
cialg, clirectie special& sau orice
altg institutinne publicg sau a-
www.digibuc.ro
sezgmânt al cgrui buget este
supus aprobgrii Parlamentului,
Consiliului de Ministri, mihiste-
relor sau autoritgtilor speciale,
ce depind de ministere, consilii-
lor judetene sau comunale si au-
toritgtilor bisericesti, se va apli-
ca maximum pedepselor.
In acelasi mod se va proceda
fn cazul când infractiunea s'a
comis intr'un local consacrat
cultului, Invgtgmântului sau
educatiunii, sau Inteo institu-
tiune de Stat, judeteang sau co-
munalgT ori recunoscutg de vre-
una din aceste autoritgti.
In cazul când functionarii si
persoanele argtate mai sus au
fost condamnate chiar de o
primg instantg, pentru una din
infractiunile prevazute de acea-
stg lege si art. 323-326 din co-
dul penal Regele Carol al II-lea,
vor fi destituiti din functiune,
prin deciziunea ministeriald de
care depind, sau care exircitg
controlul asupra institutiunii din
care face parte functionarul sau
de care sunt plätiti, pe baza avi-
zului conform al Consiliului de
Ministri.
Destituirea fn cazul acestui
articol, atrage dupg sine pierde-
rea dreptului de pensiune.
Functionarii publici, prevgzuti
la alin. 1 de mai sus, care se vor
face culpabili de fapt,e prevg-
zute In prezenta lege, vor fi sus-
pendati din functiune, din mo-
mentul deschiderii actiunii pu-
bice fmpotriva lor, retinându-
li-se si salariul din acel mo-
ment.
32. In caz de recunoastere a
circumstantelor usuratoare, pe-
depsele prevgzute de aceastä lege
nu se pot reduce sub minimum
fixat pentru fiecare din infrac-
tiuni. Când legen prevede o pe-
deapsá privativg de libertate si
amenda, reducerile se aplicg la
ambele pedepse.
 15 AprIlle 1938
33. In. caz de recidivd.
stanta va aplica dublul maxi-
mului pedepsei.
34. Persoanele care s'au la-
cut culpabile de infractiunile
mentionate in art. 23, alin. 2 din
aceastd lege, vor fi apdrate de
pecleapsh deed, inainte de orice
urmdrire vor fi incunostiintat
autoritatile competente despre
sdvdrsirea infractiunilor prevd-
zute de acest articol.
35. Dacti faptul interzis de
prezenta lege este silvarsit de o
asociatiune, rdspuncierea penald
o au conduciatorii acesteia, iar
decit faptul este silvdrsit de o
societate comercialk rdspunde-
rea penald se stabileste, potri-
vit art. 575, alin. 2, din codul
penal Regel Carol al II-lea.
CAPITOLUL V
36. Ordonantele de neurmd-
rire, hotdririle de achitare ale
oricdrei instante judecdtoresti.
date pentru una din infractiu
nile prevdzute de aceasth lege si
de art. 323-326 din. coclul penal
Regele Carol al II-lea, vor fi tri-
mese in copie Ministerului Justi-
tiei, de insäsi instanta care le-a
pronuntat. Ministrul justitiei va
putea ordona o cercetare in sco-
pul de a vedea, decit achitarea
nu a fost facutä cu rea credintrt,
sau decá este urmarea unei vd-
dit gresite aprecieri a faptelor.
Dacä ministrul justitiei soco-
teste di achitarea a fost pronun-
tatii cu rea credintd, sau cd a-
chitarea a fost urmarea unei
vddit gresite aprecieri a fapte-
lor, Consiliul de Ministri va pu-
tea aviza la aplicarea uneia din
pedepsele prevázute de art. 173,
Nr. 4, 5 si 6 din legoa pentru or-
ganizarea judecatoreascd, ma-
gisti atilor care au format corn-
pletul de judecatä. putea impune pe un termen de
Pedeapsa se va aplica prin la 6 luni la 1 an.
Inalt Decret Regal.
www.digibuc.ro
503
in- 37. In toate cazurile prevd-
zute de aceasta lege, instantele
de judecatit vor putea interzice
dela inceput, sau in cursul des-
baterilor, in total sau in parte,
reproducerea sau ddrile de am-
nia ale desbaterilor, in masura
in care aoeste ddri de seamd ar
putea constitui un. pericol pen-
tru ordinea publick
Aceastd interdictiune va fi
pronuntatd de instantit la cere-
rea Ministerului public.
38. Ministerul de Interne va
putea dispune inchiderea hote-
luiilor, restaurantelor, cafenele-
lor, cluburilor sau alte asemenea
localuri publice, decit aceastit
rodsurd este cerutit pentru a in-
tári siguranta si ordinea pu-
blicd in special:
1. Decit ele servesc la intruni-
rea unui nurndx de persoane
pentru o misoare interzisd de
prezenta lege sau pentru a pre-
pare actiuni violente in contra
persoanelor sau proprieatilor,
ori in contra sigurantei Statu-
lui.
2. Decá din imprejurdri ar
putea rezulta cit ele ar putea fi
folosite ca loc de intelnire sau loc
de scdpare pentru persoane ce
ar intneprinde actiunile ardtate
la punctul 1.
3. Decá in acele localuri se vor
gdsi scrieri, al cdror continut
intrá in prevederile art. 10 din
prezenta lege.
39. Ministerul de Interne
poate, pe baza unui jurnal al
Consiliului de Ministri sa fixeze
un domiciliu obligatoriu persoa-
nelor care pun la cale sau intre-
prind o activitate interzisä de
prezenta lege si periculoasá pen-
tru ordinea si siguranta Statu-
lui.
Domiciliul obligatoriu se va
Jurnalul Consiliului de Mi-
504 15 Aprl Ile 1938
nistri i decizia Ministerului de
Interne, sunt considerate ca acte
de guverndmânt *i nu sunt ge-
neratoare de daune.
Persoanele supuse unui domi-
ciliu obigatoriu, care vor incAlca
dispozitiunile acestui articol, se
vor pedepsi cu inchisoare corec-
tionald. dela 1-2 ani si cu a-
mend& dela 10.000-20.000 lei.
40 Autorizatiunea pentru cre-
area *i portul insignelor *i em
blemelor de orice fel, precum
*i a uniformelor, cu exceptia
uniformelor militare, se va a-
corda de cdtre Presedintia Con-
aliului de Ministri, in urma avi-
zului Ministerelor Justitiei si In-
ternelor.
O atare autorizatiune nu poate
fi acordatd decât asociatiunilor
având personalitate juridicd.
Uniformä in sensul prohibit
de lege existá oridecâteori in
portul cuiva se constatä un ele-
ment comun, adoptat de mai
multe persoane, cu semnificatia
de apartinere la o anumitä aso-
c:atie.
41. Amenzile pronuntate in
virtutea acestei legi, se vor pläti,
potrivit art. 54 din codul penal
Regele Carol al II-lea.
CAPITOLUL Vi
42. Competenta instantei de
judecatd cu privire la infractiu-
nile prevdzute de aceastä lege,
se stabileste potrivit dreptului
comun.
Competenta va apartine in-
stantelor militare, pentru toate
infractiunile de mai sus, când
vor fi stivârsite pe un teritoriu
aflat sub stare de asediu.
Când provocarea prevAzutd de
art. 218 din codul penal Regele
Carol al II-lea, a fost urmatä
de rezultat, ea se va judeca de
tribunalele militare.
43. Toate infractiunile pre-
vdzute de aceastá lege, se vor
www.digibuc.ro
judeca dupd procedure flagran-
telor delicte, cuprinsd in codul
penal Regel Carol al II-lea, chiar
decá nu sunt intrunite condi-
tiunile art. 226 din codul de pro-
cedurd penall Regele Carol al
II-lea.
CAPITOLUL VII
44. Se abrogä legea pentra
reprimarea unor infractiuni con-
tra lini*tei publice, din 19 De-
cemvrie 1924, cu modificarile sis"
addugirile ulterioare si legea,
pentru apárarea ordinei in Stat,
din 7 Aprilie 1934, cu modified--
rile si addugirile ulterioare, pre-
cum si orrice dispozitiuni con-
trare prezentei legi.
Pe ziva publicdrii prezentei
legi, reintrá in vigoare dispozi-
tiunile privitoare la apdrarea li-
nistei publice si ordinei sociale,
cuprinse in codul penal Regele
Carol al II-lea, care au fost a-
brogate prin legile posterioare
intrárii in vigoare a acestui
cod.
Raportul d-lui prim-ministru cd-
tre Consiliul de Ministri.
Valtoarea spirituald deslän-
tuitä in urma prefacerilor pro-
vocate de utimul rdzboiu euro-
pean s'a manifestat pretutin-
deni si la noi, prin tot felul de
curente politice noi.
Une le s'au märginit la pro-
paganda unor prin care nu
se urmdrea ddrâmarea ordinei
politice si sociale in fiintä, ci
numai a se infriptui o mai build
fosmd a acesteia. Altple insä au
depdsit acest rost, iar sustindto-
rii lor au pus in actiune mij-
loace violente de propaganda, pe-
r'culoase pentru ordinea publicd
si ordinea legald a Statului 5i
char pentru ordineta public& in-
te nationahl
Orice Ingaduind, fatd de ast-
fel de curente si persoane, an fi
 15 Aprilie 1938
insemnat Intronarea fortei bru-
tale", In locul domniei paenice
a dreptului". Expunerea de con-
sideratiuni a Consiliului Legis-
lativ asupra codului penal Re-
gele Carol al II-lea, descrie ast-
fel mijloacele de luptd, ale aces-
tore: Când lupta pe tarâmul
ideilor o considera pierdutä sau
greu de caetigat, ei o Inlocuesc
cu ueurinta cu mijloace violente,
teroriste, atentate contra institu-
tiunilor Statului, asasinatul con-
tra oamenilor politici, crima
chiar contra proprietatii pri-
vate, ineediul, toate acestea co-
mise mai ales prin aruncarea de
bombe explozibile, maeini infer-
nale, etc.".
Iat a. de ce dupa razboiu a-
proape toate Statede au simtit ne-
voie sa-ei completeze legiuirile pe-
nale cu severe masuri de repre-
siune, impotriva celor care In-
rearca. sa Inca lce cu forta ordi-
nea politica esentialä ei sa tur-
bure linietea publicd. Cehoslo-
vacia, Elvetia, Po Ionia, Italia,
Bulgaria, Grecia, Iugoslavia,
State le-Unite, au infiintat dupa
razboiu pedepse aspre petntru
rauMcdtori de acest fel.
Tara noastrd n'a putut rd-
mane multa vreme straina de
aceste griji.
Legi intervenite, In diferite
rânduri, au largit continuu do-
meniul do represiune a abateri-
lor periculoase pentru linietea ei
ordinea publicd.
Prima lege de acest fel a fost
legea Nr. 247 din 19 Decemvrie
1924, ziad pentru reprimarea u-
nor noi infractiuni contra linietei
publice. Ea a fost in urma corn-
p'etata cu noi dispozitiuni, prin
legea Nr. 134 din 15 Noemvrie
1927, leg a Nr. 32 din 22 Martie
933 ei decretul lege Nr. 870 din
16 Februarie 1938, publicat In
Monitorul Oficial Nr. 39 din 17
Februarie 1938. Pe lângrt aceasta
www.digibuc.ro
505
lege, s'au Intocmit legi deose-
bite, petntru reprimarea altor
abateri periculoase pentru linie-
tea ei ordinea publica. Au fost;
legea Nr. 51 pentru apararea li-
nietei i creditului tárii, din 2
Aprilie 1930 ei legea Nr. 31 dirk
7 Aprilie 1934, pentru apararea
ordinei In Stet, completata prin
decretul-lege Nr. 870 din 16 Fe-
bruarie 1938, publicat In Moni-
torul Oficial Nr. 39 din 17 Fe-
bruarie 1938'.
Câtva timp, aceste legiuiri an
fost socotite ca având un carac-
ter exceptional, ei deci tempo-
rar, de oarece s'a crezut cit rdul
care le-a provocat va fi trecator.
Pe milsura insa ce linietea pu-
blica a continuat sit fie amenin-
tata, s'a format convingerea ca
raul este mai durabil deal s'a
crezut, iar mdsurile luate au In-
cetat de a mai fi socotite ca a-
%rand un caracter trecator ei ca
menite sa corespunda unei ne-
cesitati sociale de lunga durata.
De aceea, in ziva In care s'a pit-
it la reforma codului penal,
noile infractiuni infiintate prin
legile speciale mentionate mai
sus, au fost introduse In cuprin-
sul acestuia. Codul penal Regele
Carol al II-lea, cuprinde, printre
dispozitiunile sale, o build, parte
dintre dispozitiunile ziselor le-
giuiri.
Dupa reforma codului penal,
fapte noi au necesitat complete-
rea dispozitiunilor represive. Pe
de o parte s'au ivit noi pricini
de turburare a linietei publice
care se impuneau a fi reprimate,
frtra Intârziere. Pe de alta palte,
prin reforma regimului nostru
constitutional, infaptuita prin
Constitutia din 27 Februarie
a. c., s'au stabilit noi importante
interziceri in interesul ordinei
sociale ei politice.
Pentru combaterea noilor pri-
cini de nelinete s'a intocmit de-
606 15 Apri Ile 1938
tretul-lege mentionat mai sus
din 16 Februarie 1938.
In ceea ce prive$te noile inter-
ziceri de ordin constitutional,
privitoare la domeniul care ne
Imocupd, constituantul n'a sane-
tionat inalcarea lor, lásând
.grija reprimaxii lor pe searna
legiuitorului ordinar. Din aceas-
tá este de imperioasd ne-
cesitate sá se intoemeasa noi
dispozitiuni represive pentru in-
caloarea interzicerilor constitu-
tionale.
Prin proiectul de lege de fatá,
am urmilrit sá completam aceste
lipsuri recente ale legislatiei
noastre penale. Pentru intocrni-
,rea lui, s'a procedat la o reve-
.clere atentä a tuturor
penale, privitoare la apâra-
-rea linistei si ordinei publice, in-
tocmite dela rázboiu in urnati.
Dintre acestea n'au fost menti-
mute in proiect cleat cele care
-nu se aflau cuprinse in codul
penal Regele Carol al II-lea.
-Acestora s'au adriugat
pentru reprimarea interzice-
rilor prevrizute de noua Consti-
lutie, privitoare la apärarea li-
nistei i ordinei publice.
Noile másuri represive au fost
..grupate in mai multe capitole
distincte. Un capitol este consa-
crat másurilor de reprimare a
turburarei linistei i ordinei pu-
blice de critre persoanele fizice.
Un alt capitol cuprinde interzi-
,cerile privitoare la activitatea
turbulentá a gruparilor $i aso-
-ciatiunilor de orice fel. Ele au
drept sanctiune mrtsura disol-
vári grupArii sau asociatiunii
turbulente. Disolvarea se pro-
nunt5, de catre Consiliul de Mi-
nistri si este socotitá ca act de
zuvernämânt.
Celelalte capitole reglementeazá
pe and: agravärile, atenuarile
si scuzele, aplicabile infractiuni-
Aor din proiect; competenta in-
www.digibuc.ro
stantelor; urmárirea si. judeca-
rea infractorilor; interdictiunile
deaderile aplicabile acestora.
Mentionäm cá pentru a se
curma orice discutiune cu pri-
vire la instantele competente a
judeca aceste infractiuni, am
determinat in mod precis cazu-
rile care judeca instantele civile
si cele in care judecata este de-
feritri instantelor militare.
Pentru a inlocui sanctionarea
at mai promptä a noilor infrac-
tiuni, am stabilit cá judecarea
lor se va face dupil procedura de
judecatá a flagrantelor delicte.
Astfel intocmit, proiectul se
leagá cat se poate de armonios
cu dispozitiunile codului penal,
pe care-I completeaza pune
de acord cu prevederile noii
Constitutiuni.
In rezumat, noul proiect gru-
peazá inteo singurri legiuire in-
fractiunile deja create prin texte
anterioare i inregistrate in mai
multe legi; introduce sanctiuni
pentru câteva interdictiuni pre-
väzute de noua Constitutiune $i
prevede o procedua acceleratá
de judecatri spre a da eficaci-
tate represiunii.
DECRET-LEGE
pentru scutirea de taxa vamalä ci de
taxa de 12 la sutä ad-valorem la
importul a 2.000 bucäti macini
de seminat ci 200 bucäti
macini de treerat
DIN 15 APRILIE 1938 1)
J. Se scuteste de taxa vamalá
$i de taxa de 12 la sutâ, ad-va-
lorem la import a000 buati ma-
sini de semánat In rânduri, din
tipurile incercate de Institutul
de Cercetári Agronomice al Ro-
mâniei $i care s'au dovedit cli
i) I. D. R. sub Nr. 1.516 din 1938,
dat in baza art. 98 din Constitutie,
s 'a publieat in Monitoria Oficial, p.
I, Nr. 88 din 15 Aprilie 1938.
 16 AprIlie 1938
sunt bune, precum si 200 bucgti
masini de treerat, din orice fa-
brici, ins/ numai cu látimea to-
bei peste 1.000 mm.
In aceste 200 masini se vor
cuprinde si batoze de treerat lu-
cerna si trifoiul, indiferent de
mArimea tobei.
Scutirea taxelor acestora se
acorda de Directiunea Vämilor,
din Ministerul de Finante, nu-
mai pe baza interventiilor fa-
cute de cAtre Ministerul Agri-
culturii i Domeniilor (Directia
Agriculturii).
Ministerul Agriculturii si Do-
meniilor va controla ca mai-
nile fie vândute agricultori-
lor, iar acelea care nu vor fi
vândute pânä la 1 Iu lie 1939,
vor fi supuse ulterior la plata
taxelor scutite.
2. Presedintele Consiliului
Nostru de Ministri si ministri
Nostri secretari de Stat la De-
partamentele Agriculturii si Do-
meniilor, precum i cel al Fi-
nantelor si al Justitiei, sunt In-
sarcinati cu aducerea la indepli-
fire a dispozitiunilor prezentu-
lui decret-lege.
DECRET-LE6E
pentru autorizarea importului
de zahär brut
DIN 15 APRILIE 1938 1)
Asupra rap ortului ministrului
Nostru secretar de Stat la De-
partamentul Finantelor, sub Nr.
20.098 din 12 Aprilie 1938,
VAzdnd si jurnalul Consiliu-
lui de Ministri, Nr. 739, incheiat
in sedinta sa dela 12 Aprilie
1938;
0 Deeretul Regal sub Nr. 1.522
din 1938, s'a publicat in M onitorul
0 ficial p. I, Nr. 88 din 15 Aprilie
1938. A se vedea si J. C. M. din 29
Martie 1938, pentru aprobarea Con-
veiftiei relativä la zalar j cultiva-
torii de sfeclä, la pag. 350, acest vol.
www.digibuc.ro
507
Tinând seama de prevederile
art. 35 din legea vämilor,
Am decretat i decretäm:
1. Se autoriza importul a
1.500 vagoane (a câte 10.000 kg
vagonul) zalar brut dela art.
44 din tariful vamal, necesar
consumului intern de zahär §i a
completärii stocurilor de rezer-
vä, pânä la noua campanie de
productie de zahar a fabricilor
din tara.
Importul se va face prin So-
cietatea Comertul Zahärului",
ca reprezentantä a fabricilor de
zahär din tará, care urmeaz5, a
prelucra acest zalatir brut im-
portat.
2. Pentru aceastä cantitate de
zalar brut se acordä la import
scutirea de taxa cifrei de afa-
ceri, taxa de consumatie, taxa
de 12 la sutä ad-valorem, iar
taxa vamalä se reduce la un leu
de kg.
Scutirile acestea se vor acorda
de Directia VAmilor, pe baza in-
terventiilor Societätii Comertul
Zahdrului".
3. La iesirea din fabrica a za-
härului provenit din prelucra-
rea zahärului brut importat In
conditiunile de mai sus, se vor
percepe toate taxele ca si pen-
tru zahärul din fabricatia indi-
4. Ministrul Nostru secretar
de Stat la Departamentul Fi-
nantelor este insärcinat cu adu-
cerea la indeplinire a dispozitiu-
Mlor prezentului decret.
DECRET
pentru infiintarea insignei justitiei
militare
DIN 16 APRILIE 1938 1)
1. Se aprobg, de Noi, infiinta-
rea insignei ce va purta denu-
Deeret Regal sub Nr. 1.519 din
1938, s'a publicat in Monitorul 0 f
aial, p. I, Nr. 89 din 16 Aprilie 1938.
508 19 Apr Hie 1938
mirea Insigna Justitiei Mili-
tare", care va fi din argint ma-
siv, reprezentând simbolic ros-
tul justitiei militare in Stat.
2. Dimensiunile insignei sunt
de 6/3,5 cm si va fi confectio-
nat.& dupl modelul arátat mai
jos:
17,7I,TA
Este de formá bombatá, având
la mijloc scutul târii din e-
mail, fiind polizat in colori he-
raldi ce.
Coroana Regal& din otel, apli-
catrt pe garda silbiei, iar dede-
subtul Coroanei, initiale C. C.,
din email alb si cu o subtire su-
vita aurie imprejurul lor, apli-
cate pe lama sabiei, intre scut Si
gardá.
Cumpäna dreptátii e asezatá
sub initialele Regale C. C., dea-
supra scutului, iar tasurile fiind
atiirnate in dreapta si in stânga
lui.
Ramurile de stejar si laurii
care inconjoard insigna, vor fi
fin lucrate si bine reliefate, in
coloarea argintului oxidat, iar
cozile ramurilor fiind incruci-
sate pe tot vârful spadei in dos.
www.digibuc.ro
---
Insigna va fi polizatá pe verso,
având un dispozitiv special de
agrafá, inclusiv numárul de or-
dine pentru control si inlocueste
insignele de pe guler.
Grosimea insignei va fi de 3
mm.
3. Aceastá insigra va fi acor-
datá tuturor ofiterilor din justi-
tia militará, confirmati magis-
trati militari.
Insigna va fi purtatá in par-
tea stângá a pieptului, deasu-
pra buzunarului, la toate tinu-
tele, fAcând parte integrantd, din
uniforma justitiei militare.
Serveste drept semn de recu-
noastere procurorilor si judeca-
torilor de instructie militari,
când imbrdcati civil stint in
exercitiul functiunii.
In aceste cazuri, insigna se
poartá ascunsâ, sub reverul hai-
nei civile, arátându-se atunci.
când magistratii militari isi de-
clinrt calitatea.
4. Ministerul Apárárii Natio-
nale, Inspectoratul general al
justitiei militare, va elibera bre-
vetul respectiv fiecArui dintre
ofiterii confirmati in justitia mi-
litard, dânclu-li-se numär de or-
dine dintr'un registru special in-
fiintat in acest scop.
5. Ministrul Nostru secretar
de Stat la Departamentul Apä-
rárii Nationale, este insárcinat
cu executarea decretului de fatá
DEGRET-LEGE
pentru modificarea art. 21 din Legea
Invätämintului universitar
DIN 19 APRILIE 1938 1)
Asupra raportului presedinte-
lui Consiliului Nostru de Minis-
tri si ministrilor Nostri secre-
tari de Stat la Departamentuf
1) I. D. R. sub Nr. 1.578 din 1938,
dat in baza art. 98 din Constitutie,
s'a publicat in Monitorul 0 ficial, p.
1, Nr. 91 din 19 Aprilie 1938. El
 19 Apri lie 1938
Educatiunii Nationale, al Finan-
telor si al Justitiei, cu Nr. 53.497
din 1938,
Vrtziind jurnalul Consiliului
de Ministri si avizul Consiliului
Legislativ, sectia I, cu Nr. 38 din
1938;
In virtutea art. 98 din Consti-
tiune,
Am decretat si decretdm:
1. Intre alin. 4 si 5, al art. 21
din legea invdtdmântului uni-
versitar din 22 Aprilie 1932, se
intercaleazd urrratorul nou ali-
neat:
La toate Facultdtile, afar& de
Facultatea de Medicind Umand,
Consiliile respective pot cherna
cu gradul de profesori titulari
la catedrele vacante, In afar& de
membrii corpului didactic enu-
merati la alineatul procedent Si
persoane care, dupd obtinerea
titlului de doctor, s'au distins in
specialitatea catedrei vacante,
printr'o activitate stiintificd ne-
intreruptd de cel putin sapte ani
prin lucrdri de mare valoare.
2. Alineatul 3, al art. 23 din
legea invätdmântului universi-
tar din 22 Aprilie 1932, se modi-
precum urmeazd:
Comisiunea se compune din
cinci membri, profesori titulari
delegati de Consiliul facultátii,
unde este vacanta catedrei, pu-
tându-se completa In cazul când
Consiliul facultätii respective
gäseste necesar, cu Incá trei
membri, profesori titulari, dele-
gati câte unul de cdtre fiecare
Facultate similard, dela cele-
lalte trei Universitáti".
. 3. Presedintele Consiliului
Nostru de Ministri i ministri
lärgeste dreptul de chemare" ai
nrofesorilor universitari. A se vedei
Legea invAtiimAntului universitar,
din 22 Aprilie 1932, la pag. 355, vol.
XX, preeum i modificirile din 29
Ianuarie, 5 Februarie çi 30 Martie
1938, in aeest volum.
www.digibuc.ro
509
Nostri secretari de Stat la De-
partamentele Educatiunii Natio-
nale, Finantelor i Justitiei, sunt
insdrcinati cu aducerea la In-
deplinire a dispozitiunilor pre-
zentului decret-lege.
Raportul d-lui Ininistru al Edu-
caliunii Naionale, cdtre Con-
siliul de Ministri.
Legea invätdrnântului univer-
sitar din 22 Aprilie 1932, In
cursul celor 6 ani de aplicare,
s'a dovedit a avea numeroase
lacune, care In parte au fost in-
dreptate printr'o serie de modi-
ficári ulterioare.
Printre lacunele rdmase ne-
implinite, semnaldm deocamdatd
textele art. 21 si. 23.
Inteadevär, art. 21, ocupân-
du-se de recrutarea profesorilor
titulari pe cale de chemare, pre-
vede cd facultatea poate chema
la o catedrá vacantd, numai
persoane din sânul corpului di-
dactic uni-versitar, cu excluderea
oricdror alte personalitdti din
afara universitdilor, oricdt de
reputate ar fi ele in domeniul
disciplinei care formeazd obiec-
tul catedrei vacante.
Evident cd o asemenea limi-
tare a posibilitätilor de recru-
tare, de altfel cu nimic justifi-
catd, nu poate fi in interesul In-
vátämântului si nu poate con-
tribui la ridicarea puterii de
creatie a universitätilor noastre.
De aceea am crezut nimerit
sá indreptdm cu un moment
mai de vreme acest neajuns si
sá däm universitätilor posibili-
táti mai largi, in materie de re-
crutare a profesorilor titulari,
introducand din nou in lege
principiul prevázut de art. 81,
din vechea lege a invätámântu-
lui secundar si superior, in vir-
tutea cdruia facultätile, afard de
cele de medicind umand care au
un regirn special, vor putea In
510 19 Apri lie 1938
viitor sg, cheme la catedrele va-
cante si dintre personalitätile
care, dup5, obtinerea doctoratu-
lui s'au distins printr'o activi-
tate tiintific. neIntreruptá de
cel putin sapte ani i prin lu
crAri de mare valoare.
Un al doilea neajuns ce ne
propunem a Indrepta, este acel
rezultat din compunerea comi-
siunilor de concurs pentru pro-
fesori agregati, prevazutä de
art. 23.
Actualmente aceste comisiuni
se compun din 7 profesori titu-
lari, dintre care patru sunt de-
legati de consiliul facult5tii,
uncle exista vacante, iar ceilalti,
câte unul de c5Are fiecare din
celelalte facultáti similare.
Practica a dovedit mnsá c5, a-
ceste comisiuni, compuse in mod
obligatoriu din ciite 7 membri,
sunt deosebit de greoaie, se in-
trunesc anevoios, si celelalte trei
facultáti neinteresate direct la
ocuparea catedrei vacante, pun
mari intârzieri In delegarea
membrilor.
Pe de alt5, narte, neajunsul
mai rezultA, In special pentru
Universitatea din Bucuresti, si
din lmprejurarea cit uneori fa-
culthtile dela celelalte universi-
tati, trimit ca delegati in comi-
siile de concurs profesori care,
ei insisi au fost candidati cu o-
cazia incerciirilor de chemare
ce au avut loc pentru ocuparea
catedrei scoasit la concurs.
De aceea, am cre7ut necesar
s5, reducem num5,rul membrilor
comisiei la 5 profesori titulari,
delegati numai de consiliul fa
cultäti unde se af15, vacante si
numai In mod cu totul subsidar,
când facultattea uncle se tine
concursul ar gási necesar sit se
apeleze si la celelalte facultáti
similare, spre a trimete dele-
gati.
Pentru aceste considerente, vá
rog s5, binevoiti a semna cuve-
www.digibuc.ro
nitul jurnal, prin care sg, auto-
rizati factorii competenti, s5, su-
pung aprobgrii si Inaltei sem-
mIturi a Maiestâtii Sale Rege-
lui, aláturatul proiect de decret-
lege, intocmit In baza art. 98 din
Constitutiune, prin care s5, se
modifice art. 21 si 23 din legea
InvAtämântului universitar, In
sensul mai sus ariltat, proiect,
asupra cgruia Consiliul Legis-
lady a avizat cu Nr. 38 din 1938_
DECRET-LEGE
pentru modificarea unor dispozitiuni dinr
legea pentru organizarea judecitoreasca
legea pentru organizarea
Consiliului Legislativ
(p. limita de vfirstä)
DIN 19 APRILIE 1938 I)
Asupra raportului Presedinte-
lui Consiliului Nostru de Minis-
tri si Ministrilor Nostri, secre-
tari de Stat la Departamentele
Finantelor i Justitiei Nr. 34.608
din 1938,
Vázând jurnalul Consiliului
de Ministri Nr. 789 din 1938:
Vázând avizul Consiliului Le-
gislativ Nr. 57 din 1938;
In temeiul art. 98 din Consti-
tutie,
Am decretat si decretám:
1. Limita de vârsta pentru
membrii ordinului judec5toresc
Consiliul Legislativ, se stabi-
leste astfel:
a) 67 de ani impliniti, pentru
1) I. D. R. sub Nr. 1.577 din 1938,
dat in baza art. 98 din Conetitu0e,
s 'a publicat in Monitorul Oficial, p.
I, Nr. 91 din 19 Aprilie 1938. A se
vedea Legea de organizare judecii.-
toreascii, din 31 Martie 1937, la pag.
796, vol. XXV, p. I, Legea pentru or-
ganizarea Consiliului legislativ, din
26 Februarie 1925, la pag. 20, vol.
XIXII, precum i Legea generalä
de pensiuni, din 15 Aprilie 1925, la
pag. 440, acelasi vol.
 19 Apri lie 1938
membrii Curtii de Casatie si ai
Ministerului Public de pe lângg
aceastg Curte; primpresedintii
Curtilor de Apel, cum $i prese-
dintii acelorasi Curti, nediviza-
te, care au 10 ani vechime in a-
ceastg functiune sau 20 ani efec-
tiv in Curtea de Apel; prim-pre-
sedintele, pre$edintii i consilie-
rii permanenti ai Consiliului Le-
gislativ;
b) 62 de ani impliniti pentru
membrii Curtilor de Apel i ai
Ministerului Public de pe
aceste Curti; prim-presedintele
Tribunalului Ilfov; magistratii
delegati in Curtea superioarg
administrativg, referentii titu-
lari ai Consiliului Legislativ
prim-magistratul asistent si ma-
gistratii asistenti clasa I, dela
Curtea de Casatie;
c) 58 de ani Impliniti, pentru
membrii de orice grad ai Tribu-
nalelor $i Judecgtoriilor, refe-
rentii stagiari ai Consiliului Le-
gislativ $i magistratii asistenti
clasa II, dela Curtea de Casatie,
indiferent de gradul ce au.
2. Prim-pre$edintele, pre$edin-
tii i consilierii permanenti ai
Consiliului Legislativ, vor avea
acelea$i drepturi la pensiune
in acelea$i conditiuni ca $i mem-
brii Curtii de Casatie, dacg au
functionat la Consiliul Legisla-
tiv timp de eel putin 10 ani in-
depliniti, in oricare din aceste
functiuni, sau dacg au functio-
nat in aceste functiuni timp de
5 ani indepliniti $i au o vechime
de 30 de ani de serviciu in func-
tiuni publice. Gradatiile acor-
date nu intrg in calculul pen-
siunii.
Timpul servit ca membru al
Curtii de Casatie, se uneste cu
cel servit la Consiliul Legislativ.
3. Magistratii, astrizi delegati
In Curtea superioarg adminis-
trativg, având titlul de consi-
lieri de Curte de Casatie, vor a-
vea aceleasi drepturi de pensiu-
www.digibuc.ro
ne $i in acelea$i conditiuni ca $i
membrii Curtii de Casatie. Tim-
pul servit la Curtea Superioarg
Administrativg, va fi socotit
pentru calculul pensiunii ca ser-
vit la Curtea de Casatie.
4. Membrilor astázi in func-
tiune ai Curtii de Casatie
Consiliului Legislativ, care la,
data când vor fi pusi in retra-
gere din oficiu, nu vor avea 10
ani, respectiv 5 ani in serviciul
Curtii de Casatie sau al Consiliu-
lui Legislativ, li se acordg pen-
tru implinirea acestor termene,
un spor de cel mult 2 ani de ser-
viciu, dacg pang la värsta de 71)
de ani ar fi implinit termenela
mai susargtate.
Se acordti membrilor ordinu-
lui judecgtoresc, altii cleat cei
ai Curtii de Casatie, astgzi In
functiune, pu$i in retragere din
oficiu, un spor de serviciu da
cel mult 3 ani pentru cei prevg-
zuti de art. 1, litera b $i de cel
mult 2 ani pentru cei prevgzuti
de litera c.
5. Prin derogare dela legea
generalit de pensiuni, magistra-
tii i membrii Consiliului Legis-
lativ, pu$i in retragere din ofi-
ciu la intrarea in vigoare a aces-
tei legi, vor putea face cerera
pentru Inscriere la pensiune,
chiar posterior punerii in retra-
gere, iar drepturile la pensiune
se vor stabili la data punerii In
retragere.
6. Consiliul superior al magis-
traturii pentru numirile in locu-
rile de consilieri la Curti le de,
Apel $i cele dela Tribunale $i Ju-
decgtorii, va fi compus din 3 con-
silieri ai Curtii de Casatie $i
prim-presedinti, ori presedinti de.
Curti de Apel, altele dealt Curtea
de Apel din Capita la Tgrii, nu-
miti prin Ina lt Decret Regal,
dupg propunerea ministrului
justitiei.
In acelea$i conditiuni se vor .
numi supleantii care vor fi che-
512 19 Apri lie 1938
mati a inlocui In caz de lipsg
eau impiedecare pe titularis In
ordinea vechimii.
Consiliul va lucra cu cel putin
3 membri, In af erg de ministrul
Justitiei, iar hotgririle le va lua
cu majoritate.
Dispozitiunile legii decretatg
prin Inaltul Decret Regal Nr.
1.211 din 1938, rgmân neatinse.
7. Se abrogg alin. penultim al
art. 119 din legea pentru organi-
zarea judecgtoreascg.
8. Dispozitiunile art. 1, ale
acestei legi, intra In vigoare, in
ziva de 1 Mai 1938.
Ref eratul d-lui ministru al justi
cdtre Consiliul de Minis-
tri.
In vederea reorganizgrii asezg-
mântului judecgtoresc, Constitu-
Vunea a ridicat garantia ce a-
cordase membrilor ordinului ju-
decgtoresc, garantie pe care
constituantul a Inteles sg o a-
corde magistratilor, nu atat in
interesul personal al acestora, ci
In deosebi in interesul justitia-
bililor.
Constituantul nu a Indepärtat
/mg principiul inamovibilitatii
magistraturii, ci a pus obligati-
une legiuitorului ordinar, ca sä
stabileascg, conditiunile in care
inamovibilitatea va fi dobânditg.
Pând ce Insä legea generalg de
organizarea instantelor judecg-
toresti va interveni, este nevoie
sg se ving cu dispozitiuni ce la
prima vedere ar parea disparate
dar care sunt menite a netezi
calea unei bune legifergri de an-
eamblu. Scgderea limitei de
Anirstg este o necesitate i proiec-
tul supun astäzi delibergrii
dv. rgspunde acestei necesitgti.
Limita de varstg, este redusg
dela 70 la 67 de ani pentru mem-
brii Curtii de Casatie, dela 65 la
62 ani, pentru membrii Curtilor
de Apel, dela 60 la 58 ani pentru
www.digibuc.ro
membrii tribunalelor si ai jude-
cgtoriilor.
In aceeasi proportie s'a redus
limita de vgrstg, pentru membrii
Consiliului Legislativ, care au
grade corespunzgtoare celor din
ordinul judecgtoresc.
Am socotit insä, cg reducerea
limitei de vâxstg, nu trebue sg
dguneze intru nimic starea ma-
terialg a celor pe care dispoziti-
unea legalg Ii atinge la intrarea
in vigoare a legii, sau i-ar putea
atinge in viitor, de aceea proiec-
tul acordg un spor de ani de ser-
viciu, atitt membrilor Curtii de
Casatie i ai Consiliului Legisla-
tiv, pentru eventualitatea când
ajunsi fiind la limita de vgrstg
fixatá de legea noug, nu ar avea
5, respectiv 10 ani serviti la
Curtea de Casatie, ori la Consi-
liul Legislativ, iar pe de alta a-
cordd rnagistrailor dela celelalte
instante un spor de ani de ser-
viciu in legáturg cu diferenta
Intre limita de vârstg actualg si
cea fixatg prin noua lege. Este
o mgsurg care socotim cg va
cinsti guvernul Maiestgtii Sale.
Legea din 31 Martie 1937, fil-
cea Intre membrii Curtii de Ca-
satie i membrii Consiliului Le-
gislativ o diferentg, din punct de
vedere al cuantumului pensiu-
nii, diferentá ce nu-si ggsea jus-
tificare in drept, din moment ce
prim-presedintele, presedintii si
consilierii Consiliului Legislativ
au grad de prim-presedinti, pre-
sedinti i consilieri de Curte de
Casatie. Am Inlgturat aceastit
deosebire si am dat si membri
lor Consiliului Legislativ ace-
leasi drepturi de pensiune si In
aceleasi conditiuni ca si mem-
brilor Curtii de Casatie.
Prin modificarea adusg legii
Curtii de Casatie la 1 Aprilie
1932, s'a dat posibilitatea intrk-
rii consilierilor de Curti de Apel
In Curti le superioare adminis-
trative, desi In mod normal In
 -19 Apri lie 1939
Curti le superioare administrati-
ve trebuiau s. ia parte ca prese-
dinti, consilieri ai Curtii de Ca-
satie.
Mai mult fuck prin legea din
23 Martie 1937, s'a prevazut pen-
tru acesti consilieri delegati, sa-
larizarea i limita de varstá a
consilierilor Curtii de Casatie,
Proiectul acord5, acestor mem-
bri ai Curtii superioare admi-
nistrative aceleasi drepturi de
pensiune ca si consilierilor
Curtii de Casatie, In credinta c5,
aceasa stare ambigta de consi-
lieri de Curti de Apel cu drep-
turi banesti si limit& de varst5,
de Curte de Casatie va dispare.
Relevam Ina si nu trebue s5,
se piardä din vedere acest lu-
cru, c5, inamovibilitatea judec5,-
torilor de orice grad fiind ridica-
tk nu poate fi vorba de drep-
turi castigate cu privire la limita
de varstä, chiar dac5., inteo
teorie la care nu subscriem
ar putea exista drepturi câti-
gate in materie de drept public,
in speta de organizare a instan-
telor.
Consiliul superior al magis-
traturii, pentru locurile de con-
silieri ai Curtilor de Apel, de tri-
bunale i judecatorii este corn-
pus din 16 membri, deci, de o
functionare foarte greoaie
mult costisitoare.
Nu discutám daca in actuala
formatiune, Consiliul superior al
magistraturii a corespuns in to-
tul scopului urmárit la institui-
rea lui in aceast5, forma in 1925,
dar pang ce legea asezárii ins-
tantelor judeatoretsi va inter-
veni, este nevoie de a reduce nu-
märul membrilor acestui consi-
liu si a da intreage, garantie
magistratilor a la recomandari
se va tine seeing, numai de me-
rit si de nimic alt. Membrii
Curtii de Casatie stint pentru
magistraturk prin ináltimea
gradului ce au in ordinul jude-
O. Hamangiu, vol. XXVI. 88.
www.digibuc.ro
513
catoresc, o suficient5, chezásie si
tot astfel si prim-presedintii sau
presedintii Curtilor de Apel.
Compunerea Consiliului supe-
rior al magistraturii dintre con-
silieri ai Curtii de Casatie si din
presedinti ai Curtilor de Apel,
raspunde scopului urmárit.
Dac5, impartasiti modul nos-
tru de a vedea, va rog a ne auto-
riza sá supunem Maiestátii Sale
Regelui, aläturatul decret.
DECRET-LEGE
pentru fixarea limitei de vArstä pentru
membrii Curtii de Conturi si membrii
Corpului superior de control
DIN 19 APRILIE 1938 1)
Asupra raportului Presedinte-
lui Consiliului Nostru de minis-
tri si ministrului Nostru, secre-
tar de Stat la Departamentul Fi-
nantelor cu Nr. 28.371 din 1938,
Váztind jurnalul Consiliului
de Ministri Nr. 790 din 1938;
Vázand avizul Consiliului Le-
gislativ. Nr. ....;
In temeiul art. 98 din Consti-
tutiune,
Am decretat si decret5m:
1. Limita de varstg, pentru
membrii Curtii de Conturi i ai
Ministerului Public, de pe lang5.
aceasta Curte, cum si a membri-
lor Corpului superior de con-
trol, se fixeaz5, la 67 ani impli-
niti.
1) I. D. R. sub Nr. 1.576 din 1933,
dat in baza art. 98 din Constitutie,
s'a publicat in Monitona Oficial, p.
I, Nr. 91 din 19 Aprilie 1938. A se
vedea Legea de modif.
Conturi, din 1 Ianuarie 1932, la pag.
16, vol. XX, precum si Legea Cor-
pului superior de control, din 5 A-
prilie 1938, la pag. 470, acest vol.
De asemeni D. lege relativ la li-
mitele de Varstii, pentru membrii or-
dinului judecgtoresc, din 19 Aprilie
1938, care precede imediat in acest
vol.
514 20 Apri lie 1938
2. Membrii Curtii de Conturi,
ai Ministerului public, de pe
langa aceasta Curte, cum si
membrii Corpului superior de
control, vor avea aceleasi drep-
turi la pensiune si in aceleasi
conditiuni ca i membrii Curtii
de Casatie, daca au functionat
la Curtea de Conturi respectiv la
Corpul superior de control timp
de cel putin 10 ani
sau daca au functionat in ace-
leasi corpuri 5 ani indepliniti si
au o vechime de 30 ani de servi-
ciu in functiuni publice.
La fixarea pensiunii nu se va
tine seama de gradatiile acor-
date.
3. Prin derogare dela legea
generala de pensiuni, membrii
Curtii de Conturi, pusi In retra-
gere din oficiu la intrarea in vi-
goare a acestei legi, vor putea
face cererea pentru inscriere la
pensiune, chiar posterior pune-
rii in retragere, iar drepturile la
pensiune, se vor stabili la data
punerii in retragere.
4. Dispozitiunile art. 1, al a-
cestei legi intra in vigoare in
ziva de 1 Mai 1938.
Referatul d-lui ministru de fi-
nanee, catre Consiliul de Mi-
niftri.
Limita de va.rsta pentru mem-
brit Curtii de Conturi este fixata
de art. 15, al legii Nr. 4 din 1932,
la 68 ani.
Organizarea Curtii de Con-
turi, in ce priveste ierarhia gra-
delor i salarizarea, este identia
legii Curtii de Casatie, si cum
limita de varstit pentru membrii
Curtii de Casatie, a fost fixata la
67 ani, socotim cá i limita de
varsta a membrilor Curtii de
Conturi cata a fi redusa.
Pe de alta parte, dat fiind ase-
manarea pe care legea o face in-
tre functiunile din ierarhia
Curtii de Conturi si functiunile
din ierarhia judecatoreascil, in-
www.digibuc.ro
dritueste aplicarea acelorasi nor-
me de pensionare.
Proiectul ce supunem
Domniilor Voastre, care so-
lutioneazá aceste doul chestiuni,
in cazul and suntei de acord
cu propunerile ce vá facem, vdt
rugam a ne autoriza supu-
nern Maiestätii Sale Regelui.
DECRET-LEGE
pentru pierderea cetitteniei mine
DIN 20 APRILIE 1938 1)
Asupra raportului presedinte-
lui Consiliului Nostru de Minis-
tri i ministrului Nostru, secre-
tar de Stat la Departamentul
Justitiei Nr. 35.802 din 19 Apri-
lie 1938,
Vazand jurnalul Consiliului
de Ministri Nr. 801 din 1938;
Vazand avizul Consiliului Le-
gislativ Nr. 64 din 1938;
In temeiul art. 98 din Consti-
tutiune,
Am decretat i decret6m:
1. In afará de cazurile preva-
zute de art. 36 si urmatoarele
din legea Nr. 28 din 1924, ceta-
teanul roman care locuieste in
strainatate 1i va pierde natio-
nalitatea (lac& se face vinovat,
ca autor sau complice, de un
fapt care ar putea avea drept e-
feet turburwrea ordinei publice
1) I. D. R. sub Nr. 1.628 din 1938,
dat in baza art. 98 din Constitutie,
s 'a publieat in Monitorul 0 ficial, p-
I, Nr. 62 din 20 Aprilie 1938. A se
vedea in legaturi. Legea pentru do-
bandirea i pierderea nationalitätii
.tonane, din 24 Februarie 1924, la
pag. 280, vol. XIXII, cu mod. 13
Octomvrie 1932 si 22 Mai 1934, la
pag. 701, vol. XX, si pag. 328, vol..
XXII.
Ulterior, acest D. lege a fost mo-
dificat prin D. lege din 15 Iunie
1938, aflat la ordinea eronologiel
in acest vol.
 20 Apri lie 1938 515

a tdrii, sau deed printr'o pur- tiunii; ea va fi Inscrisd. In cartea

tare potrivnicd indatoririi de fi- funduard, iar in tinuturile uncle
delitate fold de teed, vatämd in- nu sunt carti funduare, in regis-
teresele române*ti sau micp- trul de transcriere al tribunalu-
reazd, bunul renume i prestigiul lui. Dela data inscrierii sau tran-
Romaniei. scriptiunii, bunurile devin indis-
Se socote*te purtare potrivnicd ponibile.
Indatoririi de fidelitate fatä de Dad. In termen de o lund dela
tara, chiar faptul de a fi in- data când comisiunea a fost se-
lesnit propaganda dusmanoasd zisatd, nu s'a publicat In Monito-
Impotriva României. rul Oficial jurnalul Consiliului
Pierderea cetdteniei se pronuntá de Ministri, pronuntand pierde-
prin jurnal al Consiliului de Mi- rea nationalitdtii, administratiu-
nWri, dupd propunerea minis- nea bunurilor se ridicd de plin
trului justitiei, in urma avizu- drept. Tribunalul va ordona din
lui conform al unei comisiuni oficiu radierea inscrierii sau
compusd dintr'un membru al transcriptiunii.
Consiliului de Coroand ca prese-
dinte, desemnat de preedintele Referatul catre Consiliul de Mi-
Consiliului de Ministri; un direc- nistri.
tor din Ministerul Regal al Af a- Legea pentru dobandirea O.
cerilor Strdine, desemnat de mi- pierderea nationalitdtii române,
nistrul respectiv; un director din prevede ca nationalitatea se
Ministerul Justitiei, doi consi- pierde prin naturalizarea doban-
lieri ai Curii de Apel din Bucu- ditá In tara strdind, prin legiti-
resti, toti desemnati de ministrul marea copilului natural, de cd-
justitiei. Hotdririle comisiunii se tre un strdin, prin cdsdtoria fe-
dau cu majoritate de voturi. meii cu un strain, daca nu si-a
Jurnalul Consiliului de Minie- rezervat nationalitatea romana,
tri isi produce efectele dela pu- prin primirea far& autorizatia
blicarea lui in Monitorul Oficial. guvernului roman a vreunei
Averea imobild ce fostul cetä- functiuni publice dela un guvern
teen are In tara va fi lichidatd sträin, prin supunerea pentru
judecatorWe. oricât de putin limp, la vreo pro-
Pierderea nationalitátii ro- tectiune, strain& ori din care
mane, pronuntatá in temeiul a- fapt ar rezulta aceasta, prin re-
cestei legi, nu are efecte asupra tragerea naturalizárii si in sfar-
sotiei si copiilor celui ce a pier- it prin intrarea in serviciul mi-
dut nationalitatea. liter la strdini sau aláturarea pe
2. Deodatá cu sezisarea comi- langa vreo corporatiune militard.
siunii prevAzuta de alineatul 3, strdind.
al articolului precedent, Ministe- Constitutiunea prin art. 9, de-
rul Public, va putea cere tribu- clara de ordin constitutional ca-
nalului ultimului domiciliu in zurile de pierdere ale nationali-
tat% al cetateanului, punerea tátii române, rezultând din in-
sub administratiune fortata a trarea in orice serviciu al unui
bunurilor imobile ce acesta are Stat strilin, aláturarea la o cor-
In tara. Administratiunea va a- poratiune militard sträind sau
vea loc, potrivit regulilor referi- supunerea la vreo protectie
toare la absenta. straina.
Incheierea, ordonând punerea Dad. In ce prive*te pe cel na-
sub admhilstratiune, va identi- turalizat si numai daca Roma-
lica bunurile supuse administra- nia s'ar gási in stare de rázboiu,
www.digibuc.ro
516 20 Apri lie 1938
pierde nationalitatea românit cel
care savarseste acte contrarii or-
dinei publice si sigurantei inte-
rioare sau exterioare a Statului
Roman, nu tot astfel este situa-
tiunea pentru cet6teanul roman
prin nastere, sau devenit roman
prin Unire, care fie a Romania
se gAseste In stare de räzboiu fie
c6, se gdseste fn stare de pace,
nu pierde nationalitatea româ-
ng, atata timp cat locuesc in cu-
prinsul tArii, actele lor contrare
ordinei publice si sigurantei Sta-
tului, pot fi sanctionate si legea
d6 posibilitatea de a fi mpiede-
cati sit mai dAuneze intereselor
tilrii, and ins5, ei locuiesc din-
colo de hotarele t6rii, ei nu pot
fi atinsi de sanctiunile legii, iar
prin actele sau faptele lor va-
Ming interesele românesti sau
micsoreaa bunul renume si
prestigiul Romaniei.
Unei atari persoane care prin
actiunea sa se pune singur in a-
fara intereselor romanesti, nu i
se poate acorda ocrotirea cetil-
teniei române si proiectul ce su-
punem deliberatiunii dv. tinde
sit declare lipsit de nationalita-
tea româng pe cel care locuind
In strainatate se face vinovat ca
autor sau complice de un fapt
care ar putea avea drept efect
turburarea ordinei publice a tä-
rii, sau a cArui purtare vatämä
interesele românesti sau micso-
reaza bunul renume qi. prestigiul
Romaniei.
Legea da toate garantiile de
obiectivitate In cercetarea fap-
telor sävarsite instituind pentru
cercetare o comisiune formatl
din Ina ltii demnitari ai tArii, de-
aderea din nationalitatea ro-
manä neputând fi pronuntat6
decât In baza avizului conform
al acestei comisiuni.
Este dela sine inteles c5, pen-
tru a duce la pierderea nationa-
litätii faptele trebuesc a fi fost
sgvarsite dui:a intrarea In vi-
www.digibuc.ro
goare a acestei legi, numai fapte
anterior s6varsite neputând fi
luate In considerare pentru a
duce la pronuntarea decaderii
din nationalitate.
Din moment ce decklerea a
fost pronuntatä, fostul cetatean
roman se gäseste In situatiunea
strAinului si de aici legiuitorul
trage toate consecintele in ce
priveste bunurile imobile ce a-
cesta ar avea in tar5,.
Dacg alAturi de noi socotiti
necesar introducerea acestor dis-
pozitiuni, va rue= a ne auto-
riza sl supunem alilturatul pro-
iect Maiestätii Sale Regelui.
REGULAMENTUL
Face Ititii de ;fib* agricole din Chiainiu
DIN 20 APRILIE 1938 1)
1. Facultatea de stiinte agri-
cole din Chisingu functioneazg
in conformitate cu dispozitiile
legii pentru organizarea invätl-
mantului universitar, ale regu-
lamentului general de aplicare
a acestei legi *i. ale prezentului
regulament.
CAPITOLUL I
Inscrlerea in Facultafe V frecventa
2. Inscrierea in Facultate o
pot cere acei care au diploma de
bacalaureat, obtinut/ pe baza le-
gii de organizare a invItgman-
1) Acest Regulament s'a sanctio-
nat prin Decret Regal Nr. 1.515 din
1938, si s'a publicat In Monitory!
Oficial, p. I, Nr. 92 din 20 Aprilie
1938. A se vedea si Regulamentul
general de aplicarea legii invat5.-
mântului universitar, din 11 Decem-
vie 1933, la pag. 923, vol. XXI; pre-
cum si Legea pentru Academiile de
Snalte studii agronomiee, din 2 Au-
gust 1929, la pag. 857, vol. XVII,
eu modif. 26 Aprilie 1933, pag. 445,
vol. XXI.

tului secundar, sau pe baza legii
de organizare a invatamantului
agricol de gradele I i H.
3. Cererea de inscriere se adre
seaza, decanului, intre 1-31 Oc-
tomvrie. La cerere se anexeaza:
a) Extratcul de nastere;
b) Certificatul de nationalitate
si de cetatenie;
e) Diploma de bacalaureat;
d) Trei fotografii, format car-
net de identitate;
e) Un certificat de sang:Late.
4. Consiliul Facultatii la in-
ceputul fiecgrui an scolar fi-
xeazg numarul studentilor care
vor fi admisi in anul In-0d de
studii. Selectiunea se va face
dupg hotgrirea Consiliului Fa-
cultatii, sau pe baza mediei exa-
menului de bacalaureat, sau
prin concurs.
5. Intre 1-31 Octomvrie, fie-
care student trebue sg, ceará re-
inscrierea in Facultate, printr'o
petitie In care va argta situatia
scolarg a anului precedent, ane-
)(And carnetul de frecventut si re-
cipisele taxelor prevgzute de a-
cest regulament. De la 1 la 30 No-
emvrie, relnscrierile se fac nu-
mai cu incuviintarea Consiliului
Facultatii.
6 Anul scolar incepe la 1 Oc-
tomvrie si se terming. la 30 Iu-
nie.
In acest interval sunt cuprinse
si sesiunile de examen.
7. Frecventarea la cursuri, se-
minarii, lucrari de laborator, lu-
crgri practice agricole, este obli-
gatorie.
CAPITOLUL II
Cursuri i lucrifiri practice
8. Invagmantul in Faculta-
tea de Stiinte Agricole, dureaza
cinci ani.
In 'anii I si II se predau
cursuri teoretice, aplicatii, lu-
crgri practice de labortor si se-
minar si practica agricolg la
www.digibuc.ro
20 Apri lie 1938 517
fermg si camp, pe langl unele
materii agronomice.
Practica agricolg, la diferitele
lucrdri din ferma, va fi regle-
mentatä de care decanat.
In anii III si IV se da o pre-
- gatire agricola generala si o pre-
gatire speciala una din ra-
murile agricole principale.
Pregatirea agricola a studen-
tilor se face prin cursuri teore-
tice, aplicatii in ferme, anexate
catedrelor agronomice, lucrari
practice la camp, laborator, se-
minarii, etc.
9. Materiile predate la Facul-
tatea de Stiinte Agricole sunt ur-
nagtoarele:
Anul I. 1. Matematici generale
aplicate, In leg-aura cu necesita-
tile materiilor agronomice.
2. Fizica aplicata si meteorolo-
gie agricola.
3. Geologie si mineralogie in
leggturg cu agronomia.
4. Anatomie i fiziologie vege-
tala.
5. Anatomie comparata si fizi-
ologie a animalelor folosite in a-
gricultura.
6. Zoologie aplicata si entomo-
logie agricola.
7. Bacteriologie agricola.
Anul II. 1. Topografie si geode-
zie aplicatá in agricultura.
2. Economie politicg in legg-
turg cu agricultura si drept a-
gran
3. Chimie agricola.
4. Botanicg agricola i patolo-
gie vegetala.
5. Ameliorarea plantelor.
6. Agrogeologie I.
7. Zootehnie generala.
8. Cooperatie agricold i poli-
tica agrara.
Anul III: I. Geniu rural.
2. Chimie agricola I.
3. Fitotehnie I.
4. Zootehnie specialä I.
5. Agrogeologie II.
6. Industrii agricole I (origine
vegetalg).
518 20 Aprilie 1938
7. Economie rurald I.
8. Comert i contabilitate.
9. Medicind veterinard.
10. Ameliorarea plantelor (a-
plicatiuni).
Anul IV : 1. Geniul rural II.
2. Irigatiuni, drenaj.
3. Chimie agricold II (nutriti-
unea).
4. Fitotehnie II (pd$uni $i fâ-
nete).
5. Zootehnie speciald II (ani-
male mici, avi, api, si sericicul
turd.).
6. Industrii agricoe II (origine
animald).
7. Economie rurall IL
8. Horticulturd.
9. Viticulturd i oenologie.
10. Silviculturd.
11. Pisciculturd.
10. Consiliul profesoral poate
modifica programul prevAzut la
articolul precedent, potrivit ne-
voilor Invätilmântului agrono-
mic.
11. Odatd cu Inscrierea In anul
III, fiecare student va indica *i
sectia de specializare aleasä. In
fiecare an, Consiliul profesoral
va stabili proportia maximä In
care studentii anului al III-lea,
se vor repartiza In diferitele sec-
tiuni de specializare.
Invätämântul de specializare
constd, din lucrdri practice, de
laborator, In ferme i cdmpuri,
seminarii, etc., fdcute la cate-
drele respective, sub conducerea
profesorului $1 personalului di-
dactic ajutdtor i completate la
nevoie cu lectiuni teoretice.
Afard de Invätämântul de spe-
cializare, predat studentilor In
sectiunile Facultätii, Facultatea
de Write Agricole, poate orga-
niza fn baza hotiiririi Consiliu-
lui profesoral, cursuri de specia-
lizare pentru inginerli agronomi
In vederea satisfacerii dispoziti-
unilor legii de organizare a In-
vätämântului agricol de gradele
I si II, cursuri de perfectionare
www.digibuc.ro
pentru inginerii agronomi, con-
ductorii $i administratorii agri-
coli i alte categorii de specia-
lieti, cursuri de popularizare
pentru diferitele ramuri ale a-
griculturii, etc.
Anul al cincilea este destinat
pentru practicd, In vederea con-
ducerii unei exploatatiuni agri-
cole.
Fiecare student va face aceastä
practicd Inteo exploatatiune a-
gricold de Stat sau particulard,
in strânsä legdturd cu speciali-
tatea urmatd...
In cursul anului de practia
studentul stagiar va preati o
tezd In legAturd. cu specialita-
tea sectiei urmate si care va fi
prezentatä la examenul de di-
plomd.
Subiectul tezei va fi ales de
student cu agrementul profeso-
rului, respectiv sau va fi propus
de profesor. El trebue comuni-
cat decanului cu cel putin 6
luni inainte de examen.
In afar% de tezd, studentii sta-
giari vor pregAti, 4n cursul a-
nului de practicd, un memoriu
asupra gospoddriilor pe care
le-au condus.
12. Invdtdmantul de speciali-
zare se va preda studentilor In
sectiile de specializare fixate
printr'un regulament special, al-
cdtuit de Consiliul profesoral.
Pand la Intocmirea acestui re-
gulament se vor organiza urmd-
toarele sectii de specializare:
1. Fitotehnie $1 ameliorarea
plantelor cu agrogeologie.
2. Zootehnie si ameliorarea a-
nimalelor, industrii agricole de
origine animald.
3. Viticold, horticold.
4. Geniu rural, ma$ini agri-
cole i cadastru.
5. Chimie agricold i industrii
de origine vegetald.
6. Economie rural& i coope-
ratie.
 20 Aprille 1938
7. Entomologie agricol& ai. pis-
ciculturA.
13., La inceputul fiecArui an,
scolar, Consiliul profesoral al-
catueate orarul sg,ptämanal, fi-
xtind numgrul orelor de curs,
minimum 2 ore pe sAptgmând,
In zilele deosebite, pentru fie-
care materie ai. de lucraxi prac-
tice sau de seminar, minimum 2
pe sgptämânà, dup5, nevoile
f iecIrei specialitäti.
Numärul orelor de curs, semi-
riarii, lucräri de laborator ori a-
plicatii practice pe teren, va fi
maximum 40 pe sg.ptämttnä. A-
cest numär se fixeazA de atre
Consiliul profesoral, care va tre-
bui sä armonizeze programul
cursurilor cu nevoile de preg5.-
tire ale studentilor.
Lucrärile practice ai aplica-
tile in laboratorii, câmpuri de
experientk seminarii etc., se exe-
cut& de c6tre studenti, sub con-
ducerea profesorului sau a con-
ferentiarului respectiv ai sub su-
pravegherea aefilor de lucrari ai
a asistentilor, dupit explicatii ai
Indrumari prealabile date de
profesor sau de conferentiar.
Durata unei lectiuni nu poate
fi mai mare de o orä ai jum6.-
tate.
14. Studentii anului 1 sunt
datori a face o practia de cel
putin douä luti, la fermele al
pepinierele Statului, la *collie a-
gricole de gradele I ai II, la fer-
mele particulare sau la alte in-
stitutiuni publice sau particu-
lare, care sunt in strânsä legg-
tur5, cu agriculture ai sunt ad-
mise de Consiliul profesoral.
Practice studentilor in timpul
Nacantei se va organiza ai e ce-
cute pe baza unui reguiament
special, intocmit de Consiliul
prof es oral.
15. Studiile practice in Facul-
tatea de atiinte agricole, se vor tätii va examine la finele flea,
rui an acolar ai cel mai tarziu
face in institute, laboratorii, sta-
tiuni, câmpuri de experientä, la 15 Iunie, toate nevoile aces-
www.digibuc.ro
519
hale de maaini, clinici, semina-
rii, muzee, colectii, etc.
Fiecare catedra agronomicä
trebue sä aiM institutia prac-
tia anexatá ei, câmpul experi-
mental, seminarul corespunzli-
tor, urmând a se infiinta acele
ce lipsesc, pe baza hotáririi Con-
siliului profesoral, aprobatá de
minister.
16. Scopul institutelor anexe
este:
a) De a inlesni lucrärile stu-
dentilor ai inginerilor agronomi,
Inscriai In sectiunile de specie-
lizare ai la doctorat;
b) De a inlesni lucrärile de a-
pliçatie ale studentilor pe teren;
c) De a da profesorilor, confe-
rentiarilor, aefilor de sectii ai ae-
filor de lucari, posibilitatea de
a face lucräri ai cercetäri pro-
prii pe teren;
d) De a face cercetári atiinti-
fice asupra chestiunilor indicate
de minister, de Camerele de a-
griculturg, de particulari, etc.,
de a face analize ai expertize ai
de a da consultatii de speciali-
tate, etc.;
e) De a cerceta ai solutiona
problemele privitoare la agri-
culturg in acea regiune.
17. Institutele anexe ale cate-
drelor vor fi grupate ai specifi-
cate separat in buget.
Ele vor avea cladiri sau inc6.-
peri deosebite, cu tot inventarul
viu sau mort, precum a'i perso-
nalul auxiliat ai de serviciu, ne-
cesar pentru buna lor functio-
nare.
In acest scop, Facultatea de
atiinte agricole, in afar/ de imo-
bilele ai. institutiile ce posed&
astázi, va fi inzestratä cu toate
clädirile necesare institutelor a-
nexe ai personalului bor.
Consiliul profesoral al facul-
520 20 Apr1 lle 1938
tor institute si va lua deciziu-
nile cuvenite.
El va stabili programul imbu-
ndtdtirilor: clädirile ce trebuesc
construite, transformdrile de a-
dus clddirilor existente i va
cere ministerului inscrierea in
buget a sumelor necesare.
18. Pentru frecventarea insti-
tutelor anexe i pentru intre-
buintarea materialului de lucru
consiliul profesoral al facultätii,
va propune taxe speciale al cd-
ror cuantum se va fixa de cd-
tre Senatul Universitar, si se va
aproba de cdtre Ministerul Edu-
catiunii Nationale, pe baza avi-
zului consiliului interuniversi-
tar.
Aceste taxe se vor face cunos-
cut si prin publicatiile cu pri-
vire la admiterea studentilor in
facultate.
La fel se va proceda si cu
taxele ce vor fi percepute pen-
tru lucrdrile prevdzute la litera
d, a art. 16.
Aceste din urmä vor fi intre-
buintate numai pentru nevoile
institutului respectiv.
19. Pentru fiecare institut
practic agricol, anexat unei ca-
tedre, se va intocmi, cu aproba-
rea consiliului facultätii, un re-
gulament special, care va cu-
prinde normele de functionare,
precum si drepturile si indato-
ririle personalului.
Profesorul catedrei respective
este de drept directorul institu-
tului.
Functiunea de director i sub-
director fiind o consecintä a
functiunii de profesor, este obli-
gatorie pentru profesorul sau
conferentiarul respectiv.
Functiunea de director sau de
subdirector va fi retribuitd cu o
diurnd lunard inscrisd in bu-
get.
20. La finele fiecdrui an sco-
lar si cel mai tdrziu NIA, la 15
Iunie, directorul liecdrui insti-
www.digibuc.ro
tut este obligat a inainta deca-
natului o dare de seamd, asupra
activitätii din cursul anului si
asupra programului viitor.
21. Pentru desdvârsirea in-
structiunii profesionale a stu-
dentilor si a inginerilor agro-
nomi, precum si pentru cer-
cetdrile profesorilor, Facultatea
de Stiinte Agricole, este fuzes-
tratä cu:
a) Statiunea experimental&
zootehnicd Costiugeni (176 ha),
in care se va cerceta problemele
stiintifice si tehnice in legdtur&
cu cresterea animalelor.
Statiunea este anexatä cate-
drei de zootehnie;
b) Ferma de exploatare Man-
zdr, din jud. Tighina (990 ha),
organizatd In vederea rentabili-
tätii, precum si pentru experi-
mentdri in regiunea de steph;
c) Ferma de exploatare Vasil-
cdu-Trifauti, din judetul Soroca
(410 ha), infiintatrt in acelasi
scop, pentru regiunea de centru
si de Nord a Basarabiei;
d) Ferma de exploatare
reni, din jud. Iasi, (114 ha);
e) Câmpul horticol Adama-
chi", din jud. Iasi, (16 ha);
f) Punctul zootehnic Copou,
din jud. Iai (37 ha), anexat ca-
tedrei de zootehnie;
g) Via experimentald Costiu-
geni (40 ha);
h) Livada si pepiniera horti-
cold Bucovdt, din jud. Läpusna
(178 ha), pang la crearea unei
catedre sau conferinte de horti-
culturd, ele vor fi anexate cate-
drei de chimie agricold, pentru
experiente, prelucrari de pro-
duse i rentabilitate;
i) Câmpul de ameliorarea plan-
telor Todiresti, din jud. Tighina
(46 ha).
22. Toate aceste bunuri, ca si
orice avere a facultiltii sunt ad-
minitrate de Consiliul profesoral
prin decan, asistat de delegatia
economica permanent& prevd-
 20 Aprilie 1938
zutg de regulamentul de fatá la
art. 52.
Numai fermele sau institutele
anexate catedrelor agronomice
sunt administrate ei conduse di-
rect de titularul catedrei sau
conferintei respective.
23. Programul experientelor
ce urmeazg a se face pe terenu-
rile acestor institute, se va in-
tocmi la inceputul fiecgrui an
agricol de catre profesorii spe-
cialieti, intruniti In comisie sub
preeedintia decanului.
Aceasta comisie va fi convo-
catg in cursul anului, oridecAte-
ori va fi nevoie, pentru executa-
rea lucrdrilor pe teren.
Experientele se vor face sub
conducerea proesorului respec-
tiv, ajutat de eefii de sectie, de
eefii de lucrari ei de asistenti.
24. Bunurile utilizate in ve-
derea rentabilitgtii vor fi exploa-
tate dupg planul Intocmit de
consiliul economic, pe baza pro-
punerilor profesorului sau ale
conferentiarului de economie ru-
ralg.
Conducerea fermelor este incre-
dintatá unui administrator ingi-
ner agronom.
Personalul din aceste institute,
cu exceptia personalului infe-
rior, va fi ales direct dintre a-
gronomii cu titluri universitare.
Numirea administratorului ei
a personalului inferior se face
de minister, pe baza recoman-
dárii facultatii.
25. Pe lângd Facultatea de
$tiinte Agricole, se va infiinta
un seminar pedagogic agricol,
menit a pregati profesorii ei
profesoarele pentru ecoalele de
agriculturg ei de economie cas-
nicg de gradul I si II, pentru
ecoalele agricole de iarng, pen-
tru ecoalele de ucenici ei pentru
invgtilmântul ambulant, con-
form unui regulament.
www.digibuc.ro
52t
CAPITOLUL III
Examene ;i diplome
26. Facultatea de Stiinte A-
gricole, conferg diploma de ingi-
ner agronom, certificate de spe-
cializare ei diploma de doctor In
etiintele agronomice, lu urma
examenelor prevdzute in prezen,
tul regulament.
27. Examenele de fine de an,.
se pot trece in doug sesiuni: pri-
ma dela 1 la 30 Iunie, iar a
doua dela 1 la 30 Octomvrie.
In cazuri exceptionale, ei nu-
mai pentru absolventi ei stu-
denti, având examene in res-
tantd, se va institui, cu aproba-
rea Consiliului profesoral, o se-
siune extraordinarg, in Februa-
rie, fgrä Intreruperea cursurilor,
28. Examenele pentru diplo-
ma de inginer agronom ei cele-
de specializare sunt anuale, ti-
nându-se In sesiunile prevgzute
la art. 27, cu exceptiile aprobate-
de consiliu.
Examenele de doctorat se vor
putea tine in tot cursul anului.
Toate examenele sunt publice,
Trecerea examenelor anuale va
avea loc numai In urma inscrie-
rii la secretariatul facultatii, in
baza cererii candidatului, adre-
satá cu cel putin 5 zile inainte
de Inceperea sesiunii de examene,
1. Examenele anuale
29. Pentru dovedirea frecven-
tei ei examenelor trecute, se va
elibera la inscrierea in facultatt,
fiechrui student un carnet de.
cursuri, prevgzut cu fotografia,
In care se va atesta de cgtre
profesori freventarea cursuri-
lor, a lucrárilor practice ei de se-
minarii, institute, etc., ei In care.
se va inscrie rezultatul examene-
lor trecute.
La examene studentul va pre-
zenta carnetul de frecventg, fa
care, dupil term;narea examenu-.
522 20 Apri lie 1938
lui, se va trece, de cdtre secreta-
rul facultdtii, nota obtinutd.
30. Exarnenele constau din
probe scrise si orale, precum si
din probe practice la materiile
care comportä aplicatiuni, fie-
care din aceste probe fiMd eli-
minatorie.
La examenele purtând asupra
materiilor predate de conf eren-
tiari, va participa si profesorul
titular sau agregat de care de-
pinde conferinta, iar in cazul u-
nei conferinte independente un
profesor titular sau agregat de-
semnat de consiliul facultdtii.
31. Numärul maxim al anilor
de studii in care un student tre-
bue sd obtind diploma de ingi-
ner agronom este de 7 ani.
32. Note le se exprimä prin
tnentiuni: satisfacator, bine, foar-
te bine. In caznri exceptionale
se poa:te acorda si mentiunea
,,cu distinctie".
Pentru a fi promovat, studen-
tul trebue sd fi mentinut cel pu-
tin mentiunea satisfäcdtor".
Studentii bursieri pierd bursa
dacà nu tree toate examenele de
cloud sesiuni ordinare (din Julie
si Octomvrie), ale anului scolar
si nu obtin mentiunea generall
,,bine".
La examenul de specializare,
se. pot prezenta numai studentii
care au obtinut mentiunea
,,bine" la examenele anterioare.
33. Fiecare an de studii teore-
tice, nu poate fi frecventat deal
cel mult doi ani consecutivi.
In cazuri bine intemeiate, cu
aprobarea consiliului profesoral,
se pot admite exceptii.
Restantele vor fi trecute in
prima sesiune urmdtoare, alt-
minteri studentii vor fi decla-
rati repetenti.
Nici intr'un caz, ei nu vor fi
admisi sa treacd examenul din
www.digibuc.ro
anul superior, fdrá sä fi trecut
toate examenele din anul prece-
dent.
2. Examenele de inginer agronom
34. Pentru a se putea Inscrie
la examenul de inginer agro-
nom, candidatii trebue sä fi tre-
cut cu succes toate examenele
de fine de an si sd fi fdcut prac-
tica cerutd de lege si de prezen-
tul regulament.
Juriul examinator este alcd-
tuit din sase membri, impärtiti
In doud sesiuni
a) Comisiunea de cercetare a
tezei de diploma, compusd din
profesorul din specialitatea ed.-
ruia a fost pregAtità teza si doi
profesori din sectia de speciali-
zare urmatä de candidat;
b) Comisia de cercetare a xne-
moriului, relativ la practica a-
gricold generald, fäcuth de can-
didat timp de un an de zile. Ea
se compune din profesorul de
economie rurald, profesorul de
zootehnie si profesorul de agri-
culturd generall.
Dacd vreunul din profesorii,
care fac parte din aceatd comi-
siune lipseste, consiliul profeso-
rol va desemna din sdnul sdu
alti membri din specialitätile in-
rudite.
In caz de fortá majord, deca-
nul poate completa comisiunea
cu profesori din specialitätile in-
rudite cu acelea ale membrilor
absenti.
Comisiunea lucreazá valabil cu
majoritatea membrilor ei.
Juriul examinator astfel alcd-
tuit, va fi prezidat de profesorul
sub supravegherea cdruia s'a lu-
crat teza de diplomd.
35. Examenul pentru obtine-
rea diplomei de inginer agro-
nom constä din:
a) Sustinerea tezei de diplomd,
urmatá de un colocviu, care va
 20 Aprille 1938 523

dura cel mult o ora, In fate co-
misiunii de cercetare a tezei;
b) Un colocviu asupra memo-
riului, care va dura cel mult o
orA, in fata intregului juriu al
examenului de diplomd.
AceastA probA va avea loc nu-
mai clac& candidatul a reusit la
proba dela punctul a.
Candidatul repins la proba de
la punctul b, se va putea pre-
zenta din nou la examen, dup&
cel putin 6 luni, pentru a sus-
t ine memoriul.
Pentru a putea fi cercetate de
membrii juriului examinator, te-
zele de diplom& si memoriile de
stagiu de practicA vor fi depuse
la decanat cu cel putin douà sap-
tAmAni inainte de data fixatA
pentru examenul de diploma.
Membrii celor doue. comisiuni
vor nota individual pe fiecare
candidat, iar cu notele date de
fiecare membru al comisiunii se
va face media fiecArui colocviu.
La notarea examenului de di-
ploma, se vor lua In consideratie
notele anuale.
Examenele de diplomä sunt
publice. La sf Arsitul fiecArei se-
siuni de examen, inginerii agro-
nomi reusiti la examen, vor fi
proclamati solemn de atre de-
canul facultAtii, in sedintA pu-
blic& si in prezenta juriului exa-
rninator.
3. Examenul de doctorat
36. Pentru a se putea prezenta
la examenul de doctorat, candi-
datul trebue sA indeplineasc& ur-
mAtoaree conditiuni:
1. S. fi obtinut titlul de ingi-
ner agronom sau un alt titlu
echivalent, avAnd la baz& baca-
laureatul.
2. S. fi lucrat cel putin doi ant
sub directia unui profesor titu- tAtii, si In rezumat vor fi tra-
lar al facultAtii, facând cerce- duse obligatorii in limba fran-
täri originale. Pentru candidatii cezA, precum i facultativ in lim-
care posedA certificatul de spe- bo, germanA sau englezA.
www.digibuc.ro
cializare, acest termen se va re-
duce la un an, deosebit de anul
de specializare.
3. S. prezinte o lucrare origi-
nail si de valoare asupra unui
subiect lAsat la libera alegere a
candidatului, sau propus de un
profesor titular, agregat sau con-
ferentiar.
Materiile asupra cArora poate
purta teza de doctorat sunt cele
cu subiect agronomic predate in
Facultate.
37.Subiectul tezei va fi pre-
OW, fie in laboratoriile, semi-
nariile i institutele facultAtii,
fie In alte laboratorii, institute
si institutiuni publice, sau par-
ticulare; in acest din urm A. caz
numai cu aprobarea prealabilA
a profesorului respectiv.
38. Subiectul tezei va fi co-
municat in scHs decanatului,
ImpreunA cu aprobarea profe-
orului, agregatului sau a confe-
rentiarului, sub conducerea cl-
ruia candidatul pregAteste teza,
cu cel putin un an inainte de
sustinerea ei.
39. Teza de doctorat va fi pre-
zentatA in manuscris decanatu-
lui, care o va trimete spre cerce-
tare unei comisii compusA din
trei profesori, desemnati de Um-
sul, printre care va figura si pro-
fesorul sau conferentiarul sub
supravegherea cAruia ea a fost
pregAtitA.
Comisia Ii va da avizul In
scris si motivat asupra merite-
lor i lipsurilor lucrArii, arätAnd
dacA poate fi admis& pentru sus-
tinere ca tezA la examenul de
doctorat.
Rezultatele stiintif ice si con-
cluziunile tezei, In caz de admi-
tere, vor fi semnate de presedin-
tele tezei, si de decanul facul-
524 20 Apri lie 1938
Pre$edintele tezei va fi profe-
sorul titular cel mai vechiu din-
tre membrii comisiunii.
Din juriul pentru examinarea
tezei pot face parte si agregatii,
precum si conferentiarli titulari.
In orice caz, va face parte din
comisiune cel putin un profesor
titular.
40. In baza autorizatiei deca-
nului, teza va fi tipgritg de can-
didat, care este dator a depune
la secretariatul facultatii, un
numgr de o sutg de exemplare.
Candidatul va depune In acelasi
timp $i taxa pentru diploma de
doctorat.
Teza va fi distribuitg tuturor
profesorilor, agregatilor $i con-
ferentiarilor facultgtii, cu cel
putin 15 zile inainte de data fi-
xatg pentru sustinerea ei.
Data examenului de doctorat
se va afisa In localul Facultätii.
41. Examenul de doctorat este
oral si public.
El va dura cel putin o org si
cel mult doug ore $i se va tine
Intr'o singurg $edintg.
Examenul de doctorat se corn-
pune din:
a) Sustinerea tezei tipgritä;
b) 0 probg oralä din materia
de bazg a specialitätii respective;
c) 0 probg orald, dupg alege-
rea candidatului si cu aproba-
rea decanatului, din urmiltoa-
rele materii: agrogeologia, fito-
tehnie, zootehnie si econom;e ru-
ralg.
42. Exarnenul de doctorat se
va trece In fata comisiunii insti-
tuitä de decan pentru examina-
rea tezei.
Comisiunea va lucra valabil
numai in completul de trei.
Numai in caz de boalg sau ab-
sentg din targ, decanul poate de-
lega in locul celui absent, un alt
profesor de aceeasi specialitate
sau dintr'o specialitate Inruditä.
43. Comisiunea delibereazg un cuprins similar celor elibe-
www.digibuc.ro
imediat dupg terminarea exame-
nului.
Admisibilitatea se hotärgste ea
majoritatea voturilor membrilor
comisiuni.
Diplomele de doctorat in stiln-
tele agronomice se vor elibera ca
una din urmätoarele mentiuni:
suficient", bine", foarte bine",
,,cu laude".
In diploma se va face mentiu-
nea de titlul tezei.
44. Rezultatul delibergrii co-
misiunii va fi consemnat inteun
proces-verbal, $i comunicat can-
didatului, In $edinta publicg, In
prezenta tuturor membrilor co-
misiunii examinatoare.
45. Decanul, pe baza procesu-
lui-verbal cu rezultatul exame-
nului, va interveni prin rectorat
la Ministerul Educatiunii Natio-
nale, pentru eliberarea diplomei
de doctor In $tiinte agronomice..
Pang la eliberarea diplomei,
decanul va putea elibera o do-
vadg provizorie de trecerea exa-
menului de doctor, adresatg in-
stitutiel pe care o va indica can-
clidatul.
46. Facultatea de Stiinte Agri-
cole poate decerna titlul de doc-
tor honoris causa" persoanelor
române sau strgine care s'au dis-
tins pe terenul $tiintelor agricole
sau au adus mari seivicii agri-
culturii.
47. Diplomele se elibereazg de
Universitate, prin decanatul f a-
cultiltii, In numele Maiestätii
Sale Regelui $i poartg semng-
tura rectorului, a clecanului $i a
posesorului;
Ele vor fi vizate de Ministerul
Educatiunii Nationale, pentru a
conferi drepturile prevgzute de
legi $i regulamente pentru ocu-
parea de functiuni publice.
Diplornele vor fi intocmite de
cancelaria facultätii $i vor avea
 20 Aprille 1938 525

rate de Academia de Inalte Stu- 50. Studentii saraci si meritosi

dii Agronomice. vor putea fi scutiti de taxe In to-
Diplomele se vor elibera nu- tal sau partial de catre rectora-
mai dupa ce titularul va achita tul universitatii In urma propu-
taxa de diploma. nerii consiliului profesoral al fa-
cultatii.
CAPITOLUL IV Vor fi scutiti de taxe si stu-
Taxe dentii care, conform dispozitiilor
cuprinse In legi speciale, benefi-
48. In conformitate cu legea ciaza de asemenea scutiri.
pentru organizarea Invataman- 51. Pentru sporirea venituri-
tului universitar, cu regulamen- lor proprii, facultatea va putea
tul general pentru aplicarea a- fncasa:
cestei legi, precum si cu legea 1) 100/o din sumele fixate pentru
pentru completarea unor dispo- plata diferitelor comisii de con-
zitiuni din legea Invatamântului cursuri.
universitar, publicata, In Monito- 2) 10°/0 din taxele de expertize,
rul Oficial Nr. 69, partea I, din consultatii, etc.
24 Martie 19371), studentii Facul-
tatii de Stiinte Agricole din Chi- 3) 100/o din Incasarile brute In
sinau, In vederea obtinerii titlu- bani, provenite din exploatare,
lui de inginer agronom, pot fi In vederea rentabilitatii a bunu-
impusi sa, plateasca anual ur- rilor facultätii.
matoarele taxe: 4) Donatii si legate.
Taxa de Inscriere. 5) Alte venituri neprevazute.
Intretinere. CAPITOLUL V
constructie.
biblioteca. Organele faculleifii g afribuliile lor
laborator, seminarii si 52. Normele de recrutare a
institute. personalului didactic si Indato-
Taxa de examen (diplome, echi- ririle acetui personal sunt acele
valente, etc.). prevazute In legea si regula-
Candidatii la doctorat vor pu- mentul Invätämantului univer-
tea fi impusi sa plateasca: sitar.
Taxa de Inscriere. 53. Consiliul facultatii, corn-
,, laborator sau semi- pus conform prevederii legii de
nar. organizare a Invatamantului uni_
Taxa de examen de doctorat. versitar Indeplineste urmatoa-
.. pentru diploma de doc- rele atributiuni:
tor. a) Alege pe decan;
49. Toate taxele se vor fncasa b) Propune Infiintarea sau mo-
prin facultate, conform aprobárif dificarea catedrelor, conferinte-
rectoratului, iar folosirea lor se lor, precum si a posturilor de
va face conform art. 25 din legea sefi de lucräri, asistenti si pre-
pentru completarea unor dispo- paratori;
zitiuni din legea Invatámantului c) Propune Infiintarea sectiu-
universitar. nilor de specializare si a cursu-
1) A se vedea Legea pentru corn- rilor de specializare si perfectio-
pletarea unor dispozitiuni din legea nare:
Inviltamântului univereitar, din 24 d) Deleagá din sanul lui repre-
.Martie 1937, la pag. 719, vol. XXV, zentanti pentru comisiunea de
p. L examen si de judecata, pentru
www.digibuc.ro
526 20 Apri lie 1938
profesori, agregati, conferentiari,
sefi de lucrgri, a.sistenti si pre-
paratori;
e) Alcgtuieste pang la 1 Iu lie
al fiecgrui an, proiectul de buget
al facultgtii; . nirea unui consiliu profesoral,
f) Hotgräste asupra acceptgrii
sau respingerii legatelor sau do-
natiunilor facute direct facul-
tgtii;
g) Avizeazg In toate chestiunile
referitoare la aplicarea legilor si
regulamentelor privitoare la f a-
cultate;
h) Intocmeste regulamentele
speciale ale facultatil;
i) Organizeazd programul in-
vatámântului;
j) Alcgtuieste orariul si fixeazg
durata cursurilor;
h) Organizeaza cursuri cu ca-
racter general;
/) Stabileste normele de colabo-
rare stiintificg ale facultatii cu
Institutul de cercetari agrono-
mice al României si cu orice
alta institutie stiintificg sau de
frivatamânt din targ sau strai-
ngtate;
m) Se ocupg de educatia stu-
dentimii sub toate raporturile;
n) De asemeni, din sanul lui
desemneazg la inceputul need-
rui an un consiliu consultativ,
compus din trei profesori titu-
lari de specialitate agronomica,
care va asista pe decan la toate
chestiunile de ordin administra-
tiv si financiar al facultatii, a-
vând toate atributiunile enume-
rate la art. li3 din regulamentul
general de aplicare al legii pen-
tru organizarea invgtgmântului
universitar;
o) Deosebit de atributiile indi-
cate la punctele precedente, Con-
siliul facultgtii exercitá toate
drepturile si indatoririle prevg-
zute de legile si regulamentele
universitare.
Consiliul argtat la punctul N,
este convocat si prezidat de de-
www.digibuc.ro
can, in absenta acestuia de pro-
decan, in lipsa acestuia de cel
mai vechiu profesor.
Cand un nutriar de cel putin
trei profesori titulari cer intru-
decanul este obligat a-1 convoca.
Consiliul profesoral tine se-
dinte ordinare odatg pe lung, si
sedinte extraordinare oridecgte-
ori se simte nevoia.
Sedintele se tin cu majoritatea.
absolutá a membrilor Consiliu-
lui profesoral, iar incheierile si
hotaririle se dau cu majoritatea.
absolutá a numgrului membrilor
prezenti.
54. Decanul reprezintä facul-
tatea; in caz de lipsg sau impie-
decare, el este inlocuit cu ace-
leasi atributiuni de pro-decan;
in lipsa acestuia de profesorul
cel mai vechiu.
55. Decanul administreaza bu-
nurile facultatii, care nu apar-
tin catedrelor de specialitate, a-
jutat fiMd In acest scop de dele-
gatia economicg permanentg pre-
vgzutd la art. 52, punctul n.
Delegatia economi ca. perma-
nenta, prezidatg de decan, va de-
cide in toate chestiunile de or-
din administrativ si financiar,
precum si cu privire la intoc-
mirea planului de exploatare si
imbungtatire a bunurilor facul-
With, la intocmirea bugetului,
etc.
Hotgririle luate in fiecare se-
dinta, vor fi consemnate inteun
proces-verbal.
56. Profesorii sau conferen-
tiarii specialisti agronomi, vor
primi delegatii obligatorii pen-
tru organizarea, conducerea si
controlul fermelor, institutelor
de rentg, etc.
57. Toate veniturile fermelor,
exploatate pentru rentabilitate si
anexate catedrelor, se vor intre-
buinta conform bugetului, pen-
 20 AprIlle 1938
tru nevoile fermei, inzesträrit
altele.
Din ele se va värsa facultätii
un procent de 10 la KAI (din ve-
niturile brute), din care slime se
va plati personalul administra-
tiv central.
Consiliul facultätii poate dis-
pune ca un procent din venitu-
rile nete srt se verse facultltii,
pentru laboratoare, biblioteci,
muzee, excursii, etc.
Intitutiile anexate catedrelor
se vor administra de profeorul
respectiv, ca orice laborator.
58. La inceputul fiecdrui an
ecolar, decanul va face o dare de
seam& publicA, asupra modului
cum a administrat averea
59. Darea de seam& asupra
gestiunii financiare, care se va
prezenta Consiliului profesoral
spre desarcare, se va comunica
Ministerului Educatiunii Natio-
nale ei se va publica la finele a-
nului ecolar.
60. Decanul prepará proiectul
de buget al facultátii i II pro-
pune examindrii Consiliului pro-
f esoral.
Bugetul se apron. de Senatul
Universitar ei de Ministerul E-
ducatiei Nationale.
61. Decanul facultätii, pre-
zintä, in ultima eedintä a Consi-
liului profesoral din fiecare an
ecolar, o dare de seam& asupra
invät&mântului in facultate in
cursul anului, insistând asupra
progreselor realizate, a lacunelor
observate ei facând propuneri de
perfectionare pentru viitor.
Consiliul discut& darea de sea-
m& prezentata, stabilind in ace-
laei timp mäsurile ce urmeazá
s& se ia pentru anul ecolar vii-
tor, in scopul ameliorilrii fro/A-
tämântului.
Darea de seam& se va inainta
in forma sa definitivá Ministe-
rului, Senatului Universitar din
www.digibuc.ro
527
Tat si Senatului Invätämântu-
lui Agricol Superior, spre
intä, Om& la 1 Octomvrie al
fiecärui an.
62. Personalul administrativ
al facultätii, secretar, ajutor de
secretar, bibliotecar, arhivar,
contabil, easier, eef de birou, im-
piegat etc., va fi numit i revo-
cat de Minister, dup& cererea
decanului i incuviintarea Con-
siliului facultätii, potrivit dispo-
zitiunilor legii pentru statutul
functionarilor publici.
Functionarii care fac parte
din personalul administrativ al
facultätii nu pot ocupa in ace-
laei timp o all& functiune cu
caracter permanent, cu excep-
tiile prevazute In legea cumulu-
lui.
63. Personalul administrativ
al institutelor, laboratoarelor se-
minarilor etc., va fi propus spre
numire i revocare de directorul
respectiv, potrivit dispozitiunilor
legii pentru statutul functiona-
rilor publici. Propunerea va fl
comunicat& decanului.
64. Personalul tehnic ei ad-
ministrativ al fermelor, viilor
altor bunuri de exploatare agri-
cola, se va numi de Minister,
dupá propunerea Consiliului fa
65. Comisiunea de disciplinä
pentru personalul administrativ
al facultatii ei al institutelor a-
nexe este cel prevazut la art. 13
al legii, pentru completarea unor
dispozitiuni din legea invátrt-
mântului universitar, publicat&
In Monitorul Oficial din 24 Mar-
tie 1937, iar acela al statiunilor,
fermelor etc., se compune din
decanul facultätii ei din 3 mem-
bri desemnati de consiliul fa-
cultätii.
66. Decanatul va mentine le-
giltura cu Senatul Invätämân-
tului Agronomic Superior, crtu-
Lind a armoniza din toate punc-
528 20 AprilIe 1938
tele de vedere, Invätgmântul Fa-
cultatii de Stiinte Agricole din
Chisindu, cu prevederile invAtA-
mantului dela Academiile de
Inane Studii Agronomice.
DECRET-LERE
pentru desfiinfäri de qcoli normale
DIN 20 APRILIE 1938 1)
Asupra raportului presedinte-
lui Consiliului Nostru de Minis-
tri j ministrilor Nostri secre-
tari de Stat la Departamentele
Educatiunii Nationale, Finante-
lor si Justitiei cu Nr. 59.805 din
1938,
VAzand jurnalul Consiliului de
Ministri cu Nr. 797 din 1938 si
avizul Consiliului legislativ, sec-
tia I, dat prin procesul-verbal
cu Nr. 49 din 1938;
Pe temeiul art. 98 din Consti-
tutie,
Am decretat si decretilm:
1. Se desfiinteazd, pe ziva de
1 Iulie 1938, scoalele normale de
Invâtátori din orasele: Abrud,
Carei, Cetatea-A114, Fägä-
ras, Ploiesti, Roman, R.-Valcea,
'Targoviste, Vaslui, scoala nor-
meld din Ms:dud, restrângân-
du-se dela aceeasi chart numai
la cursul inferior.
Se desfiinteazd pe aceeasi zi
§coalele normale de Invätätoare
din orasele: Botosani, Constanta,
Predeal, Simläul Silvaniei, T.-
MAgurele si T.-Severin.
2. Situatia membrilor Corpu-
1) I. D. R. sub Nr. 1.622 din 1938,
dat in baza art. 98 din Constitutie,
s'a publieat in Monitorul Of iciaZ, p.
I, Nr. 92 din 20 Aprilie 1938. A se
vedea i Legea invätämintului se-
fundar, din 1 Aprilie 1937, la pag.
959, vol. XXV, p. I.
www.digibuc.ro
lui didactic i administrativ cu
drepturi Castigate se va aranja
In conformitate cu prevederile le-
gii actuale asupra lnvätdmantu-
lui secundar, cu toate modific5,-
rile ei pand la 8 Aprilie 1937,
iar masurile de lichidare a avu-
tului acestor scoli se vor lua In
conformitate cu prevederile art.
149 din aceeasi lege.
3. Presedintele Consiliului Nos-
tru de Ministri si ministrii Nos-
tri secretari de Stat la Departa-
mentele Educatiunii Nationale,
Finantelor si Justitiei sunt In
särcinati cu aclucerea la Inde-
plinire a dispozitiunilor din pre-
zentul decret-lege.
DECRET-LE6E
pentru dotarea Societätii Salvamar"
DIN 20 APRILIE 1938 1)
Asupra raportului ministrului
Nostru secretar de Stat la De-
partamentul Ap5x5xii Nationale
si ad-interim la Departamentul
Aerului si Marinei;
V52ând jurnalul Consiliului de
Ministri cu Nr. 763 din 1938, si
V5.zand avizul consilierului le-
gislativ;
In temeiul art. 98 din Consti-
tutie,
Am decretat si clecret5m:
1. Ministerul Aerului si Ma-
rinei este autorizat a trece in
pling proprietate Societätii de
salvare a naufragiatilor in apele
1) I. D. R sub Nr. 1.358 din 1938,
dat in baza art. 98 din Constitutie,
e'a publicat in Monitorul Of icia1, p.
Nr. 92 din 20 Apriie 1938. A se
vedea i Legea relativ la marinarii
naufragiati, din 28 Aprilie 1933, la
pag. 573, vol. XXI, eu mod. 11 Mai
1934, pag. 292, vol. XXII.
 20 Apr llie 1938
teritoriale romanesti Salvamar"
urmatoarele bunuri imobile si
mobile, achizitionate din fondul
Apararii Nationale si aflate as-
tazi in fosolinta Societatii Sal-
Aramar":
a) Statiunea de salvare din
portul Constanta, cu teren 0
constructii;
b) ..$ alupa Albatros";
c) $alupa Pescarusul";
d) Postul T. F. S.;
e) Autocamioneta Steyr".
2. Ministerul Aerului si Ma-
rinei este de asemenea autori-
7at a contribui cu disponibilul
ramas din suma de 12.000.0(10
lei, afectata utilarii Soc. Salva-
mar, din F. A. N., Contul K., pe
baza planului de inzestrare al
.armatei *i anume, cu suma de
lei 1.970.215 la investitiile pe
care Soc. Salvamar urmeaza sa
le faca pentru Infiintarea sta-
tiunilor de salvare.
3. Atat bunurile imobile si
mobile, prevazute la art. 1, cat
-si Investitiile ce se vor face din
fondul prevazut la art. 2, vor
trace In proprietatea Soc. Sal-
-vamar, sub conditiunea ca, in
caz de razboiu, sau lichidarea
.societatii, toate aceste bunuri si
investitiuni sa revina de plin
clrept In proprietatea Statului
Marina Regala Intreaga a-
ceasta avere neputând fi alie-
-natä sau grevata de Societatea
Salvamar sub nicio forma.
4. Ministri Nostri secretari de
Stat la Departamentele Apara-
mii Nationale *i ad-interim la
iMinisterul Aerului si Marinei,
precum si Finantelor, sunt In,
sarcinati cu aducerea la indepli-
nire a prezentului decret.
C. Ilamangiu, vol. XXVI. 31.
www.digibuc.ro
529
DECRET-LEGE
de reducerea taxei vamale si taxei de
autorizatie dela art. 61 din tariful vamal
de import pentru pegte nedenumit,
särat sau In saramurä"
DIN 20 APRILIE 1938 1)
Asupra raportului presedinte-
lui Consiliultri Nosti u de Minis-
tri si al ministrilor Nostri se-
cretari de Stat la Departamen-
tele Finantelor, Justitiei si acel
al Economiei Nationale, cu Nr.
28.717 din 16 Aprilie 1938,
Vilzand jurnalul Consiliului de
Ministri cu Nr. 742, incheiat In
sedinta sa dela 12 Aprilie 1938;
Având in vedere art. 28 din
actuala lege a vamilor;
In virtutea art. 46 si 98 (lin
Constitutie;
Avand In vedere avizul Consi-
liului legislativ cu Nr. 34/938,
Am decretat *i decretam:
1. Taxa vamala si taxa de
autorizatie, dela art. 61 din ta-
riful vamal, pentru: Peste ne-
denumit, sarat sau in saramu-
ra" se reduc dupa cum urmeaza:
Taxa vamala de lei 1.200 de
suta kg, se reduce la lei 200, de
suta kg.
Taxa de autol izatie de lei 2 i0,
de suta kg, se reduce la lei 40,
de suta kg.
Taxele astfel reduse se vor a-
plica pâni-i la data de 1 Septem-
vrie 1938, exclusiv, dela care
data vor reintra in vigoare ve-
chile taxe, tinând seama de art.
30 din legea vamilor.
2. Presedintele Consiliului Nos-
tru de Ministri si ministrii Nos-
tri secretari de Stat la Depar-
tamentele Finantelor, Justitiei si
1) I. D. R. sub Nr. 1.572 din 1938,
dat in baza art. 98 din Constitu0e,
s'a publicat in Monitoral Oficial,
p. I, Nr. 93 din 20 Aprilie 1938. A
se vedea si Deeret-lege din 23 Iulie
1937, la pag. 1555, vol. XXV, p. II.
530 21 Aril Ile 1938
acel al Economiei Nationale sunt
insärcinati cu aducerea la in-
deplinire a dispozitiunilor din
prezentul decret-lege.
REGULAMENT
asupra regimului de executare a
pedepselor si a mäsurilor de sigurantä,
privative de libertate, precum gi al
detinerii preventive
DIN 21 APRILIE 19381)
Dispozifiuni preliminare
1. Toate pedepsele si mäsurile
de sigurant5., privative de liber-
tate, precurn si detentiunea pre-
ventiva, se executá in conformi-
tate cu dispozitiuni/e Codurilor
penal si de procedurá penal&
Carol al II-lea" si ale prezen-
tului regulament.
2. Pedepsele privative de li-
bertate se executd, dup5, natura
lor, in urmátoarele stabilimente:
I. Penitenciare:
A. Pentru majori:
1. Pentru pedepse de drept co-
mun:
a) Penitenciare de muncá sil-
nica;
b) Penitenciare de temnita
grea;
0 Acest Regulament s'a sanctio-
nat prin Deeret Regal Nr. 1.439 din
1938 si s'a publicat In Monitorul
Oficial, p. I, Nr. 93 din 21 Aprilie
1938. A se vedea si Legea pentru
organizarea penitenciarelor si a ins-
titutelor de preventie, din 30 Iu lie
1929, la pag. 742, vol. XVII, err mod.
14 Noemvrie 1935, pag. 971, vol.
XXIII, precurn si Codul penal Re-
gele Carol II", din 18 Martie 1938,
la pag. 3, vol. XXIV, p. I.
De asemeni a se vedea si vechile
Regulamente: pentru arestele pre-
ventive, pentru casele de corectie
pentru minori, s'i pentru penitencia-
rele centrale, din 14 Mai si 24 Mai
1874, la pag. 168, 178 si 180, vo-
lumul II.
www.digibuc.ro
c) Penitenciare judetene de
inchisoare corectionalá si poli-
tieneascá.
2. Pentru pedepse politice: in
penitenciare politice, avand trei
sectiuni si anume:
a) Sectiunea de detentiune
grea;
b) Sectiune de detentiune ri-
guroas54
c) Sectiune de detentiune sim-
plá.
Femeile executá pedepsele de
mai sus in penitenciare spe-
ciale pentru femei, având car-
tiere separate pentru pedepsele
de drept comun si cele politice,
fiecare dintre acestea impärtite
in sectiuni pentru diferitele pe-
depse mai sus arátate; iar, in
lipsa acestora, in penitenclarele
pentru bárbati, in sectiuni corn
plet separate.
B. Pentru minori:
Institute de corectie pentru
minori si pentru minore, fie-
care având cartiere speciale
pentru inchisoare corectionalá
si detentiune simp15,.
II. Institu(ii transitorii:
Colonii penitenciare, agricole
si industriale, pentru bárbati si
femei.
3. Mäsurile de sigurantá pri-
vative de libertate se executA,
dup5, natura lor, in urmätoarele
stabilimente:
I. Pentru majori:
a) Ospicii pentru infractorii
alienati;
b) Azile pentru infractorii cu
anormalitati fizice sau psihice;
c) Institute speciale pentru
infractorii din obicei;
d) Case de munc5, pentru va-
gabonzi si cersetori.
Femeile executá másurile de
sigurant5, privative de libertate
in institutii cu totul separate de
bárbati; iar, in lipsa acestora, in
sectiuni complet separate, in in-
stitutele pentru bárbati.
 21 AprIlie 1938
II. Pentru minori:
Institute de educatie corec-
tiv& pentru minori si pentru
minore.
4. Detentiunea preventivA se
executä In sectiuni complet se-
parate din penitenciarele jude-
tene de inchisoare corectionalä
si politieneasa sau, In lipsa, In
penitenciarele centrale din capi-
talele de judet cu asemenea sec-
tiuni.
PA RTEA I
Regimul institutiunilor pentru
executarea pedepselor privative
de libertate
5. Peaepsele privative de li-
bertate se execut& In conformi-
tate cu dispozitiunile prevAzute
In aceastä parte a prezentului
regulament cât si cu dispozi-
tiunile comune prevIzute 'in
partea III-a a prezentului regu-
lament, intru cât acestea nu vin
In contrazicere cu dispozitiunile
privitoare la regimul fiec&rel
pedepse.
Tratamentul penitenciar ur-
märeste: obisnuirea detinutului
cu ordinea, Invätarea sau per-
fectionarea lui Intr'o meserie,
instruirea si educarea lui mo-
ral& In vederea amend&rii si
reclasarii.
TITLUL I
Reginmi penitenciarelor pentru exe-
cutarea pedepselor de drept comun
CAPITOLUL I
Regimel penifenciarelor
de muncd silnicei
6. Pedeapsa muncii silnice se
execut&In penitenciarele de
mum& silnica. Acestea sunt in-
stalate pe cat posibil In regiu-
nile miniere ale tärii.
7. Executarea muncii silnice
incepe prin izolarea condamna-
tului zi si noapte, in celul& in-
dividualä.
www.digibuc.ro
531
Durata izolärii in celull indi-
vidual& este: de doi ani pentru
un condamnat la munc& silnica
pe vieatä; de 1 an si 6 luni, pen-
tru un condamnat la mum&
silnich dela 10 la 25 ani; de 1
an, pentru un condamnat la
munc& silnic& dela 5 la 10 ani.
Pentru recidivisti, durata izo-
lärii celulare poate fi prelun-
gitá pân& la 3 ani, In cazul
când instanta a hotärit astfel,
In conformitate cu art. 10, alin.
2, din coclul penal.
Dacá pentru motive de sAnä-
tate pedeapsa n'a fost execu-
tat& la inceput In celulä indi-
vidual& sau (lac& a fost intre-
ruptd, In conditiunile preväzute
la art. 271 din prezentul regu-
lament, ea se execut& dura In-
cetarea cauzei de suspendare,
Ins& numai In termen de 10 ani
dela inceputul executárii pedep-
sei, pentru cei condamnati la
munc5, silnia pe vieatä, iar
pentru cei condamnati la mum&
silnic& pe timp märginit, numai
In cea dintäiu jum&tate a du-
ratei pedepsei.
In timpul izolärii individuale,
conclamnatul este obligat sâ.
munceascä In celula sa, potrivit
dispozitiunilor art. 260 din pre-
zentul regulament.
8. Dupá expirarea izolärii in-
dividuale, condamnatul este su-
pus In timpul zilei, la munca
In mine, executat& in comun si.
sub regimul tacerii.
Executarea muncii se mai
poate face In ateliere indus-
triale, iar atre sfârsitul execu-
aril pedepsei In penitenciarul
de muncá silnicA, la mum& a-
gricolit, In grädina sau terenu-
rile stabilimentului si la lucräri
de utilitate publia.
Munca se execut& in conditiu-
nile prev&zute de art. 208-218
din prezentul regulament.
Durata muncii este de 8 ore
pe zi.
532 21 Aprilie 1938
Oricare ar fi locul In care
condamnatul munceste, el este
In timpul noptii, Inchis in ce-
lulg.
9. Cand condamnatul la mun-
cg silnicg da temeinice spe-
rajite de Indreptare, prin In-
demn la muncg si bung pur-
tare, el poate fi transferat din
oficiu sau dupg cerere, Intr'o
colonie penitenciarg si supus
regimului respectiv, conform
art. 50-59 din prezentul regu-
lament.
Aceastá schimbare de regim
nu poate fi acordatg decat In
conditiunile prevgzute de art. 52
si numai condamnatului la
muncg silnicg pe vieatg, care a
executat cel putin 15 ani de pe-
deeps& In primele doug faze
prevgzute la art. 7-8 si con-
damnatului la muncg silnicg pe
timp mgrginit, care a executat
2/3 din pedeapsg In fazele an-
terioare, insa nu mai putin de
12 ani, In cazul in care a fost
condamnat la maximum pedep-
sei.
10. Condamnatul la muncg
silnicg pe vieatg, dupg 5 ani de
executare inteo colonie peniten-
ciard si condamnatul la mund,
silnicg pe timp márginit, dupg
executarea a cel putin % din
totalul peclepsei In penitenciar,
si colonie penitenciarg, pot fi
eliberati conditionat, potrivit
art. 60 si urm., dacg, dau te-
meinice dovezi de Indreptare,
prin indemn la muncg si bung
purtare.
In timpul libergrii conditio-
nate, condamnatul este supus
restrictiunilor si obligatiunilor
specificate_la art. 67.
Liberarea conditionatg, dac5,
nu este revocatg, dureazg pen-
tru condamnatii la muncg sil-
nicg, pe timp mgrginit, pang la
expirarea termenului de pe-
deapsä, iar pentru condamnatii
www.digibuc.ro
la muncg silnicg pe vieatg, 10
ani.
11. Condamnatul la muncg
silnicg poartg un costum uni-
form, compus din scufg, haing
si pantaloni, vgrgate, atat ori-
zontal, cat si vertical. Costumul
condamnatilor la muncg silnicg
pe vieatg este vgrgat cu rosu,
iar cel al condamnatilor la mun-
cg silnicg pe timp mgrginit
este värgat cu negru.
12. In cazul cand condamna-
tul la muncg silnica a implinit
60 ani, In timpul executgrii pe-
depsei, el va fi supus, pentru
restul de timp rgmas pang la
executarea integrala a pedep-
sei, la pedeapsa temnitei grele
si va fi transferat inteun pe-
nitenciar de temnitá grea.
13. Sumele ce reprezintg pre-
tul muncii condamnatului, a-
partin In intregime Statului.
Condamnatului, care dovedeste
bung purtare si Indemn la mun-
cg i se poate acorda 1/4 din
pretul muncii sale.
Jumgtate din aceastg cotg,
dacg i se acordg, poate sg o fo-
loseascg, asa cum se prevede in
art. 215 din prezentul regula-
ment.
Cealaltg jumgtate, din partea
cuvenitá condamnatului, se ca-
pitalizeazg, asa cum se prevede
la art. 215 din prezentul regu-
lament.
Jumgtate, din pretul muncii
condamnatului, se acordá pgrtii
civile, dacg aceasta n'a fost des-
pggubitg, In conditiunile prevä-
zute de art. 218 din prezentul re-
gulament.
14. Detinutii din penitencia-
rele de muncg, silnicg nu pot
primi s'i trimete scrisori cleat
odatg pe lung.
Membrii familiei si rudele
nu-i pot vizita decal o datg la
2 luni.
Ei nu pot sg-si imbungtg-
 21 Apri Ile 1938
533

teascg traiul cu alimente pri- cu regulamentul penitenciaru-

mite sau procurate din afarg. lui.
Ei nu au voie sä fumeze; se Munca se executg In condi-
excepteazg cazurile de recom- tiunile prevázute de art. 208
pense prevazute la art. 230, 218 din prezentul regulament.
punctul 5. 18. Condamnatul la temnitg
CAPITOLUL II grea, care dg temeinice spe-
rante de hulreptare prin In-
Regime? penifenciarelor demn la muncg si bung pur-
de temnitä grea tare, este transferat, din oficiu,
15. Pedeapsa temnitei grele sau dupg cerere, inteo colonie
se executg in penitenciarele de penitenciarg si supus regimului
temnitg grea. Acestea sunt in- respectiv, conform art. 50-59
stalate, pe cat posibil, in afarl din prezentul regulament.
de marile centre si de preferintg Aceastg schimbare de regim
In regiunile industriale. nu poate fi acordatg decät con-
16. Executarea temnitei grele damnatilor care au executat eel
Incepe prin izolarea condamna- putin 2/3 din pedeapsg, In pe-
tului zi si noapte in celulg in- nitenciar si colonie penitenciarg
dividualg. 0 in conditiunile prevázute de
Durata izolgrii in celulg in- art. 52 din prezentul regula-
dividualg este de 8 luni, dacg ment.
pedeapsa este de 3 la 7 ani si de 19. Condamnatul la temnitä
1 an, dacg pedeapsa este de 7 grea, transferat inteo colonie
la 20 ani. penitenciarg, poate fi liberat
In timpul izolArii individuale, conditionat, potrivit art. 60 si
condamnatul este obligat sá urm., dupg ce a executat cel pu-
munceascg in celula sa, potrivit tin 3/4 din totalul pedepsei,
dispozitiunilor art. 260 din pre- dacg dg temeinice dovezi de In-
zentul regulament. dreptare, prin indemn la muncA
17. Dupg expirarea terrnenu- si bung purtare.
lui de izolare individualg, con- In timpul libergrii conditio-
damnatul este supus la muncg nate, condamnatul este supus
cu caracter industrial, in co- restrictiunilor si obligatiunilor
mun, sub regimul tgcerii, in specificate la art. 67.
atelierele stabilimentului sau in 20. Condamnatul la temnitg
afarg de penitenciar, la lucrAri grea poartg un costum uniform,
de utilitate publicg, ori cátre compus din scufg, haing si pan-
sfArsitul executgrii pedepsei fn taloni, vArgate numai vertical,
penitenciarul de temnitg grea, in negru.
In grádinile si terenurile stabi- 21. Sumele ce reprezintg pre-
limentului. tul muncii condamnatului la
Detinutul este izolat noaptea temnitg grea, se Impart si se
In celulg individualg. pot folosi conform articolului 13
Durata muncii este de 8 ore din prezentul regulament, pu-
pe zi. tându-se läsa in folosul condam-
Condamnatul la temnitg grea natului 1/3, In cazul cAnd acesta
nu poate fi pus sg munceascg dovedeste bung purtare si In-
in afar% de penitenciar, la lu- demn la muncg.
crgri de utilitate publicg, dead 22. Detinutii din penitenciare
cu consimtimAntul sgu. OdatA de temnitg grea nu pot primi
ce a consimtit, el este obligat si trimete scrisori decät de 2
sä. munceascg, in conformitate ori pe lung.
www.digibuc.ro
 534
Membrii familiei lor nu-i pot
vizita deck la o lunA odatA.
Ei nu au voie sA fumeze; se
excepteazA cazurile de recom-
pensil, prev&zute In art. 230,
punctul 5.
Ace lasi regim se aplicA si con-
damnatilor la munc&
transferati In penitenciarele de
temnit& grea, potrivit dispozi-
tiunilor din art. 12.
CAPITOLUL III
Regimul penifenciarelor de
inchisoare corectionaki
23. Pedeapsa inchisorii corec-
tionale se execut& in peniten-
ciare judetene de inchisoare co-
rectionalA, asezate, fie In capi-
talele de judet sau in apropiere
de marile centre, fie In regiu-
nile agricole sau industriale.
Ele vor fi inzestrate cu insta-
tiuni proprii pentru munca in-
dustrial& sau agricoll.
24. Inchisoarea corectional&
se executá, potrivit duratei pe-
depsei, dup& cum urmeazA:
a) Condamnatii, la Inchisoare
pan& la 6 luni inclusiv, nu sunt
supusi izolArii celulare, ci tinuti
ziva In comun, iar noaptea, pe
cat posibil, separati individual;
b) Condamnatii, dela 6 luni la
2 ani inclusiv, sunt supusi i izo-
lArii celulare; ei skint tinuti 1/4
din pedeaps& separati zi
noapte in celulä individualA,
f&r& ca acest regim s& poet&
dep&si 4 luni, 2/4 din pedeaps&
ziva la munc& In comun si
noaptea, pe cat posibil, separati
In celulA, iar restul de 1/4 din
pedeapsá In libertate conditio-
natá, numai dacA au dat temei-
nice dovezi de Indreptare prin
bun& purtare si indemn la
muncA;
c) Condamnatii, dela 2 ani In
sus execut& 1/4 din pedeapsA,
In celul& individualk Mr& ca
aceasta s& poet& depäsi 1 an,
2/4 din pedeaps& ziva la munc&
www.digibuc.ro
21 Apri lie 1938
In comun ì noaptea, pe cat po-
sibil separati In celulA, iar res-
tul de 1/4, dacä au dat temei-
nice dovezi de indreptare, prin
bund purtare si Indemn la mun-
poate fi executat& jumatate
In colonie penitenciarl, jum&-
tate in libertate conditionatá.
In timpul izolArii individuale,
condamnatul este obligat s&
munceascA in celula sa, potrivit
dispozitiunilor art. 260 din pre-
zentul regulament.
25. Munca in comun se exe-
cut& In interiorul penitenciaru-
lui, In ateliere, sub regimul tá-
ceni i constá din lucrAri in-
dustriale, in conditiunile prey&
zute de art. 208-218.
Condamnatul poate fi Intre-
buintat i In afar& de peniten-
ciar, la lucrAri agricole sau lu-
crilri de utilitate publick dar
numai cu consimtimantul sAu.
Odat& ce a consimtit, el este
obligat s& munceascA, In con-
formitate cu regulamentul pe-
nitenciarului.
26. Durata muncii este de 8
ore pe zi.
27. Condamnatii la Inchl
soare corectionalA, având o pe-
deeps& mai mare de 1 an, poart&
un costum uniform, compus din
scufA, hain& i pantaloni, vAr-
gate numai orizontal, in negru;
cei cu o pedeaps& mai micA de
1 an pot purta imbracAminte
proprie.
28. Sumele ce reprezint& pre-
tul muncii condamnatului la
inchisoare corectional& se re-
partizeaz& astf el: douA cincimi
Statului i trei cincimi condam-
natului.
JumAtate din partea cuvenit&
condamnatului poate fi folosit&
de acesta, asa cum se prevede
la art. 215 din prezentul regu-
lament, putand s&-si procure ali-
mente, atat dela cantina stabi-
limentului cat si din afarA.
Cealalt& jumAtate, din partea
 21 Aprilie 1938 535

atribuitä condamnatului, se ca- tate cu regulamentul peniten-

pitalizeazä, asa cum se aratg. la ciarului.
art. 215, pentru a i se remite la Durata muncii este de 8 ore
liberare. pe zi.
0 treime din partea cuvenita 33. Din pretul muncii, Sta-
Statului, se acorda partii civile, tul ia1/4, iar condamnatul ia 41,
In cazul când aceasta nu a fost pe care le poate folosi pentru
despagubita, fn conditiunile pre- ImbundtAtirea traiului.
vazute de art. 218 din prezentul 34, Condamnatul la fnchi-
regulament. soare politieneasca poate purta
29. Condamnatii a cAror a- Imbracâminte proprie.
mend& a fost transformata in 35, Condamnatii a carora a-
Inchisoare corectionala, potrivit menda a fost transformatà In
art. 54 din codul penal, din fnchisoare politieneasca, potri-
cauza c5, nu pot sau refuza sa vit art. 54 din codul penal, din
presteze munca datorata pentru cauz5, cA nu pot sau refuza sà
plata amenzii, se tin separati de presteze munca datoratà pentru
ceilalti condamnati. plata amenzii, se tin separati
30. Condamnatii la fnchisoaro de ceilalti condamnati.
corectionala nu pot primi si tri- 36, Condamnatii la Inchisoare
mete scrisori decât de 3 ori pe politieneasa pot primi si tri-
lull& mete scrisori de 2 ori pe saptá-
Membrii familiei si rudele nu-i manä.
pot vizita cleat de doua ori pe Ei pot sa primeascá vizita
lull& membrilor familiei si a rudelor
Ei au voie sa fumeze. odata pe sajitamâna.
Condamnatii la Inchisoare co- Ei au voie sa fumeze.
rectional& scutiti de muncä si Ei pot, cu Invoirea adminis-
autorizati sa se hräneasca pe tratorului, sa primeasa din a-
socoteala lor de catre instanta fará obiecte de Imbracaminte,
care i-a condamnat, nu sunt su- de curAtenie si alimente.
pusi la munca fkrä consimta-
mântul lor si nu pot fi Impie- TITLUL II
decati sà-si procure alimente Regime! ponitenciarelor 'mitre
din afar& Odatà ce au con- executarea pedepselor politico
simtit, ei sunt obligati 0, mun-
ceascl In conformitate cu re- CAPITOLUL I
gulamentul penitenciarului.
Regimul penitenciarelor
CAPITOLUL IV de defentiune grea
Regimul penitencicrrelor de 37. Pedeapsa detentiunii grele
inchisoare politieneasai se executa Inteo sectiune spe-
31. Pedeapsa Inchisorii poli- ciala a penitenciarului de pe-
tienesti se executä In peniten- depse politice.
ciarele judetene, fn sectiuni 38. Condamnatul la aceastá
complet separate. pedeapsa este tinut, ziva In co-
32. Condamnatul la Inchi- mun, iar noaptea este separat
soare politieneasca poate fi in- In celuld individual&
trebuintat, daa consimte, fie la El este supus la muna cu ca-
munci In penitenciare, fie la racter industrial, agricol sau
munci de utilitate public& ()- orice lucari de utilitate public&
data ce a consimtit, el este obli- al cgror gen se stabileste pe at
gat sd. munceasca In conformi- posibil dupit alegerea sa, afar&
www.digibuc.ro
536
de cazul and a fost scutit de
obligatiunea muncii de catre in-
stanta care l-a condamnat. ()-
data felul muncii ales si odatd
ce a consimtit, el e dator sä
munceascd in conformitate cu
regulamentul penitenciarului.
Executarea muncii are loc in
ateliere industriale, in grádinile
sau terenurile penitenciarului
sau in locurile unde se executá
lucrdri de utilitate publicd.
Durata muncii este de 8 ore
pe zi.
Condamnatii la detentiune
grea primesc 3/4 din pretul
munch lor.
Condamnatii pe vieatá pot sd,
Intrebuinteze 1/4, iar condamna-
tii pe timp märginit 1/3, din
partea ce li s'a atribuit,_in con-
ditiunile prevázute de art. 215
din prezentul regulament; res-
tul se capitalizeazd potrivit a-
celuiasi articol.
39 Condamnatul poate fi vi-
zitat numai de persoane din fa-
milie i numai odatd, pe
Condamnatii pot primi si tri-
mete scrisori numai odatd. pe
Ei au voie sa fumeze.
Ei pot sd-si imbundtdteascd,
traiul cu alimente din afard,
numai in limitele cotei stabi-
lite in articolul precedent. Cei
admisi sd, se hräneascd, pe soco-
teala lor de cdtre instanta care
i-a condamnat, pot sd-si pro-
cure din afard alimente, insd
numai in cantitätile strict nece-
sare intretinerii lor personale si
potrivit cu regimul stabilirnen-
tului.
CAPITOLUL II
Regimul penifencidrelor de
detenfiune rig uroosei
40. Pedeapsa detentiunii ri-
guroase se executd Inteo sec-
tiune specialä a penitenciarului
de pedepse politice.
www.digibuc.ro
21 Aprilie 1938
41. Condamnatul la aceastd.
pedeapsd este tinut, atât ziva.
cat si noaptea, in comun.
42. Dispozitiunile art. 38, alin.
II, si 39, alin. ultim, din prezen-
tul regulament se aplica i con-
damnatilor la detentiune rigu-
roasd.
Condamnatii la detentiune ri-
guroasd, primesc 3/4 din pretul
muncii bor. Ei pot folosi ½ din
partea ce li s'a atribuit in con-
ditiunile prevázute de art. 215.
din prezentul regulament; res-
tul se capitalizeazd, potrivit a-
celuiasi articol.
43. Condamnatul poate fi vi-
zitat nurnai de persoane din fa-
milie i numai de 2 ori pe lund.
Ei pot sd, se foloseascd de
efecte de pat proprii.
Ei pot primi i trimete scri-
sori de 2 ori pe lund.
Ei au voie sa fumeze.
CAPITOLUL IH
Regimul penifenciorelor de detenfiune.
simple,
44. Pedeapsa detentiunii sim-
ple se executa inteo sectiune spe-
cialä a penitenciarcului de pe-
depse politice.
45. Condamnatul la aceastd.
perleapsd este tinut, atat ziva
cat si noaptea, in comun.
El poate cere sá fie izolat In
celula.
El nu poate fi supus la mundi
decât cu consimtimântul stiu si
poate sa-si aleagh genul de mun-
c.i practicata In penitenciar. ()-
data. ce a consimtit, el este obli4
gat sit munceasca in conformi-
tate cu regulamentul penitencia-
rului.
Din pretul muncii, condamna-
tul primeste 3 4. Din partea ce .
i s'a atribuit, 1 t se capitalizeaz6,.
iar restul poate fi folosit, potri-
vit art. 215 din prezentul regu-
lament.
 21 Aprille 1938 537

46. Condamnatii la detentiune TITLUL III

simpld pot sd-si imbundtäteascá Regimul institutiunilor transitorit
ti aiul prin mijloace proprii, po- pentru exeoutarea pedepselor
trivit cu regimul penitenciaru- privative de libertate
lui.
Ei pot sd se foloseascd de e- CAPITOLUL I
fecte de pat proprii. Regimul coloniilor penitenciare
Ei pot primi i trimite scrisori
de 4 ori pe lung. 50. Coloniile penitenciare sunt
Ei au dreptul la 2 ore de plim- institutiuni transitorii, având ca,
bare pe zi, in curtea sectiunii de scop sit pregáteascd liberarea
detentiune simpld. a penitencia- condamnatilor.
rului. Ele sunt: agricole sau indus-
Ei pot fi vizitati de membrii triale si instalate dupd caracte-
familiei sau de persoane sträine, rul lor, in regiuni agricole sau
ingilduite de administratiune, o- industriale. Fiecare colonie esta
data pe sdptilmând. inzestratd, cu uneltele i instala-
Ei pot primi, cu autorizatiu- tiunile necesare pentru exerci-
nea si sub controlul administra- tarea cat mai multor indeletni-
torului penitenciarului, cdrti si ciri, potrivite cu caracterul lor.
reviste. 51. In coloniile penitenciara
Ei au voie s fumeze. sunt admisi condamnatii la mun-
47. Cei supusi la detentiune temnitd grea, inchi-
simpld, din cauza cd nu pot sau soare corectionald sau deten-
refuzd sá presteze munca dato- tiune, care prin indemn la mun-
ratit pentru plata amenzii, po- cd si bund, purtare, dovedite In
trivit art. 54 din codul penal, termenele prevdzute de lege si
sunt tinuti separat de ceilalti. prezentul regulament, au dat te-
meinice sperante de indreptare.
CAPITOLUL IV De asemenea sunt primiti in
Dispozifiuni comune penitenciorelor colonie, condamnatii la amenda
pentru pedepse polifice corectionald, când nu au achi-
tat-o in termenul prescris da
4.8. Conclamnatii, la °rice fel lege, potrivit art. 54, alin. II, din
de detentiune, nu sunt obligati coclul penal.
sd poarte costumul penitencia- 52. Trecerea condamnatilor,
rului, dacd, isi pot procura im- dela pedepsele de drept comun
brilcdminte prin mijloace pro- sau politic, in colonie peniten-
prii. ciard, se hotaräste de dare tri-
Costumul uniform al detinuti- bunalul in circumscriptia ctireia
lor politici se compune din scu- se and stabilimentul, cu avizul
fa, haind si pantaloni de co- comisiunii de supraveghere.
loare cafenie. 53. Repartizarea condamnati-
49. Condamnatii la detentiune lor ta coloniile penitenciare se.
pot cere sd fie trecuti intr'o co- face avându se in vedere mun-
lonie penitenciard, unde sunt ti- ca exercitatd de acestia in stabi-
nuti separati de ceilalti detinuti limentul din care provin.
apoi pot cere liberarea condi- 54. Cei scutiti prin hotdrirea
tionatd, in aceleasi termene si de condamnare de obligatia de
conditiuni, ca si condamnatii la a munci, nu vor fi pusi la mun-
pedepsele de drept comun co- cd fárit consimtimântul lor. ()-
respunzdtoare. data ce au consimtit, ei sunt
www.digibuc.ro
na 21 Apr Hie 1938
obligati sd se supund normelor
aplicate celorlalti detinuti.
55. Remunerarea condamna-
tilor supusi la muncl dintr'o co-
lonie, se face potrivit dispozitiu-
nilor privitoare la remunerarea
c ondamnatilor la inchisoare co-
rectionald.
Din pretul muncii celor deti-
nnti pentru neplata unei amenzi
se retine 60 la sutd, pentru aco-
perirea amenzii, iar din rest se
retine costul intretinerii lor in
colonie si in cazul când acest
cost este acoperit, suma rámasá
li se incredinteazd lor.
56. La inceputul detinerii lor
colonie, condamnatii, sunt se-
parati in grupe de tratament, ti-
nändu-se seama, pe cat posibil,
de felul pedepsei ce executd.
Pe mdsurd ce detinutii din co-
lonie dovedesc prin muncá si
purtarea lor cd, pot fi propusi
pentru liberare conditionatd, ei
sunt tinuti in comun, indiferent
de pedeapsa la care au fost con-
darnnati, cu exceptia celor deti-
nuti pentru plata amenzii
condamnatilor la detentiune,
care sunt tinuti in sectiuni se-
parate in tot timpul sederii lor
In colonie.
57. Regimul coloniei peniten-
ciare va fi mai blând cleat eel
al inchisorii corectionale, insta-
latiunile, obiectele de servit, im-
brdcdmintea, vor fi dintre cele
mai bune. Alimentatia va fi pe
cat posibil amelioratd. Recrea-
vizitele, corespondenta, vor fi
sporite.
58. Detinutii din coloniile pe-
nitenciare pot fi intrebuintati la
lucrilri de utilitate publica si in
afar/ de colonie.
Detinutii cu purtare bund, care
prezintá garantii de indreptare
readaptare la vieata sociald,
pot fi admisi In a doua jumd-
rea sau cererea de liberare nu
tate a executärii pedepsei in co-
lonie, cu avizul comisiunii de poate repeta, decât dupd un
www.digibuc.ro
supraveghere i cu aprobarea
tribunalului, in circumscriptia
cdruia se afld stabilimentul, sá
munceascd in afard de colonie,
chiar fard supraveghere.
In toate cazurile comenzile
angajdrile se fac prin mijlocirea
administratiei coloniei, care in-
caseazd si plata muncii pres-
tate.
59. Detinutul care, in colonie,
nu are purtare bund, i se poate
revoca másura detinerii in colo-
nie, urmând a fi retrimis la pe-
nitenciarul de unde a provenit.
Aceastá mäsurd se hotáráste
de tribunalul in circumscriptia
cdreia se and colonia, pe baza
propunerii comisiunii de supra-
veghere a coloniei.
CAPITOLUL H
Regimul liberárli condifionate
60. Liberarea conditionatá
este punerea In libertate inainte
de expirarea pedepsei, a con-
damnatului care, in afard de
conditiunile prevdzute la art. 10,
18, 24 si 49, mai are si posibili-
tatea de a-si asigura existenta
prin muncd, când nu are alte
mijloace.
61. Trecerea condamnatului
in. stare de libertate conditionatá
se hotáráste de cdtre instanta
penald, in circumscriptia careia
se and stabilimentul.
62. Instanta poate fi sezisatá
sau din oficiu la propunerea ad-
ministratiei stabilimentului, fd-
cutá cu aprobarea comisiunii de
supraveghere sau prin cererea
condamnatului, adresatá direct
instantei. In acest din urma caz,
instanta va lua de asemeni avi-
zul comisiunii de supraveghere.
63. In caz de respingere de
cdtre instanta penald, propune-
 21 Apri lie 1938
termen socotit util de cAtre co-
misia de supraveghere.
64. Administratia stabilimen-
tului, primind hotArirea de li-
berare conditionatA, instiinteazA
despre aceasta, de indatty urm&-
toarele autoritäti: parchetul, in
circumscriptia cAruia se aflA lo-
calitatea fixatA ca domiciliu ce-
lui liberat; primAria si In cazul
In care existA, politia din acea
localitate sau legiunea respec-
tiv& de jandarmi; Directiunea
general& a politiei §i Societatea
de patronaj, de pe lângA tribu-
nalul in circumscriptia cAruia
se afl& domiciliul fixat.
65. In momentul liberArii, con-
damnatul obtine din partea ad-
ministratiei stabilimentului un
carnet special de identitate, in
care se vor trece: numele ei pro-
numele liberatului; pedeapsa pe
care a avut-o; ziva in care s'a
inceput executarea pedepsei
ziva când va expira pedeapsa, in
cazul In care liberarea conditio-
natA nu va fi revocatá.
66. Inainte de liberare, admi-
nistratia stabilimentului va a-
trage atentiunea celui liberat a-
supra caracterului provizoriu al
liberArii obtinute, precum si a-
supra indatoririlor ce are de in-
deplinit.
Administratia ia mAsuri, ca in
toate sectiunile stabilimentului,
sa se expunA condamnatilor im-
portanta raoralA i socialA a li-
berArii conditionate, pentru a sti-
mule astfel dorinta de indrep-
tare a acestora.
67. Cel liberat este obligat:
1. SA munceascA potrivit pu-
terilor i aptitudinilor sale, in
cazul In care existenta nu-i poate
fi asiguratA deal prin muncA.
2. Sá nu pArAseascá, Mr& in-
cuviintarea instantei respective,
localitatea unde trebue sA mun-
ceased si care i-a fost fixatä
prin hotArirea de liberare.
www.digibuc.ro
539
3. SA aiba bunA purtare.
68. Comisiunea de suprave-
ghere de pe lAng& stabilimentul
din care condamnatul a fost li-
berat, is in mod regulat infor-
matiuni cu privire la purtarea
acestuia, prin intermediul socie-
tAtii de patronaj, de pe fang&
tribunalul in circumscriptia c&-
ruia se eh'', domiciliul fixat. So-
cietatea de patronaj este obli-
gat& a incunostiinta, de IndatA
si din proprie initiativA, comi-
siunea de supraveghere care a
fAcut propunerea de liberare, in
cazul in care liberatul a comis
o nouA infractiune calificat& cri-
ma sau delict.
69. Timpul petrecut in fiber-
tate conditionatA este socotit ca
executare de pedeapsA.
Liberarea conditionatá se ter-
min& in ziva In care pedeapsa
trebuia s& inceteze prin execu-
tarea ei completä, iar pentru
condamnatii la munca silnicA
sau detentiune pe vieatA, dupä
ce au trecut 10 ani dela data
pronuntArii hotaririi de liberare
conditiona,tA.
TITLUL IV
Beghnul peniteneiarelor pentru exe-
eutarea pedepselor privative
de libertate de eatre fem el
70. Femeile condamnate la
oricare din pedepsele de drept
comun sau cele politice, precum
si cele din colonii penitenciare,
executA pedeapsa in stabilimente
speciale.
71. Stabilimentul pentru fe-
mei are câte o sectiune specialA
si complet separat& pentru fie-
care categorie de condamnate,
dupd felul pedepsei.
In interiorul fiecArei sectiuni,
condamnatele vor fi supuse re-
gimului corespunator pedepsei,
astfel cum este organizat prin
prezentul regulament.
540
Muncile la care pot fi supuse,
sunt din cele potrivite cu apti-
tudinile lor; In niciun caz fe-
meile nu vor munci In mine.
Costumul uniform al condam-
natelor se compune dintr'o be-
retA, o fust& si o haintt scurtg
de coloarea si modul corespun-
e.ator fiec&rei pedepse.
Femeile cu copii sugaci sunt
tinute separat, dandu-li-se cele
necesare pentru ingrijirea copii-
bor.
T1TLUL V
Regimul stabilimentelor pentra exe-
eutarea pedepselor privative
de libertate de eiltre minori
Institutul de coreetie
CAPITOLUL I
Dispozifiuni preliminare
72. Minorii condamnati la o
inchisoare corectionald sau de-
tentiune simplii, ii execut& pe-
deapsa In stabilimente speciale
denumite Institute de corectie.
In cazul in care cele doll& fe-
luri de pedepse se executà In a-
celasiinstitut, acesta va avea
dou& sectiuni complet separate:
una de inchisoare corectionalä
alta de detentiuné
Aceste institute sunt asezate in
regiuni retrase, de preferinta la
munte.
Institutele de corectie pentru
minori vor fi instalate In locuri
deosebite de institutele pentru
minore. Pang, la infiintarea u-
nui institut de corectie pentru
minorele adolescente, acestea Isi
vor executa pedeapsa inteo sec-
tiune complet separatd a Insti-
tutului de eclucatie corectivd pen-
tru minore.
Internarea minorilor In Insti-
1) A se vedea i veehiul Regula-
ment general al Casei centrale de
corectiune pentru minori, din 14 Mai
1874, la pag. 178, vol. II.
www.digibuc.ro
21 Aprilie 1938
tutul de corectie se face imediat
dupd ce condamnarea lor a rd.-
mas definitivd.
CAPITOtut IX
Regimul inchisorii corectionale
in insfifuful de corectie
73. Minorii condamnati la in
chisoare corectionalii, sunt su-
pusi la un regim de executare
diferit, dupd natura infractiunii
durata pedepsei, i anume:
a) Dad. adolescentul condam-
nat pentru crimd este mai mare
de 16 ani i dacd durata pedep-
sei depd§We 10 ani, el este su-
pus regimului de izolare indivi-
duald de zi i de noapte, timp de
un an; deed durata pediepsei nu
deprtte 10 ani, izolarea indivi-
dual& este de 8 luni;
b) Dacd adolescentul condam-
nat pentru crimd nu este mai
mare de 16 ani i deed durata
pedepsei deprtse*te 5 ani, el este
supus regimului de izolare indi-
viduald de zi §i de noapte, timp
de 6 luni; dacrt durata pedepsei
nu depii4e*te 5 ani, izolarea in-
dividuald este de 4 luni;
c) Dacu. adolescentul este con-
damnat pentru delict, la o pe-
deeps& mai lungrt de 6 luni, izo-
larea individuala de zi *i de
noapte este de 1/8 din durata pe-
depsei; pentru cei condamnati la
o pedeapsd mai mica de 6 luni
izolarea individualrt, de zi i de
noapte, va dura numai timpul
necesar pentru stabilirea repar-
tizrtrii lor in grupele de trata-
ment.
74. Dupd expirarea izolitrii in-
dividuale de zi si de noapte, mi-
norii sunt tinuti separati in ce-
numai In timpul noptii, iar
ziva sunt tinuti In grupe de tra-
tament.
75. Minorii cletinuti In sectia
de inchisoare corect'onald nu pot
 21 AprIlle 1938
primi si trimite scrisori decal de
2 ori pe hind.
Membrii familiei nu-i pot vi-
zita deal de maximum clouá ori
pe lunà. Administratia poate
suSperula aceste vizite dace: so-
coteste cá ele pot dduna amen-
ddrii minorului.
Minorii supusi izoldrii celu-
lare de zi si de noapte sunt in-
gaduiti sd se plimbe In interio-
rul sectiunii de Inchisoare co-
rectionald, cel putin o orá i ju-
mátate in fiecare zi.
Minorii scutiti de muncä si au-
torizati de cdtre instanta care i-a
condamnat sd se hrdneascd pe
socoteala lor, nu pot fi siliti sä
munceascd f Ara consimtimântul
lor si nici opriti sd-si procure a-
limente din afard. Odatá ce au
consimtit, ei sunt obligati sä
munceasca in conformitate cu
regulamentul stabilimentului.
Ei nu pot sd-si procure ali-
mente in cantitdti mai mari de-
cal cele ingilduite de regimul pe-
depsei.
CAPITOLUL III
Regimul defentiunii simple in insfifuful
de corectie
76. Minorii condamnati la de-
tentiune simpla sunt tinuti ziva
in comun, in grupe de trata-
ment, iar noaptea sunt izolati
individual.
77. Minorii pot sd-si Imbund-
tAteascd traiul prin mijloace
proprii, potrivite cu regimul in-
stitutului.
Ei pot sit-si aducd asternut de
pat propriu.
Ei pot primi j trimete scrisori
de 3 ori pe hind.
Ei sunt ingelduiti sá se plimbe
zilnic de 2 ori in interiorul sec-
tiunii de detentiune simpld.
Ei pot fi vizitati odatd pe sap-
tdmand de membrii familiei, a-
fail de cazul In care adminis- ciarelor si va fi In report cu va-
www.digibuc.ro
541
tratia institutului socoteste cá
aceste vizite sunt ddundtoare a-
menditrii minorului.
CAPITOLUL IV
Dispozitiuni comune
78. Minorii internati poartá
un costum uniform, compus din
scufd, haind. i pantaloni (pen-
tru minore, beretd, fustd), de cu-
loare albastrá.
79. Executarea pedepselor pri-
vative de libertate, de cdtre mi-
nori, se face tinându-se seams,
in primul rand, de cerintele edu-
catiei morale si fizice si cele ale
instructiunii generale si profe-
sionale.
80. Minorii internati sunt o-
bligati sd munceascd.
Munca pentru minori este or-
ganizatd, pe cat posibil, dupd un
program asemänntor celui din
scolile de arte si meserii si cele
de agriculturd ale Statului, iar
pentru minore, dupä un pro-
gram asemAndtor celui din sco-
lile profesionale si de menaj.
81. Orientarea si educatiunea
profesionald a minorilor se va
face in conformitate cu dispozi-
tiunile art. 209 din prezentul re-
gulament.
82. Pentru incurajarea la
muncd si ca recompensd pentru
munca depusd, se acorda mino-
rilor internati in institutul de co-
rectie, patru premii anuale si a-
nume: la 31 Martie, 30 Iunie, 30
Septemvrie si 31 Decemvrie.
Aceste premii vor fi acordate
la un cat mai mare nuindir de
minori, in general tuturor ace-
lora care au dat dovadd de si-
lintá la muncd.
Cuantumul acestor premii se
fixeazd de catre comisiunea de
supraveghere, se aprobá de Ad-
ministratia centrall a peniten-
542 21 Apri lie 1938
loarea produselor muncii pres-
tate in institut.
In timpul executdrii pedepsei
se va putea da minorului, pând
la 1/3 din cuantumul premiului
acordat, pentru a-si cumpära ar-
ticole de brand, cArti de citit
pentru a expedia scrisori fami-
liei.
Restul din aceste premii se ca-
pitalizeazd in aceleasi conditiuni,
ca i peculul de rezervd prevd-
zut la art. 215.
Personalul institutului de co-
rectie, instircinat cu educatia
minorilor, va supraveghea mo-
dul cum acestia intrebuinteazd
partea ce li s'a incredintat, din
prenou, folosind si acest prilej
In vederea indreptdrii lor.
83. Este interzis minorilor in-
ternati sd, fumeze.
84. Minorii detinuti inteun in-
stitut de corectie, vor primi ali-
mentatiunea necesard Intretine-
ru i desvoltdrii inerente varstei.
85. Fata de minorii la care se
constatd, in timpul executdrii pe-
depsei, semnele vreunei boli min-
tale sau fizice, se pot lua mà-
surile prevAzute la art. 150-151
din prezentul regulament.
86. Minorii care au bund pur-
tare vor fi ineurajati dupd cum
urmeazd:
1. Laudd In particular sau in
fa ta celorlalti minori.
2. IngAduinta de a scrie mai
des ntirintilor si rudelor apro-
piate.
3. Ingilduinta de a primi din
afar% rufdrie, alimente, cárti.
4. Premierea cu cárti folosi-
teare.
5. Acordarea premiilor tri-
mestriale, prevrtzute de art. 82.
6. Acordarea de premii excep-
tionale in bani sau unelte.
7. Participarea la excursii.
8. Insdreindri speciale, In inte-
resul institutului, in interior, iar
tarziu in afard.
www.digibuc.ro
9. Coneediu pentru vizitarea
párintilor sau rudelor apropiate.
10. In cazul când minorul are
predispozitii exceptionale la in-
vdtáturd sau in domeniul arte-
lor i dd, probe de indreptare, ad-
ministratia institutului, cu con-
cursul societätii de patronaj, Ii
vor inlesni, In cadrul regimului
pedepsei, continuarea acestor stu-
dii, jar Administratia central:A
va face demersurile neeesare pe
langd Ministerul Educatiei Na-
tionale, scolile secundare, alte
scoli sau universitilti, pentru ca.
acestia sá poatä sd-si sustind e-
xamenele in vederea obtinerii di-
plomei.
11. Propunerea pentru liberare
conditionatrt.
Recompense le dela punctele 7,
8 si 9 de mai sus, nu se pot acor-
da deeht minorilor care au exe-
cutat 2/3 din duarta pedepsei.
87. Administratorul va avea
grijd sd pund In libertate condi-
tionatá pe adoleseentii care au
executat 2/3 din pedeapsd, dacá
prin hotárirea de condamnare
instanta a acordat aceastá md-
surd.
Adolescentii din aceastri cate-
gorie pot obtine recompensele
prevrtzute la punctele 7 9 din
articolul precedent, dupd. ce au
executat jumiltate din durata pe-
depsei.
Adolescentii, pentru care in-
stanta n'a prevdzut in hotririrea
de condamnare mdsura liberdrii
conditionate, pot obtine aceastá
liberare, in aceleasi conditiuni,
ca si condamnatii majori la In-
chisoarea corectionald.
Administratorul va lua mdsuri
ea dupd executarea pedepsei, a-
dolescentii condamnati si la md-
sure de sigurantd a internárii
intr'un institut de educatie co-
rectivd, sd fie transferati inteun
astfel de institut.
88. Afard de cazul preväzut
 21 Apri lie 1938
la alineatul 1 al articolului pre-
cedent, trecerea In stare de liber-
tate conditionatd, se decide de
cdtre instanta speciald din cir-
cumscriptia in care se aflä in-
stitutul, in urma propunerii ad-
ministratiei, fácutd cu aproba-
rea motivatd a Comisiunii de su-
praveghere.
Adolescentul liberat conditio-
nat este Incredintat, fie unui pa-
tron, meserias sau agricultor,
persoand de incredere cunoscutd
de comisiunea de supraveghere,
fie familiei, societätii de patro-
naj sau unei persoane onorabile,
apreciath ca atare de aceeasi co-
misiune.
In tot timpul liberdrii condi-
tionate, adolescentul nu poate
pdräsi, ftirä autorizarea instan-
tei, localitatea fixatä ca domici-
liu si este obligat sá dea supu-
nere persoanelor cdrora a fost
Incredintat, având intotdeauna
o vieatd ordonatd si morald.
Persoanele si societdtile cdrora
li s'a Incredintat supravegherea
minorului, sunt obligate sd, in-
formeze la datele indicate de co-
misia de supraveghere, aceasta
comisiune despre purtarea mi-
norului.
Comisiunea de supraveghere
este datoare a lua in mod cu to-
tul discret i regulat informa-
tiuni despre purtarea adolescen-
tului.
In caz de bund purtare, libe-
rarea conditionatä dureazd pand
in momentul in care pedeapsa
privativd de libertate, la care a
fost condamnat adolescentul, ar
fi trebuit sá inceteze prin execu-
tare completd.
Adolescentul, care In timpul li-
berärii conditionate, nu a respec-
tat conditiunile de mai sus, a sä-
vdrsit o noud infractiune, i se
va revoca mdsura liberdrii i va
fi din nou internat in Institutul
de corectie.
www.digibuc.ro
543
Revocarea se hotdmdste de in-
stantd, In urma propunerii co-
misiunii de supraveghere sau la
cererea Ministerului public.
Timpul petrecut in libertate
conditionatd este socotit ca exe-
cutare de pedeapsd.
89. Minorilor, care comit aba-
teri dela discipline Institutului,
li se vor aplica mäsurile disci-
plinare, prevdzute de art. 244, cu
exceptia celor indicate la alinea-
tele 8, 9 si 13; in ceea ce priveste
punctele 11 si 12, din art. 243, nu
se va aplica pedeapsa reduceril
hranei minorilor, pAnd la 16 ani.
90. Recompense le dela punc-
tele 1-4 inclusiv, din art. 86, $1
mäsurile disciplinare dela punc-
tele 1-6 si 10 din art. 44, se ho-
tdrdsc de cdtre administratorul
institutului, iar celelalte de cdtre
Comisiunea de supraveghere.
91. Fata de adolescentil con-
damnati la pedeapsa Inchisorii
corectionale sau a detentiunii
simple, care implinesc in timpul
executdrii pedepsei vArsta de 21
ani, se va proceda in modul ur-
mdtor:
a) Cei cu bune purtdri si care
au dat dovezi de silinta la mun-
cd i invritäturd, vor continua
sd-si execute pedeapsa inteo sec-
tiune complet separatd a Insti-
tutului de corectie;
b) Cei cu purtitri rele si care
nu au dat dovadd de silintd, la
muncd si Invátäturd, vor fi tran-
sferati, pentru executarea restu-
lui de pedeapsd, inteun peniten-
ciar de inchisoare corectionald,
anume destinat pentru aceasta.
si vor fi supusi regimului inchi-
sorii corectionale sau a detentiu-
nii simple, dupd felul pedepsei
la care sunt condamnati, In ace-
leasi conditiuni cu majorii.
Tot in acest penitenciar sun&
trimesi sd execute pedeapsa si
condamnatii la inchisoare corec.
544 21 Apr1 lie 1938
tionald sau detentiunea simpld,
pentru infractiuni comise in tim-
pul adolescentei.
PARTEA II-a
Regimul institutiunilor pentru
executarea mitsurilor de sigu-
Tanta, privative de libertate
92. Mdsurile de sigurantd,
Privative de libertate se executd
conformitate cu dispozitiunile
previtzute fri aceasta parte a pre-
zentului regulament, cât si cu
dispozitiunile comune prevdzute
in partea III-a a prezentului re-
gulament, intru cât acestea nu
Vin in contrazicere cu dispozitiu-
nile privitoare la regimul fiecd-
rei mdsuri de sigurantd.
TITLUL I
Regimul Ospieillor pentru infractori
alienati
93. Mitsura de sigurantd a in-
terndrii infractorilor alienati, se
executil inteun institut anume
destinat pentru aceasta, denu-
Mit: Ospiciul pentru infractorii
alienati", sau inteo sectiune spe-
ciald a unui ospiciu de alienati,
-avand pavilioane deosebite pen-
tru bilrbati si femei.
Ospiciile pentru infractorii a-
lienati vor fi asezate de prefe-
rintá in regiunile climaterice ale
tärii si in apropierea centrelor
%iintifice recunoscute, pentru
tratamentul alienatilor.
Ele vor fi conduse de medici
de specialitate.
94. Sunt internati in aceste
infractorii majori sau mi-
nori care au comis crime sau de-
Iicte in stare de alienatiune min-
tald si pe care instanta socotin-
tiu-i, din cauza stdrii lor min-
tale, periculosi sigurantei per-
soanelor si ordinei publice, dis-
pune internarea lor, precum
infractorii condamnati, majori
sau minori, care au devenit alie-
www.digibuc.ro
nati in timpul executdrii pedep-
sei sau mdsurii de sigurantd.
95. Internarea infractorilor a-
lienati se face in baza hotdririi
instantei; iar pentru condamna-
tii care prezintit turburdri min-
tale, in timpul executdrii pedep-
sei sau másurii de sigurantd, in
urma cererii fdcute de cittre ad-
ministratia stabilimentului, Mi-
nisterul public seziseazd instanta
competentd, spre a le aplica ma-
sura de sigurantá a internárii in
ospiciu.
Pentru minori se procedeazd
potrivit art. 150 si 151 din pre-
zentul regulament.
96. Fiecare ospiciu pentru in-
fractorii alienati, va avea eel pu-
tin trei sectiuni, i anume:
Sectiunea infractorilor majori.
socotiti alienati de cdtre instanta
de condamnare.
Sectiunea condamnatilor ma-
jori, deveniti alienati sau recu-
noscuti ca alienati in timpul exe-
cutärii pedepsei sau mdsurii de
sigurant,d.
Sectiunea minorilor.
De asemeni, pe Lang& fiecare
ospiciu va putea functiona o sec-
tiune de observatie destinatil ex-
pertizelor medico-psihiatrice.
97. Administratia centrald va
putea infiinta in diferite centre
ale tdrii ospicii sau sec4iuni spe-
ciale pentru internarea unor a-
numite categorii de infractori a-
lienati.
98. In interiorul acestei sec-
tiuni, internatii sunt asezati in
comun, in grupe sau sunt tinuti
separati, individual, avându-se
in vedere manifestitrile boalei de
care ei suferd si nevoile de asi-
gurare a ordinei i pazei.
Cei pusi in observare, in vede-
rea expertizei, vor fi tinuti sepa-
rati in anumite incdperi prevd-
zute cu mici curti individuale de
recreatiune, luându-se mdsuri ca
ei sd fie feriti in toate impreju-
 21 Apri Ile 1938
rdrile de contactul cu ceilalti in-
ternati din ospiciu.
99. Tratamentul internatilor
din ospiciu va fi cel corespunzd-
tor boalei de care ei suferd, in
conformitate cu prescriptiunile
stiintei medicale.
100. Internatii capabili sd
munceascd, vor executa o muncd
potrivitá stArii lor.
Cei care sunt tinuti separati in
incdperi individuale, vor putea
exercita anumite munci in ca-
mera lor.
Munca internatilor din ospiciu
nu este retribuitd, dar in caz de
productiune li se poate acorda
unele recompense.
101. 1nternatii din ospiciu nu
vor putea fi vizitati cleat cel
mult odatd pe sAptdmând de
membrii familiei sau rudele a-
propiate.
Ei nu au voie sd consume bdu-
turi alcoolice.
Ei pot primi alimente din a-
far&
Cei capabili sA scrie si sd. ci-
teascd vor putea trimite si primi
scrisori, cel mult de trei ori pe
lunA.
102. Femeile infractoare alie-
nate, vor fi internate in aceleasi
conditiuni ca si infractorii alie-
nati bArbati, intr'o sectiune com-
plet separatd a ospiciului.
103. Internatil vor purta un
costum uniform compus din:
scufd, haind si pantaloni (pen-
tru femei, beretä, fustd), de cu-
loare albastrá deschis.
104. Internarea inceteazd la
cererea Ministerului public sau
a pArtii interesate, in baza hotd-
ririi tribunalului locului in care
se gdseste internatul, conform
art. 541 din codul de procedurd
penald.
Când condamnatul sau inter-
natul cdruia i s'a aplicat, pe
timpul executárii pedepsei sau
mdsurii de sigurantd, mdsura de
C. Hamtingiu, vol. XXVI. 35.
www.digibuc.ro
545
sigurantd a interndrii inteun
ospiciu, s'a insdnAtosit inainte
de expirarea pedepsei sau mdsu-
rii de sigurantd, Ministerul pu-
blic si instanta competentä, sunt
din nou sezisate, pentru ca a-
ceasta sa hotärascd asupra re-
miterii condamnatuui in peni-
tenciar sau institut.
Cand condamnatul sau inter-
natul aflat in conditiile de mai
sus, la terminarea pedepsei sau
mdsurii de sigurantd, nu este
vindecat, el va continua sd I'd-
mând in ospiciu pentru infrac-
torii alienati NInä la completa
lui insAndtosire.
TITLUL II
Regimul din Azilele pentru Infractoril
anormali Rzic sau psihic
105. Mdsura de sigurantA a
interndrii infractorilor anormali
fizic sau psihic se executd in-
tr'un institut anume destinat
pent/ru aceasta, denumit Azil
pentru infractorii anormali".
Aceste azile vor fi asezate in
afara marilor centre, de prefe-
rintd in regiunile climaterice ale
0.111 si vor fi conduse de medici
specialisti.
106. Sunt internati In aceste
azile infractorii pe care instanta
Renald socotindu-i, din cauza
stdrii lor maladive sau infirmi-
tAtii lor, ori intoxicatiei cronice
cu alcool sau stupefiante, peri-
culosi sigurantet persoanelor O.
ordinei publice, a hotdrit ca,
dupd executarea pedepsei, sli, fie
izolati si supusi unui tratament
medical, potrivit stdrii lor.
Mai pot fi internati, inteo sec-
tiune speciald a acestui azil, mi-
norii anormali fizic sau psihic.
in conformitate cu dispozitiu-
nile art. 150, al. II, din prezentul
regulament.
107. Internatii, din aceste
azile, sunt tinuti separati in
timpul noptii, iar in timpul zilei
546 21 Apri He 1938
stint izolati sau repartizati In
grupe, tinându-se seamit de sta-
rea lor psiho-fizicd, de indica-
tiunile tratamentului si de ce-
rintele unei riguroase suprave-
gheri.
Administratia penitenciard va
putea Infiinta sectiuni separate
In acelasi azil sau azile speciale
corespunzdtoare unor anumite
categorii de anormali, de plidd:
azil pentru alcoolici, morfino-
mani, deficienti mintali, anor-
mali periculosi, etc.
108. Internatii din azil stint
obligati sd, indeplineasca munci
usoare, potrivit cu tratamentul
medical prescris, in ateliere, in-
treprinderi industriale sau ex-
ploatdri agricole, din interiorul
azilului.
Pe cdt posibil, munca va fi
aceea pe care au exercitat-o In
stabilimentul in care si-au exe-
cutat pedeapsa sau mdsura de
sigurantd si va fi orientatd. In
vederea adaptárii lor profesio-
nale si sociale.
Internatii primesc 3/4 din pre-
tul muncii lor, iar restul de 1/4
revine Statului.
Partea cuvenia internatilor
se Imp arte In cloud, pärti egale,
care se intrebuinteazd potrivit
dispozitiilor art. 215 din prezen-
tul regulament.
109. Internatii vor putea fi
vizitati de cel mult odatd. pe
sAptämand de catre membrii fa-
miliei si rude.
Ei pot primi alimente si rufe
din afard.
Ei pot primi si trimete scri-
sori.
Administratia azilului va or-
ganiza pentru internati audi-
tiuni radiofonice si reprezenta-
tii cinematografice cu caracter
educativ.
110. Femeile infractoare anor-
male se interneazd inteun azil
deosebit sau inteo sectie cu to-
tul separatd a az'Aului pentru
www.digibuc.ro
infractorii anormali bdrbati.
Ele sunt supuse la tratament
dupd aceleasi norme ca si Mr-
batii si vor efectua munci po-
trivite firii lor.
Internatii vor purta un cos-
tum uniform compus din scufd,
haind si pantaloni (pentru fe
mei, beretd, fusta), de culoare
cenusie.
Internarea inceteazd in condi-
tiile art. 72 din c. p. si 541 din
cod. pr. pen.
TITLUL III
Regimul din institutelele pentru
infraetorii din obieeiu
111. Mdsura de sigurantä a
detinerii infractorilor din obiceiu
se executd inteun institut anu-
me destinat pentru aceasta de-
numit Institut pentru infrac-
torii din obiceiu", organizat In
formd, de colonie agricold sau
industriald.
Infractorii din obiceiu sunt in-
ternati In Institut, dupd, execu-
tarea in penitenciarul respectiv
a pedepsei la care au fost con-
damnati, clacd prin hotärfrea de
conclamnare li s'a aplicat si a-
ceastä mäsurd de sigurantä.
112. Internarea se face pe
baza ordinului de transferare,
prevdzut de art. 152, punctul c,
din prezentul regulament si art.
539 din codul de procedurd, pe-
nald, insotit de dosarul indivi-
dual de acte, Intocmit de peni-
tenciarul din care este trans-
ferat.
113. Durata detinerii va fi
aceea fixatd, prin hotärirea de
condamnare, afard de cazul re-
vocdrii ei de cdtre instantä, In
urma avizului favorabil al co
misiei de supraveghere sau a
substituirii ei cu o altä mäsurd
de sigurantä.
114. Internatii din Institut
sunt tinuti noaptea izolati indi-
vidual, iar ziva In comun si re-
partizati In grupe omogene, ti-
 21 Aprilie 1938
nându-se seama, pe lângA cri-
teriile indicate In partea III-a
a prezentului regulament, la art.
174, de gradul de perversitate
InAscutA sau astigatA si de
eventualele posibilitAti de rea-
daptare la vieata sociall.
115. Ei sunt supusi la munci
in raport cu aptitudinile lor
psiho-fizice.
Munca se practicl In atelie-
rele si exploatArile industriale
sau agricole, organizate in inte-
riorul institutului sau In afark
Pe cAt posibil, internatii exer-
citA munca sau meseria pe care
au avut-o in stabilimentul unde
si-au executat pedeapsa. Munca
va fi orientatA In vederea adap-
tArii lor profesionale si sociale.
Ei sunt remunerati in condi-
tiunile prevAzute pentru con-
damnatii la inchisoarea corec-
tionalA.
116. Femeile sunt internate
in institute speciale sau in lipsk
Inteo sectie separatA a peniten-
ciarului de femei.
117. Internatii nu pot fi vizi-
tati cleat cel mult o singurA
datA pe sAptAmanA de cAtre
membrii familiei sau rude.
Ei pot primi alimente si ru-
fArie din afar&
Ei au voie sa. trimitA si sA pri-
measa scrisori, cel mult odatA
pe sAptAmAnk
118. Internatii poartA un cos-
turn uniform, compus din scufk
hainA si pantaloni (pentru fe-
rnei beretk fustA de culoare ca-
t enie.
TITLIJL IV
Regimul Caselor de muncii, pentru
vagabonzi si eersetorl
119. MAsura de sigurantA a
internärii vagabonzilor pi cerse-
torilor se executA in colonii pe-
nitenciare anume destinate pen-
,-tru aceasta, denumite Case de
muncA, pentru vagabonzi si cer-
s-etori".
www.digibuc.ro
547
Acestea vor fi asezate in afarA
de marile centre, de preferintA
In regiunile agricole sau indus-
triale ale tArii. Ele sunt Inzes-
trate cu uneletele si instalatiu-
nile necesare pentru exercitarea
cât mai multor indeletniciri.
120. Sunt internati in Casele
de muna infractorii pe care in-
stanta, condamnându-i a doua
owl pentru vagabondaj sau cer-
petorie, i-a supus la aceastA mA-
surA de sigurantA.
121. Durata detinerii va fi
aceea fixatA prin hotdrirea de
condamnare, afarA dacA detine-
rea nu va fi revocatA.
122. Internatii sunt tinuti sub
supraveghere In timpul noptii,
pe cAt posibil sub regim de izo-
lare individualk iar in timpul
zilei In comun.
123. Femeile internate sunt ti-
nute in Case de muncA speciale
sau sectii complet separate de
sectiile pentru bArbati.
124. Internatii sunt supusi la
munci agricole sau industriale
dupg aptitudinea lor.
125. Ei sunt grupati in scopul
educatiei lor morale si profesio-
nale si readaptArii lor la vieata
sociald, potrivit dispozitiunilor
din partea III-a a prezentului
regulament, art, 209.
Se va da o deosebitli, atentie
educatiel vointei internatilor.
126. Internatii sunt obligati
sA Invete o meserie, iar cei care
cunosc vreuna vor fi pe OA po-
sibil perfectionati in meseria cu-
noscutl.
127. Internatii pot fi folositi
pi In afar& de Casa de munck la
lucrAri de utilitate publick insA
sub supraveghere.
Cei cu purtare bunk care pre-
zintä garantii de Indreptare pi
de readaptare la vieata socialA,
pot fi admisi EA munceasa, in
afar& de colonie, chiar fArA su-
praveghere, dupA. ce au executat
% din durata mAsurii.
548 21 April le 1938
In acest caz, comenze 0 an-
gajdrile se fac prin mijlocirea
administratiei coloniei, care In-
caseazd plata muncii prestate.
128. Bemunerarea muncii in-
ternatilor se face In conditiunile
prevAzute la art. 28 din prezen-
tul regulament, privitor la re-
munerarea condamnatilor la In-
chisoare corectionald.
129. Internatii poartá un cos-
t= uniform compus din scufd.
haind i pantaloni (pentru fe-
mei beretä, fustd), de culoare
kaki.
130. Internatii nu pot fi vizi-
tati deat cel mult odatit pe sdp
tilmând de atre membrii fami-
liei 0 rude,
Ei nu pot primi i trimite scri-
sori cleat cel mult de 4 ori pe
lund.
TITLUL V
Dispozitiani comune institutiunlior
pantru executarea milsurilor de sigu-
rantd privative de libertate
de atre major!
131. Daa in timpul executd-
rii unei mdsuri de sigurantd, in-
ternatul este urmärit pentru o
infractiune pentru care urmea-
z5, s5, execute o pedeapsd priva-
tivá de libertate, executarea ma-
surii de sigurantá se suspendd
reia cursul dupd execute-
rea pedepsei.
132. Comisia de supraveghere
poate cere instantei revocarea
milsurii de sigurantá sau substi-
tuirea ei printr'alta, potrivit dis-
pozitiunilor art. 89 din codul pe-
nal si 541 din codul de proce-
durit penalit.
133. Cererea pentru revocare
sau substituirea mäsurilor ex/-
We in articolele de mai sus, nu
poate fi fdcutä cleat dacd a tre-
cut I/4 din timpul pentru care
fuseserd pronuntate sau cel pu-
tin 5 ani in cazul and ele sunt
pe vieatd.
In caz de respingere, cererea
www.digibuc.ro
de revocare sau substituire nu
poate fi repetatit deat o singurd
data §i numai dupd ce a trecut
o jumátate din timpul pentru
care mäsurile fuseserd pronun-
tate sau 10 ani in cazul and a-
ceste másuri sunt pe vieatd.
TInuL VI
Regimul institu(iunilor pentru exe-
cutarea mileurilor de eigurantä
de atre minori
CAPITOLUL I
Regimul in insfituful de educatie
corecfivä
134. Mäsura de sigurantá a
internärii minorilor infractori
sau in pericol moral se executá
inteun Institut special, anume
destinat pentru aceasta, denu-
mit Institut de educatie corec-
tine.
Institute le de educatie corec-
tivit vor fi awzate in regiuni re-
trase, de preferintä la mare sau
la munte si nu vor avea infati-
*area de penitenciare, arhitectu-
ra lor asemänându-se cu aceea
a §coalelor profesionale ale Sta-
tului (de meserie, agriculturd,
menaj, etc.).
Institute le de educatie corecti-
vá pentru minori vor fi awzate
in regiuni deosebite de acelea
pentru minore.
135. In Institutul de educatie
corectivä sunt internati minorii
din urmátoarele categorii:
A. Minorii neinfractori, aflati
In pericol moral, internati in
baza art. 573..si urm. din codul
de procedurd penald.
B. Minorii infractori:
a) Copiii si adolescentii lipsiti
de discernámânt, internati in
baza art. 140 din codul penal;
b) Adolescentii cu discernd-
mant, internati in baza art. 148
din codul penal, si
c) Adolescentii proveniti din
tr'un Institut de corectie, inter-
 21 Apri lie 1938
nati in baza ark 152 din codul
penal.
136. Minorii, apartinând fie-
direia din categoriile preväzute
la articolul precedent, sunt in-
ternati in sectiuni separate.
In sectiunile unde exist& ei co-
pii, aceetia sunt separati de a-
dolescenti.
In vederea aplicarii tratamen-
tului in comun, internatii din
fiecare sectiune sunt repartizati
in grupuri cât mai omogene,
dupg normele preväzute in par-
tea III-a a prezentului regula-
ment.
Tratamentul va fi astfel orán-
duit, Incât latura educatiei mo-
rale ei profesionale sä ocupe un
loc precumpänitor.
RePartizarea in grupuri de
tratament se face de adminis-
tratie din primuI moment al in-
ternärii, pe baza avizului medi-
cului ei a datelor pe care acesta
le poate avea la indemânä..
Cei care nu pot fi repartizati
in grupuri din primul moment,
din cauza insuficientei de infor-
matiuni sau sunt socotiti cá ar
putea beneficia mai mult de un
tratament individual, sunt tinuti
izolati.
137. Repartizarea fácutá in
primul moment al internärii are
caracter provizoriu. In perioada
de repartizare provizorie, mino-
rii sunt vizitati cât se poate de
des de catre preotul confesiunii
lor, membrii societätii de patro-
naj, invätätorii i fundionarii
institutului, anume autorizati
pentru aceasta de administra-
tie. Toti aceetia se silesc, prin
toate rnijloacele, sä, cunoasa fi-
rea minorilor ei sil. aprecieze
tratamentul ce li s'ar potrivi, in-
scriind observatiile lor pe un re-
gistru, in vederea stabilirii tra-
tamentului definitiv.
138. Când, dupá observare in-
delungatä. i dupá schimbári re-
petate de grupare, se constatá ca
www.digibuc.ro
549
internatul nu se adapteazá tra-
tamentului in comun, atunci el
este supus unui tratament indi-
vidual sau este repartizat in-
tr'un grup anume constituit
pentru internatii greu adapta-
bili. Dacl se dovedeete cil. ina-
daptabilitatea este rezultatul
unei de anormalitate, a-
tunci se procedeazd la interna-
rea minorului intr'un ospiciu,
conform art. 142 din codul penal
ei dispozitiile capitolului III al
prezentului titlu.
139. Fiecare grup este condus
ei supraveghiat de unul din su-
praveghetorii Institutului, care
este obligat sä-ei petreacá tot
timpul fn mijlocul minorilor ce
conduce, dormind in aceeaei ca-
merg. cu ei. Supraveghetorul no-
teaa zilnic inteun registru spe-
cial toate evenitnentele ei obser-
vatiile relative la minorii de sub
supravegherea sa.
140. Munca se organizeazá:
pentru minori, dupg, un pro-
gram asemänätor celui din ecoa-
lele de meserie ei de agriculturä
ale Statului; iar pentru minore,
dupä. programul ecoalelor profe-
sionale de fete sau de menaj.
Invätämântul va fi indreptat
mai mult in sens practic. Se va
urmári ca minorul sä, invete o
meserie pe care el s'o poatä
practica dupä liberare. In ace-
laei timp se va urmári ca toti
minorii sá invete sä scrie
citeasa ei sä, li se dea pregáti-
rea necesarä pentru a obtine cer-
tificatul de Stet de absolvire a
patru clase primare. Cei la care
se constatá aptitudini deosebite
pentru invätäturá sau arte supe-
rioare, vor fi ajutati sil. ei le des-
volte prin studii de perfectio-
nare.
141. Se al:Aka ei minorilor
din institutele de educatie corec-
tivá dispozitiunile art. 81-82 ale
prezentului regulament, cu deo
sebirea ca cuantumul premiilor
550 21 Apri Ile 1938
va fi in raport cu silinta la
muncg a minorilor.
142. Programul vietii zilnice
este astfel intocmit, incât inter-
natii-copii, pâng la 14 ani, sg
doarmg 9 ore, iar internatii-ado-
lescenti, 8 ore.
Programul zilnic al minorilor
va prevede maximum 8 ore de
lucru, in care se vor cuprinde
orele de scoalg si orele de mun-
cg in ateliere sau in aer liber,
potrivit diferitelor grupe in care
minorii au fost repartizati.
In zilele de repaus legal mino-
rii nu lucreazg si nu merg la
scoalg, ei iau parte la serviciul
religios, isi f ac corespondenta,
primesc vizite, iar in restul tim-
pului, se ocupg cu munch, de-
semnul sau alte distractii folosi-
toare.
143. Minorii nu pot primi si
trimite scrisori decât cel mult
odatg pe sgpt6mâng. Adminis-
tratia poate suspenda vizitele,
daa socoteste a ele pot dguna
amenddrii minorului.
Ei nu sunt ingaduiti sg fu-
meze.
144. Minorii care au purtare
bung sunt recompensati potrivit
art. 90 si art. 181, aliniatele 5-7.
145, Minorii care sávarsesc a-
bateri dela disciplina institutu-
lui, se pedepsesc conform art. 89
si art. 181, aliniat final.
146. Minorii poartg un cos-
turn uniform, compus din chi-
piu, tunic& si pantaloni (pentru
minore, beretg, bluzg si fustg),
de aceeasi culoare.
147. Mdsura internärii inteun
institut de educatie corectivg
are o duratg nedeterminatg,
fgrg sg poatg, insg, del:AO vârs-
ta de 21 ani a rninorului, and
acesta este liberat.
CAPITOLUL II
Regimul liberfclfii de incercare
148. Dacá a trecut cel putin
un an dela intrarea minorului In
www.digibuc.ro
institut si dacg, in acest timp,
el a dat stdruitoare probe de in-
dreptare, mentinându-se clasifi-
cat foarte bun, Cornisiunea de
supraveghere, poate hotdri pu-
nerea in libertate, de incercare,
pe termen de doi ani, conform
art. 146, alin. III, din codul pe-
nal.
Pentru aceastg perioadg, Co-
misiunea de supraveghero in-
credinteazg pe minor, reprezen-
tantului sgu legal sau unui Azil
de copii al Statului sau altei in-
stitutiuni publice, creatg in
acest scop, ori unei societgti de
patronaj pentru minori sau unei
persoane de incredere.
Dacg educatia corectivg se
face in azilele de copii ale Statu-
lui sau in institute particulare,
supravegherea este exercitatg de
autoritatea desemnatg pentru a-
ceasta, de atre Ministerul Jus-
titiei.
Cel cgruia i s'a incredintat su-
pravegherea, este obligat s'o e-
xercite in mod hotgritor, iar la
expirarea termenului de incer-
care, trebue sg cornunice in scris
comisiunii de supraveghere res-
pective, fgrg intarziere, cum s'a
purtat minorul.
Institutul, cu concursul socie-
tgtii de patronaj sail al altor so-
cietäti pentru protectia minori-
lor, va lua toate mgsurile pentru
ca minorii liberati, pentru in-
cercare, sg fie angajati in vede-
rea exercitgrii unei meserii.
149. Dacg, in timpul de Meer-
care, minorul are purtare bung,
liberarea rämâne definitivg.
In caz contrariu, instanta, la
propunerea Comisiunii de su-
praveghere, poate dispune retri-
miterea liberatului in institutul
de educatie corectivg, dad a-
cesta nu a implinit varsta de 21
de ani.
 21 Apri lie 1938 551

CAPITOLUL HI se face pe temeiul urrratoarelor

Regimul minorilor anormali, inftirziati mandate 4i ordine, emise de ju-
sou boinavi, in ospicii i azile deator, parchet sau organe de
cercetare, In conformitate cu
150. Minorii alienati sunt in- dispozitiunile codului de proce-
ternati inteo sectiune special6 a durä penalä:
Ospiciului, pentru infractorii a- a) Mandat de executare a pe-
lienati majori. depsei;
Minorii, cu anormalitâti psihi- b) Ordin de trecere In colonie
ce sau fizice sau intarziere min- penitenciarä;
talä, sunt internati inteo sectie c) Ordin de transferare in sta-
specialA a azilului pentru infrac- bilimente de mäsuri de sigu-
torii majori, anormali fizici sau rantä;
psihici. d) Ordin de internare in sta
Cei suferinzi de alte boli, pot bilimente de mäsuri de sign-
fi internati in sanatoriile de- rantä.
pinzAnd de administratia peni- Mandatul de executare a pe-
tenciarelor sau In 1ips5 de alte depsei si ordinului de internare
administratii, pe ckt posibil in In stabilimente de mäsuri de si-
incaperi separate. Administratia gurantä preväzute la litera
institutului de educatie corectiv6. d de mai sus, vor fi insotite de
ia, In mod regulat, informatiuni copii: de pe fia de cazier judi-
despre starea acestor minori. ciar, de pe hotarirea definitivä
fnternarea minorilor, In aceste de condamnare sau internare
stabilimente, nu se poate face, când este cazul, de copii de pe
dealt In urma avizului unui me- ordonanta definitivä i actul de
dic specialist. acuzare.
151. Minorii sunt supusi unui Indatä dupä intrarea In stabi-
tratament potrivit cu starea lor liment se intocme*te un dosar
sunt tinuti internati In stabi-personal de acte", In care se p/s-
limentele arAtate mai sus, pb.nä treaz5, actele privitoare la con-
la completa lor insAratosire, damnat sau internat. Acest do-
când, cei care au fost alienati sar se pästreazä in cancelaria
sau anormali sunt liberati, iar stabilimentului i insoteste pe
cei care au fost internati pentru condamnat sau internat In caz
de transferare definitivä.
alte boli, sunt reinternati In ins-
titut. 153. Condamnatul sau inter-
natul este condus In fata admi-
PARTEA 111-a nistratorului stabilimentului sau
Dispozitiuni coMune stabilimen- a loctiitorului sal/. Acesta sem-
telor pentru executarea pedep- neazg, In registrul de Inmatricu-
selor §i a mäsurilor de sigurantä lare de luarea In primire a con-
privative de libertate damnatului sau internatului, iar
aducAtorul semneazit de preda-
TITLUL rea Iui.
Forma Waffle de intrare a eondam- Semneazä de asemenea i con-
natilor I internatilor in stabilimen- damnatul sau internatul (lac&
tele pentru executarea pedepselor 0 a poate sä scrie si clacá voWe.
mäsurilor de sigurantA Aduatorul primeste o dovadä
de predare pe care u Inainteazä
152. Intrarea condamnatilor autoritAtii care a ernis mandatul
sau internatilor In stabilimen- sau ordinul.
tele pentru executarea pedepse- 154. Fiecare stabiliment tine
lor qi a mäsurilor de sigurantä, un registru de lnmatriculare ale
www.digibuc.ro
552 21 Apr! lie 1938

cdrui pagini sunt numerotate, dicate in cererea scris& flcut& in

sigilate si vizate de seful parche- acest scop de cel intrat sau re-
tului din circumscriptia respec- prezentantilor legali ai acestuia;
tivA. altminteri, sumele de bani, se
Pentru penitenciare si insti- consemneazI la una din Institu-
tute, registrul va fi intocmit in tiile de credit ale Statului, iar
conformitate cu formularul Nr. obiectele de valoare se depun
2, iar pentru colonie, dupä for- spre pästrare inteo institutie
mularul Nr. 3, ambele anexate public& care primeste asemenea
prezentului regulament. depuneri, pe numele si in contul
In acest registru se inscriu in celui intrat; daa nu exist& ase-
ordine: numele, pronumele, locul menea institutii, obiectele se Os-
nasterii, vArsta si semnalmen- treazn in depozit, inteo casä spe-
tele, numele pIrintilor celui in- cial& a casieriei stabilimentului.
matriculat, ziva si ora inträrii, Sumele, pâná la 1.000 lei, se
numArul mandatului sau ordi- pot pästra de casieria stabili-
nului in temeiul aruia a fost mentului, spre a fi remise pen-
primit, motivul internArii, nu- tru Imbunätätirea traiului celui
mele si calitatea agentului care condamnat sau internat, in
l'a adus. cursul executärii pedepsei sau
In acelasi registru se trece si mäsurii de sigurantd, in confor-
data and urmeazg s5. fie libe- mitate cu regimul corespunzil-
rat, daa este fixatä, precum si tor.
eventualele modifiari ale aces- Sumele provenite dela cei in-
tei date. trati, care executä o pedeapsä de
Intr'o rubric& special& se men- o duratä mai mic& de 3 luni, se
tioneaz5. data and condamna- pästreazI la casieria stabilimen-
tul sau internatul a fost liberat. tului.
Pe aceeasi MA i se iau si im- 156. Administratorul stabili-
presiunile digitale. mentului sau loctiitorul säu ve-
155. Indat& dupä inmatricu- rifica identitatea condamnatului
lare, condamnatul sau interna- s.au internatului si in caz de in-
tul este invitat a depune toate o- doial& asupra identitätii lui, in-
biectele si sumele ce are asupra stiinteazI despre aceasta autori-
sa, atragandu-i-se in acelasi tatea care a emis mandatul sau
timp atentiunea a in caz con- ordinul pe baza aruia s'a fäcut
trariu va fi supus m/surilor dis- intrarea.
ciplinare.
Dupä aceasta i se face perche- TITLUL II
zitia corporal& in fata adminis- Igiena §l asitenta indicant
tratorului sau loctiitorului säu,
care incheie proces-verbal in CAPITOLUL I
Registrul de obiecte si sumele Igiena
de bani, depuse sau gäsite la
perchezitie", registru ale arui 157. Fiecare condamnat sau
pagini sunt numerotate, sigilate internat este obligat a se supune
si vizate de parchetul in circum- mäsurilor de igienä generale si
scriptia aruia se gäseste stabi- individuale.
limentul, pro cesul-verbal este 158. La intrarea in stabili-
semnat, pe loc, de administra- ment, indatä dupä perchezitia
tor, contabil si de condamnat prevAzut& la art. 155, condam-
sau internat. natul sau ihternatul este inaba-
Sumele de bani si obiectele de iat si i se taie pärul si unghiile,
valoare se remit persaanelor in- dupg care i se incredinteazä pri-
www.digibuc.ro
 21 Aprilie 1938
menelele si costumul de unifor-
mg, dacg acesta este obligator.
Femeilor nu li se poate tdia
pgrul, cleat pentru imperioase
motive de igieng.
In cazul, când, In conformitate
cu dispozitiunile legii si ale pre-
zentului regulament, condamna-
tul sau internatul are dreptul O.
poarte propria lui imbracilmin-
te, aceasta va fi Intrebuintatg
dupg ce a fost trecutg prin etuvg
sau cuptorul de deparazitare,
dacg aceastrt operatiune este ne-
cesarg.
Condamnatii si internatii lip-
siti de imbrgaminte primesc e-
fectele necesare dela adminis-
tratie.
159. Priminelile si obiectele de
imbrIcgminte apartinând con-
damnatului sau internatului,
dupg ce au fost curätate si spg-
late, sunt impachetate si predate
sub semngturg magazionerului.
Aceste obiecte sunt pästrate In-
tr'un sac sau pachet, pe care se
aplicg o etichetä cu numele si
numgrul matricol al condamna-
tului sau internatului, precum
si enumerarea obiectelor.
Obiectele de imbrgaminte a-
partinând condamnatilor sau in-
ternatilor cu o pedeapsg mai
mare de 2 ani, pot fi, dupg do-
rinta acestora sau a reprezen-
tantilor lor legali, vândute ori
Incredintate sau expediate fami-
liei.
160. In cel mult trei zile, so-
cotite dela intrare, condamnatul
sau internatul este supus unei
vizite medicale generale si amg-
nuntite.
Starea sängtgtii, particulari-
tgtile si greutatea corporalg din
momentul intrgrii stint trecute
la rubrica respectivg In carnetul
antropologic prevgzut la art. 177
din prezentul regulament.
Cei bdnuiti a avea o infectiune
a sângelui, a fi atinsi de tuber-
culozg sau alte boli contagioase,
www.digibuc.ro
553
vor fi izolati, in vederea cerce-
tgrilor si tratamentului necesare.
Aceste cazuri vor fi trecute In-
tr'un registru special.
161. Pe langg igiena partialg
zilnicg a corpului, condamnatii
si internatii fac In fiecare sgp-
Oman& o baie generalg. Cu a-
ceastg ocazie li se distribue pri
rninelile.
162. Condamnatii si internatii
beneficiazil de plimbare In aer
liber si exercitii fizice, asa cum
se prevede in titlul referitor la
programul zilnic al vietii In sta-
biliment.
163. In lipsg de instalatiuni
moderne, celulele vor fi prevgzu-
te pentru timpul noptii cu vase
de noapte inchise ermetic; pen-
tru dormitoarele In comun, aces-
te vase vor fi asezate in incgperi
deosebite, având comunicare di-
rectg cu dormitorul.
164. Localul stabilimentului,
precum si obiectele de servit si
Imbrgcgminte, se pästreazg In
perfectg stare de curgtenie, ad-
ministratorul si medicul fiind
rrispunzgtori de aceasta.
Corvezile pentru pgstrarea i-
gienei se fac de cgtre detinuti,
prin rotatie.
165. Nicio ingsurg discipli-
narg sau de pazrt nu trebue sg
impiedice aplicarea dispozitiu-
nilor referitoare la igieng.
CAPITOLUL II
Asisfenfa medicates'
166. In toate stabilimentele a-
sistenta medicalg este obligato-
rie si gratuitg.
Ea are ca object, atat ingriji-
rea In cazurile de boalg, at si
Imhungtätirea stgrii fizice si
psihice a condamnatilor sau in-
ternatilor, In vederea rectistigg-
rii sau cresterii capacitgtii lor
de adaptare la vieata socialg.
Când boala necesitg un trata-
ment mai costisitor dead cel pe
care-I poate oferi stabilimentul,
554 21 Apri lie 1938
condamnatul sau internatul si-1
poate procura pe cont propriu.
Daca. operatiunile necesitate de
tratamentul diferitelor boll sau
infirmitäti, precum si procura-
rea aparatelor necesare corecta-
rii unei infirmitati, nu sunt prea
costisitoare pentru administratia
penitenciarelor, se vor face pe
socoteala acesteia, ori de ate
ori detinutul sau internatul nu
dispune de mijloace si nici nu le
poate procura din castigul reali-
zat prin munca sa in stabili-
ment.
165. In cazuri speciale si cu
avizul medicului stabilimentu-
lui, administratorul poate inga-
dui asistenta medicilor din a-
fara, aducand aceasta la cunos-
tinta administratiei centrale.
168. Condamnatii sau inter-
natii sunt ingrijiti dupa, gravi-
tatea boalei, In sala de consulta-
tiuni sau in infirmeria stabili-
mentului.
Medicul dispune internarea in
infirmerie, incunostiintand pe
administrator si mentionand a-
mast& masura in registrul de
vizite medicale.
In cazul unei boli mai grave
sau care necesita tratamente
speciale, medicul poate cere ad-
ministratiei centrale transfera-
rea in infirmeria sau spitalul al-
tui stabiliment, apartinând ad-
minisrtati ei _penitenciare.
Internarea inteun spital pu-
blic sau sanatoriu particular se
face numai cu autorizarea Mi-
nisterului Justitiei, dupa propu-
nerea parchetului respectiv, in-
temeiata pe avizul medicului le
gist.
Cei bolnavi de tuberculoza in
grad contagios, se vor izola de
ceilalti detinuti si se vor inter-
na, pe cat posibil, in sanatorii
speciale de sub dependenta ad-
ministratiei centrale a peniten-
ciarelor. Aceste cazuri se vor in
www.digibuc.ro
cunostiinta si organelor sanitare
respective din localitate.
Sanatoriile pentru detinutii
tuberculosi vor functiona In con-
formitate cu dispozitiunile legi-
lor si regulamentelor sanitare.
Detinutii bolnavi din peniten-
ciarele sanatorii pentru tu-
berculosi in grad contagios, care
au obtinut trecerea in colonie
penitenciara, vor continua sa-si
execute pedeapsa in aceste peni-
tenciare.
In penitenciarele-sanatorii pen-
tru tuberculosi, se va aa pre-
ferinta separatiunilor cerute de
tratamentul medical, satisfacan-
du-se in acelasi timp, pe cat po-
sibil, separatiunile si clasifica-
tiunile necesitate de tratamentul
penitenciar.
In caz de epidemie, medicul
stabilimentului procedeaza de
indata la izolarea bolnavilor si
daca crede, ca. este absolut ne-
cesar, ia mäsuri prin adminis-
tratia stabilimentului, pentru e-
vacuarea acestora inteun spital
public, masura pe care o executa
imediat pe propria sa rdspun-
dere, raportandu-se despre a-
ceasta administratiei centrale si
incunostiintandu-se organele sa-
nitare.
Femeile gravide sunt separate
pentru nastere, cel putin, in ul-
timele luni, inteo sectiune anu-
me amenajata inteunul din sta-
bilimente, tinute sub observatie
si supuse unui tratament potri-
vit cu starea lor.
and condamnatul sau inter-
natul este in pericol de moarte,
medicul comunica aceasta ad-
ministratorului, care, la randul
Om, instiinteaza pe preot si ru-
dele apropiate.
169. La infirmeria fiecarui
stabiliment existä un registru
de consultatiuni, tratamente si
avize medicale. Acest registru
este Intocmit dupa formularul
 21 Aprille 1938
Nr. 5, anexat la prezentul regu-
lament.
Pentru cei intrati in infirme-
rie sau spitalul stabilimentului,
se folosescregistre intocmite
clup a. formularele serviciilor si-
milare ale Ministerului Sang-
tätii.
Dupg .fiecare vizitg medicaid,
administratorul este obligat O.
ia cunostintd de constatärile me-
clicului si sd semneze in regis-
tru.
170. In fiecare sgptámâng se
face de cgtre medic o vizitg ge-
neralg condamnatilor si interne-
tilor.
Constatdrile, demne de notat,
asupra stärii sandtatii si igienice
ale condamnatilor sau interna-
tilor, sunt trecute in registrul
intocmit dupg formularul Nr. 6,
anexat prezentului regulament.
171. Condamnatele sau inter-
natele gravide si acelea care a-
Itipteazd, primesc asistenta me-
dicaid necesarg si sunt supuse
regimului de munca si alimen-
tatie prescris de medic, potrivit
cu starea lor.
Copilul poate fi alaptat de le-
huzg, in stabiliment pang la in-
tarcat si apoi incredintat fami-
liei acesteia sau asistentei pu-
blice, cerandu-se si. sprijinul so-
cietätii de patronaj.
Dispozitiunile de mai sus, se
aplicg si in cazul când condam-
nata sau internata se prezintä
la intrare cu copil sugaciu.
TITLUL III
Separatiuni §I individualizare
CAPITOLUL I
Separatiuni
172. Condamnatii si interna-
tii sunt separati, dupg cum ur-
meazá: femeile de barbati, mino-
rii de majori, recidivistii de con-
damnatii pentru prima oarg si
www.digibuc.ro
555
cei condamnati pentru fals, de-
lapidare de bani publici, furt,
talharie, excrocherie si abuz de
incredere, de cei condamnati
pentru alte delicte.
Cei condamnati pentru infrac-
tiuni comise din neglijenta sau
imprudentg, vor fi tinuti sepa-
rati de toti ceilalti detinuti.
Condamnatii si internatii, ast-
fel separati, sunt repartizati in
grupe omogene, pe baza datelor
inscrise in carnetul antropo-
logic.
Cei separati, dupg natura in-
fractiunii, pot fi totusi trecuti in
alte grupe omogene, când datele
relative la personalitatea lor jus-
tificg aceasta trecere.
Repartizarea la munca in co-
mun, in ateliere sau alte locuri
de muncg, se face pe cat posibil,
tinându-se seama de grupgrile
omogene alcdtuite in conformi-
tate cu aceste dispozitii.
Normele de mai sus se vor res-
pecta pe cat posibil si in timpul
transportgrii condamnatilor si
internatilor, precum si in toate
ocaziunile in care acestia ar pu-
tea veni in legaturg (ora rapor-
tului, canting etc.).
CAPITOLUL II
Individualizare
Serviciul psiho-antropologic
173. Executarea pedepselor si
a másurilor de sigurantd se face
in cadrul regimuiui legal, in ra-
port cu individualitatea condam-
natului sau internatului si in ve-
derea amendarii si reclasarii lui.
174. Pentru stabilirea indivi-
dualitgtii se tine seama de: fap-
tul comis, trecutul criminologic,
in cazul când existg, vieata f a-
miliarg, vieata sociald, mediul in
care a trait, ereditarea, starea sa
fizicil si psihicg (eventualele a-
nomalii sau boale de care su-
556 21 Apri lle
ford), in special cauzele morbide
sau sociale care au contribuit la
criminalitate sau au determi-
nat-o, precum si comportarea a-
cestuia in stabiliment.
175. Pentru stabilirea datelor
prevdzute In articolul precedent,
se tine seamil, In prim rand, de
cele constatate in cursul instruc-
tiei si judeatii.
176. In cazul in care datele
culese in cursul instructiei si ju-
decritii nu sunt suficiente, admi-
nistratia stabilimentului se poate
adresa organelor Statului, cum
ar fi de pildd: prim:aria
unde condamnatul sau in-
ternatul a locuit, serviciile poli-
tienesti, biroul de cazier jucliciar
respectiv etc., precum si patro-
nilor de ateliere sau directorilor
de fabrica uncle a lucrat, trimi-
tandu li-se sure completare for-
mulare intocmite, potrivit sco-
pului urmárit.
Pentru obtinerea datelor de
mai sus, ea poate face de ase-
meni apel la concursul società-
tilor de patronaj.
177. Stabilirea individualitdtii
condamnatului sau internatului
se face in mod provizoriu, in-
data duput intrarea lui in stabi-
liment si se verficá continuu in
timpul executdrii pedepsei sau
mdsurii de siguranta.
Date le culese sunt trecute In
carnetul antropologic, intocmit
dupa modelul Nr. 7, anexat pre-
zentului regulament.
178. Carnetul antropologic este
completat personal de cdtre ad-
ministrator si de catre medicul
antropolog sau in lipsa lui, de
medicul stabilimentului si se
pdstreazd in laboratorul de an-
tropologie penitenciard, iar In
lipsa acestuia, In dosarul de acte
al condamnatului sau interna-
tului. Medicul, In deosebi, Inscrie
in rubricile respective ale carne-
tului toate constatarile pe care
www.digibuc.ro
1938
le face asupra personalitatii con-
damnatului sau internatului, a-
trägand atentia asupra impor-
tantei racilelor lui degenerati-
ve $i lipsurilor educative, indica
tratamentul medico-psihologic, pe
care-I crede mai potrivit de ur-
mat in general si in deosebi, in
aplicarea muncii, a orientärii
profesionale, educatiunii morale,
a instructiei, precum si a másu-
rilor disciplinare.
Medicul poate propune even-
tual schimbarea regimului $i isi
dà avizul asupra posibilitdtii,
gradului si modului de readap-
tare sociald a condamnatului
sau internatului.
Medicul Isi face cercetärile sale
asupra condamnatilor si inter-
natilor, In vederea stabilirii per-
sonalitatii lor, in laboratorul an-
tropologic sau in sala amenajata
fn acest scop. El Isi compIeteazd
aceste cercetári si In afara de la-
borator, prin observarea direct&
a condamnatilor si internatilor.
In cazul cänd condamnatii sau
internatii dau dovadd de purtare
neobisnuitii sau prezinta tulbu-
rttri mintale, tendinta la sinuci-
clere, la evadare, la abateri dis-
ciplinare grave sau repetate etc.,
medicul poate cere punerea lor
in observatie. pe timpul necesar,
in anexele psihiatrice de pe Fan-
g& centrele de antropologie pe-
nitenciard sau in sectiunea de
observatie a Institutului pentru
infractorii alienati.
Tinerea in observatie poate
dura pand la trei luni, iar in ca-
zuri exceptionale, cu autorizatia
administratiei centrale, pand, la
6 luni.
In cazul and se constata cd
cel care prezinta turburari min-
tale trebue internat inteun ospi-
ciu, se seziseazd parchetul din
judetul unde se executá pedeap-
sa, pentrucá acesta sá ceará
tribunalugui internarea.
 21 Apr Ilk 1938
179. Medicii stabilimentelor,
und e. nu exist& laboratoare de
antropologie penitenciara, se
transport5, la inceputul activi-
tatii lor la unul din penitencia-
rele inzestrate cu asemenea la-
boratorii, pentru a lua informa-
tiunile necesare in vederea unei
cat mai bune functionAri a ser-
viciului.
Pentru penitenciarele *i insti-
tutele care n'au medici psihiatri,
administratia centrald a peniten-
ciarelor va intocmi un chestio-
nar de intrebärile necesare, pe
care administratorul stabilimen-
tului II completeaza singur sau
in colaborare cu medicul stabili-
mentului si II inainteazä celui
mai apropiat centru antropolo-
gic sau administratiei centrale.
pentru ca medicul antropolog s5.
dea indicatiuni in vederea sta-
bilirit tratamentului.
180. Pe baza datelor cuprinse
in carnetul antropologic, a an-
chetelor si a cercetärilor fäcute
asupra individualitätii condam-
natului sau internatului, asa
cum se aratâ mai sus, adminis-
tratorul, consultând pe medicul
stabilimentului, aplicA tratamen-
tul in cadrul regimului special
al pedepsei sau trasurii de sign-
ranta ce executä, modificându-1
la nevoie, In conformitate cu dis-
pozitiile legit si ale prezentului
regulament.
Comisiunea de supraveghere
poate schimba tratamentul apli-
cat de administrator.
181. Condamnatit sau inter-
natii, apartinând categoriilor sau
grupurilor arätate la art. 172,
precum si cei din celule, sunt
notati la 1 si 15 ale fieckei luni,
.In raport cu silinta la invätä-
turà, muncn si purtare.
Pentru fiecare din aceste ma-
nifestäri, condamnatii si inter-
natii sunt notati in carnetul an-
tropologic cu una din urmätoa-
www.digibuc.ro
557
rele mentiuni: nesatisfäcätor,
mediocru, bun si foarte bun.
Notarea se face de administra-
tor, impreund cu preotul si in-
vätâtorul, pentru invätäturä; de
cdtre administrator, impreunä
cu sefii de ateliere sau conducd-
torii oricilrui altfel de muna pe-
nitenciara, pentru munc6; de
administrator, impreunä cu toti
acestia, pentru purtare, dup5, ce
au fost intrebati si supraveghe-
torii sau gardienii.
Din trei In trei luni, condam-
natii si internatii sunt clasifi-
cati pe baza mediei mentiunilor
obtinute In ultimul trimestru,
In: foarte buni, buni, Indoelnici
si nesatisfacatori.
Cei care reusesc sä fie clasifi-
cati buni si foarte buni, obtin ca
semn distinctiv o bandâ coloratá
ce se aplicI In jurul bratului
stâng. Pentru cei clasificati buni,
banda este de culoare galbend,
iar pentru cei clasificati foarte
buni, de culoare albastra. In ca-
zul când condamnatii sau inter-
natii poartà si cravai 5. de uni-
forma, cei distinsi poartä cra-
vate de culoarea bandei.
Condamnatii si internatii dis-
tinsi In acest mod au pe lângä
recompensele arätate In art. 230
si art. 86, dormitoare mai bine
Inzestrate si mese separate.
Acordarea semnelor distinctive
se face de administrator perso-
nal, cu solemnitate, in fate tu-
tuner condamnatilor si interna-
tilor, cu participarea intregului
personal de conducere al stabili-
mentului.
Când cei distinsi, asa cum se
prevade mai sus, se fac vinovati
de abateri repetate, ei pierd dis-
tinctiunea acordatä. In acest caz
cei din clasa foarte buni surit
intai retrogi adati In clasa buni,
afard de cazurile de grave aba-
teri, child, pe lâng5., pedeapsa
disciplinara ce li se apnea, vor
558 21 Aprilic 1938
putea fi decdzuti din clasele de
distinctie.
Retrogradarea se face fárd so-
lemnitate.
TITLUL IV
Alimentarea
182. Fiecare condamnat sau
Internat primeste hrand in can-
titätile necesare functiondrii nor-
male a organismului, potrivit fe-
lului de vieatä impus de regi-
mul pedepsei sau mdsurii de si-
gurantd, ce executd, asa cum se
prevede in prtrtile I-a si a II-a
ale prezentului regulament si in
tabelele de hrand anexate.
Alimentele trebue sa fie de
bung, calitate si prepat a te cu in-
grijire.
183. Medicul stabilimentului
este obligat sa verifice cantita-
tea si calitatea alimentelor si sá
raporteze administratorului cele
constatate.
184. La inceputul fiecdrei sd,p-
támâni se afiseazd, lista felurilor
de mâncate ce urmeazd sd, fie
servite condamnatilor sau inter-
ne tilor.
Cel putin cloud zile pe sdptd-
mând si la sdrbätorile religioase
nationale legale, se serveste
mâncare cu carne.
185. Condamnatii sau inter-
natii, care muncesc, pot primi,
cu aprobarea administratiei cen-
trale, pe Fang& ratia obisnuitd,
un supliment de hrand.
Celor debili, bolnavi, femeilor
gravide sau in perioada de aldp-
tare si copiilor care nu pot fi
alaptati, li se dau alimentele
preserise de medic.
186. Condamnatii sau inter-
natii pot sd-si procure, pe lângd,
hrana datá de administratie, ali-
mente dela cantina stabilimen-
tului sau din exterior. In condi-
tiunile speciale ale fiecdrei pe-
depse sau másuri de sigurantd,
www.digibuc.ro
prevAzute in pärtile I-a si a II-a
ale prezentului regulament.
Ei nu pot primi alimente, sub
nicio forma, dela persoane care
au suferit condamnäri penale
sau sunt sub urmärire penal&
pentru crime sau delicte.
Dacd, din cauze independente
de vointa condamnatului sau in-
ternatului, acesta nu poate lucra
si din aceastá cauzd nu dispune
de sume de bani produse din
muncd, pentru imbundtdtirea
traiului, administratorul stabili-
mentului Ii poate incuviinta sd-si
procure alimente cu mijloace
proprii, fárá insä a li se creea
prin aceasta un regim mai bun,
decat cel al condamnatului sau
internatului care munceste.
Timp de trei luni dela ince-
putul executárii pedepsei, con-
damnatii nu sunt ingdcluiti sd-si
imbundtáteasca alimentatia prin
mijloace proprii, (bani personali,
pecul disponibil, etc.).
Alimentele primite din afard
sunt controlate de administratie.
187. Consumarea bduturilor
alcoolice este interzisd condam-
natilor sau internatilor.
La särbatorile Craciunului si
Pastelui este ingaduit acestora,
numai in câte o singurd, zi, sá
consume 14 litru de vin sau
bere.
De aceastd din urmd, dispozi-
tiune nu pot beneficia cei con-
damnati pentru infractiuni co-
mise in stare de betie i nici con-
travenientii pentru betie.
188. Folosinta tutunului este
ingaduitá individual numai con-
damnatilor sau internatilor cu
bune purtdri, dupd aprecierea
administratiei, care stabileste
orele si locul unde se poate
fuma, tinându-se seamd, de ex-
ceptiunile prevázute in pdrtile
I-a si a II-a ale prezentului re-
gulament.
 21 Aprilie 1938
TITLUL V
Corespendenti, vizite §I converbiri
CAPITOLUL I
Corespondenfei
189. Conclamnatii sau inter-
natii nu pot primi sau trimite
scrisori sau orice altfel de cores-
pondentä fárd ca, mai intâiu,
acestea sä fi fost citite si vizate
de administratia stabilimentului.
Administratia este obligatd a
confisca corespondenta ce Re re-
ferd la vreun fapt, care ar atrage
o urmdrire penald sau care pri-
veste ordinea si siguranta pu-
Idica si sil o trimitd parchetului.
Corespondenta se depune de
condamnat sau internat, perso-
nal, in cutii speciale, incuiate,
fixate de administratie in locuri
supravegheate, pentru cei izo-
lati in celule circuld o cutie spe-
ciald, in care se adund cores-
pondenta lor. Cutiile nu se pot
deschide decât de administra-
tor sau un delegat al sdu, care
detine cheile.
Orice corespondentá a condam-
natului sau internatului cu in-
stantele de judecatd, parchetul,
Ministerul Justitiei, sau orice
alte administratiuni publice, se
face numai prin mijlocirea ad-
ministratiei stabilimentului, a-
far% de reclamatiunile scrise a-
dresate comisiunii de suprave-
ghere, potrivit art. 241.
190. Intre condamnati sau in-
ternati corespondenta este ingd-
duitd numai intre soti si rude
pang la al doilea grad; in toate
celelalte cazuri, corespondenta
este ingdcluitd, numai cu aproba-
rea administratiei centrale.
191. Numärul corespondentei
este lunitat, In conformitate cu
dispozitiunile speciale pentru fie-
care pedeapsd sau nadsurd de si-
gurantä, prevdzute in partea I-a
www.digibuc.ro
55
si a II-a ale prezentului regula-
ment.
Corespondenta in scop de re-
clasare a condamnatilor sau in-
ternatilor, cu deosebire in apro-
prierea liberdrii lor, nu este su-
pusä la restrictiuni.
CAPITOLUL H
Vizife 0 convorbiri
192. Nimeni nu poate vizita
stabilimentele si a se intretine
cu condamnatii sau internatii a-
fard de persoanele autorizate fn
acest scop in mod special de Mi-
nisterul Justitiei; se excepteazd
persoanele autorizate de lege si
regulament.
Nimeni nu poate vizita pe un
anume detinut sau internat si
avea convorbiri cu el, afar% de
membrii familiei, având autori-
zatiunea administratiunii stabi-
limentului; pentru celelalte per-
soane, asemenea vizate sunt per-
mise nu mai cu autorizatia par-
chetului sau Ministerului Justi-
tiei, si sub rezerva restrictiu-
nilor, prevAzute in partea I i
II ale prezentului regulament.
193. Persoana admisd sd vi-
ziteze sau sd, aibl convorbire cu
un condamnat sau internat, tre-
bue sa fie cunoscutá de admi-
nistratia stabilimentului sau sui
prezinte acte doveditoare ale
identitätii sale.
Pentru dovedirea gradului de
rudenie va prezenta un certi-
ficat eliberat de primarul cornu-
nei.
194. In caz de indoialá asu-
pra identitätii, vizita sau con-
vorbirea poate fi refuzatd.
De asemenea se va refuza vi-
zita si convorbirea persoanelor
care au suferit pedepse sau
sunt sub urmärire penald pen-
tru crime sau delicte, persoa-
nelor care aunt In libertate su-
praveghiatd, precum si persoa-
nelor care au o purtare sau o-
560 21 Apr Ille 1938
cupatie contrarä, bunelor mora-
vuri.
Nu este Ingäduit persoanelor
in stare de ebrietate sä, viziteze
sau sá alb& convorbiri cu con-
damnatii sau internatii, chiar
daca au autorizatie.
Personalul de pazä, poate per-
chezitiona pe vizitator, când a-
cesta pare suspect.
195. Atât vizita, cât i con-
vorbirea nu poate depäei o ju
matate de ora. Administratorul
poate, dupä apreciere, sä, pre-
lungeasa, durata pânä, la o orä.
Numärul vizitelor i convor-
birilor ingäcluite pentru un con-
damnat sau internat este mär-
ginit potrivit dispozitiunilor spe-
ciale fiecIrei pedepse sau mä-
suri de sigurantä, dupä cum se
prevede in pärtile I-a ei a II-a
ale prezentului regulament.
196. Vizitele i convorbirile
se fac in prezenta personalului
de pazä, in locuri anume desti-
nate pentru aceasta.
Vizitarea ei convorbirea cu
condamnatii sau internatii in-
f irmi sau bolnavi, netransporta-
bili, are loc la infirmerie, excep-
tând cazurile In care medicul
interzice vizitarea pentru cauzä
de boalä, contagioasä sau alte
motive.
197. Sunt interzise convorbi-
rile in eoaptä, ori inteun lim-
baj conventional sau necunos-
cut de cel care supraveghea.A.
convorbirea.
Supravegherea poate intrerupe
convorbirea, când i se pare sus-
pectä sau and nu are loc cu
respectarea formelor fixate, ra-
portând imediat cazul adminis-
tratiei.
Vizitele si conyorbirile, care
au avut loc, se tree inteun re-
gistru special.
www.digibuc.ro
TITLTJL VI
Wised de educatie
CAPITOLULUL I
5coala
198. In fiecare stabiliment
functioneazä, o ecoalä, pentru
condamnatii ei internatii Omit
la viirsta de 45 de ani, care sunt
supuei unei pedepse sau mä .
suri de sigurantä mai marl. de
3 luni.
In vederea instruirii, aceetia
sunt impärtiti in trei categorii:
a) analfabeti;
b) cei care posedä incomplet
cunoetintele cursului primar;
c) cei care posedä numai cu-
noetintele cursului primar.
Pentru fiecare din aceste ca-
tegorii se predau lectiunii, po-
trivit cu gradul lor de instruc-
tie, dându-se o atentie deosebitä
cititului, scrisului, socotitului,
istoriei nationale, geografiei I,-
ru i studiului religiei.
Lectiunile se predau de ad-
ministrator, medic, invätätor,
preot, maeetrii, agronomi ei alti
functionari ai stabilimentului
membrii societätii de patronaj
cu autorizatia administratiei
centrale, chiar de persoane strd-
ine.
Condamnatii i internatii care
posed& studii superioare cursu-
lui primar, pot sa-si completeze
cunoetintele lor, folosindu-se de
biblioteca stabilimentului ei de
artile ce eventual li s'ar ad-
mite sl-ei procure de ciltre ad-
ministrator.
Administratorul stabilimentu.
lui, tinând seamä de individua-
litatea condamnatilor sau inter
natilor ei de pericolul contami-
närii morale, apreciaa dad.,
vreunii dintre aceetia trebue sä
fie indepärtati dela cursurile
scolare comune.
 21 Apri Ile 1938
CAPITOLUL II
Educalia morale!' fi religioasei
199. Toti condamnatii si in-
ternatii sunt supusi educatiei
morale si sunt admisi a primi
asistenta religioasil, conform cul-
tului lor autorizat de Stat.
Administratorul este obligat
sd urmäreascd, i sd se ocupe
iri deaproape de educatia mo-
ralg a condamnatilor sau inter-
natilor, cdutând sg le cunoascg
sg le inteleagd sufletele, pe
care este chemat sg le astige
In scopul Indreptgrii, aceasta
fiind cea mai indicatg cale pen-
tru reforma lor moralg.
200. Pentru indrumarea mo-
rald a condamnatilor si inter-
natilor se tine cuvântgri, se fac
lecturi cu subiect exclusiv mo-
ral sau se folosesc orice alte
mijloace proprii pentru acest
scop.
In afarg de aceastg educatie
colectivg, condamnatul sau in-
ternatul este suspus individual
asistentei morale, fie din Dficiu,
fie la cererea sa.
201. Pentru condamnatii si
internatii de religie crestintg, se
organizeazg servicii religioase
Duminecile si in fiecare särbd-
toare legalg. In acest scop, fie
care stabiliment are cdte o ca-
peld.
Dacg administratia peniten-
ciarului sau institutului are po-
sibilitate sd satisfacg dorinta
condamnatilor sau internatilor
de altd religie, acestia pot pri-
mi, in urma cererii lor, asis-
tenta religioasá din partea slu-
jitorilor cultului lor.
202. In zilele de sgrbgtoare
mai insemnate, corespunzátoare
fiecgrui cult, -condamnatii sau
internatii pot solicita scutirea
de lucru.
203. Preotul stabilimentului
este obligat sA oficieze serviciul
religios i sa se ocupe de edu-
c. Ilmmangiu, vol. XXVI. 36
www.digibuc.ro
561
catia moral& a condamnatilor
internatilor cel putin odatg pe
sapttimang.
Despre aceasta se face men-
tiune inteun registru special.
denumit registrul educatiei mo-
rale, ce se tine la cancelaria ad-
ministratiei si care este cerce-
tat de organele de control.
Acest registru este intocmit
dupg formularul Nr. 10, anexat
prezentului regulament.
204. Condamnatul sau inter-
natul major, care doreste sg-si
schimbe religia, trebue sg, pre-
zinte o cerere scrisg administra-
torului. Acesta, dupg ce exami-
neazg cauzele care au putut sg
o determine, raporteazg admi-
nistratiei centrale pentru ca a-
ceasta sa decidd.
CAPITOLUL Ill
Bibliofeca
205. Fiecare stabiliment are
o bibliotecg, ale cdrei volume
sunt selectionate de cgtre admi-
nistratie.
Administratorul hottirdste asu-
pra cgrtilor ce pot fi citite de
condamnati sau internati in sala
bibliotecii, in celule sau in alte
locuri unde acestia au ingg-
duinta sd stea in afard de orele
de lucru.
Administratorul poate acorda
inggduinta ca internatii sau
condamnatii sg citeascg si alte
cärti In afarg de cele ce se gg-
sesc in bibliotecg.
Ziarele i revistele nu pot fi
admise cleat cu autorizatiunea
conducerii centrale a peniten-
ciarelor.
In sala bibliotecii existd un
registru into emit, conform for-
mularului Nr. 11, anexat pre-
zentului regulament, In care
sunt trecute numele condamna-
tilor si internatilor, precum
crtrtile citite de acestia.
Administratorul, preotul si in-
562 21 Apri lie 1938
vdtdtorul examineazd dacd ci-
titorii au Inteles continutul *i in
ce mäsurd au câstigat din punct
de vedere instructiv *i moral,
fAchnd mentiune despre aceasta
In registrul bibliotecii.
CAPITOLUL IV
Conlerinte,§ezeitori
206. Cel putin odatd pe lund
se face In fiecare stabiliment, In
afara, de cuvantdrile de Indru-
mare morald, câte o conferintá
sau *ezdtoare culturald, la care
sunt reuniti toti condamnatii
sau internatii, exceptându-se cei
prevazuti la ultimul alineat din
prezentul articol.
La aceste conferinte sau *ezd,-
tori se trateazd subiecte cu ca-
racter religios si de educatie so-
ciald *inationald, precum *i
subiecte In legáturd cu ocupatia
obi*nuitä a condamnatilor sau
internatilor.
Pe Iângd conferinte se pot
face *i lecturi, recitdri, auditii
muzicale, auditii radiofonice
reprezentantii cinematografice,
anume In scop educativ, exclu-
zdndu-se dansurile si piesele de
teatru jucate de detinuti.
Conferintele si *ezdtorile se
fac sub directa supraveghere *i
rdspundere a administrdtorului,
care verificd efectul acestora a-
supra auditorilor.
El poate inlátura dela aceste
manifestatii pe acei condamnati
sau internati a cdror participare
ar constitui un pericol de con-
taminare morald.
CAPITOLUL V
Publicafiuni
207. Sub directa suprave-
ghere a administratiei centrale,
apare, cel putin, o publicatie pe-
riodicd, destinatá condamnati-
lor sau internatilor.
Aceastá publicatie este scrisä
pe intelesul tuturor, iar continu-
www.digibuc.ro
tul ei are caracter moralizator
cuprinde 3 sectii:
a) o sectie la care colaboreazd
functionarii administratiei sta-
bilimentelor, membrii societáti-
lor de patronaj, precum *i per-
soanele particulare, ale cdror
articole corespund scopului pu-
blicatiei;
b) o sectie 16, care pot fi ad-
misi sd colaboreze condamnatii
sau internatii cu purthri bune,
ale cdror articole sunt conside-
rate demne de interes;
c) o sectie cuprinzAnd: cronica
evenimentelor care trebue sd fie
cunoscutá de condamnati sau
internati, recompensele acordate
acestora In cazuri exceptionale,
anunturile societatilor de patro-
naj, cu privire la posibilitätile
de plasare dupd, liberare.
Aparitia oricdrei alte publi-
catii de acest fel se face numai
cu autorizatia administratiei
centrale.
CAPITOLUL VI
Munca
Sectiunea I
Norme pentru executarea
muncii
208. Munca este obligatorie,
In afard de cazurile când legea
dispune altfel. Ea se executd, In
celule, mine, ateliere si In aer
liber, dupd felul pedepsei sau
mäsurii de sigurantá i are ca
scop amendarea *i reclasarea
detinutilor.
Munca In comun se face sub
regimul tácerii. Convorbirile nu
sunt permise dead numai pen-
tru cererea de instructiuni, ma-
teriale sau unelte.
209. Repartizarea condamna-
tilor *i internatilor la muncá se
face de cdtre administratia sta-
bilimentului, tinând seamd de
dispozitiunile din prezentul re-
gulament, referitoare la indivi-
 21 April le 1938 563

dualizare si de ocupatia proba- inte de inceputul anului apro-

bila a acestora dupa liberare. barii administratiunii centrale.
Condamnatii trebuesc separati 211. In caz de accidente pro-
de muncitorii liberi, cand ace- duse in timpul si din cauza
stia sunt admisi la aceleasi lu- muncii, accidentatii vor primi
el-61'i. despagubiri, potrivit normeIor
Pentru orientarea condamna- generale privitoare la asigura-
tilor si internatilor la munca, rea impotriva accidentelor de
se tine seama de rezultatul cer- munca.
cetariIor stiintifice si experi- Cuantumul despägubirilor sau
mentale asupra aptitudinii pro- ajutoarelor se stabileste de ad-
fesionale. ministratia centrala.
Dad. se constata ca interna- In acest scop se creeaza un
tul sau condamnatul nu a dat fond special, alimentat din co-
rezultatele asteptate la munca, tele retinute asupra contractelor
se face o noul repartizare. de concesiune si din beneficiul
Intelectualii condamnati, afara exploatarii muncii penale, atri-
de cei condamnati la munca sil- buite Statului, in conformitate
nica si temnitä grea, sunt intre- cu dispozitiunile legii pentru or-
buintati la lucrari potrivite cu ganizarea penitenciarelor si a
aptitudinele lor. institutelor de preventiune.
Condamnatul sau internatul 212. Produsele si confectiu-
poate cere comisiunii de supra- nile rezultate din munca con-
veghere schimbarea repartizarii damnatilor sau internatilor a-
sale la muncd. partin Statului. Ele sunt desti-
210. Durata muncii zilnice nate sa satisfaca, in prim rand,
este de opt ore, in care se cu- nevoile stabilimentelor, apoi ne-
prind si orele de scoala sau de voile celorlalte servicii publice
cursuri teoretice (nu si timpul si numai dupa aceasta sunt co-
de prep arare). mercializate.
Administratia stabilimentului Vanzarea acestor produse si
este obligate*, sa intocmeasca confectiuni se face pe baza unui
programul de munca, tinand tarif alcatuit de administratia
seam& de dispozitiile din pro- stabilimentului. Reducerile de
gramul zilnic al vietii condam- favoare asupra acestui tarif
natilor sau internatilor ce-i are sunt interzise.
in stabiliment, de anotimpuri Preturile prevazute in acest
(iarna va fi folosita mai mult tarif vor fi, dupa calitatea pro-
pentru teorie, iar vara mai mult duselor si confectiunilor, egale
pentru aplicatiuni practice), de cu acelea ale pietii locale.
felul de munci organizate in sta- Condamnatii sau internatii nu
biliment pentru satisfacerea ne- au drept de reclamatii impo-
cesitatilor acestuia, ale altor triva fixarii tarifului si nici asu-
stabilimente sau ale Statului. pra modalitátii de exploatare a
Programul va cuprinde si mun- muncii.
cile Ia care detinutii sau inter- 213. Condamnatii sau inter-
natii nu pot fi angajati sa lu-
natii pot sa fie intrebuintati in
cursul anului in afara stabili creze la persoane particulare
mentului sau pe terenurile a- decat numai in cazul exceptio-
cestuia, cand regimul pedepsei nal, cand nevoile de munca ale
sau másurii de siguranta per- stabilimentului sau de interes
mite aceasta. public au fost pe deplin satis-
Programul va fi supus Ina- f acute. In acest caz nu se vor
www.digibuc.ro
564 21 Apri lie 1938
putea face angajamente de
munc5, pentru un numar mai
mic de cinci detinuti sau in-
ternati, exceptându-se dela a-
ceasta regula numai cei din co-
lonie, care au autorizarea, In
conditiile art. 58, sa lucreze fára
supraveghere si care pot fi an-
gajati la lucrari chiar si indi-
vidual.
Când lucrárile angajate se ga-
sesc la astfel de depiirtare de
sediul stabilimentelor, ca deti-
nutii nu se pot Intoarce seara
In stabiliment sau acest lucru
ar constitui o prea mare pier-
dere de vreme sau când lucra-
rile angajate, cum ar fi cele de
terasamente, necesita schimbari
dela un loc la altul pe distante
mari, administratiunea centrala
va putea dispune constituirea de
colonii ambulante de muncd, or-
ganizandu-le potrivit scopului
urmárit.
Angajamentele nentru munci
In afará de stabilimente vor
prevede astfel de conditiuni, in-
cat efectuarea lor sa nu contra-
vina dispozitiunilor art. 208.
In niciun caz, condamnatii sau
internatii nu pot fi Intrebuin-
tati, nici chiar cu angajamento
de platá, la muncil, in folosul
particular al personalului ad-
ministrativ de orice fel al stabi-
limentului, al nersonalului Mi-
nisterului Justitiei, al celor care
fac parte din organele de jude-
cata sau de supraveghere, cum
Si al membrilor din familiile
lor.
Sectiunea II
Nornie pentru remunerarea
muncii
214. Sumele ce reprezinta
pretul muncii efectuate de con-
damnati sau internati apartin,
dupa felul pedepsei sau masurii
de siguranta ce acestia executa,
fie Statului, fie acestora si Sta-
tului, in proportiile prevazute In
www.digibuc.ro
partile I-a si a II-a ale prezen-
tului regulament.
Cotele legale se calculeaza nu-
mai asupra sumei ce reprezinta
pretul muncii efectuate.
Pretul zilei de munca a con-
damnatilor si internatilor se
stabileste astfel: toate comisiu-
nile de supraveghere sunt obli-
gate sa comunice administra-
tiei centrale, pretul zilei de mun-
ca din localitate; administratia
centrala va fixa ca pret al zilei
de munca, in toate stabilimen-
tele, cel mai mic pret al zilei de
munc5, liber5, pe tara; in acelasi
mod se va calcula si pretul cu
bucata.
Ministerul Justitiei va prevede
In fiecare an in buget alocatiu-
nee necesara pentru plata su-
melor atribuite condamnatilor si
internatilor din pretul muncii
lor.
Munca executata pentru In-
tretinerea In stare de curatenie
a localului stabilimentului (cor-
vezile), nu se remunereaza.
215. Cota cuvenita condam-
natului sau internatului din
pretul muncii sale, se calcu-
leaza si se distribue de admi-
nistratie, in fiecare luna, astfel:
o parte se capitalizeazá pentru
a i se remite la liberare, iar
cealalta parte i se remite lunar,
pentru a-i servi la Imbunatati-
rea traiului sAu in stabilirnent.
Partea ce se capitalizeaza se
consemneaza pe numele aces-
tuia la una din institutiile de
credit de Stat, indicata de ad-
rainistratia centrala.
Aceasta consemnare se face
numai pentru cei condamnati la
mai mult de 3 luni. Pentru cei-
lalti se capitalizeaza la casieria
stabilimentului.
Sumele care constituesc acea-
sta parte nu se pot folosi in
timpul executarii pedepsei sau
a milsurii de sigul antil, decilt
In caz de boa1á gravá a con-
 21 AprIlie 1938
darnnatului sau internatului, cu
.aprobarea administratiei cen-
trale.
Pentru partea destinatä Im-
bunätätirii traiului, se deschide
un cont curent la cantina stabi-
limentului. Cu Invoirea admi-
nistratiei, condamnatul sau in-
ternatul poate folosi acest fond
pentru ajutorarea familiei sale;
pentru achitarea benevolä a
pagubei cauzate prin infractiu-
nea comisä de el, pe lâng5, ceea
ce se retine din cota Statului;
pentru scopuri filantropice sau
pentru a-si krocura uneltele ne-
cesare meseriei ce intentioneazd
sii exercite dupä- executarea pe-
depsei; ori cärti constatate de
administratie ca fiind bune pen-
tru Indreptarea morald a con-
damnatului. El poate cere ad-
ministratiei ca si aceastä parte,
integral sau partial, sä fie capi-
talizatä In acelasi mot: ca si
aceea care i se remite l& libe-
rare.
Cuantumul acestor pärti se
calculeazä, dupii regimul pedep-
sei sau mäsurii de sigurantä,
potrivit dispozitiunilor din par-
tile I-a si a II-a ale prezentului
regulament.
216. Partea cuvehitä condam-
natului sau internatului nu
poate face obiectul niciunui fel
de urmärire
217. Condamnatii sau inter-
natii care nu au o meserie $i
sunt supusi la muncä, sunt obli-
gati sä fax& mai in-Val ucenicie,
färä platä, dupä care sunt re-
munerati ca si ceilalti condam
nati sau internati lucrätori.
218. Cota destinatä, pentru a-
coperirea sumei acordatá de in-
stantä, ca despägubire pärtii ci-
vile, se va prelua din partea cu-
venitä Statului, din pretul mun-
cii condamnatilor sau internati-
lor si se consemneazä lunar pe
numele pärtii civile, la una din
institutiuniIe de ciedit de Stat.
www.digibuc.ro
565
CAPITOLULUL VII
Dispozifiuni comune mäsurilor
de educojiune
219. Sunt exceptati dela apli-
carea mäsurilor de educatie,
condamnati sau internati care,
din cauza stärii lor psiho-fizice,
sunt improprii oricarei educatii
sau instructiuni.
Pentru arierati se aplicä mä-
suri de educatie potrivite stärii
lor.
220. In prima jumätate a lu-
nii Iunie si a lunii Ianuarie,
administratorul stabilimentului
este obligat sii Inainteze admi-
nistratiei centrale un raport a-
mrmuntit, privitor la aplicarea
milsurilor de educatie si rezul-
tatele lor pe ultimele sase luni.
TITLUL VII
Programul zilnic al vietil
in stabiliment
221. La Inceputul fiecärui an,
Cornisiunea de supraveghere a
stabilimentului fixeazit progra
mul zilnic al vietii condamnati-
lor si internatilor, potrivit dis-
pozitiunilor ce urmeazá, tinând
searna In acelasi timp de regi-
mul pedepsei sau mäsurii de si-
gurantd.
Programul astfel Into emit ur-
meaza sä fie aprobat de admi-
nistratia centrali.
222. Programul cuprinde ac-
tivitatea condamnatilor sau in-
ternatilor si tratarnentul la care
sunt supusi dela desteptare pänä
la inchidere, Imptirtindu-se
astfel ca sii se satisfacá ne
voile de Ingrijire ale corpului
de educatie (invätämäntului mo-
rol, religios i instructiv), de
muncä, de masä, de exercitii fi-
zice si de recreatii.
223. In fiecare Sâmbätä, dupä
masä, programul obisnuit este
Intrerupt pentru ca administra-
tia sii procedeze la curátirea lo-
 566 21 Aprilie 1938
calului si igiena general& a con-
damnatiror sau internatilor.
Dumineca si sgrbatorile legale
acestia au un program de re-
creatie, cuprinzand manifesta
tiuni cu caractere religios, in-
structiv si exercitii fizice.
224. Desteptarea si culcarea
se fixeazá de administratie dup.&
regiuni si anotimpuri.
La semnalul dat pentru des-
teptare, condamnatii si interna-
tii sunt obligati s& se scoale, sá
ingrijeasa de curätenia lor per-
sonal& si a celulei sau a dormi-
torului.
Curätirea altor inaperi din
stabiliment se face de atre cei
Insárcinati in mod special cu
aceasta.
Ingrijirea corpului si imbrá-
catul dureaz& o jumätate d3
ord, dun& care urmeazá exerci-
tiile fizice In aer liber sau in-
terior, rugAciunea si gustarea,
toate fäcându-se sub suprave-
ghere.
Pentru cei care urmeazá la
scoalä, orele de instructiune se
fixeazá de preferintä dup& gus-
tare.
Cei repartizati la muna, trec
pe rând in ordinea fixatá de ad-
ministratie In alteliere sau alte
locuri destinate pentru muna.
Condamnatii sau internatii
din diferitele Categorii sau gru-
pe sunt scosi, sub supraveghere,
In fiecare zi la plimbare, in
curti speciale, individual sau in
comun, clupl regimul special al
pedepsei sau másurii de sign-
ranta.
Plimbarea dureazá cel putin
o or& zilnic si are loc de prefe-
rintä dupá masa de prânz. Ea
se face in ordine, individual sau
mai multi deodatä, distantati in
sir.
Dupg prescriptdile medicului, sau internatilor, precum si bo-
durata si felul recreatiei pot fi tezul lor sau al copiilor acestora
modificate, in raport cu starea aflati in stabiliment, and ur-
www.digibuc.ro
condamnatului sau internatu-
lui.
Exercitiile fizice sau sportu-
rile se executá Inaintea mese-
lor.
Masa se serveste cel putin de
trei ori pe zi: dimineata, la
prânz si seara. Durata este: di-
mineata de un sfert de orá, iar
la prânz si seara de cel mult
ate o oil. Inainte de fiecare
mas& un condamnat sau inter-
nat spune rugäciunea.
Dui:A ora stabilitá pentru cul-
care, condamnatii si internatii
sunt obligati sá pästreze liniste.
Chnd mai multi condamnati
sau internati dorm In aceeasi
Inapere, ei vor fi supusi in tim-
pul noptii unei continue supra-
vegheri.
In camerele comune nu sunt
permise cleat paturi indivi-
duale.
TIMUL VIII
Acte de stare civil&
CAPITOLULUL I
Na0eri
225. In caz de nasterea unui
copil in stabiliment, administra-
tia Instiinteaa in_ cel mult 24
ore pe ofiterul stärii civile si fa-
milia lehuzei.
Ofiterul stärii civile este obli-
gat ca sä mentioneze locul nas-
terii, indicând mimai strada si
numärul stabilirnentului, färä,
sá precizeze a nasterea a avut
loc In stabiliment.
Odatá cu instiintarea, admi-
nistratorul atrage In scris aten-
tiunea ofiterului de stare civil&
asupra acestei dispozitiuni.
CAPITOLUL II
aiseiforie, botez
226. Cdsätoria condamnatilor
 21 Aprilie 1938 567

tneazd sd., fie sdvdrslie In inte-
riorul stabilimentului, se of i
ciazd, de organele cultului res-
pectiv, In Cape 15, sau In lipsa
acesteia, In cancelaria stabili-
mentului, In prezenta exclusivá
a personalului administrativ si
a pdrtasilor necesari ai familiei,
fárd asistenta condamnatilor
sau internatilor, fib% pompa si
fgt.& altá publicitate, in afard
de cea legald.
Cásátoria admisd in stabili-
mente se limiteazd numai la In-
deplinirea strictd a formalitdti-
lor de drept civil sau cele ale
oficierii religioase.
CAPITOLUL III
Deces
227, In caz de deces al unui
condamnat sau internat, medi-
cul circumscriptiei face consta-
tdrile legale, verificând cauza
mortii, iar administratorul a
nuntd, slujitorul cultului res-
pectiv, ofiterul stárii civile, par-
chetul local si rudele apropiate.
Stabilimentele vor tine un re-
gistru In care vor fi trecute ca-
zurile de deces.
Decesul condamnatilor sau in-
ternatilor strdini, a cdror fami-
lie si mostenitori cunoscuti se
afld In strdindtate, se aduce la
cunostinta parchetului general
de pe lângd Curtea de Apel din
Bucuresti, care este obligat a in-
terveni pe MO, Ministerul Jus-
titiei spre a notifica acestora,
-pe cale diplomaticd, decesul.
Totdeodatd, se fac adnotatiile
necesare In registre si se intoc-
meste inventarul obiectelor 11-
sate si. a sumelor de bani ale de-
cedatului, care urmeazd a fi
puse la dispozitia mostenitorilor
legali.
Dacd, in timp de ease luni
dela notificarea ce li se face pen-4. Ingáduirea de a primi cárti,
tru a primi obiectele si sumele reviste .sau alte publicatii, pre-
de bani lásate, mostenitorii nu curn si cele necesare scrisului,
le tidied, obiectele sunt vfin- celor care n'au aceasta ingd
www.digibuc.ro
dute, iar sumele de bani rezul-
tate, precuna si cele capitalizate
din produsul muncii sau depuse
la intrare, se depun la Cassa de
Depuneri si Consemnatiuni.
228, Corpurile decedatilor se
predau familiei, dacd le recla-
md. In celelalte cazuri, dacd de-
cedatul este lipsit de mijloace,
Inmormântarea se face pe soco-
teala administratiei sau poate fi
cedat pentru studiu facultätilor
de medicind, potrivit normelor
stabilite de minister.
TITLIJL IX
Ajutorarea familiel condamnatilor
sl interna tiler
Recompense, misuri disciplinare
CAPITOLUL I
Ajuforarea familiei condamnafilor
0 infernafilor
229. Comisiunea de suprave-
ghere, in urma propunerii admi-
nistratorului, poate hotári 0, se
intervind pe MO, Ministerul
Justitiei, pentru ca, din fondul
amenzilor, sd, se acorde ajutoare
materiale familiei condamnatu-
lui sau internatului, In condi-
tiunile prevázute de art. 57 din
codul penal.
CAPITOLUL II
Recompense
230, Recompense le ce se pot
acorda condamnatilor si inter-
natilor cu purtári bune sunt:
1. Láudarea in particular sau
in fata celorlalti condamnati
sau internati.
2. Ingdduirea de a-si intretine
familia nevoiasd.
3. Acordarea In mod gratuit a
hârtiei pentru scrisori si a már-
cilor postale necesare, pentru
una sau mai multe corespon-
dente.
568
duire, potrivit regimului obis-
nuit al pedepsei sau mgsurii de
sigurantg ce execuid.
5. Ingaduirea de a fuma, in
cazurile in care fumatul este
oprit prin prezentul regulament.
6. Inggduirea de a primi carti
si cele necesare scrisului celor
izolati in celulg.
7. Inggduirea de a avea o org
In plus de luming celor izolati
in celuld.
8. Acordarea celor izolati in
celulä a unei ore in plus
plimbare sau a unei recreatii su-
plimentare.
9. Inggduirea de a avea con-
vorbiri in v-Drbitorul individual.
10. Inggduirea de a avea in
camera unde locuiesc si alte o-
biecte in afara. de cele prevgzute
in inventar.
11. Inggduirea de a-si imbung-
tgti traiul cu alimente dela can
ting sau aduse din afarg, celor
care n'au aceastä inggduintg, po-
trivit regimului obisnuit al pe-
depsei sau mäsurii de sigurantg
ce executg.
12. Acordarea de premii sub
formg de: cgrti, unelte sau tu-
tun.
13. Acordarea unei prime de
lucru in bani celor ce se disting
la muncg.
14. Ingaduirea de a lucra in
aer liber.
15. Inggduirea de a locui sin-
gur In celulg de recompensa.
16. Recomandarea pentru tre-
cerea in colonie penitenciarg.
potrivit dispozitiunilor legale.
17. Recomandarea pentru a-
cordarea libertgtii conditionate
potrivit dispozitiunilor legale.
18. Propunerea pentru gra
tiere.
CAPITOLUL III
Mäsuri disciplinare
231. Condamnatii sau inter
natii sunt chemati dupg numele
lor inscris in registrul matricol.
www.digibuc.ro
21 Aprilie 1938
Personalul stabilimentului se
adreseazd acestora cu cuvintele:
voi" sau tu", iar condamnatii
sau internatii sunt obligati a se
adresa personalului cu cuvantul
Dumneavoastrg".
Personalul n'are voe sg intre-
buinteze expresii violente sau cu-
vinte jignitoare la adresa con-
damnatilor sau internatilor, iar
acestia trebue sg fie supusi si
respectuosi, sa aibg o tinutá co-
recta, sg nu deterioreze mobilie-
de rul. uneltele si orice alte obiecte
din stabiliment. Lovirea si bg-
taia condanmatilor sau interna-
tilor este interzisg.
Cei care produc pagube mate-
riale, pe lângg pedeapsa discipli-
narg, ce eventual li se aplicd,
sunt obligati sh despdgubeascg
stabilimentul din banii rezultati
din remunerarea muncii lor,
sau, dacg este posibil, cu alte
mijloace personale.
232. Este interzisg comunica-
rea intre condamnati sau inter-
nati din sectiuni sau grupuri di-
f erite.
Ei nu pot pgrási locul ce li s'a
fixat, fgrg autorizare si fgrá
pazg.
233. Condamnatii sau inter-
natii sunt obligati a respecta 0,-
cerea, când regimul o cere sau
când administratia o impune in
anumite ore sau locuri.
Când tgcerea nu este obligato-
rie, ei trebue sá vorbeascg in-
cet.
Sunt interzise cântecele, cuvin-
tele unite, intrebárile si reclama-
tiunile colective si folosirea ori-
cgrui mod de comunicare sau
limbaj, confidential sau conven:
tional.
234. Condamnatii sau inter
natii sunt obligati sg aibg o pur-
tare bung intre ei.
and se numesc monitori in
dormitoare dintre detinuti, ei
 21 Apri lie 1938
vor fi ale% dintre detinutii oca
zionali notati foarte bine".
235. Ei nu pot sd-ai Impru-
mute efecte de imbräcáminte, sd
schimbe. sá vânda sau sd cum-
pere unul dela altul obiecte de
mice fel, nici sd cedeze, färd au
torizatia administratiei, portia
lor de mâncare.
Ei nu pot sá mdrance cleat in
orele ai locurile rezervate pentru
masá.
Este de asemeni interzis ad
facd comert sau sd practice vreo
rneserie ambulantd In stabili-
ment.
236. Este oprit internatilor ai
condamnatilor sä, intrebuinteze
alti condamnati sau internati
pentru serviciile lor domestice.
237. Este interzis de aseme
nea sd aibá In camera unde lo-
cuiesc alte obiecte cleat cele pre-
vdzute in tabloul anexat prezen-
tului regulament.
238. Nic'un condamnat sau
internat nu poate sä tind asupra
sa brice, bricege, cutite, foarfect
sau alte asemenea obiecte, fard
autorizarea speciald din partea
administratiei.
239. Jocurile de noroc suntib
terzise.
240. Dacti un condamnat sau
internat comite o crimd sau un
delict, administratorul dispune
Inchiderea lui In celuld ai Incheie
imediat un proces-verbal In tri-
plu exemplar, ardtând impreju
rdrile in care faptul a fost co
mis. Unul din aceste procese
verbale este trimis parchetului,
altul Ministerului de Justitie, iar
cel de al treilea este pilstrat In
arhiva stabilimentului.
24L Condamnatii ai interna-
tii se pot plange administrato-
rului, fie direct, fie prin mijlo-
cirea personalului de suprave-
ghere, insd numai când au mo-
tive bine justificate.
Ei nu pot niciodatá sd formu din earl.
www.digibuc.ro
569
leze plângerea In fata celorlalti
condamnati sau internati, ci tre-
bue sd aatepte sd fie chemati de
aclrdnistrator pentru a o expune.
Ei pot cere, prin intermediul .
personalului de supraveghere,
vizita pi eotului, a medicului, a
comandantului de gardieni sau a
primului gardian sau suprave-
ghetor.
Cel putin ()data pe sdpaimâng,
In timpul inspectiilor zilnice, ce
face in stabiliment, administra-
torul este obligat sit intrebe pe
condamnati sau internati dacd
au vreo reclamatie de facut.
Condamnatul sau internatul
poate de asemeni adresa direct
reclamatiuni verbale sau scrise
preaedintelui comisiunii de su-
praveghere, care le va supune
comisiunii.
242. Dispozitiile regulamen-
tare privitoare la obligatiile con-
damnatilor i internatilor se a
fiaeazd in celule ai In dormitoa
rele stabilimentului.
243. Pentru abaterile consta
tate, condamnatul sau interna
tul vinovat este chemat In can-
celarie de administrator, la o
or& anumitd, i se aratd vina ce
i se atribue ai i se dicteazd md-
sura disciplinard care este una
din cele ardtate la art. 244.
Nick, mrtsurd disciplinard nu
poate fi hotdritä, gird ascultarea
prealabilä a condamnatului sau
internatului, iar pronuntarea ei
se face In mod solemn ai numai
In ora anume destinatil pentru
aceasta.
244. Mäsurile disciplinare ce
se pot aplica condamnatilor sau
internatilor cu purtari rele sunt:
1. Mustrarea in particular sau
in fata celorlalti condamnati sau
internati.
2. Interzicerea de a lua chrti
din bibliotecd, ai de a le primi
 570 21 Apr Me 1938
3. Suspendarea preumbliarii
zilnice si supunerea la munca in
acest timp, pe o durata de cel
mult 15 zile.
4. Suspendarea ingaduintii de
a fuma, atunci când regimul o
prevede.
5. Interzicerea comunicarilor
scrise sau a vizitelor pentru cel
mult doua date consecutive.
6. Interzicerea de a-si imbu-
natati traiul cu alimente dela
cantina sau din afar* pe o du-
rata de cel mult o
7. Interzicerea de a participa
la sezatori, conferinte, reprezen-
tatii cinematografice si auditii
musicale si ratliofonice, organi-
sate in interiorul stabilimentu-
lui.
8. Iletinerea cotei din pecul,
destinata lmbunátàtirii traiului,
pe timp de cel mult 15 zile.
9. Suspendarea retribuirii mun-
cii pe o durata de cel mult 10
zile.
10. Izolarea in celula de linis-
tire, zi si noapte, cu pat fara
saltea, dela 1-10 sile.
11. Izolarea In celull, zi
noapte, cu pat fail saltea si re-
ducerea hranei, numai la phine
apa, pe timp de cel mult 1 15
.zile. In acest caz, d:n 2 in 2 zile,
cel pedepsit primeste hrana o-
bisnuita i i se acordil o ora de
plimbare in aer liber.
12. Izolarea, zi si noapte, in ce-
lula, fara, lumina de niciun fel,
pe o duratil de 24 ore, si reduce-
rea hranei la 'Mine si apa.
13. Propunerea de revocare a
trecerii in colonia penitenciara.
14. Propunerea de revocare a
acordarii bbertatit conditionate.
245. Masurile disciplinare,
prevazute la punctele 10, 11 si 12
ale articolului precedent, sunt
intotdeauna insotite de interzi-
cerea visitelor, a convorbirilor si
a corespondentei si nu se pot a-
plica, decât cu avizul favorabil internatilor are de scop impie-
www.digibuc.ro
al medicului. Interzicerea vizi-
telor va fi comunicata familiei
sau tutorelui.
Ele nu se pot aplica condam-
natelor sau internatelor giavide
5i celor care alapteaza.
CAPITOLUL IV
DispozWuni comune
246. Ordinea másurilor dis-
ciplinare si a recompenselor e-
numerate mai sus va fi pe cat
posibil urmata.
La pronuntarea lor, se tine
searna de efectul ce ele pot avea
asupi a celui pedepsit sau recom-
pensat, urmarinclu-se in special
ca rnasurile disciplinare sa nu
provoace acestuia turburari de
ordin fizic sau psihic.
La inceputul executárii pe-
depselor sau masurilor de sigu-
ranta, recompensele prevazute de
pi ezentul regulament se vor a-
corda reciclivistilor cu restric-
thine.
Pentru pedepsirea si recom-
pensarea minorilor se tine seama
de cele prevazute in partea III-a
a prezentului regulament.
247. Masurile disciplinare, de
la punctele 1-9, art. 244 si re-
compensele dela punctele 1-14,
art. 230, se hotara'sc de adminis-
tratori, iar masurile disciplinare
dela punctele 10-14, art. 244 si
recompensele dela punctele 15
18, art. 230, se hotarasc de corni-
sia de supraveghere.
248. Toate mäsurile discipli-
nare i recompensele se tree in
carnetul antropologic a condam-
natului sau internatului.
TITLUL X
Pazii, supraveghere, control
CAPITOLIIL I
Pam
249. Paza condamnatilor si
 21 AprIlle 1938 571

decarea evadarii acestora si se si internati cu omenie, insti fgrg

face in conformitate cu regula- familiaritate.
mentul corpului de gardieni pen- Orice abatere, pe care acest
tru inchisori. personal o constatg, o noteazg si
Mgsurile de paza se executg o semnaleazg la ora raportului, .

astfel, incat sg nu atingg starea afarg de cazurile grave, când

nici moralul condamna- este obligat sg cearg imediat in-
tilor sau internatilor. terventia sefilor lui.
Acestia nu sunt tinuti in lan- Este strict interzis ca atât ad-
turi, decal, in cazul cand sigu- ministratorul, cat si personalul
ranta pazei nu ar putea fi ga- de supraveghere sg aibg iegáturi
rantatá prin alte mijloace, cum particulare cu condamnatii sau
ar fi pe timpul transferilrilor sau internatii, iar convorbirile lor cu
in caz de revolta in grupg. acestia trebue sg se reducg la
Paza in stabilimente, pentru sub:ecte de strictg necesitate pen-
executarea másurilor de sigu- tru serviciul interior al stabili-
ranta, se va face pe cat posibil mentului.
cu personal specializat. Administratorul, preotul, me-
dicul, invatiltorul, sefii de ate-
In institutele pentru minori, liere si personalul de suprave-
personalul de pazg si suprave- ghere, au indatorirea sg cu-
ghere va purta costum civil. noascg cât mai de aproape per
CAPITOLUL II sonalitatea condamnatului sau
internatului, sg adune si sg no-
Supravegherea teze toate datele si observatiu-
Sectiunea I nile ce pot face si care vor fi fo-
losite la stabilirea mentiunilor.
Observarea condamnatilor si in-
ternatilor Sectiunea II
250. Comlamnatii sau inter- Comisiunea de supraveghere
natii sunt tinuti sub continua si 251. Pe langä fiecare peniten-
strictg Fipraveghere de persona- ciar, institut de corectie, colonie
lul anume insgrcinat cu aceasta. penitenciarg, institut pentru in-
Fie cg pedeapsa sau mäsura fractorii din obicei, colonie de
de sigurantg se executg in ce- vagabonzi si institut de educatie
lulg, fie cá se executg in comun, corectivd,. functioneazg o comi-
stabilimentul va fi astfel ame- sie de supraveghere, compusg
najat, incat personalul de su- din: un judecgtor al tribunalu-
praveghere sa poata observa pe lui, ca presedinte, administrato-
detinuti in orice moment si in rul, preotul, invatgtorul si me-
orice loc, atât ziva, cat i noap- dicul antropolog, iar In lipsa a-
tea. cestuia medicul stabilimentului,
Acest personal are grijg ca in- precum si un delegat al societg-
ternatii sau condamnatii sg exe- tii de patronaj.
cute in prezenta lor, cu punctua- 252. Atributiunile comisiunii
litate si farg cea mai mica aba- de supraveghere sunt.
tere, programul stabilimentului a) Adapteazg, in cadrul regi-
si toate prescriptiunile legale si mului legal si regulamentar,
reglementare. nurmele generale ale tratamen-
Personalul de supraveghere tului condamnatilor sau inter-
trebue sd trateze pe condamnati natilor, la conditiile speciale ce
www.digibuc.ro
572 21 Apri lie 1938
oferd stabilimentul si conditiile
locale de trai;
b) Supravegheazd si indrumea-
zd individualizarea apliedrii re-
gimului pedepselor sau mdsuri-
lor de sigurantd, ce se executä
in stabilimentul pe lângd care
functioneazd, modificAnd trata-
nientul aplicat de administrator
unui condamnat sau internat,
oridecâteori socoteste c. aseme-
nea modificdri sunt necesare, in
vederea amenddrii lui; in acest
scop, comisiunea se foloseste de
datele din carnetul antropologic,
putând sd cheme sau sd viziteze
pe condamnati sau internati,
and socoteste necesar;
c) Aprobd, respinge sau modi-
fied suspendarea aplicdrii regi-
mului celular unui condamnat
sau internat, hotdritä in mod
provizoriu de administrator, pe
baza avizului medicului stabili-
mentului;
d) Isi dd avizul la trecerea
condamnatilor dela pedepsele de
clrept comun sau politice in co-
lonie penitenciard sau libertate
conditionatd, in cazurile prevd-
zute de art.: 28, 32, 33 si 39 din
coclul penal, pi ecum si asupra
revocarii acestor mdsuri;
e) Se pronuntd asupra recla-
matiunile primite direct de pre-
sedinte, potrivit art. 241 din pre-
zentul regulament si In cazul in
care le gäseste intemeiate, In-
stiinteazd ministerul spre a lua
rndsurile cuvenite.
253. Comisiunea de suprave-
ghere se intruneste oridecâteotri
este nevoie, Insa cel putin de
cloud ori pe lund, cu care ocazie
este obligatd a vizita i stabili-
mentul.
Pentru a lua hotdriri legale,
trebue sii fie prezenti cel putin
jumiltate plus unul din membrii
componenti ai comisiunii, prin-
tre care trebue sii figureze jude-
cdtorul presedinte.
www.digibuc.ro
Hotilririle comisiunii pentru a
fi valabile, trebue sii intruneasca
un numär de voturi cel putin
egal cu jumdtate plus unul din
numilrul total al membrilor, care
potrivit legii, compun comisiu-
nea, printre care si votul jude-
chtorului presedinte.
Pentru fiecare sedintil a comi-
siunii se incheie un proces-ver-
bal.
Secretarul contabil al stabili-
mentului, indeplineste si functia
de secretar al comisiunii.
Hotárîrile comisiunii, privi-
toare la normele generale sau in-
dividuale de tratament, cu ex-
ceptia avizului referitor la trece-
rea dela un regim la altul, pot fi
modificate de administratia cen-
trali, dacd ele contravin pres-
criptiilor legale si regulamen-
tare, privitoare la executarea pe-
depselor si a milsurilor de sigu-
rantd.
CAPITOLUL III
Confrolul
254. Organele de inspectie ale
administratiei centrale contro-
leazil modul de aplicare a dispo-
zitiunilor legale si regulamen-
tare relative la executarea regi-
mului penitenciar si al másuri-
lor de sigurantd.
In actele incheiate cu ocazia
inspectiei, aceste organe sunt o-
bligate sii arate, in mod amd-
nuntit, modul cum regimul din
stabiliment a fost aplicat, ari-
tâncl daed normele privitoare la
individualizarea condamnatilor
si internatilor se executd, pre-
cum si dacd carnetul antropolo-
gic este tinut la curent cu noti-
rile.
255. Cel putin odatil la cloud
luni, Parchetul general al Curtii
de apel respective si cel putin o-
data pe lung, Parchetul tribuna-
lului, inspecteazd exacta aplicare
 21 Apri lie 1938
a regimului din penitenciarele si
institutele pentru masuri de si-
guranta -ce s'ar afla in circum-
scriptia lor si raporteaza Minis-
terului Justitiei cele constatate.
256. Atat organele de control
ale administratiei centrale a pe-
nitenciarelor, cat si membrii par-
chetului general si ai parchete-
lor, sunt obligati sa facd. in ra-
poartele lor observatiunile si pro-
punerile ce cred necesare pentru
exacta aplicare a regimului.
257. In fiecare stabiliment
exista o cutie speciala de recla-
matiuni a condamnatilor si in-
ternatilor, care este asezatd in
cel mai frecventat loc de trecere.
Aceastä cutie este sigilata de
organele de control si nu poate
fi deschisa decat de ciltre aceste
organe, care in acest scop au o
cheie speciala.
In cazul cand aclministratorul
sau vreun alt functionar ar um-
bla la aceasta cutie, faptul se
constata prin proces-verbal, de
catre organele de control, iar cel
vinovat se va trimete in jude-
cata disciplinara.
TITLUL XI
Regimul de executare al pedepsel
in celuld
258. Regimul celular constä
In izolarea individuald, de zi
noapte, a condamnatului in
pe tot timpul fixat de lege
pentru pedeapsa respectiva.
259. In timpul izoldrii celu-
lare, condamnatul este vizitat zil-
nic de administrator i maistrul
meseriei pe care el o practicii, in
celuld. De asemenea el primeste,
cat de des posibil, vizita preotu-
lui si medicului.
260. Condamnatul executa
munca, cand Ii este impusa de
lege, in mod exclusiv in celula sa.
Administratia stabilimentului
organizeazd munca astfel ca sd
www.digibuc.ro
573
poata fi executata in mod indi-
vidual in celuld, si ingrijeste sá
fie in report cu aptitudinea si
meseria pe care urmeaza sid o
practice condamnatul in liber-
tate.
261. Condamnatul isi pri-
meste hrana reglementard in ce-
lula sa, direct din mane, supra-
veghetorului. De asemenea
apa, cand celula nu e prevazutd
cu instalatie de apa.
262. Pe timpul friguros, celu-
lele sunt incálzite la aceeasi tem-
peratura ca i restul stabilimen-
tului.
263. Separatia celulard nu ex-
clude participarea condamnatu-
lui la scoala, la serviciu religios,
scoaterea in aer liber si primi-
rea vizitelor.
264. Pe cat posibil, se vor re-
zerva penttu acesti condamnati
alte ore de scoala decat pentru
celelalte categorii de condam-
nati; In caz de participare in co-
mun, in aceeasi clasa, ei sunt a-
sezati deosebit si distantati.
Pe timpul lectiei, cat i pe par-
cursul dintre scoald si celula,
ei sunt obligati sd observe tdcere
absolutil si sunt feriti sti intre in
lcigatura unul cu altul.
265. In vederea participarii la
serviciul religios, se iau mdsuri
de izolare, fie prin instalare de
despartituri, fie asezand pe con-
damnati distantati unul de al-
tul.
266. Plimbdrile in aer liber se
executd in conformitate cu dis-
pozitiunile prevdzute de art. 221
din pi pzentul regulament, cu
deosebire ca ele se fac in mod in-
dividual, in curti complet sepa-
rate prin ziduri, pentru a nu se
vedea unii cu altii si cu pástra-
rea tiicerii absolute.
In lipsil de curti pentru plim
bdri individuale, condamnatii
sunt scosi, In numar cat mai res-
trans prsibil, la plimbare, In ace-
574 21 April le 1938
Iasi timp, cu obligatia de a mer-
ge In sir unul dupd altul, la dis-
tantá si sub regimul tdcerii.
Ei nu pot insd iesi din sir, nici
sà se opreascd sau sd se aseze,
fdrd Ingdduinta supravegheto-
rului.
Ingdduinta se cere prin ridica-
rea mainii.
267. Exercitiile fizice se fac In
iar cand e posibil In aer
liber.
268. Vizitele se fac In confor-
mitate cu dispozitiile din art.
192-197, observanclu-se regula
completei separatiuni de ceilalti
condamnati sau internati.
269. Corespondenta este ingd-
duitd in conformitate cu dispo-
zitiunile dela art. 189-191. Ea
este predatd condamnatului, In
celula sa, personal de cdtre su-
praveghetor.
Pentru ridicarea coresponden-
tei, circuld la data si ora fixatä
de administratie, In dreptul fie-.
cdrei celule, o cutie speciald, In
care condamnatul Ii depune
scrisoarea.
270. Administratia este obli-
gatd, ca, In toate imprejurdrile,
sá ia mäsurile cele mai potrivite
pentru a feri pe condamnat sa
comunice cu alti condamnati sau
alte persoane, chiar cand acesta
este scos din celuld pentru bae
sau pentru implinirea oricarei
alte nevoi.
271. Dam/ izolarea In celuld
constitue un pericol pentru sa-
natatea condamnatului, adminis-
tratorul, pe baza avizului medi-
cului si sub rezerva aprobdrii ul-
terioare a comisiei de suprave-
ghere, poate reduce termenele
prescrise de lege, sau Intrerupe
izolarea In celuld. Chiar in acest
caz, condamnatul este tinut In
timpul noptii Inchis In celuld.
Cand cauza care a motivat In-
treruperea a Incetat, executaree
pedepsei in celuld va reincepe si
www.digibuc.ro
va dura pang la Implinirea In-
tregului termen legal de izolare
celulard, tinandu-se seama de
dispozitiunile art. 28, al. V, co-
dul penal.
In scopul de mai sus, medicul
inchisorii este dator a examine,
cat mai des, pe condamnatii su-
pusi regimului de celuld indivi-
duald.
TITLUL XII
Liberarea condamnatilor f internatl-
lor din stabilimentele de detinere
San internare
272. Liberarea condamnatu-
lui sau internatului se face de
cdtre administratia stabilimen-
tului la expirarea pedepsei sau
la Incetarea mäsurii de sigu-
ran% la care este supus.
273. In calcularea duratei pe-
depsei sau mdsurii de sigurantd,
ziva in care Se incepe executa-
rea si cea in care se sfarseste se
socotesc drept zile pline.
Timpul petrecut in spital, din
cauza boalei, se calculeazd In du-
rata pedepsei sau mäsurii de si-
gurantd, afard, de cazul cand bol-
navul si-a cauzat singur boala
sau a simulat-o. In acest din
urmd, caz, hotäräste instanta pe-
nald, In circumscriptia careia se
afld ste:bilimentul, luand avizul
comisiei de supraveghere.
274. Liberarea se face Intot-
deauna In orele de dimineatá ale
zilei In care expird pedeapsa sau
mdsura de sigurantä.
275. Cand condamnatul sau
internatul care urmeazd sd, fie
liberat, are nevoie de asistentd,
cu o lung lnainte de liberare,
administratorul instiinteazd des-
pre aceasta Societatea de patro-
naj localà, precum si societätile
de asistentd sociald, deed existd,
din circumscriptia In care se a-
nd domiciliul celui care urmeazd
a se libera.
 21 Apri lie 1938
Cazurile de boli molipsitoare,
prevAzute de legea sanitard, pre-
cum si cele de tuberculozd vor fi
anuntate organelor sanitare res-
pective.
Totdeodatá se va instiinta po-
litia locald si politia locului
unde se va stabli cel liberat.
Dacd internatul sau condam-
natul este minor, administrato-
rul instiinteazd despre liberare
si pe pdrinti, tutori sau persoa-
nele care urmeazd, sag ingri-
jeasa dupd liberare.
276. Cu 15 zile inainte de li-
berare, condamnatul sau inter-
natul este izolat de ceilalti deti-
nuti, in celulil individuald. In a-
cest timp, administratorul, mem-
brii societätii de patronaj si preo-
tul, sunt obligati a-I vizita zilnic
a-i da sfaturi cum sil se folo-
seasa de libertate.
277. In caz de gratiere, libe-
rarea se face inlediat, instiin-
tându-se fdrd, intdrziere orga-
nele ardtate la art. 275.
278. In momentul liberdrii,
administratorul instiinteazd de
indatä Parchetul din circum-
scriptia In care se and stabili-
mentul.
279. Liberarea poate fi sus-
pendatd, daa internatul sau
condamnatul este gray bolnav si
nu poate páräsi stabilimentul, a-
fard de cazul and ei refuzd sd,
mai ramând.
Cheltuielile necesitate de !titre-
tinerea celui bolnav, din ziva
câncl urma sd fie liberat, se con-
tabilizeazd si se urmäresc asu-
pra sumelor ce are de primit la
liberare, iar daa nu dispune de
niciuna, asupra averii sale par-
ticulare, daa are sau and, va
avea.
280. In momentul liberdrii, li-
beratul dá in primire adminis-
tratiei toate obiectele ce i-au fost
incredintate in timpul sederii
sale in stabiliment si primeste pe
www.digibuc.ro
575
acelea care sunt proprietatea sa.
Despre aceasta se incheie un
proces-verbal.
281. In cazul and imbrda-
mintea cu care acesta a intrat
In stabiliment a fost vândutd, de
administratie sau and aceasta
o socoteste nepotrivitd, se Ingd-
due condamnatului sau interne-
tului 0, ceard din timp familiei
sale imbracamintea necesard.
Administratia poate sá adre-
seze din oficiu aceastd, cerere fa-
miliei celui ce se libereazd.
Când familia nu rdspunde la ce-
rere, imbrdamintea se procurd
pe cheltuiala celui ce se libe-
reazd. Decá partea capitalizatá
din pretul muncii acestuia nu
este indestulátoare pentru a aco-
peri costul imbrdamintei strict
necesare sau daa cel care se li-
bereazd nu dispune do niciun fel
de mijloace, administratia corn-
pleteazd diferenta sau ii procurd
Imbrdaminte pe socoteala ei.
Cänd cel care se libereazd este
lipsit de mijloace materiale pro-
prii sau familiare, societatea de
patronaj sau chiar administra-
tia ii procurd bilet pe caile fe-
rate, pand la domiciliu sau loca-
litatea unde urmeazd a se sta-
bili, asigurându-i si subsistenta
pe 1-3 zile.
282. Livretul, cu sumele ca-
pitalizate din munca liberatu-
lui, se incredinteazd sau se tri-
mete societätii de patronaj In
circumscriptia areia se afld lo-
calitatea, unde acesta se stabi-
leste dupd. liberare.
Liberatul nu poate incasa si
folosi sumele din livret, decât
sub supravegherea acestei socie-
MO, care se ocupd de reclasarea
lui, potrivit dispozitiunilor din
regulamentul Societiltilor de pa-
tron aj.
283. Liberatului, daa cere, i
se dá certificat, prin care se a-
testa purtarea §i capacitatea sa
 576 21 Apri lie 1938
de lucru, pe tot timpul executä-
rii pedepsei sau mäsurii de si-
gurantrA.
Pentru condamnatii sau inter-
natit ca,re, practicând o nieserie
In stabiliment, stint considerati
apti a obtine un certificat de
lucrätor calificat sau maistru,
administratia caut5, sá obtin5, a-
cest oertificat In conformitate cu
dispozitiunile legii meseriilor.
284. Liberarea conditionatá se
face potrivit dispozitiunilor din
partea specialA a prezentului re-
gulament.
TITLUL XIII
Activitatea soeietiitilor de patronaj
in executarea pedepselor i misurilor
de sigurantii
285. Societatile de patronaj
colaboreazil cu administratia pe-
nitenciarelor si a institutelor
pentru masurile de sigurantA In
scopul reclasArii sociale a con-
damnatilor si internatilor, In
conformitate cu clispozitiunile
art. 2 si 7 din regulamentul pen-
tru organizarea si functionarea
Societiltilor de patronaj si a Con-
siliului central de patronaj, din
19 Noemvrie 1936 1).
TITLUL XIV
Denumirea stabilimentelor pe fronti-
spiciu si a subdiviziunilor interioare
286. Deasupra intrArii princi-
pale a localurilor stabilimentelor
pentru executarea pedepselor se
va pune o inscriptie constând
din cuvântul penitenciar si nu-
mele localitAtii respective. De
exemplu: Penitenciarul Ocnele-
Mari, Penitenciarul Ploiesti, etc.
Pentru stabilimentele de exe-
cutare a masurilor de sigurantA,
0 A se vedea Regulamentul pen-
tru societatile de patronaj, din 19
Noemvrie 1936, la pag. 829, volu-
mul XXIV, p. II.
www.digibuc.ro
se va scrie: Institut pentru m5,-
suri de sigurant6".
Localurile stabilimentelor pen-
tru minori nu vor purta nicio in-
scriptie exterioarA.
Pentru indicarea sectiilor, ca-
tegoriilor, grupelor, etc., de deti-
nuti, se vor folosi exclusiv nu-
mai semne conventionale, con-
stând din simple cifre sau litere,
care, pe cat posibil, vor fi cele
initiale ale cuvântului ce este
subinteles.
PARTEA IV
Regimul stabilimentelor pentru
executarea detentiunii
preventive
TITLUL I
Regimul stabilimentelor pentru
detenjiunea preventivit a majorilor
287. Detentiunea preventivA a
majorilor se executA Inteo sec-
tiune complet separatA In peni-
tenciarele de Inchisoare corectio-
nalA si politieneascA.
288. Admiterea In stabiliment
a prevenitilor se face In baza
mandatului de arestare si In con-
formitate cu dispozitiunile art.
152-156 inclusiv din prezentul
regulament.
Pentru Inmatricularea preve-
nitilor se IntrebuinteazA, regis-
trul Intocmit dupil formularul
Nr. 12, anexat prezentului regu-
lament.
Sumele de bani si obiectele de
valoare, gilsite asupra prevenitu-
lui la intrare, pot fi fncredintate
cu voia acestuia, familiei sale sau
In caz contrar sunt pAstrate In-
teo caseta. a casieriei stabilimen-
tului si i se restituie la liberare.
In caz de condamnare se proce-
deazA conform art. 155, alin.
289. Se aplicA si prevenitilor
dispozitiile privitoare la igienA si
asistenta medicalA prevAzute la
 21 Apri lie 1938
titlul II, partea III din prezen-
tul regulament, cu exceptia cl
prevenitii nu sunt supusi tunsu-
lui fortat si au dreptul sail
poarte ImbrAcAmintea, efectele
de corp si de pat personale.
290. Prevenitii se sepal% dupA
cum urmeazA: bArbatii de femei,
minorii de majori, cei care au
mai executat vreo condamnare
de ceilalti preveniti.
Pentru asezarea si gruparea
prevenitilor fn stabiliment se tine
pe cât posibil seama de persona-
litatea lor.
291. Prevenitul este tinut tot
timpul la dispozitia judecAtoru-
lui de instructie, a parchetului si
a instantelor judiciare.
Reprezentantii parchetului si
judecAtorul de instructie pot sA
viziteze pe prevenit fn stabili-
ment sau sA dispunA aducerea
prevenitului In fata lor, In orice
moment.
292. In perioada cercetArilor
instructiei, prevenitul nu poate
primi nici adresa telegrame si
scrisori sau avea orice fel de co-
municare In afara penitenciaru-
lui, fArA permisiunea judecko-
rului de instructie. El poate tri-
mete scrisori fnchise Ministeru-
lui Justitiei si magistratului care
instrueste afacerea.
Convorbirea dintre prevenit si
apArAtorul sAu, dacA a fost au
torizatA de cAtre judecAtorul de
instructie sau parchet, are loc fn
astfel de conditii hick sA rA-
mânA confidentialk luAndu-se
mAsuri de supraveghere.
Inainte de a fnlesni convorbi-
rea cu detinutul, administratia
este totdeauna obligatA sA stabi-
lease/ identitatea apArAtorului.
Persoanele strAine de adminis-
tratie sau altele deck organele
de supraveghere a detinutilor, nu
pot fi admise sA comunice cu
prevenitii fdrA permis special de
C. Hamangiu, vol. XXVI. 87.
www.digibuc.ro
577
la parchet sau judecAtorul de in-
structie.
293. Administratia penitencia-
rului executA vizitele Incuviin-
tate, potrivit art. 192-197, din
prezentul regulament si norme-
lor stabilite de autoritatea care a
eliberat permisul.
DacA prevenitul e pus la se-
cret, administratia va refuza
orice convorbire, informand au-
toritatea care a eliberat permi-
sul de motivul neexecutArii.
DupA darea ordonantei defini-
tive, se aplicA prevenitilor, fn
ceea ce priveste corespondenta si
vizitele, dispozitiile prevraute fn
pârtea III, titlul V din prezen-
tul regulament.
NumArul corespondentelor si
vizitelor este fixat prin regula-
mentul penitenciarului, astfel, ca
el sA fie cel putin egal cu acel
prevAzut pentru frIchisoarea co-
rectionalA, fArA a putea depAsi
dublul.
In timpul judeckii, permisiu-
nea de a vorbi cu persoane strA-
ine de penitenciar, afarl de avo-
cati, se dA de cAtre procurorul
sau presedintele instantei.
294. Dispozitiunile cuprinse fn
titlul IV, partea III prvitoare
la alimentare se aplicA si pre-
venitilor.
Hränirea prevenitilor cade fn
sarcina administTatiei peniten-
ciarului. Prevenitii au fnsA drep-
tul sä-si procure alimente si tu-
tun pe cont propriu.
Cei care se alimenteazA exclu-
siv pe contul lor, trebue sA re-
nunte la retie, ce li se cuvine,
prin cerere formalk adresatA ad-
ministratiei, care este obligatA
a-i sterge de pe lista de hranA.
295. Prevenitii nu sunt gupusi
in mod obligatoriu la niuncA.
Când ei consimt sA, munceas-
eh, sunt obligati sA respecte toate
regulele duph care se practicA
rnunca In stabiliment, sunt no.
 578 22 Apri lie 1938
tati asupra modului cum lu-
creaza 8i sunt remunerati.
NIA. la pronuntarea hotárfrii
definitive, se rid prevenitului
pentru munca sa, o remunerare
egald. cu 3/4 din pretul muncii
sale.
cazul and se dd ordonanta
de neurmärire, se acordd preve-
nitului, la liberarea din stabili-
ment, diferenta pand la pretul
integral al muncii, fard niciun
fel de retinere.
Administratia va lua mdsuri
ca munca prevenitilor sd se efec-
tueze In Incdperi sau ateliere
deosebite de celelalte categorii de
detinuti.
296. Cei care au mai executat
pedepse -vor continua a fi notati
In carnetele antropologice, iar
ceilalti vor fi examinati sub ra-
port psihoantropologic In limita
posibilitátilor.
297. Prevenitii vor putea sd-si
procure cArti si reviste, fie din
biblIoteca stabilimentului, fie din
afard, cu autorizarea si sub con-
trolul administratiei.
Ei pot asista la conferinte, se-
zátori, auditii muzicale, produc-
tii cinernatografice si la servi-
ciul religios complet separati de
condamnati.
298. Se aplicd, si preventgor,
In ceea ce priveste disciplina
vieata In stabiliment, dispozitiu-
nile cuprinse In art. 223, 224, alin.
IIV 8i 237-245.
TITLIJL II
Regimul stabillmentelor pentru
detentiunea preventivi a minorilor
299. n caz de arestare pre-
ventivd, minorul este internat In-
teo sectie speciald a penitencia-
rului judetean de Inchisoare co-
rectionald i politieneascd, com-
plet izolat de delicventii majori.
www.digibuc.ro
Se aplicd i minorilor dispozi-
tiunile cuprinse In titlul I al a-
cestei párti.
Dispozifiuni fransiforii
300. Pând la construirea de
noi stabilirnente sau adaptarea
celor existente, pentru a face po-
sibild aplicarea tratamentului In
penitenciare si institute de sigu-
rantd, conform cerintelor codu-
lui penal Carol al II-lea" si pre-
zentului regulament, adininistra-
tia penitenciarelor va lua mäsu-
rile necesare, pentru ca, fn sta-
bilimentele existente, executarea
pedepselor si mäsuriIor de sigu-
rantä sd se feeá pe at mai a-
propiat de normele noului re-
gim, prevázute In prezentul re-
gulament.
TABLA DE MATERII
a Regulamentului asupra regimului
de exeeutare a pedepselor 8i a miisa-
rilor de sigurantii privative de libertate,
preeum 8i a detinerii preventive
Dispozitiuni prelimi-
nare Art. 1-4
PARTEA I
Regimul institutin-
nilor pentru execute-
rea pedepselor priva-
tive de libertate 5-91
TITLITL I
Regimul penitencia-
relor pentru execute-
rea pedepselor de drept
eomun 6-36
Regimul peniteneia-
relor de mum& silnic5, 6-14
Regimul peniteneia-
relor de temnitii grea. 15-22
Regimul peniteneia-
relor de Inchiseare co-
rectiona15. 23-30
Regimul peniteneia-
relor de inehisoare po-
litieneasci 1 31-36
 21 Apri lie 1938 579

TITLUL ri PARTEA. II
Regimul penitencia- Regirnul institutiu-
relor pentru executa- nilor pentru executa-
rea pedepselor politice Art. 37-49 rea mäsurilor de sign-
Regimul penitencia- rantä, privative de li-
relor de detentiune bertate Art. 92-151
grea 37-39
Regimul penitencia- TITLUL I
relor de detentiune ri-
guroasä 40-43 Regimul ospiciilor
Regimul penitencia- pentru imfractorii ali-
relor de detentiune enati 93-104
simpl 41 .17
Dispozitiuni comune TITLUL II
penitenciarelor pentru Regimul din Azilele
pedepse politice 48-49 pentru infractorii anor-
mali, fizie sau psihic. 105-110
TITEUI, III
TITLUL III
Regimul institutiuni-
lor tranzitorii pentru Regimul din Institu-
executarea pedepselor tole pentru infractorii
privative de libertate. .9)
50-69 din ebiceiu 111-118
Regimul coloniilor pe-
nitenciare 50-59 TITLUL IV
Regimul liberärii con- Regimul Caselor de
ditionate 60-69 muna pentru vaga-
bonzi çi cerfletori 119-130
TITL17L IV
TITLTTL V
Regimul penitencia-
relor pentru executa- Dispozitiuni comune
rea pedepselor priva- Institutiunilor pentru
tive de libertate de cä- executarea mäsurilor
tre femei 70-71 de sigurantä, privative
de libertate, de atre
TITLUL V maj ori 131-133
Regimul stabilimen- TITLTTL VI
telor pentru executa-
rea pedepselor priva- Regimul Institutiu-
tive de libertate de cl- nilor pentru executa-
tre minori (Institutul rea mäsurilor de sign-
de corectie) 72-91 rant& de dare minori 134-151
Dispozitiuni preliini- Regimul Ia Institu-
hare 72 tul de educatie coree-
Regimul inchisorii tivä 134-147
corectionale In Institu- Regimul libertätii de
tul de corectie 73-75 Inc ercare 148-149
Regimul detentiunii Regimul minorilor
simple in Institutul de anormali, intarziati sau
corectie 76-77 bolnavi, in ospicii
Dispozitiuni comune 78Q1 azile 150-151
www.digibuc.ro
 580 21 Apri lie 1938

PARTEA III Dispozitiuni comune

Dispozitiuni comune misurilor de edueati-
stabilimentelor pentru une Art. 219-220
executarea pedepselor TITLUL VII
qi a mäsurilor de sigu-
rantii, privative de li- Programul zilnie al
bertate Art. 152-286 vietii in stabiliment.. 221-224
TITLUL I TITLUL VIII
Formalitätile de in- Acte de stare civil& 225-228
trare a condamnatilor Nasteri » 225
qi internatilor in sta- Cäsätorie, botez 226
bilimentele pentru exe- Deees » 227-228
eutarea pedepselor qi TITLUL IX
a mäsurilor de sign-
rant& 152-156 Ajutorarea familiei
condamnatior qi inter-
TITLUL II natilor. Recompense,
Igiena qi asistenta mäsuri disciplinare... 229-248
medicalä 157-171 Ajutorarea familiei
Igiena 157-165 condamnatilor qi inter-
Asistenta medicalä 166-171 ..natilor 229
Recompense 230
TITLUL III Masud disciplinare » 231-245
Separatiuni qi indi- Dispozitiuni comune 246-248
vidualizare if 172-181
Separatiuni 172 TITLUL X
11
Individualizare. Ser- Pa* supraveghere,
vieiul psiho-antropole- control 249-257
gie 173 181 Paza » 249
Supravegherea 250-253
TITLUL IV Observarea condam-
Alimentarea 182-188 natilor qi internatilor 250
TITLUL V ComIsiunea de supra-
veghere 251-253
Corespondenta, vizite ControluI 254-257
qi convorbiri 189-197
Corespondent& 189-191 TITLUL XI
Vizite qi convorbiri. 192-197 Regimul de executare
TITLUL VI al pedepsei In celulä 258-271
Mäsuri de educatie. 11
198-220 TITLUL XII
Seoala 3, 198 Liberarea condani-
Educatia moralä qi natilor qi internatilor
religioasä, )1 199-204 din stabilimentele de
Biblioteca 11
205 detinere sau internare 272-284
Conferinte, seziitori 11
206
Yublicatiuni 207 TITLUL XIII
Munca 11 208-218 Activitatea Societil-
Norme pentrn execu- tilor de patronaj in
tarea mundi 11 208-213 executarea pedepselor
Norme pentru remu,- qi mäsurilor de sigu-
nerarea muncii ...., . 1, 214-218 rantä 285
www.digibuc.ro
 21 Aprille 1938 581

TITLITL XIV $i art. 5 din decretul-lege Nr.

Denumirea stabili- 1.363 din 1938, pentru evaluarea,
mentelor pe frontispi- perceperea veniturilor i fixarea
ciu si a subdiviziunilor cheltuielilor Statului pe exerci-
interioare Art. 286 tiul 1938-1939, Ministerul Mun-
ch va putea face numirile
PA RTEA IV completärile de personal In pos-
Regimul stabilimen- turile prevazute In bugetul
telor pentru executa- Fondului Muncii" $i angajärile
rea detentiunii preven-
de personal din fondurile glo-
tive 287-299 bale, cu Incepere dela data in-
trarii In vigoare a bugetului
TITLUL I Fondul Muncii", färd restric-
tiunile prevazute in decretele-
Regimul stabilimen- legi amintite.
telor pentru detinerea 3. Prin derogare dela art. 124
preventivit a majorilor 287-298 din legea contabilitätii publice,
TITLUL II Ministerul Muncii, va putea or-
donanta avansuri pänä la orice
Regimul suma, In jimita disponibilului
telor pentru detentiu- dela capitolele si articolele res-
nea preventivii. a mino- pective, pentru cheltuielile In le-
rilor 299 gAtura cu asistenta celor lipsiti
Dispozitiuni transi- de lucru, organizarea timpului
torii 300 liber al salariatilor, meseriasilor
$i ucenicilor, precum si pentru
executarea lucrArilor privind
DECRET-LEGE munca de folos ob$tesc, urmând
pentru fixarea veniturilor i cheltuie- ca justificarea cu actele legale,
lilor Fondului Muncii" pe exercifiul intocmite conform legii contabi-
1938 1939 litätii publice, sri, se facä cel mai
DIN 21 APRILIE 1938 I)
târziu pânä la 15 Martie al exer-
citiului bugetar.
J. Bugetul Fondului Muncii" 4. Pre$edintele Consiliului
se fixeazA pe exercitiul 1938 Nostru de Mini$tri i ministri
1939, atAt la venituri, cât $i la Nostri secretari de Stat la De-
cheltuieli, la suma totalä de lei patramentele Finantelor, Justi-
380.000.000. tiei si Muncii, sunt Insärcinati
2. Prin derogare dela dispo- cu aducerea la Indeplinire a dis-
zitiunile art. 4 din decretul-lege pozitiunilor prezentului decret.
Nr. 1.344 din 1938, pentru uncle
mAsuri financiare exceptionale DECRET-LEGE
1) I. D. R. sub Nr. 1.589 din 1938; pentru deleggiile ofiferaor activi, in
dat in baza art. 98 din Constitutie, funcfiuni civile
s'a publicat in Monitoral Oficial, DIN 21 APRILIE 1938 0
p. I, Nr. 93 din 21 Aprilie 1938.
A se vedea i Legea pentru infiinta- Asupra raportului prgedinte-
rea Fondului Muncii, din 30 Martie lui Consiliului de Ministri si mi-
1938, la pag. 366, acest vol.; de ase- 1) I. D. R. sub Nr. 1.362 din 1938,
meni art. 5 Decret-lege pentru bu- dat in baza art. 98 din Constitutie,
getul general al Statului, din 1 A- a'a publicat in Monitorul 0 ficial,
prilie 1938, pag. 386, acest vol. p. I, Nr. 93 din 21 Aprilie 1938.
www.digibuc.ro
582 21 Apri lie 1938
nistrilor Nostri secretari de Stat
la Departamentele Apârarii Na-
tionale si ad-interim al Aerului
Marinei, Internelor, Finante
lor i Justitiei, ad-interim, sub
Nr. 64.462 din 28 Martie 1938,
Avd.nd in vedere art. 98 din
Constitutia 1938;
Väzând jurnalul Consiliului
de Ministri Nr. 671 bis din 1938,
Am decretat si decretam:
1. Ofiterii activi ai armatei,
Aerului i Marinei, vor putea fi
delegati de guvern sä indepli-
neascA orice functiune
in serviciul Statului, judetelor
sau comunelor.
2. Pe tot timpul delegatiunii,
ofiterii vor fi pusi la dispozitia
Ministerului Apgrärii Nationale,
Aerului, i Marinei, p Astrân-
du-si toate drepturile prev5.zute
de legile si regulamentele mili-
tare, precum si de stagiul la co-
mandil de unitgti.
3. Presedintele Consiliului de
Ministri i minitrij Nagtri se-
cretari de Stat la Depar'Anat-r.-
tele Ap6rärii Nationale si ad-
interim al Aerului si Marinei,
Internelor, Finantelor si Justi-
tiei, ad-interim, sunt InsArcinati
cu executarea decretului de fatri.
DECRET-LEGE
pentru acordarea unor recompense
nationale, gradelor inferioare decorate
cu Ordinul Steaua României"
DIN 21 APRILIE 1938 1)
Asupra raportului Presedinto-
lui Consiliului de Ministri si mi-
nistrilor Nostri secretari de Stat
1) I. D. R. sub Nr. 1.363 din 1938,
dat in baza art. 98 din Constitutie,
s'a publicat in Monitorul Of icia,
p. I, Nr. 93 din 21 Aprilie 1938.
A se vedea Le.gea pentru acordarea
unor recompense nationale luptätori-
lor din rizboiu, din 8 Mai 1933, la
pag. 620, vol. XXI.
www.digibuc.ro
la Departamentele ApAr6ril Na-
tionale, Aerului i Marinei, Jus-
titiei, Finantelor, Educatiei Na-
tionale, Cultelor si Artelor si al
Lucrgrilor Publice si al Comu-
nicatiilor, sub Nr. 62.462 din 18
Martie 1938,
Având In vedere articolul 98
din Constitutia din 1938;
VIzand jurnalul Consiliului de
Ministri Nr. 672 bis din 1938,
Am decretat si decretám:
1. Se aprobe, de Noi, gradelor
inferioare decorate cu Ordinul
Steaua Rormânier cu spade
panglia de Virtutea Militarä",
dreptul de a se bucura de toate
avantajele prevIzute de legea
pentru acordarea unor recom-
pense nationale, purtátorilor Me-
daliei Virtutea Militará", de
rázboiu, publicatá in Monitorul
Oficial Nr. 104 din 8 Mai 1933.
2. Presedintele Consiliului de
Ministri si ministri Nostri secre-
tari de Stat la Departamentele
ApArárii Nationale, Aerului si
Marinei, Justitiei, Finantelor, E-
ducatiei Nationale, Cultelor si
Artelor si al Lucrárilor Publice
Comunicatiilor, sunt insárci-
nati cu executarea prezentului
decret-lege.
DECIZIE
pentru abrogarea Regulamentelor de
pensiuni ale Camerelor de Cornett a
Uniunii si Burselor
DIN 22 APRILIE 1938 1)
Noi, ministru secretar de Stat
la Departamentul Economiei Na-
tionale,
Având in vedere referatul in-
1) Decizia ministeriali sub Nr.
6.971 din 1938, s'a publicat in Mo
nitorul Of atal, p. I, Nr. 94 din 22
Aprilie 1938, A se vedea si art. 111
din Legea pentru infiintarea Consi-
liului superior economic i organiza-
rea Camerelor profesionale, din 29
 27 Aprilie 1938
registrat sub Nr. 1.417 din 4 A-
prilie 1938,
Având in vedere avizul Nr. 222
din 12 Aprilie 1938 al Consiliu-
lui de avocati de pe lâng6 Ser-
viciul contencios al acestui de-
partament,
Decidem:
1. Toate regularnentele Case-
lor de pensiuni sau de trecere la
pensiune a functionarilor Came-
relor de comert si de industrie,
Uniunii lor si Burselor sunt si.
räman abrogate.
2. Trecerea la pensiune a per-
soanalului Camerelor de comert
si de industrie, al Uniunii lor si
Burselor se va face potrivit dis-
pozitiunilor legii generale de
pensiuni, actualmente in vigoare
pentru functionarii publici.
3 Se va tine seama de dispo-
zitiunile art. 111, alin. 3 si 4, din
legea pentru infiintarea Consi-
liului superior economic si orga-
nizarea Camerelor profesionale
din 29 Aprilie 1936, si anume:
Art. lli, din. 3. Se va so-
coti ca timp util de pensiune
anii de serviciu -petrecuti in ser-
viciul Camerei de comert si de
industrie, Oficiilor, al Uniunii
lor si al Burselor, precum si
acei serviti anterior in alte in-
stitutiuni publice".
Art. 111, alin. 4. Drepturile
la pensiune, precum si obliga-
tiunile contractuale dobändite in
orice mod p5,n5, la prornulgarea
legii, sunt definitive si nu vor
putea fi modificate in niciun
fel".
4. Directorul personalului, ad-
ministratiei si secretariatului
Apriie 1936, la pag. 601, vol. XXIV,
p. I.; precum si Regulamentul de
aplicare al Legii generale de pen-
siuni, din 11 Octomvrie 1925, la
pag. 459, vol. XIXII, eu D,-lege
7 August 1937 li 11 Octomvrie 1937
In vol. XXV.
www.digibuc.ro
583
sunt insgrcinati cu aducerea la
indeplinire a dispozitiunilor pre
zentei deciziuni.
DECRET-LEGE
pentru unificarea dispozitiunilor
privitoare la cirtile funciare
DIN 27 APRILIE 1938 1)
Asupra raportului presedinte-
lui Consiliului Nostru de Minis-
tri si ministrul Nostru secretar
de Stat la Departamentul Jus-
titiei cu Nr. 36.863 din 1938;
Vazänd proiectul de degret
pentru unificarea dispozitiunilor
privitoare la cartile funciare, in-
tocmit de Consiliul legislativ;
Vhzdnd jurnalul Consiliului de
Ministri cu Nr. 809 din 1938;
In temeiul art. 98 din Consti-
tutiune,
Am decretat si decretam:
CAPITOLUL I
Mao zi fiun i generate
1. Cartea funciará descrie
imobilele si cuprinde arätarea
drepturilor reale ce au ca obiect
aceste bunuri.
Drepturile personale, faptele
sau alte raporturi juridice in
legAturg, cu imobilele cuprinse
i) I. D. R. sub Nr. 1.642 din 1938,
dat in baza art. 98 din Constitutie,
s'a publicat in Monitorul Oficial,
p. I, Nr. 95 din 27 Aprilie 1938. A.
se vedea in legituri Legea pentru
organizarea cadastrului funciar gi
pentru introducerea cktilor funciare,
din 20 Aprilie 1933, la pag. 420,
vol. XXI, lege ckeia i se modifia
acum numeroase articole; de ase-
meni Regulamentul din 29 Mai 1933,
pag. 669 si 828, acelaci vol., si De-
cizia din 30 Iulie 1937, pag. 1591,
vol. XXV, p. II.
A se vedea D. lege 10 Mai 1938
p. aplicarea in jud. Ilfov si Instrue-
tüle pentru comasarea proprietätii
agrcole, din 3 Martie 1938.
584 27 Apri lie 1938
In cartea funciar& vor putea fi
Inscrise numai In cazurile a-
nume prevazute de lege.
Sectiunea I-a
31
2. CArtile funciare sunt in-
tocmite si numerotate pe co-
mune.
Cärtile funciare privifoare la
imobilele din aceeasi comunä
alatuesc registrul funciar al
comunei.
Daca o comuna este alclituitä
din mai multe sate, c&rtile fun-
ciare se vor numerota pe sate
si vor alatui registrele funciare
ale acestora.
3. CArtile funciare se tin In-
teun singur exemplar la jude-
atorie, ca instant& de arti fun-
ciare.
§2
4. Cartea funciarä se va al-
cAtui, In afar& de titlu, din trei
parti:
Partea I. Descrierea imobile-
lor.
Partea II. Inscrierile privi-
toare la dreptul de proprietate.
Partea III. Inscrierile privi-
toare la sarcini.
5. Inscrierile sunt de trei fe-
luri:
1. Intabularea.
2. Inscrierea provizorie.
3. Notarea.
6. Cartea funciarä se intre-
geste cu planul, inscrisurile pri-
vitoare la Inscrieri si registrul
de intrare.
7. Planul cuprinde parcelele
din comuna cu arätarea num&-
rului fiecAreia.
Orice schimbare In fntinderea
unei parcele se va trece pe plan
in temeiul schitei prezentate de
parti.
8. De pe fiecare Inscris, In te-
meiul aruia se face o inscriere
in cartea funciarä, se va opri o
zopie a crtrei conformitate cu
www.digibuc.ro
originalul se va adeveri din ofi-
du.
Aceste copii se vor pästra In
arhivä, alcAtuind dosarele ciirtii
funciare.
§3
9. La fiecare instant& de anti
funciare, se vor tine:
1. Registrul de intrare.
2. Repertorii alfabetice care
vor cuprinde numele proprieta-
rilor, cu aratarea numärului de
carte funciar& in care sunt in-
scrisi.
3. Repertorii parcelare, cu ara-
tarea numärului parcelelor si a
cartilor funciare in care sunt
inscrise.
4. Registrele si condicile de e-
vident& prev&zute in regula-
mentul acestei legi.
Repertoriile prevAzute In punc-
tele 2 si 3 se vor tine pe comune,
iar in cazul prevazut de art. 2,
al. 3, pe sate.
10. Oricine poate cerceta ar-
tile funciare, planurile si arhiva.
Conduc&torul de cárti funciare
va elibera, la cerere, extracte,
certificate sau copii legalizate
de pe acestea.
Nicio autoritate nu va putea
cere trimiterea originalului car-
tii funciare sau a planurilor.
Numai instantele judeatoresti
vor putea sä cear5, dosarul In-
scrisurilor privitoare la o fn-
scriere atacatä.
Sectiunea I1-a
3i
11. Drepturile tabulare sunt
drepturile reale asupra imobile-
lor inscrise in cartea funciarà
qi anume:
1. Dreptul de proprietate.
2. Dreptul de superficie.
3. Dreptul de uzufruct, uz, abi-
tatiune si servitute.
4. Dreptul de ipoteca.
12. Obiectill drepturilor tabu-
lare este corpul funciar care
 27 Apri lie 1938
poate fi alatuit dintr'una sau
mai multe parcele.
Aceeasi carte funciaa poate
cuprinde mai multe corpuri
funciare.
13. Corpul funciar se va mo-
difica prin:
1. Alipiri, and mai multe par-
cele se unesc inteun singur corp
funciar sau and se adaugA o
nou5, parcel& la un corp fun-
ciar sau se mgreste intinderea
unei parcele.
2. Desliniri când se desparte
o parce15, dela un corp funciar,
sau se micsoreaa intinderea
unei parcele.
14. In caz de alipire sau des-
lipire se vor sAvArsi (lea, va fi
nevoie:
1. Transcrieri, and o parceIA,
se trece dintr'o carte funciaa
intealta.
2. ReInscrieri, and deslipin-
du-se o parcelA, aceasta se va
trece In aceeasi carte funciaa
ca un corp funciar de sine stA-
tAtor sau ca parcela unui alt
corp funciar, ori, daa tran-
scriindu-se o parte din parcelA
Inteo alta carte funciaa, res-
tul se trece In vechea carte fun-
ciara cu arátarea noului nu-
mAr si al Intinderii.
15. pea toate parcelele In-
scrise Inteo carte funciaa, au
fost transcrise sau au incetat de
a mai fi obiecte de carte fun-
ciarA, aceasta se va Inchide
nu va mai putea fi redeschisA,
pentru noi Inscrieri.
§2
16. Imobilele ce apartin do-
meniului public se vor inscrie
numai In registrele speciale aIe
comunei, sau ale satului, In ca-
zul preazut de art. 2, al. 3, ce
se vor tine la instanta de carte
funciaa.
Imobilele intreprinderilor pu-
Nice de ai Serate sau ale cana-
lurilor, se vor inscrie si in re-
www.digibuc.ro
585
gistrele centrale. Tot astfel se
vor inscrie imobilele Intreprin-
derilor private de era ferate sau
ale canalurilor, dacA Statul are
dreptul de a le ascumpara, sau
de a le dobândi.
Proprietatea minierä se va in-
scrie numai In registrul minier.
§3
17. Drepturile reale asupra
imobilelor se vor dobândi nu-
mai daa !rare cel care d5.
cel care primeste dreptul este
acord de vointA asupra consti-
tuirii sau strAmutArii, In teme-
iul unei cauze arAtate, iar con-
stituirea sau stamutarea a fost
inscrisA. In cartea funciaa.
Drenturile reale se vor stinge
numai daa, radierea s'a inscris
in cartea funciarA, cu consim-
tAmântul titularului; consimt5.-
mântul nu va fi de trebuintA,
dacà dreptul se stinge prin im-
plinirea termenului arAtat in
Inscriere sau prin moartea titu-
larului.
Daa, dreptul, care urmeazA.
sà fie radiat, este grevat, In fo-
losul unei terte persoane, radie-
rea se va face cu pastrarea
dreptului acestei persoane.
FIotArirea judeatoreasa sau
In cazurile anume prevazute de
lege, deciziunea autoritätii ad-
ministrative, vor inlocui acor-
dul de vointA sau consimtAmAn-
tul.
18. Dispozitiunile privitoare
la dobândirea sau stingerea
drepturilor se vor aplica de ase-
meni, in cazul modificArilor lor.
§4
19. Inscrierea unui drept se
poate sAvarsi numai:
1. Impotriva aceluia care, la
lnregistrarea cererii este inscris
ca titular al dreptului asupra
aruia Inscrierea urmeazA, sà
fie fäcutA.
2. Impotriva aceluia, care, !ma-
586 27 Apr We 1938
inte de a fi fost Inscris, si-a gre-
vat dreptul, dac& amândouä in-
scrierile se cer deodat6.
20. Dac& mai multe persoane
si-au cedat succesiv, una celei-
lalte, dreptul de a dobândi prin
inscriere un bun nemisator, iar
inscrierile nu s'au fäcut, cel din
tam& indreptátit va putea cere
Ins crierea dobandirilor succe-
sive, deodatá cu aceea a dreptu-
lui sAu, dovedind prin inscrisuri
originate, intreg sirul actelor ju-
ridice, care intemeiaz& inscrie-
rile.
21. Inscrierile intemeiate pe
obligatiunile defunctului se vor
putea sávarsi si dupá ce dreptul
mostenitorului a fost Inscris, In
másura in care se dovedeste c5,
mostenitorul este tinut de aceste
obligatiuni.
§5
22. Cel care s'a obligat sl
stramute sau s& constitue in fo-
losul altuia un drept real asu-
pra unui imoail, este dator s5.-i
predea inscrisurile trebuitoare,
pentru inscrierea acelui drept.
23. Dac5, un drept Inscris in
cartea funciar& se stinge, titu-
larul va fi obligat s& predea ce-
lui indrituit inscrisurile trebui-
toare pentru radiere.
24. Dac& cel obligat nu pred5.
Inscrisul trebuitor, partea va
putea cere instantei judeato-
resti, sa dispun5, Inscrierea.
25. Actiunea prevazutä de
art. 24 se va putea indrepta si
impotriva tertiului dobânditor
inscris in cartea funciarg, ins&
numai (lac& sunt intrunite si
urmatoarele cerinte:
1. Cel care cere prestatiunea
tabular& s5, fi fost in posesiune
la data and a contractat ter-
tiul dobânditor.
2. Actul juridic In temeiul cä-
ruia se cere prestatiunea tabu-
larii, s5, fie anterior aceluia In
temeiul cáruia tertiul dobândi-
tor a fost inscris.
www.digibuc.ro
3. Tertiul sit fi dobandit cu tit-
lul gratuit sau s& fi fost de rea
credintd.
136
26. Drepturile reale se vor
dobandi fár& inscriere in cartea
funciará, din cauzá de moarte,
accesiune, vanzare snit& si ex-
oropriere; titularul nu va putea
Ins& dispune de ele prin carte
funciará, deat dup5, ce s'a f5,-
cut inscrierea.
§7
27. In cazul când s'au inscris
far& cauz6 legitimá, drepturile
reale, care pot fi dobândite in
temeiul uzucapiunii, ele vor r&-
mâne valabil dobândite, dac5, ti-
tularul dreptului le-a posedat cu
bun& credintá, potrivit legii,
timp de 10 ani.
28. Cel ce a posedat un bun
nemisc&tor In conaltiunile legii,
timp de 20 ani, dupl moartea
proprietarului inscris in cartea
funciard, va putea cere Inscrie-
rea dreptului uzucapat.
De asemenea, va putea cere
inscrierea dreptului sgu, eel ce
a posedat un bun nemisator
In conditiunile legii, timp de 20
de ani, socotiti dela inscrierea
In cartea funciar& a declaratiu-
nii de renuntare la proprietate.
29. .Regulile privitoare la
prescriptiune se vor aplica prin
asemAnare la socotirea terme-
nelor de uzucapiune, precum si
la intreruperea si suspendarea
ei.
§8
30. Drepturile personale, f ap-
tele sau alte raporturi juridice
in leg5,tur5, cu drepturile in-
scrise In cartea funciará, devin
opozabile tertelor persoane, prin
notarea lor.
§9
31. Inscrierile In cartea fun-
ciará isi vor produce efectele
 27 Aprilie 1938
dela data inregistrdrii cererilor
de inscriere; ordinea inregistrg-
rii lor le va statornici ranguL
Dacd mai naulte cereri au so-
sit deodatd la instanta de carte
funciard, drepturile de ipotecd.
vor avea acelasi rang, iar cele-
lalte drepturi vor primi numai
provizoriu rang egal, urmând ca
prin judecatä sd. se hotärascd
asupra rangului, sau de va fi lo-
cul, asupra radierii inscrierii
nevalabile.
§ 10
32. Dacd in cartea funciard
s'a Inscris un drept real in folo-
sul unei persoane, se prezumg
c. dreptul existd, in folosul ei.
Daca un drept s'a radiat din
cartea funciarg, se prezumd
acel drept nu existg.
33. Cuprinsul cdrtii funciare,
cu exceptiunea Ingrddirilor
exceptiunilor legale, se consi-
derd exact In folosul aceluia
care a dobândit prin act juridic
cu titlu oneros vreun drept real,
dacd. in momentul dobândirii
dreptului n'a fost notata In car-
tea funciarg vreo actiune prin
care se contestg cuprinsul ei,
sau dad, n'a cunoscut pe all&
cale aceastg inexactitate.
§ Il
34. Rectificarea unei intabu-
läri sau inscrieri provizorii se
va cere de orice persoand inte-
resatd:
1. Dacg Inscrierea sau titlul In
temeiul cgruia s'a sgvârsit, nu
au fost valabile.
2. Sau dacg prin inscriere,
dreptul a fost gresit calificat.
3. Sau dacd nu mai sunt In-
trunite conditiunile de existenta
ale dreptului inscris, sau au in-
cetat efectele actului juridic In
temeiul cgruia. s'a fgcut inscrie-
rea.
35. Rectificarea se va putea
sàvâri numai in temeiul unei
www.digibuc.ro
587
hotgrlri judecatoresti desgvár-
site.
36. Actiunea in rectificare:,
sub rezerva prescriptiunii actiu-
nii de fond, va fi imprescripti-
bild fatg de dobAnditorul nemij-
locit, precum si fatg de tertiul
care a dobAndit cu rea credintg
dreptul inscris In folosul sgu.
Fat& de tertele persoane, care
au dobândit cu bung credintá
un drept real prin donatiune
sau legat, actiunea in rectificare
nu se va putea porni decal in
termen de 10 ani, socotiti din
ziva cand s'a inregistrat cererea
lor de Inscriere.
37. Actiunea fn rectificare In-
temeiatá pe art. 34, punctul 1 si
2, dacg a fost intentatg in terme-
nul legiuit, Ii va produce efec-
tele i fatá de tertele persoane,
care au dobandit de bund cre-
dintg si prin act juridic, cu titlu
oneros, vreun drept real, inte-
meindu-se pe cuprinsul càrtii
funciare.
Termenul va fi de trei ani,
socotiti dela Inregistrarea cere-
rii pentru inscrierea dreptului,
a cdrui rectificare se cere.
In cazul când incheierea in-
stantei de carte funciard, prin
care s'a ordonat inscrierea, care
face obiectul actiunii in rectifi-
care, a fost comunicatá celui In-
drituit, termenul va fi de 6 luni
dela inmânare.
-Dacd insg cel Indrituit incu-
nostiinteazg in acest termen de
6 luni, instanta de carte fun-
ciard cg voeste sg porneascd ac-
tiunea in rectificare, termenul
va fi de un an, socotit dela data
fnmândrii incheierii. Declaratiu-
nea celui indrituit, se va nota
in cartea funciarg.
33. Hotdrirea, prin care se ad-
mite rectificarea unei Inscrieri,
nu va aduce atingere drepturi-
lor inscrise in folosul persoane-
lor imp otriva cgrora actiunea
n'a fost admisd.
 27 Apr Ilie 1938
Daa insä actiunea In recti-
ficare a fost notatg in cartea
funciarg, hotärirea judeato-
reascg se va executa i Impo-
triva acelora, care au dobandit
drepturi dupe. notare.
39. Orice persoanb, interesatg
va putea cere rectificarea unei
notgri in cazurile prevgzute de
art. 34, precum si de ate ori
din alte cauze notarea nu este
sau a Incetat sg fie exactg.
Rectificarea se va incuviinta
In temeiul unei hotgriri judecg-
toresti desgvarsite; actiunea nu
va fi supusg prescriptiunii.
40. Dacg cu prilejul unei in-
scrieri s'a sgvEtr*it o gre*ealg
materialg, Indreptgrile se vor
face la cerere sau din oficiu
de cgtre instanta de carte fun-
ciarg, dupg ascultarea pgrtilor
interesate.
vor aplica prin asemgnare
si In acest caz dispozitiunile
art. 36-39. Cu toate acestea ter-
menul va fi totdeauna de cel pu-
tin 3 ani dela comunicare, daa
greseala materialg nu se inve-
dereazg din Incheiere.
§ 12
41. Cel pggubit, prin orice
ving stivâr*itä In tinerea cgrtii
funciare, va putea cere despg-
gubire Statului, dacg paguba nu
a putut fi Inlgturatä In tot sau
in parte prin exercitarea cgi-
lor de atac prevgzute de lege.
Actiunea In despggubire lmpcx-
triva Statului se va prescrie
prin *ase luni socotite din ziva
In care cel pggubit a cunoscut
faptul pägubitor si In orice caz
prin patru ani dela data cand
instanta de carte funciarg a dat
Incheierea, prin care s'a prici-
nuit paguba.
Prescriptiunea va fi suc.pen-
data. prin exercitarea cgilor de
atac, prevgzute de lege.
www.digibuc.ro
§ 13
42. Prescriptiunile prevgzute
prin legea de fatä nu sunt su-
puse cauzelor de suspendare
prevgzute de dreptul comun.
CAPITOLUL II
infabuiarea i inscrierea provizorie
Sectiunea I-a
Dispozitiuni comune
43. Actul juridic In tpmeiul
cgruia se cere Inscrierea va fi
dovedit prin Inscrisul original
sau prin expeditiile actelor nota-
ri ale.
Hotgrirea judecgtoreascg sau
a autoritätii administrative se
va dovedi prin copii legalizate.
4.4. Intabularea i Inscrierea
provizorie se vor incuviinta nu-
mai daa inscrisul original:
1. Indepline*te cerintele de va-
liditate ale actului juridic ce cu-
prinde.
2. Are depling putere dovedi-
toare potrivit dreptului comun.
3. Aratg numele pgrtilor.
4. Individualizeazg imobilul
sau dreptul tabular asupra cg-
ruia se face inscrierea *i aratii
dreptul ce urmeazg sä fie In-
scris sau radiat.
5. Este Insotit de o traducere
legalizatg, dada nu este intoc-
mit In limba romang.
Sectiunea II-a
Intabularea
45. Intabularea se va incu-
viinta numai daa Inscrisul
original:
1. Aratg data and a fost In-
tocmit, precum i domiciliul
pgrtilor.
2. Aratä numgrul parcelei sau
a cgrtii funciare, daa Inscrie-
rea prive*te toate imobilele cu-
prinse in aceett*i carte funciarg.
3. Cuprinde declaratia ex-
presg, prin care acel al arui
 27 Aprille 1938 589

drept urmeazd sti, fie strämutat,
grevat, restrâns, ori stins, con-
simte la intabulare. Aceastä de-
claratie se poate da si printeun
Inscris deosebit sau chiar prin
cererea de intabulare Infatisatä
instanteì de carte funciard. In
aceste cazuri se vor ardta data
Inscrisului In temeiul cdruia se
cere intabularea, precum i ele-
mentele esentiale ale dreptului
ce urmeazd a fi intabulat.
46. Intabularea unui drept
real se va putea Incuviinta nu-
mai i in temeiul unei hotärfri
judecatoresti desävdrsite.
47. Radierea unui drept ta-
bular, care se stinge prin moar-
tea titularului, se va Incuviinta
In temeiul unui extract din re-
gistrul stärii civile.
In acelasi caz, dacä obiectul
dreptului supus radierii constä
In prestatiuni periodice, radierea
nu se va admite Ir ,emeiul ex-
tractului din registi stärii ci-
vile, deal dad, nu au trecut 3
ani dela moartea titularului
dreptului, fdrd, ca cei Indreptd-
titi sä fi cerut notarea actiunii
pentru plata ratelor datorite.
Sectiunea III-a
lnscrierea provizorie
48. Inscrierea provizorie va
avea ca efect dobândirea, modi-
ficarea sau stingerea unui drept
tabular cu rangul dobândit
prin aceastd Inscriere, sub con-
ditiunea si In mäsura justificd
rii ei.
49. Inscrierea provizorie se
va putea cere, dacd, Inscrisul
original intruneste cerintele pre-
vd.zute de art. 43 si 44.
50. Inscrierea provizorie se
va putea cere de asemeni In te-
meiul unei hotdriri, care poate eel inscris provizoriu a fäcut ce-
fi atacatä pe cale ordinard, sau yore de prelungire Induntrul
prin recurs: termenului de 15 zile. Prelungi-
1. Dacä partea a fost obligatá rea se va nota In cartea fun-
la strámutarea, constituirea ciard.
www.digibuc.ro
sau stingerea unui drept tabu-
lar.
2. Sau dacá cel care adminis-
treazd bunurile unei alte per-
soane a fost obligat sá dea ga-
rantie ipotecard.
51. Inscrierea provizorie a ra-
dierii dreptului de ipotecä se va
Incuviinta numai dacá debito-
rul a consemnat In mod irevo-
cabil, suma datoritä, capete si
accesorii, sau suma maxim&
cand dreptul de ipotecd s'a In-
scris pentru o asemenea sumd.
52. Instanta de carte funciard
va admite justificarea dacd, se
Infatiseazd:
1. Declaratiunea scrisä, prin
care cel Indreptätit Intregeste
cerintele privitoare la intabu-
lare; sau In lipsa acestuia, hotd-
rfrea judecdtoreascd desdviir-
sad, care o inlocueste.
2. In cazurile prevAzute de
art. 50, p. 1 si 2, hotärfrea rä-
masá desdvarsitä.
3. In cazul prevAzut de art. 51,
hotárlrea desavfirsitä de vali
dare.
53. Justificarea Inscrierii In
cazul art. 52, p. 1, se va putea
face atttt timp cdt nu s'a notat
In cartea funciard, cererea de
radiere a acestei Inscrieri.
In acest caz, dacd justifica-
rea Inscrierii urmeazd a se face
In temeiul unei hotárfri judecd-
toresti, cel ce a cerut Inscrierea
va Infdtisa instantei o copie le-
galizatd de pe actiunea inten-
tatd, spre a fi notatd.
54. Radierea Inscrierii provi-
zorii se poate cere de orice in-
teresat, numai dacd au trecut
15 zile dela Inmânarea Incheie-
rii, prin care s'a Ineuviintat In-
scrierea provizorie. Instanta va
putea acorda prelungirea aces-
tui termen de justificare, dacä
590 27 Apri lie 1938
55. Instanta se va pronunta
asupra cererii de radiere dupe.
ascultarea partilor, afar& de ur-
mdtoarele cazuri, cand o va res-
pinge din oficiu:
1. Dace, termenul de justifi-
care nu era implinit.
2. Dace. inaintea cererii de ra-
diere s'a notat in cartea fun-
ciara. actiunea in justificarea
inscrierii provizorii sau in exe-
cutarea obligatiunii garantate
prin inscrierea provizorie.
56. and inscrierea provizo-
rie a fost radiate., instanta va
respinge din oficiu cererea pen-
tru o noua inscriere a aceluia0
drept:
1. Daca radierea s'a Mcut in
urma unei declaratiuni prin
care cel ce a obtinut inscrierea,
a renuntat fare. rezerva la acest
drept.
2. Sau daca radierea s'a Mcut
in temeiul unei hotdriri judeca-
toresti desavârsite, prin care ac-
tiunea, pe care se intemeia in-
scrierea provizorie, a fost res-
pinsa in fond.
3. Sau dace. a fost notate', hota-
rirea desdvat*ta, prin care s'a
constatat nevaliditatea titlului in
temeiul caruia fusese cerutd in-
scrierea provizorie.
4. Sau dacá dupe, radierea
unei inscrieri provizorii nejusti-
ficate, s'a cerut din nou aceea0
inscriere provizorie, Ora a se
infatisa dovada ca s'a pornit ac-
tiunea in justificare.
57. Daca, inscrierea provizurie
a fost incuviintatd, se vor putea
savar*i inscrieri atät impotriva
celui intabulat, cat *i impotriva
celui inscris provizoriu.
Dace, inscrierea provizorie a
fost justificata, se vor radia din
oficiu inscrierile fdcute impo-
triva titularului intabulat.
Dace, dimpotriva, Inscrierea
provizorie a fost radiata, se vor
radia din oficiu inscrierile fa-
www.digibuc.ro
cute impotriva celui inscris pro-
vizoriu.
DispozWunile de mai sus se
vor aplica prin asemanare si in
cazul când radierea unui drept
tabular s'a incuviintat printr'o
inscriere provizorie.
CAPITOLUL III
Dispozifiuni speciale privifoare la
inscrierea drepfurilor fabulare
Sectiunea I-a
Dreptul de proprietate
58. Mai multi proprietari nu
pot fi inscrisi in aceea*i carte
funciard decât dace, se gasesc in
indiviziune, in care caz se va a-
rdta partea indiviza a fiecarui
proprietar.
59. Daca vreo clddire face o-
biectul proprietdtii pe etaje sau
pe apartamente, se va deschide
o carte funciará colectiva pentru
intreaga cladire si cate o carte
funciara individuala pentru fie-
care etaj sau apartament.
Imobilul in intregul säu, va fi
indicat in cartea funciard colec-
tiva. cu un numar nefractionat,
iar in cartile funciare indivi-
duale, fiecare etaj sau aparta-
ment va fi indicat cu un numar
de parcela fractionat, al cdrui
numdrator va fi numärul are:
tat in cartea funciará colectiva,
lax numitorul va fi indicele eta-
jului sau apartamentului.
In cartea funciará colectiva se
vor inscrie toti proprietarii eta-
jelor ori apartamentelor. Aceasta
carte va arata: in titlu, cladirea
care face obiectul proprietatii in-
dividuale pe etaje ori aparta-
mente, impreuna cu numárul ei
de parcela, iar in partea I-a, nu-
marul de parcela al fkcarui etaj
ori apartament, cu indicarea
calla funciare in care se gase*te
inscris, precum i pärtile indi-
vize comune ale eládirii.
 27 Apri Ile 4938
In cartea funciard individuald
se va Inscrie proprietarul etaju-
lui sau apartamentului, se va a-
ráta dreptul de coprourietate a-
supra pdrtilor comune indivize
si se va face trimetere la nu/rid-
rul cArtii funciare a Intregei cla-
diri.
Inscrierile privitoare la In-
treaga clddire se vor face. atât
In cartea funciard colectiva, cât
si In cele individuale.
60. Proprietarul poate renunta
la dreptul sdu printr'o declare-
tie infátisatä instantei pentru ca
sd, fie intabulatit In cartea fun-
ciard, Incetarea dreptului de pro-
prietate.
In acest caz comuna va putea
cere Inscrierea dreptului de pro-
prietate In folosul ei.
Sectiunea II-a
Dreptul de superficie
61. Dreptul de superficie se va
Inscrie fn folosul titularului Zn
partea a treia a artii ftinciare
de proprietate, arätându-se tot
odatd, cartea funciard, In care
s'a Inscris dreptul de superficie
ca un corp funciar de sine stätd-
tor. Imobilul asupra cdruia s'a
constituit dreptul de superficie.
se va inscrie cu acelasi numár
de parcel& insotit de un indice
ca i In cartea funciard a drep-
tului de proprietate, fdcându-se
ardtarea In rubrica de observe-
tiuni despre numdrul cártii fun-
ciare a proprietatii.
Dad, dreptul de superficie se
constituie pe una din parcelele
care alcátuiesc corpul funciar
sau pe o parte dintr'o astfel de
parceld, se va alcátui un corp
funciar din parceld sau din par-
tea de parceld, grevatä cu drep-
tul de superficie.
www.digibuc.ro
591
Sectiunea III-a
Dreptul de uzufruct, us, abita-
fiune sau servitute
62. Dacd uzufructul, uzul, a-
bitatiunea sau servitutea are
drept object numai o parte din-
teo parceld, aceasta se va ardta
printr'o schitd, Ricutd, de pe
plan.
Servitutea va fi ardtatd, si In
cartea funciard a fondului domi-
nant.
63. Radierea unei servituti con-
stituite In folosul unui imobil, se
va putea face numai cu invoirea
tertiului, care are Inscris vreun
drept tabular asupra imobilului.
Chiar fárd aceastd, invoire, in-
stanta da carte funciard va pu-
tea dispune radierea dreptului de
servitute, dupd ascultarea pdrti-
lor, dacá paguba pricinuitá prin
radiere ar fi neinsemnatd.
Sectiune,a IV-a
Dreptul de ipotecd
64. Ipoteca se poate Inscrie
numai asupra unui corp funciar,
in intregul sdu, sau asupra pär-
%ii unui coproprietar. Dacd ipo-
teca s'a constituit asupra unui
etaj sau apartament, ea va fi In-
scrisd atat, asupra acestora cât
si asupra 'Arta comune indivize,
cuvenitá proprietarului ipotecat.
65. Dreptul de ipotecil se va
Inscrie pentru o anume sumd de
bani, arätându-se câtimea do-
bânzii.
Când suma creantei este deter-
minatá sumä maximä
ardtath in Inscrisul de constitu-
ire, dreptul de ipotecd se va In-
scrie p.entru aceastá sumd.
66. DobAnzile conventionale si
legale, anuitatile, rentele sau ce-
lelalte prestatiuni perioclice, da-
torate pe ultimii trei ani, vor a-
vea rangul ipotecii.
Dacä urmärirea creantei ipo-
592 27 Apri lie 1938
tecare s'a notat In cartea fun-
ciard, dobânzile, anuitätile, ren-
tele sau celelalte prestatiuni pe-
riodice scdzute dupd notare, vor
avea rangul ipotecii.
Cheltuielile de judecatd si ur-
radrire var avea rangul dreptu-
lui de ipotecd, pang, la suma ma-
ximd inscrisd pentru asigurarea
lor.
67. Când din inscrisul dove-
ditor al vânzdrii se invedereazd
cd pretul nu a fast plätit, ori n'a
fost plátit in intregime, dreptul
de ipotecd legald pentru garran-
tarea pretului datoart, se Inscrie
din oficiu, In folosul vânzdtoru-
Iui.
Dacd Insd viinzarea a fost re-
zolvatil, acest drept de ipotecd
se va radia din aficiu.
68. Dispozitiunile art. 67, se
vor aplica pr!n asemdnare in caz
de schimb sau impárteald pentru
diferenta de valoare datoratu, In
bani.
Ipoteca legald pentru garan-
tarea pretului datorat de copitr-
tasul adjudecatar al imobilului
supus impiirtelii, se va inscrie in
temeiul incheierii instantei de
adjudecare.
69. Copártasul osebit de ca-
zurile prevázute, de art. 68, va pu-
tea cere, in temeiul inserisului
or:ginal de Impärteald si a co-
p:ei legalizate a chemdrii In
garantie, inscrierea unei ipoteci
legale asupra imobilelor ce cei-
lalti copártas; au dobändit prin
efectul impartelii, pentru garan-
tarea creantei rezultând din evic-
tiune.
70. Arhitectii, antreprenorii si
maistrii, vor putea cere, in te-
rneiul Inscrisului orig:nal dove-
ditor al contractului incheiat, cu
titularul Inseris In cartea fun-
ciard, inscrierea unei ipoteci le-
gate asupra irnobilului care este iate pe cauze anterioare datei
obiectul lucrárilor ce s'au obli- and i s'a comunicat inchelerea
www.digibuc.ro
gat sa facd, pentru garantarea
pretului acestor lucrári.
71. In caztuile prevdzute de
art. 69 si 70, instanta de carti
funciare va incuviinta inscrierea
provizorie a ipotecii legale pen-
tru suma ardtatd in Inscrisul de
Impdrtealä sau in contractul
prevägut de art. 70, iar in lipsd,
pentru o suinà maximd, ardtatá
in cererea de inscriere.
Titularul inscris in cartea fun-
ciard va putea cere prin apel
reducerea sumei maxime.
Justificarea inscrierii provizo-
rii se va face potrivit art. 52,
punctul 1.
In cazul prevAzut de art. 70,
se va putea cere radierea inscrie-
rii provizorii, potrivit art. 53
55, numai dacà au trecut trei
luni dela predarea lucrArii.
72. Cesionarul va putea cere
In favoarea sa InscriFrea ipote-
c:i, pe baza inscrisului de cesiune
a creantei.
Debitorul cedat va putea cere
in termen de o lurid dela cornu-
nicarea incheierii prin care s'a
ordonat inscrierea strdmutárii
ipotecii, notarea exceptiunilor pe
care le-ar fi putut opune ceden-
tului pentru cauze anterioare co-
municdrii incheierii si pe care
intelege sd le opund cesionaru-
lui.
Instanta de dirti funciare va
fncuvi!nta in intregime sau in
parte radicrea dreptului de ipo-
teeá sau notarea prevdzutd. In
alineatul precedent, In temeiul
hotdririi judecdtoresti desilvdr-
site, prin care s'a pronuntat a-
supra temeinic:ei exceptiunilor
invocate de clebitorul cedat.
73. Deed creanta ipotecard a
fost data In gaj, debitorul va pu-
tea opune creditorului gagist ex-
ceptiunile ce avea impotriva cre-
ditorului stiu, dacd sunt Interne-
 27 Aprilie 1938
prin care s'a ordonat notarea
gajului.
74. Dacd, Inscrisul de ipoteca
cuprincle clauza la ordin sau la
purtiltor, se va face ardtare des-
pre aceasta in inscriere.
In acest caz dreptul de ipotecd
sau dreptul de gaj asupra cre-
antei ipotecare se va dobândi si
va fi opozabil färd Inscriere In
cartea funciard, prin insási strá-
mutarea sau darea in gaj a ti-
thilui la orclin sau la purtátor.
75. Dacti ipoteca ereantei no-
tate a fost rezervatá pentru ga-
rantarea noii creante, aceasta se
va inscrie cu rangul vechei ipo-
teci, In temeiul inscrisului, do-
vedind novatiunea.
76. Cel subrogat in drepturile
creditorului ipotecar va putea
cere insorierea strdmutárii drep-
tului de ipotecá in temeiul In-
scrisurilor ce dovedesc subroga-
tiunea.
77. Rangul ipotecilor poate fi
sch:mbat prin notarea prioritliii
in tem&ul Invoielii fácute intre
creditorii ipotecilor al cdror rang
se schimbd.
Dacá intre ipotecile al cdror
rang se schimbd se gdsesc si alte
ipoteci sau drepturi ai cdror ti-
tulari n'au consimtit la acorda-
rea prioritätii, aceastd, schimbare
nu le va fi opozabild, decât In
masura in care le era opozabild
ipoteca al cdrei rang a fost ce-
dat.
Daca imobilul este vândut la
licitatié, creditorul care a do-
bandit rangul unei creante sub
coditiune, va putea renunta la
folosul schimbdrii de rang, cre-
anta ipotecard conditionatá re-
ludaidu-si rangul cedat.
Dispozitiunile de mai sus se
vor aplica si in cazul când titu-
larul unei ipoteci, in rang egal
cu ipoteca al cd.rui rang a lost
cedat, nu s'a invoit la schim-
bare.
C. Hanangiu, vol. XXVI. 38.
www.digibuc.ro
593
78. Impozitul pe venitul lucru
lui nemisator, datorat pe ulti-
mii cinci ani, va fi opozabil
fárá inscriere.
Sectiunea V-a
Di spozitiuni comune
79. Drtpturile Teak sub con-
ditiune suspensivá nu se vor pu-
tea intabula sau inscrie provizo-
riu; obligat!unea de a striimuta
ori a greva, fácutd, sub o atare
conclitiune, se va putea insd nota
in cartea funciard.
Con-litiunea rezolutorie, ter-
menul extinctiv sau sarcina libe-
ralittitii se vor aritta in cuprin-
sul intabuldrii sau inscrierii pro-
vizorii.
80. Dacd aportul unui asoeiat
consta inteun drept tabular, a-
cesta se va inscrie pe numele a-
sociatiilor.
Dad, appi, aceeasi societate
sau asociatie devine persoand, ju-
ridicd, dreptul adus ca aport se
va inscrie pe numele persoanei
juridice in temeiul unui ertifi-
cat eliberat de gref a tribunalului
in al citrui registru s'a fácut in-
scrierea persoanei juridice.
CAPITOLUL IV
Nofarea
Sectiunea
Dispozifiuni gene? ale
81. Se vor putea nota In car-
tea funciard:
1. Incapacitatea sau restrân-
gerea capacitätii.
2. Adminstratiunea vremelnica
si curatelele speciale.
3. Conventiunea matrimoniald,
modificarea sau inlocuirea ei, fie
chiar judecdtoreascd.
4. Oprirea insbrdinärii sau gre-
vdril privitoare la un drept In-
scris.
5. Modaliatile obligatiunii de
a strámuta sau de a greva.
6. Contractul de locatiune.
594 27 Apri lie 1938
7. Cesiunea de venituri.
8. VAnzarea spre Mere a unei
nAduri.
9. Dreptul de preemtiune.
10. Promisiunea stipulatd prin
conventiune de a incheia un con-
tract viitor.
11. IntenOunea de a insträina
Ori a ipoteca.
12. Schimbarea rangului ipo-
tecii.
13. Contractul de gaj asupra
unei creante ipotecare.
14. Ipotecile colective.
15. Notärile prevazute In legea
urmäririlor silite.
16. Delasarea imobilului ipo-
tecat.
17. Separatiunea de patrimonii.
18. Actiunea pentru anularea
declaratiunii de moarte.
19. Actiunea de rectificare a in-
scrierilor din cartea funciarä,
precum j declaratiunea preva-
zutd de art. 37, alin. 4.
20. Actiunea pentru desfiinta-
rea sau desfacerea actului ju-
ridic pentru cauze posterioare in-
cheierii lui.
21. Actiunea paulianà.
22. Actiunea prevazutä de
art. 24.
23. Actiunea In impärtealä.
24. Actiunea prevAzutâ. de art.
47, alin. 2.
25. Incheierea de respingere a
cererii de Inscriere In cartea fun-
ciar si recursul pobrivil
celor previlzute de art. 125, alin.
2; 127 alin. 5 si 128 alin. 2.
26. Notdrile prevAzute de art.
99, 100 si 135, alin. 5.
27. Orice fapt, drept personal
sau alte raporturi juridice, ori
actiune, a cAror notare este In-
gâcluit5. de lege.
82. Se vor putea nota färä
insd ca opozabilitatea fatd, de ter-
ele sá atârne de acea-
stA inscriere:
1. Sentinta declarativä de fall-
ment.
www.digibuc.ro
2. Sentinta de admitere in prin-
cipiu a concordatului preventiv.
3. Sentinta de omologare a con-
cordatului.
4. Declaratiunea de utilitate pu-
blicd. a exproprierii unui imobil.
5. Faptul cil. imobilul a fost
dobândit In temeiul legilor de
Improprietárire.
83. Inscrierea ori radierea no-
tärilor se va face la cererea pär-
tilor interesate in temeiul Insert-
surilor doveditoare, iar In cazu-
rile previtzute de art. 81, punct.
1, 2, 14, 16, 17, 18, 23, 25, 26 si art.
82, si la cererea vreunei instante
judecatoresti.
In cazul prevazut de art. 82,
punct. 4, Inscrierea va putea fi
cerutá, si de organele ardtate In
legea de expropriatiune pentru
cauza. de utilitate publicä.
In cazul prevâzut de art. 82,
punct. 5 si de Ministerul public,
precum 5i de Ministerul Agrieul-
turii 5i Dorneniilor, instanta de
carte funciarl poate face si din
oficiu o atare notare.
Inscrisul In temeiul caruia se
face notarea trebue sá Indepli-
neascit si urmätoarele cerinte: in
cazul prevAzut de art. 81, punct.
3, cerintele de valabilitate ale ac-
tului juridic ce cuprinde, iar in
cazul punctelor 4-13 inclusiv si
cerintele pentru inscrierea provi-
zorie.
84. Obligatiunea de a strä-
muta sau a greva sub conditiune
suspensivk se va radia din ofi-
ciu, dacri nu se dovedeste inde-
plinirea ei, In termen de 10 ani
dela notare.
Tot astfel, se va radia condi-
tiunea rezolutorie, dacit nu s'a
cerut In temeiul ei radierea drep-
tului inscris sub o asemenea mo-
dalitate, timp de 20 ani dela in-
scriere.
85. Promisiunea stipulatä prin
 27 Aprilie 1938
conventiunea de a incheia un
contract viitor se va putea radia,
dad cel in drept n'a cerut prin
actiune incheierea contractului
in terrnen de sase luni dela tre-
cerea termenului statornicit pen-
u incheierea lui.
Raclierea se va ordona dup5,
a,-.cultarea
86. Separatiunea de patrimo-
nii in folosul tuturor creditori- .termen de dolt& luni dela data
lor defunctului, precum si a le- inregistrArii cererii.
Anul, luna si ziva In care no-
gatarilor, se va nota In canna tarea
funciare a imobilelor din moste-
nire, in temeiul incheierii instan-
tei de mostenire.
1. Dad un creditor al defunc-
tului sau un legatar a cerut se-
paratiunea de patrimonii.
2. Sau dad s'a orclonat lichi-
darea mostenirii.
Inche:erea va arata crtrtile fun-
ciare in care urmeazil s5, se
fad inscrierea; instanta de mos-
tenire o va trimete din oficiu in-
stantelor de carti funciare.
87. Separatiunea de patrimo-
nii se va radia In temeiul inche-
ierii instantej de mostenire:
1. Dad oreantele si sarcinile
constatate prin inventar au fost
achitate.
2. Sau dacä, lichidarea moste-
nirii ordonatrt la cererea mosteni-
torului incetand prin renuntarea
acestuia la beneficiul de inven-
tar, sau prin decridere, niciun
indreptatit nu a cerut In termen
de o luná dela data incetärii,
cont'nuarea
Sectiunea II-a
Notarea intentiunii de a instill-
ina ori a ipoteca
88. Proprietarul unui imobil
poate eere ca intentiunea sa de
a instraina ori a ipoteca sg, fie
notatá, arritand in acest din nr-
mâ suma ce unneazg, s'a se
garanteze prin ipoted.
www.digibuc.ro
595
Instanta va putea elibera nu-
mai un singur exemplar de pe
incheierea prin care se admite
notarea.
Daca se silvarseste instráina-
rea sau ipotecarea, dreptul In-'
sm.'s va avea rangul notârti.
89. Notarea intentiunii de a
instrilina sau de a ipoteca Ii
pierde efectul prin trecerea unui
Isi pierde efectul vor fi a-
ratate atat in notare, cat si In
InchPierea care a ordonat-o.
90. Odatá cu cererea de in-
scriere fricutá in termen, se va
infatisa i incheierea prin care
s'a incuviintat notarea intentiu-
nii, frIcandu-se aratare pe acea-
sta despre savarsirea inscrierii
In cartea funciara.
Dad dupit notarea intentiunii
de a instraina ori a ipoteca, s'a
notat sentinta declarativrt de fa-
liment sau de admitere in prin-
cipiu a concordatului preventiv,
dreptul privitor la care s'a facut
notarea intentiunii va putea fi
inscris numai dad actul de In-
strainere sau de ipoted a fost
;ncheiat anterior sentintei de-
ciarative de faliment sau de ad-
mitere In principiu a concorda-
tului preventiv, dovada anterio-
riattii se va face numai prin in-
scris cu data certd.
91. Cat timp notarea intentiu-
nii de instrainare nu si-a pier-
dut efectul, imobilul nu va pu-
tea fi vandut la licitatie decât
de creditorii care au rang de
preferintrt inaintea notárii.
Dad proprietatea dobânditä
prin licitatie a fost inscrisd, no-
tarea intentiunii de instrainare
se va radia din oficiu.
92. Deodatá cu intabularea In-
stràinârii instanta va
dispune, la cererea prtrtii pentru
care s'a filcut intabularea, radi-
596 27 Apr Ille 1938

erea tuturor Inscrierilor ce s'au rile prevdzute de lege, va trimete

facut dupd notare. ate o copie de pe Incheierea in-
93. Deed cererea pentru In- stantelor secundare.
sorierea dreptului nu se prezintd 97. Dacd s'a cerut printr'o sin-
in termen, notarea se va radia gurd cerere inscrierea clreptului
din oficiu. de ipotec6., colectivA instantei
Notarea nu se va putea radia principale, aceasta o va trimete
Inainte de trecerea termenului impreund cu Inscrisul original
decât In cazul când Indreptdti- cu câte o copie a incheierii, In
tul infdtiseazd exemplarul In- ordinea stabilitd In corere, celor-
cheierii prin care s'a ordonat no- late instante de cArti funciare,
tarea. Pe acest exemplar se va care vor urma potrivit art. 96.
face ardtare despre sAvarsirea 98. Dacd dupd inscrierea drep-
radierii. tului de ipotecd IntVo carte fun-
94. Notarea intentiunii de a ciard se Inscrie pentru garanta-
Instrdina ori a ipoteca nu se va rea aceleiasi creante, un alt
mai putea reinoi cu acelasi cu- drept de ipotecd asupra imobile-
prins timp de 6 luni dela data lor cuprinse in alte cdrti fun-
cand si-a pierdut efectul nota- ciare, se vor insemna, cartea
rea aceleeasi intentiuni. primei ipoteci, drept carte prin-
Sectiunea III a cipald, iar celelalte drept cArti
secundare.
Notarea ipotecilor colective In acest caz instantele de cdrti
95. Dacd un drept de ipotecd secundare vor trimete Incheie-
urmeazd a fi Inscris In mai rile lor instantei principale, care
multe cárti funciare pentru ga- va proceda potrivit celor prevd-
rantarea aceleeasi creante, car- zute de art. 96, alin. 3.
tea ardtatd In prim loc in ce- 99. Creclitorul este dator sd
rere se va insemna drept carte declare existenta ipotecilor co-
principald, iar celelalte, drept lective spre a se putea sAvArsi
cdrti secundare. notdrile si Insemndrile mai sus
In cartea funciard principald prevdzute; ele se vor face si din
se vor ardta cArtile secundare, oficiu, dadi instanta constatd
iar in acestea cartea principald. existenta ipotecilor colective.
96. Cererea de inscriere a ipo- 100. Apelul Impotriva inche-
tecii colective se va face potrivit ierii vreuneia din instante se va
dreptului comun la istanta prin- inainta instantei care a dat-o.
cipald, iar la celelalte instante Dacd inscrierea Mena In cartea
se vor InfAtisa copii legalizate in secundard se radiazd In temeiul
temeiul cdrora Se va nota ran- hotdririi instantei de apel ori
gul cererii, pand ce instanta car- recurs, incheierea de radiere se
tii principale va trimete origina- va comunica si instantei princi-
lul cu o copie a fncheierii privi- pale, pentru ca stt se noteze la
toare la inscrierea cererii. ipoteca cártii principale.
Instantele cArtilor secundare 101. Cererile privitoare la
isi vor trimete originalul una ce- drepturile de ipotecd colectivd,
inscrise, se vor rezolvi numai de
leilalte, iar instantei cArtii prin-
cipale Ii vor trimete copie de pe instanta cArtii principae, potri-
Incheierile lor. vit ardtdrilor cuprinse in acea-
Instanta principald, clung ce vastd carte; cererile inaintate in-
fi stivärsit notArile i Insemnd- stantelor secundare, se vor tri-
www.digibuc.ro
 27 Apri lie 1938
mete din oficiu instantei princi-
pale.
Modificárile i radierile drep-
tului de ipoteca colectivá se vor
inscrie in cartea principal& ei
prin aceasta lei vor produce efec-
tele, Mr& inscriere ei In cdrtile
funciare secundare; Incheierile
instantei principale se vor co-
munica ins& instantelor secun-
d are.
Cu toate acestea, dac& s'a ce-
rut instantei principale radierea
in Intregime sau in parte a drep-
tului de ipotecd asupra tuturor
imobilelor grevate sau numai a
unora din ele, radierea se va in-
scrie din oficiu ei in cartile fun-
ciare respective.
102. Dec& ipoteca se radiazA
numai cu privire la imobilul in-
scris In cartea principalk In-
scrierile privitoare la ipoteca vor
fi transcrise inteuna din cArtile
secundare, care va deveni carte
principald. Dacá la instanta car-
tii principale exist& i o carte se-
cundará, aceasta va deveni prin-
cipalä. In celelalte cazuri, in-
stanta va hotarl, dacá creditorul
ipotecar n'a dispus altfel, care
carte secundará va fi socotitá in
viitor drept principal& ei Ii va
trimete din oficiu copiile legali-
zate ale Inscrierilor ei ale Inscri-
surilor privitoare.
Prefacerea cärtii secundare in
carte principal& se va comunica
din oficiu instantelor secun-
dare.
103. Cererile nerezolvate, pri-
vitoare la ipoteca colectivd, ce se
gäsesc la instanta cartii princi-
pale, se vor trimete, impreund
cu o incheiere, instantei devenitä,
principall.
Aceste cereri vor avea rangul
dobändit prin inregistrarea lor
la instanta care a fost princi-
para.
www.digibuc.ro
597
Sectiunea IV-a
Notarea actiunilor
104. Actiunea pentru execute.
rea prestatiunii tabulare se va
putea nota in cartea funciarä
numai in temeiul inscrisului ori-
ginal care dovedeete obligatiu-
nea de a strämuta, constitui, mo-
difica sau de a stinge un drept
tabular.
Cererea de notare se va face
potrivit art. 108.
Notarea actiunii se va putea
face atât timp cat se gäsesc in-
scriei in cartea funciarä, fie cel
obligat la prestatiunea tabulará,
fie oricare dintre dobânditorii
urmátori, dac& toate dobAndirile
au fost cu titlu gratait ei poste-
rioare obligatiunii la presta-
tiune tabulard.
105. Actiunea in rectificare se
va putea note:
I. Dacd reiese din cartea fun-
ciazá cá prin inscriere recla-
mantul este vätärnat inteun
drept tabular ce este sau a fost
inscris In folosul
2. In cazul când Ministerul pu-
blic cere, In temeiul unei dispo-
zitiuni de ordine publicá, con-
stataree nulitátii unui act juri-
dic.
106. Când se pretinde cá o
Inscriere s'a sib/Area printeo in-
fractiune penalá, cel indreptd-
tit, dacá dovedeete cá se all& In
cazurile i intruneete conditiu-
nile puse de legile penale, pen-
tru a pomi actiunea penalá, va
putea depune plângerea spre a
fi notatá la instanta de carti
funciare, care dupá ce va hotdri
asupra notárii, o va trimete mi-
nisterului public, pastrând un
exemplar pentru dosar; cel In-
dreptatit va putea inainta plân-
gerea ei direct ministerului pu-
plic, sau instantei penale, care
va trimete o copie legalizatá in-
Mantei de cärti funciare, pentru
 598 27 Aprilie 1938
a hotdri asupra nottirii plan-
genii.
Dacâ actiunea penald a fost
pornitá de Ministerul public, cel
indreptátit va putea cere nota-
rea ei in temeiul copiei legali-
zate a rechizitoriului lntroductiv
de instantil, sau in cazurile and
judectitorul de instructie s'a se-
zisat din oficiu, in temeiul unei
asemenea copii de pe orclonanta
de trimetere in judecatti.
Notarea se va radia in temeiul
copiei legalizate de pe ordonanta
destivarsitá de neurmtie ire, sau
de pe hotdrirea desavarsitd, de
achitare, prin care se constatá
inexistenta faptului imputat.
107. In cazul când plângerea
sau actiunea s'a fdcut In terme-
nul previdzut de art. 37, partea
vätdanatd va putea cere, pe baza
hottirixii desavarsitti a instantei
penale prin care s'a declarat ne-
valabilitatea inscrierii, radierea
inscrieTii nevalabile, precum
celor ce s'au fäcut dupd notare,
fn temeiul acestei inscrieri.
Notarea plangerii sau a ac-
tiunii penale Ii va produce efec-
tul si In ceea ce priveste actiu-
nea in rectificare, daa instanta
penald, s'a pronuntat numai a-
supra vinovatiei paritului sau In
cazul and se cere radierea in-
scrierilor facute inainte de no-
tare, In temeiul inscrierii neva-
labile.
108. Actiunea ce urmeazil, sa
fie notdtd, se va indrenta la in-
stanta de carte funcia'rd, aldtu-
rându-se pe lângti exemplarele
cerute, potrivit dreptului comun,
un exemplar, care va fi ptistrat
de aceastti instantd.
Aceasta dupd ce a hotarit a-
supra notarii cererii, va trimete
actiunea la instanta ariltatd, de
parte.
Dacd actiunea s'a introdus la
;nstanta de drept comun, partea
va putea cere instantei de carte
www.digibuc.ro
funciard notarea ei, altiturand
o copie legalizatá de pe actiune.
109. Creditorul va putea cere
notarea actiunii pauhene, dacä
dovedeste printeun Inscris, cu
data certd, cit dreptul sdu de cre-
antd s'a niiscut Inainte de actul
viclean atacat.
Dacil actiunea nu a fost por-
nitd deadreptul la instanta de
carte funciard, creditorul va In-
fatisa si o copie legalizatd, de pe
actiune.
CAPITOLUL V
Dispozitiuni de procedura
Sectiunea I-a
Dispozitiuni generate
§ 1. Competenfa
110. Cererea de Inscriere se va
indrepta la instanta unde se
and cartea funciard in care ur-
meazti sd, se feed inscrierea.
§ 2. Persoanele indreptafite set
ceard inscrierea
111. Intabulan ea sau inscrie-
rea provizorie poate fi cerutil de
oricine care potrivit inscrisului
hottiririi judecatoresti,
sau hottiririi autoritdtii adminis-
trative, urmeazd sd strdmute, sti
constitue, sit modifice, sit doban-
deascd sau sit stinga un drept
tabular.
112. Inscrierea unui drept sau
radierea unei sarcini pot fi ce-
rute:
1. De mandatarul general al
celui Indrituit.
2. De oricare dintre titularii a-
celuiasi dropt.
113. Creditorul a cilrui cre-
antd, certti si exigibild, este do-
veditti printr'un inscris sau prin-
teo hottirire judecatoreascd, ori
in cazurile anume prevazute de
lege printr'o decizie a autoritatii
administrative, va putea cere in-
 27 April le 1938
stantei de carte funciard, In nu-
mele si in folosul debitorului sdu,
inscrierea unui drept tabular sau
radierea unei sarcini.
114. Debitorul care a pliltit
valabil creanta ipotecard unui
cesionar heinscris In cartea f un-
poate cere radierea ipete-
cii, dacd infätiseazd Inscrisul o-
riginal al cesiunii si chitanta do-
veditoare a
§ 3. Forma cererilor
115. Cererea se va prezenta
inteun singur exemplar si va a-
rdta:
1. Instanta la care se In-
dreaptd.
2. Numele si domiciliul celui
care a cerut inscrierea, precum
si ale persoanelor cdrora inche-
ierea urmeazil a fi inmânatd.
3. Inscrisul In temeiul cäruia
se cere insorierea.
4. Inscrierea ce urmeazd sä, se
facd.
5. Comuna, iar in cazul prevd-
zut de art. 2, alin. 3, si satul In
care se aflil imobilul, numärul
cdrtii funciare, numärul corpu-
lui funciar din care face parte,
numilrul de ordine si numärul
de parceld.
6. Persoanele cdrora urmeazd
sd se predea inscrisurile origi-
nale.
Neardtarea persoanelor cdrora
urmeazd a se comunica incheie-
rea sau a se preda Inscrisul ori-
ginal, nu va Impiedeca rezolva-
rea cererii. Tot astf el se va urma
In caz de neardtare a domiciliu-
lui acestor persoane.
Cererrea va fi primità chiar In
cazul când ea nu aratd decât
comuna si numärul ae parceld
sau de carte funciard, dacd drep-
tul ce urmeazd sä. fie Inscris ori
radiat se referit la toate imobi-
lele inscrise Inteo carte fun-
ciard.
Dacd cererea nu stabileste fe-
www.digibuc.ro
599
lul inscrierii, instanta va incu-
viinta, potrivit imprejurdrilor,
intabularea, inscrierea provizo-
rie sau notarea.
Dacd se cere intabularea, se
va pute.a incuviinta inscrierea
provizorie sau notarea, de ase-
meni dacd, se cere inscrierea
provizorie, se va putea incu-
viinta notarea.
116. Dacä nu s'au alaturat la
cerere copiile inscrisului origi-
nal in temeiul cdruia se cere in-
scrierea si care urmeazd a fi
pdstrate la arhiva instantei, in-
scrisul original va fi retinut
pand ce partea obligatd sd de-
pund copiile, va prezenta copii
conforme sau va pläti taxele
prevAzute in regulament pentru
intocmirea lor.
117. Dacd inscrisul original
In temeiul cdruia s'ar putea sd-
vdrsi inscrierea, se gdseste la o
altd instantá judeatoreascd
sau !a o autoritate administra-
tivd, cererea de inscriere, into-
värdsitd, de o copie legalizatá a
inscrisului original, se va nota
In cartea funciard.
Inscrisul original va fi cerut
din oficiu instantei judecdto-
resti sau autoritätii administra-
tive, sau se va da lermen pentru
aducerea lui.
Dad, partea nu prezintd, In
acest termen inscrisul original
sau dovada cd a pornit actiunea
pentru infätisarea lui, cererea
va fi respinsd, radiindu-se tot-
odatä, notarea ei.
§ 4. Inregistrarea cererilor
118. Cererea de inscriere pre-
zentata grefei va primi de in-
datä, un numär de Inregistrare,
care va fi totodatá i numárul
incheierii.
Acest nurnär se va trece i In
partea cartii funciare in care
urmeazd a se face inscrierea.
Conduatorul cdrtii funciare,
va face pe cerere ariltare a din
600 27 Apri lie 1938
cuprinsul artii funciare nu re-
zultä nicio impiedecare pentru
sávarsirea inscrierii; daca insá
constatá vreo piedicá, o va aráta
pe o foaie deosebitä, ce se va a-
nexa la cerere.
Cel interesat va putea tot-
odatá sá prezinte o copie dupá
cererea sa, scutitá de timbru,
spre a i se trece numärul de in-
registrare.
119. Cererea inregistratá nu
mai poate fi modificatá sau In-
tregi tä.
120. Cererile si Inscrierile ne-
timbrate sau neindestulátor
timbrate, vor fi rezolvite, apli-
andu-se, prin aceeasi Incheiere,
o amendá de cinci ori mai mare
decât taxa datoria. Instanta va
retine inscrisul original pang la
achitarea amenzii cuvenite.
Daa se Infátiseazä la o in-
stantá de carte funciará un act
pentru care nu s'a plätit impo-
zitul proportional, instanta va
inregistra cererea, Insemnánd si
neachitarea impozitului In par-
tea cártii funciare In care ur-
meazá a se face inscrierea. In-
stanta va respinge cererea, ra-
diind Insemnarea dacá nu se
aduce dovada achitárii impozi-
tului In termen de 15 zile dela
Inregistrare.
Cererea pentru notarea unei
actiuni, va fi respinsd, dacá n'au
fost achitate taxele de timbru
si impozitul proportional dato-
rat pentru actiune.
§ 5. Rezolvarea cererilor
121. Instanta de carte fun-
ciará va cerceta claa fatá, de
arátárile cuprinse in cartea fun-
ciará cererea poate fi Incuviin-
tatá In temeiul inscrisurilor pre-
zentate.
Pärtile vor fi citate numai in
cazurile prevazute de lege.
Cererea poate fi incuviintatá
In intregime sau In parte.
Dacá lipsurile constatate din
www.digibuc.ro
oficiu nu inapiedia Incuviinta-
rea cererii, ea va fi admisa,
dispunându-se totodatá si Intre-
girea lor.
122. Incheierea prin care se
admite cererea va arata:
1. Inscrisul pe care se Interne-
iazá.
2. Felul inscrierii: intabulare,
inscriere provizorie ori notare.
3. Determinarea exacta; a drep-
tului sau faptului ce se inscrie.
4. Modalitátile drepturilor In-
scrise.
5. Comuna si eventual satul,
In care se aflá imobilul, numá-
rul cártii funciare, numärul cor-
pului funciar din care face
parte, numärul de ordine si nu-
märul de parcelä.
6. Persoanele In folosul si im-
potriva arora se sävärseste in-
scrierea.
7. Persoanele cárora urmeazá
sá se predea inscrisurile origi-
nale.
8. Persoanele arora urmeazá
sá se faa comunicarea.
9. Dacá va fi locul, dreptul de
ipotea legalä.
123. Inscrierea In cartea fun-
ciará va cuprinde:
1. Ziva, luna, anul si numärul
de Inregistrare al cererii in te-
meiul areia se face inscrierea.
2. Inscrisul pe care se Interne-
iazd.
3. Determinarea faptului sau
dreptului ce se Inscrie, precum
si a modalitiitilor lui; Inscrierea
se va putea completa cu trime-
tere la inscrisul doveditor, cu
artitarea, de va fi nevoe, a unor
anume Olt din aceste.
4. Arátarea lucrului nemisa-
tor ori a dreptului la care se
refer& Inscrierea. Daa, Inscrie-
rea se referá la o altá inscriere
anterioará, se va arata si nu-
märul de ordine al acestuia.
5. Persoanele In folosul a-
rora se sävärseste inscrierea.
124. In cazul and instanta
 27 Apri lie 1938
de carte funciarg admite cere-
rea, se va face mentiune pe in-
scrisul original despre sávarsi-
rea inscrierii, indicându-se, atât
partea cgrtii funciare in care s'a
fgcut Inscrierea, cât si numgrul
de ordine al inscrierii.
125. Incheierea prin care ce-
rerea este respinsg va fi moti-
vatg.
liespingerea se va nota in car-
tea funciarg, argtându-se nu-
mele celui care a cerut inscrie-
rea, dreptul sau faptul juridic,
care a fgcut obiectul cererii,
precum si bunul nemiscgtor
asupra cgruia urma sg se faca
inscrierea; notarea nu se va sg-
vârsi dacg nu se pot face aceste
arragri.
126. Incheierea instantei de
carte funciarg se va comunica
celui care a cerut inscrierea,
precum si persoanelor care po-
trivit argtgrilor din cartea fun-
ciarg sunt interesate.
§ 6. CM, le de atac
127. Apelul impotriva inche-
ierilor instantei de carte fun-
ciarg se va face in termen de
15 zile dela comunicare si se va
judeca de tribunal.
Cel care a cerut inscrierea nu
va putea invoca in apel dovezi
noi.
Termenul de recurs va fi de
30 zile dela comunicarea sentin-
tei si se va judeca de cgtre
Curtea de Casatie.
Apelul si recursul se vor de-
pune la instanta care a dat ho-
tgrirea atacatg; tribunalul va
instiinta din oficiu instanta de
carte funciarg despre introdu-
cerea sau neintroducerea in ter-
men a recursului.
Apelul si recursul se vor nota
din oficiu in cartea funciarg,
notarea apelului se va radia
dacg nu s'a fäcut recurs in ter-
men.
www.digibuc.ro
601
128. Curtea de Casatie va ju-
de ca in fond, fgrg trimetere.
In cazul respingerii, notarea
recursului se va radia din ofi-
ciu. .
Hotgrirea instantei de apel
sau de casare va fi trimeasg
din oficiu instantei de carte fun-
ciarg, care o va inmâna pgrti-
lor.
129. Inscrierea fäcutg in te-
meiul hotdririi instantei de a-
pel, ori de casare isi va produce
efectele dela inregistrarea cere-
rii la instanta de carte fun-
ciarg.
Sectiunea II-a
Procedura privitoare la inscrie-
rea drepturilor dobelndite prin
uzucapiune
130. Cererea de inscriere se
va indrepta judecgtoriei in cir-
cumscriptiunea cgreia este ase-
zat imobilul.
Judecgtoria, prin incheiere, va
emite o somatiune care se va
afisa la judecatorie, la primg-
ria comunei unde se aflä ase-
zat imobilul si se va publica in-
tr'unul din ziarele mai rgspAn-
dite din Capita Id.
Publicarea in ziar va fi inlo-
cuitg pentru fondurile rurale
mai mici de 5 ha, prin bgtgi de
tobg fgcute in 2 duminici suc-
cesive.
Indeplinirea acestor formali-
tgti se va constata prin proces-
verbal intocmit, in cazul prevg-
zut de al. 2, de cgtre grefier, iar
in cazul prevgzut de alin. 3, de
catre primar. Procesul-verbal se
va inainta flit% inlârziere jude-
cdtoriei.
Prin somatiune cei interesati,
vor fi invitati sg facg opozi-
tiune, cunoscând cg in termen
de o lung dela cea din urmg din
aceste publicatiuni, judecgtoria
va pgsi la judecarea pricinii.
Dacg nu s'a fäcut opozitiune,
judecgtoria se va pronunta prin-
602 27 Apri lie 1938
tr'o incheiere, In cazul contrar
opozitiunea se va judeca de ca-
tre instanta competentk dupa
dreptul cornun. Daca aceasta in-
stantA ar fi tribunalul, judeca-
toria Ii va trimite, din oficiu,
dosarul pricinii.
In ambele cazuri, instanta va
cerceta dacá sunt indeplinite
cerintele art. 28.
Reclamantul va putea cere In-
scrierea provizorie a dreptului
ce a uzucapat, In temeiul hotA-
rIrii judeciatoresti, de prima in-
stanta sau a incheierii prin care
s'a admis cererea.
Justificarea se va face prin
hotarire judecatoreasca desa-
vArsitä.
Instanta de carte funciará nu
va putea, n temeiul uzucapiu
nii, dispune inscrierea dreptu-
lui; daca acesta a fost intabu-
lat sau inscris provizoriti, In fo-
losul unei alte persoane, chiar
dupA implinirea termenului de
uzucapiune; In cazul când s'ar
fi fAcut numai o notare, instanta
va dispune inscrierea dreptului,
f Ara, ca inscrierea sa fie opoza-
bili celui care a cerut notarea.
Sectiunea III-a
Procedura privitoare la cererile
de alipire, deslipire, transcriere
$i. reinscriere
131. Cererea proprietarultd.
privitoare la alipirea sau desli-
pirea unui imobil, inscris in car-
tea funciark va trebui sa arate
numirul parcelei, care face o-
biectul cererii.
In cazul când parcela urrneaza
si fie despartitA, se va alatura
la cerere i o schita de plan,
dupa care se va retine o copie
pentru arhiva.
Inscrisul original pe care se
intemeiazá cererea va trebui sA
Indeplineasca conditiunile ce
rute prin intabularea dreptului
de proprietate.
www.digibuc.ro
132. Schita de plan va trebui
sti, fie intocmita si semnata de
o persoana autorizati, prin re-
gulamentul legii de fata.
Schita de plan va fi semnata
de parti i va cuprinde: data
cânci a fost intocmitk parcela
ce urmeazi sil fie despArtitk In-
tinderea si numerele parcelelor
constituite prin despartire, nu-
mele persoanelor asupra cArora
aceste din urma parcele urmeaza
sa fie transcrise sau reinscrise.
133. Dad, schita nu indepli-
neste conditiunile legii, instanta
de carte funciara o va restitui,
dând partilor un termen, care
nu va putea depAsi 15 zile si nici
a fi mai scurt de 8 zile, pentru a
depune o schita Intocmita potri-
vit prevederilor legale; , ea va
respinge cererea (lea, schita nu
a fost depusa In acest termen,
sau daca schita depusa nu In-
truneste cerintele legii.
134. Orideateori se face o ce-
rere de alipire sau deslipire, per-
soanele interesate, potrivit cu-
prinsului cartii funciare, vor fi
citate spre a prezenta obiectiu-
nile lor, afara de cazul când se
prezinta In scris consimtimân-
tul acestora.
Deslipirea unei parcele sau a
unei pArti dintr'o parcela, ce
face parte dintr'un corp funciar,
se face, In lipsa unei conven-
tiuni contrare, impreuna cu sar-
cinile ce greveazá imobilul.
Daca creditorii ipotecari con-
simt, atât la deslipirea unei par-
cele sau a unei pirti de parcela,
dintr'un corp funciar, cât i la
alipirea ei la un altul, ipotecile
vor lua rang dupá cele ce gre-
veaza imobilul la care s'a ficut
alipirea.
. In toate cazurile, ipotecile se
vor inscrie ca ipoteci colective;
Inscrierea lor va fi scutitil de
taxe.
135. Des4pirea unei parcele
dintr'o carte funciara si rein-
 27 Apri Ile 1938
scrierea ei in aceeasi carte fun-
ciara sau transcrierea ei, inteo
and carte funciard, se va face
in temeiul aceleeasi cereri.
Dacd aceste lucrdri urmeazd
sd fie fäcute in cartile funciare
a cloud, instante diferite, cererea
se va inainta instantei compe-
tente pentru a ordona deslipi-
rea.
Când nimic nu impiedech in-
cuviintarea deslipirii, cererea se
va nota in cartea funciard, $i se
va trimete cu mentiunea notárii
celeilalte instante sore inscriere.
Inscrierile ce se vor face, duph
notarea cererii de transcriere a-
supra pärtii notate pentru tran-
scriere, vor avea efect numai in
cazul chnd nu se incuviinteazd
inscrierea parcelei in noua carte
funciard.
136. Instanta, chreia i se tri-
mete cererea, dach nu este vreo
impiedecare, va sävârsi inscrie-
rea, comunichnd incheierea de
inscriere primei instante; acea-
sta va executa deslipirea, ará-
tând funciard in care s'a
to..ecut imobilul transcris. Inche-
ierea de deslipire se va comu-
nica i pärtilor interesate potri-
vit ardtdrilor cártii funciare.
De asemeni aceastá instantä
va trimete instantei cdrtii fun-
ciare principale incheierea sa
de transcriere, dach asupra par-
celei transcrise erau ipoteci co-
lective.
Dacá instanta de trimetere nu
incuviinteazd cererea de in-
scriere, va trimete instantei
competente de a dispune tran-
Scrierea copie de pe incheiere,
spre a fi comunicatd persoane-
lor interesate, clach dela data
comunicdrii nu s'a fdcut apel in
termen, notarea cererii de tran-
scriere se va radia din oficiu.
137. Duph sävärsirea tran-
scrierii, cererea cu inscrisurile
privitoare se vor trimete instan- tându-se duph putintd datele
www.digibuc.ro
603
tei cdrtii funciare in care s'a
inscris imobilul.
[lac& inscrisurile privesc
alte imobile, instanta de carte
funciard va comunica, cu scu-
tire de taxe, copii legalizate de
pe acestea.
Sectiunea IV-a
Comunicarea incheierilor
138. Comunicarea incheieri-
lor instantei de carte funciard
se va face din oficiu, potrivit
dispozitiunilor codului de pro-
cedurd civild privitoare la
prima citare in cauzele conten-
cioase.
Incheierile se vor inmâna ce-
lui indrituit, reprezentantului
salt 'legal, sau celui anume im-
puternicit pentru aceasta.
CAP1TOLUL VI
Dispozitiuni privitoore la tinerea cartii
funciare
139. Titlul cArtii funciare va
cuprinde: numärul cdrtii $i nu-
mele comunei in care se gdse$te
imobilul.
Dad., subsolul alcátueste o
proprietate minierd deosebith, se
va aräta acest lucru in titlu,
mentionându-se parcelele refe-
ritoare si filandu-se trimeterea
la cartea minierd, la cadastrul
minier, ori in lipsd, la orice altd,
datä menith a identifica pro-
prietatea minierä.
Titlul cdrtii funciare a drep-
tului de superficie va cuprinde
mentiunea acestui drept.
140. Partea I-a a cdrtii fun-
ciare va aräta numärul de or-
dine si cel topografic al fiecdrei
parcele, felul de culturd, ori fo-
locul de asezare, intin-
derea si venitul impozabil, ea va
ayea i o rubric& pentru obser-
vatiuni.
141. Partea II-a, va cuprinde:
1. Numele proprietarului, ard-
604 27 Aprilie 1938

necesare pentru identificarea Parcela care s'a impärtit, se

lui.
2. Actul sau faptul juridic care
constitue titlul dreptului de pro-
prietate, precum si ardtarea in-
scrisului pe care se intemeiazd
acest drept.
3. Strdmutdrile proprietätii.
4. Servitutiile constituite In
folosul imobilului.
5. Faptele, drepturile perso-
nale sau alte raporturi juridice,
precum §i actiunile privitoare la
proprietate.
6. Ardtarea oricdrei modifi-
cdri, indreptdri sau insemndri
ce s'ar face in titlu, in partea I-a
sau a II-a a cartii funciare, cu
privire la inscrierile acolo fa-
cute.
Partea II-a va avea urnadtoa-
rele rubrici: numärul de ordine,
inscrieri si observatiuni.
142. Partea III-a va ardta:
1. Drepturile de superficie,
servitute, uz, uzufruct, abita-
tiune si ipotecd, locatiunea, van-
zarea unei päduri spre Were,
precum i cesiunea de venituri.
2. F'aptele, drepturile perso-
nale sau alte raporturi juridice,
precum *i actiunile privitoare la
drepturile tabulare inscrise In
aceastä parte.
3. Sechestrul, urnadrirea imo-
bilului sau a veniturilor sale.
4. Ardtarea oricarei modifi-
cdri, indreptdri sau insemndri
ce s'ar face cu privire la inscrie-
rile flcute fn aceastá parte.
Partea III, va avea 4 rubrici:
numär de ordine, inscrieri,
suma creantei si observatiuni.
143. Orice modificare mate-
riald privitoare la imobil, pre-
cum felul de folosintä ori de
culturd, se va ardta la descrie-
rea imobilului. va pune semnul crucii dupd ul-
144. Modificdrile sävärite timul corp funciar inscris, fie-
care parceld Inscrisá dun& sem-
prin alipire, deslipire, reinscriere
si transcriere, se vor ardta, atät nul crucii, va fi socotitá ca un
in partea I, cat si in partea II. corp funciar independent.
www.digibuc.ro
,
va sublinia, iar partea ramasá
se va inscrie ca ultimd parceld
in partea I, cu numärul de or-
dine ce urmeazd, numärul par-
celei fiind vechiul ei numär, ur-
mat de indicele de pe plan.
Parcelele care se unesc, se vor
sublinia, reinscriindu-se unite,
ca ultimd parceld In partea I, cu
numärul de ordine ce urmeazd,
numärul nou de parcell fiind
format din aláturarea vechilor
numere.
Transcrierea unei parcele in
and carte funciard, se va ardta
prin sublinierea inscrierii parce-
lei in vechea carte funciard.
Modificdrile se vor ardta in
partea II, cu indicarea inscrisu-
rilor in temeiul cdrora s'au
silviirsit, iar in partea I, in drep-
tul parcelelor subliniate, precum
si a celor nou inscrise, se va a-
räta in rubrica observatiunilor,
numärul de ordine al inscrierii
siivar§ite in partea II-a.
145. Orice schimbare adusd
vreunei inscrieri in cartea fun-
ciard, se va ardta prin sublinie-
rea vechii inscrieri si prin trece-
rea in rubrica de observatiuni a
numärului de ordine sub care
s'a sävdr*it noua inscriere.
Sustificarea unei inscrieri pro-
vizorii, se va ardta prin trecerea
In rubrica de observatiuni a nu-
märului de ordine sub care ea
a fost sävd.r*itä.
146. Unirea mai multor par-
cele inteun singur corp funciar,
se va a/11a printr'un numär ro-
man, dupá care va urma ardta-
rea parcelelor. In cazul când
s'ar inscrie MIA A. se alipeascd
la un corp funciar, o noud par-
celd in aceea4i carte funclard. se
 27 Apri lie 1938
CAPITOLUL VII
Dispozifiuni privifoare la punerea
in aplicare a lean
Sectiunea I-a
Intrarea in vigoare a legii
147. Legea de fatd, va intra
In vigoare In Transilvania
Bucovina, odatd cu codul civil
unificat, iar In Vechiul Regat
Basarabia, potrivit dispozitiuni-
lor ce urmeazd:
148. Comunele, unde urmeazd
sd se facd lucrdrile de intocmire
ale artilor funciare, se vor
arata printeun jurnal al Con-
siliului de MiniWi, dat asupra
raportului Ministerului Justitiei
cu avizul Ministerului de Do-
menu i Agriculturii, publicat
In Monitorul Oficial si Inteunul
din ziarele mai rdsptindite din
Capita
149. Lucrdrile pentru intoc-
mirea cdrtilor funciare se corn-
pun din:
1. Lucrdrile judeatore*ti.
2. Lucrdrile pentru individua-
lizarea imobilelor.
3. Coordonarea lucrdrilor jude-
cdtorWi cu milsurdtoarea par-
celard, precum i Intocmirea
artilor funciare provizorii.
4. Completarea i verificarea
artilor funciare provizorii.
5. Rectificarea Inscrierilor fä-
cute in cArtile funciare.
Sectiunea II-a
Lucrarile judecdtoresti
150. Ministerul Justitiei
poate da delegatie magistrati-
lor, conducdtorilor de carti fun-
ciare, sau ajutorilor lor, precum
si grefierilor, sä strAngä din re-
gistrele de publicitate i din do-
sarele instantelor judecdtorWi,
datele privitoare la drepturile ce
au de obiect imobilele, precum*i
la capacitatea de a dispune a-
supra bor.
www.digibuc.ro
605
In acela4i scop, Ministerul
Justitiei va putea angaja avo-
cati, precum §i magistrati, con-
ducdtori de cdrti funciare sau
grefierii pensionati.
De asemeni, Ministerul de
Justitie va putea angaja per-
sonalul de birou i de serviciu
necesar.
Sectiunea III-a
Lucrdrile pentru individualiza-
rea irnobilelor
§ 1. Intocmirea tabloului pose-
sorilor
151. In termenul ardtat prin
jurnalul Consiliului de Ministri,
prin care s'a dispus inceperea
lucrilrilor de intocmire ale cgs-
tilor funciare, primäria va al-
catui un tablou al celor care po-
sedd ca proprietari, cu ardtarea
imobilelor, care vor fi indivi-
dualizate prin vecinätäti sau
prin orice alte date.
Se va ardta dupa putintä:
1. Dacit posesorul este capabil
ori nu.
2. Reprezentantii legali ai po-
sesorilor incapabili.
3. Dacd, imobilul formeazd o-
biectul unei proprietäti indivize
sau proprietäti individuale pe
etaje ori apartamente.
Dacä serviciul primäriei po-
sea, MAIL schite de plan des-
pre imobilele In comund, se va
anexa la acest tablou ctite o co-
pie certificatä conform cu ori-
ginalul de cdtre *eful serviciu-
lui cadastral.
152. Tabloul alcatuit, va fi
pus spre vedere timp de 15 zile,
In care termen cei interesati,
vor putea face observatiunile
lor verbale sau In scris, In fata
primarului sau delegatului sdu,
care va fi dator sä intocmeascä
procese-verbale despre observa-
tiunile fdcute.
606 27 Apri 11e 1938
§ 2. Mdsurdtoarea parcelard
153. Lucrárile tehnice de mg:
surgtoare parcelarg se vor exe-
cuta de cgtre Ministerul Agri-
culturii i Domeniilor, prin Di-
rectiunea Cadastrului, urnagn-
du-se dispozitiunile legii 93, din
20 Aprilie 1933, care nu contra-
vin legii de fata.
In vederea into cmirii cgrtilor
funciare, un program anual de
lucrgri va fi alcgtuit de cgtre
Ministerul de Justitie, de acord
cu Ministerul de Agriculturg
Domenii.
Pentru a putea grábi introdu-
cerea cgrtilor funciare, Ministe-
rul Justitiei va putea dispune,
in cadrul programului de lu-
crgri prevgzut mai sus, ca Di-
rectiunea Cadastrului sg pro-
ceadg in comunele unde lucra-
rile de geodezie nu sunt execu-
tate, la lucrgrile de mgsurgtoare
parcelarg, urmând ca incadra-
rea lor in canevasul geodezic
sg se facts'. ulterior.
154. Luergrile de nagsurg-
toare parcelarg sau de geodezie
executate de alte autoritáti, vor
putea fi folosite.
Dad, municipiile vor face pe
teritoriul lor lucrgri tehnice de
mgsurgtoare parcelarg, ele vor
fi fácute in conformitate cu nor-
mele stabilite in instructiunile
tehnice ale Directiunii Cadastru-
lui din Ministerul Agriculturii
C!omeniilor si vor fi supuse
controlului acestui minister.
155. Inginerul, delegat de Mi-
nisterul Agriculturii si. Dome-
niilor, va comunica primgriei
inceperea operatiunilor tehnice,
cu cel putin 30 de zile inainte.
Primarul va instiinta prin a-
fisare i pyin mijloacele de pu-
blicitate obisnuite in comung,
pe posesorii terenurilor, sg se
prezinte in persoang sau prin
manclatarii lor, nentru a da lg-
muririle privitoare la identifi- argtându-se pe cât se poate In
www.digibuc.ro
carea i hotarele nemiscgtoare-
lor ce posedg.
156. Inainte de inceperea lu-
crárilor de másurgtoare parce-
larg, autoritgtile comunale vor
fixa prin semne vizibile si trai-
nice drumurile de exploatare si
de hotare, iar posesorii vor fixa
prin semne vizibile, hotarele
imobileIor ce posedg.
Comunele vor pune la dispo-
zitia delegatilor si comisiunilor
in mod gratuit birourile nece-
sare, asigurându-le posibilitatea
de a lucra.
157. Inginerul-delegat, asistat
de doi delegati ai primáriei, as-
cultând pe cei interesati, va pro-
ceda la:
1. Identificarea, mgsurarea si
delimitarea imobilelor din co-
mung, care face obiectul pose-
siunilor.
2. Constatarea acordului pose-
sorilor invecinati asupra hota-
relor.
3. Consemnarea i precizarea
portiunilor litigioase, dacg se
ivesc neintelegeri intre posesorii
invecinati; in cazul unor astfel
de neintelegeri, inginerul-delegat
va fixa provizoriu, potrivit arg-
tgrii partilor, amândouá hota-
rele suprafetei litigioase.
4. Stabilirea felului de f olo-
sintg sau de culturg a fiecgrei
p arcele.
5. A sezarea semnelor de hotar
ale imobilelor.
6. Intocmirea schitelor i pla-
nului parcelar al comunei, a re-
pertoriului alfabetic al poseso-
rilor, precum si a celui topogra-
fic al parcelelor.
158. Cetele de mosneni vor fi
inscrise in repertoriul alfabetic
cu denumirea lor colectivg, tot-
odatä se va alcätui un tablou,
potrivit hotgririlor judecgtoresti
si a legilor speciale in vigoare,
eu numele persoanelor care im-
preung alcatuesc colectivitatea,
 27 Apri lie 1938
dreptul fiecärui devglmas si
partea ce i se cuvine.
Acest tablou se va alätura re-
pertoriului alfabetic din care va
face parte integrantg.
Dacä persoanele care alcg-
tuesc colectivitatea posed& imo-
bilul In parti divizate, aceasta
se va nota de asemenea in ta-
blou.
§ 3. Verificarea §-1 receptionarea
lucreirilor
159. Duprt terminarea mäsu-
rätorii parcelare, inteo comunä
sau inteo parte a ei, inginerul-
delegat va depune planurile in-
tocmite la primärie, care va a-
duce aceasta la cunostinta lo-
cuitorilor, prin mijloacele de
publicitate obisnuite in comung,
pentru ca cei interesati sg poatg
cere rectificarea planurilor.
In acest scop, locuitorii isi
vor putea depune plângerile
pang la sgvgrsirea verificgrii
preväzute in art. 160, care va pu-
tea avea loc numai dupg trece-
rea unui termen de 15 zile dela
publicare.
160, Ministerul Agriculturii
si Domeniilor va dispune prin-
tr'un inginer inspector, verifi-
carea lucrgrilor tehnice de mg,-
surgtoare executate de ingine-
rul-delegat, care va cerceta si
plângerile fäcute.
Aceastä verificare se va pu-
tea face si inainte de termina-
rea lucrárilor, inteo comund, in
mäsura in care inginerul le-a
terminat inteo parte a acesteia.
Cu acest prilej, inginerul-dele-
gat, impreung cu inspectorul ve-
rificator, asistati fiind de dele-
gatii primgriei, vor proceda la
rectificarea planurilor, dacá
plângerile sunt intemeiate.
161. Despre toate lucrárile
prevgzute de art. 151-152, 155
157, 159-160, se vor incheia pro-
cese-verbale.
162. Dupg, verificarea lucrg-
www.digibuc.ro
607
rilor de másurátoare parcelarä.
inteun teritoriu cadastral, ingi-
nerul-clelegat va depune Direc-
tiunii cadastrului intreg dosarul
cu planurile si actele lucrgrilor,
care va instiinta despre aceasta
Ministerul Justitiei.
Directiunea cadastrului, la in-
drumarea Ministerului Justitiei
va inainta judecgtoriei respec-
tive in copii certificate, registrul
cadastral funcior, reporteriile,
planurile cadastrale, procesele-
verbale, precum si schitele refe-
ritoare la litigiile privind limi-
tele proprietätilor invecinate,
constatate cu ocaziunea_ másn-
rgtorii.
Sectiunea IV-a
Intocmirea ceirtilor funciare
provizorii
163. Dupl terminarea lucrá-
rilor mai sus prevazute, Ministe-
rul Justitiei prin decizie minis-
terialg va stabili data când vor
incepe In comuna lucrärile de
coordonare, pentru intocmirea
cärtilor funciare provizorii.
Deciziunea se va publica In
Monitorul Oficial, intr'un ziar
mai rgspandit din comung, ju-
det sau Capitala tárii, precum
si prin afisare la primäria co-
raunei.
164_ Pentru sgvarsirea lucrá-
tiler, Ministerul Justitiei va de-
lega un judecgtor, care va fi
ajutat de un secretar numit din-
tre persoanele argtate la art.151,
de un inginer delegat de Minis-
terul Agriculturii si Domeniilor,
precum si de un delegat al pri-
märiei.
165. Posesorii imobilelor, pre-
cum si cei care ar pretinde drep-
turi asupra acestora, vor fi in-
stiintati prin mijloacele de pu-
blicitate obisnuite in comung,
sg se infätiseze la primgrie, in
zilele stabilite de judeatorul-
delegat, cu inscrisurile privi-
toare la drepturile bor.
608 27 Apri lie 1938
166. Judecätorul delegat va
proceda la urnatoarele lucrári:
1. Va examina actele cu pri-
vire la identificarea imobilelor,
intocmind un tablou de schim-
'Arne de posesiune intervenite
dela aldtuirea lor Omit la zi.
2. Va stabili parcelele de te-
ren care vor fi intrunite In cor
puri funciare.
3. Va stabili drepturile de pro-
prietate, coproprietate, de pro-
prietate pe etaje ori aparta-
mente, restrangerile privitoare
la proprietate ori la capacitatea
de a dispune, sarcinile reale ce
grevead lucrul nemiscgtor, pre-
cum si orice fapt sau raport ju-
ridic ce urmead sä, fie notate.
Despre cercetärile i consta-
tärile sale, judecatorul va In-
cheia procese-verbale, semnate si
de cei interesati.
167. Dupä terminarea cerce-
tärilor i verifidrilor, judecáto-
rul delegat va intocmi potrivit
legii de fatd, cartile funciare
provizorii.
168. Cel care posedä, un titlu
de proprietar, va fi inscris ca
proprietar, afar& nurnai dad,
dreptul sAu fiind contestat, ju-
decátorul constatä din datele
strânse cu prilejul lucdrilor
pregâtitoare sau din inscrisu-
rile infâtisate de pärtile intere-
sate, cil o altä persoang urmead,
sä fie inscrisä.
169. Orice imobil care, prin
natura sa ori prin scopul eco-
nomic urmärit de proprietar, al-
cátueste o unitate econamid,va
constitui un corp funciar, dad
proprietarul nu voeste altfel.
Corpul funciar va fi aldtuit
la cererea proprietarului din
mai multe imobile ce-i apartin,
afar% numai dad sunt supuse
unor sarcini care nu pot greva
separat parcelele unui corp fun-
ciar.
170. Dad, inteun registru de nului, judecatorul de cárti fun-
rautatiuni sau din actele infAti-ciare va proceda la examinarea
www.digibuc.ro
sate de pärti rezult5, cil imobi-
lul este proprietatea indiviz6 a
doug sau mai multe persoane,
frig, acesti coproprietari se ga-
sesc In fapt In posesiunea unor
1)61.0 deosebite, coproprietarii de
comun acord vor putea cere ca
din parcelele ce sunt in posesia
fiedruia, sil se formeze ate un
imobil deosebit, inscriindu-se
Intr'o carte funciara separatl,
sau alipindu-se, la cerere, unui
corp funciar Inscris pe numele
aceleiasi persoane in cartea fun-
ciará din comunä.
171. Cártile funciare provizo-
rii se vor intocmi in doug exem-
plare.
Un exemplar impreunä cu pro .
cesele-verbale si cu actele de
milsuratoare vor fi depuse la ju-
dedtorie, iar al doilea exemplar
la pr:marie, pentru ca pärtile sä,
poatti lua cunostintil despre in-
scrierile f acute.
Sectiunea V-a
Completarea $i verificarea carti-
lor funciare provizorii
172. Judectitoria primind ac-
tole, va invita prin ordonantil
publicatá In Monitorul Oficial,
inteun ziar mai rdspandit din
comunä, judet sau capitala
rii, precum si prin afisare la pri-
márie, pe toti cei interesati su-si
fad obiectiunile motivate cu
privire la inscrierile facute In
cartile funciare provizorii, in-
tr'un termen de 3 luni dela data
afisärii In comuná; judedtoria
apreciind, va putea prelungi ter-
menul cu Ind o luná.
Primäria, prin toate mijloa-
cele de publicitate obisnuite In
localitate, va instiinta pe cei in-
teresati de cuprinsul ordonan-
tei judecatoresti.
173. Dupä implinirea terme-
 27 Aprilie 1938
memoriilor depuse, putand mer-
ge la fata locului.
Obiectiunile contra Inscrierilor
In arti funciare provizorii vor
putea fi facute atat in Inscris
la judecätorie sau primärie, cat
§i verbal in fata juclecátorului,
care le va consemna inteun pro-
ces-verbal. Primaria va inainta
judecatoriei reclamatiunile pdr-
tilor cu toate anexele.
Completarea sau indreptarea
datelor cuprinse in cartile fun-
ciare provizorii nu se va pu-
tea dispune decht dupd asculta-
rea phrtilor.
Dupd sävh,r0rea acestor lu-
crtiri se vor intocmi proiectele
de crtrti funciame.
Sectiunea VI-a
Procedura de rect;ficare
174. Proiectele cartilor fun-
ciare, dimpreund cu toate inscri-
surile referitoare, vor fi inain-
tate comisiunii de control de pe
lângd, tribunal, compusä din-
tr'un judecrttor delegat de pH-
mul-presedinte, asistat de doi de-
legati ai Ministerului de Justi-
tie, dintre care unul va fi con-
ducator de carte funciard, iar
celalalt va fi numit dintre per-
soanele ardtate la art. 150.
Comisiunea va examina dacd
s'a procedat legal la intocmi-
rea cartilor funciare si intru cat
va constata lipsuri sau erori, va
proceda la inlaturarea lor, dupd
ascultarea pärtilor interesate.
Dupd, sdvarsirea lucrárilor pri-
vitoare la o comund, comisiu-
nea va instiinta Ministerul Jus-
titiei, care va declara, prin de-
cizie ministemiald publicatil in
Monitorul Oficial si afisatä la
primárie j judecdtorie, pro-
iectele de cdrti funciare drept
cdrtile funciare legale ale co-
munel si va dispune inceperea
proceclurii de rectificare.
c. Hamangiu, vol. XXVI. 39. www.digibuc.ro
609
Primdria va aduce la cunos-
Until locuitorilor clecizia minis-
teriald, prin toate mijloacele de
publicitate obisnuite in comund.
175. Deciziunea ministeriald
va artita teritoriul pentru care
s'a intocmit crirtile funciare, cir-
cumscriptiile judecatoresti, locul
unde &Anne funciare vor putea
fi cercetate de cei interesati
data dela care acestea sunt de-
clarate crirti funciare legale.
Deciziunea va mai face cunos-
cut cd, incepand dela ziva arä-
tatä, drepturile de proprietate,
de ipotecrt sau alte drepturi reale
asupra imobilelor se vor pu-
tea constitui, dobândi, mär-
gini, strämuta sau stinge nu-
mai potrivit dispozitiunilor legii
de fem..
Deciziunea va mai cuprinde:
somatiunea de a face In termen
de trei luni dela data procesu-
lui-verbal, constatând sdvârsirea
publicitiltii in comund, declara-
tiunile aratate in articolul ur-
mator, va indica instanta la
care se vor depune declaratiu-
nile i va ardta cä declairatiu-
nile sau contestatiunile fdcute
dupd trecerea acestui termen, nu
vor fi opozabile tertelor persoane,
care au dobandit eu blind
prin act juridic cu titlu
oneros, clrepturi reale, interne-
indu-se pe cuprinsul noilor cdrti
funciare.
Procesul-verbal constatând sl-
varsrea publicitatii in comund,
va fi de indatá inaintat judecd-
tori ei.
176. Vor fi somate a face cle-
claratiuni:
1. Persoanele care având un
drept castigat, Inainte de ziva
când citrtile funciare au fost de-
clarate legale, ar pretinde o mo-
dificare a inscrierii privitoare la
proprietate, fdrd osebire dacrt
acea modificare ar trebui sd se
610 27 Aprine 1938
faca prin deslipirea, alipirea sau
transcrierea, prin schimbarea ca-
racterizdrii imobilelor sau In alt
mod.
2. Persoanele care, Inainte de
ziva când crirtile funciare au
fost declarate legale, dobdndind
drepturi reale asupra imobilului
altuia, ar cere Inscrierea acestor
drepturi sau modificarea ori ra-
dierea unei inscrieri care, prin
existenta sau rangul ei, fi va-
täml.
Declaratiunile fdcute potrivit
dispozitiunii de mai sus, va
ardta rangul dreptului pretins,
corpul funciar asupra ch.ruia
urmeazd sd se feed Inscrierea,
precum si temeiul juridic pe care
se sprijind dreptul sau rangul
pretins; inscrierile doveditoare
se vor alátura sau se vor ardta
unde sunt depuse.
Declaratiunea de mai sus va
trebui O., fie fdcutd, si In cazul
când dreptul supus declaratiu-
nii se invedereazd din registrul
proprietátii, din registrul de
transcriptiuni sau inscriptiuni,
din registrul foilor dotale sau
de urmärire, ori dintr'o hotd-
fire judecdtoreascá sau dacd
partea a introdus la o instantä
o cerere privitoare la acel drept.
Decizia va trebui sá mentio-
neze expres aceastá din urnad
dispozitiune.
177. Declaratiunea fAcutd, po-
trivit art. 176, va fi notatd, iar
judeatoria va ordona din ofi-
ciu clesbaterea, citând atAt per-
soanele Impotriva cdrora s'a
filcut declaratiunea, cdt i cele
care, potrivit cuprinsului crtrtii
funciare, sunt interesate.
178. Dacd. pártile nu ajung
la un acord, instanta va In-
flruma la proces partea, care,
potrivit dreptului cumin, are
sarcina dovezii, statornicind In
acest scop un termen care se va
www.digibuc.ro
socoti din ziva in care hotárirea
a rämas desdvarsitd.
Terrnenul nu va putea fi mai
mic de 15 zile si nici mai mare
de cloud, luni.
179. Dacd cel inscris in car-
tea funciard a fost Indrumat la.
proces i n'a pornit actiunea ilk
termenul statornicit sau dach
actiunea i-a fost respinsä prin
hotdrire destivârsitd, Inscrierea
se va radia sau modifica, dupa
cum s'a contestat existenta sau
numai rangul dreptului, iar car-
tea funciard va dobandi carac-
ter definitiv, cu privire la clrep-
tul ce a fäcut obiectul litigiului_
Dacá contestatoruI fiind In-
clrumat la proces n'a pornit ac-
t'unea In termenul fixat sau
deed actiunea i-a fost respinsd.
prin hotdrirea desávArsitä, nota-
rea actiunii va fi radiatá iar
cartea funciard va dobAndi ca-
racter definitiv cu privire la
dreptul contestat.
180. Extractele de pe cArtile
funciare, eliberate In cursul pro-
cedurii de rectificare, vor face
ardtare speciald despre Inscrie-
rile care sunt contestate.
181. Crtile de atac Impotriva
hotruirilor judecdtoresti, pronun-
tate In procedura de rectificare,
vor fi cele statoricite In dreptul
comun, afard de cazul prevazut
de art. 178, când hotdrirea se va
da cu drept de recurs la tri-
bunal.
182. Dupd terminarea proce-
durii de rectificare, cartile fun-
ciare ale aceleeasi comune vor
primi numrtrul lor de ordine de-
finitiv si vor alcatui registrul
funciar al comunei, sau In cazul
prevazut de art. 2, registrele fun-
ciare ale satelor.
Paginile fiecdrei cárti funciare
vor fi numerotate si parafate de
judeatorul Insärcinat cu condu-
cerea instantei de carte fun-
ciard.
 27 AprIlie 1938
Dacd, paginile unei cdrti fun-
ciare ar fi neindestuldtoare, ju-
decatorul va putea clispune, fie
adäugirea de noi pagini, fie
deschiderea unei noi cdrti fun-
ciare; el nu va putea dispune
addugirea, dacä proprietarul
cere deschiderea unei noi cArti
f unci are.
In cazul addugirii unei noi
pagini, judecdtorul va face o
noull numerotare, potrivit dis-
pozitiunilor mai susardtate, car-
tificând atât pe pagina addu-
gitA, cat i pe ultima pagind
operatiunea stivArsitä.
In cazul deschiderii unei noi
cArti funciare, nu se vor tran-
scrie decAt inscrierile ce sunt
Inca valabile.
183. Dosarele privitoare la in-
tocmirea tärtilor funciare se vor
phstra in arhiva instantei com-
petente pentru tinerea acestor
cArtt.
CAPITOLUL VIII
Dispozifiuni finale
184. Dispozitiunile procedurii
pentru intocmirea cärtilor fun-
ciare se vor aplica prin asemd-
name si in cazul câncl o carte
funciard urmeazil sä, fie comple-
tatA prin inscrierea unui imobil,
care nu este incd inscris in ni-
cio carte funciard, precum i In
cazul când o carte funciard sau
o parte urmeazá sd, fie reconsti-
tuitd, dacd s'a distrus sau a de-
venit de nefolosit 1).
185. Dacd s'a constatat cd o
carte funciard in intregime sau
o parte insemnatd, a ei este cu
totul obscurd din cauza nume-
1) A se vedea si Instructiile pen-
tru comasarea proprietitii agricole,
din 3 Martie 1938, la pag. 188, a-
cest vol.; precum si D.-lege relativ
la aplicarea, ciírtilor funciare in ju-
detul Dfov, din 10 Mai 1938, in a-
cest vol.
www.digibuc.ro
611
roaselor schimbdri ivite, fie in
cuprinsul imobilelor, fie in per-
soana proprietarilor sau pentru
orice all& cauzA, Ministerul Jus-
titiei in urma naportului instan-
tei funciare si dupd avizul prea-
labil al tribunalului competent,
va putea sA ordone chiar o noud
intocmire a cärtii funciare, apli-
cându-se in acest caz dispozitiu-
nile legii de fatd.
186. Prin hotärire desávAr-
sail se va intelege in cuprinsul
legii de fatd, hotärirea came nu
mai poate fi atacatd nici pe ca-
lea recursului.
187. Pentru intocmirea si ti-
nerea cArtilor funciare se infiin-
teazd, in mdsura nevoilor, pe
lângd judecatoriile din circum-
scriptiunile Curtilar de Apel:
Bucuresti, Chisindu, Constanta,
Craiova, Galati si Iasi, câte o
sectiune de carte funciard, con-
dusd de cdtre un judeciltor, un
conducAtor de carte funciard, un
ajutor al acostuia, precum si din
person alul necesar.
La judectitoriile cu mai multi
judecdtmi, seful judecdtoriei va
desemna la sfArsitul fiecdrui an,
judecAtorul insärcinat cu con-
ducerea instantei de carte fun-
ciard.
188. In comunele unde sunt
mai multe judecätorii, Ministerul
Justitiei va desemna judecAtoria
care va functiona ca instantä de
carte funciard, pentru intreaga
comund.
189. Pentru tinerea la zi a
planurilor cadastrale, se va in-
fiinta un serviciu tehnic de evi-
dentd cadastrald.
Modul de organizare si func-
tionare al acestor servicii se va
fixa printr'un regulament.
190. Consiliul dirtilor fun-
ciaze prevIzut de art. 6 din le-
gea pentru organizarea cadas-
trului funciar si pentru intro-
ducerea cdrtilor funciare va a-
612 27 Aprl le 1938
vea dela promulgarea legii de
fata urrnatoarea compunere: un
consilier al Curtii de Casatie ei
Justitie, ales in sectiunile unite
ale acestei Curti; un rnembru al
Consiliului Legislativ, ales in
sectiunile unite al acestui eon-
siliu; un delegat al Ministerului
de Agrieultura ei Domenii ei trei
delegati ai Ministerului Justi-
tiei.
Ministrul justitiei face parte
de drept din acest consiliu
este preeedintele lui.
191. Sunt scutite de taxa tim-
brului toate actele procedruale
ei inscrisurile folosite de cei in-
teresati la intocmirea j rectifi-
carea cartilor funciare, pana la
ramanerea lor definitiva.
192. Taxele ei amenzile pre-
vazute prin legea de fata vor pu-
tea fi urmárite potrivit legii de
urmarire a veniturilor publice.
193. Ministerul Justitiei va in-
tocmai regulamentele necesare
pentru aplicarea legii de fata.
194. Articolele 2, 3, 5, 35-66
inclusiv ei 69 ale legii 93 din 20
Aprilie 1933, precum ei orice dis-
pozitiuni contrarü legii de fata,
sunt ei raman abrogate, in ma-
sum intrarii In vigoare a pre-
zentei legi.
DECRET-LEGE
relativ la emisiunile radioelectrice
DIN 27 APRILIE 1938 1)
Asupra raportului minietrilor
Nostri secretari de Stat la De-
0 I. D. R. sub Nr. 1.571 din 1938,
dat in baza art. 98 din Constitutie,
s'a publient in Monitorul Oficial,
p. I, Nr. 95 din 27 Aprilie 1938.
A se vedea in legiturk Legea pen-
tru instalarea i folosinta statiunilor
si posturilor radio-eleetriee, din
Iulie 1925, la pag. 1074, vol. XIII--
XIV.
www.digibuc.ro
partamentele Lucrarilor Publice
ei al Comunicatiilor ei de Jus-
titie, cu Nr. 27.793 din 1938;
Avand in vedere avizul Consi-
liului legislativ, sectia III, Nr.
16 din 19 Martie 1938;
Avand in vedere jurnalul Con-
siliului Nostru de Minietri Nr.
681 din 30 Martie 1938;
Pe temeiul art. 98 din Consti-
tutiune,
Am decretat i decretam:
1. Ernisiunile radio-electrice
ale radio-amatorilor sunt per-
mise numai in conditiunile pre-
zentului decret-lege.
2. Orice posesor al unui post
de radio emisiune este obligat
sa aiba o autorizatiune de insta-
lare i folosinta din partea Mi-
nisterului Lucrarilor Publice ei
al Comunicatiilor, data, prin Di-
rectiunea tehnica de lucrari pu-
blice ei comunicatii. Autorizatiu-
nea de instalare ei folosinta, va
fi elaborata de Directiunea Ge-
nerala P. T. T., pe baza avizului
comisiunii prevazuta, de art. 9,
din legea pentru instalarea
folosinta statiunilor i posturi-
lor radio electrice, i inaintata
Ministerului Lucrdrilor Publice
ei al Comunicatiilor.
Votul afirmativ al delegatilor
Marelui Stat-Major ei al Minis-
terului de Interne sunt absolut
necesare pentru admisibilitatea
ceruta.
3. Conditiunile generale teh-
nice ei de exploatare sunt cele
prevazute in regulamentul in-
ternational al radio comunica-
tiilor, in Aranjamentul dela Ha-
ga, precum ei in celelalte aran-
jamente ei Conventiuni la care
Statul Roman va adera in vii-
tor 1).
Ministerul Lucrarilor Publice
8 1) A se vedea i Conventia inter-
nationali a telecomunicatiunilor, din
25 Ianuarie 1938, pag. 46, meat vol.
 27 AprIlie 1938
si al Comunicatiilor, prin Direc-
tiunea tehnicd, de lucrdri pu-
blice si comunicatii si prin Di-
rectiunea Generalà P. T. T., va
controla respectarea acestor con-
ditiuni.
4. Radio-amatorii, posesori de
posturi de emisiune radio-elec-
trice, autorizati potrivit dispozi-
tiunilor prezentului decret-lege,
nu au voie sä fad, niciun fel
de emisiune cu caracter de ra-
dio-difuziune, fnii o aprobare
prealabild, sf In scri a Societätii
Române de Radiodifuziune.
5. Radio-amatorii, posesori a
unor astfel de posturi, trebue sii
aiM certificate de amatori, ob-
tinute pe baza unor examene de
capacitate. Regulamentul aces-
tor examene se va fixa prin o
decizie ministeriald datä de cd-
tre Ministerul Lucrdrilor Publice
§i al Comunicatiilor.
Candidatii vor trebui s fad,
parte din societrad sau cluburi
de radio-emisiune, legal consti-
tuite.
6. Posesorii posturilor de ra-
dio-emisiune vor trebui sä plä-
teased., In folosul Administratiei
P. T. T., taxele ce vor fi Inscrise
In tariful P. T. T.
Plata taxelor cdtre Adminis-
tratia P. T. T., nu scuteste pe
radio-amatori de plata taxelor
cuvenite Române de
Radio-difuziune.
7. Candidatii la examenul de
radio-amatori vor plati o taxä
de examen ce se va fixa prin de-
cizie ministeriald. Taxa va servi
la plata jetoanelor comisiunii e-
xaminatoare.
8. Contravenientilor li se vor
aplica penaladtile prevazute la
art. 17, 18 si 19 din legea pentru
instalarea si folosinta statiuni-
lor si posturilor radio-electrice.
www.digibuc.ro
613
9. Posesorilor de posturi de
emisiune de radio-amator, care
vor permite manipularea insta-
latiunilor lor la persoane ce nu
au certificate de radio-amatori,
li se vor retrage autorizatiile de
instalare si folosintä.
10. Ministrii Nostri secretari
de Stat la Departamentele Lu-
crdrilor Publice si al Comunica-
tiilor si de Justitie, sunt Insär-
cinati cu aducerea la Indeplinire
a prezentului decret.
DECRET-LEGE
pentru autorizarea Regiei Autonome
C. F. R. de a face un schimb de
terenuri
DIN 27 APRILIE 1938 1)
1. Se autorizd Regia Auto-
nomd, C. F. R., de a ceda d-lor:
Vasile I. Lichiardopol, Agatha
Lichiardopol si Jean Georgiade,
proprietarii mosiei Lehliu, jude-
tul Ialomita, o suprafatd, de
11.777,70 mp, teren din zona C.
F. R. de pe linia Bucuresti-Con-
stanta, Intre statiile Crasna
Lehliu, km 67 + 400 72 + 150,
primind In schimb dela numi-
o suprafatd de
tu
14.081,92 mp, taren din mosia
Lehliu, detinut In prezent de
Administratia C. F. R.
2. Ministrii Nostri secretari de
Stat la Departamentele Lucrdri-
lor Publice si al Comunicatiilor
si de Justitie, sunt Insdrcinati
cu aducerea la Indeplinire a dis-
pozitiunilor prezentului decret.
1) I. D. R. aub Nr. 1.573 din 1938,
dat in baza art. 98 din Constitutie,
s'a publicat in Monitoral 0 ficial,
p. I, Nr. 95 din 27 Aprilie 1938.
614 27 Aprilie 1938
DECRET-LE6E
privitor la cedarea unui teren Fundatiei
Universitare Regele Carol I, de cätre
Regis Autonomi C. F. R.
DIN 27 APRILIE 1938 1)
1. Regia Autonorna C. F. R.,
este autorizatd sd cedeze, in
mod gratuit, Fundatiei Univer-
sitare Regele Carol I, un teren
In suprafatd de 47.569,36 mp, si-
tuat in corn. Vddeni, jud. BrAila,
teren ce se and in interiorul
rnoeiei nurnitei Fundatii, ei pe
traseul pdräsit al liniei ferate
Brdila-Galati, km 237 -I- 590
238 -I- 458.
2. Minietrii Nostri secretari de
Stat la Departarnentele Lucrdri-
lor Publice ei al Cornunicatiilor
ei de Justitie, sunt insdrcinati
cu aducerea la indeplinire a pre-
zentului decret.
DECIZIE
relativä la conditiunile de admitere in
coala Pregätitoare de Ofiteri
DIN 27 APRILIE 1938 2)
Locuri vacante
1. Locurile vacante la $coala
Pregatitoare de Ofiteri activi,
pentru toate armele ei serviciile,
sunt urmAtoarele:
Infanteria 300.
Cavaleria 30.
Artileria 110.
Guarzi de artilerie 10.
Geniu 45.
Guarzi de geniu 10.
Ofiteri mecanici 28.
1) I. D. R. sub Nr. 1.574 din 1938,
dat in baza art. 98 din Oonstitutie,
s'a publicat in Monitorul 0 ficial,
p. I, Nr. 95 din 27 Aprilie 1938.
2) Decizia ministerial& Nr. 194
din 1938, s 'a publicat in Manitorul
Ofieial. p. I, Nr. 95 din 27 Aprilie
1938.
www.digibuc.ro
Aeronautica-naviganti 75.
Aeronautica mecanici 15.
Marina-punte 15.
Marina mecanici 5.
Administratie 40.
Jandarmi 35.
Total 718.
Ocuparea locurilor $i studiile
care se cer candidatilor
2. Locurile vor fi ocupate prin
concurs ei fdrá concurs, astfel:
A. Prin concurs
1. Pen tru infanterie, cavalerie
jandarmi
a) Bacalaureatii liceelor mili-
tare ei civile (sectia literard sau
etiintificA);
b) Tinerii cu termen redus a-
flati la ecolile de ofiteri de re-
zervd sau unitAti, indiferent de
armA, care au la bazA bacalau-
reatul literar sau etiintific ei
dacd sunt propuei de eefii erar-
hici (companie, baterie, escadron,
batali on, divizion, ecoala respec-
tivd, regiment).
2. Pentru administratie
Aceleaei studii ca la punctul 1
sau bacalaureatul comercial.
3. Pentru artilerie, geniu, aero-
nautica-naviganti, marina-punte,
guarzi de artilerie $i guarzi de
geniu
a) Bacalaureatii liceelor mill-
tare ei civile, care au la bazd.
bacalaureatul etiintific, iar in
licee au urmat sectia etiintificA;
b) Tinerii cu termen redus a-
flati la ecolile de ofiteri de re-
zervd sau unitdti, indiferent de
armA, care au urmat in licee
sectia etiintificA ei au la bazA
bacalaureatul etiintific, precum
ei decd. sunt propuei de eefii
erarhici (companie, baterie, es-
cadron, batalion, divizion, ecoala
respectiv regiment). .
 27 Aprille 1938
4. Pentru aeronauticel-mecanici
Absolventii $colii tehnice a
aeronauticei dela Medias, care
au terminat scoala cu media 7,
In ultimii 3 ani ai scoalei.
Absolventii scolilor de conduc-
tor! tehnici din tar* recunoscute
de Stat.
Absolventii scolilor de arte
meserii din tard. si straindtate,
recunoscute de Stat.
Ultimele cloud categorii de can-
didati trebue sd, fi terminat cu
succes examenul de diploma si
sd aibd terminat stagiul obliga-
toriu in uzini.
4. Pentru marind-mecanici
Maistrii i submaistrii mili-
tar cl. I si II de marina*, de spe-
cialitatea mecanici, având Irma
la bug, 6 clase de liceu.
Absolventii scoalelor superioare
de arte si meserii din tard si
strdindtate, recunoscute de Stat
(inclusiv acelea ale arsenalelor
armatei aeronauticei), precum si
absolventii scolilor de conductori
tehnici de specialitate mecanici
electricieni, având satisfAcut
serviciul militar.
Ambele aceste categorii vor a-
vea si stagiul obligator in uzine.
5. Pentru of iteri-mecanici (trupe
terestre)
Bacalaureatii liceelor militare
civile care au la bazd, bacalau-
reatul stiintific, iar in licee au
urmat sectia stiintificd.
Absolventii scolilor superioare
de arte i meserii din tart!. si
strainatate, specialitatea meca-
nicA, precum i absolventii sco-
lilor de conductori tehnici din
Ord, recunoscute de Stat, spe-
cialitatea rnecanicd ì electrici-
tate.
Aceastd categorie de candi-
dati trebue sA fi trecut cu suc-
ces examenul de diplomd si sä
www.digibuc.ro
615
aibd stagiul obligator in uzine.
Tinerii cu termen redus, a-
flati in scolile de ofiteri de. re-
zervd sau la unittiti, indiferent
de armd, care au la bazd baca-
laureatul stiintific, sau brevetul
scolilor superioare de arte si me-
serii si stagiul In uzine.
B. 114 concurs
1. Pentru infanterie, cavalerie
$i, administratie
Bacalaureatii, sectia literarg
sau stiintificA, proveniti numai
din liceele militare, ale cdror
medii de absolvire cu dexteritdti
din clasele: V, VI, VII si VIII,
adunate toate la un loc si im-
pArtite la patru, dau media ge-
nerald, cel putin 7,50, iar fd.rd
dexteritAti (numai la obiectele de
studii), cel putin 6,50.
2. Pentru guarzi de artilerie,
guarzi de eniu i ofiteri meca-
nici (trupele terestre)
Bacalaureatii, sectia stiintificA,
proveniti numai din liceele mi-
litare (sectia tiintifica), ale cd-
ror medii de absolvire, cu dexte-
HMO, In clasele V, VI, VII si
VIII, adunate toate la un loc
impartite la patru, dau media
generald cel putin 7,50, iar fdra.
dexteritAti (numai la obiectele
de studii), cel putin 6,50.
Pe lânga conditiunile de mai
sus, se mai cere ca, notele la
matematici si fizico-chimice din
clasele V, VI, VII si VIII, adu-
nate si impArtite la patru, sl
dea media generala de cel pu-
tin 6,50.
3. Pentru artilerie, geniu, aero-
nautica naviganti 0 marina-
punte
Aceleasi conditiuni ca la punc-
tul 2 de mai sus, cu deosebire
ed., media generald a claselor:
V, VI, VII ei VIII, sA fie eel pu-
616 27 Aprille 1938
tin 8, cu dexteritäti i cel putin
7, fdrd dexteritttti, iar media ge-
nerall, la matematici i fizico-
chimice, cel putin 7.
4. Candidatii de mat sus, deed
indeplinesc conditiunile cerute
la examinarea medical& si la
probele de aptitudini fizice, vor
fi asezati de drept, in capul ta-
belului de reusiti.
C. Absolventii liceelor militare
si civile cdzuti la examenul de
bacalaureat in sesiunea Iunie,
nu vor fi admist, sub niciun
motiv la concurs, chiar dacA ar
lua bacalaureatul in sesiunea
de toamnd.
D. Absolventli scolilor normale
si seminariilor, nu vor fi admisi
la concurs.
E. Tinerii cu termen redus, a-
flati la scolile de ofiteri de re-
zervA, nu vor putea cere inscrie-
rea in anul II al scolilor de ofi-
teri activi, ci putd.nd concura la
admiterea in scoala pregdtitoare
de ofiteri, in conditiunile stabi-
lite prin prezenta decizie minis-
teriald.
Conditiuni generale de admitere
3. Pentru a fi admis la con-
curs, fiecare candidat trebue sA
Indeplineascd urmätoarele con-
ditiuni:
1. SA aibl studiile cerute mai
sus.
2. SA fie de nationalitate ro-
man.
3. SA fie sdnAtos si de consti-
tutie robustA.
4. SA aibA o apreciere build la
purtare, din scoala de unde pro-
vine.
5. SA nu fi fost eliminat din
niciunul din liceele sau scolile
militare si civile, indiferent mo-
tivul si durata elimindrii.
6. SA aibd minimum 17 ani
si maximum 22 ani Impliniti
la 1 Septemvrie 1938. ratul General al Cavaleriei (ad:
www.digibuc.ro
. Virsta maximA a tinerilor cu
termen redus, aflati la scolile
ofiteri de rezervd sau la uni-
täti sau care au satisfAcut obli-
gatiunile de serviciu militar, va.
fi de 23 ani lmpliniti la aceeasi
datd.
Vdrsta maximd a candidati-
lor pentru aeronautica-mecanici
va fi de 24 ani, iar pentru ma-
rina-mecanici, 27 ani, la 1 Sep-
temvrie 1938.
Absolventii scolilor de arte si
meserii si absolventii scolilor
de conductori tehnici ce candi-
deazd pentru ofiterl mecanici"
(trupe terestre), pot avea vârsta
maximd de 27 ani la 1 Septem-
vrie 1938.
Nu se acordd dispensd de
vdrstA pentru niciun motiv.
7. Sd nu fie casAtorit i sd nt
aibl niciun angajament de o-
noare de acest fel.
8. Sd. se bucure de o onorabi-
litate ireprosabild, atdt candi-
datul, cdt i pdrintii lui.
Inscrierile la examen
4. Inscrierile la examenul de
admitere vor Incepe la 1 Julie
si se vor termina la 22 Iulie in-
clusiv.
Candidatii, pdrintii sau tuto-
rii lor, vor inainta o cerere tim-
bratd, In care vor ardta arma
pentru care soli citA inscrierea.
Cererile insotite de actele si
taxele ardtate mai jos, se vor
depune zilnic, intre orele 8-13,
astf el:
Pentru infanterie, la Scoala
PregAtitoare de Ofiteri, din str.
Isvor Nr. 137.
Pentru artilerie si guarzi de
artilerie la Inspectoratul Gene-
ral al Artileriei (clttdirea Minis-
terului ApArdrii Nationale, din
Bucuresti, piata Valter MAraci-
neanu).
Pentru cavalerie la Inspecto-
 27 Aprille 1938
direa M. A. N., din Bucuresti,
piata Valter Märdcineanu).
Pentru geniu si guarzi la In-
spectoratul General al Geniului
(clddirea M. A. N. din Bucuresti,
piata Valter Mdrâcineanu).
Pentru aviatie (naviganti si
mecanici), la $coala Ofiteri de
Aviatie Regele Carol II", Co-
troceni.
Pentru marind (punte si me-
canici), la $coala Nava Id din
Contanta.
Pentru ofiterii mecanici (pen-
tru trupele terestre), la Inspec-
toratul general tehnic (str. Ge-
neral Budisteanu Nr. 16, Bucu-
rest°.
Pentru aclministratia la $coala
ofiteri de administratie
rea Manutantei Centrale din Bu-
curesti, calea Plevnei).
Pentru jandarmi la $coala o-
fiteri de jandarmi, din Bucu-
resti, soseaua $tefan cel Mare
Nr. 51.
Orice cerere primad dupd,
data de 22 Iu lie 1938, nu va fi
luatá in considerare.
Actele necesare la inscriere
5. Actele necesare pentru in-
scrierea la examen sunt urmá-
toarele:
1. Extractul de nastere.
2. Actul de nationalitate. (Md.
lit. A).
Fii ofiterilor activi sunt scu-
titi de acest act.
3. Actul de pozitia i onora-
bilitatea párintilor, purtând data
recentá a anului acesta. (Md.
lit. B).
Pentru ofiterii in neactivitate
de serviciu se cere actul (Md.
lit. B. 1).
Pentru ofiterii activi nu se
cere acest act.
Certificate le dela punctele 2 si
3 de mai sus se vor intocmi
chiar dacd tatäl candidatului hici.
este mort; in acest caz, datele Absolventii $coalei superioare
www.digibuc.ro
617
relative la nationalitatea si ono-
rabilitatea pdrintilor se vor lì
mfta la timpul cât fatal a fost
in vieatd.
Pentru candidatii, fii de ofi,
teri activi, al en-or tatá a murit
in activitate de serviciu, se cere
o copie de pe registrul matricot
al ofiterilor, din care sa se con-
state el inteadevdr tatal can-.
didatului a fost ofiter activ la.
data mortii.
Pentru copiii adoptati se va.
depune atât certificatul de na-
tionalitate al tatillui adevärat,,
indiferent dacd trdieste sau nu,
deoarece adoptiunea nu schimbá
nationalitatea, cat si certifica,
tul de nationalitate al tatglui
adoptiv.
Nu se admit certificate de na,
tionalitate i onorabilitate pc-
numele tutorelui, chiar daclt a-
cesta ar fi infiat pe candidat.
Certificatul de onorabilitate se
va referi atât la pärintele legi-.
tim, cat si la cel adoptiv.
4. Angajamentul candidatului,
(Md. lit. C.).
5. Consimtimântul pärintelut
sau tutorelui, prin care candi,
datii minori sunt autorizati a.
Imbrätia cariera militará. (Md.,
lit. D.).
6. Certificatul de build pur,
tare si reputatiune ale candida,
tului in liceu. (Md. lit. E.).
Pentru candidatii care au tre-.
cut prin mai multe scoli, se va.
ardta buna purtare si reputa
tiune in toate acele scoli, precurnt
si motivul trecerii dintr'o scoalA
in alta.
Candidatii care provin din
ceele militare sau scolile teh-
nice militare, precum i tinerit
cu termen redus sau cei tare au
urmat instructia premilitard
vor prezenta in plus nota de.
propunere (avizul) sefilor erar-
 618 27 Apri lie 1938
de arte si meserii, precum si ai
$coalei de conductori tehnici,
candidati pentru mecanici, vor
prezenta In plus certificatul de
bund urtare In armatd.
Liceele militare nu vor pro-
pune elevii cu datorii neachitate,
care, In conformitate cu art. 33
§i 35 din regulamentul liceelor
militare, trebuesc eliminati din
licee; absolventii $coalei tehnice
aeronauticei, vor prezenta o
adeverintd semnatd de casierul
scoalei, prin care sd arate cd nu
mai au nicio datorie neachitatd.
7. Declaratia pdrintelui sau
tutorelui, din care sti rezulte cd
renuntil la despdgubiri In caz
de accident sau Indepdrtare a
candidatului din scoald pentru
Motive de sändtate. (Md. lit. F).
8. Candidatii pentru aeronau-
tied vor mai prezenta si consim-
timantul párintelui sau tutorelui
(pentru candidatii minori), prin
care sunt autorizati a face parte
din personalul navigant al ae-
ronauticei. (Md. lit. G.).
9. Doud fotografii recente ale
candidatului, certificate de liceu
sau scoald, respectiv seful de
corp.
10. Declaratia pärintelui (tu-
torelui) pentru candidatii mi-
nori, declaratia candidatului da-
cd, este major, din care sd se
constate cd cel care candideazd
nu este cilsiltorit sau logodit si
nici nu a luat vreun angaja-
ment In acest fel.
Aceste declaratii vor fi certi-
ficate de ofiterul stdrii civile
din comuna ultimului domiciliu
al candidatului.
Candidatii, pentru care s'ar
dovedi mai tdrziu cd declaratiile
au fost nesincere, vor fi elimi-
. nati din scoall.
11. Certificatul de studiile can-
didatilor (diploma de bacalau-
reat etc.).
Candidatii care vor reusi la
www.digibuc.ro
examenul de bacalaureat din
sesiunea Iunie 1938, insd cdrora
nu li s'a cliberat diploma p'and
la data inscrierii la concurs,
vor prezenta un certifi cat elibe-
rat de Ministerul Educatiunii
Nationale (Inspectoratul regiu-
nii scolare unde au depus exa-
menul), din care sd se constate
rezultatul examenului, precum
si motivele pentru care nu li
s'a eliberat diploma.
Acesti candidati in caz cd reu-
sesc si sunt admisi In $coala
Pregrititoare de Ofiteri, sunt o-
bligati a prezenta diploma la
prezentare, fdrd de care nu vor
fi primiti In scoald.
Candidatii pentru intrare In
scoald färd concurs vor pre-
zenta, In plus, un duplicat de
pe foaia matricold, din care sd
se constate cd Indeplinesc con-
ditiunile de medii pentru admi-
terea fArd concurs.
Certificatele Md. lit. A.G., se
vor Intocmi conform modelelor
anexate la prezenta decizie mi-
nisteriald, iar autentificarea,
pentru acelea unde se prevede
aceasta, se va face de catre in-
stantele judecátoresti legale (tri-
bunal sau judeatorie de ocol).
Cererile de Inscriere, Insotite
de toate actele necesare pentru
admiterea la concurs, se vor de-
pune la registratura autoritätii
respective, care va elibera do-
vadd de primire, sau se va tri-
mete recomandat la adresele
mentionate mai sus.
Actele candidatilor proveniti
din liceele militare sau scolile
tehnice militare si a tinerilor t. r.
aflati la fj coli sau unitdti pot fi
inaintate prin autoritatea respec-
tivd, care este datoare a le da
curs inainte de termenul fixat
pentru Inscriere.
Odatá cu actele, candidatii vor
depune personal sau prin man-
dat postal taxele ardtate mai jos,
 27 Aprille 1938
färd de care ei nu vor fi inscrisi
la concurs.
Taxe f colare
6. Odatá cu cererea de inscriere
la concurs, candidatii vor achita,
la adresele indicate mai sus, fie
personal sub luare de dovadd,
fie prin mandat postal, urmätoa-
rele taxe:
1. Taxa pentru acoperirea chel-
tuielilor de examen, 300 lei.
2. Taxa de instalatie si cdrti,
9.000 lei.
Aceasta taxd se va pldti ast-
f el:
Prima rata, 3.000 lei, odatd cu
inscrierea candidatului.
A doua ratd, 3.000 lei, la inci
putul anului II de studii.
A treia rata, 3.000 lei, la h
ceputul anului HI de studii.
Neplata la timp a acestor taxe,
astfel esalonate, va atrage dupd
sine eliminarea elevului din
scoald.
3. Taxa de cal, 15.000 lei.
Aceastá taxd se va pldti nu-
mai de candidatii pentru cava-
lerie.
4. Candidatii pentru jandar-
merie, admisi in scoald, care
sunt obligati a urma cursurile
universitare ale Facultátii de
Drept, isi vor procura personal
cursurile.
Acei care nu si le vor procura
vor fi eliminati din scoald.
Reduceri §i scutiri de taxe
7. 1. Taxa de instalare si cárti,
prevázutrt la articolul precedent,
se reduce astfel:
a) La jumiltate pentru urmd-
toarele categorii de candidati:
Fii de ofiteri si subofiteri ac-
tivi.
Fii de ofiteri si subofiteri in
rezervä sau retragere, proveniti
din activitate.
Orfanii de tatd, fli de ofiteri
sau subofiteri, fosti in activitate.
www.digibuc.ro
619
Fii de functionari civili activi
sau pensionari, care au servit
in mod onorabil cel putin 15 ani
neintrerupti in armatd;
b) La 1/4 pentru maestrii si
submaestrii din Marina Regald
admisi in scoald.
2. Sunt scutiti de plata taxei
de instalare si cdrti:
a) Fiii celor decorati cu Ordi-
nul Mihai Viteazul, Virtutea Mi-
lliard, de Rdzboiu, Virtutea Aero-
nauticd de Rdzboiu, Steaua si
Coroana României, cu spade si
panglicd de Virtutea Milliard,
in gradul de cavaler, ofiter sau
comandor, precum si fiii celor
medaliati cu Brubdtie si Cre-
dintd, cu spade, cl. I, II i III-a.
Aceste scutiri se acordd astfel:
Pentru primul an al Scolii
pregdtitoare de ofiteri, numai a-
celora care vor intra in scoald
cu media cel putin 8 (inclusiv
cei Wá concurs, pentru care me-
dia va fi calculatá pe ultimele 4
clase de liceu, cu dexteritáti si
frtrá bacalaureat).
Pentru anii urmAtori, celor
care au obtinut media cel putin
8 in anul precedent;
b) Orfanii de rdzboiu si copiii
invalizilor de rdzboiu, indiferent
de media ce vor obtine la studii.
3. Pentru a se acorda reduce-
rile si scutirile prevAzute mai
sus, candidatii vor depune, odatá
cu cererea de inscriere la con-
curs, urmátoarele acte in plus:
Un certificat dela unitatea sau
serviciul cdruia apartine ofite-
rul, subofiterul sau functionarul
din serviciul armatei, pentru
candidatii care sunt fii de ofi-
teri, subofiteri sau functionari
civili in activitate.
Un certificat dela autoritatea
de unde se primeste pensia pen-
tru fiii ofiterilor, subofiterilor si
functionarilor civili din armatd,
in rezervá sau retragere, prove-
niti din activitate.
620 27 Apri lie 1938
Un certificat dela autoritatea
din care a fricut parte tatäl can-
didatului, sau dela comenduirea
pietei unde domiciliazd candida-
tul, pentru orfanii de tatd, fiii
de ofiteri si subofiteri, fosti In
activitate de serviciu.
Un certificat eliberat de I. O.
V. (centrala) pentru orfanii de
rdzboiu si fiii invalizilor de ill-
Copie legalizatd de pe breve-
tele celor decorati sau medaliati,
pentru fiii acelora cdrora li se
acordd scutire de taxd, In con-
ditiunile ardtate mai sus.
4. Nu se vor admite la con-
curs, sub niciun motiv, candi
clatii care invoacd reduceri sat
scutiri de taxd, fard a depum
actul, care sd motiveze reduce
rea sau scutirea solicitath.
Elevii care piirdsesc scoala
pentru alte motive deck inapti-
tudinea fizicd perfect recunos-
cutd, sunt obligati sd despdgu-
beascd Statul de cheltuielile fd-
cute cu ei In timpul scoalei.
Pentru fiecare an de studiu,
aceastli despdgubire se va cal-
cula de organele in drept.
Numirea comisiilor de exa-
minare cercetarea acte bor
8. Comisiile de examinare pen-
tru adrnitere In coald se vor
numi prin decizie ministeriald,
dui:A propunerile inspectoratelor
generale de arme, Comandamen-
tul fortelor aeriene, Comanda-
mentul Marinei Regale si avizul
Marelui Stat Major.
Secretarii comisiunilor de exa,
minare, precum si dactilografii
necesari, vor fi prezenti in ziva
de 1 Iu lie, la autoritätile indicate
pentru inscriere, unde sd pri-
meascd actele si sd Inscrie pe
candidati.
Actele vor fi cercetate de catre
comisiunile de examinare ale ar-
www.digibuc.ro
melor respective, care vor afisa
numele candidatilor respinsi, cu
cel pulin 2 zile inainte de ince-
perea concursului.
Contestatiile eventuale vor ff
supuse comisiunilor de exam:-
nare, cae vor decide In comple-
tul lor.
Actele si taxele scolare ale
candidatilor respinsi, vor fi ime-
diet restituite celor In cauzd, a-
fare'', de taxa pentru acoperirea.
cheltuielilor de, examinare, care
este nerambursabild.
Locul si data inceperii concur-
sului de admitere
9. Concursul de admitere va.
incepe in ziva de 1 August 1938,
ora 8 dimineata, când toti can-
didatii, cu si fiird concurs, vor
trebui sil fie prezenti:
Pentru infanterie, artilerie,
guarzi de artilerie i ofiteri me-
canici (trupe terestre), la $coala
PregAtitoare de Ofiteri, Bucu-
resti, str. Izvor Nr. 137.
Pentru cavalerie, la cazarma
Regimentului 4 Rosiori din Bu-
curesti (Cotroceni).
Pentru geniu si guarzi de ge-
niu, la $coala Ofiteri de Geniu
din Bucuresti, (Cotroceni).
Pentru administratie, la Scoala
Ofiteri de Administratie din Bu-
curesti, (Manutanta Centre 16. a
Armatei din calea Plevnei).
Pentru jandarmi, la $coala ()-
Merl de Jandarmi din Bucuresti,
soseaua Stefan-cel-Mare Nr. 5L
Pentru aviatie (naviganti sf
mecanici), la Scoala de Aviatie
din Bucuresti, (Cotroceni).
Pentru marind (punte si me-
canici), la $coala Naval& din
Constanta.
Examinarea medicald
10. Examinarea medicaid se
va face de catre medicii corni-
siunii de examinare.
 27 Aprilie 1938
In conformitate cu art. 173 din
instructiunie asupra aptitudine-
lor fizice, pentru serviciul mili-
tar, publicate ca anexA la legea
si regulamentul legii asupra re-
crutdrii armatei, se vor cere In-
tocmai conditiunile prevazute In
acele instructiuni, la care se a-
daugh, ca motive de respingere:
Surditatea, chiar usoara sau
unilateralä, blefaritele ciliare
cronice sau pronuntate, conjuc-
tivita granuloas& chiar inci-
pientd, dacriocistitele si spiford,
nistagmul, strabismul, turtirea
sau scutundarea nasului, devia-
tiunile pronuntate ale sectului
nasal, buza de epure simplä, ne-
operath, gângAvirea, adenitele
cervicale si submaxilare cro-
nice, distructiunile si aderentele
eicatriciale ale välului palatin,
bronsita cronica, pleurita uscatä,
herniile neoperate, diformatiu-
mile toracelui, deviatiunile co-
loanei vertebrale, varicele mem-
.brelor, criptiorhidia, monorhi-
dia, orice mutilatiune sau rea
conformatiune a degetelor mâi-
nilor si picioarelor, manifesta-
tiuni venero-sifilitice.
Vederea trebue sä fie dui:A
prevederile pentru serviciul ac-
tiv, adicA normal& sau corecti-
hint prin ochelari; pentru avia-
tie si marinA fdrd corectie si fAra
daltonism.
Talia minim& trebue sA fie de
1,63 m, iar perimetrul toracic co-
respunzator taliei.
Vizita medicala pentru candi,-
clatii la sectia naviganti de avia-
tie are un caracter special si de
aceea medicii specialisti ai aero-
nauticii ajutati de aparatura
centrului medical aeronautic Pi-
pera, vor elimina pe toti acei
care ar prezenta vreo insuti-
cientà fizicd care i-ar face im-
proprii serviciului de personal
navigant; pentru aviatie, vizita gime cu avânt.
www.digibuc.ro
621
medical& se face In vederea pilo-
tajului.
Candidatii pentru care comi-
siunea medical& are nevoie de
specialisti sau de aparate spe-
ciale, vor fi examinati la Spita-
lul Militar, In prezenta medici-
lor comisiunilor; medicii specia-
listi vor da numai avizul, corn-
siunea medical& de admitere
fiind singura in mäsurd de a
hotarl admiterea sau respinge-
rea candidatului.
In conformitate cu art. 14 din
regulamentul scoalelor militare,
medicii comisiunilor de exami-
nare hotärdsc In mod irevocabil
dac& candidatul este apt sau nu,
iar hotarirea lor nu poate fi
schimbatä de nicio autoritate, ci
f iind singuri r6spunz&tori, prin
memoriul calificativ, de o bun&
alegere.
Rezultatul general al exame-
nului medical va fi consemnat
inteun proces-verbal semnat de
toti membrii comisiunilor de
examinare.
Candidatii respinsi la vizita
medical& nu se mai pot prezenta
la niciun examen, oricare ar fi
scoala; ei Isi vor putea ridica
actele si taxele scolare.
Examenul de aptitudini fizice
11. Candidatii admisi In urma
vizitei medicale, inclusiv cei ce
vor fi primiti far& concurs, vor
trece urmAtoarele probe de ap-
titudini fizice, dupti barenul ail-
tat In dreptul fiecdruia (condi-
tiuni de Indeplinit pentru fie-
care din ele).
1. Proba de alergare de vitesä:
100 metri alergare vitesà, In
cel mult 15 secunde.
2. Proba de alergare de rezis-
tentA:
1.000 metri alergare de rezis-
tent& In cel mult 5 minute.
3. Proba de sariturá In lun-
 622 27 Apr Me 1938
Saritura in lungime cu avant
cel putin 1 metru.
5. Proba de aruncarea grena-
dei:
Aruncarea grenadei liber cel
putin 25 metri.
Pentru trecerea acestor probe,
comisiunile de examinare se vor
completa cu 1-2 profesori dela
Institutul Militar de Educatie
Fizica.
Probele de aptitudini fizice vor
fi trecute In fate tuturor mem-
briIor comisiunilor de exami-
nare.
Fiecare din probele de mai sus
va fi cotata in puncte, conform
tabelei de punctaj anexata la
pezenta decizie ministeriala.
Candidatii trebue sa ia toate
cele 5 probe si sa intruneasca cel
putin 1.000 puncte la toate eel 5
probe adunate.
Cei care nu vor indeplini con-
ditiunile de mai sus Isi vor pu-
tea riclica actele si taxele sco-
lare.
Probele si cunostintele de
examinare
12. Candiclatii reusiti la exa-
menul de aptitudini fizice, vor
trece urmatoarele probe scrise si
orale, prevazute de art. 16 din
regulamentul scolilor militare:
A. Probele serise
1. Pentru infanterie, cavalerie
0. jandarmi
a) 0 proba scrisa In limba ro-
mana din istoria, literature si
geografia tárii, din care sa se
constate culture generala a can-
clidatului.
Durata 3 ore;
b) 0 proba scrisa la matema-
tici si fizico-chimice.
Durata 3 ore;
c) 0 proba scrisa la desen.
Durata 2 ore.
www.digibuc.ro
2. Pentru artilerie, guarzi de
artilerie, geniu, guarzi de geniu,
aviatie naviganti, marina-punte
a) 0 proba scrisa In limba ro-
mama, din istoria, literatura si
geografia tarii, din care sa se
constate cultura generala a can-
didatului.
Durata 3 ore;
b) 0 proba scrisa constâncl
din exercitii aplicative din arit-
meticá si geometrie (plana, in
spatiu si analitica).
Durata 4 ore;
c) 0 proba scrisa constând din
exercitii aplicative de algebra,
trigonometrie si mecanica.
Durata 4 ore;
d) 0 proba scrisa din fizica si
chimie.
Durata 3 ore;
e) 0 proba scrisä din desen de
toate genurile.
Durata 2 ore.
3. Pentru aviatie-mecanici,
marina-mecanici fi ofiteri me-
canici (trupe terestre)
a) 0 proM scrisä In limba ro-
mitra din istoria, literature si
geografia tarii, din care sa se
constate culture generala a can-
didatului.
Durata 3 ore;
b) 0 proba scrisa din algebra.
Durata 2 ore;
c) 0 proba scrisa din trigono-
metrie plana si geometrie plana.
Durata 3 ore;
d) 0 proba scrisa din chimie,
fizica si electrotehnicä.
Durata 3 ore;
e) 0 proba scrisa de tehnoIo-
gie.
Durata 2 ore;
f) 0 proba. scrisa, de desen teh-
nic.
Durata 3 ore.
Absolventii $colilor de Arte si
Meserii, precurn si ai $colilor de
Conductori tehniei vor mai de-
 27 Apri lie 1938
pune o proba scrisd asupra unei
probleme de masini.
4. Pentru administratie
a) 0 proM scrisa in limba ro-
mama, din istoria, literatura si
geografia Ora (fizicd si econo-
mica), din care sa se constate
cultura generala a candidatului.
Durata 3 ore;
b) 0 proba scrisa din mate-
matici (in special aritmetica co-
merciala), fizicia si chimie, (in
special chimia organicd.), dupa
programele analitice ale scolii
superioare de comert.
Durata 3 ore;
c) 0 proba de desen de toate
genurile si scriitura.
Durata 2 ore.
Subiectele ce se va da candi-
datilor pot fi separate sau com-
binate din materiile prevazute
la fiecare din probele de mai
sus.
Subiectele vor fi alese din pro-
gramele analitice pentru invä-
tamântul secundar (ultimele 3
clase de liceu).
Probe le scrise sunt eliminato-
rii.
Cercetarea si cotarea probelor
se va face dupa cum se aratd
la articolul urmator.
fnainte de a Incepe lucrarea
scrisd, fiecare candidat va primi
o coald de hârtie stampilata si
un plic format mic, in care se
va afla o carte de vizitä in alb
si o hârtie albastra formatul
cdrtii de vizitä.
Fiecare candidat Isi va scrie
citet numele Intreg pe cartea de
vizita, pe care o va introduce in
plic, având insä grija de a-i a-
coperi numele cu hârtia albas-
tra mai inainte de a lipi plicul,
astfel ca sä nu poata fi citit
prin coperta plicului.
Ofiterul insarcinat cu supra-
vegherea lucrarilor va trece pe
www.digibuc.ro
623
la fiecare candidat si va stam-
pila plicurile.
Candidatul, indatä ce termind
lucrarea, o va preda ofiterului
supraveghetor, impreuna cu pli-
cul continând cartea de vizitä,
Ma a semna lucrarea sau a-i
face vreun semn de recunoas-
tere.
Ofiterul supraveghetor, mem-
brul al comisiunii de exami-
nare, va pune lucrarea si plicul
cu cartea de Azaá inteun alt
plic mare, pe care-I va lipi,
stampila, semna si preda comi-
siunii.
Nerespectarea dispozitiunilor
de mai sus, menite ca sa pas-
treze secretul lucrarii, va atrage
dui:4 sine eliminarea imediatá
din examen a candidatului.
Hotarirea de eliminare se va
lua de comisiune in comple-
tul ei.
Rezultatul probelor scrise se
va consemna inteun proces-ver-
bal, semnat de intreaga comi-
siune, arätându-se pentru fie-
care candidat, notele obtinute la
fiecare din probele scrise, fárá
a se calcula media.
Candidatii care vor obtine o
nota mai mica de 5, la una din
probele scrise nu vor fi admisi
la proba orala.
B. Proba oralii.
Candidatii reusiti la probele
scrise vor fi examinati asupra
obiectelor prevazute la probele
scrise, afará de desen, in fa%
tuturor membrilor din comisi-
une.
Cercetarea e cotarea probelor
13. 1. Toate probele vor fi co-
tate cu note dela 1 la 10 de ca-
tre comisiune In completul ei.
2. Fiecare membru din corni-
siune va da o nota.
Se aduna notele, se Impart pe
numarul membrilor, iar media
'624 27 Apri lie 1938
obtinutá constitue nota probei
scrisA sau ora15,.
3. Nota probelor scrise se In-
aerie pe lucrArile candidatilor
sub semnAtura presedintelui co-
misiunii pe mAsurA ce ele sunt
cercetate si cotate, dupa care se
trece In catalog.
4. Niciun plic cu carte de vi-
zitA nu va fi desfAcut mai Ina-
inte de a se scrie nota pe lucra-
tea corespunzAtoare plicului cu
cartea de vizitg.
5. Fiecare membru din comi-
siune va avea un catalog, In
care va Inscrie notele obtinute
de candidati la luceirile scrim,
pentru a fi orientat la proba
oralA.
6. LuerArile candidatilor se
vor pAstra la Scoala respectivA
6 luni duph, terminarea exame-
huhri, apoi se vor distruge prin
Incheiere de proces-verbal.
Rezultatul examenului
14. 1. Media generalA se va
calcula din notele obtinute la
toate probele scrise si orale.
2. Media minimA de admitere
'va fi de 6 si la nicio probl mai
-rate& de 5.
3. La medie egalA au precä
dere urmAtorii candidati, In or-
dinea de preferintl de mai jos:
orfanii de räzboiu,
fiii invalizilor de räzboiu,
elevii Iiceelor militare,
elevii scoalelor de ofiteri de
rezervä,
fiii militarilor activi sau
pensionari.
4. Rezultatul general al con
cursului va fi consernnat Intr'un
proces-verbal, Insotit de urmä-
toarele tabele:
a) Un tabel de candidatii. ad-
misi In scoalA,'In care se va
arAta:
candidatii admisi MIA con
curs, specifichndu-se aceasta In
dreptul fiecAruia, precum si me-
www.digibuc.ro
diile care le dau dreptul de a
intra fttrA concurs;
candidatii reusiti si adralst
prin concurs In ordinea clasifi-
catiei si numai In limita locu
rilor vacante; In dreptul fiech .
rui candidat se va arAta media
examenului, iar la cei cu medii
egale, categoria de preferintA
din care fac parte.
Tabelul de mai sus va fi init.
diat publicat, punAndu-se In ve-
dere candidatilor sh. se prezinte
la $coala PregAtitoare de Ofi
teri, joi, 1 Septemvrie 1938, ora
8, chnd Incep cursurile.
Acei ce nu se vor prezenta Itt
termen de 8 zile, adich, pAnA In
ziva de 8 Septemvrie 1938, ora 8,
nu vor mai fi primiti In scoprA;
locul lor va fi ocupat de urmg
torii la clasificatie, reusiti, InsA
neadmisi din lipsA de locuri,
care vor fi imediat chemati la
$coala PregAtitoare de Ofiteri,
urmAnd ca decizia ministerialä
de admitere sh. se Intocmeascji
ulterior, dui:4 propunerea seolii;
b) Un tabel de candidatii reu-
siti la concurs, care nu pot fi
admisi In scoall din lipsA de lo-
curi;
c) Un tabel de candidatii res
pinsi la acte;
d) Un tabel de candidatii res-
pinsi In urma examenului me-
dical;
e) Un tabel de candidatii ch-
zuti la examenul de aptitudini
fizice;
f) Un tabel de candidatii di-
zuti la proba scrisA, preum st
cei eliminati pentru nerespecta-
rea dispozitiunilor relative la.
pästrarea secretului lucrärilor
scrise;
g) Un tabel de candidatii cA-
zuti la proba oralA.
Rezultatul general al con-
cursului de admitere se va pri
mi la Marele Stat-Major pang.
la 24.VIII.1938.
 27 Apri 11e 1938 625

Dispozitiuni diverse menului, vor fi suportate tot din

15. 1. In conformitate cu art. fondul taxelor de examinare;
'15 din Regulamentul Scoalelor c) Atat indemnitatile de mai
Militare, se face cunoscut ca sus, cat si cheltuielile de mate-
examenul se dà pe vacantele fie- riale se vor plati numai In li-
carei arme, in care scop candi mite sumelor incasate din taxele
clatii vor ardta precis arma pen- pentru acoperirea cheltuielilor
tru care candideaza si in care de examinare, fdra a se ataca
sunt obligati a iesi ofiteri. alte fonduri.
In urind, orice solicitare pen- Organele de txecutie
tru schimbare de arma este cu
totul oprita, afara de cazurile 16. Mare le Stat-Major, Inspec-
constatate In timpul anului la toratele generale de arme, Co-
.Scoala pregdtitoare de ofiteri mandamentul fortelor aeriene
Bucuresti. Aceasta le va trece si Comandamentul Marinei Re-
Twin consiliul profesoral al a- gale, vor aduce la indeplinire
cestei scoli, la finele anului sco- prezenta decizie ministeriala.
lar, când vor fi solutionate dupa TABELA DE PUNCTAj
cum prevdd directivele M. St.
Major. Proba Nr. z
2. Candiclatii proveniti dela li- 400 m. vitezd
ceele militare, cazuti la examen,
sunt liberi a Imbriltisa mice ea- 11 sec. 843 puncte.
riera. 11 " 1 --10 ... 824 "
3. In conformitate cu D. M. 11 " 2--10 ... 804
Nr. 578 din 16 August 1935, co- 11 " 3 --10 ... 785 ,
municata de Directia intenden- 11 " 4--10 ... 765 "
tii cu Nr. 13.058 din 1935, se face 11 " 5--10 ... 744
cunoscut urmatoarele dispozi- 11 " 6 --10 ... 724 "
tiuni relative la normele de In- 11 , 8--10 ... 685 "
trebuintarea fondului ce va re- 11 " 9 --10 ... 666 "
zulta din taxele pentru acope- 12 sec 646 puncte.
rirea cheltuielilor de examinare: 12 1-10 . 627
a) Indemnitätile la care au 12 2-10 607
cireptul ofiterii, ce compun co- 12 3-10 588
misiunile de examinare, sunt 12 4-10 568
urmatoarele: 12 5-10 549
Genera li, 370 lei pe zi. 12 6-10 529
Ofiteri superiori i profesori 12 7-10 510
civili, 300 lei pe zi. 12 8-10 490
Ofiteri inferiori, 200 lei pe zi. 12 9-10 471
Plata acestor indemnitati se 13 sec 451 puncte.
-va face pe baza de state nomi- 13 " .... 1--10 ... 432
nale, certificate de presedintii 13 .... 2-10 412
comisiunilor de examinare; 13 3-10 ... 393
b) Toate celelalte cheltuieli, 13 4-10 373
inecesare pentru cumpararea ar- 13 5-10 354
ticolele de librärire si de harti, 13 6-10 ... 334
ce se vor intrebuinta la lucrá- 13 7-10 315
rile scrise, la examenul oral si 13 8-10 295
la Intocmirea rezultatului exa- 13 9-10 276
Ç. vol. XXVI. 40.
www.digibuc.ro
626 28 Apr Ilk 1938

14 sec. 256 inuacte. 4m. 75 cm. 394 puncte..

14 " .... 1--10 ... 237 11 4 70 " 383
14 " .... 2--10 ... 217 " 4 65 373
91

If
14 " .... 3 --10 ... 198 " 4 60
11

" 363
14 " .... 4--10 ... 178 " 4 55 " 353
PP

14 " .... 5--10 ... 159 ff 4 50 " 343

14 " .... 6--10 ... 139 , 4 40 ,, 323
1,

14 " 7--10 ... 120 " 4 30 304 2,

14 " 8--10 110 " 4 20 285
15 " 100 4 10 260
Proba /in a 4 248 ll
3 95 . 238
1.890 m. rezistenfd 3 80 211
4 min 484 puncte. 3 75 202 1>
4 ff sec. 433 3 70 " 194 11.

4 " ... 10 " 387 19 3 65 185 11

4 " ... 15 " ... 344 /1 3 60 176 If
4 ... 20 ... 305 3 55 167
4 ... 25 269 3 50 ,, 159
4 " ... 30 " ... 235
Proba Nr. 4
" ... 35 " ... 204 19

4 " ... 40 " ... 175 Sttritura in fneilfime cu avdnt

4 " ... 41 " 170
4 " ... 42 " ... 164 1 m. 40 cm. 563 puncte.
4 " ... 43 " ... 159 11
1 39 553
4 " ... 45 " ... 148 1 38 542 4
4 " ... 50 " ... 123 1 37 532
4 " ... 51 " ... 118
4 " ... 52 " ... 113 DECRET-LE6E
4 " ... 53 " ... 108 11

4 54 " ... 104 pentru fixarea veniturilor i cheltuielilor

4 ... 99 Eforiei Spitalelor Civile jun Bucurevti,
55 19

5 75 11
a Casei de Pensiuni, tit si a Regiel
Publice Comerciale a Eforiei pe
Proba Nr. 3 exercitiul 1938 1939
Sdritura fa lungime cu avdnt DIN 28 APRILIE 1938 o
5 m. 50 cm. 556 puncte. 1. Bugetul Eforiei Spitalelor
5" 45 " 545 " Civile din Bucure3ti 3i al Casei
5" 40 , 534 " de Pensiuni 3i Regiei Publice
5 35 ff 522 " Comerciale al Eforiei, se fixeaz6.
5" 30 " 511 " pe exercitiul 1938/939, atat la ve-
5" 25 " 500 " nituri, cat 3i la cheltuieli, la
5 20 " 489 " suma total a. de lei 480.036.189,80.
5" 15 " 478 " Veniturile i cheltuielile pe
5" 10 " 467 " exercitiul 1938/39, sunt cele pre-
5 11 5 91
457 " vazute in tabelele anexate care
5 446 "
4" 95 " 435 0 1) I. D. R. sub Nr. 1.635 din 1938,
4" 90 " 425 " dat In baza art. 98 din Constitutie,
4" 85 " 414 " s'a publicat In Monitoria 0 ficial,
4" 80 " 404 " p. I, Nr. 96 din 28 Aprilie 1938.
www.digibuc.ro
 29 Aprille 1938
fac parte integrantd din prezen-
tul decret, dupa cum urmeazd:
A. Eforia Spitalelor Civile din
Bucuresti, lei 404.756.347,80.
B. Casa de Pensiuni a Eforiei
lei 7.770.913.
C. Regia Pub licit Comerciald
a Eforiei 67.508.929 lei.
Total general lei 480.036.189,80.
2. Presedintele Consiliului
Nostru de Ministri si ministrii
Nostrii secretari de Stat la De-
partamentele Finantelor, Mun-
cii, Sdnätätii si Ocrotirilor So-
ciale 5,s1 al Justitiei, sunt Insdrci-
nati cu executarea acestui de-
cret-lege.
DECRET-LE6E
pentru modificarea art. 14, 17 i 29
din Legea de organizare a Ministerului
Afacerilor Striine
(p. Ambasade)
DIN 29 APRILIE 1938 1)
Asupra raportului presedinte-
lui Consiliului Nostru de Minis-
tri i ministrilor Nostri secre-
tari de Stat la Departamentele
Afacerilor Sträine, Finante
Justitie, cu Nr. 23.685 din 19 A-
prilie 1938;
Vdzând jurnalul Consiliului
de Ministri Nr. 813 din 1938 si
avizul Consiliului Legislativ Nr.
63 din 19 Aprilie 1938;
In virtutea art. 98 din Consti-
tutie,
1) I. D. R. sub Nr. 1.655 din 1938,
dat in baza art. 98 din Constitutie,
s'a publieat In Monitorwl 0 ficial,
p. I, Nr. 97 din 29 Aprilie 1938. A
se vedea Legea de organizare a Mi-
nisterului Afacerilor Sträine, din 13
Februarie 1894, In vol. IV, eu mod.
16 Martie 1912, pag. 1039, vol. VII,
9 Septemvrie 1920, pag. 460, vol.
IXX si 19 Iulie 1921, pag. 951,
aeelasi vol., preeum i Deeretul de
organizarea administr4iei eentrale,
din 6 Mai 1929, la pag. 474, vol.
XVII si Legea nouli din 16 Iulie
1938.
www.digibuc.ro
627
Am decretat si decretäm:
Articol unic. Articolele 14,
17 si 29 din legea de organizare
a Ministerului Afacerilor Strrt-
Me, se modified precum ur-
14. Tara este reprezentatd, In
sträindtate prin Ambasadori, Mi-
nistri, Plenipotentiari si Trimis1
Diplomatici si Consulari.
Prin Inalt decret regal, unele
Legatiuni, pot fi ridicate la ran
gul de Ambasade.
17. Titlul si rangul Trimisi
lor diplomatici si Agenti consu
lari se fixeazd, potrivit uzurilor
internationale, prin decret regal
29. Personalul Serviciului Di-
plomatic cuprinde:
1) Ambasadori; 2) Ministrt
Plenipotentiari cl. I-a si a II-a;
3) Consilieri de Legatiune; 4) Se
cretari de Legatiune, cl. I-a, cl
Il-a i cl. III-a si 5) Atasati de
Legatiune.
DECRET-LBE
pentru modificarea art. 190 ;i 120 din
Legea pentru administrarea si
exploatarea monopolurilor
DIN 30 APRILIE 1938 1)
Asupra raportului presedinte-
lui Consiliului Nostru de Minis-
tri si ministrilor Nostri secre-
tari de Stat la Departamentele
Fiannetelor si Justitiei, cu Nr.
28.370 din 15 Aprilie 1938,
Vdzând jurnalul Consiliului
1) I. D. R. sub Nr. 1.590 din 1938,
dat In baza art. 98 din ConstituVR,
s'a publieat ln Monitorul Oficial,
p. I, Nr. 98 din 30 Aprilie 1938. A
se vedea Legea pentru administrarea
exploatarea monopolurilor, din 2
Iulie 1930, la pag. 501, vol. XVIII,
eu mod. 2 Aprilie 1931, pag. 1027,
aeelasi vol.; de asemeni Regulamen-
tul din 1 August 1936 pentru luerö
torii C. A. M., la pag. 156, volumul
XXIV, p. II, eu mod. 20 Iulie 1938.
628 30 Apri lie 1938
de Ministri, Nr. 771 din 15 Apri-
lie 1938;
VAzand avizul Consiliului Le-
gislativ Nr. 43 din 12 Aprilie
1938;
In terneiul art. 98 din Consti-
tutiune,
Ara decretat si decrehim:
1. Jurnalul Consiliului Minis-
trilor cu Nr. 771 din 15 Aprilie
1938, se aproba de Noi.
2, Art. unic. Art. 119 si art.
120 din legea pentru adminis-
trarea si exploatarea monopolu-
rilor Regatului Romäniei, se
modifica si se completeazh pre-
cum urmeazá:
Art. 119. Regulamentele de ad-
ministrare a monopolurilor Sta-
tului vor determina:
a) MAsurile de asigurare si de
control pentru impi6decarea cul-
turii ilicite de tutun si a sustra-
genii tutunurilor dela cutivatori.
Procedura pentru receptia si
plata tutunurilor de câtre C. A.
M. cultivatorilor. Modul de in-
trebuintare al fondului pentru
Imbunhtätirea culturii tutunu-
lui. Regulele functionhrii depo-
zitelor de tutunuri brute;
b) Dispozitii pentru angaja-
rea, avansarea, licentierea, asis-
tenta si asigurarea lucrätorilor
din exploatgrila agricole, indus-
triale si miniere C. A. M., dispo-
zitii de ordine si regim discipli-
nar, precum si dispozitii privi-
toare la conditii de munch si la
remunerarea munch, care prin
derogare dela prevederile legii
pentru reglementarea conflicte-
lor colective de munch, ale legii
asupra contractelor de muna,
si ale legii pentru infiintarea si
organizarea jurisdictiei munch,
vor fi stabilite de Administratia
C. A. M., cu aprobarea ministru-
lui finantelor. Dreptul de greva
este interzis.
Asigurarea lucrtitorilor anga-
jati duph 1 August 1936, se va
face numai la Case le de asigu- de Phstrare si Credit a perso-
www.digibuc.ro
rári sociale, potrivit art. 1 al le-
gii pentru unificarea asigurAri-
lor sociale, färg a li se aplica
dispozitiunile art. 2 si 128 din a-
ceea* lege;
c) Instructiuni pentru modul
de vânzare, transport, distribuire
si depozitare al produselor C. A.
M., pentru functionarea depozi-
telor de vânzare; pentru servi-
ciul de control al debitelor si de
urmArire a contrabandelor;
d) Organizarea si functiona-
rea tuturor serviciilor exterioare
C. A. M.;
e) Organizarea si functionarea
unei Case de Phstrare si Credit
a personalului C. A. M., ce va
functiona ca un serviciu al Di-
rectiunii salarizilxii, muncii Si
asistentei sociale; cate o agentie
a acestei case va functiona ca
un birou pe lâng5, fiecare uni-
tate exterioarà C. A. M.
Casa de Phstrare si Credit va
avea ca scop stimularea spiritu-
lui de economie si crearea de
fonduri care sh inlesneasch per-
sonalului credit ieftin.
Administratia C. A. M. va pu-
tea deschide un credit Casei de
Phstrare si Credit spre a o ajuta
sh acorde Imprumuturi pentru
cumpärare de terenuri, pentru
construire de locuinte in deplina
proprietate si pentru degrevhri
de privilegii si inoteci.
Fondurile casei se vor com-
pune din depuneri permanente
constituite din retineri obligato-
rii asupra salariului fiechrui sa-
lariat C. A. M., dirt depuneri fa-
cultative, din corftributia C. A.
M. si din beneficiile rezultate
din operatiunile Casei de Ns-
trare si Credit.
Cassa Autonomá a Monopolu-
rilor Regatului României, prin
organele sale de ordonantare si
pláti, va retine prin statele de
salarii ratele imprumuturilor a-
cordate, dup5, indicatiunea Casei
 30 Apri lie 1938
nalului C. A. M., independent de
orice sechestru sau alte retineri.
In caz de urmärire snit& a a-
cestor imprumuturi, Cassa Au-
tonomd, a Monopolurilor Regatu-
lui României, prin derogare dela
art. 409 din procedura civild, va
avea dreptul de a urrndri pang
la jumdtate salariile personalu-
lui imprumutat.
Casa de Pästrare si Credit a
personalului C. A. M. va prelua
Case le de Pdstrare existente as-
täzi pe lângd unele unitáti C. A.
M., centrale si exterioare, cu tot
inventariul lor;
f) Orice alte mäsuri ce consi-
liul de administraie al C. A. M.,
va gási necesare pentru aplica-
rea legii de fatd.
Art. 120. Toate dispozitiunile
din orice legi si regulamente ar
decurge contrare dispozitiunilor
legii pentru administrarea si ex-
ploatarea monopolurilor Rega-
tului României din 2 Julie 1930,
cu modificdrile din 2 Aprilie
1931, ori a legii de fatd, sunt
rämän abrogate.
3. Presedintele Consiliului
Nostru de Ministri i ministri
Nostri secretari de Stat la De-
partamentele Finantelor i Jus-
titiei, sunt instircinati cu adu-
cerea la indeplinire a dispozitiu-
nilor prezentului decret.
Ref eratul d-lui ministru de fi-
nante cettre Consiliul de Mi-
nistri.
Potrivit art. 119 din legea pen-
tru administrarea i exploata-
rea monopolurilor Regatului Ro-
mâniei din 2 Iu lie 1930, cu mo-
dificarile din 2 Aprilie 1931, si
cu avizul conform al Consiliului
Legislativ Nr. 72 din 4 Iu lie 1936,
am intocmit Regulamentul pen-
tru lucrätorii C. A. M., pe care
1-am pus In aplicare, dupd ce a
fost aprobat de Consiliul de Mi-
nistri, prin jurnalul Nr. 1.414 riile externe, precum i realiza-
din 15 Iu lie 1936 si sanctionat rea unei pärti insemnate din ve-
www.digibuc.ro
629
cu inaltul decret regal Nr. 1.842
din 29 Iu lie 1936.
Necesitatea unui atare regu-
lament a fost de mult timp
intru cät in situatia ante-
Hoard, regimul lucrdtorilor din
unitätile industriale, miniere si
agricole C. A. M., fiind stabilit
de contractele colective de mim-
ed ce erau dictate de arbitraje,
pornite dela revendicdri de ale
lucrátorilor, de caiete de preturi
fixate prin tocmeald, ori dictate
de arbitraje, de regulamentul
Casei de Ajutoare si Pensiuni a
lucrdtorilor C. A. M. si de dis-
pozitiuni locale de administra-
tie, acest regim nu rezolva com-
plet i unitar chestiunile de ad-
ministrarea personalului lucrd-
tor al C. A. M. si constituia o
sursd nesfetrsitit de conflicte de
muncd, si tratative intre lucrd-
tori si administratie, deci posi-
bilitate de permanente agitatii.
Afard de aceasta, arbitrajele
daduserd organizatiunilor de
breasld, adicd sindicatelor, un
prestigiu nemeritat in dauna
principiului de autoritate al In-
stitutiei de Stat, ceea ce le ispi-
tea sd, ridice in fiece an reven-
dicári din ce in ce mai exage-
rate.
Regulamentul lucratorilor C.
A. M., pus in aplicare, evitd a-
ceste neajunsuri, dii. nosibilitate
Cassei Autonome a Monopoluri-
lor indeplineascd, misiunea
sa fiird nicio stânjenire si face
posibild aplicarea legii bugetare
care stabileste ca i pentru func-
tionari sumele pentru plata lu-
crátorilor in report cu tarifele
de vanzare a produselor C. A. M.
Domniile Voastre cunoasteti cá
aceastd, institutie a cdpätat, prin
legea care a creat-o, insárcina-
rea de a garanta creditul Statu-
lui in afard, asiguränd plata la
zi a unei mari plitti din dato-
630 30 Apr Hie 1938
niturile bugetare ale Statului In
interior.
Acest regulament este asemA-
nAtor regulamentului C. F. R.,
sanctionat cu inaltul decret re-
gal Nr. 3.494 din 2 Septemvrie
1933, cu deosebirea numai In ce
priveste temeiul legal.
Art. 119, alin, b din legea pen-
tru administrarea si exploatarea
monopolurilor Regatului Romtt-
niei, in baza cuiruia s'a intocmit
Regulamentul lucrAtorilor C. A.
M., nu stabileste Ina, expres
dreptul Administraiei de a fixa
prin regulament cuantumul sa-
lariilor si cantitatea orall de
muncA, in opozitie cu legea pen-
tru statutul personalului C. F.
R., care da Administratiei C. F.
R. acest drept, in special prin
articolele 2, 6, 22 31 si 59.
Din aceasta dispozitiune gene-
ral& nu se poate trage pici con-
cluzia ca legiuitorul prin edicta-
rea ei a abrogat pentru lucrato-
rii C. A. M. legea conflictelor de
munck precum si celelalte legi
care guverneazg, raporturile din-
tre patron si salariati si cA a au-
torizat puterea executivA sA sta-
bileascA condiiunile de muncA Si
salarizare pe cale de regula-
ment.
Litera textului acestui articol
nu precizeazA nicio ideie de a-
brogare a legii conflictelor de
munck asa cA se poate intelege
cA a lAsat deschis pArtilor con-
tractante, adicA Directiunii Ge-
nerale C. A. M. si lucrAtorilor,
calea procedurii de conciliatiune
si arbitraj.
De aceea Inalta Curte de Ca-
satie si Justitie, cu deciziunea
Nr. 2.060 din 27 Octomvrie 1937,
aratA ca este de principiu cA,
Statul poate sA schimbe natura
raporturilor juridice dintre dân-
sul si lucrAtorii sAi din rapor-
turi contractuale de drept pri-
vet, In rap orturi de drept pu-
blic, determinând pe cale gene-
www.digibuc.ro
ralA si obiectivA raporturile cu
lucrAtorii sai, atât in ce priveste
conditiunile de munc& si stabi-
litate, cat si pe cele de salari-
zare; in acest regim fiecare lu-
crAtor urmând BA fie trecut in
buget cu salariul corespunzAtor
functiunii sale. Inalta Curte de
Casatie, mai arat& cA este de
asemenea de principiu cA acea-
stA schimbare poate fi fAcutA nu
numai pe cale de lege, dar si pe
cale de regulament, dacA pute-
rea legiuitoare a delegat in mod
categoric acest drept puterii exe-
cutive.
Pentru a complete lipsurile a-
rAtate mai sus ale textului art.
119 din legea pentru administra-
rea si exploatarea monopoluri-
lor Regatului României, am in-
tocmit alAturatul proiect de de-
cret-lege pentru modificarea Si
completarea art. 119 si art. 120
a legii mentionatA.
In textul nou al art. 119 sa'u
mai prevazut la alineatul e)
principiile de organizare si func-
tionare a Casei de PAstrare si
Credit a personalului C. A. M.,
ce urmeazA a se Infiinta de cA-
tre Directiunea General& a C.
A. M.
Mentionärn cit asupra acestui
proiect de decret-lege, Consiliul
Legislativ, consultat in baza art.
72 din noua Constitutie, si-a dat
avizul sail favorabil Nr. 43 din
12 Aprilie 1938.
DacA domniile vostre sunteti
de acord cu cele arAtate In pre-
zentul referat, WI rugArri, d-lor
ministri, sA binevoiti a semna a-
lAturatul jurnal, autorizAndu-ne
sA solicitära Maiestiltii Sale Re-
gelui semnarea cuvenitului de-
cret, in baza dispozitiunilor art.
98 din Constitutia dela 27 Fe-
bruarie 1938.
 30 Aprille 1938
J. C. M.
pentru disolvarea unor grupäri politice
9
DIN 30 A PRILIE 1938
Consiliul de Ministri, In se-
dinta sa dela 21 Aprilie 1938;
Lutuid In deliberare raportul
d-lor ministri secretari de Stat
la Departamentele Internelor si
Justitiei;
AvAnd In vedere motivele din
raport, precum si dispozitiunile
art. 17, 21 si 39 din legea pentru
apgrarea ordinei In Stat, publi-
cat/ in Monitorul Oficial Nr. 88
din 15 Aprilie 1938,
Decide:
I. Partidul Totul pentru
Targ,",gruparea Arhanghelul
Mihail" si ..Garda de Fier", sunt
rAman disolvate.
Patrimoniul lor va fi lichidat
potrivit dispozitiunilor din legea
pentru apärarea ordinei In Stat.
2. D-1 ministru de interne este
autorizat ca filcând aplicatiunea
art. 39 din legea pentru apära-
rea ordinei In Stat, sg, fixeazI
domiciliul obligatoriu persoane-
lor care pun la cale i intre-
prind o actiune interzisä de a-
aceastä lege i periculoash pen-
tru ordinea i siguranta Statu-
lui.
3. D-nii ministri ai justitiei
al apärärii nationale, sunt Inda-
torati fiecare In ceea ce-1 pri-
veste a pune In miscare ac-
tiunea public/ pentru sanctio-
narea celor vinovati.
1) J. C. M. sub Nr. 81 din 1938,
s'a publicat in Monitoral Oficial,
p. I, Nr. 98 din 30 Apriie 19.38. A.
se vedea i art. 39 din Degea pentru
apirarea ordinei In Stat, din 15 A-
prilie 1938, la pag. 498, acest voL
www.digibuc.ro
631
DECIZIE
pentru taxele instalatiunilor de pe
zonele soselelor
DIN 30 APRILIE 1938 1)
1. Pentru instalatiunile aflate
astäzi, precum i pentru cele ce
se vor instala pe zonele, platfor-
mele, sau acostamentele i In
traversarea drumurilor natio-
nale, judetene si comunale, ta-
xele la care urmeaza a fi impu%
conResionarii unor asemenea in-
stalatiuni, cu incepere dela 1 Ia-
nuarie 1938, vor fi cele notate
mai jos si anume:
CAP. A
Conclude subferane
a) Conducte pentru apd, vapori,
gaze, fifeiu, derivate si celelalte
lichide hidrocarburoase, con-
ducte electrice (cabluri), canale
ce servesc la eliminarea apelor
murdare, etc., pentru scopuri in.
dustriale, comerciale, etc.
1. Pentru o traversare de
drum, lei 1.500 anual.
2. Pentru fiecare m. 1. de insta-
latiune pe zona, lei 1 anual.
3. Pentru fiecare m. 1. de insta-
latiune pe platform/ sau acosta-
mente, lei 5 anual.
b) Conducte pentru apd, gaze,
etc., ce se instaleazd de particu-
lari, servind la alimentarea
luminatul gospodetriilor, fard (t
le aduce vreun profit beinesc
4. Pentru o traversare de
drum, odatä pentru totdeauna,
lei 750.
1) Decizia ministerial& sub Nr.
33.398 din 1938, s'a publicat In Mo-
nitorul Oficial, p. I, Nr. 98 din 30
Aprilie 1938; ea abrog& Decizia din
20 Ianuarie 1937, pag. 28, vol. XXV,
p. I. A se veclea in legatur& si Le
gea pentru drumuri, din 20 Apri-
lie 1932, la pag. 388, vol. XX.
632 30 Apri le 1938
5. Pentru 1 km instalatie pe
zonä, odat5, pentru totdeauna,
lei 1.000.
6. Pentru 1 km instalatie pe
platform5, sau acostamente, o-
datä pentru totdeauna, lei 3.000.
c) Conducte ce serva la irigarea
fermelor, grddinilor de culturd
ci zarzavat; pentru proprietd(i
pdnd la 2 hectare
7. Pentru o traversare de
drum, odatá pentru totdeauna,
lei 250.
8. Pentru fiecare m. 1. de ins-
talatie pe zonk lei 0,50 anual.
Pentru proprietdti dela 2-5
hectare
9. Petitru o traversare de
drum, odat5, pentru totdeauna,
lei 500.
10. Pentru fiecare m. 1. de in-
stalatie pe zond, lei 0,75 anual. -
Pentru proprietati mai marl. de
5 hectare
11. Pentru o traversare de
drum, odata pentru totdeauna,
lei 750.
12. Pentru fiecare m. 1. de in-
stalatie pe zonâ, lei 1 anual.
13. Proprietarul conductei este
obligat a face reparatiunile ne-
cesare in eventuale cazuri de de-
gradare a drumului din cauza
instalatiei.
14. Nu se admit instaläri de
conducte pentru irigatii pe plat-
formA si acostamente, ci numai
tn traversarea drumurilor si pe
zon5, cât mai la etxremitatea ex-
terioarä a zonei.
15. Cultivatorii de pâmânt
care nu sunt cetäteni români
vor plâti taxele prevAzute la ca-
tegoria a, punctele 1 si 2.
CAP. B
Conducfe aeriene elecfrice
d) Linii telef onice particulare
16. Pentru o traversare de
drum, a cäror stAlpi cad in a- nual.
www.digibuc.ro
fara ambelor zone laterale, lei
10 anual.
17. Pentru o traversare sau in-
stalatie dealungul zonei, pentru
fiecare stâlp, lei 12 anual.
18. Pentru instalatii pe plat-
formä sau acostamente, pentru
fiecare stalp, lei 75 anual.
e) Linii electrice aeriene de joaset
tensiune pdnet la 300 volti
19. Pentru o traversare de
drum, a eäror stalpi cad in a-
fara ambelor zone laterale, lei
15 anual.
20. Pentru o traversare sau in-
stalatie dealungul zonei, pentru
fiecare stâlp (pilon), lei 25 anual.
21, Pentru instalatii pe plat-
forma sau acostamente. pentru
fiecare stâlp (pilon), lei 75 anual..
f) Linii electrice aeriene de
inaltd tensiune (dela 300 volti in
sus) cu traseu redus
22. Pentru o traversare de
drum, a caror stâlpi (pilon) cad
In afara ambelor zone laterale
lei 30 anual.
23. Pentru o traversare sau
instalatie dealungul zonei, pen-
tru fiecare stalp (pilon), lei 50,
anual.
24. Pentru instalatii pe plat-
form5, sau acostamente, pentru
fiecare stâlp (pilon), lei 200 a-
nual.
g) Linii electrice aeriene de
inaltd tensiune, pentru transport
la distante mari,
25. Pentru o traversare de
drum, a cäror stâlpi (piloni), cad
in afara ambelor zone laterale,
lei 50 anual.
26. Pentru o traversare sau in-
stalatie dealungul zonei, pentru
fiecare stâlp (pilon), lei 100 a-
nual.
27. Pentru instalatii pe plat-
formä sau acostamente, pentru
fiecare stalp (pilon), lei 400 a-
 30 Aprille 1938
CAP. C
Ced ferafe normale si inguste, finii
de framwaie, finii Decauville, funicu-
lore, pasagii superioare i inferioare.
poduri de profectie
Categoria I
h) Ceti ferate normale (ecarta-
ment 1,435 m)
28. Pentru o traversare de
drum, lei 3.500 anual.
29. Pentru 1 km instalatie pe
zona, lei 3.500 anual.
30. Pentru 1 km instalatie pe
acostamente sau platforma, lei
8.000 anual.
31. Pasagii de citi ferate nor-
male, lei 3.500 anual.
Categoria II
i) Cai f crate inguste (ecartament
0,76 7n), linii Decauville, pasagii
respective $i funiculare
32. Pentru o traversare de
drum, lei 2.500 anual.
33. Pentru 1 km instalatie pe
zonit, lei 2.000 anual.
34. Pentru 1 km instalatie pe
acostamente sau platformä, lei
6.500 anual.
35. Pentru o traversare de
drum pe sub podurile Directiu-
nii generale a drumurilor, jude
telor sau comunelor se va per-
cepe jumatate din taxele prevg-
iute la punctele 28 si 32.
CAP. D
Ocupari de zone
j) Pentru ocuparea provizorie a
zone/or drumurilor cu chit); curi,
barace, magazii, depozite, plat-
f or m e , mese de consuma(ie, ju-
curi de potcovit, polate sau $o-
proane fixate pe zona, sau pe zi-
dul c/ddiritor servind la scopuri
comerciale:
36. In sate pentru fiecare mp,
lei 25 anual.
37. In orase i statiuni bal-
www.digibuc.ro
633
neare sau climaterice, pentru
fiecare mp, lei 100 anual.
38. Ocuparea zonei drumurilor,
indiferent de localitate, cu sta.
tiuni de inarcare a bustenilor,
pentru fiecare nip, lei 200 anual.
39. Pentru grádinite cu flori,
mp, lei 1 anual.
40. Locuri de cultura i curti
imprejmuite cu gard, folosind
stitenilor, pentru nip, lei 1 a-
nual.
41. Pentru depozite de mate-
riale si baritci ocupate de antre-
prenorii care executd lucrAri
pentru administratia respectiva
a drumurilor, de fiecare mp, lei
1 anual.
42 Pentru incAlcAri de zone In
comunele rurale numai cu gar-
duri, pentru fiecare mp ocupat,
lei 0,10 anual.
CAP. E
Depozife de benzinci, uleiu, efo.,
pompe
k) Depozite si pompe fixe sau
mobile, pentru distributia produ-
selor petrolifere la sate:
43. Contributiune la Intretine-
rea drumului pentru fiecare
pompA instalat/i, lei 2.500 anual,
44. Taxa de locatiune a terenu-
lui pentru fiecare mp de insta-
latie, lei 150 anual.
1) ldem depozite pompe fixe
sau mobile, instalate in orase $i
statiuni balneare sau cli-
materice:
45. Contributiunea la intreti-
nerea drumului pentru fiecare
pompti instalatg, lei 4.000 anual,
46. Taxl de locatiune a terenu-
lui pentru fiecare mp de instala-
tie, lei 180 anual.
47. In cazt4 când rezervorul si
pompa de distributiune se afll
ambele instalate pe zona drumu-
lui (intrand ambele in calculul
suprafetei), nu se pl6teste nimic
634 30 Aprilie 1938
pentru conductele ce leaga rezer-
Vorul de pompa, atât la sate ctit
§i la orase, statiuni balneare sau
climaterice.
48. In cazul and rezervorul se
aflä In afara zonei drumului,
pentru conductele ce leaga rezer-
vorul de pompa, se va plat, pe
MAIO contributiunile dela ali-
-neatele 4 si 45, si taxa prevazuta
la Capitolul A, punctul 1. Taxa
de locatiune nu se va socoti In
acest caz.
Aceste dispozitiuni sunt vala-
bile atât pentru instalatiunile
dela sate, cat i pentru cele dela
orase, statiuni balneare sau cli-
materice.
49. Pentru instalatiunile fa-
cute pe teritoriul comunelor sub-
urbane se vor plati aceleasi con-
ributiuni i taxe ca i pentru
cele din comunele urbane.
CAP. F
Firme-reclame
m) Pentru firme-reclame insta-
late pe zonele drumurilor:
50. Cu o suprafata pana la 0,50
trip, lei 300 anual.
51. Cu o suprafata dela 0,50
1,00 mp lei 450 anual.
52. Cu ,o suprafata dela 1,00
2,00 mp, lei 600 anual.
53. Cu o suprafatil dela 2,00
4,00 mp, lei 750 anual..
54. Cu o suprafata dela 4,00
ZOO mp, lei 900 anual.
55. Pentru firme cu suprafete
tnai mari de 7 mp, pentru fie-
care mp, lei 120 anual.
CAP. G
Inchiried de maferiale
n) Pentru materialul Decauville
inchiriat antreprenorilor ce au
contracte de lucrdri i furnituri
pentru drumttri:
Se vor plati lunar:
56. Pentru o locomotiva, lei
6.000 lunar.
www.digibuc.ro
57. Pentru un metru liniar de
cale, lei 20 lunar.
58. Pentru un vagonet, lei 400
lunar.
59. Pentru un macaz, lei 103
lunar.
o) Pentru materialul fitchiriat
persoanelor particulare, societd-
Olor, etc.
Se vor pläti lunar:
60. Pentru o locomotivd, lei
12.000 lunar.
61. Pentru un metru liniar de
cale, lei 30 lunar.
62. Pentru un vagonet, lei 750
lunar.
63. Pentru un macaz, lei 150
lunar.
CAP. H
Reduced de faxe
64. Pentru cane ferate inguste
sau normale, precum si funicu-
larele, care se bucura de avan-
tajele art. 5, alin. b, din legea
pentru construirea si exploata-
rea cailor ferate din initiativa
particulará din anul 1926, se re-
duc taxele cu 75 la sutá pentru
instalatiunile de pe zonele dru-
murilor, iar pentru instalatiu-
nile dealungul sau traversand
platformele drumurilor, se reduc
cu 50 la suta, fat& de cele pre-
vázute in aceastá deciziune la
Cap. C.; sumele astfel calculate
reprezintá numai contributiuni
la intretinerea drumurilor, iar
nu taxe de locatiune a terenului.
65. Pentru ocuparea zonelor
drumurilor cu instalatiunile pre-
vazute la Cap. D. de catre inva-
lizi, václuve si orfanii de razboiu,
cand au fost sau sunt urmasii
grade/or inferioare in armata,
taxele se reduc cu 75 la sutâ.
66. Pentru ocuparea provizorie
a zonelor drumurilor cu polate,
barace, magazii, mese pentru
consumatie, etc., toate in scop co-
mercial, (a se vedea Cap. D., ali-
 30 Apri lie 1938
neatul j), se vor Dllti taxele pe
un an intreg, daa folosinta
trece de 6 luni; iar pentru inter-
vale mai mici de 6 luni, taxele
se vor reduce cu 30 la sutd.
67. Pentru ocuparea provizorie
a zonelor drumurilor cu statiuni
de inarcare a bustenilor, (a se
vedea Cap. D., punctul 38), de
atre Cooperative le forestiere, ta-
xele se reduc cu 50 la sutd.
68. Când lungimea ailor fe
rate, liniilor Decauville si tram-
vaelor (Cap. C.), este mai mare
de 5 km, se reduc taxele cu 20
la sutd, incepAnd dela al 6-lea
km in sus, piing. la 15 km inclu-
siv; iar dela al 16-lea km In sus,
taxele se reduc cu 40 la sutd.
CAP. 1
Scutiri de faze
p. Nu se vor pletti taxele mai sus
mentionate pentru:
69. Instalatiunile de pe dru-
muri, din interiorul comunelor
urbane, resedinte de judet.
70. Instalatiunile subterane
sau aeriene, care inta in preve-
derile art. 19, punctul b, alinea-
tul 3, din legea pentru drumuri
din 1932.
.
71. Instalatiunile care benefi-
ciazd de prevederile art. 43 din
legea energiei din 1930, fiind scu-
tite dela data and li s'a recu-
noseut de atre Ministerul Indus-
triei si Comertului a se bucurd
de avantajele prevdzute in acel
articol.
72. Instalarea stâlpilor telegra-
fici si telefonici ai Directiunii
speciale P. T. T. si S. A. R. de
telefoane.
73. Conductele de petrol ale
Statului.
74. Instalatiunile telefonice ale
judetelor si comunelor.
75. Instalatiunile de conducte
pentru alimentarea cu apd a co-
munelor urbane si rurale.
www.digibuc.ro
635
76. Instalatiunile de canalizare
a comunelor urbane si rurale.
77. Instalatiunile deschise (con-
ductele) din interiorul comune-
lor rurale si urbane, fäcute de
comune, and ele servesc la stro-
pirea sträzilor si sunt proprieta-
tea comunelor.
78. Instalatiunile care servesc
la luminatul comunelor rurale,
când sunt exploatate direct de
primärii.
79. Instalatiunile electrice and
pornesc dela uzina unei institu-
tiuni de Stat in scopul lumina-
tului comunelor rurale si ur-
bane.
80. Instalatiunile care servesc
la luminatul, alimentarea cu
apd si eliminarea murdärlilor
ale Spitalelor si Institutiunilor
de asistentá sociald.
81. Fântânile si cismelele de
interes obstesc.
82. Monumentele si crucile co-
memorative, precum si troitele.
83. Po late (perdelele) fixate pe
zidul locuintelor si servind nu-
mai ca addpost contra intempe-
riilor.
84. Podetele pe santurile dru-
murilor, servind ca acces la locu-
inte sau proprietäti.
85. Baracele sau gheretele de
pe zona drumurilor, folosite de
comunele urbane sau rurale pen-
tru addpostirea paznicilor.
86. Bransarnentele individuale
si conductele de presiune medie
si joasd, care servesc in mod ex-
clusiv la aprovizionarea gospo-
cldriilor cu gaz metan in regiu-
nile din Ardeal unde se exploa-
teazd aceastä substantä mine-
rald.
CAP. j
Dispozifiuni generale
87. La toate locatiile si taxele
pentru conducte si ad ferate, de
orice fel, kilometrii inceputi se
socotesc intregi, cu exceptia ce-
636 2 MaI 1938

lor dela punctele 2, 3, 8, 10 si 12 Luand In deliberare ref eratul

de mai sus. d-lui ministru al economiei na-
88. Firme-reclame transversale tionale, sub Nr. 4.173 din 8 Apri-
pe drumuri nu se admit. lie 1938;
89. Folosinta podurilor de pe Avand In vedere si dispozitiu-
drumuri nu se admite pentru in- nile art. 4 din clecretul regal Nr.
stalaiuni de cale ferata (Inguste 1.473 din 8 Aprilie 1938, publicat
sau normale, linii de tramwaie In Monitorul Oficial Nr. 82 din
sau Decauville. In mod cu totul 8 Aprilie 1938, privitor la orga-.
exceptional, Ministerul Lucrari- nizarea Ministerului Economieil
lor Pub lice si al Comunicatiilor Nationale,
va da autorizatiuni de instalarea Decide:
unor astfel de linii, a caror taxe 1 Pentru a se cunoaste mat
se vor botarf de catre minister, fndeaproape cerintele exportului
pentru fiecare caz In parte. de cereale, atât din punct de ve-
90. Cesionarea concesiunilor a- dere al activitatii lui economice,
cordate, fara aprobarea expresa cat si din punct de vedere al In-
a Ministerului Lucrarilor Pub li- lesnirii normelor si mijloacelor
ce si al Comunicatiilor, este in- privitoare la fncurajarea si or-
terzisa; In caz contrariu, conce- ganizarea lui, se Infiinteaza Co-
sionarea este reziliata de drept. misiunea speciala pentru fndru-
2. D-1 director al Directiunii marea, Incurajarea si organiza-
tehnice de lucrari publice $i co- rea exportului de cereale, corn-
municatii, este Insarcinat cu a pusa din:
ducerea la fndeplinire a acestei a) Un reprezentant al Ministe-
deciziuni. rului de Finante;
b ) Un reprezenatnt al Uniunit
J. C. M. Camerelor de agricultura:
Un reprezentant al Ministe-
pentru Infiintarea Comisiunii rului Agriculturii si Domeniilor;
exportului de cereale d) Un reprezentant al Uniunii
DIN 2 MAI 1938 1) exportatorilor de cereale;
e) Un reprezentant al Bandit
Consiliul de Ministri, In e- Nationale a Romaniei;
dinta sa dela 29 Aprilie 1938, f) Un reprezentant al Ministe-
0 J. C. M. sub Nr. 814 din 1933, rului Economiei Nationale;
s'a publicat In Monitorul Oficial p. g) Un reprezentant al Coope-
I, Nr. 99 din 2 Mai 1938. A se ve- ratiei;
dea art. 4 din Decret-lege pentru or- h) Un reprezentant al. Uniunii
ganizarea Ministerului Economiei Sindicatelor Agricole.
Nationale, din 8 Aprilie 1938, la Aceasta Comisiune va fi pre-
pag. 474, acest vol., precum si De- zidata de secretarul general care
cret-lege pentru valorifiearea grâului are In atributiunile sale proble-
din 9 Iu/ie 1937, pag. 1481, volumul mele exportului.
XXV, p. II. 2. Aceastä comislune va avea.
De asemeni Legea pentru valori- pe langa atributiunile privitoare
ficarea produselor agrieole, din 8 la exportul graului ale Oficiuluf
central de valorificare a grau-
Aprilie 1931, la pag. 336, vol. XIX,
lui, prevazute In decretul regal
en mod: 22 Iulie 1931, 22 Aprilie si
pentru valorificarea grâului din
31 Decemvrie 1932; apoi Legea pen-
tru organizarea Institutului natio-
9 Iulie 1937 si pe acelea de a-sì
nal de export, din 26 Aprilie 1930,
da avizul situ cu privire la In-
la pag. 245, vol. XVIII. curajarea, Indrumarea si supra-
www.digibuc.ro
 3 Mai 1938 637

vegherea exportului oricäror ce- nisterului Internelor pe baza cä-

reale si derivate ale lor. rora organele acelui Departa-
De asemenea aceastä, Comi- meLgt Incaseazá:
siune Isi va da avizul asupra Diferite baxe speciale dela
oricäror chestiuni In legaturá localurile de noapte care stau
u exportul cerealelor, ce lì vor deschise peste ora reglementará;
fi deferite de catre Ministerul b) Taxele de urgent& plätite
Economiei Nationale. de sträinii supusi controlului o-
Avizele Comisiunii sunt su- ficiilor politienesti;
puse aprobilrii Ministerului E- c) Taxele benevole dela Servi-
conomiei Nationale. ciul controlului sträinilor;
3. Numirea membrilor Comi- d) Timbrul mobil pentru con-
siunii, se va face prin deci.ziu- structiuni ce se aplic5, pe orice
nea Ministerului Economiei Na- fel de petitiuni adresate servicii-
tionale. lor de politie si pe orice fel de
4. Comisiunea poate lucre va- acte ce se dreseazd de autorit&-
labil cu jurnätate din numärul tile politienesti, la cererea celor
membrilor i va putea hot&rl cu interesati.
majoritatea celor prezenti. 2. Se creeazá la Ministerul In-
Ea va avea un secretar pen- ternelor un fond special pentru
tru lucr6rile ei de cancelarie, ce construiri si achizitionári de lo-
se va clesemna prin decizia Mi- caluri necesare acelui Departa-
nisterului Economiei Nationale. ment si serviciilor lui si pentru
5. Autoriz6 pe d-1 ministru al Intretinerea i reparatiile lor.
conomiei nationale, cu educe- Acest fond va fi alimentat cu
-I'm la Indeplinire a prezentului sumele ce se vor Incase:
jurnal. a) Din timbrul mobil si taxele
prevAzute la art. 1;
DECRET-LEOE b) Din amenzile preväzute de
relativ la taxele de eonstructiuni, pentru art. 1, alin. 2 si art. 2, alin. 3 din
Prefectura Politiei Capitalei legea controlului strainilor.
DIN 3 MAI 1938 1) Cifra taxelor speciale dela lo-
calurile de noapte, a taxelor de
Asupra raportului presedinte- urgent& si a taxelor benevole,
lui Consiliului Nostru de Minis- precum i valoarea timbrelor de
tri si al ministrilor Nostri secre- constructiuni pe categorii de
tari de Stat la Departamentul acte, se vor fixa prin regula-
Internelor si Finantelor si ad- mentul de aplicare a decretului-
interim la Justitie cu Nr. 24.539 lege de fatá.
din 1938, Toate sumele ce se vor In-
Väzând jurnalul Consiliului case pentru fondul de construe-
de Ministri, cu Nr. 671 din 1938; tiuni, vor fi värsate la Bann.
Având In vedere dispozitiunile National& a României Inteun
art. 98 din Constitutie, cont care va purta acelasi nume.
Am decretat si decretärn: Cheltuielile din acest fond se
1. Se ratific& deciziunile Mi- vor face In conformitate cu pre-
vederile legii asupra contabili-
1) L D. R sub Nr. 1.376, din 1938,
dat in baza art. 98 din Constitutie, tátii publice, prin credite extra-
e 'a publicat in Monitorul Ofioial, ordinare speciale acoperite din
p. E, Nr. 100 din 3 Mai 1938. Ulte- sumele värsate la Bence Natio-
rior a feet completat prim Legea din nal& si deschise pe másura ne-
8 Iulie 1938. voilor, pe seama Ministerului
www.digibuc.ro
 3 Mal 1938
Internelor, potyivit dispozitiuni-
lor aceleasi legi.
4 Confectionarea, vanzarea
controlul timbrului de construe-
tiuni se va face de o Comisiune
compusä din:
a) Directorul general al Poli-
tiei generale a Statului, prese-
dinte;
b) Directorul Politiei adminis-
trative din Directiunea generalä
a Politiei;
c) Directorul Politiei de sigu
ran% din Directiunea generalä
a Politiei;
d) Directorul Politiei judiciare
din Directiunea generalä, a Po-
litiei;
e) Un delegat al Ministerului
Finantelor;
f) Directorul contabilitätii Mi-
nisterului Internelor, secretarul
comisiunii.
5. Taxele preväzute de decre-
tul-Iege de fatä i percepute de
Prefectura Municipinlui Bucu-
resti i organele sale vor forma
un fond separat, in acelasi scop
vor fi administrate dupil ace-
leasi norme de Prefecturl.
6. Un regulament va desvolta
dispozitiunile decretului-lege de
fatL
7. Presedintele Consiliului No-
stru de Ministrii i ministri No-
stri secretari de Stat la Depar-
tamentele Internelor si Finante-
lor si ad-interim la Justitie sunt
Insärcinati cu executarea pre
zentului decret-lege.
DECRET-LE6E
pentru fixarea veniturilor i cheltuielilor
Ligii Nationale contra tuherculozei pe
exercitiul 1938/939
DIN 3 MAI 1938 1)
1. Bugetul Ligii Nationale con-
tra tuberculozei se fixeaz5, pe
1) I. D. R. sub Nr. 1,698 din 1938,
dat in baza art. 98 din Constitutie,
s'a publicat in Monitorul
www.digibuc.ro
exercitiul 1938/939, atät la veni-
turi, cftt si la cheltuieli la suma
totalä. de 146.800.200 lei.
2. Decretul-lege de fata, pri
vind executarea bugetului Ligii
Nationale contra tuberculozei pe
exercitiul 1938/939, se aplicA cu
Incepere dela 1 Aprilie 1938, pftnä
la 31 Martie 1939.
3. Presedintele Consiliului No-
stru de Ministri si ministri No-
stri secretari de Stat la Depar-
tamentele Finantelor, Sänätätif
Ocrotirilor Sociale si al Justi-
tiei sunt Insarcinati cu executa-
re@, acestui decret-lege.
J. C. M.
relativ la Presedintii Comisiunilor
disciplinare dela ministere
DIN 3 MAI 1938 1)
Consiliul de Ministri, in se-
dinta sa dela 29 Aprilie 1938,
LuAnd In deliberare referatuI
d-lui presedinte al Consiliului de
Ministri si al d-lor ministri se-
cretari de Stat la Departamen-
tele Finantelor si Justitiei cu
37.460 din 1938,
Decide:
1. Magistratii ce au prezidat
comisiunile disciplinare ce au
functionat ca prime instante la
ministere sau alte institutiuni de
Stat, vor continua sä presteze
serviciul pe lâng aceleasi de-
partamente sau institutiuni, a-
vând misiunea de a cerceta do-
sarele de anchetä si a referi mi-
p. I, Nr. 100 din 3 Mai 1938. A ge
vedea Legea pentru crearea Ligii Na-
tionale contra tuberculozei, din 21
Mai 1934, la pag. 324, vol. XXII.
1) J. O. M. sub Nr. 829 din 1938,
s'a publicat in Monitona
p. I, Nr. 100 din 3 Mai 1938. A se
vedea Decret-lege pentru suspendarea
inamovjbilitäij si stabiit4ii functio-
narilor publici, si desfiinta.rea cowl-
siunilor de judecatil, din 4 Martie
1938, pag. 205, acest vol.
 3 Mai 1938
nistrului sau sefului autoritàtii
chemat de lege sd sanctioneze
faptul savdrsit, asupra invinui-
rilor aduse functionarului si
faptelor ce se stabilesc In sar-
cina acestuia.
2. Pentru munca prestata ma-
gistratii vor primi o indemniza-
tiune ce se va fixa prin deci-
ziune ministeriald.
3. Se va comunica ministere-
lor lista cornisiunilor discipli-
nare ce au functionat pang, la 4
Martie 1938.
J. C. M.
relative la plata primelor economise
pentru incurajarea productiei de aur
DIN 3 MAI 19381)
Consiliul de Ministri In se-
dinta sa dela 2 Mai 1938,
Luand In deliberare referatul
d-lor ministri ai economiei na-
tionale i finantelor, sub Nr.
12.078 din 30 Aprilie 1938,
Decide:
1. Autoriza Banca Nationala a
României sa avanseze, potrivit
dispozitiunilor jurnalului Con-
siliului de Ministri Nr. 1.229 din
26 Iunie 1936, publicat In Moni-
torul Oficial Nr. 147 din 27 Iu-
nie 1936, pentru i In numele
Statului, primele economice pen-
tru Incurajarea productiei de
aur, prevdzute de jurnalele Con-
siliului de Ministri, Nr. 3.469 din
11 Noemvrie 1937, publicat In
Monitorul Oficial Nr. 267 din 18
Noemvrie 1937; Nr. 1.229 din 26
Iunie 1936, publicat In Monito-
rul Oficial Nr. 147 din 27 Iunie
1936; Nr. 2.375 din 6 Noemvrie
2) J. C. M. sub Nr. 842 din 1938,
s'a publieat in Monitona Oficial,
p. I, Nr. 100 din 3 Mai 1938. A se
vedea si J. C. M. din 27 Iunie 1936,
pag. 46 si 592, vol. XXIV, p. II,
apoi 18 Noemvrie 1937, pag. 2217,
vol. XXV, p. II.
www.digibuc.ro
639
1936, publicat In Monitorul Ofi-
cial Nr. 261 din 9 Noemvrie
1936.
Cu primele economice platite
sau ce se vor plati pe baza dis-
pozitiunilor de mai sus, Banca.
Nationall a României va debita
un cont special al Statului pang.
la acoperierea acestui debit.
2. Insarcineaza pe d-nii mi-
nistri ai economiei natiopale st
finantelor cu aducerea la hide-
plinire a dispozitiunilor prezen-
tului jurnal.
DECRET-LEGE
pentru reorganizarea Direcjiunil
minorititilor
(Comisariatul general pentru
DIN 4 MAI 1938 1)
Asupra raportului presedinte-
lui Consiliului Nostru de minie-
tri si al ministrilor Nostri secre-
tari de Stat la Departamentele
Finantelor i Afacerilor Straine
Nr. 1.688 din 1938,
Vazand jurnalul Consiliului
de Ministri Nr. 844 din 1938;
VAzdnd avizul Consiliului le
gislativ Nr. 67 din 1938;
In temeiul art. 98 din Consti-
tutiune,
Am decretat si decretdm:
1. Cu Incepere dela 1 Mai
1938, Directiunea minoritatilor
din Ministerul Cultelor si Arte-
lor, trece pe l'anga Presedintia
Consiliului de Ministri si se va
denumi Comisariatul general
pentru minoritati.
2. Comisariatul general pen-
1) I. D. R. sub Nr. 1.668 din 1938,
dat in baza art. 98 din Constitutie,
s'a publicat in Monitorul Ofioial,
p. I, Nr. 101 din 4 Mai 1938. A se
vedea §1 art. 14 din Legea de orga-
nizare a Ministerului Cultelor, din 10
Martie 1937, la pag. 253, volumuI
XXV, p. I.
640 4 Mai 1938
tru minoritati are urmatoarele
atributiuni:
a) Supravegheaza modul cum
niasurile legislative sau admi-
nistrative se aplica, fata de mi-
norithti, In cadrul Statului;
b) Intervine, oridecâteori soco-
teste necesar, pentru a obtine o
aplicare exacta i unitarh a ace-
stor mäsuri;
c) Studiazd problemele pe care
le-ar ridica legislatia thrii fath
ile minoritäti i propune autori-
tätilor competinte solutiunile ce
Va socoti c interesul general
impune.
3. Pentru Indeplinirea atribu-
tiunilor sale, comisarul general
pentru minorithti va stárui prin
mijlocirea presedintelui Consi-
liului de Ministri, pe 15110 sefii
tlepartamentelor respective spre
a da curs mhsurilor socotite ne-
cesare.
4. Autorittitile publice vor cere
avizul Comisariatului general a-
supra'mäsurilor ce ar socoti ne-
cesare, cu privire la culte,
thmânt, asezäminte si In genere
la orice chestiune interesând
vieata minoritatilor In cadrul
Statului.
Toate serviciile publice vor da
informatiuni, si vor pune la dis-
pozitia Comisariatului general
pentru minoritati materialul do-
cumentar de care ar avea ne-
voie, In leghtura cu atributiunile
sale.
5. Cu conducerea Comisaria-
tului general pentru minorithti
poate fi Insärcinat prin decret
regal, la propunerea presedinte-
lui Consiliului de Ministri, unul
din Ina ltii demnitari ai
6. Cheltuielile necesare pentru
lunctionarea Comisariatului ge-
neral pentru minorithti, vor fl
Inserise In bugetul Presedintiei
Consiliului de Ministri.
7. Un regulament, va stabili
serviciile Comisariatului general
modul lor de functionare.
www.digibuc.ro
.Referatul presedintelui Consiliu-
lui de Mnistri cdtre Consiliul
de Ministri.
La Ministerul Cultelor, func-
tioneaa Directiunea minoritäti-
lor care, potrivit art. 14 din le,
gea de organizare, are menirea
de a cerceta problemele minori-
tare si a informa asupra situa-
tiunii minoritätilor etnice 0
confesionale din tarh.
Din nevoia coordonärii activi-
tätii tuturor departamentelor In
chestiunile ce ar putea interesa
minoritätile, a reiesit transf or-
marea actualei directiuni inteun
Comisariat general, care In a-
farh, de atributiunile de organ
informativ, va putea face si pro-
puneri menite a asigura convie-
tuirea armonioash In cadrul Sta-
tului a elementelor minoritare
cu restul populatiunii.
Dach si domniile voastre fm-
partäsiti modul nostru de a ire-
dea, vä rughin a ne autoriza sä
supunem MaiestAtii Sale Rege-
lui, aläturatul decret.
DECRET-LE6E
pentru trecerea Directiunii generale a
presei si a propagandel la Ministerul
de Interne
DIN 4 MAI 1938 9
Asupra raportului presedinte-
lui Consiliului Nostru de Minis-
tri si al ministrilor Nostri secre-
tari de Stat la Departamentele:
Internelor, Justitiei i Finante-
lor, cu Nr. 1.725 din 1938,
Avand In vedere jurnalul Con-
siliului de Ministri cu Nr. 847
din 1938;
2) L D. R. sub Nr. 1.698 din 1938,
dat in baza art. 98 din Constitutie,
s'a publicat in Monitona 0 ficial,
p. I Nr. 101 din 4 Mai 1938. A se ve-
dea Deeret-lege modificator din 4
Iulie 1938, cum i Deeret-lege ante-
rior din 10 Martie 1938.
 5 Mai 1938
VAzand avizul Consiliului Le-.
gislativ Nr. 69 din 1938;
In temeiul art. 98 din Consti-
tutiune,
Am decretat si decretäm:
1. Directiunea Genera a Pre-
sei si Prop agandei, infiintatä
prin decretul-lege Nr. 1.147 din 10
Martie 1938, se trece pe data pre-
zentului decret dela Presedintia
Consiliului de Ministri, la Mi-
nisterul de Interne.
2. Presedintele Consiliului
Nostru de Ministri si ministrii
Nostri secretari de Stat la De-
partamentele de Interne, Justi-
tie si Finante, sunt insärcinati
cu executarea prezentului de-
cret.
Ref eratul presedintelui Consiliu-
lui de Ministri ctitre Consiltiul
de Ministri.
Prin decretul lege Nr. 1.147 din
10 Martie 1938, s'a infiintat Di-
rectiunea Genera 16 a Presei si
Propagandei, care functioneaza
pe lângä Presedintia Consiliului
de Ministri si in atributiunile
cáreia inträ Of iciul National de
Turism, Societatea de Radio-Di-
fuziune, Serviciul cinematogra
felor, Directiunea Presei i So-
cietatea Orient-Rador.
Având in vedere ca majorita-
tea dispoziiunilor luate de insti-
tutiunile care inträ in compune-
rea acestei directiuni, se executä,
numai prin intermediul- autori-
tätilor depinzând de Ministerul
de Interne, cum si faptul cg, con-
trolul activitätii si emisiunilor
Societätii de Radio-Difuziune se
face de asemenea tot cu con-
cursul acestui departament, am
intocmit allturatul proiect de
decret, prin care institutiunile
de mai sus se tree la Ministerul
de Interne si dacä domniile voa-
stre Impärtasiti acest punct de
vedere, avem onoare a vä ruga
O. Hamangin, vol. XXVI.
www.digibuc.ro
1.
641
s. binevoiti a ne autoriza sa-1
supunem aprobárii Maiestätii
Sale Regelui.
DECRET-LEGE
pertru modificarea unor dispozitiuni
din Legal pentru organizarea
judecitoreasch
DIN 5 MAI 1938 1)
Asupra raportului presedinte-
lui Consiliului Nostru de Minis-
tri si al ministrilor Nostri secre-
tari de Stat la Departamentele
Justitiei si Finantelor, Nr. 39.867
din 1938,
Väzând jurnalul Consiliului de
Ministri, Nr. 848 din 1938;
Väzâ.nd avizul Consiliului Le-
gislativ Nr. 70 din 1938;
In temeiul art. 98 din Consti-
tutiune,
Am decretat i decretäm:
1. Dispozitiunile art. 73, Nr. 5;
art. 73, Nr. 7; art. 79, art. 80 si
art. 217, alin. 2, din legea pen-
tru organizarea judecAtoreascA,
se modificä cum urmeazd:
Art. 73, Nr. 5. A avea titlurile
de capacitate si stagiu cerute de
lege pentru fiecare functiune in
parte".
Art. 73, Nr. 7. A fi apt pentru
serviciu din punctul de vedere
al sänätätii si a nu prezenta
vreo infirmitate care sä-1 facI
impropriu serviciului.
Constatarea se va face de di.-
tre un medic oficial".
Art. 79. Pentru a fi numit su-
0 I. D. R. sub Nr. 1.699 din 1938,
dat in baza art. 98 din Cionstitulie,
s 'a publicat in Monitona 0 ficial,
p. I, Nr. 102 din 5 Mai 1938, A se
vedea Legea de organizare judecii-
toreasca, din 31 Martie 1937, la pag.
796, vol. XXV, p. I, cu mod. 27
lulie 1937, apoi 16 Februarie, 10
Martie, 15 Martie, 19 Aprilie, 5 Mai
18 Mai, 27 Iunie, 7 Iulie si 27 Iulie-
1938, in aeest vol.
642 5 Mal 1938
pleant, substitut sau ajutor de
judecAtor se cere.
1. A intruni conditiunile ge-
nerale de admitere In magistra-
turg.
2. A avea Varsta de cel putin
23 ani impliniti.
3. A avea titlul de doctor sau
licentiat in drept dela o facul-
tate juridic& din tar& sau dela
o facultate juridic& din strain&-
tate, recunoscut5, de Ministerul
Educatiunii Nationale si intru
cat acest titlu va fi fost echiva-
lat, potrivit legilor scolare".
Art. 80. Dup& implinirea unui
an dela numire, supleantul, sub-
stitutul sau ajutorul de judecg-
tor este obligat a se prezenta la
prima sesiune a examenului de
capacitate, prevazut de art. 83 si
urm.
Singurä comisiunea examina-
toare este In drept a acorda o
amanare pentru all& sesiune,
dar numai o singur& &AA si
pentru cauz& temeinia si dove-
ditá.
Supleantii, substitutii i aju-
torii de judectitori, care nu se
vor prezenta la prima sesiune de
exament dupá implinirea anu-
lui de functiune si nu au fost a-
manati conform alineatului pre-
cedent, precum i acei care nu
vor obtine media 6, se vor pune
In disponibilitate.
Cei reusiti la examen si care
n'au suferit vreo pedeaps& vor
avea dreptul, in ordinea clasi-
ficárii si a vechimei, de a alege
locurile rámase vacante, in ter-
men de 15 zile dela publicarea
lor In Monitorul Oficial; aceasa
publicare este obligatorie pentru
minister, in termen de 15 zile
dela producerea vacantei".
Art. 217, alin. 2. Vacantele
mari sunt de doll& luni cu trice-
pere dela 15 Iu lie.
Termenele fixate pe intervalul
1-15 Septemvrie 1938, In afar&
de cele ce, potrivit legilor in vi-
www.digibuc.ro
goare, se judecá de sectiunea va-
cantelor, vor fi preschimbate dim
oficiu, la 1-15 Iu lie 1938. Se vor
emite, din oficiu, citatiuni tutu-
ror pärtilor, cu scutire de orice
taxá de timbru, timbru judiciar,
timbru de aviatie i taxe de por-
tarei, ori publicatiune".
2. La art. 140, alin. 6, din le-
gea pentru organizarea judeca-
toreascá, se adaugá, in conti-
nuare, urmátoarele:
Pentru prim-presedintii Curti-
lor de Apel, care sunt trecuti tri
Curtea de Casatie, stagiul de 5,
respectiv 10 ani, se socoteste
dela data and au fost numiti
in functiunea de prim-presedinte
de Curte de Apel".
3. Se suprim& ultimele doll&
alineate ale- art. 315 din legea
pentru organizarea judec&to-
reascá.
Referat cetre Consiliul de Mi-
nistri.
Modificarile aduse legii de or-
ganizare judecátoreascá, prin le-
gea promulgatá cu decretul re-
gal Nr. 1.611 din 30 Martie 1937,
publicatá In Monitorul Oficial
Nr. 75 din 31 aceeasi luná si an,
a creat, prin dispozitiile noi ce
a adus, unele situatiuni neprevá-
zute de legiuitor, dar care au
pricinuit dificultáti de aplicare.
Aceste dispozitiuni, intre al-
tele, constau in organizarea u-
nui sistem nou de numire tri
magistraturä. Inteadevär, s'a
hotärft ca numirile sa, se fac&
dupl propunerea unei comisitini
de trei membri ai Inaltei Curti
de Casatie, care este obligat5 s&
verifice varsta, titlurile acade-
mice si moralitatea candidati-
lor, in prim rand doctorii si nu-
mai in lips& de licentiati in
drept. A doua inovatiune este o
bligatiunea verificárii stárii de
sän&tate a solicitantilor de cltre
o comisiune medical& de trei
 5 Mai 1938
profesori universitari, numitg de
minister la fiecare facultate de
medicing. A treia inovatiune a
legii este a numirea nu se poate
face deat in functiunea de aju-
tor de judecdtor si numai la o
judeatorie rural& si in fine a
numai dupg, un stagiu de 6 luni
la o astfel de judecgtorie, noii
numiti pot fi transferati la o ju-
deatorie urbane,' sau mixtá.
Am inlocuit acest sistem cu
cel vechiu experimentat din a-
nul 1924, de and s'a pus in apli-
care legea de unificarea legii or-
ganiarii judeatoresti i pa,n6.
la 1937, pentrucá in practicd
noul sistem a dat nastere la ur-
matoarele
1. In ce priveste verificarea
moralitätii candidatilor, comisi-
unea Inaltei Curti de Casatie s'a
dovedit dup& cazuri concrete cà
nu posed& mijloace suficiente
pentru a face investigatiuni care
sà asigure implinirea acestei
conditiuni a legii, pe and Mi-
nisterul Justitiei, posed& mult
mai lesnicioase mijloace de a o
face.
II. In ce priveste asigurarea
conditiunii de sAngtate, s'a con-
statat cà comisiunile medicale
sunt un organism care lucreaza
anevoios i a le scapà unele ca-
zuri de maladii, daa nu sunt
declarate de candidati. De aceea
am inlocuit aceastä vizitá medi-
cal& a comisiunii cu vizita me-
dical& a unui medic oficial.
III. Nici obligatiunea doctora-
tului In drept pusl candidatilor
nu s'a dovedit usor de indepli-
nit, aci la numirile in magis-
traturd, fAcute in Iulie 1937, din
111 candidati, numai 39 au fost
doctori in drept, iar restul de
72, licentiati. Legea prevede dar
o conditie care pentru moment
este prematurà.
IV. In ce priveste obligatiunea
cà numirea sl fie fAcutà la o
judeatorie ruralà, dispozitiunea mare, tinând seam& ca normal,
www.digibuc.ro
643
prin care legiuitorul s'a intors
la sistemul legii din 1908 si a-
mast& dispozitiune, in practia,
a creiat foarte mari dificultäti
Ministerului Justitiei. Intr'ade-
vâr inaintarea la gradul de
judecator sau procuror, rilmân
vacante posturi de supleanti,
substituti i ajutori dela judecd-
toriile urbane, mixte si rurale.
Pentru a Implini, dar, dispozi-
tiunea legii de a numi ajutori la
judecgtoriile rurale, Ministerul
Justitiei s'a väzut nevoit sà soli-
cite in scris i chiar sà publice
in ziare oferta ce adreseazA aju-
torilor de judeatori dela judeca-
toriile rurale, de a primi sA fie
permutati la judec&toriile ur-
bane, mixte si in tribunale, ca
supleanti ori substituti, pentru a
lasa libere locurile lor noilor
candidati. Totusi in urma aces-
tor nesfArsite Intrebgri, multi
dintre acesti magistrati, pentru
consideratiuni de ordin familiar
ori financiar, refuzând oferta
Ministerului, nenumarate pos-
turi nu au putut fi completate
luni dearândul, in care timp ju-
deatoriile au mers foarte ane-
voios, numai cu un aingur ma-
gistrat.
Pentru a inlAtura aceste nea-
junsuri, am prevdzut suprima-
rea acestei dispozitiuni din lege,
urmând ca ea sa fie implinit&
chip& posibilitätile pe care im-
prejuarile le vor oferi.
V. In fine, am redus limita
inferioarä pentru intrarea in
magistraturà dela 25 ani la 23
si am suprimat limita superi-
oar& de 32 ani.
Inteaclevilr, comisiunea Inal-
tei Curti de Casatie a lost ne-
voit& s& respingà un mare nu-
mär de candidati cu bune note
la examenul de licent& sau doc-
torat in drept, din cauzd a so-
licitantul nu implinise vârsta de
25 ani. Aceasta este o värst& prea
644 5 Mai 1938
licenta in drept se ia la 22 23
ani, si a multi doctori obtin
doctoratul la 24 ani.
In fine, am suprimat cu totul
limita superioarl de vArst5. de
32 de ani, pentrua, s'au prezen-
tat cazuri când candidati, reu-
siti la examenul de capacitate
pentru judeatori nu au putut
fi apoi primiti in magitraturA
ea ajutori pentruca vârsta lor
dep6sise 32 ani. De altfel pen-
tru suprimarea acestei limite,
Ministerul Justitiei a primit ra-
poarte bine documentate prin
care d-nii primi-presedinti ai
Curtilor de Apel propuneau a-
ceastri modificare a legii.
VI. Proiectul de fat5., am so-
cotit cä trebue sg. de urmare ne-
numäratelor cereri primite atât
din partea instantelor, cât si
din partea magistratilor de a
modifica epoca vacantei mari,
fixatìt acum dela 1 Iulie la 1
Septemvrie in aceea de 15 Iu-
lie 15 Septemvrie, asa cum era
hotrait cu drept cuvânt in le-
gea veche. Iar pentru a prein-
tâmpina neajunsurle la care a-
ceasa modificare ar putea da
nastere pärtilor, am previlzut
ca termenele fixate intre 1-15
Septernvrie 1938, sä fie preschim-
bate din oficiu la 1 15 Julie
1938, iar citatiile sä fie emise
tot din oficiu cu scutire de taxe
si timbre.
VII. De asemenea am propus
prin proiect suprirnarea ultime-
lor douä alineate adAugate la
art. 315. Dintre acestea, primul
alineat, fatil de modificärile a-
(Luse prin acet proiect, a deve-
nit inutil. Al doilea alineat cu-
prinde cloud dispozitiuni. In pri-
ma se hotAraste norma c6.. la
inaintarea in funetiunea de ju-
decAtor sau de procuror sä se
dea prioritate la note- de examen
ogale, vechimei, iar vechimei e- ceastá dispozitie este cu atât
titlului academic. Dispozi-mai justificata cu cdt primii
www.digibuc.ro
tiunea aceasta este si ea inutilä,
intru cAt si inainte de prevede-
rea ei, acesta era sistemul, re-
zultä s' din prevederea art. 88
din legea pentru organizarea ju-
decatoreaseä. A doua dispozi-
tiune a alineatului prevedea insa
o mrusurä de exceptiune fatá de
sistemul legii. Inteadevär, dis-
pozitia aceasta nouri hotrträste
ea stagiul de 4 ani impliniti,
cerut de art. 100 din lege, jude-
cdtorilor si procurorilor pentru
a fi numiti presedinti sau primi
procurori de tribunal, sä nu mai
curgrt dela numirea in functia
de judecator ori procurori, cum
se prevedea pâng acum, ci dela
data de când magistratul a I'm-
plinit 4 ani dela validarea exa-
menului lui de capacitate.
Cu alte cuvinte, la stagiul de
judectitor sau de procuror sA se
adauge si toatá perioada de
tirnp scurs6 dela data validärii
examenului, desi In aceastä pe-
rioada magistratul a indeplinit
functiunea de ajutor, supleant
sau substitut.
Legea organizärii judeatoresti
ins& nu prevede pentru niciun
alt grad ierarhic aceastá dispo-
zitiune de exceptie; de aceea am
crezut necesar sä o suprimam
ca una care aduce stirbire unui
principiu general al legii si ar
putea produce rezultate inadmi-
sibile.
VIII. In fine, o ultimä modifi-
care a proiectului priveste dispo-
zitiunile art. 140.
Pentru a inlesni primilor pre-
sedinti ai Curtilor de Apel tre-
cerea lor ca consilieri la Inalta
Curte de Casatie, am prevdzut
pentru acestia, odatä intrati
in Casatie, stagiul cerut de lege
pentru a beneficia de pensia
intreaga curge dela data Main-
tärii lor ca prim preseclinti. A-
 6 Mal 1938
presedinti ai Curtilor de Apel,
dela inaintarea lor in acest grad
ierarhic, sunt conform legii de
organizare judecdtoreascä, art.
31, egali In grad si onorariu cu
consilierii urtii de Casatie.
IX. Acestea hind consideratiu-
nile care ne-au determinat a
phsi cu anticipatie la modifica-
rea unor dispozitiuni ale legii
de organizare judecAtoreasca a
c&ror aplicare se va impune In
curând, am onoare -a vd ruga,
cii, (lac& si d-v. le aprobati, sii
mg autorizati prin alaturatul
jurnal s5. supun la Inalta sem-
nätur& a MaiestXtii Sale liege-
lui cuvenitul proiect.
DECRET-LEGE
pentru stabilirea dobinzilor ;i
Inlaturarea cametei
DIN 5 MAI 1938 1)
Asupra raportului presedinte-
lui Consiliului Nostru de Minis-
tri si al ministrilor Nostri se-
cretari de Stat la Departamen-
tele Economiei Nationale, Finan-
telor si Justitiei, sub Nr. 13.831
(lin 4 Mai 1938;
Având In vedere avizul Consi-
liului legislativ Nr. 9 din 4 Mai
1938;
IrAzând jurnalul Consiliului de
Ministri Nr. 849, incheiat In se-
dinta dela 4 Mai 1938;
In virtutea art. 46 si 98 din
Constitutiune,
Am decretat si decretäm:
Stabilirea dobdnzilor fi, inlettu-
rarea cametei
1. Dobânda legal& anualä se
stabileste la unul la suti (104
in afaceri civile si doi la Rita
1) I. D. R. sub Nr. 1.700 din 1938,
s'a dat in baza art. 46 0 98 din
Constitutie, 0 s'a publicat In Moni-
torul Oficial, p. I, Nr. 102 din 5
www.digibuc.ro
(20/o) In afaceri comerciale soco-
tite peste scontul Bäncii Natio-
nale a României.
Când debitorul este tinut si
plateasci o dobanda fir/ ca a-
ceasta si fie fixati prin act, el
va pliti dobânda legali.
Debitorul care, cu rea cre-
dint& a cauzat, prin intarzierea
In executarea obligatiunilor, un
prejudiciu creditorului sau, va
putea fi obligat si pläteasc5 pe
Iâng& interesele moratorii si
daune interese distincte.
2. Dobânda conventional& a-
nual& nu poate intrece 4 la slit&
peste taxa scontului Bancii Na-
tionale a Românied; in viitor, ea
va fi stabiliti in raport cu taxa
scontului Much Nationale a
Bomâniei orideateori nevoia o
va cere. Ea se va putea deter-
mina pe un anume timp si pe
osebite regiuni ale tirii.
Aceastä dobând5, va fi ma-
xima. La stabilirea ei se va pu-
tea lua si avizul, cu caracter
consultativ al unei Comisiuni
pentru determinarea dobânzilor
maximale", compusi din:
Un reprezentant al Uniunii
Camerelor de agriculturä.
Un reprezentant al Uniunii
Camerelor de munci.
Un reprezentant al Coopera-
tiei.
Un reprezentant al Uniunii
Camerelor de comert si de in-
dustrie.
Un reprezentant al Consiliu-
lui Superior Bancar.
Un reprezentant al bincilor
din Capitali.
Un reprezentant al bäncilor
din provincie.
Mai 1938. El abrogä Legea contra
cametei, din 2 Aprilie 1931, la pag.
1025, vol. XVIII, cu mod. 27 Lille
1931 si 14 Aprilie 1933, pag. 312,
vol. XXI.
 646 5 Mal 1938
Un delegat al Ministerului E-
conomiei Nationale.
Un delegat al Bäncii Natio-
nale a României, care va fi si
prezidentul comisiunii.
Tabloul dobânzilor conventio-
nale maximale se va publica in
Monitorul Oficial, sub ingriji-
rea Bäncii Nationale a Româ-
niei.
Orice institutiune de credit va
fi obligatä sa afiseze acest ta-
blou, fn mod vizibil, in localul
silt', sub sanctiunea unei amenzi
dela 10-50.000 lei.
3. Prin donna, se Intelege
nu nurnai sumele plAtite In bani,
dar ori si ce alte prestatiuni
sub orice titlu sau denumire, la
care debitorul se oblig& drept e-
chivalent al folosintei capitalu-
lui socotit in numerar.
In cazul când dobâncla nu este
fixatä In bani, prestatiunile se
vor evalua la preturile din mo-
mentul contractärii imprumutu-
lui. De asemenea, In dobanda se
cuprind si orice alte obligatiuni
accesorii, ca: cheltuielile ce nu
sunt necesare, sau sunt dispro-
portionate cu servicille f Acute,
comisioanele de deschidere, de
manipulare sau de prelungire a
creditului, precum si onorariile
de avocati, cu exceptia acelor
de executare, calculate conform
tarifului minimal.
Nu inträ in calculul dobânzii:
taxele cle timbru si inregistrare,
aferente operatiunii, costul tim-
brelor de cambie, cheltuielile e-
fective pentru asigurarea sau
conservarea garantiilor, precum
si comisioanele ce nu sunt dis-
proportionale cu serviciile H.-
cute.
4. Plata anticipata a dobAn-
zilor nu poate avea loc deck pe
maximum 6 luni. Dobânda ast-
fel incasatA ramâne bine do-
bânditä creditorului indifererit zutá de art. 6 si 7 s'a sávArsit
de variatiunile ulterioare. in numele unei persoane juri-
www.digibuc.ro
5. Invoirea prin care de mai
inainte sau cu prilejul incheierii
unei conventiuni civile sau co-
merciale, cu exceptia contractu-
lui de cont curent, se va prevede
dobânda la dobânzile datorate
pe un an, sau la alte venituri
viitoare, se va declara nulä, iar
delictul inträ In prevederile a-
cestui decret. Totusi, dobânda
datoratil pe un an se poate ca-
pitaliza si produce dobändä, de.-
cil se incheie ulterior o conven-
tiune specialA in acest sens sau
(lac& face obiectul unei cereri in
judecatd.
6. Acela care Intr'o conventie
civild sau comercialil, acordând
sau prelungind un imprumut,
va primi sau va stipula, pentru
sine sau pentru altul, prin In-
susi actul de imprumut, prin act
separat, prin act cleghizat sau in
Grice alt mod, o dobândä con-
ventionalrt superioara celei fi-
xatä In modul artitat prIn acest
decret, sAvarseste delictul de ca-
n-AAA si se va pedepsi- cu inchi-
soarea dela 2 luni NIA, la 2 ani
si cu amencla dela 10-30.000 lei.
In caz de circumstante atenu-
ante, instanta de judecatá nu va
putea reduce pedeapsa sub lei
10.000 amend&
Se excepteazá dela dispozitiile
prezentului decret contractul de
Imprumut maritim (art. 601-615
c. com.).
7. La aceeasi pedeapsa va fi
supus acela care, in orice alt
contract de Imprumut formal
sau deghizat, va primi sau va
stipula pentru sine sau pentru
altul, avantaje care sunt in asa
depdsire fatil cu valoarea pres-
tatiunii date sau fdgácluite, hi-
ck intrec cu cel putin un sfert
pretul curent sau justul pret al
celeilalte prestatiuni.
8. Când infractiunea previi-
 5 Mai 1938
dice, pedeapsa se va aplica celor
ce au aprobat incheierea aface-
rii.
Dacd delictul s'a sIväxsit de
un procurist sau de un manda-
tar, pedeapsa Se va aplica, atat
acestuia, cât i celor in numele
cdrora si cu stirea cdrora delic-
tul a fost sdvârsit.
Membrii consiliului de admi-
nistratie sau de conducere si or-
ganele de control ale societAtii
comerciale, precum si directorii
de serviciu, vor fi pedepsiti cu
amenda prevazuth mai sus, dacd
se va dovedi cá delictele ardtate
sunt datorate unei grave negli-
jente din partea bor.
Conventia pe temeiul cdreia
()rice amenda pronuntatá impo-
triva persoanei fizice va fi pre-
luatd de persoana juridicd, este
9. La aceeasi pedeapsd ca cei
vizati la art. 6 si 7, vor fi su-
pusi:
Acei care cedeazd o creantá
uzuard sau acei care, cu *Uinta
o dobândesc pentru a o valori-
lica.
Acei care cu stiintä servesc ca
mijlocitori la comiterea delictu-
lui.
Procurorii sau mandatarii u-
nei persoane fizice sau juridice,
care au tratat o afacere uzuard,
cu conditia ca acel contract sà
se fi incheiat.
10. In cazurile când delictele
prevdzute la art. 6, 7 si 9 s'au
comis in. una din urmdtoarele
circumstante:
In timpuri de grave crize eco-
nomice.
Provocând o daund de o deo-
sebitä importantd.
Un mare numär de persoane
au suferit pagube grave.
Prin simularea cametei, afa-
cerii.
De un functionar public sau
www.digibuc.ro
647
preot al unui cult, recunoscut
de Stat.
De un imprumutátor profesio-
nist sau de o persoand care, an-
terdor a fost condamnatá pentru
acelasi delict.
De o persoand a cdrei condi-
tiune economico-sociald este e-
vident superioard acelei a vie-
timei.
In dauna unor persoane apar-
Orland claselor agricole sau mun-
citoresti.
In dauna unui minor, a unui
interzis sau a unui pus sub con-
siliu judiciar; inchisoarea va fi
dela 6 luni la 3 ani i amenda
clela 20.000-100.000 lei, aträgâncl
dupd sine si pierderea drepturi-
lor politice.
In caz de circumstante atenu-
ante, instanta de judecatá nu se
va putea cobori in aplicarea pe-
depsei mai jos de 20.000 lei, mi-
nimul de amendd.
11. Judecata va proceda la re-
ducerea in limitele legale a do-
bänzilor sau foloaselor de ca-
miltá percepute sau stipulate, or-
donand restitutiunea acelor do-
bdnzi sau avantaje ilegale per-
cepute, cu dobânzi legale la a-
ceste sume datorate din ziva
platid sau a dobândirii lor; de
asemeni va putea dispune im-
putarea lor asupra dobânzilor
viitoare sau asupra capitalului.
Dam& s'au stipulat dobânzi care
intrec maximul stabilit in mo-
dul ardtat prin acest decret,
pentru tot ce depäseste obliga-
tiunea, este nuld de drept. Ac-
tele cuprinzând stipulatiuni de
dobânzi superioare maximului
fixat, nu vor putea fi autentifi-
cate.
Actele cuprinzând stipulatiuni
de dobânzi superioare maximu-
lui prevazut, vor fi intabulate
sau prenotate, cu_ adaugirea cd
dobanzile se inscriu la maxi-
648 . 5 Mal 1938
mum admis prin prezentul de-
cret.
12. Dispozitiunile acestui de-
cret se aplicA i dobAnzilor de
orice fel prevazute in actele e-
xistente pentru timpul ce curge
dela publicarea acestui decret.
13. Contractele de vânzare, cu
pact de rAscumpárare si anti-
crez6, ce se vor incheía intre
pArti dupA data publicArii decre-
tului de fatA sunt nule de drept,
iar dispozitiunile art. 1.371
1.387 inclusiv din codul civil,
art. 1.697 1.703 inclusiv din
codul civil si art. corespunzA-
toare din codurile civile in vi-
goare in teritoriile unite, se a-
brogä.
14. In contractele sinalagma-
tice cuprinzând pactul comiso-
riu expres, cu clauza cA preten-
tiunile uneia din 0114 rAmAn
definitiv dobandite celeilalte
pArti in caz de inexecutiune, par-
tea ce le-a primit va putea fi
obligatä judecAtoreste, In caz de
reziliere a contractului, sA le
restituie In mAsura in care In-
trec dauna suferitA, sau lipsa de
folosintA a obiectului prestat,
MIA ca totusi restitutiunea sA In-
treacA trei sferturi din preten-
tiunile prirnite.
15. Actiunea publicA, pe te-
meiul acestui decret, se pune
in miscare, fie de Minitserul pu-
blic, fie la cererea Consiliului su-
perior bancar, fie la cererea pAr-
tii vAtAmate, care Ii va putea
formula prin aceeasi actiune
pretentia sa pentru exces de do-
bAndA.
Reclamatiunea penalA a debi-
torului nu suspendA In aceastA
materie cu cursul unei actiuni
civile sau materiale.
Actiunea civilA sau comer-
cialA a debitorului pentru redu-
cerea dobanzilor stipulate ilegal
ori pentru restituirea celor He-
gel percepute, nu va putea fi co-
www.digibuc.ro
nexatA cu actiunea creditoruluf
si ele vor fi judecate seriarat.
Orice miiloace de probatiune
sunt admisibile pentru a dovedi
infractiunile la acest decret.
Instanta competentA a judeca
actiunea penalA inti odusA pe te-
meiul acestui decret, este jude-
attoria locului unde s'a sävar-
sit infractiunea.
Orice act de procedurA privi-
tor la judecarea reclamatiunii
penale introduse pe temeiuI a-
cestui decret, este scutit de tim-
bru.
HotArirea definitivA de con
damnatiune se va publica In-
tr'un ziar rAspAndit, pe cheltu-
iala celui condamnat.
16. Toate dispozitiunile con-
trarii din legile In vigoare, se
abrogA.
17. Presedintele Consiliuluf
Nostril. de Ministri si ministrif
Nostri secretari de Stat la De-
partamentele Economiei Natio-
nale, Finantelor si Justitiei stint
insärcinati cu aducerea la hide-
plinire a dispozitiunilor prezen-
tului decret.
DECRET-L fOE
pentru abrogarea concordatului
preventiv
DIN 5 MAI 1938 1)
Asupra raportului presedinte-
lui Consiliului Nostru de Minis-
tri si al ministrilor Nostri se-
cretari de Stat la Departamen-
tele Economiei Nationale si Jus-
1) I. D. R. sub Nr. 1.701 din 1038,
dat in baza art. 46 qi 98 din Con-
Ertitutie, s'a publicat in Monitornt
Oficial, p. I, Nr. 102 din 5 Mai
1938. El abrogL Legea asupra con-
cordatului preventiv, din 10 Iulie
1929, pag. 563, vol. XVII, cu mod.
4 Iulie 1930, pag. 530, vol. XVIII,
si 20 Octomvrie 1932, pag. 716, vol.
XX.
 5 Mai 1938
titiei, sub Nr. 13.832 din 4 Mai
1938,
Având In vedere avizul Consi-
liului legislativ Nr. 8 din 3 Mai
1938;
Vazând jurnalul Consiliului de
Ministri Nr. 850, Incheiat In se-
dinta dela 4 Mai 1938;
In virtutea art. 46 si 98 din
Constitutiune,
Am decretat si decretdm:
Abrogarea concordatului pre-
ventiv
1. Legea asupra concordatu-
lui preventiv, publicatä fn Mo-
nitorul Oficial Nr. 149 bis din
10 Julie 1929, cu modificdrile ce
i-au fost aduse prin legea pu-
blicatd fn Monitorul Oficial Nr.
146 din 4 Iu lie 1930, si prin le-
gea publicatá In Monitorul Ofi-
cial Nr. 246 din 20 Octomvrie
1932, se abrogd.
2. Rämân supuse mai de-
parte procedurii si dispozitiuni-
lor legii concordatului preven-
tiv, toate concordatele care pand
fn ziva publicarii In Monitorul
Oficial a prezentului decret au
fost votate prin deciziunea luatti
de adunarea creditorilor, In con-
formitate cu art. 10 din legea
con-cordatului preventiv.
De asemenea rdrodn supuse
procedurii concordatului preven-
tiv si cererile de concordat ad-
mise In principiu, decä debito-
rii respectivi se obligd, prin de-
claratia scrisd, fdcutd la grefd,
In termen de 10 zile dela data
publicärii acestui decret, sä plä-
teased, cote concordatard, care
nu poate fi mai micd de 75 la
sutd din creantele chirografare,
intr'un termen de cel mult trei
ani si In rate, care In mod obli-
gatoriu, vor fi egale si trimes-
triale. . mod. 20 Aprilie 1935, 8 Apriie
3. Instantele de judecatä nu
vor mai putea acorcla termene
cie gratie, pe baza art. 47 din le-
www.digibuc.ro
649
gea concordatului preventiv, niel
la concordatele care, la punerea
In aplicare a acestui decret se
gdsesc definitiv omologate.
4. Dela data publicarii In Mo-
nitorul Oficial a prezentului de-
cret, reintrd In vigoare dispozi-
tiunile din art. 834-844 din co-.
dui, comercial din Vechiul Re-
gat, referitoare la moratoriu, a-
brogat prin legea concordatului
preventiv.
Aplicarea acestor dipozitiuni
ca si a acelora din art. 845-865,
acelasi cod, care se referd la
concordatul post falimentar, se,
extinde pe cuprinsul Intregii
tari.
5. Dispozitiunile din legea con-
cordatului preventiv, referitoare
la convocarea creditorilor, la ve-
rificarea creantelor si la votul
creditorilor, se vor aplica mat
departe fn cazul cererilor prevd-
zute de art. 50 al legii lichiddril
datoriilor agricole si urbane din
7 Aprilie 1934 1).
6. Orke dispozitiune contra-
rie prezentului decret sunt si rä-
mAn abrogate.
7. Presedintele Consiliului Nos-
tru de Ministri si ministrii Nos-
tri secretari de Stat la Departa-
mentele Economiei Nationale e
Justitiei, sunt Insdrcinati cu a-
ducerea la Indeplinire a dispo-
zitiunilor prezentului decret.
DECRET-LEGE
pentru completarea unor dispozitiunf
din legea si statutele Institutului Na-
tional de Credit Aurifer i Metalifer
DIN 5 MAI 1938 2)
Asupra raportului presedinte-
lui Consiliului Nostru de Minis-
1) A se vedea Legea din 7 Apri-
lie 1934, la pug. 96, vol. XXII, cu
12 Noemvrie 1936, 15 Iunie, 24 Iu-
lie j 12 Octomvrie 1937.
2) I. D. R. sub Nr. 1.702 din 1938)
 6 Mai 1938
tri si al ministrilor Nostri secre-
tari de Stat la Departamentele
Economiei Nationale, Finantelor
Justitiei, sub Nr. 13.833 din 4
Mai 1938;
Avänd in vedere avizul
legislativ Nr. 49 din 3 Mai
1938;
Vazând jurnalul Consiliului de
Ministri Nr. 851, incheiat in se-
dinta dela 4 Mai 1938;
In virtutea art. 46 si 98 din
Constitutiune,
Arn decretat i decretdm:
1. Art. 7 din legea pentru In-
Iiintarea Institutului National de
credit aurifer i metalifer si ar-
ticolul 22 din statutele acestei in-
stitutiuni, se completeaza, adau-
gandu-se urmätorul alineat fi-
nal ce va deveni astfel alineatul
g, la art. 7, din susmentionata
lege si alineatul i din zisele sta-
tute:
Va putea face, In conditiu-
nile ce se vor stabili de Ministe-
rul Economiei Nationale si cu
autorizarea prealabilá a Bancii
Nationale a României, orice o-
peratiuni de mice naturá cu me-
talele pretioase".
2. Presedintele Consiliului Nos-
tru de Ministri si ministrii Nos-
tri secretari de Stat la Depar-
tamentele Economiei Nationale,
Finantelor si Justitiei sunt In-
sarcinati cu aducerea la !ride-
plinire a dispozitiunilor prezen-
tului decret.
dat in baza art. 46 0 98 din Cons-
titutie, s 'a publicat in Monitorul
Oficial, p. I, Nr. 102 din 5 Mai
1938. A se vedea Legea si Statute le
Institutului Na.tional de Credit au-
rifer i metalifer, din 5 Aprilie 1937,
la pag. 1055, vol. XXV, p. I.
www.digibuc.ro
DECRET-LEGE
relativ la catedra de botanicii dela
Facultatea de stiinte din Cluj
DIN 6 MAI 1938 1)
Asupra raportului presedinte-
lui Consiliului Nostru de Minis-
tri si minitrilnr Nostri secretari
de Stat la Departamentele Edu-
catiunii Nationale si al Justitiei,
cu Nr. 202.374 din 1937,
Väzänd jurnalul Consiliului de
Ministri cu Nr. 852 din 1938 si
avizul Consiliului legislativ, sec-
tia I, cu Nr. 55 din 1938;
Pe temeiul art. 98 din Consti-
tutie,
Am decretat si decretam:
1. Catedra de botanicá gene-
ral5. si filosofie vegetalá dela
Facultatea de stiinte din Cluj,
va purta pe viitor titulatura de
catedrá de botania generalk
morfologie, anatomie si fiziolo-
gie, pe data publiciirii prezentu-
lui decret.
2. Presedintele Consiliului Nos-
tru de ministri si ministrii Nos-
tri secretari de Stat la Depar-
tamentele Educatiunii Nationale
si al Justitiei, sunt Insärcinati
cu aducerea la Indeplinire a
prezentului decret-lege.
DECRET-LEGE
pentru modificarea art. 5 din Legea
relativ la Universitatea Mend si la
Asezimântul Mihai-Viteazul
DIN 7 MAI 1938 2)
Asupra raportului presedinte-
lui Consiliului Nostru de Minis-
0 I. D. R. sub Nr. 1.703 din 1938,
dat in baza art. 98 din Constitutie,
s 'a publicat in Monitorul Oficial,
p. r, Nr. 103 din 6 Mai 1938. A se
vedea i Regulamentul Facultätii di
stiinte din Cluj, din 13 Mai 1937,
la pag. 1266, vol. XXV, p. II.
2) I. D. R. sub Nr. 1.713 din 1938,
dat in baza art. 98 din Constitutie,
 7 Mai 1938
tri $i mini$trilor Nostri secre-
tari de Stat la Departamentele:
Finantelor, Educatiei Nationale,
Cultelor $i Artelor, Agriculturii
s, I Domeniilor $i Justitiei cu Nr.
40.299 din 1938,
VAzând jurnalul Consiliului de
Mini$tri Nr. 870 din 1938;
In temeiul art. 98 din Consti-
tutiune,
Am decretat $i decretilm:
Modificarea unor dispozitiuni
din legea Nr. 191 din 1937
1. Suma de 52.500.000 lei, ce
pobrivit art. 5 din legea Nr. 191
lin 1937, Statul este obligat sä.
plateasca Arhiepiscopiei orto-
doxe a Sibiului, in rent& de con-
solidare 1935, se reduce cu suma
de 2.000.000 lei, suma ce se va
pliiti Mitropoliei greco-catolicä,
din Blaj.
2. Pentru executarea dispozi-
tiunilor art. 5 din legea Nr. 191
din 1937, se deschide pe seal=
Ministerului Agriculturii $i Do-
meniilor un credit extraordinar
de 70.000.000 lei. Ministerul Fi-
nantelor este autorizat ca pentru
acoperirea acestui credit sä e-
mitä rente 3°/o 1935, in valoare
nominal& de lei 70.000.000.
Titlurile de rent& purtand cu-
ponul dela 1 Mai 1937, se vor
atribui astfel:
Arhiepiscopiei ortodoxe a Si-
biului, lei 50.500.000.
Mitropoliei greco-catolic& din
13laj, lei 2.000.000.
Bisericii regnicolará evanghe-
lie& C. A. din Romania, 17.500.000
lei.
Sumele aci argtate se vor pläti
s'a publieat In Monitorul Oficial,
p. I, Nr. 104 din 7 Mai 1938. A se
vedea Legea din 1 Iunie 1937, pag.
1345, voL XXV, p. II, eu mod. 3
Iunie 1937 si 30 August 1937, pag.
1351 si 1765, acelasi vol., apoi 9 A-
prilie 1938, pag. 480, aeest vol.
www.digibuc.ro
651
numai dupä ce se va face do-
vada c5, bunurile arätate in art.
5 al legii Nr. 191 din 1937 au tre-
cut in proprietatea Statului.
Referat cettre Consiliul de
Mini$tri
Prin legea promulgatä cu I. D.
R. Nr. 2.414, publicat in Monito-
rul Oficial Nr. 124 din 1 Iunie
1937, Comunitatea de avere de-
nurnitä Universitatea Säseascä.
$i a celor 7 Juzi", cu sediul in
Sibiu, a fost desfiintatä, creân-
du-se in schimb asezdmântul cul-
tural Mihai-Viteazul", stabili-
ment de utilitate publick cu se-
diul in Sibiu, cu scopul de a in-
cleplini opera de ajutorare cul-
tural& $i de invätámant pe teri-
toriul celor $apte judete ale fos-
tului Pärnant Cdesc".
Patrimoniul Comunitätii de a-
vere Universitatea Silseascá $i
a celor 7 Juzi", in vederea eon-
tinuArii scopului pentru care a
fost organizata pe teritoriul ju-
detelor: Sibiu, Tarnava-Mare,
Bra$ov, Fagära$, Hunedoara, NA-
säud $i Alba, in baza acestei legi
urma sä, se impart& Intre Mezä-
mântul cultweal Mihal-Vitea-
zul" $i Biserica Regnicolará E-
vanghelica C. A. din Romania,
astfel cum se prevede la art. 3,
4, 5, 6, 7, 8 $i 9 din lege.
La art. 5, legea prevede:
Irnobilele Nr. top. 7.985 $i 7.986
din cartea funduarä Nr. 4.556,
RA$inari; imobilele Nr .top. 14
c 1,14, c/2,14, c/3 din cartea fun-
duar& Tálrnaciu, partea III-a,
Nr. 2, precum $i pádurea din
muntele Voineasa de pe hotarul
corn. Voineasa, in intinclere de
900 jug. cad., trece in proprieta-
tea Statului, care acordá in
schimb o sum& de 100.000.000
lei, plätibilä: 30 la sutd in rent&
perpetua de improprietárire 1922
$i 70 la sutà in rent& consoli-
dará 1935, ambele cu cupoanele
652 7 Mai 1938

de platd, Incepand dela 1 Mai piei Ortodoxe a Sibiului, cu toate

1937 si anume: 75 la sutd Asezd- sarcinile si obligatiunile prevd-
mântul cultural Mihai-Vitea- zute de lege.
zul" $i 25 la surd Bisericii Regni Ca atare si datoria Statului
colare Evanghelica C. A. din Ro- de 75 la sutá din suma de lei
mania". 100.000.000, fatá de AseamântuI
Prin decretul-lege Nr. 2.420, pu- Cultural Mihai-Viteazul", a tre-
blicat fn Monitorul Oficial Nr. cut asupra Arrhiepiscopiei Orto-
126 din 3 Iunie 1937, A$ezdman- doxe a Sibiului.
tul cultural Mihai-Viteazul", Pentru executarea dispozitiu-
instituit prin legea pentru des- nilor prevAzute de legea promul-
fiintairea Comunitatii de avere, gatá prin I. D. R. Nr. 2.414 din
denumitd, Universitatea Säseas- 1937 si de decretul-lege Nr. 2.420
cd, si a celor 7 Juzi", a fost des- din 1937, Statul trebue sd. acorde
fiintat si toate bunurile mobile Arhiepiscopiei Ortodoxe a Sibiu-
si ¡mobile, acordate acestui ase- lui $i Bisericii Regnicolare E-
zdmant, au fost trecute fn de- vanghelice din Romania, urrad-
plina proprietate a Arhiepisco- toarele sume:
Rent& perpetni Rena de
de Improprieti- enneolidare
rire 1922 8 0 0 1936
1. Arhiepiscopia Ortodoxd, a Sibiului ... 22.500.000 52.500.000
2. Biserica Regnicolard Evanghelicd din
Romania 7.500.000 17.500.000
Total ... 30.000.000 70.000.000

Pentru plata sumei de lei o mdsurd echitabild, propunern

30.000.000 In rentd de Improprie-
tárire, Directiunea Datoriei Pu-
blice din acest depairtament a
luat mdsurile necesare.
Pentru plata sumei de lei
70.000.000, este Ins& necesar sd
se deschidd un credit extraordi-
nar special pe seama Ministeru-
lui Agriculturii si Domeniilor,
care ad aibd acoperire titluiri de
rentd, de 3 la sutd, 1935, In scopul
de a se pune la dispozitia Arhie-
piscopiei Ortodoxe a Sibiului si
Bisericii Regnicolard Evanghe-
lied din Romania, sumele men-
tionate.
Având In vedere faptul cd pe
teritoriul fostei averi a Univer-
sitlitii Säsesti se gäsesc aláturea
de credinciosii romani ortodocsi
si români de religiune unitä, ca
www.digibuc.ro
BA vá rugärn sd, binevoiti a a-
proba ca din cota prevázutd, a
se da titluri de rentá 3 la sutd.
1935 Arhiepiscopiei Ortodoxe a
Sibiului, sd se acorde Mitropo-
liei Unit edin Blaj suma de lei
2.000.000. -
Pentru aceasta este Insd nece-
sar EA se modifice In acest sens
dispozitiunile airt. 5 din legea NI%
191 din 1937.
Dacit si dv. suntetí de acorcl
cu cele ardtate In acest referat,
cu onoare vd, rugdm sit binevoiti
a-1 aproba $i a semna aldtura-
tul jurnal, autorizandu-ne tot-
deodatá sd, solicitám Maiestätii
Sale Regelui semnátura decretu-
lui-lege respectiv.
 7 Mai 1938
DECRET-LE6E
pentru organizarea exploatärilor
comunale
DIN 7 MAI 1938 1)
PARTEA I
Drepturi exclusive
Organizarea, administrarea
exploatarea lor
CAPITOLUL I
Dispozifiuni generale
1. Exploatarea drepturilor ex-
clusive ale comunelor urbane, in-
clusiv municipii, aratate la art.
2, se va face in conformitate cu
dispozitiunile din prezenta lege.
2. Pe teritoriile lor, comunele
urbane, inclusiv municipiile, au
urmAtoarele drepturi exclusive:
a) Producerea, aducerea, ex-
tragerea, distribuirea, transmite-
rea dela un loc la altul, sau dela
o clAdire la alta, livrarea, furni-
sarea sau vänzarea electricitätii,
1) I. D. R. sub Nr. 1.768 din 1938,
dat In baza art. 46 si 98 din Cons-
titutie, s'a publieat In Monitorul
Oficial, p. I, Nr. 104 din 7 Mai
1938. A se vedea in legaturä:
1. Legea pentru administrarea si
exploatarea Uzinelor Comunale Bu-
euresti (U. C. B.), din 21 Iulie 1923,
la pag. 618, vol. XIIIXIV.
2. Legea pentru organizarea si ad-
ministrarea pe baze comerciale a In-
treprinderilor i avutiilor publiee
(Legea eomereializärii), din 16 Mar-
tie 1929, la pag. 243, vol. XVII, eu
mod. 9 Ianuarie 1930.
3. Legea asupra energiei, din '
Iulie 1930, la pag. 556, vol. XVIII,
eu mod. 26 Mai 1936, pag. 785, vol.
XXIV, p. I.
4. Legea administrativä, din 27
Martie 1936, la pag. 342, vol. XXIV,
p. I, si Regulament de aplicare, din
18 Februarie 1937, pag. 55, volumul
XXV, p. I.
www.digibuc.ro
653
energiei calorice, apei si gazului
de orice tel (gaz natural sau ar-
tificial, distribuit in orice mod
si sub orice formA, care serveste
la iluminat, incAlzit, In gospodä;
rie si fortA motricA);
b) Exploatarea transporturilor
in comun de persoane;
c) Exploatarea ridicäril gunoa-
ielor menajere.
3. Oricine va putea produce si
utiliza electricitatea, energia ca-
lorica, apa sau gazul pentru tre-
buinte proprii in interiorul pro-
prietätii uncle apa, gazul, ener-
gia caloricA, sau electricitatea,
sunt produse, färä insä sl tra
verseze Ai publice sau proprie-
tatea altora.
Instalatiile de orice tel la par
ticulari pentru producerea l u-
tilizarea energiei electrice se pot
infiinta numai cu respectarea
dispozitiunilor prevAzute de le-
gea energiei si de regulamentele
comunale, stabilind conditiunile
tehnice sanitare, edilitare, ener-
getice si de sigurantA. Acei ce
vor infiinta färä autorizare
asemenea uzini sau instalatiuni,
sau le vor folosi, vor plAti anual
dublul taxelor arätate la art. 64
din prezenta lege, autoritatea
comunalä putAnd insä sä o-
preascä functionarea acestora.
Pe teritoriul comunelor ur
bane, inclusiv municipii, insta
larea de uzini termice, facute de
comunä sau concesionarii lor, e
supusä autorizArii prealabile a
Ministerului Economiei Natio-
nale. Atari autorizatii sunt nece-
sare si in caz de amplificare a
centralelor sau inloculrea inotoa-
relor.
Pe teritoriul comunelor ur-
bane sub 40.000 locuitori, se pot
instala uzine electrice pentru dis-
tribuire in afara teritoriului lor,
färA sA fie nevoie de concesia co-
munei, in care se instaleazA uzi-
na, ci numai de aceea a Minis-
654 7 Mai 1938
terului Economiei Nationale,
data potrivit legii energiei.
Instalatiile de extragerea apei
pentru trebuintele proprii in co-
mune urbane, inclusiv munici-
pii, in interiorul proprietatilor
unde aceasta se produce, se pot
infiinta numai in baza unei prea-
labile autorizatiuni, eliberate de
autoritatea comunala si numai
dela caz la caz pentru motive
bine justificate.
Nu se considerrt ca exploatriri
de transport in comun, trans-
porturile facute de intreprincleri,
societati si institutiuni de orice
fel, publice sau particulare, a
propriului lor personal, precum
si acelea facute de scoli publice
sau etatizate, de orice grad, cu
elevii lor, chiar daca pentru re-
cuperarea cheltuielilor, acestea
percep vreo suma dela persoa-
nele transportate.
Intreprinderile, care exploa-
teaza unul dintre drepturile ail-
tate la art. 2, pot face si in a-
far& de cuprinsul comunelor a-
semenea transporturi in comun
a propriului lor personal, pre-
cum si transporturi de materiale
necesare exploatarilor, fail sä
fie supuse la vreo taxa de cd-
räusie sau vreunei autorizatiuni
speciale.
4. Drepturile exclusive stipu-
late la art. 2, alin, a, b 0. c, se
vor exercita in cuprinsul cornu-
nelor urbane, inclusiv munici-
piile, sub una din urmatoarele
forme:
a) Prin regie publica comer-
ciala, potrivit legii pentru orga-
nizarea si administrarea pe baze
comerciale a intreprinderilor si
avutiilor publice din 1929, in co-
munele cu o populatiune de peste
50.000 locuitori;
b) Prin regie directa sub for-
ma de Intreprinderi Comuna-
le", potrivit art. 7 si urmätorii
din prezenta lege, in comunele
www.digibuc.ro
urbane, inclusiv municipii, cu o
populatiune de peste 14.000 'And.
la orice numar de locuitori;
c) Prin servicii in cadrul ad-
ministratiei comunale, in comu-
nele urbane cu o populatiune
sub 14.000 locuitori;
d) Prin concesiuni sau regii
mixte organizate, potrivit legii
pentru organizarea si adminis-
trarea pe baze comerciale a in-
treprinderilor si avutiilor publice
din 1929, sau prin regii mixte
intercomunale, conform art. 27
si urmdtoarele din prezenta lege,
in comune urbane, inclusiv mu-
nicipiile, ell orice populatie;
e) In conformitate cu legile,
speciale in vigoare la promulga-
rea prezentei legi, sau prin con-
tractele de concesiune existente.
In comunele, cu o populatiune
de peste 80.000 locuitori, dreptu-
rile de mai sus, vor putea fi ex-
ploatate in oricare din formele
prevazute la literile ae inclu-
sly, exploatärile facându-se se-
parat, sau grupându se unelP
din ele sau toate impreund.
5. Alegerea modului de orga-
nizare si administrare se va face
de consiliul comunal numai cu
aprobarea Ministerului de In-
terne, In urma avizului Consi-
liului exploatdrilor comunale,
fara a mai fi necesar vreun alt
aviz sau vreo altd, aprobare. A-
tributiunile Consiliului superior
al administrarii intreprinderilor
si avutiilor publice se exercita.
In intregime de Consiliul exploa-
tarilor comunale, prin Directia
exploatärilor comunale din Mi-
nisterul de Interne.
Prin derogare dela legea pen-
tru organizarea si administra-
rea pe baze comerciale a intre-
prinderilor si avutiilor publice,.
regiile publice comerciale ale ju-
detelor si comunelor, vor inainta
situatiile de cask insotite de cele
bugetare, Directiei exploatdrilor
 7 Mai 1938
comunale, la intervalele fixate
de aceastil directiune.
6. Pe teritoriul Municipiului
Bucuresti, i pang la linia fortu-
rilor, toate drepturile arátate la
art. 2, alin, a si c, Se vor exer-
cita in ce privote apa, canalul,
precum si asanärile i ridica-
rea gunoaielor, de Uzinele Co
munale Bucuresti, care au per-
sonalitate juridic& si se conduc
si se administreaza, in confor-
mitate cu legea lor special& din
21 Iu lie 1923, cu modificarile din
prezenta lege. Toate imobilele si
instalatiile proprietatea Prim&-
riei Bucuresti, utilizate de Uzi-
nele Comunale Bucuresti, inclu-
siv lacurile i propriet&tile ex-
propriate pentru asanarea lor
a väei Colentinei, la data pre-
zentei legi, plätite sau care se
vor pläti de Uzinele Comunale
Bucuresti, sunt i rärnan pro-
prietatea Uzinelor Comunale
Bucuresti. Toate drepturile in ce
priveste electricitatea, gazul de
orice fel, si distribuit sub orice
form& i energia caloricA, se vor
exercita pang la 31 Decemvrie
1964 de Societatea General& de
Gaz 0 de Electricitate din Bu-
curesti, in conditiunile concesiu-
nii aprobate prin legea din 25
Februarie/10 Martie 1906, astfel
cum se exercitä i azi, i extins&
prin legea administrativä din 27
Martie 1936 si prin prezenta
lege pe intreg teritoriul Munici-
piului Bucuresti, cu comunele
sale suburbane si pAnä la linia
forturilor, si la toate drepturile
arätate. Aceste doll& intreprin-
deri vor beneficia de prevederile
art. 43 din prezenta lege.
CAPITOLUL II
Infreprinderi comunale
7. Intreprinderea Comunald"
(denumirea se va completa cu
numele comunei respective), se
va organiza, administra si ex-
www.digibuc.ro
655
ploata in conformitate cu dispo-
zitiunile prezentei legi, grupând
In aceeasi comunà, intr'un or-
ganism unic, cu exceptia celor
prevAzute la art. 4, alin. ultim,
toate exploatárile comunale de
producere sau distribuire a elec-
tricitätii, apei, gazului de orice
fel, serviciul canalizärii, trans-
porturilor In comun si ridicarea
gunoaielor.
In termen de 6 luni dela pu-
blicarea prezentei legi, comunele
urbane cu peste 14.000 locuitori
panä la 80.000 locuitori, sunt
obligate sa-si organizeze servi-
ciile comunale de mai sus in a-
cest mod, afar& de cazul ea sunt
organizate inteunul din modu-
rile ardtate la art. 4, literele a,
d sau e.
Intreprinderile Comunale "
care se vor organiza potrivit pre-
zentului capitol vor putea sä se
transforme oricAnd inteuna din
formele autorizate de art. 4, li-
terele a sau d, dac& indeplinesc
conditiile ardtate in acel articol.
8. Intreprinderile Comunale",
astfel constituite, vor fi conduse
si administrate de un comitet
de conducere, compus din:
a) Primarul comunei sau un
delegat al sdu, ca presedinte;
b) Directorul intreprinderii;
Inginerul-sef al judetului.
In comunele neresedinte de ju-
det, in locul inginerului-sef al
judetului va fi desemnatä de
prefect, pe o duratä de 3 ani, o
persoanä din localitate, repu-
tat& ca bun gospodar, de prefe-
rintä cu cunostinte tehnice.
Mandatul celorlalti membri,
inceteaz& odat& cu functiunea
in baza cAreia au fost delegati.
9. Verificarea conturilor lu-
nare si anuale, precum si a ca-
sieriei intreprinderilor, va fi
xercitatä de o comisie de con-
656 7 Mai 1938
trol, compusä din doi membri,
anume:
1. *eful serviciului financiar si
contabilitate al comunei.
2. Un contabil autorizat din
localitate, de preferintd un ex-
pert-contabil desemnat pe ter-
men de doi ani de directorul su-
cursalei judetene al Bdricii Na-
tionale a României.
Membrii comisiei de control
aunt datori a semnala neintar-
ziat prin raport scris consiliu-
lui comunal si Directiei exploa-
tärilor comunale, neglijentele, a-
taterile, neregulile si toate Iip-
surile bAnesti ce ar constata in
gestiunea intreprinderii.
Ei sunt rdspunzdtori fatd, de
comund, la fel cu persoanele in-
sdrcinate cu administratia in-
treprinderii in caz când in ges-
tiunea acesteia s'ar fi produs
neregularitAti, care nu au fost
relevate de ei si care au produs
pagube intreprinderii.
Pentru retribuirea glolrald. a
tuturor membrilor comitetului si
s. comisiei de control, se alocd
No din incasärile anuale, efec-
tiv realizate, pang la 12 mi-
lioane lei, iar la tot ce intrece a-
ceastd sumd, 2Voe. In afard de a-
ceastä alocatie ace4ti membri, cu
exceptia directorului, nu vor mai
putea primi nicio altd sun* sub
nicio formd.
Afribufiunile comilefului
de conducere
10. Comitetul de conducere
este in drept sd decidd asupra
tuturor chestiunilor privind buna
organizare i administrare a in-
treprinderii.
Sunt executorii fdrd o and a-
probare urmiltoarele deciziuni
ale comitetului de conducere:
a) Aprobarea de proiecte, fur-
nituri i lucrAri in regie, prin
licitatie publicA sau prin bund
trivoiald, previtzute in buget,
www.digibuc.ro
pan/ la maximum 300.000 lei in
comunele urbane sub 30.000 lo-
cuitori si pang la maximum
1.000.000 lei pentru celelalte;
b) Intocmirea regulamentelor
interioare ale intreprinderii;
c) Numirea functionarilor in-
treprinderii, aprobarea retribu-
tiunii i concedierea lor, fdrá a
mai fi necesar avizul comisiei
pentru propuneri de numiri si
inaintdri a comunei.
In scopul de a se asigura re-
crutarea unui personal cat mai
destoinic si specialist, un regu-
lament general intocmit de Mi-
nisterul de Interne, cu avizul
Consiliului exploatilrilor comu-
nale, va stabili numdrul, condi-
tiile de admisibilitate, salariza-
rea functionarilor, precum i dis-
pozitiile speciale in legAturd cu
natura serviciului.
11. Sunt executorii numai
dupd, ratificare, deciziunile Co-
mitetului de conducere, cu pri-
vire la:
a) Fixarea cuantumului tari-
felor si a taxelor privitoare la
serviciile prestate locuitorilor.
Norrnele tarifare generale si
regulamentele pentru aplicarea
lor, precum i conditiunile de
prestare a serviciilor vor fi cele
fixate unitar de care Consiliul
exploatdrilor comunale;
b) Aprobdri de proiecte, fur-
nituri i lucrári in regie, prin
licitatie publicd, sau prin bung,
Invoiald, prevAzute in buget, a
cdror valoare depA4e4te valorile
ardtate la art. 10, alin, a;
c) Bugetul anual de venituri si
cheltuieli, cat si bilantul si con-
tul de gestiune al intreprinderii;
d) Stabilirea programelor de
investitil pe o duratA de 5 ani;
e) Numirea directorului intre-
prinderii comunale si fixarea re-
tributiunii cu avizul Comisiei
pentru propuneri de numiri si
inaintári a Directiei exploatdri-
 7 Mal 1938
lor comunale, ardtate la art. 106,
care va face si notarea ingineri-
lor pentru Corpul tehnic.
Deciziunile dela punctele a, c
si d se ratified de Consiliul co-
munal si se supun apoi aprobd,-
rii Ministerului de Interne, Di-
rectia exploatdrilor comunale.
Deciziunile dela punctul e se
ratified, de primar, iar acelea de
la punctuI b tot de primar, in
limita in care poate aproba ast-
fel de acte pentru comund, iar
peste aceastd limità de consiliul
comunal.
12. Comitetul de conducere
este rdspunzator fatd de consi-
liul comunal, de bunul mers al
serviciilor, de perceperea venitu-
rilor in conformitate cu tarifele
si taxele regulamentare, precum
si de vdrsarea lor in casa intre-
prinderii, de buna stare a scrip-
telor, de observarea creditelor
bugetare si de efectuarea chel-
tuielilor, in limitele prescrise, de
respectarea regulamentelor *i
normelor generale fixate de Mi-
nisterul Internelor, de indepli-
nirea indatoririlor functionari-
lor si de orice consecinte in asi-
gurarea permanentei serviciului
provenite din lipsd de initiativd.
*i de prevedere.
13. Corespondenta si toate ac-
tele emanate sau privind Intre-
prinderile Comunale" vor fi sem-
nate de presedinte, impreund cu
directorul, sau In lipsa lor de cei
delegati de comitet sdri inlocu-
lased.
Corespondenta curentd de ex-
ploatare tehnicti si comerciald,
care nu implied niciun fel de an-
gajamente superioare celor ce se
deleagd directorului, conform
art. 14, alin. 4, va fi semnatd de
director sau functionarii desem-
nati de comitet si contrasemnatä
de seful serviciului sau biroului
respectiv.
c Harnangin, vol. XXVI. 42.
www.digibuc.ro
657
Obligatiunile valabil luate in
numele Intreprnderilor Comu-
nale", in conformitate cu preve-
derile prezentei legi, angajeazd
comuna.
Direcforul «Infreprinderilor
Comunaleo
14. Directorul Intreprinderi-
lor Comunale" este insdrcinat cu
conducerea tehnied, comerciald
si administrativd a intreprinde-
rii.
El va trebui sd fie inginer, cu
diploma recunoscutd de Minis-
terul Lucrdrilor Pub lice si cel
putin 5 ani de practicd, efectivd.
In mod exceptional, la infiinta-
rea intreprinderilor, directorul
intreprinderii poate fi numit *i
dintre inginerii actuali ai servi-
ciilor comunale, cu o vechime de
minimum 9 ani ca bugetar, chiar
dacá diploma lor nu Indeplineste
conditia de mai sus. Acestia rd-
man insd, cu titlul provizeriu.
Directorul este dator sd facd .
la timp comitetului de conducere
propunerile reclamate, atat de
buna functionare, 61 *i de des-
voltarea intreprinderii si sá ia
toate mäsurile necesare. El este
personal rdspunzdtor de functio-
narea neintreruptd a serviciilor
si de orice greseli grave, sau ne-
reguli, abateri dela legi si regu-
lamente, veghind in de aproape
la stricta indeplinire a dispozi-
tiunilor datb de comitetul de con-
ducere.
In limitele sumelor ce i se vor
delega de comitetul de condu-
(ere. Ord a putea depdsi suma
de 30.000 lei, directorul este in
drept sd angajeze dupd a sa
chibzuire orice lucrare de exploa-
tare tehnicil curentá si orice re-
paratiuni, transformári, extin-
deri si sá aprobe plata lor.
Directorul numeste *i fixeazd
salariile lucrAtorilor cu ziva, In
658 7 Mai 1938
baza unui tablou de salarizare,
aprobat de comitet, având drep-
tul ei de a concedia.
Finonlele «Infreprinderilor Comunale»
15. Intreprinderile comunale
vor avea un buget separat de a-
cela al comunei, la care insd se
va anexa. In bugetul comunei va
figure numai cote parte din pro-
fitul net ce i se va cuveni, sau
nierderea rezultatä din exploa-
tare, conform bilantului intre-
princierii pe exercitiul precedent
sau subventia din bugetul co-
munei.
La constituirea Intreprinderii
Comunale" se va intocmi un in-
venter al tuturor invenstitiuni-
:or ei materialelor ce trec In ad-
ministratia intreprinderii. Eva-
luarea lor se va face de un ex-
pert desemnat de consiliul ex-
ploatdrilor comunale, impreund
cu inginerul-ed al comunei. Cu
aceastd valoare ele vor fi trecute
In registrele Intreprinderii, la
activ. Comunele sunt obligate a
intocmi inventarul ardtat mai
sus In termen de maximum 6
luni dela promulgarea prezentei
legi.
Cota-parte neamortizatd din
imprumuturi contractate Inainte
de intrarea In vigoare a prezen-
tei legi, care a fost folositd pen-
tru investitii la servicilie ce se
Inglobeazd. in Intreprinderea
Comunald", va fi Inscris d. la pa-
sivul intreprinderii; de aseme-
nea ei creditorii pentru mate-
riale ei obligatii financiare, co-
respunzatoare serviciilor inglo-
bate.
16. Contabilitatea va fi tinutd,
In partidd dubld, dupd normele
unitare fixate de consiliul ex-
ploatárilor comunale, iar buge-
tul ei bilantul vor fi intocmite
potrivit formularelor tip.
17. Intreprinderile Comunale"
www.digibuc.ro
vor trebui sit se mentind ei sd se
Intretind din veniturile for pro-
prii.
Veniturile brute vor fi stabi-
lite pe bazd de taxe ei tarife, In-
tocmite astfel ca sl acopere to-
talitatea cheltuielilor ei oblige-
tiunilor, inclusiv cotele pentru
fondurile ardtate la art. 24 ei
plus un spor de cel putin 10%.
Intreprinderea nu poate presta
nimsdnui servicii, livra materiale
sau executa lucrdri, färti plath,
cu exceptiile ardtate la art. 52,
In favoarea primdriei.
Scutirile de taxe pentru servi-
ciile prestate acordate oricaror
institutiuni publice sau private
se abrogd.
Prestärile de servicii, livrärile
luerdrile executate pentru par-
ticulari sau diverse administra-
tiuni publice sau private, nu pot
fi calculate la preturi inferioare
pretului de cost al intreprinderii,
inclusiv cheltuielile de regie
un beneficiu de minim 10%.
In cazul când intreprinderea
este deficitard. consiliul comu-
nal fixeazd tarifele In consecintd.
sau o subventie din venituri
comunei.
Veniturile Intreprinderii Co-
munale" nu pot fi date de co-
mund In garantie, pentru im-
prumuturile acesteia, In scop de
a fi folosite la alte investitii sau
obligatiuni, decât cele proprii ale
Intreprinderii.
18. Comunele pentru investi.
tiunile indispensabile Intreprid-
derilor Comunale", cu avizul
consiliului exploatärilor cornu
nab i aprobarea Ministerului
de Interne, pot contracta Impru
muturi, fie In numerar, fie prin
contracte de lurcitri, sau apro
viziondri pe termen mai lung de.
un an, fdrd. Insd, ca totalul anui-
tätilor i dobânzilor la toate a-
ceste Imprumuturi sd poet& de
IA* 20°/o din veniturile totale
 7 Mai 1938
anuale ale Intreprinderilor Co-
munale", inscrise in buget.
19. Operatiunile de incasari si
plati ale intreprinderilor comu-
nale se vor face prin casa In-
treprinderilor Comunale".
Intreprinderile sunt obligate &A
depuna la agentiile B. N. R. sau
C. E. C. tot surplusul peste dis-
ponibilul maxim ce-1 va putea
pastra in msá si al carui cuan-
tum va fi stabilit pentru fiecare
intreprindere de Directia exploa-
tarilor comunale. Ele sunt obli-
gate sa inainteze acestei direc-
tiuni la termenele fixate de a-
ceasta, situatiile de casá, inso
tite si de situatiile de executare
a bugetului.
20. Bugetul cheltuielilor se
compune din:
1. Bugetul ordinar al cheltu-
ielilor de exploatare si intreti-
nere, care cuprinde obligatoriu:
a) Cheltuieli de exploatare, In-
tretinere si administratie;
b) Dobanzile si amortismen-
tele exigibile in exercitiul cores-
punzator la imprumuturile nea-
chitate, cat si alte obligatii de
plata exigibile;
c) Cota pentru fondul aratat
la art. 24, alM, a;
d) 0 alocare pentru deschidere
de credite suplimentare si extra-
ordinare.
2. Bugetul extraordinar al in
vestitiunilor si reinoirilor, care
va cuprinde la cheltuieli toate
investitiunile necesare sporirii
capacitatii intreprinderii, pre-
cum si reinoiri si reparatiuni
mari, iar la venituri excedentul
din bugetul ordinar, prelevari
din fondul de desvoltare, din fon-
dul de amortisment si reinoiri
eventuale imprumuturi.
21. In cursul executarii buge-
tului, in caz de nevoie sau pen-
tru a obtine rezultate mai bune,
orice cheltuieli bugetare, cu ex-
ceptia celor prevazute pentru
www.digibuc.ro
659
plata personalului administra-
tiv, specificat in statele de platä
ale intreprinderii, vor putea fi
sporite cu aprobarea consiliului
comunal, cleat intreprinderea va
dovedi ca are sporuri de veni-
turi, suficiente pentru acoperi-
rea cheltuielilor propuse.
V:rimentele dela un articol bu-
gctar la altul, in cursul executa-
rii bugetului, vor putea fi facute
de cornitetul de conducere al In-
treprinderii, cu aprobarea consi-
liului comunal.
22. Angajärile de cheltuieli
vor putea fi facute paná la fi-
nele exercitiului bugetar.
In cazul cand receptia nu se
va putea face, inguntrul acelu
iai exercitiu, in care s'a facut
si angajarea respectiva, angaja-
rea cheltuielilor din exercitiul
precedent se va reporta pe exer-
citiul bugetar urmator.
23. Intreprinderile comunale
vor incheia in termen de 45 zile
dela sfarsitul unui exercitiu bu-
getar, un bilant si un cont de
profit si pierdere. Acestea sunt
supuse anrobarii prevazute de
art. 11, alineatul penultim, ca si
bugetele.
Fondu r
24. Fiecare Intreprindere Co-
munala." are obligatoriu cel pu-
tin urmatoarele fonduri:
a) Fondul de amortizare si re-
inoire, care se constitue prin a-
locari anuale, ce nu pot fi mai
mici de 3% din valoarea global&
a investitiunilor trecute In ac-
tivul intreprinderii. Ele vor fi
inscrise la cheltuieli in bugetul
intreprinderii dupa primul an
de functionare al acesteia.
Acest fond nu va putea fi fo-
losit, decat pentru inlocuirea in-
stalatiilor i masinilor sau par-
tilor de instalatiuni si masini
stricate, sau devenite neutiliza-
 660 7 Mal 1938
bile, prin uzare sau din cauza
progreselor tehnice;
b) Fondul de desvoltare se a-
limenteazd din cota-parte din
beneficiul net ardtat la art. 26
din prezenta lege.
25. 0 cota-parte se va fixa de
Directia exploatdrilor comunale,
dela caz la caz, pentru fiecare
Intreprindere in parte, dar cel
putin o cincime din valoarea ce-
lor cloud fonduri, conform ulti-
mului bilant, va fi pdstratd la
B. N. R. sau C. E. C., sau pla-
sat% in efecte de Stat, sau obli-
gatiuni ale regiilor mixte inter-
comunale si ale U. C. B., restul
putând fi folosit ca fond de rul-
ment, plasat numai In active
curente, usor realizabile.
26. Din beneficiul net, o pa-
trime se va vdrsa comunei dupd,
aprobarea bilantului, iar restul
va servi la constituirea fondului
de desvoltare.
Intreprinclerile comunale nu
pot face avansuri comunei res-
pective, in contul eventualelor
beneficii i nici face plati pen-
tru cheltuieli ce nu sunt inscrise
in bugetul lor.
Abaterile sunt considerate ca
deturnäri de fonduri si se pe-
depsesc ca atare (art. 236 vi ur-
matoarele, cod. penal).
CAPITOLUL III
Concenfrarea exploakirilor in regii
mixie iniercomunale
27. Comuntle urbane cu o si municipiile, dad, organele de
populatie sub 40.000 locuitori,
care s'ar gdsi In imposibilitate
financial% sau tehnicit de a rea-
lize in bune j economice condi-
tiuni un program de alimentare
si distribuire a apei potabile, pre-
cum si a energiei electrice sau
gazului, astfel incat cel putin 700/o
din proprietätile clddite din co-
mund sd poatä fi deservite, vor
putea fi obligate printr'un jur- de concesiune interzic sau cer
www.digibuc.ro
nal al Consiliului de Ministri,
dat in urma propunerii Minis-
terului de Interne, cu avizul con-
siliului exploatärilor comunale,
sa-si concentreze mai multe im-
preund, trite() regie intercomu-
nald, ce se va constitui si admi-
nistra potrivit celor de mai jos,
exploatarea alimentärii acelor
comune cu apd potabild i elec-
tricitate sau gaz, sau toate a-
ceste trei impreund.
Nici o regie mixtd, de concen-
trare nu va putea exploata elec-
tricitatea sau gazul, sau chiar
ambele Impreuna, fdrd, sä aibd
In acelasi timp in exploatare si
apa potabild din comunele res
pective, aim% de cazul când ex-
ploatarea apei din comund este
concesionatd, sau cänd ea se
face In conditiuni multumitoare,
direct de comund, cu avizul con-
siliului exploatárilor comunale.
Beguile intercomunale se vor
organiza i exploata potrivit for-
mei de regie mixtrt din legea
pentru organizarea si adminis-
trarea pe baze comerciale a in-
treprinderilor si avutiilor pu-
blice din 1929, cu derogdrile din
prezenta lege.
Concentrarea se va face cu cel
putin 3 comune urbane. In a-
ceeasi comund nu va putea func-
tiona clecAt o singurd regie in-
tercomunald. In aceste regii mix-
te intercomunale, vor putea par-
ticipa si comunele cu o popula-
tie mai mare de 40.000 locuitori
conducere vor decide aceasta.
Concesionarii actuali ai elec-
tricitätii, apei si gazului In co-
mune, vor putea sd treacd, con-
cesia lor regiilor mixte interco-
munale, care ar fi de acord cu
aceasta, cu aprobarea Ministe-
rului Internelor si In baza avi-
zului Consiliului exploatárilor
comunale, chiar dacti, actele lor
 7 Mai 1938 661

pentru astfel de cesiuni alte fiecare etapa de 5 ani, reg'a in-

conditiuni. tercomunald va trebui sit asi-
In comunele urbane In care gure distribuirea electricitätii
electricitatea sau gazul, impreu- sau gazului *i a apei potabile
cu apa potabild, vor fi ex- pentru satisfacerea particulari-
ploatate de o regie mixta inter- lor In conditiunile tehnice de ex-
comunald, Intreprinderea cornu- ploatare ce vor fi anexate la pro-
nald respectiva, infiintatá con- gram.
form art. 7 din prezenta lege, va Regia mixtd, intercornunald, va
putea continua exploatarea ce- fi liberá sd, cumpere energia e-
lorlalte servicii aratate la art. lectric.5, i gazul dela alte Intre-
cu aprobarea Ministerului In- prinderi sau sd le producd, in
ternelor. locurile uncle va gasi mai econo-
Statul va putea participa la mic pentru dame-
constituirea acestor regii mixte, Aceste programe intocmite se-
prin aporturi In naturd, sau In parat pentru fiecare comund ur-
numerar. band, ce urmeazd, sa participe la
constituirea regiei mixte inter-
Constifuirea regiilor mixfe comunale, vor face parte din
intercomunale conditiunile *i caietul de sarcini
A. Aporturi obligator pentru regia interco-
munald.
28. 1. Comunele vor aduce ca Un caiet de sarcini general va
aport: a) proprietatea sau folo- fixa toate conditiunile de ex-
sinta bunurilor (terenuri, imo- ploatare tehnicd *i economica.
bile, uzine, instalatii *i anexe),
care servesc exploatarilor exis- C. Finanfarea Statului
tente de apd, electricitate, gaz. 30. Statul, prin Ministerul In-
Aceste aporturi vor fi evaluate ternelor, va putea ajuta functio-
la valoarea lor reall de o comi- narea regiilor mixte intercomu-
sie de 3 persoane, numitä de Mi- nale printr'o finantare In nume-
nisterul Internelor, Intre care rar a acestora, obtinând In
una va fi desemnatd, de comuna schimb obligatiuni la valoarea
respectiva; nominal:a, cu dobândd de 4% *i
b) Toate drepturile din pre- arnortizabile In 20 ani.
Zenta lege In legilturd cu exploa- Deciziunea de finantare se va
tarea electricitáii, gazului *i a- lua prin jurnalul Consiliului de
pei In conditiunile respective. Mini*tri. Finantarea va fi limi-
2. Partieuhrii, aport In nu- tatá la maximum de 50 la sutá
merar sau In naturd *i In nume- din valoarea capitalului parti-
rar. cular, plus aceea rezultatd din
alte obligatiuni ale regiei mixte,
B. Program de lucrdri ci condi- plasate la particulari. Ea va fi
fiuni de exploatare anuntatä de Ministerul de Inter-
29. Ministerul de Interne con- ne la constituirea regiei mixte,
sultând comunele respective va specificându-se *i intervalul de
timp In care se va face. Statul
Intocmi, cu avizul Consiliului ex-
ploatdrilor comunale, un pro- va putea impune regiei mixte, la
gram minimal de lucrdri, obli- constituirea ei, executarea unor
gator pe durata regiei mixte. anumite lucrdri de interes re-
Programul va stipule zonele gional sau general.
din fiecare ore*, In care dui:a 31. La constituirea acestor re-
www.digibuc.ro
662 7 Mai 1938
gii mixte intercomunale, la con-
ditii egale, se vor prefera regii
mixte intercomunale existente,
Intreprinderi organizate sau a-
vând concesii dela comund pe
bazd de legi speciale, regii mixte,
societdti particulare, care au
concesiuni in comune urbane, in
ordinea enumerdrii.
Comunele vor primi pentru a-
portul lor actiuni ce sunt inalie-
nabile.
Constituirea regiei si emiterea
actiunilor si obligatiunilor ei,
precum si partea de beneficiu
(dividend) aferentd, actiunilor, a-
partinând comunelor, Statului
sau intreprinderilor, apartinând
comunelor mai susardtate, sunt
scutite de orice impozit si taxe.
32. Cel putin 25% din capita-
lul subscris in numerar de par-
ticulari se va oferi subscriptiei
publice.
Repartizarea acestor actiuni
va fi filcutd de o comisie, corn-
pusd din:
a) Un delegat desemnat de
Inalta Curte de Conturi, dintre
membrii acestei Curti;
b) Directorul Exploatdrilor co-
munale din Ministerul de In-
terne;
c) Un delegat al Bäncii Natio-
nale a României.
Statute le regiei mixte interco-
munale vor trebui sd aibd. apro-
barea Ministerului de Interne,
inainte de constituirea legald a
Intreprinderii, cu avizul Consi-
liului exploatärilor comunale.
33. Din capitalul subscris de
particulari, cel putin 55 la sutá
va trebui sá apartina cetAteni-
lor români sau intreprinderilor
române0i.
Actiunile reprezentând acest
procent vor fi nominative 0
transmisibile numai cu aproba-
rea consiliului de administratie.
Restul actinnilor va fi la pur-
tiitor.
www.digibuc.ro
Instritindrile de imobile apar-
tinând regiei mixte, precum si
ipotecarea lor, nu se vor putea
face Ma% autorizatia Ministeru-
lui de Interne, datá cu avizul
Consiliului exploatárilor comu-
nale.
Organizarea §i adminisfrarea regiei
mizfe infercomunale
34. Consiliul de administra-
tie va fi compus din 9-12 mem-
bri, dintre care 3 vor fi desem-
nati de Ministerul de Interne,
dintre primarii comunelor, care
fac parte din regia mixtd, un
alt membru va fi delegat de Mi-
nisterul de Interne, iar restul
vor fi alesi de adunarea gene-
raiá a actionarilor particulari.
Primarii comunelor fácând
parte din regia mixtd, interco-
munald, care nu fac parte din
consiliul de administratie, vor
putea lua parte la sedinte, cu
vot consultativ asupra chestiu-
nilor interesând direct comuna
lor.
Mandatul reprezentantilor Sta-
tului 0 comunelor inceteazá
odatá cu functiunea lor.
Toti membrii consiliului vor
fi cetäteni români, exceptân-
du-se cazul când cel putin 40 la
sutá din capitalul particular
sau cel putin 60 la sutá din to-
talul obligatiunilor emise de re-
gia mixtá, apartin strdinilor, In
care caz cel mult 2 membri ai
consiliului vor putea fi straini,
reprezentanti ai acestui capital.
Comitetul de directie va fi
compus din directorul general
0 3 administratori ale0 de con-
siliul de administratie. Dintre
ace0ia unul va fi neapárat un
reprezentant al colectivitätii pu-
blice,
Censorii vor fi in numár de
5, numiti: 2 de adunarea gene-
ralâ a actionarilor particulari,
iar restul de 3 de Ministerul de
Interne.
 7 Mai 1938
Functionarea, durafa i lichidarea
regiei mixfe infercomunale
35. Regia va putea face im-
prumuturi pe bazg de obliga-
tiuni plasate la particulari sau
intreprinderi particulare, pan§.
la cel mult valoarea capitalului
sat' social, cu aprobarea adune.-
rri generale. Aceste imprumu-
turi se vor face pe termen de
maximum 25 ani, cu o dobânda
ce nu va intrece 3 la suta peste
scontul Bancii Nationale in vi-
goare la data emisiunii. Cursul
de emisiune i celelalte condi-
tiuni vor fi fixate de consiliul
de administratie al regiei.
Alte imprumuturi se vor pu-
tea face pe termen de maximum
5 ani, cu aprobarea consiliului
de administratie. Se trateaza
ca imprumuturi angajamentele
de lucrari sau furnituri care se
plUesc din mai multe exercitii
anuale.
36. Regiile intercomunale vor
plat redeventele prevazute la
art. 51 dup5, distinctiunile pre-
vazute in atel articol, redus
cu 1/4.
37. Comunele nu vor putea
impune regia mixtä intercomu-
nalä la niciun fel de taxe
niciun fel de impozit.
38. Prin derogare dela art.
111 din legea comercializärii,
beneficiul net se va calcula ast-
fel: se scad din beneficiul brut
toate chetuielile intreprinderii,
amortisment i toate celelalte
alocäri de fonduri, prevazute in
statute si caiete de sarcini. Din
rest se scade conform normelor
statutare, ins5. maximum 50/o
drept participare la beneficiu a
functionarilor i lucratorilor, 5
la suta pentru consiliul de ad-
ministratie, comitetul de direc-
tie si censori si 50/o pentru fon-
durile de rezerva statutare. Res-
tul va constitui beneficiul net.
Alocarile la fondul de rezerva terne, un delegat al regiei mixte
www.digibuc.ro
663
vor inceta când acesta va atinge
200/o din capitalul social.
Din beneficiul net se va pláti
actionarilor particulari un prim
divident net de 7°/o, diferenta
ramasä se imparte atat capita-
lului particular, cat si al colec-
tivitätilor publice, in proportie
cu actiunile fiecäruia, far& insa
ca retribuirea totala a capitalu-
lui particular sa poata depäsi
12°/o. Eventualul surplus va ali-
menta un fond al intreprinderii
care va servi la extensiuni.
39. Din cotele ce vor reveni
comunelor, conform art, prece-
dent. acestea sunt obligate sg.
foloseasca 2/3 pentru executarea
programului lor de canalizare.
40. Durata regiei intercomu-
nale este de maximum 50 ani.
Lichidarea regiei mixte se
face prin lichidatori numiti de
adunarea generala cu majori-
tate de 3/4 din intregul capital
social. In cazul neintrunirii nu-
märului, lichidatorii se vor
numi de presedintele tribunalu-
lui comercial al sediului regiei
mixte.
Toate actiunile inclusiv cele
ale comunelor vor participa in
mod egal la rezultatele Uchida-
si rii, iar beneficiul rezultat din
lichidare se va fmparti con-
form art. 38.
Bunurile, a caror folosintá a
fost adusit ca aport de catre co-
mune si se aflb, in flint& la data
lichidarii, revin toate gratuit in
patrimoniul colectivitatii pu-
blice, libere de orice sarcini.
Bunurile aduse in plina pro-
prietate i investitiile fäcute de
catre regie, pe teritoriul unei
anumite comune, pentru deser-
virea acelei comune, vor putea
fi rdscumpárate de Stat sau de
comunele respective, la valoarea
lor reala, stabilitá de o comisie
de -evaluare compusâ dintr'un
delegat al Ministerului de In-
664 7 Mal 1938

presedintele Asociatiei produ- PARTEA II-a

cdtorilor i distribuitorilor de Dispozitiuni generale
energie, ca presedinte. de exploatare
Pentru instalatii, uzine, linii
etc., construite pentru deservirea CAPITOLUL I
mai multor comune, Ministerul Exploafarea elecfricifeifh, gazului,
de Interne va decide modul de apei i canalului
repartizare al räscump árdrii,
socotit la valoirea lor reala sta- 42. Intreprinderile sub orice
bilitä de aceeasi comisiune de forma, care exploateazd dreptu-
evaluare, eventual si modul de rile dela art. 2, lit, a al pre-
exploatare mai departe. zentei legi, au in comunele res-
pective dreptul exclusiv de a.
Tarife folosi gratuit sträzile, pietele,
41. Tarifele maximale de vdn- cheiurile i toate cdile publice,
zare a energiei electrice, gazu- precum i proprietOle Statului
lui i apei vor fi fixate de con- si ale tuturor institutiunilor, re-
siliul de administratie cu apro giilor publice si administratiu-
barea consiliului comunal res- nilor de Stat, judet i comund,
pectiv, aprobare ce va fi data pentru instalarea, asezarea
numai in baza avizului con-. traversarea cu conducte de apd,
form al Consiliului exploatdri- canale, fire electrice aeriene, ca-
lor comunale. La intocmirea lor bluri subterane, conducte de
se va tine seamd de cheltuielile gaz, instaldri de cabine, posturi
regiei, necesitätile de amorti de transformare, distributie si
zare a instalatiunilor si a Im emisiune, amine, canale.
prumuturilor si a justei retri- Pentru toate cele instalate pe
buiri a capitalului subscris de terenurile particulare vor pläti
despagubiri numai In cazurile
colectivitäti i particulari, con- prevazute de art. 43, alin. 7 si
form normelor inscrise in caie- din legea energiei din 1930.
tul de sarcini fixat la constitui- 43. Electricitatea, apa i ga-
rea regiei mixte, unde se va zul vor fi vandute in baza sem-
prevedea i modul de schimbare nail! de cdtre consumatori a
al tarifelor in functie si de cos- unei polite de abonament, CUM
tul combustibilului. si a depunereii unei anticipa-
Valoarea apei, electricitätii tiuni in numerar, care nu va
gazului furnizate primdriilor putea depäsi consumatiunea a-
socotite cu preturile ardtate mai bonatului pe 45 zile.
jos, va fi retinutd de regia Contorii de electricitate i gaz
mixtd, lunar din redeventa ard- verificati de Serv. de másuri
tatd la art. 51. greutäti, vor fi procurati de in-
Instalatiile de iluminat pu- treprinderea ce face distributia,
blic i Intretinerea lor cad In contra platii unei chirii perio-
sarcina regiei mixte, iar execu- dice.
tarea lor va fi cuprinsä In pro- LegAturile de electricitate, gaz,
gramele de lucru ardtate la art. apd si canal ale imobilelor se
29, comunele respective nepu-
executd numai de intreprinde-
rea
tând cere o extindere a lor a- plätiicare face distributia contra
unei chirii periodice sau
nuald cu mai mult de 10% fatli a unei indemnizatii de folosintd,
de ceea ce exista in anul prece- pldtitä odatä pentru totdeauna.
dent. la alegerea intreprinderii care
www.digibuc.ro
 7 Mai 1938 665

va procura apometrii in ace- curesti, Nr. 11 din 18 Martie

leasi conditiuni. 1934.
Neplata la termenele prevä- 44_ Toate instalatiile de pro-
zute in politele de abonament, ducere, transport si distributie
sau in regulamentele comunale, ale energiei electrice, energiei
a consumatiei de apit, electrici- calorice, gazului de oHce fel,
tate, energie caloric& i gaz, precum i cele de al:a si canal,
cum si a lucr&rilor executate, apartin&nd intreprinderilor co-
$i a taxelor prevgzute la art. 94, munale, regiilor publice, regiilor
atrage de plin drept inchiderea intercomunale, uzinelor comu-
leg&turilor abonatului cu con- nale Bucuresti, Soc. Generale de
ductele de distributiune publicä, Gaz si Electricitate din Bucu-
iar debitorul unei intreprinderi resti, sau exploatate de acestea,
apartinând comunelor va fi ur- sunt considerate de drept cä ser-
mdrit conform legii pentru per- vesc pentru nevoi publice si sunt
ceperea i urmärirea veniturilor declarate lucräri de utilitate pu-
publice. blicA, cu expropriere de caracter
Datoria este privilegiatä Ina- urgent.
intea oricáror creante chirogra- Intreprinderile all-Late la alin.
fare, färä obligatia vreunei for- precedent se vor bucura de
malitäti de conservare. drepturile prevAzue la art. 43
Instalatiunile interioare ale din legea asupra energiei din
consumatorilor de apä, gaz 14 Iulie 1930, pentru toate insta-
electricitate, cum si insalatiu- latiile de producere, transport si
nile de canalizare, vor trebui distributie a energiei electrice,
sä, indeplineascä conditiunile ce gazelor de oHce fel, apei i ca-
se vor fixa prin regulamente nalelor.
comunale aprobate de Directia Pentru liniile lor de Inalt&
exploatärilor comunale, sau ca- tensiune (peste 5.000 V.), exis-
iete de sarcini de concesiuni si tente, sau pe care le infiinteaz&
vor fi executate de intreprinde- sau le exploateazg. In baza unei
rea ce face distributia si de in- concesiuni, toate intreprinderile
stalatori autorizatl. arätate la alin. 1 al acestui ar-
Instalatorii, spre a fi autori- ticol, au drept de servitute Mr&
zati, vor trebui sä, aib5, pregä- plata unei indemnizäri, asupra
tire de specialitate i sä treacä unei fasii de teren de 8 m. de o
un examen inaintea unei comi- parte si de alta a liniei, in sen-
siuni. sul cä pe aceastá fâsie de teren
Astfel de comisiuni vor fi in- nu se poate ridica nicio con-
stituite prin hotärirea Directiei structie de niciun fel si nu se
exploatärilor comunale, care le permite nicio folosintd care ar
va fixa si regiunea pentru care Ingreuna sau care ar periclita
sunt competente a da autoriza- exploatarea, precum: planta-
tiuni.
Pentru Municipiul Bucuresti, tiuni inalte, exploatári miniere
precum i pentru toate corau- etc.
nele in care distributia electric& Orice constructiuni, lucrAri,
instalatii sau plantatiuni, etc.,
se face astäzi, sau se va face In
viitor de Societatea General& dece se vor face, contravenind la
Gaz si Electricitate, aceste au-cele de mai sus, vor fi desfiin-
torizatiuni se dau de comisiu- tate In baza unei ordonante
nea instituitä in baza regula- presedintiale, ce se va da, con-
mentului, Dublicat in Monitorul form art. 66 bis din proc. civ., de
Comunal al Municipiului Bu- cltre presedintele tribunalului
www.digibuc.ro
E66 7 Mai 1938
locului, la cererea concesionaru-
lui sau a celui ce exploateaz&
linia electrick
Pentru portiunea de linie, care
trece prin vatra satului sau
raza orasului, proprietarii res-
pectivi sunt indreptátiti s&
ceará sá li se fixeze, dupl pre-
vederile legii energiei, o despg-
gubire pentru servitutea creatá
pe aceeasi fa.sie de 16 m. Pen-
tru conductele de gaz i ap& se
Infiinteaz& aceeasi servitute, In
aceleasi conditiuni, ins& numai
pan& la o distant& de 2 m de
fiecare parte a conductei si nu-
mai in afar& de raza oraselor
si de vatra satului.
Pe o zon& de 50 km In jurul
centrelor de producere, precum
si 50 km de fiecare parte a li-
niilor de transport de energie
electrica, apartinand sau ser-
vind la alimentarea unei regii
mixte intercomunale, unei regii
publice, Uzinelor Comunale Bu-
curesti, Societátii Generale de
Gaz si de Electricitate din Bu-
curesti, sau Intreprinderilor, a-
vand o concesiune public& de
distributie de electricitate, In
cel putin o comung urbank cu
o populatie mai mare de 14.000
locuitorI, sau in cel putin 6 co-
mune rurale sau urbane, cu
mice populatie, lucrárile de elec-
trificári rurale, decise de Minis-
terul Lucrárilor Publice, vor fi
executate i exploatate prin a-
cestea, in conditiunile stabilite
de comun acord cu Ministerul
Lucrárilor Publice i Ministerul
de Interne.
45. Intreprinderile, avand o
concesie public& de distributie
de electricitate In cel putin o
comuná urbank cu o populatie
mai mare de 14.000 locuitori
sau in cel putin 6 comune ru-
pale sau urbane, cu orice po-
pulatie, sau care au o conce-
siuria de electrificare ruralk a- din legea energiei.
cordatä de Ministerul Lucrári-
www.digibuc.ro
lor Publice, au dreptul de a vin-
de prin bun& invoialk energie
electric& comunelor rurale sau
urbane, atat pentru nevoile pu-
blice, cat si ale particularilor,
pan& la distanta de 10 km dela
uzina electric& sau dela linia
de transpoyt a intreprinderii,
precum i dreptul de a li se a-
corda de catre aceste comune
concesii de distribuire pe terito-
riul lor, prin bun& invoialk
MA% all& aprobare decal aceea
a Ministerului de Interne, datA
cu avizul Consiliului exploatá-
rilor comunale.
In caz de concurentk aceste
Intreprinderi vor fi preferate,
f ata de altele care nu ar
plini aceste conditiuni, pan& la
o diferentá de pret de 10 la sutá.
Cand se gäsesc inteo regiune
mai multe Intreprinderi, IndeS
plinind aceste conditiuni, drep-
tul de preferint& de mai sus
aplicá in primul rand Intre-
prinderilor, apartinand munici-
piilor i comunelor, in al doilea
rand regiilor intercomunale si
numai in al treilea rand, celor-
lalte intreprinderi.
Prevederile de mai sus se vor
aplica in mod analog si pentru
vanzarea gazului sau apei, In-
treprinderilor care se ocupá cu
distribuirea acestora.
46. Intreprinderile care au o
concesie de producere sau tran-
sport de energie electrick ser-
vind pentru nevoi publice, au
dreptul exclusiv de a vinde ori-
cui energie electric& din liniile
lor electrice, in afar& de vatra
satului, pe o zon& de 1 km, pe
de o parte si de alta a liniei,
putand instala in aceastá zond
liniile lor de distributie f&r& a
se atinge dreptul acestor con-
sumatori de a-si produce sin-
guri energie pentru nevoile lor
proprii, In conditiunile art. 34
InAuntrul vetrei satelor, care
 7 Mal 1938
nu au acordate concesiuni, ace-
leasi intreprinderi au dreptul
de a vinde numai acelor con-
sumatori, care au o putere in-
stalaa mai mare de 8 kw insta-
lati, din care cel putin 500/o in-
trebuintati la fora motrice; ele
pot utiliza, in acest scop, cgile
publice pentru asezarea liniilor
lor si au in legAtur& cu aceastA
distributie toate drepturile pre-
vazute in prezenta lege.
Prevederile de mai sus se vor
aplica in mod analog si pentru
distributiile de gaz, dar numai
la consumatorii care II folosesc
pentru incAlzit si au o consu-
matie anualä mai mare ca
12.000 mc.
47. In comunele, in care elec-
tricitatea este exploatatä in ori-
care din modurile prevAzute la
art. 4, nu se va putea acorda
distribuirea gazului altei intre-
prinderi decat in conditiunile ce
vor fi fixate de Ministerul de
Interne, cu avizul Consiliului
exploatärilor comunale si Con-
siliului tehnic superior.
Aceste conditiuni vor trebui
In orice caz sá stabileasc5, cate-
gorii limitate de utiliari pen-
tru gaz, astfel twat distribuirea
sä nu insemne o piedecä in des-
voltarea intreprinderii ce ex-
ploateazA energie electrica.
Nu se va putea in niciun caz
autoriza, astfel de intreprinderi
sä distribue gazul in vederea
producerii de for% motrice la
intreprinderi si instalatiuni de
orice fel, având o putere insta-
tat& mai mic6, de 15 H. P., su
cotiti la arborele motoarelor.
48. Intreprinderile preväzute
la art. 4, carora li s'au acordat
sau li se vor acorda avantajele
legii pentru incuraj area indus-
triei nationale, se vor bucura de
aceste avantaje, atât pentru uzi-
nele lor, ad si pentru toate in-
stalatiunile lor de producere,
transport si distributie de 1naltä
www.digibuc.ro
667
si joasä tensiune a electricitAtii,
gazului si apei. Pentru masi
nile, aparatele, materialele, care
nu se fabric& in tarä si care
sunt necesare numai extinderii
si ameliorärii instalatiilor in-
treprinderilor prevazute la art.
4, Ministerul de Finante va pu-
tea acorda scutiri de impozitul
pe cifra de afaceri, taxa de au-
torizatie, taxa timbrului pro-
portional pe facturi, taxa de
consumatie, taxa de 120/o ad-va-
lorem, taxa de jumätate la sutif
si taxa de drumuri, si orice alto
taxe.
49. Serviciile publice de ca
nalizare si distributie a apei
sunt obligatorii in comunale ur-
bane, inclusiv municipiile.
In aceste comune pe sträzile,
care au canalizari pentru eva-
cuarea apelor si conducte pen-
tru distribuirea apei potabile,
toate imobilele trebuesc a fi ra-
cordate la aceste retele. In cazul
când proprietarul unui imobil
refuz5, sá pläteascá racordarea,
el va fi urmärit in cazul
când exploatarea acestor servi
cii se face de intreprinderi a-
partinând comunelor con-
form legii pentru perceperea 5i
urmärirea veniturilor publice,
pentru costul racordului, iar
dupá incasarea sumelor intre-
prinderea comunalá va executa
lucrarea.
50. Extinderea retelelor de
distributie a energiei electrice,
a canalizärilor de gaz, de apli.,
sau a canalelor de evacuare,
pe alte strázi decitt cele prevä-
zute in programele de lucru
anuale ale intreprinderilor a-
partinând comunelor, vor putea
fi executate de acestea cu o con-
tributie a riveranilor in condi-
tiunile ce se vor fixa prin regu-
lamentul intocmit de Directia
exploatärilor comunale. Aceasta
contributie nu poate depási trei
668 7 Mai 1938
sferturi din costul lucrárilor de
executat.
51. Regiile publice, regiile
mixte í concesiunile de produ-
cere si distribuire a electrical-
tii, gazului sau apei, ce se vor
constitui dupa publicarea aces-
tei legi, vor plati comunelor
respective redeventele prevazute
In actele lor de constituire, sau
concesiune, Insa cel putin 100/o
din totalul incasarilor din ex-
ploatarea electricitatii i gazu-
lui pentru iluminat, (eará de
iluminatul cailor publice) cel pu-
tin 50/o din incasarile provenind
din exploatarea electricitätii
gazului pentru mice alte sco-
puri, afar% de iluminat $i cel
putin 53/4 din Incasarile pentru
ana potabila. Cand intreprinde-
rile mentdonate mai sus vor ex-
ploata in acelasi tirnp electrici-
tatea i gazul, sau unul din a-
cestea $i apa, sau toate trei la
un loct cotele de redevente de
mai sus se reduc la 8°/o In loc
de Id% *i 4% In loc de 50/o.
52. Pentru furniturile de elec-
tricitate, gaz si apa, pe care In-
treprinderile comunale, regiile
publice comunale si regiile in-
tercomunale le vor face cornu-
rielor respective, acestea din
urma vor avea de platit:
a) Energia electrica folosita de
prirrarie ca forta motrica sau
la incalzit, se va plati cu tariful
corespunzator acestor Intrebuin-
taxi, aplicat abonatilor particu-
lari, care se gasesc In aceleasi
conditiuni de consum, redus cu
15 la suta, Ora a depasi 1/3 din
pretul maxim plätit de parti-
cularii din comuna respectiva
pentru luminat;
b) Va fi furnisat fára, plata
energia electrica i gazul, folo-
site de luminatul public (ilumi-
natul sträzilor, pietelor $i In
general al tuturor cailor pu-
blice) ce nu dep64esc 15% din
cantitatea totala, vanduta pe
www.digibuc.ro
teritoriul comunei pentru ilumi-
nat i gosnodarie, In comunele
cu o populatie sub 40.000 locui-
tori si -de 10% In comunele cu
o populatie de peste 40.000 lo-
cuitori. Tot ce intrece aceste
cantitati, va fi platit cu 1/3 din
pretul maxim platit de particu-
larii din comuna respectiva
pentru iluminat;
Apa intrebuintatá de pri-
márii pentru salubritate, care
nu dep64este 20% din cantita-
tea vanduta In acea comuna
tuturor abonatilor, va fi furni-
satá fara plata. Tot ce intrece
aceastä cantitate pana la 70°/o
din cantitatea de apa, vanduta
celorlalti abonati de pe terito-
riul comunei respective, va fi
platit cu o cincime din pretuI
maxim plätit de abonatii parti-
culari. Tot ce depase$te acesti
70°/o va fi platit de primarie
dupa tariful abonatilor particu
lari, fará nicio reducere.
53. In toate cornunele, carb
participa ca actionare In Intre-
treprinderile care exploateaza.
drepturile dela art. 2 din pre-
zenta lege, cu exceptia regiilor
mixte intercomunale, pentru
care se va proceda conform art.
34, reprezentarea acestor comune
In consiliile de administratie ale
respectivelor societati sau regii
mixte, In care primarille au ma-
joritate de voturi sau dreptul
la delegati In Consiliu, se va
fade in conformitate cu cele de
bai jos
1. Primarul sau imputerniçi-
tul sAu va fi ales sau delegat In
consiliul de administratie.
2. De asemenea va fi ales, sau
delegat in consiliu un inginer
specialist, ales de primarie, din-
tr'o lista de trei ingineri din lo-
calitate sau regiune, intocmitá
de consiliul exploatärilor comu-
nale, dar nurnai and numarul
locurilor ce revin primariei fn
consiliu este mai mare de trei.
 7 mai 1938
3. In locul celui de mai sus,
in comunele având o populatie
de peste 80.000 locuitori; dad,
numärul locurilor ce revin pri-
mariei in consiliu este mai mare
cleat trei, unul din ele va pu-
tea fi ocupat prin alegere sau
delegatie de un profesor titular
de specialitate, la o *coala Po-
litehniclt sau Universitate, insa
inginer, ales de comunä.
Dispozitiile de mai sus nu
sunt aplicabile intreprinderilor
la care desemnarea reprezen-
tanfilor primitriilor in consiliu
se face In baza unei legi spe-
ciale in vigoare la data promul-
garii prezentei legi.
Cand Intr'un municipiu drep-
turile dela art. 2 se exercitä
prin doua sau mai multe intre-
prinderi comerciale, la care pri-
maria participe, ca actionara,'
intre delegatii primäriei la fie-
care din aceste intreprinderi va
fi de drept pe längl primar, di-
rectorul general al fiecareia din
celelalte intreprinderi care se
gäsesc in aceste categorii sau
delegatul sail, cu conditia ca
numärul de locuri pe care pri-
maria II are in acel consiliu, sa
permitä, acest numär de dele-
gäri. In caz contrariu, pentru
municipiile care se gäsesc in a-
ceastä categorie, se suprimä, de-
legatul dela punctul 2 de mai
sus.
54, Intreprinderile care ex-
ploateazä fn comune si munici-
pii, unul din drepturile exclusi-
ve arätate la art. 2, alin, a, vor
tine seama, la proiectarea si
executarea instalatiunilor de
producere si distribuire, de ne-
cesitätile de apärare pasivä,
far% ca surplusul de cheltuialä
sh poatä depäsi anual 5 la sutä
din venitul lor. Ele Bunt obli-
gate O. furniseze numai energia
necesarä iluminatului terenuri-
lor de aterisaj pentru aviatie, In
mod gratuit. Aceste intreprin-
deri sunt scutite de plata oria-
www.digibuc.ro
669
ror alte contributii sau taxe
pentru apärarea pasivä, aero-
porturi sau aviatie civild.
CAPITOLIJI, II
Asanarea terenurilor insalubre
55, Proprietarii albiilor, bäl
tilor, lacurilor, terenurilor inun-
dabile sau mocirloase, precum
si proprietarii terenurilor rive-
rane situate in cuprinsul zone-
lor locuite ale comunelor ur-
bane ale municipiilor si a Mu-
nicipiului Bucuresti, pâna la li-
nia forturilor, sunt obligati sä
execute lucrärile de asanare
prescrise de autoritätile cornu-
nale, dupä normele ardtate mai
jos:
Asanarea se va putea face la
alegere a autoritätii comun ale
prin drenare, secare, indiguire,
ridicarea nivelului apelor, a-
dâncirea albiilor sau amenaja-
rea malurilor.
Dacä lucrarea de asanare ur
meaza a., se execute pe o sin-
gut% proprietate, proprietarul
este obligat sá o facä in intre-
gime pe socoteala sa si claa nu
o executä in termenele si condi-
tiunile fixate de autoritate, a-
ceasta din urmä, o va efectua in
contul sail.
Când lucrarea de asanare sa-
tisface interese publice sau pri-
veste mai multe proprietäti, au-
toritatea o va executa direct, a-
vând dreptul de a recupera nu-
mai 3/4 din cheltuielile fäcute
pentru asanarea propriu zisit,
dela proprietarii interesati.
Administratia comunall v a
putea ocupa temporar proprie-
tatile necladite, publice sau par-
ticulare, de care are absolutä
nevoie pentru a incepe si termi-
na lucrärile de asanare.
Repartitia celor 3/4 din su-
mele cheltuite pentru asanare
se va face de administratie
printr'o decizie, care va stabili
cotele ce revin fiecrirei proprie-
670 7 Mai 1938
t&ti, tinându-se seamA de forma
proprietAtii, de asezarea ei, f a-
tadA, suprafatA si orice foloase
speciale aduse prin lucrari.
Proprietarii nemultumiti cu
debitele fixate de autoritate le
pot ataca cu apel in termen de
20 zile dela comunicarea decizi-
unii, in fata Ministerului de Lu-
crAri Pub lice, Directia apelor,
care le va judeca impreun&
printr'o singura hotiirire, luAnd
si avizul Consiliului Superior al
Apelor.
Ministerul poate modifica su-
mele de platA, fixate pentru o
singurA proprietate, modificând
repartitia fAcutá de administra-
tie, nitre proprietäti, far& ins&
a micsora cuantumul total chel-
tuit pentru lucrArile de asanare
propriu zise.
Deciziunea Ministerului de
LucrAri Pub lice este definitivä.
Incasarea debitelor se va face
In termen de 10 ani, in rate e-
gale si anuale, fArA dobAndA, in
conformitate cu dispozitiunile
legii de urmArire.
Aceste creante greveaz& cu
privilegiu proprietätile respecti-
ve, fdrA a mai fi nevoie de for-
malitatea inscriptiei.
Sumele datorate devin in In-
tregime exigibile In momentul
insträinArii acestor proprietAti
prin vânzare..
Dacá suma repartizatA unei
proprietAti drept contributie
pentru lucrArile de asanare ce
se executá dep&seste 1/3 din va-
loarea ei, atunci autoritatea co-
munalA este obligatA sA o ex-
proprieze la cererea proprieta-
rului.
56. Daa, pentru lucrArile de
asanare este nevoie s& se infiin-
teze servituti sau s& se expro-
pieze in total sau in parte pro-
prietAtile riverane, autoritatea
va inainta Ministerului de Lu-
crAri Pub lice proiectele si pla-
nurile, impreunA cu un memo
riu, care le va solutiona, apli- 43, vol. XXV, p, I.
www.digibuc.ro
and dispozitiunile prevázute in
art. 52, 53 si. 54 din legea apelor,
printr'o singurá deciziune.
Pentru aceste lucrári, deciziu-
nea va fi datA direct de minis-
ter cu avizul Consiliului supe-
rior al apelor si toate termenele
prevAzute in susmentionatele
texte se reduc la jumAlate.
Ministerul, va fixa si despil-
gubirile pentru exproprieri,
Hind obligat Ins& sA, evalueze
plus-valuta si foloasele dobAn-
dite de proprietátile respective,
prin executarea lucrArilor.
Servitutile care pot fi stabilite
de minister, sunt urmAtoarele:
a) Ocupatiunea permanent& a
terenurilor necesare lucrArilor
de asanare, astfel cum se preve-
de In art. 30, alin, a, din legea
apelor I);
b) Inundarea partialA a tere-
nurilor riverane fArá construe-
tiuni;
c) Ocupatiuni permanente
pentru consolidarea sau trans-
formarea instalatiunilor hidrau-
lice existente, aflate pe proprie-
tátile riverane si care ar impie-
deca asanarea.
57. Deciziunea Ministerului
de Lucr Ali Pub lice, prin care se
hotArAsc exproprierile si servi-
tutiile, este definitiva. Ea va fi
transcrisA si va avea toate efec-
tele sentintei de expropriere,
prevAzute in art. 20, 23, 25 din
legea de expropriere, transmi-
tând totodatA posesiunea si
dreptul de a executa lucrdrile, cu
1) A se vedea Legea regimului
apelor, din 27 Iunie 1924, la pact,.
691, vol, XIXII, en mod. 28 A-
prilie 1926, 27 Li lie 1934, pag. 560,
vol. XXII), si 8 Aprilie 1937, (pag.
1.155, vol. XXV, p. II); de asemeni
Legea generali de exproprieri, pen-
tru utilitate publiefi, din 20 Oetom-
vrie 1864, la pag. 598, vol. XIII
XIV, cu mod. 5 Februarie 1937, pag.
 7 Mai 1938
conditiunea consemngrii prea-
labile a Indemnizatiunilor fi-
xate fn deciziunea Ministerului
Lucrgrilor Pub lice.
Pgrtile nemultumite pot ataca
numai indemnizatiunile In ter-
men de 20 zile dela comunicarea
deciziunii fn fata Curtii de
Apel, care va judeca, aplicand
dispozitiunile prevgzute In art.
72 ei urm. din legea de expro-
priere din 5 Februarie 1937.
Procedura de mai sus pentru
lucrári de asanare poate fi fo-
lositg de Uzinele Comunale Bu-
cureeti, chiar dacg acestea ur-
meazg a fi executate In afara
teritoriului Municipiului Bucu-
reeti, Insg pentru nevoile de pe
teritoriul sgu.
58. Plata indemnizatiunilor
definitive se va face fn cazul
and sunt piedeci, fn conformi-
I ate cu art. 63, alin. ultim, din
legea de expropriere. Acest mod
de eliberare este aplicabil ei
pentru indemnizatiunile fixate
inainte de promulgarea prezen-
tei legi, Ins& neplgtite de auto-
ritate.
59. Dispozitiunile argtate la
art. 55, 56, 57 ei 58 din prezenta
lege se aplicg si procedurilor ei
lucrgrilor de asanare In curs de
efectuare, din momentul pro-
mulggrii prezentei legi.
Lucrgrile publice de asanare,
terminate sau cele Incepute ei
autorizate de Ministerul Lucrg-
rilor Publice, sunt definitive ei
cei lezati nu pot cere desfiinta-
rea lor, actiunile In revendicare
sau posesorii sunt Inlocuite cu
actiuni In indemnitate.
Deciziunile emise, conform le-
gii apelor pang la promulgarea
legii de fatg se declarg definiti-
ve ei executorii, chiar dacg prin
ele s'au decis exproprieri, pärti-
le nemultumite eyelid numai
dreptul de a ataca indemniza-
tiunile fixate, dacg mai sunt fn
termenul prevazut de art. 57.
www.digibuc.ro
671
Lucrgrile de asanare pot fi exe-.
cutate fn baza acestor deciziuni
dacg autoritatea comunalg con-
semneazg la Cassa de Depuneri
ei Consemnatiuni, indemniza-
tiunile atribuite proprietarilor
pentru servitutii, exproprierl
sau cu alt titlu.
Pentru sumele datorate da
proprietari pentru luerdrile exe-
cutate le administratie, In con-
formitate cu art. 157 din legea
administrativa din 27 Marti&
1936, indiferent dacg aceetia au
primit sau nu somatiunea pre-
vazutg de acest text, autoritatea
comunalg va emite o deciziune
In conformitate cu art. 55 din
prezenta lege, iar proprietarii
impuei se vor bucura de avan-
tajele de pieta, reducerile si
caile de atac prevgzute de ace/
articol. Articolul 55, alin. penul-
tim ei antepenultim sunt aplica-
bile ei acestor debite.
60. Pe malul lacurilor asa-
nate se creeazg o servitute da
trecere pe o lärgime de 8 m, care
va fi amenajatg ei Intretinutg
cu cheltuiala autoritätii.
Autoritatea comunalg are In
sarcina ei obligatiunea de a,
controla ei fntretine fn bung
stare toate instalatiunile ei lu-
crgrile de asanare executate.
61. Contraventiunile argtate
In art. 90 ei 91 din legea apelor,
dacg se sgvareesc In apele de
pe teritoriul comunelor urbane
ei municipii, sau In cele ce ser
vesc la alimentarea cu aph a co
munelor, sau In cele ce servese
la asangri se vor pedepsi cu a-
mendg dela 1.000 pang la 50.004
lei. Intreprinderile sau indus-
triile care ar cauza vgtgmgrila
prevazute In art. de mai sus din
legea apelor, pe rang& amendg,
vor fi ei Inchise.
Constatarea acestor infrac-
tiuni se va face de cgtre agentii
prevazuti fn art. 95 din legea a-
pelor, precum ei prin procesele,
672 7 Mai 1938
Verbale incheiate de agentii teh-
hici ai comunelor.
Sanctiunile sunt executorii si
Vor fi aplicate de Ministerul Lu-
crArilor Pub lice In termen de
mult 20 zile dela cererea au-
comunale. In cazul
cand Ministerul LucrArilor Pu
blice ar crede ch este necesark
Inchiderea Intreprinderii,
faptul este de competenta Jude-
câtoriei de Ocol. Judecätoria va
trebui sä se pronunte in termen
Tie cel putin 10 zile dela sezisa-
Tea ei de cAtre minister.
Deciziunea ministerului si u
judecAtoriei de ocol sunt execu-
torii. Ele vor putea fi atacate cu
apel la tribunal In termen de 15
zile dela comunicare. Tribuna-
lul competent este acela al locu
lui Intreprinderii.
62. Intreprinderile sau indus
triile care vor fi Inchise, In baza
art, precedent, sau pentruc5, nu
au autorizatiile cerute de lege,
nu vor mai putea fi puse din
nou In functiune, cleat numai
dupa ce Ministerul de Lucräri
Pub lice va constata, pe baza cer-
cetarilor organelor sale tehnice,
c5, s'au facut instalatiuni de e
purare, care exclud orice posibi
litate de infectare a apelor.
Autorizatiile de redeschidere
acestor Intrenrinderi, care au
Yost Inchise, pe baza art, prece-
dent, precum i autorizatiile ce
se vor cere In viitor pentru fo-
losinta de apa, In amonte de lo-
curile unde Municipiul Bucu-
resti, foloseste sau va folosi a-
pele râurilor: Dâmbovita, Ar-
ges, Ialomita i Colentina, cu
afluentii lor si Ohl la iesirea
acestor ape din municipiu, vor
putea fi acordate de Ministerul
de Lucr6ri Publice, mimai dupa
ce solicitantii vor fi obtinut avi-
zul conform al municipiului.
(Uzinele Comunale Bucure$ti).
63. Se acord6 municipiilor
dreptul de a folosi färg taxe, a- care rezultá din Inmultirea ki-
Dele din rAurile situate pe teri- lowatilor instalati cu 1.500 ore
www.digibuc.ro
toriul lor In scopul alimentárii
functionärii instalatiunlor de
apA potabilk industrialk pen-
tru producerea energiei electrice
pentru asigurarea scurgerilor
apelor uzate.
CAPITOLUL III
Taxe
64. Intreprinderile i mice
uzine vor pläti lunar primArii-
lor respective urmátoarele taxe:
a) Cele situate pe teritoriul
municipiilor (inclusiv comunele
lor suburbane) maximum 0,50
lei pentru kwo produs i utili-
zat pe acel teritoriu pentru ne-
voi proprii;
b) Cele situate pe teritoriul
comunelor urbane resedinte de
judet, maximum 0,30 lei pentru
kwo produs si utilizat pe acel
teritoriu pentru nevoi proprii;
c) Cand transmisiunea ener-
gjei dela motoare nu se face pe
cale electrick ci mecanick co-
tele maximale de mai sus, vor
fi respectiv 0,40 lei cal-orá si 0,25
lei pe cal-ork
-Cotele arátate mai sus se a-
plicl reduse la jumátate:
1. Pentru energia produs5, de
ma$inile autorizate i aflate la
functiune la 27 Martie 1936 si
numai pâra la expirarea auto
rizatiunii acordate.
2. La masinile ce functioneazit
cu aburi, care In mare parte,
este neapärat necesar apoi In
procesul de fabricatiune al unei
industrii.
3. La energia produsä i utili-
zatá de exploatárile miniere
de exploatárile si rafináriile de
titeiu.
Taxele de mai sus se aplicá
asupra kwo-relor produse i fo
losite pentru nevoile propril ale
Intreprinderii, dar anual cel pu
tin asupra numárului de kw-ore
 7 Mai 1938
anual, la toate intreprinderile,
afar& de cele sezoniere, care
functioneaz& numai in interva
lul 15 Martie-15 Octomvrie, la
tare minimum impozabil se ob-
tine inmultind kilowatii insta-
latii cu 700 ore.
Intreprinderile aratate la art
4, lit, ae inclusiv, pentru pro-
ducerea si distribuirea energiei
electrice in municipii si In co-
munele urbane, sunt scutite de
plata acestor taxe, atât asupra
energiei produse, cât si acelea
furnisate lor din afara teritoriu-
lui acestor comune.
De asemenea este scutit& de
plata taxelor din prezentul ar-
ticol energia electric& produsä
.si utilizatä de Stet, de morile
izle mäcinat fain& si aceea pro-
clusä si utilizatä de masinile
aflate In functiune la 31 Martie
1938, a rafineriilor de titeiu si
exploatärilor miniere.
Chiar data o intreprindere cu-
muleazä mai multe conditiuni
pentru a beneficia de reducere,
taxele nu pot fi reduse sub ju-
mátate din cotele arätate la
alin, a, b si c.
Comunele urbane, inclusiv
municipiile, pentru gazul de
()rice fel (gaz natural sau arti-
ficial, care serveste la luminat,
Incbilzit, in gospodärie sau fort&
motrice) si vandut sub orice
form& si in orice mod de oHce
persoaná sau Intreprindere au-
torizatä de "comunä, vor putea
percepe pang, la 0,5 bani de fie-
tare miie de calorii. Astf el de
Intreprpinderi nu pot functiona
16,r& concesiunea comunei.
Municipiul Bucuresti va pu-
tea percepe Om& la 5 bani de
fiecare mie de calorii, pentru
gazul de oHce fel si vândut sub
,orice form& de orice persoand
sau Intreprindere autorizatä sä
functioneze pe teritoriul sgu,
astfel de intreprinderi neputând
functiona Mr.& concesiunea MU-
C. Ramangiu, voL XXVI. 43.
www.digibuc.ro
673
nicipiului. Sunt scutite de acea-
stä tax& Intreprinderile aparti-
nand municipiului, oricare ar fi
forma lor de organizare si func-
tionare.
Taxele prevazute in acest ar-
ticol inlocuiesc dela 1 Iu lie 1938
pe cele preväzute de art. 189 din
legea administratfirá 1936.
65. Perceperea si folosirea
taxelor dela art. 64 se va face
precum urmeazd:
Din incasärile taxelor de mai
sus, o zecime va fi värsatá lu-
nar inteun cont la Banca Na-
tional& a României pe numele
Ministerului Internelor, pentru
scopul aratat la art. 84.
In comunele In care exploata
rea electricitätii sau a gazului se
face prin Intreprinderi comu-
nale", regii publice comerciale
sau serviciu comunal, taxele vor
fi- incasate de acestea si dupä
vársarea zecimii aratatá la ali-
neatul de mai sus, vor fi folosite
pentru acoperirea costului lumi
natului public de orice fel, pre-
cum si pentru costul energiei si
gazului folosite la localurile pu-
blice intretinute de prinaärie.
Surplusul va fi folosit la ex-
tinderea instalatiunilor de lumi-
nat a sträzilor si mijloacelor de
exploatare (uzine si retea).
In comunele In care exploata
rea electricitätii sau a gazului,
se face prin concesiuni si regii
mixte simple, sau intercomuna-
le. aceste taxe vor fi incasate de
comuná; In Municipiul Bucu-
resti, de Uzinele Comunale Bu-
curesti, prin perceptia sa; iar
produsul lor, dupá värsarea ze-
cimii mai susarätatä, va fi folo-
sit cu precädere la plata lumi-
natului public si a luminatului
localurilor Intretinute de pH-
märie. Surplusul ramas va fi
fäcut venit la comunä, cu ex-
ceptia acelor comune care sunt
actionare In regii mixte interco-
munale, in care caz surplusul
 674 7 Mai 1938

va fi plasat anual In obligatii de mai sus, care produc energia e-

felul celor ar&tate la art. 30, e- lectric& singure, lncasarea aces-
mise de regia intercomunala tor taxe va fi facut& odatá ct
respectivä. taxele arltate la art. 64, Man-
Normele pentru perceperea a- du-se venit comunei.
cestor taxe se vor stabili prin-
trun regulament al Ministerului CAPITOLUL IV
de Interne, intocmit cu avizul Confravenfiuni
Consiliului exploatilrilor comu-
nale. 67. Sunt contraventiuni si se
66. Taxele de consumatie de vor pedepsi cu amend& dela 50
lei 0,50 pe kw. orl de curent elec- pan& la 5.000 lei, urmátoarel
tric, lei 0,25 pe m. c. de gaz artifi- fapte:
cial si 0,50 de gaz natural, Intre- 1. Racordarea Mr& Incuviin-
buintate la luminat, taxe prevä- tarea Intreprinderii distribui-
zute de art. 1, lit, g si h, al legii toare a unei instalatiuni de apa,.
din 21 Martie 1920, publicatä In electricitate, gaz, energie calo-
Monitorul Oficial Nr. 263 din sau canal, la instalatia.
1920, se aplia numai pentru e- unui abonat, cu consimt&mân-
lectricitatea si gazul Intrebuin- tul acestui din urmá. Sanctiu-
tat la luminat i vor fi plätite de nea se va aplica ambilor contra-
consumatori 1). La tarifele cu venienti.
transe pentru gospoddrii, taxa 2. Impiedecarea sau zádárni-
se aplica numai asupra primei cirea controlului, supravegherii
transe. sau revizuirii instalatiunilor
La uzinele si Intreprinderile aparatelor de másurd pentru-
care Isi produc singure energia furnisarea apei, electricitätii,.
electric& pentru forta motrice de gazului, sau energiei calorice.
care au nevoie, va fi impusä ca 3. Neexecutarea de critre abo-
atare energia folositä pentru nati In termenele fixate, a re-
iluminat, Ins& cel putin 10°/o din paratiunilor si modificarilor-
energia totalä. impuse de regulamente, a insta-
In cuprinsul Municipiului Bu- latiunilor.
curesti inclusiv comunele sub- 4. Abaterile dela instructiu-
urbane, pán& la linia forturilor, nile si planurile impuse pria
aceste taxe se fixeaz& la dubliu autorizatiile de instalare, prin.
cifrelor de mai sus. modificarea acestora chip& veri-
Pentru abonatii la reteaua pu- ficarea lor de atre organele ad-
blic& incasarea acestor taxe se ministrative.
va efectua de intreprinderile 5. Restabilirea In orice mod cu
care fac distributia, iar produ- reteaua public& a legáturii In-
sul lor, dup& scáderea solduri- trerupte din orice motiv, de In-
lor, neachitate, pentru valoarea treprinderea distribuitoare.
luminatului public, va fi värsat 6. Intrebuintarea instalatiuni-
lunar primäriei respective. lor pentru alte scopuri, sau fa
Pentru uzinele i Intreprinde- alt mod decât In acela stipulat
rile mentionate la alineatul 2 de prin polita de abonament.
7. Facerea instalatiunilor in-
1) A se vedea Legea pentru taxele terioare de gaz, electricitate, ap6/
de consumatie pe produsele petro- sau canal, prin instalatorii ne-
lifere, iluminat electric i gaz, din autorizati In conformitate cu
21 Martie 1920, la pag. 276, vnl. dispozitiunile regulamentelor de-
IXX, eu mod. 5 Ianuarie 1927, administratie publicá. Cu ace-
pag. 1226, vol. XIIIXIV. easi pedeaps& se vor pedepsi
www.digibuc.ro
 7 Mai 1938
instalatorii neautorizati care au
executat o asemenea lucrare.
8. Nerespectarea dispozitiuni-
lor pentru pdstrarea curdteniei
pe cdile publice si a salubritdtii
in general, astfel cum vor fi
fixate In regulamentele comu-
nale, iar pentru Bucuresti In re-
gulamentul de salubritate ce se
va intocmi de U. C. B.
Cu aceleasi pedepse se vor
sanctiona si toate faptele ce se
vor considera drept contraven-
tiuni prin regulamentele de a-
plicare a acestei legi.
In caz de recidivd, pedeapsa
va putea fi indoitd.
68. Intrebuintarea apei, ener-
giei electrice, gazului, energiei
calorice dintr'o retea publicd,
fárd autorizatia intreprinderii
distribuitoare sau din instalatia
unui abonat, sau dintr'o uzind
particulard, f And consimtimän-
tul acestora, se considerd furt si
se va pedepsi, conform dispozi-
tiunilor respective din codul pe-
nal.
Racordarea la instalatiunile
de mai sus, fard, consimtimkn-
tul intreprinderilor sau persoa-
nelor ardtate in alineatul prece-
dent, se considerd ca tentativd
de furt, decit nu se constatd in-
trebuintarea apei, energiei elec-
trice, gazului, sau a energiei ca-
lorice din conducta respectivd.
69. Dacd abaterile enumerate
mai sus, in imprejurdrile in
care au fost sävarsit, sunt pasi-
bile de sanctiuni mai grave,
culpabilii vor fi urrndriti con-
form codului penal sau legilor
speciale.
70. In afard de sanctiunea
penald pentru delict sau contra.
ventie, infractorii vor fi supusi
la plata taxelor fixate de tarife
pentru apd, gaz, electricitate si
energie caloricd, precum si la
plata oricdror pagube produse.
71. Contraventiunile la legea
www.digibuc.ro
675
de fatd si la regulamentele ei de
aplicare, vor fi constatate:
1. In comunele in care existd.
o intreprindere comunald orga-
nizatä pe baza articolului 7, sau
regie public& comercialk, de di-
rectorul intreprinderii sau re-
giei publice sau delegatii aces .
tei a.
2. In comunele in care dreptul
dela art. 2, sunt exploatate
prin regii mixte, concesiuni sau
regii intercomunale, primarul
poate delega constatarea con-
traventiilor, directorilor sau al-
tor persoane din serviciul aces-
tor intreprinderi.
Pedepsele se vor aplica in ca-
zul 1, de directorul intreprinde-
rii comunale sau regiei publice
comerciale, iar in cazul 2, de
primarul comunei respective sau
delegatul sdu special, imputer-
Melt pentru aceasta.
72. Contestatiile impotriva a-
plicärii pedepselor se indreaptd
la Sudecdtoria de ocol compe-
tentä In termen de 10 zile dela
comunicare.
Impotriva cArtilor de judeca-
tit, contestatorii au dreptul de
recurs la tribunal, in termen de
10 zile dela pronuntare, pentru
cei prezenti si dela comunicare
pentru cei absenti.
73. Amenzile se pronuntd in
favoarea intreprinderilor ce a-
partin comunelor, acolo unde
exploatarea se face prin acestea
si in favoarea comunelor acolo
unde exploatarea se face prin
intreprinderi particulare.
24. In caz de neplata amen-
zii, In termen de o lung, de cand
condamnarea a Ames definiti-
vd, ea se transforma In zile de
muncil. Munca socotitg la pre-
tul zilei, se va presta in folosul
intreprinderii comunale sau a
comunei.
Dacd contravenientii nu pot,
sau refuza de a munci, amenda
se va transforma In Inchisoare,
676 7 Mai 1938
socotindu-se 50 lei amend&
drept o zi de Inchisoare.
In mice caz, detentiunea nu
va putea intrece maximul inchi-
sorii politiene$ti.
Transf orm run e arnenzii In
munc& si Inchisoare se va face
de judecátoria ocolului respec-
tiv, la cererea intreprinderii sau
a comunei, printeo incheiere
data, färil citarea contravenien-
tului.
75. In cuprinsul Municipiu-
lui Bucure$ti, contraventiile de-
la art. 67, se constatá $i amen-
da se pronunta $i judecá, potri-
vit art. 20-22 din legea Uzine-
lor Comunale Bucuresti 1).
PARTEA III
Directive §i control
CAPITOLUL I
Consiliul exploatörilor comunde
76. Aplicarea legii de fat& se
face de Ministerul de Interne,
pe Mug& care se infiinteaz& in
acest scop un consiliu al exploa-
traitor comunale $i o directie a
exploatiirilor comunale.
77. Consiliul superior al ex-
ploatärilor comunale se corn-
pune:
a) Din 4 membri de drept li
anume:
1. Primarul municipiului Bu-
turesti, sau un delegat al MAL
2. Directorul general aI uzine-
lor comunale Bucure$ti.
3. Directorul exploatárilor co-
munale.
4. Directorul energiei din Mi-
nisterul Economiei Nationale.
6) Din 7 membri delegati:.
1. Un membru al consiliului
tehnic superior, delegat de
acesta.
1) A se vedea Legea pentru admi-
nistrarea si exploatarea ITzinelor Co-
raunale Bueuresti, din 21 Iulie 1923,
la pag. 618, vol. XIIIXIV.
www.digibuc.ro
2. Un medic delegat al Minis-
terului Sänätátii.
3. Un inginer cu practicá In
alimentári cu aph, desemnat de
Ministerul de Interne de pe o
listrt de 3 membri, dat& de Asoc.
general& a inginerilor din Ro-
mania.
4. Un delegat al Ministerului
de Finante.
5. Doi ingineri delegati de A-
sociatia general& a producátori-
lor $i distribuitorilor de energie
electric& din România, cu prac-
tic& de cel putin 7 ani, In Intre-
prinderi mari de distributie pu-
blic& de electricitate.
6. Un jurisconsult cu practic&
de cel putin 15 ani, numit de
Ministerul Internelor.
Consiliul alege din shnul sáu
un pre$edinte $i un viceprese-
dinte In prima sedintá, care se
*ine dupa 1 lanuarie.
Durata mandatului membri-
lor delegati este de 4 ani, iar 9.
celorlalti va fi atâta timp cât
dureaz& functia care le d5., drep-
tul sa facl parte din acest con-
siliu.
Pentru examinarea chestiuni-
lor de specialitate, Consiliul ex-
ploatárilor comunaIe, poate ori-
cand chema sa ia parte la dis-
cutiunile sale $i alte persoane
competente, sau reprezentanti ai
autoritätilor interesate.
713. Consiliul exploatáriIor co-
munale se va convoca de Di-
rectia exploatárilor comunale.
Pe lâng& acest Consiliu va func-
tiona un serviciu de secretariat,
serviciu care face parte din Di-
rectia exploatárilor comunale.
Ministrul Internelor poate lua
parte oricand la acest consiliu,
in care caz II va prezida.
Consiliul lucreazá cu cel pu-
tin 7 membri prezenti, iar hot&-
Mile se iau cn majoritatea vo-
turilor exprimate.
Consiliul poate alege din EA-
nul sâtt o delegatie numítá: De-
 7 Mai
legatia Consiliului Exploatgrilor
Comunale", cu atributiuni de-
terminate, in scopul rezolvgrii
chestiunilor curente.
79. Membrii consiliului vor
primi jetoane de prezentä, iar
In caz de deplasäri, indemniza-
tii de transport, care se vor sta-
bill de Ministerul Interne lor.
Afribufiunile Consiliului
80. Consiliul exploatärilor co-
munale are urmátoarele atribu-
tiuni:
a) Indrumeazg, stimuleazg si
supravegheazg, gospodgria C6
munalg, din punct de vedere al
prezentei legi;
b) Emite avize:
1. Asupra programelor de lu
crgri tehnice si inzestrári pa-
trimoniale justificate prin ante
proiecte si studii financiare, pe
care Intreprinderile comunale
exploatate in regie directg si re
gie publicg comercialg, sunt o
bligate sg le intocmeascg.
Aceste programe, se vor In
tocmi pe perioade minime de 5
ani si In ele se va da prioritatea
instalatiunilor de alimentare cu
apg. Ele vor aráta modul de fi-
nantare si amortizare. Ace le
proiecte care trebuesc sg obting
si avizul consiliului tehnic su-
perior, vor fi Inaintate acestuia
de Intreprinderile comunale,
prin Directia exploatgrilor co-
munale.
2. Asupra tuturor regulamen-
telor comunale, de exploatare si
functionare ale intreprinderilor
comunale care dupg legile in
vigoare se supun Ministeru
1 u i Internelor.
3. Asupra norrnelor generalo
tarif are pentru apg, gaz si elec-
tricitate in comunele urbane, In
clusiv municipii sub 100.000 lo
cuitori, cum si asupra regula
mentelor pentru serviciile pres
tate de Intreprinderile Cornu
nale" si de regiile publice co-
merciale.
www.digibuc.ro
1938 677
4. Asupra proiectelor de buget
si bilant a Intreprinderilor Co-
munale" si celor exploatate In.
regie public's*, comercialg.
5. Asupra necesitátii concert
trgrii intreprinderilor de apg,
electricitate si gaz, In regii mix-
te, intercomunale si asupra con-
ditiunilor si caietelor de sarcini
de constituire a acestora.
6. Asupra contractelor si caie-
telor de sarcini pentru concesio-
narea drepturilor exclusive ale
comunelor urbane si municipii,
ardtate la art. 2.
I. Asupra Imprumuturilor
contractate de Intreprinderile
Comunale, conform dispozitiuni-
lor art. 18 din prezenta lege.
8. Asupra investitiunilor de
fgcut In cursul ultimilor 10 ani
ai duratei concesiunii si regiilor
mixte.
Toate chestiunile vor fi su-
puse Consiliului exploatgrilor
comunale, cu referate si studii
de cgtre directorul exploatdrilor
comunale.
Avizele consiliului, argtate la
punctul 1-8 devin obligatorii
dupg aprobarea lor de Ministe-
rul Internelor.
Consiliul exploatärilor comu-
nale va putea emite si orice alte
avize asupra chestiunilor ce-i
vor fi supuse de Ministerul In-
ternelor.
81. Atributiunile Ministeru
lui Muncii, Sängtgtii si Ocroti-
rilor Sociale, precum si ale Mi-
nisterului Comunicatiilor si Lu-
crgrilor Publice, prevgzute I n
legea sanitarg si de ocrotire, pu-
blicatá In Monitorul Oficial Nr.
140 din 22 Iunie 193., art. 316
322 inclusiv, se vor exercita pen-
tru comunele urbane, inclusiv
municipii, de cgtre Consiliul ex
-ploatgrilur comunale1). i
1) A se vedea Legea sanitail %ri
de ocrotire, din 22 Iunie 1935, la
pag. 549, vol. XXIII.
 678 7 Mai 1938
Directia exploateirilor comunale
82. In cadrul organizarii Mi-
nisterului de Interne, se creeaza
Directia exploatarilor comunale,
având urmatoarele atributiuni:
a) Indrumeaza si supraveghea-
za aplicarea dispozitiunilor pre-
zentei legi, privitoare la organi-
zarea si functionarea Intreprin-
derilor Comunale", si regiilor
publice comerciale;
b) Supune avizului Consiliu-
lui exploatarilor comunale toa-
te chestiunile ce cad In compe-
tenta acestuia, conform artico-
lelor precedente si urmareste fe.
lul cum sunt Indeplinite de co-
mune;
c) Studiaza i supune spre
aviz Consiliul exploatarilor co-
munale, proiectele de concesiu-
ne i caietele de sarcini, regula-
mentele de functionare ale re-
giilor publice, statutele regiilor
mixte i regiilor zooperative, cat
si propunerile de modificare a
lor i sporirile de capital;
d) Evalueaza, prin experti a-
portul comunelor si al particu-
larilor In regiile ce se vor crea;
e) Controleaza executarea pro-
gramelor de lucrari ale Intre-
prinderilor prevazute de art.
4, lit, a, b i c, precum i Inde-
plinirea obligatiunilor fata de
comune ale Intreprinderilor
concesionare cu capital particu-
lar si ale regiilor mixte, In co-
munele cu o populatie pana. la
100.000 locuitori;
f) Controleaza din punct de
vedere tehnic executia lucrari-
lor de apa, canal, gaz si elec-
tricitate In orase i vegheaza
ca ele sa se execute In cele mai
bune conditiuni de serviciile co-
munale sau Intreprinderile co-
munale";
g) Studiaza direct sau prin
specialisti angajati sursele
alimentarea de apa, potabila si de exploatare, Intretinere, amor-
Imbunatätirea apei distribuite tisment si relnoire, plus cel pu-
fn comunele urbane; tin 10 la suta;
www.digibuc.ro
h) Aproba caietele de sarcini
si rezultatele licitatiilor sau tra-
tárilor prin buna invoialä, pen-
tru aprovizionari cu materiale,
Iucrari i instalatiuni, arenclari,
Inchirieri, vânzari, etc., ale In-
treprinderilor comunale si re-
giilor publice comerciale, a ea-
ror valoare depäseste 3 mi-
lioane Iei, la acelasi regim sunt
supuse si lucrarilor In regie;
Pentru Intreprinderile preva-
zute la art. 4, lit. ac, atribu-
tiunile Oficiului central de li-
citatie vor fi Indeplinite de Di-
rectia exploatarilor comunale,
iar pentru Uzinele Comunale
Bucuresti, de consiliul sat' de
administratie.
Pentru angajärile i contrac-
tarile de furnituri, transporturi,
lucrari i instalatiuni, arendäri,
Inchirieri, vanzari etc., precum
si normele, procedura etc., dupa
care se vor tine i aproba lici-
tatiile sau tratarile prin bunä
Invoialä, Directia exploatarilor
comunale va Intocmi un regula
ment tinand seam& de prevede
rile legii contabilitätii publice
si a dispozitiunilor din prezenta
lege;
i) Examineaza bugetele corau
nelor urbane si municipiilor,
unde functioneaza concesiuni cu
capital particular sau regii
mixte, pentru ca drepturile si
obligatiunile financiare ale co
munei sau ale concesionarilor
sä fie Inscrise In buget;
j) Verifica cuantumul tarife-
lor si taxelor Intreprinderilor
comunale i regiilor publice co-
merciale si (IA aviz favorabil,
numai dacá ele corespund nor-
melor generale si numai daca
cuantumul propus pentru f ie-
care taxa i tarif, asigura Im-
preuna cu restul veniturilor a-
coperirea tuturor cheltuielilor
 7 Mal 1938 679

k) Adura datele cu privire la 3. Un birou de statisticl teh-

.activitatea, randamentul econo- nicá ei economicá, condus de
mic ei rentabilitatea intreprin- un licentiat fri tiintele comer-
derilor printr'un serviciu de sta- ciale ei industriale, având prac-
tistic6; tica de minimum 5 ani.
/) Directorul este obligat a Conducátorii serviciilor vor
vizita personal in interval de avea gradul de director.
maximum 2 ani, toate intreprin- Directorul acestei directiuni
.derile comunale, regiile publice face parte de drept din consi-
tomerciale i regiile mixte in- liul de administratie al Uzine-
tercomunale, raportând Minis- lor Comunale Bucureeti. El va
terului de Interne cele consta- putea lua parte, cu vot delibe-
tate; rativ, in consiliul tehnic supe-
m) In fiecare an, cel mai ar- rior din Ministerul Lucrärilor
.2i1.1 3 luni dela finele anului bu- Pub lice, pentru toate chestiu-
getar, directorul va prezenta nile privind proiectele
Consiliului exploatririlor comu- rile de producere, distribuire,
male o dare de seamil asupra transport ei vânzare a energiei
anersului tuturor intreprinderi- electrice, gazului, apei potabile,
ior comunale, aflate sub supra- canaliziíri in oraee, salubritate,
vegherea sa din punct de ve- transporturi in comun in oraect
dere tehnic, comercial ei finan- ei asangri in zona oraeelor.
cier, Ricând prop uneri pentru 84. Pentru acoperirea chel-
imbuniltatiri in exploatarea tuielilor de personal ei mate-
prestarea serviciilor de intre- rial a Consiliului exploatarilor
cprinderi comunale. Darea de comunale ei a Directiei exploa-
seamä se ve publica. tärilor comunale, precum
83. Pentru indeplinirea atri- pentru asigurarea cercetärilor,
.butiunilor sale, Directia exploa- expertizelor i inspectiilor in
tarilor comunale va fi condusä toatä tare, se va prevedea in
un inginer cu cel putin 7 ani bugetul Ministerului Inernelor,
practictt, din care cel putin 3 un capitol special.
ani in conducerea de intreprin- In acest capitol se ve inscrie
deri de distributiuni de apä, drept venituri produsul zecimii
gaz sau electricitate. din taxele arätate la art. 64, iar
Directia exploatárilor cornu- la cheltuieli, fn limita acestor
nale se cornpune din urrnMoa- venituri, toate cheltuielile de
rele servicii ei birouri: personal, material, deplasári,
1. Un serviciu tehnic, condus studii, cercetttri ei oricare altele
de un inginer cu practicá de indispensabile bunei functionäri,
cel putin 3 ani. Acest serviciu aea cum va decide Consiliul ex-
rya avea neapärat un birou de ploatárilor comunale.
inspectii tehnice, condus de un Angajarea cheltuielilor va fi
Inginer. facutá numai cu aprobarea Con-
2. Un serviciu economic ei fi- siliului, in limita prevederilor
nancier, condus de un licentiat bugetului ei cu respectarea le-
etiintele comerciale ei gii contabilitätii publice, iar plá-
cu practicA de cel putin tile se vor efectua prin cecuri
10 ani. Acest serviciu ve eve% trase asupra disponibilului din
de asemenea un birou de col- contul special dela Bence Na-
,* trol efectiv pe teren, condus de tional5, a României, care se
licentiat in siintele comer- alimenteaa, conform art. 65,
ciale i industriale. alin. 2.
www.digibuc.ro
680
PARTEA IV
Dispozitiuni speciale privind ad-
ministrarea §i exploatarea elec-
tricititii, energiei calorice,
gazului, apei, canalului §1
salubrittitii in Municipiul
Bucure§ti
CAPITOLUL I
Forma de exploatare
85. Pe teritoriul Municipiului
Bucuresti, inclusiv comunele
suburbane si pand la linia for-
turilor, drepturile exclusive ara-
tate la art. 2, alin, a si c, se
exercitä potrivit prezentei legi,
prin Uzinele Comunale Bucu-
resti si Soc. Genera Id de Gaz si
de Electricitate din Bucuresti,
asa cum stipuleazd, art. 6 din
prezenta lege.
Pentru Municipiul Bucuresti,
si pe o raza de 40 km In jurul
lui, socotitd dela linia forturi-
lor, nu se poate da altora con-
cesiuni regionale, notrivit art. 3
al legii energiei.
Dispozitiile art. 53, 64, 65, 67,
68, 69 si 70 din prezenta lege, se
aplicä si Municipiului Bucu-
resti, pe tot teritoriul ardtat la
alineatul I.
86. Uzinele Comunale Bucu-
resti se conduc si administreazd
In conformitate cu legea lor
sneciald din 21 Julie 1923, cu
modifiedrile legii de fat6.1).
U. C. B., cu aprobarea muni-
cipiului, poate contracta Impru-
muturi, fie prin emitere de o-
bligatll, fie In alt mod, sau prin
contracte de lucrári sau apro-
viziondri pe termen mai lung
de un an, färd Insd ca totalul
anuitAtilor si dobAnzilor la toate
aceste Imprumuturi s poatd,
1) A se vedea Legoa pentru ad-
ministrarea i exploatarea uzinelor
comunei Bueureeti, (II. C. B.), din actelor pentru Incasdri si plätf
21 Iu lie 1923, la pag. 618, volumulsi a inventarelor se va face de0
XIIIXIV.
www.digibuc.ro
7 Mai 1938
depdsi 20 la sutd din veniturile
totale anuale Inscrise In buget.
Obligatiunile se vor emite pe
termen de maximum 25 ani, cu
o dobtindd de cel mult 7 la sutd.
si un curs de emisiune de eel
putin 80 la sutd.
Cupoanele scázute si nepres-
crise i titlurile trase la sorti,.
vor fi primite de &are U. C. B.
ca numerar, pentru achitaree
facturilor de apd, canal si salu-
bri tate.
Art. 2 din legea Uzinelor Co-
munale Bucuresti din 21 Julie
1923, se Inlocueste cu:
Aceastd Intreprindere, are per-
sonalitate juridied si se conduce
si administreazd de un consiliu
de administratie, un comitet de
directie si o directiune gene-
rald.
Art. 5, alin, b, din legea Uzi-
nelor Comunale Bucuresti, dirt
21 Iu lie 1923, se modified astfel:
b) Asupra Imprumuturilor,,
Instraindrilor, cumpárdrilor,.
schimburilor, concesiunilor, ac-
ceptdrilor de donatiuni si legate,.
transactiunilor, renuntärilor
recunoasterilor de drepturi, an-
gajárilor de lucrári i furnituri,.
aprobdrii licitatiunilor, când va-
loarea acestor acte del:4*We a
20-a parte din bugetul Intre-
prinderii, precum si contractd-
rile Para licitatie, In valoare de
peste patru milioane lei.
Art. 6, alin. 1, a si b, se mill°.
cuesc cu urindtorul text:
Toate celelalte deciziuni ale
consiliului de administratie sunt
executorii f árá altd, aprobare,.
precum si:
Literele c, d, e, f, g din art.
al legii U. C. B., devin literele
a, b, c, d, e.
Art. 7, alin. 1, se Inlocueste cu:
Verificarea conturilor si a ca-
sei, regularitatea registrelor
un comitet de censori compus
 7 Mai 1938
din: directorul financier al mu-
nicipiului, un expert-contabil
desemnat in fiecare an de dare
Corpul contabililor autorizati
experti contabili i directorul
contenciosului municipiului Bu-
cure$ti.
Art. 10 se modificA n sensul
drepturile de aprobári de
cheltuieli se extind pan& la du-
blul cuantumului prev&zut In
text.
Toti functionarii U. C. B., teh-
nicieni i administrativi, sunt
supu$i, conform art. 11 din le-
gea U. C. B., regulamentului
pentru statutul functionarilor
U. C. B., aprobat de Ministerul
de Interne, cu Nr. 21.104 din
1933.
Dispozitiunile preväzute la
art. 17, 20, 22, 24, 26, 42, 44, 48
50, 52, 54-63, 67-70, 73 si 90 din
prezenta lege, se aplica $i Uzi-
nelor Comunale Bucuroti.
Uzinele Comunale Bucure$ti
au dreptul de a cumpära färg
licitatie terenuri dela autoritát;
particulari.
87. Pentru imobilele i insta-
latiunile din cuprinsul Munici-
piului Bucure$ti, care se ex-
ploateazá sau administreazI azi
de Societatea General& de Gaz
$i de Electricitate si care sunt
inscrise intre activele U. C. B.
la 31 Decemvrie 1937, inclusiv
intregul teren situat in Bucu-
rest, b-dul Take Ionescu colt
cu str. Biserica Amzei $i linia
electric& Bucuresti-Ploiesti. U. C.
B. ve primi dela Societatea Ge-
neral& de Gaz $i de Electrici-
tate pentru 20°/o din valoarea
lor, actiuni ce se vor emite de
Societatea General& de Gaz $i
de Electricitate dintr'un spor de
capital ce se va face $i pentru
80°/o din valoarea lor, oblige-
tiuni 5% amortizabile in 25 ani,
prin anuitáti egale ce se vor
emite de aceea$i societate.
Valoarea cu care se va socoti
www.digibuc.ro
6811
acest aport i pentru care se
vor primi actiuni i obligatiuni,
este valoarea din registrele U. C.
B., dupti deducerea amortismen-
telor fticute. Actiunile $i oblige-
tiunile se vor socoti la valoarea
nominald. Ele se vor primi
administra de U. C. B., proprie-
tatea imobilelor si instalatiuni-
lor aratate trecancl Societtitii Ge-
nerale de Gaz $i de Electricitate
din Bucure$ti.
Pentru asigurarea coordonl-
rii intre aceste dou& intreprin-
deri, directorul general al So-
cietátli Generale de Gaz $i de
Electriciae sau delegatul slu,
face parte din consiliul de ad-
ministratie al Uzinelor Coma-
nale Bucure$ti.
Societatea va prelua $i tot
personalul existent al serviciihr
de electricitate U. C. B., care va,
pästra drepturile dobandite, in-
clusiv dreptul de pensionare,
dup& legile in vigoare $i va con-
tinua sa beneticieze de statutul
sau legal, ca si cum ar rilm&ne
intrebuintat de U. C. B.
In ce prive$te numirea, revo-
carea, avansarea i mäsurile
disciplinare privitoare la ace-it
personal, toate drepturile U. C.
B. trec asupra Societätii Gene-
rale de Gaz $i de Electricitate
din Bucuresti.
88. Executarea, intretinerea
$i exploatarea instalatiunilor de.
electricitate $i gaz, se face con-
form regulamentului pentru exe-
cutarea, intretinerea i exploata-
rea instalatiunilor de distributie.
$i utilizare a electricittitii $i ga-
zului in Municipiul Bucuresti,
publicat in Monitorul Comunal
Nr. 11 din 18 Martie 1934, iar-
executarea, intretinerea $i ex-
ploatarea instalatiunilor particu-
lare de_apa i ranal se face
form regulamentului U. C. B.,
publicat in Monitorul Comunal
din 27 Noemvrie 1932, $i conform,
regulamentului financier al Mu._
'b82 7 Mai 1938
nicipiului Bucure$ti din 2 Au-
gust 19361).
Modificarea acestor regula-
Mente se face de consiliul de ad-
ministratie al Societtitii Gene-
rale de Gaz $i de Electricitate
sau U. C. B., cu aprobarea con-
siliului comunal $i se vor publica
In Monitorul Comunal.
89. At At U. C. B., cat $i Socie-
tatea Genera 16 de Gaz $i de E-
lectricitate din Bucure$ti, pre-
'cum $i toate operatiunile $i ac-
tele de orice fel ale fiecrtreia,
sunt $i vor fi scutite de mice
taxe $i impozite &are Stat, ju-
det $i comund $i orice institutie
publicd. Aceastd scutire va pu-
tea fi revocatrt pentru Societa-
tea Genera IA de Gaz $i de Elec-
-tricitate printeuri jurnal al Con-
siliului de Mini$tri, cAnd s'ar
constata cti mai mult de 5% din
-octiunile societatii apartin altor
persoane fizice sau juridice de-
Tat Primdriei municipiului Bu-
curesti, Statului, U. C. B. sau
- altor institutii sau regii publice.
Cel putin 75 la mat din actiu-
nile Socierátii Generale de Gaz
i de Electricitate din Bucuresti
trebue sd fie proprietatea Pri-
LmAriei municipiului Bucure$ti $i
U. C. B. si sunt inalienabile. Mi-
nisterul Finantelor poate acorda
: scutiri de toate taxele vamale de
import pentru ma$inile $i mate-
rialele speciale ce nu se fabric&
In tard $i care sunt destinate
extinderilor exploatarilor aces-
tor fntreprinderi. Scutirile de
-taxe $i impozite se aplicA $i pen-
tru cele neachitate pand azi.
Cdrid Uzinele Comunale Bucu-
re$ti sau Societatea Generald, de
'Gaz $i de Electricitate contrac-
teazd cu o persoand sau Intre-
1) A se vedea Regulamentul finan-
-ciar al Municipiului Bueure.Iti, din
-2 August 1936, la pag. 210, volumul
XXIV, p. II.
www.digibuc.ro
prindere care nu este scutitA de
timbru $i. impozit proportional,
atunci acestea se vor suporta de
acea persoand sau Intreprindere.
CAPITOLUL II
Apa, salubrifafea 0 ridicarea
gunoaielor
90. Municipiul Bucure$ti are
dreptul sd foloseascrt frird. platd.
orice cantitAti de apA din rau-
rile: Dâmbovita, Arges, Ialomita
$i Colentina, cu toti afluentii
lor.
Drepturile riveranilor, recu-
noscute printr'o autorizatie va-
labild a Ministerului Lucrilrilor
Publice, pand la promulgarea a-
cestei legi, vor fi desfiintate de
Ministerul Lucrdrilor Publice, la
cererea Municipiului Bucuresti,
cu o prealabild indemnizare.
Instalatiunile de orice naturd
executate frtrd autorizatiuni $i
contra preseriptiunilor legii a-
pelor, care modificil debitul sau
scurgerea naturald a apelor si
care ar putea micsora debitele
necesare Municipiului Bucure$ti,
vor fi desfiintate de Ministerul
LucrArilor Publice, In termen de
6 luni dela cererea autoritiltii
comunale fArti nicio inclemnitate.
Raul Colentina se declard na-
vigabil, potrivit art. 11, alin. '4,
ilin legea apelor.
Beglementarea navigatiunii pe
aceastd, apA, inclusiv lacurfle
formate de ea, se va face de U.
C. B.
91. Pe fntreg teritoriul Muni-
cipiului Bucure$ti, al sectoarelor
$i comune/or suburbane, dreptul
exchrsiv de exploatare a ridicd.-
rii gunoaielor menajere prevd-
zute la art. 2 al prezentei legi,
precum $i curtitatul strdzilor (sa-
lubritatea), tree In exploatarea
Uzinelor Comunale Bucure$ti, fn
cadrele areia va constitui fm-
preund cu serviciul curAtirii ca-
 7 Mai 1938
nalelor, o nourt directiune, ald-
turi de directiunile: tehnica, fi-
nanciard, de exploatare si ad-
ministrativd, toate sub directo-
rul general U. C. B., ajutat de
un singur subdirector general si
iun secretar general.
92. Apa consumatd de prima-
rii si sectoare ori de alte institu-
tii ale acestora va fi pldtitd po-
trivit art. 52.
Costul apei intrebuintata de
Uzinele Comunale Bucuresti,
pentru salubritatea publicd, va
fi suportat de aceste intreprin-
deri.
Datoria de lei 112.753.907 a mu-
nicipiului dare Uzinele Comu-
nale Bucuresti, potrivit bilantu-
lui U. C. B., incheiat la 31 De-
cemvrie 1937, va fi achitatá In
10 rate anuale egale, fárd do-
.1:dridd, care vor fi inscrise in bu-
_getul municipiului.
93. Imobilele, instalatiunile,
.vehiculele cu tractiune mecanicd,
si animald, animalele si intreg
inventarul ce se afld in folosinta
.tuturor serviciilor de salubritate
ridicarea gunoaielor la data
..si
Intrdrii in vigoare a prezentei
legi, trec in proprietatea deplind.
et Uzinelor Comunale Bucuresti.
De asemenea, trec in adminis-
trarea si proprietatea deplind a
Uzinelor Comunale Bucuresti, in
tare se inglobeazd pe aceeasi
ciatá si Serviciul atelierelor co-
-munale al municipiului, cu toate
_bunurile mobile si imobile pe
tare acesta le foloseste actual-
mente, exceptandu-se insd tere-
nul situat in calea Plevnei. Da-
toriile contractate in furnituri de
intreprinderea comerciald, Ate-
lierele Comunale Bucuresti, pAnd
la concurenta sumei de maxi-
.mUrri lei 9.000.000, precum si
creantele acestei intreprinderi
¡tree de asemenea asupra Uzine-
lor Comunale.
www.digibuc.ro
683
Atelierele comunale, impreund
cu fabricile si atelierele U. C. B.,
vor constitui o noud directiune.
U. C. B. au dreptul de a comer-
cializa produsele fabricilor si a-
telierelor lor.
Functionarii comunali buge-
tari dela serviciile de salubri-
tate si atelierele comunale de
care Uzinele Comunale Bucu-
resti vor hotäri a avea nevoie si
care vor accepta sd treacd sub
statutul functionarilor U. C. B.,
vor fl incadrati in personalul
Uzinelor Comunale, iar ceilalti
vor fi repartizati de municipiu
si primäriile de sectoare la alte
servicii ale lor. Uzinele Comu-
nale Bucuresti ca si pentru cele-
lalte directiuni, vor putea com-
pleta necesitätile lor de personal,
prin noi angajári fácute In con-
ditiunile statutului.
Functionarii municipiului, ai
primdriilor de sectoare si atelie-
relor comunale, ardtati In statele
de platil pe luna Decemvrie 1937,
vor fi luati in serviciul lor, vor
fi supusi dispozitiunilor prevd.-
zute in regulamentul pentru sta-
tutul functionarilor U. C. B.,
care sunt in intregime obligato-
rii pentru toti functionarii teh-
nici si administrativi ai institu-
tiei.
Pentru incadrarea acestor
functionari si a acelora Ina ne-
cesari, Uzinele Comunale Bucu-
resti, astfel sporite, isi vor mo-
difica tabloul functionarilor si
al posturilor definitive cu apro-
barea consiliului. comunal.
Se acorda scutiri de taxe, de
vamd si de import si oricare al-
tele, cu exceptia taxei statistice,
pentru toate materialele, masi-
nile si vehiculele necesare mo-
dernizárii salubritdtii, ce vor fi
importate de U. C. B. in termen
de 18 luni dela data prezentei
legi.
684 7 Mai 1938
94. Uzinele Comunale Bucu-
resti, cu aprobarea consiliului
comunal, fixeazd taxele pe care
le va percepe pentru prestarea
serviciilor de salubritate i ridi-
carea gunoaielor menajere. Ta-
xele vor fi fixate In limita ma-
ximelor ardtate In prezentul ar-
ticol.
1. Pentru ridicarea gunoaielor
menajere se va percepe dela pro-
prietarii imobilelor o taxd, lu
nerd, fixatd, precum urmeazd:
a) Rand la lei 10 de fiecare
metru patrat de clddire de orice
fel si pentru orice scop;
b) La proprietdtile cu clädiri
având mai mult decât parter, un
etaj si mansardd, se va socoti
taxa dela alineatul precedent, In
plus pentru fiecare etaj deasu-
pra celui dintâiu pand la al cin
cilea inclusiv.
2. Pentru curritatul cdilor pu
Nice se va percepe o taxd lu
nerd de maximum 10 lei pe me
tru liniar de fatadd a proprietd
tilor virane sau cu cládiri, pre
cum si o taxd de 2 lei pentru
fiecare metru cub de apd. consu-
meta lunar In plus peste primii
cinci metri cubi.
Pentru imobilele unde functio.
neazd restaurante, bodegi, cafe
nele, grajduri, precum i mice
Intreprinderi industriale sau co-
merciale, taxele artitate la punc-
tele 1 si 2 vor putea fi sporite
cu o cotd, chip& importanta
asezarea lor, Insa cu maxi
mum de 50%.
Taxele de perceput de Uzinele
Comunale Bucuresti pentru pres
tarea acestor servicii, vor putea
fi facturate pe aceeasi chitantä,
cu apa si canalul, incasându-se
odath cu acestea sau prin per-
ceptiile lor.
Impunerile fdcute de prima-
riile de sectoare pe exercitiul
1938/939, pentru aceste servicii
Se anuleazd cu Incepere dela 1
www.digibuc.ro
Mai 1938, când intrd In vigoare
noile impuneri. Sumele eventual
platite de contribuabili pe acest
exercitiu, In contul impunerilor
fácute, se vor vdrsa de prima-
riile de sectoare la Casa Uzine-
lor Comunale, iar contribuabilii
respectivi vor fi creditati In con-
tul sumelor ce vor datora pen-
tru aceste servicii, dupti noile
taxe.
Toate imobilele clildite, situate-
pe teritoriul Municipiului Bucu-
resti, sunt de drept abonate la
serviciul salubritátii si ridicdril
gunoaelor.
Noile taxe se vor aseza de or-
ganele U. C. B. si comunica ce-
lor impusi. Taxele astfel comu-
nicate sunt executorii. Pentru
erori In asezarea lor, contribua-
bilii pot face, In 15 zile dela co-
municare, Intâmpindri, care vor-
fi solutionate de Comitetul de
Directie U. C. B.
Cei nemultumiti cu solutiunea
datd, se pot adresa cu apel, in
termen de 15 zile dela comuni-
care, Comisiunii de Apel, care
va functiona pe langd, U. C. B.
si care se va compune dintr'un
magistrat, delegat de Ministerul
de Justitie, ca presedinte, direc-
torul financiar al U. C. B. sau
Inlocuitorul sau si directorul
contenciosului Municipiului Bu-
curesti sau un delegat al sail.
In contra deciziunilor date de
aceastd comisiune, se poate face
recurs la Tribunalul (sau Curtea
de Apel, dacd, taxele fixate de
Comisia de apel depdsesc lei
100.000), In termen de 15 zile
dela comunicare.
At At apelul cdt i recursul se
introduc la registratura U. C. B
Aceleasi organe si instant&
vor aplica i taxele prevhzute de
art. 64 si 66, alin. ultim.
Taxele prevrizute la punctul
28 din tabloul anexat legii ad-
ministrative din 27 Martie 1936
 7 Mal 1938
nu se mai aplicd Municipiului
Bucuresti dela 1 Iu lie 1938.
95. Exploatarea ghetei natu-
rale din lacuri si rduri, pentru
anumite scopuri, este permisd
numai in baza unei autoriza-
tiuni eliberate de Uzinele Comu-
nale Bucuresti, dar cu avizul
Serviciului sanitar, nerespecta-
rea acestei dispozitiuni este con-
sideratd contraventie si sanctio-
natd conform prevederilor art.
590 din codul penal.
Politia extragerii ghetei va fi
exercitatd de organele Uzinelor
Comunale Bucuresti si ale Mi-
nisterului Si Indtiltii, care sunt In
drept a klresa procese-verbale de
contraventie.
96. In cuprinsul Capita lei si
panà la linia forturilor sunt in-
terzise schimbdrile solului prin
lucrdrile de orice fel (gropi de
extrageri de nisip
pietris etc.), care opresc scur-
gerea naturald a apelor meteo-
rice.
Asemenea lucrari si exploatdri
nu vor putea fi fdcute, iar cele
existente nu vor putea continua
cleat cu autorizatia Uzinelor
Comunale Bucuresti, care o vor
acorda numai dad. se asigurd
scurgerea apelor si Inlitturarea
formilrii de ochiuri de apd std.-
tAtoare.
97. Pentru asigurarea scurge-
rii libere a apelor de pe valea
Colentinei dela derivatia apelor
Ialomitei la Bilciuresti i afluen-
-tilor ei, proprietarii riverani ai
Colentinei situati Intre satul
Ghimpati i lacul Bdneasa, sunt
bligai pe a lor socoteald a ldsa
liberd de stuf si de orice alt ob-
stacol, ce ar incetini scurgerea
apelor, o zonà a apei In talvegul
râului, asa cum va fi fixatá de
Ministerul Lucrdrilor Pub lice,
Directia apelor, la cererea Uzi-
nelor Comunale Bucuresti.
www.digibuc.ro
685
CAPITOLUL HI
Exploafarea elect ricifâtii. gazului
;i energiei calorice
98. Primaria va primi dela So-
cietatea Genera la de Gaz si de
Electricitate, 10 la sutd din
toate sumele ce se vor incasa
din vdnzarea energiei electrice
si a gazului artificial pentru
orice intrebuintare, afard de lu-
minatul public. Aceeasi rede-
ventd se va percepe si asupra
locatiei contorilor si bransa-
mentelor electrice. Aceste rede-
vente Inlocuesc surnele ce Soc.
Genera Id de Gaz si de Electrici-
tate le pláteste prirottriei in baza
art. 29, 30 si 31 din actul de
concesiune si caietul de sarcini,
aprobat prin legea din 25 Fe-
bruarie (10 Martie) 1906.
In plus, Societatea Genera la
de Gaz si de Electricitate, se
mai obliga a da anual muni-
cipiului Bucuresti, pentru asis-
tenta sociald o dobandil de 5 la
sutii asupra anticipatiilor de-
puse de abonatii gazului si elec-
Aceastil redeventd anauld nu
va putea fi nici cedatd, nicì
data,' in garantie de municipiu,
cleat pentru partea care ar de,
prisi valoarea anuald a lumina-
tului public, socotit potrivit art.
101.
99. Prin derogare dela art.
173 din cod. corn., Societatea Ge-
nerala de Gaz si de Electrici-
tate din Bucuresti, va putea
emite, in afar% de obligatiunile
artitate la art. 87 si 102 din pre-
zenta lege, obligatiuni pang la
o valoare egald cu de 5 ori ca-
pitalul ei social, in baza deci-
ziunii adundrii ei generale.
Cupoanele acestor obligatiuni
se plritesc sernestrial. Obligati-
unile iesite la sorti si cupoanele
schzute au prioritatea la plat&
Inaintea redeventelor si oricd-
686 7 Mai liE8
ror altar creante ale primAriei
municipiului Bucuresti.
Cupoanele scazute si nepres-
crise si titlurile trase la sorti vor
fi primite de casa societatii ca
numerar pentru achitarea factu-
rilor de energie electricd, gaz
sau energie caloricA.
La fiecare emisiune de obliga-
tiuni se va face subscriptia pu-
blicA pentru cel putin 25 la sutti
din emisiune, dându-se preferin-
ta micilor subscriitori.
Obligatiunile emise de Uzinele
Comunale Bucuresti sau de So-
cietatea GeneralA de Gaz si de
Electricitate din Bucuresti, vor
fi primite pe valoarea lor no-
rninal drept garantie la toate
licitatiunile publice, tinute de
Stat, juclet, comunA sau regiile
publice, sau oriunde Legea con-
tabilitAtii publice sau legile spe-
ciale cer asemenea garantii.
Prospectul de emisiune va pu-
tea fixa acestor obligatiuni, In
afarti de dobânda fixa si o even-
tualti prima claca dividendul ce
se dä actionarilor Intrece cota ce
se va fixa prin conditiunile de
emisiune.
Societatii Generale de Gaz si
Electricitate din Bucuresti, nu
se poate schimba forma juridica
de societate anonimrt comercia-
hl, inainte de completa rambur-
sate a obligatiunilor emise in
baza prezentului articol, sau ace-
lea care au fost sau vor fi emise
pe orice alta baza.
100. Municipiul Bucuresti nu
poate primi sau ridica in cursul
unui an sub nicio forma dela So-
cietatea Genera la de Gaz si de
Electricitate, decât sumele ce i se
cuvin pentru acel an conform
art. 98, mai putin surnele dato-
rate pentru orice serviciu pres-
tat si pentru orice lucrare exe-
cutata in contul primariei la ce-
rerea ei, care se vor scAdea din
aceste redevente, iar la finele a-
www.digibuc.ro
nului, dupl incheierea bilantu.
lui va mai primi dividendele ce
i se cuvin in calitate de actio-
nar.
Serviciul obligatiilor comunale.
7 la suta din 1924 va fi facut de
municipiu.
Municipiul nu va putea nici ce-
siona, nici da Sn garantie dirr
produsul taxelor arrttate la art..
66 si Incasate prin societate, de-
cât cota ce depilseste valoarea a-
nualti a luminatului public, so-
rota conform art. 101.
101. Pentru luminatul pubbie
(strAzi, pie(e, grAdini publice)
pe teritoriul municipiului Bucu-
resti, precum si pentru forta mo-
trice, Inctilzitul cu gaz si apA
intrebuintate de municipiu
comunele suburbane, acestea vor
plati Uzinelor Comunale Bucu-
resti í Societatii Generale de
Gaz si de Electricitate, preturile
prevAzute la art. 52 al prezen-
tei legi. Contravaloarea va fi re-
tinuta din redeventele si alte .
drepturi ale primAriei muniei-
piului dela Societate sau Uzi-
nele Comunale Bucuresti.
Aceste preturi inlocuiese pe a
celea prevrtzute la art. 59 si 88,
ale actului de concesiune si caie-
tului de sarcini al concesiunii, a.-
cordate prin legea din 25 Februa-
rie (10 Martie) 1906.
Consumul de electricitate pen-
tru luminatul birourilor, autori-
tiltilor de Stat din Capita la, va fj
socotit cu tariful de lurninat, cu
prat unic, aplicat si birourilor-
societtitilor particulare, cu o re-
ducere de 10 la sutil.
In caz de moclificarea fabrica-
tiunii gazului artificial si a re-
telei de gaz a orasului sau in car
de aducerea gazelor naturale In
Bucuresti, pretul luminatului pu-
blic cu gaz va fi revizuit, tinän-
du-se seama de noile conditii de
produeere, achizitionare i dis-
tribuirea gazului.
 7 Mai 1938
102. Drepturile i obligatiu-
nile Municipiului Bucuresti
Uzinelor Comunale Bucuresti,
in legaturä cu furnisarea ener-
giei electrice, Soc. Comunale a
Tramvaielor Bucuresti (S. T.
B.) si a Regiei autonome C. F.
R., tree asupra Societ&tii Gene-
rale de Gaz si de Electricitate
din Bucuresti. Asupra energiei
vândute S. T. B. si C. F. R. nu
se va aplica redeventa arltatä
la art. 98.
Energia electric& pe care Uzi-
nele Comunale Bucuresti o pri-
meste dela uzinele din afara te-
ritoriului Municipiului Bucu-
resti, in baza contractului in
curs, va fi preluat6 de Soc. Ge-
neral& de Gaz si de Electricitate
dela Uzinele Comunale Bucu-
resti, la pretul de cost.
Cu acordul Soc. An. Ialomita,
Soc. General& de Gaz si de Elec-
tricitate are facultatea s& se
substitue Municipiului Bucu-
rest (U. C. B.) in drepturile
obligatiiledin contractul cu
data de 18 Octomvrie 1928, re-
lativ la cäderile Ialomitei. In
caz de substituire, concesiunile
autorizatiile acordate de Stat,
la care se refer& jurnalul Con-
siliului de Ministri Nr. 1.710 din
13 Iunie 1925, precum i cele
referitoare la aceste lucrári si
la acest contract, sau in legá-
turá cu ele, trec asupra Socie-
tätii Generale de Gaz si de Elec-
tricitate, inclusiv bunurile mo-
biliare si imobiliare, servituti si
mice drepturi apartinând Pri-
máriei Municipiului Bucuresti
(U. C. B.), in leg&turá cu exploa-
t&rile acestea. Societatea Gene-
ral& de Gaz si de Electricitate
va pláti U. C. B. suma de lei
60.022.799, ce reprezint& in ac-
tivul bilantului U. C. B., la 31
Decemvrie 1937, valoarea !rives-
tit& penttru lucrári, bunuri si
pentru executarea contractului,
aceast& plat& va fi fäcutä In
www.digibuc.ro
687
obligatii, potrivit art. 87, su,
mele ce s'ar datora pe trecuk
privind pe U. C. B.
Concesiunile actuale ale
lor de transport de energie elec-
tria la tensiuni pâná la 60.000
V., auartinând Municipiului Bu-
curesti sau Uzinelor Comunale
Bucuresti, tree asupra Societ&-
tii Generale de Gaz si de Elec-
tricitate.
De asemenea trece asupra So-
cietätii Generale de Gaz i de .
Electricitate, luminatul publio
cu lámpi de petrol (sistem Olsa
si similar).
Societatea General& de Gaz si
de Electricitate se bucura de
drepturile prevázute la art. 44
pentru energia vândutá comu-
nelor care se gäsesc in condi-
tiunile ar&tate la acest articol
si care pot fi alimentate de uzi-
nele electrice, de liniile de tran-
sport exploatate de Societatea
GeneraM. de Gaz si de Electri-
citate, sau care servesc la ali-
mentarea Municipiului Bucu-
resti.
Pentru cercetarea conestatiu-
nilor, servitutiilor, exproprieri-
lor, mrtsurilor de sigurantá
oricilror altar pretentiuni i ob-
servatiuni in legáturá cu acor-
darea de concesiuni, Soc. Gene-
ral& de Gaz si de Electricitate.
se va proceda la facerea anche-
tei prevAzut& la art. 42 din le-
gea energiei din 4 Iulie 1930.
Când nu sunt necesare expro-
prieri sau constituiri de ser vi-
tuti, pe terenuri particulare, a
cordarea concesiunii se poate
face Mr& aceasta anchetl.
103. In scopul alimentärii te-
ritoriului Municipiului Bucu-
resti cu hidrocarburi gazoase.
se acordá prin chiar aceastá
lege Soc. Generale de Gaz si de .
Electricitate din Bucuresti, drep-
tul de a face explorári de gaze
naturale, fie in actuninte pro-
prii, fie asociate cu titeiul, in
%688 7 Mai 1938
bazá de permise acordate pe ter-
Men de 5 ani.
Exercitarea acestui drept se
va face in conformitate cu dis-
pozitiunile preväzute de legea
minelor din 24 Martie 1937 1)
,pentru permisele de explorare
pentru bitumene Vehicle.
Permisul exclusiv va fi pre-
lungit la cerere, fie in Intro-
gime, fie partial, pe perioade de
trei ani, deer), exploratorul a In-
deplinit obligatiuni de lucräri
in timpul primei perioade
clacä nu s'a atins zutcitmitntul
104. In scopul alimentárii te-
ritoriului Muni cipiului Bucu-
resti cu hidrocarburi gazoase,
se acordil, prin chiar aceastä
lege, Societiltii Generale de Gaz
Electricitate din Bucuresti,
clreptul, ca pe cale de concesie,
acordatä pe termen de 30 ani,
prin bunä invoialä, sit exploa-
teze zächminte de gaze, fie in
zacgminte proprii, fie asociate
cu titeiul si sit instaleze i sä
-exploateze conducte proprii, prin
care sä, transporte pang, in Ca-
pitalit provenite din ex
ploatárile sale sau din surse
strdine si srt le distribue. Ea va
avea prioritatea fatä, de oricine
la obtinerea concesiunilor de
exploatare asupra perimetrelor
formate in jurul punctelor ex-
plorate de ea, cu rezultat favo-
rabil.
Se acordä, de asernenea Socie-
tátii Generale de Gaz si de Elec-
tricitate din Bucuresti, drept de
preferintd, la conditii egale, la
cumpärarea redeventelor de gaz
ale Statului, In regiunile exploa-
tate sau explorate de acesta,
precum si regiunile In care sus-
mentionata societate cumpärá
faze dela altii.
Concesiunile pentru exploata-
1) A se veden Legea minelor din
24 Martie 1937, la pag. 614, vol.
p. I.
www.digibuc.ro
rea zácämintelor de gaze se vor
exercita in conformitate cu le-
gea minelor din 24 Martie 1937,
pentru bitumine lichide. Conce-
siunile pentru conductele de
transport ale gazelor se vor
exercita in conformitate cu dis-
pozitiunile pentru concesiuni,
prevazute in legea pentru orga-
nizarea, administrarea si ex-
ploatarea pe baze comerciale a
intreprinderilor i avutiilor pu-
Mice din 15 Martie 1929, iar in
ce priveste servitutile, contesta-
tiile, exproprierile i despägubi-
rile, in conformitate cu dispozi-
tiunile preväzute la art. 102 din
prezenta lege.
105. Dispozitiunile art. 42, 45,
46, 48, 49, 50, 52, 53, 54, 63 si 90
din prezenta lege, se aplicg atât
Municipiului Bucuresti, cat
Societatii Generale de Gaz si E-
lectricitate.
PARTEA V
Dispozitiuni finale §1 transitorii
Personalul Directiei exploatari-
lor comunale
106. Pentru completarea ca-
drelor Directiunii exploatärilor
comunale, numirea personalului
necesar va fi fäcutrt de Ministe-
rul Internelor.
Consiliul exploatrtrilor comu-
nale va delega anual, din sânul
säu, trei membri, care vor In-
deplini, pentru functionarii Di-
rectiunii exploatärilor comu-
nale, atributiunile comisiei pen-
tru propuneri de inaintäri si
numiri.
In mod exceptional, timp de
un an dela intrarea in vigoare
prezentei legi, Ministerul In-
ternelor va putea face numiri
deadreptul In orice functiune ce
formeazá cadrele acestei Direc-
tiuni, cu avizul comisiei de pro-
puneri pentru numiri Si
arätatä, la alineatul prece-
dent.
 Mal 1938
Pentru a proceda de indatd
la organizarea intreprinderilor
comunale, pAnd, la stabilirea de-
finitivd a cadrelor Directiunii
lexploatdrilor comunale, functiu-
nile acestei directiuni vor putea
fi incredintate prin delegatie
unora dintre functionarii Mi-
nisterului Internelor, Primdriei
Municipiului, U. C. B. sau ai in-
treprinderilor acestora.
Cheltuielile de salarizare ale
personalului delegat vor fi su-
portate de Directia exploatäri-
lor comunale.
Pentru plata cheltuielilor ne-
cesare functiondrii acestei di-
rectiuni (personal si material),
pe primele 6 luni, Uzinele Co-
Tnunale Bucuresti, cu aproba-
rea Ministerului Internelor, vor
avansa sumele necesare in con
tul contributiunilor pe care Di-
rectia exploatdrilor comunale le
va avea de primit dela Primd-
ria Municipiului Bucuresti, prin
U. C. B., potrivit art. 65 din pre-
yenta lege.
107. Case le de credit si eco-
nomie i asociatiunile de acest
fel, ale functionarilor institu-
tiunilor ardtate la art. 4, inclu-
siv, Societatea Genera Id de Gaz
si Electricitate din Bucuresti,
se pot organiza conform legii
persoanelor juridice. Legea pen-
tru organizarea si reglementarea
comertului de band., din 8 Mai
1934, cu toate rnodificdrile ei,
nu le este aplicabild.
Aceste asociatiuni si case pot
urmdri o treime din salariul
membrilor lor, debitori, chiar
dacd, acestia sunt functionari
publici.
108. In termen de 6 luni dela
promulgarea prezentei legi, se
va intocmi i supune aprobdrii
toate regulamentele ardtate In
cuprinsul ei.
De asemenea, In termen de 6
luni dela promulgayea prezen-
c. Ilamangiu, vol. XXVI. 44.
www.digibuc.ro
689
tei legi se va intocmi regula-
mentul pentru aplicarea ei.
109. Toate dispozitiunile din
legi, regulamente i deciziuni,
contrare prezentei legi, sunt
riimAn abrogate.
Raport cettre M. S. Regele
Exploatdrile comunale de folos
obstesc: alimentarea LU apd, po-
tabilil, energie electricd. si gaz,
transporturile In comun, eva-
cuarea apelor, amenajarea, ridi-
carea gunoaielor, etc., trebue sd.
ocupe un loc deosebit de impor-
tant in activitatea edilitard a o-
raselor, de ele depind in primul
rând igiena, Inlesnirea activi-
tutu vieata mai builà a locui-
torilor.
Administratiile comunale in
trecut ldsau adeseori pe al doi-
lea plan obiectivul edilitar.
Situatia in care se gasesc ora-
sele noastre impune a se adopta
mdsuri care sd. ducd In timp cat
mai scurt la lnzestrarea lor, In
cele mai bune conditiuni, cu a-
ceste servicii de interes public
pe care le reclamd orice asezare
omeneascd, civilizatd.
Din aceastd, cauzd, am des-
prins din legea administrativd
toate dispozitiunile privind ex-
ploatdrile comunale tehnice-co-
merciale pe care le-am desvoltat
si completat, constituind un tot
legislativ fnchegat unitar si ar-
monic, menit a da posibilitatea
unei cat mai bune gospoddrii a
oraselor noastre;
Avdnd in vedere avizul Consi-
liului Legislativ cu Nr. 68 din
1938,
Cu cel mai profund respect su-
pun Inaltei Semndturi a Maies-
tdtii Voastre aldturatul proiect
de decret-lege al organizitrii ex-
ploatdrilor comunale.
690 10 Mai 1938
DECRET-LEGE
pentru Infiintarea unui pare de
agrement la Beau
DIN 10 MAI 1938 1)
Asupra raportului pre§edinte-
lui Consiliului Nostru de Minis-
tri si al ministrului Nostru se-
cretar de Stat la Departamentul
Internelor Nr. 1.920 din 8 Mai
1938,
Vdzilnd jurnalul Consiliului de
Ministri Nr. 894 din 1938;
Vazand avizul Consiliului Le-
gislativ Nr. 71 din 1938;
In temeiul art. 98 din Consti-
tutiune,
Am decretat si decretilm:
Art. unic. Terenul situat In
Municipiul Bacàu, intre calea fe-
ratd, drumul dela Srtrata si li-
ztera orasului, se destinil In con-
formitate cu planul de situatie
al Serviciului tehnic, plan pe
care s'a trasat arterele pririci-
pale de circulatie prin cinci
puncte, InfiintArii unui pare de
agrement.
Loturi de casil ce se cuvin co-
lor Inclreptdtiti, potrivit legii din
18 Octomvrie 1921 si regulamen-
tului ei din 13 Decemvrie 1922,
cu modificdrile din 14 Martie
1923, cum si altor IndreptAti(i, se
vor da din alte terenuri disponi-
bile ale Municipiului Bacau.
1) I. D. R. sub Nr. 1.772 din 1938,
dat in baza art. 98 din Constitutie,
s'a publicat in Monitorid 0 ficial,
p. I, Nr. 106 din 10 Mai 1938. A se
vedea Legea din 18 Octomvrie 1921,
la pag. 393, vol. XIIIXIV, si Re-
gulamentul de aplicare, din 13 De-
cemvrie 1922, pag. 394, acelasi vol.
De asemeni a se vedea Legea pentru
organizarea comunelor urbane, din
31 Iulie 1894, la pag. 647, vol. II;
Legea din 14 Iunie 1925, pag. 338,
vol. XIXII; Legea din 3 August
1929, pag. 920, vol. XVII, i, in fine,
Legea din 27 Martie 1936, pag. 342,
vol. XXIV, p.
www.digibuc.ro
Referat cdtre Consiliul de
Ministri
Prin legea din 18 Octomvrie
1921, comunele urbane au fost
autorizate de a vinde fArA lici-
tatie publicd, terenuri disponi-
bile din proprietatea lor, pentru
loturi de case invalizilor, vddu-
velor cu orfani de rdzboiu si
functionarilor Statului, judete-
lor si comunelor, care n'au o-
prietate urband.
Potrivit dispozitiunilor legii
pentru organizarea comunelor
urbane din 31 Iulie 1894, ale le-
gii de unificare administrativa.
din 14 lulie 1925, (att. 69), ale le-
gii pentru organizarea admins-
tratiei locale din 3 August 1929,
(art. 115 si urm.), cum si potri-
vit dispozitiunilor regulamentu-
lui legii din 18 Octomvrie 1921,
regulamentul din 13 Decemvrie
1922 cu modificarile din 14 Mar-
tie 1923, comunele urbane mai
Inainte de a hotAri ce terenuri
din proprietatea lor pot fi van-
dute pentru loturi de case celor
Indreptatiti dupd legea din 1921,
trebuiau sa Intocmeascd planuri
de sistematizare, dad, nu le a-
veau deja Intocmite, pentru e-
buintele de orclin edilitar ale co-
munelor, trebuinte In care in-
trau si Infiintiirile de gradini 5i
parcuri.
Begulamentul legii din Octom-
vrie 1925, In art. 1, 2 si 3, prirt
care se autorizau comunele ur-
bane de a virule celor Indrepta-
titi terenuri pentru loturi de
case, prevedea cit numai dupA.
ce comunete determinau terenu-
rile necesare trebuintelor lor e-
dilitare, specificau terenurile
mase disponibile pentru a fi im-
pArtite In loturi de case, aceste
loturi trebuind sii corespundrt
planurilor de sistematizare ale
comunelor §i planurilor de par-
celare raportate la planul gene-
 10 Mai 1938
ral, potrivit art. 94 din legea co-
munelor urbane din 31 Julie 1894.
Cererile pentru loturi de case
trebuiau adresate primAriilor
paná la 1 Aprilie 1923, iar ta-
blourile de Improprietärire tre-
buiau intocmite pând la 3 Mai
1923.
La deliberatiunile consiliilor
comunale sau comisiilor interi-
mare, care decideau asupra van-
zarilor prin loturi de case celor
Indreptatiti $i asupra tablouri-
lor, deliberatiunile urmau sit fie
supuse aprobárii instantelor tu
telare, prevrtzute de legea din 18
Octomvrie 1921 si de legile ad-
ministrative din 1894, 1925 $i
1929, nu puteau lua parte consi-
lierii sau membrii comisiunilor
interimare direct sau personal
intel esati, sub sanctiunea anu-
acelor deliberatiuni.
In ce prive$te terenurile dispo-
nibile ce puteau srt fie vândute
de Primária ora$ului Bacriu din
proprietatea orasului, pentru lo-
turi de case, celor indreptatiti,
in baza legii din 1921 $i regula-
mentului ei, se constatrt mina-
toarele:
Deliberrtrile consiliilor $i co-
misiunilor interimare ale oragu-
lui BacAu, din 23 Februarie 1930,
din 18 August 1930, din 24 Oc-
tomvrie 1930 si din 25 Aprilie
1931, luate cu nesocotirea dispo-
zitiunilor din legile mentionate
mai sus, au aprobat propunerile
unuia dintre indreptatitii la lo-
turi de case $i in acela$i timp $i
mandatarul altor indreptrttiti. A-
cest indreptatit a luat parte la
acele deliberAri, fie ca pre$edinte
al comisiei interimare, sau pri-
mar al consiliului, fie ca mem-
bru in consiliul comunal sau In
comisiunea interimará. Delibe-
rárile mentionate au aprobat.
conform propunerilor consiliului
In chestiune, ca pe langâ alte te-
renuri ale orasului Bacriu, ce pu- nimitate numai votul consilie-
www.digibuc.ro
691
teau fi vândute pentru loturi de
casá, sit fie vandute si terenurile
aflate In partea de Vest a cu a-
sului, cuprinse intre C. F. R.,
drumul dela Sdrata i liziera
orasului, care terenuri fiind si-
tuate mai In centrul ora$ului,
urmau sâ fie destinate satisfa-
cerii trebuintelor de ordin edili-
tar, intre care intra si infiinta-
rea unui pare de agrement.
Aceste deliberári ale consilii-
lor comunale si comisiilor inie-
rimare ale Municipiului
ca unele ce sunt privitoare la
vânzaii de terenuri ale munci-
piului, ne fiind supuse aprobá-
ni tutelare adminis-
trative sunt nule nu numai pen-
trucá au fost luate cu calcarea
dispozitiunilor legii din 18 Oc-
tomvrie 1921 si regulamentul ei
$i legilor administrative din 1894,
1925 $i 1929, dar sunt nule fiind-
câ la ele au participat, fie ca pre-
$edinte al comisiunii interimare
sau ca primar al consiliului co-
munal, fie ca membu In consi-
liul comunal sau in comisiunea
interimard, chiar unul din in-
dreptatitii la loturile de case, ce
era in acelasi timp si mandata-
rul altor indreptrttiti, deliberd-
rile reproducând si aprobAnd
propunerile acestuia.
Pe baza referatului Nr. 1.125
din 1935 al Serviciului tehnic al
Municipiului BacAu, consiliul a-
cestui municipiu, prin deciziu-
nea Nr. 11 din 10 Iulie 1935, In
conformitate cu planul de situa-
tie pe care s'a trasat arterele
incipale de circulatie prin cinci
puncte, a aprobat crearea unui
pare de agrement pe terenul si-
tuat in partea de Vest a muni-
cipiului, cuprins intre C. F. R.,
drumul la Särata i liziera mu-
nicipiului. Deciziunea a fost
luatrt cu majoritatea voturilor
consilierilor, lipsind pentru una-
692 JO Mai 1938
rului interesat direct si perso-
nal, care a opinat ca acest teren
sa rdmând, destinat pentru lo-
turi de case, conform propuneri-
lor sale din deliberdrile anteri-
care mentionate mai sus, deli-
berdri ale consiliului comunal
sau comisiei interimare, pe care
le-a prezidat sau a luat parte la
ele, desi era interesat direct si
personal, ca unul din cei indrep-
tatiti la loturi de case si ca man-
datar al altor indreptdtiti.
Pe acest teren ce urmeazd sd,
fie destinat, in baza avizului
Serviciului tehnic, infiintdrii u-
nui parc de agrement in Munici-
piul Bacdu, potrivit atât legii
din 18 Octomvrie 1921 si regula-
mentului ei, cat si legilor admi-
nistratiunilor locale din 1894,
1925 si 1929 si actualei legi din
1936, nu s'a fäcut fried niciun
act de vânzare pentru loturile de
case in Municipiul Bactiu, iar a-
fard de acest teren Municipiul
Bacau mai are disponibile alte
terenuri care pot fi vândute pen-
tru loturi de case, indreptätiti-
lor dui:a legea din 18 Octomvrie
1921 si regulamentului ei si dupd
alte legi.
In interesul general al satis-
facerii trebuintelor edilitare ale
Municipiului Bacdu, asa cum
prevede legea din 18 Octomvrie
1921 si regulamentul ei si legea
pentru organizarea comunelor
urbane din 1894, legea de unifi-
care administrativa din 1925, le-
gea pentru organizarea adminis-
tratiei locale din 1929 si actuala
lege administrativä din 1936, ur-
meazd ca terenul Municipiului
Bacäu, cuprins in partea de Vest
a municipiului, intre C. F. R.,
drumul dela Sdrata si liziera
municipiului, sd fie destinat in-
fiintärii unui pare de agrement
asa cum se nrevede in referatul
Nr. 1.125 din:- 1935 al Serviciului
tehnic al Municipiului Bacdu,
www.digibuc.ro
teren pe care de altfel parcul a
fost infdptuit.
Dad, impdrtitsiti modul nostru
de a vedea, vd rugdm a ne au-
toriza sil supunem Maiestdtii
Sale Regelui, aldturatul decret.
DECRET-LEGE
pentru fixarea competintei judecitorillor
din judetul Ilfov, ca instante de
carte funciarft
DIN 10 MAI 1938 1)
Asurrra raportului presedinte-
lui Consiliului Nostru de Minis-
tri si al ministrilor Nostri secre-
tari de Stat la Departamentele
Justitiei si Finantelor cu Nr.
1.919 din 1938,
Väzând jurnalul Consiliului
de Ministri cu Nr. 893 din 1938;
Väzâncl avizul Consiliului Le-
gislativ cu Nr. 6 din 1938;
In temeiul art. 98 din Consti-
tutie,
Am decretat si decretdm:
1. Instante de carte Sunciarä
in jucl. Ilfov, vor fi:
1. Judecdtoria Bucuresti I ur-
band, pentru Municipiul Bucu-
resti, comunele suburbane cum
si comunele rurale ce inträ In
circumscriptiile Judeatoriilor
Bucuresti IV si VI mixtd.
2. Judecdtoria Domnestii-de-
0 I. D. R. sub Nr. 1.919 din 1938,
dat in baza art. 98 din Constitutie,
s'a publicat in Monitorul Oficial,
p. I, Nr. 106 din 10 Mai 1938. A se
vedea in legaurii, Legea pentru or-
ganizarea Cadastrului si Cärtilor
funciare, din 20 Apriie 1933, la pag.
420, vol. XXI, si Legea modifica-
toare, din 27 Aprilie 1938, la pag.
583, acest vol.; de asemeni Instruc-
t:111e pentru comasarea proprietätii
agricole, din 3 Martie 1938, pag.
188, acest vol., si Deeret-Lege pen-
tru unificarea cärtilor funciare, din
27 Aprilie 1938, in acest vol.
 10 Mai 1938
Jos, pentru comunele ce inträ
in circumscriptiunea acestei ju-
decdtorii cat si a circumscrip-
tiunii Judecdtoriei Bolintineanu
rurald.
3. JudecAtoria Budesti, pentru
comunele ce intrd in circum-
scriptiunea acestei judecdtorii
cat si a circumscriptiunii Olte-
nita mixtd.
4. Judecdtoria Vidra, pentru
comunele ce intrd in circum-
scriptiunea Judecdtoriei Vidra
rurald.
5. JuclecAtoria I. G. Duca, pen-
tru comunele ce intrd in circum-
scriptiunea Judecdtoriei I. G.
Duca rural:A.
6. Judecdtoria Tg.-Fierbinti,
pentru comunele ce intrd, in cir-
cumscriptiunea Judecdtoriei Tg.
Fierbinti rurald.
7. Judecdtoria Buftea, penta u
comunele ce intrd in circum-
scriptiunea Judecdtoriei Buftea
rurald.
2. Serviciul cdrtilor funciare
va fi asigurat la instantele ard-
tate de articolul precedent, de
urmAtorul personal:
1. La Judeditoria Bucuresti I
urband, de patru judectitori, pa-
tru directori sau ajutori de di-
rectori de carte funciard si patru
impiegati.
2. La celelalte instante de carte
funciard, de un judeciltor, un
director sau ajutor de director
de carte funciard si un impie-
gat.
3. Pand la desilvdrsirea lucrd
rilor de carte funciara in jud.
Ilfov, personalul de carte fun
ciard dela instantele din jud.
Ilfov, nu va functiona la acele
instante, ci va fi intrebuintat de
Ministerul Justitiei pentru lu-
crAri de intocmirea cArtilor fun-
ciare in acest judet.
4. In afard de personalul ardtat
la art. 2, va figura Ina. in bu-
getul Mnisterului Justitiei, la Ju-
www.digibuc.ro
693
decdtoriile: Budesti ruralá, Buf-
tea rurald, Domnestii-de-Jos ru-
rald I. G. Duca rurald, Tg.-Fier-
binti rurald, Vidra rurald, din
jud. Ilfov, Cate un judecdtor, un
director sau ajutor de director
de carte funciard, si un impie-
gat, supranumerari, iar la Jude-
cdtoriile: Bolintineanu rural& si
Oltenita rurald, cdte doi judecd-
tori, doi directori ori ajutori de
directori de carte funciard. si
doi impiegati, supranumerari,
care vor functiona in conditiu-
nile articoului precedent, pang,
la desdvdrsirea lucrdrilor de
carte funciard in jud. Ilfov.
5. Atdt personalul ardtat la
art. 2, Cat si personalul ardtat
la art. 4, este previizut in buge-
tul anului 1938/1939, astfel: cdte
2 posturi de judeattori, 2 pos-
turi de ajutor de director de
carte funciard. si 2 posturi de im-
piegat la Judeciltoriile : Bucu-
resti IV mixtd, Bucuresti VI
mixtd, Oltenita mixtd si Bolin-
tineanu rurald, Budesti rurald,
Buftea ruralä, Domnestii-de-Jos
rurald, I. G. Duca rurald, Tg.-
Fierbinti rurald si Vidra rurald.
6. Pentru zilele in care perso-
nalul de carte funciard va lucra
in afard de resedintA, i se va
pldti o indemnizatiune ce se va
fixa prin deciziune ministeriald.
7. Prin regulament se va de-
termina modul de functionare
al scolii pregdtitoare a persona-
lului de carte funciard.
Referat catre Consiliul de Mi-
nistri.
Principiul extinderii in Ve-
chiul Regat a institutiunii cAr-
tilor funciare care sd dea sigu-
ranta proprietAtii si O. usureze
creditul, a fost admis de legea
Nr. 93 din 1933.
Nu s'a purees la realizarea
principiului inscris in aceastä
lege, decdt in anul 1937, and
694 10 Mai 1938
s'au constituit in jud. Ilfov pa-
tru comisiuni, care au inceput
lucrgrile preggtitoare pentru rea-
lizarea cgrtilor funciare.
Rezultatul obtinut in acest an
de activitate este urmAtorul:
1. S'au terminat lucrgrile de
intocmirea cdrtilor funciare pro-
vizorii in comunele: Cernica
preung cu satul Tânganu); Re-
gele Ferdinand, Principe le Nico-
lae, Izlaz, Copaceni-Mogosesti,
(impreung cu satul Varlaam);
iar in comunele Pantelimon
Brgnesti, lucrgrile ggsindu-se in-
tr'un stadiu foarte avansat, vor
fi terminate In cursul lunii Mai.
2. S'au verificat 17.074 parcele,
fIcAndu-se toate constatgrile cu
privire la dreptul de proprietate.
3. S'au verificat 600 pozitiuni
de sarcini, astfel cum ele rezul-
tau din lucrgrile grefei.
4. S'au redactat 17.310 carti
funciare.
5. S'au fgcut 2.260 desmem-
brdri de parcele, fAcându-se rec-
tificgrile cuvenite pe planurile
cadastrale.
6. Repertoriile alfabetice *i to-
pografice s'au intocmit pentru 4
comune, iar celelalte sunt in
curs de redactare.
7. S'au cercetat pe 30 ani, mu-
tatiunile si sarcinile inscrise in
registrele de transcriptiuni si in-
scriptiuni, priviotare la imobi-
lele asezate In toate comunele
din jud. Ilfov.
Pentru ca institutiunea cgrti-
lor funciare sg intre in vigoare,
nu este necesar c a lucrgrile pre-
ggtitoare sA fie intocmite in tot
cuprinsul Vechiului Regat si al
Basarabiei, cartea funciarg pu-
tând intra in vigoare i in pgrti
de teritoriu, pArti de teritoriu
Insg suficient de insemnate
bine determinate, cum ar fi cu-
prinsul unui judet.
www.digibuc.ro
Lucrgrile pe teren cer insg
timp, si cum, pentru ca scopul
cgrtii funciare sg, poatg fi ajuns,
intre epoca cand lucrgrile s'au
terminat pe teren i cea când
cartea funciarg urmeazg sit in-
tre in vigoare, nu trebue sA trea-
cA prea mult timp, cele pati u
comisiuni instituite in anul tre-
cut nu pot rgspunde in. totul
bunelor intentiuni.
Pentru desAvarsirea operei in-
ceputg, In bugetul anului 1938/
1939 s'au prevgzut posibilitgtile
pentru functionarea a 20 comi-
siuni numai in judetul Ilfov, co-
misiuni formate dintr'un judo-
cgtor, un conducgtor de cal te
funciarg si un impiegat, comi-
siuni ce vor lucra in judetul II-
fov, pang la completa terminare
a lucrgrilor.
Prin proiectul ce supunem de-
liberatiunii d-voastre, se fixeazg,
in judetul Ilfov care vor fi in-
stantele de carte funciarg, nu-
märul magistratilor si persona-
lului cancelariei instantei, cum
situatiunea acestui personal
pAng la infgptuirea cgrtilor fun-
ciare, se creeazg IncA, in limitele
posturlior prevgzute in buget,
un numgr de magistrati si per-
sonal judecdtoresc supranume-
rar la judecgtoriile din jud. Il-
fov, care va fi la dispozitia mi-
nisterului, pentru lucrarile de
carte funciard.
Nädtijduim cg in acest an, da-
toritg numgrului sporit al co-
misiunilor, lucrdrile preggtitoare
de carte funciarg in judetul II-
fov, sg poatg fi terminate.
Dacg impártAsiti modul nostru
de a vedea, vg rugam, sg ne au-
torizati a supune MaiestAtii Sale
Regelui, proiectul algturat.
 10 Mai 1938
DECRET-LEGE
relativ la cisitoria membrilor Corpului
diplomatic
DIN 10 MAI 1938 1)
Asupra raportului presedinte-
lui Consiliului Nostru de Min4-
tri si al rainistrului Nostru se-
cretar de Stat la Departamentul
.Afacerilor Straine Nr. 1.918 din
1938,
Vdzand jurnalul Consiliului de
Ministri Nr. 889 din 1938;
Vazand avizul Consiliului Le-
gislativ Nr. 72 din 1938;
In temeiul art. 98 din Consti-
tutiune,
Am decretat si decretam:
1. Membrii Corpului diploma-
tic sau ai Corpului consular si
functionarii Ministerului Regal
.al Afacerilor Straine se pot ca-
sátori numai in urma unei au-
torizatiuni prealabile data in-
scris de, ministrul afacerilor
straine.
2. Dac& persoanele aratate la
articolul precedent voiesc sa se
casatoreasca cu un strain, auto-
rizatiunea se va da de ministrul
afacerilor straine, numai in ur-
ma unei inalte incuviintari.
3. Pentru obtinerea autoriza-
tiunii este necesar a ne justi-
fica:
a) Onorabilitatea viitorului sot
§i a familiei acestuia;
b) Cetatenia viitorului sot;
c) Averea personal& a solici-
tantului, cat si a viitorului sot;
d) Conditiunile in care con
tractul matrimonial intervine.
4. Membrii corpului diploma
1) I. D. R. sub Nr. 1.732 din 1938,
dat In baza art. 98 din Constitutie,
s 'a publicat In Monitorv.2 Oficial,
p. I, Nr. 106 din 10 Mai 1938. A se
vedea si Deeretul pentru interzice-
rea c5siitoriei diploinatilor cu strà
ine,- din 25 August 1936, la pag.
419, vol. XXIV, p. II. la inaltimea situatiunii petitio-.
www.digibuc.ro
695
tic sau consular, cum si functio
narii Ministerului Regal al Afa-
cerilor Straine, care se vor casa-
tori lard autorizatiunea preva-
zuta de art. 1, vor fi pusi, prin
inalt decret regal, in disponibi-
litate; ei nu vor mai putea fi re-
chemati fn functiune.
4. Membrii Corpului diploma-
tic sau Consular, cum si functio-
narii Ministerului Regal al Afa-
cerflor Striiine care s'au casa-
torit impotriva prevederilor inal-
tului decret regal Nr. 1.798 din
1936, vor putea fi pusi in dispo-
nibilitate in conditiunile artico-
lului precedent, in urma rapor-
tului ministrului afacerilor stra-
ine, dat pe baza avizului con-
form al Consiliului superior di-
plomatic.
Punerea in disponibilitate tre-
bue sa intervina in termen de 6
luni dela publicarea in Monito-
rul Oficial a acestei legi.
Referat cdtre Consiliul de Mi-
nistri.
Aceeasi ratiune, care dicteaza
pentru casatoria militarilor o
autorizatiune prealabila a au-
toritatii superioare, impune o
autorizatiune prealabila si pen-
tru membrii Corpului diploma-
tic sau Consular, in general, pen-
tru toti functionarii Ministeru-
lui Regal al Afacerilor Straine.
Proiectul ce supunem delibe-
rarii domniilor voastre prevede
o atare autorizatiune, cum si e-
fectele nesocotirii normei legale.
Daca cu privire la fixarea u-
nui minim de dota, proiectul nu
a urmat legea asupra casatorii-
lor militarilor, totusi ministerul
va putea sa nu acorde autoriza-
tiunea cerut&, daca situatiunea
material& a celui care solicit&
autorizatiunea, cum si situatiu-
nea materiala a viitorului sot,
nu ar asigura acestora un trai
696 12 Mai 1938
narului. Refuzul autorizatiunii
va fi in toate cazurile nemotivat.
Membri ai Corpului diploma-
tic sau alti functionari ai Minis-
terului Afacerilor Sträine s'au
cdstitorit dupd 25 August 1936,
cu strdine, desi prin inaltul de-
cret regal Nr. 1.798 din 1936, o
atare cdsdtorie fusese prohibitd,
dupd cum si aceiasi functionari
s'au disdtorit cu romance, frird
o prealabilä autorizare.
Proiectul ce supunem delibe-
ratiunii domniilor voastre sane-
tioneazd nesocotirea ordinului
dat i dd posibilitatea Ministe-
rului Afacerilor Straine sa exa-
mineze situatiunea tuturor celor
care dupd 25 August 1936 s'au
distitorit cu strdine, cum si a ce-
lor care, desi cdsdtoriti cu ro-
mance, nu au obtinut autoriza-
tiunea Ministerului Regal al A-
facerilor Straine si in cazul cand
va constata cá autorizatiunea
nu putea fi data, sa ia impotriva
celor in greseald mdsurile
care le-ar fi putut lua sub impe-
riul acestei legi.
Pentru ca insd situatiunea sä
fie cat mai iute clarificatd, pro-
iectul prevede cd, mdsurile dis-
ciplinare sit fie luate In inter-
val de maximum sase luni.
Dacd impdrtäsiti modul nos-
tru de a vedea, Vii rugam 56 ne
autorizati a supune Maiestkii
Sale Regelui alkuratul proiect
de decret.
DECRET-LE6E
pentru interpretarea Decret-Lege relativ
la limita de virstä a functionarilor
M. Finante
DIN 10 MAI 19381)
Asupra raportului presedinte-
lui Consiliului Nostru de Minis-
1) I. D. R. sub Nr. 1.774 din 1928,
dat in baza art. 98 din Constitutie,
www.digibuc.ro
tri si ministrului Nostru secre-
tar de Stat la Departamentul
Finantelor Nr. 47.130 din 1938;
Vázand jurnalul Consiliului de
Ministri Nr. 846 din 1938 ;
Vazand avizul Consiliului le-
gislativ Nr. 47 din 1938;
In temeiul art. 98 din Consti-
tutiune,
Am decretat si decretrim:
Art. unic. Limita de varsta
si numdrul de ani de serviciu,
astfel cum sunt stabilite de art.
2 din I. D. R. Nr. 1.333 din 1938,
priveste pe toti functionarii Mi-
nisterului Finantelor, ai Caselor
Autonome, Regiilor Pub lice, Ad-
ministratiilor comerciale, Direc-
tiunilor generale si speciale pen-
dinte de Ministerul Finantelor,
din axlministratiile centrale sau
din serviciile auxiliare, chi ar
dacá limita de varstá sau anii
serviti este fixatá de o altd, lege,
deck statutul functionarilor pu-
blici.
Refei at cdtre Consiliul de Mini$-
tri.
Prin decretul-lege Nr. 1.333
din 28 Martie 1938, pe de o parte
s'a fixat la 57 ani impliniti li-
mita de vfirstá pentru toti func-
tionarii ce depind de Ministe-
rul Finantelor, iar pe de alta s'a
dat posibilitatea punerii in re-
tragere a celor care desi nu a-
veau varsta de 57 ani, aveau o
vechime de serviciu de 35 ant
impliniti.
S'a ivit discutiuni asupra fap-
tului deal, aceste prevederi sunt
aplicabile numai functionarilor
a cdror limitá de \Tarsal o fi-
xeazd statutul functionarilor pu-
s 'a publicat in Moni-toral Oficial,
p. I, Nr. 106 din 10 Mai 1938. Er
face interpretarea art. 2 din De--
cret-lege pentru deblocarea functio-
marilor financiani, din 29 Martie
1938, pag. 344, acest volum.
 10 Mai 1938
blici sau ei acelor functionari
a aror limitA de vArstä, este fi-
xatä de legi speciale la o vär-
sta superioara celei prevazute de
art. 22 din statutul functionari-
lor publici.
Intentiunea autorilor proiec-
tului, a lost aceea de a lua o
milsurä, de ordin general apli-
cabild, tuturor function arilor de-
pinzand de Ministerul Finante-
lor, indiferent de legea care sta-
bileete halite de varstrt, cAci ra-
tiunea de a fi a dispozitiunii
este aceeaei, prin orice lege ar
fi fixatil limita de värstä.
Pentru a curma Insá orice po-
sibilitate de discutie, proiectul
ce supunem deliberatiunii dv. chii
interpretare cu caracter de au-
tori tate dispozitiunilor art.
din decretul-lege Nr. 1.333 din
1938, in sensul urmilrit de au-
torii acestui ultim decret.
Dactd. Impartdeiti modul nos-
tru de a vedea, va ruglim sä, ne
autorizati a supune Maiestiitii
Sale Regelui alaturatul proiect
de decret-lege.
DECRET
pentru abrogarea art. 122 din Regula-
mentul inaintirilor In armati
DIN 10 MAI 1938 1)
Asupra raportului ministrului
Nostru secretar de Stat la De-
partamentul Apárárii Nationale
sub Nr. 7.098 din 6 Mai 1938;
Aviind in vedere avizul Direc-
tiunii contenciosului Nr. 413
din 1938, hotdrirea Consiliului
Superior al Armatei, luatil, prin
1) Deeret Regal Nr. 1.780 din
1938, s'a publieat in Monitorul Ofi-
cial, p. I, Nr. 106 din 10 Mai 1938,
El abrogl art. 122 (relativ la inain-
tarea ofiterilor trecuti in rezervD,
din Regulamentul pentru inaintärile
in. armatii, din 18 Octomvrie 1935,
pag. 944, vol. XXIII.
www.digibuc.ro
697'
procesul-verbal Nr. 10 din 17
Martie 1938, avizul Coniliuluì
legislativ Nr. 36 din 29 Martie-
1938, precum ei jurnalul Consi-
liului de Minietri cu Nr. 895 din
9 Mai 1938,
Am decretat ei decretäm:
Art. unic. Se abrogä, art.
122 din Regulamentul Nr. la..
din 1935 al legii asupra Inain-
tdrilor in armatä.".
DECRET
pentru aplicarea Decret-Lege pentruk
înfiintarea Comitetului de coordonare
al apärärii pasive
DIN 12 MAI 1938 1)
I. Dispozifiuni generale
2
1. Pentru aplicarea, preciza-
rea ei desvoltarea dispozitiuni-
lor art. 43 din Inaltul decret-lege
Nr. 2.620 din 13 Noemvrie 1936,
publicat In Monitorul Oficial
Nr. 266 din 1936, precum ei in
scopul pregatirii ei punerii In
aplicare a masurilor de aOrare-
pasiva pe Intreg teritoriul natio,
nal, pentru cazurile In care vin
In atingere interesele ei atribu-
tiunile a cloud sau mai multe
departamente, se Infiinteazg co-
mitetul de coordonare al ap5,-.
rärii pasive.
II. Organizare
2. Acest comitet functioneaza
pe lângd, Ministerul Aerului ei
1) Deeret Regal sub Nr. 1.724 din,
1938, s 'a publicat in Monitorul Oft-
cial, p. I, Nr. 107 din 12 Mai 1938.,
El face aplicarea Decret-lege din 14
Noemvrie 1936, pag. 710, vol. XXIV,
p. II, qi. abrogä Decret din 8 Mai
1937, pag. 1257, vol. XXV, p. II.
A se vedea ai Regulamentul aparArii,
pasive contra ataeurior aeriene, din,
23 Martie 1933, pag. 92, vol. XX1,,
cu mod. 30 August 1935, pag. 776,,
vol. XXIII.
'698 12 Mai 1938
Marinei, sub presedintia minis-
4trului aerului si marinei si are
urmätorii membri permanenti:
Comandantul fortelor aeriene.
Comandantul apArdrii anti-
-aeriene a teritoriului, insotit de
.seful de Stat-Major.
(omandantul apdrdrii contra
deron avel or.
Un delegat al Marelui Stat-
Major (sef de sectie).
Seful de Stat-Major al Inspec-
loratului general al comanda-
-Inentelor teritoriale ca delegat al
Ministerului Apärdrii Nationale.
Acest comitet se completeazd,
dupd caz, cu:
a) Delegatii departamentelor
interesate, prin ordinea de zi
-respectivd (directori generali),
inotiti de consilierii tehnici ai
M. A. N., prevdzuti la art. 4;
b) Unul din consilierii Munici-
piului Bucuresti, insárcinat cu
-apdrarea pasivA a municipiu-
-lui, insotit de comandantul zo-
"nei aeriene a municipiului;
c) 5eful de Stat-Major al In-
\spectoratului pregAtirii premili-
tare;
d) Directorul Directiei chimice
"militare.
Secretarul comitetului va fi
-seful de Stat-Major al Coman-
clamentului apArdrii anti-ae-
riene a teritoriului, ajutat de
personalul biroului 3 apdrare
lasivd, al acestui comandament.
Fiecare din reprezentantii de
la punctele a, b, c §i d va fi che-
-mat numai la sedintele in care
se vor discuta chestiuni ce vor
interesa direct departamentele
sau institutia respectivd.
Ministerul Aerului i Marinei
-are insd libertatea de a convoca
pe membrii dela punctele a, b,
d, fie numai pe fiecare in
marte, la sedintele ce-i intere-
eazA, fie pe toti odatd impreund
-cu membrii permanenti.
El poate cere Incá in acest co-
www.digibuc.ro
mitet concursul oricdrei alte au-
toritäti, care este obligatd la a-
ceastd cerere a trimete delega-
tul ski in comitet. Asemenea
poate cere concursul oricdrei
alte persoane particulare, a cd-
rei prezentá o crede necesard.
3. Pentru punerea in aplicare
de dare departamente a dispo-
zitiunilor si directivelor Minis-
terului Aerului si Marinei, date
in scopul coordondrii mäsuri-
lor de aparare pasivd, precurn
pentru conducerea in interio-
rul fiecdrui departament a tu-
turor chestiunilor de apdrare
pasivd, se infiinteazd pe lângd
fiecare departament interesat un
serviciu de apArare pasivd.
Serviciile de apdrare pasivìl
infiintate pe lângd departamen-
tele interesate, vor fi organizate
astfel:
a) Vor face parte din secreta-
riatul general al fiecdrui depar-
tament.
Ele vor fi conduse de un ti-
tular, cu gradul cel putin de sef
de serviciu, specializat, sau cu
cunostinte speciale suficiente In
materie de apdrare pasivd
functionarii necesari corespun-
zdtori nentru incadrarea servi-
ciului;
b) Coordonarea lucrului Ser-
viciului apArdrii pasive cu cel
al Serviciului M. O. N. T. va fi
asiguratd de cAtre o directiune,
având in subordine ambele ser-
vicii si independentA de orice
and directiune sau serviciu din
acel departament;
c) Bugetele acestor servicii de
dotare cu materiale speciale si
personal se vor incadra in bu-
getul fiecdrui departament, in-
cepând cu exerc. financiar 1938/
1939, conform prevederilor pla-
nului general de dotwre, intoc-
mit de Ministerul Aerului si Ma-
rinei;
d) Cu incepere dela 1 Aprilie
 13 Mai 1938
1938, serviciile de apdrare pasivä
vor functiona efectiv pe lângä
fiecare departament interesat,
conform stipulatiunilor alin. a.
4. Ministerul Aerului si Ma-
rinei are pe Fang& Serviciul de
apgrare pasivg al fiecdrui mi-
nister, câte un consilier tehnic,
flfiter superior din aeronautica.
Consilierii tehnici de pe lângl
serviciile de apgrare pasivä de-
pind exclusiv de Ministerui. Ae-
rului si Marinei Comanda-
mentul apärdrii antiaeriene a
teritoriului si vor lucre sub
ordinele directe ale acestui co-
mandament.
Consilierii tehnici vegheaza si
colaboreazg la aplicarea intoc-
mai a directivelor si instructiu-
nilor date de Ministerul Aerului
Marinei, fiind rhspunzdtori,
impreung cu organele departa-
mentului respectiv, de mäsurile
activitatea ce se va desfäsura
in chestiunile de apgrare con-
tra bombardamentelor aeriene,
in cadrul departamentelor pe
lângg care sunt delegati.
III. Atribufiuni
5. Comitetul de coordonare al
apärgrii pasive este organul
permanent la dispozitia Ministe-
rului Aerului si Marinei in sco-
pul coordongrii tuturor chestiu-
nilor privitoare la: organizare,
instruire i dotare, in leggturg
cu apärarea pasivä a tuturor
departamentelor interesate.
Ajutg pe ministrul aerului si
marinei in realizarea unitätii de
vederi, in domeniul aplicgrii
practice a directivelor date de
dânsul, pe baza doctrinei stabi-
lit& de Mare le Stat-Major, in
toate chestiunile de apitrare pa-
sivá i pentru toate departa-
mentele i autoritgtile intere-
sate.
6. Acest comitet ete convocat
www.digibuc.ro
699
de ministrul aerului si marinei,
in intregime sau in parte, ori-
decâteori este nevoie.
IV. Dispozifiuni transitorii
7. Pânä la aparitia unei legi
a apardrii pasive, rämâne in vi-
goare vechiul regulament al a-
pgrgrii pasive contra atacurilor
aeriene, aprobat prin I. D. R.
Nr. 468 din 28 Februarie 1933,
in pgrtile care nu contrazic dis-
pozitiunile inaltnlui decret-lege
Nr. 2.620 din 13 Noemvrie 1936
si ale prezentului decret.
8. Ministrul Nostru secretar
de Stat la Departamentul Aeru-
lui si Marinei este insgrcinat cu
executarea decretului de fata.
CONVENTIUNE
relativi la Traficul de frontierä Intro
regatul României i regatul lugoslaviei
DIN 13 MAI 1938 1)
1. Zona de frontierd se in-
tinde 10 km in adâncime de fie-
care parte a liniei de frontiera
terestrg a Pärtilor Contractante.
Acolo unde situatiunea local5.
o necesitg, zona de frontier& va
putea fi lärgitä sau restrânsa
de comun acord, asa fel incitt
orice sat sä fie in intregime, sau
in interiorul, sau in exteriarul
zisei zone.
2. Vor fi considerati ca locui
tori ai zonei de frontierä, con-
form prezentei Conveniuni i ver
1) Aceastä Conventie s'a ratificat
prin I. D. R. sub Nr. 1.734 din 1938,
In baza art. 98 din Constitutie,
s 'a publieat In Monitona Oficial,
p. I, Nr. 108 din 13 Mai 1938. A se
vedea i Legea pentru ratificarea
Protocol dela Belgrad, din 18 Iunie
1924, la pag. 792, vol. XIIIXIV,
eu mod. 29 Mai 1934, pag. 330, vol.
XXII.
700 13 Mal 1938

putea singuri beneficia de inles- Cartea de frontier& nu poate ft

nirile prevAzute de ea: obtinutá decât de persoane in
Supusii Partilor Contrac- regulA din punct de vedere al
tante a cAror resedira obisnuit& politiei criminale, al situatiunii
(domiciliul stabil) se gäseste in militare, al sigurantei Statului
zona de frontierA, cu exceptia si al sigurantei publice.
locuitorilor oraselor. Cartea de frontier& va fi eli-
2. Medicii, veterinarii si moa- berata de &are pretorii respec-
sele exercitând profesiunea lor tivi, a crtror competent& se in-
in zona de frontierä, inclusiv cei tinde asupra locului de resedintA.
stabiliti in orasele din zona de obisnuit& a persoanei in ches-
frontier& (a se vedea art. 16). tiune.
3, Trecerea frontierei in trafi- Cartea de frontier& va fi re-
cul de frontier& va fi permis& dactata in limbile celor dourt.
numai in virtutea unei carti de PArti Contractante si conform
frontier& si exclusiv prin punc- modelului stabilit de comun a-
tele de trecere fixate conform ar- cord de cdtre Comisiunea prevA-
ticolului 23. zut& la art. 23. .
Punctele de trecere vor trebui Fiecare carte de frontier& tre-
sA fie indicate pe hrirtile de fron- bue sit fie previlzut& cu fotogra-
tierA. fia titularilor ei i cu viza auto-
4. Trecerea frontierei cu car- rituítii celeilalte Parti Contrac-
tea de frontier& va fi permisá in tante competente pentru elibe-
tot timpul anului, fiecArei per- rarea cdrtilor de frontierA.
soane odatil pe silptámânti in- Cartea de frontier& va fi indi-
tr'una din zilele de lucru, cu ex- vidual& sau de familie.
ceptia zilelor de mari târguri si Cartea individual& va fi elibe-
de sArbAtori, intre räsAritul rat& celibatarilor de ambele sexe
apusul soarelui, cu exceptia ca- in vArst& de peste 21 ani.
zurilor prevAzute la art. 16. Cartea de familie va fi elibe-
Zile le in care trecerea este in- rat& sefului familiei (tatA sau
terzisä vor fi fixate de Comisi- marn& vAduva), si va contine nu-
unea previtzutd la art. 23. mele tuturor membrilor familiei
5. Locuitorii zonei de frontier& (tatA, mama i copii in vârstil
vor putea de asemenea trece de mai puin de 21 ani .
frontiera Ware, In träsurA, cu Copiii nu pot trece frontiera
trenul sau In oHce alt vehicul decât insotiti de seful familiei.
oricare ar fi, cu conditiunea de Cartile de frontier& si vizele a-
a se conforma dispozitiunilor plicate sunt valabile pAna la
vamale reglementând circulati- sfarsitul anului eliber6rii lor,
unea acestor mijloace de trans- Ele vor fi reinoite In cursul lu-
port. rni Ianuarie a fiecArui an,
6. Locuitorii zonei de fronti- schimbilndu-li-se culorile.
erA, posedând o carte de fron- CArtile de frontiea trimise pe
tier& vor avea dreptul sA treac& cale oficial& autoritaii compe-
frontiera si sA circule in partea tente a celeilalte PArti Contrac-
zonei de frontier& vecin& caretante spre a fi viazte, trebuesc
corespunde domiciliului lor. sA fie restituite dutoritiltii care
Dupg fiecare trecere, sederea
le-a eliberat Intr'un termen de
In zona de frontier& a celeilalte
treizeci de zile cel mai târziu.
PArti Contractante In virtutea In cazul In care viza ar fi re-
cArtii de frontier& nu va putea
fuzatd, cartea de frontier& va fi
sA depAseasca dou& zile. restituit& autoritatii care a eli-
www.digibuc.ro
 13 Mai 1938 701

lerat-o cu mentiunea refuzului; zentate la iesire si justificate la

-tinand seama de alineatul 3 al
prezentului articol.
7. Carti le de frontierg nu vor
putea fi eliberate functionarilor
activi ai Statului sau ai corpu-
rilor administrative autonome,
precum si persoanelor care se
.aflä In serviciul militar activ, in
afara celor prevgzuti de art. 16.
8, Vizele cgrtilor de frontierg
a actelor de identitate prevg-
2ute la art. 16, eliberate de auto-
riVítile ale celor
tiourt tgri, vor fi scutite de orice
-taxg. Pretul formularului cärtii
de frontierd nu va depgsi suma
cle lei 20 in Romania si 7 dinari
in Iugoslavia.
9. In virtutea cgrtii de fron-
tierg locuitorii zonei de frontierg
-vor putea trece frontiera odatá
pe saptamang si sä importe
pentru propria lor trebuintg, in
scutire de orice taxe i formali-
tati de import, märfurile cum-
pgrate pe teritoriul celeilalte
Pgrti Contractante, cu exceptia
-articolelor de monopol, articole-
lor supuse la acsizele Statului
sou prohibite prin legi speciale.
Sumele exportate nu pot de-
päsi lunar 1.000 lei sau 30 di-
nari de carte de familie si 700
lei sau 230 dinari de carte indi-
Nidualg.
De asemenea märfurile impor-
late nu trebuesc sg aiba o va-
loare superioarg cifrelor sus-
mentionate.
Aceste sume pot fi exportate
odatg sau de mai multe ori.
Totalul global al sumelor ex-
portate si a valorii märfurilor
Importate inclusiv cele men-
ionate la art. 10 nu va putea
depgsi anual 8.000 lei sau 2.660
dinari de carte de familie si lei
7.000 sau 2.300 dinari de carte
individualg. 12. Sunt scutite de taxele va-
Sumele exportate vor fi in- male de intrare si de iesire O. de
scrise in cartea de frontierg. alte drepturi de taxe datorate
Monedele trebuesc sg fie pre- Statului sau corpurilor adminis-
www.digibuc.ro
inapoiere prin märfurile cumpg-
rate sau prin banii inapoiati,
sau prin faptul sederii.
Totalul monedelor i raportul
intre ele pot fi modificate de co-
mun acord, prin schimb de note.
Avantajele prevazute prin pre-
zentul articol nu vor fi aplicate
obiectelor importate prin postg,
chiar dacg sunt destinate locui-
torilor din zona de frontierd
Interdictiunile sau restrictiu-
nile, in afarg de cele mentionate
mai sus, pe care una sau cea-
laltg din cele doug Parti Con-
tractante le vor fi stabilit fatg
de importatiuni sau de expor-
tatiuni in general, nu pot fi in-
tinse la märfurile exportate din
zona de frontierg a uneia din
Pgrtile Contractante in aceea a
celeilalte, pang la concurenta to-
talului fixat prin prezenta Con-
ventiune.
10, Pentru cumpgrarea urma
toarelor mgrfuri: fan, paie, tres-
tii, cgrbuni, lemne de foc, cärä-
mizi, tigle, bârne, scanduri, se
vor putea exporta 3.000 lei sau
1.000 dinari inteo singurg data,
insä totdeauna in limitele sumel
anuale fixate de art. 9.
Se intelege cä interesatul va
trebui sg obting o autorizatiune
prealabilä, care va fi eliberata
de catre oficiul vamal pe baza
unui certificat al comunei sale
de resedintg, dovedind propria
sa nevoie.
11, In ceea ce priveste trafi-
cul de vite, de produse, de mate-
rii prime si de obiecte, putand
transporta materii contagioase
susceptibile de a provoca epizoo-
tii in zona de frontierg, cele
doug Pgrti Contractante vor a-
plica dispozitiunile Conventiunii
sanitare veterinare.
702 13 Mal 1938
trative autonome, precum si de
taxa datorat& pentru recipisele
vamale, medicamentele pe care
locuitorii uneia din PIN le Con-
tractante le-au cumpärat pen-
tru propria lor nevoie, in farma-
ciile din zona de frontier& a ce-
leilalte Parti Contractante, potri-
vit ordonantelor medicilor si ve-
terinarilor si In cantitäti cores-
punz&nd situatiunii cumpäräto-
rului. Vor putea fi de asemenea
läsate sä treacä in aceleasi con-
ditiuni, färä ordonante, medica-
mentele obisnuite, specialitätile
medicale pe plicurile cdrora se
gäseste desemnarea eaxctä a me-
dicamentelor si a farmaciei, in
cazul in care iânzarea si intre-
buintarea lor ar fi admise in
mod liber pe teritoriul pe care
sunt destinate a fi intrebuintate.
Medicamentele si specialitätile
a cgror importatiune este prohi-
bit& sau supusä unei autoriza-
tiuni exprese nu vor beneficia de
scutirile susmentionate.
13. Coroanele si buchetele de
flori naturale (flori, petale si
muguri) vor fi scutite de taxele
vamale de intrare si de iesire *i
de alte drepturi si taxe datorate
Statului sau corpurilor adminis-
trative autonome, precum si de
stampilare, numai In cazurile In
care ar fi transportate dincolo
de frontier& cu prilejul unor so-
lemnitáti nunti, botezuri, ser-
viciu funebru sau funeralii) si
nu in scopuri de afaceri sau de
comert.
14. Ambalajele si recipientele
Intrebuintate (saci, butoaie, gl-
leti, cosuri, etc.), si mijloacele de
transport care au servit la tran-
sportarea dintr'una In cealaltä
zonA de frontier& a märfurilor si
produselor din tarä, ambalaje si
recipiente pline la iesire si goale
la intrare sau vice-versa, vor fi leilalte Parti numai in caz de
temporar scutite de mice taxe urgent& si In deosebi In caz de
vamale de intrare si iesire si de accident, cu conditiunea de a se
www.digibuc.ro
alte drepturi si taxe cuvenite
Statului sau corpurilor adminis-
trative autonome, aceasta pe
baza autorizatiunii vämii com-
petente sau a seetiunii sale.
In ceea ce priveste garantia ta-
xelor vamale de intrare si. de le-
sire si a altor drepturi si taxele
cuvenite Statului sau corpurilor
administrative autonome, sunt
valabile dispozitiunile art. 18.
Cele doll& Pärti Contractante
au azut de acord pentru a re-
cunoaste reciproc, in traficul de
frontierä, märcile aplicate de cä-
tre autorit&tile lor competerste
pe recipientele supuse stampi-
larii.
15. Sunt scutite de orice taxe
vamale de intrare si de iesire si
de alte drepturi si taxe cuvenite
Statului si corpurilor adminis-
trative autonome, la intrare si la
iesire In cursul traficului intre
zonele de frontierä, cu conditiu-
nea crt vor fi inapoiate Inteun
termen fixat dinainte si cu auto-
rizatiunea vämii competente sau
a sectiunii acesteia, sculele si in-
strumentele agricole, forestiere
si altele, inclusiv piesele a am-
gate cu prilejul reparatiunilor si
care sunt importate in scopuri
de reparatie, din zona de fron-
tier& a uneia din Pärtile Con-
tractante in aceea a celeilalte
PAN.
In ceea ce priveste garantia
taxelor vamale si a altor drep-
turi si taxe cuvenite Statului
sau corpurilor administrative
autonome, sunt valabile dispozi-
tiunile art. 18.
16. Medicii, veterinarii si moa-
sele, stabiliti in zona de frontier&
inclusiv cei stabiliti in orase
a uneia din Pärtile Contrac-
tante, sunt autorizati a da asis-
tent& In zona de frontier& a ce-
 13 Mai 1938
supune legilor si prescriptiunilor
care sunt in vigoare in aceasta
zonâ.
In acest scop aceste persoane
vor putea trece frontiera ziva
noaptea, prin toate mijloacele de
transport, insotite de conducato-
rul mijlocului de transport in-
trebuinat, al cArui nume va fi
inscris de aceste persoane in car-
tea lor de frontierd, prezentân-
du-se numai la organul de fron-
tierä cel mai apropiat si aceasta
dacá au o carte de frontiera si
un act de identitate special eli-
berat dupg, modelul stabilit
Comisiunea prevázutá la art. 23
si dovedind profesiunea lor si
dreptul de a o exercita in pro-
priul lor Stat. Acest act de iden-
titate va fi vizat de cAtre auto-
ritâtea competenâ a celeilalte
Parti Contractante.
Ele vor putea in cazurile
sus indicate sit duel cu ele,
in scutire de oHce taxe vamale
si de alte drepturi si taxe cuve-
nite Statului sau corpurilor ad-
ministrative autonome, obiectele
necesare (instrumente, medica-
mente, bandaje, etc.), In canti-
tìtti cazului cu
prilejul druia ele vor fi fost che-
mate.
Pitrtile Contractante fsi vor
comunica reciproc prescriptiu-
nile sanitare in vigoare care se
referá la exercitiul profesiunii de
medic, de veterinar si de moase,
pentru informarea lor, si vor
schimba pe langa aceasta listele
persoanelor autorizate a exercita
profesiunea lor in zone de fron-
tierá.
Párti le Contractante vor schim-
ba informaiuni regulate cu pri-
vire la toate modificArile, fie in
ceea ce priveste prescriptiunile
susmentionate, fie In ceea ce pri-
veste persoanele exercitând pro-
fesinnile enumerate.
17. Mijloacele de transport
(trasuri, vite de ham si automo-
www.digibuc.ro
703-
bile), precum si. materiile ser-
vind la conducere si care se gá-
sesc inteun rezervor f &cânci.
corp cu motorul vehiculului per-
soanelor autorizate s& treacá
frontiera, sunt scutite de oHce
taxe vamale si de alto drepturi
si taxe cuvenite Statului sau
corpurilor administrative auto-
nome.
In ceea ce priveste garantia
pentru faptul cá mijloacele de-
transport si vitele intrebuintate
la acestea vor fi inapoiate ime-
diat durd ce transportul va fi
fost efectuat, sunt valabile dis-
pozitiunile art. 18.
18. Garantia taxelor vamale st
a altor drepturi si taxe cuvenite
Statului sau corpurilor adminis-
trative autonome in cazurile pre-
väzute prin prezenta Conven-
tiune, nu va fi efectuat& ca re-
genera15., in bani efectivi,
dar printr'o simplä garantie per-
sonal& obisnuitá a persoanei in-
teresate. Totusi, fiecare din Par-
tile Contractante va avea drep-
tul de a prescrie ca sumele cre-
ditate srt fie garantate cu bent
efectivi, printr'o cautiune sigurá
sau prin garantia scrisrt a unei
persoane, posalând imobile pe
teritoriul acestei Pitrti Contrac-
tante.
19. Nu se vor putea intrebu-
inta deal in zona de frontier&
obiectele dobândite in conformi-
tate cu clispozitiunile prezentet
Conventiuni. Ace le care vor fl
vândute sau intrebuintate in a-
far& de zona de frontier& vor fi
considerate ca o marfá de con-
traband& si se va proceda fat&
de autori ca fat& de contraban-
dish, in conformitate cu legile-
fiechreia din cele doug. Parti
Contractante.
20. Persoanele care au fost
pedepsite pentru infractiuni va-
male, nu vor mai putea beneficia
de inlesnirile prevazute de pre-
zenta Conventiune.
704 13 Mal 1938
Cartea de frontier& va fi re-
trasd când se va face vreun a-
buz, când se vor modifica condi-
tiunile in care aceasta fusese e-
liberatd, sau când posesorul ei
va fi ince tat de a merita incre-
clere deplinl.
Faptul de a fi retras cartea de
frontier& va fi de asemenea, co-
municat celeilalte Pärti Contrac-
tante.
In cazul in care conditiunile in
'care o carte de frontier& fusese
vizata de autoritatea celeilalte
Párti Contractante, ar fi fost
modificate (a se vedea art. 6, a-
lineatul 3), aceastä autoritate
poate anula viza sa si sá lipsea-
'sea astfel pe posesorul cártii de
clreptul de a trece pe teritoriul
acestei Autoritatea care
1)&1..0.
va fi anulat viza, va informa de
aceasta autoritatea care a elibe-
rat cartea de frontier& si fi va
trimete aceastg carte in cazul in
care ar fi retras-o posesorului ei.
21. Reprezentantii autoritrtti-
lor cárora incumbá aplicarea
prezentei Conventiuni, sunt au-
torizati in caz de nevoie sá se
Intruneascá pentru a rezolva
chestinni locale, provenind din
'aplicarea prezentei Conventiuni.
In cazul in care soluionarea
chestiunii intrece competenta
lor, ei vor supune cazul adminis-
tratiunilor lor superioare.
22. Part& Contractante Ii
rezervá dreptul de a interzice di-
feritilor locuitori ai zonei de
frontier& trecerea frontierei, pen.
tru motive de sigurantä a Sta-
tului si de sigurantá publicá.
In caz de circumstante excep-
tionale ci pentru motive de sign-
rant& a Statului, de sigurantá
public& de epidemii sau de epi-
zootii, fiecare din cele doug Pgrti
"Contractante are dreptul de a in-
terzice temporar comunicatiu-
tile de frontier& pe toat& fron-
tiera sau numai pe una din pár-
ile
www.digibuc.ro
In caz de interdictiune a par-
ti cularilor de a trece frontiera,
autoritatea care va fi luat a-
ccost& másurá va informa in-
datá ce va fi cu mitintá autori-
tatea competent& a celeilalte
Parti Contractante si Ii va comu-
nice, in mäsura posibilului, mo-
tivele interdictiunii.
In caz de incetare, in totul sau
in parte, a traficului de fronti-
el* Guvernul care a luat acea-
st& mäsurg, va informa despre
aceasta Guvernul celeilalte Parti
Contratcante, pe cat posibil, cu
opt zile inainte.
23. Párti le Contractante vor
numi, in termen de o luna, cu
incepere din ziva schimbului ra-
tificárilor, reprezentantii lor care
vor alatui lista tuturor puncte-
lor care delimiteazá zona de
frontierá, precum si a localitáti-
lor situate in zona corespunz&-
toare fiecárui punct, inspirân-
du-se cu acest prilej de nevoile
traficului local, de natura tere-
nului si pe cât posibil de limi-
tele administrative existente. In
acelasi timp reprezentantii nu-
miti vor desemna de comun a-
cord punctele pe unde locuitorii
din zona de frontier/ vor putea
trece frontiera, precum i pártile
din zona prevázutg la alineatul
1, al art. 6.
PROTOCOL
In momentul de a proceda la
semnarea Conventiunii relative
la traficul de frontierá, Inaltele
Párti Contractante au convenit
asupra celor ce urmeazá:
Ad. articolul 1. Este binein-
teles cá orice extensiune a zonei
de frontier& (vamald) de cátre
una din Pärtile Contractante, In
scopul de a asigura supraveghe-
rea. frontierii, nu va avea nici
de cum drept consecintá o exten-
siune corespunzrttoare a avanta-
 13 Mai 1938
jelor prevAzute de prezenta Con-
yentiune.
Ad. art. 2, al. 2. Este bineIn-
teles cd, locuitorii zonei de fron-
Cord preväzuti cu cartea de fron-
tierg, pot merge in orasele care
se gdsesc in zona de frontier5,
sä feed acolo cumparáturi.
Ad. art. 9, al. 1. Taxele de
care sunt scutite mdrfurile, cu
prilejul importatiunii sau expor-
itatiunii In traficul de frontierd,
cuprind taxa vamal i alte
,drepturi i taxe ale Statului sau
Corpurilor administrative auto-
nome, percepute la vamd.
Facut -la Belgrad, la 13 Mai
1937.
ACORD,
intro Romania oi Lingerie privind
reglementarea definitiva a afacerilor
interesând Fundatiunea Rojdu
DIN 13 MAI 19381)
1 Ungaria va preda
in cele treizeci de zile care
vor urma intrarii In vigoare, a
acordului de fatd, intregul patri-
moniu al Fundatiunii Gojdu
care se gäseste pe teritoriul Un-
gariei cu toate drepturile i obli-
gatiunile aferente i aceasta pen-
tru ca zisul patrimoniu sä fle
pus la dispozitia organului re-
prezentând Fundatiunea, in a-
cord cu scopul urmärit prin ac-
tul de fundatie.
Bunurile pe care Ungaria le
Iva preda României conform ali-
neatului precedent, sunt insirate
pe lista ad aldturatd, stabilitä
prin bung, Invoiald, de Pärtile
0 Acest Acord s'a aprobat prin
I. D. R. sub Nr. 1,735 din 1938, In
baza art. 98 din Constitutie i s'a
publicat In Monitorul Oficial p. I,
Nr. 108 din 13 Mai 1938. El ratifie5,
Acordul en Ungaria, relativ la Fun-
datia Gejdu, din 21 Ianuarie 1938,
pag. 31, in acest vol.
C. Hamangin, vol. XXVI. 45.
www.digibuc.ro
705
Contractante si a cdrei exacti-
tate este recunoscutd "reciproc.
2. In virtutea Acordului de
fata, Fundatiunea Gojdu se va
bucura de toate drepturile unei
persoane morale sträine in lin-
gerie.
3. Considerând cd, in urma
stipulatiunilor Acordului de fata
Fundatiunea Gojdu va Inceta sd.
existe ca fundatiune ungara, si
pe de altä parte, considerând in-
teresul care se leagá de existenta
In Ungaria a unei fundatiuni
menite sä slujeascd nevoile cul-
turale ale supusilor unguri de
limbä romänd si de religiune
greco-orientalä, locuind In Un-
genie, cele douä Párti Contrac-
tante au hotärit ca România sä
predea Ungariei, intr'un timp de
30 de zile dupd, intrarea in vi-
goare a Acordului de fata, o
sumä de pengo indestuldtoare
pentru infiintarea unei noi fun-
datiuni care va fi numitd, Fun-
datiune de burse de studii a ro-
mânilor greco-orientali din Un-
genie".
4. Acordul de fatd, constitue
ultima orânduire a afacerilor,
privind Fundatiunea Gojdu, con-
form Acordului semnat Intre Ro-
mânia i Ungaria la Paris, la 28
Aprilie 1930. Prin urmare dupd,
indeplinirea stipulatiunilor A-
cordului de fatd, nici România,
nici organul reprezentänd Fun-
datiunea nu vor putea face Im-
potriva Ungariei nicio reclama-
tiune in aceastä privintä.
De asemenea, supusii unguri
de limba romând, si de religie
greco-orientald, nu vor putea re-
clama nimic nici impotriva Fun-
datiunii Gojdu, nici impotriva
Statului Ungar, in numele aces-
tei Fundatiuni.
5. Acordul de fatä va fi ratifi-
cat cat de curtind.
Instrumentele de ratificare
vor fi schimbate la Budapesta si
Acordul va intra In vigoare cins..
706 14 Mai 1938
prezece zile dupa schimbul rati-
ficArilor.
FAcut la Bucuresti, in doll& o-
riginale, la 27 Octomvrie 1937.
Lista bunurilor Fundatiunii Gojdu
care se gisese pe teritoriul ungar
I. Activ
I. ¡mobile:
a) Cladirea Nr. 13, Kiraly utca,
Nr. 10.969 al cártii funduare a
Budapestei, malul stâng; Nr. to-
pografic 34.200;
b) Clädirea Nr. 16, DOb utca,
Nr. 10.962 al cärtii funciare a
Budapestei, malul stäng; Nr. to-
pografic 34.193;
Clddirea Nr. 8, Hollo utca,
Nr. 10.957, al cärtii funciare a
Budapestei, malul stäng; Nr. to-
pografic 34.188.
2. Sume de bani:
a) In cont curent la Prima
Uniune a Casei de Economie
National& din Pesta" (Pesti Ha-
zai Els6 Takarékpénztar) Buda-
pesta, valoare la 15 Octomvrie
1937, .... peng6 658.844;
b) Prima Uniune a Casei de
Economie National& a Pesti"
(Pesti Hazai Else; Takarékpénz-
tar), BudapestaContul Albi-
na", valoare la 15 Octomvrie
1937, .... peng6 15.253;
cf In conturi curente la Ban-
co. Patriei Societate Anonimä",
(Hazai Bank), Budapesta, valoa-
rea la 15 Octomvrie 1937, ....
peng6 3.590;
d) La administratorul imobile-
lor, la data de 15 Octomvrie 1937,
. peng6 629.
3. Efecte:
a) 1.8311/2 actiuni Prima Uni-
une a Casei de Economie Natio-
nal& din Pesta (Pesti Hazai Els6
Takarékpénztar), Budapesta;
b) 472 actiuni Banco. Patriei,
Societ. Anonimä" (Hazai Bank),
Budapesta;
c) 3 actiuni ale S. A. Moara
www.digibuc.ro
cu Aburi Concordia" (Concordia
Gözmalom R. T.), Budapesta.
4. Titluri ale imprumutului un-
gar de rdzboiu.
Valoare nominal& de 600.0001
coroane vechi ungare.
5. Arierate.
Chirii intärziate ale imobilelor
din Budapesta, valoarea la 15'
Octomvrie 1937, .... peng6
6. Obiecte felurite:
a) Casa de fier Wertheim", la
administratorul imobilelor;
b) Cos& de bani Wertheim",.
mai micä;
c) Un portret al fondatorului;
f) Felurite acte, closare si re-
gistre de contabilitate.
H. Pasiv
Valoarea actual& a datorief
pästratä in evident& la Prima
Uniune, a Casei de Economie
National& din Pesta" (Pesti Ha-
zai Els6 Takarékpénztar), Buda-
pesta, prin contul curent al tit-
lurilor de imprumut de räzboiu
si in sum& de 1.5 milioane..
pengo 40.800.
DECRET-LEGE
pentru reorganizarea administratiilor
publice P. C. A., S. M. R., N. F. R. pi
C. F. N. A. din M. Aerului pi Marine;
DIN 14 MAI 19381)
Asupra raportului Presedinte-
lui Consiliului Nostru de Minis-
1) I. D. R. sub Nr. 1.854 din 1938,
dat in baza art. 98 din Constitutie,.
s'a publicat in Monitontl 0 ficial,
p. I, Nr. 109 din 14 Mai 1938. ET
abrogi. mai multe artieole din Legea .
de organizare a Ministerului Aeru-
lui i Marinei din 14 Noemvrie 1936,
pag. 711, vol. XXIV, p. II, apoi art.
5 din Legea pentru Fondul national
al aviatiei, din 17 Martie 1937, pag.
389, voL XXV, p. I, i art. 5 al De-
cret.-lege relativ la sm. I. N. A., dim
30 Octomvrie 1937, pag. 2064, vol,.
XXV, p. II.
 14 Mai 1938 707

tri i ai ministrilor Nostri secre- vreun drept de despagubire, prin

tari de Stat la Departamentele: I. D. R., dupá propunerea Mi-
Finantelor, Justitiei i Aerului nisterului Aerului si Marinei.
Marinei, cu Nr. 5 din 6 Mai 1938; Dacá in cursul perioadei de 4
Väzitnd jurnalul Consiliului ani, se va ivi o vacantA, mem-
de Ministri cu Nr. 897 din 8 Mai brul ce se va numi in locul va-
1938; cant va functiona numai pAnä
Wand avizul Consiliului Le- la incehierea acestei perioade.
gislativ cu Nr. 381 din 1938; Completarea vacantelor ivite
Avand in vedere dispozitiunile se va face cu persoane din ace-
art. 98 din Constitutie, easi categorie cu membrul care
Am decretat i decret6ra: a provocat vacanta.
4. Mandatul de parlamentar
Reorganizatea administratiilor pu- este incompatibil cu calitatea de
blke exterioare Eli a societitior membru in comitetul de directie.
constituite, cu participarea Ministe- 5. Membrii comitetului nu pot
rului Aerului i Marinei i pentru
face parte din intreprinderi sau
institutiuni care ar avea interese
organizarea controlului Statului contrarii cu ale administratiei
asupra acestor institutiuni in al cärei comitet figureazá.
6. Comitetele de directie ale
TITLUL I administratiilor de mai sus vor
CAPITOLUL I
fi alcátuite
a) Un tehnician de specialitate
Administratii pubhce exlerioare administratiei respective;
b) Un specialist In chestiuni de
1. Urnaâtoarele administratii maring;
publice exterioare ale Ministeru- c) Un specialist In exploata
lui Aerului i Marinei: rea transporturilor pe al)/ sau
1. Administratia comerciaIA a un economist.
porturilor i ailor de comunica-
tie pe apä. (P. C. A.).
7 Directorul va lua parte la
sedintele comitetului de directie
2. Serviciul Maritim Roman (S. cu vot cleliberativ.
M. R.). 8. Când pe ordinea de zi a co-
3. Navigatia Fluvia1. Roman& mitetului vor figura chestiuni
(N. F. R.), vor avea personalita- In legaturä cu interesele arma-
tea juriclicd si se vor conduce si tei, se vor Incunostiinta In mod
administra in conformitate cu obligatoriu i Comandamentul
dispozitiunile de mai jos si a le- Marinei Regale, pentru a trimite
gilor i regulamentelor organice, un delegat.
intru cAt nu sunt contrarii aces- Acest Oelegat va avea vot con-
tor dispozitiuni. sultativ si drept de veto suspen-
2. Administratiile de mai sus siv contra hotäririlor comitetu-
vor fi conduse de un comitet de lui privire la chestiunile de
directie, alcatuit din trei mem- mai sus. Dacá in termen de 15
bri si de un director general sau zile dela suspendarea hotáririi,
director. ministerul nu comunicá deciziu-
3. Membrii comitetului de di- nea sa, hotarirea luatá Ii va
rectie sunt numiti pe termen de produce éfectul.
patru ani prin decret regal, 9, Ministerul Aerului si Mari-
dupa propunerea ministrului ae- nei va desemna in fiecare an, In
rului i marinei. Ei sunt revoca- luna *Martie, membrul din comi-
bili MI% motivare si fdrá a avea tetul de directie care va avea
www.digibuc.ro
708 14 Mai 1938
sarcina de presedinte, pe timp
de un an, cu Incepere dela 1 A-
prilie urmAtor.
10 Comitetul de directie se
adunA cel putin odatá pe säp-
támAnA. El poate fi convocat
deosebit, oridecâteori va fi ne-
voie de cAtre presedinte sau di-
rector.
Ministrul aerului si marinei
sau un delegat al sAu, va putea
prezida oricând sedintele comi-
tetului putandu-le si convoca.
11. La sedintele comitetului de
directie trebue sA ia parte nea-
pArat cel putin doi membri.
Hotaririle comitetului de di-
rectie se iau cu majoritate de
voturi. In caz de paritate votul
presedintelui decide.
12. HotAfirile comitetului se
consemneazil printrun proces-
verbal de sedintA, transcris In-
tr'un registru special, intocmit
In acest scop si se trimit In co-
pii Ministerului Aerului si Mari-
nei, fie spre aprobare, dacA este
cazul, fie numai spre stiintA.
13. Ministrul va fixa prin de-
cizie ministerialA hotArtrire co-
mitetului de directie, care tre-
buesc sA fie aprobate de dânsul,
direct sau prin delegatie, pen-
tru a devenii executorii.
14. Comitetul de directie con-
duce si administreazI cu depline
puteri administratiile respective,
cu rezerva dispozitiunilor. . art.
13 de mai sus. Comitetul va fixa
atributiunile directorului gene-
ral, delegându-i parte din pute-
rile sale.
15. Comitetul de directie poate
.aproba cheltuieli de furnituri si
lucrAri prin bunA InvoialA In-
cheind contracte, pAnA, la valoa-
rea de 3.000.000 lei inclusiv, iar
pe bazA de licitatie pAng la va-
loarea de 10.000.000 lei inclusiv.
Pentru cheltuielile de o va-
loare mai mare decât cele indi-
cate mai sus, va fi necesarA a-
probarea ministerului.
www.digibuc.ro
16. Membrii comitetelor de di-
rectie vor fi plätiti cu o remu-
neratie lunar& In raport cu a-
tributiile si activitatea ce depun,
Ce se va fixa de Ministerul Ae-
rului si Marinei. Remuneratia
In orice caz nu va putea del:40
suma de lei 16.000 lunar.
17. Functionarii si pensiona-
rii, membri ai comitetelor de di-
rectie, detin aceastA calitate, ca
atributie suplimentarA.
Membrii comitetului de direc-
tie a acestor administratii nu
vor putea face parte cleat din-
tr'un singur comitet.
Remuneratia primal In acea
stA calitate este inclependentá de
salariul sau pensia ce primesc,
cu conditia de a nu deptisi cu-
antumul lunar fixat pentru sa-
lariile functionarilor publici prin
dispozitiunile art. 3, alin, 2 din
Inaltul decret Nr. 2.420 din 1934,
pentru prohibirea cuantumului
In functiunile publice.
CAPITOLUL II
Casa Fondului National al Aviatiei
18. Comitetul Casei Fondului
National al Aviatiei se compune
din:
Presedinte: secretarul general
al Ministerului Aerului si Mari-
nei.
3 membri numiti prin decret
regal de Ministerul Aerului si
Marinei, dintre care: un jurist,
un agricultor si un membru ales
dintr'o listA de trei persoane
propuse de Uniunea Camerei de
Comert si Industrie.
1 membru numit prin decret
regal de Ministerul Finantelor,
dintre functionarii sAi superiori,
specializati In materie de tim-
bru, si
Directorul Casei Fondului Na-
tional al Aviatiei, numit de Mi-
nisterul Aerului si Marinei prin
I. D. R., pe termen de 4 ani.
19. Controlul operatiunilor ad-
 14 Mal 1938
ministrative si contabile ale C.
F. N. A., precum si verificarea
cheltuielilor sale se face de o co-
misiei de control compusA din:
1 delegat al Inaltei Curti de
Conturi.
1 reprezentant al Ministerului
de Finante, si
1 reprezentant al Ministerului
Aerului si Marinei, numiti prin
I. D. R. pe timp de 4 ani.
In mod transitoriu, reprezen-
tantul Ministerului Aerului si
Marinei, va fi numit, la promul-
garea prezentului decret, pe un
termen corespunator mandate-
lor in curs a celorlalti doi mem-
bri din Comisia de control, care
vor continua sii-si exercite man-
datul actual para la expirarea
lui.
20. Comitetul de directie in-
stituit de art. 4 din I. D. R. Nr.
4.310 din 27 Decemvrie 1937, pu-
blicat in Monitorul Oficial Nr.
12 din 15 Ianuarie 1938, se des-
fiinteaa pe ziva de 1 Iunie
1938 1).
Atributiunile sale vor trece In
intregime asupra comitetului
Casei Fondului National al A-
viatiei.
CAPITOLUL III
Dispozitiuni generale
21 Comitetele de directie ale
administratiilor publice, prevg-
zute la art. 1 si comitetul Casei
Fondului National al Aviatiei,
sunt si rgInân disolvate de
drept, prin efectul prezentei legi,
pe data publicArii decretelon de
numire a noilor comitete.
1) A se vedea Decretul relativ la
fondurile provenite din cotele 5 la
slit& si 3 la sutil, din 15 Ianuarie
1938, la pag. 15, acest vol.
www.digibuc.ro
709
TITLUL II
Societati eonstituite ea participares
Statului
22. Toate socieWile in care
Statul, prin Ministerul Aerului
si Marinei, participa cu majori-
tatea capitalului, se vor conduce
si administra in conformitate cu
dispozitiunile de mai jos, si a
legilor, statutelor si actelor lor
constitutive, intru cal nu sunt
contrarii acestor dispozitiuni.
23. Toate aceste societáti vor
avea un consiliu de administra-
tie, format din 5 membri, din-
tre care 4 numiti prin I. D. R.,
pe termen de 4 ani, dupà pro-
punerea Ministerului Aerului si
Marinei si un membru ales de
adunarea generalä, fárá parti-
ciparea la vot a Statului.
Membrii consiliului de admi-
nistratie numiti de Stat sunt re-
vocabili iärä motivare si fárá a
avea vreun drept de despágu-
bire; revocarea kr se va face
prin I. D. R., dupg propunerea
Ministerului Aerului si Marinei.
Directorul general al aerului
din Ministerul Aerului si Mari-
nei face parte de drept din con-
siliile de administratie ale in-
dustriilor prevAzute la art. 22, cu
vot consultativ. El are un su-
pleant, pentru caz de absentá,
pe directorul constructiilor ro-
ron au ti ce.
Directorul aviatiei civile face
parte de drept din consiliile de
administratie ale intreprinderi-
lor de locomotiune aerianá, cu
vot consultativ, având ca su-
pleant pe subdirectorul aviatiei
civile.
Acesti membri de drept vor
avea dreptul de veto suspensiv.
Daca in termen de 15 zile dela
suspendarea hotäririi, Ministe-
rul nu comunia deciziunea sa,
hotárirea luattt isi va produce
efectul.
24. Comisia censorilor la a-
710 14 Mai 1938

ceste societAti va fi format& din cret, ei putând fi renumiti si re-

membri, dintre care 2 membri
numiti prin decret regal, la pro-
punerea M. A. M., si un membru
ales de adunarea generalä ordi-
dard, fgr& participarea la vot a
Statului.
Unul dintre censorii numiti
va fi expert-contabil.
Dupa aceleasi norme vor fi
numiti i alesi trei censori-su-
pleanti.
Mandatul censorilor dureaza
un an, ei putând fi renumiti si
realesi.
25. Cu exceptia celor prev&-
zuti la art. 2, alin. 3 si 4, ni-
meni nu poate face parte din
consiliile de administratie, co-
misii de censori, sau ocupa
functiuni la mai multe din in-
treprinderile prevAzute la art. 22.
26. Actele constitutive si sta-
tutele societätilor existente vor
fi puse de acord cu pevederile
acestui decret, prin adundri ge-
nerale extraordinare, care se vor
tine In termen de cel mult 60
zile dela data publicArii prezen-
tului decret i deciziunile vor fi
luate cu majoritätile prevAzute
de art. 160 din codul comercial.
In cazul când aceste adunäri
nu vor fi convocate in termen
util pentru a se putea intruni
In termenul de 60 zile, Ministe-
rul Aerului si Marinei va face
aceste convocari si In acest caz,
adunärile vor fi prezidate de un
delegat al ministerului.
In aceleasi adunäri se va pro-
ceda la alegerea membritor con-
siliului de administratie si al
comisiilor de censori, reprezen-
tând particular.
Concomitent cu punerea de a-
cord a actelor constitutive si a
statutelor cu prezentul decret.
mandatele membrilor consiliilor
de administratie si ale consilii- räspunderea functionarilor pu-
lor de censori se consider& ex-
pirate prin efectul acestui de-
www.digibuc.ro
alesi.
In adunärile generale ordinare
extraordinare, Statul va fi
prezentat prin delegatul Minis-
terului Aerului si Marinei.
27. Pe data publicdrii prezen-
tului decret, inceteazA toate a-
tributiunile comisarilor guver-
nului si observatorilor care func-
tioneaza la societ&tile prevazute
sub art. 22.
TITLUL III
Dispoziduni comune
CAPITOLUL I
Organizarea confrolului Sfafului
28. Administratiile publice,
prevazute la art. 1 si 18 de mai
sus, precum si societätile ar&-
tate prin art. 22 din prezenta
lege, sunt supuse controlului Mi-
nisterului Aerului si Marinei.
29. Pentru exercitarea contro-
lului prevAzut la art. precedent,
Ministerul Aerului i Marinei
va delega prin deciziuni minis-
teriale controlori.
_30. Controlorii au drepturi
nelimitate de investigatiune in
aceste institutii pentru examina-
rea registrelor, conturilor bilan-
tului, casei, depozitelor de mate-
riale, etc., precum si a intregii
lor activitäti.
Proiectele de bugete i bilan-
turi, insotite de situatii desvol-
tdtoare, precum si proiectul de
repartitii a beneficiilor, vor fi
prezentate in prealabil spre a-
probare ministrului aerului si
marinei.
31. Controlorii vor fi retri-
buiti de Ministerul Aerului si
Marinei. In exercitarea atribu-
tiunilor lor acesti controlori au
blici, prevIzutä de legea pentru
apararea patrimoniului public
 14 Mai 1938
CAPITOLUL H
Dispozifiuni finale
32. Articolele: 325, 327, 379,
380, 382, 384, 387 si 404, alin. 2 din
legea de organizare a Ministe-
rului Aerului si Marinei; art. 5,
alin. 4 din legea pentru Fondul
National al Aviatiei, modificat
-Twin legea publicatg in Monito-
rul Oficial Nr. 63 din 17 Martie
1937; art. 5 din decretul-lege Nr.
a558 din 1937, publicat in Moni-
torul Oficial Nr. 251 din 30 Oc-
tomvrie 1937, precum si toate
dispozitiunile din legile si regu-
lamentele contrarii prezentului
decret, sunt si rämân abrogate.
DECRET
velativ la personalul navigant din M.
Aerului si Marinei
DIN 14 MAI 1938 1)
Asupra raportului ministrului
Nostru secretar de Stat la De-
partamentul Aerului si Marinei
sub Nr. 1.410 din 1938,
Avand in vedere prevederile
articolului 27 din legea pozitiu-
nii ofiterilor si articolului 68 din
legea infiintarii, organizgrii si
lunctiongrii Mnisterului Aerului
si Marinei,
Am decretat si decretam:
1. Trecerile personalului navi-
gent in categoria personalului
nenavigant, conform prevederi-
lor articolului 68 din legea pen-
tru infiintarea, organizarea i
functionarea Ministerului Aeru-
I) Deeret Regal sub Nr. 1.855 din
1938, s'a publicat in Monitond Ofi-
cial, p. I, Nr. 109 din 14 Mai 1938
A se vedea art. 27 din Legea pozi-
tiei ofiterilor, din 9 Aprilie 1931,
pag. 383, vol. XIX si art. 68 din
Decret.-lege pentru Organizarea Mi-
nisteralui Aerului si Marinei, din 14
Noenivrie 1936, la pag. 711, volumul
XXIV, p. II.
www.digibuc.ro
711
lui si Marinei, se vor face pe
data de 31 Decemvrie ale fiecg-
rui an.
2. Ministrul Nostru secretar
de Stat la Departamentul Aeru-
lui si Marinei, este insgrcinat cu
executarea decretului de fata.
DECRET-LEGE
pentru prelungirea unor termene, relativ
la ziare si publicatiuni
DIN 16 MAI 1938 1)
Asupra raportului presedinte-
lui Consiliului Nostru de Minis-
tri si al ministrilor Nostri secre-
tari de Stat la Departamentele
Internelor si Justitiei Nr. 2.076
din 1938,
Vgzand jurnalul Consiliului
de Ministri, Nr. 935 din 1938;
Vgzand avizul Consiliului le-
gislativ Nr. 60 din 1938;
In temeiul art. 98 din Consti-
tutiune,
Am decretat si decretäm:
Prelungirea termenelor prevd-
zute de art. 31 0 35 din legea
decretatd cu Nr. 4.507/938
Art. unic. Termenele prevg-
zute de art. 31 si 35 din legea re-
feritoare la controlul mijloace-
lor de existeng ale publicatiuni-
lor periodice, se prelungesc pang
la 1 Iunie 1938 inclusiv.
Referat catre Consiliut de Mi-
ni4tri.
Pentru a da posibilitatea ca
toti proprietarii de publicatiuni
periodice sg faca la tribunalul
1) I. D. R. sub Nr. 2.076 din 1938,
s'a publicat in Monitoncl Ofioial,
p. I, Nr. 110 din 16 Mai 1938. A se
vedea art. 31 si 35 din Legea refe-
ritoare la controlul mijloaeelor de
existenti ale publicatiilor periodice,
din 13 Apriie 1938, la pag. 486,
!Kest vol., si R. 15 Iunie 1938.
712 16 Mai 1938
locului aparitiunii declaratiu-
nile prevazute de art. 3 din, le-
gea privitoare la controlul mij-
loacelor de existenta ale publi-
catiunilor periodice, cat si sa,
publice cifra mijlocie a tiraju-
lui in anul precedent, am intoc-
mit alaturatul proiect prin care
termenele prevazute de art. 31
din legea suscitata, se prelun-
gesc pana la 1 Iunie 1938 inclu-
siv.
Daca impartasiti modul nos-
tru de a vedea, vit rog a ne au-
toriza sa-1 supunem Maiestätii
Sale Regelui.
DECRET-LEGE
pentru modificarea I. D. R. de organi-
zare a Ministerului Lucririlor Pub lice
si al Comunicafiilor
(p. Comisiunea superioari a drumurilor)
DIN 16 MAI 1938 1)
Asupra raportului ministrilor
Nostri secretari de Stat la De-
partamentele de Lucrari Publice
Comunicatii, de Finante si de
Justitie, sub Nr. 10.417 din 14
Mai 1938,
Avand In vedere avizul Consi-
liului Legislativ, sectia III cu
Nr. 62 din 13 Mai 1938;
0 I. D. R. sub Nr. 1.869 din 1938,
dat in baza art. 98 din (Yonstitutie,
s'a publicat in Monitorul 0 ficial,
p. I, Nr. 110 din 16 Mai 1938. El
precizeazii organizarea Comisiunii su-
perioare a drumurilor i modifich
art. 55 din Decret-lege de organiza-
rea. Ministerului Luerärilor Publice
si al Comunicatiilor, din 26 Mai 1936,
pag. 785, vol. XXIV, p. I, preeum
art. 72, 78-80 din Legea pentru
drumuri, din 22 Aprilie 1932, pag.
388, vol. XX.
A se vedea in legtur i Legea
pentru infiintarea Consiliului consul-
tativ al comunieatiilor, din 19 Iu-
nie 1925, la pag. 1059, vol. XIII
XIV.
www.digibuc.ro
Aviind In vedere jurnalul Con-
siliului Nostru de Ministri, dirk
13 Mai 1938;
Pe temeiul art. 98 din Consti-
tutiune,
Am decretat si decretam:
1. In I. D. R. de organizare a
Ministerului Lucrarilor Publice
si al Comunicatillor, se intro-
duc, dupa art. 32 existent, urma-
toarele noi articole:
Sectia III
Comisiunea superioard a dru-
murilor
Art. 33. Comisiunea supe-
rioara a drumurilor este orga-
nul ministerului, pentru toate
chestiunile referitoare la lucrari
rutiere, pe orice categorie de
drumuri.
Art. 34. Comisiunea are la
atributiile sale:
a) Examinarea programelor
generale;
b) Examinarea proiectelor-tip,
precum si a normelor si direc-
tivelor tehnice pentru executa-
rea diferitelor lucrari rutiere;
c) Examinarea i aprobarea
proiectelor de lurcari rutiere de
pe orice categorie de drumuri,
ce se intocmesc sau se executa.
de dire administratiile Statu-
lui, judetelor si comunelor;
Examinarea si avizarea, in
ceea ce priveste lucrarile de dru-
muri ale Directiunii generale a
drumurilor si Directiei tehnice
de lucrari publice i comunica-
tii, asupra rezultatelor licitatii-
lor, angajarii lucrärilor, precurn
si asupra litigiilor ivite cu oca-
zia executärii, receptionarii si li-
chidarilor de lucrari;
e) Stabilirea cazurilor pentru
care urmeaza, sa se aplice dis-
pozitiunile art. 88, punctul. 3, din
legea contabilitätii publice.
Art. 35. Directorul general at
drumurilor, i inspectoratele re-
gionale de drumuri, raman cut
 16 Mai 1938
competintele de api obare, stabi-
lite prin legea drumurilor si prin
decretul de organizare a acestui
departament.
Directorul Directiunii tehnice
de lucrdri publice i comunica-
tii are aceleasi competinte de
aprobare, din punct de vedere
tehnic, ca si directorul general
al drumurilor, pentru lucrdrile
ce se executd prin acea direc-
tiune.
Art. 36. Comisiunea supe-
rioard a drumurilor indepli-
neste atributiile Oficiului cen-
tral de licitatii, cu privire la lu-
crdrile de drumuri ale Directiu-
nii generale a drumurilor si Di-
reetiei tehnice de lucrdri publice
comunicatii.
Art. 37. Comisiunea supe-
rioard a drumurilor se compune
dintr'un presedinte, inginer in-
spector general in activitate si
din 6 membrii, si anume: direc-
torul general al drumurilor, di-
rectorul Directiunii tehnice de
lucrdri publice si comunicatii,
directorul Oficiului central de li-
citatii, doi ingineri de clrumuri
si un specialist In stiintele eco-
nomico-financiare.
Comisiunea poate lucre vela-
bil cu cel putin 5 membri. Ho-
tdririle se iau cu majoritatea ce-
lor prezenti. In caz de paritate,
votul presedintelui decide.
Sarcina de membru In Comi-
siunea superioard a drumurilor
este incompatibild cu calitatea de
proprietar, administrator, pro-
curator, consilier sau orice altd
atributie, la societati sau intre-
prinderi care au ca obiect con-
structia, Intretinerea, refacerea
si modernizarea drumurilor.
Art. 38. Presedintele, ingt-
nerii de drumuri si specialistul
in stiintele economico-financiare,
se numesc prin decret regal,
dupd recomandatiunea Ministe-
rului Lucrdrilor Publice si al
www.digibuc.ro
7la:
Comunicatiilor, pe termen de 4
ani.
Art. 39. Presedintele si mem-
brii comisiunii vor fi plätiti cu
o indemnizatie lunard fixatd de.
Ministerul Lucrdrilor Publice
al Comunicatiilor, din bugetul
Directiunii generale a drumuri-
lor.
Pe MO. Comisia superioard.
a drumurilor, va functiona un
secretar desemnat prin decizie
ministeriald, dintre inginerii a-
partinând Administratiei cen-
trale a Ministerului de Lucrdri
Publice si Comunicatii. El va fi
retribuit cu o indemnizatie lu-
nerd, fixatä de minister 5i Ott-
titil de asemenea din bugetul.
Directiei generale a drumurilor.
Lucrdrile Comisiunii superi-
oare a drumurilor se indepli-
nesc prin Directia tehnicd de lu-
crdri publice i comunicatii.
2. Art. 55, alin. I, din I. D. R.
de organizare a Ministerului Lu.
crdrilor Publice si al Comunica.
tiilor, art. 72, alin. al doilea de
sub punctul 9, art. 78, 79 si 80*
din legea pentru drumuri, pre-
cum si orice dispozitiuni con-
trarii din orice legi i regula
mente, sunt si rdrnân abrogate.
3. Ministerul Lucrdrilor Pu-
blice si al Comunicatiilor este-
autorizat sà tipdreascd din nou
legea sa de organizare, cu mo-
dificdrile din prezentul decret st
modificdrile anterioare, precum.
si legea pentru drumuri, pu
nând de acord numerotatia ar-
ticolelor.
4. Ministri Nostri secretari de.
Stat la Departamentele de Lu-
crdri Publice si Comunicatii, de-
Finante si de Justitie, sunt in-
särcinati cu aducerea la inde-
plinire a dispozitiunilor prezen
tului decret.
 714 18 Mai 1938
DECRET-LEGE
pentru accelerarea formalititilor de
angajare a lucrärilor de drumuri, ce
se executi din credite extraordinare
speciale
DIN 16 MAI 1938 1)
Asupra raportului ministrilor
Nostri secretari de Stat la De-
ipartamentele de Luc/11-i Publice
Comunicatii, de Finante si de
Justitie, sub Nr. 40.484, din 14
Mai 1938,
Avâncl In vedere avizul Con-
siliului Legislativ, sectia III, Nr.
'61, din 13 Mai 1938;
Având In vedere jurnalul Con-
siliului Nostru de Ministri, Nr.
929 din 13 Mai 1938;
Pe temeiul art. 98 din Consti-
lutiune,
Am decretat si decret5m:
1. Pentru furniturile de ma-
'teriale si lucrärile de drumuri,
ce se execut5, din creditele ex-
Araordinare speciale, acordate
Ministerului Lucrärilor Publice
-si al Comunicatiilor, oricare ar
"fi valoarea lor, anunturile si in-
vitatiile se fac dupa cum ur-
"meazg:
a) Anunturile licitatiilor pu-
'Mice se fac cu cel putin 12 zile
Inainte, In Monitorul Oficial si
In trei ziare din Capitalà;
b) Invitatdile pentru licitatiile
`prevAzute de art. 88, punctul 3,
din legea contabilittitii publice,
se fac cu cel putin 10 zile mnain-
'tea datei, când urmeaa a se
depune ofertele.
2. Procurarea uneltelor, ma-
'$inilor rutiere si autovehiculelor
1) I. D. R. sub Nr. 1.870 din 1933,
dat in baza art. 98 din Constitutie,
s'a publicat in Monitorul 0 ficial,
p. I, Nr. 110 din 16 Mai 1938. El
accelereazi formalitätile deroglind
dela art. 88 din Legea contabi1it4ii
publice, din 31 Iule 1929, pag. 783,
vol. XVII; a se vedea si Decret-lege
°din 9 Iulie 1938.
www.digibuc.ro
necesare, de orice valoare, se
face pe cale de bura Invoia15,, si
cu aprobarea datä prin jurnal
al Consiliului de Ministri.
3, Ministri Nostri, secretari
de Stat la Departamentele de
LucrAri Publice si Comunicatii,
de Finante si de Justitie, sunt
Insärcinati cu aducerea la hide-
plinire a dispozitiunilor prezen-
tului decret.
DECRET-LEGE
pentru infiintarea unor judecitorii
de munci
DIN 16 MAI 1938 1)
.
Asupra raportului ministrilor
Nostri secretari de Stat la De-
partamentele Muncii si Justitiei;
Pe baza jurnalului Consiliu-
lui de Ministri;
Având In vedere si dispozitiu-
nile art. 2 din legea pentru In-
fiintarea si organizarea juris-
dictiei muncii, publicat5, In Mo-
nitorul Oficial Nr. 38 din 15 Fe-
bruarie 1933,
Am decretat si decretAm:
1. Se Infiinteaz5, cAte o jude-
atorie de munc5,, cu ate o sin-
gurà sectie, In urrratoarele o-
rase: Sibiu, Târgoviste, Satul-
Mare, Targul-Mures, Sighisoara,
Petrosani si Resita.
2, Circumscriptiile acestor ju-
decAtorii de muncA se fixeazá
dupti cum urmeazà:
Judecátoria de munc5, Sibiu,
circumscriptie jud. Sibiu.
Judeatoria de Munc5, Târgo-
1) I. D. R. sub Nr. 1.777 din 1938,
s'a publicat in Monitorul 0 ficial,
p. I, Nr. 110 din 16 Mai 1938. A se
vedea, in legicturi Legea pentru in-
fiintarea si organizarea jurisdictiei
muncii, din 15 Februarie 1933, pag.
53, vol. XXI; de asemeni Legea
pentru magistratii judecitoriilor de
muncä, din 8 Aprilie 1933, pag. 168,
acelasi vol.

viste, circumscriptie jud. Dam-
bovita.
Judeatoria de Mum& Satul-
Mare, circumscriptie jud. Satul-
Mare.
Judeatoria de Mum& Targul-
Mures, circumscriptie jud. Mu-
re*.
Judecátoria de Munch' Sighi-
.soara, circumscriptie jud. Tar-
nava-Mare.
Judecatoria de Muncd Petro-
*pni ,circumscriptie jud. Hune-
doara 9.
Judecátoria de Muncá Resita,
c ircumscriptie jud. Cara*.
3. Ministrii Nostri secretari
de Stat la Departamentele Mun-
cii i Justitiei sunt Insárcinati
cu aducerea la Indeplinire a pre-
zentului decret.
DECRET-LEGE
rentru completarea legii pentru unele
misuri financiare excepfionale
DIN 16 MAI 1938 2)
Asupra raportului presedinte-
lui Consiliului Nostru de Minis-
tri si ai ministrilor Nostri se-
cretaH de Stat la Departamen-
tele Finantelor si Justitiei cu Nr.
2.075 din 14 Mai 1938,
Vazand jurnalul Consiliului de
Ministri Nr. 934 din 1938;
Vázand avizul Consiliului Le-
gislativ Nr. 69 din 1938;
In temeiul art. 98 din Consti-
tutiune,
Am decretat i decretäm:
1. Enumerarea exceptiunilor
prevAzute de art. 1 din legea
pentru unele mrtsuri financiare
1) Deva.
2) I. D. R. sub Nr. 1.890 din 1938,
dat in baza art. 98 din Constitutie,
s 'a publicat in Monitorul
p. I, Nr. 110 din 16 Mai 1938. A se
vedea i Deeret-lege pentru unele
finaneiare exceptionale, din 1
Apriie 1938, la pag. 391, meat vol.
www.digibuc.ro
16 Mai 1938 715
excepionale, decretatá sub Nr.
1.344 din 1938, se completeazá
astfel:
Magistratii, membrii si re-
ferentii Consiliului Legislativ,
membrii Inaltei Curti de Con-
turi, Consilierii controlori si per-
sonalul grefelor instantelor ju-
deatoresti".
2. Dispozitiunile prezentei legi
au caracter retroactiv la 1 Apri-
lie 1938.
Ref erat celtre Consiliul de Mi-
nistri.
Potrivit dispozitiunilor art. 5
din legea pentru evaluarea, per-
ceperea veniturilor i pentru fi-
xarea cheltuielilor Statului pe
exercitiul 1938/939 si art. 1 din
decretul-lege pentru unele ma-
suri financiare exceptionale din
1 Aprilie a. c., posturile de per-
sonal aflate vacante In ziva de
31 Martie 1938, pot fi ocupate cu
lncepere dela 1 August 1938, In
conformitate cu prevederile le-
giuirilor de organizare In vi-
goare.
Dela aceste dispozitiuni a fost
exceptat prin lege urm&torul
personal:
a) Personal militar si civil al
Ministerelor Aparárii Nationale
si Aerului si Marinei;
b) Personalul miiltar din Cor-
pul Gränicerilor, Corpul Jan-
darmilor, Corpul Pompierilor;
c) Ofiterii i agentii de politie
din Directiunea General& a Po-
litiei si din Prefectura Politiei
Capitalei, inclusiv gardienii pu-
blici (ofiteri, agenti);
d) Personalul din serviciile ex-
terioare ale Ministerului Aface-
rilor Stráine.
Nu s'a prevázut In aceste ex-
ceptiuni membrii Ordinului Ju-
deatoresc si membrii Inaltei
Curti de Conturi.
Ocuparea posturilor vacante
In magistraturd, de Indatä ce
716
vacantele s'au produs, este ab-
solut necesará pentru buna func-
tionare a institutiilor judedtto-
resti si este de interes general
obstesc.
Nevoia ocupárii posturilor va-
cante din aceastá categorie a
fost apreciatá s't in trecut i in
toate legiuirile exceptionale care
interziceau ocuparea posturilor
vacante prin numire sau inain-
tare, completarea vacantelor in
magistraturá a fost permisá.
Pentru aceleasi consideratiuni,
ocuparea posturilor vacante la
institutiunile judecdtoresti
Inalta Curte de Conturi, pe data
ivirii vacantelor, este si in pre-
zent necesará.
In acest scop am inlocmit all-
turatul proiect de decret-lege
pentru completarea dispozitiu-
nilor art. 5 din legea bugetarit
pe exertiul In curs si art. 1 din
decretul-lege pentru unele mg-
suri financiare exceptionale.
Dacg i domniile-voastre sun-
teti de acord cu cele arAtate in
prezentul referat, cu onoare 175,
rugam s'a" binevoti a-1 aproba si
a semna alitturatul jurnal, au-
torizându-ne totodata sA solici-
tam Maiestátii Sale Regelui sem-
narea cuvenitului decret-lege.
REGULAMENT
pentru organizarea ;i functionarea
Institutului pentru studiul istoriei
universale
DIN 17 MAI 1938 1)
CAPITOLUL I
Scapa! insfih,fului
1. Institutul pentru studiul
istoriei universale, infiintatprin
legea promulgatà la 29 Decem-
1) Acest Regulament s'a sanctio-
nat prin Decret Regal Nr. 1.888 din
1938, tri s'a publicat in Monitorul
Oficial, p. I, Nr. 111 din 17 Mai
www.digibuc.ro
17 Mai 1938
vrie 1936, se organizeazit i func-
tioneazg conform prezentului re-
gulament.
2. Institutul este persoanA ju-
ridicA, Ii are sediul in Bucu-
resti si se gäseste sub autorita-
tea tutelará a Ministerului Edu-
catiunii Nationale.
3. Institutul pentru studiul is-
toriei universale are de scop for-
marea de cercetätori destoinici,
care s6 contribue la progresul a-
cestei stiinte.
Pentru atingerea acestui scop.,
institutul va organiza sedinte
silptàmânale, conferinte, excur-
siuni stiintifice, va edita publi-
catiuni si lucrâri stiintifice si
va putea acorda burse sau in-
credinta misiuni stiintifice de
specialitate, dupg recomandarea
directorului.
Plata acestor cheltuieli va fi
suportat6 de catre directiunea
institutului, din fondurile pre-
vazute in bugetul Ministerului:
Educatiunii Nationale la capi-
tolul Materiale", precum si din
averea proprie sau ev.entualele
subventii ce se vor acorda de
chtre orice autoritate de Stet,
judet sau comunä, sau institu-
tie de culturä.
CAPITOLUL II
Organizarea ;i adminisfrarea
insfifutului
4. Conducerea institutului este
IncredintatA directorului care re-
prezintd institutul In fata auto-
ritätilor si a justitiei.
Directorul este numit pe vieatl .
cu titlu definitiv, prin decret re-
gal, dupá propunerea ministru-
lui educatiunii nationale, dintre
profesorii titulari de istorie uni-
1938. A se vedea, In legaturii, Legea
pentru infiintarea Institutului pen-
tru studiul istoriei universale, din 29
Deeemvrie 1936, la pag. 953, volumul
XXIV, p. II.
 17 Mai 1938 717

-versalg dela universitätile din El ingrijeete de buna stare a pa-

Ord ei putând functiona ei dupg trimoniului institutului, fiind
ieeirea la pensie dela catedra de rAspunzAtor, fat& de autoritatea
invdtamânt. superioarg tutelarg, de Intreti-
5. Profesorii ei conferentiarii nerea imobilelor, mobilelor ei
de istorie universald dela uni- materialelor. Administratorul in-
-versitritile din targ sunt membri tocmeete ei tine la zi inventarul
de drept ai institutului. averii institutului, tine registrele,
6. Membrii activi sunt numiti chitantierele, etatele de platg ei
de director, dintre profesorii de actele justificative, preggteete for-
istorie, dintre titrati ei studenti mele legale pentru licitatii ei re-
ai facultätilor de litere, precum ceptioneazg materialele conform
ei dintre persoane care au pre- legii contabilitritii publice. El pgs-
zAtire etiintificg In discipline treazg lucgrile tipgrite ale insti-
istoriei universale. tutului ei executg operatiunile
Membrii activi au indatorirea comerciale dupg, indicatiile di-
de a prezenta cel putin o lu- rectorului, strânge datele ei ac-
crare de specialitate in fiecare tele necesare intocmirii bugetu-
an. lui ei a bilantului, supravegheazg
7. Directorul este ajutat de personalul de serviciu.
personalul etiintific ei adminis- 11. Administratorul este su-
trativ, compus din: secretar, bi- pus rAspunderilor prevgzute de
bliotecar, administrator, dactilo- legea asupra contabilitiltii pu-
graf, personalul de serviciu, pre- Nice in ceea ce priveste actele
cum ei o stenodactilografg. savAreite in temeiul atributiu-
Posturile sunt prevazute In nilor sale.
bugetul Ministerului Educatiunii 12. Personalul etiintific ei
Nationale. administrativ, precum ei perso-
8. Secretarul trebue sg posede nalul de serviciu al institutului
doctoratul sau licenta in litere. este numit de Ministerul Educe-
El primeete corespondenta, o su- tiunii Nationale, prin decizie
pune directorului, executg rez6- ministerialg, pe baza recoman-
lutiunile puse de dânsul, intoc- dgrii directorului.
mote referate, expediazg cores- Institutul fiind stabiliment pu-
pondenta ei in general ingrijeete blic, personalul trebue sg inde-
de lucrárile relative la activita- plineascg conditiunile prevgzute
tea etiintificg a institutului. de statutul functionarilor pu-
9. Bibliotecarul trebue sg po- blici.
sede o diploma universitarg, sg Posturile bugetare prevgzute
fi urmat curs de bibiografie sau la institutul pentru studiul is-
sg fi fgcut o practicg la o bi- toriei universale pot fi ocupate,
bliotecg publicg sau particularg pe cale de detaeare sau transfe-
recunoscutg de directorul insti- rare, de cgtre membrii Corpului
tutului. Bibliotecarul adminis- didactic, sau de cAtre functio-
treazg biblioteca ei arhiva insti- narii administrativi.
tutului, tine la zi catalogul ei Pentru functionarii adminis-
1 ieierul bibliotecii ei este rgs- trativi ei etiintifici, proveniti din
punzator de buna stare a volu- Corpul didactic, se va trece la
melor ei documentelor aflate in salariul lor bugetar, ca drept
pgstrarea sa. personal, gradatiile ce au obti-
10. Administratorul trebue sg nut in invAtämânt, urmänd sg
posede o diplomg universitarg. li se acorde ei in viitor, din
www.digibuc.ro
718 18 MaI 1938
cinci In cinci ani, ate o grada-
tie de 25 la sutá asupra ultimu-
lui salariu bugetar.
Personalul care in momentul
numirii indeplineste o functiune
didactica sau administrativd re-
tribuitá de Stat, judet sau co-
mund, 1si poate Rdsta functiu-
nea si drepturile legale, intru
cat este higaduit de legile or-
ganice respective si de legea cu-
mulului.
13. Intreaga gestiune a insti-
tutului este supusd. controlului
Inaltei Curti de Conturi.
CAPITOLUL III
Dispoziliuni finale
.14. Casa si biblioteca ddruitti
Statului Roman de cdtre d-1 Ni-
colae Iorga tree in proprietatea
institutului, pástrandu-se dona-
torului folosinta viagerd .
15. ,Revue-Historique de Sud-
Est Européen", trece in seama
institutului.
DECRET-LEGE
pentru modificarea unor dispozitiuni
din legea pentru organizarea
judeckoreasci
DIN 18 MAI 19381)
Asupra raportului presedinte-
lui Consiliului Nostru de Minis-
tri i al ministrilor Nostri se-
cretari de Stat la Departamen-
tele Justitiei si Finantelor Nr.
44.483 din 1938;
Vdzand jurnalul Consiliului de
Ministri Nr. 948 din 1938;
i) I. D. R. sub Nr. 1.941 din 1938
dat in baza art. 98 din Constitutie,
s 'a publieat in Monitorul Oficial,
p. I, Nr. 112 din 18 Mai 1938. A se
vedea Legea de organizare judeato-
reaseil, din 31 Martie 1937, la pag.
796, vol. XXIV, p. I, eu mod. 27 Iu-
lie 1937, 16 Februarie, 10 Martie, 15
Martie, 19 Apriie, 5 Mai, 7 Iu lie
9i 27 Iu lie 1938, in acest voL
www.digibuc.ro
Väzând avizul Consiliului le-
gislativ Nr. 81 din 1938;
In temeiul art. 98 din Consti-
tutiune,
Am decretat si decretam:
J. Dispozitiunie art. 50, alin.
1, art. 68, alin. 4 si 5, art. 70,
alin. 2 si art. 119, alin. 2, din
legea pentru organizarea jude-
cdtoreascd, se modificA cum ur-
meazd:
Art. 50, alin. 1. Procurorif
generali au grad de presedinti
de sectiune la Curte, afard de
procurorul general al Curtii de
Apel Bucuresti, care are grad
de consilier de Curte de Casa-
tie '.
Art. 68. Gradul III: Consilie-
rii si procurorii Inaltei Curti de
Casatie, prim-presedintii Curti-
lor de Apel si procurorul gene-
ral al Curtii de Apel Bucuresti".
Gradul IV: Procurorii gene-
rali dela Curtile de Apel, in a-
fard de cel dela Curtea de ApeI
Bucuresti si presedintii de sec-
tiune dela Curtile de Apel".
Art. 70, alin. II. Vechimea
consilierilor si procurorilor Curtii
de Casatie, care au functionat
ca prim-presedinti de Curti de
Apel sau procurori generali al
Curtii de Apel Bucuresti, se so-
coteste dela data cdnd au doban-
dit gradul III din ierarhia gra-
delor prevdzute de art. 68 din a-
ceastá lege".
Art. 119, alin. 2. Se excep-
teazd numirile prim-presedinte-
lui, presedintilor si procuroru-
lui general dela Curtea de Casa-
tie, prim-presedinelui si prese-
dintilor Curtilor de apel, cum si
a procurorului general dele
Curtea de Apel Bucuresti, care se
fac Mid avizul Consiliului su-
perior al magistraturii".
2. La art. 107 din legea pen-
tru organizarea judecAtoreascd.
se adaugd, ca ultim alineat:
Procurorul general al Curtii
 18 Mai 1938 719.

de Apel Bucuresti se numeste leste procurorului general al a-

prin I. D. R., dupA propunerea cestei Curti gradul de consilier
ministrului justitiei, clintre con- de Curte de Casatie, cu toate.
silierii Curtilor de Apel care au consecintele ce decurg din egali-
vechime fn grad de cel putin 4 tatea In grad fixat& de lege pen-
ani. El este inamovibil In con- tru similarul sAu prim-presedin-.
ditiunile titlului II din aceastA tele Curtii de Apel.
lege". AceastA nouA situatiune creatA
3. La art. 138 din legea pen- procurorului general al Curtit
tru organizarea judecAtoreasca, de Apel Bucuresti, trage dup&
se adaugA, ca alineat penultim, sine modificarea conditiunilor de.
urmAtorul alineat: recrutare a procurorulW gene-
Prim-presedintii Curtilor de ral, conditiuni ce nu pot fi altele
apel i nrocurorul general al cleat cele prevAzute de lege pen-
Curtii de Apel Bucuresti pot fi tru a putea fi numit consilier de-
trecuti consilieri la Curtea de Curte de Casatie.
Casatie, fàr consimtimântul lor DacA si dv. sunteti de acord
si fdrA avizul Consiliului supe- In vederea unei cat mai bune-
rior al magistraturii, claca au ImpArtiri a dreptätii, cu pune-
functionat in aceastA calitate rea In concordant& a unor nor-
cel putin 5 ani". me din legea de organizare ju-
Referat catre Consiliul de Mini§- decAtoreascl cu imperativele-
tri. Constitutiunii, vA rugdm a ne
autoriza sA supunem MaiestAtii,
In actuala organizare judecA- Sale Regelui proiectul ce am In-
toreascl, prim-presedintii Curti- tocmit.
lor de apel au grad de consilier
de Curte de Casatie, timpul ser-
vit In prima functiune fiind so- DECRET-LE6E
cotit la trecerea In Caatie pentru scutire de impozite a bunurilor
ca stagiu In Casatie. Cu toate a- Academiei Române si- a Cercurilor
cestea legea prevede pentru tre- militare
cerea In Casatie un aviz al Con-
siliului superior al magistratu- DIN 18 MAI 1938 o
rii, aviz ce socotim In neconcor- Asupra raportului presedinte-
dantA cu ierarhia stabilitA de lui Consiliului Nostru de Minis-
sus-zisa lege, aviz ce nu-si gg- tri i ai roinistrilor Nostri se-
seste locül decat atunci când ar cretari de Stat la Departamen-
fi vorba de o Inaintare, iar nu tele Finantelor si Justitiei cii
de o trecere In functiune de a- Nr. 42.107 din 29 Aprilie 1938,
celasi grad. VAzAnd jurnalul Consiliului de
Pentru importanta ce are pos Ministri cu Nr. 826 din 29 Apri-
tul de procuror general dela lie 1938;
Curtea de Apel din. Capitala TI- Având In vedere art. 98 din
rii, proiectul fntinde exceptiunea
fácutd pentru prim-presedinte 1) I. D. R. sub Nr. 1.691 din 1938,,
si prim-procurorul Tribunalului dat In baza art. 98 din Constitutie,
Ilfov, prim-presedinte ce In ie- s 'a publicat In Monitarul Oficial,.
rarhia judecdtoreasc& are grad p. I, Nr. 112 din 18 Mai 1938. A se
egal procurorului general, iar vedea i Legea pentru seutirea de-
prim-procuror grad egal consi- taxe postale, din 23 Martie 1937, la(
lierului Curtii de Apel i stabi- pag. 612, vol. XXV, p. L .
www.digibuc.ro
-720 19 Mai 1938
`Constitutia publicatá in Monito-
rul Oficial Nr. 48 din 27 Februa-
-rie 1938;
Având In vedere avizul Consi-
liului legislativ cu Nr. 48 din 2
Mai 1938,
Am decretat si decretärn:
1. Cu incepere dela 1 Iu lie
1938, toate proprietátile, bunu-
rile rurale si urbane, precum si
orice drepturi reale sau perso-
nale i in general bunuri de
orice naturd ar fi apartinând miei un omagiu pentru meritele
Academiei Romiine si Cercuri-
lor Militare ale ofiterilor, in
-orice mod ar fi exploatate, sunt
'scutite de orice fel de impozit
ciltre Stet, judet, municipii sau
.comune.
Se vor putea face intelegeri,
In ce priveste taxele de apa, lu-
'Mind j gunoi, cu municipii sau
comunele respective.
2. Pentru contractele in fiintä
la data de 1 Aprilie 1938, in care
plata impozitelor este in sarcina
pärtilor cu care suszisele insti-
Autiuni au contract, impozitele
vor continua a fi pliitite tot de
-aceste parti contractante, pând
la terminarea contractelor.
3. Contractele ce se vor In-
cheia de zisele institutiuni, cu
Incepere dela 1 Iu lie 1938, sunt
zscutite numai in ce priveste par-
tea aferentd. Academiei Române
si Cercurilor Militare ale ofiteri-
Ior parte aferentd, care in nici-
in nu poate fi mai micd de
-50 la sutd, din valoarea totald a
taxelor i impozitelor cuvenite
-cdtre Stat, judet sau comund.
4. Orice dispozitiuni contrarii
legii de fatä sunt si rilmân abro-
.gate.
Referat cdtre Consiliul de Mi-
ni$tri.
Pentru a inlesni Academiei
Române, inaltul institut creator
indrumator al culturii natio- dat In baza art. 98 din ConstitutiP,
bale, idenificat cu interesele si s 'a publieat in Monitorul Oficial.
www.digibuc.ro
aspiratiile neamului românesc,
desdvarsirea operei incepute, s'a
intocmit aldturatul decret-lege
prin care se scutesc de taxe, de
impozitele directe si acele indi-
recte, proprietItile si bunurile de
orice fel pe care Academia le ex-
ploateaz d. in regie proprie sau
prin arendare, cât si drepturile
reale sau personale, apartinând
Academiei.
Se aduce cu aceasta Acade-
sale in crearea i indrumarea
culturii românesti si se dä posi-
bilitatea ca in viitor sd. urmd-
reascri realizarea scopului sau
descatusatä de grijile fiscale si
cu toate mijloacele materiale
de care dispune.
Prin acelasi decret-lege se a-
cord& wceleasi scutiri i Cercu-
rilor Militare ale ofiterilor.
Aceastd din urrad scutire este
justificatd atät de scopul cultu-
ral si de asistenta urindrit de
Cerc, nu numai in ce priveste
pe membrii sai, cat si de opera
de utilitate publica pe care o in-
fdptueste prin activitatea sa.
Pentru aceste consideratiuni
am intocmit aldturatul jurnal
si dacd domniile-voastre sunteti
de acord, cu onoare vd rugdm,
d-lor ministri, a-I semna si a ne
autoriza sit solicitilm MaiestAtii
Sale Regelui, semnarea cuveni-
tului decret.
DECRET-LE6E
pentru invätämântul teologic si
seminarial al Bisericii ortodoxe-române
DIN 19 MAI 19381)
Asupra raportului presedinte-
lui Consiliului Nostru de Minis-
tri si ministrilor Nostri secretari
1) I. D. R. sub Nr. 1.960 din 1938,
 19 Mai 1938
-de Stat la Departamentele Edu-
catiunii Nationale si ad-interim
nl Cultelor si Artelor al finan-
telor si justitiei, sub Nr. 80.493
din 1938;
V52ând jurnalul Consiliului de
Ministri cu Nr. 998 din 1938 si
avizul Consiliului legislativ, sec-
tia I, dat prin procesul-verbal
rcu Nr. 73 din 5 Mai 1938;
Pe temeiul art. 98 din Consti-
lutiune,
Am decretat $i decretilm:
1. Inviltamântul teologie se
pred5, in Facultati i Academii
aeologice.
2. Facultritile de teologie in
mumar de trei si anume din Bu-
cure$ti Ia$i $i Cernauti, func-
tioneaz 5.in cadrul Universitä-
tilor respective.
3. La recrutarea profesorilor
.si conferentiarilor dela Facultá-
tile de teologie, care se va face
dupá normele legii invättimân-
tului universitar, va lua parte
si un delegat al Sfântului Si-
nod, dintre membrii sai, care va
prezida la chemilri, Consiliul Fa-
iar la numiri de pro-
fesori $i conferentiari Comisiu-
examinatoare. Delegatul
Sfântului Sinod, va fi ales de
preferintA, dintre chiriarhii care
au sau au avut un grad in In-
vatâmântul teologic.
Definitivarea la catedr5, se va
lace numai dup5, hirotonie.
4. Facultatile teologice con-
p. I, Nr. 113 din. 19 Mai 1938. A se
vedea, in legatura, Legea invätdmân-
tului universitar din 22 Aprilie 1932,
la pag. 355, vol. XX, si Regulament
de aplicare din 11 Decemvrie 1933.
pag. 923, vol. XXI; de asemeni Le-
gea pentru organizarea clerului mi-
roan si a seminariilor, din 26 Fe-
bruarie 1906, art. 36-41, la pag
371, vol. III, Regulamentele Facultä-
tilor de teologie, din Bucuresti, Cer-
fläuti, si Chisingu, pag. 2342, vol.
XXV, p. II $'1 123, acest vol.
Hamanghi, voL XXVI. 46.
www.digibuc.ro
721
ferä titluri de: licentiat, magis-
tru si doctor in teologie.
5. Pe Lang& fiecare facultate
de teologie va functiona, sub
conducerea direct& a Bisericii,
cAte un internat, in care vor fi
primiti studentii facultátii. A-
cestia vor fi preferati la hiroto-
nie.
6. Afar& de Academiile teolo-
gice care functioneez& la Sibiu,
Arad, Caransebe$, Oradea $i
Cluj, se va mai infiinta cate o
Academie teologicd pentru Mi-
tropoliile: Ungro-Vlahiei, Mol-
dovei, Bucovinei $i Basarabiei,
dup5, posibilitáile bugetare.
7. Academiile teologice stau
sub conducerea direct& a Bise-
icii si sub jurisdictia chiriarhi-
lor in ale chror eparhii functio-
neazd.
8. Durata studiilor la Acade-
miile teologice este de patru ani
pentru licenta.
9. Academtile teologice con
ferá titlurile de: licentiat i ma
gistru in teologie.
10. Profesorii Academiilor teo
logice se recruteaz& dintre can-
didatii care au titlul de doctor
in teologie ortodox& $i care au
publicat lucrári de specialitate
dup& analogie dela art. 3. Defi
nitivarea la catedr& se face nu
mai dura hirotonie.
11. La Academiile teologice se
pot inscrie absolventii cu di-
ploma ai Seminariilor $i baca-
laureatii liceelor seminariale si
clasice.
12. Pe 15110, fiecare Aeade
mie teologic5, va functiona câte
un internat In care sunt obligati
sá intre toti studentii inscrisi.
13. Academiile teologice vor
functiona potrivit normelor u
nui regulament pe care-1 va al
critui Sf. Sinod.
14. Actualele seminarii teolo-
gice, cu organizarea lor de licee
seminariale trec sub conducerea
722 19 Mai 1938
Bisericii. Asemenea licee semi.
nariale se Infiinteazä, tot sub
jurisdictia Bisericii, In fiecare
eparhie, prin transformäri de li-
cee de Stat. Unde interesele Bi
sericii o cer, se pot Infiinta scoli
normale confesionale In locul li-
ceelor seminariale.
15. Recrutarea profesorilor, a
corpului administrativ, progra-
ma analiticä ai In general func
tionarea liceelor seminariale, vor
urma normele unui regulament
Intocmit de catre Sfântul Sinod,
de acord cu Miniterul Educa-
tiunii Nationale.
16. Toate legile, regulamen
tele ai dispozitiunile care con-
travin prezentului decret-lege
sunt ai rämân abrogate.
17. Prezentul decret-lege inträ
In vigoare odatd cu promulga-
rea lui.
Referat catre Consiliul de
Ministri
Sfântul Sinod apreciind nece
sitátile organizarii Invätämân-
tului teologic i seminarial al
Bisericii ortodoxe române, pe
baze care sá corespundá adevä-
ratei meniri a acestui Invätä.-
mant, a elaborat In cele din
urmil, In aedinta sa dela 18 Mar-
tie 1938, aläturatul proiect de
decret-lege, pe care ni-1 Insuaim.
Proiectul de fatá näzueate pe
de o parte sd Impace deosebirile
de vedere, care pang, acum au
tinut departe una de alta dife-
ritele acoli teologice din Vechiul
Regat ai provinciile alipite.
Inteadevär, de aproape 15 ani,
Sfântul Sinod, cat ai conducerile
acestui departament, s'au strá-
duit BA dea o lege de organizare
a Invatamantului t6ologic al Bi-
sericii noastre, fárá sa se fi pu-
tut ajunge pAnä acum la un a-
cord, deai s'au redactat In acest
timp numeroase ante-proiecte
de lege, care din aceastá cauzá actuale ai viitoare de organizare
www.digibuc.ro
nu au ajuns sä. Imbrace puterea
de lege.
Este locul sä o spunem, pe de
altd parte, cä, Intru cat punctele
de vedere Intre diferitele ten-
dinte din Insäai sanul Bisericii,
au fost atât de departe, a fost
nevoie, chiar, sä treacä, o vreme
destul de Indelungatá, pânä ce
s'a putut face apropierea i trite-
legerea din care a iqit proiec-
tul actual.
Acest proiect are In vedere
principiul cä Invätämfintul teo-
logic trebue sd stea sub aripa ai
conducerea direct& a Biseridi-
El prevede cloud tipuri de scoli
teologice: liceulseminarial ca
acoald de grad secundar, familiar
In Vechiul Begat ai In Basara-
Academia ca acoald de
grad superior, familiar In Ar-
deal.
Facultätile de teologie rämân
sä functioneze In cadrul univer-
sitätilor respective, urmând ca
numai la recrutarea profesorilor
ai conferentiarilor, care se va
face dupd normele legii Invätä-
mântului universitar, sA ia parte
si un delegat al Sf. Sinod, care
va prezida Consiliul Facultätii
sau Comisiunile examinatoare.
conditiune noud., introdusä aici,
este cd definitivarea profesori-
lor Facutätilor de teologie, se va
face numai dupd hirotonie.
Normele de recrutarea profe-
sorilor, materiile de studii, pro-
gramele i disciplina, In genere,
vor fi determinate, dupä normele
In vigoare In acoalele de grad
similar ale Statului, printr'un
regulament ce se va elabora de
Sfäntul Sinod ai care va fi a-
doptat necesitätilor i scopului
pe care II urmäresc acolile teo-
logice prin noua lor alcatuire.
Pentru aceste motive ai Intru
cât proiectul de decret-lege ce
s'a Intocmit corespunde nevoilor
 19 Mai 1938
a InvAtAmAntului teologic si se-
minarial, v rugtim sá binevoiti
a semna alAturatul jurnal, pen-
tru autorizarea subsemnatilor de
a supune aprobArii i Inaltei
sem.nrtturi a Maiestätii Sale lie-
gelui acest proiect de decret-lege,
asupra cäruia Consiliul Legisla-
tiv a avizat prin procesul-verbal
cu Nr. 73 din 1938.
DECRET
pentru instituirea unor Comisiuni pentru
combaterea speculei
DIN 19 MAI 1938 9
Asupra raportului ministrului
Nostru secretar de Stet la De-
partamentul Economiei Natio-
nale, sub Nr. 18.432 din 17 Mai
1938,
Am dcretat i decretAm:
1. Pe temeiul atributiunilor
date Ministerului Economiei Na-
tionale prin decretul regal pen-
tru reglementarea si controlul
cartelurilor Nr. 2.173 din 8 Mai
1937; prin legea pentru Infrana-
rea si reprimarea speculei ilicite
din 17 Iunie 1923, precum si prin
decretul regal pentru inliintarea
Ministerului Economiei Natio-
nale Nr. 1.473 din 7 Aprilie 1938,
publicat In Monitorul Oficial Nr.
82 din 8 Aprilie 1938, se institue
pe 1âng. Ministerul Economiei
1) Decret Regal sub Nr. 1.914 din
1938, s'a publicat in Monitorul Ofi-
cial, p. I, Nr. 113 din 19 Mai 1938.
A se vedea in legItturi Decret-lege
pentru reglementarea i controlul
cartelurilor, din 10 Mai 1937, la pag.
1260, vol. XXV, p. II, precum
Legea pentru infrfinarea qi reprima-
rea speculei incite, din 17 Iunie 1923,
la pag. 969, vol. XIXII, cu mod.
20 Apriie 1935, pag. 403, volumul
XXIII, 29 Mai 1937, pag. 1343, vol.
XXV, p. II, in fihe, J. C. M. din 27
Septemvrie 1937, pag. 1893, acelagi
volum.
www.digibuc.ro
723
Nationale, urmAtoarele comi-
siuni:
I. Comisiunea pentru comba-
terea scumpetei, organizarea a-
provizion'Arilor pentru consum
supravegherea preturilor la ar-
ticolele alimentare de originA a-
nimalA sau vegetalA.
II. Comisiunea pentru comba-
terea scumpetei, organizarea a
provizionArilor pentru consum
supravegherea preturilor la di-
combustibili.
III. Comisiunea pentru comba-
terea speculei, organizarea apro
vizionArlor pentru consum si su-
pravegherea preturilor la arti-
colele de ImbrAcAminte i IncAl
tam in te.
IV. Comisiunea pentru comba
terea scumpetei, organizarea a-
provizionArilor pentru consum si
supravegherea preturilor la di-
verse articole de consum.
Nu pot face obiectul lucrAri-
lor acestor comisiuni articolele
de consum care sunt sub regi-
mul unui monopol de Stat, a
cAror oiganizare pentru aprovi-
zionare este de competinta mi-
nisterelor sau institutiunilor res-
pective.
2. Atributiunile acestor comi-
siuni sunt:
a) SA cerceteze care este modul
de formare a preturilor la di-
versele articole din grupa res-
pectivA, stabilind care este li-
mita legitimA a pretului maxim
si minim, dupl ImprejurAri si
sezoane;
b) SA cerceteze care este mo-
(lalitatea actualA de producti-
une, cum este organizatA pro-
ductiunea, care sunt principalit
factori ai ei, precum si conditiu-
nile In care se efectueazA ea a's-
tAzi;
c) SA cerceteze care este mo-
dalitatea actualA de distribuire,
alimentare i aprovizionare, cu
respectivele articole de consuma-
724 20 Mai 1938
Ve, prin ce organe se face a-
ceasta distribuire si aprovizio-
nare, In ce mdsuri si In ce con-
ditiuni;
d) De asemenea aceste comi-
siuni au insdrcinarea de a cer-
ceta mijloacele $i modalitiltile
cele mai practice pentru o mai
offing organizare a distributiu-
nii produselor $i aproviziondrii
pietelor de desfacere, In veedrea
unei cât mai largi alimentilri
cantitative $i calitative si la pre-
tul de desfacere cat mai ieftin,
propunând un plan practic si a-
mänuntit, pe diverse articole, In
cuprinsul cdruia sii, se stabi-
leased, timpul $i modalitätile de
Infilptuire a organizdrii aprovi-
ziondrii pe diverse ramuri;
e) Aceste comisiuni se vor tine
lotdeauna la curent cu toate
schimbärile ce vor interveni In
conditiunile de productie, distri-
butie si pret a diverselor arti-
role de consum, pentru a pro-
pune modalitätile grabnice de
adaptare $i Imbunatiltire;
f) Cu prilejul acestor lucrdri,
comisiunile vor putea studia si
propune normele cele mai potri-
vite cu alcatuirea pi functiunea
normald a acestor ramuri de co-
mert, conform cdrora sd se poatä
Intocmi organizarea profesionald
si de breaslit a lor in cadrul $i
la lumina principiilor de struc-
turd, economicd, si sociald, con-
sfintite de noua Constitutiune;
g) Comisiunile i$i vor putea
da avizul In orice chestiuni ce le
vor fi supuse de ministrul eco-
nomiei nationale, precum si a
face orice propuneri, din initia-
tivd, proprie, in legdturd cu sco-
pul pentru care ele au fost in-
stituite.
3. Aceste comisiuni vor alege
din siinul lor un presedinte si pag. 792, vol. XXIV, 13. I; precum
un vicepresedinte, ele putând lu- si art. 27 al Legii din 1 Aprilie
cra cu jumdtate din numärul 1935, pag. 195, vol. XXIII.
www.digibuc.ro
membrilor $i hotiiri valabil cu
majoritatea celor prezenti.
Ca secretari ai acestor comi-
siuni se vor delega functionari
ai Ministerului Economiei Natio-
nale sau din institutiile In legit-
turd cu atributiunile acestor co-
misiuni.
4. Membrii acestor comisiuni
se numesc prin decret regal.
Normele de functionare $i dis-
pozitiunile de amänunt so vor
stabili pe cale de deciziune de
ministrul economiei nationale.
5. Ministrul Nostru secrertar
de Stat la Departamentul Eco-
nomiei Nationale este insdrcinat
cu aducerea la Indeplinire a dis-
pozitiunilor prezentului decret.
DECR ET-LEG E
pentru reducerea impozitului cifrei de
afaceri, la unele furnituri ale
Ministerului Apäririi Nationale
DIN 20 MAI 1938 1)
Asupra raportului presedinte-
lui Consiliului Nostru de Mini$-
tri si ministru de interne si ai
ministrilor Nostri secretari de
Stat la Departamentele: Apärd-
rii Nationale, Finantelor, pre-
cum $i cel al Justitiei, sub Nr.
8.076 din 22 Octomvrie 1937;
Wizând jurnalul Consiliului
Nostru de Mini$tri Nr. 3.014 din
18 Octomvrie 1937;
Având in vedere art. 14 din le-
gea promulgatii cu decretul re-
gal Nr. 1.696, publicat in Moni-,
1) I. D. R. sub Nr. 3.557 din 54
Octomvrie 1937, dat in baza Legii
deplinelor puteri (pag. 899, volumul
XXV), s'a publicat in Monitorul
Oficial, p. I, Nr. 114 din 20 Mai
1938. A se vedea in legAtur5, si De-
eret-leg: din 14 Noemvrie 1936, la
 20 Mal 1938
torul Oficial Nr. 76 din 1 Aprilie
1937,
Am decretat si decretäm
1. Prin derogare dela art. 2,
punctul C, al legii aupra impo-
zitului pe lux si cifra de afaceri,
modificat prin art. 27 al legii pu-
blicata in Monitorul Oficial Nr.
77 din 1 Apyilie 1935, se stabileste
la 1°/o impozitul pe cifra de afa-
ceri pentru furniturile urmä-
toare:
Material telefonic.
Cabluri telefonice.
Sarmä ghimpatit
Rachete de semnalizare.
Semnalizatoare optice.
Material de poduri.
Balast, traverse.
Material metalic de C. F.
Acestea numai dad, sunt re-
zultate din comenzi date indus-
triilor indigene de cAtre Ministe-
rul Aptird,rii Nationale prin c on-
tracte care au la bazA, noi in-
vestitiuni sau reparatiuni si care
se platesc din Fondul Apararii
Nationale.
2. Ministra Nostri secretari
de Stat la Departamentele: Apä-
rAni Nationale, Justitiei, pre-
cum $i cel al Finantelor, sunt
Insdrcinati cu aducerea la Inde-
plinire a prezentului decret.
DECRET-LEGE
pentru modificarea unor articole din
Decretul-Lege privitor la infiintarea
organizarea Fondului muncii
DIN 20 MAI 1938 1)
Asupra raportului presedinte-
lui Consiliului Nostru de Minis-
tri si al ministrilor Nostri secre-
1) I. D. R. sub Nr. 1.976 din 1938,
dat in baza art. 98 din Constitutie,
s'a publicat in Monitona 0 ficial,
p. I, Nr. 114 din 20 Mai 1938; el
modifier', mai multe articole din De-
cret-lege pentru infiintarea i orga-
www.digibuc.ro
725
tari de Stat la Departamentele:
Muncii, Finantelor si Justitiei,
Väzdnd jurnalul Consiliului de
Ministri Nr. 940 din sedinta dela
14 Mai 1938, precum i avizul
Consiliului Legislativ, dat In e-
d i nt a dela 4 Mai 1938, cu Nr. 53
din 4 Mai 1938;
In temeiul art. 98 din Consti-
tutie,
Am decretat si decretdm:
1. Alineatul 4 de sub litera b
dela art. 4, se inlocuieste cu ur-
mätorul text:
Taxele de sub lit, a, b si c si cel
mai sus se vor fncasa si urmilri
prin organele Casei Centrale a
Asigurilrilor Sociale, Caselor si
oficiilor de asigurari sociale, iar
constatarea si sanctionarea con-
traventiilor se vor face de catre
organele prevtizute de legea pen-
tru pregiitirea profesionalg,
exercitarea meseriiior.
2. Dupti, art. 6 se va adduga
nou articol cu uringtoarea re-
dactare:
Taxele de sub lit, a, b §i c si eel
putin 70 la sutri, din contributia
patronald de sub litera d dela
art. 4 vor fi folosite numai pen-
tru activithti si asezäminte care
privesc Indrumarea, pregAtirea
perfectionarea profesionalti,
precum: orientarea si selectiona-
rea profesionalà, InviltAmântul
muncitoresc i cursurile de per-
fectionare, cdmine de ucenici,
organizarea uceniciei, cantine
rnuncitoresti, colonii de verb., spe-
cializarea profesionalti, educatia
muncitoreascti, si orice alte acti-
nizarea Fondului muncii, din 30 Mar-
tie 1938, pag. 366, acest vol. A se
vedea in legiitufa In Legea pentru
pregAtirea profesionalä i exercitare%
meseriilor, din 30 Aprilie 1936, la
pag. 662, vol. XXIV, p. I.
Ulterior, Decret.-lege pentru In-
fiintarea i organizarea Fondului
Muncii, s'a publicat in intregime,
la data 26 Mai 1938, in acest vol.
726 20 Mai 1938
vitäti In legatura cu scopurile de
mai sus.
Cel mult 30 la suta din contri-
butia patronala de sub litera d a
art. 4 vor putea fi folosite pen-
tru cheltuieli de personal si ma-
terial, trebuitoare' c ompletarii,
organizarii si tunctiondrii servi-
ciilor centrale si exterioare ale
Directiei muncii, judecatoriilor
de munca si pentru asitenta so-
meurilor, dupa cum se va stabili
la fiecare inceput de exercitiu
bugetar.
Cel putin 80 la stag, din veni-
turile prevazute la punctul e al
art. 4 ior fi folosite pentru chel-
tueilile de personal si material,
trebuitoare organizarii si func-
tionárii Camerelor de mum:a si
a Uniunii acestor Camere, po-
trivit prevederilor globale din bu-
getul Fondul muncii", pentru
participarea la cheltuielile Con-
siliului superior economic, pen-
tru subventiile legale fata de
Casa generala de pensiuni, pen-
tru remizele organelor fiscale si
pentru investitii in legatura cu
Camerele de munca.
Cheltuielile pentru luerari,
hrana, gazduire, si ingrijire me-
dicala, privitoare la munca ob-
steasca vor fi acoperite din su-
mele prevazute la punctul h al
art. 4.
Sumele prevazute la lit, f dela
art. 4 vor fi folosite pentru chel-
tuielile de personal si material
In vederea organizärii timpului
liber al salariatiloe si meseria-
silor, pentru desvoltarea educa-
tiei fizice, intelectuale, artistice
si morale prin: excursii, care In-
gadue cunoasterea tarii, cu deo-
sebire a localitatilor si regiunilor
istorice si economice: turism,
sport, productiuni teatrale si mu-
zicale, radio, cinematograf, bi-
blioteci, publicatii, strajerie, pre-
cum si orice alte activitati care o nouä editie a decretului-lege
www.digibuc.ro
A ingadue indeplinirea scopu-
rilor aratate mai sus.
Aceste sume, precum si acele
destinate prin bugetul F'ondu-
lui muncii", pentru asistenta so-
meurilor si pentru munca de
folos obstesc, se vor cheltui, prin
derogare dela dispozitiunile art.
6 de mai sus, pe baza de credite,
urmând ca justificarea sa se
feel ulterior, pe baza, de acte.
Veniturile provenite potrivl t
prevederilor dela lit, i, j, k, / si
20 la suta din veniturile previi-
zute la lit, a a art. 4, precum 9,4i
acelea prevazute la art. 5, vor fi
folosite dupa, nevoie pentru aju
torarea activitatilor si asezámin-
telor prevazute la lit, a, c, d i e,
a art. 3.
Veniturile provenite potrivit
prevederilor dela lit. g a art. 4
vor fi folosite pentru cheltuielile
de personal si material trebui-
toare organizarii si functionarii
comisiilor da munca din porturi,
si a Comisiei superioare a muncii
din porturi, potrivit prevederi-
lor globale din bugetul Fondu-
lui muncii", precum si pentru
investitii In legautra cu ocroti-
rea si educarea muncitorilor din
porturi.
3. Alineatul 5 dela lit. c a art.
10 se Inlocuieste cu urmatorul
text:
c) Doi specialisti in chestiune
de pregatire, educatie profesio-
nala si politica socialä numiti
de Ministerul Muncii.
Intro alineatul 15 dela lit. c si
alin. 16 dela lit, d a art. 10, se
adauga un nou alineat cu urma-
torul text:
Sa-si dea avizul pentru chel-
tuieli mai mari de 100.000 lei,
cheltuielile mai mici de 100.000
lei putând fi aprobate de Minis-
terul Muncii, fail acest aviz.
4. Ministerul Munch, Sanatatii
si Ocrotirilor Sociale va publica
 20 Mai 1938
pentru infiintarea Fondului
muncii", cu modificárile intro-
duse prin decretul de fatd, fiind
autorizat sá dea o noug nume-
rotare articolelor, in conform-
tate cu modificarile introduse
prin acest decret-lege.
DECRET-LEGE
pentru modificarea art. 25 din Legea
pentru Infiintarea unui registru al
comertului
DIN 20 MAI 1938 1)
Asupra raportului presedinte
lui Consiliului Nostru de Minis-
tri si al ministrilor Nostri se-
certari de Stat la Departamen-
tele Economiei Nationale si Jus-
titiei sub Nr. 19.750 din 19 Mai
1938;
Având in vedere avizul Con-
siliului legislativ Nr. 7 din 3
Mai 1938;
Vdzând jurnalul Consiliului de
Ministri Nr. 999, incheiat in se-
dinta dela 19 Mai 1938;
In virtutea art. 46 si 98 din
Constitutie,
Am decretat si decretdm:
1. Art. 25 din legea pentru
infiintarea unui registru al co-
mertului, promulgatä prin de-
cretul regal Nr. 1.252 din 7 A-
prilie 1931 si publicatd, in Moni-
torul Oficial Nr. 84 din 10 Apri-
lie 1931, se modified, dupd cum
urmeazd:
Art. 25,. Emblemele nu vor
1) I. D. R. sub Nr. 1.969 din 1938
dat in baza art. 46 qi 98 din Conati-
tutie, s 'a publicat in Monitoral Ofi-
p, I, Nr. 114 din 20 Mai 1938.
A se vedea Legea pentru registrul
coniertului, din 10 Aprilie 1931, la
pag. 413, vol. XIX, eu mod. 9 Apr!:
lie 1932, pag. 282, vol. XX, precum
Legea pentru organizarea qi re-
glementarea comertului de band), (cu
toate modifichrile) din 23 Mai 1938
pag. 734, in acest vol.
www.digibuc.ro
727
putea fi folosite pe table de re-
claind (ori unde ar fi asezate),
pe facturi, scrisori, note de co-
mandd, tarifuri, prospecte, afise,
publicatiuni si orice altd, intre-
buintare, dacá nu vor fi insotite
in mod vizibil de firma comer-
ciantului.
Dad, emblema cuprinde vreo
denumire, firma va fi scrisd In
litere de márimea a cel putin
jumdtatea literelor cu care este
scrisä emblema.
Firma si emblema vor fi inso-
tite de numärul de inmatricu-
lare al oficiului pe toate impri-
matele comerciantului.
Societätile in nume colectiv,
ori in comanditá simpld, care
exercitd comertul de bancd, nu
se vor putea folosi de embleme.
In firmd, ele vor trebui sd men-
tioneze cd exercitá comertul de
exceptate fiMd dela a-
ceastá dispozitiune intreprinde-
rile previlzute de art. 50 51
din legea pentru organizarea
si reglementarea comertului de
band,.
Contravenientii la dispozitiu-
nile prezentului articol vor fi
pedepsiti cu pedeapsa previlzutá
de art. 30 din prezenta lege.
2. Vor fi supuse dispozitiuni-
lor art. 1 si intreprinderile ban-
care individuale, astázi in fiintá
pänd, la expirarea termenului
prevazut de art. 63 din legea
pentru organizarea si reglemen-
tarea comertului de bailed.
3. Dispozitiunile prezentului
decret vor intra in vigoare la
expirarea unui termen de 20
zile libere dela publicarea lui in
Monitorul Oficial.
4. Presedintele Consiliului Nos-
tru de Ministri i ministrii Nos-
tri secretari de Stat la Depar-
tamentele Economiei Nationale
Justitiei, sunt insárcinati cu
aducerea la indeplinire a dis-
pozitiunilor prezentului decret.
728 21 Mal 1938
DECRET-LEGE
pentru modificarea unor dispozitiuni
din Legea invätimântului secundar
DIN 21 MAI 1938 1)
Asupra raportului presedinte-
lui Consiliului Nostru de Minis-
tri si ministrilor Nostri secre-
tari de Stat la Departamentele
Educatiunii Nationale, Finante-
lor i Justitiei cu Nr. 82.310 din
1938;
Väzând jurnalul Consiliului de
Ministri cu Nr i avizul Con-
siliului legislativ, dat prin pro-
cesul-verbal cu Nr. 80 din 1938;
In virtutea art. 98 din Consti-
tutie,
Am decretat si decretdm:
1. Art. 42, 55, 65, 70, 77, 83,
102 din legea invätämântului se-
cundar, publicatil lii Monitorul
Oficial din 15 Mai 1928, cu mo-
dificArile ulterioare aduse prin
legile publicate in Monitoarele
Oficiale din 12 Iunie 1929, 29 Iu-
nie 1931, 22 lulie 1931, 28 Decem-
vrie 1931, 24 Martie 1932, 22 A-
prilie 1932, 13 Aprilie 1933, 9 Mai
1933, 14 Aprilie 1934, 30 Aprilie
1934, 7 Mai 1934, 11 Aprilie 1935,
2 Mai 1936, 1 Aprilie 1937 si 8
Aprilie 1937, precum si art. 151
introdus in aceeasi lege, prin
legea modificatoare publicatä in
1) I. D. R. sub Nr. 1.980 din 1938,
dat in baza art. 98 din Constitutie,
s'a publicat in Monitorul Of icial,
p. I, Nr. 115 din 21 Mai 1938. A se
vedea Legea invAtämintului secundar
din 15 Mai 1928 (pag. 1064, vol.
XV-XVI), cu toate modificärile, la
pag. 959, vol. XXV, p. I, precum si
art. 151 din Legea dela 7 Mai 1934,
pag. 231, vol. XXII, si ultim. mod.
26 Julie 1938.
Pentru treeut, a se consulta si Le-
gea inv545.mântului secundar, din 15
Mai 1928, pag. 1064, vol. XV-XVI.
www.digibuc.ro
Monitorul Oficial din 7 Mak
1934 si modificat pr4n legea din
1 Aprilie 1937, se modificä si se
completeazA dupg cum urmeaza:
Art. 42, «tin. ultim. Un can-
didat se poate prezenta numai
de trei ori la examenul de capa-
citate pentru aceeasi speciali-
tate.
Art. 55, alin. 3. Ministrul
face transfertirile In ordinea de
preferintil mai jos indicata, pro-
fesorii definitivi trecând inain-
tea eelor provizorii, afarä de ca-
zul cand acestia din urnail ar
avea media cel putin 9, ambele .
specialitilti ale examenului de
capacitate:
a) Pi ofesorii i maestrii delm
scolile din aceeasi localitate, nu-
mai In cazul când au recoman-
darea specialä a Consiliului in-
spectorilor generali;
b) Profesorii si maestrii cu
calificäri superioare inscrise tr
foaia calificativä ce insoteste
cererea respectivä de transfe-
rare. Aceastä foaie calificativä.
va fi intocmitä de directorul.
scoalei, comunicatä profesorului
confirmatä de inspectorul re-
giunii respective;
Profesorii si maestrii care
au sotii In localitatea cerutä cu
preferirea celor ai diror soti
sunt membri ai Corpului didac-
tic, secundarii trecând Inaintea
celorlalti membri ai Corpului
didactic;
d) Profesorii si maestrii care-
au nota medie de clasificare,.
mai mare la examenul de capa-
citate pentru specialitatea prin-
cipalä a catedrei;
e) Profesorii *i maestrii care .
au interese familiare sau mate-
riale bine dovedite In localita-
tea cerutil;
f ) Profesorii si rnaestrii mai
vechi In Invittilmânt ca titulari.
Profesorii titulari la scolile
care functioneaza pe bazI de:
 21 Mai 1938
conventii, contracte si legi spe-
ciale, nu se pot prpvala de dis-
pozitiunile alin, a, din prezen-
tul articol si nu pot fi transferati
decdt In cazul CA la 1 Septem-
vrie al anului precedent solicitd-
rii transferdrii, le-ar fi venit
rândul pe tabloul de capacitate
sá obtind catedre ca titular In
invAtrimântul de grad secundar
al Statulut.
Aceasta i pentru prof esorii
numiti titulari la catedre din
specialitatea lor secundard, la
scolile ce depind de Ministerul
Educatiunii Nationale.
Art. 65, punctul 1. Când Im-
plinesc vârsta de 65 ani sau 40
ani de serviciu.
Art. 70. Membrii Corpului
didactic secundar sunt datori:
1. Sá se conformeze In toald
activitatea lor jurdmântului de-
pus.
2. SA frecventeze regulat scoala,
dând exemplu de punctualitate,
ordine i stáruintd, prin educe-
tiunea si instructiunea elevilor
ce le sunt incredintati.
3. Srt cunoascd si sd, aplice le-
gile si regulamentele, progra-
mele si instructiunile autorita-
tilor scolare.
4. SA aiM atât In scoald, cat
in societate, purtare
5. Sd locuiascd In comuna
unde au catedra, contrariu se
vor considera demisionati din
InvdtAmânt.
6. SA rdspundd insArcindrilor
scolare sau educative date de di-
rectorul scoalei sau de autori-
tatea scolard.
Art. 77. Afard de orele su-
plimentare anexate de drept ca-
tedrei, profesorul sau maestrul
mai poate primi i un numAr
de ore suplimentare dintre cele
negrupate In catedre. Ele se a-
cordA de minister, sau de in-
spectorul sef al regiunii, prin militare pot fi detasati la cate-
repartitie anuald. In niciun caz, drele similare din invAtImantul
www.digibuc.ro
7291
numArul total al orelor supli-
mentare sAptdmânale, fie buge-
tare, fie extrabugetare, fie la
scoli particulare cu drept de pu-
blicitate, nu poate trece de 2/3
din mudrul orelor sAptdmânale
obligatorii ale profesorului res-
pectiv.
Art. 83. Va avea urmAtoa-
rea redactiune:
Profesorii si maestrii din In-
vdtAmântul secundar, nu pot fi
detasati la alte catedre din acest
invdtdmânt, nici In posturile-
personalului ajutAtor din invd-
tdmântul superior (asistenti, sefi
de lucrdri, conferentiari, biblio-
tecari etc.). Ei sunt obligati SA
functioneze numai la catedrele-
uncle sunt titulari, cu exceptia
celor chemati in posturi de con-
trol sau administratie scolard.
Membrii Corpului didactic se-
cundar, cdsAtoriti, pot fi deta-
sati In and localitate cu scopul
de a aduce pe unul din soti In
localitatea in care celdlalt sot
Ii are functiunea publicd. A-
probarea se va da de ministru,
pe durata anului scolar.
Detasarea se face numai la ca-
tedre similare din invAtáman-
tul public de grad secundar sau
la grupuri de ate minimum 10-
ore.
DetasArile nu se pot face cle-
at intre 1-30 August. Dupd a-
ceastA datd nu se mai poate
face nicio ddasare.
Profesorii si maestrii dela
scoalele pendinte de Ministerul
Educatiunii Nationale, pot fi de-
tasati In interes de serviciu, In
invätämântul liceelor militare,
insd numai in urma propunerii
motivate a Ministerului ApArd-
rii Nationale.
De asemenea, membrii Corpu-
lui didactic apartinând liceelor
 730 21 Mal 1938
:secundar civil, dui:4 normele
stabilite prin aceasta lege".
Art. 102, arin. 2 si 3, se modi-
fica, dui)/ cum urmeazii:
Directorii Bunt numiti de mi-
tnistru, dintre profesorii titulari
definitivi ai scoalei, de pe o
listA de trei, propusA prin votul
profesorilor titulari ai scoalei".
Numirea se face prin decizie
iministerialA cu titlu provizoriu,
pe trap de trei ani. Dupa acest
termen directorii care vor fi ab-
-'solvit cursurile de specializare
Ei cultura generala prevázute de
art. 94 si care In timpul functio-
n/Ai vor fi dat dovadA de apti-
tudini pentru aceastA functiune
-si de cunoasterea temeinicA a
problemelor de educatie si de
Invatamânt, vor putea fi con-
firmati din cinci In cinci ani, In
urma avizului Consiliului per-
manent, având In vedere si avi-
motivat al Consiliului in-
--zul
spectorilor generali".
Art. 151, va avea urmAtoarea
Vedactiune:
Maestrii si maestrele de arte
-si -dexteritAti, recrutati pe baza
de examen de capacitate, sub
imperiul legii Invätämântului
-secundar din 1898, cu modificA-
rile ei ulterioare din Vechiul
Regat si al legii maghiare Nr.
XXX din 1883, care posedg di-
ploma de bacalaureat (absolvi-
rea liceului, de absolvire a unui
seminar sau a unei scoli nor-
male), se considera c& Indepli-
nesc conditiunile cerute de art.
45. Ei vor purta titlul de profe-
sori, urmând ca diferenta In
plus de salarizare, ce decurge
din aceasta, sA o primeascA a-
lunci and sporurile necesare
vor fi Inscrise In buget.
2. Orice dispozitiune contrarA
'prezentei legi, se abrogA.
www.digibuc.ro
Referat catre Consiliul de Mi-
niftri.
In scopul unei cAt mai bune
administrAri a InvAtAmântului,
am crezut nemerit s& propunem
modificarea unor dispoziOuni
din legea invAtamântului secun-
dar astAzi, care s'au dovedit
nepractice sau necorespunzA-
toare cerintelor actuale.
ModificArile ce propun nu a-
ting principiile esentiale ale le-
gilt ci se refer& numai la o se-
rie de mAsuri utile de gospodA-
He internA. Astfel la art. 42 am
dat candidatilor posibilitatea sA
se prezinte de trei ori la exame-
nul de capacitate, In loc de douA
ori, cum prevedea legea modifi-
catoare din 7 Mai 1934.
La art. 55, care stabileste nor-
mele de transferare fn scopul
IncurajArii profesorilor meritu-
osi, am exceptat dela principiul
ca profesorii definitivi tree Ina-
intea celor provizorii", pe acei
care desi provizorii, au la am-
bele specialitilti ale examenului
de capacitate cel putin media 9.
Tot la acest articol am supri-
mat obligatiunea pentru minis-
ter de a transfera cu preadere
pe acei care solicitA trecerea
dela o scoalA la alta in aceeasi
localitate, acest sistem hind une-
ori neconform intereselor Invrt-
i Amântului.
De asemenea, pentru a curma
oHce controversA cu privire la
notele calificative care servesc
ca norme In vederea transfer/-
rii, am precizat el se iau In con-
siderare calificArile Inscrise In
foile calificative", Intocmite de
directorii scoalelor si confirmate
de inspectoratele regionale.
La art. 65, am adaugat la
punctul 1, cA In afar& de limita
de vArstA de 65 ani, membrii
Corpului didactic secundar sunt
pusi la retragere si atunci când
Implinesc 40 ani de serviciu.
 21 Mai 1938
La finele art. 70, am adilugat
tin nou alineat introduand prin-
tre obligatiunile profesorilor si
pe aceea de a rAspunde InsArci-
nArilor cu caracter scolar sau
educativ, date de autoritAtile
§colare.
La art. 83, care se ocupg, de
cletasarea
__ membrilor corpului di-
clactic, am introdus posibilita-
tea de detasare nu numai la
c atedre, ci si la grupuri de ate
minimum 10 ore si am suprimat
unele pasagii, care In practicA
clAdea Mc la numeroase dificul-
¡Mi.
La art. 102, am reintrodus dis
pozitiunea legii din 22 Iulie
1931, prin care directorii de scoli
secundare se numeau dintr'o
list& de 3 profesori definitivi, a-
lesi de corpul profesoral al scoa-
lei, Intru cât socotim cA In prim
rând, colegii sunt acei mai In
másurA sä cunoascA pe profeso-
rul care posedä mai multe ap-
titudini de conducera.
In sfârsit, la art. 151, am re-
parat o lacunA a legilor din 7
Mai 1934 si 1 Aprilie 1937, care
omiteau dela beneficiul titlului
si salariului de profesor, pe ma-
estrii de arte si dexteritati din
teritoriile alipite, recrutati sub
imperiul vechilor legiuiri locale,
In vigoare pâra la data intro-
ducerii legii InvAtAmântului se-
cundar din Regat. Bine Inteles
cá diferenta In plus de salari-
zare ce decurge din aceasta, sA
o primeascA atunci când sporu-
rile neoesare vor fi Inscrise In
buget.
Acestea fiind modificArile ce
propun, vA rugAm, d-lor minis-
tri, dad. sunteti de acord, sA
binevoiti a semna alAturatul
jurnal, prin care factorit com-
petenti sA fie autorizati a su-
pune aprobArii si Inaltei sem-
raturi a MaiestAtii Sale Rege-
lui, alAturatul proiect de decret-
www.digibuc.ro
731
lege, pentru modificarea si corn-
pletarea unor dispozitiuni din
legea InvAtamântului secundar,
proiect asupra cAruia Consiliul
legislativ si-a dat avizul prin
procesul-verbal Nr. 80 din 1938.
DECRET-LEGE
pentru modificarea art. 14 din Legea
Curtii de Conturi
DIN 21 MAI 1938 1)
Asupra raportului presedinte-
lui Consiliului Nostru de Minis-
tri si al ministrului Nostru se-
cretar de Stat la Departamentul
Finantelor Nr. 67.877 din 1938;
VAzand jurnalul Consiliului de
Ministri Nr. 949 din 1938;
VdzAnd avizul Consiliului le-
gislativ Nr. 78 din 1938;
In temeiul art. 98 din Consti-
tutiune,
Am decretat si decretárn:
Art. unic. Se adaugA ca a-
lineat 2, urmAtorul alineat la
art. 14 din legea pentru rear-
ganizarea Curtii de Conturi Nr.
149 din 1929:
Consilierii controlori, referen-
darii sefi si secretarul general,
vor fi Dusi In retragere, din ofi-
ciu, and Implinesc vârsta li-
mitA prevAzutA de legea pentTu
organizarea judecAtoreascd pen-
tru consilierii Curtilor de Apel,
iar referendarii si referendarii
1) I. D. R. sub Nr. 1.979 din 1933;
dat in baza art. 98 din Constitutie,
s'a publicat in Monitorul Oficial,
p. I, Nr. 115 din 21 Mai 1938; el
se referg la pensionarea personalului,
punfindu-se in acord eu normele ad-
mise pentru magistrati. A se vedea
Legea pentru reorganizarea Curtii 114
Conturi, din 31 Iulie 1929, la pag.
524. vol. XVII, cu mod. 26 Aprilie
1939, pag. 249, vol. XVII, 1 Ianua-
rie 1932, pag. 16) vol. XX, 14 A-
prilie 1933, pag. 345, vol. XXI li
28 Mai 1938.
732 21 Mal 1938
stagiari vdrsta limitd pentru
membrii tribunalelor.
Referat cdtre Consiliul de Mi-
nitri.
Legiuitorul a stabilit o asemd-
nare intre gradele din ordinul
judecatoresc si cele ale persona-
lului Curtii de Conturi.
Dacd, insä, in ce priveste mem-
brii Curtii de Conturi i ai Mi-
nisterului public de pe lângd a-
ceastá Curte, asimilarea a mers
pand, la limita de vârstd, la care
membrii ei sunt pusi in retra-
gere, pentru personalul de con-
trol si verificare, legea tdcând,
urmeazd a se aplica dispozitiu-
nile dreptului comun, care as-
täzi fixeazd limita de vârsta la
57 ani pentru toti functionarii
depinzAnd de Ministerul Finan-
telor.
Pentru a pune In totul de a-
cord legea de organizare a Curtii
de Conturi cu legea pentru or-
ganizarea judeditoreased, am in
tocmit aldturatul proiect care fi-
xeazd, limita de vâxstd, previl
zutdde legea pentru organiza
rea judecdtoreased, pentru per
sonalul oe, potrivit legii, are grad
corespunzdtor celui din aceastd,
ultimd lege.
Dec& incuviintati modul nos-
tru de a vedea. vd, rugam sd, ne
autorizati a supune proiectul
Maiestatii Sale Regelui.
DECRET-LEGE
pentru modificarea art. 71 din Legea
minelor
DIN 21 MAI 1938 1)
Asupra raportului presedinte-
lui Consiliului Nostru de Minis-
1) I. D. R. sub Nr. 1.978 din 1938,
dat in baza art. 46 si 98 din Consti-
tutie, s 'a publicat in Monitorui Of i-
cial, p. I, Nr. 115 din 21 Mai 1938.
www.digibuc.ro
tri si al ministrilor Nostri se-
cretari de Stat la Departamen-
tele Economiei Nationale, Finan-
telor i Justitiei, sub Nr. 20.197
din 19 Mai 1938;
Având in vedere avizul Con-
siliului legislativ cu Nr. 51 din
3 Mai 1938;
Väziind jurnalul Consiliului de
Ministri cu Nr. 1.008, incheiat
in sedinta dela 19 Mai 1938;
In virtutea art. 46 si 98 din
Constitutiune,
Am decretat si decretilm:
1. Art. 71 din legea pentru
modificarea unor articole din le-
gea minelor, dela 26 Martie 1929,.
promulgatd prin decretul regal
Nr. 1.466 din 23 Martie 1937 si
publicatd in Monitorul Oficiat
Nr. 69 din 24 Martie 1937, se
modified, inlocuindu-se cu ur-
miltorul cuprins:
Art. 71. Statul are un drept
de preemtiune, asupra cumpd-
rdrilor metalelor pretioase: au-
rul, argintul si platina in orice
stare sau formä.
In categoria metalelor preti-
oase, se vor putea inscrie i alte
metale pe baza avizului Consi-
liului Superior de Mine, prin
decret regal.
Dreptul Statului ia nastere din
chiar momentul extractiunii mi-
nereului si se pástreazd, oricare
ar fi prefacerile la care vor fi
supuse metalele pretioase. De a-
El priveste dreptul de preemtiune a-.
cupra cumpdrarii metalelor pretloa3P,.
drept pe care Statul 11 poate ceda
Biincii Nationale. A se vedea art. 71
din Legea minelor, din 28 Martin.
1929, la pag. 282, vol. XVII si din.
.Legea minelor din 24 Martie 1937,
pag, 614, vol. XXV, p. I. A se ve-
dea i modificArile Decret-lege din
2 Martie, 11 Martie 1938, pag. 18T
265, acest vol., precum si Conven-
tia cu Banca Nationalit, din 7 Iunie
1938, in acest vol.
 23 Mai 1938
.semenea, Statul va putea exer-
cita acest drept, atât fatd de ex-
ploatatorul de metale pretioase,
cat si fata de acei care le vor fi
dobândit.
Statul, poate oeda Wincii Na-
tionale a Rolm' Inlet, exercitiul a-
cestui drept de preemtiune, prin
jurnal al Consiliului de Minis-
tri, pe toatd durata privilegiului
sdu de emisiune.
De asernenea, Statul poate de-
lega, prin. aceeasi cale, acest
drept, numai pe timp determi-
nat si cu consimtimântul prea-
labil al Brincii Nationale a Ro-
mâniei, numai unei institutiuni
de Stat, sau cu majoritatea ca-
pitalului detinut de Stat, de
Banca Nationald a României sau
de amandoud Impreund.
Numai In cazul In care Sta-
tul, Banca Nationald a Româ-
niei, sau institutia temporar de-
legata, ar refuza cumphrarea
snetalelor pretioase, exploatato-
rit vor fi liberi sä valorifice pro-
ductia lor pe all& cale.
Capitalurile Investite in nor
intreprinderi sau instalatiuni
miniere pentru extractia si pre-
lucrarea aurului, argintului sau
platinei, vor putea beneficia de
.cote anuale, pentru transferul a-
rnortismentelor, dividendelor sau
dobânzilor ce au de platit in
straindtate, precum urmeazd:
Când noua intreprindere sau
instalatiune are o productie pang
la 1.000 kg de metal pretios a-
finat anual, are dreptul de a
,obtine dela Banca Nationald de-
vize, In vederea transferului In
strdindtate, pentru o &Irma echi-
valentd. cu 10 la sutä din pro-
ductie.
Cand productia este intre 1.000
kg si 1.500 kg metal pretios afi-
atat anual, transferul se va face
pentru o sumd echivalenta cu 20
la sutit din productie.
www.digibuc.ro
733
Când productia este intre 1.500
si 2.000 kg metal pretios afinat
anual, tt ansferul se va face pen-
tru o sumd echivalentd cu 25 la
sutd din productie.
Când productia depdseste 2.000
kg metal pretios afinat anual,
transferul se va face pentru o
suinä echivalentd cu 30 la sutá
din productie.
Dacd Banca Nationald refuzd
transferul, Intreprinderea este in
drept a exporta cota de produc-
tie destinatä calculdrii transfe-
rului, dupd normele de mai sus..
Pretul metalelor pretioase pen-
tru calcularea devizelor va fl cel
mondial.
Odatá capitalul amortizat, a-
vantajuI transferului inceteazit
2, Presedintele Consiliului No-
stru de Ministri si ministrii No-
stri secretari de Stat la Depar-
tamentele: Economiei Nationale,
Finanelor si Justitiei sunt insdr-
cinati cu aducerea la indeplinire
a dispozitiunilor prezentului de-
cret.
DECRET-LEGE
pentru fixarea veniturilor si cheltuielilor
Epitropiei Generale a Casei St
Spiridon" din Iasi, cu hugetul de
pensiuni, pe exercifiul 1938 939
DIN 23 MAI 19381)
1 Bugetul Epitropiei generale
a Casei Sf. Spiridon din Iasi, citt
si bugetul de pensiuni, se fi-
xeazd pe exercitiul 1938/939, atftt
la venituri, cat si la cheltuieli,
la surna totald de lei 90.555.662.
Veniturile si cheltuielile pe
exercitiul 1938/939, sunt cele pre-
vilzute In tabelele anexate, care
1) I. D. R. sub Nr. 1.894 din 1938,
dat in baza art. 98 din Constitutic,
s'a publicat in Monitorul 0 ficial.
p. 1, Nr. 116 din 23 Mai 1938.
 734
lac parte integrante din prezen-
tul decret, dupe, cum urmeaze:
Epitropia generala a Casei Sf.
Spiridon din Iasi, lei 85.977.400.
Bugetul de pensiuni, 4.578.262
Total lei 90.55.662.
2. Promulggm acest decret-
lege si care se aplicg cu incepere
dela 1 Aprilie 1938, pang la 31
Martie 1939 si ordongm sg fie In-
vestit cu sigiliul Statului ì pu-
blicat In Monitorul Oficial.
LEGE
pentru organizarea oi reglementarea
comertului de banal
din 8 Mal 1934, cu modificOrila aduae prin
legea din 20 Aprilie 1935, cu privire ta uncle
dispozitiuni pentru Iniesnirea gi refacerea cre-
ditului", prin legea din 14 Apri lie 1931, "'antra
modificarea unor texte din legea pentru orga-
vilzares gii regiementarea comerfului de Windt"
prin decretui-lege fir. 2.390 din 3 lunie 1937 81
prin decretui-lege Nr. 3.025 din 4 Septertivria 1837
(Text unificat prin ingrijirea Ministerului
de FinaMe)
DIN 23 MAI 1938 1)
TITLUL I
Dispozitiuni generale
1, Prin Intreprindere de bance
se intelege orice intreprindere
comercialg, al cerei obiect prin-
cipal este acela de a sever% ori-
1) Legea pentru organizarea si re-
glementarea comertului de banch, pro.
mulgatä prin inaltul deeret regal Nr,
2.175 din 4 Mai 1934, a fost publi-
eatä in Monitorul Ofieial Nr. 105,
p. I, din 8 Mai 1934 (pag. 270, vol.
XXII). Aceast5, lege a fost modifi-
cati prin .legea eu privire la unele
dispozitiuni pentru inlesnirea i re-
facerea creditului", promulgatä cu
inaltul deeret regal Nr. 1.161 din
19 Aprilie 1935, si publicatä in Mo.
nitorul Oficial Nr. 94, p. I, din 20
Aprille 1935 (pag. 377, vol. XXIII)
prin Iegea pentru modificarea unor
texte dm legea pentru organizarea
reglementarea comertului de ban-
promulgatä cu inaltul deeret
www.digibuc.ro
23 Mai 1938
ce fel de operatiuni asupra su-
melor de bani in numerar, asu-
pra creditelor, asupra efectelor
de comert asupra diferitelor va-
lori negociabile, precum ì mice
alte operatiuni In leg-Attire cu a-
cestea.
2. Comertul de band, nu se
poate exercita decht numai de
cgtre societäti bancare, consti-
tuite In conditiunile legii de fate.
3. Se considere societate ban-
care orice societate comerciale
inscrise in registrul societetilor
bancare.
Intreprinderile al cgror obiect
principal este comertul de bane&
neinscrise In acest registru, pe
lange celelalte sanctiuni civile
penale, vor fi puse In stare de
lichidare, potrivit art. 54, al. 5 si
urm., din aceastä lege.
4. Comertul de bance nu se
poate exercita cleat pe baza unei
autorizatiuni speciale.
Aceastg autorizatiune se acorde
de cgtre Consiliul Superior Ban-
car In conditiunile legii de fate
poate fi datg pentru tot felul
de operatiuni de bailee sau nu-
mai pentru un numgr limitat
din aceste oparatiuni.
Nefolosirea autorizatiunii timp
de un an dela data acordärii ei,
atrage de plin drept pierderea
beneficiului de a exercita comer-
tul de bancg.
Autorizatiunea va putea fi to-
regal Nr. 1.898 din 13 Aprilie 1937,
publicata in Monitorul Oficial Nr.
87, p. I, din 14 Aprilie 1937, prin
decretul-lege Nr. 2.380, publicat in
Monitorul Oficial Nr. 126, p. 1, din 3
Iunie 1937, si prin deeretul-lege Nr.
3.052, publicat in Monitorul Oficial
Nr. 204, p. I, din 4 Septemvrie 1937,
(pag. 1189, n53 1823, 'vol. XXV).
In urma aeestor modificfiri, e 'a pu-
blieat textul unificat, in Monitorul
Oficial, p. I, Nr. 116 din 23 Mai
1938, pe care 11 ream astfel cum a
rämas In vigoare.
 23 Mai 1938
tusi reinoita dupa o noun, exa-
minare a conditiunilor de Incu-
viintare.
5 Cererea de autorizare se va
adresa Consiliului Superior Ban-
car, instituit potrivit art. 42 din
prezenta lege, la care se va ala-
tura proiectului de act constitu-
tiv i proiectul de statute.
Consiliul Superior Bancar exa-
minând oportunitatea economica
generala i locala a infiintarii a
unei noi Intreprinderi de banca,
precum si Indeplinirea tuturor
conditiunilor cerute de lege, ho-
taráste In mod definitiv asupra
Infiintärii societatii, dupa, ce, In
prealabil, i se va fi depus reci-
pisa Cassei de Depuneri si Con-
semnatiuni sau chitanta Bancii
Nationale constatând efectuarea
vársamantului de capital preva-
zut la art. 11 si 12 din prezenta
lege.
Consiliul Superior l3ancar
poate propune partilor modifica-
rile si completarile care trebuesc
aduse actului constitutiv si sta-
tutelor.
6. Nicio sucursala a unei so-
cietìiti nu poate lua
fiinta, in tará sau in sträinatate,
mai Inainte de a fi fost autori-
zata, de Consiliul Superior Ban-
car.
Neinfiintarea sucursalei in
timp de un an dela obtinerea au-
torizatiunii atrage de plin drept
pierderea beneficiului de a o mai
Infiinta fara o noun, aprobare.
Formalitätile prescrise de art.
9 se vor respecta i in caz de
creatiune a unei sucursale.
Pe Lang& aceste formalitati,
sucursala va fi inscrisa, si In re-
gistrul soicetatilor bancare al
Oficiului registrului de comert al
locului unde se deschide. In a-
cest caz, se vor trece in registru,
in Intregime, atilt actul consti-
tutiv cat i numele i puterile a-
cordate reprezentantilor ei din
sucursala.
www.digibuc.ro
735.
Intreprinderile bancare cu se
diul principal In strain/tate nu
vor putea exercita comertul de-
band, in Romania, decat clack
se vor conforma dispozitiunilor-
prevazute In codul de comert
vor obtine autorizarea Consiliu-
lui Superior Bancar, ele fiind su-
puse normelor de functionare
control prevazute in legea de
fat/.
Dispozitiunea de mai sus, refe-
ritoare la autorizarea Consiliu-
lui Superior Bancar, nu se apli-
ca societätilor bancare cu sediul
principal in strainätate si care-
aveau sucursale In Bucuresti la
data de 8 Mai 1934.
7. Toate intreprinderile ban-
care, functionând in Romania
sunt supuse legii de fata.
Sunt aplicabile societätilor-
bancare toate dispozitiunile din
codul de comert sau din celelalte
legi in vigoare care nu sunt con-
contrare prescriptiunilor acestei
legi.
Dispozitiunile legii de fata, se .
aplica si institutiunilor comer-
ciale de credit, functionând pe
bazn, de legi speciale, In másura
in care nu contravin dispozitiu-
nilor din acele legi.
Nu sunt supuse dispozitiunilor
prezentei legi urmatoarele insti-
tutiuni de credit:
Banca National/ a României.
Cassa Genera la de Economii si-
Cecuri Postale.
Cassa de Depuneri i Consem
natiuni.
Societatea Nationala de Credit-
Industrial.
Societatea Creditului Rural.
Societatile de Credit Funciar
Urban, funcionând pe baza legi-
lor din 27 Iunie 1923, 20 August-
1929 si 20 Martie 1926.
Cooperative le de credit care-
functioneaza sub controlul Cen-
tralei Cooperative de Indrumare
si control.
Case le de Imprumut pe Gaj
 736 23 Mai 1938
-agricultorilor $i industriasilor,
functionând pe baza legii din 9
Martie 1915, modificatg prin le-
gea din 30 Mai 1929.
Institutiunile de Credit $i A-
jutor cu caracter profesional $i
mutual care, conform statutelor
lor, sunt constituite numai de
functionari publici si care nu
fac operatiuni deck cu membrii
bor.
Creditul Agricol Ipotecar al
României.
Institutul de Credit Ipotecar.
Banca Agricolg, functionând
pe baza legilor din 1 Aprilie
1894, din 28 Februarie 1906, din
1 Mai 1912 si din 14 Iu lie 1913.
Institutul National de Credit
Agricol, impreung cu toate ins-
titutiile autorizate prin lege a lu-
cra cu el.
Institutul National de Credit
Me$tesuggresc, impreung cu
toate institutiile autorizate prin
lege a lucra cu el.
Institutul National de Credit
Aurifer $i Meta lifer.
TITLUL II
Dispozitiuni referitoare la constitairea
$l Administrarea Societätilor baneare
8. Societgtile bancare, oricare
ar fi felul lor, trebuiesc consti-
tuite prin act autentic.
Statute le unei societati ban-
care vor argta operatiunile pe
care banca este autorizatg a le
exercita.
9. In baza deciziei de autori-
zare datg de Consiliul Superior
Bancar, tribunalul in jurisdictia
cgruia societatea bancarg isi va
stabili sediul principal, va dis-
pune transcrierea in registrul de
societgti sau, acolo unde aseme-
nea registru nu existg, inscrie-
rea In registrul firmelor, a ac-
tului constitutiv $i a statutelor,
fgcându-se mentiune de deciziu-
nee de autorizare.
De asemenea, va ordona pu- dului comercial, ele se vor pu-
www.digibuc.ro
blicarea In Buletinul Oficial
Bancar a actului constitutiv, a
statutelor si a deciziei de autori-
zare.
La fiecare oficiu al registrului
corhertului din targ, se va in-
fiinta câte un registru special,
denumit Begistrul Societtitilor
Bancare", fn care se va inscrie
actul constitutiv si statutele, f g-
cându-se mentiune de decizia
Consiliului Superior Bancar si
de incheierea tribunalului.
Inscrierea In acest registru In-
locueste inscrierea In registrul
comertului si nu se poate efec-
tua decat dupá indeplinirea tu-
turor formelor de publicitate
previlzute de acest articol.
Nicio societate bancard nu va
putea fi inscrisg in acest regis-
tru mai inainte ca actul consti-
tutiv si statutele sale sg fi fost
aprobate de dare Consiliul Su-
perior Bancar.
Sunt aplicabile registrului so-
cietgtilor bancare toate dispozi-
tiunile din legea pentru muffin-
tarea unui registru al comertu-
lui, care nu sunt contrarii legii
de fatg.
Publicitatea actelor societilti-
lor bancare, prevgzutg In legi $i
statute, se va face dupg cum ur-
meazA:
a) Actele constitutive, statu-
tele, precum si modificárile lor;
actele de fuziune, hotgririle adu-
ngrilor generale pentru sporirea,
reducerea sau reconstituirea ca-
pitalului, precum si cele de di-
solvare $i lichidare, se vor de-
pune la tribunalul competint,
care le va transcrie In registrul
respectiv, ca si pentru celelalte
societilti. Ele se vor inscrie In re-
gistrul societgilor bancare dela
Oficiul registrului comertului
din localitatea unde Intreprinde-
rea bancarg f$i are sediul prin-
cipal si sediile sucursalelor; prin
derogare dela dispozitiunile co-
 23 Mai 1938
blica In Buletinul Oficial Ban-
car.
Publicitatea de mai sus se va
face in termen de 30 zile dela
data actelor, afar& de cazul In
care legea dispune altfel;
b) Publicitatea actelor intre-
prinderilor de banal., in afar&
de acelea enumgrate de alinea-
tul precedent, cerute de legi
statute, se va face prin mentio-
narea lor in registrul societAti-
lor bancare al locului unde in-
treprinderea Isi are sediul prin-
cipal si sediile sucursalelor si
prin publicare in Monitorul Ofi-
cial si Buletinul Oficial Bancar.
Publicitatea de mai sus se va
face in termen de 15 zile dela
data actului, afar& de cazul In
care legea dispune altfel;
c) Dec.iziunile Consiliului Su-
perior Bancar se vor publica in
Buletinul Oficial Bancar, atunci
c&nd legea o cere sau consiliul
hotarAste. Mentiunile despre a-
ceste deciziuni se vor face si In
registrul societrttilor bancare al
locului unde intreprinderea Ii
are sediul principal si sediile su-
cursalelor.
Publicitatea de mai sus se va
face In termen de 15 zile deia
data comuniclrii acestor deci-
ziuni, afar& de cazul in care le-
gea dispune altfel.
Consiliul Superior Bancar va
publica, sub ingrijirea sa, Bu-
letinul Oficial Bancar", care va
apare cel putin de dou6 ori pe
sdpt6m&n&, In locul Buletinului
Consiliului Superior Bancar".
Din acest buletin se vor tri-
mete gratuit cinci exemplare
institutului Central Statistic.
Consiliul Superior Bancar va
stabili normele de aparitie, orga-
nizare si taxele pentru publica-
tiuni.
Societiltile inscrise In registrul
societ64ilor bancare se consider&
regulat constituite, Mr& Indepli-
o. Hamangiu, NoL XXVI. 47.
www.digibuc.ro
737
nirea niciunei altei formalitati
si au personalitate juridic&.
10. Societ&tile bancare sunt
supuse dispozitiunilor referi-
toare la firmele sociale din legea
pentru infiintarea unui registru
al comertului, precum i urnal-
toarelor dispozitiuni:
Cuvântul de banc&" nu poater
fi intrebuintat cleat In firm& so
ciala a unei intreprinderi ban
care legalmente autorizatl
constituit&
Nicio bane& nu poate alege o
firma social& care s1 poat& da
loc, la confuziune cu Banca Na-
tional& a Rom&niei sau cu o alt.&
Intreprindere bancar& existentä.
Orice modificare a firmei so-
ciale nu se poate face cleat cu
autorizarea expresä a Consiliu-
lui Superior Bancar.
Pe orice act de corespondent&
al societ&ii bancare se va arlta
capitalul efectiv v6rsat,
rezervele, localitatea sediului
principal si adresa, sucursalele,
precum data *i numarul de In-
scriere In registrul societiltilor
bancare.
Nicio institutiune de credit, de
orice fel ar fi, nu va putea primi
eau conserva denumirea de
Cas& de Economii", fie chiar
partial In titulatura societätii,
cu exceptiunea Caselor de Eco-
nomii i Cecuri Postale, sau a
Caselor Comunale de Economii,
function&nd In baza legii de con-
stituire din 1932.
Ace le institutiuni care actual-
mente au aceast& denumire, vor
trebui s. o inlocuiasc& cu denu-
mirea de Casä de pgstrare sau
alta asemnätoare, In termen de
maximum un an dela publicarea
prezentei legi 1).
i) Alineatul acesta fiind introdus
prin legea pentru Inlesnirea si ref a-
cerea creditului, publicarea se refer&
la acea lege i, deci, termenul de mai,
sus expirii la 20 Aprilie 1936.
738 23 Mai 1938
Capitalul unei societ541
bancare In nume colectiv, In co
manditA simpl. sau cu räspun-
dere limitatA, nu poate fi mai
mie: In Bucuresti de 20.000.000
lei, In municipii de lei 10.000.000,
hi celelalte comune urbane de
lei 5.000.000, iar In comunele
rale de lei 2.000.000.
Este interzis a se constitui ca
pitalul social prin aporturi In
natua sau prin debitAri in cont.
Cel putin jumAtate din capita-
ha social ve trebui a fie efectiv
vArsat la constituirea societätii,
iar restul cel mai târziu intrun
an dela constituire.
12. Capitalul societätilor ban-
care anonime sau In comanditA
pe actiuni, nu va putea fi mic
deat Indoitul sumelor specifi-
cate in articolul precedent, dup5,
localitAti.
Cons iliul superior ban car poate,
InsA, admite si sume mai mici
deat plafonul fixat atAt pentru
societAtile de persoane, cAt
pentru cele de capitaluri, f Ara sä
se poatA scobori sub 2/3 din ci-
fra capitalului social stabilitä In
prezenta lege.
Este interzisl constituirea ca-
pitalului social prin aporturi In
naturg. sau prin debitAri In cont.
Fiecare din membrii fondatori
ai societAilor bancare pe actiuni
este obligat a pästra timp de 5
ani o cotA de cel putin 30 la sutA
din capitalul ce a subscris. A-
ceste actiuni vor fi nominative
blocate la sediul bAncii.
Cel putin jumätate din capita-
lul subscris va fi vArsat pang, In
ziva constituirii societAtit, restul
urmând a fi vArsat cel mai tAx-
ziu Intrun an dela constituire.
Capitalul social va fi divizat
In actiuni a aror valoare nomi-
nalA nu poate fi mai mia de 500
lei fiecare.
Se excepteazA Intreprinderile
bancare existente la data de 8
Mai 1934, care vor trebui sA se limitele cotelor obligatorii arl-
www.digibuc.ro
conformeze dispozitiunilor de
mai sus, numai In cazul and
vor cere Inscrierea lor In cota
bursei.
Sunt interzise actiunile cu vot
plural.
Titlurile actiunilor nominative
sau la purtAtor ale societAtilor
bancare, care se vor emite dupa
publicarea acestei legi, vor tre-
bui sá cuprinclá:
1. Denumirea societAtii.
2. Data actului constitutiv si
ceea a publicatiunii sale, cu arA.-
tarea locului unde ea a fost fä-
cutá.
3. Cifra capitalului social, nu-
märul i suma total& a actiuni-
lor.
4. Durata societAtii.
Aceste titluri vor fi tAiate din-
tr'un registru cu mata si vor
purta semnAtura a doi adminis-
tratori sau a administratorului
unic.
Chetluielile de constituire nu
vor putea depAsi 3 la sutá din
valoarea capitalului social si ele
vor fi amortizate In decursuI
primilor 5 ani dela Infiintarea.
societAtii.
In cota de 3 la sutá nu se vor
calcula cheltufelile necesitate de-
plete taexlor de timbru pentru
contractele de societate i pentru
actiuni i impozitele pe acte
fapte juridice.
Orice societate bancarl
este obligatA a prelua In fiecare
an cel putin 10 la sutl din bene-
ficiile sale nete pentru constitui-
rea unui fond de rezervá desti-
nat BA acopere eventualele pier-
deri din operatiunile bAncii.
Aceste preluári se vor efectua.
pAnä ce fondul de rezervá va
atinge cel putin capitalul social.
Dupá aceea, aceastá obligatie
se reduce la 5 la sutA, pAnA and
fondul de rezervá va fi egal cu
de doug ori capita lul.
Rezervele legale, constituite In
 23 Mai 1938
tate In alineatele de mai sus,
sunt neimpozabile, prin dero-
gare dela dispozitiunile legii con-
tributiunilor directe.
Jum&tate din rezervele astfel
constituite, dup& promulgarea
prezentei legi, vor fi plasate in
titluri de Stat, garantate de Stat,
sau in titluri lombardabile la
Banca National& a României.
14. Capitalul unei societ6ti
bancare nu poate fi sporit prin
aporturi in natur& sau prin de-
bitäri in cont.
In caz când o societate ban-
cal% Isi sporeste capitalul prin
emitere de noi actiuni la un curs
superior valorii lor nominale,
diferenta va fi trecutá la fondul
de rezervá dela art. 13.
Prime le de emisiune, percepute
peste valoarea nominal& a acti-
unilor cu ocaziunea sporirii ca-
pitalului unei societati anonime
bancare, nu sunt impuse, atat
timp at raportul dintre prima
de emisiune si valoarea nomi-
nal& a actiunii este egal cu cel
dintre rezerva legaM, existent&
(constituitá prin scutire de im-
pozit) si capitalul social.
15 Nicio societate bancarA
nu-si va putea modifica statu-
tele, deat cu autorizarea Consi-
liului Superior Bancar.
Pentru aceste modificári, pre-
cum si pentru celelalte acte so-
ciale a aror publicitate este ce-
rutá de lege, se va urma conform
art. 9 din lege.
16. Membrii fondatori ai unei
societáti bancare pe actiuni nu
pot stipula, in propriul lor in-
teres, niciun avantaj de naturá
sá micsoreze capitalul social *i
rezervele, nici in momentul con-
stituirii si nici in viitor.
Orice stipulatiune contrará este
nuld..
Ei pot totusi stipula, prin ac-
tul constitutiv, o participare la
beneficiile nete ale societätii,
care sá nu reprezinte un procent
www.digibuc.ro
739
mai mare de 6 la suta, calculat
asupra beneficiului net, aprobat
de adunarea general& si care sa
nu aibá o duratá mai mare de
5 ani.
In caz de sporirea capitalului
social, in decursul acestor 5 ani,
calculul beneficiului net se va
face numai in raport cu capita-
lul social de constituire.
Plata acestor avantaje sau
piirti de fondator nu poate avea
loc decat dupá acordarea unui
dividend de minimum 5 la sutä
distrfibuit actionarilor societ&tii.
Part He de fondatori vor fi repre-
zentate prin titluri nominative
de egalg valoare, care nu vor pu.
tea fi transmise prin acte infra
vii sau gajate decât cu consimti-
mântul expres al consiliului de
administratie.
Sunt consieclrati ca membri
fondatori, in intelesul acestui
articol, numai persoanele de-
semnate ca atare prin actul con-
stitutiv.
17. In toate societátile ban-
care functionând -in Romania,
administratorul unic si cel pu-
tin douá treimi din numárul
membrilor consiliului de admi.-
nistratie, ai consiliului de cen-
sori, precum si ai comitetului
prevazut la art. 19 din legea
bancará vor fi români.
18. Numárul maxim si minim
al administratorilor va fi stabi-
lit prin statute; in caz de va-
cant& a unui loc de administra-
tor, ceilalti administratori deli-
berând impreuná cu censorii,
vor proceda la inlocuire, prin-
tr'un alt administrator, pâra la
convocarea adunarii generale.
Cand este un singur adminis-
trator si acesta se retrage, adu-
narea general& va trebui sá fie
convocatá. In caz de moarte sau
de impiedecare fizia, numirea
provizorie se va face de c&tre
censori; insd, adunarea general&
va fi convocatá de urgent& pen-
740 23 Mai 1938
tru numirea definitivä a admi-
ni stratorului.
Administratorii unei societati
bancare pe actiuni vor trebui
fie actionari Inteo proportie de
cel putin 1/200 din valoarea ca-
pitalului social, färä insa ca va-
loarea acestui capital sa fie mai
mica de 30.000 lei.
La intrarea In functiune a ad-
ministratorilor, actiunile vor fi
depozitate cu titlu de garantie
la sediul societati si nu vor pu-
tea fi eliberale decat dupa expi
rarea sau Incetarea mandatului
numai dupa descarcarea lor
de gestiune, data de adunarea
generala a actionarilor.
Administratorii societatilor
bancare In nume colectiv sau in
comandita simplä, vor fi numiti
de adunarea asociatilor, numai
dintre asociatii cu rdspandire
nemärginitä.
In societätile cu raspundere
limitata, administratorii vor fi
alesi lot de adunarea generala a
asociatilor, numai dintre poseso-
rii de cote, a caror valoare nu
poate fi mai mica, pentru fie-
care administrator in parte, de
1/50 din valoarea capitalului so-
cial.
19. Administratorii unei so-
cietati bancare sunt tinuti a exe-
cuta personal functiunile ce le
sunt incredintate, cu grija unui
comerciant constiincios si de a
observa secretul comercial.
Ei pot Insä delega parte din
atributiunile lor, pe timp mar-
ginit, la unul sau mai multi
dintre administratori, care vor
constitui un comitet restrans.
Directorii si functionarii ban-
cii nu pot face parte nici din
consiliul de administratie i nici
din consiliul de censori.
Directorul general (sau Inlocui-
torul sail) al unei societäti ban-
care, poate totusi face parte, cu
vot deliberativ, din comitetul
www.digibuc.ro
format impreunä cu administra-
torii delegati.
20. Administratorii unei socie-
tati bancare nu pot ocupa, far&
autorizarea expresa a consiliu-
lui de administratie sau, In
lipsa utiui consiliu, färä autori-
zarea expresä a adunärii asocia-
tilor, postul de membri In consi-
line de administratie salt de di-
rectori In alte Intreprinderi ban-
care si nici sa participe in ase-
menea intreprinderi ca asociati
cu räspundere nemärginita.
Tot. astfel, membrii directiunii
nu pot conduce, pe contul lor
sau pe contul unor terte per-
soane, alte intreprinderi ban-
care, comerciale sau industriale;
ei nu pot participa In alte in-
treprinderi de acest fel, nici In
calitate de asociati personal ras-
punzatori i nici ca administra-
tori sau directori, afará de cazu-
rile cand exercitä aceste func-
tiuni cu autorizarea consiliului
bancii.
21. Consiliul de administratie
al unei banci nu poate delibera
valabil decat dad, sunt prezenti
sau reprezentati 2/3 din numä-
rul total al membrilor care Il
compun. Deciziunile consiliului
de administratie al unei banci
se iau cu majoritatea absolutá a
membrilor prezenti sau repre-
zentati; statutele pot insa preve-
dea o majoritate mai insemnatä.
Un membru din consiliul de
administratie, nu poate repre-
zenta In consiliu mai mule decat
un alt membru i numai pe baza
unei delegatiuni speciale.
Administratorii societatilor ban.
care sunt datori a tine un re-
gistru de procese-verbale, con-
statând, in ordine cronologica,
deciziunile luate de consiliu, cu
mentiunea membrilor care au
luat parte la sedinta, precum si
a rezultatului votului.
Procesele-verbale, vor trebui
 23 Mai 1938
semnate de membrii care au
luat parte la sedinta. Ele vor
consemna impotrivirile expri-
mate prin opiniile separate ale
membrilor prezenti si la ele se
vor alatura cele trimese ulte-
rior de membrii absenti.
Pana la redactarea definitiva
a procesului-verbal, precum 5i
pâná la trecerea deciziunilor in
registrul de procese-verbale, mi-
nuta semnata de membrii pre-
zenti va tine loc de proces-ver-
bal.
22. Administratorii societati-
lor bancare, cu al caror vot s'a
luat deciziunea, sunt solidar
rdspunzatori, atat f ata de socie-
tate, cat si fata de terti, de toate
prejudiciile cauzate prin culpa
lor, conform regulelor dela man-
dat.
Solidaritatea nu poate fi de-
gajata decat prin impotrivire
formala la savarsirea actului
prejudiciabil, consemnata in pro-
cesul-verbal, dresat conform ar-
ticolului precedent.
Actiunea In responsabilitate
civila In contra administratori-
lor apartine societatii, prin adu-
narea sa generala; pentru des-
chiderea actiunii este necesara
numai majoritatea absoluta de
voturi a adunarii asociatilor.
Orice clauza, contra/A este nula.
23. Directorii societatilor ban-
care, precum si conducatorii su-
cursalelor si agentiilor lor, sunt
responsabili, atat fatá de socie-
tate, cat si fata de terti, de toate
prejudiciile cauzate prin culpa
lor, conform regulelor dela man-
dat.
and mai multi directori au
participat la savtirsfrea unor a-
semenea acte prejudiciabile, res-
ponsabilitatea lor este solidara,
afará de impotrivirea formala
In War momentul luarii deci-
ziunii pentru incheierea actului.
24. In trepri n derile ban care
vor comunica Consiliului Supe- pe actiuni vor trebui sa fie ac-
www.digibuc.ro
741
rior Bancar, odata cu trimite-
rea bilanturilor, remuneratia
globald, acoradta administrato-
rilor, directorilor si censorilor,
care nu se preleva asupra bene-
ficiului, facând parte din chel-
tuielile generale, cum ar fi: sa-
lariile fixe, jetoanele de pre-
zenta, indemnizatiile de locuinta,
misiune de transport, gratifica-
tiile de oHce fel, tantiemele con-
tractuale sau oHce alte sume de
aceeasi naturti.
Toate remuneratiile alocate
conducerii intreprinderilor ban-
care din beneficiul net, vor fi
supuse aprobarii adunarii gene-
rale.
Se va proceda In acelasi mod
si pentru participatiile la bene-
ficiu ale personalului.
Statutele Intreprinderilor ban-
care vor prevedea cotele ma-
xime ce pot fi alocate conduce-
rii 5i personalului.
Totalul cheltuielilor generale
ale bancilor, exceptând dobän-
zile plätite, nu va putea depasi,
pentru bancile mari, 7 la suta,
pentru bancile mijlocii 8 la suta,
pentru bäncile mici, 9 la suta,
din totalul plasamentelor.
25. Adunarea generala ordi-
nara va alege 3 pana la 5 cen-
sori 5i tot atâtia supleanti.
Budele si. afinii administrato-
rilor, pang, la al patrulea grad
inclusiv, nu sunt eligibili sau,
daca sunt alesi, pierd calitatea
de censori.
In caz de moarte, de renun-
tare, decadere legalá a unuia
din censori, supleantul cei mai
in varsta II inlocueste. Daca, cu
acest chip, numärul censorilor
nu se poate completa, censorii
care raman numesc alte per-
soane care sa Inlocuiasca pe cei
absenti, pând la intrunirea .ce-
lei mai apropiate adunari gene-
rale.
Censorii societätilor bancare
742 23 Mai 1938
tionari, Intr'o proportie de cel
putin jumatate din aceea stabi-
Htä de art. 18. La intrarea in
functiune ei vor depune in ga-
rantie aceste actiuni, conform
art. 18.
Cel putin unul din acesti cen-
sori va fi expert-contabil. La so-
cietatile bancare cu seidul In
comunele neresedinte, expertul
contabil poate fi inlocuit prin-
tr'un contabil autorizat sad sta-
gier.
Acesta nu este supus conditiu-
nilor din alineatul precedent.
Durata functiunii censorilor
va fi determinata prin statute,
fail. a putea depasi 5 ani si tot
prin statute se va fixa modul
lor de retribuire, independent de
rezultate.
Censorii, al caror mandat a
expirat sau a Incetat, pot fi re-
alest
26. Membrii din consiliul de
censori trebue sa-si indeplinea-
seà personal atributiunile lor le-
gale si statutare i sunt datori
s. pastreze secretul comercial
asupra tuturor celor constatate
cu prilejul exercitärii functiunii
lor.
Consiliul de censori, sau fie-
care censor In parte, are dreptul
de a asista la deliberatiunile
consiliului de administratie. Ei
vor fi convocati in acest scop de
presedintele consiliului de admi-
nistratie sau Inlocuitorul sau.
Censorii pot cere oricand
documente dela admi-
nistratorii societatii, s. verifice
registrele, casa, depozitele de
titluri, utilizarea fondului de re-
zervk potrivit art. 13, bilantul
anual, repartizarea beneficiilor
etc.; despre care vor face o dare
de seamä, prin raportul lor, ea;
tre adunarea generala.
Aceste cercetari se vor face cu
discretiune si fära, a turbura ac-
tivitatea normala a bancii.
In cazul In care se constatk cietäti bancare, administratori,
www.digibuc.ro
abateri dela aplicarea legii sau
nerespectarea statutelor, consi-
liul de censori sau fiecare cen-
sor In parte, va aduce cele con-
statate la cunostinta presedinte-
Iui consiliului de administratie.
Dad. acesta nu ia de Indat5.
masurile necesare de Indreptare,
censorii vor aduce abaterile la
cunostinta primei adunari ge-
nerale, iar dad, neregulele sunt
grave, consiliul de censori va
convoca in cel mai scurt timp
posibil adunarea generalk spre
a delibera asupra acestor nere-
guli, sezisând despre aceasta
Consiliul Superior Bancar.
In acest din urma caz, Consi-
liul Superior Bancar, verificând
reclamatiunea consiliului de cen-
sori, va putea lua, dui:A expi-
rarea termenului pentru tinerea
adunärii generale, masurile dic-
tate de titlul V din aceastä lege.
Censorii stint direct si solidari
raspunzatori de prejudiciile cau-
zate societatii prin culpa lor,
conform regulelor dela mandat.
27. Administratorii, membrii
directiunii i censorii, nu pot
lua sume de bani pe credit dela
societiltile bancare la care func-
tioneazä.
Fac exceptie imprumuturile a-
cordate functionarilor din f on-
durile de ajutor create special
in acest scop.
Nerespectarea dispozitiunilor
prezentului articol, atrage, pen-
tru administratorii caru au sem
nat asemenea acte, pierderea
mandatului lor, deosebit de res-
ponsabilitatea decurgand din a-
ceste acte.
28. Banca nu va putea Incheia
cu niciunuI din functionarii sai
niciun fel de operatiuni privind
patrimoniul bancii, deal cu au-
torizarea expresä a consiliului
de administratie si cu avizul
consiliului de censori.
29. Nu pot fi fondatori de so-
 2g Mai 1938
censori si directori, persoanele
care au suferit vreo condamnare
penall pentru furt, escrocherie,
abuz de incredere, fals, delapi-
bancrutd simpld ori frau-
duloasd, sau orice crime sau de-
licte sdvarsite In vederea unui
interes patrimonial ilicit, cum Si
complicii la asemenea fapte.
De asemenea, nu pot fi fonda-
tori de societilti bancare, admi-
-nistratori, censori i directori,
falitii, cihar reabilitati, cum si
persoanele care sunt sau au fost
administratori, censori sau di-
rectori ai unei Intreprinderi f a-
lite.
30. Cu cel putin 8 zile Inainte
de 1ntrunirea adundrii generale,
societlitile bancare vor depune
bilantul anual si contul de pro-
fit si pierdere la grefa tribuna-
lului competent, ftird Indeplini-
rea vreunei alte forme de publi-
citate.
Bilantul anual trebue sä fie
Intocmit i aprobat de aduna-
rea generald, cel mai tdrziu in
termen de 4 luni dela finele fie-
cdrui an, dung, modelul-tip sta-
bilit de Consiliul Superior Ban-
-car.
La finele primelor 6 luni ale
fiecdrui an, administratorii so-
cietdllor bancare sunt obligati
Intocmeascd bilantul brut se-
mestrial al intreprinderii, dupd,
Tnodelul-tip stabilit de Consiliul
Superior Bancar.
Bilanturile, atdt cel anual, In-
sotit de contul de profit si pier-
dere, regulat aprobat, cdt si cel
semestrial, se vor depune la tri-
bunalul competent, care va dis-
pune publicarea bor. Bilantul se-
mestrial se va publica In Bule-
tinul Bancar, iar cel anual In
Monitorul Oficial si In Buletinul
Oficial Bancar. Bilantul semes-
trial se va publica In termen de
45 zile dela data intocmirii lui,
lar cel anual, impreund cu con-
turile profit si pierdere, In ter-
www.digibuc.ro
743
men de cel mult 30 de zile dela
data aprobárii de cdtre aduna-
rea generald.
Intreprinderile bancare vor
inta Consiliului Superior Ban-
car, copii de pe bilanturile a-
nuale i semestriale, intocmite
pe Coloane, in termen de 15 zile
dela data expirdrii termenului
de publicare, conform alineatu-
lui precedent.
Bäncile si institutele de credit
de orice fel, supuse prevederilor
acestei legi, sunt obligate a Ina-
inta Bäncii Nationale a Roma-
niei, in afard, de bilanturile mai
susmentionate In acest articol,
si o situatiune lunar& a activu-
lui i pasivului lor, dupd for-
mularele ce se vor stabili de
Banca Nationald a României.
Banca Nationald a României
va putea face, prin organele
sale, verificarea situatiilor ard-
tate In alineatul precedent, pre-
cum si cel putin odatá pe an,
verificarea fn amänunte a situa-
tiei i activitátii reale a bánci-
lor care au datorii la Banca Na-
tionald a României, aceste bánci
fiind obligate a pune la dispozi-
tia organelor BAncii Nationale
a Bomâniei, orice registre, acte
si date necesare stabilirii situa-
tiei reale, care vor fi cerute de
Banca Nationald a României, cu
exceptia numelui deponentului,
care nu se va comunica dacd
banca socoteste necesar a pästra
secretul.
La bäncile si institutele de
credit care n'au datorii la Banca
Nationald, a României, aceste ve-
rificari se vor face de cittre or-
ganele Consiliului Superior Ban-
car, fatá de care au obligatia de
a se conforma dispozitiilor ali-
neatului precedent.
Functionarii Wadi Nationale
a României i ai Consiliului Su-
perior Bancar, sunt obligati a
pästra secretul comercial, sub
sanctiunea destituirii din postul
744 23 Mai 1938
ce ocupd pe MAIgä institutul de
control respectiv si. vor fi defe-
riti justitiei pentru delictul de
violare a secretului profesional.
31. La Intocmirea bilantului
se va observe urmätoarele re-
guli:
a) Odatà cu publicarea bi-
lantului anual, se va publica se-
parat si contul de profit si pier-
clere, intocmit conform modelu-
lui, stabilit de Consiliul Supe-
rior Bancar;
b) Capitalul social, atât cel
subscris, cât si eel deplin vársat,
cum $i rezervele oricrtrei socie-
tdti bancare, vor trebui sd re-
zulte fiecare ldmurit din bilant;
c) Debitele si creditele bilncii,
astfel cum rezultd, din registre,
trebuesc trecute In mod distinct
In bilant, dupd diferitele lor ca-
tegorii. . tul;
Nu sunt admisibile compensa-
tiuni de partide deosebite, atât
In bilant, cdt si in contul de pro-
fit si pierdere;
d) Cambiile vor trebui trecute
In mod distinct de orice alte
titluri si vor fi clasate dupri ca-
tegoriile ce se vor determina
prin regulament.
Valoarea cambiilor reescon-
tate trebue sd. rezulte In mod ex-
pres din bilant.
Cambiile primite spre incasare
vor fi trecute In conturi de or-
dine ce se vor aldtura la bilant.
Cambiile primite In garantie
si cele de circulatiune nu pot
figura cleat In conturile de or-
dine.
Obligatiunile cambiale ale bAn-
cii vor figura In pasivul bilan-
tului in mod distinct de celelalte
obligatiuni ale ei, fiind clasifi-
cate dupà cum sunt plAtibile In
tat% sau in sträindtate;
e) Titlurile proprietatea bdn
cii trebuesc trecute In mod dis-
tinct de cele provenite din par-
ticipatiuni.
Cele provenite din reporturi,
www.digibuc.ro
comodate, depozite de gajuri,
vor fi trecute la conturile de or-
dine ce se vor aldtura la bilant.
Asemenea se vor ardta sepa-
rat valorile mobiliare cu venit.
fix si cele cu venit variabil;
f) La postul case" nu pot fi
trecute decât modelele metalice
sau de hârtie, nationale sau
sträine, sumele disponibile la.
Bence National& a României,
precum si cupoanele si titlurile
exigibile emise sau garantate de
Stat.
32. Pentru evalurtrile diferi-
telor posturi din bilant, se vor
observe urnadtoarele reguli:
a) Monedele de aur, precum si
devizele striline, trebuesc eva-
luate In bilant, dui-A media.
schimbului din luna anterioard.
datei In care s'a Intocmit bilan-
b) Titlurile cotate la bursd vor
fi trecute In bilant la cursul re-
zultat din media celor 30 zile
anterioare datei de intocmire a.
bilantului.
Diferenta de curs ce s'ar rea-
lize in plus, dupd scIderea pier-
derilor la totalitatea portofoliu-
lui de tinuri, nu va fi distri-
buità si prin derogare la dispo-
zitiunile legii contributiunilor
directe, nu va fi impusd.
Diferenta In minus intre cele
cloud, cursuri va fi trecutd la
pierderi.
Titlurile necotate in bursà nu
vor putea fi trecute la un pret.
mai mare, cleat cel de cumpd-
rare sau cel din ultimul bilant.
In caz cà valoarea actuald a a-
cestor titluri ar fi inferioard.
pretului de cumprtrare sau celef
Inregistrate In bilantul prece-
dent, ele vor fi trecute la valoa-
rea lor actuald, lax diferenta In
minus va fi trecutd la pierdere.
Evaluarea acestor titluri se va.
face de consiliul de administra-
tie, impreunit cu censorii, dupd.
orice fel de date si informatiuni,
 23 Mai 1938
sau prin apreciere, diferentele
rezultate neintrand in beneficiul
impozabil;
c) Toate creantele vor fi men-
tionate In activ la valoarea lor
real/.
Prin derogare dela dispozitiu-
nile legii contributiunilor di-
recte, creantele asupra unor de-
bitori recunoscuti insolvabili,
sau pentru parte din aceste ere-
ante, nu vor fi trecute In bilant,
ci vor fi inregistrate la pierderi,
(lac& nu au fost amortizate prin-
tr'un fond de rezerv& special.
Creantele sau parte din creante
pentru care s'a fácut dovada in-
debitorului, prin
acte judecdtoresti, cu datd certd
In ce prive$te Incetarea de pldti
a debitorului si dela serviciiie
de constatare ale Ministerului
de Finante, In ce prive$te ave-
rea debitorului, vor putea fi In-
registrate la pierderi.
Pentru dobânzile neincasate,
calculate la creantele dubioase,
se va crea un post rectificativ
neimpozabil, prin derogare dela
dispozitiunile legii contributiu-
nilor directe; ele vor fi impuse
numai in momentul realizárii
lor;
d) Imobilele báncii vor fi tre-
cute la pretul lor de constructie
sau de cumpdrare. Ele vor pu-
tea fi amortizate treptat, In pro-
portie cu uzura lor, printr'un
post special de amortizare.
Prin derogare dela dispozitiu-
nile legii contributiunilor di-
recte, vor fi neimpozabile rezer-
vele speciale formate de societd-
tile bancare, prin reevaluarea
imobilelor lor la valoarea ac-
tual& dad, aceste rezerve sunt
formate In bilantul exercitiilor
1934 sau 1935 j dacd-sunt des-
tinate exclusiv la amortizarea
pagubelor lor de orice fel.
Aceste dispozitiuni se aplicd
bilanturilor de fuziune ale so-
www.digibuc.ro
745
cietátilor bancare, incheiate con-
form art. 1 al acestei
Amortizárile sau reducerile a-
plicate creantelor apreciate de
bánci ca insolvabile sau du-
bioase, vor putea fi fdcute la bi-
lant, fie prin conturile de rezul-
tate, fie prin Intrebuintarea re-
zervelor de orice fel create In
acest scop.
Sumele destinate la amorti-
zdri sau reduceri de creante nu
vor fi impozabile decât atunct
c/nd creantele respective vor fi
efectiv incasate de band. Aceste
Incasári vor trebui sd figureze
in contul de profit $i pierdere-
Inteo rubric/. separatd. Neres-
pectarea acestei dispozitiuni a,
trage impunerea la de cinci ori
suma respectivd.
Amortizdrile sau reducerile
de creantd, se vor putea opera,
fie idrect la partida debitorului
respectiv, fie prin crearea de
posturi creditoare, reprezentând
cuantumul amortizärii sau redu,
cerii pentru fiecare caz In parte.
Totalul acestor posturi credi
toare nu va fi considerat ca re
zervä si deci nu va intra In cal
culul impozitului minimal.
Bitncile sunt autorizate sd
mortizeze din beneficiile anuale,
pâra la 10 la sutd din valoarea
bunurilor lor imobiliare, sumele-
intrebuintate In acest scop fiind
neimpozabile.
Dispoziiunile prezentului arti-
col se aplicd la toate bilanturile
societätilor bancare, incepitnd cu
bilantul exercitiului 1934.
TITLUL III
Despre operatiunile de banes
33. Prin op.eratiuni de banc&
se intelege orice operatiune ju-
ridic& asupra sumelor de bant
1) Art. i ab legii pentru Inlesnirea
refacerea ereditului din 20 Apri,
lie 1935, pag. 377, vol. XXIII.
'746 23 Mai 1938
In numerar, asupra creditelor,
asupra efectelor de comert si a-
-supra valorilor negociabile, ro-
Imâne sau sträine, sávârsite de o
intreprindere bancard.
34. Operatiunile de band, se
impart in:
a) Operatiuni de bana ordi-
hare, si
b) Operatiuni de bancá, care
hecesitá o autorizare expresä
din partea Consiliului Superior
ancar.
Operatiunile de bancá, necesi-
tand o autorizatiune expresá,
-aunt:
1. Eliberarea de livrete de eco-
nomie la purtátor sau nomina-
tive, dar plátibile la purtátor;
2. Emiterea de bonuri de casä
la purtätor sau nominative, dar
plátibile la purtätor.
3. Emiterea de titluri de obli-
gatiuni.
4. Primirea de depozite spre
Iructificare pe termen sau la ye-
-I/ere.
5. Emiterea de cecuri circu-
Iare sau de cecuri de cálátorie.
6. Efectuarea operatiunilor de
gaj agricol, conform legii asu-
pra contractului de gaj agricol,
publicatá In Monitorul Oficial
Nr. 87 din 16 Aprilie 1931 1).
Toate celelalte operatiuni de
bancä sunt considerate ordi-
'flare.
35. Dreptul de a elibera li-
vrete de economie la purtator
sau nominative, dar plätibile la
purtätor, precum si de a elibera
bonuri de casá la purator, nu
'poate fi acordat decal, societäti-
lor bancare, având o existentd,
de-cel putin r ani si al chror ca-
pital social reprezintá, dupá fe-
'l111 societätii. cel putin indoitul
1) A se vedea Legea. asupra eon-
tractului de gaj agricol, din 16 A-
situatia unei asemenea intre-
'prilie 1931, la pag. 457, vol. XIX,
cu mod. 20 Apriie 1935, pag. 377,prinderi, cum ar fi intrebuinta-
voL XXIII. rea obisnuitä de intermediari
www.digibuc.ro
capitalului social cerut de art. 11
si 12 din prezenta lege.
Aceste livrete si bonuri de
casä nu vor putea fi emise de-
ck pe bazá de depozite in nu-
merar.
Acest drept nu va putea fi a-
cordat bäncilor care au suferit
condamnare pentru abateri dela
prezenta lege in cursul ultimelor
5 ani.
Totalul depunerilor pe care o
bancâ, le poate primi nu poate
fi mai mare de sapte ori valoa-
rea capitalului social, plus re-
zervele.
Din acest total: depozitele pe
livrete de economie si contra
bonuri de cash' la purtätor sau
nominative, dar plâtibile la pur-
tiltor, nu pot &TA% de trei ori
valoarea capitalului social, plus
rezervele.
Bonurile de casá emise con-
form acestui articol nu vor pu-
tea avea o valoare mai micâ, de
5.000 lei fiecare.
Aceleasi conditiuni de capital
si de emisiune sunt obligatorii
si pentru bäncile care emit
cecuri circulare sau de cilläto-
rie, fárá aplicarea alin. prece-
dent.
36. Totalul obligatiunilor de
orice fel pe care o bane& le poate
contracta, nu poate depási de
zece ori valoarea capitalului so-
cial, plus rezervele.
Este interzis báncilor de a
oferi deponentilor cu termen fix
sau la vedere dobânzi nejustifi-
cate, fatá de natura operatiuni-
lor intreprinderii bancare, de
cheltueilile ei de regie si de si-
tuatia generalä a pieta.
Este de asemenea interzis bän-
cilor de a intrebuinta, pentru a-
tragerea deponentilor de orice
fel, mijloace necompatibile cu
 23 Mai 1938 747

temunerati, publicitate exage- valoarea capitalului social, plus

rat& si continând afirmatiuni rezervele.
corespunzatoare cu situatia ban- 4. De a crea sau participa in
cii si afacerile sale. alte intreprinderi de orice na-
37. Nicio bane& nu va putea tura, cu un capital mai mare de
acorda un singur client, fära 25 la sutti din valoarea capita-
garantii reale, un credit mai lui social, plus rezervele.
mare de 10 la sutd din valoarea 5. De a cumpara propriile lor
capitalului social, plus rezervele. actiuni pe cont propriu, de a
Aprobarea de credite unui sin- acorda credite asupra Mr, de a
gur client peste .5 la su' n, din va- le constitui in gaj pentru dato-
loarea capitalului social, plus riile Mich, de a le plasa prin
rezervele, este exclusiv de corn- colportaj sau impunându-le cu
petinta consiliului de adminis- prilejul acordilrii imprumuturi-
tratie. lor clientilor.
Orice stipulatiune contrar& a- Se excepteaza räscumpararea
cestui articol este nuld. de actiunii proprii in vederea
38. Biincile nu pot face urna- reducerii capitalului social, ho-
toarele operatiuni: MAtä de adunarea generala ex-
1. De a cumpara si vinde mar- traordinara a actionarilor.
furi si a face, pe cont propriu, 6. De a primi depozite in nu-
orice alt comer% decat cel de merar sau titluri, când patrimo-
banca. niul bancii se afla in stare de
Se excepteaza dela aceastä incetare de plati sau pasivul in-
interzicere cumpararea acelor trece activul.
märfuri care au fost dobândite In toate aceste cazuri respon-
In executarea creantelor bäncii sabilitatea administratorilor este
si care vor fi vândute in cel mai prezumatd pang la dovada con-
scurt timp posibil, precum sl trarie.
primirea in depozit a marfuri- 39. Nimeni nu poate exercita
lor en-gros ale clientilor sai, sau in mod obisnuit operatiuni de
chiar ale persoanelor straine, in credit pe termen scurt, nici din
magazii anume destinate. capitalul salt propriu si nici
2. De a cumpara imobile pe din capitalul altor persoane sau
cont propriu, afara de acelea band, decât in conditiunile legii
necesare exercitiului comertului de f eta.
sau de banca sau uzului perso- Prin credit pe termen scurt
nalului bancii, precum si afar& se intelege orice fel de opera-
de imobilele dobandite in execu- tiune de imprumut de sume de
tarea creantelor bdncii. Aceste bani al caror termen nu este
din urma imobile vor fi vândule mai lung de 6 luni.
in cel mai scurt timp posibil. In ce priveste creditele acor-
Dela aceastä interzicere se ex- date agricultorilor, acestea se
cepteaza si imobilele cumparate socotesc a fi pe termen scurt,
pentru inmagazinarea märfuri- and scadenta lor nu trece de
tor a caror depozitare este per- un an dela acordarea impru-
misrt in conditiunile dela punc- mutului.
tul 1 din acest articol. Dovada ca o persoana este a-
3. De a cumpdra pentru con- gricultor se face cu un certificat
tul lor propriu titluri produeä- eliberat de Camera de agricul-
toare de dividende, pentru un turd, competenta, sau de percep-
total mai mare de 25 la sutä din tie respectiva.
www.digibuc.ro
 748 23 Mai 1938

40. Bâticile care primesc de- bancarä este obligatä a elibera

puneri la vedere sau contrac- clientului o adeverintä, consta
tead, alte obligatiuni la vedere, tând enumerarea tuturor ele-
sunt obligate a avea o rezervl mentelor distinctive, preväzute
In numerar de cel putin 10 la in alineatul 1, din acest articol.
suta din totalitatea acestor an- TITLUL IV
gajamente.
In afar& de aceasta, bäncile Supravegheree si controlul cemertului
sunt obligate a avea o rezervA de bend
usor lichidabilà, constând din 42. Pentru aplicarea acestei
titluri de Stat sau garantate de legi, cum si pentru supraveghe-
Stat, efecte de comert sau wa- rea comertului de band. In ge-
rante scontabile la Banca Na- nere, se institue un Consiliu Su-
tionall a Bomâniei, in proper- perior Bancar, având personali-
tie de 1/3 din aceste angaja- tate juridid de drept public.
mente. Consiliul Superior Bancar
Prin depozite si obligatiuni la functioneaza pe Una. Banca
vedere se inteleg toate depozi- Nationalâ a României.
tele si obligatiunile contractate Acest consiliu se compune
de band ,a dror executare tre- din:
bue sa aibl loc la cerere, sau Guvernatorul BAncii Natio-
Intr'un termen de maximum 30 nale a Bomâniei.
zile. Un delegat desemnat dintre
41. Intreprinderile bancare administratorii acestei institu-
care primesc titluri sau efecte tiuni.
de comert in depozit sau in gaj, Trei delegati ai Ministerului
sunt obligate a le pästra cu de Finante.
grija unui comerciant constiin- Un delegat al Consiliului Su-
cios, de a le inscrie tn registre perior Economic.
speciale, cu adtarea felului lor, Doi delegati ad Ministerului de
a valorii lor nominate, a nume- Justitie, alesi, unul dintre consi
relor si seriilor ce poartâ, pre- lierii Curtii de Apel din Bucu
cum si a tuturor semnelor ce le resti si al doilea dintre membrit
deosebesc de alte titluri purtând Consiliului Superior de Avoca-
aceeasi denumire. turà a Statului.
Aceste valori nu pot fi date In Profesorul de monedá, credit
gaj de dtre band si nici Incre- 5i schimb dela Academia de
dintate altor persoane decdt cu Inalte Studii Comerciale din Bu-
consimtimântul expres al depo- curesti.
nentului sau al celui care a con- Trei delegati ai Asociatiei BAn
stituit gajul. cilor Ilomâne, alesi de Ministe-
Nicio band nu poate exercita rul de Finante, dintr'o listä de
dreptul de vot apartinând titlu- nota persoane propuse de toate
rilor ce i-au fost date In depozit categoriile de bAnci si anume:
sau In gaj, decât cu Inctiviinta- de bäncile mari, mijlocii si mici,
rea expresrt a deponentului sau fiecare categorie propunând câte
a constituitorului gajului. trei persoane.
Aceastä Incuviintare trebue Sunt considerate bänci mici
datä cu nrilejul fiedrei depu- cele cu un capital mai uric de
neri de titluri In depozit sau In 10 milioane lei, bänci mijlocii
gaj. . cele cu un capital mai mare de
Pentru valorile primite In de- 10 milioane lei si mai mic de 60
pozit sau In gaj, intreprinderea milioane lei si Mild marl. cele
www.digibuc.ro
 23 Mai 1938
cu un capital mai mare de 60
milioane lei.
Indatg dupg publicarea legii
se va recompune Consiliul Su-
perior Bancar, in conformitate
cu dispoziiunile de mai sus.
Numirile membrilor care com
pun consiliul se fax prim decret
regal, dupg propunerea minis-
trului de finante i recomanda-
rea institutiunilor care ti desern-
neazd, cu exceptia guvernatoru-
lui Bgncii Nationale a Roma-
niei.
Durata delegatiunilor mem
brilor din Consiliul Superioi
Bancar va fi de 4 ani.
La doi ani dela instituire, trei
dintre membrii Consiliului Su
perior Bancar, afarg de guver-
natorul Bancii Nationale a Ro
mâniei i delegatii Statului, se
vor trage la sorti, mandatul lor
incetând de drept.
In locul lor va fi indatg nu-
miti alti trei membrii in ace-
leasi conditiuni argtate mai sus
Membrii iesiti la sorti sau al
cgror mandat a expirat sau a
incetat, pot fi din nou recoman-
dati i numiti.
Delegatiunea membrilor din
Consiliul Superior Bancar este
irevocabilg, afarg de abateri
grave ce se vor constata prin
deciziunea unanimg, a celorlalti
membri care compun consiliul.
Guvernatorul Bäncii Natio-
nale a Romäniei este de drept
prdsedintele Consiliului Supe-
rior Bancar; Consiliul va de-
semna din sânul sgu un vice-
presedinte.
In lipsa presedintelui, vice-
presedintele exercitg toate drep-
turile si atributiunile acestuia.
Presedintele va putea da dele-
gatie unuia sau mai multor
1) Legea modificatoare din 14 A-
prilie 1937, pag. 1169, vol. XXV,
p. II; vezi i Decret-lege din 24 Iu-
nie 1938. ciu prin scrisoare recomandatg
www.digibuc.ro
749
membri din consiliu sg semneze
orice acte sau documente sau
sg-1 reprezinte in lucritrile Con-
siliului in lipsa vicepresedinte-
lui.
Membrii numiti, in baza ca-
litgtii pe care o detin, sunt con-
siderati demisionati atunci cand
activitatea lor inceteazg.
Membrii consiliului trebue sá
indeplineascg conditiunile ce-
rute de art. 29 al prezentei legi.
Ei pierd, de drept, calitatea lor
de membri in cazul unei con-
damnäri definitive pentru f ap-
tele prevgzute in acel articol.
43. Pe längg Consiliul Supe-
rior Bancar se creeazg, un secre-
tariat general.
Secretarul general va fi nu-
mit de Consiliul Superior Ban-
car si va avea un titlul acade-
mic de specialitate sau diploma
de absolvire a $coalei Supe-
rioare de Comert, eliberatg mai
inainte de infiintarea Academiei
de Inalte Studii Comerciale
Industriale, dacg titularul unei
asemenea diplome a ocupat,
timp de cel putin 10 ani, func-
tiunea efectivg de director de
banca.
El va asista la deliberatiunile
ConsiliuluiSuperior Bancar,
contrasemnând toate deciziunile
acestuia.
In lipsa secretarului general,
presedintele Consiliului Superior
Bancar, poate imputernici pe
unul din functionarii consiliu-
lui sg semneze pentru secreta-
rul general deciziunile consiliu-
lui si toate lucrgrile care cad in
sarcina acestuia.
44, ConsiliuI Superior Ban-
car hotärd,5te asupra chestiuni-
lor date in competinta sa, in
prezenta a cel putin 7 membri.
El judecg pe baze de memorii
scrise, la termenul ce se va fixa.
Pentru acest termen, partea
interesatg va fi citatá din ofi-
750 23 Mal 1938

cu cel putin 10 zile libere Ina- mânerii definitive a hotäririi de

inte de ziva termenului fixat. lichidare, si-a reconstituit capi-
La primul termen, partea citatä talul, fie prin märirea activului,
va putea cere Incä un termen fie prin reducerea pasivului, pe
pentru depunerea de acte si me- care l-a avut la data pronuntä-
morii. rii hotáririi a cdrei retractare
La termenul fixat, Consiliul se cere si dad, inläuntrul aces-
va putea cere Idrauriri celor ci- tui termen a cerut retractarea.
tati. Deciziunile Consiliului Supe-
45_ Pentru valabilitatea deci- rior Bancar, pronuntate con-
ziunilor Consiliului Superior form legii de fatil, sunt execu-
Bancar sunt necesare 7 voturi. torii de drept si fara somatiune.
In caz de paritate, votul prese- Ele vor fi executate, la cere-
dintelui decide. rea Consiliului Superior Ban-
Deciziunile Consiliului Supe- car sau la cererea pdrtii intere-
rior Bancar trebuesc motivate. sate, prin mijlocirea tribunalu-
Se excepteazd, deciziunile pro- lui competent care, la rândul
nuntate de Consiliul Superior sail, va orclona executarea prim
Bancar asupra cererilor pentru Corpul de portärei sau agentii
autorizarea functiondrii de so- de executare din jurisdictiunea
cietdti bancare, sau pentru au- sa. La executare, Consiliul Su-
torizarea de operatiuni speciale, perior Bancar va putea fi re-
care nu vor fi motivate. prezentat printr'un delegat al
Deciziunile Consiliului Supe- slu.
rior Bancar sunt definitive si Executarea cleciziunilor Con-
executorii si supuse numai re- siliului Superior Bancar se va
cursului inaintea Inaltei Curti face prin Corpul de portärei al
de Casatie si Justitie, sectia III, tribunalului local sau prin co-
de partile care au figurat Ina- misariatele de politie din cornu-
intea Consiliului Superior Ban- nele urbane, dupd interventia
car, in termen de 30 zile dela directä a presedintelui Consiliu-
data publicdrii acestor deciziuni lui Superior Bancar cdtre tri-
in Buletinul Oficial Bancar. bunalul sau cdtre seful politiei
Curtea de Casatie, va judeca respective.
de urgent& in Camera de con- Deciziunile Consiliului Supe-
siliu, fixând termen de judecatä rior Bancar, relative la adminis-
si citând pärtile din oficiu. tratia interioard a Consiliului
Curtea va lua intotdeauna sau la expedierea lucrtirilor cu-
concluziunile ministerului pu- rente, cât si la cele prin care se
blic. ordond o cercetare, conform art.
In caz de admitere a recursu- 46 sau prin care se trimete In
lui, Curtea de Casatie, va evoca judecata Consiliului, vor putea
fondul. fi luate de unul sau mai multe
Deciziunile definitive ale Con- comitete de 3-5 membri, dele-
siliului Superior Bancar, prin gati de Consiliu si care vor pu-
care s'a hotärit lichidarea socie- tea lua hotäriri valabile cu vo-
atilor bancare pentru pierde- tul a 3 din membrii bor.
rea capitalului social sub limita 46. In caz de abatere dela.
prevAzutá de art. 54, vor putea prezenta lege si regulamentul ei,
fi retractate de cdtre Consiliul dela legile aplicabile intreprin-
Superior Bancar, clacd, banca derilor bancare, dela statutele a-
in cauzd va face dovnda cd, in cestor intreprinderi, precum sit
termen de 6 luni dela data rd.- In caz de neexecutare a deciziu-
www.digibuc.ro
 23 Mai 1938
nilor Consiliului Superior Ban-
car, date in conformitate cu
art. 44 de mai sus, Consiliul
Bancar se poate sesiza, fie din
oficiu, fie de catre ministerul
public.
In cazul in care se sesizeazá,
Consiliul Superior Bancar va
ordona o cercetare a situatiei
reclamate.
Cercetarea se va face de Con-
siliu prin organele sale sau prin
acelea ale Bäncii Naionale a Ro-
m&niei. De asemenea, Consiliul
va putea incuviinta orice probe,
in afar& de proba cu martori.
Administratorii, conducátorii
lichidatorii intreprinderilor ban-
care sunt obligati a pune la dis-
pozitia -celor insárcinati cu f a-
cerea cercetärilor, toate actele
registrele cerute de acestia.
Dup& depunerea raportului de
constatare, presedintele Consiu-
lui Superior Bancar sau inlocui-
torul sgu, va fixa un termen
pentru judecarea cazului, con-
form art. 44.
Dac5, Consiliul gilseste recla-
matiunea intemeiatá, ve pro-
nunta o deciziune, potrivit art.
45, prin care va lua masurile
prevazute in aceastä lege, date
in competinta sa si ve sezisa, de
va fi cazul, ministerul public,
sau instantele judeatoresti com-
petente.
Recursul in contra deciziuni-
lor date pe baza acestui articol
suspend& executarea.
47. Membrii Consiliului Su-
perior Bancer sunt obligati a
pästra secretul comercial.
De asemenea sunt obligati a
pästra secretul comercial, secre-
tarul general si ceilalti functio-
nari ai Consiliului, sub sanctiu-
nile ce se vor prevedea in regu-
lament.
48. Prin regulamentul acestei
legi se vor determine in chip a-
mAnuntit modul de functionare
al Consiliului Superior Bancar,
www.digibuc.ro
751
organele de reprezentare, servi-
ciile, functionarii si personalul
necesar birourilor sale, precum
si mijloacele sale financiare
Functionarii si avocatii Con-
siliului Superior Bancar sunt
functionari i avocati publici
au dreptul sit participe la Casa_
general& de pensiuni a Statului.
Acesti functionari constituesc-
un corp de specialitate, supus
dispozitiunilor statutului func-
tionarilor publici.
Numirea, incadrarea i sala-
rizarea kr se va face in confor-
mitate cu acest statut i cu nor-
mele de orgenizare intocmite de
Consiliul Superior Bancar.
Avocatii Consiliului Superior-
Bancar sunt supusi dispozitiu-
nilor legii pentru organizareaz
Corpului de avocati publici.
Avocatii In functiune la data
publicarii legii de f eta, numiti
de c&tre Consiliul Superior Ban-
car, sunt de drept definitivi
se incadreazá conform prevede-
rilor art. 64 si 70, alin. 2, din le-
gea pentru organizarea avocati-
lor publici, in gradul corespun-
zAtor salariului ce-I primesc la
data publicdrii prezentei legi,
sau in gradul cel mai apropiat
acestui salariu.
Retinerile pentru pensii se vor
face de Consiliului Superior
Bancar dela data numirii per-
sonalului sgu si se vor vársa de-
cAtre acest Consiliu, Casei ge-
nerale de pensiuni a Statului,
conform dispozitiunilor legii Ca-
sei generale de pensiuni.
Actiunea discipliner& se exe-
cutà, atat fat& de functionari
cht si fat& de avocati, de atre-
Consiliul Superior Bancar.
49. Bugetul Consiliului Supe-
rior Bancar va fi acoperit prin,
1) A se vedea Regulamentul pen-
tru aplicarea Legii comertului de.
banca, din 26 Septemvrie 1934, la,
pag. 674, vol. XXII.
752 23 Mai 1938
cotizatiile tuturor lAncilor func-
tionând In Bomânia prin regu-
lamentul acestei legi. Aceste
taxe nu vor putea fi mai mari
de 0,25 la sutg, din capital.
Cotizatiile vor fi proportionale
capitalul social subscris al
fiecärei societäti bancare, färä
-ELputea depäsi lei 0,25 la mie
anual si se vor achita in patru
rate trimestriale.
Intreprinderile bancare, sub
firm& indiviadualä, sunt supuse
la aceleasi cotizatii, care se vor
calcula la capitalul intreprin-
derii.
Cotizatiile se vor varsa la Con-
siliul Superior Bancar, iar in
caz de neachitare la termen, se
vor putea incasa prin perceptia
din localitate sau prin organele
speciaIe ale Consilitilui Superior
Bancar. .
Taxele speciale vor constiuti,
impreunä cu veniturile rezul-
late din publicatiuni, un fond
special ce se va administra
intrebuinta de Consiliul Supe-
rior Bancar.
Ministerul de Finante va in-
scrie in fiecare an in bugetul
s5.1.1 o subventie pentru a aco-
peri in parte cheltuielile Consi-
liului Superior Bancar.
Bugetul Consiliului Superior
Bancar va fi intocmit de Consi-
liu i prezentat spre aprobare
Ministerului de Finante.
Executarea acestui buget va
li supusä controlului Inaltei
Curti de Conturi.
TITLUL V
tlispozitiuni finale, penale i transitorii
50. Casele de schimb sau z5.-
rafiile care isi limiteazA comer
ul numai la operatiuni de
schimb de orice f el de monede,
nu sunt supuse art. 2 si 4 si nici
t elorlalte dispozitiuni de consti-
tuire i functionare din aceastä
lege.
www.digibuc.ro
Ele vor fi, insä, supuse supra-
vegherii i controlului Consiliu-
lui Superior Bancar.
Casele de schimb, nu vor pu-
tea pune in firma lor cuvan-
tul barter si nici vreun alt cu-
vant, in af at% de Casä de
schimb" si de numele proprie-
tarului sau denumirea intre-
prinderii.
51. Intreprinderile comerciale
care au de obiect principal al
comertului lor, numai acordare
de imprumuturi pe gaj de orice
fel de obiecte si care nu cad sub
prevederile legii din 9 Martie
1915, modificatä la 30 Mai 1929,
refiritoare la casele de impru-
mut pe gaj ale agricultorilor si
industriasilor, se constituesc
funcioneaa in conditiunile legii
de fata.
Casele de imprumut pe gaj nu
vor putea ins5, purta in firma
lor cuvântul Bancri", ci numai
denumirea de Case de impru-
mut pe gar sau o alta asemä-
nätoare.
52. Fuziunea a douit sau mai
multe societati bancare, oricare
ar fi felul lor, se hotg,räste de
fiecare societate In patre, cu vo-
tul necesar pentru modificarea
statutelor.
Consiliul de administratie al
fiecArei societäti bancare care
voiesc a fuziona, va putea ins&
supune prospectul de fuziune vi-
zei prealabile a Consiliului Su-
perior Bancar.
Deciziunea de fuzionare a f ie-
cArei societriti bancare, cuprin-
zAnd conditiunile fuziunii, bi-
lanturile i deciziunea de auto-
rizare a Consiliului Superior
Bancar, se vor depune la Ofi-
ciul registrului de comert al fie-
crtrei societati care fuzioneaa
spre a fi inscrise in registrul so-
cietätilor bancare i publicate
potrivit art. 9.
In contra deciziunii de fuziune
se va putea face opozitie, In ter-
 23 Mai 1938
men de 2 luni dela publicarea
actelor de mai sus, de oricare
din creditorii sau actionarii so-
cietati care au votat contra sau
au fost absenti, data acesti ac-
-tionari dovedesc a la data adu-
niirii generale, care a decis fu-
.ziunea, erau proprietari ai unui
numOr de actiuni reprezentänd
1 10 din capitalul social. Opozi-
ta se va indrepta la tribunalul
locului unde societätile fuzio-
nate si-au fixat sediul central.
Toate opozitiile se vor judeca
de urgentii, in Camera de con-
siliu, printr'o singurà hoarire.
In contra hotrtririi tribunalu-
lui se poate face apel in termen
de 10 zile dela pronuntare.
Curtea va jucleca de urgent&
In Camera de consiliu.
Termenul de recurs este de 10
zile dela pronuntare.
Recursul se va judeca de ur-
gentil in Camera de consiliu.
Opozitia suspendá fuziunea a-
far& de cazurile când se va jus-
tifica plata tuturor datoriilor
sociale, sau consemnarea lor la
Banca National& a României
sau la Cassa de Depuneri, and
toti creditorii consimt la fuziune
sau and creclitorii oponenti au
fost desinetresati, prin plata sau
consemnarea sumei.
Dupà expirarea termenului de
mai sus, sau in cazul &I s'a M.-
cut opozitiune si oponentii nu
au fost desinteresati, in urrna
rOmânerii definitive a hotaririi
dat& asupra opozitiei, fuziunea
va putea fi executatà.
Societatea rilmas& in fiinta
sau noua societate care rezultil
din fuziune, preia asupra sa
toate drepturile si obligatiunile
societAtilor stinse.
Deciziunile de fuziune sunt o-
pozabile actionarilor, in% a se
putea retrage din societate.
53. Daa la alcAtuirea primu-
lui bilant al b&ncilor fuzionate,
C. Hamangin, vol. XXVI. 48.
www.digibuc.ro
753
ar rezulta din reevaluarea imo-
bilelor sau altor active plusuri
de valoare, care, conform legi-
lor in vigoare sunt impozabile,
ele vor fi scutite de orice impu-
nere dacil vor fi trecute la re-
zervele bAncii fuzionate.
54. Daca, din cauza pierderi-
lor suferite, capitalul social al
unei bänci a scazut la jum&tate
din valoarea capitalului statu-
tar sau la jumätate din valoa-
rea capitalului necesar prev5.-
zut la art. 11, 12 si 35 din pre-
zenta lege, când cel statutar nu
a fost mai mare, administrato-
rii, iar in caz de omisiune din
partea lor, consiliul de censori,
sunt datori a convoca, in maxi-
mum 2 luni dela aceastO con-
statare, adunarea general& ex-
traordinará a asociatilor, spre
a decide asupra reintregirii sau
reducerii capitalului social, la
sumele aratate in art. 11, 12 si
35, and capitalul social a fost
mai mare.
Daca adunarea generalá nu
va fi convocata de dare aceste
organe, convocarea se va face
de urgentà, la urma unei cer-
cetari prealabile, de dare Con-
siliul Superior Bancar.
Daa adunarea general& nu
decide completarea, capitalului
social, reducerea shil. lichidarea
societOtii sau, daca in termen
de trei luni dela data intrunirii
adunarii generale a asociatilor,
completarea capitalului social
nu este realizatd, Consiliul Su-
perior Bancar va putea retrage
autorizatiunea si decide disolva-
rea si lichidarea societatii.
Aceleasi norme se vor putea
aplica si societatilor in nume
in comandit& sau cu
colectiv,
raspundere limitata, and adu-
narea asociatilor va putea fi
convocata de oricare dintre aso-
ciati.
In toate cazurile in care so-,
754 23 Mai 1938
cietatile bancare intrg In lichi-
dare, operatiunile de lichidare,
se vor face conform dreptului
comun in materie de lichidare
a societätilor comerciale, sub
controlul Consiliului Superior
Bancar.
In acest scop, lichidatorii sunt
obligati sg inainteze Consiliului
Superior Bancar, in termen de
15 zile dela expirarea fiecgrui
trimestru, situatii de operatiu-
nile efectuate.
In cazurile in care Consiliul
Superior Bancar decide punerea
In lichidare a unei intreprin-
deri bancare, numirea lichida-
torului se va face de cgtre Con-
siliul Superior Bancar, prin In-
sgsi decizia de punere in lichi-
dare.
Consiliul Superior Bancar va
putea supraveghea, oricand va
socoti necesar, operatiunile de
lichidare, printr'un delegat al
sgu, a cgrui imputernicire se va
publica intocmai ca si actul de
numire al lichidatorului.
Retributiunea delegatului se
va fixa de cgtre Consiliul Su-
perior Bancar si se va plgti de
societate.
Aceastg retributie nu va pu-
tea trece de 2 la sutg din su-
mele incasate din operatiile de
lichidare.
In caz de lichidare de bung
voie, lichidatorul este obligat sg,
comunice Consiliului Superior
Bancar, In termen de 8 zile dela
numirea sa, deciziunea de lichi-
dare.
Lichidatorul nu va putea In-
cheia niciun act de dispozitiune
sau instrginare, decât cu apro-
barea prealabill a delegatului
Consiliului Superior Bancar.
In caz de conflict Intre aces-
tia, va decide tribunalul printr'o
Incheiere datg in Camera de
consiliu.
Lichidarea prevgzutg de art.
54 si 55 din prezenta lege se va
www.digibuc.ro
putea Incredinta unei alte socie-
ttiti bancare.
55. In caz de faliment dim
partea unei intreprinderi ban-
care, activul inventariat de ju-
decgtorul sindic se va lichida
de cdtre un curator numit de-
tribunalul care a declarat fali-
mentul, dung, o lista de specia-
listi, Intocmitg de Consiliul Su-
perior Bancar.
Numirea curatorului se va
face prin chiar sentinta decla-
rativg de faliment sau printeck
incehiere posterioarg.
Activul bgncilor falite se va
lichida de curator sub directiu-
nea si controlul judecgtorului-
sindic.
In caz de necesitate, aduna-
rea creditorilor unei biinci falite
va putea desemna o comisiune
de creditori, care sg, ajute si sg
supravegheze opera de lichidare
Incredinatä curatorului.
Conturile de lichidare se vor
depune judecgtorului sindic, care
le va supune ornologgrii tribu-
nalului.
Toate actiunile si actele sg-
vâxsite de curator, in vedere li-
chidgrii, sunt scutite de orice
taxe sau timbru, färil prejudi-
ciul taxelor falimentare cuvenite
Statului.
Dispozitiunile acestui articol
se aplicg si falimentelor ban-
care in curs de lichidare.
56. Dacg, In cursul existentei
unei Intreprinderi bancare, se
constatg cä aceasta nu se con-
formeazg prevederilor legilor,
regulamentului si codului co-
mercial, statutelor sau deciziu-
nilor date de Consiliul Superior
Bancar, acesta va putea aplica
urmgtoarele sanctiuni
a) Avertismentul;
b) Amenda civilg dela 10.000
lei pâng la o swing egalg cu 5
la sutg din capitalul social, In
folosul Statului;
 23 Mai 1938
c) Restrângerea operatiunilor
intreprinderii;
d) Disolvarea i lichidarea in-
treprinderii.
Ordinea acestor sanctiuni nu
este obligatorie.
Consiliul Superior Bancar va
putea aplica sanctiunile .prevg-
zute la literile a si b si adminis-
tratorilor, censorilor, conducgto-
rilor sau lichidatorilor intre-
prinderilor contraveniente, inde-
pendent de sanctiunile penale a-
pli cabile acestora.
Deciziunile date In baza aces-
tui act se pot ataca cu recurs in
Casatie.
Despre sanctiunile si decgde-
derile pronuntate de Consiliul
superior Bancar, se va face
mentiune in registrul societati-
lor bancare.
Dacg din cercetarea fgcutg se
constatg ca valoarea totalului
angajamentelor unei bilnci In-
trece valoarea activului salt,
Consiliul Superior Bancar va
putea decide lichiclarea si va se-
zisa tribunalul comercial com-
petent, spre a proceda la lichi-
darea bancii.
57. Oricine va exercita comer-
tul de bancg, flit% autorizarea
cerutá de art. 4 sau va viola
dispozitiunea art. 39 din pre-
zenta lege, se va pedepsi cu In-
chisoare dela 3 luni pang la 2
ani si cu amendrt dela 20.000
pang la 500.000 lei.
Transmisiunea cambiilor care
garanteazá imprumuturile, de
cgtre imprumutatorul contrave-
nient la dispozitiunea art. 39,
nu-I apgrg de penalitatea pre-
vgzutg de acest articol.
In caz de infiintarea unei su
cursale, fgrá autorizarea cerutg
de art. 16, Consiliul Superior
Bancar va decide desfiintarea
sucursalei.
De asemenea, Consiliul Supe-
rior Bancar va putea aplica ad-
ministratorilor si directorilor vi-
www.digibuc.ro
755.
novati pedeapsa amenzii civile,
dela 50.000 lei la 500.000 lei fie-
care In folosul Statului.
Oricine va intrebuinta denu-
mirea de bancg" sau pe aceea
de cas5. de credit popular" in
firma sa, cand nu este autorizat
a face comert de bancg, se va
pedepsi cu inchisoarea pang la
6 luni i amenda dela 10.000 lei
la 100.000 lei.
Dacg infractiunile prevgzute,
la alineatele 1 si 4, se vor sgvitrsi
de o societate, sanctiunile se vor
aplica administratorilor i direc-
torilor acesteia.
Cine va da sau trimete Bancii
Nationale a Romaniei sau Con-
siliului Superior Bancar, cu
bung stiintg, date necorespunzg-
toare realitgtii, se va face vino
vat de fals si se va urmári i
pedepsi, conform dreptului co-
mun.
58. Fonclatorii, administrato-
rii, directorii si censorii, care
vor fi trecut sub tacere situatiu-
nea de falit sau vreuna din con-
damngrile prevgzute de art. 29,
vor fi pasibili de pedeapsg dela
15 zile pang la 6 luni inchisoare
si amendg dela 10.000 lei pang
la 100.000 lei farg aplicare de
circumstante usurgtoare. Ei vor
pierde, de plin drept, calitatea
de administratori, censori sau
directori ai bäncii respective.
Aceastg decadere se va pro-
nunta de ciltre Consiliul Supe-
rior Bancar, chiar mai inainte
de desdhiderea actiunii publice,
In care caz recursul nu suspen-
dg executarea.
59. In caz de faliment din
partea unei bgnci, violarea art.
4, 9-16, 19, 20, 24, 26-28, 30
32, 34-38, 40-41, va atrage pen-
tru administratorii, directorii
censorii vinovati sanctiunea pre-
vgzutg de legi pentru bancrut5,
frauduloasg, fgra prejudiciul ce-
lorlalte sanctiuni civile si po-
756 23 Mal 1938
nale, prevAzute in aceastä lege
sau alte legi in vigoare.
60. Sanctiunile penale prevä
zute in aceastä lege sunt de corn-
petinta tribunalelor ordinare.
61. In termen de 2 luni dela
promulgarea acestei legi 1), in
care timp va lua fiintä Consiliul
Superior Bancar, fiecare band,
existentä este obligatä a comu-
nice Consiliului Superior Ban-
car copie de pe ultimul bilant a-
nual, copie de pe bilantul brut
al ultimului semestru, cum si
lista membrilor consiliului de
administratie, a censorilor si di-
rectorilor.
Intreprinderile bancare, in-
scrise astäzi in registrul comer-
tului, vor fi inscrise in registrul
bancar pe baza unei cereri inso-
Oa de actul constitutiv, de sta-
tute, cum si de lista administra-
torilor. Cererea se va adresa in
termen de 2 luni, dela promul-
garea acestei legi 2), judecAtorul
delegat la oficiul respectiv, indi-
cänd numärul de inscriere in
registrul comertului färä orice
formalitate sau plata vreunei
taxe.
Dispozitiunile acestui articol
se aplicl i bäncilor existente
sub firmä individualá. Acestea
sunt obligate totodatä a declare
capitalul lor propriu, a comu-
nice actul constitutiv si statu
tele. Ele vor mai putea primi de-
puneri spre fructificare, pe ter-
men sau la vedere, Ina timp de
2 ani dela promulgarea prezen-
tei legi 3).
Bäncile existente sub forma de
societäti in mime colectiv, in co-
manditä simplá sau cu räspun-
dere limitatä, care nu indepli-
nesc prescriptiunile prezentei
1) Adia Valli la 8 Iu lie 1934.
2) Legea pentru organizarea co-
me/1111ui de band, din 8 Mai 1934,
pag. 270, vol. XXII.
3) Ideal. p. II.
www.digibuc.ro
legi, sunt supuse aceloi asi con-
ditiuni, putând insu primi de-
pozite numai päno la valoarea
capitalului lor social deplin vär-
sat.
Depozitele primite panä la
data promulgärii acestei legi1),
cum si totalul angajamentelor
vor fi proportionate in termen
de maximum 5 ani dela aceastä
datá, potrivit prescriptiunilor a-
cestei legi.
De asemenea, bäncile existente
sub formá de societäti pe ac-
tiuni, sunt supuse conditiuni-
lor fixate prin acest articol, fiMd
in acelasi timp obligate ca in
termen de maximum 5 ani
proportioneze depunerile si tote-
lul pasivului in conformitate cu
dispozitiunile prezentei legi
De drepturile câstigate prevä-
zute in prezentul articol, vor be-
neficia i societatile care vor fu-
ziona in decursul acestor 5 ani.
62. Dispozitiunile prezentei
legi intrá in vigoare dela publi-
carea ei in Monitorul Oficial.
Imobilele care se gäsesc, la
promulgarea legii de fat12), in
patrimoniul unei bAnci, nu sunt
supuse dispozitiunilor art. 38,
punctul 2.
Societiatile bancare existente
sunt obligate a se conforma dis-
pozitiunilor art. 18, 25 si 27, in
termen de 2 ani dela publicarea
acestei legi 3).
Intreprinderile bancare exis-
tente la data de 8 Mai 1934, ori-
care ar fi forma lor juridicA, nu
sunt supuse dispozitiunilor art.
II, 12 si 35 din prezenta lege, in
ceea ce priveste capitalul social.
1) Legea pentru organizarea co.
inertului de baneä din 8 Mai 1934,
pag. 270, vol. XXII.
2) Adicii la 8 Mai 1934.
3) Legea modifieatoare din 14 A-
prilie 1937, pag. 1169, vol. XXV,
 23 Mal 1938
Intreprinderile bancare care nu
Indeplinesc cerintele art. 11 si
12 din lege, sunt, insti, obligate
ca in termen de 18 luni 4) dela
data publicdrii prezentei legi sa-si
fi stabilit prin statute cifra ca-
pitalului lor real, care va fi ve-
rificatä de Consiliul Superior
Bancar.
Termenul de mai sus va putea
fi prelungit de Consiliul Supe-
rior Bancar cu Incä un an.
Intreprinderile bancare exis-
tente la data de 8 Mai 1934, al
cdror capital este inferior su-
mei de lei 5 milioane pentru o-
rasele municipii si 2 milioane lei
pentru celelalte orase, precum
si cele care au sediul in comune
rurale sau suburbane, isi vor
putea mentine In firma lor de-
numirea de balled", cu oblige-
tiunea sti aiM in subtitlu denu-
mirea de Casä de credit popu-
lar".
Aceastä mentiune se va putea
face pe actiuni prin simple lor
stampilare.
Bäncile care
au In subtitlu
denumirea de Case de credit
popular", precum si Casa de cre-
dit popular, nu vor putea primi
depozite mai mult de trei ori ca-
pitalul social, plus rezervele.
De asemenea ele nu vor putea
fi autorizate sä exercite opera-
tiunile prevAzute de art. 34, la
numerele 2, 3 si 5.
63. Intreprinderile bancare
sub firmá individuald, existente
la 8 Mai 1934, sunt obligate ca,
in termen de 5 ani clela acea
datti, sd se transforme In socie-
tdti bancare in conformitate cu
dispozitiunile acestei legi.
Socieatile bancare cu sediul
principal in strdintitate si care
aveau sucursale in Romania la
data de 8 Mai 1934, sunt obli-
gate ca, pang. la 1 Aprilie 1938,
4) Idem.
www.digibuc.ro
757
sä se conformeze dispozitiunilor
art. 6 si dispozitiunilor acestei
legi.
Dacd pand la termenele fixate
prin alineatele precedente, intre-
prinderile bancare nu se vor
conforma dispozitiunilor de mai
sus, Consiliul Superior I3ancar
va decide punerea lor in lichi-
dare; in acest caz, normele pre-
vdzute de legi cu privire la pu-
terile si indatoririle lichidatori-
lor societtitilor comei ciale se a-
plied, si lichidatorilor Intreprin-
derilor bancare sub firma indi-
viduald care vor avea reprezen-
tanta judiciard in intreprinderi.
In caz de lichidare a sucursa-
lelor intreprinderilor bancare a-
\rand sediul principal in strilind-
tate, activul sucursalelor din Ro-
mania va servi pentru plata cu
preferintri a creditorilor din tard.
Societätile bancare existente.
sunt obligate a se conforma dis-
pozitiunilor art. 19 si 25, alin. 1,
2 si 3, In termenul de 2 ani 1).
64. Dispozitiunile din codul de
comert, privitoare la contractul
de cont curent, se aplica si con-
tractelor de deschidere de cre-
dite in cont curent si oricdror
operatiuni de credit In cont cu-
rent, chiar deed, nu sunt consta-
tate prin act scris.
65. Toate dispozitiunile, for-
mularele, instructiunile si md-
surile cu caracter general, luate
de Bence Nationald a Roma-
niei, in aplicarea diverselor legi,
decrete, jurnale ale Consiliului
de Minisiri, deciziuni ministe-
riale etc., care i-au delegat atri-
butiuni diverse, se vor publica,
cu scutire de platd, in Monito-
rul Oficial si se vor coordona in-
tr'un buletin al sdu.
1) Termenul incepe dela 20 Apri-
lie 1935, conform art. 13 din legea
pentru inlesnirea creditului din 20
Apriie 1935, pag. 377, vol. XXIII.
758 24 Mai 1938
Cei interesati se considera a
cunoaste toate dispozitiunile si
másurile etc., mai sus ardtate,
ale Bancii Nationale a Roma-
niei, prin faptul publicdrii lor
In Monitorul Oficial si coordo-
narii lor in suszisul Buletin.
66 Toate dispozitiunile con-
trarii acestei legi se abroga.
Printr'un i egulament al aces-
tei legi se vor determina nor-
mele de aplicare a dispcizitiuni-
lor prezentei legi.
67. Ministerul de Finante este
autorizat sii publice o editie a
legii pentru organizarea si re-
glementarea comertului de ban-
publicatd, in Monitorul Ofi-
cial Nr. 105 din 8 Mai 1934, cu
toate modificdrile aduse aces-
teia prin legile si decretele-legi
ulterioare, refrtcand numerota-
rea articolelor.
DEC R ET
pentru modificarea art. din Regulamentul
pentru deparazitiri prin gazare
DIN 24 MAI 1938 9
Art. unic. Dispozitiunile art.
3, alin. 2, si art. 31 din regula-
mentul Nr. 57 din 1935, pentru
practicarea deparazitdrilor si de-
ratizdrilor prin gazare, se mo-
dified, cum urmeazd:
Art. 3, cain. 2. Toate prepa-
ratele servind la practica depa-
razitärilor si deratizárilor prin
gazare, pe baza principiilor dela
qrt. 2, pentru a putea fi !titre-
buintate In practick au nevoie
de o autorizatie speciali, elibe-
ratd, de Ministerul Muncii,
si Ocrotirilor Sociale, pe
Decretul regal sub Nr. 1.985
din 1938, s'a publicat In Monitorul
0 ficial p. I, Nr. 117 bis din 24 Mai
1938. A se vedea articolele modifi-
cate, din Regulamentul pentru depa-
razitäri prin gazare, din 10 Decem-
vrie 1935, la pag. 1.026, vol. XXIII.
www.digibuc.ro
baza avizului prealabil a unei
comisiuni formate din:
1. Profesorul de parazitologie
dela Facultatea de medicind u-
manii si medicind veterinard
din Bucuresti.
2. Directorul sdnradtii din Mi-
nisterul Muncii, Sdndtdtii si 0-
crotirilor Sociale.
3. Un delegat al Facultätii de
farmacie.
4. Un delegat al Institutului
de Igiend-Bucuresti.
5. Un delegat al Laboratoru
lui Central de Chimie-Bucuresti.
6. Doi specialisti calificati, de .
legati de Ministerul Agricultu-
ru i Domeniilor.
7. Doi specialis.ti calificati, de
semnati de Ministerul Apdrdril
Nationale (Directia sanitari).
8. ,$eful Serv. de igiend din
minister, secretarul comisiunii.
Art. 39. Gazirile cu acid cian-
hidric i alte gaze toxice recu-
noscute de Ministerul Agricultu-
rii, ca eficace in horticulturd
agriculturd se fac sub controlul
medical de persoane specializate
(doctori In medicind, doctori sau
licentiati In chimie, ingineri,
chimisti, lioentiati sau doctori in
farmacie, dela una din facultd-
tile din tard sau strdindtate, in-
gineri agronomi), care au ur-
mat un curs special la Institu-
tul de Cercetrtri Agronomice.
Cursul va dura trei luni si va
cuprinde: o parte teoretica si
una practicd, precum si un ca-
pitol de toxicologie, fdcut de u-
nul din medicii
Absolventii acestor cursuri
trebuesc recunoscuti pentru a
practica operatiunile cu gaze
toxice, de comisia previzuti de
art. 3, pe baza rezultatului fa-
vorabil de sfdrsit al cursurilor.
 24 Mai 1938
J. C. M.
pentru introducerea provizorie a
pedepsei cu moartea
DIN 24 MAI 1938 1)
Consiliul de Ministri, In se-
clinta sa dela 24 Mai 1938,
Luand in deliberare raportul
presedinte al Consiliului de
14inistri, ad-interim si ministru
al apArarii nationale si minis-
tril ai justitiei si al internelor,
sub Nr. 46.645 din 1938;
Pentru motivele expuse in a-
cest raport si pe baza art. 15
din Constitutie,
Decide:
1. Pentru crimele prevazute
in alin. 2 din art. 15 din Consti-
tutie, si anume: atentate contra
Suveranului, Membrilor Fami-
liei Regale, Sefii Statelor Strdine
Demnitari(or Statului din mo-
bile in legdturd cu exerci(iul
Junctiunilor ce le sunt incredin-
fate, precum $i in cazurile de
tdlhdrie cu orn,or i asasinat po-
litic, se introduce pedeapsa cu
moartea.
2. Dispozitiunile prezentului
jurnal sunt valabile pe termen
de un an, cu incepere dela data
publicarii lui in Monitorul Ofi-
Referat care Consiliul de Mi.
ni$tri.
In ultimul timp s'a putut con-
stata raspAndirea in public a
numeroase scrisori de amenin-
tare cu moartea, adresate mein-
brilor tribunalelor militare
2) J. C. M, sub NI% 1.022 din 1938,
bazat pe art. 15 din Constitutie i in
urma Referat Nr. 46.645 din 1938,
s'a publicat in Monitorat Oficial, p.
I, Nr. 117 bis, din 24 Mai 1938, In-
sotit de Ref eratul eiitre Consiliul de
Ministri sub Nr. 46.641 din meet*
datti.
www.digibuc.ro
759
functionarilor insarciriati cu a-
pararea ordinei in tara.
Aceste manifestatiuni, atat de
frecvente, tradeaza o stare de
spirit periculoasa.
De sigur, ea nu afecteaza masa
cea mare a populatiei care este
bucuroasa a-si putea desvolta in
liniste si ordine munca produc-
tiva.
Dar chiar restranse la un grup
limitat de agitatori, aceste simp-
tome- nu rarnan mai putin in-
grijoratoare.
Experienta din trecut, nume-
roasele cazuri de amenintari ur-
mate de atentate si asasinate,
ne lasa convingerea ca exista
spirite dezechilibrate, care pot
trece la fapte.
Pentru sanctionarea unor ase-
menea crime, Constitutia pre-
vede introducerea pedepsei cu
moartea.
Consiliul de Ministri este in
drept sa aprecieze oportunitatea
de a decide aplicarea acestei
sanctiuni capitale.
Firote cA introducerea unei
astfel de pedepse, poate avea, si
e bine sa aibA, i un efect pre-
ventiv, impiedicAnd pe agitatori
dela fapte necugetate.
Potrivit principiilor de drept,
pedeapsa 'cu moartea se aplica
la crime viitoare, i anume la a-
celea ce se vor comite dupa pu-
blicarea in Monitorul Oficial a
jurnalului Consiliului de Minis-
tri.
Fie cA ar avea de rezultat pre-
intampinarea atentatelor i asa-
sinelor, fie ca ar avea sa sane-
tioneze pe acele viitoare, soco-
tim eu toata cunostinta raspun-
derii ce avem, necesar de a cere
Consiliului de Ministri aplica-
rea dispozitiunilor consttutio-
nale in aceastA materie, pe ter-
men de un an.
760 25 Mal 1938
In acest scop propunem ald-
turatul jurnal, pe care vg, ru-
gám s& binevoiti a-1 aproba
semna.
DECRET-LEOE
pentru desfiintarea delegatiei financiare
;i economice in sträinatate
DIN 25 MAI 1938 1)
Asupra raportului Presedinte-
lui Consiliului Nostru de Minis
tri si al ministrilor Nostri secre-
tari de Stat la Departamentele:
Finantelor, Apárárii Nationale,
Aerului i Marinei i Justitici
Nr. 73.264 din 1938,
Vázand jurnalul Consiliului
de Ministri cu Nr. 1.007 din 1938;
Vázand avizul Consiliului Le-
gislativ cu Nr. 91 din 1938;
In temeiul art. 98 din Consti-
tutiune,
Am decretat i decretám:
J. Delegatia financiará si eco-
nomic& roman& In sträinátate,
Infiintatá prin art. 3, al inaltu-
lui decret regal Nr. 2.329, publi-
cat in Monitorul Oficial Nr. 120
din 27 Mai 1937, se desfiinteazá
pe data de 1 Iunie 1938.
Rana la aceasta de& se va
proceda la lichidarea operatiu-
nilor delegatiunii financiare ro-
mane In straingtate, conform
normelor ce se vor prevedea
printr'o decizie a Ministerului de
Finante.
2. Se infiinteazá pe lama, Le-
gatia Roman& din Paris, un ser-
viciu al finantärii comenzilor
Statului, care va fi condus de un
1) I D. R. sub Nr. 1.986 din 1938.
dat in baza art. 98 din Constitutie,
a'a publicat in Monitorla Oficial, p.
I, Nr. 118 din 25 Mai 1938. El mo-
difieä art. 3 din Deeret-lege pentru
organizarea delegiatiei interministe-
riale in vederea inzesträrii armatei,
din 27 Mai 1937, pag. 1339, vol.
XXV, p. II.
www.digibuc.ro
sef al serviciului, ajutat de o se-
cretard-dactilografä si de o dac-
tilograf A.
Acest serviciu va supraveghea
executarea clauzelor financiara
ale comenzilor de material de a-
l:di-are nationalá, efectuate Im
Franta, comunicand in scris
consilieratului financiar 4i juri-
dic de pe lângá delegatia inter-
ministerial& pentru inzestrarea
armatei, corespondenta ce pri-
meste dela autorit&tile franceze,
institutiile de finantare sau fur-
nizori, precum si toate chestiu-
nile ce s'ar ridica in executarea
planului de finantare al comen-
zilor de material de apárare na-
tional& facute in Franta.
Consilieratul financiar si ju-
ridic va referi departamentelor
interesate sau delegatiei inter-
ministeriale asupra tuturor ches-
tiunilor prezentate de Serviciut
finantärii comenzilor Statului
va comunica acestuia hotäririle-
delegatiei interministeriale.
Serviciul finantárii comenzi-
lor Statului va fi pus la dispo-
zitia Ministerelor Apärärii Na-
tionale si Aerului si Marinei,
care vor fixa retributia persona-
lului.
3. Prevederile inaltului decret
regal Nr. 2.329 din 1937, care nu
sunt contrarii dispozitiunilor
prezentei legi, raman in vigoare.
DECRET-LEGE
pentru autorizarea Ministerului Apärärif
Nationale de a contracta un Imprumut
de lei 300.000.000 la Casa National&
de Economii ;i Cecuri Po;tale
DIN 25 MAI 1938 1)
Asupra raportului Presedinte-
luiConsiliului Nostru de Minis-
1) I. D. R. sub Nr, 1.912/938, dat
in baza art. 46 si 98 din Constitutie,.
s'a publicat in Monitorul Oficial, p.
I, Nr. 118 din 25 Mai 1938. A se
 25 Mai 1938
tri i Mini$trilor No$tri secretari
de Stat la Departamentele: A-
pärärii Nationale, Finante, $i de
Justitie sub Nr. 2.851 din 17 Mai
1938,
Wizand jurnalul Consiliului
de Ministri;
Vázând art. 46, alin. 7 $i 98,
alin. 7 din Constitutie;
Vázând avizul Consiliului Le
gislativ cu Nr. 45 din 12 Aprilie
1938,
Am decretat si decret5m:
1. Ministerul Apgrarii Natio-
nale este autorizat s5, contrac-
teze la Casa Nationalà de Eco-
nomii si Cecuri Po$tale un im-
prumut de 300.000.000 lei, pe
timp de 5 ani, cu dobânda de
51/9 la sutà pe an. Acest impru-
mut va servi la completarea con-
structiilor necesare armatei si se
va rambursa in 5 ani, din Fon-
dul ApArgrii Nationale, prin
Banca National5. a României,
potrivit conditiunilor de detaliu
ce se vor stabili prin conventi-
unea ce se va incheia In acest
scop intre Ministerul Apgrarii
Nationale, C. E. C. si Ministerul
de Finante.
2. Casa National5, de Econo-
mii si Cecuri Postale este auto-
rizatä, s5, acorde acest imprumut
Ministerului AO/. 5,rii Nationale.
3. Casa de Economii $i Cecuri
Postale va plgti acest imprumut
Ministerului ApAr5,rii Nationale,
cu incepere dela 1 Aprilie 1938,
la cerere s,i In mäsura disponi-
bilit5,tilor C. E. C.
4. Ministerele de Finante $i al
Apardrii Nationale sunt autori-
zate s5, garanteze restituirea su-
melor imprumutate si plata do-
vedea si Decret-lege din 13 Noem-
vrie 1934, la pag. 751, vol. XXII,
precum si D-1 ce urmeazii imediat in
acel vol., ea si D-1 din 3 1 Mai 1938.
pentru autorizarea emiterii bonuri-
lor de tezaur i cel pentru imprumu-
tul necesar reconstruirii drumurilor.
www.digibuc.ro
761
bânzilor la datele ce se vor fixa
prin conventiunea ce se va in-
cheia in acest scop, constituind
gaj comercial in favoarea C. E.
C.-ului titlurile de rentà amor-
tizabile 31/9 la sutä, din 1936, In
valoare de 706.280.000 lei, emis&
in baza I. D. Nr. 1.391 din 1936,
care sunt depuse in gaj la C. E.
C. pentru garantarea imprumu-
tului acordat Ministerului de
Finante cu Conventia Nr. 5.269.
din 19 Iulie 1936.
5. Toate formalitätile acestui
Imprumut vor fi scutite de orice
fel de taxe de timbru, inregis-
trare, aviatie, etc., precum
orice impozite prezente sau vii-
toare.
6. Angajarile de cheltuieli,
operatiunile de plat5, i contro-
lul cheltuielilor din acest impru-
mut se vor face dupg, normele.
prevrtzute in decretul-lege Nr.
3.013 din 1934, cu scutire de vize
la O. C. L. $i Consiliul tehnic su-
perior.
7, Ministrii Nostri secretari da
Stet la Departamentele: Ap5,r5,-
rii Nationale, Finante $i Justitie-
sunt insrircinati cu aducerea la
inedplinire a acestui decret-lege.
DECRET-LEGE
pentru autorizarea Ministerului Apäräril
Nationale de a contracta un imprumut
de lei 150.000.000 la Casa de Depuneri
DIN 25 MAI 1938 1)
Asupra raportului Pre$edinte-
lui Consiliului Nostru de Mi-
nistri i Mini$trilor Nostri secre-
1) I. D. R. sub Nr. 1.913 din
1938, dat in baza art. 46 si 98 din
Constitutie, s'a publicat in Monito-
rul Oficial, p. I, Nr. 118 din 25 Mai
1938. A se vedea si Decret-lege din,
13 Noemvrie 1934, la pag. 751, vol.
XXII, precum çi Decret-lege ce pre-
cede imediat in acest volum, ca
Decret-lege din 31 Mai 1938.
-762 26 Mai 1938
tari de Stat la Departamentele:
Apärdrii Nationale, Finante si
de Justitie sub Nr. 2.847 din 17
Mai 1938;
Vazand jurnalul Consiliului
de Ministri cu Nr. 921 din 1938;
VAdind art. 46, alin. 7 si 98,
alin. 7 din Constitutie;
Väzând avizul Consiliului Le-
gislativ cu Nr. 44 din 12 Aprilie
1938,
Am decretat si decrettim:
1. Ministerul Apârtirii Natio-
nale este autorizat s6, contrac-
teze la Cassa de Depuneri si Con-
semnatiuni un Imprumut de lei
150.000.000, pe timp de 5 ani, cu
dobânda de 53/4 la suttt pe an.
Acest imprumut va servi la coin-
pletarea constructiilor necesare
armatei si se va rambursa din
Fondul Aparärii Nationale.
2. Cassa de Depuneri si Con-
semnatiuni este autorizat 5. ca,
prin derogare dela art. 7 din le-
gea ei de organizare, sA acorde
-acest Imprumut Ministerului A-
parArii Nationale, chiar dac5,
'prin acest Imprumut s'ar Intrece
cuantumul de lei 500.000.000, ce
se poate acorda Statului de cg-
tre Casá sub formá de Impru-
taut.
3. Cassa de Depuneri va pláti
acest Imprumut Ministerului A-
pgarii Nationale, cu Incepere
dela 1 Aprilie 1938, pâná la 1 Nr. 119 din 26 Mai 1938 Noi redAm
Septemvrie 1938, ate 22.500.000
lei lunar, iar la 1 Octomvrie
1938, lei 15.000.000.
4_ Ministerele de Finante si al
Apárárii Nationale sunt autori-
zate sá garanteze restituirea su-
melor Imprumutate si plata do-
bânzilor la datele ce se vor fixa
prin conventiunea ce se va In-
vheia In acest scop cu Cassa de
Depuneri si Consemnatiuni
care nu va mai avea nevoe de
altá autorizare.
5. Toate formalitätile acestui
imprumut vor fi scutite de orice
fel de taxe de timbru, Inregis- la pag. 129, vol. XXI, cu mod. 9
www.digibuc.ro
trare, aviatie, etc., precum si de
orice impozite prezente sau vii-
tom e.
6. Angajarile de cheltuieli,
operatiunile de platá i contro-
lul cheltuielilor din acest credit
se vor face dupä normele prevä-
zute In decretul-lege cu Nr. 3.013
din 1934, cu scutire de vize la O.
C. L. §i Consiliul tehnic supe-
rior.
7. Ministrii Nostri secretari de
Stat la Departamentele: Apár5.-
rii Nationale, Finante i Justitie,
sunt Insdrcinati cu aducerea la
Indeplinire a acestui decret-lege.
DECRET-LEGE
pentru infiintarea ei orqanizarea
Fondului Muncii"
DIN 26 MAI 19381)
E. Se Infiinteazá la Ministerul
Muncii, pe data de 1 Aprilie
1938, un Fond al Muncii".
Fondul Muncir constitue un
serviciu In Directia munch.
2. Fondul Muncii" este con-
stituit din bunurile si fondurile
1) Acest Decret-lege, cuprinzinl
Decret-lege din 30 Martie 1938 (pg.
366, acest vol.), modificat prin De-
cret-lege din 20 Mai 1938 (pag. 725,
acest vol.), s 'a publicat astfel in in-
treginie in Monitorul 0 ficial, p. I,
textul astf el cum a riimas in vi-
goare.
A. se vedea in 1eg-61ml:
1. Legea pentru preg6tirea pro-
fesional i exercitarea meserilior,
din 30 Aprilie 1936, la pag. 662,
vol. XXIV, p. I.
2. Legea pentru unificarea taxe-
lor ce se percep la eliberarea titlu-
rilor de capacitate profesionalä, din
12 Ianuarie 1927, la pag. 430, vol.
XVXVI, cu mod. 30 Apriie 1936
si 2 Aprilie 1937.
3. Legea pentru unificarea asigu-
rärilor sociale, din 8 Apriie 1933,
 28 Mai 1938
puse sub administratia sa si va
fi gestionat separat, pe bazd de
buget intocmit si aprobat in con-
formitate cu dispozitiile art. 9
din prezentul decret-lege.
3. Fondul Muncii" este organ
pentru finantarea:
a) Institutiunilor si asezdmin-
telor publice infiintate de Minis-
terul Muncii in favoarea uceni-
cilor, lucrdtorilor, functionarilor
particulari si meseriasilor, in-
clusiv a organelor de jurisdictie
a muncii si meseriilor ce cad in
sarcina aecstui minister;
b) Lucrdrilor publice de inte-
res economic sau lucrdrilor de
utilitate publicd, executate in
baza legii pentru organizarea
muncii de folos obstesc. sau in
scopul intrebuintdrii someuri-
lor;
c) Asistenta de somaj si orga-
nizArii plasdrii publice;
d) Actiunii de orientare, pre-
gätire si perfectionare profesio-
nald, precum si de promovare a
elementului românesc din intre-
Noemvrie 1934, 22 August 1936, 2
Aprilie 1937 si 16 Martie 1938
4. Legea pentru infiintarea consi-
liului superior economic si organi-
zarea camerelor profesionale, din 29
Aprilie 1936, la pag. 601, vol. XXIV
p. I.
5. Legea pentru infiintarea si or-
ganizarea jurisdictiei muncii, din 15
Februarie 1933, la pag. 53, vol.
XXI.
6. Legea pentru organizarea mun-
di in porturi, din. 23 Decemvric
1937, la pag. 2375, vol. XXV, p. II,
7. Legea pentru organizarea mun-
cii de folos obstesc, din 24 Martie
1937, la pag. 709, vol. XXV, p. I.
8. Legea pentru organizarea plii-
tii lucrului efectuat, din 21 Aprilie
1931, la pag. 478, vo. XIX.
9. Legea asupra contabilitiitii pu-
bike, din 31 Iulie 1929, la pag. 783,
vol. XVII, cu mod. 24 Decemvrie
1932, pag. 871, vol. XX si 31 Mar-
tie 1937, pag. 880, vol. XXV.
www.digibuc.ro
763
prinderi, initiatä si condusä de
Ministerul Muncii;
e) OrganizArii timpului liber
al muncitorilor si meseriasilor
in vederea ameliordrii situatiei
lor materiale si a desvoltdrii e-
ducatiei lor fizice, intelectuale,
artistice si morale.
4. Fondul Muncii" adminis-
treazd urmAtoarele venituri,
taxe, contributii si bunuri:
a) Taxele prevAzute de art. 1
al legii pentru unificarea taxelor
ce se percep la eliberarea titlu-
rilor de capacitate profesionald
din 12 Ianuarie 1927 si menti-
nute prin art. 183 al legii pentru
pregAtirea profesionald si exer-
citarea meseriilor din 30 Aprilie
1936;
b) Taxele percepute in baza
art. 110, 160 si 193 din legea pen-
tru pregAtirea profesionald si e-
xercitarea meseriilor la elibera-
rea duplicatelor, preschimbarea
artilor de capacitate profesio-
nail si eliberarea brevetelor de
meserie.
Taxele de sub literele a si b de
mai sus, se vor incasa si urrndri
prin organele Casei Centrale a
Asigurdrilor Sociale, Caselor si
oficiilor de asigurdri sociale, iar
constatarea si sanctionarea con-
traventiilor se vor face de chtre
organele prevAzute de legea pen-
tru pregAtirea profesionald si e-
xercitarea meseriilor;
c) 0 taxd de 2 lei pe sAptdmAnd
pentru fiecare salariat asigurat,
plAtitd de cAtre patronii ¡titre-
prinderilor care in mod obisnuit
intrebuinteazd cel mult 10 anga-
jati.
Aceastá taxd se va percepe
prin lipirea unui timbru special
in cArtile chitante ale asigurati-
lor, in conditiile in care se per-
cep si cotizatiile prevAzute de le-
gea asigurdrilor sociale;
d) 0 contributie patronald de
1 la sutd, asupra totalitátii sala-
riilor efectiv plAtite de catre In-
764 26 Mai 1938

treprinderile prevgzute de art. 48 care au In serviciul lor salariati

din legea pentru unificarea asi-
gurgrilor sociale din 8 Aprilie
1933, cu modificarile ei ulteri-
oare.
Aceastä contributie se percepe
prin acelea$i organe si In ace-
leasi conditii ca si cota de 1,200 o
prevazutä de articolul suscitat.
Dispozitiunile relative la con-
traventii, urmgriri, prescriptii si
sanctiuni din legea pentru unifi-
carea asigurgrilor sociale se a-
plicg si In ce priveste taxa sgp-
tgmânalg de 2 lei si contributia
de 1 la sutg, prevgzutg de alin
c $i d de mai sus.
Taxa de sub lit. c si contribu-
tia de sub lit. d, intrg In vigoare
pe data de 1 Aprilie 1938;
c) Veniturile prevgzute de art.
172, al legii pentru infiintarea
consiliului superior economic Si
organizarea Camerelor profesio-
nale din 29 Aprilie 1936.
Aceste venituri se vor incasa
si urmgri prin organele prevg-
zute de art. 177, alin. 1 al legii
susmentionate, cu aceleasi sane-
tiuni in caz de neplatg.
In ce priveste cota de maxi-
mum 10 la sutg instituitg In fa-
voarea consiliului superior eco-
nomic din veniturile aditionale
ale Camerelor de muncg, aceastil
cotg va fi suportatg de Fondul
Muncii".
Bugetele de cheltuieli ale Ca-
merelor de muncg si Uniunilor
se vor alcgtui In limita sumelor
ce se vor aloca in bugetul Fon-
dului Muncii" si potrivit norme-
lor din legea pentru infiintarea
consiliului superior economic si
organizarea Camerelor profesio-
nale;
f) Taxa prevgzutg de art. 70,
alin, final al legii pentru Infiin-
tarea si organizarea jurisdictiei
muncii din 15 Februarie 1933. vgzute de art. 7, alineatul 2 din
Cu incepere dela 1 Aprilie 1938,aceeasi lege, sunt obligate sg le
aceastg taxg pllitibilg anual de Prevadg in bugetele lor pentru
cgtre patronii intreprinderilor ingrijirea medicalg si pentru
www.digibuc.ro
supusi strgini si anume pentru
fiecare salariat se fixeazg in mo-
dul urmätor:
1) 10.000 lei pentru salariatii
din categoria personalului ad-
ministrativ si tehnic superior
sau asimilat acestuia.
2) 5.000 lei pentru salariatii
din categoria personalului admi-
nistrativ si tehnic inferior sau
asimilat acestuia.
3) 2.000 lei pentru salariatii din
categoria lucrgtorilor calificati
sau a similati lor.
4) 1.000 lei pentru salariatii din
categoria lucrgtorilor necalifi-
cati sau asimilati lor.
In caz de contraventie consta-
tatg de organele de inspectie si
control ale Ministerului Muncii,
Ministerului de Comert $i Indus-
trie si Ministerului de Interne,
In ce priveste neplata taxei ard-
fatg mai sus, sau când patronuI
a plgtit o taxg mai micg decât
cea fixatä pentru categoria cg-
reia apartine In realitate sala-
riatul strgin, se va percepe In-
doitul sumei datorate:
g) Betinerile, amenzile $i su-
mele rgmase neplätite, prevgzute
de art. 7, 8 si 9 din legea pentru
organizarea muncii in porturi,
publicatä in Monitorul Oficial
Nr. 297 din 2 Decemvrie 1937,
care se vor incasa prin comisiile
de muncg din porturi.
Sumele necesare pentru ope-
rele de asistentg, ocrotire, si e-
ducatia muncitorilor din por-
turi se vor aloca In bugetul
fondului muncii;
h) Sumele pe care In confor-
mitate cu art. 16 al legii pentru
organizarea muncii de folos ob-
stesc din 24 Martie 1937, autori-
Wile de Stat, judetene $i co-
mune, precum si institutiile pre-
 26 Mai 19:8
hrana tinerilor chemati sä hide-
plineascä munca de folos ob-
§tesc;
i) Suraele provenite din contri-
butia facultativä de 1 la sutil,
pentru asistenta someurilor, plà-
titä in pärti egale de patroni
salariati.
Aceastä contributie se va in-
casa pe searna Fondului Munz.
cii" de cátre organele prevázute
de legea pentru unificarea asi-
gurdrilor sociale din 8 Aprilie
1933, cu modificdrile ei ulteri-
care;
j) Amenzile la legile care re-
glernenteazá repausul dumine-
cal si särbtitorile legale, protec-
lia muncii minorilor i femeilor,
inspectia muncii, proteguirea
muncii indigene, organizarea
conflictele i contractele
de muncA, migratiunile, juris-
dictia muncii si lucrul efectuat,
pregAtirea profesionalä, si exer-
citarea meseriilor, plasarea I. O.
V., munca de folos obstesc i in
general, toate amenzile la ori-
care alte legi privind reglemen-
tarea, organizarea i ocrotirea
muncii meseriilor si muncitori-
lor;
k) Toate bunurile mobile si
imobile cu activul i pasivul lor,
care, in baza diferitelor legi a-
partineau fondului pregátirii
profesionale, Camerelor de mun-
a, sau altor institutii Intreti-
nute din veniturile, taxele sau
contributiile incorporate in Fon-
club Muncii", trec de drept in pa-
ti imon;ul acestui fond care le va
administra in viitor;
/) Taatele prevAzute de art. 31
legii pentru asigurarea plittii
lucrului efectuat, publicatä, in
Monitorul Oficial Nr. 91 din 21
Aprilie 1931;
Subventiile, donatiile, le-
gatele, veniturile, bunurile mo-
bile si lmobile ale Fondului Directiei muncii, judeatoriilor
Muncii" precum si orice alte ve- de muncil i pentru asistenta so-
nituri i se vor mad incredinta meurilor, dupá cum se va stabili
www.digibuc.ro
765
prin. diverse legi, regulamente
sau másuri de alt ordin.
5. Asigurärile sociale, vor con-
tribui la Fondul Muncii" cu o
sumg ce se va stabili de cltre
consiliul de administratie al Ca-
sei Centrale, sub rezerva ratifi-
Cara ulterioare a adunärii gene-
rale a acestei case.
6. Toate veniturile, taxele,
contributiunile, subventiile, etc.,
cuvenite Fondului Muncii", in
virtutea art. 4 si 5 din acest de-
cret-lege, se vor incasa la buge-
tul acestui fond si se vor depune
la Cassa de Depuneri i Consem-
natiuni inteun cont special des-
chis.
Cheltuielile din acest fond se
vor face in limita disponibilului
aflat in cont, prin ordonante de
platá emise in conformitate cu
disp. legii asupra contabilitätii
publice privitoare la ordonanta-
rea cheltuielilor publice.
7. Taxele de sub lit, a, b i c
si cel putin 70 la sutá din con-
tributia patronalà de sub lit. d,
dela art. 4, vor fi folosite numai
pentru activitáti i asezäminte
care privesc indrumarea, pregá-
tirea si perfectionarea profesio-
nalä, precum: orientarea si se-
lectionarea profesionald, Invdta-
mântul muncitoresc i cursurile
de perfectionare, amine de uce-
nici, organizarea uceniciei, can-
tine muncitoresti, colonii de
yard, specializarea profesionalit,
educatia muncitoreascI si oHce
alte activitäti in legáturd cu sco-
puHle de mai sus.
Cel mult 30 la sutä, din contri-
butia patronald de sub lit, b, a
art. 4, vor putea fi folosite pen-
tru cheltuieli de personal si ma-
terial trebuitoare completitrii,
organizArii si functionärii ser
viciilor centrale si exterioare ale
766 26 Mai 1938
la fiecare inceput de exercitiu
bugetar.
Cel putin 80 la sut d. din veni-
turile prevAzute la punctul e a
art. 4 vor fi folosite pentru chel-
tuielile de personal si material
trebuitoare organizárii i func-
tiondrii Camerelor de muncd,
a Uniunii a acestor Camere, po-
trivit prevederilor globale din
bugetul Fondul muncii", pen-
tru participarea la cheltuielile
Consiliului superior economic,
pentru subventiile legale fatá de
Casa generald de pensiuni, pen-
tru remizele organelor fiscale
pentru investitii In legáturd cu
Camerele de muncd.
Cheltuielile pentru lucrdri,
brand, gdzduire i ingrijire me-
dicald privitoare la munca ob-
*teaseä vor fi acoperite din su-
mele prevdzute la punctul h a
art. 4.
Sumele prevdzute la lit, f dela
art. 4, vor fi folosite pentru chel-
tuielile de personal $i material
In vederea organizdrii timpului
liber al salariatilor si meseria$i-
lor, pentru desvoltarea educatiei
lor fizice, intelectuale, artistice
si morale, prin: excursiuni care
Ingddue cunoasterea tàrii, cu de-
osebire a localitdtilor si regiuni-
lor istorice si economice: turism,
sport, productiuni teatrale $1.
muzicale, radio, cinematograf,
biblioteci, publicatii, strájerie,
precum $i orice alte activitäti
care se ingádue Indeplinirea sco-
purilor ardtate mai sus.
Aceste sume precum si acel
destinate prin bugetul Fondu-
lui muncii" pentru asistenta so-
meurilor i pentru munca de
folos ob$tesc, se vor cheltui, prin
derogare dela dispozitiunile art.
6 de mai sus, pe bazd de credite,
urmánd ca justificarea ..s5, se
feed, ulterior pe bazd, de acte.
Veniturile provenite, potrivit
prevederilor dela lit.: i, j, k,
20 la sutá din veniturile prevd- OHce act de orice naturá care
www.digibuc.ro
zute la lit, a a art. 4, precum $1
acelea prevdzute la art. 5, vor fi
folosite dupd, nevoie pentru aju-
torarea activitátilor si a$ezdmin-
telor prevAzute la lit.: a, c, d
e a art. 3.
Veniturile provenite potrivit
preveclerilor dela lit, g a art. 4,
vor fi folosite pentru chetluielile
de personal si material trebui-
toare organizdrii i functionärii
comisiilor de muncd, din portun
$i a Comisiei superioare a mun
cii din porturi, potrivit prevede-
rilor globale din bugetul Fon
dului muncii", precum si pentru
investitii in legilturd cu ocroti-
rea si educarea muncitorilor din
porturi.
8 Veniturile, taxele, contribu
tiile si bunurile care constituese
Fondul Muncii" sunt scutite de
mice impozit, taxe, contributii
sau cote, sub orice formä sau de
numire, In favoarea Statului, ju-
detelor, comunelor sau altor in
stitutiuni sau administratiuni
publice sau particulare, exclusiv
Casa generald de pensiuni.
Se excepteazd dela dispozitiu
nile alin, 1 de mai sus. Consiliul
superior economic, cdruia i se
va repartiza din Fondul Mun-
cii", cota de maximum 10 la sutá
din aditionalele Camerelor de
muncd, In conformitate cu dispo-
zitiunile art. 4, lit, e, din acest
decret-lege.
Economiile rezultate din oHce
fel de credite bugetare ale Fon-
dului Muncii", atát la personal
cât $i la material. rämân in fo-
losinta exclusivä a Fondului
Muncii", pentru sporirea de cre-
dite insuficiente sau pentru in-
vestitiuni noi.
9, Administrarea bunurilor,
fondurilor si veniturilor Fondu-
lui Muncii", se va face de cdtre
ministru, potrivit normelor pre-
vázute de legea contabilitätii pu-
bli ce.
 26 Mai 1938
priveste situatia sau modul de
administrare a bunurilor fondu-
rilor si veniturilor Fondului
Muncii" va purta si semnAtura
sau contra semngtura directoru
lui muncii sau administratoru
lui-contabil al Fondului Mum
cii".
Ministerul Muncii va fixa li-
mitele in care cheltuielile In-
scrise In buget vor putea fi a-
probate direct de catre organele
de conducere ale institutiilor si
asezArnintelor intretinute d i n
Fondul Muncii".
Angajilrile de cheltuieli din
fondurile administrate de Fon-
dul Muncii", In limita creditelor
bugetare definitive si a disponi-
bilului de venituri, se vor putea
face numai pânii. In ziva de 15
Martie. Lichidarea acestor anga-
jamente se va putea face pânil
la 31 Martie, iar sumele rtimase
disponibile In contul de venituri
al exercitiului In curs se vor
trece in bugetul de venituri a'
exercitiului urmAtor, unde se yr.:
deschide un articol special in
acest scop.
Angajamentele rämase nelichi-
date la data de 31 Martie se vor
lichida prin bugetul exercitiului
viitor, Inscriindu-se la un arti-
col special de creante.
10. Bugetul anual al Fondu-
lui Muncii" se intocmeste de mi-
nistru, deosebit de acel al Minis-
terului Muncii.
Viramentele de credite nece-
sare In cursul executärii buge
tului si In limita cifrei lui totale
vor putea fi fäcute cu aprobarea
Ministerului Muncii, dupit ce se
va lua In nrealabil avizul Mi-
nisterului Finantelor.
Bugetul Fondul Muncii" va fi
intocmit si votat odath cu buge-
tul general al Statului. In mod
exceptional, pentru exercitiul
1938-1939, acest buget va fi al-
WW1- si n prob a t cei mai târtiu cgtre ministrul muncii, ori de.
piing la 15 Aprilie 1938, socotin- ate ori este nevoie.
www.digibuc.ro
767
du-se durata intregului exercitiu.
dela 1 Aprilie 1938, pânä la 31
Martie 1939.
11. Pe lângl Fondul Muncii"'
va- functiona ca organ consulta-
tiv un comitet compus din:
a) Un mare industries, desem-
nat de Uniunea generalä a in-
dustriasilor din România;
b) Un meserias patron si doi-
salariati unul lucrraor, iar-
celtilalt functionar particular
desemnati de Camera de mund.
Bucuresti, dintre alegraorii Ca-
merei, care nu fac parte din con-
siliul de administratie.
Membrii de sub a si b, vor fi
alesi de ministrul muncii dintea.
listâ de cate trei persoane reco-
mandate pentru fiecare loc, de
organizatiile amintite;
c) Doi specialisti In chestiune
de preatire, educatie profesio-
nalä si politicä socialti., numiti
de Ministerul Muncii;
d) Directorul general al Casei
Centrale a Asigurtirilor Sociale
si directorul muncii.
Membrii comitetului se nu-
mesc prin decret regal pe patru
ani; In caz de vacantä produsá
de orice fel, precum si In cazul
cand vreunul din membri si-a,
pierdut calitatea, in baza cAreie.
a fost numit, se vor face noi nu-
miri, dupä aceleasi norme, pen-
tru restul perioadei.
Presedintele se numeste din set,
nul comitetului, chiar prin de-
cretul de numire.
Sedintele comitetului se tin,
cu eel putin 4 membri.
Hotäririle se iau cu majorita-
tea voturilor celor prezenti la
sedintä. In caz de paritate, vo-
tul presedintelui, care conduce-
desbaterile, hotäräste. Ministrul
prezideazA $edintele la care par-
ticipä.
Comitetul va fi convocat de.
768 26 Mai 1938
Atributiile comitetului Bunt:
a) Studiazâ, si propune progra-
mul de activitate pentru fiecare
exercitiu bugetar.
b) Propune bugetul de veni
turi si cheltuieli al Fondului
Muncii";
c) Cerceteazg proiectele de con-
atructii, instalatii sau alte acti-
vitäti in legatura cu fondul;
d) SA-si dea avizul pentru chel-
tuieli mai marl de 100.000 lei,
cheltuielile mai mici de 100.000
lei, putând fi aprobate de Mi-
nisterul Muncii, Mr& acest aviz;
e) Face orice alte propuneri
privitoare la activitatea Fondu
lui Muncii".
12. Gestiunile institutiilor si
Rsezamintelor intreOnute din
Fondul Muncii" vor fi verifi-
cate semestrial de o comisie care
va functiona pe MO Directia
munch si care va fi compusil
dintr'un delegat al Inaltei Curti
de Conturi, un delegat al Minis-
terului de Finante si un delegat
al Ministerului Muncii.
Comisiunea este In drept a a-
proba si da descgrcare de ges-
tiune institutiilor si asezâmin-
telor respective.
Gestiunile care nu intrunesc
conditiile de aprobare si descär-
care vor fi deferite de Ministe-
rul Muncii, judeatii Inaltei
Curti de Conturi.
13. Gestiunea Administratiei
centrale a Fondului Muncii"
Ara fi verificata de Inalta Curte
de Conturi.
14. PatrimoniuI initial al
Fondului Muncii" se va deter-
mina prin intocmirea unui in-
venter general, in care se vor
enumera si evalua toate bunu-
rile mobile si imobile, precum si
toate drepturile si obligatiunile
pe care fondul le are fat6 de
lerti.
Acest inventar se va intocmi
-eel mai târziu pan& la 1 Octom-
Vrie 1938.
www.digibuc.ro
15. Fondul Muncii" este con-
dus sub directa supraveghere a
directorului muncii, de un admi-
nistrator-contabil si cuprinde:
1. Sectia bunurilor.
2. veniturilor.
3. cheltuielilor.
4. contabilitâtii.
5. Biroul registraturii si arhi-
vei.
16. Se desfiinteazg, pe data de
31 Martie 1938, fondul pregâtirii
profesionale prevgzut de art. 183
din legea pentru pregâtirea pro-
fesionalg si exercitarea meserii-
lor.
Se desfiinteaa, de asemenea,
pe aceeasi datä, comitetul de di-
rectie al fondului pregAtirii pro-
fesionale, prevAzut de art. 10 al
decretului Nr. 2.986 din 7 Noem-
vrie 1934, ratificat prin legea pu-
blicatä in Monitorul Oficial Nr.
92 din 18 Aprilie 1935.
17. Se abrogâ, in intregime, pe
data de 31 Martie 1938, art. 2 si
3 al legii pentru unificarea ta-
xelor pe titlurile de capacitate
profesionalä din 12 Ianuarie
1927, precum si orice alte dispo-
zitii contrarii celor de fatä.
18. Un regulament va stabili
amänuntit modul de aplicare a
dispozitiilor prezentului decret-
lege.
CONVENTIUNE
pentru reorimarea traficului ilicit cu
droguri vitimitoare
DIN 27 MAI 1938 1)
1. In prezenta Conventiune se
intelege prin stupefiante, drogu-
rile si substantele arora li se a-
1) Aceastä Conventie semnatä la
Geneva, la 26 Iunie 1936, s 'a rati-
ficat prin I. D. R., sub Nr. 1.995
din 1938, si s 'a publieat in Moni-
torul Oficial, p. I, Nr. 120 din 27
Mai 1938. A se vedea in legaturft:
1. Conventiunea internalionalit de
 26 Mal 1938 769

sau li se vor aplica dispo- tele avute in vedere In acest ar-

zitiunile Conventiei dela Haga, ticol;
clela 23 Ianuarie 1912, pi ale Con- c) Asociatiunea sau Intelege-
ventiunilor dela Geneva dela 19 rea in vederea indeplinirii unora
Februarie 1925 pi 13 Iu lie 1931. din faptele avute in vedere mai
Prin prezenta Conventiune se sus;
Intelege prin extractiune, opera- d) Tentativele VI, In conditiu
-tia prin care se desparte un stu- nile prevazute de legea natio
pefiant de substanta sau corn- nala, actele preparatorii
-punerea din care face parte, 3. Inaltele PArti Contractante
Mr% sl fie propriu zis fabrica- care au o jurisdictiune extrateri-
tiune sau transformatiune. A- toriala pe teritoriul unei alte
-ceastrt definitie a cuvantului ex- Parti Contractante, se indato-
tractiune nu are in vedere pro- reaza sa edicteze dispozitiunile
cedeele prin care se obtine opiu- legislative necesare pentru a pe-
mu! brut din macul opifer, acea- depsi pe ressortissantii lor, care
te procedee hind intelese prin s'au fäcut vinovati pe acest te-
cuvântul productiune". ritoriu, de orice fapte avute In
2 Fiecare din Inaltele Para vedere In articolul 2, cel putin
Contractante se indatoreaz6, sa tot atät de aspru ca pi (And le-
ar fi comis pe propriul lor teri-
edicteze dispozitiunile legislative toriu.
necesare pentru a pedepsi In 4. Dac5, fapte intrâncl In cate-
mod sever pi In special, prin in- goriile avute in vedere In artico-
chisoare i alte pedepse priva- lul 2, sunt indeplinite In täri di-
tive de libertate, faptele urm&- ferite, fiecare din ele va fi con-
loare: siderata ca o infractiune deose-
a) Fabricatiunea, transforma- bitä.
liunea, extractiunea, preparatiu- 5. Inaltele Pârti Contractante
detentiunea, oferta, punerea a cäror lege nationalg reglemen-
In vânzare, distributiunea, cum- teaza cultura, recolta pi produc-
pararea, vanzarea, cesiunea cu tiunea, In vederea obtinerii de
-orice titlu ar fi, curtajul, trime- stupefiante, vor pedepsi de ase-
terea, expeditiunea in fransit, menea foarte sever orice infrac-
transportul, importatiunea pi ex- tiune la aceasta lege.
portatiunea stupefiantelor con- 6. Tärile care admit principiul
trarii stipulatiunilor susziselor recidivei internation ale, recu-
Conventiuni; nose in conditiunile prevazute
b) Participarea voila la f ap- de legea nationalä, ea dând na5-
tere la o asemenea recidiva, con-
opium, semnatii, la Haga, la 23 Ia- dainnärile sträine pronuntate in
nuarie 1912. leghturä cu un fapt prevIzut de
2. Conventiunea pentra eombate- articolul 2.
rea opiului, semnatii la Geneva, la 7. 1. In tärile care nu admit
19 Februarie 1925, si ratifieati prin principiul extraditiunii nationa-
Legea din 21 Iunie 1928, pag. 1.188, lilor, ressortissantii care s'au
vol. XVXVI, Inapoiat pe teritoriul täsii lor,
3. Conventiunea pentru limitareadupa ce s'au fäcut vinovati In
fabrieatiunii si reglementarea strainatate de orice fapte avut
tributiunii stupefiantelor, semnatäIn vedere In articolul 2, trebue
la Geneva, la 13 Iulie 1931, çi ra-sä, fie urmariti pi pedepsiti In
tifieatä prin Legea din 9 Aprilie acelapi fel, ca pi când faptul ar
1933, pag. 178, vol. XXI. fi fost comis pe suszisul tent.
C. Hamangiu, vol. XXVI. 49. www.digibuc.ro
770 26 Mai 1938

toriu, i aceasta chiar In cazul instrumentele destinate la hide-

and vinovatul ar fi dobandit plinirea unuia din faptele pre-
nationalitatea sa posterior In- vazute la articolul 2, sunt sus-
faptuirii infractiunii. ceptibile de a fi confiscate.
2. Aceasta dispozitiune nu este 11 1. Fiecare Ina lt& Parte-
dac& inteun caz si- Contractanta va trebui sá insti-
milar extraditiunea unui strain tuie, in cadrul legislatiei sale-
nu poate s& fie acordatá. nationale, un Oficiu central In-
8. Sträinii care au comis In sarcinat cu supravegherea
stráinatate unul din faptele pre- coordonarea tuturor operatiuni-
vazute la articolul 2 si care se lor indispensabile pentru preve-
gasesc pe teritoriul uneia din nirea faptelor prevazute la arti-
Inaltele Parti Contractante, tre- colul 2, si de a face astfel Mat
bue sá fie urmariti i pedepsiti, sa fie luate másuri pentru ur-
ca si and faptul ar fi fost co- márirea persoanelor culpabile-
mis pe acest teritoriu, and ur- de asemenea fapte.
matoarele conditiuni sunt in- 2. Acest Oficiu Central:
trunite: a) Va trebui sá stea tri con--
a) Extradarea fiind ceruta, n'a tact stalls cu celelalte institu-
putut fi acordat pentru un mo- tiuni sau organisme oficiale
tiv strain faptului Insusi; care se ocupa cu stupefiantele;
b) Legislatia tarii de refugiu b) Va trebui s& centralizeze-
admite ca regula general& ur- toate informatiunile de natura-
márirea infractiunilor comise de a usura cercetarile i preveni-
atre straini in strainatate. rea faptelor prevazute de arti-
9. 1. Faptele prevazute la ar- colul 2, si
ticolul 2, vor fi de Win drept cu- c) Va trebui O. se tina In con-
prinse ca intrand In cazurile de tact strâns i va putea cores-
extradare In orice tratat de ex- punde direct cu Oficiile Cen-
tradare incheiat sau urmand sh, trale ale celorlalte State.
fie incheiat intre Inaltele Pant 3. Când guvernul uneia din
Contractante. Inaltele Parti Contractante are-
2. Inaltele Parti Contractante, un caracter federal sau and-
care nu subordoneaza extrada- autoritatea executiva a acestui.
Tea existentei unui Tratat sau guvern este Impartitä titre gu-
unei condituni de reciprocitate, vernul central si guvernele lo-
recunosc faptele prevazute mai cale, supravegherea i coordo-
sus, drept cazuri de extradare narea indicatá in paragraful 1
Intre ele. executarea obligatiunilor spe-
3. Extradarea va fi acordata cifjcate la alineatele a si b dith
conform dreptului tarn solic1- paragraful 2, se vor organiza
tate. conform sistemului constitutio-
4. Inalta Parte Contractanta, nal sau administrativ In vi-
c&reia Ii va fi adresata cererea goare.
de extradare va avea, In toate 4. In cazul când prezenta Con-
cazurile, dreptul de a refuza sá ventiune ar fi aplicat& unui te-
procedeze la arestare sau de a ritoriu oarecare, in virtutea ar-
acorda extradarea, dac& autori- ticolului 18, aplicarea dispozi-
tatile sale competente socotesc tiunilor prezentului articol va
cá faptul care motiveaza urma- putea fi efectuata prin crearea
ririle sau a dus la condamnare unui Oficiu Central, stabilit Ia
nu este destul de gray. sau pentru acest teritoriu si ac-
10. Stupefiantele, precum si tivând, In caz de necesitate,
www.digibuc.ro
 26 Mai 1938
leggturä cu Oficiul Central al
teritoriului metropolitan intere-
sat.
5. Puterile i competintele pre-
vAzute pentru Oficiul Central,
pot fi delegate unei administra-
tiuni speciale previizutb. de arti-
colul 15 al Conventiunii din 1931,
pentru limitarea fabriarii si re-
glementarea distribuirii stupe-
fiantelor.
12. 1. Oficiul Central va cola-
bora, in cea mai largrt. mäsurl.
posibilá, cu Oficiile Centrale
straine, pentru u$urarea preven-
tiunii i represiunii faptelor pre-
vAzute de articolul 12.
2. Acest organism va comu-
nice, In limitele pe care le va
crede utile, Oficiului Central al
oricdrei alte täri care ar fi in-
teresatä:
a) Informatiunile putând per-
mite procedarea la orice veri-
ficári i operatiuni relative la
transactiunile in curs sau pro-
iectate;
b) Indicitiunile pe care le va
putea culege asupra identitätii
semnalmentelor traficantilor,
In vederea supravegherii depla-
särilor lor,
c) Descoperierea de fabrici
clandestine de stupefiante.
13. 1. Transmisiunea Comi-
siunilor rogatorii relative la in-
fractiunile avute In vedere la
articolul 2, trebue sa fie efec-
tuatá, fie:
a) De preferintä prin comuni-
care directá !titre autoritätile
competente ale fiecärei tári, sau
prin intermediul Oficiilor Cen-
trale;
b) Prin corespondentá directá
a rainistrilor de justitie a celor
cloud tári sau prin trimiterea
direct& de atre o altä autori-
tate competentä a tärii
tante catre Ministerul de Justi-
tie al tárii solicitate;
c) Prin mijlocirea Agentului ment de a admite in ceea ce pri-
diplomatic sau consular al tärii veste sistemul probelor in mate-
www.digibuc.ro
771
solicitatoare in tara solicitatá.
Comisiunile rogatorii vor fi
transmise de atre acest agent
autoritätii desemnatá de atre
tara solicitatä.
2. Fiecare din Inaltele Pärti
Contractante poate sg, declare
printr'o comunicare adresatá ce-
lorlalte. Inalta Parti Contrac-
tante, cá intelege ca pe teritoriul
sau Comisiunile rogatorii de e-
xecutare sa fie transmise prin
calea diplomaticá.
3. In cazul alineatului c) din
paragraful I, o conie a Comisiu-
nii rogatorii va fi adresatá in
acelasi timp de atre Agentul
Diplomatic sau Consular al tg-
rii solicitatoare, Ministrului de
Afaceri Sträine al %rill solici-
tate.
4. In lipsä de intelegere con-
trarie, Comisiunea Rogatorie,
trebue sä fie redactatá, fie in
limba autoritäti solicitate, fie In
limba convenitâ intre cele douS.
tAri interesate.
5. Fiecare din Inaltele Parti
Contractante, va face cunoscut
printeo comunicare aclresatä fie-
areia din celelalte Pärti Con-
tractante, acela sau acele mo-
duri de transmisiune avute In
vedere mai sus, pe care le ad-
mite pentru Comisiunile Rogato-
rii ale acestei Párti Contrac-
tante.
6. Pânä In momentul and o
Inaltb, Parte Contractantá va
avea o astfel de comunicare,
procedura sa prezentá In ma-
terie de Comisiune Rogatorie va
fi pástratä.
7. Executiunea Comisiunilor
Rogatorii nu va putea da loc cle-
at la rambursarea de taxe sau
cheltuieli de expertizá.
8. Nimic In prezentul articol
nu va putea fi interpretat ca
constituind din partea Inaltelor
Párti Contractante un angaja-
772 26 Mai 1938
rie represivd, o derogatiune la
legea lor sau de a da urmare
Comisiunilor Rogatorii intealt-
fel dead in limita legii Mr.
14. Participarea unei Inalte
Pärti Contractante la prezenta
Conventiune nu trebue interpre-
tatä ca afectând atitudinea sa
in chestiunea generala a compe-
tentei jurisdictiunii penale ca
chestiune de drept international.
15. Prezenta Conventiune lasä
neatins principiul cd faptele
prevázute In articolele 2 si 5
trebuesc in fiecare tax% sd, fie
calificate, urn:M..11e si pedepsite
conform cu regulele generale
ale legislatiei nationale.
16. Inaltele Párti Contrac-
tante isi vor comunica, prin in-
termediul Secretarului General
al Societátii Natiunilor, legile si
regulamentele promulgate pen-
tru a da efect prezentei Conven-
tiuni, cdt si un raport anual cu
privire la functionarea Conven-
tiunii pe teritoriile Mr.
17. Daed titre Inaltele Pdrti
Contractante se Tidied un dife-
rend oarecare, relativ la inter-
pretarea sau aplicarea prezentei
Conventiuni, si dad, acest diM-
rend n'a putut fi rezolvat in
mod satisfäcdtor De cale diplo-
rnatica, el va fi rezolvat con-
form cu dispozitiunile in vi-
goare, titre Párti, privind re-
glementarea conflictelor inter-
nationale.
In cazul cand astfel de dispo-
zitiuni n'ar exista intre Pärtile
in conflict, ele II vor sUpune la
o procedurd arbitrald sau judi-
ciard. In lipsa unui acord asu-
pra alegerii unui alt tribunal,
ele vor supune diferendul, la ce-
rerea uneia din ele, Curtii Per-
manente de Justitie Internatio-
nall, dacd eM sunt toate sem-
natare ale Protocolului din 18
Decemvrie 1920, relativ la statu-
tul zisei Curti, si dacá nu sunt
www.digibuc.ro
toate semnatare, la un Tribunal
de Arbitraj, constituit conform
conventiei dela Haga din 18 Oc-
tomvrie 1907, pentru reglemen-
tarea pacified a conflictelor in-
ternationale 1).
18. 1. Orice Parte Contrac-
tantá va putea declara in mo-
mentul semndrii, a ratificatiu-
nii sau adeziunii, cd acceptand
prezenta Conventiune, ea nu a-
sunad nicio obligatie pentru an-
samblul sau o parte din colo-
nile, protectoratele, teritoriile de
dincolo de mare sau teritorii
puse sub suveranitatea sau man-
datul sdu, si atunci prezenta
Conventiune nu se va aplica la
teritoriile mentionate in aceastá
declaratiune.
2. Orice Putere Contractantä
va putea da ulterior, in orice
moment, aviz Secretarului Ge-
neral al Societätii Natiunilor cá
doreste ca Drezenta Conventiune
sä se aplice la ansamblul sau
o parte din teritoriile alineatu-
lui precedent, si prezenta con-
ventiune se va aplica la toate
teritoriile mentionate in aviz, 90
de zile, dupd primirea acestui
aviz de cdtre Secretarul General
al Societätii Natiunilor.
3. Fiecare din PAN le Con-
tractante va putea declara in
fiece moment, dupd, expirarea
perioadei de 5 ani, prevázut in
articolul 21, cd, doreste ca pre-
zenta Conventiune sd inceteze,
sl, se aplice in ansamblul sdu o
parte din coloniile, protectora-
tele, teritoriile de dincolo de
1) A se vedea Protoeolul din 16
Deeemvrie 1920, pentru Curtea per-
manent& de Justitie International&
ei Statutul ei, din 7 Mai 1927, pa-
gina 726, volumele XVXVI, apoi
Conventia dela Haga, din 18 Oc-
tonwrie 1,907, pentru) reglementa-
rea pacific& a conflictelor interna-
tionale, ratificat& prin Legea din
11 Martie 1912, pag. 962, vol. VII.

mare sau teritoriile puse sub su-
veranitatea sau mandatul sgu,
si Conventiunea va inceta, sg se
aplice teritoriilor mentionate In
aceastg, declaratiune, un an dupg
primirea acestei declaratiuni de
catre Secretarul General al So-
cietatii Natiunilor.
4. Secretarul General va co-
munica tuturor membrilor So-
cietätii, cât si Statelor ne-mem-
bre, mentionate la articolul 19,
toate declaratiunile si toate avi-
zele primite conform prezentu-
lui articol.
19, Prezenta Conventiune, al
cgrui text francez si englez vor
face cleopotrivg credintg, va
purta data din aceastg, zi si va
fi deschisg pang la 31 Decem-
vrie 1936, semngturii oricgrui
membru al Societgtii Natiuni-
lor, sau o oricgrui Stat ne-mem-
bru, invitat al conferinta care
a elaborat prezenta Conven-
tiune, sau cgruia Consiliul So-
cietAtii Natiunilor li va fi co-
municat copie a prezentei con-
ventiuni pentru acest scop.
20, Prezenta Conventiune va
fi ratificatg. Instrumentele de
ratificare vor fi transmise Se-
cretarului General al Societgtii
Natiunilor, care va notifica de-
pozitarea lor, tuturor membrilor
Societgtii, cât si ne-membrilor
prevgzuti In articolul precedent.
21, 1. IncepAnd dela 1 Ianua-
rie 1937, se va putea adera la
prezenta Conventiune, In nu-
mele oricgrui membru al Socie-
tgtii Natiunilor sau oricgrui
Stat ne-membru, prevgzut la ar-
ticolul 19.
2. Instrumentele de adeziune
vor fi transmise Secretarului
General al Societgtii Natiunilor,
care va notifica depozitul lor
oricgrui membru al Societgtii,
citt si oricgrui Stat ne-membru,
prevgzut In zisul articol.
22. Prezenta Conventiune va tii Natiunilor sau Stat nemem-
intra In vigoare 90 zile dupg ce bru, legat prin Conventiune ve
www.digibuc.ro
26 Mai 1938 773
Secretarul General al SocietItii
Natiunilor, va fi primit ratifica-
tiunile sau adeziunile a 10 mem-
bri al Societatii Natiunilor sau
State ne-membre. Ea va fi In-
registratg la aceastg datg prin
grija Secretarului General al
Societgtii Natiunilor.
23. Ratificatiunile sau adeziu-
nile depuse dupg depozitul celei
de a 10-a ratificatiune sau ade-
ziune, vor lua efect dupg, expi-
rarea unui termen de 90 zile,
incepând dela data primirii lor
de cgtre Secretarul General al
Societgtii Natiunilor.
24. 1. Dupg expirarea imui
termen de 5 ani dela intrarea
In vigoare a prezentei Conven-
tiuni, aceasta va putea fi clenun-
tat:A printr'un instrument scris,
depus la Secretariatul General
al Societdtii Natiunilor. Denun-
tarea isi va avea efect un an
dupg data dud a fost primitg
de Secretarul General; ea nu va
fi operantg decht pentru Statul
membru al Societntii Natiuni-
lor sau Statul membru in nu-
mele cgreia a fost depusg.
2. Secretarul General va noti-
fica tuturor membrilor Societg-
tii si Statelor nemembre, men-
tionte la articolul 19, denuntg,-
rile primite.
3. Dacg in urma denuntgrilor
simultane sau succesive numg-
rul membrilor Societgtii Natiu-
nilor si a Statelor nemembre,
care sunt legate prin prezenta
Conventiune, se ggseste redus la
mai putin de 10, Conventiunea
va Inceta sg, fie In vigoare, ince-
pând dela data child ultima din
aceste denuntgri va lua efect,
conform cu dispozitiunile pre-
zentului articol.
25. 0 cerere de revizuire a
prezentei Conventiuni va putea
fi formulatg In orice timp de
cgtre orice membru al Societg-
774 27 Mal 1938

cale de notificatiune, adresata fluIui Legislativ, cu Nr. 54 din

Secretarului General _al Societa- 1938,
tii Natiunilor. Aceasta notificare .Am decretat si decretám:
va fi comunicata de catre Se-
cretarul General tuturor celor- art.Mo 3,
dif icar e a disp ozitiunilor
alin. 3, din decretul-lege
lalti membri ai Societátii Natiu- Nr. 1.550 din 1936, publicat in
nilor si State nemembre, astfel Monitorul Oficial Nr. 157 din 4936
legate si, daa, este sustinuta de fi, art. 3 din decretul-lege Nr.
cel putin o treime din ele, Inal- 2.848 din 1937, publicat in Moni-
tele Parti Contractante se anga- torul Oficial Nr. 168 din 1937
jeaza sa Intruneascä o Confe-
rinta pentru revizuirea acestei 1. Scadenta primului cupon
Conventiuni. prevazuta pentru data de 1 A-
Drept care, Plenipotentiarii prilie 1937, de catre decretele-
susmentionati au semnat pre- legi Nr. 1.550 din 1936 si Nr.
zenta Conventiune. 2.848 din 1937, la renta de 41/2%,
Facut la Geneva, la 26 Iunie acordatä de Stat pentru despa-
1936, Inteun singur exemplar, gubirea Organizatiunilor Riser--
care va fi depus la arhivele Se- cesti si Culturale din Ardeal,
cretariatului Societatii Natiuni- Banat si Bucovina 0 pentru des-
lor 0 ale carei copii, certificate pAgubirea Patriahiei si Mitropo-
conforme vor fi remise tuturor liei Ungro-Valahei de pagubele
membrilor Societätii Natiunilor suportate In urma aplicarii le-
si Statelor nemembre, mentio- gii pentru lichidarea datoriilor
nate la art. 19. agricole si urbane din 7 Aprilie
1934, se modifica si se fixeazá la
DECRET-LEGE data de 1 Aprilie 1938.
Promulgám acest decret-lege
relativ la renta pentru despigubirea si ordonára sa fie Investit cu si-
Organizatiilor Bisericesti gi Culture le giliul Statului si publicat In Mo-
DIN 27 MAI 1938 1)
nitorul Oficial.
Asupra raportului presedinte- DECIZIE
lui Consiliului Nostru de Minis-
tri si al ministrilor Nostri se- relativ la concursul pentru posturile
cretari de Stat la Departamen- de pretori
tele Finantelor 0 Justitiei, cu DIN 27 MAI 19381)
Nr. 63.195 din 1938,
Vaand jurnalul Consiliului Noi, ministru secretar de Stat
de Ministri cu Nr. 909 din 1938; la Departamentul Internelor,
AN/aid In vedere dispozitiunile Având In vedere cti, In confor-
art. 98 din Constitutia _promul- mitate cu art. 118 din legea ad-
gata cu Inaltul decret regal Nr. ministrativa, pretorii se nu-
1.045 din 27 Februarie 1938; mesc dintre secretarii de plasä
AvAnd In vedere avizul Consi- si notarii licentiati In drept, sau
1) I. D. R. sub Nr. 1.885 din 1938. 2) Decizia ministeria15. sub Nr.
dat in baza art. 98 din Constitutie, 15.337 din 1938, s'a publicat in Mo-
s'a publieat In Monitorul Oficial p. nitorul Oficiai p. I, Nr. 120 din 27
I, Nr. 120 din 27 Mai 1938. A se ve- Mai 1938. A se vedea si ark 118 din
dea si Deeretul-lege din 24 Iulie Legea administrativii, din. 27 Mar-
1937, la pag. 1580, vol. XXV, p. II, tie 1936, la pag. 312, vol. XXIV,
qi Legea mod. 28 Iulie 1938. p. L
www.digibuc.ro
 27 Mai 1938
.11.1 Academiei Comerciale, sectia
-administratiei publice, având un
stagiu de cel putin trei ani in
functiunea de secretar de plasá
sau notar;
Având In vedere cá potrivit
ultimul al aceluiasi articol,
licentiatii in drept, care au tre-
.cut examenul de pretor inainte
de promulgarea legii adminis-
trative, pot fi numiti direct in
.aceast& functiune;
Având in vedere numeroasele
cereri primite la minister pen-
-tru ocuparea locurilor de pre-
'tor ce devin vacante;
Tinand seam& de necesitatea
de a se numi in aceste posturi
de mare räspundere, elementele
.cele mai bine pregätite, cum 0
-de nevoia de a avea un criteriu
obiectiv la facerea numirilor,
Pentru aceste consideratiuni,
De ci dern:
1. Pentru ocuparea posturi-
lor vacante de pretori, se pu-
-.Mica concurs. Concursul se va
-tine, cu incepere din ziva de 25
Iunie 1938, in fata unei
compusá din d-nii: secre-
tar general al ministerului, ca
.presedinte: directorul Adminis-
-tratiei de Stat si directorul Ad-
ministratiei locale, ca membri,
având, secretar pe seful
personalului.
2. Concursul se va tine in lc-
c alul Inspectoratului regional
de politie din strada Varsoviei
Nr. 1.
3. Se pot prezenta la concurs:
Secretarii de plasá i notarii
licentiati in drept, sau ai Aca-
demiei Comerciale, sectia admi-
nistratiei publice, având un sta-
giu de cel putin trei ani in func-
Licentiatii in drept care au
irecut examenul de pretor ma-
inte de 27 Martie 1936.
4. Cererile de inscriere la
concurs, f&cute prin petitii tim-
lbrate, vor fi adresate Ministeru-
www.digibuc.ro
775
lui, prin postá, astfel ca sä fie
primite i inregistrate cel mai
târziu p&n& in ziva de 15 Iunie
1938.
5. Concursul va consta din
dou& probe: 0 probá scris&
una orald.
6. Materiile care vor forma o-
biectul probei scrise i orale
sunt urm&toarele:
a) Cunoasterea perfect& a lim-
bii române, atât vorbit, cât si In
scris; ortografie, punctuatie;
b) Cunostine de drept consti-
tutional;
c) Cunostinte de drept admi-
nistrativ, (in deosebi: organiza-
rea Statului, a ministerelor, In
mod desvoltat organizarea Mi-
nisterului de Interne si admi-
nistratiilor locale;
d) Notiuni generale de drept
civil, (in special: actele de stare
civil& si notiuni de procedur&
civild, in special indeplinirea
pro cedurilor) ;
e) Notiuni generale de drept
penal, (pedepse, crime, delicte,
contraventiuni, clasificatiuni si
principii generale), si de proce-
dur& penalä, (indeplinirii de pro-
ceduri). Politia judiciará i ofi-
terii care o exercitá;
f) Cunostinte generale asupra
urmátoarelor legi speciale:
Legea de organizarea minis-
terelor, regulamentul de orga-
nizarea Ministerului de Interne.
Legea administrativä, apro-
fundata.
Legea si regulamentul actelor
de stare civilä.
Legea pentru organiz area
Curtii Superioare Administra-
tive si Curtilor locale Adminis-
trative.
Legea si regulamentul statu
tului functionarilor publici.
Legea contabilitätii publice, In.
special contabilitatea adminis
tratiilor locale (judetene si co-
munale).
776 28 Mai 1938
Legea pentru perceperea i ur .
rattrirea veniturilor publice.
Legea politiei rurale.
Legea i regulamentul asupra
rechizitiilor.
Legea recrutärii armatei
taxelor militare.
Legea pentru organizarea po-
litiei generale a Statului.
Legea §i regulamentul jandar-
meriei rurale.
Legea pentru controlul sträi-
nilor i stabilimentelor publice
de infiintarea birourilor de
populatie.
Legea monopolului vanzárii
spirtului i bäuturilor spirtoase
(pärtile relative la cârciumile
din comunele urbane si rurale).
Regulamentul pentru alinierea
satelor i construirea locuinte-
lor täräne*ti.
Legea i regulamentul asupra
servitorilor.
Legea i regulamentul de or-
ganizarea i adrainistrarea pa-
*unelor comunale.
Legea repausului duminical.
Legea asupra vânätoarei.
Legea asupra pescuitului.
Legea i regulamentul pentru
controlul posedärii si port-ar-
melor.
Legea drumurilor.
Legea asupra circulatiei auto-
mobilelor.
Legea cäräusiei publice.
Regulamentul industriilor in-
salubre.
Legea i regulamentul asupra
comertului ambulant;
g) Cunoa*terea registrelor si
dosarelor cancelariei i arhivei
dela preturi i comune rurale.
7. La proba scrisä se va mai
putea da una sau mai multe din
urmätoarele lucräri:
a) 0 lucrare asupra unei ches-
tiuni de ordin administrativ sau
linanciar In strânsä legAtura
cu organizarea comunelor ru-
rale;
b) Dresarea unui proces-ver-
www.digibuc.ro
bal pentru constatarea unei in-
fractiuni;
Dresarea unui proces-ver--
bal de inspectarea amänuntitä a
unei comune rurale.
8. Proba scrisä este elimina-
torie.
Pentru a fi admis la proba-
oralä, candidatul trebue s. in-
truneascä la proba scrisä cel pu-
tin nota medie 5.
9. Vor fi declarati admisi la
concurs candiclatii care vor In-
truni la ambele probe nota me-
die generalä cel putin 6.
10. Numele candidatilor reu-
iti se va publica In ordinea cla-
sificarii, urmând ca numirile in
locurile vacante sä se facä nu-
mai in aceastä ordine.
11. Pentru orice lâmuriri,
d-nii candidati se vpr adresa
d-lui *ef de serviciu, secretarul
comisiunii, in localul ministeru-
lui, b-dul Banu Manta, etajul II,
In fiecare zi de lucru, intre orele-
11-13.
12. Directorul Administratiei
de Stat, este insärcinat cu exe-
cutarea acestei deciziuni.
DECRET-LEGE
pentru modificarea unor dispozifiuni dim
Legea pentru organizarea Curfii de
Conturi
DIN 28 MAI 19381)
Asupra raportului prwdinte--
lui Consiliului Nostru de Minie-
tri i ministrului Nostru secre-
tar de Stat la Departarnentul
Finantelor, Nr. 2.429 din 1938,
1) 1. D. R, sub Nr, 2.031 d'n
t938, dat in baza art. 98 din Con-
atitutie, s'a publicat in Monitorui
p. I, Nr. 121 din 28 Mai
1938. El modific5., art. 5, 6 si 10t
din Legea pentru organizarea Curtii
de Conturi, din 31 Iu lie 1929, pag...
828, vol. XVII, cu mod. din 21
Mai 1938, pag. 731, acest vol.
 28 Mal 1938
Väzând jurnalul Consiliului
de Ministri Nr. 1.049 din 1938;
V62ând avizul Consiliului Le-
gislativ Nr. 89 din 1938;
In temeiul art. 98 din Consti-
tutiune,
Am decretat si decretilm:
1. Dispozitiunile art. 6 $i art.
10, alin. 2 din legea Nr. 149 din
1929, pentru organizarea Curtii
de Conturi, se modificA cum ur-
meazd:
Art. 6. Consilierii si consi-
lierii controlori, se numesc pe
baza listelor de recomandare in-
tocmite de o comisiune compusil
din prim-presedintele Curtii de
Conturi, i trei consilieri ai
Curtii de Conturi, alesi in sec-
Viuni unite, pe termen de 5 ani".
Curtea va lege si 3 supleanti,
care vor fi chemati, in ordinea
vechimii, s. InlocuiascA pP Wu-
lari in caz de impiedecare. Prim-
presedintele va fi inlocuit, in caz
de impiedecare, prin cel mai ve-
chiu presedinte, prezent la ser-
Ministrul finantelor prezi-
deaz& comisiunea; in lipsa sa
prezideazg prim-presedintele sau
inlocuitorul sAu.
Pentru fiecare vacantA, co-
misiunea va recomanda chte trei
persoane, intrunind conditiunile
art. 5. Dintre acestea, ministrul
alege i numeste pe titular".
Prim-presedintele, procurorul
general si procurorii se numesc
färä recomandarea comisiunii;
tot astfel se numesc dintre con-
silieri presedintii de sectiune".
Art. 40, cain. 2. Comisiunea
de discipling. si aceea. de numiri
inaintári pentru personalul
de verificare, pentru personalul
secretariatului, al cancelariei
arhivei, o formeaza sectiunile
unite ale Curtii".
2. Se abrogg alin. 2 al art. 5,
din legea Nr. 149 din 1929.
www.digibuc.ro
777'
Referat cdtre Consiliul de Mi-
ni$tri.
Curtea de Conturi, aceastl in-
stitutiune menitä sä exercite
controlul preventiv si cel de-
gestiune al tuturor veniturilor-
si cheltuielilor Statului, este or-
ganizat5, pe aceleasi baze ca
instantele judecgtoresti.
Legea pentru organizarea ju-
decAtoreasca a suferit modific4ri
in ce priveste modul de selectio-
nare al membrilor ordinului ju-
deatoresc, avâncl functiuni de-
conducere si drept, urmare prin-
cipiilor acolo introduse trebuesc
extinse si in organizarea Curtii
de Conturi.
Tinând seamä de modifictirile
ce s'au introdus a trebuit sA se-
modifice legea Curtii de Con
turi, in sensui ca presedintii de
sectiuni sä fie numiti dintre-
consilieri, farg a mai fi nevoie
de o noud recomandare a sec-
tiunilor unite ale Curtii
Urmancl exemplul legii pen-
tru organizarea judechtoreasca
si a legii pentru organizarea
Consiliului Legislativ, proiectul
ce supunem deliberatiunii dv. ia
din competenta sectiunilor unite-
ale Curtii de Conturi, recoman-
darea pentru ocuparea locurilor
de consilieri si consilieri contro-
lori i o trece unei comisiuni
restrânsà," formaa din prim-pre-
sedinte sau inlocuitorul sgu
3 consilieri desemnati de Curte,
care vor lucra sub presedintia
ministrului finantelor. S'a con-
statat intotdeauna c un com-
plet format din prea multe per
soane in spetá ar fi 17 este
un organism greoi, si aceast6
stare de lucruri cate, a fi reme-
diatd.
Dacg, I/1101'044i modul nos-
tru de a vedea, vá rugám sá ne
autorizati a supune Maiestátit
Sale Regelui, alAturatul proiect.
 778 28 Mal 1938
DECIZIE
rvelativ la aeroporturile deschise traf
lui public si aeroporturile particulare
DIN 28 MAI 1938 1)
Noi, ministru secretar de Stat
la Departamentul Aerului si Ma-
rinei,
Având In vedere referatul Di-
Tectiei aviatiei civile Nr. 40.932
din 31 Martie 1938 si referatul
Nr. 4.027 din 1938,
Decidem:
T. Aeroporturile deschise tra-
"ficului public 5i aeroporturile
'particulare autoi izate pentru
anul 1938, sunt:
A. Aeroporturi principale: A-
rad, Baneasa, Cernauti, Chisi-
qau, Cluj, Constanta, Galati, Iasi.
B. Aeroporturi secundare: Bal-
cic, Cetatea-Alba, Craiova, Satu-
Mare, Targul-Mures, Timisoara.
C. Statii aeriene: Bazargic, CA-
lärasi, Ismail, Turnu-Magurele,
Turnu-Severin.
D. Aeroporturi destinate avia-
"tiei de turism: Otopeni.
E. Aeroporturi particulare: Ca-
lata, (jucl. Râmnicul-Sarat);
"Campina, (jud. Prahova); Cornu,
(jud. Prahova); Darman esti, (jud.
Bacau); Floresti, (jud. Prahova);
Mofleni, (jud. Dolj); Moreni, (jud.
Prahova); Pungesti, jud. Vaslui);
Ploiesti-Nord; Sarulesti, (jud.
Ilfov); Sf. Petru, (jud. Brasov);
Sutesti, (jud. Braila); Strejnic,
L(jud. Prahova); Trifesti, (jud.
Roman); Andreesti, (jud. Ialo-
nita); Jilavele, (jud. Ialomita)
Tetcani, (jud. Bacau).
Aceste aeroporturi vor func-
,tiona In urmatoaree conditiuni:
a) Pe aerodroamele particulare
'uncle n'a fost numit de catre M.
1) Decizia ministerial sub Nr. 63
-din 1938 s'a publicat In Monitorut
p. I, Nr. 121 din 28 Mai
1938. Ea modificii. i completenA
Deeizia Nr. 707 din 23 Martie 1938,
!Tag. 339, acest
www.digibuc.ro
A. M. un agent de trafic, atribu-
(iunile acestuia pot fi Indeplinite
de postul de jandarmi din co-
muna unde se gaseste terenul;
b) $eful postului, sau loctiito-
rul sAu, va face oficiul de agent
de trafic si va viza carnetul (le
drum atât la plecarea, cat si la
sosirea oricarei aeronave, iar pi-
lotul va contrasemna alaturea de
viza sefului de post;
c) In carnetul de drum, pa
langa numele pilotului, trebue sa
fie trecute i numele eventuali-
lor Insotitori;
d) In cazul and afara de pi-
lot si proprietar se mai gasesc
alte persoane la bord, ele vor
fi imediat raportate in scris Di-
rectiei aviatiei civile;
e) Postul de jandarmi va tine
evidenta inteun registru oficial,
trimes M. A. M., de toate avioa-
nele ce au plecat si au sosit pe
aerodrom, pentru a fi astfel In
masura, a da Rimuriri oricând
organelor de control ale M. A. M.
si ale Ministerului de Interne, in-
dicând si punctele de destinatie
si cele de uncle aeronavele au so-
sit;
f) Pe aeroport nu are voie sa
ateriseze niciun avion imatricu-
lat strain, fArA aprobare preala-
bila;
g) PlecArile sau sosirile din
strainätate nu pot avea loc de-
cal pe aeroporturi vamale i nici
inteun caz pe sau de pe aceste
terenuri particulare;
h) Niciun avion nu poate pleca
fara a fi controlat i Inregistrat
de postul de jandarmi;
i) $eful de post va inspecta a-
vionul de asemenea daca are a-
parat foto si se va conforma de-
ciziei ministeriale Nr. 366 din 7
Octomvrie 1937, publicata In Mo-
nitorul Oficial Nr. 236 din 12 Oc-
tomvrie 1937;
j) Postul de jandarmi va fi a-
tent la manevrele aeronavelor
pentruca la un eventual accident
 30 Mai 1938 779

sau incident sA fie Intotdeauna o) Procesul-verbal trebue sA

In mAsurA sA dea relatiuni ca cuprindd urmAtoarele indica-
persoanA oficialA; tiuni:
k) Pe timp nefavorabil sau 1. NumArul de imatriculare al
ueatii, dad sborul se executA, se aeronavei.
face pe riscul personal al pilotu- 2. Numele si pronumele pilotu-
lui; lui, proprietarului si tuturor per-
/) Terenul trebue amenajat soanelor ce au navigat cu aero-
4:lupA instructiunile date de Avia- nave In momentul comiterii con-
tia civil& si proprietarul este o- traventiei.
bligat sa-1 mentinA In perfectA 3. Locul In care s'a constatat
-stare si sA evite ce ar putea da- contraventia si ora.
una miscarea avioanelor ca: 4. In ce constA contraventia.
gropi pe teren, balize stricate, 5. Numele si pronumele agen-
constructiuni In imediata apro- tului care a constatat-o si auto-
piere, obstacole, etc., etc.; ritatea de care depincle.
m) In cazul in care o aeronavA 6. Rezervele care le face pilotul
plead de pe un aeroport parti- sau proprietarul aeronavei 81
cular, fdd a avea viza postului care trebuesc subscrise de azela
de jandarmi sau dad, pilotul care le face;
nu se prezinta imediat dup5, so- p) Pentru toate diferendele
sire la post pentru a anunta so- ivite din aplicarea prezentelor
sirea si obtine vizele respective, dispozitiuni, sunt de competinta
proprietarul aeronavei si pilotul instantelor judedtoresti ale Tri-
sunt supusi unei amenzi de bunalului Ilfov, determinate dupA
10.000 lei fiecare si avionul va domiciliul Aviatiei Civile.
ii retinut de primul aeroport 2. Se clasead ca aeroporturi
uncle aterisead. vamale, indiferent de categoriile
In caz de recidivA, In acelasi de mai sus, urmAtoarele:
an, aerodromul nu va mai putea Arad, BAneasa, CernAuti, Ce-
functiona dedt având agent de tatea-AlbA, ChisinAu, Cluj, Con-
trafic numit de Aviatia civilà si stanta, Galati, Iasi, Satul-Mare.
plAtit de proprietarul terenului; 3. D-1 director al aviatiei 'dyne
n) Contraventia la dipozitiu- se insArcineazA cu aducerea la
nile de mai sus se constatA de indeplinire a dispozitiunilor pre-
urganele de control ale naviga- zentei deciziuni.
tiunii aeriene si organele jandar-
aneriei locale sau superioare.
Organele de control vor face DECRET-LEGE
anentiune despre contraventiunea privitoare la drepturile de pensiune
constatatil In carnetul de drum ale avocatilor publici
al aeronavei si vor anunta prin-
tr'un proces-verbal Directia A- DIN 30 MAI 1938 9
viatiei Civile. Asupra raportului presedinte-
Pilotul sau proprietarul aero- lui Consiliului Nostru de Minis-
navei care a fAcut observatiuni
trebue sh le Inscrie In procesul- i) I. D. R. sub Nr. 2.036 din
verbal al agentului. 1938, dat In baza art. 98 din Con-
Orice contestatiuni ulterioare stitutie, s'a publicat in Monitory!
sunt imposibile. Oficial, p. I, Nr. 122 din 30 Mai
Agentul care constatA contra- 1938. A se vedea gi art. 45 ili 64
ventia, trebue sA dreseze proce- din Legea pentru organizarea Cor-
sul-verbal imediat si la locul con- pului de avocati publici, din 9 Mai
traventiei; 1933, pag, 623, vol, XXI.
www.digibuc.ro
WO- 30 Mai 1938
tri si ministrilor Nostri secretari
de Stat la Departamentele Fi-
nantelor si Justitiei Nr. 48.791
din 1938;
VAzdnd jurnalul Consiliului de
Ministri Nr. 1.050 din 1938;
Vázdnd avizul Consiliului le-
gislativ Nr. 84 din 1938;
In temeiul art. 98 din Consti-
tutiune,
Am decretat si decretdm:
Art. unic. Membrii Consiliu-
lui Superior al Avocaturii Sta-
tului, vor avea aceleasi drep-
turi la pensiune i in aceleasi
conditiuni ca si membrii Curtii
de Casatie, daa au o vechime
de 30 ani de serviciu in tune-
tiuni publice, din care cel pu-
tin 5 ani impliniti ca membri in
Consiliul superior.
Membrii Consiliului Superior
al Avocaturii Statului care vor
cere regularea drepturilor la pen-
siune in termen de 15 zile dela
intrarea in vigoare a acestei
legi, vor fi inscrisi la pensiune
pe prima zi a lunii urmätoare
incetdrii salariului.
Referat cetre Consiliul de Mi-
Limita de vâxstit pentru mem-
brii Consiliului Superior al A-
vocaturii Statului, este fixatd de
art. 45, litera b, din legea Nr.
139 din 1933, la 65 ani, iar, po-
trivit art. 64 din aceeasi lege,
salarizarea lor este egalil cu a-
ceea a primului - presedinte al
Curtii de Apel, care e identia cu
a membrilor Inaltei Curti de Ca-
satie si Justitie.
Dat fiind asemänarea pe care
legea o face intre ierarhia din
magistraturd i aceea a Corpu- pentru exploatarea produselor seeun-
lui de avocati publici unde mem-
brii Consiliului Superior ocupil
treapta cea mai inaltä din corp,
si cum, pe de altd parte, toate
functiunile similare, cum surrt a-
celea ale Consiliului legislativ,
www.digibuc.ro
Curtii de Conturi i Curtea Su-
perioard Administrativd, au a-
celasi fel de pensionare a mem-
brilor lor, urmeazd cd i mem-
brii Consiliului Superior al A-
vocaturii Statului sunt indrituiti
a avea aceleasi norme de pensio-
nare.
In cazul and si dv. sunteti
de acord cu aceastd propunere,.
vd rog sd binevoiti a md auto-
riza sA supun aldturatul pro-
iect Inaltei semndturi a Maies-
tdtii Sale Regelui.
DECRET-LEGE
privitor la controlul circulatiei
materialului lemnos
DIN 30 MAI 19381)
Asupra raportului preseclinte-
lui Consiliului Nostru de Minis-
tri si ai ministrilor Nostri se-
cretari de Stat la Departamen-
tele Agriculturii si Domeniilor st
al Justitiei, sub Nr. 133.953 din.
19 Mai 1938,
Avdnd in vedere avizul Consi-
liului legislativ cu Nr. 6 -din
1938;,
Având in vedere jurnalul Con-
siliului de Ministri cu Nr. 1.000.
din 49 Mai 1938;
In virtutea art. 98, alin. 6, din
Constitutiune,
Am decretat si decretdm:
1. Exploatarea oricdrui pro-
dus lemnos al priclurilor se face
in baza autorizatiunii eliberatil
1) I. D. R. sub Nr. 1.977 din,
1938, dat in baza art. 98 din Con-
stitutie, s'a publicat In Monitorul
0 ficial, p. I, Nr. 122 din 30 Mai
1938. A se vedea i Regulamentul
dare din päduri, din 16 Noemvrie
1914, la pag. 668, vol. VIII; de a-
semeni Deeiziile din 27 Noemvrie
1936 si din 31 August 1937, la pag.
855, vol. XXIV, p. II, si la pag..
1766, vol. XXV, p. II.
 30 Mal 1938 781

de seful ocolului silvic In raza transport sau bonul ori chitanta

aruia este situat6, Odurea. de vânzare.
2. Toate produsele lemnoase Adeverintele de transport, bo-
ale Odurilor Miate pe bazá de nurile sau chitantele de vânzare
autorizatiune lega15, si trans- false, atrag dupg sine sanctiu-
portate pe drumurile publice, cu nile codului penal.
care, snii, sau orice alte vehi- 4. Materialul confiscat se va
cule, plutirea pe ape, depozita- vinde prin licitatie publia oral&
rea in statii, rampe de incgrcare in piata public& cea mai apro-
transportul pe C. F. R., vor pieta, in asistenta perceptorului
trebui sa fie insotite de adeve- fiscal si seful postului de jan-
rinte de transport, scutite de darmi pentru comunele rurale,
orice taxe ori timbre, sau bonuri sau perceptorul fiscal si a co-
ori chitante de vânzare, prevA- misarului de circumscriptie res-
zute cu data plecarii transpor- pectivá In comunele urbane, ori
tului din Odurea, sau dn locul a delegatilor lor.
de depozit si cu firma proprie- Din sumele obtinute se va eli-
tarului respectiv, valabil 24 ore bera imediat, dup5, incheierea
dela data emiterii lor. procesului-verbal:
Adeverintele de transport din 20 la sutá agentului constata-
päduri sau depozitele dela gura tor.
Odurilor se vor elibera de van- 5 la sutá membrilor comisiu
zAtorii proprietari sau reprezen- nii de licitatii prevázutS4 mai sus.
tantii lor legali, din carnete cu 75 la suta se va consemna pe
mate/ (A, souche), vizate de oco- seama proprietarului Odurii
lul silvic care a eliberat autori- din care s'a furat materialul,
zatia de exploatare a parchetu- dad, se poate dovedi cert acea-
lui ce se taie si care se vor ti- sta din declaratiile luate cu o-
pdri de Stat i vinde prin ocoa- cazia dresärii procesului-verbal.
lele silvice. Recipisa se va trimete sefului
Bonurile sau chitantele de vân- ocolului silvic cel mai apropiat,
zare se vor tipäri de vânzAtori, odatà cu actele dresate de cátre
avand clar imprimat numele si peroeptia care a avut reprezen-
domiciliul depozitului in ele. Se tant la acea licitatie.
va preciza numärul, felul si di- In caz de cerere, lemnul se va
mensiunile materialului vândut vinde: colilor, spitalelor sau al-
si data plearii din depozit. tor autoritäti, cu tariful de esti-
Materialele de lucru sau con- matie fixat de Gcolul silvic pen-
structie, destinate vânzArii di- tru comuna respectivá, iar Irk
rect din OA:lure, care dep5sesc lips4 de amatori, va fi depozitat
20 cm in diametru, vor purta la primäria comunei, care IJ va
marca sau firma vânzdtorului, vinde si ulterior, pe pretul mi-
imprimatä sau coloratä, aplicat& nim stabilit de ocolul silvic.
pe fiecare 5. Procedura prev5zutá de art.
3. Agentii de politie 3 si 4 de mai sus, este aplicabilá
jandarmeria, sefii de gare. pentru lemnele aflate tdiate
orioe organ de politie comunall in Odure si rezultand din ex-
si oräseneasa au dreptul i sunt ploatäri neautorizate pentru care
.obligati a confisca, sub dresare s'au dresat acte de agentii sil-
de proces-verbal, orice material vici, medii sau superiori (con-
lemnos de lucru sau de foc care ductori sau ingineri) ai Statului,
nu va fi insotit de adeverinta de iar cota de 20 la sutä se va plati
www.digibuc.ro
782 30 Mai 1938
tuturor agentilor constatatori ai
delictelor silvice din ptiduri, din
amenzile rgmase definitive, pe
cale judecgtoreascg, sau din a-
celea obtinute din transactiuni.
Incheiate conform art. 90 din co-
dul silvic.
Pâng la vanzarea lui prin li-
citatie public& in termen de 15
zile dela afisare, paza se va face
de ocol, in contul proprietarului
pgdurii.
6. Depozitarii si fabricantii de
cherestea sunt datori ca sg Una
un registru de evidentg a mate-
rialelor intrate in depozit, pas-
trandu-se adeverintele de trans-
port, pe care le vor tine la dis-
pozitia organelor de control sil-
vice si politienesti, timp de un
an dela primirea lor.
Neconformarea la aceastg dis-
pozitie atrage dupg sine, pe
rang& confiscarea materialului
nejustificat si o amend& de lei
10.000, aplicatä prin darea in de-
bit imediat, osebit de dresarea
de proces de delict ca tginuitor,
pentru depozitarii si fabricantii
de cherestea.
In caz de recidivg, se va re-
trage autorizatia de functionare
a fabricii sau inchiderea depo-
zitului.
7. Confiscarea materialului se
va face si la cumpärgtorii care
vor achizitiona lemne färä ade-
verintg de transport sau bon de
vânzare.
8. Este interzis transportul si
vanzarea fgrä adeverinte de
transport, chitante sau bonuri
de vânzare, a brazilor, molifti-
lor si altor pueti verzi, cu sau
fárg rgdgcini, sub sanctiunile
prevgzute la art. 3 si 4 de mai
sus.
9. Este de asemenea interzisg
intrebuintarea cosurilor de coaje
de brad sau mould la Impache-
tatul brânzei sau altor produse.
Marfa ce se va gäsi la oricine
www.digibuc.ro
cu astfel de pachetaj se va con-
fisca si vinde in conditiunile art..
3 si 4 de mai sus.
10. Un regulament aprobat
va detalia modul de aplicare a
prezentului decret-lege.
11. Directiunea regimului sil-
vic din Ministerul Agriculturil
si Domeniilor, va executa dispo-
zitiunile prezentului decret- lege.
12. Presedintele Consiliulut
Nostru de Ministri si ministrii
Nostri secretari de Stat la De-
partamentele Agriculturii si Do-
meniilor si al Justitiei, sunt in-
sgrcinati cu aducerea la Indepli-
fire a dispozitiunilor prezentu-
lui decret-lege.
J. C. M.
relativ la detacirile avocatilor pledanti-
DIN 30 MAI 1938 1)
Consiliul de Ministri, In se-
dinta sa dela 18 Mai 1938,
Luand in deliberare raportul
d-lui ministru al justitiei cu Nr.
1.708 din 1938;
In baza dispozitiunilor art. IT
din legea decretatg prin I. D. R..
cu Nr. 1.066 din 1938,
Decide:
1. Avocatii pledanti clasa III"
si clasa II, dela oHce institu-
tiune publicd, vor putea fi de-
tasati, in interes de serviciu, la.
oricare din avocaturile Statului
din judete, pe un timp de ma-
ximum 6 luni, fárg ca aceastlt
detasare sg se poatg repeta In
persoana aceluiasi avocat In-
tr'un interval de 2 ani.
2. Avocatii detasati vor primi
pe tot timpul detasgrii, salariur
dela autoritatea respectivg, a-
1) J. C, M, sub Nr. 975 din 1938,
s'a publicat in Monitorul Oficial p...
I, Nr. 122 din 30 Mai 1938. A se.
vedea Legea pentru organizarea Cor-
pului de avocati publici, din 9 Mai
1933, la peg. 623, vol. XXI.
 31 Mai 1938
vând dreptul i la o diurna, res-
pectivä gradului lor, potrivit a-
dresei Ministerului Finantelor,
Directiunea bugetului si a on-
tabilitátii generale a Statului,
câtre Ministerul Justitiei, cu Nr.
328.002 din 4 Decemvrie 1937,
care se va pläti impreuna cu
cheltuielile de deplasare de a-
tre Ministerul Justitiei.
3. D-I ministru al justitiei
este Insärcinat cu aducerea la
lndeplinire a prezentului jur-
nal.
LEGE
privitoare la administrarea bunurilor
partidelor politice disolvate
DIN 31 MAI 1938 1)
Asupra raportului presedinte-
lui Consiliului Nostru de Minis-
tri i ministrului Nostru secre-
tar la Stat la Departamentul
Justitlei Nr. 49.007 din 1938,
Väzând jurnalul Consiliului
de Ministri, Nr. 1.053 din 1938:
VAzAnd avizul Consiliului Le-
gislativ Nr. 96 din 1938;
In temeiul art. 98 din Consti-
tuiune,
Am decretat i decretäm:
1. Vor fi puse sub administra-
tiunea Ministerului Justitiei, bu-
nurile apartinând asociatiuni-
lor, grupärilor sau partidelor
politice disolvate prin legea din
31 Martie 1938.
2. Sunt socotite bunuri apar-
tinand asociatiunii, grupárii sau
partidului si acele bunuri deti-
nute de o persoanä pentru aso-
ciatiune, grupare sau partid, in
1) I. D. It. sub Nr. 2.041 din 1938,
dat in baza art. 98 din Constitutie,
s'a publicat in Monitontl Oficiai p.
I, Nr. 123 din 31 Mai 1938. A se
vedea Deeret-lege pentru disolvarea
tuturor asoeiatiilor, grupärilor si par-
tidelor politice, din 31 Martie 1938,
la pag. 373, acest vol.
www.digibuc.ro
783 .
genere orice bun care In mod!,
evident a servit pentru scopu-
rile partidului sau era destinat
acestuia.
3. Vor fi puse sub adtainistra--
tiunea Ministerului Justitiei, so-
cietatile civile Casa partidului"
sau altä denumire, societätile.
comerciale, cooperative, precumu
orice alte societäti similare,
care au servit i sprijinit acti-
vitatea si scopurile unei asocia-
tiuni, grupäri ori partid politic,
Inainte sau dupä disolvarea par-
tidelor prin legea dela 31 Mar-
tie 1938.
Vor fi de asemenea puse sub.
administratiunea Ministerulut
Justitiei, bunurile de orice fel,
care apartin cercurilor de stu-
dii create de vreo asociatiune,,
grupare sau partid politic disol-
vat prin legea dela 31 Martie
1938.
4. Instrainärile de bunuri ce,
au apartinut asociatiunilor, gru-
pärilor ori partidelor politice-
disolvate, societatilor, civile salt,
cercurilor de studii, apartinand
acestora, fäcute posterior datei
de 31 Martie 1938, sunt nule de
drept.
5. Administratorii bunurilor-
,apartinând asociatiunilor, gru-
pArilor i partidelor politiec di-
solvate sau ai societätilor in-
trand In prevederile art. 2 si 3
din prezenta lege, precum si de-
tinatorii sub orice titlu ai ac-
tiunior sau ai oriaror alte par-
ticipatiuni ale asociatiunilor sau,
societätilor arätate la art. 2 si
3, sunt obligati sä le declare In,
termen de 30 zile dela publica-
rea acestei legi.
Declaratiunea se va face In,
scris la Ministerul Justitiei. Ea
va cuprinde bunurile de orice-
fel ce apartin asociatiunii, gru-
parii sau partidului politic di-
solvat, numärul de ordine al
actiunilor sau intinderea part,
784 31 Mai 1938
Declaratiunea va fi
1ntovArAsitA de copii legalizate,
titlul de proprietate al bu-
nului imobil sau a titlului con-
statând dobandirea actiunii sau
participatiunii.
Actiunile sau mice alte parti-
tipatiuni se imobilizeazA In
mâna celui ce este titular al lor
la data publicArii acestei legi;
.ele nu mai pot fi instrAinate
sau puse in gaj. InstrAinArile
/Acute dupA data de 31 Martie
1938, nu vor fi tinute in seaml
-clacg. nu sunt dovedite cu acte
având datA certA.
6. Punerea sub administra-
tiune se ordonA prin deciziunea
Ministerului justitiei.
Deciziunea va arAta bunurile
sau drepturile asupra cArora ad-
Ministratiunea va purta, precum
numele administratorilor.
7. Deciziunea va fi comuni-
tatA parchetului tribunalului lo-
cului situatiunii bunurilor, care
va proceda la predarea bunuri-
lor, administratorilor numiti.
Autoritiltile administrative si
politienesti, la cererea Ministeru-
lui public, vor da concursul pen-
tru infaptuirea hotAririi luate.
Despre predare i primire se
incheia proces-verbal i in-
ventor.
8. Administratorul poate face
toate actele ce administratiunea
-ar reclama; el are dreptul de a
-aduna chiriile sau alte venituri.
In cazul prevAzut de art. 3, ad-
ministraforii vor avea dreptu-
rile ce potrivit legii ori statute-
bor aveau organele de adminis-
tratiune.
9. Administratorul nu poate
schimba destinatia bunurilor.
El poate sA denunte contrac-
tele imobilelor ce se detin cu
incunostiintând pe pro-
prietar cu douA luni inainte de
termenul and chiria trebue pll-
titA, afar& numai dacI terme-
www.digibuc.ro
nul contractual de preaviz este
mai scurt.
10. Administratorii sunt ti-
nuti sA dea socotealá despre ve-
nituri i cheltuieli.
Conturile vor fi depuse par-
chetului din 6 in 6 luni. Produ-
sul administratiunii indatA dupá
incasare se va depune la Cassa
de Depuneri i Consemnatiuni.
11, Scoaterea de sub regimul
de administratiune a bunurilor
definitive si prevAzute de art.
1-3 din prezenta lege, sau li-
chidarea lor, nu se va putea in-
cuviinta cleat dup5, intocmirea
intrarea in vigoare a legii
care va stabili normele si con-
ditiunile de constituire si func-
tionare a partidelor politice
numai dacA persoanele care vor
cere-o, vor prezenta dovezi au-
tentice cA sunt mandatarii au-
torizati ai majoritAtii absolute
ai fostelor organizatiuni jude-
tene pe care le-au avut asocia-
tiunile, grupArile sau partidele
disolvate prin legea dela 31 Mar-
tie 1938.
DacA niciuna din cererile de
iesire de sub acest regim de ad-
ministratiune sau de lichidare a
bunurilor respective nu vor fi
prezentate in conditiunile stabi-
lite de alineatul precedent, li-
chidarea se va ordona din ofi-
ciu de cAtre Ministerul Justitiei.
Sumele rezultate din lichida-
rea acestor bunuri vor fi atri-
buite fostilor membri ai parti-
delor politice disolvate sau man-
datarilor lor, proportional cu
capitalurile pe care vor dovedi
a le-au depus sau investit in
dobandirea patrimoniului in li-
tigiu.
Bunurile apartinând asocia-
tiunilor, grupArilor ori partide-
lor politice disolvate in condi-,
tiunile si pe baza art. 18 din le-
gea pentru apArarea ordinei in
Stat din 15 Aprilie 1938, vor fi
 31 Mai 1938 785

lichidate in termen de trei luni stituite in vederea propagärii

dela data disolvärii. ideilor si a InfAptuirii progra-
12. Numirea lichidatorilor in melor ce le aveau.
toate cazurile prevazute de art. Aceastá disolvare a fost deter-
11 se va face de ministrul jus- minatá pe de o parte, de faptul
titiei, iar lichidarea va urma cl organizarea si functionarea
potrivit art. 54 si urm. din legea asociatiunilor, grupärilor sau
Nr. 21 din 1924 1); vânzarea bunu- partidelor politice existente la
rilor imobiliare se va face po- 31 Martie 1938, nu mai cores-
trivit art. 681 si urm. din codul pundeau nouei asezäri constitu-
de procedura civilä, a arui a- tionale, primal la 24 Februarie
plicatiune se intinde pe intreg 1938 de intreaga tará, iar pe de
-cuprinsul %Hi. altá parte, de nevoia imperioas6.
13. Autoritätile administra- a restabilirii ordinei interne
tive sau politienesti vor lua din gray zdruncinatá si a pacifia-
dzoficiu si de indatá mäsuri de a- rii spiritelor, adânc turburate de
sigurarea bunurilor apartinand agitatiunile anarhice care, in
.asociatiunilor, grupärilor sau ultima vreme, amenintau direct
partidelor politice disolvate pe existenta Statului.
baza art. 18 din legea pentru a- Prin disolvare s'a urmärit
pärarea ordinei in Stat din 15 apoi suspendarea oricärei acti-
Aprilie 1938 2),aplicând sigilii vitáti politice, pan/ cand impre-
au incredintând paza lor unui jurärile vor ingadui alcatuirea
-custode. unei legi care sa stabileascä
De asemenea, inainte de a se normele si conditiunile in care
-fi ordonat punerea sub admi- partidele politice vor putea BA
-nistratiune a bunurilor aparti- se constituiascá si sg. functio-
/Ana asociatiunilor, grupdrilor neze.
.sau partidelor politice disolvate Dacil, suspendarea acestei
prin legea din 31 Martie 1938, activitäti a fost realizatá, In
autoritätile administrative sau schimb au ramas societäti ci-
politienesti vor lua mäsuri de vile sau comerciale, cooperative,
.asigurarea acestor bunuri, apli- tipografii, ziare, cercuri de stu-
când sigilii sau incredintând dii, create prin contributia M-
paza lor unui custode. neascá a membrilor partidelor
Despre mäsurile de asigurare astäzi disolvate si care aunt con-
luate, autoritätile administrative duse si acum de aceleasi per-
-sou politienesti vor incunostiinta soane care, in trecut, In calita-
e indatä Ministerul de Justitie. tea lor de reprezentanti statu-
tari a fostelor organizatii de
Ref erat cdtre Consiliul de Mi- partide erau indreptätiti sá facá
nistri. acte de administratie si sá le
Prin legea decretatá cu Nr. dea directive.
1.422, la 31 Martie 1938, au fost_ Desi in urma disolvärii par-
isolvate asociatiunile, grupä- tidelor aceste persoane au pier-
rile sau partidele politice con- dut calitatea de reprezentanti
statutari ai fostelor organiza-
t 1) A se vedea Legea pentru pd. tiuni politice, ei continuä totusi
-soanele juridiee, din 6 Februarie s6, facá acte de dispozitie asu-
1924, la pag. 244, vol. XIXIL pra unor patrimonii materials
2) A se vedea Deeret.-lege pentru ce nu le apartin.
apftrarea ordinei in Stat, din 15 A- Pentru a putea pune la ad5.-
-prilie 1938, la pag. 498, aeest vol. post de orice prejudicii bunu-
C. Hamangiu, voL XXVI. 50 www.digibuc.ro
786 31 Mai 1938
rile materiale ale fostelor par-
tide care nu apartin numai ca-
torva persoane, ci tuturor ace-
lora care au contribuit efectiv
la achizitionarea Mr, am intoc
mit aldturatul proiect de lege,
care dispune trecerea acestor
patrimonii sub adrninistratiunea
Ministerului Justitiei.
Acest regim de administratie
va rämâne In vigoare petná
când se va intocmi i promulga
legea care va fixa normele $i
conditiunile in care partidele
politice vor putea sd se consti-
tuiased si s functioneze.
Numai dupd ce o asemenea
lege va intra In aplicare, se va
putea cere ie$irea de sub ad-
ministratiunea Ministerului sus-
titiei, sau lichidarea bunurilor
de orice fel care au apartinut
fostelor asociatiuni, grupdri sau
partide politice.
In proiectul de fatd, se preci-
zeazd cd ie$irea de sub adminis-
tratiunea Ministerului Justitiei
sau lichidarea acestor bunuri
nu se va putea face decdt dacd
persoanele care vor cere-o vor
dovedi cu acte autentice cá sunt
man datari i majoritdtii absolute
ai fostelor organizatiuni jude-
tene, ai asociatiunilor, grupári-
Mr sau particlelor politice des-
fiintate prin legea dela 31 Mar-
tie 1938.
Prezentul proiect de lege sta-
bile$te apoi normele de Hai-
dare a bunurilor ce au aparti-
nut asociatiunilor, grupdrilor
sau partidelor politice disolvate
In conditiunile legii de apura-
rea Statului din 15 Aprilie 1938.
Daed $i Domniile Voastre im-
pártd$iti modul nostru de a ve-
dea, aceastá problemd, vá ru-
binevoiti a ne autoriza
de a supune spre aprobare Ma-
iestätii Sale Regelui proiectul
de lege Intocmit.
www.digibuc.ro
DECRET-LEGE
pentru modificarea legii asupra
inaintirilor in armati
DIN 31 MAI 1938 1)
Asupra raportului pre$edinte-
lui Nostru al Consiliului de Mi-
ni$tri $i al ministrilor No$tri,
secretari de Stat la Departamen-
tele Apárárii Nationale $i Just-
tiei, sub Nr. 3.561 din 15 Aprilie
1938,
AvAnd In vedere clispozitiunile
art. 98 din Constitutia 1938, $i
avizul Consiliului Legislativ
98 din 30 Mai 1938;
Vazand jurnalul Consiliului
de Mini$tri, Nr. 1.070 din 1938,
Am decretat i decretám:
Art. unic. Articolele 3, 26, 27,
29, 39, 40, 41 $i 42 din Legea a-
supra Inaintärilor In armatd",
se modified precum urmeazd:
Art. 3. f) Generalul de bri-
gadd: brigadd sau divizie, co-
mandament de regiune terito-
sau indepline$te functiu-
nea de sub$ef al Marelui Stat
Major, sau $ef de Stat-Major la
inspectorat general de armatd;-
0 Generalul de divizie: divi-
zie, comandament de regiune te-
ritoriald $i corp de armatá salt'
indepline$te functiunea de in-
spector general de armá. sef sau
sub$ef al Marelui Stat-Major;
h) Generalul de corp de ar-
1) I. D. R. sub Nr. 2.056 din 1938
dati in baza art. 98 din Constitutie,.
s'a publicat Monitoral Oficial p. I,.
Nr, 123 din 31 Mai 1938. A se ve-
dea Legea asupra Inaintárilor in ar-
matá, din 5 August 1924, pag. 835,.
XIIIXIV, cu mod. numeroase
din care 19 Aprilie 1935, pag. 359,
vol. XXIII c1 23 Octomvrie 1937,.
pag. 2052, vol. XXV, p. 14 pre-
cum si Regulament de aplicare din
18 Octomvrie 1935, pag. 897, vol..
XXIII, cu mod. 17 Iunie si 12 Oc-
tomvrie 1937, apoi 10 Mai 1938.
 31 Nisi 1938 787

mata: corp de armatä, armata, subofiteri combatanti, centrele

sau indeplineste functiunea de de instructie i coala superi-
inspector general de armatA sau oarA de rAzboiu, ca: comandant,
sef al Marelui Stat-Major. ajutor, instructor sau ofiter-elev
Art. 26. Pentru ea un gene- si la stagiu, in armatele stráine,
ral de brigadI sA fie Inaintat la trupI sau $coli se considerA
la gradul de general de divizie, ca stagiu la trupA numai pen-
i se cere sti aibl o vechime de tru 2 grade.
cel putin 4 ani in gradul de ge- Pentru cei dela liceele mili-
neral de brigadI, sA fi coman- tare, indeplinind functiunile din
dat o divizie 2 ani neIntrerupti alineatul precedent, numai pen-
sA fie admis la comandI de- tru un singur grad.
finitivA de divizie. Art. 39. CApitanii activi sau
Art. 27. Pentru ca un gene- de rezervA, pentru a fi propusi
ral de divizie, sä fie inaintat 'a la inaintare, pentru gradul de
gradul de general de corp de maior, trebue sA indeplineascA pe
armatá, i se cere o vechime de lAngA conditiunile prevAzute la
cel putin 2 ani in gradul de ge- articolele 8 si 9 din lege, $i pe
neral de divizie, sI fi coman- aceea de a fi trecut cu succps
dat corp de armatA cel putin in examenul pentru gradul de
perioada II-a si a III-a de in- maior sau de a fi absolvit cu
structie si. sA fie admis la co- succes $coala superioarI de ráz-
manda definitivA de corp de ar- boiu.
matA. Art. 40. Cererile cApitanilor
Pentru ca un general, sI poatá de a trece examenul de maior,
fi numit in functiunea de in- sunt aprobate de comandantii
spector general de armatA sau de corp de armatá, pe temeiul
sef al Marelui Stat-Major, tre notelor si propunerilor sailor
bue sI fie admis la comandA de- ierarhici, dupA cum se va pre-
finitivA de corp de armatá si sá vedea In detaliu, in regulamen-
fi comandat corp de armatA cel tul legii de fat&
putin in perioada II-a si a III-a Art. 41. Pentru inaintarea
de instructie. la gradul de general de brigadá,
Art. 29. Timpul servit de o- divizie si corp de armatI, ofite-
fiterii de orice grad la Casa Mea rii propusi trebue sä fie admisi
Militará, se considerA ca stagiu la comanda definitivA de bri-
de fnaintare, numai pentru un gadA sau mare unitate, tacticA
singur grad. sau strategicI.
Timpul servit ca ministru sau Art. 42. Pentru a fi admisi
subsecretar de Stat, se considerA la comandA definitivä de bri-
ca stagiu la comanda corespun- gadá, colonelii combatanti, tre-
zAtoare gradului in care se exer- bue:
citA aceste functiuni, numai pen- 1. Sá fi absolvit cursul de co-
tru un singur grad. mandament, de pe MO Mare le
Aceste dispozitiuni se aplicI In Stat-Major, prin care se asigurl
mod transitoriu tuturor ofiteri- unitatea de doctrinA in condu-
lor care ,la data publicArii pre- cerea i intrebuintarea marilor
zentului decret-lege indeplinesc unitäti.
vreuna din functiunile enume- 2. SA fi trecut probele unei cA-
rate mai sus. látorii de comandament, organi-
Timpul servit la $coala pregI- zate de cItre Mare le Stat-Major,
titoare de ofiteri, la $colile oe executatI pe arm atá, sub con-
ofiteri, speciale, de tragere, da ducerea unui inspector general
www.digibuc.ro
788 31 Mai 1938
armat6. si cu participarea se-
fului Marelui Stat-Major, pre-
cum si a sailor ierarhici, nice-
prnad cu comandantii de corp
de armata, i similarii bor.
3. Ca rezultat al cursului de
comandament si probelor crt15.-
toriei de comandament, sI fi
fost caracterizati ca apti pentru
a comanda o mare unitate tac-
Colonelii asimilati, precum si
cei specializai, conform art. 60,
vor urma numai sectia
lor din cursul de coman-
dament.
Cursul de comandament se
urmeaz 5. o singurl datä.
La cAlg.toria de comandament
se poate participa de doug ori.
Pentru a fi admisi la comanda
de divizie, generalii de brigadà,
dupg. ce au comandat 1 an bri-
gada in acest grad, trebue sá fi
satisfácut probele de capacitate,
de a comanda divizie:
1. Cu ocaziunea unei calátorii
de comandament, organizatá de
cátre Mare le Stat-Major, si exe-
cutatá de armatá, sub condu-
cerea unui inspector general de
armatä, si cu participarea sefu-
lui Marelui Stat-Major, precum
si a sefilor ierarhici, inceptind
cu comandantii de orp de ar-
matä, sau similarii bor.
2. La manevrele regale sau la
manevrele executate in cadrul
corpulu de armatá, si in pre-
zena inspectorului general de
armatá respectiv.
Pentru a fi admisi la comandá
definitivg, de corp de armatá,
generalii comandanti de divizie,
dura ce au comanclat 2 ani di-
vizie, trebue sá fi satisfácut pro-
bele de capacitate de a comanda
corp de armatá:
1. Cu ocaziunea unei cälätorii
de comandament, organizatá de
Mare le Stat-Major, si executatá
pe armata, sub conducerea unui
inspector general de armatä, si
www.digibuc.ro
cu participarea sefului Marelui
Stat-Major, precuin si a sefilor
ierarhici, incepând cu coman-
danti de corp de armatit i si-
milarii bor.
2. La manevrele regale.
La calátoria de comandament
pentru admiterea la comandit
definitivá de divizie i corp de
armatá, se poate participa de
doutt ori pentru fiecare co-
manda.
Generalii de brigadá, care la
data publiarii prezentului de-
cret-lege, au fost caracterizati,
ca admisi, numai la comand6 de
brigadä, ca rezultat al cursului
de comandament si cälätoriei de
comandament, nu mai pot fi
propusi i admisi la comanda
de divizie.
Art. Il. Toate dispozitiunile
contrarii prezentului decret-lege,
sunt i rámAn abrogate.
Art. III. Presedintele Nostru al
Consiliului de Ministri, si minis-
trii Nostri secretari de Stat la
Departamentele Apárärii Natio-
nale si Justitiei, sunt insârcinati
cu executarea prezentului decret-
lege.
DECRET-LE6E
pentru autorizarea Ministerului
Finantelelor si emitä bonuri de
tezaur In valoare
de 1.550.000.000 lei
DIN 31 MAI 1938 1)
Asupra raportului presedinte-
lui Consiliului Nostru de Minis-
tri si al ministrilor Nostri se-
cretari de Stat la Departamen-
tele Finantelor i Justitiei, cu
Nr. 90.483 din 1938,
Vázand jurnalul Consiliului de
Ministri cu Nr. 1.065 din 1938, si
1) I. D. R. sub Nr. 2.053 din 1938,
dat in baza art. 98 din Constitutie,
s'a publieat in Monitorul Oficial p.
I, Nr. 123 din 31 Mai 1938.
 31 Mai 1938
avizul Consiliului Legislativ cu
Nr. 74 din 30 Mai 1938;
Pe temeiul dispozitiunilor art.
21, alin. 2, din legea bugetarA a
exercitiului 1938/939 si art. 77
din legea asUpra contabilitAtii
publice;
In virtutea art. 98, alin. 7, din
Constitutia promulgatA cu I. D.
R., Nr. 1.045 din 27 Februarie
1938,
Am decretat si decretAm:
1 D-1 ministru al finantelor
este autorizat:
a) SA trateze i s. contracteze
la marile institutiuni financiare
din tara, un Imprumut de lei
1.550.000.000, pentru alimentarea
Fondului ApArArii Nationale.
Imprumutul va purta o do-
bAndA de 4,50 la sutA pe an, cu
fncepere dela 1 Iunie 1938, p1A-
tibia trimestrial i cu prima
scadentA la 1 Sepemvrie 1938, si
va fi rambursat In rate trimes-
triale egale, cu Incepere dela 1
Iunie 1940, dup Acura urmeazA:
In exerciiul 1940/941, lei
264.000.000.
In exercitiul 1941/942, lei
528.000.000.
In exercitiul 1942/943, lei
758.000.000.
Rate le si dobAnzile, neto de
orice impozite cAtre Stat, vor fi
plAtite din Fondul ApArArii Na-
tionale, prin Ingrijirea Ministe-
rului Finantelor, si a Ministeru-
lui ApArArii Nationale;
b) SA Incheie i sä semneze,
cu fiecare din institutiunile care
participl la acoperirea Impru-
mutului, conventiunile necesare;
c) SA emitA bonuri de tezaur,
pentru plasarea Imprumutului
pentru dobilnzile aferente, In
titluri de 5.000.000, 2.000.000,
1.000.000, 500.000, 200.000 si 100.000
lei.
Operatiunile de lombardare si
transmisiune' a acestor bonuri
vor fi scutite de orice taxe de
timbru i Inregistrare.
www.digibuc.ro
789
2. Se deschide un credit ex-
traordinar special de 1.550.000.000
lei, pe seama Ministerului Apit-
rArii Nationale, care va fi folo-
sit la alimentarea Fondului A-
pArArii Nationale, pentru Inzes-
trarea armatei, si care va fi a-
coperit cu Imprumutul mai sus
arAtat.
Raport catre M. S. Regele.
Necesitatea de a grAbi execu-
tarea programului de Inarmare
a TArii, impune angajAri de
cheltuieli superioare veniturilor
Fondului ApArArii Nationale,
din exercitiile 1938/1939 si 1939/
1940.
AceastA necesitate, ridicA pro-
blema unei finantári imediate,
rambursabilA din bugetul pen-
tru Fondul ApAr Arii Nationale,
IncepAnd cu exercitiul 1940/941,
datá dela care acest fond va In-
cepe sA aibá disponibilitätile ne-
cesare.
Am Mcut In acest scop apel la
marile noastre institutiuni fi-
nanciare, care s'au angajat sA
punA la dispozitia Ministerului
Finantelor, printr'un Imprumut
pe bonuri de tezaur, o sumA de
1.550.000.000 lei, care va purta do-
banda de 41/2%, pe an, neto de
orice impozite cAtre Stat i va
fi rambursabilA In trei ani, In-
cepand din 1940, pâná In 1943.
Pe temeiul dispozitiunilor art.
21, alin. 2, din legea bugetarl a
exerciiului 1938/939, care admite
asemenea operatiuni, am Intoc-
mit allturatul proiect de decret-
lege prin care:
a) Se fixeazA conditiunile prin-
cipale ale Imprumutului;
b) Se autorizA Ministerul Fi-
nantelor sá Incheie cu fiecare
din bäncile respective, conven-
tine de Imprumut, sá emit& bo-
nurile de tezaur necesare, ope-
ratiunile de lombardare si trans-
misiune a acestor bonuri, fiind
790 31 Mai 1938
scutite de &Ice taxe de timbru
si Inregistrare;
c) Se aprobg deschiderea unui
credit extraordinar special pe
searna Ministerului Apgrgrii Na-
tionale, In sumg de 1.550.000.000
lei, pentru completarea sume-
lor de care are nevoie Fondul
Apgrárii Nationale, In eexrcitiul
1938/939, pentru 1nzestrarea ar-
matei.
In acest scop, autorizati de
Consiliul de Ministri, prin jur-
nalul cu Nr. 1.065 din 1938, cu
profund respect, supunem la
Inalta aprobare si semngturg a
Maiestätii Voastre, algturatul
decret-lege.
DECRET-LEOE
pentru modificarea art. 7, punctul a,
din legea pentru organizarea Casei de
Depuneri si Consemnatiuni
DIN 31 MAI 1938 1)
Asupra raportului presedinte-
lui Consiliului Nostru de Minis-
tri si al ministrilor Nostri secre-
tari de Stat la Departamentele
Finantelor si Justitiei, cu Nr.
90.484 din 1938,
Vgzând jurnalul Consiliului
Nostru de Ministri, Nr. 1.066 din
1938 si avizul Consiliului Legis-
lativ Nr. 76 din 1938;
In virtutea art. 98, alin. 7 din
Constitutia promulgatg cu de-
cretul Nostru Nr. 1.045 din 27
Februarie 1938 si publicatg In
Monitorul Oficial Nr. 48 din a-
ceeasi datä, -
Am decretat si decretäm:
Art. unic. Articolul 7, punctul
2) I. D. R sub Nr. 2.054 din
1938, dat in baza art. 98 din Con-
stitutie, s 'a publicat in Monitorul
0 ficial p. I, Nr. 123 din 31 Mai
1938. A se vedea art. 7 din Legea
pentru organizarea Casei de Depu-
neri si Consemnatiuni, din 8 August
1876, pag, 219, vol. II, cu mod.
www.digibuc.ro
a, din legea de organizare a
Cassei de Depuneri si Consem-
natiuni, se modificg dupg cum
urmeazg:
Excedentul acestui stoc poate
fi imprumutat:
a) Statului, In cont curent,
sau pe bonuri de tezaur, Ong
la concurenta sumei de lei
1.000.000.000",
DobAnda va fi cu 1% mai
mare cleat dobanda ce Casa bo-
nificg depungtorilor".
Raport catre M. S. Regele.
Cassa de Depuneri si Consem-
natiuni, aratä cu raportul sgu
Nr. 71.515 din 4 Mai 1938, adre-
sat Ministerului Finantelor, cg
suma de maximum 500.000.000
lei, fixatg prin legea sa de or-
ganizare, pentru totalul Impru-
muturilor In cont curent, sau
pe bonuri de tezaur, ce pot fi a-
cordate Statului de cgtre acea
Casg, este cu mult inferioarg
fatá de disponibiliatile sale e-
fective si cg, din aceastg cauzg,
nu poate contribui In mgsura
posibilitátilor ce le are la opera
de refacere a Tarii, fiind snag
sg pgstreze inactive sume con-
siderabile, care ar putea sg-i a-
ducg venituri importante.
Pentru Indreptarea acestei si-
tuatiuni, Cassa de Depuneri si
Consemnatiuni, propune modi-
ficarea art. 7, punctul a, din le-
gea sa de organizare, In sensul
ca totalul Imprumuturilor ce
poate sg le acorde Statului, sá
fie sporit la un miliard de lei.
De altminteri, acest maximum
reprezintg echivalentul In lei ac-
tuali a sumei de 20.000.000 lei
aur, ce puteau fi 1mprumutati
Statului, conform legii sale de
organizare initialg, din anul
1876.
Ggsind Intemeiate propunerile
Cassei de Depuneri si Consem-
natiuni, si autorizati de Consi-
 31 MaI 1938
liul Ministrilor, prin jurnalul
.cu Nr. 1.066 din 1938, supunem
la Inalta semnaura a Maiestgtii
Voastre, alAturatul decret-lege,
-prin care se modific& art. 7,
punctul a, din legea de organi-
zare a Cassei de Depuneri si
,Consemnatiuni.
DECRET-LEGE
pentru autorizarca Ministerului Finante-
I or, de a contracts un fmprumut de
800.000.000 lei, la Casa de flepuneri
si Consemnatiuni si la Casa Nationali
de Economii i Cecuri Poqtale i pentru
deschiderea unui credit extraordinar
de o egalä valoare, pe seama Ministerului
lucrärilor Pub lice si al Comunicatiilor
DIN 31 MAI 1938 1)
Asupra raportului presedinte-
lui Consiliului Nostru de Mini-
tri al ministrilor Nostri secre-
tari de Stat la Departamentul
Finantelor si la Departamentul
Nr. 90.485,
Vazand jurnalul Consiliului
Nostru de Ministri Nr. 1.067 din
1938, si avizul Consiliului legis-
lativ Nr. 77 din 30 Mai 1938;
Având In vedere dispozitiunile
-art. 7 din legea de organizare a
Cassei de Depuneri si Consem-
naiuni, si ale art. 79 din legea
de organizare a Cassei Nationale
de Economil si Cecuri Postale;
In conformitate cu prevederile
art. 77 din legea asupra contabi-
litätii publice,
In virtutea art. 98, alin. 7 din
Constitutia promulgatá cu de-
cretul Nostru Nr. 1.045 din 27
Februarie 1938, si publicatá in
llonitorul Oficial Nr. 48, cu
teeasi datá,
1) I. D. It. sub Nr. 2.055 din
1938, dat in baza art. 98 din Consti-
tutie, s'a publicat In Monitorul 0-
ficial p. I, NI% 123 din 31 Mai 1938.
A se vedea in legatura i Decret-
lege, ce preeed imediat in acest vol.
www.digibuc.ro
791
Am decretat i decretäm:
1. Se autorizá Ministerul Fi-
nantelor sá contracteze i Cassa
de Depuneri i Consemnatiuni
sa-i acorde, un imprumut de lei
500.000.000, iar Cassa National&
de Economii i Cecuri Postale,
un imprumut de 300.000.00 lei,
pentru lucrári de modernizári,
constructiuni si refaceri de dru-
muri, in conditiunile stipulate
prin Conventiunile Incheiate In-
tre párti, ambele pe termen de
5 ani, i cu o dobândá de 41/2%
pe an.
2. Rambursarea acestor im-
prumuturi, se va face dupá cum
urmeazá:
a) Pentru Cassa de Depuneri
si Consemnatiuni, Ministerul Fi-
nantelor va Inscrie In bugetul
sau, incepand cu exercitiul fi-
nanciar 1939/940, ratele anuale
(capital i dobânzi) potrivit Con-
ventiunii cu acea Casá;
b) Pentru Cassa National& de
Fconomii i Cecuri Postale,
Cassa Autonomá a Monopoluri-
lor Regatului României, va re-
tine redeventa datoratá Statului.
si va vdrsa la Banca National&
a României, In contul acelei
Case, In fiecare exercitiu buge-
tar, incepând cu exercitiul 1939/
1940, ratele anuale, (capital si
dobânzi), conform stipulatiunilor
prevázute in Conventiunea In-'
cheiatd.
3. Pentru garantarea acestor
lmprumuturi, Ministerul Finan-
telor, este autorizat sa emit&
sa remit& celor doll& Case, bo-
nuri de tezaur, de o valoare no-
minalá, egalá cu totalul anuit&-
tilor imprumuturilor.
4. Se deschide pe seama Mi-
nisterului Lucrárilor Publice
al Comunicatillor, un credit ex-
traordinar special, in sum& de
800.000.000 lei, care va fi intre-
buintat pentru lucrdri de mo-
792 31 Mai 1938
dernizäri, constructiuni si ref a-
ceri de drumuri.
Acest credit, va fi acoperit cu
imprumuturile arAtate la art. 1.
Raport cdtre M. S. Regele.
Programul rutier aprobat de
Consiliul de Minietri, prevede
executarea unor lucrAri impor-
tante de modernizAri, construiri
refaceri de drumuri, din care
unele interesaa, apArarea natio-
nal6, altele sunt de interes tu-
ristic, i in fine, altele intere-
seaza direct promovarea econo-
miei generale nationale.
Mijloacele ordinare ale buge-
tului, precum ei fondurile spe-
ciale destinate acestui scop, nu
sunt indestulátoare pentru aco-
perirea cheltuielilor reclamate
de executarea lucrdrilor proiec-
tate pentru exercitiul curent, ei
de aceea, pentru executarea nor-
mall, neintrerupta, a progra-
-mului, este necesar s'a" gäsim
alte mijloace de acoperire pen-
tru o suma de 800.000.000 lei.
Cassa Nationalg. de Economii
Cecuri Poetale ei Cassa de
Depuneri i Consemnatiuni, po-
seda disponibilitáti lichide, pen-
tru care se cere un plasament
sigur ei rentabil, ei care pot a-
coperi aceastá nevoie a Statului,
in cadrul prevederilor legilor de
organizare, de care sunt guver-
nate.
Pentru consideratiunile de mai
sus,
Cu cel mai profund respect,
supunem la Inalta aprobare Si
semnáturá a Maiestatii Voastre,
aläturatul proiect de decret-lege,
prin care Ministerul Finanetlor,
urmeaza a fi autorizat sá con-
tracteze doug, imprumuturi la
acele institutiuni, i anume:
until de 500.000.000 lei la Cassa
de Depuneri ei Consemnatiuni,
ei al doilea de lei 300.000.000 la
Cassa Nationald de Economii
www.digibuc.ro
Cecuri Poetale, ei prin care se
aproM, deschiderea unui cre-
dit extraordinar special de lek
800.000.000,pe seama Ministeruluk
Lucrárilor Pub lice ei al Comu-
nicatiilor, in scopul arátat mak
sus.
REGULAMENT
de functionare a scoalelor de
invätiimânt industrial pentru
DIN 31 MAI 19381)
CAPITOLUL I
Dispozifiuni generate
1. Invatamtintul secundar in-
dustrial pentru blieti are de
scop sá preggteascá, in mod me-
todic, pentru o profesiune libers
cu caracter industrial, pe absol-
ventii a cel putin 4 clase pri-
mare.
2. Invátámântul industrial
pentru Mieti se predá in ecoa-
lele Statului ei in ecoalele sau
institutele particulare autorizate
de Stat, conform legii i regula-
mentului pentru invätámântul
particular.
3. Invátámântul industrial
pentru Mieti se predá:
a) In gimnazii industriale, In
care durata ecolaritátii este de
patru ani i sunt formate din
1) Acest Regulament s'a sanctio-
nat prin Decretul regal Nr. 2.03
din 1938 si publicat in Monito-
rut Oficial p. I, Nr. 123 din 31 Mai
1938. A se vedea i Legea de orga-
nizare a invätiimântului industrial,
din 16 Aprilie 1936, la pag. 555,..
vol. XXIV, p. I, preeum si Pro-
grama analitica a invätiimântului in-
dustrial de biiieti, in Monitorul 0-
ficial p. I, Nr. 47 din 26 Februarie
1938. De asemeni Regulament pen-
trn organizarea i functionarea Ca-
sei inviitämtintului industrial, din 21
Iunie 1937, in acest vol.
 31 Mai 1938 793

patru clase, numerotate cu: I, dustrial, precum si cu avizul

II, III, IV; Consiliului permanent comple-
b) In licee industriale, in care tat cu membrii delegati ai Invä--
durata scolaritátii este de patru tämântului industrial.
ani si sunt formate din patru Aceastg, conditie este indispen-
clase, numerotate, cu: V, VI, sabil/ si pentru transformarea.
VII, VIII; unui gimnaziu industrial In li-
c) In scoale speciale indus- ceu industrial sau In scoal& spe-
triale, In care durata scolarita- cial& industrialk precum si pen-
tii este de doi ani si Sunt for- tru infiintarea de clase divizio-
mate din anul I si anul II. nare (paralele) sau de noi spe-
Liceul industrial poate func- cialitIti.
Vona si ca o scoal& completä, cu Pentru infiintarea de clase di-
opt clase, numerotate cu: I. II, vizionare, necesitate de conti-
III, IV, V, VI, VII, VIII. Cele nuarea fireasc& a unor clase di-
dinthiu patru clase constitue vizionare existente, este nece-
gimnaziul sau cursul inferior, sar& numai aprobarea ministe-
iar cele din urm& patru clase rului, Mr% a mai fi nevoie de-
constitue liceul propriu zis sau
cursul superior. avizul Consiliului superior de.
4. Indrumarea si supraveghe- . liului
indrumare sau de avizul Consi-
permanent.
rea general& a invätAmântului
secundar industrial pentru M.- 7. Infiintarea unei scoli noi
ieti sunt In sarcina Statului, sau transformarea unui gimna-
care exercit& aceste atributiuni, ziu industrial in liceu industrial
prin Ministerul Educatiunii Na- sau In scoal& special& indus-
tionale. trial& se face prin decret regal.
5. In scoalele secundare de Infiintarea unei close divizio-
Invát&mânt industrial pentru nare sau de noi specialitäti se-
baieti, fie de Stat, fie particu- face prin deciziune ministeriald.
lare, nu se pot folosi alte ma- Desfiintarea unei clase divi-
nuale didactics, dealt cele apro- zionare se face prin deciziune
bate de Ministerul Educatiunii ministeriald, pe baza unui ra-
Nationale, conform regulamen- port motivat al unui inspector
tului special. general al inv616,m'Amtului in-
Nu este permis profesorilor dustrial pentru Mieti.
sau profesorilor-maestri sa-si 8. Infiintarea de scoale secun-
facá lectiile dup& texte neapro- dare de invdtamânt industrial,.
bate, sau dupl manuscrise, cle- transformarea unui gimnaziu
at daca nu exist& niciun ma- industrial in liceu industrial,
nual aprobat pentru materia sau In *coal/ special/ indus-
respectiva. trialk precum si infiintarea de-
CAP1TOLUL II clase divizionare sau de noi spe-
cialiati, nu se pot face deck pa,
Iniiinforea f coalelor secundare de data de 1 Septemvrie.
inveiliimant industrial pentru &Weft 9. Pentru ca Ministerul Edu-
6. 0 §coall secundar& de Stat catiunii Nationale sA poat/ in-
de invätämânt industrial pentru fiinta scoale secundare de Invg-
bgieti, de orice categorie ar fi, t6mânt industrial, clase divizio-
se Infiinteaz& numai de Ministe- nare sau noi snecialitäti, trebue-
rul Educatiunii Nationale, cu ca, in prealabil, sl existe loca-
avizul Consiliului superior de lul necesar si prevederile buge-
Indrumare a invättimântului in- tare pentru cheltuielile care
www.digibuc.ro
'794 31 Mai 1938
-aunt In sarcina judetelor si co-
munelor (art. 108 din lege).
10. Judetele, comunele, Came-
rele de comert si industrie, Ca-
4nerele de munca, precum si co-
-mitetele scolare ale scoalelor de
invatamânt industrial, pot in-
liinta scoale secundare de invä-
lamânt industrial, avand carac-
terul i dreptul scoalelor de
Stat, inst numai cu aprobarea
tprealabila a Ministerului Edu-
catiunii Nationale, data In con-
ditiunile prevazute la articolul
7 si in conformitate cu legea
si regulamentul invatamantului
particular, precum i cu obliga-
tia ele de a face fata
theltuielilor necesare Intretine-
Tii localului, procurarii materia- .
Ielor i salarizarii personalului
in conditiunile prevazute de le-
.gea i regulamentul invätäman-
tului particular 1).
Toate aceste scoale astfel in-
fiintate vor fi sunuse dispozitiu-
nilor legii de fata, in ceea ce
priveste infiintarea i organi-
zarea lor, numirea, drepturile
datoriile personalului didac-
tic si de conducere, programele
regulamentele respective. Ele
-vor fi sub controlul Directiunii
invätämântului profesional.
1 1. Persoanele particulare,
precum si societatile economice,
culturale sau comunitatile reli-
gioase pot Infiinta scoale secun-
dare particulare de Invatämânt
industrial pentru baieti, Ins&
*numai conformandu-se legii
pentru organizarea si functiona-
Tea Invätämantului secundar in-
tlustrial, regulamentului de fata,
legiii regulamentului Invata-
mantului particular.
1) A se vedea Legea invätämiln-
lului particular, din 22 Decemvrie
1925, la pag. 582, vol. XIXII, cu
Regulament de aplicare, din 10 Mar-
tie 1926, pag. 59, vol. XVXVI.
www.digibuc.ro
CAPITOLUL III
Limba de predare in ;coalete secun-
dare de inyátiimânt industrial
penfru &Heft
12. Invatámântul in toate
scoalele secundare industriale de
Stat sau particulare se preda
in limba românä, gal% de lim-
bile straine prevazute in pro-
grama.
CAPITOLUL IV
Durafa anului ;color, inscrieri, pro-
moliuni, certificate 0 diplome
§ 1. Anul ?cola?.
13. La gimnaziile industriale,
liceele industriale i scoalele spe-
ciale industriale pentru baieti,
anul scolar incepe la 1 Septem-
vrie i dureaza pang la 25 Iu-
nie inclusiv.
Lucrarile practice incepe la 1
Septemvrie si dureazá pana la
15 Iunie.
Cursurile teoretice incep la 1
Septemvrie si se inchid la 31
Mai.
Dela 1-3 Septemvrie se tine
examenele de corijentá i cela
de diferenta (pentru elevii ab-
solventi ai cl. I-a sau a II-a a
unui gimnaziu teoretic, agricol
sau comercial, pentru absolven-
tii cursului primar complet de
7 clase, precum si pentru elevii
primilor 2 ani din gimnaziu in-
dustrial, care vor sa-si schimbe
sp e cialitate a).
Dela 4-7 Septemvrie, se tine
concursul de admitere in prima
clasa a gimnaziilor industriale,
sau a cursului inferior din li-
ceele complete.
Dela 4-10 Septemvrie, se tine
examenul de absolvire din se-
siunea de toamna.-
Dela 15-17 Septemvrie, se tine
concursul de admitere in clasa
V-a a liceelor industriale si In
anul I al scoalelor speciale in-
dustriale.
 31 Mai 1938 795

In cazul and numärul candi- Sfintii Arhangheli Mihail

datilor va fi prea mare si exa- Gavril, 8 Noemvrie.
minarea nu se va putea face In Intrarea in Biseria, 21 No-
termenul arätat, se va putea de- emvrie.
päsi acest termen cu aprobarea Sf. Nicolae, 6 Decemvrie.
Inspectoratului regional scolar Aniversarea Unirii Tärilor Ro-
In dimineata zilei de 14 Sep- mâne, 24 Ianuarie.
temvrie se deschid cursurile teo- Imtâmpinarea Domnului, 2 Fe-
retice (care Incepe efectiv In bruarie.
ziva de 15 Septemvrie), prin Buna-Vestire, 25 Martie.
sfintirea apei, in prezenta direc- Sf. Gheorghe, 23 Aprilie.
torului, a membrilor Comitetu- Aniversarea proclamärii inde-
lui scolar si a tuturor profesori- pendentii si a Regatului, 10 Mai.
lor scoalei. Prezenta profesori- Inältarea Domnului si ziva E-
lor si a profesorilor-maestri este roilor, la 40 zile dup5, Pasti.
bligatorie. Sfintii Imparati Constantin si
Dela 1-15 Iunie, se tine exa- Elena, 21 Mai.
anenul de sfârsit de an la lu- Sfânta Treime (Lunea Rusa-
carile practice; iar dela 16-25 liilor), la 50 zile dupä Pasti.
Iunie, se tine examenul de affix- Proclamarea M. S. Regelui Ca-
sit de an la cursurile teoretice. rol al II-lea, 8 Iunie.
Incheierea aûuiui scolar se va Patronul scoalei.
face Intre 25-30 Iunie, printr'o Vacantele sunt douä: vacanta
.serbare publicd i o expoziOe Caciunului, care Incepe In
de lucari practice. La serbarea seara zilei de 22 Decemvrie
publicd, participa In mod obli- tine pAnä la 7 Ianuarie inclusiv
gator: profesorii si profesorii- si vacanta Pastilor, dela Dumi-
maestri ai scoalei, membrii Co- nica Floriilor pânä la Duminica
raitetului scolar i elevii scoalei, Tornei inclusiv.
iar In mod facultativ: pärintii 15. Suspendarea lucarilor
elevilor si eventual particularii. practice si a cursurilor teoretice
Directorul scoalei va face, prin in zilele de lucru este interzis5..
cuantarea sa, o dare de seam& Numai In cazuri exceptionale
a activitätii scoalei In decursul si grave, Serviciul de invät5.-
anului scolar, incheiat i va dis- mânt local, poate s5, aprobe in-
tribui premii elevilor care s'au ehiderea unei scoale 0115, la cel
dislins. mult trei zile; peste acest ter-
Expozitia de lucari practice men o poate face numai Minis-
va amâne deschisä pânä la 5 terul. In caz de mare urgentä,
directorul poate Inchide scoala,
Julie. dar numai pentru o singua zi
Examenul de absolvire teore- cu obligatia de a raporta ime-
tic si practic se tine dela 26 lu- diat Serviciului de invätämânt
nie la 5 Iu lie. local si Ministerului, pentru ur-
14. Cursurile teoretice i lu- mare.
,carile practice se tua zilni% a- In cazuri de boalä conta-
'Mr& de Dumineci, de särbäto- gioasä, care reclamä mäsuri
rile legale si de vacante. imediate de desinfectie sau izo-
Sdrbatorile legale: lare, si au ca urmare Inchide-
Nasterea Maicii Dumnu lui, 8 rea scoalei pe timp limitat, di-
Septemvrie. rectorul scoalei i medicul *co-
Ina ltaa ea Sfintei Cruci, 14 la/. sunt obligati a lua contact
Septemvrie. cu autoritätile sanitare compe-
Sf. Dumitru, 26 Octoravr:e. tente si a comunica telegrafic
www.digibuc.ro
796 31 Mal 1938
Serviciului de invgtgmant local
Ministerului.
16. Anul scolar se Imparte In
trei trimestre: trimestrul I, dela
1 Septemvrie pang la 30 Noem-
vrie inclusiv. Trimestrul II, dela
1 Decemvrie pang la 28 (29) Fe-
bruarie inclusiv. Trimestrul III,
dela 1 Martie pang la 31 Mai in-
clusiv.
§ 2. Inscrierea elevilor
17. Niciun elev nu poate fi
primit in vreo clasg a unei
scoale de Invgtamant industrial
cleat pe baza unei inscrieri, fg-
cutg In timpul si cu formele pre-
vitzute In acest regulament.
18. Inscrierea elevilor se face
prin reprezentantii lor legali:
pgrinti (tutori) i corespondenti.
Corespondent al unui elev nu
poste fi decat o persoang care
locueste cu elevul In aceeasi
casa si-1 are In supraveghere.
Pgrintele sau corespondentele
unui elev solicitg inscrierea a-
cestuia printr'o cerere scrisd
prezentatä personal la Directia
scoalei.
Cererile de inscriere prezen-
tate de alte persoane sunt fgra
efect.
Pgrintele din altg localitate
cleat cea In care se afla scoala,
poate face Inscrierea i prin
postg, Inaintand recomandat ce-
rerea de Inscriere i actele ce-
rute de regulament. Dar Indatg
ce elevul este Inscris In scoalg,
el trebue s5. aiM corespondentul
sgu In localitatea unde Invatg.
19. Prin cererea de inscriere
reprezentantul legal al elevului
trebue sg-si ia angajamentul de
a se supune legilor, regulamen-
telor i programelor scolare, de
a rgspunde tuturor chemgrilor
ce li se vor adresa de cgtre di-
rigintele clasei, directorul scoa-
lei, sau de cdtre presedintele
Comitetului scolar, de a purta
respect si deferenta scoalei
reprezentantilor ei.
www.digibuc.ro
In cazul cand reprezentantut
legal al elevului Ii va calm
acest angajament, directorul Im-
preuná cu conferinta diriginti-
lor va putea s5, elimine pe elev
din scoalg.
20. Cererea de inscriere tre-
bue adresatg directorului scoa-
lei, timbratg legal si prezentatg.
personal sau Inaintatg prim
postg (recomandat) la Directiu-
nea scoalei, care este obligatg.
sg o Inregistreze.
21. Cererile de inscriere vor
fi prezentate sau Inaintate la
datele urmátoare:
De la _25-31 August: cererila
de Inscriere la concursul de ad-
mitere pentru clasa I-a a gim-
naziilor industriale sau a cursu-
lui inferior din liceele indus-
triale complete, pentru clasa V-a
a liceelor industriale i pentru
anul I al scoalelor speciale in-
dustriale; cererile de Inscriere In
clasele II, III si IV ale gimna-
ziilor industriale, In clasele VI,
VII si VIII a liceelor indus-
triale, In anul II al scoalelor
speciale industriale; cererile da
Inscriere ale repetentilor In cla-
sele respective; cererile de In-
scriere la examenul de dif erenyt
ale elevilor primilor doi ani din
gimnaziul industrial, care vor
sg treacg dela specialitatea la-
care s'au Inscris la altg specia-
litate, ale elevilor absolventi at
clasei I-a, sau ai clasei a II-a a
unui gimnaziu teoretic, agricol
sau comercial, care vor s5. infra
In clasa urmgtoare a unui gim-
naziu industrial si ale absolven-
tilor cursului primar complet,
de 7 clase, care vor sg fie ad-
misi In clasa a III-a dela gim-
naziul industrial; cererile de In-
scriere la examenul sumar, pre-
vgzut la art. 34 din regulament;
precum si cererile de Inscriera
la examenul de dispensg, prevg-
zut la art. 65 din lege, pentru
ucenicii care au o preggtire teo-
 31 Mai 1938
reticg, superioar& primelor pa-
tru clase primare.
Dela 4-7 Septemvrie: cererile
inscriere ale elevilor promo-
vati sau repetenti in urma exa-
menelor de corijentä, tinute dela
1-3 Septemvrie, precum i ce-
/Tulle de inscriere ale elevilor
reusiti la exaraenul de diferentä,
tinut tot intre 1-3 Septemvrie.
In ziva de 11 Septemvrie: ce-
rerile de inscriere la concursul
admitere pentru clasa V a li-
ceelor industriale, i pentru anul
I al scoalelor speciale indus-
triale, ale elevilor reusiti la exa-
menul de absoivire din sesiunea
toamnä, care se tine dela 4
10 Septemvrie (art. 13 din acest
regulament).
22, Inscrierile In clasa I a
g imnuziilor industriale sau a
cursului inferior din liceele in-
dustriale complete se fac din
oficiu, in ziva de 8 Septemvrie,
.eventual pe baza rezultatului
dela concursuI de admitere,
nut dela 4-8 Septemvrie, drip&
c e s'au retinut cel mult 20% din
locuri pentru repetentii clasei.
Inscrierile In clasa V a licee-
lor indústriale si in anul I al
*coalelor speciale industriale, se
fac din oficiu, in ziva de 15 Sep-
temvrie, pe baza rezultatului
dela concursul de admitere, ti-
nut dela 12-14 Septemvrie,
41up5. ce s'au retinut cel mult
10% din locuri pentru repetentii
clasei.
Pentru celelalte clase cererile
inscriere ale elevilor promo-
vati direct sau prin corijentä,
din clasa precedent6 a aceleeasi
scoale, se rezo1v6. im.ediat prin
inscrierea acestor elevi. Tot asa
si ale promovatilor altor scoale
secundare industriale de Stat, ai
cdror pttrinti au fost mutati In
interes de serviciu in localitatea
unde este scoala. Dacit rämân
locuri disponibile se vor mai in-
scrie elevi In ordinea urmlitoare:
a) Ceilalti promovati ai *coa-
www.digibuc.ro
797
lelor Statului in ordinea in care
au promovat ultima clasX;
b) Cei reusiti la examenul de
diferentá;
c) Promovatii proveniti din
invátámântul industrial particu-
lar, in aceeasi ordine;
d) Repetentii clasei.
Atât in clasele I si V, precum
si In anul I (unde numárul re-
petentilor de primit este fixat
procentual), cat si in celelalte
clase sau in anul II, unde ei
stint primiti in limita locurilor
disponibile, pang la completarea
efectivului clasei sau anului
fixat prin lege, vor fi primiti
mai intaiu cei rämasi repetenti
prima datá in clasa respectiva
s'r in ordinea urmátoare: repe-
tentii in urma examenului de
corijenfei la o materie, la dou5....;
repetentii din Iunie in urma
examenului de sfärsit de an
apoi cei declarati repetenti ma-
inte de acest examen, urmtm-
du-se pentru fiecare din aceste
din urrna dourt categorii ordinea
crescând6 a importantei si nu-
märului de materii din cauza
arora au rámas repetenti, iar
la conditii egale se preferá cei
cu nota medie mai mare la lu-
crárile practice sau cu purtarea
mai bung. Apoi vor fi primiti
cei rámasi repetenti a doua (me(
In clasa respectivá i in aceeasi
ordine.
Nu se vor primi dintr'o grupä
decat numai dacg, au rämas lo-
curi disponibile dup5, primirea
tuturor elevilor din grupa pre-
cedenta.
In scoalele cu clase extrabu-
getare, repetentii vor fi inscrisi
numai In aceste clase.
23. Cererile de inscriere care
nu vor fi prezentate sau Inain-
tate in timpul aratat la art. 21,
pentru fiecare categorie, precum
cererile prezentate sau Main-
tate in timp util, dar neinsotite
de actele cerute la art. 25, vor
fi fAr5. efect.
798 31 Mai 1938

Nu se vor primi elevi decAt scoalei. DupA, Inscriere, certifi-

In limita locurilor disponibile in
clase pe care trebue s, le aibri.
fiecare elev.
In caz de abatere dela aceste
dispozitiuni, se vor cumpAra
sculele individuale ce le lipsesc
elevilor, din salariul directoru-
lui si al maistrului respectiv.
24. Directiunea scoalei con-
troleazA cererile de inscriere
(care trebue BA cuprina, anga-
jamentul dela art. 19) si actele
ce le insotesc; epoi, intocmeste
listele de inscrisi in fiecare cla-
sA, conform cu dispozitiunile de
mai sus si le afiseazd cel mai
tArziu:
In ziva de 5 Septemvrie, pen-
tru clasele II, III si IV ale gim-
naziului industrial, pentru
sele VI, VII si VIII ale liceului
industrial si pentru anul II al
scoalei speciale industriale.
In ziva de 10 Septemvrie, pen-
tru clasa I a gimnaziului indus-
trial sau cursul inferior.
In ziva de 15 Septemvrie, pen-
tru clasa V a liceului industrial
pentru anul I al scoalei spe-
ciale industriale.
25. Cererea de inscriere tre-
bue sA fie insotitA de urmAtoa-
rele acte:
a) Extractul dupA actul de
nastere;
b) Actul de botez (pentru ele-
vii crestini);
c) Actul de revaccinare;
d) Certificatul de studii al ele-
vului;
e) Actul de nationalitate.
Elevii scoaleí care Ii au actele
depuse la scoall dela prima in-
scriere vor alAtura la cererea
de inscriere numai recipisa de
plata taxei. Celelalte acte vor
fi trecute de secretarul scoalei
dela precedenta cerere de in-
scriere la cea noug. locurior disponibile, _hotArAsc-
Actele depuse de elevi vor rA-media minimA pang, la care pot
mane in arhiva scoalei in tot fi primiti elevii in clasa I si re-
timpul scolaritátii lor i li se partizeazA elevii admisi pet-
vor restitui numai la pArAsirea scoale, tinAnd seam& si de ce-
www.digibuc.ro
catul ultimei clase va fi vizat
cu stampila scoalei, arAtAndu-se
data inscrierii si eventual data.
retragerii din scoalA.
26. In localitätile cu un sin-
gur gimnaziu industrial sau cu
un singur liceu industrial com-
plet, si. unde numärul cererilor
de inscriere nu depAseste num5.-
rul locurilor disponibile, vor fi
inscrisi in clasa I toti elevii care,
indeplinesc conditiunile de Vat.-
stA si care prezintá actele ce-
rute. In toate celelalte
inscrierile se vor face numai
baza examenului de admitere,.
prevázut la articolele 39 si ur-
mätoarele.
In localitAtile cu un singur-
gimnaziu industrial sau cu un
singur liceu industrial complet,.
precum i in scoale speciale in-
dustriale la care s'a tinut exa-
men de admitere, inscrierile
clasa I (anul I), se vor face pe-
baza rezultatului acestui exa-
men si in ordinea clasificatiei,.
in limita locurilor disponibile,.
dupA ce au fost rezervate locu-
rile repetentilor, conform art. 22.
In localitätile cu mai multe-
gimnazii industriale (cursuri in-
ferioare de licee industriale com-
plete), directorii acestor $coale
se vor intruni, in ziva de 8 Sep-
temvrie, ora 8 dimineata, in
cancelaria liceului industrial
complet, eel mai vechiu sau a.
gimnaziului industrial cel maL
vechiu (and sunt numai gim-
nazii industriale) unde, luAnd
act: pe de o parte, de rezultatul
general al examenului de admi-
tere in clasa I dela toate scoa-
lele industriale locale, iar pe de-
alt& parte, de specialitatile ace-
lor scoale si de numArul tuturor
 31 Mai 1938
rerile lor. Va fi incheiat un pro-
ces-verbal in doud exemplare,
dintre care unul va fi inaintat
ministerului, iar celdlalt va fi
pästrat in arhiva scoalei res-
pective.
27. Directorul unei scoalei se-
cundare de invdtdmânt indus-
trial este obligat sd inscrie In
clasa I-a, in limita locurilor dis-
ponibile si in ordinea mediilor
pe toti elevii care au depus exa
menul de admitere la acea
scoald si au obtinut o medie su
perioard sau cel putin egald cu
media minimä hotdritd in Con-
siliul directorilor pentru primi-
rea elevilor In clasa I-a, iar in
cazul când, dupd, primirea aces
tora, mai ramân locuri dispo-
nibile, el este dator sä, primeascd,
elevi din aceeasi categorie, care
au depus examen la alte scoale
industriale din localitate si care
au fost repartizati de Consiliul
directorilor.
El nu poate inscrie elevi cu
medii inferioare, atdta timp cat
sunt elevi cu medii mai mari,
rámasi neinscrisi si nici nu
poate refuza inscrierea unui
elev .care a obtinut media ce-
rutd, chiar data nu poate piti
taxa scolard, dacd, intrd in ca-
tegoria celor ce au dreptul sä,
solicite scutirea de taxd.
28. Inscrierea In clasa V-a a
liceului industrial se face nu-
mai pe baza unui concurs de ad-
mitere prevdzut la art. 50-63
numai in ordinea descres-
andd, a mediilor obtinute de
elevi la acest examen.
29. Absolventii cursului pri-
mer complet, de 7 clase, pot fi
admisi in clasa III-a a unui
gimnaziu industrial, insä. numai
In urma trecerii unui examen de
diferentd (teoretic i practic) ale
cdrui norme sunt stabilite la ar-
ticolele 106 si 109 si in limita
locurilor disponibile, dupd pro-
movatii claselor gimnaziale in- rupt studiile mai mult de doi,
dustriale din scoalele Statului. ani, el nu va putea fi inscris In
www.digibuc.ro
79%
30. Elevii primilor 2 ani al
unui gimnaziu industrial pot
trece, pe baza unui examen de
diferentd, dela specialitatea la
care s'au inscris la alta specie-
litate, potrivit cu normele dela
art. 107.
In alte clase ale gimnaziului,
precum i in clasele liceale, nu
se admit schimbdri de speciali-
tate.
Elevii care au terminat clasa-
I-a sau clasa II-a a unui gim-
naziu teoretic, agricol sau co-
mercial, pot trece in clasa ur-
mittoare a unui gimnaziu indus-
trial, pe baza unui examen de-
diferentä (teoretic si practic)
ale cärui norme sunt stabilite
la articolele 107 si 109 si in li-
mite locurilor disponibile, dupd
promovatii claselor gimnaziale-
industriale din $colile Statului.
_ 31. Elevii, care au urmat o
scoald de invätámânt industrial.
din strdindtate, nu vor fi In-
scri$i decât dupg, ce Ministerul
Educatiunii Nationale prin,
Consiliul permanent, completat
cu reprezentantii invätämântu-
lui industrial va fi stabilit
echivalenta studiilor fäcute de
dânsii, eventual supunându-i la
un examen complimentar, fixat
de Consiliul permanent.
Consiliul permanent va acorda,
echivalenta diplomelor i certi-
ficatelor obtinute in sträinätate
numai in cazul când aceste di,
plome si certificate au deplinä
valabilitate in tara care le-a
emis i deed existä, In aceast&
privintá o conventie de recipro-
citate intre tara noasträ, i tare,
respectivä (art. 27 din lege).
32. Elevii de nationalitate-
sträind vor fi inscrisi numai
limita locurilor rämase vacante,
dupd ce se vor fi inscris toti
elevii, fii de cettiteni români
(art. 12 din lege).
33 and un elev ei-a intro-
$00 31 Mai 1938

Tlasa urmItoare deal pe baza plet si de 40 elevi in clasele li-

unui examen sumar pentru ul- ceale (curs superior) si in anii
tima clasg. promovatä. El tre- scoalelor speciale industriale.
bue s5, ceara acest examen nu- Numarul elevilor cu a cäror
'mai intre 25-31 August. Exa- pregAtire poate fi obligat un,
Inenul sumar se va tine intre 1 profesor-maestru de lucräri prac-
3 Septemvrie si conform art. 110. tice, nu va trece de 20. JArt. 24
34. Nu pot fi inscrisi inteo din lege).
clasä elevii declarati repetenti 37. Un elev nu se poate muta
-a treia oarX in acea clasä, fie dela o scoalit la alta In cursul
c d. au urmat la o *coal& pu- anului scolar, deal pentru
blicii, fie la o scoalä particularä cauzg de for% majorl, bine sta-
de invätämânt industrial. Ei bilitá, precum mutarea familiei
sunt eliminati de drept din in- dinteo localitate In alta. Per-
vátrimântul industrial (art. 26 mutarea unui elev trebue apro-
din lege). batá de Minister. In acest caz
Pentru indeplinirea acestor directia scoalei vechi va notifica
dispozitiuni directorii sunt obli- celei noi situatia scolarä a ele-
gati s. noteze la partida vului, conform cu prevederile art.
pe toate certificatele ce li 85 din acest regulament. Acea-
se vor elibera numärul repeat- stá situatie scolard (nota si free-
tilor in aceeasi clasä. yenta) va fi trecutä in scriptele
Se va putea acorda Ina un scoalei noi.
an de repetare acelor elevi care
au fost siliti s5, lipseasa dela § 3. Concursul de admitere in
scoala din cauz5, de boalg con- clasa I
statatI la timpul sAu de medi- 38. Inscrierea elevilor In prima
cul scoalei. Consiliul scolar clasá a gimnaziilor industriale
poate acorda acestor elevi o ul- sau a cursului inferior din li-
'that repetare a clasei, pe baza ceele industriale complete, In lo-
'unui raport motivat al dirigin- calitätile cu un singur gimnaziu
lelui industrial sau cu un singur li-
35. In gimnaziile industriale ceu industrial complet, se face
liceele industriale se admit pe baza prezentärii adeverintei
numai elevii inscrisi regulat. Nu de absolvire a primelor patru
-se admit ucenici In atelierele de clase primare.
-studiere si nici auditori la cursu- In cazul când numärul candi-
rile teoretice. Vor putea fi orga-- datilor prezentati la inscriere (In
nizate Insä cursuri libere prac- clasa I-a), va fi mai mare dectit
tice. acel al locurilor disponibile (sta-
In invg,Mmântul industrial de bilite conf. art. 22 si 36 din acest
Stat, pentru MOO, nu sunt ad- regillament, sau In cazul când
mise examene pentru elevi ca in localitate sunt mai multe
'pregAtiti in particular. gimnazii indus,triale sau licee
In atelierele de aplicatie ale industriale complete (sau gim-
13coalelor speciale industriale pot nazii si licee complete), inscrie-
.11 primitiucenici. (Art.41 din lege). rile vor fi Mcute numai in baza
36. Efectivul unei clase se- unui concurs de admiteie, care
.cundare de invätämânt indus- se va tine dela 4-7 Septemvrie.
'trial, nu poate trece de 50 elevi (Art. 13 din acest regulament).
clasele gimnaziului industrial 39. Comisiunea examinatoare
-sau ale cursului inferior din li- se compune din:
-ceul industrial sau ale cursului Directorul scoalei, care este
?inferior de liceu industrial corn- presedintele comisiunii;
www.digibuc.ro
 31 Mai 1938
Profesorul dela catedra I (par-
tea literarg); . de minister.
Prof esorul dela catedra II
(partea stiintificg);
Un invgtator, numit de Ser-
viciul de invätämant local;
Medicul scoalei.
Cand directorul scoalei este
impiedecat de a participa la lu-
crgrile examenului, atunci va fi
presedinte cel mai in varstg din-
tre cei doi profesori membri ai
comisiunii.
Secretarul scoalei va fi secre-
tar al comisiunii.
40. Cererile -de inseriere la
concurs, insotite de actele arg-
tate la art. 41, vor fi prezentate
sau inaintate la directiunea
scoalei pang in seara zilei de
31 August.
41. Pentru a fi inscrisi la
concursul de admitere in prima
clasa a gimnaziilor industriale
sau a cursului inferior de liceu
industrial complet, elevii trebue
sg aibg depuse:
a) Adeverinta de absolvire a
primelor patru clase primare;
b) Extractul de pe actul de
nastere;
c) Actul de botez (pentru ele-
vii crestini);
d) Actul de revaccinare;
e) Actul de nationalitate.
Adeverintele eliberate de scoa-
lele primare cu drept de publi-
citate nu sunt valabile cleat
purtând viza revizoratului *co-
lar; iar cele eliberate de coalele
secundare teoretice, comerciale
si agricole cu drept de publici-
tate nu sunt valabile deck cu
viza Serviciului de invätämânt
local.
42. Nu vor fi inscrisi deck
numai elevii care la 1 Septem-
vrie, din acel an, vor avea var .
sta de cel putin 11 ani impli-
niti si de cel mult 15 ani.
Dispensa de varstg, pang la 6
luni in minus sau doi ani in
C. Hamangin, vol. XXVI. 51.
www.digibuc.ro
801
plus, poate fi acorclatg numai
43. In localitgtile cu mai
multe gimnazii industriale sau
licee industriale complete (sau
gimnazii si licee complete) ta-
blourile tuturor cererilor de in-
scriere (la examenul de admi-
tere), inregistrate pang in seara
zilei de 31 August, vor fi centra-
lizate la concelaria liceului in-
dustrial complet cel mai vechiu
sau a gimnaziului industrial cel
mai vechiu (cand sunt numai
gimnazii industriale), unde in
ziva de 1 Septemvrie, ora 8 di-
mineata. toti directorii se vor
intruni si vor repartiza cat mai
egal intre comisiuni pe candi-
dati, dupg circumscriptia *co
larg din care fac parte.
44. Candidatii vor fi supusi
mai intaiu unui examen medi-
cal, care va fi f gcut de medicul
scoalei, potrivit cu prevederile
regulamentului de organizare a
Serviciului sanitar scolar. Acest
examen va fi comnletat cu unul
psihotehnic, care sg constate
dacg elevul indeplineste calitg-
tile necesare -executgrii in bune
conditiuni a meseriei ce vrea sa
imbrgtiseze.
Vor fi respinsi candidatii a-
tinsi de infirmagti, care a fac
improprii invgtgmantului in-
dustrial si acei atinsi de boale
contagioase.
45. Concursul de admitere
constg:
a) Din doug probe scrise. Cea
dintâi va fi de limba româng,
cuprinzând aproximativ 15 ran-
duri didactice, dintr'o carte de
citire pentru clasa IV-a pri-
marg, la care se vor aprecia
scrisul, ortografia si punctua-
tia. A doua va fi o problemg de
artimeticg de forta clasei a IV-a,
primare; la alegerea sau alcg-
tuirea problemei se va urmgri,
gradul in care candidatul stg-
paneste operatiunile, inlaturan-
du-se problemele complicate.
 EC2 31 Mai 19Z8

Subiectele probelor scrise se Repartizarea elevilor la ate-

fixeazä In Comisiune; here se va face In limita locu-
b) Dintr'o probti oralá de ci- rilor disponibile, tinând seam6
tire, cu Intrebdri asupra cuprin- de cererile lor si de examenul
sului din bucata cititä si asu psihotehnic.
pra cunostintelor gramaticale cu Numärul locurilor In ateliere
aplicatiuni la textul citit, In li- va fi determinat dupa urmátoa-
mita programei pentru clasa rele norme: La tâmplärie, rotä-
IV-a primará. rie, fierärire, läcátuserie, etc., se
46. Lucrárile scrise vor fi co- va socoti considerând pentru
rectate de profesorul specialist fiecare elev câte 4-5 mp, din
(de partea literark de partea suprafata podelii; sälile de ma-
stiintificA) si apreciate cu nota sini nu inträ In socotealä. La a-
dela 1-10, scrise In cifre si li- telierele de tinichigerie, dogarie,
tere, chiar pe lucrári. ceramicA, etc., se vor considera
Aceste lucrári se vor pästra pentru fiecare elev 3 mp din su-
in arhivä, Ora la sffirsitul lu- prafata podelii. Iar la atelierele
nii Octomvrie. de cismärie, croitorie, sculpturd,
47. Nota la citire, Intelegere, cioplitorie în piaträ, cureldrie,
povestire si cunostinte grama- etc., se va considera de fiecare
ticale, va fi data'. In Comisiune, elev câte 2 mp.
va fi trecutá in rubrica notei § 4. Examenul de admitere
orale din catalogul examenului,
In care vor fi trecute i notele in clasa V-a
lucrärilor scrise. 51. Pentru admiterea In clasa
4.8. Rezultatul probelor se ex- V-a a unui liceu industrial, can-
primá medie, care se face didatul trebue sá aibti, la 1 Sep-
prin adunarea notelor obtinute temvrie, din acel an, vârsta de
de eley la toate probele si Im- cel putin 15 ani Impliniti si cel
pärtirea notelor cu trei. mult 18 ani.
49. La scoalele cu internat, Ministerul poate sä acorde
sau cu burse In bani, examenul dispense de varstä pang la 6
de admitere In clasa I va fi in luni in minus, sau un an In plus.
acelasi timp si examen de bursä. (art. 17 din lege).
Vor fi declarati bursieri primii 52. Inscrierea In clasa V-a
reusiti, In limita numilrului de liceelor industriale se face nu-
burse vacante, (lea vor hide- mai pe baza unui concurs de
plini totodatá i conditiunile re- admitere care va fi tinut dela
gulamentare cerute pentru ad- 12-14 Sentemvrie si la care pot
miterea ca bursieri si cu respec- candida atat absolventii gim-
tarea tuturor dispozitiunilor din naziilor tehnice de toate cate-
regulamentul -internatelor. goriile (industriale, agricole, co-
50. Dui:4 terminarea exame- merciale i muncitoresti), Cat si
nului, va fi intocmit tabloul absolventii gimnaziilor teoretice
candidatilor prezentati, In care teologice si ai scoalelor nor-
vor fi trecuti, in ordinea cres- male.
cânda a mediilor, toti candidatii, Scopul acestui examen este de
fiii de cetilteni români. a alege, In limita locurilor dis-
Fiji de sträini vor fi trecuti
ponibile, dintre absolventii gim,
naziilor, pe cei mai apti sá ur-
pe al doilea tablou, dupá aceeasi
normá. meze studiile i lucrdrile prac-
Rezultatul examenului va fi tice din liceul industrial. Prim
imediat afi.3at. unele probe, acest examen are
www.digibuc.ro
 31 mai 1938
partial caracterul unui examen
de diferentg.
53, Comisiunea examinatoare
va fi compusä din urmätorii
membrii: directorul 5coalei, care
va fi si pre5edinte.
Un profesor de limba româng,
un profesor de limbo, germand,
un profesor de limba franceza,
un profesor de matematici, un
profesor de desen, câte un prof e-
sor de tehnologie 5i câte un pro-
fesor-maestru do iecare grupg
de specialitgti ale 5coalei (me-
tale, lemn), precum 5i medicul
5coalei.
Membrii comisiunii vor fi pro-
pu5i ministerului de cgtre di-
rectorul 5coalei pang la 15 Au-
gust; iar ministerul aprobg sau
modificg propunerea 5i cornu-
nica despre aceasta Directiuni-
lor 5coalelor pang la 31 August.
In caz când ministerul nu tri-
mete 5coalei, la timp, aprobarea
cerutg, ea se considerg ca fiind
data. 5i deci examenul se va tine
de cgtre comisia propusg.
Când un membru din comi-
siune nu poate participa din
cauzg de fortg majorg, el poate
fi inlocuit printeun alt profesor
de aceea5i specialitate sau de
specialitate inruditg, eventual
printr'un profesor-maestru, reco-
mandat de director 5i aprobat
de minister.
Când directorul este impiede-
cat de a participa la examen,
pre5edintele va fi cel mai in
varstg dintre profeserii titulari,
membri ai comisiunii.
Ministerul poate trimete un
delegat special care sg asiste la
examen.
54, Inscrierea candidatilor la
acest examen se va face dela 25
31 August si in ziva de 10 Sep-
temvrie, conform art. 21 din
acest regulament.
Directiunea liceului industrial
este obligata, la cerere, sa in-
scrie la acest examen pe absol-
www.digibuc.ro
803
ventii cursului inferior al 5coa-
lei proprii, elevii gimnaziilor de
Stat 5i ai 5coalelor particulare
din localitate sau localitgtile a-
propiate.
55. Toti elevii, atat ai 5coalei
proprii, cat i cei care vin dela
alte gimnazii, vor prezenta sau
inainta (prin po5tg recomandat)
o cerere de inscriere, insotind-o
de extractul de pe actul de na5-
tere; cei care vin dela alte girn-
nazii vor algtura 5i certificatul
de absolvire a gimnaziului.
56. In ziva de 10 Septemvrie,
dupg amiazd, directia scoalei a-
fi5eazg lista candidatilor inscri5i
pentru examen, in serii de exa-
minare de ate cel mult 40 can-
didati.
57. Concursul constg din:
a) Doud probe scrise: una de
matematici (aritmetica 5i geome-
trie) din clasa IV-a de gimna-
ziu industrial 5i a doua de limba
romang, din programa clasei a
IV-a de gimnaziu industrial;
b) O proM graficg de desen
geometric, din programa clasei
I-a de gimnaziu industrial;
c) Cinci probe orale la mate-
riile:
Limba româng (programa gim-
naziului industrial);
Limba germang sau limba
francezg, dupg alegerea candida-
tului (dupg, programa gimnaziu-
lui industrial sau, eventual,
dupg programa fostei .5coale in-
ferioare de meserii);
Matematici (programa clasei a
IV-a de gimnaziu industrial);
Desen de proiectiuni (progra-
ma clasei a II-a de gimnaziu in-
dustrial);
Tehnologia materialelor (pro-
grama clasei a III-a de gimna-
ziu industrial), din specialitatea
ce-si va alege candidatul;
d) O lucrare practica de ate-
lier din specialitatea ce-si va
alege candidatul. Scopul acestei
lucrgri este de a avea indicatiuni
804 31 Mal 1938
asupra aptitudinii practice a
candidatului. Durata acestei lu
crgri va fi de cel mult o zi.
58. Examenul incepe In dimi-
neata zilei de 12 Septemvrie, cu
cele doug probe scrise: limba ro-
mdnet pentru care se acordg o
org (dela 8-9) si matematici
pentru care se -acordg doug ore
(10-12).
Dupg amiazg va fi datá proba
graficit de desen geometric, pen-
tru care se acord5, 2 ore.
Lucrarile scrise i cea grafict
se apreciazg de membrii specia-
listi ai comisiunii cu note dela
1-10.
59. Comisiunea se intruneste
in dimineata zilei de 13 Septem-
vrie, spre a lua cunostintg de no-
tgrile probelor scrise si celei
grafice si a incepe probele orate.
Jumgtate din numgrul elevilor
care urmeazg a fi examinati In-
teo zi, vor trece proba orald di-
mineata; iar proba practicet
dupg amiazg. Cealaltg jumAtate,
vor trece proba practicd dimi-
neata i proba teoreticel dupg a-
miazg.
60. Examinarea oralg va fi
produsg dela orele 8-12 si 15
18, Inaintea Comisiunii plenare.
Notele la examinarea oralg (tot
dela 1-10) vor fi propuse de
examinatorul specialist si apro-
bate de plenul comisiunii. In caz
de neintelegere, hotrtraste majo-
ritatea, presedintele având doug
voturi in caz de paritate.
Comisiunea va Incheia zilnic
un proces-verbal in care vor fi
argtati candidatii examinati si
no tele ce au obtinut la oral.
Aceste note nu se mai pot
schimba.
Procesul-verbal va fi semnat
de toti membrii comisiunii.
Notele la lucrarea practicg se
dau ca si la examinarea oralg.
61. Rezultatul examenului va
fi calculat astfel: se face o me-candidatul trebue sit aibd la 1
die a notelor dela probele scrise,
Septemvrie a anului respectiv,
www.digibuc.ro
una a notelor dela probele orale;
se adung aceste clout medii cu
notele dela lucrarea graficg si
dela lucrarea practicg; suma re-
zultatg se imparte cu patru, câ-
tul e media generalg. Dacg acea-
sta este cel putin 6, candidatul
va fi declarat reusit si inscris pe
un tablou de clasificare, in or-
dinea descrescândg a mediilor
generale.
62. Nu existg drept de cori-
gentg la acest examen. Candida-
tii respinsi se pot prezenta spre
a trece examenul integral in se-
siunea anualg urmitoare.
63. Candidatii reusiti la con-
cursul de admitere in clasa V-a
vor fi inscrisi, in ordinea clasifi-
catiei, la liceul industrial res-
pectiv.
Candiclatii rgmasi fit% locurt
vor obtine la cerere dela direc-
tiunea liceului industrial unde
au depus examenul, o adeverin-
tg cu numgr de inregistrare, cu
sigiliul scoalei si cu semngtura
directorului, care sit le serveascg
la inscrierea in alte licee indus-
triale ale Statului in limita lo-
curilor disponibile (art. 16 din
lege). Se va face aceastg menti-
une si pe certificatul de absol-
vire a gimnaziului.
Numgrul locurilor in ateliere
va fi determinat ca la artico-
lul 52.
64. Valabilitatea reusitei la
concursul de admitere in clasa
V-a este de doi ani. Dupg expi-
rarea acestui termen, candidatul
care n'a urmat clasa V-a, pierde
acest drept si trebue sit depunrt
din nou examenul, ca srt poatri
fi Insci is In aceastä clasg.
§. 5. Examenul de admitere in
scoalele speciale industriale
65. Pentru admiterea in anul I
al unei scoale speciale industriale
 31 Mai 1938
varsta de cel putin 19 ani impli-
niti.
Ministerul poate s. acorde dis-
pens& de varst& dar numai pan&
la un an in minus (art. 21 din
lege).
66. Inscrierea in anul I al
*coalelor speciaIe industriale se
face numai in urma unui exa-
men de admitere care va fi ti
nut dela 12-14 Septemvrie *i la
care pot candida absolventii li-
ceelor industriale, precum i ab-
solventii liceelor teoretice, agri
cole *i comerciale.
Scopul acestui examen este de
a alege, in limita locurilor dispo-
nibile, dintre absolventii liceelor
de toate categoriile, pe cei mai
apti s urmeze studiile i lucr&-
rile practice in una din sectiile
(specialitdtile): mecanica, elec-
tro-tehnick industrial& (textilg,
morrait - panificatie, alimen-
tara...), constructii civile, arhi-
tecturrt, mobilier...., organizate
de preferintä câte una singurA
de fiecare *coal& special& indus-
Absolventii liceelor industriale
pot candida la una din speciali-
tätile in liceul respectiv
sau la o specialitate inrudit&.
Absolventii liceelor teoretice
pot s& candideze la una din spe-
cialitgtile: electrotehnic& indus-
trial& *i constructii civile de ar-
hitectur&
Absolventii liceelor agricole
absolventii liceelor comerciale
pot candida la specialitatea in-
dustrial&
Consiliul superior de indru-
mare poate determina i alte
specialit&ti la care se pot Inscrie
absolventii unei categorii de li-
cee.
67. Comisiunea examinatoare
va fi alcátuitti de Minister, din
urm&torii:
Directorul *coalei, care va' fi
pre*edinte.
Profesorul de limba germanä
www.digibuc.ro
805
(eventual unul de limba fran-
cea).
Profesorul de matematici.
Profesorul de cursuri tehnice
de specialitatea scoalei.
Un profesor de limba rom&n&
dela un liceu industrial.
and un membru al comisiunii
nu poate participa la examen,
din cauzA de fort& majora, el
poate fi Inlocuit printr'un alt
profesor de specialitate inruditg.
desemnat de director.
Cand directorul este impiede-
cat de a participa la examen,
pre*edinte va fi cel mai fn varstn
dintre profesorii titulari, membri
ai comisiunii.
Ministerul poate trimete un
delegat special care sa asiste la
examen.
68. Inscrierea candidatilor la
acest examen se face dela 25
31 August si in ziva de 11 Sep-
temvrie, conform cu art. 21 din
acest regulament.
69. To(i candidatii vor pre-
zenta sau inainta (prin po*t& re-
comandat) o cerere de inscriere,
insotind-o cu: extractul de pe ac-
tul de na*tere, certificatul de ab-
solvire a liceului sau adeverinta
provizorie dela Directia liceului
absolvit, eliberat& numai in ve-
derea inscrierii *i certificatul de
nationalitate.
70. In ziva de 11 Septemvrie,
ora 18, Directia *coalei afi*eazá
lista candidatilor inscri*i pentru
examen, in serii de examinare de
maximum 40 candidati.
71. Examenul constá din:
a) Trei probe scrise, una din
limba rom&ra, una de matema-
tici, una de *llinte fizico-chimice.
Subiectele acestor probe vor fi
din programele analitice ale gim-
naziului industrial *i ale liceu-
lui industrial. La limba roman&
candidatul trebue s& dovedeascá
c5, *tie sa scrie rom&ne*te co-
rect In ce prive*te limba, orto-
grafia *i punctuatia.
806 31 Mai 1938
b) 0 probel grafted de desen in-
dustrial;
c) Patru probe orale una de
limba francea sau germana,
una de matematici, una de fizi-
co-chimice (toate aceste probe
vor fi din programa liceului in-
dustrial) si alta de limba ro-
mana (far% intrebari) pe care
profesorul de limba româná o va
dobândi prin urmärirea felului
de a se exprima româneste can-
didatul la ultimele doud probe
orale.
72. Examenul Incepe In dimi-
neata zilei de 12 Septemvrie, cu
probele scrise, dintre care doud,
vor fi date dimineata, iar cea de
a treia dupa amiaza. Timpul a-
cordat pentru fiecare proba este
o ora si jumatate. Proba gra-
fica va fi data tot dupa arniaza,
iar timpul acordat este de doua
ore.
Lucrarile scHse si probe, gra-
fiat se apreciaza de membrii
specialisti ai Comisiunii cu note
1-10.
73. Comisiunea se intruneste
In ziva de 13 Septemvrie, spre a
lua cunostinta de notarile pro-
belor scrise si a probei grafice.
Apoi, Incep probele orale.
74. Examinarea oralrt va fi fa-
cuta dela orele 8-12 si 15-18,
inaintea comisiunii plenare.
Note le la examinarea orald (tot
dela 1-10) vor fi propuse de e-
xaminatorul specialist si conf ir-
mate de plenul Comisiunii. In
caz de neinelegere, hotaraste
majoritatea, presedintele având
doua voturi In caz de paritate.
La proba orala de limba ro-
mânä, profesorul respectiv va
propune o nota care trebue con-
firmata de plenul Comisiunii. In
caz de neintelegere, hotardste
majoritatea, presedintele având
de asta data. numai un vot, iar
profesorul de limba romând
cloud voturi In caz de paritate.
Comisiunea va Incheia zilnic
www.digibuc.ro
un proces-verbal, in car e vor fi
aratati candidatii examinati si
notele ce au obtinut la oral. A-
ceste note nu se mai pot schimba.
Procesul-verbal va fi semnat
de toti membrii Comisiunii.
75. Rezultatul examenului va
fi calculat astfel: Se face o me-
die a notelor dela probele scrise
cea grafica i alta a notelor
orale; se aduna, aceste dota me-
dii, iar suma rezultatá se Im-
parte cu doi, câtul e media ge-
neral& Daca aceasta este cel pu-
tin 6, candidatul va fi declarat
reusit i Inscris pe un tablou de
clasificare, In ordinea descres-
câncla a mediilor generale; &Ica
e mai mica de 6, candidatul va
fi respins.
76. Dupa terminarea exame-
nului, va fi intocmit tabloul can-
didatilor prezentati in care vor
fi trecuti, In ordinea descrescân-
(la a mediei generale, toti candi-
datii, fii de cet5,teni români.
Fiii de straini vor fi trecuti pe
un al doilea tablou, dupa aceeasi
normá.
Rezultatul examenului (tablou-
rile) va fi imediat afisat.
77. Candidatii reusiti la exame-
nul de admitere in anul I vor fi
Inscrisi, In ordinea clasificatiei,
la scoala spec'ala industriala
respectiva.
§. 6. Matricule $i cataloage
78. $colarii, care au dobandit
inscrierea Intr'o *coal& secun-
dara. de Invatámânt industrial
pentru baieti, conform dispoziti-
unilor din acest regulament, vor
fi inscrisi In matricula *coalei.
Matricula este registrul de evi-
den% anuala a elevilor unei
scoale; ea este formata din vo-
lume de câte 420 pagini la gim-
naziile industriale, de câte 340
pagini la liceele industriale (curs
superior), de cdte 180 la scoalele
speciale industriale. La liceele
industriale complete se va Intre-
 31 Mai 1938
buinta un volum de 420 pentru
-cursul inferior si altul de 340
pagini pentru cursul superior.
Matricula va fi paginatg, *nu-
ruitä i parafatg.
Paginele matriculei, care vor
rgmfine neintrebuintate, se vor
anula. Ele nu vor putea fi intre-
buintate in anul scolar urmgtor.
Fiecare an $colar 14 are matri-
,cula lui; ea poartg pe scoartg
pe toate filele indicatia anului
-$colar si a volumului.
79. Inscrierea elevilor in ma-
triculg trebue sg fie terminatg
inainte de 1 Decemvrie a fiecg-
rui an.
Elevii vor fi trecuti in matri-
culg pe clase, In ordinea strictg
alfabeticg dupg numele de f ami-
lie care precede pe cel personal
(botez). Litera initialg a nume-
lui personal al tatálui elevului
este obligatorie intre numele de
familie $i cel personal al elevu-
lui; in lipsa tatglui legitim, se
va pune initiala numelui perso-
nal al marnei. Când doi sau mai
multi elevi dintr'o casg vor avea
identice: numele de familie, nu-
mele personal si numele de bo
tez al tatglui, se va adguga la
fiecare numele localitátii de
nastare.
80. Fiecare scolar va avea re
zervatg o foaie matricullt. Pe pri-
ma paging vor fi trecute: nu-
mele de familie $i eel personal
(ca la articolul precedent), data
locul de nastere, nationalita-
tea (etnicg), cetgtenia (supuse-
nia), confesiunea (religia) cgreia
ti apartine si data vaccingrii; a-
poi numele de familie si numele
personale (pronumele) ale pgrin-
tilor, profesiunea si. nationalita-
tea lor. Tot pe aceastg paging
$i la loc vizibil va fi mentionat,
and e cazul dacá elevul repetg
clasa si a câtea oarg, pentru a
.fi aplicatg dispozitia art. 26 din
lege. Vor mai fi trecute trimes-
trial, in rubrici speciale, frecven-
www.digibuc.ro
807
ta Ia ateliere (prin numgrul zi
lelor absent?, indiferent dacg
sunt sau nu motivate), n9tele la
studii i ourtare, apoi frecventa-
rea la cursurileteoretice (prir.
numgrul absentelor motivate si
prin cel al absentelor nernotiva-
te) si toate datele ca: notele me-
dii anuale, notele obtinute la
examenul de sfArsit de an, me-
chile partiale si media generalg,
precum si alte date care pot lit-
muri activitatea scolarului In
cursul anului.
Pe pagina a doua, vor fi tre-
cute: specialitatea; clasa, anul,
volumul si pagina din matricu-
lele anterioare ale scoalei In
care mai figureazá elevul. Tot
pe aceastg paging vor fi mentio-
nate, pentru elevii din clasa I
a V-a, scoala unde a depus exa-
menul de admitere si media ob-
tinutg la acel examen; iar pen-
tru cei din celelalte clase, daca
vin dela alte scoale, vor fi men-
tionate: numele scoalei de ori-
gine si numgrul cu data certifi,
catului eliberat de acea scoaIg.
De asemenea, pentru cei ce si-au
schimbat specialitatea, se vt
mentiona despre aceasta.
81. In primele sapte zile deld,
inceperea cursurilor teoretice, di-
rectorul scoalei va intocmi cata-
loagele de claret. Modelul acestui
catalog va fi trimes de Minister
5,4 i va fi astfel Intocmit IncAt sA
poatg fi insemnate, in rubrici
deosebite, toate notele la mate-
riile teoretice, arte si dexteritAti
toate absentele dela cursurile
teoretice, cu mentiunea zilei In
care s'a fgcut insemnarea. Cata-
logul de clasá va fi alcdtuit pe
intregul an scolar, având pagini
deosebite pentru fiecare trimes-
tru.
Notarea In acest catalog, nu-
mai cu cifre, este obligatorie.
Este cu totul interzisá notarea
cu semne neintelese. Directorul
este personal rgspunzator de e-
808 31 Mai 1938
xecutarea acestei dispozitiuni de
attre toti profesorii i maestrii
*coalei.
82. PAnd la 1 Decemvrie, di-
rectiunea va intocmi, dup& mo-
delul trimes de Minister, pentru
fiecare clasä *i pentru fiecare
materie teoretick artd, dexteri-
tate i lucrare practica (speciali-
tate), un catalog special. In
acest catalog, profesorii, profeso-
rii-maestri *i maestrii vor trece,
in termen de opt zile dela sfâr-
situl fiecuui ui trimestru, nota me-
die la obiectul respectiv a fiecil-
rui elev pe trimestrul expirat,
precum si toate absentele moti-
vate si nemotivate.
Nota medie trimestriald, trebue
fie un numär intreg.
Un catalog special pentru note
trimestriale la purtare i altul
pentru nota anuald de frecven-
tare la cursurile teoretice si ate-
liere, vor fi puse la dispozitia
profesorului-diriginte.
Toate aceste cataloage vor fi
pästrate In arhiva scolii, de
unde pot fi luate de personalul
didactic pentru a trece notele
trimestriale, mediile anuale, no-
tele de examen si mediile totale.
83. Un catalog de absente de
atelier va fi pus la dspozitiunea
fiechrui profesor-maestru insär-
cinat cu pregátirea practica a
elevilor unei specialitäti.
84. In termen de 15 zile dela
terminarea fiecdrui trimestru,
directorul va ingriji ca notele *i
absentele din cataloagele spe-
ciale si cataloagele de absente la
atelier sä fie transcrise in ma-
triculd. Directorul *i secretarul
*colii sunt rdspunzdtori de ero-
rile sau alterdrile ce s'ar comtte
la transcriere.
Dacd se constatä vreo eroare
la transcrierea notelor sau ab-
sentelor In matricold, directorul
subliniazd cu cerneald rosie in-
semnarea gre*itd *i tot cu cer-
.neald rosie trece insemnarea e
www.digibuc.ro
xactä in coloana observatiuni",
se isale*te, punând si data. Ori-
ce altfel de corectur& este inter-
zisä. Vor fi tTplicate pedepse as-
pre pentru orice abateri dela a-
ceast& dispozitiune.
Directorul i secretarul scoalei
vor fi dati in judecatd discipli-
dacd li se constatä cd o e-
roare rectificatä in matriculd
se gäse*te ca eroare rectificat&
*i in catalogul special, precurn
.si in catalogul de clasd.
85. Odatá ce elevul a fost in
scris in matriculd, el nu se va.
putea muta la altd *coald in
cursul acelui an *colar, de cât in
cazul l cu formele prevAzute la
art. 37 din acest regulament. Inn
acest caz, directiunea *cola de
unde pleacd elevul va inchide
partida din matriculd si-i elibe-
reazd copie pând la zi, dui:a a-
ceast& foaie, cum si copie de pe
toate partidele elevului din cla-
sele urmate in acea *coald. Dacd.
mutarea se face in cursul unui
trimestru, vor fi comunicate
scoalei unde pleacd elevul si no-
tele obtinute de acesta in acer
trimestru netrecute Inc& in ma-
tricold, dar trecute in catalogul
de clasd. De asemenea i se va.
comunica frecventa elevului Ia.
cursurile teoretice *i frecventa la.
atelier. Aceste date vor fi tinute
In seamd la stabilirea situatiei
scolare a elevului in noua scoald,
pe trimestrul respectiv.
86. Matricula si cataloagele,
imprimate pe hârtie de bun& ca-
litate, vor fi trimese de Minister
sau vor fi procurate de Comite-
tul *colar, dar conforme cu for-
mularul model trimes de Mi-
nister.
§. 7. Aprecierea activitdtii $i
asiduitäii elevilor
87. Controlul activitätii scola-
rilor la lucrdrile practice se face
calitativ i cantitativ.
Fiecare elev va trebui sa aibe
 31 Mal 1938
un caiet de schite, In tare se va
face schitele pentru tot felul de
piese sau obiectele ce va execute
personal. Cu privire la reparati-
uni usoare la care n'au fost fa-
cute piese din nou, ele vor fi nu-
mai mentionate in caietul de
schite. Elevii din clasele I si a II-a
ale gimnaziului industrial, vor
executa obiectele d!ri programa
analitica dupé, desenele acestor
obiecte care vor fi imprimate in
caietul de schite; iar cam/ vor
face lucrari in afaya de pro-
gram, atunci vor figura piesa
sau obiectul (ce vor executa per-
sonal) numai In felul cum vor
Intelege ei singuri, fat% sa li se
pretinda respectarea normelor
desenului special; bineinteles ca
profesorul-maestru va putea
ajute sä ajunga si dânii, prin
metoda activa, la dobandirea re-
gulilor pentru Intocmirea schi-
telor (crochiuri).
Data elevul a terminat com-
plet o lucrare practica, profeso-
rul-maestru va insemna pe caie-
tul de schite, sub schitä, sau sub
mentiunea lucrärii respective:
timpul in care lucrarea practica
(piesa, obiectul, reparatiuni) a
fost executata i aprecierea
lucrului prin calificativele:
(rau, insuficient, suficient, bine,
foarte bine), apoi va pune data
va iscali.
La specialitatea unde lucra-
rile practice In ateliere si labo-
ratoare, nu sunt executate cu
ajutorul desenului industrial, e-
levii vor avea In locul caietului
de schite un caiet pentru me-
morii, In care vor trece descrie-
rea sumara a lucrärii efectuata,
sub care profesorul-maestru va
face aceleasi mentiuni ca mai
sus.
La sfIrsitul trimestrului, pro-
fesorul-maestru va stabili pe
baza mentiunilor (timpul i cali-
ficatia), din caietul de schite sau
caietul pentru memorii, nota tri-
www.digibuc.ro
809.
mestriala a elevului la lucrärile
practice, care va fi data in cifre.
dela 1-10 si trecuta In catalogu/
special, conform art. 82 din acest
regulament.
88. Controlul activitatii scola-
rilor la cursurile teoretice se
face prin interogatii orale (in
timpul orelor de lectiuni) si prin.
lucrari scrise.
Orice lectie noun, trebue sa fie
precedata de un control asupra
lectiunii precedente sau a mate-
riei din lectiunile precedente.
Este interzis profesorului sa ex-
plice sau sa faca interogari toata
ora, nici S. alterneze lectii sau.
grupe de lectii de interogare ex-
clusivd, cu lectii de explicare ex-
clusiva; ci fiecare lectie trebue
sa cuprinda amândotfa elemen-
te: interogare i explicare.
89. Fiecare elev va fi intero-
gat cat mai des. Orice intero-
gare orala va fi trecuta in cata-
logul de clasa (aratat la art. SI
din acest regulament) cu o In-
semnare In forma de fractie, tn
care numaratorul exprima nota
data elevului, iar numitorul ziva
interogarii.
Note se dn.' in numere dela 1
10, nota 1 (unu) reprezinta ras
punsul cel mai ram, iar nota 10-
:zece) pe cel mai bun. Este inter-
zis intrebuintarea altor semne.
Toate insemnarile din catalogul
de des's', se fac cu cernealit.
-Profesorul poate avea
carnet personal, dar prin asta
nu-i scutit de obligatia notarii
In catalogul de clasa, care este
un document public, supus con-
trolului si putând face in orice
moment proba activitätii elevi-
lor la cursurile teoretice.
90. Lucrarile scriee trimes-
triale sunt lucrari de examinare.
generala asupra materiei pre-
data In trimestrul respectiv
Rana la data lucrarii. Nu se
poate da, in aceeasi zi, mai mult
decât o singura lucrare scrisa.
Profesorul-diriginte,Impreunk
 31 Mai 1938
-cu profesorii clasei vor fixa zi-
lele in care vor fi date lucrttrile
scrise, iar tabloul, astfel intoc-
mit, va fi afisat in sala clasei
Va fi datrt câte o lucrare scrisg,
trimestrialrt la toate materiile
teoretice care au mai mult de o
.orrt sriptamânal. La desen nu se
-dg lucrarea
Incercrtrile de fraud'," se vor
-considera ca greseli grave; ele-
vul vinovat va câpâta la lucra-
rea respectiVrt nota unu. Tot
?iota unu va ubtine si elevul care
a lipsit nemotivat dela lucrarea
Supravegherea elevilor,
in timpul lucrarii se face direct
-de profesor.
Lucrilrile scrise, dupui ce vor
fi corectate si notate, vor fi res-
tituite elevilor; iar ora de lec-
-tiune, când se face restituirea va
fi intrebuintatg, exclusiv pentru
critica lucrärilur.
In notarea luertirilor scrise se
va tine searnti nu numai de fon-
xlul lucràrii, ci si do forma ei, ca
ortografie si punctuatie;
-aceastâ grije vor avea-o toti
profesorii, nu numai cel de limba
românrt.
Nota lucruirii scrise are acelasi
roeficient de valoare, ca media
notelor date elevului in cursul
trimestrului respectiv la intero-
-gatiile orale.
Lucriirile scrise trimestriale
se dau pe caiete; elevii vor avea
rate un caiet pentru fiecare o-
biect, pAstrându-1 in tot cursul
anului scolar.
Profesorii vor putea da si lu-
vrári scrise extemporale, dar nu-
mai odatui pe trimestru, precum
lucrAri de sintetizare, dar nu-
mai odatg, pe an, sub suprave-
,gherea directil a profesorului
respectiv.
91. Nota trimestrialä se va
trece in catalogul special si se
Talculeazg, astfel: se face media
botelor dela interogatiile orale;
spoi, aceast6 medie (adesea cu
_parte zecimalg) se aduná cu nota
www.digibuc.ro
lucrgrii scrise trimestriale, iar
suma se imparte cu doi; câtul
este nota trimestrialä a elevului
la materia respectiva. Cum ade-
sea caul are si o parte zecimalä,
atunci aceasta se neglijeazä clacg.
e mai mica decât 0,50, iar dacä
este egalit sau mai mare, atunci
se intregeste in favoarea elevu-
lui. Bungoarg. caul 5,16 se re-
duce la 5; jar caul 4.75 se in-
tregeste la 5.
Nota trimestrialä exprimatl in
cifre si litere se insemneazil cu
cernealg. rosie in rubrica respec-
tivg. a catalogului de clasd; de
unde apoi profesorul o transcrie
personal in catalogul special.
92. Studiul artelor si dexteri-
trttilor (caligrafia, muzica i e-
ducatia fizicii) nu are de scop sá
dea cunostinte, ci de a forma
deprinderi sau de a exercita ap-
titudini pe care copiii le au in
grade diferite. Elevii nu vor fi
notati numeric la aceste obiecte.
De asemeni nu vor fi notati nu-
meric nici la religie, care in in-
vátámântul industrial are scop
de educatie moralá. La toate a-
ceste obiecte se va nota numai
cuviinta atitudinii elevilor
sträduinta lor de a-si insusi pre-
ceptele maestrilor respectivi sau
ale preotului. Aceastá notare va
fi facut cu a = ascultätor, sau
n = neascultritor. Consecintele
acestor notári, asupra situatiei
trimestriale sau anuale a elevi-
lor, sunt arátate la art. 98 din
acest regulament.
Elevii, apartinând unor confe-
siuni religioase, pentru care nu
exista profesori speciali in scoala
pe care o urmeaza, vor aruce, la
sfârsitul anului scolar, un cer-
t ficat doveditor crt au primit
educatia prin instructiuni reli-
gioase in comunitatea confesio-
nalt cAreia apartin. Certificatul
nu va cuprinde note numerice.
93. Directorul scoalei, cu avi-
zul maestrului de muzia, poate
 31 Mai 1938
acorda dispense de a urma
cursurile de muzieg elevilor lip-
siti cu totul de aptitudine muzi-
cala.
In timpul sciiimbarilor de
voce, elevii vor fi dispensati de
a lua parte la Iectiunile de cant.
94. Notarea la purtare si free-
ventare va fi facutil de dare di-
rector, eu profesorul-diriginte,
pe baza condicei de clasg.
In scolile cu internat unde
functioneaza un subdirector-in-
giner, notarea la purtare se va
face de subdirector, impreuna
cu profesorii-diriginti ai clasei
respective.
Condica de clasg, se compune
din doug, parti.
In prima parte (jumatate) vor
fi trecute zilnic toate incidentele
de seamg din vieata clasei, ab-
sentele si diferitele insemnäri
-ale profesorilor, profesorilor-ma-
.estrii si maestrilor, cu privire la
Tmrtarea elevilor.
A doua parte (jumiltate) a con-
dicei, fiecare elev va avea o pa-
ging., care constitue partida in-
tregii sale activitiiti in $coalg.
In aceasta partidg censorul
clasei concentreaza, (sub contro-
lul dirigintelui), toate insemna-
rile privitoare la elev in prima
parte a condicii.
95. Nota la frecventare este a-
nualg si se chi de diriginte, dupg,
normele urrngtoare:
Foarte regulata, cand elevul
nu are nicio absenta nemoti-
vatil;
Regulata, cand are 1-10 ab-
sente nemotivate;
Putin regulatk and are 11
20 absente nemotivate, si
Neregulatg, vand are 21 sau
mai multe absente nemotivate.
Absentele se considerg ctite una
din fiecare ork la cursurile teo-
retice câte una de fiecare zi,
la lucrarile practice.
Cand un elev are cel putin sase
-absente nemotivate la cursurile
teoretice $i la lucrárile practice,
www.digibuc.ro
811
in cursul unei luni, el este ex-
matriculat pentru frecventare lu-
nar% neregulatg. Dirigintele in-
stiinteaza inediat despre aceasta
pe pgrintele (tutorele) sau co-
respondentul elevului, prin a-
dresd oficialg. inregistrata
contrasemnata de secretarul *co-
artitandu-i clispozitiunile a-
cestui at ticol.
Un elev exmatriculat, pentru
frecventare lunar% neregulata,
se poate relnscrie in urmatoa-
rele conditiuni:
In termen de trei zile de cân.1
a fost in$tiintat clespre exmatri-
cularea elevului, parintele (tuto-
rele) sau corespondentul, adre-
seazil dirigintelui clasei o cerere
de reinscriere prin care isi ia an-
gajamentul cá, pe_viitor, elevul
va avea o frecventare regulata.
Dirigintele, luând in considera-
tie intreaga situatie a elevului,
sub raportul sarguintei la stu-
diu si la atelier, precum si al
purtgrii, va decide dada acesta
meritá sau nu sil fie reinscris.
Cand un elev, in cursul anu-
lui, a ajuns la 21 absente nemo-
tivate la cursurile teoretice si la
lucrgrile practice, atunci va fi
tratat ca pentru frecventare lu-
narg neregulatg. In caz de rein-
scriere, dupg, primele patru ab-
sente nemotivate, elevul va fi ex-
matriculat din nou si definitiv.
Child un elev a ajuns la 30 ab-
sente, fie motivate, fie nemo-
tivate, dela lucrgrile practice,
el este declarat repetent.
In cazuri cu totul exceptionale,
(Indeplinirea serviciului militar,
boale grave sau contagioase sau
alte cazuri de forta majorg), un
elev poate face cel mutt 40 de
absente, far& a fi declarat repe-
tent, numai daca indeplineste
urmatoarele conditiuni:
a) Sá fi facut cunoscut din
timp, directiunii scoalei, cauza
absentarii i sg-i fi inaintat un
certificat doveditor, emanat dela
812 31 mai 1938
o autoritate militard sau medic
oficial in caz de boald;
b) Sit fi avut o frecventare re-
gulatá In conformitate cu preve-
derile alin. 2, din acest articol, si
In anul premergátor absentárii
si In anul In curs, in care nu-
md.rul absentelor se socotesc pro-
portional cu timpul scurs dela
Inceputul anului scolar;
c) SA fi avut la cursurile prac-
tice cel putin nota 7,50 In cursul
anului precedent si In trimes-
trele premergátoare din anul
scolar In curs.
Aprobarea se dá de minister,
-având i avizul favorabil al Con-
ferintei profesorilor clasei elevu-
lui.
Cdnd un elev lipseste la exa-
menul de sfârsit de an pentru
cursurile teoretice care se tin
dela 16-25 Iunie (art. 13) si se
probeazd cd lipseste din cauzd
de boalá bine doveditd si cons-
tatá de medicul scoalei sau,
In lipsa acestuia de un medic
oficial din localitate atunci,
Incheierea situatiei de sfârsit de
an a acestui eley se amit-nd si el
va fi examinat integral sau par-
tial (la materiile la care a lipsit)
dela 1-3 Septemvrie, când se
tine examenele de corigentd, si
cele de diferentd.
Când un elev nu a venit la
timp la scoald, In prima zi dupd
vacantä, el este exmatriculat
nu va fi reinscris decât In con-
ditiunile ardtate mai sus.
96. Fiecare elev va avea o
notet /a purtar-e, care se dd de
diriginte, pe baza -condicii de
clasá. Nota la purtare este tri-
mestriald si se exprimd In nu-
mere dela 1-10. Nota anuald la
purtare va fi media notelor tri-
mestriale.
§. 8. Examene de sfdr$it de an
nerii Consiliului de perfectio-
97. Pe lângd notárile anuale, nare".
elevii vor fi supusi unui examen Elevii din scoalele speckle ih-
de sfdr$it de an, atât la cursu- dustriale pentru bdieti vor
www.digibuc.ro
rile teoretice, cât i la lucrdrile
practice (art. 14, 18 si 20 dirt
lege).
Examenul de sfarsit de an la
lucrárile practice se tine dela
1-15 Iunie i va consta dinteo
probd practicd de atelier sau la
borator.
Examenul de sfârsit de an la
cursurile teoretice se tine dela
16-25 Iunie si se depune orat
sau grafic.
Elevii din clasa I-a gimnaziall.
(curs inferior) vor depune exa-
men la fizica, aritmeticd si de-
sen geometric.
Elevii din clasa II-a vor de-
pune examen la fizicochimice,
limba germanä, aritmeticd
desen de proiectiuni.
Elevii din clasa III-a vor de-
pune examen la limba germa:
aritmeticd si materiile de
specialitate tehnicd, afard de
desen.
Elevii din clasa IV-a vor de-
pune examen la aritmeticd
geometrie (aplicate) si la mate-
riile de specialitate tehnicd, a-
fard de desen.
Elevii din clasa V-a liceald.
vor depune examen la fizicd,
matematici si la materiile de
specialitate tehnica afard de de-
sen.
-Elevii de clasa VI-a vor de-
pune examen la chimie, meca-
nicd si la materiile de speciali-
tate tehnica, afard_de desen.
Elevii de clasa VII-a si a VIII-a
vor depune examen la toate ma
teriile de specialitate tehnicd
rd, de desen.
Materiile, la care elevii de gim
naziile i liceele industriale vor
depune examenul de sfârsit de
an, pot fi schimbate de minister
dupd imprejurdri i natura spe-
cialitittilor, sau -pe baza -propu-
 31 Mai 1938
pune examen de sfärpit de an la
cursurile teoretice pentru toato
materiile de specialitate telmicá,
afara de cele grafice.
Parintii sau corespondentii e-
levilor pi membrii Consiliului
de perfectionare" pot asista la
examene, n'au lust), dreptul de a
interoga sau de a interveni in
vreun fel la g9caminare.
Notarea raspunsurilor se face
c a pi in cursul anului, In rubri-
Acne anumite din catalogul spe-
cial (trimestrial).
§. 9. Promovarea elevilor
98. Cursurile teoretice ince-
teaza. In ziva de 31 Mai, la ora
12, iar lucrarile practice anuale
la ora 18.
In seara de 31 Mai, profesorii
profesorii-maeptri vor depune
la cancelaria pcoalei cataloagele
speciale cu notele trecute com-
plet.
Fiecare profesor i profesor-
maestru va trece personal in ru-
brica anumita din catalogul spe-
cial nota medic anuald a fieca
rui elev la obiectul respectiv, ex .
primata printr'un nutriar intreg
doua zecimale.
In ziva de 1 Iunie, directiu-
nea pcoalei impreuna cu Confe-
rinta profesorilor pcoalei, stabi-
lepte i afipeaza situatia anuala
elevilor.
Vor fi declarati repetenti:
a) Elevii care au la una din
lucrarile practice note medie a-
nuala mai mica, de 6;
b) Elevii care au la desenul
industrial nota medie anuala
mai mica de 6;
c) Elevii care au la mai mult
de trei materii note medii anuale
inferioare lui 5.
Daca la Incheierea situatiei
anuale un elev are la doua sau
mai multe din obiectele: religie,
caligrafie, muzica pi educatie fi- practice, vor trece, dela 16-25
zica, toate notatiunile trimes-
triale cu n (art. 92) atunci Con- la cursurile teoretice.
www.digibuc.ro
813
ferinta profesorilor clasei (art.
104, din lege), având in vedere
situatia generalä a elevului la
studii, lucrari practice, purtare
pi frecventare, va decide, claca
trebue admis la examen. In caz
contrariu elevul va fi declarat
repetent.
Elevii cu notarea neregulata la
frecventare sau cu nota medie
anuala inferioara lui 6 la pur-
tare, constatate la incheierea si-
tuatiei anuale, vor fi declarati
repeten0.
Toti ceilalti elevi care nu sunt
In cazurile de mai sus vor fi de-
clarati promovabili.
99. Elevii declarati promova-
bili vor trece examenul de sfax-
pit de an la lucrarile practice
care se tin dela 1-15 Iunie
consta dintr'o proba practica de
atelier sau laborator, prin execu-
tarea careia elevul trebue sa, do-
vedeasca ca, are pregätirea pre-
vazuta, de programa analitica a
clasei respective.
Imediat diva, terminarea exa
menului de sfârpit de an la lu-
crarile practice, profesorii-mae-
ptri vor depune la cancelaria di-
rectiunii catalogul special al cla-
sei respective, in care vor fi tre-
cute notele de examen obtinute
de elevi la specialitatile lor, pre-
cum pi media totala la lucrärile
practice a fiedirui elev, care re-
zulta adunâncl nota medie anuala
cu nota examenului i ImpAr-
tind suma lor cu doi.
Pentru elevii care au obtinut
la proba practica de examen nota
ma im ica decdt 6, nu se va mai
trece media totala In catalogul
special. Acepti elevi vor fi de-
clarati repetenti.
Rezultatul acestui examen v a
fi afipat In seara de 15 Iunie.
100. Elevii reupiti la examenul
de sfârpit de an pentru lucrarile
examenul de sfArpit de an
814 31 Mal 1938
Ordinea materillor la care se
trece acest examen va fi afisatg
cel mai târziu in dimineata zi-
lei de 15 Iunie. Se va pune o sin-
gurg materie ne zi, lAsAndu-se
ale o zi liberg inaintea materii-
lor mai grele.
Imediat dupg terminarea fie-
cgrui examen teoretic, profeso-
rul va depune la cancelaria di-
rectiunii catalogul special al cla-
sei, in care vor fi trecuce notele
de examen la materia respectiva
*i media totald a fiecgrui elev,
care se obtine adunând nota me-
die anualg cu nota de examen
impärtind suma lor cu doi.
Pentru materiile la care nu se
dg examen, nota medie anualg
va fi consideratg ea medie to-
talg.
101. Cel mai târziu pang in
seara de 25 lunie pentru clasa
IV-a si a VIII-a pang in seara
zilei de 28 lunie pentru celelalte
clase, directorul scoalei va sta-
bili impreund cu Conferinta
profesorilor clasei, situatia defi-
nitivd a elevilor, declarând:
Promovati, pe toti elevii care
au obtinut notele de examen de
cel putin 6 la lucrArile practice
(de ateliere sau laborator), me-
diile totale de cel putin 5 la ma-
teriile teoretice si au media ge-
neralg cel putin 6.
Corigenti, pe elevii care au ob-
tinut medii totale sub 5 la ma
ximum 3 materii.
Repetenti, pe toti ceilalti elevi
care nu indeplinesc conditiile de
mai sus.
Nota de examen trebue sg fie
la luergrile practice cel putin 6.
iar la celelalte obiecte cel putin
5, pentru a intra in calculul me-
diei totale. Dacg nota de examen
este inferioarg lui 6 la lucrgrile
practice, elevul rAmâne repe-
tent. Dacg nota de examen este
inferioarg lui 4, la una sau mai
multe din celelalte materii, ele-
vul nu promoveazd, ci rgmâne
www.digibuc.ro
corigent, sau eventual repetent,
dacg nu ultra in categoria de a
rgmâne corigent.
Pentru elevii care vor avea.
nota de examen inferioarg lui
la o singurg materie, dacg nota
medie anualg la acea materie si
mediile totale la celelalte materii
sunt de cel putin 6, iar media ge-
nerala de asemenea cel Rutin 6,
directorul va putea declara pe
elevi promovati, fgcând menti-
une cu cernealg rosie in catalo-
gul special si matriculg.
102. Situatia definitivet a ele-
vilor va fi afisatg cel mai tArziu
in dimineata zilei de 26 lunie,
pentru elevii din clasa IV-a si a.
VIII-a si cel mai tArziu in dimi-
neata zilei de 29 lunie, pentru e-
levii din celelalte clase. Elevii
promovati vor fi trecuti pe liste
in ordinea de clasificare. Pentrn
elevii corigenti se vor argta ma-
teriile asupra cgrora urmeazá
sg treacä examenul de corigentg.
dela 1-3 Septemvrie. Elevii re-
petenti vor fi trecuti sub acest
titlu fgrA nicio al tg indicatie.
§ 10. Examene integrale, de
corigentd si de diferentd
103. Elevii care sunt impiede-
cati sg treacg examenul in Iu-
nie la toate cursurile teoretice
sau numai la o parte din ele, din
cauzg de boalg doveditg pe baza.
constatgrii medicului scoalei sau
in lipsa acestuia a unui
medic oficial din localitate, sunt
admisi a depune acest examen
dela 1-3 Septemvrie, impreung,
cu elevii corigenti.
La acest examen nu exist&
drept de corigentg; cei ce n'au
obtinut media reglementarg la.
toate materiile, sau media gene-
ralg cel putin 6, vor fi declarati
repetenti.
104. Elevii declarati corigenti
In Iunie, vor depune examenul
de corigere dela 1-3 Septemvrie
inclusiv.
 31 Mai 1938
Elevii vor fi examinati de pro-
fesorul obiectului respectiv.
Examenul de corigentd, va
consta, pentru fiecare materie,
din probe scrise si probe orale.
Pentru ca un elev sa. fie promo-
vat la examenul de corigenta,
trebue ca nota medie a acestui
examen sa fie cel putin 5, note
orarului fiind Msa cel putin 4,
iar media generala cel putin 6.
La obiectele la care nu se dau
lucräri scrise in timpul anului,
nu se dau probe scrise nici la
examenul de corigentd, i elevii
vor fi declarati promovati nu-
mai pe baza notei dela oral,
care va trebui sa fie cel putin 5
si a mecliei generale, care va tre-
bui sá fie cel putin 6.
105. Orice piangere cu pri-
vire la promovarea elevilor, atAt
in Iunie cat si in Septemvrie, va
fi adresata directorului scoalei
In cel mult trei zile dupa afisa-
rea rezultatului. Ea se rezolva
de Conferinta profesorilor cla-
sei, care va asculta si pe profe-
sorul respectiv. Conferinta nu vE
putea sa schimbe nota data th
profesor, daca acesta nu con-
simte. Ea va putea decide reexa
minarea elevului de catre o co
misiune formata din trei profe
son sau profesori-maestri de a-
ceeasi specialitate sau speciali-
tái din care va face
parte negresit i profesorul ma-
teriei sau profesorul-maestru de
lucrári practice la specialitatel
care a determinat situatia sco-
lard. in discutiune. Daca directo-
rul sau profesorul diriginte sunt
profesori sau profesori-maestri
de obiecte inrudite, fac parte de
drept din comisiune, fiind prese-
dintele ei. In lipsd, va fi prese- cialitatea cea noua.
dinte profesorul sau profesorul-
maestru cel mai in varsta.
Hotarirea Conferintei profeso
rilor clasei, luatd, cu majoritate mercial, seminarial sau a uneil
de voturi, este executorie, f Ara sd scoale normale, pot trece In
www.digibuc.ro
815..
mai fie nevoe de aprobarea mi-
nisterului:
106. Absolventii cursului pri
mar complet, de 7 clase, pot ft
admisi in clasa III-a a unui
gimnaziu industrial, insa numai
in urma trecerii unui examen
de diferentd, teoretic i practic,
(art. 12 din lege). Examenul teo-
retie va fi trecut la limba ger-
mand fizica desenul geometric
desenul de proiecOuni (sau de-
senul special, dupa programa
meseriei respective), materii din
clasele I-a si a II-a ale gimna-
ziului industrial. Examenul prac-
tic consta din executarea unei
lucrari practice cu subiectul din
programa clasei a doua a gim-
naziului industrial.
107. Elevii primilor doi ani
ai unui gimnaziu industrial pot
trece dela specialitatea la care
s'au inscris la ana specialitate,_
pe baza unui examen de dife-
renfd (art. 25 din lege). Acest
examen se tine dela 1-3 Sep-
temvrie, dupa urmatoarele
norme:
Elevii care au promovat clasa
I-a vor da o proba practica
aplicatiune a subiectelor din pro-
grama analitica de lucrari prac-
tice la clasa I-a pentru
tatea cea noua si vor fi supusi
unor noi probe psihotehnice, in-
stituite pe scoala, conform art,.
31 din lege.
Elevii care au promovat clasa
II-a vor da doua probe: una
grafted de desen de proiectiuni,
sau de desen special, dupa pro-
grama meseriei respective la,
care vor sa treaca; a doua prac-
tica cu aplicatiune a subiecte-
lor din programa de lucräri,
practice pentru clasa II-a la spe-
108. Elevii care au terminat
clasa I-a, sau clasa II-a a unui.
gimnaziu teoretic, agricol, co-
:816 31 Mai 1938

,clasa urmatoaie a unui gimna- melor patru clase primare, pot

ziu industrial, pe baza unui fi dispensati de a frecventa a-
examen de diferenftt teoretic 0 numite cursuri din gimnaziul
practic (art. 25 din lege). Acest muncitoresc industrial, in urma
-examen se tine dela 1-3 Septem- unui examen de dispensa, tre-
vrie, dupA normele urmatoare: cut la un gimnaziu industrial
Elevii care vor sA treaca In (art. 65 din lege).
.clasa II-a a gimnaziului indus- Acest examen consta numai
'trial vor da examen teoretic la din interogári orale asupra ma-
limba germana, geometrie, fi- teriilor de cultura generala, dupa
zicA si desen geometric si un programa analitica a claselor
'examen de lucrari practice, dup1 respective, filcutA de o comisi-
programele clasei I-a de gimna- une, alcAtuitti din profesorii a-
-ziu industrial. celor materii si prezidatA de cel
Elevii care vor sä treacA In mai in varsta.
clasa III-a a gimnaziului indus- Resultatul se M. cu mentiunea
trial vor da examen teoretic la admis sau respins si se consem-
limba germana, geometrie, fi- neazA intr'un proces-verbal. Nu
zico-chimice, desen geometric si exist& corigentá.
-desen de proiectiuni (sau desen
special, dupa specialitatea la § 11. Examenul de absolvirea
care se inscriu), precum si un gimnaziului industrial.
.examen de lucrAri practice, dupA 112. Elevii care au promovat
programele clasei I-a si a II-a clasa IV-a a gimnaziilor indus-
de gimnaziu industrial. triale (cursul inferior al licee-
109. Pentru ca un elev sl lor industriale complete) de Stat
poata fi declarat promovat la sau particulare, cu sau fArA
examenul de diferenta dela ar- drept de publicitate, pentru a
ticolele 106, 107 si 108 el trebue
sA obtira la proba practica cel absolvi gimnaziul industrial,
putin nota 6, iar la fiecare din trebue sr], treacA un examen de
probele teoretice cel putin nota 5. absolvire, care consta din probe
Probe le teoretice se dau oral practice si din probe la cursurile
-sau grafic. teoretice de specialitate (art. 14
Nu exista drept de corigentA din lege).
la examenele de diferenta. Scopul acestui examen este
110 Examenul sumar, pre- de-a verifica pregátirea practica
vhzut la art. 33 din acest_regula- a elevilor, cunostintele donn-
ment, consta numai din intero- dite la studiul materiilor de
gAri orale si lucrAri grafice, din specialitate tehnicA si influenta
programa claselor respective, acestui studiu asupra formárii
Mute de profesorii examinatori lor profesionale, selectionând, In
-ai tuturor - cursurilor teoretice,felul acesta, dintre promovatii
alai% de arte, dexteritati si re- clasei a IV-a a gimnaziului in-
ligie. dustrial, pe cei care dovedesc
Profesorii pot examina In co- cA sunt In stare sl practice me-
'misiune sau izolat. seria.
Rezultatul se da cu mentiunea 113. Examenul de absolvire
admis sau respins si se Intoc- se tine dela 26 Iunie 5 Iulie
Ineste imediat cuvenitul proces- cu elevii care au promovat clasa
verbal. Nu existá drept de cori- IV-a in urma examenului de
gentA la acest examen. sfArsit de an la cursurile teore-
1 11. Ucenicii, care au o pre- tice tinute dela 16 25 Iunie.
gatire teoretica superioarl pri- Se mai tin si dela 4 10 Sep-
www.digibuc.ro
 31 Mal 1938
temvrie (art. 13 din acest regu-
lament) cu elevii care au pro-
movat clasa IV-a in urma exa-
menelor de corigenta dela 1 3
Septemvrie ei cu elevii respinei
la examenul de absolvire din
Iunie, precum ei cu cei care
n'au trecut acest examen din
cauza de boala, dovedita pe baza
constatárii medicului ecoalei
sau in lipsa acestuia a bri ai comisiunii.
unui medic oficial din locali-
tate.
114. Examenul de absolvire
se tine in fata unei comisiuni
formata din urmatorii:
Directorul scoalei, care va fi
preeedinte;
Profesorii de materii de specia-
litate tehnica;
Profesori-maestri (ate unul
de fiecare specialitate).
Alcatuirea comisiunii va fi ra-
portata ministerului de catre
clirectorul ecoalei pang la 5 Iu-
nie (25 August), iar ministerul
aproba sau modifica alcatuirea
-si comunica despre aceasta di-
frectiunii ecoalei Ora la 20 Iu-
nie respectiv (31 August).
In caz and ministerul nu tri-
mete ecoalei la timp aprobarea
ceruta, ea se considera ca fiind
data ei deci examenul se va
tine de catre comisiunea pro-
pusä.
Ministerul poate trimete un de-
legat special, care sa prezideze
comisiunea.
115. Insarcinarea de membru
in comisiunea examenului de
absolvire este obligatorie. Nein
deplinirea ei va atrage aplicarea
sanctiunilor prevazute pentru
refuz de serviciu legalmente da-
torit, adica retinerea dirr leafd
pentru orele ei zilele absente,
sau, in caz de recidiva, darea in
judecata disciplinarä.
Când un membru din comisi-
une nu poate participa la exa-
men, din cauza de forth major*
el poate fi inlocuit printr'un alt
c. Eamangin, vol. XXVI. 52.
www.digibuc.ro
817
profesor sau profesor-maestru
de aceeaei specialitate sau de
specialitate inruditä, recoman-
dat de preeedinte ei aprobat de
minister.
Când directorul ecoalei esta
Impiedecat, din cauza de forta
majora, sä prezideze comisitmea.
preeedinte va fi cel mai in vArsta
dintre profesorii titulari, mem-
116. Promovatii clasei a IV-a
din gimnaziul industrial tree
examenul de absolvire la ecoala
ce au urmat-o. Nu exrsta nicio
formalitate de inscriere ei nu se
plateete nicio taxa pentru acest
examen.
Se cere insa ca elevul, dupa
ce a promovat clasa III-a, sa fi
facut in vacanta mare practicd
25 zile lucrätoare continua, in-
teo fabrica sau atelier particu-
lar. autorizat de directiunea
ecoalei. Plasarea la aceastä
practica ei controlul ei se face
prin clirectia ecolii.
Promovatii clasei a IV-a, care
n'au facut aceastä practica, nu
pot trece examenul de absolvire.
Pentru a fi admiei sä treaca
examenul in sesiunea urm5,-
toare, ei trebue sä facä prac-
tia cel putin dupa promovarea
clasei a IV-a.
117. In ziva de 26 Iunie, res-
pectiv 4 Septemvrie, ora 8 dimi-
neata, Comisiunea se intruneete
la ecoalä. Preeedintele deleaga
ca secretar al Comisiunii pe u
nul din membrii examinatori,
sau alta persoana de incredere,
dar pe raspunderea sa.
Dad, vreunul din membrii Co-
misiunii nu s'a prezentat, pre-
sedintele va face telegrafic pro-
punere ministerului.
Dup5, aceste operatiuni de con-
stituire, Comisiuneg incepe ime-
diat lucrärile.
118. Examenul de absolvire.
incepe cu probele practice, care
constau din: o lucrare practic5.
818 31 Mai 1938
de atelier, precedata de o schita,
un desen, o masuratoare i un
deviz, relativ la acea lucrare.
Durata ultimelor patru probe
este de o zi.
Subiectul lucrarii practice de
atelier va fi ales In a4a, fel, fn-
cat Aevul executand lucrarea sa
poata dovedi deprinderea i in-
demdnarea trebuitoare pentru
practicarea meseriei; iar durata
pentru efectuarea completä a
lucrárii va fi de patru zile.
Lucrarea practica de atelier,
se apreciaza de profesorul-mai-
stru al specialitätii respective,
iar celelalte de catre profesorul
de desen special al meseriei. A-
precierea se exprima cu note
numerice, dela 1 10, pentru
fiecare din cele cinci probe
practice.
Nota medie la probele practice
se obtine fnmultind cu patru
nota dela lucrarea practica, a-
dunand produsul cu celelalte
patru note si Impartind suma
cu opt.
Daca aceasta medie este de
cel putin sase, candidatul va fi
admis la probele teoretice de
specialitate
119. Subiectele lucrärilor prac-
tice de atelier date candidatilor
v-or fi trecute inteun proces-ver-
val si vor figura fn dosarul exa-
menului (art. 125 din acest re-
gulament).
Candidatii vor fi suprave-
ghiati, fn tot timpul cat depun
probele practice, de catre mem-
brii Comisiunii si inspectati de
prwdinte," care este obligat sa
fie prezent tot timpul examenu-
lui.
120. Probe le teoretice de spe-
cialitate tehnica constau din-
tr'un colocviu asupra tuturor
materiilor de specialitate teh-
nica (Owrä de desenul special),
dupa programele respective din
ultimele trei clase ale gimnaziu-
lui industrial.
www.digibuc.ro
Colocviul se face de catre Co-
misiunea plenara. Fiecare candi
dat va fi examinat pe rand de,
toti membrii specialisti, ai Co-
misiunii si fn prezenta tuturor.
examinatorilor.
Colocviul va avea de scop
constate nu atat multimea cu-
nostintelor de amanunt, caA mai
mult fntelegerea temeinica i u-
tilitatea lor In practica mese-
riei.
Nirmarul maximum de candi-
dati care vor putea fi exami
nati Inteo zi este de 20.
121. Note le la colocviu (dela
1-10) se propun de membru/
specialist cu asentimentul celor-
lalti membri ai Comisiunii. In
caz de neintelegere, decide ma-
joritatea, presedintele avand
dourt voturi fn caz de paritate_
Note le se dau In seara flea
rei zile, pentru candidatii inte-
rogati fn aceeasi zi i se consem-
neaza Intr'un proces-verbal, sem-
nat de toti membrii Comisiunii-
ta terminarea colocviului, no-
tele se trec cu cerneala fn cata-
logul general de note, semnat
de toti membrii Comisiunii.
Notit medie la probele teore-
tice se calculeaza adunand no-
tele obtinute de candidat la fie-
care materie i fmpartind suma
cu numarul lor.
Daca, aceasta, medie este de eel
putin $ase, candidatul va fi de-
clarat absolvent.
122. Media generala de cla-
sif icar e se va calcula, adunând
nota medie la pr6bele practice
cu nota medie la probele teore
tice si impartind suma lor ctr
doi; la cat, se vor scoate doua
zecimale.
123. Catalogul general de
note la examenul de absolvirea
gimnaziului va fi Intocmit asa
fel Incat sa aiba .cinci coloane
pentru notele date la probele
practice, urmate de a asea co-
loaná pentru media acestor note,
 31 Mai 1938 819

apoi de un nurntir necesar de exanainati de Comisiune, sau nu-

coloane pentru notele la probele mai pentru cei a cAror examen
teoretice si pentru media lor; a fost vitiat, dupA cum este a-
In sf Arsit o ultimä coloang, pen- vizul Consiliului permanent. Co-
tru situatia generall a tuturor misiunea va fi prezidatA de un
candiclatilor, cu arAtarea medii- delegat al Ministerului.
lor generale la clasificarea pen- 127. Nu exist& drept de cori-
tru cei declarati absolventi. gentA la examenul de absolvires
La sfArsitul ultimei sedinte a Candidatii respinsi inteo sesi-
Comisiunii, pe lAngA procesul- une se pot prezenta inteuna
verbal al lucrArii respective, se din sesiunile urmAtoare, spre a
va incheia si catalogul general depune din nou examenuI In in-
de note, care va fi semnat de treg i me.
presedinte si de toti membrii Candidatii care au Intrerupt
Comisiunii, In josul fiecArei pa- examenul In decursul probelor,
gini si la sfArsitul lui. vor repeta din nou examenuI
124. Tabloul definitiv al ab- in intregime, Inteuna din sesiu-
solventilor, In ordinea de clasi- nile urmátoare.
ficare si cu mediile exprimate 128. Candidatii care au fost
printr'un nurnär intreg si douA respinsi in cinci sesiuni la exa-
zecimale, se va afisa. cel mai menul de absolvire, nu mai au
tArziu In dimineata zilei de 6 Iu- dreptul sA. se mai prezinte la a-
lie, respectiv 10 Septemvrie. cest examen. Drept sesiuni de
125. Toate schitele, desenele, prezentare se socotesc toate se-
masuratorile, devizele, procesele- siunile care au trecut dela data
verbale si catalogul general de promovArii de cAtre candidat a
note vor fi cusute Inteun do- ultimei clase.
sar special, parafat si snuruit. 129. Sesiuni intermediare sau
Acest dosar va fi pAstrat in ar- extr-aordinare nu se admit sub
hiva scoalei, timp de doi ani, niciun motiv, afarA de cea pre-
dupA, care vor fi arse. vilzutá la art. 126 din acest re-
126. Examenul de absolvire gulament.
este valabil farA vreo aprobare
specialA. Numai In caz de ail- § 12. Examenul de absolvirea
carea dispozitiunilor legale sau liceului industrial
regulamentare, Ministerul are 130. Elevii care au promovat
dreptul, dupA o anchetti preala- clasa VIII-a a liceului indus-
bilA si cu avizul conform al Con- trial de Stat sau particular, cu
siliului permanent, completat sau Mil drept de publicitate,
cu delegatii invAtamAntului in- pentru a absolvi liceul indusr
dustrial, sA, caseze in total sau trial trebue sA treacA un exa-
In parte un examen de absol- men de absolvire, care constA
vire. din probe practice si din probe
Contestatiile pentru casarea la cursurile teoretice de specie-
unui examen de absolvire se a- litate tehnicA (art. 18 din lege).
dreseazA Ministerului, numai in Scopul acestui examen este
termen de cinci zile dela afisa- de a verifica pregillirea tehnicá
rea tabloului definitiv al absol a promovatilor clasei VIII-a, se-
ventilor. lectionând pe cei capabili sA
In caz de casarea unui exa- practice profesiunea de mese-
men, Ministerul dispune tinerea riasi speciali sau de tehnicieni.
imediatA a unui alt examen 131. Examenul de absolvire,
pentru toti elevii care au fost se tine dela 26 Iunie-5 Iu lie in-
www.digibuc.ro
820 31 Mai 1938
clusiv, cu elevii care au promo-
vat clasa VIII-a in urma exa-
menului de sfarsit de an, la
cursurile teoretice, tinute dela
16-25 Iunie. Se mai tine dela
s-10 Septemvrie, cu elevii care
au promovat clasa VIII-a, in ur-
ma examenului de corigentä, cu
elevii respinsi la examenul de
absolvire din Iurrie si cu cei
care n'au trecut acest examen
din cauzg de boalä, constatata
de medicul scolar sauin lipsa
acestuia de un medic oficial
din localitate.
Elevii tree examenul la liceul
la care au urmat ultima clasg,
Mr& inscriere s'r farg sg pig-
teascg. taxa de examen.
Pentru ca promovatii clasei a
VIII-a, sá fie admisi a trece
examenul de absolvirea, liceului
industrial trebue ca ei sg fi fg-
cut, in cele trei vacante mari,
practica (cgte 25 zile lucrátoare
continue de fiecare vacantg) in-
teo fabricg sau intr'un atelier
particular, autorizat de direc-
tiunea scoalei.
Plasarea la aceastg practicg
si controlul ei se va face prin
directia scoalei.
Promovatii clasei a VIII-a,
care n'au fdcut complet aceastg,
practicd, nu pot trece examenul
de absolvire. Pentru a fi ad-
mis sg treacg examenul in una
din sesiunile urmátoare, vor tre-
bui ca mai intgi sg-si completeze
prati ca.
132. Comisiunea de exami-
nare este alcátuitá din urmg-
torii:
Directorul (sau subdirectorul)
scoalei, care vEr fi preledinte,
profesorii de materii de speciali-
tate tehnicg si profesorii-mae -
stri (câte unul de fiecare mese-
rie, cu aplicarea ultimelor doug
alineate din art. 114 al acestui
regularnent.
133. In ziva de 26 Iunie, res
pectiv 4 Septemvrie, ora 8 dimi-
www.digibuc.ro
neata, Comisiunea se intruneste
la scoalg. Presedintele deleagg
ca secretar al Comisiunii pe u-
nul din membrii sau. altg per-
soang, dar pe rgspunderea sa.
Dacg vreunul din membrii
Comisiunii nu s'a prezentat,
presedintele va face telegrafic
propunere Ministerului.
Articolul 115, alineatele 1 si 2,
din acest regulament, privesc si
pe membrii acestei Comisiuni.
Când directorul sau subdirec-
torul scoalei este impiedecat
din cauzg de fortg majorg sg
prezideze Comisiunea, Prese-
dinte va fi cel mai in vârstä
dintre profesorii titulari, mem-
bri ai Comisiunii.
134. Examenul incepe cu
probele practice, care constau
din: o lucrare practicg de ate-
lier, precedatg de o schitg, un
desen, o mäsurgtoare, un de-
viz si un memoriu, relativ la a-
cea lucrare. Durata ultimelor
cinci probe este de o zi.
Lucrarea practicg de atelier
va fi aleasg, in asa chip incât
candidatul executând-o sg, poatg
dovedi abilitatea sa profesio-
nalg, de meserias special in-
struit si de tehnician. Durata
pentru efectuarea completá a lu-
crgrii va fi de patru zile.
Lucrarea practicg de atelier
se apreciazg de profesorul-mae-
stru al specialitätii respective;
schita si desenul, de cdtre pro-
fesorul de desen special; mg-
surgtoarea si devizul, de catre
profesorul de devize; iar memo-
riul de cgtre profesorul de teh-
nologia meseriei. Aprecierea se
exprim& en note numeriee dela
1 10, pentru fiecare din cele
ease probe practice.
Lucrarea practicg de atelier,
are coeficientul 5, iar celelalte
cinci probe practice., au coefi-
cientul 1. Nota medie la pro-
bete practice se obtine inmul-
tind cu 5 nota dela lucrarea
 31 Mal 1938 821

practica de atelier, adunand Dacg, candidatul a obtinut cel

produsul cu celelalte cinci note putin nota *ase la tehnologia
impärVind suma cu zece. Se meseriei respective, atunci i se
scot dou& zecimale. calculeazA nota medie la pro-
Dac& nota medie la probele bele teoretice.
practice este cel putin sase, can- Nota medie la probele teore-
didatul va fi admis la probele tice se calculeaz& adunându-se
teoretice de specialitate tehnia. notele obtinute de candidat la
135. Candidatii vor fi supra- fiecare materie i impärtind
veghiati tot timpul cat depun suma cu numarul lor. Se scot
probele practice de c&tre mem- doua zecimale.
brii Comisiunii i inspectati de Dacit aceast6 medie este cel
Presedinte, care este obligat s& putin *ase, candidatul va fi de-
fie prezent in tot timpul cat du- claret absolvent.
reazA examenul. Absolventul poate obtine la
Subiectele lucrArilor practice cerere, dupa 24 de ore dela da-
de atelier date candidatilor vor rea rezultatelor, o adeverintit
fi consemnate inteun proces- provizorie de absolvire, pentru
verbal, care ya figura in dosa- a-i servi la nevoie. Aceast5, ade-
rul examenului. verinta o va restitui la primi-
136. Probe le teoretice de spe- rea certificatului.
cialitate tehnicl constau: din- 138. Dispozitiunile dela ar-
tr'o probl de desen ornamental, ticolele 122 129 din acest re-
care va dura cel mult jumAtate gulament, se aplia si la exa-
de zi dintr'un examen oral asu-
pra tuturor materiilor de specia- menul de absolvirea liceului in-
litate tehnia (afar& de desen), dustrial.
dupä programele respective din § 13. Examenul de absolvire
ultimele trei clase ale liceului scoalei speciale industriale
industrial.
Examenul se face in prezenta 139. Elevii care au promovat
tuturor examinatorilor. Fiecare anul II al scoalei speciale indus-
candidat va fi examinat rand triale de Stat sau particulare,
pe rand de toti membrii cu sau fitrit drept de publicitate,
ai Comisiunii. pentru a absolvi scoala special&
Examenul va avea de scop sit industrial& trebue sit treac& un
constate instrucfiunea tehnica, examen de absolvire (art. 22 din
dar nu atât prin multimea cu- lege),
nostintelor de amiinunt, cat mai Scopul acestui examen este de
ales prin intelegerea lor temei a verifica preggtirea tehnic& a
nic& i felul de a le expune. promovatilor din anul II, selec-
Numgrul maximum de candi- tionând pe cei cap abili s& prac-
dati care vor putea fi examinati tice profesiunea de tehnician
intr'o zi este de 15. specialist (conducgtor in intro-
137. Aprecierea probei de de- prinderile industriale, ajutor de
sen ornamental se face de cAtre inginer, ajutor de arhitect, de-
profesorul respectiv si se ex-
prim& in note numerice dela senator, functionar in birou teh-
nic, intreprinzator de lucrAri).
1-10.
Note le la examenul oral se 140. Examenul de absolvire,
propun (tot dela 1-10), de cátre se tine dela 26 Iunie 5 Iulie,
membrul specialist cu asenti- cu elevii care au promovat anul
mentul celorlalti membri ai Co II, in urma examenului de sfar-
misiunii. sit de an, la cursurile teoretice,
www.digibuc.ro
822 31 Mai 1938
tinute dela 16 25 Iunie. Se
mai tine si dela 4-10 Septemvrie,
cu elevii care au promovat a-
nul II, in urma examenelor de
corigent& dela 1 3 Septem-
vrie si cu elevii respinsi la exa-
menul de absolvire din Iunie,
precum si cu cei care n'au tre-
cut acest examen din cauz& de
boald, constatat& de medicul
scoalei, sau in lipsa aces-
tuia a unui medic oficial din
localitate.
Elevii tree examenul la scoala
special& industrial& pe care au
urmat-o in ultimul an, Mr& in-
scriere i far& taxe de examen.
141. Examenul de absolvire,
se tine in fata unei comisiuni
formate din urmgtorii:
Directorul scoalei, care va fi
presedinte.
Profesorii de materii de spa-
cialitate tehnick afar& de de-
sen, i un profesor-maestru.
Ministerul poate trimete un
delegat special, care sä prezi
deze comisiunea in locul direc-
torului, comuniand despre a-
ceasta directiunii scoalei, pâti6
la 20 Iunie, respectiv 31 August
142. In ziva de 26 Iunie, res-
pectiv 4 Septemvrie, ora 8 di-
mineata, comisiunea se Intru-
neste la scoal6. Presedintele de-
leag& ca secretar al comisiunii
pe unul dintre membrii exami-
natori sau a1t6 persoank dar
pe räspunderea sa.
Dac& vreunul din membrii co-
misiunii nu s'a prezentat, prese-
dintele va face telegrafic propu-
nere mihisterului.
Articolul 115 din acest regula-
ment priveste pe membrii aces-
tei comisiuni.
Dup& constituire comisiunea
Incepe imediat lucrárile.
143. Examenul de absolvire
a scoalei speciale industriale
constá din urmátoarele probe:
a) Un proiect de masink de
instalatie industrialk de arhi . state instructiunea tehnica a
www.digibuc.ro
tecturá sau de constructiuni ci-
vile, etc., dupá natura specia-
Rath tehnice a scoalei;
b) Un colocviu asupra materii-
lor de specialitate, (afar& de de-
sen i proiectie).
144. Proiectul cuprinde: de
senul constructiv, memoriul, an-
temäsurätoare, devizul, analiza
preturilor i foaia de comandk
Obiectul proiectului va fi
les de Comisiune, asa fel incAt
durata intocmirii proiectului sá
fie de cinci zile, cu un orar de-
terminat de Comisiune.
Comisiunea are libertate sá de-
termine si extinderea lucrarilor
ca numár si continut, precum si
prelungirea termenului pentru
intocmirea proiectului, stiind c&
datele de 5 Julie (10 Septemvrie),
arátate la articolul 140, pentru
terminarea examenului pot fi
depäsite la nevoie cu cel mult
cinci zile.
Obiectul proiectului dat can-
didatilor va fi trecut inteun
proces-verbal, care va figura In
dosarul examenului.
Candidatii vor fi suprave-
ghiati, In tot timpul cât intoc-
men proiectul, de c&tre membrii
Comisiunii i inspectati de pre-
sedinte, care va fi prezent la
scoala tot timpul examenului.
Proiectul se corecteazá si se
apreciazá cu note dela 1-10, de
dare profesorul de specialitate.
Pentru ca proiectul sá fie a d-
mis, trebue s& fie notat cel pu-
tin cu $apte.
145. Colocviul este teoretic si
se d& din toate materiile de
specialitate tehnicá, dupá pro-
gramele din anul I si II, afará
de desen i proiecte.
Fieca-re candidat va fi intre-
bat rând pe rând de toti mem-
brii specialisti ai Comisiunii si
In prezenta tuturor examinato-
rilor.
Colocviul are de scop sl con-
 31 Mai 1938
candidatului, nu atat prin mil-
-timea cunostintelor de amAnunt,
.cât mai ales prin intelegerea te-
meinicA a lor si claritatea ex-
prim&rii.
NumArul maxim de condidatl
care vor putea fi interogati ba-
te() zi este de 15, iar orariul co-
locviului va fi 8 10 si 15 18
jum6tate.
146. Note le la colocviul teo-
retic vor fi numerice, dela 1-10,
i se propun de membrul spe-
cialist cu asentimentul celorlalti
membri ai Comisiunii. In lipsa
acordului, decide majoritatea,
presedintele având dolt& voturi
In caz de paritate.
Note le se deli In seara flea.-
rei zile pentru candidatii inte-
rogati in aceeasi zi si se tree
Intr'un proces-verbal semnat de
toti membrii Comisiunii.
Nota medie la colocviu, se cal-
culeaz& adunând notele obtinute
de candidat la fiecare materie
si ImpArtind suma cu numArul
lor, la at se scot dou& zeci-
male.
AceastA medie trebue sä,' fie
cel putin cinci, pentru a admite
colocviul depus de candidat.
147. Media generald de cla-
sificare, se obtine adunând nota
proiectului cu nota medie la co-
locviu si 1mp6rtind suma lor cu
doi; la cât se scot doll& zecimale.
Dec& media general& de cla-
sificare este cel putin fapte, can-
didatul va fi declarat absolvent.
(Art. 22 din lege).
148. Catalogul general de
note la examentul de absolvire
a scoalei speciale industriale, va
fi Intocmit asa fel, inat s&
aib& o coloanA pentru nota
poiectului, apoi un numAr ne-
cesar de coloane pentru notele
la colocviu si pentru media lor;
in sf&rsit, o ultimA coloan& pen-
tru situatia general& a tuturor
candidatilor cu arätarea mediei
generale de clasificare, pentru
cei declarati absolventi.
www.digibuc.ro
823
La sfärsitul ultimei sedinte a
Comisiunii, pe lâng& procesul-
verbal al lucrArii respective, se
va incheia catalogul general de
note, care va fi semnat de pre--
sedinte si de toti membrii Co-
misiunii, in josul fiec&rei pa-
gini si la sfârsitul lor.
149. Tabloul definitiv al ab.
solventilor, In ordinea de clasi-
ficare si cu mediile exprimate
printr'un numtir intreg cu doll&
zecimale, se va afisa cel mai
ttirziu in dimineata zilei de 10
Wile, respectiv 15 Septemvrie.
150. Proiectele, procesele-ver
bale si catalogul general de note
vor fi cusute in dosare speciale,
parafate si snuruite. Aceste do-
sare vor fi pAstrate in arhiva
scoalei, timp de doi ani, dup&
care vor fi arse. Fac exceptie
dela aceastä dispozitie proiectele
de valoare, care pot fi retinute
si eventual expuse in scoalA.
151. Dispozitiunile dela arti-
colele 130 si 133, din acest re
gulament, se aplic& si la exa-
menul de absolvire al scoalelor
speciale industriale.
§ 14. Certificate, diplome $i
duplicate
152. Se vor elibera elevilor
scoalelor secundare de invAtd..
mânt secundar industrial pen-
tru bgieti, urmätoarele certifi
cate:
a) Certificate de clasd. Când
un elev, la sfârsitul anului sca-
lar, doreste s& se retrag& din
scoalä, el adreseaz& directiunii
o cerere de eliberarea certifica
tului de clasä. Cererea trebue
insotit& de timbrul legal pentru
certificate.
In urma acestei cereri, direc-
tiunea scoalei elibereaa celui in
drept o copie Tuatriculard, cu-
prinzând toate notärile de pe
foaia sa matricular& din Ultima
clas& promovatä, iar pe verso,
notele medii totale dela toate
824 31 Mal 1938
rnateriile de studii si dela prac-
tick dela toate clasele urmate
anterior in acea scoal5.. Daca
ultima situatie a elevului este
de repetent, se va face men-
tiune pentru aceasta In co-
loana ultimei clase promovate,
arätilndu-se si a câta oar& a
rämas repetent. De asemenea
se va mai arraa si numärul de
clase pe care ar trebui sä le pro-
moveze elevul pentru a fi admis
la examenul de absolvire a a-
celei scoale.
Când un elev se inscrie, pe
baza unui certificat de clas5 la
alta scoalä, aceasta anuleazä
certificatul prezentat sit. pro-
treazä In arhiva scoalei, alipit
la cererea de inscriere.
La terminarea scolaritätii ori
la retragerea sa din acea scoall,
se va elibera elevului un nou cer-
tificat de clasa, care va cuprinde
si datele din cel vechiu; regula
generalä este ca un elev sä nu
poatä avea decât un singur cer-
tificat, care sä constate ultima
sa situatie scolarä.
Certificate le de clasg, vor fi
semnate de director, secretar si
de elevul ciiruia i se elibereazä.
b) Certificate le de absolvirea
gimnaziului. Se elibereazA de mi-
nister, prin directia scoalei res-
pective, pe formulare of iciale,
speciale, dupä modelul alcatuit
de minister si va cuprinde toate
datele de stare civilä si fotogra-
fia absolventului, având trecute
pe verso notele medii totale din
cele patru clase ale gimnaziului
industrial.
Certificate le de absolvirea gim-
naziului industrial se elibereazá
elevilor declarati absolventi, In
urma examenului de absolvire.
Ele se intocmesc de atre direc-
tiunea scoalei care le (16 numa
rul de iesire dintr'un registru a-
parte, se semneaztt de director Si
de secretar, apoi sunt supuse
semnaturii inspectorului general
www.digibuc.ro
sef al serviciului de InvätAmânt
local. Ele vor purta un numár
din registrul respectiv al servi-
ciului de Invátámânt local, vor
fi investite cu sigiliul directiunii
scoalei si cu acela al serviciului
de invátánatint local.
Pentru inmânarea certificatu-
lui de absolvire celui in drept,
acesta va prezenta la directiu-
nea scoalei o recipisá de depu-
nerea la Administratia finan-
cial% a sumei de 50 lei, pe sea
ma Ministerului Educatiunii
Nationale, pentru imprimarea
formularelor de certificate.
Certificate le de absolvirea gim-
naziului industrial, confer% pose-
sorului titlul de practicant",,
i-acordä dreptul sil exercite me-
seria, sg, devin5. lucrátor (In con-
formitate cu dispozitiunile pre-
vazute In legea meseriilor), pre-
cum si dreptul de a beneficia de
dispozitiunile art. 72 din legea
recrutilrii.
Absolventii gimnaziilor indus
triale pot obtine certificatul de
lucrâtor si dela scoalele de invá-
tilmânt industrial, dupa o prac-
tic& de doi ani, fticutä in atelie-
rele de aplicatie de pe rang&
scoalele de invätilmânt indus-
trial si In urma trecerii cu suc-
ces a unui examen (art. 35, dint
lege).
Toate aceste drepturi vor fi
imprimate pe certificatul de ab-
solvire;
c) Certificate de absolvirea li-
ceului. Se elibereazá de minister,.
prin directia liceului industrial
respectiv, pe formulare of iciale
speciale, având pe verso notele
medii totale din cele patru clase
ale liceului industrial.
Certificate le de absolvirea li
ceului industrial se elibereazá e-
levilor declarati absolventi, irk
urma examenului de absolvire-
Se intocmesc de directiunea li-
ceului industrial, care le preve-
de cu numdrul de iesire dinteun,
 31 Mai 1938
registru aparte, se semneazd de
director, secretar si de inspecto-
rul sef al serviciului de invdtd-
mânt local. Li se (Id un nuradr
si din registrul respectiv al ser-
viciului de invätämânt local si
se investesc cu sigiliul acestui
serviciu, precum i cu acela al
liceului respectiv.
Directiunea liceului va cere e-
levului la Inmânaeea certifica
tului de absolvire, sä prezinte
recipisa de depunerea, la Admi-
nistratia financial* a sumei de
100 lei, pe seama Ministerului E-
ducatiunii Nationale, pentru im-
priraarea formularelor de certi-
ficate.
Certificatul de absolvirea li-
ceului industrial confer% celui in
drept titlul de maestru". Acest
titlu acordd posesorului dreptu-
rile prevazute pentru maestri in
legue muncitoresti, dreptul de a
beneficia de dispozitiunile art.
72, din legea recrutdrii, precum
drepturile, prevraute in legea
de organizare si functionarea in-
vdtdmântului secundar-indus-
trial, pentru cei care doresc sl
devind profesori-maestri de lu-
crári practice in inviltámântul
industrial (art. 38, din lege).
Toate aceste drepturi vor fi
imprimate pe certificatul de ab-
solvire.
153. Candidatii reusiti la exa-
menul de absolvirea scoalei spe-
ciale industriale obtin o diploma
de conducatori industriali, in
specialitatea respectivd, dupd un
formular anumit. Diploma se li-
bereazd, in numele Ministerului
Educatiunii Nationale, de Servi-
ciul de Inviltámânt local, prin
directiunea scoalei, cel mai târ-
ziu pang. la 20 Iu lie, respectiv
25 Septemvrie.
Diploma va purta pe fatd: in-
dicatiuni relative la starea ci-
vild a titularului, fotografia sa,
sesiunea in care a trecut exame-
nul de absolvire, semnátura mi-
www.digibuc.ro
825.
nistrului sau a delegatului
semnátura presedintelui comisi-
unii, a directorului scoalei, pe-
care a absolvit-o, timbrul sec al
ministerului, precum i nume-
rele de ordine date de scoalk,
Serviciul de invdtamant local si
minister, din registrele speciale
In care se inscriu diplomele de
absolvire a scoalelor speciale in-
dustriale.
Pe verso, diPloma dc absolvire
poartä rezultatul examenului de.
absolvire cu media si numdrul.
de ordine al lasificárii, precum,
notele celor doi ani" ai scoa,.
lei speciale industriale, cu indi-
catiunea anului si scoalei.
Taxa pentru eliberarea diplo-
mei de absolvire a scoalei spe-
ciale industriale, de 100 lei, se-
pldteste la administratia finan-
ciard respectivd, in contul Mi-
nisterului Educatiunii Nationale,
pentru imprimarea formularelor
de diplome.
Formularele de diplome se ti-
pilresc de minister si se trimet
scoalelor speciale industriale,.
prin Serviciul de Invdtämtint lo-
cal, in caiete de 40 foi.
154. Diploma de conducdtor
industrial conferd titularului
(art. 43 din lege):
a) Drepturile prevdzute. In le-
gile Ministerului de Industrie si
Comert, cu privire la organizarea,
si functionarea Intreprinclerilor
indu3tr iale;
b) Drepturile previlzute la art.
71 din legea recrutárii;
c) Drepturile de a se inscrie in
scoalele de inviltilmant superior
tehnic (scoale politehnice,
tutele tehnice universitare, Aca-
demia de arhitecturd, Academia,.
de arte frumoase, etc...), dupd ce
vor fi trecut examenul de selec-
tionare, prevazut la art. 54 din
legea pentru organizarea si func--
tionarea invdtilmântului
trial;
 326 31 Mai 1938
tl) Dreptul de a se Inscrie fn
-seoala normala pentru pregati-
Tea .personaIului didactic de lu-
crari practice al scoalelor se-
-cundare teoretice si industriale,
-aceasta frisá numai pentru absol-
ventii care au la baza liceul in-
.dustrial si care vor fi trecut si
examenul de selectionare preva-
zut la art. 54 din lege.
Toate aceste drepturi vor fi
imprimate pe diploma.
155. Certificatele si diplorn 4e
'de Invatilmânt industrial obti-
nute In strainatate, nu sunt con-
-siderate ca valabile, decât In ur-
rna echivalitrii lor de catre Con-
siliul permanent al Ministerului
Educatiunii Nationale, comple-
tat cu reprezentantii Invatarnân-
tului industrial, care poate a-
corda sau respinge echivalenta,
având dreptul sa dispuna supu-
nerea candidatului la un examen
cornplimentar.
Consiliul permanent va acorda
.echivalenta diplomelor si certi-
"ficatelor obtinute fn strainatate,
numai fn cazurile când aceste
diplome si certificate au deplina
valabilitate fn tara care le-a e-
rnis si dacil exista in aceasta
privinta o conventie de recipro-
citate fntre Romania si tara res-
pectivii (art. 27 din lege).
Fie ca echivalenta s'a acordat
direct, fie cá s'a obtinut in ur-
ma unui examen complimentar,
orice diploma sau certificat echi-
valat va purta o viza specialit a
rninisterului.
156. In caz de pierdere a unui
certificat de clasa, de absolvirea
gimnaziului industrial sau al li-
-ceului industrial, se pot elibera
duplicate, dupa procedura urma-
toare:
Cel interesat se adreseazá Ser-
i viciului de frivatamânt local, de
- care depinde scoala, aratand nu-
marul si data certificatului pier-
dut, scoala de care a fost elibe- reaza o singura data.
www.digibuc.ro
rat si aláturand recipisa de de-
punerea taxei pentru publicarea
fn Monitorul Oficial a anularii
certificatului pierdut.
Serviciul de frivatamânt local,
(tacit aprobil cererea, da ordin
directiunii scoalei pentru a fn-
tocmi duplicatul *i a-I elibera ti-
tularului, precum si un exem-
plar din Monitorul Oficial, cu pu-
blicatia anularii certificatului
pierdut.
Duplicatul va avea cuprinderea
identica, cu certificatul pierdut
si va puruta pe el, la loc vizibil,
mentiunea cu cerneala rosie: du-
plicat, eliberat conform ordinului
Serviciului de Invatamânt
Nr. din Aceasta, men-
tiune va fi semnata de directo-
rul scoalei, tot cu cerneala rosie.
157. In caz de pierdere a unei
diplome de conducator indus-
trial, posesorul ei va publica
pierderea ei In Monitorul Oficial
.5i apoi dupa trecerea a 15 zile
dela publicare, va putea cere
Serviciului de inviltamânt local
eliberarea unui duplicat, alátu-
rand la cerere un exemplar din
Monitorul Oficial fn care s'a pu-
blicat anularea diplomei.
Duplicatul se formeaza de Ser-
viciul de frivatamânt local, prin
care s'a eliberat si originalul, pe
acelasi formular, cu acelasi nu-
mar, purtänd Insa mentiunea
duplicat" si numarul ordinului
cu care ministerul a aprobat eli-
berarea. Dupa ce 1-a format si
notat In registrul special, Ser-
viciul de Invatamânt local fl tri-
mite directiunii scoalei ce a ab-
solvit titularul, care, la randul
ei, completeaza ca si la original
notele anilor I si II, fl trece in
registrul special, semneaza. si-1
Inainteaza ministerului spre a-1
eliberat celui In drept.
Duplicatele dupa diplomele de
conductor industrial se elibe-
 31 Mal 1938
158. Niciun fel de certificate
provizorii sau definitive, adeve-
rinte sau atestári de orice forma,
nu se vor putea elibera conducd-
torilor industriali. In cazuri ur-
zente, dacd diploma n'a putut fi
liberatd, Serviciul de invdtdmant
local va putea instiinta prin a-
dresd, oficiald autoritatea inte-
resatá de situatia titularului,
fIrd insd, a-i inmana personal
Nreo notificare.
Nicio autoritate nu are drep-
-tul de a elibera conie sau dupli-
cate de pe diplomele de conducd-
tor industrial, sub nicio forma;
traducerile legalizate nu au va-
loare deal dacd sunt lipite si
cusute de original, spre a fi pre-
zentate impreund.
Copiile i duplicatele ce" s'ar
elibera de autoritäti, precum
traducerile neinsotite de origi-
male, nu au nicio valoare si nu
vor fi luate in seamd.
159. Cei care s'ar folosi de un
certificat pierdut sau vreo di-
plomd pierdutd, fie anulatd sau
nu, vor fi urmdriti si pedepsiti,
conform dispozitiunilor din co-
dul penal si toate examenele ce
vor fi trecut, pe baza unui ase-
menea certificat sau unei aseme-
diplome, se vor anula.
160. Orice fel de certificate
sau diplome se vor elibera tot-
deauna numai pe numele cu
care scolarul este trecut in ma-
tricold. Sub niciun cuvânt si in
niciun caz, nu se vor admite ex-
ceptii dela aceasta reguld. Ele-
vilor care Ii schimbd numele cu
formele legale, in cursul anului
§colar urmiltor, li se vor face
notdrile necesare in foaia matri-
cold.
§ 15. Orariul
161. Intre 10-15 Septemvrie,
directorul scoalei alatueste ora-sunt datori sit intre in clase si
riul, dupd care se vor tine lee- sd-si ia locul in bdnci. Profeso-
tiunile, tinând seamd pe cat po- nil este obligat sit intre in clasti
www.digibuc.ro
827
sibil de dorintele exprimate de
membrii corpului didactic al
scoalei.
Toate materiile vor fi trecute
in orariul cu nunadrul de ore fi-
xat prin programa analiticd.
162. Orele de lectiuni teore
tice la gimnaziile si liceele in-
dustriale se vor pune numai di-
mineata, si anume: câte trei ore
pe zi, dela"8-11, in primele cinci
zile ale sapttimânii; iar o ord
Sambata, dela 12-13, care va fi
de preferintá din arte si dexte-
ritati.
Orele de lectiuni teoretice la
scoalele speciale industriale vor
fi repartizate pe zile, prin deci-
ziune ministeriald.
Lucrdrile practice de atelier
sau de laborator se fac dupà a-
miazd, in primele cinci zile ale
saptdmânii, câte cinci ore pe zi,
dela 13-18 si sâmbdta dimineata
dela 8-12. Sâmbdta dupd amia-
za va fi liberd.
163. Materiile teofetice, artele
si dexteritiitile se vor aseza asa
fel incât obiectele grele s'zi. alter-
neze cu cele usoare.
Nu este permis ca un acelasi
obiect sit figureze cu cloud ore
in aceeasi zi, nici ca obiectele cu
cloud sau trei ore saptdmanal
sit fie in clouà zile consecutive.
Dela aceastd dispozitiune face
exceptie numai desenul.
164. Durata orei de lectiune
teoreticd este de 50 minute. Ora
de sambiltä este numai de 45 mi-
nute. Orele de lectiuni sunt des-
pdrtite prin recreatii de câte 10
minute. Orariul va cuprinde a*a
dar, orele 8-8,50'; 9-9,50'; 10
10,50; Sambdta 12-12,50.
165. Inceputul i sfirsitul fie-
cdrei lectiuni sunt anuntate prin
sunarea clopotetului. Imediat ce
sund clopotul de intrare, elevii
828 31 Mal 1938
In cursul celor cinci minute du-
pa sunarea clopotului; orice in-
tarziere peste acest termen va fi
notata de director in registrul
de prezentd. La sunarea clopotu-
lui de iesire, profesorul trebue
sa paraseascd clasa, fiindu-i in-
terzis de a scurta timpul de re-
creatie a elevilor.
166. Orariul trebue neaparat
inaintat Serviciului de invdta-
ma/It local spre verificare, cel
mai tarziu pand la 30 Septem-
vrie. El va fi Inaintat in trei e-
xemplare. Dacd inspectorul sef
gaseste ca orariul este alcdtuit
contrar dispozitiunilor regula-
mentare, II inapoiazd scoalei, cu
observatiile sale. Modificdrile ce-
rute de inspectorul sef vor tre-
bui executate in trei zile dela tri-
mitere, dupd care directia scoalei
Il inainteaza din nou, in triplu
exemplar, Serviciului de invdta-
mant local. Daca, directorul
$coalei nu-1 poate Indrepta, a-
tunci inspectorul sef face indrep-
'Wile din oficiu, care devin obli-
gatorii pentru director si toti
membrii corpului didactic al
$coalei.
Cele trei exemplare ale orariu-
lui se vizeazd la Serviciul de in-
vätämânt local; unul se inapo-
iazá scoalei, al doilea rämâne la
Serviciul de invatámant local,
iar al treilea se trimete inspec-
torului secundar de invdtamant
industrial, sub controlul cdruia
se gäseste scoala.
§ 16. Pdrinfi, corespondenfi
gazde
167. Orice elev dintr'o scoald
secundard de invatiimant indus-
trial trebue sá aibe un corespon-
dent, In sarcina caruia cade su-
pravegherea purtaxii elevului in
afara de scoalit si interesul pen-
tru activitatea lui scolara.
Dad. párintii eventual tu-
torii locuesc in aceeasi locali-
www.digibuc.ro
tate in care este scoala, ei sunt
de drept si de f apt coresponden-
tii copilului lor; daca locuesc in
alta localitate, corespondent va.
fi persoana in grija careia e dat.
elevul.
Directiunea scoalei va tine un.
registru pentru corespondenti, în
care se va trece numele cores-
pondentului fiecarui elev, cu pro-
fesiunea si adresa. Numele co-
respondentului va fi ariltat chiar
In cererea de inscriere a elevu-
lui; cand nu e posibil, se va a-
rilta in cel mai tarziu 10 zfle de
la data inceperii cursurilor teo-
retice.
168. Prin inscrierea unui elev
In scoald., pdrintele (tutorul) saa
corespondentul recunoaste impli-
cit ea, incredinteaza scoalei su-
pravegherea instructiei i educa-
tiei elevului; cd a contractat fatá
de scoald obligatia de a o ajuta.
in actiunea ei; cá se va supune
legilor, regulamentelor, progra-
melor $i dispozitiunilor scolare,.
cd va purta respect scoalei si
reprezentantilor ei.
Ei sunt datori sa se prezinte
la $coala oridecateori sunt con-
vocati de director sau de profe-
sorul diriginte, spre a li se face
comunicdri relative la elevi; sunt
datori a veghea ca elevii sa exe-
cute mdsurile scolare si disci-
plinare prevazute de regulamente
ori luate de scoala; sd anunte
la timp directiunii absentele fd-
cute de elevi, pentru cazuri de
boall sau alte cazuri de fort&
majord.
Neobservarea indatoririlor pa,
rintilor si corespondentilor fatal
de scoala poate atrage mäsura,
ca: atragerea atentiunii, impu-
nerea schimbdrii corespondentu-
lui, iar in cazuri grave $i cu a-
probarea expresd si prealabild a.
ministrului, poate sá produca In-
departarea elevului dintr'o anu-
mita. scoald.
 31 Mai 1938
169. Gazdele elevilor sunt su-
puse controlului autoritatilor
scolare. Persoanele care doresc
tind elevi in gazda trebue sa
.adreseze cereri scrise directiunii
scoalei, care se intereseazd de
moralitatea petitionarului si de
conditiile de gdzduire. Nu pot
tine elevi in gazdd persoane a
ciiror moralitate nu e bine sta-
What, nici persoanele care tin
localuri ce pot periclita educatia
Odatd aprobate, gazdele sunt
supuse unui control permanent
partea directorului, profeso-
si medicului sco-
lar. Se va tine la directiune un
Tegistru pentru gazde, care este
anual si in care se trec numele
cazdelor cu domiciliul, numele
elevilor tinuti in gazdá si rezul-
tatele inspectiilor.
170. Conditiile pe care trebue
sl le indeplineasca gazdele sunt:
a) Camera ce se pune la dis-
pozitia elevului trebue sd fie
igienicd, luminoasá i cu linis-
tea necesara studiului;
b) Sa dea o declaratie scoalei
O. a luat cunostintá de regula-
mentul scolar si eá se va con-
forma dispozitiunilor prevAzute
Sn el;
c) Nu se vor primi la aceeasi
gazdä mai mult de 10 elevi; dela
acest numdr in sus, gazda intra
sub prevederile regulamentului
Invdtámântului particular;
d) Nu se pot primi la aceeasi
gazdá copii de sexe diferite, a-
fard numai daca sunt frati
surori.
171. Autorizarea este valahilá-
câtá vreme gazda respecta con-
ditiunile regulamentare; atunci
Land se dovedeste contrariul si
mai ales cand se constata cd mo-
ralul elevilor poate fi primejduit,
directorul poate retrage autori-
zatia, invitând mai intâiu pe pd-
rinti sd caute altd gazdä.
www.digibuc.ro
829
172. Directia scoalei se va in-
griji sa tind si sd afiseze un ta-
blou de gazdele care indeplinesc
conditiile de igiend, ingrijire si
moralitate cerute, spre a fi la
cunostinta i dispozitia parinti-
lor ce ar avea nevoe.
De asemeni, poate intocmi o
1:sta de gazdele cdrora li s'a re-
tras definitiv dreptul de a tine
Plevi in gazdá. Aceastä lista tre-
bue sd aibe si aprobarea inspec-
torului-sef al Serviciului de in!
vdtamânt local, data pe baza ra-
portului motivat al directorului.
173. In cazuri de abateri gra-
ve, care ar primejdui sdniitatea
sau moralul elevilir, cand aceste
abateri ar lua caracterul unor
fapte penale, directiunea scoalei
se poate adresa si autoritiltilor
politienesti ori judiciare.
174. Orice schimbare de co-
respondent ori de gazdd trebue
adusá la cunostinta directiunii,
de catre pdrinti sau elev, in cel
mai târziu 3 zile de când s'a pro-
dus.
§ 17. Ct trli didactice
175. Ministerul trimete scoa-
lelor anual, cel mai tarziu la 1
Iunie, tabloul cártilor didactice,
cu aprobarea valabill pentru a-
nul scolar urmátor.
Ultimul consiliu al profesori-
lor scoalei (completat eventual
cu profesori-maestri) fixeazd lis-
ta cârtilor aprobate (art. 278
din acest regulament).
Este interzis profesorilor (si
eventual profesorilor-maestri) sá
recomande mai multe carti pen-
Lru si aceeasi materie. La
gimnaziul industrial nu se vor
recomanda manuale redactate in
limbi strdine, afard de cele care
folosesc la studiul acestor limbi.
Pentru liceul industrial, &tea
sunt cárti aprobate pentru liceu,
nu se vor recomanda manualele
aprobate pentru gimnaziul in-
830 31 Mai 1938
dustrial. Pentru desen nu se vor
recomanda rechizite nef olosi-
toare sau prea costisitoare. De
asemeni, elevii nu pot fi obligati
sä aibe cArti sau accesorii prea
scumpe, ca: atlasuri, albume,
note muzicale si altele.
176. Lista cdrtilor aprobate,
fixatri, de consiliul profesoral, se
comunica fn trei exemplare, Ser-
viciului de invdtämânt local, cu
observatiile directorului scoalei,
daca le are de facut. Serviciul de
Invdtdmânt local verified lista
pentru a constata dacd nu se a-
nä trecute i manuale neapro-
bate; apoi trimete un exemplar
inspectorului secundar de invd-
Omânt industrial, sub controlul
cdruia se and scoala respectiva;
opreste un al doilea exemplar la
serviciu i inapoiazd pe eel de al
treilea scoalei, cel mai tärziu
pand la 1 August, cu aprobarea
sau eventual cu observatiile sale.
Lista aprobatá de serviciul de In-
vätämânt local se afiseazd spre
eunostinta elevilor si a librarilor;
nu i se poate aduce nicio modi-
ficare in cursul anului scolar.
Este interzis profesorilor, pro-
fesorilor-maestri si maestrilor sá
oblige pe elevi a-si procura alte
manuale, blocuri de desen, rechi-
zite, carti si altele care nu vor fi
trecute In lista aprobata de Ser-
viciul de invätämânt local.
177. Elevul isi va cumprtra
manualele i cele necesare stu-
diului de acolo de unde Ii con-
vine. E strict interzis a obliga
elevii sd-si cumpere manuale si
rechizite dela anumite librdrii.
Chiar in cazul când comitetul
scolar dre un oficiu de librdrile
In coaIuí, elevii nu pot fi obli-
gati cumpere numai de a-
colo; oficiul poate convinge pe
elevi prin avantajele ce le oferil,
nict decum prin consträngere.
Aceste cifspozitiuni privesc
curnpärarea eventual& de cdtre
www.digibuc.ro
elevi a uneltelor individuale de
atelier. In general aceste unelte,
fiind costisitoare, sunt puse la
dispozitia elevilor d 3 cdtre scoalä.
§ 18. Recompensele elevilor
178. Elevii cei mai buni ai
clasei vor fi distinsi cu premii la
inchiderea anului scolar. Vor fi
trei premii: I, II si III, care se
vor atribui celor dintâiu trei e-
levi, In ordinea clasificdrii. Pen-
tru premiul I, elevul trebue sd
aibd media generald eel putin 8;
pentru celelalte cloud, cel putin
7,50. Conferinta clasei poate a-
corda mentiuni onorabile" si
altor elevi, promovati cu media
cel putin 7,50 dintre cei nepre-
miati; de asemeni celor ce s'au
distins la arte si dexeritati, dar
mai ales la lucrdrile practice de
atelier sau laborator.
179. Elevul care in tot cursul
liceului industrial complet a ob-
tinut premiul I, In toate clasele,
va fi proclamat, dupä promova-
rea clasei a VIII-a ca premiat
de onoare al scoalei". Numele lui
va ji Inscris inteun tablou de o-
noare care va fi tinut in sala de
festivitäti a scoalei.
180. Intre 25 30 Iunie are loc
serbarea de incheierea anului
scolar, In prezenta intregului
corp didactic al scoalei, a consi-
liului de perfectionare, a pärin-
tilor, a autoritätilor si eventual
a particularilor. Directorul va
tine o cuvântare fdcând darea.
de seam& a activitatii scoalei in
cursul anului scolar Incheiat.
Elevii premiati vor fi recompe-
sati cu arti tehnice ale meserlei
respective procurate de comite-
tul scolar. Se va da un caracter
festiv (solemn) acestei sernári.
§ 19. Anuare scolare
181. In fiecare an In cursu/
lunii Octomvrie, se va tipdri de
directie anuaru/ $coalei pe anul
 31 Mai 1938
scolar expirat. Costul tiparului
priveste comitetul scolar.
182. Anuarul scoalei va cu-
prinde:
a) Cronica scoalei (schimbäri
in organizarea scoalei, corpului
didactic, repartizarea catedrelor,
situatia bibliotecilor cu sporul
cdrtilor, etc.);
b1 Tablourile de promovdri
din Iunie completate cu cele din
Septemvrie, rezultatele exame-
nelor de admitere si ale exame-
nului de absolvire;
c) Darea de seamd a comitetu-
lui scolar pe anul trecut;
d) Cuvântarea directorului la
serbarea incheierii anului sco-
lar;
e) Raportul scolar pentru anul
secular expirat;
f ) Cate o dare de searnd asu-
pra excursiilor fäcute cu elevii;
g) Lista absolventilor din ul-
timii cinci ani, cu ocupatiile lor.
Anuarul va purta pe copertá
fotografia localului, iar indun-
tru portretele profesorilor, prof e-
sorilor maestri sau maestri de-
cedati sau pensionati si stirbdto-
riti.
Este intPrzis sti se introducd
portretele membrilor corpului
didactic sau administrativ in
functiune.
Directorul scoalei este perso-
nal rdspunzdtor de exactitatea
datelor trecute in anuar. Pentru
neexactitdtile ce se vor constata,
vor fi luate mdsuri disciplinare.
183. coala va trimete minis-
terului (Directia invdtämântului
profesional) trei exemplare din
anuar, unul Serviciului de invd-
tdmânt secundar-industrial sub
controlul cdruia se afld scoala
si va schimba cu anuarele celor-
lalte scoale de invätämânt in-
dustrial.
www.digibuc.ro
831
CAPITOLUL V
Educalia ;colarci
§ 1. Educatia morald
184. Aldturi de preeitirea
practicd, educatia moral/ este.
preocupatia principald a scoalei.
Educatia morald in scoald este.
incredintatä in general intregu-
lui corp didactic al scoalei sub,
supravegherea si indrumarea di-
rectorului scoalei. Fiecare profe-
sor diriginte este indrumätorul
educativ al clasei sale (art. loa
din lege).
185. Profesorul, profesorul.
maestru sau maestrul de orice.
specialitate ar fi, prin functiunea
lui culturald si sociald, are si
menirea de educator pe lângd
ceea de a transmite cunostinte
sau de a da elevului deprinde-
rea si indemânarea trebuitoare
pentru practicarea meseriei. In
acest rol, va face o educatie prim
instrucOune, cautând a influ-
enta:
a) Inteligenta i liimurirea idei-
lor ,cu privire la vieata morall,
care se intâlnesc la toate obiec-
tele literare, literaturud, istorie,
drept, religie....;
b) Sentimentul moral, prin sta-
bilirea intre om si stiintä sau
intre orn si creatie; vieata de
muncd si adesea de sacrificiu a
unui invätat, inventator, indus-
trias..., poate emotiona profund
pe elev.
Voinfa morald se desvoltä prin
capdtarea deprinderilor pentru
actiunile bune. In acest scop se
va da elevilor prilejuri dese din
vieata scolard, când sd-si exer-
cite actiunea lor morald.
186. Profesorul diriginte va
mntrebuinta jumttate din ora
siiptämânald de dirigentie pen-
tru a face lectiile (convorbiri si
discutii) cu privire la educatia
prin instructie a elevilor clasei
-832 31 Mai 1938
respective si exercitiile necesare
pentru formarea caracterului lor
(vointa moralg).
187. In convorbiri si discutii
cu elevii, se vor analiza intam-
plgrile reale luate din vieata
scolard sau din Oat* precum si
cazuri concrete luate din lecturi
botrivite pentru acest scop, sau
inchipuite anume de profesorul
diriginte spre a folosi la lgmuri-
rea unor notiuni morale curente
ca: datorii, virtute, caracter,
cumpätare, rospectul de sine si
demnitate personalg, recunos-
tintd, lealitate, sinceritate, prie-
tenie, dreptate, iubire de oameni,
lubire de patrie si allele.
La lgmurirea notiunii de da
tonie se va insista asupra mun-
cii productive si a dragostei de
meserie. Se va ardta cu exem-
ple din biografiile marilor in-
dustriasi si a meseriasilor ro-
mani, importanta muncii perse-
verente In vieata individualg
foloasele ei pentru Stat. Se vor
argta, prin contrast, si efectele
dezastruoase ale lenei.
188. In afarg de educatia prin
instructiertata, prin art. 185
-si 187 din acest regulament, se
va desvolta vointa morald prin
xercitii, adicd prin actiuni me-
nite srt formeze deprinderi bune
(virtuti) care constitue caracte-
rul moral. In acest fel se poate
cbtine o educatie moralg corn-
pieta.
Se vor folosi diferite prilejuri
din. vieata scolarg, sau In legg-
turd cu dame, pentru a da ele-
vilor Insgrcinati cu executarea
cgrora li se exercitg vointa mo-
Printre prilejurile de aceastg
naturri, care se vor folosi de pre-
lerintg, sunt urmgtoarele:
a) A intretine ordinea, igiena
estetica clasei; a Indeplini a-
tributiuni de chestor, sef de sir...;
-a aduce In clasd materialul di- sau grupuri, care sa alterneze
www.digibuc.ro
dactic, necesar indicat de pro-
fesor si a-1 duce inapoi, asezan-
du-1 la locul sgu; a avea grije de
cele trebuitoare scrisului la ta-
bla; a avea grije de a acluna
obiectele uitate la iesirea din
clasg, atelier sau laborator, du-
pá ord, si altele;
b) SA judece elevii singuri
unele greseli ale eolegilor;
c) Sä se clasifice elevii singuri,
dui:4 anumite calitati morale si
aptitudini caracteristice;
d) Elevii sg insemne In carne-
tul de scolaritate incercarile fa-
cute pentru a dobandi o anu-
mitg deprindere bung;
e) SA fie alcdtuite comitete de
clasg, cu privire la biblioteca
clasei, la organizarea de sezg-
tori si petreceri scolgresti; comi-
tete de atelier cu privire la viea-
ta de atelier; cooperative scolare,
societati de lecturil si altele,
care pot sg deprindä pe elevi cu
actiunea de solidaritate.
§ 2. Educatia fizic. Sporturile
189. Sporturile se vor prac-
tice in timpul previlzut de pro-
grame, numai afaril In aer liber,
In curtea scoalei sau pe teren
potrivit.
Comitetul scolar, la cererea di-
rectorului scoalei, va trebui sg
amenajeze si sá intreting acest
teren.
190. Exercitiile sportive se
fac, snre deosebire de lectiile de
educatie fizicg, In masd, cu
participarea de grupuri cat mai
numeroase; douá sau trei clase
deodatrt. Orariul scoalei va tre-
bui sg Incadreze intrebuintarea
timpului in acest fel, far nicide-
cum pe ore separate, pentru fie-
care clasá In parte. In acest
scop, va fi Intrebuintata ora 12
13, Sambgta. Dupg felul exerci-
tiilor, ele se vor executa fie de
toti elevii, fie impartiti In echipe

cxercitiile, fiind toti elevii ocu-
pati tot timpul consacrat lectiu-
nii.
191. Elevii se vor antrena, In
-timpul jocului, pe cat posibil in
costume de sport, pe care si le
-vor procure i avea la inde-
_mama.
§ 3. Excursii scolare
192. Excursiile scolare sunt
IM mijloc important de instruc-
tiune i educatie. Ele urmäresc
márirea capitalului de cunos-
tinte generale si tehnice ale ele-
vilor sau intdrirea lui prin con-
tactul direct cu lucrurile; utili-
zeazit timpul liber al elevilor In-
tr'un mod sändlos, frumos si
moral; desvoltd vigoarea fizicd,
initiative, sprijinul practic si
camaraderie, desvoltd sentimen-
tul patriotic prin cunoasterea
diferitelor regiuni ale tdrii cu
bogAtiile si frurnusetile ei.
193. Excursiunile formeazd In
vieata scolard o activitate obli-
gatorie, atät pentru elevi, cât si
pentru profesori. Prezenta oricd
rui profesor e utild in timpul
excursiilor, caci, prin contactul
mai intim si pe care li au cu ele-
vii i Inteun mediu mai potri-
vit, sá poatil influenta, prin
convorbiri mai libere, lipsite de
formalismul si de obligatiile din
clasä, sau din atelier, asupra e-
ducatiei generale a elevilor.
In special vor lua parte la ex-
cursii: profesorul de aeografie,
pentru a lámuri aspecte si
nomene geografice; cel de sto-
Tie, pentru localituítile i monu-
mentele istorice; profesorul de
stiinte fizico-chimice ei prof eso-
pentru instalatiile in-
dustriale; profesorul de limba
románd, pentru a indruma sis-
tematizarea observatiilor, redac-
tarea ddrilor de seamd si a des-
crierii celor vitzute; profesorul
de desemn industrial sau orna-
C. Hamangiu, vol. XXVI.
www.digibuc.ro
53.
31 Mal 1938 833
mental, pentru a combina schite
dupd naturd, stimuldnd pe elevi
sd-si facä fiecare câte un album
perstmal; maistrul de muzicti va
conduce ciinthri in timpul mer-
sului sau in ore libere; cel de
educatie fizicet va organize par-
tea sportivä a excursiilor.
194. Excursiuni obl gatorii vor
fi excursiunile de cdte o jumd-
tate de zi sau de o zi Intreagd,
fdcute in localitatile aproape de
resedinta scoalei. Ele se vor face
pe clase sau ateliere si vor fi
conduse de profesori sau profe-
sori-maistri, alesi dintre cei a
cdror specialitate este in report
cu interesul special al localittitii
unde se face excursia. Programa
acestor excursiuni se face sau se
apron de directia scoalei.
Excursiunile se vor face In
dupd amiezele libere, dumineca
sitrbätoarea. Numdrul elevilor
participanti nu va trece peste
100.
195. Excursiunile mai mari
decât o zi, se vor face in mäsura
posibilitatii, raportandu-se mai
Intâiu ministerului pentru a a-
proba itinerariul, planul general
si a obtine eventual usurarea
mijloacelor de transport si de
gdzduire. Ele au de scop cu-
noasterea unei regiuni intere-
saute a tärii.
196. Orice excursie trebue con-
dusd de un profesor sau profe-
sor-maistru; in cazul când par-
ticipd mai multi profesori, sau
fe- profesori-maistri, cel mai in vat.-
std. va fi conducIttorul excursiei
§ poartá rdspunderea.
Sub niciun motiv, elevii nu pot
fi ltísati singuri sau päräsiti; ei
trebue sd rámând grupati In
timpul excursiei, spre a fi supra-
veghiati de conductitor.
Ordinea, tinuta i cuviinte
elevilor, in tot timpul excursiei,
Vor fi obiectul celei mai atente
supravegheri din partea profe-
 31 Mal 1938

sorilor sau profesorilor-maistri mele alocate de minister sau de

si in special al conducdtorului. comitetul scolar in acest scop.
In caz de Imbolnàvire sau ac-
cident, conduatorul trebue sä ia § 4. Biblioteci volare profe-
imediat mäsuri, anuntând si pu- sionale
nânclu-se In legdtur& cu autori- 202. Bibi..3teca profesional&
tätlle politienesti i sanitare. este indispensabila invätämân-
Conduatorul nu poate päräsi tului industrial, de o potrivä cu
pe elevi cleat dupä ce s'a Ina- celelalte mijloace de studiu. Ea.
poiat cu ei, fie in localul scoa- trebue ä completeze cul.tura pro-
lei, fie in gara de sosire, dupit fesional& ce nu se poate dobândi
planul dinainte aprobat in orele de lectiuni si din ma-
197. In afar& de elevi, profe- nualele didactice.
sori, profesori-maistri, maistri si 203. In. orice *coal& secun-
eventual membrii din adminis- dará de invatilmânt industrial
tratia sau controlul invätämân- trebue sti se afle biblioteci de
tului, nicio aft& persoand strä- c/ase, destinate elevilor clasei
inä de scoahl nu poate participa respective si o bibliotecd general&
la excursie. Este interzis a se pentru uzul profesorilor, prole-
lua rude ale profesorilor, profe- sorilor-maistri si al elevilor mai
sorilor-maistri, maistrilor sau inaintati, sau care depäsesc ni-
ale elevilor. velul obisnuit printr'o râvnä deo-
198. Dupä incheierea excur- sebitä sau talent exceptional.
siei, conduatorul adreseaz& di- 204. Biblioteca de clasd se va.
rectorului scoalei un raport setts instala in clasa respectivä. Car-
asupra felului cum a decurs. Se tile vor fi asezate inteun dulap.
va face de atre elevi si o des- cu geamuri, astfel ca titlurile
criere a excursiei. Cea mai bun& artilor i numele autorilor lor
descriere va fi publicatä in a- sá fie usor vizibile.
nuarul scoalei, potrivit dispozi- Cu pastrarea in bun& ordine a
tiunii dela art. 182, din acest re- bibliotecii va fi insärcinat un e-
gulament. lev; el va tine cheia dulapului,.
199. Abaterile dela disciplina catalogul artilor si condica de
scolar& comise de elevi, in tim- imprumutarea artilor. Impru-
pul excursiunii, vor fi pedepsite mutarea artilor se va face dupl.
dupä gravitatea lor, de organele norme speciale stabilite de di-
competente, cu pedepsele prevä- rectia scoalei.
zute de regulament. 205. Alcátuirea i suprave-
200. Zelul depus pentru orga- gherea bibliotecii de clasá intr&
nizarea si conducerea excursii- In atributiile profesorului de
lor de atre personalul didactic, materii de specialitate tehnic&
va fi notat In statele personale cel mai in vârstä. In alegerea.
respective, ca o dovadä deose- cdrtilor bibliotecii, el va tine sea-
bit& de avna implinirii misiu- m& de urmátoarele:
nii de educator. a) CArtile bibliotecii de clas&
201. Personalul didactic par- trebue sä corespundä vârstei ele-
ticipant si conduatorul excur- vilor, meseriei lor i materiilor
siei nu au dreptul sä fie retri- de specialitate din clasa respec-
buiti pentru timpul intrebuin- tivä;
tat in excursiuni; ei vor primi b) Biblioteca clasei va cu-
insä o indemnizatie de transport, prinde arti de istoria meserii-
.gazduire si intretinere, din su- lor sau a industriilor, precum
www.digibuc.ro
 31 Mal 1938
biografia marilor industriasi, in-
ventatori, constructori, etc.
Profesorul insArcinat u alch-
tuirea bibliotecii de clasd va stu-
dia, in prealabil, programele a-
nalitice ale tuturor materiilor de
studiu ale clasei si va lua avi-
zul profesorilor de specialitate a-
supra scrierilor celor mai potri-
vite, prin mijlocul cArora se pot
IntAri si lärgi cuno$tintele teh-
nice predate la cursurile lor.
206. Bibliotecile de clas& vor
li infiintate, intretinute i spo-
rite din fondurile date de Casa
scoalelor, de comitetul $colar si
de Casa invAtAmantului indus-
trial.
Lista cartilor cuprinse in bi-
bliotecile de clase $i recoman-
date ca lecturi particulare va fi
afisat& in clasele respective.
207. Biblioteca general& a
$coalei este destinat& a pune la
dispozitiunea corpului didactic
al scoalei $i a elevilor cu aptitu-
dini fixate, ctirti de specialitate
sau acele scrieri care dep4esc
obligatiunile scolare.
In alatuirea ei se va tine sea-
m& de dezideratele corpului di-
dactic al $coalei. Biblioteca ge-
neral& va putea pune la dispozi-
profesorului sau profesorului
maistru cartea ce nu ei-o poate
procura singur, precum si re-
vista de specialitate.
Biblioteca generald va fi insta-
lat& intr'o sal& specialA, amena-
jat& pentru lecturA. Tinerea ei
poate fi incredintat& unui profe-
sor sau profesor-maistru, care
va primi o micA retributiune din
partea comitetului $colar, sau a
unui functionar subaltern din
administratia interioar& a $coa-
lei.
208. Biblioteca general& va a-
vea un registru inventar, in care
cattle vor fi trecute pe mäsura
achizitiei, un catalog sistematic
www.digibuc.ro
835
$i un registru de consultarea cAr-
tii.
209. Pentru asigurarea alcA-
tuirii bibliotecii scolare profe-
sionale, Casa $coalelor va avea
grijä ca in bugetele comitetelor
scolare, sA nu lipseascA aloca-
tiile pentru intretinerea si spo-
rirea bibliotecilor $coalelor res-
pective.
Inspectorii scolari de toate
gradele se vor interesa, in ins-
pectiile lor, de bibliotecile $co-
lare si de utilizarea lor.
Anuarele $colare vor arAta la
Cronica $coalei" cu cat au spo
rit bibliotecile $i cum au fost
utilizate, precum i revistele in-
dustriale la care este abonatiti
$coala.
Registrele de consultarea bi-
bliotecilor scolare profesionale
vor servi profesorului diriginte
la studiul individualitAtii elevi-
lor prin observarea lecturilor
preferate.
§ 5. Disiciplina $colard
210. Elevii sunt supu$i disci-
plinii $colare atilt in $coal& cat
in afara ei, In tot thnpul sco
laritätii.
211. Elevii datoresc respect §i
ascultare corpului didactic, per-
sonalului administrativ $i de su-
praveghere, atat in $coalA cat si
in afar& de $coall. Abaterile se
vor pedepsi cu severitate.
212. FatA de camarazii de ori-
ce clasä, elevii trebue s& aib5. o
purtare blanda, cuviincioas&
colegiall.
Batjocura sau insulta adresa-
tA camarazilor este o abatere
dela datoria bunului camarad.
Nu e permis a face din natio-
nalitatea, religia, starea socialk
sau familiar& a unui camarad
nici din defectele sale fizice, pri-
lej de batjocur& sau insultA.
213. Elevii trebue sA aib& o
purtare blandä, cuviincioasä s,ti
indatoritoare fat& de particulari,
836 31 Alai 1938
In cuprinsul scoalei si in afarg
de ea.
214. Abaterile care au de
bazd minciuna, frauda sau inse-
larea vor fi pedepsite cd deose-
bita severitate.
215. Elevii, a ca'ror purtare ar
fi o cauzg de scandal sau de per-
versiune pentru camarazii lor,
vor fi eliminati. Dupg gravitatea
cazului, nedeapsa poate fi mgri-
tg, pang la eliminarea definitiv6
din toate scoalele Statului.
216. Elevii sunt datori sg
ving regulat la scoalg, la orele
prevgzute de regulamentul si
orariul scoalei, precum si la
toate chemgrile directorului, sau
ale profesorului diriginte; ei tre-
hue sg urmeze regulat lectille si
lucrgrile clasei, precum si sg
munceascg in ateliere sau in lo-
boratoare.
Intarzierile nemotivate vor fi
luate in seamg pentru nota la
purtare; dacg se repetg prea des,
elevul va fi pedepsit.
Elevii bolnavi de boale conta-
gioase si cei cu boale contagioa-
se in familii nu pot frecventa
scoala pang la vindecare. Hotg-
rirea va fi luatg cu avizul medi-
cului scoalei sau, In lips6, a
unui medic oficial.
217. Elevii sunt datori sg-si
pästreze curate si in bung stare
cártile, caletele, rechizitele si
uneltele lor; le este interzis sg
introducg in scoalg cgrti sträine
de materiile de invatämant, pre-
cum si ziare de orice naturg.
218. Elevii sunt opriti sg facg,
Intre ei sau cu particularii,
schimbgri sau vanzgri-cumpg-
rgri de carti sau alte obiecte ale
lor, fgrg voia pgrintilor. Contra-
venientii vor fi pedepsiti, iar o-
biectele confiscate.
219. Elrvii sunt datori sg ting
in bung stare localul, mobilierul,
masinile si uneltele de care se
servesc In timpul cat sunt in
altele si va fi cusutd solid pe
scoalg. Vinovatii vor fi pedepsiti
www.digibuc.ro
si obligati sg plgteascg stricAciu-
nea. Dacg cel vinovat nu este
descoperit, clasa intreaga sau
atelierul intreg va ráspunde de
stricAciunile fgcute.
Profesorul diriginte cu privire
la clasg si profesorul maestru
cu privire la atelier, vor face
controluri dese pentru a desco-
peri si reprima, la timp, grese-
lile de aceastá naturg.
220. Fumatul este interzis cu
desgvarsire elevilor, atât in scoa-
lg cat si in afarg de scoalg. Vi-
novatii vor fi pedepsiti cu seve-
ritate.
221. Elevii sunt datori sg,
poarte uniformg scolard dupg
modelul dat de minister, precum
si un numär de ordine, cusut la
maneca tunicii si a mantalei.
Uniforma va fi purtatá in tot lo-
cul si in tot timpul: pe stradd,
la teatru, chiar si in timpul va-
cantelor. Pentru a cruta unifor-
ma, elevii vor purta in ateliere,
halate si bonete de lucru, care
vor fi pgstrate in garderoba ate-
lierului respectiv. Bonetele de lu-
cru sunt obligatorii, pentru a
proteja capul in contra prafului.
Elevii din clasa I-a, a V-a si
anul I, sunt inggduiti sg nu
poarte uniformg in primul tri-
mestru; iar elevii din clasa IV-a,
VIII-a si anul II, dupg vacanta
Pastelui; purtarea sepcii de uni-
forma si a numgrului de ordine
este ins& obligatorie si in acest
timp.
Numgrul de ordine v4 fi dat
elevului la inscrierea in scoala
si va fi pgstrat pang la iesirea
din scoalg farg sg fie schimbat
prin trecerea dintr'o clasá in al-
ta. Numrtrul va fi broclat pe o
bucatg de stofg, in coloarea
scoalei, de dimensiuni cel putin
5/5 cm., iar cifrele de cel putin
2 cm. Se va putea da bucgtii de
stofg, dupg scoalg, forma de pa-
trat, romb, oval, inimg, scut si
 31 Mai 1938
mâneca stângd, a tunicii sau a
mantalei, la un lat de mein& sub
cusdtura umdrului.
Este strict oprit de a obliga e-
levii.sä-si procure uniforma dela
anumiti furnisori. Li se va in-
dica numai modelul si forma
costumului, iar incolo trebue 15,-
sea toatti libertatea.
222. nrice elev va avea In per-
manentá asupra sa un carnet de
identitate, in format de buzu-
nar, In care vor fi trecute date-
le personale extrase din matri-
culd, numärul de ordine pe ca-
re-1 poartä pe mânecd, cum si
fotografia elevului; el va cuprin-
de numele si domiciliul párinti-
lor elevului sau corespondentu-
lui, precum si semnátura aces-
tuia.
Carnetul va fi vizat la incepu-
tul fiecdrui trimestru de direc-
tor sau de profesorul diriginte,
cu aplicarea stampilei scoalei.
El va contine si câteva file albe
pentru observatiile directorului,
dirigintelui sau a altor autori-
táti, care intâmplátor ar avea
de constatat purtarea elevului.
Elevul este obligat a prezenta
carnetul la cererea oricdrui
membru al corpului didactic sau
persoane Investite cu dreptul de
supraveghere scolard sau poli-
tieneascd.
Carnetul va fi procurat din
comert sau tipdrit prin ingriji-
rea scoalei.
223. Fiecare elev va avea un
carnet de $colaritate, la incepu-
tul cdruia va fi trecut orariul.
In acest carnet, elevul va trece
zilnic subiectele lectiunilor teo-
retice si lucrárile practice de a-
telier sau de laborator.
In coloana observatiuni",
profesorii-maestri vor trece cali-
ficativele date elevilor, conform
art. 87, alineatul 3, din acest re-
gulament. Parintii sau cores-
pondentul elevului va semna
siiptdmânal de cunostintd. Pen-
www.digibuc.ro
837
tru elevii interni va semna diri-
gintele clasei. Prin acest carnet
se face legdtura fntre scoald, si
familie, precum si intre atelier
si profesorii diriginti care, child
nu semneazd, personal, contro-
leazd semnáturile párintilor sau
corespondentilor.
La sfârsitul acestui carnet, e-
levul va semna pe foi speciale
Incercilrile prevdzute la art. 188,
litera d, din acest regulament.
224. Este interzis elevilor sá
viziteze localurile de spectacole
si jocuri, petreceri si distractii,
ce pot fi clduratoare educatiei
lor, ca: teatre ce reprezintä piese
frivole sau imorale, teatre de va-
rietdti, cafeuri santane, cabare-
turi, berdrii, cafenele, bodegi,
cdrciumi, taverne, localuri de
joc de noroc, cazinouri, câmpuri
de curse (hipodromuri) unde se
pariazd, jocuri de biliard, ba-
luri, dancinguri sau cluburi de
orice fel. Frecventarea acestor
localuri nu e permisd elevilor
nici chiar Insotiti de párintii
lor.
Sunt permise numai teatrele
serioase, concertele, conferintele
stiintifice si tehnice, recunoscute
in deosebi ca instructive; adu-
nilrile sportive, cercurile serioa-
se si altele.
Ministerul, Serviciul de Invd-
trtmânt local si directorul, pot sd
interzica si frecventarea unor lo-
caluri din cele care de obiceiu
sunt permise, dacd le-ar socoti
cd, au devenit vátámátoare pen-
tru morala ori disciplina elevi-
lor. Aceastd interzicere poate fi
si numai pentru timp limitat
sau numai pentru o singurd, re-
prezentatie.
In toate orasele, directorii
scoalelor secundare se vor In-
truni, la inceputul anului scolar,
la convocarea inspectorului sef
ori a directorului scoalei de Stat
celei mai vechi din ores, spre a
Intocmi tabloul spectacolelor
838 31 Mai 1938
care pot fi permise elevilor ei a
celor ce le sunt interzise. Acest
tablou va fi afieat la fiecare
ecoalg pentru cunoetinta elevilor
ei se va trimite ei intreprinzgto-
rilor localurilor, precum ei auto-
ritätilor politieneeti, spre a su-
praveghea aplicarea mgsurilor
luate.
225. Este interzis elevilor free-
ventarea cinematografelor publi-
ce. Directorul ecoalei va auta,
ca, prin ajutorul comitetelor eco-
lare, sg organizeze reprezentatii
cinematograf ice instructive, In
ecoalg.
Prin exceptii, se pot autoriza
elevii sg asiste la reprezentatiile
cinematografice a acelor filme
ce vor fi recomandate special de
autoritgtile ecolare, ca având un
continut educativ.
226. Este interzis elevilor sg
participe la intruniri, conferinte
sau la manifestatii fgcute de
alte categorii sociale (studenti,
partide politice, intruniri profe-
sionale sau cetgteneeti).
Prezenta unui elev In miecg-
rile cu caracter anarhic, indrep-
tate fie contra autoritgtilor pu-
blice, fie contra particularilor,
va atrage dupg sine eliminarea
lui din ecoald, independent de
pedeapsa penalg cuvenitg atât
minorului cât ei párintilor sgi,
conform codului penal.
Profesorii vor avea grijg sg
nu prilejuiascg amestecul elevi-
lor in asemenea mieari, prin
indemn fatie sau ascuns, sau
chiar numai prin atitudine, pe
care elevii o imitg.
227. Este interzis elevilor sg
ia parte la chete, la vânzgri pe
strgzi sau prin localuri publice,
fie organizate In beneficiul ecoa-
lei, fie In beneficiul altor socie-
titti, oricare ar fi scopul bor.
228. Este interzisg plimbarea
sau stationarea elevilor In gru-
puri pe strgzi, In special pe strg-
zile ei pietele frecventate. Direc-
www.digibuc.ro
tie, ecoalei va putea indica anu-
mite strgzi, piete, gradini pu-
blice ei altele, al cgror acces
este interzis elevilor. Tot aea le
este interzis ieeirea in .oras
noaptea tArziu, la ore ce vor fi
stabilite, dupg imprejurgri, de
cgtre director.
229. Este interzis elevilor de
a forma intre ei asociatii de
altg naturg cleat cele ecolgreeti
sau de a participa la asociatii
Intemeiate de altii.
Elevii vor putea infiinta Intro
ei societgti de lecturg sau aso-
ciatii pentru preggtirea unei ex-
cursii; ele vor fi puse ins& intot-
deauna sub conducerea unui
membru al corpului didactic al
ecoalei ei supuse aprobgrii prea-
labile a directorului ecoalei. A-
probarea datg poate fi retrasg
Indatg ce functionarea societätii
ar educe vreo atingere regula-
mentului sau bunei ordine a
ecoalei.
De asemeni, directorul poate
autoriza participarea elevilor la
reuniuni sportive din afarg de
ecoalg, pe care ii va supraveghia
prin maestrul de educatie fizicg
al ecoalei, putând retrage autori-
zatia In caz and elevii ei-ar pri-
mejdui activitatea ecolarg.
Nicio manifestare a societgtilor
de elevi In afirá de ecoalg nu
este permisg, fgrá invoirea prea-
labilg a directorului ecoalei.
Societgtile de elevi vor putea
face ei publicatii cu caracter in-
dustrial ecolar. Dar este interzis
sg dea acestor publicatiuni ca-
racter politic, polemic, satiric
smr a pune In discutiune ori In
imagini personalul ecoalei.
Este interzis elevilor sg pu-
blice articole in foile publice, fie
politice, fie de altg naturg, a-
far& de cele pur industriale ori
Ej tiintif ice.
230. Orice abatere dela inda-
toririle impuse elevilor se pe-
 31 Mal 1938
clepseste cu una din urrnAtoa-
frele mAsuri:
a) Inscrierea in condica clasei;
b) Mustrare;
c) Oprirea In clasA sau atelier,
una sau doug ore, pentru face-
-ma unei lucrari, sub suprave-
g herea unei persoane din admi-
-nistratia scoalei, desemnatA de
clirectorul scoalei, la cererea
profesorului sau profesorului-
inaestru;
d) Eliminarea pttnA la cel mult
o siiptAmAnA;
e) Eliminarea pang, la o lunA;
f) Eliminarea din scoalA pAnA
la sfArsitul anului scolar, cu
-dreptul de a se Inscrie In alta
.§coa16;
g) Eliminarea din scoalA pAIIA
la sfArsitul anului scolar, fr
cireptul de a se inscrie in alt5.
.scoalA;
h) Eliminarea din scoalA Ong
la sfArsitul anului scolar, cu
reptul de a se inscrie In anul
.§colar urmätor, In aceeasi elm&
-a altei scoale;
i) Eliminarea definitivä din
loate scoaIeIe Statului, cu drep-
tul fArA dreptul de a se In-
-scrie In al doilea an scolar, dupA
cel In care s'a aplicat pedeapsa,
conform deciziunii Conferintei
aprobatä de Mi-
nister.
Fiecare pedeapsti din cele dela
litera a, Omit la f, inclusiv, a-
trage dupa sine o scAdere a no-
tei la purtare. AceastA scAdere
trebue pronuntatA de attre Con-
lerinta trimestriall a clasei care,
pe de o parte, va avea In vedere
greselile elevului, asa cum reiese
din condica clasei, iar pe de altA
parte, va urmari efectele ce pe-
cleapsa a avut asupra elevului.
Pedepsele dela literele e, f
g se pot pronunta cu clauza a-
martnärii executiei pang la o
nouti gresealA. a elevului, care
i-ar atrage pedepsele dela literele
panä la d inclusiv. Aceastä
www.digibuc.ro
839
clauzA se aplicA cAnd greseala
elevului este In nepotrivire cu
firea si purtarea sa de pan&
atunci. Cu amAnarea executA-
rii pedepsei nu se amAiiä
derea notei la purtare.
231. Pedepsele se pronuntA :
Cele dela literele a, b i c de
oricare membru al corpului di-
dactic al scoalei; cea dela litera
d de cAtre profesorul-diriginte
sau de director; cea dela e de
Conferinta clasei; celelalte se
propun de Consiliul-diriginte
se aproba de Minister.
Ministerul poate, pe baza ra-
portului unui inspector, sA a-
plice oricare din pedepsele pre-
vAzute In articolul precedent.
CAPITOLIJI. VI
Administratia inferioardi a ;colilor
§ 1. Directorii subdirectorii
scoalelor. $efii atelierelor de
aplicatie
232. Fiecare scoalA de InvA-
tAmAnt industrial de bAieti este
pusA sub conducerea unui di-
rector.
In liceul industrial, precum
In scoalele speciale industriale,
care au o desvoltare deosebitI,
constatatA ca atare de Consiliul
de Indrumare, directorul va fi
ajutat de un subdirector.
Atelierele de aplicatie de pe
lAngä scoalele de InvätAmAnt
industrial de Mieti sunt sub
conducerea unui inginer, sef de
ateli ere.
233. Directorii si subdirecto-
rii scoalelor de InvAtAmânt in-
dustrial si sefii atelierelor de a-
plicatie sunt numiti de Minister,
avAnd i avizul motivat al Con-
siliului superior de lndrumare,
dintre inginerii i arhitectii (a-
cestia din urmA pentru scoalele
care au sectii de constructii ci-
vile), cu diplomA recunoscutä de
kcoalele politehnice din tarA, de
840 31 Mai 1938
institutele tehnice universitare
din tar& sau de Academia de
Arhitectur& din Bucuresti si
care stint profesori titulari de-
finitivi in invätdmântul indus-
trial.
Directorii gimnaziilor Indus-
triale se recruteaz& si dintre
acei profesori-maestri definitivi
de lucrAri practice sau de desen
special din invAtrimântul indus-
trial, care au ca atare o vechime
de functionare de cel putin sapte
ani si care au la bazá exame-
nul de selectionare sau echiva-
lati cu acestia.
In afar& de aceste conditiuni
se mai cere pentru cei mentio-
nati In acest articol si absol-
virea cursurilor de indrumare i
specializare, prevázute la art.
94, alin, b, din lege.
Numirea directorilor, subdi-
rectorilor si a sefilor de ateliere
de aplicatie, se face prin deci-
zie ministerialá, cu titlul provi-
zoriu, pe timp de trei ani. Dupá
acest termen, acei care vor fi
dat dovad6. de aptitudini pentru
aceste functiuni si de cunoastere
temeinicd pentru problemele de
educatie si de invAttimânt (atilt
practic cât si teoretic) vor fi
confirrnati definitiv prin decret
regal, in urma inspectiei spe-
ciale a unui inspector general
din inváttimântul industrial si
a avizului Consiliului superior
de indrumare si a Consiliului
permanent.
Directorii, subdirectorii si sefii
atelierelor de aplicatie provizo-
rii, pot fi inlocuiti prin decizie
ministerialä, pe baza unui ra-
port motivat al unui inspector
general al invátarnântului in-
dustrial si a avizului Consiliu-
lui superior de Indrumare, care
ar constata lipsa de aptitudini
administrative ale acestora sau
abateri dela dispozitiunile legi-
lor, regulamentelor si ordinele
ministeriale.
www.digibuc.ro
Cei confirmati definitiv ntb
pot fi inlocuiti decat in baza
unei anchete fäcutá de un in-
spector general al invátämân-
tului industrial si in urma ho-
táririi Comisiei centrale de ju-
decata.
234. In cazul când un gim-
naziu industrial de báieti, al cá-
rui director a fost numit din-
tre profesorii-maestrii de lucrári
practice sau de desen special,
absolventii ai scoalei normale,.
se transform& inteo *coal& de
un grad superior, el rtimâne
numai profesor-maestru de lu-
cr&ri practice, respectiv prof e-
sor de desen special. Va fi ins&
preferat alter candidati la lo-
mil-He de director de gimnazii
industriale care se vor afla sae
vor deveni vacante.
Noua numire se va face ca
titlul pe care l-a avut.
235. Daca in corpul didactic
al unei scoale de invätamânt
industrial nu sunt profesori sau
profesori-maestri care sá inde-
plineascä conditiile din articolele-
233 sau 234, Ministerul poate in-
credinta directiunea si unui pro-
fesor sau profesor-maestru titu-
lar dela all& scoalá, in calitate-
de detasat. Confirmarea ca de-
finitiv nu se poate face decât
dac& directorul a devenit profe-
sor sau profesor-maestru al
scoalei.
Aceste dispozitii se aplicá si
la posturile de subdirectori si
sef de atelier de aplicatie.
236. In lipsa unui director,.
Indeplinind conditiile legii, di-
rectia poate fi incredintatil;prin
delegatie, unuia dintre profeso-
rii sau profesorii-maestri ai
scoalei (dupá categoria scoalei).
Anil serviti in aceast& calitate
nu se socotesc pentru confirma-
rea ca definitiv. Aceastá delega-
tie se d& prin ordin ministerial._
Când directia rtimâne va-
cantä, pan& ce Ministerul sá a-
 31 Mai 1938 841

vizeze, afacerile directiei sunt la clasele bugetare si nici la cele.

gerate de profesorul cel mai in
varsta al scoalei, afara de cazul
cänd scoala are subdirector.
Aceste dispozitii se aplica si la
posturile de subdirector si de sef
de atelier de aplicatie.
237. Directorii, subdirectorii
si sefii de ateliere de aplicatie
dela scoalele de baieti nu pot
ocupa nicio altá functie publica
sau privata, afara, de catedra
respectiva.
Ei n'au dreptul A. conduca
institute private de instructiune,
nu pot profesa in asemenea in-
stitute si nici prepara elevi in
particular.
Ei nu pot intreprinde comert
sau industrie, nu pot figura in
consiliile de administratie ale
societatilor comerciale sau in-
dustriale, fara aprobarea mi-
nisterului si nici exercita vreo
profesiune libera.
Orice abatere dela prescrip-
tiunile acestui articol este cauzI
de inlocuire.
Directorul este de drept secre-
tar al Comitetului scolar (când
nu-i presedinte). El nu poate in-
deplini functiunea de casier al
Comitetului.
238. Directorii scoalelor se-
cundare de invätamânt indus-
trial sunt degrevati pana la cel
mult jumatate din numarul da
ore ce trebue sa faca saptamâ-
nal ca profesor, sau profesor-
maestru, potirvit vechimii lor.
Ore le devenite disponibile prin
aceasta degrevare nu intra in
compunerea altor catedre, ci ra-
man la dispozitia ministerului,
spre a servi ca ore de comple-
tare si suplimentare, pe lânga
alte catedre. Daca insarcinarea
de director a titularului catedrei lor de aplicatie pot fi inaintati
inceteaza, ele se reintegreaza ca- numai pana la gradul de ingi-
tedrei careia apartine.
Directorii, subdirectorii si se-
fii atelierelor de aplicatie, nu, fii atelierelor de aplicatie, ingi-
pot avea ore suplimentare nici neri sau arhitecti cu diplome,,
www.digibuc.ro
extrabugetare.
239. Directorii, subdirectorit
si. sefii atelierelor de aplicatie,
locuesc In localul scoalei, având
drept la iluminat si incalzit; iar
in cazul and scoala are camin
si cantina, directorii si subdi-
rectorii au dreptul si la indem-
nizatie de hrana, egala cu de-
doua ori ratia unui elev, pen-
tru necasatoriti si cu de trei ori
acea ratie pentru casatoriti.
Dad, localul nu are locuinte-
pentru acest personal, aceSta
primeste in schimb o indemni-
zatie suplimentará de chirie care-
variaza dupa, localitate, del&
10-250/o din salariul sau primi-
tor, luându-se ca norma clasifi-
carea localitatilor, dupa scum-
petea vietii, intocmita de Minis-
terul de Finante.
Directorii care locuiesc In lo-
cuinta particulara, care trebue-
sa. fie cat mai aproape de scoalk
au dreptul si la o alocatie de in-
calzit si iluminat, in bani sau
In natura, al carui cuantum se
va fixa de minister.
240. Directorii, subdirectorii,
si sefii atelierelor de aplicatie,
ingineri sau arhitecti, sunt re-
tribuiti pentru aceste functiuni-
cu leaf a gradului lor din corpul
tehnic respectiv, cu restrictiile
urmätoare:
Directorii care functioneaza la
scoalele speciale industriale si la
liceele industriale pot fi inain-
tati numai pana la gradul de-
inginer (sau arhitect) inspector-
general clasa II, iar cei care
functioneaza la gimnaziile in-
dustriale numai pana la gra-
dul de inginer ordinar clasa L
Subdirectorii si sefii ateliere-
ner (sau arhitect) sef clasa I.
Directorii, subdirectorii si se-
 42 31 Mai 1938
*liberate sau echivalate de Scoa-
lele politehnice, de Insitute le
tehnice univer,sitare sau de A-
cademia de arhitecturg din Ro-
tnania, dar care nu fac parte din
corpul tehnic al Statului, sunt
retribuiti pentru aceste func-
tiuni, precum urmeazg:
Directorul scoalelor speciale
industriale cu leafg de inginer
sef clasa I; directorii de licee
industriale, cu leafa de inginer-
§ef clasa II, directorii gimnazii-
lor industriale cu leafa de ingi-
ner ordinar clasa II, iar sub-
directorii si sefii atelierelor da
oplicatie cu leafa de inginer or-
'dinar clasa I.
Directorii gimnaziilor indus-
triale recrutati dintre profesorii
de desen special, diplomati ai
scoalelor normale industriale si
dintre profesorii-maestri de lu-
-crgri practice, sunt plgtiti pen-
tru aceste functiuni cu jumg-
tate din salariul primitor ca
profesor sau profesor-maestru.
241. Directorul, subdirectorul
si seful de atelier de aplicatie
au dreptul la. un concediu de
odihng de o lung, in timpul va-
cantei mari; acest concediu nu
poate trece peste ziva de 25 Au-
_gust, când scoala n'are subdi-
rector. In cursul anului, ei nu
pot lipsi dela scoalg fgrg conce-
diu, care se aprobg: Om/ la 5
zile de inspectorul-sef al Servi-
-ciului de inygtámânt local, iar
peste acest termen de minister.
and directorul se aflg in con-
cediu, afacerile directiei sunt
-conduse de subdirector; iar in
lipsg de un inlocuitor recoman-
dat de director, pe rdspunderea
lui, dintre profesorii sau prole-
sorii-maestri ai scoalei si apro-
bat de minister.
§ 2. Atribuliile directorului
242. Directorul are sub con- incgrcati cu lucrgri, afarg din
.ducerea sa toata administrarea clasg, peste puterile bor. Pentru
interioarg a scoalei si a servi- aceasta va tine contact cu pro-
www.digibuc.ro
ciilor anexe, veghind la bunul
mers al instructiunii si educa-
tiunii elevilor, precum si la
exacta aplicare a legilor, regu-
lamentelor si dispozitiunilor mi-
nisteriale, având pentru aceasta
räspunderea fata, de minister
(art. 98 din lege). De aceea, el
are dreptul de priveghere *i con-
trol asupra personalului didac-
tic si administrativ al scoalei si
asupra elevilor.
243. Directorul este dator sá
urmáreascá aplicarea exacta $i
completa a programelor. Va con-
trola registrul de prezentg a
personalului didactic si va con-
stata dacg sunt inscrise regulat
Inteinsul subiectele lectiunilor
si ale luergrilor practice zilnice
si dacg fiecare profesor sau pro-
fesor-maestru inainteazg cu lec-
tiile sale sau cu lucrgrile prac-
tice, potrivit cu indicatiile pro-
gramelor analitice. El poate a-
sista la lectiile profesorilor si
maestrilor, precum si la lucrg
rile practice ale profesorilor-
maestri. Dacg constatg cg un
profesor sau un profesor-maes-
tru a rämas in urmá cu lectiu-
nile sau cu lucrárile practice,
ori cá nu respectá regulamen-
tul §i instructiile ministeriale, in
ceea ce prive*te predarea sau
lucrul, el ii atrage atentia in
mod confidential *i dacá apoi
constatá cá nu se indreaptá ra
porteazd ministerului.
244. Directorul este dator sa
observe ca fiecare profesor sau
profesor-maestru sg dea elevilor
respectivi lucrgrile prescrise de
programe si regulamente. Va
priveghea ca lucrárile scrise sg
fie date la timpul hotgritor, ca
profesorii sg le cerceteze, sg le
noteze si sg le restitue elevilor.
245. Directorul este dator sg
supravegheze ca elevii sa nu fie
 31 Mai 1938
lesorii dirigini ai claselor, In
sarcina carora cade in special
aceast& datorie.
246. Directorul observa, sá nu
se impuna elevilor manuale de
studiu, in afar& de cele apro
bate de minister si recomandate
de profesorii respectivi.
El nu va permite ca elevii sá
fie obligati sá schimbe cártile
in cursul anului scolar, nici sa
cumpere caiete, blocuri de de-
sen, hiirti si altele, a caror uti-
litate nu a fost recunoscutá de
Conferinta profesorilor clasei,
sau manuale straine, In caz
c&nd exista manuale române a-
probate.
247. Directorul este dator a
priveghea ca fiecare profesor si
maestru sä, treacá notele in ca-
taloagele de clas5, si in cataloa-
gele speciale, exact la datele fi-
xate prin acest regulament
cea mai depliná regula. De
asemeni, va observa ca fiecare
profesor-maestru sa treaca ca-
lificativele in caietele de schite
sau in caietele de memorii, con-
form art. 87, din acest regula-
ment, precum i notele trimes-
triale in catalogul special, con-
form art. 82 din prezentul regu-
lament. Nu va admite nicio aba
tere dela aceasta prescriere. In
caz contrar, directorul este da-
-tor sa raporteze ministerului.
Va observa ca toate cataloa-
gele de clasa i cele speciale sa
se Una in regula, fará stersä-
turi, rásáturi sau retuseri, si sa
cuprindá toate notele i indica-
asa cum sunt cerute de
regulament.
El va Ingriji ca notele din ca-
taloagele speciale (trimestriale)
sa fie transcrise in matricole
pang la data prescrisa de art.
'84 din acest regulament si ca
aceasta transcriere sä, se faca
exact si curat. Pentru aceasta,
va intrebuinta orice mijloc de
control va crede potrivit, cáci
www.digibuc.ro
843
este responsabil de tinerea ma-
tricolei in perfecta stare.
248. Directorul este dator, In
mod general, sä, controleze In-
deplinirea exacta a datoriilor de
catre fiecare profesor. In spe-
cial el va trebui sä, observe re-
gularitatea frecventarii, sa con-
state i sa observe absentele
Intärzierile si sa ia masurile cu-
venite. In orice caz, este dator
sa ia toate másurile de suplini-
rea profesorilor, profesorilor-
maestri si maestrii care lipsesc
in fiecare lunä, odata cu tri-
meterea statelor pe luna tre-
cuta, sä, inainteze si tabloul de
absente, suplinite si nesuplinite,
pentru ca Serviciul de invata-
mant loca sä, faca eventual re-
tinerile din salariu, tinând sea-
ina si de propunerile directoru-
lui.
Motivärile personalului didac-
tic pentru absente se vor pre-
zenta directorului care va aviza
asupra temeiniciei motivelor
le va inainta odata cu statele de
salarii.
Indata ce un profesor, profe-
sor-maestru sau maestru, Imp li-
neste 30 absente dela lectiile sau
lucrarile sale, In cursul unui an
scolar, fará concediu si far&
motiv valabil, directorul este da-
tor sa avizeze Ministerul, prin
raport special pentru a se a-
plica dispozitiunile din regula-
mentul personalului didactic.
249. Directorul are dreptul
sa dea concedii personalului di-
dactic al scoalei, pana la cel
mult cinci zile pe an. Peste a-
cest termen el trebue sa-si-dea-
avizul asupra cererilor de con-
cediu ce cad In competinta Ser-
viciului de invatameint local,
pan/ la o lung, ori a ministeru-
lui pentru un timp mai hide-
lungat. Cererile de concediu,
care nu vor indeplini aceastá
conditiune, nu vor fi luate In
844 31 Mal 1938

seamd. In caz de aviz nefavora- pe care it administreaza cu a-

bil, directorul va arata motivele.
250. Directorul este dator sa
1nstiinteze ministerul când un
membru al corpului didactic al
scoalei s'ar abate dela prescrie-
rile art. 71 din legea pentru in-
vatamantul secundar teoretic 1).
251. Directorul este dator sä
aibä grija a se tine la zi regis-
trul personalului didactic al
scoalel, cum si statul persona-
lului al fiecarui profesor, profe-
sor-maestru si maestro, instiin-
tând ministerul i Serviciul de
invätämânt local de oHce schim-
bare ce trebue trecutä in el.
252. Directorul convoaca si
prezideazä Consiliul profesoral
si eventual conferinta profesori-
lor clasei la datele prescrise de
acest regulament, precum si la
cele ce va socoti necesar pentru
bunul mers al scoalei.
253. Directorul este dator a
pastra ordinea si disciplina in
scoalä. El observa purtarea ele-
vilor in scoala si in afara de
scoalä, inspecteaza gazdele
executa pedepsele date conform
regulamentului.
254. Directorul este dator sä
organizeze serbärile scolare, in
modul cel mai demn, sä in-
demne pe toi membrii corpului
didactic ai scoalei si pe elevi sa
participe la ele si sa contribue
la strälucirea lor.
Corpul didactic este obligat sa
lucreze si sa participe la serba-
rile organizate de scoalä. Absen-
tele vor fi raportate Serviciului
de invatamant local, care va de-
cide asupra sanctiunii, luand
act si de motivarea profesoru-
lui.
255. Daca scoala are inter-
nat, directorul este in acelasi
timp i directorul internatului, pune la dispozitia profesorilor
1) A se vedea Legea invAtämln- zatori fata, de director pentru
tului seeundar teoretie, din 1 Apri- orice stricaciune sau pierdere
lie 1937, la pag. 959, vol. XXV, p. I provenita din cauza kr.
www.digibuc.ro
jutorul unui subdirector, al pe-
dagogilor si al personalului de .
serviciu, potrivit dispozitiunilor
din regulamentul special al in-
ternatelor.
256. Directorul pune in or-
dine, conduce si controleaza lu-
crarile examenelor ce se tin in
scoala, atât in Itinie-tulie. cat
si in Septemvrie, conform diver-
selor prescrieri ale acestui regu-
lament.
257. Directorul este persona/
raspunzator de buna stare a lo-
calului, in ce priveste curatenia,
intretinerea $i igiena; constata
stricaciunile ce se produc loca-
lului si atrage din vreme aten-
tiunea Comitetului scolar pen-
tru indreptarea kr.
258. Directorul privegheaza,
controleaza si este Hispunzator
de: instalatia atelierelor, labora-
toare, cabinete stiintifice, biblio-
tece, muzee, colectiuni, Iucräri
practice si de magaziile de ma-
teriale de tot felul, pe care le
primeste si le preda cu inventar
in regula, facut in douti exem-
plare. Orice achizitiune noua se-
va trece in inventar care se va
tine la zi, in mod riguros, iar
obiectele care nu mai pot fi in-
trebuintate vor fi scoase din in-
ventar, numai cu observarea
strictä, a regulelor puse de legea
contabilitatii publice.
In fiecare an directorul, in
urma intelegerii cu Consiliul de
perfectionare al $coalei, ca pro-
fesorii, profesorii-maestri i cu
maestrii, face raport ministeru-
lui (Consiliului superior de ln-
drumare) si Casei scoalelor, a-
ratand nevoile scoalei, cu pri-
vire la cele de mai sus.
Materialul de invatamant se-
respectivi; acestia sunt raspon-
 31 Mal 1938
259. Directorul ia initiative si
aprobe comandarea sau cumpa-
rarea diferitelor materiale nece-
sere pentru executarea comenzi-
lor in ateliere.
260. Directorul supravegheazA
controleaa intreg personalul
administrativ, pus sub ordinele
sale, raportând Serviciului de
invätämânt local orice abatere
va observe sau constata in mo-
dul cum fiecare functionar isI
1ndeplineste datoria.
261. Directorul intocmeste
statele de plata retributiei per-
sonalului didactic, administrativ
si de serviciu, observând ca
toate datele si calculele sO, fie
riguros exacte, garantând perso-
nal fatá de minister. In special,
drepturile la degrevári si gra-
datii ce decurg din vechimea
profesorilor, profesorilor-maestri
maestrilor, vor fi controlate
cu atentiune. De asemeni, si
ce priveste cotele de retineri a
plicate celor care au absente ne-
motivate.
Directorul va veghea ca chel-
tuielile de personal si material,
fa'cute in contul fie al ministe-
rului, fie al Comitetului solar.
sl fie in limita creditelor acor-
date prin bugetele acestor in-
stitutii si sâ, nu fie in contrazi-
cere cu prevederile legilor si
regulamentelor scolare, precum
si a legii contabilitátii publice.
El ve furnisa Serviciului de
invätilment local si ministeru -
lui, clatele trebuitoare la intoc-
mirea bugetului si va fi räspun-
zOtor pentru erorile ce se vor fi
strecurat in privinta sterii de
drept si de f apt ce-si gäsesc a
plicarea in buget.
262. Directorul tine corespon-
denta oficialci cu toate autoritä-
tile cu care este pus 1M raport,
prin functiunea sa, are sub
grija sa cancelaria §i arhiva
scoalei i vegheaz5, ca secrete-
rul s'o tiná in perfectä ordine.
www.digibuc.ro
845
In liceele industriale, precum
si in 8coalele speciale indus-
triale, unde functioneazá si un
subdirector al scoalei, directorul
nu poate lua dispozitiuni cu pri-
vire la exercitarea atributiilor
subdirectorului, decât numai
prin aceasta.
263. In fiecare an, cel mai
terziu Ong. la 1 Octomvrie, di-
rectorul inainteazá ministerului
un raport general asupra tier-
sului *coalei in anul scolar ex-
pirat. In acest raport el aratá:
statistica anualá a scoalei, con-
cediile si absentele fiecarui
membru al corpului didactic al
scoalei, observatiile ce va crede
de cuviintil sá facá asupra uti-
lajului, asupra artilor didac-
tice, asupra disciplinei in scoalá
*i a principalelor pedepse apli-
cate elevilor, asupra conferinte-
lor profesorilor clasei si a Con-
siliilor profesorale tinute In
cursul anului si asupra chestiu-
nilor ce au discutat si a rezolu-
tiunilor adoptate, asupra con-
cursurilor de bursa, asupra in-
scrierilor in diferite clase si al-
tele, precum i relatiuni asu-
pra internatului scoalei, când
este; inteun cuvânt, asupra tot
ce poate interesa cunoasterea
exactä si amänuntitá a modului
cum a functionat scoala in
cursul anului.
In acelasi raport, directorul
va propune si imbunätätirile pe
care experienta i le va dicta
atht in ce priveste programa si
regulamentele, cât si persona-
lul didactic al scoalei; va aráta
modificarile ce-ar trebui fácute
in organizarea i bugetul scoa-
lei.
La raportul general trebue
neapärat sâ, fie aláturatá o co-
pie autentia, dupá procesul-ver-
val al sedintei Consiliului de
perfectionare, conform cu arti-
colele 282-284 din acest regu-
lament.
846 31 Mai 1938
Acest raport va fi inserat de
director in anuarul scoalei $i va
fi utilizat de directorul general
al Inváthmântului profesional
pentru alcátuirea raportului sbn
general.
§ 3. Atribufiile subdirectorului
264. In liceele industriale,
precum si in $coalele speciale
industriale, care au o desvoltare
deosebitá, constatatá ca atare de
Consiliul superior de indru-
mare, directorul va fi ajutat de
un subdirector, numit in condi-
tiunile si cu drepturile arátate
la articolele 233-241 din acest
regulament.
Postul de subdirector este
creat prin articolele 94-97 din
lege $i ia fiintá prin buget.
265. Subdirectorul se aflá sub
ordinul imediat al directorului
pe care-I Inlocue$te de drept, In
toate atributiunile lui, când a-
cesta este In concediu aprobat.
Indatoririle speciale si perma-
nente ale subdirectorului, pe
care acesta le indepline$te zil-
nic, sunt urmátoarele:
Sunravegheazá ordinea $i dis-
ciplina elevilor, precum $i mo-
dul cum functionarii adminis-
trativi si. profesorii-maestri fsi
fac datoria. . fi numiti $i profesorii suplini-
Conduce $i supravegheaza lu-
crárile practice de atelier sau de
laborator de orice fel.
Conduce si supravegheazá tot
ceea ce prive$te administratia
internatului, economatului $i
menajului, precum s'i igiena.
Este In drept a da ordine In
sfera atributiilor sale, a face ob-
servatiuni celor care ar contra-
veni $i a raporta directorului,
spre a lua másuri de reprimare,
ne cei care se abat dela inda-
toririle lor.
Subdirectorul NI executá atri-
butiunile sub controlul directo-
rului care este ráspunzittor de
Intreaga administratie a $coalei.
www.digibuc.ro
In ce priveste toate atributiile
subdirectorului, directorul nu
poate lua dispozitiuni deal prim
subdirector.
§ 4. Profesorii diriging
266. Fiecare clasá dela $coa-
lele secundare industriale este
pusá sub conducerea unui pro-
fesor diriginte, care are sub su-
pravegherea si ráspunderea sa,
regulate Indeplinire a lucrárilor
clasei, ordinea si disciplina ele-
vilor. El este" dator sti facá edu-
catie moralâ elevilor, sa urmá-
reasca si sd studieze individua-
litatea elevilor scriind observe-
tiile sale In foaia de observatie
a fiecärui elev.
267. Profesorul diriginte este
numit de minister, la InceputuI
fiecgrui an scolar, dupá reco-
mandatia directorului scoalei,
dintre acei profesori $i profe-
sori-mae$tri titulari de cursuri
teoretice sau practice ai clasei,
care vor fi absolvit cursurile de
specialitate prevázute la art. 90,
alin. b, din lege.
In lips1 de profesori titulari
cu absolvirea cursurilor de spe-
cializare, pot fi numiti diriginti
$i profesorii titulari care nu In-
deplinesc aceastá conditie; iar
In lips6 de profesori titulari, pot
tori.
268. Actualilor profesori cu
titlul definitiv nu li se mai cere
conditiunea absolvirii cursurilor
de specializare pen tru a fi nu-
miti ca diriginti.
269. In mäsura posibilitátii,
dirigintii vor trece prin rotatie
dela o clasg, la alta.
270. Sarcina de profesor di-
riginte este obligatorie.
Profesorii si profesorii-maestri
care refuzâ de a primi aceastg.
Insarcinare sau care-% negli-
jeazá indatoririle, vor fi pedep-
siti conform art. 85 din legea.
InvätämtIntului secundar teore-
tic.
 31 Mai 1938
271. Profesorul diriginte are
urmátoarele atributiuni:
a) Face lectiile (convorbiri
discutii) cu privire la educafia
prin instructie a elevilor clasei
resnective i exercitiile necesare
pentru formarea caracterului lor
(vointa moralá), dui:A prevede-
rile dela articolele 184 *i 185 din
acest regulament;
b) Supravegheazá purtarea ele-
var sái, atat In *coal& cat *;
In afar& de *coalá.
La sfarsitul fiecárui trimestru
el dá, note la purtare elevilor
clasei pe care o conduce;
c) Tine socoteala de frecven-
tarea elevilor. El prime*te cere-
rile de motivare *i le admite ori
le respinge, conform cu artico-
lul 99 din acest regulament;
d) Asigurá ordinea $i disci-
plina clasei. Judea, neintelege
rile dintre scolari i dicteazá pe-
depsele a cáror aplicare Ii este
. data prin art. 231 din acest re-
gulament;
e) Cerceteazá conditiile de or-
din material $i moral in care
tretescelevii la párinti ori la
gazde *i ia, dimpreuná cu di-
rectorul, la nevoie *i cu Comite-
tul *colar (când e vorba de aju-
torarea elevilor sáraci), másuri
de Indreptare. Constatárile mai
interesante vor fi trecute In ru-
brica special& din foaia de ob-
servatii". (Art. 272, litera d);
f) Urmäre*te *i studiazá indi-
vidualitatea elevilor scli, scriind
observatiile sale In foile de ob-
servatie", pe care este dator sá
le Intocmeasca *i sá le tin& la
curent;
g) Stabile*te legatura intre fa-
raffle si fcoald, In vederea unei
conlucrdri cat mai efective a pá-
rintilor cu corpul didactic.
In acest scop el tine corespon-
denta cu reprezentantii legali ai
elevilor sai *i-i convoacá regu-
lat, cel putin (Plat& pe trimestru,
In ore destinate anume pentru lament;
www.digibuc.ro
847
aceasta, spre a le comunica sh
tuatia *colará a copiilor lor la.
lucru, invátáturá, purtare
frecventare *i a lua impreunk
cu ei cuvenitele másuri de in
dreptare;
h) Controleazá regulat
mile fi temele date elevilor da
profesorii clasei *i are grija ca
ele s5, nu depá*eascá In total
puterea mijlocie a clasei. El are
datoria sá atragd colegial aten-
tiunea profesorilor ca sá armo-
nizeze lucrárile elevilor, spre
evita supra-incarcarea acestora;
iar cand nu reu*e*te pe aceastá
cale, el este dator sá convoace
Conferinta prof esorilor clasei,.
spre a lua hotárirea impusl da
Imprejurári;
i) Fixeazá, In conferinta pro,
fesorilor clasei, la inceputul fie,
cárui trimestru, tabloul de lu-
cretri scrise trimestriale, con-
form cu art. 90 din acest regu,
lament;
j) Controleazá regulat toata
insemnárile fácute de profesori
In condica de clasä i are grijii.
ca ele sá fie trecute sgptámanal
la partida fiecárui elev, din a
dou& jumätate a condicii da
clasá, conform art. 94 din acest
regulament, ca sg, noat& lua act
de dan'sele atat directorul (sub-
directorul) *coalei, cat *i cores,
pondentii elevilor;
k) Profesorul diriginte este de
drept pre$edintele Conf erintet
profesorilor clasei.
272. Pentru toate aceste lu-
crári, profesorul diriginte esta
obligat sá facá o orá säptäma-
nal, trecutá in orariu *i In re-
gistru de prezentil a profesori,
lor:
a) Jumatate din ora siiptäina,
nalrt de dirigentie o va
buinta pentru lectiile i exerci-
tiile de formarea caracterului
potrivit cu prevederile dela ar-
ticolele 186-188 din acest regu.
'848 31 Mai 1938
b) A douk jumktate din ora
laptämânal5, de dirigentie o va
Intrebuinta pentru ordinea
disciplina elevilor;
c) 0 orb, pe trimestru va con-
sacra-o cu reprezentantii legali
ai elevilor clasei sale, convocati
la scoalA spre a li se comunica
situatia scolarä a copiilor lor,
conform cu art. 281, litera g,
-din acest regulament;
d) 0 org. pe luna va fi desti-
nata vizitrii elevilor la locuin-
Iele kr. Pentru fiecare din a-
ceste vizite profesorul diriginte
este dator st faca un raport a-
supra locuintelor vizitate si a
constatdrilor fäcute. Acest ra-
port va fi inregistrat la scoald,
va fi mentionat in registrul de
prezent i va servi drept do-
vadá cá ora a fost fácutil. Da-
tele mai interesante din acest
raport vor fi trecute de profe-
sorul diriginte in foaia de ob-
servatiuni" la rubrica conditiu-
nilor de ordin material si moral
In care traesc elevii la párinti
sau gazge. (Art. 271, litera e).
273. Ora sAptämânali-1 de di-
rigentie va fi socotitk ca ora su-
plimentar5 sau In completare,
dup6 situatia catedrei profeso-
rului diriginte.
Retributia profesorului diri-
ginte pentru aceste lucrári va
fi egalti cu plata unei ore, dacá
este suplimentarg si depaseste
obligatia legark". Va primi din
partea Comitetului scolar si o
indemnizatie de deplasare pen-
tru vizitarea elevilor la locuin-
'Ole kr. Cuantumul acestei in-
demnizatii va fi stabilit anual
de minister, pe baza Nrapoarte-
lor sale.
274. Directorul scoalei va ob-
serva de aproape activitatea di-
rigintilor; in caz de neindepli-
fire a Indatoririlor kr, va ra-
porta Ministerului.
275. Toti profesorii, profeso-
rii-maestri i maestrii unei clase
www.digibuc.ro
formeazá, sub presedintia pro-
fesorului diriginte, Conf erinfa
prof esorilor clasei. Ea se Intru-
neste oridecateori profesorul di-
riginte socoteste cá e nevoie
spre a lua mdsuri In vederea
disciplinei, educatiei si
elevilor. clasei.
276. In caz de necesitate, di
rectorul poate convoca personal
Conferinta profesorilor clasei, pe
care atunci o prezideaza.
277. Toti profesorii, profeso-
rii-maestri i maestrii scoalei,
sub presedintia directorului, for-
meazg. Consiliul prof esoral.
Consiliul profesoral se intru-
neste la convocarea directoru-
lui, spre a lua in discutiune
chestiunile de ordin didactic, ad-
ministrativ i disciplinar ce-i
sunt supuse, fie de director din
proprie initiativá, fie cá-i sunt
sugerate de Conferinta profeso-
rilor unei clase, fie cd-i sunt
trimese pentru consultare de mi-
nister sau de Serviciul de invá-
trimânt local.
278. Sunt obligatorii douá
sedinte ale Consiliului profeso-
ral: una la inceputul anului
scolar, pentru a Intocmi orariul
si alta la Incheierea anului sco-
lar spre a alcátui lista artilor
aprobate pe anul scolar viitor.
279. Pentru aplicarea peclep-
selor elevilor, prevAzute la art.
230, literele f, g, h, i, se intru-
neste ca o delegatie a Consiliu-
lui profesoral, Conferinfa diri-
ginfilor, sub presedintia directo-
rului, iar in lipsá a subdirecto-
rului sau si In lipsa acestuia,
dupg delegatia datä de director,
a dirigintelui celui mai In
vArstá.
280. Toate datele Conferinte-
lor si Consiliilor profesorale sunt
anuntate prin convocári indivi-
duale, adresate membrilor cel
putin cu 24 ore mai inainte. Ele
nu se tin niciodatä in timpul
 31 Mai 1938
.orelor de clasä, de atelier sau
de laborator.
Absentele nemotivate ale mem-
trilor dela eedintele Conferinte-
'tor i Consiliilor profesorale vor
fi considerate ca absente dela
.orele de lectii sau de atelier ori
laborator. Directorul va trece a-
ceste absente in borderoul lunar
care insoteste etatul de salarii
pentru a se face cuvenita reti-
mere.
Sedintele nu sunt valabile de-
-cAt daca se intruneete cel putin
jumgtatea membrilor ce com-
pun Consiliul sau Conferintele.
La cele doué, eedinte obligatorii
ale Consiliului profesoral, oxa-
ate la art. 278, pot lipsi profe-
sorii maestri, in aceste cazuri
sedintele Consiliului profesoral
astfel restrans sunt valabile cu
participarea a cel putin jum6,-
tate din numdrul profesorilor ei
smaeetrilor ecoalei.
Pentru fiecare eedinta se in-
cheie, In registrul respectiv, un
proces-verbal semnat de toti
membrii prezenti. De asemenea
vor Inscrie ei opiniile sepa-
rate.
Hotäririle se iau cu majori-
late de voturi, toti membrii a-
vand vot egal; In caz de pari-
tate, preeedintele are doll& vo.
turi. Ele se aduc la indeplinire
atre director sau diriginte,
dupg, cazuri; iar când trebue sä
aduca la cunoetint& ministeru-
lui, sau Serviciului de invätä-
-mânt local, cu un report al di
rectorului.
281. Pentru chestiunile gos-
tpoddreeti ale ecoalei, functio-
neaza pe Mug& fiecare ecoal&
un Comitet fcolar din care di-
rectorul face parte ca membru
secretar de drept. Organize-
Iia si activitatea Comitetului
scolar sunt arätate In legea Co-
mitetelor scolare i regularnen-
tul
282. Pentru mentinerea In-
4. vol. XXVI. 54.
www.digibuc.ro
849
vätämântului industrial In le-
gAtur& sträns& cu vieata real&
industrialá, Comitetul ecolar se
completeazá cu trei membri de-
semnati de Comitetul colar i
aprobati de minister, dintre
fruntaeii industriei locale, din
specialitätile ce se predau in
ecoald.
Comitetul ecolar, astfel com-
pletat, poartá numele de C onsi-
lint de perf ectionare al ecoalei
ei are o cat mai largA, libertate
de a propune autoritatii scolare
centrale, modific&ri ei adaptári
ale regulamentelor i programe-
lor de studii la trebuintele lo-
cale.
283. Consiliul de perfectio-
nare se intruneete in cursul lu-
nii Septemvrie, la convocarea
preeedintelui Comitetului ecolar,
spre a lua In discutie raportul
general intocmit de directorul
ecoalei, conform art. 264, si a
face propunerile cerute de arti-
colul precedent.
284. Data sedintei Consiliului
de perfectionare se anuntá prin
convocári individuale, adresate
membrilor cel mai tarziu cu
dou& zile mai inainte. Sedinta
se tine SAmbáta dup& amiazä,
Dumineca sau sárbátoarea.
Absentele nemotivate ale mem-
brilor dela sedinta Consiliului
de perfectionare se vor trata ca
absentele dela eedintele Cornite-
tului ecolar.
Sedinta nu-i valabill dec&t
dacá se intruneete majoritatea
membrilor ce compun Comitetul
ecolar i cel putin doi dintre cei
trei membri de completare.
Discutia eedintei se trece in-
tr'un proces-verbal, in registrul
de procese-verbale pentru eedin-
tele Coratietului ecolar, care v a
fi semnat de toti membrii pre-
zenti. Vor fi inscrise ei opiniile
separate.
850 31 Mal 1938
Hotgririle se iau cu majori-
tate de voturi, toti membrii a-
Wald vot egal; in caz de pari-
tate, presedintele are doug vo-
turi.
0 copie legalizatg dupg pro-
cesul-verbal va fi inaintatg mi-
nisterului, algturatg de raportul
general.
ß 6. Arhiva $coalei
285. In fiecare scoalg secun-
darg industrialg, vor fi tinute, in
cea mai bung regulg, urmgtoa-
rele registre si acte:
Registrul de prezenta perso-
nalului didactic, in care vor fi
trecute i subiectul fiecgrei lec-
tiuni fgcute sau a fiecgrei lu-
crgri practice.
Matricula.
Condica clasei, intocmitg dupg
prevederile art. 94.
Registrul de inspectiuni.
Registrul corespondentilor si
pgrintilor, cuprinzând adresa si
a unora si a celorlalti, precum
si iscgliturile lor.
Registrul de procese-verbale
ale sedintelor Consiliului profe-
soral, conferintele dirigintilor
ale conferintelor clasei.
0 condicg de inregistrare pen-
tru lucrdrile intrate si una pen-
tru lucrgrile iesite, cu argtarea
pe scurt a cuprinsului fiecgrei
lucrgri; numerotarea hârtiilor
intrate si iesite se va incepe
dela 25 August.
Condica de expeditie.
Registrul de primirea retribu-
tiunilor.
Registrul de comenzi.
Regisfrele speciale ale Comi-
tetului scolar.
Toate aceste condice si regis-
tre vor fi numerotate, snuruite
si parafate de cgtre director si
secretar. La sfarsitul anului di-
rectorul le va incheia i semna.
Arhiva scoalei va cuprinde:
Cataloagele de clasg si cata-
loagele speciale
(trimestriale),
www.digibuc.ro
reunite pe fiecare an §colar for-
mând cgte un dosar, asemenea.
numerotat, snuruit si parafat.
Dosarele examenelor de admi-
tere si absolvire, cu lucrgrile-
scrise si registrele de certificate-
sau diplome.
Dosarul statelor personale ale-
personalului didactic si functio-
narilor administrativi.
Inventarul averii scolare, ca-
taloagele bibliotecii.
Colectia Monitorului Oficial 1.
a Buletinului Oficial al Minis-
terului alucatiunii Nationale",
cu un repertoriu anual de cir-
culgrile si dispozitiunile minis-
teriale cu privire la inviltämân-
tul industrial.
286. Registrul de prezenta
personalului didactic va fi pre-
ggtit pentru fiecare zi de secre
tar sau director.
Se vor inscrie in fiecare
zi
lectiunile in ordinea orelor
claselor, precum si lucrgrile-
practice in ordinea claselor
atelierelor.
287. Toate scriptele din ar-
hivg vor fi clasate in dosare-
principale, pe ani scolari, ince-
pând cu 25 August si terminând
cu 24 August din anul civil ur-
mgtor, dupg continutul lor, pre-
cum urmeaza:
Dosar I. Chestiuni generale de.
inveltdmdnt public: ordine i cir-
culgri ministeriale; hotgririle-
conferintelor de clasg, ale con-
ferintei dirigintilor si ale Con-
siliului profesoral; statisticile-
scolare; dosarul cataloagelor si
dosarul examenel or.
Dosar II. Elevii scoalei: cereri
de inscriere i reinscrieri, de re-
tragen i mutgri, scutiri de-
taxe, elibergri de certificate de
clasg si altele.
Dosar III. Personalul didac-
tic, administrativ si de serviciu.:-
numiri, detasdri, transfergri,
certificate de serviciu, state da.
 31 Mai 1938
lefuri, cereri de concedii, cereri
de motiväri de absente si altele.
Dosar IV. Localul si gospoda-
ria scoalei, Comitetul fcolar:
toate chestiunile in leggturg cu
acestea.
In aceste patru dosare prin
cipale, vor fi concentrate toate
lucrgrile arhivei scolare. Dose-
rele vor fi impgrtite dupg ne-
voie, In volume sau fascicole, pe
chestiuni, asa tel ca un dosar sg
nu fie prea voluminos.
Orice lucrare expediatg trebue
sg fie pgstratg sub formg de 290. Secretarul se recruteazá
concept, in arhivg. dintre absolventii academiilor
288. In ce priveste scriptele de comert sau ai altor scoale
din anii trecuti, se va proceda
precum urmeazá:
a) Vor fi pgstrate toate dose
rele pe ultimii zece ani, afarg
de lucrgrile scrise ale elevilor,
care vor fi distruse la termenele
fixate de acest regulament;
b) Vor fi pgstrate dela inf iin
rare: matriculele, cataloagele tri.
mestriale (speciale), registrele de
prezentg, toate actele referitoare
la mersul material al scoalei,
(proprietate, clgdire, transfor-
márile survenite, toate actele re-
feritoare la mersul cultural, re-
gulamente interne, corpul di-
dactic, societgtile elevilor pen-
tru educatia moralg, fizictt si
profesionalg, manifestärile scoa-
lei in afarg, statele personale
si registrul cu state de lefuri,
actele referitoare la participa-
rea scoalei (profesori si elevi)
la actiunile importante ale tg.-
nil si, In sfarsit, orice act, care
dupg aprecierea directorului
iese din domeniul actelor 4:)bi*-
nuite;
c) Dintre actele Comitetului
*colar, mai vechi de zece ani,
vor fi pästrate: registrul de pro-
cese-verbale, condica de lefuri,
bugetele si conturile de gestiuni
cu anexele lor.
La sfAr*itul fiecgrui an *co
lor, vor fi triate actele, conform
www.digibuc.ro
851
dispozitiunilor de- mai sus si
vor fi pästrate in dosare cusute.
§ 7. P ersonalul administrativ
subaltern
289. Pentru indeplinirea ser
viciilor necesare bunului men
al scoalelor din invátámântul
industrial, ministerul le pune la
dispopzitie urmgtorul personal
administrativ: secretar, conta-
bil, casier, magaziner, (adminis-
trator), intendent, infirmier, pe-
dagogi si altii.
echivalente, si ale urmgtoarele
atributiuni:
a) Tine In depling regulg can-
celaria si arhiva scoalei, confor-
mându-se intocmai art. 285
287 din acest regulament. El
are In pgstrarea sa toate actele
scoalei si este personal rgspun-
zgtor pentru pierderea sau dis-
trugerea vreunuia din ele;
b) Face cataloagele de des&
si cataloagele speciale; intoc-
meste matricula sgoalei si trece
in ea, la sfgrsitul fiecgrui tri-
mestru, mediile din cataloagele
speciale, pe materii, semnate de
profesori, profesorii - maestri si
maestrii respectivi. El este da-
tor sg, Intocmeascg, cataloagele
si matricula cu cea mai mare
exactitate, precizie *i. acuratetg,
treand de pe actele elevilor
numele complet al acestora, con-
form art. 79 din acest regula-
ment si sg tin& matricula in
cea mai bung regulg, fiindu-i
cu desávarsire interzis orice mo-
dificgri, altergri sau rásáturi.
In caz cand constatg corc-
turi la vreuna din notele din
cataloagele speciale, el este da-
tor sg, cearg profesorului res-
pectiv sg-si adnoteze In litere
nota corectg si sg-si semneze
adnotarea;
c) Contrasemneazá actele ema
852 31 Mai 1928

nate dela direciunea scoalei si merciale si are urmdtoarele atri-

este rdspunzdtor de exactitatea butiuni:
datelor cuprinse in ele. Sub Tine la curent $i In reguld.
niciun cuvânt nu poate elibera contabilitatea Comitetului sco-
adrese, certificate, copii de pe lar si a atelierelor sau labora-
matricula, adeverinte si altele, toarele scoalei, intocmind si
semnate numai de dansul. Aba- contrasemnând toate actele cu
terile dela aceastd dispozitie vor privire la contabilitate. El este
fi pedepsite, iar actele care nu obligat sd, tind, toate registrele
vor purta semnätura directoru- si evidentele de contabilitate, In
lui, vor fi nule de drept; conformitate cu legea contabili-
d) Tine la zi registrele de in- tätii publice, cu legea si regula-
trarea si iesirea hârtiilor. El mentul Comitetelor scolare, pre-
este dator sd inregistreze hâr- cum si cu instructiunile date de
tiile intrate si sd, le prezinte di- minister, prin Directia conta-
rectorului, spre rezolvare, chiar bilitdtii sau prin Casa scoalelor.
in ziva inträrii lor; iar pe cele anual. Intocmeste contul de ges-
care ies sd, le inregistreze in re- tiune anual.
gistrul respectiv chiar In ziva 293. La gimnaziile indus-
semnärii lor de cdtre director; triale cu activitate restrânsá, va
e) Face corespondenta cu au- exista numai un secretar-conta-
toritátile, cu pärintii si corespon- bil, care va indeplini atât atri-
dentii elevilor, conform rezolu- butiunile secretarului, (conform
tiilor puse de director (eventual art. 290 din acest regulament),
la cererea dirigintilor), având o- cât si atributiunile contabilului
bligatiunea ca in termen de cel (art. 292 din acest regulament).
rnult trei zile dela data primirii 294. Casierul este pus sub or-
hârtiilor rezolvate A. le dea curs dinele si autoritatea directoru-
si O. prezinte directorului rds- lui. El se recruteazd dintre li-
punsul, spre semnare si expe- centiatii academiei comerciale,
diere; si are urmdtoarele atributiuni:
f) Tine si pune regulat la a) Fare incasdrile si plátile
atät cele ce privesc bugetul, cat
punct statele personale ale cor- si celelalte venituri sau pláti ale
pului didactic si administrativ, Camitetului scolar, sau a ate-
precum si inventarul scoalei; lierelor ori laboratoarelor;
g) Into cmeste statele de sala- b) Face plátile conform acte-
rii ale corpului didactic, admi- lor Intocmite de Contabilitate, In
nistrativ si de serviciu al scoa- limitele prevdzute in bugetul
lei; Comitetului si al fondurilor scoa
h) Face oHce alte lucrdri de lei;
cancelarie ce-i vor fi cerute de c) Tine registrul de casd, In
director. care Inscrie atAt veniturile ciit
291. Liceele industriale com- si plätile, precum si alte registre
plete si scoalele cu ateliere de a- ajutátoare de care va avea ne-
plicatie pot avea pe lângd, se- voie;
cretar si un secretar ajutor. A- d) Pdstreazd recipisele si li-
cesta ajutd pe secretar in toate vretele de depunerea sumelor
lucrárile de cancelarie si con- cuvenite elevilor, sau oHce acte
trasemneazd hârtiile In lipsa a- de resortul unui mânuitor de
cestuia. bani publici.
292. Contabilut se recruteazd Casierul va depune garantia
dintre licentiatii academiei co- cerutd de legea contabilitátii
www.digibuc.ro
 31 Mai 1938
publice i va fi justitiabil Inain-
tea Inaltei Curti de Conturi.
Casierul este responsabil de
toate valorile In numerar si In
efecte, de bunurile ce-i sunt In-
credintate si de operatiunile VA-
cute de dansul.
295. La gimnaziile industriale
cu activitate restrânsä, functiu-
nea de easier va fi Indeplinitä
de secretarul scoalei. Casier, sub
niciun motiv, nu poate fi direc-
torul ;coalei.
296. Depozitul scoalei va fi
condus de doi magazineri. Unul
va fi Insärcinat cu aproviziona-
rea, pästrarea i manipularea
tuturor materiaellor, afard, de
cele trebuitoare la hrand si In-
calzit; iar al doilea va avea In
sarcina sa primirea i pästra-
rea sau desfacerea obiectelor
confectionate, precum i atribu-
tiunile de custode, ca: pästrarea
muzeului, laboratoriilor si colec-
tiunilor
Fiecare magaziner va tine re-
gistru de intrarea i scoaterea
materialelor i obiectelor de ma-
gazie, pe baza bonurilor de In-
magazinare, sau de iesirea din
magazie, ce li se vor da. De ase
meni, fiecare Na mai tine regis
trul-jurnal de magazie.
Magazinerii sunt gestionari In
materie.
Ei vor Intocmi anual Contul
de gestiune In materie.
Magazinerii trebue sä aibd, ca
studii cel putin liceul indus-
trial sau comercial, precum
o practicd de cel putin 5 ani
In specialitate de materie.
Magazinerii vor depune ga-
rantia cerutd de legea.contabili-
tätii publice.
297. La scoalele cu activitate
restransä va fi numai un sin-
gur magaziner care va inde-
plini toate atributiunile dela
art. 296.
La gimnaziile industriale cu
activitate mai restransä, func-
www.digibuc.ro
853
tiunea de magaziner va fi Inde-
plinitä de un profesor-maestru.
298. Liceele industriale com-
plete sau cu ateliere de aplica-
tie pot avea i un administrator
sau intendent, dacd mijloacele
bugetare permit. Intendentul e
seful personalului de serviciu si
poartd, räspunderea Intretinerii
localului si a curäteniei lui (ma-
gazie de alimente, inventar, cul-
tura campului, etc.).
299. Pedagogii (supraveghe-
torii de ordine) au Indatorirea
de a supraveghea pe elevii scoa-
lei si de a ajuta atat pe direc-
tori i pe subdirectori, cat i pe
diriginti In mentinerea discipli-
nei. Numärul lor depinde de po-
sibilitätile bugetare; In general,
va fi cate unul de fiecare ciclu
*cola/. (gimnaziu sau cursul in-
ferior, liceu sau cursul supe-
rior).
Ei pot fi trimesi de directori
sau diriginti si la locuintele ele-
viror spre a constata cauza lips-
sei acestora dela scoald.
Ei vor da ajutor administra-
tiei scoalei i mai ales la trans-
crierea porespondentei, inventa-
riilor i actelor de orice fel, la
confectionarea dosarelor si al-
tele.
300. Infirmeria scoalei, cum
farmacia ei, dacd, existd, sunt
Ingrijite de un infirmier. Orice
mäsuri luate de medic nu vor fi
executate decal dupd, ce vor fi
aduse la cunostinta directorului,
care va aprecia sub propria sa
rdspundere de trebue sau nu sd.
fie executatd.
301. La *coaIele cu internate,
unde eixstä un subdirector al
scoalei i unde efectivul elevi-
lor interni este cel putin de 120,
directorul scoalei (care e tot-
odatd, i directorul internatului)
va fi ajutat de un subdirector al
internatului dintre membrii cor-
pului didactic al scoalei, sau
chiar dintre alte persoane din
854 31 Mai 1938

afara de invätdmânt, dupa re- ore sau de timpul serviciului,

comandarea Comitetului ecolar. oridecâteori va fi nevoie pentru
Subdirectorul internatului con- examenele elevilor, pentru ex-
duce administratia internatului cursie, expozitie, serbäri, eezd-
e eeful direct ar personalului tori care trebuesc pregätite, pre-
subaltern. eum ei pentru orice alte lucrdri
302. La ecoalele cu internate de ordin ecolar.
sau cantine unde nu eixstä un 307. Personalul administra-
subdirector al ecoalei ei uncle tiv subaltern al unei ecoale se-
efectivul elevilor interni sau eundare . de invätilmânt indus-
semi-interni este mai mic decat trial, este supus, din punct de
120, va functiona ei un inten- vedere al conditiilor de admi-
dent. In acest caz, intendentul sibilitate, inaintare, drepturi ei
este insdrcinat cu tot ce pri- obligatiuni, dispozitiunilor sta-
veste serviciul de economat, cu tutului functionarilor publici,
buna intretinere ei curdtenia lo- pritoare la functiunile echiva-
calului ecoalei ei a serviciilor lente din administratiile publice.
anexe, cu aprovizionarea de ma- Aceste functiuni echivalente,
teriale pentru nutriment, incAl- sunt stabilite in chipul urmd-
zit ei iluminat, fiind rdspunator tor:
de buna intretinere cdt ei de a) Secretarii, contabilii, casie-
conservarea lor. rii, magazinerii (administrato-
La indeplinirea acestor inda- rii) liceelor industriale ei ai
toriri, intendentul este ajutat de privitoare la functiunile echiva-
oamenii de serviciu puei sub leazd, la numire In serviciu, ca
ordinele lui imediate. grad ei salariu cu subsefii de
303. La ecoalele cu internate birou;
sau cantine, numärul pedago- b) Cei dela gimnaziile indus-
gilor dela art. 298, va fi sporit triale se echivaleazd cu impie-
proportional cu nevoia de supra- gatii;
vegherea ei de meditatie a ele- c) Intendentii, infirmierii, pe-
vilor i cu posibilitäi1e buge- dagogii i secretarii-ajutori, cu
tare. impiega(ii stagiari.
304. Intreg personalul admi- Cei dela litera a pot inainta pe
nistrativ subaltern este pus sub loc, 'And la gradul de eef de ser-
ordinele i controlul directoru- viciu clasa III; cei dela, litera b
lui, cara are rdspunderea gene- ¡And la eef de birou clasa I;
rald a bunului mers al ecoalei. iar cei dela litera c pana la eef
305. Niciunul din membrii de birou clasa II.
personalului administrativ nu In cazul când functionarii ce
poate pregdti pe elevii ecoa- ocupd aceste posturi au titlul
lei. de licentiat, posturile ce ocupd
306. Ore le de lucru pentru sunt echivalente cu functiunea
personalul administrativ subal- statuard superioard cu un grad
tern sunt orele de ecoald, (8-11; celei prevAzute in categoriile de
13-18), afard de personalul in- mai sus. Membrii corpului didac-
ternatului care va functiona in tic al ecoalei, precum ei sotiile a-
timpul util. cestora nu pot face parte din per-
Intreg personalul administra- sonalul administrativ subaltern.
tiv subaltern este insd dator sä 308. Numirea functionarilor
rdspundä la toate chemärile di- administrativi ecolari se face de
rectorului i in afard de aceste Serviciul de invätämânt local
www.digibuc.ro
 31 Mai 1938
pentru cei dela art. 317, litera c,
i de catre minister pentru toti
ceilalti, dupg propunerea direc-
torului scoalei. Numirea se face
totdeauna in prima treaptg cu.
-venitg, titlului kr de studii.
Inaintarite functionarilor ad-
ministrativi subalterni, fie dela
o functiune la una superioarg,
lie pe loc, se face de minister,
pe, temeiul notelor calificative
-date de directorul scoalei si de
Serviciul de invgttimânt local.
La implinirea vechimii in grad,
directorul scoalei face raportul
cu propunerea la Inaintare sau
de mentinere in grad, tinând sea-
mg, de calitgtile functionarului $i
de studiile sale.
309. Mäsurile de discipling
impotriva functionarilor admi-
nistrativi subalterni se iau de
minister In modul prevgzut de
legile in vigoare.
310. In termen de o lung,
dela publicarea acestui regula-
ment In Monitorul Oficial, ins-
pectorullef al fiecgrui Serviciu
de invätämânt local va inainta
ininisterului tabloul personalu-
lui administrativ subaltern al
tuturor scoalelor secundare de
Invgtginânt industrial din regiu-
nea sa, cuprinzând numele fie-
cgrui functionar, cu varsta, tit-
lul de studii ce posedg, vechi-
mea in serviciu, functiunile an-
terioare, functiunea ce ocupg
retributia bugetarg actualg si
calificativg datg de director si
de inspector.
Pe baza acestor tablouri, Co-
misia de numiri si de inaintäri
a ministerului va face incadra-
rea In functiunile statutare,
-care va servi eventual si pen-
tru alatuirea bugetului pe e-
xercitiul 1937/938.
www.digibuc.ro
855
CAPITOLUL VII
Desliinlarea ;coiner secundare
de inverfilm6nt industrial
Desfiintarea unei sectii de
specializare
311. 0 scoalg de invgtgmânt
secundar industrial, nu poate fi
desfiintatä deat prin lege, in
urma avizului Consiliului supe-
rior de indrumare a invatgmân
tului industrial.
Mgsurile de lichidare a avu-
tului unei scoale ce se desfiin-
teazg se iau si se supravegheazá
de cgtre Casa Scoalelor. Arhiva
se O.% In primirea scoalei secun-
dare de aceeasi categorie, cea
mai aproniatg.
0 sectie de specializare dela o
scoalg industrial:a, in urma unui
raport motivat al unui inspector
general din acest invgtämânt si
a avizului Consiliului superior
de indrumare a Invgtgmântului
industrial.
312. Profesorilor, profesori-
lor-maestri si maestrilor titulari
ai scoabelor desfiintate li se a-
plia dispozitiile din legea invg-
tgmantului secundar teoretic.
Ei au dreptul de preferintg la
Incadrärile dela aceste scoale,
sau sectii de specializare, in ca-
zul and ele se reinfiinteazg.
Profesorii, profesorii-maestri,
si maotri suplinitori dela scoa-
lele desfiintate se lasg, in dispo-
nibiltate pe data desfiintärii,
fgrg, nicio oldigatie din partea
ministerului.
Când o scoalg industrial& se
desfiinteazg, profesorii, prof eso-
rii-maestri, si maestrii titulari
respectivi pot fi Incadrati la
orice catedrg similarg, acupatg
de un suplinitor sau detasat,
prin derogare dela dispozitiile
art. 61 si 83 din legea invgta-
mântului secundar din 1934.
313. Personalul administrativ
si de serviciu nedefinitiv al,
856
scoalelor industriale desfiintate
se lasA, in disponibilitate pe data
desfiintArii acestor scoale fArA
nicio obligatie din partea minis-
terului.
Personalul definitiv va fi uti-
lizat i Incadrat de minister la
alte scoale sau servicii ale mi-
nisterului, in aceeasi localitate,
sau In alte locaIiti, chiar in
functiuni inferioare gradului pe
care if au.
Directorii, subdirectorii i se-
fii atelierelor de aplicatie, defi-
nitivi, care nu vor putea fi uti-
lizati sau incadrati conform ali-
neatului precedent, rAmAn in
disponibilitate ca atare, fArA ni-
cio obligatie din partea ministe-
rului, avAnd dreptul de prefe-
rintA la numirea in posturi res-
pective care ar deveni vacante.
Ca profesori, InsA, li se aplico.
dispozitiile articolului prece-
dent.
DECRET-LEGE
pentru organizarea Consiliului
Superior Economic
DIN 3 IUNIE 1938 1)
Asupra raportului presedinte-
lui Consiliului Nostru de Minis-
tri Nr. 2.595 din 1938,
VAzand jurnalul Consiliului de
Ministri Nr. 1.091 din 1938;
VazAnd avizul Consiliului le-
gislativ Nr. 78 din 1938;
In temeiul art. 98 din Consti-
tutiune,
1) I. D. R. sub Nr. 2.107 din 1938,
dat in baza art. 98 din Constitutie,
s'a pnblicat in Mowitoral Oficial
p. I, Nr. 125 din 3 Iunie 1938. El
completeazii organizarea Consiliului
superior economic, inceputg prin Le-
gea din 29 Aprille 1936, pag. 601,
vol. XXI1T, p. I, si continuata prin
Decretul-lege din 7 Aprilie 1938,
rag. 473, acest vol.
www.digibuc.ro
3 lunie 1938
Am decretat i decretAm:
1. Consiliul Superior Econo-
mic va functiona pe lângA Pre-
sedintia Consiliului de Ministri..
2. Atributiunile Consiliului
superior economic sunt:
a) Intocmeste si adapteazg, Iii
conformitate cu conjunctura e-
conomicA, planurile si progra-
mele de rationalizare si de va-
lorificare a productiei nationale
poate face propuneri de coor-
donarea liniilor generale in po-
litica schimburilor, tarifelor si
contributiunilor fiscale. Consi-
liul poate de asemenea propune
guvernului mice mAsuri ce ar
avea de scop Imbunritatirea sta-
rii economice a tarii;
b) Da aviz principal la cere-
rea ministerelor respective, asu-
pra proiectelor de .legi cu arac-
ter economic, financiar sau so-
cial.
In cazul alineatului precedent,.
avizul Consiliului superior eco-
nomic, precedeazI pe al Consi-
liului legislativ si va trebui sA.
fie dat In termen de maximum
15 zile dela primirea proiectului_
Pentru proiectele declarate ur-
gente de ministerele respective,.
avizul va trebui dat In maxi-
mum 5 zile;
e) DA aviz la cererea ministe-
relor respective, asupra proiec-
telor de tratate si conventiuni
cu caracter economic, financiar
sau social si poate delega dirt
sanul sAu la cererea ministere-
lor respective, unul sau mai
multi experti care vor fi nu-
miti In comisiunile pentru tra-
tarea si incheierea lor;
d) DA oHce aviz consultativ
in materie economicd, finan-
ciarA si sociald, cerut de Prese-
dintia Consiliului de Ministri
sau de oHce alt departament;
e) In afar& de aceste atribu
tiuni, Consiliul superior econo-
mic va mai Indeplini i oHce
 3 lunie 1938
alte atributiuni sau insdrcindri
ce i s'ar da prin legi.
3. Consiliul superior econu-
mic se compune dintr'un prese-
dinte, din membri de drept
din 15 membri permanenti.
Preeedintele ei cei 15 membri
permanenti sunt numiti prin de-
cret regal, pe un termen de cinci
ani, dupd propunerea preeedin-
telui Consiliului de Minietri, din-
tre persoanele cu preglitire eco-
nomicd, financiard sau sociald.
Membrii de drept sunt minie-
trii economiei nationale, agricul-
turii ei domeniilor, fnantelor, lu-
crarilor publice ei comunicatii-
lor, sandatii ei muncii.
4. Preeedintele poate insdrcina
pe unul sau mai multi membri
permanenti cu stucliul chestiuni-
lor in leghturd cu planul sau
programul stabilit. Indatd, ce
planul sau programele vor fi
pregAtite, ele vor fi supuse de
preeedintele consiliului, In ee-
dinta lui plenard, spre apro-
bare.
In afard de membrii de drept
ei de membrii permanenti, pre-
eedintele va putea invita la se
dinte ei alti eefi de departa-
mente ministeriale, precum ei
orice personalitilti indicate prin
competinta lor.
5. Planurile i programele de
Indrumare intocmite de Consi-
liul superior economic, dupd pro-
cedura ardtatd, In artieolul pre-
cedent, vor fi supuse aprobärii
Consiliului de Ministri ei apro-
bärii Maiestátii Sale Regelui,
datd prin decret regal.
Odatá decretate, ele sunt obli-
gatorii pentru toate departamen-
tele, ia,r legile, regulamentele, or-
donantele i deciziile privitoare
la ele vor fi elaborate In concor-
dantá cu principiile fixate.
Planurile ei programele nu pot
fi modificate deck pe calea pe
www.digibuc.ro
857
care au fost aprobate ei decre-
tate.
6. Preeedintele aprobá ei or-
donanteazd toate cheltuielile con-
siliului, in conformitate cu un
buget interior, intocmit In limi-
tele creditelor anuale bugetare.
Pentru sustinerea cheltuielilor-
de organizare i functionare a
Consiliului superior economic, se
va retine asupra veniturilor pro.
venite din cotele aditionale cu.
venite Camerelor de comert
de industrie, de agriculturd, i de-
muncd, o cotd al cdrui cuantum,
se va fixa prin jurnalul Consi-
liului de Minietri, dar care In,
niciun caz nu va putea trece de.
10 la sutd, din aceste venituri a-
ditionale.
Aceste cote se vor retine di-
rect de administratiunile f inan-
ciare ei se vor trimete lunar-
Bdncii Nationale a Româniet
pentru contul Consiliului supe-
rior economic.
Bugetul consiliului va fi su-
pus spre aprobare adundrii
nare, pAnd, la 15 Februarie aL
fiecdrui an, ei Inaintat cel mai
tarziu pand la 1 Martie, preee-
dintelui Consiliului de Ministri,
care va avea dreptul sd-1 revi-
zuiascd, ei eventual sd,-1 modifice-
ei II va inscrie in bugetul gene-
ral al Statului.
Conturile de gestiune ale anu-
lui financiar expirat sunt su-
puse verificdrii ei aprobärii Inal.
tei Curti de Conturi.
7. In afard, de membrii consi-
liului, specificati la art. 3, Va.
mai functlona pe langa consiliu
un secretar general ei un nu-
inn- de reierenti permanenti sau
temporart, numiti de preeedinte.
In limitele nevoilor i alocatiu.
nilor bugetare.
Dupd, cererea preeedintelui,
toate departamentele vor putek
delega temporar, In serviciul con..
:858 3 lunie 1938

functionari din cadrele s'a dat Consiliului superior eco-

bor.
Sectia economic& si financiar&
Consiliulut legislativ poate fi
consultatA de Consiliul superior
economic asupra chestiunilor in
legatura cu lucrärile prevazute
la art. 2, litera a si C.
Institute le i Serviciile de stu-
dii, cercetAri i indrumari, de
pe Mug& toate departamentele,
Directiunile Regillor Autonome,
precum si Institute le similare de
pe Mug& universitdti si scoli su-
perioare, vor educe colaborarea
tor Consiliului superior economic
-când este cerutä.
Cererile privitoare la colabo-
rarea din alineatul precedent se
vor adresa ministrului respectiv.
8. In caz de vacantil, sau de
lips& a presedintelui Consiliului
superior economic, presedintele
Consiliului de Ministri va putea
convoca si prezida consiliul.
Consiliul se aduná de câte ori
este convocat i lucreazii, pe baza
unui regulament pe care D. va
Intocmi.
9. Membrii Consiliului supe-
rior economic vor primi un je-
ton de prezenta, al carui cuan-
-turn se va fixa de consiliu, la In-
-ceputul fiecárui an, precum si
rambursarea cheltuielilor efec-
tive de transport pentru mem-
brii din provincie.
10. Dispozitiunile legii pro-
mulgatä prin decretul regal Nr.
din 28 Aprilie 1936, precum
si ale decretelor regale Nr. 1.454
din 4 Aprilie 1938 si Nr. 1.482
tlin 8 Aprilie 1938, ce contrazic
tlispozitiunile prezentului decret,
sunt i rämân abrogate.
Ileferat cdtre Consiliul de Mi-
ni$tri.
Prin legea promulgatá cu de-
-cretul regal Nr. 977 din 28 Apri- superior economic organizarea
lie 1936, publican, In Monitorul cuvenitd si definitiv6, pentru ca
Oficial Nr. 98 din 29 Aprilie 1936, el sa poatd corespunde acestei
www.digibuc.ro
nomic o nouà organizare, care
a fost modificatá prin decretele
regale Nr. 1.454 din 4 Aprilie
1938, publicat In Monitorul Ofi-
cial Nr. 81 din 1938 si Nr. 1.482
din 8 Aprilie 1938, publicat In
Monitorul Oficial Nr. 83 din 1938
in vederea reorganizärii desà-
vitrsite a acestei institutiuni.
Prin proiectul de fat& se efec-
tueaa, aceastá organizare.
Principiile pe baza carora se
face aceasta reorganizare izvo-
rase din Insilsi necesit&tile ac-
tuale pe care le indic& nu numai
economia àrii noastre, dar si a
celorlalte taxi.
In aclevrir, actiunea de refacere
redresare economic& atAt de
imperios cerutä in toate ramu-
rile productiunii nationale, re-
claim& o coordonare, o sistema-
tizare i o seriere a lor, dui:4
gradul de urgenta care cu mi-
nimum de sfortari i jertfe ra-
tionalizate, sti producil maximul
de rezultate pentru interesul ob-
stesc.
Accastá necesitate a planifi-
cárii si coordonárii efortului a
fricut obiectul preocuparilor si
infilptuirilor In multe alte tári,
dând roadele cele mai satisfUc&-
toare.
Aceleasi cerinte ale econo-
miei noastre au impus 5i la noi
aceleasi metode practice, cu do-
rinta de a se obtine aceleasi bune
rezultate ca In alte tari.
Prin decretul regal publicat
In Monitorul Oficial Nr. 81 din
7 Aprilie 1938, s'a constatat a-
cest principiu, specificandu-se
pentru Consiliul superior econo-
mic sarcina de a intocmi un plan
general economic, iar prin pre-
zentul proiect se dd Consiliului
 3 Iunie 1938
importante atributiuni ce i s'a
lncredintat.
Consiliul superior economic va
putea intocmi si adapta, in con-
formitate cu conjunctura eco-
nomica, planul de rationalizare
§i de valorificare a productiei
nationale, precum si a face cele
mai utile propuneri in scopul
coordonarii liniilor generale in
politica schimburilor, tarifelor si
contributiunilor fiscale. Consi-
tiul superior economic va putea,
de asemeni, propune, guvernu-
lui orice alte masuri ce ar avea
de scop imbunatatirea stärii e-
conomice a tarii.
Cum este si firesc, ministrii
departamentelor financiare, e-
conomice si sociale fac parte de
drept ca membri In Consiliul su-
perior economic, contribuindu-se
astfel si mai mult la dorinta
de a se stabili o cat mai armo-
nioasa conlucrare in interesul
general.
In felul aeesta si cu aceasta
noua organizare suntan lucre-
dintati cá Consiliul superior e-
conomic va putea sa indepli-
neasca atributiunile sale, con-
tribuindu-se astfel in aceasta e-
pocá de necesitilti constructive
§i prompte, la redresarea i sa-
tisfacerea marilor cerinte eco-
nomice pe care le reclama tara.
DECRET-LEGE
pentru modificarea unor dispozifiuni
din legea pentru incurajarea
artelor plastice
DIN 3 IUNIE 1938 1)
Asupra raportului presedinte-
lui Consiliului de Ministri i mi-
nistrilor Nostri secretari de Stat
fa Departamentele Cultelor si
1) I. D. 11, sub Nr. 2.040 din 1938,
dat in baza art. 98 din Constan-
t-le, s/a publieat in Monitorul Off-
p. I, Nr. 125 din 3 Iunie 1938.
www.digibuc.ro
859
Artelor, Finantelor si Justitiei,
cu Nr. 13.641 din 1938;
Vazand jurnalul Consiliului de
Ministri cu Nr. 1.052 din sedinta
dela 28 Martie 1938, precum si
avizul Consiliului legislativ cu
Nr. 60 din 19 Aprilie 1938;
In baza art. 98 din Constitu-
tie,
Am decretat si decretam:
Art. unic. Art. 4 din legea
pentru incurajarea artelor plas-
tice din 6 Martie 1937, se modi-
fica, precum urmeaza:
Se creeazá o comisiune specialä
pentru calificarea pictorilor bi-
sericesti autorizati si a zugravi-
lor autorizati.
Comisiunea se compune din:
1. Un cleric, delegat al Sfintei
Patriarhii.
2. 0 persoana cu preponde-
renta cultura artistica biseri-
ceasca.
3. Un tehnician in pictura bi-
sericeasca.
4. Un delegat al ministerului.
5. Un pictor, delegat al Socie-
tatii Pictorilor si Sculptorilor
Romani, si
6. Un secretar, dintre functio-
narii Directiei artelor din mi-
nister.
Aceasta comisiune lucreazá sub
presedintia secretarului general
al Ministerului Cultelor si Arte-
lor.
Membrii comisiunii se numese
de minister, pe un interval de 4
ani, prin decizie ministeriala.
Membrii comisiunii care vor
lipsi nemotivat dela 3 sedinte
consecutive, se considera demi-
sionati.
El modificit dispozitiile relative la
pietura bisericeaseä, din Legea dela
6 Martie 1937, ,pag. 247, vol. XXV,
p. I. A se vedea i Legea pentru a-
päzarea pidturilor bisericesti si in-
temeierea seoalei de zugravi, din 31
Martie 1926, la pag. 232, vol. XV
XVI.
860 3 Junie 1938
Comisiunea va fi convocatit de
cdtre presedinte oridecdteori va
avea sd se pronunte asupra ce-
rerilor pictorilor, spre a li se
da autorizare de pictori biseri-
cesti. Aceastd autorizare se va
da tuturor pictorilor care au ab-
solvit Academia de arte fru-
moase sau o scoald sträind echi-
valentd, sau superioard acesteia
si care fac dovada a fi restaurat
sau nictat din nou interiorul,
total sau partial, al unui locas
de credintd ortodoxd, greco-ca-
tolled, sau romano-catolica.
Aceastd din urmg. dovadd este
Matt), cu totul la aprecierea ar-
tistic& i tehnicd a comisiunii.
Dupd ce avizele comisiunii vor
fi aprobate de ministru, se va
proceda la intocmirea tabloului
de pictori bisericesti autorizati.
Tabloul pictorilor bisericesti
autorizati se poate mAri, in ur-
ma oererilor aprobate in modul
stabilit in prezentul articol, ori-
decdteori un pictor, absolvent al
unei Academii de arte frumoase
din tan% sau strdingtate, sau
un pictor licentiat in teologie
cresting. sau in litere, sau un
pictor fdrd absolventa Acade-
miei de arte frumoase, dar cu
studii in specialitatea picturii,
pot dovedi cunostinte temeinice
In iconografie i art& cresting.,
prin lucrAri de tehnicA murald
icoane, de deosebitd impor-
tanta artisticd.
Examinarea i valorificarea
actelor de studii pe care le po-
sedd pictorii, precum si a lu-
crdrilor pe care ei le prezintg.,
sunt lAsate la aprecierea comi-
siei speciale de calificare.
Pentru restaurdrile picturilor
Monumentelor istorice, se vor da
autorizatii speciale, i numai a-
celor pictori care au fäcut stu-
dii in &mast& specialitate i vor
dovedi cd au executat in mod
ireprosabil astfel de lucrdri.
www.digibuc.ro
Numai pictorii bisericesti au-
torizati pot face lucrtiri inte-
grale, partiale sau de restaurare
a monumentelor de cult.
Vechii zugravi autorizati
care vor dovedi efectiv cd au M.-
cut lucrdri de picturd biseri-
ceased, vor fi zugravi autorizati..
Dovacla valorii artistice i teh-
nice a acestor lucrgri este la-
satd la libera apreciere a comi-
siunii.
Zugravii bisericesti autorizati
au dreptul a executa lucrdri de
pioturti la bisericile din paro-
hiile rurale pang, la valoarea.
de 80.000 lei; iar nurnai sub con-
trolul si rdspunderea unui pic-
tor biserkesq autorizat, delegat
de comisiune, au dreptul a exe-
cuta lucrdri la bisericik din pa-
rohiile rurale, pAnd la orice
si la bisericile din parohiile
urbane, pang, la suma de 300.000
Iei.
Pentru lucrdrile de picturd bi-
sericeascd, ce depdsesc suma de
lei 800.000, chiriarhiile aunt obli-
gate a lua dispozitii sa se insti-
tue concursuri publice la care
sd, poata concura ma multi pic-
tori autorizati.
Ministerul exercitä prin
rectia Artelor o supraveghere
continud. $i un control general
asupra atribuirii lucrdrilor de
picturd. bisericeased $i asupra
modului lor de executie, numai
In cadrul art. 1, alin, b, din le-
gea de organizare a Ministerului
Cultelor i Artelor dela 10 Mar-
tie 19371).
Pentru acoperirea cheltuieli-
lor de deplasare si transport ale
membrilor comisiei spre a par-
ticipa la lucrAri, precum si a de-
legatilor comisiei pentru contro-
1) A se vedea Legea de organi-
zare a Ministerului Oultelor i Ar-
telor, din 10 Martie 1937, la pag..
253, vol. XXV, p. I.
 3 turtle 193 861

lul pictorilor bisericesti, con- nume: 1.000 lei pentru pictorii

cursuri, anchete etc., se institue bisericesti si 500 lei pentru zu-
13 taxg de 2 la suta din valoarea gravii bisericesti.
lticrarilor de picturg bisericea-
sea, executate In cuprinsul intre-
-gel tgri. CONVENTIUNE
Pictorii si zugravii sunt obli- Intro regatul României fii regatul
gati ca la orice lucrare de pie- Ungariei, tinzând sä se inliture
-0.1r/ bisericeascg sa depung la dublele impuneri in materie de
Banca Nationalg a României, impozite directs
clin plgtile primite, pe numele DIN 3 IUNIE 1938 1)
zj la dispozitia Ministerului Cul-
lelor si Artelor, cote de 2 la sutrt 1. 1. Prezenta Conventiune nu
clin costul lucrarii contractate, prevede cleat dispozitiuni rela-
tive la impozitele directe.
in scopul argtat mai sus.
Aceste &time se vor contabiliza 2. Sunt considerate ca impo-
la fondul special denumit: 2 la zite directe, in sensul prevederi-
sutg pentru calificarea pictori- lor prezentei Conventiuni, impo-
lor bisericesti". Sumele rezultate zitele care, In conformitate c u
se vor cheltui, pe bazg de ordo- legislatiunea respectivd a State-
nante emise In virtutea unui lor contractante, sunt prelevate
credit extraordinar, acoperit de direct pe venituri (venituri nete
Neniturile produse de aceastä sau venituri brute), fie pe soco-
taxg. Acopei irea acestor ordo- teala Statelor contractante, fie
nante se va face prin emisiune pe aceea a grupgrilor publice
cle cecuri, de ciltre Ministerul autonome (comitate, comune,
Cultelor si Artelor, asupra Bgn- etc.), sau a altor institutiunj
cii Nationale a României, care publice din Romania, chiar sub
va remite in baza acestora, su- forrag de centime aditionale.
tnele respective. Prezenta Conventiune nu pri-
Angajärile de cheltuieli din a- veste deci impozitele indirecte
cest fond se vor face pe baza de de orice naturg.
a probäri speciale date de minis- 3. Sunt considerate ca impo-
tt ul cultelor si artelor, sau de zite directe
secretarul general, delegat. I. In legislatia româng
Operatiunile fgcute asupra a- a) Impozitul pe veniturile pro-
c cestui fond vor forma un capi- prietgtilor agricole;
tal separat in contul de gestiune b) Impozitul pe veniturile pro-
al Ministerului Cultelor si Arte- prietgtilor clgdite;
Ion c) Impozitul pe veniturile va-
Chiriarhiile sunt obligate a co- lorilor mobiliare;
munica ministerului, pentru e- d) Impozitul pe veniturile co-
videnta si supravegherea miscg- merciale si industriale;
rii artistice din targ, adjudecg- e) Impozitul pe salarii;
rile lucrárilor de picturg biseri- I) Aceastii Conventie s 'a ratificat
ceascg din cuprinsul eparhiei prin Decret regal sub Nr. 1.984 din
respective. 1938 qi. s'a publicat in Monitoral
Acest fond va fi majorat prin- Oficial p. Il Nr. 125 din 3 Iunie
tr'o taxg fixg ce se va percepe 1938. Ea inloeueste Conventia din
la eliberarea autorizatiilor, si a- 16 Iunie 1932, ratificatä ulterior.
www.digibuc.ro
862 3 lunie 1938
f) Impozitul pe veniturile din
profesiuni;
g) Supra-cota lovind venitu-
rile cedulare.
H. In legislatia ungarg:
a) Impozitul funciar (földado);
b) Impozitul pe proprietAtile
clgdite (hazado);
c) Impozitul pe beneficiile in-
dustriale i comerciale (kereseti
ado);
d) Impozitul pe societäti (tar-
sulati ado) ei impozitul pe tan-
tieme (natieme ado);
e) Impozitul pe venit (jöve-
delem ado).
Intrg in categoriile de impo-
zite reale ungare mentionate la
subdiviziunea II, punctul c, ta-
xele care au ca obiect impune-
rea dividendelor, a dobânzilor
obligatiunilor, a depozitelor de e-
conomie ei a conturilor curente
ei care sunt considerate ca taxe
de cgtre legislatia Ungariei.
2. 1. Impozitele prelevate pe ve-
niturile bunurilor imobiliare nu
vor fi percepute deal in Statul
unde se gAseete imobilul.
2. Creantele ipoteeare sunt de
asemenea considerate ca veni-
turi de bunuri imobiliare.
3. 1. Impozitele lovind veni-
turile provenind din exercitiul
unei activituíi comerciale, in-
dustriale sau din orice activi-
tate similarg, nu vor fi percepute
decgt in Statul pe teritoriul cg,-
ruia intreprinderea Îi are se-
diul de exploatare ei aceasta
chiar in cazul când intreprinde-
rea ei-ar intinde activitatea sa
pe teritoriul celuilalt Stat con-
tractant, Mee,' a avea acolo se-
diul de exploatare.
2. Este considerat sediu de ex-
ploatare, In sensul prezentei
Conventiuni, orice instalatiuni
15ermanentg a intreprinderii in turi. De asemenea vor fi im-
puse tantie.mele care nu intrg,
care activitatea acesteia se exer-
citg In totul sau in parte. In dispozitiunile art, 7, pct. 3.
3. Dacg intreprinderea are un 7. 1. Impozitele privind tan-
www.digibuc.ro
sediu de exploatare in fiecare
din cele doug State contractante,
fiecare din aceste State va per-
cepe impozitul pe portiunea din
veniturile obtinute prin activita-
tea sediului de exploatare and-
tor pe teritoriul sau.
4. Totuei dacg sediul de ex-
ploatare principal se gdseete pe
teritoriul unuia din Statele con-
tractante, iar In celglalt numai
sediul social, care in realitate
nu este centrul efectiv adrninis-
trativ, impunerea se va face ex-
clusiv pe teritoriul i in profi-
tul Statului unde se gAseete se-
diul de exploatare produçtivg.
4. Impozitele prelevate asupra
veniturilor provenind din ex-
ploatarea intreprinderilor de na-
vigatiune maritirnd, fluvial& sau
aeriang. nu vor fi percepute de-
cat in Statul pe teritoriul cgruia
se gäseete sediul directiunii e-
fective a intreprimlerii.
5. Veniturile provenind din 4
muncg, inclusiv acele provenimi
din exercitiul profesiunilor libe-
rale (medici, avocati, arhitecti,
ingineri etc.). procum i venitu-
rile rezultând din orice altg ocu-
patiune necomercialg (etiintificrt,
artisticg, literarg, de invAtg-
mânt sau de educatiune), sunt
impuse in Statul pe teritoriuI
cdruia se exercitg activitatea
personalg din care provine ve-
nitul i numai intru cât acea-
stg activitate este exercitatg pe
terioriul sAu.
Dispozitiunile acestui articol
privesc de asemenea pe colpor-
tori, comertul ambulant, pe vo-
iajorii de corners ei alti agenti
voiajori.
6. Salariile ei orice alte remu-
neratiuni sunt impozabile in Sta-
tul de unde provin aceste veni-
 3 tuni
tiemele membrilor consiliului de
administratie si ale censorilor
in societatile pe actiuni, nu vor
fi percepute decat in Statul in
care se gaseste centrul de ex-
ploatare a intreprinderii care
plateste tantiemele, cu conditiu-
nea ca plata s& se faca in acea-
st& tara.
2. Aceasta dispozitiune nu im-
piecleca State le contractante sA
impun& ace,ste tantieme tntru
cat nu sunt impuse in celalalt
Stat.
3. Tantiemele care nu sunt
prevazute mai sus vor fi impuse
conform art. 6.
8. Rentele viagere private nu
sunt impozabile decal in Statul
uncle se gaseste debitorul.
9. 1. Fará prejudiciul dispo-
zitiunii cuprinsa in alin. 2 al
art. 2, impozitele pe veniturile
valorilor mobiliare nu sunt pre-
levabile cleat in Statul pe teri-
toriul caruia isi are domiciliul
beneficiarul lor.
2. In masura In care In unul
din State le contractante, impo-
zitul este prelevat pe cale de re-
tinere (la sursA), asupra venitu-
rilor capitalului in interiorul a-
celui Stat, dispozitiunea alin. 1
al acestui articol nu modific&
dreptul de a aplica acest mod
de percepere.
3. In cazul and impozitul mo-
biliar a fost perceput pe cale
de retinere Intr'unul din State le
contractante, celalalt Stat nu va
mai putea impune la impozitul
mobiliar acelasi venit.
10. Impozitele prelevate pe
orice all& categorie de venituri,
decal cele vizate prin articolele
precedente, nu sunt percepute
decat in Statul unde beneficla-
rul lor Ij are domiciliul.
11. In mäsura In care venitu-
rile specificate in art. 2 pâng la
9 au fost supuse la supracoth serviciul lor sau in servicinl,
In Romania, ele nu vor mai pu- functionarilor lor, nu sunt su-
www.digibuc.ro
1938 86a
tea fi impuse cu titlul de im-
pozit personal In Ungaria. To-
tusi ele vor putea fi impuse cu,
titlul de impozit personal in Un-
garia pentru diferenta eventualk
12. 1. Este considerat domi-
ciliu dupá prevederile prezentei
Conventiuni, localitatea unde eel
supus impozitelor Ii are locu-
inta in conditiuni ce permit a,
se trage concluzia ca vrea s&
si-o pastreze.
2. llaca conditiunile cerute de
alin. 1 sunt Indeplinite In am-
bele State, autoritatile finan-
ciare supreme ale celor dou&
State vor dispune in fiecare caz
pe cale de acorduri speciale.
3. Dac& conditiunile cerute de
alin. 1 nu sunt Indeplinite in
niciunul din cele doua State, va
fi considerat ca domiciliu celui.
supus la impozit, localitatea in
care acesta Ii are resedinta sa.
obisnuitd. Este consideratá re-
sedintâ obisnuitá, in sensul dis-
pozitiunilor prezente, localitatea
sau tara In care cineva locu-
ieste in conclitiuni ce permit a
se crede ca nu locueste acolo in
mod trecator. In lipsa unei re-
sedinte obisnuite in niciunul din
cele doll& State, se presupune cá
cel sunus impozitului are un do-
miciliu in Statul a cdrui natio-
nalitate o posedl.
4. Dup6, dispozitiunile prezen-
tei Conventiuni, localitatea unde
se gaseste directiunea persoanel
morale este considerat& ca do-
miciliul acesteia di nurml.
13. 1. Dispozitiunile speciale
ce urmeazá sunt aplicabile re-
prezentantilor diplomatici, con-
sulari sau si altor reprezentanti
speciali ai fiec&rui din Statele
contractante. Suszisii reprezen .
tanti, dacá sunt functionari de
carierá, cât si functionarii ce le
sunt atasati si persoanele In
-4364 3 lunie 1938
pusi impozitelor directe in Sta-
tul In care sunt acreditati, de-
eat In mdsura in care este vorba
-de veniturile specificate in art,
2, 3 si 4, sau In cazul când im-
pozitul este perceput prin reti-
nere (la sursd), astfel impunerea
rdmâne rezervata Statului care
i-a acreditat.
2. Dispozitiunile special& pre-
vAzute In alin_ 1 nu sunt totusi
-aplicabile susziselor persoane de-
cat dactt ele sunt supuse ale Sta-
tului care i-a acreditat si in rnA-
-sura In care ele nu exerciteazà,
In afard, de functtunile sau de
serviciul lor, nicio profesiune,
meserie sau activitate lucrativd,
si nu numai in mod ocaz:onal,
In Statul in care sunt acreditate.
3. Dispozitiunile ce preced se
-aplictt consulilor onorifici, su-
pusi ai Statului_pe care-1 repre-
-zintrt, rdmânând bineinteles cit
-acesti consuli nu vor fi supusi
impozitelor directe in Statul
"uncle isi exercitO functiunile lor
pentru apuntamentele ce pri-
mesc pentru activitatea lar con-
14. Impozabilul care dovedeste
cit mdsurile autorittitilor fiscale
Statelor contractante au pro-
vocat In ce-1 priveste o dubla
impunere, poate sa adreseze o
reclamatie Statului al clrui su-
'pus este. Dacd temeinicia recta-
lui este recunoscutl,
4tutoritatea fiscala suprema a a-
celui Stat .poate sit cadá de a-
cord cu autoritatea fiscala su-
prerna a celuilalt Stat pentru a
inlAtura In mod echitabil dubla
impunere.
15. Pentru a suprima dublele
impuneri In impozitele neregle-
Inentare de prezenta Conven-
Procedând la semtatura pre-
cât si in prezenta unor di-
licultàtii uindoieli In ce pri-
tilzi !rare Regatul României si
veste interpretarea i aplicarea
Regatul Ungariei, i tinzdnd sit
-a cesteia din urmil, autoritdtile
fiscale supreme ale ambelor se inldture dublele impuneri In
www.digibuc.ro
State contractante vor purcede
la aranjamentele speciale.
16. Statele contractante se an-
gajeaza sit incredinteze autori-
atilor lor fiscale supreme sar-
cina de a rezolva ex aequo et
bono-', orice and, chestiune care
s'ar putea prezenta de pe urma
diversitAtii principiilor in vi-
goare in cele cloud, State, in ce
priveste stabilirea impozitelor,
sau care- ar putea sh se prezinte
in mod general, in domeniul im-
pozitelor directe si care nu ar
fi reglementate In mod expres In
prezenta Conventiune.
17. Prezenta Conventiune se
va aplica impozitelor stabilite
sau care ar putea fi stabilite
pentru anul fiscal ce incepe la
1 Aprilie 1937.
Prezenta Conventiune va
fi ratificath si instrumentele de
ratificare vor fi schimbate in cel
mai scprt terinen la Budapesta.
Aceastil Conventiune va intra
in vigoare-le ziva de 1 Aprilie
a anului ce va urma schimbului
instrumentelor de ratificare si
va ràmâìe In vigoare atâta vre-
me cat IA( va fi denuntatO de
unul din Sth-tele contractante. In
caz de denuntare Inteun termen
de eel ji,utin 3 luni mnainte de
expirarea unui an civil, Conven-
tiunea vh Meet& de a fi in vi-
goare pe ziva de 1 Ianuarie ur-
mator, sau dacd nu, 1 Ianuarie
al celui de al doilea an urmdtor.
Drept care Plenipotentiarii ce-
lor cloud. State au semnat si au
aplicat sigiliile lor.
Filcuth in dublu exemplar, la
Bucuresti, la 28 Octomvrie 1937.
PROTOCOL FINAL
zentei Conventiuni, incheiath as-
 3 Itinie 1938
Inaterie de impozite directe,Ple-
nipotentiarii subsemnati au f A-
tut urmátoarea declaratiune
concordantâ, care face parte in-
tegrant& din Conventiunea in-
sgsi:
1. Enunaerarea impozitelor di-
recte in vigoare intre cele cloud
State contractante, continua in
art. 1 al Conventiunii, nu este li-
initativl.
Indoielile care s'ar putea ivi in
aceastd privintà vor fi clarifi
-carte printr'un acord intre auto-
ritátile fiscale supreme ale ce-
for dourt State.
Autoritátile fiscale supreme ale
.celor douä State isi vor comu-
nica, la sfârsitul fiecArui an,
daa, este cazul, lista pusä la zi
a impozitelor directe existând In
fiecare tará.
Impozitul pytsonal pe avere in
I ngaria, sub denumirea de va-
gyonado", nu irtrà in prevede-
_rile rrezentei Conventiuni.
2. Se vor intelege nrin sediu
do exploatare, in sensul art. 3
al prezentei Conventiuni, in a-
far& de sediul si loctilul unde se
.gAseste directiunea_Vtreprinde-
rii, sucursalele, local rile de fa-
bricatiune si atelkerele, oficiile
de cumpârare si v-nzare, depo-
2itele si alte localur\ comerciale,
avâncl caracterul u ei instala-
tiuni comerciale permanente,
precum si reprezentante de ace-
easi naturá.
De asemenea, dacâ o intreprim
dere sträiná posedá in mod per-
manent in celdlalt Stat un re-
prezentant care se comportd in
fapt, ca un mandatar al ei, in
acest caz trebue considerat ca
ea posedil o instalatiune perma-
nentá in sensul art. 3.
Va fi astfel, mai cu seamá a-
tunci când zisul reprezentant
are calitatea de a incheia afaceri
In numele Intreprinderii, sau
dacá este legat de aceasta prin-
c. Hamangiu, vol. XXVI.
www.digibuc.ro
55.
865
tr'un contract de functiune
face in mod obisnuit acte de co-
mer; in contul intreprinderii.
Existenta unui contract de
functiune poate fi stabilitá cu
ajutorul unor indici principali
si secundari.
Indicii principali sunt urmd-
torii:
a) Faptul cá cheltuielile de
adrainistratie ale intermediaru-
lui, in special chiria localurilor,
sunt suportate de intreprinderea
stráind;
6) Faptul cä intermediarul nu
reprezintâ decât o singurá in-
treprindere strdiná.
Vor fi considerati ca inclicì
mecundari faptul cá intermedia-
rul introduce cereri pentru a
obtine permise de import in nu-
mele casei pe care o reprezintâ
sau intervine in mod direct pen-
tru incasarea si transferul cre-
antelor intreprinderii strgine,
sau face reclama pentru aceasta
sau intrebuinteazit hârtie cu en-
tete-ul intreprinderii etc., pre-
cum si alte semne exterioare.
Existenta unui conti act de
flinctiune in caz de indoialä
poate sa /alai fie stabilitá prin
coroborarea unui indice princi-
pal cu mai multi indici secun-
dari. Totusi, prin sediu de ex-
ploatare in sensul art. 3, nu se
intelege simpla intretinere de re-
latiuni de afaceri prin interme-
diul unui reprezentant absolut
independent.
3. Ad. 3, art. 3. Expozitia de
esantioane nu constitue un se-
diu de exploatare, dând loc unei
impuneri cu conditiunea totusi
ca aceste esantioane s5, nu faca
obiectul unei vanzari.
4. Autoritätile fiscale supreme
ale celor douit State contrac-
tante isi rezervá dreptul sá sta-
bileascá in altfel regimul modu-
lui de impunere a intreprinderi-
866 3 lunie 1938
lor de navigatie aeriand prevd-
zute in art. 4.
5. Pentru contribuabilii care
dovedesc cd $i-au transferat in
mod definitiv domiciliul lor din
unul din State le contractante in
celdlalt, obligatiunea fiscald in
milsura in care este legata de
domiciliu, inceteazd In primul
Stat cu incepere dela data expi-
ratiunii lunii in cursul cdreia a
avut loc transferarea.
6. Cu privire la persoanele
care nu sunt de nationalitatea
niciunui din cele cloud State,
autoritatile fiscale supreme pot
solutiona cazurile individuale pe
(Ale de aranjament speciale pen-
tru inläturarea dublelor impu-
neri. Trebue in special avutd in
vedere situatia nationalilor Sta-
telor ce au semnat conventiuni
cu cele cloud. State contractante
pcntru inliiturarea clublelor im-
puneri.
7. Pi ezenta Conventiune inlo-
cueste in intregime dispozitiu-
nile Conventiunii pentru evita-
rea dublei impuneri in materie
de impozite directe, semnatd in-
tre România $i Ungaria la Bu-
cure$ti, la 16 Iunie 1932.
8. Cu toate dispozitiunile art.
17, aplicarea prezentei Conven-
tiuni, cu incenere dela 1 Apri-
lie 1937 pând la data intrárii ei
in vigoare, nu da dreptul la nici
o restituire de impozite deja
percepute pentru zisa perioadd.
CONVENTIUNE
intre regatul Româniel si regatul
Ungariei privitoare la asistenta
adminisirativä si la perceperea
in materie de impozite
DIN 3 IUNIE 1938 1)
1. 1. Dispozitiunile prezentei
Conventiuni sunt aplicabile im-
Aceastä Conventie s'a ratifi-
rat prin Decret regal sub Nr. 1.987
www.digibuc.ro
pozitelor prevAzute in Conven-
tiunea tinzând la inläturarea
dublei impuneri In materie de
impozite directe, semnatä intro?,
Regatul Ungariei i Regatul Ro-
mâniei.
2. Dispozitiunile prezentei Con-
ventiuni se aplicd de asernenea
impozitelor succesorale, prevd-
zute fri Conventiunea pentru in-
hiturarea dublei impuneri in do-
meniul drepturilor de succe-
siune, semnatä la Bucure$ti,
16 Iunie 1932.
2. Cele cloud State se anga-
jeazd sd-si acorde reciproc asis-
tentd din punct de vedere admi-
nistrativ $i juridic, in toate ches-
tiunile privind a$ezarea impozi-
telor, procedura i incasarea lor.
3. Toate cererile de asistenta
administrativd i juridicil, in-
clusiv de incasarea impozitelor,
vor face obiectul unei comuni-
cdri directe intre autoritätile fis-
cale supreme ale celor cloud'
State sau a autoriattilor dele-
gate de ele.
4. 1. Cererea va fi redactatd
in limba Statului petitioner si
va fi Insotitä, in mäsura posibi-
litiltilor, de o troducere in limba
Statului petitionat.
2. Cererea va trebui sä mentio-
neze autoritatep. petitionara, nu-
mele $i ocupatiunea celor inte-
resati, iar in caz de citare, a-
dresa clestinatarului, precum
natura actului ce se inmilneazd.
5. 1. Autoritatea competintd
a Statului petitionat va trebui
sui indeplineascil formele de ci-
tare.
2. Aceasttt autoritate poate sd
se mrtrgineascd a proceda la ci-
tare prin remiterea actului in
din 1938 si s'a publicat in Moni-
torul 0 ficial p. I, Nr. 125 din 3 Iu-
nie 1938. A se vedea i Conventia din
16 Iunie 1932; precum i Conventiat.
care precede imediat in acest vol.
 3 lunle 1938
mainile destinatarului, daca a-
ceasta a dispus a-1 primi.
3. Decd Statul petitioner isi
exprima, clorinte, se va proceda
la remiterea documentelor in
forma prescrisa de legislatia
interna a Statului petitionat,
pentru executeree citatiunilor de
aeeeasi natura; In. acest caz, ac-
tul (documentul) va trebui sa fie
redactat in limba Statului peti-
tionat sau sa fie insotit de o tra-
ducere certificata in regula.
6. Dovada inmândrii (citárii)
va fi facuta, fie cu ajutorul unei
adeverinte semnata de destine-
tar, datata si certificata pentru
conformitate, fie prin o atestare
a unei autoritati a Statului peti-
tionat care va indica faptul,
forma si data inmânarii.
7. 1. Statul petitionat este ti-
nut a da curs cererii care Ii este
adresata si a intrebuinta, In a-
cast scop, aceleasi mijloace de
urmárire, ca si cand cererea ar
proveni dela o autoritate a sa.
Procedura ce se va aplica ve
fi de asemenea aceia a Statului
petitionat; cu toate acestea, se
va putea adopta o forma deose-
bit& de procedura, la cererea au-
toritatii petitionare, cu condi-
tiunea ca aceasta sa nu fie In
contradictie cu dispozitiunile le-
gale ale Statului petitionat.
2. Nu se va putea intrebuinta
un mijloc de urmárire prevazut
de legislatia Statului petitionat,
cand Statul petitioner nu e in o cautiune. Natura si valoarea
masura sA aplice un mijloc de cautiunii yor fi stabilite conform
urmärire similar, in cazul unei legislatiei in vigoare in Statul
cereri analoage.
3. Cu ocaziunea aplicarii pro-
cedurii, partile interesate au
dreptul de a fi reprezentate sau
de a asista In persoana, potrivit
dispozitiunilor in vigoare In Sta-
tul petitionat.
8. 1. Pentru a se da curs ce-
rerilor, in veclerea asistentei, nu
www.digibuc.ro
867
se va percepe nici taxe i nici
cheltuieli de orice f el.
2. Statul petitioner ve suporta,
totusi, cheltuielile exceptionale,
cum sunt de exemplu cheltuielile
de ancheta, expertiza, etc., cerute
in mod expres de el.
9. 1. In materie de impozite,
deciziunile (deciziuni administra-
tive, sentinte, ordonante), Statu-
lui petitioner, avand autoritate
de lucru judecat i fiind, in con-
secinta executorii, vor fi recu-
noscute ca valabile si executate
de autoritatea fiscala suprema
a Statului petitionat.. Recunoas-
terea trebue sa fie exprimata in
mod formal.
2. Dispozitiunile dela alin. 1 de
mai sus sunt executorii, potrivit
legislaiei Statului unde se efec-
tueaza executarea, Uri sa mai
fie necesara audierea partilor.
3. Orice cerere de executare va
trebui sa fie insotita de o decla-
retie a autoritatii competinte a
Statului petitioner care sa a-
teste cA dispozitiunea este Lira
apel: competinta autoritatii in
chestiune trebue sa fie certifi-
cata de autoritatea suprema a
administratiei fiscale a Statului
petitioner.
10. Dacri o creanta fiscala nu
este Inca definitiva, se pot lua
fn contra supusilor Statului pe-
titioner garantii provizorii pe
cale de sechestru. Partea intere-
setá este autorizata sA provoace
rklicarea sechestrului, depunand
petitionat.
Dispozitiunile art. 9 sunt apli-
cabile mutatis mutandis.
11. Se va da curs legal unei
cereri pentru aplicarea unei for-
me speciale de executare sau ga-
rantie, claca forma de executare
sau garantia ceruta este compa-
tibilá cu legislatia Statului peti-
868 3 lunle 1938
tionar si a celui petitionat; in
celelalte cazuri natura $i moda-
litütile de executare sau de ga-
rantie vor fi reglementate de le-
gislatia Statului petitionat.
12. Creantele fiscale date spre
incasare nu vor fi considerate
In Statul petitionat, ca fiind cre-
ante privilegiate
13. 1. Asistenta juridic& si ad-
ministrativil, privind propune-
rea impozitelor, nu poate fi acor-
data contra supusilor Statului
petitionat, care au domiciliul sau
resedinta obisnuitá pe teritoriul
susnumitului Stat. Aceastä dis-
pozitie nu se aplic& In ce pri-
ve§te asistenta juridic& si admi-
nistrativá, in vederea perceperii
impozitelor datorate de contri-
buabil, la o epocá când el era
tupus al Statului petitionar.
2. Asistenta juridic& si admi-
nistrativd poate fi, de asemenea,
refuzatit, in cazul când Statul
petitionat consider& ca aceasta
ar putea pune in pericol dreptu-
rile sale de suveraintate sau si
guranta sa.
3. Vor putea fi de asemenea
respinse cererile, pe baza cdrora
ar fi locul s& se obtint. i e tri-
toriul Statului petitionat, infor-
matiuni, declaratiuni sau con-
sultatiuni autorizate de legea a-
cestui Stat, dela persoane sträine
de chestiune, in calitatea lor de
contribuabili, in cazul când Sta-
tul petitionar nu e in masura,
dupá propria sa legislatie, sa
ceará informatiuni, declaratiuni
sau consultatiuni analoage. A-
ceatil dispozitiune se aline& deo-
potrivá cererilor facute cu sco-
pul de a obtine cunostintá de
Imprejurdri, de fapt sau de ra-
porturi de drept, când cunoaste-
rea acestor imprejurdri sau ra-
porturi nu poate fi obtinut& de-
cat fácând apel la obligatiunea
de a furnisa informatiuni, decla-
ratiuni sau consultatiuni, obliga-
www.digibuc.ro
tiune care nu exist& pe terito-
riul Statului petitionar, iar pe
de aft& parte, oricAror cereri
care nu ar putea fi satisfacute
cleat prin violarea unui secret
profesional (secret relativ la un
comert, la o exploatare sau la o
industrie).
14. 1. In cazul and s'a dat
curs In total sau in parte cererii,
autoritatea petitionará va in-
forma, fan& intilrziere, autorita-
tea petitionard, de urmarea dat&
cererii.
2. In cazul and nu s'a dat
curs unei cereri, autoritatea pe-
titionará va aviza far& intâr-
ziere autoritatea petitionar&, a-
ratându i motivele si informân-
d o de imprejurárile care i-au
parvenit la cuno$tintä pe alte
ai si care pot fi de vreun inte-
res oarecare pentru urmrirea
afacerii.
15. In ce priveste chestiunile,
informatiunile, declaratiunile si
consultatiunile cum si orice alte
comunicari, care au parvenit u-
nui Stat, ca urmare a asistentei
administrative si juridice, este
locul sá se aplice dispozitiunile
legale In vigoare in acel Stat, In
ce priveste secretul administra-
tiv si profesional.
16. 1. Actele dresate, stabilite
sau certificate pentru conformi-
tate de instantele judiciare fis-
cale, a unui Stat, purtând sigi-
liul sau timbrul legal, pot fi uti-
lizate, in materie fiscald, pe te-
ritoriul celuilalt Stat, Mr& s&
mai fie nevoie de alt& legalizare.
2. Vor fi socotite printre docu-
mentele mentionate mai sus, de
asemenea documentele purtând
semnätura grefierului instantei
fiscale sau a persoanei compe-
tinte, and aceastá semntiturri
este suficienta dupl legislatia
Statului cäruia apartine aceastl
instantá.
17. Actele dresate, stabilite
 3 lunie 1938
sau certificate, pentru conformi-
tat() de autoritatea fiscaltt su-
premä sau de o autoritate supe-
rioarä a administratiei fiscale a
unuia din cele douä. State, pur-
tând sigiliul sau timbrul suszi-
sei autoritAti, pot fi utilizate in
materie fiscalä, pe teritoriul ce-
luilalt Stat, ftirrt altA legalizare.
18. Autoritätile fiscale su-
preme, a celor douä State, se vor
putea pune de acord direct, pen-
tru a solutiona toate chestiunile
ridicate cu ocazia aplicArii pre-
zentei Conventiuni si in deosebi
In ce priveste plata sumelor in-
casate in favoarea celuilalt Stat.
19. 1. Prezenta Conventiune
va fi ratificatti si instrumentele
de ratificare vor fi schimbate cât
mai curând posibil la Budapesta.
Ea va intra in vigoare 30 zile
dupg ratificare si va rämäne
valabilá atâta timp cât nu va fi
denuntatA de una din pärtile
contracatnte, cu un preaviz de
trei luni.
2. Drept care, Plenipotentiarii
celor cloud State au pus semná-
tura si sigiliul lor.
FAcut in Bucuresti, in dublu
exemplar, la 28 Octomvrie 1937.
PROTOCOL FINAL
In momentul semnärii prezen-
tei Conventiuni, incheiatá astázi,
intre Regatul Ungariei si Rega-
tul României, privind asistenta
administrativá si perceperea in
materie de impozite, Plenipoten-
tiarii mai jos semnati au fäcut
urmAtoarele declaratiuni concor-
dante, care fac parte integranta
din insäsi Conventiune.
1. In principiu, trimeterea de
acte nu poate fi pretinsA. Ex-
ceptiile vor trebui sä facA obiec-
tul unei intelegeri Intro autori-
tätile fiscale supreme ale celor
cloud, State.
2. In lipsä de intelegere con-
www.digibuc.ro
869
trarie, traducerile prevAzute de
prezenta Conventiune, vor tre-
bui sä. fie certificate pentru exac-
titate, fie de autoritatea abili-
tatA de a transmite cererea pre-
vAzutá la art. 3 al Conventiunii,
fie de un traducAtor jurat sau
oficial al Statului petitionar sau
al Statului petitionat.
3. Ramâne stabilit cI recipro-
citatea in materie de percepere
se va considera ca existenta de
pe acum.
4. Ramâne de asemenea sta-
bilit cä, dispozitiunile prezentei
Conventiuni nu sunt aplicabile
cazurilor de arestare fiscalä.
5. Rttmâne de asemenea stabi-
lit cA. urnattririle si mäsurile de
executare se vor face fail. exe-
cuator.
6. Nu se va putea recurge la a-
sistenta celuilalt Stat, in ce pri-
veste incasarea impozitelor, de-
cat in cazul când Statul petitio-
nar se gäseste in imposibilitate
de a-si incasa singur creanta sa
fiscalä.
7. Rtimâne stabilit 0, dipozi-
tiunile primului alineat al art.
13 al Conevntiunii, nu se aplicl.
la asistenta pentru cercetarea
si determinarea impozitelor (a-
sieta).
Din contrk dispozitiunile ali-
neatelor 2 si 3 ale aceluiasi arti-
col se referA la toate cazurile de
asistentA juridicg si administra-
tivA.
8. Rämäne hotärit c5, conven-
tiunea se va aplica im.pozitelor
stabilite sau celor care ar putea
fi stabilite pentru perioada Ct?
incepe dela 1 Aprilie 1937.
9. Prezenta Conventiune inlo-
cuieste in intregime dispozitiu-
nile Conventiunii pentru asis-
tenta administrativä in materie
de impozite si pentru protectiu-
nea juridick precum si acelea
ale Conventiunii asupra asisten-
tei administrative in materie
870 3 lunle 1938
de percepere a impozitelor, sem-
nate intre Ungaria si Romania,
la Bucure3ti, in 16 Iunie 1932.
, CONVENTIUNE
pentru inliturarea dublei impuneri in
domeniul drepturilor de succesiune
intre regatul României ;i Ungaria
DIN 3 IUNIE 1938 9
1 Prezenta Conventiune tinde
sä evite contribuabililor celor
cloud State contractante dubla
impunere in materia drepturi-
lor de succesiune.
Sunt considerate drepturi de
succesiune in sensul acestei Con-
ventiuni:
Impozitele care, dupd terme-
nii dispozitiunilor legale sau al
prescriptiunilor care le inlocuesc
sau le vor inlocui, sunt perce-
pute pentru transfertul bunuri-
lor in urma decesului.
2. I. Impozitele pe succesiuni
vor fi stabilite de Statul domi-
ciliului, asupra tuturor bunu-
rilor l'asate de defunct, inclusiv
asupra acelora situate in celd- '
lalt Stat si vor fi percepute de
chtre Statul domiciliului, afard
de exceptiunile prevdzute la
art. 3.
II. Statul domiciliului defunc-
tului este acela unde defunctul
avea fixatd, in momentul dece-
sului, resedinta, cu intentia vd-
ditä de a ei-o mentine acolo.
III. Dad el are un domiciliu
in fiecare din cele doud State,
sau in lipsa unui domiciliu in-
tr'unul din ceel cloud State, in
Sensul alin. II, Statul al cdrui
1) Aceasta Conventie s'a ratificat
prin Decret regal sub Nr. 1.984
din 1938, 0 s'a publicat In Moni-
toral Oficial p. I, Nr. 124 din 3 Iu-
nie 1938. A se vedea in legaturil si
Conventiile ce preced imediat in a-
cest vol. care nu poartá asupra unui 0-
www.digibuc.ro
supus era defunctul este consi-
derat ca Stat al domiciliului.
IV. Dad in sfar3it, defunctul
era, in momentul mortii sale,
supus al ambelor State 3i nu se
poate stabili domiciliul sdu, in
acest caz administratiunile corn-
petinte vor cddea de acord.
3. Bunurile imobiliare, inclu-
siv accesoriile filcând parte din
succesiune unui supus al unuia
dintre cele cloud State contrac-
tante, nu vor fi supuse clreptu-
rilor de succesiune, dedt In
Statul unde sunt situate zisele
bunuri.
Drepturile cdrora se aplicd
prescripiunile de drept civil, re-
lative la bunuri imobile, drep-
turile de folosintä a bunurilor
imobiliare, precum si drepturile
garantate prin bunuri imobi-
liare, sau grevând aceste bu-
nuri, trebue sä fie asimilate cu
bunurile imobiliare.
Chestiunea de a 3ti dad un
obiect trebue sd, fie considerat
ca imobiliar va fi decisa, in con-
formitate cu legislatia Statului
in care obiectul In chestiune e
situat.
Pentru a se determina ceea ce
trebue inleles prin accesorii, tre-
bue sd, se conformeze dreptului
Statului in care se gäse3te bu-
nul imobiliar.
4, Datoriile care greveazd bu-
nurile prevIzute la art. 3, sau
care sunt garantate prin zisele
bunuri, sunt puse in sarcina a-
cesor bunuri.
Toate celelalte datorii vor fi
imputate asupra bunurilor pre-
vdzute la art. 2, eventual pro-
portional cu valoarea masei sus-
cesorale, gäsindu-se pe teritoriul
fiedruia din cele cloud State;
singurd fractiunea care ar putea
sd, ramând Inca neacoperitá va
fi scoasá in acelasi mod din bu-
nurile prevAzute la art. 3,
5. In ceea ce prive3te legatele
 4 lunie 1938
hiect determinat sau astinra u-
nor drepturi privind un object
determinat vor fi puse In pH-
.mul rand in sarcina bunurilor
prevazute la art. 2 si numai In
cazul cand aceste bunuri nu ar
ajunge in sarcina bunurilor e-
numerate la art. 3.
Dacg bunurile apartinand
unei succesiuni mentionate la
.art. 2 sau 3, sunt situate in cele
doug State, legatele vor fi pre-
levate asupra acestor bunuri,
proportional cu valoarea pgrti-
lor masei care se ggseste pe te-
ritoriul ficgruia din cele doug
State.
6. Dacg se ivesc indoeli pri-
vind interpretarea si aplicarea
prezentei Conventiuni, autoritg-
tile supreme financiare ale ce-
lor doug State, se vor pune de
acord asupra cazurilor In ches-
'tune.
7. Prezenta Conventiune va fi
-ratificatg si schimbul ratificg-
Tilor se va face la Budapesta In
cel mai scurt trap.
Intrarea in vigoare se va face
inteun termen de trei luni dela
schimbul ratificgrilor.
Prezenta Conventiune Isi va
Inceta efectele trei luni dupg de-
nuntarea uneia dintre Inaltele
Pärti Contractante.
Fgcut la Bucuresti, In dublu
-exemplar.
PROTOCOL FINAL
Pentru calculul imp ozitului,
Iiecare dintre Inaltele Pärti con-
tractante va aplica taxa cuve-
nitg totalitgtii pgrtii hereditare
impozabile, In conformitate cu
legile respective In vigoare, in.
diferent daca bunurile care a
compun sunt situate inteunul
sau Intr'altul dintre State.
Dispozitiunile prezentei Con-
-ventiuni nu se vor aplica dealt
deceselor care au avut loc dui:4
schimbul ratificgrilor prezentei
Conventiuni.
www.digibuc.ro
871
ACORD
intre guvernul francez oi guverul romin
referitor la plifile comerciale
DIN 4 IUNIE 1938 1)
1. PIgtile comerciale intro
Franta si Romania se efectueazg
in devize libere.
Prin plgti comerciale se inte-
lege lichidarea pretului mgrfu-
rilor importate dintr'o targ In-
tealta, ca si a cheltuielilor de
transport, a asigurgrilor si. a co-
misioanelor ce se refer& la a-
cestea.
2. Guvernul roman, se anga-
jeazg sg admitä importul mar-
furilor franceze in Romania
pang la 50% din contravaloarea
F. O. B. a mgrfurilor romane
importate In Franta si. in Alge-
ria.
Sunt considerate ca mgrfuri
franceze produsele de origine
francezg ca si produsele de pro-
venientg francezg care au fácut,
anterior acordului, obiectul unui
schimb comercial regulat.
Acordarea devizelor pentru
plata importatorilor prevgzute
mai sus va fi asiguratá fárá In-
târziere si fArg restrictii, sub re-
zerva indeplinirii prescriptiuni-
lor In vigoare In Romania, pen-
tru obtinerea bor.
3. Romania se angajeazá sg
efectueze, pentru lichidarea im-
porturilor de mgrfuri franceze
In Romania, 50% din devizele
reprezentand contravaloarea F.
O. B. a ratirfurilor romane, im-
portate In Farnta si In Algeria.
Soldul acestor intrári de de-
vize rgmane la libera sa dispo-
zitie.
1) Acest Acord s'a ratifieat prin
Deeret regal sub Nr. 2.026 din
1938, si s'a publicat In Manitorui
Oficial p. I, Nr. 125 din 4 lunie
1938. El inlocuie,ste Acordul din 7
Februarie 1936, pag. 14, vol. XXIV,
p. II.
872 4 Janie 1938
4. 0 comisiune mixta franco-
romana va proceda trimestrial
la examinarea balantei comer-
ciale dintre cele doua tari si a
conditiunilor de functionare a a-
cordului in timpul trimestrului
precedent.
Examenul se va face pe baza
statisticilor de import a fiecareia
din cele doue. taxi, tinandu-se
socoteala de cheltuielile de tran-
sport si asigurare.
Comisiunea se va intruni pen-
tru prima data In luna Iu lie
1938.
5. Dispozitiunile acestui acord
se aplica de asemenea
comerciale dintre Romania
pe de o parte, si Tunisul si Ma-
rocul pe de altil parte. Totusi,
procentul previizut de articolele
2 si 3 de mai sus este redus la
35%, In ceea ce priveste aceste
doug tari.
6. Prezentul acord, care inlo-
cueste acordul asupra plätilor
comerciale din 7 Februarie 1936,
va intra In vigoare la 15 Martie
1938.
Fiecare din partile contrac-
tante va avea facultatea de a-1
denunta cu un preaviz de trei
luni.
Facut la Paris, In doua exem-
plare, la 8 Martie 1938.
AVENANT LA ARANJAMENTUL
FINANCIAR FRANCO-ROMAN
Cele doug guverne folosindu-
se de facultatea prevazutä de ar-
ticolul 4 al Aranjamentului fi-
nanciar din 7 Februarie 1936, au
procedat la o revizuire a dispo-
zitiunilor Aranjamentului finan-
ciar susaratat si au convenit sa-i
aduca modificarea de mai jos:
Articolul 3, paragraful d) este
completat prin dispozitia urma-
toare:
In afara de aceasta, din su-
mele varsate In contul pläti di-
verse", un procent de minimum
www.digibuc.ro
50% va fi rezervat pentru lichi-
darea creantelor franceze asupra.
Romaniei, cum ar fi dividenda
la actiuni si venituri din parti-
cipari, cheltuieli generale ale so-
cietatilor franceze, avand exploa-
tdri in Romania, dobanzi ale im-
prumuturilor...".
Facut la Paris, In dublu exem-
plar, la 8 Martie 1938.
DECRET-LEGE
privitor la scutirea de taxa de consu--
matie de lei 0,50, kg a smoalei de
petrol gi bitumului (asfaltului) natural
sau obtinut din rezidiurile petrolifere,.
Intrebuintate la fabricarea brichetelor
din praf de cärbune ni cues.
DIN 4 IUNIE 19381)
Asupra raportului ministrului
Nostru secretar de Stat la De-
partamentul Finantelor, sub Nr.
91.752 din 1938,
Vazand jurnalul Consiliului de-
Ministri Nr. 1.071 din 1938;
Avand in vedere art. 46 si
din Constitutiunea publicath in
Montorul Oficial Nr. 48 din 27
Februarie 1938;
Avand In vedere avizul Con-
siliului legislativ Nr. 73 din 1938,
Am decretat si decretam:
Art. unic. Smoala de petrol
si bitumul (asfaltul) natural sau
obtinut din rezidiurile petroli-
fere, necesare fabricarii briche-
telor din praf de carbune si cocs
se scutesc cu incepere dela 4 Iu-
nie 1938, de taxa de consumatie-
de lei 0,50 kg, prevazuta de de-
cretul-lege, promulgat cu I. D.
R. Nr. 1.349 din 29 Martie 1938.
1) I D. R. sub Nr. 2.093 din 1938,,
dat in baza art. 46 qi 98 din Coni-
tutie, s'a publicat in Manitorul Of
p. I, Nr. 126 din 4 Iunie 1938.
A se vedea i Decret-lege pentru ta-
xele de consumalie la produse petro-
lifere i alte produse, din 1 Aprilier
1938, la pag. 424, acest vol.

*i publicat in Monitorul Oficial
Nr. 76 din 1 Aprilie 1938.
Smoala de petrol *i bitumul
(asfaltul) natural sau obtinut din
rezidiurile petrolifere, acordate
In scutire de taxe pentru fabri-
carea brichetelor din praf de
cgrbune i cocs, se vor putea In-
trebuinta In scopul argtat nu-
mai cu autorizatia Ministerului
Finantelor.
DECRET-LEGE
pentru prelungirea termenului de
fuziune al societätilor bancare
DIN 6 IUNIE 1938 1)
Asupra raportului pre*edinte-
lui Consiliului Nostru de Mini*-
tri *i al mini*trilor No*tri se-
cretari de Stat la Departamen-
tele Economiei Nationale, Finan-
telor *i Justitiei, sub Nr. 26.748
din 3 Iunie 1938,
Avand In vedere avizul Consi-
liului legislativ, sectia II, Nr. 11
din 19 Mai 1938;
Avânci in vedere jurnalul Con-
siliului de Mini*tri Nr. 1.100, in-
cheiat In *edinta dela 3 Iunie
1938;
In virtutea art. 46 *i 98 din
Constitutiune,
Am decretat *i decretilm:
1. Termenul de fuzionare al
societiltilor bancare, prevazut de
art. 1 din legea cu privire la
unele dispozitiuni pentru inles-
nirea *i refacerea creditului din
20 Aprilie 1935 *i de articolul
1) I. D. R. sub Nr. 2.124 din 1938,
dat in baza art. 46 si 98 din Consti-
tutie, s'a publient in Monitoral Ofi-
cial, p. I, Nr. 127 din 6 Iunie 1938.
A se vedea art. 1 din Legea pentru
inlesnirea i refacerea creditului, din
20 Aprilie 1935, la pag. 377, vol
XXIII si art. unie, din Legea din 7
Aprilie 1936, la pag. 531,
XXIV, p. I.
www.digibuc.ro
6 lunie 1938 873:
unic din legea pentru prelungi-
rea teimenului de fuzionare al
societatilor bancare din 7 Apri--
lie 1936, se prelunge*te pang la,
20 Aprilie 1940.
2. Pre*edintele Consiliului Nos-
tru de Ministri *i mini*trii No*-
tri secretari de Stat la Departa-
mentele Economei Nationale, FL,.
nantelor i Justitiei, sunt Insgr-
cinati cu aducerea la Indeplinire-
a dispozitiunilor prezentului de-
cret.
DECRET-LEGE
pentru modificarea art. 18, alin. 3 si
4 ; art. 35, alin. 4 ; art. 36, alin. 1 din
legea pentru organizarea 51 reglemen-
tarea comertului de band
DIN 6 IUNIE 1938 1)
Asupra raportului pre*edinte-
lui Consiliului Nostru de Mini*-
tri *i al ministrilor No*tri se-
cretari de Stat la Departamen-
tul Economiei Nationale, Finan-
telor i Justitiei, sub Nr. 26.75e
din 3 Iunie 1938,
Având In vedete avizul Consi-
liului legislativ, sectia II, Nr. la
din 28 Mai 1938;
Avâncl In vedere jurnalul Con-
siliului de Mini*tri Nr. 1.101, In-
cheiat In *edinta dela 3 Iunie
1938;
In virtutea art. 46 si 98 din
Constitutiune,
Am decretat i decretgm:
1. Art. 18, alin. 3 si 4; art. 35,
alin. 4 si art. 36, alin. 1, din le-
1) I. D. R. sub Nr. 2.125 din 1938,
dat in baza art, 46 *i 98 din Consti-
tutie, s'a publicat in Monitorui Ofi-
cial, p. I, Nr. 127 din 6 Iunie 1938.
A se vedea art. 18, 35 si 36 din Le-
gea pentru reglementarea. comertulut
de bancii, din 8 Mai 1934, la pag.
270, vol. XXII, eu mod. 1937, pre-
vol. cum i Decret-lege din 16 Martie.
1938, la pag. 297 acest volum.
874 6 lunie 1938
gea pentru organizarea si regle-
mentarea comertului de bailed
din 8 Mai 1934, cu modifiedrile
ei ulterioare, se modified, dupd
cum urmeazd:
Art. 18, alin. 3 si 4. La in-
trarea sa In functiune, fiecare
administrator va trebui sd, de-
pun& la sediul societatii o ga-
rantie care srt reprezinte 1/200
din valoarea capitalului social,
far& Insd ca valoarea acestei ga-
rantii srt fie mai micil de 30.000
lei valoare nominald; cu toate
acestea statutele vor putea pre-
"vedea cd valoarea acestei garan-
Iii sá nu treacd de nominal lei
'500.000.
Garantia se va depune In ac-
tiuni ale societdtii. Administra-
torul va trebui sd fie proprieta-
rul actiunilor depuse. Aceste ac-
tiuni nu vor putea fi liberate
deca dupd expirarea sau Inceta-
-rea mandatului administratoru-
lui $i duprt descrircarea lui de
gestiune datri. de adunarea ge-
nerald a actionarilor.
Art. 35, alin. 4. Totalul de-
punerilor pe care o balleá le
poate primi nu poate fi mai
-mare de non& ori valoarea capi-
lalului social, plus rezervele.
Art. 36, alin. 1. Totalul obli-
gatiunilor de oHce fel pe care
13 bailed le poate contracta nu
poate del:10i de 12 ori valoarea
capitalului social, plus rezervele.
2. Presedintele Consiliului Nos-
tru de Ministri si ministrii Nos-
"tri secretari de Stat la Departa-
mentele Economiei Nationale, Fi-
nantelor si Justitiei sunt Insdr-
-cinati cu aducerea la Indeplinire
a dispozitiunilor prezentului de-
-cret.
www.digibuc.ro
DECRET-LEGE
pentru modificarea unor dispozitiuni
din legea pentru Infiinfarea unui Institut
National de Credit Agricol, legea pentru
Infiintarea Institutului National de Credit
al Meseriasilor si legea pentru modi-
ficarea unor texte din legea pentru
Organizarea si Reglementarea Comertului
de Band
DIN 6 IUNIE 1938 1)
Asupra raportului presedinte-
lui Consiliului Nostru de Minis-
tri si al ministrilor Nostri se-
cretari de Stat la Departamen-
tele Economiei Nationale, Finan-
telor si Justitiei, sub Nr. 26.749
din 3 Iunie 1938,
Având In vedere avizul Consi-
liului legislativ, sectia III, Nr. 67
din 19 Mai 1938;
Avâncl In vedere ju.rnalul Con-
siliului de Ministri Nr. 1.102, in-
cheiat In seclinta dela 3 Iunie
1938;
In virtutea art. 46 si 98 din
Constitutiune,
Am decretat si decretdrn:
1. Art. 22 din legea pentru In-
fiintarea unui Institut National
de Credit Agricol, publicatd In
Monitorul Oficial din 1 Aprilie
1937, se inlocuieste cu urmrtto-
rul text:
Dispozitiunile legii pentru re-
glementarea comertului de ball-
ed nu se aplicil Institutului Na-
tional de Credit Agricol".
2. Alin. 1 al art. 32 din legea
pentru Infiintarea Institutului
National de Credit al Meseria$i-
i) I. D. R. sub Nr. 2.126 din 1938,
dat in baza art. 46 qi 98 din Consti-
tutie, s 'a publieat in Monitorul 0 fi-
cial, p. I, Nr. 127 din 6 Iunie 1938.
A se vedea art. 2 al Legii mod, co-
mertului de liana, din 14 Aprilie
1937, pag. 1169, vol. XXV, art. 22,
din Legea 1 Aprilie 1937 si art. 32
din Legea 5 Aprilie 1937, la pag.
939 gi pag. 1036, acelayi vol.
 6 Ionic 1938 875

bor. publicatg In Monitorul Ofi- va beneficia In orice caz de re-

cial din 5 Aprilie 1937, se In lo- gimul general al importului in
cue$te cu urnagtorul text: vigoare in Letonia.
Art. 32, alin. 1. Dispoziiu- 2. Guvernul Regal al Roma--
nile pentru reglementarea niei la randul situ Îi ia anga-
comertului de bancg $i cele din jamontul a admite la import in
legea pentru Inlesnirea $i refa- Romania mgrfurile de oirgine
cerea creditului nu se apnea In- de provenientli letong, conform
stitutului National de Credit al regimului comertului exterior in
Meseri a$ilor". vigoare in Romania.
3. Alin. 7 $i 8 ale art. 2 din Este bine inteles cii Letpnia va
legea pentru modificarea unor beneficia in orice caz de regi-
texte din legea pentru organiza- mul general al importului In
rea si reglementarea comertului Romania.
de bancg, publicatg in Monitorul 3. Toate marfurile exportate,
'Oficial din 14 Aprilie 1937, se dintr'o parte si dintr'alta dupá
Inlocue$te cu urmatoarele texte: nunerea in vigoare a prezentu-
Institutul National de Credit lui Acord, vor trebui sg fie in-
Agricol". sctite de un certificat de origine,
Institutul National de Credit 4. Reglementarea creantelor
Meseria$ilor". comerciale referindu-se la im-
4. Pre$edintele Consiliului Nos- porturile reciproce ale celor 2
tru de Mini$tri si mini,trii Nos- tgri se va efectua in devize li-
tri secretari de Stat la Depar- bere, In conformitate cu regimul
tamentele Economiei Nationale, devizelor 'in vigoare, In fiecare
Finantelor i Justitiei, sunt in- din cele dour), tari.
sgrcinati cu aducerea la 1nde- De a semenea, autorizatiunile
plinire a dispozitiunilor prezen- de import vor fi eliberate de c5.-
tului decret. tre autoritgtile competinte ale
fiectireia din cele doug tari, In
ACORD ADITIONAL
cadrul regimului comertului ex-
terior In vigoare.
la Aranjamentul comercial intre 5. Importul mgrfurilor letone
România i Letonia in Romania, precum i importul
DIN 6 IUNIE 1938 1) mrtrfurilor romane$ti In Letonia,
nu va fi pus in stare de inferio-
1. Guvernul Letoniei Isi ia an- ritate de niciun fel comparativ
gajamentul a admite la import en linportul märfurilor din alte
In Letonia mgrfurile de origine tgri, nici prin calculul cursuri-
§i de provenientg româneascit, lor, nici prin eventuale prime
conform regimului comertului ex- va lutare.
terior In vigoare In Letonia. 6. Prezentul Acord va intra In
Este bine inteles cg, Romania vigoare 10 zile dupg semnare $i
Acest Acord s'a aprobat prin va fi valabil timp de un an de
llecret regal Nr. 1.860 din 1938 zile. Dacg nu este denuntat cel
publicat in Monitoru/ 0 ficial, p. I, putin cu doug luni inainte de
Nr. 127 din 6 Ionic 1938. A se vedea expirarea acestui termen, el va
Aranjamentul comercial cu Letonia, fi prorogat prin tacitg, recon-
,din 23 Octomvrie 1930, ratificat prin ductiune; rilmâne Inteles ca fie-
Legea din 26 Martie 1931, la pag. care din cele doug guverne va
244, vol. XIX. avea dreptul de a-1 denunta In
www.digibuc.ro
876
orice moment in urma unui
preaviz de dour" luni.
Fdcut la Riga in dublu exem-
plar la 22 Martie 1938.
DECRET-LEGE
pentru valorificarea länei
DIN 6 1UNIE 1938 1)
Asupra raportului presedinte-
lui Consiliului Nostru de Minis-
tri si al ministrilor Nostri se-
cretari de Stat la Departamen-
tele Justitiei si la Agriculturd si
Domenii, sub Nr. 142.686 din 28
Mai 1938,
Vazand jurnalul Consiliului de
Ministri cu Nr. 1.093 din sedinta
dela 1 Iunie 1938;
In virtutea art. 46 si 98 din
Constitutie;
Avand in vedere avizul Consi-
liului legislativ cu Nr. 68 din
1938, precum si avizul Uniunii
Camerelor de agriculturd cu Nr.
1 din 1938,
Am decretat i decretdm:
1. Nimeni nu poate cumpära
land indigend cu preturi mai
mici decat cele stabilite prin de-
cretul de fatd, anume
Land merinos 77 lei pe kg.
Land. spancd, 71 lei pe kg.
Land tigaie 65 lei pe kg.
Land tigaie de Cadrilater 53
lei pe kg.
Land turcand albti 40 lei pe
kilogram.
Lana turcand neagrd 35 lei pe
kilogram.
Land codind 33 lei pe kg.
Uniunea Centralti a Sindica-
1) I. D. R. sub Nr. 2.112 din 1938,
dat In baza art. 46 0 98 din Consti-
tutie, s'a publicat in Monitoral Ofi-
cial, p. I, Nr. 127 din 6 Iunie 1938.
A se vedea i Deeret-lege anterior,
din 24 Mai 1937, pag. 1322, vol.
XXV, p. II, precum i Decret-lege
din 29 Mai 1936, pag. 3, vol. XXIV,
13. II.
www.digibuc.ro
6 lunie 1938
telor agricole, Centrala Coope-
rativä de consum (M. D. G.),
Centrala Cooperativd de Import
si Export si Centrala Coopera-
tivä de productie, aprovizionare
si valorificare agricold (Cecopa-
va), prin unitdtile si asociatele
lor, prin sindicatele de creste-
rea oilor, vor putea cumpdra
land la un pret mai mic cu pand.
la 2 lei pe kg decat preturile de
mai sus.
Din aceastä diferenta de pret,
un leu se va viirsa Ministerului
Agriculturii si Domeniilor in ve-
derea credrii unui fond pentru
imbundtdtirea rasei si incuraja-
rea cresterii oilor.
Din suma rdmasä de lei 1, or-
ganizatiile mentionate vor opri
lei 0,50, iar lei 0,50 se va da Uni-
tuí.ilor si asociatelor, cu ajuto-
rul cdrora se va colecta lane.
2. Uniunea Centrala a Sindi-
catelor agricole, Centrala Coo-
perativä de consum, Centrala
Cooperativa de Import si Ex-
port si Centrala Cooperativä de
productie, aprovizionare i va-
lorificare agricold va cumptira
lama, prin organele stabilite la.
art. 1, direct dela producatori
si in cantittitile rezultate din
productia lor proprie.
3. Toate fabricile care utili-
zeazd land, cum sunt cele de
postav, stofd de land, pilturi,
tricotaje, vatelind, etc.,
precum si comerciantii si ex-
portatorii de land, de orice fel,
Ii vor procura lama indigenä
cu preturile minimale fixate mai
sus, pe bazti de contracte ce vor
incheia cu institutiunile prevd-
zute la art. 1, cu conditiunile
fixate de comisiunea prevAzuta.
la art. 4.
Organizatiile insiircinate cu
valorificarea vor livra land o-
merciantilor i exportatorilor nu-
mai dupd ce trebuintele fabri-
cilor din taril vor fi satisfdcute
 6 lunle 1938
In intregime conform obligatii-
lor ce si-au luat.
Contractele se vor Incheia pant],
la data de 15 Iunie al fiectirui
an.
Contractele inchei ate pentru
perfectarea lor vor ti ebui
aiba aprobarea Ministerului A-
griculturii i Domeniilor.
Contractele de mai sus, pre-
cum si acelea inche:ate anterior
in baza decretelor-legi, privi-
toare la valorificarea lânei,, sunt
scutite de orice taxe i impozite,
timbrele facturilor ce se vor e-
mite, privesc pe cumpärätor.
Impozitul pe cifra de afaceri,
datorit de producatori, se va re-
line de ciltre organizatiile insdr-
cinate cu valoi ificarea
4. Pentru fixarea conclitiuni-
lor contractelor, cat si pentru
solutionarea definitivä a dife-
rendelor ce s'ar ivl cu prilejul
cxecutarii lor, se institue o co
misiune care va lua pentru ches
tiuni de clasarea' lânei, avizul
Institutulut National zootehnic.
Aceasta comisiune este compu-
sit din: presedintii sau delegatii
Uniunii Centrale a Sindicatelor
agricole, Centralei Cooperative
de consum (M. D. G.), Centralei
Cooperativg, de Import-Export si
Centralei Cooperative de pro-
ductie, aprovizionare si valori-
ficare agricolä, directorul Insti-
tutului National zootehnic, re-
prezentantul fabricilor de pos-
tav, directorul Directiunii zoo-
tehnice i sanitare veterinare si
delegatul Ministerului Apärtirii
Nationale.
Comisiunea va lucra sub pre-
sedintia ministrului agriculturii
domeniilor.
In lipsa ministrului, comisiu-
nea va fi prezidatil de presedin-
tele Uniunii Centrale a Sindica-
telor agricole.
5. Importul, fie direct, fie
prin compensatie, al lânei bru-
www.digibuc.ro
877
te, de orice calitate, al fire-
lor de lânä, al zdrentelor si al
oricilror alte materii ce intra
In fabricatiunea stofelor, posta-
vurilor, tricotajelor, pälitriilor,
etc., se facé numai cu autoriza-
rea Ministerului de Agriculturá
si Domenii si numai de catre
fabricantii de stofe, postavuri,
etc., din taril, care vor prezenta
certificatul organizatiilor insär-
cinate cu valorificarea lânei, do-
vedind cui. au incheiat cu aceste
organizatiuni contracte pentru
cump6rarea lane indigene si au
Indeplinit toate obligatiunile re-
zultând din aceste contracte.
Ministerul Agriculturii si Do-
meniilor poate elibera certifi-
cate pentru importul lânei si al
firelor de lânti pânii, la o canti-
tate de cel mult 500 kg, Mt%
contractele prevazute la art. 3
din decretul de fata.
6. Fabricile specificate la art.
3 din decretul de WA, care nu
vor respecta dispozitiunile pri-
vitoare la valorificarea lânei,
pierde avantajele date de Stat
industriei nationale.
7. Nu vor fi admisi la licita-
tii si nu vor putea, sub nicio
formä, contracta furnituri de
stofe, postavuri, puituri, trico-
taje de lânä etc., pentru Stat,
sau pentru institutiile puse sub
controlul Statului, decât fabri-
cile care vor face dovada, prin
certificatul eliberat de Ministe-
rul de Agricultura i Domenii,
cui si-au procurat lâna indigenn
prin organizatiile ar6tate la art.
1, la preturile minimale fixate
conform art. 1 al prezentului de-
cret, si anume, 3 kg lânl brut5.
pentru fiecare metru de postav
contractat.
8. Contravenientii la dispozi-
tiunile prezentului decret se vor
pedepsi, la prima abatere, cu a-
mendä dela lei 5.000 Ong la
1.00.000 lei, iar in caz de repetare
878 6 lunle 1938
a abaterii, cu o amenda dublä
inchisoarea dela 1-15 zile.
Amenda va avea in totdeauna
un caracter penal, ea putând fi
transformatd in inchisoare, in
caz de insolvabilitaté a infrac-
torilor.
In cazul când infractiunea a
fost comisd in numele unei so-
cietati, de catre cei ce sunt in-
sdrcinati, in virtutea unui titu-
lar oarecare cu directiunea, ad-
minitratia sau reprezentarea a-
celei societd4i, in afard de pe-
depsele personale ce vor fi apli-
cate, in conformitate cu dispo-
zitiunile de mai sus, acelor re-
prezentanti sau insdrcinati, so-
cietatea va fi si ea condamnatd
la o amendil civila, dela 3-5 ori
cuantumul amenzii aplicate re-
prezentantilor sau insarcinati-
lor acelor societdti.
9. Contraventiunile prevdzute
in prezentul decret vor fi con-
statate prin proces-verbal, de cg-
tre membrii parchetelor, politiei,
jandarmi si ofiteri de jandarmi
rurali, directorii serviciilor a
gricole judetene, inspectorii ad-
ministrativi ai Ministerelor de
Agriculturä si Domenii, Finante,
Economiei Nationale, de pretori,
medicii veterinari din serviciile
Statului si tunctionarii publici,
delegati de cat e Ministerul A-
griculturii si Domeniilor. Proce
sul-verbal va ardta natura si
circumstantele infractiunii, tim
pul si locul unde au fost silvdr
site, precum si indiciile ce ar
veni in greutatea celor presu
pusi culpabili; in el se va indica
judecdtoria de ocol respectivd,
localitatea uncle se and aceastä
instantd, ziva si ora la care pre-
supusul culpabil urmeazd sa se
prezinte pentru judecata, at/A
gându-se atentiunea cá o alta
citatiune nu va mai primi dela
instantd.
Copie de pe procesul-verbal,
www.digibuc.ro
.
certificatil de cdtre organul con-
statator, se va da infractorului
sau reprezentantului sdu; dads
acesta refuza s'o primeasca sau
nu este de fatá se va face men-
tiune de aceasta in procesul-
verbal de constatare. In acest
din urmd caz juclecátoria, pri-
mind procesul-verbal de contra-
ventie, fixeazd termen de jude-
catd, trimete imediat citatia pen-
tru infdtisare, la un termen ce,.
in niciun caz nu va fi mai in-
depdrtat de 15 zile dela data in-
registrarii lui la instantd.
Procesele-verbale intocmite de-
catre agentii ardtati mai sus,.
pot fi combátute inaintea iii-
stantei prin contra-probd.
10. Infractiunile prevdzute la
acest decret, se judecd in pri-
m& i ultimd instantd, de crttre
judectitoria de ocol a locului
unde s'a comis intfractiunea far&
drept de opozitie, ci numai cu
recurs la tribunalul locului. Ter-
menul de recurs este de 5 zile-
dela pronuntare, când infracto-
rul a fost prezent, sau 5 zile de
la comunicare, când hotárirea.
s'a dat in lipsd.
Recurentul este obligat ca,
prin petitia de recurs, sub pe-
deapsd de nulitate a recursului,_
sâ-si aleaga un domiciliu in ora-
sul de resedinta al tribunalului
respectiv, sá arate motivele de-
recurs, precum si sa aláture ce-
rerii atât toate actele de care in-
telege sd-se serveascd, in instantd,
cat si recipisa de consemnarea
sumei la care a fost condamnat.
Judecata va avea loc in totdea-
una de urgentá si cu precadere.
Comunicarea sau citarea, cand
va avea loc, se va face pe cale-
administrativá la domiciliul con-
travenientului, dacd are un do-
miciliu real sau ales cunoscut,
in caz contrariu prin publicarea
extractului ctirtii de judecatá sau
a citatiei in Monitorul
 6 lunie 1938
11. Agentul care a dresat pro
cesul-verbal este dator sa-1 ma-
inteze in termen de 48 ore ju-
decatoriei competente, care va
judeca pricina la data fixata
prin insasi procesul-verbal con-
statator al infractiunii sau va
fixa termen de judecata In cazul
aratat in alin. 2 de sub art. 9.
Ministerul Agriculturii si Do-
meniilor poate figura prin re-
prezentantii sat in ambele in-
stante pentru a sustine sanctio-
narea contraventiunii; de ase-
meni este in drept a face recurs
In contra cartii de judecata, in
termen de 5 zile dela comunica-
rea hotaririi judecatoresti.
In caz de cerere a partii, fie
pentru lipsa de aparare, fie pen-
tru orice motiv, judecata nu
poate acorda decgt un singur
termen, care nu poate fi mai in-
depgrtat de 10 zile dela acorda-
rea lui.
12. Recursul contra cartii de
judecata se depune la grefa ju-
decatoriei.
In termen de 3 zile dela mitre-
gistrarea recursului, judecatoria
este obligatá sa-1 inainteze tri-
bunalului local, care va fixa
termen de judecatg pentru cel
mai târziu 15 zile dela primirea
lui la tribunal. Emiterea citatiei
si inmânarea ei se va face in
modul aratat la art. 10, alin. ul-
tim.
Agentii administrativi, in toate
cazurile, vor face inmanarea ci-
tatiilor sau a comunicitrilor de
indata ce le-au primit si vor
inainta dovacla in 24 ore dela in-
registrarea citatiei sau a cornu-
nicarii. In cazul când survine
achitarea dupa casare, recipisa
de consemnare se va restitui de-
punatorului de catre judecato-
i ie cu viza necesarg pentru res-
tituirea sumei depusa la face-
rea recursului.
13. Amenzile prevazute In pre-
www.digibuc.ro
879?
zentul decret se incaseazg con-
form legii de urmarire si perce-
pere a veniturilor publice, in in-
teresul Statului.
Judecatoriile de ocol vor co-
munica Ministerului de Dome-
nii, prin tablou lunar, solutiu-
nea data contraventiunilor la a-
cest decret.
14. Instantele judecatoresti
vor putea anula procesele-ver-
bale pentru vicii de forma.
15. Presalintele Consiliulut
Nostru de Ministri i ministrii
Nostri secretari de Stat la De-
partam en tele Justitiei, Agri cul-
turii i Domenii, Economiei Na-
tionale si Finantelor, sunt in-
sarcinati cu executarea dispozi-
tiunilor din prezentul decret. -
Referat edtre Consiliul de Mi-
nistri.
Masurile luate in trecut pen-
tru valorificarea lânei au dat
cele mai bune rezultate, asigu-
rand crescatorilor de oi desfa-
cerea intregului disponibil de-
Fang aflat in targ, la pretul con-
venabil.
Imprejurarile actuale si bu-
nele rezultate din trecut impun
continuarra actiunii incepute.
In acest scop a fost insarci-
natg o comisiune compusa din
reprezentantii crescatorilor si fa-
bricilor de textile, pentru a sta-
bili de acord pretul si conditiu-
nile de valorificarea lânei pen-
tru anul in curs.
Vaziind propunerile acestei co-
misiuni i examinând situatia
preturilor internationale, pre-
cum si perspectiva formaril br-
In viitor, am stabilit pentru di-
feritele categorii de lânuri ur-
matoarele preturi minimale:
Lang merinos lei 77 kg.
Lang spanca lei 71 kg.
Lang tigaie lei 65 kg.
Lana, tigaie de Cadrilater lei.
53 kg.
880 6 Iunle 1938

Lâng turcang albg lei 40 kg. prevgzut la art. 1, membrii cor-

Lang turcana neagrg lei 35 kg. pului diplomatic cu titlul de re-
Lang, coding lei 33 kg. ciprocitate pentru membrii cor-
Comunicându-vil cele de mai pului nostru diplomatic, in Sta-
-sus, avem onoare a vg, ruga BA tele respective; invitatii oficiali
binevoiti a semna algturatul jur- ai Casei Regale si ai guvernului,
nal al Consiliului de Ministri, independent de numilrul zilelor
prin care suntem autorizati a de vângtoare la care sunt invi-
supune, spre semnare Maiestg- tati, precum si persoanele care
4ii Sale Regelui acest proiect de desi sunt supusi strgini, se bu-
decret. curg de certificate de liberg pe-
trecere pe timp indelungat, a-
J. C. M. vând un domiciliu stabil in targ,
cu activitatea lor in cliferite in-
pentru majorarea taxei permiselor treprinderi comerciale, indus-
de vanatoarci triale etc.
DIN 6 IUNIE 1938 1)
Consiliul de Ministri, prin jur- J. C. M.
2nalul Nr. 1.035 din 24 Mai 1938, pentru participarea la Expozitia din
Decide: New-York
1. Aprobá majorarea taxei
unui permis de vângtoare, elibe- DIN 6 IUNIE 19381)
rat vizitatorilor strgini care vin Consiliul de Ministri, in se-
;s5, vâneze in tara noastrg, la lei dinta sa dela 30 Mai 1938,
.5.000 pentru un an, si la 750 lei Vgzänd referatul d-lui minis-
pentru 3 zile efectiv. tru secretar de Stat la Departa-
2. Din suma de lei 5.000 se va mentul Economiei Nationale pri-
värsa la Stat veniturile vâng- vitor la participarea Ronaniei
loarei lei 300; taxa de timbru la Expozitia Universalg din New-
inregistrare lei 132 si pentru York 1939, cu Nr. 2-4.992 din 30
4axa de arme de vângtoare Mai 1938,
câni de vânatoare lei 68. Decide:
Restul de lei 4.500 se va de- 1. Incuviinteazg participarea
pune la dispozitia Ministerului României la Expozitia Univer-
Agriculturii si Domeniilor, Ser- sald din New-York 1939, Insár-
viciul vângtoarei, la fondul vg- cineaza Fundatiile Culturale Re-
natoarei, pentru a se folosi cu gale cu organizarea acestei par-
avizul Consiliului permanent al ticipgri si numeste pe prof.
Vângtoarei, la ocrotirea vânatu- Dimitrie Gusti, reprezentant al
lui i cheltuielile necesare pen- lor, in calitate de comisar gene-
tru organizarea si intretinerea ral al pavilionului.
terenurilor de propaganda. Ca secretar general al comisa
3. Se excepteazg dela plata
'majoratä a taxelor de permis, riatului se numeste d-1 Al. Bg-
dautg, fost secretar general al
J. C. M. sub Nr. 1.035 din participarii noastre la Expozitia
1938, s'a publicat in Monitorul Ofi- din Paris.
cial, p. I, Nr. 127 din 6 Iunie 1938.
-A se vedea si. J. C. M., relativ la vb.- 1) J. C. M. sub Nr, 1.068 din 1938,
nätorii stiáini, din 30 Noeirivrie 1935, s 'a publicat in Monitorta Oficial, p.
pag. 1023, vol. XXIII. Nr. 127 din 6 Iunie 1938.
www.digibuc.ro
 6 Iunie 1938
2. Comisarul general va lua
+price masuri relativ la construe-
-tia si organizarea pavilionului;
-va alege i numi personalul ne-
cesar, va aproba cheltuielile
va putea delega persoanele din
biroul srtu sau din afarrt, care
sá lucreze sau sä-1 reprezinte pe
lângä Comisariatul General al
Expozitiei dela New-York.
3. Comisarul general va In-
zriji sd foloseascd In organiza-
rea participärii romanesti in
primul rand toate acele obiecte
materiale, apartinând Statu-
lui i provenind din lichidarea
Pavilionului Romaniei la Expo-
_zitia din Paris.
De asemeni, comisarul general
va face toate demersurile si lu-
crárile necesare pentru comple-
tarea acestui inventar existent,
cu orice obiecte i materiale noi,
care s'ar dovedi trebuitoare
organizdri a participárii.
4. Toate obiectele si materia-
lele ce vor trebui sá fie procu-
ate de comisariat In sträind-
tate, pentru completarea
necesar participdrii noastre
la Expozitia dela New-York, pre-
cum si tot ce va fi trimes la
New-York, pentru construirea
pavilioanelor sau pentru a fi
expuse ori folosite In timpul ex-
surtt scutite de orice
ta x& de import sau de export.
5. Comisarul general va al-
cdtui de urgentá un buget In
care se vor prevedea cheltuiehle
reclamate de participarea Ro-
rnâniei la numita exppzitie.
Bugetul va fi prezentat Mi-
misterului Finantelor, care dupá
ce-1 va verifica, Il va supune a-
probfirii Consiliului de Ministri.
6. Fondurile necesare pentru
acoperirea cheltuielilor reclamate
de participarea României la Ex-
Hamangiu, voL XXVI.
www.digibuc.ro
66.
881
pozitia Universald New-York
1939, vor fi puse la dispozitia
comisariatului, cu titlul de sub-
ventie, pe mäsura nevoilor din
fondul pentru organizarea i In-
curajarea exportului (F. O. C.
A.), urmând ca pentru necesitd-
tile viitoare ale Incurajdrii ex-
portului, de va fi necesar, In
caz de epuizare a fondului F.
O. C. A., Ministerul Finantelor
sil. pund la dispozitia Ministe-
rului Economiei Nationale fon-
durile necesare.
7. Tot inventarul ce va fi pro-
curat, ca i obiectele rezultate
din lichidarea Pavilionului Ro-
maniei la Expozitia dela Paris,
rdmän proprietatea Statului.
8. Pentru conservarea tuturor
acestor materiale si obiecte, Co-
misariatul General va elabora
un plan de organizare si un re-
gulament de functionare a unui
muzeu anume. Acest muzeu, or-
ganizat dupd, modelul institutii-
lor similare din alte täri, va a-
vea un caracter permanent si va
cuprinde orice material, putând
sd serveascd manifestárile de
propagandl de acest fel.
Conducerea muzeului va in-
griji nu numai de buna conser-
vare a materialului existent, dar
si de continua lui Imbundtátire,
completare i creare de obiecte
noi, astfel Inat muzeul sá poatá
face imediat fatd, oricdrei expo-
zitii.
9. Jurnalul Consiliului Minis-
trilor Nr. 366 din 22 Februarie
1938. se anuleazd.
10. D-1 ministru al economiei
nationale si d-1 ministru al fi-
nantelor sunt Insárcinati cu a-
ducerea la Indeplinire a dispo-
zitiunilor cuprinse in jurnalul
de fata.
 882 7 lunie 1938

DECRET-LEGE de organizare a politiei generale.

pentru modificarea unor dispozitiuni
din Legea pentru organizarea politiel
genera(e a Statuiui
DIN 7 IUNIE 1938 1)
Asupra raportului presedinte-
lui Consiliului Nostru de Minis-
tri si al ministrilor Nostri se-
cretari de Stat la Departamen-
tele Internelor si Justitiei Nr.
37.165 din 1938,
Vdzând jurnalul Consiliului de
Ministri Nr. 1.141, dat In sedinta
dela 3 Iunie 1938, precum si avi-
zul Consiliului legislativ, dat In
sedinta dela 31 Mai 1938, cu
Nr. 100;
In temeiul art. 98 din Consti-
tutie,
Am Uecretat i decretdm:
1. Art. 3 din legea pentru mo-
dificarea unor dispozitiuni ale
legii de organizare a politiei ge-
nerale a Statului, promulgatá
cu decretul regal Nr. 3.431 din
19 Decemvrie 1934, se abrogd.
2. Comisiunea de examinare
a candidatilor pentru ocuparea
functiunilor politienesti, In con-
formitate cu legea, aflate va-
cante, va fi compusä in viitor
din functionari superiori politie-
nesti sj profesori universitari,
desemnati de ministrul interne-
lor.
Raport cdtre M. S. Regele.
Prin legea pentru modifica-
rea unor dispozitiuni din legea sonal s'a dovedit insil a nu fi
1) I. D. B sub Nr. 2.134 din 1938, dat rezultatul dorit, cariera de.
dat in baza art. 98 din Constitutie, politist cerand o pregiltire care
8'a publicat In Manitorul Oficial. nu se poate dobândi decat tre-
p. I, Nr. 128 din 7 Iunie 1938. El
modifici art. 3 al Legii din 20 De-
cemvrie 1934, pag. 838, vol. XXII.
A se vedea si Legea pentru organi-
zarea politiei generale a Statului,
din 21 Iulie 1929, la pag. 677, vol.
XVII, cu mod. 20 Decemvrie 1934,
pag. 838, vol. XXII, care se modified
acum.
www.digibuc.ro
a Statului din 19 Decemvrie-
1934, s'a prevazut la art. 3 cd
posturile vacante In personalui
politienesc de inspector, subins-
pector, chestor de politie, sef de
secretar de chesturd si
secretar de politie, vor putea fi
ocupate In afard de calea obis-
nuita a avansárilor, de &are li-
centiaj sau doctori In drept, ac-
tuali sau tosti magistrati, func-
tionari politienesti, ofiteri de-
jandarmerie sau avocati, cu con-
ditiunea ca pe lângd examenele
cerute de art. 37 din statutul
functionarilor publici si art. 135,
din legea de organizare a poli-
tiei, sil, aibd urmAtoarele stagii
in functiunile sau profesiunea a-
rdtatd mai sus:
a) Pentru postul de inspector
un minim de 15 ani;
b) Pentru postul de subins
pector un minim de 10 ani;
Pentru postul de chestor de-
politie sau sef de politie un mi-
nim de 7 ani;
d) Pentru celelalte functiuni
un minim de 5 ani.
La examenele de admitere ti
nute in sesiunea Ianuarie 1935,
s'au aplicat dispozitiunile aces
tui articol, numindu se dintre-
candidatii reusiti, direct In pos-
turi de conducere, acei care in-
deplinesc conditiunile de mai
sus.
Acest fel de recrutare de per-
cand prin toatd ierarhia functio-
ndreascd.
Pentru aceste motive si In in-
teresul si a unei mai bune selec-
tiondri a elementelor ce urmeazil.
a intra in functiuni politienesti,
subsemnatii, au onoare a supune
Inaltei semnaturi a Maiestátii.
Voastre alaturatul proiect de de-
 7 'futile 1938
cret-lege pentru abrogarea to-
tal& a dispozitiunilor art. 3 din
legea de mai sus, iar comisiu-
nea de examinare a candidatilor
pentru ocuparea functiunilor
politienesti sa fie compusa in
viitor din functionari politie-
nesti superiori si profesori uni-
versitari, toti desemnati de mi-
nisterul internelor.
J. C. M.
relativ la Conventia cu Banca Nationalä
pentru cumpärarea metalelor pretioase
DIN 7 IUNIE 19381)
Consiliul de Ministri, in se-
dinta sa dela 30 Mai 1938,
Luând In deliberare raportul
d-lor ministri ai economiei na-
tionale si finantelor sub Nr.
24.993 din 30 Mai 1938,
Decide:
1. In. conformitate .cu dispo-
zitiunile art. 71 din legea pen-
tru modificarea unor articole
din legea minelor (dela 26 Mar-
tie 1929), promulgata prin decre-
tul regal Nr. 1.466 din 23 Martie
1937, modificat prin I. D. R. Nr.
1.978 din 19 Mai 1938, se auto-
rizâ d 1 ministru al economiei
nationale sti semneze, In numele
Statului, conventiunea ce se va
Incheia cu Banca Nationala a
României, prin care:
1. Statul cedeazil Bäricii Na-
tionale a României, pe toatá du-
rata privilegiului silu de emi-
siune, exercitiul clreptului de
1) J. C, M. sub Nr. 1,069 din 1938,
s 'a publicat in Monitorul 0 ficial,
p. I, Nr. 128 din 7 Iunie 1938. A se
vedea art. 71 din Legea minelor din
24 Martie 1937, (la pag, 614, vol.
XXV, p. I), modificat prin Deeret-
,ege din 21 Mai 1938, pag. 732, a-
east vol; de asemeni Legea Monetd-
riel Nationale, din 13 Noenivrie
1937, pag. 2120, vol. XXV, p. II.
www.digibuc.ro
883
Oeemtiune asupra cumpardrii
metalelor pretioase: aurul, ar-
gintul si platina, cu respectarca
drepturilor In vigoare acordate
Monettiriei Nationale prin legea
pentru organizarea si adminis-
trarea Regiei publice comerciale
Monettiria Nationalti", promul-
gatá prin decretul regal Nr. 3.701
din 9 Noemvrie 1937 si publi-
cata in Monitorul Oficial Nr. 263
din 13 Noemvrie 1937.
2. Primele economice de incu-
rajarea productiei aurifere pre-
vtizute in jurnalele Consiliului
de Ministri respective si plâtite
de Banca Nationalg a Romii-
niei pentru Stat, la cumprtrdrile
de aur, in aplicarea dispozitiu-
nilor din susnumitele jurnale ale
Consiliului de Ministri, precum
si primele economice ce se vor
plilti In viitor pentru cumpärd-
rile de aur, vor fi contabilizate
de Banca Nationalâ a Roma.-
niei, prin debitul Statului, In-
tr'un cont special, pang la aco-
perirea acestui debit.
3. D-nii ministri ai economiei
nationale si finantelor, sunt in-
sArcinati cu aclucerea la Indepli-
fire a dispozitiunilor prezentu-
lui jurnal.
DECRET-LEGE
pentru regimul comertului exterior,
privitor la importul de vagoane si
accesorii
DIN 9 IUNIE 1938 1)
Asupra rapoi tului ministrilor
Nostri secretari de Stat la De-
0 I. D. R. sub Nr. 2.118 din 1938,
dat in baza art. 46 si 98 din Consti-
tutie, s'a publicat in 'Monitorul Ofi-
cial, p. I, Nr. 129 din 9 Iunie 1938.
A se vedea si Decret-lege, relativ la
import si export, din 12 Martie 1938,
la pag. 277, acest vol.
884 9 futile 1938

partamentele Economiei Natio- In virtutea art. 46 si 98 din

nale si al Finantelor, inregistrat Constitutiune,
sub Nr. 26.745 din 3 Iunie 1938, Am decretat si decretgm:
Avdnd in vedere dispozitiunile 1. Se apron lintroducerea sub
art. 28 din legea vgmilor; regimul comertului exterior, pe
Av And In vedere dispozitiunile data publicgrii in Monitorul 0-
jurnalului Consiliului de Mi- ficial a prezentului decret regal,
nistri cu Nr. 1.090, incheiat in *e- a articolelor din tariful vamal,
dinta dela 1 Iunie 1938; specificate mai jos:
Art. vamal Denumirea art. vamal Taxa de autorizatie
1297 asiuri pentru vagoane, cu saa fnll roti, cu sau
far& boghiuri 12 lei kg.
1298 Drezine i triciclete, fax& motor, pentru oalea
normal& sau ingustä 15 If
1299 Aceleasi, cu motor 18
1300 Vagoane de märfuri, acoperite sau descoperite,
pentru cale normal& 13,5 17
1301 Aceleasi, pentru cale ingust& 15 7/ 17
1302 Vagoane cisterne 15 17
1303 Vagoane de bagaje, frigorifere, precum alte
vagoane speciale, pentru cale normal& , 24 IP 77

1304 Artie*, pentru cale ingustä 24 77 17

1305 Vagoane pentru industria forestier& si pentru
lucräri de terasament, vagonete, bascule. Decau-
vile si trucari 21 11 17
1306 Vagoane pentru c&lätori, netapisate, de postg
vagoane remora de tramvaie pentru cale nor-
mal& 30 lf /I
1307 Aceleasi, pentru cale ingustit 30 31

1308 Vagoane de calltori, tapisate, pentru cale normal& 48 71 71

1309 Aceleasi, pentru cale ingustä . . . 48 7/ 17

2. Ministri NoWi secretari In vederea unui control rigu-

de Stat la Departamentele Eco-
nomiei Nationale si al Finante-
lor, sunt Insàrcinatj cu aduce-
rea la indeplinire a dispozitiuni-
lor prezentului decret.
DECIZIE
pentru echivalarea diplomelor Scolare
sträine
DIN 9 IUNIE 1938 1)
Noi, ministru secretar de Stat
la Departamentul Educatiunii
Nationale,
1) Decizia ministerial& sub Nr,
93.414 din 1938, s 'a publicat in Mo-
www.digibuc.ro
ros al echivalgrii diplomelor ob-
tinute in strgingtate,
Decidem:
1. Orice cerere de echivalare a
unei diplome obtinute la o *coalg
superioarg din sträingtate, va fi
adresatg Ministerului Educatiu-
nii (Directia inviltdmAntului su-
perior).
nitorul Oficial, p. t, Nr. 129 din 9
Iunie 1938. A se vedea i Deciziile
anterioare, relativ la echivalarea di-
plomelor scolare sträine, din 20 Mar-
tie 1929, pag. 267, voL XVII, din 8
Mai 1929, pag. 481, acelasi vol. 0.
din 9 Octonwrie 1935, pag. 853, vol.
XXIII.
 9 lunie 1938
La cerere vor fi atasate urma-
toarele acte:
a) Diploma In original;
..b) Traducerea legalizata a di-
plomei;
c) Diploma de bacalaureat;
d) Un memoriu cuprinzand da-
tele personale ale petitionarului:
locul nasterii, originea etnica,
uncle si-a facut studiile secun-
dare, unde si-a facut cursurile
universitare;
e) Programa oficiala de studii,
cu indicatia materiilor pe ani
scolari. In lipsa unei programe
oficiale imprimate, se va depune
un certificat emanand dela
scoala superioara care a eliberat
diploma.
2. Ministerul repartizeaza ce-
din Universitatile
rerea uneiasuperioare,
sau scolile spre a fi
examinata, In vederea echiva-
lentei cerute, orientându-se pe
cat posibil, dupe. locul de nastere
al candidatului i localitatea
unde si-a %cut studiile secun-
dare.
Institutia la care a fost repar-
tizata cererea de echivalare va fi
mentionatil pe verso diplomei.
Cererile de echivalare a di-
plomelor de ingineri i ingineri
agronomi vor fi repartizate co-
misiilor speciale instituite pe
Mug& Ministerul Lucrarilor Pu-
blice sau Senatul Agronomic
din Bucuresti.
3. Cererea de echivalare va fi
solutionata la institutia carei
a fost repartizata conform re-
gulamentului ei special.
Se va Incheia un proces-verbal,
separat detailat, cu rezultatul
obtinut.
Acest rezultat va fi mentionat
pe dosul diplomei originale,
www.digibuc.ro
885
Insotit de semnaturile membrilor
Facultatile si rectoratele vor
tine evidenta diplomelor echiva-
late Intr'un registru numerotat,
snuruit i sigilat.
4. Dosarul Intreg va fi Inapo-
iat Ministerului Educatiimii Na-
tionale, prin rectorat.
Ministerul Educatiunii Natio-
nale face verificarea si aplica
stampila de viza, cu semnatura
ministrului sau directorului ge-
neral al Invatamantului supe-
rior, dand numar de ordine si
Inscriind viza Intr'un registru de
ordine.
Registrul ministerului va fi u-
nic (nu separat pe Universitati),
cuprinzand toate rubricile nece-
sare. Vizele date vor fi Inregis-
trate In ordinea cronologica a a-
probarilor date.
5. Petitioriarii vor depune la
Directia contabilitatii o taxa de
echivalenta de 500 lei, pe seama
fondului cultural al Ministerului
Educatiunii Nationale, anexancl
dovada depunerii acestei sume,
odata, cu cererea de repartizare.
6. La fiecare 1 al lunii, minis-
terul va da publicitatii, pentru
cunostinta publica, lista echiva-
lentelor acordate in luna prece-
denta.
7. Se aduce la cunostinta au-
toritatilor de Stat ca nicio di-
ploma eliberata fn strainátate nu
e valabilá, daca nu va fi preva-
zuta cu numarul vizei de echi-
valare si stampila ministeruhn,
In conditiile mai sus aratate.
8. D-1 director general al In-
vatilinantului superior, este In-
särcinat cu aducerea la Indeph-
nire a prezentei
886 10 lunle 1938

J. C. M. calgtor, suferg un accident de

cglgtorie, fiind in serviciu, des-
pentru modificarea Tarifului C. F. R. pggubirea fiind corespunzgtoare
pentru asigurarea cälitorilor si clasei In care functionarul are
märfurilor drept a cglgtori. Acest personal
DIN 10 IuNIE 1938 1) nu va mai beneficia de dispozi-
tiunile Instructiunii publicate in
Consiliul de Ministri, in se- Foaia Oficialg Nr. 390, in cazul
dinta sa dela 9 Mai 1938, de accidente de cglgtorie.
LuAnd in deliberare referatul 0 instructie specialg va lgmuri
d-lui ministru al lucrgrilor pu- modul cum se va face constata-
Mice si al comunicatiilor, inreg. rea accidenelor si urmgrilor su-
sub Nr. 36.643 din 4 Mai. 1938, ferite de cei accidentati, precum
AvAnd in vedere referatul Nr. si toate conditiunile cerute pen-
68.140 R. A. 1938 al Directiunii tru obtinerea despägubirilor si
generale C. F. R., cuantumul despggubirii in caz
Decide: de rgnire sau invaliditate par-
1. Aprobg introducerea In Ta- tialg.
riful de alätori a § 2 bis, cu ur- In vederea putintei de a plgti
mgtorul cuprins: imediat despägubirile de mai
Calea feratg se obligg sg des- sus, pe lAngg taxele de trans-
pggubeascg imediat pe mosteni- port, cglátorii vor plgti urmg-
torii legali ai cglgtorilor morti toarele suplimente:
si pe algtorii rgniti in timpul a) 12 lei pentru algtorii de
cglgtoriei cu trenurile, automo- cl. I;
toarele si autobuzele C. F. R., b) 8 lei pentru cglgtorii de
numai in cazurile cAnd moar- cl. II;
tea sau ránirea ar fi urmarea c) 4 lei pentru cglgtorii de
unui accident provocat, fie din cl. III, indiferent de distann si
vina personalului C. F. R., fie indiferent dacg cglgtoresc cu le-
din cauza materialului: gitimatii de o singurg cglgtorie,
Cglgtorii de clasa I cu 400.000 cu pretul intreg, cu reducere sau
lei. cu permise de o singurg cglgto-
Cglgtorii de clasa II cu 300.000 rie, gratuitg sau cu reducere.
lei. Pentru biletele de dus si in-
Cglgtorii de clasa III cu lei tors sau acele ce servesc pen-
200.000. tru dus si intors, acest supli-
Aceeasi despggubire se va pláti ment se va percepe dublu.
personalului C. F. R. s'i moste- Pentru legitimatiile colective
nitorilor lor, care desi nu este se va percepe de antea ori taxa
1) J. C. M. sub Nr. 915 din 1938, cAti calgtori se folosesc de acea
s 'a publicat in Monitorul 0 ficial, legitimatie colectivg;
p. I, Nr. 130 din 10 Iunie 1938. El d) Pentru abonamente cu ta-
dispune asigurarea cälätorilor, ba- rif integral sau redus se va per-
gajelor ei märfurilor, in transportul cepe un supliment lunar de 80
C. F. R., in schimbul unor supli- lei pentru abonamentele de cl.
mente binesti. A se vedea si Legea I, 60 lei la abonamentele de cl.
de exploatare 0. de politie C. F. R., II si 40 lei la abonamentele de
din 1 Aprilie 1937, pag. 914, vol. el. III;
XXI; p. I, precum si Regulament e) Beneficiari cgrtilor de li-
pentru transportul pe C. F. R., din berg circulatie, sub orice formg
27 August 1929, la pag, 1164, vol. sau titluri vor fi emise, vor plgti
XVII. suplimente lunare de 80 lei in
www.digibuc.ro
 11 Iunie 1938
-clasa I, 60 lei in clasa II si 40
lei in cl. III; pentru abonamen-
tele sau ordinele de serviciu e-
mise personalului C. F. R., se
va plgti 40 lei in clasa I, 30 lei
In clasa II s'r 20 lei in clasa III.
Suplimentele dela punctele d
si e, se vor percepe dela inceput
pentru numgrul de luni pentru
.care este emisg legitimatia.
Se scutesc de plata acestor su-
plimente numai cgrtile de liberg
circulatie emise administratiilor
.de ciii ferate din strgingtate pe
1:ma de reciprocitate.
Posesorii carnetelor de identi-
tate care dau dreptul la cglgto.
rii cu reducere pe C. F. R., vor
plgti o taxg de via anualg de
40 lei cl. I, 30 lei cl. H si 20 lei
.clasa III.
Aceste taxe se vor plgti de fie-
-care carnet emis, cu exceptia
carnetelor emise pentru copii,
pentru care se va plgti o taxg,
de 5 lei de fiecare carnet, indi-
ferent de clasg.
Cglgtorii care folosesc autobu-
-zele C. F. R., vor plgti un supli-
ment de 4 lei de fiecare cglato-
rie.
In Tariful de bagaje, mesage-
-rii e timbre de francare, se va
introduce un nou paragraf 11
bis, cu urmgtoarea dispozitie;
Pentru ca cei in drept sg poatg
li despggubiti irnediat s'r integral
de daunele suferite cu ocazia
transporturilor de bagaje, mesa-
genii i timbre de francare si
chiar dacg dispozitiunile tari-
fare sa ureglementare ar mgr-
gini rgspunderea C. F. R., se va
percepe un supliment tarifar de
2 la sutg asupra taxelor de tran-
sport in vigoare.
In Tariful local de mdrfuri,
partea I, editia IV, sub un nou
articol 9 bis, se va introduce ur-
mgtoarea dispozitie:
Pentru ca cei in drept sg poatg
XIIIXIV si Legea din 1 Innis
fi despagubiri imediat si integral
<le daunele suferite cu ocazia 1927, la pag. 780, vol. XVXVI.
www.digibuc.ro
887
fransporturilor de mgrfuri si
chiar dacg dispozitiunile tari-
fare sau reglementare ar mgr-
gini räspunderea C. F. R., se va
percepe un supliment tarifar de
2°/o asupra taxelor de transport
in vigoare.
Valabilitatea acestor introdu-
ceri decurge dela 15 Iunie 1938.
2. D-1 ministru al lucrgrilor
publice si al cornunicatillor este
insgrcinat cu aducerea la tilde-
plinire a dispozitiunilor prezen-
tului jurnal.
DECRET-LEGE
relativ la indemnizarea thareplilor
licanâniei
DIN 11 luNIE 19381)
Asupra raportului presedinte-
lui Consiliului Nostru de Minis-
tri si al ministrilor Nostri, se-
cretari de Stat la Departamen-
tele Finantelor si Justitiei, cu
Nr. 103.256 din 1938,
Vgzând jurnalul Consinului
Ministrilor cm Nr. 1.105 din 1938;
Având in vedere dispozitiunile
art. 72-74 din legea asupra con-
tabilitátii publice;
Având in vedere dispozitiunile
art. 46 si 98 din Constitutia pro-
mulgatg cu Inaltul decret regal
Nr. 1.045 din 27 Februarie 1938,
Am decretat si decretgm:
1. Drepturile materiale prevg-
zute de legea promulgatg, cu
inaltul decret regal Nr. 998 si
publicatg in Monitorul Oficial
Nr. 57 din 14 Martie 1924, pentru
d-1 maresal Prezan Constantin
si de legea promulgatg cu lnal-
1) I. D. R. sub Nr. 2,149 din 1938;
dat in baza art. 46 qi 98 din Consti-
tutie, s'a publicat in Monitorul Ofi-
cial, p. I, Nr, 131 din 11 Iunie 1938.
A se vedea in legaur. Legea din 11
Martie 1921, la pag. 731, vol.
888 13 lunie 1938
tul decret regal Nr. 1.678 si pu-
blican, in Monitorul Oficial Nr.
118 din 1 Iunie 1927, pentru d-1
mare$al Averescu Alexandru, se
fixeazd, cu incepere dela 1 Apri-
lie 1938, la 80.000 lei lunar drept
soldd $i 50.000 lei lunar drept
indemnitate de reprezentare.
Soldele nu vor fi supuse reti-
nerilor de 10 la sun pentru Casa
generald a pensiilor.
Prin derogare dela legea ge-
nerald de pensiuni, soldele de
80.000 lei lunar vor fi transmi-
sibile asupra vdduvelor, cu co-
tele prevdzute de acea lege $i
vor fi plätite de Casa general&
de pensiuni.
2. Pentru timpul dela 1 Apri-
lie 1938, pând la 31 Martie 1939,
plata se va face din economiile
ce se vor realiza la art. 1 din
bugetul Ministerului Ap&rdrii
Naionale, pe exercitiul 1938/939.
Cu incepere dela 1 Aprilie
1939, aceste drepturi vor fi in-
scrise In statul de solde la art
1 Salarii (solde) $i accesoril
pentru personalul armatei" din
bugetul Ministerului Apardrii
Nationale.
3. In mod exceptional pentru
intervalul dela 1 Ianuarie-31
Martie 1938, se acordá d-lor ma
re$ali: Constantin Prezan si A
lexandru Averescu ate o in-
demnitate de reprezentare glo-
bal& de 150.000 lei.
In acest scop aprobá sd, se des
chid& un credit extraordinar bu
getar pe seama Ministerului A
pärdrii Nationale in sumd total&
de 300.000 lei.
Acest credit se va acoperi din
fondul prevdzut In bugetul ge-
neral al Statului pentru deschi-
deri de credite suplimentare
extraordinare.
www.digibuc.ro
J. C. M.
relativ la transporturile pe fosele
ficute de micii industriasi si meseriasi:
DIN 13 IUNIE 1938 1)
Consiliul de Ministri in $e.
dinta sa dela 6 lunie 1938,
Luând in deliberare referatul .
d-lui ministru secretar de Stat
la Departamentul Lucrárilor Pu-
blice $i al Comunicatiilor, cu Nr.
43.713 din 26 Mai 1938,
Avand in vedere moivele dim
referat, precum i dispozitiunile-
articolelor 7, 8, 9, 10 $i 11 din le-
gea pentru exploatarea servicii-
lor de cdräu$ie public& pe dru-
muri prin vehicule cu tractiune-
mecanicd,
Decide:
1. Ministerul Lucrárilor Pu-
blice si al Comunicatiilor, prim
Directiunea tehnic& de lucrdri
publice si comunicatii, poate a-
corda autorizatii provizorii spe-
ciale pentru transportul micilor-
industria$i $i micilor comer-
cianti din Banat $i Ardeal, odata.
cu märfurile lor proprii la tar-
gurile din acele regiuni.
2. Autorizatiile speciale, elibe-
rate de minister, potrivit dispo-
zitiunilor art. 1 din prezentut
jurnal, se vor acorda numai in
urnntoarele cazuri:
a) Când un nuindr de mici in-
dustriasi sau mici comercianti
asociati intre ei, solicitá a fi
transportati impreund cu marfac
lor la thrguri, cu un autoca-
mion ce este proprietatea exclu-
1) J. C. M. sub Nr. 1.143 din 1938,.
s'a publicat in Monitorul 0 ficial,.
p. I, Nr. 132 din 13 Iunie 1938. A
se vedea art. 7-11 din Legea pen-
tru exploatarea serviciilor de cäritu-
gie pe sosele, din 12 Iulie 1930, la
pag, 673, vol. XVIII, cu mod. 13
Octomvrie 1932, pag. 702, vol. XX
25 Martie 1937, pag. 735, vol..
XXV.
 13 lunie 1938 889>

BM. a unuia dintre ei sau a aso- Pub lice si al Comunlcatiilor ca.

ciatiei. necesare pentru obtinerea auto-
In acest caz proprietarul sau riz atiunil.
proprietarii vehiculului vor tre- 5. Pe baza declaratiunii pre-
bui sá fac& dovada certá ca sunt v&zutá la art. 4 de mai sus, Mi-
mic industrias, nici mic comer- nisterul Lucrárilor Pub lice si al
cianti;
b) Cand un num&r de mici in- Comunicatiilor, prin Directiunea
dustriasi sau raid comercianti tehnia, va preciza redeventa lu.
au Inchiriat un autocamion, al nará ce va fi achitatá Inca-
cärui proprietar nu este nici drând transporturile in unul din,
mici industriasi, nici mic comer- tablourile anexe prezentului jun.
ciant, ci un particular. nal.
3. Proprietarii de autocami- 6. In actul special de autori-
oane autorizati special, potrivit zatie se va inscrie num&rul per-
dispozitiunnor art. 1 si 2 din soanelor ce vor fi transportate,
prezentul jurnal, sunt obligati tonajul márfurilor ce vor fi
sá pláteasc& redeventa lunar& fi transportate, precum i rede-
specificat& in tabloul Nr. 1, anex yenta lunar& ce urmeaz& a fi a-
prezentului jurnal, pentru cate- chitatá.
goria celor ce se Incadreaz& in Aceste redevente se vor pláti
cuprinsul art. 2, litera a si rede- lunar si anticipat pe seama Mi.
yenta lunará, specificatá in ta- nisterului LucrArilor Pub lice si
bloul Nr. 2 anex prezentului jur- al Comunicatiilor, la Banca Na-
nal, pentru categoria celor ce se tional& a României, care le va.
1ncadreaz& in cuprinsul art. 2, trece in fondul denumit Cá-
lit. b. rilusie public6", In contul spe-
Num&rul de persoane traim- cial de viranaent Nr. 481, iar de-
portate, indicat in tablourile Nr. partamentul prin organele sale
1 si 2, este socotit far& a se tine va aplica o vitesá lunar& pe ac-
seam& de personalul de condu- tul special de autorizare pentru
cere al vehiculuilui: soferul si a se face astfel dovada plätii re-
ajutorul sáu. deventei fat& de organele de con.
4. Autorizatiile speciale pen- trol.
tru transportul micilor indus- 7. Redeventele lunare incasate.
triasi i micilor comercianti la si cumulate in fondul mentionat
târguri, vor fi eliberate in baza la art. 6 din prezentul jurnal,_
unor declaratiuni ce vor fi de- se vor repartiza astfel: 5 la suta.
puse la Directiunea tehnicá din pentru fondul prevazut la art..
Ministerul Lucrárilor Pub lice Si 12, alin. III, din legea din 14.
al Comunicatiilor, In care vor Martie 1937, publicat In Moni-
indica numdrul maxim de mici torul Oficial Nr, 70 din 25 Mar-
industriasi sau mici comercianti, tie 1937, 60 la sutá Directiunii.,
insotitori ai märfurilor, cantita- generale a drumurilor si 35 la
tea de marfä In tone, etc. sutá la fondul M. L. P., potri-
La declaratia prin care se so- vit art. 32 din legea clrumurilor,
licit& autorizatia special& pen- care se aflá in depozit tot la.
tru acest fel de transporturi, vor Banca National& a României.
fi anexate actele doveditoare ce 8, Este interzis proprietarilor-
le va fixa Ministerul Lucrarilor de autocamioane autorizati spe-,
www.digibuc.ro
1390 13 Iunie 1938
in conformitate cu art. 1
din prezentul jurnal, de a trans-
porta persoane sträine ca pasa-
geri, in afar& de micii indus-
triasi i micii comercianti, pro-
pretar a márfurilor sau insoti-
torii acestora.
9. Posesorii acestor autoriza-
tiuni speciale sunt obligati sa, a-
'chile redeventa lunar& specifi-
-catá in actele de autorizare pe
tot timpul cat autorizatia spe-
-cial& se aflá asupra lor, indife-
rent dacá vor circula sau nu in
tot acest timp.
In cazul and posesorii de au-
Aorizatiuni speciale doresc al
suspende transporturile cu
idustriasi i micii comer-
-cianti, sunt datori sa, depuná ac-
tul de autorizatie special& la Mi-
nisterul Lucrárilor Pub lice si al
Comunicatiilor spre anulare, sau
la Serviciul judetean de dru-
muri respectiv data depunerii
fiind aceea a inregistrárii actu-
lui depus la minister sau la Ser-
viciul de drumuri respectiv.
Luna inceputá va fi conside-
Tat& ca luná intreagá, iar rede-
yenta va fi achitatá integral
pang la sfarsitul lunii.
TABLOU Nr. 1
taxele lunare ce vor fi aehitate de mieii indue riagi i meseriagi care posedil autocamioane
proprii gi efeetuiaza transporturi de miírfuri la arguri gi bâloiuri, Impreuni en WO
miei industriagi si oomeroianti ou narfurile lor
Taxa lunarlt pentru
Tonajul util de mirfuri
transportul márfurilor
transportate
din eategoria B"
0-1 tong 1.065 Lei
1-2 1/2 tone 1.615
21/2-3 1/2 tone 2.195
peste 3 1/2 tone 2.955
www.digibuc.ro
10. Proprietarii de autocami-
oane care, potrivit art. 4 din
prezentul jurnal, vor fi declarat
fals un numär maxim de per-
soane mai mic cleat eel real
sau care vor fi declarat un to-
naj mai mic pentru märfuri,
fapte constatate printr'un pro-
ces-verbal de contraventie in-
cehiat dupá acordarea actului
special de autorizare, precum
acei care vor transporta per-
soane stráine in afar& de Insoti-
torii márfurilor, vor fi sanctio-
nati in conformitate cu dispozi-
tiunile art. 19 din legea cárau-
siei publice, flind pasibili in a-
celasi timp de ridicarea actului
de autorizare si de neacordarea
unui nou act.
Acei ce nu vor fi achitat rede-
ventele lunare, conform art. 6,
din prezentul jurnal, in primele
5 zile ale fiecArei luni, vor fi
sancionati prin ridicarea actu-
lui special de autorizare si sus-
pendarea transporturilor.
11. D-1 ministru secretar de
Stat la Departamentul Lucrári-
lor Pub lice si al Comunicatiilor
este insarcinat cu aducerea la
indeplinire a prezentului jurnaL
Numtrul persoanelor transportate gi taxa
lunarl, plus taxa innari. pt. transportul
milrfurilor cu aprcarea tarifului categoriei B.
1 2 8 4 6
persoanil persoane persoane persoane persoane
200 400 600 800 1.000
1.265 1.465 1.665 1.865 2.065
1.815 2.015 2.215 2.415 2.615
2.395 2.595 2.795 2.995 3.195
3.155 3.355 3.555 3.755 3.955
 13 Innis 1938 891

TABLOU Nr. 2
taxele Inners co vor fi achitate do proprietarii de autocamioane care exerciti profosinnett
de oirinsie publici gi care vor ofectua trammorturi de mid industriasi i comercianSi
la tirgufi i bilciuri lmpreuna ou mfirfurile kr
Numfirul persoanelor transportate si taxa
lunari pt. transports! lor, plus taxa lunari
Tonajul util de mirfuri Taxa lunari pentru pt. cirausie publici de mirfuri
transporato oiriusie publicá de
marfuri catogoria C" persoani persoane porsoane persoane persoane
200 400 600 800 1.000

0-1 tora 1.200 1.400 1.600 1.800 2.000 2.200

1-1 1/2 2.000 2.200 2.400 2.600 2.800 3.000
11/2-2 ,, 2.800 3.000 3.200 3.400 3.600 3.800
2-2 1/2 3.500 . 3.700 3.900 4.100 4.300 4.500
21/2-3 4.000 4.200 4.400 4.600 4.800 5.000
"
3-3 1/2 4.200 4.400 4.600 4.800 5.000 5 200
31/2-4 4.800 5.000 5.200 5.400 5.600 5.800
4-4 1/2 ,, 5.400 6.000 5.800 6.000 6.260 6.400
41/2-5 ,, 6.000 6.200 6.400 6.600 6.800 7.000
Peste 6 tone se porcepe cite 1.000 lei In plus pentrn fiocare toni sau fracjinne de tonsil,
de marts trunsportati.

INSTRUCTIUNI ralà. Greselile de constructie a

4i indicatoare programatice pentru
examenele de bacalaureat comercial
secundar
DIN 13 LUNIE 1938 1)
Limba gi corespondenta comerciala
romAni.
La examenul de bacalaureat
pentru limba i corespondenta
comercialg româng, profesorul
de specialitate va cerceta:
a) Daa intr'adev&r candidatul
Insusit o limb& corectg. Se
va da important& exprimArii
clare si precise, atat la lucrdrile
scrise, cat si la examinarea o-
1) Aceste Instructiuni s 'au apro-
bat prin Decizia ministerial& Nr.
96.376 din 1938, i s'a publicat in
Monitorul .0ficial, p. I, Nr. 132 din
13 Iunie 1938. A se vedea in leg&-
tut% i Regulamentul pentru exame-
nul de bacalaureat, din 25 Iunie
1934, la pag. 401, vol. XXII, pre-
cum i Instructiile, relativ la baca-
laureat comercial, din 20 Mai 1937,
pag. 1300, vol. XXV, p.
www.digibuc.ro
propozitiilor, cat si acelea ele-
mentare de ortografie, vor fi so-
cotite ca lipsuri;
b) Candidatii vor fi examinati
asupra unor chestiuni de naturá
economicd, de exemplu:
Necesitatea industriilor agri-
cole. Descrierea unei distilerii
de petrol din tard. Importanta
comerciala a padurilor Roma-
niei.
Descrieri de centre comerciale
si industriale. Importanta MA-
rii Negre si a Dundrii din punct
de vedere comercial;
c) In privinta literaturii se
vor cere cunostinte generale,
far& amtinunte, din literatura
romand, i anume:
Literatura religioas6 (Coresi,
Mitropolitul Simion $tefan, Var-
laam, Dosoftei); Literatura isto-
rica, (Grigore Ureche, Miron Co-
stin, Neculce, Dimitrie Cante-
mir); $coala Ardeleaná; Despre
literatura poporang, In genere;
Inceputurile literaturii; Litera-
tura propriu zisa (Grigore Ale-
892 13 lunie 1938

xandrescu, N. Bglcescu, Mihail meni scurti si convenionali. Cir-

Kogglniceanu, Negruzi, I. Ghica, culgri 5i oferte de serviciu. Seri-
V. Alecsandri, A. Odobescu, B. P. sori de informatiuni, de reco-
Hasdeu, T. Maiorescu, M. Emi- mandare $i de credit. Scrisori de
nescu, I. Creangd, I. Carageale, afaceri de nadrfuri, de bancd, de
D. Zamfirescu, B. Delavrancea, expeditiuni i asigurdri, de cam-
G. Cosbuc, Brátescu-Voinesti, bii, de devize, efecte publice, cu-
Cerna, St. O. losif, Goga i Sa- poane si ordine de bursd. Seri-
doveanu). sori despre plati i despre com-
Corespondentd comercialg. Ter- pensatiuni. Scrisori in afaceri
minologia comerciald,. Scrisoa- de conturi curente, inzestrdri de-
rea comercialg, corespondentd pláti, insolvente si falimente.
telegraficd $i telefonicd-comer- Scrisori in afaceri de participa-
cialg, terminologie, termeni tiuni.
scurti si conventionall. Circu-
ldri i oferte de serviciu. Seri- Limba i corespondenta comerciali
sori de informatiuni, de reco- germanä, englezi, italiani
mandare 0 de credit. Scrisori in
afaceri de narfuri, de bancg, de a) Citire, traducere din lecturt
expediiun i asigurdri, de cam- economice, conversatie, termino-
Mi., de devize, efecte publice, cu- logie uzualg i comerciall, cu
poane si ordine de bursä. care prilej se vor verifica i cu-
Scrisori despre pläti i vira noStintele de gramaticrt;
mente. Scrisori de afaceri, de b) Corespondentg comercialg:
conturi curente, intarzieri de Scrisori referitoare la plgti, la
plAti, insolvente $i falimente. cambii. Scrisori referitoare la.
Scrisori In afaceri de partici- comertul cu mArfuri (oferte, co-
patiuni. menzi, confirmAri de comenzi,
instiintAri de expedierea mgrfii,
Limba i corespondenta franceza confirmAri de primirea
Proba de limba francezd este reclamatiuni, etc.).
menita sg constate intru cat Geografia economici
candidatul poate sg se exprime
prin viu graiu si prin scris cu- Cuno$tintele ce se cer candi-
nostintele referitoare la chestiuni datului la bacalaureat, din geo-
de afaceri comerciale si de co- grafia economicA a României in
respondentd comerciald: special $i in trdsAturi general&
a) Candidatului i se va da sd din a Europei si a celorlalte con-
cìteasc i stt tra ducg din pu- tinente in general, trebue sg do-
blicatii in limba francezg, refe- vedeascg cunoa$terea rnetodia
ritoare la coraert si industrie. I si rationala a tuturor probleme-
se va cere sg spung in limba lor economice in legaturd cu na-
francezA cuprinsul celor citite, tura fizicá, climatica din care
urmdrindu-se apoi prin o scurtd decurg aceste probleme.
conversatie posibilitAtile de ex- A. Geografia economicg a Ro-
primare ale cancliclatului, pre- mâniei. Intinderea i asezarea
cum si cunostintele referitoare Rornâniei in continentul euro-
la terminologia comerciald; pean; urmArile aceste a$ezdri cu
b) Corespondentg comerciald. privire la vieata economicg
Terminoloige comercialg. politicg a tgrii noastre. Hotare.
Scrisoare comer ciald, cores- Vecinii.
pondenta telegraficd si telefoni- Relieful: Muntii cu principa-
cd comercialg, terminologie, ter- lele culmi i pasuri (trecdtori).
www.digibuc.ro
 13 lunie 1938
Depresiunile, podisurile, dealu-
rile, sesurile, lunca. Delta Du-
narii i Bratele Dunarii, precum
importanta lor pentru vieata
locuitorilor.
Natura solului nostru. Princi-
palele tipuri de sol.
Ape le: Dun Area cu afluentii Si
subafluentii ei, posibilitatea de
comunicare (navigatie), lacuri,
lagune, blti. balta si delta Du-
parii; comunicarea lor cu Du-
närea si Marea, bazinul Marii
Negre, legaturile cu Mediterana.
Clime României: temperatura,
vanturi, ploi, comparatie intre
clime României si a tarilor ve-
cine. Posibilitatile de vieata ale
poporului roman in clime noes-
ta.
Agriculture României. Zone le
de vegetatie: zona alpinA, paclu-
rile, stepa, luncile i delta.
Agriculture la noi e principala
ocupatie a locuitorilor i izvor
de bogatii. Cerealele, plantele in-
clustriale, plantele textile, plan-
tele oleaginoase, plantatele ali-
mentare. Intinderea si produc-
-tia semanaturilor.
Arborii fructiferi, fânete, pá-
uni, livezi, podgorii, vita de vie.
PAdurile si importanta bor.
Importanta economicA a fie-
cAreia din aceste culturi.
Regiunile agricole ale tarii cu
productia intensa.
Bog Mille animale ale Roma-
niei, Cai, cornute mari, oi, ca-
pre, porci.
Apiculture, sericicultura.
Pescuitul.
Bog Mille minerale. BogAtia
rnineralA a subsolului României;
petrolul. cArbunii, gazul metan,
metalele, sarea, carierele de pie-
ta., apele minerale, potabile
balneare. Raspandirea lor geo-
graficA, regiunile si centrele
principalelor exploatAri. Impor-
tanta acestor bogAtii in cadrul
vietii europene si a lumii in-
tregi.
www.digibuc.ro
893
Industria. Elementele necesare
desvoltArii industriilor. Conditiu-
nile generale ale industriei la
noi; legea pentru incurajarea
industriei nationale, primele de
fabricatie, acordate unora din
industrii, industria domesticA,
industria fabricilor. Ramurile de
industrie dela noi. Caracteriza-
rea i importanta economicA a
fiecArei ramuri de industrie. Re-
giuni si centre industriale la
noi.
Cad le de comunicatie: pe apA,
pe uscat, aeriene, sosele, dru-
muri de fier, directiile lor, legA-
turile lor cu drumurile de fier
straine. Navigatia pe Marea Nea-
gra, Dunare, Prut, Nistru. Ora-
sele României.
Comertul României: intern, ex-
tern, de transit. LegAturile co-
merciale ale Romaniei cu cele
lalte tari europene. Românii de
peste hotare.
B. Geografie economicA a tA-
rilor vecine (si a tArilor din Eu-
ropa, care au schimburi econo-
mice cu Romania), Po Ionia, Ce-
hoslovacia, Ungeria, Iugoslavia,
Ucraina, Bulgaria. La tratarea
fiearei tAri, geografia fizia, va
cuprinde caracterizari generale
necesare itntelegerii principalelor
izvoare de productiuni, caracte-
ristice fiecarei tari. Clime fie-
cArei taxi in comparatie cu a
Romaniei. Bogatii le animale si
vegetale. BogAtia mineralA, in-
dustria i comertul respectiv In
comparatie cu ale României.
Principalele centre industriale Si
comerciale din fiecare tarA.
Istoria comertului
1. Popoarele orientului: fire-
rea lor pe heel; pAmantul aces-
tor tari ca factor productiv. Se
va cunoeste visata economicA a
Egiptenilor, a Fenicenilor, a
Medo-Persilor. In special comer-
tul i industria feniciana, cum
colonizarea.
894 13 lunie 1938
Legdturile comerciale ale a-
cestor neamuri et/ tinuturile MA-
rii Negre.
2. Grecii. Vieata, lor econo-
micä. Industria. Comertul. Colo-
niile, legaturile cu popoarele
dela noi. Deosebiri intre coloni-
zarea greaca i cea fenicianä.
Un moment de ridicar& econo-
micá: Imperiul lui Alexandru-
cel-Mare (Helenismul). Relatiu-
nile comerciale asiatico-europene
In acest timp.
3. 0 cetate comercialá la Me-
diterana: Cartagina. Rolul ei In
Meidterana.
4. Poporul roman. Desvoltarea
lui economicl. Ridicarea Romei
ca centu comercial al Italiei
apoi al lumii mediteranei, In
vremea imperiului.
5. Dacia preromang, si roman&
din punct de vedere economic.
Asociatiile de industriasi, co-.
mercianti, etc.
6. Evul mediu. Caracterizarea
acestei perioade istorice. Influ-
enta germaná si a bisericii cres-
tine. Diferenta intre comertul
antic si medieval.
7. Arabii. Vieata lor econo-
mi ed.
8. Un centru comercial de
seam& al evului mediu: Con-
stantinopolul, centru de Intal-
nire a trei culturi: bizantiná-
arabá-latiná.
9. Feudalitatea i cavaleris-
mul: Institutiuni politice cu ur-
märi economice. Cauzele $i re-
zultatele economice ale cruciate-
lor. Crearea comunelor. Ridica-
rea oraselor italiene si legäturile
lor comerciale cu Orientul.
10. 0 altá putere economic&
comercialá a Evului Mediu:
Hansa German Legile comer-
ciale.
11. Täri le noastre sub barbari:
Formarea poporului roman. In- mânii din Transilvania in revo-
temeierea Principatelor. lutia din 1784.
12. StrAinii colonisti adusi In
Ardeal. Urmarea asezarii lor din
www.digibuc.ro
punct de vedere social economic-
intre Romani. Orase. Intemeiate-
de colonisti.
Drumuri comerciale. Dunärea
Marea Neagra. Tratate de co-
mert incheiate Intre domnii ro-
ma/1i i vecini. (leg&turile comer-
ciale au tinut i unitatea sufle-
teascá de pe ambele laturt ale-
C arp atilor).
Aparitia clasei negustorilor
stráini la noi.
13. Evul modern. Descoperirile-
geografice cu urmärile lor si a-
nume: stabilirea de legáturi co-
merciale, mutarea centrelor co-
merciale dela Mediterana la At-
lantic si luptele pentru expän-
siunea colonialá.
14. State le europene coloniza-
toare: Spania, Portugalia, 0-
landa, Franta, Anglia. Se va sta-
bili sistemul colonial al fiecIrei
pentru a se explica de ce
unele s'au ridicat i altele au de-
cazut.
15. Mercantilismul. Mari le-
Companii de Comert. Mäsuri
protectioniste (actul de navigatie.
din Anglia).
16. Un mare bárbat al vietii e-
conomice franceze: Colbert-Col-
bertismul.
17. Industria i comertul In e-
poca modern& In Germania, Au-
stria, Rusia, Po Ionia, Tärile
Scandinave.
18. Românii, apárátori ai cres-
tinitáii, sub Stefan cel Mare, P.
Rares, Mihai Viteazul, Serbarr
Cantacuzino si Brâncoveanu.
Rot/Anil din Ardeal. Unirea cu
Roma (sumar).
19. Suzeranitatea turceascá:-
Inábusirea vietii economice, in-
vazia elementelor sträine
Principatele Române. Breslele de
negustori.
20. Domnia Fanariotilor. Ro-
21. Fisiocratii. Turgost.
22. Evul contemporan: Mare&
 13 lunie 1938
revolutie franceza. Starea econo-
mic& a Frantei in ajunul si in
vremea revolutiet Blocul Conti-
nental.
23. Francezii, Englezii, Germa-
nii si Rusii: Expansiunea si ri-
valitatea lor colonialit Concu-
renta internationalit
24. 'raffle Românesti in acest
timp dela Tudor Vladimirescu,
pan& la Cuza-Voda. Tratatul
dela Adrianopol: Regulamentul
organic. Insemratatea econo-
mica.
25. Räzboiul din Crimeea. Tra-
tatul de pace din Paris. Unirea
Principatelor. Reformele sociale
ale lui Cuza. Regimul Dunarii.
26. Lucrärile de utilitate publi-
c& sub Carol I.
27. Vieata politico-economica
In timpul razboiului mondial.
Urmarile economice ale razboiu-
lui mondial: Liberul schimb, au-
tarhia.
28. Legaturile noastre, comer-
ciale. Problemele economice de
azi la noi In tara.
Matematica
Nota. Examenul de bacalau-
reat are in primul rând menirea
sä cerceteze In ce masura absol-
ventii liceelor comerciale pot uti-
liza cunostintele invatate la re-
zolvarea diferitelor probleme ce
li se pot pune In legatura cu a-
cele cunostinte.
UrmeazI de aci a in ce pri-
veste matematica, examenul de
bacalaureat nu e un examen de
matematica pura, ci unul de ma-
tematica aplicatä. Examinatorii
trebue sa tin& seam& de aceastä
consideratiune.
Aritmetica: operatiuni cu nu-
mere din sistemul zecimal (In-
tregi sau fractionale) si opera-
tiuni cu numere complexe nu-
mai unitätile de mäsurä en-
glez6).
Operatii cu fractii ordinare.
Dobânda simpla. Divizor fix.
www.digibuc.ro
895.
Parti ale cotei, ale procentului,_
capitalului, timpului, scout (co-
mercial si rational). Efecte.
Rapoarte si proportii. Impar-
Urea In parti proportionale. A--
mestec, Aliat Titlu zecimal si
englezesc. Monede. Calcule asu-
pra vânzärii pe bani gata a e-
fectelor. Arbitraj de devize.
Algebra. Operatiuni cu mo-
noame si polinoame (Impärtirea
numai a unui polinom la un mo-
nom). Operatiuni cu fractii alge-
brice. Simplificarea fractiilor. E-
cuatii de gradul I si gradul II.
Progresii si logaritmi. Operatii
de logaritmi. Calcule cu ajuto-
rul logaritmilor. Notiuni de ecu-
atie exponentiale si logaritmice.
Dobânda compusit Scout corn-
pus. Anuitati constatate. StrAn-
gerea unui capital si amortiza-
rea unui imprumut cu ajutorul
anuitätilor constante.
Rente. Evaluarea lor la diverse-
epoci.
Asiguräri. Posibilitatea mate-
matica, probabilitate. Statisticä.
Asigurari asupra unei iingure
persoane.
1. In caz de vieatä. Asigurarea
unei rente viagere sau a unui
capital. Prima unica si prime a-
nu ale.
2. In caz de moarte. Asigura-
rea unui capital. Prima unia si
prime anuale.
Studiul comertului
Comerciant
Cine este comerciant. Catego-
rii de comercianti.
1. Dupa codul de comert.
2. Dupa obiectul afacerilor.
3. Duprt firma.
Despre firme si embleme. Ase-
mändri, deosebiri; Inscrierea fir-
melor si a emblemelor; oficiul re-
gistrului de comert. Ce sunt fap-
tele de comert? De ate feluri
sunt faptele de comert? Despre
libertatea si restrictiunile cci-
mertului.
-896 13 lunie 1938
Societatile comerciale: In nu-
me colectiv, In comandita, ano-
-Mme, cooperative, asociatiile In
participatie. Cum se constitue?
Formalitati privitoare la consti-
tuire, modificarea capitalului, o-
biectului, etc., disolvare
Fuziune. Ce f el de raspun-
dere au? Ce carâctere speciale
prezinta fiecare din aceste socie-
tati? Parte sociala: actiuni, par-
te de interes, dividende.
Despre comert si operatiuni
comerciale
Ce este comertul? Cum este or-
_ganizat comertul din punct de
-vedere: legal, vamal, geografic,
-al raportului dintre producátori
consumatori; al intinderii af a-
rerilor, al locului unde se exer-
cal, al obiectului. Care este o-
biectul, elementele si scopul In-
treprinderii? Felul Intreprinde-
rii. Cum se Infiinteaza, o Intre-
vrindere? Principii generale de
-organizare si administrare a In-
Ireprinderilor. Coalitia
carteluri, trusturi, sindi-
rate (obiect, scop, caractere).
Vanzarea si cumpdrarea
Ce este si de rate feluri este
*vanzarea-cumpararea din punc-
'WI de vedere al termenului de
predare, de plata, al pretului, ta-
xelor vamale, al formei, al call-
tatii marfurilor, al persoanelor,
-al unitatii de vanzare.
Bunurile care fac obiectul
comertului
Caracterele speciale ale pro-
ductelor si produsele agricole
industriale ale märfurilor, con-
ditiunile care determing pretul.
Preturile de cumparare, de cost,
minim de vanzare si de vanzare
/n comert i industrie, reduceri
rle pret, calcularea lor, greutate,
-anbalaj, colete. clientela, bunurilP proprietate,
www.digibuc.ro
Documentele privitoare la
marfuri
Circulari, oferte, preturi cu-
rente, cataloage, note de roman-
dri, ordine de cumpärare si de
vânzare, facturi, felui lor, intoc-
mirea i calcularea lorS
Transporturi
a) Maritime si fluviale, cabo-
taj, mijloace de transport, per-
soanele care intervin In aceste
transporturi si taxe, documente;
uzante; avarii. Intreprinderi de
Stat i particulare;
b) Terestre. Cäi i mijloace de
transport, carausi; Intreprinderi
de Stat si particulare; tarife,
taxe, alcatuirea i calcularea lor.
Documente (fracte, avize, etc.).
Organizarea lor In Romania;
c) Posta si telegraful. Regimul
legal al acestei instituii de tran-
sport; organizarea; servicii pos-
tale si telegrafice; dispozitii le-
gale privitoare la tarife, taxe
conditiunile reglementare In
care se efectueaza serviciile pos-
tale. Documente;
d) Soc. A. R. de telefoane. Re-
gimul legal, servicii, tarife, taxe;
e) Radio. Regimul legal, ta-
rife, taxe, servicii;
n Aviatia. Regimul legal, ta-
rife, taxe, documente, servicii.
Vama
Regimul legal, tarife, taxe, tra-
tate comerciale, porturi si zone
libere. Documente.
Intrepozite i maoazii generale,
silozuri
Regimul legal, organizare, u-
tilitate, tarife, taxe, servicii, do-
cumente, utilizarea acestor docu-
mente, standardizarea márfuri-
bor.
Proprietate comerciald
industriald
Fond de comert, (vad comer-
contract de Inchiriere,
cial),
 13 lunie 1938
-drepturile de creanta si obligati-
unile, marca de fabric& si de co-
inert, lnscrierea si felul marcilor
de fabrica si comert. Brevete de
inventiune, perfectiune si impor.
tatiune. Formalitatile legale.
Desemne si modele de fabrica.
Deosebiri si asemanari Intre
fond de comert si patrimoniu.
Credit si titluri de credit
Ce este si de cate feluri este
creditul? Ce sunt titlurile de cre-
-dit si felul lor. Efecte de comert:
a) Cambia, biletul de ordin 4i
,cecul. Aplicatiuni practice la
vieata comerciala.
Efecte publice. Ce sunt efectele
publice? Felul lor. In ce condi-
liuni se fac: emisiunea si ram-
bursarea lor. Valoarea nomina-
la, reala, prime de emisiune si
de rambursare, lozuri, rente, o-
bligatiuni de stabilizare. Casa
autonorna a monopolurilor Sta-
tului, bonuri de tezaur si de im-
Tozite, obligatiuni judetene, co-
munale, ale societatilor comer-
.ciale, scrisuri funciare.
Scontarea fi negocierea titlurilor
de credit
Conditiuni? Documene, Intoc-
mirea si calcularea lor.
Mijloace de plata
Mandatul si scrisoarea de cre-
,dit.
Asigurarea
Cum este reglementatá In Ro-
mania? Cine poate fi asigurator,
felul asigurarilor; documente.
Burse
Ce este bursa; felul burselor;
persoanele care lucreaza In bur-
se; ce operatiuni se fac la burse?
speculatii, plasamente. Cota bur-
sei. Documente. Intocmirea lor.
Banci
Ce sunt bancile si care este uti-
litatea lor? De ate feluri sunt?
-Cum sunt realementate bancile
In Romania In ce priveste: orga-
.c. Hamangin, vol. XXVI. 57. www.digibuc.ro
897
nul de control si lndrumare,
constituirea si functionarea lor.
Operaiuni. Felul operatiunilor.
Banca Nationala a Romaniei;
organizare; lege; statute; organe,
operatiuni, raporturile cu Statul,
Casa de compensatii. Ce este
compensatia? Cum este compen-
satia? Cum este organizata si
cum functioneaza aceasta Casa?
Casa Nationala de Economie si
Cecuri Postale; organizare, ope-
ratiuni; Consiliul superior eco-
nomie; Camerele profesionale,
organizare; atributiuni; Camere
arbitrare; Arbitri; act de com-
promis. Cassa de Depuneri si
Consemnatiuni. Creditiil funciar
industrial si agricol. Banci popu-
fare.
Contabilitate
Ce este contabilitatea In partt-
dà dubla? patrimoniul ca mate-
rie inregistrabila. Mijloacele con-
tabilitätii; conturi, registre. Ce
sunt? din ce se compun? felul
lor. Principiile fundamentale al
contabilitatii In partidd dubla.
Reguli de debitare si creditarea
conturilor. Despre articole; felul
lor; din ce se compune si cum
se analizeaza operatiunile hire-
gistrate sub forma de articole?
clasificarea juridico-economica a
conturilor. Caracterele conturi-
lor de activ si de pasiv din
punct de vedere al normelor de
debitare si creditare. Functiunea
conturilor cu exemple. Controlul
registrelor; corectarea erorilor;
inventar. Ocaziunile Intocmirii
lui. Felul inventarului. Cum se
Intocmeste? Eva luari; amortis-
mente. Rezerve. Bilant-lucrari
pregatitoare. Analizarea conta-
Mfg, a fiecarei lucrari In pare,
teorie, exemple practice, citirea
bilanturilor. Delicte de bilant.
Contabilizarea actelor.de consti-
tuire, dizolvare, lichidare si fu-
ziune la societätile comerciale.
Conturi si Inregisträri speciale
privitoare la: Band., B. N. R., Co-
898 13 lunie 1938
operative; credite funciare, con-
tabilitatea agricol& si indus-
trialá, inregistrari si conturi
speciale, stabilirea preturilor de
cost cu ajutorul ,contabilitátii,
contabilitatea transporturilor si
asigurArilor. Conturi si inregis-
trari speciale; contabilitatea pu-
blicá generalá; a ordonatorilor
principali si secundari, a gestio-
narilor in bani si materii, a ad-
ministratiilor financiare si a
perceptiilor. Expertize contabile.
Aplicatiuni practice de stiinte
comerciale si contabilitate la mo-
nografia unui comert;
a)111Sub firm& individual& de
coloniale, manufactur6;
b) Unei intreprinderi bancare;
c) Unei intreprinderi indus-
triale; cu forme, acte, inregis-
trári, registre nrivitoare la a-
ceste feluri de intrenrinderi
§tiintele juridico-economice
Notiuni de drept civil
1. Dreptul si indiviziunile lui,
legea, codurile.
2. Despre persoane: starea ci-
vilä, capacitatea, incapabilii si
protectorii kr, tutela minorilor,
emanciparea, curatela interzisi-
bor. Domiciliul.
3. Bunurile si clasificarea bor.
Drepturile reale, drepturile de
proprietate.
4. Izvoarele obligatiunilor sl
restrictiile dreptului de proprie-
tate. Importanta si clasificarea
contractelor. Mijloacele de pro-
bá: actele scrise, martorii, pre-
zumtiunea, márturisirea, jurá-
mântul.
5. Privilegiile generale si spe-
ciale: ipoeca, prescriptia.
Dreptul comercial
1. Societáti comerciale.
2. Scurte notiuni juridice des-
rre societatile comerciale.
3. Obligatiuni si contracte co-
merciale. Deosebirile dintre obli-
gatiunile comeriale si cele civile,
Indeosebi in privinta probelor.
www.digibuc.ro
Vanzarea comercialg, deosebi-
rile de vânzarea civilá. Contrac-
tul de cont curent, mandatul co-
mercial, comisionul, consigna-
tia.
4. Efectele de comert: cambia,..
biletul de ordin, cecuri. Condi-
tiunile de emisiune. Girul, ac-
ceptarea, avalul, protestul. Ac-
tiunile cambiale. .
Investirea cu formula execu-
torie. Anularea cambiilor pier-
dute. Feflul si conditiile cecuri-
lor.
5. Din notiunile de drept ma-
ritim, numai: vasul si nationa-
litatea lui, raspunderea proprie-
tarului, rolul si ráspunderea cá-
pitanului de vas.
6. Falimentul. Martori si con-
cordat, fost falimentar. Admi-
nistrared falimentului, constata-
rea pasivului, lichidarea activg
creditorii privilegiati, inchiderea
ialimentului. Reabilitarea.
7. Scurte notium de procedur6
comercialá: actiuni comerciale,
mijloace de atac: opozitia, ape-
lul, recursul. Judecata prin ar-
bitraj. Poprire. Prescriptia co-
mercialá.
Drep constitutional $i adminis-
trativ
1. Statul si elementele lui. Ce-
táteni si strAini, dobândirea si
pierderea cetiiteniei române.
2. Separatia puterilor. Puterea
legiuitoare, puterea executivd,
judecátoreascd. Organizarea si
rolul fiecgrei puteri.
3. Datoriile si drepturile pu-
blice.
4. Administratia publicd. Ad-
ministratia centralg, Ministerele,
Administratia localá. sisteme ad-
ministrative, organizarea cornu-
nelor si judetelor.
5. Legislatia economic& In vi-
goare, Legea minelor, legea a-
pelor, legea energiei, legea incu-
rajärii indusriei nationale.
Se vor avea in vedere princi-
 13 lunie 1938
piile din Constitutia dela 27 Fe-
bruarie 1938.
tiintele economice
Economia politicd
Vieata economic& in general
ei economia noastr& national&
in special. Ramurile de produc-
tie in tara noastrA agriculture
ei sistemele de culturk Indus-
tria manufacturierk organize-
rea ei. Maeinismul ei diviziunea
muncii.
Schimbul, comertul, felurile
lui, balanta comercialk Moneda,
moneda de hârie si hârtia mo-
nedk inflatia. Sisteme mone-
tare. Leul ei stabilizarea lui. Im-
pArtirea avutillor: factorii de
productie si Dartea cuvenit& fie-
c&reia, capitalismul, repartiza-
rea bunurilor in sistemul capi-
talist, proprietatea ei renta, ca-
pitalul ei dobânda, munca ei sa-
lariul, antreprenorul ei profitul,
. Cooperatismul, imugrtirea bene-
ficiilor in intreprinderea coope-
rativk
Din formele sub care Statul
intervine in vieata economic&
numai: Regiile Autonome,
Notiuni de finante publice
1. Notiuni de finanet publice;
cheltuieli publice ordinare $i ex-
traordinare, cheltuieli cu perso-
nalul ei cu materialele. Venitu-
rile Statului. Impozitele noastre
directe ei indirecte, in special
cele de comert ei industrie. Cre-
ditul public: imprumuturile in-
terne ei externe. Conversiunea.
Consolidarea.
Bugetul: uregglirea, votarea,
aplicarea ei controlul.
Finantele locale (ale judetului
ei comunei).
Mdrfuri cu stiinte
Fizico-chimice-naturale
Studiul m&rfurilor, bazându-se
pe cunoetinte temeinice de etiinte
naturale ei fizico-chimice, este
nevoie ca aceste temeiuri ale Curmalul ei Cocosul.
www.digibuc.ro
899
cunoaeterii, estinadrii ei valorifi-
cArii comerciale a márfurilor, s&
fie verificate odat& cu studiul
propriu zis al märfurilor, atuncr
când trimetem in invatämântul
superior un absolvent al liceu-
lui comercial. De aceea, bacalau-
reatul comercial trebue sâ. con-
state, pentru fiecare candidat pe
deoparte cunoetiinele strict ne-
cesare de fizick chimie ei etiinte
naturale, pe care se intemeiaz&
cunoaeterea cauzald a märfuri-
lor, iar pe de alta parte s5. sta-
bileasa In ce mäsura candida-
tul cunoaete natura, originea, ca-
litatea, valoarea comercialk mo-
dul de procurare ei desfacere ale
märfurilor. Aceste cunoetinte se
ter In mäsura strict necesar&
cu care candidatul sä poet&
urma studiul spre o mai larg&
desvoltare in invätämântul su-
perior.
In acest spirit ei pentru acest
scop sunt alcAtuite programe a-
nalitice la mArfuri ei etiinte
fizico-chimi ce-naturale, ce ur-
meaz& ad:
$tiinte naturale aplicate la in-
dustrie si comert
A. Animale. Notiunea de ani-
mal mamifer. Blanurile mamife-
relor carnivore, rozdtoare ei ru-
meg&toare. Produse dela diverse
mamifere: pinipede, cetacee.
Produsele comerciale dela pelselri
Produse comerciale dela ani-
malele nevertebrate: Viermii de
matase, moluetele produc&toare
de sidef ei perle, stridiile, care-
catita, márgeanul, buretii.
Plante. Floarea soarelui. Ca-
feaua. Cartoful. Tutunul. Mäsli-
nul. Portocalul. Lämâiul. Macul.
Rozaceele. Leguminoasele ei Cru-
ciferele, comestibile ei industa-
riale. Plantele producdtoare de
cauciuc. Sfecla comestibilá ei
cea de zah&r. Arborii päduri-
lor noastre. Papura. Palmierii.
900 13 lunie 1938
Cerealele: grâti, porumb, orz,
secarg, ovaz. Coniferele: pgdu-
rea de conifere. Ciuperici. Li-
cheni industriali,
B. Minerale. Rocile care alcg-
tuiesc litosfera, recunoasterea lor
si fntrebuintgrile. Principalele
roci, mincrale si mine, din tara
noastr&
Fizica
Fenomene si proprietäti fizice.
Stgrile fizice ale corpurilor si
repaus. Forte, gravitate. Pâr-
ghia, balantele.
Din fizica lichidelor: Princi-
piul lui Arhimede, densitatea,
greutatea specific& Densimetre,
alcoolmetrul si lactometrul. A-
reometre. Vase comunicante.
Din fizica gazelor: Atmosfera,
barometre, manometre. Sifonul,
Pipeta, pompe. Compresiunea si
rarefierea gazelor. Aerostate, ae-
ronave, avioane.
CMdura. Dilatarea, propaga-
rea cgldurii; sobe si calorifere.
Termometre. Topire, vaporizare,
evaporare, fierbere, condensare
si distilare. Alambicul. Canti-
tate de cgldur& caloria. Vapo-
rizare sub presiune. Masina cu
vapori. Motoare.
Electricitate static& Electri-
zare prin frecare si influent&
Electroscopul. Magnetism. Mag-
neti naturali si artificiali, bu-
sola.
Electricitate dinamicg. Pi la e-
lectric& curent electric, efecte
rnecanice, chimice, calorice si
chimice, ultilizgri practice. Fir-
mele luminoase.
Electro magnetism. Electro
magnetul. Soneria electric& te-
legraful, telefonul, telegrafia farg
fir.
Acustica. Producerea si trans-
miterea sunetelor.
Optica. Reflexiunea si refrac
tiunea razelor de lumin& Pris.
ma, spectrul solar. Lentile, lupa,
camera obscurg, aparatul foto-
grafic, microscopul.
www.digibuc.ro
Chimie neorganicd
Oxigenul si hidrogenul: pro-
prietati, intrebuintgri.
Apa purg si natural& (dulci si
sdrate). Ape minerale, etc.
Clorul si acidul clorhidric. Io-
dul, sulful. Accidul sulfuric. A-
zotul, acidul azotic. Fosforul,
carbonul, diamantul, grafitul, a-
cidul carbonic.
Sodiul, potasiul si calciul cu
compusii lor mai principali, ca
märfuri.
Cuprul, zincul, plumbul, cosi-
torul, aluminiul. Minereurile im
portante si cunoasterea lor in
practicg.
Fonta, otelul, fierul. Minereu-
rile de fier.
Nichel, argint, aur, plating.
Trebue sg se cunoascg sufi-
cient proprietgtile fizice si chi-
mice ale diferitelor corpuri fn-
vatate (metaloide, metale, hi-
drati, acizi si baze) spre a le a-
proba valoarea ca mail&
Chimie organica
Hidrocarburi ca exemple.
Metan, acetileng si benzen.
Terpene, oleuri, volatile, cam-
forul.
Alcoolul metilic si etilic, pro-
prietAti, Intrebuintäri.
Glucoza, zahärul, amidonul *i
celuloza.
Acidul acetic (fabricarea ote-
tului), acidul tartric. Taninul.
Acizii grasi. Saponificarea.
Grgsimile animale si vegetale.
Sgpunurile si lumängrile.
Eterul.
Fenolul, creozotul Acidul pic-
ric. Amine; anilina, culori de a-
rifling..
Albumine.
Mdrfuri ;'i tehnologie comer-
cialei
Cgrbuni de pgmânt naturali:
antracit, huilg, lignit, grafit.
Principalele pietre scumpe. Ro-
cile si alte materiale de construc-
tie sau pentru alte industrii. Ce-
 13 funie 1938
ramica i produsele ei. Sticld-
ria.
Cereale si. fdinuri. Vinuri, con-
servare, falsificdri, clasificarea
lor. Berea.
Ceaiul, cafeaua.
Lemne, cunoa$terea lor.
Hârtia, fabricare, sorturi.
Textile vegetale: in, cânepd,
bumbac, iutd, manila, cocos.
Textile animale: lâna si rug,
tasa.
Materii de Impletit: paie, pa-
trestie.
Pieldria; tdbácirea, clasifica-
rea pieilor.
Produse diverse: filde$, perle,
coraliu, chihlimbar, os, corn,
cauciuc, gutapercd, ceard, rd-
DEC1ZIE
pentru preturile de vinzare ale
petrolului lampant, In detaliu
DIN 13 IUNIE 1938 1)
Noi, ministru secretar de Stat
la Departamentul Economiei Na-
ionale,
Având In vedere dispozitiunile
art. 2 $i 4 din legea pentru In-
frAnarea i reprimarea speculei
ilicite;
Avand In vedere tariful nor-
mal de ransport pe C. F. R., pus
In vigoare la data de 18 Mar-
tie a. c.;
AvAnd fri vedere deciziunile a-
cestui departament Nr. 99.362 si
99.363 din 24 Ianuarie a. c., pu-
blicate fn Monitorul Oficial Nr.
19 din 25 Ianuarie 1938,
Decidem:
1. Se aprobá deciziune aces-
i) Decizia ministeriala sub Nr,
31.625 din 1938, s 'a publicat in Mo-
aitorla Oficial, p. I, Nr. 132 din 13
Iunie 1938. Ea abiogii decizia din
25 Ianuarie 1938, pag. 58, acest vol.
A se vedea si art. 234 din Legea
pentru Infranarea speculei
din 29 Mai 1937, la pag. 1343, vol.
XXV', p.
www.digibuc.ro
901
tui departament Nr. 99.362 crm
24 Ianuarie 1938, publicatá in
Monitorul Oficial Nr. 19 din 25
Ianuarie 1938.
2. Fxeazd pentru petrolul lam-
papnt, preturile coninute in all-
turatele liste, vizate de noi
care fac parte integrantá din
prezenta deciziune, pentru fie-
care capital& de judet, franco-
depozitul sau magazinul de des-
facere (revAnzdtor) din orasut
respeciv.
3. Pentru localitátile din cu
prinsul fiecdrui judet, primd-
riile respective, vor stabili pre-
turile de vânzare, plecând dela
preturile de bazd fixate pentru
capitala judetului, la care se vor
adáuga, tinand searnd de lungi-
mea si greutátile transportului,
cheltuielile de transport si bene-
ficiul normal al revAnzittorilor,
fixat prin I. D. B. Nr. 3.392 din
28 Mai 1937, publicat In Monito-
. rul Oficial. nartea I, Nr. 122 din
29 Mai 1937.
Prefecturile de judet vor coor-
dona si aproba aceste lucrári.
4. In cazul când orasele vor
institui taxe locale, acestea se
vor adáuga la preturile stabilite
prin prezenta deciziune.
5. Contravenientii la dispozi-
tiunile prezentei deciziuni vor fi
pedepsiti conform legii pentru
infrâmarea i reprimarea specu-
lei ilicite.
6. Preturile specificate In a-
nexd se vor aplica cu efect re-
troactiv dela deta de 18 Mar-
tie a. c.
7. Articolul 2 din deciziunea
ministeriald Nr. 99.363.din 24 Ia-
nuarie 1938. publicatN In Moni-
to Ofirial Nr. 19 din 25 Februa-
rie 1938, se abrogd.
8_ Directiunea industriei si Di-
rectiunea personalului si adrni-
nistratiei si secretariatului ge-
neral, sunt Insárcinate cu adu-
cerea la Indeplinire a dispozitiu-
nilor din prezenta deciziune.
902 13 tunic 1938

Usti de preturile de vinzare in detallu pentru petrol (densitatea 0.825)

in eapitalele de judet
P reIncle
1 TRANSPORT
pVaelniselZet
vietalinnzar e

.4
43
- .4 o
7 ,,::::,,--;
de deefeeere
(benef. re-
JUDETUL Capitala E.,
2 .2 s.'" t,-, ..5, 6 vinz.eitrane-
de judet r. '91 Pert la maga- pe kg
zinul de de- Pe litru
-0 zi taliu)
lei kg lei kg lei kg lei kg

CernAuti . . Cernâuti . . 2,50 1,33 -- 0,77 4,60 4,00

Storojinet
RIdiluti .
.
.
Storojinet
RAdIuti .
.
.
2,50
2,50
1,31
1,37 - 0,76
0,75
4,57
4,52
4,00
3,50

--
Suceava . . Sueeava . . 2,50 1,68 0,50 0,84 5,02 4,00
C.-Lung . . C. Lung . . 2,50 1,31 0,76 4,57 4,00
Dorohoi
Botoeani
Baia . .
.
.
.
.
.
.
Dorohoi
Botoeani .
Fillticeni .
. .
.
.
2,50
2,50
2,50
1,27
1,24
1,18
-- 0,75
0,75
0,74
4,52
4,49
4,42
3,50
3,50
3,50
Isei . .
Neamt .
.
. .
. 1aei .
P. Neamt
. . .
.
2,50
2,50
1,14
1,07 ---- 0,73
0,71
4,37
4,28
3,50
3,50
Roman
Vaslui .
,
.
.
.
Roman
Vaslui .
.
,
.
.
2,50
2,50
1,02
1,02 -- 0,70
0,70
4,22
4,22
3,60
3,50
Fá.lciu
Bucau.
.
.
.
.
.
.
Huei .
Baal'
.
.
.
.
.
.
2,50
2,50
1,05
0,92 -- 0,71
0,68
4,26
4,10
3,50
3,60
Tutova
Tecuci .
.
.
.
.
Bârlad .
Tecuci .
.
.
.
.
2,30
2,50
0,87
0,74 -- 0.67
0,65
4,04
3,89
3,50
3,50
Patna
Covurlui
Hotin .
. . .
. .
. .
Foceani
Galati .
Hotin .
.
.
.
.

.
.
2,50
2,50
2,50
0,61
0,82
1,83 0,50
- 0,62
0,66
0,87
3,73
3,98
5,20
3,50
3,50
4,50
Soroca .
Balti .
.
.
.
.
Soroca .
Bálti. .
.
.
.
.
2,50
2,50
1,80
1,30 -
0,50 0,86
0,76
5,16
4,56
4,50
4,00
Orhei .
Lápuena
. .
. .
Orhei .
Chieinau
.
.
.
.
2,50
2,50
1,83
1,33 --
0,50 0,87
0,77
5,20
4,60
4,50
4,00
Tighina
Cetatea-A.1b5,
Cahul . .
. .

.
Tighina
Cetatea-Albâ.
Cahill . . .
. 2,50
2,50
2,50
1,37
1,39
1,32
-
0,40
0,77
0,78
0,77
4,64
4,67
4,59
4,00
4,00
4,00
Ismail . . . Ismail . . 2,50 1,32 0,50 0,77 4,59 4,00
Tulcea
Constanta
Caliacra
. .
.
.
.
.
Tulcea .
Constanta
Bazargic .
.

.
2,50
2,50
2,50
1,32
0,94
1,12
--
0,50 0,77
0,69
0,72
4,59
4,13
4,34
4,00
3,50
3,50
Durostor .
R.-Sárat
Braila .
.
. .
.
.
Silistra .
R.-Skrat .
Bráila . .
.
.
.
2,50
2,50
2,50
1,19
0,51
0,70
0,50
-- 0,74
0,60
0,64
4,43
3,61
3,84
3,50
3,00
3,00
Buzán
Ialomita
Ilfov . .
. . .
. .
.
Buzau . .
Cáláritei . .
Bucureeti . .
. 2,50
2,50
2,50
0,33
0,69
0,29
--
-- 0,57
0,64
0,56
3,40
3,83
3,35
3,00
3,00
3,00
Prahova .
Dâmbovita
. Ploieeti . .
Targoviate .
2,50
2,50
0,10
0,56
0.10
-- 0,62
0.61
3,12
3,67
2,50
3,00
Vlara .
Teleorman
.
.
Giurgiu . .
Tg.-Mágurele
2,50
2,50
0,60
1,02 -- 0,62
0,70
3,72
4,22
3,00
3,50

--
Museel . . . C.-Lung . 2,50 0,79 0,66 3,95 3,50
Argil . . . Piteeti . . . 2,50 0,63 0,63 3,76 3,00
Olt . . . . Slatina . . 2,50 0,87 0,67 4,04 3,50
www.digibuc.ro
 13 wale 1938 903

TRANSPORT ptdagzieelio. Pretiddeetvarinzare

.0
de desfaeere
Capitals g -
rd.!: ..0-
,...=°,4 ( benefieiu
JUDETUL i;., z 0 revanzat. ei
de judet .(1. g 71V, transport la pe kg pe lam
6 4 o 1,.,,,
.,s,
41 g magytianiuml de

lei kg leijkg lei/kg lei/kg

Vâlcea . . . R.-Vilcea . 2,50 1,12 0,72 4,34 3,50

Romanati . Caracal . 2,50 1,00 0,70 4,20 3,50
Dolj . . . . Craiova . 2,50 1,05 0,71 4,26 3,50
Gorj . . Tg.-Jin . 2,50 1,22 0,74 4,46 3,60
Mehedinti . T.-Severin . 2,50 1,23 0,75 4,48 3,50
Maramures . Sighet . . . 2,50 1,72 0,84 5,06 4,00
Satul-Mare . Satul-Mare . 2,50 1,58 0,82 4,90 4,00
Nasand . . Bistrita . . 2,50 1,37 0,77 4,64 4,00
Somes . . Dej . . . . 2,50 1,34 0,77 4,61 4,00
Stidaj . . . Zi1,15,u . . 2,50 1,46 0,79 4,75 4,00
Mures . . . Tirgul-M tires 2,50 1,22 0,74 4,46 3,50
Turda . . . Turda . . . 2,50 1,22 0,71 4,46 3,50
Cluj . . . . Cluj . . . . 2,50 1,29 0,76 4,55 4,00
Bihor . . . Oradea . . 2,50 1,48 0,80 4,78 4,00
Chic . . . . Mercurea Chic 2,50 0,82 0,66 3,98 3,50
Odorhei . . Odorhei . 2,50 0,97 0,69 4,16 3,50
Trei Scaune Sft.-Gheorgh.e 2,50 0,62 0,62 3,74 3,00
Brasov . . . Brasov . . 2,50 0,53 0,61 3,64 3,00
FIglras . FagAras . . 2,50 0,75 0,65 3,90 3,00
Ttirnava-Mare Sighisoara 2,50 . 0,90 0,68 4,08 3,50
Tirnava-MicI Diciosinmartin . 2,50 1,15 0,73 4,38 3,50
Sibiu Sibiu . .
. . . . 2,50 0,97 0,69 4,16 3,50
Alba Alba-Iulia
. . . . 2,50 1,15 0,73 4,38 3,50
Hunedoara . Deva . . , 2,50 1,23 0,75 4,48 3,50
Arad . . . Arad . . 2,50 1,44 0,79 4,73 4,00
T. Torontal Timisoara 2,50 1,45 0,79 4,74 4,00
T, Severin . Lugo] . . 2,50 1,39 0,78 4,87 4,00
1 Caras . . . Oravi(a . 2,50 1,57 0,81 4,88 4,00

DECRET-LEGE Cultelor i Artelor, Finantelor

Justitiei, cu Nr. 22.961 din 1938,
,pentru Infiintarea oi organizarea Váztind jurnalul Consiliului
Fundatiei Maglavit de Ministri, cu Nr. 1.200 din se-
DIN 14 IUNIE 1938 1) dinta dela 10 Iunie 1938, precum
avizul Consiliului Legislativ,
Asupra raportului preedinte- cu Nr. 88 din 23 Mai 1938;
lui Nostru de Minis- In baza art. 98 din Constitu-
tri i miniOrilor Nostri secre- tie,
-tari de Stat la Departamentul dice (Asociatiuni i Fundatiuni), din.
1) I. D. R. sub Nr. 2.161 din 1938, 6 Februarie 1924, la pag. 244, voL
-dat in baza art. 98 din Constitutie, precum i Legea pentru
s'a publicat In Monitoru2 Of icial, organizarea Bisericii ortodoxe Ro-
I, Nr. 133 din 14 Iunie 1938. A mâne, din 6 Mai 1925, la pag. 496,
védea i Legea persoanelor juri- acelasi vol.

www.digibuc.ro
904 13 lunie 1938
Am decretat si decretäm:
1. Se Infiinteaza o fundatiune
denumita. Fundatiunea Magla-
vit".
Sediul acestei fundatiuni este
In comuna Maglavit, jud. Do lj.
2. Fundatiunea are personali-
tate juridica si este pusa sub tu-
tela, indrumarea, supravegherea
si controlul Patriarhiei Române,
ca Stavropighie, conform adre-
sei NI% 4.782 din 1938, a Episco-
piei Ramnicului-Noul-Severin, a-
probatá de Sf. Sinod cu adresa
Nr. 830 din 4 Aprilie 1938.
3. Scopul fundatiei este:
a) SA administreze fondurile
si bunurile fundatiunii;
b) SA clAdeascA in corn. Ma-
glavit o Sf. Mândstire numitA
Mântistirea Maglavit", care sá
cuprinclá locasul Bisericii si ce-
lelale cladiri necesare unei ma-
nástiri;
c) SA construiascA in locali-
tate asezáminte de asistentA so-
ciall, ca: spitale, aziluri, orfeli-
nate, camine culturale, etc., si.
O. le Inzestreze cu toate cele ne-
cesare. Planul si devizul acestor
clAdiri ca si a locasului mânás-
tiresc cu dependinele sale, tre-
bue sA aibA aprobarea Patria-
hului României;
d) SA editeze carti, reviste sau
ziare, cu caracter religios;
e) SA ingrijeascA de buna
stare a Locului Sf Amt.
4. Veniturile acestei funda-
tiuni provin din:
a) Suma de lei 2.500.000, co-
lectatA dela pelerinii veniti la
Maglavit, si care se aflA depusA
pe numele ciobanului Petre
Gehorghe Lupu, la Casa de Eco-
nomie si Cecuri Postale;
h) Sumele ce se vor colecta In
viitor dela pelerini;
c) Donatii sau legate;
d) Subventii dela Stat.
5. Fundatiunea va fi condusa
de Patriarh, ca sef suprem al
Bisericii Ortodoxe Române. In
www.digibuc.ro
lipsa lui, sta la fata locului sta
retul numit de Patriarh pe ter-
men de 6 ani.
Staretul va fi ajutat in admi
nistratia fundatiunii de un co
mitet compus din:
a) Ciobanul Petre Gheorghe
Lupu, ca presedinte de onoare.
b) Staretul MânAstirii;
c) Un delegat al Sf. Sinod;
d) Primarul sau presedintele
comisiunii interimare, ori un de-
legat al Primariei Maglavit;
e) Un epitrop al Epitropiei
Madona Dudu, din Craiova, ca
proprietara a locului numit
Buturuga";
f) Medicul primar sau delega-
tul sat', medic in localitate.
Participarea membrilor dele-
gati inceteazA odatá cu pierde
rea calitatii, in baza cAreia in-
tra in compunerea comitetului..
Rude le pfiná la al patrulea
grad, de sânge sau de cuscrie,
nu pot face parte din comitet.
6. Comitetul are un presedinte
activ, in persoana staretului Ma-
nAstirii Maglavit si un vicepre-
sedinte desemnat de comitet si
Intärit de Patriarh.
Când e de fata delegatul Sf.
Sinod, prezideazA el.
Comitetul poate, lucra numai
dacA vor fi de fatá cel putin 3-
membri, luAnd hotáriri cu ma-
joritatea celor prezenti.
7. Comitetul intocmeste In fie-
care an bugetul de venituri si,
cheltuieli al fundatiei, pe care-1
inainteazA spre aprobare la E-
foria Bisericii Ortodoxe Române-
din Bucuresti.
Dupa expirarea anului buge-
tar Intocmeste conturile de ges-
tiune pe care le inainteazá de-
asemenea spre revizuire si des-
cArcare la Eforia Bisericii Orto
doxe Romitne.
8. Fundatia va fi valabil re-
prezentatá fata de terti sau de-
autoritáti, de catre delegatul Pa-
triarhului Româniel, sau de c6.--
 14 lunie 1938 905..

tre staretul mângstirii, In baza cestei legi si normele care sg. a-

unei delegatii scrise, datil de crt- sigure in amrtnunt bunul mera
tre Patriarh. al acestui asezämânt.
9. In caz când, din orice Im- Panä la alcAtuirea si promul-
prejurrtri, s'ar produce schim- garea regulamentului vor servi
blri In comitet Patriarhul va ca norme dispozitiile Sfântului.
dispune ocuparea locurilor va- Sinod, date prin deleganl säu la
cante si va desemna persoanele fate. locului.
In conformitate cu art. 8 de mai
sus.
10. Actualul comitet, Insrci- DECIZIE
nat cu strângerea si conserva- privitoare la Asociatille religioase
rea sumelor colectate, se des- DIN 14 IUNIE 1938 1)
fiinteaz1, iar registrele, inventa-
rul cancelariei si casa de bani Noi, ministru secretar de Stat-
existentä, ofrandele strânse, pre- la Departamentul Cultelor si-
cum si carnetul sumelor depuse, Arelor,
se vor Incredina comietetului ce Având In vedere dispozitiunile
se va constitui potrivit prezen- art. 1 si 24 din legea pentru re-
tei legi, dupä ce gestiunea tre- gimul general al cultelor, dispo
cutä va fi verificat5, de o comi- zitiunile codului penal, referi-
siune compusil dinteun delegat toare la culte, asociatiuni si In-
al Patriarhiei si directorul con- truniri;
tabiliatii din Ministerul Culte- VAzând si dispozitiunile legii
lor. pentru apärarea ordinei si li-
11. Pe lâng5, atributiunile de nistei In Stat,
administratie, comitetul consti- Decidem:
tuit conform nrezentei legi, va CAPITOLUL I
avea dreptul s5. reglementeze ac-
tivitatea comercialrt din jurul lo- Asociafii religioase inferzise
cului sfânt, tinând seam& In 1. Sunt cu desävarsire inter-
ptimul rând de nevoia de a nu zise, sub sanctiunea pedepselor
se aduce atingere sentimentului prevAzute In codul penal si in
religios ce trebue s5. inspire a- legea pentru aprtrarea ordinei In
cest loc. El va dispune si ridi- Stat, acele asociatiuni religioase
carea sumei depusa la Casa de care prin doctrina si prin Jorac-
Economie si Cecuri Postale, pe ticile lor rituale aduc atingere
numele ciobanului Petre Lupu legilor de organizare ale Statu-
si a o Intrebuinta potrivit hotä- lui si institutiunilor sale, con-
rfrii comitetului, aprobat5, de travin bunelor moravuri, ordi-
Patriarh. nei si linistei publice.
12. Serviciile bisericesti nu Asociatiunile religioase identi-
inträ In sarcina comitetului. Ele
se vor face potrivit tipicului bi- 1) Decizia ministerial& sub Nr.
sericii nostre ortodoxe, sub con- 26.208 din 1938, s'a publient In Mo-
trolul Patriarhului. nitorul Oficial, p. 1, Nr. 133 din 14e
13. Fundatiunea este scutitI Iunie 1938. A se vedea si dedziile-
de orice impozite sau taxe de a.nterioare, din 21 Aprilie 1937, 19,
orice naturl catre Stat, judet si pag. 1228, vol. XXV, p. II si. din 24
comuna. August 1933, pag. 805, vol. XXI;
14. Un regulament Intocmit de asemeni Instructiile pentra apli-
de comitet si aprobat de Sf. Si- carea legii regimului cultelor, din 10'.
nod, va stabili disnozitiile ce vor Iulie 1928, la pag. 1204, vol. XV--,
fi necesare pentru aplicarea a- XVI.
www.digibuc.ro

906 14 lunie 1938
ficate pfIng azi si a cgror exis-
-entg, sau functionare este cu to-
tul interzisg, sunt: Asociatiile
Taileniste (Asociatia internatio-
nalg a studentilor in biblie, mar-
torii lui Dumnezeu Jehova, prin
Societatea de Biblii i Tratate
sau sub orice altg denumire re-
ligioasg sau comercialg, s'ar pre-
zenta), Penticostalistii, Tremurg-
torii, Biserica lui Dumnezeu A-
postolicg. Pocgitii, Nazarinenii,
Adventistii reformisti, Secergto-
rii, Hlistii, Inochentistii si
Organele administrative si po-
liienesti, vor inchide casele de
ruggciuni ale acestora i le vor
xiresa acte In conformitate cu
legii pentru apg-
rarea ordinei in Stat.
Se interzice tipografilor si so-
Tietgtilor civile sau comerciale
de a UN:1.i brosuri sau lucari
,cu continut religios interzis, pen-
-tru uzul asociatiunilor interzise,
jan scrierile se vor confisca, sub
sanctiunile legilor penale in vi-
goare.
CAPITOLUL II
'Recunoa0erea asociafillor religioase
2. Nicio asociatie sau grupare
religioasä nu va putea sg func-
-tioneze, adicg membrii ei nu vor
putea mgrturisi in public o doc-
tring religioasg si nu vor putea
exercita un ritual, (lea, nu va
obtine In prealabil In acest scop
o recunoastere si o autorizatie
-din partea Ministerului Cultelor,
datg In conditiile deciziei de
fatg.
Membrilor acestei asociatil sau
grupgri, conducgtori i aderenti,
care vor contraveni acestei dis-
'pozitii, li se aplicg mgsurile pre-
vgzute in art. 1, ann. 3, din pre-
zenta decizie.
3. Pentru obtinerea recunoas-
"terii unei asociatii religioase se
acte va crede necesare pentru
scere ca un numgr de cel putin
100 membri, bgrbati, cetgteni ro- Rubricile din tablou vor cu-
www.digibuc.ro
4
mâni, majori, capi de familie.
dovedind oficial cg nu mai a-
partin niciunui cult, care se bu-
curg de exercitiul tuturor drep-
turilor civile i politice, sg ina-
inteze ministerului un memoriu,
cu expunerea doctrinei religioase
si a practicilor rituale, precum
si statutul de organizare al unei
asociatii locale. Cererea pen-
tru recunoasterea asociatiei re-
ligioase va cuprincle semngturi
legalizate de autoritatea compe-
tentg si va fi insotitg, de acte o-
ficiale care sg confirme calitg-
tile cerute prin acest articol.
Acest numgr minim de cetg-
teni se pot intruni In prealabil,
conform legilor pentru intruniri
publice, snre a discuta memo-
riul de credintg si de practici ri-
tuale i a fixa principiile de or-
ganizare ale unei asociatii lo-
cale.
CAPITOLUL III
Auforizarea asocialiilor religioase
locale
4. Pentru autorizarea unei a-
sociaii religioase locale se va
inainta Ministerului Cultelor ce-
rerea unui grup de cel putin 20
de credinciosi, care Indeplinesc
conditiunile j calificarea dela
art. 2, din aceastá decizie, dove-
dite cu acte, impreung cu urnag-
toarele acte:
1. Un tablou cu numgrul, nu-
mete, prenumele. domiciliul, na-
tionalitatea, originea etnicg, sta-
rea civilg si starea confesionalg
a membrilor asociatiei locale si
cu argtarea cultului pgrgsit
data pgräsirii.
Acest tablou va cuprinde cel
putin 100 ca:pi de familie.
Date le din tablou vor fi vizate
si certificate pentru exactitate
de autoritatea comunalg locajg,
cgreia i se vor da la cerere orice
i certificare oficialg.
vizg
 14 lunie 1938 907

.prinde numArul, data actelor scrisi ì cu arAtarea datelor pre-

autoritatea care le-a emis. vAzute la art. 4, punctul 1, din
Starea confesionalA se va pro- aceastA decizie. De asemenea vor
ba dovada ofiterului stArii trimete si un tablou al membri-
prevAzutA, de art. 45, ann. lor care au iesit din asociatie.
-5, din legea pentru regimul ge- 6. Asociatiile religioase auto-
neral al Cultelor. rizate nu pot inscri printre
Cei ce sunt prin nastere mem- membrii lor decât persoane care
brii unei asociatii religioase re- fac dovada a au indeplinit f or-
cunoscute, vor face dovada si- mele legale pentru iesirea din
tuatiei lor religioase cu extrasul cultul avut anterior sau dovada
.oficial de pe actul lor de nas- cA prin nastere nu apartin vre-
tere. unui cult.
2. Dovada oficialg dela autori- CAlcarea acestei dispozitii a-
tAtile competente cA dispun de trage dui:4 sine retragerea au-
un local propriu pentru o casa torizatiei de functionare a aso-
de rugAciuni care sl indepli- ciatiei pe timp limitat sau ili-
neascA conditiunile de salubri- mitat, in afar& de sanctiunile
tate cerute de regulamentele sa penale prevdzute pentru acest
nitare locale. f apt.
3. Dovada oficialA c localul 7. DupA obtinerea autorizatiei
destinat casei de rugAciuni se de functionare a asociatiei lo-
gäseste la o denArtare suficientA cale, dela Ministerul Cultelor,
de locasurile de rugAciuni ale
altor culte, pentru a se evita un numAr legal dintre membrii
-orice manifestatii ostile reci- acestei asociatii se pot constitui
proce. in asociatie cu personalitate ju-
4. Dovada oficialg cA in loca- ridicá de drept privet, conform
litate se gAseste un cimitir ço- legii persoanelor juridice, avand
munal sau dovada cA asociatii ca unic scop inlesnirea mijloa-
religiosi, dispun de un teren pro- celor materiale pentru sustine-
priu infiintArii unui cimitir al rea personalului si institutiilor
Mr aparte, autorizat de organele asociatiei prevAzute in aceastii
comunale i sanitare. decizie.
Imobilele prevAzute la alin. 3 8. Centrul unei asociatii rell-
si 4, pot fi achizitionate pe nu- gioase locale, recunoscute, va fi
mele unui asociat si puse la dis- in localitatea in care asociatia
pozitia asociatiunii locale prin- va avea cel putin un nunahr de
teo declaratie autenticA. 50 de familii i cimitir comunal,
5. Ministerul Cultelor evami- eventual cimitir propriu.
nâncl actele inaintate in condi- Membrii unei astfel de asocia-
iunile precedent *i tii locale, pot locui i in alte lo-
gAsindu-le in conformitate cu le- calitäti, ins& nu mai departe de
gile Statului, poate acorda au- hotarele unui judet, spre a avea
torizatia de functionare acelei a- la indemânä casa de rugAciuni
sociatii religioase locale. a asociatiei, cimitirul si vizjta-
Ministerul poate educe modi- rea lor la domiciliu de cAtre pre-
ficAri statutelor prezentate pen- dicatorul asociatiei locale.
tru organizarea i functionarea Când numArul familiilor unei
asociatiilor relivioase locale. asociatii religioase locale recu-
Asociatiile locale vor inaintanoscute, dintr'o localitate in a-
la finele fiecArui an Ministeru- farà de centru, va ajunge la 100,
lui Cultelor, câte un tablou su- acestea se pot constitui inteo
plimentar de membrii noi in- noul asociatie local& religioask
www.digibuc.ro
908 14 lunie 1938
avand drept la casa de ruga-
ciuni si predicator propriu.
0. Fiecare asociatie religioasä
local& are la sediul ei o casó, de
rugAciuni. AfarA de aceasta mai
pot fi autorizate i alte case de
rugAciuni insA numai In locali-
tätile unde locuesc 50 de fami-
lii de credincio$i proprii.
10. Asociatiile religioase lo-
cale autorizate vor tine intr'un
registru evidenta membrilor lor
de orice etate si sex. In acest re-
gistru se vor trece toate datele
prevAzute de art. 4, cu indica-
rea numárului i datei actelor,
a localitátii $i a autoritätii care
le-a emis.
Orice iesire i orice intrare de
noi membri se va nota in acest
registru, care va fi vizat la fi-
nele fiecárui an de autoritatea
comunalA respectivA,
11. Asociatia religioasá lo-
calA recunoscutA, este o unitate
religioasä de sine státátoare,
care depinde direct de Ministe-
rul Cultelor $i Artelor.
Mai multe asociaii rei'ajoase
locale, având aceea$1 cred;m6,
se pot asocia Intre ele sper a
sustine institutii comune.
AdunArile delegatilor singura-
ticilor asociati se vor tine nu-
mai la sediul uneia din asocia-
tii.
Uniunile de asociatii nu se vor
putea constitui cleat cu apro-
barea prealabilá a Ministerului
Cultelor.
Uniunile pot s5,-$i aleagá lin
comietet care va sta In legAturA
cu Ministerul Cultelor, InsA. nu-
mai In chestiuni care privesc
interesele institutiilor comune.
Comitetul uniunilor nu se
poate constitui fn for adminis-
trativ suprapus asociatiilor lo-
cale.
12. Personalul religios i eel pentru vizitarea bolnavilor ei se-
de conducere va fi acela care pot duce 4n casele credincio$ilor
este indicat de doctrina i ritua- respectivi.
lul asociatiei i prevázut In sta-
www.digibuc.ro
tutul de organizare al fiecArei
asociatii locale.
Fiecare asociatie va trebui sA-
aiM un organ de conducere
un predicator, desemnati In con-
formitate cu statutele de orga-
nizare.
Organele de conducere si pre-
dicatorul vor fi confirmati da
minister.
Ei vor trebui sA, dovedeascá
cu acte el sunt cetäteni romAni,
majori si se bucurá de toate-
drepturilor politico si civile
cd. nu au suferit vreo condam-
natiune infamantA.
Predicatorii, in afarg, de pre-
gätirea profesionalä, vor trebut
sA aibä cel putM 4 clase secun-
dare.
Numele predicatorilor $i ale
conducatorilor responsabili, vor
fi trecute In formulare tip si vor
fi comunicate prefecturilor, le-
giunii de jandarmi respective,
primarilor $i posturilor de jan-
darmi dela sediul asociatiei, spre
a fi trecute i pästrate de a-
ce$tia la dosarul de autorizarea
asociatiei lo4ca1e, cuprinzand ac-
tele trimese de Ministerul Cul-
telor.
Fiecare casA de ruglciuni tre-
bue sA aibg un predicator cali-
ficat.
In mod exceptional $i pe timp
limitat, Ministerul Cultelor poate-
recunoa$te ca predicatori al a
sociatiilor, persoane care au ex
perientä mai IndelungatA, ca
fosti predicatori, autorizati de-
minister.
13. Predicatorii nu vor putea
sä-si exercite atributiunile lor
religioase dealt In casa de ru-
gAciuni a asociatiei care 1-a in-
situit $i pentru care au fost a-
probati de Ministerul Cultelor.
Pentru sfaturi religioase
Ceremonille pentru Inmormän-
 14 lunie 1938 909

tare se vor putea face fara o fisca scrierile i vor fi trimij la

prealabila autorizatie. Pentru urma lor.
toate celelalte ceremonii preva- In caz and se vor gäsi asu-
zute in doctrina i ritualul aso- pra lor autorizatii de colportori,
ciatiei i mentionate de statut emise de asociatii, Ministerul
si care se s'avarsesc in afar& de Cultelor poate retrage asociatiei
casa de rugaciuni, vor cere si respective autorizatia de func-
obtine autorizatia autoritatilor tionare.
administrative locale, conform Asociatiile relipioase locale re-
dispozitiilor din legile pentru or- cunoscute, care tiparesc scrieri
dinea publica si se vor supune pentru membrii lor, sunt datoare
mäsurilor luate de acele autori- sá trimeata ministerului ate 3
tati, pentru a se evita demon exemplare din aceste scrieri.
stratii care ar jigni alte culte. Orice publicatie a unei asocia-
Cu ocazia vizitrii credincjo- tii religioase, recunoscute va tre-
silor respectivi, predicatorii nu bui sa poarte pe coperta numele
-vor putea face niciun fel de pro- acelei asociatii.
paganda religioasa printre cre- Când distribuirea acestor pu-
dincio$ii altor culte i altor aso- blicatii se face prin asociatii,
ciantii din afara. acestea vor aplica sigiliul pe
Contravenientilor li se vor re- toate exemplarele distribuite,
trage autorizatiile de predica- spre a se constata prin aceasta
tori. ca isi insusesc continutul publi-
Asociatia In care se vor gäsi catiilor si sunt raspunzatoare
predicatori functionând fara BA ca atare.
li obtinut aprobarea lor din par- In caz and se folosesc de edi-
tea Ministerului Cultelor, va fi turi comerciale, asociatiile reli-
sanctionata cu retragerea auto- gioase sunt raspunzatoare de
rizatiei de functionare. continutul unor asemenea scri-
14. Prozeletismul religios, fie eri.
colectiv, fie individual, oprit tu- 15. Asociatiile religioase nu
turor cultelor din tail, este in- pot sta in dependenta fat& de
terzis membrilor asociatiilor re- nicio organizatie similará din
ligioase recunoscute de minister. strainatate si nu pot intretine
Membrii asociatiei religioase, alte legaturi cu acestea decht
nu pot, In intrunirile lor de orice cele ce reies din omogenitatea
fel, sa critice doctrina, ritul doctrinei si. a ritualului
organizatia altor culte, cu sco- Participarea renrezentantilor
pul vadit de a face prin aceasta organizatiilor similare din strai-
propaganda de prozeltism reli- natate la desbaterile $i hottirt-
gios. rile asociatiilor in chestiune este
Asociatiile religioase recunos- interzisa.
cute sunt libere sä editeze i sa Acesti reprezentanti pot asista
vanda pentru credinciosii lor In calitate de oaspeti, i cu a-
orice scriere In care sä se des- probarea Ministerului Cultelor
volte doctrina, ritul i in care Artelor, la congresele asociatiilor
A, se dea Indrumari practice de religioase autoriz ate.
oHce natura. Acest feI de scrieri 16. Pe langl casele de rugii-
nu se pot oferi prin colportori, ciuni se pot tine de predicator
ci se pot vinde liber In librarii, cursuri-lectii penru educatia mo-
In chio$curi i In casele de ru- rala, i religioasä a copiilor cre-
gaciuni ale asociatiei. dinciosilor a acelor case de ru-
Celor care Tor contraveni a- gáciuni.
cestor dispozitii li se vor con- Elevii de scoala, ai ciiror
www.digibuc.ro
910 14 lunie 1938
rinti sunt aderentii unei asocia-
iii religioase autorizate, vor pu-
tea fi instruiti de predicatorii lor
care au calitatea si calificatia de
catiheti si care sunt auorizati ca
atare de Miniserul Educatiunii
Nationale, In conditiunile pe care
le va stabili acel minister, con-
form legilor si regulamentelor
scolare.
17. Cänd numärul membrilor
unei asociatii religioase locale
va scadea sub 100 capi de f ami-
lie, aceastä asociatie se poate a-
latura la o asociatiune din apro-
piere. Când numarul membrilor
scade sub 50 capi de familie, a-
cestia se pot Inscrie ca membri
ai altei asociatii autorizate de
Ministerul Cultelor.
18. Asociatiile religioase lo-
cale recunoscute, pot sa Interne-
ieze scoli pentru pregatirea pro-
fesionala a personalului lor reli-
gios.
Organizatia acestor scoli, pro-
grama de studii si angajarea de
profesori, vor fi aprobate in
prealabil de Ministerul Cultelor,
dupa normele legilor in vigoare.
$colile vor avea situatia juridic&
a patrimoniului asociatiilor reli-
gioase.
19. Asociatiile religioase auto-
rizate vor tine registre in regula
de evidenta starii lor materiale.
Ele vor incheia situatii anuale
de venituri si cheltuieli.
Inventarul averii, bugetul si
gestiunea vor fi Inaintate Minis-
terului Cultelor In fiecare an.
Ajutoarele primite de asociatii,
direct sau indirect, din straina-
tate, vor fi comunicate Ministe-
rului Cultelor si Artelor, care va
decide asupra primirii lor.
Ajutoarele de aceastä natura
se vor inscrie ca venituri anuale
ale asociatiei respective si nu pot
sa aibä alt scop cleat sustine-
rea institutiilor strict religioase
ale asociatiei.
Chnd se va constata ea o asu
www.digibuc.ro
ciatiune a primit astfel de aju-
toare, färä ca ele sä fi fost aduse-
la cunostinta Ministerului, a-
cesta poate retrage asociatiei
respective autorizatia de func-
tionare.
Cand ajutoarele din straina-
tate se primesc de conducerea a-
sociatiei religioase, far& ca sa fi
fost comunicate ministerului, a-
ceasta este in drept sá dizolve or-
ganele de conducere.
20. Modificarea expunerii de
credinta si de organizare a unei,
asociatii religioase locale recu-
noscute se poate face numai cu
aprobarea ministerului.
Orice modificari de aceast&
natura, vor fi aduse la cunos-
tinta ministerului, spre a decider
din nou asupra recunoasterii a-
sociatiei.
Dispoziliuni transitorii
21, Organizatiile locale ale a-
sociatiilor religioase recunoscute-
de Miniserul Cultelor si Artelor
prin decizii anterioare, adic&
baptisii, adventistii de ziva 7-a
si crestini,i dupl Evanghelie, vor
putea continua activitatea lor,
cu conditia ca in termen de 6
luni dela publicarea in Monito-
rul Oficial a acestei decizii sá se-
fi conformat intru totul dispozi-
tiunilor de f ata.
Asociatiile locale care nu vor
obtine reinoirea autorizatiei de-
functionare in acest termen v )r-
fi oprite de a functiona, easel&
lor de rugáciuni vor fi inchise,.
iar membrilor lor li se vor a-
plica masurile dela ar. 1 din a-
ceasta decizie.
22. Baptistii din toatä tara se
pot organiza pe comunitiiti cu
indeplinirea tuturor conditiuni-
lor din prezenta decizie.
23. Prezenta deciziune intr&
In vigoare in toata tara pe ziva
de 15 Iunie 1938. Orice alte dis-
pozitii anterioare deciziei de fatl
/Imam desfiintate.
 15 lunie 1938 911_

24. D-1 director general al care a emis actiunile sau la._

Cultelor, va aduce la indeplinire care participá.
aceastä decizie. 3. Toti administratorii, direc-
torii sau censorii societatilor-
REGULAMENTUL
proprietare de publicatiuni pe-
riodice care apar in tara, tre-
legii controlului mijloacelor de existentä buesc a fi români.
ale publicatiunilor periodice 4. Prin români in sensul dis-
DIN 15 IUNIE 1938 1) pozitiunilor art. 1-3, se inte-
leg cetätenii români, indiferent
Asupra raportului ministrilor de originea etnica.
Nostri secretari de Stat la De- 5. Dispozitiunile articolelor ce
partamentele Internelor si Jus- preced, sunt aplicabile si per
titiei cu Nr. 11.444 din 1938; soanelor ori societätilor care e-
V62ând jurnalul Consiliului de diteaz& o publicatiune periodica.
Ministri Nr. 1.220 din 1938; care apare in tara.
Vazând avizul Consiliului Le- 6. Dacá publicatiunea perio-
gislativ NI% 101 din 1938; dic& apare sau urmeazá s& a-
In temeiul art. 46 din Consti- par& de mai putin de 30 ori pe
tutiune, an, proprietatea ei poate apar-
Am decretat si decret&m: tine fie unei persoane fizice, fie.
CAPITOLUL I unei persoane juridice, consti-
tuitá potrivit codului de comert,
Despre proprietafea 0 editarea sub forma unei societáti de per-
publicatiunilor periodice soane, sau sub forma unei so-
1, Proprietatea unei publica- cietati de capitaluri. Va putea
tiuni periodice care apare in fi deci proprietar& o societate
tar& trebue sá apartiná numai in nume colectiv, o societate in
comanditá simplii, o societate in .
românilor.
2. Daca proprietatea unei pu- comanditá pe actiuni, o socie-
tate anonim& sau o societate cu
blicatiuni periodice care apare rdspundPre limitatá, in tinutu-
in tar& o are o societate, actiu- rile unde potrivit
nile societAtii sau participatiu- mert, constituireacodului
unei
de co-
atari so-
nile de mice fel trebuesc sá a- ciet&ti este admisibilá.
partind numai românilor. 7. and publicatiunea perio-
Societatea proprietará de ac- dica apare sau urmeazá sl a-
tiuni sau participatiuni de orice % par& de cel putin 30 ori pe an,
fel ale unei publicatiuni perio- proprietatea ei trebue s& apar-
dice care apare in tar* trebue tina unei societati constituitá
sá indeplineascii conditiunile sub forma unei societ&ti
cerute pentru Insäsi societatea nime pe actiuni sau a uneiano- so-
1) Acest Regulament s'a sanctio- ciettiti in comanditá pe actiuni.
nat prin Decret regal Nr. 2.187 din Obiectul societátii astfel con-
1938 si s'a publicat in Monitorul stituit va fi numai editarea pe-
Oficial, p. I, Nr. 134 din 15 Iunie riodicelor.
1938. A se vedea si Decret-lege pen- Actiunile societatii trebuesc
tru controlul mijloacelor de existenth s& fie nominative.
ale publicatiilor periodice, din 13 Aceeasi societate poate fi pro-
Aprile 1938, la pag. 486, acest vol. prietar& a mai multe publica-
Ulterior, acest Regulament a fost tiuni periodice; poate fi proprie-
modificat prin Decret, din 24 Iunie tar& in acelasi timp a unor pu-
1938, aflat in acest vol. blicatiuni periodice ce apar de.
www.digibuc.ro
T12 15 Iunie 1938
mai putin 30 ori pe an ei de pu-
blicatiuni periodice ce apar de
30 ori pe an.
8. Este interzis societ6tilor
proprietare de publicatiuni pe-
riodice, intrand in prevederile
-articolului precedent, de a in-
Ireprinde alto operatiuni cleat
cele de publicatiune a periodi-
-cilor a caror proprietate o au
-sau la a dirora proprietate par-
Dad. societatea este in acelaei
limp i editoare ea nu va pu-
tea intreprinde alte operatiuni
In afarä de cele preväzute la
-alineatul precedent, decât ope-
ratiuni de editurä.
9. Publicatiunile periodice e-
Ilitate de asociatiunile profesio-
nale cu personalitate juridicä
nu sunt supuse prevederilor art.
7 chiar daca ele apar de 30 de
pe an sau mai mult.
10. Societ6tile proprietare de
publicatiuni periodice care apar
In tará de cel putin 30 de ori pe
-an, sunt obligate a publica in
primul nurnär al publicatiunii,
numele i prenumele membrilor
In consiliul de administratie,
cum ei cel al comanditarilor sau
actionarilor care detin cel putin
o zecime din capitalul social.
Aceeaei publicatiune se va
face in fiecare an in cele 15 zile
-ce urmeazá adunárii generale.
Dacd in cursul anului se vor
ivi schimbäri in compunerea
consiliului de administratiune,
sau dacá se vor transfohna lo-
turi de actiuni ce reprezintá o
-zecime din capitalul social, pu-
blicatiunea prevazutá de alinea
tul precedent, va fi fácutá In
-cele 15 zile ce urmeazd schim-
barea compunerii consiliului de
administratiune sau trecerea
proprietItii actiunilor.
www.digibuc.ro
CAPITOLUL II
Despre girant
11. Orice publicatiune peno-
dicá sti alb& un girant
raspunator.
12. Girantul rtispunzator al
publicatiunii periodice cae a-
pare de mai putin de 30 ori pe
an, va fi directorul, iar in lipsa
acestuia redactorul.
13. Girantul räspunator al
publicatiunii periodice, care a-
pare de 30 de ori pe an sau mai
mult, va fi administratorul-de-
legat al societiltii proprietare,
dacl aceasta este o societate a-
nonimá pe actiuni, administra-
torul sau unul din administra-
torii, dac5, societatea proprietará
este societate in comanditá pe
actiuni.
14. Directorul riispunzAtor
sau reclactorul raspunator, ad-
ministratorul girant, trebuesc
sá fie cetäteni români, sá fie
domiciliati in tara ei sg, aibá
deplinritatea drepturilor civile
politice.
15. In fruntea orictirei publi-
catinni periodice va figura vi-
zibil numele directorului, nu-
mele girantului rrispunzätor,
numele proprietarului publica-
tiunii, astfel cum ele rezultá din
registrul publicatiunilor perio-
dice, cat ei nurnärul sub care
publicatiunea este inscrisä in
registrul publicatiunilor perio-
dice.
CAPITOLUL IH
Confrolul milloacelor de existenfei
ale publicaliunilor periodice
16. Proprietarii de publica-
tiuni periodice, persoane fizice
sau societáti comerciale, indif e-
rent de numärul de aparitie a-
nualá (mai putin sau mai mult
de 30 de ori pe an) trebuesc sá
tiná registrele obligatorii pen-
tru comercianti.

Begistrele vor fi astfel tinute
incgt s reiasä In mod anagnun-
Itt miscarea fondurilor atât la
venituri cât si la cheltuieli.
17. Nu sunt supusi
tinerii registrelor prevgzute
de articolul precedent, proprie
tarii de publicatiuni periodice
cu caracter stiintific sau lite-
rar, date In editura si.care apar
mai putin de 30 de ori pe an.
18. liegistrele obligatorii sunt
registrul jurnal, registrul in
ventar i registrul copier.
19. Se va trece In registrul
jurnal pe fiecare zi tot ceea ce
se incaseaza si ceea ce se pill.-
teste, opera tiunile tntreprinde
rii, conventiunile acceptate sau
girurile titlitrilor de credit si In
genere tot ce primeste sau plg-
teste sub orice titlu.
70, La Inceputul Intreprinde-
rii si In fiecare an, Intreprinde-
rea va, forma inventar al bu-
nurilor sale mobile si imobile
al datoriilor si creantelor sale
de orice naturg si provenientä.
Inventarul se Inchide prin bi-
lant si contul de profit si pier-
cleri; el trebue sa fie transcris
si semnat de proprietar din an
In an In registrul destinat la
.aceasta.
21, Registrele lurnal $i
venter trebuesc sa fie numero
tate pe fiecare paging, parafate
-de un judecator al tribunalului
sediului Intreprinderii sat/ de
judecatorul judecittoriei In cir-
cumscriptiuneri careia este se-
diul Intreprinderii dacil a cest
sediu nu este in orqsul de re-
sedinta al tribunalului.
Aceste registre sunt supuse
taxei de timbru preva7ute de
art. 4 Nr. 19 din legea Nr. 71
din 1927.
22. Bilantul va fi Incheiat
astfel Meat sg arate lamurit,
conform registrelor si inventa-
riului, dupa conturile din con-
tabilitate:
C. Hamangiu, vol. XXVI. 58.
www.digibuc.ro
15 Iunie 1938 913
La activ. Toate bunurile, va-
lorile *i di epturile patrimontaIe
atât cele In proprietate ciat
cele In posesie, precum si even
tuala pierdere a exercitiului.
La pasiv. Capital, social, rezer-
vele statutare si de orice alt fel,
angajamentele de platá pe.efecte
sau in cont, beneficiul net.
23. Odata cu bilantul se va
Incheia si contul de profit si
pierderi care va argta separat,
dupa conturile din contabilitate:
In debit. Cheltuielile de acuni-
nistratie, salariile, cheltuieli de
imprimare, amortizari, impo-
zite, dobänzi etc.
In credit. Veniturile din abo-
namente, cu separarea celor din
strainatate, veniturile din van-
zarea cu nurngrul, din vanzarea
maculaturii, din publicitate, din
evenuale dobänzi, chiri sau alte
venituri In legatura cu activul
patrimonial.
24 Atat bilantul cât si con-
tul de profit si pierderi vor fi
semnate de un expert contabil
sau contabil autorizat in confor-
mitate cu legea corpului de con-
tabili autorizati si experti con-
tabili.
25. Ministerul Finantelor poa-
te oricand dispune verificarea
in- bilantului si a contului de pro-
fit si pierderi prin delegati spe-
ciali, cari vor face mentiune de
aceqsta verificare in registrul
jurn l.
26. Este interzis oricgrui pro
rie ar al unei publicatiuni pe-
riodice, care apare In tara, de a
primi, direct sau prin persoang
nterp isa, urne de bani sau alte
foloase materiale dela strgini.
Este prezumatg persoang inter-
pusä orice persoang care fgand
parte din redactie sau din ad-
ministratiunea publicatiunii, a
primit sume de bani sau alte fo-
loase materiale dela strgini.
Prezurntunea se \ a inlätura
dacg se dovedeste cauza pentru
914 15 lunie 1938
care aceste sume ori foloase
materiale au fost plátite ori a-
cordate, cauzâ, ce trebue sl fie
justá, iar cuantumul sumelor
plátite ori al foloaselor mate-
riale acordate sá fie in raport
cu serviciile prestate.
Dispozitiunile alineatelor pre-
cedente sunt aplicabile si edito-
rilor unei publicatiuni perio-
dice.
27. Sunt socotite drept mij-
loace bianesti licite numai su-
mele Incasate de proprietarii
publicatiunilor periodice din a-
bonamente, vânzári cu nutria-
rul, vânzarea maculaturii, pii-
blicitate, fructele capitalului so
cial credite sau aportul sub
i riodice, va fi expertizatá de unr
forma de credit, oferit de marl)
actionari In vederea lansärii In
treprinderii sau In scopul servi
rii unei cauze legate de intere-
sele Statului, ale artelor sa
stiintei.
La Incheierea bilantului nu se
va tine seamd de sumele repre
zentând costul abonamentelor
In stráinatate, care depäsesc 20
la sutá din cifra mijlocie a ti
rajului anual al publicatiunii
de 50 la sutá din tirajul ziare-
lor care apare In limba Iran-
ceza, englezá sau germaná In
Bucuresti. Sumele ce exced a-
ceste procentaje vor fi reduse
corespunzator.
Publicitatea fácutá de Stet
sau alte institutiuni publice va
fi trecutá cu suma cu care pu-
blicitatea a fost plätitg.
Publicitatea comercialá se va
socoti dupá tariful normal. Se
socoteste tarif normal, tariful
maximal fixat pentru fiecare
ziar de cgtre Ministerul de In-
terne, la Inceputul fiedrui an,
cu avizul unei comisiuni com-
pusá din reprezentantii Sindi-
,catului proprietarilor de publi-
catiuni periodice din tará", pre-
www.digibuc.ro
sedintele uniunii Camerelor de-
Comert si Industrie ori Inlocui-
torul säu si presedintele Came-
rei de Comert si Industrie din.
Bucuresti, sau inlocuitorul säu
Dad sumele Incasate sunt in-
ferioare tarifului maximal, se
vor trece cu cele Incasate.
Drept capital social va fi soco-
tit ceea ce existá In realitate
care figureazá In bilant, iar
fructe ale acestui capital sunt so-
cotite tot ceea ce acest capital'
produce, durd natura bunurilor
ce inträ In compunerea patri-
moniului social.
Realitatea operatiunilor de cre-
dit acordat publicatiunilor pe-
delegat special al Ministerului
Finantelor, dupä cererea Minis-
terului Justitiei. Se va tine sea-
ma de garantiile ce prezina
pentru creditor plasamentul f A-
cut prin creditul acordat, inte
resul si mobilul ce a determinat
creditul.
28. Societätile proprietare de
publicatiuni periodice, care apar
de cel putin 30 ori pe an, In tad, .
sunt obligate sâ publice In pri-
mul trimestru al fiedrui an bu-
getar, In publicatiunile lor, ci-
fra mijlocie a tirajului acestora
In anul precedent, astfel cumi
este stabilità de Directiunea ge-
neralá a Presei si Propagandei.-
Aceeasi obligatiune o au si so-
cietätile editoare de publicatiuni
periodice care sunt editate Ini
tad si apar de cel putin 30 de
ori pe an. Publicarea se va face
In publicatiunile ce editeazá.
29. Odatä cu publicatiunea..
fAcutä, potrivit articolului prece
dent, se va publica i bilantul
societAtii proprietare de publica-
tiuni periodice, bilant Incheiat
potrivit art. 22 si urmgtorii dim
acest regulament.
 15 Iunie 1938
CAPITOLUL IV
Sindicaful propriefarilor de
publicafiuni periodice din fare!
30. Toti proprietarii de publi-
catiuni periodice aparând in
tat* indiferent de faptul ca a-
par de mai putin sau de mai
mult de 30 de ori pe an, fac
parte din Sindicatul proprieta-
rilor din publicatiuni periodice
din tara".
31. In termen de 15 zile li-
bere dela data când expira ter-
menul previlzut de art. 31 din le-
gea decretata cu Nr. 1.507 din
1938, adia, dela 13 Mai 1938, toti
proprietarii de publicatiuni pe .
riodice ce apar in tará, se vor
Inscrie la Ministerul Justitiei. ()-
data cu cererea vor depune cer-
tificatul grefei tribunalului
constatând cá publicatiunea este
Inscrisa in registrul prevdzut de
capitolul II al legii decretatA cu
Nr. 1.507 din 1938.
32. La expirarea termenului
prevazut de articolul precedent,
Ministerul Justitiei va convoca
prin publicatiuni inserate in
Monitorul Oficial cu cel putin 8
zile inainte de ziva fixatâ, pe
proprietarii de publicatiuni, in
vederea constituirii sindicatului.
33. Adunarea va avea loc la
Ministerul Justitiei si va fi pre-
zidatâ de un consilier al Curtii
de apel din Bucuresti, delegat
In acest scop de Ministerul Jus-
titiei.
Presedintele va verifica titlu-
rile si imputernicirile si va au-
toriza participarea la lucrári a
celor gâsiti in regula.
Adunarea va delibera valabil
ori care ar fi numárul publica-
tiunilor ce ar fi reprezentate;
hotaririle se iau cu majoritate
de voturi.
34. Adunarea va alege prin
vot secret sau pe fata, dupa cum
se va hotArî in principal de adu-
nare, un membru si 3 supleanti,
www.digibuc.ro
915
pronrietari de publicatiuni pe-
riodice sau membri fri consiliile
de administratie ale societátilor
proprietare de publicatiuni pe-
riodice ce apar in tara, In co-
misiunea pentru fixarea tarif u-
lui normal al publicitâtii comer-
ciale.
35. Mandatul membrilor titu-
lari si al supleantilor este de 3
ani.
Supleantii inlocuesc pe titu-
lari in caz de lipsa sau impie-
decare in ordinea descrescânda
a voturilor obtinute. In caz de
paritate de voturi se (15, predt-
dere vârstei.
36. Pentru fixarea tarifului
normal al publicitätii comer-
ciale, Ministerul Internelor va
convoca comisiunea In primele
15 zile ale fiecärui an calenda-
risti c.
Comisiunea va lucra la Minis-
terul Internelor. Pentru anul
1938, comisiunea va fi convocat5,
de Indatà. ce reprezentantul sin-
dicatului proprietarilor de pu-
blicatiuni periodice din targ, va
fi desemnat.
CAPITOLUL V
Dispozifiuni finale
37. Proprietarii de publicati-
uni periodice care apar in tara,
sunt obligati sti comunice clirec-
tiei generale a presei si propa-
gandei sgptamânal numarul foi-
lor tipärite zilnic.
Dacii, proprietatea tipografiei
nu apartine proprietarului pu-
blicatiunii periodice, obligatiu-
nea de comunicare incumbg, si
proprietarului tipografiei.
38. Comunicarea se va face
in scris prin scrisoare recoman-
data, data oficiului postal de ex-
peditie facand dovada indepli-
nirii in termen a obligatiunii
prevrizute de art. 37.
39. Directiunea Genera la a
Presei i Propagandei va putea
916 15 futile 1938
oricAnd prin delegatii sai sg ve-
rifice exactitatea declaratiunilor
fäcute de proprietarii de publi-
catiuni periodice sau de edit Irii
unor atari publicatiuni.
40. La sfârsitul fiecgrui an
bugetar Directiunea Genera IA a
Presei si Propagandei va stabili
pentru fiecare publicatiune pe-
riodicd cifra mijlocie a tirajului
in anul precedent si va elibera
proprietarilor un certificat con
statând aceasta.
41. Administratiunile de Stat,
institutiunile depinzand de el
sau aflate sub controlul sau, ad-
ministratiunile judetelor, cornu-
nelor sau institutiunilor aflate
sub controlul acestora, societa-
tile anonime in administratia
cgrora figureazg un comisar al
guvernului, societatile de regie
mixtd, societgtile autonome, care
au de facut o publicitate in pu-
blicatiunile periodice, vor trimi-
blicatiunile periodice, vor tri-
mite cupr'nsul acestor publica-
tiuni Didectiunii Generale a Pre-
sei si Propagandei, care va fixa
publicatiunile in care publicita-
tea urmea7g a fi fricutg.
La fixarea publicatiunilor pe-
riodice se va tine seamg de cen
trele si mediile unde publicatiu-
nea trebue in deosebi adusa la
unostintg.
Directiunea Genera lg a Presei
si Propagandei va putea fixa
pentru o administratiune publi-
cg, publicatiunile periodice in
care se vor face un anume fel
de publicatiuni. In acest caz de
semnarea de principiu rarnâne
valabild atâta timp cat ea nu a
fost revocatrt. Revocarea se va
face färg motivare.
42. Costul publicitatii Ricute
de Stat, juclete sau comune sau
institutiunile depinzâncl de a-
cestea, in conformitate cu dispo
zitiunile art. 41, va fi cel conve-
nit prin contracte minimale,
www.digibuc.ro
semnate intre Directia Pre-
sei i publicatie.
Directiunea Genera lg a Presei
si Propagandei va obtine un
procent din incasari ce se va
fixa contractual si care va spori
fondul de propaganda.
LEGE
privitoare la pierdem cetäteniei
romEne
DIN 15 IUNIE 1938 1)
Asupra raportului presedinte-
lui Consiliului Nostru de Minis-
tri, si ministrului Nostru, secre-
tar de Stat la Departamentul
Justitiei Nr. 54.492 din 1938,
Va7ând jurnalul Consiliului
de Ministri Nr. 1.221 din 1938;
Vgzand avizul Consiliului Le-
gislativ Nr. 109 din 1938;
In temeiul art. 98 din Consti-
tutiune,
Am decretat si decretam:
1. In afarg de cazurile preva-
zute de art. 36 si urmatoarele
din legea Nr. 28 din 1924, ceta-
teanul romhn care locue5te in
strainatate isi va pierde nationa-
litatea dacg se face vinovat. ca
autor sau complice, de un fut
care ar nutea avea drept efect
turburarea ordined publice a ta-
rii, sau dacg printr'o purtare
potrivnicä in datorii de fideli-
tate fatA de Targ, vatamil inte-
resele românesti sau micsoreaza
1) Aceastä Lege s 'a prom Ilgat prin
I. D. R. sub Nr. 2.188 din 1938,
dot in ban. art. 98 din Constitutie
'a publicat in Movitorul Oficial,
p. I, Nr. 134 din 15 Iunie 1938. Ea
abrog5., Docret-lege privitor la pier-
derea cetäteniei române, din 20 A-
pi ilie 1938, pag. 514, acest vol.
A se vedea i Legea persoanolor
juridiee, din 6 Februarie 1924, la
pag. 244, vol. XI XII, cu mod. 22
Aprilie 1927, pag. 601, vol. XV
XVI.
 15 lunie 1938
bunul renume si prestigiul Ro-
mâniei.
Se socoteste purtare potrivni-
c5, indatoririi de fidelitate fatd
de tara, chiar faptul de a fi in-
lesnit propaganda dusindnoasa
Impoti iva României.
Pierderea cetateniei se pro-
nunta prin jurnal al Consiliului
de Ministri, dupa propunerea
ministrului justitiei.
Jurnalul Consiliului de Minis-
tri, Ní produce efectele dela pu-
blicarea lui in Monitorul Oficial.
Pierderea nationalitdtii ro-
mâne pronuntata In temeiul a-
cestei legi, nu are efecte asupra
sotiei si copiilor celui ce a pier-
dut nationalitatea.
2. Ministerul public va putea
cere tribunalului ultimuluiceta-
do-
miciliu in tara al fostului
lean, punerea sub administrati-
une fortatit a bunurilor imobile
rurale ce fostul cetatean român
are in tara. Administratitmea va
avea loc potrivit regulilor refe-
ritoare la absenta.
Inclieierea ordonfind punerea
sub administratiune va identi-
fica bunurile supuse administra-
tiunii, ea va fi inscrisd In cartea
funduara, iar in tinuturile unde
nu sunt cdrti funduare In regis-
trul de transcriere al tribunalu-
lui.
Dela data inscrierii sau tran-
scriptiunii bunurile devin indis-
ponibile.
Bunurile si drepturile imobi-
hare rurale ce fostul cetatean
are in tara, vor fi lichidate jude-
ciltoreste.
3. Se abroga legea pentru pier-
derea cetateniei române, decre-
tat5 cu Nr. 1.628 din 19 Aprilie
1938.
Referat cdtre Consiliul de Minie-
tri,
Nevoi de ordin procedural, re-
clamând modificarea legii din
20 Aprilie 1938, privitoare la
www.digibuc.ro
917
pierderea cetateniei române, am
intocmit altituratul proiect care
modified procedm a de consta-
tare a pierderii calitiltii de ceta-
lean român, mentinând princi-
piile de foind ale legii din 20 A-
prilie 1938.
Daca impdrtasiti prevederile
proiectului, vit rugam a ne auto-
riza sa-1 supunem Maiestätii
Ilegelui.
LEGE
pentru modificarea unor dispozitiuni din
legea monopolului vânzärii spirtului
qi Huturilor spirtoase í a taxelor
de consumatie
DIN 16 IUNIE 1938 1)
Asupra raportului presedinte-
lui Consiliului Nostru de Minis-
tri si ministrul Nostru secretar
de Stat la Departamentul Fi-
nantelor, cu Nr 94.891 din 1938,
Avàruj fn vedere jurnalul Con-
siliului de Ministri Nr. 1.191 din
1938;
Vazând avizul Consiliului Le-
gislativ Nr. 83 din 1938;
In virtutea art. 98 din Consti-
tutie,
Aceastä Lege s 'a deeretat si pro-
mulgat in baza art. 98 din Con ti-
tutie, prin I. D R. sub Nr. 2.154 din
1938 si s'a publieat in Monitorul
Oficial, p. I, Nr. 135 din 16 Iunie
1938. Ea moCifieä numeroase dis-
po7itiuni din Legea monopolului
zàrii spirtului i bäuturilor spiitoase
si a taxelor de eonsumw0e, din 22
Aprilie 1932, pag. 417, vol. XX,
dup.& cc) mai suferise alte modifieäri,
prin legile din 1 Aprilie 1935, pag,
194, vol. XXIII; 20 Martie 1937,
pag. 401, vol. XXV, p. I; 24 Apri-
lie 1937, pag. 1243, vol. XXV, p, II;
9 Iunie 1937, pag. 1358, aeelasi vol;
14 Septemvrie 1937, pag. 1842, ace-
la5A vol. i 8 Noemvrie 1937, pag.
2109, atelasi vol. Vezi si mod. 28
Iulie 1938.
918 15 1 tulle 1938
Am decretat Si decretgm:
Art. 1, punctele b i c, se mo-
dificti, dupg cum urmeazg:
b) Spirtul produs in fabricile
de spirt din vin si distilatul din
vin, produs in distileriile indus-
triale de categoria I-a;
c) Rachiurile din fructe indi-
gene, tescoving si drojdie de vin,
fabricate in distileriile de cate-
goria II-a si in cazanele indus-
triale, adicg in acele instalati-
uni care prelucreazg materiile
prime cumpgrate.
Art. 3 se modificg dupg cum
urmeazg:
Exportul spirtului si bguturi-
lor alcoolice monopolizate se
face de administratia monopo-
lului in conditiunile art. 64.
Importul de bguturi spirtoase
distilate sau preparate din ele
se face numai cu autorizatia si
in conditiunile fixate de admi-
nistratia monopolului.
Importul de spirt este prohi-
bit, afarg de cazul exceptional
prevgzut de art. 50, alineatul ul-
tim.
Art. 4 se modificg dupg cum
urmeazg:
Pentru exploatarea monopo-
lului si administrarea taxelor
de consumatie asupra alcoolu-
rilor nemonop oli z ate, fun ctio-
neazg sub autoritatea Ministe-
rului Finantelor, si in conditiu-
nile stabilite prin aceastg lege o
administratie comercialg denu-
mitg Administratia comercialá
a monopolului vânzgrii alcoolu-
lui si a taxelor de consumatie
pe bäuturi spirtoase", in pres-
curtare Administratia Comer-
cialg M. A. T.".
Intrg In atributiunile acestei
directiuni, pe lângg cele prevg-
zute la art. 1-3 de mai sus, ad-
ministrarea taxelor de consuma-
tie asupra bguturilor spirtoase
nemonopolizate, precum si orice
alte atributiuni ii sunt date prin
legea de f atg. sau alte legi.
Administratia Comercialg M.
www.digibuc.ro
A. T. este persoang juridicg de
caracter public. Pentru a avea
acest caracter nu este obligatá
sg indeplineascg o formalitate
sau sg cearg o autorizatie.
Art. 5 se modificg dupg cum
urmeazá:
Operatiunile ce privesc admi-
nistrarea monopolului vânzgrii
alcoolului sunt de ordin comer-
cial. Ele sunt supuse dispozitiu-
nilor din aceastg lege, privitoare
la gestiune, contabilitate si bu-
get; acolo unde aceastg lege nu
dispune se vor aplica dispozitiu-
nile legii pentru organizarea si
administrarea pe baze comer-
ciale a intreprinderilor si avu-
tiilor publice, din 16 Martie 1929,
cu modificgrile din 4 Mai 1934
si 11 Martie 1938.
Art. 6 se modificg dupg cum
urmeazá:
Conducerea si intreaga ges-
tiune a Administratiei comer-
ciale M. A. T. o are directorul
general sau inlocuitorul sgu, sub
autoritatea ministrului de fi-
nante. Peste tot unde legea de
fatg vorbeste de directia gene-
ralg, aceasta se va intelege in
sensul de mai sus.
Numirea, inaintarea si revo-
carea personalului bugetar al
Administratiei comerciale M. A.
T., apartine ministrului de fi-
nante.
Art. 7 se modificg dupg, cum
urmeazg:
Comitetul de directie are ur-
mgtoarele atributiuni:
a) Stabileste normele si direc-
tivele generale pe baza cgrora
se indrumeazg activitatea Admi-
nistratiei comerciale M. A. T.,
intocmind impreung cu directo-
rul general, regulamentele de
administratie, instructiile gene-
rale si contractele tip;
b) Supravegheazg, s'i contro-
leazg, impreung cu directorul
general, mersul intregii admi-
nistratii;
c) Alcgtueste, impreung cu di-
 15 lunie 1928
rectorul general, bugetul de ve-
nituri si cheltuieli si decide asu-
pra cererilor de credite, precum
-si asupra adjudeedrilor, contrac-
tärilor si angajdrilor de chel-
tuieli sau transactiilor ce trec
cle 100.000 lei si avizeazd asupra
-contractdrii de imprumuturi in
vederea investitiilor;
d) Stabileste pretul de cumpd-
rare al spirtului de cereale, din
vin si al bduturilor monpoli-
zate, pentru consumatie in tara,
conform art. 50, cum si pretul
-de vânzare, atât al produselor
interne monopolizate, cât si al
produselor importate.
La stabilirea preturilor de
-cumpgrare si vänzare se va lua
si avizul comisiunii superioaye
a bauturilor spirtoase prevazutd
de art, 19.
Comitetul de directie va duce
-tratative cu asociatiile respec-
tive in vederea stabilirii pretu-
rilor prin bund invoiald. Rezul-
tatui tratativelor se va supune
ministrului de finante care va
decide. In cazul când ministrul
finantelor nu decide asupra fi-
xdrii preturilor pând la data de
1 Decemvrie, sau in caz cd pre-
turile fixate nu sunt acceptate
de asociatiile respective, se va
recurge la arbitrajul comisiunii
prevb,zutd, de art. 50;
e) DA directive asupra modu-
lui de aplicare si interpretare a
-dispozitiunilor din lege referi-
toare la regimul productiei bau-
turilor spirtoase nedistilate, pre-
cum si la reeimul vânzärii bail-
turilor spirtoase monopolizate Si
nemonopolizate;
f) Incheie socotelile anuale si
bilantul pentru operatiile privi-
toare la produsele monopolizate
-conform art. 16;
g) Avizeazd sau se pronuntd
asupra oricaror altor chestiuni
ce i se vor cere de Ministerul
Finantelor, sau i se vor prezenta
-de directorul general.
www.digibuc.ro
919
Art. 8 se modified dupa cum
urmeazd:
Atributiile directorului gene-
ral sunt urmätoarele:
a) Conduce intreaga adminis-
tratie si executd deciziile minis-
teriale si acele ale comitetului
de directie;
b) Studiazd si prezintd, minis-
trului sau comitetului de direc-
tie, spre rezolvare sau avizare,
lucrárile ce depäsesc compe-
tinta sa;
c) In cazurile grabnice poate
lua orice mdsurd necesard inte-
reselor institutiei, cu obligatia
de a o supune ratificárii comi-
tetului de directie intro sedintá
speciald, sau aprobdrii minis-
terului, dupd, natura mäsurii
luate;
d) Decide asupra adjudecdri-
lor si angajdrilor de cheltuieli,
cu respectarea dispozitiilor le-
gale, pand la suma de 100.000
lei;
e) Ordonanteazd, toate platile
administratiei, in conformitate
cu prevederile bugetului;
f) Reprezintá Administratia
comerciald M. A. T. in justitie
si fatd de terti;
g) Tine in curent ministerul
si comitetul de directie cu mer-
sul institutiei.
Art. 40 se modified dupd, cum
urmeazd:
Comitetul de directie se corn-
pune din directorul general sf
patru persoane recunoscute pen-
tru competinta lor: un jurist si
trei cunoscátori in tehnica fa-
bricatiunilor si in administratia
publicd, ce se numesc prin I. D.
R.. la propunerea ministrului de
finante, pe termen de patru ani.
Comitetul se intruneste oride-
câteori este nevoie si cel putin
odatá pe sAptámând. El lu-
creazd cu majoritatea membri-
lor ce-1 compun. Hotáririle se
iau cu majoritatea membrilor
prezenti; in caz de paritate, vo- ,.
920 15 lunle 1938
tul pre*edintelui decide. Aceste
hotariri se consemneaza inteun
proces-verbal care se trece in-
tr'un registru anume.
Membrii comitetului nu pot fi
furnisori sau concesionari ai M.
A. T.-ului i nici sa faca parte
din conducerea unei astfel de
intreprinderi.
Ministrul sau secretarul gene-
ral iau parte, prezidand *edin-
tole comitetului de directie, cand
g.isesc de cuviinta.
Toate deciziile luate de corai-
tetul de directie vor trebui eg
fie prezentate ministrului de fi-
nante pentru a deveni executo-
rii.
Dad], ministrul nu s'a pro-
nuntat in termen de cinci zile
dela prezentarea deciziei, deci-
zia comitetului de directie de-
vine executorie.
Art. 41 se rnodificg dupa cum
urmeaza:
Comitetul de directie are un
pre*edinte desemnat de minis-
trul finantelor dintre membrii
comitetului de directie.
In lipsa pre*edintelui va prezi-
da cel mai in varstg dintre mem-
brii prezenti.
Pentru participarea la *edintg,
sau insarcinari speciale, mem-
brii comitetului, in afara de di-
rectorul general, au drept, pe
hinge indemnizatia prevgzuta la
art. 17, litera c, la un jeton de
prezenta al carui cuantum lu-
nar va fi fixat de ministrul fi-
nantelor.
Art. 12, alin. 2 $i 3, se modi-
ficg dupg cum urrneazg:
Administratia centrala cu-
prinde:
Directia produselor monopoli-
zate.
Directia produselor nemonopo-
lizate.
Directia contabilitatii.
Secretariatul.
La art. 14, se adaugg, dupg ul-
timul alineat un nou alineat.
www.digibuc.ro
Administratia ComerciaM, M._
A. T., poate sa contracteze, cu
autorizarea ministrului de fi-
nante, imprumuturi in vederea
investitiilor, desvoltarii de activi-
tate, etc.; anuitatile se vor in-
scrie in buget, pieta lor fiind ga-
rantatil cu veniturile din mono-
polul alcoolului.
La art. 16, se introduce, la in-
ceput, urmatorul alineat:
Gestiunea Administratiei Co-
merciale M. A. T., este supusil le-
gii contabilitatii publice, cu de-
rogarile prevazute in legea de
fata.
La art. 21, alin. 2, se adaugg.
fraza:
Acest maximum nu va putea
fi depasit decat pentru nevoile
industriilor militare, constatate
stabilite printro decizie a Mi-
nisterului de Finante, dupa pro-
punerea Ministerului Apargrii
Nationale.
Alin. 3, se modifica dupa cum
urmeaza:
Contingentul acesta se reduce,
in ceeace prive*te spirtul de ori
ce origine, cu 25 la suta dupe fie-
care perioada de 5 ani, incepan-
du-se cu spirtul industrial.
Punctul b, se modifica dupa
cum urmeazg:
Spirtul de vin *i distilatul de
vin, cu indoitul cantitatii maxi-
me pusa in consumatie in unul
din ultimii 3 ani anteriori apli-
cgrii legii mononolului.
Daca interesele viticulturii o
cer, aceasta cantitate va fi du-
blath, luandu se si avizul Minis-
terului Agriculturii *i Domenii-
lor.
Cantitatea de spirt din vin
distilat din vin necesarg consu-
mului va fi preluata in propor-
tie de 7 la suta dela fabricile de
spirt din vin *i in proportie de
30 la sutg dela distileriile de ca-
tegoria I-a.
Fabricarea spirtului din vin *1
distilatului din vin necesare con-
 15 !unite 1938
sumului se poate face numai In
fabricile de spirt din vin si dis-
tileriile existente *i recunoscute
ca atare palm in prezent de ad-
ministratia monopolului.
Punctul c, se modific d. dupit
cum urmeazd:
Spirtul industrial cu restul,
cilutându-se a se prelua, in pri-
mul rand, spirtul produs de fa-
bricile care intrebuinteaza ca
materie prima cerealele sau ear-
tof
Art.22, alin. 2, se modified
dupe cum urmeaza:
Aceste cantitati se repartizeazd.
pe fabrici, distilerii si cazane de
catre Administratia Comerciald
M. A. T., ludnd si avizul comisi-
unii superioare a bauturilor
spirtoase piina la 1 Noemvrie
cel mai târziu, pentru noua cam-
panic de lucru, care se considera
dela 1 Noemvrie la 31 Octomvrie,
urmarindu-se ca fabricatia prin
concentrare de cote sa se faca la
un numar cat mai restrâns de
fabrici, admise de Administratia
Monopolului.
Art. 22, alin. 3, se modified
dupa cum urmeaza:
Cotele de alcool pe fabrici se
vor stabili conform criteriilor a-
ratate mai departe, iar pentru
distilerii si cazane industriale se
va tine seamit de capacitatea. de
productie, de productia efectivil
*i de starea instalatiunilor.
Cotele stabilite s vor comuni-
ca celor interesati sau asociatii-
lor respective de catre Adminis-
tratia Monopolului.
In termen de 60 zile dela acea-
stil comunicare, cei nemultumiti
pot face contestatiuni, depunând
contestatii motivate la Grefa
Curtii de Apel din Bucuresti, sec-
tie I.
Contestatia se va judeca de &l-
ire o comisiune compusd din
primul presedinte al Curtii de
Apel din Bucuresti, sau un prese-
dinte de. Curte delegat de el si te pänd In prezent de Adminis-
www.digibuc.ro
921
din câte un delegat al Adminis-
tratiei Monopolului Alcoplului Ii
al ministrului de finante.
Alin. 4, 5, 6, 7 *i 8, se abrogd,
Dupd ultimul alineat se adau-
gd urmatoarele noi alineate:
Fabricile de spirt industrial,
fabricile de spirt din vin, disti-
leriile de categoria I-a si a II a
cazanele industriale care nu
vor functiona in doua campanii
consecutive, piercl definitiv auto-
zatia de functionare i dreptul
la cotd.
Se excepteazd cazurile de im-
posibilitate provenind din cauze
independente de vointa fabrican
tului si care se vor aprecia de
Administratia Comerciald M.
A. T.
Vânzarea sau concentrarea co-
telor de fabricatie este interzisd
ateit fabricilor de spirt indus-
trial, cat si fabricilor de spirt din
vin, distileriilor sau cazanelor in..
dustriale, ele fiind obligate sa fa-
brice In instalatiuni proprii can.
titdtile ce li se cuvin pentru li-
vrare in baza cotelor ce le sunt
atribuite.
Fabricile de spirt de orice fel,
clistileriile si cazanele indus-
triale, care timp de 3 luni nu pot
satisface comenzile ce le revin
pe baza drepturilor lor lunar&
de coti, pierd aceasta cotd pen-
tru intreaga campanie de fabri-
catie a anului in curs, cota lor-
atribuindu-se celorlalte instala-
tiuni din aceeasi categorie.
Proprietarul mai multor fa-
Mid de spirt industrial are drep-
tul a le contopi definitiv *i ire-
vocabil inteo singuril fabried,
pastrandu-si drept cotil totalul
cotelor partiale si desfiintand
definitiv celelalte instalatiuni.
Aceastd dispozitiune se poate
aplica si pentru fabricile de
spirt din vin, distilerii si cazane
industriale.
Contopirile de fabrici, aproba-
 15 lunie 1938
tratia Monopolului sunt si ra-
mân valabile.
Cote le actuale vor fi revizuite
de o comisiune compusa din-
tr'un delegat al Adrainistratiei
Comerciale a Monopolului Alcoo-
lului, desemnat de ministrul de
finante, un delegat al Asociatiei
fabricilor de spirt industrial" si
primul presedinte al Curtii de A-
pel din Bucuresti, sau un prese-
dinte de Curte, delegat de el. Co-
misiunea functioneaza sub pre-
-§edintia primului presedinte sau
-a delegatului salt.
Revizuirea se va face tinân-
-du-se searna de urmAtoarele cri-
1. Capacitatea de fabricatie.
2. Perioada de activitate, acor-
dându-se o cotâ, mai mare f abri-
cilor care au lucrat tot anul.
3. Utilitatea mentinerii fabricii
ihn punct de vedere social si
gienic.
4. Interesele apärärii nationale,
lintindu-se searna, in deosebi, de
acele fabrici care, prin asezarea
geograficá i usurinta transpor-
lurilor, pot asigura aproviziona-
Tea mai lesnicioasit a industrii-
,lor militare.
5. Existenta de industrii anexe,
tinându-se mai mult searna de
labricile de spirt. care au in in-
-cinta lor alte industrii agricole
'utile.
Art. 28, alin. 1, se modificá
Tlupá cum urmeazá:
Fabricantii de spirt sunt da-
tori sa arate, cu cel putin 20 zile
Inainte, data Inceperii campaniei
luctu i durata fabricatiuuii,
neputând pune fabrica in func-
liune pânä când nu se iau mä-
suri de asigurare a controlului
-si se permite inceperea fabrica-
tiunii de cátre organele delegate
In acest scop de Administratia
Monopolului.
In caz de abatere dela aceastá
fabrica va fi definttiv
inchisk iar produsul fabricat va
www.digibuc.ro
fi confiscat. Deosebit, se vor a-
plica si sanctiunile legale, dacá
este cazul de sustragere dela mo-
nopol a produselor astfel fabri-
cate.
Art. 32, alineatul ultim, se mo-
dine& dupl cum urmeazá:
In categoria fabricilor de spirt
din vin vor intra si distileriile
industriale de categoria I-a, care
nu au dreptul de a rafina disti-
latul obtinut.
Spirtul din vin se fabric& ex-
clusiv din vin.
La fabricarea. spirtului din vin,
cantitatea de drojdie ce poate fi
admisä este cea normalá rezul-
tatä dela vinificatie, neputand fi
decât maximum 5 la sutá.
Art. 34, se modifidt dui:4 cum
urmeazá:
Fabricile de spirt din vin
distileriile industriale de catego-
ria I-a, sunt supuse la aceleasi
ca i fabricile de spirt
industrial, in ceea ce priveste a-
rendarea, controlul, aparatele de
másuratoare, scriptele ce trebue
sá se tiná i formalitátile ce au
de Incleplinit aplicându-li-se ace-
leasi sanctiuni prevazute de lege,
pentru aceastá categorie de fa-
brici, in caz de abateri.
Art. 36, se modificá dupá cum
urmeazd:
Fabricarea rachiurilor din
fructe indigene, tescovina si
drojdie de vin se face in condi-
tiile stabilite de art. 1 si 2, la dis-
tileriile de categoria, II-a, la ca-
zanele industriale, la cazanele
comunale, la cazanele cooperati-
velor si la cazanele producatori-
bor.
Sunt distilerii de categoria II-a
acele instalatiuni formate din
unul sau mai multe cazane cu
coloaná si deflegmator sau nu-
mai deflegmator, putând s6., pro-
ducá din prima distilatie lichid
alcoolic cu aria de maximum 70
grade si in care se prelucreazá
drojdie de vin. tescovina i fruc-
 15 lunie 1938
ite indigene cumpgrate, spre deo-
sebire de cele din categoria I-a,
care prelucreazg numai vinul,
iar prin cazane industriale se
Inteleg acele instalatiuni care nu
Intrg In categoria distileriilor,
tier in care se prelucreazil mate-
rii prime cumpgrate.
Cazanele actuale de fabricat
rachiu (alambicurile) sunt insta-
latiuni simple compuse dinteun
cazan si rAcitor.
Art. 37, alin. 1, se modifia
dupg cum urmeazä:
Exploatatorii distileriilor in-
clustriale de categoria II-a, aunt
supusi la aceleasi obligatiuni ca
-si fabricantii de spirt din vin, in
ceea ce priveste controlul, apara-
tele de mäsurgtoare, scriptele ce
trebue sg se Wig, arendarea si
formalitätile ce au de indeplinit.
Art, 42, aiin. 2 0 3, se modifia
clung cum urmeazd:
Orice fabricatiune trebue decla-
ratä organelor locale ale Mono-
polului cu cel putin cinci zile
Inainte de a Incepe, arätându-se
ziva Inceperii fabricatiunii si
ziva and ea se terming.
Dacg fabricatiunile depgsesc
termenul acordat, ele nu mai pot
-fi continuate cleat cu aproba-
rea special/ obtinutä dela ace-
1easi organe prin cerere scrisg.
Contravenientii vor fi pedepsiti
conform art. 93, alin. 2.
Art. 44, se modificg, dupg cum
urmeazg:
Administratia Monopolului va
aplica cazanelor de producatori
operate pentru Inregistrarea nu-
mgrului fierberilor, care se vor
procura contra cost de Adminis-
tratia Monopolului.
In acest caz, produatorii care
nu au cazane si fierb rachiuri la
cazanele cu aparate Inregistra-
toare, sunt scutiti de a mai face
cleclaratii, acestea urmând a se
cla numa de posesorii acestor ca-
mane.
Pang la introducerea totalä a
www.digibuc.ro
923
acestor aparate de Inregistrare,
constatarea fabricantilor la ça.-
zanele Msä aparate se face de 0
comisiune formatg dintr'un a-
gent al monopolului, un delegat
al consiliului comunal si un de-
legat al produatorilor.
Ea lucreazg valabil cu mem-
brii prezenti, din care nu poate
lipsi agentul monopolului.
Aceste comisiuni. cum si cele
dela art. 43, se constituesc de cg-
tre administratiile de constatare
indirecte, in Intelegere cu prefec-
tul judetului si incep sg functio-
neze pe data de 1 Iu lie a fiecg-
rui an.
Numgrul comisiunilor care
vor functiona In fiecare comung
va fi cel dictat de trebuintg.
Art. 46, alin. 2 0, 3, se modi-
ficil dupg, cum urmeazg:
At At la cazanele cu aparate de
Inregistrat, cât si la cele färg a-
parate, socotirea globalg se face
dupg normele stabilite prin regu-
lament, tinând seamä de numg-
rul fierberilor, de cantitatea si.
felul materiei prime, de randa-
mentul de alcool stabilit, de ca-
pacitatea si sistemul cazanului,
cum si de durata fabricatiunii.
Cantitätile de rachiuri fabri-
cate si de care produatorii rgs-
mind se constatA prin procese-
verbale dresate In dublu exem-
plar, ce se inscriu atat In regis-
trele de fabricatiune ale poseso-
rilor de cazane, cât si In carne-
tele de producgtori, dupg ce se
scade tainul acordat. Unul din
exemplarele procesului-verbal se
va remite produatorului.
Art. 48, se modificg dupg cum
urmeazg:
Pentru interese de sängtate pu-
blicg si In scop de a Imbungtati
calitatea rachiurilor din fructe
si din derivate de fructe, Ad-tia
monopolului poate redistila ra-
chiurile cumpgrate In instalati-
uni de redistilare proprii pe care
le va infiinta, sau in instalatiu-
924 15 lunie 1938
nile cooperativelor de producd-
tori.
Numai Ad-tia monopolului
poate redistila rachiurile cum-
Art. 50, se modified dupd cum
tirmeazil:
Pretul cu care d-tia comerciald
M. A. T., cumpdral spirtul se sta-
bileste inainte de 1 Decemvrie al
fiecarui an, de catre Ministrul
Finantelor, cu avizul Ad-tiei co-
merciale M. A. T., in conformi-
tate cu dispozitiunile art. 7,
punct. d, duprt felul materiei
prime din care provine.
La stabilirea pretului se vor
avea in vedere:
a) Felul si costul mediu al ma-
teriilor prime dupd, pretul burse-
lor si orice alte date sigure ce
se vor prezenta, tinandu-se sea-
mil de tendinta spre urcare sau
sertdere;
b) Cheltuielile normale de fa-
bricatitme;
Cheltuielile normale de ad-
roinistratie la care se va adiluga
o cota corespunzatoare amorti
zarii instdatiilOr, si
d Un beneficiu mediu care
nu poate trece de 12 la sutii.
Pretul se va stabili unifoim
pc t at tara si se socoteste loco
fabrica. Transportul la depozi-
tele M. A. T. se socoteste deose-
bit, dupa cum se va stabili.
In caz de neintelegere, proble
ma pretului va fi supusa arbi-
trajului unei com;siuni formata
dintr'un delegat al Ministerului
de Finante, un reprezentant al
asociatlei fabricilor respective si
din primul presedinte al Curtii
de apel din Bucuresti sau loc-
t:itorul silu. Comisiunea va fi
prezidatil de primul presedinte
al Curtii de apel din Bucuresti,
sau de loctlitorul
Pang la fixarea definitivä a
pretului, asociatiile respective
sunt obligate sd furniseze Ad-tiei
www.digibuc.ro
comerciale M. A. T. cantitatile de
spirt de care are nevoic, ta
schimbul acordurilor fixate uni-
tar de Ad-tia cornerciala M. A. T.
Daca asociatia respectiva nu
asigura la timp furnisarea spir-
tului cerut, Ad tia comerciala M.
A. T. SO poate procura in once
conditiuni i de oriunde va gasi_
cu cale cantitatea de spirt nece-
sand, orice clauza statutara con-
trara fiind nuld de drept.
Art. 51 se modifica, dupa cum
urmeaza:
Pretul de cumptirare al spir-
tului din vin si al ills latului
din vin se stabile*te de Ministe-
rul Finantelor in acelasi mod *i
dupa aceleasi norme prevAzute
la art. 7 *i 50, care va decide a-
tilt in ce priveste costul mate-
riei prime (vinul), cat si cele-
lalte componente ale pi etului,
prin derogare dela dispozitiuni
art. 43, alin. 3 *i 4 si art. 59, a-
lin. 1 *i 2 ale legii pentru apa-
rarea viticulturii din 27 NIartre
1936 1).
Cantitatile se proem a de aso-
c'atia respectiva, dupa aceleasi
norme ca i spirtul
Pretul de cumpalaie al a-
chiurilor din fructe * d n deri-
vate de fructe, fabricate la dis-
tilertile si cazanele ni lu ti ale,.
se stabileste pe judete, in nitele-
gore cu reprezentantli p luca-
torilor rspectivi, dupa aceleasi
norme ca si la art. 7 si 50.
Pi etul se stabile*te loco depo-
zitul Monopolului.
Art. 54 se modified, dupa cum
urmeaza:
Distilatul invechit din vin, cu-
noscut popular sub numele de
cognac, este bautura alcoolica
fabricatd numai din distilatul
nerafinat de vin, obt.nut prin
1) A se vedea Legea pentru aph-
rarea vitieulturii, din 27 Martie 1936,.
la pag. 408, vol. XXIV, p. I.
 15 lunie 1938
flistilarea vinului i având o td-
rie variind intre 60-70 grade.
Pentru obtinerea trtriei de 60
70 grade, distilatul obtinut va
putc a fi redistilat. anuntându-se
Administratia Monopolului des-
IM e aceasta.
Culoarea distilatului invechit
din vin, va fi cea obtinutd prin
invechirea in vase de stejar timp
de eel putin trei ani, iar la pu-
nerea in consumatie dupd acest
termen, tdria lui va fi de 38-50
grade.
Fabricarea acestei bduturi pe
alta cale este interzisd.
Aceastd brtuturrt se rnai poate
fabrica in afard de intreprin-
.derile *i fabricile previlzute prin
legea de fatd, de crttre proprie-
tarii de vii ce au fiecare cel pu-
tin 10 hectare de v;e, precum
de coopel ativele de proprietari
le vii, cat e impreund au cel pu-
tin 10 hectare si posedând ae-
tualrnepte cazane autorizate.
Aceste cazane vor fi prevrt-
zute cu aparate de control care
vor funct'ona numai pentru
pe timpul prepardrii acestei brtu-
turi.
Coopei ativele *i proprietarii
care nu dispun de cazane, pot
<obtine au'ot izat'uni numai pen-
tru fabricarea distil atului, prin
derogat e dela art. 4.1 din legea
de fa td.
Ac este cazane vor functiona cu
aparate de control, iar materia
PriinA j proclusele rezultate vor
fi operate in registi ele previlzute
de Administratia Monopolului,
urmand regimul pentru asemo-
nea
Fruntile *i cozile rezultate din
clistilarea vinului, in proportie
de 20 la sutri din totalul grade-
lor, pot fi redistilate odacrt cu
tescovina sau clrojdia, cu auto-
rizatia prealabild a Monopolului.
Sunt considerate ca fraudu-
loase manipuldrile *i practicile rect &are debitantii cu ridicata,
www.digibuc.ro
925
folosite pentru a Imbundtati *i
buebeta acest produs, in scop de
a insela pe consumatori asupra
calitdtii sau originii distilatului
invechit din vin.
Propretarii de vii i coopera-
tivele de proprietari de vii, vor
fabrica dist'latul invechit din
vin numal din vinul de produc-
tie pi opriu.
Distilatul Invechit din vin nu
se poate fabrica deertt din vin
fArd. drojclie.
Distiatul din vin, dupti o In-
vechire do trei ani, upd ce a
fost redus la atria de 38 50
grade, se pune in consumatie
numai in sticle ineltise *i eti-
chetate.
Etichetele trcbue sil poarte pe
ele urmiltoarele date: dist'lat
invechit din vin", numele, pro-
nurnele, aclresa fahricii sau pro-
duatorului *' trtria aleaoli crt.
Distilatul dn vin Invechit
in cota prevrizutrt de art. 21,
punctul b.
La art. 58, se adaugg (-turd ul-
timul alineat .un nou alineat:
Pund ce Administratia Mono-
polului va fi in miisurd srt preia
si sil. comercializeze proclusele
distileriilor *i ca7anelor indus-
triale In conformitate cu legea
de fatd, acestea vor fi libere In
comert, dar in conclitiunile fi-
xate de Aclministratia Monopo-
lului. La punerea lor in consu-
matf e se va percene o taxrt de
monopol, fixatd de comitetul de
directie, egald cu cel putin ta-
xe1e ce se percep asupra produ-
selor similaro nemonopolizate, la
care se va adduga si o cotd co-
resnunzdtoare cheltuielilor de
administratie.
Art. 61, se modified, duprt cum
urmeazd:
Ad-tia Mononolului poate face
distribuirea alcoolurilor monopo-
lizate din depozitele sale, fie di-
926 15 lunie 1938
sau In oficii speciale, directe
sau particulare, autorizate de ea,
acolo unde desfacerea nte se face
In mod normal, fie concedând
distribuirea cdtre asociatii sau
particulari. In toate cazurile,
pretul se plilteste Inaifite de ri-
dicarea spirtului din depozitele
la administratiile financiare res-
pective.
In caz de concesionare a dis-
tribuirii, ea se poate face de Ad-
ministratia Comereiald M. A. T.,
fie win bung invoiald, fie hotd-
rind oferte publice, pe termen de
maximum trei ani *i in condi-
tiunile fixate prin caietul de sar-
cMi. Chiar in caz de oferte pu-
Nice, Administratia M. A. T.,
este fn drept sil. dea preferintd
acelor ofertanti care fi prezintä
mai Amite garantii de seriozi-
tate, de capacitate in materie si
de solvabilitate.
La expirarea concesiunilor, Ad-
ministratia Comerciald M. A. T.
e In drept sil. reinoiascd si sit
extindd contractele acelor con-
cesiuni care si-au executat mul-
tumitor obligatiunile contrac-
tuale.
Distribuirea se poate acorda
pe unul sau mai multe judete.
Comitetul de directie va fixa
remizele si primele de acordat
distribuitorilor si debitantilor cu
amiinuntul.
Distribuirea se va putea face
In regie, acolo unde comitetul
de directie al Administratiei Co-
merciale M. A. T. va gdsi cd pre-
zintd. avantaje.
Art. 64, se modified, dupd cum
urmeazd:
Exportul de spirt industrial si
spirt din vin, precum si de Mu-
turi spirtoase monopolizate se
face de cdtre Administratia Mo- e) Se aplied aceleasi pedepse
nopolului. ca la punctul a, producdtorilor
Aceasta poate autoriza i alte care supun la distilare vin, la
institutii sau persoane fizice cu cazanele lor sau ale altara, au-
www.digibuc.ro
efectuarea exportului, luând ga-
rantiile necesare.
Livrarea se face prin asocia-
tiile fabricilor respective.
Art. 86, alin. ultim, se modi-
fied, dupd cum urmeazä:
Fabricantii de spirt din vin,_
exploatatorii distileriilor de cate-
goria I-a si a II-a, precum si cei
ai cazanelor industriale, care se-
vor giisi eit au preparat sau in-
trodus fn depozitul Intreprinde-
rii, sau au intrebuintat la fa-
bricatie alte materii prime decdt
cele permise lor pentru prelu-
crare, prin legea de fatil, se vor
pedepsi cu amendil dela 50.000
la 200.000 lei, precum si cu con-
fiscarea materiilor prime inter-
zise si a produselor fabricate.
Pentru asemenea cazuri, Admi-
nistratia M. A .T. va putea dis-
pune si aplicarea sanctiunilor
prevdzute de acest articol, la ali-
neatele: 2, 4, 5, 6, 7 si 8.
Art. 89 se modified, dupd, cum!
urmeazd:
Acei care vox detine sau vinde
produsele monopolizate sau fa-
bricate din ele, precum si cele
nemonopolizate, fn alte condi-
tiuni, deck cum se aratd. in a-
ceastá lege sau in regulamentu
ei, de aplicare, se pedepsesc cu
amencid dela 500 la 10.000 lei.
Fabricantii de alcool metilic,
drojdie comprimatd, acid acetic,
care vor contraveni dispozitiu-
nilor ce se iau de Administratia
Monopolului, In ce priveste fa-
bricatia, vânzarea si controlul,
vor fi pedepsiti cu amendd dela.
5.000 50.000 lei, iar dael vor
sustrage produse dela taxare, se
va aplica deosebit si o amend&
de 2-8 ori taxele sustrase.
La art. 93 se adaugd cloud not-
puncte, e i f: -
 15 lunie 1938
totizate sau neautorizate, fdril
autorizatia prealabild a Admi-
nistratiei Monopolului;
f Se aplicd aceleasi pedepse
ca la punctul b, producdtorilor
care vor fi Impiedecat, prin orice
mijloace, buna functionare a a-
paratelor de mdsurare a fier-
berilor, sau cai e se vor dovedi
cd, au distrus sigiliile sau plum-
burile de sigurantd, aplicate a-
cestor aparate. Aceastd, amendil
nu prejudiciazd aplicarea pe-
depselor prevázute de lege pen-
tru supravegherea produselor de
la taxe.
Art. 102 se modified, dupd cum
urmeazil:
Asupra bduturilor spirtoase
monopolizate sau nemonopoli-
zate (vin, bere, ;Wed i rachiuri
de fructe), mi se poate Infiinta
In viitor nicio altil dare locala
sau speciald i nicio alttl taxd,
decdt numai modificând legea
de fatd.
Art. 103, alin. 1, se modified
dupá cum urmeazit:
Spirtul, spirtul de vin si bau-
turile spirtoase monopolizate, nu
pot fi urmilrite de terti pentru
datorii ci numai sumele re-
zultate din vânzarea lor, prin
popriri Infiintate in mdinile aso-
ciatiilor respective, care au, con-
form statutelor, mandat legal de
Incasarea contravalorii spirtului
furnisat Monopolului datoriile
de orice fel ciltre Stat, judet *i
comund, fiind privilegiate *i pu-
tând fi retinute direct de Admi-
nistratia Monopolului.
Art. 104, alin. 2, se modified,
dupd cum urmeazil:
Imobilele, stabilimentele, fabri-
cile, distileriile, depozitele i ofi-
ciile de vânzare, precum * ve-
hiculele cu tractiune rnecanicd
si animal& ce apartin Adminis-
tratiei Monopolului, sunt scutite
de orice fel de ddri, taxe sau im-
pozite, cdtre Stat, judet, comund
www.digibuc.ro
927-
si orice institutie de Stat, prevd-
zutd de vreo altil lege cleat cela
care vor modifica expres legea.
de fatd.
Duna ultimul alin., se adaugd...
un nou alineat, dupd, cum ur-
meazd:
De asemenea, nu se pot per-
cepe dari locale sau speciale ed-
tre Stat, judet, comund si alte.-
institutii, asupra transporturilor
de produse monopolizate si a
materialelor trebuincioase ex-
ploatdrii Monopolului.
Art. 176, alin. 3, se modofied,
dupd cum urmeazd:
Regimul debitelor din Transil-
vania i Bucovina, cu Incepere
dela 1 Octomvrie 1938, va fi prin
unificarea sistemului legal acel
aplicabil In Intreaga lark pre-
vilzut In art. 180 al legii de fatd.
Alin. 4 si 5 se abrogd.
Art. 177. alM. 2, se abrogd.
Art. 194, alin. 1, se modified,
dupd, cum urmeazd:
Pentru ubtinerea unui brevet
de vânzare a bäuturilor spir-
toase cu amdnuntul, cu consu-
matia In local sau In afar& de-
local, solicitatorul trebue sa in-
deplineased urmátoarele condi-
tiuni: sit fie cetiltean romftn, sd.
fi satisfdcut serviciul militar, sa
fie sändtos, sá tie carte, sit nu
fi suferit nicio condamnare cu-
caracter infamant, sd. nu fi fost
falit nereabilitat, sä nu fi fost
pus sub interdictie, sä nu fi fost
condamnat pe baza legii pentru
combaterea fraudelor In vinicul-
turd., sd nu fi fost condamnat.
pentru betie, sd nu fi fost con-
damnat cu o amendd mai mare-
de 15.000 lei, la legea de fatd,
nu fie functionar public si sd
aibd, avizul Camerei de cornett.
industrie.
Odatd, cu cererea solicitatoru-
lui va trebui sd. depund. numai
urmilloarele acte: act doveditor
cd este cetiltean român, di a sa--
 15 lunie 1938
-,928

tisfäcut serviciul militar, certi- Art. 216, alin. 1 *i 2, se modi-

ficat de bung. purtare, avizul
amerei de comert i o declara-
ie indepline*te celelalte con-
ditiuni.
Pentru brevetele de producd-
tori se va depune numai dovada
cd posedd cel putin 5 ha vie.
Art. 201, alin. 1, se modified.,
dupd cum urmeazd:
Nimeni, afard de societätile a-
nonime i cultivatorii de vii, a-
ce*tia din urma insd nu in ace-
-Iasi ore*, nu poate exploata nici
direct, nici prin persoane inter-
puse, decAt un singur debit de
bauturi spirtoase cu amänuntul.
In mod exceptional, In cornu-
hele urbane cu o populatie mai
mare de 100.000 locuitori, Admi-
histratia Comercialä M. A. T.,
poate acorcla persoanelor fizice
si cooperativelor, eel mult douä
. brevete cu amAnuntul, In md-
sura pe care o va gäsi cu cale.
In comunele rurale, coopera-
tivele nu pot exploata decat un
singur debit cu amänuntul *i
numai in localitätile unde au
sediul principaL
La art. 204 se adaugit, un ali-
neat ultim:
Orice abatere dela regulile bu-
"nei rändueli, interesând ordinea
publicA, se va sanctiona direct
de Ministerul Finantelor prin de-
-ciziune ministeriald, cu retrage-
rea brevetului *i inchiderea de-
-bitului. In aceste cazuri, deci-
ziunea este definitivA *i inata-
Tabild pe nicio and cale.
Art. 210, alin. 1, se modified,
dupä cum urmeazd:
Infiintarea debitelor cu ridi-
cata se va permite de comitetul
de directie, in limitele fixate
pentru fiecare localitate in partelegea de fatd *i o va putea a-
In raport eu nevoile regiunii res-proba, renuntând la o hotärire
.pective *i in conditiunile de maia comisiunit de revizuire. Minis-
40s. terul, nu va aproba tabloul de
www.digibuc.ro
fied, dupd cum urmeazd:
Debitantii cu ridicata *i amä-
nuntul nu pot tine In depozitele
lor, sub sanctiunile prevdzute de
art. 229, ann, a, niciun iel de
esente, arome sau culori, care ar
putea servi la prepararea de li-
gueur-uri, rachiuri speciale, pre-
cum si la colorarea tuicei si ra-
chiurilor naturale.
Bäuturile preparate In acest
mod vor fi confiscate *i värsate
impreund cu proclusele ce au a-
jutat la falsificare.
Debitantii cu ridicata nu pot
vinda alte produse decat cele
permise 1m, iar cei cu amänim-
tul sunt obligati a avea perma-
nent in depozitele Ion vin, bere,
tuied, rachiuri naturale *i pro-
duse de monopol, sub sanctiunea
inchideril clabitelor si anuldrii
brevetelor.
Art. 225, alin. 4. se modified,
dura cum urmeazd:
Pentru brevetele noi taxa se
plAteste integi al la elibei area
brevetelor, Incep And cu trimes-
trul In care s'a eliberat.
Incetarea comertului se con-
siderd dela data depunerii bre-
vetului, iar taxa de brevet se
dd la scädere, pa cale adminis,
trativd, cu inceperea trimestru-
lni imecliat urmätor.
Art. 253 (nou).
In cazul and, In termen de a
Lund de zile, dela publicarea pre-
zentei legi, s'ar depune la Mi-
nisterul de Finante, o intelegere
intervenitd Intre fabricile de
spirt industrial, cu privire la re-
partitia Intre ele a cotelor de
vânzare a spirtului, ministerul,
va examina daca aceasfá repar-
title corespunde criteriilor arä-
tate in art. 22, modificat prin
 15 lunie 1938
repartitie decât dacà el a fost
admis de un numdr de fabrici,
reprezentând cel putin 90 la RUA
din cota globald. Tabloul va de-
veni In acest caz obligatoriu pen-
tru toti, fárá drept de contesta-
tie din partea celor nemultu-
miti.
Art. 254 (nou).
Ministerul de Finante, este au-
torizat a republica, in Monitorul
textul intreg al acestei
eu toate modificArile inter-
venite dela 22 Aprilie 1932, 'Ana
in prezent.
ileferat cdtre Consiliul de Mi-
nistri.
Legea mononolului vAnzArii
spirtului j bäuturilor spirtoase
si a taxelor de consumatie", din
22 Aprilie 1932, se gAseete as-
trizi in al easelea an de aplicare.
Rezultatele multumitoare pe
care le-a dat pAnA astAzi, atAt
clin punct de vedere fiscal, cAt
si social ei economic, ne indrep-
tAtesc sA afirmdm c& ea cores-
punde in mare parte cerintelor.
In timpul celor ease ani de e-
xistentA, administratia monopo-
lului a fost pusA in fata tuturor
chestiunilor i situatiilor ce se
pot ivi intr'o organizatie coner-
cialà Stat, privind monopolul
vAnzAr:i sp.rtului i bAuturilor
spirtoase i regimul bAuturilor
spirtoase nemonopolizate.
In foarte dese randuri, admi-
nistratia monopolului a consta-
tat greutAtile ce le IntAmpind,
atin in ce priveste organizarea
interioarA, cat ei mai ales in ce
priveete functionarea serviciilor
aprovizionare cu materiale
instalatiuni neoesare ei de des-
facere a prOduselor nionopolil
zate. j .
In afarA de aceasta, s'a con-
statat el unele dispozitiuni din fat& i-o, dA. Monopolu nuioalq
lege nu mai corespund sttuatiu- fi hrteles .deeAt..organitat Niels&
C. Hamangin, vol. XXVI. 59. www.digibuc.ro
929
nilor de fapt, sau nu exprimau
limpede vointa legiuitorului.
Legiuitorul din 1932 a fost
foarte laconic asupra organiza-
rui interioare i caracterul co-
mercial al administratiei mono-
polului, fie din cauzA el nu pu-
tea sd prevadA problemele ce se
vor pune, fie din consideratie c&
astfel legea va avea mai multA
elasticitate i deci, va putea fi
mai ueor ei mai bine aplicatd.
Astfel, legea din 1932, nu s'a
preocupat decAt foarte sumar de
organizarea. competinta ei mo-
dul de funct!onare al principa-
lelor oroane ale administratiei
monopofului, fárá s& precizeze
natura acestei administratiuni.
Este ca un serviciu ca celelalte
directiuni ale Munisterului de Fi-
nante sau o regie autonomA cum
apare C. A. M.? Dupti art. 4 ei 5,
este ei una i alta, dar nu e nu-
mai una sau cealaltA. De aci
confuziile f Acute In practicA, a-
plicandu-se uneori legea conta-
bilitAtii publice, iar alte ori nu,
ceea ce a provocat IntArzieri ei
piedici In functionarea institu-
tiunii.
Afar& de aceasta, laeonismul
legii .in ce priveete atributiunile
ei competinta directorului genel
ral i acelea ale comitetului de
directie, nu numai cA au creeat
confuziuni, dar au lAsat un du-
biu asupra valabilitAtii unora
din deciziunile comitetului de di+.
rectie, care In mod firesc Ii re-
veneau, dar in privinta chrora
legea tAcea.
Tot astfel, in ce priveete bu-
getul i contabilitatea operatiut
nilor legea aetuald, nu are prej.
ciziuni. t
Actualei organizAri monopo*
lului aleoolului ti lipseete su+
pletea-,comerciald qie care rfOrina
prevdzut in'i.clecretub-legel ,de
930 15 lunie 1938
aiba posibilitati largi de lucru,
inteun spirit comercial, dar cu
deplina raspundere a conduca-
torilor, sub autoritatea minis-
trului de finante.
Astfel organizarea depozitelor
judetene si aceea a distribuirii
alcoolului, nu au In legea ac-
tuala nicio inclrumare. Dreptul
de a fixa remiza debitantilor cu
ridicata, din pretul de vanzare
al spirtului, ca si dreptul de a
insárcina cu vânzarea distribui-
tori autorizati, nu rezultau din
lege; era insá necesar O. se pro-
cedeze astfel si directia M. A. T.
a fost nevoita, sa, fax/ astfel, dar
actul ei, pe deplin indreptatit,
poate fi socotit arbitrar, Intru
cat nu rezulta din o dispozitie
imperativa a legii.
Peste dispozitiunile legii din
1932, la 1 Aprilie 1935 si la 27
Martie 1936, au intervenit modi-
ficari ale legii monopolului, a-
tingand chestiuni de mare in-
semndtate pentru monopol, far%
sà le rezolve in mod multumi-
tor.
Cea dintai modificare a schim-
bat modalitatea fixarii pretului
de cumparare al spirtului, des-
Iiintând arbitrajul prevazut de
vechiul art. 50 si dispunând ca
el sa fie stabilit de Consiliul de
Ministri.
Scopul urmarit prin aceasta
modificare, nu a putut fi atins,
deoarece fabricant# adresându-
se justitiei, s'a creat jurispru-
denta ca. jurnalul Consiliului de
Ministri, prin care se fixeaza
pretul, nu este un act jurisdic-
tional, ci un act de purl aximi-
nistratie, contra caruia este cles-
chis dreptul de atac In justitie.
In aceasta situatie, cum proce-
sele In justitie dureazá 0 cum
veniturile si cheltuielile mono-
polului depind de pretul de cum-
parare al spirtului, e usor de
www.digibuc.ro
inteles perturbarea la care dau
loc hotaririle justitiei.
A doua modificare a legii M.
A. T. a fost facuta prin legea
pentru apararea viticulturii, care
in afará de masuri pentru apa-
rarea viticulturii, contine si dis-
pozitiuni care schimba economia
legii M. A. T. Am introdus in
proiectul de fata dispozitiunile
cerespunzatoare relative la mo-
nopol, din legea pentru apararea
viticulturii, cautand armoniza-
rea lor cu celelalte dispozitiuni
ale legii M. A. T.
Prin modificarile aduse art. 4,.
5, 6, 7, 8, 10 si 11, se precizeaza
personalitatea juridica a direc-
tiunii M. A. T., caracterul ei de
Administratie comerciala, sub
auteritatea ministrului de fi-
nante, atributiunile directorului
general, compunerea si Lampe-
tinta comitetului de directie. De
asemeni am prevazut obligativi-
tatea pentru directorul genera/
de a prezenta Intr'un termen de
5 zile, ministrului de finante, de-
ciziile comitetului de directie pen-
tru a deveni executorii.
Prin modificarea art. 21 si 22
am introdus in legea monopolu-
lui dispozitiunlle corespunzatoa-
re, privitoare la monopol in le-
gea pentru apararea viticulturii,
punând de acord dispozitiuni di-
ferite. De asernenea am prevazut
eventualitatea unei revizuiri a
actualelor cote, tinându-se sea-
ma de) criterii noi, sinteresând
ardinea si sanätatea publica, cum
si nevoile apararii nationale.
Prin modificarea art. 7, 50 si
51, am prevazut normele pentru
fixarea pretului de cumparare a
produelor monopolizate, revenincl
la procedura prevazuta in ve-
chiul art. 50 al legii din 22 Apri-
lie 1932, modificata insá pe baza
experientii, pentru a nu mai e-
xista neajunsurile din trecut.
Art. 54, relativ la distilatul din
 16 tunic 1938
vin (coniac) a fost modificat in
sensul dispozitiunilor din legea
pentru apärarea viticulturii.
Prin modificarea art. 61, s'au
prevAzut conditiunile in care se
poate organiza distribuirea, id-
sand la facultatea Administra-
tiei comerciale M. A. T., sá o dea
prin bun& Invoiald sau prin pri-
mire de oferte, cu drept de pre-
lungire si extindere, sau sd, o
fad); in regie, când aceasta ar
prezenta avantaje.
Prin modificarea art. 176, 177,
194, 201, 204, 210, 216 si 225, re-
feritoare la regimul debitelor de
bäuturi spirtoase, am unificat
regimul de debite, extinzând in
Transilvania si Bucovina regi-
mul aplicabil in toatil tara. De
asemeni, am prevdzut dispozi-
tiuni pentru o mai build, recru-
tare a debitantilor, cum si sanc-
tiuni severe si rapide pentru a-
baterile de ordine publicd.
Cu modificitrile de mai sus,
legii monopolului alcoolului i se
incorporeazd toatá experienta
strânsd timp de 6 ani de apli-
care a monopolului si, prin in-
depArtarea neajunsurilor din tre-
cut, ea va putea educe rezultate
mai bune deal cele realizate
pänd in prezent.
LEGE
pentru modificarea legii Nr. 93 din
1936, pentru pregitirea profesionalä
si exercitarea meseriilor
DIN 16 1UNIE 1938 1)
Asupra raportului presedinte-
lui Consiliului Nostru de Minis-
tri si al ministrilor Nostri se-
1) Aceasti Lege s'a decretat *i
promulgat, In baza art. 46 li 98 din
Constitutie, prin I. D. R. sub Nr,
2.165 din 1938 gi s'a publicat in
Monitana Oficial, p, I, Nr. 135 din
16 Innis 1938. Ea modificà nume-
www.digibuc.ro
931
cretari de Stat la Departamen-
tele Muncii si Justitiei,
Vraând jurnalul Consiliului de
Ministri cu Nr. 1.219 bis din 10
Iunie 1938;
AvAnd in vedere prevederile
legii pentru pregátirea profesio-
nald si exercitarea meseriilor;
In temeiul art. 46 si 98 din
Constitutiune,
Am decretat si decretám:
1. Alineatul a dela art. 4 se
inlocueste cu urmdtorul text:
Gimnaziile si liceele industriale
si comerciale, precum si scolile
de menaj, de industrie casnica
si agricultura, care functioneazd
pe baza unor legi proprii de or-
ganizare si al cdror scop este in-
vdtarea unei meserii.
2. Dupd, art. 5 se adauga un
articol nou, cu urmdtorul text:
Art. 5 nou. Românii cate
posed& certificate sau diplome
de absolvire a unor *coli din
strdindtate, vor obtine cárti de
lucrátor sau de mester numai
dupd echivalarea acestor titluri,
potrivit legilor speciale si in
conformitate cu tabloul stabilit
de Ministerul Muncii, Sändtatii
si Ocrotirilor Sociale, pe baza
art. 5.
3. Art. 16 se inlocueste cu ur-
mátorul text:
Art. 16. In afard de institu-
tele psihotehnice din Bucuresti,
Cluj si. Iasi, in fiintä astázi, se
va putea infanta, dupd posibi-
litätile de a gási personal pregd-
tit si de acoperirea cheltuielilor
trebuitoare si institutul din Cer-
nauti.
roase dispozitiuni, din Legea pentru
pregätirea profesionalä gi exercitarea
meserülor, din 30 Aprilie 1936, pag.
662, vol. XXIV, p. I; de asemeni,
modifici qi Decret-lege pentrn dis-
pozitiile ell caracter sanitar fli de
proteguirea muncii, din 24 Noemvrie
1937, pag. 2291, vol. XXV, p. II.
932 16 lunie 1928
Profesorii de psihologie de pe
lângìt facultgtile de litere din lo-
calitätile de mai sus, sunt de
drept directorii acelor institute.
4. Dupg art. 16 se adaugg ur-
mdtoarele articole noui:
Art. 16 nou. Personalul de
specialitate al institutelor psi-
hotehnice $i al oficiilor de orien-
tare profesionalii, Infiintate de
Ministerul Muncii, Sgndtgtii
Ocrotirilor Sociale, precum $i de
orice alte autoriati *1 institute
publ.ce sau particulare, va fi
recrutat dintre:
Licentiatii $i doctorii In Mere
filosofie In specialitatea psi-
hologie $i lucrilri de psihoteh-
nicg.
Inginerii cu diplome sau cer-
tificate recunoscute de Stat $i cu
studii de psihotehnicil de cel pu-
tin un an;
Doctorii in medicing cu studii
de psihotenicg de cel putin
un an.
Art. 16 nou bis. Personalul
de specialitate al institutelor psi-
hotehnice $i al oficiilor de orien-
tare profesionalg depinzAnd de
Ministerul Muncii, de celelalte
autoritgti i camere profesio-
nale, va fi incadrat In urmátoa-
rele grade si clase:
1. Psihotehnician sef cl. I si II.
2. Psihotehnician cl. I, II $i III.
3. Preparatori.
Nurnirile acestui personal se
vor face numai Incepand cu gra-
dul si clasa cea mai micg.
Se excepteazá dela aceastg dis-
pozitie personalul institutelor
psihotehnice *i al oficiilor de o-
rientare profesionalg aflat in
functiune la data prezentei legi,
care va fi incadrat pe baza stu-
diilor, vechimet in aceste insti-
tutii *i lucrárilor de specialitate.
Incadrarea se va face de c4trp
comisia prevgzutg In acest arti.
col $i aceast5, Incadrare nu va
putea fi superioarg. gradului tie
psihotehnician cl. II.
www.digibuc.ro
Salariile gradelor $i claselor de
mai sus vor fi echivalente dupg
cum se aratá mai jos:
a) Psihotehnician sef cl. I, cu
profesor secundar definitiv cu 5
gradatii;
b) Psihotehnician $ef cl. II, cu
profesor secundar definitiv cu 4
gradatii;
c) Psihotehnician cl. I, cu pro-
fesor secundar defnitiv cu 3 gra-
datii;
d) Psihotehnician cl. II, cu pro-
fesor secundar definitiv cu 2
gradatii;
e) Psihotehnician cl. III, cu
profesor secundar definitiv cu o
gradatie:
Preparator, cu profesor se-
cundar definitiv fgrg gradatie.
Avansgrile nu se vor putea
face decgt trecand succesiv prin
toate clasele i gradele prevg-
zute mai sus $1 mimai dupg o
vechime de cel putin 5 ani dela
clasg la clasg $i dela grad la
grad *i la propunerea comisiei
prevgzutg In acest articol.
Persoanele care satisfac con-
ditiile din legea de fatg si care
au functionat la laboratoarele de
psihologie aplicatá de pe längg
Universitátile d i n Bucuresti,
Cluj, Iasi $i Cernguti, la institu-
tele de psihotehnie sau la oficiile
de orientare profesionalg, ale Mi-
nisterului Muncii, SAngtgtii si 0-
crotirilor Sociale, sau altor auto-
HMO, sau ale Camerelor profe-
sionale, autorizate Ins& de Mi-
nisterul Muncii, li se va recu-
noaste vechimea la avansári.
Numirea personalului de spe-
cialitate la institutele psihoteh-
nice $i la oficiile cle orientare
profesionalg, depinzand de Mi-
nisterul Muncii, Sängtgtii si' O.
crotirilor Sociale $1. altor autori-
tilti, se .va face de cátre autoritg-
tile d care depind ofieiil, pe
19a0 dc examen., dat fn fb.ta mnei
comIsii 'Cbmpusà din' directorli
 16 lunie 1938
institutelor psihotehnice si direc
torul general al muncii.
Pentru examenele ce se vor
tine pentru preparatori, sau psi-
hotehnicieni dela alte oficii cle-
at acelea depinzând de Ministe-
rul Munci, SAniitAtii si Ocrotiri-
lor Sociale. comisiunea va fi
completata cu ate un delegat al
autoritAtii de care depind acele
oficii. Acesti delegati trebuie sA
fie doctori sau licentiati in filo-
zofie, doctori In rnedicinA, sau
ingineri.
Comisiunea va fi prezidatl de
catre directorul Institutului de
psihotehnie din Bucuresti.
Numirea personalului oficii-
lor apartinând de Camerele pro-
fesionale se va face de crttre de-
partamentele de care depind a-
cele camere si numai in urma
examenului dot In fata comisiu-
nii prevAzutil la art, precedent.
Comitetele de directie ale Came-
relor profesionale vor indeplini
rolul de comisiuni de propuneri
pentru numiri i InaintAri.
In ce priveste milsurile disci-
plinare ale personalului Institu-
telor psihotenice si Oficiilor de
orientare profesionalti se vor a-
plica dispozitiile din legea statu-
tului functionarilor publici.
Comisia de discipling pentru
acest personal va fi compusl din
douiti persoane desemnate din
sAnul ei de dare comisia de exa-
minare i va lucre sub presedin-
tia magistratului presedinte al
Comisiei, de disciplinA a Minis-
terului Muncii, Sntátii si 0-
crotirilor Sociale.
5_ Alineatul e, din art. 24, se
inlocueste cu urnultorul text:
Durata contractului nu poate
fi mai micA de trei ani si mai
mare de patru ani, socotitrt dela
data inregistrrtrii contractului.
6. Alineatul antipenultim din
art. 24, se inlocuc*te cu urmiito
rul text:
Patronul este obligat sii. In-
www.digibuc.ro
933
cheie i sA inregistreze contrac-
tul de ucenicie in termen de o
lund dela primirea ucenicului in
serviciu.
7. Se abrogil alineatul penul- .
tim din art. 24.
8 La sfirsitul art, 24, se ada-
uga un nou alineat, eu urmiito-
rul text:
In meseria de miner nu se in-
cheie contract de ucenicie.
Ministerul Muncii va putea
stabili prin decizie ministerialii,
cu avizul Comisie centrali, a
meseriilor, meseriile pentru a cA-
ror invittare nu se poate incheia
intotdeauna contracte de uceni-
cie.
9. Art. 26, se inlocueste cu ur-
mAtorul text:
Art. 26.Contractul de ucenicie
cuprinde un termen de incercare
de maximum trei luni, socotit
dela inregistrarea contractului,
chiar dacA pArtile nu-1 prevAd
expres. In acest termen, oricare
din piiri poate denunta contrac-
tul frart interventia justitiei,
printr'o declaratie simplA tri-
misA Camerei de muncA, care a
fiicut inregistrarea si patronu
lui, persoanei sau institutiei,
care are rrtspunderea legali, a
protectiunii lui.
10. Alineatul 1 din art. 28, se
fnlocueste cu urmiltorul text:
Contractele de ucenicie sunt
scutite de orice taxe si timbre, a-
farA de taxa profesionali. de lei
30, prevAzutti de art. 1, din legea
pentru unificarea taxelor ce se
percep la eliberarea titlurilor de
capacitate profesionalA din 12 Ia-
nuarie 1927.
1, DupA art. 47. se adaugA un
nou articol cu urmAtorul text:
Art. 47 nou. Pentru meseria de
miner, ca si pentru acele meserii
pentru care ministerul a hotArit
cil nn se noate Incheia contract
de ucenicie, certificatul de uce-
nicie se inlocueqte prin certifica-
tele pe care le vor elibera intre-
934 16 lunie 1938
prinderile $i din care sd, se dove-
deascd, c. respectivii au lucrat
cel putin patru ani In speciali-
tate.
Valoarea acestor certificate va
fi apreciatd de catre Inspectora-
tele muncii.
12. Dupd art. 67, se adaugd, un
articol nou, cu urmätorul text:
Art. 67 nou.Personalul de con-
trol al Invátámantului muncito-
resc va fi recrutat dupd speciali-
täti din personalul diadctic al a
cestui Invátámânt.
13. Alineatul 1, din articolul
108, se inlocue$te cu urmiltorul
text:
Nimeni nu poate eexrcita vre-
una din meseriile prevdzute In
art. 3 din legea de fatd, dadi nu
Posedd carte ed lucriltor
sau carte de mester, eliberatá
organele si in condiiile prevd
zute In legea de fatii.
14. Se adauga urmdtorul ali-
neat nou 3, dupd punctul A 2 al
art. 112:
Românii care posedd cArti de
capacitate In strdindtat. Vr.»' do-
bândi cárti de lucrätor si de
meser, färd, examen, In urmá-
toarele conditiuni:
Vor obtine cArti de lucrátor,
posesorii de cárti ed capacitate
strdine, care dd, deau drept In
tara unde au fost obtinute la e-
xercitarea unei meserii ca lucrd
tor.
Vor oMine cárti de mester po-
posesorii de cárti de capacitate
sträine, care (Rideau drept In
tara unde au fost obtinute la e-
xereitarea unei meserii ca con-
ducátor sau pe cont propriu.
15. Alineatul 3, de sub B, din
art. 112, se inlocue$te cu wind-
torul text:
Persoanele care nu vor putea
prezenta certificate de ucenicie,
certificate de absolvire a unei
$coli de specialitate, certificate
de absolvire a unui curs profe- SAndtátii si Ocrotirilor Sociale.
sional, Insä vor prezenta acte 18. Dupd, art. 119, se adaugd
www.digibuc.ro
din care sä se constate cd au do-
bandit totu$i o pregátire profe-
sionald.
Aceste persoane nu pot fi ad-
mise la examen cleat cu autori-
zarea Inspectoratului muncii
respectiv.
16. Alineatul ultim din art.
118, se Inlocue$te cu urmátorul
text:
In afard de satisfacerea condi-
tiilor dela punct. a $i b, delegatii
ministerului vor trebui sd, fie, ab-
solventi a unei $coli politehnice
a unui institut tehnic universi-
tar, a unei $coli de arhitecturd.
sau sd aiM alte studii universi-
tare apropiate de meseria sau
meseriile respective. In cazul
când In localitate nu se gdsesc
persoane cu astfel de studii, vor
nutea fi numiti $i absolventii
scolilor superioare de arte si me-
serii, liceelor industriale, $colilor
de conduatori tehnici sau altor
scoli de grad similar si de spe-
cialitate apropiatd.
17. Articolul 119, se inlocue$te
cu urmátorul text:
Art. 119.Inspectoratele muncii
vor hotárti, cu avizul Camerelor
de mulled i Camerelor de co-
inert i industrie ate comisii de
calificare se Infiinteazd In ora-
$ul de resedintd al Camerei si pe
langd oficile sale judetene $i
pentru care anume meserii:
Inspectorate le muncii consul-
tând Camerele de muncd, si Ca-
merele de cornert $i industrie
vor recomanda Ministerului
Muncii, Sánátâii i Ocrotirilor
Sociale comisiile de calificare
compuse, conform art. 116, din
presedinte, un delegat patron,
un delegat salariat $i supleantii
respectivi,
Aceste comisiunii vor fi con-
firmate de Ministerul Muncii,
 16 lunie 1938
ain nou articol cu urmátorul
text:
Art. 119 ?Wit. Pentru grabi-
rea lucrárilor de preschimbare a
cártilor de capacitate profesio-
nalá, ministerul va putea In-
f iinta, in alai% de comisiile pre-
vázute la art. 115, comisiuni ad-
hoc compuse din inspectorii
muncii i presedintele Camerei
muna sau delegatii bor. A-
ceste comisiuni se vor ocupa nu-
mat cu lucrárile de preschim-
bare i vor avea, in ceea ce pri-
veste aceste lucrári, toate atribu-
comisiilor de calificare.
Dacá nresedintele Camerei de
muna sau delegatul sáti nu se
prezintä la lucrárile comisiei,
inspectorul muncii va putea lu-
cra i singur.
19. Articolul 130, se Inlocueste
cu urmátorul text:
Art. 130. Atributia comisii-
lor de calificare este de a veri-
fica drepturile candidatilor la
c ártile de lucrátor i mester si
de a se pronunta asupra eliberá-
rii cartilor.
Comisiile vor supune si la exa-
men. In conditiile articolelor ce
urmeazá, pe candidatii care In-
denlinesc conditiunile legii.
20. Alineatul al doilea din art.
139, se inlocueste cu urmiltorul
text:
Inspectoratul va cerceta ascul-
tând i comisia si pe reclamant
va Inainta lucrárile Ministe-
rului Muncii, Sánátiltii si Ocro-
tirilor Sociale, care va hothri In
termen de 30 zile dela Inregistra-
rea raportului respectiv la mi-
nister.
21. Dupá art. 150, se adaugá
un articol nou cu urmátorul
text:
Art. 450 nou. In vederea sti-
mulárii lucratorilor i mesteri-
lor, Ministerul Muncii, Sánátá-
-tii si Ocrotirilor Sociale, va pu-
tea rândui dura nevoie con-
cursuri, a cáror organizare va fi
www.digibuc.ro
935
analoagl concursurilor pentru
ucenici, arátatá. la art. 48 si 49,
din aceastá lege.
22. Art. 152, se Inlocueste cu
urmátorul text:
Art. 152. Nimeni nu poate a-
vea pe cont propriu un atelier
cu mai puin de 10 salariati sau
20 H., P., In care sá exercite vre-
una din meseriile arátate la art.
3, din legea de fatä, acá nu este
român cu liberul exercitiu al
drepturilor civile, daca, nu pose-
(15, carte de mester In meseria
respectivä i brevetul de mese-
rie, fn afará de exceptiunile pre-
vázute la art. 154 si 157.
Acei ce lucreazá fárá respecta-
rea prevederilor din acest arti-
col, vor fi considerai ca mese-
riasi clandestini, aplicându-li-se
sanctiunile prevázute la art. 176
si 177.
23. Art. 154, se inlocueste cu
urmátorul text:
Art. 154. Atelierele sau !titre-
prinderile apartinând unor per-
soane fizice care nu au o pregá-
tire de mestesug cerutá de a-
ceastá Iege, precum si acelea a-
partinând unor persoane juri-
dice, asociatii, cooneratiVe, so-
vor putea functiona nu-
mai dacá au peste 10 salariati
sau 20 H. P. si numai dacb, au
angajati ingineri, arhitecti sau
mesteri conduciitori de speciali-
tate pentru fiecare sectiune.
24. Art. 157, se Inlocueste cu
urmátorul text:
Art. 157. Inginerii i arhi-
tectii cu titluri recunoscute de
Stat, pot exercita pe socoteala
lor proprie oricare din meseriile
de specialitatea lor In ateliere
cu mai putin de 10 salariati sau
20 H. P., fárá sá aibá nevoie de
carte de mester, fiind obligati
insá sS. posede brevet de mese-
rie.
25. Alineatul b din art. 158, se
inlocueste cu urmátorul text:
Nu stau sub o acuzatiune pe-
93b 16 lunie 1938
nalh, nu au fost condamnati pen-
tru vreo fapth, infamanth, nu au
fost faliti nereabilitati $i nu
sunt urmariti pentru datorii pro-
fesionale neachitate.
Dovezile cerute prin alineatul
precedent vor trebui sh fie pre-
zentate de cei in cauzg, oficiilor
diplomatice si consulare roma-
nesti din tara care le va acorda
viza de intrare in tarh.
Supusilor sträini care se gh-
sesc in tara dela data publicä-
rii prezentului decret, exerci-
tând una din profesiunile pre
väzute In tabloul Nr. 1 din pre-
zenta lege, pe cont propriu si
vor fi condamnati sau se va do-
vedi ch, au fost conda,mnati pen-
tru una din faptele prevhzute la
alineatul b, li se vor retrage au-
torizatiile aprobate de Ministe-
rul Muncii, Snìltàtii i Ocroti-
rilor Sociale.
26. Alineatul c din art. 158, se
inlocue*te cu urmiltorul text:
Posedh autorizatia de sedere
in tarà cu livret de exercitarea
profesiei, eliberat de Ministrul
Muncii, &MAU-1W i Ocrotirilor
Soci ale.
27. pupa art. 158 se adaugh
urmiltoarele douà articole noi:
Art. 158 nou. Stráinii cans
au ateliere proprii cu mai pu-
tin de 10 salariati sau 20 H. P.,
sau care sunt conduciltori de
sectiuni in intreprinderi cu rn'ti
mult de 10 salariati sau 20 H. P.,
trebue sá posede cartea de mes-
ter prevhzutà de aceastá lege.
Stráinului care va intra In
tarà duph publicarea prezentei
legi i se va elibera carte de mee-
ter, dach face dovada
a) A dobandit pregatirea pro-
fesionalti prescrisit fie de legis-
latia thrii de originh,, fie de le-
gea pentru preghtirea profesio-
nalh si exercitarea meseriilor:
b) Nu sth sub nicio acuza-
tiune penalil, nu a fost condam-
nat pentru vreo fapth infa-
manth, nu a fost falit nereabi- mâni.
www.digibuc.ro
litat si nu este urmárit pentrut
datorii profesionale neachitate.
Dovezile cerute prin alineatuk
procedent vor trebui sh, fie pre-
zentate de cei in cauzd oficiilor-
diplomatice i consulare romd-
ne$ti, din tara care le va acorda
viza de intrare in tar,h;
c) Exista reciprocitate cu tare
al chrei cetiltean este.
Art. 158 nou bis. Supusii
strhini care in dovedirea pregh-
tirii lor profesionale prezinth
certificate sau diplome de ab-
solvire a unor scoli din strhi-
nátate, vor obtine chrti de lucrá-
tor sau de mester pe baza ace-
lor certificate sau diplome, nu-
mai dupit echivalarea acestor-
acte, potrivit dispozitiilor in vi-
goare.
28. Alineatul inthiu din art.
160, se inlocue*te cu urmiltorut
text:
Meseriasii prevázuti la art.
152 si 153, atelierele prevazute la.
art. 156, inginerii si arhitectii
indicati la art. 157, precum
stràinii prevazuti la art. 158,
sunt obligati ca In termen
cel mult o lunh dela deschide-
rea atelierului sá ceará sectiei
meseria$ilor dela Camera de.
munch, respectivh, eliberarea bre-
vetului de meserie.
29. Art. 162 se inlocueste eu
urmátorul text:
Când titularul brevetului de-
venit nevalabil. continug profe-
siunea pe cont propriu sau and
cineva eltercith vreo meserie
fAril sii aibil brevet, organele de
inspectie si control precizate de
art. 173 si Camera de munch vor
sezisa justitia perttru aplicarea
sanctiunilor penale, dispunand
inehiderea atelierului.
30. nupil art. 172 se a dauv:h.
un articol nou, cu urmatorul-
teN:t:
Art. 172 non. De inlesnirile
de sub acest capitol nu se bu-
curh, dealt numai meseria$ii ro-
 16 lunie 1938
31. Dupa primul alineat al
art. 177 se adauga un nou ali-
neat cu urmätorul text:
Contraventia dela punctul 3 al
art. 176 va putea fi constatata
$i de dare direetorii cursurilor
profesionale care vor incheia
procese-verbale de contraventie
ce fac dovada pana la inscrie-
rea in fals,
32. Alineatul b din art. 181
se inlocueste cu urmatorul text:
Nu stau sub acuzatie penala,
nu au fost condamnati pentru
vt-eo fapta infamantit, nu au
fost faliti nereabilitati si nu
sunt urmáriti pentru datorii
profesionale neachitate.
Dovezile cerute prin alineatul
precedent vor trebui sa fie pre-
zentate de cei in cauza oficiilor
diplomatice si consulare româ-
nesti din tara care le va acorda
viza de intrare in tar&
33. pupa art. 181 se adauga
un nou articol cu urmatorul
text:
Art. 181 nou. Supusilor stra-
ini care se gilsesc in tard la
data publicarii prezentului de-
cret, exercitând una din profe-
siunile prevazute in tahloul Nr.
1 din prezenta lege, ca salariati
si vor fi condamnati sau se va
dovedi ca au fost condamnati
pentru faptele nrevitzute la ali-
neatul b din art. 181, li se vor
retrage autorizatiile aprobate de
Ministerul Muncii, Sanatatii $i
Ocrotirilor Sociale.
34. Duna art. 184 se adauga
un nou articol cu urmatorul
text:
Art. 184 nou. In vederea in-
trarii in legalitatea a meseria-
$ilor patroni care functioneaza
ca atare de mulfi ani. fara sa
posede carti de capacitate, a-
cesti patroni clandestini vor de-
pune examen pentru carte de
mester in mod exceptional. pa.nrt
la data de 31 Decemvrie 1939.
Pentru a nutea fi admi$i la
www.digibuc.ro
937
examen ace$tia trebue sa faca
dovada cd:
a) Au actualmente atelier elk
cel mult 10 salariati sau 20 H.
P., pentru specialitatea pentru,
care cer carte de mester;
b) Au avut la 30 Aprilie 1936..
In functiune de cel putin cinci
ani, atelier pentru specialitatea.
pentru care cer carte de mester.
Actele cu care se vor face do-
vezile de mai sus sunt:
1. Chitante sau certificate de
plata impozitelor ca patroni.
2. Carnete sau certificate a
au fost asigurati ca patroni.
3. Certificate eliberate de jus-
titie, primarii sau Camere de.
comert i industrie $i Camere
de munca.
Cererile pentru examen 1m-
preuna cu actele pe care se spri
jind cererea vor fi inaintate In-
spectoratului muncii, care va
hotari deed poate fi inscris la
examen.
Irnpotriva hotitririi inspecto-
ratului se va face apel la Comi-
sia centralh a meseriilor.
35. Duna art. 185 se adauga
un articol nou cu urmatorut
text:
Art. 485 non. Muncitorii din
industria miniera vor avea carti
de capacitate, dupa cum ur-
a) Minerii si minerii $efi de.
echipit vor avea carti de lucra
tor;
b) Maistrii mineri si artificieri
vor avea crtrti de mester;
e) Ceilalti muncitori din sub
teran. precum si muncitori fárá
pregatire de meste$ug, dela su-
prafata, vor avea dovezi de mun-
citori necalificati.
Minerii, inclusiv Wit de echi-
declarati de intreprindere ca
mineri, pana la data de 30 Apri-
lie V 36. vor obtine carti de
erritor hint examen, independent
de functia pe care o Indeplinesc.
Ministerul Muncii, Sanittätii
938 16 lunle 1938

Ocrotirilor Sociale, va putea sta- zintá certificatul de ucenicie si

bili cu avizul comisiunii cen- dovedesc cá din acest interval
trale a meseriilor si pentru alte de timp au condus o sectie de
ramuri industriale artile de ca- fabricá sau un atelier de me-
pacitate profesionalá. serie cel putin 5 ani.
36. Alineatul Intâiu din art. Pentru preschimbarea cártilor
189 se Inlocueste cu urmátorul de capacitate de sub a si b de
lext: mai sus se va pläti taxa preva-
Patrimoniul Intreg al corpo- zutri, pentru obtinerea cärtii de
'ratiilor desfiintate trece la Fon- mester In legea pentru unifica-
'du! muncii, potrivit dispozitiu- rea taxelor ce se percep la eli-
nilor din decretul-lege Nr. 1.350 berarea titlurilor de capacitate
'din 27 Martie 1938, publicat In profesionalil din 12 Ianuarie
Monitorul Oficial Nr. 74 din 30 1927.
Martie 1938, de Infiintarea si or- 38. Dupá art. 194 se adaugá
*ganizarea Fondului muncii. urmatoarele clouä articole noi:
Predarea patrimoniilor se va Art. 194 nou. In vederea In-
lace prin lichidare. cadriirii In dispozitiile legii a tu-
37. Dupá art. 193 se va adauga turor situatiilor speciale nepre-
Un nou articol. cu urmátorul vázute In lege si pentru solutio-
-text: narea tuturor cazurilor ce s'ar
Art. 193 nou. artile si di- ivi in timpul aplicarii si In le-
plomele de lucrátor (calM) se gáturá cu ucenicia, calificarea
vor preschimba cu cárti de lu- profesionalä, examinarea contes-
crator, jar chrtile de mester, tatiilor la eliberarea cártilor de
brevete, certificate, autorizatiile capacitate si la modul cum s'au
si decretele de concesiune, afarg, tinut examenele pentru aceste
de acelea care noartá mentiu- carti, asupra cárora ministerul
nea cu conducátor" ale mese- are a se pronunta, potrivit art.
riasilor care la data de 30 Apri- 139, se infiinteazá pe land. Di-
lie 1936 exercitau o meserie ca- rectia muncii, Comisiunea cen-
lificatá pe cont propriu, se vor tralit a meseriilor.
preschimba cu cárti de mester. Comisiunea dä, avize pe care
Brevetele, certificatele, autori- ministerul le aprobá sau le res-
zatiile si decretele de concesiune pinge, fárá a le putea schimba.
rare poartá mentiunea cu con- Convocarea comisiei se va face
ducátor" se anuleazá. de cátre presedinte, orideateori
Se vor preschimba de asemeni va fi nevoie.
tu cárti de mester: Art. 194 nou bis. Comisiu-
a) Cärtile de lucrátor (calM), nea centralá a meseriilor este
obtinute In Ardeal, pe baza le- compusä, din:
gii XVII-a industrialá din 1884, Doi industriasi: unul recoman-
en cel putin 10 ani Inainte de 30 dat de Uniunea Camerelor de
Aprilie 1936, daca posesorii pre- comert si industrie si unul de
zintä si certificatul de ucenicie cca mai reprezentativa asociatie
si dovedesc cá din acest interval profesionald de mari patroni.
de timp au condus o sectie de Doi meseriash unul recoman-
fabria, sau un atelier de mese- dat de Uniunea Camerelor de
rie cel putin cinci ani; munc5, si unul recomandat de
1)) Cártile de lucrátor (calfá) cea mai reprezentativá asociatie
nbtinute In Bucovina, pe baza profesionalá de meseriasi.
codului industrial din 1907. cu Doi muncitori calificati: unul
Tel putin 10 ani Inainte de 30 A- recomnndat de Uniunea Came-
prilie 1936, dacá posesorii pre- relor de munca si unul din cea
www.digibuc.ro
 17 lunie 1938
mad' reprezentativg asociatie pro-
fesionalg de muncitori.
Un inginer, reprezentant al A-
sociatiei generale a inginerilor.
Directorul muncii.
Un inspector general al mun-
cii.
Un avocat din Contenciosul
Ministerului Muncii, Sängtatii
Ocrotirilor Sociale.
Seful Serviciului calificgrii
profesionale, ca secretar.
Presedintele comisiei va fi un
magistrat consilier la Curtea de
Apel din Bucuresti, recomandat
de catre primul presedinte al a-
cestei Curti.
Membrii comisiunii se numesc
prin decret regal pe termen de
4 ani.
39. Se abrogg decretul-lege Nr. bruarie 1938, se completeazá
3.896 din 15 Noemvrie 1937, pu- se modificg, dupg cum urmeazá:
blicat in Monitorul Oficial Nr.
272 din 24 Noemvrie 1937, partea
intâia, pentru fixarea normelor
de numire si salarizare a perso-
nalului institutelor psihotehnice
si al oficiilor de orientare profe-
sionald i orice alte dispozitii
contrare legii de fatg.
40. Ministerul Muncii, Sang-
tgtii si Ocrotirilor Sociale este
autorizat a da o noun, numero-
tare articolelor din legea Nr. 93
din 1936, pentru pregátirea pro-
fesionalg si exercitarea meserii-
lor, a rectifica trimiterile ca ur-
mare a nouei republicgri si a o
publica din nou dupit ce va lua
avizul Consiliului Legislativ.
DECRET-LE GE
pentru completarea si modificarea art.
10 si 17 din Decret-lege pentru
or ganizarea Ministerului Cooperafiei
DIN 17 IUNIE 1938 0
Asupra raportului presedinte-
lui Consiliului Nostru de Minis-
1} I. D. R. sub Nr. 2203 din 1938,
dat In baza art. 98 din Constitutie,
s'a publicat in Monitorul Oficial,
www.digibuc.ro
939
tri si ministri Nostri secretari
de Stat la Departamentele Eco-
norniei Nationale si Justitiei sub
Nr. 31.660 din 16 Iunie 1938,
Având in vedere avizul Consi-
liului Legislativ, sectia III, Nr.
81 din 4 Iunie 1938;
Având in vedere jurnalul Con-
siliului de Ministri Nr. 1.225, In-
cheiat în edinta dela 14 Iunie
1938;
In virtutea art. 98 din Consti-
tutiune,
Am decretat si decrethm:
1. Articolul 10, litera B, punc-
tul 2, alin, b si art. 17, alin, 1 si
3 din decretul regal Nr. 330 din
1 Februarie 1938, publicat in Mo-
nitorul Oficial Nr. 29 din 5 Fe-
La art. 10, lit. B, punctul 2,
alin, b, se adaugg urmatorul a-
lineat: ..In acest caz compunP-
rea Comisiunii interimare se va
face potrivit disnozitiunilor dela
art. 17 de mai jos, desemmin-
du-se si mernbrii comitetului de
directie".
La art. 17, alin. 1, cuvintele:
compuse din 9 persoane", se in-
locuesc prin cuvintele: com-
puse din maximum 4 persoane".
La art. 17, alin. 3, cuvintele:
compuse din 4 persoane", se in-
locuiesc prin cuvintele: com-
puse di nmaximum 4 persoane".
2. Fresedintele Consiliului
Nostru de Ministri i ministri
Nostri secretari de Stat la De-
partamentele Economiei Natio
nale si Justitiei sunt insgrcinati
cu aducerea la indeplinire a dis-
pozitiunilor prezentului decret.
p. I, Nr, 136 din 17 Iunie 1938. El
completeazà fA militia art. 10 qi
17 din Decret-lege pentru organiza-
rea Ministerului Cooperatiei, din 5
Februarie 1938, pag. 85, acest vol.,
relativ la comisiunile interimare.
940 18 funie 1938
L-E G E
pentru modificarea unor dispozitiuni
din legea pentru organizarea Consiliului
Superior Economic
DIN 18 IUNIE 1938 1)
Asupra raportului presedinte-
lui Consiliului Nostru de Minis-
tri si al ministrului Nostru se-
cretar de Stat la Departamentul
Justitiei Nr. 3.034 din 1938,
Vazand jurnalul Consiliului
de Ministri, NI% 1.260 din 1938;
Vdzänd avizul Consiliuliu Le-
gislativ Nr. 91 din 1938;
In temeiul art. 98 din Consti
tutiune,
Am decretat i decretilm:
Art. unic. Dispoziiunile art.
2, alin. ultim, din legea pentru
organizarea Consiliului Supe-
rior Economic se modified cum
urmeazii:
.,Membrii de drept sunt
economiei nationale, agri-
culturii i dorneniilor, finante-
lor, iucràribor publice i cornu .
nicatiilor, aerului si marinei,
muncii si
Re prat catre Consiliul de Mi-
ni$tri.
In atribut4unea Ministerului
Aerului si Marinei intrd, intre
altele, orientarea mijloacelor de
transport comercial aerian Si
maritim. iar Serviciul maritim
rormin (S. M. R.), este incorpo-
rat aceluiasi departament ca
Administratia comerciald a por-
turilor si cdilor de comunicatii
pe apd (P. C. A.) si Naviga(iu-
nea fluviald românil (N. F. R.).
1) Aceart5. Lege F deeretat
promulgat in baza art. 98 d'n Con-
stitutie. prin I D. R rub Nr. 2.235
din 1938, i s 'a publicat -in Monito-
rul Oficial, p. I, Nr. 137 din 18 Iu-
nie 1938. Ea completeadi art. 3 din
Legea pentru organizarea Consiliulni
superior economic, din 7 Aprilie
1938, pag. 473, acest vol.
www.digibuc.ro
Aceeasi ratiune pentru care in
Consiliul Superior Economic face-
parte ca rnembru de drept, mi-
nistrul lucrárilor publice si al
comunicatiilor, dicteazil ca si
ministrul aerului si marinei
intre In cornpunerea consiliului.
In acest scop am intocmit OA-
turatul proiect, prin care se mo-
dified ultimul alineat, al art.
din legea pentru organizarea
Consiliului Superior Economic,
in sensul susardtat si vá rog,
dacd, sunteti de acocl, sd mrt au-
torizati a-1 supune Maiestdtii-
Sale Regelui.
J. C. M.
pentru autorizarea exportului de pieE
cu blanä
DIN 18 IUNIE 1933 1)
Consiliul de Ministri, In se-
dinta sa din 14 Iunie 1938,
Luand in deliberare raportut
d-lor ministri al economiei na-
tionale, al finantelor si al agri-
culturii i domeniilor, Nr. 27.739
din 6 lunie 1938,
Avand In vedere i hotáririle
Delegatiei economice a guvernu-
lui din sedinta sa din 3 lutlie
1938.
Decide:
1. Wirfurile previlzute in ar-
ticolul de fatá se vor putea ex-
porta in cadrul dispozitiunilor
deci7iei ministeriale Nr. 60.05:i
din 1935. in conditiunile CP ur-
meazil:
a) Art. 75. Piei cu bland, de
t) J C. M. sub Nr. 1 234 din 1938,
s'a publient in Monitorul Oficial,
p. I. Nr 137 din 18 Iunie 1938. A se
vedea si J. C. M. pentru regimul co-
megului extelior, din 11 Iunie 1935,
.pag 538, vol. XXIII, cu mod. 1.6
Septemvrie si 26 Noemvrie 1935, pag.
789 Eli 1005, acelasi vol.; de ase-
meni Decret-lege relativ la import
si export, din 12 Martie 1938, la
pag. 277, acest vol.
 18 lunle 1938
oaie, miel, berbec, capri, ied,
cerb, aprioard, ei aine, cota de
devize libere pentru Banca Na-
tionald a Romäniei fiind fixatá
la 30°/o;
b) Art. 76. Piei cu pir de ie-
pure ei iepuraei de orice specie,
pisici domesticd. etc., find ce-
dare de devize;
e) Ex. art. 77. Piei de poptin-
clau el *oared de amp, fat% ce-
dare de devize;
d) Art. 77. Piei cu bland de
§op, burunduky, caracul, mdnz
etc., cu exceptia pieilor cu bland
de popânddu ei qoareci de câmp,
cote de devize pentru Banca Na-
tionali a României, fiind fixati
la 30°/o;
e) Art. 78-81 inclusiv, dife.
rite alte categorii de piei cu bla-
nd, cote de devize pentru Banca
Nationali a României, fiind fi-
xati la 300/o.
2. Pieile cu bland crude sau
prelucrate (art. vamal 75-81 in-
clusiv), vor fi admise la export
ei In cadrul aprobirilor speciale
pentru plata automobilelor pre-
vdzute de jurnalele Consiliului
de Ministri, Nr. 186 din 2 Fe-
bruarie 1935 ei Nr. 655 din 5 A-
prilie 1935, precum ei modified-
rile ulterioare ale acestor jur-
nale.
Exporturile de piei de oi de
karakul sau corciturd se vor e-
fectua in proportie de 850/o in
tiri cu devize libere, iar pentru
rest exporturile vor putea fi e-
fectuate ei in tiri cu devize
slabs.
4, Ministrul economiei natio-
nale este autorizat sit stabileasa
prin deciziune ministeriald nor-
mele de control pentru exportul
pieilor de oi de karakul ei corci-
turd.
5_ D-nii ministri secretari de
Stat la Departamentele Econo-
miei Nationale ei Finantelor
1) pentru export de pie]. de Won,
e a revenit ulterior. "
www.digibuc.ro
941
sunt insdrcinati cu aducerea la
indeplinire a dispozitiunilor pre-
zentului jurnal.
DECIZIA
Comisiunii de gestiene a Fondului Agrar
DIN 18 ILJNIE 1938 1)
Comisiunea de Gestiune a Fon-
dului Agrar, instituitä prin A
cordurile dela Haga din 20 Ia-
nuarie 1930,
AvAnd in vedere regulamentul
intocmit de Dense. la 3 August
1935;
Având in vedere Deciziunea
Sa, luati la 3 August 1935, in
vederea acorddrii unui prim a-
cont ei reland motivele;
Având in vedere Rezolutiunea
relativi la reparatiunile ne-ger-
mane Anexa LII a Actului Fi-
nal a Conferintei dela Lausane
din 9 lulie 1932, prin care Pu-
terile semnatare au prevázut
constituirea unui Comitet insir-
cinat de a examina ansamblui
chestiunilor grupate sub terme-
nul de reparatiuni ne-germane
ei a clieStiunilor care se raporti
la acestea, in cadrul unui regu.-
lament universal;
Considerând misurile de sus-
pendare a plitilor aferente la
chestiunile susmentionate, sus-
pensiune previzuti de zisa re-
zolutiune ei Ina mentinuti;
Considerând ci aceasti sus-
pensiune de pldti continua de a
avea ca efect de a lipsi actual,.
mente Fondul Agrar de o parte
din anuititile previzute de A-
cordul III dela Paris din 28 A-
prilie 1930, si reintrând in com-
nozitia capitalului silt;
1) Aceastä Deciziune, s'a publicat
In Momitorul Oficial, p. I, Nr. 137
din 18 Iunie 1938. A se vedea i Di-
cret pentru executarea deciziilor date
Tribunalele arbitrale mixte, ain 2
Aprilie 1,037, la pag. 1081, vol. Xilt,
942 18 lunle 1938
Considerând cá aceasta situa-
tiune nu permite, in starea ac-
tual.1, executarea integralá de
catre Comisiunea de Gestiune a
dispozitiunilor art. VI din Acor-
dul II si ale art. 3 din Acordul
III dela Paris;
Considerând fn special ca, fi-
xarea capitalului definitiv al
Fondului, repartitiunea propor-
tionald, intre cei in drept i emi-
siunea de obligatiuni nu ar pu-
tea fi luate In vedere;
Considerand a In aceste con-
ditiuni de asemenea nu poate fi
luatä In vedere aplicarea inte-
gran. a Regulamentului din 3
August 1935;
Considerând totusi cä Fondul
Agrar, dupä ce a prima totali-
tatea sentintelor date in proce-
sele vizate la art. 1 al Acordu-
lui II dela Paris, este posibil de
a uza din nou de facultatea pre-
väzuta, prin art. VII, alin. 2, al
zisului Acord si de art. 10 al Re-
gulamentului din 3 August 1935,
care prevede eliberarea unor
oarecari Acorduri;
Considerând cit clack fárá a
se aduce atingere principiului
!brat de ultimul alineat al art.
8 al Acordului III dela Paris,
nrivitor la spesele de functio-
nare ale Fondului Agrar, si cu
toate dsipozitiunile zisului ali-
neat, Comisiunea de Gestiune a
crezut posibil de a afecta o parte
din primele värsäminte primite
de Dânsa, pentru scopurile ge-
nerale incumbAnd Fondului A-
grar, procedând la eliberarea
primului acont, sub rezerva de
a recupera la nevoie, asupra
värsämintelor ulterioare -sumele
necesare, Comisiunea crede si
azi posibilá iaräi aceastä afec-
tatiune, pentru aceleasi motiye
si sub aceleasi rezerve;
Consideränd pe de altá parte
dat fiind totalul disponibili-
tittilor astfel afectate i pentru
a favoriza In mrtsura posibilu-
www.digibuc.ro
lui egalitatea de tratament In-
tre toti reclamantii, se cade de
a continua a rezerva acest nou
acont acelora dintre ei care nu
au primit Ina niciun element
de indemnizaie la titlul legii lo-
cale de expropriere sau care nu
au primit decât un element in-
ferior sumelor totalizate din a-
conturile acordate i aceasta
conform principiului stabilit de
primul alineat al art. 11 din zi-
sul Regularnent din 3 August
1935,
Hotäräste:
J. Un acont va fi acordat, con-
form regulilor generale determi-
nate la titlul I al Regulamen-
tului din 3 August 1935 si In
conditiunile fixate mai jos la.
toti cei carora li sa atribuit o
suma si care n'au primit Inca.
vreo indemnitate pe baza legii
locale de expropriere sau care
n'au primit decät sum& inferi-
oarit sumelor totalizate ale a-
conturilor acordate In virtutea
Deciziunii din 3 August 1935, si
a prezentei Deciziuni.
Acordarea acestui acont, efec-
tuat sub toate rezervele, nu pre-
judiciazá vreun angajament oa.
recare al Fondului Agrar pen-
tru värsäminte ulterioare.
In caz cá se vor efectua vär-
säminte ulterioare se va tine
seaml, atilt de plätile facute in
executarea prezentei Deciziuni,
citt si de cele efectuate In virtu-
tea Deciziunii din 3 August 1935,
In conditiunile pe care Comisiu-
nea de Gestiune isi rezervrt de a
le reglementa.
2. Acontul care se va värsa
fiearuia dintre cei desemnati
la primul alineat al paragrafu-
lui I de mai sus, va fi determi-
nat prin aplicarea coeficientului
de 0,003316 la indemnitatea sta-
bilita, In profitul sax de cAtre
Tribunalul Arbitrar Mixt a cal-
culatit conform dispozitiunilor
 .20 lunie 1938
art. 7 din Regulamentul din 3
August 1935.
Se va tine socoteala, daca ca-
zul se prezinta, de värsamintele
deja primite de catre cei in
drept ca titlu de indemnitate lo-
cala de expropriere, In conditiu-
nile stipulate de art. 11 al Regu-
lamentului din 3 August 1935.
Fondul Agrar afecteaza pen-
tru eliberarea acontului mai sus
prevazut sumele necesare, pre-
luate asupra varsamintelor pri-
mite de catre dansul din partea
României si Iugoslaviei, cu tit-
lul de indemnitate local& de ex-
propriere.
3. Notificarea sumei acontu-
lui va fi efectuata conform art.
12, al Regulamentului din 3 Au-
gust 1935.
4. Eliberarea aconturilor va fi
facuta la Bale, in conditiunile
prevazute de art. 13 din Regula-
ment, prin remitert de cecuri In
frs. elv. trase de catre Banca de
Reglemente Internationale, asu-
pra &Inca Nationale Elvetiene,
sub rezerva aplicarii legilor in
vigoare in unele State privitor
la serviciul devizelor.
Sumele acestor cecuri vor fi
stabilite pe baza cor. aur,.conver-
siunea in frs. elv. trebuind sä fie
efectuata la emiterea cecurilor,
conform metodei ce va aplica in
acel moment Banca Reglemen-
telor Internationale la conversi-
unea in devize a monedei sale
statutare de cont.
Aceleasi conditiuni prevazute
pentru remiterea cecurilor se a-
pneä de asemenea si platilor e-
fectuate prin viramente.
5. Articolele 14, 15, 16, ale Re-
gulamentului, vor gäsi aplicarea
pentru operatiunile de plata.
6. Prezentarea documentelor
cerute de art. 15 al Regulamen-
tului din 3 August 1935, in vedt.-
rea va trebui sä fie efec-
tuata la Secretariatul General al
www.digibuc.ro
94a
Fondului Agrar dela 18 Iunie
para la 13 August 1938.
Dupa trecerea unui an, cu in-
cepere dela aceasta ultimä data,.
plata acontului nu va mai pu-
tea fi obtinuta.
7. Prezenta Decizie va fi noti.
ficata Guvernelor Ungariei, Ro-
maniei, Cehoslovaciei si Jugosla.
viei, cu rugaminea de a o pu-
blica in Monitoarele Oficiale res-
pective, textul francez fiind sin-
gur considerat autentic.
Facut, la Bale, la 27 Aprilie
1938.
LEGE
pentru trecerea poli(iei urbane din
judete sub canducerea comandantulut
legiunii de jandarmi
DIN 20 IUNIE 1938 1)
Asupra raportului presedinte.
lui Consiliului Nostru de Minis-
tri si ministrului Nostru secre-
tar de Stat la Departamentul In.
ternelor, Nr. 3.069 din 1938,
Vazand jurnalul Consiliului
de Ministri, Nr. 1.267 din 1938;
Vazand avizul Consiliului le-
gislativ Nr. 114 din 1938;
In temeiul art. 98 din Consti.
tutiune,
Am decretat si decretam:
J. Conducerea organelor de
politie de pe teritoriul atat ur-
ban, cat si rural al fiecarui ju .
det, trece sub autoritatea co-
mandamentului legiunii de jan-
darmi.
2. Personalul politiilor ur-
bane din orasele resedinte si
cele neresedinte vor lucra In
1) Aceastii Lege s'a decretat
promulgat in baza art. 98 din Con,
stitutie, prin I. D. R. sub Nr, 2.252
din 1938 si s 'a publicat In Monito.
rul Oficial, p. I, Nr. 138 din 20 Ili.
nie 1938. A se vedea i Legea de or-
ganizare a politiei generale a Stahl-
lui, din 21 Tulle 1929, la pag. 677,
vol. XVII.
'944 20 lunie 1928
posturile ce ocupá, sub indru-
marea si controlul ofiterului de
jandarmi comandant de legiune,
care rrispunde de executarea po-
generale pe intreg cuprin-
sul judetului.
Inspectorii regionali de poll-
tie au dreptul de a inspecta or-
ganele de politie de pe teritoriul
urban, controland felul cum a-
ceste elemente isi indeplinesc in-
clatoririle ce le incumbit In a-
test scop inspectorii regionali
politie vor tine contactul
sträns cu comandantii forma-
tiunilor de jandarmi ce conduc
politia In judet.
Corespondenta care se refer&
politia urbaná se rezolvá de
c Atre comandantii legiunilor de
jandarmi, direct cu Directia ge-
neralri a politiei; comunicand
spre stiintä si inspectoratelor re-
gionale de politie.
3. Administratia politiilor ur-
bane se face dupá legile in vi-
goare, prin chestori si sefii de
politii respective; dreptul de a
Icontrola si aceastä activitate, In
,afaril de organele normale de
politic, Il vor avea pe viitor ca
primä treaptá de control co-
mandantii de legiuni respectivi.
4_ Comandantii de legiuni "%-
man mai departe incadrati
subordonati In organica Inspec-
toratului general al jandarme-
riei.
Mäsuri de indrumare pen tru
activitatea politiei pe teritoriul
urban le dri, Directiunea gene-
raid a politiei, direct roman-
dantilor de legiuni, Incunostiin-
land si organele sale interme-
diare si aducandu-le la cunos-
kintá cu titlu informally si In-
spectoratului general al jandar-
meriei, pentru a asigura o per-
fect& colaborare i Intre orga-
bele de conducere superioarä.
MasnHle disciplinare vor fi
luate de Directiunea generald
001itiei, dupl` propunerile; cO'-
mandantilor de legiuni sau a or-
www.digibuc.ro
ganelor de inspectiune politic-
neascä intermediará, care in a-
ceastä privintá isi pristreazá
drepturile lor.
5. Politia Municipiului Bucu-
resti $i a oraselor Sinaia si 01-
tenita nu intril In preveclerile
prezentei legi.
Raportul d-lui ministru de in-
terne cdtre M. S. Regele.
Manifestärile politico-sociale
sunt deopotrivil de intense pe te-
ritoriul urban ca $i pe cel rural.
Postul de comandii ca si locul
de origine al acestor manifes-
tart, este orasul, iar campul de
executie este teritoriul rural, In-
tru cat, Imprumutându-se spiri-
tul lozincei Front la sate", Ian-
sat& de comunisti, felul de ac-
tiune s'a adoptat aceleasi la
toate organizatiunile politico-so-
ciale.
Aceastrt stave de fapt impune
o realri coheziune intre organele
de politic, pentruca supraveghe-
rea si toate milsurile politienesti
sit fie omogene, simultane si
spontane.
Coheziunea necesarä nu e rea-
lizatit politia urbanä si cea
ruralá din cauza unor moravuri
Invechite de care politia ur-
bang se resimte foarte mult $i
a lipsei de unitate In conducere
Indrumare.
Pentru aceste motive si ti-
nând seamä de Ina, urmätoa-
rele:
Experienta fbicutä, cu prefectii
militari, a dovedit cit structura
pregätirea militarului este a-
daptabila la oricât de grele In-
cercäri, satisfacand si pe admi-
nistrati, cat $i pe functionarii
obisnuiti cu alt regim;
Ofiterii de jandarmi, coman-
danti ai Legunilor teritoriale de
judet, cunosc In intregime situa-
tia politieneasa din chprinsul
jutletulut respectiv, atat pe ter--
toriul rural, cat si e cel urban;
 20 lunie 1938
liindcà ei niciodatrt nu se pot
4clispensa de leglitura informa-
tivrt cu ora$111;
Majoritatea tendintelor de ma
nifestare al organizatiunilor po-
litico-sociale (subversive) este
dela oras dare sate;
Ofiterii de iandarmi eercit5,
actiunea politieneascrt pe intreg
teritoriul rural, care este mai
intins si cu probleme politic-
ne$ti din ce In ce mai complexe.
Pentru toate aceste conside-
rente gitsim nimerit a contopi
conducerea *i indrumarea tutu-
Tor elementelor de politic de pe
teritoriul urban si cel rural al
judetului, sub o autoritate unicrt
anume a Comandatului Le-
-giunii teritoriale de jandarmi,
.care In deosebi in ultimul timp
s'a dovedit ca organul cel mai
bine pregiltit pentru intelegerea
tuturor problemelor politiene$ti
din cuprinsul unui judet, cu
cele mai bune aptitudini mo-
rale, impuse de traditia ostá-
eascìi *i cu cele mai bune state
de serviciu, afirmate mai ales
In ultima vreme.
Prin aceasta contopire se vor
unifica mrtsurile de politic, in
intreg judetul, asigurându-se
spontaneitatea, simultaneitatea
omogenitatea In: luarea
aplicarea lor, controlul
executiei, rdspunderea unicri $i
Dirijarea, actiunii politienesti,
se va exercita de Comandantul
Legiunii de jandarmi a judetu-
lui, asupra tuturor organelor de
politie, atât in ora$, cât $i din
sate; acestea se vor subordona
neconditionat in tot ce prive*te
executarea politiei generale pe
teritoriu.
Inspectorii Regionali de poll-
-tie rilmân organele Directiei Ge-
e. Harnan-b, vol. XXVI. 60.
www.digibuc.ro
945
nerale a Politiei, nentru contro-
lul functionarilor politiene$ti din
ora$e, in ceea ce priveste felul
cum acestia isi indeplinesc in-
datoririle duprt indrumarile pri-
mite dela Directia Generali a
Politiei, precum si in ceea ce
prive$te cliestiunile administra-
tive.
In tot ce priveste executarea
serviciului, Comandantul Legiu-
nii de jandarmi, este subordo-
nat organelor de Comandament
militare de care depinde. Cu Di-
rectia Generali a Politiei si or-
ganele de inspectie respective,
pistreazrt raporturi de colabo-
rare, iar nu de subordonare.
Organele politiilor din orasele
re*edinte si neresedinte sunt
subordonate Comandamentului
de Legiune, care are intreaga
rispundere politieneascA, pe tot
cuprinsul judetului. Acesta va
lucra cu organele de care de-
pinde ierarhic, conform instruc-
tiunilor In vigoare si cu Direc-
tia Generali a Politiei, comuni-
cand, spre stiintà $i Inspectora-
telor Regionale de Politie, toate
chestiunile referitoare la activi-
tatea politieneascil de pe terito-
riul urban.
Politia Municipiului Bucu-
resti si politia ora*elor Sinaia
si Oltenita se va face dupit nor-
mole existente.
Starea de necesitate dicteazi
unificarea ce propunem, iar im-
prejurtirile impun infäptuirea a-
cestui Comandament unic spre
realizarea continuitiltii, In timp
$i spatiu, a misurilor de politie,
pentru asigurarea linistei pu-
blice $i ordinei in Stat. In acest
scop propunem spre aprobare
alilturatul proiect de decret-
lege.
946 21 funie 1938
DECRET-LEGE
privitor la operatiunile de amenajare a
plfitilor la contractele cu furnisorii
Ministerului Apärärii Nationale ei pentru
eliberarea In acest scop a bonurilor de
tezaur de garantie
DIN 20 IUNIE 1938 1)
Asupra raportului presedinte-
lui Consiliului Nostru de Minis-
tri si al ministrilor Nostri se-
cretari de de Stat la Departa-
mentelor Finantelor, Aparärii
Nationale si Justitiei, cu Nr.
119.139.
VAzând jurnalul Consiliului,
de Ministri, Nr. 1.265 din 1938,
Având in vedere avizul Consi-
liului legislativ cu Nr. 89 din
1938;
Având In vedere dispozitiu-
nile art. 98, alin. 7, din Constitu-
tia promulgatil cu I. D. R. Nr.
1.045 din 27 Februarie 1938,
Am decretat si decretrim:
1. Se scutesc de orice impo-
zite si taxe bonurile de tezaur,
emise de Ministerul Finantelor,
In garantarea amenajdrit
catre furnisorii Ministeru-
lui Aptirdrii Nationale, in con-
ditiunile Protocolului cu acesti
furnisori, modifiandu-se de co-
mun acord in acest scop clau-
zele contractuale.
2. Presedintele Consiliului de
Ministri si ministrii Nostri se-
cretari de Stat la Departamen-
tele Finantelor, ApilrArii Natio-
nale si Justitiei sunt insärcinati
cu aducerea la Indeplinire a dis-
pozitiunilor prezentului decret-
lege.
I) I. D. R. sub Nr. 2.250 din 1938,
dat in baza art. 98 din Constitutie,
s'a publicat :n Monitorul Oficicl,
p. I, Nr. 138 din 20 Iunie 1538.
www.digibuc.ro
REGULAMENT
pentru organizarea si functionarea
Casei Invätämäntului industrial
(C. I. L)
DIN 21 IUN1E 1938 1)
CAPITOLUL I
Infiintarea i scopul case(
1. Casa invtitAmantului in-
dustrial, infiintatá prin legea.
de organizare i functionare
Invdtilmântului secundar-indus-
trial, functioneazil in conformi-
tate cu dispozitiunile art. 111
112 din acea lege si ale prezen-
tului regulament.
2. Casa functioneazil ca organ,
al Consiliului superior de indru-
mare a inviltiimântului secun-
dar-industrial, este condusa con-
form art. 11 din prezentul re-
gulament si urmilreste strange-
rea si administrarea fondurilor
prevazute in legea invrttrtmântu-
lui secundar-industrial la capi-
tolul XX, art. 110 111. Ea are
de scop:
a) Asigurarea functionárii In
at mai bune conditiuni a sco-
lilor secundare de invtitrimânt
industrial;
b) Ajutorarea materialA si
sprijinirea absolventilor i ab-
solventelor scolilor secundare-
industriale, mini:1mi de origine,
care au deschis sau vor des-
chide ateliere ci acelor care se
dedia practiarii meseriilor.
1) Acest Regulament s'a sanctio-
nat prin Decret regal Nr. 2.243 din
1938 si s'a publicat in Manitorut
Oficial, p. I, Nr. 139 din 21 Iunie-
1938. A se vedea in leg'itur5, si Le-
gea de organizare i functionare a
invirtárnantului secundar
din 16 Aprilid 1936, la pqg. 555, vol.
XXIV, p. I, precum i Regulaineutat
scoalelor secundare industriale de
laeti, din 31 Mai 1938, in acest vol..
 21 lunie 1938
CAPITOLUL II
Veniturile i fondurile casei
3. Casa Invgtrungntului in-
dustrial este alimentata:
A. Dintr'o cotg de doug puncte
din numgrul procentelor lgsate
rabat, de adjudecatari, asupra
valorii tuturor lucrgrilor sau
furniturilor Statului, judetelor,
comunelor, stabilimentelor pu-
blice si regiilor autonome, date
prin licitatie publicà sau prin
bung invoialg. Se excepteazá
Begia Autonorng C. F. B., a Por-
turilor si Comunicatiilor pe
Apg, Directiunea generaltt a dru-
murilor, Directia generalg a pos-
telor si telegrafelor si Ministe-
rul Apgrdrii Nationale.
Când rabatul e sub 2Vo, el se
va vgrsa in Intregime Casei in-
vgtgmântului industrial.
Cota de doug puncte din nu-
márul procentelor lttsate rabat
se va ordonanta pe seama si la
dispozitia Casei Inviitgmântului
industrial, de cgtre serviciile de
contabilitate ale institutiunilor
care lichideazá lucrgrile, odatg
cu suma ce se cuvine adjudeca-
tarului, fácându-se mentiune pe
ordonantg despre aceastá platd.
Când plata luergrii se face
prin ordonante partiale, pe bazá
de situatii provizorii sau avan-
suri (aconturi), se va ordonanta
pe seama si la dispozitia Casei
invritgmântului industrial o su-
ing proportionalg cu cea prevg-
zutá In ordonanta respectivg,
astfel ca in momentul când i se
achitg ultima sumg, cota de 2%
sg, fie in intregime vgrsatá Ca-
sei Invtitilmântului industrial.
B. Din jumittatea taxelor de
ucenicie cu care patronii si lu-
ergtorii sunt obligati a contribui
la intretinerea diminelor de u-
cenici i colilor muncitoresti,
taxe ce vor fi fixate in fiecare
an de dare Consiliul superior
de indrumare a invittgmântului de cgtre Ministerul Industriei
industrial, de comun a cord cu Comertului, vor acorda obliga-
www.digibuc.ro
947
Ministerului Munch i cu Came-
rele de mimed si industrie.
Aceste cote se fac venit Casei
invritrimântului industrial, In
care scop organele pendinte de
Ministerul Muncii, Casa Cen-
tralg a asigurdrilor sociale $i
Camerele de muncg, vor trimite
lunar Ministerului Educatiunii
Nationale, situatia fondurilor re-
zultate din taxele de ucenicie
din taxele impuse patronilor
lucrgtorilor pentru scale de
pregâtire profesionalg a uceni-
cilor, odatá cu recipisele de con-
semnarea juingtittii ce se en--
vine Casei invrttilmântului in-
dustrial".
C. Dintr'o cotil-parte din veni-
turile nete realizate din vânza-
rea obiectelor confectionate In
atelierele scolilor invgtamântu-
lui secundar-industrial.
Prin aceset venituri se inte-
lege beneficiul realizat din vân-
zarea, fie direct de scoalg a o-
biectelor confectionate, fie prin
expozitii, bazare si alte mijloace
de comercializare.
Consiliul superior de indru-
mare va fixa anual norme pen-
tru stabilirea acestei cote.
D. Din contributiunile bene-
vole ale diferitelor institutiuni
sau ale particularilor (donatii,
legate, burse, etc.). care se vor
accepta cu indeplinirea forme-
lor legale, luiindu-se i avizul
Consiliului superior de Indru-
mare a invátrimantului indus-
trial.
E. Institutiile financiare si in-
dustriale privilegiate de Stat,
Camerele de comert si industrie,
Camerele de muneä, Banca Na-
tionalg, Creditul Industrial, pre-
cum si toate acele institutiuni
economice la care Statul parti-
cipg sau le acordá privilegii,
concesiuni sau avantaje de orice
fel. si a cgror listrt se va stabili
 948 21 lunie 1938
toriu 8i anual subventiuni pen-
tru sustinerea inviittimântului
industrial, al cdror cuantum va
fi stabilit, in fiecare an, de Con-
siliul Superior de indrumare a
Invmântului industrial, de
comun acord cu eceste institu-
tiuni, tinând seamd, de resursele
bugetare ale lor, precum si de
trcbuintele scoalelor.
Aceste subventiuni se vor con-
semna la Cassa de Depuneri
Consemnatiuni la dispozitia Ca-
sei invittAmântului industrial.
In caz de refuz de a acorda
aceste subventiuni, se va aviza
conform prevederilor art. 111,
alin. e din legea
secundar-industrial, la retra-
gerea privilegiilor, concesiunilor
sau avantajelor de care benefi-
cilzd institutiunile in culpd.
4. Sumele incasate de dare
Ministerul de Finante, prin or-
ganele sale exterioare (adminis-
tratii financiare in capitalele de
judete *i perceptii in comunele
urbane si rurale) pentru Casa
invilt,dmantulut industrial, in-
casat de cAtre alte persoane sau
institutilini. in prevederile art.
108 si 111 din legea de organi-
zare si fonctionare a Invdtdmân-
tuhti industrial, SP vor depune
la Cassa de Depuneri si Con-
sernnatiuni, pe runnele si la dis-
pozitin Casei Invätdmântului in-
dustrial. iar recinisele de depn-
neri, se vor inainta Ministeru-
lui Educatiunii IsT,ttionale, (Di-
rectia Casei invAtAmântului in-
dustrial),
5. Pentru lucrdrile de perce-
nere a cotelor prevazute la art.
3, alin. A. din a rest regulament
un procent de 3 la sutd din su-
mele Incasate prin organele Mi-
nisterului de Finante. se va
pune la disnozitia acestuia spre
a fi repartizat agentilor respec.- rilor pentru Casa invdthman-
tivi.
Casierii publici nlätitori (ai
Statului, judetelor. comunelor si nu vor respecta dispozitiunile
regiilor autonome), nu vor pu- legale pentru constatarea, ur-
www.digibuc.ro
tea achita antreprenorilor si
furnisorilor, prevazuti la art. 3
din acest regulament, nicio or-
donantd de platd, fArd prezen-
tarea dovezii cd, s'a.0 consemnat
cota cuvenitd Casei invittilman-
tului industrial. Ei vor retine
recipisele pe care le vor inainta
Casei inviltdmantului industrial
si vor da in schimbul lor do-
vadd cit au retinut recipisele.
AceastA dovadd va servi fur-
nisorilor sau antreprenorilor la
ridicarea garantiilor.
Cote le cuvenite invätilmântu-
lui industrial se vor consemna
pe numele si la dispozitia ei,
in Capita la, la Cassa de Depu-
neri si Consemnatiuni, in capi-
talele de judete, la administra-
tiile financiare, iar in comunele
rurale si in celelalte comune ur-
bane la perceptii (pe searna
Cassei de Depuneri *i Consem-
natiuni).
7. Autoritdtile la care sunt
depozitate garantiile antrepreno-
rilor si furnisorilor, nu pot eli-
bera aceste garantii dupa ter-
minarea lucritrilor sau predarea
furniturilor, deck dacd ei pre-
zintd dela institutiunea cu care
a contractat, dovada cA s'a or-
donantat pe seama $i la clispo-
zitia Casei Inviltdmântului in
dustrial cota de cloud puncte din
rabat, In cazul când el a existat
8. Membrii consiliului supe-
rior de indrumare al invdtAmân-
tului secundar-industrial, orga-
nele de control ale inviltdman-
tului secundar-industrial si di-
rectorii gimnaziilor i liceelor
industriale, vor avea dreptul de
a cerceta la fata locului aplica-
rea dispozitiunilor prevdzute in
lege si regulament, in legAturd
cu mersul *i rezultatul incasd-
tului industrial".
9. Functionarii publici, care
 21 lunie 198
marirea si incasarea drepturilor
cuvenite Casei invatamantului
industrial sau vor da dovada de
neglijenta in transmiterea su-
melor incasate, vor fi pasabili
de aplicarea sanctiunilor preva-
zute, pentru cazuri similare, In
legea contabilitatii publice, le-
gea pentru apararea patrimo-
niului public si Statutul func-
tionarilor publici.
CAPITOLUL 111
Admimsfrafia casei
10. Intreaga conducere a Ca-
sei invatamatului industrial o
are Consiliul superior de In-
drumare a invatilmantului se-
cundar-inclustrial, care adminis-
tree za fondurile si patrimoniul,
conform legilor in vigoare pen-
tru contabilitatea publica si a-
pararea patrimoniului public, ti-
nand contabilitate in partida
dubta.
11. Pentru inlesnirea rezol-
Willi rapide a lucrarilor Casei,
Consiliul superior alege prin
vot secret din siinul sau o dele-
gatie permanenta, compusa din-
tr'un presedinte si patru mem-
bri (doi barbati si doua femei).
Aceasta delegatie'formeaza co-
mitetul de coriducere al Casei
Invatamantului industrial $i lu-
creaza ca mandatar al Consiliu-
lui superior, In limita delega-
tiilor stabilite de acesta.
Pentru cazuri de urgenta ex-
trema, care ar depasi insa dele-
gatiile date Comitetului de con-
ducere, acesta, far% a mai as-
tepta avizul plenului consiliu-
lui superior, va putea lua hota-
fill, dar numai cu o majoritate
de cel putin trei membri.
Aceste hotarlri trebue sa fie
supuse spre ratificare la prima
adunare a plenului consiliului.
12. Cornitetul de conducere al
Casei, urmareste in deaproape
realizarea veniturilor si dreptu- dupa, propunerile Consiliului Su-
rilor cuvenite Çasei In confor-
www.digibuc.ro
949
mitate cu legea si prezentul re-
gularnent; dirijeaza $i aproM
cheltuielile in raport cu bugetul
Casei, si conform cu hotaririle
luate de consiliu, privegheaza a-
supra fondurilor si patrimoniu-
lui Casci, In conformitate cu le-
gile in vigoare si cu hotaririle si
delegatiile consemnate In regis-
trul de procese-verbale ale Con-
siliului superior, cu privire la
Casa invatiimantului industrial.
Pentru toate sedintele si ho-
taririle Consiliului sau Comite-
tului se vor intocmi procese-
verbale inteun reeistru special
de procese-verbale, fnaintandu-se
cate o copie de De ele Ministe-
rului Educatiunii Nationale.
Pentru desrarcarea sa fat6 de
consiliu, comitetul de directie
supune lucrarile sale spre cu-
nostinta si ratificare plenului
consiliului.
13. Mandatul membrilor co-
mitetului de conducere al Casei
invatilmantului industrial nu cla
dreptul la alte indemnizatii de-
cat jetonul de prezenta la sedin-
tele comitetului.
Normele pentru tinerea sedln-
telor si cuantumul jetonului de
prezenta vor fi fixate de minis-
ter, lufind si avizul consiliului.
Consiliul va propune spre apro-
bare ministerului normele pen-
tru rambursarea speselor de de-
plasari in interesul Casei.
14. Pentru executarea hota-
ririlor Consiliului si ale Comite-
tului de conducere, pentru re-
zolvarea lucrarilor curente, pre-
cum si pentru supravegherea
bunului mers al institutiei, Casa
va vea un director, iar pentru
executarea lucrarilor corpul ab-
solut necesar de functionari.
Conditiunile de numire ale di-
rectorului, capacitatea, atribu-
tiunile si salarizarea personalu-
lui vor fi stabilite de minister,
perior de Indrumare a Invata-
950 21 lunie 1938
mântujui secundar-industrial.
La inceputul functiondrii, Casa
invdtamantului industrial va a-
vea deosebit de director, urmd-
torul personal: un contabil, un
casier, un arhivar si un dactilo-
graf (Q.
Personalul Casei va putea fi
märit, dacd, va fi nevoie, cu a-
probarea Ministerului Educati-
unii Nationale, dupd propunerile
Consiliului superior si potrivit
prevederilor bugetare.
Pand cand bugetul Casei va
Ingdclui salarizarea din fonduri
proprii, directorul si o parte din
personalul Casei vor fi numiti
prin detasare dintre membrii
definitivi ai corpului didactic
din Invätämântul secundar-in-
dustrial, sau dintre functionarii
administrativi ai ministerului si
scolilor secundare-industriale.
Personalul detasat isi pästrea-
zd toate drepturile ce i se cuvin
din corpul din care provine.
Personalul numit va fi recru-
tat In conformitate cu dispoziti-
unile legii de organizare a Mi-
nisterului Educatiunii Nationale
si cu Statutul functionarilor pu-
blici 0.
15. Directorul Casei invätä-
mântului industrial este numit
de Ministerul Educatiunii Na-
tionale cu avizul Consiliului su-
perior de Indrumare a Inviltd-
mantului secundar-industrial.
El este de drept si secretarul
sedintelor Comitetului de condu-
cere al Casei Invätämântului in-
dustrial.
Directorul Casei Invdtämâniu-
lui in-dustrial are gradul de di-
rector de minister.
16. Pentru bunul mers al ra-
porturilor exterioare, pe Intreg
1) A se vedea Legea de organizare
a Ministerului Edueatiunii Nationale,
din 12 Noeinvrie 1936, la pag. 634,
vol. XXIV, p. 11 0 Statutul fune-
tonarilor publiei, din 19 Iunie 1923,
pag. 409, vol. XIXII.
www.digibuc.ro
cuprinsul täri, in ceea ce prive-
ste urrnärirea la fata locului a
aplicdrii dispozitiunilor legii
pentru realizarea veniturilor.
precum si pentru cercetärile In
legaturd cu ajutorarea scolilor
si absolventilor, ministerul, cu-a-
vizul Consiliului superior de In-
drumare a Inviltdmantului se-
cundar-industrial, va putea In-
fiinta dupd trebuintá unul sau
mai multe posturi de inspector,
care vor raporta la timp consta-
tdrile lor.
17. Presedintele Comitetului
de conducere semneazd toatá co-
respondenta si toate actele ce an-
gajeazd Casa, iar directorul le
contrasemneazd.
In baza delegatiei datá de Con-
siliu, ei semneazd ordonantele de
platá pentru sumele aprobate ca
ajutoare scolilor, Imprumuturile
si recompensele absolventilor si
orice cheltuieli buegtare.
Cand presedintele lipseste, el
va fi Inlocuit de un membru al
Comitetului de conducere, de-
semnat de acesta printro Inche-
iere consemnatd, Intrun proces-
verbal special.
Intreaga gestiune si adminis-
tratie a Casei este supusd con-
trolului Inaltei Curti de Conturi.
18. Anul bugetar al Casei In-
vätdmantului industrial va fi a-
cela adoptat de Ministerul Edu-
catiunii Nationale pentru servi-
ciile sale.
Bugetul si eventualele modifi-
cdri vor fi Intocmite de Consiliu,
pe baza datelor si rapoartelor
Comitetului de conducere si Ina-
intate spre aprobare Ministeru-
lui Educatiunii Nationale.
In primul semestru al unui an
nou, Comitetul de conducere va
prezenta Consiliului contul de
gestiune si bilantul Casei pe e-
xercitiul expirat.
Consiliul, duptt cercetare, Isi
dá avizul asupra descdrarii sau
stabilirea rdspunderilor si Inain-
 21 lunie 1938
teaza lucrärile Ministerului E-
clucatiunii Nationale, care va ho-
taxi.
10. Deosebit de controlul exer-
citat de Consiliu prin 2 delegati
din anul sau, care nu fac parte
din Comitetul de conducere, Mi-
-nisterul Educatiunii Nationale,
va exercita si el asupra Casei in-
watilmântului industrial, prin or-
ganele sale, controlul obisnuit.
Rezultatele controlului, con-
semnate in procese-verbale, vor
fi aduse i la cunostinta Consi-
liului superior.
CAPITOLUL IV
Operatiunile casei inveitämeinfului
industrial
Ajutorarea scoaletor secundare-
industriale si ajutorarea absol-
ventilor i absolventelor
20. In limita fondurilor pre-
Nazute de art. 111 din lege si in
baza hotaririlor Consiliului su-
perior de indrumare a invata-
mântului secundar - industrial,
Casa invatamantului industrial
acorda scolilor secanctare-indus-
triale ajutoare pentru perfectio-
narea inventarului de unelte
masini i completarea materia-
lului didactic si de lucru in la-
boratoare si ateliere.
Ajutoarele se acorn, sub for-
me de subventii stabilite de Co-
mitetul de conducere il Casei,
pe baza avizului Sectiei I a Con-
siliului, a rapoartelor scolii soli-
citatoare si in urma aprobarii
Consiliului superior de indru-
mare a invatamäntului secun-
dar-industrial.
Ajutorul se va da cu prea-
dere pentru:
a) Infiintarea de ateliere pen-
tru industrii noi, necunoscute,
sau putin raspiindite in tara;
b) Infiintarea sau ameliorarea
atelierelor pentru industrii care
folosesc materii prime indigene,
nevalorificate Indeajuns;
www.digibuc.ro
951
Ameliorarea atelierelor de
specialitati cu nivel sazut, fata
de atelierele similare din alte re-
giuni ale tarii, sau din straina-
tate.
21. In cazul and judetele
comunele nu ar avea mijloace
mediate pentru construirea imo-
bilelor ce sunt obligate prin lege
a pune la dispozitia scolilor se-
cundare-industriale pentru loca-
luri, ateliere, sali de cursuri
ariexe, Casa invatamantului in-
dustrial, in limita fondurilor de
care dispune, va putea acorda
Comitetelor acestor scoli, in con-
tul judetelor sau comunelor res-
pective, imprumuturi rambursa-
bile.
Judetele si comunele respective
asigura plata, prevaand in bu-
getele lor, anual, sumele nece-
sare pentru rambursarea impru-
mutului. In caz de neurmare, a-
nuitätile se vor inscrie in mod
obligatoriu in bugetele lor de a-
tre Ministerul de Interne si se
vor urmári ca venituri datorate
Statului.
22. Casa invatámantului in-
dustrial poate acorda ajutoare
si imprumuturi pentru organi-
zarea de expozitii si de expozitii-
bazare in orasele din tara, pre-
cum si pentru participarea la ex-
pozitii din stainatate, când a-
ceasta ar fi indicata de interese
de ordin superior national.
Expozitiile-bazare vor fi folo-
site atat de scoli cat si de absol-
ventii sau absolventele cu ate-
liere proprii sau care lucreaza la
Daca fondurile vor permite,
Casa invatamântului industrial
va putea acorda avansuri pâtia
la 50 la suta din valoarea obiec-
telor expuse. Aceste avansuri se
vor restitui din vânzarile efec-
tuate.
23. Pentru a inlesni creiarea
de industrii românesti i pentru
consolidarea lor, atilt In comu-
952 21 lunle 1938

nele urbane cgt *i in cele rurale, la toate intrebärile din chestio-

Casa invátámäntului industrial,
acordá absolventilor *i absolven-
telor *colilor secundare - indus-
triale *i speciale industriale, ro-
rmini de origine:
a Imprumuturi rambursabile
pentru deschideri *i consolidgri
de ateliere;
b Recompense pentru ateliere
infiintate in comunele rurale, in
care se pregritese terneinic viito-
rii meseria*i recrutati din pg-
tura tarrineascrt.
24. Pentru a putea obtine im-
prumuturi in vederea deschide-
rii *i desvoltririi de ateliere, so-
licitatorii vor trebui sg. dove-
deascii In prealabil:
1. Crt stint absolventi eel putin
a unui gimnaziu industrial sau
unei foste scoli inferioare de me-
serii.
2. a) Barbatii, cg sunt major:
*i au satisfgcut legea recrutgrii;
b Femeile cá sunt majore sau
märitate.
Nu se vor socoti ca majori ab-
solventii socotiti emancipati, po-
trivit prevederilor codului de co-
mert, cu dispensg de etate.
3. Cg posed& cartea de maes-
tru si satisfac toate celelalte con-
ditiuni pentru a deveni maestri-
pati oni, in prevederile legii
pentru preggtirea profesionalä
*i exercitarea meseriilor *i legii
registrului de comert (firma).
Absolventii liceelor industriale
stint scutiti de dovada posesiunii
cártii de maestru. De asemenea
sunt scutiti de aceastrt carte *i
absolventii de gimnazii indus-
triale care au terminat *i cei doi
ani de practica prevázuti la art.
48, alin. 3, din legea pentru orga-
nizarea invdtdmantului indus-
trial *i care deschid ateliere In
comunele urbane.
tämântului industrial se acordá
Cei ce indeplinesc toate aceste
pe o duratg pang la maximum_
conditiuni vor face cereri de im-
prumut dupg, formularele tip 10 ani, cu o dobandg care se va
Intocmite de Caia frivAtgmântu- fixa in fiecare an de Consiliut
lui industrial, dând rgspunsuri superior de Indrumare a inviltg-
www.digibuc.ro
nar *i insotind cererile de ua
memoriu, planuri, devizul insta-
etc,
Cooperative le *i societgtile ia
nume colectiv (intoviirg*iri), vor
inainta Casei, odatá cu chestio-
narul completat, statutele sea
actele de asociatie, pentru a se
vedea dacg nu au vicii de con-
stituire.
25. Casa invätrimantului in-
dustrial rezolvrt cererile de im-
prumuturi pe baza declaratiilor
solicitantilor *i a avizului sectiei
HI a Consiliului, care este obli-
gatil a examina cererile *i situa-
tia solicitantilor, spre a se con-
vinge de seriozitatea intreprin-
derii ce ace*tia vor sg infiinteze-
sau sg-i dea o desvoltare mai
mare.
Pentru cererile de imprurnut.
mai importante se va putea exa-
mina situatia la fata locului, de.
catre inspectorii Casei, prevrtzuti,
la art. 16.
Absolventii *i absolventele, so-
licitatori de credite mici, *i care-
lucreazg la dorniciliu, sunt scu-
titi de a face dovezile dela art. 24-
26. Casa invritámântului in-
dustrial rezolvg cererile de im-
prumut pe mitsura completgrft
materialului documentar *i a.
fondurilor de care dispune.
Se rezervrt Comitetului de con-
ducere al Casei inváthmântulut
industrial *i Consiliului supe-
rior, dreptul de a clasifica pe so-
licitatori, dupg formatia In care
se gäse*te *i dupg garantiile ma-
teriale si morale ce le prezintg-
De asemeni se va avea in ve-
dere *i folosul national *i ob*tes
ce prezintg intreprinderea.
27. Imprumuturile Casei Invg-
 21 lunie 1938
mântului secundar - industrial,
frtra a putea depa$i 3 la suta.
Cuantumul imprumuturilor $i
competinta aprobrtrii se va fixa
anual de catre consiliu.
Imprumuturile vor fi garan-
tate cu gajuri de bunuri mobile,
cu ipoteci de imobile sau girul
a dourt persoane, indeob*te cu-
noscute ca solvabile.
28. Odatil aprobate, imprumu-
turile acordate de Casa invilta-
mantului industrial se vor plati
beneficiarilor In orclinea aproba-
rii si dupa intocrnirea unui con-
tract de imprumut, care va sta-
bili in amanunt identitatea de-
bitorului, suma imprumutata,
durata Imprumutului, catimea $i
scadenta ratelor, bunurile ga-
jate sau ipotecate, sanctiuni in
caz de neplata, radicrea *i orice
alte amanunte care sa excluda
interpretari eronate sau lipsurt
e.entiale dintr'o parte sau alta.
Dacil suma imprumutata ser-
veste pentru deschiderea $i in-
stalarea Intrenrinderii, inventa-
rul respectiv va fi procurat sub
supravegherea Casei Invatámfin-
tului industrial $i in contract se
va arata cil este consiedrat ca
proprietate a Casei, panil la com-
pleta achitare a imprumutului.
Ministerul Educatiunii Natio-
nale, prin Consiliul superior de
indrumare a invatrtmantului se-
cundar-industrial, Isi rezerva
in plus un drept de ipoteca asu-
pra averii de orice natura a be-
neficiarilor dispozitiunilor aces-
tui articol, pana la inapoierea
integralrt a sumei imprurnutata.
Daca suma imprumutatil ser-
veste pentru augmentari, tran-
sformari de instalatii, stocuri de
materiale, etc., debitorul va tre-
bui sa aduca In gaj avere pro-
prie de valoare Indoitä.
Bunurile prevazute ca gajate
ori ipotecate In contractul de im-
prumut. nu pot fi instráinate
sub niciun motiv pang, la achi-
tarea lor completa.
www.digibuc.ro
95a
29. Debitorii Casei inviitamân-
tului industrial sunt obligati a
respecta intocmai toate obliga-
tiunile luate prin contractele
semnate de dânsii si a ingriji de
pastrarea in bune conditii a in-
ventarelor gaiate.
Ei mai au obligatia de a tine
In buná ordine contabilitatea in-
treprinderii, cu registrele comer-
ciale cerute de codul de comert.
Contabilitatea va fi controlata
de inspectorii Casei invatamân-
tului industrial, prevazuti la
art. 16.
In termen de cel mult 2 luni,
dela sfarsitul fiecarui an comer-
ci al, benef i ciarii imprumuturi-
lor Casei invittamantului indus-
trial vor inainta Casei bilantul
intreprinderii pe anul expirat
contul de profit $i pierdere.
bilant intocmit si verificat de ca-
tre un contabil oficial care va
exercita controlul si in cursul a-
nului, raportând Inserts rezulta-
tul verificarii sub sanctiunea
retragerii sorijinului acordat de
Casa invatamântului industrial.
Aceste lucrari contabile vor fi
verificate de delegatii Casei. care
vor depime ramarte asupra mer-
sului Intreprinderii.
Beneficiarii imprumuturilor se
vor contorma tuturor observati-
unilor *i indicatiunilor date de
Casa prin delegatii sai si con-
semnate in registrul de control,
pentru bunul mers al intreprin-
derii lor i asigurarea drepturi-
lor Casei.
30. Persoanele care aduc vre-
un prejudiciu Casei Invataman-
tului industrial prin substitujri
de persoane, camuflarea !titre-
prinderilor, cu baza neserioas5,
instrainarea gajurilor, neplata.
ratelor si nerespectarea obligati-
unilor din contracte decad din
drepturile avute si in afará de
urmárirea prin rambursarea im-
prumuturilor vor fi pasibili de
rigorile codului penal.
'954 21 lunle 1938
31. Debitorii care nu si-ar mai
putea Indeplini obligatiunile fa%
de Casa, sunt datori a arata a-
ceasta din timp Casei, pentru a
se lua mdsuri de ameliorare sau
-de lichidare a intreprinderii,
fara decaderile previlzute de co-
dul de comert.
Dacd, Comitetul de conducere
Raseste ca stingerea obligatiuni-
lor este posibila prin inchirierea
inventarului, Casa va numi un
-custode dintre absolventii din
1ocalitate si va Inchiria instala-
'Oa prin licitatie publica sau In
lipsá de amatori, prin bunain-
Voiala.
Decd. se impune vânzarea In
contul debitorului, Casa va tine
licitatie public& pentru vânzare,
In cazul când nu se gasesc absol-
Venti amatori de a lua Intreprin-
Tlere a.
Eventualele prisosuri rezultate
se vor pune la dispozitia debito-
rului executat, dupa scaderea
-cheltuielilor de custodie, urma-
rire. licitatie, etc.
32. In toate contractele inter-
'venite intre Casa si absolventele
si absolventii debitori, se va
trece clauza ca: pentru toate li-
'tigiile ce pot surveni, sunt corn-
petente instantele judecatoresti
din Bucuresti".
33. Deosebit de avantajul de a
putea contracta Imprumuturi In
tonditiunile art. 23 si urmatoa-
rele, acei dintre absolventii si ab-
solventele acestor scoli, care W.
instaleaza ateliere la tara, vor
putea primi din partea ,.Casei
Invatamântului industrial", re-
Tompense materiale, care vor fi
s.cordate In mäsura interesului
pe care acestia 11 vor depune
'pentru ridicarea industriala a
satului si pentru deprinderea si
Indrumarea spre meserii a elevi-
lor din cursul primar si supra-
primer.
www.digibuc.ro
CAPITOLUL V
Dispozifiuni fransiforli ;i finale
Toate chestiunile care se vor
ivi In timpul functionarii Casei
si care nu sunt prevazute in
prezentul regulament, vor fi ;:e-
zolvate de Ministerul Educatiu-
nii Nationale In urma avizului
Consiliului superior de indru-
mare a invatamântului secundar
industrial.
REGULAMENT
pentru specialitätile farmaceutice
DIN 21 IUNIE 1938 1)
1. Autorizarea fabricatiunii,
importului si debitarea speciali-
tatilor farmaceutice cat si cele
de Infaptuirea controlului, anali-
zei, perceperii taxelor, precum
orice alte conditiuni, se vor face
In conformitate cu prezentul re-
gulament.
2. Specialitätile farmaceutice
si medicamentoase sunt prepara-
tele farmaceutice simple sau
compuse pentru uzul uman sau
veterinar, eu proprietáti curative
sau preventive, care indeplinesc
urmatoarele conditiuni:
a) SA fie substante medica-
mentoase preparate dupa for-
mule noi, neaflate Inca in co-
mert;.
b) SI aiba compozitia definiti-
1) Acest Regulament s'a sanctio-
nat prin Decret regal Nr 2.030 din
1938 si s'a publicat in Monitona
0 ficial, p. I, Nr. 139 din 21 Iunie
1938. A se vedea Legea samara%
de ocrotire, din 22 Iunie 1935, la
pag. 549, vol. XXIII; de asemeni
Regulanientul timbrului de control sa-
nitar pe specialitätile farmaceutice,
din 25 Septemvrie 1934, la pag. 667,
vol. XXII, precum i Decret-lege,
relativ la taxele pe stupefiante i pe
specialitäti farmaceutice, din 6 Au-
gust 1937, la pag. 1616, vol. XXV,
n. p.
 21 lunie 1938 955

nemoclificabild dupd decla- atribuit exclusiv producerii spe-

rarea ei; cialitAtilor $i care trebue sd. cu-
c) SA aibd, efecte terapeutice pninn, urmAtoarele Incdperi: o
determinate; camera pentru laborator de ana-
d) SA aibd, forma farmaceuticd lize $i cercetdri, o camera de fa-
corespunzdtoare pentru a fi In- bricatiune, o carnerd de amba-
trebuintate ca atare; laj, o carnet% de depozit i expe-
el Sd. aiM ambalaj potrivit ditie, iar dacd se fabricd fiolage
formei farmaceutice $i continu- injectabile va mai trebui sA aibd
te, purtand tot deodatA un nume IncA o camerd in acest scop.
special, care poate sd fie Inregis- Incdperile trebue sA aibd lu-
trat ca marcA de fabricatittne mind de zi $i aer $i sd fie prevd.-
sau pe cel al autorului. zute cu toate instalatiunile sani-
Tot ca specialitAti farmaceutice tare $i de ventilatie, iar IncApe-
sunt considerate produ5ele opo- rile destinate fabricatiunii pro-
teranice, cAnd sunt conditionate priu zisd, trebue sd aibd peretii
In felul ardtat mai sus, chiar vopsiti In uleiu sau acoperiti cu
dacd nu poartd un nume special; pldci de faiantd, $i pe jos mo-
de asemenea $i serurile $i vacci- zaic, ciment sau linoleum;
nurile atAt cele pentru uz uman b) SA fie prevAzut cu toatA a-
cAt si cele pentru uz veterinar, paratura $i mijloacele tehnice
cAnd se autorizd importul de -cd- adequate specialitdtilor pe care
tre Institutul de seruri. le fabricii.
Sunt considerate ca specialitAti Serurile i vaccinurile se pre-
farmaceutice $i produsele cos- pard In tat% de Institutul de se-
metice, cdrora prin compozitia ruri $i vaccinuri.
lor li se atribuie a actiune tera- 4 Laboratoarele i f abricile de
peuticd speciald. preparate farmaceutice medica-
Nu sunt specialitAti farmaceu- mentoase vor fi conduse de far-
tice amestecurile de substante maci$ti, iar fabricile de materii
medicamentoase oficinale s a u prime folosite la prepararea me-
neoficinale sub orice formd afla-
te In comert. ca atare cu excep- dicamentelor pot fi conduse 0
tia amestecurilor sunergice sau de chimisti.
acelora cdrora teraneutica le Dirigintii fabricilor sau labora
impune o administrare sub for- toarelor sunt direct responsabili
ma de: solutiuni injectabile, so- de conducerea lor tehnicA, fiind
lutiuni coloi dale. tablete, dragele, obligati a supraveghea In perma-
granule, fiolage, perle, elabordri nentA operatiunile tehnice, fiind
care necesitd o tehnicA i o apa- supu$i In ceea ce prive$te pre-
raturd speciald. zenta In fabricd sau laborator la
In toate aceste cazuri aproba- acelea$i obligatiuni ca $i diri-
rea va fi data pe baza unui ra- gintii farmaciilor, in conformi-
port al unui Institut oficial sem- tate cu legile i regulamentele e-
nat de directorul Institutului. xistente.
3. Specialitdtile farmaceutice 5. AtAt specialitAtile farma-
prevAzute In art. 5, alin. 2 $i 3,ceutice provenite din tAri strd-
nu pot fi preparate decdt sau In ine, cdt $i cele indigene, nu se
laboratoarele farmaciilor sau In pot pune In vänzare decat nu-
laboratoarele sau fabricile de mai dacd posedd autorizatia
snecialitAti farmaceutice, care Ministerului SandtAtii, cerutd
trebuese sd Indeplineascd urmd- de art. 417 $i urm. din legea sa-
toarele conditiuni: nitard $i de ocrotire.
a) SA aibd un local potrivit si Sub specialitAti farmoceutice
www.digibuc.ro
95A
indigene se inteleg numai acele
specialittiti care sunt preparate
In laboratoarele de produse far-
maceutice autorizate din tara,
ca produse proprii si puse in
comert, fArti a se indica pe am-
balaj sau literaturrt un sediu de
fabricatiune din strrtinAtate.
Celelalte specialitAti farmaceu-
tice sunt considerate ca specia-
litAti strAine, chiar dacil sunt
preparate sau conditionate in
fabricile sau laboratoarele de
produse din tarrt, dar având
mentionat fie pe ambalaj, fie
pe literaturA, si un sediu de fa-
bricatiune din strAinAtate.
Specialittitile farmaceutice strA-
ine preparate In tard vor purta
o etichetti cu mentiunea Fa-
bricat In România", cu arAta-
rea laboratorului care le fa-
bricA.
6. Nicio specialitate farma-
ceuticti nu poate fi importatI
si nu poate fi pusit in comert,
deck cu prealabila autorizatie
de vânzare In tarrt, acordatti de
Ministerul Stintitatii si Ocroti-
rilor Sociale, pe baza avizului
comisiunii farmaceutice, apro-
bate de minister, completatit
conform art. 10.
Astfel de autorizatiuni trebue
sa posede i specialittitile far-
maceutice indigene, fArd,
care vanzarea lor este interzisg.
Autorizatia pentru vânzarea
specialitAtilor farmaceutice des-
tinate pentru uz veterinar se a-
cord& de Directiunea zoatehni-
cA din Ministerul Agriculturii
si Domeniilor, dung normele
stabilite In regulamentul res-
nectiv, iar vânzarea lor se va
face In aceleasi conditiuni ca si
a specialitAtilor umane.
7. Importarea din Wile strti-
ine a specialitàtilor farmaceu- o snecialitate.
tice autorizate de minister, se
permite numai nersoanelor
institutiunilor prevtizute de le- la sedinta cAreia va fi invitat.
gea sanitarA si de ocrotire de a
www.digibuc.ro
21 lunie 19:8
face comert cu medicament&
brute sau specializate.
Aceastri permisiune este con-
ditionattt de respectarea dispo-
zitiunilor legii sanitare si de o-
crotire, a prezentului regula
ment si a normelor de import
prevAzute In regulamentul tim
brului de control sanitar Si a.
celor din regulamentul mono-
polului de Stat a stupefiamelor,
chnd specialittitile contin sub-
stante monopolizate.
8_ Pentru autorizarea und
specialitati straine se impune
ca aceastA specialitate sA fie
autorizatti si in tara de origine.
9 Pentru a putea obtine auto-
rizatiunea de viinzare In tarti, a
unei specialittiti farmaceutice,
se depune la minister o cerere
insotitA de 10 buchti original&
ca probe din snecialitatea res-
pectivA. In cerere se va arAta
exacta Pi compozitie. atAt cali-
tativA era si cantitativg. In caz-
cand specialitatea este un pro-
dus sintetic, cererea va fi inso-
tin. de o exnunere In care vor
fi descrise caracterele lui fizico-
chimice si metodele de indenti-
ficarea lui, precum si eventual
literatura tipAritd. cu cirtrile de
searnA privind efectele terapeu-
ti ce experimentale.
de Pentru seruri si vaccinuri se
va arAta data fabricatiunii lor
durata eficacitrttii integrale
Pentru fiecare snecialitate-
farmaceuticil se va inainta G
cerere separatA., Inscrierea a
mai rnultor specialitati In una
aceeasi cerere nefiiind per
mish. Tot astfel si cand sub a-
ceeasi denumire sunt prezen-
tate mai multe forme farmaceu-
tice a specialitatii, fiecare for-
ma se considerA individual ca
10. Cererea va fi luatA in dis-
cutie de comisia farmaceuticA.
presedintele Colegiului me-
 21 lunie 1938
ical din Romania sau delega-
tul situ, presedintele Colegiului
farmaceutic din Romania sau
delegatul sau, precum si un de-
legat al Uniunii generale a in-
dustriilor din Romania.
Inainte de pronuntare, comi-
siunea va avea un raport detai-
lat al unui *membru al ei asu-
pra specialitatii ce urmeaza a
se discuta, in care raport se va
prevede dacil specialitatea Inde-
plineste conditia art, 2 din re-
gulament. Dupá ce s'a decis
principial ca specialitatea sa
fie supusti la analiza si experi-
mentari chnice, petitionarul va
depune la minister taxa de au-
torizatie at-Matti. la art. 13 al a-
cestui regulament.
Cele 10 probe din fiecare spe-
cialitate ca si din fiecare for-
ma farmaceutica a ei vor fi de-
puse la Institutul chimico-far-
maceutic din minister, care isi
va opri numárul necesar de bu-
cati pentru exactitatea analizei
In laboratorul acestui institut
s,i care-si va pastra o bucata
pentru completarea colectiei sale
de tipuri de specialitati farma-
ceutice: bucatile ramase dispo-
nibile din cele depuse se vor tri-
mete clinicelor respective pen-
controlul efectelor terapeu-
tice.
Pentru produsele biologice
vita mina te, opoterapice. etc.).
pe langa analiza chimica se va
cere si anali7a fizioloeicil (far
maeodinamicil), conform con-
ventiei internationale hotaritit
de Liga Natiunilor si adoptata
de Statul Roman.
11. Buletinul.prevazut cu data
$i numarul de inregistrare in
care este consemnat rezultatul
analizei, certificatul controlului
clinic si când este cazul avizul
institutului de seruri si vacci-
nuri dr. I. Cantacuzino sau al
unui laborator de fiziologie, far-
macodinamie sau de speciali-
www.digibuc.ro
tate, se trimet serviciului farma-
ciilor si drogueriilor din minis-
ter, care le va supune comisiu-
nii farmaceutice in prima ei co-
misie, pentru a-si da avizul
deal ministerul poate acorda
autorizatiunea de vanzare In
tara a specialiatilor respective.
Avizul comisiunii se va con-
semna in procesul-verbal al se-
dintei si deciziunea luata de
minister pe baza acestui aviz va
fi comunicata prin adresa so-
licitatorilor.
12. Autorizatiunea astf el ob-
tinuta se acordtt pe viitor pen-
tru un termen de 10 ani si nu
poate fi folosita cleat de solici-
tatorul ei, fabrica sau laborator,
nefiind negociabila cleat cu au-
torizarea ministerului si in con-
formitate cu acest regulament.
Dupa expirarea termenului de
mai sus, titularul autorizatiu-
nii, va inainta ministerului o
cerere de prelungirea autoriza-
tiei pe acelasi termen, care se
va acorda de catre comisiunea
farmaceutica, pe haza referatu-
lui si avizului Institutului chi-
mico-farmaceutic. Referatul va
fi intocmit pe baza datelor din
cazierul specialitatilor respec-
tive.
13. Taxele pentru autorizarea
specialitatilor farmaceutice care
se incaseazti de minister prin
serviciul farmaciilor si drogue-
riilor, sunt fixate la lei 30.000
pentru cele strttine si la lei 5.000
pentru cele indigene, de fiecare
forma farmaceutica, in care
snecialitatea este prezentata.
Aceste taxe se vor varsa Fon-
dului general sanitar si de o-
crotire.
14_ Cei autorizati de a vinde
specialitati medicinale aprobate
de minister, sunt raspunzatori
de conservarea lor in conditiuni
care sa nu influenteze calitatea
lor originala, precum si in caz
 958 21 iunie 1938
de contrafacere, aceeasi raspuri-
dere incumbh si depozitele de
medicamente.
Laboratoarele si industriile de
produse medicamentoase sunt
ráspunatoare de produsele lor,
In conformitate cu art. 381 din
codul penal.
15. Serviciul farmaciilor
droguerilor din minister va tine
un registru de evidenta a spe-
cialiattilor autorizate, In care se
vor lnscrie sub data si numa-
rul de ordine toate specialituitile
farmaceutice care au obtinut
autorizare, in care se vor in-
scrie sub data si numärul de or-
dine toate specialitatile farma-
ceutice care au obtinut autori-
zatiunea de vianzare, cu numele
lor, cu formula compozitiei lor,
forma farmaceutica In care a
fost autorizatá, laboratorul de
fabricatiune, numele autorului,
respectiv al proprietarului, al
reprezentantului sau al dirigin-
telui responsabil, precurn si data
numárul adresei prin care s'a
comunicat solicitatorului auto-
rizatia.
16_ Pentru Impiedecarea in-
troducerii frauduloas& In tará a
specialitittibor farmaceutice sted-
ine neautorizate ca si pentru
Impiedecarea punerii In circula-
tie a celor indigene neautori-
zate, serviciul farmaciilor si
drogueriilor va avea grije sti ti-
pareascá, cu aprobarea ministe
rului la stArsitul fiedirui an, un
tablou care sti cuprindá toate
speciaIittiIe farmaceutice strà-
ine si indigene care au obtinut
autorizatiunea In cursul anului
expirat, cu numele lor, In ordi-
nea alfabeticá i cu toate datele
Inscrise In registrul precedent,
exceptand formula compozitiei.
Numilrul necesar de exem-
plare din acest tablou va fi pus
la dispozitia Institutului chimi-
co-farmaceutic, pentru a se tri-
mete Directiunii generale a v5.-
milor din Ministerul de Finante
www.digibuc.ro
si Inspectoratelor generale sa-
nitare, cu care institutul tine le-
gáturA. In vederea controlului
in vederea aplicárii dispozitiu-
nilor din legi si regulamente.
Deosebit de aceasta, de cate
ori ministerul acordà autoriza-
tie pentru o specialitate farma-
ceuticá, serviciul faramaciilor si
drogueriilor va comunica ime-
diat aceasta Institutului chi-
mico-farmaceutic cu toate datele
mai susaratate. Insitutul va cere
la imp Directiunii generale a
incuviintarea de im-
port a specialitátilor striiine
va comunica si inspectoratelor
generale sanitare lista noilor
specialitilti, care la randul lor le
vor aduce la cunostinta celor c&-
rora legea sanitara le confer&
dreptul de a le debita.
Persoanele, precum si institu-
tiunile autorizate de legea sani-
tar& si de ocrotire a comercia-
lim aceste specialitilti farmaceu-
tice sunt obligate sá posede pen-
tru orientarea lor tabelul tutt1-
ror specialitittilor indigene si
stráine, autorizate pan& in pre-
zent si sa-si procure tablourile
ce se vor emite anual.
17. Debitarea specialithtilor
farmaceutice ciltre publicul con-
sumator este permisa numai
perso anel or si institutiunij or
prevAzute de legea sanitarg
de ocrotire, In conditiunile fixate
de aceastti lege, precum si In re-
gulamentul monopolului de Stat
al stupefiantelor.
18. Specialitritile farmaceu-
tice autorizate, vor purta pe eti-
cheta lor, In mod vizibil tipärit,
nurnArul si data autorizatiunii
acordate de minister, compozi-
tia lor, precum i pretul de van-
zare pentru public, comunicat
in mod obligatoriu, odatil cu ce-
rerea de autorizare, de aseme-
nea numele si adresa laborato-
rului ce l-a preparat, precum
numárul de serie si ordine.
 21 lunle 1938
19. Este interzis producritoru-
lui de specialitati farmaceutice,
depozitarului sau reprezentan-
tului ei, ca, In scopul unui In-
tins consum, sa facil uz de pro-
paganda sub orice forma decât
aceea al carei text va fi fost au-
torizat in prealabil de minister,
odata cu autorizarea pentru. in-
troducerea produsului.
Acest text nu va putea cu-
prinde mentiunea a produsul
respectiv vindeca boala pentru
care este recomandat; va purta
totusi mentiunea efectului tera-
peutic al produsului laxativ, to-
nic, antinevralgic, etc.
Neconformarea atrage de drept
anularea autorizatiei.
20. Este cu desavar$ire inter-
zis de a se pune in vanzare pro-
be medicale. Acestea nu vor pu-
tea fi distribuite decat gratuit,
In format redus si nurnai medi-
cilor practicieni, spitalelor si cli-
nicilor. Vinderea probelor medi-
cale se pedepseste conform art.
423 din lege, indiferent de cali-
tatea pe care a avut-o persoana
dovedita ca a vândut probe.
21. Cu ocazia inspectiunilor
facute de organele de control in
farmaciile publice, in droguerii,
In depozite de medicamente $i in
depozitele reprezentantilor, se va
cerceta data specialitatile f ar-
maceutice pe care le detin In-
trunesc conditiunile prevazute
la acest regulament si in spe-
cial daca sunt investite cu au-
torizatia de vânzare acordata de
minister.
and s'ar constata ca se tine
de catre institutiile sau persoa-
nele mai susaratate specialitäti
farmaceutice neautorizate, se va
sechestra Intreg stocul aflat, In-
cheindu-se proces-verbal de con-
traventie, care va fi inaintat
ministerului, pentru ca In baza
lui sa se dispunrt cu privire la
stocul sechestrat si cu privire la
aplicarea sanctiunilor prevrtzute
la art. 421 din legea sanitard.
www.digibuc.ro
959
Orice alte abateri dela dispo-
zitiunile prezentului regulament
ce vor fi constatate, se vor sem-
nala ministerului, care va apli-
ca sanctiunile legale.
Organele de control al minis-
terului au dreptul de a ridica.
probe din specialitatile farma-
ceutice, fie dela fabricant, fie din,
cornert, spre a constata in labo-
ratorul Institutului chimico-far-
maceutic deed corespund for-
mulei depuse odata cu cererea,
pentru autorizare.
22. Importarea specialitatilor
farmaceutice autorizate, debita-
rea lor, precum $i debitarea spe-
cialitatilor straine, fabricate sau
conditionate In tail si a specie-
litätilor indigene, sunt permise,
numai cu indeplinirea dispozi-
tiunilor cuprinse in regulamen-
tul timbrului de control sanitar,,
publicat in Monitorul Oficial Nr.
221 din 25 Sentemvrie 1934, iar
când specialitatile contin sub-
stante monopolizate, numai cu
incleplinirea dispozitiunilor cu-
prinse in rdgulamentului mono-
polului de Stat al stupefiantelor,
publicat in Monitorul Oficial NI%
167 din 24 Iu lie 1933 1).
23. Ministerul Stinatatii cu a-
vizul comisiunii farmaceutice $i
cu al Consiliului superior al sa-
natatii, poate retrage autoriza-
tia de import si de vânzarea
unei swcialitati stritine sau in-
digene, confiscându-le in folosull
snitalelor, in urmatoarele ca-
zuri:
1. and compozitia depusa in
cererea de autorizare nu mai co-
respunde celei aflate in cornert.
2. and se face dovada ca pro-
dusul nu este legalmente auto-
rizat ca specialitate famaceutica
In tara de origine.
3. and reclama ce se face.
1) A se vedea Begulament pentru.
monopolul stupefiantelor, din 24 In.
lie 1933, la pag. 785, vol. XXI.
 960 2 lunie 1938

produsului nu are prealabil au- insotite de documente dovedind

torizarea ministerului. cui sumele vtirsate constituiesc.
24. In termen de 60 zile dela contravaloarea marfurilor im-
publicarea In Monitorul Oficial portate din Romania.
a prezentului regulament, toti Btincile ungare autorizate vor
Iabricantii de specialitati vor accepta vuírsümintele clebitorilor
Inainta Ministerului Sânâtätii o unguri si le vor aviza in mod
cerere arritand snecialittitile ce regulat Bancii Nat.onale a Ro-
'au aprobate, cu formulele lor. rnaniei, indicand In acelasi timp
Ministerul va forma un regis- si datele necesare cal e siTi per-
tru de toate specialittitile apro- mita Banc,i Nationale a Roma-
bate la publicarea fn Monitorul n ei plata In lei in favoarea ex-
Oficial a prezentului regula- portatorilor romani. Banca Na-
ment. anulând din controalele tionalit a României va satisface
sale toate snecialittitile care nu pe creclitorii români In ei, in or-
lost comunicate In acest ter- dinea cronologica a vársam.nte-
men. bor si in limita sumelor de lei
25. Acest regulament intrg In depuse la ea de catre debitorii
vigoare dela data public Ara sale romani, conform art. 2.
ln Monitorul Oficial. 30 la suta din sumele vtirsate
la Contul Global" vor fi trans-
ferate, din oficiu, la Contul Spe-
ACORD DE PLATI cial" al Bancii Nationale a Ro-
lntre regatul Ungariel i regatul mâniei, deschis de asemenea la
României btincile ungare autorizate. Ban-
c le ungare autorizate vor vira
DIN 22 IUNIE 1938 1) z.lnic in mod automat la Con-
1. Contravaloarea F. O. B. sau tul Giro" al Bancii Nationale a
franco-frontierä a tuturor muir- Romaniei, deschis la Banca Na-
furlor exportate din Romania tionalii a Ungai iei, toate sumele
In Ungaria, afar6 tie cota-parte intrate in Contul Special" a-
prevtizutri la art. 6, va fi yAr- mintt. Banca Nationaltt a Un-
satâ la scadentil de ctitre debi- gariei va aviza zilnic Banca Na
torii unguri In Peng6 In credi- tionalti a Romaniei de sumele
tul unui Cont Global" deschis intrate la Contul Giro".
pe numele Btincii Nationale a Pentru a asigura functionarea
Romaniei, la biincile ungare au- regulata a plat lor, Banca Na-
torizate desemnate de ea. tionala a României isi rezei vit
Rrimâne stabilit cui värsgrnin- dreptul de a face viramente dela
tale la Contul Global" pot fi ac- un cont la altul, in conditiunile
ceptate numai ue baza unei au- de mai jos, privind cota de 30 la
torizatiuni prealabile a Bâncii suta trecutti la Contul Special".
Nationale a Ungariei i cui care- Banca Nationalá a Romaniei
rile respective vor trebui O. fie va plati ci editorilor romani con-
travaloarea in lei a celor 30 la
1) Acest Acord s'a rectificat in sutil trecuti la Contul Special",
'ban. art. 46 si 98 din Constitutie, imed'at dupa primirea avizelor
prin I. D. It. sub Nr. 2.195 din de creditare respective. Vira-
1938 si s'a publicat in Manitoral mentele mentionate la alineatul
ficial, p. I, Nr. 140 din 22 .Iunie precedent nu pot influenta, In
1938. El Inloeueste Acordul de pläÇi niciun fel, plata la scadentrt a
din 14 Lille 1937, ratificat i pu- exDorturilor ungare efectuate In
"blicat la 5 Noemvrie 1937, pag. 2104, Romania in cadrul
-vol. XXV, p. II. stabinte pentru importul
www.digibuc.ro
 22 lunie 1938
ungae in Romania. Urmeazg cä
In cazul cand plálle necomer-
ciale efectuate in Ungaria de
Banca Nationald a Romaniei ar
depriei la un moment oarecare
cota parte de 30 la sutd, Banca
National:a'. a României se anga-
jeazd sd asigure la scadentg
plata In intregime ei fdrg intax-
ziere a milrfurilor importate in
mod regulat In Romania.
2. Debitorii romani care au de
efectuat plgti in Ungaria se vor
adresa, in conformitate cu dis-
pozitiunile prezentului Acorcl,
Bancii Nationale a Romaniei, in
veder'ea obtinerii sumelor In
Pengö, necesare achitdrii dato-
riei lor. Dupd verificarea docu-
mentelor justificative prescrise
de regimul in vigoare in Roma-
nia ei dupd efectuarea de cdtre
debitor a vdrsgmantului contra-
valorii in lei a creantei ungare
respective, Banca Nationald a
României va pune, fArd ¡nth"-
ziere, la dispozitia ereditorilor
unguii, la scadentd, sumele in
Pengö ce li se datoreazA. Aceste
plati se vor face dupg natura
vArsilmantului, prin debitul
Contului Global" sau al Con-
tului Special", in limita solduri-
lor figurând la aceste conturi, a-
fard de cazul previlzut la ulti-
mul alineat al art. 1 de mai sus.
3. Cele doud BAnci Nationale
vor veghea ca scadentele facturi-
lor sg nu depAseascd durata o-
bienuitd in cornertul márfii res-
pective.
4. Conversiunea sumelor figu-
rand In facturi ei libelate intr'o
and monedd dealt Pengö sau
Lei, se va face in Lei sau Pengö
la cursul oficial, mgrit cu prima
oficiald respectivd, in vigoare in
fiecare tard.
Vársdmintele In Pengö sau In
Lei efectuate de cdtre debitori,
in conformitate cu dispozitiunile
prezentului Acord, nu au un ca-
racter liberatoriu, atât timp cat ziva plAtii.
V. Hamangiu, vol. XXVI. M. www.digibuc.ro
961
creditorul respectiv nu. va fi pri-
mit valoarea integrald a crean-
tei In, moneda tdrii sale. In con-
secintg, toate riscurile, chiar
cele ce ar putea surveni intre e-
fectuarea vArsämântului ei in-
casarea datoriei de catre credi-
tor, sunt in intregime in sarcina
debitorului. Rezultd cg indepen-
dent de vArsdmintele deja efec-
tuate in contul aceleiaei datorii,
atat debitorul ungur, cat i debi-
torul roman vor depune a sum&
in Pengö, respectiv In Lei, sufi-
cientd, pentru ca in orice caz
creditorul sg obting contrava-
loarea integrald a creantei sale.
5. Cheltuielile accesorii ale
schimbului de mgrfuri, cum ar
fi comisioanele, asigurdrile etc.,
sunt supuse unui regun identic
cu cel stabilit in articolele pre-
cedente pentru schimbul de mar-
furi.
6. 0 cotg parte de 40 la sutg
din contravaloarea ,produselor
petrolifere, calculatd la parita-
tea F. O. B. Giurgiu sau franco-
frontierd, va fi vArsatg de cdtre
importatorii unguri de astfel de
produse, inteun cont de devize
libere, la libera dispozitie a Ban-
cii Nationale a Romaniei, cont
care va fi deschis la Banca Na-
tionald a Ungariei.
Banca Nationald a Ungariei
va asigura, in orice caz, trans-
ferul acestor devize, in confor-
mitate cu instructiunile Bdncii
Nationale a Romaniei. Banca
Nationalg a Ungariei va ineti-
'nta zilnic Banca National& a
Romaniei despre viirsdmintele e-
fectuate in creditul acestui cont,
dandu-i toate indicatiunile.
Dupg primirea acestor avize,
Banca Nationalg a Romaniei va
plAti exportatorilor romani res-
pectivi de produse petrolifere,
contravaloarea in Lei a acestor
devize vdrsate in favoarea sa,
adilugand la aceasta prima ofi-
cialg in vigoare in Romania, In.
962 22 Innie 1938

7, Disponibilitätile Contului creditelor financiare ungare irk

Special" vor putea fi utilizate de Romania, care va fi tinutá la.
Banca National& a Romaniei, creditul Contului Special" in lei
pentru platile urmiitoare de e- al Bancii Nationale a Ungariei
fectuat in Ungaria: deschis la Banca Nationalä a.
a) Plati le dobanzilor datoriei Romaniei.
publice a Statului Roman si Banca Nationala a Ungariei
orice alta datorie publicd, cu va utiliza disponibilitätile din a-
conditia ca purtatorii acestor va- cest cont pentru plätile calato-
lori sit fie cetäteni unguri, locu- rilor unguri in Romania, pen-
ind in Ungaria; tru salarii, burse pentru stu-
b) Dotarea reprezentantei di- denti, functionari etc., sau pen-
plomatice si a consulatelor Re- tru alte plati care vor fi efec-
gatului Romaniei in TJngaria, tuate in Romania, in favoarea
pldti financiare in Ungaria ale particularilor, pentru platile a-
Statului Roman si ale altor au- vand un caracter financiar ale
toritáti regale romane, ale in- autoritatilor regale ale Ungariei,
treprinderilor Statului si ale sta- intreprinderilor
mentelor publice
de Stat, stabili-
ungare; in ce
bilimentelor publice romanesti; priveste cheltuielile de transport
c) Pldti In favoarea alatorilor alte ph-4i in legatura cu ope-
si persoanelor vizitand statiu- ratiunile comerciale care se efec-
nile balneare ungare, plati pen- tueazd In Romania, ramâne sta-
tru tratamente medicale, chel- bilit cá cheltuielile de transport
tuieli de spital i alte pldti in si de transbordare a milrfurilor
favoarea particularilor (pensii, care trec in transit prin Roma-
etc.); nia, nu cad sub prevederile a-
d) Plata pana la concurenta cestei intelegeri.
a 75 la sutá din creantele finan- Orice alta plata care va fi e-
ciare ungare din Romania, a do- fectuata in Romania conform
banzilor scazute, dividende, cu- dispozitiunilor Brincii Nationale
poane, tantieme si succesiuni, a Ungariei, cu consimtimantul
cu exceptia creditelor pentru Bäncii Nationale a Romaniei.
plasament industrial si a credi- 9. Pentru ca afacerile inche-
telor pe termen lung acordate late sub regimul vechiului acord
de bancile ungare, si a caror de plati din 14 Julie 1937, sa lie
durata este sau era de cel putin lichidate, rilmane inteles ca ban-
9 luni, din ziva deschiderii lor; cile autorizate ungare vor intoc-
e) Orice plata rezultand din mi o lista completa a afacerilor
operatiuni incheiate In mod le- Incheiate panä la 1 Mai 1938, pe
gal privind cumpararea si van- baza negociabilitatii. Toate vär-
zarea de bunuri si de drepturi. sämintele pirvind aceste afaceri
Prin aceste plati nu se va aduce (provenind din exporturi din Ro-
atingere, in limita posibilului, mania in Ungaria si din impor-
altor plati dintre cele de mai turi In Romania. din Ungaria),
sus, care vor fi fost aprobate; cuprinse In aceastä listä, vor
f) Orice altd plata de efectuat trebui lichidate dupd regulele
In Ungaria, dupa dispozitiunile cuprinse in acordul din 14 Ju-
Bancii Nationale a Romaniel, cu lie 1937, cu conditia ca aceasta.
consimtimantul Bancii Natio- lichidare sä aibä loc inainte de
nale a Ungariei. 30 Iunie 1938.
8, Banca Nationald a Unga- Rezulta ca cei 80 la suta dim
riei are dreptul de a retine o sumele in Pengd varsati de im-
-cota-parte de 25 la sutd asupra portatorii unguri i privind afa-
www.digibuc.ro
 22 lunle 1938
cerile susamintite, vor tiebui sa
fie trecuti de bäncile autorizate
ungare la un cont global de li-
chidare al Bäncii Nationale a
României (vechiul cont global),
iar cei 20 la sutd, la Contul Spe-
cial" al Brtncii Nationale a Ro-
mâniei. Banca Nationald a Ro-
mâniei va da autorizatia sa pen-
tru ca aceste sume In Peng6 tre-
cute la Contul Global de lichi-
dare" sil fie negociate conform
sistemului stabilit prin acordul
din 14 Iu lie 1937. De asemenea
ea va da autorizatia sa pentru
ca sumele in lei, vdrsate de cd-
tre importatorii români la Mil-
cile autorizate românesti si pri-
vind afacerile cuprinse In lista
mentionatrt mai sus., sä poatä fi
utilizate, In cadrul negociabili-
tátii, la cumpärarea sumelor In
Peng6, figurând In Contul Glo-
bal de lichidare" al Bdncii Na-
tionale a României.
Cele cloud Band Nationale vor
putea proroga de comun acord
termenul prevAzut, dela caz la
caz, atunci când va fi nevoie.
Sumele de Peng6 provenind
din exporturie românesti in Un-
garia, efectuate inainte de 1 Mai
1938, Inca' nenegociate, vor putea
fi lichidate la alegerea Bäncii
Nationale a României, fie dupd
noul regim, fie conform regimu-
lui de lichidare, dupd cum s'a
spus mai sus.
Cele cloud, Bdnci Nationale vor
lua másurile administrative ne-
cesare pentru a usura pe cât po-
sibil efectuarea lichiddrii des-
crise mai sus.
Contravaloarea cantitätilor de
produse petrolifere exportate pa-
nä la 1 Iunie 1938, va fi lichi-
datd, dupä dispozitiunile acordu-
lui de nlati din 14 Iulie 1937, a-
died, 30 la sutá In devize libere
si 70 la sutit in Peng6. Acesti
Peng6 vor fi lichidati dupd mo-
dalitatile preconizate mai sus.
www.digibuc.ro
963
Afacerea de compensatie, In-
cheiatá pe baza contingentelor
industriale de lemn românesc,
rezervate pentru furniturile Sta-
tului si ale institutiilor de Stat
românesti, despre care se vor-
beste In scrisoarea Bdncii Na-
tionale a Ungariei, cu data de
27 Aprilie 1938 x/r 12.927 K a-
dresatil Brtncii Nationale a Ro-
mâniei, va fi lichidatä dupit
conditiunile stipulate de pärtile
interesate si aprobate prin sus-
zisa scrisoare a Bilncii Natio-
nale a Ungariei.
10. Prezentul Acord de pläti
Inlocueste Acordul de pldti din-
tre Ungaria si România, semnat
la Budapesta la 14 Julie 1937 si
va intra In vigoare, sub rezerva
aprobárii celor cloud guverne, la
1 Iunie 1938, putand fi denuntat
cu un preaviz de 30 zile.
In caz de denuntare, cele cloud
guverne se vor pune imediat In
legriturd, pentru a realiza lichi-
darea contravalorii mdrfurilor e-
fectiv importate (vrtmuite), In
ambele tuiri contractante.
DECIZIE
pentru economii la Instituliile centrale
coop eratiste
DIN 22 IUNIE 1938 1)
Noi, ministru secretar de Stat
la Departamentul Economiei Na-
tionale,
Decidem:
1. Având In vedere unele con-
1) Decizia ministerial& sub Nr.
35.004 din 1938, s 'a publicat in Mo-
nitorul Oficial, p. I, Nr. 140 din 22
Iunie 1938. A se vedea si art. 6 din
Decret-lege pentru organizarea Mi-
nisterului Cooperatiei, din 5 Februa-
rie 1938, la pag. 85, acest voL
De asemeni si. Decret-lege pentru
completarea si modificarea legii pen-
tru organizarea cooperatiei, din. 23
Iunie 1938, care urmeazi, imediat In
acest vol.
96i 23 Iunie 1938
statári ce rezultd din cercetárile
ce sunt in curs de efectuare la
organismele nationale centrale
cooperatiste si pentru Instaura-
rea unni mai bune rânduiri si
administräri a fondurilor aces-
tor institutiuni, cu Incepere dela
data prezentei deciziuni se pun
In vedere susmentionatelor in-
stitutiuni centrale cooperatiste,
spre Intocmai urmare, In baza
prevederilor art. 6 din decretul
regal Nr. 330, publicat In Moni-
torul Oficial Nr. 29 din 4 Fe-
bruarie 1938, urmátoarele dispo-
zitiuni:
1. Nu se vor mai pláti de cátre
niciuna din institutiile centrale
coperatiste telefoanele dela do-
miciliile membrilor din consi-
liul de administratie.
2. Nu se vor mai plilti de cá-
tre niciuna din zisele institu-
tiuni centrale cooperatiste abo-
namentele pe C. F. R. pentru
membrii consiliului de adminis-
tratie.
3. Nu se vor mai Intretine de
aceleasi institutiuni susmentio-
nate automobile pentru folo-
sinta membrilor din consiliul de
administratie sau din directi-
une.
4. Nu se va mai pláti de ni-
ciuna din institutiile centrale
cooperatiste mai susmentionate
remuneratie fixä lunará, de ni-
ciun fel membrilor din consiliul
de administratie, comitetul de
directie, sau censori. Acestia nu
au dreptul decât la jetonul pen-
tru prezenta efectivrt la sedin-
tele consiliului sau comitetelor
din care fac parte si la rambur-
sarea cheltuielilor de deplasare
cei cu domiciliul In provincie.
5. Nu se va mai acorda de
nicio institutiune central& coo-
peratistá susmentionatd, avan-
suri asupra drepturilor cuvenite
membrilor din consiliul de ad-
Ininistratie, comitetul de direc-
tie sau censorilor.
www.digibuc.ro
6. Nu se vor mai pláti din fon-
durile mentionatelor institutii
cooperatiste nicio cheltuialä pen-
tru calátoriile In sträingtate ale
membrilor consiliului de admi-
nistratie, comitetul de directie
sau altii, cleat cu o serioasá
justificare in interesul exclusiv
al institutiei si cu o prealabila
incuviintare a Ministerului E-
conomiei Nationale.
7. Se va reduce numärul co-
mitetelor de directie la mini-
mum necesar bunei functionári
si unor micsorári a cheltuielilor
generale de administratie si re-
gie.
8. Se vor executa cheluielile
anuale de administratie In li-
mita strictd a prevederilor bu-
getare, nemai fiind admise de-
päsiri ale acestor prevederi, fárá
o temeinicá si prealabilá justifi-
care a sporului de cheltuieli
precum si fárá o prealabilá a-
probare a Ministerului Econo-
miei Nationale.
2, Aceste dispozitiuni se iau
cu rezervarea oricáror altor má-
suri ce se vor mai grtsi necesare
a se lua.
3_ Pentru orice nerespectare
a dispozitiunilor mai susmenti-
onate se vor aplica sanctiunile
legale.
4. Directorul personalului, ad-
ministratiei si secretariatului,
este insárcinat cu aducerea la
Indeplinire a dispozitiunilor
prezentei deciziuni.
DECRET-LEOE
pentru completarea td modificarea legii
pentru organizarea cooperatiei
DIN 23 IUNIE 1938 1)
Asupra raportului presedinte-
lui Consiliului Nostru de Minis-
1) I. D. R. sub Nr. 2.269 din 1938,
dat in baza art. 46 qi 98 din Consti-
tutie, s 'a publicat in Monitona 0 fi-
 23 lunie 1938 965

tri i al. ministrilor Nostri se- se vor depune, sub dare de do-
cretari de Stet la Departamen- vadd, inainte de autentificarea
tele Economiei Nationale si Jus- lor, la Institutul National al Coo-
titiei sub Nr. 34.988 din 22 Iunie peratiei, in einci exemplare, din
1938, care unul va rämâne Institutu-
Av And in vedere avizul Consi- Iui. Se va depune totodatá re-
liului Legislativ, sectia III, Nr. cipisa doveditoare cit s'a consem-
92 din 16, 17 si 18 Iunie 1938; nat cel putin o zecime a capita-
Av And in vedere jurnalul Con- lului substris la o bancd popu-
siliului de Ministri Nr. 1.307, In- lard, la o federald, la InstitutuI
cheiat in sedinta dela 22 Iunie National al Cooperatiei, sau la.
1938;
In virtutea art. 46 si 98 din Cassa de Depuneri si Consem-
Constitutiune, natiuni".
Ara decretat i decretdm: La alineatul V, cuvintele: Cen-
Art. I. Legea pentru orga- trala Cooperativelor de Indru-
nizarea cooperatiei, publicatá in mare, Organizare si Control, U-
Monitorul Oficial Nr. 82 din 6 niune sau Federalr, se Inlocu-
Aprilie 1935, se coMpleteazd si iesc cu cuvintele: Institutul Na-
modified dupd cum urmeazd: tional al Cooperatiei".
1. La art. 7 se va introduce 3. Primul alineat al art. 32 va
urmátorul alineat final: avea urmätorul cuprins:
In cooperativele de credit, cu Administrarea societdtii este
rdspundere márginitd la valoa- incredintatä unui consiliu for-
rea pártilor subscrise, fiecare a- mat din 3-9 asociati, cu stiintá
sociat va subscrie cel putin (loud de carte, alesi de cdtre aduna-
pdrti sociale". rea generald".
Ultimul alineat se abrogd. 4. La art. 34 se adaugg un
Alineatul al II-lea al art. nou alineat care va deveni ali-
2. neatul al II-lea, cu urmatorul
26 se inlocuieste cu urradtorul cuprins:
text: Administratorii se vor alege
Judecátoria va autentifica ac- de preferintd dintre oei care nu
tul constitutiv si statutele si va vor fi contratctat Imprumuturi
dispune inscrierea societátii in la vreo unitate sau asociatie coo-
registrul de cooperative, numai perativd, de orice fel si grad, si
decá in prealabil ele au fost vi- in niciun caz acei care vor fi
zate de Institutul National al suferit, ca cooperatori, o pe-
Cooperatiei, ca indeplinind ce- deapsd disciplinard, sau vor fl
rintele si corespunzAnd scopuri- fost trimisi in fata comitetului
lor prezentei legi". de control pentru fapte oprite de
Alineatul IV al art. 26 se inlo- legea organizdrii cooperatiel".
cuieste cu urmatoarele dispozi- 5. La art. 39 se introduce un
011/1i: nou alineat care devine alinea-
Actul constitutiv i statutele tul al II-lea, cu urmdtorul cu-
p. I, Nr. 141 din 23 Iunie 1938. prins:
El completeaa 10. modificä radical Pe at va fi cu putintrt, con
Legea pentru organizarea eoopera- tabilii nu vor fi si casieri, nici
tiei, din 6 Aprilie 1935, pag. 254, chiar cu delegatie".
vol. XXIII si abrogä prin art, 74, 6. La art. 40, in alineatul I,
Decret-lege pentiu organizarea Mi- se inlocuieste cuvântul Socie-
nisterului Cooperrgiei, pag. 85, a- tate" prin unitate".
ceet volurn. 7. La art. 51 se adaugii un al
www.digibuc.ro
966 23 lunie 1938
10-lea punct, cu urmgtorul cu-
prins:
10. Bilantul nu va putea fi
supus adungrii generale decât
dupg ce el va fi vizat in preala-
bil de cgtre organele delegate in
acest scop de Institutul National
al Cooperatiei. Neobservarea a-
cestei cerinte legate de presedin-
te, vicepresedinte sau comitetul
de directie, va fi sanctionatg de
Comisiunea speciald de judecatä
prevgzutd la art. 24 al prezen-
ttaui decret".
8. Art. 55 va avea urmgtorul
cuprins:
Adunarea generald alege in
fiecare an dintre asociati, de pre-
ferintg dintre contabilii coopera-
tori, trei censori titulari si trei
censori supleanti, toti absOlventi
cel putin ai cursului primer".
La art. 56, al. lit. c, se adaugg
al. 2" dupg al. 1".
9. La art. 59 se adaugg un ali-
neat final cu urmgtorul cuprins:
Institutul National al Coope-
ratiei va fi instiintat de tinerea
adungrilor generale cel putin cu
15 zile inainte de adunare; in
caz contrar presedintele, vice-
presedintele si comitetul de di-
rectie fiind supusi sanctiunilor
prevgzute in prezenta lege".
10. La art. 62 se adaugg un
al treilea alineat cu urmgtorul
cuprins:
La adunarea generalg nu pot
lua parte asociatii debitori cu
imprumuturile neplgtite la sca-
dentg si nici asociatii cu partite
sociale cu scadente trecute si
neachitate".
11. La art. 64, al. 1, cuvântul
trebue" se Inlocueste cu ur-
meazg"; la finele articolului se
adaugg urmgtoarele alineate:
Institutul National al Coope
ratiei poate Intocmi proiecte de
fuziuni pe zone, stabilind unita- directiunii.
tea Itnguntrul careia se va face
fuziunea, sub sanctiunea lichi- face operatiuni contrarii legilor
www.digibuc.ro
dgrii unitgtilor ce nu se vor su-
pune.
Fuziunile se vor putea face si
Intre unitäti ce nu sunt de ace-
las gen de operatiuni, cu obli-
gatia ca noua unitate ce va re-
zulta din fuziune sg aibg sec-
tiuni si gestiune deosebitä pen-
tru fiecare gen de operatiuni
(bancare si economice), urmând
ca bilantul anual sg se intoc-
meascg pe baza rezultatului ge-
neral al celor doug sectiuni.
In sectiunea bancarg se vor
cuprinde operatiunile ce se fat
de cooperativele de credit, iar In
cea economicg operatiunile ce se
fac de mice altfel de coopera-
tive (valorificare, productie, con-
sum, arendare, forestiere, etc.).
Unitgtile cooperatiste de credit
pot infiinta si sectiuni de opera-
tiuni economice, dupg felul ce-
lor mai sus argtate, urmând a
tine o gestiune separatá pentru
atari operatiuni.
12. La art. _69, ann. I, dupä
cuvintele societatea cooperati-
va", se adaugá cuvintele de 4314-
ce grad §i fel".
13. La art. 69, alineatele de
sub litera f se inlocuiesc cu ur-
mátoarele dispozitiuni:
f) Prin deciziunea comisiunii
speciale de pe lângg Institutul
National al Cooperatiei, in ur-
matoarele cazuri:
1. and societatea a suferit
pierderi atAt de mari incät ea
nu-si poate indeplini scopul pen-
tru care a fost creatg.
2. and societatea functioneazg
cu nerespectarea unei bune gospo-
ddrii necesare oricgrei gestiunr,
oricât de restrânsg ar fi ea, ori
cu mijloace care o duc la ruing
certg, fgrg a mai fi posibilitate
de Indreptare prin schimbarea
3. Când societatea lucreazg sau
 23 lunie 1938
an vigoare sau obiectului stabi-
lit prin statute.
Pentru toate cazurile din acest
alineat, deciziunea se O. färä, a
se motive.
Prin deciziunile de disolvare,
la cazurile prevazute in acest ar-
ticol, se vor desemna si lichida-
torii".
Alineatul litera g al art. 69 va
avea urmätorul cuprins:
De asemenea Institutul Na-
tional al Cooperatiei poate di-
solva o unitate sau asociatie coo-
peratistä de orice grad si orice
-lei,- daca in urma constatarilor
facute rezultä ca nu mai existä
nicio posibilitate de indreptare
a unitätii sau asociatiei coope-
ratiste respective".
Ministerul Economiei Natio-
nale va putea de asemenea de-
cide disolvarea unitätilor sau a-
sociatiilor coeperatiste de orice
grad si fel, in toate cazurile
prevazute la alineatele de sub
literele: g i f de mai sus, pre-
cum si in cazul când ordinea
publica ori interesul economiei
nationale reclama disolvarea
unittitii sau asociatiei coopera-
tive".
14. La art. 61, alineatul final
va avea urmätorul cuprins:
Judecatoria va judeca de ur-
gentä si cu precädere opozitiu-
ilea in prima si ultima instantä,
cu drept de recurs in conformi-
tate cu art. 106 din legea jude-
catoriilor de ocoale".
15. La art. 77 se va adaoga un
ultim alineat cu urmätorul cu
_wins:
Bugetele federalelor se vor in -
tocmi de consiliu in cursul lunii
Ianuarie a fiecrtrui an si se vor
supune aprobarii adunarii ge-
nerale dupa es in prealabil ele
vor fi vizate de Institutul Natio-
nal al Cooperatiei. Neobservarea
acestei cerinte legale va fi sane-
tionata de comisiunea speciall
www.digibuc.ro
967
de judecata prevazuta la art. 24
al prezentului decret".
16. La art. 79 se abroga alinea-
tele lit, g, h *i. i. Se repune in vi-
goare alineatul lit, j din lege, a-
brogat prin decretul-lege din 5
Februarie 1938.
17. La art. 80, alin. I, se in-
locueste cu urmatorul text:
Federala este condusa de ca-
tre un consiliu de administratie
compus din cel mult 9 membri,
dintre care jumatate plus unul
alesi de catre adunarea gene-
rala si restul membrii de drept,
numiti de catre Ministerul Eco-
nomiei Nationale.
Numärul total al membrilor
consiliului federal se va putea
decide si de Institutul National
al Cooperatiei sau Ministerul E-
conomiet Nationale, peste limita
din alineatul precedent.
Ca membri de drept vor fi de-
semnati de preferinta seful con-
tabil al sediului respectiv al
Bäncii Nationale a României; se-
ful serviciului agricol, silvic, zoo-
tehnic, minier, industrial din
judetul respectiv, sau un repre-
zentant al Camerei de comer;
respective, tinându-se searna la
desemnarea lor de felul, indelet-
nicirile, scopul si obiectul unita-
tflor oe fac parte din federala
(cooperative, bancare, agricole,
miniere, forestiere, de valorifi-
care, consum sau de orice alt
fel)".
18. Art. 81 bis se inglobeaza
in titlul II al partii I-a a legii.
19. Partea II a legii se abroga
in intregime, cu exceptia art. 96.
La noua redactare a legii acest
articol se va trece printre dispo-
zitiile finale si transitorii.
20. Art. 97 pana la 143 inclu-
siv si 147 pänä la 154 inclusiv
din partea III a legii se abroga,
inlocuindu-se cu dispozitiile pre-
vazute la art. 21 38 inclusiv
din prezentul decret.
968 23 lunie 1938
21. Ministerul Economiei Na-
tionale exercitd toate dreptu-
rile si atributiunile de indru-
mare, organizare ai control a-
supra tuturor societatilor
sociatiilor cooperative de orice
fel $i mice grad, precum ai asu-
pra oricaror grupdri, alcdtuiri
colective sau institutiuni econo-
mice de orice natura, sub orice
formd s'ar constitui ai care au
la baza organizdrii lor principiul
cooperatist, iar ca scop economic
pe oricare din cele prevAzute
prin prezenta lege pentru socie-
tatile sau asociatiile cooperatiste,
cu exceptia composesoratelor, ob-
%Mon de moaneni, rdzeai, comu-
nitátilor de avere ai asociatiilor
de Imbundiátiri funciare, care
tree sub atributiunile de control,
Indrumare ai organizare ale Mi-
nisterului de Agriculturd ai Do-
menii.
Pentru promovarea activitatii
si intereselor economice ai mo-
rale ale cooperatiei, precum ai
pentru finantarea societatilor al
asociatiilor cooperative de oHce
fel ai grad, se infiinteazd un In-
stitut National al Cooperatiei",
persoand juridicd, cu duratá ne-
limitatd, avand sediul In Bucu-
resti, prin fuziunea urmätoare-
lor organisme nationale centrale
cooperatiste: 1) Baum Centrald
Cooperativd"; 2) Centrala Coo-
perativä de Productie, Aprovizio-
nare ai Valorificare Agricola";
3) Centrala Cooperativa de Con-
sum (Magazin de Gros)"; 4) Cen-
trala Cooperativa de Indrumare,
Organizare ai Control"; 5) Casa
Centrald Cooperativd". Aceastá
fuziune este Infdptuitd, de plin
drept, In virtutea prezentului de-
cret ai dela data -publirdrii lui
In Monitorul Oficial, prin dero-
gare dela orice dispozitie actual-
mente In vigoare, far% Indepli-
nirea niciunei alte formalitáti de
www.digibuc.ro
orice naturd, premergátoare sau
ulterioare fuziunii.
Organismele enumerate mai
sus, fuzionate In Institutul Na-
tional al Cooperatiei, Incetedzd
de a .mai avea flintd pe data fu-
ziondrii, adicd a publicarii pre-
zentului decret.
Consiliile de administratie, co-
misiunile de censori, precum ai
orice alte comisiuni, consilii, co-
mitete sau altele de asemenea
naturd, precum Comitetul Na-
tional Cooperatist ce functionau
la sau pe lângd oricare din or-
ganismele nationa1e centrale fu-
zionate, mai sus ardtate, aunt ai
rdman desfiintate, deplin drept,
pe data publicdrii prezentului de-
cret.
Prin derogare dela orice dis-
pozitiuni contrarii, Institutul Na-
tional al Cooperatiei se consi-
derd legal constituit In teme-
iul acestui decret, filrá nicio altd
formalitate, pe data publicdrii
lui.
Prin efectul fuziunii prevdzute
In alineatele precedente, trece a-
supra Institutului National al
Cooperatiei Intreg patrimoniul,
cu toate activele, drepturile ai o-
bligatiunile de orice naturd ale
organismelor nationale centrale
cooperatiste, mai susmentionate,
fuzionate In Institutul National
al Cooperatiei.
Operatiunile In curs ale aces-
tor organisme trec de asemenea.
la Institutul National al Coope-
ratiei.
Functionarii ce se gäsese, pe
data prezentului decret, la ori-
care din organismele fuzionate
In Institutul National al Copera-
tiei, sunt supuai dispozitiunilor
articolelor de mai jos din pre-
zerrtul de cret.
Unitatile cooperatiste de orice
grad ai fel, care au subscris vreo
parte de capital sub oHce formi
la vreunul din organismele na-
 23 ['trite 1938
tionale centrale cooperatiste fu-
zionate, mai sus specificate, de-
venind astfel asociate cu Statul
In aceste organisme, se consi-
derg de plin drept ca consimtind
la fuziunea Indeplinitil In virtu-
tea dispozitiunilor de mai sus,
dacg in termen de 10 zile, dela
data publicarii In Monitorul Ofi-
cial a prezentului decret, nu vor
notifica Institutului National al
Cooperatiei, prin scrisoare reco-
mandatd, vointa lor contrarg.
Unitgtilor ce vor notifica o a-
tare vointg li se vor restitui ca-
pitalul efectiv subscris, !rice-
tând de a mai fi asociate In In-
stitutul National al Cooperatiei.
Unit Itile care nu vor faoe o a-
tare notificare se considerg de-
plin drept ca asociate In Insti-
tutul National al Cooperatiei,
bucurându-se de toate drepturile
avantajele legale ce decurg
din calitatea lor de asociate.
Institutul National al Coope-
ratiei va functiona sub contro-
lul si indrumarea Ministerului
Economiei Nationale.
Ministerul Economiei Nationale
poate delega Institutului Natio-
nal al Cooperatiei, In total sau
in parte, drepturile si atribu-
tiunile sale, prin decret regal;
de asemenea si pe aceeasi cale se
pot restrânge parte din atribu-
tiunile date prin prezenta lege
Institutului National al Coope-
ratier.
22. Capitalul Institutului este
format din participarea Statu-
lui si a societdtilor cooperative.
A) Participarea Statului este
de:
1. Lei 400.000.000 constituind do-
tatia Statului cgtre Casa Cen-
tral/ a Cooperatiei, cat si cgtre
Centrala de Indrumare si Con-
trol, sumg aflata actualmente
sub form/. de depozit la Banca
Centralg CooperativA.
2. Lei 100.000.000, reprezentand de Stat, sau la institutiuni
www.digibuc.ro
9691
participarea Statului la forma-
rea capitalului Bäncii Centrala
Cooperative.
3. Lei 6.450.000, reprezentand
participarea Statului la Centrala
Cooperativg de Productie, Apro-
vizionare si Valorificare Agri-
cola.
4. Lei 6.200.000, reprezentânct
participarea Statului la forma-
rea capitalului Centralei Coope-
rative de Consum. (Magazin de-
Gros).
B. Participareasocietätilor-
cooperative federalelor lor
si
pang la completarea capitalului .
de lei 1.000.000.000.
Capitalul de participare al so-
cietatilor cooperative este for-
mat din pgrti sociale indivizi-
bile de câte 5.000 lei fiecare.
O unitate cooperativg devine.
asociatä dacg subscrie cel putin
o parte socialg.
Normele dupg care ge vor face
subscrierile i värsgmintele de,
parti sociale se vor stabili prin.
statut.
23. Institutul va avea urmg-
toarele trei diviziuni:
a) Diviziunea bancarg;
b) Diviziunea economicg;
c) Diviziunea indrumgrii, con-
trolului i propagandei.
24. Institutul National al Co-
operatiei poate face urmatoarele-
operatiuni:
a) Diviziunea bancarg:
1. Acorda credite sub mice for,
mä uniatilor cooperative aso-
ciate de orice grad, putând face.
operatiuni de credite pe waranbe.,
2. Cumpgrg pentru contul sgu-
propriu efecte publice sau ga-
rantate de Stat pang la cel mult
10 la sutg din capitalul social
vgrsat.
3. Plaseazg disponibilitätile de-
Casa, sub form5, de depuneri la
vedere sau In cont curent, la in-
stitutiuni de Stat sau controlata
970 23 lunie 1938

nanciare de primul rang, cu a- scopul sporirii productiei, a va-

probarea Ministerului Economiei lorificArii produselor agricole,
Nationale. cAt si al aprovizionArii exploa-
4. Poate participa la orice or- tärilor agricole.
ganizatii sau regii cooperative, 2. Va putea participa la actiu-
precum si la orice alte organi- nea Intreprins& de Stat, la sus-
satii care lucreazA prin coopera- tinerea pretului produselor agri-
tive, cu cel mult 10 la sutA din cole, pe baza mandatului primit
vapitalul social värsat sau cu dela Stat.
eredite speciale ce va obtine. 3. Va putea efectua aprovizio-
5. Primeste depuneri spre fruc- narea armatei si a altor insti-
lificare ale unitätilor coopera- tutii publice, cu produsele econo,
tive asociate sau neasociate, dela miei rurale, pe bazä, de conven-
Institutiile publice, precum si de tiuni.
la particulari. 4. Va face aprovizionarea Coo-
In acest scop institutiile pu- perativelor de consum cu arti-
blice sau cele dependente de ele, cole diverse, In vederea satisfa-
sau puse sub controlul lor, sunt cerii trebuintelor membrilor aso-
43,utorizate sA facA astfel de de- ciati.
puneri spre fructificare, din fon- 5. Va putea desfaoe produsele
durile proprii sau din cele ad- monopolizate sau articolele de
ministrate de ele. mare consum, supuse unor re-
Casa Central& a Asigurärilor gimuri speciale de vanzare.
Sociale va depune la vedere, spre 6. Va putea face orice fel de
fructificare, la Institutul Natio- operatiuni, participatiuni, aso-
nal al Cooperatiei 30°/o din fon- ciatiuni cu orice organizatii coo-
durile ei disponibile. peratiste sau cu organizatiuni ce
6. Se Imprumutä sub orice for- vor lucra cu cooperative de orice
m& dela Banca National& a Ro- grad si f el; va putea Infiinta or-
mâniei si dela orice altä insti- ganizatiuni cooperatiste noi, fn
tutie publicA sau particulara. scopul de a Incuraja si desvolta
7. Face orice operatiuni de ban- actualele puteri economice ale
cA, In folosul unitAtilor coopera- tArii si In special ale satelor si
tive asociate i orice operatiuni tArgurilor, si a crea noi mijloace
-de mijlocire sau mandat, cu ca- si puteri de productiune, valori-
racter financiar pantru Stat, ficare i comercializare, In sco-
institutiuni publice si particu- pul de a se ridica vieata econo-
lari. micA si socialA a tärii si In spe-
8. Aduce la Indeplinire fie di- cial a populatiei sätesti i tAr-
rect, fie prin unitätile coopera- gurilor.
tive asociate, operatiunile finan- c) Diviziunea Indrunaärii, con-
ciare cu care ar fi InsärcinatA trolului i propagandei:
(le Stat sau alte institutiuni pu- 1. Exercitä controlul asupra so-
blice sau particulare. cietätilor si asociatiilor coopera-
9. FinanteazA operatiunile de tive de orice fel si de orice grad.
rumpArare de pämänturi, ce de- Controlul unitätilor si asocia-
curg din executarea dreptului de tiilor cooperative de orice grad
preemtiune, stabilit prin legea si orice, fel, cuprinde: Verifica-
pentru reforma agrarä; rea operatiunilor si a gestiunii,
b) Diviziunea economicA: supravegherea aplicArii princi-
1. Va putea face toate opera- piilor cooperatiste, precum si a
/iunile de naturA comerciald, In respectärii legii.
www.digibuc.ro
 23
Fiecare din organizatiunile mai
sus arAtate trebue s4 fie contro-
late eel putin de doua ori pe an,
iar federalele cel putin de patru
ori pe an.
Serviciul de inspectie va fi im-
pArtit pe inspectorate, cu rese-
dintele si judetele ce se vor fixa.
Inspectoratul circumscriptiei
este insgrcinat cu supravegherea
intregei miscdri din regiune, cu
indrumarea ei, putând In toate
Imprejurdrile sg, colaboreze cu
organele administrative ale coo-
perativelor respective, dupá nor-
mele stabilite prin regulament.
El va supraveghea si controla
intreaga activitate a unitätilor
cooperatiste si a personalului in
subordine, potrivit instructiuni-
lor ce va primi dela Institutul
National al Cooperatiei sau Mi-
nisterul Economiei Nationale.
Organizarea amánuntith a ser-
viciului de inspectie si verificare
se va face pe baza regulamentu
lui ce se va intocmi de Institu-
tul National al Cooperatiei, cu
aprobarea Ministerului Econo-
miei Nationale.
2. Seziseaza comisiunea spe-
cial& de judecatá ce se va insti-
tui prin decizia Ministerului E-
conomiei Nationale, In vederea
aplicárii sanctiunilor prevAzute
in lege, impotriva administrato-
rilor, censorilor, lichidatorilor,
functionarilor si prepusilor uni-
t&tilor sau asociatiilor coopera-
tive de orice fel si grad.
Comisiunea se va compune din
doi juristi, doi cooperatori si va
fi prezidat& de un magistrat. De-
ciziunile ei sunt executorii prin
ele insile. Ea judecä cu majori-
tatea membrilor, luand hotäriri
cu majoritatea membrilor pre-
zenti. In caz de paritate, votul
presedintelui decide.
3. Seziseaz& comisiunea spe-
cial& sau Ministerul Economiei
www.digibuc.ro
lunie 1938 971
Nationale sau Institutul Natio-
nal al Cooperatiei, In vederea di-
solvarii si lichidärii societätilor
cooperative de orice grad, pen-
tru cazurile prevhzute la art. 69
al legii cooperatiei.
4. Seziseazá Comisiunea spe-
cial& In vederea judecarii con-
testatiilor fäcute contra hotäri-
rilor adunarilor generale, ordi-
nare si extraordinare, ale coo-
perativelor de orice grad.
5. Isi d& avizul cu privire la
constituirea unit&tilor coopera-
tive, In vederea autorizárii de
functionare, in conformitate cu
art. 26 din legea organizärii coo-
peratiei.
6. Arbitreazá diferendele ivite
intre societätile cooperative de
orice grad sau intre organele
cooperative si asociatii shi.
7. Poate sta in justitie pentru
apárarea intereselor societätilor
cooperative de orice grad, pre-
cum si sä se constitue parte ci-
vil& pentru sau aläturi de aceste
societáti, chiar când ele nu s'ar
fi constituit ca atare.
8. Organizeazá statistica uni-
tätilor cooperative, editând A-
nuarul Cooperatiei, in care a-
cestea sunt obligate s& publice
bilanturile lor anuale In extras.
9. Organizeaz& propaganda
pentru räspândirea si populari-
zarea principiilor cooperatiste,
prin cercuri si congrese, infiin-
tarea de biblioteci sau orice alte
institutii de cultur& si educatie
cooperatistà, precum si prin orice
alte mijloace potrivite acestui
scop; de asemenea ingrijeste de
editarea Buletinului Cooperatiei
si de orice alte periodice si pu-
bli catii cooperatiste.
10. Elaboreazá statute-tip pen-
tru toate felurile de cooperative
11. Intocmeste raportul anual
asupra situatiei generale a mis-
cárii cooperative pe anul expirat,
care se supune examinärii adu-
972 23 lunie 1938
närii generale, deodat& cu ra-
portul asupra gestiunii institu-
tului.
12. Intocmeste si indeplineste
orice alte lucrari, acte sau ope-
ratiuni de orice natura, In legd-
turá cu indrumarea, desvolta-
rea, buna functionare, crearea
de noi unitati cooperatiste, con-
trolul fatá de unittitile si asocia-
tiile cooperative de orice fel si
grad, precum si propaganda,
prin orice mijloace, pentru pro-
pasirea vietii si activitätii coo-
peratiste In economia nationalá.
25. Organele de conducere ale
Institutului National al Coope-
ratiei sunt: Adunarea general&
si Consiliul de administratie.
Din sânul acestuia din urma se
alege un Comitet de directie.
26. Adunarea general& se con-
voac& si delibereazá potrivit
normelor ce se vor determina
prin statute. Aceste statute se
vor aproba de Ministerul Econo-
miei Nationale si modifica pe
aceeasi cale.
Adunarea general& ordinarg
se convoacti In fiecare an, cel
mai târziu la 31 Mai. Prima a-
dunare general& ordinará va a-
vea loc inainte de 31 Mai 1939.
Fiecare parte socialá, atât a
Statului, cât si a unitátilor, da
dreptul la un vot In adunare.
Dreptul de vot al Statului se
exercit& prin comisarul guver-
nului.
Unitätile asociate In federale
vor fi reprezentate prin câte un
delegat al federalei. Acest dele-
gat va putea fi desemnat si din
membrii de drept ai consiliului
federalei.
Unitatile neasociate In fede-
rale, dar care au subscris la ca-
pitalul--social al Institutului Na-
tional al Cooperatiei vor fi re-
prezentate la adunarea general&
prin delegati alesi de adunári
regionale anuale. asemenea ei vor putea face si
www.digibuc.ro
Conditiunile In care vor func-
tiona si alege delegatii acestei
adunAri regionale se vor stabili
de Institutul National al Coope-
ratiel.
Odatá cu convocarea adunärii
generale se va trimete unitáti-
lor asociate: darea de seeing,
bilantul, contul de profit si pier-
dere si raportul censorilor.
27. Pe 'IMO Instltutul Natio-
nal al Cooperatiei se Infiinteaz&
un comitet practic pentru adu-
narea experientei din activitatea
cooperatistà, In vederea InlAtu-
rdrii cauzelor care Impiedecd
buna activitate a unitátilor coo-
peratiste, precum si in vederea
Imburatátirii situatiei si desvol-
tdrii miscArii cooperatiste.
Acest comitet se va compune
din cel putin 13 membri, in a-
far& de presedinte si viceprese-
dinte, nllmiti de Ministerul Eco-
nomiei Nationale dintre coope-
ratorii destoinici din tar& s'i
care se disting printeo activi-
tate rodnicá la unitritile din care
fac parte; el se va convoca la
epocile determinate prin decizia
zisului minister.
Din acest comitet fac parte
de drept fostii ministri ai de-
partamentelor din care fácea
parte cooperatia si vor putea fi
numiti prin decizia Ministerului
Economiei Nationale si persona-
litatile care s'au ocupat Indea-
proape cu activitatea practicil
In miscarea cooperatistá.
Membrii acestui comitet vor
educe, In sedintele lui, comuni-
cárile, observatiunile si orice
constatári au de fttcut cu pri-
vire la Imprejurärile reale si
practice In care se desfasoar&
activitatea unit&tilor coopera-
tiste ce cunosc, la greutätile ce
se intâmpinä, la cauzele aces-
tora, fticând si propunerile prac-
tice de indreptarea situatiei. De
 23 lunle 1938 973

orice alte propuneri practice, fiecare an se vor reinoi man-

menite sa asigure desvoltarea datele a doi din numärul mem-
activitAtii cooperatiste, fie unde brilor alesi ce vor iesi la sorti;
ea are fiint6, fie unde nu exist& cei iesiti la sorti pot fi realesi.
vreo unitate cooperatista. Alegerea administratorilor se
Comunicárile verbale ale mem- va face de adunarea general&
brilor vor fi totdeauna sprijinite ultima, inainte de data expir&-
de o notá rezumativá scrisá, rii mandatelor in curs.
care va rámâne la dosarul se- Consiliul de administratie va
dintei, spre a nu se sc&pa din administra institutul cu cele
vedere vreuna din comunicá- mai largi puteri, cu exceptia ce-
rile sau propunerile ce s'au fa- lor rezervate in mod expres
cut. prin statute adunarii generale,
Membrii, care nu pot lua parte sau prin lege Ministerului Eco-
la sedinta comitetului, pot tri- nomiei Nationale.
mete in scris constatdrile si pro- Hotáririle consiliului se vor
punerile lor, aceasta fiind o in- lua cu un numär de cel putin
datorire morala a membrilor. sapte membri prezenti. In caz
Comunicarile si propunerile de paritate, votul presedintelui
tnembrilor aprobate, dup& des- decide.
baterile comitetului, se vor in- 29. Din sânul consiliului de
tocmi inteo incheiere rezuma- administratie se va alege un co-
tivá ce se va numi: Propuneri mitet de directie, compus din
practice", si se vor inainta con- din cel mult 5 membri (In afar&
siliului de administratie, care de presedinte si directorul gene-
le va lua in cercetare in prima ral), denumiti administratori-
sa sedintä, spre a decide asu- delegati, cärora consiliul de ad-
pra propunerilor ce urmeazá a ministratie le va putea delega
se insusi si pune de indat& in a- parte din atributiile sale, pe
plicare. care le va socoti necesare pen-
28. Institutul este adminis- tru buna functionare a institu-
trat de un consiliu de adminis- tului.
tratie, compus din cel mult 15 Comitetul de directie se va a-
membri, inclusiv presedintele si lege In fiecare an. Din comite-
vicepresedintele. Din acesti mem- tul de directie face parte ai pre-
bri, cinci sunt numiti prin de- sedintele consiliului de adminis-
cret regal, dup& propunerea Mi- tratie, care prezideaz& de drept
nisterului Economiei Nationale, comitetul de directie.
iar restul sunt alesi de adunarea Din consiliul de administra-
generalá. tie si din comitetul de directie
Presedintele si vicepresedin- va face parte de drept directo-
tele se aleg de catre consiliul de rul general, cu vot deliberativ.
administratie la fiecare doi ani. La sedinta comitetului de direc-
Dintre cei cinci consilieri nu- tie, la care se vor discuta lucr&-
miti, unul va fi desemnat de rile unei diviziuni, vor putea
Banca National& a României, lua parte subdirectorul general
unul de Ministerul Agriculturii si directorul diviziunii respec-
si Domeniilor, unul de Ministe- tive, färä drept la vot.
rul Finantelor, iar doi de Minis- 30. Hotäririle consiliului de
terul Economiei Nationale. administratie se vor executa de
Durata mandatului consilieri- personalul de conducere al In-
lor alesi va fi de patru ani. In stitutului, in fruntea cäruia va
www.digibuc.ro
974 23 lunie 1938
sta un director general, ajutat
de un subdirector general si de
director, care vor conduce cele
trei diviziuni ale Institutului.
Numirile: primului director
general, a primului subdirector
general si a primilor director:,
se vor face prin deciziunea Mi-
nisterului Economiei Nationale.
31. Se va crea un fond spe-
cial, administrat de Divizia In-
drumärii, Controlului si Propa-
gandei, destinat indrum6rii, con-
trolului si propagandei coopera-
tiste, precum si Invätámântului
cooperatist.
Acest fond se va alimenta din
excedentele Institutului, In mo-
dul prevAzut la art. 36, din co-
tele de contributie ale unitätilor
cooperative, stabilite de consi-
liul de administratie al Institu-
tului, precum si din subventia
Statului.
32. Pentru exercitarea con
trolului operatiunilor Institutu-
lui se institue o comisie de cen-
sori, compusä din 6 membri ac-
tivi, dintre care: trei numiti si
trei alesi de adunarea generalit
pe termen de un an, si trei cen-
sori-supleanti, unul numit si doi
alesi, pe acela0 termen. Cel
putin unul din censorii numiti
va fi expert-contabil.
Numirea censorilor si a cen-
sorilor-supleanti se va face prin
decizia Ministerului Economiei
Nationale. CeI putin unul din
censori va fi desemnat de Banca
Nationall. Unul dintre censori
va fi desemnat ca prim-censor
de Ministerul Economiei Natio-
nale si va coordona si rezida lu-
crärile comisiunii de censori.
33. In vederea supravegherii
si controlului operatiunilor In-
stitutului de atre Stat, se va
numi, prin decizia Ministerulul
Economiei Nationale, un comi-
sar al guvernului. ratist prevAzut mai sus la art.
Comisarul guvernului are drep 31, precum si pentru orice alte
www.digibuc.ro
tul sä asiste la sedintele consi-
liului de administratie si ale co-
mitetului de directie cu vot con-
sultativ.
In caz de absenta a comisaru-
lui, deciziunile luate de consiliu
sau de comitet, li sunt comuni-
cate in scris de presedinte.
Comisarul guvernului poate
sà suspende, motivat, executarea
oricArei deciziuni ce i-ar pärea.
contrara legii si statutelor, re-
ferind imediat Ministeruui Eco-
nomiei Nationale, care va de-
cide In termen de 10 zile.
34. Personalul Institutului se
numeste de consiliul de adminis-
tratie.
Indepärtarea personalului nu
se va putea face decal de consi-
liul de administratie sau de
Ministerul Eeonomiei Nationale_
35. Institutul National al Co-
operatiei va incheia la 31 De-
cemvrie al fiecärui an bilantui
si contul de profit si pierdere.
Bilantul general va cuprinde
rezultatul celor trei bilanturi de
evidentri, pe care le vor Intocmi
anual cele trei diviziuni ale In-
stitutului.
DescArcarea consiliului de ad-
ministratie de gestiunea sa se
va face de adunarea generall pe
baza bilantului general.
36. Excedentul net rezultat
din deducerea tuturor cheltuie-
lilor se va repartiza astfel:
a) Cel putin 20 la sutá fon-
dului de rezervä";
b) 0 remuneratie capitalu-
lui" egalá cu pb,n6 la odatá si
jumätate scontul Bäncii Natio-
nale la data Incheierii bilantu-
lui.
Partea cuvenitá capitalului
Statului se va Intrebuinta In
scopul Indrumärii controlului
si sustinerii propagandei coope-
ratiste si invätämAntului coope-
 23 hide 1938
necesitdti de desvoltare a acti-
viatii cooperatiste;
c) 2 la sutd prim& de muncl
consiliului de administratie *i
comitetului de censori;
d) 4 la sutd, primá de mum&
functionarilor Institutului, dis-
tribuitá dupd chibzuinta consi-
liului de administratie;
e) Restul se va vdrsa fondu-
lui special al indrumärii, con-
trolului si propagandei", prevd-
zut mai sus la punctul b.
37. Institutul National al Co-
operatiei se bucurd de toate scu-
tirile, reducerile 5i inlesnirile
fiscale 5i de orice altd naturd,
precum si de dispozitiunile spe-
ciale 5i procedurale prevAzute in
orice legi pentru Societatile Co-
operative.
Toate cerErile in Justitie 5i
procedurile lor fäcute de Insti-
tut in litigiile cu Societätile Co-
operative sunt scutite de tim-
bru si de taxele speciale.
Corespondenta Institutului cu
unitätile cooperative de orice
grad este scutitd, de taxe po5-
tale.
Impozitul pe beneficiul net al
Institutului se va stabili pe baza
bilantului aprobat de adunarea
generald.
Partea din beneficiu cuvenitä
capitalului Statului este neim-
pozabil.
38. Art. 144 va avea urmäto-
rul cuprins:
Functionarii bugetari, actu-
almente detasati dela alte Minis-
tere, la toate Institutiile cen-
trale cooperative, unitätile, so-
cietdtile, asociatiile sau institu-
tele cooperatiste de orice grad
si fel, tree la dispozitia Ministe-
rului Economiei Nationale de
care apartin direct si care Ii va
putea folosi prin deciziunea sa
si la alte servicii cleat cele ale
Institutului National al Coope-
ratiei sau ale unitätilor, socie- tea fi indepártati din serviciu
www.digibuc.ro
975
tátilor ori Institutelor Coopera-
tiste.
Detasarea ori cdror functio-
nari la serviciul Institutului
tional al Cooperatiei sau la ori-
ce unitate, societate, asociatie
ori institutie cooperatistá de ori
ce grad si fel poate inceta prin
deciziunea Ministerului Econo,
miei Nationale. In acest caa
functionarul respectiv va rá-
mane la dispozitia Ministerului
Economiei Nationale, care ti va
putea da, prin deciziunea sa
orice alte insárcindri, dupd ne-
cesitate.
De asemenea, in caz de necesi-
tate, ministerul poate detasa,
prin deciziunea sa, pe oricare
din functionarii sdi la Institu-
tul National al Cooperatiei sau
la oricare dintre unitátile, so-
cietätile, asociatiile sau institu-
tiile cooperatiste de orice grad
si f el.
Functionarii, a cdror deta5are
va inceta la vreo institutie co-
operatistá de orice grad sau fel,
sau care vor fi transferati la
vreuna din ele, sau dela una
alta, nu vor putea pretinde sub
niciun titlu despágubiri mate-
riale, indemnizatii, preavize sau
alte desddundri asemändtoare
cu exceptiunea cheltuielilor In
legAturd cu mutarea, asezarea
familiei dintr'o localitate in altas
and aceasta ar avea locul si a-
supra cdrora se va aprecia
decide dela caz la caz.
Functionarii dela mice insti-
tutie cooperatistd, de orice grad
si fel, altii cleat cei publici,
detasati dela vreo institutie pu-
blicd, sunt functionari particu-
lari supusi dispozitiunilor legii
contractului de muncit.
Functionarii Institutului Na-
tional al Cooperatiei, M./A call-
ficare sau aptitudinile necesare
activitátii cooperatiste vor pu-
 976 23 futile 1938
d e Ministerul Economiei Natio-
nale, pe baza unei anchete ad-
-ministrative, (leca nu vor putea
fi necesari nici serviciilor aces-
"tui minister.
39. Art. 145 va avea urratto-
rul cuprins:
Functionarii bugetari deta-
ati la Institutul National al Co-
-operatiei sau orice alt5, institu-
ie Isi pästreaz5,
-toate drepturile $i obligatiunile
In cadrele Ministerului Eco-
nomiei Nationale, prev-azute de
legile ordinare In vigoare, pre-
cum si de legile de organizare
-ale corpurilor speciale tehnice".
40. Art. 146, alin. I, va avea
urrntitorul cuprins:
Salarizarea functionarilor de-
lasati se va face de Ministerul
Economiei Nationale".
41. La art. 156, alin. IV, dupg.
-cuvintele: se inlocue$te prin-
tr'un delegat", se adaug5, al
Institutului National al Coope-
ratiei, care poate fi desemnat
-de acesta dintre organele sale
-sau ale federalelor".
42. Art. 161 se abrogâ.
43. Art. 162, alin. I, va avea
'uringtorul cuprins:
Sunt scutite de orice taxe de
timbru si impozit proportional,
inclusiv Inregistrarea In cArtile
lunduare, toate actele juridice,
-de orice naturg ar fi ele, inter-
venite intre societAtile coopera-
t ive asociatii lor, cu exceptia
actelor de transmisiune a tere-
nurilor care depg$esc intinderea
-de 6 ha, a terenurilor virane din
-orase, a cAror valoare locativâ
netA inscrisa In matricola fis-
care', este mai mare de 20.000
lei, si a imobilelor clädite, a cä-
ror valoare locativä netä, In-
cris5, In matricola fiscall este
mai mare de 50.000 lei.
44, Art. 205 va avea urmAto-
Vul cuprins:
Dacg, se vor descoperi negli-
www.digibuc.ro
jente sau orice fapte ce ating
buna reputatie si moralitate a
cooperativei, slabâ conducere,
nereguli sau abuzuri in admi-
nistratia unei institutiuni coo-
perative de orice grad sau de
orice fel, comisiunea speciall
sau Ministerul Economiei Natio-
nale are dreptul sä aplice pe-
deapsa avertismentului sau a
indepArtarii definitive din coo-
peratie a celor vinovati, luAnd
orice mAsuri pentru asigurarea
averii societAtii, para la alege-
rea noilor administratori, cen-
sori sau functionari, In confor-
mitate cu statutele societatii,
fgra drept de daune pentru cei
indepârtati.
Deciziunile Ministerului Eco-
nomiei Nationale se dau pe baza
actelor de inspectie sau anchetA
ale organelor de control; cei vi-
novati vor fi instiintati spre a
depune memorii scrise In apg-
rarea lor. Instiintarea se va
face prin mijlocirea primarilor
In comunele rurale $i prin or-
ganele politiene$ti din cornunele
urbane.
Pan6 la darea hotArlrii, Mi-
nisterul Economiei Nationale
poate suspenda din functiune pe
cei gAsiti vinovati la anchetä,
dispunand In acela$i timp, idea
este cazul, sA se seziseze si in-
stantele penale.
Cei astfel indepârtati nu vor
mai putea fi ale$i sau numiti
In conclucerea societätii coope-
ratiste.
In caz de suspendare sau in-
depârtare, se vor numi $i inlo-
cuitori la conducerea unitâtilor
respective.
Decizia Ministerului Econo-
miei Nationale va fi publicatä
in Buletinul Cooperatiei.
Mdsurile mai sus arätate In
acest articol se vor putea lua
de Ministerul Economiei Natio-
nale si impotriva administrato-

rilor, censorilor, lichidatorilor,
functionarilor sau prepusilor
Institutului National al Coope-
ratiei.
Deciziunile Ministerului Eco-
nomiei Nationale sunt executorii
prin ele trisi le, färA somatiune
si fuír. putint6 de suspendare.
45. Art. 206 se Inlocueste cu
urmätorul text:
Oricare administrator, censor,
lichidator, functionar sau pre-
pus al vreunei unitAti sau aso-
ciatii cooperative, al cArui or-
ganism national cooperatist,
prevAzut In partea III a legii
pentru organizarea cooperatiei
sau al Institutului National al
Cooperatiei, care refuzA sä pre-
dea averea societätii noilor ad-
ministratori sau Imputernicitilor
institutiilor respective, ori va
continua exercitarea functiunii
lor sau atributiunilor dupg, sus-
pendare, IndepArtare sau into-
cuirea lui, ori dupd punerea In
lichidare, disolvare sau Incetare
de a mai fiinta prin fuziune sau
In orige alt mod a institutiunii
uncle functiona, se va pedepsi
cu Inchisoare dela 1-6 luni.
Faptele de mai sus se con-
statA prin procesele-verbale dre-
sate de organele de control ale
Institutului National al Coope-
ratiei".
46. Art. 207, va avea urmAto- neatul al V-lea, cu urmätorul
rul cuprins:
Averile administratorilor, cen-
sorilor, lichidatorilor, functiona- torii, subinspectorii, controlori
rilor sau prepusilor care au co-
mis vreun delict sau pagube In
dauna vreunei societAti coope-
rative sau a Institutului Natio-
nal al Cooperatiei, precum si a-
verile celor rAspunatori pentru
gestiunea lor, conform statute-
lor sau legilor, vor putea fi fa-
cute indisponibile si insezisa-
bile pAriä la completa despagu-
bire a societAtii cooperative sau
coIectivitAtii respective, In baza
C. liamang;n, vol. XXVI. 62. www.digibuc.ro
23 futile 1938 97
procesului-verbal lncheiat de or-
ganul de control al Institutului
National al Cooperatiei.
In acest scop, organul de con-
trol va Intocmi un tablou conti-
nand averea misatoare si o si-
tuatie de descriere amAnuntitA
a imobilelor apartinând celor
gAsiti vinovati.
Pe baza procesului-verbal men-
tionat mai sus si a tabloului de
averea miscatoare, unitatea sau
institutia cooperativA va fi In
drept a cere sá se transcrie In
registrul de amanete prevAzut
In art. 173, amanetul In favoa-
rea institutiunii vätämate asu-
pra bunurilor cuprinse In ta-
Mou i pentru valoarea sumelor
mentionate In acel proces-ver-
bal.
De asemenea unitatea coopera-
UNA pAgubitA va trimete tribu-
nalului sau oficiului cartilor fun-
duare, pro cesul-verbal de consta-
tarea sumelor pAgubite i situa-
tia cu descrierea amAnuntitä a
imobilelor, apartinând celor gA-
siti vinovati, cerând fie tran-
scrierea fie intabularea acestor
acte".
Ultimele dolt/ alineate ale
art. 207 raman neschimbate.
47. La art. 209 se abrogA ali-
neatul al V-lea si se adaugA un
nou alineat, care va deveni ali-
cuprins:
Avocatii Statului sau inspec-
sau oricare alti functionari ai
Institutului National al Coope-
ratieir pot fi delegati de acesta
pentru a reprezenta si apAra tn
fata instantelor, interesele uni-
tatii cooperative, de orice fel
grad, din tinuturile
48. La art. 211, alineatele 3 si
4, se abrogh.
49. Art. 212 va avea urmAto-
rul cuprins:
Organizatiile i asociatiile
978 23 lunie 1938
cooperative, de orice fel ei grail,
din tinuturile alipite, constituite
pe baza legilor care au fost In
vigoare In acele tinuturi, vor
putea sg continue sg functio-
neze potrivit actualelor lor sta-
tute cel mult pâng la 1 Sep tern-
vrie 1938. Ele se vor bucura de
avantajele prevgzute In legea de
fatg ei vor fi supuse controlului
Ministerului Economiei Natio
nale, precum ei sanctiunilor din
prezenta lege.
Aceste unitgti cooperative fei
vor putea mentine Insg ei peste
termenul prevazut In alineatul
precedent, dispozitiunile privi-
toare la leggturile cu instant-We
lor de finantare, ca ei ie con-
ditiunile ei procedura privitoare
la admiterea de noi asociatii".
50. Art. 213 se abrogg.
51. La art. 214 se abrogg ali-
neatele: 2, 4, 5 ei 7, pang la 21
inclusiv.
52. Art. 215 se abrogg.
53, La alineatul. I al art. 216
se vor adguga dupg cuvintele:
a proceselor", cuvintele ei
executarea hotgririlor judecgto-
reeti".
Alineatul al II-lea va avea ur-
ingtorul cuprins:
Actiunile In justitie intentate
de oricare din institutiile des-
fiintate prin legea de organizare
a cooperatiei din 6 Aprilie 1935,
vor fi continuate de catre Insti-
tutul National al Cooperatiei.
Actiunile Incepute de organis-
mele ce sunt fuzionate In In
stitutul National al Cooperatiei,
pe baza decretului de fatg se
vor conforma de acesta".
54 Art. 218, art. 220, art. 222,
se abrogg.
55. La art. 221, dupg cuvin-
tele: Profit ei Pierdere", se vor
adauga cuvintele: Darea de
seeing". nea creditorilor la acest aran-
Se adaugg un nou alineat cu
jament, reprezentand majorita-
urmätorul cuprins: Ele sunt tea creantelor conform art. 5,.?.
www.digibuc.ro
obligate Insä pentru indeplini-
rea atributiunilor de control sI
prezinte organelor de control, la
cererea acestora, traduceri In
limba româng, certificate ca
conforme de primgria respec-
tivg sau de notarul public res-
pectiv, de pe orice extrase din
registre, acte, corespondentg sau
orice alte piese justificative din
gestiunea lor.
Administratorii untgtilor coo-
perative care nu vor respecta
dispozitiunile de mai sus se vor
pedepsi cu amenda prevazutg la
art. 199 din aceastg lege, ei cu
Indepgrtarea dela conducerea a-
celei unitgti.
56. La art. 223 se adaugg ur-
mätoarele alineate:
Institutul National al Coope-
ratiei ve lua mrtsuri ca toate o-
bligatiunile referitoare la asa-
nare, impuse fostului consiliu
superior al cooperatiei, prin a-
lineatele de mai sus, sg fie adu-
se la Indeplinire pang la 31 De-
cemvrie 1938, institutul Indepli-
nind fn acest scop atributiunile
date fostului consiliu superior.
Se va considera ca bilant de-
finitiv de asanare, ce urmeazg.
a se Incheia de societatile coo-
perative, potrivit alineatului b,
punctul 3, de mai sus, bilantul
Incheiat la 31 Decemvrie 1937.
Institutul ve putea, cu ocazia
verificgrii ei aprobgrii bilantu-
lui definitiv de asanare, dispune
lichidarea societgtilor coopera-
tive ggsite neviabile ei eventual
va putea impune fuzionarea a
doug sau mai multe unitgti sub
sanctiunea lichidgrii lor.
Propunerile de aranjament ce
se vor face cu creditorii coope-
rativelor se vor supune aproba-
rii aclungrii generale. Adeziu-
 23 lunie 1938
din legea lichid.rii, va fi con-
statat6 printr'un proces-verbal,
incheiat de consiliul de admi-
nistratie al cooperativei. El de-
vine executoriu si opozabil tu-
turor creditorilor din momentul
când este vizat de organele In-
stitutului National al Coopera-
tiei.
Declaratille de aranjament in-
dividuale, sau colective ale cre-
ditorilor ne5tiutori de carte,
pan& la orice suma, se vor face
inaintea primarului comunei,
iar in comunele urbane, inain-
tea autoritätilor politienesti din
circumscriptia respectiva.
Neindeplinirea formalitätilor
arâtate mai sus, !Ana la data
de 31 Decemvrie 1938, precum si
neobtinerea pang la acea datä a
hotaririi comisiunii de judecata
a capacitatii de platd, prevazutä
de art. 52 din leg. lichidarii, a-
trage decaderea din beneficiul a-
celui articol.
Celelalte dispozitiuni ale legii
pentru refacerea creditului, din
20 Aprilie 1935 1), precum si ale
decretului lege Nr. 3.453 din 1937,
care nu sunt contrarii prezen-
tului decret, ramân in fiinta.
57. La art. 226, alin. II, se
modifica, aclaugandu-se dupd,
cuvintele: pot conthma sä
functioneze", cuvintele: sub
controlul Institutului National
al Cooperatiei si al Ministerului
Economiei Nationale".
58, Se vor aclauga la dispozi-
tiile finale si transitorii al legii
articolele 59, pânä la 76.
59. Administratorii 5i censo-
rii institutiilor cooperative de
orice grad 5i fel vor fi ale5i de
catre adunärile generale numai
dintre societarii care au hide-
1) A se vedea Legea pentru Inles-
nirea i refacerea-creditului, din 20
Aprilie 1935, la pag. 377, vol.
XXIII,
www.digibuc.ro
979
plinit la zi toate obligatiunile
lor, fata de orice unitate coope-
ratistà, unde ar avea atari obli-
gatiuni.
Administratorii alesi far& res-
pectarea acestor dispozitiuni,
sunt de drept decazuti din func-
tiunea lor.
Procesele-verbale de delegatie
pentru adunärile generale ale
institutiilor de grad superior,
vor fi vizitate de organele de
control ale Institutului National
al Cooperatiei.
60. Admiterea cooperativelor
ca asociate de catre Institutul
National al Cooperatiei, cat
acordarea creclitelor de cAtre
acest institut, vor fi conditio-
nate de introducerea In statu-
tele unitätilor afiliate, de norme
de organizare unitare, pe cate-
gorii de cooperative, ce se vor
stabili de Institutul National al
Cooperatiei.
61. Legea comertului bancar
din 8 Mai 1934, cu modificarile
sale ulterioare, precum 5i legea
din 10 Aprilie 1931, pentru in-
fiintarea Oficiului registrului de
comert, nu se apnea Institutu-
lui National al Cooperatiei 2).
62. Sumele prevazute in bu-
getul Ministerului Agriculturii
5i Domeniilor, pe exercitiul 1938/
1939, atilt la personal cat 5i la
material, pe seama fostei Case
centrale a cooperatiei 5i perso-
nalului sau, se vor utiliza de In-
stitutul National al Cooperatiei
pe numele caruia se vor ordo-
nanta.
63. Actele incheiate de in
spectorii generali i inspectorii
Institutului National al Coope-
ratiei, fac dovada in justitie,
pan& la inscrierea In fals, iar
2) A se vedea Legea comertului
de band., din 8 Mai 1934, la pag.
270, vol. XXII, eu mod., precum
Legea registrului de comert, din 10
Apriie 1931, pag. 413, vol. XIX.
980 23 lunle 1938
acele Incheiate de controlori $i
subinspectori fac dovada In jus-
title Om/ la proba contrarie.
64. Se vor Inlocui In tot cu-
prinsul legii pentru organizarea
cooperatiei, publicatä In Moni-
torul Oficial Nr. 82 din 6 Apri-
lie 1935, cuvintele: Ministerul
Agriculturii $i Domeniilor" prin
cuvintele: Ministerul Economiei
Nationale.
De asemenea se vor Inlocui
prin cuvintele: Institutul Na-
tional al Cooperatiei", cuvintele:
Casa Central/ a Cooperatiei",
Comitetul National Coopera-
tist", Centre la Cooperativä de
Indrumare, Organizare si Con-
trol", Banca Central/ Coopera-
tivá", Centrala Cooperativá de
Productie, Aprovizionare i Va-
lorificare Agricolá", Centrala
Cooperativá de Consum", Uniu-
nile de Cooperative", Comitetul
National Cooperatist", Consiliul
National Cooperatist", Comite-
tul Central de Control", Comi-
tetul de Control Cooperatist Ju-
detean", In toate cazurile când,
potrivit decretului de fatá, atri-
butiunile prevázute pentru aceste
organisme in legea pentru or-
ganizarea cooperatiei din 6 A-
prilie 1935, au trecut asupra In-
stitutului National al Coopera-
tiei.
In cazurile In care atributiu-
nile prevazute pentru zisele or-
ganisme In legea pentru orga-
nizarea cooperatiei sus arätale,
nu sunt trecute asupra Institu-
tului National al Cooperatiei,
aceste atributiuni sunt i rá-
mAn desfiintate ca si organis-
mele respective ce le exercitau.
65. Repartizarea functionari-
lor inläuntrul Institutului Na-
tional al Cooperatiei, pentru ne-
cesitätile de serviciu ale aces-
tuia, dupá ce s'a stabilit cadrul
functionarilor acestei institu-
tiuni, potrivit dispozitiunilor
www.digibuc.ro
din articolele precedente ale
prezentului decret, se va face de
Institutul National al Coopera-
tiei, cu Imtiintarea Ministeru-
lui Economiei Nationale.
Ministerul Economiei Natio-
nale va putea da delegatiune, cu
diverse Insärcinári, personalu-
lui dela alte institutiuni ce au
legAturá cu Institutul National
al Cooperatiei, Ins/ numai cu
corftimtimântul acelor institu-.
tiuni.
66. Dispozitiunile prevIzute
sub partea IV, titlul III, (art.
199-210) din lege, se aplicá $i
administratorilor, censorilor, li-
chidatorilor, functionarilor $i
prepusilor Institutului National
al Cooperatiei.
67, Bugetul Institutului Na-
tional al Cooperatiei, nu va de-
veni definitiv i executoriu,
dac/ este aprobat de minis-
trul economiei nationale sau de-
legatul sat'. Ministrul sau dele-
gatul sau va putea introduce
modificarile necesare, In care
caz ele sunt obligatorii pentru
institut.
68. Pâra la adunarea gene-
ralä ordinará a Institutului Na-
tional al Cooperatiei, ce va avea
la ordinea zilei alegerea consi-
liului de administratie $i a cen-
sorilor, membrii in consiliul de
administratie ai Institutului Na-
tional al Cooperatiei i censorii
se vor numi prin decizia Minis-
terului Economiei Nationale.
Prin aceea$i deciziune se va
desemna presedintele i vicepre-
$edintele consiliului de adminis-
tratie, precum $i comitetul de
directie.
69. Piing la alcAtuirea buge-
tului pe exercitiul 1939/940, fune-
tionarii bugetari deta$ati la In-
stitutul National al Cooperatiei
sau trecuti la Ministerul Econo-
miei Nationale vor fi plátiti din
 23 lunie 1938 981

bugetele ministerelor respective, unitgtilor 000peratiste de gra-

unde sunt prevgzuti. dele I * II, iar in ultimul an
70. Federalele vor constitui un curs care va cuprinde cu-
consiliile lor de administratie, noasterea legii cooperatiei si a
In conformitate cu dispozitiu- elementelor de drept comercial,
nile art. 17 de mai sus, in ter- in leggturg cu necesitatea de
men de o lung dela gublicarea administrare si conducere a a-
in Monitorul Oficial a prezen- celorasi unitgti.
tului decret, convocänd aduna- 73. Institutul National al Coo-
rea generalg si alegând, in con- peratiei asupra cgruia tree toate
formitate cu dispozitiile legale, obligatiunile organismelor natio-
numgrul membrilor, prevgzuti nale centrale, desfiintate prin fu-
de articolul mai sus citat. ziune, este autorizat sá semneze
Pang la aceastá alegere, mem- cu Statul Roman o noug, con-
brii de drept, numiti de Minis- ventiune, pentru inlocuirea con-
terul Economiei Nationale, vor ventiei incheiatg la 24 Iulie 1936,
face parte din consiliile de ad- intre Stat pe de o parte si Banca
rainistratie ale federalelor, in Centralg Cooperativg, Casa Cen-
care vor lucra valabil dela data trald a Cooperatiei, Centrala Co-
numirii lor, ei urmänd apoi ca, operativelor de Indrumare, Or-
impreung cu noii membri care ganizare si Control pe de altg
se vor alege, srt constitue noile parte in ce priveste stipulatiu-
consilii de administratie ale fe- nile acelei conventiuni, ce nu
deralelor. sunt contrare prezentului decret.
71. Ministerul Economiei Na- Se autorizg de asemenea Sta-
tionale, direct sau prin Institutul tul Roman, prin Ministerul E-
National al Cooperatiei, poate lua conomiei Nationale, sg semneze
pe cale de deciziune, orice mg- conventiunea specificatg, in ali-
surg care sá asigure necesara neatul precedent.
alcdtuire a consiliilor de admi- 74. La art. 227 se adaugg ur-
nistratie, a comitetelor de cen- mgtorul alineat:
sori, justa remuneratie a mem- Decretul Nr. 330, publicat in
brilor lor, in raport cu venitu- Monitorul Oficial Nr. 29 din 6
rile unitätilor respective, sincera Februarie 1938, pentru organi-
si neintarziata inregstrare con- zarea Ministerului Cooperatiei,
tabild a operatiunilor, precum si precum si orice dispozitiuni con-
oricare alte másuri menite sg trare decretului de fatd, sunt si
inlesneascg buna conducere, ges- rámân abrogate".
tiune si functionare a oricgrei 75. Dispozitiunile de protectie
organizatiuni cooperatiste, de din legea cooperatiei din 1935, re-
orice naturg. feritoare la composesorate, obsti
Ace leasi mgsuri pot fi luaté de mosneni, rgzesi, comunitgti
pe aceeasi cale de Ministerul E- de avere si asociatii de imbu-
conomiei Nationale, la Institutul nátátiri, funciare, continua a fi
National al Cooperatiei. aplicate.
72. In penultimul an de stu- Art. II. Ministerul Economiei
dii al scolilor normale pentru Nationale este autorizat sg, pu-
invgtgtori si al seminariilor teo- blice in Monitorul Oficial legea
logice, se va preda, in mod obli- pentru organizarea cooperatiei,
gator, un curs de contabilitate, modificatg, prin prezentul de-
cu elementele necesare conduce- cret si sg schimbe titlurile, or-
rii gestiunilor si administrdrii dinea si numerotarea articolelor,
www.digibuc.ro
982
precum i inlocuirea cuvintelor
decret" prin acel de lege".
Trimiterile la codul penal O.
de procedurd penald abrogate,
se vor inlocui cu textele cores-
punzAtoare din codul Regele
Carol al II-lea".
Noua numerotare se va intro-
duce in textul legii.
Art. III. Presedintele Consiliu-
lui Nostru de Ministri si minis-
trii Nostri secretari de Stat la
Departamentele Economiei Na-
tionale si Justitiei sunt insdrci-
nati cu aducerea la indeplinire
a dispozitiunilor prezentului de-
cret.
DECRET-LEGE
pentru adfiugarea unui alineat la art. 42
din legea pentru organizarea i regle-
mentarea comertului de band
DIN 23 IUNIE 19381)
Asupra raportului presedinte-
lui Consiliului Nostru de Minis-
tri si al ministrilor Nostri secre-
tari de Stat la Departamentele:
Economiei Nationale si Justitiei
sub Nr. 34.990 din 22 Iunie 1938,
Av And in vedere avizul Consi-
liului Legislativ, sectia II-a, Nr.
15 din 21 Iunie 1938;
VAzAnd si jurnalul Consiliu-
lui de Ministri Nr. 1.308, inche-
ia in sedinta dela 22 Iunie 1938;
In virtutea art. 46 si 98 din
Constitutiune,
Am decretat i decretdm:
1. La art. 42 din legea pentru
organizarea i reglementarea
comertului de barred, publicatd.
In Monitorul Oficial Nr. 116 din
23 Mai 1938, se adaugg urnalito-
1) I. D. R. sub Nr. 2.270 din 1938,
dat in baza art. 46 i 98 din Consti-
tutie, s 'a publicat in Monitorul
p. I, Nr. 141 din 23 Iunie
1938. El completeadi art. 42 din
Legea comerOlui de band., din 23
Mai 1938, pag. 734, acest vol.
www.digibuc.ro
23 lunie 1938
rul alineat final cu caracter in-
terpretativ:
Membrii Consiliului superior
bancar, numiti ulterior inteo
functiune publicd, isi pdstreazd
calitatea de membri in acest
Consiliu":
2. Presedintele Cnsiliului No-
stru de Ministri i ministrii No-
stri, secretari de Stat la Depar-
tamentul Economiei Nationale
si Justitiei, sunt insdrcinati cu
aducerea la indeplinire a dispo
zitiunilor prezentului decret.
DECRET
relativ la Institutul National
al Cooperatiei
DIN 23 IUNIE 1938 1)
Asupra ranortului ministrului
Nostru secretar de Stat la De-
partamentul Economiei Natio-
nale, cu Nr. 34.991 din 22 Iunie
1938;
In virtutea dispozitiunilor art.
21 din decretul regal Nr. 2.269
din 22 Iunie 1938, pentru corn-
pletarea si modificarea legii
pentru organizarea coperatiei,
Am decretat i decretám:
1. Se deleagd Institutului Na-
tional al Cooperatiei toate drep-
turile si atributiunile de orga-
nizare, indrumare si control re-
cunoscute Ministerului Econo-
miei Nationale, asupra tuturor
unitAtilor si asociatiilor coope-
rative de orice fel si grad, pre-
cum si asupra oricdror alte so-
cietdti, asociatiuni, grupdri sau
alcdtuiri colective, de orice na-
turd., sub orice formA 51 nume
s'ar constitui si care au la baza
organizärii lor principiul coope-
2) Deeret Regal sub Nr. 2.271 din
1938, s'a publicat in Montorul Ofi-
cial, p. I, Nr. 141 din 23 Iunie 1938.
El face aplicarea art. 21 din Decret-
lege, relativ la cooperatie, din 23
Iunie 1938, pag. 964, acest vol.
 24 lunie 1938
retie sau mutualitgtii, iar ca
scopuri pe oricare din cele pre-
vhzute prin legea cooperatiei,
publicat& in Monitorul Oficial
din 6 Aprilie 1935, cu complet&-
rile si modificArile ce i-au fost
aduse prin decretul regal sus-
mentionat.
Se excepteaza drepturile spe-
ciale conferite Ministerului E-
conomiei Nationale prin susar&-
tatul decret Regal.
2. Pe baza delegatiei conferite
prin articolul precedent, Insti-
tutul National al Cooperatiei va
putea lua, prin organele sale,
orice mäsuri va crede de cuviin-
t& in vederea exercitärii atribu-
tiunilor sale de organizare, in-
drumare si. control, c&t mai efi-
cace a institutiunilor si activi-
tätii cooperatiste.
3. Ministrul Nostru secretar
de Stat la Departamentul Eco-
nomiei Nationale, este insärci-
nat cu aducerea la indeplinire a
dispozitiunilor prezentului de-
cret.
DECRET
pentru modilicarea art. 31 din Regula-
mentul controlului publicatiilor periodice
DIN 24 IUNIE 1938 1)
Asupra raportului ministrilor
Nostri secretari de Stat la De-
partamentele Internelor si Jus-
titiei Nr. 12.644 din 1938,
VA,z&nd jurnalul Consiliului
de Ministri Nr. 1.311 din 1938;
Vázând avizul Consiliului le-
gislativ Nr. 130 din 1938;
1) Decret Regal sub Nr. 2.296 din
1938, s 'a publicat in Monitor:a 0 fi-
cial, p. I, Nr. 142 din 24 Iunie
1938. El prelungelte termenul fixat
de art. 31 du Regulamentul pentru
controlul relativ la publicatiilp pe-
riodice, din. 15 Iunie 1938, pag. 911,
acest vol.
www.digibuc.ro
983
In temeiul art. 46 din Consti-
tutiune,
Am decretat si decretäm:
Modificarea unei dispozitiuni
din regulamentul decretat sub
Nr. 2.187 din 1938
Art. unic. Termenul prevä-
zut de art. 31 din regulamentul
legii controlului mijloacelor de
existent& ale publicatiunilor pe-
riodice, decretat cu Nr. 2.187
din 1938, se prelungeste Om& la
15 Iulie 1938 inclusiv.
Referat cdtre Consiliul de Mi-
niftri.
Pentru a da posibilitatea par-
ticipärii la constituirea sindica-
tului proprietarilor de publica-
tiuni periodice a tuturor pro-
prietarilor de atari publicatiuni
apärând in tarl, am intocmit
alaturatul proiect prin care ter-
menul pentru inscrierea lor la
Ministerul Justitiei, se prelun-
geste pan& la 15 Iulie 1938, in-
clusiv.
Dad, impärtäsiti modul nos-
tru de a vedea, vä ruggin s& ne
autorizati a supune proiectul
Maiestätii Sale Regelui.
DECRET-LEGE
pentru modificarea unor dispozitiuni
din legea pentru Curtea de Casatie
si Justitie
DIN 24 IUNIE 1938 9
Asupra raportului presedinte-
lui Consiliului Nostru de Mi-
nistri si ministrilor Nostri secre-
1) I. D. R. sub Nr. 2.303 din 1938,
dat in baza art. 98 din Constitutie,
s'a publicat in Monitorul 0 ficial,
p. I, Nr. 142 din 24 Iunie 1938. El
completeaz5, art. 8 relativ la Minis-
terul Public, din Legea pentru
Chutes, de Casatie si Justitie. A se
vedea gi modificarea din 22 Martie
1937, la pag. 532, vol. XXV, p. L
984
tari de Stat la Departamentele
Justitiei si Finantelor sub Nr.
3.198 din 1938;
VAzând jurnalul Consiliului
de Ministri cu Nr. 1.327
1938;
V52ând si avizul Consiliului
legislaiv cu Nr. 116 din 1938;
In temeiul art. 98 din Consti
tutiune,
Am decretat si decret6m:
1. Dispozitiunile art. 5 din le-
gea pentru Curtea de Casatie si
Justitie, se modifica, precum
urmeazä:
Art. 5. Ministerul Public de
pe langä Curtea de Casatie, se
compune dintr'un procuror ge-
neral si 8 procurori de sectie. Ei
sunt inamovibili In aceleasi con-
ditiuni ca membrii Curtii de Ca-
satie".
2. Plata retributiunilor celor
doua posturi nou Infiintate prin
articolul de mai sus se va face
dela art. 1 din bugetul Ministe-
rului Justitiei, pe exercitiul
1938-1939, si anume din su-
mele neintrebuintate prin neo-
cuparea functiunilor vacante,
iar plata indemnizatiunii spe-
ciale dela art. 8 din acelasi bu-
bet.
Raport cdtre Consliul de Mi-
nistri,
Activitatea Inaltei Curti de
Casatie si Justitie devenind din
an In an mai intensä, s'a ajuns
la rezultatul ca, cu toatä munca
Inaltei Curti, termenele ce se
pot da In recursurile pendinte,
sg, fie atat de inclepärtate, Ili-
ad solutia asteptatä de imprici-
nati intarziazä cu anii.
Pentru a remedia aceastä si-
tuatiune dAunätoare bunului
mers al justitiei, legea din 22
Martie 1937, pentru modificarea
unor dispozitiuni din legea or-
ganicA a Inaltei Curti de Casa-
'tie si Justitie, prin art 3, a spo-
--rit numärul consilierilor la
www.digibuc.ro
24 funie 1938
fiecare sectiune compunându-se
dintr'un presedinte si ate 17
consilieri, iar prin art. 13 a dis-
pus ca In fiecare sectiune sg.
din functioneze câte douä complete
concomitente, compusä din cate
6 membri, iar la cererea primu-
lui-presedinte si a presedintelui
sectiunii respective, Ministerul
de Justitie s,l, poatä hotärf al-
aturea unui al treilea complet
de judecatä, In afarä de orele de
serviciu.
Pe baza acestor dispozitiuni,
sectiunea I si sectiunea III-a
ale Inaltei Curti functioneaa
astäzi cu câte doll& complete,
concomiente, dung amiaza *i
unul de dimineatti, iar sectiunea.
II-a functioneazâ cu ate dolt&
complete, unul dimineata si al-
tul dupä amiaa, ceea ce repre-
zint6 In f apt, efectivul de mun-
a a 8 sectiuni la Inalta Curte.
La aceastä situatiune, parche-
tul general al Ina lei Curti, co-
respunde conform ar. 5 din le-
gea de organizare a Curtii de
Casatie, numai cu 6 procurori
de sectiune, procurorul genera!
participând conform art. 18 at
legii, la sedintele exceptionale
de divergentä si sectiuni unite.
Cum procurorii Inaltei Curti
sunt obligati, potrivit dispoziti-
unilor art. 19 a pune concluziuni
in toate afacerile In care sunt
interesati minori sau incapa-
bili si in afacerile fn care legi
speciale ordonä prezenta si con-
cluziunile lor, ese lesne de v5,-
zut sarcina excesivä de great ce
incumbá celor 6 procurori de
sectie, existenti actualmente la
la parchetul general.
Din aceastá cauzá primuI ali-
neat al art. 19, care hotáräste A
procurorii au dreptul de a pun&
concluziuni In toate celelalte
cauze ce se desbat Inaintea Inal-
tei Çurti, In dorinta legiuitorti-
lui ca glasul legii srt poatä fi.
auzit in totdeauna In pretoriull
51.
 24 lunie 1938
Inaltei Curti, rämâne pur
simplu färä aplicare.
La aceste consideratiuni, se
mai adaugd si faptul cá sectiu-
nea II-a a Inaltei Curti, ince-
pând in luna Februarie 1938,
pentru a putea da termene mai
scurte de judecatä in recursu-
rile penale, a fixat termene de
judecatä nu numai in sedintele
de marti, miercuri, joi i vineri
dimineata, ca pAng acum, dar
si In dupti. amiezele de luni,
marti, miercuri si vineri, deci
inch 4 sedinte pe stiptämând,
peste cele deja existente.
D-1 procuror general al Inal-
tei Curti de Casatie si Justitie,
fatk de aCeasta situatiune ne-a
fäcut cunoscut prin adresa Nr.
2.877 din 16 Decemvrie 1937, cá
se vede pus in imposibilitate de
a asigura serviciul sedintelor
Inaltei Curti cu numärul actual
de 6 procurori, si intervine sti
se infiinteze neintdrziat inck
douk posturi de procurori de
sectie la Parchetul Curtii de Ca-
satie.
Prin aceastk modificare se va
reveni la numärul de 8 procu-
rori prevázuti de art. 5 al legii
pentru Curtea de Casatie si Jus
titie din 3 Ianuarie 1930, numär
dovedit absolut necesar Incá de
atunci, dar care ulterior, din
cauza marilor dificultáti prin
care a trecut bugetul general al
troll, a. fost redus la 6, prin art.
5, al legii in vigoare.
Pentru a inlätura inconveni-
entele artitate mai sus si pentru
a da posibilitatea supremei in-
stante de a solutiona in termen
mai scurt recursurile deduse
judecritii sale, am intocmit elk-
turatul proiect de decret, prin
care, modificând textul art. 5
din legea organick a Inaltei
Curti de Casatie si Justitie, am
readus dela 6 la 8, numarul
procurorilor de sectie ai Inaltei
Curti, si aceasta cu incepere
dela 1 Iulie 1938.
www.digibuc.ro
985
Plata retributiunilor celor doul
posturi de procurori noi infiin-
tate. urmeazä a se face dela
art. 1 din bugetul Ministerului
Justitiei, pe exercitiul 1938
1939, si anume din sumele ne,
intrebuintate prin neocuparea,
functiunilor vacante, iar plata
indemnizatiunii speciale dela
art. 8 din acelasi buget.
Deck i dv. d-lor ministri, a,
probati propunerea noasträ, a,
vem onoarea a vk ruga sk bi-,
nevoiti a semna aläturatul jur-
nal al Consiliului de Ministri,
prin care suntem autorizati sk
supunem la Malta semnäturti. a
Maiestiltii Sale Regelui, cuveni,
tul proiect de decret.
DECRET-LEGE
pentru modificarea legii privitoare
la inlocuirea taxelor benevole cu
Timbrul Judiciar"
DIN 24 IUNIE 1938 1)
Asupra raportului presedinte,
lui Consiliului Nostru de Minis-
tri i ministrilor Nostri secre-
tari de Stat la Departamentela
Justitiei si finantelor, sub Nr,
3.199 din 1938;
Väzând jurnalul Consiliului
de Ministri cu Nr. 1.328 din
1938;
In temeiul art. 98 din Consti,
tutiune,
Am decretat i decretdm
1. Taxele benevole judeckto,
resti se inlocuesc cu Timbrul
Judiciar", in conditiunile care
urmeazä:
2. Timbrul judiciar este mo,
1) I. D. R. sub Nr. 2.304 din 1938,
dat In baza art. 98 din ConstituVie,
s 'a publicat in Monitorul Oficiala
p. I, Nr. 142 din 24 Iunie 1938. El
abrogii. Decret-lege din 11 Noemvrie
1936, pag. 609, vol. XXIV, p. II
transformind taxele benevole i ge-
nerealizindu-le, pentru alimentarek
Fondului timbrului judiciar".
'986 24 lunie 1938

bil, se emite de Ministerul sus- 8. Pe cererile pentru liberare

titiei, se aplia asupra tuturor de certificate de cazier judiciar
actelor si faptelor juridice ce se aplicti timbrul jucliciar in va-
sunt impuse inteun fel care- boat e de 100 lei.
tare, prin legea timbrului si a 9. Timbrul judiciar se confec-
impozitului pe acte i fapte ju- tioneazà la fabrica de timbre a
ridice si este In valoare de 1 leu, Statului, la cererea si sub con-
'2 lei, 5 lei si 30 lei. trolul Ministerului de Justitie.
3. Timbrul judiciar de 1 leu 10. Vanzarea se face prin
aplica la judechtoriile rurale, Casa Autonoing, a Monopolurilor
mixte, urbane si de muna Statului si organele sale. Valoa-
4. Tintbrul judiciar de 2 lei rea timbrelor vândute se varsti
se aplic5, la tribunale, la orice de C. A. M. din 10 In 10 zile la
comisiuni i consilii cu caracter Banca Nationald a României, la
judecgtoresc, indiferent de na- contul Fondul Timbrului Judi-
tura 1or, la orice instante spe- ciar", la dispozitia Ministerului
ciale, la notariatele publice, la de Justitie.
instantele de carte funduara 11. Pe data intrArii in vi-
la Ministerul de Justitie. goare a prezentului decret se
5. Tirnbrul judiciar de 3 lei, desfiinteaza taxele benevole de
se aplicA la Curti le de Apel eforii judiciare si orice alte taxe
Curti le administrative. in fiintâ la judecatoriile rurale,
6. Timbrul judiciar de 5 lei, mixte si urbane, iar sumele rea-
se aplica. la Inalta Curte de Ca- lizate pâra la acea data din a-
satie i Justitie i asupra cere- ceste taxe se vor varsa la Banca
rilor de autentificarea actelor Nalionalit a României la contul
In valoare phnti la 100.000 lei Fondul Timbrului Judiciar".
exclusiv. Se mentin taxele de urgenttt
7. Timbrul judiciar de 30 lei, la insantele de notariat, par-
se aplica asupra cererilor de re- chete si tärti funduare, taxele
curs la Inalta Curte de Casatie de vorbitor si vizitare la peni-
Justitie, asupra cererilor pen- tenciare care se percep pe baza
tru inscrierea nahrcilor de fa- unor autorizatiuni speciale a
bricd i comert, pentru constitui- Ministerului de Justitie.
rea de societäti comerciale, pen- SumeIe realizate se vor vArsa
tTU validare si consolidare pe- la Banca Nationala In contuI
trolifere, pentru Inscrierea In re- Fondul Timbrului Judiciar".
gistrele speciale petrolifere, pen- Ministerul Justitiei va putea
tru schimbarea de nume, pen- autoriza, dacá va gtisi de cu-
tru naturalizare, pentru viza re- viinta, ca aceste taxe sà fie ad-
gistrelor comerciale, pentru eli- ministrate direct de catre auto-
berare de ordonante de adjude- ritatile care le Incaseaz5, pe baztt
care, pentru protestul cambii- de bugete apobate de minister,
bor de orice valoare, pentru au- cu avizul comisiunii administrl-
tentificarea actelor In valoare de rii Fondului Timbrului Judi-
lei 100.000-500.000 inclusiv i pe ciar".
t ertificatele de cazier judiciar. 12. Fondul Timbrului Judi-
Pe cererile de autentificarea ciai", se mai alimenteaza cu su-
actelor In valoare mai mare de mele provenite din concesiona-
500.000 lei se aplicA pentru Ve- rea folosintei debitelor de tim-
t ere fractiune de lei 500.000 tim- bre si tutun, folosintei de ma-
brul judiciar de 30 lei. sini de scris, restaurante, afisaj,
www.digibuc.ro
 24 lunie 1938
garderobd, telefon ei altele exis-
tente sau care se vor infiinta
In localurile instantei judecato-
resti, cu veniturile rezultate din
Tânzarea hârtiei de maculaturd,
din coperte de dosare, cu su-
mole confiscate drept corp de-
lict ei cele rezultate din vânza-
rea oricdror corpuri delicte, cu
sumele realizate din vânzarea
mobilierului scos din uz ei mate-
rialelor rdnaase din darâmdri
sau transformatiuni de construe-
tii ei acelea realizate din loca-
tiunea de imobile (terenuri ei
constructii), ale instantelor jude-
cdtoreeti, Ministerul Justitiei sau
oricáror alte servicii depinzând
de acest minister etc.
Toate aceste sume se vor vársa
direct la Banca Nationalá a Ro-
mâniei, la contul Fondului
Timbrului Judiciar".
13. Fondul Timbrului Judi-
ciar", realizat din venitul tim-
brului judiciar ca ei din cele-
lalte resurse prevdzute in pre-
zentul decret, este la dispozitia
Ministerului Justitiei ei se va
cheltui obligatoriu, numai In
modul urmátor:
a) 60 la suta pentru nevoile
justitiei, pentru cheltuieli ei per-
sonal suplimentar strict necesar
la instantele judecatoreeti, pen-
tru inzestrarea acestor instante
cu biblioteci ei mobilier, pentru
intretinerea localurilor instan-
telor ei penitenciarelor, pentru
reparatiuni, constructiuni ei a-
chizitiondri de localuri indiSpen-
sabile Ministerului de Justitie,
instantelor judecatoreeti ei pe-
nitenciarelor;
b) 30 la sutá pentru construi-
rea sau procurarea de localuri
proprii pentru Ministerul Justi-
tiei ei pentru Inalta Curte de
Casatie ei Justitie.
Dupd ce se vor acoperi In In-
tregime sumele necesitate de
construirea sau de procurarea zentul decret se vor cheltui pa
www.digibuc.ro
987
localurilor proprii pentru Mi-
nisterul Justitiei ei Inalta Curte
de Casatie ei Justitie, aceastá
cotá va fi intrebuintatá potrivit
dispozitiunilor alineatului litera
a, de sub acest articol;
c) 10 la sutá pentru orice alte
nevoi ale Ministerului Justitiei.
Ministerul Justitiei poate ga.-
ranta plata constructiunilor ei
achizitiondrii de localuri prin a-
fectarea speciald ei directd a u-
nei 01'0 din veniturile ce se rea-
lizeazd pe baza acestei legi.
14. Fondul Timbrului Judi-
ciar", se administreazd de o co-
misie compusd din 4 membri ei
anume: 3 magistrati ei un di-
rector din Ministerul Justitiei,
numiti pe termen de 3 ani, prin
decizie ministeriald.
Secretarul comisiei este eeful
unui serviciu din Directiunea
contabilitátii Ministerului de
Justitie. El este numit prin de-
cizie ministerialá.
15. Comisiunea lucreazd la
Ministerul Justitiei ei este prezi-
datá de magistratul cel mai inalt
In grad.
Ea are urmdtoarele atribu-
tiuni:
a) Sá intocmeascd anual bu-
getul veniturilor ei a cheltuieli-
lor;
b) Sá fixeze dela caz la caz,
cheltuielile de cancelarie ei In-
tretinere pentru fiecare instantá
judecatoreascd;
c) Sá examineze, dacá minis-
trul justitiei va cere, propunerile
pentru realizarea scopurilor pre-
vdzute de art. 13;
d) Sá-ei dea avizul asupra o-
fertelor, concursurilor de lucrdri
ei receptiunilor de lucrári;
e) sa cerceteze ei O. verifice
gestiunile prevazute In prezentul
decret.
16. Sumele rezultate din co-
tele prevázute la art. 13 din pre-
988 24 Iunie 1938
bazd de aprobäri speciale date
de ministrul justitiei, care va
dispune pld4i direct din fondul
timbrului judiciar, dela Banca
Nationald, prin emitere de ce-
curi in limita disponibilului. Ce-
cul este valabil emis prin cloud
semnäturi din care una a mi-
nistrului sau delegatului sdu,
una a directorului Contabilitätii
din Ministerul de Justitie.
17. Lucrdrile sau furniturile,
precum si orice oferte de achi-
zitionare pentru realizarea sco-
pului prezentului decret, se fac
prin oferte directe pând. la 50.000
lei, dela aceastd sumd pând la
1.000.000 lei, prin concurs de o-
ferte si dela 1.000.000 lei in sus,
cu formele licitatiei publice.
Serviciul arhitecturii din Mi-
niterul de Justitie este la dispo-
zitia comisiunii pentru orice lu-
crdri de specialitate, referate, a-
vize, planuri si altele.
18. Controlul operatiunilor
administrative si contablle f A-
cute de comisiune si de instante
se face de un comitet compus din
3 persoane: consilierul controlor
al Ministerului de Justitie, 1 ex-
pert-contabil delegat de Ministe-
rul de Finante i seful contencio-
sului din Ministerul de Justitie,
cu atributiuni fixate prin deci-
ziuni ministeriale.
La finele fiecilrui an bugetar,
se intocmeste de Ministerul de
Justitie un cont general de exe-
cutarea operatiunilor, care va fi
inaintate Inaltei Curti de Con-
turi, pentru control.
19. Ministerul de Justitie, in-
staritele judeciltoresti de orice
grad si naturd nu vor da curs
niciunui act juridic impus de le-
gea timbrului si a impozitului
pe acte si fapte juridice de orice
naturd, care nu va purta timbru
judiciar, conform prevederilor
de mai sus.
Contraventiunile se constatä si
www.digibuc.ro
se sanctioneazd conform dispo-
zitiunilor din legea timbrului si
a impozitului pe acte si fapte ju-
ridice.
20. Dispozitiunile art. 101, 11-
tera a, din legea dela 16 Aprilie
1936, pentru organizarea invdtd-
mantului industrial, potrivit cá-
rora 2 la sutá din rabatul obti-
nut dela licitatii sau tocmelele
prin bund invoiald asupra tu-
turor lucrtirilor si furniturilor
Statului, judetelor, comunelor si
regiilor autonome, trebue vär-
sat la Casa invdtämântului in-
dustrial, nu se aplicd lucrdrilor
si furniturilor ce se fac din Fon-
dul Timbrului Judiciar".
21. Controlul aplicdrii tim-
brului judiciar se face de mem-
brii comisiunii prevdzute mai
sus.
22. Un regulament intocmit
de Ministerul de Justitie va pu-
tea desvolta si lämuri dispozi-
tiunile acestui decret.
23. Dispozitiunile prezentuluii
decret intrá in vigoare la data
de 1 Iu lie 1938.
Pe aceeasi datti se abrogti de-
cretul-lege Nr. 2.540 din 10 No-
emvrie 1936, publicat in Monito-
rul Oficial Nr. 263 din 11 Noem-
vrie 1936, precum i orice alte
dispozitiuni legale sau regula-
mentare, contrare prezentului de-
cret.
LEGE
pentru modificarea unor dispozifiuni
din legea pentru organizarea Minis-
terului Cultelor si Artelor
DIN 24 IUNIE 1938 1)
Asupra raportului presedinte-
lui Consiliului Nostru de Minis-
tri i ministrilor Nostri, secre-
1) Aceastä Lege s'a promulgat
prin I. D. R. sub Nr. 2.267 din 1938,
dat in baza art. 98 din Constitutie,
 24 lunie 1938
tari de Stat la Departamentele:
Cultelor $i Artelor, Finantelor
-si Justitiei, cu Nr. 27.633 din
1938;
Väzând jurnalul Consiliului
de Ministri cu Nr. 1.301, din $e-
dinta dela 21 Iunie 1938;
VdzAnd jurnalul Consiliului
de Ministri cu Nr. 1.301, din se-
dinta dela 21 Iunie 1938;
Vgzetnd avizul Consiliului Le-
gislativ cu Nr. 99, sectia I, din
-31 Martie 1938,
In baza art. 98 din Constitu-
Am decretat $i decretam:
Art. unic. Articolele 9, 20, 21,
22 $i 23 din legea pentru organi-
zarea Ministerului Cultelor $i
Artelor, din 10 Martie 1937, se
modified, precum urmeazd:
9. p. 3. Serviciul $tatelor
personale, persoanelor juridice,
arhivei si registraturii directi-
unii, având 2 birouri:
a) Biroul $tatelor personale, al
persoanelor juridice pentru cul-
te, precum $i corespondenta res-
pectivd;
b) Biroul arhivei $i registra-
si s'a publieat In Molitoral Oficial,
p. I, Nr. 142 din 24 Iunie 1938. Ea
modific& legea pentru organizarea
Ministerului Cultelor si Artelor, din
10 Martie 1937, pag. 253, vol. XXV,
p. I. A se vedea In leghturii:
1. Legea pentru regimul general
al cultelor, din 22 Aprilie 1928, la
pag. 1039, vol. XVXVI, eu mod.
3 August 1929, pag. 1028, vol. XVII,
precum si Instructii le de aplicarea
legii, din 10 Iu lie 1928, pag. 1204,
vol. XVXVI.
2. Deciziile relativ la aetivitatea
asociatiilor religioase, din 24 Au-
gust 1933, la pag. 805, vol. XXI,
din 21 Aprilie 1937, pag. 1228, vol.
XXV, p. II si. din 14 Iunie 1938,
la pag. 905, acest vol.
3. Legea persoanelor juridice, din
6 Februarie 1924, la pag. 244, vol.
XIXII, eu mod. 22 Aprilie 1927,
pag. 601, vol. XVXVI. rectia cultelor, prevgzut la art
www.digibuc.ro
989
turii $i al carnetelor ed reducere
pe C. F. R.
20. Pentru exercitarea ins-
pectiunii, controlului $i studie-
rea diferitelor chestiuni de prin-
cipiu $i probleme ale cultelor,
se infiinteazd in minister, Ser-
viciul inspectoratului general al
cultelor, compus din 3-5 ins-
pectori generali, sau inspectori
pentru culte.
Acest serviciu are o cancela-
rie speciald depinzand direct de
secretariatul general al minis-
terului, si este condus de cel mai
vechi si mai Irian In grad in-
spector general al cultelor, care
noartg titlul de director al In-
suectoratului general al culte-
lor.
Conducdtorul serviciului va
prezida toate $edintele Consiliu-
lui de inspectori, afarg de cazul
când secretarul general ar fi de
fatd, in care imprejurare prezi-
darea desbaterilor revine aces-
tuia de drept.
Pe lângd, cancelaTia servicin-
lui inspectoratului general,
functioneazd sub autoritatee. $e-
fului acestui serviciu, doug bi-
rouri:
d.) Biroul studiilor $i informa-
tiilor (presd, $i publicatii) cu un
$ef de birou $i un subsef de bi-
rou, Inlocuind fostul birou al co-
ordondrii activitdtii culturale
religioase, dela art. 9, p. 3, lit. d
din legea din 10 Martie 1937;
b) Biroul statisticei generale a
Ministerului Cultelor $i Artelor,
cu un $ef de birou $i un impie-
gat. Ambele birouri vor avea
dactilograf.
Functionarii acestor doug. bi-
rouri se vor lua dela serviciul
$tatelor personale, statisticii
cultelor. persoanelor juridice,
arhivei $1 registraturii directiu-
nii, al coordondrii activitätii
culturale religioase a cultelor si
asociatiilor religioase", din Di-
 990 24 [ante 1938
9 din legea pentru organizarea
Ministerului Cultelor si Artelor.
Directorul Serviciului Inspec-
toratului general al cultelor, va
face legAtura cu toate directiile
si serviciile ministerului. Aces-
tea stint obligate a-i da toate da-
tele necesare pentru intocmirea
statisticii generale a cultelor si
artelor.
21. LucrArile importante, tri-
mise spre avizare de cAtre mi-
nistru, secretarul general sau
directorul cultelor, vor fi exami-
nate si desbAtute de cAtre toti
inspectorii generali si inspecto-
rii cultelor intruniti in consiliu.
De asemenea consiliul inspec-
torilor generali si inspectorilor
cultelor va proceda din oficiu
sau la cerere, la elaborarea tu-
turor proiectelor de legi, regu-
lamente, de decizii ministeriale,
care insotite de lAmuriri moti-
vate si documentate vor fi su-
puse ministrului, care va lua si
avizul contenciosului in ceea ce
priveste formularea juridicA a
textelor respective.
Afarl de aceste atributiuni de
ordin general, rezervate consi-
liului, fiecare dintre inspectorii
generali si inspectorii cultelor
pot primi delegatiuni speciale
dela ministru pentru inspecti-
une si control si pentru anche-
tarea oricAror abateri sau nere-
guli semnalate ministerului,
sau oricând se va considera de
minister o asemepea InsArci-
nare ca necesarA.
Inspectorii cultelor controleazA
primirea sumelor de cAtre culte
dela Stat, spre a fi Intrebuin-
tate conform destinatiei lor si a
fi administrate, conform legii
contablitAtii publice. Controlea-
z A. la eparhii executarea bugete-
lor tuturor cultelor, inclusiv al
Fondului bisericesc ortodox din
_Bucovina.
ControleazA, ca toate cultele
stt-si punA in concordantA sta-
tutele lor de organizare cu le-
www.digibuc.ro
gea pentru regimul general al
cultelor si cu diferitele deciziuni
ministeriale date pentru aplica-
rea acestei legi.
ControleazA ca asociatiile reli-
gioase autorizate sA functioneze
conform deciziilor de autorizare.
ControleazA asociatiile cu ca-
racter religios, persoane juridice
de drept privat, conform preve-
derilor legii persoanelor juri-
dice.
Inspectorii cultelor vor intoc-
mi si inainta anual ministrului
rapoarte de cele constatate in
cursul annlui, cu propuneri. De
asemenea sunt datori a raporta
ministerului constatArile care
necesitA o solutie grabnicA.
Când acesti inspectori primesc
delegatii de anchetA financiarA,
vor fi asistati si de catre inspec-
torii-contabili ai ministerului,
potrivit art. 25 din lege.
22. Inspectorii generali si in-
spectorii cultelor vor fi recru-
tati dintre persoane cu compe-
tintA teologicA recunoscuth. Ei
vor trebui sA. aibA, vârsta de 30
ani impliniti, studii teologice si
titluri universitare. Vor fi pre-
ferati cei cu diplome de docto-
rat in teologie si cei cu titluri si
in alte specialitAti.
2. Ministrul sau secretarul
general pot cere convocarea
Consiliului inspectorilor gene-
rali si inspectorilor cultelor pen-
tru adunarea materialului do-
cumentar si informativ, in ceea
ce priveste activitatea cultelor.
Consiliul este socotit ca organ
consultativ al ministrului si al
secretarului general, In orice
chestiune important/ referitoare
la aplicarea qi perfectionarea
regimului general al cultelor si
la stabilirea sistemului legal de
interzicere, in cadrul ordinei de
 24 lunie 1938
Stat, a asociatiilor religioase
a sectelor prezentâncl un pericol
permanent pentru interesele
LEGE
pentru impärtirea averilor bisericesti
din Basarabia
DIN 24 luNIE 1938 1)
A supra raporului preeedinte-
lui Consiliului Nostru de Minie-
tri i minietrilor Noetri secretari
de Stat, la Departamentul Cul-
telor i Artelor, Finantelor
Justitiei cu Nr. 27.634 din 1938;
Vazdnd jurnalul Consiliului
de Ministri cu Nr. 1.302 din ee-
dinta dela 21 Iunie 1938, precum
ei avizul Consiliului legislativ
cu Nr. 97 din 17 Mai 1938;
In baza art. 98 din Constitu-
tie,
Am decretat i clecretäm:
Persoana juridic/ de drept
privet denumità Uniunea de-
ricilor ortodocei din Basarabia",
cu sediul in oraeul Chieingu, in-
scris/ in registrul persoanelor
juridice al Tribunalului Läpue-
na, sub Nr. 31 din 4 August
1925, este ei ramâne dizolvatà,
pe data promulgärii acestei legi.
Averile mobile ei imobile ca ei
fondurile de comert pe care U-
niunea clericilor ortodocei basa-
rabeni, le detine din patrimoniul
fostei Arhiepiscopii a Chiein/u-
lui i Hotinului ei din patrimo-
niul Eforiei averilor eparhiale
basarabene", precurn ei orice
alte averi s'ar mai g/si in sta-
pânirea numitei Uniuni, revin
1) Aceastil Lege s'a promulgat
prin I. D. R. sub Nr. 2.268 din 1938,
dat in baza art. 98 din Constit4ie,
s'a publieat in Monitorul 0 ficial
p. I, Nr. 142 din 24 Iunie 1938. A
se vedea In legitturli Legea pentru
organizarea bisericii ortodoxe Ro-
inane, din 6 Mai 1925, la pag. 496,
vol. XIXII. tate autentic pentru fiecare e-
www.digibuc.ro
99 t
de drept i In plinà proprietat&
celor trei eparhii basarabene",
Arhiepiscopia Chieinäului, Epis-
copia Hotinului i Episcopia, Ce-
Dizolvarea Uniunii s'a decre-
tat pe baza constat/rii cà sco-
purile ei statutare se pot realiza
legal de atre organele pärtilor
constituite ale Bisericii Ortodoxa
Române, potrivit legii organic&
din 6 Mai 1925.
2. Aceste averi impreung cu
cele pe care fosta Arhiepiscopie-
a Chieingului i Hotinului le po-
sed/ sub orice form/ la 10 Mar-
tie 1923, specificate in sentinta
civilà Nr. 435 din 15 Iunie 1935,
a Tribunalului L/puena, sectia.
II, se vor impArti !litre actualele-
eparhii basarabene dupà urmA-
toarea proportie: Arhiepiscopia
Chieinäului, va primi o cot/ de-
40°/o, din intreaga avere, iar E-
piscopia Hotinului ei Cet/tii-
Albe-Ismail, câte 300/o, din In-
treaga Avere.
3. Determinarea in fapt a
drepturilor fiec/rei eparhii, po-
trivit cotelor arAtate in art. IL,
al acestei legi, se va face de cá-
tre Consiliul Central Bisericesc-
(delegatia permanent/), cu apro-
barea Patriarhului, având ca
principiu de bazà atribuirea in,
naturk pentru fiecare eparhie, a
bunurilor imobiliare In mäsura_
in care acest lucru va fi posi-
bil.
Eventualele diferente de va-
loare rezultate din impárirea In
natura a acestor bunuri, se vor
acoperi printro contravaloare in
bani plittibilà in trei rate anuale-
fn./ dobandä.
Hotärirea de imptirtire a Con--
siliului Central Bisericesc este
definitivg, ei irevocabild, nepu-
tându-se ataca pe nicio cale ju-
decatoreasca sau administra-
Ea constitue titlul de proprie-
 '992 24 Iunie 1938
parhie care va putea cere si ob-
tine transcrierea ei In registrele
respective ale tribunalului unde
este situat imobilul.
Averea mobiliarA se va fm-
pArti potrivit acelorasi norme.
Cota parte din aceastA, avere
poate fi retinutA, In contul rate-
Ior ce eventual o eparhie ar da-
tora altei eparhii, ca rezultat al
1mpArtirii averii imobiliare.
RE6ULAMENT
pentru aplicarea legii Corpului de artioti
specialioti din Institutul geografic
militar
DIN 24 IUNIE 1938 2)
TITLUL
eonditinni de admitero
1_ Conditiunile de admitere In
Corpul artistilor specialisti dela
Institutul geografic militar, sunt
urmAtoarele:
1. SA IndeplineascA conditiu-
Tine generale de admitere In
funciuni publice prevAzute de
art. 5 din legea pentru Statutul
functionarilor publici si anume:
S. fie cetAteni romAni, ma-
jori, fArA deosebire de sex, sA
fie apti pentru serviciu din
punct de vedere al sánAtliii si
sà, nu fi suferit vreo condamna-
tiune infamantA.
Pentru asbolventii. Scorn spe-
ciale de pe lAngd, Instiuul geo-
grafic miliar, conditiunea majo-
ratului nu e obligatorie.
Bárbatii trebue sA fi satisfá-
cut legea recrutárii si sA se bu-
2) Acest Regulament s'a sanctio-
'flat prin Decret Regal Nr. 2.259 din
1938 si s'a publicat In Monitorul
Oficial, p. IT, Nr. 142 din 24 Iunie
1938. A Se vedea i Legea pentru
Corpul de artisti speeialisti la Insti-
Autul geografie militar, din 17 No-
mevrie 1937, la pag. 2206, vol. XXV,
V. II.
www.digibuc.ro
cure de toate drepturile civile $i
politice,
2. Sä fie absolventi ai Scolil
speciale de pe lAngh Institutul
geografic militar, al Academiei
de arte frumoase sau al unei
alte scoli de specialitate.
Absolventii scolilor de specia-
litate din strAinAtate trebue sá
aibA, diploma echivalatA in tarl.
3. SA treacA un examen de
specialitate In fata Comisiunii
speciale, instituitA de Institutul
geografic militar.
4. OdatA, cu cererea de anga-
jare, candidatul va depune si
urmatoarele acte:
Extract de pe actul de nastere.
Certificat de nationalitate.
Certificat de studii.
Certificat de bunt), purtare
(cazier judiciar).
Certificat medical, eliberat de
medicul Instltutului geografic
militar.
DovadI de satisfacerea servi-
ciului militar.
Diploma de absolvire a Scorn
de specialitate prevázutá de art.
2 de mai sus (pentru specialitA-
tile: artisti gravori $i artisti de-
senatori-cartografi).
Cartea de capacitate de mes-
ter sau de lucrAtor, eliberatA de
Camera de muncá, sectia mese-
rii (pentru celelalte specialitäti).
TITLUL II
Comisiunea de examinare 0 probe
2. Comisiunea de examinare
se compune din:
Presedinte: 5eful Serviciului
tehnic din Institutul Geografic
Militar.
Membrii: seful seciei carto-re-
producere, seful subsectiei carto-
grafice, seful subsectiei reprodu-
cere, artistul cel mai vechi In
specialitatea candidatului.
Secretar: un of iter inferior
din sectia carto-reproducere.
 24 lunie 1938
3. Examenul constd, din ur-
mlitoarele probe:
a) Pentru specialitatea artisti
gravori (in metal, sau piaträ), o
probl de gravurd la scara
1:100.000, pe piatrd, cu scriere
inversd, sau pe zinc, (fotometa-
lo-gravurd), si o proM de retus,
pe zinc si piata;
b) Pentru specialitatea artisti-
desenatori-cartografi, o proM
de desen pe hârtie de calc sau
pe hârtie de desen, la scara
1:100.000 si 1:200.000, sau o probá
de umbrirea terenului la scd-
yile 1:50.000, pd,nd la 1:500.000,
pentru artistii specializati in a-
ceastá ramurd.
Pentru probele dela literele a
§i b, examenul dureazd 15 zile
lucatoare, i anume: 5 zile a 5
ore de lucru si 10 zile a 7 ore
de lucru pe zi.
Comisiunea de examinare con-
statä zilnic cantitatea i calita-
tea lucrului efectuat, semnând
pe lucrarea respedivd;
c) Pentru specialitatea artisti
fotografi (foto-reproduceri car-
tografice), o proM de reprodu-
cere prin procedeul colodium
umed si una prin procedeul co-
loclium bromurd de argint, in-
clusiv selectionarea culorilor;
d) Pentru specialitatea artisti-
heliogravori (metalografie si me-
talogravurd), o probl de metalo-
grafie (cu albumind), o probd
de fotometalogravurd (in späll-
turd) si eventual o probd de he-
liozincografie;
e) Pentru specialitatea artisti-
litografi (carto-tansportori si
carto-basinisti):
Carto-transportori, o probá de
transport litografic dupd, gra-
vua i cromolitografie si o pre-
parare metalograficd, (WO, f o-
tometalografie i fotometalogra-
vurd.
Carto-masinistii, conducerea
si Intretinerea masinilor Offset
si Plane si cromolitografie; solvirea scolii;
C. Hamangiu, vol. XXVI. 63. www.digibuc.ro
993
f) Pentru tipografi-geografi,
conducerea i intretinerea masi-
nilor tipografice, cu culegerea
de texte, cu litere speciale si a-
ranjarea i tipárirea textelor
speciale pentru harti;
g) Pentru legátori-geografi,
asamblal de hárti, legátorie si
cartonaje.
Pentru probele dela literele c,
d, e, f, g, comisiunea constatiL
zilnic cantitatea lucrului efec-
tuat i timpul de executie.
Probe le dela literele c, d, e, f,
g, dureazd 15 zile lucrátoare,
anume: 5 zile a 5 ore de lucru
si 10 zile a 7 ore de lucru pe zi.
TITLUL III
Notärl §1 propuneri
4. In procesul-verbal ce in-
cheie ca rezultat al examenului,
Comisiunea propune i gradul
in care urmeaa, sá fie angajat
candidatul.
Aceastd, propunere nu consti-
tue un drept astigat pentru
candidat.
Numirea nu se va putea face
intrun grad sau clasá superi-
oard, propunerii comisiei de exa-
minare.
5 Candidatii absolventi ai
scolii speciale de pe Mug& In-
stitutul Geografic Militar, pot fi
numiti in Corpul arisilor
chip/ dispozitiunile ur-
mdtoare:
a) Cei care n'au fost anga-
jati niciodatä in trecut nu pot
fi numiti cleat cel mult in gra-
dul i clasa in care se gdseste
promotia candidatului si. la an-
dul clasificdrii sale la absolvi-
rea scolii;
b) Cei care au fost angajati
in trecut si si-au pierdut postul
din lipsd de locuri bugetare, nu
pot fi numiti cleat cel mult in
gradul i clasa in care se gii-
seste promotia candidatului
la andul clasificárii sale al ab-
994
c) Cei care au fost angajati
in Institutul Geografic Militar
si si-au parasit postul nu pot
fi numiti decat cel mult In gra-
dul si clasa ce aveau la para.-
sirea postului.
6_ Canclidatii care nu Bunt
absoluenti, ai scolii speciale de
pe Unga Institutul Geografic
Militar, nu pot fi primiti decat
in gradul de stagiari cl. II, pen-
tru orice specialitate.
In mod exceptional pentru
cei ce indeplinesc conditiunile
art. 38 din legea pentru statutul
functionarilor publici, in spe-
cial pentru artistii specializati
In umbrirea terenului, Comisiu-
nea de eaxminare va putea pro-
pune numirea in gradul de cel
mult ordinar clasa I", pentru
orice specialitate.
7. Candidatii care vin prin
mutare dela alte institutiuni de
Stat, judet sau comuna, trebue
sa indeplineasca, toate conditiu-
nile cerute de prezentul regula-
ment, sa treaca, examenul de
admitere In Corpul artistilor
specialisti si nu pot fi admisi
decal cel mult in gradul si clasa
la care ar putea avea dreptul
dupa specificarile facute la art.
5 si 6 de mai sus.
DECIZIE
relativ la Serviciul apirärii pasive
din Ministerul Comunicatiilor
DIN 24 luNIE 1938 1)
Noi, ministru secretar de Stat
la Denartamentul Lucrarilor
Publice si al Comunicatiilor,
Decidem:
1. Conform art. 3 din I. D. R.
1) Decizia ministerial& sub Nr.
47.416 din 1938, s'a publicat in Mo-
ntorul Ofoial, p. I, Nr. 142 din 24
Iunie 1938. Ea face aplicarea art.
3 din Decret relativ la Comitetul
de coordonare al apärgaii pasive, din
12 Mai 1938, pag. 697, acest vol.
www.digibuc.ro
24 lunie 1938
Nr.- 1.724 din 5 Mai 1938, publi-
cat in Monitorul Oficial Nr. 107
din 12 Mai 1938, se infiinteaza.
pe lângä Directiunea tehnicà de
lucrari publice i comunicatiii
din acest departament, un ser-
viciu de aparare pasiva.
Organizare
2. Serviciul aparärii pasive
lucreaza dupa directivele Minis-
terului Aerului si Marinei, Co-
mandamentul apararii antiae-
riene a teritoriului, transmise
prin consilierul tehnic al acelui
departament.
Serviciul este format din ur-
matoarele birouri:
Biroul de organizare i mobi-
lizare.
Biroul de informatiuni. studii,
cercetari si legiferari.
Biroul de instructie si propa-
ganda.
Biroul de materiale si centra-
lizare.
Biroul de secretariat si regis-
tratura.
Aribufii
3.. Seful serviciului are urma-
toarele atributii:
Conduce si coordoneaza ma-
surile de aparare pasiva a de-
partamentului, In strânsa legà-
turà cu organele Serviciului M.
O. N. T.;
Examineaza si repartizeaza.
pe birouri intreaga corespon-
den% In legatura cu apararea
pasiva;
Dirijeaza activitatea birouri-
lor prevazute la art. II;
Controleaza personal, sau prin
delegati, stadiul lucrarilor rea-
lizate in materie de apärare pa-
siva de catre institutiile si in-
treprinderile pendinte de minis-
ter:
Face propunerile si demersu-
rile necesare pentru buna orga-
nizare si functionare a apararii
pasive;

Intocmeste lunar o dare de
seamg asupra realizgrilor de a-
p grare pasivg, infgptuite
cursul lunii, pe care o supune
la cunostinta Directiunii teh-
nice, semnalând greutätile in-
ampinate;
Preggteste lucrgrile prevgzute
in ordinea de zi pentru Comi-
siunea superioarg de apgrare
pasivg;
Indeplineste insgrcinarea de
secretar al Comisiunii superi-
oare de apgrare pasivg;
Urnagreste in deaproape exe-
cuarea lucrgrilor si a ingsuri-
lor hotgrite de Comisia superi-
oarg.
Biroul de organizare fi mobi-
lizare
Intocmeste instructiunile de
mobilizare de apgrare pasivg,
atAt pentru directiile i institu-
i le departamentului, cat si
pentru toate intreprinderile ce
sunt sub controlul Ministerului
de Lucrgri Pub lice si Comuni-
catii;
Tine evidenta incadrärii for-
matiunilor, lucrând in strânsg
legaturg cu organele Serviciu-
lui M. O. N. T.;
Face toate demersurile si pro-
punerile necesare pentru o cett
mai bung organizare;
Controleazá realizgrile mäsu-
rilor de organizare la intreprin-
derile pendinte de minister.
Biroul de informatii, studii, cer-
cetari i legiferari
Tine evidenta organizgrii
functiongrii serviciilor de apg-
rare pasivg, in diferite State,
precum si a tuturor mijloacelor
moderne de specialitate adop-
tate;
Face studii si propuneri, po-
trivit situatiunilor i mijloace-
lor existente;
Intocmeste uroiectele de even-
tuale legifergri i reglementgri
www.digibuc.ro
24 lunie 1938 995
in leggturg cu mäsurile gene-
rale ce urmeazá a fi inumse
in prin legi si decrete;
Controleazg aplicarea másuri-
lor tehnice, cu privire la apg-
rarea pasivg.
Biroul de instruclie si propa-
ganda
Ingrijeste pentru organizarea
instructiei personalului supe-
rior de conducere, a formatiu-
nilor si a intregului personal al
institutiilor i intreprinderilor
ce cad sub controlul Ministeru-
lui de Lucrgri Pub lice si Cornu-
nicatii;
Tine leggura cu centrele in-
dustriale judetene de apgrare
pasivd, conduse de inginerii-sef
al Serviciilor de drumuri, con-
troldndu-le activitatea;
Tine leggturg cu Centre le de
instructie de apgrare pasivg, in-
fiintate prin ingrijirea Ministe-
rului Aerului si a celorlalte de-
p artamente ;
Organizeazg propaganda prin
diferite mijloace, in scopul de a
evidentia ravagiile bombarda-
mentelor aeriene, initiind asu-
pra mijloacelor de a limita e-
fectele;
Organizeazg exercitii de de-
monstratiuni de apgrare pasivg
in cadrul institutiilor si inre-
prinderilor penclinte;
Intocmeste rapoarte i dári
de seamä, In legaturg cu in-
structia personalului si a pro-
pagandei.
Biroul de materiale si centra-
lizare
Tine evidenta tuturor mate-
rialelor in leggturg cu apgra-
rea pasivg.
Tine un strâns contact cu la-
boratoarele in care se fac di-
verse experiente, in leggturg cu
apgrarea contra bombarclamen-
telor aeriene;
Centralizeazg lucrgrile referi-
996 25 lunie 1938
toare la dotarea cu materiale;
Intocmeste si Inainteaz g. ra-
poarte trimestriale asupra Si-
tuatiei de dotare In materiale.
4. Directiunea tehnicg de lu-
cräri publice si comunicatii este
1nshrcinata cu aducerea la In-
deplinire a prezentei deciziuni.
LEGE
pentru inffintarea catedrei de Matematici
elementare ;i axiomaticä la Universitatea
din Bucuresti
DIN 25 IUNIE 1938 1)
Asupra raportului presedinte-
lui Consiliului Nostru de Minis-
tri si ministrilor Nostri secre-
tari de Stat la Departamentele:
Educatiunii Nationale, Finante-
lor si Justitiei, cu Nr. 23.238 din
1938;
Váztind jurnalul Consiliului
de Ministri, cu Nr. 1.222 din
1938 si avizul Consiliului legis-
lativ cu Nr. 95 din 1938;
Pe temeiul art. 98 din Consti-
tutie,
Am decretat si decretäm:
1. Actuala conferinta de ma-
tematici elementare si geome-
trie descriptivg dela Facultatea
de stiinte a Universitátii din
Bucuresti, se trasforme, in cate-
drá de Matematici elementare
si axiomaticá", pe ziva de 1 Iu-
nie 1938.
2. Actualul titular al confe-
rintei va deveni profesor titular
al nouei catedre, dacá va avea
avizul favorabil al Consiliului
Facultätii de stiinte si aproba-
1) Aceastä Lege s'a promulgat
prin I. D. R. sub Nr. 2.256 din 1938,
dat In baza art. 98 din Constitutie,
IA s'a publieat in Monitorul 0 fcial,
p. I, Nr. 143 din 25 Iunie 1938. A
se vedea si Regulamentul Facultil-
Ili de stiinte din Bueure,ti, din 10
Aprilie 1926, la pag. 278, vol. XV
XVI.
www.digibuc.ro
rea Senatului universitar. Titu-
larul acestei catedre va fi plätit
cu salariul de conferentiar,
panä la noul buget.
LEGE
de exploatare a postelor, telegrafelor
si telefoanelor
DIN 25 IUNIE 1938 1)
Asupra raportului Presedin-
telui Consiliului Nostru de Mi-
nistri si al Ministrilor Nostri se-
cretari de Stat la Departamen-
tele Lucrárilor Publice si al Co-
municatiilor si de Justitie sub
Nr. 52.636 din 24 Iunie 1938,
Având In vedere Avizul Con-
siliului Legislativ, sectia I-a, Nr.
134 din 23 Iunie 1938,
AvAnd In vedere Jurnalul Con-
siliului Nostru de Ministri Nr.
1.351 din 24 Iunie 1938,
Pe temeiul art. 98 din Consti
tutiune,
Am decretat si decretám:
TITLUL I
Drepturi rezervate Statului
CAPITOLUL I
IvIonopolul
1. Exploatarea postei, telegra-
fului si telefonului este un mo-
nopol al Statului si se exercitil
prin Administratia Postelor, Te-
legrafelor si Telefoanelor (P.
T. T.).
Obiectul monopolului asupra
postei este: primirea, transpor-
1) Aceastii Lege s'a promulgat
prin I. D. R. sub Nr. 2.312 din 1938,
dat in baza art. 98 din Constitutie,
si s'a publieat in Monitorul Of i-
oial, p. I, Nr. 143 din 25 Iunie
1938.
Monopolul telegrafo-postal a fost
infiintat prin Legea din 16 Decem-
vrie 1864, (pag. 969 Bujoreanu); a
fost mod. la 16 Februarie 1871, a-
 25 1unie 1938
tul si distribuirea obiectelor de
corespondentd, banilor si valo-
rilor pând la orice suma si co-
letelor pând la greutatea de 10
kg. ,
Obiectul monopolului asupra
telegrafului si telefonului este:
infiintarea si exploatarea oricd-
ror instalatii trimitgtoare si
primitoare care servesc la trans-
miterea electricd, radioelectricd
sau prin orice alt sistem a sem-
nefor, imaginilor si sunetelor.
Cu exceptii1e prevAzute in lege,
nimeni nu are dreptul sa infiin-
teze sau sh organizeze, nici pen-
tru sine, nici pentru altii, vreun
serviciu exterior, având acelasi
obiect.
2. Oricine poate transmite o-
cazional si fdrd. percepere de
taxe, obiectele sale proprii pre-
vázute la art. 1, printr'un agent
propriu, Insd nu va putea sta-
bili un serviciu organizat pen-
tru distribuirea acestor obiecte
proprii sau apartinând altor
persoane, M.A. autorizarea Ad-
ministratiei P. T. T.
Aceastá autorizare se dd. In
schimbul depunerii unei garantii
in numerar si perceperii unui
drept de autorizare si a plátii
regulate a taxelor prevázute In
tariful P. T. T.
Servicii proprii nu-si pot or-
ganize decât comerciantii pen-
poi prin Legea din 27 Iu lie 1871,
(pag. 342, Boerescu I si pag. ...,
Bujoreanu II). Cu mod. din 23 Fe-
bruarie 1874, s'a aplicat *tat la
Legea din N Martie 1880, (pag.
272, vol. Il Hamangiu). 5i. aceastá
lege, cu mod. din 17 Decemvrie 1882,
s'a aplicat 12 ani, phn5. la Legea
de exploatare telegrafich, telefonich
si poctalä, din 19 Iu lie 1892, (pag.
973, vol. Il vechiu, Hamangiu).
Aceastä Lege, cu--mi -mite mici
modifiehri, din 15 Mai 1895, 13 Iu-
nie 1896, 25 Februarie 1900, 1 Mar-
tie 1990, 13 Aprilie 1913 si 30 De-
www.digibuc.ro
997
tru obiectele comertului lor si
numai in raza comunei in care
'10 au sediul Intreprinderii.
3. In cuprinsul proprietdtilor
particulare, oricine poate Inn-
inta cu autorizatia Administra-
tiei P. T. T., fárd percepere de
taxe, retele pentru comunicatii
telegrafice sau telefonice cu fir,
deed acestea nu intrá in zona
drumurilor publice, nu sunt le-
gate la reteaua publica si nu
servesc deal intereselor proprii
ale proprietarului retelei.
4. Administratia P. T. T.
poate acorda tinuturilor, judete-
lor si comunelor, precum si in-
trepri nderilor, institutiunilor, so-
cietiltilor si persoanelor parti-
culare, autorizarea de a-si in-
stela retele telegrafice sau tele-
fonice, exclusiv pentru uzul pro-
priu, care sd traverseze drumuri
sau domenii publice, Mil sd fie
insa legate la reteaua publica.
Autorizarea de construire si
functionare a acestor retele se
va da contra p1dtii unei taxe de
autorizare, odatá pentru tot-
deauna si contra unei taxe a-
nuale de folosintd, fixatá prin
tarif.
cemvrie 1913, s'a aplicat 22 ani,
prinft la Legea de exploatare tele-
grafici, telefonicil si postalh, din 5
Ianuarie 1914, (pag. 520, vol. VIII.
Hamangiu).
aceast5. Lege, cu mod. din 19
'3.
Mai 1918, 15 Noenivrie 1918, 22 A-
prilie 1920, 22 Iulie 1920, 20 Apri-
lie 1927, 3 August 1929, s'a aplieat
pia), in prezent, duph ce prin Legea
din 4 Iulie 1930, (pag. 538, vol.
XVIII), i s'a luat serviciul telefo-
nic, iar mai thrziu s'a intradus s1
serviciul de radiodifuziune, prin Le-
gea din 4 Aprilie 1936, (pag. 506,
vol. XXIV, p. I).
998
Asemenea autorizatii pentru
autoriatti si Intreprinderi de
Stat sau societati care Indepli-
nesc un. serviciu de Stat i la
care participl Statul, se dau de
Ministerul LucrArilor Pub lice si
al Comunicatiilor cu avizul Ad-
ministratiei P. T. T., fArA per-
cepere de taxe.
5. In afard de serviciile de
monopol prevAzute mai sus, Ad-
ministratia P. T. T. exploateazA
si alte servicii, fArA caracter de
monopol.
CAPITOLUL
Folosirea serviciilor P T. T.
6. In limitele legii si regula-
mentului, oricine are dreptul de
a se servi de postA, telegraf
telefon In mod egal, dându se
preferint& intereselor Statului.
7. Secretul trimiterilor postale
de orice naturd, al telegramelor
si convorbirilor telefonice este
inviolabil.
8. Administratia P. T. T. este
ins& datoare a pune la dispozi-
tiune organelor judecdtoresti,
dyne si militare, Investite cu
instruirea crimelor si delicte-
lor, trimiterile postale de orice
naturA, telegramele, cum si re-
gistrele, documentele adminis-
trative, dosarele de anchetit, In
original sau In copie, ce s'ar
socoti necesare in interesul in-
structiei.
9. Administratia P. T. T. are
dreptul a refuza primirea sau a
opri dela expediere sau predare
obiectele de corespondentA des-
chise i telegramele al cAror con-
tinut s'ar pArea primejdios Si-
gurantei Statului, ori ar fi con-
trariu legilor Tarli, ordinei pu-
blice sau bunelor moravuri.
10. Serviciul postal poate re-
fuza s& transporte:
a) Obiectele fragile i insufi-
cient Impachetate sau care ar a) Scrisorile;
www.digibuc.ro
25 lunie 1938
cere o Ingrijire deosebitA, sau
care s'ar putea deteriora chiar
dac& ar fi Impachetate cu Ingri-
, jire;
b) Obiectele ale c&ror dimen-
siuni ar aduce dificultAti sau
care nu ar putea fi transportate
cu mijloacele de care dispune
Administratia P. T. T. astfel
cum vor fi definite in regula-
ment.
TITLUL II
ServIclul postal
CAP1TOLUL I
Intinderea serviciului
11. Serviciul postal cuprinde:
1. Primirea, transportul si
predarea la destinatie a obiec-
telor de corespondentA.
2. Primirea, transportul si pre-
darea la destinatie a obiectelor
de mesagerii.
3. Incasarea si plata la desti-
natie a mandatelor postale.
4. Emisiunea de timbre si e-
fecte postale.
5. Cursele ruraie de persoane
bagaje cu vehicule cu trac-
tiune animalA.
6. Bonurile postale interne.
7. Incasarea cupoanelor si e-
fectelor de comert (Incasso).
8. Indeplinirea formalitätilor
de vAmuire.
9. Comunicarea actelor de pro-
cedur& judiciarrt.
10. Abonamentele la ziare si
publicatiuni periodice.
11. Comisionul postal.
12. Afisajul prin oficiile P.
T. T.
13. Colectarea si distribuirea
de mArfuri.
CAPITOLUL II
Obiecte de corespondentä
12. 1. Sub denumirea de o-
biecte de corespondent& se pot
expedia:
 25 lunie 1938
b) CArtile postale;
c) Hârtiile de afaceri;
d) Imprimatele, ziarele si pu-
blicatiile de orice fel, inclusiv
impresiunile in relief pentru fo-
losinta nrbilor;
e) Probe le de märfuri.
Definitia, greutatea, dimensiu-
nile si celelalte conditii de pre-
zentare vor fi specificate Inteun
regulament special.
2. In afarA de exceptiile pre-
vAzute In regulament, hârtiile
de afaceH, imprimatele de orice
naturA si probele de mArfuri,
trebuesc conditionate astfel ¡n-
eat:
a) SA poatA fi usor verificate;
b) Sá nu poarte nicio adnotare
§i sA nu continA vreun document
având caracterul de corespon-
denta actualA si person all;
c) SA nu contintt timbre de
orice fel sau formulare de fran-
care, obliterate sau nu si nicio
bârtie care sA reprezinte vreo
valoare.
3. Probe le de mArfuri nu pot
sa cuprindä niciun obiect având
o valoare comercialA.
4. Reunirea inteo singurA tri-
mitere a obiectelor de corespon-
denta, de categorii diferite (o-
biecte grupate), este autorizatA
In conditiunile fixate printeun
regulament special.
13. Toate obiectele de cores-
pondentA mentionate la art. 12,
trebuesc francate in mod obliga-
toriu la prezentare cel putin
pentru prima unitate de taxare.
14. Obiectele de coresponden-
tA, necomplet francate de expe-
ditori, adicA acelea care, desi
Intrec prima unitate de fran-
care, stint francate numai pen-
tru aceastA unitate, vor fi in-
cArcate In sarcina destinataru-
lui cu o taxA reprezentând du-
Nul insuficientei de francare,
cu un minimum prevázut In ta-
rif.
Trimiterile nefraneate sau a-
www.digibuc.ro
999
celea ce vor purta un inceput
de francare sub minimum de ta-
rif, cad in rebut dacA, din lips&
de indicatie, nu vor putea fi
inapoiate expeditorilor, spre a fi
francate.
15 Oblectele de corespondentA
pot fi expediate si ca recoman-
date, si anume: simple, cu aviz
de primire, cu expres sau cu
ramburs pAnA la suma maxima
admisti pontru mandatele pos-
tale.
Probele de milrfuri nu pot fi
expediate cu ramburs.
16. Expeditorii obiectelor de
corespondentA le pot retrage,
schimba adresa si anula sau
micsora suma rambursului, IA-
nA in momentul predArii bur
destin atarilor.
Obiectele de corespondentá pot
fi reexpediate dupA destinatari.
17. Obiectele de corespondentA,
care din orice motive vor ti ebui
sA fie inapoiate la oficiul de o-
rigine, sau sA fie reexpediate la
altA destinatie, nu stint supuse
la nicio suprataxA.
18. Obiectele de corespondentA,
care nu au putut fi predate la
destinatie si nici restituite ex-
peditorilor, sunt pAstrate la ofi-
cii, ca rebuturi.
Obiectele de corespondentd, cA-
zute In rebut, se distrug dupl
expirarea termenului de pils-
trare, in conditiunile fixate prin-
tr'un regulament special.
Administratia P. T. T. este
autorizatA ca, inainte de a le
distruge, sA le deschidA, pentru
a cAuta indicatiile necesare spre
a fi restituite celor in drept, pre-
cum si pentru a cAuta obiectele
si documentele ce contin.
Cu valorile prohibite in ser-
viciul postal, gAsite In obiectele
de corespondentA cAzute In re-
but, se va proceda conform pre-
vederilor art. 105 si 106.
Obiectele si documentele ne-
prohibite gAsite vor fi tinute la
1000 25 lun,e 1E8
dispozitia celor in drept timp
de 3 ani, contra taxelor tari-
fare si a unui drept de pgstrare
prevAzut in tarif. Dupg expira-
rea acestui termen obiectele se
vor vinde, iar sumele rezultate
din vânzarea obiectelor si doce-
rnentelor gAsite se vor face ve-
nit intâmplAtor al Administra
tiei P. T. T.
CAPITOLUL III
Obiecfe de mesegerii
19. Sub denumirea de obiecte
de mesagerii se pot expedia
scrisori continând valori in liar-
tii sau documente de valoare,
cutii continând bijuterii si alte
obiecte pretioase, colete postale
vontinând diferite obiecte, va-
lori, alimente etc., precum si ca-
sete ori gropuri continând bani.
Serviciul postal poate primi
obiecte de mesagerii si cu o
greutate mai mare deck aceea
prevAzutd la art. 1.
20. Obiectele de mesagerii
pot fi expediate si cu aviz de
primire, cu ramburs, cu valoare
declaratg si cu expres.
21. Valoarea declaratg poate
fi mai micA, nu ins& mai mare
deck valoarea maid a continu-
tului trimiterii.
Documentele care pot fi refg-
cute in caz de pierdere (planuri,
devize, contracte etc.), nu pot fi
declarate pentru o valoare supe-
rioard cheltuielilor de reconsti-
Wire a lor.
Orice declaratie frauduloasd de
valoare superioarg valorii reale
a continutului unei trimiteri,
este pasibilg de sanctiunile pre-
vdzute de art. 109.
22. Expeditorii obiectelor de
mesagerii pot sg le retragg, sg
le schimbe adresa si sd anuleze
sau sd reiludd slum -rambursu-
lui, pang, in raomentul predgrii
lor destinatarilor.
Obiectele de mesageri pot fi
reexpediate dupg destinatari.
www.digibuc.ro
23. Pentru obiectele de mesa-
genii care din orice motive vor
fi inapoiate la oficiul de origine,
sau reexpediate la BRA destine-
tie, se vor percepe urmgtoarele
taxe:
a) In caz de inapoiere la ofi-
ciul de origine, coletele, gropu-
rile si casetele, cu sau fdrd va-
loare declaratg ori ramburs, vor
fi incgrcate numai cu jumdtate
din taxele de transport si vor fi
scutite de taxele accesorii; scri-
sorile si cutiile cu valoare de-
claratd sunt scutite de orice
taxe;
b) In caz de reexpediere, cole-
tele, gropurile si casetele vor fi
incgrcate cu toate taxele de pre-
zentare si de sosire, afarg de
magazinaj; scrisorile si cutiile
cu valoare declaratg numai ea
taxele de valoare.
24. Obiectele de mesagerii,
care n'au putut fi predate des-
tinatarilor si nici restituite ex-
peditorilor cad in rebut. Conti-
nutul coletelor postale, cu sau
fArá valoare declaratg, si al cu-
tiilor cu valoare declaratg, a-
flate in asemenea categorie, se
va vincIP prin licitatie, iar gro-
purile, casetele si scrisorile de
valoare se vor desface spre a
servi drept despágubire pentru
taxele cu care sunt Inarcate.
Sumele ce prisosesc, dupg a-
coperirea taxelor postale, vor fi"
tinute la dispozitia celor la
drept timp de trei ani, dela data
depunerii trimiterilor, dupg care
se. fac venit intAmplAtor al Ad-
ministratiei P. T. T.
La sumele reclamate in ter-
men de trei ani se va percepe
clreptul de pdstrare prevAzut In
tariful P. T. T.
CAPITOLUL IV
Mandate po;fale ;i felegrafice
25. Oficiile P. T. T. primesc,
emit si achitg mandate postale
si telegrafice.
 25 lunie 1938
Mandate le oficiale nu pot fi
emise deck de oficiile P. T. T.
si numai pentru serviciile P. T.
T. si cu excel:401e prevAzute la
art. 77.
Mandate le se pot expedia si
cu expres, cu aviz de platd. sau
prin telegraf.
Mandate le pot fi reexpediate
dupd, destinatar. Ele pot fi re-
trase sau li se poate modifica a-
dreSa pang In momentul achitä-
rii.
26. Mandate le postale si te
legrafice nu se pot plati deck
paná la sfarsitul lunii urmä-
toare aceleia In care au fost e-
mise.
Peste acest termen, plate nu
se mai poate face deck pe baza
unei vize de platd.
Mandatul astfel vizat capdtd
o noud valabilitate pe acelasi
termen.
27. Sumele expedi ate prin
mandate sunt garantate depu-
ndtorilor pand In momentul
lor regulate In mama destina-
tarilor sau mandatarilor lor.
28. Mandate le care nu s'au
putut achita destinatarilor
nici restitui depuntitorilor, cad
In rebut.
Valoarea m andatelor rebut,
nereclamatá timp de trei ani
dela data emiterii lor, se face
venit Intamplátor al Adminis-
tratiei P. T. T.
Restituirea sumei fn termenul
de pästrare de 3 ani, se va face
contra taxei prevázute In tari-
ful P. T. T.
CAPITOLUL V
Emisiune de timbre 0 efecte po0ale
29. Emisiunea de timbre si e-
fecte postale este un monopol
exclusiv al Administratiei P.
T. T.
Timbele postale vor purta o-
bligatoriu, In text, pe lângä va-
loarea timbrului, cuvintele: Ro-
mania" si Posta".
www.digibuc.ro
100k
30. Alegerea modelelor si Ek
culorilor timbrelor se face de
Administratia P. T. T., respec-
tându-se pentru colori prevede-
rile Conventiunii Postale Uni,
versale.
31. Administratia P. T. T..
poate sd, retragd din circulatie .
unele categorii de timbre si e-
fecte postale.
Posesorii pot obtine preschim
barea timbrelor i efectelor pos-
tale nefntrebuintate, In termer
de maximum doud luni dupd,
scoaterea lor din circulatie.
32. Thnbrele si efectele
tale retrase din circulatie vor
distruse.
33. Timbrele si efectele pc's-
tale se vor vinde la valoarea for-
nominal:a, de catre Administra-
tia P. T. T., prin organele ei
prin debitanti.
Debitantii Casei Autonome a,
Monopolurilor Regatului Roma-
niei, sunt obligati a vinde
bre si efecte postale.
Se acorda debitantilor o re,
miza de maximum 5% din va-
loarea timbrelor i efectelor poss.
tale cumparate.
Remiza se va reduce din va,
loarea totald a facturii (comen-,
zii).
CAPITOLUL VI
Curse rurale de persoane 1 &Tajo
34. Administratia P. T. T.
poate organiza pe itinerariile.
postei rurale, prin vehiculele ct.1
tractiune animald ce deservesa
a ceastá postd, servicii de trans,
porturi de persoane si bagaje.,
CAPITOLUL VII
Bonuri po0ale interne
35. Administratia P. T. T. fn-
deplineste serviciul de bonurk
postale interne.
36. Orice persoand fizicá poa
te cere sau obtine carnete d.
 1002 25 futile 1938
bonuri postale, pe numele
pentru uzul sdu personal, plä-
tind in numerar contra valoa-
rea bonurilor si taxele respec-
tive.
37. Bonurile nu sunt trans-
Inisibile la terte persoane, nici
prin andosare, nici prin cesiune;
asemenea nu pot fi puse in
gaj.
38. Bonurile postale sunt va-
labile la platd timp de 3 luni,
u Incepere dela data emisiunii
lor.
Bonurile postale a cdror vala-
bilitate a expirat se vor plati
fn urma unei cereri subscrise de
titular, depusä la unul din ofi-
vine P. T. T. si aprobatá de Ad-
ministratia P. T. T.
Valoarea bonurilor postale ne-
reclamatá timp de 3 ani dela
data emiterii lor, se face venit
lntAmplAtor al Administratiei P.
-T. T.
CAPITOLUL VIII
4ncasarea cupoonelor pi efecfelor de
cornerf (incasso)
39. Sunt admise la Incasare
cambiile simple si documentare,
biletele la ordin, cecurile, chi-
tantele, facturile, rentele si obli-
gatiunile iesite la sorti, biletele
de loterie ale Statului, scrisurile
funciare iesite la sorti, cupoa-
-riele scadente ale rentelor, obli-
gatiunilor, actiunilor si scrisu-
rile funciare, politele de asigu-
rare, scrisorile comerciale si, In
general, toate valorile comer-
ciale.
Cheltuielile acestor operatiuni
se suportá de acei care dau or-
dinul de incasare.
40. Efectele admise la Inca-
-sare pot fi protestate, la cererea
depunatorilor, prin intermediul
erviciului postal.
41. Depundtorii pot incre-
-dinta spre acceptare cambiile
sImpIe si documentare $i cu e- poate Indeplini toate operatiile
www.digibuc.ro
ventual protest in caz de neac-
ceptare.
42. Efectele depuse spre In-
casare sau acceptare pot fi in-
sotite de documente, care se vor
elibera trasilor odatá cu plata
sau acceptarea, potrivit indica-
tiunilor depundtorilor.
43. Asupra efectelor admise
la incasare sau acceptare, depu-
nätorii vor putea da, ulterior
depunerii efectelor, orice fel de
dispozitiuni in legaturd cu a-
ceste efecte.
44. Valoarea unui efect de-
pus spre incasare, oricare ar fi
ea, poate fi exprimatä In mo-
neda tdrii si in orice monedd,
avand curs legal in Ord.
45. Administratia P. T. T.
rdspunde numai de cheltuielile
ce vor fi necesare pentru emite-
rea duplicatelor sau refacerea
actelor ce i-au fost Incredintate,
in caz de pierderea sau distru-
gerea lor.
46. Efectele incredintate Ad-
ministratiei P. T. T. spre inca-
sare sunt considerate proprieta-
tea exclusivä a depunatorilor,
care pot dispune de ele in orice
mod ar voi, pand In momentul
Incasárii sau eliberdrii lor regu-
late in mAinile trasului sau Ina-
poierii lor depuratorului.
De asemenea sumele rezultate
din Incasare sunt considerate ca
proprietatea exclusivä a depund-
torilor efectelor respective pânä
in momentul plätii lor regulate
In mâinile beneficiarilor, dupd.
care Administratia P. T. T. este
scutitä de orice rdspundere.
47. Borderourile si toate for-
mularele, In legaturd, cu acest
serviciu, sunt scutite de impo-
zite si orice taxe nepostale.
CAPITOLUL IX
Indeplinirea formalifiífilor de viimuire
48. Administratia P. T. T.
 25 lunie 1938
cle vdmuire a oricdrui fel de tri-
mitere, sositá prin postd din
strdindtate, -salt care se expe-
diazd prin postä in sträindtate
In conditiunile legii vdmilor.
Operatiunile de vdmuire im-
puse Administratiei P. T. T. de
legea vdmilor, se vor efectua de
personalul P. T. T., incastm-
du-se taxele stabilite prin ta-
rif.
49. Plata taxelor de import,
pentru trimiterile vdmuite din
of iciu, prin intermediul functio-
narilor P. T. T., se face prin in-
grijirea oiciului P. T. T., care
elibereazd vdmii respective bo-
nuri de cask reprezentând va-
loarea acestor drepturi pentru
fiecare trimitere in parte.
Lichidarea acestor bonuri se
face direct !litre oficiu si vamd
la sfârsitul fiecdrei iuni, scd-
zându-se din suma datoratá vd-
mii valoarea bonurilor pentru
obiectele inapoiate la oficiul de
origine sau pdräsite.
Obiectele párásite se incredin-
teazit vdmii care, dupd vinderea
lor ramburseazd prin oficiul P.
T. T., Administratiei P. T. T.,
sumele ce ar rezulta In plus
peste drepturile cuvenite \Tamil
50. Functionarii P. T. T. care
indeplinesc serviciul de decla-
ranti vamali, nu cad sub pres-
criptiunile din legea vdmilor In
ce priveste erorile sau contra-
ventiunile constatate, pedepsele
urmând sä fie hotdrite de Ad-
ministratia P. T. T., conform le-
gilor P. T. T.
CAPITOLUL X
Comunicarea actelor de procedura
judiciard
51. Administratia P. T. T.
este autorizatá sä comunice, urin
agentii sdi, actele de proceduri
judiciare emise de toate autori-
tátile judecdtoresti.
Agentii P. T. T., in exercitarea
www.digibuc.ro
1003
acestor atributiuni, au calitatea
de agenti judiciari.
Executarea acestui serviciu se
face pe baza legilor speciale.
CAPITOLUL XI
Abonamente la ziare ;i publicafiuni
periodice
52. Administratia P. T. T.
poate indeplini serviciul de a-
bonamente la ziare si publica-
tiuni periodice, percepând un
drept fix si taxele postale ce se
vor prevedea In tarif, care vor
fi retinute din costul abonamen-
tului.
De asemenea, poate indeplini,
In abonament, si serviciul pen-
tru distribuirea ziarelor si pu-
blicatiunilor periodice, dupd, lis-
tele ce i se vor pune la dispozi-
tie de cdtre administratiile pu-
blicatiilor respective.
CAPITOLUL XII
Comision po;tal
53. Administratia P. T. T.
poate efectua prin oficiile sale,
cu aprobarea Ministerului Lu-
crárilor Publice si al Comuni-
catiilor, diferite servicii in co-
mision, pentru autoritätile si in-
treprinderile publice, pe bazd
de conventii, care vor specifica
si taxele cuvenite Administratiei
P. T. T.
De asemenea Administratia P.
T. T. poate efectua prin oficiile
sale comenzi de diverse cArti,
produse farmaceutice, obiecte
tehnice, aparate medicinale etc.,
percepand un comision dupd ta-
rif, care va cuprinde i taxele
postale.
CAPITOLUL XIII
A IIaj
;
54. In localurile oficiilor P.
T. T. se pot afisa anunturi si
reclame, percepAndu-se un drept
1004 25 Iunie 1938

de locatiune prevdzut in tariful ciale, potrivit dispozitiunilor ce

P. T. T. se vor prevedea in regulamentul
legii.
CAPITOLUL XIV
59. Expeditorul unei telegram&
o lecfarei dísfribuire de mdrfuri sau imputernicitul sdu, poate
55. Adrninistratia P. T. T , cu cere sd se opreascd transmite-
autorizatia Ministerului Lucrd- rea sau remiterea telegramei
rilor Publice si al Comunicatii- sale, cum si reexpedierea in altA.
lor, poate organiza, In colabo- localitate.
rare cu Regia Autonomd C. F. R. Telegrama reexpediatä se ta-
si cu alte intreprinderi de Stat xeazd ca o noud telegramd.
sau cooperativele de transport, Fototelegrame
operatiuni de colectare si dis-
tribuire de mArfuri de orice fel 60. Administratia P. f. In-
orice greutate, in raza muni- deplinWe serviciul de transmi-
cipiilor si comunelor urbane, terea si primirea fototelegrame-
potrivit legilor in vigoare. lor.
TITLUL III Posturi telegrafice private
Servicille de telecomunicatii 61. Administratia P. T. T. in-
CAPITOLUL
deplineste serviciul de transmi-
terea corespondentei Intre pos-
Serviciul felegrofic turi telegrafice private autori-
Telegrame zate de Administratia P. T. T,
sau intre acestea si oficiile P. T.
56. Serviciul telegrafic en- T. Numele abonatilor acestui ser-
prinde primirea, transmiterea viciu se va publica anual inteo
predarea la destinatie a tutu- carte speciald de abonati.
ror telegramelor prin cdile de
comunicatie cu fir sau fArd fir. CAPITOLUL II
57. Telegramele pot fi redac- Serviciul felefonic
tate in limbaj clar sau secret,
Insd vor fi scrise numai cu ca- Re feaua publidt
ractere latine si cifre arabe. 62. Serviciul telefonic public
Telegramele in limbaj clar pot cuprinde exploatarea comunica-
fi redactate in orice limbd ad- tiilor telefonice urbane si dela
misd de Uniunea Internationald cabinele publice.
a Telecomunicatiilor,
Când telegramele nu stint re- Reteaua privatet
dactate in limba romiind, expo- 63. Rcteaua privatA cuprinde
ditorul poate fi obligat a da o toate instalatiunile i liniile te-
traducere subscrisd de el. lefonice construite de autoritäti
Pentru limbaj secret este o- locale, institutii si intreprinderi
bligatorie depunerea prealabild publice sau private sau persoane
a unui cod autorizat de Admi- particulare.
nistratia P. T. T. Se excepteazd Aceste linii pot traversa dru-
telegramele autoritätilor de Stat muri si domenii publice insA nu
Curti4 pot fi legate in niciun fel cu re-
58. Sunt cloud categori de te- teaua public&
legrame: telegrame ordinare Asemeni instalatiuni si
telegrame cu indicatiuni spe- nu se pot construi decât cu auto-
www.digibuc.ro
 25 lunie 1938
rizatia Ministerului Lucrárilor
Pub lice si al Comunicatiilor,
datd pe baza avizului Adminis-
tratiei P. T. T.
CAPITOLUL IH
Serviciul Radioelecfric
Radiotelegrame
64. Administratia P. T. T. In-
deplineste serviciul de transmi-
terea si primirea radiotelegra-
melon
Radiocomunicate cu mai multe
destinatiuni
65. Administratia P. T. T. in-
deplineste serviciul de transmite-
rea si primirea radiocomunica-
telor cu mai multe destinatiuni.
Autorizarea posturilor
66. Instalarea si exploatarea
de statiuni si posturi radioelec-
trice de emisie si receptie, atAt
publice cdt si particulare, se vor
executa numai cu autorizatia
Ministerului Lucrdrilor Pub lice
si al Comunicatiilor, datd pe
baza avizului unei comisiuni for-
mate din reprezentantii tuturor
autoritdtilor sau institutiilor
care exploateazá servicii de ra-
diocomunicatii, si cdte un dele-
gat al Marelui Stat Major si al
Sigurantei Generale a Statului,
sub presedintia unui delegat al
acelui minister.
Secretariatul acestei comisii va
fi tinut de Administratia P. T.
T. Autorizatiile se vor elibera
contra unor taxe de autorizatie
si de folosintd prevdzute in ta-
riful P. T. T. si percepute in fo-
losul Administratiei P. T. T.
CAPITOLUL IV
Asezarea si infrefinerea suporfilor
deplasarea sau desfiintarea su-
67. Liniile si instalatiile de portilor si firelor, vor aviza cu
comunicatii telegrafice, telefo- cel putin 15 zile inainte oficiul
nice si de radio, apartinând Sta- P. T. T. cel mai apropiat, spre a
www.digibuc.ro
1005
tului, se declard de utilitate pu-
blicd.
Statul are dreptul sd aseze In
mod gratuit suportii sau firele
liniilor sale telegraf ice si telefo-
nice pe suprafata terenului, pè
sub pärnânt, prin ape, precum
si pe orice constructie apartinand
proprietMilor particulare, comu-
nale, judetene, Intreprinderilor
si institutiilor publice sau de uti-
litate publicd de orice categorie,
precum si ale intreprinderilor
private de orice fel.
Administratia P. T. T. este o-
bligatd sd repare toate stricii.-
ciunile aduse acestora prin lu-
crarile Mcute cu ocazia instala-
tiunii sau intretinerii firelor ae-
riene sau cablurilor subterane.
68. Asezarea suportilor si a
firelor se va face cu stirea pro-
prietarilor, care vor fi avizati
in scris cu cel putin 5 zile Ina-
inte de cdtre seful serviciului
sau dirigintele oficiului din lo-
calitate, ardtându-li-se locul unde
se vor pune suportii si modul
cum se va executa lucrarea.
Tdierea crdcilor arborilor plan-
tati pe drumuri publice, se va
face in urma cererii organelor
P. T. T., de cdtre autoritätile In
cauza, când au servicii speciale
pentru aceste lucrari, tinând sea-
ma pe cdt posibil de indicatiile
personalului tehnic P. T. T.
In caz contrar crIcile vor fi
tdiate de personalul Administra-
tiei P. T. T., dupd, ce se vor fi a-
vizat autoritätile respective.
69. Proprietarii clddirilott sau
terenurilor pe care se gäsesc su-
portii firelor telegrafice si tele-
fonice, In cazul când ar dori sä
facd, lucrdri de reparatii sau de
constructii noi, ce ar necesita
1006 25 lunle 1938
lua mAsuri pentru asigurarea
comunicatiilor.
Decá in termen de 30 de zile
dela avizare, Administratia P.
T. T. nu va face lucrarea nece-
sera, proprietarul va fi in drept
sd inlkture singur suportii si fi-
rele in cauzá si sa-si inceapá lu-
crárile f di% sd aibá vreo raspun-
dere pentru intreruperea cornu-
nicatiilor.
70. Toate cererile, reclamatiile
*i contestatiile cauzate de insta-
larea suportilor si asezarea fi-
relor telegrafice si telefonice
sunt scutite de taxele de timbru.
CAPITOLUL V
Profectiunea instalatiundor de
felecomunicatii
Responsabilitatea particularilor
71. Nimeni nu va putea vinde,
construi sau exploata instala-
tiuni de linii, aparate, masini sau
orice fel de instalatiuni electrice
sau radioelectrice, care ar pro-
duce perturbatiuni aparatelor
telegrafice, telefonice si de radio
ale Statului sau ale particula-
rilor.
Cei care vAnd, construiesc sau
exploateaa, instalatiuni, aparate
si masini care produc perturba-
tiuni radiofonice, le vor modi-
fica conform normelor si in ter-
menele ce se vor stabili dela caz
la caz, de o comisiune instituitä
prin decizie ministerialä, care va
stabili si cazurile ce pot fi excep-
tate dela aplicarea acestui arti-
col.
Termenul maxim ce se poate a-
corda pentru modificArile nece-
sere scopului de mai sus, nu va
putea depäsi 2 ani dela avizul
comisiunii.
Instalatiile, aparatele si masi-
nile care n'au fost modificate in
www.digibuc.ro
acest termen, vor fi prevazute
cu dispozitiile necesare de &are
organele Ministerului Lucritriler
Pub lice si al Comunicatiilor. In-
fractorii vor fi supusi la restitui-
rea imediaa a cheltuielilor f6,-
cute, pe baza devizului intocmit
de minister, precum si la o a-
menclá egalit cu cuantumul a-
cestor cheltuieli.
Pentru orice reclamatie asu-
pra perturbatiunilor radiofonice
se va prcepe o taxil prevAzutI
in tarif.
In scopul de a se proteja in-
stalatiile telegrafice si telefonice,
contra instalatiunilor de energie
electrick autorizatiile legale pen-
tru liniile si instalatiile de ener-
gie, nu vor putea fi eliberate de
autoritätile in drept deat pe
baza unui studiu prealabil fäcut
de acord cu Administratia P. T.
T., si. in conformitate cu pres-
criptiunile tehnice stabilite prim
deciziune ministerialä.
Responsabilitatea comunelor
72. Cornunele sunt obligate sa
pazeascl liniile si instalatiile
telegrafice, telefonice si de radio
din cuprinsul lor, in contra fur-
turilor sau stricaciunilor.
73. Toti agentii de poduri, so-
sele si ape, agentii cAilor ferate
si ai autoritAtilor publice, Insär-
cinati cu politia comunalá a dru-
murilor, sunt datori a da fdr5.
remunerare concursul lor la su-
pravegherea liniilor si instala-
tillor telegrafice, telefonice si de
radio si a instiinta, in caz de in-
treruperi sau stricáciuni, cer
mai aprop:at oficiu P. T. T., iar
In cazurile de delict, a urmAri pe
culpabili si a dresa procese-ver
bale.
 25,Iunie 1938
TITLUL IV
Dispozitiuni commie tuturor
servicillor P. T. T.
CAP1TOLUL I
Tarife
Stabilire ci percepere
74. Administratia P. T. T. va
percepe taxe pentru toate servi-
ciile postale, telegrafice si tele-
fonice prevAzute in aceastd lege.
Taxele postale, telegrafice
telefonice si drepturile de orice
naturd prevdzute in prezenta
lege, se stabilesc si se modified
pe bazd, de tarife aprobate prin
decret regal.
Taxele se percept fie in nume-
rar, fie prin francare prin timbre
postale, masini de francare sau
alte mijloace.
75. Toate servkiile prestate
de Administratia P. T. T., inclu-
siv cele efectuate pentru diferite
autoritati si servicii publice, vor
fi pldtite dui:a tarifele in vigoare
in momentul prestdrii lor.
Gratuitdtile de orice fel, altele
decal cele prevazute de prezenta
lege, sunt interzise.
Modalitdfile de platd
76. Administratia P. T. T.
poate incheia conventii speciale
cu institutiile si intreprinderile
de Stat, judet si comund, pentru
plata forfetard anuald a taxelor
postale pe bazd de statisticd *i cu
aprobarea Ministerului Lucrdri-
lor Pub lice si al Comunicatiilor.
Scutiri de taxe
77. Sunt scutite de taxe:
a) Trimiterile postale de tot fe-
lul, corespondenta telegraficd
telefonicd a Maiestätii Sale Re-
gelui si a Märiei Sale Marelui
Voevod al Albei Iulia, a membri-
lor Familiei Regale si Princiare;
b) Trimiterile postale de tot
www.digibuc.ro
100'T
felul i corespondenta telegra-
fied expediate in interes de ser-
viciu, de Administratia Case lor
Regale si Princiare, de Adminis-
tratia Domeniilor Coroanei, de-
Fundatiile Culture le Regale, cd-
tre autoritäti i particulari
c) Trimiterile postale de tot,
felul si corespondenta telegrafick
expediatd de Administratia P.
T. T. si de Casa de Economie,.
Credit si Ajutor P. T. T., in in-
teres de serviciu, intre ale si cà-
tre autoritáti si particulari 1).
Poste-restante i casute postale
78. Corespondenteie de oric&
naturd pot fi adresate la domi-
ciliu, poste-restante sau easute.
postale.
Pentru corespondentele adre-
sate poste-restante sau la cdsute.
postale, se vor percepe taxele
suplimentare prevdzute in tarif,
CAPITOLUL II
Dispoziliuni penfru asigurarea servi-
ciilor po;fale, felegrafice, felefonice.
;i radio elecfrice
79. Nu se poate infiinta se-
chestru sau poprire pe obiecteleh
valorile si efectele de comert, In-
credintate servichlor P. T. T. si
pe garantiile intreprinderilor sau
ale persoanelor aflate in servi-
ciul Administratiei P. T. T.
De asemeni nu se pot seches-
tra sau popri: veniturile, subven-.
tiile, aparatele, materialele, ve-
hiculele, animalele, furajele st
orice alte obiecte ale Administra-
tiei P. T. T. si prepusilor sdi, ne,
cesare executdrii serviciului.
80. Institutiile i intreprinde-
rile publice sau private, care de-
tin monopolul sau concesiunea,
unui mijloc sau- unei edi de.
i) A se vedea i Legea pentra
seutire de taxe postale a Aeademiel
Romane, din 23 Martie 1937, la
pag. 612, vol. XXV.
1008 25 Iuule 1938
'transport, sunt obligate a face
transportul obiectelor postale, in
condiOunile legilor In vigoare.
In interiorul aceleeasi locali-
Administratia P. T. T. este
-exceptatii dela monopolul de
'transport prevdzut In legea pen-
-tru exploatarea serviciilor de cd-
räusie publicd din 18 Octomvrie
1932 1).
81. Vehiculele si caii proprie-
tatea Administratiei P. T. T. sau
factorilor care transportá nu-
mai expeditiuni postale, sunt
-scutute de orice taxe de circula-
tie pe sosele sau de trecere pe
precum si de taxele de
Vrestatie pentru cai.
Aceste scutiri nu se aplicd ope-
ratiunilor previizute la art. 34.
82. Autoritätile civile sunt da-
toare a da la cerere tot concur-
sul personalului P. T. T., pen-
tru executarea serviciului; de a-
semenea si autoritlitile militare,
-conform conditiilor specificate
'in regulamentele militare.
83. Cu exceptiunea cazului de
'flagrant delict, niciun functio-
tier din oficiile Administratiei
P. T. T. contra cdruia s'a remis
mandat de arestare, nu poate fi
ridicat dela serviciu fdrä Instin-
Urea prealabild a sefului sdu di-
rect sau Administratiei P. T. T.
In caz de flagrant delict, seful
-direct al functionarului va fi In-
'stiintat fdra. Intârziere de justi-
ie de cdtre organele de po-
litie.
CAPITOLUL III
Pastrarea acfelor de serviciu. Arhive
84. Actele de serviciu P. T. T.,
registrele si arhiva vor fi pàs-
1) A se vedea Legea pentru ex-
Vloatarea servicillor de citräuf}ie pu-
blic& pe sosele, din 12 Iulie 1930,
pag. 673, vol. XVIII, cu mod.
18 Octomvrie 1932, pag. 702, vol. rdspunde numai pentru trimite-
X. rile Inregistrate si numai In con-
www.digibuc.ro
trate conform dispozitiunilor pre-
vilzute in regulament.
85. Pentru cercetdri In arhive,
in interesul expeditorilor sau al
destinatarilor, cercetäri cerute,
fie direct, fie prin intermediul
Justitiei, cei interesati vor pldti
Administratiei P. T. T. o taxá
ce se va stabili prin tariful P.
T. T.
86. Se pot elibera expeditori-
lor si destinatarilor, certificate
privitoare la trimiterile postale,
precum si copii de pe telegra-
mele lor; originalele telegrame-
lor nu pot fi eliberate, pot fi insa
ardtate.
CAPITOLUL IV
Reclamatiuni
87. Reclamatiunile pentru tri-
miterile postale si telegrafice de
toate categoriile nu sunt admise
decât In termen de un an, soco-
tit din a doua zi a depunerii tri-
miterilor postale sau telegramei.
Reclamatiunea pentru orice
trimitere postald sau telegrafica,
dd loc la perceperea unei taxe
de reclamatie P. T. T., prevázutá
In tarif.
Aceastd taxd se restitue In ca-
zul când reclamatia se gdseste
intemeiatd.
88. Administratia P. T. T. va
anunta prin Monitorul Oficial,
cu 6 luni inainte de expirarea
termenului de 3 ani, prevdzut In
lege, obiectele si valorile cazute
In rebut, asupra cdrora nu se a-
plied sanctiunea confiscárii.
TITLUL V
Responsabilitatile Administratiei
P. T. T.
CAPITOLUL I
Infinderea responsabilifâlii
89. Administratia P. T. T.
 25 luttle 1938
ditiile specificate in prezenta
lege.
Obiectele de corespondentel
recomandate
90. Administratia P. T. T.
rdspunde de pierderea obiectelor.
recomandate.
Expeditorul are dreptul la o
clespdgubire de 1.500 lei de fie-
care object pierdut.
Obiecte de mesagerii
91. Administratia P. T. T.
rdspunde de pierderea, spolierea
sau avarierea obiectelor de me-
sagerii, dupd cum urmeazd:
1. Pentru obiectele cu valoare
declaratd:
a) In caz de spoliere partiall
cu diferenta pang, la concurenta
-valorii reale, färd a se depäsi
Taloarea declaratd;
b) In caz de pierdere a trimite-
ri sau a distrugerii complete a
continutului sdu, cu valoarea
reald, fdrd, a se depäsi valoarea
cleclaratd, precum si cu taxele
percepute, in afara, de taxa pe
Taloare.
2. Pentru un colet Mt% valoare
cleclaratd, despdgubirea se fi-
xeazd la suma de 60 lei pe kilo-
gram, fdrá altd rdspundere din
partea Administratiei P. T. T.
Obiecte Incetrcate cu ramburs
92. Administratia P. T. T. rds-
punde de incasarea si plata ram-
bursului, când obiectul a fost
predat destinatarului.
Ca.nd obiectul nu a fost predat,
Administratia P. T. T. rdspunde:
a) Pentru obiectele de cores-
pondentä, cu 1.500 lei de obiect;
b) Pentru obiectele de mesa-
geri cu valoare declaratd, cu a-
ceastá valoare, dupd normele de
la art. 91;
c) Pentru coletele fárii. valoare
declaratd, cu 60 lei pe kg.
Hamangiu, vol. XXVI. 64.
www.digibuc.ro
1009
Telegrame
93. Administratia P. T. T.,
rdspunde de pierderea, intdrzie-
rea sau denaturarea telegrame-
lor, In conditiile urmAtoare:
1. Restitue taxa integrald, pen-
tru:
a) Telegramele care, din cauza
serviciului telegrafic nu au a-
juns la destinatie;
b) Telegramele oprite dela ex-
pediere;
c) Telegramele ajunse la desti-
natie mai thrziu deat ar fi so-
sit prin posta terestrá:
d) Telegramele care, din cauza
denaturdrii textului, au devenit
de neinteles.
2. Restitue taxa accesorie per-
ceputd, pentru serviciul special
care n'a fost indeplinit din vina
serviciului telegrafic.
Dispozifiuni generale
94. Afard de despagubirile
prevrizute mai sus, Administra-
tia P. T. T. nu-si ia nicio and
rdspundere pentru beneficii ne-
realizate, pagube directe si in-
directe ce ar fi cauzate de erori,
pierderi sau intârzieri in trans-
miterea si predarea trimiterilor
postale si telegrafice de tot felul,
intarzierea convorbirilor telefo-
nice, cum si de identitatea per-
soanelor care corespund prin te-
legraf sau telefon.
05. Obiectele pentru care Ad-
ministratia P. T. T. va fi platit
despágubiri si care se vor gási
in urmá vor rämâne in profi-
tul ei.
In cazul and vreun functio-
nar P. T. T. a fost supus la plata
unui obiect gdsit in urrna, i se
va restitui suma retinutd.
 25 Iuu le 1938

CAPITOLUL II /) and expeditorul nu a for-

Exceptii lo principiul responsabilif6 VI mulat nicio reclamatiune in
scris, In termenul prevAzut la.
96. Administratia P. T. T. art. 87.
este scutitA de orice despagu- 97. Administratia P. T. T..
bire: poate suspenda orice rAspun-
a) and pierderea sau stricl- dere In privinta serviciului, in
ciunea obiectelor a provenit din cazuri de fortà majorg, fäcânct
cauzA de fortA majorA; publicatiuni prealabile In Mo-
b) and Administratia P. T. T. nitorul Oficial si afisänd la 0-
nu poate da urmare reclamat,iu- ficiile P. T. T.
nii, datorità distrugerii docu- CAPITOLUL Ill
mentelor de serviciu dintr'o ca-
uzA de fortä majora; Responsabilitatea personalului P.T.T.
c) Când paguba a fost provo- 98. Personalul P. T. T. de
catá din greseala sau neglijenta orice grad este dator a pAstra
expeditorului, sau provine din secretul trimiterilor P. T. T., si
natura obiectului;
d) Când admiterea la trans- In a
acest scop Ii este interzis de
lua cunosOntä, a suprima, a
port s'a f Acut pe riscul expedito- modifica, a distruge sau a di-
rului; vulga sau a inlesni altora ase-
e) Când valorile ce s'ar pre- menea fapte privind trimiterile
tinde 0, au fost sustrase sau postale sau telegrafice si con-
pierdute din scrisori, cutii cu va- vorbirile telefonice.
loare sau colete, nu au fost In Cei care se vor abate vor fi,
prealabil declarate; destituiti, iar in cazuri grave
f) and e vorba de trimiteri vor fi trimisi Inaintea instante-
cu valoare declaratA care fac lor judecAtoresti, spre a li se a-
obiectul unei declaratiuni frau- plica penalittitile prevazute da
duloase, de valoare superioarä codul penal.
valorii reale a continutului, sau
contravin dispozitiunilor art. 107; TITLIJL VI
g) and e vorba de trimiteri Infractiuni
al cAror continut cade sub in- CAPITOLUL I
terdictiunile prevAzute la art. Penalif riji
12, paragr. 2, litera c si art.
104-108, precum si In cazurile 99. Particularii care vor viola
când trimiterile au fost oprite, secretul corespondentelor pos-
conform art. 8 si 9 din prezenta tale, telegrafice si telefonice, vor
lege; fi trimesi Inaintea instantelor
h) and intArzierea sau ne- penale, spre a li se aplica pe-
predarea la destinatie a tele- depsele prevAzute de codul pe-
gramelor a provenit din adresA nal.
neprecisA; Particularii autorizati sA aibe
i) Cänd la predare obiectul post de emisie-receptie radio-
va avea greutatea costatatb, la electricA, precum si prepusii lor,
prezentare, iar pe dinafara nu sunt obligati sb, pAstreze secre-
va prezenta urme de violare sau tul corespondentelor receptio-
stricAciune; nate si care nu intl.& in cadrut
j) and destinatarul a primit autorizatiei ce li sa dat.
bbiectul Mr/ a face vreo obiec- Ei sunt In acelasi timp obli-
tiune; gati a aduce la cunostinta au-
www.digibuc.ro
 25 lunle 1938 1011

toritgtilor competente, orice co- 102. Se vor pedepsi In con-

municatii receptionate, ref eri- formitate cu dispozitiunile co-
toare la fapte privind ordinea dului penal, cei care se folosesc
publicg, siguranta Statului si de instalatii de telecomunicatii
vieata cetgtenilor. in contra Sigurantei si linistei
In caz de neconformare, Mi- Statului.
nisterul poate anula autorizatia Aparatele se vor confisca in
de functionare -; confisca apa- folosul Administratiei P. T. T.
ratele in folosul Administratiei 103. Oricine va distruge sau
P. T. T. fura instalatiuni si materiale
100. Cei ce se vor dovedi cg de postä si telecomunicatii va
au organizat un serviciu clan- plgti contravaloarea lor si dau-
destin de postg sau telecomuni- nele cauzate prin intreruperea
catii, se vor pedepsi cu amendg serviciului, dupg devizul Admi-
dela 10.000 lei pang, la 30.000 lei. nistratiei P. T. T.
In caz de recidivg se vor pe- Infractorilor li se vor aplica
depsi cu inchisoarea dela o lung codului penal.
pang la un an si cu amendg 104. Este oprit cu desgvar-
dela 30.000 lei pang la 60.000 lei. sire a expedia prin orice trimi-
De asemenea se vor pedepsi tere postalg:
cu amenda dela 2.000 lei la a) Obiectele care ar periclita
6.000 lei, persoanele care se vor vieata sau shniltatea oamenilor,
fi dovedit cä in mod obisnuit instalatiile sau celelalte trimi-
transportg trimiteri postale. teri postale;
Corespondenta, obiectele, pa- b) Materialele i obiectele in-
chetele, banii, valorile etc., care terzise in comert, cand nu au
fac obiectul postei clandestine, autorizatii legale speciale;
precum i documentele aferente c) Anima le vii, cu exceptia al-
ggsite asupra infractorilor, se binelor, lipitorilor i viermilor
vor confisca. de mgtase .
101. Se vor pedepsi su amen- Infractorii vor fi supusi la o
da dela 10.000 lei pang la 30.000 amend& dela 500 lei pang la
lei si inchisoare dela 3 luni la 5.000 lei si vor rgmâne riispun-
un an, cei care vor infiinta, zgtori de toate pagubele ce s'ar
muta sau modifica linii sau in- cauza prin expeditia lor, pe
stalatiuni telegrafice si telef o- langg sanctiunile penale ce ar
nice färg autorizare legalg atrage fapta lor.
se vor desffinta serviciile sau 105. Este oprit a se introduce
instalatiunile Mcute. In scrisori simple sau recoman-
Celor care isi vor instala a- date; bani, valori sau obiecte
paratele radioelectrice de emi- pretioase de orice naturg.
sie-receptie, froä autorizare le- Când se descoperg asemenea
galg, cum si celor care vor obiecte, ele vor fi confiscate, iar
ceda, färä autorizatie, posturile infractorii vor fi supusi la o a-
lor altor persoane, li se va anula mendd dela 500 lei pang la 5.000
autorizatia i confisca apara- lei, in afarg de sanctiunile pe-
ratele, pedepsindu-se cu amenda nale ce ar atrage fapta lor.
dela 10.000 lei pang la 50.000 106. Este oprit:
lei si cu inchisoare dela 6 luni a) A se introduce in trimite-
la 2 ani. rile cu tarif redus alte trimiteri
Instalatorii acestor linii, in- taxabile la o categorie superi-
stalatiuni, aparate si posturi oarg;
vor fi pedepsiti ca complici. b) A se expedia ca oficiale o-
www.digibuc.ro
1012 25 Iuule 1938
biectele de corespondentg de in-
teres particular;
c) A se introduce In acelasi
plic obiecte de corespondentg de
orice naturd, purtând adrese di-
ferite.
Infractorii vor fi supusi la o
amendg dela 100 lei Ong la
15.000 lei pentru fiecare trimi-
tere, iar obiectele se vor con-
fisca.
107. Este interzis a se intro-
duce:
a) In scrisori cu valoare:
Monedg metalicg, metale pre-
tioase lucrate sau nu, pietre
scumpe, bijuterii si alte obiecte
pretioase;
b) In cutii cu valoare decla
ratd:
Bilete de bancg, monedg Mr-
tie sau oriec valori la purtgtor;
c) In colete postale:
Monedg metalicg, bilete de
bancg, monedg hârtie, valori la
purtgtor, metale pretioase lu-
crate sau nelucrate, pietre scum-
pe, bijuterii si alte obiecte pre-
tioase.
Infractorii vor fi pedepsiti cu
amend& dela 100 lei la 1.000 lei,
in afarg de sanctiuni penale,
iar obiectele se vor conflsca.
108. Este interzis a se intro-
duce in cutii cu valoare decla-
ratA, colete postale, In casete
sau in gropuri, obiecte de cores-
pondentA de orice categorie.
Contravenientii se vor pedepsi
cu o amendg dela 500 lei pAng
la 5.000 lei.
Este Inggduit a se introduce
o facturg deschisg, redusg la
enuntArile sale constitutive.
109. Se pedepsesc cu amendg.
dela 5.000 lei la 15.000 lei, acei
care vor declare o valoare supe-
rioarg valorii reale a continu-
tului unei trimiteri.
110. Este opritg francarea
trimiterilor postale cu timbre
postale tgiate din cgrti postale
www.digibuc.ro
sau alte formulare cu timbrul
imprimat pe ele.
Infractorii vor fi supusi la
taxa Intreitg a trimiterii si a-
menda dela 100 lei pAng la 500
lei.
M. Se vor pedepsi conform
codului penal:
a) Acei care vor fabrica, vor
vinde, vor colporta sau distri-
bui timbre postale, vignete si
cupoane-rdspuns international,
In uz In serviciul postal, sau
scoase din circulatie, contrafg-
cute sau imitate, /mat ar putea
fi confundate cu timbrele pos-
tale emise de Administratia P.
T. T. româng, sau de o altg ad-
ministratie postalg strging, care
face parte din Uniunea Postalg
Universalg;
b) Acei care vor Intrebuinta
fraudulos, pentru francarea tri-
miterilor postale: timbre pos-
tale, cupoane-rgspuns interna-
tionale, precum si impresiuni cu
masini de francare, contrafg-
cute sau care au mai fost Intre-
buintate;
c) Acei care vor confectiona
sau vor Intrebuinta timbre, im-
primate, vignete, stampile ase-
mAngtoare cu cele ale Adminis-
tratiei P. T. T. si care ar putea
produce confuziuni cu acestea.
d) Acei care vor confectiona
sau vor Intrebuinta, färg, auto-
rizatia Administratiei P. T. T.,
sau vor sustrage: imprimate, si-
gilii, stampile de tot felul, chei
pentru cutii de scrisori, pentru
cgsute postale, pentru lazi, pen-
tru saci, etc., Intrebuintate in
serviciile Administratiei P. T. T.
CAPITOLUL H
Consfatarea 0 ¡udecarea infracfiunilor
112. Directorii, inspectorii,
controlorii, inginerii, conducto-
rii tehnici, dirigintii de oficii,
precum si orice agent al Admi-
nistratiei P. T. T., acestia din
 25 luule 1938
urma investiti cu delegatie spe-
ciala, sunt agenti de politie ju-
diciara In materie de aplica-
tiune a acestei legi.
113. Infractiunile la legea de
f at& se vor constate, prin dre-
sare de proces-verbal.
Procesele-verbale se vor dresa
fata fiind infractorii; daca insä
infractorii vor fi lips& sau vor
refuza sa ia parte la constatare,
sau prezenti fiind, vor refuza
sa semneze procesul-verbal de
constatare, sau vor fi nestiutori
de carte, se va face mentiune
despre aceasta fn procesul-ver-
bal.
Procesele-verbale de consta-
tare fac proha In justitie si sunt
valabile pang, la proba contra-
rie cu semnatura agentului care
a instrumentat in cauzat In a-
sistenta a doi martori, indife-
rent daca sunt sau nu functio-
nari P. T. T.
114, Cercetarile privitoare la
constatarea infractiunilor, pre-
cum si dresarea proceselor-ver-
bale, se pot face la orice ora,
chiar si In zilele de sarbatoare,
cu Indeplinirea formalitätilor
prevazute In codul de procedura
penala.
115. Pentru toate abaterile
prevazute In prezenta lege, a-
menzile se pronuntä de instan-
tele penale, potrivit competentiei
lor.
116. Cand infractiunea atra-
ge si pedeapsa inchisorii, Admi-
nistratia P. T. T., va Inainta do-
sarul pentru a hotari judecato-
riei de ocol, dela resedinta tri-
bunalului In care s'a comis in-
fractiunea, competenta a ju-
deca, conform art. 27 din legea
pentru organizarea corpului de
avocati publici, din 1933.
Cartile de judecatä se dau cu
drept de apel, la tribunalul ju-
detului resnectiv.
www.digibuc.ro
1013
Sentintele tribunalului se pro-
nunta cu drept de recurs.
Apelul cat $i recursul se de-
clará la grefa instantei a carei
hotarire se ataa, sub sanctiune
de nulitate si se judeca conform
normelor prevazute In codul si
procedura penalä.
In recurs nu se va cita cleat
Administratia P. T. T., iar ci-
tatia va trebui sa, aiM un inter-
val de cel putin 8 zile libere.
117. Toate amenzile pronun-
(ate pe baza prezentei legi se
dau In favoarea Statului, si vor
fi Incasate prin aplicarea legii
pentru perceperea si urmarirea
veniturilor publice, cu respecta-
rea dispozitiilor din codul pe-
nal 1).
Confiscarile sunt si ramân In
folosul Administratiei P. T. T.
118, Prescriptiunea in pri-
vinta infractiunilor prevazute
de prezenta lege, este de un an,
socotindu-se acest termen din
ziva and infractiunea a fost
comisa, daca In acest interval
nu s'a Mcut niciun act de cer-
cetare, de instructiune sau de
urmarire.
Daa, In intervalul acesta se
vor fi Mcut unele acte de cerce-
tare, de instructiune sau de ur-
m grir e, fará sá fi fost urmate
de o deciziune, anul de pres-
criptiune se va socoti, incepand
dela eel .din urma act si aceasta
chiar In privinta persoanelor
care nu vor fi fost implicate in
acel act de cercetare, de instruc-
tiune sau de urmarire.
Pentru infractiunile care cad
In prevederile codului penal,
termenul de prescriptiune este
cel prevazut de codul penal si
dupá normele acolo stabilite.
0 A se vedea Legea pentru per-
eeperea si urnaftrirea veniturilor pu-
Nice, din 5 Mai 1934, la pag. 217,
vol. XXII, eu mod. 1 Aprilie 1935,
pag. 231, vol. XXIII.
1014
119. Sumele provenite din
vânzarea obiectelor confiscate,
vor servi la acoperierea sume-
lor cuvenite Administratiei P. T.
T., iar restul se va repartiza
astfel:
a) 25 la sutg prim& pentru
denuntg.tori, a aror calitate re-
zula dintr'un denunt scris
semnat, sau din orice tel de in-
dicatiuni precise care conduc
la descoperirea fraudelor.
Aceast ti. primä se plgteste
chiar and descoperitorul in-
fractiunii este functionar P.
T. T.;
1)) 75 la sutri Administratiei
P. T. T.
120. Administratia P. T. T.
poate acorda prime agentilor
fiscali, pentru amenzile incasate
prin ei, pân. la 10 la sutl din
valoarea IncasaM.
TITLUL VII
Dispozitiuni in legitura cu apitrares
CAPITOLUL
Oliciile ;i refelele de felecomunIcatii
121. Ministerele ApArgrii Na-
tionale i al Aerului si Marinei
pot infiinta pe lâng oficiile P.
T. T., oficii militare postale si
oficii militare telegrafice, a a-
ror functionare se va face pe
baza unei conventii speciale in-
tre ele i Administratia P. T. T.
De asemenea aceste Ministere
pot infiinta i construi retele
proPrii de telecomunicatii le-
gate la reteaua publicd, Mt% a
fi supuse la taxe de autorizare.
Plata serviciilor prestate de
Administratia P. T. T. in aceste
cazuri se va face In conformi-
tate cu conventiile incheiate.
122. Vehiculele si caii, pro-
prietatea Administratiei P. T. T.,
a factorilor sau antreprenorilor
care deservesc serviciile postale
si telegrafice ale Administratiei
www.digibuc.ro
25 lunie 1938
P. T. T., sunt scutite de rechi-
zitie in caz de manevre.
In caz de rázboiu ele vor fi
folosite, fie In serviciul P. T. T.,
fie in serviciul postal sau tele-
grafic militar.
123. In timp de rázboiu, ser-
viciile P. T. T. se vor executa
conform dispozitiunilor Marelui
Stat-Major i pe baza regula-
mentului special intocmit de
Marele Stat-Major, de acord cu
Administratia P. T. T.
124. Liniile si instalatiile de
telecomunicatii de interes stra-
tegic necesare In timp de ráz-
boiu, se vor construi din timp
de pace si intretine dupá studii
prealabile, Mcute de Adminis-
tratia P. T. T., impreuná cu Mi-
nisterul Apärärii Nationale (Ma-
rele Stat-Major) sau Ministerul
Aerului i Marinei, din fondu-
rile Inscrise in bugetul Statu-
lui in acest scop.
De asemenea materialele de
postä 1 de telecomunicatii ne-
cesare diferitelor formatiuni de
campanie (oficii, depozite, etc.),
se vor procura din timp de pace
de catre Administratia P. T. T.
din fondurile inscrise In buge-
tul Statului In acest scop, In
conformitate cu tabelele stabi-
lite de Marele Stat-Major, in u-
nire cu Inspectoratul general al
Geniului, si de acord cu Admi-
nistratia P. T. T.
CAPITOLUL II
Kcisuri speciafe
125. Administratia P. T. T.
poate opri folosinta liniilor te-
legrafice si telefonice cum si a
instalatiunilor sau posturilor
radioelectrice particulare, ridi-
când chiar i liniile telegrafice
si telefonice sau aparatele tele-
grafice, telefonice si de radio,
orideateori guvernul, sau In caz
de stare de asediu, si Comanda-
mentul militar, ar crede nece-
 25 lunie 1938
sar pentru motive de Siguranta
Statului.
Liniile si aparatele ridicate
vor fi restituite dupg fncetarea
finprejurgrii care a determinat
aceastit masurg sau vor fi tra-
Ttate ca rechizitiile.
Intreruperea folosintei insta-
Iatiilor de telecomunicatii pen-
tru o Intreaga zong sau regiune,
poate decide numai printr'un
jurnal al Consiliului de Mi-
nistri.
In toate aceste cazuri Statul
nu este obligat sg acorde vreo
despAgubire pentru lipsa. de fo-
losintg.
TITLUL VIII
Dispozitiuni finale
126. Pe tot timpul duratei
concesiunii serviciului telefonic
public, exploatarea acestui ser-
viciu, se va face In confonnitate
cu legea pentru desvoltarea
perfectionarea serviciului telpfo-
nic roman, publicatg. in Monito-
rul Oficial Nr. 146 din 4 Iu lie
1930 1).
127. Exploatarea serviciului
de Radiodifuziune se face fn
conformitate cu legea pentru or-
ganizarea si functionarea Ra-
diodifuziunii din 1 Aprilie 1936.
128. Un regulament de ad-
ministratie publicA va deter-
mina dispozitiunile speciale ale
fiecitrui serviciu de postä, tele-
graf si telefon, amanuntele si
modul de aplicare a prezentei
legi.
129. Legea telegraficg, telefo-
nica i postalg din 1892, cu toate
moclificArile ei ulterioare, se a-
brogä. Orice dispozitiuni cu-
prinse In legi, fn regulamente,
instructiuni, etc., effete fn vi-
goare si contrarii prezentei legi,
sunt i rarnan abrogate.
1) A se vedea Legea pentru des-
voltarea i perfeeVonarea serviciului activitate pentru serviciile co-
telefonie, din 4 Iulie 1930, la pag. respunzAtoare progresului teh-
538, vol. XVIII.
www.digibuc.ro
1015
EXPUNERE DE MOTIVE
Legea care frifiinteazg mono-
polul de Stat asupra postei, te-
legrafului si telefonului si care
statueazg exploatarea lui, da-
teazg din 1892. In decursul aces-
tor 46 ani, i s'au adus modifi-
ari minime. Cea mai impor-
tantA a fost scoaterea taxelor
din lege si trecerea lor In coin-
petinta Consiliului de Ministri,
(decretul-lege Nr. 1.697 din 22
Aprilie 1920).
Legea nu a fost Ins& sdap-
tatA nici progreselor tehnice,
nici schimbArilor economice sur-
venite Intre timp.
Serviciul public intern si in-
ternational impunea utilizarea
noilor mijloace puse la dispozi-
tie de progresul tehnic.
Anumite procese economice au
condus la amputarea monopolu-
lui fixat prin legea dela 1892,
care a stricat echilibrul intern
al exploatArii, Intru cat cele trei
ramuri de monopol: postg., tele-
graf, telefon, se sustineau reci-
proc. Administratia este nevoitit
sg. caute compensare fn alte
surse de venituri.
Pe de altg. parte nevoile eco-
nomice generale reclamau ser-
vicii pe care Administratia P.
T. T., gratie caracterului ei, pu-
tea sA le asigure In mod stalls-
Melton
In sfarsit necesitatea de uni-
ficare a serviciului P. T. T. In
tara Intregitä reclamg o legiuire
completA.
Toate acestea au condus la si-
tuatia de astAzi, cAnd legea e
depAsitA de conventiile interna-
tionale, de regulamentele de ad-
ministratie si de o nesfarsitg, se-
rie de circulAri.
Algturatul proiect creeazA In
primul rand un cadru legal de
nic. Sunt introduse deci fn lege
1016 25 lunie 1238
noile servicii de telecomunica:-
tii i anume: fototelegramele,
radiotelegramele, radiocomuni-
catele cu mai multe destinatii,
instalatille de posturi telegrafice
particulare, instalatiile de pos-
turi si statiuni radioelectrice de
emisie si receptie.
S'au introdus In lege masinile
de francat.
S'au introdus dispozitiile refe-
ritoare la asezarea *i intretine-
rea suportilor si la protectiunea
instalatiilor do telecomunicatii.
In al doilea rand s'au legali-
zat serviciile noui cerute de eco-
nomia generalg: comunicarea
actelor de procedurg judiciarg,
bonurile postale, comisionul pos-
tal, afisajul. care pang acum
functionau in afara de lege7in
mod insuficient sau disparat.
In al treilea rand s'au preva-
zut surse de noi venituri, ca re-
zultat al coordongrii activitAtii
Administratiei P. T. T., cu alte
servicii publice. Astfel s'a majo-
rat monopolul coletelor dela 5 la
10 kg, s'a introdus monopolul
curselor rurale cu tractiune a-
nimalg si serviciul de colectare
distribuire a marfurilor In
municipii i comune urbane.
Aceste noi surse de venituri
trebuesc sg restabileasca echili-
brul economic al administratiei,
prejudiciat de amputárile de mo-
nopol survenite intre timp si de
care decretul-lege a trebuit sa
ting seamg.
Tot in ordinea asigurarii veni-
turilor, proiectul pune capgt a-
buzurilor ce se fáceau cu gratui-
tatea serviciilor prestate de Ad-
ministratia P. T. T. si care Ina-
piedecau nu numai cunoasterea
real& a randamentului adminis-
tratiei i ameliorarea ei prin a-
doptarea mijloacelor moderne de
lucru, dar Insgsi existenta ei.
Proiectul acordg o atentie deo-
sebita, restabilirii unei serioase
www.digibuc.ro
responsabilitati a Administratiel
P. T. T., atât de necesarg pentra
castigarea Increderii publice. In
acest scop s'au majorat despg-
gubirile dela cotele antebelice
din actuala lege, la valuta co-
respunzatoare de astgzi, punan-
du-le de acord i cu conventiile
internationale.
In sfarsit, proiectul dá chesti-
unii clandestinismului o desvol-
tare mai mare ca In actuala le-
ge. Desigur ea primul mijloc de
combatere a clandestinismului
este un serviciu P. T. T., cat mai
satisfäcgtor. Algturatul proiect.
Impreung cu proiectul de organi-
zare si cu statutul personalului-
urmäresc evident, In primui
rand, ameliorarea serviciilor P.
T. T. Nu e mai putin adevärat
insg ca actuala lege este insuti
cientd, din punctul de vedere al
protectiunii Administratiei P.
T. T.
Pe de o parte rgspunderea ad-
ministratiei era redusa, pe de
alta parte sanctiunile se dovedi-
serg insuficiente sau inoperante.
Aläturatul proiect preyed&
toate cazurile de clandestinisra
postal, sau de lezare a interese-
lor Administratiei P. T. T., sta-
bileste sanctiuni corespunza-
toare, introduce mäsura confis-
cgrii si precizeaza toate normele
de procedura pentru constatarea
judecarea infractiunilor.
Proiectul reglementeaza Intrea-
ga materie a exploatarii P. T.
T., inteo ordine cat mai logic&
grupatá astfel ca cercetarea
inelegerea legii sá se fad. In
mod lesnicios.
Proiectul creeazg noi mijloa-
ce de actiune si de venituri pen
tru ca Administratia P. T. T.
sg-si poatil modernize, utilajul
tehnic, in mare parte Invechit.
 25 lunie 1938
LEGE
de organizare a directiei generale a
po§telor, telegrafelor qi telefoanelor
(P. T. T.)
DIN 25 IUNIE 1938 1)
Asupra raportului Pre$edin-
telui Consiliului Nostru de Mi-
nistri si al Ministrilor Nostri se-
cretari de Stat la Departamen-
tele Lucrgrilor Publice si al Co-
municatiilor $i .de Justitie sub
Nr. 52.637 din 24 lunie 1938,
Avand in vedere Avizul Con-
siliului Legislativ, sectia I-a, Nr.
135 din 23 Iunie 1938;
Având in vedere Jurnalul Con-
siliului Nostru de Ministri Nr.
1.350 din 24 lunie 1938;
Pe temeiul art. 98 din Consti-
tutiune,
Am decretat si decret5m:
TITLITL I
Organizarea administrativa
CAPITOLUL I
Obiectut Administratiei
1. Administrarea $i exploata-
rea monopolului Postei, Telegra-
fului $i Telefonului se executii
de Administratia Comercia15, de-
numit6 Directia Generald, a Pos-
telor, Telegrafelor si Telefoane-
lor (P. T. T.), pus5, sub autorita-
tea Ministerului Lucrrtrilor Pu-
blice $i al Comunicatiilor.
2. Ministerul Lucrarilor Pu-
blice si al Comunicatiilor are
controlul superior asupra intre-
gei activitäti a Directiei Gene-
i) Aceastä Lege s 'a promulgat
prin I. D. R. sub Nr. 2.311 din 1938,
dat in baza art. 98 din Constitutie,
si s'a publicat in Monitoral Oficial,
p. I, Nr. 143 din 25 Iunie 1938.
Organizarea si functionarea acbmi-
nistrafiei s'a fäcut prin Legea din
20 Aprilie 1927 (pag. 583, vol.
XVXVI), privita ca ramurii ad-
ministrativii de Stat; apoi prin Le-
gea din 3 August 1929 (pag. 1016,
vol. XVII), ea regie publicii, din
www.digibuc.ro
1017
rale P. T. T. $i il exercitg, in con,
formitate cu legile in vigoare.
3. Directia Generalg P. T. T.,.
este persoanä juridia si are se-
diul in Bucurgti.
4. Administrarea $i exploata-
rea monopolului potei, telegra-
fului $i telefonului se fac de c5,-
tre Directia Generalk P. T. T.,
prin urmätoarele categorii de-
organe:
1. De conducere $i adminis,
trare.
2. De exploatare.
3. De control.
CAPITOLUL II
Organele de conducere ;i
administrare
5. Organele de conducere $1,
administrare sunt:
A. Comitetul de Directie.
B. Administratia Centra16.
A. Comitetul de Direclie
6. Comitetul de Directie So .
compune din 4 membri, si a-
nume:
a) Un inginer;
b) Un economist;
c) Un jurist;
d) Directorul general.
Primii trei membri se numesc-
prin decret regal, pe termen de.
4 ani, la propunerea ministrului,
lucrarilor publice si al comuni,
catiilor, dintre specialisti titrati..
Directorul general face parte de
drept din comitet. El este in a-
care la 4 Iulie 1930 (pag. 538, vol.
XVIII), s 'a despratit partea privi,
toare la serviciul telefonic.
Cu modifiarile din 8 Aprilie 1931
(pag. 360, vol. XIX), 4 Mai si 18.
August 1934 (pag. 600, vol. XXII),
privind aceasti administratie ea o.
regie autonomet si apoi prin Decret...
lege, din 26 Mai 1936 (pag. 785,
vol. XXIV, p. I), privit ca o dim,-
fie generald subordonatei Ministerului,,
administratia postelor 10. telegrafe%
lor a functionat pârat in prezent.
1018 25 lunle 1938
telasi timp referentul comitetu-
lui. Comitetul lucreazA sub pre-
§edintia unuia din membrii nu-
miti, desemnat prin decizie, de
ministru.
7. Meinbrii Comitetului de di-
rectie nu pot face parte, sub
nicio forma, din vreo intreprin-
dere furnisoare sau care ar avea
interese contrarii Administratiei
Comerciale P. T. T.
Insärcinarea lor este incompa-
tibila cu mandatul de parlamen-
tar sau membru in consiliile ju-
detene si comunale.
Ei pot fi numiti dintre func-
lionarii superiori publici, care
ti. vor exercita mai departe
functiunile ce ocupd.
8. In caz de vacantri in Comi-
tetul de directie numirea noului
rnembru se face pentru restul de
tlurata. a mandatului devenit va-
cant.
9. Comitetul de directie, prin-
tr'o decizie motivata, poste face
apel la specialisti din afara pen-
tru solutionarea unor chestiuni
de specialitate. Ei pot fi chemati
In acest scop la deliberarile Co-
mitetului fail drept de vot.
10. Pentru chestiuni in le-
gaturA cu aphrarea tArii, la lu-
crarile Comitetului de directie,
va fi convocat subseful Marelui
StatAMajor, seful comunicatiilor,
ca delegat al Ministerului ApA-
aril Nationale.
11. Comitetul de Directie are
urmAtoarele atributii:
a) Supravegheaza si contro-
Ieazd. activitatea intregei insti-
tutii, hotArind ca organele com-
petente sd, ia mAsurile necesare,
In conformitate cu legea;
b) PregAteste proiectul de bu-
get si II inainteaza Ministerului;
c) Supravegheaza aplicarea bu-
getului;
pund la dispozitie In Comitet,
d) Intocmeste proiectele de ta-
rife si lé supune aprobarii Mi- actele sau dosarele de care ar a-
nisterului; v ea nevoie pentru studierea lu-
www.digibuc.ro
e) AprobA conventiile interne,
pentru prestarea de servicii P.
T. T., pe baza tarifelor in vigoare
si supune aprobarii Ministerului
pe cele care urmeazd a deroga
dela aceste tarife;
f) AprobA vânzarea bunurilor
mobile ale Directiei Generale P.
T. T., pand, la 50.000 lei prin bu-
nainvoialA, iar pAnd la 1.000.000
lei prin licitatie publica;
g) Aproba cheltuieli prin bu-
nainvoiald, pAnti la suma de lei
1.000.000, iar prin licitatie publi-
ca pand, la 10.000.000 lei;
h) Aproba incheieri de transac-
tii pâra la suma de 10.000.000
lei;
i) FixeazA cuantumul indem-
nizatiilor legale cuvenite perso-
nalului P. T. T.;
j) Aproba desfiintarea sau In-
fiintarea de oficii noi, precum si
trecerea unui oficiu dinteo cate-
gorie in alta;
i) Aprobd, instructiile de servi-
ciu;
m) Examineaza si rezolvA ori-
ce alte chestiuni care depasesc
competenta Directorului gene-
ral;
n) Isi dd avizul in toate cazu-
rile pentru care legile in vigoare
cer o aprobare superioarA.
12. Comitetul de directie se
intruneste cel putin odata pe
sAptamând, in zilele ce isi va
fixa.
El poate fi convocat oricând
necesitatile ar cere de cdtre Pre-
sedinte si in cazuri urgente de
catre Directorul General.
173., Hotaririle Comitetului de
directie se iau cu majoritatea
membrilor sAi, iar in caz de pa-
ritate, votul presedintelui decide.
14. Orice membru al Comite-
tului de directie are dreptul de a
cere ca Directorul General sa-i
 25 lunie 1938
crárilor ce doreste a supune Co-
mitetului.
15. Lucrárile Comitetului de
directie, vor fi consemnate in
procese-verbale de sedintá, care
se vor comunica in copie Minis-
terului.
In acest scop pe lângá Corni-
tet va functiona un secretariat.
16. Remuneratia membrilor
Comitetului de directie se va sta-
bili de cátre Ministrul lucrárilor
publice si al comunicatiilor, la
inceputul fiecárui exercitiu bu-
getar. Ea este independent& de
orice alte remuneratii primite
dela Stat.
17. Membrii Comitetului de
directie, in exercitarea mandatu-
lui lor, au ráspunderea functio-
narilor publici, prevázut& in le-
gea pentru apárarea patrimo-
niului public.
B. Administratia Centralel
18., Organele de Administratie
Central& sunt:
I. Directorul General.
II. Directiile si serviciile cen-
trale.
I. Directorul General
19. Directorul General se nu-
meste prin Decret Regal, in ur-
ma propunerii ministrului lu-
crärilor publice si al comunica-
tiilor, in conditiile stabilite prin
Statutul personalului.
20. Directorul General are ur-
mátoarele atributiuni:
a) Conduce intreaga activitate
a Directiei Generale P. T. T., a-
plicând legile si regulamentele;
b) Executá toate dispozitiile le-
gilor, regulamentelor, deciziilor
Ministrului lucrArilor publice si
al comunicatiilor, ale Comitetu-
lui de directie, precum si ale
Conventiunilor si Aranjarnente-
lor interne si internationale;
c) Executá bugetul in limita
competentei si supravegheazá a-
plicarea lui;
www.digibuc.ro
1019
d) Incheie contracte prin bu-
bunainvoialä pentru cheltuieli
paná la suma de 200.000 lei, iar
prin licitatie public& pan& la lei
2.000.000;
e) Refer& Comitetului de direc-
tie in toate chestiunile care de-
plsesc competenta sa sau care
sunt de resortul Comitetului;
f) Propune Comitetului de di-
rectie, numirea membrilor dif e-
ritelor comisiuni prevázute de
legi si regulamente;
g) Supravegheaz& si conduce
Intregul personal, facâncl numi-
rile si miscárile in conformitate
cu statutul;
h) Supune spre rezolvare Mi-
nistrului deciziile Comitetului
de directie care comport& apro-
bári superioare;
i) Reprezintá Directia Genera-
l& P. T. T., personal sau prin de-
legat, inaintea tuturor instante-
lor judeatoresti si administra-
tive. Reprezint& Directia Gene-
ral& P. T. T., in fata tuturor in-
stitutiilor publice sau private,
precum si in congresele sau con-
ferintele interne si internatio-
nale.
21. In exercitarea atributiilor
sale directorul general este aju-
tat de un subdirector general,
care II inlocueste in caz de ab-
sentá.
Pe lângá cabinetul directoru-
lui general functioneazá un se-
cretariat.
II. Directiile si serviciile centrale
22; Directiile si serviciile cen-
trale sunt:
1. Directia Exploatárii, care
indrumeazá si supravegheaza
activitatea organelor de executie
in ceea ce priveste exploatarea
postal& si de telecomunicatii, eli-
bereaz& autorizatiile, licentele si
certificatele prevázute de legea
de exploatare;
2. Directia Tehnicel, care stu-
diazá si proiecteaz& constructiile
1020 25 lunie 1938
si instalatiile, face cercetari teh-
nice, indrumeaa si suprave-
gheaa. lucrarile noi si de Intre-
tinere; verifica materialele si in-
stalatiile P. T. T.
3. Directia Comerciald, care
studiaza, indrumeazd si supra-
vegheazà realizarea veniturilor
(tarife, conventiuni, statistica).
4. Directia Economatului, care
face aproviziondrile si toate ope-
ratiile de cheltuieli, cu exceptda
celor de personal; are in primire
Depozitul Central de Materiale si
de Timbre si tine evidenta bu-
nurilor imobile.
5. Directia Personalului, care
efectueazà operatiile relative la
personal si stabileste drepturile
btinesti ale acestuia.
6. Directia Contabilitdtii, care
tine contabilitatea In partida du-
big si controleaza gestiunile, in-
registreaa. toate operatiunile de
executare a bugetului si pe cele
decurgând din executarea con-
ventiilor si legea de exploatare
P. T. T.
7. Serviciul Casieriei Centrale,
care colecteazà viirsgmintele or-
ganelor de exploatare, incaseazá
drepturile cuvenite Directiei Ge-
nerale P. T. T., achità ordonan-
tele de plat'a' si efectueazA orice
alte incastiri si p16.ti ce decurg
din conventiile incheiate cu terti.
8. Serviciul Contenciosului,
care se ocupli cu sustinerea inte-
reselor Directiei Generale P. T.
T., in fata instantelor judectito-
resti si administrative.
9. Serviciul Reigstraturii Gene-
rale, Arhivei i Informatiilor.
10. Biroul Bibliotecii si Mu-
zeului.
1. Directia Ergloatetrii
23. Directia ExploatArii este
condusà de un director ajutat de
doi subdirectori si cuprinde ur-
mätoarele servicii: casso.
I. Serviciul de Telecomunica-
Ili intocmeste instructiunile de namentelor.
www.digibuc.ro
exploatare telegraficil, stabileste
indrumarea corespondentei tele-
grafice, cerceteazà reclamatiile
si supravegheaa, modul de ex-
ploatare a corespondentei tele-
grafice.
Exercitarea acestor atributii
se face prin:
1. Biroul telegramelor interne.
2. Biroul telegramelor externe.
II. Serviciul Trimiterilor Pos-
tale: intocmeste instructiunile
de exploatare si supravegheazit
modul de executare a serviciului
referitor la obiectele de corespon-
denta, mesagerii, transmiterea
actelor de procedura judiciara si
indeplinirea formalitätilor de
vamuire.
Exercitarea acestor atributii
se face prin:
1. Biroul Trimiterilor Interne-
2. Biroul Trimiterilor Interna-
tionale.
3. Biroul Procedurilor Judi-
ciare.
4. Biroul Vamuirilor postale.
III. Serviciul Ordinelor de
Platd si lncasare: intocmeste in-
structiunile de exploatare, cerce-
teazá reclamatille in legäturà cu
acestea si supravegheazá execu-
tarea serviciului referitor la:
mandate, bonuri, incasarea cu-
poanelor si efectelor de cornert,
comision postal (cecuri, Casa de.
Economii, loterie de Stat, Inca-
sarea abonamentelor la Soc. de
Radiofuziune, comenzi de cArti,
produse farmaceutice, etc.), pre-
cum si la abonamente, la ziare
si publicatiuni periodice.
Exercitarea acestor atributii
se face prin:
1. Biroul Mandatelor si Bonu-
rilor.
2. Biroul Cecurilor si Casei de
Economii.
3. Biroul Operatiunilor de In-
4. Biroul Comisionului si Abo-
 25 lunie 1938
IV. Serviciul Curselor Postale:
stabileste itinerariile pentru
schimbul de corespondentrt pos-
tall pentru cursele rurale de
persoane si bagaje, pentru servi-
ciul de colectare si distribuire de
märfuri si tine evidenta antre-
prizelor de transport; intocmes-
te instructiunile de exploatare,
indrumeazg si supravegheazA
modul de executare privitoare la
aceste servicii.
Exercitarea acestor atributii
se face prin:
1. Biroul itinerarului.
2. Biroul Antreprizelor.
V. Biroul Autorizatiilor, Licen-
telor ssi Certificate lor.
VI. Biroul Studiilor i Statis-
ticii: studiaza ameliorarea ex-
ploatArii postale si de telecomu-
nicatii pe baza datelor statistice
si a lucrrtrilor de specialitate;
tine nomenclatura oficiilor si
statistica Directiei Exploatb.rii.
2. Directia Tehnicd
24. Directia tehnick este con-
dusä de un director, ajutat de
un subdirector si cuprincle ur-
m6toarele servicii:
I. Serviciul Studiilor studiaa
perfectionarea instalatiilor
materialelor de orice fel, in ra-
port cu progresul tehnic, pe baza
de lucräri de specialitate, lucräri
de laborator si date statistice;
Intocmeste instructiunile tehni-
ce i supravegheazA aplicarea
bor; intocmeste caietele de sar-
,cini pentru materiale si aparate;
pregraeste lucrárile pentru co-
mitetele consultative internatio-
nale.
Exercitarea acestor atributii
se face prin:
1. Biroul Studiilor tehnice.
2. Biroul Instructiunilor teh-
nice.
II. Serviciul proiectelor: Intec-
meste proiectele si caietele de
sarcini pentru executarea si in-
www.digibuc.ro
1021
tretinerea constructiilor si ins-
talatiilor si supravegheazn, exe-
cutarea lor.
Exercitarea acestor atributii
se face prin:
1. Biroul constructiilor.
2. Biroul instalatiilor.
III. Serviciul verificdrilor: ve-
rific materialele si aparatele
Directiei Generale P. T. T., pre-
cum si aplicarea conditiilor teli-
nice din caietele de sarcini.
Exercitarea acestor atributii se
face prin:
1. Biroul laboratorului de elec-
tromecania.
2. Biroul laboratorului de chi-
mie.
3. Directia comerciald
25. Directia comercial6 este
condusá de un director, ajutat
de un subdirector i cuprinde
urmátoarele servicii:
I. Serviciul veniturilor: stu-
diaz g. tarifele, urmáreste Incasa-
rea veniturilor, executg lucrArile
de restituiri de taex si de despit-
gubiri i administreazA venitu-
rile din reclamele efectuate prin
serviciile P. T. T.
Exercitarea acestor atributii
se face prin:
1. Biroul Tarifelor.
2. Biroul urmgririi veniturilor.
3. Biroul restituirilor i desp6.-
gubirilor.
4. Biroul reclamelor.
II. Serviciul conventillor: stu-
diazA si pregg,teste proiectele de
conventiuni, atât interne OA
internationale; pregátWe lucra-
rile diferitelor congrese si con-
ferinte si supravegheaa aplica-
rea conventiunilor.
Exercitarea acestor atributii
se face prin:
1. Biroul conventiunilor postale.
2. Biroul conventiunilor de te-
lecomunicatii.
III. Serviciul studiilor i sta-
tisticii: studiazA ameliorarea ve-
niturilor, crearea de noi surse
 1022 25 lunle 1938
de venituri, precum i oHce ches-
tiuni In legäturä cu acestea;
concentreaa, toate datele statis-
tice ale Directiei Generale P. T. T.
Exercitarea acestor atributii se
face prin:
1. Biroul studiilor comerciale.
2. Biroul statisticii generale.
4. Directia economatului
26. Directia economatului este
condusä de un director, ajutat
de un subdirector i cuprinde
urmätoarele servicii:
I. Serviciul aproviziondrilor:
pregäteste contractele pentru a-
provizionärile de materiale, ma-
sini i instalatii si pentru lucrä-
rile noi; pregäteste operatiunile
pentru celelalte cheltuieli ale Di-
rectiei generale, cu exceptia
drepturilor de personal.
Exercitarea acestor atributii
se face prin:
1. Biroul materialului postal.
2. Biroul timbrelor.
3. Biroul materialului de tele-
comunicatii.
4. Biroul cheltuielilor diverse.
5. Biroul licitatiilor.
II. Serviciul depozitului cen-
tral: inmagazineazä, contabili-
zeaza i distribue materialele.
Exercitarea acestor atributii
se face prin:
1. Biroul magaziei postale.
2. Biroul magaziei de timbre.
3. Biroul magaziei de teleco-
municatii.
4. Biroul magaziei de diverse.
III. Biroul bunurilor: tine evi-
denta Intregei averi imobile si
pástreazà, actele de proprietate
ale ei.
5. Directia personalului
27. Directia personalului este
condusä, de un director, ajutat
de un subdirector i cliprinde
urmátoarele servicii:
1. Serviciul miscdrii persona-
lului: efectueazá toate lucrárile
In legáturä cu angajarea i mis-
www.digibuc.ro
carea 1ntregului personal al Di-
rectiei generale P. T. T.
Exercitarea acestor atributii se
face prin:
1. Biroul angajärilor.
2. Biroul mutatiilor.
3. Biroul iesirilor din serviciu.
II. Serviciul cazierelor i anu-
arului: trece In caziere toate mu-
tatiile personalului si redactea-
za anuarul acestuia.
Exercitarea acestor atributii
se face prin:
1.13iroul cazierelor.
2. Biroul anuarului.
III. Serviciul salarizdrii: Intoc-
meste statele de salarii pentru
toate drepturile de personal, pe
baza listelor de prezentä, comu-
nicate de unitäti; tine partizile
garantiilor si retinerilor de tot
felul.
Exercitarea acestor atributii se
face prin:
1. Biroul statelor.
2. Biroul retinerilor.
3. Biroul garantiilor.
IV. Biroul M. O. N. T. si al a-
pdrdrii pasive: efectueazá toate
lucrärile referitoare la persona-
lul P. T. T., in legaturá cu servi-
ciul militar si apiirarea pasivä
si tine evidenta originii etnice a
Intregului personal P. T. T.
V. Biroul studiilor i statisticii.
6. Directia contabilitdtii
28. Directia contabilitätii este
condusa de un director, ajutat
de doi subdirectori si cuprinde
urraâtoarele servicii:
I. Serviciul bugetului: efectu-
iaza toate lucrárile In legáturrt.
cu Intocmirea i executarea bu-
getului, In conformitate cu legea
contabilitätii publice i prezenta
lege.
Exercitarea acestor atributii se
face prin:
L Biroiil ardonantärilor
scriptelor.
2. Biroul miscárii fondurilor
executärii bugetului.
II. Serviciul éontabilizdrilor
 25 lunie 1938
verifico. toate actele de venituri
si verificä situatiile finan-
ciare ale unitAtilor; tine partizi-
le debitorilor, creditorilor si de-
contarilor externe si face Inre-
gistrArile contabile In partid6
dublL
Exercitarea acestor atributii
se face prin:
1, Biroul VerificArii Venituri-
lor.
2. Biroul Verificarii Operatiu-
nilor Oficiilor.
3. Biroul VerificArii Operatiu-
nilor Casieriei Centrale.
4. Biroul Verificdrii Ordonan-
telor de Platd.
5. Biroul Decontärilor Externe.
6. Biroul Inregisträrilor Con-
tabile.
III. Serviciul Gestiunilor in
Materiale: verifica actele de mis-
cari de materiale si le Inregis-
treazg, la partizile respective.
Exercitarea acestor atributii se
face prin:
1. Biroul Gestiunii Materiale-
lor.
2. Biroul Gestiunii Timbrelor.
3. Biroul Inventarelor.
IV. Serviciul Gestiunilor in
Bani: verificA actele de miscare
ale diferitelor operatiuni in bani
si le inregistreaza la partizile
respective.
Exercitarea acestor atributii se
face prin:
1. Biroul Operatiunilor de E-
conomii.
2. Biroul Cecurilor.
3. Biroul Operatiunilor de In-
casso, Comision i Abonamente.
4. Biroul Mandatelor Interne
si bonurilor.
5. Biroul Mandatelor Externe.
6. Biroul Telegramelor.
V. Biroul Centralizdrii meca-
nice.
7. Serviciul Casieriei Centralt
29. Casieria Centra15, cuprin-
de urmätoarele birouri:
1. Biroul Incasgrilor.
2. Biroul Plati lor.
www.digibuc.ro
1023
8. Serviciul Contenciosului
30. Serviciul Contenciosulut
cuprinde urntatoarele birouri:
I. Biroul Proceselor Civile
Cornerciale.
2. Biroul Proceselor Pena le.
3. Biroul Sechestrelor si Ur-
märirilor.
4. Biroul Secretariatului.
9. Serviciul Registraturii Gene-
rale, Arhivei si Informatiilor
31.. Serviciul Registraturii Ge-
nerale, Arhivei i Informatiilor
cuprinde urmatoarele Birouri:
1. Biroul Registraturii Gene-.
rale.
2. Biroul Arhivei.
3. Biroul Informatiilor.
CAPITOLUL III
Organele de exploafare
32. Organele de exploatare abe
Directiei Generale P. T. T. sunk
oficiile.
33. Oficiile sunt de urmätoa-
rele categorii:
a) Oficiul Liniilor si Instala-
tiilor;
b) Oficii speciale;
c) de resedintä princi-
pale;
d) Oficii de resedintä;
e) urbane cl. I;
f) cl. II;
g) rurale cl. I;
h) . cl. II;
i) autorizate.
34 Oficiul Linillor si Instala-
tiilor executrt lucrarile noi In re-
gie i lucrärile de Intretinere a
liniilor i instalatiilor de teleco-
municatii. Are In primire liniile.
instalatiile radioelectrice.
Dirigintele oficiului va fi aju-
tat de doi subdiriginti.
Acest oficiu este echivalent ci
o directie centrala si cuprinde .
urrnAtoarele servicii:
I. Serviciul administrativ, corn-.
pus din:
1. Biroul economatului;
2. personalului;
3. Biroul casieriei;
1024 25 lunie 1938
4. Biroul contabilitgtii;
5. 11 registraturii si arhi-
'vei.
II. Serviciul liniilor, compus
din:
1. Biroul lucr&rilor noi;
2. intretinerii.
III. Serviciul instalatiilor tele-
vrafice si telefonice, compus din:
1. Biroul lucrarilor noi;
2. intretinerii.
IV. Serviciul ins talatiilor ra-
dioelectrice, compus din:
1. Biroul lucriirilor noi.
2. intretinerii.
V. 10 sectii de exploatare in
in tail.
35. Clasificarea oficiilor in
conformitate cu art. 33, este in-
-I:Heat& in tabloul anexat la pre-
zenta lege.
36. Oficiile speciale sunt echi-
valente cu serviciile din Admi-
nistratia CentralA. Ele isi exer-
citä atributiile printr'un birou
administrativ si o sectie de ex-
13 loatare.
37. Ca oficii speciale, pe Mg&
cele indicate in tabloul anexat,
mai functioneazä:
I. Oficiul atelierelor, care ex-
ploateaz& atelierele P. T. T. El
-cuprinde:
1. Biroul administrativ;
2. 7 ateliere in targ (2 in Bu-
-curesti si câte unul in Chisingu,
Iasi, Cernäuti, Cluj, Timisoara).
II. Oficiul materialului rulant,
-care pástreaza si intretine va-
goanele postale si autocamioa-
'nele din Capitalä. El cuprinde:
1. Biroul administrativ;
2. Sectia vagoanelor;
3. autocamioanelor.
III. Oficiul invdtdmántului,
vare dirijeaz/ scolile P. T. T. El
-cuprinde:
1. Biroul administrativ;
2. Sectia scoalei P. T. T.;
3. Sectia scoalei elementare P.
T. T.;
4. Sectia scolilor de speciali-
tate.
www.digibuc.ro
38. Celelalte oficii si atelierele
se echivaleaza administrativ du-
IA gradul prevAzut In statut pen-
tru conduatorul oficiului sau
atelierului.
Sectiile de exploatare se echi-
valeaz& cu birourile din admi-
nistratia centralti.
39. Administratia Palatului
din Capital& constitue un oficiu
de categoria urban I.
40. Oficiile autorizate sunt a-
celea care functioneaa pe baza
unui contract tip, incheiat intre
Directia General/ P. T. T. si
conductitorul oficiului, si cu un
inventar apartinând Directiei
Generale P. T. T.
41. ConducAtorii oficiilor cu ex-
ceptia oficiilor autorizate, poartä
denumirea de diriginti, corespun-
z&toare clasificArii dela art. 33,
iar ajutoarele lor de subdiriginti.
42. Serviciile de postä si tele-
comunicatii pot fi executate de
asemenea de sefii de gäri sau de
organele administrative comu-
nale, pe baza de conventii spe-
ciale, incheiate cu administra-
Vile respective.
CAPITOLui, Iv
Controlul
43. Pe rang& controlul insti-
tuit de Stat prin legi si regula-
mente cu caracter general pH-
vind toate institutiile si intre-
prinderile de Stat, Directia Ge-
neral& P. T. T., este controlat&
in mod special de Ministerul
Lucrárilor Publice si al Corau-
nicatiilor si de organele de con-
trol interioare, instituite prin
prezenta lege.
A. Controlul Ministerului
44. Ordinea de zi a sedintelor
Comitetului de directie va fi co-
municat& Ministerului lucräri-
lor publice si al conaunicatiilor
cu cel putin 24 ore inainte de ti-
nerea sedintelor.
45. Ministrul poate prezida
I
 25 Innie 1938
oricand sedintele Comitetului de
directie. De asemenea poate dis-
pune oricând convocarea Comi-
tetului de directie.
46_ Comitetul de directie va
Inainta trimestrial Ministrului
lucrdrilor publice si al comuni-
catiilor un raport Intocmit pe
formulare stabilite de Minister,
cuprinzând:
a) Situatia executdrii bugetu-
lui de venituri si cheltuieli;
b) Balanta conturilor;
c) Situatia analiticd a Incasd-
rilor si pldtilor efectuate;
d) Miscarea financiard In corn-
paratie cu trimestrul corespun-
zdtor al exercitiului precedent;
e) Situatia debitorilor si cre-
ditorilor;
f) Situatia contractelor de a-
proviziondri;
g) 0 situatie a conventiilor si
transactiilor Incheiate;
h) Ameliordrile aduse In ex-
ploatare si in realizärile venitu-
rilor;
i) Situatia miscdrii persona-
iului;
j) Propuneri pentru Imbund-
tätirea serviciului public si a
exploatärii de postd si telecomu-
nicatie.
47. Ministrul lucrdrilor publi-
ce si al comunicatiilor va con-
trola activitatea Directiei Gene-
rale P. T. T. si prin organe de
control ale Ministerului.
Aceste organe au drepturi ne-
limitate de investigatiune pen-
tru examinarea dosarelor si re-
gistrelor de orice fel, a scripte-
lor de contabilitate, a casierii-
lor, depozitelor si a oricdror lu-
crdri, si In general a Intregei ac-
tivitäti a Directiei Generale P.
T. T., raportând ministrului asu-
pra constatärilor fäcute.
B. Organele de Control Interior
48, Organele care controleazd,
modul de executare a serviciilor
C. Hamangia, vol. XXVI. 65.
www.digibuc.ro
1025
postale si de telecomunicatii,
sunt:
a) 3 inspectori generali;
b) 7 ,, speciali;
c) 10 de tinuturi;
d) Inspectorul Capita lei si In-
spoctorul ambulantelor, echiva-
lati cu Inspectorii de tinuturi;
e) 12 Inspectori;
f) 12 Controlori principali;
g) Controlorii.
49, Inspectorii generali exe-
cutd, inspectiile si cercetdrile or-
donate de Directorul General la
oHce organ de conducere si ex-
ploatare din Directia Genera 11
P. T. T.
50. Inspectorii speciali executd
cercearile si inspectiile ordo-
nate de Directiile din Adminis-
tratia Centre 15, de care depind.
Ei stunt in acela% timp *j. or-
gane de indrumare in speciali-
tatea Directiei respective.
51. Inspectorii de tinuturi
executd controlul unitätilor de
exploatare din tinutul ce le-a fost
atribuit.
52. Organele de exploatare din
taril sunt repartizate pe tinutu-
rile prevdzute de legea adminis-
trativd.
53. Controlul organelor de
exploatare din Capita Id si din
Ambulante se executd, de inspec-
torii respectivi.
54. Inspectorii de tinuturi, in-
spectorul Capita lei si inspecto-
rul ambulantelor sunt ajutati in
exercitarea atributiunilor lor de
inspectori si controlori.
TITLITL II
Organizarea financlaril
CAPITOLUL I
Bugef, Venifuri, Chelfuieli
55. Operatiunile de aplicare a
bugetului se fac conform Legii
 1026 25 lunie 1938
Contabilitgtii Pub lice cu derogg-
rile prevazute in prezenta lege.
Inregistrarea operatiunilor de
venituri *i cheltuieli se face in
partidd dublg.
56. Toate veniturile i cheltu-
ielile Directiei Generale P. T. T.
vor figura inteun buget anual
care va fl supus votului Corpu-
rilor Legiuitoare.
Acest buget se va Intocmi si
executa sub controlul Ministeru-
lui Lucrgrilor Pub lice si al Co-
muni catiilor.
57. Veniturile ce rezultil din
produsul taxelor pentru servicii
prestate, din vânzgrile de bunuri
si din orice alte Incasgri Intâm-
pliltoare.
Toate aceste venituri se Inca-
seazg in conformitate cu tarifele
aprobate de Consiliul de Ministri
cu conventiunile sau aranja-
mentele Incheiate.
58. Tarifele trebuesc astfel
Intocmite Inat Incasgrile sg a-
copere cheltuielile de exploatare,
de amortizare a investitiilor, do-
banzile si amortizgrile Impru-
muturilor contractate, precum
cotele fondurilor prevazute de
prezenta lege.
Directia General& P. T. T.
poate Inclaeia conventii pentru
perceperi forfetare de tarife cu
aprobarea Ministerului Lucrgri.
lor Publice si al Comunicatiilor.
Sunt interzise gratuitgtile de
orice fel cu exceptia celor pre-
vazute In legea pentru exploa-
tarea postelor, telegrafelor si te-
lefoanelor.
59. Veniturile, amenzile pen-
tru contraventii la monopolul
P. T. T., precum i creantele
certe si lichide, se pot urmgri
tyi Incase, atât direct cat si con-
form legii de urmdrire a veni-
turilor Statului.
Veniturile servesc la achitarea
cheltuielilor prevgzute In buget.
60. PiàtUe bugetare se fac
www.digibuc.ro
prin ordonante sau mandate de-
platg, In limitele bugetului
ale delegatiunilor date.
Ordonant,ele si mandatele de
platg se emit asupra Casieriilor
P. T. T.
61. Contractele de aprovizio-
ngri prin bung Invoialg, se vor-
comunica Of iciului de Licitatii
numai când depdsesc suma de.
300.000 lei.
62. Receptiile furniturilor con-
tractate prin bung Invoialg pan&
la suma de 100.000 lei, se pot
face fgrg delegatul Oficiului de.
Licitatii i fgra prezenta furni-
sorului.
63. Se fac urmgtoarele dero-
OH dela Legea Contabilitgtit
Publice:
a) Directia Generalg P. T. T.
poate spori prevederile afectate-
la cheltuieli, In cursul executd-
rii bugetului, cu exceptia celor-
prevazute pentru personalul din
statele desvoltatoare, dacg are-
sporuri de venituri corespunzg-
toare pentru acoperirea lor.
Majorarea acestor prevederi
va fi facutg la propunerea Co-
mitetului de directie, cu aproba-
rea Ministerului Lurrgrilor Pu-
bike si a Comunicatiilor, cu a-
vizul conform al Ministerulut
Finantelor;
b) Directia Generalg P. T. T.
poate face angajäri de cbeltuieli
In contul exercitiului bugetar,.
pang la ultima zi a exercitiului.
In cazul când receptiunea nu se
va putea face Inguntrul acelu-
iasi exercitiu In care s'a fdcut
angajarea respectivg, angajarea
cheltuielilor din exercitiul prece-
dent se va reporta In exercitiut
bugetar nou.
Ordonantarea acestor cheltu-
ieli se va face ulterior;
c) Directia Generalg P. T. T.
poate face viramente Intre arti-
colele de cheltuieli, cu exceptia
salariilor dn statele desvoltà-
 25 lunie 1938 1027

toare, la propunerea Comitetu- scrie cu valoarea probabilä; cele

lui de directie, cu aprobarea Mi- ce nu se mai pot incasa se vor
nisterului Lucrärilor Pub lice si scadea, iar rentele si obligatiu-
al Comunicatiilor si cu avizul nile se vor inscrie la cursul zilei.
conform al Ministerului Finan- Bunurile care prin natura lor
telor; sunt supuse uzurii si deprecierii
d) Directia Genera la P. T. T., si anume: imobilele, vagoanele,
poate face pltiti din Case le Ofi- posturile T. F. F., vehiculele, in-
ciilor, cu lichidarea ulterioarä, stalatiile interioare, mobilierul si
pe baza aprobárii Comitetului de obiectele in uz, vor fi amortizate
directie, in urmátoarele cazuri: prin cote anuale deduse din be-
1. Pentru restabilirea provizo- neficiul brut de exploatare.
rie a liniilor si instalatiilor de Categoriile de bunuri amorti-
tele-comunicatii, precum si a zabile si coeficientii de amorti-
transporturilor postale. zare se vor stabili anual de Co-
2. Pentru trimiterea telegrame- mitetul de Directie, dupá norme
lor prin expres. comerciale si se vor api oba de
3. Pentru restituirea taxelor Ministerul Lucrárilor Publice si
al Comunicatiilor.
telegraraelor oprite dela expe- 68. In cazul când in cursul
diere. exercitiului incasttrile nu ar a-
64. La finele fiectirui exerci- junge pentru acoperirea cheltu-
tiu bugetar, Directia Genera lä. ielilor necesate exploatárii, Di-
P. T. T., va incheia contul de rectia Generala P. T. T. va pu-
executare a bugetului, contul de tea obtine avansuri dela Tezaur
exploatare, inventarul general al sau va putea sä-si procure su-
bunurilor si va intocmi Bilantul mele necesare prin imprumuturi,
si Contul de Profit si Pierdere. cu aprobarea Ministerului Lu-
65. Din beneiciul brut se vor crilrilor Publice si al Comuni-
scddea fondurile de amortizare, catiilor si avizul conform al INV-
de rezervá, de desvoltare, de rul- nisterului Finantelor.
ment si subventia Casei de Eco- Aceste imprumuturi totalizate
nomie, Credit si Ajutor P. T. T., nu vor putea in niciun caz in-
constituite cum se aratá mai jos. trece 20 la sun,' din veniturile
66. Beneficiul net de exploa- brute ale anului precedent, cu
tare artitat in Contul de Profit conditia de a fi acoperite In
*i Pierdere va servi la acoperi- cursul aceluiasi exercitiu buge-
rea deficitelor de exploatare, iar tar.
restul se va repartiza precum 69. Contul de executarea bu-
urmeazá: getului, contul de exploatare, bi-
a) 500/o Tezaurului Statului; lantul general, impreung cu
b) 500/o pentru alimentarea u- contul de profit si pierdere, pre-
nui fond de prime ce se vor atri- cum si inventarul, insotite de o
bui personalului cu aprobarea dare de seamá asupra rezulta-
Ministerului Lucrárilor Pub lice telor obtinute in cursul aimlui
si al Comunicatiilor. expirat, se vor inainta in cel
67. La alcdtuirea inventarului mult 6 luni dela expirarea exer-
general anual, bunurile mobile citiului, spre aprobare Ministe-
aflate in depozite se vor socoti rului Lucrárilor Publice si al
cu pretul mediu de cost sau cu Comunicatilor, care le va su-
pretul zilei, dacä, acesta va fi punë Consiliului de Ministri si
mai mic. inainta spre control Inaltei Curti
Creantele dubioase se vor in- de Conturi.
www.digibuc.ro
 1028 25 lunle 1938

CAP1TOLUL II rea unei cote de 2 pân& la 5 la

Fonduri speciale
70. Pentru necesitItile exploa-
tärii, Directia General& P. T. T.
va constitui urm&toarele fon-
duri:
a) Fondul de amortizare, care
serveste pentru inlocuirea bunu-
rilor supuse uzurii si deprecierii
si se constitue conform preve-
derilor art. 67;
b) Fondul de rezervä care ser-
veste exclusiv la acoperirea chel-
tuielilor necesare inlocuirii in-
stalatiilor tehnice distruse Ina-
intea termenului de amortizare
Sau devenite inutilizabile in ur-
ma progreselor tehnice, or dis-
truse printr'o imprejurare de
fort& majora. El va fi constituit
prin prevalarea unei cote de 0,5
la sut& din venitul brut si nu
va dep&si suma de 100.000.000 lei;
c) Fondul de desvoltare care
serveste investitiilor noi si se
constitue prin prevalarea unei
cote de 1 la sutá din venitul
brut;
d) Fondul de rulment care ser-
veste usur&rit operatiunilor de
exploatare, se constitue prin pre-
levarea unei cote de 2 la sut&
din venitul brut $i nu va depdsi
suma de 100.000.000 lei;
Rambursarea fondului de rul-
ment este obligatorie in cursul
unui exercitiu bugetar. Cheltu-
ielile de materiale, masini, insta-
latii si constructii, se pot ram-
bursa in decursul a trei exercitii
bugetare;
e) Fondul de prime, care ser-
veste pentru acordarea de prime
personalului si care se alimen-
teaz& prin prelevarea unei cote
de 50 la sutd din beneficiul net
(art. 66). intratá integral in vigoare.
71. Se acord& in fiecare an,
prin buget, Casei de Economie, regulamentele priv ind organize-
Credit si Ajutor P. T. T., o sub- rea $ i functionarea Directiei
ventie constituitá din preleva- Generale P. T. T.
www.digibuc.ro
sutá din venitul brut.
72. La cererea Directiei Ge-
nerale P. T. T., Ministrul lucrä-
rilor publice $i al comunicatii-
lor, cu avizul conform al Minis-
trului finantelor, poate dispune
infiintarea si a altor fonduri pe
care nevoia le-ar cere.
73. Toate fondurile create,
inclusiv amortizárile, nu se vor
putea intrebuinta decât in stricta
conformitate cu destinatia lor.
In contabilitatea Directiei Ge-
nerale P. T. T., fondurile vor a-
vea conturi aparte.
TITLUL III
CAPITOLUL I
Dispozifiuni generale 0 fransiforii
74. Atributiile Birourilor si
sectiilor de exploatare, precum
$i tabela numeric& a functiona-
rilor de- conducere si adminis-
trare, exploatare si control, se
vor hotari printr'un regulament
special.
75. Ierarhizarea organelor de
conclucere, exploatare si control
este cea prevrizutrt pentru con-
ducittorii lor de statutul perso-
nalulu P. T. T.
76. Directia General& P. T. T.
este scutit& de orice impozite cA-
tre Stat, judet si comund.
77. Comitetul de Directie P.
T. T. In functiune se mentine si
dup& promulgarea, prezentei legi.
78. Cabinetul medical P. T.
T. va functiona cu actuala or-
ganizare pân& la modificarea le-
gii Casei de Economie, Credit $i
Ajutor P. T. T.
79. Dispozitiunile prezentei
legi se vor aplica treptat, astfel
ca la 1 Aprilie 1939, legea s& fie
80. Se abrogá toate legile *i
 25 lunie 1938 1029

TABLOUL OFICHLOR P. T. T.

.4 +3
t-, DENUMIREA J- DENUMIREA
Categoria '..' Categoria
1.: OFICIULUI 1.4 OFICIULUI
Z Z

1. Judeful Alba Dud

17
a) Oficii*) Engelsbrunn
P,I
1 Alba-Iulia I . . Resedintg 19 Galsa
2 Abrud Urban 2 20 Ghioroc
3 Aiud 1 21 GlogovAt
4 Alba-Iulia II . . . :, 2 22 Grâniceri
5 Ocna-Muresului . Rural 1 23 Gurahont
6 Sebes Urban 1 24 Guttenbrunn
7 Tofu* Il Rural 1 25 Halmagiu
8 Vintul-de-Jos . . 2 26 Ilt6u.
27 Macea
b) Oficii autorlzate **) 28 Mäderat
1 Bucium 29 Mocrea
2 Ighiu 30 Moneasa
3 Metes 31 Nädab
4 Mihalt 32 Nadas
5 Rimetea 33 Nädlac
6 Rosia-Montanä 34 Pâncota
7 Säsciori 35 Nulls
8 Teius I 36 Pecica
9 Zlatna 37 Peregtil-Mic
38 Petris
2. Judetul Arad 39 Pilul
a) OHM 40 Plescuta
1 Arad 1 Res. princ. 41 Radna
2 Arad II Resedintâ 42 Regale Carol
3 Ineu Rural 1 43 Sânmartin
44 Sinnicolaul-Mic
b) Oficil autorizate 45 Satul-Nou
1 Agris 46 Silvirsin
2 Arad III 47 Schöndorf
3 Arad V
4 Arad VII 48 Sebis
49 Semlac
5 Aradul-Nou 50 Sfânta-Ana
6 Barzava 51 Sintea-Mare
7 Boc,sig
8 Bute ni 52 Socodor
53 $agul
9 Cermein 54 Seitin
10 Chisinau-Cris 55 $epreus
11 Cil
56 $icläu
12 Conop
57 Silindia
13 Coväsint 58 Simandul-de-Jos
14 Curtici 59 Síria
15 Dezna 60 Sofronea
16 DMA 61 Târnova
'1 Functioneazi on personal bugetar P. T.T. 62 Täut
**) Punotioneaa on personal contractual. 63 Turnu
www.digibuc.ro
1030 25 [tulle 1938

DENUMIREA Categoria DENUMIREA

OFICIULUI OFICIULUI 1 Categoria

64 Tioar I)) OHM autorizate

65 Vâniitori 11 Asäu.
66 Värädia-de-Mures 1

67 Varfurile c) Oficii gári

68 Virsand 1 Brusturoasa
69 Zädärlac 2 Cliut
70 Zärand 3 Dofteana
71 Zerind 4 Fintânele
72 Zimandul-Nou 5 Faraoani
73 Wiesenheid 6 Garleni
7 Palanca
3. Judetul Arge§ 8 Radiana
9 Valea-Seacl
a) Oficii
1 Pitesti Resedintä d) Mil de sezon*)
2 Bi Rural 2
3 Costesti Rural 1 11Slänic-Moldova 1

4 Curtea-de-Arges Urban 2
5 Cii neni Rural 2 5. Judetul Baia
6 Dänicei
7 Mensani a) Oficii
8 Musetesti 1 Fälticeni Resedintä
9 Richitele 2 Boroaia Rural 2
10 Stroesti 3 Lespezi Rural 1
11 Saki 4 Liteni If
12 Tigveni 5 Mälini
6 Pascani Urbann 2
b ) Oficii autorizate 7 Pascani-Garä . 21

11 Rociu b) OHM OH
c) Oficil gärl Dolhasca
2 Muncel
11Stolnici 1 3 Ruginoasa
4. Judetul Bacäu 6. Judetul BàIi
a) Oficil a) OfIcif
1 Bacau Resedintä Bälti I Resedintä.
2 Agls Rural 2 2 Bälti II Urban 2
3 Comlnesti . . Rural 1 3 Alexandreni Rural 2
4 Därmänesti . 4 Chiscareni . /I
5 Momesti Uaa'n 2 5 Ciuciulea 11
6 Onesti Rural 1 6 Cornesti-Targ
Oituz . . . Rural 2 7 FAlesti Urban 2
8 Parincea-Thrg . Rural 1 8 Glodeni Rural 1
9 RAcAciuni . . 9 I. G. Daca 31
10 Tescani
11 Tirgul-Ocna Urban 2 * Ace,te oficii funetioneazi temporar co
personal detasat dela oficiile permanente si
12 Secueni Rural 2 Mt% In gestiunea ofieiului de resedinti
13 Valea-Rea . If respectiv.

www.digibuc.ro
 25 lunle 1938 1031

DENUMIREA .:, DENUMIREA

Categoria ° Categoria
OFICIULUI .1 OFICIULUI
Z

10 Parlita-Targ . . . Rural 1 29 Dragesti

11 Rascani-Targ . . 30 Dumbravani
12 Sofraneani-Lambo . » 31 Episc.-Bihorului I
13 Valea-lui-Vlad . . » 32 Episc.-Bihorului II
14 Zabriceni . . . . » 33 Finis
34 Gepiu
b) Oficii girl 35 Ghiorac
36 Ginta
liSofia I 37 Girisul-Negru
38 Husäsaul-de-Tinca
7. Judetul Bihor 39 Iad
40 Ianosda
a) OficIf 41 Neu
1 Oradea I Res. prin. 42 Lazareni
2 Beiu§ Urban 1 43 Les
3 Oradea II . . . . Resedinta 44 Lunca
4 , III . . . . Urban 2 45 Marghita
5 Safonta . . . -. 1 46 Mier fan
47 Misca
b) Ofieii autorizate 48 Niuved
1 Abram 49 Oradea IV
2 Abramut 50 Oradea V
3 Albi§ 51 Oradea VI
4 Alesd 52 Osorhei
5 Ant 53 Padurea-Neagra
6 Arpasel 54 Petreu
7 Baia-Felix 55 Petroasa
8 BM ta 66 Poclusa-de Barcau
9 Bale 57 Popesti .

10 Batar 58 Remetea-Bihor
11 Belfir 59 Rosiori-Bihor
12 Beliu 60 Sacueni
13 Biharia 61 Sacitdate.
14 Borod 62 Sa lard
15 Bratca 63 Sambata
16 Budureasa 64 Saniob
17 Brusturi 65 Sarbi
18 Cadea 66 Se leu§
19 Cefa 67 Spinus
20 Ceica 68 Stana-de-Vale
21 Cheresig 69 Sudrigiu
22 Chesa 70 Suplac-de-Barcau
23 Chet 71 Talpos
24 Ciocaia 72 Tamasda
25 Ciumeghiu 73 Tami iseu
26 Cristior 74 Tarian
27 Diosig 75 Taut
28 Dobresti 76 Tauteu

www.digibuc.ro
1032 25 lunie 1938

DENUMIREA DENUMIREA
Categori a 14s18 Categoria
OFICIULUI OFICIULUI

77 Tetchea b) Wien autorizate

78 Tileagd I 11 Movila Miresei
79 Tileagd II 1

80 Tinca c) Midi gari

81 Tulca 1 Ciresu
82 Ucuri§ 2 Dedulesti
83 Uliacu-de-Beius 3 Traian-Sat
84 Urvind 4 Ur leasca
85 Vadttl-Carol al II-lea
86 Vasa!' cl) Olieii de sezon
87 Vintire
11 Lacul-Sarat I

c) WWI de sezon
11Baia-Episcopiei 1
10. Judeful Bra§ov
8. Judeful Boto§ani a) Midi
a) Ofic li Res. Prin.
2 Bran Rural 1
I Botosani Resedintil. 3 Brasov II . . . Urban 1
2 Bncecea Rural 1
3 Dângeni Rural 2 b) Midi autorizato
4 DumbrAveni fI 1 Apata
5 Frumusica It 2 Bod-Sat
6 IiiirlAu Urban 2 3 Bod-FabricA de zahAr
7 Ripiceni Rural 1 4 Brasov-FabricA
8 Sulita 5 Brasov-Schein
9 8tefAnesti Urbán 2 6 Brasov-Vechiu
10 Trusesti Rural 2 '7 Budila
8 Cernatu
b) Mien gar 9 Codlea
I Leorda 10 Crizbav
2 Todireni 11 Cristian
3 Ungureni 12 DArste
4 Veresti 13 Feldioara
5 ZlAtnnoaia 14 Ghimbav
15 Hälchiu
9. Judetul Bräila 16 HArman
17 Intorsura-BuzAulni
a) Oficii 18 laerus
1 Br Aila I Res. Prin. 19 Prejmer
2 Br Aila III . . Urban 2 20 Râsnov
3 &Ada IV . . 21 Rotbav
4 Cioara-Doicesti Rural 2 22 Satulung
5 Ianca Rural L 23 Tirlungeni
6 I. I. C. BrAtiann 24 Tohanul-Vechin
7 Nicolesti-Jianu , 25 Turches
8 Traian Rural 2 26 Tfintari
9 Viziru Rural 1 27 VlAdeni
www.digibuc.ro
 25 lunie 1938 1033

DENUMIREA DENUMIREA
Categoria 1.a 11. Categoria
OFICIULUI OFICIULUI

28 Vulcan 2 Greceni
29 Zarnesti 3 Prat
30 Zizin
13. Judetul Caliacra
11. Judetul Buziu
a) Oficii a) Midi
Buz Resedint6. 1 Bazargic Resedinta
2 Buz Au II Urban 2 2 Armutlia Rural 2
3 Beceni Rural 2 3 Balcic Urban 2
4 Breaza 4 Cavarna 11

5 Canesti If 5 I. G. Duca Rural 2

6 Cis lâu If 6 Spasova It
7 Mizi Urban 1 7 Stejarn1 If
8 Monteora Rural 1 8 Sabla 17

9 Nehoiu 11
9 Teche /I
10 Pârscov
11 Pâtarlage If
14. Judetul Cilmpulung
12 Pogoanele a) Ofiel
13 Vintil&-Vod4 R;;.ral 2
1 Câmpulung-Moldov. Resedintli
b) Oficli gir 2 Breaza-Bucovina . Rural 1
1 Boboc 3 Capul-Codralui . . 11

2 Cândesti 4 Cârlibaba . . 11

3 Ci libia 5 Dorna-Cândrenilor
4 Migura 6 Frasin 12

5 Monteoru 7 Frumosul . . It
6 Ojasca 8 Fundul-Moldovei
7 Roseti 9 Gura-Humorului UrCan 2
8 Rusavat 10 Moldova-Sulita Rural 1
9 Tabgrilsti 11 Moldovita . .
IO V ernesti 12 Poiana-Stimpii Rural 2
11 Vintileanca 13 Pojorâta Rural 1
12 Viperesti 14 Sarul-Dornei . Rural 2
15 Vama . . . Urban 2
12. Judetul Cahul 16 Vatra-Dornei . . Urban 1
a) Often 17 Vatra-Moldovitei . Rural 1
1 Cahul Resedintg. b) OHM autoriz te
2 Albota Rural 2
3 Baimaclia Rural 1 I CiocInesti-Bucovina
4 Cu bei 9/
2 lacobeni
L G. Duca Rural 2 3 Prisaca
6 _Leova Urban 2 4 Stulpicani
7 Mingir Rural 2
8 Taraclia 15. Judetul Cara§
9 Visinesti a) Midi
b) Often gäri 1 Oravita I Resedintit
llIargara 2 Recita I Urban 1
www.digibuc.ro
1034 25 lunle 1938

DENUMIREA Categoria 1 1...3

o
DENUMIREA
Categoria
OFICIULUI ,...: OFICIULUI

b) Olicii autorizate 8 Cozmeni Urban 2

9 Cuciurul-Mare . Rurale 1
1 Anina 10 Grigore-Ghica-VodI 11
2 Bazias 11 Jucica-Veche I/
3 Belobresca 12 Ocna-Bucovinei 11
4 Berliste 13 Sadagura Urban 2
5 Berzasca 14 Vrânceni Rural 1
6 Berzovia 15 Zastavna Urban 2
7 Bocsa-Montan& 16 Zviniace Rural 1
8 Bocsa-RomânI
9 Bozovici b) OficH autorizate
10 Cacova
11 Cálnic 1 CernAuca
12 Carasova 2 CernIuti IV
13 Ciuchici 3 Cernäut'l V
14 Dognecea 4 Cernâuti VI
15 Drencova 5 IvâncilArti
16 Forotic 6 Lujeni
17 Fizes 7 MâmAesti
18 Crârnic 8 Plaiul Cosminului
19 Iam 9 Stefânesti-Bucovina
20 Iersig
21 Mold ova-Noul. 17. Judetul Cetatea-Albil
22 Moldova-Veche
23 Naidâs a) Oficli
24 Prigor 1 Cetatea-AlbA, . ResedintA
25 Pojejena-de-Jos Arciz Rural 1
26 RAcâsdia 3 Bairamcea .
27 Sasca-Montang 4 Budachi Rural 2
28 Sichevita 5 Cazaci Rural 1
29 Steierdorf 6 Cleastit Rural 2
30 Tirol 7 Culevcea /1
31 Villiug 8 Ivânestii-Noi 9,
32 VärAdia 9 Ivânestii-Vechi
33 Vermes 10 OlAnesti /1
34 Zorlentul-Mare 11 Postal
12 Sârata Rural 1
16. Judetul Cernäuti 13 aba-Targ Rural 2
14 Tarutino Rural 1
a) Midi 15 Taslitc 11
16 Tuttarásti 1/

Cernituti I . . Res. Prin. 17 Tuzla Rural 2

2 CernAuti II . . . Urban 1 18 Volintiri Rural 1
3 CernAuti III . 2
4 CernAuti VII . 11 b) WW1 girl
5 Cernauti-Aeroport 11

6 Cernauti-Vama . If 11Beni
7 Boian Rural 1 21 Berezina
www.digibuc.ro
 25 lunie 1938 1035

DEMJMIREA DENUMIREA
Categoria 1 tio Categoría
OFICIULUI OFICIULUI
z
c) Ofieii de sezon c) Wien de sezon
1 Achembad 11 Cheile Bicazului 1

2 Budachi-Cordon
3 Bugaz 19. Judetul Cluj
4 Burnas a) Midi
5 Serghievca
1 Cluj I R es. princ
18. Judetul Clue 2 Cluj II Urban 1
3 Huedin Urban 2
a) OHM
1 Miercurea Ciuc . . Resedintä b) 011cl autorizate
2 Bicazul Ardelean . Rural 2 1 Aghiresu
3 Gheorgheni . . . . Urban 1 2 Almasu
3 Apahida
b) Mil autorizate 4 Bontida
5 Borsa
1 Armäseni 6 Bucea
2 BAile Tusnad 7 CMata
3 Carta 8 Cdlatele
4 Casinul-Nou 9 Cäpusul-Mare
5 Ciucsangeorgiu 10 CMina
6 Cozmeni 11 Ciucea
7 Diträu 12 Cluj III
8 Frumoasa 13 Cluj IV
9 Ghimes--Frtget 14 Cluj V
10 Hodosa 15 Cluj VI
11 Joseni 16 Cojocna
12 Lazärea 17 Dada
13 Lunca-de-Jos 18 Floresti
14 Lunca-de-Sus 19 Frata
15 Mädäras 20 Grarbdu
16 Mihiuileni 21 Giläu
17 Mures-Isvor 22 Hida
18 Plädelikle-Jos 23 Jucul-de-Jos
19 Racul 24 Mandstireni
20 Remetea 25 Mihesul-de-Campie
21 Sâncrlieni 26 Mociu
22 Sândominic 27 Nädäselu
23 Sinmartin 28 Negreni
24 Sinsimion 29 Panticeu
Sântimbru 30 Poeni
26 Siculeni 31 Räscruci
27 Sumuleu 32 Sanmihaiul-de-Câmp
28 Tulghe§ 33 Sanpetru-de-Câmpie
29 Tusnad-Sat 34 Särmasul
30 Valea-Strämbä, 35 SävAdisla
31 Vosläbeni 36 Stana

www.digibuc.ro
1036 25 lunie 1938

DENUMIREA DENUMIREA Categoria

Categoria 143
t5
OFICIULUI OFICIULUI

37 Zam-Sincraiul b) ()Hell girl

38 Zimboru 1 BM eni
20. Judejul Constanja 2 Barbosi
3 Foltesti
a) Ofichi 4 Frumusita
Constanta I . . Res. princ. Fulgeresti
2 Baia Rural 2 6 Filesti
3 Basarabi 7 Piscu
4 Cobadin 8 Serdaru
5 Carmen-Slyva . Urba'n 2 9 Serbesti
6 Cernavocla . . Urban 1 10 Tulucesti
7 Cogealac Rural 1 11 Vames
8 Constanta II . Urban 2
9 Constanta-Port If 22. Judejul Dâmbovija
10 Carol I . . . . Rural 2 a) OHM
11 Ferdinand 2
Targoviste . Resedinth.
12 Hârsova Urban 2 2 Mani Rural 2
13 Ion Corvin Rural 1 3 Bilciuresti . Rural 1
14 Mangalia Urban 2 4 Doicesti Rural 2
15 Medgidia 5 Fieni
16 Negra-Vodit Ruranl 1 6 Gaesti
/9

Urban 2
17 Oltina Rural 2 7 Ghergani Rural 1
18 Plopeni 8 Gura-Ocnitei
19 Techirghiol Urba"n 2 9 Nucet Rural 2
b) OficH gri 10 Petrosita . Rural 1
11 Agigea 11 Pucioasa Urban 2
21Eforie 12 Potlogi . . Rural 2
13 Titu . . . . . . Rural 1
c) Oficil de sezon 14 Valea-Lungl-Cricov Rural 2
Mamaia 15 Voinesti If
2 Techirghiol-Plajâ
(Eforie) b) Oficii gari
Contest i Rural 2
21. Judejul Covurlui 2 LAculete
a) OHM 3 Pietroaia
4 Vacaresti
Galati I Req. princ.
2 Beresti Rural 1 c) WWI de sezon
3 Cudalbi Rural 2 11 Vulcana
4 Dräguseni
5 Fo ltesti 23. Judejul Dolj
6 Galati II . Urbnan 2
'7 Galati III . 71
a) 0 ficif
8 Galati IV . 1 Craiova I . . . . Res. princ.
9 Galati V . Bâilesti . . Urban 2
10 Independenta Rural 2 3 Barca Rural 1
11 I. G. Duca . Rural 1 4 Bistret
12 Pechea If Bechet If

www.digibuc.ro
 25 lunie 1938 1037

DENUMIREA DENUMIRE A
Categoria 1 t.)r: Categoria
OFICIULUI ,..1 OFICIULUI
Z

6 Barza Rural 2 6 Doimuelar . . . Rural 2

7 Brabova II 7 Ostrov Urban 2
8 Bratovoeeti . 8 Turtucaia If i
9 Calatat Urbnan 1 9 Sarsânlar Rural 2
10 Cetate . . Rural 1
11 Craiova III Justitie Urban 2 26. Judetul Fäg Ara§
12 Drumul-Mare . . Rural 2
13 Filiagi Rural 1 a) WWI
14 Maglavitu Rural 2
15 Plenita Urban 2 liFIgarae . 1 ReeedintA
16 Poiana-Mare Rural 2
17 Segarcea . Rural 1 b) Ofie li autorizate
18 Saeeti Rural 2
19 Terpezita If 1 Arpaeul-de-Jos
b) Wien giirl 2 Bruiu
3 Cincul-Mare
1 Afumati 4 Comana-de-Jos
2 Golenti 5 Hârseni
3 Mott Itei Lovnic
6
4 Portareeti Merghindeal
7
5 Sâlcuta 8 Porumbacul-de-Jos
c) WWI autorizate 9 ercaia
10 inca-Veche
11Sadova I
11 oare
12 inca-NouA
24. Judetul Dorohoi 13 Somârtin
a) Mica 14 Vaida-Recea
1 Dorohoi Reeedintit 15 Venetia-de-Jos
2 Darabani Urban 2 16 Vietea-de-Jos
3 Herta If 17 Voila
4 Mihâileni .
5 Mitoc Rural 2
6 RAdauti Rural 1 27. Judetul Mehl
7 SAveni Urban 2
8 Vârful-Câmpului Rural 2 a) Wien
b) Oficil gad 1 HO Reeedintit
1Carasu 2 Drinceni . . . . Rural 1
2 Vaculeeti 3 Fälciu /I
3 V orniceni 4 Rlducâneni . . . If
5 Vutcani . II
25. Judetul. Durostor
a) Otieli b) Often girl
1Silistra Reeedinta
2 Acadânlar Rural 2 1 Crasna
3 Beibunar /7 2 Creteeti
4 Belies 3 Olteneeti
5 Curtbunar Rurnal 1 4 Roeieeti

www.digibuc.ro
1038 25 lunie 1938

DENUMIREA Categoria
1 -,3 DENUMIREA Categoria
'6
OFICIULUI OFICIULUI

28. Judetul Gorj b) Oticil autorizate

a) ()Heil Aninoasa
2 Baia-de-Cris
1 . Resedintil 3 BAita
2 Albeni Rural 2 4 Brad
3 Bibesti 5 Branisca
4 Brädiceni . . /7 6 Bucova
5 CIrbunesti . Rural 1 7 Baru-Mare
6 Calnic 2 8 Criseni
7 Hurezani SI 9 Carnesti
8 Novaci 10 Certejul-de-Sus
9 Pesteana Ruill 1 11 Cristior
10 Rovinari Rural 2 12 Cugir
11 &ice lu 13 Dobra
12 Tismana 14 Geoagiu
13 Turceni . 15 Ghelari
b) OHM girl 16 Gurasada
17 Ilia
11CopIcioasa 18 Lasilu-Garä
21 Gilort 1 19 Petrila
20 Pui
29. Judetul Hotin 21 Säcarâmbu
a) Oficil 22 Sarmisegetuza
23 8ilaot
1 Hotin ResedintA 24 8oimus
2 Briceni-Tilrg Rural 1 25 Vata-de-Jos
3 Chelmenti . 26 Vulcan
4 Clicltui 71 27 Zam
5 Corjeuti
6 Dina'uti . 2 31. Judetul Ialomita
7 1
8 IanAuti . . 2
a) Men
9 Lipcani 1 1 Resedintit
10 Márnaliga . 2 2 Balaci Rural 2
11 RomâncAuti 1 3 Rárcanesti
12 Sulita Urban 2 4 Ciochina . Rural 1
13 Secureni Rural 2 5 FA,cdani .
6 Fetesti . . Urban 2
30. Meld nunedoara 7 Lehliu Rural 1
a) OUcH 8 Piva-Petrei Rural 2
9 Slobozia Urban 2
1 Deva Resedint6. 10 Seceleanu Rural 2
2 Hateg Urban 2 11 TándArei Rural 1
3 Hunedoara 12 Urziceni . . . Urban 2
4 Lupeni Rural 1 b) Ouch girl
5 Oastie Urban 1
6 Petroseni IV 11 Andrasesti
7 Simeria Rural 1 21 Armitqesti

www.digibuc.ro
 25 lunie 1938 1039

DENUMIREA s DENUMIREA
Categoria 1 Categoria
OFICIULUI OFICIULUI
-;

3 Bogdana 2 Bivolari Rural 1

4 Brosten i-Ialomita 3 Cotnari
5 Bucu 4 Iasi II Urban 1
6 Ciulnita 5 Iasi III
7 Dâlga 6 Iasi IV
8 Fetesti 7 Iasi V 2
9 Hagieni Iasi VI vaina
8
10 Ialomita 9 Podul Iloaiei Rural 1
11 Jegillia 10 Sculeni
12 Leh liu 11 Targul-Frumoc Urban 2
13 Perieti 12 Ungheni Rural
14 Sighireanu
b) OficH Or!
c) Oficil autorizate
11 Dragos-Vodil. 1 Belcesti
1
2 Ciurea
d) OHM de sezon 3 Cristesti
4 Cucuteni
11 Amara 1
5 Larga Jijia
32. Judetul Iai 6 Rednt
7 Sârca
a) OficH 8 Soldana
11 Iasi I I Rev. princ 9 Vlb.cleni

DENUMIREA OFICIULUI Categoria

33. Judetul Ilfov

a) Oficii
1 Bucuresti L Posta Centrall Oficiu Special
2 Telegraf , If It
3 It Gara-Nord.'Ambulanta 31

4 If Centralizator Illov . . Resédintil

5 II. Grivita
6 III. $tefan-cel-Mare If
7 IV. Bul. Pache 17

8 V. Lemaitre . . . . - 11

9 VI. Gib
10 VII. Vama Urban 1
11 VIII. Finante
12 IX. Mosi Urbn 2
13 X. Mihai Bravu
14 XI. Filaret 11

15 XII. Calea Grivitei .

16 XIII. Gogu Cantacuzino Urban 1
17 XIV. Uranus Urban 2
I
NyT
lu XX II. Paich t
www.digibuc.ro
1040 25 lunie 1938

DENUMIRA OFICIULUI Categoria

20 Bucuresti XIX. Ministerul de Interne . Urban 2

21 XX. Dudesti
22 XXI. Militari ...... .
23 71 XXII. Siguranta Genera 16 . . . 71

24 XXIII. Curentul
25 XXIV. Senatul
26 XXV. Camera . . .
27 77 XXVI. Presedentia Consilului Min.
28 71 XX VII. I upeasca
29 71 XXVIII. erhan-Vodll
30 XXIX. Teiu
31 XXX. Banco, Nationalg
32 XXXI. Cioplea
33 77
XXXII. Const. Mille
34 XXXIII. Dgmgroaia
35 XXXIV. Colentina
36 XXXV. Mogosoaia
37 If X XXVI. BlIneasa
38 It Marele Stat Major
39 It Ministerul Armatei
40 Palatul Regal Cotroceni
41 Palatul Regal Victoriei
42 Bolintin Ru;a' 1 1
43 Budesti Is
44 Buf tea 17

45 Domnesti-Ilfov
46 Fundulea 77 2
47 I. I. C. Briltianu , 1
48 Oltenita Urban 2
49 Pais Rural 1
50 Bränesti 2
61 Chitila
52 Jilava
b) Oficil girl
1 Cioanesti
2 Frunzlinesti
3 Särulesti
4 Titan
5 Vidra
6 Preasna
c) Wien autorizate
1 Fierbinti
34. Judetul Ismail
a) OHM
Ismail Resedint5,
2 Bolgrad Urban 1
3 Chilia Noul 2
4 Caza-VodA Rural 2

www.digibuc.ro
 25 lunie 1938 1041

DENUMIREA DENUMIREA
Categoria 1.4s
6: Categoria
OFICIULUI OFICIULUI

5 Cismele Rural 2 b) Oficil autorizate

6 Nerusai , 1
7 Rani Urban 2 1 Bocicoiul Mare
8 Regele Carol al II-lea Rural 2 2 Birsana
9 VAlcov Urban 2 3 Berbesti
4 Borst"
5 Cãmara Sighet
b) Mel girl 6 CAmpulung la Tisa
7 Costini
11Bolgrad 1
8 Cuhea
9 Dragomiresti
10 Leordina
35. Judetul Lipu§ua 11 Moisei
12 Ocna-$ugAtag
a) Mien 13 Petrova
14 Poenile-de-subMunte
1 Chilinitu I . . . 1 Res. princ. 15 Rona-de-Sus
2 ChisinAu II . . . Urban 2 16 Rozavlea
3 ChisinAu III . ., 17 Ruscova
4 Bolduresti . . Rural 2 18 SAcel
5 Bujor II 19 SApinta
6 CArpineni . . . 11 20 StrAmtura
7 Ciuciuleni . . 21 Teced Mic
8 CAlgrasi-LApusna Urban 2 22 Valea-Viseului
9 HAncesti Rural 1 23 Vileul-de-Jos
10 Ialoveni /1 2 24 Vileul-de-Sus
11 LApusna . 71 2
12 Nemteni 1
13 Nisporeni
11

11 1 37. Judetul Mehedinti

14 PArjolteni 77 2 a) Olicli
15 Rezeni 71 2
16 StrAseni ,. 1 1 Turnul-Severin Releding
17 Vadul-lui-Vodit . /1 2 2 Baia de AramA Urban 2
18 Vorniceni . . . ,, 2 3 Brosteni Rural 1
4 aides
1

2
5 BAlAcita
b) Wien gAri 6 Balta
17

/7
7 Butoesti /7
11Bucovitt 8 Ceovirntssani . 71

21 Mireni 9 Cujmir Rural 1

10 Gruia 71

11 Prunisor II 2
36. Judetul Maramure§ 12 ScAplu 71

a) WW1 13 Slivilesti
14 Strehaia Urban 2
15 Tilmna Rural 2
11 Sighet I I ResedintA 16 VArciorova .
21 Sighet II 1 Urban 2 17 VAnjul-Mare . 1

C. Hamangin, vol. XXVI. 66. www.digibuc.ro

( 1

1042 25 lunie 1938

DENUMIREA 1 t3 DENUMIREA
Categoria ° Çategoria
OFICILTLUI OFICIULUI

38. Judetul Murq 39. Judetul Mused.

a) Olicii a) OMB
1 Targul Mures . . Res. princ. 1 Cimpulung . Resedinta
2 Reghin Urban 1 2 Boteni Rural 2
3 Sovata I Rural 1 3 Domnesti .
4 Toplita 1 4 Dragoslavele
5 Golesti
b) Oficil autorizate Leordeni
6
1 Acatari
Rucar
7
8 Schitul-Golesti
2 Alunis
9 Stalpeni
3 Band
10 Stefanesti .
4 Batos
5 Borsec
11 Vitichqti . .

6 Brâncovenesti
7 Capusul-de-Câmpie
b) OHO autorlzate
8 Craciunesti 11 Clucereasa
9 Damieni 21Malul en Flori
10 Deda
11 Dedabistra 40. Judetul Isaísilud
12 Dumbravioara
13 Eremitul a) Oficii
14 Galautas 11 Bistrita 1 Resedinta
15 Gornesti 21 Maud 'Urban I
16 Gurghiu
17 Lunca-Bradului
18 Magherani b) Oficii autorizate
19 Miercurea-Nirajului 1 Borgo-Bistrita
20 MiTas 2 Feldru
21 Madaral 3 lad
22 Panet 4 Ilva-Mare
23 Pasareni 5 Ilva-Mica
24 Pogaceana 6 Lechinta
25 Râcin 7 Lunca-Ilvei
26 Rastolirta 8 Maierul
27 Salard-Gara 9 Mateiu
28 Stânceui 10 Nimigea-de-J os
29 Subeetate 11 Nepos
30 incai 12 Petris
31 Teaca 13 Prundul-Bargaului
32 Tirimin 14 Rodna
33 Tonciu 15 Romuli
34 Ungheni 16 Sângeorz-Bai
35 Urmenig 17 Saratel
18 Sieu
c)10ficil de sezon 19 Sieu-Magherus
1( Sovata-Bai 20 Telciu.
www.digibuc.ro
 25 lunie 1938 1043

DENUMIREA DENUMIREA
Categoria 1 oti Categoria
OFICIULUI 4 FICIULUI
4
c) Oficil de sezon 43. Judetul Olt
11 Colibita
a) Mien
d) Oflcii girl
liPoiana-Ilvei 1 Slatina Resedinta
1
2 Balteni Rural 2
41. Judetul Neamt 3 Buzesti .
4 Campul-Mare
a) OHM 5 Chilia
1 Piatra-Neamt . Resedinta 6 Draganesti . Rural 1
2 Bro5teni Rural 1 7 Potcoava
3 Buhusi Urban 2 8 Spineni
4 Bicuz Rural 2
5 Borca.
6 Hangu Rural 1 44. Judetul Orhei
I. G. Duca. a) Wien
8 Roznov. 71

9 Razboieni . . 1 Orhei
2 Resedinta
10 Targu-Neamt . Urban 1 2 Bravicea Rural 1
3 Ciniseuti 1
b) DUell Or 4 Ciocalteni 1
11Podoleni 5 Criuleni 1

c) WWI de sezou* 6 Cazanesti Rural 2

11 Baltatesti 7 Chiperceni 2
1
8 Cobalca 2
42. Judetul Odorhei 9 Hartop . 1

a) WWI 10 Isacova , 2
11 Odorhei. . . . . 1 Resedinta
11 Peresecina , 2
211. G. Duca . . . . 'Rural 1 12 Rezina Urb,an 2
13 Susleni Rural 2
b) Wien autorizate 14 Soldilne,ti 1
1 Atid 15 Telenesti -
2 Chibed
3 Cobatesti 45. Judetul Prahova
4 Corund
5 Ghindari a) Midi
6 Jimbor
7 Lueta 1 Ploiesti I Res. prin.
8 Lupeni Azuga
2 Rural 1
9 Martinis 3 Baicoi . . 1
10 Mugeni 4 Breaza 1
11 Ocland 5 Busteni
12 Porumbenii-Mari 6 . . II 2
13 Praid 7 Baltesti 2
14 Sangiorgin-de-Pad. 8 Campina Urban 2
15 Sanpaul 9 Comarnic Rural 1
16 Talisoara 10 Ceptura 2
17 White. 11 Ciorani 2
18 Zetea 12 Crivina . 1

www.digibuc.ro
1044 25 Tunic 1938

DENUMIREA Categoria 1 1.1 DENUMIREA

o Categoria
L. OFICIULUI /4 OF ICIULUI
Z Z

13 DrAgAnesti . . . Rural 1 5 Jaristea Rural 2

14 Filipestii-de-Târg Urban 2 6 MArkesti . Urban 1
15 Moreni . . . Rural I 7 NAmoloasa Rural 2
16 Ploiesti II . . Urban 2 8 NAruja 2
17 III . . 9/ 9 Odobesti Urban 1
18 Predeal ,9 10 PAunesti Rural 2
19 Râncezi Rural 2 11 Panciu Urban 2
20 Sinaia . . . . Urban 1 12 Sascut Rural 1
21 SlAnic-Prahova If 2 13 Suraia 2
22 Telega Rural 1 14 Tifeqti 91
23 Urlati Urban 2 15 Vidra 1) 1
24 Valea alugAreasA. Rural 1
25 VAI enii-de-Munte Urban 2 b) Oticil girl
b) Oficii girl 1 %lea
2 Negri
1 Albesti 3 Pufesti
2 Blejoi 4 Putna-Seaca
3 Brazi 5 Urechesti
4 Buda
5 GAgeni c) Ofic ll de sezon
6 Homoriciu
'7 Lip Anesti
g Luca-Elefterescu ntea
211 VSLI'aeja I
9 Netoti
10 Ploiesti-Nord 47. Judetul 'MAO
11 Plopeni
12 Poiana-Slanic a) Oficli
13 Prahova
14 Sc leni 1 RâclAuti Reseding
15 ScAiosi 2 Brodina Rural 1
3 CerepcIuti . 71

c) Oficil autorizate 4 bornefAi 29

5 Gura-Putilei
11 Maneciu-Ungureni I
6 Marginea 21

7 Putila ff
d) OHM de sezon 8 Putna
8 Seletin 11

11Poiana-Tapului 1
10 Siret Urban 2
11 ipotele-Sucevei . Rural 1
12 Tereblecea . .
46. JudetuI Putna 13 Vicoval-de-Jos
14 Vicovul-de-Sus
a) Often.
b) 011c 11 autorizate
1 Focsani . . ResedintA
2 Adjud Urban 2 Fatluti i-Noi
3 Barsesti Rural 2 2 FrAtAutii-pe-Suceava
4 Câmpurile . . 3 Straja I

www.digibuc.ro
 25 lunie 1938 1045

DENUMIREA
a DENUMIREA
Categoria '6.. Categoria
OFICIULUI OFICIULUI
Z'

48. Judetul Râmnieul-Skrat b) OHO girt

a) Olicil 1 Arcesti
2 Romula
1 Râmnieul-arat . Resedintl 3 Strejesti
2 BAile Rural 2 4 Visina
3 Balgeeann .
4 Cotesti . 1 c) OHM autorlzate
5 Dumitresti It
6 MAidnesti 2 110sica
7 Pliinesti . 17 1
1

b) Mil girl 51. Judetul Mai

11 Gugesti a) Midi
21 Sihlea 1

1 &Da ResedintA
49. Judetul Roman 2 Carei I . . Urban 1
3 Carei II Urban 2
a) Oilelf 4 Simleul-Silvaniei
1 Roman ResedintA 5 Valea-lui-Mihai . Rural 1
2 BAcesti Rural 1
3 DAmienesti . It
4 Galbeni Rural 2 b) Offeil autorizate
5 Mircesti 97 1 AcA.s
6 SabAoani 19 2 Andrid
3 Arinis
b) (Mehl autorizate 4 Aghire§
11 I. G. Duca 1 5 BAsesti
c) Wien giri 6 Bobota
7 Bogdad
111141Aneesti Borla
I
8
d) Offell de sezon 9 Buciumii
10 Camir
11 Strunga I
11 Carastelec
50. Judetul Romanati 12 CAuas
13 Cehul-Silvaniei
a) Midi 14 Chilioara
15 Cizer
1 Caracal . . ResedintA 16 Crasna
2 Bals Urban 2 17 Curtniuseni
3 Corabia 1 18 Chechis
4 Celaru Rural 2 19 Chesereu
5 DAbuleni 70 20 Erin-Sincrain
6 Grojdibod 77 21 Domnin-BArsa
7 Izlaz Rural J. 22 Galos-Petreu
8 ObArsia 2 23 GArcei
9 Piatra-Olt 1 24 Hodod
10 VlAdila . . 2 25 Halmosd

www.digibuc.ro
1046 25 lunie 1938

DENUMIREA DENUMIREA Categoria

Categoria 1.ala
OFICIULUI ,4 OFICIULUI
4
26 Iliusa
27 Ip
b) Oficii autorizate
28 Jibou
29 Mirsid Apa
30 Moftinul-Mare 2 Arded
31 3 Ardusat
32 Mineu 4 Baia-Bicsad
33 Näpradea 5 Baia-Sprie
34 Nusfaläu-Sillaj 6 Beltiug
35 Otomani 7 Botiz
36 Pätal-Sälaj 8 Cäräsilu
37 Pir 9 Cavnic
38 Piscolt 10 Certeze
39 Säcä.seui 11 Cicirläu
40 Sälacea 12 Copal nic-Mänästur
41 SuullLig 13 Craidorolt
42 Sâncraiul-Silvaniei 14 Crucisor
43 Sanislän 15 Culciul-Mare
44 Samna 16 Doba
45 Särmäsag 17 Dumbrávita
46 Simian-Salaj 18 Fárcasa
47 Somes-Guriísläu 19 Fernezin
48 Somes-Odorhei 20 Fersig
49 Surduc 21 Ghirisa
50 Sälsig 22 Homorodul-de-Jos
51 Säuca 23 Hrip
52 24 Iojib
53 Supurul-de-Jos 25 LAI:ousel
54 Samsud Livada
65 Trtsnad-Blaja 27 Mediesul-Aurit
66 Tresnea 28 Micula
57 Ulmeni 29 Miresul-Mare
58 Urziceni 30 Negresti
59 Wei lul-de-Jos 31 Odoren
60 Virso lt 32 Orasul-Nou
61 VAsad 33 Pomi
62 Ziluan 34 Rätesti
63 Zalnoc 35 Socond
36 Satulung
37 Sátmárel
52. Judeful Satul-Mare 38 Semni
39 Somcuta-Mare
a) Oficil 40 Täuti-Mágherus
41 Turti
Satul-Mare I . . . Resedintä 42 Turulung
2 Satul-Mare II . . . Resedintä 43 Valea-Vinului
3 Baia-Aare . . . Urban 1 44 Vama
4 Halmeu Rural 1 45 Viile-Satu-Mare

www.digibuc.ro
 25 lunle 1938 1047

DENUMIREA DENUMIREA
Categoria 1.a Categoria
OFICIULUI OFICIULUI

53. Judetul Severin c) Ouch gAri

a) Off-cli 11RAchita
54. Judetul Sibiu
1 Lugoj I . . . . ResedintA
Bade Hercu lane . Rural 1 a) Midi
3 Caransebes . . . Urban 1
4 Orsova I I Sibiu I Rev. prin.
5 Orsova II . . UrlIn 2 2 Cisnädie Rural 1
6 Lugoj III . . 17
3 Sibiu II Urban 1

b) Ofieit autorizate b) Wien autorizate

1 Armeni§ Apoldul-de-Sus
2 %lint 2 Avrig
3 Bata 3 Cornatel
Bethausen 4 Cristian.
5 Three i§ 5 Cunta
6 Boidar 6 Loamnes-GarA
7 Bujor 7 Mrrcurea-Sibiu
8 CArpa 8 Nocrich
9 CApMnas 9
10 CAvaran 10 Orlat
11 Cornea 11 Poiana
12 Corneareva 12 RAsinari
13 Co5teiu 13 SAliste
14 Curtea 14 Sebesul-de-Sas
15 Domasnea 15 Slimnic
16 Fagot 16 TAImacin I
17 Firliug 17 Talmaciu II
18 GA.vojdia 18 Turnul-Ro§u
12 Iablanita 19 Vestem-GarA
20 Margina
21 Mehadia 55. Judetul Some§
22 Mehadica
23 DiAdrag a) Wien
24 Obreja
26 Plavisevita Dej ResedintA
26 Regele-Ferdinand 2 Gherla . . . . Urban 1
27 Rusca-MontanA 3 TArgul-LIpusului Rural 1
28 Sacul
29 b) OHM autorizate
30 Svinita 1Beclean
31 Teregova 2 CAcäu
32 Tomesti 3 Chiochis
33 Toplet 4 Cuciulat
34 Zigujeni 5 GA1011
35 Zgribesti 6 GArbAu

www.digibuc.ro
1098 25 lunie 1938

DENUMIREA °
1 r.: DENUMIREA
Categoria Categoria
OFICIULUI 4 OFICIULUI
Z

7 Iclod 5 Carapciu-pe-Ceremns Rural 1

8 Ileanda 6 Ciudein 79

9 LApus 7 Costesti 11

10 Letca 8 DrAcinet . . 77

11 Ocna-Dejulni 9 Jadova . . . . 91

12 Olpref 10 LucavAtul-pe-Siret 11
13 Ritstoci 11 PAtrAutii-de-Sus . . 19
14 Reteag 12 RA.stoace . . . . 79
15 Sic 13 Stanestii-de-Jos-pe-
16 Sintereag Ceremus . . .
17Spermezeu 14 Viiscrtufi-pe- Ceremus UAan 2
18Strâmbul-BAiutulni 15 Vifnita /9
19Stoiana b) OHM autorlzate
20 Simisna
21 Tagg BAnila-pe-Siret
22 Ungurasi 2 Birbesti
3 BroscAutii-Vechi
56. Judetul Soroca 4 Carapciu-pe-Siret
5 Cires
a) Olicil 6 Ispas
1 Soroca ResedintA 7 Mille
2 Briceva Rural 1 8 Ropcea
3 Câpresti 91 1 58. Judetul Suceava
4 Cotiugenii-Mari 1
5 Cuhuresti . Rural 2 a) 01Icli
6 Dondusani . 71 1 1 Suceava . . . ResedintA
7 Drochia 2 2 Bosan cea Rural 1
8 Dumbraveni 2 3 Burdujeni-GarA 91 79

9 Floresti I 4 Burdujeni-Targ // 19

10 Lipnic . . 19 1 5 ComAnesti . 91 99

11 MArculesti . 91 1 6 DArmanesti . . 19 It
12 Otaci-Tiirg . 71
1 7 Iacobesti 11 17

13 Redin-Mare . 17 2 8 Itcani-GarA .
14 TArnova 11 2 9 Solca Urban 2
15 Vadu-Rascu 11 1 10 Udesti Rural 1
16 Vertiugeni . 1
17 Zgurita 1
b) Men autorlzate
17
1 Arbore
b) Ouch girl 2 Cacica
11 Rogojeni 3 Ilisesti
4 Mitocul-Dragomirnei
57. Judetul Storojinet 5 PAtrAntii-Sucevei

a) WWII 59. Judetul Târnava-Mare

Storojinet . . . Resedintlt a) WW1
2 Adâncata Rural 1 Sighisoara . . . . Resedintli
3 BAnila-pe-Ceremus 17 2 Copsa-MicA-Garl Rural 1
4 Berhomet-pe-Siret 19 3 Medial Urban 1

www.digibuc.ro
 25 manie 1938 1049.

DENUMIREA DENUMIREA
Categoria I t:° Categona
On CIULUI 4 OFICIULUI
4
b) Offehl autorizate 9 CipAu
1 Albesti 10 Coroiu-Sinmartin
2 AgArbiciu 11 GAnesti
3 Agnita 12 Gogan
4 Agostin 13 Iiernut
5 Apo Id 14 Jidveiu
6 Archita-GarA 15 Mica
7 Atel-GarA 16 MicAsasa
8 BArghis 17 Nade§
9 Beia 18 Ogra
10 Biertan 19 RoTia-de-Secaq
11 Buia 20 Sinpaul
12 Cata 21 Som.
13 Crib 22 Valea-Lungl
14 Cucialata 23 ZagAr
15 Danes 61. Judetul Tend
16 DArlos
17 Hendorf a) Mien
18 Hoghiz 1 Tecnci ReledintA
19 Homorod I 2 Berheci Rural 2
20 Homorod H 3 GAiceana It 1
21 Hetiur 4 Ivesti /9
22 MAIâncrav 5 Nicoresti . . )7
23 Mosna 6 Podul-Turcului It
24 Palos 7 StAnisesti .
25 Racosul-de-Jos
26 Rupea
b) OMB gAri
27 Saschiz 1 Cozmesti
28 Saes 2 Frunzeasea
29 Seica-Mare 3 Hann Conache
30 Win Mori
31 Vorunloc 62. Judetul Teleorman
a) OHM
60. Judetul Tiirnava-MicA 1 Turnti-MAgurele . ResedintA
a) Mil 2 Alexandria . . . Urban 1
1 Blaj ResedintA 3 Balaci . . . . Rural 1
2 Diciosinmartin . Urban 1 4 Beuca Rural 2
3 DumbrAveni . Urban 2 5 GarAgAu. . . . . It
6 Piatra-Teleorman Urb"

b) Wien autorlzate 7 Rosiorii-de-Vede an 1

1 Ad Amus 8 Salcia . . . Rural 2
2 Bachnea 9 SlAvesti F9 1
3 Bälluseri 10 SmArdioasa . . ., 1
4 BAlcaciu 11 Zimnicea . . Urban 1
5 Bazna
6 BlAjel
b) Mien gArl
7 Cetatea-de-BaltA 11Balaci
8 Chindul-Mare 21Mirosi

www.digibuc.ro
1050 25 lunie 1938

DENUMIREA DENUMIREA Categoria

OFICIULUI OFICIULUI

63. Judetul Tighina 14 Bobda

16 Bogda
a) Oficif
Tighina RegedintA 16 BrestovAt
17 Bulgiírug
2 Bahmutea Rural 2 18 Butin
3 Românegti 1
4 Balboaca 2
19 Buziag
o Cäugani Rural 1 20 CAlacea-Timig
6 Ceaddr-Lunga 21 Mani
7
22 CArpinig
8 Comrat . . . Urban 2 23 Cenadul-Mare
9 Cdinari Rural 2 24 Cenei
10 Ceaga 25 Cerneteaz
11 Gura-Galbenä .
11
26 Charlottenbourg
12 Manzär
11
27 Checea-Românä.
13 Taraclia
11
28 Chegleviciu
14 almazu
11
29 Chelmac
11
30 Cheveregul-Mare
31 Ch igatau
b) WWI gild 32 Ceacova
11 Zloti 1
33 Ciavog
34 Clopodia
64. Judetul Timi§-Torontal 35 Comlogu -Mare
36 Comlogul-Mic
a) OHM 37 Cruceni
1 Timigoara I . . Reg. princ. 38 Denta
2 Timigoara III . . rban 2 39 Deta-1 imig
3 Jimbolia . . . Rural 1 40 Dela0
4 Lipova Urban 2 41 Felnac
5 Sinnicolaul-Mare Rural 1 42 Ferendia
6 1 imigoara II . . Regedintá 43 Fibig
7 Timigoara IX . . 93
44 Foeni
45 Folia
46 Fratelia
b) OUch autorizate 47 Freidorf
1 Aliog 48 Gätaia
2 Bacova 49 Gehl
3 Banloc 60 Ghertenig
4 BArAteaz 51 Ghilad
6 Bebrua-Veche 62 Ghizela
6 Becicherecul-Mic 53 Giarmata
7 Belint 64 Gier
8 Bencecul-d e-Sus 65 Giroc
9 Beregsául-Mare 66 Giulváz
10 Begenova-Nouä 67 Gottlob
11 Begenova-Veche 68 Grab64
12 Biled 59 Herneacova
13 Birda 60 Hodoni

www.digibuc.ro
 25 lunie 1938 1051

,:.
0 DENUMIREA Categoria 0:,
I DENUMIRE A.
Categoria
OFICIULUI sz OF ICIULUI
Z Z

61 Ianova 109 Seceani

62 Iecia-Mare 110 Secusigiu
63 Iecia-Mica . 111 Semlacul-Mare
64 Igri§ 112 Siig ners
.65 Iohanisfeld 113 Sipet
66 IosifalAu 114 SistarAvAt
67 Ivanda 115 Sosdia
68 Jamnl-Mare 116 Stamora-Germang.
69 Jebel 117 Stamora-Români.
70 Lenauheim 118 Teremia-Mare
71 Liebling 119 Timisoara 4
72 Lovrin 120 Timisoara 5
73 MInastur 121 Timisoara 6
74 Masloc 122 Timisoara 7
75 Moravita 123 Timisoara 8
76 Moritfeld 124 Tolvadia
77 Murani 125 Tomnatic
78 Mosnita . 126 Topolovt.tul-Mare
79 Nerau 127 Tormac
80 Nendorf 128 Uivar
81 Nitchidorf 129 Mine
82 OrOsoara 130 Urseni
83 ()Hoc 131 Ususbu
84 Parra 132 Utvin
85 Pldureni 133 Válcani
86 Paniova 134 Varias
87 Peciul-Nou 135 Vinga
88 Periam 136 Voiteg
89 Pesac
90 Pischia 65. Judetul Trei-Scaune
91 Pustini§ a) Midi
92 RAO 11 Sfântul Gheorghe . Resedintl
93 Recas 1

94 Remetea-Mare 21 Tg.-SIcuesc . . . . 'Urban 1

95 Rudna b) OHM autorizate
96 Sácálaz 1 Aita-Mare
97 ag 2 Araci
98 andra 3 Arcus
99 Sfinandrei 4 Bäile-Malnas
100 Siinmartinul-Sarbesc 6 Baraolt
101 Sânmihaiul-German 6 Bâtanii-Mari
102 Stinmihaiul-Romin 7 Belani
103 Sânpetru-German 8 Biefalitu
104 Sinpetru-Mare 9 Bicsad
105 Saravalo 10 Bodoc
106 Satchinez 11 Borosneul-Mare
107 Satu-Mare-Timi§ 12 Borosneul-Mic
1108 Seca§ 13 Brates

www.digibuc.ro
1052 25 luaie 1938

DENUMIREA Categoria
1 -a
6.
DENUMIREA Categoria
Is OFICIULUI OFICIULUI
A

14 Bretcu 3 Bogata
15 4 Buru
16 Cernitul-de-Jos 5 Cimpeni
17 Covasna I 6 Cimpia-Turzei
18 Covasna II 7 Cianul-Mare
19 Da lnic 8 Cuci
20 Ghelinta 9 lara
21 Ghidtalia 10 Ludus
22 Highig 11 Luncani
23 Ilieni 12 Lupsa
24 Imeni-Garl 13 Mihai-Viteazul
25 Moacsa 14 Moldovenelti
26 Ozun 15 Salciva-de-Jos
27 Poiana-Sirati 16 Singer
28 Sinzieni 17 Tnreni
29 Turia 18 Unirea
30 Vilcele 19 Ziul-de-Cimpie
31 Valea-Crisalui 68. Judetul Tu ova
32 Mal&
33 Zagon a) Oficli
1 Birlad Resedinti
66. Judetul Tulcea 2 Bogdinesti Rural 2
a) Mail 3 Ghidigeni
Tulcea Resedintal 4 Murgeni Rural 1
2 Babadag Urban 2 5 Popesti 2
3 Carmen-Silva; . . Rural 1 6 Puielti If 1
71 Zorleni 2
4 Ceatal
Casimcea 2 b) OHO girl
6 Cataloi 2 Banca
7 Cerna . . . . 1 2 Docaneasa
8 Chilii-Veche 2 3 Talasmani
9 Gorgova . 2 1 4 Tutova
10 Isaccea Urban 2 69. Judetul Wilcea
11 Jurilovca . Rural 2
12 Mahmndia . a) 011c11
13 Mein Urban 2 Rimnicul-Vilcea Resedinti
14 Sf. Gheorghe Rural 2 2 Mani Rural 2
15 Sulina Urban 2 3 Bilcesti
4 CMiminelti UrY)an 12
67. Judetul Turda 5 Drigisani 2
a) Offell 6 Govora 2
11 Turda 1 Resedinti 7 Gridistaa Rural 2
8 Horez 1
21R4zboeni-Gari . 1 Rural 1 9 Lidesti
b) Oflall autorIzafe 10 " 22

11Baia-de-Aries 11 Ocnele-Mari Ur;an 2

21Bistra 12 Zitreui Rural 2

www.digibuc.ro
 25 lunie 1938 1053

DENUMIREA 1 -a DENUMIREA
Categoria b Categoria
OFICIULUI OFICIULUI
AI

b) Offal autorIzate
11 Brezoiu 71. Judeful Vla§ca
c) WWI girl
a) Nell
1 21 Zonve
I

1 Giurgiu Resedinti
d) Mil de sezon 2 Bäneasa-Vlasca Rural 2
3 Cglugäreni . . . . ff 2
11 011inesti 1 4 Comana 1
If
5 Clejani 2
70. Judetul Vaslui
VIP

6 Crevedia If 2
7 DrIgänesti 1, 1
a) 011ell 8 Fr&sinet 2
1 Vaslui Resedint6 9 Ghimpati . , 1
2 Codgesti Rural 1 10 Giurgiu-Port Urban 2
3 Negresti . If
11 Gridistea . Rural 2
4 Pungesti 12 I. G. Duca . 11 2
n
5 TibAnesti Rural 2 13 Mihai-Bravul . 99 2
14 Preajba-de-Jos If 2
b) Mil girl 15 Vida n 1

1 BAlteni
2 Barnova
3 Bitrzesti b) OHM girl
4 BulAesti
5 Grajduri
6 Munteni I. Chiriac
7 Rebricea 2 Tirnavele
8 Scinteia 3 Toporu
N. B. In afard de aerate ofiaii, mai fanetioneazi pe lingli unitatile militare, 20 oficii
telegrafice on fir ei 4 T. F. F.

EXPUNERE DE MOTIVE rea Ministerului Lucrärilor Pu-

Organizarea si functionarea blice din 1936.
administratiei care exploateazá Decretul-lege privitor la con-
monopoluI postei, telegrafului si tabilitatea publicl, din 1938.
telefonului, sunt cuprinse azi In Decretul-lege privitor la con-
urmatoarele legi si regulamente: tabilitatea Regiilor Autonome din
Legea pentru organizarea ad- 1938.
ministratiel si personalului din La defectul acestei lipse de
1927, cu modificArile din 1931. sistem si unificare se adauga
Legea privitoare la Regiile Au- erorile de conceptie care stau
tonome din 1934. la baza organizärii actuale.
Regulamentul la legea Regii- Ea se caracterizeazá prin con-
lor Autonome din 1934. fuzie de principii, confuzie de
Decretul-lege pentru organiza- competinte, confuzie de atribu-
www.digibuc.ro
1054 25 lunie 1938
tii *i incompatibilitdti flagrante
In gestiuni.
Institutia nu este nici direc-
tie de minister, nici administra-
tie comerciald.
In organizarea interioard, un
organ este In acela*i timp *i
de conducere *i de executie, sau,
mai gray, *i de executie i de.
control.
Fiecare directie din adminis-
tratie centrald este o directie
general& mai micd, care face de
toate: tarife, exploatare, perso-
nal, aproviziondri, control, con-
tabilitate.
Consecintele: organele nui
cunosc eu preciziune atributille,
conducatorii de unitäti sunt ab-
sorbiti de alte probleme decat
cele specifice unitatii; rdspun-
derea nu este precizatd; contro-
lul este insuficient. Toate se re-
zumd la starea actuald de defi-
cientd a Administratiei P. T. T.
Aláturatul proiect pleacd de
la conceptia ed. Administratia P.
T. T. este un serviciu public de
comunicatii, de interes general.
Ca urmare ea trebue Inde-
plineascil misiunea In conditiile
cele mai multumitoare pentru
public.
Pentru aceasta Administratia
P. T. T. trebue organizatá pe
baze comerciale, care sd i asi-
gure libertate de miscare In ex-
ploatare, dar sub un riguros
control.
Exploatarea serviciilor P. T.
T. nu trebue sd urmdreased cu
orice pret realizare:t de benefi-
cii directe pentru Stat, dar prin
aceastd exploatare Instt*i, tre-
buesc asigurate mijloacele fi-
nanciare care sá permitá servi-
ciilor P. T. T. functionarea cea
mai satisfilcdtoare.
In ce prive*te organizarea in-
terioard, proiectul utilizeazd me-
tod a rationalizdrii.
In primuI rand, In partea de Toate chestiunile de tarife si
www.digibuc.ro
organizare administrativd, el
distinge clar trei mari catego-
rii de organe din punct de ve-
dere al competintei administra-
tive:
Conducere, exploatare *i con-
trol.
Organele de conducere Indru.-
rneazd pe cele de exploatare.
Organele de exploatare efee-
tueazd serviciile de exploatare
po*tald, *i telegraficd dupd In-
drumdrile i instructiunile celor
dintâi.
Organele de control verified
activitatea celor de exploatare.
In al doilea rand, In cadrul
fieetirei categorii de organe s'au
precizat unitätile, s'au delimitat
atributiile *i specialitdtile.
In privinta conducerii, s'au
creat cele cloud organe de stu-
dii, care lipseau acestei admi-
nistratii industriale *i comer-
ciale: Directia tehnic& care srt
urmareased prin studii de spe-
cie:Mate perfectionarea tehnied
a exploatiirii *i a utilajului
Directia comerciald, care sd ur-
mareased perfeetionarea comer-
ciald a exploatarii prin studil
de specialitate in materie de tie.-
rif si de venituri.
In schimb, Directia telecomu-
nicatiilor, care In urma concesio-
närii telefonului, nu mai justi-
fied o existentrt ca atare, a fost
Inglobatd ca serviciu In Direc-
tia exploatdrii, iar serviciul de
Intretinere a liniilor *i instala-
tiilor a fost trecut In rândul or-
ganelor de exploatare.
S'au luat dela diferitele direc-
tii centrale serviciile care nu
erau de competinta lor i .s'au
concentrat pe specialitati, ast-
fel:
Toate ehestiunile de Indru-
mare *i supraveghere a organe-
lor de exploatare, la Directia ex-
pl
 23 Iunie 1938 1055

venituri, la Directia comerciald. cialitatea directiunii et utilizati

Toate chestiunile de studii,
proiecté, devize, verificári, la
Directia tehnica.
Toate aproviziondrile ei chel-
tuielile, cu exceptia drepturilor
de personal, la Directia econo-
matului.
Toate chestiunile de personal,
la Directia personalului.
Directia contabilitdtii a fost
eliberatá de operatii de exploa-
tare ei readusd, la adeváratul
ei rol de organ centralizator al
rezultatelor ei verificator al ac-
telor ei gestiunilor.
Pentru acelaei motiv, ca,sieria
a fost scoasd dela Directia con-
tabilitdtii.
In ce priveete exploatarea,
s'au precizat, determinat, clasi-
ficat ei gradat organele de ex-
ploatare, avandu-se in vedere
nature, ei importanta kr, spre
a se putea stabili totodatá ei
functiunile necesare statutului
personalului.
In acelaei timp s'a urmáiit
ideia identificdrii fiecdrei por-
tiuni din patrimoniul Adminis-
tratiei P. T. T., precum ei a or-
ganului care trebue sá o aibd
in primire.
Rationalizarea organizárii va
conduce de asemenea la simpli-
ficarea ei imburattitirea func-
tiondrii organelor de exploatare.
Controlul se bucurd de o a-
tentie deosebitd, in acest proiect.
Preveclerile proiectului dau
ministrului posibilitatea de a cu- lajului ei pentru ajutorarea
noaete in deaproape activitatea incurajarea personalului.
comitetului de directie ei de a
controla prin organe proprii
functionarea tuturor serviciilor
AcIministratiei P. T. T.
Controlul interior s'a largit ei
specializet. La organele prevd-
zute de actuala legiuire s'au a- telui Consiliului
daugat inspectorii speciali," ate-
sett pe langd fiecare directiune
centrald, cu competintd in spe- prin L D. R. sub Nr. 2.310 din 1938,,
www.digibuc.ro
din initiative acesteia.
S'au mentinut inspectorli de
tinut, cu rol de initiativd.
S'au mentinut controlorii ca
organe de verificare de detaliu,
dar al cdror numdr trebue ma-
rit.
S'au mentinut inspectorii ge-
nerali, dar s'au precizat cá uti-
lizarea lor se face la initiative
directorului general.
In partea a II-a, proiectul sta-
tueazd modul de efectuare a o-
peratiilor financiare.
Ele porneete dela idea cd nu
este necesard complete ignorare
a legii contabilitdtii publice,
pentru a se putea a3igura admi-
nistratiei libertatea de miecare
ei elasticitatea de care are ne-
voie.
De aceea proiectul prevede a-
plicarea legii contabilitdtii pu-
blice, cu derogárile strict nece-
.sare caracterului industrial ei
comercial al administratiei ei
care nu privesc cleat elastici-
tatea bugetard ei mobilitatea fi-
nanciard, fard, a aduce vreo a-
tingere controlului pe cat e legea
contabilitAtii publice urmáreete
asigure prin consilierul con-
trolor, Oficiul Central al Licita-
tiilor ei Inalta Curte de Conturi.
De asemenea proiectul prevede
fondurile necesare pentru o func-
tionare financ:ard lesnicioasd,
pentru asigurarea conservärii,
perfectiondrii ei desvoltdrii uti-
LEGE
pentru Statutul personalului P. T. T.
DIN 25 IUNIE 1938 1)
Asupra raportului Preeedin-
Nostru de Mi-
1) Axel:tat& Lege s'a promulgat
1056 25 lunie 1938
nistri si al Ministrilor Nostri se-
cretari de Stat la Departamen-
tele Lucrarilor Pub lice si al Co-
municatiilor si de Justitie sub
Nr. 52.638 din 24 Iunie 1938,
Având in vedere Avizul Con-
siliului Legislativ, sectia I-a, Nr.
Având in vedere Jurnalul Con-
siliului Nostru de Ministri Nr.
136 din 23 Iunie 1938,
Pe temeiul art. 98 din Consti-
tutiune,
Am decretat si decretäm:
TITLUL I
Dispozitiuni preliminare
CAPITOLUL I
Clasificarea personalului
1. Legea de fat6. stabileste nor-
mele de numire, tratare i iesire
din serviciu ale personalului
Administratiei P. T. T.
2. Personalul Administratiei
P. T. T. se compune din:
1. Personal din cadre.
2. Personal din afarä de ca-
dre.
3. Personalul din cadre este
tompus din:
a) Personalul prevAzut in ta-
belele A, grupele I, II, III si IV,
denumit Functionari";
b) Personalul prevAzut In ta-
belele B, denumit Lucrätori si
conducatori de vehicule";
clat in baza art. 98 din Constitutie,
s'a publicat In Monitona
p. I, Nr. 143 din 25 Iunie 1938.
Organizarea personalului P. T. T.,
s'a Meat prin Legea din 1 Mai 1892,
(pag. 770, vol. V), care s'a aplicat
ani, diva, care s'a fiieut o reor-
ganizare prin Legea din 15 Martie
1912, (pag. 1025, vol. VII). Aceastit
Lege, en mod. 13 Aprilie 1913, 30
Septemvrie EA 7 Decemvrie 1919, 1
Aprilie 1923, s'a aplicat 14 ani,
'pAni la Legea din 28 Martie 1926,
care crea noui cadre, dar nu s'a a-
plicat, revenindu-se la starea ante-
rioarà, eu putine modificiri prin
Legea pentrn organizarea adminis-
www.digibuc.ro
c) Personalul prevAzut in ta-
belele C, denumit Oameni de
serviciu".
4. Personalul din afarii de
cadre este compus din sefii of i-
ciilor autorizate" si personalul
angajat temporar in cazuri spe-
ciale".
Normele de numire, tratare
iesire din serviciu ale acestui
personal se vor stabili printr'un
contract-tip, elaborat de Admi-
nistratia P. T. T.
5. Gruparea, ierarhizarea (ca-
tegoria, clasa), salarizarea, con-
ditiile de numire i inaintare ale
personalului din cadre pe MAIgä
cele prevázute in acest statut,
sunt tele stabilite prin tabelele
anexe: A, B si C, care fac parte
integrantä din prezenta lege.
6. Personalul P. T. T., din ca-
dre, are urmätoarele pozitiuni:
a) Stagiar;
b) Definitiv.
TITLUL II
Nutlike& personalului
CAPITOLUL I
Condifiunf de numire
7. Nimenj nu poate fj numit
In serviciul Administratiei P. T.
T., decât inteun loc vacant, le-
gal treat, prevAzut in buget
numai in gradul prevAzut in
Tabelele de numire: A, B si C.".
tratiei i personalului P. T. T., din
20 Aprilie 1927, (pag. 583, vol.
XVXVI).
Aceastil Lege, dimpreunii cu Sta-
tutul functionarilor publiei, din 19
Iunie 1923, (pag. 409, vol. XI
%II), si en mod. legii speciale din
1927, filkute la 8 Aprilie 1931, (pag.
360, vol. XIX), la 8 Aprilie 1937,
(pag. 1156, vol. XXV, p. I) si 25
Septemvrie 1937, (pag. 1869, vol.
XXV, p. II) si In parte en dis-
pozitiile Regulamentului din 16 Iu-
nie 1913, s'a aplicat pink la pre-
zentul Statut.
 25 1unle 1938
8. Pentru a fi admis in servi-
ciul Administratiei P. T. T., can-
didatul trebue sA indeplineascA
urrnatoarele conditiuni:
a) SA fie cetátean român, cu
preferintA de origine etnicA ro-
mând;
b) Sá cunoascA bine limbs, ro-
mânä atat in vorbire cát i in
scris;
c) Sá aibá vAxsta de mini-
mum 21 ani si maximum 40 ani.
Se excepteazA personalul din
tabela A, grupele 2 si 3, care poate
fi primit la 18 ani si personalul
din tahela B, categoria XI, care
poate E primit: curierii la 16 ani,
iar ucenicii la 14 ani;
d) SA fi satisfAcut legea recru-
tArii;
c) SA se bucure de toate drep-
turile civile si politice;
f) SA se bucure de o perfecta
sAratate constatatA de medicii
P. T. T.;
g) SA nu fi suferit vreo con-
damnare ventru vreo faptA infa-
mamtá i sá nu fi fost destituit
sau pus in disponibilitate din
vreun serviciu public;
h) SA prezinte attele dovedi-
toare, cA posedA studiile prevA-
zute In tabelele de Functiuni
de numire" respective;
i) SA, dovedeascA prin certifi-
cate, eliberate de organele corn-
petinte, cà a avut o bung, pur-
t are.
9. Numirea in serviciu se face
pe baza certificatului de absol-
vire a unei scoli profesionale P.
T. T.
Când nu vor fi candidati ab-
solventi ai scoalei profesionale,
numirea se va face pe baza u-
nui concurs de admitere.
Personalul din grupa IV va fi
numit far& concurs, in ordinea
mediilor certificatelor de absol-
vire a patru clase primare.
Locurile vacante, conditiile de
admitere, data s,ti locul concur-
C. Ilamangiu, vol. XXVI. 67.
www.digibuc.ro
1057
sului pentru admiterea in eolile
profesionale P. T. T., sau direct
in Administratia P. T. T., se vor
anunta cu cel putin 60 zile Ina-
inte de tinerea lui In Monitorul
Oficial, si in unul din marile co-
tidiane ce apar in Bucuresti.
Numirea in serviciu se va fa-
ce in ordinea mediei certificatu-
lui de absolvire al scoalei P. T.
T., sau in ordinea clasificArii la
concursul de admitere, ordine in
care candidatii au dreptul de a-
legere a locului vacant.
La medie egalA se prefer& co-
piii personalului P. T. T.
Tabloul celor reusiti la exa-
men pentru numire directA in
Administratia P. T. T., va fi va-
labil numai pentru exercitiul bu-
getar in cursul cAruia s'a tinut
examenul.
Personalul P. T. T., nu are
dreptul a cere mutarea din loca-
litatea in care se aflA serviciul
in care a fost numit, timp de
trei ani dela data numirii.
In acest scop el este obligat a
da o declaratie scrisg.
10_ Numirile se fac:
a) Prin decret regal pentru di-
rectorul general;
b) Prin decizie ministerialá,
pentru personalul din grupa I;
c) Prin decizia directorului ge-
neral pentru restul personalu-
lui.
IL La intrarea in serviciu cel
numit este obligat a depune ur-
mAtorul jurAmânt in fata mi-
nistrului lucrArilor publice si al
comunicatiilor, dacA a fost nu-
mit prin decret regal, sau in
fata directorului general, dacA
a fost numit prin decizie minis-
terialA sau directorialA.
Jur in fata lui Dumnezeu de
a fi credincios Regelui Carol jI
Si intereselor TArii ;nine, de a
respecta intocmai Constitutia
legile Tárii, de a executa cu o-
noare si constiintá functiunila
1058 25 lunle 1938
ce mi se IncredinteazA si de a nu
face nimic de naturA a periclita
ordinea in Stat.
aur cA nu voiu ImpärtAsi ni-
mAnui secretul i cuprinderea
corespondentelor de tot felul.
Jur cä voiu fi functionar con-
stiincios si credincios Adminis-
tratiei P. T. T.
Asa sa-mi ajute Dumnezee.
12. Personalul P. T. T. este
considerat stagier timp de trei
ani dela data numirii in servi-
si este obligat In acest timp
a efectua numai serviciu de exe-
cutie la oficiile P. T. T. Sunt
scutiti de aceasta obligatiune
numai specialistii.
Personalul P. T. T., poate fi
declarat definitiv dupil, trecerea
acestui termen, dac'a a absolvit
una din scolile prevazute la art.
06, daca este bine notat de se-
ful ierarhic si daca este gäsit
apt pentru serviciu la o nouä e-
xaminare medicalit
Timpul petrecut In scoalA nu
se socoteste In stagiu.
Definitivarea se obtine numai
eu avizul Comisiunii de inain-
tAri.
Cei ce n'au obinut definitive-
rea sunt licentiati de drept din
serviciu si nu mai pot fi repri-
miti.
Se excepteazA dela aceste obli-
gatiuni directorul general care
este definitiv pe data numirii.
CAPITOLUL II
Caziere
13. Pentru Intreg personalul
P. T. T., se vor intocmi la numire
caziere individuale.
In cazier se va nota:
Data numirii in serviciu, sta-
rea civila, situatia militara, stu-
diile, inaintarile, muiatiile, con-
cediile, pedepsele, decoratille, re-
cornpensele" si orice alte modifi-
cAri in legAturd. cu acestea.
www.digibuc.ro
La cazier se va pgstra: foaia
de jurumAnt, fo:le calificative,
declaratiile cerute functionarilor
publici de legi speciale j copii
certificate de Directia persona-
lului, dui:4 toate actele depuse la
intrarea sau In timpul serviciu
lui.
TITLUL III
Tratarea personalulai
CAPITOLUL I
indatoririle personalului
14. Personalul P. T. T. este
datpr a pAstra secretul profesio-
nal in executarea serviciului.
15. Functionarul care primeste
un ordin verbal sau scris con-
trar legilor, regulamentelor sau
instructiunilor, este dator a a-
trage atentiunea In scris celui
care a dat ordinul si a cere ca
ordinul sA fie repetat In scris.
In cazul and nu a atras a-
tentiunea, rat/little solidar res-
ponsabil cu cel care a dat ordi-
nul, de toate consecintele lui.
DacA se confirmil in scris, or-
dinul dat verbal, sau se mentine
ordinul dat in scris, functiona-
rul este dator sA-1 execute.
16. Personalul este dator sA
locuiascA In localitatea de rese-
dintA a functiunii sale.
17_ Personalul P. T. T. de
toate categoriile nu poate ocupa
In acelasi timp si altd functiune
la altA autoritate de Stat, judet
sau comunA, cu exceptia celor
IngAduiti de legea cumulului,
iar la -institutiuni particulare
numai cu aprobarea Directiunii
generale.
Nu poate lua intreprinderj de
lucrari.
Nu poate face comert sau a-
rendWe.
Nu poate gera afacerile altor
persoane, dacA acestea aunt in
legitturA cu functiunea ce Inde-
plinote.
 25 Iunie 1938
Acei care se vor abate dela
dispoziiunile acestui articol vor
fi pu$i in disponibilitate.
18. Sotii, rudele directe sau
colaterale pâra la gradul IV in-
clusiv, nu pot Indeplini func-
tiuni oonduse sau controlate de
unul din ei.
19. Timpul normal de muncii,
pentru personalul P. T. T. din bi-
rourile Administratiei Centrale
va fi cel fixat prin jurnalul Con-
siliului de Ministri, iar pentru
restul personalului va fi cel fixat
de organele de conducere ale Ad-
ministratiei.
20. Personalul P. T. T. Im
piedecat sit vina la serviciu din
cauzd de boalit sau alte motive,
va anunta imediat $eful ierar-
hic, arAtand cauza lipsei.
In caz de boalrt este obligat sa
se supunri vizitei meclicului ofi-
cial. . Legea Contabilitritii Pub lice.
Acei care lipsesc nemotivat de
la serviciu 5 zile consecutive $i
care la avizul $efului ierarhic
nu se prezintri sau nu räspund
In termen de 5 zile dela avizare,
vor fi considerati demisionati.
In cazul ciind in termenul sus
arrttat vor da un rrtspuns consi-
derat insuficient, cu avizul or-
ganelor disciplinare competente,
vor fi considerati demisionati.
21. Personalul P. T. T. este
direct rrispunziltor fatrt de Ad-
ministratia P. T. T. pentru dau-
nele ce i-ar cauza prin neinde-
plinirea obligatiunilor de servi-
ciu ce-i sunt incredintate.
22. Personalul P. T. T. care
a fost numit pe baza unui con-
curs frird, certificat de absolvire
a unei scoli profesionale, va fi o-
bligat sà urmeze una din $colile
urm5.toare:
a) Functionarii din tabela A,
Grupe le I $i II, Seca la Specialä
P. T. T., cu exceptia speciali$ti-
lor care vor urma conferintele
www.digibuc.ro
1059
de specializare P. T. T., ce se vor
tine in acest scop;
b) Functionarii din tabela A,
Grupa III, vor urma Scoala E-
lementarg P. T. T., afara de
constructori $i mecanici care
vor urma o $coala de speciali-
tate;
c) Functionarii din tabela A,
Grupa IV, vor urma cursuri spe-
ciale la oficiile respective.
23, Functionarii P. T. T., cu
exceptia specialistilor, sunt obli-
gati a lucra curent la unul din
aparatele telegrafice in uz, pen-
tru care li se va da o notà spe-
cialii in foaia calificativh anualà.
24, Personalul P. T. T. din
cadre este obligat sit depun5. o
garantie in numerar, egalri cu
de trei ori salariul lunar. excep-
tându-se gestionarii care vor
consemna garantia prevrtzutd, de
Aceastd garantie se poate con-
stitui si prin retineri lunare de
5 la sutrt din salariu.
25. Garantiile personalului P.
T. T. nu se pot ceda nici ur-
mtiri sub niciun motiv, ele fiind
destinate pentru garantarea Sta-
tului de lipsurile, pierderile, de-
lapidárile etc., pricinuite de per-
sonal.
26 Aceste garantii nu se pot
restitui, nici in total, nici in
parte. cleat numai dupg un an
dela ie$irea din serviciu sau in-
cetarea serviciului, afarä de ges-
tionari, cärora li se vor elibera
garantiile la data descärciirii lor
de gestiunile avute.
CAPITOLUL II
Drepfurile personalului
A. Salarii $i indemnizatii
27. Persona ltil P. T. T. din ca-
dre are dreptul la salariul pre-
vazut in tabelele de salarizare
A, B §i C.
 1060 25 lunte 1938
Pe lângg salariu va primi ur-
miltoarele indemnizári:
a) De chirie si ajutor fami-
liar;
b) De transferare;
c) De deplasare;
d) Speciale;
e) De muneg suplimentarg;
f) Prime.
28. Se acordá indemnizarea
de chirie Intregului personal din
cadre, chruia nu i se pune la
dispozitie locuintg, sau când am-
bii soti sunt functionari, numai
unuia din ei.
Cuantumul acestei chirii in-
clusiv ajutorul familiar, este de
8 la sutg din salariul brut pen-
tru necgsgtoriti, 10 la sutá pen-
tru cgstitoriti si 14 la sutg pen-
tru cbgtoriti cu copii. Ajutorul
familiar este 20 la sutg din acest
cuantum.
29. Se acordá o indemnizare
de transferare personalului mu-
tat dintr'o localitate In alta In
interesul serviciului; ea va fi e-
gaud cu salariul brut pe o lung
pentru cei cásìl.toriti cu copii; 75
la sutg din salariul brut pentru
cei cdsgtoriti frog copii si 50 la
sutg din salariu pentru cei necg-
sittoriti.
Pe lângg aceastg indemnizare
i se va rambursa cheltuielile de
transport pentru el, familie, e-
fecte easnice si servitori.
30. Se acorda o indemnizare
de deplasare personalului care
se deplaseazg din localitatea In
care Ii exercitá functiunea, prin
detaseri temporare sau delega-
tii.
31. Se acordg cu aprobarea
Ministerului Lucrgrilor Pub lice
si al Comunicatiilor, indemni-
zärj speciale conducgtorilor de
unitIti mari din Administratia
Centralg si de Tinut, precum si
dirigintilor din comunele ur-
bane dupg importanta acestora,
www.digibuc.ro
pentru cheltuieli de reprezen-
tare.
32. De asemeni se vor acorda
indemnizatii pentru munca su-
plimentarg peste orele legale, in-
demnizatii de pierderi pentru
casierii care manipuleazg sume
importante, precum si pentru
noptile mari dela telegraf
postg.
33. Se acordg prime indivi-
duale personalului care prin
munca depusg, depgseste randa-
mentul normal; sau celor care
prin activitatea lor aduc Admi-
nistratiei servicii exceptionale.
34. Familia personalului P.
T. T. din cadre, decedat, are
dreptul la un ajutor de Inmor-
mäntare ce va fi egal cu sala-
riul brut si accesoriile pe trei
luni.
El se va plâti sotului in vieatg,
eopiilor sau celui care a supor-
tat cheltuielile . de inmormAn-
tare.
35, Dirigintii of iciilor P. T. T.
au drept la locuintg, incálzit i
iluminat In naturg.
In cazul când acestea nu li se
vor pune la dispozitie in na-
turg, ei vor avea dreptul la o
indemnizatie specialg.
36. Cuantumul acestor in-
demnizgri si prime se vor fixa
de Ministerul Lucrgrilor Pu-
blice si. al Comunicatiilor, la
propunerea Comitetului de di-
rectie.
37. Personatul de distribuire
urban si rural si de serviciu,
cum si conducatorii de vehicule,
vor fi obligati a purta uniformg.
Modelul se va stabili de Ad-
ministratia P. T. T.
Costul se va suporta in pro-
portie de 50% de Administratia
P. T. T.
38. Personalul P. T. T. are
dreptul la asistenta medical&
materialg ce se va acorda
prin Casa de Economie, Credit
 25 lunie 1938
$i Ajutor a Personalului P. T.
T., in limitele legii speciale ce
organizeazg aceastg institutie.
B. Inaintdri
39. Inaintgrile personalului
P. T. T., din cadre, sunt de doug
feluri:
a) Dela o categorie la alta, si
b) De la o clasg la alta.
Inaintärile dela o categorie la
alta se fac numai la alegere $i
numai dela clasa I-a a catego-
riei respective la clasa ultimg
a categoriei imediat superioare.
Se excepteazg nrima categorie
imediat urmgtoare celei de nu-
mire, la care avansgrile se fac:
unul la alegere, unul la vechime.
Inaintgrile la clasá se fac: un
loc la alegere $i unul la ve-
chime.
Inaintgrile dela categoria V
inclusiv pang la categoria I se
fac numai la alegere.
Aceste inaintäri se fac numai
inteun post bugetar vacant si
numai dacg cei in cauzg inde-
plinesc conditiile de stagiu mi-
nim si de studii prevgzute in
tabela, grupa $i categoria res-
pectivg.
40. Inaintdrile se vor face
numai pe baza tablourilor de
propuneri Intoemite de Comi-
siunea de inaintári dupg anuar.
41. Tablourile aprobate de di-
rectorul general se vor publica
in Buletinul P. T. T. si vor fi va-
labile numai pentru anul buge-
tar pentru care au fost intoc-
mite.
42. Va fi exclus o singurg
datg de pe tabloul de inaintare,
la alegere sau vechime, perso-
nalul pedepsit cu o pedeapsg
disciplinarg si numai de pe ta-
bloul de inaintare la alegere,
personalul pedepsit cu o pe-
deapsg de ordine.
43. Personalul aflat stkb .cer-
eetare administrativa sau Judi-
www.digibuc.ro
1061
ciard va putea fi pus pe tabloul
de inaintare, dar efectuarea
inaintgrii se va amana pânil la
solutionarea cercetgrii adminis-
trative sau urmgririi judiciare.
In caz cg va fi ggsit nevino-
vat i se va da inaintarea la care
avea dreptul pe data respectivg.
44. Inaintdrile cu efect re-
troactiv sunt interzise, cu ex-
ceptia celor ordonate de justi-
tie.
45. Inaintärile se fac:
Prin decret regal pentru func-
tionarii din cateeoriile II $i III.
Prin decizie ministerialg pen-
tru functionarii dela categoria
VIII inclusiv pang la IV inclu-
siv.
Prin decizia directorului ge-
neral pentru toate celelalte ca-
tegorii.
C. Foi calificative
46. In fiecare an se vor In-
tocmi foi calificative pentru in-
treg personalul din cadre.
In foaia calificativg a fieca-
rui functionar se va trece o
notá calificativg pentru:
Pricepere,
Sarguintg,
Frecventg $i
Purtarea in serviciu.
Notele se vor exprima prin ci-
fre dela 1-10 pentru fiecare a-
preciere, iar media se va ex-
prima in calificativele:
Rgu" pentru media dela I
pang la 5 exclusiv.
Satisfgcgtor" pentru media
dela 5 inclusiv pang la 7 exclu-
siv.
Bun" pentru media dela 7
inclusiv pang la 8 exclusiv.
Foarte bun" pentru media
dela 8 inclusiv la 10.
Aceste note calificative se dau
de $eful ierarhic, in luna De-
cemvrie a fiecgrui an $i se co-
municg confidential celui in te-
resat.
Personalul nemultumit cu
1062 25 lunie 1928
nota prirnitá poate face intam-
pinare in termen de 10 zile, se-
fului ierarhic imediat superior
celui care 1-a notat.
Organul superior este obligat
a cerceta in mod confidential *i
stabili dacd nota calificativd nu
este viciatá de vreo eroare sau
pornire personal& a celui care
a dat-o.
Atät nota cât. si propunerile
sefului unitätii superioare se
vor trimite Comisiei de Main-
tári, care va hothri.
Nota calificativ& ligu" va tre-
bui sä, fie motivatá si in cazul
când a fost dat& unui functio-
nar trei ani consecutivi si men-
tinutá de Comisia de inaintdri,
el va fi licentiat din serviciu.
D. Comisia de inaintdri
47. Comisia de inaint6ri se
compune din toti directorii Ad-
ministratiei centrale cu vot de-
liberativ.
Comisiunea va fi prezidatá de
subdirectorul general si in lipsa
sa de eel mai vechiu dintre di-
rectori.
In caz de lipsa unuia din
membrii comisiunii el este in-
locuit de ajutorul
48. Comisia va fi convocata
prin decizia directorului general
si se Intruneste odatá pe an in
luna Martie, dându-si avizul a-
supra inaintArii intregului per-
sonal din cadre, afará de cate-
goriile II, III si IV.
49. Comisia va exclude dela
inaintare pe cei prevgzuti la
art. 42 din aceastä, lege si pe cei
notati räu" si va intocmi ta-
blouri pentru inaintgri astfel:
a) La alegere dela o categoric
la alta dintre cei calificati
foarte bine";
b) La alegere dela o clasá la
alta dintrei cei calificati foarte
bine" si bine";
c) La vechime, pe baza anua-
rului.
www.digibuc.ro
50 Pentru functionarii din
categoriile III si IV, recoman-
dririle la inaintare se vor face
de Comitetul de directie, la pro-
punerea directorului general, Mi-
nisterului Lucrärilor Pub lice si
al Comunicatiilor.
51_ Avizele Comisiei se dau
cu majoritate de voturi si ele
trebuesc motivate in caz de ex-
cludere.
52. Directia personalului in-
tocmeste dupá anuar, in fiecare
an si cel mai târziu pânti la 1
Martie, tablouri -de personalul
care la 1 Aprilie indeplineste
stagiul pentru a fi avansat, pre-
cum si pentru cel ce urmeaz&
a fi definitivat.
E. Concedii
Personalul din cadre al
53.
Administratiei P. T. T. are drep-
tul la concedii de odihng, de
boalá, pentru interese personale,
pentru studii i satisfacerea ser-
viciului militar, dupá cum ur-
meazá:
a) Concedii de odihnil se a-
cord& numai functionarilor de-
finitivi in raport cu vechimea in
serviciu si nu pot fi mai mari
de 30 zile anual;
b) Concediile de boalá se a-
cordd personalului din cadre
constatat in irnposibilitate de a
face serviciu. Constatarea se va
face de cAtre medicii P. T. T.,
iar acolo uncle nu sunt, de c&-
tre medicul oficial, care va a-
viza si asupra duratei concediu-
lui.
Pe timpul concediului de boall
pâria la 6 luni, personalul va
primi salariul si accesoriile Mr&
nicio reducere, iar dela 6 luni
[Ana la un an, cu reclucere de
50%.
Nu se pot acorda concedii de
boall mai mari de un an.
Fac exceptie cei bolnavi de tu-
berculozä, arora li se vor aplica
dispozitiunile din legea dela 18
 25 lunie 1938
Martie 1937, pentru completarea
art. 87 al legii sanitare din 1926
si accidentatii in timpul si din
cauza serviciului, cArora li se
va achita salariul intreg timp
de un an;
c) Concedii pentru interese
personale se pot acorda, cu plata
salariului, in cazuri urgente
(moarte, boalä grea in familie,
procese, etc.) far% a se depäsi in
total 15 zile in cursul unui an,
iar fiirá plata salariului sau a
oricilrei alte indemnizatii, 0,11á
la maximum un an;
d) Concedii pentru studii pro-
fesionale se pot acorda pând la
maximum 3 ani, RITA plata sa-
lariului sau a oriarei alte in-
demnizatii;
e) Concedii pentru satisface-
rea serviciului militar se pot a-
corda personalului din cadre in-
corporat, pânä la eliberare, f Ará
plata salariului sau a oriarei
alte indemnizatii.
Personalul se considerá demi-
sionat, in cazul când nu se pm-
zinta la serviciu in termen de u
lung dela liberare.
F. Sarbettori
54 Sárbátorile legale pentru
personalul de birou sunt:
Duminecile si : Sft. Vasile, Bo-
tezul Domnului, Sft. loan, Uri:-
rea Principatelor, 3 zile la Pasti,
Sft. Gheorghe, Inältarea Dom-
nului (ziva Eroilor), Lunea Ru-
saliilor, 1 Mai, 10 Mai, 8 Iunie
(ziva restauratiei), Sft. Dumitru,
Sft. Nicolae si 3 zile la CrAciun.
Pentru instructiuni speciale se
vor fixa orele de lucru pentru
zilele de särbátori personalulut
de exploatare, dup5, natura ser-
viciului ce indeplineste.
G. Asociatiuni $i publicatiuni
profesionale
55. Personalul P. T. T. se poate
asocia in scopuri culturale, eco-
nomice si profesionale si poate 'Ana la categoria VI inclusiv.
www.digibuc.ro
1063
s5, scoatä publicatiuni cu obioct
profesional.
Nicio asociatiune si nicio pu-
blicatiune nu va putea fi auto-
rizatâ in justitie de a functiona
sau de a aphrea fdrä avizui
prealabil si favorabil al Ministe-
rului Lucrárilor Pub lice si al
Comunicatiilor.
H. Cereri si reclama(iuni
56. Cererile si reclarnatiunile
personalului se inainteazá nu-
mai pe cale ierarhicá.
Ele vor fi rezolvate in maxi-
mum 30 zile. Rezolvarea se va
comunica petitionarului in serfs.
I. Drepturile functionarilor
de specialitate
57. Sunt functionari de spe-
cialitate: inginerii, arhitecai,
medicii, avocatii, chimistii si
farmacistii, and indeplinesc o
functiune in specialitatea res-
pectivá.
58. Acesti functionari vor be-
neficia numai de gradele cor-
purilor din care fac parte.
In ceea ce priveste numirea,
inaintarea, salarizarea, discipli-
na, precum si toate celelalte
drepturi, si indatoriri in corpul
personalului P. T. T., sunt su
pusi dispozitiunilor prezentel
legi.
J. Transferttri $i deta$etri
59. Personalul P. T. T. din
cadre poate fi transferat dinteo
localitate in alta dui)/ cum ur-
meazä:
a) Dupg, cerere sau prin con-
simtilmant;
b) In interesul serviciului, si
c) Pe cale disciplinará.
Transferttrile si detasärile se
fac: de Comitetul de directie dela
categoria V inclusiv pâná la ca-
tegoria III inclusiv si de direc-
torul general dela categoria XI
1064 25 Trifle 1938

60. Personalul nu va putea 2. Suspendarea cu pierderea

fi transferat in interesul servi- salariului pang la un an.
ciului decat o singurg datá In 3. Punerea in disponibilitate.
timp de un an. 4. Destituirea.
61. Transfergrile in interes 66. Pedepsele de ordine se a-
de serviciu si la cerere, se fac plicg personalului pentru aba-
de doug ori pe an $i numai la teri usoare si fgrg urmgri grave
23 Aprilie si 26 Octomvrie. pentru serviciu.
Cei transferati In interes de 67. Pedepsele disciplinare se
aplicg personalului cgruia In
serviciu vor fi anuntati cu 40 mod repetat i s'au aplicat pe-
zile inainte de data transfergrii, depse de ordine, fgrit sg se fi co-
care se va executa in termen de rectat, precum $i celui care co-
7 zile de cgtre cei necgsgtoriti $i mite abateri grave dela indato-
de 14 zile de cátre cei cgsgtoriti, ririle sale.
socotite dela data transfergrii. 68. Pedepsele disciplinare sunt
62. Personalului transferat, in independente de rgspunderea pe-
interesul serviciului i se va ram- nalg sau civilg a functionaru-
bursa cota de chirie eventual lui.
plgtitá In localitatea unde a
functionat. B. Organe de avizare i sancfio-
63. In cazuri urgente, pentru nare
asigurarea serviciului, se pot 69. Pedepsele de ordine se a-
face detaari care nu vor putea phid, prin deciziile $efilor ierar-
dura mai mult de 3 luni. hici intregului personal P. T. T..
Detasárile se vor executa pe Pedepsele disciplinare se aplia
data specificatg In ordin. prin decizie min'steriald pen-
64. Personalul detasat din tru personalul din categoriile
corp pe langg alte autoritgti 1$i IV inclusiv, prin decizia di-
pgstreazá toate drepturile din rectorului general pentru perso-
legea de fatg, cu exceptia cg nu nalul din categoriile VI pang la
primeste diurna de detasare, iar XI si pentru personalul afarg.
durata detasgrii poate fi neli- de cadre.
mitatá. 70. Nicio pedeapsg discipli-
narg nu se va putea aplica func-
CAPITOLUL III tionarilor stabili din tabela A,
Pedepsele i organele sanclionafoare Meg avizul Comisiei de disci-
pling.
A. Pedepse Nicio pedeapsd disciplinarg nu
se va putea aplica personalului
65. Pentru abateri dela inda- din tabelele B si C, fárg avizul
toririle impuse de lege persona- sefului ierarhic.
lului P. T. T. se vor aplica ur- 71. Trimiterea in fata foru-
mgtoarele pedepse: rilor de avizare disciplinarg se
A. Pedepse de ordine: face in urma unei anchete exe-
1. Mustrarea verbalg sau scrisd. cutate din oficiu de organele de
2. Amenda asupra salariului control, in exercitarea atribu-
lunar pang la 10%. tiilor lor, sau In urma unei an-
3. Amenda asupra salariului chete special ordonate de direc-
lunar dela 10°/o pang la 30%. torul general.
B. Pedepse disciplinare: 72, $ezisarea forurilor de avi-
1. Mutarea disciplinarg pe timp zare disciplinarg se va face de
1.1e cel putin un an. ministru pentru functionariì
www.digibuc.ro
 25 Iunie 1938
dela categoriile IV inclusiv si
de directorul general pentru
restul personalului.
73. Avizele disciplinare se dau
de cgtre urnatoarele foruri:
a) $efii ierarhici pentru perso-
nalul P. T. T. cuprins In tabe-
lele B si C;
b) Comisii de discipling dela
tinuturi pentru functionarii din
tabela A, care fac parte din ca-
tegoriile VI, VII, VIII, IX si X
din cuprinsul tinutului in care
functioneazg Comisiunea;
c) Cornisa centralg, de disci-
pling pentru functionarii din ta-
bela A, care fac parte din cate-
goriile III, IV si V din intreaga
targ;
d) Comisia superioarg de dis-
cipling pentru functionarii din
tabela A, care fac parte din ca-
tegoriile I si II.
74. Cornisiile disciplinare de
tinut sunt in numgr egal cu ti-
nuturile si vor functiona in or-
dinea de resedintg ale tinuturi-
bor.
Ele se compun dintr'un pres^-
dinte consilier de Curte de Apel
din localitate, iar acolo unde nu
este Curte de Apel, din primul-
presedinte sau presedintele Tri-
bunalului si doi functionari P.
T. T., cei mai inalti in grad dela
sedi i le tinuturilor.
75 Comisiunea Centralg de
discipling functioneazg in Bu-
curesti.
Ea se compune dintr'un con-
silier de Curte de Apel, membru
al Curtii de Apel din Bucuresti
si doi membrii functionari P. T.
T., din categoria III.
76. Comisia superioarg de dis-
cipling functioneazg in Bucu-
resti si se compune din primul-
presedinte si doi presedinti de
sectie de Curte, cei mai vechi ai
Curtii de Apel din Bucuresti.
77. Presedintii si membrii tu-
turor comisiilor disciplinare se
numesc prin decret regal, pc
www.digibuc.ro
1065
termen de 4 ani, cu exceptia ce-
lor ai Curtii superioare, care,
functioneazg In virtutea desern-
ndrii lor prin prezenta lege si a
calitgtii ce detin in stInul Curtii.
In aceleasi conditii si pe ace-
lasi termen se vor numi si lu--
pleantii presedintilor si membri-,
lor Comisiilor de disciplind.
78. Membrii si supleantii nu-
miti vor depune la intrarea tn
functiune, in fata prezidentului,
urmátorul jurgrnänt:
Jur in fata lui Dumnezeu de-
a indeplini cu sfintenia dato-
riile ce'mi impune functiunea
mea, in calitate de membru al
Comisiei de discipling, fgrk
pgrtinire sau urg, in conformi-
tate cu legile, regulamentele,
instructiunile si ordinele de-
serviciu in vigoare.
Asa sg-mi ajute Dumnezeu.
79 Toti membrii Comisiuni-
lor de discipling, pot fi recuzati
in aceleasi cazuri, pentru ace-
leasi motive si cu aceeasi pro-
cedurg ca si judecgtorii.
80. Mandatul presedintilor Si
membrilor inceteazg odatg cu-
calitatea pe baza careia au fost
numiti.
81. Functionarul se poate a-
pgra in fata comisiei personal,,
prin memoriu, sau printr'un co-
leg de orice categorie, ales de el
dintre functionarii activi ai Ad-
ministratiei P. T. T., putand cere
probe, martori, acte, expertize-
sau supliment de anchetg.
Personalul din tabelele B si C.
se poate apgra print'un memo-
riu ce va depune sefului ierar-
hic.
82. Functionarul trimis in ju-
decatá va fi anuntat cu cel pu-
tin 15 zile inainte de termen,
trimitându-i-se copie de pe ac-
tul de acuzare, in care stint a-
rgtate faptele ce i se pun in sar-
cing.
83. Acuzarea va fi sustinutk
4055
de un functionar cel putin egal
in grad cu invinuitul.
In fata Comisiei superioare a-
cuzarea va fi sustinutd de un
procuror general al Curtii.
84, Pe lângd fiecare Comi-
siune functioneazd ca secretar
un avocet sau licentiat In drept,
-afar& de Comisia superioard, al
arei secretar va fi primul gre-
fier a Curtii de Apel din Bu-
-curesti.
Presedintii, membrii, acuzato-
-rul §i secretarul vor primi ate
un jeton de prezentd.
Avizele Comisiei vor fi moti-
Vate si se vor da cu majoritate
-de voturi.
CAPITOLUL IV
Suspendorea din serviciu
85, Personalul P. T. T. In
-contra aruia se va fi inceput
Vreo urmdrire penald va fi sus-
'pendat din serviciu.
In acelasi timp va fi deferit
lorului discipliner respectiv,
vare va aviza In urma unei an-
chete asupra mentinerii sau In-
tlepartdrii din serviciu.
Pe tot timpul suspenddrii ce
nu va dura mai mult de 90 zile,
in care timp ancheta adminis-
trativá trebue sd, fie terminatd,
iar forul disciplinar sä avizeze,
functionarul va primi 50°/o din
drepturile sale de salariu.
In cazul când va fi condam-
nat definitiv de instantele pe-
nale, va fi destituit.
86, Personalul P. T. T. In
ontra cdruia se va fi inceput o
anchetä administrativd, va pu-
lea fi suspendat din serviciu.
Aceastd suspendare nu va pu-
'tea dura mai mult de 60 zile, In
-care timp ancheta administra-
tivá trebue terminatd, iar forul
avizeze.
Functionarul va primi pe tot
suspenddrii 501/4 din cel demisionat poate päräsi ser-
tlrepturile sale de salariu. viciul.
www.digibuc.ro
25 lunie 1938
CAPITOLUL V
Revizuire
87, Personalul sanctionat pe
baza avizului forurilor discipli-
nare, poate cere revizuirea pro-
cesului, in urmdtoarele cazuri:
a) and au existat si s'au des-
coperit acte care n'au fost avute
In vedere de Comisiune si care
ar putea modifica decizia Comi-
siei in favoarea functionarului;
b) and s'au descoperit cá
unele acte sau depozitii ale mar
torilor au fost declarate false,
printr'o hothrire judecátoreasa
penald;
c) Când prin hotdrirerea ju-
deatoreasa penald, definitivd,
s'a stabilit inexistenta faptului
pentru care a fost pedepsit de
Comisia de disciplind.
88. Cererea de revizuire se va
face In termen de 2 luni dela
descoperirea actelor sau dovezi-
lor susardtate.
TITLUL IV
Iegrea din serviciu l roprimirea
CAPITOLUL
leOrea din serviciu
89. Iesirea din serviciu se
poate face prin:
a) Demisiune;
b) Pensionare;
c) Licentiere;
Disponibilitate;
e) Destituire.
Demisiune
90, Personalul poate oricând
demisiona din serviciu, el Insä
nu poate párdsi postul 'Aná
când demisia nu i-a fost apro-
bat& si nu a predat serviciul.
Cererea de clemisiune trebueste
rezolvatd In maximul 30 zile
dela inregistrarea ei.
Dupd expirarea acestui termen
 25 lunie 1938
Demisiunea poate fi refuzatá:
a) Dacg, cel in cauz& se ail&
sub cercetare sau este trimes
inaintea Comisiunii de disci-
plinä;
b) Mc& este supus unei ur-
máriri judiciare;
c) Dacá demisia este colectivá.
Pensionare
91. Personalul poate fi pen-
sionat:
a) La cerere;
b) Din oficiu.
Pensinnarea la cerere se va
face in conformitate cu dispozi-
tiunile legii generale de pen-
siuni pentru intreg personalul.
Pensionarea din oficiu se va
face la implinirea vdrstei de 60
ani.
92. Intreg personalul P. T. T.
din tabela A, categoriile XVII
inclusiv, este socotit manipu-
lant telegrafo-postal in sensul
art. 13 din regulamentul legii
generale de pensiuni, cu_excep-
tia mecanicilor din ateliere si a
celor ce face serviciul de admi-
nistratie.
Licentiere
93. Se poate licentia din ser-
viciu:
a) Personalul stagiar consta-
tat impropriu serviciului, cu un
preaviz de 30 zile;
b) Personalul care din cauz&
de boal& nu-si poate relua ser-
viciul dupil un an de ooncediu
medical;
c) Personalul au" notat trei
ani consecutivi.
Disponibilitale si destituire
94. Punerea in disponibilitate
si destituirea se hotdräsc pe
baza avizului forului discipilnar
respectiv.
Persotialul pus in disponibili
tate sau destituit, nu poate fi re-
primit in serviciul P. T. T.
www.digibuc.ro
1067
CAPITOLUL II
Reprimirea in serviciu
95. Poate fi reprimit in ser-
viciu cu avizul Comisiei de ina-
intári:
a) Personalul demisionat;
b) Personalul licentiat cu ex-
ceptia celui dela alin, a si c,
art. 93.
rleprimirea se poate face nu-
mai in termen de 3 ani dela
data párásirii serviciului, dacá
indeplineste conditiile de nu-
mire ale grupei si categoriei res-
pective.
ReprimiFea se poate face In
gradul care 1-a avut la data de-
misiunii, iar vechimea se soco-
teste pe data reprimirii.
TITLUL V
Dispozithmi diverse
CAPITOLUL I
InvOimánful profesionol
96. Invátámântul profesional
P. T. T. cuprinde:
1. Seca la Special& P. T. T.
pentru personalul din tabela A,
grupele I si II, cu exceptia spe-
cialistilor.
2. $coala elementar& P. T. T.
pentru personalul din tabela A,
grupa III.
In afar& de aceste scoli vor
mai functiona, dupgt necesitate,
scoli pe specialitáti pentru lu-
cratorii de linii, constructori si
mecanici, care se vor putea in-
fiinta temporar prin decizia di-
rectorului general.
Factorii urbani si rurali vor
urma cursuri practice pe Iângl
oficiile respective.
97. In *coala special& si ele-
mentark primirea elevilor se va
face prin concurs, in limita lo-
curilor vacante.
La medii egale se vor prefera
copiii personalului P. T. T.
Pe tot timpul scolii Adminis-
 1068 . 25 lunie 1938
tratia P. T. T. va putea acorda
elevilor o indemnizatie de intre-
tinere In natura sau bani.
98. In aceste scloi se va da in-
structiunea teoreticA si practicA
necesarA completärii cunostin-
telor profesionale.
Pentru personalul titrat de
specialitate, cu exceptia medici-
lor, avocatilor si farmacistilor,
se vor organiza conferinte cu
subiecte din specialitatea P. T.
T. cu frecuentA obligatorie.
99. Un regulament special va
determina durata, modul de
functionare si programele fie-
chrei scoli, precum i recrutarea
remunerarea profesorilor.
CAPITOLUL
Serviciul militar
100. Personalul P. T. T., in
ce priveste satisfacerea serviciu-
lui militar, este supus legilor si
regulamentelor militare, cu ur-
mAtoarele exceptiuni:
a) Personalul aflat in momen-
tul IncorporArii in scolile profe-
sionale P. T. T. va fi amanat
pentru studii i dispensat de
taxe de arnanare pAnA la termi-
narea cursurilor;
b) Incorporarea se va face
dura dispozitiile Marelui Stet-
Major al Armatei, pe cAt posibil
in unitAtile de transmisiuni.
101. In timp de pace, persona-
lul P. T. T. aflat In pozitie de
completasi, rezervisti, si mili-
tieni, i destinat a fi mobilizat
pe loc va fi scutit de manevre,
concentrAri, gárzi i orice alte
exercitii militare.
Personalul P. T. T. destinat
comandamentelor sau unitátilor
operative va putea fi concentrat
,pentru instructie i manevre la
www.digibuc.ro
unitAtile si in functiunile ce va
indeplini la mobilizare (WO. dis-
pozitiile Mare lui Stat-Major, de
cornun acord eu Administratia
P. T. T.
102. In cazuri exceptionale,
Ministrul ApárArii Nationale.
dupg, cererea Administratiei P.
T. T. si cu autorizatia guvernu-
lui, va putea concentra pentru
executarea serviciilor P. T .T.,
parte din personalul aflat In di-
ferite elemente ale armatei. sau
rechizitiona din acei tare nu fac
parte din aceste elemente, fiind
astfel supusi tuturor regulilor
militare.
103. Din momentul decretArii
mobilizArii, precum si in cazu-
rile prevAzute la art. 102, nicio
demisiune nu va fi primitA
cât numai cu aprobarea Minis-
terului ApArArii Nationale.
104. In timp de rAzboiu In-
treaga Administratie P. T. T., cu
tot personalul si materialul sAu
trece sub onlinele Marelui Car
tier General, atAt pentru servi-
ciul P. T. T. de interior, at si
pentru armatele de operatiuni.
105. Personalul P. T. T., din
cadre repartizat la mobilizare
sau manevre, la comandamen-
tele si unitAtile operative pentru
Indeplinirea serviciilor P. T. T.
va fi asimilat gradelor din ie-
rarhia minter* dupA cum se va
stabili de cAtre Ministerul Apä-
rAni Nationale (Mamie Stat-Ma-
jor), de acord cu Administratia
P. T. T., tinAndu-se seama de ie-
rarhia ce fiecare ocupA In Corpul
P. T. T., sau In armatA.
Personalul va trebui sr). poarte
uniforma minter% si armamen-
tul de campanie respectiv, bucu-
rAndu-se de aceleasi drepturi
tratament in Indeplinirea func-
 25 lunie 1938
tiunii lui ca si gradele militare
respective.
106. Drepturile de salariu
accesoriile pentru personalul re-
partizat la comandamentele sau
unitAtile militare In caz de mo-
bilizare, vor fi cele previ-i7ute
prin legea si regulamentul sol-
clelor In campanie, potrivit gra-
delor de asimilare, putand opta,
c a si ceilalti functionari ai Sta-
tului, nentru leafa civild sau
solda iradului militar, cu care
este asimilat.
La pensie i se va socoti Indoit
tirnpul servit In campanie i va
avea acelasi tratament ca si per-
sonalul militar, atat pentru fa-
miliile celor morti In timpul
din cauza rázboiului, cat si pen-
tru cei care rämanand In vieatd,
doresc a-si aranja drepturile la
pensie.
Familia personalului P. T. T.,
mort In timpul si din cauza rdz-
boiului, va avea dreptul la pen-
sie ca si famiL a militarilor morti
In rdzboiu.
107. Inaintilrile personalului
P. T. T. detasat la diferite co-
mandamente sau unitAti mili-
tare, atat In timp de pace cat
fn timp de rdzboiu, se vor
face dupd legea de fata, pe baza
propunerilor ierarhice ale co-
mandamentelor sau unitdtilor
militare respective, de acord cu
Adininistratia P. T. T.
108. Organizarea serviciului
militar P. T. T., In Limp de pace
si rázboiu, modul de functio-
nare si tratamentul personalului
afectat acestui serviciu, se vor
prevedea in detaliu Intr'un re-
gulament special ce se va In-
tocrni de cAtre Ministerul ApArd-
rii "Nationale (Marele Stat-Ma-
jor), de acord cu Administratia
P. T. T.
www.digibuc.ro
1 069
TITLUL VI
Dispozitlunl generale
109. Personalul P. T. T., care
In timpul serviciului obtine un
titlu scolar ce-i cld dreptul sd
treacd dinteo grupd In alta,
poate fi Incadrat In categoria si
clasa respectivd, cu conditiunea
sA fi absolvit scoala profesionald
prevAzutd de lege, pentru grupa
In care solicitd a fi admis.
El va fi scutit de a mai free-
yenta cursurile, dacd va frece
exameriul de absolvire al scolii
respective.
La Incadrare se va tine seama
de vechimea avutd, trecandu-se
In noua grupd, categorie si clasá
In urma celor cu aceeasi vechime.
110. Personalul P. T. T. va
indeplìni functiunea ce cores-
punde gradului conform tabelei.
In interesul serviciului, pre-
cum si In caz de plus de perso-
nal sau In caz de lipsd de per-
sonal, i se poate atribui func-
tiuni inferioare sau superioare
gradului sAu, InsA cat mai a-
propiate de acesta.
Functiunile se atribue de or-
ganele ce fac numirile si avan-
111. Directia personalului va
Intocmi pentru Intreg personalul
P. T. T. anuare pe tabele, grupe
si categorii.
112. Nu se poate face perso-
nalului nicio retinere din sala-
riu, In afar% de retinerile per-
mise de lege.
T1TLUL VII
D is pozitianl transitoril
113. Incadrarea personalului
P. T. T. In gradele prezentului
statut se face de drept, pe data
promulgArii prezentei legi, con-
form tabelelor de Incadrare A,
1070 25 Iunie 1938
B si C, cu vechimea In grad de
la ultima avansare.
114. Functionarii poseddnd
titluri universitare aflati in ser-
viciu la data publicdrii prezen-
tului statut, vor putea fi Inca-
drati de Ministerul Lucrdrilor
Pub lice si al Comunicatilor, in
urma propunerii comitetului de
directie, in orice grad cuprins
In tabela A de grade si salari-
zare.
Prin aceastá incadrare nu se
va putea depdsi gradul pentru
dobandirea cdruia aceasta ta-
beld, ar cere o vechime In ser-
viciu mai mare decdt aceea pe
care functionarul o are in ser-
viciul P. T. T.
Personalul cdruia, prin Inca-
drare conform tabelei i s'ar a-
tribui un grad inferior functiel
ce efectiv indeplinea la 1 Apri-
lie 1938, i se va putea modifica
incadrarea la gradul corespun-
zdtor acestei functii, de cdtre
Ministerul Lucrdrilor Publice si
al Comunicatiilor la propunerea
comitetului de directie, care va
avea In vedere necesitatile ad-
ministratiei i calificatia lui.
Aceste incadrari se pot face
numai in termen de 90 zile dela
publicarea prezentului statut.
115. PA.nd, la punerea In a-
plicare a bugetului viitor, In
care se vor prevedea salariile
din tabelele de salarizare transi-
torie, intreg personalul P. T. T.
va primi salariul inclusiv acce-
soriile, prevdzut in bugetul a-
rtillui in curs, afard de cazul
cdnd posibilitAi bugetare vor
permite aceastd operatiune chiar
In exercitiul bugetar 1938-1939.
Salariile cuprinse in tabe1e12
de salarizare A, 13 si C, se vor
www.digibuc.ro
acorda personalului cAnd posi-
bilitätile bugetare ale Adminis-
tratiei vor permite.
116. Personalul aflat in ser-
viciu la punerea in aplicare a.
prezentei legi va putea inainta
in gradele ce le prevede, pâná
la gradul corespunzdtor la care
avea dreptul sA inainteze pe baza
legii pentru organizarea admi-
nistratiei si personalului poste-
lor, telegrafelor si telefoanelor,
din 1927, chiar dacd nu indepli-
nesc conditiunile de stuclii pre-
vdzute In tabelele A, B si C, de
functiunile ce le poate ocupa
personalul P. T. T., in raport ca
categoria din care face parte
studiile necesare pentru ocupa-
rea lor".
117. Personalul care a reu-
sit la examenele prevdzute de le-
gea din 1927, va fi trecut in a-
nuar la categoria si clasa in
care a fost incadrat, in ordinea
clasificarii la examen.
118. Actualele asociatiuni si
publicatiuni ale personalului
T. T. vor putea functiona sau a-
pärea mai departe, decd. in ter-
men de 45 zile dela promulga-
rea prezentei legi vor obtine au-
torizatiunea de functionare sau
aparitie a Ministerului LucrAri
lor Publice si al Comunicatii-
lor.
119. Prezentul Etatut 0.e a-
plied si personalului Casei de
Economie, Credit si Ajutor
T. T., cu specificatiunea et-
a) Atributiile date directorn-
liti general P. T. T se atribue
directorului Casei in ceea ce pri-
veste personalul ei;
b) Cornisia de inaintári se va
completa cu directorul Casei,
cand se discutd inaintarea per-
sonalului acesteia.
 25 lunie 1938 1071

Incadrarea personalului Casei 120. Toate legile i regula-

se va face de Ministerul Lucrá-
rilor Pub lice si al Comunicatii-
lor, pe baza propunerilor comi-
tetului de directie al Adminis-
tratiei P. T. T.
mentele, organizând stivatia per-
sonalului P. T. T., sunt si rä-
'Mtn abrogate In ceea ce-1 pri-
veste, el ramânând supus dis
pozitiunilor prezentului statut.

TABELA A
de funetiunile de numire

FUNC TIA CATEGORIA CLASA

GRUPA I
(Titrati)
Director General
Inginer VII
Avocat VII
Medic VII
Arhitect VII
Chimist VII
Farmacist VII
Oficiant 1) VIII
GRUPA 2
(Absolventi de linen)
Conductor tehnic 2)
Oficiant 1) f
Desenator VIII
Dactilogrará
GRUP A 3
(Gimnaziu)
Suboficiant
Conductor postal
Lucrátor mecanic de aparate IX
Constructor de linii
Dactilografá
GRUPA 4
(Cars primar)
Lucrâtor de Hull
Factor urban X
Factor rural
1) on etuaile de epeoialitate oe ee vor anunts la oonoure.
Stagiul In aceaeti clasá va fi de 3 ani.

www.digibuc.ro
1072 25 lunie 1938

TABELA B
de functiunile de numire

FUNCTIA 1
CATEGORIA CLASA

ConducAtor de vehicule IX 4
Lucator . . . . X 3
Ucenic XI 2
Curier P. T. T Xl 2

TABELA C
de functiunile de numire

FUNCTIA CATEGORIA CLASA

1 Om de serviciu X 1I
3

TABELA A
de functiunile ce le poate ocupa personalul P. T. T. in raport
cu categoria din care face parte §i de studiile necesare pentru
ocuparea lor

CATEGORIA FUNCTIUNILE STUDII MIN1ME

1

I Director General . . Titlu universitar *)

II Subdirector General It

Director 1$ I>
III. Insp. General . . . .
11 11

i Dirig, of. linii gi instalatii 1t in specialitate

Subdirector 1,
Sabdirigintele of. linii gi
iv 1 instalatii VI If
Inspector special . . . II ,f
i Inspector de Tinut . . I, 9>

'11 PrIn Mill universitar se Intelege: doctor/I san Ileentialli lJnIversitiltilor son
leademlel de Malta Studli Comerelale, sau al peoalelor superloare universitare din
OM 01 strilmItate, en Intealanreatul la bazi sl toate acestea dad% aunt eehivalate de
ItinIstern1 Edneatiel Nationale.

www.digibuc.ro
 25 lunie 1938 1073

CATEGORIA FUNCTIUNILE STUDII MINIME

Sef de Serviciu . . Titlu universitar

Inspector . . . . 11 91

Diriginte Special . . 11

Sef de Birou Titlu univ. sau abselv. de liceu

Sef de sectie in specialitate
Avocat
Medic . . .
Diriginte principal .
... 17 71 71

VI Subdirig:nte special /7 11

Controlor principal .
Sef de atelier Absolv. licen industrial

Inginer . Titlu universitar in specialitate

Avocat . 11 1/ 11 7/
Medic 77

Arhitect 17

Chimist 7/ If
Farmacist 71 77

Diriginte de oficiu ree-

dinä urb. I . . . 17 univ. sau absolv. de liceu
VII Controlor 71 77 17 77 1P

Subdiriginte principal 17 71 77 71

Of iciant 17 1? 97 77 71 1,
DactilografA Gimnaziu §coala de secretare
Desenator Absolv. liceu industrial sau echi-
valenti
Conductor tehnic . Absolv. liceu indast. §i §c. specialA
Conductor po§tal . Gimnaziu
Mecanic de aparate industrial sau echiv.
Constructor de uDii
Magaziner . . . comercial
Sef de atelier. Absav. liceu industrial

Diriginte de oficiu urban Gimnaziu

II §i rural I . . .
Oficiant Gimn"aziu i §coala de secretare
Dactilograf6. Absolv. liceu indust. §i §c. speciala
Conductor tehnic . . sau echivalenta
Desenator Gimnaziu
VIII Conductor po§tal . . indust. sau echivalent
Mecanic de aparate . 1/
Constructor de linii . comercial
Magaziner Scoara primara
Factor urban It 77

Factor rural 17 77

Lucriltor de linii . . 7/ 77

Va Indeplini mice funclie de exploatare la of. P. T. T. sau Inteun birou de Ad-lie.

L. Hamangiu, vc11. XXVL 68.

www.digibuc.ro
1074 25 lunie 1938

CATEGORIA. j FUNCTIUNEA STUDII MINIME

Diriginte oficiu rural II Gimnaziu.

Suboficiant 1) 99

Conductor po§tal . . . 12

IX Mecanic aparate . . . 99 indust. sau echivalent

Constructor de linii . . . II Si "
LucrAtor de linii . coalna. primari
Factor urban 99 S t
1 Factor rural If /I

Factor urban If If
Factor rural 29 19

LucrAtor de linii . If 19

TABELA B
de functiunile ce le poate ocupa personalul P. T. T. in raport
cu categoria din care face parte §i de studiile necesare
pentru ocuparea lor

CATEGORIA FUNCTIUNILE STUDII MINIME

LucrAtor coala primara ..,i §a. industr.

{ ConducAtor de vehicule I, Il ,1 91 If
LucrAtor . . .
{ ConducAtor de vehu
ic. le. . c. i;rirrlaa ei ca7te"de qofeur
LucrAtor coala primarA §i §c. industr.
Ucenic coala primarA
{ Curier P T T /V Il

TABELA C
de functiunile ce le poate ocupa personalul P. T. T., in raport en
categoria din care face parte §i de studiile necesare
pentru ocuparea lor

CATEGORIA 1 FUNCTIUNILE STUDII MINIME

Om de serviciu coala primarl

Om de serviciu . . . II II 1

1) Va Indeplini mice funetie de exploatare la of. P. T. T.

,
www.digibuc.ro
 25 Iunie 1938 1075

TABELA A

de grade §i salarizare

GRUPA 1 GRUPA 2 GRUPA 3 GRUPA 4

Titrai Absvnti
01et
.
Gunnaziu Curs
.
ca
de liceu primar

no
-62 col cd cd cd cd . 434 ce -2 la o
., Irs 5' 5-; ei'2 g
1 13,6 a -
II - 12,0 a -
III - 11,0 a
IV - 10,0 a - - -- - -- - - 9 a 8,1 a 7,3 a
vf
12
1 8,8 a 1
7,8 a 2
-- -- -- -- -- -- -- -- -- 7,9 a 7,1 a 6,4 a
7 a 6,3 a 5,7 a

/
1 6,7 a 1 1 6,7 a -- -- -- -- -- -- 6 a 5,4 a 4,9 a
VI 2 6,8 a 2 2 6,8 a 2
3 6,0 a 2 3 5,0 a 3 - - -- . - - 6,3 a 4,8 a 4,4 a
4,5 a 4 a 3,6 a
,- - - -
VII /
1 4,2 a
2 3,6 a
1 1 4,2 a 2
2 3,6 a 2 2 3,6 a 2
2
3 3,0 a 3 3 3,0 a 3 3 3,0 a 3
1 4,2 a
- - -- 3,8 a 3,5 a 3,2 a
3,3 a 3 a 2,7 a
2,7 a 2,5 a 2,3 a
1 1 2,5 a 1 1 2,6 a 2 1 2,6 a 2 1 -
2,5 a 2,3 a 2,1 a 1,9 a

i-
I-
2
-- --
2,0 a 3 2 2,0 a 2 3 2,0 a
3 1,8 a 2 3 1,8 a
4 1,6 a 3 4 1,6 a
2
2
2,0 a 3 1,8 a
2
3 1,8 a 3 1,7 a
3 4 1,6 a 3 1,5 a
1,7 a
1,6 a
1,4 a
1,6 a
1,5 a
1,3 a

( -- 1 1,4 a 2 1 1,4 a 3 1,3 a 1,2 a 1,1 a

- - --
ix 1 2 1,2 a 2 2 1,2 a 3 1,1 a 1 a 0,95 a
1 3 1,1 a 2 3 1,1a 3 la
0,95a 0,90 a
1 4 1,0 a 3 A 1,0 a 3 0,95 a 0,90 a 0,86 a

x - - - - -- - - 1
2
0,0 a 1 0,85 a 0,85 a 0,80 a
0,8 a 3 0,75 a 0,75 a 0,75 a

a = minimum de exietenti lint la 3000 lei.

www.digibuc.ro
1076 25 lunie 1938

TABELA B
de grade §i salarizare

CURS P RIM A R
CATEGORIA
Clasa Salariul Stagiul Urban Urban Rural
I II

1
1
2
3,0 a
2,5 a
- 2
2,7 a
2.4 a
2,5 a
2.3 a
2,3 a
2,1 a
VIII
3 2,2 a 2 2a 1,8 a 1,6 a
i 4 1,8 a 2 1,7 a 1,6 a 1,4 a

1 1,6 a 2 1,5 a 1,4 a 1,3 a

lx i 2 1,5 a 2 1,4 a 1,3 a 1,2 a
3 1,2 a 2 1,1 a 1 a 0,95 a
1
4 1,0 a 3 0,95 a 0,9 a 0,85 a

1 0,9 a 2 0,85 a 0,85 a 0,8 a

4 0,8 a 2 0,75 a 0,75 a 0,75 a
3 0,7 a 3 0,7 a 0,7 a 0,7 a

X1 I 1 0,6 a I 0,6 a 0,6 a 0,6 a

1 2 0,5 a 3 0,5 a a 0,5 a
a= minimum de existenti fixat la acoa lei.

TABELA C
de grade §1 salarizare

CURS P RIM AR
CATEGO RIA
Clasa Salariul Stagiul Urban UrRural
ban
1 II

j 2
1,6 a
1,5 a
-
3
1,5 a 1,4 a 1,3 a
1,4 a 1,3 a 1,2 a
I 3 1,2 a 3 1,1 a 1 a 0 , 95 a
I 4 1,0 a 4 0,95 a 0,9 a 0,85 a

1 0,9 a 4 0,85 a 0,85 a 0,8 a

X . . i 2 0,8 a 4 0,75 a 0,75 a 0,75 a
3 0,7 a 4 0,7 a 0,7 a 0,7 a
a = minimum de exietenla fixat la 3000 lei.
www.digibuc.ro
 25 !girlie 1938 1077

TABELA A

de incadrare in gradele (grupele1), categoriile §i clasele) §i

drepturile de salariu, conform statutului

GRADUL ACTUAL Se incadreazA

in categori a Clasa Salariul

Director General Categoria I - 35.000

ubdirector General Categoria II 30.000
Director Categoria III - 25.000
- Categoria IV - 21.000
Inspector General Categoria V 1 18.500
Ing. P. T. T. Insp. Gen. . . . . 1 18.500
Arhitect sef cl. l 1 18.500
Medic sef cl. 1 1 18.500
Inspector 11 2 16.500
Inginer P. T. T. Inspector 2 16.500
Ing. Sef Corp Tehnic II 2 16.500
Medic §ef cl. Il " 2 16.500
,1
Contabil Inspector 17 2 16.500
Oft. sup. M. I cu 2 si 3 gr. Categoria VI 1 15.000
Inginer P. T. T. cl. I cu 2 gr. . _ 1 15.000
Ing. ord. Corp Tehnic cl. I 1 15.000
Contabil sef cu 2 gradaiii 1 15.000
Cond. radio Sef cl. I cu 2 gr. . . _ . . 11 1 15.000
Oft. sup. cL I cu 1 gradatie 2 13.600
"
Ing. P. T. T. cl. I cu 1 gradat e . . . 2 13.600
Arhitect ord. el. I " 2 13.600
Contabil sef ea 1 gradatie . . . . 2 13.600
Cond. radio qef cl. I cu 1 gradatie . 2 13.600
Avocat pledant cl. I 2 13 600
Oficiam, sup. cl. I 3 11.500
Impiegat sup. cl. I
Inginer P. T. T. cl. I . . .
. 3 11.500
. 3 11.500
Inginer ord. Corp Tehnic el II . . . 3 11.500
Contabil sef cl. I 3 11.500
Cond. radio §ef cl. I 71
3 11.500
Mecanic sef cu 1, 2 §i 3 grada4ii . . 3 11.500
Mecanic sef cl. I /7 3 11.500
Avocat pledant cl. II 17 3 11.600

1) Pereonalul re ineadreazi In grupe dupil cum ttrmeami: Grupe I titratii, grupa II ab-
eolventli de lieen, grupa III gimnaziul, grupa IV abeolventii de aura primar i toate tweets
tiuttri reeunoreute eau echivalate de Stat.

www.digibuc.ro
1078 25 lunie 1938

Se incadreaz il
GRADUL ACTUAL in categoria
Clasa Salariul

Oficiant sup. cl. II Categoria VII 1 9.500

Impiegat sup. cl. II 9, 1 9.500
Inginer P. T. T. cl. Il n 1 9.500
Inginer ord. cl. III . . n 1 9.500
Contabil sef cl. H n 1 9.500
Cond. radio sef cl. Il I, 1 9.500
Desenator sef cl. II 17 1 9.500
Mecanic sef cl. Il 71 1 9.500

Oficiant sup. cl. III 7, 2 . 8.000

Declarant vamal n 2 8.000
Imp. sup. cl. III n 2 8.000
Desenator sef cl. III n 2 8.000
ef de Depozit cL II n 2 8.000
Cond. pr. cl. I cu 1 gradatie n 2 8.000
Cond. pr. cl. I n 2 8.000
Mecanic pr. cL I n 2 8.000
Constructor pr. cl. Il n 2 8.000
Avocat pledant cl. III n 2 8.000

Oficiant cl. I cu 1, 2 si 3 gr . n 3 7.00.0

Oficiant cl. I 11 3 7.000
Imp. pr. cl. I n 3 7.000
Inginer stagiar cl. I. , n 3 7.000
Medic sec. el. I n 3 7.000
Cond. pr. cl. H n 3 7.000
Magaziner pr. el. II » 3 7.000
Mecanic pr. cl. II f, 3 7.000
Mecanic pr. cl. III " 3 7.000
Constructor pr. cl. III n 3 7.000
Magaziner pr. cl. I ,, 3 7.000

Oficiant cl. II CategoriaVIII 1 6.000

Imp. pr. cl. H I
n 1 6.000
Ing. stag. cl. II ...... . . . . n .1 6.000
Medic sec. cl. Il . lf 1 6.000
Chimist stagiar cl. II n 1 6.000
Translator cl. II f, 1 6.000
Conductor pr. cl. III . 1 6.000
Magaziner pr. cl. III . 1 6.000
Cartator pr. cl. I I, 1 6.000
Mecanic cl. I , 1, 1 6.000
Constructor cl. I SI 1 6.000

Oficiant cl. III n .2 5.500

Imp. pr. ul. j.itI ,. 1. . . 4 , . t, . 5.500
Arhitect stag. cl. III i, 2 6.500
www.digibuc.ro
 25 1 unie 1938 1079

GRADUL ACTUAL Se lneadreazI Class Salariul

In categoria

Contabil el. III CategoriaVIII 2 5.500

Desenator cl. I n 2 5.600
Cond, mag. pr. cl. Il . . . . n 2 5.500
Cartator pr. el. Il n 2 5.500
Sef Ag. Sp. pr. cL II 71 2 5.600
Factor urban pr. cL I 77 2 6.500
Factor rural pr. cl. Il 97 2 5.500

Oficiant stagiar. ,1 3 5.000

Imp. cl. I cu 1 gr. n 3 5.000
Impiegat el. I n 3 6.000
Cartator pr. el. III. 77 3 5.000
Desenator cl. Il . 11 3 5.000
Conductor cl. I » 3 5.000
Cond. mag. pr. cl. III n 3 5.000
$ef Ag. Sp. pr. el. III 1/ 3 6.000
Mecanic cl. II. n 3 5.000
Constructor cl. II 79 3 5.000
Factor rnral pr. cL III 3 5.000

Ajutor contabil cl. II n 4 4.500

Desenator cl. III 99 4 4.500
Conductor cl. II. 77 4 4.500
Cond. mag. cl. J. » 4 4.500
Cartator cl. I . 71 4 4.500
Sef Ag. Sp. el. I. /9 4 4.500
Mecanic el. III » 4 4.500
Lucator mecanic cl. I » 4 4.500
Constructor el. III 17 4 4.500
Factor urban pr. cl. II . 71 4 4.500

Impiegat cl. Il Categoria IX 1 4.000

Elev oficiant . 11 1 4.000
Conductor cl. III 1/ 1 4.000
Cond. magaziner cL II . 79 1 4.000
Cartator cl. LI n 1 4.000
Sef Ag. Sp. cl. II » 1 4.000
Factor urb. pr. cl. III » 1 4.000
Lucrätor de hnii el. I . 77
1 4.000
Luceltor mecanic el. II » 1 4.000

Elov impiegat » 2 3.500

Cond, mag. cl. III n 2 3.600
Cartator cl. III » 2 3.600
Lucrator mecanic el. III n 2 3.500
Factor urban cL I . » 2 3.500
Factor rural cl. I 19
2 3.600
Lucator de linii el. II. » 2 3.500
www.digibuc.ro
1080 25 iunie 1938

Se incedreazil
GRADUL ACTUAL in categoria Class Salariul

$ef Ag. Sp. el. III Categoria IX 3 3.300

Luerator mecame cl. IV ,, 3 3.3110
Factor urban el. Il lf 3 3.300
Factor rural cl. II 3 3.300
Lucrator de linii el. III 9f 3 3.300
Cartator el. IV ,, 3 3.300
Cond. mag. el. IV 4 3.000
ef Ag. Sp. cl. IV . . "
. 4 3.000
Elev mecanic el. I. "
4 3.000
Lueriaor de Ilnii cl. IV "
4 3.000
Factor urban cl. III , 9/ 4 3.000
Factor rural cl. III 17 4 3.000
Factor rural cl. IV Categoria X 1 2.700
Factor urban cl. IV 1 2.700
Practicant cl. II 2 2.400

TABELA B
de ineadrare in gradele §i drepturile de salarin conform statutului
Se incadrea z6,
GRADUL ACTUAL in categoria C asa Salariu

Maistru cl. I cu 2 gr. Categoria VII 2 8.000 '

Maistru el. I ,, 2 8.000

Maistru. el. II ,. 3 7.000
Maistru el. III 3 7.000
Meseriq el. I .. . .
Sofeur pr. cl. I cu 2 gr.
. CategoriaVIII 2
2
5.500
5.500
"
Sofeur pr. el. 1 ea 1 gr. . 3 5.000
Sofeur pr. el. I f, 3 5.000
ofeur pr. el. II ,, 3 5.000
Meserig el. Il ,, 4 4.500
ofeur pr. cl. III . . . . . . . 1, 4 4.500
Meserig cl. III Categoria IX 1 4.000
L 'orator cl. 1 ...... . . . . If 2 3.500
$ofeur el. III 2 3.500
Luerator el. Il ,, 3 3.300
Lucator el. IV 4 3.000
$ofeur el. IV ,, 4 3.000
Elev mecanic cl. II Categoria X 1 2.700
Elev mecanic el. III Categoria XI 1 1.800
Elev mecanic el. IV ,. 2 1.500
www.digibuc.ro
1,
 25 lunie 1938 1081,

TABELA C
de incadrare in gradele §i drepturile de salariu conform statutuluil

GRAM, ACTUAL Se incadreaz6 Class

in categoria Salariul

Om serv. pr. cl. I cu 2 gr. Categoria IX 4.000

1 gr. 77 4.000
Om serv. pr. cl. I 2 3.600
II 17

77 3 3.300
33 III 4 3.000
37 cl.I 4 3.000
Om serv. Categoria X 1 2.700
71 IV 2 2.400

TABELA A
de salarizare transitorie
GRUPA 1 GRUPA 2 GRUPA 3 GRUPA 4
-a
Titrati Absol liceu Gimnaziu Curs primar Urban Urban R ural
to
o
5
m
--1 Exl
cil q cl. riul
Sala-
SI. CI.
Sala- ,
Sala-
riul °L.`-". riul St.
1

CI
11

SIM- ,,
riul ° '

I 4.600 - 35.000 -
II 4.000 - 30.000 -
III 3.500 - 25.000 -
IV 3.000 - 21.000 - ___ --- -- 18.900 17.100

V 2.900
2.600
1
2
18.501
16.500 2
I -- -- -- -- -- -- -- -- -- 16.650 15.000
14.800 13.400 -
2.400 1 15.000 I 1 - --
15.0130 -- -- -- --- --- 13.600 12.300 11.000
VI 1.800
1.500
2
3
13.600
11.500
2
2
2 13.600
3 11.500- 2
3 --- 12.300 11.200 10.000
10.300 9.350 8.400

1.300 1 9.500 1 1 9.500 2 1 9.500 - -- -- -- 8.500 7.700 7.000

VII 1.100
875
2
3
8.000
7.030
2
3
2
4
8.000
7.000
2
3
2 8.000
3 7.000
2
3- -- 7.200
6.300
6.700
5.700
6.050
5.050

775 1 6.000 1 1 6.000 2 1 6.000 2 1 6.000 - 5.400 4.800 4.300

1111
650
575
500
2
-- -- --
5.50,1 3 2
3
4
5.500
5.000
4.500
2
2
3
2 5.500
3 5.000
4 4.500
2 2 5.500 3
2 3 5.000 3
3 4 4.500 3
5.000
4.500
4.050
4.500 4.000
4.050 3.600
3.750 3.451

450 -- -- -- -- --- --- 3.30)

1 4.000 2 1 4.000 3 3.600 3.300 3.100
IX 425
400
375 - -- -- - --
2 3.500
3
4 3.000
2
2
2
3
3 4
3.500
3.300
3.00J
3
3
3
3.200
3.150
2.850
3.050
2.900
2.700
2.800
2.711
2.550

X 350
325
-- -- -- - - - - -- -- 2.4001 3
- - - 1
2
2.700, 1 2.600
2.03
2.500
2.200
2.400
2.100
www.digibuc.ro
1082 25 iunie 1938

TABELA B
de salarizare transitorie

CATE- SALARIUL CURS PRIMAR URBAN URBAN

RURAL
GORIA DE BAZA. Cl. Salariul St.
I Il

V.r { 1.100
875
2
3
8.000
7.000
-
3
7.200
8.300
6.700
5.700
6.050
5.050
7 75 1 6.000 2 5.400 4.800 4.300
650 2 5.500 2 5.000 4.500 4.000
VIII i 575 3 6.000 2 4.500 4.050 3.600
500 4 4.500 2 4.050 3.750 3.450
4 50 1 4.000 2 3.600 3.300 3.100
425 2 3.600 2 3.200 3.050 2.800
IX I 400 3 3.300 2 3.150 2.900 2.700
376 4 3.000 3 2.850 2.700 2.550
350 1 2.700 2 2.600 2.600 2.400
I
325 2 2.400 2 2.300 2.200 2.100
I 300 3 2.100 3 2.000 2.000 2.000
_

250 1 1 800 1 1.800 1.800 1.800

XI 1
225 2 1.500 3 1.600 1.500 1.500
I

TABELA C
de salarizare transitorie
CURS PRIMAR
CATEGORIA Salariul
URBAN URBAN RURAL
de bazA
Cl. Salariul SI.
I Il

450
425
1
2
4.000
3.500
-
3
3.600
3.200
3.300
3.050
3.100
2.800
400 3 3.300 3 3.150 2.900 2.700
I 375 4 3.000 3 2.850 2.700 2.550

350 1 2.700 4 2.600 2.500 2.400

X. . . { 325 2 2.400 4 2.300 2.200 2.100
300 3 2.100 4 2.0u0 2.000 2.000
EXPUNERE DE MOTIVE cärile din 1931, care modificä
Situatia personalului Directiei o lege cu acelasi obiect din 1926,
Generale P. T. T. este atazi re- prin dispozitiunile legii statutu-
lui functionarilor publici din
glementata prin legea pentru or- 1924 si prin regulamentul legii
ganizarea administratiei si per- de organizare a aceleiasi admi-
sonalului postelor, telegrafelor si nistratiuni din 1913.
telefoanelor din 1927) cu modiff- F6,r5, a se stabili prin dispo-
www.digibuc.ro
 25 lunie 1938
zitiuni categorice in ce mäsurd
aceste legi sunt aplicabile func-
tionarilor P. T. T., ele reglemen-
teazd Impreund situatiunea lor,
ceea ce a dat loc Inläuntrul insti-
tutiei la diferite interpretdri si
neterminate controverse, iar In
fata justitiei la un impresionant
de_ mare numdr de procese intre
administratie si slujitorii ei.
Pe lânga acest neajuns ac-
tuala reglementare a situatiunii
functionarilor P. T. T., nu mai
corespunde In fond necesitätilor
de astäzi ale administratiei.
Mentinându-se texte de legi
din trecut i legiferându-se me-
reu prin modificarea lor si In
strânsä legaturd cu ele, s'a a-
juns ca personalul institutiei sä
ritmând selectionat dui:a norme
ce nu au evoluat decAt prea In-
cet fat& de evolutiunea rapid& a
tehniciei, care a pus la dispozi-
tiunea exploatärii telegrafo-pos-
tale mijloace ce nu mai pot fi
nici Intelese, nici stäpânite, deci
insuficient utilizate de, acest per-
sonal.
Conform cerintelor acestor dis-
pozitiuni legale, majoritatea per-
sonalului posedd ca studii ma-
xime 2-4 clase de liceu. Dacd,
aceastä pregAtire era conside-
ratd ca suficientä cu 30 ani In
urmd, astázi nici pe departe nu
mai poate asigura cunostintele
suficiente pentru un functionar
al unei administratiuni cu ca-
racter tehnic.
Pe langd acest principiu de
numire a personalului, celdlalt
al Inaintärilor automate ce stä
la baza recrutdrii conducatori-
lor, nu este mai putin defectuos.
Din aceastä cauza astäzi majo-
ritatea functionarilor, pregtaiti
sau nu, au ajuns la grade im-
portante, fdrä a se tine seama
dacd, administratia avea sau nu
nevoie de aceste Inaintdri. La a-
ceast& situatiune a mai contri- ierarhiei si tipurilor de salari-
www.digibuc.ro
1033
buit si completa independenta
intre grade si functiuni.
In materie disciplinard, Admi-
nistratia P. T. T., are astäzi
cloud grade de jurisdictiune, ceea
ce intdrzie nejustificat sanctio-
narea functionarilor ce s'au a-
bätut dela indatoririle lor.
Aceste neajunsuri ale legilor
in vigoare unite cu necesitätile
din ce In ce mai accentuate de
tehnicitate a Administratiei P.
T. T., au contribuit la nevoia de
a se organiza o noud asezare a
personalului acestei administra-
tii.
Prin prezentul statut, perso-
nalul se imparte In personal
permanent de specialitate (func-
tionari, meseriasi si personal de
serviciu) si personalul mobil,
angajat dupd nevoile exploatd-
rii.
Recrutarea se va face pe bazä
de concurs, studii i cunostinte
profesionale.
Inaintärile sunt reglementate
In raport cu nevoile serviciului
si capacitatea functionarului,
ele fäcându-se la merit si vechi-
me, in prirnele grade, predomi-
nand meritul In gradele de mij-
loc,si numai la merit In gra-
dele superioare de conducere.
Salarizarea se va face In ra-
port cu functia; s'au prevazut
de asem6nea prime de incurajare
(productie) pentru a se stimula
activitatea personalului.
In materie disciplinard s'au
instituit cumisii de disciplind de
un singur grad care dau avize,
pedeapsa aplicandu-se de orga-
nele administrative.
Prin reglementarea iesirii din
serviciu se asigurd reImprospit-
tarea la timp a cadrelor, tinân-
du-se seamd de uzura la care
conduce un indelungat si con-
tinuu serviciu de ekploatare.
In sfarsit, prin rationalizarea
 1084
zare, se reduc gradele si clasele
dela 167 la 38, iar tipurile de
salarii dela 443 la 80.
Sporul bugetar necesar pen-
tru punerea in aplicare a pre-
zentului statut Insumeazit o chel-
tuiald pentru exercitiul in curs
de circa 10 milioane si da posi-
bilitate adrninistratiel sd se or-
ganizeze, iar pe viitor sd ajungd
la o scddere simtitoare a chel-
tuielilor de personal, prin reali-
zarea unui just raport al gra-
delor mari fatd de cele mici.
Cu aceastä lege se implineste
una din marile i urgentele In-
dreptdri reclamate de situatia de
astAzi a Administratiei Postelor,
Tel egi af eor si Telef oanelor.
LEGE
pentru modificarea unor dispozitiuni din
legea institutiei de Stat Straja Tar ii"
DIN 27 IUNIE 1933 1)
Asupra raportului presedinte
lui Consiliului Nostru de Mi-
nistri cu Nr. 20.878 d:n 24 Iunie
1938,
Wizand jurnalul Consiliului dc
Ministri cu Nr. 1.363 din 24 Iu
nie 1938;
Väzand avizul Consiliului le
gislativ, sec(ia I, cu Nr. 133 din
24 Iunie 1938;
Vazand dispozitiunile art.
din Constitutie;
In virtutea art. 46 si 98 din
Constitutie,
Am decretat si decretäm
Art. unic. Decretul-lege Nr
3.424 din 7 Octomvrie 1937, pen
i) Aceastä Lege s'a promulgat
prin L D. R. sub Nr. 2.334 din 1938,
dat in baza art. 98 din Constitutie,
s'a publicat in Monitoral ficial,
p. I, Nr. 144 din 27 Iunie 1938. Ea
modifica art. 4 si 9 din Decret-lege
pentru organizarea i funetionares
Strajii Tarii, din 8 Octomviie 1937
pag. 1903, vol. XXV, p. II.
www.digibuc.ro
27 lunie 1938
tru otganizarea si functionarea
StrAjii Tarn, publicat in Moni-
torul Oficial Nr. 233 din 8 Oc-
tomvrie 1937, se modifia, 8i corn
pleteazd astfel:
A) Art. 4, alin. 3, se modified
dui:a cum urmeazd:
Uniunea Federatiilor Sportive
din Romania (U. F'. S. R.), fede-
ratiile si societritile sportive d n
AAA., Asociatia ArcasHor Roma-
niei (A. A. R.), Asocatfa íoimii
Carpatilor (A. S. C.), Asociatia
Crestind a Tinerilor (A. C. T.),
Asocia(ia Crestind a Fe-ineilor
A. C. F.) etc., etc., vor fi Inca-
drate si conduse de &are Straja
Tdrii. Presedintii, precum si ju-
mdtate din membrii comitetelor
de conducere ale acestora cu
exceptia societAtilor sportive
vor fi numi(i de dare Straja Tu
r2i;
B) La art. 9, dupd ultimul a-
lineat, se adaugg urmdtoarele
noi alineate:
StrAjerii si strdjerele, dela
varsta de 21 ani, precum si strá-
jerii comandanti si sti Ajerele co-
mandante, din Straja Tánii, vor
depune urmAtorul jurumant:
,.Jur credintd Regelui meu,
Carol al II-lea;
Jur dragoste i jertfa Tdrii si
Neamului Romanesc;
Jur ascultar j supunere StrA-
95 Iii Tdrii,
Asa sd-mi ajute. Dumnezeu!".
Strdjerii i striljerelc, pan& la
varsta de 14 ani, vor face o fd-
gAduintd, iar dela 14-21 ani un
legdmant, a cdror formule se
vor stabili prin regulamentul le-
gii de fatd.
Strdjerii si strdjerele vor purta
uniforme, insigne, embleme, me-
dali; si semne distinctive, iar
unitAtile strAjeresti vor avea fa-
nioane si drapele incredintate de
dare Straja Tánii. Toate aces-
tea se vor fixa prin regulament,
Insemnele, emblemele si me-
dali le organizatiunilor striline
 27 lunie 1938 1085

similare se vor putea purta nu- de miscare, dupd vdrstd, mer-

mai cu autorizarea Comanda- gdndu-se pând la jurdmânt, iar
mentului Strájii Tärii". conducatorii miscdrii, intregul
Fabricarea si desfacerea tu- tineret, cdt i membrii adulti
turor insignelor, embemelor, me- poartá anumite uniforme, in-
daliilor, paftalelor, fanioanelor signe, embleme, semne dist:nc-
si drapelelor strdjeresti consti- tive, fanioane si drapele.
tue un drept de monopol al Stra Aceste mijloace s'au dovedit a
jii fi nu numai eficace, dându-i con-
Raport cdtre M. S. Regele.
stiinta personalitdtii sale, ci
dragi tineretului.
Prin decretul-lege Nr. 3.423 din Pentru toate aceste considera-
7 Octomvrie 1937, a luat fiintd tiuni, am onoare a supune Inal-
Straja Tàrii, institutie de Stat, tei Semndturi a MaiestAtii Voa-
cu personalitate juridicd, deplin stre aldturatul proiect de decret,
autonomd, pentru studiul, indru- pentru modificarea si completa-
marea si aplicarea educatiei ti- rea decretului-lege cu Nr. 3.424
neretului de ambele sexe, pentru din 7 Octomvrie 1937 pentru or-
bdieti dela 7-18 ani, iar pentru ganizarea si functionarea Strd-
fete dela 7-21 ani, institutie ce tii Tàrii, prin care se aduc ace-
are in sarcina sa si dirijarea, lui decret-lege modificarile
coorclonarea si controlul activi- completdrile absolut necesare,
tátii institutiunilor de Stat sau pentru a se da acelei institutiuni
particulare cu personalitate ju- posibilitätile legale aducerii la
ridica care au de scop educarea indeplinire a dezideratelor ard-
tineretului sau care au contact tate in prezentul raport, in care
direct sau indirect cu aceastä scop este necesard legald incu-
problemil, supraveghind, Indru- viintare.
mand si controldncl si toate aso-
ciatiile sportive si de educatie
fizicd. LEGE
Pentru ca Straja Tdrii sd-si autorizind Municipiul Bucureeti sit
poatd asigura o supraveghere si doneze un imobil Strijii prii"
un control eficace asupra tutu- DIN 27 IUNIE 1938 1)
ror organizatiunilor cu persona-
1 tate juridicii de drept privat, Asupra raportului presedinte-
care au in rdndurile lor tineret lui Consiliului de Ministri si a
sau se ocupd cu educatia lui Si ministrilor Nostri secretari de
a acelor sportive si de educatie Stat la Departamentele de In-
f. zicd, este necesar ca toate a- terne, Finante si justitie, cu Nr.
cestea sd fie incadrate si con- 2.852 din 18 Iunie 1938;
duse de Straja Tilrii, iar cu Vdzând jurnalul Consiliului de
exceptia societritilor sportive
presedintii si jumátate din mem- 1) Aceasa Lege s'a promulgqt
brii comitetelor de conducere ale prin L D. R. sub Nr, 2.294 din 1938,
acestora sá fie numiti de cdtre dat in baza art. 46 si 98 din Consti-
Straja Tärii. tutie, i s'a publicat In Monitorul
In materie de educatie a ti- p. I, Nr. 144 din 27 Iunie
neretului se practica de cdtre 1938. A se vedea i Deeret-lege Strà-
pen-
conducdtori In toate tärile anu- tru organizarea q*/ functionarea
mite ceremoniale si simboluri; ;jii Tara, din 8 Octomvrie 1937, la
intre care si legarea tândrului pag. 1903, vol. XXV, p. II, cu mod.
sub formá de promisiune fatd din 27 Iunie 1938, care precede.
www.digibuc.ro
1086 27 Iunie 1938

Ministri cu Nr. 1.263 din 17 Iu- autorizatá prin lege pentru a pu-
nie 1938; tea dona,
Vrtzand avizul Consiliului le- Avem onoare a supune la
gislativ, sectia I, cu Nr. 110 din Inalta Semndturd a Maiestätii
14 Iunie 1938; Voastre aldturatul proiect de de-
In virtutea art. 46 si 98 din cret-lege prin care sectorul I
Constitutie, Galben al Municipiului Bucu-
Am decretat si decretärn: resti este autorizat de a face a-
1. Se autoriza Sectorul I Gal- ceasta donatiune, iar Straja Ta-
ben al Municipiului Bucuresti rii este autorizatá sd o accepte.
sd doneze Sträjii Tárii imobilul
din Bucuresti, str. Haga Nr. 3. LEGE
2. Straja Tärii este autorizatá
sá accepte aceastá donatiune. pentru interpretarea al. I, al art. 3, din
decretul-lege Nr. 2.542 din 10 Noemvrie
Raport cettre M. S. Regele. 1936, pentru modificarea unor dispozi-
Prin actul autentificat de Tri- fiuni din Legea organietrii judecittore§ti
bunalul Ilfov, sectia de notariat, DIN 27 IUNIE 1938 1)
la Nr. 15.745 din 13 Iunie 1931 Asupra raportului presedinte-
transcris in registrul de tran- lui Consiliului Nostru de Minis-
scriptiuni, la acea instanta, sub tri si ministrilor Nostri secre-
Nr. 7.109 din 1931, Primária Mu- tari de Stat la Departamentele
nicipiului Bucuresti, sectorul Finantelor si Justitiei cu Nr.
Galben, a cumprtrat dela d-1 60.145 din 1938,
$tefan Stanescu imobilul din Bu- Vdzând jurnalul Consiliului de
curesti, str. Haga Nr. 3, pe care Ministri cu Nr. 1.326 din sedinta
prin acela-si act 1-a cedat gra- dela 23 Iunie 1938, precum si a-
tuit Marei Legiuni a Asociatiei vizul Consiliului legislativ cu Nr.
Cercetasilor Romaniei. 128 din 18 Iunie 1938;
Intru cat donatiunea este un In baza art. 98 din Constitu-
act solemn ce trebueste fdcut in tiune,
forma autentick ca si accepta- Am decretat si decretrtm:
rea si deoarece reprezentantul Art. unic. Prin cuvintele:
primáriei la facerea suszisei salariul intreg, inclusiv sporu-
donatiuni nu a avut mandat rile si indemnizatiile ce au pri-
autentic si special pentru a con- mit in momentul retragerii", pre-
simti in numele acesteia la do- vrtzute In alin. 1 al art. 3, din
natiune, duprt cum nici manda- decretul-lege Nr. 2.542 din 1936,
tarul Asociatiei nu a avut man- pentru modificarea unor dispo-
dat autentic pentru a accepta, zitiuni din legea pentru organi-
iar Asociatia nu a fost autori- zarea judecátoreascd, nublicat in
zeta prin inalt decret regal, pe Monitorul Oficial Nr. 63 din 11
baza unui jurnal al Consiliului Noemvrie 1936, ratificat prin le-
de Ministri, sá accepte aceasta
donatiune, astfel dupil cum pre- 1) Aceastrt Lege s'a promulgat
vdd dispozitiunile art. 817 din prin I. D. R. sub Nr. 2.302 din 1938,
codul civil si art. 10 din legea dat in baza art. 98 din Constitutie,
pentru persoanele juridice, este s'a publicat in Monitona Oficial,
necesar ca intreaga operatiune p. I, Nr. 144 din 27 Iunie 1938. Ea
a donatiunii sd fie refäcutá as- interpreteazi art. 3 din Deeret-lege,
tAzi pe numele Strájii Tärii. relativ la pensionarea magistratilor,
Intru cat in prezent este insrt din 11 Noemvrie 1936, pag. 624, vol.
necesar ca acea primarie sa fie XXIV, p. II.
www.digibuc.ro
 27 lunie 1938 1087

gea publicatà in Monitorul Ofi- rea cuvenità Casei generale de

cial Nr. 20 din 26 Ianuarie 1937, pensiuni.
se intelege ea, atât salariul bu- Acest mod de aplicare a dis-
getar, .cât si sporurile si indem- pozitiunii citate mai sus, este
nizatille bugetare avute in mo- in concordantâ cu interpretarea
mentul retragerii, vor infra in datâ de insusi Ministerul Justi-
calculul pensiei micsorate cu re- tiei, elaboratorul decretului-lege
tinerea de 10 la sutti cuvenitá in cauzil, care prin certificatele
Casei generale de pensiuni. de serviciu eliberate celor pusì
Aceeasi interpretare se va da in retragere, a calculat in ace-
si in toate celelalte cazuri de in- lasi fel drepturile pe care acestia
scriere la pensie, in care prin le-au primit.
dispozitiuni legale se acordil a- Ulterior si prin asimilare, re-
celeasi drepturi de pensie, In a- gimul de pensionare stabilit pen,
celeasi conditiuni ca si mem- tru membrii Inaltei Curti de Ca-
brilor Curtii de casatie. satie, a fost extins si asupra
Sporurile si indemnizatiile pri- membrilor Consiliului legislativ,
mite sub orice titlu care intrà in Curtii Superioare Administra-
calculul pensiei, potrivit dispo- tive, Inaltei Curti de Conturi, al
zitiunilor mentionate mai sus, Consiliului Superior al avocatu-
sunt supuse ca i salariul la re- rii Statului etc.
tinerea de 10 la sutd pentru Casa Comisiunea de pensiuni, la fi-
generala de pensiuni. xarea drepturilor de pensie si a
acestor noi categorii de pensio-
Raport cettre Consiliul de Mi- nari,a procedät in acelasi mod'
nistri. ca si pentru membrii Inaltei
Prin decretul-lege Nr. 2.542 din
Curti de Casatie cu care ei erau
10 Noemvrie 1936 pentru modi- asimiati in drepturi.
ficarea unor dispozitiuni din le- 0 parte dintre acesti pensio-
nari, au gásit Insá cu cale s5, a-
gea pentru organizarea judecil- tace cu apel deciziunile comi-
toreascrt, publlcat in Monitorul siunii de pensiuni, pe motivul
Oficial Nr. 263 din 11 Noemvrie crt li s'ar cuveni drept pensie
1936, s'a stabilit un regim spe- salariul, inclusiv sporurile si in-
cial pentru pertsionarea mem- ciemnitätile primite In intregime,,
brilor Inaltei Curti de Casatie, adicd färd, sti li se aplice redu-
care indeplinesc anumite condi- cerea de 10 la sutil, reprezen-
tiuni de vechime. tând retinerea cuvenittt Casei
Alin. I al art. 3 din mentio- generale de pensiuni.
natul decret-lege prevede cd a- Având in vedere cá, in mate-
cesti membri vor avea dreptul rie de calcularea pensiei de ser-
la o pensiune egalà cu salariul viciu existá un principiu bine
intreg inclusiv sporurile si in- stabilit cá pensia nu poate fi Îr
demnizatiile ce au primit in mo- niciun caz mai mare cleat re-
mentul retragerii. tributiunea primitA fn timpul
Potrivit acestor dispozitiuni, activitätii;
Comisiunea de pensiuni a sta- Tinând de asemenea seeing, de
Milt drepturile cuvenite mem- faptul câ, prin jurnalul Consi-
brilor Inaltei Curti, pusi in re- liului de Ministri cu Nr. 1.922
tragere, totalizând salariul si din 4931, inglobat ulterior in dis-
indemnitatea special& avute in pozitiunile legilor privind stabi-
momentul retragerii, mai putin lirea i completarea mAsurilor-
10 la sutá reprezentand retine- financiare exceptionale, s'a pre-
www.digibuc.ro
4088 27 lunie 1938
vazut ca pensia totald nu poate
depasi salariile micsorate cu 10'
la suta;
Avand In vedere si ca, prin-
tr'o gresitä interpretare a tex-
tului mai suscitat, s'ar putea a-
junge la situatia anormala ca
un functionar iesit la pensie sä
Drimeasca mai mult decât retri-
butiunea avuta In timpul acti-
vitatii, fapt care ar atrage i nOi
obligatiuni financiare, nepreva-
zute pentru Casa generala de
pensiuni, am gäsit necesar a In-
tocmi ahlturatul proiect de de-
cret, prin care se stabileste in-
terpretarea justä ce trebue data
-alin. 1 al art. 3 din decretul-
lege Nr. 2.542 din 10 Noemvrie
1936;
www.digibuc.ro
Prin acelasi proiect de decret.
având In vedere i faptul cä
plata pensiilor se bazeaza pe re-
tinerea de 10 la suta ce se face
asupra retributiunii functiona-
rului, ce se ia drept baza la cal-
cularea peinsiei, am prevazut si
obligatiunea de a se aplica acea-
sta retinere de 10 la suta si a-
supra sporurilor si indemniza-
tiilor care, potrivit dispozitiuni-
lor legale privind pensionarea
membrilor institutiunilor men-
tionate mai sus, infra in calcu-
larea pensiei.
Daca si d-voastre Impärtasiti
modul nostru de a vedea, va ru-
giim a ne autor:za sa supunem
semnaturii Maiestatii Sale Re-
gelui, alaturatul decret.
 COLECTIA C. HAMANGIII

CODUL GENERAL AL ROMANIEI

....-..-.....-11,..

CHURL LEGI, DECRETE-LEGI $1 REGULAMENTE

- 1938
VOL. XXVI
I

INDEX ALFABETIC
al tuturor codurilor, legilor, decretelor-legi, conventiilor,
decretelor, regulamentelor, deciziunilor, instructiunilor etc.,
cuprinse lin acest volum 1)

Prescurtiri : A = Acord ; C = CirculAri ; Cony.= Conventii ; D. = Decret ;

Dc.= Decizie ; D.-L. = Decret-Lege ; I = Instructiuni ; J. C. M. = Jurnal.
Consil. Minijtri ; L. = Lege ; R. = Regulament ; S. = Statute.

A
CUPRINSUL DA TA Pagina

Abeceder. Monopolul p Dc. 14 Mart. 1938 281

Academia Româná. Seutirea de impozite . . D.-L. 18 Mai 1938 719
Acord en Franta relativ la pli.tile comerciale . A. 4 Iunie 1938 871
72 Anglia, suplimentar de plati A. 23 Mart. 1938 329
12 Elvetia, de clearing. Avenant . . . A. 23 Mart. 1938 333
Grecia de plAti A. 23 Mart. 1938 330
Ungaria relativ la Fundatiunea Gojdu A. 21 Ian. 1938 31
1/ 22 A. 13 Mai 1938 705
Tur"cia, relaiiiv láplIti A. 24 Mart. 1938 339
comert ..... A. 24 Mart. 1938 341
Ungaria, pl64i A. 22 Iunie 1938 960
Administrativii. Mod. art. din legea... p. primari
ji prefecti D.-L. 17 Febr. 1938 142

11) Pentru legile dintre 1 Iulie 1938 pi 31 Decemvrie 1938, a se vedea vol. XXVI p. U.

www.digibuc.ro
2 INDEX ALFABETIC

CUPRINSUL DATA Pagina

Administrativa. Mod, art, din legea .... p. of iter
stand civile D.-L. 23 Febr. 1938 156
Adunarea deputatilor 0 Senat. Pensionarea per-
sonalului D.-L. 30 Mart. 1938 371
Adunarea deputatilor ill Senat. Pozitia functiona-
rilor D.-L. 1 April. 1938 385
Aerianit comunicatie. Conventie cu Bulgaria . Cony. 4 Apri1.1938 448
Acrolotogrametrie -Serviclul. Normele de execti-
tare Dc. 6 Ian. 1938 7
Aeroporturi. Reglementarea Dc. 23 Mart. 1938 339
--9 1/ De. 28 Mai 1938 778
Agentirteatrale 0 impresarli. Reglementarea . Dc. 18 Mart. 1938 311
Agrar. - Fond. Comisiunea de gestiune . . . Dc. 18 lunie 1938 941
Agronom. Stagiul de practiea obligatorin . . . Dc. 8 Mart. 1938 218
Alcool. Winzarea 0 biluturi Mod. unor dispoz
din lege D.-L. 16 Iunie 1938 917
Amenzi §culare. Reducerea lor J C M 11 Febr. 1938 113
Animale. Recensämintul anual Dc. 21 Ian. 1938 34
u de prisilii, Incurajarea crescatorilor. . Dc. 31 Mart. 1938 377
Apirarea ordinel in Stat D.-L. 15 April. 1938 498
pasivii.
carea legii . . ......... .
Comitet de coordonare.-- Apli-
Aranjament p. colete po§tale on U. R . S . S
. . . D. 12 Mai 1938
J.C.M. 26 Ian. 1938
697
65
11 comercial en Finlanda. Protocol . 24 Mart. 1938 342
Letonia.Acord aditional 6 Iunie 1938 875
Armatil. Aprovizionari ca cereale si furaje . . D.-L. 18 Mart. 1938 309
Artele plastice, Incurajarea lor. Mod. unor dis-
poz. din loge D.-L. 3 Iunie 1938 859
Amiimant Mihai Viteazul. Mod. art. 3 din lege . D.-L. 9 April. 1938 480
11 - Mod. art. 5 din lege . D.-L. 7 Mai 1938 650
Asiguriri sociale. 3lod. unor dispoz. din lege . . D.-L. 16 Mart. 1938 295
Asociatii religioase.. Reglementarea lor . . . . Dc. 14 Iunie 1938 905
Aur. Primele economice pentru J.C.M. 3 Mai 1938 639
Automobile si autobuze. Mod, art, din legea im-
posit . D.-L. 1 April. 1938 439
Averi crilugiire01 sirdine. Administrarea lor D.-L. 17 Mart. 1938 301
Avlatie. Fondul de 51)/0 §i 3°/o I) D. 15 Ian. 1938 15
Avocati pledanti. Detmarea lur J C NI 30 Mai 1938 782
publici. Mod. unor dispoz. din lege . D.-L. 31 Mart. 1938 376
19 - Dreptul de pensie D.-L. 30 Mai 1938 779

Bacalaureat comercial.Instractiuni programatice. I. 13 Iunie 1938 891

Infiintarea unui pare de agrement . . . D.-L. 10 Mai 1938 690
Band. Comert de... Mod. unor dispoz. din
lege D.-L. 16 Mart. 1938 297
Comert de... Mod. art. din lege . D.-L. 6 Iunie 1938 873
17
. Organizarea i reglemen-
tarea L 23 Mai 1938 734
Band. Comert de... Completarea art. 42 din
lege D.-L. 23 Iunie 1938 982

www.digibuc.ro
 INDEX ALFABET/C

CUPRINSUL DATA Pagina

Band.
de fuziune .
Banturi monopol.
Socieati de... Prelungirea termenului
. . .
Infractiuni.
Anularea lor .
. . . ....... D.-L. 6 Iunie 1938
J.C.M. 12 Ian. 1938
873
9
77 --- Modif. unor dispoz. din lege .
77 D.-L. 16 Iunie 1938 917
Basarabia. fmpàrtirea averilor bisericesti . . . L. 24 lank 1938 991
Biserica ortodoxi. Mod. art, din loge.... p.
prelungirea mandatelor D.-L. 17 Mart. 1938 302
Illsericestl averi. Impartirea lor, in Basarabia . . L. 24 Iunie 1938 991
Biserieesti organizatii. Renta p. despagubire . D.-L. 27 Mai 1938 774
Bonurl de tezanr. Emisiune p. apararea nationala. D.-L. 31 Mai 1938 788
Bugete. Excedent bugetar. Alegerea lui . . . D.-L. 11 Febr. 1938 109
Majorarea credit. suplimentar si extraor-
dinar D.-L. 11 Febr. 1938 110
Buget. Veniturile si cheltuielile Statului pe
1938/39 D.-L. 1 Apri1.1938 386
Bumbae. Eftenirea celui tárftnesc D.-L. 25-Ian. 1938 56
o Import din Turcia D.-L. 15 Mart. 1938 291
Bunurile partidelor politice disolvate. Adminis-
trarea lor D.-L. 31 Mai 1938 783

Camita. Inlaturarea ei i stabilirea dobinzilor D.-L. 5 Mai 1938 645

Camera de agrieulturit sl Uniunea lor. Disol-
varea. . . . . . . . . . . . . . . . D.-L. 21 Ian. 1938 30
Camera de agrieulturit i Uniunea lor. Compu-
nerea Consil D.-L. 17 Mart. 1938 302
Camere de eomert si de industrie. Disolvarea . D.-L. 21 Ian. 1938 33
munci i Uniunea lor. Disolvarea . D. 21 Ian. 1938 32
reg.
Camere profeslonale.
. . ........
eomert sl de industrie.
Mod. art. 139 din lege . .
Mod. art. 6 din
. . . . D.
D.-L.
7 Febr. 1938
8 Apri1.1938
90
478
C. F. R. Plata restului pentru avansarile func-
tionarilor J C M 17 Mart. 1938 308
C. F. R. Obligatiile p. datoriile . . J.C.M. 21 Febr. 1938 148
Ilva Mia-Vatra Dornei. Angajarea lu-
crarilor J C.M. 17 Mart. 1938 307
C. F. R. Medgidia-Cobadin. Constructia ei . . D.-L. 6 Ian. 1938 6
C.-Silva-Mangalia-Balcic. Angajarea
lucrarilor D.-L. 12 Mart. 1938 277
C. F. R. Tarif supliment p. tree accelerat si rapid J.C.M. 8 Febr. 1938 92
77 $7 97 asigurarea ca.latorilor
si mArfurilor J C M 10 Iunie 1938 886
Càrti funelare. Unificarea kr D.-L. 27 Apri1.1938 583
77 Competinta judecittoriilor din
ilfov D.-L. 10 Mai 1938 692
C. A. M. Abrogarea dispozit. relativ la imprumut D.-L. 30 Mart. 1938 366
Imprumut de consolidare D.-L. 9 ApriI.1938 480
Casa construetillor. Mod. dispoz. din lege . . D.-L. 19 Mart. 1938 313
Casa de eeonomie ajutor si credit a clerului . . . D.-L. 15 Mart. 1938 282
Cassa de depuueri. Mod. art. 7 din lege . . . . DA. 31 Mai 11138 790

www.digibuc.ro
4 INDEX ALFABETIC

CUPRINSUL DATA Pagin a

Casa Fondulul National al Aviatiei. Reorgani-
zarea administr. exterioare D.-L. 14 Mai 1938 706
Casa invittimiintului industrial. Organizare . R. 21 Iunie 1938 946
Cfisitorla membrilor Corpului diplomatic D.-L. 10 Mai 1938 695
Case de eorectil. Detinerea in R. 21 Apri1.1938 530
Catodre la Facult. de medicinä din B tic. Scindarea. D.-L. 13 Apri1.1938 494
21 11
stiinte din Cluj. Modificarea.
12 21 D.-L. 6 Mai 1938 650
Censura presei. Trecerea la M. Interne ..... J.C.M. 16 Febr. 1938 141
Cetiitenia romfini. Pierderea D.-L. 20 Apri1.1938 514
L 15 Iunie 1938 916
St 2/ - Revizuirea D.-L. 22 Ian. 1938 39
Prelungirea termen. . D.-L. 11 Febr. 1938 114
13 -2 Mod. art
If D -L 7 Mart. 1938 209
Aplicarea legii R. 9 Mart. 1938 219
Cercurl miliare. Scutirea de impozite D.-L. 18 Mai 1938 719
Chiriasi. Acordtirea unni termen de mutare . . D.-L. 31 Mart. 1938 375
Cinema. Servic. de... Trecerea la Presedintia
Consiliulni J C.M. 5 Ian. 1938 5
ClAdirile noi. Taxele si impozitele D.-L. 1 Apri1.1938 421
Cifra de afaceri. Mod, art, din lege p. lux si . . D.-L. 1 ApriI.1938 437
Codal just1tie1 militare. Mod. unor art. D.-L. 12 April. 1938 484
Cod penal. AdAogirea unui alin, la art. 190
din cod D.-L. 22 Ian. 1938 44
Colete marl transportate pe spit. Greutatea
maximA R. 17 Mart. 1938 306
Comasarea proprietitii agricole. Instructii de
aplicare I 3 Mart. 1938 188
Comasarea proprietätil agricole. Unificarea cIrti-
lor funciare . . . . . . D.-L. 27 April. 1938 583
Comert de band. (vezi BancA)
Comertul exterior. Reglementarea import si
export D.-L. 12 Mart. 1938 277
Comertul exterior. Privitor la vagoane si ac-
cesorii D.-L. 9 Iunie 1938 883
Comisiunea p. reglementarea Importului. In-
fiintarea D. 8 April. 1938 479
ComIsiuni disciplinare, dela ministere J C M 3 Mai 1938 638
Comitet de coordonare al apArAril pasive. Apli-
carea legii. D. 12 Mai 1938 697
Comunale exploatiri. Organizarea lor D.-L. 7 Mai 1938 653
Concordat preventiv. Abrogarea legii D.-L. 5 Mai 1938 648
Conferintii de epigrafie si numismatici din Cluj.. . D.-L. 6 Mart. 1938 208
Consillul superior economic. Organizarea . . . D.-L. 3 Janie 1938 856
Mod. art. 3. . . . L. 18 Iunie 1938 940
Mod. dispoz. din
lege D.-L. 7 April. 1938 473
Consiliul legislativ. Mod. nnor dispoz din lege . D.-L. 19 April. 1938 510
Consilii comunale sl judetene. Disolvarea lor . D.-L 6 Ian. 1938 6
Consiliu de CoroanA. Infiintarea . D.-L. 31 Mart. 1938 372
11 12 21 Indemnitatea membrilor , L. 21 Iulie 1938
Constitutiunea 27 Febr. 1938 171
www.digibuc.ro
 INDEX ALFABETIC 5

CUPRINSUL DATA Pagina

Contabilitatea ministerelor. Situatia directori-
lor din . D. L. 11 Mart. 1938 269
Contributli directe. Mod. art. 30 din lege . . . D.-L. 26 Ian. 1938 64
If If Mod. si completarea legii. . D.-L. 1 April. 1938 408
If II Interpretarea si completarea
art. 24 din lege D.-L. 1 April. 1938 419
casele noi .
Contributil directe.
. .......
.Contributil directe. Mod. taxelor si impozit la
. . . . .
Reportarea pe 1938/39,
. D.-L. 1 April. 1938 421
sporite cu o cincime D.-L. 1 April. 1938 422
Controlul mijloacelor de existent& ale ziarelor.. . D.-L. 10 April. 1938 486
)1 ff Aplicarea , 4. R. 15 Iunie 1938 911
.. II Mod. unor dispoz. din reg. . D. 24 Iunie 1938 983
Conventie cu Banca National& p. cumpArarea meta-
lelor pretioase J C M 7 Iunie 1938 883
Convenjle cu Bulgaria p. comunicatia aerianá . . Cony. 4 April. 1938 448
I II ff ff ff feroviarA. . . 452
cultivatorii de sfecl& p. zahár . . . . J.C.M. 29 3,fart, 1938 350
Fondul Bisericesc p. aproviz. de
l'emne Cony. 13 April. 1938 495
Conventie cu Iugoslavia p. traficul de frontier& . Cony. 13 Mai 1938 699
» Ungaria relativ la dublele impuneri. Cony. 3 Iunie 1938 861
11 11 II 7/ II asistenta admi-
nistrativA. Cony. 3 Iunie 1938 866
Conventie cu Ungaria relativ la impunerea arep-
turilor de succesiune Cony. 3 Iunie 1938 870
Conventie internationalit a telecomunicatiilor. . . Cony. 25 Ian. 1938 46
p. reprimarea traficului
oil droguri vAtAmátoare. . . . . . . . Cony. 27 Mart. 1938 768
Cooperalle. Mod, art, din legea ministerulni de . D.-L. 17 Iunie 1938 939
fI Economii la institutiile centrale. . . Do. 22 Iunie 1938 963
I/ Compleari si mod. legii generale . . D.-L. 23 Iunie 1938 964
Corpul didactic, Comisiile de judecatA. Dc. 12 Mart. 1938 279
II If Pedepse disciplinare . Dc. 21 Mart. 1938 314
If I/
Corpul diplomatic. Cásátoria
pompierilor. Angajare de of iteri. . . .
. ......
Presedintii comisiilor disciplinare J.C.M.
D.-L.
D.-L.
3 Mai
10 Mai
1938
1938
12 Mart. 1938
638
695
272
snbofiterilor. Mod. art, din lege . . . . D.-L. 15 Mart. 1938 290
superior de control. Organizarea . . . D.-L. 5 April. 1938 470
ii lf If Limita de vfirstI. . D.-L. 19 1938 513
Credit aurifer sl metalifer. Completarea legii . . D.-L. 5 Mai 1938 649
Curtea de Casatie. Mod. unor dispoz. din lege,
p. Ministerul Public D.-L. 24 Iunie 1938 983
Curtea de Conturl. Limita de virstA D.-L. 19 Apri1.1938 513
If If II Mod. unor dispoz. din lege . D.-L. 28 Mai 1938 776

D
Datoril arierate (din exercitil inchise). -- Lichi-
darea lor D.-L. 1 April. 1938 399
Delegatia financlarit in strilinittate. Desfiin-
tarea . D.-L. 25 Mai 1938 760

www.digibuc.ro
6 INDEX ALFABETIC

CUPRINSUL DA TA Pagina

Deparazitgri. Mod, art, din reg. D. 24 Mai 1938 758

Diplome scoiare straine. Echivalarea kr . . . De. 9 Iunie 1938 884
DIsolvarea asociatiilor sl partidelor polltice.. . . . D.-L. 31 Mart. 1938 373
Admi-
nistrarea bunurilor. . D.-L. 31 Mai 1938 783
Dobanzl. Stabilirea kr si inliiturarea cametei . . D.-L. 5 Mai 1938 645
Drogurl vätamitoare. Reprimarea traficului . Cony. 27 Mai 1938 768
Drumuri. Comisiunea superioall D.-L. 16 Mai 1938 712

E
Eforia Spitalelor Chile. Bnget de venituri si
cheltuieli D.-L. 28 April. 1938 626
Electoral. Revocarea convocirii Corpului. . . . D. 12 Febr. 1938 114
Electorale semne. Mod. lor D.-L. 18 Ian. 1938 27
It Aplicarea D.-L. R. 28 Ian. 1938 70
Epitropia SL9ipiridon. Iasi. Concurs p. medici . . R. 17 Ian. 1938 16
11 /1 11 11 Buget de veni-
turi si cheltuieli D.-L. 23 Mai 1938 733
Exploatärl comunale. Organizarea lor D.-L. 7 Mai 1938 653
Export de cereale. Comisiunea p.. J.C.M. 2 Mai 1938 636
piei cu blanii. Dispozitii . . . . . . J.C.M. 18 Iunie 1938 940
Expozitia din New-York. Participarra . . . . J.C.M. 6 lunie 1938 880
Exproprierl de terenurl, necesare Mitropoliei Buco-
vinei D.L. 14 Apri1.1938 497

Fabrici de pieliirie. Reglementitri Dc. 8 Mart. 1938 213

Facultatea de agronomie din Chisiniu.Regulament R. 20 April. 1938 516
Facultatea de drept din Cluj. Regulament . . . R. 15 Febr. 1938 114
Faeultatea de filosofie si litere din Cluj.Infiintare
de catedrá ......... Conferintele
Facultatea de farmacie din Bue.
. . . . . D.-L. 29 Ian. 1938
D.-L. 29 Mart. 1938
73
. 344
. medielnA Catedrele . . D.-L. 29 Mart. 1938 343
teologie Regulament . R. 15 Febr. 1938 123
Farmaceutice specialitati. Reglementarea . . . R. 21 Iunia 1938 954
Farmacisti. Revizuirea autorizatiilor D.-L. 10 Febr. 1938 97
Prelungirea D. 7 Mart. 1938 212
Feerry-boat-ul Giurgiu. Rusciuck J C.M. 2G Ian. 1938 75
Fend. Fixarea pretului . . . . . De. 10 Febr. 1938 101
Fondul Agrar. Comisiunea de gestiune De. 18 Iunie 1938 941
Aviatiel. Rectificarea art. 1 din Iege . . . D. 14 Mart. 1938 281
provenit din cotele 50/0 si PM p. aviatie . . D. 15 Ian. 1938 15
bisericese al Bucovinel. Mod. art, din lege D.-L. 16 Mart. 1938 292
. Muncii.
,, 11 e . Legea intreagá . D.-L. 2 April. 1938 441
Infiiniiarea D.-L. 30 Mart. 1938 366
/1 11 " Mod, art. din lege D.-L. 20 Mai 1938 725
11 1/ -- Noua lege in intregime . . . . L. 26 Mai 1938 762
D II . Bugetul de venituri si eheltuieli . D.-L. 21 April. 1938 581
Functionari. Suspendarea inamovibilitatii si sta-
bilitAtii D.-L. 4 Mart. 1938 205
www.digibuc.ro
 INDEX ALFABETIC 7

CUPRINSUL DATA Pagina

Functions& Comisii de numiri si inaintiiri la
prefecturi Dc. 7 Mart. 1938 213
Functionari judetenI si comunall. Sporirea sala-
riilor D.-L. 14 Mart. 1938 280
Functiuni civile. Delegarea ofiterilor activi . . D.-L. 21 Apri1.1938 581
Fundatiunea Gojdu. Acord cu Ungaria relativ la Acord 21 Ian. 1938 31
/7 17 If 11 77 11 13 Acord 13 Mai 1938 705
17 Maglavit. lnfiintarea si organizarea D.-L. 14 Iunie 1938 903
Furnisorii (1. Apariirii Nationale. Platile lor . . D.-L. 20 lunie 1938 946

G
Gradatie de merit p. profesoril universitarl . . . . D.-L. 29 Ian. 1938 74
. - Aplic.
legii .......1 71

Gratieri si reduceri de pedepse

II /7
R.
D.
5 Febr. 1938
15
84
Grtiu. Valorificarea. Mod. art 44 D. 25 Ian. 1938 44
Concursul national. Instructiuni I. 2 Febr. 1938 79
/I --- Aplicarea Dc. 22 Febr. 1938 154

1-i
Hotel Dacia dela Mile Herculane D.-L. 10 Febr. 1938 108

I
¡mobile. Trecerea lor in proprietatea M. ApIrgrii
Natitonale D.-L. 25 Ian. 1938 45
(mobile. Cladiri, terenuri de instructie, tragere
etc. Trecerea lor in proprietatea Statului . D.-L. 25 Ian. 1938 45
Impozitele. Reportarea lor pe 1938/39 sporite cu
o cincime D.-L. 1 April. 1938 422
Impozitele. Reducerea p. furniturile M. Aerului
si Marinei D.-L. 20 Mai 1938 724
Imprumut la C. E. C. D.-L. 25 Mai 1938 760
77 Casa Depuneri D.-L. 25 Mai 1938 761
, pentru drumuri D.-L. 31 Mai 1938 791

11

11
13

11 /I
--
Inaintiiri in armatii. Mod. art, din lege . . .
71Abrogarea art. 122 din reg D.
Mod, art. din lege . . .
D.-L. 29 Mart. 1938
10 Mai 1938
D.-L. 31 Mai 1938
346
697
786
Incurajarea artelor plastice. Mod. unor dispoz.
din lege D.-L. 3 Iunie 1938 859.
Ingineri.PregAtirea In scolilr politehnice. Mod.
art. 2 din lege D.-L. 81 Mart. 1938 374
Inamovibilitatea si stabilitatea functionarilor.
Suspendarea .
lnsigna premilitarä. Mod. reg
. . . ....... . . D.-L.
D
4 Mart. 1938
26 Ian. 1938
205
62
, justitiel militare D. 16 April.1938 507
Institutul geografic militar. Corp de artisti specia-
listi R. 24 Iunie 1938 922
Institut National de Credit Agricol.Mod. art. Statut. D.L. 18 Febr. 1938 145
,, al Cooperatiel D. 23 Iunie 1938 982
www.digibuc.ro
8 INDEX ALFABETIC

CUPRINSUL DATA Pagina

Institut p. studiul istoriei universale. Aplicarea
legii R. 17 Mai 1938 716
Institut de istoria universe% Completarea legii D.-L. 25 Febr. 1938 158
-
statistici. Scindarea lui
Abrogarea si
11 If
J.C.M. 12 Ian. 1938
D.-L. 31 Ian. 1938
D.-L. 18 Mart. 1938
8
76.
310
Insatute 71e credit. Mod. unor dispoz. relativ la
comert D.-L. 6 Iunie 1938 874
I. O. V. Eforia genera% Mod. art. 3 si 7 din lege D.-L. 11 Apri1.1938 482
Invalizi de rázboin, grade inferloare.Revizuirea lor J.C.M. 29 Mart. 1938 345
Invitiimfint agricol si casnie. Completarea art, din
reg . D. 8 Ian. 1938 7
Invä tilmfint industrial de bitiet1.Proirama analitic4 D. 26 Febr. 1938 171
fete. " If D. 26 Mart. 1938 343
II .--- Regulament general . . . R. 31 Mai 1938 792
.
rea Casei speciale
Organizarea si functiona-
R. 21 Iunie 1938 946
Inviitimintul secundar. Mod. art. 36 si 39 din lege D.-L. 29 Ian. 1938 72
71 31 --. Mod. nnor dispoz. din lege D.-L. 21 Mai 1938 728
71 teologic slieminarial.Reorganizarea D.-L. 19 Mai 1938 720
universitar. Mod. art. 21 din lege D.-L. 29 Ian. 1938 73
If 66 Pt 0
(p. gradatii) D.-L. 29 Ian. 1938 71
Inviltimânt universitar. Addogirea art. 45 bis la
lege D.-L. 5 Febr. 1938 83
Invätdmânt universiter. Mod. art. 87 din lege D.-L. 30 Mart. 1938 360
33 ..- 21 D.-L. 19 Apri1.1938 508

J
Judecitor. Infiintare de posturi D.-L. 10 Febr. 1938 98
Desfiintare si infiintare de posturi . D.-L. 12 Mart. 1938 273
Judeciitoril de Ilfov ca instante de carte funciarg. D.-L. 10 Mai 1938 622
Judeciitoreascii organizare. Mod. legii relativ la
delegarea magistratilor D.-L. 16 Febr. 1938 141.
Judeciitoreasei organizare. Mod. unor dispoz. din
lege D.-L. 10 Mart. 1938 253
Judeciitoreascii organizare. Mod. unor disp. din
lege D.-L. 15 Mart. 1938 290
Judecitoreasei organizer& Mod. unor dispoz. din
lege D.-L. 19 ApriL1938 510
Judecitoreascil organizare. Mod. unor dispoz. din
lege D.-L. 5 Mai 1938 641
Judecatoreascii organizare. Mod. unor dispoz. din
lege D.-L. 18 Mai 1938 718
Jurliment pe constitutie. Prestarea D.-L. 1 Mart. 1938 185
If 31 If .- Termen D.-L. 7 Mart. 1938 '211

L. A. R. E. S. Aprobarea Contract. cu Societatea. J.C.M. 21 Ian. 1938 33

Unit. Valorificarea D.-L. 6 Iunie 1938 876
www.digibuc.ro
 INDEX AL FABETIC

CUPRINSUL DATA Pagina

Lemne. Controlul circulatiei pe clile publice . . D.-L. 30 Mai 1938 780
Lichidiri financiare si administrative din pro-
vinciile alipite Dc. 13 Ian. 1938 9+
Licitatil publice. Accelerarea formalitXtilor . D.-L. 16 Mai 1938 714
Completarea legii D.-L. 9 lulie 1938
Liga contra tuberculozel. Buget de venituri si
cheltuieli D.-L. 3 Mai 1938 638:
Llnistea publica. Reprimarea unor noi infrac-
tiuni L. 25 Febr. 1938 159
Lucrirl publice. Mod. art. 1 din Condit. G-le de.... D. 8 Mart. 1938 215.
Lux si cifra de afaceri. Mod, art, din lege . . . . D.-L. 1 A pril.1938 437

Maglavit. Fundatia. Infintarea si organizarea . D.-L. 14 Iunie 1938 903

Maniistiri. Inzestrarea lor cu Oduri si terenuri . D.-L. 30 Mart. 1938 361
Maresalli Româniel. Indemnizarea lor D.-L. 11 Iunie 1938 88?
Maud depuse in vámi si magazii. Asigurarea
lor D. 8 Mart. 1938 216.
Misuri financiare exceptionale D.-L. 1 April 1938 391
If 17 11 Completarea legii. D.-L. 16 Mai 1938 715.
Medici. Concurs la Epitropia Sf. Spiridon Iasi. R. 17 Ian. 1938 16
)7 Revizuirea antorizatiilor D.-L. 10 Febr. 1938 97
77 11 17 Prelungire termen. D. 7 Mart. 1938 212-
Merite de rázbolu. Distinctii exceptionale . . . . D.-L. 12 Apr. 1938 485.

Mine.
mod. unor dispoz. . . . .....
Moser«. Exercitarea lor si pregátirea profesionali,
Mod. art. 187 si 207 din lege
. . . . . L.
D.-L.
16 Iunie 1938
11 Mart. 1938
931
265.
71 din lege D.-L. 21 Mai 1938 732,
Miniere. Drepturi asupra subsolului D.-L. 2 Mart. 1938 187
Ministere. Directorii de contabilitate din . . . D.-L. 11 Mart. 1938 269
Organizarea lor. Completarea art. 8
din lege D.-L. 31 Mart. 1938 378.
Ministerul Apiirlirli Nationale. Trecerea unor imo-
bile in propriet. sa D.-L. 25 Ian. 1938 45.
Ministerul Afacerilor Striiine. Mod art, din legea de
organizare D.-L. 29 Apr. 1938 62?
Ministerul Cooperatiei. Organizare D.-L. 5 Febr. 1938 85.
++ ii mod. art. 10 si 17 lege . . . D.-L. 17 Iunie 1938 939
11 11 Aplicarea legii . . . . . D. 4 Mart. 1938 206.
Ministerul Cultelor sl Artelor. Mod. unor dispoz.
din lege , L 24 Iunie 1938 988.
Ministerul Economiei Nationale. Infiintarea . . D.-L. 8 A pri1.1938 474
77 17 11 Completarea art. 2 si
3 din lege D.-L. 12 Iulie 1938
Min. de Fins* sl Casele speciale.Deblocarea fune-
tionarilor D.-L. 29 Mart. 1938 344

organizare . .......
Min. de Finante. Mod. unor dispoz. din legea de
. . . . . .
Ministerul Luerfirilor PublIce si Comunicatil.
D.-L. 31 Mart. 1938
Mod.
382,

unor dispoz. din lege D.-L. 16 Mai 1938 712,

Minoritfiti. Reorganizarea Directiunii p D.-L. 4 Mai 1938 639+

www.digibuc.ro
IO INDEX ALFABETIC

CUPRINSUL DA TA Pagina

Miele 51 transport in striinitate . . . . . . . . ,. Dc. 16 Mart. 1938 298

Moartea. Introducerea pedepsei ea . . . . . . J.C.M. 24 Mai 1918 759
Nonopolurl. Administr. 5i exploatarea Mod, art.
de lege D.-L. 80 April. 1938 627
Munca in porturl. Mod, art. din reg. R. 17 Mart. 1938 302
19 It 11
Aplicarea legii R. 22 Mart. 1938 316
Muzlcale compozitil. Executarea lor in public . . D. 8 Febr. 1938 91

Nave. Comenzi de... in strilinItate D.-L. 5 Ian. 1938 4

Navigatla Fluvialft Romani. Reorganizarea admi-
nistr. exterioare D.-L. 14 Mai 1938 706
Notari publici. Inlocuirea color ce nu cunosc
oficiala D.-L. 16 Mart. 1938 294

0
Cited. Delegatiuni in funcOuni civile D.-L. 21 Apri1.1938 581
fIrdinea pnblicil 51 ordinea In Stat. Mod. legii . D.-L. 17 Febr. 1938 142
in Stat. Legea p. (intreagá) L 26 Febr. 1938 166
/7
11 Apararea ei. Noua lege . . .
91 D.-L. 15 Apri1.1938 498
Ordinea Nationle. Lárgirea limitei p. acordarea lor D.-L. 23 Febr. 1938 157
-Ordin Coroana Romilniei". P. militari . . . D.-L. 23 Febr. 1938 158
trganizare judecitoreascii. Mod. legii relativ la
delegarea magistratilor D.-L. 16 Febr. 1938 141
trganizare judecAtoreascii. Vezi judecatoreasca-
Organizare

Parthle 51 gruplirl politice.

Disolvarea J.C.M. 30 April. 1938 631
11 I/ Administrarea bunurilor.
1, 2/ D.-L. 31 Mai 1938 783
Muni. Eforia centralli de Mod. dispoz. . . . . D.-L. 19 Mart. 1938 312
Pedeapsii cu moartea. Introducerea J.C.M. 24 Mai 1938 759
Penitenciare. Regimul detinerii in . . . . . R. 21 April. 1938 530
Pensii. Abrogarea Regalament. Camerelor de co-
mert relativ la Dc. 22 April. 1938 682
Penal. Sporirea lor. Deschidere de credit . . D.-L. 1 Mart. 1938 184
If Dreptul de... p. avocatii publici . . . . D.-L. 30 Mai 1938 779
Pensionarea personalului Adunárii deputatilor 5i
Send D.-L. 30 Mart. 1938 371
Penslonarea functionarilor M. de Finante. Inter-
pretarea legii D.-L. 10 Mai 1938 696
Pensionarea personalulni Curtii de Conturi . . . D.-L. 21 Mai 1938 731
Pensionarea magistratilor... Interpret. D.-L. . . L. 27 Iunie 1938 1086
Personal navigant din III. Aer 51 Marina D. 14 Mai 1938 711
Pe5te slirat. Reduceri de taxe la import D.-L. 20 Apt. 1938 529
PetItionare. Dreptul de Dc. 21 Febr. 1938 148
Petrolen 51 gaze. Planul pe cinci ani D. 29 Mart. 1938 347
Petrol lampant 51 bumbac titiránese. Eftenirea lor. D.-L. 25 Ian. 1938 56
www.digibuc.ro
 INDEX ALFABETIC il
CUPRINSUL DA TA Paging
Petrol lampant. Fixarea preturilor la desfacere
in detain' Do. 25 Ian. 1938 58
Petrol lampant. Fixarea preturitor la desfacere
in detaliu . Dc. 13 Iunie 1938 901
Petrol lampant. Fixarea preturilor la desfacere la
rafinarii Dc. 25 Ian. 1938 60
Petrolifere 0 alte produse. Taxele de consumatie D.-L. 1 April. 1938 424
Pioneri de gardii. Statut Regimentului . . . S. 11 Febr. 1938 111
Plebiscit pentru Constitutie D. 20 Febr. 1938 147
Pompleri. Angajare de ofiteri p. . . . . . , D.-L. 12 Mart. 1938 272
Politia generali a Statului. Mod. unor dispoz. . D.-L. 7 Iunie 1938 882
Politia urbanii. Trecerea sub conducerea jandar-
meriei .......
Portal Constanta.
. .
Taxe de port si pilotaj .
. . , . .
.
.
.
.
.
L.
R.
20 Iunie 1938
14 Ian. 1938
943
12
Portal Talaul. Constructia lui J C M 8 Ian. 1938 7
Porturi si Cai de comunicatie pe apa, Reorgani-
zarea administr. exterioare D.-L. 14 Mai 1938 706
Posts, telegraf si telefon. Organizarea adminis-
tratiei . . . . . . L. 25 lunie 1938 1017

. ........
Posts, telegraf sl telefon. Organizarea exploa-
tarii. . . . . .
Poste, telegraf sl telefon. Statutul functionarilor.
L.
L.
25 Tunic 1938 996
25 Tunic 1938 1055
Prefect. Politiei Capitalei. Asimilarea ea Subse-
cretar de Stat D.-L. 6 Ian. 1938 3
Pregatirea profesionala si exerclt. meserillor. Mod
unor dispoz. . . . . . L. 16 Iunie 1938 931
Predeal. Trecerea localitatii In categ. I de scum-
pete . . . . . . J.C.M. 11 Febr. 1938 114
Prelungirea activitatii Did Prof. C. Radulescu-Mo-
tru D.-L. 29 Ian. 1938 74
Presi sl propaganda. Directia g-14... Trecerea la
M. Interne D.-L. 4 Mai 1938 640
Presii. Serviciu de.... Trecerea la Presidentia Con-
silialui J C M 5 Ian. 1938 5
Presa. Trecerea serv. censurii la M. Interne . . J.C.M. 16 FEbr. 1938 111
Directia g-la de.... si propaganda. Infi-
intare . . D.-L. 11 Mart. 1938 255
Pretori. Concurs p. posturi vacante Dc. 27 Mai 1938 774
Primarl sl Prefecti. Delegarea lor. Mod legii
administrative D.-L. 17 Abr. 1938 142
Primele economice p. aur. Plata lor J.C.M. 3 Mai 1938 639
Proclamatia cu proiectul de Constitutie 20 F'ebr. 1938 146
frofesori universitari. Domiciliul lor Dc. 18 Ian. 1938 26
Programa. p. bacalaureat comercial . . . . . I. 13 Iunie 1938 891

baieti . . . . ..... .
Programa analitica p. Invatam. industrial de
. . . . De. 26 Febr. 1938
.

Programa analitca p. Invatam. industrial de fete. Dc. 26 Mart. 1938

171
343
Programs analitica p. primer . - . . .
Proprietatea agricolii. Comasarea ei. Instructii. I. 3 Mart. 1938 188
Proprietatea agrleoli.Carti funciare. Unificare. D.-L. 27 Aprli. 1938 583
Provincil alipite. Concentrarea Serv. lichidarilor
tinanciare 0 administrative Dc. 13 Ian. 1938 9

www.digibuc.ro
12 1RDEX ALFABETIC

CUPRINSUL DATA Pagina

R
Radio-electric. Emisiunile D.-L. 27 April. 1938 612
Radio. Serv. de.... Trecerea la Presedin-
tia Consiliului JCM 5 Ian. 1938 5
Recompense nationale. Acordare de... grade-
ha' inferioare D.-L. 21 Apri1.1938 582
Regil autonome. Mod. art. 6 si 10 din lege . . . D.-L. 11 Mart. 1938 267
Reghin. Autorizarea orasului sA contracteze un
imprumut. D.-L. 11 April. 1938 483
Registru comertului. Mod. art. 25 din lege . . . D.-L. 20 Mai 1938 727
Rellgioase asociatil. Reglementarea lor . . . . Do. 14 lunie 1938 905

S
Salarii, sporirea lor. Deschidere de credit D.-L. 1 Mart. 1938 184
Salvamar" Societatea.... Dotarea ei D.-L. 20 April. 1938 528
Sarea. Vânzarea ei in detaliu. Preturi Dc. 25 Ian. 1938 61
St 1/ /I 11 11 . J.C.M. 26 Ian. 1938 65
Seminarial inviitilmint D.-L. 19 Mai 1938 720
Scutiri de taxe p. masini agricole D -L 15 April. 1938 506
Smoalii si bitum D.-L. 4 Iunie 1938 872
Sena; si'Adunarea deputatilor. Pensionarea Nile-
tionarilor D.-L. 30 Mart. 1938 371
Senat §i Adunarea deputatilor. Situatia persona-
lului D.-L. 1 April. 1938 385
Serviciul Maritim Romiin.Reorganizarea administr.
exterioare . , D.-L. 14 Mai 1938 706
Seoala comercialkIneadrare gimnaziilor si liceelor Dc. 26 Ian. 1938 66
»
in licee si gimnazii . . . .
Scola de ofiteri. Conditiile de admitere . . . .
......
Catedrele si materiile de studiu
De.
Dc.
26 Ian. 1938
27 Apr. 1938
67
614
politehnici din Ia§1. Regulament de orga-
nizare R. 11 Mart. 1938 256
5coli normale. Desfiintliri D.-L. 20 Apr. 1938 528
secundare industriale. Regulament . . . . R. 31 Mai 1938 792
Silvlee Intractiuni. Anularea lor . . . . . . J.C.M. 12 Ian. 1938 9
Sistem. metric. --Mod. art, din reg. . . . . . D. 23 Mart. 1938 335
SocietiltI bancare. Prelungirea termen. de fuziune D.-L. 6 Iunie 1938 873
Soc. bancare. Constituirea D.-L. 23 Mai 1938 736
Sosele. Taxele instalat-iilor de pe Dc. 30 Apr. 1938 631
Specula. Comisiunea p. combatere D. 19 Mai 1938 723
Stares de asediu. Suprimarea faptului de ultraj
simplu D.-L. 5 Ian. 1938 4
Stares de asediu. Inksprirea legii D.-L. 11 Febr. 1938 108
Mod. legii D.-L. 7 Mart. 1938 210
StatistIcii. Institut de . . . Seindarea lui . J.C.M. 12 Ian. 1938 8
Statut. lunctionarilor P. T. T. Organizare . . . L. 25 Iunie 1938 1055
publici. Suspenda-rea inamo-
vibilitlitn si stabiliaitii D.-L. 4 Mart. 1938 205

www.digibuc.ro
 INDEX ALFABETIC 13

CUPRINSUL DATA Pagina

Straini. Controlul lor Dc. 1 Febr. 1938 77
Straja Tarii. Mod. unor dispoz. din lege L. 27 Iunie 1938 1084
Imobil donat de Municipiu L. 27 Iunie 1938 1085
Suisol. Drepturile miniere asupra D.-L. 2 Mart. 1938 187

T
Tarif suplimentar.p. tren accelerat si rapid C. F. R J.C.M. 8 Febr. 1938 92
It Of -. p. asigurarea calatorilor t3i mar-
furilor C. F. R J C.M. 10 Tunic 1938 886
Taxe de consumatle la petrolifere si alte produse . D.-L. 1 ApriL 1938 424
port si pilotaj. in portal Constanta . R. 14 Ian. 1938 12
Taxele instalatillor de pe zonele soselelor . . . . Dc. 30 April. 1938 631
p. constructil la Prefectura Capltalei si M
Interne D.-L. 3 Mai 1938 637
Taxa permiselor de viinfitoare JCM 6 Iunie 1938 880
Telegrafic sl telefonie international. Regulament Cony. 25 Ian. 1938 46
21 )7 ft - Suporti.... Extinderea
legii D.-L. 2 Mart. 1938 186
Terenuri. Schimb de... la Färasesti-Severin . D.-L. 4 Mart. 1938 208
fl - Schimb de... la Lehliu-Ialomita . . . D.-L. 27 April. 1938 613
Cedare de... la Vadeni-Braila . . . D.-L. 27 April. 1938 614
Umbra. Mod. unor dispoz. din lege . . . . D.-L. 1 April. 1938 429
1, judiciar. Mod. unor dispoz. din lege . . D.-L. 24 Iunie 1938 985
Transporturi pe sosele fAcute de mici industriasi
si meseriasi . J C M 13 Iunie 1938 888
Tuberculoza. Tratamentul personalului C. F. R. Nor. 4 Febr. 1938 82
Bugetul Ligii Nationale contra . . D.-L. 3 Mai 1938 638
Turism. Servic. de.... Trecerea la Presedintia
Consiliului JCM 5 Ian. 1938 5

Uniform() militare. Supliment la reg. D. 11 Febr. 1938 112

U. R. S. S. Aranjament p. colete postale . . J.C.M. 26 Ian. 1938 65

V
Talorificarea graulul. Mod. art. 44 din D. L. D. 25 Ian. 1938 44
lanei pe 1938. Reglementarea D.-L. 6 Iunie 1938 876
Tânitoare. Majorarea taxei J C M 6 Iunie 1938 880
-VW). Varietatile din Romania Dc. 29 Ian. 1938 75

Zahar. Autorizarea importului D. 15 Apr. 1938 507

Conventie cu cultivatori de sfecla p. J.C.M. 29 Mart. 1938 350
Dare. Controlul mijloacelor de existentà. . D.-L. 13 Apri1.1938 486
Prelungirea unor termene D.-L. 16 Mai 1938 711
Aplicarea legii controlului R. 15 Tunic 1938 911

www.digibuc.ro
 F-

www.digibuc.ro