.

::

" I
111,
1,
, 1, /A

), 1, It 1;,q u SV.. o ti

www.digibuc.ro
Codul General al Rominiei
(Codurile, Legile *i Regulamentele in vigoare)
1856-1937
- INTOCMIT DUPA TEXTELE OFICIALE -
FUNDATOR: C. HAMANGIU
FOST CONSILIER LA INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
MEMBRU ONORAR AL ACADEME! ROMANE SI MINISTRU DE JUSTITIE

CONTINUATORI:
G. ALEXIANU $1 C. ST. STOICESCU
PROFESOR UNIVERSITAR INGINER

VOLUMUL XXV

CODURI, LEM SI REGULAMENTE

CUPRINZAND PRIMA PARTE DIN LEGISLATIUNEA ANULUI

1937
PARTEA I

MONITORUL OFICIAL Si ImpRIMERIILE sTATuLUI

IMPRIMERIA CENTR ALA
BUCURESTI
1 938
www.digibuc.ro
 COLECTIA C. HANIANGIII

CODUL GENERAL AL ROMÂNIEI

LEGI $1 REGULAMENTE
1937
I
VOL. XXV

INDEX CRONOLOGIC
al tuturor codurilor, legilor, regulamentelor, conventiunilor, decre-
telor, deciziunilor, instructiunilor etc., cuprinse In acest volum 1).

1937
Nr. §i data Montt. Ofic. CUPRINSUL Pagina
1 din 1 lanuarie Acord de p1Ati cu Norvegia 3
7 71 11 )1
Aranjament p. schimb de colete post. cu
Statele-Unite §i Regularnent de executie . 6
10 14 » Conventie p. reglementarea emigrärii po-
pulatiei Turcesti din Dobrogea . . . 15
12 16 17
Statut p. functionarea Caminelor cultu-
rate 19
13 18 » J. C. M. p. mod. listei A. de märfuri in coin-
pensatie 26
14 19 11
Decret p. insigna ofiterilor in rezervá, fo§ti
activi 27
15 20 7/ Decizie p. taxele instalatiilor de pe zo-
nele §oselelor 28
.20 Instructii p. exarnenele de capacitate in inva-
tämântul secundar (non.) 33
16 21 » Decizie p. desfiintarea Directiei Marinei Re-
gale 33
20 26 » Lege p. ratificarea D. R. privitoare la ma-
surile luate cu caracter financiar,
economic §i administrativ 33
26 11
Reg. tragerilor Loteriei de Stat pe clase . 37
22 28 1)
Reg. p. bursa D. Paciurea" 39

0 A se vedea i Indexul Alfabetic la finele volumului.

Notd. In general legile sunt publicate in ordinea cronologica, dupa data Mo-
nitorului Oficial in care a aparut. Din cauza extensiunii, materia anului 1937 apare
in 2 volume : vol. XXV, Pen I §i vol. XXV, partea II.

www.digibuc.ro
IV INDEX CRONOLOGIC

1937
Nr. §1 data Monit. Ofic. CUPRINSUL Pagina
24 din 30 Ianuarie J. C. M. p. mod. art. Statute le Bäncii Centrale
Cooperative 40
30 Lege p. autoriz. com. urb. Bazargic sa conce-
sioneze serv. edilitar 40
25 1 Februar. Decizie p. repartitia detinutilor in penitenci-
are 41
29 5 » Lege p. mod. unor art. din L. de expro-
priere p. utilit. publicA 43
5 » Decizie p. päsunat in pädure 44
30 6 11
Reg. p. constatarea drepturilor miniere 46
34 11 11
Decret p. mod. art. 67 R. corpului tehnic . 53
11 11
Lege p. mod. art. 7 L. Casei de ocrotire si
ajutor. a personalului C. F. R 53
11 11 J.C. M. p. participarea la expozitia din Paris 53
40 18 17
Lege p. inchiclerea Ordinului »Ferdinand l" 55
18 » Lege p. mod. art. 2 si 3 L. Ordinelor Natio-
nale 54
18 55
Reg. de aplicare al L. Administrative 55
18 Norme de functionare a intreprinderilor
comunale 123
18 17
Instals:0i de apä, canal, tramvaie 131
41 19 11 Reg. p. Institutul central de statisticä 199
19 Lege p. autoriz. Casei de credit a corp. didac-
tic de a face un imprumut 222
19 /1 Lege p. mod. art. 205 L. Consil. super. econo-
mic si Camerele profesion 223
42 20 J. C. M. p. Conventia cu Soc. Irving pentru fa-
bric. parasutelor 223
43 22 31
Decret pentru cornpunerea Comisiunii co-
mertului exterior 225
46 25 // Lege p. aplic. Acordului cu Iugoslavia p. li-
vräri de produse petrolifere 226
25 /5
J. C. M. p. majorarea tarifelor C. F. R. p.
lucrfiri In interes militar 228
48 27 11
Lege p. autoriz. C. F. R. de a modifica unele
contracte de locomotive si vagoane . . . 228
50 2 Martie Reg. p. org. administr. si exploat. M. Of i-
cial si lmprim. Statului 229
2 // J.C. M. p. scutiri si privilegii p. locuitorii din
Ada-Kaleh 240
53 » 5 » Reg. p. mod. art. 69 R. serviciului de incasa-
rea efectelor prin postä . . 241
54 6 11 Lege p. org. Eforiei Generale 1. 0. V. . . 243
6 1) Lege p. incurajarea artelor plastice . . . 247
6 D Reg. p. aplic. L. recornpensärii medal. de
razboiti 250
56 9 17 Lege p. mod. art. 9 si 33 L. pescuit in apele
de munte 251
9 17 Lege p. trecerea la Stat a Palat. Domnit. Cuza
si Reg. Ferdinand din Iasi si consolidarea
datorillor Stat. care Cassa Depuneri . . 252

www.digibuc.ro
 INDEX CRONOLOGIC V

1937
Nr. §i data Monit. Ofic. CUPR1NSUL Pagina
57 din 10 Martie Lege p. org. Minister. Cultelor §i Artelor. 253
58 11 Lege p. examen exceptional de inaintare a
invätätorilor 262
11 17 Lege p. ratif. Conventiei de colaborare inte-
lectualä cu Po Ionia 262
11 Lege p. ratif. Conventiel de reglement. si des-
volt. navigatiei aeriene intre tärile InteleL
genii Balcanice 264
11 Lege p. revizuirea pensiilor meseria§ilor
C. F. R. 270
59 12 11 Lege p. adäugirea unor alin, la art. 84 L. In-
vätämântului Universitar 271
12 ,, Lege p. ratif. Convent. internat. p. tran-
sport pe C. F. 271
a) Transport de märfuri in trafic interna-
tional 272
b) Transport de cAlätori si bagaje . . . . 309
12 11
Lege p. scutire de taxe vamale si material tu-
ristic si balner in si din Cehoslovacia . . 331
12 Lege p. ratif. anexelor Conventiei de stabilire,
comert si navig. cu Ungaria 332
12 77
Lege p. ratif. Aditional la Tralat de extra-
dare cu Stat. Unite 333
60 13 >, Lege p. ratif. 3 Conventii internationale de
ordin economic ale Societ. Natiunilor . 334
13 77
Lege p. ratif. Convent. internat. p. analiza vi-
nurilor 351
13 17
Lege p. ratif. Tratat de comert cu Argentina. 357
13 ), Lege p. ratif. Convent. cu Iugoslavia p. Ca-
sele de minori si interzisi 360
13 77
Lege p. ratif. 3 Conventii internat. dela Bru-
xeles relativ la vase de navigatie . . . 362
13 1) Decizie p. lichidarea unor institutii financiare
din Basarabia 378
61 15 11
Lege p. prelungirea stärii de asediu . 381
15 ,, Reg. p. functionarii Camerelor de muncri. . 383
62 16 17
Lege p. mod. art. 10 L. org. M. Aparttrii Na-
tionale . . . . 387
16 17
Lege p. mod. art. 45 L. Corpului subofiterilor. 388
16 17
J. C. M. p. incurajarea culturii plantei soia . 388
63 17 Lege p. mod. unor dispoz. L. p. fondul Natio-
nal al Aviatiei 389
17 11 Tab lou anex p. taxele timbrului de avi-
atie 390
64 18 17
Lege p. complet. art. 87 L. sanitarä (p. tuber-
culozà) 392
18 11
Regulament p. modif. unor art. din R. Se-
natului 394
65 19 )1
J. C. M. p. mod. art. 5 si 20 Statut. Credit. Ipo-
tecar al Româniel 399
www.digibuc.ro
VI INDEX CRONOLOGIC

1937
Nr. §i data Monit. Ofic. CUPRINSUL Pagina

20 »
terilor . . . . ......... .
66 din 20 Martie Lege p. mod. art. 47 si 51 L. CDrpului subofi-
Lege p. complet. art. 11 L. org. M. Cultelor
400

si Artelor 400
20 17
Lege p. autoriz. Municip. Iasi de a construi
Piata Sf. Spiridon 400
20 » Lege p. mod. art. 189 L. monopol. si vânzarii
alcool si bauturilor . . . . 401
20 ,) Lege p. inzestrarea unor mAnästiri cu te-
renuri 402
20 » Codul de Justitie Militarä 404
20 Lege p. organiz. Teatrelor Nat., operelor
Rom. §i a Spectacolelor 501
20 17 Lege p. concentrarea pregätirii inginerilor
in Scol. politehnice 530
20 » Lege p. ratif. Protocol. cu Cehoslovacia relativ
la imprumut p. armament 531
20 71 Lege p. ratif. Protocol. cu Cehoslovacia relativ
la finantarea comenz. de materiale . . . 531
67 22 77
Regulament p. aplic. L. insemnelor Ordinelor
Nationale 531
22 » Lege p. mod. unor art. L. Curtii de Casatie
§i Justitie 532
22 17 Lege p. organiz. §1 incurajarea agricul-
turil 536
22 » Lege p. organizarea clerului militar . 605
22 t, Lege p. mod. unor art. L. org. M. Lucr. Pu-
blice si al Comunicatiilor 607
68 23 7/ Lege p. mod. art. 10 si 19 L. Casei de econo-
mie, credit, ajutor a magistratilor . . 609
23 71
Lege p. Imprumut comunei Tg. Ocna p. apd
§i canal 609
23 » Lege p. magistratil delegati la Curtea su-
perioarä administrativA 610
23 77
Lege p. Coventia cu C. E. C. p. imprumut . 610
23 » scutirea Academiei Române de plata
taxelor postale 612
23 » Decizie p. aplic. L. preatirii profesion. si me-
seriilor la industria minierä 613
69 24 77
Lege p. mod. Legii minelor 614
24 77 71 , org. muncii de folos obstesc . . . 709
24 » mod. art. L. org. Cassei de depuneri
si consemnatii 714
24 17
Lege p. convertirea In lei a prestatiilor din
contracte de asigurare 717
24 » Lege p. completarea unor dispoz. L. invA-
tdmint universitar 719
24 » Lege p. modif. unor art. L. org. Minister.
Muncii, SAnâtätii si Ocrotirilor Sociale . 729
24 » Lege p. autoriz. construirii scoalei super. de
räzboiu 732

www.digibuc.ro
 INDE¡ CRONOLOGIC VII

1937
Nr. §i data Monit. Ofic. CUPRINSUL Pagina
69 din 24 Martie Lege p. mod. unor art. L. p. obligatiile atelie-
relor de arte grafice 732
24 » Lege p. prelungirea activitatii D-lor prof.
Iorga §i Dr. Marinescu 734
70 25 » Lege relativ la Soc. de Dare la Semn . . . . 734
25 » p. concesionarea cardu§iei publice
pe drumuri 735
25 » Lege p. mod. art. 12 L. exploatArii cäräu§iei
publice 735
25 >7 Lege p. indicarea greutgtii pe coletele mari
transportate pe apà." 736
71 26 » Lege p. stabilirea cotei p. actiunea sani-
tail la 3 qo 736
26 » J. C. M. p. infiintarea industriei de cauciuc
Banloc" 737
73 29 17
Lege p. interpretarea art. 47 L. reforma
agrard in Ardeal (dreptul de preemtiune). 737
29 77
Lege p. interpretarea art. 1 L. scutirii de im-
pozite a institutiilor spitalice§ti . . . . 738
29 77 Regulament p. reconstituirea registrelor ac-
telor stärii civile 738
29 » Regulament p. §colile de conductori de lu-
criiri publice §1 electro-mecanice . . . 740
74 30 » Lege p. incadrarea functionarilor eclesia-
stici din Transilvania, la L. generala
de pensiuni 780
30 31 Lege p. addugirea unor art. la Statutele
BAncii Nationale 782
30 Lege p. acordare de prime cresditorilor de
viermi de mdtase 782
30 » Lege p. pensiile salariatilor P. T. T. din
timpul mobilizi'irii . . . 783
75 31 » Lege p. mod. unor art. L. organizarea jade-
catoreasca 783
31 » Lege p. organizarea judecatoreascä (In-
treaga) 796
31 7) Lege p. acordarea de gradatii membrilor or-
din. judeatoresc (intreagd) 862
31 t) Lege p. cedarea unor imobile 873
31 apararea patrimoniului public . . 875
31 7) mod. art. 139 §1 140 L. contabilitiltii
publice 880
76 1 Aprilie Lege p. evaluarea venitului §i p. fixarea chel-
tuielilor Statului 881
1 fl Lege p. lichidarea datoriilor din exercitii
inchise 886
1 7)
Lege p. mod. unor dispoz. L. percepere §i
urmArire 892
1 » Lege p. mod. unor dispoz. L. contributiuni-
lor directe 894

www.digibuc.ro
VIII INDEX CRONOLOGIC

1937
Nr. §i data Monit. Ofic. CUPRINSUL Pagina

76 din 1 Aprilie Lege p. unific. §1 simplif. másurilor finan-

ciare exceptionale 899
1 31
Lege p. taxe de consum p. bumbac, cafea §1
produse metalurgice 907
1

1
»

»
tätile noi clädite . . ...... .
Lege p. impozit exceptional pe proprie-
.
Lege p, interpretarea art. 10 L. impozit lux
913

si cifra afaceri 913

1 » Lege p. neurmdrirea despägubirilor de moar-
te sau invaliditate . . . . 914
1 11
Lege de exploatare si de politie C. F. R 914
1 11
p. organiz. si functionarea muzeului
militar 932
1 /1
Lege p. ratific. a 2 decrete p. mdsuri finan-
ciare §i economice 935
1 1/ Lege p. mod. art. 27 L. ameliorarea terenu-
rilor degradate 936
1 » Lege p. scutirea de taxe a masinilor in-
teresând apärarea nationalä . . . . 937
I. » Lege p. extinderea L. pensiitor din rdzboiul
de intregirea neamului 938
1 Lege p. infiintarea Institut. national de
credit agricol 939
1 51
Lege p. statutele Institut. national de credit
agricol 945
1 11
Lege p. modificarea unor art. L. invatamant.
secundar 954
1 11 Legea Invätämântului secundar (intreagd) 959
1 33 Reg. p. sora de ocrotire si activitatea ei . . 1007
77 2 1/ p. plasarea invalizilor, orfani §i \radii-
velor de rdzboiu 1012
2 // Lege p. completarea unor dispoz. L. uni-
ficare a asigurärilor sociale . . . 1026
2 11
Decret p. executarea deciziilor date de Tri-
bunalete arbitrate mixte 1031
78 3 ff Lege p. autorizarea orasului Zimnicea de a
percepe taxe 1031
3 /2 Decizie p. gruparea catedrelor la liceele in-
dustriale 1031
3 1) Decizie p. gruparea catedrelor la liceele co-
merciale 1032
79 5 7/ Lege p. mod. art. 4 L. construirii de locuinte
ieftine in Bucuresti 1035
5 11 Lege p. infiintarea unui Institut de credit
al meseriasilor 1036
5 /7 Lege p. statutele Institut. de credit al mese-
riasilor 1044
5 7/ Lege p. infiintarea Institut. de credit au-
rifer §i metalifer 1055
5 » Lege. p. statutele Institut. de credit aurifer si
metalifer 1059

www.digibuc.ro
 INDEX CRONOLOGIC IX

1937
Nr. §i data Monit. Ofic. CUPRINSUL Pagina
79 din 5 Aprilie Reg. p. constructille de biserici si case paro-
hiale, ortodoxe 1070
80 6 » Decizie relativä la soc. antialcoolictt Tem-
peranta" 1076
81 7 » Lege p. completarea unor dispoz. L. sta-
tut personal C. F. R. .... 1078
7 11 Lege p. magazinele generale §i waranta-
rea mdrfurilor §i cerealelor . . . . 1078
7 11 Lege p. Incurajarea culturii plantelor
textile 1084
7 11 Lege p. modif. art. 4 L. timbrului, p. taxele
decoratilor 1086
7 » Lege p. mod. art. L. Casei de asigurari a M
Interne . . .. . . .
. . . . 1087
82 8 11 Lege p. mod. art. 35 si 43 L. inviltàmântului
secundar . 1089
8 » Lege p. completarea L. zonelor libere in
posturi 1089
8 » Lege p. mod. unor art. L. invàtämânt. primar 1090
8 » p. invätdmânt. primar si normal pri-
mar (intreaga) ....... . . . 1096

www.digibuc.ro
LEGI UZUALE
-1937=
PARTEA I
DUPA TEXTELE OFICIALE
PUBLICATE IN ORDINE CRONOLOGICA

www.digibuc.ro
 LEGI UZUALE
1937
J. C. M.
PENTRU ACORD DE PLAT! INTRE ROMANIA *I NORVEGIA
DIN 1 IANUARIE 1937 1)
rr seopul de a usura regle-
mentarea pUitilor provenind din
schimbul de mä-rfuri dintre cele
doud tdri, Guvernul Regal Ro-
man si Guvernul Regal Norve-
gian, au cdzut de acord asupra
urmätoarelor dispozitiuni:
1. 1. Sumele datorate pentru
oripe cumpärare de märfuri ro-
manesti, importate direct sau
indirect in Norvegia, la scadentä
vor fi värsate integral in coroa-
ne norvegiene la creditul unui
cont global neproducdtor de do-
banzi, deschis la Dance Norve-
giei pentru Banca Nationalä a
Romaniei.
2. Pentru cheltuielile de trans-
port, de comision i alte cheltu-
jeu plätibile in afard de Roma-
nia, care sunt cuprinse in pre-
tul de cumpärare, Banca Norve-
1) Acest Aeord de pati s'a apro-
bat pm J. C. M., Nr. 2.871/936 si
s'a publicat in Monitoral 0 ficial,
p. I, Nr. 1 din 1 Ianuarie 1937. A
se vedea i Legea pentru ratifiearea
Conventiei de Comert eu Norvegia.
din 20 Februarie 1931, la pag. 83,
vol. XIX.
www.digibuc.ro
giei va da autorizatia sá se de-
ducd aceste cheltuieli din su-
mele ce urmeazd a fi vdrsate in
contul global, cu conditiunea. ca
aceste cheltuieli sä aibd un ca-
racter obisnuit si sä fie justifi
cate economic.
3. Decá suma datoratä este
calculatd in o altd monedä decal
coroane norvegiene, aceasta va
fi vdrsatä in coroane norve-
giene, pe baza cursului oficial
cotat pentru devizele in cauzd,
la bursa din Oslo, in ziva prece-
dentä aceleia in care se face vär-
sämantul.
4. Banca Norvegiei va aviza
zilnic Banca National:6, a Roma-
niei de toate vdrsämintele ast-
fel operate. Avizul de värsämant,
va mentiona pentru orice vdrsd-
mant, numele debitorului din
Norvegia, numele beneficiarului
din Romania, natura märfurilor
indicatiunile necesare pentru
a identifica orice transport, pre-
cum si repartitia sumelor \Tar-
sate in contul special mentionat
la art. 3, al prezentului Acord.
2. Banca Nationald a Roma-
niei va pune la dispozitia celor
 4 1 Ianuarie 1937
interesati din Romania, contra-
valoarea in lei a vA'rs&naintelor
efectuate la Banca Norvegiei, po-
trivit dispozitiunilor in vigoare
in Romania si pentru cota-parte
creditatá la contul special A., in
limita vársAmintelor in Lei, e-
fectuate de cAtre debitori la Ban-
ca Nationalä a României.
3. 1. Sumele in coroane nor-
vegiene, vArsate la creclitul con-
tului global deschis la Banca
Norvegiei, vor fi repartizate in-
tre conturile speciale mentio-
nate mai jos, pentru Banca Na-
tionalA a Romaniei:
a) 500/o la contul special A.;
b) 50Ve la contul special B.
2. Sumele contului special A.,
vor fi utilizate pentru a regle-
menta, la scadentä, creantele co-
merciale noi, adicá orice creantä
rezultand din importul märfuri-
lor norvegiene in Romania, sca-
dente dupA intrarea in vigoare a
prezentului Acord.
3. Sumele contului special B.
vor fi puse la dispozitia BAncii
Nationale a României. Banca
Norvegiei va asigura liberul
transfer, in strAindtate, al aces-
tor sume.
4. In cazul când debitorul ro-
man nu se va conforma .sau va
refuza sg, producl documentele
cerute de Banca Nationalá a
Românei, pentru a se constata
existenta unei creante prezentate
in forma cuvenitá de cdtre un
creditor norvegian, Banca Natio-
nald a României va lua, in ur-
ma cererii creditorului, f AcutA
prin intermediul BAncii Norve-
giei, toate mAsurile necesare
pentru a se constata aceastä da-
torie si va proceda la examina-
rea registrelor debitorului.
4. 1. Debitorii in Romania sunt
obligati sa cumpere, la scadenta
datoriilor lor cAtre creditorii din
Norvegia, devizele necesare la
www.digibuc.ro
Banca Nationala a României,
potrivit dispozitiunilor in vi-
goare in Romania.
2. Banca Nationald a Roma-
niei va pune la dispozitia clebi-
torilor din Romania sumele in
coroane norvegiene, figurand la
creditul contului A., prevAzut la
art. 3, 1, al prezentului Acord,
potrivit dispozitiunilor in vi-
goare in Romania si va da fárá
intarziere ordine de platá asu-
pra dispozitiunilor dela Banca
Norvegiei, in favoarea creditori-
lor norvegieni.
3. Ordinele de platA vor trebui
sti indice pentru fiecare vanzare
de devize efectuatd, valoarea,
numele beneficiarului si toate
datele necesare pentru identifi-
carea creantei.
4. In cazul and, din lipsA de
disponibil la contul A, dela Ban-
ca Norvegiei, Banca Nationald
a Romaniei nu va putea vinde
coroanele norvegiene necesare,
cererile de devize prezentate, vor
fi notate de cAtre aceasta, care
va aviza Banca Norvegiei din 15
in 15 zile si va da curs acestor
cereri de indatä ce va exista dis-
ponibil la numitul cont A.
5. In cazul cand debitorul nu
ar putea obtine la scadentA de-
vizele necesare la Banca Nstio-
nalA a României, debitorul este
obligat sá depunA contravaloa-
rea in lei, calculatä potrivit dis-
pozitiunilor in vigoare In Ro-
mania, inteun cont deschis pe
numele creditorului, la o bancá
in Romania, cu obligatia pen-
tru aceasta de a aviza imediat
Banca Nationalá a Romaniei,
care la rândul ei va aviza din
15 in 15 zile Banca Norvegiei.
6. VArsAmintele prevAzute la
alineatul precedent nu sunt libe-
ratoare, debitorul roman nefiind
liberat de obligatiuneat sa de
platA, decât in momentul in care
creditorul va fi primit contra-
 1 lanuarie 1937
valoarea integral& a creantei
sale in coroane norvegiene.
7. Conversiunea in coroane
norvegiene a creantelor contrac-
tate inteo altä moneda, se va
face pe baza cursului de Inchi-
dere, cotat pentru devizele In
cauzä, la Bursa din Londra, in
ziva precedentä zilei de várs&-
mânt la Banca National& a Ro-
mâniei.
5. Cesiunea de schimb prin
Banca National& a României, a
importatorilor pentru plata mar-
furilor norvegiene, importate In
Romania, nu se va mai putea
face cu incepere dela 15 Ianua-
rie 1937, clecât prezentând o co-
pie conform& a facturii, vizatä
de Banca Narvegiei. Aceastä co-
pie conform& stampilatä, va fi
anexatä de Banca National& a
României ordinelor de plat& pe
care le trimete Bilncii Norvegiei.
6. Nu se va pune nicio pie-
deed executárii contractelor de
compensatie, care vor fi obtinut
asentimentul autoritätilor com-
petente ale celor doua tdri.
7. In termenii prezentului A-
cord, denumirea de mdrfuri nor-
vegiene si märfuri românesti,
cuprinde toate märfurile de ori-
gine norveviand sau romand,
precum i toate märfurile care,
fie in Norvegia, fie in Romania,
au facut obiectul unei transfor-
mä.ri sau prelucräri, in mäsura
in care ele sä, poatä fi asimi-
late, märfurilor norvegiene, res-
pectiv românesti.
Denumirea märfuri norvegiene
märfuri românesti nu cu- norvegiene si acoperite cu vizele
prinde vapoarele. Inaltele Párti
Contractante vor putea, totusi,
srt se punä de acord pentru a
autoriza, In anumite cazuri, re-
glementarea cumpäräTii de va-
poare, prin clearing.
8. Orice modificare a regimu-
lui comertului exterior in vigoare
in Romania, referindu-se la pri-
www.digibuc.ro
5
mele de import si de export a-
cordate in favoarea unei alte
täri, se va aplica deopotriv&
märfurilor norvegiene.
9. Banca Norvegiei si Banca
National& a României se vor
pune de acord asupra mäsurilor
de ordin tehnic, ce urmeazA a se
adopta pentru asigurarea apli-
cárii dispozitiunilor prezentului
Acord, precum si pentru buna
functionare a clearing-ului.
10. In cazul când Guvernul
Roman sau Guvernul Norvegian
ar infiinta o institutiune de clea-
ring, in afar& de Banca Natio-
nal& a României, respectiv Ban-
ca Norvegiei, vor avea faculta-
tea sá transfere la noua institu-
tiune, obligatiunile asumate In
baza prezentului Acord.
11. Prezentul Acord va intra
In vigoare la 15 Decemvrie 1936,
va rämâne valabil 6 luni. Dacä
nu este denuntat cu o lung Ina-
inte de expirare, va continua s5,
aibd acelasi efect, prin tacit& re-
conductiune. Totusi, fiecare
Ina ltá Parte Contractantá va pu-
tea sg, facä sä inceteze efectele,
la sfarsitul fiechrei luni, cu con-
ditia de a-1 denunta cu cel pu-
tin o luná inainte.
Dacä la expirarea prezentului
Acord exist& un sold la contul
special A, mentionat la art. 3,
acest sold va fi lichidat potrivit
dispozitiunilor Acordului.
'Jac& la expirarea prezentului
Acord vor exista creante comer-
ciale, provenind din exporturi
Bäncii Norvegiei, potrivit dispo-
zitiunilor art. V, importatorii
norvegieni vor continua a värsa
la contul A., deschis la Banca
Norvegiei, valoarea cumpárátu-
rilor de märfuri românesti,
pang la definitiva lichidare a a-
cestor creante.
 11 lannarie 1937
J. C. M.
referitor la Aranjamentul pentru schimb
de colete postale cu Statele Unite
DIN 11 IANUARIE 1937 1)
Art. I. Se aproba aläturatul A-
ranj ament intre Administratia
Postelor Statelor-Unite ale Ame-
ricei i Administratia Postelor
din Romania, privitor la schim-
bul de colete postale, impreunä
cu Regulamentul de executie al
Aranjamentului.
Art. II. D-1 ministru secretar
de Stat la Departamentul Lucä-
rilor Publice si al Comunicath-
lor este insarcinat cu aducerea
la indeplinire a prezentului jur-
nal.
Obiectul Aranjamentului
1. 1. Intre Statele-Unite ale A-
mercii (cuprinzându-se si Alaska,
Puerto-Rico, Insulele Virgine,
Guamul, Samoa si Hawai), pe
de o parte si Romania pe de alta
parte, se pot schimba sub denu-
mirea de colete postale, trime-
teri pang, la greutatea de 22 livre
(10 kilograme). In directia Sta-
telor-Unite ale Americei Roma-
nia aceste colete nu trebue sa de-
paseasca urmatoarele dimen-
siuni:
Lungime maxima de patru pi-
cioare (120 centimetri), cu con-
ditia ca coletele avand mai mult
de 42 degete (105 centimetri) dar
care nu depasesc 44 degete (110
centimetri) in lungime, sa nu
aiba perimetrul mai mare de 24
degete (60 centimetri); coletele
depasind 44 degete (110 centime-
1) Acest Aranjament s'a aprolAt
prin J. C. M., Nr. 2.886/936 i s 'a
publicat in Monitorul 0 ficial, p. I,
Nr. 7 din 11 Ianuarie 1937. A se ve-
dea i Conventia postalä universara.
ratificatä prin Legea din 15 Iulie
1935, la pag. 746, vol. XXIII.
www.digibuc.ro
tri), dar ce nu depasesc 46 de-
gete (115 centimetri) in lungime,
sa nu aiba perimetrul mai mare
de 20 degete (50 centimetri); co-
letele mai mari de 46 degete (115
centimetri) pâna la 4 picioare
(120 centimetri) lungime, sa nu
aiba perimetrul mai mare de 16
clegete (40 centimetri); coletele
care au pana la 3% picioare (105
centimetri) in lungime, sa nu de-
päseasca, la perimetru si lun-
gime impreund, 6 picioare.
2. Felul de a vedea al biroului
expeditor, in ceea ce priveste
calculul exact al greutatii si di-
mensiunilor, trebue considerat ca
hotaritor, afara numai de eroare
evidenta.
Libertate de transit
2. 1. Fiecare Administratie ga-
ranteaza libertatea de transit pe
teritoriul sau, in relatiunile cu
tàrile cu care ea intretine un
schimb de colete, pentru orice
colet originar sau destinat celei-
lalte Achninistratiuni contrac-
tante.
2. Administratiunile isi noti-
fica nomenclatura tárilor pen-
tru care accepta colete in tran-
sit.
3. Pentru a fi admise la tran-
sit, coletele trebue sa fie in con-
formitate cu prescriptiunile tarii
intermediare.
Francare. Taxe
3. 1. Administratia tarii de o-
rigine, este autorizata a percepe
asupra expeditorului fiecarui co-
let, potrivit cu prescriptiunile in
vigoare in serviciul sau, taxele
de transport, taxele asupra va-
lorii, precum si drepturile rela-
tive la avizele de primire si acele
privitoare la cercetari.
2. Taxele si drepturile preva-
zute la paragraful 1 trebuesc
platite dinainte, afar& numai de
 11 lanuarie 1937
cazul de reexpediere sau de ina-
poiere a coletelor.
3. Nu se poate percepe niciun
altfel de drept sau taxa decât a-
cele prevazute de prezentul A-
ranjament sau de Regulamentul
sau de Executie.
Conditionarea coletelor
4. Fiecare colet trebue sa fie
ambalat potrivit cu durata trans-
portului si astfel ca sa apere con-
tinutul dupä cum este prevazut
tu Regulamentul de Executie.
Interdictiuni
5. 1. Este interzis de a se in-
troduce in coletele postale:
a) comunicari sau note avâncl
caracter de scrisori. Este totusi
permis de a introduce in trime-
tere factura deschisä redusä la
enuntarile ei constitutive, pre-
cum si o simpla copie a adresei
de pe colet, cu mentiunea adre-
sei expeditorului;
b) un obiect purtâncl o adresa
alta decât aceea a destinataru-
lui trimeterii;
c) animale vii, in afara de li-
pitori;
d) obiecte a caror admitere este
interzisa de legile sau regula-
mentele vamale ori altele ale u-
neia sau alteia din tari;
e) materii explozibile sau in-
flamabile si, in general obiecte
al caror transport este pericu-
los; de asemenea si obiectele
care, prin natura sau .prin am-
balajul lor pot constitui o cauza
de primejdii pentru amploiatii
postei, sau sa murdareasca ori
sa strice celelalte colete;
f) obiectele obscene sau imo-
rale;
g) in afara de aceasta, trans-
miterea monedelor, platinei, au-
rului sau argintului, fabricat ori
nu, a pietrelor pretioase, a bi-
juteriilor, sau a altor obiecte
www.digibuc.ro
pretioase ,este interzisa in cole-
tele neasigurate;
2. Dacd acele colete cazând sub
una din aceste interziceri au fost
admise din greseala la expediere,
Administratia care a facut con-
statarea le trateaza potrivit le-
gislatiei i regulamentelor sale
interne.
Materiile explozibile sau infla-
mabile, precum si documentele,
portretele sau, sau alte obiecte,
daunatoare bunelor moravuri ale
publicului, pot fi distruse pe loc
de catre Administratia care le-a
gasit in expeditie.
Faptul ca un colet contine o
scrisoare sau o comunicare, a-
vând caracterul unei scrisori, nu
poate in niciun caz sa provoace
inapoierea catre expeditor a co-
letului. Scrisoarea este totusi ta-
xata spre a se putea percepe a-
supra destinatarului taxa de
drept, conform tarifului obis-
nuit.
3. Ambele administratiuni isi
comunica, cu ajutorul Listei
Obiectelor Interzise", publicata
de Biroul International al Uniu-
nii Postale Universale, nomen-
clatura tuturor obiectelor inter-
zise. Totusi ele nu-si asuma prin
aceasta nicio raspundere fata de
organele vamale sau politienesti
nri fata de expeditor.
Asigurdri
6. Coletele pot fi depuse cu
valoare declaratä pang la suma
de 500 franci aur sau echivalen-
tul acesteia in moneda tarii de
origine. Totusi, Sefii Adminis-
tratiilor Postale ale ambelor tari
contractante pot, de comun a-
cord, sa mareasca sau sa micso-
reze aceasta suma maxima de
valoare.
Un colet nu poate ocaziona
plata unei indemnizari superi-
oare valoarei reale a continutu-
8 11 lanuarle 1937
lui sau, insd el poate fi asigurat
pentru o parte numai a acestei
valori.
Responsabilitäti-Despagubiri
7. 1. Administratiile postale
ale ambeIor tari contractante nu
vor fi responsabile de pierderea,
sustragerea sau deteriorarea u-
nui colet ordinar; dar una sau
alta din Administratii poate pläti
o indemnitate pentru pierderea,
sustragerea sau deteriorarea ce
ar fi avut loc in serviciul sau,
fdrá recurs contra celeilalte Ad-
ministratii.
In afarä de cazurile mentio-
nate la paragraful urmdtor, Ad-
ministratiile sunt responsabile
de pierderea coletelor asigurate
depuse inteuna din ambele tdri
contractante pentru a fi pre-
date in cealaltd, i pentru pier-
derea, sustragerea sau deterio-
rarea continutului sau parta a
continutului acestora. Expedito-
rul sau alta persoand in drept
are dreptul de a primi o despd-
gubire care sá corespundd cu
suma reald a pierderii, sustra-
genii sau deteriordrii. Suma des-
pdgubirii este calculatá in baza
valorii reale (pretul curent sau,
in lipsd, valoarea de obiceiu a-
preciata), la locul si data la
care coletul a fost acceptat spre
transport, cu conditie ca despd-
gubirea sa nu poatd, in niciun
caz fi superioard sumei pentru
care s'a asigurat coletul, asupra
cdreia s'a perceput taxd pe va-
loare, nici la maximum de 100
dolari (500 franci-aur).
In cazul câncl despágubirea
este plátibild pentru pierderea
unui colet sau pentru distruge-
rea ori sustragerea intregului
lui continut, expeditorul are drept
la restituirea taxelor postale, la
cerere. Totusi, taxa pe valoare
nu se inapoiaza In niciun caz.
www.digibuc.ro
Afard de cazul unui aranja-
ment special contrariu intre td-
rile interesate, nicio despágubire
nu se va pláti de catre una sau
alta din tari pentru pierderea
unor colete cu valoare in tran-
sit., originare dinteo tara ce nu
participa la acest Aranjament,
destinate uneia din cele cloua
tari contractante.
Când un colet cu valoare de-
claratá provenind dintr'o tard
destinat a fi remis in cealaltd
tara, este reexpediat de acelo
unei a treia tari sau inapoiat
acesteia din urml la cererea ex-
peditorului ori a destinatarului,
cel In drept de a primi despdgu-
birea, In caz de pierdere, de spo-
liere sau de avariere survenitá
ulterior reexpedierii sau inapo-
ierii coletului de catre tara a-
dresei primitive, nu poate pre-
tinde, In caz eventual, deal des-
pagubirea ce consimte a varsa
sau, conform intelegerii inter-
venite intre tdrile interesate di-
rect la reexpediere sau inapo-
iere, pe care urmeazd, sd, o
teased tara unde s'a produs fap-
tul. Fiecare din cele cloud, tari
ce au semnat prezentul Aranja-
ment care reexpediazd, din gre-
seald un colet cu valoare decla-
ratd unei a treia tari, este res-
ponsabild fatd de expeditor in
aceeasi mäsurä ca si tara de o-
rigine, deci, in limitele prezen-
tului Aranjament.
2. Administratiile sunt dega-
jate de orice rdspundere:
a) In cazul unor colete pe care
destinatarii le-au luat in pri-
mire, fdrd reierve;
b) In caz de pierdere sau de
avarie datorita fortei majore; cu
toate ca fiecare din Administra-
tii poate, din propria sa initia-
tivd i färd sá recurgd la cea-
laltd, Administratie, sá plateasca
despdgubire pentru pierderea ori
avarierea datorita fortei maj ore,
 11 lanuarie 1937
chiar dacä Administratia tárii
in serviciul cdrela pierderea sau
avarierea a avut loc recunoaste
crt paguba a fost cauzatá de
fortrt majord;
c) Când nu sunt in mäsurd
sä-si dea seama de colete in ur-
ma distrugerii documentelor o-
ficiale, datorità fortei majore;
d) Atunci and paguba s'a
produs din greseala sau negli-
jenta expeditorului, a destinata-
rului sau a reprezentantului u- matiei.
neia ori altuia, sau atunci când
provine din natura obiectului; platitoare poate, in mod excep-
e) Pentru colete cuprinzând o-
biocte interzise;
f) In cazul and expeditorul
unui colet cu valoare declaratä
cu intentia frauduloasd, declard
continutul ca având o valoare
superioard valorei sale reale, a-
ceastá reguld nu poate impie-
deca punerea in urmárire judi-
ciard cerutd de legislatia tdrii
de origine;
g) Pentru coletele confiscate
de vamd in urma unei declara-
tiuni frauduloase a continutului
lor;
h) Atunci când o reclamatie
sau cererea unei despágubiri nu
a fost prezentatá de catre recla-
mant ori de agentul sdu In de-
cursul unui an, socotit dela ziva
urmátoare a depunerii coletului
asigurat;
i) Pentru coletele cuprinzând
obiecte fárá valoare reald sau
obiecte pieritoare, sau obiecte
care nu indeplineau conditiunile
acestui Aranjament sau care nu
au fost depuse la postä in mo-
dul cum este prescris; dar tara
responsabilä de pierdere, spo-
liere sau avarierea lor va putea
pláti despdgubire pentru astfel
de colete, fárd a recurge la cea-
laltd Administratie.
3. Nu se pläteste despägubire
pentru pagubele indirecte sau
beneficiile nerealizate rezultand
www.digibuc.ro
9
din pierderea, spolierea, avarie-
rea, neremiterea, remiterea la o
adresd falsd sau intârzierea u-
nui colet asigurat expediat in
conditiunile prezentului Aranja-
m ent.
4. Plata despdgubirii pentru
colet asigurat se va face ce-
lui in drept cat de curând po-
sibil, si cel mai târziu in de-
cursul unui an socotit din ziva
urmátoare a prezentärii recla-
Totusi, Administratia postalä
tional sd, amâne plata despdgu-
birii pentru un timp mai lung
decât cel stipulat dacä, la ex-
pirarea zisului termen, nu a pu-
tut stabili soarta obiectului des-
pre care este vorba nici in ce
mäsurd Ii revine responsabili-
tatea.
5. In afard de cazurile când
efectuarea plätii este in mod ex-
ceptional amânatd conform ali-
neatului al doilea al paragrafu-
lui precedent, Administratia pos-
tald care se insdrcineazä cu plata
compensatiei, este autorizatá sá
pláteascd despágubirea in con-
tul Oficiului care, avizat in re-
guld de cererea de clespagubire,
a läsat sá treacd nota luni färä
a da vreo solutiune afacerii.
6. Obligatia de a pláti despd-
gubirea revine Administratiei
postelor de care depinde biroul
de origine, cu conditia ca atunci
când desprigubirea este plátitä
destinatarului conform primu-
lui alineat al paragrafului 1, a-
ceasta sä incumbe Administra-
tiei postale de destinatie.
Administratia pldtitoare Ii re-
zervä dreptul de a supune o ce-
rere de rambursare Administra-
tiei responsabile.
Prin faptul achitárii despägu-
birii si in limita sumei unei a-
semenea despdgubiri, Adminis-
tratia responsabilä este substi-
10 11 lanuarie 1937
tuitg in drepturile persoanei care
a primit acea despAgubire, pen-
tru orice eventual recurs, fie
contra destinatarului, fie con-
tra expeditorului sau contra u-
nor terte persoane.
Totusi, dacg colete considerate
ca pierdute sunt regäsite, In to-
tal sau in parte, persoana cgreia
s'a plAtit despggubirea va fi a-
vizatä c'ä Isi poate relua trimi-
terea In primire contra restitui-
rii sumei ce i-a fost plAtitä ca
despAgubire.
7. Pang la o pron contrarie,
rgspunderea pentru coletul asi-
gurat incumbg Administratiei,
care, primind coletul färä a for-
mula rezerve, fiindu-i puse la
dispozitie toate mijloacele regle-
mentare de cercetäri, nu poate
stabili soarta coletului.
8. Atunci când pierderea, spo-
lierea sau avarierea unui colet
cu valoare declaratg este consta-
tatä la cleschiderea recipientului
de cgtre biroul de schimb pri-
tnitor si a fost semnalatà In
bung regulg biroului de schimb
expeditor, räspunderea incunibg
Administratiei de care depinde
acest din urmg birou, afarbl nu-
mai daca se dovedeste cg faptul
s'a sävärsit pe teritoriui Admi-
nistratiei primitoare.
9. Dacd pierderea, spolierea sau
avarierea s'a produs in cunul
transportului färg sg se poatg
stabili pe teritoriul sgu In ser-
viciul cgrei täri s'a sAvArsit fap-
tul, oficiile in cauzg suportg pa-
guba In parti egale.
10. Tara responsabilg de pier-
dere, spoliere sau avariere si In
contul cgreia s'a efectuat plata,
este obligatä sg ramburseze su-
ma ce constitue despggubirea tä-
rii care a fäcut plata. Aceastg
rambursare trebue sg aiM loc
färg intArziere i cel mai tAr-
ziu In decursul a 9 luni dela no-
tifi carea
www.digibuc.ro
11. Aceste rambursgri cdtre
tara creditoare trebuesc efec-
tuate fArg speze pentru acest o-
ficiu, fie prin mandat postal, fie
prin tratä, Intr'o monedä având.
curs In tara crediteare sau prin
orice alt procedeu stabilit Intre
ambele pgrti pe cale de cores-
pondent&
12. Rambursarea despggubirii
trebueste efectuatä in baza mo-
nedei-aur.
13. In afarg de intelegere con-
trarie Intre tärile interesate, in-
telegerea care poate interveni pe
cale de coresponclentg, nicio des-
pAgubire nu se va plgti pentru
pierderea, spolierea sau avarie-
yea coletelor cu valoare decla-
ratä in transit, adicg pentru co-
lete cu valoare declaratg origi-
nare din una din cele doug thri
care nu participg la prezentul
Aranjament, sau pentru colete
originare dintr'o targ ce nu par-
tieing la acest Aranjament cu
destinatia unei din cele doug
tgri contractante.
14. Expeditorul este responsa-
bil de defectubsitätile ambaIg-
jului si de insuficienta Inchide-
rii, precum si de sigiliile cole-
telor cu valoare declaratg. Pe de
altA parte, ambele Administra-
tiuni sunt degajate de orice rgs-
pundere, In caz de pierdere, spo-
liere sau avariere, cauzatä de
defectuositäti neobservate In mo-
mentul depunerii.
Certificat de depunere
Recipise
8. La cerere, expeditorul unui
colet ordinar poate obtine un
certificat in momentul depune-
rii coletului. Fiecare targ are
dreptul de a percepe o taxg. re-
zonabilä pentru un asemenea
certificat.
Expeditorul unui colet cu va-
loare declaratg va primi, fArd
 11 lanuarie 1937
plat& in momentul depunerii, o
recipisä pentru aceasta.
Aviz de primire ci foaie de
cercetdri
9. 1. Expeditorul unui colet cu
valoare declaratä poate obtine
un aviz de primire contra achi-
tärii dreptului prevAzut in tara
de origine i in conditiunile sta-
bilite de ,regulament.
2. Un drept, pe care Adminis-
tratia de origine Il stabilete
dupd cum Ii convine, poate fi
perceput pentru orice reclama-
tie prezentatä dupá expedierea,
fie a unui colet ordinar, fie a
unui colet cu valoare declaratä,
afará numai dacä expeditorul
n'a achitat deja dreptul special
pentru un aviz de primire.
Tara de origine are de ase-
meni facultatea de a percepe un
drept, atunci când este vorTia de
a indrepta o neregula ce nu se
poate atribui po§tei.
Retragere ci modificare de
adresd
10. Cât timp un colet na fost
remis destinatarului, expedito-
rul poate sä-1 retragä sau sä dis-
pue modificarea adresei. Admi-
nistratia postalä a tárii de ori-
gine sä incaseze i sä, retiná
pentru acest serviciu, dreptul
stabilit de regulamentele sale.
Cererile de retragere ori de mo-
dificare de adresä ale coletelor
destinate Statelor-Unite, vor fi
adresate Administratiei Centrale
din Washington; cele ca're se ra-
portá coletelor destinate Roma-
niei se vor adresa Administra-
tiei Centrale din BucurWi.
Drepturi de daune
11. 1. Coletele sunt supuse tu-
turor prescriptiunilor i dispo-
zitiunilor vamale in vigoare in
tam de destinatie. Drepturile e-
www.digibuc.ro
11
xigibile in acest scop sunt Inca-
sate asupra destinatarului in
momentul remiterii coletului,
conform regulamentului vämilor.
2. Administratiile pot sä se in-
teleagd, in special pe cale de co-
respondentä pentru schimbul de
colete cu buletin de francare.
Anuldri de drepturi vamale
12. Dacä formalitätile cerute
de cátre autoritatea vamald au
fost indeplinite, drepturile de
vamä propriu zise se anuleazA
In. Romania i in Statele-Unite
ale Americei, pentru coletele Ina-
poiate la origine sau reexpe-
diate intr'o a treia tarä.
Drepturi de vdmuire, de factaj
$i de magazinaj
13. 1. Administratia tárii de
destinatie poate incasa dela des-
tinatar, pentru indeplinirea for-
malitätilor de värnuire §i remi-
tere la domiciliu, un drept ce nu
poate depä§i 100 centime-aur de
colet, precum i un drept supli-
mentar, Oná la suma de 50 cen-
time-aur de colet, pentru fie-
care noug prezentare, atunci
când prima prezentare a rämas
fárá rezultat.
2. Fiecare Administratie este
autorizatá de a incasa un drept
de magazinaj potrivit pentru co-
letele adresate Poste-Restante",
sau pentru acele neretrase in
termenul pe care 1-a stabilit. A-
cest drept nu poate totuO. de-
pil§i 5 franci-aur de colet.
Colete indrumate gre$it
14. Coletele ordinare expediate
greOt sunt reexpediate la ade-
várata lor destinatie, pe calea
cea mai directd de care poate
dispune Administratia reexpedi-
toare. Ele nu pot fi incärcate
cu drepturi vamale sau altele
de cätre aceastä Administratie.
12 11 Ianuarie 1937
Coletele cu valoare declaratd,
trimise intr'o directie gresitA, nu
pch fi reexpediate decât tot ast-
fel la destinatia lor. In caz de
imposibilitate, ele sunt inapo-
iate la origine.
Atunci când reexpedierea a-
trage dupa sine inapoierea co-
letului, la biroul de origine, Ad-
ministratia expeditoare rambur-
seazä zisului birou bonificarile
primite si semnaleazA eroarea
printr'un buletin de verificare.
Când reexpedierea atrage dupa
sine indrumarea unui colet In-
teo a treia tara, si daca sums,
creditata Administratiei reexpe-
ditoare este insuficientä pentru
acoperirea cheltuielilor de reex-
pediere, pe care trebue sA le
pláteascd, Administratia reexpe-
ditoare trece asupra Adminis-
tratiei cAreia ii reexpediazA, co-
letul, bonificArile ce i se dato-
resc; dupa aceea redobândeste
suma la care se ridicä insufi-
cienta, reclamând-o biroului de
schimb dela care a fost primit
coletul gresit indrumat. Motivul
acestei reclamatiuni se notifica
biroului de schimb suszis prin
buletin de verificare.
Reexpediere
15. 1. Un colet poate fi reex-
pediat in urma schimbárii de a-
dresa a destinatarului in tara
de destinatie, la cererea, fie a
expeditorului, fie a destinataru-
lui.
Reexpedierea unui colet in in-
teriorul uneia din tarile contrac-
tante d'e, loc la incasarea taxelor
suplimentare, prevdzute de Ad-
ministratia acelei tart Se pro-
cedeazA la fel, când este cazul,
in ceea ce priveste remiterea a-
cestui colet unei alte persoane
la locul de destinatie primitiv.
Aceste taxe nu vor fi anulate,
nici in cazul când coletul este
www.digibuc.ro
inapoiat la origine sau este re-
expediat unei alte tari.
2. Daca un colet trebue sä fie
reexpediat uneia din cele doua
tári semnatare ale prezentului
Aranjament, el este supus noi-
lor taxe de transport, si daca
este cazul, la taxa asupra valo-
rii, afarg, numai daca aceste
taxe nu au fost mai dinainte
platite. Noile drepturi sunt per-
cepute dela destinatar de catre
Administratia care face remite-
rea. .
Coletele cu valoare declaratá
trebuesc reexpediate ca atare.
3. La cererea expeditorului
sau a destinatarului, coletele pot
de asemeni fi reexpediate ori
inapoiate inteo alta tara. Cole-
tele cu valoare declaratA nu pot
fi totusi reexpediate ori inapo-
late deck ca atare. Expeditorii
pot investi coletele cu mentiu-
nea a nu se reexpeclia intr'o a
treia tarA". In acest caz, cole-
tele nu trebuesc reexpediate in
nicio alta tara. In caz de pier-
dere, spoliere sau avariere a u-
nui colet cu valoare declaratA
reexpediat Inteo a treia tarA ori
inapoiat de catre aceasta, des-
pagubirea este determinata in
mod exclusiv, conform dispozi-
tiunilor art. 7, § 1, alineatul 5,
al prezentului Aranjament.
Neremitere
16. 1. Coletele cazute la re-
but, inapoiate expeclitorului sunt
supuse la noi cheltuieli de trans-
port, precum si in caz eventual,
la taxe asupra valorii, si sunt
inapoiate, considerându-se ca
hind colete din aceeasi catego-
rie ca la ducere. Taxele sunt e-
xigibile dela expeditor si Inca-
sate de Administratia care-i res-
titue coletele.
2. In momentul depunerii, ex-
 11 lanuarie 1937
peditorul poate sä, cearä, pen-
tru cazul de neremitere:
a) coletul sä-i fie imediat Ina-
poiat;
b) sä, fie considerat ca aban-
donat;
c) sä, fie remis unei alte per-
soane in tara de clestinatie.
Dad, expeditorul face uz de a-
ceastä facultate, el trebue sä, in-
vesteascä coletul si buletinul de
expeditie cu una din urmä,toa-
rele mentiuni:
In caz de neremitere, coletul
sà fie imediat inapoiat".
In caz de neremitere, coletul
sä fie considerat ca abandonat".
In caz de neremitere, coletul
sä, fie eliberat lui...".
Nicio altà mentiune decât a-
cele preväzute mai sus, nu se
admite.
3. Afarä de vreo dispozitie
contrarie, coletele dzute la re-
but se inapoiazä la origine färd
aviz prealabil, 30 zile dupä so-
sirea lor la biroul de destina-
tie. Coletele pe care destinata-
rul le refuzá trebuesc inapoiate
imediat. In orice caz motivul ne-
remiterii trebue sá figureze pe
colet, precum i pe buletinul de
expeditie.
4. Coletele supuse deteriorärii
sau stricärii, se pot vinde ime-
diat, chiar pe drum, la ducere
sau la intoarcere, färä aviz prea-
labil färä nicio formalitate
judiciará, in profitul celui in
drept.
Dad, dinteo cauza oarecare,
vânzarea este imposibilä, obiec-
tele deteriorate sau stricate se
distrug. Vânzarea sau distruge-
rea dà loc la inapoierea unui
proces-verbal, ce se trimite Acl-
ministratiei de origine.
5. Coletele dzute la rebut, .pe
care expeditorul le-a abandonat,
se pot, la expirarea termenului poiere uneia a treia taxi, cheltu-
de 30 vinde In profitul Ad- ielile totale, adica, acele taxe
ministratiei tärii de destinatie. mentionate sub a si b de mai
www.digibuc.ro
13
Totusi dad este vorba de un co-
let cu valoare declaratá, se sta-
bileste un proces-verbal care tre-
bue trimes Administratiei tärii
de origine. Administratia tärii
de origine trebue, de asemeni,
avizatá când un colet cu valoare
declaratá cAzut la rebut, nu este
inapoiat la origine.
6. Prevederile art. 17, § 3, se
vor aplica unui colet inapoiat
in urma neremiterii.
Bonificarea taxelor
17. 1. Pentru fiecare colet
schimbat intre tärile contrac-
tante biroul expeditor bonifid
biroului destinatar cotele-parte
ce revin acestuia din urmá, si
indicate in Regulamentul de e-
xecutie.
2. Sumele de bonificat pentru
un colet in transit, adicä desti-
nat, fie unei pasesiuni, fie unei
a treia tári, sunt indicate ase-
meni in Regulamentul de exe-
cutie.
3. In cazul reexpedierii sau
inapoierii la origine a unui co-
let, dacä noi taxe de francare si
dad este vorba de colete asigu-
rate, noi drepturi de asigurare
sunt incasate de catre Oficiul
reexpeditor, coletul este tratat
ca si cum ar fi originar din a-
cea tará. Astfel of iciul reexpedi-
tor incard, asupra celuilalt ofi-
ciu cota-parte ce i se cuvine, a-
dupä caz:
a) taxele prescrise de § 1 de
mai sus;
b) taxele de reexpediere sau
de inapoiere;
c) drepturile de vämuire, pri-
mire si magazinaj, prevazute la
art. 13;
taxele nepostale care nu
pot fi anulate.
In caz de reexpediere sau Ina-
14 11 lanuarie 1937
sus, care sunt aplicabile, vor ur-
ma coletul, dar in cazul când a
treia tard interesata refuzd sä
ia pe seama sa cheltuielile fi-
inda acestea nu pot fi incasate
dela destinatar ori dela expedi-
tor, dupa caz, sau din and cau-
zd oarecare, ele vor fi din nou
trecute in sarcina tärii de ori-
gine.
In cazul unui colet inapoiat
sau reexpediat in transit dintr'o
Administratie intealta, Admini-
stratia intermediarä va putea
cere si suma care if este datoratd
pentru orice alt serviciu terito-
rial sau maritim efectuat, pre-
cum si orice suina datoratd al-
tei sau altor Administratiuni
oarecare, interesate.
Colete-avion
18. Sefii Administratiilor pos-
tale ai ambelor tari contractante
au dreptul de a stabili, de co-
mun acoyd, suprataxa aeriand
si celelalte conditiuni in cazul
and coletele sunt transportate
pe cale aeriand.
Suspendarea serviciului
19. Atunci când imprejurdri
extraordinare justified aceastd
mdsurd, una sau alta din AcImi-
nistratii poate suspenda total ori
partial servciul coletelor ordi-
nare sau a coletelor cu valoare
declaratd, ori poate sa-1 res-
trângd la câteva birouri, cu con-
ditia ca sd, avizeze imediat cea-
laltä Administratie, la nevoie,
prin telegraf.
Dispozitiuni neprevtizute de
prezentul Aranjament
20. 1. Afar% numai dacd sunt
reglementate de prezentul aran-
jament toate chestiunile referi-
www.digibuc.ro
toare la cererile de retragere ori
inapoiere a coletelor si stabili-
rea si inapoierea avizelor de pri-
mire si reglementarea cererilor
de despdgubiri pentru coletele a-
sigurate, vor fi tratate conform
dispozitiunilor Conventiei Pos-
tale Universale si a Regulamen-
tului sdu de executie, atâta timp
cat acestea sunt aplicabile si nu
sunt contrarii celor ce preced.
Daca nu este nicderi previlzut
cazul, legislatiunea internä a
Statelor-Unite ale Americei ori
aceea a Ramâniei, orj deciziu-
nile luate de Care una sau alta
din tdri, sunt aplicabfle in, tam
respectivd.
2. Detaliile relative la aplica-
rea prezentului Aranjament se
vor stabili de catre cele cloud
Administratiuni inteun Regula-
ment de executie ale carui dis-
pozitiuni vor putea fi modificate
ori completate de comun acord
pe cale de corespondent& Un a-
celasi acord prin corespondentä,
va putea interveni in vederea
schimbului de colete ramburs.
3. Ambele Administratii isi no-
tified reciproc legile lor, orclo-
nante si tarife privitoare la
schimbul de colete postale, pre-
cum si toate modificärile de taxe
care ar fi introduse ulterior.
Durata Aranjamentului
21. 1. Prezentul Aranjament
va intra in vigoare dupd, ce va
fi fost ratificat de catre partile
contractante.
Totusi, este ingdduit ambelor
AsIminstratiuni de a-1 aplica in
mod provizoriu dela
2. Va rämâne in Pinta atâta
timp cât nu va fi denuntat cu 6
luni inainte de cdtre una ori
alta din ambele Adrninistratiuni.
 14 lanuarie 1937
CONVENTIE
pentru reglementarea emigrärii papule-
tiei Turce§ti din Dobrogea
DIN 14 IANUARIE 1937 1)
Guvernul Republicei Turcesti
si Guvernul Maiestätii Sale Re-
gelui României, constatând ten-
dinta spre emigrare, manifestatä
de peste o jumätate de secol de
cdtre anumite elemente ale popu-
latiunii turcesti mahomedane
din Dobrogea, si constatând cd
zisa populatiune care de alt-
fel nu a lipsit de a aprecia re-
gimul liberal si generos de care
nu a incetat sa se bucure in Ro-
mania este Indemnatä sä pá-
rdseascá teritoriul Regatului nu-
mai din dorinta legitimä de a se
allitura la trunchiul säu etnic
natural,
Au decis sä incheie o conven-
tie pentru a reglementa, in spi-
ritul cel mai amical, modalità-
tile emigrArii In curs si au nu-
mit In acest scop pe plenipoten-
tiarii lor respectivi, care, dupá
ce si-au comunicat plenipoten-
tele lor, gäsite in bunä si cuve-
nitä formä, au convenit asupra
dispozitiunilor urmätoare:
1. Minoritatea turcá mahome-
danä, care locueste In judetele:
Durostor, Caliacra, Constanta
si Tulcea, va fi admisä sä be-
neficieze de prezenta conventie.
2. Supusii romani mahome-
dani, de origine turcá, care lo-
cuesc In judetele specificate mai
sus si cloritori de a emigra In
Turcia, vor fi admisi sit pärä-
seascd Romania, in conditiunile
1) Aceastä Conventie face parte
din Decretul Nr. 2.5601936, pag.
676, vol. XXIV, p. II, uncle s'a
publieat in limba francezà.; acum se
dä textul si in româneste, in Manila-
rul Oficial, p. I, Nr. 10 din 14 Ia-
nuarie 1937.
www.digibuc.ro
15
preväzute de prezentul regula-
ment, Intr'un termen de cinci
ani.
Aceastä, emigrare se va face in
etape succesive, in ordinea ur-
mätoare:
1. Cu Incepere dela 15 Aprilie
1936, un contingent de 15.000 e-
migranti, compus din persoane
care au lichidat deja averea lot;
2. In anul al doilea, o zoná de
8 kilometri dealungul fruntariei
româno-bulgare;
3. In anul al treilea, orasul
Bazargic si pläsile Ezibei si
Curt-bunar;
4. In anul al patrulea, pläsile
Acadânlar si Turtucaia;
5. In anul al cincilea, orasul si
plasa Silistra si restul terito-
riului Dobrogei.
Guvernul Republicei Turcesti,
la Inceputul fiecärei perioade de
emigrare, va face cunoscut Gu-
vernului Roman, prin Legatia
Turciei din Bucuresti, numärul
emigrantilor ce este dispus sä
primeascg pe teritoriul säu In
zisa perioadä de timp.
Se stipuleazg a, dacd numd-
rul persoanelor din zonele ce
urmeazil a se evacua in cursul
uneia din perioadele susmentio-
nate ar depäsi numärul fixat de
Guvernul Turc, surplusul va fi
raportat la perioada urmiltoare,
iar in cazul când acel numär ar
fi mai mic cleat numärul fixat
de Guvernul Turc, se va com-
pleta printr'un nurnär de per-
soane a cAror emigrare este
preväzutä pentru perioada ur-
mátoare.
3. Pe baza prezentei conven-
tiuni, prin singurul fapt de a fi
prezentat cererea de emigrare
Comisiunii speciale prevAzute la
articolul 16, proprietatea bunu-
rilor imobile rurale ce aparti-
viitorilor emigranti, va
neau
trece de drept in posesia Statu-
16 14 lanuarie 1937
lui Roman, bunurile imobile ur-
bane rgraânând la libera dispo-
zitie a proprietarilor bor. Guyer-
nul Roman nu va lua posesiune
de zisele bunuri imobile rurale,
deck in momentul cand grupul
de emigranti aflat in lista res-
pectiva va fi pgrgsit domiciliul
sdu cu destinatie pentru portul
de imbarcara.
4. Bunurile imobile rurale ce
apartineau emigrantilor, fiind
astfel achizitionate de Guvernul
Roman, se convine cg Guvernul
Roman va plati Guvernului Turc
suma de 6.000 (sase mii) lei pen-
tru fiecare hectar, inclusiv pen-
tru constructiile aflate acolo, cu
exceptia acelora ce apartin co-
munitatii sau Evkafului. 0 con-
ventie speciald care sg regle-
menteze lichidarea bunurilor mo-
bile ce apartin comunitätii ma-
homedane si Evkafului, se va
incheia ulterior intre ambele gu-
verne.
5. Guvernul Roman va efec-
tua In sapte rate anuale
valorii bunurilor imobile rurale
ce apartineau emigrantilor, fa-
and acest lucru cu stipulatiile
urmgtoare:
Modalitatea celor sapte pläti
anuale ce urmeazg a se face de
catre Guvernul Roman, se fixea-
.zg astfel ca suma globalg, refe-
ritoare la fiecare zond, sg fie li-
chidatg in patru rate egale, pri-
ma ratg consistand In sfertul
zisei sume globale fixatá ca va-
loare a terenurilor zonei intaia
si urmand a se plgti cu o lung
inainte de plecarea primului
contingent de emigranti ce vor
pgräsi Romania In 1937, si asa
mai departe pentru fiecare ratg
a fiecarei zone, pang la lichida-
rea completa a platilor la expi-
rarea a sapte ani.
Guvernul Roman acceptg sa
plgteascg dobanzi, cu procentul
de 5 la sutd, la sumele care con-
www.digibuc.ro
stituie ratele platibile la scaden-
tele prevgzute in prezentul arti-
col.
Totalul dobanzilor rezultate
din sumele datorate de Statul
Roman Statului Turc, se va a-
clauga la sumo, care reprezinta
valoarea bunurilor imobile tre-
cute in posesia Statului Roman.
6. Guvernul Roman va face
ratelor prevazute aci mai
sus, prin depunerea sumelor co-
respunzatoare la Banca Natio-
nalg a Romaniei, in cont cu-
rent, la creditul Guvernului Re-
publicii Turcesti. Banca Natio-
nalg a Romaniei va notilica fie-
care depunere Legatiunii Tur-
ciei din Bucuresti, de indata ce
acea depunere va fi fost efec-
tuatg In zisul cont curent.
Fondurile depuse la Banca Na-
tionalg a Romaniei vor fi uti-
lizate de cgtre Guvernul Repu-
blicii Turcesti pentru cumpgra-
rarea de mgrfuri românesti de
exportat in Turcia, in propor-
tine prevgzute la art. 13. Ace le
rnarfuri vor fi scutite de orice
impozite, taxe sau alte Indato-
riri de export.
Rämane stabilit cg nu se vor
aplica acelor exporturi pres-
criptiunile preväzute prin acor-
durile comerciale incheiate sau
ce se vor incheia, ci numai dis-
pozitiile prezentei conventii.
7. Guvernul Roman va pre-
leva din ratele prevgzute la art.
5 sumele necesare achitgrii tu-
turor datoriilor eventuale ale e-
migrantilor fatit de Banca Na-
tionalg, de cooperative Sam de
creditorii ipotecari. Se vor re-
tine de asemenea orice alte su-.
me pentru care creditorii chiro-
grafari ai emigrantilor ar cere
Guvernului Roman punerea de
sechestru asupra imobilelor ru-
rale devenite proprietatea sa, pe
baza dispozitiilor prezentei con-
 14 lanuarie 1937
8, Guvernul Roman va pre-
leva, in parti egale din cele pa
tru rate corespunzatoare fiecarei
regiuni, contra-valoarea sumelor
reduse cu 100/o ce i se cu-
vin ca impozite, drepturi sau
taxe de orice fel, precurn si toate
redeventele ramase In suferinta,
datorate atat de zisa populatiu-
ne, cat si de bunurile, veniturile
si avutiile ei. Ace le sume se vor
dovedi prin situatii de cont ex-
trase dupä rolurile de contribu-
tii directe sau indirecte, in care
se vor aráta conturile debitoare
reale la data fnscrierii interesa-
tilor in. listele de emigrare.
Zisele situatii vor fi verificate
in timp util de cátre Comisia
specialä prevazuta la art.
care va elibera celor indrituiti,
fdrä spese sau taxe, un certifi-
cat in dublu exemplar, dovedi-
tor al starii exacte a sumelor
eventual datorite de fiecare emi-
grant.
Guvernul Roman vla da comu-
nicare Guvernului Republicii
Turcesti, la plecarea fiecárui
grup de emigranti, despre cuan-
tumul exact al sumelor in ches-
tiune.
9. Guvernul Roman va seal:lea
din sumele ce ar avea de reti-
nut, conform stipulatiunilor ar-
ticolelor 7 si 8, toate sumele ce
eventual s'ar datora emigranti-
lor de el, de cooperative si de ca-
sieriile publice.
10. Persoanele care doresc sá
obtind permisiunea de a einigra
vor trebui sä, formeze, in cere-
rea ce vor adresa In acest scop,
Comsiunii speciale, prevazute
la art. 16 din prezenta conven-
tie, oferta chtre GuvernuI Ro-
man, a bunurilor lor imobiliare
rurale, inclusiv cládirile ce la
apartin ca proprietate, si sii a-
nexeze la cererea lor un act au-
tentic doveditor, ca dansii re-
c. liamangiu, vol. XXV. 2.
www.digibuc.ro
nuntá la supusenia romAnä,
precum i dovada cum ca au
cerut si obtinut cetatenia turca,
11. Emigrantii vor fi cu totul
liberi sa ia cu ei bunurile mo-
bile de orice fel ce le apartin ca
proprietate, precum efecte perso-
nale uzate, vite sau animale de
ferme (acestea neputand insä
depäsi un numar de 5 vite mari
sau 15 de animale mici de fie-
care cap de familie), unelte, ma-
sini, etc., ce. pot servi exploata-
rii agricole sau industriale sau
chiar exercitárii vreunei me-
serii.
Emigrantii vor mai fi autori-
zati sd ia cu dânlíi bijuteriile
lor strict personale, in special co-
16, lierele, adica salbele cu monede
de aur sau de argint, intrebuin-
tate de turcoaicele din Dobro-
gea, fiecare emigranta neputanci
lua cu ea decat o singura salM.
In afard de aceasta, fiecare
emigrant va fi autorizat sä ia
cu el in libertate la iesirea din
Romania o suma de 1.000 lei in
numerar si contra-valoarea a
2.000 lei In devize straine.
12. Emigrantii vor fi cu totul
liberi sä intrebuinteze orice mij-
loc pentru transportarea. friar-
carea si descarcarea mobilieru-
lui lor, far& sä fie catusi de pu-
tin indatorati pentru anumite
uzante si regulamente ale sindi-
catelor sau grupurilor de ha-
mali, transporturi sau alti mun-
citori din porturi, afara de ca-
zul bine inteles eand acei emi-
granti ar cere ei insasi de buna
voie asistenta lor.
13. Se va permite emigranti-
lor sii cumpere pe piata interna
cu leii ce le vor rämâne dispo-
nibili In urma lichidiirli bunuri-
lor lor mobile sau imobile ur-
bane, oarecari marfuri destinate
sa fie exportate In Turcia, si a-
nume:
Lemne in proportie de 25 la
 18 14 lanuarie 1937
suta, animale In proportie de
25 la strtg, produse de petrol In
proportie de 10 la sutA, iar pen-
tru restul pan& la sutà, articole
libere la export ce figureaz6 In
lista A (decizia ministerial& Nr.
60.955 din 5 Octomvrie 1935, pu-
blicard, 1n Monitorul Oficial Nr.
232 din 9 Octomvrie 1935), ad'au-
gându-se la acea (cárg-
mizi, Ogle, geamuri i cuie fn
proportie de 40 la sut6.1).
Toate acele märfuri vor fi scu-
tite de impozite, taxe i alte In-
datoriri la export.
Proportiile arätate mai sus de
asemenea aplicabile cumpärári-
lor ce urmeazd a se face din Ro-
mania de Care Guvernul Repu-
blicii Turcesti, precum se speci-
fic& la articolul 6.
14. Dance. National& a Roma,
niei va deschide Guvernului Re-
publicel Turcesti un cont curent
special, In care fiecare emigrant
va avea facultatea de a depune
totalitatea sau o parte a sume-
lor aflate In posesia sa, In vede-
rea asigurárii transferului lor
prin cumpärare de márfuri, asa
cum se prevede la art. 13 de mai
sus. Banca National& a Roma-
nei va da Instiintare Legatiei
Turciei din Bucuresti, despre
fiecare värsAmânt ce j se va face
astfel, cu indicatiile detailate ale
deponentului.
15. Fondurlle, valorile mobi-
liare si orice alte obiecte preti-
oase, ce apartin minorilor sub
tutelá si depuse In Case le pu-
Nice din Romania sau sunt In-
credintate spre pästrare tribu-
nalelor tutelare, vor fi värsate
sau remise Guvernului Republi-
cei Turcesti, care va asigura de
acum Mainte administrarea si
pástrarea pan& la vârsta majo-
1) A se vedea Decizia, la pag. 854,
vol. XXIII.
www.digibuc.ro
rà a celor lndrituiti, conform le-
gislatiei turcesti.
16. 0 comisie specia16, corn-
pusä dintr'un judecator fgcand
functiune de presedinte, câte un
reprezentant al Ministerelor de
Interne, al Finantelor si al A-
griculturii, precum si dintr'unuI
sau doi mandatari ai populatiei
turcesti a regiunii de evacuat,
se va Infiinta.
Acea comisiune va fi Insärci-
natA sil IntocmeascA o list& de-
taliatá a emigrantilor, cu indi-
catiile precise ale suprafetei te-
renurilor lor, precum si ale bu-
nurilor comunit&tii i Evkafu-
lui fn fiecare zonA. Listele fled,-
rei zone determinate vor servi
ca bazá, spre a se fixa &ma
stipulatiunile prevAzute In pre-
zenta conventie suraele si p15.-
tile anuale ce cad In sarcina
Guvernului Roman.
Zisa comisiune va fi de ase-
menea competent& pentru a con-
stata cuanrumul sumelor dato-
rite eventual emigrantilor de c&-
tre Guvernul Roman, precum si
de cooperative, de societAtile de
asigurare sau de casieriile pu-
blice.
17. 'Se vor elibera emigranti-
lor de atre autoritátile române,
la plecarea fiecgrui grup, certi-
ficate colective gratuite f&cute pe
baza listelor ce se vor prezenta
pentru comisiunea specialä.Ple-
carea ì Imbarcarea emigrantilor
se va face pe baz& de pasapoarte
turcesti, individuale sau coin-
tive, care le vor fi eliberate In
peralabil de reprezentantii Gu-
vernului Republicei Turcesti din
Romania.
18, Tinerii turci mahomedani
din Dobrogea, aflati fnrolati la
evacuarea regiunii din care fac
parte, vor fi liberati din servi-
ciul militar, clacá vor dovecli el
familia lor a Indeplinit toate for-
 16 lanuarie 1937
malitatite prescrise pentru emi-
grare si daca var declara c vo-
iesc sA emigreze chfar
Nu vor fi inrolati, sub aceleasi
conditiuni, tinerii turcj mahck-
medani locuitori ai unei regiuni
a cdror populatie este destinata
sA emigreze In anul In curs.
19. Persoanele emigrate in
Turcia Inainte de Incheierea
prezentei conventiuni si care vor
fi lAsat, In Romania bunurile lor,
se vor bucura de beneficiile pre-
zentei conventiuni.
20. Prezenta conventie va in-
tra in vigoare la data ratificarii
sale de ambele Guverne.
Spre credinta, plenipotentiarii
respectivi au semnat prezenta
conventie si au aplicat ad sigi-
Iiile bor.
Ricuta In Bucuresti, In du-
blu original, In limba franceza,
la patru Septeravrie una mie
noud sute treizeci si sase.
Adaus. Prin Nota din 4 Sep-
temvrie 1936, Guvernul Roman
Ii rezervit dreptul sa modifice
in cursul executArii Conventiei
care reglementeaza emigrarea
populatiei turcesti din Dobro-
gea, semnata la Bucuresti, cu
data de azi, dispozitiunile finale
ale art. 11, privitor la sumele In
numerar pe care fiecare emi-
grant va avea facultatea sa ia cu
el In mod liber la iesirea sa din
Romania.
Apoi, prin a doua NotA, din 4
Septemvrie 1936, Guvernul Ro-
man considerd ca In cazul
când transportul emigrantilor
din Romania in Turcia nu ar fi
asigurat In mod gratuit de cA-
tre Guvernul Turc, zisii emi-
granti vor fi obligati sa-si plá-
teascà transportul lor cu sumele
Mate la dispozitia lor, conform
stipulatiunilor art. II, partea fi-
nal& a Conventiei de fata.
Este de asemenea bine Inteles,
cA transportul mArfurilor cum-
www.digibuc.ro
19
Orate In schimbul sumelor de-
puse la Banca Nationala a Ro-
mâniei, conform stipulatiunilor
art. 6, paragraful 2, a Conven-
tiei de fatd, este In Intregime fri
sarcina importatorului.
In consecinta, In cazul cand
transportul acestor mArfuri nu
ar putea fi efectuat In mod gra-
tuit pe vapoarele, turcesti, devi-
zele necesare la plata ziselor
transporturi vor fi procurate de
care Banca NationalA a Repu-
blicei Turcesti.
STATUT
pentru functionarea Caminelor culturale
säteati, oriaeneati, judetene i regionale
DIN 16 IANUARIE 1937 1)
1. Seopul CAminului Cultural
este sa ajute la: 1) Intarirea sA-
1) Aprobat de M. S. Regele, pu-
blicat in Monitorul Oficial Nr. 108
dela 14 Mai 1935, pag. 441, vol.
XXIII, apoi modificat i publicat
in Monitorul Oficial Nr. 12 din 16
Ianuarie 1937. A se vedea i Legea
pentru Fundatiile culturale regale
din 14 Aprilie 1933, la pag. 342,
vol. XXI, precum i Regulamentql
de aplicare din 15 Mai 1934, la pag.
304, vol. XXII.
Fundatiile Regale au hat flint&
prin Legea i Statutul din 5 Iulie
1921, eu modif. din 23 Oetomvrie
1922, pag. 695, vol. XIIIXIV. An
urmat schimbAri prin Legea din 21
Aprilie 1927, pag. 599, vol. XV
XVI, apoi prin Legea din 13 August
1929, pag. 1.085, vol. XVII, ell mo-
dif. din 7 Iulie 1930, pag. 633, vol.
XVIII, iar prin Legea din 14 Apri-
lie 1933, pag. 342, vol. XXI, se uni-
Eck si se reorganizeaa.
Apoi prin Statut din 14 Mai 1935,
pag. 441, vol. XXIII, se pune ba-
zele Cäminelor culturale, care au
functionat pan& mum, si in fine, prin
noul Statut din 16 Ianuarie 1937, se
completeadt. i li se dau o mai mare
desvoltare.
20 16 lanuarle 1937
nätätii trupesti; 2) Indrumarea
muncii, catre o mai bunä pro-
ductie si 3) Inältarea mintii si
sufletului pe toate tärâmurile
vietii obstesti (sau in despärta-
mântul parohial oräsenesc).
2. Cäminul Cultural isi im-
plineste menirea prin urmätoa-
rele mijloace:
a) Organizeazä mica farmacie
a Cäminului si ajutorul medi-
cal; o baie; indrumäri practice
pentru apärarea sänätätii; spor-
turi si intreceri potrivite cu lo-
calitatea; jocuri nationale; exer-
citii din programul educatiei
premilitare si al O. E. T. R., in
conlucrare cu aceste asezäminte;
b) Organizeazd lectii cu pil-
duiri practice de muncd agri-
colä si de mestesuguri -casnice
bärbätesti; lectii cu infdptuiri de
muncd gospodäreascä femeeas-
Ca"; munch' impreunä de interes
obstesc gospoddresc (ateliere de
lucru, plantäri, reparatii sau
constructii de clädiri puMice,
poduri, santuri, fântâni, scur-
geri, diguri etc.); ajutä la ridi-
carea cooperatiei locale;
Organizeazá sezAtori religi-
oase, predici la bisericd, cântäri
religioase, fapte de milostenie
crestiná; ajutá la organizarea
praznicelor religioase, nationale
cetätenesti; organizeazd cân
täri vocale si instrumentale; ci-
nematograf, radio, teatru sätesc;
sfaturi de impáciuire pentru in-
láturarea proceselor si dá in-
drumári gratuite pentru descur-
carea daravelelor de judecatá
intre oameni;
d) Organizeazd si adminis-
treazd biblioteca comunalä sau
de despártámânt oräsenesc, po-
trivit ardtdrii art. 2 din legea
pentru organizarea bibliotecilor
(Monitorul Oficial Nr. 89/14 Apri-
lie 932); indrumeazä cetitul si or-
ganizeazä rdspândirea cärtilor, a
www.digibuc.ro
tipáriturilor de tot felul; organi-
zeazá sezätori si petreceri artis-
tice, jurnalul vorbit, lectii pen-
tru nestiutorii de carte, scoli td-
rdnesti, conferinte si lectii din
toate ramurile tiintei, potrivite
cu nevoile culturale ale locului;
organizeazá expozitii si meuzeul
satului, excursii, monogorafia si
cronica satului ').
3. Programul Cáminului se
infaptueste cu obstea intreagä,
cu conducátorii si membrii CA-
minului, cu conlucrarea asezä-
mintelor de Stat si particulare,
locale ori regionale, cu sprijinul
fiilor satului", strämutati in
altä parte si cu ajutorul perso-
nalului de legáturá clintre Fun-
datie si filiale.
4. Se pot organiza Cämine Cul-,
turale la unitäti militare cu
conlucrarea Ministerului Apárá-
rii Nationale, pentru deprinde-
rea scrisului si a cetitului, pen-
tru invátarea limbii române de
cdtre soldatii minoritari, cum
pentru indrumarea viitorilor
membri ai Cdminelor Culturale.
5. Orice Cämin Cultural, la
data infiintárii si afilierii la
Fundatie, prmeste o incuviintare
de functionare provizorie pe timp
de un an. Dupit un an de act-
vitate, potrivit unui program
minimal de muncä vie si crea-
toare si In urma inspectiei dele-
gatului Fundatiei sau al Regio-
nalei respective, se va da Cámi-
nului Cultural afilierea defini-
tivä.
Ciiminele care nu au o activi-
tate realá consemnatä la Fun-
datie, in ultimii doi ani, vor fi
desfiintate.
Programul local minimal de
lucru, cu privire la Sänätate,
1) A se vedea Legea pentru or-
ganizarea bibliotecelor ì muzeelor
publice, din 14 Apriie 1932, la pag.
306, vol. XX,
 16 lanuarie 1937
Munch, Suflet, Minte, va fi intoc-
mit obligator in intâia sedinta
a Sfatului Caminului dupa, in-
fiintarea acestuia, apoi va fi
inaintat spre aprobare Funda-
tiei, prin Cdminul judetean si
R egionald.
6. Caminul Cultural afiliat
Fundatiei capatä, fara nicio altd
cerere, personalitatea juridica,
cu drepturile si indatoririle care
se leaga de ea: clreptul sa stapâ-
neascd si sa administreze ave-
rea proprie (patrimoniul), drep-
tul sa, primeasca donatii (danii)
si legate, indatorirea sd se con-
duca de un Consiliu zis Sfatul
Cdminului", sd-si intocmeascä
un buget, si insf ârsit sa tri-
meatd in fiece an asezámântu-
lui ocrotitor 0.11 de seama de
faptele implinite si de starea
gospoddriei Caminului.
7. Orice Cdmin Cultural poartá
un nume ales dintre figurile Is-
toriei si ale culturii nationale,
sau dintre ale defunctilor local-
nici mari binefacatori ai satu-
lui, ori sävarsitori de isprávi
vrednice de pomenire, sau cu-
vinte care sa talcuiasca rostul
Caminului.
Aceste numiri se propun de ca-
tre Sfatul Caminului si se a-
probd de Fundatie.
8. Caminele Culturale se pot
federaliza (Intovarasi) pe judete
si pe regiuni, acolo unde Fun-
datia gäseste conditiuni priel-
nice.
9. In fiecare an se organizeaza
consfdtuiri intre Camine, in cen-
tre judetene sau regionale, sau
la Bucuresti, când Fundatia
crede de cuviinta.
10. Cdminele Culturale sunt
cercetate si indrumate de cdtre
inspectorii culturali si de spe-
cialitate (centrali, regionali ori
judeteni), de delegatii Fundatiei
si de presedintii, vicepresedintii
www.digibuc.ro
21
si directorii Caminului judetean
si ai Regionalei. Cdminele jude-
tene, ca si cele regionale, nu pot
delegafara incuviintarea Fun-
datieialte persoane sä cerce-
teze Cäminele, in afará de per-
soanele specificate mai sus.
11. Fundatia nu afiliazd floud
Cdmine in aceeasi localitate sau
in acelasi despartdmant paro-
hial ordsenesc; de asemeni nu a-
proba infiintarea unui Cdmin
Cultural sätesc acolo unde func-
tioneaza o filiala a unuia din
asezdmintele pentru cultura po-
porului: Astra, Societatea pen-
tru Cultura din Bucovina, Liga
Culturalá, Casa Scoalelor (direc-
tia Educatiei Poporului) si Ca-
sele Nationale.
12. Dacd in aceeasi localitate
functioneazd un Cdmin Cultural
si o filiala a vreunuia din ase-
zdmintele pomenite, Caminul se
inclrumeazä spre unire prin in-
telegere. Consfdtuirea conducd-
torilor celor doul filiale locale
hotaraste asezamântul ocrotitor
de care se alipeste.
13. Caminul Cultural primeste
intre membrii lui pe orice locui-
tor roman al satului (al paro-
hiei ordsenesti), barbat sau fe-
meie care declara in scris cá
doreste sá faca parte din Cdmin
si sa pldteasca cotizatia anuala
hotarita de consfdtuire.
Scolarii, incepând cu cel din
cL IV primard, pot fi inscrisi ca
membri-ucenici, fárá drept de
vot si cu o cat de mica cotizatie.
Ei pot fi folositi la bibliotecd, la
raspandirea cartilor si a reviste-
lor, la sezatori si la concursurile
sportive.
14. In comunele rurale pot fi
membri de drept ai Cdminului
toti functionarii publici locali.
Comandantul strdjeresc premili-
tar si postmilitar sunt membri
de drept in Sfat.
 22 16 Ianuarie 1937

15. Membrii sunt datori sá ia sá slujeascá nevoile culturale

parte la lucrarile CAnainului, sá ale obstei. Membrii Sfatului nu
ajute la bunul mers al asezá- pot fi rude apropiate (pang, la al
mântului, potrivit Statutului, doilea grad).
programului de lucru si potrivit Douä treimi din Sfat sunt a-
hotdririlor luate de conclucerea lesi, iar o treime sunt numiti de
CAminului. Fundatie, luându-se in conside-
16. Membrii folosesc gratuit rare si propunerile fäcute de
cartile, revistele si jurnalele Cd- consfätuirea generala a Cámi-
minului; au dreptul la reduceri nului. Din acestia cel putin 1/3
sau gratuitäti la sezdtori si ser- sunt tarani. Sfatul va fi aprobat
bäri cu intrare, la excursii, la de Fundatie, in temeiul avizului
mice fel de informatie ce s'ar Cäminului judetean si a Regio-
cere prin Cámin, pentru ei si co- nalei (In caz când acestea func-
piii lor. tioneazä).
17. Membrul cafe n'a luat 19. Fundatia numeste: direc-
parte activa la lucrdrile Cdmi- torul, al treilea censor si specie-
nului se sterge din lista mein- listii.
brilor lui, printr'o hotárire a 20. Directorul poate fi numit
Sfatului, sub rezerva aprobárii färä termen si poate primi o
consfAtuirii anuale sau a Cärni- leafg, in marginile bugetului. Di-
nului Cultural judetean ori a rectorul poate fi si presedinte al
Regionalei. Cäminului.
In imprejurdri neobisnuite pot Directorul se ingrijeste de a-
fi inläturati, chiar in timpul a- ducerea la incleplinire a progra-
nului, toti acei care pun cu voie mului de lucru. El nu poate fi
piecleci si lucreazä din rea cre- inlocuit decât in cazuri de aba-
dintá impotriva Cäminului, care teri, de nepricepere si de lipsä de
au in sarcing nereguli bánesti si interes pentru rolul ce i s'a in-
de administratie, care pun la credinta t. Desärcinarea se face
cale atâtäri politice de partid in- de catre Fundatie in urina unei
läuntrul Cäminului, sau atâtä, consfátuiri la fata locului.
contra ordinei si sigurantei Sta- 21. Sarcina Sfatului este sg,
'tului, oricare se fac vinovati de administreze Cäminul, sá clued
purtári nevrednice ca orn si ce- la indeplinire programul lui, al-
tatean. Inláturarea unui mem- catuit pe temeiul acestui Statut
bra din obstea CAnainului se si a Instructiilor date de Fun-
pronuntä, de Sfatul Cdminului datie.
se intdreste de Fundatie, luând Sfatul Cultural are ráspunde-
si avizul Cáminului judetean sau rea solidará, moralä si mate-
a Regionalei. riald a intregei administratii
Membrii condamnati la pe- averii Cäminului.
depse infamante sunt de drept 22. Membrii Sfatului, alesi si
exclusi din Cámin. numiti, aleg dintre ei un prese-
dinte, doi vicepresedinti, un se-
Conducerea cdminului cretar, un bibliotecar, un easier,
18. Cánainul Cultural se con- care impreung, cu directorul al-
duce de un Sfat Cultural, cona- catuiesc biroul Sfatului, pentru
pus din 7-21 membrii, totdea- rezolvarea corespondentei si a
una In numär nesot, alesi pe tuturor chestiunilor urgente, sub
timp de trei ani, dintre oamenii rezerva aprobärii Sfatului. Bi-
socotiti vrednici sá inteleagá si roul se intruneste in sedinte de
www.digibuc.ro
 16 lantiarie 1937 23

câte ori este nevoie. Procesele- ordonantele de plan., irnpreund

verbale a acestor seclinte se su- cu casierul. Presedintele aduce
pun aprobärii Sfatului. la indeplinire hotäririle Sfatu-
Membrii cu sarcini anumite lui si supravegheazd ca toti
vor fi propusi de consfdtuirea membrii sa-si indeplineascd sar-
generald ori de Sfat spre a fi cinile.
numiti de Fundatie sau Regio- 25. Secretarul tine corespon-
nald (conducator muzical, orga- denta, pästreazd arhiva si inven-
nizator de teatru, de sezdtori tarul Cdminului, scrie procesele-
cursuri, conducdtor al librariei verbale ale sedintelor si ale con-
Cäminului, organizator al mu- sfätuirilor; ajutd directorului la
zeului, conducdtorul sporturilor, Intocmirea rapoartelor de acti-
excursiilor, ajutoarelor medicale, vitate cerute de Fundatie.
indrumätor agricol etc.). Aces- Sigiliul Cäminului sätesc se
tia vor fj socotiti consilieri ai pästreazd de director, iar cdnd
Sfatului si pot participa la se- presedintele e i director, de se-
dinte. cretar.
Membrii Sfaturilor judetene si Secretarul tine In lipsa direc-
regionale vor alege din sdnul toruIui urmAtoarele registre: re-
tor o delegatie permanenta de gistrul de intrare si iesire, con-
3-5 membri, care va lua mdsuri dica de expeditie, registrul-in-
si hotdriri, sub rezerva ratified- ventar de averea Cdminului, re-
rii Sfaturilor respective. gistrul membrilor, al proceselor-
23. Presedintele si membrii de verbale de sedinte, registrul-cro-
onoare se proclama de catre nicd al activitätii culturale, con-
ConsfAtuirea generala anuald a dica de inspectii, registrul ordo-
Cdminului, dintre oamenii de nantelor de platd, precum si
culturd, sau cu merite deosebite toate formularele statistice. Re-
fata de Cämin si sat. Alegerea gistrele si formularele statistice
tor se intdreste de Fundatie, sunt uniforme, dupa modelele
dupa avizul motivat al Cäminu- stabilite de Fundatie.
lui judetean i Regionalei. Un Directorul poate pästra pentru
Cdmin nu poate avea decât un sine unele din indatoririle secre-
singur presedinte de onoare. tariatului.
24. Presedintele activ Infäti- 26. Casierul incaseazd cotiza-
seazd Cdminul inaintea instan- tiunile, colectele, donatiile, pro-
telor judecätoresti si in fata tu- dusul reprezentatiilor, venitul in-
turor forurilor civile si militare. treprinderilor si orice suma de
In lipsa lui, acest drept revine a- bani cuvenitä cdminului. El face
supra directorului, vicepresedin- plätile ordonate de presedinte.
telui sau a altui membru dele- Casierul tine urmdtoarele regis-
gat anume de Sfat. tre: registrul de casä, registrul-
Presedintele convoacd Sfatul chitantier i dosarele cu actele
consfätuirea anuald, prezi- justificative.
deazd toate adundrile Cdminu- 27. Ceilalti membri ai Sfatu-
lui. In lipsa lui, sarcina cade in lui Ii impart activitatea potri-
seama vicepresedintelui delegat vit intelegerii luate, Ifi edintele
de Sfat sau a directorului. Sfatului, prin procese-verbale.
Presedintele semneazd cores- Acei dintre membrii Sfatului
pondenta Impreund cu directo- care lucreazd zilnic, pot primi un
rul sau cu secretarul, cancl di- salariu hotärit i. aprobat de con-
rectorul este si presedinte: iar sfátuirea generald anualä, nu-
www.digibuc.ro
 16 lanuarie 1937

mai in cazurile and veniturile completeze prin alegere mem-

Câminului ingadue aceasta. Tot brii Sfatului, sá ia cunostintá de
ascmenea se pot angaja si spe- raportul de activitate al Cami-
cialisti, plätiti in aceleasi con- nuli; sui. aprobe gestiunea anu-
ditii. lui incheiat; sä. facà propuneri
In toate cazurile, aceste salarii in legâturá cu nevoile locale; sä.
vor trebui sd fie aprobate de hotárascá cotizatia anuall a
Fundatie, dupg avizul Cáminu- membrilor; sá ia cunostintii de
lui judetean sau al Regionalei. donatiile Mcute si de orice fel de
28. Orice vacantä in Sfat se propuneri pentru bunul mers al
completeazä, prin cooptare pand aseziimântului.
la viitoarea ConsfAtuire generalg Consfatuirea generalä anualä.
anuald, cu aprobarea Fundatiei ia cunostintd, discutà si voteazä.
ori a Câminului judetean si a bugetul intocmit de Stet.
Regionalei. Paná la alegerea si aprobarea
29. $edintele Sfatului se vor noului Sfat, Sfatul vechiu lu-
tine oMigator cel putin odath pe creazá, si admnistreazá Cáminul.
lunk cu majoritatea membrilor In caz când Sfatul Cäminului
Sfatului, iar hotáririle se iau cu sátesc este descompletat sau in
majoritatea de jumdtate, plus imposibilitate de a conduce Ca,-
unul, din numärul membrilor minul judetean, va numi un Sfat
care au luat parte la sedintà. provizoriu, cu aprobarea Regio-
In caz când numárul voturilor nalei (când acestea sunt organi-
este acelasi de amândoug pgr- zate).
tile, votul presedintelui sau al 32. Contestatiile contra alege-
inlocuitorului sau se socoteste rilor membrilor din Sfat trebuesc
iscälite de cel putin o cincime
din numárul membrilor Cámi-
Consfdtuirea generald anuald nului, care au luat parte la a-
dunarea generald anualk Ele so
30. Intr'o duminica din ultima Inmâneazg, presedintelui chiar
lunii a anului financier al Fun- in ziva alegerii. Presedintele este
datiei, membrii Cdminului Cul- dator sá le inainteze Fundatiei,
tural se intrunesc obligator la prin Cáminul judetean si Regio-
ConsfAtuirea generalg anuald, nalrt, odatá cu procesul-verbal al
convocatâ de presedintele Sfatu- consfátuirii. Fundatia clä hotá-
lui, prin afisäri la sediul Cámi- rlrea definitivk cu avizul aces-
nului, la scoalk la primárie, cum tora.
prin convocäri scrise perso- Dacá contestatia este admisá
nale, arâtând ziva i locul cu cel de Fundatie, se hotáräste o noua.
putin 10 zile inainte de ziva con- alegere, in a doua dumineck
sMtuirii. Dreptul de vot Il au nu- durd primirea rezultatului. In a-
mai membrii activi majori cest caz convocarea se face cu
bati si femei.Consfätuirea ge- cel putin o säptámânà inainte de
neralä. anualk la prima convo- ziva
care, nu poate avea loc decât cu 33. Consfatuiri generale a-
jumátate, plus unul din membriinuale se pot tine si in sedinte
Caminului; la a doua convocare neobisnuite (extraordinare) in
se va tine, dupà o säptámânä, cu
cursul anului etc., sunt convo-
orice numär de membri. cate de Sfat, sau de o cincime
31. ConsfAtuirea anuala gene-din numárul membrilor cu drept
rall are dreptul sa aleagd sau de vot, sau in baza deciziunii
www.digibuc.ro
 16 Ianuarle 1937
FundatieL Motivul convocdrii,
cu avizul Cämnului judetean
si al Regionalei, trebue sd fie
aprobat de Fundatie.
Averea celminului si adminis
trarea ei
34. Veniturile Cdminuluj se
strâng din cotizatiile membrilor,
din subventii, danii (donatii
legate); din produsul serbdrilor
si al colectelor filcute la zile
mari; din câstigurile produse de
terenul agricol, dm intreprinderi
proprii si din orice alte venituri
intâmplätoare si legale.
Din aceste venituri, Sfatul Cul-
tural pldteste potrivit bugetului
toate cheltuielile pentru intreti-
nerea localului, personalului
pentru rdspandirea culturii in
popor.
Plata personalului nu poate
trece peste o cincime din buget.
35. Cdminele Culturale, care
stilpânesc prin improprietärire,
prin donatii, legate, inchirieri,
ori prin folosintä gratuitd, tere-
nuri de culturd i imobile sau
isi agonisesc mijloace de intre-
tinere prin orice fel de intreprin-
dere, se bucurd de intregul venit
al lor.
Cdminele Culturale cu a-
probarea Fundatiei, dupd avizul
Cdminului Cultural judetean
regional pot organiza si con-
duce intreprinderi, tinând seama
de legile in vigoare.
Intreprinderile sunt controlate
si indrumate de Fundatie, prin
organele ei.
36. Bugetul de venituri si chel-
tuieli, intocmite de Sfat i votat
de ConsfAtuirea generald anuald,
se verified si se aprobd de Fun-
datie, ori de Regionald, cu avi-
zul Cdminului judetean. El se
inainteazd indatd dupd Consfd-
tuirea generald anualä impreund
cu toate actele Consfältuirii.
www.digibuc.ro
25
37. Pentru toate sumele chel-
tuite si pentru care obligator se
elibereazd ordonante de platd,
trebuese luate in mod obligator
acte doveditoare, potrivit regu-
lilor contabilicesti. Actele justi-
ficative si conturile de gestiune,
dupd ce se verified de comisia
de censori, se propun aprobärii
Consfiltuirii anuale generale. In
caz de respingere, Sfatul se a-
dreseazd Fundatiei, care are
dreptul sä hotdrased.
38. Copii dupd registrul in-
ventar al averii mobile si imobile,
intocmite in trei exemplare, se
trimet Fundatiei, prin Cdminul
judetean si regional. La fiecare
sfärsit de an se trimete numai
tabloul de adause i scdcleri la
inventarul de anul trecut.
30. Gestiunea financiard a
Cdminului se verified de cdre
Comisia de censori si de organele
delegate de Fundatie sau de Re-
gionald.
Censorii
40. Orice camin cultural are
trei censori, din care doi alesi
de consfdtuirea general:a anuald,
iar al treilea numit de Funda-
tie, luându-se in considerare
propunerile aceleiasi consfAtu-
Censorii nu pot fi rude apro-
piate, nici intre ei si nici cu
rnembrii Sfatului (pand la al
doilea grad).
Dispozitii generale
41. Cdminele isi intoemesc a-
nual un program minimal de
muned, potrivit indreptdrilor cu-
prinse in acest statut tip. Pro-
gramul de lucru se aprobä de
Fundatie, dupd avizele cdminu-
lui judetean si regional.
42. Fundatia cdminului jude-
Wan si regionala au dreptul sá
controleze oricâncl munca ce se
indeplineste, cum si administra-
26 18 Ianparle 1937
tia cdminului cultural. In caz
de grele abateri si in urma unei
cercetdri din partea Fundatiei,
prin organele sale centrale
regionale. Sfatul cdminului poa-
te fi suspendat, directorul poate
fi inlocuit si ca urmare se con-
voacd o consfAtuire prezidatä de
un delegat al Fundatiei, sau re-
gionalei, pentru alcätuirea unui
nou Sfat.
43. Anul financiar al cdminu-
lui incepe odatd cu anul finan-
ciar al Fundatiei.
44. Cdminul cultural are un
sediu al säu (propriu, inchiriat
ori däruit vremelnic), si firma
asezatd deasupra intrdrii loca-
lului.
45. Cäminul cultural are un
sigiliu rotund, scris de jurim-
prejur: Fundatia Culturald Re-
gald Principe le Carol".
46. Cäminul trimete anual
F'undatiei, prin cdminul jude-
tean si regionald, odatd cu ac-
tele adunärii generale, situatia
raportul de activitate, dupä
formularul dat de Fundatie.
47. In caz de disolvare, Fun-
datia organizeazd pästrarea
administrarea averii Cdminului
de acord cu organele ei in sub-
ordine, in intelegere cu conaite-
tul scolar sau parohial, sau cu
primdria comunei. Procesul-ver-
bal de predare, cu dreptul de fo-
losintä vremelnicd, sau numai
de pdstrarea averii
se f ace intre delegatul Funda-
tiei ori al regionalei, reprezen-
lentil Sfatului Cdminului, ai co-
mitetului scolar, parohial si pri-
marul comunei, dupd hotárirea
Fundatiei.
Uzufructul acestei folosinte va
constitui un fond pentru viito-
rul cdmin, in care scop el va fi
depus si pästrat la Fundatie.
48. In cazul când se reincepe
activitatea, Cdminul intrd in stä-
pânirea averit .
www.digibuc.ro
49. Regulamentul pentru in-
tovärdsirea (federalizarea) Cdmi-
nelor Culturale pe judete si re-
si giuni, care intregeste statutul,
va completa organizarea si func-
tionarea cdminelor federalizate.
50. Toate prevederile din sta-
tutul vechiu, care nu se potri-
vesc cu arätärile acestor arti-
cole, sunt si rdniân anulate.
J. C. M.
pentru modificarea listei A de mirfuri
In compensatie
DIN 18 IANUARIE 1937 1)
Consiliul de Ministri, in se-
dinta sa dela 15 Ianuarie 1937,
Luând in deliberare referatul
d-lui ministru al industriei
coraertului, sub Nr. 72.901 din 11
lanuarie 1937;
Având in vedere hotärirea de-
legatiei economice a guvernului,
din sedinta dela 21 Decemvrie
1936,
Decide:
1. Se aduc urmdtoarele modi-
ficari si addugiri listei A" din
decizia rninisteriald Nr. 60.955
din 8 Octomvrie 1935, de mar-
furi ce pot fi 'exportate in corn-
perfsatie, färd autorizatie prea-
labild i anume:
Se introduc urmätoarele noi
articole:
Cdrnuri proaspete de mdcelä-
rie, cota devize B. N. R. 10%.
Sunci trecute prin seramurd
sau afumate, cota devize B. N.
R. 10%.
Paste de vânat, de pdsäri, de
fica(i, cota devize B. N. R. 10%.
Conserve de carne de pdsäri
1) J. C. M., Nr. 42/937, s 'a pu-
blicat In Monitona Oficial, p. I,
Nr. 13 din 18 Ianuarie 1937; el
nao difieä Decizia N. 60.955/935,
pag. 854, vol. XXIII, cu tendi4a de
,
ueura sehinaburile de naärfuri,
 19 lanuarie 1937
$i vânat, cârngtdrii de tot felul
si $unci, toate in ambalaje er-
metice, cota devize B. N. R. 10%.
Untura, cota devize B. N. R.
10%.
Melci, cota devize B. N. R.
10%.
Máturi de paie, cota devize B.
N. R. 20%.
Vite de vie pentru altoit (port-
altoi), scutit.
Vite de vie cu räclácini, scutit.
Se introduc urmátoarele mo-
La art. alabastru" se adaug5,
lucrári din alabastru", cota
devize B. N. R. 10%.
La art. marmorg" se adaugd
$i lucrári de marmorr, cota
devize B. N. R. 15%.
Se recluc cotele:
La Bacon" cota dela 20%, la
cota devize B. N. R. 10%.
La Carnuri sárate $i afuroa-
te" dela 20%, la cota devize B.
N. R. 10%.
2. Se aduc urmátoarele modi-
ficAri listei B", din deciziunea
ministeriald Nr. 60.955 din 8 Oc-
tomvrie 1935, la márfurile ce pot
fi importate in compensatie cu
márfurile din lista A" ce pot
fi exportate in cornpensatie, fàrá
autorizatie prealabild, i anume:
Se introduc urmátoarele noui
articole:
De$euri de aranag si aranfd
veche.
Otel de oalá sau electric, in
drugi, in table, in placi de orice
dimensiune, special intrebuintat
la fabricarea uneltelor.
Se sterge urmätorul articol:
Plumbul,
3. Autoria, pe d-1 ministru al
industriei $i comertului cu adu-
cerea la indeplinire a dispozi-
tiunilor prezentuluf jurnal.
www.digibuc.ro
27
DECRET
pentru insigne ofiterilor In rezervii
fosti activi
DIN 19 IANUARIE 1937 1)
1. Se aprobá de Noi infiinta-
rea unei insigne, ce va purta
clenumirea: Insigna Ofiterilor
in rezerv5, si retragere, prove-
niti din activitate".
2. Insigna va fi argint masiv,
reprezentâncl un vultur in re-
lief, placatat cu aur fin polizat,
având Sterna TArii din email in
culorile heraldice, asezat pe
piept.
Coroana Regalá, in email alb
cu initialele C. C., aplicatg, pe
coltul din stânga al insignei.
Monograma R. O. R., tot in
email alb, aplicata sub Sterna
Rarnurile de stejar $i laurii
care inconjoarg, insigna vor fl
reliefate in culoarea argintului
oxidat, fiind legatä in partea de
jos a insignei, cu o panglicá in
culorile nationale.
Insigna va fi polizatä pe ver-
so, având si un dispozitiv spe-
cial de agrafá, inclusiv nurn5,-
rul de ordine pentru control.
3. Dirnensiunile insignei vor
fi de 5/4 cm, $i va fi confectio-
natá dupá modelul arätat mai
jos:
4. Aceasa insigna va fi acor-
datä tuturor ofiterilor de rezer-
vä $i retragere, proveniti din ac-
tivitate si automat tuturor ofi-
terilor activi ce trec in pozitiu-
nea de rezervg prin demisie,
de vArstä sau articolul 50
b, din legea inaintgrilor in ar-
mata sau in pozitiunea de re-
tragere pentru infirmiati incu-
rabile.
1) Acest Decret sub Nr. 3.209/936,
s'a publicat in Moatorul 0 ficial,
p. I, Nr. 14 din 19 lanuarie 1937.
28 19 Ianuarie 1937
Nu au dreptul la aceastä in-
signg, ofiterii demisionati din
cadrele active, fárg, a mai face
parte dintr'un element al arma-
nici ofiterii reformati, cu
tei,
sau färá pierderea gradului,
precum i cei trecuti din oficiu
direct in pozitiunea de retragere,
conform articolului 51 din legea
asupra inaintárilor in armatg.
5. Insigna va fi purtatá in
partea stângg, a pieptului in
dreptul inimei.
6. Insigna format mic (minia-
turd), pentru butoniera, va a-
vea dimensiunile de 21/17 mm,
va fi executatá din argint,
dupä acelasi model ca si for-
matul mare, arátat la art. 2.
7. Ministerul Apârárii Natio-
nale, Directiunea personalului,
va elibera brevetul respectiv, fie-
cgruia dintre ofiterii din re-
zervá si retragere, proveniti din
activitate, care indeplinesc con-
ditiunile stabilite in prezentul
decret, dându-li-se numár din-
tr'un registru special, infiintat
in acest scop.
8. Odatá cu brevetul insignei,
ofiterii vor primi si un carnet
de identitate, cu fotografie, care
www.digibuc.ro
va cuprinde pe lângg, gradul si
pozitiunea actualg., numärul bre-
vetului si numärul de ordine al
insignei.
9. Pierd dreptul la portul in-
signei ofiterii de rezervd, refor-
mati, cu sau Lira pierderea gra-
dului.
10. Ministerul Apärilrii Na-
tionale, Directiunea personalu-
lui, va intocmi instructiuni de-
taliate, in legáturá cu punerea
in aplicare a prezentului decret.
11. Ministrul Nostru secretar
de Stat la Departamentul Apd-
rärii Nationale este insgrcinat
cu executarea decretului de fatá.
DECIZIE
pentru taxele instalatiilor de pe oosele
DIN 20 IANUARIE 1937 1)
Prin decizia ministerialá Nr.
2.395 din 16 Ianuarie 1937, pen-
tru instalatiunile aflate astazi,
precum si pentru cele ce se vor
instala pe zonele, platformele
sau acostamentele si in traver-
sarea soselelor nationale, jude-
tene si comunale, taxele la care
urmeazá a fi impusi concesiona-
rii unor asemenea instalatiuni,
cu incepere dela 1 Ianuarie 1937,
vor fi cele notate mai jos, si a-
nume:
-Cap. A). Conducte subterane
a) Conducte pentru apd, va-
pori, gaze, titeiu, derivate si ce-
lelalte lichide hidrocarburoase,
conducte electrice (cabluri) ca-
1) Aceastä Decizie sub Nr. 2.395/
937, s'a publicat in Monitoral 0 fi-
cial, p. I, Nr. 15 din 20 Ianuarie
1937; ea abrogä Deeizia din. 22
Martie 1935, pag. 162, vol. XXIII.
A se vedea in leg5.tura si Legea
pentru drumuri din 22 Aprilie 1932,
la pag. 388, vol. XX, eu mod. 19
Noemvrie 1932.
 20 lanuarie 1937
nale ce servesc la eliminarea a-
pelor murdare etc., pentru sco-
puri industriale etc.:
1. Pentru o traversare de so-
sea, lei 1.500 anual.
2. Pentru fiecare m. I. de in-
stalatiune pe zona, lei 1 anual.
3. Pentru fiecare m. 1. de ins-
talatiune pe platformä sau acos-
tamente, lei 5 anual;
b) Conclucte pentru apa, gaze
etc., ce se instaleazO de part-
culari, servind la alimentarea si
luminatul gospoddriilor, Mrd. a
le aduce vreun profit bdnesc:
4. Pentru o traversare de so-
sea lei 750, odata pentru tot-
deauna.
5. Pentru 1 km instalatie pe
zond, lei 1.000, odatd, pentru tot-
deauna.
6. Pentru 1 km instalatie pe
platformä sau acostamente, lei
3.000, odatä pentru totdeauna;
c) Conducte ce serva la iriga-
rea fermelor, grädinilor de cul-
turd, i zarzavat, cultivate de sd,-
teni, pentru proprietAti cu su-
prafete maxime de 1 ha:
7. Pentru o traversare de so-
sea, lei 250 anual.
8. Pentru 1 km instalatie Pe
zond, lei 750 anual.
9. Pentru 1 km instalatie pe
acostamente sau platformd, lei
3.000 anual.
10. Satenii care nu sunt cetd,-
teni români, vor pläti taxele
prevAzute la categoria a, punc-
tele 1 si 2.
11. Pentru suprafetele mai
tnari de 1 ha, taxele se vor pläti
de asemenea ca la categorla a,
punctele 1 si 2.
Cap. B). Conducte aeriene elec-
trice
d Linii telefonice particulare:
12. Pentru o traversare de so-
ma, a cdror stâlpi cad in afara
www.digibuc.ro
29
ambelor zone laterale, lei 10 a-
tut al.
13. Pentru o traversare sau
instalatie dealungul zonei, pen-
tru fiecare stâlp, lei 12 anual.
14. Pentru instalatii pe plat-
formii sau acostamente, pentru
fiecare stalp, lei 75 anual;
c) Linit electrice aeriene de
joasä tensiune, pand. la 300 wolti:
15. Pentru o traversare de so-
sea, a cäror stalpi cad in af ara
ambelor zone laterale, lei 15 a-
nual.
16. Pentru o traversare sau
instalatie dealungul zonei, pen-
tru fiecare stâlp (pilon), lei 25
anu al.
17. Pentru instalatii pe plat-
formä sau acostamente, pentru
fiecare stalp (pilon), lei 75 anual.
f) Linii electrice aeriene de
inaltä tensiune (dela 300 wolti
in sus), cu traseu redus:
18. Pentru o traversare de so-
sea, a cdror stalpi (piloni), cad
in afara ambelor zone laterale,
lei 30 anual.
19. Pentru o traversare sau
instalatie dealungul zonei, pen-
tru fiecare stalp (pilon), lei 50
anual.
20. Pentru instalatii pe plat-
formil sau acostamente, pentru
fiecare stâlp (pilon), lei 200 a-
nual;
g) Linii electrice aeriene de
Inaltä tensiune, pentru trans-
port la distante mari:
21. Pentru o traversare de so-
sea, a cäror stâlpi (piloni), cad
in afara ambelor zone laterale,
lei 50 anual.
22. Pentru o traversare sau
instalatie dealungul zonei, pen-
tra fiecare stâlp (pilon), lei 100
anu al.
23. Pentru instalatii pe plat-
forma sau acostamente, pentru
fiecare staid) (pilon), lei 400 a-
nual.
30 20 Ianuarie 1937
Cap. C). Cat ferate normale si
Inguste, linii de tramvaie, linii
decauville, funiculare, pasagii
superioare si inferioare, poduri
de protectie
Categoria I-a
h) CM ferate normale (ecarta-
ment 1,435 m):
24. Pentru o traversare de so-
sea, lei 3.500 anual.
25. Pentru 1 km instalatie pe
zona, lei 3.500 anual.
26. Pentru 1 km instalatie pe
acostamente sau platformä, lei
8.000 anual.
27. Pasagii de cni ferate nor-
male, lei 3.500 anual.
Categoria II-a
i) CM ferate inguste (ecarta-
ment 0,76 m), linii Decauville,
pasagii respective si funiculare:
28. Pentru o traversare de so-
sea, lei 2.500 anual.
29. Pentru 1 km instalatie pe
zonä, lei 2.000 anual.
30. Pentru 1 km instalatie pe
acostamente sau platforme, lei
6.500 anual.
31. Pentru o traversare de so-
sea pe sub podurile Directiunii
Generale a Drumurilor, juclete-
lor si comunelor, se va percepe
jumätate din taxele prevAzute
la punctele 24 si 28.
Cap. D). Ocupdri de zone
j) Pentru ocuparea provizorie
a zonelor, soselelor cu chioscuri,
barace, magazii, depozite, plat-
forme, mese de consumatie, ju-
guri de potcovit, polate sau so-
proane, fixate pe zona sau pe
zidul addirilor, servind la sco-
puri comerciale:
32. In sate, pentru fiecare mp,
lei 25 anual.
33. In orase si statiuni bal-
neare sau climaterice, pentru
fiecare mp, lei 100 anual.
www.digibuc.ro
34. Ocuparea zonei soselelor,
indiferent de localitate, cu sta-
tiuni de incArcare a bustenilor,
pentru fiecare mp, lei 200 anual.
35. Pentru grädinite cu flori,
mp, lei 1 anual.
36. Locuri de culturä si curti
Imprejmuite cu gaird, folosind
sätenilor, pentru mp, lei 1 a-
nual.
37. Pentru depozite de mate-
riale si bärdci ocupate de antre-
prenorii care executä lucrári
pentru administratia respectivä
a drumurilor, de fiecare mp, lei
1 anual.
38. Pentru tnalcAri de zone
tn comunele rurale, numai cu
garcluri, pentru fiecare mp o-
cupat, lei 0,10 anual.
Cap. E). Depozite de benzind, pe-
trol, ulei etc. si pompe
k) Depozite si pompe fixe sau
mobile, pentru distributia pro-
duselor petrolifere, la sate:
39. Contributia la intretine-
rea soselei, pentru fiecare pom-
pä instalatä, lei 2.500 anual.
40. Taxa de locatiune a tere-
nului, pentru fiecare mp de ins-
talatie, lei 150 anual;
i) Idem pe depozite si pompe
fixe sau mobile, instalate In
orase si statiuni balneare sau
climaterice:
41. Contributiunea la intreti-
nerea soselei pentru fiecare porn-
pä instalatä, lei 4.000 anual.
42. Taxä de locatiune a tere-
nului, pentru fiecare mp de ins-
talatie, lei 180 anual.
43. In cazul câncl rezervorul
si pompa de distributiune se a-
flä ambele instalate pe zone so-
selei (intrând ambele in calcu-
lul suprafetei), nu se pläteste
nimic pentru conductele ce lea-
gä rezervorul de pompä, atât la
sate, cat si la orase, statiuni bal-
neare sau climaterice.
 20 lanuarle 1937 31

44. In cazul cand rezervorul se 55. Pentru un macaz, lei 100

and, in afara zonei eoselei, pen-
tru conductele ce leagd rezervo-
rul de pompa, se va pläti pe
lângd contributiunile dela ali-
neatele 39 ei 41 si. taxa prevä-
zutá la capitolul A, alineatul 1.
Taxa de locatiune nu se va
socoti in acest caz. Aceste dis-
pozitiuni sunt valabile atât pen-
tru instalatiunile dela sate, cat
ei pentru cele dela oraee, sta-
tiuni balneare sau climaterice.
45. Pentru instalatiunile fdi-1
cute pe teritoriul comunelor su-
burbane, se vor pldti aceleaei
contributiuni ei taxe, ca ei pen-
tru cele din comunele urbane.
Cap. F). Firme. Reclame
m) Pentru firme-reclame, in-
stalate pe zonele eoselelor:
46. Cu o suprafatá pang. la
0,50 mp, lei 300 anual.
47. Cu o suprafatá dela 0,50
1,00 rap, lei 450 anual.
48. Cu o suprafatá dela 1,00
2,00 mp, lei 600 anual.
49. Cu o suprafatd dela 2,00
4,00 mp, lei 750 anual.
50. Cu o suprafatá dela 4,00
7,00 mp, lei 900 anual.
51. Pentru firme cu suprafete
mai mari de 7 mp, pentru fie-
care mp, lei 120 anual.
Cap. G). Inchirieri de materiale
n) Pentru materialul Decau-
ville, inchiriat antreprenorilor ce
au contracte de lucrári ei fur-
nituri pentru eoselele nationale
sau pentru eoselele ce se intre- late, barace, magazii, mese pen-
tin din bugetul drumurilor, se tru consumatie etc., toate in
vor pláti lunar:
52 Pentru o locomotivd, lei eD,cop
alineatul J), se vor pláti ta-
6.000 lunar. xele pe un an intreg, dad, folo-
53. Pentru un metru liniar de sinta trece de 6 luni; iar pentru
cale, lei 20 lunar.
54. Pentru un vagonet, lei 400
lunar.
lunar;
o) Pentru materialul inchiriat
persoanelor particulare, societd-
tilor etc., se vor plat lunar:
56. Pentru o locomotivd, lei
12.000 lunar.
57. Pentru un metru liniar de
cale, lei 30 lunar.
58. Pentru un vagonet, lei 750
lunar.
59. Pentru un macaz, lei 150
lunar.
Cap. H). Reduceri de taxe
60. Pentru Cane ferate inguste
sau normale, precum ei funicu-
lare, care se bucurä de avanta-
jele art. 5, alin. b, din Legea
pentru construirea ei exploata-
rea cdilor ferate, din initiativd,
particularä, din anul 1926 1), se
reduc taxele cu 75%, pentru in-
stalatiunile de pe zonele .eosele-
lor; iar pentru instalatiunile dea-
lungul sau traversand platfor-
mele eoselelor, se reduc cu 50%,
fatá de cele prevázute in acea-
std deciziune, la Cap. C; sumele
astfel calculate reprezintá nu-
mai contributiuni la intretinerea
ebselelor, iar nu taxe de loca-
tiune a terenului.
61. Pentru ocuparea zonelor
soselelor, cu instalatiunile pre-
vazute la Cap. D, de cdtre in-
valizi, vdduve ei orfani de rdz-
boiu, când au fost sau sunt ur-
maeii gradelor inferioare in ar-
matd, taxele se reduc cu 75%.
62. Pentru ocuparea provizo-
rie a zonelor eoselelor cu po-
comercial (a se vedea Cap.
1) A se ved.ea Legea din 28 Mar-
tie 1926, la pag. 225, vol. XVXVI.

www.digibuc.ro
32 20 lanuarie 1931
intervalele mai mici de 6 luni,
taxele se vor reduce cu 30%.
63. Pentru ocuparea provizo-
rie a zonelor soselelor. cu sta,
tiuni de incarcare a bustenilor
(a se vedea Cap. D, punctul 34),
de atre cooperativele forestiere,
taxele se reduc cu 50%.
64. Când lungimea cdilor fe-
rate, liniilor Decauville si tram-
vaielor (Cap. C), este mai mare
de 5 km, se reduc taxele cu 20%,
incepând dela al 6-lea km in
sus, pânä la 15 km inclusiv; iar
dela al 16-lea km in sus, taxele
se reduc cu 40%.
Cap. I). Scutiri de taxe
p) Nu se vor pläti taxele mai
sus mentionate, pentru:
65. Instalatiunile de pe sosele,
din interiorul comunelor ur-
bane, resedinte de judet.
66. Instalatiunile subterane sau
aeriene, care inträ in prevede-
rile art. 19, punctul b, alineatul
3, din legea pentru drumuri, din
1932 1).
67. Instalarea stâlpilor telegra-
fici si telefonici ai Directiunii
Speciale P. T. T. si S. A. R. de
Telefoane.
68. Conductele de petrol ale
Statului.
69. Instalatiunile telefonice ale
judetelor si comunelor.
70. Instalatiunile de conducte
pentru alimentarea cu apä a co-
munelor urbane si rurale.
71. Instalatiunile de canalizare
a comunelor urbane si rurale.
72. Instalatiunile deschise (con-
ductele) din interiorul comune-
lor rurale si urbane, acute de
comune. când ele servesc la stro-
pirea sträzilor $i sunt proprie-
tatea comunelor.
73. Instalatiunile care servesc
1) A se vedea Legea pentru dru-
muri, din 22 Aprilie 1932, la pag.
388, vol. XX.
www.digibuc.ro
la luminatul comunelor rurale,
când sunt exploatate direct de
primärii.
74. Instalatiunile electrice. când
pornesc dela uzina unei insta-
latiuni de Stat, in scopul lumi,
natului comunelor rurale si ur-
bane.
75. Instalatiunile care servesc
la luminatul, alimentarea cu
apä si eliminarea murdäriilor
ale spitalelor si institutiunilor
de asistentä scpcialà.
76. Fântânile si cismelele de
interes obstesc.
77. Monumentele si crucile co-
rnemorative, precum si troitele.
78. Polate (perdelele) fixate pe
zidul locuintelor i servind nu-
mai ca adäpost contra intempe-
riilor.
79. Podetele pe santurile $ose-
lelor, servind ca acces la locu-
inte sau proprietäti.
80. Baracele sau gheretele de
pe zona soselelor, folosite de co-
munele urbane sau rurale, pen-
tru adäpostirea paznicilor.
81. Bransamentele individuale
si conductele de presiune medie
si joasä, care servesc in mod ex-
clusiv la aprovizionarea gospo-
däriilor cu gaz metan in regiu-
nile din Ardeal, unde se exploa-
teazA aceastä substantä mine-
ralä.
Cap. J). Dispozitiuni generale
82. La toate locatiile si taxele
pentru conduct& si cài ferate, de
orice fel, kilometri inceputi, se
socotesc intregi, cu exceptia ce-
lor dela punctele 2 si 3 de mai
sus.
83. Firme-reclame transver-
sale pe sosele, nu se admit.
84. Folosinta podurilor de so-
sea nu se admite pentru insta-
latiuni de cale feratä (inguste
sau normale), linii de tramvaie
sau Decauville.
 21 Ianuarie 1937
In mod cu totul exceptional,
Ministerul Luergrilor Publice si
al Comunicatiilor va da autori-
zatiuni de instalarea unor ast-
fel de linii, a egror taxe se vor
hotdri de catre minister, pentru
fiecare caz in parts.
85. Cesionarea concesiunilor
acordate, Mrg aprobarea expre-
sg a Ministerului Luergrilor Pu-
Nice si al Comunicatiilor este
interzisg; in caz contrar, conce-
sionarea este reziliatg de drept.
INSTRUCTIUM
pentru examenele de capacitate in mnvà-
tämântul secundar
DIN 20 IANUARIE 1937 1)
Aceste Instructiuni, insotite de
programe analitice detaliate s'au
publicat in Monitorul Oficial, p.
I Nr. 15 din 20 Ianuarie 1937,
unde se pot consult&
DECIZIE
pentru destiintarea Directiei Marinei
Regale
DIN 21 IANUARIE 1937 1)
Noi, ministru secretar de Stat
fa Departamentul Aerului si Ma-
rinei,
Avand in vedere c prie legea
de organizare a Ministerului Ae-
rului i Marinei, Directia Ser-
viciilor Marinei Regale, nu mai
figureazg in compunerea Mari-
nei Regale si nici in a Ministe-
rului Aerului si Marinei, precum
si referatul Direetiei Construe-
1) Decizia Nr. 66/937, s'a publi-
cat in Monitoral Oficial, p. I, Nr.
16 din 21 Ianuarie 1937. A se vedea
Deeretul-lege p. organizarea Mi-
nisterului Aerului. i Marinei, din
14 Noemvrie 1936, la pag. 711, vol.
XXIV, p. II.
C. Hamangiu, vol. XXV. 3.
www.digibuc.ro
tiilor Navale, Nr. 5.149 din 13
lanuarie 1937.
Decidem:
1. Desfiintarea Directiei Ser-
viciilor Marinei Regale, iar a-
tributiile acesteia vor trece res-
pectiv asupra:
Direetiei Constructiilor Navale
din M. A. M.
Diviziei de Dungre si Arsena-
lului Marinei Regale, care vor
prelua arhiva si corespondenta
relativg ce va fi de resortul fie-
cgreia.
Biroul Inventarelor, ce depinde
de Directia Serviciilor Marinei
Regale, va fi trecut la Arsena-
lul Marinei Regale.
2. Directia Constructiilor Na-
vale este insdrcinatä cu executa-
rea prezentei deciziuni ministe-
Hale.
LEGE
pentru ratificarea Decretelor Regale
privitoare la mäsurile luate cu caracter
financiar, economic si administrativ
DIN 26 IANUARIE 1937 1)
Art. unic. Se ratificg toate
dispozitiunile cuprinse in urmg-
toarele decrete regale:
1. Decret regal Nr. 1.503 din
1) Aceastä Lege s'a votat de Adu-
narea Deputatilor, in sedinta dela
19 Decemvrie 1936 qi de Senat,
sedinta dela 23 Ianuarie 1937; s'a
promulgat prin Deeretul regal Nr.
219 din 19137 i s 'a publieat in Ma-
nitoral Oficial, p. I, Nr. 20 din 26
Ianuarie 1937. Ea ratifieä Decretele-
Legi, data% in baza Legii pentru asi-
gurarea si ment.inerea echilibrului
bugetar (depline puteri financiare
economice) din 7 Aprilie 1936,
pag. 531, vol. XXIV, p. I, precum
si a eelor date In baza art. 7 din
Legea pentru ierarhizarea funetiu-
nilor i organizarea serviciilor in ad-
34 26 Ianuarie 1937

24 Iunie 1936, publicat in Moni- pentru infiintarea de fabrici

torul Oficial Nr. 161 din 1936, pentru produse nefabricate in
privitor la defrisarea unei su- tarä.
prafete din pädurea Soca, DiS- 5. Decret regal Nr. 1.910 din
meniul Banloc, judetul Timis- 13 August 1936, publicat in Mo-
Torontal. nitorul Oficial Nr. 190 din 1936,
2. Decret regal Nr. 1.667 din privitor la atinderea legii pen-
15 Julie 1936, publicat in Moni- tru interzicerea importului za-
torul Oficial Nr. 164 din 1936, harinii in tot cuprinsul tárii.
privitor la autorizarea Ministe- 6. Decret regal Nr. 1.907 din
rului Lucrärilor Pub lice si al 12 August 1936, publicat in Mo-
Comunicatiilor de a comanda nitorul Oficial Nr. 191 din 1936,
santierelor de constructiuni na- privitor la controlul circulatiu-
vale Burmeister & Vain" din nii metalelor pretioase.
Copenhaga, un vapor de pasa- 7. Decret regal Nr. 1.906 din
geri. 12 August 1936, publicat in Mo-
3. Decret regal Nr. 1.672 din nitorul Oficial Nr. 196 din 1936,
15 Julie 1936, publicat in Moni- privitor la destinarea sumei de
torul Oficial Nr. 165 din 1936, lei 350.000.000 din incasärile de
privitor la modificarea art. 59 12% ad-valorem.
anexele 2, 3 si 4 din legea 8. Decret regal Nr. 1.914 din
pentru statutul personalului C. 14 August 1936, publicat In Mo-
F. R. din 22 Aprilie 1933 si in- nitorul Oficial Nr. 199 din 1936,
troducerea anexei 5 din aceeasi privitor la reglementarea emi-
lege. siunilor de monedá metalicä.
4. Decret regal Nr. 1.861 din 9. Decret regal Nr. 1.759 din
31 Julie 1936, publicat in Moni- 22 I-L.10e 1936, publicat in Moni-
torul Oficial Nr. 177 din 1936, torul Oficial Nr. 204 din 1936,
privitor la unele dispozitiuni privitor la modificarea unora
din articolele legii pentru statu-
ministratiile publice, din 13 Noem- tul personalului C. F. R.
vrie 1934, pag. 747, vol. XXII. 10. Decret regal Nr. 1.758 din
Din aceste Decretele-Legi a ilmas 22 Julie 1936, publicat in Moni-
neratificat, acel relativ la interpre- torul Oficial Nr. 217 din 1936,
tarea art. 262 din Legea minelor, privitor la clasarea ca drurnuri
din 12 Noemvrie 1936, pag. 627, nationale, drumurile judetene
vol. XXIV, p. U, retras de Guvern. Constanta-Mangalia-limita jude-
Deosebit, au fost ()raise, din eroare, tului Constanta i gara Bäi le
Decretul-Lege p. valorificarea bi- Herculane-Bdile Herculane.
nei, din 29 Mai 1936, pag. 3, vol. 11. Decret regal Nr. 2.020 din
XXIV, p. II; precum i Deeretul- 1 Septemvrie 1936, publicat In
Lege pentru seutirea de taxe a Monitorul Oficial Nr. 217 din
Primei Pabrici Metalurgiee Romkne, 1936, privitor la clasarea ca
din 14 Noemvrie 1936, pag. 793, drum national al drumului ju-
acelasi vol.; asupra arora s'a dat detean Tâncäbesti-Brätulesti-Pe-
ratifieare printr'o lege ulterioar5., ris, cu ramura Brätulesti-Scre-
din 1 Aprilie 1937. , viste.
Deeretele-legi ratifieate, sä gäsese12. Decret regal Nr. 2.034 din
publicate in eolectia noastrii, vol.2 Septemvrie 1936, publicat in
XXIIL XXIV, p. I §i XXIV, p. Monitorul Oficial Nr. 219 din
II, la ordinea dor eronologicA'. 1936, privitor la autorizarea Mi-
www.digibuc.ro
 26 Ianuarie 1937
nisterului Apdrärii Nationale
de a cumpära dela fondul reli-
gionar din Bucovina, Cazärmile
Horia" din Cernduti si Cri-
san" din Sadagura.
13. Decret regal Nr. 2.191 din
7 Octomvrie 1936, publicat in
Monitorul Oficial Nr. 235 din
1936, privitor la navigatiunea ae-
riand.
14. Decret regal Nr. 2.291 din
20 Octomvrie 1936, publicat in
Monitorul Oficial Nr. 250 din
1936, privitor la autorizarea Ca-
sei Pädurilor ca sd contracteze
si sd semneze un imprumut pe
cambii de 55 milioane lei la
Banca Nationald, prin Banca
Centralä Cooperativd.
15. Decret regal Nr. 2.330 din
24 Octomvrie 1936, publicat In
Monitorul Oficial Nr. 252 din
1936, privitor la Statutul perso-
nalului administratiei comer-
ciale a porturilor si cdilor de co-
municatie pe and (P. C. A.).
16. Decret regal Nr. 2.236 din
12 Octomvrie 1936, publicat in
Monitorul Oficial Nr. 252 din
1936, privitor la autorizarea Ca-
sei Generale de Pensiuni de a
contracta un imprumut total de
250 milioane lei.
17. Decret regal Nr. 2.122 din
19 Septemvrie 1936, publicat in
Monitorul Oficial Nr. 253 din
1936, privitor la ratificarea con-
tractelor de bund invoialä in-
cheiate intre Ministerul Luca,-
rilor Pub lice si al Comunicatii-
lor de o parte, si d-nii ingineri
N. Greceanu, Gh. Räclulescu, So-
cietatea Bitumen" in asociatie
cu inginer Emil Devecseri, pen-
tru lucrdri de modernizare de
drumuri.
18. Decret regal Nr. 2.304 din
21 Octomvrie 1936, publicat in
Monitorul Oficial Nr. 254 din
1936, privitor la autorizarea Mi-
nisterului de Finante de a in-
www.digibuc.ro
35
cheia o conventie cu Casa Auto-
nomä a Monopolurilor Statului.
19. Decret regal Nr. 2.504 din
6 Noemvrie 1936, puhlicat in
Monitorul Oficial Nr. 260 din
1936, privitor la reevaluarea sto-
cului metalic al Báncii Natio-
nale a României.
20. Decret regal Nr. 2.506 din
9 Noemvrie 1936, publicat in
Monitorul oficial Nr. 262 din
1936, privitor la declararea de
utilitate publicd a liniei de inte-
res local si din initiativá parti-
culard de pe traseul Turnul-Se-
verin, Lunca Paclesului, Baia de
Aramd, Târgu-Jiu, cu ramifica-
tii industriale la Closani, Tis-
mana si facultativ Orsova-Tur-
núl-Severin.
21. Decret regal Nr. 2.540 din
10 Noemvrie 1936, publicat in
Monitorul Oficial Nr. 263 din
1936, privitor la inlocuirea taxe-
lor benevole cu timbrul judiciar.
22. Decret regal Nr. 2.541 din
10 Noemvrie 1936, publicat in
Monitorul Oficial Nr. 263 din
1936, privitor la aclministrarea
zaharinei si a substantelor in-
dulcitoare.
23. Decret regal Nr. 2.542 din
10 Noemvrie 1936, publicat in
Monitorul Oficial Nr. 263 din
1936, privitor la modificarea u-
nor dispozttiuni din legea pen-
tru organizarea judeatoreascd.
Din alineatele art. 140 al legii
pentru organizarea judecätoreas-
cd, adäugate prin art. III al de-
cretului Nr. 2.542 din 1936, se su-
prima alineatele 2, 3 si 4.
Se adaugd la finele art. III al
decretului 2.542 din 1936, urmá-
torul alineat:
Pe data promulgdrii prezen-
tei legi de ratificare se desfiin-
teazd gradatiile membrilor Inal-
tei Curti de Casatie".
24. Decret regal Nr. 2.535 din
10 Noemvrie 1936, publicat In
 36 26 lanuarle 1937
Monitorul Oficial Nr. 264 din
1936, privitor la modificarea u-
nor dispozitiuni din legea pen-
tru incurajarea industriei na-
tionale.
25. Decret regal Nr. 2.559 din
11 Noemvrie 1936, publicat in
Monitorul Oficial Nr. 264 din
1936, privitor la lichiclarea dato-
riilor contractate catre Creditul
Funciar Rural si Stat ca sa." exe-
cute lucräri de amelioratiuni
funciare pentru asociatiile (foste
sindicate) Oltenita-Surlari si Sur-
lari-Dorobantul, din judetul II-
fov si Bratesul-de-Sus din jude-
tul Covurlui.
26. Decret regal Nr. 2.560 din
11 Noemvrie 1936, publicat in
Monitorul Oficial Nr. 264 din
1936, privitor la aprobarea con-
ventiunii dintre Romania si Tur-
cia, reglementând emigratiunea
populatiunii turce din Dobro-
gea.
27. Decret regal Nr. 2.561 din
11 Noemvrie 1936, publicat In
Monitorul Oficial Nr. 264 din
1936, privitor la infiintarea ca-
selor de imprumut pe amanet
din Romania.
28. Decret regal Nr. 2.564 din
11 Noemvre 1936, publicat in
Monitorul Oficial Nr. 264 din
1936, privitor la autorizarea Mi-
nisterului Apdraxii Nationale de
a se aproviziona cu postav din
(era.
29. Decret regal Nr. 2.671 din
13 Noemvrie 1936, publicat in
Monitorul Oficial Nr. 266 din
1936, privitor la stabilirea impo-
zitului pe cifra de afaceri asu-
pra furniturilor de armament,
munitiuni si pulberi fabricate
In tar&
30. Decret regal Nr. 2.624 din
13 Noemvrie 1936, publicat In
Monitorul Oficial Nr. 266 din
1936, privitor la scutiri de taxe,
impozite etc., la importul de ma-
terlale, masini ce se va face de privitor la organizarea Ministe-
www.digibuc.ro
Uzinele Metalurgice Copsa-MicA
Cugir.
31. Decret regal Nr. 2.664 din
13 Noemvrie 1936, publicat in
Monitorul Oficial Nr. 266 din
14 Noemvrie 1936, privitor la scu-
tiri de taxe si impozite la im-
portul de masini etc., aduse de
firma S. E. T.
32. Decret regal Nr. 2.691 din
14 Noemvrie 1936, publicat In
Monitorul Oficial Nr. 268 din
1936, privitor la trecerea atribu-
tiei Oficiului National de Edu-
catie Fizica, cu incepere dela 1
Decemvrie 1936, asupra Institu-
tului Superior de Educatie Fi-
zicd.
33. Decret regal Nr. 2.418 din
14 Noemvrie 1935, publicat in
Monitorul Oficial Nr. 262 din
1935, privitor la organizarea Mi-
nisterului Justitiei.
34. Decret regal Nr. 4 din 1
Ianuarie 1936, publicat in Moni-
torul Oficial Nr. 5 din 1936, pri-
vitor la organizarea Ministeru-
lui Internelor.
35. Decret regal Nr. 1.071 din
7 Mai 1936, publicat in Moni-
torul Oficial Nr. 119 din 1936,
privitor la organizarea Ministe-
rului Lucrärilor Publice si al
Comunicatiilor.
36. Decret regal Nr. 1.845 din
31 Julie 1936, publicat in Moni-
torul Oficial Nr. 194 din 1936,
privitor la organizarea Ministe-
rului Muncii, Sainätatii si Ocro-
tirilor Sociale.
37. Decret regal Nr. 2.233 din
10 Octomvrie 1936, publicat in
Monitorul Oficial Nr. 240 din
1936, privitor la modificarea u-
nor dispozitiuni din Decretul re-
gal Nr. 4 din 1936, privitor la or-
ganizarea Ministerului de In-
terne.
38. Decret regal Nr. 1.986 din
29 August 1936, publicat In Mo-
nitorul Oficial Nr. 255 din 1936,
 26 lanuarle 1937
rului Agriculturii i Domenii-
lor.
39. Decret regal Nr. 2.539 din
10 Noemvrie 1936, publicat in
Monitorul Oficial Nr. 264 din
1936, privitor la organizarea Mi-
nisterului Educatiunii Nationale.
40. Decret regal Nr. 2.588 din
12 Noemvrie 1936, publicat in
Monitorul Oficial Nr. 265 din
1936, privitor la modificarea u-
nor articole din decretul regal
de organizare a Ministerului
Muncii, Sdnatatii i Ocrotirilor
Sociale.
41. Decret regal Nr. 2.620 din
13 Noemvrie 1936, publicat in
Monitorul Oficial Nr. 266 din
1936, privitor la infiintarea, or-
ganizarea si functionarea Mi-
nisterului Aerului i Marinei.
42. Decret regal Nr. 2.621 din
13 Noemvrie 1936, publicat in
Monitorul Oficial Nr. 266 din
1936, privitor la infiintarea unui
comitet denumit: Comitetul de
Coordonare al Apärärii
43. Decret regal Nr. 1.740 din
28 Iunie 1935, publicat in Moni-
torul Oficial Nr. 146 din 1935,
privitor la valorificarea gram-
lui.
44. Decret regal Nr. 1.741 din
28 Iunie 1935, publicat In Moni-
torul Oficial Nr. 146 din 1935,
privitor la preturile minimale
ale lanei.
45. Decret regal Nr. 1.553 din
1 Iu lie 1936, publicat in Monito-
rul Oficial Nr. 151 din 1936, pri-
vitor la valorificarea grâului.
REOULAMENTUL
tragerilor Loteriei de Stet pe clase
DIN 26 IANUARIE 1937 1)
1. Tragerile Loteriei de Stat
pe clase vor fi publice.
1) Acest Regulament s'a publicat
In Monitorul Oficial, p. I, Nr. 20
www.digibuc.ro
37
Ele vor avea loc, fie la sediul
Regiei Loteriei de Stat, fie in
alt local din Bucuresti, desem-
nat de consiliul de administra-
tie al regiei, aduse la cunostinta
publicA prin publicatiuni in Mo-
nitorul Oficial si In ziare, cu cel
putin o sdptämânä inainte de
data fixatd.
Tragerile vor avea loc la ter-
menele preväzute in planul fie-
cärei loterii, plan ce se va pu-
blica in Monitorul Oficial.
2. Tragerile vor fi efectuate
de o comisiune specialä, compu-
sä din câte 2 reprezentanti al
Inaltei Curti de Conturi, ai par-
chetului Tribunalului Ilfov si ai
Ministerului Sdnátätii, desem-
nati de autoritätile respective.
Acesti reprezentanti vor lucra in
douä echipe, care vor fi prezi-
date de reprezentantul Inaltei
Curti de Conturi.
Acesti delegati vor primi un
jeton de prezentä si o indemni-
zatie de deplasare, care vor fi
fixate de consiliul de adminis-
tratie al regiei loteriei.
La operatiunile de tragere, di-
rectia regiej loteriei nu va lua
parte in mod efectiv. Comisiunea
oficialà de tragere, compusä ast-
fel cum se aratá mai sus, va fi
insä asistatá de un functionar
al regiei, imputernicit a semna
procesele-verbale de tragere, in
numele regiei, precum si de per-
sonalul necesar pent/it intocmi-
rea scriptelor si bunul mers al
tragerii.
3. Orice operatiune de tragere
pentru a fi valabild va trebui sá
fie consemnatá inteun proces-
verbal, semnat de toti membrii
comisiunii si de imputernicitul
regiei.
4, Comisiunea .va efectua um-
din 26 Tanuarie 1937. El abrogit Re-
gulamentul anterior, din 27 Iunie
1936, pag. 51, vol. XXIV, p. II.
38 26 Ianuarle 1937
plerea urnei castiguri", fie in
ziva tragerii, fie in ajun.
5. Presedintele comisiunii va
putea invita 2 persoane din pu-
blicul asistent sá indeplineascg
functiunea de scrutatori. Aces-
tia se vor putea schimba in
decursul tragerii.
Acesti scrutatori vor asista
comisiunea in operatiunile tra-
genii, fgrg, a avea sg, indepli-
neascg vreun alt rol.
6. Operatiunea tragerii se va
face in modul urnagtor:
Numerele se vor forma cu aju-
torul masinii speciale de format
numere, astf el asezatg, Incat nu-
mgrul format sg fie vizibil pu-
blicului asistent. Nunmgrul oda-
tg, format, este strigat de cgtre
un functionar al regiei, care-1
trece inteun borderou ce va face
parte integrantg, din procesul-
verbal al tragerii.
Un alt functionar, asistent in
comisia de trageri, constata du-
pg tabloul de evidentg al nume-
relor trase, dad, numgrul a mai
iesit odatg si numai dupg ce II
declarg bun (neiesit), acesta este
trecut de atre alti functionari
in procesele-verbale de tragere.
Dupg strigarea numgrului, se
extrage Castigul din urna câs-
tiguri", luandu-se in primire de
delegatul oficial asesor, care a-
nuntg câstigul. Numgrul strigat
este trecut de un functionar a-
sistent al regiei, pe insusi bule-
tinul scos, care apoi se ia de cg-
tre presedintele comisiunii. Pre-
sedintele anunta atât numgrul
cat si castigul inscris pe buletin,
Insirându-1 pe o sfoarg anume
preggtitä.
Tragerea va urma astfel pang
la epuizarea nuragrului total de
câstiguri introduse in urnd, con-
form planului de tragere.
La cele 840.000 sferturi emise
tie loteria de Stat pe clase cores-
www.digibuc.ro
punde la anexg o emisiune de lo-
zuri dela Nr. 100.000 pang la Nr.
379.999 In 3 serii.
Deoarece masina formeaza
toate numerele intre 100.000 si
399.999, spre a nu se depgsi nu-
mgrul total emis de 840.000 lo-
zuri anexg, corespunzgtor celor
70.000 lozuri matcg emise in
trei serii, numerile formate dela
380.000 pang la 399.999, se decla-
rg nule.
In ce priveste atribuirea câs-
tigurilor minimale, ea se va face
in modul urmätor:
A. La loteria pe clase:
1. La clasele I, II si III se va
forma la masing, trei numere de
zeci si unitgti, dupg care toate
numerele celor trei serii, termi-
nate prin aceste cifre au drep-
tul la câstigul minimal.
2. La clasa IV-a:
a) Pentru penultimele casti-
guri se va forma la masing 30
de numere compuse din 3 cifre:
sute, zeci si unitati, dupg care
toate numerele celor trei serii,
terminate prin aceste cifre, au
dreptul la castigul penultim;
b) Pentru ultimele câstiguri,
numite minimale, se va forma la
masing doug numere a câte o
unitate, dupg care toate nume-
rele celor trei serii terminate la
unitgti cu una din cifrele astf el
formate. au dreptul la câstigul
minimal.
B. La loteria anexg:
La clasele I, II si III se va
forma la masing zece termina-
tii de numere compuse din trei
cifre (sute, zeci si unitäti), iar
la clasa IV-a se vor forma opt
terminatii de numere compuse
din cloud cifre (zeci si unitati).
Castigul minimal se atribue
tuturor numerelor celor trei se-
rii cuprinse intre Nr. 100.000
pang la 379.999, ce au aceastg
terminatie.
 28 tanuade 1937
7. Procesul-verbal continând
numerele si castigurile, se vor
intocmi in dublu exemplar. Am-
bele exemplare vor fi semnate de
membrii comisiunii si de dele-
gatul Regiei, dupg verificare.
Aceste procese-verbale consti-
tuesc documMte oficiale ale tra-
genii. Ele se vor pgstra in dosare
speciale la Regia Loteriei pang
dupg verificare de catre Inalta
Curte de Conturi a gestiunii lo-
teriei respective, putând apoi fi
distruse.
Buletinele de câ$tiguri se vor
pdstra de regie pang la impli-
nirea prescriptiunilor dreptului
de a reclama câ$tigurile, dupg
care se vor arde.
Formularele proceselor-verbale
vor fi aduse la cunostinta publi-
cului prin inserarea In Monito-
rul Oficial.
8. Rezultatul tragerii, publicat
de Regia loteriei, constitue lista
oficialg a numerelor castgg-
toare.
Regia loteriei nu garanteazg
exactitatea numerelor castigg-
toare, decal in listele sale ofi-
ciale.
Lista oficiald a numerelor
ca$tigatoare va fi publicatg ca
supliment In Monitorul Oficial.
REGULAMENTUL
pentru bursa D. Paciurea"
DIN 28 IANUARIE 1937 1)
1. Se infiinteazg o bursg pen-
tru un absolvent distins al sec-
tiei de sculpturg dela Academiile
de Arte Frumoase. Ea se chia-
mg bursa D. Paciurea", in a-
1) Acest Regulament s'a aprobat
prin Decizia Nr. 15.993/937 si s'a
publicat in Monitoral 0 ficial, p. I,
Nr. 22 din 28 Ianuarie 1937. El a-
brogä Regulamentul anterior, din 24
Noemvrie 1936.
www.digibuc.ro
39
mintirea marelui sculptor de-
cedat, se d'a pe 2 ani $1. e alcg-
tuita din:
a) Folosinta atelierului, pro-
prietatea Ministerului Cultelor $i
Artelor, aflat In curtea Muzeului
&man si intrebuintat de sculp-
torul Paciurea paná la moarte;
b) Un ajutor bänesc lunar de
2.000 lei, din fondurile culturale
ale ministerului.
2. Candidatii la bursg trebue
sá fie absolventi români, cu dis-
tinctie ai sectiei de sculpturg
dela Academia de Arte Frumoase
din Buucresti, sau alte scoli si-
milare si sg, nu fi implinit vat.-
sta de 36 ani.
Acordarea bursei se face de
minister, In luna Octomvrie, In
arma recomandärii unei comisii,
alcgtuitg dintr'un profesor de
sculpturg dela Academia de Ar-
te Frumoase din Bucuresti, un
artist sculptor si un reprezentant
al ministerului; intaiul membru
e delegat de Academia de Arte
Frumoase, iar ceilalti doi sunt
desemnati de minister. Recoman-
darea se face tinand seamg a-
tat de activitatea academicg a
candidatului, cat si de lucrg-
rile prezentate.
Publicarea bursei se face cu
o lung inainte de ziva concursu-
lui.
3. Detingtorul bursei e dator
sg. facg In fiecare an, In atelier,
o expozitie publicg a lucrgrilor
executate de el in timpul anului.
Dacg aceastg expozitie nu se
face si motivele nu sunt ggsite
valabile de minister, sau dacd,
in general, detingtorul bursei Ii
neglijeazg activitatea artisticg si
nu Implineste scopul pentru care
bursa a fost creatg, ea poate sg-i
fie retrasg In urma cercetgrii si
raportului unei comisii, alcg-
Wag in felul comisiei de admi-
tere.
4. Atelierul nu poate fi folosit
40 30 lanuarle 1937
ca locuintä, ci numai ca atelier
de lucru. El trebue sg, fie Os-
trat in bunä stare, iar in caz de
stricäciuni constatate, din negli-
jentä sau rea vointd, costul re-
paratiilor se opreste din ajuto-
rul bänesc lunar.
5. Regulamentele anterioare
sunt i rämân abrogate.
Art. II. D-1 secretar general al
cultelor si artelor etse insä'xci-
nat cu aducerea la indeplinire
a dispozitiilor din prezenta de-
cizie.
J. C. M.
pentru modificarea art. 1, 2, si 17, alin.
2, din statutele Bäncii Centrale
Cooperative
DIN 30 IANUARIE 1937 1)
Art. I. Aprobg, modificArile
aduse art. 1, 2 si 17, alin. 2, din
statutele Bäncii Centrale Coope-
rative, de cAtre adunarea gene-
ralä extraordinarg, din 31 Mar-
tie 1936, a numitei bänci, cu ur-
mätoarea redactare:
1. Pentru sprijinirea finan-
ciarg, a societätilor cooperative
de orice grad, functioneazg, ca so-
cietate cooperativä de economie
mixtd, Banca Centralä Coope-
rativä, ce a luat fiinta prin libe-
ra adeziune a unitätilor coope-
rative asociate de toate gradele
si a Statului la prezentele sta-
tute, intocmite in temeiul legii
de organizare a cooperatiei din
1) J. O. M., sub Nr. 2.889/936,
s 'a publicat in Monitorul 0 f icial,
p. I, Nr. 24 din 30 Ianuarie 1937;
el modificä art. 1, 2 si 17 din Sta-
tutele Rancii Centrale Cooperative,
dela 25 Februarie 1936, pag. 312,
vol. XXIV, p. I. A se vedea in le-
g&tura. i Legea pentru organizarea
eooperatiei, din 6 Aprilie 1935, la
pag. 254, vol. XXIII.
www.digibuc.ro
28 Martie 1929, cu modificärile
ei ulterioare.
Aceste statute formeazd baza
contractualä a existentei Bän-
cii Centrale Cooperative.
2. Banca Centralg, Cooperativa
este persoand juridia si are se-
diul in Bucuresti.
17. alin 2. Un delegat al Wm-
cii Nationale, din conducerea a-
cestei bänci.
Art. II. AutorizA pe d-1 minis-
tru al cooperatiei de a prezenta
spre semnare Maiestätii Sale
Regelui proiectul de decret pen-
tru sanctionarea modificarilor
acluse.
LEGE
pentru autorizarea comunei Bazargic sä
concesioneze canalizarea si alimentarea
cu apä potabili a orasului
DIN 30 IANUARIE 1937 1)
1. In conformitate cu clispozi-
tiunile art. 200 din legea admi-
nistrativd, publicatil, in Monito-
rul Oficial Nr. 73, partea I, din
27 Martie 1936, Primäria cornu-
nei urbane Bazargic este auto-
rizatä sä contracteze, sub for-
ma concesiunii, alimentarea cu
apä, a orasului i canalizarea,
impreung, sau separat.
2. Lucrärile de alimentare cu
apg, se vor executa pe baza pla-
nurilor aprobate de Consiliul
tehnic superior, prin jurnalul
1) Aeeastä Lege s'a votat de Adu-
narea Deputatilor i Senat, in. le-
dintele dela 19 Decemvrie 1936; s'a
promulgat prin Decretul regal Nr.
302/937 si s'a publizat in Moat orut
Ofioial, p. I, Nr. 24 din 30 Ianua-
rie 1937. A se vedea si art. 200 din
Legea administrativä, dela 27 Mar-
tie 3936, pag. 342, vol. XXIV,
p. I, precum i Regulamentul de a-
plicare, din 18 Februarie 1937, aflat
in acest volum, pag. 55.
 1 Februarie 1937
Nr. 199 din 10 Octomvrie 1933,
in masura i conditiunile ce se
vor stabili prin caietul de sar-
cMi special.
3. Determinarea modului de
organizare i administrare a
concesiunii, cum si acordarea
concesiunii, se va face In confor-
mitate cu dispozitiunile art. 196
din legea administrativä.
DECIZIE
pentru repartitia detinutilor In peni-
tenciare
DIN 1 FEBRUARIE 1937 0
Noi, ministru secretar de Stat
la Departamentul Justitiei,
Având in vedere dispozitiu-
nile art. 51 si 62 din legea pen-
tru organizarea penitenciarelor,
cu moclificarile Mcute, prin de-
cretul-lege Nr. 2.418, promulgat
la 14 Noemvrie 1935 si publicat
in Monitorul Oficial Nr. 262 din
14 Noemvrie 1935, precum si ale
art. 28, 32, 33, 35, 36, 37, 38, 40,
71, 140, 143, 144, 145 si 148 din co-
dul penal Carol al II-lea,
Decklem:
1, Pedepsele i rnAsurile de si-
guranta privative de libertate se
vor executa, (Mpil natura lor,
in penitenciare pentru majori,
institute de corectie pentru mi-
nori i colonii penitenciare, du-
pa cum urmeaza:
1) AceastA, decizie sub Nr. 4.270
din 1937, s'a publieat in Monitorul
p. I, Nr. 25 din 1 Februarie
1937. A se vedea in legaturA si Le-
gea pentru organizarea penitenciare-
lor, din 30 Tulle 1929, la pag. 742,
vol. XVII, eu mod. 3 Apriie 0. 14
Noemvrie 1935, la pag. 251 si 971,
vol. XXIII; preeum i Codul penal
Carol II, din 18 Martie 1936, la
pag. 3, vol. XXIV, p. I.
www.digibuc.ro
41
.1. Penitenciare
Pentru majori.
Pedepsele de drept comun:
a) In penitenciarele: Aiud
Ocnele-Mari, pentru condamnatii
la munch
b) In penitenciarul Margineni
(Prahova), pentru condamna(ii
la temnitA grea pang la 10 ani
inclusiv si Inteo sectiune com-
plet separata, la penitenciarul
Aiud pentru condamnatii la tem-
nita grea dela 10-20 ani inclu-
siv;
c) In penitenciarele de inchi-
soare corectionala: Alba-Iulia,
Bacau, lti, Bar lad, Bazargic,
Bistrita, Botosani, Braila, Bu-
zau, Cahul, Caracal, Câmpulung
(Bucovina), Câmpulung (Mus-
cel), CAlarasi, Constanta, Doro-
hoi, Dumbraveni, Fägaras, Falti-
ceni, Giurgiu, Hotin, Iasi, Mier-
curea - Ciuc, Odorhei, Oravita,
Piatra-Neamt, Pitesti, Ploiesti,
Radauti, Roman, Sf. Gheorghe,
Sighisoara, Silistra, Slatina, Sto-
rojinet, Thrgoviste, Tg.-Jiu, Tur-
da, T.-Severin, Tecuci i Vaslui,
pentru condamnatii la Inchisoa-
re corectionala pana la 6 luni
Enclusiv.
In penitenciarele de Inchisoare
corectionala: Arad, Cetatea-Al-
bA, Cluj, Dej, Deva, Focsani,
Husi, Ismail, Lugoj, Orhei, R.-
Sgsat, R.-VAlcea, Sibiu, Sighet,
Soroca, Tg.-Mures, Tighina, Ti-
misoara, Tulcea, T. - Magurele,
VAcaresti si ZalAu, pentru con-
damnatii la Inchisoare corectio-
nala paria la 2 ani inclusiv.
In penitenciarele de Inchisoare
corectionalA: Brasov, Caranse-
bes, Cernauti, Chisinäu, Craiova,
Galati, Oradea, Satu-Mare, Su-
ceava, pentru condamnatii la
inchisoare corectionala pang la
12 ani inclusiv.
In aceste penitenciare de In-
chisoare corectionala, se va exe-
42 1 Februarie 1937
cuta in sectiuni complet separate
si inchisoarea politieneascd, pre-
cum si detentiunea preventivä.
Femeile vor executa toate ca-
tegoriile de pedepse in sectiuni
complet separate, la penitencia-
rul Mislea (Prahova) si la peni-
tenciarul de inçhisoare corectio-
nalä Dumbräveni.
Pedepsele politice:
a) Detentiunea grea;
b) Detentiunea riguroask si
c) Detentiunea simplä.
Se vor executa in sectiuni com-
plet separate la institutul special
Doftana (Prahova).
Femeile condamnate la pe-
'depse politice, le vor executa in
sectiuni complet separate, la pe-
nitenciarul de inchisoare corec-
tionalä Dumbräveni.
Condamnatele majore, minore
si minorii, vor executa inchisoa-
rea politieneasck detentiunea
preventivá si condamnatiunea
pänä la 3 luni inclusiv, in secti-
uni complet separate, la peni-
tenciarele de inchisoare corec-
tionalá prevazute mai sus.
2. Institute de corec(ie $i educa(ie
corectivd
Pentru minori:
a) In Institutul de corectie
Cluj, pentru executarea inchiso-
rii corectionale sau detentiuni
simple, pänä la 15 ani;
In Institutul de educatie
b)
corectivá Gherla, ca mäsurä de
sigurantä, pang la implinirea
värstei de 21 ani.
Pentru minore:
a) Intr'o sectiune complet se-
paratä a Institutului de educa-
tie corectivá Cluj, pentru execu-
tarea inchisorii corectionale sau
detentiunii simple pânä la 15
ani;
b) In Institutul de aducatie
corectivá Cluj, ca másurá de si-
gurantk pand la irnplinirea vär-
stei de 21 ani.
www.digibuc.ro
3. Colonii penitenciare
a) In sectiuni complet sepa-
rate de colonie agricolk pe län-
g4 penitenciarele: Aiud (Vint si
Teius), Arad, Lugoj, Oradea, Sa-
tu-Mare si Cluj;
b) In sectiuni complet sepa-
rate de colonie industrialä, pe
lângá penitenciarele: Aiud, Bra-
sov, Cernäuti, Craiova, Galati,
Märgineni, Oradea, Sibiu si V6,-
aresti.
Femeile in sectiuni complet
separate, de colonie agricolá si
industrial:a pe lângá penitencia-
rul Mislea.
2. Másurile de sigurantd pri-
vative de libertate, se vor exe-
cuta dupá natura lor in: ospicii,
aziluri, institute speciale pentru
infractorii din obiceiu si insti-
tute de educatie corectivá ,dupá
cum urmeazá:
a) Sectii de ospiciu, pentru in-
fractorii alienati, majori si mi-
nori, bárbati si femei, in stare
cronick la penitenciarul Sighet
si in sectii de ospiciu, pentru a-
lienatii majori si minori, bär-
bati si femei in stare acutá, pre-
cum si pentru cei in detentiune
preventivá, in pavilionul de pe
Iânga spitalul de boll mintale
din Bucuresti;
b) In sectiuni complet separate
de azil, pentru infractorii ma-
jori si minori, cu anormalitäti
psihice sau fizice pe lângá peni-
tenciarul Alba-Iulia si in peni-
tenciarul Mislea pentru femei
(majore si minore);
c) In Institutul special Dol-
tana, pentru infractorii din obi-
ceiu, majori, iar pentru femei
inteo sectiune complet separatk
pe lângd penitenciarul Mis lea;
d) Internarea infractorilor mi-
nori se va face in Institutul de
educatie corectivá Gherla si a
minorilor in Institutul de edu-
catie corectivá din Cluj.
 5 Februarie 1937
3. Condamnatii la recluziune,
vor fi supusi regimului prevazut
de dispozitiunile codului penal
Regele Carol al II-lea, pentru
condamnatii la temnitd grea, ur-
mând sd-si execute pedepsele in
aceste penitenciare.
4. Internatii si condamnatii de
orice categorie penald, majori
minori, bolnavi de tuberculozd, in
stare de contagiune, vor executa
pedepsele respective, in sectiuni
complet separate, In penitencia-
rul casä de sdndtate Tg.-Ocna.
5. D-1 director al penitencia-
relor este insärcinat cu aducerea
la indeplinire a prezentei deci-
ziuni.
LEGE
pentru modificarea i abrogarea unor
articole din legea de expropiere
pentru cauzi de utilitate publici
DIN 5 FEBRUARIE 1937 1)
Art. I. Art. 22 din legea de ex-
propriere pentru cauzd de utili-
tate publicd, se modified precum
urmeazd:
22. Hotärirea de expropriere
se va comunica prin portärei
proprietarului expropriat si se
va publica in Monitorul Oficial.
Art. II. Art. 24 din legea de ex-
propriere pentru cauzd, de utili-
tate publied se abrogd.
Aceastä Lege s'a votat de Adu-
narea Deputatilor, in ledinta dela
30 Ianuarie 1937 si de Senat, in
sedinta dela 3 Februarie 1937; s'a
promulgat prin Decretul regal Nr.
390 din 1937 si publieat in Monito-
rul Oficial, p. I, Nr. 29 din 5 Fe-
bruarie 1937. A se vedea Legea ge-
neralä, de expropriere pentru cauzä,
de utilitate publick din 20 Octom-
vrie 1864, cu mod., la pag. 589, vol.
XIIIXIV; apoi interpret. 6 Mar-
tie 1927 si 14 Aprilie 1933, ambele
la pag. 285, vol. XXI.
www.digibuc.ro
43
Art. III. Art. 69-78, de sub
Titlul VII, Mdsuri exceptio-
nale" din legea de expropriere
pentru cauzd de utilitate publi-
cd, se modified precum urmeazd:
69. In urmätoarele cloud ca-
zuri procedura de expropriere va
fi cea ardtatd, in articolele de
mai jos, completate cu dispozi-
tiile art. 23, 25, 57, 58, 59, 60, 61,
62, 65 si 66 din partea relativä
la procedura ordinard de ex-
propriere.
1. In cazuri urgente, declarate
astf el prin actul care constatä
utilitatea publicä si numai pen-
tru terenuri färd, cládiri.
2. Daeä va fi vorba de lueräri,
privind apárarea Tärii, pentru
interese militare, pentru depozi-
tele, fabricile si industriile chiar
private, inflintate in vederea
inarmárii Tárii, sau pentru
Cal le Ferate, de interes strate-
gic, chiar dacd, exproprierea pri-
veste imobile cu eonstructii.
70. In aceste cazuri utilitatea
publied se va declara numai pe
baza planurilor intocmite de au-
toritate si a referatului tehnic
justificând necesitatea lucrärii,
iar actul prin care se declarä
utilitatea publied va hotdri si
imobilele ce urmeazä a se expro-
pria determinându-le prin supra-
fata si vecinätätile lor si a/g-
rand proprietarul astfel cum re-
zultd din rolurile fiscului, pre-
cum si pretul ce se oferd de au-
toritate.
Pentru lucrárile de interes mi-
litar, ardtate la punctul 2 din
art. 69, utilitatea publied a lu-
crdrii si imobilele de expropriat
se decid prin Decret Regal, eu-
prinzând mentiunile de mai sus
pe baza unui raport al Prese-
dintelui Consiliului de Ministri.
71. Actul sau Decretul Regal
(pentru lucrdrile de interes mi-
litar), declarativ de utilitate pu-
blicä, se va publica In intregime
 44 5 Februarle 1937
in Monitorul Oficial, in doug
din cele mai rgspândite ziare
din Tara si inteun ziar local, iar
dupg. 5 zile libere dela publicare
se va inainta primului-prese-
dinte sau presedintelui Curtii
de Apel a situatiunii imobilului.
72. Presedintele Curtii pri-
mind cererea, va fixa un termen
de judecatg in Camera de consi-
liu, care nu va fi mai scurt de
cinci zile, nici mai lung de 10
zile, i va dispune citarea auto-
ritätii expropriante si a proprie-
tarului argtat in roluri. Proce-
dura se va indeplini in termen de
trei zile, Presedintele fiind rils-
punzgtor disciplinar de neemite-
rea citatiilor la timp. El va apli-
ca amenda de la 300-1.000 lei
agentilor care se vor dovedi vi-
novati pentru neindeplinirea pro-
cedurii in termenul argtat mai
sus.
73. Celelalte persoane care
vor pretinde un drept asupra
imobilului nu vor fi citate. insg
se vor putea prezenta direct in
instantä, spre a expune preten-
tiunile lor, färg ca aceasta sä
poatg constitui o cauzg de amâ-
narea procesului.
74. Curtea va judeca pricina
la termenul fixat sau dupg o a-
mânare de cel mult cinci zile
libere, termen inguntrul cgruia
va proceda printr'un membru al
sgu la o cercetare la fata locu-
lui. clacg va crede de cuviintg.
75. Pricina se va judeca cu
precgdere ina'ntea oricgrei alte
afaceri de orice naturg, cu un
complet de trei membri, hotgri-
rea putându-se da cu majoritate
de doug voturi.
76. Dacg pgrtile nu s'au lute-
les prin bung invoialg, Curtea
cercetând actele dosarului si cele
produse de pgrti, va hotgri ex-
proprierea imobilului.
Prin aceeasi .hotgrire. Curtea
va fixa indemnizatia i va or-
www.digibuc.ro
dona trfmeterea administratiei
in posesia imobilului, cu condi-
tia consemnärii prealabile a in-
demnizatiei i depunerii recipi-
sei la Grefa Curtii.
Decizia Curtii nu poate fi a-
tacatg decât cu recurs, iar re-
cursul nu suspendg executarea.
77. Dacà administratia nu a
urmärit exproprierea timp de
trei luni dela data actului decla-
rator de utilitate publicg, sezi-
sand justitia, sau dacg nu a
consemnat sau plgtit indemniza-
tia timp de 2 luni, dela data ho-
tgririi instantei de fond, in-
treaga procedurd se considerg ca
nulg.
Nulitatea se constatg de ace-
easi instantg care a judecat ex-
proprierea, la cererea expropria-
tului, introdusg in termen de
cel mult sase luni dela data ex-
pirgrii termenelor de mai sus.
Imobilele expropriate pe
baza punctului 2 din art. 69, vor
putea fi trecute de administratie
in patrimoniul oricgrei alte per-
soane publice sau private, In
vederea realizárii scopului de
interes general pentru care au
fost expropriate, destinatia lor
putând fi schimbatá pentru ori-
care din scopurile preväzute la
acel punct.
DECIZIE
relativ la pä§unatul In päduri
DIN 5 FEBRUARIE 1937
Noi, ministru secretar de Stat
la Departamentul Agriculturii
si Domeniilor,
Av And in vedere cg exproprie-
1.) Aeeastä deeizie sub Nr. 15.531
din 1937, s'a publicat in Monitorul
Oficial, p. I, Nr. 29 din 5 Februarie
1937. A se vedea i Deeiziile dela
pag. 792, vol XXIII i pag 147
855, vol. XXIV, p. II.
 5 Februarie 1937 45

rile pentru creiarea de päsuni tru cultura vânatului, trebue sá

comunale, precum si lucrárile de rrunâng cel putin 1/4 din intin-
transformarea In päsune impd- derea pädurii, cu desávarsire o-
duritá a pádurilor date in acest pritä dela päsunat pentru retra-
scop nu s'au terminat definitiv, gerea si odhina vânatului, cota
astfel Ca, terenurile respective nu ce se va determina pe teren de
au putut fi puse in mod defini- seful ocolului silvic, impreung
tiv la dispozitia comunelor, in cu arendasul dreptului de vânä-
beneficiul cárora s'a facut ex- toare si pretorul plasii respec-
proprierea, complet eliberate de tive;
materialul lemnos disponibil; b) In pädurile din zona de a-
In considerare cä, unele comu- pärare si consolidare a terenu-
ne nu au fost inzestrate cu te- rilor degradate, pásunatul rá-
renuri de pásune din diverse mane cu totul oprit potrivit art.
considerente de interes general, 16 din legea terenurilor degra-
astfel cá populatia acelor co- date;
rnune nu are unde sä-si pásu- c) De asemenPa, nu pot fi pá .
neze vitele; sunate nict portiunile din pádu-
In vederea cá rezultatul másu- rile tratate in codru, cu Vaieri
rilor luate in scopul intensified- sucesive, care in cursul viitorilor
rii culturii plantelor furajere si 10 ani urmeazä a fi parcurse
ameliorärii terenurilor de pil- cu tdieri de insilmântare sau cu
sune nu va intârzia sä se pro- una din tAierile de regenerare
ducd; urrniitoare si nici acele mai mici
Având in vedere interesul eco-
de 19 ani, care au fost crutate
nomiei generale, care necesitá paná acum prin deciziunile an-
terioare;
Incá sacrificii din partea pádu- d) Comerciantii sau economii
rilor, pând la definitivarea lu- de vite, precum i locuitorii co-
crärilor de creiarea päsunilor munelor improprietäriate cu te-
comunale i indrumarea pe baze renuri de päsune a cáror trans-
cat mai rationale a economiei formare in pásune prin ridicarea
rurale, pentru care autoritatea materialului lemnos disponibil
de Stat depune un deosebit e- s'a terminat cu 2 ani in urmd,
fort; sunt exclusi dela aceastä, apro-
Având in vedere dispozitiunile bare exceptionalä.
art. 15 si 16 din legea codului Art. II. Vitele nu vor putea
silvic; ale legii terenurilor de- intra in pädurile astfel admise
gradate si dispozitiunile noastre pentru päsunat, decât numai cu
anterioare, privitor la aceasta invoirea proprietarului pädurii,
chestiune; dupd delimitarea prealabilá pe
Decidem: leren prin organele silvice a
Art. I. Prin derogare dela pre- portiunilor ce se pot päsuna si
vederile art. 15 din codul silvic, dupà ce aceste portiuni se vor
se aprobä din punct de vedere fi ingradit cu santuri, garduri
tehnic, pe anul 1937, päsunatul de märácini sau de nuele in
vitelor sätenilor, in toate padu- spre restul pädurii oprite dela
rile Varii, supuse regimului sil- päsunat. Proprietarul va putea
vic, potrivit normelor fixate la pune materialul necesar la dis-
art. 16 din codul silvic, insä, cu pozitie din operatiuni culturale,
urmátoarele restrictiuni: nracticate cu deosebire in sub-
a) In pádurile destinate pen- etaj asupra esentelor coplesi-
www.digibuc.ro
46 6 Februarle 1937
toare, fard reducerea consisten-
tei arboretului din care se extrag
sub 0,8 iar manopera se va
suporta gratuit de locuitorii in-
teresati a fi invoiti cu vitele la
pdeune.
Art. III. Nu se vor introduce
vitele la päeunat decât In mä-
sura capacitätii de productie,
sub acest raport, a pädurii res-
pective, färd sä se depäeeasa,
ins ä. in niciun caz de o vitä mare
sau cinci vite
mici la hectar.
Mânzatii se socotesc câte doi
drept o vita mare.
Art. IV. Cu restrictiunile spe-
cificate mai sus, päsunatul In
pädurile de câmpie ei coline se
poate face pang la 1 Septemvrie
pe când in cele de baltä si de
munte el rämâne liber in tot
timpul anului, cu mentiunea cà
in pädurile de munte In care se
cultivä vänatul nobil (roeu), a-
ceasta folosinta trebue sá In-
ceteze complet dela 1 la 30 Sep-
temvrie.
Invoirea la pdeunat se va face
lunar Inläntrul termenelor ast-
fel stabilite.
Art. V. La pädurile persoane-
lor juridice de interes public, cu
administratie silvicd. proprie, re-
cunoscutà de Stat, delimitarea
pe teren a portiunlor admise
astfel pentru pdeunat in pädu-
rile lor, se va executa direct de
inginerii silvici ai acelor admi-
nistratii, care vor urnaäri orice
depdeire, eliminând dela folo-
sintd pe cei vinovati.
In toate cazurile in care sunt
admise invoieli la pdeunat in
pAcluri, potrivit prevederilor pre-
zentei deciziuni, suprafetele care
au fost incendiate, indiferent
când, sunt ei rämän excluse de- si in fine, Decret-lege din 30 Iulie
finitiv ei pentru lotdeauna dela 1937, toate, la ordinea cronologicA,
aceastä folosintä. in acest volum.
www.digibuc.ro
Art. VI. Directiunea regimului
silvic va executa dispozitiunile
prezentei deciziuni.
REGULAMENT
pentru aplicarea art. 130 din legea mi-
nelor, privitor la constatarea, stabilirea
si modul de pieta a drepturilor cuvenite
exploratorilor si proprietarilor de tere-
nuri fare drepturi miniere castigate, din
redeye* Statului, la exploatarea glen-
mintelor miniere
DIN 6 FEBRUARIE 1937 1)
CAPITOLUL I
1. Oricare ar fi regimul con-
cesiunilor miniere acordate de
Stat, proprietarii suprafetelor
cuprinse in perimetrul concesio-
nat au dreptul la o parte din
recleventa Statului, dacá zäcá-
mântul care formeazá obiectul
concesiunii era la libera ei ex-
clusiva lor dispozitie, potrivit le-
gilor In vigoare, inainte de pro-
mulgarea Constitutiei.
Cuantumul din redeventa Sta-
tului este cel stabilit in partea a
doua a legii, la fiecare clasá de
zkämânt, i va fi impartit In-
tre proprietari, proportional cu
suprafata fiecArei proprietäti cu-
prinsd in perimetru.
1) /Least Regulament s'a sanc,Vio-
nat prin Decretul regal Nr. 384 din
1937 si s 'a publicat in Manitorul
Oficial, p. I, Nr. 30 din 6 Februa-
rie 1937. A se vedea in leghtur5,
Regulamentul din 12 Februarie 1931,
la pag. 57, vol. XIX, precum
Legea minelor, din 28 Martia. 1929,
la pag. 282, vol. XVII, cu mod. 9
Ianuarie 1930, 20 Aprilie 1932, 20
Aprilie 1935 i 12 Noemvrie 1930.
De asemenea Legea pentru modifi-
carea legii minelor, din 24 Martie
1937, Deeret-lege din 25 Mai 1937,
 6 Februarie 1937
Constatarea, fixarea sj plata
pretului acestor cote se vor face
dupä regulele preväzute la art.
128-131 din legea minelor (art.
35 L. M.).
2. Cuantumul cotelor cuvenite
proprietarilor suprafetelor inglo-
bate in perimetrul concesionat
din redeventele Statului, este
acel fixat de lege pentru fiecare
clasä de zacämânt in parte, si
anume:
Pentru cdrbuni si bitumine so-
lide 15% din redeventa Statului
(art. 176 si 178 L. M.).
Pentru bitumine lichide si gaze
asociate cu ele in acelasi zäcd-
mânt, 20% sau 30% din rede-
yenta Statului, dupä specified-
rile fäcute prin art. 191 din le-
gea minelor.
Pentru hidrocarburi gazoase
care formeaza zácäminte pro-
prii, 1,5% din productia gazului,
(art. 202, alin. 4, L. M.).
Pentru izvoarele minerale si
ape mineralizate sau curative in
genere, 15% din redeventa cu-
venitá Statului, dupä distinctiu-
nile din art. 224 si 228 din legea
minelor.
Proprietarii suprafetii nu au
niciun drept de participare la
redeventä, sau la beneficiile cu-
venite Statului din exploatärile
de izvoare si apä säratd, utilizate
ca ape de bdi in statiunile bal-
neare, intru cât sarea nu era la
libera si exclusiva lor dispozitie.
CAPITOLUL H
Perceperea cofelor cuvenife proprie-
farilor
3. Cota globalä cuvenitä tutu-
ror proprietarilor ce revine din
redeventa Statului, va fi calcu-
latá de eomisiunile de impuneri
miniere.
Rolurile prevAzute de art. 127,
din legea minelor pentru dreptu-
rile de redevena cuvenite Sta- uze inserate in caietul de sar-
www.digibuc.ro
47
tului, Vor avea rubrici separate
pentru cotele cuvenite proprieta-
rilor suprafetelor inglobate in
perimetrul concesionat.
4. Intreprinderile debitoare vor
consemna la Cassa de Depuneri
si Consemnatiuni, pe numele si
la dispozitia Ministerului Indus-
triei si Comertului, cotele cuve-
nite proprietarilor suprafetii sub
titlul: Cote provenite din rede-
yenta Statului, cuvenite proprie-
tarilor de suprafete din perime-
trul ".
Recipisele vor fi depuse la Di-
rectia minelor, care la rându-i
le va trimete, spre pästrare
contabilizare, Directiei Contabi-
litätii din Ministerul Industriei
si Comertului.
5. In cazul când Statul per-
cepe redeventele sale in naturä,
cotele globale din redeventele
Statului cuvenite proprietarilor
suprafetii, vor fi calculate de co-
misiunile de impuneri miniere
numai cantitativ si calitativ.
Sumele corespunzátoare cotei
proprietarilor vor rezulta ulte-
rior din pretul mediu obtinut de
Stat din vânzärile efectuate.
Din pretul realizat prin comer-
cializarea recleventei Statului,
cotele cuvenite proprietarilor
suprafetelor vor fi consemnate la
Cassa de Depuneri si Consemna-
tiuni de cdtre Directia redeven-
telor Statului sau organul legal
ce se va crea In viitor pentru
perceperea redeventelor in na-
turä, recipisele fiind trimese Di-
rectiunii minelor, care, la rân-
du-i, le va inainta, spre pästrare
si contabilizare, Directiei Conta-
bilitätii din Ministerul Indus-
triei si Comertului.
6. In cazul când concesiunea
a fost acordatä sub forma unei
asociatiuni intre Stat si capital
particular, intreprinderea conce-
sionarä va fi obligatá, prin cla-
48 6 Februarie 1937

cini, sá achite anual, pe tot tim- CAPITOLUL III

pul concesiunii, cota parte re- Slabilirea dreplurilor proprielarilor
zervatd proprietarilor färá drep-
turi castigate., a ciiror suprafete lor10. Concesionarii perimetre-
Statului
sunt inglobate in perimetrul art. 45 din legea sunt datori, conform
concesionat. minelor sd sta-
In acest scop se va calcula re- bileascd, limitele perimetrului si
deventa legald ce s'ar cuvent proprietatile inglobate, indicând
proprietarii respectivi i su-
Statului, claca concesiunea ar fi pe
pe bud de recleventä catre Stat, prafetele fiecdrei proprietáti.
Tabela acestor proprietari, cu
urmând ca din aceasta sä se a- intinderea suprafetelor, va fi a-
tribue proprietarilor procentul fisatä timp de 15 zile la primd-
stabilit de lege la clasa de zäcd- ria respectivd. Afisarea va fi
mant respectivä. constatä prin proces-verbal de
Aceastä constatare se va face cdtre primarul comunei.
de cAtre comisiunile de impuneri 11. Toti proprietarii suprafe-
miniere. telor, luând cunostintá prn afi-
7. Pentru fiecare perimetru *area prevázutá la art. prece-
concesionat se vor dresa proce- dent, cd proprietätile lor sunt
se-verbale separate, care vor inglobate inteun perimetru de
forma Cate o anexd a procesu- concesiune, sunt datori a Main-
lui-verbal de constatare i stabi- ta, in termen de 45 zile dela data
lire a recleventelor Statului. afisdrii. Ia autoritatea minierä
Procesul-verbal va constata, regionald, cererea insotitä de
global, cota proprietarilor, färd toate actele necesare, ardtand
inclividualizarea lor, cu denumi- dreptul lor de proprietate.
rea: cote provenite din redeven- Autoritatea minierd va trimete
tele Statului cuvenite proprieta- urgent aceste cereri Directiunii
rilor suprafetelor perimetru- minelor, insotite si de actele do-
lui...` . veditoare depuse de cei intere-
8. In caz când procesul-verbal sati pentru dovedirea dreptului
Intocmit de comisiunea minierd de proprietate si suprafata par-
T entru constatarea si stabilirea celei fecärui proprietar.
redevent( lor Statului, vor fi re- Orice contestatiune privind, fie
fermate pe calea apelului sau dreptul de proprietate a celor a-
recursu:ui, prevdzut de lege, Di- fisati, fie pentru omisiuni a u-
rectiunea vneralä a minelor va nor proprietari din tabela afi-
rectifica cotele cuvenite proprie- satti, fie pentru intinclerea pro-
tarilor I raport cu redeventa prietátii, vor fi notificate minis-
Stitplui. rämasä definitiva. terului in acelasi termen si pe
9. Proprietarii inglobati in pe- aceeasi cale, impreund cu actele
rimetru vor putca procura Di- doveditoare.
rectiunii rninelor orice informa- Dreptul de proprietate interne-
tii contra exploatatorului ape- iat pe acte va fi cercetat si con-
lant sau recurent, in vederea statat de cätre contenciosul Mi-
apárdrii dreptului de redeventa nisterului Industriei si Comer-
al Statului, ei nefiind parte in tului. Dacd, existä incertitudini
proces. asupra dreptului de proprietate,
Directiunea minelor le va a- se va deferi chestiunea, conform
nexa dosarului cauzei si inainta art. 130 din legea minelor si art.
in timp util instantelor. 13 si 18 din regillament, instan-
www.digibuc.ro
 6 Februarie 1937
telor de juclecata, suspendându-
se orice plata, recipisa de con-
semnarea sumei fiind inaintata
instantei.
12. In primul an de aplicare
a prezentului regulament, Di-
rectiunea minelor va revizui ta-
belele proprietarilor, indicând
numele lor $i intinderea supra-
fetelor f acute cu ocazia punerii
In posesie la concesiunile deja
acordate.
Aceste tabele vor fi afisate
timp de 15 zile la primdria res-
pectiva, proprietarii preväzuti in
tabele, cat $i cei nemultumiti
vor fi obligati ca, in termen de
45 zile dela afi$are, sa faca noti-
ficarea prevazuta in art. 11 din
prezentul regulament.
In acest caz, procedura preva-
zutd, la art. 17 nu mai este nece-
sari, rdmânând ca deciziunea
ministerialä si se publice in Mo-
nitorul Oficial inainte de efec-
tuarea nlatilor.
13. Dupi expirarea termenu-
lui de contestatie si. in urma a-
vizului contenciosului pentru
proprietarii necontestati sau a
ciror drepturi nu pot fi inrâu-
rite de alte contestatiuni, se va
clispune plata.
In ce priveste drepturile pro-
prietarilor contestati si in baza
avizului contenciosului Ministe-
rului Industriei si Comertului,
se va trimite recipisa de con-
semnare a sumei corespunzi-
toare drepturilor contestate la
judecitoria ocolului unde intre-
prinderea exploateazd, perime-
trul concesionat.
Prin inaintarea acestei reci-
pise, impreuna cu contestatiile,
judecatoria este investita cu ju-
decarea in fond a litigiilor ri-
dicate prin aceste contestatiuni.
Judecitorul va cita pirtile de
urgenta.
La primul termen contestato-
C. Hamangiu, vol. XXV. 4.
www.digibuc.ro
49
rul va depune in instantä, drept
cautiune, recipisa de consemna,re
a unei sume egala . cu valoarea
dreptului cuvenit proprietarului
contestat.
Nedepunerea cautiunii la ter-
menul mentionat mai sus, atrage
respingerea, ca inadmisibili, a
acelei contestatii.
CAPITOLUL IV
Distribuirea §i modalitafea de Motet
14. Suma cuveniti fiecarui
proprietar se va calcula impir-
tindu-se cota globali stabiliti
de comisiunea de impuneri ce
se cuvine tuturor proprietarilor,
proportional cu suprafata par-
celelor respective cuprinse in pe-
rimetrul concesionat.
Participa la aceasti distribu-
ire numai suprafetele al ciror
subsol apartine Statului.
Daca in cuprinsul perimetru-
lui concesionat se vor gisi tere-
nuri ale caror suprafete apar-
tin Statului (proprietiti, dru-
muri publice, constructii ale Sta-
hilui cu terenurile lor inconju-
ratoare etc.), aceste suprafete
participa proportional la cota
din redeventa cuvenita proprie-
tarilor, partea aferentd Mali-
du-se venit la Stat.
15. Directiunea minelor va
proceda la evaluarea cotei par-
tii proportionale cuveniti fiecd-
rui proprietar si la calcularea
sumelor de plati, având in ve-
dere urmdtoarele:
1. Procesul-verbal d'e punerea
intreprinderii in posesia perime-
trului concesionat (art. 45, alin.
9, din legea minelor).
2. Tabela proprietarilor cu in-
tinderea suprafetelor.
3. Avizul Serviciului de con-
tencios al ministerului, privitor
la dreptul de proprietate asupra
fiecarei parcele in parte.
I
4. Pro cesul-verbal al comisiu-
50 6 Februarie 1937
nii de impuneri miniere, rarnas
definitiv, de constatarea cotei
globale din redeventa Statului,
cuvenitä proprietarilor suprafe-
tei.
16. Pentru evaluarea cotei pro-
portionale, cuvenitä fiecärui pro-
prietar, se va calcula din supra-
fata totalá a concesiunii (dupd
defalcarea drepturilor castigate)
cat la sutá reprezintá intinde-
rea proprietätii sale.
Din suma globalá stabilitá de
comisiunea de impuneri, fiecare
proprietar va primi proportional
cu procentul calculat, conform
normelor de mai sus.
17. Sumele de platä astfel cal-
culate vor fi constatate prin de-
cizie ministerialä, care va fi pu-
blicatá in Monitorul Oficial si
va fi afisatá la autoritatea mi-
nierá regionald si la primáriile
comunelor pe teritoriile cärora
este situat perimetrul concesio-
nat.
Afisarea va fi constatatá prin
procese-verbale.
Orice contestatiuni impotriva
celor stabilite prin decizia mi-
nisterialá mai susmentionatá
vor trebui sd fie depuse la auto-
ritatea minierá regionalä sau la
Directia minelor in termen de 30
zile libere dela data publicárii.
Dupá acest termen, se va pu-
tea dispune plata.
In scopul clarificárii dreptu-
rilor de redeventa cuvenite pro-
prietarilor suprafetei, Directiu-
nea minelor va putea dispune
cercetári locale, autoritätile ad-
ministrative sau politienesti, tre-
buind a da concursul necesar.
Cheltuielile prilejuite de aceste
cercetári vor fi suportate de cei
interesati.
18. Contestatiunile vor fi cer-
cetate de contenciosul Ministeru-
lui Industriei i Comertului, care
isi va da avizul.
Dacä exista incertitudini asu-
www.digibuc.ro
pra persoanelor indreptátite sä.
primeasca cotele de redevent5.
aferente fiecärui teren inglobat
in perimetrul concesionat, sau
dacd existä neintelegeri intre cei
interesati, aduse la cutostinta.
Directiunii minelor, prin notifi-
carea facuta, prin Corpul por-
täreilor, plata va fi suspendatä,
iar partea interesatá se va a-
dresa judeatoriei circumscrip-
tiei cdreia apartine intreprinde-
rea (exploatarea), cáreia Ii in-
cumbä indatorirea legalá a cla-
rificárii litigiului (art. 130 din
legea minelor).
Recipisa de consemnarea co-
tei de redeventä la Cassa de De-
punen i Consemnatiuni, se va.
inainta judeatoriei ocolului res-
pectiv, Statul sau exploatatorul
fiind liberati din momentul tri-
miterii recipisei de consemnare.
19. Plata cotei pärti de rede-
ventä cuvenitá fiecärui proprie-
tar se va face, prin interventia
Directiunii contabilitätii Minis-
terului Inclustriei i Comertului,
sezisat5, de Directia minelor cá-
tre Cassa de Depuneri si Con-
semnatiuni, din sumele depuse
acolo, in acest scop, de cátre In-
treprinderile debitoare corespun-
ator dispozitiunilor art. 4 si 5
de mai sus.
20. Cesiunile cotelor de rede-
ventä, cuvenite proprietarilor su-
prafetei, trebuesc comunicate
Ministerului Industriei si Co-
mertului (Directia minelor) care,
pe temeiul avizului contenciosu-
lui ministerului va dispune plata
asupra cesionarului a ratelor
devenite exigibile numai dupá
data inregisträrii acestei cornu-
nicári.
CAPITOLUL V
Redevente din exploreiri sau conventii
speciale
21. Din productia obtinutá
dupä urma lucrárilor de explo-
 6 Februarie 1937
rare, comisiunile de impuneri
miniere, cu ocazia stabilirii re-
deventii Statului, vor defalca
cuantumul legal cuvenit proprie-
tarilor, procedând la fel ca si
pentru perimetrele de concesiu-
ne si specificând cota parte pe
fiecare sondd, put sau galerie.
Asupra acestora vor avea drep-
tul numai proprietarii inglobati
in concesiunile ce se vor institui
in baza permisului de explorare.
Aceste drepturi vor putea fi
lichidate dupd instituirea con-
cesiunii si punerea in posesie a-
supra perimetrului explorat.
Pand la data publicárii decre-
tului de concesiune, Directia mi-
nelor va tine evidenta cotelor de
redeventd pe sondd, put sau ga-
lerie, in parte.
22. Proprietarii suprafetelor
au dreptul la cotele legale din re-
deventele cuvenite Statului, pe
temeiul conventiilor speciale in-
cheiate cu exploatatorii, propor-
tional cu suprafata inglobatd.
CAPITOLUL VI
Redeventele exploraforilor
23. Exploratorul are drept la
valoarea unei redevente anuale
din productia extrasá de pe
toate perimetrele declarate pro-
prietate minierd concesionabilä,
pe baza lucrdrilor sale de explo-
rare, afard de perimetrul conce-
sionat lui (art. 37 L. M.).
24. Cuantumul redeventelor
cuvenite exploratorului este a-
cel fixat de lege pentru fiecare
clasd de zácämânt in parte, si
anume:
Pentru cárbuni i bitumine so-
lide 10% (art. 176 si 178 L. M.).
Pentru bitumine lichide si ga-
ze asociate cu ele in acelasi zd-
camânt, 10% (art. 191 L. M.).
Pentru miniereuri metalifere
alte minereuri din clasa II-a,
(art. 2 din L. M.), 10% in nume-
www.digibuc.ro
51
rar, pe toatá durata concesiunii
asupra perimetrului explorat de
el (art. 207 L. M.).
Pentru fier, crom, mangan, 10
la sutd in numerar (art. 208
L. M.).
Pentru minereuri de aluminiu
si in genere silicati aluminosi,
magnezieni. i cu alte baze, pen-
tru grafit si rocile grafitoase,
fosfati in genere; mineralele cu
toriu i pdmânturi rare, pentru
pietre pretioase si semi-nobile,
cuantumul redeventelor se va fi-
xa pentru fiecare caz in parte,
prin caietele de sarcini ale con-
cesiunilor, de &are Ministerul
Industriei si Comertului, cu a-
vizul Consiliului superior de mi-
ne (art. 211 L. M.).
Pentru iod, brom si alte ele-
mente accesorii din sdruri si
ape minerale, se va fixa de cd-
tre Ministerul Industriei si Co-
mertului, prin caietele de sar-
cini, cu avizul Cassei Autonome
a Monopolurilor (C. A. M.) si al
Consiliului superior de mine,
(art. 218 L. M.).
Pentru izvoare minerale si ape
mineralizate subterane sau cu-
rative in genere, 10% (art. 228
L. M.).
25. Rolurile prevázute de art.
127 din legea minelor, vor avea
rubrici separate pentru dreptu-
rile de redeventá cuvenite Sta-
tului si exploratorilor.
26. In cazul când Statul per-
cepe redeventele sale in naturd,
cotele redeventelor cuvenite ex-
ploratorilor vor fi stabilite de
comisiunile de impuneri miniere
numai cantitativ si calitativ.
Valoarea acestor cote de re-
cleventd se va fixa ulterior, pe
baza pretului mediu ce se va
obtine de Stat, prin vânzdrile
efectuate, iar achitarea lor se va
face dupd normele preväzute de
legea minelor si de prezentul re-
gulament.
52 6 Februarie 1937

27. Stabilirea recleventelor cu- sau organul legal ce se va crea

venite exploratorilor, are carac- In viitor pentru perceperea re-
ter pur administrativ, nu este cleventelor in naturl, la pretul
apelabild si se face prin procese- realizat prin comercializare, re-
verbale separate pentru fiecare cipisele fiind trimese Directiei
perimetru concesionat, procese- Minelor, care, la andu-i, le va
verbale ce nu sunt apelabile, inainta, spre pästrare si conta-
fiind in functie de redeventele bilizare, Directiei contabilitätii
cuvenite Statului. Aceste pro- din Ministerul Industriei si Co-
cese-verbale vor forma ate o a- mertului.
nexA a procesului-verbal de con- 32. Indatä ce constatdrile, sta-
statare si stabilire a redevente- bilirile si evaluárile fiicute de
lor Statului. organele de impuneri miniere,
28. Constatarea si evaluarea vor rämäne definitive, si intre-
redeventelor cuvenite explorato-
orinderile debitoare vor achita
rilor se fac conform prevederilor integral redeventele datorite Sta-
art. 37 si 130 din legea mine- tului, Directiunea minelor va
proceda la achitarea redevente-
lor, odatá cu constatarea si sta- tor cuvenite exploratorilor, pe
bilirea redeventelor cuvenite Sta- baza procesului-verbal arätat
tului, de cätre comisia de impu- mai sus si dupä normele fixate
neri miniere, preväzutá de art. prin prezentul regulament.
123 din legea minelor. 33. In cazul and concesiunea
29. Directiunea minelor va a fost acordatä sub forma unei
modifica pe cale administrativá asociatiuni intre Stat si Intre-
constatarea cotelor de reclevente prindere, concesionarul va fi o-
cuvenite exploratorilor in raport bligat, prin clauze inserate in
cu rezultatul definitiv al apelu- caietul de sarcini, sä achite a-
ruler j recursurilor ce vor fi nual, pe tot timpul concesiunii,
fost purtate pentru stabilirea ate o redeventä din productia
definitivá a drepturilor de rede- brutá, pentru exploratori.
ventá legale cuvenite Statului. 34. Cheltuielile de deplasare
30. Intreprinderile debitoare prilejuite pentru stabilirea drep-
vor consemna la Cassa de Depu- turilor de redeventá ale explo-
neri si Consemnatiuni, pe nu- ratorilor, vor fi suportate de cd-
mele si la dispozitia Ministeru- tre acestia, conform dispozitiu-
lui Industriei si Comertului, co- nilor art. 151 din legea minelor.
tele cuvenite exploratorilor, sub Comisiunea preväzutá de art.
titlul: Cote provenite din rede- 123 din legea minelor este obli-
ventele Statului, cuvenite explo- gatá a constata, In aceeasi se-
ratorilor din perimetrul dintä, drepturile de redeventä
LG

Recipisele vor fi depuse la Di- cuvenite Statului, exploratorilor

rectia minelor, care, la rându-i, si proprietarilor suprafetelor in-
le va trimete, spre pästrare globate in perimetrul concesio-
contabilizare, Directiei contabi- nat. Neexecutarea acestei dispo-
litätii din Ministerul Industriei zitiuni va fi sanctionati prin
si Comertului. neachitarea de cdtre Stat a e-
31. Dacii redeventele cuve- ventualelor drepturi de jetoane
nite Statului se percep in na- sau indemnizatii pentru sedin-
turá, cotele cuvenite exploratori- tele tinute in plus.
!or vor fi consemnate de catre 35. Cesiunile cotelor de rede-
Directia redeventelor Statului vente cuvenite exploratorilor tre-
www.digibuc.ro
 11 Februarie 1937
buesc comun'cate Ministerului
Industriei i Comertului (Direc-
tia minelor), care, pe temeiul
avizului contenciosului ministe-
rului, va dispune plata asupra
cesionarului ratelor, devenite e-
xigibile, numai dupà data flare-
gistrarii acestei comunicdri.
REGULAMENT
pentru modificarea ultimului alineat al
art. 67 din regulamentul de aplicare al
legii pentru organizarea Corpului Tehnic
DIN 1 1 FEBRUARIE 1937
Art. unic. Ultirnul alineat al
art. 67 din regulainentul de a-
plicare al legii pentru organi-
zarea Corpului Tehnic, se modi-
ficä precum urmeaza:
Ingineri ordinari cl. II. 392.
LEG E
pentru modificarea art. 7, alin. III si IV,
din legea Casei Autonome pentru Ocro-
tirea si Ajutorarea Personalului C. F. R.
DIN 1 1 FEBRUARIE 1937 1)
Art. unic. Alineatele 3 si 4
ale art. 7 din legea Casei Auto-
nome pentru Ocrotirea si ajuto-
rarea Personalului C. F. R., pro-
mulgatä, cu I. D. R. Nr. 1.472 din
30 Aprilie 1930, se modifica pre-
cum urmeazd:
Art. 7, alin. III. O retinere
I) Aceastà Lege s'a votat de Se-
nat, in sedinta dela 17 Deceravrie
1936 si de Adunarea Deputatilor, in
sediqa dela 30 Ianuarie 1937; s 'a
promulgat prin Decretul regal Nr.
447/937 si s'a publicat in Monitorul
Oficial, p. I, Nr. 34 din 11 Februa-
rie 1937. A se vedea Legea easei p.
ocrotirea i ajutorarea personalului
C. F. R., din 3 Mai 1930, la pag.
261, vol. XVIII, cu mod. din 1932,
precum i Regulamentul Casei de cre-
dit si economie C. F. R., din 5 Iunie
1933, la pag. 686, vol. XXI.
www.digibuc.ro
53
de 2% din salariul intregului
personal al Regiei Autonome C.
F. R. $i al Directiunii Generale
pentru Ocrotirea i Ajutorarea
Personalului C. F. R., va spori
fondul Casei de Credit si Econo-
mie C. F. R.
A/in. IV. Aceastä retinere
constitue economia proprie a
personalului $i se restitue, Im-
preunà cu interesele aferente,
riumai in cazul când nu mai
face parte din caclrele active ale
Regiei Autonome C. F. R. sau
Directiunii Generale pentru 0-
crotirea $i Ajutorarea Persona-
lului C. F. R., precum i in ca-
zul când, fiind pensionat, re-
nuntrt la calitatea de membru.
In caz de deces, economiile se
restitue urmasilor legali.
J. C. M.
pentru participarea la expozitia din Paris
DIN 12 FEBRUARIE 1937 1)
Consiliul de Ministri, in $e-
clinta sa dela 10 Februarie 1937,
Luand in deliberare referatul
d-lui ministru al industriei
comertului de sub Nr. 81.608 din
10 Februarie 1937, privitor la
participarea României la Expo-
zitia Internationala dela Paris
din 1937;
Având in vedere necesitatea
de a se da o cat mai bung orga-
nizare a acestei participäri, pen-
tru ca sà poatä räspunde rostu-
rilor urmärite de aceastä mani-
festare $i intereselor de propa-
gandd ale tärii noastre,
Decide:
1. Incuviinteazä participarea
României la Expozitia Interna-
tionalä din Paris 1937, insärci-
neazá Fundatiile Culturale Re-
i) J. C. M., sub Nr. 213 din 1937,
s'a publicat in Monitorul Oficial, p.
I, NI% 35 din 12 Februarie 1937.
54 18 Februarie 1937
gale cu organizarea acestel par-
ticipäri si numeste pe d-1 pro-
fesor Dimitrie Gusti, reprezen-
tant al lor, fn calitatea de Co-
misar general al Pavilionului
României.
Aceastä numire se considerá
fäcutä dela data de 1 Aprilie
1936, când au fnceput lucrärile
de organizare.
2. Comisarul general va lua
orice másuri relativ la construc-
ti i organizarea Pavilionului
României la Paris, va alege
numi personalul necesar, va a-
proba cheltuieli i va putea de-
lega persoanele din biroul sdu,
sau din afark care sä lucreze
sau ssä-1 reprezinte pe lângd Co-
misariatul General al Expoziiei
dela Paris.
3. Toate masinile, aparatele
materialele ce vor fi procu-
rate de Comisariat i aduse din
sträinátate pentru pregátirea
participärii la Expozitie, pre-
cum si toate obiectele, materia-
lele etc., ce vor fi trimese la Pa-
ris, spre a servi la constructia
amenajarea pavilioanelor sau
pentru a fi expuse ori folosite
in timpul expozitiei, vor fi scu-
tite de orice taxä de import si
export.
4. Fundatiile Culturale Re-
gale vor Intocmi un buget In
care se vor prevedea toate chel-
tuielile reclamate de participa-
rea României la numita expozi-
tie.
Bugetul va fi prezentat Mini-
sterului Finantelor, care dupä
ce-1 va verifica fl va supune a-
probárii d-lui presedinte al Con-
siliului de Ministri.
Fondurile necesare pentru a-
coperirea bugetului, astf el fn-
tocmit si aprobat, vor fi puse
de Ministerul Finantelor la dis-
www.digibuc.ro
pozitia Fundatiilor Culturale Re-
gale, cu titlul de subventie, pe
másura nevoilor.
5. Tot inventarul ce va fi pro-
curat cu sumele puse de Minis-
terul Finantelor la dispozitia
Fundatiilor Culturale Regale, va
rámâne proprietatea Statului.
6. D-1 ministru al industriei
si comertului si d-1 ministru al
finantelor, sunt Insárcinati cu
aducerea la Indeplinire a dispo-
zitiunilor cuprinse fn jurnalul de
fatä.
LE G E
pentru modificarea art. 2, lit. c ui art. 3
din legea pentru reorganizarea Ordinelor
Nationale Române
DIN 18 FEBRUARIE 1937 1)
1. Se modificá art. 2, lit. c, din
legea pentru reorganizarea Or-
dinelor Române, decretatá cu
Nr. 1.545 din 28 Aprilie 1932,
dupä cum urmeazá:
Ordinul Steaua României" va
cuprincle 6 (sase) clase In loc
de 5 (cinci), instituindu-se un
grad In plus, cu denumirea de
clasa I-a, a cdrei ierarhie se sta-
bileste Intro graclele de Mare
Cruce si Mare Ofiter ale Ordi-
nului. Numärul cetätenilor ro-
mâni cArora li se poate conferi
1) Aceastä Lege s'a votat de Se-
nat si de Adunarea Deputatilor, In
sedintele dela 4 si 6 Februarie 1937;
s'a promulgat prin Decretul regal
Nr. 518 din 1937 si s'a publicat in
Monitorul 0 ficial, p. I, Nr. 40 din
18 Februarie 1932. A se vedea Le-
gea pentru reorganizarea Ordinelor
nationale române din 29 Aprilie
1932, la pag. 483, vol. XX, eu mod.
14 Octomvrie 1935, pag. 892, vol.
XXIII.
 18 Februarie 1937
clasa I-a a Ordinului Steaua
României", se limiteazd: pentru
civili 50, pentru militari 15.
2. Se modificä art. 3 din le-
gea pentru reorganizarea Ordi-
nelor Nationale Române, decre-
tatá cu Nr. 1.515 din 28 Aprilie
1932, dupá cum urmeazá:
Ordinul Serviciul Credincios"
va cuprinde 5 (cinci)) clase in
loc de 3 (trei), instituindu-se cl.
I-a, aceea de Co Ian si clasa V-a,
aceea de Ofiter. Numärul cetä-
tenilor români cárora li se poate
conferi gradele de Co Ian si de
Of iter ale Ordinului se limiteazä
duná cum urmeazä: Co Ian 12,
Ofiter 300.
Celelalte grade ale acestui or-
din pästreazá numärul stabilit
prin legea pentru reorganizarea
Ordinelor Nationale Române din
28 Aprilie 1932.
3. In timp de räzboiu toate
Ordinele Nationale se pot con-
feri cu spade.
4. Un regulament va desvolta
prevederile legii de fa tä.
LEGE
pentru Ynchiderea Ordinului
Ferdinand I"
DIN 18 FEBRUARIE 1937 1)
1. Ordinul Ferdinand I", in-
stituit prin legea decretatá cu
Nr. 1.537 din 18 Mai 1929, se in-
chide definitiv pe data promul-
gärii prezentei legi.
1) Aceastä Lege s'a promulgat
prin Deeret regal Nr. 517 din 1937,
s'a publicat in Monitorul Oficial,
p. I, Nr. 40 din 18 Februarie 1937.
A se vedea i Legea din 18 Mai
1929, la pag. 497, vol. XVII, eu mod.
din 28 Aprilie 1933, pag. 553, vol.
XXI.
www.digibuc.ro
55
REGULAMENTUL
de aplicare al legei administrative
DIN 18 FEBRUARIE 1937 1)
CAPITOLUL I
Dispozifiuni generate referifoare la
modificeiri feritoriale, schimbäri de
nume ale unitälilor administrative
§i electoral
Modificiri teritoriale i schimbiri
de nume
1. Delimitarea sau modificarea
teritoriului unei comune rurale
sau suburbane, crearea sau des-
fiintarea unei comune rurale,.
precum si schimbarea resedintei
unei comune, se fac prin deciziu-
nea ministrului de interne, pe
baza deliberatiunii consiliilor co-
munale si a consiliului judetean
respectiv.
In cazul când consiliile res-
pective nu cad de acord, minis-
1) Acest Regulament s'a sanetio-
nat prin Decretul regal Nr. 229 din
1937 si s'a publicat in Montt-oral
Oficial, p. I, Nr. 40 din 18 Februa-
rie 1937. A se vedea i Legea admi-
nistrativä, din 27 Martie 1936, la
pag: 342, vol. XXIV, p. I, cu mod.
17 Septemvrie 1937.
Dupä intregirea teritoriului, s'a in-
tocmit Legea pentru unificarea ad-
ministrativä, din 14 Lillie 1925, pag.
338, vol. XIXII, care au mod. (din
22 Decemvrie 1925, 1 Mai si 9 Mai
1928) s'a aplicat 4 ani, când a fost
modificatä in intregime, prin Legea
pentru organizarea administratiunii
locale. din 3 August 1929, pag. 920,
vol. XVII.
aceastä Lege, cu numeroase mo-
dif. (din 31 Decemvrie 1929, 4 Ia-
nuarie 1930, 7 Iulie 1930, 29 Ianua-
rie 1931, 15 Line 1931, 21 Septem-
vrie 1932, 3 Mai 1933, 18 Martie
1934, 28 Aprilie 1934 si 13 Noem-
vrie 1934). s'a aplicat 7 ani, franä
la Legea administrativä, din 27 Mar-
tie 1936, pag. 312, vol. XXIV, p. I.
56 18 Februarie 1937
trul de interne va referi Consi-
liului de Ministri, care va de-
cide.
Delimitarea sau modificarea
teritoriului comunelor urbane,
municipiilor sau judetelor, tre-
cerea unei comune dela o cate-
gorie la alta, precum si declara-
rea unei comune ca suburbana
sau municipiu, se fac prin lege.
2. Incheierile consiliilor comu-
nale privitoare la toate modifi-
cdrile prevgzute in art, prece-
dent sunt afisate la usa prima-
riei timp de 20 de zile, dupg care
se inainteazg prefecturii judetu-
lui, impreung cu procesul-verbal
din care se constatá afisarea si
cu toate intampindrile ce s'ar fi
primit in acest timp.
Consiliul judetean se pronuntg
asupra hotdririi consiliului, sau
consiliilor comunale, pe baza ra-
portului depus de o comisiune
formatg din: un membru al dele-
gatiunii consiliului judetean, de-
semnat prin tragere la sorti; se-
fii serviciilor: tehnic, sanitar si
de contabilitate; pretorii respec-
tivi; primarul comunei sau co-
munelor in cauzg sau delegatii
lor.
Aceastg, comisiune consemnea-
zg intr'un proces-verbal toate in-
formatiunile necesare ce le-ar fi
constatat personal, precum si
toate intampingrile primite din
partea celor interesati.
3. Dacg in termenul de 20 zile,
cat a stat afisatg deciziunea con-
siliului comunal, nu s'a nrimit
nicio contestatiune sau intam-
pinare, se incheie un proces-ver-
bal In acest sens, care se inain-
teazd organelor tutelare, odatg
cu deciziunea consiliului. Consi-
liul judetean sau Ministerul de
Interne apreciazg dacg mai este
locul sa se facg cercetarea pre-
vgzutg la articolul precedent.
Despre acest lucru organul tu-
telar face mentiune in hotgrirea
sa.
4. In niciun caz nu se poate
www.digibuc.ro
decide asupra infiintärii unei noi
comune, sau transfornahrii unei
comune rnrale in comung ur-
bang, mai inainte de a se cer-
ceta, prin serviciul contabilitgtii
judetene, posibilitgtile ei finan-
ciare.
5. Deciziunile privitoare la mo-
dificgri teritoriale, infiintgri sau
transformgri de comune, nu se
not executa deck la inceputul a-
nului financiar.
6. Patrimoniul comunelor con-
topite devine pronrietatea cornu-
nei intregite, intocmindu-se un
inventar al acestei averi.
7. Consiliul comunei interesate
decide asupra partii de averi si
datorii ce trece asupra satulni
ce se deslipeste.
Neintelegerile dintre comune
sau judete. privitoare la det2r-
minarea perimetrelor, sau averea
lor, ori a satelor ce se alipese,
se deslipesc sau se modifica,
solutioneazg de chtre Curtea Ad-
ministrativa comnetentg. potri-
vit legii organice 2).
8. Schimbarea numelui comu-
nelor sau judetelor se face prin
decret regal, la cererea consiliu-
lui respectiv.
Incheierea consiliului prin care
se cere schimbarea nurneluj tre-
bue sà fie motivatg pe conside-
ratiuni geografice sau istorice..
Nume de persoane se pot da
comunelor si satelor numai prin
lege.
9. Nume de persoane In vieatg
nu se pot da comunelor, satelor
sau .strgzilor.
Numele de acest fel, vor fi
imediat schimbate.
Se excepteaza numele membri-
2) A se vedea Legea pentru orga-
nizarea Comitet. central 0 Comitet.
local, administrativ, din 20 Aprilie
1933, pag. 411, vol. XXI, cu mod.
din 18 Martie 1924, pag. 63. vol.
XXII 0 27 Martie 1936 (legea ad-
ministrativá) pag. 342, vol. XXIV,
p. I.
 18 Februarie 1937
tor familiei regale, sefilor de
State, sau a marilor personali-
täti sträine.
10. Denumirile, instructiunile,
indicatiunile si firmele se fac
numai fn limba românä.
Sunt interzise denumirile In-
irebuintate deadministratiile
fostelor dominatiuni sträine, a-
tat la inscriptiunile indicatoare
permanente, firme, reclame, cat
$i la orice acte oficiale sau par-
ticulare cu caracter de publici-
tate.
11. ModificArile de teritorii $i
schirnbärile de nume se cornu-
nic6 de Indatä Ministerelor de
Finante si Justitie.
Mate electorate i eligibilitate
12. Listele electorale ale unei
comune se Intocmesc pe .urmil-
toarele categorii:
a) Lista electoralä pentru ale-
gerile Adunärii Deputatilor;
b) Lista electoralä pentru ale-
gerea de Senat:
c) Lista electoralä pentru ale-
gerile administrative.
13. Duna efectuarea revizui-
rii prevä'zute de articolul 7 din
legea administrativa, primarii
nu mai au dreptul $i nici calita-
tea de a fntocmi listele electorale
si. nici de a opera fn ele $tergeri
sau acläugiri, singurul organ
competent fiind judecgtorul res-
pectiv.
Ei sunt obligati fmpreunä cu
secretarii comunali (notarii), ca
In fiecare an. fn tot cursul luMi
Decemvrie, sä comunice judecá-
to/iel respective, un tablou alf a-
betic cuprinzând pe toti mem-
brii comunei, care Wand la 31
Decemvrie al fiecdrui an doban-
desc calitatea de alegátor, In
conformitate cu art. 5 din legea
administrativá.
Ei cer judecátorului respectiv,
fn tot cursul anului stergerea cl.n
liste a tuturor celor care au pier-
www.digibuc.ro
57
dut calitatea de alegätor, ata-
sand la cerere actele doveditoare.
Suclechtorul va examina actele
si va opera Inscrierile sau ster-
gerile färd citarea partilor.
Hotärfrea de $tergere se dä cu
drept de opozitie fn termen de 15
zile dela comunicare.
Persoanele interesate se pot a-
dresa direct judeatorului, cu o
cerere Insotitä de acte dovedi-
toare. cerând la orice datá a a-
nului, Inscrierea lor In listele e-
lectorale.
In fiecare an, dela 1 pang la
15 Ianuarie inclusiv, toate ster-
gerile sau adäugirile aduse lic-
telor electorale, fn cursul anului
expirat, se afiseazä la judecáto-
rie si primárie. In termen de o
luná dela afisare, orice alegátor
poate face contestatie contra a-
dii
Toate cererile i actele In ma-
terce electoralä sunt scutite de
orice taxe de timbru.
In perioada dela aparitia de-
cretului (deciziunii) de convocare
a colegiului electoral si pang la
proclamarea rezultatului alege-
rii, nu se va putea opera nicio
stergere sau adáugire In listele
electorale.
14. Judecátorul de ocol res-
pectiv trece Inteun registru spe-
cial, pentru fiecare comunä, nu-
mete tuturor alegätorilor din lis-
tele electorale, alcátuite conform
art. 6 din legea administrativä si
dä fiecärui alegätor un carnet
de alegátor.
Formatul registrului si carne-
tului sunt prevrizute fn anexele
legii administrative; Intr'o co-
loanä a registrului si pe prima
paginä a carnetului, se va trece
si data nasterii alegAtorului.
Mat confectionarea registru-
lui, cat i tipärirea carnetelor de
alegätor, se fac de judeatorie,
pe seama $i In contul comunelor
respective.
Carnetele se confectioneazá din
carton si. se tipäresc cu un plus
58 18 Februarie 1937
de 200/o peste numgrul total al
aleggorilor, pentru a fi distri-
buite viitorilor aleggtori, sau ce-
lor ce intâmplgtor le-ar fi pier-
dut.
Aceste carnete se impart la re-
sedinta judecgtoriei, unde alegg-
torii sunt chemati pe comune sau
sträzi, in zilele anume fixate de
judecgtori.
Dacd comunele suportg chel-
tuielile, judecgtorii pot face dis-
tribuirea carnetelor $i la re$e-
dinta comunelor respective, fi-
ind ajutati de notari sau alti
functionari judeteni sau comu-
nali.
Odatá cu eliberarea carnetului.
aleggtorul va fi in$tiintat cg a-
cest carnet este permanent si cg,
in caz de pierdere nu se elibe-
reazg altul, cleat plgtind suma
de 10 lei.
Fiecare carnet are un numár
de ordine, care corespunde cu
numgrul de ordine din registru.
Acest numgr de ordine nu cores-
punde totdeauna cu ordinea al-
fabeticg, ci cu ordinea de inscri-
ere in liste (registru).
Carnetul este permanent $i
pentru toate alegerile, adicg din
moment ce a fost dat alegátoru-
lui, acesta nu mai are nevoe de a
se prezenta cu ocazia alegerilor
spre a lua o noug vizg.
De asemenea nu se mai trec
vize in carnet, care sd dovedea-
scg cg aleggtorul a votat, sin-
gura operatiune pe care magis-
tratul prezident sau biroul ale-
genii o face, este notarea in lis-
tele electorale a aleggtorilor, pen-
tru ca astfel sg Impiedice posi-
bilitatea ca un aleggtor sg vo-
teze de mai multe ori.
Când un aleggtor a pierdut
carnetul, poate obtine un alt car-
net, dar In acest caz este sters
din registrul dela numärul de
ordine la care se gäse$te inscris
*i se inscrie din nou la alt nu-
mgr de ordine, ce urmeazg dupg
finele aleggtorilor inscrisi in re-
gistru, pentru a se evita posibi-
www.digibuc.ro
litatea de votare cu ambele car-
nete.
15. Indatä dung convocarea
unui colegiu, se vor extrage sub
ingrijirea atijudecgtorului, pen-
tru fiecare comund in parte, co-
pii certificate de pe listele elec-
torale, conform celor din regis-
trele respective aflate la judecg-
torie.
Aceste liste se predau in dublu
exemplar sub luare de dovadg,
de cgtre judecatoria de ocol, cel
putin cu 24 ore inainte de ince-
perea operatiunilor de votare,
magistratilor care prezideazg bi-
rourile de votare, unul pentru a
servi grefierului la verificarea a-
legatorilor, iar al doilea asisten-
tilor.
Operatiile de votare se fac nu-
mai cu aceste liste certificate de
judecgtorul de ocol respectiv,
fgrg a se putea utiliza alte copii
de liste, care nu sunt certificate.
Aceste liste se anexeazg la do-
sarul alegerilor de cgtre magis-
tratul care a prezidat operatiile
de votare.
Când sunt mai multe sectiuni
de votare, aleggtorii se reparti-
zeazg pe sectiuni In ordinea alf a-
beticg, pentru a se inlgtura po-
sibilitatea ca un aleggtor sg vo-
teze la mai multe sectiuni.
Eligibili
16. Aleggtorii inscri$i in lis-
tele electorale pentru alegerile
administrative, ale judetului sau
comunei respective, sunt eligi-
bili la aceste colegii, dacg au im-
nlinit vârsta de 25 ani $i dad,
stiu a scrie $1 ceti.
Alegátorii inscri$i in listele e-
lectorale ale municipiilor si co-
munelor suburbane, precum $i
ale oraselor de re*edintä, sunt e-
ligibili in consiliile judetene res-
pective.
Nu pot fi
a) Monahii;
b) Militarii In activitate;
c) Persoanele care, fie direct,
 18 Februarie 1937
fie prin tovaräsi sau interpusi,
fie prin intreprinderile din care
fac parte, au contracte cu admi-
nistratia respectivá.
De asemenea acei ai cäror fii.
frati sau pärinti au asemenea
interese.
Chiriaii imobilelor administra-
tiunilor locale, sau arendasii
invoitori in izlazurile comunale
arendasii terenurilor de vâná-
toare ale comunei, nu pot fi con-
siderati ca intränd in dispozi-
tiunile acestui alineat;
d) Functionarii Statului, Jude-
telor si comunelor, in afarä de
profesorii (membrii corpului di-
dactic de toate gradele), medicii
definitivi si cantäretii biseri-
cesti;
e) Debitantii de bäuturi spir-
toase, in comunele rurale, inter-
pusii lor, sau persoanele din fa-
milie intrebuintate in exercitiul
comertului, al cáror drept de de-
bit este detinut in arendä dela
administratia respectivh.
In consiliile statiunilor bal-
neare si climatice, sunt eligibili
si proprietarii de imobile din a-
cele localitäti, chiar dacá nu
sunt inscrisi in listele electorale
respective.
CAPITOLUL II
Serviciile adminisfraliunilor locale
Organizarea serviciilor si birourilor
judetene
17. Judetele au in mod obli-
gatoriu urmátoarele servicii si
birouri:
1. Biroul mobilizrii $i organi-
zetrii natiunii $i teritoriului (M.
O. N. T.).
2. Contenciosul.
3. Serniciul administrativ cu
birourile: personalului, adminis-
tratiei de Stat, administratiei lo-
cale, statistic, cultural, de peti-
tionare. registraturá i arhivá.
4. Serviciul financiar $i de con-
www.digibuc.ro
59
tabilitate, cu urmátoarele bi-
rouri: contabilitate judeteang,
contabilitate comunalá j biroul
economic.
5. Serviciul tehnic si al dru-
murilor.
6. Serviciul sanitar $i de ocro-
tire sociald.
7. Serviciul veterinar si zooteh-
nic.
18. Daca resursele bugetare
permit, unele birouri pot fi trans-
formate in servicii; de asemenea,
se pot crea i alte servicii sau
birouri.
Serviciile si birourile se pot
crea sau desvolta numai pe bazá
de regulament special, aprobat
de ministrul de interne, justifi-
cându-se printr'un raport sepa-
rat necesitatea serviciului si a-
rätându-se disponibilitätile bu-
getare.
Regulamentul va preved.ea si
personalul absolut necesar.
19. Organizarea serviciilor
birourilor obligatorii, precum si
efectivul personalului, pe grade
si functiuni, nu vor depäsi limi-
tele arätate in schemele pe cate-
gorii de judete, anexate prezen-
tului regulament.
In acest scop judetele sunt Im-
pártite In urmátearele 4 catego-
rii:
Categoria I: Bihor, Ilfov, Pra-
hova si Timis-Torontal.
Categoria II: Arad, Brasov,
Cernäuti, Cetatea-Albá,
Cluj, Do lj, Hunedoara, Iai i
Läpusna.
Categoria III: Bacau, lti, Bo-
tosani, Buzáu, Cahul, Caliacra,
Caras, Constanta, Covurlui, Dam-
bovita, Durostor, Hotin, Ialomi-
ta, Ismail, Mehedinti, Mures, NA-
säud, Orhei, Romanati, Sälaj,
Satul-Mare, Severin, Sibiu, So-
mes, Soroca, Tarnava-Mare, Te-
leorman, Tighina, Turda, Valcea,
Vlasca.
Categoria IV: Arges, Baia, Câm-
pulung, Ciuc, Dorohoi, Fägáras,
Fálciu, Gorj, Maramures, Mus-
60 18 Februarie 1937
cel, Neamt, Odorhei, Olt, Putna,
Rädämti, R.-Sdrat, Roman, Sto-
rojinet, Suceava, Tarnava-Micd,
Tecuci, Trei-Scaune, Tulcea, Tu-
tova si Vaslui.
Cu ocaziunea verificrtrii si a-
probärii bugetului, Ministerul de
Interne, constatând scäderea
mijloacelor financiare ale jude-
tului, poate decide trecerea unui
judet inteo categorie inferioarrt.
20. Biroul M. O. N. T. are or-
ganizarea si atributiunile prevd-
zute de art. 51 si urmát din pre-
zentul regulament; el functio-
neazd sub directa conducere a
prefectului sau subprefectului.
21. Contenciosul are atribu-
tiunile prevrtzute la art. 58 din
prezentul regulament; el func-
tioneazd sub directa conducere
a prefectului sau a subprefectu-
lui.
Serviciul administrativ
22. Biroul personalului are in
atributiunile sale lucrdrile pri-
vitoare la:
Personal, intocmirea $i tinerea
registrelor alfabetice, matricole
pe categorii, pentru intreg per-
sonalul (judetean. comunal si de
Sta:t), din serviciile centrale si
exterioare, dependente de pre-
fecturd. In aceste registre tinute
la zi, se vor nota numirea, Ina-
intarea, mutatiunile, concediile
si discipline.
Formarea de caziere personale.
completarea si pdstrarea lor In
conditiunile prevAzute de legea
$i regulamentul statutului func-
tionarilor publici (certificate de
studii, certificate de servicii an-
terioare, acte de jurdmänt, exa-
men de capacitate etc.).
Lucrdrile referitoare la exa-
menele de capacitate: lucrdrile
comisiunii pentru propuneri de
numiri si Inaintdri. ale cornisiei
de disciplinä si cele relative la
pensiondri..
Eliberarea certificatelor de
serviciu si de purtarp, precum
si a carnetelor C. F. R. registru de evidenta acestora.
www.digibuc.ro
23. Biroul administra0ei de
Stat are in atributiunile sale lu-
crdrile referitoare la:
Corespondenta i reclamatiu-
nile privitoare la administratia
generald, ordinea publicd si. che-
stiunile politienesti.
Lucrärile relative la alegerile
generale si alegerile profesion ale
(Camere agricole, de industrie si
comert si Camere de muncd).
Lucrarile referitoare la aplica-
rea legilor pentru portul arme-
lor si protectia vânatului, ti-
nând registre de evidenta aces-
tore; aplicarea legilor referi-
toare la circulatie si automobile.
Intocmirea listelor de jurati.
Lucrdrile referitoare la vaga-
bonzi, copii gásiti, persoane dis-
pdrute, alienati sau muscati de
câini turbati, incendii si inun-
datii.
Lucrärile privitoare la elibe-
rarea pasapoartelor, conform in-
structiunilor Ministerului de In-
terne, legii si regulamentului
paspoartelor, tinâncl i evidenta
acestora; intocmeste tablouri tri-
mestriale dung, formularul sta-
bilit de minister, de numärul
paspoartelor eliberate pe cate-
gorii si II inainteazd Ministeru-
lui de Interne, impreunä cu na-
sapoartele expirate i preschim-
bate.
Lucrärile privitre-Lre la execu-
tarea legilor i regulamentelor
de administratie publicä, in ceea
ce priveste administratia gene-
raiil a judetului; aplicarea legii
repausului duminecal.
Lucrdrile privitoare la contra
lul sträinilor, comertului ambu-
lant si al Mtregului personal ad-
ministrativ exterior, cu evidenta
indeplinirii atributiunilor.
Lucrdrile privitoare la eonfe-
rirea de decoratii si medalii.
Strângerea rapoartelor orga-
nelor de Stat din judet si pre-
zentarea lor prefectului.
Lucrdrile relative la arenda-
rea terenurilor de vângtoarP si
 18 Februarte 1957
Lucrdrile relative la rezolva-
rea chestiunilor administrative
de ordin general, nerepartizate
altor birouri.
Acest birou executd si
rile in legáturg cu turismul.
24. Biroul administratiei jude-
tene si comunale, are In atribu-
tiunile sale corespondenta refe-
ritoare la:
Administratia localh, jude-
teanä si comunala, precum si
reclamatiunile de acest ordin
ale particularilor.
Lucrárile referitoare la situa-
tia teritorialá a judetului; ali-
piri si deslipiri de comune sau
sate, Infiintäri de noi comune $i
sate; schimbäri de resedinte si
de nume; modificarea circum-
scriptiilor $i resedintelor de
Lucra'rile referitoare la alege-
rea, constituirea i disolvarea
consiliilor si inlocuirea comisiu-
nilor interimare, judetene si co-
munale; alegerea, suspendarea,
revocarea si demisiunea prima-
rilor; registru special de numele
pronumele consilierilor alesi
si de drept, pe comune, registru
tinut la zi, cu toate schimbárile
survenite.
Lucrárile referitoare la balciu-
rile si tdrgurile din comunele
rurale, si registru de evidenta
lor.
Lucrärile referitoare la car-
ciumi si registru special in care
se vor trece recipisele de garan-
tii ale cârciumilor comunale,
mentionându-se toate datele ne-
cesare.
25. Biroul statistic are atribu-
tiunile preväzute la art. 59 si
urm. din prezentul regulament.
26. Biroul cultural are In a-
tributia sa lucrärile referitoare
la scoli si la institutiunile cultu-
rale, intretinute din bugetul ju-
cletului si la scolile de Stat sau
particulare, cum si lucrärile re-
feritoare la chestiunile de cult.
27. Biroul de petitionare-re-
www.digibuc.ro
61
gistraturd $i arhivd, are atribu-
tiunile prevgzute la art. 67 si
urm. din prezentul regulament.
Serviciul financiar $i de conta-
bilitate
28. Biroul contabilitdtii jude-
tene, are In atributiunile sale lu-
crdrile privitoare la intocmirea
bugetului general al judetului
modificArile lui.
In acest scop, cere, la timp tu-
turor serviciilor judetene si ad-
ministratiei financiare de Inca-
sari si plati situatiuni si date,
pentru a se putea intocmi expu-
nerea de motive; intocmeste pu-
blicatiunile pentru a aduce la
cunostinta generald proiectul de
buget.
Ingrijeste de convocarea la
timp a comisiei de verificare,
care face raportul asupra pro-
iectului de buget.
Intocmeste lucrárile privitoare
la executarea bugetului si ordo-
nantarea plátilor de personal si
material.
Intocmeste conturile de ges-
tiune si le supune aprobärii au-
toritätilor tutelare. potrivit dis-
nozitiunilor art. 203 din prezen-
tul regulament sau le inainteazá
Inaltei Curti de Conturi, im-
preunA cu toate actele relative.
Tine evidenta tuturor valori-
lor de orice fel anartinâncl ju-
detului, sau depozitate la judet.
Lucrárile de corespondentá
privitoare la operatiunile de
contabilitate judeteanä.
Lucrárile si corespondenta pri-
vitoare la operatiunile de expro-
priere In interesul judetului.
Lucrárile privitoare la autori-
zarea cheltuielilor i In general
toate actele din care ar deriva,
direct sau indirect, angajamente
de pláti, in sarcina judetului,
precum si toate lucrárile rela-
tive la vânzdri, arendári si in-
chirieri de bunuri judetene si la
darea In intreprindere a lucrä-
rilor si furniturilor jucletului.
62 18 Februarie 1937

Tine evidenta popririlor, ce- in acest registru de partizi, dupg

siunilor, transactiilor judecgto- borderoul de platg trimes de ad-
resti etc. ministratia financier& de Inca-
Tine evidenta rämdsitelor de sari si pláti, de doud, ori pe
incasat sau de plgtit. lung.
Urmgreste depunerea actelor In jurnalul general al incasg-
justificative de catre titularii or- rilor si pldtilor efectuate, se tre-
donantelor, care au primit sume ce in fiecare lund, in rezumat,
de bani cu anticipatie, fat% acte, aclicg inteo singurg cifrg, veni-
le verified si apoi le ataseazg la turile incesate si plgtile efec-
ordonantele respective. tuate, dupg contul verificat al
Inregistreazg i centralizeazg administratiei financiare.
in scripte miscdrile de mate- Tot inteo singurd cifrg se tree
riale, incredintate mânuitorilor, apoi si in registrul de partizi
pentru a se putea tine evidenta incasärile
generalg a materialelor din de- Registrul pentru inregistrarea
pozitele administratiunii judetu- angajamentelor se tine de seful
lui. contabilitätii judetene care este
Tine intre altele, urmdtoarele consilier controlor.
scripte: Ordonantele de platg se sem-
1. Jurnalul general al tuturor neazd de prefect sau subprefect
ordonantelor de platd emise. prin delegatie si se contrasem-
2. Registrul de partizi pentru neazg de cgtre seful serviciului
inregistrarea creditelor, a ordo- financiar si de contabilitate.
nantelor emise si achitate, pe Pe cererea de ordonantare se-
articole de buget. ful biroului face totdeauna ref e-
3. Jurnalul general pentru in- rat, arätând dacg existg credit
registrarea in rezumat a, tuturor disponibil, iar pe actele justifi-
operatiunilor de incasgri si plgti. cative pune viza cg le-a verificat
4. Registrul de partizi pentru si le-a ggsit in reguld.
desvoltarea operatiunilor de ve- Corespondenta pe baza cgreia
nituri si cheltuieli pe articole. s'au emis ordonantele, se pgs-
5. Registrul pentru inregistra- treazg inteun dulap special, a-
rea angajamentelor. ranjatg in ordinea numericg a
Jurnalul ordonantelor de platd ordonantelor, iar la finele anu-
serveste la inregistrarea in or- lui financier se coase in dosare
dine a tuturor ordonantelor ce pe articole bugetare.
se vor emite de prefecturd, in 29. Biroul contabilitdpii comu-
tot cursul exercitiului financier. nale, are in atributiunile sale lu-
Numgrul de ordine al acestui crgrile privitoare la verificarea,
jurnal va fi numdrul de ordine aprobarea i modificarea buge-
al orclonantei emise. telor comunale.
Registrul de partizi al ordo- Lucrgrile referitoare la verifi-
nantelor va avea partizi deose- carea conturilor comunale.
bite pe articole de buget, pentru Aclung materialul necesar pen-
credite acordate prin buget. tru intocmirea bugetelor comu-
In aceste partizi se inregis- nale. dând instructiuni pentru
treazd atât creditele acordate alatuirea lor. .
pe articole de buget, cat í cre- Tine evidenta tuturor valori-
ditele extraordinare, ordonantg- lor de orice fel apartinand co-
rile efectuate asupra fiecgrui munelor i depuse de acestea
credit in parte, precum si plátile pentru pästrare.
acute. Corespondenta referitoare la
Inregistrarea plgtilor asupra toate operatiunile financiare ale
fiecgrei alocatii In parte se face comunelor.
www.digibuc.ro
 18 Februarie 1937
Lucrdrile privitoare la opera-
tiunile de exproprieri In intere-
sul comunelor.
Lucrärile privitoare la primi-
rea clarurilor *i legatelor fäcute
comunelor.
Ingrije$te de procurarea la
timp a registrelor necesare co-
munelor.
Biroul verified/id bugetele co-
munelor rurale *i urbane nere-
*edintd, intocme$te referat asu-
pra constatárilor $i. II supune a-
probärii prefectului.
Pästreazd câte un exemplar
din buget, formând dosare spe-
ciale pe comune, la care se a-
claugd In cursul anului deciziu-
nile pentru deschideri de credite
$i modificäri de bugete.
La finele anului financiar bu-
getele tuturor comunelor din ju-
det, cuprinzând toate modified-
rile, se cartoneazä In volume,
rânduite in ordinea alfabeticd.
Controleazá dacd s'a fácut in-
chiderea caselor comunale la
sfârsitul fiecdrui exercitiu fi-
nanciar si dad, s'a trimes birou-
lui un exemplar' din procesul-
verbal.
Ia mdsuri ca toate soldurile
rezultate sä fie consemnate con-
form legii, iar recipisele de con-
semnare sd se inainteze prefec-
turii, spre pástrere.
Ingrijeste ca In cursul anului
financiar, primarul, Impreund
cu casienil comunal, BA intoc-
meascä, la finele fiecdrei luni, o
situatie de toate operatiunile de
Incasäri $i pláti efectuate In
cursul lunii. Aceste situatiuni
urmeazä a fi trimese $i prefec-
turii, prin preturile respective,
impreund cu procesul-verbal al
comisiunii de verificare.
Verified dosarele cu licitatiuni
pentru vânzarea, Inchirierea
arendarea bunurilor comunale,
precum i cele pentru darea In
intreprindere a lucrärilor $i fur-
niturilor necesare comunelor,
www.digibuc.ro
63
fácând referat asupra celor con-
statate, pe care II supune apro-
bárii prefectului.
Ingrije$te ca in termen de 3
luni dela inchiderea exercitiului,
comunele sä incheie conturile $i
sä le trimeatá spre aprobare de-
legatiunii judetene, prin prefec-
turd, potrivit dispozitiunilor art.
203 din prezentul regulament.
Trece inteun registru special
incheierea delegatiunii judetene,
jar conturile se restitue comune-
lor, Impreunä cu o copie de pe
deciziunea delegatiei, având grija
ca primäriile sd trimiatd proce-
sul-verbal de afi$area acestor
deciziuni $i dovezile de comuni-
carea lor celor In drept.
TJrmáreste ca fo*tii gestionari
sá achite sumele datorate, ti-
nând evidentá despre aceasta.
30. Biroul economic are In a-
tributiunile sale lucrärile privi-
toare la: bunuri, licitatii, inven-
tarii, intendentä, pd$uni $i pl-
duri.
Lucrárile privitoare la admi-
nistrarea tuturor intreprinderi-
lor judetului, cu caracter econo-
mic sau comercial.
Intocmirea i tinerea la curent
a inventarului mobiliar i imo-
biliar al judetului; centralizarea
inventarelor comunale, Ingrijind
de tinerea lor la zi.
Lucrárile privitoare la licita-
tii, incheierea i executarea con-
tractelor, privind patrimoniul
jucletulut; pregätirea proiectelor
de contract& cu antreprenorii,
furnisorii, proprietarii de imo-
bile, etc., pe care le inainteazd,
prefectului, insotite de un aviz
al contenciosului.
Ia toate mäsurile pentru su-
pravegherea $1. exploatarea ra-
tionald a domeniilor $i loturilor
agricole demonstrative judetene,
pentru promovarea i intensifi-
carea agriculturii i silvicultu-
rii pe teritoriul judetului.
64 18 Februarle 19E7
Serviciul tehnic $i al drumurilor
31. Serviciul tehnic judetean
este organizat $i functioneazd
conform dispozitiunilor decretu-
lui de organizare al Ministeru-
lui Lucrärilor Pub lice si al Co-
municatiilor, legii drumurilor,
legilor i regulamentelor spe-
ciale 1).
Dacä personalul retribuit de
Stat nu este suficient $i daca re-
sursele bugetare permit, judetul
poate angaja personalul tehnic
superior $i inferior necesar, pld-
tindu-1 din veniturile proprii ale
judetului.
Pe lângd serviciul tehnic jude-
tean functioneazà biroul insär-
cinat cu lucrärile tehnice de ar-
hitecturä si de edilitate ale ad-
ministratiei ora$ului de rese-
dintä.
Cheltuielile de personal si de
material privitoare la acest bi-
rou sunt inscrise in bugetul co-
munei.
Inginerul sef al judetului, nu-
mit de Ministerul Lucrdrilor
Pub lice $i al Comunicatiilor,
conduce Intreg derviciul $i este
obligat sä execute dispozitiunile
date de prefect sau de primar,
privitoare la lucrärile ce se efec-
tueazà din fondurile judetului
sau ale ora$ului de re$edintä,
sub sanctiunea prevazutd de co-
dul penal, pentru refuz de servi-
ciu legalmente datorat.
Personalul plätit de adminis-
tratiile judetene sau comunale
este numit in conditiunile art.
142 din lege; actiunea discipli-
narà se exercità de prefect, in
conformitate cu dispozittile legii
statutului functionarilor publici,
luând $i avizul primarului, când
1) A. se vedea Decret-lege pentrn
organizarea Ministerului Luerarilor
Pub lice si al Comunicatiilor, din 26
Mai 1936, la bag. 785, vol. XXIV,
p. I.
www.digibuc.ro
este vorba de personalul plätit
de comunä 2).
Municipiile pot avea un servi-
ciu tehnic propriu, dacA, dupd.
apreciererea Ministerului de In-
terne, resursele lor bugetare per-
mit.
In acest caz, serviciul tehnic
de arhitectura al municipiului,
este dator sá execute $i lucrärile
de arhitecturä pentru adminis-
tratia judeteanh, când aceasta
nu ar avea un arhitect.
Serviciul sanitar $i de ocrotire
sociald
32. Are in atributia sa toate
lucrärile prevazute de legea spe-
cialä.
Serviciul veterinar $i zootehnic
33. Are in atributiunea so lu-
crdrile preväzute in legile si re-
gulamentele speciale.
II
Organizarea serviciilor i birourilor
administratiilor comunelor urbane
34. Serviciile $i birouriie ad-
ministratiilor comunelor urbane
trebuesc sg, indeplineasa atri-
butiunile relative la:
A. Secretariat
a) Secretariat: corespondenta
cu autoritäti, leatura intre ser-
vicii, lucrärile pentru consiliul
comunal, convocäri, procese-ver-
bale, deciziuni, ordine de zi etc.;
b) Biroul mobilizärii $i orga-
nizárii natiunii $i teritoriului
(M. O. N. T.);
r) Contencios.
2) A se vedea Legea pentru St4-
tutu! functionarior publici, din 19
Iunie 1923, la pag. 409, vol. XI=
XII, ell mod. din 26 Iunie 1930, pag.
360, vol. XVIII si 22 Martie 1933,
pag. 92, vol. XXI; precum i Regu-
lamentul de aplicare, din 23 Noern-
vrie 1923, la pag. 418, vol. XI--
XII, cu mod. din 5 August 1930,
pag. 833, vol. XVIII.
 18 Februarie 1937
B. Administratie
Adicd: personalul comunal,
certificate si autorizatiuni, regu-
lamente si ordonante, statisticd,
starea civild, turism, politie co-
munald, biroul populatiei, peti-
tionare-registraturd si arhivd.
C. Finante $i contabilitate
Adicd: bugetul comunei, con-
statarea, perceperea si urmári-
rea veniturilor, imprumuturi si
cotizatii, angajarea, lichidarea
si ordonantarea cheltuielilor,
control, casierie, inventar, lici-
tatii, economat si intendentä.
D. Activitate economicd
Adicd: administrarea, bunuri-
ior mobiliare si imobiliare ale
comunei, Intreprinclerilor comu-
nale In regie directl, intreprin-
derilor concesionate, participa-
til.
E. Activitate culturald
Adicd: invátámântul de toate
gradele, diversele culte, societäti,
asociatiuni culturale, biblioteci,
arte, muzee, controlul cinemato-
grafelor si spectacolelor.
F. Activitate sanitard ci de ocro-
tire
Adicd: spitale, dispensare, a-
zile, igienä, epidemii, controlul
sanitar, asistentti medical:a', la
domiciliu, cdminuri si asistentd
sociald, ajutoare, somaj etc.
G. Activitate zootehnicd si vete-
rinard
cresterea si sdnátatea
animalelor, epizootii, oboare de
vite, industria alimentard, con-
trol, indrumare, abator.
H. Edilitate
Adicd: edilitate, arhitecturä,
cdi de comunicatie, apd,, canali-
zare, lumind, plantatii si gradini
publice.
C. Hamangiu, vol. XXV. 6.
www.digibuc.ro
65
I. Salubritate
Adicd: curátitul si stropitul
strdzilor, ecarisaj, ridicarea gu-
noaielor, hornáritul etc.
35. Sunt obligatorii pentru
municipii urmätoarele servicii
si birouri: serviciul administra-
tiv, serviciul financiar si de con-
tabilitate, serviciul tehnic, servi-
ciul sanitar si ocrotiri sociale,
serviciul veterinar si zootehnic,
serviciul sau biroul salubritdtii;
birourile: secretariat, M. O. N.
T., contencios, statistic, stare ci-
vild, economic si cultural.
Pentru orasele de resedintd,
sunt obligatorii urmátoarele ser-
vicii si birouri: serviciul admi-
nistrativ, serviciul financiar si
de contabilitate, serviciul sani-
tar si ocrotiri sociale, serviciul
veterinar si zootehnic; birourile:
secretariat, M. O. N. T., conten-
cios, statistic, stare civilä, eco-
nomic si salubritate.
Pentru orasele neresedintd,
sunt obligatorii: biroul admini-
strativ, biroul economic, finan-
ciar si de contabilitate, birourile
M. O. N. T. si stare civild.
36. Atrihutiunile ce nu sunt
Indeplinite prin serviciile sau bi-
rourile susardtate, se vor Inde-
plini, dung natura lor, prin
functionarii serviciilor sau bi-
rourile existente.
37. Dacd resursele bugetare
permit, se pot crea si alte servi-
cii sau birouri, sau transforma
birourile In servicii.
Serviciile sau birourile se pot
crea sau desvolta, numai pe
bazd de regulament special, a-
probat de autoritatea tutelard,,
justificându-se printr'un raport
separat necesitatea serviciului
si ardtându-se disponibilitdtile
bugetare.
Ilegulamentul va prevedea
personalul absolut necesar.
38. Modul de organizare al
serviciilor si birourilor fiecärui
municipiu sau ora$, precum si
numärul maxim al functionari-
66 18 Februarie 1937
lor, este acela preväzut fn sche-
ma de organizare aprobatg de
Ministerul de Interne, odatg cu
bugetul pe anul 1936-1937.
39. Secretariatul are In atri-
butiunile sale: primirea i päs-
trarea luergrilor ce urmeazg a
se supune delibergrii consiliului
comunal i delegatiunii consi-
liului; Intocmirea ordinei de zi a
$edintelor, convocarea consilie-
rilor, redactarea proc.-verb. ale
$edintelor, .precum $i a deciziu-
nilor consiliului si delegatiei; In
tocmirea dosarelor speciale cu a-
ceste procese-verbale In ordine
cronologicg, brosarea si sigila-
rea lor la sf drsitul anului; co-
municarea In copie a acestor de-
libergri, serviciilor respective
spre executare; trimeterea deci-
ziunilor organelor tutelare spre
aprobare, fn cazurile prevgzute
de lege *i prezentul regulament;
Intocmirea sumarului *edintelor
consiliilor $i delegatiilor; cornu-
nicarea acestui sumar, semnat
de primar i secretar, autoritg-
tilor tutelare pentru fiecare $e-
dintg In parte si afisarea lui In
timp de 10 zile la usa casei co-
munale, constatându-se aceasta
prin proces-verbal; eliberarea de
copii de pe deciziunile consiliu-
lui si ale delegatiei consiliului,
afarg de acele declarate secrete.
Secretariatul comunicg tutu-
ror serviciilor ordinele organe-
lor de conducere si orice alte in-
strtictiuni cu caracter general,
Ingrijeste de redactarea buleti-
nului comunal, care trebue sg
aparg periodic; In acest buletin
se publicg sumarul sedintelor,
regulamentele, ordonantele, de-
ciziunile, publicatiile de licitatii,
numirile de functionari etc.
40. Biroul inobilizärii ci orga,
nizärii na(iunii j teritoriului
(M. O. N. T.), avâncl atributiu-
nile prevgzute la art, 51 *i pr-
mgtorii din prezentul regula-
ment.
41. Contenciosul având atri-
www.digibuc.ro
butiunile prevgzute la art. 58 din
prezentul regulament.
42. Serviciul administrativ
are In atributiunile sale lucrg-
rile privitoare la:
a) Personal, adicg: intocmirea
si tinerea registrului aflabetic-'
matri col pentru functionarii
bugetari $i a registrului alfabe-
tic, pentru lucrätori i agentii
angajati temporar. In aceste re-
gistre tinute la zi noteazg: nu-
mirea, fnaintarea, rni*carea, con-
cediile $i disciplina fntregului
personal al administratiei comu-
nale;
Formarea de caziere perso-
nale, completarea $i pgstrarea
lor In conditiunile prevgzute de
legea i regulamentul statutului
functionarilor publici (certifi-
cate de studii, certificate de ser-
vicii anterioare, examen de ca-
pacitate, act de jurgmânt etc.);
Lucrarile referitoare la exa-
menul de capacitate $i ale co-
misiunii pentru propuneri de
numiri si Inaintgri, ale comisiu-
nii de discipling, precurn si lu-
crgrile relative la pensiongri;
Eliberarea certificatelor de
serviciu $i de purtare, precum
a carnetelor C. F.. R.;
b) Administra(ie, adich: elibe-
rarea certificatelor $i autoriza-
tiunilor; controlul autorizatiilor
eliberate; fritocrairea regulamen-
telor *i ordonantelor comunale,
precum i aplicarea lor; Intoc-
mirea ordonantelor pentru sta-
bilirea preturilor maximale, la
articole de prima necesitate, pre-
cum *i tarifele privitoare la ho-
teluri, bài, transporturi etc.;
c) Starea civilä, adicg: tinerea
$i pgstrarea registrelor si acte-
lor de nastere, cgsgtorie si de-
cese, strict In conditiunile pre-
scrise de codul civil, de legea $i
regulamentul special;
Eliberarea extractelor de pe
actele de stare civilg si tinerea
corespondentei referitoare la lu-
crgrile respective; into cmirea
 13 Februarie 1937
datelor necesare listelor electo-
rale, a tabelelor de recensämänt,
pentru recrutarea i instructia
premilitarilor, precum si datele
statistice referitoare la misca-
rea populatiei.
Oficiul de stare civild are re-
gistratura i arhivä proprie, ras-
punzand de buna pästrare a re-
gistrelor si actelor sale;
d) Statisticd, cu organizarea si
atributiunile prevdzute in art.
59 si urmatorii din prezentul re-
gulament;
e) Politia comunaltt, care se
exercitä in orase prin politia de
Stat.
Dupä posibilitäti, se va putea
organiza si o politie aparte,
compusä din functionari si a-
genti angajati de primarie;
f) Biroul de popula(ie, care
functioneazI pe lngä chesturi
sau politie, in conformitate cu
instructiunile speciale; acest bi-
rou este obligat a tine la curent
primäria cu miscarea popula-
tiei, transmitând toate datele se-
cretarului comunal, care le va
indruma la biroul statistic;
g) Peti(ionare-registraturd $i
arhivd, având atributiunile pre-
väzute de art. 67 si urmätorii
din prezentul regulament.
43. Serviciul financiar $i de
contabilitate are in atributiunile
sale lucrAri relative la:
a) Strângerea datelor si mate-
rialului necesar- intocmirii bu-
getului comunal si bilantului,
precum si bugetelor anexe, a-
vând indatorirea de a prezenta
luerärile in termenul preväzut
de lege si a le trimete dupä
autoritätilor tutelare;
b) Constatarea tuturor vonitu-
rilor (imp ozite, taxe, contribu-
tiuni, cotizatiuni, prestatiuni), in
conformitate cu legea, precum si
afisarea deciziunilor privitoare
la venituri; intocmirea matrico-
lelor, rolurilor generale si regis-
trelor si tinerea lor la zi; intoc-
mirea si tinerea debitului gene-
ral al comunei; recensämântul riului general; urmärirea justi-
www.digibuc.ro
67
imp ozitelor si taxelor comunale,
sezisarea contenciosului comu-
nal, in vederea apelurilor si re-
cursurilor fiscale, inaintänd lu-
crArile respective; cercetarea re-
clamatiunilor referitoare la im-
puneri; propuneri pentru noi
impozite sau taxe; verificarea.
debitelor, impunerilor, impozite-
lor i taxelor comunale; calcu-
larea cotelor si redeventelor ca
urmeaa, a fi värsate din buge-
tele intreprinderilor comunale;
c) Perceperea si urmärirea ve-
niturilor, conform legii speciale;
d) Contractarea de imprumu-
turi, infiintäri de taxe, cotiza-
tiuni si contributiuni speciale;
e) Tinerea evidentei tragerilor
la sorti a diferitelor obligatiuni
comunale; intocmirea tablouri-
lor, creantelor ramase neachi-
tate, neordonantate sau neplä-
tite, tinând evidenta la zi a a-
cestor lucräri.
Bugetul comunei si intreprin-
derilor sale, modificarile lor,
precum orice deschidere de cre-
dite; verificarea statelor de platä,
intocmite de servicii pentru tot
personalul comunei, tinându-se
evidenta registrelor pentru di-
verse retineri la Casa Pensiilor,
Casele Speciale si diverse aso-
ciatii, popriri si sechestre si emi-
terea ordonantelor de plan', pen-
tru retinen i pensii viagere.
Tinerea la zi a registrelor de
angajamente si evidenta fondu-
rilor, cum si cele de inregistra-
rea si conservarea garantiilor de
orice f el;
g) Intocmirea conturilor de
gestiune i inaintarea la timp,
store aprobare, autoritätilor in
drept;
h) Asigurarea averii mobile $i
imobile a comunei;
i) Controlul, adicä, verificarea
operatiunilor de incasäri si pläti
si de inregistrarea operatiunilor,
in. scriptele respective ale MI-
tabilitätii; verificarea inventa-
68 18 Februarle 1937
ficdrii avansurilor date pentru
lucrärile executate in regie sau
antreprizd, verificarea si execu-
tarea bugetelor anexe si bilan-
turilor; verificarea si controlul
gestiunii perceptiilor si agenti-
lor Implinitori si aplicarea la
timp a tuturor gradelor de ur-
mdrire; supravegherea activitä-
tii agentilor incasatori la oboare,
piete, etc., pentru regularitatea
Incasdrilor;
i) Casieria face toate operatiu-
nile ce incumbä unui serviciu de
cash; primeste si inregistreazä
vdrsämintele dela perceptiile co-
munale si dela toate serviciile
comunei cu gestiune (abator, ilu-
mina t, uzine, izlazuri etc.), pre-
cum si dela administratiile pu-
Nice si particulari.
Do asemenea face, pe baza or-
donantelor $i avizelor de platd,
toate operatiunile de pläti, care
se Inregistreazd In jurnalul de
casd si se concretizeazd apoi in
contul de gestiune al casei co-
munale, pe care II inainteazd
autoritä(ilor In drept.
Pe längg casierie functioneazä
perceptiile comunale, care au In
atributiunea lot. urmdrirea si
Incasarea impozitelor, taxelor,
cotizatiunilor si contributiunilor
comunale, cum $i a altor veni-
turi (chirii, piete, hale, intre-
prinderi comunale) $i le varsd
casieriei comunale.
Pentru indeplinirea acestor a-
tributiuni, perceptia este obli-
gatd a tine toate rolurile si re-
gistrele de evidentd necesare.
44. Serviciul sau biroul econo-
mic, are in atributiile sale lu-
crdrile relative la:
a) Intocmirea, pästrarea si ti-
nerea la zi a inventarului averii
mobile si imobile a comunei; in-
registrarea, conservarea in de-
pozit si distribuirea materialelor
de consumatie, necesare servi-
ciilor comunale; aprovizionarea
si receptionarea materialelor; ti-
nerea scriptelor de contabilitate,
www.digibuc.ro
referitoare la aceste operatiuni
*f intocmirea conturilor anuale
de gestiuni de materiale; centra-
lizarea comenzilor si caietelor de
sarcini elaborate de serviciile si
intreprinderile comunale, in ve-
derea tinerii licitatiilor publice,
pentru furnisarea materialelor
necesare in cursul anului buge-
tar; ingrijeste de confectionarea,
pästrarea, numerotarea si stam-
pilarea imprimatelor de valoare;
chitantiere pentru impozite si
taxe comunale, bilete de taxdri
in piete, târguri si oboare, etc.,
tinând registre de contabilitate
pentru primirea si repartizarea
materialelor.
Ingrijirea, pdstrarea si admi-
nistrarea averii mobile si imo-
bile, precum $i a materialelor;
b) Administrarea, exploatarea
si supravegherea bunurilor co-
munei, ca: domenii, pdcluri, pe-
piniere, parcuri, grAdini, izla-
zuri, piete, hale, câmpuri de
sport, stranduri, cimitire si porn-
ne funebre etc., afard de intre-
prinderile comunale; pästrarea
dosarelor privitoare la fiecare
din aceste proprietilti, cu con-
cursul contenciosului, cuprin-
zând orice acte doveditoare (tit-
lul de proprietate, sarcini, etc.,
precum si planurile, schitele, ho-
tärniciile si mice alte acte des-
criptive $i estimative ale imobi-
lelor si terenurilor); tinerea de
registre regulate pentru inchi-
rieri, arendäri, schimburi, con-
cesiuni, vânzäri; fixarea si co-
municarea tuturor datelor nece-
sare incheierii contractelor, cu
comunicarea debitelor si cu in-
chirierea localurilor trebuin-
cioase diferitelor servicii ce cad
in sarcina comunei; ingrijeste de
intendenta si intretinerea loca-
lurilor, serviciilor comunale si
instalatiunilor acestora;
c) Tinerea licitatiilor, fixarea
termenelor si facerea publicatiu-
nilor necesare pentru exploata-
rea bunurilor comunale; inche-
 18 Februarie 1937
ierea contractelor respective cu
avizul contenciosului; contrac-
tele incheiate si aprobate -se tri-
mit spre executare, impreund cu
actele referitoare serviciului care
apartin, iar copii de pe con-
tracte, procese-verbale de licita-
tii $i aprobari, se trimit servi-
ciului financiar, spre a le anexa
ca piese justificative la ordo-
nantele de plata;
d) Intreprinderile comunale
(apa, iluminat, ghiata
ridicarea gunoaelor, tran-
sporturi, afisajul public etc.
Serviciul sau I3iroul economic
face formalitatile, procedurile si
licitatiile referitoare la contrac-
taxi si formalitatile de aprobare;
pastreaza Intr'un dosar special
toate lucrärile si contractul ori-
ginal, inaintând o copie casie-
riei, in vederea incasarilor veni-
turilor; va tine evidenta ratelor
de Incasat i executarii obliga-
tiunilor partilor contractante.
La comunele unde nu exista
un serviciu sau birou economic,
aceste atributiuni sunt indepli-
nite in cadrul serviciului finan-
ciar $i de contabilitate.
45. Serviciul sau biroul cultu-
ral are in atributiunile sale lu-
crarile relativ la: comitetele $co-
lare i toate chestiunile referi-
toare la scolile comunale si gra-
dinile de copii, Ingrijind de buna
administrare i intretinerea lor;
educatia noporului si aiutorarea
elevilor saraci din localitate: co-
laborarea, sprijinirea si ajutora-
rea tuturor institutiunilor cul-
turale, chiar si a celor de Stat,
intru cat cade In sarcina orasu-
lui, sau Bunt subventionate de
comuna, teatre, atenee, muzee
si biblioteci si controlarea lor
din nunct ele vedere cultural: co-
respondenta nrivitoare la ches-
tiunile teatrale, precum j altor
spectacole In legAtura cu ordi-
nele primite dela ministerul res-
nectiv: controlarea cinematogra-
felor din punct de -vedere cultu-
ral, In conformitate cu legea res-
www.digibuc.ro
69
pectiva; incurajarea prin sub-
ventii a artelor frumoase, a re-
vistelor culturale si a trupelor
de propaganda nationala auto-
rizate de minister; intretinerea $i
supravegherea terenurilor spor-
tive, incurajarea educatiei fi-
zice (cercetasie, sträjerie etc.) si
sprijinirea bisericilor din locali-
tate.
46. Serviciul sanitar si al o-
crotirilor sociale are in atribu-
tiunile sale lucrarile privitoare
la: administrarea si Intretinerea
spitalelor, dispensarelor, aziluri-
lor si in genere a tuturor insti-
tutiunilor cu caracter sanitar,
apartinand comunei; aplicarea
legilor,
regulamentelor, ordo-
nantelor si instructiunilor sani-
tare; situatiunea juridica prof e-
sionala i disciplinará a perso-
nalului sanitar comunal; corn-
baterea epidemiilor, igiena pu-
blica si controlul sanitar, potri-
vit legilor si regulamentelor sa-
nitare.
Asistenta medicalä la domi-
ciliu, prin vizite la domiciliu si
procurare de medicamente; a-
sistenta socialá, infiintari $i ad-
rainistrari de c6minuri, ajuto-
rarea saracilor si combaterea
somajului; asistenta copiilor in-
firmi si saraci $i adapostirea co-
piilor gäsiti; crearea birourilor
de orientare profesionalä; con-
centrarea datelor privitoare la
persoanele care urmeaza, a fi
asistate de comuna; colaborarea
cu institutiunile $i societatile
particulare de ocrotiri sociale;
ajutorarea persoanelor sarace $i
tinerea eviclentei asupra lor; ad-
miterea In azile, orfelinate, os-
picii si case de nevoiasi ale ora-
sului, trimeterea suferinzilor la
institutul antirabic si In spitale
de boli mintale, cum si la depa-
razitari i bal populare; admi-
nistrarea fundatiilor; adunarea
de fonduri i ajutoare In natura,
prin apeluri publice; -Intretine-
rea serviciului de salvare sau
70 18 Februarie 1937

subventionarea societätilor res- matiuni $i rapoarte pentru ex-

pective. proprieri sau insträindri; intoc-
47. Serviciul veterinar $i zoo- mirea de certificate in legäturá
tehnir executä toate indatoririle cu serviciul si copii de planuri
preväzute de legea de politie sa- In legAturá cu planul ora$ului;
nitarä, veterinar a. regulamen- fixarea alinierilor de teren cu
tul ei, privitoare la controlul a- ocaziunea amplasárii construe-
limentelor, controlul fabricilor tiilor noi; intocmirea planurilor
de mezeluri si produselor ali- de parcelare ale cimitirelor ora-
mentare de origine animalà, ser- selor, ridicarea planurilor si fi-
viciul ecarisajului, crematorii si xarea pe teren a câmpurilor de
cimitire de animale; mäsuri sport, stranduri, parcuri, grá-
pentru combaterea epizootiilor' dini publice, plantatii, páduri,
si contra turbärii, cum si supra- izlazuri i mäsurätori, in beet-
vegherea si ingrijirea grajduri- turá cu taxärile; amenajári de
lor de animale ale comunei. rauri $i lacuri In genere; orice
Exercitä supravegherea asu- lucrári In legáturä cu sistema-
pra abatorului comunal si ane- tizarea si planul orasului.
xele lui, care functioneazd con- Darea avizelor si intocmirea
form regulamentelor speciale, autorizatiunilor de constructii
luând mäsurile necesare contra in conformitate cu regulamen-
atierilor clandestine. tul pentru constructiuni si ali-
Exercitä supravegherea asu- nieri $i cu cel al aplirárii pa-
pra intretinerii animalelor pri- sive; calcularea taxelor respec-
märiei; elibereazä bilete de vite; tive, verificarea si controlarea
exercitä controlul i ingrijeste respectärii acestui regulament
de oboarele, expozitiunile de ani-
male si statiunile de montä; co- cu ocaziunea constructiilor; in-
tocmirea formelor de dare in
laboreazä cu societätile de pro- judecatá a contravenientilor; de-
tectia animalelor. si pavoazári pentru
48. Serviciul tehnic are In a- coratiuni
sárbatori nationale $i receptii
tributiunile sale lucrärile ref eri- etc.; constatarea i intocmirea
toare la: alcätuirea de proiecte cazierelor pentru .därâmarea
si executarea constructiunilor mobilelor insalubre, impreunä
lomunale, inclusiv adäposturi cu comisiunea respectivä; exe-
pmtru apärarea pasivd, lucrá- cutarea acestor caziere, verifica-
rile de intretinere a imobilelor rea sälilor de spectacole impre-
comunei, controlul executárii la
fata locului; intocmirea si veri- unä cu comisiunea teatralá;
controlul serviciului de horná-
ficarea situatiunilor provizorii rit; intocmirea de planuri tip de
si definitive, cum si receptiona- constructii pentru locuinte ief-
rea lucrärilor cu comisia res-
pectivä. tine periferice i stabilirea de
Intocmirea planului de situa- stiluri pentru diferite cartiere;
tie, sistematizare $i de alinieri: intocmirea autorizatiunilor de
studierea deschiderii de strázi lucrári in cimitire, indeplinirea
noi, plate, scoli etc.; modificarea formalitätilor pentru imprej-
alinierilor si a planurilor de muirea locurilor virane.
parceläri; nomenclatura sträzi- Construirea, intretinerea, mo-
lor si numerotarea imobilelor: dernizarea si repararea drumu-
Insemnarea In planuri a parce- rilor, pavajelor si trotoarelor, di-
lärilor intervenite sau sträzilor gurilor, podurilor i pocletelor
deschise i inerea la curent cu din oras, precum i amenajarea
noble constructii publice si par- terenurilor fugitive si regiunilor
ticulare; másurátori, schite, esti- inundabile; exploatarea cariere-
www.digibuc.ro
 18 Februarie 1937
lor de piatrg, nisip $i pietris,
precum si fabricilor de dale si
borduri.
Lucrdrile relative la apg, ca-
nal si luming; exploatarea si In-
tretinerea captdrilor i uzinilor
de pompat apg si distribuirea
apei in orase; extinderea si in-
tretinerea retelei de conducte de
apg; introducerea de apg la imo-
bile, instalarea, repararea si ve-
rificarea apometrilor, calcularea
taxelor de apg; intocmirea de
devize pentru noi captgri de
apg; facerea planului general de
canalizare al orasului, pentru
scurgerea apelor pluviale si ce-
lor menajere; conducerea si con-
trolul executgrii acestor lucrgri
si a lucrdrilor de racordare a
imobilelor la canalul public; fa-
cerea situatiilor si receptiilor si
calcularea taxelor pentru canal;
Intretinerea canalurilor si ves-
pasienelor publice; exploatarea
$i intretinerea uzinilor electrice
pentru iluminatul public si par-
ticular al orasului, precum si
procurarea de fortà motrice pen-
tru orice fel de exploatgri; lu-
crgri de instalatiuni de racor-
duri electrice la clgdirile parti-
culare, intretinerea, verificarea
contoarelor; calcularea taxelor
de platd; Intocmirea de noi pro-
iecte si devize pentru extinderea
iluminatului si supravegherea
iluminatului public si particu-
lar; controlul lucrgrilor la fata
locului si facerea situatiunilor
receptiilor respective;
De serviciul tehnic depind si
atelierele si garajele, care intre-
-tin si reparg vehiculele comune,
de transport cu tractiune ani-
malg si mecanicg, intrebuintate
la serviciul de salubritate si ce-
lelalte servicii comunale, pre-
cum si a uneltelor necesare gos-
podgriei comunale.
49. Serviciul salt biroul salu-
britdtii are In atributiunile sale
ingturatul si stropitul sträzilor,
ridicarea gunosielor de pe sträzi,
-piete etc. $i ridicarea gunoaie-
www.digibuc.ro
71
lor menajere; curgtirea si ridi-
carea zgpezii de pe sträzi si pie-
te; ridicarea zgpezii si ghetii de
pe trotoare, depozitatg la rigolg
de proprietari si locatari rive-
rani obligati a curgta trotoarul;
intretinerea rampelor si gropi-
lor de gunoaie, exploatarea cre-
matoriilor comunale de gunoaie
si exploatarea serviciului baro-
m etric-comunal.
50. Sectia de pompieri func-
tioneazg In orasele In care porn-
pierii nu sunt militarizati.
Are In atributiunile sale com-
baterea, localizarea si stingerea
tuturor incendiilor din oras, pu-
tând interveni si In cazuri de
präbusiri etc.
Supraveghiazg buna functio-
Dare $i intretinere a semnalelor
aparatelor de alarmg si a gu-
rilor de incenclii.
III
Dispozitiuni comune
Biroul mobilizdrii $i organizdrii
natiunii i teritoriului
(M. O. N. T.)
Sub directa autoritate a
51.
prefectului judetului, sau a pri-
marului orasului, functioneazg
biroul mobilizgrii si organizarii
natiunii i teritoriului, conclus
de un functionar delegat, cu a-
probarea Ministerului de In
terne.
Biroul M. O. N. T. are indato-
rirea speciald de a intocmi, exe-
cuta si coordona punerea In a-
plicare a lucrilrilor ce privesc
apárarea nationalg, colaborând,
in acest scop, cu organele mili-
tare; intocmeste si executg toate
lucrgrile ce privesc organizarea
pentru timp de rgzboiu, a and-
rdrii populatiei si teritoriului
respectiv, mobilizarea, instruc-
tia premilitarg, apgrarea pa-
sivg, registratura i arhiva bi-
roului.
Biroul M. O. N. T. lucreazg In
strânsg leggturg cu serviciul
72 18 Februarle 1937
tehnic judetean sau municipal,
care sunt obligate sä satisfaca
cerintele apardrii pasive, prevä-
zuta de regulamentele speciale 1).
52. Comisiunea judetean'a de
aparare pasiva se compune din:
Prefectul judetului, ca prese-
chute.
Subprefectul.
Comandantul cercului de re-
crutare.
Comandantul zonei a eriene a
teritoriului.
Primarii municipiilor si ai co-
munelor urbane (face exceptie
Municipiul Bucuresti).
Pretorii
Seful serviciului tehnic al ju-
detului, impreuna cu arhitectul
acestui serviciu.
Comandantul legiunii de jan-
darmi.
Inspectorul sanitar sau medi-
cul primar al judetului.
Seful serviciului sanitar mili-
tar.
Seful serviciului veterinar al
judetului.
Seful politiei orasului de re$e-
dinta.
Dirigintele oficiului P. T. T.
al orasului resedinta.
Revizorul scolar al judetului.
Protoereul judetului.
Comandantii de port (unde
existä).
Directorul serviciului agricol
judetean.
Presedintele centrului indus-
trial judetean.
Presedintele filialei Crucii Ro-
sii.
Comandantii legiunilor si co-
hortelor de cercetasi si cercetase.
Comandantii si comandantele
de strajeri.
Subinspectorul regional pre-
militar.
1) A se vedea Regulament pentru
apärarea contra ataeurilor aeriene,
din 23 Martie 1933, la pag. 92, vol.
XXI, eu mod. din 30 August 1935,
pag. 776, vol. XXIII.
www.digibuc.ro
Secretarul comisiei este seful
biroului M. O. N. T. al prefec-
turii.
53. Comisiunea comunala de
aparare pasiva se compune la
orasele resedintä din:
Primar, ca presedinte.
Primarii de sectoare (dacA
existä).
Comandantul cercului de re-
crutare, sau delegatul sau.
Comandantul zonei aeriene a
orasului.
Seful politiei.
Comandantul legiunii de jan-
darmi.
Seful serviciului tehnic al co-
munei.
Seful serviciului arhitecturii-
Comandantul pompierilor.
Dirigintele oficiului P. T. T.
Medicul sef al comunei.
Medicul veterinar sef al co-
munei.
Seful statiei C. F. R.
Delegatul invatamântului (su-
perior, secundar, profesional
primar).
Presedintele centrului indus-
trial.
eprezentantul cultului orto-
dox.
Renerzentantul filialei Crucii
Rosii.
Inginerul silvic al ocolului din
care face parte comuna.
Comandantul si comandanta
cercetasilor si strajerilor.
Seful premilitar.
Secretarul comisiei este sefuI
biroului M. O. N. T. al prima-
riei.
In comunele urbane nerese-
dinte, comisiunea se compune
din:
Primar, ca presedinte.
Seful politiei.
Seful jandarmeriei locale.
Seful serv. tehnic al comunei.
Seful serviciului arhitecturii
al comunei.
Comandantul nompierilor.
Seful oficiului P. T. T.
Medicul sef al comunei.
 18 Februarie 1937
Medicul veterinar sef al co-
munei.
Seful statiei C. F. R.
Delegatul invatamântului (ge-
cundar, profesional $i primar).
Inginerul silvic al ocolului
respectiv.
Reprezentantul cultului orto-
dox.
Comandantul si comandanta
cercetasilor si strajerilor.
Seful premilitar.
Secretarul comisiei este seful
biroului M. O. N. T. al prima-
riei.
In comunele rurale, comisiu-
nea se compune din:
Primar,
Notar,
Delegatul sanitar,
Delegatul invätamantului,
Delegatul clerului,
Seful postului de jandarmi.
Aceste comisiuni pot fi convo-
cate de presedintele lor, in intre-
gime sau pe subcomisiuni, dupa
felul chestiunilor ce sunt la or-
dinea zilei.
In Municipiul Bucuresti func-
tioneaza o comisie in .fiecare
sector.
54. Prefectul si primarul su-
pravegheaza ca toate autoritd-
tile si stabilimentele publice sau
private, care depind de orice mi-
nister sau regie autonoma etc.,
sa execute planurile de aparare
nasiva comunicate de Oficiul
National A. P. de pe lânga Mi-
nisterul de Interne.
Presedintii centrelor indus-
triale sau alte autoritäti simi-
lare, dela alte departamente, vor
supraveghea executia acestui
plan In cele mai bune conditii,
conformanclu-se intru totul dis-
pozitiunilor date de Oficiul Na-
tional de apdrare pasivd.
55. Prefectul pentru intreg
judetul, primarul in cuprinsul
comunei, controleaza' personal
sau prin delegatii lor din comi-
sia locala de A. P., lucrärile pri-
vitoare la A. P., la aplicarea
www.digibuc.ro
73
planului de A. P., la instructia
personalului, atat la autoritätile
si stabilimentele publice, cat 81
la stabilimente si intreprinderi
particulare.
Ordonantele prefectului sau
primarului, privitoare la apara-
rea pasivä, vor fi in prealabil
aprobate de Ministerul de In-
terne (Oficiul National A. P.).
56. Primarul si orice membru
din comisia de A. P. sunt im-
puterniciti cu controlul execu-
tárii lucrárilor de A. P. preva-
zute in planul de autorizatie la
constructiile in executie, avand
dreptul de a constata aceasta
prin procesul-verbal, pe baza ea-
ruia primarul va dispune de in-
data oprirea oriarei activitàti
pe santierul constructiei, pana
ce proprietarul va executa acele
lucrAri, in conformitate cu au-
torizatia eliberatrL.
57. La eliberarea autorizatiu-
nilor de constructii, in care vor
fi prevázute lucräri speciale ce
intereseaza Apgrarea Pasiva, se
va percepe in plus o taxa de 10
la suta, din valoarea totalá a ce-
lorlalate taxe de autorizatiuni,
pentru cheltuielile ocazionate cu
controlul si supravegherea ace-
lor lucrari, in timpul executiei
lor. Produsul acestor taxe se va
face venit in buget si este la dis-
pozitia primariei, cu aprobarea
Ministerului de Interne, Oficiul
National A. P.
Contenciosul
58. Are in atributiunile sale
studierea tuturor chestiunilor de
drept public si privat, care se
ivesc in administratia judetului
si a comunelor urbane.
Ia másuri pentru intentarea
de actiuni, facere de opozitiuni,
apeluri, recursuri, revizuiri $1
orice fel de contestatiuni sau in-
terventiuni, precum si orice acte
in justitie, pentru apdrarea
drepturilor si intereselor admi-
nistratiei locale respective, In-
74 18 Februarie 1937
grijind de buna lor apdrare, in
fata instantelor judecdtore$ti $i
administrative.
Supravegheazd, executarea sen-
tintelor definitive date in favoa-
rea judetului sau administratii-
lor dependente de judet, precum
$i incheierea transactiunilor in
marginile prevdzute de lege.
Are in sarcina sa supraveghe-
rea. urrnärirea $i apdxarea drep-
turilor si intereselor judetului $i
comunelor urbane, In toate ches-
tiunile de naturd litigioasä.
Ingrije$te de aducerea dosare-
lor si incredintarea lor avocati-
lor spre studiere; ingrijeste de
adunarea tuturor informatiuni-
lor si strângerea actelor nece-
sare avocatilor.
Raporteazd imediat In scris
$efului autoritätii rezultatul pro-
ceselor importante, intocmind
situatii lunare $i. anume, ale
proceselor.
Toate serviciile $i birourile
sunt obligate a procura la ce-
rere, cu cea mai mare urgentä,
toate datele necesare sustinerii
proceselor.
Biroul statistic al judefelor
si oraselor resedinte
59. La prefecturile de judete
si primdriile ora$elor re$edinte
functioneaza câte un birou sta-
tistic, care culege, centralizeazd,
controleazd si coordoneazd lu-
crärile statistice, in conformitate
cu legile, regulamentele speciale
In vigoare si instructiunile date
de Institutul central de statis-
ticd de pe lângd Ministerul de
Interne 1),
60. Birourile sunt conduse de
câte un referent statistic, care
pe land, celelalte conditiuni, ce-
1) A se vedea Decret-lege pentru
organizarea Ministerului de Interne,
din 7 Ianuarie 1936, la pag. 255,
vol. XXIV, p. I. cu mod. din 14 0e-
tomvrie 1936, pag. 482, vol. XXIV,
p. II,
www.digibuc.ro
rute de statutul functionarilor
publici si legea administrativd,
va trebui sd, fie si membru al
Corpului tehnic al statisticieni-
lor.
Referentul va fi ajutat de per-
sonalul auxiliar necesar, numit
in conditiunile legii administra-
tive $i ale statutului functiona-
rilor publici.
61. Birourile statistice sunt
obligate a intocmi si inainta In-
stitutului central de statisticd
rapoarte periodice de activitate,
conform unui model elaborat de
Institutul central de statisticd,
care va da $i instructiunile cu-
venite pentru intocmirea acestor
rap o arte.
62. Referentii strâng si coor-
doneazd lucrdrile statistice pen-
tru toate institutiunile Statului,
judetelor $i comunelor.
ConducAtorii autoritätilor de
De teritoriul fiecdrui judet, sau
oras resedintd, indiferent de mi-
nisterul care depind, sunt obli-
gati a da tot sprijinul la cule-
gerea $i Inaintarea datelor sta-
tistice cerute, la termenele fi-
xate.
Referentii statistici furniseazd
autoritätilor sau particularilor
orice date privitoare la juclet
sau comund, pe baza normelor
stabilite de Institutul central de
statisticd $i cu aprobarea pre-
fectului sau primarului.
63. Referentii sunt obligati a
inspecta, cel putin odatä pe an,
statistica autoritätilor si insti-
tutiilor care furniseazd date sta-
tistice. Ei sunt autorizati sä se
convingd, de veracitatea datelor
furnisate de particulari, exami-
nand scriptele originale, ori de
câte ori necesitatea verificárii o
va cere $i motivând necesitatea
controlului, atât in fata prefec-
tului, sau a primarului, cat si
Institutului central de statisticd.
Institutul Doate ordona direct a-
ceastd verificare.
In executarea atributiunii de
 18 Februarie 1937
verificare a scriptelor oficiale
sau particulare, referentii au a-
supra lor o legitimatie cu foto-
grafie, eliberatä de Ministerul
Internelor, Institutul central de
statisticd.
Date le väzute cu ocazia
registrelor nu pot fi u ti-
lizate cleat exclusiv In scop sta-
tistic, constituind un secret pro-
fesional, a crtrui divulgare se
pedepseste conform codului pe-
nal.
64. Din punct de vedere teh-
nic, referentii statistici sunt di-
rect dependenti de Institutul
central de statistic& care le su-
pravegheazg Intreaga activitate.
Numirea referentilor se face de
administratiunea localá respec-
tivä, pe baza propunerii Institu-
tului, care este obligat a reco-
manda fn aceste posturi, numai
persoane calificate. Referentii
sunt functionari de specialitate
si nu pot fi transferati sau de-
tasati la alte servicii si nici In-
locuiti de personal administrativ.
Institutul lntocmeste un ca-
zier central al tuturor functio-
narilor statistici. Sefii directi ai
acestor functionari sunt obligati
a comunica anual, In copie, In-
stitutului mutatiunile ce s'au fä-
cut fn cazierul fiecdrui functio-
nar statistic.
Institutul va putea cere pe-
depsirea functionarilor care se
fac vinovati de nerespectarea
dispozitiunilor Tnstitutului si in
caz când cel vinovat va fi trimes
In fata instantelor disciplinare,
delegatul Institutului va sustine
acuzarea.
Institutul poate cere transfe-
rarea functionarilor care s'ar
dovedi neapti pentru lucrärile
statisti
65. Materialul statistic, adu-
nat In judete, este de doua cate-
gorii: 1) material brut, original,
sau In copie, care nu se prelu-
creazg In fata locului, ci se Ina-
inteazá la centru, si 2) material
www.digibuc.ro
75
care se prelucreazä la fata locu-
lui.
Materialul de prima categorie
se Inainteazá biroului statistic
respectiv (judetean sau comu-
nal), unde se procedeazA con-
form instructiunilor primite dela
Institutul central de statistic&
Materialul tabelat de serviciile
tehnice din exterior (sänätate, a-
griculturä, Invätämânt, justitie,
postä etc.) se centralizeazä la
serviciile judetene sau comunale
respective si se Inainteazá Insti-
tutului central de statisticä, spre
prelucrare si publi care.
In judetele de categoria I-a bi-
roul este condus de un referent
statistic, având gradul tehnic de
referent cl. I si ajutat de cel
mult 3 functionari.
In judetele de categoria II-a,
biroul este condus de un refe-
rent statistic, având gradul teh-
nic de statistician cl. t i ajutat
de cel mult.2 functionari.
In judetele de categoria 3 si 4
si In orasele resedinte, biroul
statistic este conduS de un refe-
rent statistic având gradul de
statistician cl. II-S, ajutat de un
functionar.
Statistica la comunele urbane
neresedinte si rurale
66. In oraSele neresedintä, a-
tributiunile de referent statistic
sunt exercitate de secretarul co-
munal. In comunele rurale ace-
ste atributiuni sunt Indeplinite
de notar,
Activitatea lor statisticá, este
reglementatá prin instructiunile
Institutului central de statisticá
din Ministerul de Interne.
Biroul de petitionare-registra-
turd $i arhivet Petitionare
67. Are In atributiunile sale
primirea petitiunilor si reclama-
tiunilor, darea de informatiuni
publiCului, urmárirea solutionä-
76 18 Februarle 1937
rii cererilor si comunicarea so-
lutionárii date.
Petitiunile se inregistreazá de
registraturä, dându-se petitiona-
rului o adeverintA ce poartä nu-
märul de inregistrare.
Functionarul insárcinat cu pri-
mirea petitiunilor si reclamatiu-
nilor, este obligat sá culeagá
toate informatiunile dela servi-
ciile respective, sá urmáreased,
tot timpul de aproape rezolva-
rea lor, in termenul preväzut de
lege, spre a fi pus in másurá sá
comunice celor in drept rezulta-
tul; in acest scop, el tine un re-
gistru special de evidentd. In
ca2ul când petitionarul a anexat
la cerere marci postale, se face
mentiune de aceasta pe cerere,
iar serviciul respectiv, este obli-
gat sá comunice in scris petitio-
narului, in termen de 3 zile, so-
lutia datâ cererii sale.
In cazul unei reclamatiuni ver-
bale, el are datoria de a indruma
publicul, aratând cum trebue sä
facá cererea.
In cazuri exceptionale i ur-
gente, elibereazâ petitionarului
un bilet special de acces la ser-
viciul respectiv, sau organele su-
perioare de conducere.
Dacd rezolvarea cererii nece-
sitä cercetrai, studii, avize etc.,
termenul pentru ráspuns se
poate prelungi Wang la 30 zile.
Registratura
68. Are urmätoarele atribu-
tiuni: primirea si inregistrarea
tuturor corespondentelor oficiale
si particulare; inregistrarea si
expedierea corespondentei.
Pástrarea si tinerea la zi a ur-
mátoarelor registre:
Registrul de intrare si iesire,
registrul indice-alfabetic, regis-
trul numeric de autoritáti, con-
dicA de expeditie. La judete si
municipii existá câte un regis-
tru de repartitie si executarea
lucrárilor, pentru fiecare ser-
viciu.
www.digibuc.ro
Primeste corespondenta, des-
face plicurile, afará de cele con-
fidentiale si personale si dá nu-
mere de intrare.
and o lucrare este in lea.-
turâ cu altele anterioare, se ope-
reazá conexarea acestor
fácându-se mentiune de aceasta
in registrul de intrare si iesire.
In registrul indice-alfabetic,
corespondenta intratä se trece
la litera respectivä dupá obiec-
tul lucrárii.
In scopul de a se inlesni eau-
tarea lucrárilor, numele particu-
larilor si al autoritátilor, se tree
fiecare la initiala numelui, corn-
pletându-se coloanele registru-
lui cu datele indicate in capul
fiecdrei coloane.
Registrul numeric pe autori-
tali, este un registru de partizi
al autoritätilor cu care se face
corespondenta obisnuitá.
Pentru fiecare dintre aceste
autoritáti se rezervä filele nece-
sare.
La finele registrului se des-
chide o partidá intitulatá di-
verse", in care se trece corespon-
denta primitá dela autoritiltile
care nu au file de partizi des-
chise.
Dupg, efectuarea acestor opera-
tiuni. lucrárile se predau, cu
con dica respectivd, senior de ser-
viciu.
Arhiva
69. Tine registrul repertoriul
al legilor, regulamentelor, deci-
ziunilor si ordonantelor publi-
cate in Monitorul Oficial.
Tine o evidentá asupra circu-
ordonantelor. sau altor
dispozitiuni ministeriale, care
sunt necesare pentru lucrári.
Pästreazá si claseazá in bunä
ordine dosarele, impártindu-le la
nevoie in fascicole, care poartá
numárul initial.
La finele anului, dosarele cu-
prinzâncl mai mult de 10. nu-
mere, se parafeazá si se sigilea-
 18 Februarie 1937
zä, constatânclu-se pe ultima filä
cuprinsul lor.
Tine un inventar special pen-
tru toate dosarele si actele aflate
in arhivä.
Pentru inlesnirea gsirii lu-
crärilor, se formeazd un registru
cu arätarea continutului dosa-
relor.
IV
Cancelaria pläii
70. Fiecare plash' are un se-
cretar care conduce lucrärile de
cancelarie, sub directa suprave-
ghere i controlul pretorului.
Secretarul pläsii are In atribu-
tiunile sale executarea si expe-
dierea lucrrtrilor de cancelarie,
dupd indicatiunile date de pre-
tor; are in pästrarea sa arhiva
ingrijeste de primirea, hire-
gistrarea si expedierea cores-
ondentei.
El tine urmätoarele registre:
Registrul de intrare-iesire.
Ftegistrul pentru lucrärile con-
fidentiale si secrete.
Condica de expeditie.
Registrul indice-alfabetic, pen-
tru particulari si autoritäti.
Registrul pentru controlul strá-
inilor.
Registrul pentru trecerea pro-
ceselor-verbale de inspectiuni.
Registrul pentru trecerea pro-
ceselor-verbale ale conferintelor
de plasä.
Registrul statistic cupritizând
capitole speciale si pe comune,
privitoare la:
a) Situatia functionarilor . co-
munali, arätând: numele, pro-
numele, functiunea, data numi-
rii, studii, starea aceeasi
evidentä pentru primarii, aju-
torii de primari si consilierii co-
munali sau membrii comisiilor
interimare, pe comune;
b) Drumuri;
c) Izlazuri;
d) Terenuri de vânätoare;
e) Biserici;
www.digibuc.ro
77
f) Scoli de orice categorie, cu
sälile de clasä;
g) Targuri de vite si bâlciuri
de märfuri;
h) Epidemii si epizootii.
In afarä de acestea, secretarul
intocmeste un dosar pentru evi-
denta sträinilor aflati pe terito-
riul pläsii, conform legii contro-
lului sträinilor si separat o evi-
denta a muncitorilor sträini.
Secretarul de plasá ajutä pe
pretor la indeplinirea atributiu-
nilor sale.
In caz de necesitate, apreciatá
de consiliul judetean, se va pu-
tea numi i un dactilograf-tele-
fonist, retribuit de judet.
Fiecare cancelarie de plasä are
un ora de serviciu, plätit de ju-
det.
V
Cancelaria comunei rurale
71. Notarul este seful cance-
lariei comunei.
Pe lângá atributiunile ce li
sunt date prin lege, ca organ de
Stat, notarul are in comuna ru-
ralá, atributiunile secretarului
comunal din comunele urbane.
EI poate fi ajutat in lucrárile
sale de functionari subalterni,
numiti de comunA, potrivit mij-
loacelor bugetare.
Notarul repartizeazá lucrárile
intre functionari si este räspun-
zdtor de buna lor executare.
Notarul executä lucrärile date
in competinta sa conform in-
structiunilor date de minister.
Casierul si incasatorii comu-
nali sunt asimilati cu casierii
agentii Ministerului de Fi-
nante.
Ei vor depune garantia legal&
la administratia financiará, in
contul Cassei de Depuneri.
 78
CAPITOLUL 1H
Procedure administrative,"
Reguli privitoare la rezolvarea
cererilor si la mersul lucrdrilor
serviciilor i birourilor
administratiunior locale
72. Orice petitiune prin care
se cere satisfacerea unui drept,
sau petitiuni, de orice naturd,
in legäturd cu administratia res-
pectivd, se adreseazd sefului ad-
ministratiei si se prezintá birou-
lui de petitionare, care este o-
bligat sá cerceteze continutul pe-
titiunii $i la nevoie sä dea indi-
catiuni semnatarului de modul
cum sd se modifice cererea. In
petitie se indicd, citet numele pe-
titionarului, adresa lui si pe cât
posibil nurndrul exact al lucrdri-
lor la care se refera.
Petitionarul care vrea un räs-
puns la domiciliu, va anexa la
cerere si timbre sau o carte pos-
tald, timbratä suficient, iar bi-
roul de petitionare va face men-
tiune de aceasta pe cerere.
73. Cererile se prezintd birou-
lui de petitionare, intre orele
10-13 si dela 17-19, In zilele
când serviciul este obligatoriu.
efuI biroului de petitionare
va ingriji de imediata inregis-
traxe a cererii si va elibera peti-
tionarului o dovadd cu numdrul
inregistrdrii.
La registraturd cererile se tree
In registre In ordinea lor nume-
ricd, cu indicatiunea numelui
si adresa petitionarului si obiec-
tul cererii in rezumat, dar sufi-
cient de deslusit. Ace Iasi extras
se va face si pe marginea peti-
tiunii.
In acelasi timp biroul de peti-
tionare va nota inteun registru
alfabetic evidenta lucrárilor,
pentru a urmdri In timp util so-
lutionarea lor.
74. Registratura, prin sef sau
fnlocuitorul lui, face triarea lu-
crärilor dupd natura Thr si le al cu conclici speciale si sub
www.digibuc.ro
18 Febritarie 1937
trimete, eu coridica, serviciului
respectiv, chiar in ziva inregis-
trdrii.
Lucrárile sunt luate In primire
de registratorul serviciului sau
de functionarul delegat cu pri-
mirea lor si se inscriu in regis-
trele serviciului.
75. Registratorul sau functio-
narul delegat, are indatorirea de
a prezenta neintarziat sefului
serviciului, cererile primite.
In cazul câncl o lucrare se re-
ferd la acte anterioare, ea se
prezintd sefului serviciului, in-
sotitá de acele acte sau se indicd,
biroul sau serviciul unde ele se
gdsesc.
76. Seful serviciului le repar-
tizeazd birourilor sau functiona-
rilor respectivi, indicând si lu-
crarea de Merit sau modul In
care trebue efectuatd.
Adresele si petitiunile a cáror
rezolvare necesitá o cercetare de
registre, acte, dosare sau des-
cinderi la fata locului, sau corn-
pletdri ce trebuesc date de alte
servicii, se trirnet imediat prin
registratorul serviciului si sub
dovada semniiturii, In aceeasi zi,
functionarului sau serviciului
competent.
77. Lucrärile a cdror solutio-
nare urmeazd a fi data' de seful
administratiunii, sunt insotite
de referate speciale, rapoarte sau
procese-verbale, ale sefului ser-
viciului, sau functionarului *in-
locuitor, care trebue sá cuprindd
in mod obligator concluziuni
precise referitoare la modul de
sobutionare a cererii.
78. In scopul supravegherii,
indrumärii i coordondrit servi-
ciilor, lucrdrile astfel pregdtite
sunt prezentate, in ordinea in-
trdrii si urgentei lor, subprefec-
tului sau secretarului.
79. Nicio trecere a lucrdrii
dela un serviciu la altul, sau pre-
darea ei de cdtre registraturi
sau arhive, nu se poate face de-
 18 Februarle 1937
semndtura functionarului In
drept a retine lucrarea.
Este interzis persoanelor par-
ticulare s urnadreascd, prin bi-
rouri, solutionarea cererii lor sau
sd ia lucrarea pentru a o duce
personal, dela un birou sau ser-
viciu, la altul, sau dela un func-
tionar la altul; functionarii care
s'ar abate dela aceste dispozi-
tiuni se fac pasibili de pedepse
disciplinare.
80. Consultarea si studierea
dosarelor in birouri este ingd-
duitá numai sefilor ierarhici,
consilierilor judeteni i comu-
nali respectivi $i organelor de
inspectie si control. In asemenea
cazuri, actele si dosarele cerute
se prezintá de un functionar a-
nume Insárcinat de serviciul
unde ele se afld si sub niciun
motiv nu pot fi scoase din birou-
rile administratiei de cei in drept
a le consulta.
Acest functionar este obligat
a sta la dispozitie tot timpul cât
dureazd consultarea. atât spre a
da cuvenitele explicatiuni, cat si
spre a lua in primire dosarul de
care este rdspunzator.
81. Cererile rezolvate sunt tri-
mese birourilor de petitionare,
spre a fi comunicate sau expe-
diate petitionarului. Biroul de
petitionare efectueazd la regis-
tratura operatiunilor de iesire,
notând In registrul de evidentä
numärul si data.
82. Toate notele, referatele
orice lucrare necesard solutio-
nárii unei cereri, se fac in ordi-
nea cronologicd a inträrii, färd
spatii intre ele, In asa fel ase-
zate si cusute, ca dosarele astfel
intocmite sd, dud, imediat la cu-
noasterea intregii chestiuni si a
mersulut lucrárilor.
83. Cererile de ctpii de pe
acte sau referate, afard de cele
prevázute de art. 161 din legea
administrativd, a cdror eliberare
cade In sarcina functionarilor
respectivi, cererile de certificate torul general, sau cel al serviciu-
si In general orice acte s'ar cere lui, are grijd ca la fiecare expe-
www.digibuc.ro
79
dela serviciile locale, se adre-
seaz& de cei interesati la servi-
ciile respective, care cer incu-
viintarea sefului administratiu-
nii.
In anumite imprejurdri se cere
avizul contenciosului.
84. Cererile de naturä ur-
gent& sau declarate urgente de
seful administratiunii se rezolv&
in termen de cel mult 24 ore, iar
cele ordinare in termen de eel
mult trei zile.
Termenele nu se pot prelungi
cleat dupd, ce serviciul a cerut
si a obtinut dela seful adminis-
tratiunii, in scris, prelungirea
lui, pentru motive bine justifi
cate.
85. Orice intârziere In mersul
normal al unei lucrdri, prove-
nitá din neglijenta sau reaua
credintd, a unui functionar, se
pedepseste dung caz, conf Orm
prevederilor statutului functio-
narilor publici.
Tot astfel, orice abateri dela
prevederile prezentului regula-
ment sunt pasibile de aceleasi
pedepse.
86. Dupä aceleasi norme se
procedeazd si In privinta cores-
pondentei cu administratia dife-
ritelor autoritäti sau
Ordinele de serviciu prin care
se cere fntocmirea de studii, pro-
iecte de lucrdri, regulamente si
altele similare, vor stabili tim-
mil de intocmire si prezentare in
report cu natura lucrárilor.
87. Pentru a se putea exer-
cita controlul asupra rezolvdrii
sau executárii unei lucrári, pen-
tru care s'a fixat un termen a-
numit, registratorii trebuesc sil
tind condici de evidentá pentru
predarea lucrárilor.
Aceste condici sunt astfel In-
tocmite. ca nentru fiecare zi de
lucru sd aibd, cel putin o paving.
In frunted careia se scrin data
zilei. luna si anul, iar registra-
80 18 Februarie 1937
ditie cu termene fixate pentru
executie, sau pentru o noud pre-
zentare a unei lucräri, sà inscrie
acest termen la pagina rezer-
vatd.
Condica de evidente se pre-
zintd zilnic de registrator, odatd
cu lucrdrile intrate.
88. Pentru lucrdrile confiden-
tiale si secrete, subprefectul sau
secretarul tine personal un re-
gistru special, in care va inre-
gistra toate lucrdrile ce li se
predau de seful administratiunii,
formând din ele o mapd spe-
cialä, ce va fi pdstratd de dân-
sul.
89. Fiecare serviciu este obli-
gat a forma si tine in perfectd
ordine, un dosar special cu toate
instructiunile, circuldrile si or-
dinele ce primesc, notând pe fie-
care din ele mdsurile ce au luat.
De asemenea el tine o evidentd
speciald de toate legile si regu-
lamentele, cu indicatia Monito-
rului Oficial, sau buletinul jude-
tean sau comunal, in care au
lost publicate.
90. Subprefectul sau secreta-
rul este obligat a convoca si tine
cel putin odatil ne lunä o confe
rintä cu conducátorii de servi-
ciu discutänd mdsurile necesare
pentru asigurarea bunului mers
al serviciilor.
91. Fiecare serviciu tine o lei de stiinte de Stat.
condicä de prezentd a persona-
lului, in care functionarii sem-
neaza, atât la venire, cât si la
pl e care. Condicile se inchid 15
minute dura ora legald a ince-
nerii servieiului si se inainteazg
imediat suborefectului sau secre-
tarplui Dentru control si viza.
92. Administratiunile locale
sunt obligate a avea afisat in
sala de intrare. un tablou indi-
cator cJe distributia in local a
servieiilor si birourilor. cu ard-
tarea numärului camerelor con-
dtindtorilor bor.
93. In scomil uniformizärii de
Inctu si pentru inlesnirea par-
tienlarilor si a rezolvdrii lucrd-
www.digibuc.ro
rilor administratiunilor locale,
se stabilesc formulare de cereri
si referate, ce se vor pune prin
birou de petitionare la dispozi-
tia solicitatorilor, contra pretu-
lui de cost, stabilit de seful au-
toritdtii prin decizie care va sta
afisatä la intrare.
CAPITOLUL IV
Funclionarii administratiilor locale
;i afributiunile lor
Conditiunile de numire i pregitirea
profesionali.
94. Pe lângd conditiunile ce-
rute de legea pentru statutul
functionarilor publici, de legea
administrativd, sau de orice alte
legi speciale, nimeni nu poate fi
numit functionar public admi-
nistrativ, dacii, nu are pregáti-
rea tehnicä profesionald ').
Functionarii administrativi
vor urma cursuri de perfectio-
nare dung gradul si specialita-
tea lor.
95. Pregdtirea tehnicit prof e-
sionald si cursurile de perfec-
tionare se organizeazd de Minis-
terul de Interne, prin Institutul
Regal de Stiinte Administrative
al României si cu ajutorul Scoa-
96. In vederea pregätirii pro-
fesionale administrative se or-
ganizeazd un centru de pregd-
tire telinicd profesionald admi-
nistrativd, in care se concen-
treazá colaborarea Scoalelor de
stiinte de Stat si de documen-
tare si stiinte administratIve.
97. In vederea aplicárii dis-
pozitiunilor precedente, Ministe-
i) A se vedea Regulamentul pen-
tru pregAtirea funetionarilor admi-
nistrativi, din 18 Septemvrie 1936,
la pag. 441, vol. XXIV, p. II; pre-
m.= i Regulamentul Institut. de sti-
jute administrative, din 10 Septem-
vrie 1931, la pag. 708, vol. XIX.
 18 Februarie 1937
rul de Interne infiinteazh, un
consiliu de indrumare i direc-
tiune, compus din 7 membri,
din care un delegat al Ministe-
rului de Interne, In persoana u-
nui subsecretar de Stat, sau a
secretarului general, 4 delegati
de consiliul Institutului de sti-
inte administrative si 2 dela
$coala de stiinte de Stat.
98. Acest consiliu d. avize
Ministerului de Interne in tot ce
priveste organizarea pregätirii
tehnice profesionale si numirea
profesorilor si a sefilor de lu-
crh'ri practice; el va stabili nor-
me pentru functionarea preghti-
rii tehnice profesionale, progra-
me analitice pentru studii si lu-
cräri practice.
. 99. Preghtirea tehnich prole-
sionalh cuprinde dOuh grupe:
1. Grupa candidatilor la func-
tiuni publice administrative. A-
ceasta are douh, sectiuni: sectiu-
nea licentiatilor universitai'i si
sectiunea absolventilor de lictm,
scoale superioare comerciale si
scoalele administrative.
2. Grupa de completare si per-
fectionare a functionarilor sta-
bili existenti. Ea cuprinde patru
sectiuni: sectiunea functionari-
lor care au cel mult absolventa
liceului si gradul pânä la sef
de birou inclusiv ; sectiunea
functionarilor care au cel mult
absolventa liceului si gradul su-
perior celui de sef de birou; sec-
tiunea functionarilor cu o di-
plomh, universitarh, i gradul
pang la sgf de birou inclusiv;
sectiunea Tunctionarilor cu o
diplomd universitarh, având gra-
dul superior celui de sef cle bi-
rou.
100. Pe lângh, centrul de pre-
ghtire tehnich administrativä,
functioneazä si o sectie specialä
pentru personalul statistic.
C HamangiA, vol. XXV. 6.
www.digibuc.ro
81
II
Programul de studii
Sectiunea pentru pregdtirea
profesionald a diplomatilor uni-
versitari
101. In aceasth sectiune pre-
gätirea profesionald cuprinde:
1. Tehnica contabilithtii pu-
Nice (tinerea registrelor, intoc-
mirea si executarea bugetului
administratiunilor locale, veri-
ficarea cheltuielilor, finantelor
locale si lucrAri practice).
2. Igiena satelor (locuinte sa-
lubre, curgtenia comunei, grh-
dina shteanului, 1ngrijirea copii-
lor, combaterea mortalithtii in-
fantile, apa de bdut, combaterea
boalelor infectioase, ingrijirea a-
nimalelor etc.), cu aplicatiuni
practice.
3. Tehnica administrativh, ac-
tivitäti administrative, acte ju-
ridice, conditiuni de fond si for-
rah, confectionarea lor, nulitäti,
examen jurisprudent'al al spete-
lor, inaintea instantelor de
contencios administrativ si a
Curtilor administrative, organi-
zäri, competinta si functionarea
Curtilor administrative, lucräri
practice.
4. Statistica, lucräri practice
duph, regiuni.
5. Activitatea administratjuni-
lor centrale si locale, raportu-
rile intre aceste autorithti, orga-
nizarea judetului, organe, atri-
butiuni, mijloace financiare, or-
ganizarea comunei urbane; or-
gane, atributiuni, mijloace f
nanciare, organizarea comunei
rurale; organe, atributiuni, mij-
loace financiare, rolul ì atribu-
tiunile notarului si primarului
In comuna ruralä, decurgând din
legile speciale administrative ;
politica administrativd, progra-
me administrative, principii de
organizare si documentare ad-
ministrative, aplicatiuni prac-
tice.
82 18 Februarle 1937
6. Rolul functionarului admi-
ministrativ si ideea de Stat na-
tional; obligatiunile si räspun-
derile functionarilor fatä de au-
toritate si fatg de public, fatg
de el insusi; dreptul disciplinar
(lucrgri si aplicatiuni cu carac-
ter practic).
7. Politia administrativá, ju-
diciarg si comunalg,
8. Istoria poporului roman si
a popoarelor vecine in veacurile
XIX $i XX.
9. Invätarea practicg a limbii
unui popor vecin sau a unei
limbi minoritare (sarbg, ungard,
germang, bulgard, msg., polong,
cehä).
10. Instructia pregätirii popu-
latiunii civile pentru caz de ráz-
boiu.
11. Estetica comunalg si urba-
nism.
12. Steno-dactilografia (facul-
tativ).
102. Durata cursurilor va fi
de un an.
Numgrul orelor de cursuri si
lucrgri practice pentru fiecare
materie variaza 15-30 ore.
103. Audientii acestei sec-
tiuni titulari ai unei alte diplo-
me decât licenta in drept si a
Academiei de Malte studii co-
merciale si industriale urmeaza
St cursurHe de drept constitutio-
nal, drept administrativ, nothmi
de drept civil, drept i proce-
durg penalg si finante.
Sectiunea pentru pregittirea pro-
f esionald j absolventilor liceului,
seminarii, coli comerciale su-
perioare, $colilor normale $i
scolilor administrative
104. In anul I audientii vor
urma:
1. Drept constitutional.
2. Principii generale de drept
administrativ.
3. Notiuni de drept civil, acte
de stare civila, regulamente
instructiuni relative.
4. Notiuni de drept penal.
www.digibuc.ro
5. Politia administrativd, judi-
ciarg si comunalg, cu aplica-
tiuni.
6. Igiena satelor.
7. Rolul functionarului admi-
nistrativ si ideea de Stat natio-
nal; drepturile si obligatiunile
fun ctionarilor.
8. Contabilitatea publicg cu a-
plicatiuni in tinerea registrelor,
la intocmirea si executarea bu-
getului Statului, judetului si co-
munei, la verificarea cheltuieli-
lor.
9. Invgtarea practicg a limbii
unui popor vecin, sau a unef
limbi minoritare (sarbg, ger-
mang, bulgarg., rusg, polong,
10. Psihologia experimental&
cu aplicatiuni la administra-
tiune, conditiuni de fond si de
forma, confectionarea lor.
11. Stenodactilografie (faculta-
tivg).
In anul
1. Dreptul administrativ (con-
tencios administrativ), materii
administrative, acte administra-
tive, conditiuni de fond si de
formg, confectionarea lor.
2. Statistica, lucrgri practice.
3. Finante publice si legisla-
tiune fiscalg.
4. Legea de urmárire a veni-
turilor publice, rolul i atribu-
tiunile functionarilor fiscali.
5. Organizarea si functionarea
administratiei locale si centrale,
raport intro aceste administra-
tiuni.
6. Preggtirea populatiunii ci-
vile pentru caz de razboiu.
7. Principii de organizare $i
documentare adminigtrativg.
8. Urbanism si estetica comu-
nalg.
9. Istoria poporului romAn si
a popoarelor vecine in veacurile
XIX si XX si relatiunile lor cu
Romania.
10. Stenodactilografie (faculta-
tiv).
 18 Februarie 1937
Durata cursurilor din aceastd
sectiune este de doi ani.
Numärul orelor de cursuri Si
lucrdri practice va varia intre
15-30 ore anual.
Sectiunea pentru completarea
perfectionarea cunostintelor pro-
fesionale a functionarilor care
nu au studii universitare
105. Functionarii stabili ai
administratiei locale si centrale
care nu au la bazd o diplomä
universitard sau a unei scoli
echivalente, urmeazd cursuri
de completare si perfectionare.
Cursurile se fac separat pen-
tru functionarii inferiori (pând
la gradul de sef de birou inclu-
siv), si pentru functionarii supe-
riori.
Cursurile acestei sectiuni sunt:
1. Organizarea Statului si no-
tiuni de drept constitutional.
2. Drept administrativ.
3. Notiuni de drept civil.
4. Notiuni de drept penal.
5. Notiuni de procedurd. penald
6. Finante publice si legisla-
tiunea fiscald.
7. Politica administrativä, pro-
grame administrative.
8. Rolul functionarilor admi-
nistrativi si ideea de Stat natio-
nal, educatiunea functionaru-
lui, obligatiunile functionarului,
drept discipliner.
9. Contabilitatea publicd.
10. Steno-dactilografie (facul-
tativ).
106. Durata pregdtirii este de
2 ani, audientii fiind impartiti
in 3 serii. Fiecare serie este o-
bligatá a urma cursurile de 3
ori pe an, câte o lund dupd ta-
belul ce se va face de serviciile
respPctive, sau 3 luni in conti-
nuare, dupá cum se va decide
de minister.
www.digibuc.ro
83
Sectiunea pentru completarea $i
perfectionarea cunostintelor pro-
fesionale a functionarilor care
au studii universitare
107. Functionarii stabili ai
administratiunilor centrald si lo-
cald, care au o diploma univer-
sitarä sau a unei scoli echiva-
lente, urmeazd cursurile de per-
fectionare ale acestei sectiuni.
Cursurile se fac separat pen-
tru functionarii inferiori si pen-
tru functionarii superiori.
Cursurile acestei sectiuni
reazd, 60 zile, in cursul a 2 ani;
ele se predau in 4 grupe de 15
zile fiecare sau in 2 grupe de
cette 311 zile, dupd cum se va de-
cide de minister.
Audientii vor urma:
1. Rolul si atributiunile pute-
rii executive.
2. Ordinea juridicd. Constitu-
tiunea, legea si regulamentul.
3. Acte administrative, condi-
tiuni de fond si formd, confec-
tionarea lor, contencios admi-
nistrativ si Curti administrative,
studii de jurisprudentd.
4. Organizarea si functionarea
administratiunilor centrald si lo-
cale, politica administrativd,
programe administrative.
5. Rolul functionarului; obli-
gatiunile functionarului fatd de
autoritate, fatá de public, fatd
de el insusi; dreptul disciplinar.
6. Psihologia experimentald.
7. Urbanism.
8. Steno-dactilografie (faculta-
tiv).
La aceastä sectiune audientii
fac lucrdri practice sau de doc-
trind, conferinte, discutiuni sti-
intifice, sub conducerea profeso-
rilor si sefilor de lucrdri. Lucrd-,
rile de valoare sunt publicate in
Buletinul special editat de Insti-
tutul regal de stiinte administra-
tive si scolHe administrative.
108. Pentru perfectionarea
profesionald a functionarilor e-
xistenti se pot organiza, cu a-
84 18 Februarle 1937
probarea ministerului, centre re-
gionale de completare si perfec-
tionare administrative.
Sectiunea pentru completarea si
perfectionarea cunostintelor pro-
fesionale a personalului statistic
din administratiile publice
avdnd o diploma; universitard
109. In afará de cursurile pre-
vazute de art. 101 din prezentul
regulament, se predau si urma-
toarele studii si lucräri practice
si de specialitate:
Economie politicä (aceasta ma-
terie nu este urmatä de licen-
tiatii in drept sau academie co-
mer cial a) .
Istoria statisticii; metodologie
statisticä; statistica aplicata (bio-
logia si sociologia populatiei);
statistica aplicatä (fenomenele
economice); tehnica lucrarilor
statistice, legislatia si organiza-
tia statistica, precum si rationa-
lizarea statistica.
Lucretri practice: Organizare si
administratie statistica, tehnica
statisticii mecanizata, statistica
aplicata (fenomene umane), sta-
tistica aplicata (fenomene eco-
nomice), statistici curente, re-
censämânt, monografii, anchete,
interpretarea datelor statistice
(fenomene umane si fenomene e-
conomice), precum si organiza-
rea si rationalizarea serviciilor
statisticii.
Durata specializärii este de un
an si poate fi simultana, cu pre-
gatirea profesionala administra-
tivä pentru cliplomatii universi-
tari.
Dupa terminarea specializarii
statisticii, absolventii obtin o di-
ploma de specialist statistician,
pe baza careia se inscriu in cor-
pul tehnic al statisticienilor.
Lucrdri practice
110. Audientii fac lucrári prac-
tice, sub conducerea profesorilor
si a sefilor de lucrari practice.
111. Aceste lucrari se fac pen-
www.digibuc.ro
tru pregatirea profesionala a di-
plomatilor universitari, la cen-
trul de pregatire, sau in admi-
nistratiile publice. Douä zile pe
fiecare saptämâna, in cursul lu-
nilor: Decemvrie, Ianuarie, Fe-
bruarie si câte 3 in cursul lunii
Mai, audientii, impartiti in e-
chipe de 7-8 audienti, fiecare
sub conducerea unui profesor
sau a unui sef de lucrari, se duc
la administratiuni comunale, ru-
rale si urbane, judetene si la
cele de Stat; pentru a examina
tehnica diverselor lucräri admi-
nistrative. Constatarile Mcute de
auclienti vor fi consemnate de
dânsii si se vor discuta la cursul
de activitate administrativii.
112. Audientii din sectiunea
de pregatire a absolventilor de
liceu fac lucrari practice, cäte o
zi pe saptamând, in cursul lu-
nilor Noemvrie, Decemvrie si
Mai, in diferite administratiuni
de Stat, judet si comune.
Observatiunile Mcute de auto-
ritati se consemneaza de dânsii,
de profesori sau de sefii de lu-
crilri practice si se discutä in
orele de seminar.
113. Audientii din aceasta, sec-
tiune in timpul marilor vacante
fac practicä inteun serviciu pu-
blic, cleterminat de conducerea
centrului de pregatire.
114. Intregul serviciu de lu-
crari practice la administratiu-
nile publice este orgarlizat sub
conducerea unui profesor, de-
semnat de Consiliul profesoral al
Institutului. In acest serviciu
sunt grupati toti sefii de lucrari.
III
Inscrieri, f recventa, disciplinä,
examene, diplome
115. Candidatii prezinta, la
inscriere actele doveditoare ca
au calificatia ceruta de artico-
lele precedente, pentru a urma o
anumita sectiune. Actele se pre-
zinta in original.
 18 Februarie 1937
Inscrierile se fac dela 15 Sep-
temvrie pand la 10 Noemvrie al
fiecdrui an, in baza actelor con-
statatoare de drepturile respec-
tive ale petitionarului.
116. Audientii urmeazd cursu-
rile si iau parte la lucrdrile prac-
tice.
117. Disciplina in interiorul
centrului de pregatire se tine de
director si Corpul profesional.
Pedepsele grave ca excluderea
dela examen, eliminarea din
scoald, se dau de consiliul profe-
soral; ele se comunicd autoritg-
tii respective pentru acei care
sunt functionari, pentru a fi
mentionate in foaia calificativa.
118. Audientii tuturor sectiu-
nilor trebue sd treacd un exa-
men la finele fieeärui an.
Nimeni nu este admis la exa-
men, daca nu a audiat cursurile
si nu a obtinut notatinnea sufi-
cientä.
119. Note le se datt cu cifre
dela 1 pând la 20.
Rezultatele examenelor se tri-
mit Ministerului de Interne, care
intervine ca ele sä fie trecute in
foile calificative.
120. Absolventilor tuturor sec-
tiunilor li se decerne diplome in
care se aratä notarea obtinutä.
121. Comisiunii de examinare,
pentru absolvirea sectiunilor de
pregAtire profesionald, i se a-
tribue si calitatea de comisiune
de examinare pentru intrarea in
functiuni publice. prevAzutd de
legea pentru statutul functiona-
rilor publici; in consecintd, di-
ploma de absolvire certified tre-
cerea examenului pentru intra-
rea in functiuni, prevázut de art.
75 din regulamentul statutului
functionarilor publici.
Posesorii unui asemenea cer-
tificat de capacitate, sunt nu-
miti du/A tabloul de clasificare
care este publicat anual in Mo-
nitorul Oficial.
www.digibuc.ro
85.
Personalul didactic
122. Corpul profesoral al cen-
trului de perfectionare si pregd-
tirii profesionale, se compune
din profesori si sefii de lucrdri
practice.
Corpul profesoral este format
dintre profesorii si conferentia-
rii de specialitate ai Facultäti-
lor de drept din tard, precum si
din personalitätile recunoscute
prin competinta lor in domeniul
stiintelor administrative, pose-
dänd un titlu academic si reco-
mandati de consiliul de indru-
mare, prevdzut la art. 97 si nu-
miti prin decizie de ministrul de
interne.
Sefii de lucedri practice vor fi
numiti dintre persoanele cu re-
putatie de cunoscdtori ai proble-
melor practice administrative.
123. Consiliul profesoral se
compune numai din profesori.
Dispozitiuni diverse
124. Acoperirea cheltuielilor
Centrului de pregAtire profesio-
nald, se face din subventii a-
nuale acordate de ministrul de
interne si administratiunile lo-
cale, precum si din taxe, apro-
bate de ministrul de interne, pe
baza avizului consiliului de in-
drumare si directiune al pregd-
tirii tehnice profesionale.
125. Profesorii, directorul,
subdirectorul, secretarul si func-
tionarii sunt retribuiti dupd nor-
me stabilite de consiliul de in-
drumare si aprobate de minis-
ter.
126. Actualii diplornati ai
scoalelor administrative, precum
si acei care vor obtine diplomele
pang la 1 Iulie 1938, beneficiaza
de jumätate din termenul prevä-
zut pentru absolvirea sectiej ab-
solventilor de liceu; de asemenea
actualii functionari, diplomati
ai scolilor administrative, in-
scrisi in, sectiunea III-a, benefi-
 86 18 Februarie 1937
ciaza de o reducere de Cate o
lung in cei 2 ani.
127. F'unctionarii administra-
tivi, având gradul de directori,
subdirectori, subprefecti, secre-
tari generali de judete sau mu-
nicipii, sunt scutiti de a urma
cUrsuri de perfectionare.
Ei pot fi convocati periodic,
prin Ministerul de Interne, la
conferintele profesionale ce se
tin la centru de pregatire pe baza
unui program ce se va intocmi,
la care fiecare este obligat sii
vie cu contributiuni si observa-
tiuni personale.
De asemeni, nu sunt obligati
a urma cursuri de perfectionare
functionarii care au implinit
vârsta de 50 ani.
128. Functionarii care au f ii-
cut pregatirea profesionala, sau
au urmat cursurile de perfectio-
flare, sunt convocati periodic
dupä aceleasi norme la confe-
rinte profesionale.
129. Functionarif care au ur-
mat cursurile de perfectionare
sunt preferati la inaintare, fata
de functionarii din aceeasi ca-
tegorie.
130. Functionarilor, care ab-
senteaza nemotivat dela cursuri
li se aplica pedepsele discipli-
nare prevazute de statut i pierd
drepturile la gradatii, cat timp
nu se prezinta.
131. Functionarilor tehnici de
specialitate, ale caror situatiuni
sunt reglementate prin legi spe-
ciale ale corpurilor din care fac
parte, li se aplica dispozitiunile
legilor respective, claca ocupa e-
fectiv un post de specialitate.
In cazul când sunt numiti in
posturi administrative propriu
zise, ei nu se pot prevala de le-
gea corpurilor lor, ci rimân su-
-oust tuturor dispozitiunilor legii
statutului functionarilor publici.
132. Pentru a fi numiti, avo-
catii trebue sä fie avocati in-
scrisi in barou cu dreptul de
practica; ei sunt incadrati prin
www.digibuc.ro
asimilare cu gradele corpului a-
vocatilor publici. Persona lul de
birou al contenciosului este re-
crutat, potrivit statutului func-
tionarilor publici, dintre licen-
tiatii si doctorii in drept1).
133. Personalul statistic se
numeste Tiumai dintre candida-
tii care au absolvit pregatirea
tehnica profesionali si speciali-
tatea statistica, din centrul de
pregatire profesionalä. Numirea
se face cu formele preVazute de
legea statutului functionarilor
publici si legea administrativa
si cu avizul Institutului Central
de Statistica. Candidatii trebue
sa faca parte in mod obligatoriu
din corpul tehnic al statisticie-
nilor.
In functiunile de ajutoare sta-
tistice, se pot numi numai absol-
ventii scoalei de pregatire pro-
fesionali, chiar Lira specialita-
tea statistica.
134. Functionarilor bine no-
tati, care din lipsa de vacanta
nu pot fi inaintati in grad, sau
care nu indeplinesc conclitiunile
de studii pentru inaintare, li se
acordd gradatii, pe ban, avizului
comisiunilor de numiri i inain-
tart
Aceste gradatii sunt pang la
25°/0 din salariul bugetar si se a-
corda din 5 in 5 ani, fári ca to-
talul lor sii depäseasca salariul
a doug grade superioare functiu-
nii ce ocup.
135. Pentru posturile de con-
ducere sunt preferati dintre func-
tionarii administratiei locale, de
grad egal, acei care au cele mai
bune note calificative.
136. Reclamatiunile, cererile
de concediu si orice alte cereri
personale se inainteaza numai
pe cale ierarhica.
137. In raport cu mijloacele
financiare, orasele vor ingriji de
1) Pentru Statutul funqionarilor
publici, a se vedea nota R, dela art.
31 de mai sus.
 18 Februarie 1937
asistenta medicalá pentru func-
tionarii lor. De asemeni, vor pu-
tea acorda locuinte In natura si
imprumuturi pentru constructii
de case si orice alte inlesniri, pe
baza unui regulament special.
INT
Atributiunt
Subprefectul
138. Subprefectul este ajuto-
colaboratorul si inlocuitorul
de drept al prefectului, in lipsa
acestuia.
El supravegheazä, controleazä
5i conduce toate serviciile jude-
tului si este seful cancelariei
prefecturii.
Controleazä primirea i repar-
tizarea corespondentei tuturor
serviciilor prefecturii, semneazá
in numele prefectului certifica-
tele si contrasemneazä corespon-
denta prefecturii cu autoritätile
si particularii in cazul când ea
este semnatä de prefect.
Elibereazli cOpii legalizate de
pe actele devenite publice;
Este de drept membru in toate
comisiunile instituite pentru eri
ce fel de organizári, cum si pen-
tru intocmirea regulamentelor
judetene;
DA notele calificative persona-
lului i anume: prima notá pen,
tru sefii conducátori de servicii,
a doua si unity's, notá pentru ce-
Malt personal;
Indeplineste orice alte atribu-
tiuni prevázute in legi, regula-
mente i instructiuni.
El mai are ca atributiune sä
ajute pe prefect la tinerea, exe-
cutarea si conducerea lucrárilor
de mobilizare, fiMd personal räs-
punzätor, ca ele sä fie executate
conform ordinelor superioare,
ráspunzand totodatä, de pástra-
rea secretului lor.
A doua notá calificativä se a',
subprefectului de minister sau
de un inspector general admi-
nistrativ, delegat de minister.
www.digibuc.ro
87
Secretarul general al judetului
139. Secretarul consiliului si
al delegatiunii judetene este se-
cretarul general al judetului.
El ingrijeste de expedierea la
timp a convocárilor pentru in-
trunirea consillului si al delega-
tiei.
Preggteste lucrArile ce trebuesc
supuse consiliului si delegatiei,
trecându-le in ordinea de zi.
Ia parte la sedintele consiliului
si delegatiunii si incheie procese-
verbale, subscriind pe acelea
ale consiliului, impreunä cu pre-
sedintele, iar pe ale delegatiunii,
impreunä cu presedintele si cu
membrii care au luat parte la
sedintä. Transcrie aceste proce-
se-verbale in registrele respec-
tive numerotate, paraf ate si snu-
ruite, certificându-le pentru e-
xactitate, impreund cu prefec-
tul.
Afiseazá hottiririle consiliului
si ale delegatiunii si ia másuri
pentru citarea partilor inaintea
consiliului judetean sau a dele-
gatiunii consiliului, precum si
pentru comunicarea deciziunilor
celor interesati.
Urmäreste executarea cleciziu-
nilor consiliului judetean, intoc-
mind un raport scris, pe care ti
supune consiliului la prima se-
siune ordinará.
Secretarul general indeplineste
functiunea de secretar al consi-
liului de prefecturd. In aceasta
calitate, executd lucrdrile privi-
toare la comfocarea, ordinea de
zi si desbateri; redacteazá si con-
trasemneazd procesele-verbale,
precum si toate lucrárile consi-
liului; tine registrul de prezenta
membrilor si registrul de pro-
cese-verbale ale sedintelor.
Dupg, aceleasi norme, indepli-
neste lucrärile relative la confe-
rintele regionale, ale consiliului
de prefecturä, tinute la resedinta
plásilor.
88 18 Februarie 1937
Secretarul comunal
140. Are urmátoarele atribu-
tiuni: exercitA, in numele prima-
rului, supravegherea tuturor ser-
viciilor primäriei, d'A directive,
coordoneazä si armonizeazá ac-
tivitatea tuturor serviciilor co-
munale; primeste i repartizeazA
serviciilor, corespondenta primä-
riei; contrasemneazá corespon-
denta primariei cu autoritätile
si particularii; elibereazA cOpii
legalizate de pe deciziunile con-
siliului comunal si de pe orice
acte devenite publice; pregáteste
lucrárile pentru consiliul comu-
nal si delegatia consihului co-
munal, dela municipii; ia parte
la sedinte, ingrijindu-se de tri-
miterea la timn a convocArilor
si redactarea proceselor-verbale
de sedintA, pe care le contrasem-
neazA; ingrijeste de afisarea si
comunicarea lor, conform preve-
derilor legii.
Este de drept membru in toate
comisiunile instituite de primA-
rie pentru orice fel de organi-
zäri, cum si pentru intocmirea
regulamentelor comunale.
DA anual notele calificative
personalului primäriei si anu-
me: prima non, pentru sefii con-
ducdtori de serticiu, a doua si
ultima notä, pentru celálalt per-
sonal; indeplineste orice alte a-
tributiuni ce i se conferd prin
legi si regulamente.
In caz de lipsá este inlocuit
prin unul din cei mai vechi *efi
de serviciu, desemnat de primar,
prin decizie scrisd.
A doua notA calificativd pen-
tru secretarii municipiilor si co-
munelor urbane resedintä, se dä
de minister, sau de un inspector
general administrativ delegat,
iar pentru secretarii comunelor
urbane neresedinte, a doua natá
o dà pretorul.
www.digibuc.ro
FuncOonarii conducettori de ser-
vicii
141. Functionarii conducätori
de servicii au conducerea si räs-
punderea bunului mers a servi-
ciului respectiv, conformându-se
prescriptiunilor legii adminis-
trative, legii asupra contabilitd-
tii publice, prezentului regula-
ment, cum si tuturor legilor *i
regulamentelor in legAturà cu
serviciile ce conduc, pe care tre-
bue sA le cunoascA, de aproape,
punându-se la curent cu toate
modificärile si completärile ce li
se aduc.
Ei primesc actele si corespon-
denta, repartizeazá serviciului si
le distribue pentru efectuare,
functionarilor in subordine fiind
rAspunzdtori, impreunA cu a-
cestia, de modul de rezolvare si
executare a lucrárilor.
Adund si pregiitesc toate ele-
mentele necesare pentru rezol-
varea chestiunilor ce urmeazd a
fi supuse organelor de conducere
*i urmáresc executarea rezolu-
tiunilor sau deciziunilor date;
iau initiativa lucrtirilor si ma-
surilor pe care le gäsesc utile in
interesul serviciului si le supun
cu refarat sefului administra-
tiunii, conform regulelor stabi-
lite prin prezentul regulament.
Contrasemneazd corespondenta
serviciului ce conduc, numai in
cazul când n'a contrasemnat
subprefectul sau secretarul co-
munal, supravegheazd i dau
prima notA calificativa anualA
personalului aflat in subordine.
Conduditorii de servicii sunt
datori a inspecta regulat servi-
ciul, instalatiunile, bunurile $i
asezAmintele administratiei si
sA raporteze dupd fiecare inspec-
tiune observatiunile lor, propu-
nand mAsurile ce trebuesc luate.
Ei pregatesc din timp materia-
lul pentru darea de seamA a-
nuald, cum §i elementele pentru
proiectul de buget (material si
personal), bazat pe programe de
 18 Februarie 1937
lucrari; fac tablourile de mate-
riale necesare functiongrii ser-
viciilor si le inainteazá din timp
serviciului contabilitatii; supra-
vegheazg tinerea inventarelor
semneazg dupg obtinerea apro-
bgrilor necesare, bonurile pen-
tru aprovizionarea cu material
a serviciilor ce conduc.
Functionarii conducdtori de bi-
rouri
142. Functionarii insgrcinati
cu conducerea lucrgrilor sunt
ráspunzgtori de bunul si regula-
tul lor mers. Preggtesc si supun
sefului serviciului referatele si
corespondenta biroului, pe care
o clateazá si semneazg la finele
textului pentru a se putea sta-
bili ráspunderea; intocmese ta-
blouri statistice i in registrele
cerute de natura lucrgrilor ce le
sunt atribuite; propun orice mg-
suri necesare pentru bunul mers
al serviciului i privegheazd ac-
tivitatea si conduita in serviciul
a functionarilor in subordine;
rrtspuncl impreund cu acestia de
modul de rezolvare si executare
a lucrrtrilor.
Registratorii
143. Registratorii primesc, in-
registreazd si repartizeazg in
fiecare zi corespondenta oficialá
petitiunile adresate adminis-
tratiunii, expediindu-le servicii-
lor de resort, dupg ce au fat
prezentate subprefectului sau se-
cretarului; inregistreazg la ie-
sire corespondenta si o trimet cu
condica la destinatiune.
Plicurile cu mentiunea per-
sonal" sau confidential", cum
si ofertele pentru licitatii si scri-
sorile cu valori, se predau in-
chise, persoanelor cdrora le sunt
adresate.
La prezentarea lucrárilor re-
gistratorii sunt obligati a face
mentiune pe ele, unde se ggsesc
lucrgrile anterioare respective,
www.digibuc.ro
89
sau a le conexa in cazul cui s'ar
gdsi Inca la ei;
Ei sunt datori a intocmi lu-
nar liste de lucrgri predate la
diferite birouri si nerestituite si
a le preda sefilor de servicii,
care cerceteazg, cauza
si iau mgsurile necesare.
Arhivarii
144. Arhivarii primesc dela
registratura generalg, actele pen-
tru care lucrgrile sunt termi-
nate, le claseazg pe ani si pe ca-
tegorii de lucrgri, formeazg, fas-
cicole si mape, opereazg in re-
gistrele de intrare primirea hâr-
tiilor si indicg numgrul mapei
si fascicolei formate; tree in-
tr'un opis general mapele i fas-
cicolele, astfel ca lucrgrile sg
poatg fi cgutate i gäsite cu in-
lesnire.
Irnpiegatii
145. Impiegatii indeplinesc
dupg, nevoile serviciului unde
functioneazg, lucrgri curente re-
partizate lor, de cgtre seful de
birou; tinere de registre, lucrgri
de registraturg, arhivd, secreta-
riat sau contabilitate. Dupg ve-
chime, experientg, si capacitate,
ei pot fi insgrcinati de seful ad-
ministratiunii a indeplini atri-
butiunile de sef, sau subsef de
birou, in caz de lipsg a titularu-
lui.
Dactilografii
146. Dactilografii au in atri-
butiunea lor copierea si
scrierea diferitelor lucrgri, in-
tocmirea statelor de lefuri pep-
tru functionari, a foilor de platg,
pentru lucrgtori, a diferitelqr
caziere, dosare, tablouri etc. ,
Ei sunt rdspunzatori de exac-
titatea copiilor i sunt obligati
in deosebi a pgstra secretul' lu-
crgrilor i actelor ce le sunt 1 ip-
credintate. .J;.!
90 18 Februarie 1937
Personalul contenciosuluti
147. In caz de nevoie si daca
resursele bugetare permit, con-
tenciosul poate avea un secre-
tariat, cu personalul adminis-
trativ necesar, care executd toate
lucrdrile de cancelarie ale con-
tenciosului.
Functionari pentru incasdri ci
pletti
148. Pe ldngd personalul in-
sdrcinat cu lucrdrile bbisnuite
de birou, serviciul financiar si
de contabilitate, are si personal
cu atributiuni de incasare,
urrndrire si de control al veni-
turilor administratiunii, precum:
easier, ajutor de casier, percep-
tor, controlor, incasator, agenti
de urmdrire etc., care trebue sii
se conformeze legilor i regula-
mentelor cei privesc.
Functionari de specialitate
149. Administratiunile locale
au pe l'angd," personalul admi-
nistrativ, insärcinat cu atribu-
tiuni curente de birou si perso-
nalul de specialitate, precum:
ingineri, arhitecti, medici (u-
mani sau veterinari), conduc-
tori, electricieni, horticultori, me-
canici, picheri etc.
Ei sunt datori a intocmi
inainta la timp programe de lu-
crari, Insotite de proiecte, pla-
nuri, diagrame, devize si caiete
de sarcini etc.
Ei se intrunesc in comisiune
spre a aviza asupra chestiunilor
de resort, ce sunt punse In dis-
cutiune, cum si a-si face obser-
vatiunile asupra mersului servi-
ciilor lor, consemnandu-se hotd-
firile inteun proces-verbal ce se
aduce la cunostinta sefului ad-
ministratiei.
Personal de serviciu
150. Administratiile locale
pot angaja lucrätori sau perso-
nal de serviciu, permanent, sau
www.digibuc.ro
vremelnic; acestia se angajeazd.
prin contract colectiv sau indi-
vidual, pe baza rapoartelor mo-
tivate ale sefilor de servicii si
lucreazd dupd ordinele si in-
structiunile ce li se dau, direct
de chtre sefii si conduchtorii lor
respectivi.
CAPITOLUL V
Afribuliuni de polifie
Politia generali
151. Atributiunile de politie
generald administrativä, judi-
ciard si de informatii, sunt exer-
citate in judete si comune de
cele trei organizatii care depind
de Ministerul de Interne: Direc-
tia politiei generale, Jandarme-
ria rurald, si organele de Stat
ale administratiilor locale (pre-
fect, pretor, notar).
152. Atributiunile de politie
administrativrt cuprind:
a) Mentinerea si restabilirea
ordinei publice;
b) Prevenirea infractiunilor la
legi, regulamente si ordonante;
c) Apärarea, siguranta, liber-
tatea si proprietatea locuitori-
lor;
d) Executarea mdsurilor de
politie impuse de legi, regula-
mente i ordonante, sau ordo-
nate de autoriaitile cdrora legea
le conferä atributii de politie ge-
nerald.
153. Atributiile de politie ju-
diciard cuprind:
a) Cercetarea i constatarea
infractiunilor penale si contra-
ventiilor, urnadrirea Mptuitori-
lor si inaintarea lor autoritdti-
lor judiciare, conform dispozi-
tiilor codului penal si de proce-
dung penali, si incasarea amen-
zilor in conditiile stabilite de
legi si regulamente;
b) Executarea mandatelor de
aducere si arestare si altor md-
suri ordonate de justitie.
 18 Februarie 1937
154. Atributiile de politie, de
sigurantá si de informatii, cu-
prind adunarea informatiunilor
urivitoare la ordinea publicá i
siguranta Statului si la miscäri
sociale si a le transmite autori-
tatilor superioare.
155. Organele Directiei poli-
tiei generale isi exercitá compe-
tinta in municipii, in comunele
urbane, In comunele balneo-cli-
matice si in punctele de fron-
tierá, determinate prin decizii
ministeriale.
Organele jandarmeriej isi exer-
citá competinta in comunele ru-
rale 1).
Prefectul, pretorul si notarul,
isi exercitá competinta politie-
neascä, pe tot teritoriul circum-
scriptiei lor, exceptând comunele
urbane resedinte si municipii.
156. In principiu, formatiu-
nile teritoriale, ale Directiei ge-
nerale a politiei, sunt organizate
pe trei servicii, fiecare, cu agen-
tii lor, având atributii speciale
de politie administrativâ, judi-
ciard sau de informatii.
Formatiunile care nu sunt or-
ganizate astfel, cum sunt unele
comisariate, detasamente de po-
litie, posturi de jandarmi, pretu-
rile, intrunese competintele ce-
lor trei servicii 2).
157. Jandarmeria i corpul
gardienilor publici, sunt milita-
rizate in sensul cá ierarhia, con-
ducerea, instructia administra-
tivà, disciplina i pozitia ofitk-
rilor, subofiterilor si agentilor,
sunt supuse normelor militare.
Atributiunile de instrumentare,
de constatare si de culegere de
informatiuni se exercitá, fie din
1) Art. 1 legea jandarmeriei rural;
din 24 Martie 1929, pag. 274, vol.
XVII, i Regulamentul de aplicare,
din 16 Martie 1931, pag. 102, vol.
XIX.
2) Art. 56 din legea politiei gene-
rale a Statului, din 21 Tillie 1929,
pag, 677, vol. XVII.
www.digibuc.ro
91
e
initiativa proprie, fie din ordin
primit dela autoritäti, având a-
tributiunile de politie generalá 3).
II
Mentinerea i restabilirea ordinei
publice
158. Prefectul este seful poli-
tiei si al jandarmeriei din cu-
prinsul judetului. In aceastä ca-
litate el ia masuri pentru preve-
nirea delictelor si ingrijeste de
mentinerea ordinei i sigurantei
publice; dà ordinele cuvenite tu-
turor organelor politienesti si
ale jandarmeriei, care sunt obli-
gate O. le execute imediat.
Prefectul poate lua mäsuri
pentru risipirea intrunirilor cand
primejduesc ordinea sau sigu-
ranta Statului 4).
159. Pretorul este reprezen-
tantul puterii centrale i eful
politiei din cuprinsul plasii. Sub
controlul prefectului, el ia má-
suri pentru prevenirea infrac-
tiunilor si ingrijeste de mentine-
rea ordinei si sigurantei publice.
Executä atributiunile sale de
sef de politie, prin organele jan-
darrneriei si ale politiei din co-
munele rurale, din comunele ur-
bane neresedinte si din cornu-
nele balneo-climatice din cuprin-
sul
160. Notarul este seful poli-
tiei administrative din comund
si ca atare ingrijeste de preve-
nirea infractiunilor 6).
In cazul când ordinea publia
si siguranta Statului ar fi ame-
nintate, primarul impreuná cu
notarul sunt obligati sá ia toate
3) Art. 1, 2, 3, 32 legea jand.:
art. 106 legea politiei.
4) Art. 85, alin. 15 i 16, legea
administrativä.
5) Art. 103, alin. 1, 2, 4, legea
administrativä, din 27 Martie 1936,
pag. 342, vol. XXIV, p. I.
6) Art. 110, alin. 7 beget admi-
nistr ativa.
92 18 Februarle 1937
masurile dictate de imprejurdri,
raportând imediat autoritätilor
superioare (pretor, prefect).
161. Armata este datoare a
interveni, in caz de trebuintä,
pentru reprimarea dezordinelor,
mentinerea orclinei publice i si-
gurantei interne a Statului, atat
and este chemata de autorita-
tile civile care au dreptul de a
cere o asemenea interventie, cat
*i din propria sa initiativa7).
162. Petrecerile publice, aclu-
närile, manifestatiile, procesiu-
nile, dau loc numai la masuri
de precautiune prin organele
jandarmeriei sale ale politiei ge-
nerale.
Cand asemenea manifestatii
sau adunari degenereaza in de-
zordine grave care primejduiesc
ordinea publicä, siguranta per-
soanelor i bunurilor, precum
in cazurile de opunere de fapt la
executarea legilor, regulamente-
lor, ordonantelor i ordinelor le-
gale, atunci autoritätile in drept
pot cere interventia fortei ar-
mate, spre a proceda la mäsu-
rile necesare pentru restabilirea
orclinei.
163. Autoritätile ce not cere
trupe sunt:
a) MiniWii;
6) Prefectii de judete;
c) Pretorii, chestorii de poli-
tie, prirnarii, fiecare in circum-
scriptia lui.
In municipii, afard de muni-
cipiul BucurWi, precum i in
orwle de reedintä, numai pre-
fectul judetului poate cere con-
cursul fortei armate;
d) Membrii ministerului pu-
blic;
e) Ofiterii de jandarmerie ru-
ralä *i de graniceri.
Toate aceste autoritäti nu pot
cere for(a armatä decal in exer-
citiul functiunii lor, i numai
pentru reprimarea dezordinilor
7) Ari. 539, regulamental servi-
ciului in garnizoani.
www.digibuc.ro
reale i actuale, iar nu pentru
mäsuri de precautiune sau a
face un serviciu de ordine, a-
tunci and politia locala este in-
suficienta; aceste masuri de pre-
cautiune se iau numai prin in-
telegere prealabilä intre autori-
tätile i cele civile. Fie-
care autoritate ramane riguros
in sfera sa de activitate.
164. In asemenea impreju-
rari autoritatea civila adreseaza
o cerere scrisa autoritatii mili-
tare.
Comandantii de piete, efi de
Corp, precum §i personalul de
serviciu pe corpuri, sunt datori,
sa satisfaca de indata cererea
scrisa.
Autoritätile civile trebue sä
dea toate informatiunile nece-
sare autoritatilor militare.
In cazuri foarte urgente *i ex-
trem de grave, and comandan-
tii militari Ii pot da seama prin
ei insa% de gravitatea faptului,
ei vor da concursul militar chiar
la cerere verbala, care trebue
frig, imediat confirmata In
seris 1).
In asemenea cazuri, prefectul
raporteaza imediat Ministerului
de Interne *i Ministerului Apá-
ràrii Nationale 2). Pretorul ra-
norteaza imediat prefectului
informeaza Ministerul public 3).
III
Atributiuni de politie judiciara
165. Pretorul, notarul, comi-
sarii de politie, ofiterii i subofi-
terii de jandarmi sunt ofiteri de
politie judiciara 4)
1) Art. 541 Reg. serviciului in gar-
nizoanä.
2) Art. 541, Reg. serv. In gar-
nizoanii; art. 85, alin. 15-16, le-
gea administrativi.
3) Art. 103, alin. 3, legea
4) Art. 43 ei 44 legea jandarme-
riei; 49-50 legea politiei generale;
art. 102, 110 legea administrativä.
 18 Februarie 1937
Ei au o competintä generalA
pentru cercetarea $i constatarea
crimelor si a ori aror abateri
la legi, regulamente si ordonante
pentru a instrument& Agentii
de politie pot constata si instru-
menta in lipsa unui ofiter de
politic, numai in cazurile de
contraventii flagrante de simplA
politie.
Pretorul $i notarul i$i Indepli-
ne$te atributiile de ofiter de po-
litie judiciarA prin organele po-
litiei $i ale jandarmeriei. Numai
In mod exceptional in cazurile
de flagrant-delict sau de forta
major% $i in liusa unui organ
calificat din politie sau jandar-
merie, sau in baza unei delega-
tiuni data de procuror, instru-
menteazA singur.
166. Prefectul i pretorul au
dreptul sá ordone ofiterilor de
politie judiciaa din politie §i
jandarmerie sá dreseze actele
necesare pentru constatarea cri-
melor, delictelor $i contraventii-
lor $i sá inainteze pe Mptuitori
autoritátilor judiciare. Organele
politiene$ti sau ale jandarmeriei
sunt datoare sA execute de in-
data aceste ordine 1).
Nici prefectul, nici pretorul nu
au cdclerea sA intervinA In ma-
terie de instructie, administratie
sau disciplinA a organelor jan-
darmeriei.
De felul cum politia si jandar-
meria i$i exercitá atributiile, in-
strumenteaza sau executA ordi-
nele primite, rdspund exclusiv
organelor lor de conducere 2).
DacA prefectul sau pretorul
observA neregularitáti, ilegali-
lipsuri sau greseli, intoc-
mesc un raport cdtre autorità-
tile lor superioare, semnalând
cele constatate.
Art. 85, alin. 16, legea admi-
nistrativä; art. 50 legea politici ge-
nerale; art. 2 legea jandarmeriei.
2) Art. 39 legea jandarmeriei, 36
ro. 97 legea politiei.
www.digibuc.ro
93
IV
Politia comunara
167. Dreptul de reglementare
In materie de politie comunald
apartine consiliului comunal,
care intocme$te regulamente pri-
vitoare la edilitate, sAnátate,
igiená, salubritate, etc., si pri-
marului care este in drept sl
dea orclonanta 3).
Primarul este $eful politiei co-
munale. El exercitä atributiile
ce decurg din aceastA calitate,
prin ofiterii $i agentii poliiei
administrative 4).
In cazul and organele politie-
ne$ti nu indeplinesc ordinele
scrise ale primarului, privitoare
la. aplicarea regulamentelor si
ordonantelor comunale, prima-
rul poate cere autoritatilor su-
perioare trimiterea In judecatA
disciplinará a functionarilor vi-
novati pentru refuz de servi-
ciu 5).
168. Daa resursele bugetare
permit, atributiile de politie co-
munalä pot fi incredintate unor
ofiteri i agenti speciali, plátiti
de comunA.
Acestia sunt supusi disciplinei
si indatoririlor organelor poli-
tiei de Stat $i trebue sa aibA a-
ceea$i pregátire profesionalä.
Guarzii comunali poartA, o u-
niformA $i sunt supu$i controlu-
lui $efului postului de jandarmi.
CAPITOLUL VI
Validilatea actelor administrafiunilor
locale
169. Sunt nule de drept:
1. Actele juridice ale organe-
lor administratiilor locale sau
de tutelá, fAcute fárá compe-
tintA.
2. Deciziunile consiliilor, luate
cu alcarea dispozitiunilor legii,
Art. 35 legea
3)
4) Art. 61, alin, o, legea admiuis-
trativä.
5) Art. 36 Tegea
94 18 Februarle 1937
privitoare la constituirea si
functionarea bor.
3. Actele contrarii ordinei
sigurantei publice.
A. Actele juridice Mcute cu
cAlcarea legilor si regulamente-
lor in vigoare.
Nulitatea de drept se poate
invoca pe cale de actiune sau de
exceptiune, fie de organele tute-
lare, fie de insrisi administratia,
fie de mice persoanA interesatä,
in termen de 10 ani dela data
actului.
Nulitatea de drept poate fi in-
vocath din oficiu, de instantele
sezisate de vreun litigiu in legA-
turA cu actul respectiv.
170. Sunt anulabile:
1. Actele juridice ale organe-
lor administratiilor locale sau
de tutelá, Mcute cu cálcarea sau
omisiunea formelor prevrtzute
de legi si regulamente, In afard
de formele privitoare la coneti-
tuirea si functionarea consiliu-
lui, care atrag nulitatea de
drept.
2. Actele juridice incheiate cu
participarea consilierilor care
aveau, fie personal, fie rudele
sau afinii lor panA la al treilea
grad inclusiv, vreun interes di-
rect la incheierea actului sau
erau avocatii sau insArcinatii de
afaceri ai acelor cu care s'a in-
cheiat actul.
3. Deciziunile consiliilor la
care au participat una din per-
soanele ardtate la punctul 2.
Când au asistat la sedinte un
numár suficient de consilieri,
astfel ca functionarea consiliu-
lui si majoritatea legalä s'au
putut obtine fArA socotirea vo-
tului persoanelor ardtate la
punctul 2, actul este valabil.
Anulabilitatea se poate invoca,
fie de insási administratia, fie
de organele de tuteld, fie de orice
persoanA interesatá, in termen
de 20 zile libere dela afisare sau
dela comunicarea deciziunii.
171. Actele j deciziunile or-
www.digibuc.ro
ganelor administratiilor locale,
cu exceptia actelor secrete, tre-
buesc puse la dispozitia celor ce
au interes a le cunoaste.
AutoritAtile locale sunt da-
toare sA elibereze la cererea in-
teresatilor copii de pe actele si
deciziunile lor.
.172. Atat deciziunile consi-
liilor, delegatiilor, prefectilor si
primarilor, cât si regulamentele
si ordonantele judetene si comu-
nale, trebuesc afisate intr'o
asezate lângA usa princi-
pala, a sediului autoritätii, dre-
sdndu-se despre aceasta proces-
verbal. Aceste acte rrtmân afi-
sate timp de 20 zile, inAuntrul
cAruia interesatii le pot ataca in
fata instantelor competente.
La judetele si la comunele ur-
bane, aceste acte mai trebuesc
oublicate in proximul nunaär
din buletinul iudetean sau co-
munal. Buletinul trebue sá a-
parA in timp util, iar nu duph
trecerea termenelor de atac, sau
de inchiderea licitatiilor.
Begulamentele si ordonantele
emise de autoritAtile comunale
rurale, sunt publicate si in bu-
letinul judetean, iar regulamen-
tele si ordonantele emise de au-
toritátile judetene sunt publi-
cate si in buletinele comunale.
Functionarii insárcinati cu a-
fisarea, publicarea actelor, re-
dactarea si tipArirea buletinului,
sunt personal rAspunzAtori de
stricta indeplinire a dispozitiu-
nilor din prezentul articol.
173. Conditiunile de valabili-
tate a deciziunilor consiliilor co-
munale si judetene sunt urmá-
toarele:
1. Consiliul sA, fie regulat con-
vocat, adicä fiecare consilier sA
fi primit la domiciliu o convo-
care scrisä, continând data, ora
ordinea de zi a sedintei.
2. Convocarea sA fie frtcutä cel
nutin cu trei zile libere inainte
de data fixatrt pentru
 18 Februarfe 1937
comunal si 10 zile inainte pen-
tru consiliul judetean.
3. Convocarea consiliului ju-
detean sä, fie adusä, la cuno-
stinta publica prin publicarea in
Buletinul judetean si afisatä, in
localul prefecturii, in locul des-
tinat afisdrii deciziunilor admi-
nistrative.
Convocarea consiliului jude-
tean in sesiune extraordinard
este valabila, indiferent de ter-
men, dad, n'a obtinut dovada
scrisil, din partea membrilor.
4. Convocarea consiliului co-
munal, cu ordinea de zi, sä," fie
afisatä, la usa primäriei si co-
municatä organelor de control.
5. Sedintele consiliului jude-
tean se tin totdeauna in localul
nrefecturii, iar sedintele consi-
liului comunal in localul primd-
riei. Sedintele sunt publice. La
sedintele consiliului judetean
nrezenta prefectului sau inlocul-
torului sdu este obligatorie.
6. Nu se pot discuta decât che-
stiunile cuprinse in ordinea
de zi.
Se excepteazá chestiunile ur-
gente. Urgenta trebue admisä, cu
2/3 din voturile membrilor pre-
zenti. Nu pot fi declarate ur-
gente chestiunile privitoare la
bugete, impozite, imprumuturi,
acte, de dispozitiune, desemna-
rea in diferite insarcingri sau
delegatiuni.
7. 0 sedintá poate fi declaratä,
secretä la cererea primarului
sau a inlocuitorului &Au, a orga-
nului de control sau a unei
treimi din numärul membrilor
prezenti. Sedintele in care se dis-
cutá bugetul, imprumuturi, im-
pozite, acte de dispozitiune, nu
pot fi declarate secrete.
8. Chestiunile de specialitate
trebuesc supuse deliberárii con-
siliului impreunä cu referatul
sefului serviciului respectiv, care
trebue citit inainte de inceperea
desbaterilor si trebue mentionat
in procesul-verbal al sedintei.
www.digibuc.ro
95
9. Majoritatea absolutä a con-
silierilor (alesi si de drept), tre-
bue sä, fie prezentä si hotáririle
se iau cu majoritatea absolutá
a voturilor membrilor prezenti.
In caz de paritate, propunerea
este respinsá. Votul, in chestiuni
de alegeri sau desemnári de per-
soane, este totdeauna secret.
174. Consiliile comunale
judetene au competinta generalá
de a decide in chestiunile de in-
teres comunal $i .judetean. Con-
siliile sunt obligate sä, execute,
In limitele competintelor lor,
ordinele primite dela -autoritatea
centralä, care privesc interesele
generale.
Este interzis consiliilor de a
lua hotáriri cu caracter politic,
de a compromite prin actele lor
siguranta Statului sau intere-
sele nationale si de a tine des-
baterile inteo altá limbá dechA
limba româná.
In comunele rurale, consilierii
care nu cunosc limba Statului,
pot folosi in discutiuni limba
lor, in acest caz insá primarul
traduce sau dispune sä, se tra-
duch aceste cuvântári.
175. Consiliul nu poate deferi
clelegatiunii comunale sau jude-
tene, votarea sau modificarea
bugetului, infiintäri de taxe, im-
pozite, cotizatiuni, imprurnuturi,
incheierea aetelor de dispozi-
tiune, transactiuni, aprobári de
gestiuni (afará de conturile co-
munelor suburbane), de regula-
mente, concesiondri de servicii
modificári de teritorii,
schimbarea numelui comunei
sau judetului i conferirea cetà-'
teniei de onoare.
176. Comisiunile interimare
nu pot contracta imprumuturi,
nici incheia acte de dispozitiuni
sau transactiuni.
177. Dispozitiunile legale pri-
vitoare la intocmirea, votarea
executarea bugetelor, la actele
de dispozitiune, la incheierea
contractelor de lucrári, furni-
96 18 Februarie 1937
turi, aprovizionári, arendári, in-
chirieri, concesiuni, exploatári,
sunt de strict& interpretare.
CAPITOLUL VII
Confrol ;i futelei
Exercitiu1 tutelei
178. Atrtoritätile de control
sunt:
Pretorul pentru comunele
1.
rurale din plasá.
2. Prefectul pentru comunele
rurale si urbane neresedinte din
cuprinsul judetului; personal
sau prin delegatul srtu va exer-
cita controlul asupra comunelor
balneo-climatice din judet, afará
de orasul de resedintä.
3. Ministrul de interne, perso-
nal sau prin inspectorii gene-
rali administrativi, pentru toate
administratiile locale.
Controlul se exercitá in mod
permanent, prin instructii,
spectii, anchete si másuri disci-
plinare.
179. Autoritätile de tutelä,
sunt:
1. Prefectul pentru comunele
rurale si urbane neresedinte din
cuprinsul judetului, cu exceptia
comunelor balneo-climatice.
2. Ministrul de interne pentru
toate administratiile locale, aso-
ciatiile de comune sau judete si
pentru cornunele balneo-clima-
tice.
3. Consiliul comunei urbane
pentru comunele suburbane res-
pective.
Tutela se exercitá numai in
cazurile i in conditiunile stabi-
lite de lege.
180. Deciziunile consiliilor
sunt executorii prin ele
afar& de acelea pentru care le-
gea cere aprobarea autoritätii
tutelare.
Actele de administratie nu
sunt supuse aprobärii. Se excep-
teazá inchirierile si arendärile
pe o duratá mai mare de 5 ani.
Dispozitiile primarilor si dele-
www.digibuc.ro
gatilor consiliilor privitoare la
actele de gestiune zilnicA sunt
executorii imediat.
Deciziunile executorii prin ele
insäsi nu pot fi puse in execu-
tare inainte de expirarea terme-
nului de 5 zile dela data primirii
actului de cätre organul de con-
trol respectiv, considerându-se
data primirii, douá zile dupá
expediere.
181. Deciziunile ce se trimet
autoritätilor tutelare spre apro-
bare si din care se nasc drepturi
sau obligatiuni patrimoniale,
vor fi insotite de toate actele in
copii certificate si de informa-
tiunile necesare.
Când consiliile si delegatiile
respective, constatá prin hotà-
rIn cu majoritate de 2/3,
cä interesele locale s'ar periclita
prin orice intârziere, hotäririle
executorii pot fi puse In lucrare
imediat. Hotárirea prin care se
dispune imediata executare a
deciziunilor, trebue sä fie moll-
vatä si comunicatä de indatá
autoritätii de control.
182. Autoritätile de tutelä
sunt obligate sl se pronunte in
termen de 20 zile dela primirea
deciziunii; dacá autoritatea tu-
telará nu se pronuntä, in acest
termen, deciziunea se considerá
ca aprobatä, si se pune in exe-
cutare.
183. Autoritätile de tuteld,
dupd competinta lor, au dreptul
sä suspende executarea oricárui
act sau deliberári, care ar intra
in cazurile de nulitate, sezisând
totodatä si instanta competinte.
II
Tutela administrativi. Regulamente,
rdonante
184. Consiliile judetene si co-
munale. Intocmesc regulamente
pentru organizarea si functiona-
rea serviciilor si intreprinderilor
lor, precum si pentru promova-
rea intereselor colectivitätii.
 18 Februarie 1937
Regulamentele intocmite de
consiliile judetene si comunale
si ordonantele date de prefecti
si primari nu pot contine dispo-
zitii contrare legilor si regula-
mentelor generale, sau
stânjenesc in mod inutil vieata
sociald si economia.
Regulamentele si ordonantele
sunt scrise at mai clar, cât mai
concis, inteo curatr limbá ro-
mâneasa si pe intelesul tuturor.
Pentru intocmirea regulamen-
telor de igiend, salubritate, edi-
litate, politie comunalä, econo-
mice sau agricole, sefii servicii-
lor de specialitate sunt consul-
tati in mod obligator, luându-si
astf el partea de rdspundere.
Daa observatiile lor n'au fost
luate in seamd, sefii serviciilor
de specialitate intocmesc un me-
rnoriu, care este inaintat autori-
tAtii tutelare, impreung cu regu-
lamentul votat de consiliu.
185. Regulamentele astfel in-
tocmite, impreund cu contesta-
tiile sau memoriile sunt inain-
tate autoritâtii tutelare respec-
tive. Dupa aprobare, regulamen-
tele judetene sunt publicate in
Buletinul judetean si regula-
mentele comunale in buletinul
comunal, iar in lips5.. in Bule-
tinul judetean.
Publicarea se constatbi prin-
tr'un proces-verbal, incheiat de
secretarul consiliului si anexat
la dosarul respectiv.
186. Primarul are dreptul s'a"
dea ordonante privitoare la atri-
butiunile ce-i sunt date de lege,
sau in executarea deciziunilor
consiliului comunal.
Aceste ordonante sunt intoc-
mite dupä o prealabild intele-
gere, cu notarul, in comunele ru-
rale, cu secretarul comunal in
comunele urbane, cu sefii servi-
ciilor de specialitate, and ordo-
nantele sunt privitoare la ches-
tiuni sanitare, agricole, veteri-
nare, tehnice sau culturale.
C. Hamangiu, vol. XXV.
www.digibuc.ro
7.
97
Ordonantele sunt semnate de
primar i contrasemnate de se-
cretar sau notar si de seful ser-
viciului de specialitate respec-
tiv.
care 187. Prefectul are dreptul sá
dea ordonante in limitele dispo-
zitiilor legilor si regulamentelor
generale sau judetene.
Procedura de elaborare este
cea prevázutil la articolul prece-
dent.
188. Ordonantele primarilor
se comunicd prefectului, iar or-
donantele prefectului se corau-
nicä Ministerului de Interne.
Orclonantele devin executorii
din ziva când au fost aduse la
cunostinta publicä, prin afisare,
publicare sau strigari (in comu-
nele rurale), când contin dispo-
zitii generale si din ziva primi-
rut notificárii, când contin dis-
pozitii individuale.
Ordonantele judetene sunt afi-
sate la usa prefecturii si la usa
tuturor comunelor din judet si
publicate in buletinul judetului.
Ordonantele comunale sunt a-
fisate la usa primáriei si publi-
cate in buletinul comunal sau
in lipsä in buletinul judetean si
aduse la cunostinta publicd prin
afisare sau strigári si bateri de
told (in comunele rurale).
Afisarea si publicarea sau pu-
blicitatea prin strigari se con-
statá prin procese-verbale, sem-
nate de seful autoritätii si con-
trasemnate de notar, secretarul
comunal, sau secretarul general
judetean, când ordonantele con-
tin dispozitii generale. Constata-
rea comunicarii se face prin do-
vezile de primire, and ordonan-
tele contin dispozitii individuale.
189. Prefectul pentru comu-
nele rurale si urbane nerese-
dintd, ministrul de interne pen-
tru toate unitátile administra-
tive, au dreptul oricând sá anu-
leze ordonantele ce le-ar socoti
contrarii ordinei de Stat, legilor
si regulamentelor generale.
98 18 Februarie 1937

190. Prefectul este in drept Irr

dea ordonante privitoare la Tutela economici i financiari
arborarea drapelului national, la
särbätorile oficiale si la ocaziu- 193. Sunt supuse aprobárii
nile indicate de autoritätile ad- autoritätilor tutelare, imprumu-
ministrative locale, pentru toate turile, bugetele comunelor, Jude-
comunele din judet, inclusiv co- telor si asociatiunilor adminis-
muna de resedintä sau munici- trative, licitatiile, actele de dis-
piul, putând stabili sanctiuni, pozitiune, determinarea modului
conform art. 580 din codul penal. de organizare i exploatare a in-
Modul de confectionare si di- treprinderilor si bunurilor Jude-
mensiunile drapelului se vor sta- tene sau comunale, exercitarea
bili de cätre Ministerul de In- drepturilor ce derivä din exploa-
terne. tarea monopolului de a produce
191. D e ciziuniIe consiliului energie, de a organiza afisajul
comunal, privitoare la deschide- public, täierea vitelor, transpor-
rea de sträzi, pasaje, infundá- turile in comun, intreprinderile
turi, parceldri de terenuri, sunt de pompe funebre si cântäritul
date potrivit planului de siste public.
matizare *i regulamentelor de 194. Intreprinderile agricole
edilitate i intemeiate pe avizul industriale si comerciale, jude-
serviciului tehnic. tene si comunale, se organizeazá
Aceste deciz'uni sunt supuse si exploateazä, conform dispozi-
aprobárii Ministerului de In- tiilor art. 280 si urm. din pre-
terne. zentul regulament.
192. Autoritatea tutelarä a 195. Dreptul de a produce,
ttituror asociatiunilor de judete distribui, transmite, furniza sau
sau de comune este ministrul de vinde energie electricá, caloricl
interne. sau hidraulicá, de a organiza a-
Asociatiunea ¡titre comune se fisajul public, täierea vitelor,
decide de consiliile comunelor transportul in comun, târgurile
interesate. periodice de vite, cântdritul pu-
Prefectul judetului luând avi- blic si intreprinderile de pompe
zul delegatiuni judetene, dá o funebre, apartine exclusiv co-
deciziune de asociere, care se munelor.
inainteazä spre aprobare Mini- Oricine poate produce *i uti-
sterului de Interne. liza energie pentru trebuintele
Asociatiunea unor comune cu proprii, in interesul proprietätii
judetul este supusä votului con- sale, fárá insä sä traverseze cäi
siliului judetean i aprobärii mi- publice sau proprietatea altora.
nistrului de interne. 196. Imprumuturile contrac-
Asociatiunea de judete se de- tate de comunele rurale se ho-
cide de consiliile judetene cu a- täräsc de consiliu si sunt apro-
probarea ministrului de interne, bate de prefect, cu avizul dele-
luându-se avizul prefectilor res- gatiunii consiliului jucletean.
uectivi si al ministerelor intere- Imprumuturile comunelor ur-
sate la lucrárile proiectate. bane, municipiilor si judetelor,
Asociatiunile de comune bal- se hotärdsc de consiliul respec-
neo-climatice, intre ele, sau cu tiv si se apron', de ministrul de
persoane si institutii particu- interne. Dacá valoarea lor de-
lare, se decide de consiliile co- päseste a cincea parte din tota-
munelor i institutiunilor res- lul veniturilor ordinare, aceste
pective si sunt supuse aprobárii imprumuturi se aproba prin
ministrului de interne. lege.
www.digibuc.ro
 18 Februarie 1937
Contractele de lucrári, conce-
siuni, sau cumpdrdri si inves-
titiuni a cdror platá angajeazd
mai mult de cloud exercitii fi-
nanciare consecutive, sunt asi-
milate imprumuturilor si su-
puse acelorasi aprobdri.
Nu se poate aproba un impru-
mut, sau o lucrare asimilatä im-
prumuturilor, dad, nu s'a pre-
vdzut in prealabil in buget, mij-
loace pentru plate anuitdtilor.
Proiectul de imprumut se va
aduce la cunostinta publica,
prin publicare in buletinul ju-
detean sau comunal, de aseme-
nea se vor publica, dupd apro-
bare, conditiunile imprumutu-
lui.
197. Bugetul trebue votat cel
mai tdrziu o lurid Inaintea ince-
perii noului exercitiu financiar;
cand bugetul n'a fost votat in
acest termen, el va fi intocmit
din oficiu, de autoritatea tute-
lard competintd.
Bugetul se inainteazd spre a-
probare, in termen de 5 zile dela
votare, prefectului pentru corou-
nele rurale si urbane nerese-
dintä, Ministerului de Interne,
pentru comunele balneo-clima-
tice, oraselor resedinte, munici-
pii, judete si asociatiunile de co-
mune sau judete.
Modificarea j rectificarea bu-
getului sunt supuse acelorasi
formalitäti ca si votarea si apro-
barea lui, Contestatiile privi-s
toare la Intocmirea si votarea
bugetului se inainteazd In acel
termen de 5 zile, autoritätilor tu-
telare respective.
Aprobarea datd de autoritatea
tutelard este definitivä i deci
nesusceptibild, de nicio cale de
atac.
198. Toate contractárile rela-
tive la furnituri, aproviziondri,
arendäri, inchirieri, exploatäri,
concesiuni si de orice altd na-
turd, se fac prin licitatii publice
si cu Indeplinirea formelor pre-
www.digibuc.ro
99
vázute de legea contabilitátii pu-
blice 1).
Rezultatele acestor licitatii,
impreund cu actele relative, sunt
supuse aprobdrii autoritátilor
tutelard competinte.
Autoritdtile tutelare compe-
tente exercitá exclusiv toate a-
tributiunile conferite Oficiului
central de licitatii, prin legea
contabilitdtii publice sau alte
legi speciale, Oficiul central de
licitatii nemai avand nicio corn-
petintd in materie de finante lo
cale.
Ministerul de Interne intoc-
meste norme generale privitoare
la licitatii; el poate decide adop-
tarea normelor intocmite de ofi-
ciul central de licitatii, cu res-
pectarea formelor legale.
Numai dui:A aprobare, autori-
tätile locale pot incheia contrac-
tele definitive si proceda la exe-
cutarea lor.
Dacd dupd cloud licitatii regu-
lat tinute, nu s'a obtinut niciun
rezultat, sau ofertele depuse nu
ar fi avantajoase, sau in cazu-
rile de urgent& bine motivatd,
sau In fine, In cazurile cdnd le-
gea contabilitátii publice per-
mite contractarea prin bund In-
administratiile locale pot
contracta,, prin bund invoiald, cu
aprobarea autoritdtii tutelare
competinte.
199. Actele de dispozitiune
sunt supuse aprobärii autoritl-
tilor tutelare.
Sunt scutite de aprobare cedd-
rile de mici portiuni de terenuri
nefolosibile pentru constructii,
In vederea alinierii sträzilor,
pietelor si drumurilor, sau care
rezultd din executarea unei ex-
proprieri.
Judetele i comunele pot vinde
prin bund Invoialá, Insá cu a-
1) A Be vedea Legea contabilitátii
publice, din 31 Iu lie 1929, la pag.
783, vol. XVII, cu mod. din 24 De-
cemvrie 1932, pag. 871, vol. XX,
 100 18 Februarie 1937
probarea autoritätilor tutelare,
terenuri din statiunile balneo-
climatice, pentru construire de
spitale, sanatorii, colonii scolare,
case de odihnd, hoteluri, hai, vile
particulare, in scopul desvoltä-
rii ei infrumueetärii statiunilor,
msa numai pe baza planurilor
de. parcelare, aprobate de auto-
ritatea tutelara competenta.
200. Bugetele stabilimentelor
publice ei de utilitate publica
sau ale institutiunilor care de-
pind de judet sau comuna, sunt
supuse aprobarii consiliului res-
pectiv. Forma littitile prevdzute
la alineatele 1 ei 3 ale art. 197
din regulament se aplica la bu-
getele acestor stabilimente.
Consiliile pot modifica din o-
ficiu bugetele pentru a le pune
de acord cu legile ei regulamen-
tele In vigoare.
IV
Tutele speciale
201. Planurile de situatie ei
sistematizare ale comunelor ur-
bane, intocmite de serviciul teh-
nic comunal sau judetean, sunt
trimese spre cercetare direct
consiliului superior tehnic, care
iei cla avizul.
Consiliul respectiv se pronunta
apoi conform avizului primit.
Planurile comunelor rurale se
aproba de consiliul judetean,
fära avizul consiliului superior
tehnic.
202. Proiectele, devizele ei
caietele de sarcini privitoare la
lucrari cu caracter permanent
si public, instalatiuni, cládiri i
altele, a caror valoare intrece
suma de 500.000 lei la comunele
rurale, de lei 1.000.000 la oraeele
nereeedinte ei la comunele bal-
neo-climatice ei de lei 3.000.000
la celelalte unitati administra-
tive, sunt supuse consiliului teh-
nic superior.
Daca consiliul tehnic superior
nu-ei da avizul in termen de 30
zile dela primirea actelor, avizul
www.digibuc.ro
sau este inlocuit de aprobarea
autoritatii tutelare competinte.
203. Delegatiunea consiliului
comunal verified conturile de
gestiune ale comunelor subur-
bane.
Conturile de gestiune ale co-
munelor rurale ei urbane nere-
eedintä sunt votate de consiliul
respectiv ei trimese spre cerce-
tare ei aprobare, irnpreunä cu
apelurile ei contestatiile, delega-
tiunii permanente judetene.
Deciziunile delegatiunii pot fi
atacate in fata Inaltei Curti de
Conturi, potrivit legii organice
a Curtii.
Conturile de gestiune ale co-
munelor balneo-climatice, ale
oraeelor reeedinte, ale munici-
piilor, ale judetelor ei ale aso-
ciatiunilor administrative, sunt
votate de consiliile respective ei
trimese spre cercetare ei apro-
bare Inaltei Curti de Conturi.
V
Rispunderi. Sanctiuni
204. Functionarii sunt ras-
punzátori de buna executare a
lucrarilor incredintate ei de
exactitatea informatiilor ce le
dau la cerere.
Functionarii administrativi ei
de specialitate sunt raspunza-
tori de continutul ref eratelor ei
a avizelor ce au semnat.
Acei ce intoctnesc ei elibereaza
certificate ei copii de pe actele
autoritatii, sunt raspunzatori so-
lider de exactitatea copiilor.
Orice lucrare tehnicä f acuta
in contul comunei sau judetului,
va fi executata sub supraveghe-
rea ei raspunderea inginerului
sau arhitectului.
Gestionarii ei mânuitorii de
fonduri ale judetelor ei comune-
lor sunt raspunzdtori de gestiu-
nea lor, conform art. 224-227
din legea contabilitatii publice.
Gestionarii de fapt sunt supuei
aceloraei räspunderi.
Orice cheltuiala angajata peste
 18 Februarie 1937
alocatia bugetard este ilegalg $i.
rdmâne In sarcina celor care au
angajat-o sau aprobat-o, care
vor fi debitati $i urmdriti con-
form legii pentru perceperea
urmärirea veniturilor publice 1).
205. Primarul, ajutorii de pri-
mar, consilierii comunali si ju-
deteni pot fi suspendati sau re-
vocati, clacd se fac vinovati de
abateri grave dela indatoririle
lor.
206. Suspendarea se pronunta
de organul tutelar sau de mi-
nistrul de interne, In vederea
unei anchete pornite din oficiu
sau cerutä, fie de consiliul res-
pectiv, fie de partea vätdmatg,
pentru faptele care atrag revo-
rarea.
Suspenclarea poate dura cel
mult o lund.
Când instantele judecgtoresti,
civile sau militare, au deschis
actiune publicg pentru fapte in-
famante contra unui primar, a-
jutor de primar, consilier jude-
tean sau comunal, acesta va fi
suspendat din oficiu de cdtre or-
ganul tutelar, iar suspendarea
va dura pand la judecarea defi-
nitivd a procesului säu.
Orice suspendare atrage pen-
tru toatä durata ei pierderea
dreptului la salariu, precum $i
la orice altd indemnizatie, chiar
daeä ar fi fost ggsit nevinovat
In urma cercetärilor sau achitat
de justitie.
207. Revocarea primarului,
ajutorului de primar sau mem-
brilor consiliilor judetene sau
comunale, se pronuntg de orga-
nul tutelar sau de Ministerul de
Interne, In urmdtoareIe cazuri:
a) Când a refuzat sä depung
jurdmântul de credintä;
1) A se vedea Legea pentru perm-
perea i urmärirea veniturilor pu-
bliee, din 5 Mai 1934, la pag. 217,
vol. XXII, cu mod. din 1 Aprilie
1935, pag. 231, vol. XXIII.
www.digibuc.ro
101
b) Când a fost condamnat
pentru unul din faptele ardtate
la art. 54 din legea administra-
tivg;
c) Când dupg aplicarea amen-
zii prevdzutd, la art. 44, alM. 2,
din legea administrativd, a con-
tinuat sg lipseascd clela sedin-
tele consiliului:
cl) Când, din cauza actului Re-
gal hotärit sau executat de el,
s'a obtinut sentinta de daune
contra administratiei respective;
e) Când a fost deschisä In con-
tra sa actiune publicd, pentru
fapte care ating ordinea si. sigu-
ranta Statului.
208. Prefectul, primarul, aju-
torii de primar, membrii consi-
liilor si delegallunilor lor, pre
cum si functionarii administra-
tiunii locale, sunt rdspunatori,
fatd de administratiune sau
particulari, de orice pagubä
le-ar fi cauzat printr'un act M-
cut Mrd competintg, cu rea cre-
dintä sau Para a cere referatele
sau avizele necesare dela cei in
drept.
Ordinul scris dat functionaru-
lui administrativ ii conferd ace-
stuia dreptul la chemare in ga-
rantie a autorului ordinului,
färä ca acesta sg-1 exonereze de
rgspundere, decât dacd la timp
a raportat In scris, arätând vi-
tiile actului.
Judecata actiunii In daune
este de competinta instantelor
de drept comun.
In cazul când instanta, res-
pingând actiunea, constaM cg
a fost intentatg cu rea credintä,
ea condamnd pe reclamant, pe
lânga plata cheltuielilor proce-
sului $i a despägubirilor civile,
la o amendd de 500-5.000 lei,
in folosul administratiei dela
care a emanat orclinul.
209. Sanctiunile prevdzute in
regulamentele comunale si jude-
tene nu pot depg$i pedepsele
 102 18 Februarle 1937
prevdzute in codul penal pentru
contravent'mni.
In caz de insolvabilitate, a-
menda se va transforma in pre-
statiune de munca, iar in caz de
refuz de executare, in inchi-
scare, care nu poate fi mai mare
de 15 zile.
Amenzile $i cheltuielile se vor
1.ricasa potrivit legii de urmarire
a veniturilor Statului, In folosul
administratiunii locale respec-
tive.
Regulamentele trebue s'd pre-
vada ea, pentru contraventiu-
nile flagrante, agentul constata-
tor poate chiar incase amenda,
in cazul in care contravenientul,
recunoscând faptul, convine sa
pldteascd jumdtate din minimul
amenzii, prevdzutd de lege pen-
tru contraventiunea sävarsitä,
eliberându-i-se chitantd dintr'un
carnet cu mated. In acest caz,
contravenientul nu mai este dat
in judecatd.
Când insd contravenientul nu
fsi recunoaste vine, agentul con-
statä faptul prin porces-verbal
si 11 inainteazd judecdtoriei
competinte.
210. Daca un consilier ales
sau de drept lipseste nemotivat
dupd cloud convocdri consecu-
tive, consiliul II aplica o amencla
in folosul comunei dela 500
5.000 lei.
Deed consiliul nu aplica a-
menda, ea se aplica de catre au-
toritatea tutelarä.
211. Consiliile pot fi disolvate
in urmätoarele cazuri:
a) Când dupd 3 convocari con-
secutive, consilierii respectivi nu
s'au adunat in numärul cerut
de lege, pentru valabilitatea de-
liberdrilor, desi fusese aplicatá
mai Intel amenda conform art.
44 din lege si art. 210 din regu-
lament;
b) Câncl numdruI consilierilor
alesi s'a redus din cauze legale
la o jumdtate $i nu se mai poate
www.digibuc.ro
complete prin consilieri su-
pleanti;
c) Câncl s'a adus o modificare
teritoriului comunei, prin desli-
pirea sau alipirea unui sat.
Aceastä dispozitiune nu se a
plied decât la comunele rurale;
d) Când consiliul s'a fdcut vi-
novat de fapte grave savarsite
cu cdlcarea legilor si care au
pagubit interesele administratiei
si când aceastä vita a fost sta-
bilita printr'o hotärire judecd-
toreascd;
e) Când consiliul, ca corp con-
stituit, iasind din atributiunile
sale, a luat hotäriri cu caracter
politic;
f) Când s'au tinut desbaterile
contrar preveclerilor art. 136 din
legea administrativa;
g) Când prin actele sale con-
siliul compromite siguranta Sta-
tului sau interesele nationale.
Actele izolate, sau individuale,
ale membrilor consiliului, chiar
avand caracterul ardtat la alin.
e i g, nu atrag disolvarea con
siliului;
h) Când prin trecerea unei co-
mune dela o categorie la alta,
s'ar modifica numärul membri-
lor ce compun consiliul:
i) Când niciunul clintre mem-
brii alesi nu indeplineste condi-
tiunile pentru functiunea de pri-
mer.
212. Disolvarea consiliilor so
face pentru judete, municipii st
comune urbane, prin decret re-
gal, pe baza raportului motivat
al ministrului de interne; iar
pentru consiliile comunale ru-
rale, prin deciziunea ministrului
de interne, pe baza raportului
motivat al prefectului respectiv.
Atât raportul ministrului, cat
si raportul prefectului, trebue
sprijinit pe constatäri fácute la
fate locului prin anchetd. Con-
siliul ca corp, sau consilierii in-
vinuiti, pot inainta memorii ju-
stificative, care se vor atasa la
dosarul anchetei.
 18 Februarle 1937
Consilierii Invinuiti trebue ne-
aparat sa fie chemati *i ascul-
tati in aparare de anchetator.
Declaratiile invinuitilor §i a
martorilor vorii consemnate in
procesul-verbal i semnate de cei
care au facut declaratia i de
anchetator.
Decretul sau deciziunea de di-
solvare precum *i deciziunea de
revocare a unui consilier, pot fi
atacate in fata instantelor de
contencios administrativ, in ter-
men de 30 zile dela publicarea
decretului sau deciziunii.
CAPITOLUL VIII
Finantele locale
Cheltuieti fi venituri
I rarea pasiva i antiaeri aria, ce
Cheltuieli
Dispozitiuni generale
213. Finantele administratiu-
nilor locale, ale stabilimentelor
publice locale *i ale stabilimen-
telor de utilitate publica, puse
sub controlul administratiunilor
locale, se administreaza intru
cat legea administrativa nu de-
roga dui:A clispozitiunile legii
contabilitatii publice, ale legii
pentru unificarea contributiuni-
lor directe i dupd legea de per-
cepere i urmarire a veniturilor
publice, precum i regulamente-
lor lor.
214. Cheltuielile administra-
tiunilor locale se impart in chel-
tuieli ordinare, extraordinare
cu destinatie speciall, dupl spe-
cificarea aratata la art. 248 din
prezentul regulament.
A. Cheltuieli comunale
215. Cheltuielile ordinare se
impart in cheltuieli obligatorii
i facultative.
Sunt obligatorii pentru co-
mune:
I. Administratia comunalet
1. Salarii *i indemnizatii.
2. Cheltuieli de cancelarie. de
www.digibuc.ro
103
stare civill, de recensámant i
electorale.
3. Abonamente la Monitorul
Oficial i buletinul judetului.
4. Administrarea bunurilor
asigurarea cladirilor. Asigura-
rea nu se poate face cleat la
casa de asigurare a Ministerului
de Interne, primele de asigurare
consemnandu-se la Cassa de De-
nuneri i Consemnatiuni, la dis-
pozitia suszisei case.
5. Exploatarea intreprinderi
lor, iluminatul public, apa po-
tabilä, canalizarea etc.
6. Pen tru comunele rurale,
cheltuielile pentru pazá.
7. 0 subventie pang, la 100/o
din bugetul ordinar, pentru apá-
se va vársa fondului de inze-
strare al armatei, pe seama Mi-
n isterului de Interne, serviciul
M. O. N. T.
8. 0 contributie Casei Centrale
de Pensiuni, de 15 la suta, cal-
culata asupra totalului salarii-
lor bugetare.
In afar% de aceastá contribu-
tie, comunele nu vor mai plati
numitei case nicio altá subven-
tie i sub nicio formá.
II. Invatetindnt si Culte
1. Intretinerea localurilor *co-
lilor primare, incalzit, iluminat,
material.
2. Carti, haine pentru copiii
saraci.
3. Incurajarea Invátämantului
i a cursurilor de adulti.
4. Ajutoare bisericilor.
5. Intretinerea cimitirelor co-
munale si subventii societatii
monumentelor eroilor.
III. Ocrotiri sociale
Ajutorarea sáracilor, contri-
butiuni pentru ajutorarea some-
rilor i intretinerea marilor mu-
tilati, care au domiciliul real in
comuna.
104 18 Februarie 1937
IV. Agriculturd fi, zootehnie
1. Salariile personalului vete-
rinar inferior, care se vor vdrsa
sub f orml de subventie Ministe-
rului Agriculturii.
2. Medicamente, combaterea
parazitilor.
3. Ameliordri locale, plantatii.
4. Intretinerea animalelor de
reproductie.
V. Drumuri $i poduri
1. Salariile personalului, dru-
murilor comunale, vicinale si de
câmp.
2. Cheltuieli de material pen-
tru intretinerea drumurilor si
podurilor comunale.
3. Plantarea zonelor drumuri-
lor comunale.
B. Cheltuieli judetene
216. Sunt obligatorii pentru
judete urmätoarele cheltuieli:
I. Administratia judeteand
1. Salariile si indemnizatiile.
2. Cheltuieli de material (chi-
ria localurilor, imprimate, pu-
blicatiuni, abonamente la Moni-
torul Oficial, electorale etc.).
3. 0 contributie Casei Generale
de Pensiuni de 15°/o, calculatä
asupra totalului salariilor buge-
tare.
In afard de aceastä contribu-
tie, judetele nu vor mai pláti nu-
mitei case nicio and subventie
sub nicio formd.
4. Cheltuielile cu administra-
rea bunurilor si asigurarea cld-
dirilor. Asigurarea nu se poate
face decât la casa de asigurare
a Ministerului de Interne, pri-
mele de asigurare consemnân-
du-se la Cassa de Depuneri si
Consemnatiuni, la dispozitia sus-
zisei case.
5. Exploatarea intreprinderi-
bor.
6. 0 subventie pând la 100/o
din bugetul ordinar pentru apd-
www.digibuc.ro
rarea pasivá si antiaeriand ce
se varsd fondului de inzestrare
al armatei, pe seama Ministeru-
lui de Interne, serviciul M. O.
N. T.
II. Intretinerea drumurilor, po-
durilor $i constructiilor
judetene
III. Salariile personalului
veterinar inferior
care se varsd sub forma de sub-
ventie Ministerului Agriculturii.
II
Venituri
Venituri comunale $i judetene.
Clasificarea lor
217. Veniturile comunelor si
judetelor se Impart in venituri
ordinare, extraordinare si cu
destinatiune speciald.
A. Veniturile ordinare sunt:
-a) Veniturile izvorite din im-
pozite si taxe, adicd:
1. Cote le aditionale pe lângli,
unele impozite directe ale Sta-
tului.
2. Cota-parte din sumele Inca-
sate dela unele .impozite indi-
recte ale Statului, percepute Ind-
untrul comunei respective.
3. Cota-parte din impozitele in-
casate pe unele articole de con-
sumatiune (fondul comunal si
judetean).
4. Impozitele f¡i taxele prevd-
zute in tabloul anexat prezentei
legi.
5. Taxele pentru servicii pre-
state;
b) Veniturile izvorite din avere
si din activitatea economicd, a-
did,:
1. Veniturile bunurilor imobi-
liare si mobiliare.
2. Veniturile din exploatarea
intreprinderilor industriale, co-
merciale si agricole.
3. Veniturile din subventia
data comunelor de crare eforiile
pásunilor.
 18 Februarie 1937
Rdmäsitele de incasat din
exercitii Inchise.
B. Veniturile extraordinare
sunt:
1. Veniturile rezultate din vân-
zdri de bunuri.
2. Darurile si legatele fan', de-
stinatie specialä.
3. Excedentele din exercitiile
inchise.
4. Orice alte venituri Intâm-
platoare si nepreväzute In cele-
lalte categorii.
C. Venituri cu destinatii
spectate sunt:
1. Imprumturi.
2. Veniturile cuvenite comune-
lor, conform legii drumurilor.
3. Veniturile din arendarea
cârciumilor.
4. Cotizatiunile.
5. F'ondurile cu destinatiune
speciald date', de legi (ca de
etemplu: fondul pentru despd-
gubirea cärnurilor confiscate
preväzute de legea de politie sa-
nitard-veterinard din 6 Ianuarie
1926 si 5 Aprilie. 1935).
6. Fundatiunile, fondurile
legatele eu destinatie speciald,
precum si fructificärile lor.
7. Contributia locuitorilor din
comunele rurale i suburbane
pentru plata guarzilor comunali
care fac paza In comund.
Cota este de cel mult 10 la
sutd din totalitatea aditionale-
lor, neputând trece peste 1.000
lei de cap de familie. Aceastä
contributie se incaseazd trimes-
trial de organele comunei, con-
forma/Ida-se cu normele legale
de Incasare.
Constatarea, perceperea si cäile
de atac sunt cele preväzute la
art. 217 si urmätorii din legea
administrativd si art. 265 din
prezentul regulament.
8. Taxele prevazute de art. 189
din legea administrativä.
www.digibuc.ro
105
Venituri izvorite din impozite
0 tau
218. Autoritätile comunale si
judetene fixeazd anual cotele a-
ditionale in limitele preväzute
de legea pentru unificarea con-
tribatiunilor directe printr'o de-
ciziune separatá si anterioarä
votärii bugetului 1).
219. Dacd cheltuielile ordi-
nare nu pot fi acoperite cu ve-
niturile ordinare administratiile
locale vor putea infiinta tern-
porar, dupd necesitate, cote adi-
tionale suplimentare pe lângá
cotele preväzute In articolul pre-
cedent.
Aceste cote aditionale supli-
mentare, se pot infiinta numai
printr'o deciziune anume, prin
care consiliul constatá si moti-
veazd imposibilitatea de a a-
coperi cheltuielile ordinare din
veniturile ordinare; deciziunea
va aräta durata pentru care se
infiinteazd cotele, cuantumul
lor; cotele vor fi incasate dupd
aceleasi norme ca i cotele adi-
tionale ').
220. Se atribue comunelor de
toate categoriile, In care se fa-
bricd rachiu din fructe J deri-
vatele lor, 25 la sutd din produ-
sul impozitului pe consumatiu-
nea acestor rachiuri.
Sumele rezultate In baza aces-
tui articol se vor incasa direct
pe seama comunelor respective
odatä cu perceperea imopizitu-
lui.
Organele fiscale sunt obligate
sá verse lunar comunelor cota
Incasatä.
i) A se vedea Legea pentru uni-
ficarea eontributiilor directe, din 6
Iulie 1935, la pag. 672, vol. XXIII.
2) A se vedea i Deeret-lege p. mo-
dif. art. 186 din Legea administra-
tiv6, decret ulterior, din 17 Septem-
vrie,1937, la ordinea eronologick In
vol. XXV. El fixeazä maximul aces-
tor cote ad4ionale suplimentare.
106 18 Februarie 1937
221. Comunelor de toate ca-
tegoriile li se atribue din Inca-
sarile realizate pe teritoriul lor,
prin organele fiscale ale Statu-
lui:
a) 33Vo din impozitele pe spec-
tacole;
b) 1,25°/o din incasatile asupra
pariurilor ce se fac la alergäri
de cai $i alte intocmiri de sport;
c) 10% din incasärile asupra
jocurilor de noroc, cu exceptiu-
nea loteriei de Stat;
d) 50% din impozitele pe auto-
mobile;
e) 200/o din taxele de succe-
siuni $i donatiuni.
Toate aceste cote se vor värsa
direct comunelor pe mäsura in-
casdrilor.
222. In scopul acoperirii chel-
tuielilor necesare organizdrii,
intretinerii i extinderii ilumi-
natului public i a unei ratio-
nale organizari a productiei,
orasele sunt autorizate sá in-
fiinteze $i sä perceapd, pe bazd
de regulamente speciale, urrad-
toarele taxe asupra intreprinde-
rilor si oricäror uzine particu-
lare:
a) Cele situate pe teritoriul
municipiilor, maximum 0,50 lei
pentru kwo produs si utilizat pe
acel teritoriu;
b) Cele situate pe teritoriul
oraselor, maximum 0,30 lei pen-
tru kwo produs i utilizat pe a-
cel teritoriu.
Când transmisiunea energiei
dela motoare nu se face pe cale
electricä, ci mecanic, cotele de
mai sus vor fi respective, maxi-
mum 0,40 lei pe cal-orä $i 0,25 lei
pe cal-ord.
Cotele arätate mai sus se a-
pnea' reduse la o pätrime:
a) Când energia este produsä
de intreprinderile existente i cu
instalatiuni in functiune la pu-
nerea in aplicare a legii;
b) La masinile ce functioneazd
cu aburi, care apoi in mare
parte, este neapärat necesar in
www.digibuc.ro
procesul de fabricatiune, al unei
industrii.
Inlocuirea unor generatori de
energie dintr'o instalatie in
functiune atraga plata tarifului
integral, numai dacä s'ar rea-
liza o sporire a energiei elec-
trice; taxa integralä se va plat
numai pentru acest surplus.
Energia produsa de aceste
uzine este supusä la taxele pre-
väzute de art. 189 din lege, in
folosul comunelor numai cât e
utilizatä in acele comune. Ceea
ce se transportä si se utilizeazd
in alte comune, urmeazä a fi
taxat in acele comune i in fo-
losul lor. Taxele se inteleg apli-
cate pa kw-orele utilizate, scd-
zându-se consumul propriu pen-
tru fabricarea energiei electrice,
in care scop intreprinderea va
a$eza contoarele respective.
Consiliile comunale pot aplica
taxele prevdzute la art. 189 din
lege, pe categorii de intreprin-
deri. pang la valorile lor maxi-
me, tinând seamä la fixarea co-
telor, de felul intreprinderii sau
industriei ce utilizeazd energia
si. de mdrimea populatiei orasu-
lui respectiv.
Intreprinderile exploatate in
regie proprie de comunä, in re-
gie mixtä sau prin concesiune,
pentra producere si distribuirea
energiei electrice in municipii si
orase, sunt scutite de plata ace-
stor taxe, atât asupra energiei
produse, distribuite, cât si ace-
lea furnizate lor din afara teri-
toriului acestor comune.
Dacä intreprinderile mai sus
ardtate nu-si iau obligatiunea
din lipsä de putere sa satisfacá
cererile, solicitatorii vor pldti
numai o pätrime din taxele ard-
tate in acest articol.
Solicitatorii de energie elec-
tricä vor introduce cerere in a-
cest scop, la administratia co-
munalä sau la concesionarul re-
spectiv (când existä un concesio-
Dar), arätând puterea maximd.
 18 Februarie 1937
energia ce va consuma, regimul
de functionare al Intreprinderii
respective, dacd eventual ac-
ceptd ore de restrictie, in care
puterea furnizatd sä fie redusä.
sau nulk etc.
Refuzul de a comunica aceste
date, sau comunicarea de date
inexacte, echivaleazd cu inexis-
tenta notificärii si deci, uzina
sau intreprinderea respectiva se
face pasibild de aplicarea inte-
grald a taxelor preväzute la art.
189 din rege.
Administratia respectivd este
obligatd a rdspunde in termen
de 30 zile, dela primirea cererii,
dacd poate satisface cererea.
Daca administratia comuna-
lä sau concesionarul respectiv
(când existá un concesionar) nu
rdspunede In termen de 30 zile,
sau dad, intreprinderea nu fur-
nizeazd, efectiv curentul nece-
ear, In termen de 3 luni pentru
o putere pang la 200 kw., sau de
6 luni pentru puteri mai mari,
dela räspunsul afirmativ al co-
munei sau concesionarul j ac-
ceptarea particularului, se con-
siderd cd intreprinderea nu are
puterea necesard pentru a satis-
face cererea $i particularii vor
pläti numai o pdtrime din taxe.
De acest tarif redus l3enefi-
ciazd si intreprinderile viitoare,
cat timp intreprinderile comu-
nale nu vor putea satisface ce-
rerile de energie
Acest drept la tariful redus se
mentine, chiar dad, in viitor in-
treprinderile comunale ar avea
posibilitatea de a satisface cere-
rea de energie electricd, atât
timp cat intreprinderile particu-
lare vor functiona cu acelea$i
instalatii In functiune, din mo-
mentul aplicdrii tarifului redus,
conform dispozitiunilor alin. a.
In cazul cand, intreprinderile
comunale nu-$i iau obligatiunea,
din lipsä de puteri, de a satis-
face cererile intreprinderilor exi-
www.digibuc.ro
107
stente, cu instalatiuni In func-
tiune la aplicarea legii, intre-
prinderile particulare vor bene-
ficia de un tarif special, redus
la o pätrime dintr'o pätrime; du-
rata acestui tarif este cea era-
tatä in alineatul precedent.
Energia produsä si utilizatd
de Stat, mori, exploatdri $i rafi-
neriile de titei, este scutitd de
plata cotelor ardtate in prezen-
tul articol;
Taxele instituite de Munici-
piul Bucuresti prin Regulamen-
tul financiar din 3 August 1936
aprobat de Ministerul de In-
terne, se apnea pe intreg terito-
riul Municipiului Bucure$ti (Ina-
preunä cu sectoare si comune
suburbane), astfel cum au fost
stabilite in acel regulament1);
c) Comunele pentru gazul de
orice fel si sub orice formä, vân-
dut de orice persoand sau ¡titre-
prinedre, afard de acelea ale
Statului, jucletelor $i comunelor,
(exploatate fie In regie proprie,
fie In regie mixta sau conce-
siune), vor putea percepe 0,5
bani de metru cub.
Normele pentru perceperea co-
telor de mai sus se stabilesc prin
regulamente comunale.
Taxele din prezentul articol se
fac venit comunelor la un arti-
col special al bugetului si sunt
utilizate numai pentru scopurile
indicate in primul alineat.
Taxele prevdzute In alineatele
g $i h, dela art. 1 al legii pentru
sporirea taxelor asupra produ-
sQlor petrolifere din 21 Martie
1920, se percep numai in folosul
comunelor. Ele nu se apnea% de-
cat asupra energiei electrice sit
gazului, utilizate pentru ilumi-
nat si decä acestea nu au fost
1) A se vedea Regulamentul finan-
cial. al Munieipiului Bueuresti, din 2
August 1936, la pag. 210, vol. XXIV,
p.
108 18 Februarie 1937
impuse la cotele din prezentul
articol 1).
In cazul când prin acelasi
contor electric se furnizeaz6 e-
nergia pentru iluminat, precum
si pentru utiliz.ri casnice, iar
decontarea se face printr'un ta-
rif cu transe, se va socoti ca e-
nergie consumatä pentru lumi-
nat numai numärul de kwo din
transa cea mai scumpä, sau ce
se factureazá cu pret mai mare
ca praul maxim al kwo pentru
fort& motrice.
223. Cota-parte din produsul
impozitelor pe unele articole de
consumatiune (fondul comunal
judetean), se formeazá din:
a) 300/o din venitul net al mo-
nopolului spirtului;
b) 20°/o din impozitul asupra
consumatiunii vinului;
c) 30°/o din impozitul asupra
consumatiunii oricAror rachiuri,
afar& de cele provenite din fruc-
te si derivatele lor;
a) 20°/o din incasärile tuturor
impozitelor de consumatie pe za-
Mr;
e) 50°/o din cota praväzutä In
art. 109, ann. 1, din legea tim-
brului.
Produsul acestor cote se Inca-
seazä de Administratia de Inca-
säri si plái, pe seama cotei-
01.0, din impozitele incasate a-
supra unor articole de consuma-
tiune, deschizându-se un cont
special in contabilitatea admi-
nistratiilor de incasári, intitu-
lat:
Cota-parte din impozitele in:
casate in contul comunelor
judetelor".
Sumele inscrise in acest cont
special sunt vdrsate la Banca
National& a României i su-
cursalele sale, care vor deschide
1) A se vedea Legea pentru taxa-
rea produselor petrolifere si a ilu-
minatului electric, din 21 Martie
1920, la pag. 276, vol. IXX.
www.digibuc.ro
un cont special cu aceasi denu-
mire.
224. Cota-parte din impozi-
tele pe uncle articole de consu-
matie (fondul comunal si jude-
tean) se repartizeazä de cAtre
Ministerul de Interne dupá cum
urmeazä:
a) 10°/o pentru implinirea lip-
surilor bugetare ale comunelor
si judetelor care cu toate sporu-
rile de venituri acordate, n'ar
putea acoperi toate cheltuielile
impuse de lege;
b) Restul se repartizeaz& pe
diferite categorii de unitäti lo-
cale, precum urmeazá:
1. 45°/o judetelor.
2. 25°/o comunelor rurale.
3. 20°/o oraselor si municipii-
lor.
4. 5°/o Municipiului Bucuresti.
5. 5°/o comunelor balneo-clima-
tice.
225. Repartizarea sumelor din
cota-parte a impozitelor pe unele
articole de consumatie (fondul
comunal si judetean) intre uni-
tätile administrative locale, se
face dupä urmátoarele criterii:
1. In raport cu puterea contri-
butiva ce se constatá dupd im-
pozitele elementare si aditio-
nale inscrise In rolurile contri-
butiunilor directe.
2. In raport cu cifra populatiei
constatatá dui:4 ultima statis-
tic& oficialä.
226. Comunele pot infiinta
prin regulament impozite i taxe
pentru acoperirea cheltuielilor,
in limitele stabilite in tabloul a-
nexat legii administrative care
face parte integrant& din acea-
stä lege 1).
227. Comunele sunt autori-
zate sä mai infiinteze prin re-
gulamente taxe pentru:
a) Folosinta bunurilor din do-
meniul public;
0 A se vedea Tabloul de impozite
taxe comunale, din 27 Martie 1936,
la pag. 402, vol. XXIV, p. I.
 18 Februarie 1937
b I Diferite servicii organizate
pentru uzul particular al locui-
torilor, servicii folosite direct ori
indirect, precum: serviciul curb',
tirii gunoaelor, serviciul apelor
$i canalelor, serviciul vidanjelor,
taierea vitelor, cântäritul màr-
furilor, curkitul cosurilor, con-
trolul cânthririi, calitatii si a
preturilor alimentelor, fabricarii
painii, precum si pentru orice
alte servicii infiintate sau pre-
state particularilor de catre co-
Inund.
Comunele sunt In drept a de-
clara obligatorii pentru parti-
culari, pe consideratiuni sani-
tare sau de igiend publick unele
dintre serviciile lor organizate
si preväzute in alineatul prece-
dent;
Indeplinirea unor anumite
servicii exceptionale sau urgente
ca: inundatii, incendii, InzApe-
ziri, etc.
Când luarea unor másuri pen-
tru prevenirea inundatiilor, in-
cendiilor, Inzäpezirilor, etc., nu
s'ar putea indeplini prin servi-
ciile existente, prestatiunile de
serviciu in naturá sunt obliga-
torii, pe temeiul unei Incheieri
speciale a consiliului, luatä cu
majoritate de 2/3 a membrilor
prezenti.
Acei care din cauze bine con-
statate, nu ar putea presta in
naturd serviciile exceptionale,
vor pláti imediat o contributre,
stabilitä mai Mainte de consiliu.
Venituri extraordinare
228. Produsul din vânzAri de
bunuri, darurile, legatele, färä
destinatie specialk sunt inscrise
la venituri extraordinare si folo-
site exclusiv pentru inzestrári si
Thabunätätiri.
Excedentele din exercitii in-
chise se inscriu de asemenea ca
venituri extraordinare.
www.digibuc.ro
109
Venituri cu destinatie specialä
229. Veniturile cu destinatie
specialá nu se pot Intrebuinta
deck In strictd conformitate eu
aceastä destinatie.
Subventiile acordate de Sta t,
sau de oricine, cu scop determi-
nat, se folosesc numai in acest
scop.
Cotizatiuni
Judetele i comunele pot per-
cepe cotizatiuni pentru crearea
sau intretinerea de servicii
imbunätätiri, care nu pot fi su-
portate din veniturile ordinare
$i care, desi pot servi interesul
public, folosesc in deosebi unei
regiuni, 1361.0, cartier, sträzi, din
cuprinsul judetului sau corau-
nei.
Aceste cotizatiuni se percep
numai dela locuitorii care trag
in special foloase din serviciul
sau imbundtkirea care se cre-
iaza sau se intretine cu produ-
sul acelor cotizatiuni.
230. Intr'o primä sedintä, con-
siliul se pronuntá In principiu
asupra lucrárilor, imbunátkiri-
lor sau serviciilor, ce urmeazd a
fi sustinute din cotizatiuni, asu-
pra quantumului cotizatiunilor,
durata lor si normele de impu-
nere.
Incheierea definitivä a consi-
liului, relativd la cotizatiuni, se
ia dupá o prealabilá consultare
a contribuabililor interesati.
231. Pentru consultarea inte-
resatilor se procedeazd dupa cum
urmeazä:
a) Administratia respectivá va
intocmi lista contribuabililor in-
teresati;
b) Prin publicatiuni afisate la
usa autoritdtii, tipárite in bule-
tinul respectiv, prin strigäri in
comunele rurale sau orice alto
moduri de incunostiintare, se
vor aduce la cunostintá data, ora
si locul unde contribuabilii ará-
tati in listä sunt convocati si or-
110 18 Februarie 1937
dinea de zi a adunärii. Ordinea
de zi trebue sä cuprinclá natura
lucrárilor, serviciului sau Dian-
nätätirii proiectate.
Convocarea stä afisatá timp
de 15 zile libere si se vor face in
acest timp, in comunele rurale,
3 strigäri la interval de 5 zile;
c) edint.a de consultare este
prezidatá in comune de primar
sau de un ajutor de primar, de-
legat in acest scop; secretarul a-
dunárii este secretarul comunei
in comunele urbane, notarul in
comunele rurale;
d) Pentru validitatea hotáririi
se cere prezenta majoritätii con-
tribuabililor interesati.
Se considerd ca prezenti con-
tribuabilii care au dat declare-
tii scrise &A se unesc cu hotäri-
rea luatá de majoritatea persoa-
nelor prezente si contribuabilii
reprezentati prin mandatari,
când mandatul de reprezentare
a fost legalizat sau a fost scris
in fata notarului sau a secrete-
rului.
Interesatii prezenti hotäräsc
cu majoritatea voturilor;
e) Presedintele supune votului
adunärii quantumul cotizatiilor,
durata lor si modul de reparti-
tie. Repartitia va fi pe cat este
posibil proportionalá cu foloa-
sele pe care le are fiecare contri-
buabil interesat, din lucrárile si
imbunatatirile proiectate.
In caz de imposibilitate de ¿
gäsi o modalitate, care sä satis-
facä cerinta de mai sus, se va
propune repartitia proportio-
nald, cu impozitele funciare cá-
tre Stat;
f) Se dreseazä un proces-ver-
bal al sedintei in dublu exem-
plar, semnat de presedinte si se-
cretar; un exemplar se depune
la primärie i unul se Main-
teazá autoritätii tutelare.
0 copie de pe procesul-verbal
se afiseaza la usa autoritätii
timp de 15 zile.
Administratia judeteanä, când
www.digibuc.ro
voieste a infiinta cotizatiuni,
consultá pe interesati prin pri-
märiile respective si intocmeste
un proces-verbal, care centrali-
zeazá rezultatele obtinute.
232. Procesul-verbal, impre-
uná cu contestatiile primite, fie
privitoare la lista contribuabili-
lor, fie la desbaterile adundrii,
sunt supuse deliberdrii consiliu-
lui.
Contribuabilii interesati si au-
toritatea tutelarä pot ataca la
Curtea administrativá compe-
tentä deciziunea consiliului in
termen de 20 zile dela afisare
pentru contribuabili, dela comu-
nicare pentru autoritatea tute-
lard.
233. Odatä incuviintate de
majoritatea celor interesati, co-
tizatiurffle devin obligatorii pen-
tru toti, se inscriu in roluri, se
percep si urmäresc conform legii
de urmärirea veniturilor pu-
blice 1).
Contributiuni speciale
234. and prin deschiderea
sträzilor, pasajelor, pietelor, par-
curilor sau oricAror altor lu-
crári de asemenea naturä, se
märeste valoarea proprietätilor
riverane sau vecine, toti proprie-
tarii respectivi sunt obligati sä,
contribue la cheltuielile fäcute
de comunrt, cu lucrarea edili-
tarä.
235. Tabloul contributiunilor
nu poate fi mai mare decât 3/4
din cheltuieli, asa cum rezultä
din actele si lucrárile primäriei,
care au valoarea unor titluri
autentice.
236. Dui:4 terminarea lucrá-
rilor i incheierea conturilor se
va supune chestiunea in desba-
terea consiluilui comunal, pen-
1) A se vedea Legea pentru per-
ceperea i urmärirea veniturilor pu-
bike, din 5 Mai 1934, la pag. 217,
vol. XXII, cu mod. din 1 Aprilie
1935, pag. 231, vol. XXIII.
 18 Februarie 1937
tru a se decide dacd este cazul
de a se fixa contributiuni pro-
prietarilor riverani sau vecini.
Primarul sau loctiitorul sgu
convoacg apoi prin adrese mdi-
viduale pe toti proprietarii res-
pectivi, in sedintg, comund, la
primarie si se discuta cu cei
prezenti quantumul contributiu-
nii fiecgrui proprietar i moda-
litätile de plata.
Proprietarii convocati pot in-
dica si alte proprietdti care, prin
situatiunea In care se aflä, bene-
ficiazg de lucrarile executate.
Daca majoritatea proprietari-
lor interesati sunt de acord asu-
pra existentei plus valutei, ea de-
vine obligatorie pentru toti $i se
va fixa suma contributiunii to-
tale, repartizdndu-se apoi asu-
pra fiecgrui proprietar.
In stabilirea cotei contributive,
se va avea in vedere suprafata
imobilelor si metrii liniari de f a-
tada, valoarea locativä, valoarea
comercialg., vadul comercial etc.,
si orice imprejuräri sau indicii,
care ar putea servi la o justa re-
partitie a cotei.
Se stabileste apoi fiecdrui pro-
prietar, modalitatea de platg a
contributiunii, putându-se acor-
da termene de pläti cu luare de
garantii ipotecare.
237. In caz de neintelegere cu
proprietarii, administratiunea
comunalg are sä cearg presedin-
telui tribunalului local, convoca-
rea comisiunii de arbitri, con-
form legii de exproprieri pentru
cauzg de utilitate publicg.
In fata presedintelui sunt ci-
tati in aceeasi sedintg toti pro-
prietarii interesati i prinagria;
se constitue apoi conform legii
de expropriere, comisia de ar-
bitri, cu un arbitru desemnat de
proprietar i altul desemnat de
primgrie, sub presedintia prese-
dintelui de tribunal.
Proprietarii interesati pot sa
indice, cel mai târziu pang la
prirnul termen dupg constituire,
www.digibuc.ro
111
daca mai sunt $i alte proprie-
tali care beneficiazg de lucrgrile
primgriei si pot cere ca titularii
lor sä fie citati in fata comisiu-
nii.
In acest caz, comisiunea dis-
pune citarea acestor persoane i.
decide apoi in urma concluziu-
nilor pärtilor si descinderii la
fata locului.
238. Comisiunea fixeazg apoi
in urma concluziunii partilor
Pe baza. dispozitiunilor legii de
expropriere, quantumul plus va-
lutei $i cota contributivä, a fie-
carui proprietar, Orland seamä
de normele aratate in art. 236,
alin. 5, din regulament.
Comisiunea tine In seamd po-
sibilitätile de platä, ale fiecgrui
proprietar, putând acorda ter-
mene de platä cu luarea de ga-
rantii ipotecare.
239. Aceeasi procedurg este
urmatä i cu proprietarii care
individual nu sunt de acord cu
quantumul cotei contributive
stabilite pe calea administra-
tivä.
Imprumuturi
240. Planul de lucrari sau
de inzesträrt, precum si lucrgrile
pregatitoare ale Imprumutului,
sunt intocmite de prefect sau
primar, ajutati de serviciile res-
pective.
Dosarul imprumutului trebue
sä, cuprindg urmgtoarele acte si
informatii:
1. Necesitatea lucrgrilor sau
inzesträrilor proiectate.
2. Studiile tehnice referitoare
la aceste lucräri si un deviz pro-
vizor.
3. Quantumul imprumutului
si conditiile lui, durata, dobanda,
anuitati.
4. Ilesursele afectate anuitati-
lor Imprumutului.
5. Bugetul definitiv al exerci-
tiului In curs si situatia incasg-
rilor i platilor pe ultiraele trel
exercitii financiare.
112 18 Februarie 1937
6. Un tablou al imprumuturi-
lor anterioare sau de lucrári si
concesiuni asimilate imprumu-
turilor si situatia restituirilor e-
fectuate.
241. Contractele de lucrdri,
concesiuni sau cumpgrari, a cd-
ror plea angajeazd mai mult de
cloud exercitii financiare conse-
cutive, sunt asimilate imprumu-
turilor.
242. Dosarul Imprumutului
este inaintat consiliului. Desba
terile privitoare la imprumu-
turi sau operatiuni asimilate
imprumuturilor nu pot fi decla-
rate nici urgente, nici secrete.
243. Deciziunea consiliului
impreunä cu toate lucrárile
acte referitoare la imprumuturi
sau operatiunilor asimilate im-
prumuturilor, se inainteazd au-
toritätii tutelare, conform art.
196 din prezentul regulament.
244. Imprumuturile fiind ve-
nituri cu destinatie speciald nu
se pot cheltui decât in conformi-
tate cu scopul pentru care au
fost contractate.
Imprumuturile contractate cu
indeplinirea formalitátilor de
mai sus dau dreptul creditoru-
lui sd urmáreased veniturile a-
fectate pláii anuitdtilor, potri-
vit art. 216 din legea administra-
tivd, ele neputând fi considerate
ulterior strict necesar.e pentru
plata personalului bugetar sau
pentru intretinerea si functio-
narea serviciilor administratiei.
III
Bugetul
Alccituirea bugetului
245. Exercitiul bugetar pen-
tru administratiile locale cores-
punde cu anul financiar, care
incepe la 1 Amine si se termind
la 31 Martie al anului urmätor.
246. Pang. la 10 Ianuarie, pre-
fectii si primarii ajutati de de-
legatiile si de serviciile respec-
tive intocmesc programul de lu-
www.digibuc.ro
crdri pentru exercitiul bugetar
ce vine.
In acelasi timp, notarii pentru
comunele rurale, secretarii pen-
tru comunele urbane, subprefec-
tii pentru judete, ajutati de ser-
viciile de contabilitate respecti-
ve, pregdtesc tot materialul ne-
cesar intocmirii proiectului de
buget, având in vedere progra-
mul stabilit de seful administra-
tiei.
Proiectul de buget intocmit de
seful administratiei, ajutat de
delegatia respective' si de servi-
ciul contabilitátii, pe baza lu-
crdrilor pregátitoare, se aduce
la cunostinta publica prin afi-
sere si publicare, cu cel putin 10
zile libere Inainte de ziva când
se intruneste consiliul pentru a
lua In desbatere proiectul de bu-
get.
Publicatiunile cuprind si data
convocdrii consiliului.
Din ziva publicarii, pend In a-
junul sedintei, interesatii pot de-
pune reclamatii si intâmpindri
la registratura administratiei.
247. Proiectul de buget este
insotit de o expunere de motive
semnatá de prefect sau de pri-
mer, de un raport al comisiunii
financiare si de toate actele si
tabelele justificative, precum: si-
tuatia Incesdrilor In ultimele 3
exercitii Inchise, situatia irnpru-
muturilor, situatia rdmäsitelor
de filmset si de platä, statele de
lefuri, situatia angajamentelor
definitive etc.
248. Bugetul cuprinde doud
párti:
A) partea veniturilor;
B) partea cheltuielilor.
Fiecare parte cuprinde urmd-
toarele trei subdiviziuni:
1. Venituri sau cheltuieli ordi-
nare.
2. Venituri sau cheltuieli ex-
traordinare.
3. Venituri sau cheltuieli cu
destinatie speciall.
 18 Februarie 1937
Toate veniturile ri cheltuielile
se inscriu In buget.
Sunt considerate venituri sau
cheltuieli ordinare, veniturile ri.
cheltuielile normale r'i periodice
destinate sä, asigure bunul mers
al administratiei curente. Astfel
sunt: veniturile isvorite din im-
pozite ri taxe, veniturile isvorite
din activitatea economica a ad-
ministratiei locale, veniturile di-
verse, precum rámáritele exerci-
tiilor inchise ri alte venituri In-
tamplatoare ri nepreväzute.
Sunt considerate venituri sau
cheltuieli extraordinare venitu-
rile ri cheltuielile care nu au un
caracter de periodicitate ri sunt
destinate investittunilor ri. lu-
crarilor care nu pot fi cuprinse
in programul curent. Astfel sunt:
produsul vânzarii de bunuri, da-
rurile ri legatele, fácute fära des-
tinatie specialä, excedentele e-
xercitiilor inchise.
Veniturile cu destinatie spe-
ciala sunt afectate unui scop bi-
ne determinat, odatä cu crearea
acestor venituri. Aceste venituri
nu se pot intrebuinta decât In
strictä conformitate cu afectiu-
nea bor. Sunt venituri cu desti-
natie speciala: imprumuturile,
veniturile drumurilor, veniturile
din arendarea cârciumilor, coti-
zatiile, fondurile cu destinatie
speciala data de lege, fundatiile
ri legatele cu destinatie specialä,
precum ri fructificärile lor, sub-
ventiile acordate de Stat sau in-
stitutii.
249. Echilibrarea bugetului se
face astfel:
a) Cheltuielile ordinare sunt a-
coperite exclusiv din veniturile
ordinare;
b) Cheltuielile extraordinare
sunt acoperite din veniturile ex-
traordinare ri din prisosul veni-
turilor ordinare, dupä ce au fost
acoperite cheltuielile ordinare;
c) Cheltuielile cu destinatie
specialä sunt acoperite exclusiv
din veniturile cu destinatie spe-
c. liamangiu, vol.,XXV. 8.
www.digibuc.ro
113
cialá ri anume fiecare cheltuialä
din fondul special afectat;
d) Ramaritele de plata sunt a-
coperite din ramaritele de Inca-
sat ri din celelalte venituri di-
verse. Prisosul este Intrebuintat
exclusiv In investiri ri. Imbuna-
tatiri.
250. In buget se prevede din
veniturile ordinare o sunatt des-
tinatä pentru deschiderea de cre-
dite suplimentare ri extraordi-
nare, cu care se acopere cheltu-
ielile, pentru care sumele prevä-
zute In buget nu au fort sufi-
ciente ri cheltuielile neprevazute
ee nu ar putea fi amänate.
Creditele suplimentare nu se
Pot deschide cleat cel mai cu-
rand dupa, 4 luni dela data apli-
carii bugetului.
251. Cheltuielile facultative se
acoper din veniturile ordinare,
dupä ce s'au satisfacut cheltuie-
lile obligatorii.
252. Aclministratiile locale nu-
ri pot crea niciun alt venit, in
afará de cele prevazute in legea
administrativä ri prezentul re-
gulament.
Toate veniturile ri teate chel-
tuielile se Inscriu inteun singur
buget.
Bugetul se Imparte in capitole
ri articole, dupa natura venitu-
rilor ri cheltuielilor, dupa un bu-
get tip, intocmit de Ministerul
de Interne.
Evaluarea veniturilor se face
luâncl pentru fiecare articol, me-
dia Incasárilor reale ale celor
trei exercitii bugetare din urmä.
253. Ori de câte ori un impo-
zit comunal sau judetean, sau o
taxa, au la baza un recensämânt
fiscal, autoritätile comunale ri
judetene adopta recensämântul
executat de agentii Ministerului
de Finante, care sunt datori sä
elibereze còpii de pe matricolele
definitive de impunere.
254. Salariile functionarilor,
precum ri orice alte retributiuni,
inclemnitati, cheltuieli de trans-
114 18 Februarie 1937
port si jetoane, vor fi stabilite
conform dispozitiunilor legii ad-
ministrative, legii de armoniza-
rea salariilor, legii cumulului
orice altä lege sau dispozitiune
aplicabila functionarilor Statu-
lui.
255. Proiectul de buget, cu
toate anexele lui, impreunä cu
expunerea de motive, raportul
comisiunii financiare si reclama-
tiunile sau intâmpinärile Mcute,
se supun deliberärii consiliului
in cea dintâi adunare, dupä ex-
pirarea termenului de 10 zile de
la publicare.
Bugetul se voteazd pe articole
si in total cu majoritatea mem-
brilor Drezenti.
Bugetul trebue votat cel mai
tarziu pAnd la 1 Martie.
256. In termen de 5 zile dela
votare, bugetul impreunä cu a-
nexele este inaintat autoritätii
tutelare, conform art. 197 din
prezentul regulament.
Executarea bugetului
257. Niciun venit nu se poate
percepe decât potrivit legilor
regulamentelor in vigoare
nicio altä cheltuialä nu se poate
face decât prin credite regulat
deschise in baza unui articol bu-
getar.
Orice cheltuialä angajatá peste
alocatia bugetarä este ilegalä
rdmâne In sarcina celor care au
angajat-o sau aprobat-o.
258. Sumele afectate la chel-
tuielile unui articol, nu pot fi in-
trebuintate la cheltuielile altui
articol, deal prin modificarea
bugetului.
Nicio angajare de cheltuialä
nu se poate face Mrd, ca in prea-
labil s'a. se ceard avizul in scris
al sefilor de contabilitate, care
sunt obligati sä se pronunte da-
cä existä sau nu, credite dispo-
nibile.
Notarii sunt contabili-sefi ai
veniturilor si cheltuielilor comu-
www.digibuc.ro
nelor rurale, iar incasärile aces-
tor venituri se fac de atre ca-
sierii si perceptorii comunali.
$efii serviciului de contabili-
tate sunt obligati sä tinä regis-
tre pentru inregistrarea tuturor
angajamentelor, pe fiecare arti-
col bugetar in parte.
259. Angajarea cheltuielilor
se face de prefect sau primar, in
baza drepturilor conferite de
lege sau de hotäririle consiliu-
lui.
Lichidarea cheltuielilor se face
de serviciul contabilitätii la ju-
dete i comune urbane si de no-
tari la comunele rurale.
Ordonantarea se face de pre-
fect sau primar.
5eful administratiei poate de-
lega ordonantarea cheltuielilor
pe rdspunderea lui proprie. Or-
donantele de platä sunt contra-
semnate de seful contabilitätii
sau de notar, in comunele rurale,
care indeplinesc formele si tin
registrele prevAzute in legea con-
tabilitätii publice si regulamen-
tele in vigoare.
Ordonantele se elibereaza din-
teun registru cu matcd, nume-
rotat si narafat.
Achitarea ordonantelor se face
de casieri, in baza unui aviz de
plath, insotit de actele justifica-
tive.
Functiunile de mânuitori de
bani si de administrator sunt in-
c 011113atibile.
260. Modificarea si rectifica-
rea bugetului sunt supuse ace-
lorasi norme ca si votarea lui.
261. Când creditele alocate
prin buget nu ajung sä acopere
cheltuielile pentru care au fost
afectate, sau când se ivesc chel-
tuieli neprevAzute, ce nu pot su-
feri amânare, se pot deschide
credite suplimentare sau extra-
ordinare, in limitele articolului
special, preväzut in acest scop In
buget. In niciun caz alocatiile
pentru personal nu pot fi spo-
rite prin deschideri de aseme-
 18 Februarie 1937
nea credite, nici direct, nici in-
direct.
Deschiclerea de creclite supli-
mentare sau extraordinare, din
sumele prevázute In acest scop
In buget, se face prin votul dele-
gatiunii consiliului la judet si la
municipii si prin votul consi-
liului la celelalte comune.
Dad fondul pentru deschide-
rea creditelor ar fi epuizat, con-
siliul, modificând bugetul, poate
alimenta fondul cu sumele rá-
mase disponibile la alte articole.
Creditul suplimentar aprobat
se adaugg, la alocatia articolului
respectiv din buget. In registrul
de partizi pe articole, al ordonan-
telor de platà, creditul suplimen.
tar se adaugá la partida artico-
lului bugetar suplimentar.
Fiecare credit extraordinar se
considerá ca un articol deosebit,
asupra cáruia se emit ordonan-
Ole de platä respective. In re-
gistrul de partizi se va deschide
ate o partidg, deosebitá pentru
fiecare credit extraordinar.
262. Nu se emit ordonante
de platá decât pâtiä la 15 zile
Inainte de sfarsitul anului fi-
nanciar, iar achitarea kr se
poate face pang. la ultima zi a
exercitiului, In afard de excep-
tiunea prevázutä de legea conta-
bilit Atli.
Ordonantele de platá neacni-
tate se anuleazá, iar plata kr O.
a angajamentelor rámase nea-
chitate se face din creditele pre-
vazute in bugetul viitor, pentru
achitarea acestor rämäsite.
263. Constatarea veniturilor
administratiilor locale isvorite
din impozite, fie directe, fie in-
directe, se face de organele de
constatare ale Ministerului de
Finante cu exceptia pentru Mu-
nicipiul Bucuresti, care poate
face aceastä constatare prin or-
ganele sale, printr'un recensg-
mânt general sau partial.
Constatarea veniturilor isvo-
rite din taxe si contributiuni lo-
www.digibuc.ro
115
cale este fácutä de organele co-
mun ale.
264. Comisiunile pentru con-
statarea veniturilor autonome
comunale se formeazg, din:
a) Un delegat al serviciului fi-
nanciar la orase, desemnat de
primar; notarul in comunele ru-
rate;
b) Un consilier comunal desem-
nat de consiliu;
c) In orase: un delegat al con-
tribuabililor, desemnat in modul
aratat la art. 78, lit. c, din legea
pentru unificarea contributiuni-
lor directe 0.
Contra constatárilor comisiu-
nii se va putea face apel In ter-
men de 15 zile dela comunicare,
adresändu-se primarului, care il
va supune comisiunii de apel.
Comisiunea de apel este corn-
pusä dintr'un delegat al consi-
liului comunal respectiv, un de-
legat al contribuabililor tras la
sorti, de cátre judecätorul oco-
lului, din lista alegatorilor co-
munali (barbat) si judecgtorul
ocolului care este si presedintele
comisiunii. Odatä cu tragerea la
sor(i a delegatului contribuabi-
lilor, se trage la sorti si un su-
pleant al acestuia.
Pentru comung, termenul de a-
pel curge dela dresarea procesu-
lui-verbal de impunere.
In comunele rurale secliul co-
misiunilor de apel, este la jude-
cátoria ocolului respectiv, la ce-
lelalte comune In localurile fi-
xate de primar.
Contra deciziunii comisiunii de
apel se poate introduce recurs la
tribunal (sau Curtea de apel),
dacá impozitul este peste 100.000
lei, In termen de 15 zile, dela co-
municarea deciziunii, in scris,
pentru motivele de recurs prevä-
zute in legea pentru organiza-
rea Inaltei Curti de Casatie.
1) A se vedea Legea pentrn unifi-
earea contributillor direete, din 6 Iu-
lie 1935, la pag. 672, vol. XXIII.
116 18 Februarie 1937
265. In baza constatärilor rä-
mase definitive se intocmesc ro-
luri.
Cote le aditionale la comune si
veniturile judetelor se Incaseazä
de organele Statului.
Perceperea i urmärirea veni-
turilor administratiilor locale, se
face conform dispozitiunilor le-
gii pentru perceperea si urmäri-
rea veniturilor publice, cu urmä-
toarele derogäri: in statiunile
balneare si climatice termenele
pentru urmärirea impozitelor
taxelor comunale datorate de
nroprietar, se reduc la jumätate
din timpul prevAzut de legea
pentru urmarirea veniturilor
Statului.
Impozitele si taxele dela vizi-
tatorii acestor statiuni se Inca-
seazd In primele trei zile dela
descinderea lor in localitate.
Veniturile comunelor prove-
nite din impozitele comunale si
taxe sunt percepute de organele
comunale, si anume:
In comunele rurale de easier,
in orase de agentii implinitori
(perceptori comunali).
In comunele rurale unde ve-
niturile nu permit, functiunea de
casier se poate exercita de un
functionar comunal.
Casierii comunali si percepto-
rii comunali sunt asimilati cu
agentii Ministerului de Finante,
din punct de vedere al mânuirii
banilor publici si ca atare sunt
supusi controlului organelor Mi-
nisterului de Finante.
Se acordä casierilor comunali
remize ca si perceptorilor Statu-
lui, care se vor pläti numai pe
radsura iricasärilor acute.
Pentru orice incasare de bani,
se elibereazä o recipisä täiatà
din registrul cu mata i sem-
natiä de seful autoritatii, sau de-
legatul säu.
266. Partea cuvenità comune-
lor si judetelor din impozitele de
Stat, se incaseazd in aceeasi pro-
portie ca pentru Stat si se varsà
www.digibuc.ro
direct comunelor si judetelor de
chtre agentii de incasare ai Sta-
tului, pentru comune si de cg-
tre administratorii de incasäri
pläti pentru judete, sub sanctiu-
flea pentru abuz de In-
credere, prevazutà de codul pe-
nal.
Prefectii de judet si primarii
oraselor sau delegatii lor, stint
In drept a controla indeplinirea
acestei obligatiuni, iar adminis-
tratiile pentru incasäri i pläti
sunt obligate a pune la dispozi-
tie dosarele necesare acestei ve-
rificäri.
Descarcarea pentru plätile
cute comunelor de agentii de In-
casare se dà numai in baza chi-
tantelor emise de cdtre casierul
comunal, iar descarcarea pentru
plätile acute judetelor se dà nu-
mai In baza chitantelor eliberate
de casierul judetului.
267. Toate sumele datorate de
administratiile locale si Inscrise
In buget, trebuesc plätite la sca-
dena, Virg, sà fie nevoie de vreo
punere In intärziere.
268. Notarul pentru comunele
rurale, seful contabilitätii pen-
tru celelalte administratii, tre-
buesc sh intocmeascá In primele
2 zile ale fiecdrei luni, situatia
tuturor Incasärilor si plätilor e-
fectuate In cursul lunii prece-
dente.
Administratia financiara res-
pectivä este datoare sä inainteze
la timp prefecturii situatia lu-
narà a incasärilor si pliltilor.
269. Averea mobilä i imo-
Ma, precum si orice venituri ale
comunelor si judetelor, vor pu-
tea fi urmärite numai de Cassa
de Depuneri si Consemnatiuni,
Casa Nationalá de Economie si
Cecuri postale (C. E. C.) si Casa
de Credit Judetean si Comunal,
pentru creditele acordate aces-
tor administratiuni locale, po-
trivit legilor lor speciale.
Creantele celorlalti creditori,
certe lichide si exigibile, recunos-
 18 Februarie 1937
cute in mod legal sau constatate
nrin titluri executorii, in contra
judetelor si comunelor, se vor e-
xecuta numai prin inscrierea lor
in bugetul anului urmätor ace-
luia in care s'a fäcut cererea,
in ordinea vechimii creantei si
datei cererii. Dacä ins& adminis-
tratia nu achitä, acestora cre-
anta In decursul a douä, exercitii
bugetare consecutive, creditorii
au dreptul a o urmäri in veni-
turile ei, conform procedurii pre-
vrizute in legea pentru conten-
ciosul administrativ; in acest caz
ei nu pot urnaäri cota-parte din
veniturile strict necesare pentru
plata personalului bugetar
cheltuielile indispensabile de In-
tretinere si functionare a servi-
ciilor administratiilor locale.
Nu sunt considerate cheltuieli
strict necesare sumele afectate
prin contract, conform art. 244,
pentru plata imprumutului con-
tractat; de asemeni, nu sunt con-
siderate strict necesare pentru
plata personalului bugetar, Intre-
tinerea i functionarea servicii-
lor administratiei, diferentele In
plus dela un buget la altul.
Creantele din exercitiile ante-
rioare exercitiului 1934/935, se li-
chideazA In termen de cel mult
5 ani dela data promulgärii le-
gii administrative, administra-
tiile fiind obligate a inscrie in
fiecare buget, o cotA egalg, cu a
cincea parte din totalul acestor
creante.
Controlul bugetului
270. $ef ii administratiilor lo-
cale sunt datori a Incheia con..
turile de venituri i cheltuieli in
termen de 3 luni dela inchiderea
exercitiului.
Comisiunea financiarà cerce-
teazd conturile si inventarul,
dupä care le supune deliberärii
consiliului respectiv.
Verificarea conturilor se aduce
la cunostinta generalà In ace-
leasi conditiuni ca i bugetele.
www.digibuc.ro
117
271.Conturile de venituri si
cheltuieli, cuprind urmätoarele
rubrici:
Pentru venituri:
1. Numerele articolelor buge-
tare.
2. Natura veniturilor.
3. Evaluärile bugetare.
4. Drepturile constatate In fa-
voarea autoritätilor.
5. Sumele incasate.
6. Sumele rdmase de Incasat,
la Inchiderea exercitiului.
Pentru cheltuieli:
1. Numerele articolelor buge-
tare.
2. Natura cheltuielilor.
3. Alocatiile preväzute In bu-
get.
4. Credite suplimentare si ex-
traordinare.
5. Creditele anulate.
6. Creditele definitive.
7. Drepturile constatate.
8. Alocatiile neintrebuintate.
9. SuMele plätite.
10. Sumele rämase de platä.
272. Pentru cheltuielile nea-
chitate, trecute In coloana Su-
mele rämase de platA", se ata-
seaa, conturilor un tablou alca-
tuit pe articole, in care se va a-
räta numele furnizorului, actul
Prin care s'a angajat cheltuiala,
data când s'a executat lucrarea,
când s'a prestat serviciul, când
s'a predat furnitura si numdrul
ordonantei de platä emisd pen-
tru achitare.
Cheltuielile rämase neachitate,
pentru care nu se emisese ordo-
nanth, de platd, nu se consider&
ca obligatorii pentru comund,
decât dacd au fost angajate In
limita alocatiei bugetare.
Suma ce trece aceastä limitA
este pusd In socoteala celor care
au angajat-o.
Pentru imprumuturi nu se In-
cheie conturi separate, ele filnd
cuprinse in conturile generale la
articolele unde au fost Incasate.
273. Notarii Si casierii for-
meazA conturi personale de ges-
118 18 Februarle 1937
tiune, incheiate pe anii finan-
ciari, afarä de cazul in care un
easier nu a functionat Intreg a-
nul financiar, când contul se In-
cheie numai pe perioada efectiv
servitä. Contul, care indicd In-
casärile si plätile detailate pe
articole este Insotit de o situatie
rezumativä, avand urmdtoarele
rubrici:
1. Situatiunea la inceputul
gestiunii.
Z. Incasári.
3. Pláti.
4. Situatiunea la finele gestiu-
nii, cu indicarea amdnuntitd a
felului numerarului.
274. Stabilimentele publice si
de utilitate publied, ce depind de
administratiunile locale, claa, au
bugete separate, intocmese con-
turi generale si conturi proprii
de gestiune, dupd normele ail-
tate in articolele precedente si le
supun administratiei de care de-
pind, care verified dupä ace-
leasi norme, dupsd care se veri-
fied cele ale administratiei sub
al chrui control sunt puse.
275. Deciziunile consiliului co-
munal privitoare la conturi se
vor inainta, impreund cu contes-
tatiunile si apelurile, spre veri-
ficare si aprobare delegatiunii
permanente judetene pentru co-
munele rurale $i orasele nerese-
dinte si Inattei Curti de Conturi
pentru orasele resedinte, muni-
cinii si judete.
Deciziunile delegatiunilor per-
manente pot fi atacate la Inalta
Curte de Conturi, conform pro-
cedurii legii organice a acestei
Curti.
Bugetele asociatiilor administrative
276. Bugetul asociatiunilor
administrative prevazute de lege
este alcátuit de organele de con-
ducere ale asociatiei si supuse
aprobárii Ministerului de In-
terne.
Asociatiile de comune rurale
sau judete au ca venituri contri-
www.digibuc.ro
butia comunelor sau judetelor,
iar ca cheltuieli, numai plata
costului lucrärilor de efectuat.
277. Cheltuielile de personal,
de material si cancelarie, de lo-
cal sau orice altele, in afara de
acelea privitoare la costul lu-
crárilor nu sunt suportate de ad-
ministratiile asociate.
Membrii consiliului vor tresta
serviciul obligator si gratuit, iar
lucrärile se executá de cdtre per-
sonalul judetului sau comunelor,
ca serviciu datorat.
Toti functionarii judeteni si
comunali sunt obligati sä execute
ordinele date in interesul aso-
ciatiei.
278. Bugetul asociatiei de co-
mune cuprinde toate veniturile
de care dispune dupd statut si
prevede cheltuielile necesare, in
marginea acestor venituri.
Regulele de contabilitate co-
munalä sunt aplicabile si conta-
bilitätii asociatiunii, dacá statu-
tele nu dispun astfel.
Veniturile asociatiunii cuprind:
1. Contributiunile comunelor,
municipiilor asociate, obligato-
rii pe tot timpul asociatiei, in li-
mitele prevázute de statute sau
convenite ulterior prin Indeplini-
rea formelor legale.
Pentru a face fatd, acestor con-
tributiuni, comunele pot afecta
din veniturile lor ordinare sau
extraorclinare, iar la trebuintd
pot vota zecimi aditionale spe-
ciale.
2. Partea contributiva a per-
soanelor sau institutiilor parti-
culare, In limita obligatiunilor
luate si prevederile statutelor.
3. Veniturile averii mobile sau
imobile a asociatiunii.
4. Sumele ce se incaseazd din
veniturile serviciilor infiintate.
5. Subventiuni.
6. Daruri si legate.
7. Orice alte venituri.
279. Conturile asociatiilor ad-
ministrative se inainteazd spre
 18 Februarle 1937
verificare si aprobare, dimpre-
und cu contestatiile si apelurile
Inaltei Curti de Conturi.
CAPITOLUL IX
Organizarea, adminisfrarea 0 exploa-
farea infreprinderilor judelene si
comunale cu caracfer economic
280. Intreprinderile si servi-
ciile comunale si judetene cu
caracter economic se exploa-
teazà:
a) Sub formà de serviciu;
b) In conformitate cu legea
pentru organizarea si adminis-
trarea pe baze comerciale a in-
treprinderilor si avutiilor pu-
blice 1);
c) Prin lege specialà.
Intreprinderile exploatate sub f orma
de serviciu
281. Intreprinderile economice
judetene si comunale organizate,
administrate si exploatate sub
forma unuia sau mai multor
servicii distincte in cadrul ad-
ministratiei locale respective, au
gestiuni financiare separate de
ale celorlalte servicii ale cornu-
nei sau judetului.
282. Seful serviciului, insär-
cinat cu conducerea tehnia, si
adrainistrativä a intreprinderi-
lor, trebue s5, fie, pentru intre-
prinderile de apà, canal, gaz, e-
lectricitate, transporturi in co-
mun, un inginer diplomat; pen-
tru celelalte intreprinderi, seful
serviciului trebue sà fie un spe-
cialist diplomat in ramura acti-
vitàtii intreprinderii respective.
In atributiunile sefului de ser-
viciu intrà toate chestiunile care
privesc buna functionare, ex-
uloatare si desvoltare a intre-
prinderii; el este personal r6,s-
1) A se vedea Legea pentru or-
ganizarea ei adminietrarea pe baze
comerciale a intreprinderilor tli. avu-
tiilor publice, din 16 Martie 1929,
la pag. 243, vol. XVII.
www.digibuc.ro
119
punzator de functionarea nein-
treruptà a serviciului si de orice
greseli grave sau nereguli, aba-
ter! dela legi si regulamente, ve-
ghind in deaproape la stricta in-
deplinire a dispozitiunilor date
de consiliul administratiei locale
respective.
283. Organizarea interna a
serviciilor si exploatarea intre-
prinderii sunt reglementate prin-
tr'un regulament interior apro-
bat de consiliu si elaborat dupà
normele tip ale Ministerului de
Interne.
Intreprinderile oi serviciile
comercializate
284. Intreprinderile si servi-
ciile economice se pot organiza
si exploata conform legii de or-
ganizare si administrare pe baze
comerciale a intreprinderilor si
avutiilor publice. In acest caz,
,aprobarea se da de Ministerul
de Interne dupà propunerea con-
siliului respectiv (comunal sau
judetean), f6xà a mai fi necesar
vreun aviz sau vreo altà apro-
bare.
285. Serviciile si Intreprinde-
rile organizate in baza acestei
legi, se vor conforma dispozitiu-
nilor ei, cu derogarile prevdzute
in legea regiilor publice din
1934 1), precum si cu urmAtoarele
derogari:
Intreprinderile judetene sau
comunale sunt scutite de contri-
butiile prevdzute in art. 9 al le-
gii din 1930; regiile publice co-
merciale ale judetelor si corau-
nelor sunt scutite sb." inainteze
Ministeru.lui de Finante situatia
de casà a fiecdrei luni.
Atributiile consiliului superior
al administrarii intreprinderilor
1) A se vedea Legea privitoare la
Regiile autonome, din 4 Mai 1934,
la pag. 210, vol. XXII, cu mod. din
15 Aprilie 1935, pag 342, vol.
XXIII.
 120
si avutrilor publice, in ceea ce
priveste serviciile economice, co-
munale i judetene, se exercitä
in intregime de Ministerul de
Interne.
286. Primarul pentru intre-
prinderile comunale si prefectul
pentru intreprinderile judetene,
sunt de drept preseclinti ai con-
siliului de administratie al re-
giilor publice comerCiale; face
parte de drept din consiliu si
inginerul-sef al serviciului teh-
nic.
Intreprinderi i servicii organizate
prin lege specialä
287. Intreprinderile si servi-
erne economice, comunale si ju-
detene, organizate prin lege spe-
cialä, functioneazä si se admi-
nistreazä in conformitate cu le-
gile lor de constituire, cu dero-
garile dela legea contabilitätii
publice, previlzute in legea co-
mercializärii din 1930 si legea
privitoare la Beguile autonome
din Mai 1934.
Dispozifiuni comune
Finantele intreprinderilor
288. Finantele intreprinderi-
lor comunale i judetene, orga-
nizate si exploatate, conform
normelor de mai sus, sunt ad-
ministrate potrivit articolelor ce
urmeazä, afarä, de cazul cand
prin lege specialä s'ar dispune
altf el.
289. Aceste intreprinderi au
bugete separate, anexate la bu-
getul general al admInistratiei
locale respective, in care figu-
reazA numai profitul net, pier-
derea rezultatá din exploatare
sau subventie din bugetul admi-
nistratiunii locale.
290. Pentru rationalizarea si
normalizarea organizarii aces-
tor intreprinderi, bugetele sunt
intocmite conform formularelor
www.digibuc.ro
18 Februarie 1937
anexate la prezentul regula-
ment.
291. Bugetele intreprinderilor
se compun din: bugetul venitu-
rilor, care cuprinde totalitatea
veniturilor provenite din activi-
tatea intreprinderii, venituri iz-
vorite din exploatarea diverse-
lor bunuri afectate intreprinde-
rii, cat si drepturile ei de orice
naturä fatä de terti:
La venituri figureazä de ase-
meni eventualele subventii acor-
date, imprumuturile contractate,
adicä transa incasabilä in cursul
unui exercitiu bugetar, cat si
cota-parte de prelevat din fon-
durile proprii (reinoire, amortis-
ment, rezervä etc.), ce va fi ne-
cesard pentru acoperirea chel-
tuielilor extraordinare ale intre-
prinderii si care nu pot fi aco-
perite din veniturile ei normale.
Veniturile brute provenite din
activitatea intreprinedrilor, sunt
stabilite pe bazä de taxe si ta-
rife, intocmite astf el ea sä aco-
pere totalitatea cheltuielilor, cu
un spor de cel putin 10Vo si a-
probate de consiliul comunal sau
judetean.
Pentru lucrärile de investi-
tiuni costisitoare, ce depäsesc
posibilitätile de platä ale intre-
Prinderii, in cursul unui exerci-
tiu bugetar sau In cazul and in-
casärile nu sunt indestuldtoare
pentru acoperirea cheltuielilor,
intreprinderile pot contracta Im-
prumuturi, cu aprobarea consi-
liului comunal sau judetean,
conform art. 196-240 si uring-
Wardle din prezentul regula-
ment.
292. Intreprinderile econo-
mice vor trebui sä se menting si
sä se intretinä din veniturile Ior
proprii.
Intreprinderea nu poate presta
nimänui servicii, livra materiale
sou executa lucräri, färä platd.
Prestärile, livrärile si lucrä-
rile executate pentru particulari
si diversele administratiuni pu-
 18 Februarie 1937
Mice sau private, nu pot fi fac-
turate la preturi inferioare pre-
tului de cost al intreprinderii,
inclusiv cheltuielile de regie si
un beneficiu de minimum 100/o.
In cazul când Intreprinderea
este deficitard, consiliul comu-
nal sau judetean fixeazd sub-
ventia necesarä.
293. Bugetul cheltuielilor se
compune din urmdtoarele trei
pärti:
a) Bugetul ordinar al cheltuie-
lilor de exploatare si intretinere
care cuprinde:
1. Cheltuielile de exploatare,
intretinere i administratie.
2. Dobânzile capitalului impru-
mutat si amortismentele exigi-
bile.
3. Amortismentul clddirilor,
masinilor si instalatiilor, con-
form tabloului anexat acestui re-
gulament.
4. Toate obligatiunile de pláti
exigibile in exercitiul respectiv.
Vor fi trecute drept sume da-
torate administratiei locale din
beneficiile realizate numai cota-
parte real datoratä din exerci-
till conform bilantului
aprobat al exercitiului prece-
dent.
5. 0 alocare pentru deschidere
de credite extraordinare si su-
plimentare;
b) Bugetul extraordinar al in-
vestitiunilor.
Acest buget cuprinde toate in-
vestitiile necesare sporirii
intreprinderii si este al-
catuit dupd, natura investitiuni-
lor, astfel ca sd corespunda cu
titulatura conturilor de investi-
tii din contabilitatea intreprin-
derii;
c) Bugetul extraordinar al re-
inoirilor.
Acest buget intocmit pe fie-
care gen de exploatare in parte,
cuprinde cheltuielile necesare
pentru toate lucrärile de reino-
in i reparatiuni mari, care de-
www.digibuc.ro
121
pdsesc cadrul intretinerii obis-
nuite.
Lucrdrile de reinoiri, nu pot fi
considerate drept investitiuni
nici cheltuieli de intretinere.
Valoarea Ion va fi scdzutti din
fondurile respective de reinoiri,
iar nici de cum addugatä la va-
loarea investitiunilor sau trecutá
la cheltuielile de intretinere.
294. Fiecare serviciu sau in-
treprindere are obligatoriu, cel
putin, urmátoarele foncluri: fon-
dul de rezervd, fondul de amor-
tizare si fondul de reinoire.
Fondul de rezervd se creeazd
prin alocdri anuale din benefi-
ciul net, al cdror quantum tre-
bue sá fie de minimum 2°/o din
veniturile brute. El este destinat
pentru acoperirea pierderlor
produse din cazuri de fortá ma-
jord si nu va depási 20% din va-
loarea investitiunilor.
Fondul de amortizare se con-
stitue din alocári anuale, acute
in baza cotelor de amortizare, a-
rätate in tabloul anexat acestui
regulament. In orice caz, aceste
alocdri nu pot fi mai mici de 3°/o
din valoarea investitiunilor.
Fonclul de amortizare este des-
tinat pentru inlocuirea instala-
tiunilor deteriorate sau devenite
neutilizabile, prin uzare sau din
cauza progreselor tehnice.
Fondul de reinoire se consti-
tue prin alocdri anuale de mini-
mum 2°/o din veniturile brute. El
este destinat pentru reinoiri si
reparatii mari, care depäsesc ca-
drul intretinerii obisnuite.
Acest fond este alimentat pAnd
la limita de 20°/o din valoarea to-
tald, a investitiunilor.
295. Fondurile de rezervä, de
amortizare si de reinoire, nu pot
fi folosite decât in scopurile a-
rátate. Ele se vor consemna la
Banca Nationald sau sucursalele
ei, in contul intreprinderii res-
pective.
In contabilitatea intreprinde-
rii sau serviciului se tin conturi
122 18 Februarie 1937
destinate pentru aceste fonduri.
296. Aceste fonduri nu pot fi
ridicate decât in mdsura nevoi-
lor constatate de consiliul jude-
-Wan sau comunal, sau de consi-
liul intreprinderii respective $i
ntimai in vederea destinatiunii
pentru care au fost create.
297. Administratia localä res-
pectivä nu poate ridica din casa
intreprinderilor, decât numai a-
cea parte din beneficiul net ce
se cuvine dupa incheierea bilan-
tului. Abaterile sunt considerate
ca deturnäri de fonduri $i se pe-
depsesc conform legii contabili-
tAtii publice 1).
298. Serviciile $i intreprinde-
rile comunale $i jucletene cu ca
racter economic sunt obligate a
tine contabilitatea in particla du-
blä.
Conturile din contabilitate vor
trebui sä, fie in perfecta concor-
danta cu articolele, alineatele
subalineatele bugetului. Contu-
rile vor corespunde normelor
tip, anexate prezentului regula-
ment.
299. In cursul exercitiului se
intocmesc bilanturi $i conturi de
gestiune semestriale, care sunt
supuse aprobärii consiliului res-
pectiv.
300. In termen de 3 luni dela
expirarea exercitiului bugetar se
intocme$te bilantul $i contul a-
nual de gestiune, conform for-
mularelor tip.
Dispozitiuni speciale
301. Comuna are dreptul ex-
clusiv s'a producä pe teritoriul ei,
energia electricA necesard pen-
tru orice fel de utilizári pe cu-
prinsul acestui teritoriu.
De asemenea comuna are drep-
tul exclusiv, pe teritoriul ei, sO,
distribue, transmitO dela un loc
1) A se vedea Legea contabi1it4ii
publice, din 31 Iulie 1929, la pag.
783, vol. XVII, eu mod. din 24 De-
cemvrie 1932, pag. 871, vol. XX.
www.digibuc.ro
la altul, sau dela o cládire la
alta, de a livra, furnisa sau vin-
de energie electricd, in scopul
deservirii tuturor utilizärilor de
pe acest teritoriu.
Instalatiunile de producerea $i
distributia energiei electrice, tre-
bue sá satisfacti normele teh-
nice generale, fixate de Ministe-
rul Industriei $i Comertului, in
conformitate cu legea energiei 2).
Dispozitiuni diverse
302. Instalatiunile particulare
de proclucerea $i distributia ener-
giei electrice pentru nevoile pro-
prii, prevAzute de art. 232, alin.
II, al legii administrative, se pot
infiinta numai cu respectarea
dispozitiunilor preväzute de le-
gea energiei.
303. Instalatiunile de extra-
gerea apei pentru trebuintele
proprii in interiorul proprietáti-
lor uncle aceasta se produce se
pot infiinta numai in baza unei
prealabile autorizatii, eliberatO
de intreprinderile comunale de
exploatarea apei $i canalului.
Eliberarea autorizatiunilor este
conditionatl de dispozitiunile le-
gii sanitare $i de ocrotire, legii
si regulamentului asupra regi-
mului apelor.
304. Preotii $i invátátorli in
functiune nu pot fi ale$i primari
sau ajutori de primar; membrii
corpului didactic primar din o-
rase nefiind cuprin$i in catego-
ria de mai sus, pot fi ale$i pri-
mari sau ajutori de primar.
305. Numirea consilierilor de
drept, reprezentanti ai Camere-
lor profesionale in consiliile ju-
detene $i comunale, se face a-
vându-se in vedere recomanda-
tille organelor preväzute de le-
gea pentru infiintarea Consiliu-
lui superior economic si reorga-
2) A se vedea Legea asupra ener-
giei, din 7 Iulie 1930, la pag. 556,
vol. XVIII.
 18 Februarie 1937
nizarea Camerelor profesionale
din 29 Aprilie 1936 1).
306. In cazul când prin apli-
carea servitutii de neconstructie
(non aedificandi), intregul teren
devine neconstruibil, fie cg in-
trtt, in intregime in aliniere, fie
a portiunea ramasa nu este
construibild, conform planurilor
de sistematizare sau regulamen-
tului de constructiuni in vigoare
in acel moment, termenul de 15
ani, preväzut de art. 155 din le-
gea administrativa, se reduce la
2 ani, socotit dela data cererii
autorizatiunii de constructie, cu
aplicarea tuturor celorlalte dis-
pozitiuni.
307. Regulamentul pentru pre-
gâtirea profesionald a functio-
narilor administrativi din 18
Septemvrie 1936, rámâne in vi-
goare, cu modificarile aduse prin
regulamentul de fat5,2).
NORME
de functionare a intreprinderilor comu-
nale de producerea si distribuirea ener-
giei electrice, a gazului, a apei si a in-
treprinderilor de transporturi in comun
DIN 18 FEBRUARIE 1937
1. Normele ce urmeazá se a-
plicâ intreprinderilor de proclu-
cerea si distribuirea energiei e-
lectrice, a gazului, a apei, pre-
cum si intreprinderilor de trans-
porturi in comun, organizate si
exploatate sub formä de serviciu
comunal.
PARTEA I
Electricitate
CAPITOLUL 1
Luminaful public (al sfreizilor publice)
2. TJzina*) este obligatá sá a-
1) A se vedea Legea pentru in-
fiintarea Consiliului superior eeono-
mie si reorganizarea Camerelor pro-
fesionale, din 29 Aprilie 1936, la
pag. 601, vol. XXIV, p. I.
2) A se vedea Regulamentul pentru
www.digibuc.ro
123
sigure, in limita posibilitátilor,
luminatul tuturor sträzilor ora-
sului, socotit dupil tarife.
3. Luminatul se va face prin
lámpi incandescente de putere
suficientä si asezate la distanta
Potrivitá pentru a asigura un
luminat normal. Becurile vor
trebui sä aib5. un flux luminos,
cel putin egal cu al becurilor cu
fir incandescent de tipul 40
watt, iar distanta maxima', intre
lämpi nu va intrece 70 m.
4. Alimentarea lämpilor pen-
tru luminatul public se va face
cu circuite speciale in municipii
si orasele resedintd de judge.
5. Tensiunea de alimentare va
putea varia intre limitele 5°/o
i + 5%, fat'd de tensiunea nor-
mala de regim.
6. Orarul de aprindere si stin-
gere al luminatului strázilor va
fi fixat odatá pentru totdeauna;
el va fi variabil cu sezonul. Dupä
ora 12 noaptea, uzina poate s5,
reducg, luminatul public la ju-
mätate. Numárul orelor de ar-
dere al Mmpilor care rámân a-
prinse toatá noaptea va fi de cel
putin 3.500 anual.
7. Uzina este obligatá sg, men-
tiná luminatul sträzilor in bung
stare, sa schimbe pârtile defecte
sau uzate, precum si becurile
stricate, sa curete lampile si sa
faca aprinderea si stingerea lor
la limp dupá orarul fixat.
CAPITOLUL II
Furnisarea energief elecfrice
abonatilor
8. Uzina este obligatá ca la
cerere sá furniseze energie elec-
trica oricui pe sträzile unde se
pregätirea profesionalä a funetiona-
rilor administrativi, din 18 Septem-
vrie 1936, la pag. 441, vol. XXIV,
p. II.
*) Intreprinderea sau serviciul co-
munal de produeere si distributiunea
energiei electrice este denumit pre-
scurtat Uzina" in artieolele ce ur-
meazä.
124 18 Februarie 1937
gdseste o retea electricd la ten-
siunea de utilizare, cu conditiu-
nea ca abonatul sd satisfacd
prescriptiile prezentelor norme
si sá pldteascd energia conform
tarifelor stabilite.
9. Uzina este obligatd a fur-
nisa energia elctricä inconti-
nuu, atât in timpul zilei, cât si
In timpul noptii, afard, numai
dad, situatia locald este astfel
cd se poate intrerupe furnisarea
energiei electrice In timpul zilei,
bineinteles fárd a se aduce pre-
judicii abonatilor, sau dacd se
convine astfel.
10. Chiar dacd furnisarea tre-
bue sä se facd continuu, uzina
va putea totusi sa intrerupd
temporar furnisarea energiei e-
lectrice, partial sau in toatd re-
teaua:
a) In cazurile de necesitate
motivatd de lucräri de Intreti-
nere, reparatii, refaceri sau ve-
rificare;
b) In cazuri de executdri de
racoarde.
Intreruperile pentru aceste
scopuri se vor putea face numai
Intre orele 8-16 in perioada 1
Octomvrie-31 Martie si intre o-
rele 7-17 In perioada 1 Aprilie-
30 Septemvrie;
c) In cazuri de fortd, majord,
accidente etc.
11. Persoana care doreste sä
i se furniseze energie electricd
va trebui sd facd o cerere uzi-
nei, Inaintând planul instalatiei
interioare si o specificare a re-
ceptorilor de energie ce insta-
leazä, semnatä de instalatorul
care a executat lucrarea; tot-
odatd va prezenta autorizatia
scrisd a proprietarului imobilu-
lui.
12. Odatd cu depunerea cere-
rii de furnisare de energie pre-
vdzutd la art. 11, viitorul abonat
va depune la casieria uzinej o
taxtt de verificare, stabilitä de
prinadrie, in scopul acoperirii
www.digibuc.ro
cheltuielilor de verificarea insta-
latiunilor interioare.
13. Pe baza acestei cereri, ser-
viciul de verificare va proceda
neintârziat la verificare, spre a
constata, dactt instalatia cores-
punde normelor tehnice oficiale
In vigoare stabilite de Ministerul
de Industrie si Comert.
14. In cazul când instalatia
este gásitá bund se va putea ra-
corda la reteaua de distributie,
dupá ce abonatul va semna o
politd de abonament si va de-
pune anticipatia legalá fixatä de
uzind si care nu va depdsi con-
sumul prezumat al abonatului
pe 45 zile.
15. In cazul cd instalatia nu
Indeplineste normele tehnice In
vigoare, abonatul va fi invitat
sá si-o refacd, urmând a i se
face apoi o noud verificare.
16. Uzina, sub niciun cuvânt
nu va putea furnisa energie,
dac'd constatä cd, instalatia inte-
rioarä nu satisface normele teh-
nice oficiale.
17. Dupä semnarea politei de
abonament si depunerea antici-
patiunii prevdzutd mai sus, u-
zina va face racordul instalatiei
eu reteaua de distributie si va
furnisa energia.
Aceste racoarde (bransa-
mente), având de obiect aduce-
rea curentului dela reteaua de
utilizare In interiorul proprietd-
tii pând la contor, vor fi execu-
tate si intretinute de uzind, con-
tra unei taxe pldtite anticipat, o-
datá pentru totdeauna sau con-
tra unei chirii lunare.
Este la facultatea uzinei ale-
gerea uneia din aceste cloud al-
ternative.
Bransamentele fac parte inte-
grantá din reteaua de distribu-
tie comunald.
19. Uzina este obligatá a exe-
cuta bransamente pand la o pu-
tere de 10 kw, In municipiu si 4
kw In orase, Intr'un termen de
maximum 2 sdptdmâni dela ce-
 18 Februarie 1937
rere, contra platii stabilite prin
tarife.
Pentru puteri mai mari uzina
va putea depasi acest termen.
Daca racordarea provoaca lu-
crari suplimentare in retea, u-
zina este in drept a cere plata
cheltuielilor respective. Uzina va
restitui insä suma incasatd,
daca abonatul consuma o canti-
tate minima de energie intr'un
anumit timp, fixat astfel de
ca sa se amortizeze costul
lucrarilor.
Restituirea se va face la expi-
rarea acestui termen.
20. Pentru executarea bran-
samentelor pand la o putere de
10 kw, in municipii si de 4 kw
in orase si 10 m lungime in in-
teriorul proprietatii, indiferent
de largimea strazii, uzinele vor
stabili taxe unice, diferind insa
dupa sectiunea conductorilor.
Peste 10 m lungime se va per-
cepe diferenta de cost.
21. Bransamentele vor fi pre-
vazute cu dispozitive de intreru-
pere accesibile numai delegati-
lor uzinei.
Uzina poate oricând face deri-
vatiuni dintr'un bransament
pentru deservirea altui abonat,
bineinteles farä a se aduce vreo
stânjenire furnisarii energiei
primului abonat.
22. Lucrarile de instalatie
dincolo de contor privesc pe a-
bonat; ele nu vor putea fi exam-
tate decât de catre uzinä sau de
instalatori autorizati de comund.
23. Stabilirea cantitatii de e-
nergie electricd consumata de
abonat se face cu ajutorul con-
toarelor de energie electrica, care
sunt obligatorii pentru toti abo-
natii. Contorii vor fi in preala-
bil verificati si plumbuiti de ser-
viciul de masuri si greutati
vor avea o capacitate corespun-
zätoare instalatiei deservite.
24. Contoarele vor fi dupa un
model potrivit cu tarifele res-
pective, ele vor fi procurate, in-
uzina de orice stricaciuni sau
www.digibuc.ro
125
stalate si intretinute de catre
uzina, iar abonatul va plat pen-
tru ele o chirie lunara, care re-
prezinta cheltuielile de intreti-
nere, de amortisment i servi-
ciile la abonat: citirea contoare-
lor, intocmirea chitantelor, in-
casarea la domiciliu si satisface-
rea reclamatiilor in legatura cu
functionarea lor. Marimea chi-
riei va fi fixata de uzind diferit,
dupa capacitatea contorului.
Uzina are dreptul de a instala
si. orice alte aparate de control
ce va crede necesare.
25. Pentru instalarea conto-
rului, abonatul este obligat sa
puna la dispozitia uzinei un loc
potrivit si adäpostit in cuprin-
sul apartamentului sau proprie-
Valli sale, usor accesibil si ferit
de frig, umezeala, lovituri. vibra-
tii, praf, etc. In cazul and abo-
natul necesita instalatii speciale
pentru puteri mai mari de 30
kw, uzina este In drept sa ceara
ca abonatul pung la dispo-
zitie o incapere suficient de spa-
tioasa, pentru a face instalatiile
necesare, daca e cazul (post de
transf ormare, aparate sp e ci ale).
26. Nu este ingäduit abona-
tilor a umbla la contoare sau la
conexiunile lor si in general la
legatura electrica pe tot par-
cursul ei dela reteaua din stradä
paria la contor. in cazul când
sigiliile unui contor se gasesc
rupte i capacele deschise, uzina
are dreptul sa factureze abona-
tului o cantitate de kko egala eu
de 5 ori consumatia din epoca
precedenta in care s'au luat in-
dicatiile ruperii sigiliului; abo-
natul este obligat sä suporte si
cheltuielile de schimbarea $i re-
verificarea contorultn.
In cazul refuzului de achitare,
uzina este in drept sa suspende
furnisarea energiei electrice
nand la plata integrala.
27. Abonatul trebue sa anunte
126 18 Februarie 1937
neregularitAti ar observa In
functionarea contoarelor.
Abonatul este obligat sA per-
mitg oricând agentilor uzinei,
care posedd cuvenite cArti de le-
gitimatie, vizitarea si verificarea
instalatiei, dar numai intre orele
9 dimineata si 9 seara.
28. StricAciunile cauzate (le a-
bonat contorului, fie direct, fie
indirect, vor fi reparate de uzind
in contul abonatului.
29. Contoarele i aparatele de
control vor fi citite de cAtre de-
legatii uzinei, cel putin odatA pe
lunA. Acesti delegati sunt obli-
gati sa inscrie citirile Intr'o fisA
sau buletin predat abonatului
odatA cu citirea.
30. Nicio contestatie asupra
Inregistrarii contorului nu da
dreptul abonatului de a intreru-
pe plata facturii.
31. Orice abonat are drep-
tul oricând sA cearA verifi-
carea contorului prin serviciul
de mAsuri $i greutäti. In cazul
când verificarea arata cl inre-
gistrArile sunt cu erori mai
mari, clecAt limitele legale, cos-
tul verificArii va fi suportat de
cAtre uzing, iar rectificarea con-
torilor se va face dela data re-
clamatiei; in caz contrar costul
verificArii va fi suportat de cA-
tre abonat.
32. Uzina este obligatá ca cel
putin la fiecare 5 ani sA proce-
deze, pe contul sAu, la verifica-
rea contorilor prin serviciul de
mAsuri i greutäti.
33. Energia electricA furnisatA
nu poate fi intrebuintatd decât
de persoanele care au contrac-
tat abonamentul si numai pen-
tru scopurile arAtate la semna-
rea politiei de abonament.
Este interzis ca un abonat sA
LcKleze sau stt revândA energia
electricA.
34. Incetarea abonamentului
va trebui sä fie anuntatA prea-
labil uzinei, inscris, de cdtre a-
bonat.
www.digibuc.ro
35. Abonatul este rAspunz6,-
tor de orice cantitate de ener-
gie consumatA, ardtatI de con-
tor, pAnä la denuntarea abona-
mentului, In conformitate cu pre-
veclerile prezentului regulament.
36. Valoarea energiei consu-
mate se va socoti pe baza tari-
fului In vigoare si a citirii in-
dexelor contorilor instalati la a-
bonat. Abonatul este obligat a
achita uzinei factura lunar& sta-
MIRA in conformitate cu tariful
in vigoare la prima prezentare
a facturii, de cAtre incasatorul
uzinei. In caz de neplatA, din
orice cauzA, se va remite abona-
tului un aviz, ca in termen de 5
zile sA achite factura la casa
uzinei. Trecut acest termen, uzi-
na este in drept de a intrerupe
furnisarea energiei electrice;
dacA plata nu s'a f Acut nici la
douA luni dela data avizului,
uzina este In drept a desfiinta
racordul, iar debitul abonatului
va fi urmArit conform legii pen-
tru urmärirea veniturilor pu-
blice.
*eful serviciului uzinei rA-
mane personal rAspunzAtor, In
cazul când nu va fi luat toate
mAsurIle prescrise In prezentele
norme pentru incasarea sumelor
datorate de abonati.
37. Uzina este obligatA a lua
toate mdsurile pentru mentine-
rea constantA, a tensiunii de uti-
lizare la contor; cu tolerantA de
5 la sutd, fa% de tensiunea nor-
mala de distributie.
38. Orice sporire sau modifi-
care a instalatiilor interioare va
trebui sA fie facutg, numai de un
instalator autorizat de comuna
si numai In conformitate cu
prescriptiile of iciale in vigoare.
Abonatul este dator sA, anunte
uzinei toate modificArile efec-
tuate instalatiilor interioare.
39. In afard de cazurile arA-
tate mai sus, uzina mai are
 18 Februarle 1937
dreptul sa suspende furnisarea
energiei electrice:
a) Când abonatul a facut
schimbári in instalatie Mr& s6
respecte prevederile prezentului
regulament;
b) Când consumatorul este al-
tul decât contractantul prin po-
lita de abonament;
c) Când delegatii uzinei ar fi
fost impiedecati sä citeasa con-
torul sau sA verifice instalatia.
In toate aceste cazuri intreru-
perea nu se va putea face deat
cu un preaviz scris, trimes cu
minimum 5 zile inainte.
CAPITOLUL III
Lucreiri de exfinderea refelei cu
confribufia cefeifenilor
40. Uzina va putea, la cererea
locuitorilor, sä, execute lucräri
pentru extinderea retelei de elec-
tricitate si pe cgile publice ce
nu fac parte din programul de
executie in anul respectiv.
Lucrdrile vor fi executate nu
mai in cazuri and locuitorii ce
se vor folosi de ele, vor contri-
bui cu o cot& de 70 la sutä din
valoare, conform devizelor intoc-
mite de uzinA.
In cazul and cererea este for
mulat& de un numär de loan-
tori, ale aror proprietäti repre-
zintä o lungime total& de fatada
de minimum 60 la slit& din du-
blul lungimii sträzii respective,
uzina va executa extinderea re-
telei in urmätoarele conditiuni:
a) Cererea va trebui facutä
nurnai de proprietarii imobilelor
de pe calea publica, pentru care
se cere executarea lucrärilor;
b) Extinderea va fi executat5,
numai dun& ce solicitatorii vor
depune in numerar la casa uzi-
nei, anticipat executdrii, o con-
tributie de 60 la sutä, calculatä
asupra a 70 la sut& din valoarea
total& a devizului intocmit de
uzinä;
c) Restul de 40 la silt& din va-
www.digibuc.ro
127
loarea cotizatiunii de 70 la slit&
va fi impus& de uzinä din oficiu,
asupra celorlalte proprietäti de
pe acea stradd in proportie cu
lungimea fatadei fiearei pro-
p/ ietäti;
d) In cazul când proprietarii
imobilelor respective nu vor a-
chita la cererea uzinei cota parte
din cotizatiunea ardtatá mai
sus, vor fi urmäriti prin per-
cepti a comunall
niciun caz o asemenea pro-
prietate, care nu si-a plätit cota
respectivä, nu va putea fi legath
la reteaua public& de distributie,
deat numai dacá va achita in
intregime cota datorata;
e) Extinderea retelei de distri-
butie electric& va putea fi fl-
cut& i pe o portiune a Wei pu-
Mice, dacä solicitatorij vor in-
deplini conditiunile specificate
mai sus.
Executarea lucrärilor de elec-
tricitate, cât si a iluminatului
ailor prin electricitate, pe strä-
zile deschise in terenurile parce-
late, sunt obligatorii pentru par-
celatori.
Aceste lucräri vor fi executate
de uzind, numai contra achitdrii
anticipate si integrale a valorii
devizului.
CAPITOLUL IV
Tarife
41. Tarifele pentru vânzarea
de energie electric& abonatilor
vor fi stabilite de atre
astfel ca incasärile sä poat& a-
coperi cu excedent de 10 la sutä
totalitatea cheltuielilör, asa cum.
se prevede in art. 291 din regu-
lamentul legii administrative.
42. Tarifele vor fi astfel in-
tocmite ca sá favorizeze desvol-
tarea utilizuírii energiei electrice
de atre toti locuitorii. La intoc-
mirea lor se va avea in vedere
cá bazele de diferentiere intre
diferitele categorii de consume-
tori, sunt:
a) Scopul utilizárii energiei
electrice;
128 18 Februarie 1937
8) Numarul total de ore de
utilizare pe an;
c) Epoca si orele consumului;
cl) Puterea maxima necesara;
e) Cantitatea totall de kwo
consumata;
f) Tensiunea energiei consu-
mate.
Abonatilor, care se gasesc in
aceleasi conditiuni li se vor a-
plica a celeasi tarife.
43. In cazul cand abonatii de
energie electrica pentru forta
motrice, vor consuma cu un fac-
tor de putere mai mic decat 0,7,
uzina este in drept s instaleze,
pe contul abonatilor, un contor
nentru masura energiei reactive,
care va fi facturata conform ta-
rifului special in vigoare.
44. Pentru functionarii buge-
tari comunali, precum i pentru
pensionari, fosti functionari ai
comunei, se vor putea stabili ta-
rife recluse cu cel mult 50 la suta
fata de tariful normal.
Alte derogari nu se vor putea
face sub niciun motiv.
CAPITOLUL V
Execufarea insfalafiilor inferioare
elecfrice
45. Instalatiunile electrice in-
terioare nu pot fi executate sau
modificate decal de uzina distri-
buitoare de energie electrica sau
de instalatori autorizaff, In con-
formitate cu normele ce ur-
meazä.
Conditiuni pentru a deveni instalator
autorizat
46. Cei care doresc a obtine
autorizatia de instalator electri-
cian trebue:
a) S posede pregatirea teh-
nica. teoretica i practica, cores-
minzatoare. Dovada acestei pre-
WA-Uri va trebui sa fie facuta cel
putin printr'o carte de mester,
vizatä sau eliberata de Camera
de munca din resedinta judetu-
lui unde se depune examenul;
b) Sti fie cetateni romani;
www.digibuc.ro
c) Sa aibl firma inscrisa; (in-
ginerii sunt scutiti de aceasta o-
bligatie);
cl) Sä treaca examenul in fata
comisiei prevazutä la articolul
urm
47. Verificarea actelor de mai
sus, si a pregatirii va fi fäcuta
prin examen in fata unei comi-
siuni instituita, precum ur-
meazä:
1. Un delegat al Ministerului
Industriei i Comertului.
2. Un delegat al Camerei de
munca locale sau al sindicatu-
lui instalatorilor electricieni au-
torizati, cand in orasul uncle se
dà examenul existä, un astfel de
sindicat.
3. Un delegat inginer din par-
tea comunei.
4. Un clelegat al Asociatiei ge-
nerale a producatorilor si distri-
buitorilor de energie electric&
din Romania.
5. Un delegat al intreprinderii
locale producatoare sau distri-
buire de energie electricI.
Presedinte al acestei comi-
siuni este delegatul comunei, lu-
crarile sunt valabile cu cel pu-
tin 3 membri prezenti.
48. Comisiunea va fi instituita
fn fiecare comuna, resedinta de
judet, iar certificatele acordate
de ea, sunt valabile pentru toate
comunele de pe teritoriul acelui
juclet.
In baza acestor certificate co-
munele din cuprinsul judetului
respectiv, vor acorda la cerere,
autorizatia de instalator pentru
lucräri electrice interioare pe te-
ritoriul lor, inscriind pe solici-
tant In tabloul instalatorilor au-
torizati.
49. Instalatorii autorizati de
Primaria municipiului Bucu-
resti, avand o vechime dela au-
torizare de minimum 10 ani, pot
executa instalatiuni interioare
electrice in orice comuna. Ingi-
nerii instalatori autorizati de
Primaria municipiului Bucu-
 18 Februarie 1937
resti, sunt scutiti de acest ter-
men. Eventualele abateri dela
prescriptiuni sau hormele admi-
nistrative locale, vor fi aduse la
cunostinta comisiunii care va
functiona in Municipiul Bucu-
resti, in conformitate cu art. 47;
ele vor fi sanctionate ca si cum
-s'ar fi petrecut in Municipiul
Bu curesti.
50. Membrii comisiunii sunt
desemnati de institutiile susin-
dicate pentru o duratd de cel pu-
tin 1 an. Mandatul lor poate fi
prelungit.
51. Comisia va intocmi un
program de cunostintele minime
cerute, care va fi pus la cerere,
la dispozitia candidatilor. Acest
program va cunrinde:
1. 0 parte privitoare la cu-
nostintele de electricitate i lu-
crdri de instalatie, montaj si uti-
lizdri ale electricitAtii.
2. Cunoasterea prescriptiilor
oficiale in vigoare.
3. Cunoasterea formalitdtilor
administrative cerute de intre-
prinderea localä de distributie
electria pentru obtinerea legd-
turii si furnisarea energiei elec-
trice la un imobil.
4. Eventual si o proba prac-
tied.
52. Pentru inginerii diplo-
mati, cu specialitatea electrici-
tate, examenul va fi redus la
chestiuni de cunoasterea regu-
lelor de ordin administrativ.
53. Candidatii vor depune se-
cretariatului comisiunii, cu cel
putin 15 zdle inainte de examen,
actele, conform art. 45. precum
si o taxii de examen de lei 1.000.
Aceasth taxd va acoperi chel-
tuielile comisiunii.
54. Un candidat respins de
trei bri la examen nu mai poate
admis la alte examene.
55. Autorizatia va fi comuni-
catd canclidatului in scris.
56. Autorizatiile sunt perso-
nale si netransmisibile.
57. Intreprinderile care doresc
C. Hamangiu, voL XXV. 9.
www.digibuc.ro
129
executa instalatiuni electrice
interioare, trebue sá obtind, in
Prealabil autorizatia de instala-
tor autorizat, conform prezente-
lor norme, pe numele uneia sau
mai multor persoane calificate
din serviciul sau, care vor con-
duce si supraveghea lucrárile si
care sunt solidar rdspunzdtori
cu intreprinderea pentru orice
prejudicii ar cauza clientilor, co-
munei sau intreprinderilor de
distribuirea energiei electrice.
58. Orice comund poate im-
pune instalatorilor autorizati,
care exercitá profesiunea pe te-
ritoriul ei, sá depunä la casieria
comunald o garantie in nume-
rar.
Garantia, al cdrei quantum va
fi de maximum 5.000 lei, este de-
stinatrt acoperirii daunelor sau
cheltuielilor ce instalatorul va
pricinui din culpa, fie clientilor
sai, fie comunei, fie intreprinde-
rii locale distribuitoare de ener-
gie electricd.
59. Oricare certificat de insta-
lator autorizat se acordá cu
titlul provizoriu. Dupa trecerea
unui an. comisiunea va decide
definitivarea, afard numai daca
lucrdrile executate in acest in-
terval au fost nesatisfácátoare
din punct de vedere al prescrip-
tiunilor oficiale in vigoare.
In acest caz, comisiunea va a-
corda Incá un termen de incer-
care pe durata de maximum
1 an.
Daca nici in acest interval in-
stalatorul nu se comporta satis-
Mcdtor, i se va retrage certifica-
tul si in consecintd, si autoriza-
tia.
Autorizatii limitate
60. Comisia dela art. 46 poate
decide o limitare in autorizarea
de executäri de instalatiuni inte-
rioare, in raport cu pregdtirea
tehnicd a instalatorului.
61. Aceastá limitare va avea
130 18 Februarie 1937
de criteriu atât puterea insta-
fat& cât si felul instalatinnilor
(fortâ motrice, 1umin, etc.).
Sanctiuni
62. .Instalatorii care dau do-
vezi cd nu mai cunosc prescrip-
tiile tehnice oficiale si cei care
nu au executat lucrdri timp de
2 ani consecutivi, vor fi chemati
la un nou examen, in fata comi-
siunii dela art. 47.
63. Instalatorii care nu res-
pectrt prescriptiunile oficiale In
vigoaro sau normele intreprin-
derilor locale distribuitoare de
energie electricä, sau dau dovezi
de neglijentil repetatd, sau de
rea credintâ, vor putea fi sanc-
tionati de comisiunea dela art.
47, cu amenzi si cu retragere
temporarâ a autorizatiunii de
instalator, autorizat pe durata
de maximum un an, dupâ gra-
vitatea culpei.
64. De asemenea se vor sanc-
tiona cu retragerea temporarrt
a autorizatiunii, aceia dovediti
cá au prezentat drept lucrárile
lor, instalatiuni executate de in-
stalatori neautorizati sau de in-
stalatori sanctionati, cu ridica-
rea temporara a autorizatiunii.
65. A treia retragere a autori-
zatiunii atrage radierea defini-
tivá din corpul instalatorilor a-
celui sanctionat.
Verificarea instalatiunilor electrice
interioare
66. Verificarea instalatiunilor
electrice interioare, executate de
instalatori au;orizati, va fi M-
cutä de catre comuná printr'un
serviciu tehnic de specialitate.
67. Comuna poate insárcina
cu aceastâ functiune intreprin-
clerea locald distribuitoare de e-
nergie electricä.
68. Verificarea se va face la
terminarea lucrárilor dunui ce se
va fi anuntat In proalabil insta-
latorului auto izat, data verifi-
www.digibuc.ro
cuirii a asista si a da
eventualele ldmuriri necesare.
Serviciul verifiaxilor poate exe-
cuta un control si In timpul exe-
cutárii lucrárilor.
69. Dupâ verificare se va in-
cheia un proces-verbal In trei
exemplare, specificându-se si-
tuatia instalatiei, din caie:
I. Unul se va da instalatoru-
lui.
2. Altul se va remite intreprin-
dorii locale distribuitoare de e-
nergie electricá.
3. Al treilea se va prtstra in
arhiva serviciului de verificrtre.
70. Responsabilitatea si obli-
gatiunile instalatorului fatá de
abonat (client), pentru calitatea
materialului utilizat si buna exe-
cutio, nu sunt intru nimic mic-
sorate prin faptul
71. Intreprinderea distribui-
toare de energie electricá nu va
putea furniza energia electricâ
deat dadi rezultatul verificAril
este satisfácâtor i instalatia a
fost receptionatä.
72. Totusi, In cazurile ce vor
fi apreciate de Intreprinderea.
distribuitoare de energie elec-
trial i pe rdspunderea instala-
torului, furnisarea energiei elec-
trice se va putea faCe provizoriu
si fàrá verificare.
73. Distribuitorul poate refu-
za a furnisa energia electricá,
oricând ar constata cui instala-
tia este astfel, incât
poate produce preturbári sau
prejudicii retelei sale.
74. Prescriptiile oficidle in vi .
goare pentru executarea insta-
latiunilor electrice interioare
sunt considerate minimale si ca.
atare comunele, decal gdsesc ne-
cesar, sau dacä situatia local&
cere, pot impune prescriptiuni
mai riguroase sau mai complete.
.De asemenea, normele din a-
cest capitol pot fi completate de
comune cu orice dispozitiuni
care nu sunt contrare lor.
Instalatorii autorizati de co-
 18 Februarie 1937
mune pânil la intrarea in vi-
goare a acestor norme, vor pu-
tea exercita mai departe profe-
siunca, conformându-se insä lor.
PARTEA II
Gazul
CAPITOLUL I
Lumina ful public (al sfräzilor publice)
75. Uzina ") este obligatti con-
tra-platd, sä asigure in limita
posibilitätilor luminatul tuturor
sträzilor publice, dacii acestea
nu sunt luminate cu electrici-
tate.
76. Lanternele vor trebui sii
fie astfel, spre a se asigura cea
mai bunä repartitie a luminei.
Distanta intre ele nu va in-
trece 60 m.
77. Orarul de aprindere si
stingere al luminatului sträzilor
va fi fixat odatá pentru tot-
deauna; el va fi variabil cu se-
zonul. Dupg, ora 12 noaptea. u-
zina mate sii reducil luminatul
public la jumätate. Numärul
orelor de ardere al lanternelor
care rrtmân aprinse toatá noap-
tea, va fi de cel putin 3.500.
78. Presiunea gazului la uti-
lizare va fi mentinutri constantä
la valoarea normalä prescrisd.
Pentru controlul ei se va in-
stala in diferite puncte ale rete-
lei manometre inregistratoare.
CAPITOLUL II
Furnisarea gazului abonafilor
79. Uzina este obligatil ca la
cerere sii furniseze gazul oricui
pe sträzile unde se gäseste o re-
(ea de gaz, la presiunea de uti-
lizare, cu conditiunea ea abona-
tul sii satisfacá prescriptiunile
prezentelor norme *i sii plätea-
sed consumatia duprt tarif.
*) Intreprinderea sau servidul co- cu lungimea fatadei fiecäruia si
munal de producere i distribuViune numärul
a gazului este denumit prescurtat
Uzina" In articolele ce urmeazä.
www.digibuc.ro
131
80. Toate dispozitiunile cu-
prinse in art. 9, 11, 12, 13, 14, 15,
16, 17, 18, 22, 23, 24, 25, 27, 28, 29,
30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39,
privincl furnisarea energiei elec-
trice, se aplicá si pentru gaz.
CAPITOLUL HI
Execufarea instalaffilor inferioare
de gaz
81. Executarea instalatillor
interioare de gaz, se va face pe
baza unor norme similare cu a-
celea pentru instalatiile elec-
trice, prevrtzute la cap. V.
PARTEA Ill
Apa §i canal
CAPITOLUL I
inzesfrarea sfräzilor cu re-ele de ape:
0 canal
1. Uzina este obligatri srt in-
zestreze, in limita posibilitatilor
toate strázile publice, recunos-
cute de comund, cu retele de apd
si canal.
2. Uzinele executri conductele
de aprt si canale pe edile publice,
numai in conformitate cu pro-
gramul de lucru al anului in
curs, stabilit pe baza planului
general de alimentare cu aria si
canal, aprobat de Consiliul teh-
n'c superior.
Programul anual de lucru va
fi stabilit in limita disponibili-
tätilor bugetare si numai pentru
nevoi de ordin tehnic.
3. In cazul când uzina nu va
dispune de fonduri indestuli-
toare pentru acoperirea cheltuie-
lilor de investitie necesare la in-
zestrarea crtilor publice cu con-
ducte de apg si canale, conform
art. 199 din legea administra-
tivd, va percepe dela cetätenii,
proprietari ai imobilelor, de pe
acea cale, cotizatiuni in raport
etajelor.
Odatá incuviintate de majori-
tatea celor interesati, cotizatiu-
132 18 Februarie 1937

nile devin obligatorii pentru toti. tive, având dreptul numai la fo-
Cei ce nu vor pldti anticipat exe- losinta lor, nu le va putea in-
cutdrii contributiunile lor, vor sträina, sub nicio forma, fiind
fi debitati In roluri si urnadriti obligati a le pdstra in bund
conform legii pentru perceperea stare.
urmdrirea veniturilor publice. Desfiintarea lor totald sau par-
4. In virtutea dispozitiunilor va fi facutä numai de
art. 232 din legea administra- uzind, materialul rezultat din
tivd, executarea lucrdrilor de clesfiintare apartinând uzinei.
conducte si canale pe edile pu- 8. Pentru executarea si con-
blice, in parceldri, legarea pro- trolul luerdrilor de mai sus, pe
prietiitilor la retelele publice de toate proprietiltile particulare,
apd si canal, facerea cdminelor, uzina isi rezervd un drept de
procurarea si montarea apome- servitute, in conformitate cu dis-
trilor, constitue un drept exclu- pozitiunile art. 587 din codul ci-
siv uzinei pentru exploatarea vil.
apei si canalului. 9. Comunele nu vor da auto-
5. Uzina nu va pune In execu-* rizatiuni de parcelare, decht nu-
tare lucrdrile de apd si canal, mai In cazul cand pentru fiecare
decât numai In cazul când Ina- lot din parcelare, parcelatorul
inte de inceoerea lucrdrilor, toti va fi introclus bransament de
proprietarii de pe strdzile res- and si racorci de canal, indivi-
pective, ii vor fi pldtit indemni- dual pentru fiecare parceld, con-
zatiile de folosintä pentru intro- form planului aprobat de uzind.
ducerea bransamentelor de apd De asemenea autorizatiunile
si racoardelor de canale, stabi- de constructii sau reparatiuni
lite prin tarifele In vigoare. radicale, cerute pentru proprie-
In caz de refuz, uzina are fa- tatile situate pe strazi, inzestrate
cultatea a le executa din oficiu cu and si canal, nu vor fi elibe-
In contul proprietarilor, urmä- rate, sub niciun motiv, dacd pro-
rind incasarea sumelor datorate prietarii respectivi nu vor fi pia-
pentru lucrdrile executate, con- tit uzinei indemnizatiile de folo-
form legii pentru perceperea si sintä pentru executarea lucrari-
urmarirea veniturilor publice, lor de bransament si racord.
pe baza devizului intocmit de Cererile de autorizatii de con-
uzind, care este titlul executo- structii vor fi inaintate uzinei,
riu. care va certifica cd proprietarii
6. Conductele si canalele de s'au conformat dispozitiunilor
pe cdile publice, din parceldri, de mai sus si cd planul instala-
bransamentele de apd, cdminele, tiei interioare este conform nor-
apometrii, racoardele de canal, melor stabilite de uzind.
cum si orice alte lucrdri speciale
executate de uzind, sau pe care CAPITOLUL II
le va executa in viitor, conform Alimentarea cu ape,' ;i canal
dispozitiunilor art. 151, alim 4
din legea administrativd, sunt 10. In baza dreptului exclusiv
vor rdmâne nroprietatea exclu- de a produce, distribui si fur-
sivä a uzinei, in sarcina cdreia nisa apa uzina, prin reteaua ei
cade si Intretinerea lor. nubile:4 de alimentare, furni-
7. Bransamentele de apd, in- seazd apa proprietdtilor situate
inclusiv apometrii, fdcând parte In interiorul comunei si In co-
integrantd din reteaua publicd munele suburbane ce-i apartin,
de apd, sunt proprietatea uzinei.iar prin reteaua canalelor pu-
Proprietarii imobilelor respec-blice, evacueaza apele uzate si
www.digibuc.ro
 18 Februarle 1937
pluviale de pe aceste proprietati.
11. Uzina îi rezerva dreptul,
in caz de nevoie (lipsä de debit),
incendiu, accidente la surse, a-
peducte, rezervoare sau con-
ducte, reparatMni la retea, etc.),
a reduce sau suPrima furnisa-
rea apei si a include folosinta
canalelor farrt a da vreo &spa-
gubire color ce se folosesc de ele.
De asemenea uzina nu este
rdspunzatoare de refularile ca-
nalelor publice In caz de ploi to-
rentiale $i de lipsa de presiune
a apei in conducte.
12. In tot cuprinsul comunei
si al comunelor suburbane ce-i
apat tin, nu se vor pntea sapa
puturi pe proprietätile publice $i
particulare, deck cu prealabila
autorizatie a uzinei, care va
statua asupra necesitatilor, con-
ditiunilor tehnice $i de salubri-
tate.
In caz de autorizare, uzina va
avea dreptul de control a insta-
latiei. Proprietarii sunt obligati
a monta la aceste puturi, con-
form indicatiunilor date de uzi-
na, apometrii pentru stabilirea
consumului.
Totodata pentru necesitatj de
igiena si incendiu, afara de pu-
turile pentru trebuintele proprii,
proprietarii sunt obligati sa aiba
bransamente $i racoarde la con-
ductele publice, pentru care vor
plati taxele in vigoare.
13. Intreprinderile industriale
sunt obligate a avea instalatiuni
de decantare, epurarea $i neu-
tralizare a apelor ce se dau la
canal.
Industriile ce nu se vor con-
forma acestor dispozitiuni, peri-
clitând astfel peretii canalelor
publice, vor fi impu$i la taxa
dubla de canal pe tot timpul a-
cordat pentru conformare.
In caz de neexecutare, uzina
este in drept a suprima legatura
la canal.
14. In caz de mobilizare, uzina
va avea dreptul sit rechizitioneze
www.digibuc.ro
133
toate aceste puturi cu instalatiu-
nile lor aferente.
CAPITOLUL III
Abonati i abonamenfe
15. Abonamentele de apa $i
canal sunt obligatori pentru
toate proprietAile de pe strazile
inzestrate cu conducte de apa $i
canale publice, chiar daca sunt
locuri virane.
Cereri de abonament
16. Proprietarii dupil sträzile
alimentate cu apa sau canali-
zare, fiMd obligati a face insta-
latiuni de apa si canal la pro-
lor, vor inainta uzinei,
cereri de abonament pentru a-
ceste lucrari.
Cererile vor fi filcute pe impri-
mate speciale si vor fi semnate
de proprietar i instalatorul au-
torizat, care executä lucrärile in-
terioare de apa $i canal. La ele
se vor anexa $i actele de pro-
prietate.
17. pentru un bransament
sau racord, uzina nu recunoaste
deck un singur abonat, proprie-
tar sau coproprietar.
In cazul cand un abonat are
nevoie pentru o singura proprie-
tate de mai multe bransamente
sau racoarde, pentru Vecare din
ele va trebui sä semneze polite
de abonament separate.
18. Folosirea apei si canalu-
lui se obtine numai in urma
semnärii unei polite de abona-
ment $i a depunerii in numerar
anticipatiunii asupra consu-
mului, stabilita de uzina, prin
tarifele in vigoare.
Abonamente.
19. Uzina i$i rezerva dreptul
de a satisface cercrile de abona-
ment in limita
fart a fi fácutli raspunzatoare
de orice Intarziere sau amanare.
20. Abonamentele sunt de trei
feluri:
a) Abonamente teMporare.
 134 18 Februarie 1937
Sunt calificate ca atare abona-
mentele cerute pentru expozitii,
depozite, bAlciuri, etc., si pentru
constructii noi pAnd la data ter-
minärii lor. La aceste abona-
mente temporare, indemnizatiile
de folosintd pentru bransament
sau racord, vor fi plätite inte-
gral si anticipat.
Solicitatorul unui asemenea
abcnament, va trebui sä indice
durata maximâ a acestuia, de-
punând totodatit cu semnarea
politei de abonarnent, valoarea
aproximativä a consumatiei pro-
babile, determinatd de uzinil;
b) Abonamente definitive.
Sunt considerate astfel abona-
mentele fäcute pentru o proprie-
tate cu consumatie de apd si fo-
losintd de canal permanente:
c) Abonamente speciale sunt
Pentru apara,tele de limonadd,
hidratii cu contor, etc.
21. Abonamentul nu este ce-
sionabil sub nicio formd.
Domiciliul legal al oricdrui a-
bonat este in comund la imobi-
lul pentru care s'a fdcut abona-
mentuL
22. Orice nou achizitor al
unui imobil este dator ca inainte
de dobândirea lui sa se asigure
dacd toate sumele datorate uzi-
nei au fost achitate de fostii pro-
prietari. In acest scop, cumpd-
ritorul va cere vAnzdtorului sä-i
prezinte un certificat, eliberat
de uzinA, prin care sd se con-
state cd debitele In restantd,
pi ovenite din taxele si tarifele
percepute de uzind pentru con-
sumul de apd si pentru lucrdrile
executate, au fost achitate.
In caz contrariu, toate dato-
riile catre uzini ce greveazd a-
supra proprietätii respective, ne-
plAtite de proprietarii anteriori,
revin de drept in sarcina noului
achizitor.
Noul cumpärtitor este de ase-
menea obligat a schimba abona-
mentul pe numele sin si depune
totodatä anticipatia asupra con-
www.digibuc.ro
sumului, conform normelor sta-
bilite prin tarifele in vigoare.
23. Când asupra unui imobil
sunt mai multi proprietari,
Uzina pentru totalitatea debite-
Ion ce li se datoreazd, vor putea
urmdri in mod solidar pe ori-
care dintre proprietari, ch'ar In
cazul când polita de abonament
a fost semnatd de unul singur
dintre ei.
24. Obligatiunile decurgâncl
din polita de abonament, incen
a curge dela data deschiderii ro-
binetului de concesie, sau dela
Dunerea in functiune a racordu-
lui i dureazd nand la 31 De-
cemvrie al fiecirui an In curs.
La aceastd datd, abonamentul
se prelungeste dela sine pe anul
urmdtor, PAM nicio noud forma-
Plate.
In caz de schimbare a condi-
tiunilor de abonament, TJzina va
putea cere preschimbarea poli-
telor de abonament.
25. Toate taxele i tarifele sta-
bilite de Uzind prin regulamente
nublice, instructiuni si deciziile
Consiliului de adrninistratie, in
conditiunile previzute de legea
administrativä, au privilegiul
stab lit de art. 51 din legea pen-
tru perceperea si urnirtrirea, ve-
niturilor publice, ele hind taxe
comunale.
26. Neplata la termenele sta-
bilite de TJzind a sumelor dato-
rate pentru consumul apei si ca-
nalului, pentru taxele obligato-
ru i amenzi, cit i pentru lu-
crärile executate, drt dreptul U-
zinei sii inchidd apa, iar sumele
datorate se vor urmäri si ineasa,
conform legii pentru perceperea
si urmArirea veniturilor publice
sau alte legiuiri In vigoare.
CAPITOLUL VI
Tarife
27. Tarifele pentru furnisa-
rea apei i prestarea serviciului
de canal, vor fi stabilite de Uzi-
nä astfel ca incasdrile sii Poatiei
 18 Februarie 1937
acoperi cu Uil excedent de mini-
mum 10 la suta totalitatea chel-
tuielilor, a$a dupil curn se pre-
vede la art. 291 din regulamen-
tul legii aclminrstrative.
28. Tarifele vor fi astfel Intoc-
mite ca s favorizeze utilizarea
serviciilor de apä. $i canal de ca-
tre toti locuitorii.
La intocmirea lor se va avea
in vedere eh' bazele de diferen-
tiere intre diferitele categorii de
consumatori de apa $i cei ce fo-
losesc canalele, sunt:
a) Scopul utilizarii apei $i ca-
nalului;
b) Epoca $i orele consumului;
c) Cantitatea folosita;
d) Natura apelor varsate la
canal.
29. Pentru functionarii buge-
tari, comunali si pentru pensio-
nari, fosti functionari ai cornu-
nei, se vor putea stabili tarife
reduse cu cel mult 50 la suta d'n
tariful normal.
30. Pentru folosinta lucrari-
lor i instalatiunilor de bran$a-
ment $i racord, ce vor fi execu-
tate de Uzina, la proprietatile a-
bonatilor, ace$tia vor plati pen-
tru aceste lucrari:
a) 0 inclemnizatie de folosinta
integrala, platita anticipat exe-
cutarii lucririlor, sau
b) O taxa lunar% de serviciu,
care reprezinta chiria $i intreti-
nerea lucrarilor si instalatiuni-
lor (inel, apometrul), executate
de Uzina.
31. Abonatii prevazuti la
punctul b) al articolului de mai
sus, au facultatea a rascumpara
dreptul de folosinta al lucrari-
lor $i instalatiunilor executate
de Uzinä plitind in momentul
rascumpararii indemnizatia de
folosintä integrala, dupa tarifele
In vigoare, In momentul ris-
cumpararil fara a se scadea din
aceasta taxele lunare de servi-
ciu platite.
32. Taxa lunara de serviciu,
cat $i sumele datorate pentru
www.digibuc.ro
135
consumul de api $i canal $i cele
clatorate pentru lucrarrle execu-
tate, greveazi proprietatea $i vor
trebui sa fie achitate la terme-
nele stipulate de Uzini.
CAPITOLUL V
Lucreiri
1. Lucräri i instalatii in afara
programúlui anual fixat de Uzini.
33. La cererea proprietarilor,
Uzina are facultatea sa execute
lucrari pentru extinderea, adân-
cirea sau modificarea retelet de
apa i canale pe cuile publice,
ce nu fac parte din programul
lor in curs de executie.
Lucrarile vor fi executate nu-
mai in cazul când proprietarii
respectivi, vor contribui cu o
coti de 70 la sutä, din valoarea
lucrarilor, prevazute in devizele
intocmite de Uzina, in conformi-
tate cu art. 199 din legea admi-
nistrativi $i vor semna totodata
politele de abonarnent la apa
canal, achitând anticipat indem-
nizatiile de folosinta pentru
bransament $i racord.
34. In cazul canci numai o
parte din proprietarii unet ciii
oublice, care nu este inzestrata
cu retele de apa $i canal, soli-
citi lucriri pe acea cale,
Uzina le va executa numai in
conditiunile urmatoare:
a) Cererea va trebui si fie fa-
cuti numai de proprietarii imo-
bilelor de pe calea publici pen-
tru care se cere executarea lu-
crarilor;
b) Totalul metrilor de fatada
a proprietatilor lor trebue sä re-
prezinte 60 la suta din dublul
lungimii strizii;
Lucrarea va fi executatä pe
toati lungimea strazii, numai
dupa ce solicitatorii vor depune
In numerar la Casieria Uzinei,
anticipat executorii, 60 la suti,
calculat asupra cotizatiunii de
70 la suta din valoarea totala a
devizului intocmit de Uzind;
 136 18 Febroarie 1937
d) Restul de 40 la sutd din va-
loarea cötizatiunii de 70 la sutd,
va fi impusd din oficiu asupra
celorlalte proprie(äti de pe acea
stradd, in proportie cu lungimea
fataclei, fiecrtrei proprietulti;
e) In cazul când proprietarii
irnobilelor respective nu vor a-
chita imediat cota-parte din co-
tizatiunea artitatti mai %sus, ei
vor fi debitati pe baza devizului
intocmit de uzind si urmdriti
prin perceptie, conform legii pen-
tru perceperea si urmärirea ve-
niturilor publice.
De asemenea toti proprietarii
de pe sträzile respective sunt o-
bligati ca Inainte de inceperea
lucrtirilor sit semneze politele de
abonament pentru infiintarea
bransamentului la apiti $i racor-
dul la canal, pltitind anticipat
indemnizatille de folosintrt sta-
bilite prin tarifele in vigoare.
In caz de refuz, Uzina va aN ea
dreptul a le executa din oficiu
in contul proprietarilor, putând
urmdri sumele datorate pentru
lucrärile executate, atät pe pro-
prietari, cat $i proprietatea.
35. In cazul când lucrrtrile
sunt solicitate de un singur pro-
prietar, sau de mai multi, dar
ale citiror proprietititi nu totali-
zeazd limita metrilor liniari de
fatadd ardtatd la art. 34, alin, b,
acestea vor putea fi executate
nurnai clacä solicitatorii vor par-
ticipa la costul total al lucrtiri-
lor cu cota fixalü, dupd caz, ti-
nându-se searna de lungimea re-
telei, a consumatiei asigurate,
etc.
Executarea unor asemeni lu-
crari pe cäile publice, va fi lit-
cutä numai contra platit antici-
patd din partea solicitatorilor,
Uzina rezervâncluli dreptul de a
acorda abonamente la aprt si ca-
nal $i altor proprietari de pe
acea cale, färit ca primii solici-
tatori sil aibd vreun drept la des-
pdgubire.
36. Lucrdrile de apd $i canal
www.digibuc.ro
ne crtile publice, färd alinierea
stabilitrt de primrtrie si fitird tra-
sarea de trotuare regulamentare,
va fi refuzatd.
2. Lucrani noi de apa i canale
in iiarceläri
37. Extinclerea instalatiilor de
apd si canale prin Uzind, pe
strazile deschise, in terenurile
parcelate, este obligatorie pen-
tru parcelatori sau pentru pro-
prietari de parcele, in cazul câncl
parcelatorul nu a efectuat-o. A-
ceste lucrtiri vor fi executate nu-
mai de Uzind contra achititrii
integrale $i anticipate a valorii
devizului intocrnit.
38. Inainte ca primitiria sä dea
autorizarea pentru parcelare,
parcelatorul va denune la Uzinä
nlanul parceldrii, aprobat de
Primdrie pentru ca Uzina siti In-
tocmeascd planurile si devizele
de conducte si canal, ce trebuese
instalate pe strazile noi deschise
In parcelare.
39. Instalatiile interioare .de
pe proprietttitile parcelate, se vor
executa de proprietarii parcele-
lor sau parcelatori, prin instala-
tori autorizati.
Legitturile intre conductele sau
canalele publice si instalatiunile
de pe aceste proprietati, vor fi
executate de Uzind in contuI
nronrietarilor si numai contra
platrt anticipatil.
3. Regimul constructiilor noi
40. Nicio autorizatie de con-
structie nu va fi eliberatd de pri-
mrtrie, deck duprt ce planurile
constructiei, care vor trebui sil
indice instalatiunile sanitare de
aptt $i canal, vor fi fost verifi-
cate de Uzind, care îi va da avi-
zul dacrt instalatiunile cores-
pund cerintelor de ordin tehnic.
41. Prin instalatiuni speciale
se vor arka datele ce trebue sit
cuprindrt planurile $i cererea de
autorizatie a instalatiei.
 18 Februarie 1937 137

42. In municipiu sau locali- tor este cu neputintd, pang la

cu o populatie mai mare de
50.000 locuitori, pentru clddirile
mari cu peste 200 m. p. supra-
fatrt construitd si. minimum 3
etafe, constructii vechi sau noi,
sunt obligatorii instalatii inte-
rioare special& de incencliu si
bransamente cu deservire exclu-
sivit pentru acest scop. Uzina va
executa aceste luceiri de acord
cu delegatul pompierilor, in con-
tul proprietarilor.
Pentru constructiile vechi, pro-
prietarii sunt obligati a executa
aceste instalatii pe cheltuiala
lor in termen de doi ani dela
publicarea regulamentului co-
munal pentru lucrarile de .aprt,
si canal.
In cazul când in acest .timp nu
se vor fi executat aceste instala-
tiuni, Uzina le va executa din ofi-
ciu in contul Droprietarilor, care
pe baza devizelor intocmite, vor
fi urmitriti, conform legii pen-
tru perceperea si urmdrirea ve-
niturilor publice. Uzina putând
Inchide apa la aceste imobile
pând la achitarea tuturor sume-
lor datorate pentru lucrrtrile
executate.
43. Clddirile cu o inältime mai
mare de 20 m pârtá la corni$A,
vor trebui prevrizute cu instala-
tiuni de hidrofoare, cu volum
util de 300 ori mai mare ca con-
sumul normal $i cu cel mult 6
descdrcdri.
Aceste instalatiuni vor trebui
tinute Iii permanentd, in cea mai
perfectd stare de functionare.
444. Pentru cládirile In con-
structie, dada proprietatea po-
sedd bransament cu contor in
bund stare, se va pirtti consuma-
tia pe m. c. de apä. distribuitd.
In cazul unui bran$ament nou,
Uzina va aprecia dacä se poate
executa un cämin la loc fora, in
care caz se va instala contor 46. Bran$amentul este con-
Dentru inregistrarea consuma- ducta de legaturd a proprietätii
tiei4e apd. cu conducta publicd de apd,
Dacd insrt asezarea unui con- pánd la contor, inclusiv aceasta.
www.digibuc.ro
terminarea constructiel, sau
aDometrul a$ezat s'a deteriorat
fdrrt a se fi plrttit intre timp apa
consumatd, se va socoti consu-
mat un numrtr de metri cubi de
and, egal cu o treime din numd-
rul de metri cubi de zidrtrie a
constructiei, la care se va cal-
cula taxele regulamentare.
4. Lucrdri de amenajeri.
45. Lucrdri de amenajare sunt
lucrdrile de mutare. retragere la
aliniere sau orice altf el de repa-
rataini si normadizdri ce tre-
buesc executate la instalatiunile
existente de bransamente $i ra-
coarde.
Lucrdrile de amenajare vor fi
efectuate de Uzind:
1. La cererea abonatului $i nu-
mai in urma achitärii integrale
$i anticipate a devizului intoc-
mit de organele tehnice ale U-
zinei.
2. In cazul retragerii proprie-
tätilor la o aliniere nou decre-
tatd, luerárile de amenajare ne-
cesare se vor executa de Uzind
astfel:
a) La imobilele supuse expro-
Drierii, lucrririle de bran$ament
si racord necesitate de retrage-
rea pe alinierea decretatd, vor fi
facute de Uzind, contra plittii in-
tegrale $i anticipate, conform
devizului intocmit;
b) In cazul and proprietarul
a cedat gratuit primáriei, por--
tiunea din proprietatea sa ne-
cesard nouei alinieri, lucrrtrile
de retragere (bran$ament sau
racord), vor fi f Acute de uzinä
in contul primäriei respective.
CAPITOLUL VI
Insfalalli exierioare
1. Bramamente si racoarde
138 18 Februarie 1937

Racordul este legâtura cu ca- 2. Apometri (contorii)

nalul public dela aceasta pang, 51. Apometrul se va monta in
la limita propriettitii. proprietatea particularit a abo-
Ele se instaleazti la cerere sau natului, in ctiminul construit a-
din oficiu, in conclitiunile stipu- mime, iar In cazuri speciale in
late in normele de fatti. subsol sau parter, inaintea ro-
Bransamente fhrtt racordare binetului de oprire a instalatiei
nu se pot instala pe strrtzile interioare a abonatului.
uncle existti si canal public. 52. Contorul va fi marcat
47. Pentru imobilele care au printr'un plumb special de câtre
iesire in strada prin servituti de Serviciul de Mrtsuri i Greuttiti.
trecere, conform art. 587 codul Toatrt apa ce trece prin con-
civil, aceastsä servitute va servi torul marcat este consideratâ ca
si pentru introclucerea bransa- apti consumatá si trebue plâtità.
rnentelor si racoardelor necesare Abonatul este responsabil de
furnistirii apei si folosintei ruperea plumbului de marcare
canal la imobilcle respective, a- sau a acelor contorului.
pometrul asezânclu-se in ctimin Durata de functionare nor-
la intrarea din stradti, pe servi- malà a contorului se stab;leste
tute. la cel putin 7 ani.
48. Bransamentele si racoar- 53. Pentru o exactil verificare
dele unei propriettiti sunt desti- chiar clack' nu existrt vreo
nate sti alimenteze exclusiv pro- reclamatic din partea abonati-
prietatea respectivá. lor, contorul va putea fi inlocuit
Este interzisti legarea vreunei Pentru curatire si verificare de
propriettiti Virg instalatii exte- ctitre Uzinä. dung un interval
rioare cu bransarnentèle si a- de timp de 2-3 ani.
coardele unei proprietâti care De asemenea si abonatii pot
are aprt si canal. cere oricând verificarea apome-
49. Când pe acelasi teren un trilor, plâtind taxele in vigoare
proprietar posecld, mai multe pentru asemenea servicii pres-
corpuri de case, este obligat srt tate.
instaleze bransamente si racoar- 54. Acei care vor executa ra-
-de la fiecare corp de clildire in mificatii inaintea contorilor (in-
parte. spre conductele publice) vor fi
Pentru apâ caldti sau rece ce pedepsiti conform codului penal.
se poate procura in imobile, este 55. Citirea apometrului se va
permisti instalarea unor apome- face de cAtre agentii oficiali ai
tri pasanti, numai cu destinatia Uzinei posedând legitimatii
unui control statistic interior. care vor lAsa la domiciliu o notä
In orice caz, proprietarul nu de citire, pe baza ctireia Uzina
va putea procura consumul de va taxa consumul apei.
anti si folosinta la canal in in- 56. Tot debitul de aprt indicat
teriorul propriettitii sale cu un de contor, trebue plittit. In caz
pret mai mare decât pretul mij- de pierderi de apt'', in instalatia
lociu lunar, ce el insusi a plâtit interioará vizibilá, sau cea din
la uzinrt. pilmânt a abonatului. Plata se
50. Desfiintarea unui bransa- va face dupâ normele urrnd-
ment sau racorcl cerut de abo- toare:
nat, nu se va mai executa decât Abonatii vor beneficia o sin-
clacrt bransamentul si racordul gurd data', inteun an $i numai
precum si orice alte taxe si de- pentru intervalul intro douti ci-
bite au fost complet achitate. tiri succesive a apometrilor de
www.digibuc.ro
 18 Februarie 1937 139

un scazdmânt care se calculeazd za, teava de legaturti, robinet de

astfel: concesie, contor, camin de con-
Se va face media consumului tor, robinct cu inchidere) i ra-
lunar normal pe 6 luni anteri- cord (Oita, la camera de revizie,
oare lunei in care s'a proclus excl. aceasta).
pierderea. Diferenta intro acea- 59. Orice stricaciune ar sur-
std mijlocie si cantitatea de apa veni acestor instalatiuni, care
artitata de contor in luna cu se vor constata de organele uzi-
pierderi, se imparte in propor- nei cd sunt provenite din vina
tie de: abonatilor sau a acelora care in
500/o pe care o suporta abona- numele abonatilor se folosesc
tul si realmente de ele, se vor repara
500/o de suportat de uzinti. de uzina in contul abonatilor.
Acest sciizarnânt nu se aplicrt
decat daca cantitatea de apa din CAPITOLUL VII
luna cu pierderi reprezinta, cel lnsfalaiuni inferioare §i recepfia ¡or
putin dublul cantitatii mijlocii
pe ultimele sase luni. 60. Executarea bransamentu-
Sctizamantul nu se aplica din lui i racordului dtt dreptul la
oficiu, ci trebue cerut de &are folosirea lor numai dupti ce in-
abonat in col mult 30 zile dela stalatia interioara de apa si ca-
data primirii chitantei conti- nal a fost complet terminata si
nand consumul sporit. receptionata de organele tehnice
Cererea se va face pe un for- ale uzinei. Cu ocaz a receptiei se
mular tip, care se va completa va intocmi un proces-verbal in
frail niciun fel de stersaturti, a- prezenta instalatorului sau de-
ceasta atragand dupti, sine anu- legatului srtu, iar dada,' acesta
larea cererii. nu se va prezenta la convocarea
57. In caz de defectare a con- scrisa a uzinei, numai in pre-
torului, consumul de apa ur- zenta proprietarului. Dupa re-
meaza a SP taxa dupd media de ceptie, dacrt toate sumele dato-
debit pe luni, daca Intro timp rate uzinei au fost plätite si ac-
nu a survenit vreo importanta tele sunt complete, se va des-
modificare la imobil, prin ma- chide, la cerere, robinetul de
rirea lui, sau inmultirea locata- concesie.
rilor, sau amplificarea instala- Octet)," cu cererea de leceptie,
tiilor interioare. proprietarul va Writ si taxa res-
In caz când me lia pe G luni pectiva de verificare a instala-
nu e concludenta, el se va putea tiei inter:oare, conform tarifelor
taxa si dupti consumatia lunei in vigoare.
corespunzatoare din anul trecut. 61. Dacti instalatia interioara
Atunci insa când a survenit teaeste defectuoasa si nu se va pu-
o importanta modificare, nu se talareceptiona, se vor aplica ins-
torului autorizat penalitatile
va taxa decât duprt stabilirea prevazute
unei medii pe lunile ulterioare in acest regulament.
lunii In discutie, 62. Receptia instalatiilor inte-
rioare de apit si canal nu atrage
3. Intretinerea instalatiilor ex- nicio raspundere de niciun fel
terioare pentru uzina.
63. Abonatul este obligat a in-
58. Uzina va suporta chel- tretine in bund stare instalatiu-
tuielile de intretinere a intregei nile interioare si a le revizui cât
instalatit exterioare de apa si mai des, fiind raspunzator pen-
canal, adica bransamentul (pri- tru toate pierderile de apa" si pa-
www.digibuc.ro
140 18 Februarle 1937
gubele ce se vor mai constata ca
rezultat al defectiunii instalatii-
lor interioare, independent de
clreptul uzinei de a suprima fur-
nizarea apei.
64. Lucrárile de intretinere si
reparatie la instalatiile interi-
oare vor fi efectuate numai prin
instlatori autorizati si costul su-
port at exclusiv numai de pro-
prietari.
65. In caz and abonatul va
voi sä extindä sau sii, modifice
instalatille interioare de aprt si
canal, va cere pentru aceasta
autorizatia de rigoare uzinei.
66. De asemenea, la incunos-
tiintarea din partea uzinei prin
agentii säl, abonatii sunt datori
a face, pe socoteala lor, rev:zui-
rea si reparatia instalatiilor in-
terioare. Aceste reparatii si re-
vizii se vor face numai printr'un
instalator autorizat, in cel mult
3 zile dela data avizärii.
CAPITOLUL VIII
Insfalafori autorizati
1. Cine este instalator autorizat
67. Prin instalator autDrizat
se intelege instalatorul recunos-
cut de uziná, pe baza unui exa-
men depus in fata comisiunii ce
va functiona odata pe an.
68. Comisiunea se va corn-
pune dintr'un presedinte clelegat
al uzinei, un delegat al Ministe-
rului Muncii dintre fuActionarii
säi din acea comuná, un repre-
zentant al Camerei de munch',
eventual un al doilea delegat al
uzinei. Delegatii uzinei trebue sti
fie ingineri cu specialitate in a-
ceastä, ramurá a tehnicei.
69. Solicitatorii vor trebui
facá dovada prin acte cä sunt
meseriasi patroni inscrisi si cu
drept de practictt in breasla res-
pectivä sau cii. sunt diplomati
ai Scoalei comunale de electri-
cieni i mecanici din Bucuresti,
salt a unei scoli superioare de
arte si meserii, ori a vreunei
scoli tehnice din tarä sau sträi-
www.digibuc.ro
nätate admisd de uzing, si cu
practia, de eel putin 5 ani, din
care 3 sä fi activat In post de
conductttor, vor mai face dovada
sunt cetrtteni români, crt au
firma Inscrisä si locuinta per-
manentä In acea comunä.
Data fixatil pentru examinare
va fi anuntatrt cu 30 zile inainte
in ziare si afisatä in birourile
uzinei.
Solicitatorii vor depune anti-
cipat taxa de examen stabilitä
de uzind.
70. Instalatorii cu autorizatii
vechi, se vor bucura mai departe
de drepturile ce le acordä, aces-
tea; exercitându-si bine inteles
meseria lor In conformitate cu
prezentul regulament si a altor
dispozitiuni in vigoare.
71. Functionarii publici si
particulari nu pot fi instalatori
autorizati.
72. Instalatorii autorizati care
si-au intrerupt activitatea mai
mult de 3 ani, nu mai au drep-
tul de a-si exercita meseria lor,
deck cu Indeplinirea formalità-
tilor ardtate mai sus, ca orice
nou instalator.
Intreruperea de 3 ani se va
putea constata din of iciu, dacä
In acest interval instalatorii au-
torizati nu au semnat nicio ce-
rere pentru autorizare si n'au
executat nicio instalatie de apt),
si canal.
73. Orice instalatie interioark
modificare sau reparatie se exe-
cuttt exclusiv de instalatorii au-
torizati, pe propria lor ráspun-
dere si dung buna invoialä cu
proprietarii imobilelor.
Prin instalatia interioarä se
intelege instalatia de pe proprie-
tate pant', la limita acesteia pen-
tru canal si Wand la apometru
pentru apà.
2. Dreptul de instalator autorizat
pentru Societiti sau birouri tehnice
74. Institutiile tehnice pri-
vate, pot diptita drentul de a
 18 Februarie 1937
executa instalatiuni interioare,
insä numai atata timp cat vor
dovedi cu acte originale ca in-
trebuinteaza in serviciul lor pen-
tru asemenea executie, personal
care inclepline$te conditiunile
art. 67 din acest regulament $i
al legii pentru protectia muncii
nationale in industrii.
Uzina va putea retrage drep-
tul acestor institutiuni atunci
cand ele nu vor indeplini condi-
tiunile de mai sus.
Societatile sau birourile teh-
nice, care posecla azi acest drept
Ilvor pastra si mai departe,
daca in termen de 3 luni dela
publicarea prezentului regula-
ment vor indeplini obligatiunile
prescrise in acest articol.
3. Dreptul de instalator autorizat
pentru ingineri
Inginerii diplomati ai
75.
scoalelor tehnice superioare din
tara sau straintitate, recunos-
cute, echivalente celor dintdi, a-
vând o practica de cel putin 2
ani in executarea instalatiunilor
de apa si canal, pe care o vor
dovedi cu acte originale ema-
nand dela firme de speciailtate
recunoscute sau autorizate vor
putea fi admisi ca instalatori
autorizati frail examen.
Ei se vor bucura de toate
drepturile $i vor fi supu$i tutu-
ror obligatiunilor cuprinse in a-
cest regulament.
4. Drepturile i obligatiunile in-
stalatorilor autorizati
76. Uzina prin serviciul res-
pectiv, tine la dispozitia oricui,
spre consultare, un tablou al tu-
turor instalatorilor autorizati.
In caz când un proprietar ar
face lucrari noi sau reparatiuni
la instalatiunile sale interioare
cu alti instalatori cleat cu cei
autorizati, el va fi considerat
contravenient $i pedepsit ca a-
tare.
www.digibuc.ro
141
77. Instalatorii autorizati sunt
obligati a intrebuinta numai lu-
crätori calificati cu carte de me-
seria$ $i ucenici cu contract de
ucenici.
Pentru receptionarea instala-
tiunilor interioare, uzina recu-
noa$te $i pe ace$tia ca delegati
ai instalatorilor autorizati, dar
numai in baza unei imputerni-
ciri scrise si legalizate.
78. Orice cercre de abonament
va trebui semnata, atat de pro-
prietar, cat $i de un instalator
autorizat.
Instalatorul garanteaza buna
executare a lucrarilor, potrivit
prescriptiunilor tehnice ale aces-
tui regulament.
Totodata instalatorul va de-
Dune $i devizul sau. Preturile
din deviz pentru instalatiunile
interioare, vor trebui sa nu se
indeparteze de seria de preturi
stabilite de sindicatul local pro-
fesional al instalatorilor autori-
zati si aprobate de uzintt.
Uzina Ii rezerva dreptul de a
respinge devizele cu preturi exa-
gerate, fâcând cunoscut aceasta
$i proprietarilor respectivi.
79. Instalatorii autorizati sunt
obligati a da concursul lor pen-
tru executarea dispozitiunilor
prescrise de uzind si nu vor pu-
tea lucra contra intereselor ei.
Instalatorii autorizati sunt o-
bligati a se conforma intocmai
conditiunilor cuprinse in auto-
rizatia de construire a unui imo-
bil si In planul aprobat de pri-
marie.
Cei ce vor contraveni acestei
dispozitiuni sau vor contribui
sau inlesni comiterea acestei
contraventii, se vor pedepsi.
Contraventiile se vor constata
de delegatii tehnici ai uzinei.
5. Sanctiuni aplicabile instalatori-
lor autorizati
80. In caz de abateri dela dis-
pozitiuinile prezentului regula-
ment, sau in cazul când se va
142 18 Februarie 1937
dovedi cit proprietarul a fost in-
selat asupra cantitatii si calita-
tii materia1a1ar Datrahuintate,_
in caz de neglijenta repetata
in executarea ingtalatiunilor si
constatate prin proces-verbal de
delegatii tehnici ai uzinei, in ca-
zuri când a luat aconturi dela
proprietari si nu continua lu-
crarea sau a semnat cereri pen-
tru lucrari neexecutate activ de
semnatar, etc., instalatorul au-
torizat va fi pedepsit cu urnad-
toarele pedepse:
I. Prima oara o amendä egalä
al 5 ori taxa primei recept_i fi-
xatrt prin regulamente sau ins-
tructiuni.
2. A doua oara avertisment si
retragerea autorizatiei pe ter-
men limitat 'Anit la maximum
2 ani.
3. A treia oara, retragerea de-
finitiva a autorizatiei.
81. Aceste pedepse se vor a-
plica de catre directorul general
al uzinei in urma raportului se-
fului de serviciu respectiv, pe
baza constatarilor Mcute.
In orice caz, instalatorul va
avea dreptul de apel la consiliul
de administratie al intreprinde-
sau la organul tutelar a ca-
rui decizie va fi definitiva.
CAPITOLUL IX
Sancfiuni
82. Abaterile dela dispozittu-
nile prezentului regulament sunt
contraventiuni sau delicte, dupa,
gravitatea lor, asa cum sunt sta-
bilite prin legile speciale si co-
dul penal.
83. Legaturile clandestine la
bransamente constituesc delictul
de furt, pedepsit conform codu-
lui penal.
La contraventiunile prevazute
in prezentul regulament, sane-
tiunile ce se aplica sunt:
a) Desfiintarea lucrärilor fa-
cute contra prescriptiunilor re-
gulamentului;
www.digibuc.ro
b) Amenzi;
c) Incbiderea apei ce se va
face de eti'idacateori uzina va so-
coti cit e nevoie, in afara. de ce-
lelalte sanctiuni sau concomiterit
cu eIe.
84. Aceste sanctiuni nu ex-
clud dreptul uzinei de a cere
despagubiri pentru stricaciunile
cauzate. precum si taxe speciale
pentru orice serviciu prestat sau
lucrbri executate.
Abaterile se vor constata de
delegatii tebnici ai uzinei prin
procese-verbale,care odata cu
constatarea abaterilor vor pu-
tea sa pronunte si sa incadreze
amenzile si taxele ocazionate,
contra chitanta.
85. Contravenientul nemultu-
mit de procesul-verbal are drep-
tul de contestatie la judecatorul
de ocol respectiv, in termen de 3
zile libere dela dresarea proce-
sului-verbal, dacä a fost de fata,
sau dela inmânarea sau lasarea
lui la domiciliu, conform proce-
durii civile.
Dreptul de contestatie nu va
putea fi executat de contrave-
nient, dacit nu va justifica in
prealabil cit a depus amenda la
casieria uzinei.
86. In caz ca procesul-verbal
este anulat de judecator, amen-
da se va restitui contestatorului.
87. Dacrt procesul-verbal este
aprobat de judecator si contra-
venientul este insolvabil, atunci
va fi urmarit conform dispozi-
tiunilor codului penal.
88. Daca contravenientul este
insolvabil si fart domiciliu cu-
noscut, delegatii tehnici ai uzi-
nei vor putea cere concursul or-
ganelor politienesti, procedânci
duprt legea micului parchet.
 18 Februarie 1937
CAPITOLUL X
Instalatiuni exterioare
Planurile ce privesc apa i canalul
Constructiuni noi
89. Actele ce insotesc autori-
zatia de constructie vor trebui
cuprindii in douit exemplare,
un plan de situatie generalá a
proiectului de canal si apä cu
sectiuni verticale si planuri ori-
zontale pe etaj. Aceste planuri
vor fi pe hârtie de calc, sau he-
liografiate si vor trebui sa cu-
prindd toate cotele si dimensiu-
nile necesare executärii.
De asemenea se va aräta in
cerere:
a) Suprafata totald a proprie-
tätii;
b) Suprafata ce se va cládi;
c) Suprafata nechiditd;
d) Numilrul Incdperilor mai
mari de 2,5/3,5 si mai mici de
4 mp;
e) Numärul incäperilor mai
marl de 40 mp (patruzeci);
f Cubajul intreg al zidrtriei de
beton, bcton armat si cdrilmidä;
g) Dacii pe proprictate a mai
existat vreo clädire, dacrt s'a (16-
râmat si ce a mai rilmas;
h) Dacri. imobilul a avut sau
nu bransament sau racord si de
ce diametru;
i) Memoriul arätat la art. 92.
Date le false pot atrage pentru
proprietari sanctiuni si retrage-
rea autorizatiei instalatorului
care va fi incercat a induce in
eroare uzina, dând informatiuni
nesincere.
Prescriptiuni speciale
90. Planurile se vor prezenta
in .dublu exemplar si vor cu-
prinde:
a) Un plan de situatie al imo-
bilului cu toate constructiunile
si al instalatiei la scara 1:100;
b) Planurile orizontale de de-
taliu, ardtând dispozitiunea piv-
www.digibuc.ro
143-
nitelor si subsolurilor cu desti-
natia lor, etajelor, etc., precum
si a latrinelor, hasnalelor, gro-
pilor de gunoi, gangurilor subte-
rane etc., cu toate instalatiunile
interioare, suficient cotate.
Ele vor fi lucrate frirä alte de-
talii deal cele ce intereseazd
uzina;
c) Profile le in lung ale con-
ductei sau conductelor ascensio-
nale, scara 1:100 pentru lungimi
si
d) Pentru clädirile importanto
se va mai alatura si un memo-
riu;
e) Planurile se vor examina si
aproba, la nevoie corecta, sau
reforma si inapoia prezentato-
rului spre rectificare;
f) Un duplicat al planului pur-
tând aprobarea, se poate relua
de prezentator.
Date le ce trebuesc comunicate Uzi-
nei odati cu cererea de bransament
91. Odatit cu actele predate-
se va arrita:
a) Locul rezervat pentru ase-
zarea contorului, dacil este in
interiorul imobilului;
b) Amplasamentul crtminului,
in cazurile când contorul nu se-
poate monta in interiorul imo-
bilului, arätând distanta precisä
fatil cu limita proprietätii;
c) Numärul robinetelor ce vor-
fi alimentate de bransamentul
respectiv, arrttând felul obiecte-
lor deservite;
d) Calculul dimensionärii con-
ductelor principale i ascensio-
nale de alimentare;
e) Dacä pe proprietate ex'stä,
put de apä propriu, se vor comu-
nica datele cerute la capitolul
respectiv din aceste norme.
Date le ce trebuesc comunicate
trzinei odata cu cererea de racoarde
92. Odatä cu actele predate-
se va aräta:
a) Cantitätile de apä ce se.
 144 18 Febt:uarie 1937

scurg in fiecare punct impor- 5. Puterea motorului dela

tant, luâncl ca bazä pentru apele pomp5..
pluviale 200 litri/ha. $i secundà; 6. Felul motorului electric, cu
b) Punctele unde se produc explozie, cu aburi, cu transmi-
schimbärile de directie $i de sie, etc.
pantd, punctele de ramificatie, 7. Debitul de apil al putului
nivelul sifoanelor, cota radieru- pe orä.
lui pivnitelor etc. $i eventual, la 8. Debitul putului in timp de
cerere, justificarea lor; 24 ore.
Scnsul scurgerii apei super- 9. Daca debitul stabilit pentru
ficiale; 24 ore este constatat in tot anul.
d) Punctul cel mai inalt $i cel 10. CAte ore pe zi se pompeaza
mai jos al propriettitii; din put.
e) Calculul dimensiontirii con- 11. Cate ore pe zi lucreazä in-
ductelor principale; treprinedrea.
f) Adâncimea pivnitelor $i fun- 12. Cate zile pe an lucreazrt In-
datiilor; treprinderea.
Depärtarea canalelor inte- 13. Duritatea apei in grade
rioare de ziduri $i de limita pro- germane.
prietdii 14. La ce se utilizeazil apa.
h) Inciustrille vor arata modul 15. Capacitatea rezervoarelor
special de neutralizare a acizilor In care eventual apa s'ar putea
ce voiesc a evacua prin canal. acumula.
Forarea de puturi pentru industrii
In afard de aceasta se prescrie
In mod expres cd Intl eprinderile
93. Intreprinderile industriale care poseda puturi proprii cu
care au nevoie de o calitate un debit mai mare de 15 litri pe
cantitate de apd pe care uzina secundil, sunt obligate, In cazul
apreciazä cä nu o poate furnisa, când pompele sunt actionate e-
vor cere dela aceasta autorizatie lectric, sd posede in rezervä un
pentru forare de puturi proprii motor termic, care sä poatti in-
la mari adâncimi, nu insil la locui electro-motorul in caz de
straturi superficiale infectate. incetarea curentului.
In orice caz bran$amentul de 94. In scopul aplicArii tarife-
apti si racbrdul de canal la re- lor care preyed taxa pentru a-
teaua publia, este obligatoriu. pele uzate ce se scurg din pu-
Cererea de autorizatie va fi turi la reteaua de canale pu-
inaintatii impreund cu planul blice, intreprinderea este obli-
putului in sectiune, precum $i gatä a comunica cantitatea de
a instalatiunii de alimentare In apd ce varsä la canal zilnic, pe
interior, arätänd situatia acestei tot .timpul anului.
instalatiuni f eta de aceea de apä Pentru a nu da loc la apre-
potabilä dela uzind, $i ea va fi cieri neconforme cu realitatea,
semnatä de solicitator si de un la stabilirea cantitätii de apä ce
instalator autorizat. se versa la canal, intreprinclerea
Date le ce trebuesc comunicate va instala pe conducta de ali-
odatä cu cererea de forare a pu- mentare dela put un contor pen,
tului vor cuprinde: tru inregistrarea clebitului de
1. Adâncimea total& a putului.
2. Adâncimea dela care se Contorul va fi mai intâiu ve-
pompeazä, apa. rificat $i sigilat de Serviciul de
3. Diametrul putului. Mäsuri si Greutäti. Citirile se
4. Diametrul conductei de vor face de personalul uzinei, la
pompare. sfArsitu1 fiecdrei luni.
www.digibuc.ro
 13 Februarie 1937
In cazurile când intreprincle-
rea utilizeazd apa trecuta prin
contor si pentru alte necesitati,
fdra a se scurge la canal, dele-
gatul uzinei, de acord cu dele-
gatul intreprinderii, va stabili
cantitatea ce urmeaza a fi sca-
zutd.
Reprezentare de planuri a obiec-
telor i conductelor in culori,
scheme si simboluri
95. In planuri se vor indica
partile de fier cu albastiu, cele
de fonta cu negru, tuburi de ba-
zalt sau beton cu rosu, plumbul
si zincul cu galben.
Felul concluctelor, sensul ase-
zarii lor, robinetele si toate o-
biectele legate la reteaua de ali-
mentare cu apa i scurgerea la
canal, se vor reprezenta pe plan
schematic si cu simboluri.
CAPITOLUL XI
Norme de executie
Pärtile constitutive ale bransamne-
telor i modul de executie
96. Toate bransamentele se
normalizeaza la 20, 30, 50 si 100
mm, in murlicipii si localitdti cu
o populatie mai mare de 50.000
locuitori, iar in cele cu o popu-
latie mai mica, pot fi si de 15
rum 0.
A. Bransamentele de 15+30
ram 0 se compun din urmatoa-
role piese ce se monteazd de
uzina.
1. Priza cu sau fara colier de
diametru corespunzator dupa
modelul stabilit, standarclizat la
Ministerul de Ihdustrie si Co-
mert.
2. Teavd de plumb cositorita in
interior de dimensiunile si greu-
tätile corespunzatoare, standar-
dizate de Ministerul Industriei
Comertului.
3. Robinet de concesie, con-
form modelului stabilit, asezat
C. Hamangiu, vol. XXV. 10.
www.digibuc.ro
145
In trotuar la 30-50 cm de bor-
durd.
I. Tub de apdrare din fonta
pentru tija robinetului de con-
cesie.
5. Capacul robinctului de con-
cesie, din fontrt, duprt modelul
standardizat de uzina.
6. Cruninul contorului care se
va construi din chramicld cu
mortar de ciment In proportie de
1:2.5 si tencuit cu acelasi mor-
tar in interior sau din pläci de
beton.
Tipul caminului adoptat este
cel de 0.0/1. 0/1,5 pentru contoare
de 15:30 mm.
Pentru contoare de diametru
mai mare, se va face alt tip. In
cazurile când contorul are posi-
bilitatea de a. fi asezat in ply-
nitd sau subsol, se va renunta
la construirea unui camin.
7. Capac si rama de camin,
din fontrt, conform modelului
stabilit, de cca 60 kg pentru lo-
curi ferite de circulatia vehicu-
lelor si cca 80 kg per tru locuri
expuse circulatiei vehiculelor
grele. Orificiul capacului va fi
de cca 50 cm diametru.
8. Contorul asezat pe o con-
sold si de preferinta acoperit cu
o cutie protectoare.
9. Robinetul de oprire cu des-
carcare.
Prtrtile de sub punctele 8 si 9
vor fi asezate In cdmin, eventual
in pivnitä sau parter, numai a-
tunci când acestea se gäsesc pe
limita proprietatii, pe alinierea
decretata. Toate lipiturile se vor
face cu cositor preparat din o
parte de cositor si douti parti
plumb.
B. Bransamentele de 50 si 100
mm 0 vor avea in principiu a-
celeasi parti constitutive ca mai
sus, cu difgrenta cuí priza se in-
locueste cu un tub de ramifica-
tie B sau C, teava de plumb prin
teavd de montä, iar robinetele o-
bisnuite cu robinete \Tana de
146 18 Februarie 1937
fontd, având pdrtile mobile din
bronz laminat (fosfor-bronz).
Bransamentele se consideril pu-
blice Cie la prizd sau piesa de ra-
mificatie din stradd pang la
punctul unde se afld apometrul
inclusiv acesta.
Uzina are un drept legal de
servitute pe tot timpul duratei
abonatului asupra portiunii de
teren situatii in interiorul pro-
prietatil pe aliniere unde even-
tual urmeazd a se executa cdmi-
nul pentru contor.
Ace Iasi drept de servitute Il
are si atunci când bransarnentul
se aseazd in interiorul proprie-
tatii, in cazul când cdminul n'a
putut fi asezat la lim'ta actuald
a proprietätii.
Normalizarea i dimensionarea
bransamentelor i contoarelor
97. Bransamentele se vor di-
mensiona din oficiu de uzind,
dupil urmiltorul criteriu, admi-
tând ca unitate robinetul obis-
nuit de 13 mm (1/2").
La 1-8 robinete obisnuite de
15 mm.
La 9-15 robinete obisnuite de
20 mm.
La 16-30 robinete obisnuite de
30 mm.
La 31-60 robinete obisnuite de
50 mm.
Peste 60 robinete ob:snuite de
100 mm.
1 robinet dela un closet se con-
siderd drept 3/2" robinet obisnuit.
1 robinet dela baie, se consi-
derd, drept 1 robinet obisnuit.
1 robinet dela masa-spdliltor
sau orice alt robinet de Y2", un
robinet obisnuit.
1 robinet dela o instalatie de
baie completä, se va considera 3
robinete obisnuite.
Debitul normal al contorilor
98. Contorii se considerd lu-
crând normal si nefortat atunci
child indicarea consumului tri-
www.digibuc.ro
mestrial, rdmâne mai mica res-
pectiv, decât:
Pentru 1 contor de 15 mm, 300
mc cu un debit maxim de 3 mc/
ord.
Pentru 1 contor de 20 mm, 400
mc cu un debit maxim de 7 me
ord.
Pentru 1 contor de 30 mm,
1.000 mc cu un debit maxim de-
10 me/ord.
Pentru 1 contor de 50 rnm,.
4.000 mc cu un debit maxim de
25 mc/ora.
Pentru 1 contor de 100 mc,,
25.000 mc cu un debit maxim de
75 me/ord.
Debitul acesta depdsit impune
revizuirea din oficiu de ciltre
uzind.
Instalatiuni interioare
99. Pentru materialele si obiec-
tele din comert utilizate la in-
stalatiunile de apd si canal in
interiorul proprietiltilor abona-
tilor, se vor stabili modele si ti-
puri corespunzdtoare regul amen-
tului ce se vor inlocui de Oficiul
National de Normalizare. Pänd
atunci vor fi folosite normele
tebnice D. I. N.
Pentru proprietarii ce nu vor
respecta normele de mai sus, u-
zina nu va admite legarea lor
la reteaua
Dimensionarea conductelor inte-
rioare
100. Conductele interioare
principale se vor dimension&
dupd acelasi criteriu ca si bran-
samentele, adicd, proportional cu
numarul robinetelor de serviciu
ce vor deservi.
In afard de felul de calculare-
susariltate, se pot aplica si ur-
miltoarele norme de dimenSiona-
rea diametrului.
A. Conducte principale:
a) Pentru locuinte pang la 10
incdperi, 20 mm 0.
 18 Februarie 1937
b) Pentru locuinte dela 10 in-
cAperi in sus, 30 mm 0.
B. Conducte ascensionale, ali-
mentând closete, bui, robinete de
serviciu:
a) deservind un etaj, 10-15
mm0, in raport cu presiunea de
serviciu a localitätii;
b) deservind 2-3 etaje, 13-20
mm 0, in raport cu presiunea de
serviciu a localitatii;
c) deservind 4 etaje, 20-25
min0 , in raport cu presiunea de
serviciu a localitätii.
C. Conductele de ramificatie
mai scurte de 5 m si robinetele
de luare de apri.:
La subsoluri, 10 mm 0, adieu
3/8".
La etaiul I si al 2-lea, 13 mm
0, adci5, 312".
La etajul 3 $i 4, 15 mm 0 , a-
dieu 5/8".
Dela etajul al 4-lea in sus, 20
rom 0. mai lungi de 5 m, vor a-
vea pânä la etajul al 2-lea inclu-
siv 15 mm 0 , peste al 3-lea etaj
20 mm 0.
D. Conductele de ramificatie
la rezervoarele de spälare ale
closetelor si pisoarelor si la ca-
zanele pentru bui, vor avea ca
diametru:
a) In subsol, parter, etajul 1,
10 mm 0;
h In etajul al 2-lea si al 3-lea,
13 mm 0;
c) In etajul al 4-lea si mai sus,
15 mm 0;
Conductele de prea plin", vor
trebui sà aibà diametrul asa de
mare, ca sà poatà evacua apa
provenitä din conducta respec-
tivâ atunci când robinetul acelei
conducte e complet deschis. Se
recomandâ ca diametrul conduc-
tei de prea plin", sà fie dublul
diametrului conductei de alimen-
tafe.
Toate robinetele $i vanele vor
trebui sà aibd acelasi diametru
ca si conductele pe care se aflä
asezate. Aceste norme nu se a-
www.digibuc.ro
147
plicà in clâdirile foarte mari, ca:
hoteluri, cazrtrmi etc., pentru
care dimensiunile se vor stabili
dela caz la caz. Conductele de
presiune din plumb cositorite in
interior pentru instalatiunile in-
terioare, vor avea urmittoarele
greutAti:
10/17 mm 0 1.70 kg/m.
13/20 2.15
15/22 2.30
20/29 3.90
25/34 4.80
30/40 6.30
101. Dispozitiunile instalatiei
inferioare si traseul conductelor.
Dispozitiunea generalrt in in-
terior si traseul la diferite puncte
de distributie trebui fricutil in
asa fel ca toate conductele sà
fie cat se poate de scurte si in
linii drepte. Dela robinetul de o-
prire din dosul contorului, con-
ductele care merg in plan, vor
urma o rampà regulatä, fàrà
puncte Mahe $i joase.
Acolo unde aceasta nu se poate
evita, punctele inalte se vor pre-
vedea cu ventuze (ventile auto-
mate de evacuare a aerului), iar
punctele joase, cu robinete de
descárcare.
Conductele ascensionale trebue
srt aibà fiecare dispozitiv de in-
chidere si deschidere. Conductele
interioare din clädiri se vor duce
pe cât posibil, dealungul ziduri-
lor, fäcându-le lesne accesibile
si asigurându-le contra stricd-
ciunilor si ingheturilor, infäsu-
rându-le inteun material /Au
conducdtor de cdldurà si even-
tual inteo nisd sneciald.
In cazul niselor, se vor lua
masuri ca conductele sä nu fie
vâtrunate prin tasarea
Nisele se vor astana astfel, incât
demontarea eventualá sa fie u-
soarg.
La trecerea prin ziduri con-
ductele vor fi previlzute cu bete
de protectie, eventual si prin tevi
de protectie.
Conductele prin pámânt se vor
 148 18 Februarie 1037
duce pe cat posibil paralel cu zi-
durile, arritându-se in plan de-
pârtarea de acestea.
Conducerea conductelor de ali-
mentare cu and de orice fel prin
gropi de gunoi, canale, co$uri,
este interzisq.
La trecerea pr'n incriperi u-
mode sau uncle ar fi pericol de
atacai e prin vanori sau gaze,
conductole vor fi infäsurate in
material protector.
La trecerea pe sub bolti, con-
ductele vor fi sustinute prin car-
lige puternice de fier, dar nu
in zona de rupere a boltilor. In
niciun caz in treimea mijlocie.
Curbele pentru schimbäri de di-
rectie vor fi foarte dulci $i
Conductele care tree pe sub
radierul pivnitelor se vor monta
inteun tub de beton. la caz dat
chiar de fontrt sau otel, pe toatá
lungimea ingropata si vor fi a-
coper'te cu un strat de pämânt
de cel putmn 30 cm, iar cele din
curti cu eel putin 1,30 m si dupä
cum va cei e panta necesarä,
spre punctul de descrircare.
Conductele care deservesc nu-
mai temporar un robinet, ca:
sprtlátori, fântâni etc., vor tre-
bui previlzute cu robinete de o-
prire i descdrcare. Punctele cele
mai inalte ale instalatiunilor in-
terioare, vor fi prevazute cu ven-
tuze pentru evacuarea aerului.
Conductele ascensionale vor tre-
bui fixate cu buctiti late, destul
de apropiate ca sui asigure fixi-
tatea conductelor.
Nicio conductrt nu se va ase,za
la partea exterioard a zidurilor
sau unde ar fi expusa inghetu-
lui.
Conductele de curti sau grrt-
dini si gurile de aprt, trebuesc a-
$ezate in locuri uncle apa poate
grisi u$or scurgere la canal.
102, Interzicerea de legaturi
directe.
Se interzice legiitura directä a
conductelor interioare la masini
www.digibuc.ro
cu aburi. cazane de presiune, clo-
sete, care vor fi alimentate nu-
mai prin intermediul unor re-
zervoare speciale. Legritura pen-
tru pompe de orice fel nu se va
putea face decât cu autorizarea
specialä a uzinei, si in confor-
mitate cu dispozit'unile ce se
vor fixa pentru fiecare caz in
parte.
Se interzice legAtura conduc-
telor interioare cu recipienti, ca:
bazine de spälat, brti etc., sub
nivelul de aprt max'm al aces-
tora. Robinetul de serviciu va
fi cel putin cu 5 cm cleasupra a-
cestui nivel maxim al apei din
recipienti.
Legrttura, directrt la instalatii
de apa caldri $i inc.tizit, prese
hidraulice, ascenscrire, fäntâni
arteziene sau alte instalatii, pot
fi ingaduite, Insá numai cu a-
probarea uzinei.
103. A$ezarea $i protejarea
roWnetelor $i aparatelor.
Robinetele in general vor fi
insurubate in rondelele fixate in
zicl, la care se va fixa extremita-
tea tevilor. Anarate ca: rezer-
voare de sphlare, rezervoare de
brti de aprt caldà etc., vor fi fi-
xate pe perete in mod indepen-
dent de tevi, min console de f. er
si in mod u$or accesibile. Toate
robinetele vor avea inchidere
treptatä, spre a evita loviturile
de berbec In conductä, neadmi-
tând sub niciun motiv acelea
cu inchiderea sau deschiderea
bruscrt.
Toate punctele de luat aprt,
vor fi prevrtzute cu dispozitiv de
scurgere.
104. Rezervoare, generalitöti.
Rezervoarele de spälare, des-
cárcare etc., situate in locuri ex-
uuse frigului, de exemplu la o
depärtare mai micá de 70 cm de
o fereastrá, se vor aseza in cutii
de lemn, iar spatiul dintre pere-
tii acestei cutii si al rezervoare-
lor, se va umple cu material rau
conducdtor de cáldurd.
 18 Februarie 1937
Ca la orice recipient, orificiile
robinetelor si tevilor ce deser-
\rose rezervoarele. vor trebui s.
fie cel putin cu 5 cm deasupra
nivelului lor maxim, asa cd. la
scaderea bruscrt a presiunii din
conductit sau la descarcarea a-
cestora sit nu se exercite o aspi-
ratiune a apei din rezervor.
Comluctele de scurgere vor tre-
bui sa fie absolut inclependente
do cele de alimentare. Rezervoa-
rele dupit apreciere, vor trebui
previtzute cu ventilatie.
Introducerea de apd de ploaie
sau de orice alta provenientd in
rezervoarele alimentare cu aprt
din conducta publidt, este pen-
tru motive de igiena riguros in-
terzisrt.
165, Rezervoare de spdlat.
Vor fi construite in asa fel ca
sii se descarce numai prin tra-
gerea lantului sau altui dispozi-
tiv similar, cu un debit de 8 li-
tri intr'un timp de 4 secunde.
Robinetele cu plutitor vor a-
vea un diametru minim de 10
mm.
Rezervoarele de spilare se vor
construi din fonta sau tabla de
fier galvanizatrt, de grosimea su-
ficienta si cu muchiile rotunjite.
Peretii vor fi vopsiti cu mi-
nium de plumb si vopsea spre a
fi protejate de ruginri.
Rezervoarele de tabla galvan:-
zata vor avea peretii cu cel pu-
tin 1. mm grosime, vor fi bine
galvanizate si vopsite ca si cele
de fonta.
106. Rezervoare de inmagazi-
nare.
Se vor construi in mod nor-
mal din tabla de fier j vor fi
vopsite cu minium Se va putea
impune hichiderea ermetica. Vor
trebui sa fie pi evilzute cu dis-
pozitive obisnuite de spillare si
evacuare, de asemenea cu capac
lesne de manevrat spre a se des-
chide partial sau complet in scon
de a vizita si repara rezervorul.
Rezervoarele subterane se per-
www.digibuc.ro
149
mit nurnai in cazuri speciale cu
autorizatia uzinei si numai pen-
tru capacitrtti apreciabile.
Ele vor fi construite numai in
beton armat i cu pereti tencuiti
cu material absolut impermea-
bil.
107. Obligativitatea rezenum-
relor pentru instituiile publice
sau private, industriale i co-
inerciale.
Toate institutiile publice si
particulare, industriale si comer-
ciale, spitale, hoteluri etc., a cd-
ror functiune este subordonatd.
unei alimentrtri continue, vor
trebui sii. posede rezervoare de o
capacitate egald cu eel putin ju-
mdtatea consumului mecliu de
aprt zilnic al acestui stabiliment,
spre a se putea face fart'. trebu-
intelor, atund când distributia
publicrt va fi inchisq. in cazuri
de reparatiuni, schimbdri fn con-
ducta publica etc.
La instalatiile cu hidrofor, un
rezervor tampon inaintea pom-
oei este obligatoriu pentru ca
hidroforul stt nu tragd apa dea-
dreptul din contor i sa-I dote-
rioreze.
108. Recepfia noilor instala-
ii
Toate pdrtile unei instalatiuni
noi, ca: conducte, robinete de in-
clidere sau de luare de ana etc.,
trebuesc sii. ramând neacoperite
timp de 24 ore, dupd instiintarea
in scris facutd uzinei, ei. luera-
rile au fost terminate ca sa poata
fi examinate de organele de con-
trol.
Uzina nu va deschide robine-
tul de concesie deck dupa ce a-
ceasta proba a dat rezultate sa-
LiEfaciltoare.
In caz favorabil, se va permite
insta2atiei libera functionare.
In caz nefavorabil, orice nouil
verificare, datoritd vinei instala-
torului, va fi in sarcina acestuia,
conform prescriptiunilor de mai
Sus.
Receptia instalatiei interioare
150 18 Februarie 1937

se considerd fdeutd in baza unui mari vor fi de fontd, asfaltate

Proces-verbal, incheiat de orga- la cald. in interior si exterior,
nele uzinei, in prezenta proprie- sau tevi de fier galvanizate, as-
tarului si instalatorului, un e- faltate in exterior, in cazuri când
xemplar incredintându-se pro- se introduc in pdmânt.
prietarului. Curbele, reducerile si ramifi-
109. Conducte de plumb. catiile vor consta din piese spe-
Pentru conductele de presiune ciale, care la conductele de fier
se aplicä prescriptiunile impuse galvanizate vor fi galvanizate si
bransamentelor. legate prin mansoane ghiventate.
Pentru conductele de scurgere 111. Robinete de oprire
se pot intrebuinta tevi de plumb, Ware de apa (serviciu).
cu urmätoarele dimensiuni mi- Toate robinetele de oprire si
nime: de luare de apd, se vor inchide
20/25 mm 1,60 kg pe metru prin invâxtirea tijei, in sensul
25/30 2,50 77 77 71 mersului acelor unui ceasornic.
30/35 ., 2,90 Ventilul trebue sit se aseze liber
.
77 77 77

40/45 3,70 77 77 77 si sil fie apucat numai de tije,

50/55 4,70 77 77
Legitturile conductelor intre
ele sau cu piesele de racord ale
robinetelor se fac cu cositor, prin
sudare, netezitd de aliaj in pro-
portie de o parte cositor la 2
pärti plumb.
Legáturile intro tevile de plumb
si fier se fac prin intermecliul
unui racord de alamd, la care
pedeoparte se va suda teava de
plumb, iar pe de altd parte se
va insuruba teava de fier.
Raza de curburä a conductelor
de plumb, trebue srt fie cel pu-
tin egalä cu de 10 ori diametrul
tevei si astfel fácutd, incât SA
rämâná peste tot intreagd, fruit
a prezenta locuri turtite (defor-
mdri).
110. Conducte de fontä satt
fier galvanizat.
Conductele de 40 mm sau mai
Pentru 1/4 mm
It 38
1/2 ,
1 12.5
77
fund ca sd, se invärteascd la su-
prafata de inchidere. Orificiul de
trecere a ventilului trebue sd fie
cel putin egal cu acel al conduc-
tei.
Materialul de confectionare
va fi:
Pentru robinete: alarad durd
sau bronz.
Pentru tije si suruburi: bronz
laminat.
Pentru cutiile de câlti: alama
cea mai bund.
Inchiderea ermeticd, a venti-
lelor, trebue sd se facd prin gar-
nituri imbinate cu uleiu sau alt
material, cu calitáti asemänd-
toare.
Robinetele vor purta o
geatd turnatit in carcasä, indi-
când clirectia scurgerii.
Diametrul tijei ventilului va
putea fi:
6
8
9
Pând ce Ministerul de In-

11/4 14 5 dustrie i Comert va adopta

77

11/2 15.5 alti standardizare,

77

2 16.5 ins'a numai lucrftrilor

77

2/1/2 18.5 noi de atunci inainte.

11 3 20.
3/3/4 10.5
112. Robinete cu plutitor. general si la rezervoare si se vor
Acestea se vor intrebuinta in executa fäcând abstractie de dis-

www.digibuc.ro
 18 Februarie 1937
'Pozitivul de inchidere exact ca $i
cele previlzute la articolul pre-
cedent.
Ventilul va fi insurubat in tu-
bulura rezervorului printr'o piu-
litä fixata in racordul ventilu-
lui.
Robinetele de presiune vor tre-
bui sa se inchida perfect la o
presiune de 8 atm. $i sa reziste
la 12 atm.
Greutatea acestor robinete, im-
preuna cu plutitorul $i parghia
va trebui sa fie de cel putin:
Fentru 10 mm 0 0.20 kg
12 0.25
Sub re-
15 0.40 zerva stan-
20 0.60
dardizilrii
25 0.80 nationale.
Plutitorul va trebui sa, fie in
mod obligator de arama sau ta-
bid de zinc.
113. Holendere.
Vor trebui sii aibä acela$i dia-
metru ca si portiunile de con-
ductti, pe care le imprcuneazd $i
vor fi construiti din alama sau
bronz $i prevdzuti cu garnituri
de piele.
Piesele de racord ale holende-
rilor vor trebui sii aiba o lun-
gime minima de cinci cm.
114. Rolyinete, vane.
Pe conductele de 50 mm si mai,
mail se vor a$eza obligator ro-
binete vane care vor avea car-
casa de fonta cu structura orno-
gena. Vor trebui sa se inchidd in
sensul mersului acelor unui cea-
sornic.
Vor avea inele de etan$are,
tije, cutia cu calti $i suruburi
din bronz laminat.
115. Cimiele.
Teava verticala, de preferinta
cu profilul ondulat, se va aseza
intotdeauna inteun aparitor de
lemn sau de fier, la adtipostul
oricarei stricaciuni $i va fi pre-
vazut cil robinet de desctircare
automat, de tipul normalizat o-
ficial, spre a se proteja de in-
ghet.
www.digibuc.ro
151
Se recomanda intrebuintarea
de ci$mele de golire automata
contra 1nghetului sau imbrica-
rea ci$melelor in timpul iernei
(pentru acela$i scop), inteo cu-
tie de lemn umplutä cu material
rtiu conducator de calclurd.
116. .Hidranfii.
Capacele vor fi a$ezate astfel
ca sa nu fie expuse la stricaciuni.
La hidrantii de gradini, suru-
bul de aplicarea furtunului, va
fi protejat contra murdäriilor
sau caderii corpurilor straine
printr'un coif legat de un unti-
sor.
Hidrantii de incendiu se vor
construi cu racordul normal in-
trebuintat de pompieri si cu
mufa de deschidere normala.
117. Pierderi de apCi.
Tuburile de fonta de presiune
vor trebui sä, reziste la o pre-
siune de 20 atm., iar toate robi-
netele la 8 atm.
Pentru instalatiile noi, uzina
i$i rezerva dreptul de a Incerca
in statiunea lor tuburile $i ro-
binetele la presiunea prescrisä.
Instalatia interioara termi-
nata, trebue sii reziste timp de
20 minute la o presiune dubla
aceleia din conducta publica,
färi ca presiunea monometru-
lui sii scada cu mult mai mult
de 0,5 atm./ora. In caz de defect,
abonatul este dator pune
instalatia la punct in termen de
cel mult 15 zile dela constatare.
Aceea$i indatorire 1i incumb4
abonatului, de ale ori pe baza
diferitelor Incercari ce vor in-
treprinde, vor incunostiinta pe
abonati cii instalatia lor inte-
rioara are pierderi de apa, in
care caz trebue facuta urgent re-
paratia, spre a opri aceste pier-
deri.
118. Instalatiuni de incendiu.
Pentru cliclirile mari, precum
$i pentru casele de raport, hote-
luri, siui de spectacole (cinema-
tografe, teatre), spitale, cämi-
nuri, *coil, cazirmi, stabilimente
152 18 Februarie 1937
industriale, garaje, depozite de
materiale (material de construe-
tii, lemne de foc etc.), hangare
etc., este obligatoriu ca odatrt cu
inceperea constructiei sa se in-
staleze in stradd, pe trotuar, in
fata proprietätii i in punctul
indicat de crttre delegatul porn-
Pierilor, o guri de apâ pentru
incendiu dupâ tipul U. C. B.
(hidranti tip pompieri).
Acesta se va instala pe, contul
proprietarului si va servi exclu-
siv pentru eventuale incendii.
Pe lângh gura de apä din stra-
drt, pentru constructiile mai sus-
arrttate din raza municipiilor,
sau oraselor cu peste 50.000 lo-
cuitori, este absolut obligator
bran*arnentul de incendiu care
se va executa, duprt cum ur-
meazA:
a) Imobilele cu o suprafatil de
200 mp *i 5 etaje inclusiv, bran-
*arnentul de 50 mm;
b) Imobilele cu o suprafath
peste 300 mp i mai mult de 5
etaje, bransamentul de 100.
Dadi delegatii uzinei, de co-
mun acord cu delegatii pompie-
rilor, vor gäsi ci presiunea nor-
mali din retea nu este suficie-
entä in raport cu märirea clii-
dirii sau stabilimentului, vor o-
bliga proprietarii acelor stabili-
mente, instaleze pe contul
lor, rezervor sau grupe electro-
pompe pentru presiunea nece-
sari.
119. Instalatiuni interioare de
incendiu.
Proprietarii cladirilor mari *i
institutiunilor enumrtrate mai
sus, sunt obligati a face la a-
ceste clildiri, pe contul lor, in-
stalatiuni interioare de incencliu
pe conclucte speciale.
Acestea cuprind hidrantii din
interiorul clädirilor *i eventual
hid.rantii din curte, ce se vor in-
stala numai daci delegatul porn--
pierilor va gisi necesar. Numä-
rul *i amplasamentul hidranti-
www.digibuc.ro
lor de curte va fi fixat pentru
fiecare caz in parte de dare de-
legatul pompierilor din locali-
tate si nu se vor putea trage de-
cât dintr'un bransament de in-
cendiu de 100 mm.
Hidrantii din curte vor fi de.
tipul U. C. B. (hidrantii tin pom-
pieri), si numai subterani.
Ei vor fi reperati pe ziduri,
prin tiblite speciale, pentru a
putea fi u*or gäsiti.
TrIblitele vor fi acelea utilizate
de uzinti, pentru repararea guri-
lor de aprt pe sträzi.
Distrugerea acestor täblite con-
stitue o contraventie *i va fi pe-
depsiti ca atare.
Hidrantii din interiorul
ruler vor fi plasati pe culoare in
punctele stabilite pe planul de
constructie, in ni*e speciale frt-
cute in perete, unde va fi ase-
zat si furtunul de incendiu cu
de 50 mm.
Nisa va fi inchisrt cu u*ä, *i
geam mat, pe care se va scrie cu
ro*u inscriptia: Gurt de Incen-
diu".
Pentru instalatiile de incendiu
se va face un bransament sepa-
rat complet, independent de bran-
*amentul pentru alimentarea cu
api a imobilului.
Pentru cazurile când diame-
bran*amentului este mai
mare de 50 mm, coloana mon-
tatä din interiorul clädirii Su, fi
de 70 mm *i ramficatiile pentru
hidranti vor fi de 50 mm.
In scop de a nu se da alti
trebuintare instalatiunii de in-
cendiu, toate gurile de hidranti
vor fi plombate odatrt cu recep-
tionarea instalatiunilor (dacrt u-
zina va gäsi necesar).
Ruperea plombei constitue o
contraventie *i se va sanctiona
ca atare.
In caz când din orice motiv
plomba a fost ritptä,- abonatul
are indatorirea de a sesiza in
termen de 24 ore uzina, pentru
replombare.
 18 Februarle 1937
Instalatiunile, dupa completa-
rea lor, vor fi receptionate de cd-
tre delegatul uzinei.
Toti proprietarii claclirilor pre-
vilzute /a Inceputul acestui arti-
col, sunt obligati a se conforma
acestor dispozitiuni pentru fie-
care caz In parte. Nerespectarea
lor Find socotita ca o contra-
ventie si pedeosita ca atare cu
amendil si cu inchiderea apei
pentru Intreg imobilul.
120. Dispozitiuni transitorii.
Toate instalatiunile interioare
care la punerea in aplicare a pre-
zentului regulament nu vor co
respunde prescriptiunilor aces-
tuia, vor trebui sa se puna la
punct pang In termen de 2 ani
dela aceastil data, in caz con-
trar. apa va fi inchisii pdnii la
conformare.
Localurile care deservesc pu-
blicul sub orice forma, vor tre-
bui sa inceapa chiar din primul
an sa modifice instalatiunile lor
ce nu sunt conforme cu prescrip-
tiunile prezentului regulament,
astfel ca sa fie complet termi-
nate In termen de 2 ani.
CAPITOLUL XII
Canalizarea
121. Lucrari exterioare.
Racordurile de canal se di-
mensioneaza si se executa de
Ele se normalizeaza la 20
30-40 cm diametru.
122. Pärti constitutive si lu-
crari aferente.
Flacordul de canal se va im-
bina la canalul public, fie prin
piese spec'ale anume intercalate
In acesta, fie printr'o lmbinare
facuta pe un postament de dirt],
midi sau beton. Dela punctul
tuburile urea in ram-
pii uniforma de minimum:
2 cm/metru pentru racordul de
20 cm 0.
11/2 cm/metru pentru racordul Ei vor avea Irish' de suportat
de 30 cm O. toate cheltuielile de reparatiunl
www.digibuc.ro
153
1 cm/metru pentru racordul de
40 cm 0 pâná la limita proprie-
unde infra in camera de vi-
zitare.
Tuburile vor fi de ciment corn-
primat, imbinate cu mortar de
ciment 1:1, sau de bazalt cu man-
soane si capete, având crestä-
turi pentru a fi Imbinate cu
frânghie de cânepa si asfalt cu
ajutorul unui cordon de argila.
Camera este obligatorie pentru
abonamentele noi, iar la cele ve-
chi se va construi pana in 2 ani
dela data punerii in aplicare a
regulamentului.
Camera se va executa prin in-
stalatori autorizati. Materialul
va fi de caramida presatti, bine
arsa, cu mortar de ciment 1:2
sau din beton sclivist. In camera
instalatia interioartt se va lega
de ma exterioara prin interme-
diul unei piese speciale de re-
vizie" sau cur:Aire", cu capac.
123. La irnobilele asezate pa
strizi canalizate si care au bran-
samente de apa, racordul de ca-
nal e obligator, atät pentru cla-
dirile noi, cat i pentru cele ve-
chi.
In principiu, racordul nu se
va executa pârtä ce instalatia in-
terioara, inclusiv ciiminul, nu au
fost gasite bine executate si re-
centionate.
Utilizarea instalatiei interioare
nu va putea incepe mai de vrema
cle o saptâmânti dupti termina-
rea racordului.
Uzina are dreptul de a exa-
mina oricând starea canalizarii
interioare, proprietarii si chiria-
sii hind obligati a permite ac-
cesul delegatilor respectivi pre-
vazuti cu legitimatie.
Intretinerea racordului public,
In caz de stricaciuni sau defect&
de care nu sunt vinovati proprie-
tarii sau chiriasii, se face de u-
zing, spesele intrâncl in taxel&
abonamentului.
154 18 Februarie 1937
sub calea publicg $i refacerea
pavajelor, cauzate prin o rea in-
trebuintare a canalului sau o a-
batere din partea lor dela pres-
criptiunile stabilite pentru con-
structia si intrebuintarea
In timpul când urmeazrt a se
face vreo reparatie la canalul
public, lucru ce se va anunta
din timp, se interzice pe timp
scurt utilizarea instalatiei inte-
rioare de canalizare, deservitg
de canalul in reparatie.
124, Norme de execu(ie.
Sistemul de canalizare.
Prin prezentele norme s'a a-
doptat ca regula generald siste-
mul de canalizare zis tot la ca-
nal", adicbi direct farg hasna.
Prin aceasta se intelege cg a-
pele uzate, inclusiv materiile e-
numerate la art. 125, se vor scur-
ge direct la canalul public. In
cazuri speciale, apreciate de u-
zing, se va aplica sistemul zis
clivizor, frig], numai temporar
pang când canalizat ea public'd
va permite si in aceste locuri
-generalizarea sistemului tot la
canal".
125. Apa $i materiile ce se
pot introduce in canal.
Prin canalele particulare se
vor putea evacua apele pluviale
Si uzate, ca: lgturile de bucatil-
rie, de spglgtorie, dela spalat du-
$umelele, lichidele dela graj-
duri, apa de condensatie de cel
mult 30 gr. C., apele nevataing-
toare dela diferite industrii, ma-
teriile fecale (in timp de epide-
mii desinfectate la patul bolna-
vului, spre a nu provoca conta-
mingri), in stare proaspgtg si
destul de diluate, spre a putea
fi luate de curentul apei.
Se interzice strict sub pedeapsa
suprimarii abonamentului, in-
troducerea in canal, pe orice
cale, a urmgtoarelor materii $i
.substante vatgingtoare canale-
lor si bunei functiongri:
www.digibuc.ro
a) Dela instalatiile menajere:
moloz, nisip, cenuse, gunoaie,
cioburi, oase, carpe, resturi de
zarzavaturi i, in general, orice
materii consistente;
b) Dela instalatiile industriale,
ape uzate care contin mai mult
de 1/1.000 substante in suspen-
sie, mai mult de 1/100 litri acizi,
stiruri, metale grele, substante
alcaline, arsen, hidrogen sulfu-
rat, sulfati, sulfiti, acid sulfu-
ric, clor, substante bituminoase,
reziduri de petrol, produse dela
destilarea petrolului, vapori, li-
chide cu temperaturg mai mare
de 30 gr., materii grase $i mate-
rii explosibile.
126. Inlgturarea materiilor
industriale vatiimatoare.
Inlgturarea materiilor indus-
triale vatamiltoare enumarate
la articolul precedent se va face
de cei interesati, prin:
a) Instalatiuni de epuratie;
b) Bazine pentru diluare cu
apg;
c) Bazine de rAcire;
d) Laborator, prin bazine ci-
mentate de decandate in legg-
turd cu o inslalatie de desinfec-
tare, depozitele Lind inläturate
cu mâna de lucru;
e) La spitale, prin statiuni de
epuratie mecanice i biologice in
legrtturrt cu statiunea de desin-
fectare.
127. Odatg calificate sub-
stantele vrttämiltoare, abonatul
va fi obligat sä execute instala-
tiunile prevrtzute mai sus in ter-
men de un an dela data punerii
in cunostintd.
Planurile lucrilrilor de mai sus
se vor inainta spre aprobare u-
zinei, sub supravegherea careia
se va executa si lucrarea.
128. Canalizarea din stradg
prin gurile de scurgere $i capa-
cele de camine, nu poate fi uti-
lizatg de cetäteni.
Abaterile dela articolele de mai
sus sunt contraventiuni la le-
 18 Februarie 1937
gea uzinelor si- se vor pedepsi
conform textelor ei.
129. Hasnalele.
Hasnalele sistemului divizor
vor avea fundul i peretele de
beton, de cel putin 15 cm. gro-
sime sau cdrämidd, presata si
bine arsd, de cel putin 30 cm.
grosime si va prezenta o deschi-
dere rotunclä sau pâtratä, de 80
cm., latura sau diametrul aco-
Dena cu un capac de font-a, er-
metic inchis.
Mortarul va fi de ciment, iar
tencuielile de ciment scilivist.
Hasnalele se vor executa pe
cat Posibil in curti, grddini sau
alte locuri descoperite.
Vor avea o capacitate utilä de
1-2 m, dupd nurnärul closetelor
vor fi prevdzute cu tuburi de
ventilatie pand deasupra acope-
risului.
Nu se va admite sub niciun
cuvânt sifon general la limita
proprietätii, ci o piesd speciald
de revizie.
Capátul racordului dela hasna
va fi in formd de sifon, spre a
opri materiile plutitoare SS. trea-
cä in racord si va primi la cres-
tet un tub de ventilatie de uncle
aerul din canal va putea intra
sub bolta hasnalei.
Hasnalele care permit infiltra-
tiuni, vor fi neintârziat reparate
sau modificate de cdtre proprie-
tari, iar dacd, uzma va gäsi de
cuviintd, chiar suprimate defi-
nitiv i reconstituite conform re-
gulamentului, vechea hasna fi-
ind curiltitd, desinfectatd. si as-
tupatä.
Neexecutarea in termenul fi-
xat de uzind constitue o contra-
ventie si se va urnortri conform
legii administrative si regula-
mentului.
130. Defectele instalatiunilor
interioare, constatate de uzind
Ca, provin din vina proprietari-
lor, vor trebui reparate de aces-
tia in cel mult 5 zile dela data
avizärii.
www.digibuc.ro
155
131. Normalizarea comducte-
lor de scurgere.
Conductele de scurgere, dupd
pozitia lor, se vor numi verti-
cale sau orizontale, iar dupd
importantd, principale sau Se-
cundare.
Ca diametre interioare se nor-
malizeazâ urmätoarele: 30, 40,
52, 65, 105, 152, 157, 210, 250, 300
mm.
Conductele de fontd, pentru
scurgere vor corespunde deo-
camdatä normelor D. I. N. typ
L. D. (tip german usor), iar pen-
tru lucrâri viitoare normelor
nationale de standardizare.
Dimensiunile si greutittile vor
corespunde cu:
Diametru 52 mm... 5,50 kg/ml.
65 7,25
105 ,.. 11,50 ,
11
132 .. 14,00
)2
157 .. 17,00
12
210 .. 30,00
Atat tuburile cât si piesele f a-
sonate vor corespuncle in totul
normelor D. I. N.
132. Dimensionarea conducte-
lor verticale se va face dupd ur-
miltorul criteriu:
a) Dela o cuvetd, lavoar sau
pisoar 40 mm, minimum;
b) Dela mai multe lavoare sau
pisoare 52 mm, minimum;
c) Dela mai multe bui sau la-
voare de buciltdrie 65 mm, mi-
nimum;
d) Dela mai multe closete in
cazuri obisnuite 105 mm 0, mi-
nimum;
e) Dela mai multe closete In
scoli, cazârmi, 132 mm, mini-
mum;
1) Pentru apa pluvialâ dupd,
suprafete mici, ca: balcoane,
marchize etc., 40-50 mm 0-
q) Idem, pentru suprafetemari,
ca: acoperisuri 65 mm 0, 105,
132, 157 mm fr3 dupä, nevoie;
h) Dela mai multe bucätärii
de cazdrmi, hoteluri: 132, 157
mm;
156 18 Februarie 1937
i) Dela spalatorii situate in
pod: 105 mm
k) Pentru conductele princi-
pale: 157-300 mm 0.
Sectiunile tuturor conductelor
secundare ce se scurg inteo con-
ductä verticala principala vor
trebui sii insumeze mai putin ca
sectiunea acesteia.
Conductele verticale penrru ape
menajere
133. Acestea se vor aseza in
interiorul clidirii pe perete fi-
xate nrin britäri. Curburi si In-
clinari se vor admite numai ex-
ceptional, cu aprobarea uzinei.
Racorclarile conductelor secun-
dare cu coloanele verticale se fac
sub un ungiu de 45-68 kr. Tu-
burile vor fi asezate, fie vizibil,
fie intr'o nise in zid, in asa fel
ca sd fie usor vizibile.
Conductele de pisoare i clo-
sete se vor trage independent de
conductele dela bucatärie, la-
voare, bai, Dana la racordarea
lor cu conducta orizontala. In
niciun caz nu se vor putea lega
conductele verticale ale apelor
menajere cu burlanele de anii
de ploaie.
134. Traseul si dispunerea
conductelor orizontale.
Acest traseu spre strada va fi
cal- mai drept si scurt, iar pan-
tele sa fie cele mai avantajoase
pentru deservirea tuturor parti-
lor proprietatii. Concluctele ori-
zontale se vor aseza pe cat po-
sibil in afara de cladiri si in ge
neral paralele cu zidurile vecine
si in asa fel ca sa se deserveasca
cat mai avantajos toate apara-
tele de scurgere, ca: recipienti
etc. Nu se poate permite aseza-
rea directil pe teren de umplu-
tura nand, ce acesta nu va fi
consolidat spre a se preveni ta-
sarea.
Trecerea deasupra pardoselilor
nrin nivnita este permisa numai
exceptional si cu tuburi de fonta
si in conditiunile ce se vor pres-
www.digibuc.ro
crie in mod special, dupa caz,
de cdtre uzina.
Curbele reductoare sunt inter-
zise, raza de curbura, a tuburi-
lor la scbimbari de directie va
fi de minimum 1 m pentru dia-
metre pand. la 125 mm, de 2 m,
pentru diametre dela 125 300 0
la concluctele principale, iar cele
secundare dela 0,50 1,00 m.
Ramificarile se fac numai sub
45 68 gr, in sensul scurgerii,
spre a inlesni scurgerea i prin
piese speciale de ramificatie. La
conductele orizontale, racorda-
rea coloanelor de apa pluviala
in curte se va face inaintea color
de apa menajera, pentru o mai
bunä spillare a canalizarii.
Conductele lungi vor primi la
schimbirile de panti si de direc-
tie, piese de revizie cu orificii
de curatire.
135. Pantele conductelor ori-
zontale.
Panta va fi uniformi dela.
punctul cel mai defavorabil (cel
mai aproape de suprafata solu-
lui), pa.na la racordarea cu ca-
nalul public.
Se va avea in vedere si posibi-
lititile racordirii ulterioare a
altor constructii eventuale.
Pentru ape relativ curate (ape
pluviale, dela jocuri de api etc.),
se admit pante mai mici ca pen-
tru apele menajere.
Intre 2 orificii de vizitare nu
se poate schimba panta si direc-
tia. Pantele minime vor fi ur-
miltoarele:
1 : 50 la conductele de 100
mrn 0.
1 100 la conductele de 150
:
mm 0.
1 : 150 la conductele de 200
mm 0.
Cancl pantele acestea n'ar pu-
tea fi realizate din cauza adan-
cimii pivnitei, se poate admite
in mod special asezarea tuburi-
lor orizontale dealungul pereti-
lor, acestea sustinute solid din
2 in 2 m.
 18 Februarie 1937
In acelasi caz se admite si sus-
pendarca tuburilor In brdtdri
de bolti sau tavan. Coloanele
verticale la racordarea lor cu
conductele orizontale, vor fi pre-
vdzute jos cu un cot cu
asezate pe
Legdtura coloanelor verticale
duprt- curba cu calcâi se face
printr'o piesä de reductie.
136. Burlanele pcntru scurge-
rea apelor de ploaie.
Toate acoperisurile, marchi-
zele, balcoanele, bovinclourile,
cornisele mai mici ale cladiri-
lor, care sunt pe aliniere, vor fi
prevrtzute In spre straclä cu
jgheaburi din care apa de ploaie
se va scurge prin burlane verti-
cale in exterior. La cladirile cu
un front mai mare de 20 m de
pe sträzile centrale si cele cu
circulatie mare, nu se admite
scurgerea directrt a burlanelor
pe trotoare, ci se vor conduce in
canalul public, indicându-se ii
In planul instalatiei care se va
supune uzinei. Conducerea se va
face in adâncime, sub acea de
inghet, pe o distantli de 2 m dela
trotoar prin tub de fontri, pre-
vilzut cu piesd speciala de cdl-
cal si cu sifon. Burlanele legate
la canal, care primesc jghia-
buri in fata unci ferestre, vor fi
prevrtzute de asemenea la bazd,
cu o niesd speciald cu sifon.
Asupra legítuniu burlanelor si
dispozitiei lor, uzina va aprecia
dela caz la caz, fard a se neso-
coti prevalerile de mai sus.
Burlanele dela 1,5 m deasupra
trotoarului de jos vor fi în
fontrt.
Atunci când uzina va constata
cd burlanele ce se scurg liber
prejudiciazd imobilele vecine, va
putea obliga pe proprietar sa
lege aceste burlane la canal, sub
aplicarea de sanctiuni.
Burlanele de De suprafete mici,
ca: marchize, balcoane etc., pot
fi introduse liber in altele mai
www.digibuc.ro
157
mari sau in recipienti, cu apro-
barea uzinei.
137. Toate closetele, pisoarele,
cuvetele, bdile, lavoarele, precum
si orice aparat de scurgerea ape-
lor uzate, vor fi previlzute cu si-
foane. Toate sifoanele vor fi con-
struite din tuburi simple in for-
mrt de U sau S, formând inchi-
derea simpld prin and.
Inchiderea hidraulied va fi
pentru closete, cuvete, bdi i la-
voare de 65 mm, iar pentru reci-
pienti de 80 mm in Inaltime.
Diametrul acestor sifoane va fi:
Pentru cuvete mici, pisoare, 30
mm.
Pentru cuvete obisnuite, la-
voare, 40 mm.
Pentru, cuvete de bucdtdrie, 50
mm.
Pentru bdi si mai multe pi-
soare, 50 mm.
Pentru closete, 105 mm.
Pentru mai multe closete,105
132 mm.
Pentru recipienti in curte, 157
mm.
Pentru recipienti In pivnitd,
105 mm.
Sifoanele la tuburile de bud),
tdrie, lavoare, bdi, cuvele, vor fi
Drevrtzute cu sin', de alamd, cu
gduri rotunde, cu diametrul de
maxim -6 mm, totalizând o su-
prafatd cel putin egald, cu sectia
liberrt a sifonului.
Pentru o curdtire usoard, toate
sifoanele vor fi pre-vazute cu ori-
ficii inchise ermetic.
Orificiile la sifoanele cu dia-
metrul nand la 60 mm vor avea
ghivent de alarnd tdiat in exte-
rior si inchis intr'o capsuld de
preferintrt cu cap poligonal, pen-
tru aplicarea cheii.
Orificiile dela sifoane dela 65
mm In sus vor fi prevrtzute cu
canace ce se vor inchide erme-
tic, prin strângerea cu suruburi.
Sifoanele se vor aseza imediat
lângri orificiul de scurgere al a-
paratului respectiv. iar racor-
darea lor, cu tubul vertical de
158 18 Februarie 1937
scurgere, va fi cat mai scurta si
P e cât posibil direct fárd inter-
mediul vreunei conducte auxi-
liare, acolo unde aceasta nu este
D osibil si existá prin urmare pe-
ricol de a se desamorsa sifonul,
iar acest inconvenient nu se va
Dutea inlatura prin mtirirea dia-
metrului conductelor de scur-
gere, sifonul va trebui ventilat
cu un tub de minimum 2/3 din
diametrul sifonului. Tubul ven-
tilator va fi tras pânä deasupra
acoperisului sau racordat cu tu-
bul vertical de scurgere, deasu-
pra racordárii de scurgere celei
mai superioare.
Daca din cauza lungimii mari
a racordului closetului cu tubul
vertical de scurgere, este peri-
col de desamorsarea sifonului
prin aspiratie, se va preveclea
pentru sifon o ventilatie secun-
dark separaa de aceea a tubu-
lui vertical.
138. Masuri contra inghetu-
lui.
In exterior sifoanele i cotu-
rile cu cAlcai ale tuburilor ver-
ticale se vor aseza la cel putin
1 m adâncime.
Toate conductele si aparatele
de scurgere din interior, im-
preung cu sifonul lor, vor fi a-
sezate astfel ca sá fie ferite cat
mai bine de ger, luându-se toate
nrecautiunile spre a nu ingheta
apa In ele.
Localurile se vor amenaja in
consecintd, la nevoie, fiind
Dacá influenta gerului nu se
poate Inlátura cu alte mijloace,
se vor aplica, cu aprobarea ser-
viciului competint al uzinei dis-
pozitive speciale pentru descra-
carea apei pânä la o adâncime
ferith" de inghet.
139. Ventilarea conductelor.
Aceasta se face pr'n tuburi
verticale suficient prelungite dea-
supra acoperisului pentru ca
ventilatia sá se facd in mod fa-
vorabil.
www.digibuc.ro
Diametrul tubului de ventila-
tie va fi de cel putin 65 mm, a-
vând dela 50 cm sub streasing
sau cornise si 1)6116 la extremi-
tate un diametru de 5 cm mai
mare.
Pentru coloanele de 105 mm si
mai mari, tubul de ventilatie va
fi cel putin de diametrul coloa-
nei pe care o deserveste si se va
mentine neschimbat pAnti la ex-
tremitatea (cáciula) ventilatiei.
Unirea a douä sau mai multe
ventilatii intr'una singurri se ad-
mite cu aprobarea speciall a u-
zinei, numai in cazuri exceptio-
nale bine justificate, dându-se
tubului comun o sectiune ceI
eutin egalâ cu suma celorlalte
tuburi.
In acest caz, tubul comun nu
mate servi un alt scop. Nu se
admit orificii de ventilatie In a-
propiere de ferestre (mansarde),
sau de gurile altor ventilatiuni
In legáturá cu inaperile
decât in cazul unei pozitiuni
a acestor puncte depärtate ori-
zontal cu:
3 m cu cel putin 0,5 m mai
sus.
2 m cu cel putin 1 m mai
sus.
1 m cu cel putin 1.30 m mai
sus.
Mai putin de 1 m, 1,50 m mai
sus.
Orificiile ventilatiilor vor fi
prevdzute cu crtciula protectoare
de märime suficientit Aparate
complicate Dentru a produce as-
piratie nu se admit.
Este interzis a conduce tubu-
rile de ventilatie In cosurile ca-
selor, afarä dacá e vorba de fa-
brici, in care caz este chiar im-
Pus, atât In interes particular,
cat si de nevoi de ordin general
140. Orificiul de curiltire.
Se vor prevedea asemenea ori-
ficii acolo unde uzina va apre-
cia ca absolut necesar si mai a-
les la schimbarile de panta sau
 18 Februarie 1937
directie $i la piciorul coloanelor
verti cale.
Ele vor fi de modul standar-
dizat $i se vor inchide ermetic,
iar la conductele subterane vor
fi accesibile prin &Amin.
Ele vor trebui cercetate conti-
nuu in privinta etanseitätii si a
necesitätii de a fi curätate.
141. Orice canalizare racor-
data cu canalul public va fi pre-
vilzutti cu o spälare suficientd.
Tri caz cd, un aparat de evacuare
nu se mai intrebuinteazd, racor-
darea lui la canalul public tre-
bue intreruptd.
Pivnitele i subsolurile de sub
nivelul strdzii, pot fi deservite
de canalizare numai cu autori-
zarea speciald $i sub rezerva de
a se putea revoca oricând au-
torizarea.
Autorizarea se va da numai
dad, proprietarul va motiva ne-
cesitatea unei asemenea canali-
zäri si se ya obliga la instalarea
de vase de protectie si clapete
automate de refulare cu pluti-
tor.
Intrarea apei din canal in a-
numite inctiperi in caz de refu-
lare priveste exclusiv pe proprie-
tar.
Vanele vor fi de fontd $i cu
ghivent metalic, inchizând erme-
tic; ele vor fi a$ezate astfel ca
sä poatá fi accesibile in orice
timp, chiar in timpul ploilor to-
rentiale, pentru a se manevra.
Pe lângrt vane, adicd ca ac-
cesorii se mai pot instala clape
automate, bile sau alte aparate
de inchidere automata, care vor
asigura o trecere MI% piedici in
pozitie deschisd.
Vanele $i celelalte aparate de
inchidere vor putea inchide nu-
mai acele pärti ale canalizatiu-
nii care deservind suprafete joa-
se trebuesc ferite de refularea
apei din canal.
Aceste aparate nu vor trebui
trenata. Edificiile mari i insti-
www.digibuc.ro
159,
sa impiedece scurgerea apelor
din conductele situate mai sus.
142. Closete si pisoare.
Toate pisoarele si closetele,
atilt cele particulare, cât $i cel&
publice, vor fi cu spillare de apä
cu tragere de lant sau orice dis-
pozitiv similar. Numärul lor va
fi conform cu regulamentul de
constructie $i in orice caz cel
putin 1 la fiecare 10 incdperi mat
mari ca 6 mp. Spdlarea cu re-
zervor automat cu desctircare
periodicd, este interzisti färä a-
probarea speciald a Uzinei.
Dispozitivul de spdlare va con-
sta dintr'un rezervor de descär-
care prin pârghie, sau alt dispo-
zitiv cu ventil, cu plutitor a$ezat
cel putin la 2 m inältime deasu-
pra scaunului closetului. Pun e-
rea in functiune se va face prin-
tr'o simplä tragere scurtrt a lan-
tului. Se admite in mod excep-
tional, dupd aprecierea Uzinei $i
spälarea directrt prin ventil cu
buton, cu conditia insd sti, se in-
tercaleze pe conducta de alimen-
tare un aparat special zis de in-
trerupere, pentru a eyacua ae-
rul in caz de aspiratiune.
Tubul de legrtturd dela rezer-
vor la vas, va avea 30 (treizeci)
mm. Rezervorul va deseärca de .
fiecare data 8-12 litri de apd.
cu un debit de 2 litri pe secundä.
Dacd alimentarea continud a re-
zervorului cu apd din conduct)",
nu e singurd, el va fi precedat
de un al doilea rezervor mat
mare de capacitate suficientd
pentru 10 spältituri.
Closetele in grupe care se pot
admite la institutiuni, (af and, de-
spitale), vor trebui sä indepli-
neascd aceleasi conditiuni ca
cele izolate, luându-se mäsurl
speciale contra inghetului.
Pisoarele in grupe vor fi insta-
late de reguld in compartimente
separate, urina curgând direct
in apd, spre a fi diluatä $i an-
 160 18 Februarie 1937
tutiunile vor trebui s aibrt un
numar suficient din acest apa-
rate.
La nevoie, cu aprobarea uzinei
se vor prevedea rigole cu spalari
automate, dintr'un rezervor care
va distribui apa regulat in can-
titati suficiente.
Se vor lua masuri speciale
contra Inghetului.
143. Cuvete, lavoare, bdi.
Toate aceste aparate vor tre-
bui prevqzute cu grater (placa)
guíuriti si vor avea robinet sub
presiune permanenta cu care se
va face spalarea lor si a sifo-
nului. Ele vor trebui sa fie pre-
vazute cu dispozitive speciale de
aerisire.
De preferinta bàile vor fi eva-
cuate prin conducte verticale de
65 rum, separate, spre a feii ce-
lelalte aparate de scurget e de
periodhl desamorsärii prin as-
piratii.
14 4. Aparate pentru retInerea
grasimilor.
La cuvetele si scurgerile de
pardoseala ale bucatarillor mari
la hoteluri, restaurante, cazarmi,
si In toate
partile unde Uzina va crede ne-
cesar, se vor introduce aparate
de retinerea grasimilor de mice
natural.
Aceste aparate vor avea o su-
prafata de racire potrivitil i vor
fi prevazute cu orificii usor ac-
cesibile pentru curatire i ven-
tilare. Ele vor fi de fontä smal-
tuita, bine Inchise i pentru a-
probarea lor se vor prezenta
planurile de detaliu sau modele.
145. Prea plinuri".
Prea plinurile rezervoarelor si
benzinelor de apa pluviabìt, jocu-
rile de apa, etc., la care reinoi-
rea permanentil a apei din sif on
nu este asigurata, nu pot fi ra-
cordate direct la canalizare, ci
conductele respective vor fi trase
In mod vizibil si terminate liber
deasupra unei cuvete sau intro-
duse inteun recipient cu sif on.
www.digibuc.ro
Prea plinurile cuvetelor, la-
voarelor, bailor, trebuesc racor-
date cu conducta de scurgere In
sus de sifon.
146. Rec.p.enti.
Seurgerea o pc lor din curti,
drummi, pivnite si alte supra-
fete, se face pr'ntr'un num.ir su-
ficient de recipienti asezati la
adancimi de cel putin 1,20 in si
inconjurati de cel putin 1,20 m
si de cel putin 1 m de distanta
de pavai cimentat. Ei vor tre-
bui departati cu eel putin 2 rn
de orice cladire. Aparatele pot
fi din beton comprimat de cel
Putin 30 cm si vor fi pre\ azute
cu gratar relativ des, cu vas mo-
bil pentru retinerea nisipiului si
murclariilor si cu sifon.
Recipientii din pivnite, subso-
luri, colidoare, vor trebui sa fie
usor accesibili, iar inchiderea
hiciraulica a sifonului perma-
nent astguratil.
147. Plasarea cuvetelor, clo-
setelor, etc.
Inzidit ea in fit izi nu este per-
Peretii si pardoseala din
vecinatatea vasului vor fi din
material noted i impermeabil,
sure a f_ tinute in pet fecta cu-
ratenie. La closete, pardoseala
va avea panta spre sifonul de
pardoseald, da a exista.
Vasul va fi solid si bine mon-
tat, iar scaunul de lemn bine
lustruit si de preferinta cu ridi-
care automata.
Se admite captusirea cu lemn
pentru lavoarele instalate in
forma. de mash i toaleta si nu-
mai acolo uncle aceasta cores-
puncle aranjunentului
148. Amenajarea cabinetelor.
La orice incapere in care e in-
stalat un closet sau un pisoar,
se va prevedea o fereastra de
marime suficienta, incaperea
trebuind sit fie bine ventilata si
La cabinetele existente Se va
prevedea pe cat posibil o venti-
latie directa printr'un tub de
 18 Februarie 1937
150-200 mm 0 in general ase-
mat in zid. Printr'un singur tub
se pot ventila mai multe cabine
din diferite etaje suprapuse.
La localurile publice, intre ca-
linete si celelalte indperi, se va
prevedea o anticamera direct
ventilatä, in scop de a izola ae-
rul din cabine, de acela al celor-
lalte incáperi.
149. Drenaje.
Pentru racordarea drenajelor
la canalele de scurgere se va
cere o aprobare specialti, care se
va da sub anumite conditiuni,
garantându-se in special perma-
nenta inchidere hidraulicd a si-
fonului si lipsa pericolului de
refulare a apei din canal, in sub-
sol.
Materiale si. executie
150. Natura materialului.
Tuburile orizontale din inte-
riorul suprafetei cládite asezate
mai adânc de 80 cm, vor putea
fi de bazalt, beton comprimat
sau fontd. Cele asezate la mai
putin de 80 cm sau deasupra ra-
dierului, vor fi numai tuburi de
fontä imbinate cu plumb.
Tuburile orizontale din exte-
rior pot fi de bazalt sau de be-
ton comprimat:
a) dad adâncimea ior este
mai mare de 80 cm sub nivelul
pivnitei celei mai apropiate;
b) dad sunt asezate la mai
putin de 80 cm sub acel nivel,
insá la o depârtare de minimum
1 m dela zidul pivnitelor;
c) clad sunt asezate chiar
cleasupra nivelului pivnitelor,
având insä o departare minimá
de 2 m dela zidurile bor.
Când se va cere etanseitatea
completá, se vor intrebuinta tu-
buri de fontá.
Tuburile verticale pânâ la 40
mm 0 vor fi de plumb, cele de
50-52 mm 0 de plumb sau fon-
tá, iar de aci Mainte de fontá
inabinate cu plumb.
C. Hamangin, vol XXV. 11.
www.digibuc.ro
161
Burlanele de ploaie dela 1,5 m
dela pdmânt in sus vor fi din
tablá de zinc, lipitá in mod in-
grijit cu cositor.
In cazul când s'ar admite bur-
lane de scurgere in interiorul
unei cládini, ele vor fi numai din
fontd imbinatá cu plumb.
Sifoanele de 30-40 mm, vor fi
din plumb sau alamá, din o
Sifoanele dela 50-65 ram
vor fi confectionate in acelasi
mod, fie din fontd, iar peste 65
min si la closetele in grupe, re-
cipientii in pivnitä, aparatele
pentru retinerea grásimilor, etc.,
vor fi numai din fontâ, având
peretii in aceeasi grosime cu tu-
burile, dar in interior bine smäl-
tuite.
Sifoanele .recipientilor din
curte, vor fi din fontd. Racorda-
rea se va face prin mansoane,
iar cele de fontá eventual si prin
piese speciale de alamá.
Cuvetele pot fi din gresie, fa-
iantá, porcelan sau fontá bine
smâltuitä. Vase le closetelor si
pisoarelor vor fi din gresie im-
permeabild, bine smâltuite, din
porcelan sau f aintk sau din
fontá bine smältuitá, iar smal-
tul in interior de culoare des-
chisd.
151. Calitatea materialului si
felul constructiei.
Toate materialele, aparatele,
obiectele intrebuintate la insta-
latii, vor fi de cea mai bung ca-
litate, de constructie solidä si.
rationalá, fabricate cu ingri-
jire.
Pentru orice material sau tip
nou, neaprobat had, se va tri-
mete f ht.& platá un model, pla-
nuri si o descriptie.
Tuburile de plumb intrebuin-
tate pentru scurgerea apelor,
vor fi fabricate din plumbul cel
mai bun cu structurg omogena
si exact centrate, greutatea si
grosimea lor vor fi cele pres-
crise mai jos.
Tuburile de fontä vor fi tur-
162
nate vertical, cu mansonul In
jos, vor fi bine centrate, cu gro-
sime uniformd, impermeabile, cu
structura omogena, graunte ma-
runt si färd defecte, suprafata
neteda i curata. Ele, vor fi as-
faltate in stare caldä cu protec-
tie contra ruginii.
Tuburile de racordare vor a-
vea o lungime de cel putin 50
cm, pentru diametre pang la 125
mm si cel putin un metru pen-
tru diametre mai mart
Mansoanele vor fi imbinate cu
frânghie gudronatä si plumb to-
pit stemuit in mod ermetic.
Tuburile de beton vor purta
vizibil marca fabricantului si
vor trebui sa suporte probele de
presiune prevazute de uzind
dupä prescriptiunile ce urmeaza:
A. Tuburi circulare
Diametru Bazil Presiune
150 120
200 160
300 240
400 320
500 400
B. Tuburi ovoidale
500 X 750 320
600 X 900 375
700 X 1.050 430
800 X 1.200 490
900 X 1.350 545
1.000 X 1.500 800
Tuburile de beton comprimat
trebue sa reziste la o incdrca-
turd, de 6.000 kg/mp.
Tuburile Monier nu se admit.
Pentru hasnale nu se admit nici
tuburile de beton comprimat.
152. Tuburi de gresie.
Conditiunile privitoare la ca-
litate sunt acelea din caietul de
sarcini al canalizárii. Tuburile
de gresie vor avea o grosime de
pereti minima de:
Pentru 0 de 100 ram, 15 mm.
125
150
2) 22 204
73
250
92 300
18 Februarie 1937
Tuburile drepte i piesele spe-
ciale vor fi fabricate in lungime
utila de 60 cm. Tuburi mai lungi
nu sunt admise.
Mansoanele vor avea o addn-
cime de 60-70 mm.
Tuburile de bazalt sau mica
alt material analog vor fi imbi-
nate cu frânghie gudronata si
asfalt de cea mai buná calitate.
Asfaltul la intrebuintare va
trebui sä nu fie nici prea fuid,
nici casant, iar la racire va tre-
bui sa se intareascd bine fära a
pierde elasticitatea lui.
153. Executia. Intreaga in-
stalatie de scurgere va trebui
executatd cu cea mai mare in-
grijire.
Tuburile se aseaza cu man-
soanele in sens contrar scurge-
rii apelor.
Asezarea tuburilor orizontale
2.000 se face conform prescriptiunilor
-2.000
caietului de sarcini al Uzinei si
2.500
adaptat conditiunilor locale, räs-
2.800
punzând pentfit executie insta-
3.000
latorul autorizat executor.
Receptia instalatiei interioare
va preceda executárii instalatiei
3.400 exterioare.
3.800 La aceastä receptie, uzina Ii
3.800 rezerva dreptul prin organele
4.200 sale sa incerce instalatia inte-
4.400 rioard, cu privire la material
4.400 (santurile trebuind a fi conform
regulamentului de fatd, läsate
neacoperite, in caz contrar, ele
se vor descoperi pe socoteala in-
stalatorului), imbindri, pante, si-
foane, ventilatie, cutii de curd-
tire, clape automate, closete etc.
De asemenea se va examina e-
tanseitatea intregii instalatii sub
presiunea unei coloane de apil
pang, la nivelul strazii, precum
si inchiderea sifoanelor, intre-
buintând proba cu furn sau sub-
stante odorante.
16 154. Instalatiuni existente ne-
17 conforme prezentului regula-
19 ment.
22 Cu aprobarea uzinei se pot to-
25 lera mai departe instalatiunile
www.digibuc.ro
 18 Februarie 1937
existente de scurgere, având tu-
buri, piese si aparate neconfor-
me prezentelor norme, in caz
când ele prezinta toate condi-
tiunile db impermeabilitate
etanseitate.
Introducerea apelor dela bu-
catarie si bili in tubul de scur-
gere al closetelor si pisoarelor,
se va putea tolera cu aprobarea
uzinei, numai daca se va dovedi
ca aceasta nu prezintä inconve-
niente. Anrobarea data de uzina
va fi in orice caz data cu condi-
tia ca proprietarul sä, repare
sa inlocuiasca partile defecte,
schimband chiar mai tâniu in-
treaga instalatie daca uzina ga-
seste de cuviinta a revoca apro-
barea.
Asemenea inlocuiri se vor face
in general cu ocaziunea repara-
tiunilor radicale.
In spiritul prezentelor pres-
criptiuni, uzina poate examina
toate instalatiunile existente,
spre a decide asupra mentinerii
lor.
In termenul ce se va fixa de
uzind, pentru fiecare caz in
parte, vor trebui desfiintate toate
santurile sau canalele speciale
de scurgere ale industriilor, a-
pele industriale unnând a fi
date la canalul public, conform
prezentului regulament.
Pentru executarea oriarei mo-
dificari, se va proceda ca i la
o instalatie noted, cerându-se au-
torizatia uzinei.
In cazuri cu totul speciale, mai
ales la case foarte vechi sau su-
puse dardmärii, sau acolo unde
se va dovedi cá indeplinirea pre-
zentului regulament ar fi legalä,
dupa, aprecierea Uzinei de
enorme, se vor putea pre-
scrie rnasuri apropiate.
www.digibuc.ro
163
PARTEA IV
Transporturi in comun
CAPITOLUL f
Tramvaie elecfrice
1. Liniile de tramvai vor fi
construite din sine cu sghiab,
de un profil suficient de mare
pentru a se asigura buna, circu-
latie a vagoanelor. Se va cants, a
se executa legaturile dintre sine
numai prin sudurd.
2. Ele vor fi controlate si in-
tretinute pentru ca pierderea de
tensiune totala, raportata la lun-
gimea traseului sa fie uniforma
si sa nu fie mai mare de un voll
pe km.
3. Se va lua toate masurile
necesare spre a se anula curen-
tii vagabonzi, vatámatori pentru
instalatiile invecinate de apa,
gaz, cabluri telefonice, etc.
4. La distanta potrivita sinele
vor fi legate electric.
5. Firele de contact vor fi de
o rezistenta mecanica suficientä
pentru a se obtine un coeficient
de siguranta de cel putin 3
la 15°.
Ele vor fi bine izolate electric
fata de pämânt.
6. Stâlpii de sustinere vor fi
calculati, tinându-se seama de
eforturile din cauza tractiunii
firelor, cat si din cauza vântului,
zanezii, ghetii, etc.
7. Vagoanele vor fi preväzute
cu frâne de mâna capabile sá
nermita in toatä siguranta co-
borirea pantelor celor mai pro-
nun tate.
Deosebit, fiecare vagon motor
va avea o a doua and: fie elec-
tricil, f:e cu aPr comprimat, etc.,
cu actiune rapida.
8. Vagoanele motoare vor a-
vea o aruncatoare de nisip.
9. Serviciul comunal va Intro-
tine vagoanele in cea mai buna
stare si perfectä curátenie. Se
va &Auto, dad, este posibil
a se adopta dispozitiunea pentru
164 18 Februarie 1937
o Incalzire temperata In timpul
iernii.
10. Serviciul comunal este o-
bligat a asigura regulate si con-
tinua circulatie a vagoanelor,
conform orarelor stabilite. Modi-
ficarile de orare sau trasee vor
fi din timp aduse la cunostinta
publicului.
CAPITOLUL II
Autobuze 1)
11. Traseele de autobuze vor
fi stabilite astfel ca interesele
locuitorilor sä fie cat mai bine
deservite.
12. Autobuzele vor fi de un
1) Pentru exploatarea servieiului
de autobuze pe sosele, a se vedea:
1. Legea din 12 Iu lie 1930, la pag.
673, vol. XVIII, cu mod. 18 Octom-
vrie 1932, pag. 702, vol. XX.
2. Legea pentru revizufrea contrac-
telor de aràusie pe sosele, din 27
Apriie 1933, pag. 446, vol. XXI
www.digibuc.ro
tip robust, pe cat se poate de
confortabile si prevazute cu fra-
il% care sa dea o bung siguranta
In circulatie.
13. Serviciul comunal va In-
tretine autobuzele In cea mai
perfectä stare, executand repa-
ratiile la timp.
14. Circulatia autobuzelor va
fi organizata dupg un orar fix,
stabilit In conformitate cu ne-
voile locale.
15. Modificarile de traseuri
orar vor fi din timp aduse la
cunostinta locuitorilor comunei.
si J. C. M. din 18 lulie 1933, pag.
776, acelasi vol.
3. Legea pentru concesiona,rea cii-
tre C. F. R. a aräusiei pe gosele,
din 25 Iu lie 1934, pag. 550, vol.
XXII, si
4. Conventia cu C. F. R. din 27
August 1934, pag. 621, vol. XXII,
cu mod. 6 Iu lie 1936, pag. 79, vol.
XXIV, p.
 18 Februarie 1937 165

FORMULAR TIP PENTRU UZINELE ELECTRICE COMUNALE

BUGET TIP DE VENITURI

'TOTAL

PARTEA 1
Venituri ordinare

CAPITOLUL I
Venituri din exploatare
Vânzarea energiei electrice
bransamente
Chirii / contori si aparate
diverse de tarifare

CAPITOLUL II
Venituri din luerrai

Bransamente
Canalizäri

CAPITOLUL III
Venituri finaneiare

Dobinzi
Prelevári din fondurile proprii

CATITOLUL IV
Diverse

PARTEA II
Venituri extraordinare
I mprumuturi

www.digibuc.ro
166 18 Februarie 1937

PARTEA I
BUGETUL ORDINAR TIP AL CIIELTUIELILOR DE EXPLOA-
TARE, INTRETINERE L ADMINISTRATIE
; .
0
...
e,
0
it a
O
,.: -s.

-1
1 .7, t;
E
4. F : OF O0 OFl51':
4-' Ú to P cu A P.

TITLTJL I
Cheltuieli de exploatare §i
intretinere
CAPITOLUL I

fheltuielile de producerea energiei

eleetrice (Uzinä)

Cheltuieli de fabrieatie :

Salarii
Combustibil
Uleiu. - . - - - . - . . - - . - -
Materiale de exploatare .... , ,
Energie electricil cumpäratä

Cheltuieli de intretinere :

Imprejmuiri
Clädiri
Cazane
Grupe electrogene
Tablou de distributie
Alte instalatinni

Diverse :

CAPITOLUL II

Cheltuieli de distributiune a energiei

electric()

Intretinere :
Reteana de inaltä, tensiune
Reteaua de joasä tensiune

www.digibuc.ro
 18 Februarie 1937 167

to:, -4
7:$ o
. ..la :
e I', 22 0e0Q,C). o
o E-1 o Et o E, 0,
oo
7,1 44

Posturi de transformare
bransamente
Instalatiuni contori
la abon. tablotiri si aparate . .
diverse de tarifare . .

Cheltuieli speciale de abonat :

Cheltuieli de cltirea indexelor . . .
Cheltuieli de tarif are si taxare . . .
Cheltuiell de incasarea facturilor . .

Diverse :

CAPITOLUL III
Lundnat public
Aprinziitori
Retea
Intretinere 11 L'Impi

CAPITOLUI IV
Servicii auxiliare
Ateliere

TITLUL II
Cheltuieli generale de administrafie
f CAPITOLUL V .
,

Cheltuieli generale de administratie

Salarii qi accesorii la salarii
{ Cotizatia patronilor a
Contrib. sociale c. ,

Cheltuieli de Imprimate, rechizite si

birou si cores- registre. Porto, tele,
ponden I. graf si telefon . ..
Cheltuieli de transport
I cameristi
Cheltuieli luminat ..
de imobile apI
incalzit , I

'
intretinere

www.digibuc.ro
168 18 Februarie 1937

o a .
:i
.0
4.3
O
Tfl 0
. 2o .
i2
..'t
E, --'
ota'OP.O8
E-1 ca

E, o E, 0 E-I o
E- C.-

cS cil M A P. 0.. d

Intretinerea mobilierului si instrumen-

telor
serviciul medical . . .
cheltuieli de paza. . .
Cheltuieli J despligubiri civile J

speciale chirii
subventii
asigurgri . . . .
Impozite si taxe diverse
Cheltuieli diverse
.
TITLUL III
CAPITOLUL VI
Amortismente
Uziná
Retea
TITLUL IV
CAPITOLUL VII
Sareini financiare
Dobânda capitalului Imprumutat . . .

Amortisment exigibil al capitalului im-

prumutat
Pati exigibile In cursul anului pentru
lucrári efectuate
Pláti exigibile in cursul anului pentru
furnituri efectuate
Cota-parte din beneficiul anului trecut
datorat primáriei
Alte sume datorate primitriei
TITLUL V
Alocari pentru deschidere de credite
CAPITOLUL VIII
Alocare pentrn deschidere de eredite
suplimentare
CAPITOLUL IX
Aloeare pentru deschidere de eredite
extraordinare

www.digibuc.ro
 18 Februarie 1937 169,

PARTEA 11

BUGETUL EXTRAORDINAR TIP AL INVESTITIUNILOR

ti
en
1
'2 o .2.,

..o o -,-3.
o
. . Odo..0.
-4. 2 E. T.', F- .3 E,,,T,,,4,

til
.
1 'r. P0E-10H.
I;
1=1 P. P. P,

CAPITOLUL I

Uzina
Terenuri
Clgdiri
Mari
Grupuri electrogene
Tablouri de distributie
Accesorii electromecanice
Unelte

CAPITOLUL II
Retea
Retea de V.
Retea de V.
Posturi de transformare
Reteaua de iluminat public
Instalatiuni la abonati
Unelte

CAPITOLUL III
Diverse
Vehicule
Mobilier
Instrumente de birou

www.digibuc.ro
170 18 Februarie 1937

PARTEA III

BUGETUL EXTRAORDINAR TIP AL REINOIRILOR

a; 1.,
to
P
.0
-51

.
o i o
g
'--/ .§. ál
Ell'E,Ek''g'
,''' :1:'

-=1 6 tn
.,, .ogoag:
2

CAPITOLUL I
Uzina
Terenuri
ClIdiri
Cald'ari
Grupuri electrogene
Tablouri de distributie
Accesorii electromecanice
Unelte

CAPITOLUL II
Retea
Retea de V.
Retea de V.
Posturi de transformare
Reteaua de iluminat public
Instalatiuni la abonati
Unelte -

CAPITOLUL III .

,Diverse
Veb icule i

Mobilier
Instrumente de birou . . '. . . . .

www.digibuc.ro
 18 Februarie 1937 171

TABLOU
de cote de amortizare socotite asupra valorii initiale de învestitie
pentru instalatiile de producerea, transportul §i distributia
energiei electrice

Cote Ani

A. Constructii:

Fundatii, constructii masive din piatrit 1,60/0 60

Cladiri, cost:xi, construetii normale 20/0 50
Baraje ì amenajiiri hidrauliee 20/0 50

B. Generatori I transformatori de energie:

Cuildâri eu aburi, instaiatii pentru manipularea arbu-

nilor §i pentru epuratoare de ain't P/o 15
Ma§ini §i turbine eu aburi 70/0 16
Locomobile .
Motori ca gaz
. . : . : :
i motori DiCs61 .....
.. : : .. .
8,50/0
70/0
12
12
Turbine eu api 50/0 20
Generatori i eleetromotoare 70/, 16
Transformatori 60/0 20
Acumulatori 10010 10

C. Instalatil.pentm transmiterea energiei:

Stâlpi de lemn neimpregnati , 200/0 5

impregnati 70/e 15
Stâlpi de fier 3,50/0 30
Stâlpi de beton 20/0 50
Cabluri 2,50/0 40
Conductori de'cupru, bronz, fibr 2,50/0 40
Conductori de aluminiu 3,50/0 30

D. Instalatiunl anexe;

Intrerupttori, aparate, eontoare., instruinente electrice 7°/0 15

Pompe, tevi, instalatii de condensatie 8,50/0 12
Transmisiuni, masini-unelte 8,50/0 12
Turn de raeire de apl, construit de lemn . . . 10010 10

www.digibuc.ro
172 18 Februarie 1937

BIL ANT TIP

ineheiat la 31 Martie 193...
Activ

Lei B. Lei B.

I. Investitiuni
Terenuri
Clkliri
CA ldari
a) Uzing, Grupuri electrogene
iTablonri de distributie
Accesorii electromecanice
Unelte
Retea de V
, V
Posturi de transformare
b) Retea
Reteaua de iluminat public
Instalatiuni la abonati
Unelte ,

Vehicule
e) Diverse / Mobilier
Instrumente de birou
d) Lucrgri in curs de executare

II. Talori realizabile

Conbustibil
Depozite de materiale
,

Debitori Particulari
abonati
Autoritiiti
Primrtria

Avansuri
Diversi debitori

III. Valori disponibile

Casa
CEC sau B. N. R.
Efecte publice .
Actiuni obligatiuni
IV. Pierdere
V. Conturi de ordine

www.digibuc.ro
 18 Februarie 1937 173

BILANT TIP
ineheiat la 31 Martie 193...
Pasiv

Lei B. Lei B.
_____
I. Capital

Il. Fond de amortizare

III. Fond de reinoire

IV. Fond de rezervi

V. Valori exigibile

Furnisori si. antreprenori

Creditori
P1 54i anticipate

VI. Benefieiu net

VII. Conturi de ordine

www.digibuc.ro
174 18 Februarie 1937

CONT DE PROFIT g PIERDERE TIP

ineheiat la 31 Martie 193...
Debit

Lei B. Lei B.

I. Cheltuieli de exploatare §i Intretinere

a) Cheltuieli pentru producerea energiei electrice (Uzina)
Salarii
1. Cheltuieli de Combustibil
¡abricafie Materiale diverse de exploatare .
Energie electricg cumpiizatg . . .
Intretinere imprejmuiri
91 cliídirilor
" 61dg/rill:II.
2. Cheltuieli de >7 grupurilor electrogene
intrefinere . tablou
>, diverse alte
I
instalatiuni
I 99 accesorii
3. Diverse
b) Cheltuieli pentru distribuirea energiei electrice
Pentru reteaua de inaltg tensiune .
1. Cheltuieli de J ,, joasg tensiune .
Intrefinere i posturi de transformare . .
11 bran§amente §i contori . . .
2. Cheltuieli speciate I Pentru tarifare, facturarea §i
de abonat 1 incasarea
3. Diverse
c) Cheltuieli pentru intretinerea iluminatului public
II. Cheltuieli generale de administratie
Salarii
Contrib. sociale ..... , . . .
Cheltuieli diverse ds birou §i corespondentg
de transport
71 de imobile
Intretinerea mobilierului §i instrumentelor
Cheltuieli speciale ..... . . . . . . . . .
Impozite §i taxe diverse
Cheltuieli diverse
III. Sareini finaneiare
DoVanzi
Rate exigibile din imprumuturi
IV. Amortismente
...... . .

V. Reinoiri
VI. Benefieiu net

www.digibuc.ro
 18 Februarte 1937 175

CONT DE PROFIT g PIERDERE TIP

incheiat la 31 .Martie 193...
Credit

Lei B. Lei B.

I. Venituri din exploatare

a) Vanzarea energiei electrice
Bransamente
b) Chirii
Contori si aparate diverse de tarifare . . .

II. Venituri din luerari

a) Bransamente
b) Canalizilri

HI. Venituri financiare

Dobami

IV. Diverse

V. Pierderi

. .

www.digibuc.ro
176 18 Februarie 1937

FORMULAR TIP
PENTRU UZINELE CONUNALE DE APA SI CANAL
PROIECTUL DE BUGET AL VENITURILOR
pe exereitiu1 193....
>cc
=1 Obser-
NATURA VENITURILOR : :

vatiuni
ca E
fz4

PARTEA I
Venituri
Venituri rezultate din exploatare
A. Exploatarea apei
Taxe api.
Taxe diverse
Locatii dela lucrari api
Total exploatare api .

B. Exploatarea canalului
Taxe canal
Locatii lucrki canale
Total exploatare canal
C. Exploatarea lacurilor
Pescuitul
Navigatia
Diverse venituri
Total exploatare lacuri .
D. Lucräri particulare
Luerki api
Lucrki canal
Total lucrki particulare .
E. Exlpoatarea fabricilor i atelierelor
Exploatarea fabricii de carknidb;
tuburi
f atelierelor
Total expl. fabrici i ateliere . .

www.digibuc.ro
 18 Februarie 1937 177

14 ti NATURA VENITURILOR
E
,d
. .,`"
.s
,.,

E1-1 a, v-i
. 1,1
ct
2
. Obser-
vatiuni
kg '1 g 1:14 14 a,

F. Venituri din averea mobiliarei

14 Dobânzi
15 Diferente de pret si curs
16 Redevente si participatiuni
Total venituri avere mobiliarl . . .

G. V enituri din averea imobitiard

17 Chirid si arenzi
H. V enituri financiare
18 Debitori restant'a," pentru apa, canal . . . .
19 pentru lucrAri executate
20 Diversi debitori _____

Total venituri financiare __ _

Total Capitolal I . . .

C APITOLUL II

Venituri extraordinare

21
22
Vinzki de bunuri . . .
Excedente din exercitii. Inclise
.......
23 Venituri Int'amplgtoare ---
Total Capitolul II . . .

CAPITOLUL III

Venituri cu destinatie specialil

24 Subventii
26 Imprumuturi
26 Obligatiuni
27 Fonduri proprii
Total Capitolul III . . .
Total general .

Ramangin, vol. XXV. 12.

www.digibuc.ro
178 18 Februarie 1937

PROIECTUL DE BUGET AL CIIELTUIELILOR DE INTRETINERE

$1 EXPL 0 A T A RE

t. cá 'g Z. Fg : Z. Obsor-
mr, 81 NATURA CHELTUIELILOR t rn o m c. vatiuni
-'1 6 a 'rli a.

CAPITOLUL I
Cheltuieli de personal
Salariile personalului
Contributii sociale
Total Capitolul I , . .

CAPITOLUL II
Cheltuieli administrative
Cheltuieli generale de birou
Cheltuieli diverse ----- -,
Total Capitolul II . . _ ____

CAPITOLUL III
Cheltuieli de Intrepere
Materiale pentru intretinere si reparare .
Manopera pentru intretinere si reparare .
.
. ----- _
Total Capitolul III . .

CAPITOLUL IV
Cheltuiell de exploatare
7 Materiale pentru exploatare
8. Manopera pentru exploatare
Total Capitolul IV . .

CAPITOLUL V
Cheituieli de aMortizare
Amortismente pentru investitiile patrimo-
niale -

Total Capitolul V . .
i

www.digibuc.ro
 18 Februarie 1937 179

Obser-
NATURA CHELTUIELILOR vaOuni
4 r4 4:"-

CAPITOLUL VI
Obligapuni financiare
10 Obligatiuni financiare scadente in anul In
curs
Total Capitolul VI . . .

CAPITOLUL VII
Fonduri suplimentare 0 extraordinare
11

12
mentare . . . ......
Fonduri pentru deschidere de credite supli-
. .
Fonduri pentru deschidere de credite extra-
ordinare . --
Total Capitolul VII . . .

Total general . . ---

PROIECTUL DE BUGET AL INVESTITIILOR

1 NATITRA CHELTITIELILOR
Z.2 4

CAPITOLUL I

Cumpirfirl pentru investitiuni

patrimoniale

500 Cumpardri pentru inzestrdri indispensabile

500/1 Imobile si terenuri
500/2 Masini si instalAiuni
540/3 Aparate, instrumente, scule, unelte
500/3 Vehicule
500/5 Mobilier, case de fier, masini de scris, caleulat,
contabile, statistice si biblioteca

www.digibuc.ro
180 18 Februarle 1937

.r.
,.. .g
1-...
o : 4,-; . 4 :

17;4 8.P: NATIMA CHELTIIIELILOR p.m .',. cr, n cn

550 Cumpcirdri pentru inzestrdri necesare

550/1 Imobile 0 terenuri .
500/2 Mmini §i instalatiuni
500/3 Aparate, instrumente, scule, unelte
500/4 Vehicule
500/5 Mobilier, case de fier, maOni de scris, calculat,
contabile, statistice qi bibliotecii --
Total Capitolul I . . -- -- --
CAPITOLUL II
Lueräri de investitiuni patrimoniale
de exeeutat in antreprizii
600 Lucrtiri indispensabile de executat in
antreprizci
600/1 Imobile *i terenuri
600/2 Surse apil §i retele de distributie
600/3 Canalizki §i asanki
600/4 Branlamente §i racoarde in locatie
600/5 Lucrki diverse
650 Lucrciri necesare de executat in antreprizei
550/1 Imobile §i terenuri
550/2 Surse ap i retele de distributie . .
550/3 Canalizki §i. asanki
500/4 Bran§amente §i racoarde in. locatie
500/5 Diverse lucrki
Total Capitolul II . .

CAPITOL U III

Luerfiri de investitiuni patrimoniale

de executat in regie
700 Materiale pentru rucriiri indispensabile
700/1 Imobile
700/2 Surse apg i retele de distributie
700/3 CanalizAri §i asanki
700/4 Bran§amente §i racoarde in locatie
700/5 Lucrki diverse
Total articol

www.digibuc.ro
 18 Februarie 1937 181

-`',`74
rsr, 81
"r.';

NATURA CHELTUIELILOR
. t. .1 bm
,,-1 4,- 1 0,
A" ,T 8 a FA 4

750 Materiale pentru lucritri necesare de

executat in regie
750/1 Imobile
750/2 Surse apI 0 retele de distributie
750/3 Canalizari §i asan6ri
Bramamente 0 racoarde in locatie
750/4
750/6 Lucriiri diverse = ==
Total articol . . . --- ----

800 Manopera pentru luertiri indispensabile

de executat in regie
800/1 Imobile
800/2 Surse 0 retele de distributie
800/3 Canalizing 0 asanIzi
800/4 Branlamente 0 racoarde In locatie
800/5 Lucrari diverse
Total articol . .

8.50 Manopera pentru lucreiri necesare

de executat in regie
850/1 Imobile
850/2 Surse 0 retele de distributie
850/3 Canaliztri 0 asaning
850/4 Branlamente 0 racoarde in locatie
850/5 Lucrari diverse
Total articol . . .

Total Capitolul III . .

900 Lucriiri angajate in trecut fi in curs

de executie
Total investitii . . .

www.digibuc.ro
182 18 Februarie 1937

PROIECTUL BUGETULUI DE REINOMI

.A ¡:..,_
-,t; :1 0 4 'n!
c e -8 81 NATURA REINOIRILOR
4" -'4 or, 0,4 co,-,

CAPITOLTJL I
Cumphriri pentru relnoiri

100 Cumpcirciri pentru reinoiri indispensabile

100/1 Masini si instalatiuni
100/2 Aparate, instrumente, scule, unelte . . . .
100/3 Vehicule cu tractiune mecanicä si animalb;
100/4 Mobilier si masini pentru birouri

150 Cumpeircirá pentru reindri necesare

150/1 Masini si instalatiuni ..... . . .
150/2 Aparate, instrumente, scule, unelte
150/3 Vehicule cu tractiune mecanicil si animalá . .
150/4 Mobilier si masini pentru birouri
Total Capitolul I .
,

CAPITOLUL II
Luerfiri de exeeutat in antrepriza

200 Luertiri indispensabile de executat in antreprizti

200/1 Refacerea si. repararea imobilelor . . . . .

200/2 'Idern a împrejmuirilor si drumurilor
200/3 a masinilor si inst. de producere . . .
.

200/4 73 93 distributie . . .
200/5 a transformatorilor si stat. de transform
sterilizare, epurare
200/6 a inst. sanitare, de iluminat, Incalzit, as-
cens. si ceasornice lor
200/7 liniilor de garaj Decauville
200/8 digurilor, bazinelor, barajelor
200/9 Refaceri si reparatiuni diverse

www.digibuc.ro
 18 Februarie 1937 183

ag.c;
fi
ISO
8e
VT
NATURA REINOIRILOR

250 Lucretri necesare de executat in antrepria

250/1 Refacerea §i repararea imobilelor
250/2 Idem a imprejmuirilor §i drumurilor
250/3 maqinilor §i inst. de producere . . . .
250/4 f, 1, fl It II If distributie . . . .
250/5 a transf. 0 statiunilor de transformare,
sterilizare, epurare . . .
250/6 a inst. sanitare, de iluminat, incillzit, as-
cens. §i ceasornicelor
250/7 a liniilor de garaj Decauville
250/8 ,, a digurilor, bazinelor, barajelor . . .
250/9 Refaceri §i reparatiuni diverse
Total Capitolal II --
CATITOLUL Ill
Luerilri de mental in regie
300 Itfateriale pentru lucriiri indispensabile de
execulat in regie
300/1 Materiale pt. refacerea §i. repar. imobilelor .
300/2 Idem a imprejmuirilor 0 drumurilor
300/3 a ma§inilor §.1 inst. de producere . . . .
300/4 11 a I, distributie . . .
300/5 a transformatorilor §i statiunilor de transf.
sterilizare, epurare . . . . . .
300/6 a inst. sanitare, de iluminat, inalzit, as-
cens. §i ceasornicelor
300/7
300 8
300/9
a digurilor, bazinelor, barajelor . . .
a liniilor de garaj Decauville
Materiale pentru refaceri §i reparatii diverse
Total articol . . .
i t

......._
350
Materiale pentru luereiri neeesare de executat
in regze
350/1 Materiale pentru repararea §i ref. imobil. . . .
350/2 imprei.
350/3 Idem a ma§inilor §i inst. de producere . .
350/4 distributie . .
350/5 a trans'i . §i statiunilor de transf. ste-
rilizare 0 epurare
350/6 a inst. sanitare, de luminat, inglzit,
ascens. qi ceasornicelor
350/7 a digurilor, bazinelor, barajelor, etc
350 8 a liniilor de garaj Decauville . . . .
350/9 Materiale pentru refacefi 0 reparatiuni diverse --
Total Capitolul III . . . -- ----
www.digibuc.ro
184 18 Februarie 1937

..:
1.14 .. ...;
-F0 8 CO NATURA REINOIRILOR t,c2i 821 tT,
.ol .1E1
4, .r4 41

CAPITOLUL IV
Manopera pentru lueriiri in regie

400 Manopera pentru lucriiri indispensabile

de executat in regie

400/1 Manopera pentru refacerea §i repararea imo-

bilelor
400/2 Idem a imprejmuirilor 0 drumurilor
400/3 a ma0nilor 0 inst. de producere . . . .
400/4 a ,, ,, distributie . . . .
400/5 a transformatorilor §i stat. de trans., ste-
rilizare, epurare
400/6 a inst. sanitare, de iluminat, incAlzit, ascen-
soarelor 0 ceasornicelor
400/7 a liniilor de garaj Decauville
400/8 a digurilor, bazinelor, barajelor, etc. . .
400/9 Manopera pt. refaceri 0 reparatii diverse
Total articol . . . ___

50 Manopera pentru lucrciri necesare

de executat in regie

450/1 Manopera pentru refacerea 0 repararea imob.

450/2 Idem a imprejmuirilor 0 drumurilor
450/3 a malinilor 0 inst. de producere . . . .
450/4 If a If If If 7/ distributie . . . .
450/5 transformatorilor 0 stat. de transf., ste-
rilizare, epurare . .
450/6 a inst. sanitare de iluminat, inc5dzit, as-
censoarelor 0 ceasornicelor . . .
450/7 a liniilor de garaj Decauville
450/8 a digurilor, bazinelor, baraj., etc. . .
450/9 Manopera pentru refaceri §i reparatiuni diverse. --
Total Capitolul IV .
Total general

www.digibuc.ro
 18 Februarie 1937 185.

TABLOUL PROCENTELOR DE AMORTIZARE

Timpul ma- 74 .5
FELTIL INVESTITIUN1LOR xim de Vi
amortizare El

CIdiri 60 ani 20/0

Cládiri uzini 60 27

Surse apá 20 17
5o/e

Masini i instalatiuni 10 100/0

Rete le apI, 33 15
3o/0

Fântini publice 25 77
40/0

Retea canale 50 72 20/0

Unelte-scule 3 57
33o/e

Vehicule 4 25%

Mobilier 10 10°/o

Procentele de amortizare sunt susceptibile a fi modificate dupI gradul de

uzare al Investitiunitor.

www.digibuc.ro
186 18 Februarle 1937

CONTURI DE REZULTATE
Cheltuieli Venituri

9. Conturi do ref etc si

6. Cheltuieli indirecte venituri diverse
(Administrative) 90. Venituri din exploatarea apei
91. It canalului
60. Salariile personalului . 92. 29 ,, lacurilor .
61. Contributii sociale 93. I/ lucräzi particulare
62. Cheltuieli generale ad-tive 94. 19 exploatarea uzine-
63. Cheltuieli diverse lor, fabricilor, atelierelor . .
95. Venituri din averea mobiliarg,
96. 19 79 imobiliarit
97. extraordinare . . .
7. Cheltniell directe 98 cu destinatie specialI
99.
(Intret. §i. expl.)

70. Materiale pt. intret. i repar. .

71. Manopera
72. Materiale pentru exploaEare .
73. Manopera 79

74. Amortismente pentru investi-

tiuni patrim

8. Contari de reguldri
periodice ale cheltuielilor

80. Salarii de refiartizat . . . .

81. Contributii sociale de repartiz.
82. Cheltuieli generale ad-tive de
repartizat
83. Cheltuieli diverse de repartiz
84. Materiale pt. întret. §i. reparare
85. Manopera
86. Amortismente de repartizat .

CONTURI DE ORD1NE I EVIDENTA

87. Conturi de ordine i evidentil, 88. Conturi de ordine i evidentA
active pasive

www.digibuc.ro
 18 Februa.rie 1937 187

SCHEMA CONTURILOR $1 BILANTUL TIP PT. INTREPRIN-

DERILE PT. EXPLOATAREA APEI $1 CANALULUI

letiv Pasiv

0. Fonduri proprii
1. Activ imobilizat
00. Fond de investitii
01. Rezerve
10. Cliidiri i terenuri 02. Fond de amortismente
11. Masini si instalatiuni . 03. Fonduri de prevedere
12. Surse apa, retele distrib. aPd, 04.
canal, lacuri 05.
13. Aparate, instrumente, scule, 06.
unelte 07.
14. Auto, vehicule, lArci .
08.
15. Mobilier, biblioteca .
09. Beneficiul net
16. Uzina electricl,
17. Fabrici i ateliere
18. Lucari de invest. in executie
19. Participatiuni diverse . . . 4. Fonduri striline pe
ter men lung
40. Imprumuturi privilegiate .
2. Activul realizabil 41. Obligatiuni
42.
20. Depozitele de materiale . . . 43. Fonduri pentru personal .

21. Debitori pentru apil, canal . . 44.

22. Debitori pentru lucriiri execut.
23. Debitori diversi . . 5. Fonduri striine pe
24. Impr umut. Soc. Functionarilor termen seurt
25. Avansuri
26.
27. 50. Obligatiuni .financiare altele
28. decit lueriiri in curs . . . .
29. 51. Obligatiuni financiare pentru
luoritri executate si in curs .
3. Activul disponibil 52. Conturi transitorii

30. Numerar in casit i div. valori

31. Disponibil la bänci . . . .
32. Actiuni i Efecte publice . .
33. Conturi transitorii

www.digibuc.ro
UZINELE COMUNALE BUCURESTI
SERVICJUL RUGET-CONTROL

SCIIEMA DE ORGAMZARE A INTREPRINDERILOR PENTRU EXPLOATAREA APEI $1 CANALULUI

1. Localitati foarte Taxa apei numai in a) 0 coloana de intretinere si de mici f 1 mec. sef + 1 mec. aj.
mici (panit la 5.000 proportie cu va- extinderi sau completari, inzestriiri 1 3-10 incr. dupit imprej. acelaqi per-
19c.sau retea de strazi loarea in retea de apa. sonal He-
sub km) Ex. Buhusi, b) O coloana pentru curatit si reparat J aceeasi formatie ca mai care static
Braila, Herculane, canalizarea. u
pomp.
etc.
II. Local itati mici Sectiune techn. dis- a) Subsect. Uzinei (p. Hecare stat. de pom pare sau captare ca mai sus sub I. a.
u populatie s u b tincta Sef inginer b) Distr. Apei { 1) col. de intret. (ate 1 maestri' mont. abs. sc. meserii).
20.000 si retea pe -F event. 1 ajutor 2) lucrari (cate 1 maestru aj. + lucr. supr. dupil impr.)
F t rilzi sub 20 km. Ex. inginer, cu sec- c) Canalizare f Idem.
Pargoviste, Vaslui, tiune anexa de ex- d) ,, tarife si ab. 1 potrivit cu extensiunea si condit. locale,
etc. ploatare.
Sect. uzinei, absolvent de sc. sup. + 2-2 mec. pt. fiecare stat.
III. Localitati mij- Administratiune dis- pompare dupa cum lucreaza sub sau peste 6 ore, zi.
iocii cu populatiune tinctil, fie regie di- I) Serv. Apelor alim. cu apil 1 ing. (Bir de intr.) eate un abs. de sc. de mes.
20-100 mii loc. recta, fie comercia- ( cerc. pierd.,) cu pers. dupa imprej.
liza tit inginer ( lucrari, studii, statistica, conduct.,
1 sef ing. conductor, desen clupa imprejurari.
1 ing. ajutor (event). 2) Serv. Canale Sectia canalizari, 1 inginer Bir. de intret. Incr. si studii stat.
1 inginer Epuratie, 1 inginer { Idem.
3) Serv. Contab. (Un contabil expert) organ izat dup5, imprej. i norme obisnuite.
4) Serv. Ad-tiv { Ad-tie g-ralit, Contencios, Personal, Asis- I Organizat dupii
tenta, Abonati, Economat, Control 1 normele com.
V. Lo-alitati mari f Numai Administratii autonome conduse dupa principii comerciale cu posibilitati de desvoltare numai
peste 100.000 locuitori 1 orizontale, organizare tip. U. C. B. adaptate conditiunilor locale prin reglementare speciala.

www.digibuc.ro
 INDEX ALFABETIC
LA REGULAMENTUL DE APLICARE AL LEGII ADMINISTRATIVE
Art. Art.
A Administratia judeteata §i comu-
nalä
Acte Biroul ei (judet) 24
ale administratiei locale, Va-
lididatea lor 169-177 Adrninistratii locale
acte i decizii nule 169 Validitatea actelor lor 169-177
acte §i decizii anulabile 170 Acte si decizii nule 169
ale autoritittilor locale, Copii Acte j decizii anulabile 170
de pe ele 171 Functionarii lor v. Functio-
de administratie supuse apro- nari.
!Aril tutelare 180
de dispozitiune supuse apro- Adunäri §i ordinea public& .... 162
bärii autoritritii tutelare
si cele scutite de aceasta. 199 Agentii autoritätilor locale
.Actiunea suspendarea. 206
revocarea 207
in daune (rtspunderea agen- raspunderea 208
tilor autoritätilor locale). 208
AlegAtor
.Administrativ Carnet de 14
Serviciul (judet) 22 Registru de 14
(comune urbane) 42
Amenda (consilier, lipse ne-
Administrativä motivate) 210
Procedura 72 93 Angajarea cheltuielilor (bu-
Politia 152 get) 259

Administrative Anulabile
Curti (judecä neintelegerile Acte §i decizii 170
dintre comune rezultate
la modificari teritoriale). 7 Apfirarea pasiva
Comisia de
Administratia localá (judeteanä) 52
(comunalä) 53
Serviciile ei 17-71 (membrii ei control). 56
judetene v Judet
comunale v. Comune Arhivari (atributiuni) 144
Administratia de Stat Arhiva
Biroul ei (judet) 23 Biroul ei (judet) ....27; 67, 69

www.digibuc.ro
190 18 Februarie 1937

Art. Art.
Armata (ordinea pub1ici i si- stabilimentelor publice §i de
guranta internä a Sta- utilitate publicä 200.
tului) 161 (Final* locale) 245 279
Asistenta medicalä a functio- alcätuirea lui 245-256
narilor 137 executarea 257-269
controlul 270-276
Asociatiuni echilibrarea lui 249
votarea 256
de judete §i comune 192
administrative, bugetul
lor 276-279
Cancelaria
Atributiuni de politie v Po- comunei rural e 71
litie. plä§ii 70
Autorizare de constructii ce
intereseazä apärarea pa- Carnet de alegnor 14
sivä (10 0/0 taxe in plus) 67
Centre industriale
Autoritäti
Civile ce pot cere trupe (pre§edintii lor §i apärarea
(desordini) 163 pasiva) 61
Locale publicarea §i afi§a- Centrul de pregItire prole-
rea, deciziilor §i regula- sionalä a functionarilor
mentelor lor 172 administrativi 96
ordonantele lor 184 acoperirea cheltuielilor lui 124
Imprumuturile lor 196 retribuirea profesorilor §i
agentii lor v. Agentii functionarilor 125-
de control 178
de tutelä, 179 Cereri 72 §i urm.
termen de pronuntare 182
dreptul de a suspenda exe- termen de rezolvare 84
cutarea actelor nule 183 comunicarea rezolvärii lor 81
de copii 83:
Avocati (numirea lor) 132 Yormulare de 93:

Cheltuieli 213-216
Balneare
comunale 215.
Statiuni (impozite §i taxe judetene 216.
comunale) 265
angajarea §i lichidarea br 259.
Biroul
statistic v. Statistic Climatice
v. Judet (serviciile lui) statiuni (impozite §i taxe
v. Comune (serviciile lor) comunale) 265.
Birouri Comisari de politic (politie
judicial%) . 165
(tablou indicator cu distri-
butia lor) 92
Comisia de aparare pasiva
noi, creare de 18, 37
judeteanä 62'
Bugetul comunalä 53:
autoritlfilor locale 197 membrii ei (control)

www.digibuc.ro
 18 Februarie 1937 191

Art. Art.
Comisii Condica
de examinare (pregItirea do prezentä a personalului. 91
profesionalg a functiona-
rilor ad-tivi) 121 Condici
interimare (acte ce nu pot de evidentä. 87
incheia) 176
pentru constatare venituri- Conferinte
lor autonome comunale . 264 profesionale 128.
Comunal Confidentiale
Consiliu (Politia comunal6). 167 Lucräri (registra special) 88
(deciziile lai) 191
Comunala Consilieri
Po lifia 167-168 lipse nemotivate, amende 210,
Comisia (de aparare pasiv4 53 de drept (in consiliile lo-
cale) 305.
Comunale
Consilii v. Consilii Consilii
Intreprinderi v. Intreprin- comunale si judetene.
deri conditii de valabilitate a
deciziilor lor 173.
Comune competinta lor 174
neintelegeri rezultate la mo-
hotäriri ce nu pot fi def e-
dificki teritoriale (ju- rite delegatiunii coma-
nale sau judetene 175
decate de Curti le admi- locale.
nistrative) 7
'regulamentele lor 184
Asociatiuni de 192 disolvarea lor 211-21a
urmärirea §i venitu-
ri tor lor 269
Consiliul
drepturi exclusive 301
rurale, cancelaria lor 71 de indrumare i directiune
statistica lor 4 66 (pregItirea profesionaM a
urbane, serviciile lor ...34-50 functionarilor ad-tivi). 97-98
obligatorii 35 (avizele lui).
secretariatul 39 comunal.
biroul M. O. N. T. 40-51 (politia comunaA 167-
contenciosul 41 ddclziile lUí 191
serv. ad-tiv 42
serv. financiar si de conta- Constructii
bitate 43
ce intereseazg apärarea pa-
serv. (biroul) economic 44 sivä, autorizarea lor (100/0
serv. (biroul) cultural 45 Vaxe In plus) 57
serv. sanitar si al ocrotiri-
lor sociale 46
Contabilitate
serv. veterinar si zootehnic 47
Serv. tehnic 48 *SOrvieiul de
serv. (biroul) salubritätii 49 (judet) 28-30
sectia de pompieri 50 (comune urbane) 43
urbane nereledinta, statis-
tica lor 66 Contenclosul 58

www.digibuc.ro
 192 18 Februarie 1937

Art. Art.
Contenciosului Didactic-corp
Biroul (comune urbane). 41 membrii lui pot fi alesi pri-
(judet) 21 mar sau ajut. de primar . 304
Personalul (atributiuni) 147
Personal
Contributii (pregItirea profesionalA a
speciale venituri din.234-239 functionarilor ad-tivi) 122
Copii Diplome
de pe listele electorale 15 prcgAtirea profesional6 a
de pa acte, referate Ce- functionarilor ad-tivi) 120
red de 83
de pe actele i deciziile au- Disciplina
toritAtilor locale 171 (pregAtirea profesesionalI a
Corp didactic functionarilor ad-tivi) 117

membrii lui pot fi alesi pri- Dispozitiune

mar sau ajutor de primar. 304 Acte de (supuse aprobIrii
Cotizatiuni autorit4ii tute lare i scu-
tite de aceasta) 199
Venituri din 229-233
Dispozitiuni
Credite suplimentare comune 51-71
Deschidere de 261 (serviciile ad-tiilor locale).
comune 288-307
-Cultural (intreprinderi judeOne
Biroul (judet) 26 comunale cu caracter eco-
nomic).
Curti ad-tive speciale 301
Diverse 302-307
udec a. neintelegirele rezul-
tate la modificIri terito- Disolvarea
riale) 7
(consiliilor locale) ....211 212
Dosar
Dactilografi special (instructiuni, ordine
(atributiuni) 146 circul6.ri). 89

Daune Drumurilor
Actiune In (rIspunderea Serviciul tehnic al 31
agentilor autoritätilor lo-
. cale) 208
Decizii Economic
ale autoritAtilor locale Biroul.
copii de pe ele 171 (judet) 30
afisarea si publicarea lor 172 (comune urbane) 44
ale consiliilor locale _(con- Economica
ditii de valabilitate) 173
ale Consiliului comunal 191 Tutela: 193-200

www.digibuc.ro
 18 Februarie 1937 193

Art. Art.
Electorale Functionari
Liste v. Liste.
sanctionarea neglijentei
Elicibilitate relei credinte 85
ad-tivi: scutiti a urma cur-
(conditiuni) 16 surile de preglitire prole-
Evidenta sionalä 127
ce au urmat aeeste cursuri,
Condici 87 preferinta la inaintäri 129
Examene absenti la cursuri, sane-
tionare 130
(preg/tirea profesionalä a conducátori de servicii (a-
funct. ad-tivi) 118 tributiuni) 141
conducatori de birouri (a-
Examiaare tributiuni) 142
Comisii de (preg/tirea pro- pentru incas/ri i pläti a-
les, a funct. ad-tivi) 121 tri butiuni) 148
de specialitate (atributiuni) 149
Rilspunderea lor 204
Finandar-Serviciul ai administratiilor locale
pregittirea lor. 94-137
(Judet) 28-30 v. Preg/tirea profesional/
(comune urbane) 43 atributiunile lor, 138-150
Financiarrt-Tutela. 193-200 subprefectul 138
secretarul general al jade-
Finantele locale 213-279 tului 139
cheltuieli. 213-216 secretarul comunal 140
comunale 215 functionarii conducAtori de
judetene 216 servicii 141
venituri . 217-244 functionarii conducAtori de
comunale si judetene 217 birouri 142
din impozHe i taxe...218-227 registratori 143
extraordinare 228 arhivarii 144
cu destinatie special/ 229 impiegatii 145
cotizatiuni. 229-233 dactilografii 146
contributii speciale ...234-239 personalul contenciosulni 147
imprumuturi . 240-244 functionarii pentru Inca-
bugetul . 245-279 148
alciituirea 245-256 functionarii de specialitate 149
executarea. 257-269 personalul de serviciu 150
controlul . 270-275
asociatiilor ad-tive 276-279
Fonduri
mânuitori de (r/spunderea) 204 Gardieni publici 156

Formulare Gestionari
(de cereri i referate) 93 (rilspunderea lor) 204
Frecventa Guarzii
(preggtirea profesional/ a
f unct. ad-tivi) 116 comunall) 168
Ç. Hamangiu, vol. XXV.
www.digibuc.ro
13.
194 18 Februarie 1937

Art. Art.
Judete
Impiegatii (nOntelegeri la modifielri
(atributiuni) 145
teritoriale, judecatit de
Curtile Ad-tive) 7
Impozite categoriile lor
biroul lor statistic, v. Sta.,-
Venituri din 218-227 tistic.
Asociatiuni de 192
Imprumuturi urmArirea averii i venitu-
Venituri din 240-244 rilor lor 269
ale autorit4ilor locale .... 196
Judeteana
Industriale 52
Comisia (de apgrare pasivä)
Centre (presedintii lor
ap4rarea pasiva) 64 Judetene
Inscrieri Consilii, v. Consilii.
(pregAtirea profesional a Intreprinderi, v. Intreprin-
fun ct. ad-tivi) 115
Servicii . 17-33
Interimare Comisii obligatorii 17
creare de noi servicii sau
(acte ce nu pot incheia) 176 birouri 13
Interne-Ministru de biroul M. O. N. T 20
v. Ministru contenciosul 21
serv. ad-tiv 22
Intreprinderi biroul personalului 22
ad-tiei de stat 23
judetene i comunale cu ca- judetene qi
racter economie (organi- comunale 24
zarea, administrarea biroul statistic 26.
exploatarea lor) ....280-287 cultural
sub form/ de serviciu .281-283 de petitionare-regis-
comercializate. 283-286 traturä i arhivib 27
organizate prin lege spe- serv. financiar §i de conta-
cialg 287 bilitate 28-30
(finantele lor). 288.300 biroul contabiliatii jude-
Invättitori One 28
biroul contabilit4ii comu-
In functiune, nu pot fi ale0 nale 29
primari sau ajutori de biroul economic 30
primari. serv. tehnic al drumurilor 31
sanitar de ocrotire so-
ciala 32
Jandarmeria serv. veterinar i zootebnic 33
(Politie) 155-156 Judiciafa-Politia 153,155,158
Jandarmi
Ofiteri de (politie judiciarg) 165 Lichidarea cheltuelilor 259
Subofiteri de (politie judi-
165 Licitatii 198

www.digibuc.ro
 18 Februarle 1937 195

Art. Art.
Liste electorale 12-15 Note
intocmirea lor pe categorii 12 (PregItirea profes. a funct.
revizuiri, rectificäri 13 ad-tivi) 119
copii date magistraVlor ce
prezideazit birourile de Nu le
votare 15 Acte §i decizii 169
Localti Administratie
v. Administratie Nume
LucrAri confidentiale, secrete Schimbäri de 8-11
(registru special) 88 0
Ocrotire sociall
Manifestatii Serviciul de
(§i ordinea
(judet) 32
162 (comune urbane) 46
Mânuitori Ofiteri
de fonduri (räspunderea lor) 204 (le politdo jiuliciarg 165
Medical*, Asistenta de jandarmi (politie judi-
ciará) 165
a functionarilor 137
Ora§e - re§edintA §i nere§edintA
Ministerul de interne
servicii §i birouri obligatorii 37
tutela lui 179
controlul lui 178 Re§edintA
anularea ordonantelor auto- biroul lor statistic, v. Sta-
ritätilor in subordine 189 tistic
ModificAri teritoriale 1-7 Nere§edintA
M. O. N. T. Biroul statistica lor 66
(Biroul mobilizirii §i orga-
nizärii natiunii i terito- Ordinea publich
riului) 40, 51 mentinerea §i restabilirea
Municipii ei 158-164
servicii §i birouri obliga- Ordonante
torii 35
ale autoritätilor locale.... 184
ale prefectului 187, 190
Neglijenta functionarilor (apärare pasivä) 55
ale primarului 186
(sanctionarea ei) 85 (aparare pasiva) 55

Nere§edintA - Ora§e Ordonantare 259

v. Ora le
Notarul
atributii¡de politie....155, 159 PasivA
(judiciarä) 165 Apärarea, V. Apärarea

www.digibuc.ro
196 18 Februarie 1937

Art. Art.
Personalul programul de studii (sec-
tiuni, materii) 10
. didactic v. Didactic inscrieri, frecventé, disci-
statistic v. Statistic p1inì, examene, diplo-
de serviciu (atributiuni) 150
me 115-121
contenciosului (atributiuni, 147 personalul didactic 122-123
Personalului dispozitii diverse 124-137
Centrul de ....v. Centrul
Biroul (judert) 22
Condica de prezentä 91 Preoti
in functiune, nu pot fi alesi
Petitionare primari sau ajutori de
Biroul de (judet) 27, 67 primari 30

Petitiuni 73 si urm. Presedintii

centrelor industriale i apa-
Petreceri rarea pasivit 54
(si ordinea publicti) 162 Pretorul
Plasa atributii de po1itie....155, 159
(judiciarä) 165, 166
Cancelaria ei 70 controlul lui 178
Politie Prezenta
Atributiuni de 151-168 Condica de, a personalului. 91
politia general& 151-157
politia 152 Primarul
judiciar4 153 si apärarea pasivit.. .54, 55, 56
jandarmeria 155 seful politiei comunale 167
gardieni publici 156 ordonantele lui 186
Ordinea publica 158-164
politia comunalä 167-168 Procedura administrativa 72-93
politia judiciara 165-166
Procesiuni
Pompieri (si ordinea publica) 162
Sectia de (comune urbane). 50
Prof esionalà
Prefectul Pregiltirea, v. Pregätirea.
i apärarea pasivä 54, 55
atributiuni de politie..155, 158 Profesionale
(judiciar6) Conferinte 128
tutela lui 179
controlul lui 178
ordonantele lui 187, 190
anularea ordonantelor auto- Räspunderea
ritätilor in subordine ... 189 Agentilor autoritätilor lo-
i asociti a de comune .... 192 cale 208

Pregätirea Rfispunderi 204-212

profesionalit a funct. ad- a functionarilor 201
ministrativi 94-137 a gestionarilor i mänuito-
pregätirea profes. 94-100 rilor de fonduri 204

www.digibuc.ro
 18 Februarte 1937 197

Art. Art.
Reaua credintä Sanctiuni 204-212
a fun ctionarilor, sanctiona- Sanitar
rea ei 85
-- Serviciul (judet) 32
Rectificäri (com. urbane) 46
(liste electorate) 13 Schimbari de nume 8 11
Referate Secretariatul
Formulare de 93 (comune urbane) 39
Ref erenti Secretarul
(Biroul statistic al judete- general al judetului 139
lor si oraselor resedintil). 60 comunal 140
Atributii 62 (conferinte lunare cu con-
inspectii 63 duciitorii de servicii). 90
numirea 64
Secrete
Registraturi - Birou de lucrAri (registru special) 88
(judet) 27, 67, 69
Sectiunile
Registratori (pregiltirea profes. a funct.
Atributiuni 143 ad-tivi) 104-114
Registru Servicii
de aleggtori 14 ale ad-tiilor locale 17-71
special (lucrilri secrete, con- judetene, v. Judet
fidentiale) 88 comunale, v. Comune
noi, Creare de 18, 37
Regulamente (tablou indicator cu distri-
ale autoritittilor locale (pu- butia lor) 92
blicarea si afisarea lor). . 172 Serviciu
ale consiliilor locale...184, 185 Personal de 150
Resedintä - Orase Statistic
V. Orase Biroul (judet) 32
Revizuiri Biroul (al judetelor si co-
munelor resedintä)
(liste electorate) 13 rolul 59
Revocarea referentii 60
rapoartele 61
agentllor autoriatilor lo- lucarile statistice 62
cale 207 referentii - atributii 62
inspectii 63
Rurale numirea 64
Comune, v. Comune materialul statistic 65
Personalul (numirea lui) 133
S Statistica
Salubritätii la comunele urbane nerese-
Serviciul (Biroul) 49 dinte si rurale 66.

www.digibuc.ro
198 18 Februarie 1937

Art. Art.

Statiuni Teritoriale
balneare i dimatice (im- Modificki 1-8
pozite s, taxe comunale). 265
Tutelfi 178-212
Subofiteri exercitiul ei. 178 183
de jandarmi (politie judi- ad-tiv6,, acte, regularnen-
ciarfi) 165 te . 184-192
Subprefectul economicli financiar6. 193-200
special6 201-2P3
conferinte lunare cu condu- Autoritttti de 178
cittorii de servicii. 90
atributiile 138
Subventii Urbane
Comune, v. Comune
(preg6tirea profes. a funct.
ad-tivi) 124 V
Suspendarea Validitatea
actelor ad-tiilor locale, v.
agentilor autorit6tilor lo- Actele ad-tiei locale
cale 206
Venituri
autonome comunale, Comi-
Tablou sii pentru constatarea
lor 264
indicator cu distributia ser- v. Finantele locale
viciilor i birourilor .... 92
Veterinar
Taxe Serviciul
(pregAtirea profes, a funct. (jwlet) 33
ad-tivi) 124 (comune urbane) 47
Venituri din 218-227
Tehnic - Serviciul Zootehnic-Serviclul
(comune urbane) 48 (jimlet) 33
(al drumurilor, judet) 31 (comune urbane) 47

www.digibuc.ro
 REGULAMENT
PENTRU FUNCTIONAREA INSTITUTULUI CENTRAL DE STATISTICA
DIN 19 FEBRUARIE 1937 1)
PARTEA I
Dispozitiuni generale
1. Toate lucrArile statistice o-
ficiale Regatul
vor fi executate sau Indru-
mate de ciltre Institutut Central
de Statistica.
2. Institutul Central de Sta-
tistica este persoand juridicä si
1) Aced Regulament s'a sanetio-
nat prin Deeret regal NI% 573 din
1937 0 s 'a publieat in Monitorul
Oficial, p. I, Nr. 11 din 19 Februa-
rie 1937. A se vedea organizarea In-
stitutului central de statistieä, in
Cap. II al Decretului-lege p. orga-
nizarea Ministerului Internelor, din
7 Ianuarie 1936, pag. 277, vol.
XXIV, p, I.
In treeut gAsim prima lege pen-
tru orguiLarea statisticei generale,
din 1 Decemvrie 1871, pag. 367, to-
leetia Boerescu; apoi Decret-lege
pentru organizarea statisticei in. Mi-
nisterul de Industrie, din 20 Iunie
1919, pag. 76, vol. IXX, Haman-
sin, 'An& ce In fine, la fiintä Insti-
tutul de statistic& generalk prin Le-
gea din 8 Deeemvrie 1925, pag. 1.160,
vol. XIIIXIV. Urmeadi apoi uni-
fiearea serviciilor de statistieä, prin
Deeret-lege din 11 Noemvrie 1934,
pag. 756, vol. XXII, 0 iar50 reor-
ganizarea Institutului de statistieä,
prin Cap. II al Deeret-lege din 7 Ia-
nuarie 1936.
www.digibuc.ro
functioneaa pe längA Ministerul
Internelor. Institutul are atri-
butiunea de a culege, direct sau
prin organele publice, de a cen-
traliza i prelucra toate datele
privitoare la populatie si la bu-
nuri. I
Institutul poate cere orice in-
formatiuni si date statistice or-
ganelor publice, iar capii auto-
rifdtilor sunt obligati a da In-
treg concursul necesar Indepli-
nirii atributiunilor sale.
Pentru a se obtine date sta-
tistice exacte si comparabile, In-
stitutul este obligat a standar-
diza formularele, iMprimatele,
metodele de: culegere, verificare,
prelucrare, expunere si tiparire
a materialulud statistic, rationa-
lizând tabelele statistice si mij-
loacele de exprimare graficä.
Institutul publica toate datele
statistice necesare organelor de
guvernámânt si utile pentru lä-
murirea opiniei publice din tar4
si sträingtate si asigurd coope-
rarea statisticä cu strginAtatea.
Birourile statistice dela depar-
tamente si Case Autonome nu
pot comunica direct cu organele
similare din tara sau strAind-
tate, ci numai prin Institutul
Central de Statisticä.
Institutul executS, periodic, din
10 In 10 ani, Incepând din anul
1940, recensAmântul general al
200 19 Februarie 1937

populatiei, in conformitate cu cultura sau stiinta, aceasta Ins&

legile si regulamentele speciale 1). numai cu autorizarea prealabil&
Organizarea $i activitatea bi- a Ministerului Internelor si cu
rourilor de populatie va fi in- incuno$tiintarea Institutului Cen-
drumata de catre Institut. tral de Statistica.
Institutul Central de Statis- Chestionarele i formularele
tied administreaza patrimoniul utilizate la orice lucrari statis-
sau. tice, executate de functionarii
3. Institutul va executa toate publici sau de persoane care in-
operatiunile statistice privitoare deplinesc o functiune de interes
la populatie si la bunuri. Infor- public, vor fi elaborate de Insti-
matiunile statistice vor fi pro- tut sau vor avea aprobarea Ins-
curate dela institutiunile publi- titutului.
ce sau persoanele particulare, Functionarii publici care pri-
care sunt obligate a raspunde la mesc spre completare, fie dela
toate intrebärile puse de Insti- autoritati, fie dela particulari,
tut si in termenul fixat de a- formulare sau chestionare sta-
cesta. tistice care nu poarta viza de a-
Oricine poate, cu caracter pri- probare a Ministerului Interne-
vat, prelucra si publica date sta- for, data. prin Institutul Central
tistice adunate dela persoame de Statistic& sunt obligati a le
institutiuni particulare. Ministe- fnainta, fara Intarziere, Institu-
rul Internelor poate interzice a- tului, care va lua masurile le-
dunari de asemenea date statis- gale.
tice, atunci cand ar prejudicia 5. Institutul Central de Sta-
interesele Statului. Institutul tistica va da avizul obligatoriu
Central de Statistica este obli- oridecateori o institutiune pu-
gat a-$i da avizul asupra Iucra- blica vrea organizeze un
rilor statistice de acest gen. servieiu statistic. Avizul va privi
Publicarea datelor statistice atât organizarea, cat si stabili-
oficiale cade exclusiv in sarcina rea metodelor de lucru. Persoa-
Institutului Central de Statis- nelor particulare, Institutul le
tics& Datele care privesc exclu- va putea da indicatii, daca a-
siv unele departamente, se pot cestea le vor cere.
publica de cätre acestea, cu avi- 6. Culegerea datelor statistice
zul Institutului Central de Sta- generale va face obiectul unor
tistic& Acest aviz se va da dupa operatiuni sistematice, care tre-
o confruntare a rezultatelor ob- bue sa se repete la intervale fixe.
tinute cu datele statistice exis- de timp.
tente. Metoda adunarii de date prin
4. Adunarea datelor se va face anchete speciale se va intrebu-
dupä metoda stabilita de Insti- inta numai in cazuri exceptio-
tut. Functionarii publici sau toti nale $i anume, atunci cand in-
cei care indeplinese o functiune terpretarea datelor prelucrate de
de interes public, pot aduna date Institut impune o completare a
statistice. fie la cererea autori- informatiunilor existente $i and
tätilor, fie a unor institutii de interese superioare de Stat cer
1) A se vedea Legea pentru re- anumite date speciale cu carac-
censämântul general al populatiei, ter urgent $i de mare impor-
din 21 Martie 1930, la pag. 187, vol. tant& Ministrii pot ordona ori-
XVIII. cand, pentru nevoile departa-
www.digibuc.ro
 19 Februarie 1937
mentelor lor, anchete pentru
stangerea de date, prin formu-
lare vizate de Institut; and Irish'
va fi vorba de lucräri cu carac-
ter periodic, ele nu pot fi intro-
prinse deck prin Institut.
Pentru toate lucrärile perio-
dice, autorittitile publice vor in-
tocmi din vremedin oficiu sau
la interventia Institutuluipro-
iecte de probleme si de tabele
statistice. necesare bunului mers
al serviciilor publice si care ur-
meaza a fi prelucrate in anii ur-
mätori.
Când executarea lucrärilor ce-
rute Institutului va necesita per-
sonal mai insemnat si reclama
cheltuieli exceptionale autoritä-
tile respective vor acorda Insti-
tutului mijloacele suplimentare
necesare.
7. Toate scriptele Intrebuin-
tate de organele publice vor fi
intocmite astfel fuck sá per-
mitA o lesnicioasä extragere a
elementelor necesare prelucrárii
statistice.
8. Formularele i buletinele,
statistice intrebuintate de orice
autoritate publicá, vor fi intoc-
mite de Institut. Cele existente
vor fi revizuite si aprobate de
Institut. Date le statistice nu pot
fi extrase deck numai pe astfel
de formulare sau buletine.
9. Serviciile publice si parti-
culare, care au nevoie de date
statistice, se vor adresa Institu-
tului Central de StatisticA.DacA
datele cerute existä, ele pot fi
comunicate; and Insrt satisfa-
cerea cererii ar fi consideratti
ca protivnia intereselor supe-
rioare de Stat. Institutul va su-
pune cazul ministrului, care va
decide.
10. Incazul and se cer date
care nu existá la Institut. dar
care sunt necesare interesului
obstesc sau particular, Institu-
tul poate autoriza culegerea lor,
www.digibuc.ro
201-
dar numai dupA, ce i s'a prezen-
tat spre aprobare programul,
forrnularele si metoda de lucru.
Rezultatele vor fi, In mod obli-
gatoriu, comunicate Institutu-
lui.
11.Nicio lucrare statistia
intreprinsä In afara de-
Institut, nu poate fi incuviin-
tatä i nici InceputA inainte de-
a se fi elaborat programul de-
lucru, In care sä, se arate pre-
vederea de timp si cheltuiala
necesarti
Nu se pot initia si executa
identice sau asemändtoare
celor fäcute, fie de and autori-
tate, fie de Institutul Central.
Orice lucrare statisticti, odatA
terminatA, se va Inainta si In-
stitutului Central de Statistia,
care va aduna si pästra toate-
lucrArile statistice privitoare la
RomAnia. Persoanele sau insti-
tutiile particulare de asemenea
sunt obligate a Inainta statisti-
cile lor tipArite sau in copia
manuscrisului, pentru arhiva
documentarA a Institutului.
12, Nicio lucrare statistica o-
ficiala nu poate fi imprimatä;
de vreo autoritate publicA decât
numai dupg ce a primit incu-
viintarea prealabilti dela Insti-
tut. Plata cheltuielilor de impri-
mare a acestor lucrAri se va pu-
tea face numai daa la ordo-
nantd se adaugá avizul favora-
bil nentru publicare al Institu-
tului.
13. Orice comunicare de ci-
fre statistice In sträintitate, fg-
cutti, de orice autoritate publi-
cd din tarA, este verificatA, de-
cAtre InstitutuI Central de Sta-
tistia. El este obligat sA veri-
fice aceste date, sA le vizeze In
cazul când ele corespund cu da-
tele oficiale ale Institutului, iar
in lipsa lor, Institutul va putea
sti si le insuseasa daa le cre-
de exacte. In cazul and datele
 202 19 Februarle 1937
verificate nu corespund realita- personal fata de director de
Institutul este dator sä arate indeplinirea insärcindrilor pH-
aceasta autoritAtii respective, in- mite.
dicând $i datele oficiale exacte,
deed, existä.
PARTEA II
Organizarea Institulului Central
de Statistici
Sectiunea I
Organizarea Centrald
CAPITOLUL I
Conducerea Institufului
14. Institutul Central de Sta-
listicd este condus de un direc-
tor, care, in afar:A, de conditiu-
nile prevazute de legea statutu-
lui functionarilor publici, va tre-
1311i sä. indeplineasca urrndtoa-
rele conditiuni: sA ail3A titlul de
doctor al unei facultäti din tard
.sau strdindtate, sA fie speciali-
zat in statisticä, sd, fie membru
al Corpului tehnic al statisticie-
nilor, sA probeze cd a executat
'pe proprie rdspundere lucrAri
importante statistice si sA aibd,
o indelungatd activitate $tiinti-
Ea, recunoscutd, In domeniul
statisticii.
Directorul este rdspunzdtor
personal pentru buna functio-
nare a Institutului.
Directorul reprezintá institu-
tul inaintea autoritätilor, in ac-
tele juridice si are in atributiu-
nea sa gestiunea fondurilor $i
administrarea patrimoniului in-
15. Directorul este ajutat de
doi subdiractori nnmiti dintre
inembrii Corpului tehnic al sta-
tisticienilor, doctori sau licen-
tiati universitari $i specializati
in probleme de statisticA. Sub-
directorii isi vor exercita atri,
butiunile prin deleggiune pri-
m:tad dela director, tinându-i lo-
cul in absentd. Ei vor räspunde
www.digibuc.ro
16. Directorul mai este ajutat
de o comisiune consultativá corn-
pusä din 4 specialisti recunos-
cuti, numiti pe termen de 3 ani.
Ea va fi convocata de cätre
directorul institutului, oridecâte-
ori va fi nevoie. Lucr Arlie sävâr-
site in fiecare sedintd, vor fi con-
statate printr'un proces-verbal.
Comisiunea va fi consultatä in
mod obligator asupra tuturor
chestiunilor care privesc direc-
tivele si metodele de lucru.
Functiunea de membru in co-
misiunea consultativä este ono-
rifled_ Sedintele comisiunii se
pot tine cu orice numär de mem-
bri.
In anumite cazuri se pot in-
vita la $edinte, spre consultare
experti a al-or prezenta ar fi
utilä pentru lämurirea proble-
melon in discutie.
Ministerele vor fi invitate sd-si
delege câte un director, oridecâ-
teori se discutd probleme privind
ministerul respectiv.
In caz de absentrt pe timp mai
inclelungat a unui membru al
eomisiunii, ministrul poate nu-
mi un inlocuitor temporar.
17. Institutul Central de Sta-
t'sticä are urmAtoarea compu-
nere:
1. Ramura stitisticii umane.
2. Ramura statisticii bunuri-
lor.
3. Subunitäti comune.
CAPITOLUL II
Ramura statisticii umane
18. Toate lucrarile statistice
care privesc direct omul $i ma-
nifestärile lui din punct de ve-
dere biologie, intelectual, reli-
gios, moral, social $i economic,
vor fi executate de urmätoarele
sectiuni tehnice:
1. Sectiunea demograficd.
 19 Februarie 1937
2. Sectiunea recensAmintelor
generale ale populatiei.
3. Sectiunea controlului popu-
latiei.
4. Sectiunea santiarä si de a-
sistentA socialä.
5. Sectiunea de studii bio-an-
tropologice.
6. Sectiunea de studii minori-
tare.
7. Sectiunea muncii si asigurä-
rilor sociale.
8. Sectiunea judiciarä si extra-
judiciarä.
9. Sectiunea instructiunii pu-
Nice, cultelor si artelor.
10. Sectiunea administratiei
generale a Statului.
19. Sectiunea demografied cer-
ceteazá i studiazá miscarea na-
turalA si migratiunile interne si
externe ale populatiei.
Ea va executa controluli si ve-
rificarea buletinelor de stare ci-
vilä, codificarea si verificarea
lor, tabelarea i prelucrarca lu-
narA i anualA a datelor.
20. Secfiunea recensdminte-
tor generale ale populafiei va
executa lucrArile recensämäntu-
lui general al populatiei, con-
form legii, regulamentului si
dispozitiunilor speciale, luate cu
ocaziunea executárii acestei lu-
crAri, cu caracter periodic.
AceastA sectiune va face stu-
diul imprimatelor, organizarea
exterioarä i verificarea buleti-
nelor de recensAmânt, dupA in-
vestigaitunile de rigoare fäcute
la fata locului.
Sectiunea va codifica sti va
face controlul coclificàrii, va stu-
dia din vreme codul de despu-
iere a rezultatelor recensAmin-
telor generale si va elabora toa-
te formularele.
Va studia si va Intocmi no-
menclatura profesiunilor din ta-
rA si va pregAti codul profesiu-
nilor.
www.digibuc.ro
203
Va face prelucrarea recensä-
mântului general al cládirilor si
locuintelor, recensAmântul intre-
prinderilor cornerciale, industri-
ale si de transport, precum si re-
censämântul hgricol.
Persona lul acestor diviziuni va
constitui cadrul permanent de
conducere a recensAmintelor ge-
nerale si are menirea de a ela-
bora metodele de lucru si a con-
trola materialul adunat si pre-
lucrat cu prilejul fiecrirui recen-
sárnânt, de a adânci rezultatele
recensAmintelor generale prece-
dente, de a studia rezultatele ob-
(inute si de a face instructia spe-
cialA a personalului angajat in
lucrArile recensAmintelor. In a-
fará de acest personal, va exista
un personal temporal', angajat
cu contract sau plâtit cu diurnA,
al cArui numár se va stabili in
raport cu urgenta prelucrärii
rnaterialului de recensämânt.
21. Secfiunea controlului popu-
latiei va urmitri i lndruma ac-
tivitatea tuturor birourilor de
populatie din fntreaga tarä. In
afaril de controlul organelor ex-
terioare, sectiunea va organiza
un fisier central curent al popu-
latiei tärii.
Institutul Central de Statis-
ticA va ua toate mäsurile pen-
tru organizarea i buna functio-
nare a birourilor de populatie si
va da avizul la intocmirea buge-
telor lor. Ele vor functiona in
cadreIe administratiei comunale,
In afarä de CapitalA, care are
o organizatiune speciald.
22. Secfiunea sanitard si de
asistentd sociald se ocupA eu-stu-
diul problemelor de sAnAtate pu-
blicA i cu strângerea, prelucra-
rea si publicarea tuturor datelor
necesare cunoasterii sAnAtAtii
oopulatiei tArii. In sarcina aces-
tei sectiuni cade de asemeni sta-
tistica asistentei sociale.
Sectiunea va face statistica
 204 19 Februarie 1937
$colilor, personalului $i institu-
tiunilor sanitare $i de ocrotire,
statistica morbiditätii generale,
a bolilor infectioase i sociale;
a asistentei medicale (inclusiv
farmacii, medicamente, sanatorii
si statiuni balneo-climaterice), a
asisteneti sociale $i a invalizilor,
orfanilor i vaduvelor de räz-
boiu.
Secfiunea de studii bio-
antropologice se va ocupa in pri-
mul loc de analiza calitativä a
datelor care se strâng la insti-
tut.
Sectiunea va initia cercetári,
urindrind manifestrtrile de vieatä
ale populatiei si analizând da-
tele privitoare la populatia
atât ca structurä, cât i ca
manifestare. Va executa anchete
bio-antropologice, privind colec-
tivitriti restrânse sau unitäti so-
ciale date, utilizând metoda mo-
nograficä si putând colabora cu
cu alte institutiuni din tarä sau
sträinärtate. Ea va face $i studiul
fenomenelor vitale, privind fac-
torul ereditar in deterrninarea
acestor fenomene. Tot aceastä
sectiune va prelucra $i datele
antropologice adunate cu oca-
ziunea recrutrtrilor, in mäsura
in care aceste date vor fi puse
la dispozitie de Ministerul Ar-
matei, precurn $i datele de inte-
res antropologic, rezultate din
mäsurdtorile antropometrice fá-
cute in $coli $i in alte coelctivi-
täti.
Sectiunea se va ingriji de rea-
lizarea unei arhive antropolo-
gice documentare, cuprinzând
másuratori, fise, fotografii, de-
sene $i documente genealogice.
24. Sectiunea de studii mino-
Htare va aduna si prelucra ma-
terialul documentar privitor la
problernele minoritätilor etnice
din %rd.
Ea se va ocupa $i de evolutia
www.digibuc.ro
numeria a Románilor, care trä-
iesc in afará de granitele tárii_
Sectiunea de studii minoritare-
va Intocrni un fiSier statistic si
bibliografic de studiile cu carac-
ter minoritar.
25. Sectiunea muncii $i asi-
gurdrilor sociale are drept object
intreaga activitate nationalá, ca-
re se manifestä prin munca de
orice naturd, precum si proble-
ma prevederilor sociale.
Ea va studia urrniitoarele do-
menii: profesiunile i invätilman-
tul profesional, meseriile corpu-
rile profesionale, contractele de
muncá, inspectiunea muncii, bi-
rourile de plasare, anomaliile in
clomeniul muncii (greve, con-
flicte de muncd, $omaj, acciden-
te de muncä), organizatiile de
asistentä muncitoreascá, juris-
dictiurlea muncii, migratiunile
muncitore$ti, precum $i aglome-
ratiile de muncitori in anumite
centre industriale.
Sectiunea va face statistica a-
sigurärilor sociale, sutdiind mor-
hiditatea $i mortalitatea, $oma-
jul, britrâmetea, invaliditatea, a-
jutoarele, premiile $i pensiile.
Prin statistica prevederilor so-
ciale se va studia intreg câmpul
activitätii productive a popula-
tiei tärii, stabilind raporturile
de forte dintre diversele catego-
rii sociale $i profesionale $i ten-
dintele de evolutie profesionalá.
Va cerceta posibilitätile de extin-
dere ale asigurärilor in diverse
forme, pa categorii sociale
profesionale. Va organiza de a-
semeni statistica selectiunii pro-
fesionale.
26. Sectiunea judiciard $i ex-
trajudiciard va prelucra datele
privitoare la activitatea organe-
lor judiciare si la intreaga ma-
nifestare juridicä a populatiei
trtrii.
Aceastä sectiune va Intocmi
 19 Februarie 1937
statistica penald si penitenciard.
Statistica privitoare la lucrarile
Corpurilor Legiuitoare; statis-
tica afacerilor civile, a actelor
private si autentice; statistica
firmelor, societdtilor comerciale,
a márcilor de fabricd, si a afa-
cerilor comerciale din punct de
vedere juridic, statistica acte-
lor Ministerului de Justitie re-
Teritoare la cártile funduare si
la unele drepturi ale populatiei
(adoptatiuni, legitimári extraju-
diciare, dispense, naturaliztiri, re-
cunoasteri de cetátenie, expul-
zdri si altele de aceeasi naturd).
27. Sectiunea instnictiei pu-
ptice, cultelor si artelor, va pre-
lucra toate datele privitoare la
invdtámantul public si particu-
lar de toate gradele si de toate
categoriile, precum i datele pri-
vitoare la institutiile bisericesti,
de orice confesiuni i secte si la
toate institutiile de culturd si
de artd din tard.
Ea va intocmi statistica per-
sonalului didactic si a scolior de
pregtdtire a personalului didac-
tic; va face recenstimântul co-
piilor de scoald, statistica insti-
tutiunilor de invdttimânt, de
toate gradele si statistica comi-
tetelor scolare. De asemeni, va
Intocmi statistica personalului
instituitunilor religioase si ar-
tistice, precum si statistica acti-
vitátii lor.
28. Sectiunea Administratiei
Generale a Statului va centraliza
si prelucra datele statistice pri-
vind administratiile de sub au-
toritatea, si controlul Ministeru-
lui Internelor.
Va Intocmi statistica activitd-
tii organelor administrative, po-
litiei, jandarmeriei; statistica
bugetelor si inventarelor, a im-
prumuturilor comunale si jude-
tene; sta:tistica mijloacelor de
transport, a fabricilor si atelie-
www.digibuc.ro
205
relor de vehicule, precum si a
fortelor de tractiune mecanicd
animalti de care dispune ta-
ra; statistica alegerilor legisla-
tive, administrative si gospodd-
resti, precum si statistica apä-
rtirii pasive; presei, radiafo-
niei, cinematografelor si a tu-
rismului.
CAPITOLUL III
Ramura stafisficii bunurilor
29. Ramura statisticii buntt-
rilor, cuprinde urmdtoarele sec-
tiuni tehnice:
1. Sectiunea Agriculturii si
Domeniilor.
2. Sectiunea Industriei si Co-
mertului.
3. Sectiunea Comunicatiilor si
Lucrárilor Pub lice.
4. Sectiunea Finantelor si Co-
mertului exterior.
30. Sectiunea Agriculturii si
Domeniilor, va face statistica in-
sdmântärilor si a recoltelor, a vi-
ticulturii, a animalelor domes-
lice, a apicutlurii si a sericicul-
turii, a inventariului agricol, a
pädurilor, a pescdriilor, a mun-
cilor si salariilor agricole, a do-
meniilor Statului, a cadastrului,
a cooperativelor si a colonizäri-
lor.
31. Sectiunea Industriei si Co-
mertului se va ocupa de statis-
tica intregii vieti comerciale
industriale a tarn., adundnd date
asupra numdrului si felului in-
treprinderilor industriale, a for-
tei motrice, a capitalului inves-
tit, a materiei prime intrebuin-
tate, a productiunii, a persona-
lului lucrátor i administrativ si
a salariilor platite.
'Va face statistica preturilor,
statistica societAtilor pe actiuni,
stabilind indicii economici ne-
cesari.
32. Sectiunea Comunicatiilor
si a Lucrdrilor Pub lice, se ocupd.
206 19 Februarie 1937
de intreaga problemä a trans-
portului pc uscat, pe apä si in
aer, precum si de cane de cornu-
nicatii.
Sectiunea va intocrni statis-
tica transportului de pasageri pe
caile ferate; statistica transpor-
turilor de márfuri; statistica ma-
terialului rulant; statistica per-
sonalului, a accidentelor si a ser-
viciului medical; statistica trans-
porturilor maritime si fluviale;
statistica drumurilor *i 1Mii-
lor ferate particulare; statistica
transportului aerian *i a aero-
nauticii; statistica lucatrilor pu-
Mice; statistica transporturilor
po*tale, a oficiilor po*tale si a
personalului P. T. T.; statistica
telefoanelor si a telegrafului.
33. Sectiunea Finantelor $i a
Comertului exterior se va ocupa
de statistica veniturior si chel-
tuielilor Statului, de statistica
personalului salariat *i pensio-
nar al Statului i cu statistica
importului, exportului i transi-
tului.
CAPITOLUL IV
Suirerreti5rcomune
34. Secretariatul indrumeazá
birourile de corespondentä, re-
gistraturrt, arhiva, inspectii, ad-
ministratie, contabilitate, conten-
cios, casierie, personal i inten-
dentd.
Secretariatul va comunica in-
stitutiilor din stráindtate, datele
statistice cerute.
35. Secretariatul se compune
din urmiltoarele birouri:
1. Biroul registraturii i arhi-
vei, care se ocupá de buna func-
tionare a registraturii i arhi-
vei.
Z. Biroul corespondentei care
face, atât corespondenta interná
a Institutului, cât legiltura a-
cestuia cu strainatatea.
3. Biroul inspectiei si al per-
www.digibuc.ro
sonalului, care se ocupil de can-
celaria activitátii tehnice, a ins-
pectiei statisticei umane si a bu-
nurilor. Inspectorii vor organi-
za birourile statistice din exte-
rior: judetene, municipale si co-
munale; vor instrui si Inclruma
personalul acestor birouri i vor
face inspectiuni la fata locului
pentru a verifica datele statis-
Lice primite la centru; vor in-
griji ca aceste date sá fie Main-
Late in termenul hotilrit dg in-
stitut.
Fiecare inspectie va face obiec-
tul unui raport detaliat chtre di-
rectorul Institutului. Inspectorii
vor primi indrumárile tehnice
dela Oficiul de studii *i publica-
tiunt *i dela Sectiunile tehnice
ale Institutului. Acest birou va
controla personalul i va face
controlul activitatii i miscárif
personalului si va tine la zi
zierele functionarilor.
4. Biroul administratiei $i in-
tendentei eart se ocupd de toate
problemele administrative ale In-
satutului, ca: intretinerea loca-
lului, Incälzit, iluminat, paza, in-
ventarul de materiale, mobilier,
ma*ini si transporturi.
5. Biroul contabilitdtii $i al ca-
sieriei, care se ocupg, de buget
de executarea lui.
Un birou aparte va urmari ve-
niturile speciale ale institutului_
Acest birou va lucra de comun
acord cu organele delegate ale
Ministerului de Finante.
Casieria va fi cu totul inde-
pendentä de contabilitate si va
face toate incasdrile si plätile
institutului.
6. Biroul de contencios al in-
stitutului care se ocupg de toate
problemele juridice ale Institu-
tului, având delegatiunea de a.
apára interesele acestuia in fa-
ta instantelor judecdtore*ti. El
va intocmi actele privitoare la
contraventii.
 19 Februaríe 1937
36. Of iciul de studii i publi-
catiuni va avea atributiunea de
a studia toate problemele de or-
ganizare, de metodologie si de
statistica aplicatä ce-i vor fi ce-
rute de diretcor; va organiza sta-
tistica conjucturala si studiul
eficientei serviciilor publice; va
ingriji de documentarea, biblio-
teca si publicattiunile Institutului
va supraveghea atelierul de
desen si fotoscopie. Va ingriji ca
toate publicatiunile internatio-
nale importante, sa cuprinda da-
te referitoare la Romania si va
furnisa datele necesare Ministe-
rului de Externe, pentru propa-
ganda in strainatate.
37. Oficiul va avea urmatoa-
rele birouri:
1. Biroul de studii speciale va
studia din ordin sau din pro-
prie initiativà, orice statistica
privind sfera de activitate a In-
stitutului si va supune spre cerce-
tare directiunii Institutului pro-
blemele statistice interesând bu-
na administrare si desvoltare a
populatiei, precum si a vietii e-
conomice a tärii. El va urmäri,
din punct de vedere tehnic, toate
publicatiunile care contin date
statistice, tinzând sà elimine din
cunostinta public& datele statis-
tice eronate. Acest birou executä
lucrärile speciale ce vor fi nece-
sare, pentru a satisface cererile
de date adresate Institutului. De
asemenea va studia metoda de
sistematizare a serviciilor sta-
tistice centrale si exterioare, atât
In ce priveste activitatea statis-
tica, cat si administratia lor.
I3iroul va Intretine fisierul sta-
tistic bibliografic central, schim-
bul de publicatiuni, biblioteca
Institutului i arhiva de docu-
mente statistice.
2,. Biroul de grafice si fotosco-
pie va elabora metode standar-
dizate de expunere grafica a da-
www.digibuc.ro
207
telor statistice si va intocmi re-
prezintärile grafice necesare pu-
blicatiunilor Institutului sau so-
licitate de diferite organe exte-
rioare. Va executa orice fotos-
copii, privind documentele care
intereseaza, Institutul si va or-
ganiza si conduce tipografia
legatoria institutului.
3. Biroul publicatiunilor va.
studia metoda cea mai rationala
si practica de publicare a date-
lor statistice, ingrijind de tiprt-
rirea, in bune conditiuni, a tu-
turor publicatiunilor Institutu-
lui. El va urraári, in general,
tehnica publicatiunilor statist ce
din tara si din strainatate si va
starui sa se adopte in toate pu-
blicatiunile românesti o metodrt
de prezentare cat mai unitard.
4. Biroul statisticii conjunctu-
rale va studia, pe baza datelor-
birourilor respective, variatiunea
si interdependenta diferitilor fac-
tori economici, evolutia lor pe-
riodicä, comparatia lor cu fac-
torn similari din strainatate,
precum si ciclurile economice.
5. Biroul studiului eficientei
serviciilor publice se va ocupa
de centralizarea, prelucrarea si
ahaliza statisticrt a datelor pri-
vitoare la activitatea tuturor ser-
viciilor ministerelor, adminis-
tratiilor locale si corpurilor au-
tonome. De asemeni va prelucra
datele cuprinse in fisa activita-
tii individuale a fiecarui func-
tionar dependinte de aceste ser-
vicii.
6. Biroul statisticii produselor-
tipografice va organiza dosarele
publicatiunilor inaintate institu-
tului. Va face statistica publica-
tiunilor periodice, va tine la zi
colectia publicatiunilor periodice,
informand contenciosul despre-
price contraventie constatata la
art. 130 a decretului regal din 7'
Ianuarie 1936, privitor la orga-
nizarea Ministerului Internelor,_
 208 19 Februarie 1937
38. Institutul Central de Sta-
tistich are o sectiune specialA de
masini statistice, care se ocupä
cu prelucrarea mecanicd, prin
masini speciale, a intregului ma-
terial statistic apartinând tutu-
*Nu' sectiunilor din institut.
Sectiunea II
Organizarea exterioarei
CAPITOLUL I
Birourile stafisfice deportomenfale
39. Pe lângd fiecare minister
casä autonomA fiinteazä câte
o unitate administrativä statis-
tied, care culege si centralizeazA
datele statistice din domeniul
respectiv, conform normelor sta-
bilite de Institutul Central de
Statisticd. Ele vor executa la ce-
rerea institutului lucrdri statis-
tice si vor putea alcdtui situatii
sumare statistice pentru trebuin-
(ele urgente ale ministerului.
Ele pot inttia i studii speciale
din ordinul ministrului. In acest
caz, metoda lor tehnicd de lu-
cru o determind in mod obli-
gatoriu Institutul, atat in ce pri-
veste programul, cât si formu-
larele statistice intrebuintate. Ele
vor inainta Institutului loate
rezultatele obtinute prin lucrdri
proprii, precum si materialul
statistic adunat prin organele
in subordine, spre a fi pdstrate.
40. Birourile statistice de pe
lângA ministere si case autono-
me nu pt executa lucräri statis-
tice cu caracter de periodicitate
si nici publica date statistice de-
cât pe cele rezultate din anche-
tele speciale executate din ordi-
nul ministrului, dar numai cu a-
vizul Institutului Central de Sta-
ttisticA.
41. Nicio unitate statisticd nu
www.digibuc.ro
noate retine materialul original
adunat in minister peste terme-
nele stabilite de Institutul Cen-
tral de Statisticd. Fiecare minis-
ter poate pAstra in dublicat ma-
terialul statistic adunat de or-
ganele lui.
Materialul statistic se prtstrea-
zrt exclusiv in arhivele statis-
tice speciale ale Institutului Cen-'
tral de StatisticA, iar el vechi
in Arhivele Statului.
42. Birourile statistice din mi-
nisters si administratiile auto-
nome, vor fi, din punct de vedere
statistic, sub controlul Institutu-
lui Central de Statisticä, prin or-
ganul cgruia se va verifica func-
tionarea lor. Institutul va ra-
porta in scris ministerelor res-
pective insuficientele constatate,
cerând indreptarea lor. Institu-
tul stabileste in mod obligator
metoda tehnicä de lucru.
43. Din punct de vedere admi-
nistrativ si disciplinar, persona-
luI birouri depinde de au-
toritatea respectivA. Activitatea
lor tehnica insA este indrumatA
si controlatd de Institutul Cen-
tral de Statisticä.
Personalul statistic este obli-
gat sä inainteze rapoarte de ac-
tivitate lunarä, conform instruc-
tiunilor ce se vor da de Insti-
tut.
44. LucrArile statistice oficiale
se publicA de Institut. Autoritä-
tile publice, care intocmesc lu-
errtri statistice proprii, sunt o-
bligate a cere Institutului ve-
rificarea datelor statistice ce ur-
meazA a se publica. Institutul
este obligat a le verifica si a da
viza de publicare. In cazul
din orice motiv, datele nu pot fi
publicate, Institutul va motiva
aceasta fatrt de autoritatea care
a solicitat verificarea si viza de
publicare.
 19 Februarie 1937 209

CAPITOLUL II clintre membrii Corpului tehnic

Birourile sfotisfice judefene
al statisticienilor $i numai in
comunale
lipsa for, dintre persoane titrate
nespecializate.
45. Pe Duet fiecare prefec- Referentul lucreazti sub supra-
turd de judet i primarie de co- vegberea prefectului sau prima-
mund de resedintal, functioneazd rului.
câte un birou statistic care striln- 48. Referentii strâng i coor-
ge, controleazd $i coordoneazd doneazii lucrärile statistice pen-
lucrdrile statistice privincl jude- tru foate institutiile Statului, ale
tul sau comuna respectivd, In judetelor $i ale comunelor. Capii
conformitate cu legile *i regula- autoritätiolr de pe teritoriul fie-
mentele speciale in vigoare. In c'drui judet sau comund, incli-
fndeplinirea acestor obligatiuni, ferent de autoritatea de care de-
ele vor dispune de un birou spe- pind, sunt obligati a da tot spri-
cial. In birourile statistice ju- jinul la culegerea si inaintarea
detene se va instala in mod obli- clatelor statistice cerute, la ter-
gatoriu i un telefon pentru con- menele fixate. Capii acestor au-
vorbiri interurbane. Personalul toritäti vor fi convocati la pre-
materialul necesar va fi pre- fecturd sau primdrie, oridecâte-
vilzut in bugetul judetelor $i co- ori nevoia uniformizdrii lucrá-
munelor. rilor o va cere.
Institutul Central de Statisticti Referentii statistici vor furnisa
este obligat a cerceta bugetele autoritätilor sau particularilor,
anuale ale acestora $i a face orice date privitoare la judet sau
propuneri Ministerului Interne- comund. Aceasta insd numai la
lor pentru introducerea sumelor cerere $i cu aprobarea prefectu-
pentru personalul i materialul lui sau primarului $i numai in
necesar functiondrii birourilor conformitate cu normele stabilite
statistice. de Institutul Central de Statis-
46. Birourile sunt obligate a tical.
intoemi $i inainta Institutului 49. Referentii sunt obligati a
Central de Statistical, rapoarte inspecta cel putin odatä pe an,
periodice de activitate, conform toate autoritiitile $i institutiile
unui model elaborat de Institu- care furniseazd date statistice.
tul Central de Statisticä, care va Ei sunt autorizati sä se convingd
da.*i instructiunile cuvenite pen- de veracitatea da,telor furnisate
tru intocmirea acestor rapoarte. de cdtre particulari, examinând
47. Birourile vor fi conduse de scriptele originale oridecâteori
câte un referent statistic, care, pe necesitatea verificdrii o va cere,
lângd celelalte conditiuni cerute 5i motivând necesitatea contro-
de statutul functionarilor pu- lului, atât in fata prefectului sau
blici, va trebui sd fie si membru primarului, cât $i in fata Insti-
al Corpului tehnic al statisticie- tutului Central de Statisticä. In-
nilor 1). stitutul poate ordona direct a-
Referentul va fi ajutat de per- ceastd verificare.
sonalul auxiliar necesar, numit In executarea atributiunii de
1) A se vedea Legea pentru orga- verificare a scriptelor oficiale
nizarea Corpului tehnie al statistieie- sau particulare, ref erentii vor
nilor, din 30 Mai 1932, la pag. 552, avea asupra lor o legitimatie cu
vol. XX. fotografie, eliberatä de Ministe-
C. Halnangiu, vol. XXV. 14.
www.digibuc.ro
210 19 Februarie 1937
rul Internelor, Institutul Central
de Statistia.
Date le vdzute cu ocaziunea ve-
rificdrii registrelor nu pot fi uti-
lizate deat exclusiv in scop sta-
tistic, constituind un secret pro-
fesional, a cdrui divulgare se pe-
depseste conform codului pe-
nal.
50. Din punct de vedere tehnic,
referentii sunt direct dependenti
de Institutul Central de Statis-
tied, care le supravegheazd In-
treaga activitate, Numirea ref e-
rentilor se face la propunerea
Institutului, care este obltat a
recomanda in aceste posturi nu-
mai persoane calificate. Refe-
reptii sunt functionari de spe-
cialitate si nu pot fi transferati
sau detasati la alte servicii si
nici inlocuiti cu personal admi-
nistrativ.
Institutul va intocmi un ca-
zier central al tuturor functio-
narilor statistici. $efii directi ai
acestor functionari sunt obli-
frati a comunica anual In copie
Institutului notdrile ce s'au M-
cut in cazierul fiecdrui functio-
nar statitstic.
Institutul va putea cere pe-
depsirea functionarilor care se
fac vinovati de nerespectarea
dispozitiunilor Institutului. In
caz and cel vinovat va fi trimes
In fata instanlelor disciplinare.
delegatul Institutului va sustine
acuzarea.
Institutul poate cere transfe-
rarea functionarilor care s'ar do-
vedi neapti pentru lucrdrile sta-
tistice.
51. Prefectura judetului Ilfov,
primäria Capita lei isi vor or-
ganiza ate un birou statistic
model, având un regulament spe-
cial de functionare.
La judetele cu o populatie mai
mare de 400.000 locuitori, biroul
va fi condus de un referent sta-
www.digibuc.ro
tistic, avâncl gradvl tehnic de
referent cl. II, i având. trei aju-
toare.
La judetele cu populatia mai
mare de 200.000 locuitori, biroul
va fi condus de un referent sta-
tistic (statistician cl. I), având
ajutoare.
La judetele cu populatia de
sub 200.000 locuitorisi la co-
mune resedintd, biroul statistic-
va fi conclus de un referent sta-
tistic (statistician- cl. II) având
un singur ajutor.
In orasele neresedintd, atribu-
tiunile de referent statistic sunt
exercitate de secretarul cornu-
nal. In comunele rurale aceste a-
tributiuni sunt Indeplinite de no-
tari.
Functionarii administratiilor
exterioare insdrcinati cu culege-
rea de date statistice nu pot in-
tocmi nicio statistia si nici nu
pot rdspunde la vreun chestio-
nar statistic deat din ordinul
conform instructiunilor Institu-
tului Central de Statistia din
Ministerul Internelor care regle-
menteazd activitatea lor statis-
tied.
52. Materialul statistic adu-
nat In judete si comune este de
cloud, categorii: 1) material brut,
original sau In copie, care nu se
prelucreazd la fata locului, ci se
inainteazd la centru, si 2) mate-
rial care se prelucreazd la fata
lo cului.
Materialul din prima catego-
rie se inainteazd prin prefectura
judetului sau primdria comu-
nald, la biroul statistic judetean
sau comunal, unde se va pro-
ceda conform instructiunilor pri-
mite dela Institutul Central de
Statistia.
Materialul tabelat de atre ser-
viciile tehnice din exterior (de
stingtate, de agriculturd, de In-
vdtdmânt, de justitie, de postdt
.0
 Februarie 1937
etc), se centralizeazA la ser-
viciile judetene sau comunale
respective si se inainteazd Insti-
tutului Central de Statistica,
spre prelucrare si publicare.
CAPITOLUL
Serviciut statistic al Iqunicipiului
Bucure0
53. Serviciul statistic al Mu-
nicipiului Bucuresti, creat in
baza legii de organizare a muni-
cipiului, tine, din punct de ve-
dere administrativ, de primdrie,
iar din punct de vedere tehnic
de Institutul Central de Statis-
ticA. El are urmAtoarele obliga-
tiuni:
a) SA culeagA, sd prelucreze si
sii publice datele statistiee pri-
vitoare la Capita la thrii, con-
form normelor stabilite de In-
stitutul Central de Statistia;
b) Sii inainteze Institutului
fàri intArziere, conform indru-
mArilor acestuia, materialul sta-
tistic adunat. Serviciul statistic
al Capita lei este obligat sd fur-
niseze orice material statistic ce
i s'ar cere de Institut;
c) Sd inainteze Institutului
Central de StatisticA rapoartele
periodice de activitate;
d) SA intretinA o bibliotecA de
specialitate si sA facä schimb de
publicatii cu orice serviciu sta-
tistic municipal din tard si din
strAiniltate. Serviciul statistic
municipal nu va putea avea con-
tact cu strAinAtatea decAt prin
Institutul Central de Statisticä.
PARTEA Ill
Sectiunea I
CAPITOLUL I
Cadre le de personal statistic
permanent
54, Personalul Institetului
Central de Statisticä se numeste
in conformitate cu prevederile
www.digibuc.ro
211
legilor In vigoare, la propune-
rea directorului Institutului, f A-
cutà cu avizul comisiei consul-
tative a Institutului Central de
StatisticA. Formele se vor inde-
plini de cAtre Secretariatul In-
stitutului.
55. Functionarii care, dupA
reorganizarea birourilor depar-
Lamentelor, rArnAn supranume-
rari, se pot repartiza prin deci-
zia ministrului respectiv, Insti-
tutului Central de StatisticA, in
natisura necesitätii acestuia.
56. Personalul Institutului va
fi repartizat la locurile desem-
nate de directorul Institutului,
conform gradelor fiecdrui func-
tionar, a specialitätii si destoini-
ciei dovedite. In cazuri speciale
el poate incredinta personalului
de orice grad, executarea de lu-
criri speciale de orice naturi,
privind activitatea Institutului.
57. Directorul Institutului
poate repartiza lucrArile si sub-
impArti sectiunile; organizarea
subimpärtirilor, ficAndu-se pe
cale de regulament interior.
Orele de serviciu ale Institu-
tului se vor stabili de director.
58. In conformitate cu art.
220-221 ale legii sanitare din
27 Aprilie 1933, nimeni nu poate
fi numit intr'o functiune statis-
ticA definitivii, decAt dacä face
parte din corpul tehnic al sta-
tisticienilor, exceptie ficAnd nu-
mai functionarii administrativi
personalul de serviciu, care se
recruteazA dupii normele Statu-
tului functionarilor publici1).
Numai in cazul and nu existA
functionari disponibili indepli-
find conditiunile de mai sus, se
pot numi si functionari cu expe-
1) A se vedea Legea pentru St%-
tutul functionarilor publici, din 19
Iunie 1923, la pag. 409, vol. XI
XII, qi Regulamentul de aplicare,
din 23 Noemvrie 1923, in ace* vol.
212 19 Februarie 1r37
rient statistica si in fine, func-
tionari VIM experientil statis-
Aceste numiri se fac cu ti-
tlu provizoriu, in conditiunile
prevazute de Statutul functiona-
rilor publici, dupd, care, func-
tionarul este obligat a depune
un nou examen si obtine certi-
ficatul de statistician, dupd care
el intrd, in Corpul tehnic al sta-
tisticienilor, putând fi definiti-
vat ca functionar statistic.
59. Personalul Institutului este
de cloud, categorii:
A) Administrativ, având situa-
tia juridicd, reglementatit de Sta-
tutul functionarilor publici
alte legi anexe, in ceea ce pri-
veste gradul si functiunea, si
B) Tehnic, a citrui situatie se
reglementeazã prin prezentul re-
gulament, cum si prin art. 132
si 135 ale decretului din 7 Ianua-
rie 1936 si legea din 16 Iulie
1921, pentru crearea Institutului
de seruri i vaccinuri Dr. I.
Cantacuzino" 2).
60. Personalul tehnic al Insti-
tutului Central de Statisticä, este
urmätorul:
1. Personalul tehnic, prevrizut
pentru institutele de stiintO a-
plicatä, conform legii din 16 Iu-
lie 1921, mai suscitata, i anume:
$efi de sectiuni tehnice.
$efi de laboratoare.
Asistenti.
Preparatori.
Personalul acesta se numesie
conform susnumitei legi.
2. Personalul tehnic, prevAzut
in art. 135 al decretului din 7 Ia-
nuarie 1936, si anume:
Secretar, inspector statistic,
10.750.
Controlor-sef, 8.000.
Controlor, redactor, 7,300.
Referent cl. I, 6.800.
Referent cl. II, 6.250.
2) A se vedea Legea din 16 Iulie
1921; la pag. 651, vol. Ixx.
www.digibuc.ro
Matematician cl. I, actuar cl.
I, statistician cl. I, 5.650.
Matematician cl. II, actuar cl.
II, statistician cl. II, 4.900.
Matematician cl. III, actuar cl.
III, statistician cl. III, translator
cl. I, 3.900.
Verificator cl. I, translator cl.
II, 3.300.
Verificator cl. II, translator
III. calculator I, 3.050.
Tabelator I, codificator I, cal-
culator II, corector I, dactilo-
perforator I, 2.900.
Tabelator II, codificator II, co-
rector II, dactilo-perforator II,
2.600.
61. Intregul personal tehnic
superior si inferior al Institutu-
lui Central de Statistica are drept
la gradatiile stabilite conform
art. 244 din legea din 27 Aprilie
1933 si decretului Wu 7 Ianuarie
1936.
Dreptul la gradatii decurge
insä, numai pentru 'timpul cât
Indeplinesc func-
functionarii
tiuni statistice si primesc note
calificative de activitate tehnicä
dela Institaitul Central de Sta-
tisticä.
Functionarul transferat din-
teo functiune statisticä in altä
functiune, pentru care legi spe-
ciale nu previld drept la gra-
datii, inceteazd, de a mai primi
gradatii, având dreptul numai
la salariul postului ce ocupd.
62. Functionarii din toate gra-
dele din Institutul Central de
insArcinati cu lucrdri
statistice, sunt rdspunzOtori per-
sonal fatä de director, de exacti-
tatea lucrdrilor efectuate. Ei sunt
obligati a Inainta lunar raport
de aetivitate, atât cu privire la
unitatea condusà, cât si la acti-
vitatea lor personald.
 19 Februarle 1937
CAPITOLUL II
Cadre le slafisfice speciale
;i tern porare
63. Institutul Central va cu-
lege datele statistice de care are
nevoie, prin organe proprii,
create in mod special, precum $i
prin serviciile publice sau per-
soanele particulare.
Organele proprii sunt:
1. Agentii statistici temporari:
delegatii, controlorii si recenso-
rii care executä recensämântul
general al populatiei sau colec-
tori ocazionali de date.
2. Informatori statistici care
sunt insärcinati de cätre Insti-
tut sd inregistreze diferite stiinte,
conform normelor ce se dau de
&are acesta.
Functiunea de informator sta-
tistic este onorificd, Institutul
putând insd acorda premii si dis-
tinctiuni pentru cei ce dovedesc
un zel deosebit in indeplinirea
acestei functiuni. Institutul va
ingriji ca ace$ti informatori sä
beneficieze de diferite avantaje
spre a-i stimula la o activitate
cât mai rodnicd. Informatorii se
numesc prin decizie ministe-
riali, pe termen limitat, cu drept
de prelungire.
64. Informatorii statistici lu-
creazd conform normelor stabi-
lite de Institut $i in exercitarea
acestei atributiuni, ei au carac-
ter de functionari publici. Pen-
tru neexecutarea de ordine ei
sunt supusi mdsurilor discipli-
nare prevdzute in art. 125 $i 128
ale decretului-lege din 7 Ianua-
rie 1936. Arhivele lor sunt secrete
datele ce le culeg nu pot fi di-
vulgate nici particularilor, nici
autoritAtilor. Pentru orice act
statistic, indeplinit de informa-
tori, ei rimân rdspunzatori nu-
mai fatá de Institutul Central
de Statisticd. Dupd expirarea
mandatului lor, informatorii sunt
www.digibuc.ro
213
obligati a preda arhiva lor sta-
tisticd Institutului, care va dis-
pune. Pentru pregdtirea tehnicd,
a infromatorilor, Institutul va
organiza cursuri $i demonstra-
tiuni practice.
65. In afard de personalul in-
cadrat in scara ierarhicd, Insti-
tutul poate angaja temporar spe-
ciali$ti pentru fiecare speciali-
tate unde se va simti nevoia.
Numdrul si retributiunea lor se
va stabili de ministrul interne-
lor.
66. Pentru studiul $i elabora-
rea unor proiecte In legilturd cu
organizarea diferitelor ramuri de
statistic:a, precum si pentru in-
terpretarea diferitelor fenomene
cercetate prin metoda statisticd,
Institutul Central de Statisticä
poate constitui comisiuni de ex-
perti onorifici. Aceste comisiuni
vor avea atributiunea de a stu-
dia toate chestiunile ce i-au fost
incredintate.
67. Institutul va aproba si
constituirea comisiunilor statis-
tice judetene sau comunale cu
caracter permanent si având a-
tributiuni consultative. Comisiu-
nile vor fi numite de prefecti sau
primari.
Membrii acestor comisiuni se
vor compune in primul loc din-
tre conducátorii serviciilor pu-
blice din juclete sau comune, iar
in al doilea rand dintre perso-
nalitAti de seamd, care au dove-
dit interes pentru problemele sta-
tistice privind jucletul sau co-
mun a.
68. Pentru lucrdri statistice
periodice, cum este recensAmân-
tul general decenal, sau anche-
tole speciale intreprinse de In-
stitut, se poate angaja personal
temporar. Angajärile temporare
se fac de Institut. Aceste func-
tiuni nu se echivaleazd cu func-
tiunile bugetare, ci se retribuesc
in raport cu munca prestatd (cu
214 19 Februarie 1937

ora, ziva, luna sau cu sume for-
fetare).
In acelasi fel se va proceda si
cu lucrätorii manuali calificati
necalificati, angajarea lor M-
cânclu-se de directorul Institu-
tului, care le stabileste si retri-
butia zilni ca.
CAPITOLUL III
Insfruirea personalului statistic
69. Odatä pe an, Institutul
Central va convoca la o confe-
rintä de lucrdri statistice pe toti sau numit ca extrabugetar pen-
conduciitorii de birouri statistice tru lucräri determinate, va fi
din Institutul Central, dela mi- plätit din fondurile speciale sau
nistere, case autonome, judete
comune. La aceste conferinte, au-
toritätile sunt obligate a delega
pe functionarii respectivi, spre a
primi direct, toate informatiu-
nile si instructiunile privitoare
la organizarea lucrarilor de sta-
tisticA.
In timpul conferintei se va or-
gaviza si adunarea anualä a
Corpului tehnic al statisticieni-
lor.
Conferintele se vor tine de pre-
ferintä in Capita la tärii la rese-
dinta Institutului.
Scopul principal al conferin-
telor va fi uniformizarea meto-
delor de lucru si ridicarea pres-
tigiului profesional al Corpului.
Institutul va putea invita la
aceste conferinte delegatii altor
institutiuni care se ocupä cu
probleme statistice de orice na-
turg, precum si orice personali-
tate care poate contribui la pro-
gresul statisticii.
70. In vederea perfectionäzii
personalului statistic si unifor-
mizrii de lucru, In-
stitutul Central de Statisticg va
organiza douä centre de instruc-
tie, unul pe lângg un birou sta-
tistic judetean, iar al cloilea pe
lângä un birou statistic munici-
pal.
Aceste centre de instructie vor
avea sarcina de a indruma . si
specializa personalul statistic
exterior.
Perioad.ele de instructie, du-
rata br, precum i programul
de studiiteoretice si practice
se vor stabili de chtre Institut,
care va controla si califica acti-
vitatea fieciirui functionar, che-
mat pentru perfectionare.
71. Personalul permanent 0.
temporar angajat cu contract
din creditele ce se vor deschide
Institutului, aplicându-i-se regi-
mul de salarizare ca si persona-
lului bugetar.
72. Orice functionar va fi su-
pus, la primirea in Institut, u-
nui examen amanuntit, intoc-
mindu-i-se un cazier personal.
Oficiul de studii se va ingriji ca
apoi functionarul nou numit sä
fie atasat pe lângä sectiunile
principale ale Institutului spre
a-si putea insusi metodele teh-
nice de lucru. In tot acest timp,
functionarul va fi supravegheat
de aproape i indrumat de cä-
tre delegatul Oficiului de studii.
La centrul de pregätire tehnicä
profesionalä se organizeazd o sec-
tie de specializare pentru pregäti-
rea personalului statistic din ad-
ministratiile publice, avand la
bazá o diplomá universitarä.
Pregätirea specialä va cuprinde,
in afará de materiile generale
prevdzute in art. 7 din regula-
ment, urmátoarele studii si lu-
cräni practice de specialitate:
Economie politicä.
Sociologie.
Istoria statisticii si evolutia
societätii omenesti.
Metodologie statisticä.
Statistica aplicatá (Biologia si
sociologia populatiei).

www.digibuc.ro
 19 Februarie 1937
Statistica aplicatd (Fenomene
econornice).
Tehnica lucrdrilor statistice.
Legislatie si organizatie sta-
tistieä.
Rationalizarea statistica.
Lucrdri practice:
Organizare i administratie
statisticä..
Tehnica statisticii mecanizate.
Statistica aplicatd (Fenomene
tnnane).
Statistica aplicatti (Fenomene
economice).
Statistici curente, recensämänt,
monografii, anchete.
Interpretarea datelor statis-
tice (Fenomene umane).
Interpretarea datelor statis-
tice (Fenomene economice).
Organizarea si rationalizarea
de servicii statistice.
Durata speeializdrii este de un
an si poate fi simultanä cu pre-
gätirea profesionald administra-
tivd pentru diplomatii universi-
tari.
Dupti terminarea specializärii
statistice, absolventii vor obtine
o diplomd de specialist statisti-
cian, pe baza cdruia se vor in-
scrie in Corpul tehnic al stat's-
ticienilor.
73. Personalul statistic se nu-
meste numai dintre candiclatii
care au absolvit pregritirea teh-
nied profesionalä de specialitate
statisticil din centrul de prega-
tire profesionald. Numirea se va
face cu formele prevdzute de le-
gea statutului functionarilor pu-
blici, insd, si cu avizul Institu-
tului Central de Statistied. Can-
didatii trebue sà fad, parte in
mod obligatoriu din Corpul teh-
nic al statisticienilor.
In functiunile de ajutoare sta-
tistice se vor mai numi absol-
venti ai Scoalei de pregAtire pro-
fesionald, chiar si fdrä speciali-
tatea statisticl
www.digibuc.ro
215
Niciun functionar tehnic, care
nu este incadrat in Corpul teh-
nic al statisticienilor, nu va pu-
tea inainta in grad si nici nu
va putea primi gradatit
Sectiunea II
CAPITOLUL I
Corpul fehnic al sfafisficienilor
74. Corpul tehnic al statis-
ticienilor care s'a infiintat prin
art. 220 si 221 din legea sanitard
$i de ocrotire din 27 Aprilie 1933,
functioneazd in conditiunile pre-
zentului regulament 1).
75. Corpul tehnic al statisti-
cienilor, pus sub autoritatea mi-
nistrului internelor, este organi-
zatie tehnicd profesionalä, care
conferd membrilor ei dreptul de
a ocupa in mod exclusiv fune-
tiuni publice de specialitate sta-
tisticd.
76. Gradele din Corpul teh-
nic sunt onorifice si nu implied
echivalarea cu functiunea ocu-
patd.
CAPITOLUL II
Admiferea in Corpul fehnic
77. Candidatii spre a fi ad-
misi in Corp trebue sà satisfacà
urmätoarele conditiuni:
1. Sd aibd diploma sau certi-
ficat de statistician sau sit aibd
o diplomd universitard si sit fi
filcut luerdri de- specialitate sta-
tisticä.
2. Sä indeplineascd celelalte
conditiuni preväzute in statutul
functionarilor publici pentru nu-
mire in functiunile publice.
Cererea insotitd. de acte se Ina-
inteazd cornitetului de directie
al Corpului.
Cererile aprobate vor fi tri-
1) A se vedea Legea sanitarä
de oerotire din 27 Aprilie 1933, la
pag. 451, vol. XXI.
216 19 Februarie 1937
mise Institutului Central de Sta-
tisticd, care va face deciziunea
de confirmare.
CAPITOLUL III
Organizarea Corpului
78. Corpul tehnic al statisti-
cienilor are urmdtoarele grade:
a) Stagiar statistic;
b) Statistician ordinar;
c) Statistician special;
d) Expert statistic;
e) Consilier statistic.
79. Inaintarea dintr'un grad
in altul nu se poate face decât
la intervale de cel putin doi ani.
Pentru inaintare se va avea in
vedere lucrdrile statistice, pre-
curn ai notele calificative acor-
date de Institutul Central de
Statistica.
CAPITOLUL IV
Pierderea calitätii de membru
80. Calitatea de membru o
pierde acela care nu mai hide-
plineate conditiunile cerute la
admiterea in Corp sau care prin
vreun act al vietii lui publice
sau private compromite demni-
tatea sa de orn, sau acela care
prin lucrdri de specialitate co-
mite grave abateri sau inexac-
titdtii, compromittitoare pentru
prestigiul statisticii.
81. Corpul tehnic al statisti-
cienilor va avea urmdtoarele or-
gane:
a) Comitetul de directie, care
face primirile ai inaintdrile in
Corp. El reprezintd interesele
Corpului fatd de autoritäti
particulari;
b) Comisiunea de disciplind,
care vegheazd la apdrarea, pres-
tigiului Corpului, având dreptul
de a pronunta sanctiuni, inclu-
siv pe cea a excluderii din Corp;
www.digibuc.ro
c) Comitetul de censori, avâncl
trei membri ai trei supleanti.
Comitetul de directie ai comi-
siunea de disciplinä se vor corn-
pune din câte patru aleai ai câte
unul delegat de Institutul Cen-
tral de Statisticd. Hotäririle lor
se iau cu majoritate de voturi.
Directorul Institutului Central
de Statisticd este de drept mem-
bru al comitetului de directie.
In caz de divergentd hotárdate
adunarea generald anualä.
Membrii titulari ai membrii
supleanti ai comitetului de di-
rectie ai ai comitetului de dis-
ciplind se aleg astfel incât In
fiecare an se reinoeate mandatul
unui membru titular ai a unui
rnembru supleant.
In primul an se aleg membri
separat pe câte patru, trei, doi
un an,
Comitetul de directie este pre-
zidat de directorul Institutului
Central de Statisticd.
CAPITOLUL V
Adunarea generalei
82. Comitetul de directie con-
voacd odatd pe an adunarea ge-
nerald a Corpului, In sesiune or-
dinard. Sedintele vor privi ches-
tiuni de ordin tehnic ai profesio-
nal. Desbaterile vor fi conduse
de preaedintele Corpului. Adu-
narea generalä alege organele
de conducere ale Corpului.
Sedintele Corpului se vor tine
la reaedinta lui permanentá care
va fi in localul Institutului Cen-
tral de Statisticd.
Corpul tehnic ai statisticieni-
lor va avea un regulament in-
terior de administrare, care sa
va intocmi de cdtre comitet ai
va fi supus votului adundrii ge-
nerale ai care va prevedea or-
ganizarea interioard, a Corpului.
 19 Februarie 1937 217

PARTEA IV Când se va dovedi cä functio-

CAPITOLUL I
narul cu rea credintä a denatu-
rat cifrele statistice sau cd, a co- -
Conf raven fu i penalitäti mis acte de sabotaj ori a pro- -
Toate datele individuale dus prin actele sale vdditd con-
culese in scop statistic, sunt con- fuzie in lucrärile de intocmire -
fidentiale $i nu pot fi comuni- a cifrelor i formularelor statis- -
cate sub niciun motiv nimänui. tice, in afara de pedeapsa disci-
Abaterile dela aceste dispozitiuni plinard, el va fi pedepsit potri-
constituesc delictul de divulgare vit dispozitiunilor codului pe
de secret $i se pedepsesc con- nal.
form codului penal. 86, Pentru ca Institutul Cen-
84. Functionarii de orice grad, tral sd poatd prelucra $i publi-
care au asupra lor material sta- ca datele statistice necesare $i a
tistic, nu pot comunica acest
tine la zi diferite evidente, orice-
material decât in baza autori- serviciu sau functionar public,
zatiei $efului institutiei respec- este obligat, sub sanctiunile le-
tive, care pentru aceastd apro- gale, a räspunde fdrd intärziere,
cu exactitate $i bunit credintd,
bare rdmâne direct rdspunzator la toate intrebärile puse sub-
fatd de Institut. Datele nu pot orice formd $i a executa la timp
fi comunicate decât pe cerere orice insiircindri date de Insti-
scrisä sau adresä tutul Central de Statisticd.
Cererea sau adresa va cu- Institutul poate cere pedepsi-
prinde natura informatiei ceru- rea acelor functionari care s'ar
te, gradul de detaliu si rezolu- face vinovati de nerespectarea
tiunea de aprobare a conducd- dispozitiunilor sale. Pedepsele
torului. Despre aceasta se va sunt cele prevdzute de statutul
tine un registru special, elabo- functionarilor publici, iar f ap-
rat de Institutu4 Central de Sta- tul imputat $i gravitatea lui se
tisticd. Institutul va elabora $i va constata de Institutul Cen-
instructiunile privitoare la pro- tral de Statisticd.
cedurd. 87. Orice particular care este.
Abaterile dela aceastä dispo- chestionat de Institutul Central
zitie se pedepsesc, conform sta- de Statisticä, de un serviciu sau
tutului functionarilor publici. un functionar public delegat in
Pedeapsa pentru aceste abateri acest scop, asupra tuturor fap-
este aplicatd de cdtre autorita- telor care sunt cercetate prin
tea de care depinde functiona- metoda statisticd, este obligat a
rul, fie din oficiu, fie la cere- rdspunde cu toatà sinceritatea
rea Institutului Central. $i urgenta. Refuzul rdspunsului
85. Orice functionar public, cerut $i inaintarea de date sta-
din a cdrui neglijentd s'au dena- tistice false sau Impiedecarea
turat cifrele statistice, se va pe- sub orice formd a lucrarilor (pro-.
depsi dupd gravitatea vinei, po- paganda, instigatie, rdspunsuri
trivit legii pentru statutul func- vddit incomplete, neglijente sau
tionarilor publici. Pedeapsa se intärziate, eschivarea dela veri-
va aplica de autoritatea de care ficarea datelor cerute de delega-
depinde functionarul, pe baza tii Institutului Central etc.), con-
actelor intocmite de cdtre orga- stitue o contraventie, care se-
nele Institutului Central de Sta pedepse$te cu amendd dela lei
tisticä. 1.000-20.000.

www.digibuc.ro
218 19 Februarie 1937
88. Amenda se apnea de Ins-
titutul Central de Statisticd in
baza proceselor-verbale de con-
statare ce se incheie de organele
Institutului sau de ref erentii sta-
tistici.
Organele Institutului care sunt
Indreptiltite a face constatarea
contraventiunii, vor avea ant-
pra lor o legitimatie, purtând
numiir de ordine si semndtura
director ului Institutului. Astfel
de legitimatii se vor elibera pe
termen de un an, functionarilor
Institutului, ref erentilor statis-
tici, agentilor si informatorilor
oficiali, delegati de Institut.
In contra amenzii pronuntate
de Institut, se poate face apel
la judeciltoria de ocol, in ter-
men legal. Amenda rämasd de-
finitivd se va incasa prin orga-
nele fiscale ale Statului, con-
form legii de urmdrire a veni-
turilor Statului
89. Autoritätile administra-
tive si poli-tienesti -sunt obligate
sà asiste pe delegatii Ministeru-
lui Internelor, Institutul Central
de Statisticd, la constatarea con-
traventiilor.
90. Declaratiile statistice pri-
vitoare la populatie sau bunuri,
vor fi prtstrate sub cel mai strict
secret oficial si nu vor putea fi
comimicate sau publicate decât
in forma colectivrt si in asa fel,
ca sd nu apard elementele indi-
viduale care au servit la intoc-
mirea statisticii.
Divulgarea si utilizarea date-
lor statistice pentru scopuri ne-
autorizate, se pedepseste cu pe-
depsele prevdzute de codul pe-
nal, pentru violarea secretului
profesional.
Constatarea se va face, fie de
Institut, fie de prtrtile lezate. In
1) A se vedea Legea do =Arise a
veniturior Statului, din 5 Mai 193 I,
la pag. 217, vol. XXII.
www.digibuc.ro
acest din urmrt caz Institutul
este obligat a-si da avizul asu .
pra gravitätii faptului din punct
de vedere statistic.
Institutul poate publica ins&
liste nominale de persoane sau
institutiuni, cuprinzand numele
si adresele lor, repartizate pe
capitole. In cazuri speciale, In-
stitutul poate cere informatiuni
pentru publicdri de anuare sau
monografii cuprinzAnd si alte
date. IE acest caz cei interesati
pot stabili singuri amilnuntele
la a cdror publicare consimt.
Organele administrative sunt
obligate a pdstra, sub cheie, de-
claratiile individuale facute cu
scop statistic. Cei lezati pot cere
despdgubiri pentru prejudiciile
ce ar suferi din cauza divulgà-
cii cuprinse in de-
claratiunile statistice, iar Insti-
tutul entral de Statisticd, dupd
ce va stabili vinovrttia functio-
narului, va face propunerile pen-
tru pedepsirea disciplinarä a
functionarului vinovat, conform
prevederilor codului penal, pri-
vitor la violarea secretului pro-
fesional. Institutul este obligat
sá califice gravitatea faptului
din punct de vedere statistic.
91. Datele statistice nu pot fi
consultate inainte de publicarea
lor, pentru niciun scop, decât
nurnai in temeiul unei autoriza-
uni, acordatd de ministerul
uncle se pástreazd, datele res-
pective.
Publicarea de cdtre persoane
sau institutiuni a clatelor ine-
dite este strict interzisä. Auto-
rizatiuni speciale se vor putea
acorda numai când este vorba
de date a cdror publicare este
incertd.
Directorul Institutului este rds-
punzdtor de claunele morale su-
ferite de pe urma publicarii sau
comunicárii in afard a datelor
 19 Februarie 1937
nedefinitive, inainte de publica-
rea oficiald a datelor definitive.
PARTEA V
Administrarea patrimoniului
.institutului
Sectiunea I
V eniturile
92. Institutul Central de Sta-
tisticti are urmiitoarele surse de
venituri:
1. Sumele prevdzute in bugetul
general de cheltuieli al Statu-
lui, precum si creditele extraor-
dinare sau suplimentare, ce s'ar
deschide Institutului.
2. Venitul timbrului statistic.
3. Venitul realizat din cotele
preväzute in art. 181 al legii ad-
ministrative.
4. Venitul realizat din valori-
ficarea publicatiunilor Institu-
tului.
5. Legate, donatiuni i veni-
turi intâmpltitoare.
Veniturile prevdzute la punc-
tele 3, 4 si 5 de mai sus, vor in-
tra in compunerea Fonclului
Statistic".
93. Timbrul statistic infiin-
tat prin legea din 8 Decemvrie
1925 9, se aplicd pe urmdtoarele
acte:
1. Buletinul de inscriere la bi-
rourile populatiei.
2. Buletinele si certificatele de
nastere, de cäsatorie si divort
si autorizatiile de inmormân-
tare, ce se elibereazd pdrtilor in-
teresate, conform regulamentu-
lui actelor de stare civild.
3. Scrisorile de cdrat sau de
träsurä, actele de cabotaj, dx-
tuliile de incarcare (conosamente,
fracte) si manifeste partiale de
1) A se vedea Legea pentru Insti-
tutul de statistic& generalä, din 8
Deeemvrie 1925, la pag. 1.160, vol.
XIIIXIV.
www.digibuc.ro
219
inctircilmânt In bastimente, bu-
letinele ce intreprinzdtorii de
transporturi i administratiile
de cdi ferate dau comisionarilor
sau conducdtorilor de mdrfuri,
spre a le servi drept cdrti de ca-
rat, si duplicatele lor.
4. Declaratiile ce insotesc o-
biectele si banii ce se transmit
prin postd.
5. Declaratiile vamale ce In-
sotesc obiectele destinate expor-
tului si importului.
6. Biletele sau pasapoartele
pentru trecerea peste fruntarii.
7. Biletele sau cdrtile de iden-
titate sau legitimatiile pentru se-
derea In Ord.
8. Biletele pentru vânzdri de
vite.
9. Toate actele de mutatiune,
de proprietate, supuse transcrip-
tiei si inscriptiei, conform art.
722, 724, 728 bis din procedura
civilä.
94. Perceperea veniturilor pro-
venite din aplicarea timbrului
statistic, se va face prin timbre
mobile speciale, zise timbre de
statisticd, ce se vor aplica pe
toate actele enumerate.
Fabricarea, vânzarea si anu-
larea acestor timbre se va face
prin Institutul Central de Sta-
tisticd, din Ministerul Interne-
lor, dupd normele prevdzute in
legea asupra taxelor de timbru
si Inregistrare ').
Pentru formularele a cdror
distributie se face prin organele
Statului, Institutul Central va
putea dispune imprimarea tim-
brului statistic, direct pe formu-
lare. In acest caz, Institutul va
lua mdsurile cuvenite pentru
contabilizarea venitului realizat
din vânzarea acestor formulare
timbrate.
1) A se vedea Degea timbrului
inregistearii, din 29 Aprilie 1925, la
pag 604, vol. XVXVI, eu mod.
220 19 Februarie 1937
Sanctiunile si penalitätile pre-
vgzute in legea timbrului se vor
aplica in toate cazurile de con-
traventiune la dispozitiunile de
mai sus.
Sectiunea II
Fondul statistic
95. Veniturile rezultate din
valorificarea timbrului statistic
se vor vgrsa direct la oficiile de
casierii publice, recunoscute si
se vor inregistra la articolul res-
pectiv de venituri al bugetului
Ministerului de Finante.
96. Fondul statistic se va in-
trebuinta duph cum urmeazä:
a) Pentru imprimarea lucrg-
rilor -statistice ce se vor publica
in editura Institutului Central
de Statisticg;
b) Pentru plata cheltuielilor
ocazionate cu facerea recensä-
mintelor generale ale populatiei
in cazul amid suma alocatá n'ar
fi suficientg;
c) Pentru plata cheltuielilor
transport si indemnizatii ce se
fac cu ocazia participgrii la -con-
gresele internationale de statis-
ticä si la lucrdrile initiate de
conferintele internationale pen-
tru organizarea statisticii, pre-
cum si pentru schimb de func-
tionari in institute statistice strd-
ine, conform aprobgrii ministru-
lui internelor;
d) Pentru cumpararea sau con-
struirea, inzestrarea si intreti-
nerea unui local propriu Insti-
tutului Central de Statisticg;
e) Pentru studii speciale, an-
chete sau delegatiunile In tara
sau strhingtate, executate de In-
stitutul Central de Statisticg;
f) Pentru organizarea i in-
zestrarea sectiunii controlului
populatiei;
g) Pentru recompense si pre-
mii ce Institutul va acorda per-
sonalului statistic care depune
www.digibuc.ro
zel deosebit in indeplinirea atri-
butiunilor statistice, sau care
detine locurile prime in listele
de activitate, intocmite de Insti-
tut, precum si pentru premierea
de publicatiuni statistice;
h) Pentru subventionarea Cor-
pului tehnic al statisticienilor si
a societdtilor stiintifice care se
ocupg de promovarea statisticii;
i) Pentru completarea biblio-
tecii si incuraj area publicatiuni-
tor cu caracter statistic;
j) Pentru procurarea si intre-
tinerea masinilor necesare Insti-
tutului, precum si pentru car-
tele statistice.
97. Veniturile si cheltuielile
Fondului statistic vor forma un
buget a parte, intocmit de Insti-
tutul Central de Statisticg si a-
probat de ministrul internelor
supus de catre ministrul in-
ternelor votärii Parlamentului,
odatg cu bugetul ministerului.
Administrarea lui se va face
de Institut. Ministrul internelor
va numi o comisiune speciald,
compusg din 3 membri, dintre
care unul va fi delegat al Mi-
nisterului Finantelor. Comisiu-
nea va face semestrial verifica-
rea gestiunii fondului.
Atät actele de gestiune, cât
incheierile comisiunii de verifi-
care se inainteazg anual Inaltei
Curti de Conturi, singura in
mgsurg de a da cuvenitele des-
cgrchri Institutului. Depunerea
actelor se va f ace la termenul
in formele preväzute in legea
contabilitätii publice 1).
98. Nicio modificare a buge-
tului nu se va putea face in
cursul exercitiului cleat con-
form legii asupra contabilitgtii
publice.
1) A se vedea Legea contabilitätii
publice, din 31 Iulie 1929, la pag.
783, vol. XVII, cu mod. din 24 De-
cemvrie 1932, pag. 871, vol. XX.
 19 Februarie 1937
99. Actele justificative se vor
intocmi conform prevederilor le-
gii asupra contabilitätii publice.
100. Cassa de Depuneri $i
Consemnatiuni va plati la ce-
rere, Institutului Central de Sta-
tistica, cheltuielile efectuate in
contul Fondului statistic í in
limita bugetului aprobat.
101. Excedentele rämase ne-
cheltuite, precurn $i incasarile
in plus, se vor capitaliza in sco-
pul de a acoperi cheltuielile ex-
traordinare in legilturd cu orga-
nizarea recensamantului gene-
ral ale populaitei.
102, Pentru urmarirea veni-
turilor Fondului statistic, Insti-
tutul Central de Statistica va
organiza o contabilitate specialä
care va tine la zi partizile de
venituri $i va raspunde pentru
incasarea tuturor sumelor pre-
vrizute in buget.
PARTEA VI
Sectiunea I
Dspoziliuni finale
CAPITOLUL I
Publicatiile inslifulului
103 Toate publicatiunile In-
stitutului Central de Statisticä
fiind de interes public, se tipa-
resc de Imprimeriile Statului, in
contul Ministerului Finantelor.
Institutul va putea imprima
lucrari speciale, perioclice, pre-
cum $1 imprimate de birou in
imprimeriile propril.
Comercializarea, distributia $i
contabilizarea publicatiunilor se
face de catre institut.
104. Orice autoritate care
dispune de arhive vechi este o-
bligatä ca, inainte de a distruge
materialul de arhiva de care
nu mai are nevoie, sá incuno$-
tiinteze Institutul Central de
Statisticil, care va examina dacá
www.digibuc.ro
221
nu cumva materialul este de in-
teres statistic. In acest caz, In-
stitutul Central de Statisticd,
este obligat a lua másuri pen-
tru conservarea materialului.
CAPITOLUL
Depoziful legal
105. Toate tipografiile vor tri-
mete exemplare obligatorii din
produsele lor tipografice de ori-
ce fel, Institutului Central de
Statisticä, care va face statistica
productiei tipografice, exami-
nand in acelasi timp $i cuprin-
sul publicatiunilor, sub raport
statistic.
Institutul va proceda conform
legii presei fatil de contravenien-
tii care nu au inaintat obligator
institutului, exemplarul ce a a-
párut.
CAP1TOLUL III
Conventiunea cu Fundafio
Rockefeller
106. Conventiunea Incheiatá
la 21 Iunie 1933, intre Statul Ro-
man, reprezentat prin ,Ministe-
rul Muncii, Saniabitii $i Ocroti-
rilor Sociale $i Fundatiunea Roc-
kefeller din New-York, rämâne
neatinsä. Ori unde in aceas-
tá conventiune scrie: Ministerul
Muncii, Sánatatii $i Ocrotirilor
Sociale, se va citi: Ministerul In-
ternelor.
Institutul de demografie $i re-
censamant contopit in Institu-
tul Central de Statisticá, i$i va
continua lucrárile pentru care a
fost creat, cu participarea Fun-
datiunii Rockefeller, la bugetul
de material $i personal al insti-
tutului. Serviciile organizate
inventarul procurat prin concur-
sul Fundatiunii Rockefeller, nu
vor putea fi intrebuintate la alte
lucräri, decal acelea pentru care
au fost create.
222 19 Februarie 1937
CAPITOLUL IV
Denumirea Insfifutului
107. In corespondenta i pu-
blicatiunile in limbi sträine, In-
stitutul Central de Statisticil se
va numi dupd cum urmeazd:
In limba franceza: Institut
Central de Statistique de Rou-
manie".
In limba englezà: Royal Sta-
tistical Institute of the Ruma-
nian Kingdom".
In limba italianä: Istituto
Centrale di Statistica del Regno
di Romania".
In limba germand: Zentral
Statistisch es Institut des Köni-
greichs Rumänien".
Sectiunea II
Dispozitiuni transitorii
108. Toate bunurile mobile 51
imobile care compun patrimoniul
Institutului Central de Statis-
ticä, precum si bunurile mobile
imobile provenite din legate,
conventiunea cu Fundatiunea
Rockefeller, subventii, credite ex-
traorclinare, Imprumuturi, dona-
tiuni si cesiuni, rdmân in po-
sesiunea Institutului Central de
Statisticä 5i vor fi inregistrate
in inventarul Ministerului In-
ternelor.
109. Pentru constituirea Cor-
pului tehnic al statisticienilor, in
conformitate cu prevederile pre-
zentului regulament, ministrul
internelor va convoca adunarea
generalä a Corpului, la sediul
Institutului Central de Statis-
ticA.
110. Aetualii functionari sta-
tistici, care nu sunt incadrati in
Corpul tehnic al statisticienilor,
pot fi incadrati in gradul de sta-
giari, dacn, au doveclit aptitudini
pentru lucrarile statistice 5i au
recomandarea Institutului Cen-
tral de Statisticii. Incadrarea se
www.digibuc.ro
va face in 6 luni dela punerea Im
aplicare a prezentului regulai
ment.
111. Ori de câte ori in acest
regulament se vorbeste despre
minister, se intelege Ministerul
Internelor, iar prin Institut sou
Institutul Central, se. intelege In-
stitutul Central de Statisticd.
112. Prin instructiuni se vor
stabili normele de activitate a
tuturor unitätilor institutului.
LEGE
pentru autorizarea Casei de Economie,
Credit pi Ajutor a Corpului Didactic de a
contracta un imprumut là Cassa de
Depuneri pi Consemnatiuni
DIN 19 FEBRUARIE 1937 1)
1. Casa de Economie, Credit 5i
Ajutor a Corpului Didactic este
autorizatà sLi se imprumute dela
Cassa de Depuneri si Consemna-
tiuni, care este autorizatil sa-i a-
corde suma de maximum 80 mi-
lioane lei, in conclitiile i cu do-
banda ce se vor stabili de comun
acord.
Aceastil sumä va servi pentru
acordarea de imprumuturi, pe
termen lung, pentru constructii
de locuinte membrilor Casei, in
conditiile legii sale organice.
2. Casa de Economie, Credit 5i
Ajutor a Corpului Didactic este
persoanii juridicd autonomä.
Ea functioneazA si se adminis-
treaza In conformitate cu legea
sa organica 5i sub controlul mi-
oistrului educatiei nationale.
1) Aceasta Lege s 'a promulgat
prin Decretul regal Nr. 588/937 si s
publicat in Monritorul Oficial, p. I,
Nr. 41 din 19 Februarie 1937. A se
vedea Legea p. Casa de economic,
credit i ajutor a corpului didactic,
din 16 Iulie 1934, la peg. 517, vol.
XXII.
 20 Februarie 1937
LEGE
pentru modificarea art. 205 din legea
pentru Infiintarea Consiliului Superior
Economic ;i organizarea Camerelor
Profesionale
DIN 19 FEBRUARIE 1937 1)
Art. ultic. Art. 205 din legea
pentru infiintarea Consiliului
Superior Economic *i organiza-
rat Carnerelor profesionale, pro-
mulgatri, cu I. D. R. Nr. 977 din
1936 *i publicata in Monitorul
Oficial din 29 Aprilie 1936, se
modifica precum urmeaza:
Camerele de agricultura $i
Uniunea, pentru terenurile date
lor in folosinta *i exploatatiu-
tiunile lor proprii sunt scutite de
impozite si de mice taxe crttre
Stat, judet i comunii.
De asernenea aceste Camere si
Uniunea lor beneficiazrt de pre-
vederile legii pentru lichidarea
datoriilor agricole *i urbane din
7 Aprilie 1934, in conditiunile
prevrtzute de aceastrt lege in ca-
pitolele I si II.
Sunt *i ramân exceptate dela
beneficiile capitolelor I si II din
legea pentru lichidarea datorii-
lor agricole si urbane din 7 Apri-
lie 1934, datoriile Camerelor de
agriculturä si a Uniunii lor, con-
tractate la Cassa de Depuneri
Consemnatiuni, la Cassa Natio-
1) Aceastd Lege s'a votat de Ada-
narea Deputatilor in sedinta dela 29
Ianuarie si de Senat in sedinta dela
4 Februarie 1937; s'a promulgat
rrin Decretal regal Nr. 615/937
s'a publicat In. Monitona Oficial,
p. I, Nr. 41 din. 19 Februarie 1937.
A se vedea Legea peutru infiinta-
rea (Ilonsiliului superior economic
organizarea Camerelor profesionale,
din 29 Aprilie 1936, la pag. 601,
vol. XXIV, p. I, precum i Legea
pentru lichidarea datoriilor agricole
O. urbane. din 7 Aprilie 1934, la pag.
96, vol. XXII.
www.digibuc.ro
221
nala de Economii *i Cecuri Po*-
tale, precum si acele datorii ea-
tre Stet, care derivä din fonduri
procurate dela Cassa de Depu-
neri i Consemnatiuni ori dela,.
Cassa Nationala de Economii
Cecuri Po*tale.
Restul articolului ramâne-
neschimbat".
J.C.M.
relativ la Conventia cu Societatea Irving
pentru fabricarea de parasute
DIN 20 FEBRUARIE 1937 1)
1. So apron' incheierea unei
Conventiuni de dare Ministerul
Aerului *i al Marinei cu firma,
Irving Air Chute Co", din Buf-
falo (U. S. A.), in baza crireia a-
ceasta isi ia fata de Statul Ro-
man urmätoarele obligatiuni:
a) Firma Irving Air Chute Co.,
va construi in tard, o societate
anonimä românrt pe actiuni cu
un capital de minimum 3.000.000-
lei deplin varsati. Din acest ca-
pital 45% va fi subscris de a-
ceastil firma, 40 la suta de ca-
tre actionarii români, iar 15 la
suth din acest capital va reveni
in mod gratuit Statului Raman,
subscriitorii particulari acope-
rind si cota de capital ce rämâne
Statului;
b) O cincime din membrii con-
siliului de axlministratie i unul
din cei 3 censori vor fi desem-
nati de Stat, prin Ministerul Ae-
rului si al Marinei;
c) Societate Anonima Romând
ce se va constitui va instala in
tará o fabricä prevazutd cu cele
mai moderne masini pentru f a-
bricarea oricrirui tip de para*ute,
dupa brevetele, licentele si mode-
lele apartinând firmei Irving
1) J. C. M. sub Nr. 2.915/937,.
s 'a publicat in Mosriloral Oficial, p.
I, Nr. 42 din 20 Februarie 1937.
224 20 Februarie 1937
Air Chute Co.", care se obliga a
vinde toate aceste drepturi pen-
gru Romania, Societatii ce ur-
meazil a se constitui, pe pretul
global si total de 15.000 dolari,
plätibil de catre S. A. R. Irving,
in rate anuale de cate 3.000 do-
lari;
d) Soc. Irving din. Romania va
fi obligatti sit construiased $i alte
tipuri de parasute, in afarä de
cele ale Casei Irving din Buffalo
U. S. A., pe care Ministerul Ae-
rului $i al Marinei le va pro-
pune, iar conditiunile se vor sta-
-bili dela caz la caz;
e) Fabrica de parasute a Soc.
Irving din Romania va avea o
capacitate de lucru de 300 para-
..$ute anual, socotind säntamâna
de lucru de 40 ore;
f) Societatea Irving din Roma-
nia va instala aläturi de fabrica
'de parasute un laborator central
care se va inzestra cu toate apa-
ratele necesare controlului sto-
cajului de parasute, a incercarii
"materiilor prime etc.
Acest laborator va reprezenta
un centru de studiu pentru toate
materialele indigene ce pot servi
la fabricatia para$utelor etc.
Dotarea laboratorului va cu-
prinde o serie de aparate de in-
cercat care se va stabili de Mi-
:nisterul Aerului $i al Marinei;
g) In afará de obligatiile de
mai sus. Soc. Irving Air Chute
& Co., din Buffalo, se obliga a da
tot concursul necesar noiei so-
ciettiti române$ti, in scopul de a
-se obtine fabricarea in tara a u-
nor produse de_ calitate identica
cu cele fabricate in America si
incleplinind conditiunile tehnice
prevazute in contractul de fur- rului si al Marinei, art. 400;
-nitura Nr. 12.457 din 23 Ianua-
rie 1934, incheiat de Subsecreta-- Bancii Nationale a Romaniei,
riatul de Stat al Aerului cu fir-
ma Irving Air Chute Co., din
Buffalo.
In acest scop Soc. Irving Air
www.digibuc.ro
Chute Co., va trimite in tard spe-
cialisti care vor fabrica $i vor
organiza fabricatiunea, invatand
lucrtitorii români sistemul de fa-
bricatiune;
h) Societatea Irving din Roma-
nia, va primi din partea Minis-
terului Aerului si al Marinei, o
comanda de 200 parasute, pe care
se obliga a le confectiona in 5
lun dela data constituirii
tätiL
2, Firma Irving Air Chute
Co., din Buffalo U. S. A., garan-
teaza fatä de Statul Roman, in
numele viitoarei Societtiti ano-
nime române ,.Irving", executa-
rea tuturor obl. gatiunilor de or-
din industrial $i tehnic care se
vor cere de Ministerul Aerului
si al Marinei, prin conventia ce
se va incheia.
3. In schimbul acestor obliga-
tiuni, Ministerul Aerului $i al
Marinei va indeplini demersuri
necesare in vederea obt'nerii de
dare Societate Romana Irving",
urmatoarelor inlesniri $i avan-
taje:
d) Avantajele acordate de le-
gile in vigoare industriei natio-
nale $i celei de armament, pre-
v17ute de I. D. R. Nr. 1.861 din
1936 1).
b) Scutirile de taxe vamale ad
valorem, taxe de import, de con-
. tingentare etc., precum $i acor-
clare permiselor de import, pen-
tru ma$inile $i materiile prime,
necesare instalarii fabricii $i fa-
bricärii para$utelor.
Aceste avantaje sunt acordate
tuturor industriilor in legaturä
cu aeronautica $i pe baza legii
de infiintare a Ministerului Ae-
c) Aprobarea prealabild a onor.
1) A se vedea Deeretul-lege din. 14
Noemvrie 1936, la pag. 792, vol.
XXIV, p. II.
 22 Februarie 1937
pentru a putea obtine devizele
necesare platilor in strainatate,
a masinilor si materialelor im-
portate pentru fabricarea para-
sutelor;
d) Transferul sumelor in do-
lari care vor rezulta din vânza-
rea brevetelor de fabricatiune
cuvenite Soc. Irving Air Chute
Co., din Buffalo, care se ridica
la suma de 15.000 dolari,
in 5 rate anuale.
4. D-1 ministru al Aerului si al
Marinei este insärcinat sä in-
ch,eie cu firma Irving Air Chute
Co., din Buffalo, U. S. A., o con-
ventiune pentru aducerea la in-
deplinire a dispozitiunilor din
prezentul jurnal.
DEC R ET
pentru compunerea Comisiunii
comertului exterior
DIN 22 FEBRUARIE 1937 1)
1. Art. IV din decretul regal
Nr. 2.871 din 25 Octomvrie 1934,
publicat in Monitorul Oficial Nr.
247 din 26 Octomvrie 1934, se mo-
dified dupg, cum urmeaza:
Art. IV. Comisiunea pentru
indrumarea si supravegherea co-
mertului exterior, având atribu-
tiunile prevazute prin jurnalul
Consiliului de Ministri Nr. 2.145
din 23 Octomvrie 1934, care func-
tioneaza pe lânga Serviciul re-
glementarii comertului exterior,
va ficompusä din:
Un delegat al Bancii Natio-
nale a Bomâniei.
Doi delegati ai Camerelor de
comert §i de industrie, dintre
1) Def.,ret regal Nr. 627/937, s'a
publicat in Movitorul Oficial, p. I,
Nr. 43 din 22 Februarie 1937. A se
vedea si Decretul relativ la import
si export, din 26 Octomvrie 1934, la
pag. 715, vol. XXII..
C. Hamangiu, vol. XXV. 15.
www.digibuc.ro
225
care un industrias si un comer-
ciant.
Directorul vilmilor din Minis-
terul Finantelor.
Directorul comertului.
Directorul industriei.
Directorul Institutului Natio-
nal de Export.
Directorul serviciului pentru
reglementarea comertului exte-
rior.
Un delegat al Uniunii Came-
relor de agricultura.
Doi delegati ai Ministerului
Inclustriei si Comertului.
2, Ministrul Nostru secretar
de Stat la Departamentul Indus-
triei si Comertului este insarci-
nat cu aducerea la indeplinire a
dispozitiunilor prezentuluj de-
cret.
J. C. M.
relativ la conventiile Casei Constructiilor
DIN 22 FEBRUARIE 19371)
1. Autoria. Casa Constructii-
tor sá Incheie cu debitorii bene-
ficiari ai Constructiilor efectuate
prin grupul italian de construe-
tii noi, contractate pe baza ur-
matoarele clauze esentiale:
a) Se acorda o reducere pana.
la 30 la suta care se va aplica
numai asupra cotei de 77,50 la
suta, (din valoarea constructiei);
b) Suma ramasa de platä se
va esalona in rate lunare pe timp
de 15 ani, cu incepere dela 1 Ia-
nuarie 1937, cu procente de 5 la
suta pe an, in favoarea Casei
Constructiilor;
c ) La cota de 22,50 la sun', (din
valoarea constructiei), partea a-
vansata de Casa Constructiilor
2) J. C. M. sub Nr. 349/937 s'a
publicat in Monitorul 0 ficial, p.
Nr. 43 din 22 Februarie 1937. A se
vedea i J. C. M. din 18 Mai 1936,
la pag. 769, vol. XXIV, p. I.
226 22 Februarte 1937
nu Se aplica reducerea de mai
sus si se esaloneaza pe acelasi
termen, cu un procent de 2 la
sut ä. pe an;
d) Peste procentele aratate
mai sus se va percepe o cota de
1 la sutä, pe an, reprezentâncl
cheltuieli de administratie pre-
vazute de legea organica a Ca-
sei Constructiilor;
e) Reducerea prevazuta mai
sus nu se aplica, asupra pretului
terenului, Irish', nu va purta nici
un fel de dobancla, decat cota de
I la sutd, cheltuieli de adminis-
tratie, prevazuta in alineatul
precedent.
2. Sunt exceptate dela benefi-
ciile inlesnirilor, ardtate mai
sus, toti debitorii in constructii
ai Casei Constructiilor, care au
solicitat j beneficiat de avanta-
jele legii pentru lichidarea da-
toriilor agricole si urbane (con-
versiunea).
3. D-1 ministru al muncii si
ocrotirilor sociale i directorul
Casei Constructiilor sunt insrtr-
cinati cu aducerea la indeplinire
a prezentului jurnal.
LEGE
pentru autorizarea Ministerului lndustriei
;i ComertuIui si Incheie, In vederea
punerii in aplicare a Acordului in-
tervenit Intre Statul Român ei Statul
lugoslav, o conventiune cu Cassa Na-
tionalä de Economii si Cecuri Po;tale
din Bucureqti
DIN 22 FEBRUARIE 1937 1)
Articol unic. Statul Roman,
reprezentat prin Ministerul In-
clustriei si Comertului, este au-
torizat sa incheie, in vederea pu-
1) Aeeasta Lege dimpreunä
Conventiunea aräturafá, s 'au votnt de
Adunarea Deputatilor in sedinta dela
29 Ianuarie si de Senat in edinta
dela 10 Februarie 1937; s'a promul-
www.digibuc.ro
nerii in aplicare a Acordului in-,
tervenit intre Statul Roman si
Statul Iugoslav, potrivit art. 79.
din legea de organizare a Case-
lor de economii, urmatoarea
conventiune cu Cassa Nationald.
de Economii i Cecuri Postale
din Bucuresti, care face part&
integranta din prezenta lege.
CONVENTIUNE
1. Pentru finantarea, livrari-
lor de produse petrolifere pe care
Guvernul Roman s'a obligat sâ
le fad, Guvernului Iugoslav, con-
form Protocolului Tehnic sem-
nat la 30 Noemvrie 1936 si ratifi-
cat prin jurnalul Consiliului de
Ministri Nr. 2.778 din 1936, Cassa
Nationala de Economii si Cecuri
Postale deschide Statului Ro-
man, prin Ministerul Imlustriei
si Comertului, un credit in cont
curent pana la concurenta su-
mei de 180.000.000 (una suta opt-
zeci milioane).
2. Termenul pentru care se
deschide acest credit este de a
(cinci) ani, incepand dela data
semnarii prezentei conventiuni.
3. Dobânda se fixeaza la 1 la.
suta peste taxa scontului Bauch
Nationale a României si va curge
din ziva phitilor efectiv facute
pana la incasarea definitiva de
dare Cassa Nationala de Econo-
mii si Cecuri Postale a sumelor
datorate.
Plata dobanzilor se va face de
ciitre Banca Nationala a Roma-
niei decursiv anual si anume: la
1 Noemvrie 1937, 15 Septemvrie
1938, 15 Septemvrie 1939, 15 Sep-
temvrie 1910 si 15 Septemvrie
1941.
4. Pentru acoperirea acestui
credit, Ministerul Industriei
gat prin Deeretul regal Nr. 656 din
1937 §i s'a publicat in Monitorut
p. I, Nr. 46 din 25 Februa-
rie 1937.
 22 Februarie 1937
Comertului va transmite Cassei
Nationale de Economii si Cecuri
Postale in garantie bonurile de
tezaur ale Guvernului Iugoslav,
eliberate in lire sterline-aur, e-
mise in baza dispozitiunilor Pro-
tocolufui mentionat la art. 1 de
mai sus si a caror plata este ga-
rantata de Ministerul de Finante
prin scrisoare adresatä Bancii
Nationale a României.
Plata la scadenta a acestor bo-
nuri se va efectua de Banca Na-
tionala a Romäniei in lei.
5. Creditul acordat va putea fi
utilizat de Ministerul Industriei
si Comertului in total sau in
narte, urmand a fi avansate de
Cassa Nationala de Economii si
Cecuri Postae, in mäsura posibi-
litatilor sale, a depunerii bonuri-
lor de tezaur mentionate la art.
4 de ma i sus si in limita sumei
de lei 813 (opt sute treisprezece)
pentru ficcare lir. sterlina-aur.
6. Rambursarea creditului se
va face In termen de cinci ani,
pe masura ce bonurile de tezaur,
transmise Cassei Nationale de
Economii si Cecuri Postale drept
garantii, ajung la scadenta.
Aceastil rambursare se va face
prin ingrijirea Ministerului de
Finante si a Bancii Naitonale a
României, independent de faptul
cui contravaloai ea acestor bonuri
va fi sau nu achitata de Statul
Iugoslav.
Ministerul Industriei si Co-
mertului ii rezerva dreptul de
a rambursa in mice moment su-
mele avansate de Cassa Natio-
nala de Economii si Cecuri Pos-
tale, retragâncl In acelasi timp
bonurile susamintite.
7. Cassa Nationala de Econo-
mii si Cecuri Postale va prezenta
aceste bonuri la scadenta pentru
incasare la Banca Nationala a
României, ce va plati contrava-
loarea in lei a sumelor avansate
www.digibuc.ro
227
in mod efectiv de Cassa Natio-
nala de Economii si Cecuri Pos-
tale asupra lor, plus dobända la
intreg soldul debitor, calculat
[Ana la data platii acestor bo-
nuri.
De asemenea Cassa Naionala
de Economii si Cecuri Postale
are facultatea de a cere oricând
Minch Nationale a României
plata cu anticipatie pentru tota-
litatea sau parte din bonurile
susmentionate, Banca Nationalä
a României achitând in acest
caz sumele efectiv datorate de
Ministerul Industriei si Comer-
tului, plus dobända la intreg sol-
Jul clebitor, calculata pand la
data achitärii acestor bonuri.
8. In caz de neplata la sca-
denta a bonurilor de tezaur
transmise in garantle, precum si
de neplata a dobanzilor la ter-
menele indicate in art. 3 de mai
sus, Intreg soldul debitor devine
imediat exigibil.
In acest caz Cassa Nationala
de Economii si Cecuri Postale,
este in drept, ca lard somatiune,
punere in intärziere sau curs de
judecatd, sri. incaseze, conform
procedurii aratata la art. 7 de
mai sus totalitatea bonurilor
de tezaur ce detin, indiferent de
scadenta lor, spre a se despa-
gubi de sumele avansate si do-
bänzile aferente.
9. Se precizeaza in mod ex-
pres cui nu-i este opozabila Cas-
.ei Nationale de Economii si
Cecuri Postale nicio modificare
a Protocolului Tehnic, incheiat
rie Comisiunea Guvernamentala
Romano-Iugoslava la 30 Noem-
vrie 1936, pe baza careia vor fi e-
mise bonurile de tezaur susmen-
tionate, modificare de natura a
micsora garantiile constituite
prin prezenta conventiune.
10. Nu se poate prezuma nicio
derogare dela obligatiunile pre-
228 25 Februarie 1937
väzute in prezenta conventiune,
de nicio päsuire sau tolerantd a
Cassei Nationale de Economii si
Cecuri Po$tale, derogärile nepu-
tând fi decal, exprese si rezul-
tâncl dintr'un act scris al Cassei
Nationale de Economii si Cecuri
Postale.
. C. !VI .
pentru majorarea tarifelor C. F. R.
pentru lucrfiri in interes militar
DIN 25 FEBRUARIE 1937 1)
Consiliul de Ministri, in se-
dinta sa dela 20 Februarie 1937,
Având in vedere referatul d-lui
ministru secretar de Stat la De-
partamentul Luertirilor Publice
si al Comunicatiilor, inregistrat
sub Nr. 10.549 din 20 Februarie
1937;
Având in vedere dispozitiunile
art. 9, 51 si 54 din legea pentru
crearea Regiei autonome C. F. R.,
promulgatd cu I. D. R. Nr. 2.042
din 27 Tunic 1929, si publicatä in
Monitorul Oficial Nr. 141 din 1
Iulie 1929,
Decide:
Art. I. Pentru executarea lu-
crdrilor C. F. R. in leghturä cu
apárarea nationalä, se majorea-
zd toate tarifele C. F. R. de mär-
furi, mesagerii si bagaje cu 15
la sutrt si toate tarifele C. F. R.
de cältitori cu 10 la sutä.
Nu intrd, in dispozitiunile de
mai sus:
Cälätorii din clasa Ill in cu-
prinsul aceluiasi judet.
Art. II. Sumele provenite din
aceastä majorare de tarife
care constitue o urcare a venitu-
1) J. C. M. sub Nr. 350/937, s'a
publicat in Monitorul Oficial, p. I,
Nr. 46 din 25 Februalie 1937. A se
vedea j Tarifele C. F. R. de 'e,515,-
tori, din 7 Aprilie 1936, la pag. 537,
vol. XXIV, p. I.
www.digibuc.ro
rilor R. A. C. F. R. vor fi con-
tabilizate intr'un cont special.
Ele vor fi intrebuintate de R.
A. C. F. R. cu avizul Marelui
Stat Major, numai pentru execu-
tarea luerärilor de consolidäri,
constructii si dubldri de linii,
sporiri $i infintäri de statii, con-
structii' si consilicldri de poduri,
ameliortiri i sporiri ale parcului
de material rulant, in legrtturd
.'u apärarea nationald.
LEG E
pentru autorizarea Regiei Autonome
C. F. R. de a modifica unele contracte
pentru constructia de locomotive
vagoane
DIN 27 FEBRUARIE 1937 1)
Art. unic. Regia Autonomd C.
F. R. care are pentru construe-
tia de locomotive contracte cu
Uzinele de Fier si Domeniile din
Resita, S. A. si Fabrica de lo-
comotive N. Malaxa, S. A., dare
expirá la 31 Decemvrie 1942, si
pentru constructia de vagoane,
contracte cu Unio. fabricä, de va-
goane, S. A.; Astra, prima fa-
bricti romând de vagoane si mo-
toare, S. A. si Romloc, fabricä
româneascä de locomotive si va-
goane, S. A., care expirä la 31
Decemvrie 1942, 31 Decemvrie
1913, 31 Decemvrie 1944, pe baza
jurnalelor Consiliului de Minis-
tri Nr. 281 din 1934, 1.086 din
1935, si 2.133 din 1936, si legilor
din 2 August 1929, 10 Iulie 1934
Aceastä Lege s'a votat de Adu-
narea Deputatilor i Senat in. sedin-
ele dela 19 si 24 Februarie 1937;
S'a promulgat prin Deeretul regal
Nr. 789/937 i s'a publicat in Moni-
torul Oficial, p. I, Nr. 48 din 27 Fe-
bruarie 1937. A se vedea i Legea
pentru constructia de locomotive si
vagoane in tark din 2 August 1929,
la pag. 905, vol. XVII.
 Februarie 1937
si 4 Mai 1936, este autorizatrt sd
execute aceste contracte cu mo-
dificarea de comun acord, cu fa-
bricile contractante, a reparti-
tiei cotei anuale totale, prevdzute
in art. 3 al legit pentru construe-
tia de locomotive si vagoane din
2 August 1929, si sd stabileascii
noile cote contractuale In limi-
tele acestei sume.
REOULAMENT
pentru modificarea regulamentului
pentru punerea aplicare a legii
pentru organizarea, administrarea
;I exploatarea Monitorului Oficial
;i Imprimerillor Statului
DIN 2 MARTIE 1937 1)
CAPITOLUL
Object, Afribufi:, Oliciul centralizeirii
imprimatelor
1.. Ziarul Statului Monitorul
Oficial", si Impr'meriile Statu-
lui, sunt administrate si exploa-
tate in regie de o Directiune Ge-
neralä pusd sub autoritatea
privegherea Ministerului de Fi-
nante si condusit de un Director
General si un Comitet de Direc-
tie.
2, Sunt incredintate acestei
Directiuni Generale, denumitd
prescurtat Directiunea Genera-
A) Acest Regulament s'a sanctio-
nat prin Deeretul regal Nr. 788/937
s 'a publicat in Monitorul Ofioia7,
p. I, Nr. 50 din 2 Martie 1937. El
abrogl vechiul Regulatnent din 30
Noemvrie 1931, pag. 790, vol. XIX,
cu mod. 27 Noemvrie 1935, pag. 1008,
vol. XXIII. A se vedea i Legea pen-
tru organizarea Monitorului Oficial
ei Imprimeriilor Statului, din 31 Iu-
lie 1931, la pag. 659, vol. XIX, pre-
cum i Tariful abonamentelor i pu-
blicatillor in Monitorul Oficial, din
8 Noemvrie 1932, la pag. 778, vol
XX.
www.digibuc.ro
229
16 M. O.", urmittoarele Imprime-
rii:
Imprimeria Centrald, Impri-
meria Nationald i Fabrica de
Timbre, toate din Bucuresti, si
Imprimeria Chisindu din Chisi-
rt Au.
Sediul Directiunii Generale M.
O. este in Capitala Tdrii.
3. Toate celelalte imprimerii
pendinte de cliferite autoritdti
ale Statului, afard de acelea care
au un caracter de specialitate in
clirectd legilturd cu atributiile
autorittitii respective vor trece
sub aclministrarea Directiunii
Generale M. O.
In acest scop Comitetul de Di-
rectie va intocmi un raport care
va putea propune chiar desfiin-
tarea imprimeriei respective si
trecerea inventarului ei la una
din Imprimeriile Directiunii Ge-
nerale M. O.; pe ban, a cestui ra-
port Consiliul de Ministri va a-
nroba trecerea. Jurnalul Consi-
liului de Ministri va cuprinde
inventarul specificativ al impri-
meriei, cu valoarea corespunzd-
toare.
4. Atributiunile Directiunii Ge-
nerale M. O. sunt:
a) alcatuirea, imprimarea
distribuirea ziarului Monitorul
Ofi cial";
b) editarea legior si regula-
mentelor ce apar in Monitorul
Oficial, precum si editarea de lu-
crrtri cu caracter cultural si ar-
tistic, in scop de propagancld na-
tionald, acestea din urmd dupd
clispozitiile ce se vor lua de Mi-
n'sterul Finantelor;
c) imprimarea lucrdrilor Cor-
purilor Legiuitoare si
el) executarea, In limita capa-
^itdtii de procluctie, a imprima-
telor, registrelor, brosurilor, De-
riodicelor, valorilor, cartonaje-
tor, cliseelor, stampilelor meta-
lice, precum si a oricdror alte
lucrdri grafice, necesare autori-
 230 2 Martie 1937
tätilor $i institutiilor de Stat.
De asemenea a celor necesare
judetelor si comunelor, când a-
cest lucru este cerut de legi spe-
ciale sau cand sunt comandate
Imprimeriilor Statului.
5. Autoritätile si institutiile
Statului, inclusiv cele autonome,
vor executa lucrArile prevAzute
la art. 4, in Imprimeritle Statu-
lui, In limita capacitätii de pro-
ductie.
Se face exceptie pentru lucra-
rile cu caracter special ale Mi-
nisterului de Instructie Pub licä,
Culte si Arte. Autoritätile jude-
tene $i comunale sunt obligate a
invita Directiunea Genera IA M.
O. la toate licitatiile pentru lu-
crärile dela art. 4.
6. Capacitatea de productie se
stabile$te dupä numärul $i fe-
lul masinilor de imprimat $i al
celor de compunere $i topire a
caracterelor de imprimerie, pre-
cum $i dupd numärul persona-
lului de care dispun Imprime-
rtile Statului, spre a executa un
cuantum de lucräri de fiecare
specialitate, in cursul unui an,
lucrând câte 8 ore pe zi $i scä-
zându-se särbätorile preväzute
in legea repausului duminical.
Lucrärile pentru efectuarea
Monitorului Oficial si desbateri-
lor parlamentare nu inträ in ca-
drul acestei dispozitii.
Toate lucrärile pe care Impri-
meriile nu le pot executa, fie din
cauza completärii capacitätii de
lucru, fie din cauza lipsei utila-
jului necesar, vor fi comandate
imprimeriilor particulare de ca-
tre Directiunea Genera IA M. O.
prin Oficiul Centralizärii Impri-
matelor Statului, In conformi-
tate cu legea contabilitätii pu-
blice i cu dispozitiile de mai
j os 1).
1) A se vedea Legea contabilit4ii
publice, din 31 Iulie 1929, la pag.
www.digibuc.ro
In cazul comandärii prin bunä
invoialä, repartitia se va face
intro imprimerii particulare din
Localitatea unde are sediul auto-
ritatea respectiva, proportional
cu capacitatea de productie a
fiecärei a.
Stabilirea capacitätii de lucru
a fiecäreia din tipografiile par-
Liculare se va face pe baza da-
telor anuale procurate de Minis-
terul de Industrie.
7. Pentru asigurarea prevede-
rilor art. 6, in Directiunea Gene-
ralä M. O. va functiona un Ofi-
ciu al Centralizärii Imprirnate-
lor Statului, care va primi toate
comenzile de lucräri prevAzute
la art. 4, va proceda la normali-
zarea i unificarea lor, conform
dispozitiilor in vigoare, va re-
partiza Imprimeriilor Statului
cantitatea necesarä a,coperirii
capacitätii lor de lucru, $i va
da pe celelalte spre executare ti-
pografiilor particulare.
8. De comun acord cu Oficiul
de Rationalizare $j Normalizäri
de pe lângä Ministerul de Indus-
trie 5i Comert, Oficiul Imprima-
telor va centraliza toate datele
referitoare la imprimate sau alte
lucräri grafice ale Statului, pro-
cedând la simpificarea $i tipiza-
rea lor, stabilind calitäti $i di-
mensiuni standard, pe baza nor-
melon fxate de Consiliul de Mi-
ni$tri, cu jurnalul Nr. 807, pu-
blicat in Monitorul Oficial Nr.
174 din 6 August 1930.
9. Dacä o administratie tri-
mete modele nenormalizate, Ofi-
ciul este dator sä le normalizeze
$i administratia respectivä sä le
accepte.
Administratiile cu imprimerii
proprii sunt de asemenea obli-
gate a se adresa Oficiului Impri-
matelor pentru normalizarea a-
783, vol. XVII, cm mod. 24 Decem-
brie 1932, pag. 871, vol. XX.
 2 Martie 1937
celor lucritiri pentru care nu se
gdsesc norme oficiale stabilite.
10. Oficiul va stabili preturi
standard pe baza tarifelor Direc-
tiunii Generale M. O. si ale in-
dustriei particulare, care vor
servi pentru intocmirea devize-
lor $i caietelor de sarcini, sau
pe baza citirora se vor trata co-
menzile prin bund invoialil pen-
tru lucrdrile care se dau tipo-
grafiilor particulare, in condi-
tiile prevdzute de legea contabili-
tarn publice.
11. Oficiul va face receptia a-
tât a lucrdrilor grafice execu-
tate de Imprimeriile Statului,
cat si a celor executate In in-
dustria particulard, clupd care
le va distribui autoritätilor care
le-au comandat.
12. Oficiul va intocmi o sta-
a lucriirilor grafice, cu
tisticiti
scopul de a stabili consumatia a-
anuald, in vederea credrii de de-
pozite de imprimate la Directiu-
nea Genera la M. O., $i in vede-
rea stabilirii posibilitätilor de
tconomie.
13. In vederea unei exploatdri
rationale a Imprimeritlor Statu-
lui, pentru a se uniformiza ac-
tivitatea lor in cursul anului,
toate autoritätile $i institutiile
Statului Ii vor face prevederile
de imprimate pe cel putin 6 luni,
serviciile fiind obligate sä men-
tioneze in referatul de angajare,
care se supune vizei Consilieru-
lui Controlor, cä prevederea este
fdcutä pe cel putin 6 luni.
14. Angajarea cheltuielilor
pentru lucritirile specificate la
art. 4 nu se poate face decat pe
baza unei oferte a Directiunii
Generale M. O., cu exceptiile pre-
vdzute la art. 5.
Consilierii Controlori vor re-
fuza viza oricdrei cereri de an-
gajare de comenzi, care nu are
anexatä oferta Directiunii Gene-
www.digibuc.ro
231
rale M. O., chiar dacd motivul
ar fi urgenta.
15. Plata imprimatelor date de
Oficiu spre txecutare unei tipo-
grafii particulare, se va ordo-
nanta pe baza receptiei fdicute
de Oficiu, din bugetul Directiu-
nii Generale M. O., care va in-
casa contra-valoarea dela auto-
ritatea respectivd.
16. Directiunea Genera Id M.
O. este obligatä sa alchtuiascd, sä
imprime $i sä distribue ziarul
Monitorul Oficial", in confor-
mitate cu legile in vigoare $i cu
dispozitiile Ministerului de Fi-
nante.
Ea va tine in clepozit Monito-
rul Oficial, in limitele ce vor fi
fixate de Ministerul de Finante,
$i va avea o bibliotecd la dispo-
zitia publicului, pentru consul-
tarea legilor, regulamentelor
etc., inserate in Monitorul Ofi-
cial.
Ea este de asemenea obligatá
de a elibera, la cerere, copii cer-
tificate dupä publicatiile din Mo-
nitorul Oficial, incasând costul
acestei prestäri.
CAPITOLUL II
Organizarea
Conducerea
17. Conducerea Directiunii
Generale a Monitorului Oficial $i
Imprimeriilor Statului se face de
un director General $i un Comi-
tet de Directie.
18. Comitetul de Directie se
compune din trei persoane de
distinctie, recunoscute pentru
competenta $i cultura lor si care
sd nu fie functionari publici ad-
ministrativi $i anume: un jurist,
un cunoscrttor in arta si tehnica
graficd $i un fost inalt functio-
nar in administratia finantelur
Statului. Membrii se numesc prin
Decret Regal, pe termen de 4
 232 2 Martie 1937
ani, clupg propunerea Ministeru-
lui F_nantelor. Ei nu pot face
parte dinteo intreprindere con-
curen Ui sau furnizoare, ori ale
cgrei interese sunt contrarii.
19. Comitetul se intruneste
ori de cAte ori este nevoie si cel
putin de 2 ori pe lung.
Ministrul poate lua oricancl
parte la sedintele Comitetului.
In cazul lipsei pe un termen
limitat a unuia din membri, Co-
mitetul poate tine sedintä i lua
hotgriri valabile si cu cloi mem-
bri, cu aprobarea prealabilrt a
Ministrului.
In caz de cVvergentä In sanul
Comitetului, hotgririle luate se
vor supune ralificlirii Ministru-
lui.
20. In cazul clescompletgrii
Comitetului de Directie, Minis-
trul va propune inlocuirea cu un
membru de aceeasi specialitate,
pentru restul mandatului mem-
brului care a fost inlocuit.
21. Comitetul de Directie are
urmgtoarele atributii:
a) intocmeste regulamentele de
administratie ale Directiunii
Generale M. O.;
b) alctitueste bugetul impreung
cu Directorul General $i aproM
cererile de credite necesare, pre-
cum si incheierile socotelilor a-
anuale i bilantul;
c) aprobd contractele pentru
furnituri sau vânetri, in limita
delegatiei date de Ministru;
d) se pronuntg asupra tarife-
lor ziarului Monitorul Oficial",
care urmeazg apoi a fi supuse a-
probgrii Consiliului de Minis-
tri,
e) supravegheazd $i controlea-
zg mersul intregii administratii,
verificând casieriile i depozitele,
cel putin odatg pe trimestru.
22. Activitatea Comitetului de
Directie va fi consemnatti in pro-
ese-verbale, tinute intr'un re-
www.digibuc.ro
gistru numerotat si sigilat
contrasemnate de Directorul Ge-
neral.
Seful serviciului administra-
tiv va indeplini si functia de se-
cretar al Comitetului de Direc-
23. Membrii Comitetului de
Directie participrt la beneficild
net, conform art. 72.
Pentru sedintele Comitetului
sau instircingri speciale, li se va
plti un jeton de prezentg, aI
cgrui cuantum va fi aprobat de
Ministerul Finantelor.
24, Directorul General este nu-
mit conform legii St atutuluf
Functionarilor Publici
El nu face parte cl4n Comitetur
de Directie, dar ia parte la se-
dintele Comitetului cu vot con-
ultativ.
25. Directorul General are ur-
mtitoarele atributii:
a) conduce intreaga activitate
a Directiunii Generale M. O., a-
plicand legile $i regulamentele
care o privesc. Executg toate dis-
pozitiile definitive, care emang
din aplicarea acestor legi, a re
gulamentelor, a deciziilor Minis-
trului $i Comitetului de Directie;
h) reprezintg Directia Genera lg
M. O. in toate actele judiciare
extrajudiciare, ca delegat al Mi-
nisterului de Finante $i
c) supravegheaztt si conduce
intregul personal al Directiunii
Generale.
26. Directorul General are
dreptul a opri executarea oria-
rei clecizii a Comitetului de Di-
rectie, care ar depäsi competenta
sa sau ar contraveni legilor si re-
gulamentelor In vigoare.
1) A se vedea Legea Statutului
functionarior publici, din 19 Iunie
1923, la pag. 409, vol. XIXII, ca
mod. 26 Iunie 1930, pag. 360, vol.
XVIII $i 22 Martie 1933, pag. 92,.
vol. XXI.
 2 Martie 1937
Directorul General este obli-
gat a aduce imediat la cunos-
tinta Ministrului deciziile Co-
mitetului tie Directie care ar a-
vea caracterul de mai sus, fiind
rtispunzâtor de mice abateri. Mi-
nistrul este obligat a se pro-
hunta in termen de 3 zile.
In caz contrar, clecizia Comite-
tului de Directie rtimâne
27. Directorul General va fi a-
jutat in conducerea Institutiei de
un director administrativ, un di-
rector tehnic, un avocat sef, un
inspector si de directorii Impri-
meriilor.
Admin'stratia Centrald
28. Administratia Centralti are
urmiltoarea organizare:
A. Directia Tehnicti, cu servi-
citle:
I. Serpiciul Bedactiei, insärci-
nat cu adunarea materiei si al-
ciltuirea ziarului Monitorul Ofi-
cial", compus din:
1. Sectia publicatiilor, cu bi-
rourile:
a) Biroul taxuirii i facturilrii
publicatillor si
b) Biroul pregtirii publicatii-
I or.
2. Biroul alcàtuirii ziarului
Monitorul Oficial".
II. Serviciul Central al Exploa-
tdrii, instircinat cu calcularea
ofertelor si Intocmirea preturilor
pentru lucr6rile Imprimeriilor
din Capita lit, cu studiile si sta-
tistica privinci exploatarea, cu
studiile, proiectele si supraveghe-
rea executtirii lucriirilor de re-
inoiri, instalatii, investitii si con-
structii, cu verificarea calcule-
lor pentru luerärile Imprtmerii-
lor din provincie, compus din:
1. Biroul central al comenzilor.
2. Biroul verificilrii si factu-
rtirii imprimatelor.
3. Biroul de studii.
www.digibuc.ro
233-
Pe hIngil acest serviciu func-
ioneaz5,' si Oficiul CentralizArii
Imnrimatelor Statului.
III. Serviciul Aproviziondrilor,
insiircinat cu aproviziontirile In-
stitutiei, cu angajarea si lichi-
darea cheltu:elilor pentru mate-
riale, masini, unelte, constructii,
reparatii, cu statistica materia-
lelor si evidenta inventarelor,
compus din:
1. Biroul aprovizionilrilor.
2. Biroul Lichidäribor si inven-
tarului.
B. Directia administrativd, cu
serviciile:
IV. Serviciul Administrativ,
insärcinat cu chestiunile de per-
sonal ale Directiunii Generale M.
O. (evidentA, miscare, salarizare,
asistentti etc.), precum si cu re-
gistratura, arhiva, biblioteca
intendenta Administratiei Cen-
trale, compus din:
1. Sectia personalului, cu bi-
rourile:
a) Biroul personalului si
b) Biroul
2. 13iroul registraturii si arhi-
vei.
3. Biblioteca.
4. Intendenta.
V. Serviciul Casieriei, insarci-
nat cu incasä.rile si pliltile in
numerar si cu ptistrarea disponi
bilului de cash'.
VI. Serviciul Contabi1itàii, in-
stircinat cu evidenta. executäril
bugetului, cu inregistrarea
patrimoniale, cu intocmi-
rea bilantului si a contului de
profit si pierdere si cu verifica-
rea tuturor actelor, compus din:
1. Sectia contabilitätii, cu bi-
rourile:
a) Biroul contabilizarii si
b) 13:roul debitorilor si credi-
torilor.
2. Sectia controlului, cu birou-
rile:
a) Biroul gestiunilor;
-234 2 Martie 1937
Biroul executärii bugetu-
Iui $i
c) Biroul controlului.
29. Fiecare Imprimerie de
Stat, de sub administratia Di-
rectiunii Generale M. O., care
poate justifica o existentä indi-
vidualä, fie prin importantä, fie
prin specializare, fie prin faptul
-ca se gäseste in altá localitate,
constitue o unitate administra-
tivä sub conclucerea unui direc-
tor de fabricä.
30. Fiecare Imprimerie va a-
vea urmátoarele unitäti:
1. Biroul administrativ, Însár-
inat cu chestiunile de personal
(evidentä, salarizare, asistentä
Ttc.), cu registratura, arhiva, bi-
blioteca si intendenta.
2. Serviciul exploatárii, corn-
pus din:
a) Biroul de studii;
b) Biroul comenzilor;
c) Depozitul de materiale;
d) Sectia fabricatiei, cuprin-
zâncl atelierele,
e) Depozitul de fabricate.
Dupá nevoi locale mai pot
functiona la Imprimerii: un bi-
rou al casieriei, un birou al con-
trolului, lar la cele din provincie
si un birou al contabilitátii.
31. Imprimeriile actuale ale
Directiunii Generale M. O. au
urmátoarele atributii principale:
Imprimeria Centrald tipäreste
si distribue ziarul Monitorul 0-
ficial", lucrArile Corpurilor Le-
giuitoare, imprimatele si regis-
trele autoritätilor, legHe si re-
gulamentele ce apar In editura
Monitorului Oficial.
Imprimeria Nationalá executá
brosurile, periodicele si cartona-
jele autoritatilor, precum si di-
ferite imprimate si registre.
Fabrica de Timbre executá
timbrele fiscale, postale, de avia-
tie, efectele si bonurile de Stat,
www.digibuc.ro
toate imprimatele cu valoare no-
minald ale Statului si cliseele.
Imprimeria Chisinhu executá
imprimatele $i registrele pentru
starea civilá, contabilitatea co-
rnunalä si judeteara, biletele de
vite, precum i diferite impri-
mate si registre pentru autori-
tatile de Stat, judet si comuna.
CAPITOLUL III
Personalul
32. Personalul Directiunii Ge-
nerale M. O. este de 4 categorii:
a) functionarii statutari, supusi
regimului stabilit de legea sta-
tutului functionarilor publici si
regulamentul säu; b) functiona-
rii nestatutari, supusi regimu-
lui codului muncii, definiti si
enumerati de legea jurisdictiei
muncii; c) lucrrttorii si d) per-
sonalul de serviciu 1).
33. Posturile rezervate func-
tionarilor statutari sunt de trei
categorii:
a) posturi tehnice: Directorul
General, directorul tehnic, sefii
serviciilor centrale ale exploatá-
rii $r aprovizionárilor, sefii bi-
rourilor de studii si aprovizionä-
rilor din Administrati a Centralrt,
directorii de fabricá, sefii ser-
viciilor exploatárii dela Impri-
merii;
b) posturi contabile: toate pos-
turile dela serviciul casieriei cen-
trale, dela serviciul contabilitá-
ii centrale, dela biroul salari-
zárii, dela biroul taxrtrii si fac-
turärii publicatiilor, dela biroul
verificárii si facturärii imprima-
telor, dela biroul lichidárilor si
inventarului, din Administratia
Centralá, dela birourile contabi-
litatii si controlului si dela toate
depozitele Imprimeriilor;
1) A se vedea Legea, jurisdictiei
muncii, din 15 Februarie 1933, la
pag. 53, vol. XXI.
 2 Martie 1937
c) posturi administrative: di-
rectorul administrativ, sefii ser-
viciilor redactiei si administra-
tiei, toate posturile dela birourile
personalului, registraturii si ar-
hivei, bibliotecii, pregAtirii pu-
blicatiilor, alcdtuirii ziarului
Monitorul Oficial", din Admi:
nistratia Centralil i dela birou-
rile administrative ale Imprime-
riilor.
34. Pentru ocuparea posturi-
lor statutare se cer urmdtoarele
conditii de studii:
a) pentru posturile tehnice,
diploma de inginer de speciali-
tate, recunoscutd de Stat;
b) pentru posturile contabile,
doctoratul sau licenta In stiinte
economice i financiare, si
c) pentru posturile administra-
tive, titlurile cerute de legea
statutului functionarilor publici.
35. Functionarii nestatutari,
lucrdtorii si personalul de ser-
viciu, precum si ceilalti salariati
asimilati acestor categorii, con-
form definitiei si enumerdrii
din legea jurisdictiei muncii, vor
fi supusi legilor si regulamente-
lor care constituese codul mun-
cii si tuturor celorlalte legiuiri
muncitoresti, si anume:
Legea contractelor de muncrt;
legea pentru ocrotirea muncii
minorilor si femeilor si durata
muncii; legea pentru reglemen-
tarea repausului duminecal si
sdrbdtorilor legale; legea pentru
reglerrfentarea conflictelor colec-
tive de munch.; legea pentru or-
ganizarea plasdrii; legea asupra
sindicatelor profesionale; legea
pentru proteguirea muncii indi-
gene; legea jurisdictiei muncii;
legea camerelor de muncä; legea
pentru unificarea asigurdrilor
sociale; legea pentru utilizarea
personalului românesc In Intro-
prinderi; legea pentru pregäti-
rea profesionald si exercitarea
www.digibuc.ro
235
rneseriilor, precum si orice alte
legi sau regulamente s'ar mai
face referitor la regimul muncii.
36. Se fac urmätoarele dero-
gdri dela codul muncii, pentru
lucrdtorii care la punerea In a-
plicare a legii de organizare M.
O., se gdsesc participanti la Casa
Genera 16 de Pensiuni:
a) nu pot fi Indepdrtati din
serviciu decât cu avizul unei co-
misii de disciplinä instituità pe
lângd Direct'unea Genera la M.
O., In conditiunile prescrise mai
jos, aceasta aplicându-se si ace-
lora care au fost numiti pând la
1 Ianuarie 1928, si
b) au dreptul la o lund conce-
diu de odihnd si la trei luni con-
secutive concediu de boald, cu
plata .salariului.
37. Motive le pentru care un
lucrdtor din categoriile prevd-
zute la art. 36 poate fi trimis
Inaintea comisiei de *disciplind
pentru a fi IndepArtat din servi-
sunt:
a) o sentintá judecátoreascd
de conclamnare pentru o faptd,
infamantd, prevdzutá de codul
penal;
b) furtul, imoralitatea In ser-
viciu sau In afard, precum si
orice alte culpe prevd,zute In co-
clul penal;
c) culpa salariatului In execu-
tarea obligatiilor legale sau con-
tractuale;
d) incapacitatea profesionald
vdditd;
e) acte grave de indisciplind,
sabotajul, participarea la grevd,
precum si Indemnul la sabotaj
sau grey:a;
f) absente repetate nemOtivate
(minimum 12 zile pe an);
g) exercitarea profesiunii In-
tr'o altd, Intreprindere, si
h) pdrásirea de serviciu con-
statatd, prin lipsa nemotivatá
dela serviciu timp de cinci zile
consecutive.
236 2 Martie 1937
38. Trimeterea In judecata co-
misiei de disciplinil se va face
In cel mult 20 de zile, pe baza
unui raport al directorului Im-
prirneriei respective si cu apro-
barea Directorului General.
Actul de trimitere va cuprinde
ziva de intrunire a comisiei de
precum i o expunere
pe scurt a vinei lucrátorului.
El va fi semnat de Directorul
General si va cuprinde raportul
directorului Imprimeriei, Insotit
de actele care au fost dresate.
39. Directorul Imprimeriei
poate suspenda. darrt crede ne-
cesar, pe lucratorul trimis In
judecata comisiei de discipliná,
carp trebue sil-1 judece in cel
mult 14 zile.
40. Lucritorul trimis in ju-
decatä, va primi citatiunea prin
registratura Directiunii. Gene-
rale, cu Cel putin 7 zile libere
Inaintea termenului fixat pentru
judecatä.
El sau apiiritorul sIlu, ales
dintre colegii din aceeasi Impri-
merie, au drentul sa ia cunos-
Until de dosar.
41. Comisiunea de disciplind
se compune din:
a) primul-presedinte al Tribu-
nalului Ilfov, sau un deIegat al
säti;
b) un membru al Comitetului
de Directie, desemnat prin tra-
gere la sorti, si
c) un lucrrttor din categoriile
prevdzute la art. 36, cel mai ve-
chi in serviciu. fling Intrerupere,
dintre cei calificati.
42. Membrii comisiunii se nu-
mesc de Ministerul Finantelor
pe un termen de 2 ani. Tot pe 2
ani se numeste si ate un su-
pleant corespunzator fiectirui
membru din comisie. Secretarul
com'siunii va fi desemnat de
Directiunea Generali M. O.
www.digibuc.ro
43. Comisiunea, pe baza dosa-
rului, hotilrilste
a) trebue Inchiet afacerea;
b) sunt necesare noui cerce-
sau.
c) trebue dat curs acuzárii.
In primul caz va restitui ac-
tele; in al doilea va restitui do-
sarul, cerânci noui elemente care
trebuesc date de Directiunea Ge-
neralit, Inteun termen de maxi-
mum 14 zile; In al treilea va ju-
deca.
4.4, Judecata se face in se-
dintil secretil la care, in afarb:
de comisie, pârît si apilrtitor, ni-
meni nu mai poate lua parte.
45. Deciziunea comisiunii se
chi motivati si cu majoritate de
voturi. Pdrerea minonititii va fi
de asemenea motivatii.
Deciziunea va conchide daci
lucrátorul aeuzat urmeazi sau
nu a fi Indepitrtat din serviciu.
Ea este definitivi si executorie.
46. Presedintele comisiei va
depune la serviciul administra-
tiv decizia orginalii si toate ac-
tele, In termen de 10 zile dela
pronuntare.
47. Achitarea de dare comi-
siune nu va dispensa pe lucri-
torul In culpi de mrisurile dis-
ciplinare previlzute de regula-
mentul interior al Imprimeriei.
48. Corectorii pentru ziar
brosuri, vor fi recrutati dintre
absolventii liceului.
Luerátorii vor fi recrutati In
conditiile codului muncii, clan-
du-se preadere celor ce au ur-
mat cursurile unei scoli profe-
sionale, In afaril de absolvirea
cursului primar.
Personalul de serviciu va tre-
bui si aibrt ca studii cel putin
cursuI primar.
49. Orele de lucru si sárbri,to-
rile pentru functionarii statutari
sunt cele nrevazute In statutul
functionarilor publici.
Orele de lucru pentru functio-
 2 Martie
narii nestatutari, lucrätori
personalul de serviciu, sunt cele
previlzute in legea duratei mun-
cii, iar särbätorile sunt cele pre-
väzute in legea repausului du-
minecal si särbätorilor legale.
50. Personalul (funcVonari
lucrätori) participant la Casa
Genera la de Pensiuni va fi re-
tribuit cu salariu i inclemnitate
cle procluctie, conform prevederi-
lor din legea bugetarä anualä.
Din acest personal, numärul
lucrätorilor va descre*te trep-
tat, desfiintându-se posturile in-
ferioare devenite libere in urma
avansgrilor fäcute in posturile
superioare vacante.
Salarizarea personalului, care
nu participh la Casa Genera lit
de Pensiuni, se va face dupä
normele stabilite intr'un stat-
tip, aprobat de Comitetul de Di-
rectie, la inceputul fieclirui an,
In concordantà cu salariile care
se plätesc in regiune de indus-
triile particulare.
Acest *tat tip va fixa in ace-
la si timp specialitätile i nurnä-
rul maxim de lucriltori din fie-
care specialitate, care ar urma
sä fie angajat in cursul anului,
In raport cu cantitatea lucräri-
lor primite de Imprimerii.
51. Directorul General, direc-
torii de fabrici, seful de fabrica-
te al Fabricii de Timbre, *efii
de depozit si intendentii, au
drept la locuintä in naturd, cu
toate accesoriile respective, in
cartierul Imprimeriei respective.
CAPITOLUL IV
Norma de administrare
contabilizare
52. Directiunea Genera lä M.
O. trebue sä acopere cu venitu-
rile ei toate cheltuielile.
53. Prestärile, lucrárile *i
executate de chtre Di-
rectiunea Genera lä M. O., in in-
www.digibuc.ro
1937 237
teresul administratilor Statu-
lui, vor fi plätite pe baza justi-
ficärii pentru ma-
terial si salarii, plus cheltuieli
generale.
.Pretul de vânzare al produse-
lor Directiunii Generale M. O.
nu va clepäi pretul intreprinde-
rilor grafice particulare de a-
ceea*i importantä cu Imprime-
riile acestei Directiuni Generale.
In Vocal e an, Ministerul de
Finante va stabili care sunt a-
ceste intreprincleri grafice par-
ticulare, pe baza propunerilor
Directiunii Generale, aprobate
de Comitetul de Directie.
Pentru particulari, calculul se
va face in acela*i mod, adAugän-
du-se un beneficiu fixat de Co-
mitetul de Directie.
Gratuitätile de orice fel sunt
interzise.
In general, toate lucrArile exe-
cutate de Directiunea Generalä
M. O. vor fi pätite la livrare.
Se pot face exceptii, acord.ân-
du-se termene de platä, cu apro-
barea Comitetului ele Directie.
In acelasi fel Directiunea Ge
nerald M. O. va pluiti contrava-
loarea serviciilor ce i s'au pros-
tat de catre administratiile Sta-
tului.
54. Dupà normele fixate In
art. precedent se stabilesc, de
cutre Comitetul de Directie, ta-
rifele publicatiilor si pretul de
vânzare al numerelor *i al abo-
namentelor ziarului Monitorul
Oficial", dupá care se aprobä de
Consiliul de Mini*tri.
55. Directiunea Generalä M.
O. va intocmi anual un buget
de venituri *i cheltuieli. Bugetul
ei formeazá o anexä a bugetului
Ministerului de Finante. Venitul
net va figura in bugetul general
de venituri al Statului.
56. Bugetul se alcätue*te de
Comitetul de Directie impreunä
cu Directorul General, pe baza
238 2 Martie 1937
datelor inaintate de sefii de ser-
vicii.
57. Angajarea si efectuarea o-
peratiunilor de venituri si chel-
tuieli, precum si aplicarea bu-
getului, se vor face conform le-
gii contabilitätii publice, cu ur-
mätoarele exceptii:
a) cheltuielile preväzute in bu-
get, cu exceptia cheltuielilor
pentru personalul achninistrativ
din statul recapitulativ, se pot
depäsi in cursul exercitiului,
dacä se justificil cu un plus de
venituri cel putin echivalent, pe
baza aprobárii Ministerului Fi-
nantelor, in urma avizului Co-
mitetului de Directie;
b) se pot face viramente intre
articolele bugetare, cu aproba-
rea Comitetului de Directie si
Ministerului Finantelor. Se ex-
cepteaza salariile personalului
administrativ specificat In sta-
tul recapitulativ, si
c) se pot face aprovizionäri di-
recte prin bund invoiald, in li-
mita sumelor prevazute in bu-
get si numai in conformitate en
dispozitiile art. 89 si 90 din le-
gea asupra contabilitatii pu-
blice 1).
58. Consilierul controlor se va
pronunta pentru orice angajare
In termen de maximum 48 de
ore dela prezentarea actului, iar
pentru chestiunile urgente, in
urma vizei puse de Directorul
General, pronuntarea se va face
in maximum 21 de ore dela pre-
zentarea actului. Aceste termene
se inteleg exclusiv särbraorile
legale.
Toate scrisorile comerciale,
prin care Directiunea Generalä
M. O. se angajeazä fatä de terti,
in baza unor aprobäri ce au fost
1) A se veclea Legea contabilitätii
public°, din 31 Iulie 1929, la pag.
783, vol. XVII, eu mod. 24 Deeem-
brie 1932, pag. 871, vol. XX.
www.digibuc.ro
vizate de consilierul controlor,
sunt exceptate dela viza de con-
trol preventiv.
59. Directiunea Generalä M.
O. poate acorda Imprimeriilor
serviciilor centrale avansuri pen-
tru efectuarea cheltuielilor ur-
gente cerute de exploatare.
Avansurile se acordä si se li-
chideazil pentru fiecare exerci-
tiu in parte. Ordonantarea aces-
tor avansuri se face pe numele
functionarilor desemnati de Di-
rectiunea Generalä M. O. pentru
mânuirea acestor avansuri.
Sumele respective sunt puse
la dispozitia acestora in nume-
rar, Pnticipat si au destinatia
se pläti pe loc si imediat pe bazä.
de acte legale: lucrrtrile in regie .
taxele vamale sau alte spese ac-
cesorii, transporturile, lucráriler
prestärile, furniturile etc., efec-
tuate de terti si a cäror platä nu
poate astepta orclonantarea, pre-
cum si cheltuielile aprobate de
organele in subordinea Direc-
torului General, in limita delega-
tiunilor primite.
Plätile se fac direct de cätre
Imprimerii sau serviciile titu-
lare ale ordonantei initiale sf
vor fi justificate cu acte.
Actele plätite din avans sunt
dispensate de viza prealabilä si
specialä a controlului preventiv.
Aceasta vizrt se dä pe ordo-
nanta initialìi prin care s'a des-
chis avansul i apoi pe ordonan-
tele prin care se face reintregi-
rea acestui avails, precum si pe
actele ce vor servi pentru justi-
ficarea avansului la finele exer-
citiului.
.Ordonantele pentru reintregi-
rea avansului in cursul anului
se emit pe articole bugetare, In-
limita creditelor alocate, in baza
actelor justificative de cheltuieli
prezentate de mânuitorii avan-
surilor si pe numelp acestora.
 2 Martie 1937 239

Din avansuri se plitesc si lu- in casá, in limitele aprobate de

cririle executate in regie. Ministerul Finantelor.
60. Toate contract:di-He prin Excedentele de mg., care' de--
buni invoialä ale Directiuriii Ge- oilsesc acest minimum, trebuesc
nerale M. O., care depäsesc suma de indati värsate la administra-
de 150.000 lei, se vor comunica tia financiard sau la Banca Na-
Oficiului Central de Licitatii, in tionald, dupä cum se aratd la
ceea ce priveste felul materia- alineatul 1 de mai sus. Opera-
lului, cantitätile si preturile. Wle cu striinitatea se vor face
61. La receptionärile furnitu- exclusiv Prin Banca Nationali
rilor contractate prin buni in- României.
voiali, in limita sumei de 10.000 65. Directiunea Generali M.
lei, Directiunea Genera Id M. O. O. este obligati a crea urmitoa-
nu va invita Oficiul Central de rele fonduri atunci când bilan-
Licitatii i furnizorul. PH se incheie cu beneficiu:
62. Vânzarea prin bunä in- a) un fond de rulment rambur-
voialà a materialelor si obiecte- sabil de 50.000.000 lei, alimentat
lor scoase din uz, se poate face ping la completare din prele-
viri de 2% asupra veniturilor
färä evaluarea prealabili a Ofi- brute;
ciului Central de Licitatii, in ca- b) un fond de reinoiri pentru
zul când valoarea ce rezultä din investitii, alimentat cu preleväri
vânzare pentru fiecare material de 2 la sutd asupra veniturilor
sau obiect nu depiseste 50.000 brute, si
lei in decurs de un an. c) un fond de rezervi consu-
Estimarea acestora se va face mabil in cazuri de forti majori.
de ciltre o comisie numiti de se- si limitat la 40.000.000 lei, ali-
ful Institutiei la inceputul fie- mentat cu preleviri de 0.5°/o a-
cirui exercitiu financiar. supra veniturilor brute.
63. Nevoile temporare de nu- 66. Pentru fiecare din aceste
merar ale Directiunii Generale fonduri i pentru amortismente,
M. O. pot. fi implinite cu avan- contabilitatea va tine conturi
suri rambursabile din tezaurul speciale. Intrebuintarea sumelor-
Statului. fiecirui fond se va face strict
64. Operatiile de Incasári si in conformitate cu destinatia lor.
pliti ale Directiunii Generale se Ele vor fi depuse la Cassa de
vor face prin administratiile fi- Depuneri si Consemnatiuni.
nanciare sau prin Banca Natio- 67. Ministerul de Finante poate
nalä a României, unde Direc- dispune, la cererea Directiunii
tiunea Genera li va avea deschis Generale, cu avizul Comitetului
un cont curent. de Directie, crearea si a altor
De asemenea se vor putea face foncluri a ciror lipsi s'ar simti.
operatii si prin Casa de Econo- 68. Directiunea Genera lä este
mii i Cecuri Postale, unde Di- obligati si inainteze Ministeru-
rectiunea Genera LI M. O. este lui Finantelor, la 15 ale fiedirei
autorizatä sii aibri unul sau mai luni, situatii de casi.
multe conturi de cecuri. 69. Inregistrarea operatiilor
In mtisura necesitätilor cu- de venituri si cheltuieli se va .
rente, aceste operatii pot fi fi- face in partidi dubli dupil nor-
cute direct prin casieriile direc- me comerciale.
tiei, care pot avea un disponibil In acest scop Directiunea Ge-
www.digibuc.ro
240 2 Martie 1937
neralà va avea un inventar ge-
neral in care va tine evidenta
tuturor bunurilor sale imobile
mobile, cu valoarea lor, si a-
nume:
a) cele in fiintä la 1 Ianuarie
1930, cu valoarea evaluatâ de de-
legatul Ministerului Finantelor,
reprezentând un total de lei
133.383.408, si
b) cele scAzute sau adAugate
dela 1 Ianuarie 1930, cu valoa-
rea lor de inventar sau de procu-
rare.
70. Directiunea Genera la este
obligatá sä feed, pe baza inven-
tarului general si a bilantului
si contului de profit si pierdere,
in termen de 2 luni i jumätate
dela incheierea exercitiului fi-
nanciar, darea de seam i in-
cheierea socotelilor pe anul ex-
pirat, dupa uzantele comerciale.
Ele vor fi supuse aprobärii
-Comitetului de Directie, Ministe-
rului Finantelor si Consiliului
de Ministri.
71. Pentru bunurile care prin
natura lor sunt supuse amor-
tizärii sau deprecierii, se vor
face amortizilrile corespunzAtoa-
re. Cote acestor amortiztiri se va
-stabili anual de Comitetul de
Directie si aprobat de Ministerul
Finantelor.
Bunurile mobile se vor socoti
cu pretul de cost dacä acesta
,este mai mic decât pretul zilei,
sau la acest din urmil pret, dad.
cel de cost îi este superior.
Creantele dubioase se vor nota
cu valoarea probabilâ. Cele ce nu
se pot incase se vor scAdea; iar
rentele si obligatiile se vor in-
scrie cu pretul zilei. In pasivul
bilantului vor figura fondurile
care au servit la crearea
prevázute in art. 65. a-
died: fondul initial de 83.383.408
lei, precum i modificárile ulte-
rioare.
www.digibuc.ro
72. Din beneficiul net, dupá
ce se va scadea venitul inscris
in bugetul general al Statului,
se yd. acorda urmatoarele par-
ticipári:
a) pang la 2% Comitetului de
Directie si Directorului General,
conform art. 23, dupd aprobarea
Ministerului Finantelor,
b) 10% personalului.
73. Incheierea socotelilor, du-
pá a fost aprobatä conform
art. 70, va fi inaintatâ inaltei
Curti de Conturi.
Toate Inregistrdrile contabile
si gestiunile sunt sub controlul
Inaltei Curti de Conturi.
74. Toate dispozitiile din re-
gulamentele anterioare, contra-
rii dispozitiilor regulamentului
de fata, sunt si rámân abrogate.
J. C. M.
pentru scutiri si privilegii pentru
locuitorii din Ada-Kaleh
DIN 2 MARTIE 1937 1)
Consiliul de Ministri, in se-
dinta sa dela 26 Februarie 1937,
Luand in deliberare referatul
d-lui ministru al finantelor Nr.
06.172 din 26 Februarie 1937;
Având in vedere cererile Soc.
Musulmana", inregistrate la Di-
rectia Vämilor, sub Nr. 18.825 si
19.574 din 1937;
Având in vedere i referatul
Directiei Vâmilor jn. la Nr. 19.572
din 26 Februarie 1937,
Decide:
1. Incuviinteazit scutirea de
mice taxe a urmiltoarelor mdr-
furi ce \Tor servi anual locuito-
rilor din insula Ada-Kaleh, atkt
pentru nevoile lor, cat si pentru
vinderea in detaliu la vizitatori:
1) J. C. M. sub NI% 426/937, s'a
publicat in Momitorul Oficial, p.
Nr. 50 din 2 Martie 1937.
 5 Martie 1937
1) 10 vagoane zahdr de prove-
mientd indigend.
2) 11/2 vagoan Muturi spir-
toase de provenientä indigenä.
3) 11/2 vagon bäuturi spirtoase
de provenientd strdind.
4) 2 vagoane cafea de prove-
nien strdinä.
5) 1 vagon tutun de prove-
nientä strrtind.
6) 13.900.000 bucäti tuburi de
ligarete de provenientd strdind.
7) 1.000 kg tigdri de foi.
8) 1.500 bucdti fesuri.
9) 1.500 kg obiecte de amintiri
(farfurii, chibritelnite, vase de
flori, scrurniere, bijuterie falsd
de gablont, bastoane, ciubuce,
rame etc. si alte obiecte similare,
In afard, de testituri, confectiuni
si covoare), importate din orice
lard.
Societatea .,Musulmana" va
nutea cere, ca in schimbul drop-
tului de a importa cantitatea de
11/2 vagon biluturi spirtoase de
provenientä strdiná si a canti-
tdtii de 1.000 kg Vail de foi,
introducO. In insulti zahtir indi-
gen, in scutire de taxe de con-
matie, egale cu cuantumul drep-
turilor de import ee s'ar cuveni
pentru aceste produse.
Produsele de provenientä strd-
ind, ce se vor importa de Soc.
Musulmana", In limita canti-
tätilor fixate prin prezentul jur-
nal, sunt scutite si de taza 12%
Ad-valorem.
Societatea Musulmana" va fi
scutitii in fiecare an de impozi-
tele &are Stat.
Privilegiile recunoscute prin
prezentul jurnal vor fi exerci-
tate exclusiv de Soc. Musul-
mana" din insula Ada-Kaleh,
singura in drept de a introduce
in insulä, si a desface aceste pro-
duse.
2. Fiecare vizitator al insulei
Ada-Kaleh are dreptul sO. ¡ash',
T. Haniangiu, vol. XXV. 16.
www.digibuc.ro
241
din insult). cu urmdtoarele can-
tittiti de miirfuri: 2.500 buctiti ti-
garete fabricate alt Soc. Musul-
mana," sau 2,500 kg tutun sau
din ambele impreunti, 15 kg za-
Mr, 1 kg cafea, 1 kg Muturi
spirtoase, 500 grame obiecte de
amintiri si 1 fes.
3. Imptirtirea beneficiilor a-
nuale realizate de Soc. Musul-
mana" din insula Ada-Kaleh se
va face astfel:
Dupd scilderea cheltuielilor si
cota statutard pentru fondul de
rezervd din beneficiul net astfel
socotit se va prelua 25 la sutd.
pentru actionari si 8 la sutd, pen-
tru consiliul de administratie,
iar din rest: 50 la sutä pentru
diverse imbuntitrttiri, reparatii,
infrumusetäri, repararea gea-
miei si modernizarea insulei,
plata unui medic in insuld etc.,
lucrrtri de interes obstesc, surnä
care va fi administratä de dare
societate direct, sub controlul
primdriei, si 50 la sutä pentru a
fi distribuit egal pe cap de lo-
cuitor musulman, cetAtean ro-
rndn, stabilit In insuld la data
reinoirii acestui privilegiu.
4. Dispozitiunile preväzute
prin jurnalele Nr. 618 si 686 din
1931 sunt si rdmân abrogate.
5. Autorizd pe d-I ministru al
finantelor cu executarea dispo-
zitiunilor prezentului jurnal.
EG UL A M ENT
pentru modificarea art. 69 din regula-
mentul serviciului de incasarea efectelor
de comert prin po§tä
DIN 5 MARTIE 1937 1)
1. Articolul 69 din Regula-
mentul serviciului de incasarea
1) Acest Regulament s'a sanctionat
prin Decretul regal Nr. 856/937, ei
s'a publicat In Monitorul Oficial, p.
1, Nr. 53 din 5 Wartie 1937, A se
242 5 Martie 1937

efectelor de comert prin posta, (art. 53), se percepe o taxä spe-

se modified dupd. cum urmeazil: ciald, dupd cum urmeazd:
Directiunea generalii P. T. T. 1. Pentru efectele cu plata
este autorizatd a incasa dela de- loco, indiferent de valoarea lor,.
pundtorii efectelor, in momentul câte lei 10 de fiecare efect docu-
prezentdrii, taxele de mai jos: mentar depus.
A) Toate efectele pând la o va- 2. Pentru efectele cu plata In
loare de lei 500 inclusiv, indife- toate celelalte localitäti, pänd la
rent de localitatea in care sunt o valoare de lei 2.000, cate lei 10,
clomiciliate pentru platd, se vor de fiecare efect documentar de-
taxa cu o taxd unicä de lei 10 de pus;
efect, chiar decd. vor fi Incasate Peste valoarea de lei 2.000 taxa
la domiciliul, traseului. specialä va fi de lei 20 de fiecare-
)3) 1. Pentru efectele cu plata efect documentar depus.
Loco: D) In cazul când Incasarea e-
Dela o valoare de lei 501 pând fectelor se face la domiciliul tra-
la o valoare de 5.000 lei, câte lei silor, In afard de taxele prevd--
5 drept comision si lei 10 pentru ante mai sus, la punctele B, 1, 2,.
spese, sau in total câte lei 15 de si 3 si C. 1 si 2, dupä caz, se mai
fiecare efect; percepe in plus câte lei 10 de fie-
Dela lei 5.001 in sus, câte lei 1 care efect.
de fiecare mie sau fractiune de E) Pentru efectele depuse cue
mia de lei, plus lei 10 pentru Drain de protest. Directia gene-
spese. raid P. T. T. va percepe odatd,
2. Pentru efectele cu platd. in cu depunerea spre incasare a e-
localitätile resedinte de judet: fectelor, in afarä de taxele pre-
Dela o valoare de lei 501 pând, vdzute la punctele A. B. 1, 2 si
la o valoare de lei 2.000, câte lei si C. 1 si 2 si D., dupd caz, o taxä
5 drept comision si lei 15 pentru speciald de lei 10 de fiecare efect,,
spese, sau in total câte lei 20 de indiferent de valoarea lui.
efect; F) Depundtorii pot dispune a-
Dela lei 2.001, câte lei 2 de fie- supra efectelor lor, dupd ce au
care mie sau fractiune de mie de fost depuse spre incasare, dând
lei, plus lei 15 pentru spese. dispozitiuni de preschimbare, e-
3. Pentru efecteIe cu plata In liberare, inapoiere, etc.;
restul localithtilor din tard: Pentru fiecare clispozitiune se
Dela o valoare de lei 501 pänd percepe o taxd speciald de lei 20
la o valoare de lei 2.000, câte lei dacá cererea se transmite prin
5 drept comision i lei 20 pentru pasta, sau de lei 40 dacd cererea
spese, sau in total Câte 25 lei de se transmite telegrafic.
efect; G) Efectele inapoiate din cauzd
Dela lei 2.001 in sus, ate lei 2 de neplatä, se vor restitui depu-
de fiecare mie sau fractiune de natorilor, fdrä niciun adaus de
mia de lei plus lei 20 pentru taxd.
spese. H) Pentru cupoane de incasat.
C) Pentru efectele documentare Directiunea generald P. T. T. per-
cepe dela depunätor in momen-
vedea Itegulamentul serviciului de
tul prezentdrii un comision de.
Incasarea efeetelor de comerG prim
5 la mie, sau fractiune de mia de
postä, din 8 Deeemvrie 1933, la pag.
920, vol. XXI, cu mod. 12 Iu lie lei, calculat la valoarea brutd a
1934, pag. 510, vol. XXII. cupoanelor, cu minimum de lei
www.digibuc.ro
 6 Martle 1937
5 de fiecare borderou depus, plus
lei 30 drept spese.
Eventualele timbre fiscale, im-
pozite etc., ce trebuesc aplicate
pe borclerouri si deconturi, se vor
scadea din sumele incasate.
I) Pentru depozitele de nume-
rar nereclamate de depunator, se
va percepe dupa expirarea unui
an dela incasare, o taxa de pas-
trare de lei 2 la mie anual, sau
fractiune de mia de lei, iar pen-
Lru efectele inapoiate si nerecla-
mate, se vor percepe, dupa expi-
rarea unui an dela scadenta, o
taxa de pastrare de lei 5 anual,
de fiecare efect (v. art. 63).
L) Pentru comunicarea rele-
veurilor de cont anuale, preva-
zute la art. 68, se percepe dela
depunator o taxa de copie, cal-
culata a lei 10 de fila.
M) Pentru plata la domiciliu a
sumelor rezultate din incasarea
efectelor, se percepe la efectua-
rea platii, dela depunatorul efec-
telor, un drept de factaj de lei 1
la mia de lei sau fractiune de
mia de lei, cu minimum de lei 5,
prin aplicarea de timbre postale
pe chitante (v. art. 35).
N) Formularele 1, 9, 22 si 30,
care se utilizeaza de public pen-
tru operatiunile de incasare, se
vor elibera de oficiu celor inte-
resati, contra costului de lei 2
bucata.
Aprovizionarea oficiilor cu a-
ceste formulare se va face prin
Directiunea generala, i manipu-
larea lor de catre oficii se va
face ca la timbrele postale.
0) Pentni cazul cand un client
depune spre incasare efecte care
acluc Ad-tiei P. T. T. venituri
peste suma de lei 75.000 anual,
Directiunea Generala P. T. T.
este autorizatä a incheia con-
ventiuni speciale in conformi-
tate cu dispozitiunile art. 33 din
legea de organizare prin care
www.digibuc.ro
243
se acorda acestor clienti-depuna-
tori o reducere dupa cum ur-
meazd:
Pana la lei 75.000 inclusiv a-
nual, taxe de comision si spese
prevazute al punctele A, B, 1, 2
si 3, C, 1 si 2, D i E din prezen-
tul articol, nu se acorda nicio
reducere.
Dela lei 75.001 pang la 500.000
lei inclusiv se acorda o reducere
de 10 la suta,.
Dela lei 500.001 in sus reduce-
rea acordata va fi de 15 la suta.
Reducerile fixate mai sus se
fac numai la epocile fixate prin
conventiunile ce se vor incheia
cu fiecare institutiune in parte
si numai dupa verificarea con-
turilor respective, prin Serviciul
de incasarea efectelor din Three-
tiunea Generala P. T. T.
P) Directiunea Generala P. T.
T. Ii rezerva dreptul de a mo-
difica oricand conditiunile pre-
zentului tarif, farä nicio alta in-
stiintare prelabild, deck publi-
citatea legala.
LEGE
pentru organizarea Eforiei Generale a
invalizilor, Viduvelor 4i Orfanilor de
Rizboiu, a Fostilor Luptätori, orecum
a membrilor tuturor organizatiilor pre-
väzute in legea de pensionare I. O. V.
DIN 6 MARTIE 1937 1)
1. Eforia Generala a Invalizi-
lor, Váduvelor i Orfanilor de
Razboiu, a Fostilor Luptatori,
precum si a membrilor tuturor
organizatillor prevazute in legea
de pensionare I. O. V. este orga-
nul autonom care exercita direct
1) Aceastä Lege s'a votat de Adu-
narea Deput4ilor i Senat in sedin-
tele dela 25 si 27 Februarie 1937;
s'a promulgat prin Decretul regal
Nr. 903/937 i s'a publicat in Mo.
nitond Oficial, p. I, Nr. 54 din
42" 6 Martie 1937
si pe tot cuprinsul tärii actiu-
nea de asistentä, indrumare, ad-
ministrare, control si suprave-
ghere, in cadrul legiuirilor exis-
tente, asupra operei de protec-
tiune a invalizilor, vAduvelor si
orfanilor de rdzboiu, a fostilor
luptätori, precum si a membri-
lor tuturor organizatiunilor pre-
väzute In legea de pensionare I.
O. V.
Eforia Genera la functioneazä
potrivit legii de fatä si a regula-
mentului ei de aplicare. Ea va
purta titulatura de: Eforia I. O.
V. F. L., pa care nu si-o va pu-
tea Insusi nicio altti formatiune
de niciun fel.
Toate organele, serviciile, ef o-
riile nationale I. O. V., oficiile
judetene I. O. V., Casa de credit
si ajutor a invalizilor si vä'duve-
lor de räzboiu, asezämintele etc.,
cu intregul lor patrimoniu si
personal ale Directiei Oficiului
National I. O. V., care se des-
fiinteazá, trec prin efectul legii
de fatä sub autoritatea si admi-
nistrarea Eforiei Generale I. O.
V. F. L., ca i toate atributiile,
indatoririle si drepturile acelei
directiuni.
Ministrul munch, snàtii
ocrotirilor sociale exercitä de
drept supravegherea si controlul
asupra aCtivitätii Eforiei Gene-
rale I. O. V. F. L.
2. Toate atributiunile Oficiu-
lui National I. O. V., precum si
ale directorului acestui oficiu,
prevä'zuté in legiuirile in vigoare,
trec asupra Eforiei Generale I.
Martie 1937. A se vedea Legea din
26 Iu lie 1934, la pag. 557, vol. XXII
Itegulamentul Eforiilor, din 28
Decemvrie 1934, la pag. 839, acelasi
voL; apoi Legea Oficiului I. O. V.
din 26 August 1935, la pag. 760,
vol. XXIII i Decretul din 11 Mar-
tie 1935, la pag. 138, acelasi vol.
www.digibuc.ro
O. V. F. L., cum si asupra celor
cinci efori.
3. Eforia Genera ld I. O. V. F.
L. este persoanti, juridica, având
dreptul de a primi donatiuni Si
legate, precum si de a adminis-
tra patrimoniile, fondurile etc.,
puse la dispozitia ei.
4. Eforia Genera 16, 1. 0. V. F.
L. este condusä de cätre cinci
efori, care se numesc cu Decret
Regal, pe termen de 5 ani, cu
avizul Consiliului de Ministri,
dat pe baza recomandatiunii
ministrului munch, sänätätii si
ocrotirilor sociale; din acestia u-
nul va fi desemnat clintre dele-
gatii Societtitilor, Uniunilor, Fe-
deratiilor, Grupärilor, etc a in-
valizilor de rtizboiu, iar un al
doilea ales dintre delegatii So-
ciettitilor sau Federatiilor de de-
mobilizati.
Dintre ceilalti trei unul va fi
propus de Ministerul Apárárii
Nationale, iar doi vor fi desem-
nati direct de cätre ministrul
munch, stinätätii si ocrotirilor
soeiale.
Eforii sunt onorifici si nu au
dreptul decât la cheltuieli de
transport, care se fixeazA anual
i printr'un jurnal al Consiliului de
Ministri si figureazä in bugelul
efori ei.
Eforii vor putea fi revocati
pentru abateri grave de cätre mi-
nistrul sdnätätii, prin decizie mo-
tivatä. Decizia va putea fi ape-
latä la Curtea de Apel de cel in-
teresat, in termen de 10 zile dela
comunicare.
Apelul formulat in termen sus-
pendä executarea deciziei de re-
vocare, 'Anti la pronuntarea in-
stantei de judecatä.
Orite decizie spre a fi valabilä
va trebui luatä de cel putin trei
efori.
5. Toate societtitile, uniunile,
federatiile, comitetele, asociatiile,
 6 Martle 1937
grupdrile, asezdmintele etc., par-
ticulare sau delegate ale Oficiu-
lui National I. O. V., precum si
alte asociatiuni care au de scop
asistenta, protectiunea si apura-
rea intereselor invalizilor, orf a-
nilor si vdduvelor de rdzboiu,
precum si a fostilor luptátori si
care au manuit sau mdnuesc
fonduri provenite pc orice cale,
fie ca subventiuni din partea
Statului, judetelor si comunelor,
institutillor i intreprinderilor de
mice fel, fie din obligatiuni con-
tractuale fie din cotizatiuni,
taxe, etc., vor fi controlate, su-
praveghiate si indrumate de ed-
tre Eforia Generald I. O. V. F. L.,
care va avea cdte un delegat cu
vot deliberativ in consiliile, co-
mitetele, etc., lor efective de con-
du eere sau administratie.
Toate formatiunle enumerate
in alineatul de mai sus sunt o-
bligate ca la inceputul fiecdrui
an bugetar sd-si alcdtuiasca un
buget de venituri i cheltuieli,
^are va fi supus aprobdrii prea-
labile a Eforiei Generale I. O. V.
F. L.
Dacd Eforia nu se pronuntd
in termen de 15 zile dela prezen-
tare, bugetul se va considera a-
probat cu votul adundrii gene-
rale a societätii respective.
Nicio altd cheltuia'd sau viri-
ment de fonduri, sau schimbdri
de destinatiuni de fonduri, nu se
va putea face in cursul anului
bugetar, färä o prealabild apro-
bare a Eforiei Generale I. O. V.
F. L.
6. In termen de cel mult 40
zile dela promulgarea legii de
o comisiune compusd din:
un delegat al Ministerului de Fi-
nante, un delegat al Ministerului
Muncii, Sdnätätii si Ocrotirilor
Sociale, un delegat al Eforiei Ge-
nerale I. O. V. F. L., un consilier
al Curtii de Conturi, un inten-
www.digibuc.ro
245
dant delegat al Ministerului A-
pardrii Nationale si un delegat
ales dintre reprezentantii desem-
nati de &care Asociatiile, Fede-
ratiile, SocietAtile, Grupdrile etc.,
de invalizi de rdzboiu si fosti
tuptätori, va verifica In amilnun-
time si va controla gestiunile tu-
turor formatiunilor enumerate
la inceputul alin. 1 din art. pre-
cedent, dela alcdtuirea lor, sta-
bilind provenienta, titlurile de
proprietate sau posesiune si le-
galitatea detinerii oricdrui patri-
moniu (donatie, begat, subventie,
obligatie contractuald, conventie,
cotizatie taxd etc.), de cdtre So-
cietätile Uniunile, Federatiile,
Comitetele, Asociatiile, Grupd-
rile, Asezdmintele etc., ardtate
in art. precedent.
Comisiunea va fi numitä prin
Decret Regal, dat pe temeiul u-
nui jurnal al Consiliului de Mi-
nistri si in baza raportului Mi-
nisterului Muncii, Sdniadtii si
Ocrotirilor Sociale, prevazandu-
se cdte un supleant pentru fie-
rare membru. Comisiunea va
functiona Wand la terminarea o-
peratiunior sale, sub presedintia
Consilicrului Curtii de Con-
turi.
Incheierile si propunerile co-
misiunii, facute in urma verifi-
cdrilor sale, se iau cu majorita-
tea voturilor membrilor comisiu-
nii, in caz de paritate, votul pre-
sedintelui va decide. Ele au ca-
racter executoriu si sunt puse in
aplicare prin Eforia Generald
I. 0. V. F. L.
7. Refuzul din partea repre-
zentantilor formatiunilor enume-
rate la art. 5 si 6, de a pune ac-
tole, registrele, documentele, sau
de a procura Comisiunii de con-
trol si verificare orice informa-
tiuni si date necesare operatiu-
nilor sale, cum si neindeplinirea
in total sau numai a vreunela
246 6 Martie 1937
din obligatiunile prevdzute de
art. 5, atrage disolvarea intregu-
lui consiliu de administratie sau
a organului similar a formatiu-
nii in culpd.
Nerespectarea dispozitiunilor
art. 5. se constatá de cdtre un
inspectar financiar al Ministe-
rului Muncii, Sandra:0i si Ocro-
tirilor Sociale sau al Eforiei Ge-
nerale I. O. V. F. L., a chror pro-
cese-verbale fac dovadd in justi-
tie pând la inscrierea in fals.
Ancheta comisiunii si a inspec-
torului financiar pentru a fi va-
labild se va face in prezenta u-
nui clelegat al asociatiei anche-
tate.
Nerespectarea dispozitiunilor
art. 6 se constatá de cd.tre comi-
siunea prevdzutd de acel articol,
in cazul când o formatiune re-
fuzd a se conforma la cel mult
cloud invitatiuni.
Disolvarea Consiliului de ad-
ministratie sau a organului si-
milar se pronuntä de cdtre
Curtea de Apel din circumscrip-
cdreia face parte formatiunea
in culpd, administratorii rds-
punzdtori putând fi condamnati
si la alte penalitäti prevdzute in
legile ordinare dupd dreptul co-
mun, potrivit art. 22 din legea
persoanelor juridice 1).
Curtea de Apel poate fi sezi-
sera, de catre Eforia Genera ld I.
O. V. F. L. sau de chtre Ministe-
rul Muncii, Sändtdtii si Ocroti-
rilor Sociale.
Atât in cazurile prevdzute de
art. 22 din legea persoanelor ju-
ridice, cât i in cazurile prevd-
zute de acest articol, prim-prese-
dintele sau presedintele Curtii de
Apel, investit cu judecarea pro-
1) A se vedea Legea persoanelor
juridice, din 6 Februarie 1924, la
pag. 224, vol. XIXII eu mod. 22
Aprilie 1923, pag. 601, 'vol. XV
XVI.
www.digibuc.ro
cesului, sau inlocuitorul aces-
tora, la cererea Eforiei Gene-
rale I. O. V. F. L., sau a Minis-
terului Muncii, Sdndtátii si 0-
crotirilor Sociale i pe baza in-
cheierii motiv'ate a comisiunii
prevdzute de art. 6, vor ordona
suspendarea din functiune a
Consiliului de administratie sau
organul similar si numirea unei
comisiuni interimare formatá
din 3-7 membri ai asociatiunii
respective, care va fi insärcinatd
cu conducerea asociatiunii si va
functiona fie pang ce se va pro-
nunta instanta de fond, fie pânä
la adunarea generald, convoca-
VA de cdtre aceastd comisiune
interimard, in cazul când adu-
narea generald va dispune alt-
f el.
8. Functionarii administrativi
tehnici ai Eforiei Generale I.
O. V. F. L. sunt functionari pu-
blici si se bucurá de acelasi re-
gim ca functionarii Statului.
Ei se numesc, se transferd, se
definitiveazd, se inainteazd si se
pensioneazd dupd prevederile sta-
tutului functionarilor publici, iar
medicii dupd legea sanitard, cu
avizul prealabil si obligatoriu al
rnajoritätii eforilor, pentru am-
bele categorii de functionari, in
cazul de fatá eforii indeplinind
atributiile Comisiunii de propu-
neri si inaintdri a Ministerului
Muncii, Sdndtätii si Ocrotirilor
Sociale.
9. Bugetul Eforiei Generale I.
O. V. F. L. se va inscrie sub ca-
pitol separat in bugetul Ministe-
rului Muncii, Sdnätätii si Ocro-
tirilor Sociale,
Gestiunea Eforiei Generale I.
O. V. F. L. se va administra
separat de aceea a Minsterului
Muncii, Sándtdtii i Ocrotirilor
Sociale, insd dupd normele pre-
vdzute In legea contabilitätii pu-
blice.
 6 Martle 1937
111 Un regulament special va
stabili modul de functionare al
Eforiei infiintate prin aceastä
lege.
11. Orisice alte dispozitiuni
confrere legii de f eta sunt si rá-
mê.n abrogate.
LEGE
pentru incurajarea artelor plastics
DIN 6 MARTIE 1937
1. Nicio opera de arta plastic&
nu poate fi achizitionata de Stat
sau de orice institutie publicä,
regii, case autonome, judete, co-
mune, muzee, pinacoteci etc., cle-
at in modul i in conditiunile
fprezentei legi.
2. Ministerul Cultelor si Arte-
lor este organul suprem sub con-
trolul caruia se vor face achizi-
tiondrile operelor de art& plas-
ficá pentru toate institutiile pre-
Tazute la art. 1. Pentru indepli-
nirea acestui scop, ministerul
institue drganele prevazute in ar-
ticolele urmatoare.
3. Pe langa Ministerul Culte-
lor si Artelor se institue o Co-
misiune permanentä, care va a-
viza asupra achizi(ionarii si co-
menzii oricarei opere de artä
plastica, de crttre Stat si institu-
tiile specificate mai sus.
Aceasta Comisiune permanent&
are urmatoarea compunere: doi
delegati ai Societatii Pictorilor si
-Sculptorilor Romani (un pictor
si un sculptor); un director de
muzee de arte plastice; un dele-
gat al profesorilor Academiei de
Arte Frumoase din Bucuresti; un
delegat al profesorilor Academiei
1) Aceastá Lege s'a votat de Adu-
marea Deputatilor i Senat in edin-
tele dela 17 si 25 Februarie 1937;
-s 'a promulgat prin Decretul regal
Nr. 914/937 si s'a publicat in Mo-
nitorui Oficial, p. I, NI% 54 din 6
Martie 1937.
www.digibuc.ro
247
de Arte Frumoase din Iasi; un
consilier tehnic desemnat de Mi-
nisterul Cultelor si Artelor, din-
tre personalitatile culturale ale
tarii, cu o recunoseuta, reputatie
artistica; un inspector al artelor
din Ministerul Cultelor si Arte-
lor.
Membrii Comisiunii se confir-
ma sau se numesc pe un inter-
val de patru ani, prin Inalt De-
cret Regal, pe baza raportului
ministrului cultelor si artelor.
Comisiunea lucreazá sub pre-
secflntia ministrului sau a unui
delegat al sau.
Membrii Comisiunii care vor
lipsi nemotivat dela trei sedinte
consecutive se considera demi-
sionti.
Functiunea de membru al Co-
misiunii este onorifica,.
Comisiunea va fi convocata de
ministru oridecateori va fi ne-
voie, cu obligatiunea de a se pro-
nunta asupra propunerilor ce i
se vor face. Pentru institutiile e-
numerate la art. 1, care nu-si au
sediul in Bucuresti, Comisiunea
va a viza, pe temeiul unui report
rnotivat al unui inspector dele-
gat al artelor, report care va a-
vea in vedere posibi1itáile i so-
lutiunile locale.
Pentru cazurile cand Comisiu-
nea nu va lucre sub presedintia
ministrului, ci a delegatului s'6u,
hotaririle ce se vor lua vor fi su-
puse pentru aprobare ministru-
lui.
4. Se creeaza o Comisiune spe-
ciala pentru calificarea pictori-
lor bisericesti autorizati.
Comisiunea se compune din:
in clericdelegat al Sfintei Pa-
triarliiio persoanä de prepon-
derenta cultura artistica biseri-
ceastrt, un tebnician in picture
bisericeascrt, un delegat al mi-
nisterului si un pictordelegat
al Societatii Pictorilor si Sculp-
torilor Romani.
 248 6 Martie 1937
Aceasta Comisiune lucreazä'
sub presedintia secretarului ge-
neral al Ministerului de Culte
Arte. Functiunile membrilor a-
cestei Comisiuni sunt onorifice.
Membrii Comisiunii se numesc
de Ministerul Cultelor si Artelor,
pe un interval de 4 ani, min de-
cizie ministerialä.
Membrii Comisiunii care vor
lipsi nemotivat dela trei sedinte
consecutive se considerg demi-
sionati.
Comisiunea va fi convocatä de
cätre presedinte oridecâteori va
avea sh se pronunte asupra cere-
rilor pictorilor, spre a li se da
autorizarea de pictori bisericesti.
Aceastä autorizare se va da tutu-
ror pictorilor care au absolvit A-
cademia de Belle Arte sau o
scoal'd strdind echivalentd sau
superioard acesteia, si care fac
dovada a fi restuarat sau pie-
tat din nou interiorul total sau
partial al unui locas de credinta
cresting ortodoxd, greco-catolicd
sau romano-catolieä. Aceastd
din urmg dovadg este lgsatd cu
totul la aprecierea artisticd
tehnica a Comisiunii.
Dupd ce avizele Comisiunii vor
fi aprobate de ministru, se va
proceda la intocmirea tabloului
de pictorii bisericesti autorizati.
Tabloul pictorilor bisericesti
autorizati se poate mdri prin ce-
rerile aprobate in modul sta-
bilit in prezentul articol ori-
decâteori un pictor, cu studii su-
perioare, poate dovecli cunostinte
adâncite in iconografie si artä
religioasa, prin lucrgri, stampe,
desenuri sau fresce.
Numai pictorii bisericesti au-
torizati pot face lucrárr integrale,
partiale sau de restaurare a mo-
numentelor de cult.
Vechii zugravi autorizati si
care vor dovedi efectiv cd au VA-
cut lucrari de picturd biseri-
www.digibuc.ro
ceased., vor fi zugravi autorizati..
Dovada valorii artistice si teh-
nice a acestor lucrari este FA-
satd la libera apreciere a Comi-
siunii.
Zugravii bisericesti autorizati
au dreptul a face luerdri la bi-
sericile comunelor rurale pang.
la o valoare de 30.000 lei; iar sub .
controlul i rdspunderea unui
pictor bisericesc autorizat, dele-
gat de Comisiune, pand la orice
suing, in comunele rurale si
piind la suma de lei 300.000 in,
comunele urbane.
5. Se infiinteazd o Comisiune
pentru desemnarea gi avorilor si
desenatorilor autorizati, care sin-
guri vor fi in drept sh facd de-
senuri si ilustratiuni in operele
didactice.
Aceastg Comisiune se compune
dintr'un delegat al ministerului,
un clelegat al editorilor si un de-
legat al autorilor diclactici, a-
cesta din uring desemnat de A-
sociatia generald a Corpului di-
dactic primar pentru invdtd-
mântul primar si de asociatia,
generald a membrilor corpului
didactic secundar, pentru Invg-
tamântul secundar.
Comisiunea lucreazd sub pre-
sedintia secretarului general al
rninisterului si va fi convocatà
de acesta oriclecâteori va fi ne-
voie.
Functiunea de rnembru in a-
ceastd Comisiune este onorifica.
Vor fi considerati desenatori
si gravori autorizati pentru cdr-
tile didactice, toti acei care sunt
absolventii unei scoale superi-
oare de picturd, desen i gra-
vurä si vor face dovada activi-
tätii lor in directia desenului si
gravurii, precum si acei care,
fdrd a fi absolventii unei aseme-
nea scoale, vor face dovada pri-
ceperii i activitatii lor in desen
si gravurd
 6 Martle 1937
Aceasta din urma dovada este
lasata la libera apreciere a Co-
misiunii.
Dupa ce avizele Comisiunii vor
fi aprobate de ministru, se va
proceda la alcatuirea tabloului
de gravorii si desenatorii auto-
rizati.
Numai gravorii si desenatorii
autorizati au dreptul de a ilus-
tra cartile didactice primare
secundare.
6. Se infiinteaza Mare le Pre-
miu National pentru artele plas-
tice. Acest premiu va consta in
o suta mii lei, ce se va inscrie,
cu incepere dela 1 Aprilie 1937,
anual in bugetul Ministerului
Cultelor si Artelor si se va acorda
doi ani consecutivi pentru cea
mai buna opera de pictura si un
an pentru cea mai buna opera
de sculptura 1).
Laureatul premiului este obli-
gat ca, in contul acestui premiu,
sä cloneze una din operele sale
de picturd sau sculptura
sate la libera sa apreciere Mi-
nisterului Cultelor si Arteloro-
pera, care va figura obligator in
colectia Statului.
Decernarea acestui premiu se
va face de o comisiune speciald:
in care vor figura: un inspector
al artelor, un pictor, un sculp-
tor, un critic de arta, ca delegati
ai ministerului, doi delegati ai
Societatii Sculptorilor si Pictori-
lor din Romania.
Laureatii premiului national
pentru artele plastice, sunt mem-
bri de drept ai acestei comisiuni.
Membrii comisiunii se confir-
ma sau se numesc (afard de acei
de drept) pe un interval de pa-
tru ani, prin Inalt Decret Regal,
1) A se vedea Regulamentul pentru
deeernarea marelui premiu national
pentru artele plastice, din 20 Mai
1937, la ordinea eronologia in acest
vol.
www.digibuc.ro
249
pe baza raportului ministrului
cultelor si artelor.
Comisiunea va lucra numai
sub presedintia ministrului.
7. Se infiinteaza de catre mi
nister o expozitie anuala de de-
sen, gravura, aqua-forte si gra-
vura pe lemn.
Comisiunea pentru acceptarea
si premierea lucrarilor va fi cea
stabilita inteun regulament spe-
cial, care se va elabora ulterior,
dar din care vor face parte obli-
gator: un editor, un desenator si
un gravordelegati de corpora-
tiile respective. Ceilalti membri
vor fi numiti de minister. Pre-
miile vor fi stabilite de minister,
in limita posibilitatilor bugetare.
8. Prin derogare dela art. 1
din prezenta lege, Ministerul
Cultelor si Artelor si toate céle-
lalte ministere, institutii publice,
regii, case autonome, judete, mu-
nicipii si comune, au dreptul ca,
dintr'o cota de 30% din sumele,
bugetare afectate operelor de
artd, sä poata face, direct si in
afara de comisiune, achizitionari
de opera de pictura, sculptura,
desen, gravura, etc.
9. Pentru incurajarea artei a-
fisajului se instituie o expozitie
anuala de afisaj. Comisiunea
pentru acceptarea lucrárilor si
decernarea premiilor, va fi nu-
mita de Ministerul Cultelor
Artelor. Un regulament special
va stabili normele de alcatuire
si e functionare a Comisiunii.
Premiile vor fi cele pe care mi-
nisterul le va fixa in limitele pro-
sibilitatilor bugetare.
10. Toate prevederile legilor si
regulamentelor contrare prezen,
tei legi, sunt si ramân abrogate,_
250
REGULAMENT
de aplicare a legii pentru acordarea
unor recompense nationale purtätorilor
medaliei Virtutea Mari de Räzimiu"
si ordinul Virtutea aeronauticä de Rh-
boiu", in ceea ce priveste gratuitätile
pe C. F. R. si N. F. R.
DIN 6 MARTIE 1937 1)
1. Ca un stimulent al virtuti-
lor ostrtsesti, afirmate pe câm-
pul de onoare, se acordä purtä-
torilor medaliei Virtutea Mili-
tarä de Räzboiu" si purtátorilor
-ordinului Virtutea Aeronauticá
de Räzboiu", dreptul de a calá-
tori pe C. F. R. i pe N. F. R.,
dupä normele ardtate in prezen-
tul regulament.
2. Gradele inferioare, cetäteni
rornâni, decorati cu medalia
Virtutea Militarä" cl. I-a sau
cl. II-a, In campania din 1913 si
in räzboiul pentru intregirea
neamului, din 1916-1920, precum
toti ofiterii si gradele inferi-
oare decorati cu ordinul Virtu-
tea AeronauticA de Räzboiu", in
rázboiul pentru intregirea nea-
mului, din 1916-1920, vor chid-
tori gratuit pe C. F. R., in toate
trenurile de cálátori, pe bazá de
abonamente de serviciu, emise de
C. F. R., pltitind insd la trenu-
rile Exprese sau Pullman supli-
mentul pentru CoMpania Wa-
gons Lits, iar la trenurile rapide
tichetul pentru rezervarea locu-
lui pe distanta respectivä.
Clasele in care se va face a-
ceastä cáltitorie, vor fi urrntitoa-
rele:
1. Ofiterii activi, in rezervti,
1) Acest Regulament s 'a sanetionat
prin Deeretul Tegal Nr. 855/937 si
s'a publicat In Monitorul Oficial p.
I, Nr. 54 din 6 Martie 1937. A se
vedea Legea pentru acordarea imor
recompense luptätorilor in räzboiu,
-din 6 Mai 1936, la pag. 753, vol.
p. L
www.digibuc.ro
6 Martie 1937
sau retragere, decorati cu meda-
lia Virtutea Militarit de Ráz-
boiu", sau cu ordinul Virtutea
Aeronauticä de Rázboiu", vor
crtlátori:
a) In clasa I-a, ofiterii supe-
riori i cápitanii;
b) In clasa II-a, ofiterii infe-
riori, exclusiv cdpitanii.
Ofiterii inferiori, in rezervá
sau retragere, functionari pu-
blici (Stat, judet, comunä), sau
pensionari, au dreptul a cdlátori
gratuit in clasa I-a, dacá func-
tiunea lor le dä dreptul la cálti-
toile cu reducere pe C. F. R. in
aceastä, clasá.
2. Subofiterii in activitate sau
in rezervá, plutonierii majori,
plutonierii, subofiterii instruc-
tori, adjutantii dela aeronauticá,
maestrii dela aeronauticä, si ma-
ring, decorati cu Virtutea Mili-
tard de Rázboiu" sau Virtutea
Aeronauticä, de Rázboiu", vor
cálátori in clasa II-a.
3. Gradele inferioare decorate
cu mèdalia Virtutea Militard de
Rrtzboiu" sau cu ordinul Virtu-
tea eronauticä de Räzboiu", vor
ctilátori in clasa II-a, in modul
urmátor:
a) Toti acei care la data deco-
rrtrii au avut dreptul de aplica-
rea art. 71 din noua lege a re-
crutärii, sau a ctipdtat ulterior
acest drept;
b) Toti acei care, actualmente
sunt.functionari publici, de Stat,
judet sau comung i citrora
functiunea lor le dà dreptul de
a cälätori in clasa II-a; func-
tionarilor asimilati cu functio-
narii publici i cárora li s'a dat
dreptul prin incheierea de con-
ventie cu C. F. R., de a se bucura
de aceleasi clrepturi de cáldtorie
pe C. F. R. ca i functionarii pu-
blici;
c) Pens'onarii din categoria b
de mai sus, dacti in activitate de
 9 Martie 1937
serviciu se bucurau de drepturi
de calátorie in aceastä clasá;
d) Surorile de caritate decorate
cu Virtutea Militarti de Räz-
boiu".
4. -In clasa III-a, toti cei necle-
numiti mai sus si decorati cu
Virtutea Militará de Rázboiu"
sau ordinul Virtutea Aeronau-
ticá de Räzboiu".
3. Dacá in viitor, toti cei deco-
rati cu medalia Virtutea Mili-
tard de Rázboiu", sau orclinul
Virtutea Aeronaticä de Räz-
boiu", vor obtine o avansare In-
tr'un grad care le-ar da clreptul
de a cálätori inteo clasá supe-
rioarrt, R. A. C. F. R. este obli-:
gatá a le schimba abonamentele
de serviciu.
4. Decoratii cu medalia Vir-
tutea Militará de Räzboiu" sau
purtätorii ordinului Virtutea
Aeronaticá de Rdzboiu", au drep-
tul de a chlätori gratuit pe va-
sole N. F. R., dupa cum ur-
meazát
toti acei preväzuti a cult-
tori pe C. F. R. la cl. I-a si a II-a,
au dreptul a cálätori pe N. F. R.
la clasa I-a,
toti acei prevázuti a cálä-
tori pe C. F. R. la clasa III-a, au
dreptul a cälätori pe N. F. R. la
clasa H-a.
In gratuitatea acordatä pe N.
F. R., nu se intelege i clreptul
la cabiná i masä. Acestea se
plätesc integral de chlätor, dupt
taxele in vigoare.
5. Aplicarea dispozitiunilor
prevazute la articolele de mai
sus, se vor face pe baza unei
conyentiuni, ce se va incheia in-
tre Regia Autonomt C. F. R. si
Directiunea Generalä P. C. A.,
pe de parte si Ministerul de Fi-
riante pe de altá parte.
www.digibuc.ro
251
6. Prevederile cuprinse In pre-
zentul regulament urmeaza a,
intra in vigoare dela data pu-
blicárii lui in Monitorul Oficial.
LEGE
pentru modificarea art. 9 ;I 33 din legea
privitoare la pescuitul In apele de munte
DIN 9 MARTIE 1937 1)
Art. 9. Paza, protectia si poli-
tia in apele de munte
se va exercita de catre Serviciul
vândtoarei si pescuitului In a-
pele de munte de pe lângä Mi-
nisterul Agriculturii i Domenii-
lor, prin organele preväzute la
art. 66 si 94 din legea pentru
protectia vanatului si regula-
mentul vändtoarei, putându-se
numi si un numär de inspectori
si paznici publici si privati de
pescuit, onorifici sau cu platä.
Modul de recrutare si atribu-
tiunile lor se vor_ stabili prin re-
gulamentul prezentei legi.
Procesele-verbale ale tuturor
organelor Insärcinate cu paza si
ocrotirea pestelui in apele de
munte vor constitui depling do-
vadä in contra delicventilor in
caz de flagrant delict si nu vor
putea fi atacate decât prin in-
scriere In fals.
Intreaga procedurá nu este su-
1) Aceast5, Lege s 'a votat de Se-
nat in sedinta dela 2 Aprilie 1936
0. de Adunarea Deputatilor In sedinta
dela 24 Februarie 1937; s'a promul-
gat prin Deeretul Regal Nr. 915 din
1937 si s'a publicat in Monilorul
0 ficial p. I Nr. 56 din 9 Martie
1937. A se vedea Legea privitoare la
pescuitul in apele de munte, din 19
Aprilie 1935, la pag. 365, vol. XXIII,
procum i Legea pentru protectia
reglementarea vânätoarei,
din 27 Oetomvrie 1921, la pag. 1186,
vol. IXX, cu. mod. 19 Aprilie 1923.
pag. 501, vol. XIIIXIV.
252 9 Martie 1937
pus6. la niciun fel de taxti de
timbru sau altele.
Art. 33. Executarea acestei
legi se face de Ministerul Agri-
culturii si Domeniilor.
Ministerul va executa legea
prin serviciul vânätoarei *i al
pescuitului in apele de munte.
Pe laugh' acel serviciu va func-
tiona *i un Consiliu superior al
pescuitului in apele de munte,
compus din 5 membri alesi din-
tre specialisti In materie, nu-
miti pe termen de 5 ani, prin de-
cret regal, dupä propunerea Mi-
nisterului de Agriculturd si Do-
menii.
Iii afard de acesti 5 membri,
comandantul corpului de jan-
darmi, directorul vanätoai ei si
al pescuitului in apele de munte,
precum si directorul Casei Auto-
nome a Paclurilor Statului *i di-
rectorul Regimului Silvic, vor
face de drept parte din Consiliul
superior.
Functiunea lor este onorifich.
Acest consiliu va functiona in
acelasi mod ca si Consiliul per-
manent al vânätoarei.
De asemeni, pe langti Serviciul
viintitoarei si pescuitului in a-
pele de munte va functiona un
inspector general onorific al pes-
cuitului in apele de munte.
Inspector general al pescuitu-
lui va fi numit un specialist re-
putat in materie de pescuit in a-
pele de munte.
Numirea lui se face prin decret
regal, duptt propunerea Ministe-
rului griculturii si Dumeniilor.
Serviciul exterior al nescui-
tutui In apele de munte se va
compune din urmtitoarele cate-
gorii de personal onorific:
Inspectorii regionali, numiti
dupà trebuinte, de ciitre minis-
tru.
Inspectorii judeteni, cate unul
in fiecare judet in care existti
ape de munte, si
www.digibuc.ro
Personalul superior al Servi-
ciului vanatoarei i pescuitului
In apele de munte si membrii
Consiliului superior sunt de
clrept inspectori onorifici ai pes-
cuitului in apele de munte si pot
constata contraventiile si delic-
tele din intreaga taril, conform
principiului stabilit de art.
*i 33.
LEGE
pentru autorizarea Ministerului finan-
telor de a lua asupra Statului Impru-
mutul de 50.000.000 lei, contractat
de Societatea Creditului Funciar Urbatt
Rennin din Iasi la Cassa de Illepuneri
Consemnatiuni i pentru consolidarea
datorillor ce le mai are Statul
la aceastä institutiune
DIN 9 MARTIE 1937 0
1, Se autorizti Ministerul Fi-
nantelor st't ia asupra Statului
imprumutul de lei 50.000.000,
contractat de catre Societatea.
Creditul Funciar Urban Roman
din Iasi la Cassa de Depuneri
Consemnatiuni, in schimbul imo-
bilului din Iasi, str. Läpu*neanu
Nr. 37, proprietatea
care, ca fostti resedintà a ulti-
mului Domnitor lexanclru loan
Cuza, cum si a Marelui Rege
Ferdinand I, In timpul rtizboiu-
lui pentru reintregirea neamu-
lui, este un monument istoric,
cdruia i se va da ulterior o in-
trebuintare adequatd.
Conventiunea ce se va Incheia
intre Ministerul Finantelor
Societatea Creditul Funciar Ur-
ban Roman din Iasi, pentru tre-
1) Aceastä Lege s'a votat de Mu.-
narea Deputatilor i Senat In. sedin-
tele dela 3 Martie 1937, s'a promal-
gat prin Deeretul regal Nr. 996 din
1937 si s'a publicat In Monitorut
0 ficial, p. I, Nr. 56 din 9 Martin
1937.
 10 Martie 1937
cerea imobilului indicat mai sus
In -proprietatea Statului, va fi
scutitd de orice taxe, de orice fel,
catre Stat.
2. Ministerul Finantelor este
autorizat sg consolideze bonurile
de Tezaur, capital, plus dobân-
zile calculate pang la 31 Martie
1937, detinute de Cassa de Depu-
neri si Consemnatiuni, in va-
loare de lei 1.244.000.000, la care
se adaugg si cele 50.000.000 lei,
datoria Societdtii Creditul Fun-
ciar Urban Român din Iasi, a-
died in total lei 1.294.000.000,
prin titluri de renal, care vor
avea urmgtoarele caracteristici :
Dobânda va fi de 31/2% anual,
plata efectuându-se in doug rate
semestriale: la 1 Aprilie si 1 Oc-
tomvrie ale fiecgrui an, primul
cupon fiind la 1 Octomvrie 1937,
Titlurile vor fi amortizate prin
40 trageri semestriale care vor
avea loc la 1 Martie i 1 Septem-
vrie ale fiecdrui an, prima tra-
gere fgcându-se la 1 Septemvrie
1938.
iesite la sorti se vor
achita cu valoarea lor nominalg,
la scaclenta primului cupon, care
urmeazd dupg tragere.
Tabloul de amortisment se va
face pe baza unei semestrialitgti
constante, care va acoperi do-
bânzile si amortismentul.
Dobânzile vor fi scutite de lm-
pozitele elementare si supracotd.
Cupoanele neprezentate la
platd se prescriu in termen de
5 ani, iar plata titlurilor iesite
la sorti se prescrie dupd 10 ant.
Intre conditiunile de emisiune,
imprimate pe titlu, se va inscrie
dreptul purtgtorului de a le lom-
barda si de a fi primite in ga-
rantie si cautiune.
3. Creditul extraordinar spe-
cial de 1.435.000.000 lei, deschis
prin I. D. R. Nr. 2.382 din 26
Octomvrie 1936, se majoreazd cu
www.digibuc.ro
253
totalul creditu-
1.294.000.000 lei,
lui urcându-se astf el la suma de
lei 2.729.000.000.
Aceastg majorare se adaugg la
suma de 1.072.971.000 lei, reparti-
zate din creditul argtat, pe sea-
ma Ministerului Finantelor, care
se urcg astfel la suma de lei
2.366.971.321 lei si va fi intrebuin-
tatg pentru lichidarea cu tit-
luri de rentd 31/2% a imprumu-
tului de sub art. 1 si a bonurilor
de tezaur de sub art. 2.
Majorarea va fi acoperitd cu
valoarea titlurilor de renta ce se
vor emite pe baza articolului 2
de mai sus.
4. Ministerul Finantelor va In-
scrie anual in bugetele sale de
cheltuieli cuponul si amortis-
mentele acestui imprumut.
LEGE
pentru organizarea Ministerului
Cultelor fi Artelor
DIN 10 MARTIE 1937 1)
CAPITOLUL I
Dispoziliuni generale
1. Directiunile, serviciile ad-
ministrative, institutiunile anexe
si organele consultative incre-
dintate astgzi conducerii Minis-
terului Cultelor si Artelor, se or-
ganizeazd independent, alcgtuind
Ministerul Cultelor si Artelor.
Acest minister are in atribu-
tiunile sale:
a) Exercitarea clreptului de
control, supraveghere si inspec-
1) Aceastä, Lege s'a votat de Se-
nat i Adunarea Deputatilor in se-
dintele dela 1 qi 5 Martie 1937; s'a
promulgat prin. Decretul regal Nr.
1.046/937 si s'a publieat in Monito-
ral Oficial, p. 1, Nr. 57 din. 10 Mar-
tie 1937. A se vedea si J. C. M. din
28 Noemvrie 1936, relativ la Minis-
terul Cultelor i Artelor, la Toag.
857, vol. XXIV, p. II.
 10 Mart le 1937
254

tiune asupra tuturor .cultelor $i ilor de preoti, diaconi i cân-

aeezämintelor lor i asupra aso- tareti V a celuilalt personal al
ciatittnilor religioase autorizate; cultelor.
b) Sustinerea i administrarea Hirotoniile de preoti ei dia-
asezämintelor artistice de Stat, coni, facute Ma a li se asigura
controlul ei supravegherea in- salarizarea prin bugetul Statu-
stitutiunilor i manifestarilor lui sau pe altä cale garantatd,
artistice ei incurajarea lor prin personal de chiriarhul respectiv,
mijloace de Stat; vor fi considerate ca abuzuri de
c) Cercetarea problemelor mi- putere ei se vor sanctiona con-
noritare et informarea asupra form legii.
situatiei minoritatilor etnice V Statul sunravegheazd prin Mi-
confesionale; nisterul Cultelor activitatea cul-
d) Controlul, supravegherea ei telor in cadrul ordinei de Stat.
indrumarea tuturor muzeelor de Ministerul Cultelor va putea
arta i etnografie din ta0_. con- trimete, in cazuri exceptionale
form prevederilor legii pentru nentru abuzuri grave, delegatir
organizarea muzeelor publice sdi tri toate forurile renrezenta-
din 14 Aprilie 19321). Live ale cultelor ei va putea sus-
e) Administrarea ei repartiza- penda sau anula orice hotitrire
rea venitului timbrului teatral sau mdsurd de ordin adminis-
artistic, conform legii de organi- trativ bisericesc, cultural, filan-
zare a Teatrelor Nationale. Ope- tropic sau fundational, care ar
relor Rot/lane ei a spectacolelor, contraveni legilor de organizare
care va nitre in vigoare la 1 si statutelor cultelor. legilor de
Aprilie 1937. administratie generala a Statu-
Controlul i supravegherea lu i legilor contabilitâtil pu-
cultelor $i aeezamintelor religi- blice.
oase se exercita prin organele de Orice abatere dela legi V re-
inspectiune ei control ale Minis- gulamente, pot atrage din par-
terului V se extinde asupra tu- tea ministerului, pentru Cel vi-
turor chestiunilor care decurg novati, suspendarea in totul sau
din legile ei regulamentele in vi- in parte a salarizäri4 sau a sub-
goare relative la culte i aeeza- ventiilor pe care Statul le a-
mintele lor. corda.
Controlul Ministerului Cultelor De asemenea ministerul poate
priveete ei aplicarea bugetelOr $i cere cultelor suspendarea ei in-
gestiunea financiarä a centrelor läturarea oficiantilor ei functio-
eparhiale, a parohiilor ei a co- narilor lor care se vor fi dove-
munitatilor cultelor frtra ierar- dit cd lucreaza in contra inte-
hie. selor de Stat sau nationale.
- In dreptul salt de control in- 2. Ministerul Cultelor $i Arte-
tr i aprobarea Infiintdrii de tor reprezinf6 Statul In toate
not parohii bugetare, comunitAti rhestiunile de culte si arte ce in-
religioase, precum ei de noi pos- fra in domeniul atributiunilor
turi bugetare de preoti; recu- denartamentului sdu.
noasterea numirilor i transfe- El este ajutat in conducerea
1) A se vedea Legea pentru orga- mnisterului de un secretar ge-
nizarea biblioteeilor çi muzeelor pu- neral, numit prin Malt decret
blice, din 14 Aprilie 1932, la pag. regal sau delegat dintre directo-
306, vol. XX. rii ministerului.
www.digibuc.ro
 10 Martie 1937
Ministrul va avea unul sau
doi *efi de cabinet. Al doilea sef
de cabinet va fi ales dintre func-
tionarii ministerului.
3. Ministrul poate delega se-
cretarului general, directorilor
si inspectorilor generali defini-
tivi parte din atributiunile sale.
Delegatia se drt prin decizie
ministerialä, care trebue publi-
catá In Monitorul Oficial.
4. Directorii si sefii de servi-
ciu au conducerea, controlul *i
rdspunderea pentru toate actele
functionarilor pusi sub orclinele
lor.
5. Organele Ministerului Cul-
telor si Artelor sunt:
a) Administrative;
b) De inspectiune si control, *i
c) Institutiuni anexe i organe
consultative.
CAPITOLUL
Organizarea serviciilor administrative
centrale
6. Administratia centralli a
Ministerului Cultelor *i Artelor
cuprinde urmatoarele directiuni
servicii:
1. Directiunea cultelor.
2. Directiunea artelor.
3. Directiunea generalrt a Tea-
trelor Nationale, Operelor Ro-
mane i controlului spectacole-
bor.
4. Directiunea minoritàtilor.
5. Directiunea contabilitätii, a
controlului financier si a perso-
nalului ministerului.
6. Serviciul inventarierii ave-
rilor i veniturilor bisericesti si
al controlului mândstirilor In-
zestrate.
7. Contenciosul.
8. Serviciul tehnic al ministe-
rului si al Comisiunii Monu-
mentelor Istorice.
9. Serviciul registraturii i ar-
hivei generale.
7. Fiecare directiune este con-
www.digibuc.ro
255
dusil de un director, ajutat da
un subdirector, iar serviciile
sunt conduse de *efi de serylciu,
câte unul de fiecare serviciu.
Fiecare birou este condus de
un sef de birou. Numärul sub-
sefilor si al impiegatilor se va
stabili prin regulament,
8, Directiunea Cultelor are in
atributiunile sale:
a) Executarea tuturor dispo-
zitiunilor legilor i regulamente-
lor In vigoare, privitoare la cul-
te i la asociatiunile cu carac-
ter religios;
b) Implinirea formelor rela-
tive la numiri, transferrtri, con-
cedii, scoateri la pensii a perso-
nalului cultelor, recompense, pe-
depse etc.;
c) Tinerea registrelor de mis-
carea personalului si a statelor
personale;
d) Forme le pentru Infiintäri de-
Mitropolii, Episcopii, protoerii,
parobii, modificdri de circum-
scrptii jurisdictionale bisericesti
etc.;
e) Lucrárile pentru alegerea
confirmrtrile Mitropolitilor si
Episcopilor;
f) Actele pentru convocarea Sf.
Sinod si a Congresului National
Bisericesc;
g) Vizarea angaj amentelor-
pentru amAnarea serviciului mi-
litar ale studentilor teologi;
h) Ingrijirea bibliotecii cen-
trale a ministerului *i depozite-
lor de cárti, precum *i sprijini-
rea bibliotecilor parohiale;
i) Alcätuirea bugetului culte-
lor;
j) Liberarea carnetelor de re-
ducere pe C. F. R.;
k) Coordonarea activitátii cul-
turale religioase;
i.) Corespondenta referitoara-
la culte;
m) Supravegherea i contro-
lul asociatiilor de drept privat,
256 10 Martie 1937
cu caracter religios, constituite
conform legii persoanelor juri-
dice.
9. Directiunea Cultelor este
condusd de un director ajutat
de un subdirector.
Directiunea cultelor se corn-
Tune din urmätoarele servicii:
1. Serviciul cultelor nationale,
condus de un sef de serviciu, a-
Nand 4 birouri:
a) Biroul numirilor, transfe-
rärilor, concediilor si pensiona-
Tii personalului dela centrele e-
parhiale ortodoxe, angajamente-
lor pentru amândrile de studii
ale teologilor i corespondenta
respectivä;
b) Biroul nurnirilor, transfe-
rärilor, concediilor si pensiond-
rilor dela centrele protopopesti
parolnile ortodoxe, precum si
corespondenta respectivä;
c) Biroul intocmirii bugetului
pentru personalul bisericesc al
cultului ortodox, a aplicArii lui,
precum i curospnndenta respec-
,tivä;
d) Biroul numirilor, transferä-
rilor, concediilor personalului,
-vizärii angajamentelor pentru a-
mânäri de studii ale teologilor,
al Intocmirii bugetului cultului
unit si al aplicärii lui, precum
corespondenta respectivä.
2. Serviciul cultelor minori-
tare, condus de un sef de servi-
având 4 birouri:
a) Biroul numirilor, transferà-
rilor, concediilor, vizarea anga-
jamentelor, ale statelor de servi-
ciu, ordonantarea salariilor per-
sonalului cultelor crestine $i co-
Tespondentei respectivä;
b) Biroul numirilor, transferä-
rilor, concediilor, vizärii anga-
jamentelor, ale statelor de ser-
Ariciu,ordonantärii salariilor
personalului cultelor necrestine
si corespondenta respectivä;
c) Biroul Intocmirii bugetului nate pentru a asigura Inflorirea
pentru personalul cultelor mino-
www.digibuc.ro
ritare i aplicàrii lui, precum si
corespondenta respectivä;
d) Biroul asociatiilor cu carac-
ter religios i corespondenta res-
pectivä.
3. Serviciul statelor personale,
statisticii cultelor, persoanelor
juridice, arhivei i registraturii
directiunii, al coordonärii activi-
tätii culturale religioase a cul-
telor si asociatiilor religioase, a-
vând 4 birouri:
a) Biroul statelor personale, al
statisticii, al persoanelor juri-
dice pentru culte, precum si co-
respondenta respectiva;
b) Biroul arhivei si registra-
turii;
c) Biroul carnetelor de redu-
cere pe C. F. R. pentru Intreg
personalul bisericesc al tuturor
cultelor;
Biroul coordonärii activitit-
tii culturale religioase.
10. Directiunea artelor are ca
atributiuni:
a) Ajutorarea, rilspändirea si
sprijinirea artelor nationale
a tuturor creatiunilor literare
artistice;
b) Coordonarea lucrärilor re-
feritoare la monumentele pq-
blice;
c) Organizarea arhivei fono-
grafice pentru strângerea folclo-
rului muzi cal;
d) Tinerea examenelor pentru
maestrii de arte coreografice;
e) Inventarierea si suprave-
gherea colectiunilor de arte ale
Statului, sporite dupä anumite
norme si repartizate la muzee,
institutiuni, scoli etc.;
f) Supravegherea ì controlul
asupra muzeelor si pinacoteci-
lor, precum si organizarea salo-
nului oficial si a diferitelor alte
expozitii artistice;
g) Propuneri pentru distribui-
rea fonclurilor bugetare desti-
si desvoltarea artelor si a insti-
 10 Martie 1937
tutiunilor artistice, conform le-
gilor, regulamentelor
ministeriale;
h) Controlul funclatiunilor ar-
tistice cu administratii proprii;
i) Recomanclarea artistilor
literatilor meritosi, pentru dife-
rite distinctiuni;
j) Supravegherea aplicdrii le-
gilor si regulamentelor in ches-
tiuni de arte;
k) Tinerea evidentei persoane-
lor juridice pentru arte.
11. Directiunea arteldr este
condusd, de un director, ajutat
de un subdirector. La aceast6
directiune functioneazd un nu-
mAr de inspectori si inspectori
generali ai artelor 1).
12. Directiunea Genera hi a
Teatrelor Nationale, Operelor
Române si controlului spectaco-
lelor are urmiltoarele atributi-
uni:
a) Directiva, supravegherea si
controul .tuturor Teatrelor Na-
tionale si Operelor Române;
b) Controlul, supravegherea si
inspectiunea tuturor teatrelor
operelor particulare, si, In ge-
neral, a tuturor spectacolelor si
productiunilor de orice fel;
c) Autorizarea sAlilor de spec-
tacole i controlul lor;
d) Propuneri pentru Incuraja-
rea miscdrii artistice teatrale
particulare.
13. Directiunea Genera Id a
Teatrelor Nationale, Operelor Ro-
mane si Controlului spectaco-
lelor este condusd de un direc-
tor general, care va fi o perso-
nalitate culturalii cu o recunos:-
cuth reputatie literarä, teatralâ
sau muzicalgt.
Organizarea i functionarea a-
cestei directiuni generale este
i) Art. 11 a fost modificat si corn-
-pletat ulterior, prin Legea din 20
Martie 1937, aflatä la ordinea ero-
nologieä.
C. Hamangiu, vol. XXV.
www.digibuc.ro
17.
257
cea prevazutil In legea teatrelor.
Ea arP urmAtoarele servicii:
1. Serviciul autorizatiilor
controlului trupelor teatrale si
a turneelor.
2. Serviciul autorizatiilor
controlului artistilor români
sträini, instrumentisti si de va-
rieteu.
3. Serviciul conducerii si con-
trolului teatrelor nationale si o-
perelor de Stat.
4. Inspectoratul spectacolelor
repartizat pe regiuni sau specia-
5. Registratura si arhiva.
14, Directiunea minoritâtilor
are urmâtoarele atributiuni:
Cercetarea problemelor mino-
ritare si informarea asupra si-
tuatiei minoritätilor etnice si
confesionale din tard.
Ea este condusä de un director
si are personalul necesar con-
form prevederilor bugetare.
15. Directiunea
a controlului financiar si a per-
sonalului ministerului are in a-
tributiunile sale:
a) Intocmirea bugetului de ve-
nituri si cheltuieli ale ministeru-
lui, al fondurilor cu destinatie
speciald, cercetarea si aprobarea
bugetelor de venituri si cheltu-
ieli ale Eforiei bisericii ortodoxe,
ale fondului bisericesc ortodox
din Bucovina, ale diferitelor cul-
te si ale institutiunilor si aseza-
mintelor de cultur'a i artg,, pen-
dinte de minister;
b) Inregistrarea si controlul
tuturor veniturilor si cheltuieli-
lor previlzute in buget;
c) Intocmirea si incheierea
contului bugetar;
d) Supravegherea i indru-
marea institutiunilor puse sub
controlul financiar al ministeru-
lui;
e) Ajutä Curtea de Conturi si
controlul situ, prin aplicarea dis-
258 10 Martie 1937
pozitiunilor legii contabilitätii
publice, cu privire la urmärirea
aetelor justificative;
f) Angajarea creditelor si emi-
terea ordinelor de platä pentru
sumele inscrise in buget, potri-
vit dispozitiunilor legii contabi-
litätii Statului;
g) Incheierea de situatiuni lu-
nare in legätur ä. cu institutiile
pendinte de minister;
h) Urmärirea si centralizareq
cheltuielilor inscrise in buget
a veniturilor care privesc acest
departament;
ti) Verificarea conturilor admit-
nistratiei financiare si centrali-
zarea operatiunilor de venituri si
cheltuieli, urmärirea incasärilor
diferitilor debitori ai ministeru
lui;
j) Inventarierea j inerea la
curent a averii mobile si imobile
a ministerului si a asezäminte-
lor pendinte de minister, a*a in-
cat sä aiba prin o evaluare in
bani intreaga situatie a averii
ministerului *i a asezämintelor
pendinte;
k) Primirea si pästrarea depo-
zitelor si garantiilor;
/) PregAtirea i intocmirea tu-
turor formalitAilor legale pen-
tru numirea, transferarea,
sarea i disciplinarea functiona-
rilor ministerului;
m) Administrarea interioarâ
a gospoddriei ministerului si in-
tendentei, precum *i repararea
intretinerea localului.
16. Directiunea contabilitätii
este condusä de un director, aju-
tat de un subdirector.
Pe Iângä, aceastä directiune
functioneazä un numär de in-
spectori contabili i inspectori
generali contabili.
Aceastä directiune se compu-
ne din urmätoarele servicii:
1. Serviciul contabilitätii, cu
urmätoarele birouri:
a) Biroul ordonantärii;
www.digibuc.ro
b) Biroul urmäririi actelor jus-
tificative;
c) Biroul scriptelor;
d) Biroul into cmirii bugetului
si aplicarea lui.
2. Serviciul bunurilor ministe-
rului si al tuturor asezaminte-
lor pendinte de minister, cu ur-
mdt6arele birouri:
a) Biroul bunurilor ministeru-
lui;
b) Biroul bunurilor asezämin-
telor pendinte de minister.
3. Serviciul personalului mi-
nisterului si al arhivei si regis-
traturii directiei, cu urmätoa-
rele birouri:
a) Biroul personalului minis-
terului;
b) Biroul registraturii si arhi-
vei directiei.
17. Serviciul inventarierii a-
verilor si veniturilor bisericesti
si al controlului mänästirilor in-
zestrate are urmätoarele atribu-
tiuni:
a) Strângerea datelor privi-
toare la averile mobile *i imobile
ale organizatiilor tuturor culte-
lor si veniturilor lor; examina-
rea, totalizarea i inerea lor in
evidentä, anual, conform legii
din 17 Iu lie 19341).
b) Exercitarea unui control e-
fectiv *i continuu asupra admi-
nisträrii averii mänästirilor in-
zestrate si a functionärii insti-
tutiilor lor;
c) Examinarea si aprobarea
bugetelor i conturilor de ges-
tiune ale mânüstirilor 'hazes-
trate;
d) Executarea hotaririlor luate
de Eforia mânästirilor fuzes-
trate, cu privire la indrumarea.
*i intregul plan de activitate aI
acestor institutiuni.
Serviciul inventarierii averi-
1) A se vedea Legea pentru inven-
tarierea averilor biserieeqti, din 17
Julie 1934, la pag. 529, vol. XXII.
 10 Martie 1937
lor si veniturilor bisericesti si
al controlului manästirilor in-
zestrate va fi condus de un ins-
pector general al Cultelor.
Acest serviciu are doua bi-
rouri, fiecare conclus de cate un
sef de birou.
18. Contenciosul este organi-
zat si condus potrivit legii de or-
ganizare a Corpului de avocati
publici.
Acest serviciu are numarul
necesar de avocati si personalul
de birou trebuitor.
19. Serviciul 'telmic al minis- .
terului si al Comisiunii monu-
mentelor istorice are ca atribu-
tiuni:
a) Lucrarile de arhitectura si
pictura bisericeascal care li vor
fi incredintate;
b) Verificarea i controlul de-
vizelor si proiectelor de cons-
tructiuni si reparatiuni de edi-
ficii bisericesti, muzee, asezil-
minte de cultura bisericeasca si
artistica;
Verificarea provizorie si de-
finitiva a lucrarilor, receptia lor
etc.;
d) Studierea si efectuarea lu-
crarilor speciale pentru intreti-
nerea si restaurarea monumen-
telor istorice.
Acest serviciu are numarul ne-
cesar de arhitecti i personalul
de birou trebuitor.
CAPITOLUL III
Serviciul de inspecliune 0 control
a) Culte
20. Pentru exercitarea ins-
pectiunii si controlului asupra
cultelor, Ministerul Cultelor si
Artelor are 3-5 inspectori gene-
rali sau inspectori pentru culte.
Inspectorii cultelor si ai inva-
tamantului clerical lucreaza jn
minister, pe langa Directiunea
cultelor, iar j afara de minister
www.digibuc.ro
259
exercita, in numele ministrului,
dreptul de control asupra tutu-
ror cultelor si institutiilor lor
religioase, culturale, fundatio-
nale, epitropesti si filantropice,
in cazuri ordonate de ministru.
21. In special, inspectorii cul
telor exercita inspectiuni si con
trol din oficiu In urmatoarele
cazuri:
Controleaza primirea sumelor
de catre culte dela Stat, spre a
fi intrebuintate conform destina-
tiei lor si a fi administrate con-
form legii contabilitatii publice.
Controleaza la eparhii execu-
tarea bugetelor tuturor cultelor,
inclusiv al fondului bisericesc
ortodox din Bucovina.
Controleaza ca toate cultele
sä-si puna in concordanta sta-
tutele lor de organizare cu legea
nentru regimul general al culte-
lor 1).
Controleaza ca asociatiile re-
ligioase autorizate sa functio-
neze conform conditiilor de au-
torizare.
Controleaza asociatiile cu ca-
meter religios, persoane juridice
de drept privat, conform preve-
clerilor legii persoanelor juri-
dice.
Inspectorii cultelor vor intoc-
mi si inainta anual ministrului
rapoarte de cele constatate in
cursul anului, cu propuneri. De
asemenea sunt datori a raporta
ministerului constatárile care
necesita o solutie grabnica.
22. Inspectorii generali si ins-
pectorii cultelor vor fi recrutati
dintre persoane cu competinta,
1) A se vedea Legea pentru regi-
mul general al cultelor, din 22 Apri-
lie 1928, la pag. 1039, vol. XV
XVI, cu mod., preeum i Legea per-
soanelor juridiee, din 6 Februarie
1924, la pag. 244, vol. XIXII, eu
mod. 22 Aprilie 1927, pag. 601, vol.
XVXVI.
260 10 Mart le 1937
teologica recunoscutä,. Ei vor
trebui s aiba varsta de 30 ani
impliniti, studii teologice si ti-
tluri universitare. Vor fi prefe-
rati cei cu diplome de doctorat
cei cu titluri si in alte
23. Ministrul sau secretarul
general pot cere intrunirea ins-
pectorilor generali si inspectori-
lor de culte, in consiliu, spre a
aviza asupra chestiunilor ee li
se ftrimet in discutiune.
b) Arte, teatre si spectacole
24. Pentru controlul si ins-
pectiunea teatrelor nationale. o-
perelor române, artelor de toate
felurile, spectatolelor si a tutu-
ror manifestatiunilor artistice si
teatrale va functiona pe lânga
Directiunea generalä a teatre-
lor si pe Iânga Directiunea arte-
lor cate un serviciu de inspec-
tori pentru teatre, spectacole si
arte.
Ei vor fi repartizati pe specia-
litati sau regiuni. Când este ne-
voie, ministerul bi va convoca in
consiliu spre a aviza asupra
unor chestiuni importante de
principiu.
Acesti inspectori se numesc
dintre persoanele care au o re-
cunoscuta reputatie literarä, tea-
muzicalä, si artistica, po-
sedând titluri universitare si
vârsta de 30 ani impliniti.
c) Contabilitatea
25. Pe lânga Directiunea con-
tabiiittii functiona un nu-
mar de 5 inspectori contabili,
care vor lucre sub ordinele di-
rectorului contabilitatii.
Cand inspectorii generali ai
cultelor si artelor vor primi de-
legatii de anchete financiare, vor
fi asistati de inspectorii conta-
bill de specialitate.
26. Serviciul registraturii si
www.digibuc.ro
arhivelor ministerului este con-
dus de un sef de serviciu si are
2 birouri, fiecare condus de un
sef de birou:
a) Biroul registraturii si expe-
ditiei;
b) Biroul arhivelor.
Acest serviciu are in atribu-
tia lui:
a) Primirea, inregistrarea si
distribuirea zilnica pe directiuni
si servicii a corespondentei ofi-
ciale si a petitiunilor ce se pri-
mesc in minister;
b) Pästrarea si clasarea in
bunk' ordine a actelor si cores-
pondentei;
c) Conservarea arhivelor ve-
chi.
CAPITOLUL IV
lnstituliuni anexe §i organe
consultative
27. In Ministerul Cultelor
Artelor va functiona un consiliu
general consultativ, compus din
doug, sectiuni:
a) Sectiunea cultelor;
b) Sectiunea artelor, teatrelor
si literelor.
Sectiunile se compun din: mi-
nistru, fostii ministri de culte,
secretar general, directori, ins-
pectori generali si delegati teh-
nici, conducatorul contenciosu-
lui, fostii administratori ai Ca-
sei Bisericii, reprezentanti ai bi-
sericilor românesti, presedintele
Asociatiei generale a clerului or-
todox, presedintele Societatii scri-
itorilor români, presedintele A-
sociatiei compozitorilor romani,
presedintele Societätii pictorilor
si sculptorilor români, iar la
necesitate si din alte persoane
propuse de consiliu si aprobate
de ministru.
, Delegatii tehnici i persoanele
din afard aprobate primesc je-
toane de prezenta.
Consiliul general isi va da a-
 10 Martle 1937
vizul cu titlul consultativ asu-
pra tuturor chestiunilor de culte
si arte ce i se vor trimete de mi-
nistru.
Consiliul va lucra pe sectiuni,
iar câncl chestiunile vor fi co-
mune, i in plen.
Consiliul va fi prezidat de mi-
nistru sau de secretarul gene-
ral.
Pregatirea lucrarilor pentru
consiliu se va face de directii
espective.
CtnsiliuI va fi convocat de mi-
nistru, la trebuinta, dar cel pu-
tin de cloud ori pe an.
Lucrarile care trebuesc supuse
consiliului general consultativ
vor fi comunicate membrilor cel
putin cu 10 zile fnainte de data
convocaxii, Impreunä cu elemen-
tele de studii necesare.
28. Comisiunea Monumente-
lor Istorice 1st are organizatia
si atrIbutiile ei conform legii
sale speciale 1).
Pe lânga aceasta Comisiune
fungtioneaza Consiliul Muzee-
lor, care avizeaza asupra ches-
tiunilor referitoare la organiza-
rea $i coorclonarea tuturor mu-
zeelor de artá si etnografie din
WA, precum si asupra reparti-
zìirii la muzeele de
specialitatea respectiva.
Compunerea acestui Consiliu
este cea prevazuta In art. 26 din
legea muzeelor publice din 14
Aprilie 1932, iar functionarea sa
se va prevedea amanuntit prin
regulamentul legii.
Cancelaria acestei comisiuni
se Imparte fn cloud servicii:
1. Serviciul central cuprin-
?and:
a) Secretariatul;
1) A se vedea Decrctul-lege din 29
Lille 1919, la pag. 149, vol. IXX,
p7.ecum si Legea muzeelor publice,
din 14 Aprilie 1932, la pag. 306,
vol. XX.
www.digibuc.ro
261
b) Colectiile, biblioteca si mu-
zeul de arta religioasrt;
e) Tehnicul si atelierul de res-
taurari.
2. Serviciul exterior cuprin-
zand:
a) Sectiile si personalul birou-
rilor regionale;
b) Personalul custozilor $i gar-
dienilor.
29. Casa de pensiuni a perso-
nalului Teatrelor nationale si
Operelor române este o institutie
anexä, persoand juridicd, supusa
in totul controlului ministerului.
Organizarea si functionarea a-
cestei case se face conform legii
sale speciale.
CAPITOLUL V
Dispozifiuni finale
30. Functionarilor de toate
gradele i celor bisericesti, in-
clusiv ai fondului bisericesc or-
toclox roman al Bucovinei li se
vor aplica preveclerile statutu-
lui functionarilor publici, in ce
priveste numirile, Inaintarile,
concediile, pedepsele, pensiona-
rile, ca $i mice alte drepturi
datorii ce decurg din calitatea
de functionari ai ministerului1).
31. Functionarii cu drepturi
legal castigate Isi pastreaza toate
aceste drepturi.
32. Toate legile, regulamentelA
si dispozitiunile contrare legii
fatä sunt si rat-flan abrogate,
Un regulament special va des-
volta si lâmuri dispozitiunile a-
oestei legi, precizând compune-
rea fiecarei directiuni si servi-
oiul special, numárul functio-
narilor $i atributiunile lor ama-
nuntite.
1) A se vedea Legea pentrn Sta-
+utul functionarilor publici, din 19
Tillie 1923, la. pag. 409, vol. XI
XII i Regulamentul de aplicare, din
23 Noemvrie 1923, la pag. 418, ace-
Iasi vol.
262 11 Martie 1937
LEGE
pentru autorizarea unui examen excep-
tional de Thaintare al Invitatorilor
la gradul li
DIN 11 MARTIE 1937 1)
1. Prin derogare dela art. 119
din legea invdtämântului pri-
mar, Ministerul Educatiunii Na-
tionale este autorizat SA fixeze
un nou examen pentru data de
21 Martie 1937, In vederea clari-
ficàrii Invdtdtorilor can-
didati si respinsi la examenul
de gr. Il, In sesiunea Decemvrie
1936.
2. Subiectele la probele scrise
se vor fixa de minister, In legd-
turd numai cu activitatea sco-
lard si extrascolard a Invdtdto-
rilor.
La examenul oral vor fi admisi
numai candidatii care la lucril-
rile scrise nu vor avea o notä
mai mica, de 5. Pentru a fi ad-
misi candidatii trebuesc sa ob-
tie cel putin 7,50 ca medie gene-
raid a tuturor probelor.
3. Celelalte conditiuni ale exa-
menului de gr. II, rdman cele
prevAzute In legea Inviltdman-
tului primar.
LEGE
privitoare la ratificarea Conventiunii
relativä la colaborarea intelectuala Intro
Romania i Polonia, Inc heiata la Varsovia
la 27 Noemvrie 1936, Impreunft cu cele
2 procese-verbale anexe
DIN 11 MARTIE 19372)
Art. unic. Guvernul este au-
1) Aeeastä Lege s'a promulgaG
prin. Deeretul regal Nr. 999/937 si
s'a publicat in Monitorul Oficial
p. I Nr. 58 din 11 Martie 1937. A
se vedea si art. 119 din legea invii-
tämântului primar, din. 5 Iulie 1934,
la pag. 442, vol. XXII.
2) Aeeastà, Lege, dimpreun5, eu
Conventiunea i procesele-verbale la
www.digibuc.ro
torizat a ratifica Conventiunea
privitoare la colaborarea inte-
lectuald Intro Romana si Polo-
nia, Impreund cu cloud procese-
verbale anexe, Incheiate la Var-
sovia la 27 Noemvrie 1936.
Copie si traducere de pe zisa
Conventiune si de pe procesele-
verbale anexe se aldturä la le-
gea de fat&
CONVENTIUNE
1. In scopul de a pdstra si de
a desvolta patrimoniul cultural
reciproc si aspiratiunile intelec-
tuale comune, constituind una
din bazele prieteniei care uneste
cele cloud Natiuni, Inaltele Pärti
Contractante sunt de acord pen-
tru:
1. A organiza misiuni stiinti-
fice polone In Romania si roma-
nesti In Polonia, pentru a In-
lesni stucliile asupra raporturi-
[or intre Romania si Polonia.
2. A Incuraja si a Inlesni, prin
crearea conditiunilor cele mai a-
vantajoase, schimbul de profe-
sori, de studenti, de elevi din In-
vdtrunântul primar i secundar,
precum si de membri ai organi-
zatiunilor sportive si de tineret
ale celor cloud tdri.
3. A Inlesni traducerea In lim-
ba romand a capo-d'operelor li-
terale si stiintifice polone, pre-
cum si traducerea In limba po-
Iona a capo-d'operelor literatu-
si stiintei romanesti.
4. A Inlesni raporturile .si co-
laborarea Intre reprezentantii
literaturii, artelor, tea-
trului, muzicii, presei, filmului
dânsa aläturate, s'a votat de Senat
Adunarea Deputatilor in. sedintele
dela 10 si 20 Februarie 1937; s'a
promulgat prin Deeretul Regal Nr.
1.003/937 si s'a publieat in Mowito-
rul Oficial p. I Nr. 58 din 11 Mar-
tie 1937.
 11 Martie 1937
radio-u'ui celor doua Inalte
Parti Contractante.
2. Dat fiind ca temeinica cu-
noastere a tarii si a poporului
uneia din Inaltele Parti Contrac-
tante, cästigata in cursul stu-
diilor de catre tineretul celei-
lalte Parti Contractante, este u-
nul din factorii cei mai impor-
tanti pentru mentinerea relatiu-
nilor amicale nitre celef doua
Natiuni, fiecare din Inaltele Par-
ti Contractante va veghea ca
pasagiile manualelor scolare fo-
losite pe teritoriul sau, tratánd
materii care privesc pe cealalta
Parte Contractanta, sa fie ela-
borate Intr'un spirit favorabil a-
cesteia.
In acest scop, Inaltele Parti
Contractante Ii vor comunica
reciproc informatiuni privitoare
la zisele materii de care se va
tine seama in programele de
studii ale scoalelor lor respec-
tive.
3. Fiecare din Inaltele Parti
Contractante va Inlesni pe teri-
toriul sau organizarea expozi-
tiunilor de arta ale celeilalte
Parti Contractante, precum
reprezentatiunile pieselor de tea-
tm i filmelor provenind dela
cealaltá Parte Contractantd, care
au o valoare artistica.
4. Fiecare din Inaltele Parti
Contractante va incuraja pastu-
rile sale de emisiune radiofonica
sa schimbe cu acelea ale celei-
lalte Parti Contractante extrase
potrivite din programele lor,
pentru a contribui prin radiodi-
fuziune auditillor speciale, sa po-
pularizeze istoria, literatura, ar-
tele, muzica, foclorul si valorile
turistice ale celeilalte PAN Con-
tractante.
5. Pentru a Implini scopurile
arätate In articolele precedente,
o comisiune mixta polono-ro-
mâna, compusa din doua sub-
www.digibuc.ro
263
comisiuni, va fi constituita de
indata ce va fi posibil. Una din
zisele subcomsiuni va avea se-
cliul situ la Varsovia, iar cea-
lalta la Bucuresti.
Fiecare subcomisiune, prezi-
data. de ministrui instructiunii
puMice sau de un delegat al a-
cestuia, va fi compusa dintr'un
delegat al Ministerului Instruc-
tiunii PuMice, un delegat al Mi-
nisterului Afacerilor Straine
un reprezentant al legatiunii ce-
leilalte Parti Contractante.
Subcomisiunile se vor reuni
eel putin odata pe an. Fiecare
din aceste subcomisiuni va ela-
bora un regulament de care se
va folosi in cursul functionärii
sale.
6. Prezenta Conventiune va fi
ratificata, iar instrumentele de
ratificare vor fi schimbate la
Bucuresti de indata ce va fi cu
putinta.
Ea va intra In vigoare In a
30-a zi dupa data schimbului ra-
tificárilor.
PROCES-VE RBA!.
Date fiind legaturile de ali-
anta si de prietenie traditionala
care unesc popoarele României
si Poloniei,
tinând seama de vecinatatea
celor doua tari si de interesele
lor comune politice, morale si
culturale,
considerând toatá importanta
pe care Guvernele Roman si Po-
lonez o acorda educatfunii tine-
retului si fericiti de a constarta
afinitatile adânci care exista In-
tre tineretul celor doua tari, unit
prin ideile comune de patriotism
arzator,
subsemnatii, ministrii afaceri-
lor straine ai României si Polo-
niei, constata ea, Guvernele lor
respeotve au hotärit in mod mu-
264 11 Martie 1937
tual de a contribui prin toate
mijloacele apropri ate desvoltä-
rii sub auspiciile lor a colabord-
rii strânse intre organizatiunile
românesti si poloneze, insärci-
nate cu educarea tineretului.
PROCES-VERBAL
Subsemnatii, Minitrii Aface-
rilor Straine ai României si Po-
loniei, sunt de acord pentru a
constata utilitatea de netagaduit
a convorbirilor directe Intre Mi-
nistrii Instructiunii Pub lice ai
tarilor lor respective, in vederea
stabilirii moclalitätilor punerii in
aplicare a Conventiunii intre Ro-
mania si Po Ionia, relativa la co-
laborarea inteiectuai i purtand
data de azi.
LEGE
pentru ratificarea Conventiei relativ la
navigatia aerianä Infra tärile intelegerii
Balcanice
DIN 11 MARTIE 1937 1)
Art. unic. Guvernul este au-
torizat a ratifica si face sa se
execute Conventiunea dintre Re-
gatul Romaniei, Regatul Iugos-
laviei, Regatul Greciei si Repu-
blica Turd., relativa la regle-
mentarea si desvoltarea naviga-
tiei aeriene intre tdrile Intele-
gerii Balcanice, semnatä la Bu-
curesti in ziva -de 24 Ianuarie
1936.
Copie si traducere de pe zisa
Conventiune se alaturd la legea
de fata.
1) Aeeastä Lege dimpreunä, cu Con-
ventiunea la dânsa aläturatd s'a vo-
tat de Senat i Adunarea Deputati-
lor in sedintele dela 10 si 20 Fe-
bruarie 1937, s 'a promulgat prin De-
cretul Regal Nr. 1.005/937 si s'a pu-
blicat in Movitorul Oficial p. I Nr.
58 din il Martie 1937.
www.digibuc.ro
CONVENTIUNE
1. Fiecare din Inaltele Parti
Contractante acorda in timp de
pace, cu comlitia reciprocitatii
clepline si intregi, aeronavelor-
celorlalte Inalte Pärti Contrac-
tante, regulat imatriculate, drep-
tul de a practica navigatia ae-
riand pe teritoriul säu national,.
sub rezerva observarii stipula-
tiunilor prezentei Conventiuni
a drepturilor de cabotaj.
Stabilirea si exploatarea de
dare o intreprindere de navi-
gatie aeriand a uneia din Inal-
tole Parti Contractante a linii-
lor aeriene regulate, patrunzanct
pe ter-toriul celorlalte tari con-
tractante sau având punctul lor
de plecare pe acel teritoriu, vor
fi supuse unei autorizatii spe-
cial° eliberata in acest scop de
catre autoritätile competente ae-
ronautice ale acelei täri.
Prin teritoriu national, in sen-
sul prezentei Conventiuni, se in-
telege teritoriul Metropolei, in-
clus'y apele teritoriale.
Prin aeronave, In sensul pre-
zentei Conventiuni, se intelege
aeronavele particulare si aero-
navele de Stat care nu sunt in-
trebuintate ca aeronave militare,
de varnä sau de politie.
2. Aeronavele fiecareia dintre
Inaltele Parti Contractante, echi-
pajul, incarcatura i calittorii
lor, vor fi supuse pe teritoriul
national al celeilalte Inalte Parti
Contractante, obligatiilor decur-
gând din dispozitiunile acolo In
vigoare, cu deosebirea prescrip-
tiunilor privind navigatia ae-
riana in general, cu conditia cä
aceste prescriptiuni sä fie apli-
cabile tuturor aeronavelor färä
distinctie de nationalitate, su-
puse de asemenea si prescrip-
tiunilor privind taxele de varná
si altele, prohibitiile de intrare
si de fesire, transportul parsoa-
 11 Martie 1937
nelor si a märfurilor, siguranta
$i ordinea publicri si regimul pa-
$apoartelor. Ele vor fi in egald
mdsurii, supuse si tuturor celor-
lalte obligatiuni decurgând In
legislatia generalà In vigoare, cu
conditia ca prezenta Conventiune
stl, nu prevacla nicio dispozitiune
contrarà.
Transportul comerc'al al per-
soanelor $i märfurilor intre dou'à
puncte ale teritoriului fiecrtrui
Stat (cabotajul) va putea fi re-
zerva t acelui Stat. Dreptul de
cabotaj va fi recunoscut In chip
expres in autorizatiile eliberate
intreprinderilor, conform dispo-
zitiunilor articolului 1.
Dreptul de cabotaj va putea
fi retras in urma unui preaviz
de 12 luni.
3. Fiecare Stat contractant va
putea interzice sborul deasupra
anumitor zone ale teritoriului
sâu, cu conditia ca nicio dife-
rentä sti, nu fie fäcutd din acest
punct de vedere !titre aeronavele
Inaltelor Pàrti Contractante. Zo-
nele deasupra carora sborul va
fi astfel interzis, vor trebui s'à
fie notificate celorlalte Ina lte
Pärti Contractante.
In afaril de aceasta, fiecare
din Inaltele Pârti Contractante
isi rezervil, dreptul In timp de
pace, in imprejurari exceptio-
nale, de a restrange sau de a
interzice provizoriu, cu efect ime-
diat, In intregime sau In parte,
sborul deasupra teriltoriului
4. Orice aeronavil, care va fi
intrat deasupra unei zone inter-
zise, va fi obligatrt sä emite sem-
nalul de alarma prescris de re-
glementarea aeronauticA a Sta-
tului deasupra cäruia sboarà $i
de a ateriza numai decât i cât
mai aproape posibil pe un aero-
drom al acelui Stat, sirtuat in a-
[erg, de zona interzisä.
5. Aeronavele vor trebui ,s5, fie
Inzestrate cu semne distinctive
www.digibuc.ro
265.
$i perfect citete (semne de natio-
nalitate si de imatriculare), per-
mitànd s'a, fie identificate in tim-
pul sbortilui. Ele vor trebui de a-
semenea srt poarte indicatia nu-
melui $i domiciliului proprieta-
rului lor.
Aeronavele vor trebui srt fie-
inzestrate cu certificate de ima-
triculare si navigabilitate, pre-
cum si de i oate celelalte docu-
mente prescrise pentru naviga--
tia aeriand in tara cäruia Spar-
tin.
6, Membrii echipajului care
indeplinese pe bordul aeronavei
functiuni subordonate in tare:
lor unei autorizatii speciale, vor
trebui srt posede certificatele
prescrise pentru navigatia ae-
rianrt in tara lor si mai ales
brevetele de aptitudine i licen-
tele reglementare.
Ceilalti membri ai echipajului
vor trebui sà posede certificate
indicând functiunile lor de bord,
profesiunea, identitatea si natio-
nalitatea lor.
Echipajul si cäiàtorii vor tre-
bui sr), posede actele prevAzute
prin dispozitiunile in vigoara
nentru traficul international, a-
feed daca, un regim diferit nu
ar fi fost convenit intre Inaltele
Pärti Contractante.
Personalul unei intrenrinderi
concesionare dintr'una din Inal-
tele Pârti Contractante, intre-
buintat pe teritoriul unei alte-
Tnalte Pärti Contractante, va tre-
bui srt fie de nationalitatea uneia
din aceste Inalte Pârti Contrac-
tante.
Intrebuintarea nationalilat u-
nei alte Inalte Pärti .Contrac-
tante nu va putea avea foe de-
cât de comun acord intre auto-
ritätile aeronautice ale Inalte-
lor Pârti Contractante intere-
sate.
7. Certificatele de navigabili-
tate, brevetele de aptitudine $t
 266 11 Martie 1937

licentele care vor fi fost elibe- portul sau intrebuintarea apa-

rate sau recunoscute de catre ratelor fotografice. Orice regle-
una din Inaltele Pärti Contrac- mentare de acest f el va trebui sä
tante pentru aeronav g. sau pen- fie imediat notificatg, celorlalte
tru echipajul ei, vor avea in ce- State.
lelalte State contractante ace- Pentru motive de ordine pu-
easi valoare ca i actele echiva- blicä, transportul obiectelor, al-
lente eliberate sau recunoscute tele clecât cele mentionate mai
de aceste din urmä State, bre- sus, Va putea fi supus la restric-
vetele de aptitudine si licentele Vuni de Care orice Stat. Acea-
membrilor echipajului, neavând stä, regulamentare va trebui sg,
totue aceasta aceeasi valoare fie imediat notificatit celorlalte
decal pentru serviciul de aero- State.
navá al tärii lor. Toate restrictiunile mai sus-
Fiecare din Inaltele Parti Con- mentionate trebue sg, se aplice,
tractante isi rezervg, dreptul de fárá deosebire, aeronavelor na-
a nu recunoaste ca valabile, tionale si sträine.
pentru navigatia aeriand in in- 10. Aeronavele transportand
teriorul teritoriului lor, breve- pasageri, bagaje sau márfuri vor
tele de aptitudine si licenteln e- trebui sá fie inzestrate cu o
liberate nationalilor lor de crare listg, nominativit a pasagerilor
celelalte State Contractante. si cu un manifest specificând
8. Aeronavele uneia din Inal- natura si cantitartea márfurilor,
tele Pärti Contractante pe teri- precurn si cu declaratille de va-
torinl national al celorlalte Piirti má
Contractante nu vor putea sg. Dacg, la sosirea aeronavei se
poarte aparate de radiocomuni- constatri o deosebire intre mani-
catie decât dacd au primit din festul mai susmentionat i mär-
tara lor o autorizatie speciald furile transportate, autoritätile
"In acest scp. Aceste aparate nu vamale ale aerodromului de so-
vor trebui sá fie intrebuintate sire se vor pune direct in raport
decât de membrii echipajului, cu autoritätile vamale compe-
posedând o autorizatie specialrt tente ale celuilalt Stat.
din tara lor. Transportul postei va fi regle-
State le Contractante isi rezer- mentat pe cale de aranjamente
vá dreptul, pentru motive de si- speciale, drect Intre administra-
gurantä, de a edicta prescriptiu- tiile postale ale Statelor intere-
nile relative la instalarea obli- sate.
gatorie a aparatelor de radioco- Autoritittile aeronautice si ale
municatie pe aeronávi. comunicatiilor feroviare ale Inal-
9. Transportul explosivelor, telor Párti Contractante se vor
armelor si munitiunilor de rdz- intelege direct asupra organizá-
boiu, cu aeronave, este interzis rij transportului Aer-Fer" si
In navigatia internationalá. Nu vor elibera in consecintrt, Socie-
va fi ingAduit nici unei aero- tátilor concesionare autorizatiile
nave sträine de a transporta ar- necesare si vor schimba instru-
ticole de aceasta naturá dela un mentele de ratificare cu celelalte
punct la altul al teritoriului tári care au adoptat deja acest
unui .acelasi Stat contractant. sistem.
Fiecare Stat poate, in materie 11. Fiecare Stat Contractant
de navigatie aerianä, sä inter- va putea dispune la plecare sau
zicg, sau sá reglementeze trans- la aterisare sá se procedeze de
www.digibuc.ro
 11 Martie 1937
catre autoritatile competente pe
teritoriul ei, la o vizitg a aero-
navelor celorlalte State, precum
si la examinarea certficatelor
celorlalte documente prescrise.
12. Aerodroamele puse la dis-
pozitia navigatiei aeriene pu-
blice, vor fi accesibile aeronave-
lor fiecgruia dintre State. Ser-
viciul de informatii meteorolo-
gice, serviciul radioelectric, ser-
viciul de protectie al navigatiei
aeriene etc., vor fi la dispozitia
aeronavelor Statelor Contrac-
tante, in acelea$i conditiuni. Sar-
cinile eventuale (taxe de ateri-
saj, taxe de sedere etc.), vor fi
aceleasi pentru aeronavele na-
tionale ca i pentru aeronaveIe
celorlalte State.
In cazul In care pe teritoriul
uneia din Inaltele Prtrti Con-
tractante, Intreprinderea de na-
vigatie a unei alte Pärti Con-
tractante s'ar ggsi In imposibi-
litate absolutd de a intrebuinta
instalatiile tehnice indispensa-
bile exploathrii regulate a liniei,
aceastá intreprindere ar putea
construi pe cheltuiala si riscu-
rile sale, pe teritoriul mai sus-
mentionat, instalatiile necesare
in conditiile care vor fi impuse
de catre autoritatea de aviatie
competentg a Inaltei Pgrti Con-
tractante pe teritoriul cgreia
constructiile trebuesc ridicate.
13. Plecarea sau aterisarea
unei aeronave pe teritoriul unui
Stat contractant, altul decât a-
cela cgruia apartine zisa aero-
navg, nu va putea avea loc de-
ck pe un aerodrom pus la dis-
pozitia navigatiei aeriene pu-
blice. Exceptiile in aceastg pri-
vintg. nu vor fi admise deck cu
permisiunea autorittitii compe-
tente din Statul contractant, pe
teritoriul cgruia plecarea sau a-
terisarea Itrebue s aibg. loc.
14. Sosirea in sbor pe terito-
riul uneia din Statele contrac-
www.digibuc.ro
267
tante sau plecarea in sbor de pe
acest teritoriu, nu vor putea fi
efectuate decât pe un aerodrom
vamal, servind navigatiei ae-
riene publice si prevgzut pentru
formalitätile de pasaport; niciun
aterisaj nu va trebui sä aibg loc
intro frontierg $i aerodrom. In
cazuri particulare, autoritátile
competente vor putea autoriza
sosirea si plecarea in sbor pe alte
aerodroame pe care formalitä-
tile de vamg $i de pa$aport vor
trebui efectuate. Interdictiunea
de a ateriza intre frontierg $i ae-
rodrom se va aplica In acelasi
fel si acestor cazuri particulare.
In caz de aterizare for-tatä sau
de aterizare In conditiunile pre-
vgzute de art. 4, In tara de ple-
care dupg Indeplinirea formali-
tätilor de vamg si de pasaport,
sau, In tara de destinatie Main-
tea indeplinirii formalitátilor de
vamg si de pa$aport, pilotul, e-
chipajul i crdgtorii aeronavei
vor trebui sä se conformeze, in
ce prive$te formalitätile de va-
mg $i de pasaport, prescriptiilor
In vigoare In Statul In chestiune.
Inaltele Pgrti Contractante îj
vor comunica reciproc lista ae-
rodroamelor servind navigatiu-
nif aeriene publice. Lista va cu-
prinde cu deosebire aerodroa-
mele vamale, oferind inlesniri
pentru formalitätile de pasaport.
Orice modificgri aduse acestei
liste si orice restrictiuni, fie
temporare, ale posibilitätii de a
utiliza unul din aceste aerodroa-
me, vor trebui sg fie imediat co-
municate $i celorlalte Inalte
Párti Contractante.
15. Peste frontiere comune ale
Inaltelor Pärti Contractante nu
va trebui sg se sboare deck In-
tre punctele care vor fi fost fi-
xate prin comun acord de cgtre
autoritiltile competente.
Peste frontiere necomune va
trebui sg se sboare intro punctele
 268 11 Mart le 1937
care vor fi fost determinate de
cAre Inalta Parte Contractantä
interesatd.
Orice zond a frontierelor sale
pe care una din Inaltele Prtrti
Contractante o va fi delimitat-o
pentru ca propriile sale aero-
nave si aeronavele strdine sä
poatd sbura peste ea, va fi in
egald mäsurg deschisd, frird. alte
conditii, aeronavelor celorlalte
Inalte Parti Contractante.
16. Nu se va putea arunca alt
lest cleat nisip fin sau apä.
17. Orice altd materie sau
orice alt object in afard de lest,
nu va putea fi aruncat sau as-
varlit de ()rice and manierd In
cursul cáldtoriei, deck daca
Statul pe teritorul cdruia se pe-
trece acest lucru, a acordat o
autorizatie speciald in acest scop.
In ce priveste aruncarea res-
turilor provenind din aerona-
vele aflându-se in Curs de cìllá-
tone, va fi cazul sä se respecte
prescriptiunile corespunzdtoare
ale Statului contractant pe te-
ritoriul cdruia aruncarea va fi
efectuatd.
18. Imatricularea aeronavelor
vizate in art. 5 va fi fäcutd con-
form legilor si dispozitiunilor
speciale din fiecare Stat con-
traotant.
0 aeronavd nu poate sd fie
imatriculatd. valabil in. mai multe
State.
19. Orice aeronavd trecând
sau transitând prin atmosfera
unui Stat contractant, inclusiv
aterizárile i opririle rezonabile
necesare, va putea fi sustrasd.
sechesträrii pentru falsificarea
unui brevet, desen sau model,
mijlocind o cautiune al cärei
cuantum, in lipsa unui Acord a-
miabil, va fi fixat In cel mai
scurt timp posibil de catre auto-
ritatea competentd a locului
uncle s'a fäcut sechestrul.
20. Aeronanavele fiecdrui Stat
www.digibuc.ro
contractant vor avea drept pen
tru aterisaj, cu deosebire in caz.
de primejdie, la aceleasi mäsuri
le asistentä ca i aeronavele na-
tionale.
Salvarea aparatelor gdsindu-se-
in primejdie in mijloc de mare,
fi reglementatd In afard de o-
Conventie contrard, dung prin
cipiile dreptului maritim asa.
cum decurg ele din Acordurile
Internationale in vigoare sau, in
lipsa acestora din urmil, din le-
gibe Statului cdruia apartin sal-
vatorii.
21. Inaltele Parti Contractante-
isi vor comunica toate prescrip-
tiile relative la navigatia ae-
viand in vigoare pe teritorrul lor.
De asemenea, in scopul de a.
inlesni schimbul de informatii
privind navigatia aeriand, ele isi
iau angajamentul sui. publice, sä.
schimbe si sä tina la zi ghiduri
aeriene care vor fi redactate In
frantuzeste si sd. colaboreze la u-
nificarea hartilor tárilor lor res-
pective, destinate navigatiunii
aeriene.
22. Avioanele, vehiculele, mo-
toarele, piesele de schimb si u-
neltele destinate exploatdrii unei
intreprinderi de navigatie ae-
riand a uneia din Inaltele Parti
Contractante, pe teritoriul unei
alte Inalte Párti Contractante,
vor fi admise cu scutire provizo-
rie de taxe vamale.
Aceste materiale vor rárnâne
supuse controlului administra-
tiei vamale; ele nu vor putea fi
intrebuintate decât pentru ne-
voile exploatdrii in sensul aces-
tei Conventiuni.
Materialele scoase din uz ale
cdror taxe vamale n'au fost a-
chitate la intrarea intr'un Stat
contractant, trebuesc sá fie re-
exportate in cazul in care taxele
nu au fost achitate ulterior. Vd-
rnuirea ulterioard a materialu-
lui vechiu va fi autorizatä cu
 11 Martie 1937 269

toate inlesnirile admise de ciltre trafic, de asemenea si de orice

legislatie cu privire la transfor- taxe pentru combustibile i lu-
.marea sau la clistrugerea zisului brifiante.
material. Combustibilele i lubrifiantele
Calätorii in transit direct, cu care se gäsesc pe bordul aerona-
sau fruit escalä, nu vor fi supusi velor in momentul inträrii, vor
niciunei proceduri vamale, dar fi scutite da taxa vamald.
trebue sä suporte controlul va- 24. Intreprinderile succesio-
mal. nare dintr'unul din Inaltele PAM
Transitul märfurilor färä es- Contractante care exploateazä o
calä nu este supus niciunei pro- linie pe teritoriul unei alte Inalte
ceduri vamale. Märfurile in tran- Pärti Conti actante nu vor putea
sit cu escalä sunt supuse con- ceda nici In intregime nici par-
trolului vamal i plätii taxelor tial altor intreprinderi autoriza-
de statisticA, färä sä fie supuse tiile care le-au fost eliberate con-
procedurii vamale sau plätilor form art. 1.
taxelor de vama. 25. Fiecare din Inaltele Pärti
Inaltele Pärti Contractante isi Contractante isi rezervä dreptul
iau angajamentul sä asigure in- de a desemna in orice timp o
treprinderilor in chestiune, pre- altä intreprindere nationalä de
cum si avioanelor de turism navigatie aeriand intru inlocui-
imatriculate In tärile uneia din- rea intreprinderii autorizate. In
tre Inaltele Pärti Contractante, acest caz, autorizatia acordatä
inlesniri in cadrul legilor si re- isi va pierde valabilitatea si o
gulamentelor In vigoare, in ve- nou'd autorizatie analoagä va
dere de a accelera indeplinirea trebui eliberatä noii intreprin-
formalitätilor vamale si admi- deri, in cel mai scurt timp posi-
nistrative privind transportul ae- bil. Intreprinderea revocatä de
rian al persoanelor, bagajelor si una din Inaltele Pärti Contrac-
märfurilor. tante nu va putea reclama de pe
23. Când doua din Inaltele urma acestui fapt nicio indem-
nitate celeilalte Pärti Contrac-
Pärti Contractanta vor avea fie- tante.
care o intreprindere nationala 26. In caz de infractune la
care va exploata o linie pe teri- dispozitiunea prezentei Convan-
toriul celeilalte Inalte Pärti COD tiuni, precum si in caz de delict
tractante, aceste intreprincleri repetat contra sigurantei si or-
vor fi scutite reciproc de orice dinei publice ale celuilalt Stat,
taxe de varnä i altele, pentru cu deosebire in cazul infractiu-
combustibilele i lubrifiantele nilor la regulamentele vamale,
destinate avioanelor si celorlalte fiecare din Inaltele Pärti Con-
vehicule necesare exploatärii a- tractante va putea cera revoca-
cestor unii, precum si de taxele rea functionarilor vinovati. In
de aterisaj, sedere in tarä, garaj. caz de infractiune repetatä sau
Avioanele de turism imatricu- de infractiune grava, va putea
late in tärile Inaltelor Pärti Con- cere chiar revocarea intreprin-
tractante vor fi reciproc scutite derii ele insisi.
de orice taxe de aterizare si de 27. Inaltele Pärti Contractante
sedere pe aerodroamele de Stat convin cä, autoritätile lor aero-
deschise traficului public, pre- nautice competente sä se inte-
cum si de taxe de garaj in han- leagti si sil corespuncla pe cale
garele de Stat destinate acestui .clirectrt. asupra aplicärii dispo-
www.digibuc.ro
270 11 Martie 1937
zitiunilor prevAzute de cdtre pre-
zenta Conventiune si asupra au-
torizatiilor vizate In art. 1, fárd
a recurge la calea diplomaticd o-
bisnuitd. .
28. Inaltele Párti Contractante
1i iau angajamentul de a realiza
o colaborare strdnsa In scopul
de a veghea asupra intereselor
aeronautice ale Intelegerii Bal-
canice In cadrul retelei aeriene
internationale.
Pentru realizarea acestei cola-
bordri, Irialtele Párti Contrac-
tante interesate vor studia in co-
mun, de indatá ce vor fi sezisate,
toate noile legdturi aeriene in-
ternationale care se vor prezenta
si care vor interesa In tot sau in
parte reteaua aeriand balcanied.
In tot cazul, expertii aeronau-
ticiai Inaltelor Pärti Contrac-
tante se vor reuni cel putin o-
datá pe an pentru a studia ches-
tiunile aeronautice in interes co-
mun.
De asemenea acesti experti se
vor intâlni pentru a studia In
prealabil chestiunile importante
inscrise in ordinea de zi a Con-
ferintelor si a organizatiilor in-
ternationale oficiale aeronautice,
cu scopul de a evita orice diver-
gentd care ar putea clduna inte-
reselor comune ale Intelegerii
Balcanice.
29. Diferendele privincl execu-
tarea prezentei Conventiuni, care
nu vor putea fi aplanate pe cale
diplomatied obisnuitd, vor fi so-
lutionate conform dispozitiunilor
TratatuLui de arbitraj al Intele-
genii Balcanice.
30. Fiecare din Inaltele Pärti
Contractante va putea sd de- mAn definitiv retinute.
nunte in orice moment prezenta
Conventiune, cu efect dupd un
termen de 12 luni, termenul de
12 luni incepand sá curgd dela
1 Ianuarie care -va urma datei
denuntärii.
www.digibuc.ro
Fiecare din Inaltele PArti Con-
tractante va notifica celorlalte-
State contractante infractiunile
la dispozitiile prezentei Conven-
tiuni care vor fi fost comise pe
teritoriul sdu national de cdtre
Intreprinclerile de navigatie ae-
Hand. sau de cAtre aeronavele ce-
lorlalte State contractante, pre-
cum si de edtre echipajul bor.
31. Prezenta Conventiune va
trebui ratificatd si instrumen-
tele ratificdrii vor fi schimbate
la Bucuresti in cel mai scurt
timp posibil. Ea va intra in vi-
goare in ziva schimbului instru-
mentelor de ratificare.
LEGE
privitoare la revizuirea pensiunilor
fostilor lucrätori meseriasi C. F. R.,
Inscrisi la pensie dela 1929-1934
inclusiv qi apartinând Directiunii
Generale O. A. P. C. F. R.
DIN 1 1 MARTIE 19371)
1. Revizuirea pensiunilor f A-
cute fostilor lucrAtori si mese-
riasi C. F. R., pldtiti in activi-
tate cu salariu pe orä si inscrisi
la pensie intre anii 1929-1934 in-
clusiv, tsi produce efectele cu In-
cepere dela data chnd s'a deciz
rectificarea in minus a fiecdrui
caz in parte.
2. Sumele retinute acestor
pensionari, dela data revizuirii
pand la prima zi a lunii ce ur-
meazd promulgárii legii de fatd.
reprezentând diferente Inca-
sate de ei in plus pe trecut, rá-
1) Aceastá Lege s 'a promulgat
prin Deeret regal Nr. 1.069/937 si
s 'a publicat in Monitorul Oficial, p..
I, Nr. 58 din 11 Martie 1937.
 12 Martie 1937
LEGE
pentru adaugirea unui nou alineat la
art. 84 din legea Invätämantului
universitar
DIN 12 MARTIE 1937 1)
1. La art. 84 din actuala lege
a invdtämântului universitar se
aslaugrt un nou alineat in urmd-
torul cuprins:
Asistentii cu titlul suplinitor
sau provizoriu deIa Facultätile
de medicind, care aveau cinci
ani de funcOonare efectivä la
data promulgärii legii invätd-
mantului universitar si care au
lost omisi dela definitivare la a-
plicarea legii, vor fi cleclarati de-
finitivi prin efectul legii pre-
zente.
LEGE
pentru ratificarea Conventiunilor cu Pro-
tocoalele respective privitoare la tran-
sportul de calätori, bagaje si märfuri pe
chile ferate (C. I. V. si C. I. M.), Conven-
tiuni Incheiate la Roma la 23 Noemvrie
1933, Impreunä cu proiectul de Acord
privitor la transportul märfuri(or pe caile
ferate, cu scrisoare de träsurä la ordine,
Incheiate la aceemi data
DIN )2 MARTIE 1937 2)
1. Guvernul este autorizat a
ratifica si a face sd se execute:
I. Conventiunea Internationalit
cu privire la transportul de cd-
1) Aceastä Lege s 'a promulgat
prin Decret regal Nr. 1.059/937 ki
s'a publicat In Monitorul Oficial, p.
I, Nr. 59 din 12 Martie 1937. A se
vedea art. 84 din legea inv545,mkn-
tului universitar, din 22 Aprilie 1932,
la pag. 355, vol. XX.
2) Aceastä Lege, dimpreung
Conventiunile i Protocoalele la an-
sa alaturate, s'a votat de Senat in
e dint a dela 19 Decemvrie 1936
de Adunarea Deputatilor in sedinta
www.digibuc.ro
27 1
Mori si bagaje pe edile ferate
(C. I. V.), cu protocoalele anexe.
Conventiunea Internatio-
nald cu privire la transportul de .
mdrfuri pe edile ferate (C. I. M.),
cu protocoalele anexe. Convert,-
tiuni ce au fost incheiate la
Roma, la 23 Noemvrie 1933, pre-
cum si Protocolul de Acord men-
tionat mai sus.
Copie si traducere de pe zisele
Conventiuni si Protocoale se all-
turd la legea de fatd.
CONVENTIUNE INTERNATIONALA
cu privire la transportul de märfuri
pe cäile ferate (C. I. M.)
TITLUL I
Oblectul i slera aplicare a
Conventiunii
Cdile f crate i trartsporturile
cdrora li se aplicei conventiunea-
1. § 1. Prezenta Conventiune
se aplicd la toate expeditiile de
mdrfuri predate pentru transport
cu o scrisoare de trilsurd, directä.
pentru un parcurs trecând pe te-
ritoriile a cel putin doud din
Statele contractante si care se
efectueazrt exclusiv pe liniile in-
scrise pe lista stabilitd conform
art. 58 al acestei Conventiuni.
§ 2. Fac totusi exceptie dela a-
plicarea prezentei Conventiuni:
1. Transporturile a cdror
puncte de predare si de destina-
tie sunt situate pe teritoriul ace-
dela 23 Februarie 1937; s 'a pro-
mulgat prin Decret regal Nr. 1.004
din 1937 i s'a publieat in Monito-
rid Oficial, p. 1, Nr. 59 din 12 Mar-
tie 1937. Ea revizueste Conventiunea
internationala dela Berna, din 21.
Octomvrie 1924, ratificat5, prin Le-
gea din 20 Iulie 1928, pag. 1.266,,
vol. XVXVI, eu mod. 16 Mai 1934._
(Aetul aditional), pag. 306, vol..
XXII, abroglnd-o in intregime.
272 12 Martie 1937
luiai Stat si care nu trec pe te-
ritoriul altui Stat deat in tran-
a) Când liniile pe care se face
transitul sunt exploatate de o
cale feratil apartinând tiirii de
expeditie;
b) Chiar and liniile pe care se
efectueazá transitul nu sunt ex-
ploatate de o cale feratá a trtrii
de expeditie, dacd cane ferate
interesate au incheiat aranj
mente particulare, In virtutea
crtrora aceste transporturi nu
sunt socotite ca transporturi in-
ternationale.
2. Transporturile intre statiu-
mile a dourt State limitrofe, dacá
transporturile se fac pe tot par-
cursul de cane ferate apartinând
nnuia din aceste State, cu con-
ditia, totusl, ca predätorul, prin
alegerea fomularului scrisorii de
trásurâ, sâ, revendice regimul re-
gulamentului interior aplicabil
-acestor cäi ferate, i daa nici
unul din aceste State nu se o-
pune.
Dispozitiuni relative a transpor-
turi combinate
2. § 1. Pe lângd cAile ferate
mai pot fi inscrise pe lista pre-
vázutA la art. 1, si liniile regu-
late de servicii de automobile sau
de navigatie care completeazd
parcursurile pe calea feratá si
care fac transporturi internatio-
male sub rrispunderea unui Stat
contractant sau a unei cái ferate
Inscrisrt pe
§ 2. Intreprinderile acestor
sunt supuse a taate obliga-
tiunile impuse si sunt investite
cu toate drepturile recunoscute
ferate prin aceastä Con
ventiune, sub rezerva modifia-
rilor care rezultá In mod nece-
sar din modalitatile deosebite de
www.digibuc.ro
transport. In orice caz aceste
modificári nu pot deroga dela
regulile de responsabilitate sta-
bilite prin prezenta Conventiune.
§ 3. Orice Stat care doreste sä
inscrie pe lista una din liniile
specificate la § 1, trebue sä ia
másurile necesare pentru ca mo-
dificárile preväzute la § 2 sa, fie
publicate in aceleasi forme ca si
tarifele.
§ 4. Pentru transporturile
ternationale care folosesc in ace-
lasi timp cdile ferata si alte ser-
vicii de transport decât cele de-
finite la § 1 de mai sus, aide fe-
rate pot stabili, de comun acord
cu intreprinderile de transport
interesate, dispozitiuni tarifare
aplicând un regim juridic dife-
rit de acel al prezentei Conven-
tuni, pentru a se tine cont de
particularitAtile fiechlrui mod de
transport. Ele pot, In acest caz,
sa prevadil folosirea unui alt ti-
tlu de transport decât cel prevd-
zut de prezenta Conventiune.
Obiecte excluse dela transport
3. Sunt excluse clela transport
in conditiunile prezentei Con-
ventiuni, sub rezerva derogári-
lor prevrtzute la § 2, din art. 4:
1. Obiectele al aror transport
este rezervat administratiunii
postelor, fie chiar numai pe unul
din teritoriile de parcurs.
2. Obiectele, al cdror transport,
din cauza dimensiunilor, a greu-
tátii sau a conditionárii lor, nu
s'ar putea face cu materialul
instalatiunile, fie chiar numai a
uneia din Mile ferate pe care
s'ar transporta.
3. Obiectele al aror transport
ar fi interzis prin dispozitiuni le-
gale sau pentru motive de ordine
publicrt, fie chiar numai pe until
din Statele de parcurs.
 12 Martie 1937
4. Mani de exceptiile indicate
ln anexa 1 a prezentei Conven-
Ouni:
A. Materialele supuse
si anume:
a) Explozibilele de mine sau
de tir;
b) Munitiunile;
c) Inflamatoriile i piesele de
artificii;
d) Gaze le comprimate, liche-
fiate sau disolvate sub presiune;
e) Materiile, care in contact cu
apa, degajeazd, gaze inflamabile
sau care inlesnesc arderea.
B. Materiile supuse aprinderii
spontane.
C. Obiectele respingdtoare sau
susceptibile de a produce o in-
fectie.
Dbiecte admise la transport sub
anumite conditiuni
4. § 1. Obiectele ardtate mai
jos se admit la transportul cu
scrisoare de trdsurd internatio-
nald, in conditiunile urnadtoare:
1. Obiectele specificate in a-
nexa I-a a prezentei Conventiuni
sunt admise sub conditiunile fi-
xate acolo;
2. Transporturile funebre sunt
admise in conditiile urmtitoare:
a) Transportul se face cu mare
vitezd sub paza unei persoane
tare-1 insoteste, afard de cazul
-and toate cdile ferate partici-
pante la acest transport permit
expedierea cu mica, vitezä i Meg,
insotitor;
b) Taxele de transport se pld-
tesc in mod obligatoriu, la pre-
dare;
c) Transportul este supus le-
gilor si regulamentelor politie-
nest ale fiecärui Stat, afard de
cazul and transportul este re-
glementat prin Conventii spe-
ciale intre mai multe State.
3. Vehiculele de cale feratá care
circuld pe mate proprii, sunt ad-
C. Hamangiu, vol. XXV. 18.
www.digibuc.ro
273
mise la transport, cu conditia
ia o cale feratá sd, verifice cd
vehiculul este in stare sá circule
si sit ateste acest lucru prin o
inscriptie pusd pe vehicul sau
printr'un certificat special; lo-
comotivele, tenderele si automo-
toarele trebuesc insä sd fie inso-
tite de un agent competent dat
de preddtor, mai ales pentru a
executa ungerea vehiculului;
4. Animalele vii sunt admise
in conditiunile de mai jos:
a) Transporturile de animale
vii, afard de animalele mici, pre-
date in colivii, läzi, cosuri etc.,
bine inchise, trebue sd fie inso-
(He de un insotitor dat de pre-
ddtor; totusi, insotirea nu-i obli-
gatorie in cazurile de exceptiuni,
prevtizute in tarifele directe in-
ternationale sau in acordurile in-
cheate intre crtile ferate;
b) Preddtorul trebue sd, se con-
formeze prescriptiilor de politie
veterinard a Statelor de expedi-
tie, de transit si de destinatie;
5. Obiectele a cdror incdrcare
sau transport, dupd, pdrerea cdii
ferate expeditoare, ar prezinta
greutáti speciale din cauza in-
stalatiunilor sau materialului u-
neia sau mai multor cdi ferate
pe unde ar trece, nu sunt primite
la transport decât in anumite
conditiuni, care se vor hotdri in
fiecare caz.
§ 2. Doug Sam mai multe State
contractante pot conveni prin a-
corcluri speciale, fie ca unele din
obiectele excluse dela transport,
prin prezenta Conventiune, sä
fie admise in anumite condi-
puni, fie ca obiectele specificate
in anexa I sd fie admise in con-
ditiuni mai putin riguroase ca
cele prevdzute in anexa 1.
Dacd prin astfel de acorduri se
admit la transport obiecte ex-
cluse dela transport, conform
prescriptiunilor anexei I, aceste
 274 12 Martie 1973
acorduri trebue sa fie comuni-
cate Oficiului central de trans-
porturi internationale pe caile
ferate, care pune la ordinea de zi
a viitoarei sedinte a Comisiunii
de specialisti, dispozitiunile acor-
dului special referitor la acea-
5td admitere, afara de cazul
and aceste dispozitiuni au fost
examinate si respinse de Comi.
siune.
Cane ferate pot, prin clauze
speciale Inscrise in tarifele lor,
fie sg, admitä unele obiecte ex-
cluse dela transport, fie sd ac-
cepte conditii mai putin rigu-
roase pentru obiectele conditio-
nalmente admise.
Obligatiunea edit ferate de a
transporta
5. § 1. Orice cale feratä su-
pusri acestei Conventiuni e obli-
gata sa faa, in conformitate cu
prescriptiunile ei, orice transport
de mLtrfuri admis in virtutea a-
cestei Conventiuni, atat timp cat:
a) Predatorul se conformeaza
prescriptiilor Conventiunii;
b) Transportul este posibil cu
mijloacele ordinare de transport;
c) Transportul nu este Impie-
decat de circumstante pe care
calea feratä nu le putea evita si
care nu depind de ea pentru a le
Inlätura.
§ 2. Ca lea ferata nu este tinuta
sá primeasca obiectele pentru a
aror IncArcare, transbordare
sau desarcare este nevoie sg, se
intrebuinteze mijloace speciale,
afará numai daca garile In care
ar trebui sa se faca asemenea o-
peratii dispun de aceste mij-
loace.
§ 3. Ca lea feratä nu e obligata
a primi cleat obiectele al caror
transport se poate face f 6/.4 in-
tärziere; dispozitiile In vigoare
In statia de plecare determina
cazurile and aceasta garb., este
www.digibuc.ro
tinutd sá primeasa provizoriu
in clepozit transporturile ce nu
indeplinesc aceasta conditie.
§ 4. Transporturile trebuesc
expediate In ordinea primirii
lor spre expediere afar% de ca-
zurile prevazute la paragraful
urmator.
§ 5. Dada interesul public sau
nevoile exploatarii o cer, auto-
ritatea competentä poate decide-
ca:
a) Serviciul sa fie suspendat
totul sau In parte;
b) Unele expeditii sá fie ex-
cluse sau primite temporar nu-
mai in anumite conditiuni;
c) Anumite expeditii sa se bu-
cure temporar de preadere.
Aceste masuri trebuesc aduse-
la cunostinta
Orice cale ferata poate refuza
expeditiile al caror transport ar
fi Impiedicat de astfel de restric-
tii.
§ 6. Orice abatere dela dispozi-
tiile acestui articol va putea da
loc la o actiune de reparare a
prejudiciului cauzat.
TITLUL II
Despre contractul de transport
CAPITOLUL I
Forma ;I condifiunile contractului
de transport
Continutul si forma scrisorif
de trdsurd
6. § 1. Predatorul trebue s5
prezinte pentru orice expeditie
internationala supusa prezentei
Conventiuni, o scrisoare de tra-
surd conforma cu formularul
care constitue anexa II a Con-
ventiei.
Formatul formularului scriso-
rii de trasura, poate fi, totusi
redus prin dispozitiuni tarifarer
pentru anumite traficuri Intre
State limitrofe.
Formulareie scrisorii de tr6,--
 12 Martie 1937
surd trebuesc sa fie imprimate
pe hârtie de scris albd, rezisten-
ta; ele au pentru mare vitezd
o bancla rosie de cel putin un
centimetru grosime, la margi-
rifle de sus si de jos, pe favi *i.
pe dos. Pentru duplicatul scri-
sorii de trasurä se poato intre-
buinta hartie albastra deschisa.
§ 2. Tarifele internationale sau
acordurile 'nitre cdi ferate sta-
bilesc limba in care trebue sa
fie imprimate scrisorile de tra-
surd,. In lipsa de dispozitii tart-
fare sau acorduri, formularele
trebuesc imprimate in una din
limbile oficiale ale Statului ex-
peditor; trebue insa sa contind,
pe lânga aceasta, un text in una
din limbIle: franceza, germanä
sau italiana, si pot contine tra
ducerea ii oricare alta limn:
socotita necesara.
Partea care se completeaza de
predator trebue totdeauna sa fie
redactata in una din limbile ofi-
ciale ale Statului, de uncle se
expediaza. Traducerile necesare
se vor face conform dispozitiuni-
lor tarifelor internationale sau
ale acordurilor intre cad ferate.
In lipsa de asemenea dispozi-
tiuni predätorul trebue sa ane-
xeze o traducere in limba: fran-
ceza germana sau italiana.
Ca lea feratä poate cere ca in-
d4catiunile si declaratiunile ce
trebuese trecute de predator pe
scrisoarea de trasura si in caz
eventual pe anexele atasate scri-
sorii de trasura, sa fie scrisP cu
caractere latine.
§ 3. Parti le formularului, in-
cadrate cu linii groase, se corn-
pleteaza de calea ferata, celelalte
de predator. Predatorul trebue
sä anuleze cu ate o linie spatiu
rile pe care nu le completeaza.
§ 4. Alegerea formularului de
scrisoare de trasura, alb, sau a
formularului cu banda rosie, a-
www.digibuc.ro
275
rata deed' marfa sa, se expedieze
cu mica vitezá sau cu mare vi-
teza. Nu se admit cererile ca
marfa sa se exedieze pa o por-
tiune a parcursului cu micd vi-
tezd si pe de alta portiune cu
mare viteza, afará de cazul and
este un acord special intre toate
caile ferate participante la tran-
sport.
§ 5. Scrisorile de trasura cu
rasaturi sau adaugiri, sau pe
care s'au lipit petice de härtie,
nu sunt admise. Stersaturile
sunt tolerate numai deed predd-
torul le confirmä prin semna-
tura sa ,5 i deed, cantitatile recti-
ficate le inscrie in litere in mod
complet, când e vorba de numa-
rul sau de greutatea coletelor.
§ 6. Mentiunile facute pe scri-
soarea de trasura trebuesc scrise
sau tiparite cu caractere indeli-
bile.
Sunt obligatorii urrnatoarele
mentiuni:
a) Locul si data intocmirii
scrisorii de trasura;
b) Denumirea call ferate ex-
peditoare;
c) Denumirea cäii ferate de
destinatie si a garii de destina-
tie, cu toate deslusirile necesare,
pentru a evita orice confuziune
intre diversele gäri, deservind
fie aceeasi localitate, fie locali-
tati diferite dar, purtând ace-
Iasi nume sau nume asemand-
toare;
d) Numele si adresa destine-
tarului. 0 singurd persoand,
firma sau denumire de societate,
trebue SA' fie indicata ca desti-
natar. Indicarea ca destinatar a
garii sau a sefului garii destina-
tare nu se admite decât dacd
tariful aplicabil permite expres
acest lucru. Adresele care nu a-
rata numele destinatarului, cum
ar fi de exemplu, la ordinul
d-lui..." sau purtatorului dupli-
276 12 Martie 1937
catului scrisorii de trásurg", nu
se admit;
e) Argtarea naturii nogrfii, in-
dicarea greutätii sau indica-
tie analoagg conform pres-
criptiunilor cgi ferate expedi-
toare. Dacä legile sau regula-
mentele cài ferate de expeditie
autorizg pe predgtori sg expe-
dieze transporturile, fgrg men-
tiunea greutgtii sau a unei indi-
catiuni ce Ii tine locul, greuta-
tea sau aceastg indicatiune tre-
bue sg, se inscrie de calea feratg
de expeclitie. Pe lângä acestea,
pentru expeditiile de colectg.rie,
in detaliu, trebue sä" se indice ca-
timea, descrierea ambalajului,
marca si numerele coletelor sau,
in lipsä, mentiunea eh' coletele
poartg adresa destinatarului
pentru transporturile a cgror in-
cgrcare incumbg preclgtorului
seria, numgrul si marca de prc-
prietate a vagonului. Mgrfurile
trebuesc denumite: cele figurând
la anexa I, cu numele ce-1 au In
aceastä anexg; celelalte märfuri,
dacg predätorul cere un tarif de-
terminat, cu denumirea indicatg
In acest tarif; in toate celelalte
cazuri, cu denumirea corespun-
zgtoare naturii lor intrebuintate
In comert.
Dacg spatiul rezervat in scri-
soarea de trAsurg, pentru speci-
ficarea mgrfurilor este insufi-
cient, specificarea articolelor
trebue fgcutg pe foi separate, a-
vänd aceleasi dimensiuni ca a-
cest document, ata$ate cu ingri-
Pre la scrisoarea de trgsurd $i
senmate de predgtor;
f) Enumeratia detaliatg a do-
cumentelor cerute de vamg, ac-
ciz, de autoritgtile fiscale sau de
politic $i de alte autoritgti ad-
ministrative, care sunt anexate
la scrisoarea de träsurg sau
care sunt argtate ca fiind de-
puse in o anumitg gara la un bi-
www.digibuc.ro
rou vamal sau al oricgrei alte
autoritati;
g) Semnätura preclätorului,
precum si indicarea numelui
sgu, a pronumelui si a adresei
sale, completatá, dacg crede ne-
cesar, prin aclresa sa telegrafi-
cg sau telefonicd;
Semngtura poate fi tipgritg
sau sg fie aplicatg cu o stam-
pin.' a predgtorului, in caz când
legile sau regulamentele in vi-
goare la statia de predare, ad-
mit acest lucru. 0 singurg per-
soanä, firmg sau nume de so-
cietate, poate figura pe scrisoa-
rea de trásurg ca predgtor.
Scrisoarea de trgsurg trebue
pe lângg aceasta, sá conting,
eventual, toate celelalte indica-
tiuni prevázute de prezenta Con-
ventiune, in special urmátoarele:
h) Mentiunea In garg (gara
restant)", sau mentiunea a se
preda la domiciliu", cu conditia
ca acest din uring mod de eli-
berare sg existe in gara de des-
tinatie (art. 16);
Cererea pentru tarifele ce
i)
trebuesc aplicate, in special pen-
tru tarifele speciale sau excep-
tionale prevä2ute la art. 11, § 10
$i la art. 34;
k) Valoarea sumei reprezen-
tând interesul elibergrii, decla-
rat, conform art. 35;
/) Arätarea cheltuielilor pe
care expeditorul le ia In sar-
cina sa, conform dispozitiunilor
art. 17;
m) Suma rambursului ce gre-
veazg transportul si a debur-
selor pe care le-ar fi acceptat
calea feratg, dupg cum se pre-
vede la art. 19;
n) Itinerariul cerut si argta-
rea gärilor unde trebuesc efec-
tuate vgmuirea sau operatiile de
acciz, precum $i reviziile pre-
Huse de autoritátile fiscale sau
 12 Martie 1937
de polit'e $i de celelalte autori-
tilti administrative;
o) Indicatiunile relative la for-
malitiltile cerute de vamä, acciz,
autorituitile fiscale sau de poli-
tie $i alte autoritliti administra-
tive, conform art. 15.
§ 7. Nu este permis inscrierea
iii scrisoarea de träsurd a altor
declaratii decat dacd sunt per-
mise de legile $i regulamentele
unui Stat, sau de tarife $i dacd
nu sunt contrare prezentei Con-
ventiuni.
Este interzis Inlocuirea scri-
soarei de träsurd prin alte docu-
mente sau a se adduga alte a-
nexe deck cele prescrise sau ad-
mise de prezenta Conventiune
sau de tarife. Totusi, dacd legile
regulamentul in vigoare la
gara expeclitoare cer, predätorul
trebue sä, intocmeascil pe längd
scrisoarea de träsurd fried un
act destinat a fi pdstrat de calea
feratd pentru a-i servi ca ciovadd
a contractului de transport.
§ 8. Nu este permis sil se cu-
prindd In aceea$i scrisoare de
träsurti märfuri care nu se pot
incuirca Impreund, In acela$i va-
gon fiird inconveniente sau
cAlcarea dispozitiunilor vamale
de acciz a autoritdtilor fiscale,
de poliie sau a altor autoritilti
administrative.
§ 9 Märfurile a cdror Incär-
care incumbd, preddtorului, tre-
hue sd fie predate cu scrisori de
träsurd distincte de mdrfurile a
cdror manipulatiune incumbd
cdi ferate.
De asemenea trebue Intocmite
scrisori de träsurd distincte,
pentru obiectele indicate la art.
4, intru cat este vorba de obiecte
a cdror incdrcare impreunä cu
alte märfuri este interzisä.
§ 10. 0 acea scrisoare de trä.
surd nu poate cuprinde decal
Inctircdtura unui singur vagon,
www.digibuc.ro
277
afard de obiectele indivizibile ce
Ce incarcä pe mai mult de un
vagon. Totu$i, aceastä reguld nu
ee apnea cänd prescriptiunile
particulare ale traficului in
chestiune sau ale tarifului de a-
plicat, permit pentru Intregul
parcurs expedierea a mai multor
vagoane cu o singurd scrisoare
fie trdsurd.
§ 11. Preddtorul este autorizat
va inscrie in josul closului scri-
sorii de träsurd, dar cu titlul de
o simpld informatie pentru des-
Linatar $i Mrd vreo obligatie sau
rdspundere pentru calea feratd,
urmdtoarele mentiuni care se re-
ferd la acest transport, ca de
.,Expediat de N.";
.,Din ordinul lui N.";
La dispozitia lui N.";
.,Pentru a fi reexpediat lui
..Asigurat la N.";
Pentru linia de navigatie N.
sau vaporul N.";
Dela linia de navigatie N. sau
vaporuI N.";
Pentru serviciul de automo-
bil N.";
Dela serviciul de automobil
N.";
Pentru linia aeriand N.";
.,Dela linia aeriana N";
Pentru a fi exportat la desti-
natie N.".
lidspunderea pentru mentiunile
din scrisoarea de tritsurd
Amenzi. Mcisuri de luat in caz de
suprainccircare
7. § 1. Prechltorul este respon-
sabil de exeactitatea indicatiu-
nilor $i a declaratiilor inscrise
prin ingrijirea lui In scrisoarea
de träsurd; el suportä toate con-
secintele rezultänd din faptul ea
aceste declaratiuni sau indica-
tiuni ar fi neregulate, neexacte,
necompetente sau scrise in alte
278 12 Martie 1937
locuri decât in cele reservate
pentru fiecare; dacd acest loc nu
este suficient o mentiune trecutá
de predator, chiar in acest loc,
va ardta partea scrisorii de trá-
surd wide se gäseste completa-
rea inscriptiei.
§ 2. Ca lea feratd are totdeauna
dreptul sá verifice clacd trans-
portul corespunde cu arätärile
din scrisoarea de träsurd si dacd
s'au observat mäsurile de sigu-
rantd prescrise de Anexa I.
Dacil este vorba de verificarea
continutului transportului, pre-
dätorul sau destinatarul trebue
invitat sd asiste la verificare,
când aceasta se face in statia de
predare sau in cea de destina-
tie. Decá cel in drept nu se pre-
zintd sau dacd, verificarea se
face intr'o statie intermediard si
in lipsa altor prescriptiuni le-
gale sau regulamentare, in vi-
goare in Statul unde se face ve-
rificarea, aceasta trebue Mcutä
in prezenta a 2 martori sträini
de calea feratd.
Ca lea feratá poate proceda la
verificarea continutului in cursul
transportului numai in cazul
când aceastä operatiune este ce-
rutá de necesitátile exploatdrii
sau de regulamentele vamale, de
acciz, ale autoritätilor fiscale de
politie sau ale altor autoritäti
administrative.
Dacd rezultatul verificárii di-
ferd de indicatiunile scrisorii de
trdsurd, trebue inscris in scri-
soarea de träsurd.
Dacd verificarea are loc in
statia de expeditie, inscrierea
trebue Mcutá si in duplicatul
scrisorii de träsurd, dacd se gd-
seste in mâinile cäii ferate. Dacá
transportul nu corespunde indi-
catiunilor din scrisoarea de trd-
surd, cheltuielile ocazionate cu
verificarea, incarca transportul,
www.digibuc.ro
afard de cazul când se plätesc
imediat.
§ 3. Legile si regulamentele fie-
chrui Stat stabilesc conditiile In
care calea feratá are dreptul
sau e tinutd sh' constate sau sit
controleze greutatea márfii sau
numärul coletelor, precum si
tara reald a vagoanelor.
Calea feratá trebue sd indice
in scrisoarea de trásurd rezulta-
tul constatärilor Mcute in pri-
vinta greutátii, a numdrului co-
letelor, precum si a tärii (greu-
tátii) reale a vagoanelor.
§ 4. In caz de cântdrire a in-
cárcaturii complete pe un pod
bascul, greutatea se determind,
scdzilnd din greutatea totald a
vagonului incárcat tara inscrisd
pe vagon, afard dacd vagonul
gol cântárit separat n'a dat o
altä tarä.
§ 5. Fie In caz de inclicatii sau
de declaratii neregulate, neexac-
te sau incomplete ce ar putea a-
vea de consecintä, fie acceptarea
la transport a obiectelor excluse,
in virtutea punctului 4, dela art.
3, ori de a face ca transportul
sá beneficieze, pe nedrept, de un
tarif mai redus, fie in caz de
neobservarea mäsurior de sigu-
rantä, prescrise in Anexa I, fie
in caz de supraincdrcare a unui
vagon incärcat de predätor, se
va päti o suprataxd in afard de
plata complimentard a diferentei
taxelor de transport, si, dacd
este cazul, in afard de orice in-
clemnitate pentru pagubele even-
tuale, precum $i pentru sanctiu-
nile penale.
Suprataxa se va socoti pre-
cum urmeazd:
a) Fie in caz de declaratie ne-
regulatd, neexactà sau incom-
pletd a mdrfurilor excluse dela
transport, in virtutea punctului
i al art. 3, sau a märfurilor de-
numite la Anexa I, fie in caz de
 12 Martie 1937
Tieobservare a masurilor de si-
guranta prescrise in aceastä a-
suprataxa este urmatoa-
rea:
Pentru marfurile excluse dela
transport in virtutea punctului
4, art. 3, 15 frs.
Pentru marfurile denumite in
Anexa I:
Clasa I, grupa I a, .... 15 frs.
Clasa I, grupele I b, I c i I d,
10 frs.
Clasa I,. grupa I e i clasele II
si III, 5 frs.
Clasele IV, V si VI, 1 frs. de
fiecare kilogram de greutate
bruta a coletului intreg.
Dacd prescriptiile in vigoare
pentru traficul interior al caii
ferate unde s'a constatat contra-
ventia, prevad suprataxe mai
mici, se vor percepe acestea din
b) In cazul unei denumiri ce
indied in mod neregulat, inexact
sau incomplet felul unui trans-
port continând alte marfuri de-
feat cele aratate mai sus, sub li-
tera a) a acestui paragraf sau
in general in caz de declara-
tiuni care ar avea de urmare
beneficiul unui tarif mai redus
cleat cel care trebue aplicat e-
fectiv, suprataxa este egala cu
dublul diferentei intre taxa de
transport dela statia de predare
pand la statia de destinatie, re-
gulat aplicabild la denumirea ne-
regulata, inexacta si incompleta
intre taxa ce ar fi trebuit per-
ceputa daca denumirea ar fi
fost regulata, exacta si completä.
Daca transportul se compune
din marfuri taxate dupd. dife-
rite tarife si daca greutatea fie-
carui fel de marfa se poate de-
termina fará greutate, supra-
taxa se calculeaza dupa tariful
aplicabil fiecarei marfi, daça a-
cest mod de calcul da o supra-
taxa mai redusä.
www.digibuc.ro
279
c) In cazul indicàrii unei greu-
tati inferioare, greutati reale, su-
prataxa va fi dublu diferentei
intre taxa de transport a greu-
tatii declarate si aceea a greutá-
Ui socotita, dela gara
de predare pang la gara de des-
tinatie.
d) In caz de supraincárcare a
unui vagon incárcat de preda-
tor, suprataxa este egala cu de
sase ori taxa de transport, apli-
cabila dela statia de predare
[Ana la statia de destinatie, a-
supra greutati ce depaseste li-
mita de incarcare. Exista supra-
inedreare atunci când Inc:area-
tura unui vagon intrece limita
de incarcare definitiva in modul
urmator:
Când vagonul are o singura
inscriptie relativa la greutatea
de incarcare pe care poate s'o
suporte, aceasta e considerata
ea repre7inta incarcatura nor-
maid; in acest caz, limita de in-
ert/Tare este egald cu aceasta in-
eärcatura, sporitä cu 5 la suta.
Cand un vagon poarta 2 in-
scriptii, aceea care indica tona-
jul cel mai mic reprezinta in-
earchtura normala; aceea ce in-
dica tonajul cel mai ridicat re-
prezinta limita de incarcare;
e) Daca pentru un acelasi va-
gon se indica o greutate inferi-
oat% greutatii reale si exista si
o supraincarcare, suprataxele re-
lative la aceste 2 infractiuni se
vor percepe cumulativ.
§ 6. Suprataxele de perceput,
conform § 5, incarca tran-
sportul, oricare ar fi locul unde
s'a constatat faptele care le jus-
tified.
Daca valoarea märfii nu aco-
pera suma suprataxelor sau
daca destinatarul refuza marfa,
surplusul creantei rezultând din
suprataxe trebuv sa, fie platit de
predator.
280 12 Martie 1937
§ 7. Suprataxa nu se percepe:
a) In caz de arätare neexactä
greutätii, când dupä regulele
in vigoare la calea feratd de pre-
dare, marfa se cântdreste obli-
gatoriu de calea feratä;
b) In caz de declaratie nee-
xactä a greutätii sau in caz de
supraincdrcare, dacd predätorul
a cerut pe scrisoarea de trdsurd,
ca transportul sá se cântdreascrt
de calea feratd;
c) In caz de supraîncärcareîri
cursul transportului, din cauza
influentelor atmosferice, dacá
predätorul dovedeste cd a filar-
cat vagonul conformându-se tu-
turor dispozitiunilor in vigoare
in statia de predare;
d) In caz de märire a greutd-
tiisurvenitá in timpul trans-
portului Mil a fi supraincdr-
care, dacd, predätorul dovedeste
cá aceastä crestere de greutate
este datoritá circumstantelor at-
mosferice;
e) In caz de indicare neexactd
a greutätii (fdrä sd fie supra-
incdrcare), deed diferenta intro
greutatea indicatti in scrisoarea
de träsurd, si greutatea consta-
tatd nu depdseste cloud la sutä
din greutatea declaratä.
§ 8. Când supraincärcarea
unui vagon este constatatä de
statia de predare sau de statia
intermediard, excedentul de greu-
tate poate fi descdrcat din va-
gon chiar când nu e cazul de a
se percepe o suprataxd.
Predätorul, dacd, este cazul,
este invitat färä intärziere prin
intermediul statiei de predare,
de a comunica cum intelege sá
dispue de aceastä supragreu-
tate.
Supragreutatea va fi taxatä,
pentru parcursul sträbätut, du-
pä tariful aplicat, incdratturii
principale cu sprataxa prevd-
zutä la § 5 de mai sus, dacd e
www.digibuc.ro
cazul; In caz de desarcare, spe-
sele acestei operatiuni se vor
percepe conform tarifului taxe-
lor accesorii in vigoare la calea.
feratd care o executd.
Dacä preddtorul cere inapoie-
rea sau reexpedierea supragreu-
Mtn, aceasta va fi tratatä ca un
transport separat.
Incheierea contractului de trans-
port. Duplicatul scrisorii de
transport
8. § 1. Contractul de transport
este incheiat din momentul când
statia de predare a primit pen-
tru transport marfä impreund
cu scrisoarea de träsurä. Statia
de predare constata primirea, a-
plicând pe scrisoarea de trasurá
stampila ei cu data
§ 2. Aplicarea stampilei tre-
bue fäcutd imediat dupd preda-
rea intregului transport care fa-
ce obiectul scrisorii de trásurä
si dupa plata taxelor ce predd-
torul le ia in sarcina sa. Acea-
sta aplicare a stampilei se va
face in fata preddtorului decá
acesta o va cere.
§ 3. Dupá aplicarea stampilei,
scrisoarea de träsurd, face do-
vadd contractului de transport.
§ 4. Totusi, in ceea ce priveste
märfurile a cäror incdrcare in-
cumbd predätorului pe baza ta-
rifelor sau a conventiilor inche-
late cu el, când astfel de con-
ventii sunt autorizate In statia
de predare, mentiun;le din scri-
soarea de trdsurd relative, fie la
greutate, fie la numärul colete-
tor nu fac proba contra cdii fe-
rate decât dacd verificarea aces-
tei greutdti si a numärului cole-
telor a fost fäcutd, de cätre calea
feratd si constatatä pe scrisoa-
rea de träsurd.
§ 5. Calea feratd este obligatá
sd certifice prin aplicarea stem-
pilei cu data primirii marfii si
 12 Martie 1937
data acceptárii e la transport
pe duplicatul scrisorii de trAsurd
care va trebui sti fie prezentat
de prechAtor odatd cu originalul
scrisorii de träsurd.
Acest duplicat nu are valoa-
rea nici a scrisorii de träsurd
care insote$te transportul, nici
aceea a unui conosament.
Tarife. Interzicerea conventiu-
nilor particulare
9. § 1. Taxele de transport $i
taxele accesorii sunt calculate
pe baza tarifelor legalmente In
vigoare $i publicate in mod obli-
gator si fiecare Stat.
Totu$i publicarea tarifelor in-
ternationale nu este obligatorie
decât pentru Cage ferate care
participd la aceste tarife ca ru-
tele de expeditie si de destina-
tie.
Urcárile tarifelor internatio-
nale $i alte dispozitiuni care au
de efect ingreunarea conditiuni-
tor de transport, prevázute de a-
ceste tarife nu intrd In vigoare
mai inainte de 15 zile dela publi-
carea lor.
Tarifele trebuesc sti contind
toate indicatiunile necesare pen-
tru cal culul taxelor de transport
$i a taxelor accesorii i la ne-
voi sd arate conditille in care se
va tne seama de schimb.
§ 2. TarIfe le trebue sii arate
toate conditiunile speciale pen-
tru diferitele transporturi $i
mai ales viteza la care se aplicd.
Dacd pentru toate märfurile sau
pentru unele din ele, sau pe a-
numite parcursuri, o cale feratd
are o tarifare care se aplicd nu-
mai pentru o singurd vitezA, a-
ceastä, tarifare se va putea a-
plica atat, transporturilor expe-
diate cu scrisoarea de trásurd,
albd, cât $i celor cu scrisoare de
träsurd cu bandd rosie, in con-
ditiile termenelor de eliberare,
www.digibuc.ro
281
care rezultd pentru fiecare din,
aceste scrisori de trdsurd, din
dispozitiunile articolelor 6, § 4-
si 11.
Tarifele trebuesc sd, fie apli-
cate inteun chip uniform tutu-
ror celor interesati. Conditiile
lor sunt valabile atAt timp cat
nu sunt contrare prezentei Con-
ventiuni; In caz contrar sunt
considerate ca nule i neave-
nite.
§ 3. Orice conventie particu-
lard, care ar avea de efect sd a-
corde unuia sau mai multor ex-
peclitori o reducere din pretul
tarifar, este formal interzisd si
nuld de plin drept.
Totu$i, stint autorizate redu-
cerile de tarif publicate cu for-
mele legate si accesibile oricui
In conditiuni egale, de asemeni
reducerile acorclate, fie pentru
serviicile cAilor ferate, fie pen-
tru nevaile acIministratiilor pu-
blice, fie In folosul operilor de-
binef acere.
§ 4. Nu se poate percepe in fo-
losul cdilor ferate, In afarä de
taxele de transport si de taxele
accesorii prevraute de tarife,niel
altd, surnd afard de cheltuielile
fácute de cdile ferate, precum
taxe vamale, acsiz, de politie,
spese de eamionaj dela o gard, la
alta, nearátatá In tarif, cheltuieli
de reparatie a ambalajului ex-
terior si interior a narfurilor,
necesare pentru buna pdstrar e a
mArfurilor, precum si alte chel-
tuieli asemilndtoare. Aceste chel-
tuieli trebuesc justificate in re-
gulA si decontate separat pe scri-
soarea de trásurd, anexându-se
documentele justificative. Mad
plata acestor cheltuieli incumbA
preclátorului, actele justificative-
nu se vor da destinatarului o-
datd, cu sciisoarea de trdsurd, ci
vor fi remise predätorului odatA.
282 12 Martie 1937
cu contul de cheltuieli astfel
cum se arat ala art. 17.
Suprataxele, precum $i moti-
vul perceperii lor trebuesc men-
tionate in scrisoarea de trasura.
Calculul taxelor. Itinerarii
10. § 1. Pentru calcularea ta-
xelor $i stabilirea itinerariilor se
aplici regulele urmatoare:
a) Dacil predatorul a prescris
in scrisoarea de trasura itinera-
riul de urmat, taxele de trans-
port se calculeaza pentru acest
itinerariu.
Aratarea garilor unde trebue
sa se efectueze formalitatile ce-
rute de vamd, de autoritätile fis-
cale, politie sau de acsiz, sau de
alte autoritati administrative e-
chivaleaza cu indicarea itinera-
'riului;
bl Daca predatorn1 a prescris
In scrisoarea de träsurd numai
tarifele de aplicat, calea feratà
plicá aceste tarife numai intru
cat prescrierea e suficientä pen-
tru a stabili Oxide Intre care ta-
rifele cerute vor trebui sä fie a-
plicate. Ca lea feratä alege dintre
Itinerariile pe care aceste tarife
sunt valabile in ziva incheierii
contractului de transport, pe a-
cela care i se pare mai avanta-
jos pentru predator;
c) Dacá predátorul a cerut In
scrisoarea de träsurd plata di-
nainte a taxelor panä la o sta-
tie intermediara., In conditiunile
prevazute la art. 17, § 2, calea
ferata alege dintre itinerariile
care trec prin aceasta statie in-
termediara, pe acela pe care-1
'crede mai avantajos pentru pre-
dator. Ta.xele de transport se
calculeaza pentru itinerariul a-
les de calea ferata;
d) Daca In cazurile preväzute
sub literele a) si c) de mai sus.
existá un tarif international in-
tre gal a de predare si cea de
www.digibuc.ro
destinatie, pentru itinerariul ce-
rut sub litera a) sau intre gara
de predare i cea indicata sub li-
tera c) se va aplica acest tarif,
afarä numai dacd In momentul
predarii aplicarea lui ar fi sub-
ordonata altor conditiuni ce n'ar
fi indeplinite;
e) Daca, indicatiile date de
predator nu sunt suficiente pen-
tru a stabili complet itinerariul
sau tarifele, sau daca, uncle din
aceste indlicatii sunt incompati-
bile, calea ferata alege itinera-
riul si tarifele care i se par cele
mai avantajoase pentru preda-
tor. Calea ferata se va conforma
totdeauna indicatiunilor din scri-
soarea de trasurä, In ceea ce
priveste garile aratate sub litera
a), alineatul 2, si atk pe cat e
posibil celorlalte prescriptii ale
predkorului.
Totusi daca exista un tarif di-
rect international Intre gara de
predare si de destinatie, acest
tarif se va aplica atk timp cat
itinerariul pe care se aplica In-
depline$te eventual prescriptiile
scrisorii de träsura in ceea ce
priveste gärile specificate sub li-
tera a), alineatul 2, $i dacá apli-
carea sa nu e subordonantä la
alte conditiuni ce n'ar fi indepli-
nite;
f) In toate cazurile aratate mai
sus, termenele de eliberare sunt
calculate pentru itinerariul ce-
rut de predator sau ales de ca-
lea ferata;
g) Calea ferata poate, in afará
de cazurile arätate la art. 5, §
5, si art. 23, § 1, sä efectueze
transportul pe un alt drum de-
ck pe itinerariul cerut de pre-
dator numai cu conditiunile ca:
1. Taxele de transport si ter-
menele de eliberare sä nu fie
superioare taxelor si termenelor
de eliberare calculate pe itinera-
riul cerut de predator.
 12 Martie 1937 283

2. Formalitâtile cerute de va- datä, oricate retele participante

nad, acsiz, fisc, politie si alte au-
toritâti administrative sA se e-
fectueze totdeauna In statiile a-
riltate de predátor.
Predátorul trebue avizat când toriatii acelui Stat au dreptul
transportul se va face pe altá sa fixeze termene suplimentare
eale cleat cea cerutá de el; in urmátoarele cazuri:
h) In cazurile arátate la lite- a) pentru transporturile care
rele b, c i e, calea feratâ nu e
responsabilá de pagubele rezul-
tând din alegerea itinerariului
sau a tarifelor, decât in caz de
dol sau de gresealá gravg;
i) Dad', calea feratä din execu-
tarea dispozitiunilor literei d)
alineatul al doilea al literei e)
de mai sus, aplic6 un tarif di-
rect international cu taxe mai
urcate ca acelea ce se obtin pe
acelasi parcurs, prin sudarea al-
tor tarife si dacd conditiunile
de aplicare ale acestor din urmd
tarife sunt indeplinite, calea fe-.
ratâ, este tinutá sä restitue dif e-
renta perceputá in plus la cere-
rea celui in drept.
Termenul de eliberare
11. §1. Termenele de eliberare
nu trebue sá depáseascá maxi-
murile urmátoare:
a) Pentru marea vitesà:
1. Ternfen de expedere, 1 zi.
2. Termenul de transport pen-
tru fractii indivizibile de 300
km de distante de aplicare a ta-
rif elor, 1
b) pentru mica vitesil:
1. Termen de expediere, 1 zi:
2. Termen de transport pen-
tru fractii indivizibile la 150
km de distante, de aplicare a ta-
rifelor, 1 zi.
§ 2. Când transportul trece
pe mai multe retele legate prin
sine, termenul de transport
este calculat pentru distanta
totald intre gara de predare
gara de destinatie; termenul de
expeditie se socoteste o singurá
www.digibuc.ro
ar fi.
§ 3. Legile i regulamentele
fiecärui Stat, determind in ce
m6surb," dale ferate supuse au-
intrebuinteazA:
fie marea, fie cáile navigabile
inferioare pe bacuri sau va-
poare,
fie un drum fárá cale feratá,
fie diferite racorduri care lea-
g'o," 2 linii ale unei aceleasi retell
sau retele diferite,
fie o linie secundará,
fie o linie care nu are lárgi-
mea normalä;
b) din cauza circumstantelor
extraordinare care pot deter-
mina:
fie o desvoltare anormalá a
traficului,
fie dificultriti anormale pen-
tru exploatare.
§ 4. Termenele suplimentare
motivate de imprejurtirile ará-
tate sub litera a) a § 3, de mai
sus, trebuesc sà figureze in ta-
rife.
Termenele suplimentare. pre-
viizute sub litera b) a § 3 tre-
buesc publicate si nu pot intra
in vigoare inaintea publicàrii
tor.
§ 5. Termenul de eliberare In-
cepe a curge dela miezul nop-
tii ce urmeazá dupd primirea la
transport a márfii, prevdzut la
art. 8, § 1.
§ 6. Termenul se consider% ca
respectat dacd inaintea expirg-
rii lui marfa este eliberatä sou
sosirea ei anuntatá destinataru-
lui sau persoanei in drept s'o
primeascil in virtutea regula-
mentelor dill ferate care ur-
meazg sg, faca eliberarea mrtrfii.
Legile si regulamentele ficcárui
 284 12 Martie 1937
Stat determinä formele care fac
dovada remiterii avizului cultre
destinatar.
Pentru transporturile care nu
trebuesc eliberate la domiciliu
$i a diror sosire nu trebue avi-
zatä destinatarului, marfa se so-
coteste eliberatä in termen, dacil
ea se gäse$te la dispozitia desti-
natarului in statia de destinatie
Mainte de expirarea termenului
de eliberare.
§ 7. Termenul de eliberare in-
ceteazu de a curge pe toatä du-
rata efecturtrii formalittitilor va-
male, fiscale, de acsiz, de politic
$i cerute de orice altä autoritate
administrativd, precum $i ne tot
timpul Intreruperii traficului
care impiedecu temporar incepe-
rea sau continuarea transportu-
lui $i care nu rezultä din o gre-
$eald imputabilä ail ferate.
De asemenea termenul de eli-
berare inceteazA a curge pe tot
timpul indeplinirii operatiunilor,
prevAzute la paragrafele 2 si 3
ale articolului 7 $i pe tot timpul
opririi, provocata de modifica-
rea contractului de transport, or-
donatà de predätor in virtutea
art. 21.
Pe lângä, acestea, pentru trans-
porturile de animale vii, terme-
nele de eliberare inceteazä a
curge pe toatä durata:
a) opririi animalelor in gärile
de adäpat;
b) opririi din cauza mäsurilor
de politic;
e) vizitei veterinare.
Efectul intreruperii termene-
lor de eliberare, prevdzute de
prezentul articol, este suborclo-
nat conditiunii cil calea feratd.
sd fi indicat motivul *i durata ei
in scrisoarea de träsurä.
§ 8. Pentru transporturile de
micä vitesii, termenele de elibe-
rare inceteazä a curge in zilele
www.digibuc.ro
de duminica si in zilele de sdr-
bätori legale.
Pentru transporturile de mare
vitesä, când ziva ce urmeazd zi-
lei primirii transportului este a
duminicä sau särbdtoare legala,
termenul incepe a curge cu o zi
mai tärziu. De asemenea, când
ultima zi a termenului de elibe-
rare e o duminicä sau sdrbä-
toare legalii, teimenul nu expirà
decât a doua zi. Totu,i, aceste
dispozitii nu se aplicd transpor-
turilor de mare vitesii, pentru
care, fie in tara de predare, fie
in tara de destinatie, gärile sunt
deschise durninica si särbätorile
legale.
§ 9. Dach inteun Stat legile
sau regulamentele prevAd !litre-
ruperea totald sau partialà a
transporturilor de mare vitesä.
in zilele de duminidi sau de a-
numite särbiltori legale, terme-
nele de eliberare se sporesc in
consecintd.
§ 10. Când, dupa legile $i regu-
lamentele unui Stat se pot crea
tarife speciale sau exceptionale,
cu preturi reduse $i cu termene
de eliberare prelungite, cuile fe-
rate ale acestui Stat pot aplica
aceste tarife cu termene prelun-
gite $i in traficul international.
Starea märfurilor. Ambalaje
12. § 1. Câncl calea feratä, pri-
meste pentru transport o marlä
ce prezintä semne vizibile de a-
varie, ea poate cere ca sti facd
o mentiune specialä de starea
märfii, chiar pe scrisoarea de
träsurd.
§ 2. Când natura märfii cere
ca ea sä fie ambalatä, predilto-
rul trebue sii o impacheteze ast-
fel ca ea sil fie feritä de pier-
clerea totalii sau partialh, pre-
cum $i de avarii, in timpul trans-
portului $i sä, nu aibe putinta de
a provoca daune la persoane, la.
 12 Martie 1937 285

material sau la celelalte mgr- zie i sg corespundg absolut

furi.
Ambalajul trebue de altfel sä
fie in conformitate cu prescrip-
tiile tarifelor $i regulamentelor
cgii ferate expeditoare.
§ 3. Dacg predgtorul nu s'a
conformat prescriptillor para-
grafului 2, calea feratg poate,
ori sg refuze transportul, ori sd
cearg ca preddtorul sd declare
pe scrisoarea dP trgsurä lipsa
ambalajului sau starea lui defec-
tuoasg, fdicânclu-i-se o descriptie
exactd.
§ 4. Prediitorul este rgspunzg-
tor de consecintele lipsei sau de-
fectuozitätii arnbalajului.
El trebue in special sd repare
prejudiciul pe care calea feratä
1-a suferit din aceastá cauzg.
Dacg scrisoarea de träsurg nu
mentioneazá lipsa ambalajului
sau starea sa defectuoasg, proba
acestor vicii incumbg cgii ferate.
§ 5. Când un precrator obisnu-
ie$te sg expedieze, din aceeasi
garg, acela$i fel de mgrfuri, CA-
rora le neresitä, un ambalaj $i
ne carp le predg, fie neambalate,
fie ambalate in mod insuficient,
poate fi dispensat de a mentiona
starea insuficientg a ambalaju-
lui pe fiecare scrisoare de &A-
surd., conform paragrafului 3,
dacg depune la acea garg o de-
claratie generald, conform mo-
delului ce constitue anexa III a
prezentei Conventiuni. In acest
caz in scrisoarea de trgsurg tre-
bue sg se mentioneze existenta
declaratiei generale, depusg in
gara de predare.
§ 6. In afard de exceptiunile
preväzute in mod special in ta-
rife, predgtorul e obligat de a
aplica pe toate transporturile de
coletárie (incárcáturi incomple-rulli, a formalitgtilor vamale,
te), márci exterioare, distincte,
de acsiz, fiscale sau de nolitie,
$i care sg nu se poatg $terge, precum si a altor autoritäti ad-
care sä nu permitá nicio confu- ministrative. Aceste acte trebue
www.digibuc.ro
exact cu cele argtate in scrisoa-
rea de träsurg. Pe lângg aeeasta
mai este obligat sg aplice pe fie-
care colet o etichetg cu litere,
care sg nu se poatd $terge, care
sg indice gara de destinatie. Nu-
mele $i adresa destinatarului
trebue sg fie de asemenea indi-
cat pe fiecare colet, dacd regula-
mentele cgii ferate de exnediere
o cer, fie vizibil, fie in un colt
indoit al etichetei si care nu se
va deschide decât in cazul de
lipsd al scrisorii de träsurg.
Etichetele $i inscriptiile vechi
ti ebuese inldturate sau anulate
de predätor.
§ 7. In afard de exceptiunile
prevgzute special in tarife nu se
pot transporta altfel decât in
vagoane complete, obiectele fra-
gile (ca sticlgrie, portelanuri,
oldrie, obiecte ce se pot risipi,
ca: nuci, fructe, furaje, pietre),
precum $i mgrfuri care ar pu-
tea murdgri sau deteriora cele-
lalte colete din vagon, (ca: varuI,
cárbuni, cenuse, pgmânturile or-
dinare $i colorate), afarg numai
dacg aceste obiecte n'ar fi astfel
ambalate sau legate trick sä nu
se poatd'sparge, pierde sau sd
murdgreascg sau sá deterioreze
alte colete.
Documentele ce trebues c an exate
pentru a servi la indeplinirea
operatiunilor vamale de acsiz, a
autoritdtilor f is cale de politie
s au admnistrative. Incuietoare
vamale
13, § 1. Predgtorul este obli-
gat sit anexeze la scrisoarea de
träsurd actele ce sunt necesare
nentru indeplinirea. inainte de e-
liberarea mgrfurilor destinata-
286 12 Mart le 1937
sg se refere numai la mgrfurile
ce fac obiectul unei singure scri-
sori de trgsurg, afarg numai
dacg prescriptiile administrative
sau tarifare nu dispun altfel.
Când acest fel de acte nu pot
fi anexate la scrisoarea de trg-
surg, pentrucä au fost depuse la
o garg, la un birou vamal sau al
oricgrei alte autoritáti, scrisoa-
rea de trásurd trebue sá con-
ting indicatia precisg a locului
unde se ggsesc depuse.
§ 2. Calea feratg nu se obligg
sá cerceteze dacg actele procu-
rate sunt exacte i suficiente.
Predatorul este rdspunzdtor
fatg de calea feratg de toat pa-
gubele ce ar putea rezulta din
cauza lipsei a insuficientei sau
a neregularitiitii actelor, afarg
de cazul când calea feratá este
in culpg.
Calea feratg rdspunde ca si
un comisionar de consecintele
pierderii sau intrebuintgrii gre-
site a pieselor mentionate in
scrisoarea de träsurg si care in-
sotesc acest document sau sunt
depuse in Inginile sale, totu$i
despggubirea ce trebue sa o plä-
teascg nu poate fi niciodatil su-
perioarg aceleia care ar fi dato-
ratá in caz de pierderea
§ 3. Preclgtorul este obligat sá
se conformeze prescriptiilor va-
male in ceea ce prive$te ambala-
rea sau expedierea cu mu$amale
a märfurilor. Calea feratg poate
refuza transporturile a cdror in-
cuietori vamale sunt stricate sau
defectoase.
Dacg predatorul n'a ambalat
sau acoperit cu mu$amale mgr-
furile, conform prescriptiunilor
vamale, calea feratá are drep-
tul sä fad. aceasta. Cheltuielile
sunt in sarcina mgrfii.
www.digibuc.ro
CAPITOLUL II
Executarea contractului de transport
Predarea mdrfurilor pentru
transport si incdrcarea lor
14. § 1. Predarea mgrfurilor
pentru transport estc supusg le-
gilor si regulamentelor in vi-
goare, in statia de predare.
§ 2. Incarcarea incumbil, fie
cgii ferate, fie predgtorului, con-
form prescriptiilor in vigoare,
la gara de predat e, afarg numai
dace prezenta Conventiune nu
cuprinde alte dispozitii sau dacg
scrisoarea de trasui a nu men-
tioneazd o intelcgere special&
(incheiatg) intre predgtor si ca-
lea feratg.
§ 3. Marfurile trebue sg fie
transportate, fie in vagoane a-
copei ite, fie in vagoane descope-
rite, fie in vagoane special ame-
najate, fie in vagoane descope-
rite, dar invelite cu musamale,
dupg indicatiile tarifelor directe
internationale, afarg numai &leg
prezenta Conventie nu confine
alte prescriptii in aceastg pri-
vintg. Dacg nu existg tarife di-
recte internationale, sau dacg
ele nu contin nicio dispozitie in
aceastä privintä, se aplicg pen-
tru intregul parcui s dispozitiile
In vigoare in statia de predare.
Formalitätile cerute de vamd,
acsiz, autoritätti fiscale sau de
politie i alte autoritdti admi-
nistrative
15. § 1. In timpul transportu-
lui formalitätile cerute de vamg,
de acsiz, de autoritgtile fiscale
sau de politic precum $i de alte
autoritilti administrative, vor fi
indeplinite de dare calea ferata.
Calea feratti e liberg, pe propria
rtlsoundere, de a incredinta
aceastrt sarcing unui comisionar
sau a o Incleplini ea singurd.
 12 Mart le 1937
Si intr'un caz si in celdlalt calea
ferata isi asurna obligatiunile
unui comisionar.
Totusi, predätorul, fie In per-
soand, fie printr'un mandater
indicat in scrisoarea de trdsurä,
poate sa, asiste la operatiile pre-
vdzute in alineatul de mai sus,
pentru a da toate lamuririle si
sd feed, toate observatiile ce vor
fi necesare, fara insa sit aibe
dreptul sd intre In posesia mar-
fii sau sa efectueze singur a-
ceste operatii.
Daca predatorul, pentru Inde-
plinirea formalitatilor cerute de
vamä, acsiz, autoritati fiscale
sau de politie, sau de alte auto-
ritati administrative, a indicat
o gang, uncle prescriptiunile In
vigoare nu permit indeplinirca
acestor formalitäti, sau a cerut
un mod de procedare ce nu poate
fi admis, calea ferata proce-
deazd In modul ce-1 crede mai
avantajos, pentru interesele ce-
lui In drept si comunica preda-
torului mäsurile luate.
Mentiurlea ,.franco de vanad",
Inscrist de predätor In scrisoa-
rea de träsura, este asimilatä
unei cereri de lndeplinirea for-
malitatilor vamale de calea fe-
rata.
In acest caz calea ferata
poate, dupd alegerea sa, sä facd
aceastä operatiune In cursul
transportului sau In statia de
destinatie.
§ 2. Sub rezerva exceptiunilor
prevazute la alineatul patru al
§ 1 din prezentul articol, cänd
gara de destinatie are un birou
de vamuire, dad, in scrisoarea
de trasurt s'a cerut vamuirea la
destinatie, sau dact, In lipsa a-
cestei mentiuni, transportul a
sosit nevamuit, destinatarul are
dreptul, In gara de destinatie, sui
efectueze singur vamuirea. Dacd
uzeazä de acest drept, trebue
www.digibuc.ro
287-
mai intaiu sa achite taxele cu
care e incarcat transportul si BA
ridice scrisoarea de trasura.
Daca In termenul fixat de re-
gulamentul in vigoare, in statia
de destinatie, scrisoarea de tra-
surä nu a fost scoasa dela cast,
calea feratil poate proceda cum.
e prescris In § 1.
Eliberarea mar fii, (la destina-
ne)
16. § 1. Calea ferata e obli-
gata sit elibereze destinatarului
in gara de destinatie, indicatt
de predator, scrisoarea de trä-
surd si marfa, contra-chitanta
de primire si contra-plata a tu-
turor creantelor cuprinse in scri-
soarea de trasura.
Primirea mitrfii i a scrisorii
de trasura obligit pe destinatar-
sa, pia-teased caii ferate totalul
creantelor rezultand din scri-
soarea de trdsura.
§ 2. Eliberarea marfurilor, pre-
cum si obligatia eventuala a caul
ferate de a remite marfa la do-
miciliul destinatarului, fie In lo-
calitatea uncle este situata gara
de destinatie, fie in o alta locali-
tate, sunt regulate conform legi-
lor si regulamentelor aplicabile-
la calea feratä insarcinata cu e-
liberarea.
§ 3. Dupd sosirea márfii la
gara de destinatie, destinatara
are dreptul de a cere call ferate
sa i se remita scrisoarea de tea--
surd, si sit i se elibereze marfa.
Daca pierderea märfii este sta-
Mad, sau dacä marfa n'a sosit
la expirarea termenului de eh-
berare preväzut la art. 30, § 1,
destinatarul este autorizat sä-si
valorifice, In numele stu pro-
priu. WA de calea feratä, drep-
turile ce rezultä din contractut
de transport, cu conclitia sd e-
xecute in prealabil obligatiile
sunt supuse prin acest contract,
288 12 Mart le 1937
Plata taxelor de transport
17. § 1. Taxele aferente trans-
portului (taxa de transport, taxe
accesorii i alte cheltuieli ocazio-
nate in cursul transportului) se
platesc sau de predator, sau de
destinatar, conform dispozi(iuni-
lor de mai jos.
La aplicarea acestor dispozi-
tiuni sunt considerate ca taxe
de transport si nu ca taxe acce-
sorii taxele accesorii care con-
form tarifului aplicabil, trebuesc
adaugate la taxele baremurilor
sau la taxele excentionale, cu o-
caziunea calculdrii taxei.
§ 2. Predatorul care ia In sar-
cina sa totalitatea sau numai o
parte a taxelor trebue sä ind'ce
In rubrica scrisorii de trasurä,
destinata pentru acest scop, men-
tiunile urmatoare:
a) dad, ia In sarcina sa tota-
litatea taxelor de transport, pre-
cum si a taxelor accesorii, care,
conform regulamentului i tari-
fului, pot fi puse in cont de sta-
tia de predare, va trece mentiu-
nea: franco";
b) daca, ia In sarcina sa si
-alte spese decal, cele prevazute
la punctul a de mai sus, va face
mentiunea: franco inclusiv...",
(va specifica exact taxele ce vrea
sa le plateascd);
c) dacd ia asupraii toate spe-
sale de orice natural, va face
-mentiunea: franco de orice chel-
tuieli";
d) dad, preclatorul nu ia asu-
pra decât taxele de transport,
va mentiona: franco de port";
e) dad, ia asupra sa totalita-
tea, sau o parte a taxelir acce-
sorii, sau a cheltuielilor ivite In
cursul transportului, va men-
tiona: franco toate taxele acce-
sorii", sau) franco toate cheltu-
ielile ivite in cursul transportu-
Iul", sau: ,.franco de ", (in-
www.digibuc.ro
dicarea exacta a taxelor ce vrea
sa, 1)M-teased);
f) daca ia in sarcina sa toate,
sau o parte din taxele aferente
transportului pana la un punct
de frontierd, sau o static de fron-
Hera, o va mentiona In modul
prescris mai sus, adaugänd cu-
vintele: pang la x".
g) dacd ia in sarcina sa o stir
ma determinatä, o va mentiona
cu cuvintele: ,.franco pentru "
(inclicAnd suma In litere).
Mentiunea ,.franco de varna,"
inseamnd cd predatorul va avea
de pliltit toate sumele pc care
vama le percepe dela calea fe-
rata, precum si taxele accesorii
si celelalte taxe Pe care le per-
cene calea ferata pentru Inde-
plinirea vamuirii. Se permite In-
scrierea deodata in scrisoarea de
träsura a mai multor mentiuni,
retalive la francare si care sä, se
romnleteze una ne
§ 3. Taxele aferente transpor-
tului pe care predätorul nu le-a
luat In sarcina sa prin scrisoa-
rea de trasurd, sunt considerate
ca puse In sarcina destinataru-
lui.
§ 4. Calea ferata, expeditoare
poate pretincle avansarea chel-
tuielilor de transport pentru
märfurile care, dupä aprecierea
sa, sunt supuse stricäciunii re-
pezi, sau care din cauza micei
lor valori sau a naturii lor nu-i
garanteaza suficient cheltruielile
de transport.
§ 5. Daca suma taxelor pe care
predätorul le ia In sarcina sa
nu poate fi stabilita, exact In
momentul predärii transportu-
lui, calea feratá poate cere ca
garantie, depunerea, contra chi-
tanta, a unei sume reprezentând
aproximativ aceste taxe. Aceste
taxe sunt trecute pe un buletin
cJe francare a carui rafuire cu
predatorul trebue sa, se faca eel
 12 Martie 1937 289

mai târziu In termen de o lunä s'a fäcut reclamatie, din ziva

dupä expirarea termenului de e-
liberare. Un cont al taxelor, in-
tocmit dupa indicatiunile bule-
tMului de francare, se remite
predätorului contra inapoierii
chitantei.
§ 6. In afarä de cazul prevä-
zut la § 5, statia. de predare tre-
13ue sä specifice, atât In dupli-
cat, cât $i in scrisoarea de tea,-
surä, taxele platite la predare.
Aplicarea neregulatel a tarifului
18. § 1. In caz de aplicare ne-
regulatá a tarifului, sau de gre-
,scli in calcularea taxelor de
transport si a diferitelor spese,
tliferenta in plus sau in minus
va trebui restituitä.
§ 2. Diferentele fn plus, consta-
tate de calea feratä, vor trebui
aduse din oficiu la cuno$tinta
celor interesati, când ele sunt
mai mari de 0,50 fr. de scrisoare
de trásurii. $i restituirea lor va
trebui fácutd cat mai curând po-
sibil.
§ 3. Plata diferentelor in mi-
nus cuvenite cáii ferate se va
Tace de predátor când scrisoarea
de träsurá nu a fost scoasä dela
casá. Când scrisoarea de trd-
surá a fost luatä in primire de
destinatar, prediltorul nu e obli-
gat decal la plata diferentelor
constatate In minus la taxele ce
le-a luat In sarcina sa prin men-
Vunile de francare fäcute in scri-
soarea de träsurá, restul dife-
rentelor sunt In sarcina desti-
natarului.
§ 4. La sumele datorate pe
baza prezentului articol curge o
dobânclä de 6°/o când dep4esc
10 franci de scrisoare de trá-
surá. Doi:a/Ida incepe a curge
din ziva când s'a cerut plata tatea creantelor rezultând din
sau a reclamatiei administra- contractul de transport, In spe-
tive prevázute la art. 40, sau cial taxele de transport, spesele
dad nu s'a cerut plata, sau nu diverse, taxele vamale, rambur-
C. Hamangiu, vol. XXV. 19.
www.digibuc.ro
chemárii In judecatd.
Ramburse i deburse
19. § 1. Predätorul poate in-
cdrca transportul säu cu un
ramburs p Lag, la o valoare egalá
cu valoarea márfii. Suma ram-
bursului trebue sä, fie exprimatá
in moneda tärii de plecare; ta-
rifele pot prevedea exceptfuni.
§ 2. Calea feratá nu e obligatá
sá achite predätorului rambur-
sul decât dacä suma i-a fost
plätitá de destinatar.
Valoarea rambursului trebue
pusil la dispozitia predätorului
In termen de 6 sAptámâni dela
achitarea lui de cätre destina-
tar, In caz de intârziere se da-
toreazá o elobandä de 63/4 dela
data expirärii acestui termen.
§ 3. Dacá marfa a fost elibe-
ratä destinatarului färä ca sá
se fi inca§at In prealabil ram-
bursul, calea feratä e obligath
sä, plateascä predátorului va-
loarea pagubei Ong la maxi-
mum suma rambursului, päs-
trându-i dreptul Al./ de recurs
contra destinatarului.
§ 4. Transporturile Indrcate
cu ramburse sunt supuse per;
ceperii unor taxe ce se vor sta-
bili prin tarife; aceasta taxá se
pläte$te chiar dacá rambursul
se anuleazA sau se reduce prin
o modificare a contractului de
transport (art. 21, § 1).
§ 5. Deburse nu se admit de-
cât in conformitate cu dispozi-
tiunile In vigoare la calea fe-
ratá de predare.
Obligatiile cdlii ferate destinatare
20. Calea feratá destinatará
este obligatá sä incaseze totali-
290 12 Martie 1937
sele si celelalte sume ce ar pu-
tea incärca transportul. Ea face
aceste incasdri atht pentru con-
tul sau propriu, cât si pentru
cäile ferate precedente, precum
si pentru ceilalti interesati.
CAP ITOLUL III
Modilicarea contractului de transport
Dreptul de a modifica contractul
de transport
21. § 1. Predätorul singur are
dreptul sá modifice contractuI
de transport:
a) retrágand marfa In statia
de predare;
b) oprind-o in cursul trans-
portului;
c) amânând eliberarea trans-
portului;
d) cerând sä se elibereze la lo-
cul de destinatie sau In orice alt
punct situat dincoace sau din-
colo de acest loc destinatarului
indicat In scrisoarea de trásurá
sau unei alte persoane;
e) ordonând Inapoierea márfei
la statia de predare.
Afará de cazul când tarifele
cáii ferate de expeditie prevád
dispozitiuni contrare, se admit
tererile de modificarea contrac-
tului de transport privind:
f) incárcarea cu ramburse;
g) sporirea, reducerea sau a-
nularea ramburselor;
h) francarea taxelor de trans-
port sau alte spese, conform mo-
dalitätilor preväzute la § 2 al
art. 17, literele áe.
In cazurile prevázute la lite-
rele d si e, predátorul poate
prescrie cl un transport de
micá iutealá sä fie reexpediat
cu mare iuteald sau invers, cu
conditiunea cá statiunea unde
s'a oprit transportul sä fie des-
chisä pentru ambele servicii. El
poate asemenea indica tariful de
www.digibuc.ro
aplicat i itinerariul ce trebue
sä urmeze transportul.
Alte modificäri decât cele a-
rátate mai sus nu se admit in2
niciun caz.
Nu sunt admise sub niciun,
motiv modificári ale contractu-
lui de transport care ar avea de-
efect divizarea transportului.
§ 2. Modificárile contractuluf
de transport arátate mai sus,.
trebuesc fd cute printr'o declara-
tie scrisä redactatä conform dis-
pozitiunilor alineatului al doi-
lea al § 2, art. 6, semnatá de pre-
dátor si conformâ cu formula-
rul constituind Anexa IV din.
prezenta Conventiune.
Aceastä declaratie trebue re-
produsä si pe duplicatul scriso-
rii de trásurá care va fi prezen-
tatá cäii ferate odatti cu depu-
nerea scrisorii de expeditor. Ca-
lea feratá care va fi executat
vreun ordin al predátorului fárá.
a fi pretins prezentarea duplica-
tului, va fi responsabilá de pre-
judi ciul pelmet de acest fapt
destinatarului cáruia i-ar fi fost
remis duplicatul de cátre predá-
tor.
Câml predätorul cere sporirea,
reducerea sau anularea rambur-
sului, trebue sä prezinte i cu-
ponul de ramburs care i s'a eli-
berat. In caz de sporire sau re-
ducere a rambursului cuponui",
dupä rectificarea sumei, va fí
remis celui in drept; In caz de
anulare a rambursului,
va fi retras de calea feratä
anulat.
Orice modificare cerutti de
predätor sub alte forme decal a-
cele prescrise mai sus este
si neavenitä.
§ 3. Calea feratä nu executá
dispozitlile predátorului relati-
ve la modificarea contractului de
transport cleat, dac5 sunt trans-
 12 Martie 1937 291

mise prin mijlocirea ggrii de a turbura serviciul regulat de

predare. exploatare;
Cererea de modificare a con- c) executarea e in opozitie,
tractului de transport, la cere- când e vorba de schimbarea sta-
rea predgtorului, e comunicatg, tiei de destinatie, cu legile sau
pe cheltuiala lui, telegrafic sau regulamentele in vigoare pe te-
telefonic, statiei de destinatie sau ritoriile Statelor strgbgtute de
de transit, de chtre statia de transport, in special din punct
predare si confirmatg apoi in de vedere al prescriptiilor va-
scris. In acest caz clack' tariful male, fiscale, de politie, sau al-
direct international sau alte a- tor autoritgti administrative;
corcluri intre cáile ferate intere- d) Valoarea märfii, când e
sate nu contin alte dispozitiuni, vorba de schimbarea statiei de
statia de destinatie sau de tran- destinatie, nu acoperá dupá toate
sit trebue sä, se abting, fie de a prevederile toate cheltuielile de
elibera scrisoarea de trgsurg, fie transport cu care va fi incär-
de a elibera transportul destina- catá aceastá marfl pând la
tarului, fie in sfârsit de a pro- noua destinatie, afarg de cazul
ceda la reexpedierea transportu- când suma acestor cheltuieli se
lui, pâng ce ea nu va fi primit va pläti sau garanta imediat.
declaratiunea scrisg. In cazurile ardtate mai sus,
§ 4. Dreptul de a modifica predätorul va fi incunostiintat
contractul de transport se stinge in cel mai scurt timp de piede-
chiar dacg expeditorul prezintg cile ce se opun executgrii ordi-
duplicatul scrisorii de trgsurg, nelor sale.
când scrisoarea de trgsurg a Dacg calea feratg nu este in
fost predatá destinatarului sau situatie de a putea prevede di-
când aceasta si-a. valorificat nainte aceste impiedecäri, pre-
drepturile rezultänd din con- dátorul suportg toate consecin-
tractul de transport, conform tele, rezultAncl din inceperea e-
art. 16, § 3. Din acest moment xecutárii ordinelor sale.
calea feratá trebue si); se con- § 2. Dacg predätorul a cerut
formeze ordinelor destinataru- eliberarea márfii la o static in-
lui, sub pedeapsa de a rdspunde termediarg, taxa de transport se
fatá de el de consecintele neexe- percepe pang la aceastä statie,
cutärii acestor ordine, In condi- dupg tarifele aplicabile intre sta-
tiunile specificate la titlul tia de predare i acea statie in-
termediarg.
Executarea modificetrilor aduse Dacg totusi marfa a trecut
contractului de transport deja de statia intermediará, ta-
22. § 1. Ca lea feratâ nu poate xa de transport se calculeazá:
nici refuza executarea ordinelor 1. Ong la statia uncle s'a o-
mentionate la primul alineat al prit transportul, dupg, tarifele
§-lui 1 al art. 21 de mai sus, nici aplicabile !Titre aceastá static si
intârzia sau aduce modificári in statia de predare.
aceastg, executare, afar% de ca- 2. dela statia unde s'a oprit
zurile de mai jos: transportul pâng la statia in-
a) executarea nu mai e posi- termediard, dupg tarifele apli-
bilá In momentul când ordinele cabile acestui parcurs.
parvin cáii ferate; Dacg predgtorul a certit Ina-
b) executarea este de naturá poierea márfii la statia de pre-
www.digibuc.ro
 292 12 Mart le 1937

dare, taxa de transport se cal- e obligatorie pentru calea feratd,

culeazd:
1. pând la statia unde trans-
portul a fost oprit, dupd tarifele
aplicabile intre aceastä statie si
statia de predare.
2. dela statia de reexpeditie la
statia de predare. pe baza tari-
felor aplicabile pe acest parcurs.
Dacd preddtorul a cerut reex-
pedierea la and statie, taxele se
calculeazd:
1. pang, la statia unde trans-
portul a fost oprit, conform ta-
rifelor intre statia de predare si
cea de oprire;
2. dela statia de reexpediere la
noua statie de destinatie, con-
form tarifelof aplicabile !titre
aceste cloud ultime statii.
§ 3. Ca lea feratá are dreptul
sä fie despágubitá de cheltuieli
rezultând din executarea ordi-
nelor mentionate la § 1, art. 21,
afard de cazul când aceste spese
provin din o greseald fdcutd de
calea feratd.
Impiedecdri la transport
23. § 1. Când un transport
este impiedecat sau intrerupt,
calea feratá este in drept A. de-
cidd deed convine, in interesul
predátorului, de a-i cere noi in-
structiuni sau e mai preferabil a
transporta din oficiu marfa, mo-
dificând itinerariul.
Ca lea feratd este in drept sá
reclame taxa de transport pe a-
cest nou drum si are drept la
socotirea termenelor de eliberare
corespunzAtoare, chiar decá sunt
mai mari decât pentru primul
itinerariu, afarä de cazul când
calea feratd ar fi in culpd.
§ 2. Dacä nu existá o altd cale
de transport sau dacd pentru
alte motive continuarea trans- vizat despre aceasta in cel mai
portului nu este posibild, calea scurt timp posibil.
feratá cere instructiuni dela pre- § 9. Dispozitiunile art. 22 sunt
ddtor; totusi aceastá cerere nu aplicabile transporturilor efec-
www.digibuc.ro
in caz de impiedecare temporald,
rezultând din circumstantele
prevázute la art. 5, § 5.
§ 3. Predátorul poate sä tread,
in scrisoarea de trdsurd instruc-
tiuni pentru cazul când s'ar ivi
o impiedecare de transport.
Dacii dupd aprecierea cdii fe-
rate aceste instructiuni nu pot fi
executate, ea are instructiuni
noi dela predátor.
§ 4. Predätorul avizat de o Ira-
piedecare la transport, poate re-
zilia contractul, cu obligatia pen-
tru el de a pläti cdii ferate, dupd
caz, fie taxa de transport pentru
distanta deja parcursd, fie ta-
xele de pregdtire a transportului,
precum si toate taxele prevdzute
de tarife, afard de cazul când
calea feratd ar fi in culpd.
§ 5. Dacd predätorul nu po-
sedd duplicatul scrisorii de trä-
surd, dispozitiile pe care le dd., in
cazurile previtzute In prezentul
articol, nu pot schimba nici per-
soana destinatarului, nici locul
de destinatie.
§ 6. Nu se executá dispozitiile
preddtorului care n'ar fi date
prin intermediul gärii de pre-
dare.
§ 7. Dacd predätorul, avizat de
o inapidecare la transport, nu
dd in timp util instructiuni exe-
cutabile, se va proceda conform
regulamentelor relative la inapie-
decari la, eliberare, in vigoare la
calea feratá unde s'a retinut
transportul.
§ 8. Dacd impiedecarea la
transport inceteazd inainte de
sosirea dispozitiilor preddtorului,
marfa se expediazd la destinatie
fdrá a se mai astepta aceste in-
structiuni si preddtorul va fi a-
 12 Martie 1937 293

tuate in virtutea prezentului ar- herare, modul de procedare va fi

ticol. acel determinat de legile si re-
gulamentele In vigoare la calea
Impiedecdri la eliberare feratä insärcinatd cu eliberarea.
24. § 1. Când se intâmplä Impie- Dacd, marfa a fost vândutd,
decdri la eliberarea märfii, sta- nrodusul vânzärii, dupd scdde-
tia de clestinatie trebue sà avizeze rea cheltuielilor ce Incarcd mar-
fArd intârziere pe preddtor prin fa, trebue pus la dispozitia pre-
intermediul statiei de predare datorului; totusi clacd scrisoa-
sd ceard instructiuni. Dacä cere- rea de trdsurd a fost scoasd, pro-
rea In acest scop s'a fdeut pe dusul net al vânzdrii trebue pus
scrisoarea de trdsurd, acest aviz la dispozitia destinatarului. Daeä
trebue transmis imediat telegra- nrodusul este inferior cheltuie-
fi c. lilor ce incarcd marfa, predäto-
Pe Lang-6 aceasta predditorul rul sau, dacg scrisoarea de trà-
trebue sä fie avizat direct, fie In ,suril a fost scoasd, destinatarul
scris, fie prin telegraf, clacd a ce-. este obligat sd, pldteascd rUfe-
rut aceasta In scrisoarea de trd-
surd.. Spesele acestui aviz sunt § 3. Dispozitiunile art. 22 sunt
in sarcina mdrfii. aplicabile transporturilor efec-
Dacd, destinatarul refued, Mar- tuate In virtutea prezentului ar-
fa, preddtorul are dreptul de a ticol.
dispune de ea, chiar dacd, nu CAPITOLUL IV
posedd duplicatul scrisorii de
trdsurd. Garanfarea drepfurilor cáii ferafe
Dacd, dupd, ce a refuzat marfa, Dreptul de gaj al cdii ferate
destinatarul se prezintd, pentru
a o lua In primire, ea i se va eli- 25, § 1. Ca lea feratd, are asu-
bera, afard numai dacd, In acest pra mdrfurilor drepturile unui
timp statia de clestinatie nu ar creditor gagist, pentru totalita-
fi primit dispozitii contrare dela tea creantelor indicate in art.
predator. Expeditorul trebue sà 20. Aceste drepturi subsistä atAt
fie imediat avizat de aceastd eli- timp cât marfa se gdseste In po-
berare a trasportului prin scri- sesia cdii ferate ssu a unei terte
soare recomanclatd a cdrei spese persoane ce o detine In numele
ränadn In sarcina ei.
Preddtorul poate cere In scri- § 2. Efectele dreptului de gaj
soarea de träsurd ca marfa sd-i sunt regulate conform cu legile
fie inapolatd, din oficiu dac'd se regulamentele Statului, unde
iveste o impiedecare la eliberare. se efectueazd eliberarea.
In afard de acest caz, marfa nu TITLUL IIT
poate fi inapoiatä predatorului
Mfg consimtimântul sdu expres. Rilspunderea &Our ferate. Actiuni
Dacd, tarifele nu contin dispo- CAPITOLUL I
zitiuni contrare, instructiunile
preclAtorului trebuesc date prin Raipunderea
intermediul statiei de predare. Rdspunderea colectivd a cdilor
§ 2. Pentru tot ce nu e prevd- ferate
zut In § 1 al prezentului articol
Si sub rezerva dispozitiilor art. 26. § 1. Ca lea ferath care a
43, In caz de impiedecdri la eli- primit spre transportare marf I
www.digibuc.ro
294 12 Martie 1937
eu scrisoarea de trásurd, rds-
punde de executarea transpor-
tului pe Intregul parcurs pang, la
eliberare.
§ 2. Fiecare cale feratg urmg-
toare, prin insusi faptul primi-
rii mgrfii cu scrisoarea de trg-
Aura primitivg, participd la con-
tractul de transport, conform cu
stipulatiunile acestui document
si obligatiile care decurg din el,
fgrg prejudiciul dispozitiilor art.
42, § 3, ce privesc calea feratg de
destinatie.
§ 3. ligspunderea cgii ferate,
bazatä pe aceastä conventie, In-
ceteazg In statia de destinatie in-
dicatg In scrisoarea de trdsurg
chiar dacg predgtorul a ardtat
un alt loc de destinatie. Dincolo
de statia de destinatie transpor-
tul este supus legilor si regula-
mentelor interioare.
Intinderea rdspunderii
27. § 1. Ca lea feratg este rds-
punzgtoare in conditiile determi-
nate In prezentul capitol, de In-
târzierea eliberärii, de daunele
rezultate din pierderea totalg sau
partialä a mgrfii, precum si de
avariile suferite dela acceptarea
mgrfii la transport Ong la eli-
berarea ei.
§ 2. Ca lea feratg e degajatg de
aceastä rgspundere In caz de
pierdere totalg sau partialg, sau
In caz de avarie, dacg dovedeste
cg paguba a fost cauzatg de o
culpg a celui In drept, de un or-
din al acestui, nerezultând din o
gresalg a cgii ferate, de un viciu
propriu al mgrfii (deteriorare in-
terioarg, uscare, scurgere obis-
nuitg etc.), sau dintr'un caz de
fortg majorg.
§ 3. Ca lea feratg e degajatg de
rgspundere pentru intgrzierea
elibergrii, dacg dovedeste cg In-
târzierea a avut de cauze cir-
cumstante pe care calea feratg
www.digibuc.ro
nu le putea evita si pe care nu-i
stgtea In putintg sg le inläture.
§ 4. Dacg o marfg expediatg
ca vagon complet in conditiunile
prezentei Conventiuni este neex-
pediatg fgrg transbordare in
conditiunile aceleasi Conventiuni
dacd ea a rgmas sub supra-
vegherea cgii ferate, existg pre-
zumptia, In caz cg se constatg o
pierdere partialg sau avarie, eh
ea s'a produs pe parcursul ce-
lui de al doilea contract de trans-
port.
Restrictiuni cu privire la Ms-
pundere in caz de pagube rezul-
tate din anumite cauze
28. § 1. Ca lea feratg nu este
räspunzgtoare de pagubele re-
zultate din una sau mai multe
din cauzele urmätoare:
a) pericolul inerent transpor-
tgrii In vagoane descoperite, pen-
tru mgrfurile care au fost trans-
portate astfel, fie pe baza pres-
criptiilor tarifare, fie conform
intelegerii cu predgtorul si men-
tionattt In scrisoarea de trgsurg;
b) pericol rezultând, fie din
lipsg, fie din defectuozitatea am-
balajului pentru märfurile ex-
puse prin nature lor la pierderi
si avarii când nu sunt amba-
late;
c) pericolul inerent operatiilor
de incgrcare sau de descgrcare
sau rezultand din o incgrcare
defectuoasä pentru märfurile In-
cärcate de predgtor sau descgr-
cat de destinatar, fie pe baza ta-
rifelor, fie conform intelegerii cu
predgtorul, mentionatg in scri-
soarea de träsurg, fie pe baza
intelegerii cu destinatarul;
d) pericol special, fie de pier-
clerea totalg sau partialg, fie de
avarie, fie mai cu seamg prin
spargere, ruginire, deteriorare
interng si spontand, scurgere ex-
traordinarà, uscare, imprgstiere,
 12 Martie 1937
la care sunt expuse anumite
märfuri din cauze inerente natu-
rii lor.
e) pericol rezultând, fie din
laptul cA obiectele excluse la
transport au fost totusi expe-
diate sub denumiri neregulate,
neexacte sau necomplete, fie din
cauzd c obiectele admise la tras-
port numai in anumite condi-
tiuni au fost expediate sub o de-
numire neregulatA, neexactä sau
necompletA, sau färA ca predA-
torul sd fi luat mAsurile de pre-
cautiune prescrise;
pericolul special pe care
transportul 11 poate avea pentru
animale vii;
g) pericolul pe care trebue s6-1
inläture insotitorul märfurilor
sau animalelor vii, când pe tam
acestei conventiuni, a tarifelor
sau a intelegerii cu predätorul si
mentionatä in scrisoarea de trA-
surA, transportul acestor ani-
male sau acestor mArfuri trebue
efectuat cu insotitor.
§ 2. Când considerând Impre-
lurdrile de fapt, o pagubti a pu-
tut rezulta din una sau mai
multe din aceste cauze, existA
prezumtia cA paguba a rezultat
din aceste cauze, afarä dad, cel
ln drept nu face proba cui dauna
-nu rezultA din aceste cauze.
AceastA prezumptie nu este
in cazul prevAzut
tore a, a § 1, dacil existA lipsä
anormalA sau pierdere de colete.
.Cuantumul despdgubirii in caz
de pierdere totald sau par-
tiaid a mdrfii
29. Când, in virtutea dispozi-
prezentei Conventiuni, o
idespägubire pentru pierderea to-
tald sau partiald a mArfurilor
este pusd In sarcina eAu ferate,
ea se calculeazd:
dupg cursul bursei;
www.digibuc.ro
295
in lipsä de curs, dupä pretul
curent al pietei;
in lipsd si de unul si de altul,
dupA valoarea uzuald a mArfu-
rilor de acelasi f el si calitate, la
locul i epoca unde marfa a fost
predatA pentru transport. Totusi
despAgubirea nu poate depäsi 100
franci de kg brut de marf A lipsä,
sub rezerva limitärilor prevä-
zute la articolul 34.
Pe lângA aceasta se mai res-
titue i cheltuielile de transport,
taxele vamale si celelalte sume
debursate cu ocazia transportu-
lui märfii pierdute, färA alte
daune interese.
0 despägubire mai mare poate
fi reclamatA numai In caz de de-
clararea interesului eliberárii
conform § 4 al art. 35, si in caz
de dol sau vinA gravA a cAli fe-
rate conform art. 36.
Când elementele care servesc
de bazA la calculul indemnizArii
nu sunt exprimate in moneda
tArii unde se cere plata, conver-
siunea se face dupg, cursul zilei
si a locului unde se face plata.
Prezumptia de pierdere a meirfii.
Cazu/ de regetsire a ei
30. § 1. Cel in drept poate,
fArd sä faa nicio altA dovadä,
sA considere marfa ca pierdutA,
cAnd ea n'a fast predatA desti-
natarului sau n'a fost pus6 la
dispozitia lui fn cele 30 zile care
urmeazA, termenului de elibe-
rare, astfel cum sunt calculate
la art. 11.
§ 2. Cel in drept, primind plata
indemnizatiei de despAgubire
pentru marfa pierdutg, poate sui
stipuleze in chitanta de primire
cui cere sA fie avizat imediat, In
cazul and marfa va fi regAsitä,
in termenul de un an dela data
primirii despAgubirii. De facerea
acestei cereri i se va da celui in
drept dovada scrisä.
296 12 Martie 1937
§ 3. In termen de 30 zile dela
primirea acestui aviz, cel in
drept poate s. cearg ca marfa
sg-i fie eliberatg intr'una din
statiunile parcursului, numai
contra plätii taxei de transport
a märfii dela statia de predare
pâng la statiunea uncle are loc
eliberarea si contra restituirii
despdgubirii pe care a primit-o,
deducând eventual taxa ce ar fi
lost cuprinsg, in aceast ä. despg-
gubire si sub rezerva tuturor
drepturilor de despAgubire pen-
tru depäsirea termenului de eli-
berare preväzut la art. 33 si e-
ventual la § 3 al art. 35.
§ 4. In lipsg, fie de stipulatia
de pe chitantg, conform § 2 de
mai sus, fie de rgspuns in ter-
menul de 30 zile prevgzut la § 3,
sau daca marfa n'a fost reggsitä
deck mai tärziu de un an dupg
plata despggubirii, calea feratg
dispune in cortformitate cu le-
gile si regulamentele Statului de
care apartine.
Restrictiunea rdspunderii in caz
de pierdere de greutate.
31. § 1. Pentru märfurile care
din cauza naturii lor particu-
lare, sufgr in general o pierdere
din greutate, prin simplul fapt
al transportului, calea feratä nu
rgspuncle decat de partea lipsei
ce deVäseste toleranta determi-
nata mai jos, oricare ar fi par-
cursul efectuat;
a) doi la sutg cjin greutatea
pentru märfurile lichide sau
predate in stare umedg, cum si
pentru mgrfurile urmgtoare,
oricare ar fi distanta parcursä:
Lemn de reglise.
Lemn colorant, sfärimat sau
mgcinat.
Coarne i copite.
Pgr.
Pie le.
Rämäsite de piei.
www.digibuc.ro
Coaje.
Frunze proaspete de tutun.
Hamei.
Lâng.
Legume proaspete.
Asfalt proaspgt.
Oase intregi mgcinate.
Piei.
Peste uscat.
Itädäcini.
Sgpunuri si uleiuri concrete_
Blänärie.
Fructe proaspete.
Fructe uscate sau opärite.
Gräsimi.
Sarea.
Pär de pore.
Tutun tgiat.
Sgarciuri de animale;
b) unu la sutg pentru toate ce-
lelalie mgrfuri uscate supuse de
asemenea pierderii in cursul
transportului.
§ 2. Restrictiile relative la
rgspunderi prevgzute la § 1 al
acestui articol nu pot fi invocate
dacg se dovedeste, dupg impre-
jurgrile de fapt, cg pierderea nu
rezultä din cauzele care justi-
Fcg toleranta.
§ 3. In cazul când mai multe
colete sunt transportate cu
singurg scrisoare de trgsurg, to-
leranta se calculeazg pentru fie-
care colet, cand greutatea sa s'a
specificat la plecare separat pe
scrisoarea de träsurd sau clacg.
se poate constata prin alt mii-
loc.
§ 4. In caz de pierdere totalg.
a mgrfii, la calculul despggubi-
rii nu se face nicio scgdere pen
tru pierderea de greutate.
§ 5. Prescriptiile prezentuluf
artieol nu deroga intru nimic de
cele prevgzute la art. 28,
Suma despdgubirii in caz de-
avarie a marfurilor
32. In caz de avarie calea fe-
ratg trebue, in afarg de excep-
 12 Martie 1937
tiile previzute la art. 34, sä, pli-
teasci totalul deprecierii sufe-
OM de marfd, RIM alte daune
interese. 0 despigubire mai
mare poate fi reclamati numai
In caz de declararea interesului
elberirii, conform § 4 al art. 35
si in caz de dol sau ving gray:a
a ciii ferate, conform art. 36.
Totusi despägubirea nu poate
Intrece:
a) In cazul câncl toati marfa
a fost depreciatä prin avarie,
suma ce s'ar fi piuitit in caz de
pierclere totali;
b) in cazul când numai o par-
te a transportului este depre-
ciati prin avarie, suma ce s'ar
fi plätit pentru pierderea pirtii
avariate.
Suma despdgubirii pentru depd-
sirea termenului de eliberare
33. 1. In caz de depisire
termenului de eliberare, daci
cel in drent nu dovedeste ci i
s'ar fi pricinuit vreo pagubä
din aceasti intarziere, calea fe
rati este obligati si pliteascri
o zecime a taxei de transport
nentru fiecare fractiune de in-
târziere corespunzând la o ze-
cime a termenului de ellberare,
orice fractiune de intârzire in-
ferioari unei zecimi din terme-
nul de eliberare fiind considerat
ca o zecime. Jumitatea taxei de
transport constitue despigubirea
§ 2. Daci se face dovadi ci a
rezultat o pagubi din cauza in-
târzierii, se va pliti pentru a-
ceasti pagubi o despigubire ce
nu poate depisi pretul transpor-
tului.
§ 3. Despigubirile previzute
la §§ 1 si 2 al acestui articol nu
se pot cumula cu cele care ar
trebui plitite In caz de pierdere
totali a mirfurilor.
In caz de pierdere partiali, ele
www.digibuc.ro
297
se vor pliti, daci este cazul, nu-
mai pentru marfa nepierclutä.
In caz de avarie ele se cumu-
leazi, daci e cazul, cu despigu .
birea previzutá la art. 32,.
In toate cazurile cumulul des-
pigubirilor previzute la §§
2 cu cele previzute la art. 29 si
32 nu poate da loc la plata unei
despigubiri totale superioare ce-
lei ce ar fi plätitä In caz de pier-
dere totali a mirfii.
Limitarea despdgubirii in caz de
aplicarea unor anumite tarife
34. Când calea ferati oferi
publicului conditiuni speciale de
transport (tarife speciale sau
exceptionale) comportând o re-
ducere asupra pretului total, cal-
culat dupä conditiunile ordinare
(tarife generale) ea poate si limi-
teze la un maximum despigu-
birea datoratd celui in drent In
raz de avarie, pierdere sau intAr
ziere.
Când inaximul astfel stabilit
rivultit din cauza unui tarif
plicat numai pe o fractiune a
narcursului, limitarea despigu-
birii nu poate fi aplicatä decât
daci faptul generator al despi-
gubiri s'a produs pe aceasti por-
tiune de parcurs.
Declararea interesului la elibe-
rare
35. § 1. Orice transport poate
face obiectul unei declaratii a
interesului la eliberare, inscrisi
pe scrisoarea de trisuri, dupi,
cum se prevede la art. 6, § 6, li-
tera k).
Suma declarati ca interes la
eliberare trebue si fie indicati
In moneda Statului de predare,
in franci aur sau in orice altfel
de monedä previzuti in tarife.
§ 2. Se va percepe o taxi su-
plimentari de o zecime la mie
 298 12 Mart le 1937
din suma declarata, pentru frac-
tiuni inclivizibile la 10 km.
Prin tarife se poate reduce a-
ceasta taxil si se poate fixa un
minimum de pereeput.
§ 3. Daca s'a facut declaratia
-interesului eliberarii, se poate
cere in caz de intârziere:
a) daca nu se dovedeste cá s'a
produs o paguba din cauza in-
târzierii;
dublul sumelor fixate la § 1 al
art. 33, 'Ana la concurenta in-
teresului declarat;
b) daca s'a facut dovada ca
produs o paguba din cauza
Intarzierii:
o despägubire care se poate
ridica pana la maximum suma
declaratä, ca interes 1a elibe-
rare.
Când suma declarata pentru
interesul eliberrtrii este inferioa-
rä indemnizatiilor prevazute la
-art. 33, acestea pot fi cerute in
locul sumelor indicate sub lite-
rile a si b.
§ 4. In caz de pierdere totala
sau partiala sau avarie a mar-
lei, care a fäcut obiectul unei
cleclaratiuni a interesului elibe-
rarii, se poate reclama:
a) despagubirile prevazute la
art. 29 si 32 si eventual la art.
si pe lângä aceasta;
b) rambursarea pagubei supli-
mentare probata pana la concu-
Tenta sumei declarate ca interes
la eliberare.
§ 5. Dacä existä in acelasi
'Limp avarie sau pierdere par-
Vela a márfii si de depasire a
termenului de eliberare, despa-
gubirile datorate in virtutea §§
si 4, b) se platesc numal pana
la concurenta sumei declarate
,ca interes la eliberare.
www.digibuc.ro
Cuantamul despdgubirii in. caz
de dol sau culpa gravd imputa-
bild cdii ferate
36. In toate cazurile, când
pierderea totald sau partiala, a-
varia sau intärzierea unei marfi
are de cauza dolul sau o culpá
grava imputabila cäii ferate, cel
in drept trebue sa fie complet des-
pagubit pentru prejudiciul dove-
dit 'Ana la concurenta dublului
sumelor maxime, prevazute la
art. 29, 32, 33, 34 si 35, dupa cum
va fi cazul.
Dobânzi la suma despdgubirii
37. Cel in drept poate cere
dobânzi de 6°/o la suma fixatä ca
despägubire la o scrisoare de
träsura, când aceasta despagu-
bire este mai mare de 10 franci.
Aceste dobânzi incepe a curge
dela data reclamatiunii admi-
nistrative, prevazuta la art. 40,
sau claca nu s'a facut reclama-
tie administrativá, din ziva ce-
rerii de despagubire facuta prin
justitie.
Restituirea despdgubirilor
38. Orice despägubire platitá
pe nedrept trebue sa fie resti-
tuitä.
In caz de frauda, calea feratá
mai are dreptul si la o sumá
egala cu cea platita pe nedrept,
fära prejudiciu asupra sanctiu-
nilor penale.
Rdspunderea cäii ferate pentru
agentii sdi
39. Ca lea ferata raspunde
pentru agentii intrebuintati in
serviciul sau, precum si pentru
celelalte persoane pe care le in-
trebuinteaza pentru executarea
unui transport cu care ea este
insarcinata.
Totusi claca la cererea celor in-
teresati, agentii caii ferate in-
 12
tocmesc scrisorile de trdsurd,
fac traduceri sau indeplinesc
alte servicii care nu incumbd
cdii ferate, acesti agenti se con-
siderd cd lucreazd pe contul per-
soanei cdreia ii fac aceste ser-
CAPITOLUL II
Reciarnaliuni adminisfrafive. Actiuni,
procedure §i prescriptia in caz de
lifigii neiscule din confracful
de fransporf
Rec lamatiuni administrative
40. § 1. Reclamatiunile admi-
nistrative fondate pe contractul
de transport trebuesc adresate in
scris chii ferate ardtate la art. 42.
§ 2. Dreptul de a face recla-
matiune apartine persoanelor
care au clreptul de a actiona ca-
lea feratrt, in baza art. 41.
§ 3. Cand reclamatiunea e fd-
cutd de preddtor, el trebue sà
prezinte duplicatul scrisorii de
träsurd. Când reclamatia este
fäcutä de destinatar, el trebue
srt prezinte scrisoarea de trdsu-
rd., deed' i-a fost predatd.
§ 4. Scrisoarea de träsurd, du-
plicatul si celelalte documente
pe care cei in drept le cred ne-
cesare sa le anexeze la o recla-
matiune, trebue srt fie in origi-
nal sau in copii legalizate in
regulä, dacâ calea feratd cere a-
test lucru.
In momentul lichidàrii recla-
matiunii, calea feratá va putea
cere sá i se prezinte in original
scrisoarea de trdsurd, duplica-
tul sau cuponul de ramburs pen-
tru a mentiona pe ele lichidarea
efectuatd.
Persoanele
care pot exercita
dreptul de actiune contra cdii
ferate
41. § 1. Actiunea de restitui-
rea unei sume plátitä In virtu-
www.digibuc.ro
Martie 1937
tea contractului de transport nu
apartine decât aceluia care a
efectuat aceastd platä.
§ 2. Actiunea relativä la ram-
bursele prevázute de art. 19, nu
apartine decât expeditorului.
§ 3. Celelalte actiuni contra
cdii ferate derivând din contrac-
tul de transport apartin:
expeditorului atâta timp cat
el are dreptul sd modifice con-
tractul de transport, dui:a cum
e arätat la art. 21;
destinatarului, din momentul
in care, fie cd, a primit scrisoa-
rea de trdsurä, fie cd si-a valo-
rificat drepturile care îi apartin
In virtutea art. 16, § 3.
Pentru a exercita aceste ac-
tiuni, predätorul trebue sd pre-
zinte duplicatul scrisorii de trá-
surd. In lipsa duplicatului el nu
poate actiona calea feratd, decAt
dacá destinatarul I-a autorizat
pentru aceasta sau dacd face do-
vada crt destinatarul a refuzat
marfa.
Cdi le ferate contra cdrora se
poate exercita actiunea. Cora-
petinta
42. § 1. Actiunea pentru res-
tituirea unei sume plAtità in
virtutea contractului de trans-
port, poate fi exercitatá sau con-
tra cdii ferate care a perceput
acea sumd sau contra ail fe-
rate in profitul cdreia suma a
fost perceputá in plus.
§ 2. Actiunea pentru rambur-
sele prevázute la art. 19 nu poa-
te fi exercitatd decât contra cdii
ferate expeditoare.
§ 3. Celelalte actiuni care nasc
din contractul de transport nu
pot fi exercitate deck contra
cdii ferate expeditoare, a call
ferate de destinatie, sau contra
cdii ferate unde s'a produs fap-
tul care a dat nastere actiunii.
Ca lea feratá destinatard poate
300 12 Martie 1937
fi actionatg chiar si in cazul
când nu ar fi primit marfa.
Reclamantul are dreptul sg a-
leagg intre cgile ferate argtate
mai sus; odatä actiunea inten-
tatg, dreptul de optiune se
stinge.
§ 4. Actiunea nu poate fi in-
tentatg decat In fata judecgto-
rului competent al Statului de
care depinde calea feratg part-
tg, afarg numai dacg nu s'a
prevg±ut altfel in acordurile sta-
bilite intre State, sau in actele
de concesiune.
Când o intreprindere exploa-
teazg retelele autonome In dife-
rite State, fiecare din aceste re-
tele este consideratg ca o cale
feratg distinctg din punct de ve-
dere al aplicarii prezentului pa-
ragraf.
§ 5. Actiunea poate fi intro-
dusg si contra unei alte cgi frt-
rate decat cele argtate la §§ 1,
2 si 3, când ea e prezentatg ca
cerere reconventionald sau ca o
exceptiune in instanta relativg
la o cerere principalg fondatg
pe acelasi contract de transport.
§ 6. Dispozitiunile prezentului
articol nu so aplicg la recursu-
rile cgilor ferate intre ele, regle-
mentate la cap. III al acestui
titlu.
Constatarea pierderii partiale
sau avariei unei mdrfi
43. § 1. Când o pierdere par-
tiara,' sau avarie este descoperità
sau presupusg de calea feratd
sau invocatd de cgtre cel in
drept, calea feratg e obligatg sg,
dreseze, färg intârziere si de e
posibil in prezenta acestuia, un
proces-verbal constatând starea
si la nevoie greutatea mgrfii, si
pe cât posibil totalul pagubelor,
cauza si timpul când s'a produs.
0 copie de pe procesul-verbal
www.digibuc.ro
trebue remisg gratuit celui in
drept la cerere.
§ 2. Când cel in drept nu ac-
ceptg constatgrile procesului-
verbal, el poate sà cearg consta-
tarea judiciarg a stgrii si a greu-
tätii mgrfii, precum si cauzele si
cuantumul daunelor in confor-
mitate cu legile si regulamen-
tate Statului unde constatarea
judiciarg are loc.
Stingerea actiunii contra cdii f e-
rate ndscutd din contractul de-
transport
44. § 1. Primirea mgrfii stin-
ge orice actiune contra cgii fe-
rate, provenind din contractuI
de transport.
§ 2. Totusi actiunea nu se
stinge:
1. dacg cel in drept face do-
vada cg paguba are de cauzg un
dol sau o culpg gravg imputa-
bilg cgii ferate;
2. in caz de reclamatie pentru
intgrziere, când reclamatia e fg-
cutg uneia din cgi1e ferate arg-
tate la art. 42, § 3, In un ter-
men de maximum 30 zile, afarg
de ziva primirii mgrfii;
3. in caz de reclamatie pentru
pierdere partialg sau avarie:
a) dacg pierderea sau avaria
a fost constatatà inainte de lua-
rea in primire a mgrfil de ceI
in drept conform art. 43;
b) dacg, constatarea care tre-
buia fgcutg conform art. 43, nu
s'a fgcut din culpa cäii ferate;
c) dacg transportul expediat in
vagon complet In conditiunile
prezentei Conventiuni este reex-
pediat conform § 4 al articolulul
27 si dacg pierderea partialg sau
avaria a fost constatatg cu oca-
ziunea elibergrii lui ultimuluf
destinatar.
4. in caz de reclamatiune pen-
tru stricgciuni neaparente a cg-
 12 Marne 1937
ror existentd este constatatä
dupd luarea in primire, cu con-
ditia ca:
a) verificarea märfii in statia
de destinatie sd nu fi fost ofe-
ritä celui in drept de cdtre ca-
lea feratd;
b) cererea de constatare, con-
form art. 43, sd, fie fAcutd, ime-
diat dupd descoperirea pagubei
si cel mai tdrziu in cele 7 zile
care urmeazd luarea in primire
a märfii;
c) eel in drept sd facd dovada
cd paguba s'a produs In interva-
lul dintre primirea spre trans-
portare a mdrfii de cdtre calea,
feratd, si eliberarea ei;
5. cänd actiunea are de obiect
restituirea sumelor plätite sau
plata rambursului, prevdzutd la
art. 19.
§ 3. Cel in drept, poate refuza
luarea in primire a märfii, chiar
dupd primirea scrisorii de trd-
surd si plata taxelor de trans-
port, atâta timp cât calea fe-
ratd n'a facut verificdrile cerute
de cdtre cel in drept pentru a
se constata paguba invocatä de
el.
Rezervele ce le-ar face luând
In primire marfa, nu vor avea
niciun efect, afarä numai dacd
nu sunt recunoscute de calea fe-
ratd.
§ 4. Daca eliberarea mdrfii
lipseste o parte din coletele pre-
vilzute in scrisoarea de trdsurd,
eel In drept poate mentiona pe
chitanta prevdzutá la § 1 al ar-
ticolului 16 cd, acele colete, spe-
cificate in mod precis, nu i-a
fost predate.
Prescriptiunea actiunii netscutd
din contractul de transport
45. § 1. Actiunea näscutd din
contractul de transport se pres-
crie printr'un an, când suma da-
www.digibuc.ro
301
toratd, n'a fost fixatd printeo
recunoastere, printr'o transac-
tie sau printr'o judecatd.
Totusi prescriptia este de 3
ani când e vorba:
a) de actiunea predätorului
pentru plata unui ramburs in-
casat de cdtre calea feratd dela
destinatar;
b) de actiunea preclatorului re-
feritoare la restituirea unui pri-
sos obtinut la o vanzare efec-
tuatä de calea feratä;
c) de o actiune bazatd pe o
pagubd având drept cauzd dolul
sau o culpä gravä;
5(1) de o actiune bazatd pe ca-
zul de fraudd, ardtat la art. 38.
§ 2. Prescriptia curge:
a) pentru cererile de despdgu-
biri in caz de pierdere partiald,
avarie sau intârziere la elibe-
rare:
din ziva eliberdrii transportu-
lui cdtre destinatar;
b) pentru cererile de despdgu-
biri in caz de pierdere totald:
din ziva a 30-a, dupä expirarea
termenului de eliberare;
c)pentru cererile de platä sau de
restitutiune de taxe, de spese ac-
cesorii sau de suprataxe, sau
pentru cererile de rectificdri de
taxe, In caz de aplicare eronatá
a tarifului sau de greseli de cal-
cul: din ziva pldtii taxei, a chel-
tuielilor accesorii sau suprata-
xelor, sau in caz de neplatá a
taxelor din ziva predärii trans-
portului spre expediere;
pentru cererile referitoare la
sumele plätite cu buletine de
francare: din ziva regulärii con-
tului cu predätorul ;
pentru cererile cdii ferate, re-
lative la rambursarea unei sume
plätite de destinatar in locul
preddtorului sau vice-versa, si
pe care calea feratä este obligatá
302 12 Martie 1937
a o restitui celui in drept: din
ziva restituirii acestei sume;
d) pentru cererile relative la
rambursare, prevgzute in art. 19:
din a 42-a zi dupd expirarea ter-
menului de eliberare;
e) pentru cererile relative la
plata unui prisos de licitatie:
din ziva vânzgrii;
f) pentru cererile de plata u-
nui supliment de taxe, recla-
mat de birourile vamale: din
ziva reclamatiunii
Ziva indicatg ca punct de ple-
care a termenului de prescrip-
tie nu e socotitd niciodatä in a-
cest termen.
§ 3. In caz de reclamatiune
administrativg, scrisg, adresatg
cgilor ferate, conform art. 40,
prescriptia inceteazg de a
curge.
Prescriptia reIncepe a curge
din ziva and calea feratg a res-
pins in scris, cererea si a resti-
tuit piesele justificative care ii
fusese algturate. Dovada primi-
rii reclamatiunii sau a rdspun-
sului si aceea a restituirii piese-
lor justificative sunt in sarcina
celui ce invoacg acest lucru.
Reclamatiile ulterioare, având
acelasi obiect, nu suspendä pres-
criptia.
§ 4. Sub rezerva dispozitiilor
de mai sus, suspendarea i in-
treruperea prescriptiei, sunt re-
gulamentate de legile si regula-
rnentele Statului unde actiunea
este intentatg.
lnadmisibilitatea redeschiderii
actiunii stinse sau prescrise
46. Actiunea stinsg sau pres-
crisd, conform cu dispozitiunile
art. 44 si 45, nu poate fi redes-
chisg nici sub forma unei cereri
reconventionale, nici sub forma
unei exceptiuni.
www.digibuc.ro
CAPITOLUL III
Regularea confurilor. Recursul cáilor
ferafe infre ele
Regularea conturilor intre
cdile ferate
47. § 1. Orice cale ferata care
a incasat, fie la predare, fie la
sosire, taxele de transport sau .
alte creante, rezultâncl din con-
tractul de transport, este obli-
gatä sii pläteasa, ailor ferate
interesate partea ce le revine
din aceste taxe si creante. ,
§ 2. Remiterea mdrfurilor clela
o cale feratd cgtre calea feratà .
urmdtoare dii drept celui din-
tad sii debiteze imediat pe cea.
de a doua cu totalul taxelor
creantelor cu care era Inarcat.
transportul in momentul remite-
rii sale, conform cu scrisoarea
de trdsurd, sub rezerva incheie-
rii contului definitiv, conform
1 al acestui articol.
§ 3. Calea feratd expeditoare,
sub rezerva drepturilor contra
preddtorului, este rdspunzatoare
de taxele de transport si a alte
spese pe care nu le-ar fi incasat
atunci and expeditorul le-a luat
in sarcina sa prin chiar scrisoa-
rea de trdsurd.
§ 4. Dacd calea feratd destin a-
Lard elibereazg marfa fárg, sd in-
caseze taxele de transport si cre-
antele cu care era inarcatii, ea
rdmâne rdspunzgtoare de plate.
acestor spese si creante, cu re-
zerva drepturilor sale contra
destinatarului.
Recurs in caz de despdgubire
pentru pierdere totald sau par-
tiald sau pentru avarie
48. § 1. Calea feratd care a.
plgtit o despdgubire pentru pier-
dere totald sau partiald sau pen-
tru avarie, in virtutea dispozi-
tiilor prezentei Conventiuni, are
dreptul a exercita recurs contra
 12 Martie 1937 3oa

cáilor ferate care au participat tre diferitele cdi ferate care au

la transport, conform dispozitii-
tor de mai jos:
a) calea feratä din culpa cd-
reia s'a produs paguba este sin-
gurd responsabild;
b) cänd paguba s'a produs din
culpa mai rnultor cdi ferate, fie-
care din ele räspunde pentru
paguba cauzatä de ea insasi.
Dack In spetd, distinctiunea este
imposibild, suma despägubirii se
repartizeazd intre ele clupd prin-
cipiile ardtate la alineatul c de
mai jos;
c) când nu se poate dovedi cd
paguba a fost provocatd prin
faptul uneia sau mai multor cdi
ferate, suma despágubirii dato-
rite se repartizeazá intre toate
crtile ferate ce au participat la
transport, afard de acele cdi fe-
rate care vor face dovadd cd pa-
guba nu s'a produs pe liniile lor.
Repartizarea se face proportio-
nal cu distanta kilomctricd la
care se aplied tarifele.
§ 2. In caz de insolvabilitate
a unei chi ferate, partea ce-i in-
cumbä si neplátitd de ea, se re-
partizeazd intre toate celelalte
crti ferate care au participat la
transport, proportional cu dis-
tanta kilometricd la care se a-
plicá
Recurs in caz de despagubiri
pentru intdrziere la eliberare
49. § 1. Regulele ardtate la
art. 48 se aplich, si In caz de des-
págubire plätitd pentru intdr-
ziere. Dacd Intarzierea a avut
de cauzä nereguli constatate pe
mai multe chi ferate, suma des-
pagubirii se repartizeazd Intro a-
ceste cdi ferate proportional cu
durata Intârzierii pe fiecare re- Procedura in caz de recurs
tea.
§ 2. Termenele de eliberare 50. § 1. Calea feratá contra
stabilite la art. 1 aI prezentei cdreia se exercitd unul din re-
Conventiuni sunt impärtite In- cursurile prevdzute la art. 48 si
www.digibuc.ro
luat parte la transport, In mo-
dul urmdtor:
1. Intre cloud cdi ferate ve-
cine:
a) termenul de expeditie se-
imparte in mod egal;
b) termenul de transport se .
imparte proportional cu distanta
kilometrica la care se aplicd ta-
rifele pe fiecare din cele cloud
chi ferate.
2. Intre 3 sau mai multe cdi
ferate:
a) se atribue mai Intai din ter-
menul de expeditie, celei dintâi
pe de o parte $i ultimei chi fe-
rate de altä parte, 12 ore pen-,
tru mica vitezd $i 6 ore pentru
marea vitezd;
b) restul termenului de expe-
ditie $i o treime din termenul de.
transport se Impart in mod egal
intre toate chile ferate partici-
pante;
c) celelalte cloud treimi din
terrnenul de transport sunt im-
pärtite proportional cu dinstanta
kilometricd la care se aplicd ta-
rifele pe fiecara din acele cdi
ferate.
§ 3. Termenele suplimentare,
la care are drept o cale feratá
se atribue numai acestei cdi fe-
rate.
§ 4. Intervalul Intro momen-
tul când marfa a fost predatá
spre expediere primei cdí ferata
momentul când termenul In-
cepe a curge, rdmâne exclusiv
la dispozitia acestei cdi ferate.
§ 5. Impartirea despre care e.
vorba mai sus nu se ia In con-
sideratie deck in cazul câncl
termenul total de eliberare n'a
fost observat.
304 12 Martie 1937
49 de mai sus nu poate contesta
valabilitatea pltii fácutá de ad-
ministratia ce exercitä recursul,
atunci câncl indemnitatea a fost
fixatá pe cale judecritoreascd, in
urma chemdrii in judecatä, ce
i-a fost comunicatä in regulá si
a fost pus6 in situatia de a in-
terveni singurd in proces. Jude-
catorul, sezisat de actiunea prin-
fixeazá dupá imprejurg-
rile de fapt, termenele de comu-
nicare si de interventie.
§ 2. Calea ferata care vrea
sa-si exercite recursul sgm tre-
bue sd-si formuleze actiunea sa
Inteo singurá si aceeasi in-
stantà contra tuturor cailor fe-
rate interesate cu care nu s'a in-
teles, sub pedeapsa de a pierde
clreptul de recurs contra acelora
pe care nu le-a citat.
§ 3. Judecátorul trebue sà ho-
tárasa, prin una si aceeasi sen-
tintá asupra tuturor recursuri-
lor de care e sezisat.
§ 4. Cáile ferate actionate nu
pot exercita niciun recurs ulte-
rior.
§ 5. Nu este permis a se in-
troduce recursuri in garantie In
instanta sezisatä cu cererea
principal:a' de despägubire.
Competenta pentru recursuri
51. § 1. Judecgtorul domici-
hului càii ferate contra cdreia
se exercitä recursul, este singu-
rul competent pentru toate ac-
tiunile in recurs.
§ 2. Cand actiunea trebue in-
tentatä contra mai multor cdi
ferate, calea feratä reclamatà
are dreptul sä aleagá intre ju-
clecdtorii competenti, in virtu-
tea paragrafului precedent, pe
cel fnaintea Ca'ruia sa-si pre-
zinte reclamatiunea. de cheltuieli, pronuntate contra
www.digibuc.ro
Conventii particulare cu privire
la recursuri
52. Se permit conventiunile
particulare ce pot interveni in-
tre cilile ferate, fie stabilite mai
d nainte pentru diferitele recur-
suri ce ar putea sit aild unele
contra altora, fie pentru un caz
special.
TITLUL IV
Dispozitiuni diverse
Aplicarea dreptului national
53. In lipsä de stipulatiuni In
prezenta Conventiune sunt apli-
cabile in fiecare tara dispozitiu-
nile legilor si regulamentelor na-
tionale relative la transport.
Reguli generale de procedurd
54. Pentru toate litigiile la
care dau nastere transporturile
supuse prezentei Conventiuni,
procedura de urmat este aceea
a judecgtorului competent, sub
rezerva dispozitiilor contrare,
prevazute in aceasa conventiune.
Executarea sentintelor. Popriri ci
cautiuni
55. § I. Cdnd hotäririle pro-
nuntate contradictoriu sau in
lipsä de judecAtorul competent
in virtutea dispozitiunilor pre-
zentei Conventiuni, au devenit
executorii dupg, legile aplicate de
acest judeciltor, ele devin execu-
torn in fiecare din Statele con-
tractante imediat dupá indepli-
nirea formalitàtilor in vigoare
in acest Stat. Revizuirea fondu-
lui afacerii. nu este admisà.
Aceastä dispozitiune nu se a-
ORA hotäririlor care nu sunt
executorii, deal numai in mod
provizoriu si nici condamnäri-
lor la daune interese, in afará
 12 Martie 1937
reclamantului cdruia i s'a res-
pins cererea.
§ 2. Creantele näscute dinteun
-transport international in folo-
sul unei ai ferate asupra unei
alte cdi ferate, care insd nu de-
pinde de acela$i Stat ca prima,
nu pot fi urmärite deat pe te-
yneiul unei hotartri datd, de au-
toritatea judiciard a Statului de
care depinde calea ferata titu-
lard a creantelor urmdrite.
§ 3. MaterialuI rulant al unei
cdi ferate, precum $i obiectele
mobile de orice naturä ce-i a-
partin si sunt continute in acest
material, nu pot face obiectul
-unei urmdriri, pe alt teritoriu
cleat pe cel al Statului de care
clepinde calea feratà proprietard
numai in virtutea unei boa-
rIri date de autoritatea judi-
ciard a acestui Stat.
§ 4. Nu se poate cere cautiune
pentru a asigura plata cheltuie-
lilor ocazionate de actiuni judi-
ciare bazate pe contractul de
transport international.
Unitatea monetard. Cursul de
t onversiune sau de acceptare a
monedelor strdine
56. § 1. Sumele indicate in
iranci in prezenta Conventiune
sau In anexele ei sunt conside-
rate ca reportându-se la fran-
cul aur, in greutate de 10/31 gra-
me $i cu titlu de 0,900.
§ 2. Calea feratä este datoare
sä publice, prin afi$are, la ghi-
$euri sau prin orice alt mijloc
potrivit, cursurile monezilor /a
care efectueazA conversiunea ta-
xelor de transport, a ramburse-
lor, a taxelor accesorii $i a altor
taxe exprimate in unitäti mone-
tare strdine si care sunt plätite
moneda tdrii (curs de con-
versiune).
§ 3. De asernenea calea feratä
care acceptà pläti In monedà
Hamangiu, vol. XXV. 20.
www.digibuc.ro
305
strdind trebue sd. publice cursul
la care le accepta (curs de ac-
ceptare).
Oficiul central de transporturi
internationale pe cäi ferate
57. § 1. Pentru a Inlesni $i a-
sigura executarea prezentei Con-
ventiuni, se institue un Oficiu
Central de transporturi interna-
tionale pe cdi ferate, insdrcinat:
a) de a primi comuniarile fie-
cdruia din Statele contractante
$i a fieareia din dale ferate in-
teresate $i de a notifica celor-
lalte State $i cdi ferate;
b) de a culege, coordona $i pu-
blica informatiunile de orice na-
turä care intereseazä serviciul
transporturilor internationale;
c) de a pronunta, la cererea
närtilor, sentinte asupra litigii-
lor care ar putea sä se iveasa
intre cdile ferate;
d) de a inlesni intre diferitele
cdi ferate relatiile financiare ne-
cesitate de serviciul transportu-
rilor internationale si acoperi-
rea creantelor rämase In sufe-
rintri $i de a asigura, din acest
punct de vedere, siguranta ra-
porturilor dintre cdile ferate;
e) de a aduna cererile de mo-
dificare a prezentei Conventiuni
$i de a propune, and e cazul,
reunirea Conferintei preväzutit
la art. 60.
§ 2. Un regulament special
constituind anexa V a prezentei
Conventiuni, fixeazä sediul, corn-
punerea $i organizarea acestui
Oficiu, precum si mijloacele sale
de actiune. Acest regulament si
modificärile care i se aduc prin
acordurile intre toate Statele
contractante, au aceea$i valoare
si duratä ca i Conventiunea.
Lista liniilor supuse Conventiunii
58. § 1. Oficiul central prevá-
zut la art. 57 este insärcinat sä
306 12 Martie 1937
stabileased $i s'd tind la zi lista
liniilor supuse prezentei Conven-
tiuni. In acest scop Oficiul Cen-
tral primeste notificärile State-
lor contractante, relative la in-
scrierea pe aceasM listui sau la
radierea din aceastd, lista a unei
cui ferate sau a unei intreprin-
deri mentionate la art. 2.
§ 2. Intrarea unei linii noi in
serviciul de transporturi inter-
nationale n'are loc cleat dupd
o lung dela data scrisorii Ofi-
clului Central prin care se noti-
fied, aceastd inscriere celorlalte
State.
§ 3. Radierea unei linii de pe
listä se face de Oficiul Central.
imediat ce Statul contractant,
dupd a cdrui cerere linia a lost
inscrisä pe listà, notified Oficiu-
lui Central CA intreprinderea nu
mai este in stare sä, indeplinea-
scd conditiile impuse de Con-
ventiune.
§ 4. Simpla primire a notifi-
cdrii din partea Oficiului Cen-
tral, dä drept imediat fiecärei
cui ferate sd, inceteze cu linin
radiatd, orice relatii de trans-
port international, afarà
transporturile in curs care tre-
buesc executate pând la desti-
natie.
Admiterea de noi State
59. § 1. Orice Stat care n'a sem-
nat prezenta Conventiune si vrea
sà adereze la ea, adreseazd, ce-
rerea sa Guvernului elvetian,
care o comunicd tuturor State-
lor participante, Impreund cu o
noM a Oficiului Central, despre
situatia cdilor ferate a Statu- lor Statelor participante prin
lui solicitant, din punct de ve- mijlocirea Of iciului central. A-
dere a transporturilor interna- ceste deciziuni sunt considerate
tionale.
§ 2. Daed In termen de 6 luni
dela trimeterea acestui aviz nu
s'a Mcut opozitie la guvernul el-
vetian, de cel putin cloud State
www.digibuc.ro
contractante, cererea se admite
de plin drept si guvernul elve-
tian va anunta aceasta atât Sta-
tului solicitant, cât si celorlalte
State participante.
In caz contrar, guvernul elve-
Van notified tuturor Statelor
participante si Statului solici-
tant cui examinarea eererii a fost
amânatä.
§ 3. Orice admitere i$i produce
efectele dupd o lung dela data
avizului trimes de guvernul el-
vetian.
Revizuirea Conventiunii
60. § 1. Delegatii Statelor con-
tractante se reunesc pentru re-
vizuirea Conventiunii in urma
convocärii Guvernului elvetian,
cel mai târziu cinci ani dupd Pu-
nerea in vigoare a modificdrilor
adoptate la ultimo, conferintd.
Totusi, conferinta va putea a-
vea loc $i inainte de acest ter-
men, dacd, cererea este fdeutd de
cel putin o treime din Statele
contractante.
§ 2. Punerea In vigoare a unel
conventiuni la care a ajuns o
de conferintä de revizuire, implied
abrogarea Conventiunii anteri-
oare, chiar fatd de acele pdrtf
contractante care n'ar ratifica
noua Conventiune.
§ 3. Se institue, in scopul de a
tine la zi anexa I-a, o comisie de
experti, a cdrei organizare
functionare face obiectul unui re-
gulament care formeazd, anexa
VI-a a prezentei Conventiuni.
Deciziunile acestei comisiuni vor
fi comunicate imediat guverne-
ca admise, dacä in termen de 2
luni, calculat din ziva notified--
Hi, nu se vor fi ridicat obiectiuni
cel putin din partea a cloud gu-
verne. Aceste deciziuni vor intra
 12 Martle 1937
in vigoare in prima zi din luna
a treia dupa luna in care Oficiul
central a notificat acceptarea
lor, guvernelor Statelor contrac-
tante. Oficiul central va preciza
aceastg data odatá cu comuni-
carea deciziunilor.
Dispozitiuni speciale pentru
anumite transporturi. Dispozi-
tiuni complirne Mare
61. § 1. Pentru transportul va-
goanelor particulare se apnea
dispozitiunile Anexei VII.
§ 2. Pentru transportul colete-
lor exprese, cane ferate pot, prin
clauze potrivite, inscrise in ta-
rifele lor, sg introducg, anumite
dispozitiuni speciale, conform a-
nexei VIII.
§ 3. Pentru transporturile in-
dicate mai joss doug sau mai
multe State contractante prin a-
corduri speciale sau cane ferate
prin clauze prescrise in tarifele
lor, pot sg conving asupra unor
anumite conditiuni potrivite a-
cestor transporturi si sá deroge
dela prezenta Conventiune; in
special se poate prevede titre-
buintarea unui document de
transport diferit de formularul
prevazut la Anexa II a acestei
Conventiuni.
Aceste transporturi sunt ur-
mgtoarele:
1. transporturi cu documente
de transport negociabile;
2. transporturi ce se elibereazg
numai contra remiterii duplica-
tului scrisorii de trasurg;
3. transporturi de ziare;
4. transporturi destinate tar-
gurilor sau expozitiunilor;
5. transporturi de cadre goale
sau incarcate;
6. transporturi de unelte de in-
carcare sau obiecte de proteja-
www.digibuc.ro
307
rea contra cgldurii sau a frigu-
lui a mgrfurilor transportate cu
calea feratg.
§ 4. Dispozitiile complimentare
pe care unele State contractante
sau unele cgi ferate participante
le-ar crede necesare sa, le publice
pentru executarea Conventiunii,
vor fi comunicate Oficiului cen-
tral.
Acordurile intervenite pentru
adoptarea acestor dispozitiuni
pot fi puse in aplicare, pe &aide
ferate care au aderat Ia ele, in
formele prevgzute de legile si re-.
gulamentele fiecgrui Stet, fgrg
insg ca aceste acorduri sá poata
deroga dela prescriptiile Conven-
tiunii internationale.
Punerea lor In aplicare va fi
notificata Oficiului central.
Durata an gajamentului luat
prin ader ar ea la Genre ntiune
62. § 1. Durata prezentei Con-
ventinni este nelimitatg. Totusi,
fiecare Stat participant poate sä
se retragg, in conditiunile urmg-
toare:
Primul angajament este vala-
Idi la 31 Decemvrie al anu-
lui al 5-lea, care va urma pune-
rii In aplicare a prezentei Con-
ventiuni. Orice Stat care ar dori
sg se retragg la expirarea aces-
tui termen, va trebui sg notifice
intentia sa Guvernului elvetian
cel putin cu un an inainto de a-
ceastg datg. Guvernul elvetian
va informa pe celelalte State
participante.
In lipsa notificarit de retra-
gere in termenul de mai sus, an-
gajamentul se considera prelun-
git de plin drept pentru o noug
perioada de 3 ani, si astfel mai
departe din 3 in 3 ani in lipsa de
denuntare cu cel putin un an
308
inainte de 31 Decemvrie al un--
mului an, a unei perioade tri-
anu al e.
§ 2. Noile State admise sä' par-
ticipe la Conventiune, in cursul
primei perioade de 5 ani sau a
unei perioade de 3 ani sunt an-
gajate pând la sfârsitul acestei
perioade, apoi pând la sfârsitul
fiecdrei perioade urrodtoare, atât
timp cât nu vor fi denuntat an-
gajamentul lor cu un an cel pu-
tin inaintea expirdrii unei ase-
menea perioade.
Ratificdri
63. Prezenta Conventiune va
fi ratificatä i instrumentele de
ratificare vor fi depuse cât mai
curând posibil la Guvernul elve-
tian.
Când Conventiunea va fi rati-
ficatä de cincisprezece State, Gu-
vernul elvetian va putea sä se
pund in legAturd cu Guvernele
interesate pentru a examina cu
ele posibilitatea punerii in vi-
goare a Conventiunii.
Textele Conventiunii. Traduceri
oficiale
64. Prezenta Conventiune a
fost Incheiatä i semnatä In lim-
ba francezä, conform uzului di-
plomatic stabilit.
La textul francez sunt anexate
un text In limba germand i un
text In limba italiand care au
valoarea traducerii oficiale.
In cazuri de divergente, textul
francez hotäräste.
TITLUL V
Dispozifiuni transitorii
65. Dat hind el valoarea res-
pectivä a monedelor In uz in di-
feritele State este supusä la va-
riatiuni brusce i considerând pe
www.digibuc.ro
fl Martie 1937
de altd parte cd anumite State,
pentru ratiuni de ordin econo-
mic sau financiar, pot fi nevoite
sä ia mdsuri de naturd a pro-
duce dificulthti la aplicarea dis-
pozitiunilor capitolului III al Ti-
tlului III al Conventiunii, fiecare
Stat va putea, fie prin dispozi-
tiuni inscrise In tarife sau prin
acte de putere publicd, ca de
exemplu autorizäri generale sau
particulare date administratiu-
nilor de cale feratd, sä deroge de
la dispozitiunile art, 17, 19 si 21
ale Conventiunii, hotärInd pen-
tru anumite traficuri:
1. a) ea.' expeditiunile din acest
Stat sä nu fie admise decât plä-
tind taxele pând la frontierele
sale;
b) cd transporturile ce intrd In
acest Stat sä nu fie grevate de
nicio taxä sau ca transporturile
pentru acest Stat O. nu fie fran-
cate la predare decât pând la
frontierele sale;
c) cá taxele transporturilor In
transit prin acest Stat sd fie pld-
tite dupd invoirile interesatilor,
fie In tara de plecare, fie In tard
de sosire;
2. ca transporturile care I'm-
prumutá liniile acestui Stat sd
nu fie grevate de ramburse si ca
deburse sd nu fie admise.
3. ca sä nu fie permis predd-
torului sä modifice contractul de
transport In ceea ce priveste
francarea si rambursele.
Mäsurile luate conform pre-
zentului articol vor fi comuni-
cate Oficiului Central dela Ber-
na. Ele vor intra In vigoare cel
mai târziu la expirarea unui ter-
men de 8 zile, socotit dela data
la care Oficiul Central ar fi no-
tificat aceste másuri celorlalte
State. Transporturile In curs de
expeditie nu vor fi lovite de a-
ceste mdsuri.
 12 Martie 1937 309

CONVENTIUNE INTER NATIONALÄ din aceste State si dacä, niciunul

cu privire la transportul de cälitori si din aceste State nu se opune.
bagaje pe caile ferate (C. I. V.) § 3. Tarifele stabilesc relatiile
pentru care se elibereazd bilet
DIN 23 NOEMVRIE 19331) si recipise de bagaje internatio-
TITLIJL I nale.
Obieetul i afera de aplicare a Con- Dispositiuni relative la transpor-
venjiunil turi combinate
Cdile ferate sti transporturile la 2. § 1. Pe lângd chile ferate
care se aplicd aceastd Con- mai pot fi inscrise pe lista pre-
ventiune vdzutd la art. 1 liniile regulate
1. § 1. Prezenta Conventiune de servicii de automobile sau de
se aplicä tuturor transporturilor navigatie care completeazä par-
de ctilAtori si bagaje, efectuate cursul de cale feratA si care fac
pe bazd de titluri de transport transporturi internationale sub
internationale, pentru parcur- räspunderea unui Stat contrac-
suri ce strAbat teritorille a eel tant sau a unei cdi ferate in-
putin doud, State contractante si scrise pe
care se efectueazd exclusiv pe li- § 2. Intreprnderile acestor
niile inscrise pe lista stabilitA, sunt supuse la toate obliga-
conform art. 58 a prezentei Con- tiunile impuse i sunt investite
ventiuni. cu toate drepturile recunoscute
§ 2. Fac totusi exceptia dela a- cAilor ferate prin prezenta Con-
plicarea prezentei Conventiuni: ventiune, sub rezerva modified-
1. Transporturile ale cAror rilor care resultä, in mod nece-
statii de plecare si de sosire aunt sar de modalitütile diferite de
situate pe teritoriul aceluiasi transport.
Stat si care transiteazd numai pe Aceste modificAri nu pot totusi
teritoriul altui Stat: deroga dela princiniile de räs-
a) când liniile pe care se efec- punderi stabilite de aceastd Con-
tuiazd transitul sunt exploatate ventiune.
de o cale feratd a tdrii de ple- § 3. Orice Stat care doraste sä
care; inscrie pe listd o linie din cele
b) chiar când liniile pe care se ardtate la paragraful 1, trebue
efectueazA transitul nu sunt ex- ad ia mäsurile necesare, pentru
ploatate de o cale ferath, aparti- ea modificärile ardtate la para-
nând tArii de plecare, dacA chile graful 2 sA fie publicate in ace-
ferate interesate au incheiat a- leasi forme ca si tarifele.
ranjamente particulare in virtu- § 4. Pentru transporturile in-
tea cdrora aceste transporturi nu ternationale care folosesc in ace-
sunt socotite ca transporturi in- lai chile ferate i alte
ternationale. servicii de transport, decât cele
2. Transporturile Intro statiu- definite la paragraful i de mai
nile a douä State limitrofe, dacA sus, chile ferate pot stabili de
sunt efectuate pe tot parcursul, comun acord cu Intreprinderile
de cAile ferate, apartinând unuia de transport interesate, dispozi-
tiuni tarifare, aplicand un re
1) Aceastä Conventie face parte
gim juridic diferit de acel al pre-
din Legea de ratifieare, din 12 Mar- Zentei Conventiuni, pentru a se
tie 1937. tine cont de particularitAtile fie-

www.digibuc.ro
310 12 Martie 1937
cärui mod de transport. Ele pot
in acest caz sä prevadä folosi-
rea unui alt titlu de transport
deal cel prevAzut de prezenta
Conventiune.
Sudura (legdtura)
3. Conventiunea se aplicd de
asemenea i transporturilor de
calátori $i bagaje cu punct de
plecare dintr'o statiune nein-
scrisä inteun tarif international,
la o statiune de legáturä (su-
durä) din aceea$i tard, inscrisä
in acest tarif $i de aicea pentru
o destinatie inscrisä in acela$i
tarif, fie cu un bilet sau cu o re-
cipisâ de bagaje internationalä,
in care taxele parcursului direct
$i parcursului de legáturä (su-
dui%) sunt totalizate, fie cu 2 bi-
lete sudate. Bach' se emit 2 bi-
lete, In al doilea trebue s'd se
mentioneze statia de plecare pri-
mitivá.
§ 2. Cái le ferate hotärásc in ce
mäsurä $i in care conditiuni a-
cest transport cu legaturä (su-
durd) se poate cere la plecarea
din anumite statiuni. Aceste
statiuni vor trebui mentionate
inteo listá ce va fi comunicatâ
celorlalte cdi ferate interesate.
Obligatiunea cdii ferate de a
transporta
4. Când exista un tarif inter-
national, sau când se prevede un
transport cu sudura, conform
art. 3, transportul nu poate fi re-
fuzat, dacá:
a) edlätorul se conformeazá in-
tocmai prescriptiunilor din acea-
sta., Conventiune;
b) transportul este posibil cu
mijloacele ordinare de transport;
. c) transportul nu este interzis
In unul din State le interesate, ca
urmare a unor dispozitiuni le-
gale sau pentru cauze de ordine
publicd;
www.digibuc.ro
d) transportul nu este impie-
decat de imprejuräri pe care ca-
lea feratá nu le putea evita
care nu depind de ea de a le in-
latura.
TITLUL II
Despre contraetal de transport
CAPITOLUL I
Transportut ceiläforilor
Dreptul la transport
5. § 1. Cálg.torul trebue sá ai13á
un bilet la inceperea cálátoriei
sale. Tarifele pot prevedea ex-
ceptiuni In aceastá privintä.
§ 2. Cálátorul este obligat sa-$i
pästreze biletul in tot cursul cd-
látoriei. El trebue sd prezinte bi-
letul la cererea oricárui agent de
control si sä-1 predea cdii ferate,
la sfärsitul cäldtoriei.
Bilete
6. § 1. Biletele emise pentru
un transport international su-
pus acestei Conventiuni trebue
sä poarte semnul 411,
§ 2. Urmátoarele mentiuni tre-
buesc fácute in mod obligator pe
bilete:
a) numele statiei de plecare
al statiei de destinatie;
b) itinerariul; dad, este per-
mis intrebuintarea mai multor
itinerarii, sau a mai multor mij-
loace de transport aceastá facul-
tate trebue sd fie mentionatá;
c) categoria trenului $i clasa
vagonului;
d) pretul transportului;
e) ziva când incepe valabilita-
tea;
f) durata valabilitätii.
§ 3. Tarifele sau acordurile in-
tre cdi ferate hotdräsc limba, In
care trebuesc imprimate i com-
pletate biletele, precum $i forma
continutul lor.
 12 Martie 1937 311

§ 4. Biletele in forma, de livrete § 2. Aceastä durath trebue sa

cu cupoane de control, precum fie minimum urmatoarea:
biletele cu tupoane combinabile, Bilete simple:
constituesc o legitirnatie unica de pentru fractie indivizibilä de 100
transport in sensul prezentei km, 1 zi.
Conventiuni. Valabilitatea biletelor nu poate
Biletele reunite sub aceeasi co- totusi sa fie mai mica de 2 zile.
perta pa birourile de voiaj ofi- Biletele de dus i Intors:
ciale, sau de agentiile private, pentru fractie indivizibild de 50
constitue fiecare o legitimaVe de km, 1 zi.
transport distinctä, supusa, dupa Valabilitatea biletelor nu poate
caz, fie regulamentului interior sa fie totusi mai mica de 4 zile.
al Statului interesat, fie prezen- § 3. Biletele speciale cu pret
tei Conventiuni. redus pot avea o durata de va-
§ 5. Biletul nu se poate ceda, labilitate diferita de cea era:tea-
in afarg de exceptiile prevazute mai sus.
de tarife, decat in cazul când nu § 4. Prima zi a valabilitatii bi-
este nominaliy si inainte de In- letului este cuprinsa in durata
ceperea calatoriei. valabilitatii ca zi intreaga. Cald-
Specularea si revinderea bile- torul poate incepe calatoria ea
telor cu un pret diferit de cel intr'o zi oarecare cuprinsa In du-
prevazut in tarif, sunt subordo- rata valabilitátii biletului sau;
nate in fiecare Stat legilor si re- afará de exceptiuni prevazute In
gulamentelor acelui Stat. tarife el trebue sä termine cálá-
toria cel mai lârziu cu un tren
Reducerea pretului pentru copii care soseste conform orariului,
7. § 1. Copiii pang la vareta In statia de destinatie in ultima
de 4 ani impliniti sunt transpor- zi a valabilitatii, cel mai ,tarziu
tati gratuit, fara, bilet, când nu la ora 24.
se cere un loc separat pentru ei. Atribuirea $i rezervarea locurilor
§ 2. Copiii mai mari de 4 ani,
pang la 10 ani impliniti, precum 9. § 1. Calätorul poate, and
copiii mai mici pentru care se se sue in tren, sa marcheze un
cere un loc separat, vor fi trans- loc Inca disponibil, atât pentru
portati cu un pret redus si care el, at si pentru celelalte per-
nu poate depasi jumalate din soane cu care calätoreste Im-
pretul unui bilet pentru adulti, preuna si ale caror bilete le poate
lárá prejudiciul rotunjirii pre- prezenta. Calátorul care para-
tului, conform regulelor adminis- seste locul sau far% a-1 insemna
tratiei care emite biletul.
Aceasta reclucere nu este obli- in mod distinct, pierde dreptul
gator aplicabila la biletele ce se de a-1 ocupa. De altfel atribuirea
bucura deja de o reducere fata locurilor se face conform pres-
de tariful normal. criptiunilor in vigoare la fiecare
cale feratä.
Durata vaZabiiitdii biletelor § 2. Tarifele sau mersurile de
8. § l Durata valabilitatii bi- tren indicá, daca i in ce con-
letelor trebue ea fie fixata de ta-- ditiuni se pot rezerva locuri la
rife. anumite trenuri.

www.digibuc.ro
312 12 Martie 1937
Opririle in statiunile inter-
mediare
10. § 1. Tarifele aratd, dacd,
si In ce conditiunj cäbItorul are
dreptul sd, se opreascd In sta-
tiuni intermediare in timpul du-
ratei valabilittii biletului sdu.
§ 2. Dreptul cälltorului de a
fntrerupe calgtoria In statiuni
intermediare, nu atrage dui:4
sine o prelungire a duratei vela-
bilitatii prevázute de tarife.
§ 3. Când cdlatorul posedd un
bilet valabil pe un singur itine-
rar, cálátoria Intrerupta poate
fi continuatd i prin plecarea de
la o statie situatá pe aceeasi li-
nie, dar mai apropiatá de statia
de destinatie.
§ 4. Cálátorul care posedd un
bilet valabil pe mai multe ifine-
rarii facultative si care-si intre-
rupe aldtoria In cursul drumu-
lui, nu poate sit d reinceapd de-
eât, fie la statia unde a intre-
rupt-o, fie la o statie mai apro-
piatd de statia de destinatie si
situat i. pe itinerariul ales la ple-
care.
§ 5. Durata intreruperii cáld-
toriei este limitatä numai de pe-
rioada valabilitAtii biletului.
Schimbarea clasei sau a
trenului
11. Cdlätorul poate sä ocupe
un loc intr'o clasd superioard,
sau sit treacd inteun tren de ca-
tegorie superioarä celui indicat
in biletul sau, In conditiunile fi-
xate de tarife si contra pldtii su-
plimentului prevdzut de tarif.
Cdldlor fdret bilet valabil
12, § 1. Cdlätorul, care nu parcursului, trebue sit fie trans-
poate prezenta un bilet valabil,
este obligat sit pläteascd o supra-
taxä pe lângd pretul de trans-
port pentru distanta parcursd si
In afarä de sanctiunile penale;
www.digibuc.ro
aceastd suprataxd se calculeazd._
conform regulamentelor càii fe-
rate unde s'a cerut prezentarea.,
biletului.
In lipsd de dispozitii In aceastá .
privint0., cálátorul este obligat sit
pláteascd o suprataxd, egald cu
pretul cdratoriei pentru distanta.
parcursd.
§ 2. Biletele care au primit o
modificare ilicitd sunt conside-
rate ca nevalabile i retrase de-
personalul de tren.
§ 3. Callitorul care refuzd plata
imediatd a pretului de cälätorie-
sau a suprataxei, poate fi exclus
dela cillAtorie. Cálátorul exclus
nu poate pretinde ca bagajele
sd-i fie puse la dispozitie la ct.
altd statie decat statia de desti-
natie.
Persoane excluse dela cdldtorie
sau admise conditional
13. § 1. Nu se admit In tren .
sau pot fi excluse In cursul dru-
mului:
a) persoanele in stare de betie,.
acelea ce se vor purta In mod
necuviincios, sau care nu vor ob-
serva prescriptiunile legilor
regulamentelor; aceste persoane
n'au clreptul nici la restituirea
costului biletului lor si nid a ta-
xelor plätite pentru transportur
bagajelor lor;
b) persoanele, care din cauzd
de boald sau din alte cauze, ar-
incomoda pe vecinii lor, afard
numai dacd nu vor fi inchiriat
dinainte un compartiment In-
treg, sau decit li s'ar putea pune-
la dispozitie contra platd ur .
compartiment lntreg. Totusi, per-
soanele imbolndvitte in timpur
portate cel putin pänä la prima
statie, unde li se poate da ajuto-
rul necesar; costul biletului si
taxa perceputä pentru bagajele
lor le va fi restituiitd in condi-
 12 Martie 1937
tiunile prevgzute la art. 26, re-
tinändu-se partea pentru par-
cursul efectuat.
§ 2. Transportul persoanelor
atinse de boalg contagioasg, se
va face conform Conventiunilor
internationale sau, in lips., çon-
form dispozitiunilor In vigoare
In fiecare Stat.
Obiecte excluse din vagoane de
cdldtori
14. § 1. Nu sunt admise in va-
goanele de calgtori obiecte peri-
o,uloase, cum ar fi arme de foe
Incgrcate, mate/ ii explosibile, u-
sor inflamabile sau corosive, de
asemenea nici obiecte care ar pu-
tea jena sau incomoda pe ceilalti
calgtori.
Totusi. cglgtorii, care In exer-
citiul unui serviciu public, poar-
o armg, precum si vângtorii si
träggtorii la tinItg sunt autori-
zati a lua cu ei munitiuni, farg
a intrece Insg limita cea mai in-
ferioarg, fixatg prin regulamen-
tele In vigoare, pe teritoriile pe
care algtoresc.
Este permis santinelelor, care
insotesc prizonieri si cglgtoresc
impreung cu acestia in vagoane
sau compartimente separate, de
a lua cu ei arme de foc Men.-
cate.
§ 2. Impiegatii cgilor ferate au
dreptul de a se asigura, in pre-
zenta caliitorului, de natura o-
biectelor introduse in vagoane,
când existg motive serioase de a
bänui o contraventie la dispozi-
tiunile cuprinse in paragraful 1.
§ 3. Contravenientul este res-
ponsabil de orice pagubd rezul-
I atg din neobservarea dispozi-
unui tren s'a pierdut leggtura
tiunilor dela paragraful 1, Si pe
cu un alt tren sau un tren este
Iângg aceasta este supus la pe- suprimat pe intregul sgu par-
depsele prevgzute de legi si re-
gulamente,
e
www.digibuc.ro
313
Luarea in vagoanele de cd/dtori
a coletelor de mind si a anima,
lelor vii
15. § 1. Cglgtorii sunt autori-
zati a lua cu ei in vagoanele de
cglgtori, färg taxe: obiecte usoa-
re (colete sau bagaje de mang),
deed prescriptiunile vamale, de
acsiz, fiscale, de politie, sau ale
altor autoritgti administrative
nu se opun si dacg aceste o-
biecte nu pot vätäma vagoanele,
Fiecare calgtor nu poate dispu-
ne, pentru bagajele sale de
mând, &cat de locul liber dea-
supra sau dedesubtul locului ce
ocupg.
§ 2. Animalele vii nu pot fi
introduse in vagoanele de cAlg-
tori. Animalele mici domestice
inchise in colivii, läzi, CO$11Ti sau
alte ambalaje potrivite,
mici, chiar liberi, sunt totusi ad-
misi, dacä prescriptiunile de po-
litie ale diferitelor State nu se
opun, dacg niciun cAlgtor nu fa-
ce obiectiune si dacg aceste ani-
male sunt tinute in brate sau a
sezate ea coletele de mâng.
Tarifele si mersurile de tren
pot interzice sau autoriza admi-
terea animalelor vii in oarecare
categorij de vagoane sau de tre-
nuri.
Tarifele aratá dacg si pentru
care animale vii trebue sä se plg-
teased o taxg de transport.
§ 3. Supravegherea bagajelor
de mang si a animalelor, pe care
cglgtorul le ia cu el In tren, in-
cumbg cglatorului insusi.
Intdrzieri. Pierderea corespon,
dentei (legetturii). Suprimare de
trenuri
16. Când din cauza intgrzierii
curs sau numai pe o parte a lui,
si dacg chlgtorul voieste sg-si
314 12 Martie 1937

continue cáldtoria, calea feratä portative In cutii sau alte Inve-

este tinutd de a-1 transporta cu 1i$uri;
bagajele sale pe cât este posibil e) materialul pentru reprezen-
$i färd nicio suprataxd, cu un tatiile arti$tilor, cu conditia ca
tren care merge In aceea$i di- impachetarea, volumul $i greu-
rectie, pe aceea$i linie sau pe un tatea sa, sà permitá de a-1 In-
alt drum, apartinând adminis- cdrea i a$ezn repede in vagonul
tratiilor care participa la trans- de bagaje;
portul primitiv care i-ar putea f) instrumentele de inginerie
permite sä ajungd la destinatie pang. la 4 metri lungime i unel-
cu o cat mai mica Intärziere. *e- tele de lucru manual;
ful statiei trebue, daca este ca- g) boburile si sdniile de sport
zul, sd certifice pe bilet cá legd- cu unul sau doud locuri, skiu-
tura a fost pierdutd, sau cà tre- rile, velele pentru patinori, pre-
nul a fost suprimat si sl pre- cum $i luntrile pând la o lun-
lungeascd, dupd necesitate, du- gime maxima de 3 metri;
rata valabilitätii biletului si sd-1 h) velocipedele cu sau färd
facd valabil pentru noul drum, motor auxiliar, motocicletele cu
pentru o clasá superioard sau un loc, cu sau fárá cu scaun a-
pentru un tren en taxe mai ridi- ccesor, cu conditiune cd acceso-
eate. Ca lea feratd este totu$i In riile sd, fie demontate,
drept ca pe cale de tarif, sau Rezervoarele vehiculelor mis-
prin mersul trenurilor, sd refuze cate prin motor pot contine ben-
Intrebuintarea unor anumite tre- zing, cu conditiunea ca conducta
nurl. benzinei la carburetor sd. fie In-
chisd i cd l sd fie golit prin
CAPITOLUL II functiunea motorului.
Transporful bagajelor Tarifele pot limita cantitatea,
volumul $i greutatea obiectelor
Definitiunea bagajelor. Obiecte denumite mai sus, admise la
excluse dela transport transport ca bagaje.
17. § 1. Nu sunt considerate § 3. Alte obiecte care nu ser-
ea bagaje decât obiectele desti- vesc la uzul personal al add-
nate uzului personal al cAldto- torului, precum i animalele In-
rului, continute In cufere, cosuri, chise In colivii sau cu$ti, care
"Valize, saci de voiaj, geamanta- ar prezenta garantii suficiente
ne, cutii de päldrii $i alte am- de soliditate, pot fi acceptate ca I
balaje In acest gen. bagaje deed tariful prevede a-
ceasta.
§ 2. Afard de acestea sunt ad- § 4. Sunt excluse dela trans-
raise la transport ca bagaje port ca bagaje obiectele care,
chiar neambalate, cu exceptia ce- conform Conventiei internatio-
bor prevdzute la litera d): nale pentru transportul mdrfu-
a) fotoliurile portative sau ru- tior pe calea feratá (C. I. M.),
Iante pentru bolnavi, fotoliurile sunt excluse dela transport. A-
rulante mi$cate de Insuei bolna- celea$i care, In baza aceleia$i
vul, cu sau fbird motor auxiliar, Conventiuni sunt admise sub a-
-scaunele (paturile) de repaus; numite conditiuni, sunt de ase-
b) cdrucioarele de copii; menea excluse dela transport ca
c) cuferele cu probe de már- bagaje.
tturi; Totu$i filmele ambalate con-.
d) instrumentele de muzicd form prescriptiunilor Conventiu-

www.digibuc.ro
 12 Martie 1937 315

nii internationale pentru trans- pe cäile ferate sau care sunt

portul märfurilor pe adle ferate cuprinse in clasele I si II ale
(C. I. M.) sunt admise la trans- anexei I a Conventiunii inter-
port ca bagaje. nationale pentru transportul
Rdspunderea ctildtorului in ceea
märfurilor pe calea feratä
socotindu-se câte 5 franci cu un
ce priveste bagajele sale. minimum de 10 franci in cele-
Suprataxe lalte cazuri.
18. § 1. Posesorul recipisei de Baca prescriptiunile in vi-
bagaje este responsabil de ob- goare pentru traficul interior al
servarea prescriptiunilor art. 17; eau ferate pe care s'a descope-
el suportä, toate consecintele rit contraventiunea fixeazd o
unei infractiuni dela aceste pres- suprataxä totald mai putin ur-
criptiuni. catd, se va percepe aceastä din
§ 2. Ca lea feratä are dreptul, urmä taxa.
in cazul cancl bänueste o con-
travenire, de a verifica deed Ambalajul bagajelor i starea
continutul bagajelor corespunde acestui ambalaj
cu prescriptiile. Posesorul reci- 19. § 1. Bagajele al caror am-
pisei este chemat a asista la balaj este insuficient, sau sta-
verificare; deed el nu se prezintä rea ambalajului defectuoasä,
sau daa nu poate fi gäsit si in sau care prezintá semne vddite
lipsä de alte prescriptiuni legale de avarie, pot fi refuzate. Daa,
sau regularnentare in vigoare in totusi, sunt acceptate, calea fe-
Statul unde yerificarea are loc, ratä are dreptul de a lace men-
verificarea se va face in pre- tiune de starea ambalajului pe
zenta a doi martori sträini de recipisa de bagaje. Acceptarea
calea feratá. Dacä o infractiune de cätre alätor a recipisei de
este constatatä, cheltuielile oca- bagaje, cu o asemenea men-
zionate de verificare trebuesc sâ tiune, este consideratá ca o
fie plätite de posesorul recipisei probä cá starea bagajelor a fost
de bagaje.
§ 3. In caz de abatere dela dis- recunoscutd de el.
pozitiunile paragrafului 4, art. § 2. Coletele trebuesc sä poarte,
17, prosesorul recipisei de bagaje bine fixate, numele i aclresa
imbue sä pläteascá o suprataxä, caldtorului, precum si statia de
färä prejudiciul suplimentului destinatie. Coletele care nu
de tax6, si dacä este locul si a poartä, aceste indicatiuni, pot fi
inclemnizatiei pentru pagube, refuzate.
cum si a sanctiunilor penale. § 3. Etichetele vechi, adresele
Suprataxa trebue plätitá pen- sau alte indicatiuni fäcute cu
tru fiecare kilogram brut al o- ocazia unor transporturi ante-
biectelor excluse dela transport, rioare, trebuesc sä, fie ridicate
socotindu-se ate 15 franci de sau desfigurate de calätor.
kilogram, taxa minimalä fiind Inregistrarea
de 30 franci, deed aceste obiecte expedierea ba-
contin materii, care sunt ex- gajelor. Recipisa de bagaje
cluse dela transport in virtutea 20. § 1. Inregistrarea bagaje-
alineatului 4 al art. 3 din Con- lor nu se face cleat dacä, se
ventiunea internationalä privi- prezintà biletele de tren vala-
toare la transportul märfurilor bile cel putin pana la statia de
www.digibuc.ro
316 12 Mart le 1937
destinatie a bagajelor i pentru
itinerariul indicat pe bilet.
Dach biletul este valabil pe
mai multe itinerarii, sau dacà
locul de destinatie este deser-
vit de mai multe statii, cáldto-
rul trebue sä arate exact itine-
rariul de urmat sau statia pen-
tru care trebue Vacua inregis-
trarea. Ca lea feratá nu rds-
punde de consecintele neobser-
várii a acestei prescriptiuni de
crilátor.
Tarifele prescriu dacd, si In
ce conditiuni se pot admite la
expecliere bagaje pe alt itinerar,
deal cel indicat pe biletul pre-
zentat, sau fárá prezentarea bi-
letelor. Dacd, tarifele prevdd cá
se pot admite la transport ba-
gaje färd prezentarea biletelor,
dispozitiunile prezentei Conven-
tiuni fixând drepturile si obli-
gatiunile cdlätorului care-si in-
soteste bagajele, se aplicd, expe-
ditorului de bagaje inregistrate
Mr% prezentarea biletelor.
Dacä tarifele prevád, cáláto-
rul poate, In timpul duratei va-
labilitátii biletului, sä inregis-
treze bagajele, fie diredt pen-
tru parcursul total dela statia
de plecare pând la statia de des-
tinatie, fie pentru fractiuni ale
parcursului total, cu conditiu-
nea ca nicio fractiune sa nu fie
utilizatá decât o singurd datd.
§ 2. La inregistrarea bagaju-
lui se elibereazd, cAldtorului o statia de plecare, trenul cu care
recipisd. Cilldtorul trebue sd se
asigure, la primirea recipisei de
bagaje, eá aceasta este Intoc-
mitá conform indicatiilor sale,
Pretul de transport al baga-
jelor trebue plätit la inregis-
trare.
§ 3. In general toate celelalte
formalitáti ale inregisträrii ba-
gajelor sunt hotärite de regu-
lamentele In vigoare In statia
de plecare.
www.digibuc.ro
§ 4. Recipisele de bagaje, eli-
berate pentru transporturile in-
ternationale trebue sä fie con-
forme cu formularul constitu-
ind Anexa I din aceastd, Con-
ventie.
§ 5. Mentiunile urmátoare sunt
obligatorii pe recipisele de ba-
gaje:
a) numele statiei de plecare sf
destinatie;
itinerariul;
c) ziva preddrii i trenul pen-
hru care au fost predate baga-
jele;
d) câtimea biletelor, afard de
cazul când bagajele au fost pri-
mite la transport fárd, prezenta-
rea unui bilet;
e) câtimea si greutatea cole-
telor;
f) suma pretului de transport
si a altor taxe eventuale;
g) dacd, este cazul, suma in
litere, care ar prezenta cuantu-
mul interesului eliberdrii /a
Limp, declarat conform art. 35.
Tarifele sau acordurile
§ 6.
¡litre cdileferate aratd limba
in care trebuesc imprimate si
completate recipisele de bagaje.
§ 7. Tarifele pot sti, prevadd
prescriptiuni speciale pentru
transportul velocipedelor i aI
uneltelor de sport.
§ 8. Cdlätorul poate sd indice,
in conditiunile In vigoare la
trebue sd, se expedieze bagajele
sale. Dacd nu uzeazä de aceastd.
facultate, expedierea se face cu .
primul tren potrivit.
Dacd, bagajele trebuesc sa.
schimbe trenul inteo statie de
corespondentä, transportul tre-
bue sd aibd loc cu trenul de
corespondentä, dacd, poate servi
pentru ransportul bagajelor-
i dacd, existä timpul necesar
pentru transbordare. In caz con-
 12 Martie 1937
trar, expedierea se face cu pri-
mul tren potrivit.
Expedierea bagajelor nu poate
avea loc in conditiunile indi-
cate mai sus, cleat in cazul
când formalitätile cerute, la
predare i In cursul transportu-
lui, de autoritätile vamale, de ac-
siz, de politie si ale altor autori-
tAti administrative nu se opun
a aceasta.
Ca lea ferath. este In drept sA
nu admitá sau sA limiteze trans-
portul bagajelor la anumite tre-
nuri sau anumite categorii de
trenuri.
Eliberarea bagajelor
21. § 1. Eliberarea bagajelor
se face contra preddrii recipi-
sei de bagaje. Ca lea feratä nu
este tinutit de a verifica dacA
posesorul recipisei are calita-
tea de a lua bagajele In primire.
§ 2. Posesorul recipisei de ba-
gaje este In drept a cere dela
biroul statiei de clestinatie In-
datA, ce, dup5, sosirea trenului
cu care bagajele trebuiau trans-
portate, a trecut timpul necesar
pentru a-i fi puse la dispozitie,
eventual si dupA trecerea tim-
pului necesar pentru indepli-
nirea formalitAtilor vamale, de
acsiz, fiscale, de politie sau ale
altor autoritäti administrative.
§ 3. Dacd cälätorul nu pre-
7intá recipisa de bagaje, calea
feratä nu este tinutA a elibera
bagajul, cleat numai dad, re-
lamantul dovedeste dreptul
sAu; dacA aceastá dovadä pare
nesuficientä, calea feratA poate
cere o cautiune.
§ 4. Bagajele sunt eliberate In
statiunea pentru care ele au fost
Inregistrate. Totusi, la cererea
posesorului recipisei facutA In
timp util, dacd ImprejurArile
permit si dacA prescriptiile va-
male, de acsiz, fiscale, de poli-
www.digibuc.ro
317
tie sau ale altor autoritäti ad-
ministrative, nu se opun, baga-
jele pot fi restituite in statia de
)lecare, sau eliberare inteo sta-
tie intermediarg, contra predA-
rii recipisei de bagaje si, in a-
'farA de aceasta, dace.' tariful
prevede contra prezentArii bile-
tului de tren.
§ 5. Posesorul recipisei de ba-
gaje, cdruia nu i s'a eliberat
bagajul In conditiunile indicate
la paragraful 2 de mai sus,
poate cere sA se Inscrie pe re-
cipisa de bagaje ziva si oral
când a cerut eliberarea bagaju-
lui.
§ 6. Pentru orice alte formali-
täti, eliberarea bagajelor este
supusá regulelor In vigoare la
calea feratä InsärcinatA cu eli-
berarea.
CAPITOLUL IH
Dispozifiuni comune pentru Iran-
sporful celläforilor ;i bagajelor
Trenuri. Orarii. Extrase din
tarif e
22. § 1. Pentru efectuarea
transporturilor sunt destinate
trenurile regulate provazute In
orarii (mersuri de tren) si tre-
nurile puse in circulatie dupl
trebuintä.
§ 2. Chile ferate sunt tinute
de a afisa la timp orariile tre-
nurilor care circulA pe liniile
lor proprii. Aceste orarii tre-
buesc sA arate categoria trenu-
rilor, claselor, vagoanelor si o-
relor de plecare ale trenurilor,
pentru statiile de transit destul
importante si pentru statiu-
nile finale, orariile trebuesc sA
arate de asemenea orele de so-
sire, precum si principalele co-
respondente de trenuri.
Orariile care nu mai sunt In
vigoare trebuesc Indepärtate
imediat.
318 12 Martie 1937
§ 3. In fiecare statiune des-
chisd pentru traficul interna-
tional, alätorul trebue
posibilitatea de a lua cunos-
tinta de tarife sau extrase de
tarife, care sd, arate preturile
biletelor internationale, puse in
vânzare in acea statiune, pre-
curn ei taxele corespunzAtoare
pentru bagaje.
Baze pentru calculul preturilor
de transport. Tarife
23. § 1. Preturile de transport
sunt calculate conform tarife-
lor legalmente in vigoare si pu-
blicate in mod obligator in fie-
care Stat. Aceste tarife trebuesc
sd continä loate indicatiunile
necesare pentru calculul pretu-
rilor de transport ei al taxelor
accesorii ei sd specifice, in ca-
zuri eventuale, conditille in care
se va socoti cursul schimbului.
Totuei, publicarea tarifelor
internationale nu este obliga-
toare decât pentru State le ale
cdror cdi ferate participd la a-
ceste tarife ca cdi ferate de ple-
care sau sosire.
§ 2. Tarifele trebuesc sd arate
conditiunile speciale relative la
transporturi.
Tarifele trebuesc aplicate In
mod uniform tuturor celor in-
teresati; conclitiunile prescrise
de tarife sunt valabile, intru cât
ele nu sunt contrarii prezentei
Conventiuni; in caz contrar,
sunt considerate ca nule ei nea-
venite.
Tarifele directe internationale
modificdrile lor inträ in vi-
goare la data indicate', la publi-
carea lor; in caz de majorare a
acestor tarife sau de ingreunare
o, conditiunilor de transport, pu-
blicarea lor trebue sa precedeze
cu 8 zile cel putin data fixatd,
pentru punerea lor In vigoare.
Dacd s'au emis bilete sau re-
www.digibuc.ro
cipise de bagaje internationale,
fd.rd ca sd existe un tarif direct
dacd o cale feratä intre timp,
aduce o modificare tarifului
säu, aplicarea acestei modifi-
cdri nu poate fi cerutä dela ce-
lelalte cai ferate decât cel mai
curând dupd. 8 zile de când a-
ceste cdi ferate au primit incu-
noetiintarea.
Tarifele stabilite pentru un a-
numit termen (temporare) ince-
teazd de a fi in vigoare la ex-
nirarea termenului fixat pentrtz
durata lor.
Interzicerea tratatelor particu-
tare
24. Orice tratat particular,
care ar avea de scop de a acorda
la unul sau mai multi calatori
o reducere din pretul tarifului,
este formal interzis ei nul de
plin drept.
Totuei sunt autorizate redu-
cerile de preturi publicate
mod legal ei accesibile deopo-
trivä tuturor in aceleaei condi-
tiuni, precum i acelea care sunt
acorclate, fie pentru serviciul
cdilor ferate, fie pentru serviciub
administratiilor publice, fie in
folosul operelor de binefacere,
de educatiune ei de instructiune.
Formalittitile cerute de vdmi,
acsizi, autoritdti fiscale, de po-
litie si alte autoritdfi adminis-
trative
25. Cdlatorul este tinut a se
conforma prescriptiunilor ordo-
nate de värni, acsize, autoritdti
fiscale, politie ei alte autoritäti
administrative, atât In ceea ce
priveete persoana sa, cdt i in
ceea ce priveste controlul baga-
jelor sale Inregistrate, sau de-
mând. El trebue sä asiste la a-
cest control, färd de exceptiu-
nile admise de regulamente.
Cdile ferate nu-ei asumd nici
 12 Martie 1937
rdspundere fath de alätor, pen-
tru cazul, and acesta nu s'ar
conforma acestor obligatiuni.
Restitutiuni
26. § 1. Când un bilet nu a
fost utilizat, se poate cere res-
tituirea pretului platit, cu re-
zerva saderilor mentionate la
paragrafele 3 si 4 de mai jos.
§ 2. Când un bilet nu a fost
utilizat cleat partial, din cau-
za mortii, boalei sau vreunui
accident intâmplat calatorului,
sau din alte cauze imperioase
de naturä analoagä, se restitue
diferenta intre pretul total pia-
tit si taxa pentru parcursul e-
fectuat si calculat, pe baza ta-
rifului normal sub rezerva insä
a scrtclerilor aratate la paragra-
fele 3 si 4 de mai jos.
§ 3. Nu se restituesc In niciun
caz impozitele, suplimentele
platite pentru locurile rezer-
vate, cheltuielile de con fecti o-
nare a livretelor si comisioanele
platite pentru vinderea bilete-
lor.
§ 4. Se scade din suma de res-
tituit un drept de 10°/o, cu un
minimum de 0,50 fr. si cu un
maximum de 3 fr. de bilet, pre-
cum si cheltuielile de expedie-
rea banilor, dacd este cazul.
Aceastä, sadere nu se face
and un bilet ramas neutilizat stinsä, data n'a fost prezentatä
se restitue, chiar in ziva emi- caii ferate inteun termen de sase
siunii, biroului care l-a vândut.
§ 5. Când un aldtor impiede-
cat de a continua alätoria, con-
form orariului, din cauza unei
pierderi de corespondenta de
trenuri provocate de intârzierea
unui tren, de suprimarea tinui
tren, sau din cauza unei intre-
ruperi de circulatie, renuntä, de
a continua mai departe alAto-
ria sa, el are dreptul de a cere
aplicarea dispozitiunilor para-
grafului 2, färä ca insä calea fe-
www.digibuc.ro
319
ratä sä, poatà face scäderile pre-
vhzute la paragraful 4.
§ 6. In ceea ce priveste biletele
cu pret redus, restituirea nu se-
face cleat in cazurile i in limi-
tele preväzute de paragraful 5,
biletele cu pret redus pentru co-
pii, stabilite in virtutea
lui alineat din paragraful 2, art.
7, nu sunt considerate ca bilete
cu pret redus in sensul prezen--
tului paragraf.
§ 7. Nicio restituire nu se face
pentru biletele pierdute.
§ 8. Daca bagajele sunt retrase
mnainte de a fi plecat din statia
de expeditie, se poate cere res-
tituirea pretului de transport.
Daa bagajele sunt retrase in-
teo statie intermediard, restitui-
rea taxelor nu se face deat in
cazurile si conform dispozitiuni-
tor paragrafelor 2 si 5 de mai
sus.
In cele douä cazuri, un drept
de 0 fr. 50 de recipisä, si impo-
zitele eventuale sunt scrtzute din
suma de restituit.
§ 9. Tarifele pot contine dispo-
zitiuni diferite, aceste dispozi-
tiuni !ma nu trebuesc sa fie o
ingreuiare pentru cälätor.
§ 10. Orice cerere de restituire
bazatd pe dispozitiunile paragra-
felor 1. 2, 5, 6 si 8 ale prezentu-
lui articol si ale art. 13, este-
luni, socotite pentru bilete dela
data expirgrii valabilitàtii lor,
iar pentru recipisele de bagaje
dela data emiterii lor.
§ 11. In caz de aplicare nere-
gulatä a tarifului sau In cazuri
de erori in calculul taxelor de
transport sau al taxelor diverse,
diferenta in plus sau In minus
trebue rambursatà.
§ 12. Diferentele in plus con-
statate de calea ferata trebuesc,
daca este posibil, aduse din ofi-.
320 12 martie 1937
ciu la cunostinta celor intere-
-sati, când ele intrec 0 fr. 50 de
fiecare bilet sau de fiecare reci-
pisg de bagaje i lichidarea tre-
bue operatg, cat mai curänd po-
sibil.
§ 13. In toate cazurile nepre-
Arazute in acest articol si In lipsg,
de intelegeri particulare intre
cai ferate, regulamentele interi-
Poare sunt aplicabile.
Contestatiuni
27. Contestatiunile sau nein-
lelegerile !titre cglgtori, sau ti-
tre cglgtori i agentii call ferate
sunt transate provizor in sta-
liuni de cgtre seful de serviciu
si In timpul parcursului de cg-
tre seful de tren.
TITLUL III
itgspunderea alter [crate. Actiuni
CAPITOLUL I
Reispunderea
Ildspunderea pentru transportul
rdldtorilor, bagajelor de mánd $i
animaielor
28. § 1. Rgspunderea cgii fe-
rate pentru moartea unui
'tor sau rgnirile cauzate de un
Accident de tren, precum si pen-
tru daunele cauzate prin intar-
Zierea sau suprimarea unui tren
sau pierderea unei legäturi (co-
respondentg) de trenuri, sunt su-
puse legilor si regulamentelor
Statului uncle s'a produs faptul.
Articolele de mai jos ale prezen-
tului titlu nu sunt aplicabile in
aceste cazuri.
§ 2. Ca lea feratg nu este ras-
punzatoare in ceea ce priveste
bagajele de mâng si animalele
mici a cdror supraveghere in-
cumbg calgtoruIui in virtutea
-art 15, paragraf 3, cleat de dau-
,nele cauzate prin culpa sa.
www.digibuc.ro
§ 3. In aceastg materie nu e-
xistä rgspundere colectivg.
Rdspunderea colectivd a cdilor
ferate pentru bagaje
29. § 1. Ca lea feratg, care a
acceptat la transport un bagaj,
pentru care a eliberat recipisg,
de bagaje internationalg, este
responsabilá de executarea trans-
portului pe parcursul total pang
la eliberare.
§ 2. Fiecare cale feratg urmg-
toare, prin faptul ca a luat In
primire bagajele, participg la
contractul de transport si isi a-
sumg obligatiunile care rezultg
din el, färg prejudiciul dispozi-
tiunilor art. 42, paragraful 2,
privitor la calea feratg destina-
tarä.
Limitele rdspunderii
30. § 1. Ca lea feratg' este rgs-
punzátoare, in conditiunile fi-
xate In prezentul capitol, de In-
tarzierea elibergrii, de daune ce
rezultil din pierderea totalg sau
partialg a bagajelor sau din a-
variile ce ar fi suferit din mo-
mentul acceptgrii la transport
pang la eliberare.
§ 2. Calea feratg este scutitg
de aceastg, rgspundere in caz de
pierdere totalg, partiala sau a-
varie a bagajelor dacg se pro-
beazd cg dauna a avut drept
cauzg o culpg, a cálgtorului,. un
viciu propriu al bagajului sau
un caz de fortg majorg.
Calea feratá nu este responsa-
bilg de paguba rezultatg din na-
tura particularg a bagajului din-
tr'un viciu al ambalajului sau
din faptul cg obiectele excluse
dela transport au lost totusi ex-
pediate ca bagaje.
Când, din imprejurgrile de
fapt, dauna a putut sa rezulte
dintr'un rise inerent, fie natu-
rii, particulare a bagajului, fie
 12 Marfle 1937
clintfun viciu de ambalaj, fie
din faptul ca continea obiecte al
caror transport ca bagaje era
Interzis, este prezumtia ca dau-
na a rezultat, In adevar, din-
tr'una din aceste cauze, alai%
numai dad cel In drept pro-
beaza cd dauna n'a rezultat din
aceste cauze.
§ 3. Ca lea feratä este de ase-
menea scutitä de raspundere
pentru intärzierea eliberarii ba-
gajului, dad probeazä cd Intär-
zierea a fost cauzatá de impre-
jurári pe care calea feratá nu
putea sä le evite si pe care nu-i
stä In putintá ca sá le inláture.
Cuantumul despdgubirilor in caz
de pierdere totald sau partiald
a bagajelor
31. Mud, in virtutea dispo-
zitiunilor prezentei Conventiuni,
o despágubire pentru pierderea
totalà sau partialä a bagajelor
este pus& In sarcina call ferate,
se poate reclama:
a) dad cuantumul daunei es;te
dovedit:
o suing, egald cu acest cuan-
turn, färä sä fie mai mare de 40
fr. de fiecare kg de greutate
bruto lipsá;
b) dad cuantumul daunei nu
este dovedit:
o sumä calculatä, pe 20 fr. pe
kg de greutate bruto lipsà.
Pe längä aceasta se restituesc
taxele de transport, taxele va-
male si alte sume debursate cu
ocaziunea transportului bagaju-
lui pierclut, fall alte daune-in-
terese.
0 despägubire mai mare poate . Cuanturaul
fi reclamatá numai In caz de
cleclararea lnteresului eliberárii 33. In caz de avarie, calea fe-
in conformitate cu paragraful 4 ratä trebue O. pläteasd totaluI
al art. 35 si In caz de dol sau
gresealá grava a cAli ferate, con-
form art. 36.
C. Ilamaiviu, vol. XXV. 21.
www.digibuc.ro
321
Prezunttia de pierderea bagaje-
lor. Cazul in care bagajul este
regdsit
32. § 1. Un bagaj lipsä este
considerat ca pierdut dupá tre-
cerea celui de a 14-a zi care ur-
rneaza dupä aceea in care baga-
jul a fost cerut spre eliberare.
§ 2. Dad un bagaj considerat
pierdnt este regäsit in decursul
unui an dela cererea eliberarii
lui, calea feratä este tinutä, a
aviza pe dlätor despre aceasta,
când domiciliul säu este cunos-
cut sau poate fi aflat.
§ 3. In termen de 30 zile dela
primirea acestui aviz cälätorul
poate cere ca bagajul sä-i fie
eliberat inteuna din statiile par-
cursului, numai contra plátii
pretului de transport dela sta-
tia de predare pâra la statia
Uncle are loc eliber area si con-
tra restituirii despágubiril pe
care a primit-o, deducând even-
tual pretul de transport ce ar
fi fost cuprins In aceastä desp5.-
gubire si sub rezerva tuturor
drepturilor la desprigubirea pen-
tru Intarzierea prevAzutä, la art.
34 *I eventual la paragraful 3 al
art. 35.
§ 4. Dad bagajul regäsit n'a
fost reclamat in termenul de 30
zile prevazut la paragraful 3 de
mai sus, sau dad bagajul n'a
fost regasit deal dupa ce a tre-
cut un an dela cererea de eli-
berare, calea feratä dispune de
bagaj, conform cu legile si re-
gulamentele Statului de care de-
pinde.
de
despdgubirii in caz
avarie a bagajelor
deprecierii suferite de bagaje,
färä alte daune interese. 0 des-
pägubire mai mare poate fi re-
322 12 Martie 1937
clamatg numai In caz de decla-
rarea interesului eliberdrii, in
conformitate cu paragraful 4 al
art. 35 si in caz de dol sau gre-
seald gravä a call ferate, con-
form art. 36.
Totusi, despggubirea nu poate
depgsi:
a) dacg Intregul transport a
fost avariat, suma ce s'ar fi plg-
tit in caz de pierdere totalg;
b) dacd numai o parte a baga-
jului este avariatd, suma ce s'ar
fi plant, dacg partea avariatá
ar fi fost pierdutg.
Cuantumul despetgubirii pentru
Entârzieri la eliberarea bagajelor
34. § 1. In caz de intärziere
la eliberarea bagajelor, dacg, cd-
lgtorul nu probeazd cg a avut
o paguid din aceastg intärziere,
calea feratä este tinutá a pläti o
despágubire fixatá la 20 centime
de kg, de greutate bruto a baga-
jelor eliberate cu InUrziere si
pe perioadd indivizibilg de 24
ore, socotitd dela cererea de eli-
berare, cu un maximum de 14
zile.
§ 2. Dacd se face dovada cd, o
daund a rezultat din intärziere,
trebue plItitg pentru aceastg
daund o despägubire, care nu
trebue sg intreacd de 4 ori des-
pdgubirea forfetard fixatg la pa-
ragraful 1 din acest articol.
§ 3. Despägubirile preväzute la
cele 2 paragrafe precedente nu
pot sd se cumuleze cu cele care
ar fi datorite pentru pierderea
totald a bagajelor.
In caz de pierdere partialg, ele
se plätesc, dacg este cazul, pen-
tru partea nepierdutg.
In caz de avarie ele se cumu-
leazä, dacg este cazul, cu des-
pggubirea prevdzutd la art. 33.
In toate cazurile, cumulul des-
pggubirilor prevdzute la para-
www.digibuc.ro
grafele 1 si 2, cu cele prevgzute
la art. 31 si 33, nu poate da loc
la plata unei despdgubiri total&
superioare aceleia ce ar fi fost
plAtitä In caz de pierdere total&
a bagajelor.
Declararea interesului eliberdrif
35. § 1. Orice transport de ba-
gaj poate face obiectul unei de-
clardri a interesului eliberärii,
declarare inscrisä In recipisa de
bagaje.
In lipsa unei dispozitiuni con-
trare In tarife, suma interesului
cleclarat trebue sg fie indicatg.
in moneda tgrii de plecare.
§ 2. In acest caz se percepe o,
taxg suplimentarg de 0,10 la_
mile din suma declaratil, pe frac-
tiune indivizibilg de 10 km.
Tarifele pot reduce aceste ta-
xe si pot fixa un minimum de
perceput.
§ 3. Dacg s'a fäcut o declarare
a interesului elibergrii, se poate
reclama in caz de Intarziere:
a) dacg nu se probeazg cg o.
daund ar fi rezultat din aceastg
intarziere si in limitele intere-
sului declarat, 0 fr. 40 de kg-
greutate bruto a bagajelor eli-
berate cu intärziere si pe frac-
tiune indivizibild de 24 ore, so-
cotite dela cererea elibergrii cu
un maximum de 14 zile;
b) dacg se face dovada cg a.
rezultat o daund din Intärziere,
o despggubire, care se poate ri-
dica pând la suma interesului.
declarat.
Dacit suma interesului decla-
rat este inferioarit despágubiri-
lor prevgzute la art. 34, acestea.
pot fi pretinse In locul despä-
gubirilor preväzute sub literile et
si b din prezentul paragraf.
§ 4. In caz de pierdere totald-
sau partiald sau avaria baga-
jelor, pentru care s'a declarat
 12 Martie 1937
interesul eliberärii, se poate re-
clama:
a) despdgubirile prev6zute la
art. 31 ei 33 ei pe lângd aces-
tea;
b) rambursarea daunelor su-
plimentare probate, pang la con-
curenta sumei interesului de-
claret.
§ 5. Daca exista in acelaei
timp avarie sau pierdere par-
Va1 . a bagajelor ei intârziere la
eliberare, despdgubirile datorate
In virtutea paragrafelor 3 ei 4,
b, se pldtesc numai pând la con-
curenta sumei declarate ca in-
teres la eliberare.
Despdgubirile in caz de dol sau
greseald gravet imputabild cäii
ferate
36. In toate cazurile, când
pierderea totald sau partiald, a-
varie sau intârziere a bagaje-
lor, are drept cauzd un dol sau
o greeealä grava, imputabild cdij
ferate, aldtorul trebue despd-
gubit complet pentru paguba
doveditä pAnd la concurenta du-
blului sumelor maxime prevä-
zute la art. 31, 33, 34 ei 35.
Dobdnzi la cuantumul despd-
gubirilor
37. Cälätorul poate cere o do-
bândd de 6°/0 la suma acordatä
ca despdgubire, pe baza unei re-
cipise de bagaje, când aceastä
despdgubire depäeeete 10 fr.
Aceastä dobâncla curge din
ziva reclamatiunii administra-
tive, prevdzute la art. 40, sau de-
ed nu s'a fdcut o reclamatiune
administrativa, din ziva chemä-
rii In judecatd.
Restituirea despdgubirilor
38. Orice despdgubire plátitd
pe nedrept, trebue restituitd.
www.digibuc.ro
323
In caz de fraude, calea feratd
are dreptul pe lângd aceasta la
o sumä egald cu aceea plätitä
pe nedrept, fárd prejudiciul sanc-
tiunilor penale.
Rdspunderea cdii ferate pentru
agentii sdi
39. Ca lea feratá rdspunde pen-
tru agentii Intrebuintati In ser-
viciul sdu, precum ei de alte per-
soane pe care le intrebuinteazd
pentru executarea unui trans-
port cu care s'au insärcinat.
Totuei, decá la cererea chid-
torilor cäjj ferate fac servicii
care nu incumbd cäii ferate, ei
sunt considerati ca lucrâncl pe
rdspunderea cdldtorului cäruia
Ii fac acest serviciu.
CAPITOLUL
Rec lamafiuni administrative. Actiuni.
Procedura" ;i prescriptie in caz de
litigii näscute din confractul de
transport
Reclamatiuni administrative
40. § 1. Reclamatiunile admi-
nistrative fondate pe contractul
de transport, trebue sä fie adre-
sate in scris adi ferate, ardtate
la art. 42.
§ 2. Dreptul de a face recla-
matiuni apartine persoanelor
care au dreptul de a actiona ca-
lea feratá in virtutea art. 41.
§ 3. Biletele, recipisele de ba-
gaje i alte documente, pe care
cel In drept judecd util a le a-
nexa la reclamatiunea sa, tre-
buesc sd fie prezentate, fie In o-
riginal, fie in copie, acestea tre-
buind sd fie valabile legalizate
decá calea feratá o cere.
In momentul lichiddrii recla-
matiunii, calea feratá poate cere
restituirea biletelor sau recipise-
lor de bagaje.
 24 12 Martie 1937
Persoane care pot exercita drep-
tul de actiune contra caii, ferate
41. Actiunea contra cgii fe-
rate, care naste din contractul
de transport, nu apartine cleat
persoanei care prezintä biletul,
sau recipisa de bagaje, dupg caz,
sau dacg in lipsg de aceste do-
cumente isi justificA dreptul
sgu.
Cdile ferate contra cdrora actiu-
nea poate fi exercitatd.
Competinta
42. § 1. Actiunea pentru res-
tituirea unei sume plAtite in vir-
tutea contractului de transport,
poate fi exercitatá, sau contra
cgii ferate care a perceput acea
sumg, sau contra cgii ferate in
profitul cgreia suma a fost per-
ceputä in plus.
§ 2. Celelalte actiuni care nasc
din contractul de transport, nu
pot fi exercitate decAt contra
cgii ferate de plecare, contra
cáli ferate destinatare sau con-
tra acelei egi ferate pe care s'a
produs faptul care a dat nastere
a ctiunii.
Calea feratg destinatarg poate
fi actionatá chiar i In cazul
când n'ar fi primit bagajul.
Reclamantul are alegerea In-
tre cgi ferate mentionate; eclat&
actiunea intentatd, dreptul de
obtiune este stins.
§ 3. Actiunea nu poate fi in-
tentatg deal inaintea judecgto-
rului competent din Statul de
_care depinde calea feratg actio-
natd, afarg numai dacg nu se
prevede altfel In acordurile din-
tre State sun In actele de conce-
siune.
CAnd o intreprindere exploa-
teazg retele autonome In diferite
State, fiecare din aceste retele
este consideratg ca o cale.feratg
www.digibuc.ro
distinctg din punctul de vedere
al aplicArii acestui paragraf.
§ 4. Actiunea poate fi intro-
clusg contra unei alte cgi ferate
decAt cele argtate la paragraTele
I si 2 de mai sus, cAnd ea este
prezentatg ca cerere reconven,
tionalg, sau ca exceptie, intee
instantg relativg la o cerere prin.
cipalg fondatg de acelasi con-
tract de transport.
§ 5. Dispozitiunile prezentului
articol nu se aplicg la recursu-
rile caller ferate Intre ele, re-
gulamentate la Cap. III din pre-
zentul titlu.
Constatarea pierderii partiale
sau a unei avarii suferite de
bagaje
43. § 1. and o pierdere par-
tial& sau o avarie este descepe-
ritg sau presupusg de calea fe-
ratg sau invocatg de cglgtor, ca-
lea feratg este tinutg a intocmi
färg intarziere i dacg este po-
sibil, in prezenta algtorului, un
proces-verbal constatand starea
si greutatea bagajului i e cAt
posibil cuantumul pagubei, tau-
za pagube i momentul
In care ea s'a produs.
0 copie a acestui proces-ver-
bal trebue sg fie datg gratuit cg-
lgtorului, la cererea sa.
§ 2. and cálátorul nu acceptg
constatgrile din procesul-verbal,
el poate cere constatarea judi-
ciarg a stgrii si a greutatii ba-
gajelor, precum si a cauzei si a
cuantumului daunei, conform le-
gilor si regulamentelor Statului,
uncle constatarea judiciarg are
lOc.
§ 3. In caz de pierdere de ba-
gaje, calgtorul este tinut, pen-
tru a usura cercetgrile cgii fe-
rate, de a da descrierea cAt se
poate mai exactg a coletelor pier-
clute.
 12 Martie 1937
Stingerea actiunii contra cdii
ferate ndscute din contractul de
transport
44. § 1. Primirea bagajelor
stinge orice actiune contra cAii
ferate, provenind din contrac-
tul de transport.
§ 2. Totusi, actiunea nu este
stinsA:
1. deed cAlätorul dovedeste cä.
paguba a fost cauzatä prin dol
sau gresealä grava imputabild
cAii ferate.
2. in caz de reclamatiune pen-
tru intärziere, cand ea este VA-
cutA la una din calle ferate arl-
tate in art. 42, paragraf. 2, in-
tr'un termen de maximum 21
zile, fArl a socoti pe aceea a pri-
3. in caz de reclamatiune pen-
tru pierdere partialA sau avarie;
a) dacA pierderea sau avaria
a fost constatatA inaintea pri-
mini de cdtre cAldtor,
conform art. 43;
b) dacb. constatarea, care tre-
buia fAcutd conform art. 53, nu
s'a fAcut din culpa aid ferate.
4. in caz de reclamatiune pen-
tru daune neaparente, a cdror
existentA este constatatä dupb.
primirea bagajului cu condititz-
nea:
a) ca verificarea bagajelor in
statia de sosire sä nu fi fost ofe-
ritd chliltorului de cätre calea fe-
ratA;
b) ca cererea constatArii, con-
form art. 48, sA fie Melia ime-
diat dupg descoperirea daunei
cel mai tArziu in cele 3 zile, care
urmeaza dupA ziva primirii;
c) cälätorul sA facA proba, cA
dauna s'a produs in intervalul
scurs intre acceptarea la trans-
port si eliberarea.
5. and actiunea are ca obiect
restituirea sumelor plAtite.
§ 3. CAlAtorul poate refuza pri-
www.digibuc.ro
325
mirea bagajelor, atAt timp cat
nu s'a procedat la verificärile co-+
rute de el, pentru a se constata
dauna invocatä.
Rezervele ce cdlätorul ar face,
primincl totusi bagajele sale, nu
vor avea niciun efect, clacA nu
sunt acceptate de calea feratA.
§ 4. Dacb, o parte din coletele
mentionate in recipisa de ba-
gaje lipseste chiar la eliberare,
caltitorul poate cere inainte de a
Ina in primire pe celelalte, ca
drumul de fier sA-i elibereze o
recunoastere in privinta aceasta.
§ 5. Räspunderea pentru pier-
derea totalä se stinge clacI in
limp de 6 luni dupA sosirea tre-
nului, cu care trebue sa fie ex-
pediate bagajele, acestea n'au
fost cerute in statia de destine-
tie, f Ard prejudiciul avizului,
care trebue dat cálAtorului la
orice epocA, dacä coletul este re-
gäsit si deed poartà indicatiu-
nile necesare pcntru a gäsi a-
dresa sa.
Prescriptia actiunii ndscute din
contractul de transport
45. § 1. Actiunea näscutà din
contractul de transport se pres-
crie printr'un an, and suma da-
toratb. n'a fost fixatä printr'o re-
cunoastere, printr'o transactie
sau printr'o hotArire.
Totusi prescriptia este de 3 ani,
dacA este vorba de o actiune de
daune, avâncl de cauzI un dol
sau o gresalä gravA, sau in ca-
zul de fraudA, vizat de art. 38.
§ 2. Prescriptia curge:
a) pentru cererile de despAgu-
bire in caz de pierdere partialA,
avarie sau IntArziere la elibe,
rare:
din ziva in care eliberarea a
avut loc;
b) pentru cererile de despAgu-
bire in caz de pierdere totald:
326 12 Martie 1937
din ziva in care eliberarea ar
fi trebuit sd aibd, loc;
c) pentru cererile de plati sau
restituiri de taxe, de taxe acce-
sorii sau de suprataxe, sau pen-
CM cereri de rectificdri de taxe
in caz de aplicare neregulatd a
tarifului sau dintr'o eroare de
calcul:
din ziva pldtii taxei, a taxelor
accesorii sau a suprataxei, sau
daca nu s'a fdcut o platd, din
ziva in care plata ar fi trebuit
sA fie efectuatd;
d) pentru cererile de pldti de
suplimente de drepturi recla-
mate de vamä:
din ziva reclamatiunii vdmii;
e) pentru celelalte cereri pH-
vind transportul de cAlätori:
din ziva expirdrii valabilitAtii
biletului.
Ziva indicatit ca punct de ple-
care nu este niciodatA cuprinsd
in termen.
§ 3. In caz de reclamatiune ad-
ministrativA scrisA si adresatd,
call ferate, conform art. 40, pres-
criptia inceteazd de a curge.
Prescriptia isi reia cursul ince-
pAncl din ziva dud calea feratd
a respins in scris reclamatia si a
restituit piesele care erau ane-
xate la reclamatiune. Proba pri-
mirii reclamatiunii sau a rds-
punsului si aceea a restituirii
pieselor sunt in sarcina aceluia
care invoacd acest fapt.
Reclamatiunile ulterioare, a-
vând acelasi obiect, nu suspencld
prescriptia.
§ 4. Sub rezerva dispozitiuni-
lor precedente, suspendarea si
intreruperea prescriptiei sunt re-
glementate prin legile si regula-
mentele Statului, unde s'a inten-
tat actiunea.
Inadmisibilitate a reludrii
o ctiunii s cris e s au pres crise
46. Actiunea stinsd sau pres-
www.digibuc.ro
crisd, conform dispozitiunilor
paragrafului 10 al art. 26 si art.
44 si 45, nu poate fi reluatd nici
sub forma unei cereri reconven-
tionale, nici sub aceea a unei ex-
ceptiuni.
CAPITOLUL III
Regularea confurilor §i recursurilor
ceiilor ferafe infra ale
Re gularea conturilor intre cdile
f erate
47. Orice cale feratA este ti-
nutd sA plateascd celorlalte cli
ferate interesate partea care le
revine din pretul de transport pe
care l-a incasat sau pe care ar
fi trebuit sA-I incaseze.
Re cur sul in caz de de spd gubire
pentru pier der e totalli, par-
gala s au pentru avarie
48. § 1. Calea feratd care a
pl.:a-tit o despdgubire pentru pier-
dere totald, partialä sau pentru
avarie a bagajelor, in virtutea
dispozitiunilor prezentei Con-
vetiuni are dreptul de a exercita
un recurs contra cAilor ferate
care au luat parte la transport,
conform dispozitiunilor urmA-
toare:
a) calea feratd, din a cArei
culpd s'a cauzat paguba, este
singura responsabild;
b) cAnd dauna a fost cauzatA
prin faptul a mai multor di fe-
rate, fiecare din ele räspunde de
paguba cauzatä de ea. DacA, In
spetd, distinctiunea va fi impo-
sibild, despdgubirea se va repar-
tiza intre cdile ferate dupä prin-
cipiile mentionate sub litera c;
c) dacd nu se poate dovedi cA
clauna a fost cauzatä prin faptul
uneia sau mai multor &Ai ferate,
despdgubirea datoratd este re-
partizaa Intre toate cdile ferate,
care participd la transport, cu
exceptia acelora care pot proba
 12 Mart le 1937
cd clauna nu s'a produs pe liniile
tor. Repartitia se va face propor-
4ional cu distantele kilometrice
ta care se aplica tarifele.
§ 2. In caz de insolvabilitate a
unei cdi ferate, partea neplatita
care Ii incumbd este repartizatd
titre toate celelalte cdi ferate
care au luat parte la transport,
proportional cu distantele kilo-
metrice la care se aplicd tari-
tele.
Recursul in caz de despdgubire
pentru intdrzierea eliberdrii
49. Regulele enuntate la art.
48, se aplica si in cazul despdgu-
birii plAtite pentru intärziere.
Dacd intärzierea a fost cauzatá
de iregularitäti constatate pe mai
multe cdi ferate, despdgubirea
-este repartizatä intre aceste cdi
ferate, proportional cu durata
intärzierii respective.
Procedura recursului
50. § 1. Ca lea feratá contra cd-
reia se exercitá unul din recur-
surile prevazute la art. 48 si 49
de mai sus, nu poate contesta
valabilitatea plätii fäcute de ad-
ministratia care exercitd recur-
sul, cand indemnitatea a fost fi-
xatd, de autoritatea judiciard,
dupd ce calea feratd a fost legal
citatä si a fost push', in situatia
de a interveni singurd in proces.
Judechtorul sezisat de actiunea
principalä, fixeazd, dupd impre-
jurdrile de fapt, termenele pen-
tru notificare si pentru interve-
nire.
§ 2. Ca lea feratd, care vrea sá
-exercite recursul sdu, trebue sd-si
formuleze actiunea in o singurd
aceeasi instantd contra tutu-
ror chilor ferate interesate, cu
care nu s'a inteles, sub pedeapsä
de a nu pierde dreptul de recurs
contra acelora pe care nu le-a
citat.
www.digibuc.ro
327
§ 3. Judecätorul trebue sä ho-
tárascg, prin una si aceeasi sen-
tintä asupra tuturor recursuri-
lor de care este sezisat.
§ 4. CM le ferate actionate nu
pot exercita niciun recurs ulte-
rior.
§ 5. Nu este permis a intro-
duce recursuri in garantie, in in-
stanta sezisatá cu cererea prin-
cipalä de despdgubire.
Competinta pentru recursuri
51. § 1. Judecätorul domici-
liului cdii ferate, contra chruia
se exercitd, recursul, este singu-
rul competent pentru toate ac-
tiunile de recurs.
§ 2. Când actiunea trebue in-
tentatd contra mai multor cdi fe-
rate, calea feratá reclamantd are
dreptul a alege intre judeatorii
competenti, in virtutea paragra-
fului precedent, pe acela inain-
tea cäruia sd-si prezinte recta-
matiunea.
Conventiuni particulare cu pri-
vire la recurs
52. Se permit conventiunile
particulare ce pot interveni intre
cdile ferate, fie stabilite mai di-
nainte pentru diversele recur-
suri ce ar putea sä aibá unele
contra altora, fie pentru un caz
special.
TITLUL IV
Dispozipuni diverse
Aplicarea dreptului national
53. In lipsd de stipulatiuni in
prezenta Conventiune, sunt apli-
cabile, in fiecare tard, dispozitiu-
nile din legile si regulamentele
nationale relative la transporturi.
Reguli generale de procedurd
54. Pentru toate litigiile la
care dau nastere transporturile
supuse prezentei Conventiuni,
328 12 Martie 1937
procedura de urmat este aceea a
judecátorului competent, sub re-
zerva dispozitiunilor contrarli
prevazute in prezenta Conven-
tiune.
Executarea sentintelor. Popriri
fi c au piani
55. § 1. and hotaririle pro-
nuntate contradictoriu sau In
lipsä, de judecbitorul competent,
in virtutea dispozitiunilor pre-
zentei Conventiuni, au devenit
executorii, dupá legile aplicate
de acest judecätor, ele devin
executorii si In fiecare din Sta-
tele contractante, imediat dupg,
indeplinirea formalitätilor pre-
scrise in acest Stat. Revizuirea
fondului afacerii nu este admisä.
Aceastä dispozitiune nu se a-
plicá hotäririlor care nu Bunt
executorii deal numai provizo-
riu si nici condamnärilor la da
une interese care ar fi pronun-
tate, In afarä de cheltuieli, con-
tra unui reclamant cdruia i s'a
respins actiunea.
§ 2. Creantele provenite din-
tr'un transport international In
folosul unei ad' ferate asupra u-
nei alte &di ferate, care insä, nu
depinde de acelasi Stat ca pri
ma, nu pot fi urmärite decat
temeiul unei hotárfri date de au-
toritatea judiciarä a Statului de
care depinde calea feratä titu-
lará a creantelor urmärite.
§ 3. Materialul rulant al unei
cäi ferate, precum i obiectele
mobile de orice naturä, ce It a-
partin si care sunt obtinute Iii
acest material, nu pot face obiec-
tul unei urmäriri pe alt terito-
riu, cleat pe cel al Statului, de
care depinde calea feratá pro-
prietard i numai in virtutea u-
nei hotáriri date de autoritatea
judiciara acestui Stat,
§ 4. Nu se poate cere o cau-
tiune pentru a asigura plata
www.digibuc.ro
cheltuielilor ocazionate de ac-
tiuni judiciare bazate pe con-
tractul de transport internatio-
nal.
Unitatea monetard. Cursul de
conversiune sau de acceptare a
monedelor stretine
56. § 1. Sumele indicate In
francj in prezenta Conventiune
sau in anexele ei sunt conside-
rate ca raportându-se la francuI
aur, in greutate de 10/31 grame
si cu titlul de 0,900.
§ 2. Calea feratä este Vilna a
publica prin afise, la ghiseurì
sau prin orice alt mijloc potri-
vit, cursurile la care se efectu-
eazä conversiunea sumelor ex-
primate in unitäti monetare stilt--
hie, care sunt plátite In moneda
tärii (curs de conversiune).
§ 3. De- asemenea o cale feratá
care acceptd la pIatá monede
sträine trebue sä publice cursu-
rile la care ea le acceptá (curs
de acceptare).
Instituirea unui Oficiu Central
de transporturi internationale
pe cetile ferate
Pentru a inlesni si asi-
57. § 1.
gura executarea prezentei con-
ventiuni, se institue un Oficiu
Central de transporturi interna-
tionale pe edge ferate, insárci-
nat:
a) de a primi comunicärile fie-
cárula din Statele contractante
si fiecáreia din cAile ferate inte-
resate si de a le notifica celor-
lalte State i cdi ferate;
b) de a culege, coordona i pu-
blica informatiunile de orice na-
turd care intereseazä serviciul
transporturilor internationale;
c) de a pronunta la cererea
pärtilor, sentinte asupra litigii-
lor care s'ar putea ivi intre ettile
ferate.
d) de a inlesni Intre diversele
 12 Martie 1937
Cj ferate relatiunile financiare
necesitate de serviciul transpor-
turilor internationale i acoperi-
rea creantelor rdmase In sufe-
rintg si de a asigura din acest
punct de vedere siguranta rapor-
turilor dintre caile ferate; .
e) de a aduna cererile de mo-
dificgri a prezentei Conventiuni
si de a propune, când e cazul,
reunirea conferintelor prevgzute
la art. 60.
§ 2. Un regulament special
constituind anexa II-a a prezen-
tei Conventiuni, fixeazg sediul,
compunerea si organizarea aces-
tui Oficiu, precum si mijloacele
sale de actiune. Acest regula-
ment si modificgrile, care i se a-
duc prin acorduri intre State le
contractante, au aceeasi valoare
si duratä ca si Conventiunea.
Lista liniilor supuse
Conventiunii
58, § 1. Oficiul Central prevä-
zut la art. 57 este insgrcinat sg
stabileascd si sä tie la zi lista
liniilor supuse prezentei Conven-
tiuni. In acest scop el primeste
notificarile Statelor contractante,
relative la Inscrierea pe aceastg
listä sau la radierea de pe listä
a liniilor unei cgi ferate sau a
unei intreprinderi mentionate la
art. 2.
§ 2. Intrarea unei linii noi la
serviciul transporturilor inter-
nationale n'are loc cleat dupg o
lung dela data scrisorii Oficiului
Central, prin care se notificä ce-
lorlate State inserierea sa pe
listg..
§ 3. Radierea de pe listg a unei
linii se face de Oficiul Central,
imecliat ce Statul contractant,
flupg a cgrui cerere linia a fost
inscrisg pe listä, notificg Oficiu-
lui Central, cg ea nu mai este In
situatie de a face fatg obligatiu-
nilor impuse de Conventiune.
www.digibuc.ro
3213
§ 4. Simple primire a notifi-.
cgrii din partea Oficiului Cen-
tral dà imediat drept fiecgrei cgi
ferate de a Inceta, cu linia ra-
diatg, mice relatiune de trans-
porturi internationale, afar& de
transporturile In curs, care tre-
buesc sà fie executate Ong, la,
destinatie.
Admiterea de State noi
59. § 1. Orice Stat care -n'a
semnat prezenta Conventiune si
vrea sg adereze la ea adreseazga
cererea sa Guvernului elvetian,,
care o comunicg, tuturor State lor
participante, Impreund cu o nota
a Oficiului Central, asupra
tuatiei cäilor ferate ale Statului
solicitant, din punctul de vedere
al transporturilor internationale.
§ 2. Dad. In timp de o lung de
la trimeterea acestui aviz nu s'a
fg.cut opozitie la Guvernul elve-
tian, de cel putin cloud State
contractante, cererea se admite
de plin drept i Guvernul elve-
tian va anunta aceasta atät Sta-
tului solicitant cat i celorlalte
State participante.
In cazul contrar, Guvernul el-
vetian notificg tuturor Statelor
participante, precum si StatuIld
solicitant, cg examinarea cererii
sale a fost amAnatä.
§ 3. Orice admitere isi produce
efectele la o lung dupg data avi-
zului trimes de Guvernul
tian.
Revizuirea Conventiunii
60. § 1. Delegatii Statelor con,
tractante se reunesc pentru re-
vizuirea Conventiunii, In urma
convocgrii Guvexnului elvetian,
eel mai târziu cinci ani dupg pu-
nerea in vigoare a modificgribor
adoptate la ultima conf erintä.
Totusi conferinta va putea a-
vea loc si inainte de acest ter-
men, dacd cererea este fäcutg
 330 12 Mart le 1937
el putin o treime din Statele
contractante.
§ 2. Punerea in vigoare a unei
,conventiuni la care a ajuns o
conferintä de revizuire implicg
abrogarea Conventiunii anteri-
uare, chiar fatii de acele pgrti
Tontractante care n'ar ratifica
noua Conventiune.
Dispozitiuni complimentare
61. § 1. Dispozitiunile compli-
'mentare, pe care unele State
contractante sau unele cäi fe-
rate participante, ar judeca util,
sg le publice pentru executarea
conventiunilor, vor fi comunicate
de ele Oficiului Central.
§ 2. Acordurile intervenite pen-
tru adoptarea acestor dispozi-
limn pot fi puse in aplicare, pe
cgile ferate care au aderat la ele,
in forma prescrlsg de legile si
regulamentele fiecdrui Stat, MIA
insä ca prin aceste acorduri sà
se aducg deroggri Conventiunii
Internationale.
Punerea lor in aplicare se va
notifica Oficiului Central.
Durata angajamentului rezultat
pin aderare la Conventiune
62. § 1. Durata prezentei Con-
'ventiuni este nelimitatg, totusi,
Tiecare Stat participant se poate
retrage in conditiunile argtate
Mai jos:
Primul angajament este vala-
bil pang la 31 Decemvrie a anu-
lui al 5-lea care va urma dupg
punerea In vigoare a prezentei
tonventiuni.
Orice Stat care, dupg expira-
rea acestui termen, vrea sg, se
retragg, trebue sg notifice Gu-
vernului elvetian intentia cu cel
putin un an inaintea datei arg-
late. Guvernul elvetian va infor-
-ma despre aceasta toate Statele
participante.
www.digibuc.ro
In lipsa notificgrii de retragere
fgcute in termenul de mad sus,
angajamentul va fi prelungit de
plin drept, pentru o perioadg de
trei ani si asa mai departe din
trei in trei ani, in lipsa unei de-
nuntgri cu cel putin un an Ina-
inte de 31 Decemvrie a ultimului
an al unei perioade trienale.
§ 2. Noile State admise a par-
ticipa la Conventiune in cursul
perioadei de 5 ani sau in cursul
uneia din perioadele trienale,
sunt angajate pang la finele a-
cestei perioade si apoi pang la
fin ele fiecgrei perioade urmgtoa-
re, intru cat ele n'ar fi denun-
tat angajamentul lor cu cel pu-
tin un an inainte de expirarea
uneia din aceste perioade.
Ratificdri
63. Prezenta Conventiune va
firatificatg si intrumentele de
ratificare vor fi depuse cat mai
curänd posibil la Guvernul El-
vetian.
Cand Conventiunea va fi rati-
ficatä de cinsprezece State, Gu-
vernul Elvetian va putea sg se
pung in leggturg cu Guvernele
interesate, pentru a examina cu
ele posibilitatea punerii in vi-
goare a Conventiunii.
Textele Conventiunii. Traduceri
oficiale.
64. Prezenta Conventiune a
Cost incheiatà si semnatg in lim-
ba francezá, conform uzului di-
plomatic stabilit.
La textul francez sunt ane-
xate: un text in limba germang
Si un text in limba italiang, care
au valoarea de traduceri ofi-
ciale.
In cazuri de divergente, textul
francez hotgräste.
 12 Martie 1937
LEGE
cif privire la scutirea de taxe vamale a
inaterialului de propaganda turistici si
balneark importat din Romania In
Cehoslovacia si vice-versa
DIN 12 MARTIE 1937 4)
Art. unic. Guvernul este au-
torizat a ratifica si a face sa se
execute schimbul de note efec-
tuate la Bucuresti, la 4 Iu lie
1935, prin care guvernele Roma-
niei si Cehoslovaciei, au conve-
nit sa-si acorde reciproc scutire
de taxe vamale pentru prospec-
tele, afisele, precum si brosurile
de propaganda turistica si bal-
neara cu ocazia importului aces-
tui material din una din Taxi le
contractante.
Copie si traducere de pe a-
teste note se alaturd la legea de
f atä.
Not& Având in vedere ne-
tesitatea de a da traficului tu-
ristic intre ambele noastre taxi
o desvoltare cat mai mare si ti-
nand socoteala de sugestiunile
te au fost elaborate cu ocazia
lucrarilor Consiliului Economic
al Micii Intelegeri, am onoarea
a V. propune urmatoarele:
I. Anexa A a Tratatului de
Comert i Navigatiune intre Re-
gatul Romaniei si Republica Ce-
1) Aceastä, Lege, dimpreunä
notele la dânsa aläturate, s'a votat
de Senat In eclinta dela 19 Decem-
vrie 1936 0 de Adunarea Deputati-
lor In edinta dela 23 Februarie
1937; s'a promulgat prin Decretul
regal Nr. 1.011/937 0 s'a publicat
In Monitoria Oficial, p. I, Nr. 59 din
12 Martie 1937. A se vedea i Tra-
tatul de comert i navigatie eu Ce-
hoslovacia, ratificat prin Legea pu-
blicatä In Monitorul Oficial Nr. 84
din 10 Aprilie 1931, precum i Legea
pentru organizarea turismului, din
Februarie 1936, la pag. 323, vol.
XXIV, p. I.
www.digibuc.ro
331
hoslovaciei, semnat la Strbské
Pleso, In ziva de 27 Iunie 1930,
va fi completat in sensul urma.-
tor:
Observatiune la Nr. 298, 299 si
300 din tariful vamal cehoslo-
vac.
Prospectele, afisele si brosurile
co recomanda vizitarea locuri-
lor turistice sau balneare ro-
mâne, sau Maud in mod gene-
ral propaganda pentru traficul
voiajorilor (strainilor) in Roma-
nia, vor fi admise in scutire de
taxe vamale, in conformitate cu
Nr. 647, indiferent de extinderea
pärii rezervatä anunturilor.
II. Anexa B a aceluiasi Tratat
va fi completatä dupa cum ur-
meaza:
Ex. 794, prospectele, afisele
brosurile recomandand vizitarea
statiunilor turistice i balneare
cehoslovace, sau Maud propa-
ganda in general pentru traficul
voiajorilor (strainilor in Ceho-
slovacia), vor fi admise in scu-
tire de taxe vamale, indiferent
de extinderea partii rezervata a-
nunturilor.
III. Se intelege totodata cà a-
fisele, prospectele si cataloagele
de targuri de mostre si de expo-
zitii ce au loc pe teritoriul uneia
din Inaltele Parti Contractante,
vor fi admise In scutire de taxe
vamale cu ocazia importului lor
pe teritoriul celeilalte PAN.
IV. Acest acord va face parte
integranta, din Tratatul de Co-
mert i Navigatie din 27 Iunie
1930. El va fi ratificat si va in-
tra in vigoare 15 zile, dupa
schimbul instrumentelor de rati-
ficare, care va avea loc la Praga.
Cu toate acestea cele doul Gu-
verne se vor putea intelege In
ceea ce priveste punerea sa in
vigoare anticipata.
332 12 Martie 1937
LEGE
pentru ratificarea anexelor Convenfiei
de stabilire, comerf si navigafie
cu Ungaria
DIN 12 MARTIE 1937 1)
Art. unic. Guvernul este au-
torizat a ratifica si a face a& se
execute scrisorile adresate de Mi-
nistrul României la Budapesta,
presedintelui clelegatiunii un-
gare, care formeaza parte lute-
granta din Conventiunea de Sta-
Mire, Comert st Navigatiune, in-
cheiata Intre Romania si Unga-
ria la Sinaia, i semnata la 12
August 1931, astfel cum a fost
pusa in vigoare prin jurnalul
Consiliului de Ministri, Nr. 1.112
din 24 August 1931.
Copiile si traducerile de pe
suszisele 3 scrisori se alaturá la
legea de fata.
I. Referindu-ma la art. 1 al
Conventiunit de Stabilire, Co-
mert i Navigatie intre Romania
si Ungaria, semnata astazi, 12
August 1931, am onoarea sä a-
duc la cunostinta dv. ca Guyer-
nul Regal Roman, face declare-
title urmatoare, In ceea ce pri-
veste aplicarea, fata de supusii
unguri, lucrând pe propriu lor
cont, a dispozitiunilor legii din 1
1) Aeons% Lege, dimpreunä cu
scrisorile la dinsa aläturate, s'a vo-
tat de Senat In sedinta dela 19 De-
cemvrie 1936 si de Adunarea Depu-
tatilor Iii edinta dela 24 Februarie
1937; s'a promulgat prin Deereul
regal Nr. 1.012/937 ì s'a publicat
fn Monitorul Ofiaial, p. r, Nr. 59'
din 12 Martie 1937. A se vedea si
Conventia de stabilire, contert i na-
vigatie, cu Ungaria, ratifieatä prin
Legea publieatä in Monitorul Oft-
Nat, NT. 79 din 2 Aprilie 1932, pre-
cum si Aeordul de pläti cu Ungaria,
din 28 Aprilic 1936, la pag. 597, vol.
XXIV, p. I.
www.digibuc.ro
Aprilie 1930, Nr. 1.118, asupra
protectiunii muncii 9;
1. Cererile de autorizatie prea-,
labile prevazute In art. 2 al legii
precitate, ca i cererile de stabi-
lire si de prelungirea livretelor
profesionale i permisii de se-
dare In tat* (art. 12-14), formu-
late de supusii unguri, doritori
de a exercita o profesiune In Ro-
mania, vor fi examinate de au-
toritätile competinte române, cu
bunavointä i cu cea mai mare
graba, posibila.
2. Supusii unguri care exerci-
tau In momentul intrarii in vi-
goare a legii precitate un comert
sau o industrie In Romania, con-
form legilor si regulamentelor
in vigoare, vor obtine, fat% ex-
ceptie, livretele profesionale pre-
vazute la art. 18, al legii citate
mai sus, ca si prelungirea aces-
tor livrete (art. 15) si permisille
lor de sedere in tara. Stabilirea
ca i prelungirea livretelor pro-
fesionale nu vor putea fi refu-
zate decal pentru motivele men-
tionate la art. 16.
3. Livretele profesionale elibe-
rate supusilor unguri prevazute
la alineatul precedent, nu vor
putea fi retrase decal pentru mo-
tive privitoare la siguranta Sta-
tului (art. 16).
II. Cu scrisoarea din data de
astazi, 12 August 1931, ati bine-
volt sa-mi faceti urmatoarea co-
muni care:
Referindu-mä la art. 2 a/
Conventiunii de Stabilire, de Co-
mert i Navigatie intre Roma-
nia i Ungaria, semnata astazi,.
2) A se vedea Legea pentru pro-
teguirea muncii indigene, din 3 A-
prilie 1930, la pag. 189, vol. XVIII,
precum i Legea pentra utilizarea
personalului românese in intreprin-
deri, din 16 Iulie 1931, la pag. 510,,
vol. XXII.
 12 Martie 1937
am onoarea a aduce la cunos-
tinta cá negocierile cu privire la
o Conventie referitoare la repri-
mirea reciprocâ a celor expul-
zati, vor fi Incepute Indata ce se
va putea, /titre ambele noastre
(Aril".
JJL Referindu-mA la art. 5 din
Conventiunea de Stabilire, Co-
mart si Navigatiune, semnatA cu
data de astazi, 12 August 1931,
am onoarea a va aduce la cu-
nostintil cá Guvernul Roman, In
dorinta de a inlesni relatiunile
Intre ambele tari, considerA ca
taxa de sedere In tark perceputa
asupra supusilor unguri, in Ro-
mania, sa ffe valabilA pentru un
an, cu titlul de reciprocitate, In
ce priveste conditiunile la care
sunt percepute taxele de aceeasi
natura plâtite de supusii români
in Ungaria.
LEGE
pentru ratificarea Tratatului adilional
la tratatul de extradilie dintre RomAnia
fi State le-unite ale Americii
DIN 12 MARTIE 19371)
Art. unic. Guvernul este au-
torizat a ratifica si a face sá se
execute Tratatul semnat In Bu-
curesti, la 10 Noemvrie 1936, adi-
tional la tratatul de extraditie
dintre Romania si State le-Unite
1) Aceasta Lege, dimprennä en
Tratatul aditional la dânsa aläturat,
s'a votat de Senat si Adunarea De-
tatilor in sedintele dela lo fp. 23 Fe-
bruarie 1937; s'a promulgat prin.
Decretul regal NT. 1.013/937 fo. s'a
publicat In Movitorul Oficial, p. I,
Nr. 59 din 12 Martie 1937. A se
vedea i Tratatul de exträdare
State le-Unite ale Americei, din 23
"hale 1924, ratificat prin Legea pu-
blicatä in Monitorul 0 ficial Nr. 79
din 8 Aprilie 1925.
www.digibuc.ro
ale Americii, semnat in Bucu-
resti, la 23 lulie 1924.
"Se alaturA la legea de fatA co-
pie si traducere de pe suszisul
Tratat.
Regatul Romaniel si State le
Unite ale Americii, gasind cA
este neoesar a se incheia un tra-
tat aditional la tratatul de ex-
traditie, semnat la Bucuresti, In
ziva de 23 Julie 1924, spre a se
completa cazurile in care se a-
cord6 extraditiunea Infra am-
bele State, au numit plenipoten-
tiari ai lor,
Care, dupA ce au schimbat de-
plinele lor puteri, gäsite In bunA
si cuvenitA forma, au convenit
asupra dispozitiunilor urmA-
toare:
TRATAT ADITIONAL
UrmAtoarele crime i de-
Ede se adaugA la art. 2 din zi-
sul tratat, In baza cárora se
poate acorda extradarea, si a-
nume:
24. Crime si delicte Impotriva
legilor falimentelor.
2. Prezentul tratat va fi con-
siderat ca facand parte. lute-
granta din tratatul dela 23 Iu lie
1924 si prin urmare, lista dela
art. 2, se completeaza in asa mod
/neat punctul 24 din tratatul
principal devIne punctul 25.
3. Prezentul tratat va fi rati-
ficat de Care Inaltele Pärti Con-
tractante, conform dispozitiuni-
lor constitutionale respective si
'va deveni executoriu In ziva
schimbului ratificarilor, care va
avea loc cat mai curand la Bu-
curesti.
4. Prezentul tratat rAmâne In
vigoare pe tot timpul cat va fi
in vigoare tratatul din 23 Iu lie
1924 si aplicarea lor va Inceta
acelasi timp.
 334 13 Martie 1937
LEGE
pentru ratificarea a 3 Convenfii interne-
tionale, de ordin economic, ale Societkii
Naliunilor
DIN 13 MARTIE 1937 1)
Art. unic. Guvernul este au-
torizat a ratifica si a face sg. se
execute urmätoarele Conventiuni
internationale, intocmite de Co-
mitetul economic al Societittii
Natiunilor j semnate de Roma-
nia la Geneva, la 20 Februarie
1935:
1. Conventiunea internationalg,
pentru lupta contra bolilor con-
tagioase ale animalelor.
2. Conventiunea internationalg,
privitoare la transitul animale-
tor, cdrnurilor si altor produse
animale,
3. Conventiunea internatio-
nalä privitoare la exportul ci im-
portul produselor de origine a-
nimald (allele cleat cArnurile,
preparatele de carne, produsele
animale proaspete, laptele si de-
rivatele laptelui).
Copie si traducere de pe aceste
documente se alIturg, la legea de
fatä.
I. CONVENTIUNE INTERNATIONALA
pentru lupta contra bolilor contagioase
ale animalelor
Convinsi ca o luptä neintre-
ruptä si cu efect contra bolilor
contagioase ale animalelor nu
poate fi dusg, la bun sfârsit, de-
Aceastä Lege, dimpreunä en
Clonventiunile la dansa alâturate, s'a
votat de Senat in qedinta dela 16
Decemvrie 1936 si de Adunarea De-
putatilor In edinta dela 23 Februa-
rie 1937; s 'a promulgat prin Deere-
tul regal Nr. 1.006/937 si s'a publi-
eat in Monitona Oficial p. I Nr. 60
din 13 Martie 1937.
www.digibuc.ro
cat, printr'o actiune unitä a tä-
rilor interesate:
Pe de altg, parte, recunoscând,
In unanimitate, cä orice actiune
tinzând a usura schimburile in-
ternationale de animate si pro-
duse animate trebue sä aiM In
fruntea programului säu imbu-
nätätirea, prin toate mijloacele,
a conditiunilor sanitare veteri-
nare, in clusiv o conlucrare in-
ternationalä mult mai strânsg,
mult mai frecventä,
Au desemnat ca imputernicitir
ai sai:
care, dupä ce si-au prezentat
deplinele lor Imputerniciri, gä-
site in bung, si cuvenitä regulä,
s'au inteles asupra dispozitiu-
nilor ce urmeazä:
1. Inaltele Pgrti Contractante
vor lua mäsurile legislative st
administrative trebuitoare pen-
tru a asigura o actiune unitá si
cu efect contra ivirii i raspän-
dirii bolilor contagioase ale ani-
malelor.
Aceste mäsuri vor privi Indeo-
sebi:
1. Supravegherea diferitelor e-
fective de animale domestice, a-
ceea a tuturor stabilimentelor
care prezintá un interes deosebit
in lupta contra epizootiilor, cm:a
sunt: abatoriile, stabilimentele
de ecarisaj, târgurile de animale
si de carne, velnitele,
grajdurile publice, ale comerci-
antilor si cele din statiunile de
propäsire; stabilimentele care In-
trebuinteazä procluse animale;
controIul productiei si desface-
rii serurilor, virusului si al cul-
turilor microbiene, atenuate sau
nu, si al produselor biologice re-
velatoare; controlul tuturor mij-
loacelor de transpart, al locu-
rilor pentru imbarcarea si de-
barcarea animalelor, precum si
rontrolul statiunilor de caran-
Una.
 13 Mart le 1937
2. Constatarea aparitiei de boli
contagioase ale animalelor pre-
cum si ardtarea localitätilor
contaminate.
3. Mijloacele de preventiune
de lupta, contra bolilor contagi-
oase ale animalelor.
4. Reglementarea, sub toate
formele, a transportului, mai
ales din punct de vedere al de-
sinfectdrii vehiculelor.
5. Sanctiunile de aplicat in caz
de contraventie la mäsurile de-
cretate.
2. Inaltele Pärti Contractante
isi iau angajamentul ca, in ca-
zul când n'ar exista Incd, sá in-
fiinteze, in làrile lor respective,
o organizatie sanitarä oficialá
destinatá a asigura aplicarea
másurilor prevdzute la articolul
intadu. Aceasta, organizatie ofi-
ciala va cuprinde, in principiu:
1. Un serviciu sanitar veteri-
nar de Stet, având mai ales ca
scop:
a) Supravegherea locurilor
stabilimentelor aratate la arti-
colul întâiu, in vederea de a con-
stata ivirea si evolutia bolilor
contagioase ale animalelor;
b) Aplicarea mäsurilor privi-
toare la bolile contagioase ale a-
nimalelor, precum i acelea tin-
zând a le preveni si a le com-
bate;
c) Inspectia animalelor si
produselor animale;
d) Liberarea de certificate pri-
vind originea si starea sanitard
a animalelor, sau originea si sa-
lubritatea produselor animale.
2. Institutii de invätämânt
de cercetdri pentru formarea
personalului sanitar veterinar;
laboratoare stiintifice trebui-
toare bunei functiondri a aces-
tor servicii.
3. Serviciile sanitare veteri-
nare ale fiecärei Inalte Pärti
Contractante vor fi organizate
www.digibuc.ro
dupä principiile enumerate mai
jos, recunoscute ca esentiale i.
indispensabile pentru organiza,
rea corespunzhtoare a unui ser-
viciu sanitar veterinar.
1. Serviciul sanitar veterinar
de Stat trebue pus sub directia
UflUi $ef, medic veterinar res,
ponsabil si depinzancl direct de
ministrul competent.
2. Numärul si aStributiunile
medicilor veterinari de Stat si al
medicilor veterinari Insärcinati
de Stat cu anumite servicii of i.
ciale, trebue sä garanteze,
du-se seama, de importanta cres-
terii animalelor si de intinderea
terenurilor cultivate, precum si
de intensitatea circulatiei, exer,
citiul unui control sanitar vete,
rinar cu efect si repede pe In,
treaga intindere a teritoriului,
impartit in circumscriptii sani,
tare geografic definite, precum
asupra totalitätii animalelor
domestice.
Acest serviciu sanitar veteri,
nar trebue sit puna, Statul in si,
tuatia de a atesta originea si
starea sanitarä ale animalelor
produselor animale destinate
pentru export, cu conditiunea
insd ca Statul sä fie responsabil
de interventiunea lor.
3. Veterinarii Statului si cei care
ar fi agreati pentru anumite
functiuni, trebue sä fie prevä,
zuti de o diploma, de studii vete,
rinare de Stat sau recunoscutä
de Stat.
Nu pot fi considerati ca vete,
rinari de Stat deck veterinarii
functionari ai Statului indemni,
zati de el.
Alti veterinari deck functio,
narii de Stet pot fi Insárcinati
in mod exceptional cu anumite
interventiuni sanitare, cu con,
clitiunea ca Statul sä fie respon-
sabil de interventiunile lor.
4. Controlul sanitar veterinar
336 13 Martie 1937
la frontierg nu trebue sä fie M-
cut decât de medici veterinari de
Stet sau admisi de Stat in acest
,scop.
5. a) Inspectia carnurilor des-
tinate vânzilrit si consumatiei
publice trebue sg fie incredin-
tatg, in principiu, medicilor ve-
terinari pusi sub controlul ser-
viciului veterinar de Stat;
b) Controlul sanitar veterinar
el cgrnurilor si al preparatelor
de carne destinate exportului va
Ti lacut de medicii veterinari de
Stat sau admisi de Stat in acest
s cop.
4. Existenta unei organizgri
Sanitare veterinare conforma cu
prevederile art. 2 si 3, va fi no-
lificatä de fiecare din Inaltele
Parti Contractante, printr'un
"memoriu, rezumând modalitätile
esentiale ale organizgrii, care se
va trimete, cel mai târziu in mo-
'mentul depunerii ratificgrii, se-
scretarului general al Societätii
Natiunilor tare va informa des-
'pre aceasta celelalte Inalte Pgrti
Contractante.
5. Inaltele Pgrti Contractante,
notrivit cu recomandgrile oficiu-
lui international de epizootii, se
angajeazg a publica regulat un
buletin sanitar veterinar, iedac-
'tat in conditiunile ce urmeazä:
1. Buletinele sanitare veteri-
'nare trebue publicate la data
'de 1 si 15 ale fiecgrei, luni, dând
loate informatiunile privitoare
la perioada precedentä de 15
2. Schimbul acestor buletine se
Va face intro autoritgtile vete-
rinare centrale, färg a intrebu-
inta calea diplomatica.
3. Vor da toate informatiile
statistice asupra urmätoarelor
pesta boving Pestis bovum),
Tebra aftoasä (Aphtae epizooti-
Tae), pleuropneumonia contagi-
-oasg a bovinelor (Pleuropneu-
www.digibuc.ro
monia bovum contagiosa), dalac
(Anthrax), variola oilor (Variola
ovina) turbarea (Rabies), morvg
(Malleus), during (Exanthema
coitale paralyticum), pesta por-
cing (Pestis suum).
4. Fiecare targ va mai putea
da si alte informatiuni statis-
tice sau de altä naturg, sau alte
informatiuni privitoare la alte
bolt
Buletinul sanitar veterinar va
trebui sä arate situatia sanitard
veterinarg la data publicgrii, a-
flume: numgrul i indicatiunea
marilor diviziuni teritoriale (pro-
vincii, clepartamente, pläsi), nu-
märul comunelor si al exploata-
tiunilor infectate la data apari-
tiei buletinului, precum si nu-
märul comunelor si al exploata-
tiunilor noi infectate in interva-
lul de timp respectiv.
6. Când se constatg, pentru
Intgia datd, pe teritoriul uneia
din Inaltele Pgrti Contractante
aparitia pestei bovine, porcine
sau aviare, a febrei aftoase, a
pleuropneumoniei contagioase a
bovinelor sau a durinei, directia
serviciului sanitar veterinar va
instiinta, f grg intârziere, autori-
tatea centralg veterinard a ce-
lorlalte Inalte Pärti Contractan-
te, de aparitia bolii si de repar-
titia focarelor. Aceastg comuni-
care se va face pe cale telegra-
ficg sau radiotelegraficg State-
tor imediat vecine, precum si in
toate acele cazuri când intro
Inalte le Pgrti Contractante are
loc un schimb de animale si pro-
cluse animale.
Mai mult, Inaltele Parti Con-
tractante se obligg a impune au-
toritgtilor lor sanitare veteri-
nare de prima instantg, situate
dealungul frontierei, de a comu-
nica direct si färä intârziere au-
toritätilor corespunzgtoare ale
celorlalte Inalte Pgrti Contrac-
 13 Martie 1937
tante vecine, extensiunea pe te-
ritoriul lor de activitate, a boli-
lor ardtate la alineatul prece-
dent, precum si aparitia si in-
tinderea variolei ollor, a morvei
si a holerei päsdrilor. Aceste co-
municari se vor face in cazuri
urgente telegrafic, fárd prejudi-
ciu asupra dispozitiunilor spe-
ciale ce rezultd din acordurj bi-
laterale In vigoare dintre unele
din naltele Parti Contractante.
7. Inaltele Parti Contractante
se angajeazd a usura:
a) Admiterea studentilor, pro-
Jesorilor, agregatilor i asistenti-
lor din tdrile celorlalte Inalte
Párti Contractante, in institu-
iile laboratoarele tárii lor;
b) Schimburi temporare de
lunctionari veterinari intre di-
feritele lor administratiuni;
c) Stabilirea permanentá sau
temporard a functionarilor ve-
terinari din una din Inaltele
Párti Contractante pe teritoriul
unei alteia, dacd din aceasta ar
_putea rezulta avantaje serioase
pentru relatiuni particulare in-
tre ri1e in cauzá;
d) Organizarea de misiuni de
studii, formate din functionari,
medici veterinari, din una sau
mat multe Inalte PAN Contrac-
tante, in scop de a urmári
sau inetodele in curs in
Treuna din tärile ale Inaltelor
Pärtj Contractante si de a in
t7a in aceastd privintä fn con-
vorbiri directe, indatd ce li se
va adresa vreo cerera din partea
uneia din Inaltele Párti Con-
tractante.
8. Inaltele.PArti Contractante
recunosc dreptul directiilor ser-
viciilor sanitare veterinare de a
se informa direct intre ele asu-
pra greutátilor de naturd vete-
rinard ce se ivesc, in schimbul
reciproc de animale si produse
animale, O copie a tuturor aces-
C. Hamangiu, vol. XXV. 22.
www.digibuc.ro
337
tor comunicdri se va trimete pe
cale diplomaticd.
Inaltele Párti Contractante se
angajeaza de a impune directiu-
nilor sanitare veterinare de a se
pune in legAturd cu directiunile
corespunzátoare a unei Inalte
Pärti Contractante, când se ivesc
greutdti serioase in schimbul re-
ciproc de animale sau produse
animale cu aceastá tard.
Dispozitiuni finale
Reglementarea neintelegerilor
9. 1. Dacd. intre Inaltele Párti
Contractante se iveste oarecare
neintelegere privind interpreta-
rea sau aplicarea Conventiunij
de fatd, si dacd aceastá neinte-
legere nu s'a putut resolva mul-
tumitor pe cale diplomatich, ea
se va solutiona potrivit cu dis-
pozitiunile in vigoare intre pArti,
privitoare la neintelegerile inter-
nationale.
2. In cazul când n'ar exista u
astfel de clispozitiune intro Or-
tile In neintelegere, ele vor su-
pune unei proceduri arbitrale
sau judiciare. Când nu se va
putea cdclea de acorci asupra a-
legerii unui alt tribunal, la cere-
rea uneia din ele, vor supune
neintelegerea Curtii permanente
de justitie internationald, dacd
sunt toate membre ale protoco-
lului din 16 Decemvrie 1900, pri-
vitor la statutul numitei Curti,
iar dacd nu sunt toate membre
acestui protocol, o vor supune
unui tribunal de arbitraj, consti-
tuit potrivit conventiunii din
Haga, din 18 Octomvrie 1907,
pentru reglementarea pasnicd a
conflictelar internationale 1).
1) A se vedea pentru rati-
ficarea a 11 Conventii internationale,
dela Haga, din 18 Octonivrie 1907,
pentru reglementarea paqnieä a eon-
flietelor internationale, din 11 Mar-
338 13 Martie 1937
Limb!, datd
10. Conventiunea de fata, a
cärui text francez si englez vor
face deopotrivä dovadá, va pur-
ta data acestei zile.
Semndturd, ratificare
11. 1. Conventiunea de fata
se poate semna pAnä la data de
15 F'ebruarie 1936, in numele ori-
cdrui membru al SocietAtii Na-
tiunilor sau In numele oricArui
Stat nemembru, cdruia consiliul
Societätii Natiunilor, precum si
State le nemembre prevAzute la
paragraful precedent.
2. Conventiunea de fatA se va
ratifica. Instrumentele ratified-
rii se vor clepune la secretarul
general al SocietAtii Natiunilor,
care va notifica aceasta tuturor
Membrilor Societätii Natiunilor
si Statelor nemembre preväzute
la paragraful precedent.
Adesiune
12. Incepänd cu data de 16
Februarie 1936, oricare membru
al Societätil Natiunilor si ori-
care Stat nemembru cAruia Con-
siliul Societätii Natiunilor i-a co-
municat o copie a conventiei de
fatä, va putea adera la ea.
2. Instrumentele adesiunii se
vor depune la secretarul general
al Societätii Natiunilor, care va
notifica depunerea tuturor mem-
brilor SocietAtii Natiunilor, pre-
cum si Statelor nemembre pre-
vázute la articolul precedent.
Intrarea in vigoare
13. 1. IndatA ce se vor depune
tie 1912, la pag. 962, vol. VII; de
asemeni Statutul Ourtii permanente
de Justitie internationalk din 7 Mai
1927, la pag. 726, vol. XVXVI,
cu mod. 19 Iu lie 1930, pag. 786, vol.
XVIII 0 26 Martie 1931, pag. 244,
vol. XIX.
www.digibuc.ro
cinci adesiuni sau ratificAri, se-
cretarul general al Societätii Na-
tiunilor va incheia un proces-
verbal.
2. 0 copie autentificatá a aces-
tui proces-verbal se va trimete
de secretarul general al Socie-
LAW Natiunilor fiecArui mem-
bru al Societätii Natiunilor, pre-
cum si fieatrui Stat nemembru
prevázut la articolul 12.
14. Conventiunea de fata se
va inregistra de secretarul ge-
neral al Societätii Natiunilor
dupg 90 zile dela data procesu-
lui-verbal preväzut la art. 13. Ea
va intra atunci in vigoare.
Pentru fiecare din membrii
sau State nemembre, in numele
cArora se va depune mai tar-
ziu un instrument de ratificare
sau de adesiune, conventiunea
va intra in vigoare in ziva 90-a
dupii data depunerij acestui in-
strument.
Duratei, denuntare
15. 1. Conventiunea de fatä
va avea o duratA de 2 ani cu in-
ceperea intrárit el In vigoare.
2. Va rämâne in vigoare pe a
noug perioadd de 4 ani si asa
mai departe, fatä. de PArtile con-
tractante, care n'au denuntat-o
cu cel putin 6 luni inainte de
expirarea termenului.
3. Denuntarea se va face prin
notificare scrisä, adresatä secre-
tarului general al Societätii Na-
tiunilor, care va informa de a-
ceasta toti membrii Societätii,
precum si State le nemembre pre-
vAzute la art. 12.
Aplicarea in colonii, protectorate
etc.
16. 1. FArA o declaratie con-
trail a uneia din Ina lte PArti
contractante, fAcutA in momen-
tul semnaturii, al ratificArii sau
adesiunii, dispozitiunile Conven-
 13 Martie 1937
tiunii de fatä, nu se aplicä In co-
lonii, protectorate, in teritoriile
de peste mare, in teritorii de sub
suveranitatea sa sau In terito-
rtile pentru care i s'a dat un
mandat.
2. Totusi, Inaltele Pärti con-
tractante isi rezervä dreptul a
semna Conventiunea sau a a-
dore la ea, In conformitate cu
conditiunile articolelor 11 si 12,
pentru coloniile si protectora-
tele lor, pentru teritoriile de
peste mare, pentru teritorille
sub suveranitatea lor sau pentru
teritoriile pentru care li s'au dat
mandat.
3. Ii rezervä de asemenea
clreptul a o denunta separat, In
conformitate cu conditiunile dela
art. 15.
Revizuire
17. Se vor putea convoca con-
ferinte de revizuire pentru a a-
duce conventiei schimbärile a
"gror utilitate le vor dovedi ex-
perientele câstigate.
2. 0 conferintä de revizuire se
va convoca de secretarul gene-
ral al Societätii Natiunilor, ori-
deateori i se va cere aceasta, de
"el putin de 5 Inalte Pärti con-
tractante.
Acestea vor aräta pe scurt
schimbärile ce le propun, precum
5i motivele acestor schimbäri.
3. Nicio cerere privitoare la
convocarea unei conferinte de re-
vizuire care ar urma s. se tie
intfun termen mai scurt de 2
ani dupd punerea In vigoare a
conventiunii, sau Intr'un termen
mai scurt de 4 ani dupa Inchide-
rea unei conferinte de revizuire
precedente, nu va putea fi pri-
mita, fárd consimtimântul una-
nim al Inaltelor Pärti. contrac-
tante.
4. Secretarul general al Socie-
tätii Natiunilor va pregati cu
www.digibuc.ro
339
concursul Oficiului international
de epizootii, lucrdrile conferin-
telor de revizuire.
Drept care imputernicitii sus-
numiti au semnat Conventia de
fatà.
Fäcut la Geneva, la 20 Fe-
bruarie 1935, intr'un singur e-
xemplar, care se va pästra In
arhiva secretariatului general al
Societätii Natiunilor si a cärei
copie autentificatä se va trimete
tuturor membrilor Societätii, pre-
cum si Statelor nemembre, pre-
vilzute la art. 11.
CONVENTIUNE INTERNATIONALA
privitoare la transitul animalelor, 11
arnurilor si altar produse animale
Convinsi c e de dorit si tre-
buitor de a stabili pe de o parte
echilibru just intre preocu-
pärile sanitare ale tärilor tran-
sitare si Intre dorintele legitime
ale comertului international de
animale, carne si de alte pro-
duse animale;
Dornici, pe de alta parte, de a
da transitului de animale, de
chrnuri si de alte produse ani-
male, cea mal mare libertate
compatibilä cu cerintele politiei
sanitare veterinare si ale igienii
publice,
Am desemnat ca imputerni-
citi:
care, dupa ce si-au prezentat de-
plina lor Imputernicire gäsitä In
bund si cuvenitä reguld, s'au in-
teles asupra dispozitiunilor ce
urmeazä:
1. 1. Inaltele Pärti contrac-
tante se angajeaa, de a permite
transitul bovinelor, solipedelor,
porcilor, oilor, caprelor, prisäri-
lor de curte si al tuturor produ-
selor animale proveninci din tä-
rile intro care e in vigoare con-
ventia internationald pentru lup-
 413 13 Martie 1937
ta contra bolilor contagioase ale
2. Transitul animalelor prevd-
zute la alin. 1 de mai sus este
subordonat unej notificári prea-
labile a expeditiilor, fdcuth auto-
ritätii veterinare desemnatd de
tara transitard de a primi ast-
lei de notificári, $i se va putea
face In conditiunile determinate
la articolele urmätoare, 0/An-
du-se searnä de dispozitiile de
mai jos ale articolului de fatá.
3. Nicio notificare nu se cere
pentru transitul produselor ani-
male prevdzute la alin. 1 de mai
sus.
Existenta pestei bovine In tara
de origine, Indreptáteste refuzul
absolut al transitului.
Constatarea pestei porcine, fe-
brei aftoase, variolei oilor sau a
pleuropneumoniei contagioase a
bovinenelor, poate justifica din
nartea tärii de transit refuzul
transitului animalelor receptive,
t'nându-se searnd de numärul $1
de repartitia focarelor de infec-
tiune din tara de origine.
4. In caz de aparitia pestei bo-
vine, In tara de origine, se poate
interzice transitul Ornurilor si
produselor animale
provenind
dela diferitele specii de rume-
gritoare.
5. Transitul nu se va putea re-
fuza In niciun caz pentru ani-
male si produse animale prove-
nind din Wile cu care tara de
transit are In momentul ce-
rerii transitului un comert de
import de animale i produse a-
nimale de aceeasi specie.
2. 1. Pentru a fi admise la
transit, animalele trebue sä fie
insotite de un certificat de ori-
gine si sändtate; acest certificat
Intocmit dupd principiile stabi-
lite de Oficiul international de
epizotii, va corespunde modelu-
www.digibuc.ro
lui dela anexa conventiunii de
fatä.
2. Certificatele se vor putea
intocmi, fie in limba tärii ex-
portatoare, fie In limba tdrii im-
portatoare, autoritätile veteri-
nare ale tärilor de transit a-
vând facultatea a cere o tradu-
cere, In caz de Indoialä, asupra
continutului acestui act.
3. In principiu, animalele nu
trebue transportate decat In ve-
hicule construite asa fel ca sä
impiedice cu desävârsire cdcle-
rea si Imprä$tierea excremente-
lor i materiilor purtätoare de
contagiu. Cel putin, aceste ani-
male nu vor trebui expediate
decât In vehicule prevAzute cu
instalatiuni prin care se reduce
la minimum cu putintä Imprd$-
tierea elementelor periculoase.
4. 1. Transitul bovinelor, solipe-
delor, porcilor, oilor, caprelor
al pdsärilor de curte vii, se va
face prin oficii vamale si por-
turi de debarcare deschise pen-
tru traficul speciei respective.
Tara de transit are dreptul a e-
xamina starea sanitard a ani-
malelor In transit, a controla
a viza In urmare certificatele lor
de origine si sänätate.
2. In afard de cazul and e-
xistá la punctul de intrare ales
un serviciu de control perame-
nent, functionarii veterinari com-
petenti pentru inspectiunea la
frontierd vor trebui preveniti In
timp util $1 cel putin cu 24
ore Inainte de sosire asupra
transporturilor de animale In
transit, precum si asupra numit-
rului animalelor din care sunt
compuse.
3. Transporturile care nu In-
deplinese conditiunile stabilite
la art. 2, precum $i transportu-
rile de animale gäsite de medi-
cii veterinari de frontierä, bol-
nave sau bänuite de o boalá
 13 Martie 1937
contagioasä, transporturile de a-
nimale care au cälätorit cu ani-
male bolnave sau bdimite sau
care au fost in contact cu ani-
maje bolnave sau bänuite, pot fi
refuzate la statiunea frontier%
de intrare a primului Stat de
transit. Motivul refuzului trebte
ardtat in hârtiile insotitoare.
4. Dacd se constata c. medi-
cii veterinari de frentierd ale
tärilor urmdtoare de transit, cd
transporturile de animale sunt
bolnave sati bilnuite de o boald
contagioasä, In cazul când me-
dicul veterinar de frontier% al
primului Stat transitat a gäsit
transportul sänätos si, intru ck,
acest fapt ar fi fost constatat
notat pe certificatele de origine
sändtate, transportul va fi su-
pus mäsurilor preväzute la art.
6, alin. 2.
5. Animalele In transit nu pot
fi debarcate deck cu autorizatia
si sub controlul unui medic ve-
terinar, functionar al Statului
de transit sau autorizat special
in acest scop de acest Stat. Ele
nu vor putea fi addpate, hrd-
nite, curätite sau supuse unui
fratament oarecare deck in va-
goane, sub control veterinar
dull% metocla zisd: plumbuirea
la lant", (du plumbage à la
chafne), sau dupd o altä metodd
care dá aceleasi garantii.
Pentru a inlátura diferitele in-
conveniente constatate in cursul
transportului, tärile exportatoa-
re vor lua toate mäsurile trebui-
toare pentru a asigura o incdr-
care rationald a animalelor, o a-
limentatie corespunzátoare si
toate ingrijirile trebuitoare pen-
tru a feri anume animalele de
orice suferintd. inutild.
Protocol la articolul 5
Inaltele Pärti contractante, vor
www.digibuc.ro
341
lii toate mästirile trehditoare,
pentru a evita supraincärcdrile.
Cu ocazia inabarcdrii rumega-
toarelor si porcilor, podelele ve-
hiculului destinat pentru trans-
port trebue acoperit cu tin as-
ternut corespunzdtor.
Transporturile de animale vii
care in timpul transportului nu
se pun in incdperi portative, bine
inchise (cosuri, läzi, colivii etc.),
in caz de transport de lungä du-
ratä trebue sá aibe un insotitor.
In grija unui fnsotitor se va da
numai un numär de animale pe
care este in stare a le ingriji.
Transporturile de animale vii
se vor indruma pe cdile cele mai
repede posible si cat se poate
cu trenuri de márfuri special
accelerate.
6. 1. Inaltele Pärti contrac-
tante, pe a cdror teritoriu are
loc transitul, II pot conditiona
de angajamentul prealabil al tä-
rii de destinatie sau al celor-
lalte täri de transit, de a admite
intrarea Mr% conditiune a ani-
malelor.
2. In cazul când se constatä pe-
sta bovinä, pesta porcind, pesta
aviarä, febra aftoasä sau pleu-
ropneumonia contagioasä a bovi-
nelor, tärile de transit vor putea
thia transporturile infectate in
sarcina expeditarului. In acest
caz faptele trebue precis stabi-
lite proces-verbal, in-
cheiat de functionarii medici-
veterinari care au 111at parte la
inspectie. Dach existá un dele-
gat veterinar al tárii de origine,
in tdrile de transit, va trebui
instiintat far% amânare, pentru
ca täierea sä se facd in prezenta
sa. 0 copie a procesului-verbal
se va trimete autoritátii veteri-
nare din tara respectivä de tran-
sit.
7. Cdrnurile paospete refrige-
rate, congelate sau conservate
342 13 Martie 1937
prin alte procedeuri deal frigul,
precum si preparatele de carne,
pentru a fi admise la transit,
trebue sa fie insotite de un cer-
tificat de origine si salubritate
intocmit potrivit prescriptiunilor
clela alin. 2 al art. 2.
8. Pe calea feratd, transitul
carnurilor se va face in vagoane
inchise $i plumbuite de oficiul
vamal; pe vapoare, in parti izo-
late, inchise si plumbuite de
vamd.
2. Transitul preparatelor de
carne si al mezelurilor se va pu-
tea face si in colete sau lazi in-
chise.
3. Vagoanele intrebuintate pen-,
tru transitul cärnurilor proas-
pete trebue sa aibe podelele bine
inchise pentru a Impiedeca scur-
gerea.
4. In ce prive$te transitul car-
nurilor si al preparatelor de
carne prevazute la art. 7, Inal-
tele Parti contractante se anga-
jeaza a limita controlul la fron-
tiera la un simplu examen al
certificatelor. Nu se va deschide
vagonul daca cumva vamile in-
teresate n'ar afla de cuviintä ve-
rificarea continutului.
5. Inaltele Pärti contractante,
interesate, vor face tot ce le sta
in putinta de a organiza cat se
poate un examen comun al cer-
tificatelor.
9. 1. In cazul când transportul
carnurilor prevazute la art. 7.
trebue facut prin teritoriul uneia
sau al mai multor Inalte Parti
contractante si cu destinatia in
teritoriul uneia din ele, nu poate
fi conditionat de nicio autoriza-
tie prealabilä.
2. Daca un transport de car-
nuri prevazute la art. 7, se re-
fuza de tara de destinatie, fata
de care aceastä conventiune este
In vigoare, aceastä tara poate
lua masurile pe care le crede de
www.digibuc.ro
cuviintä, farä a putea retrimete
märfurile pe teritoriul ultimei
taxi de transit.
3. Când este vorba de transi-
tul carnurilor prevdzute la ¡at.
7 si destinate unei tari fata de
care aceastä conventiune nu este
in vigoare, Inaltele Parti con-
tractante pot conditiona admite-
rea transitului de un angaja-
ment prealabil al tärii de desti-
natie de a admite intrarea cdr-
nurilor fdra nicio conditiune.
4. Un asemenea angajament se
poate cere si din partea unei
taxi de transit, fata de care con-
ventiunea de fata nu este in vi-
goare.
10. Inaltele Parti contractante
se angajeaza a admite de ase-
menea transitul si altor produse
animale decât acelea prevazute
la art. 7 cu conditiunea a., a-
tunci când este cazul, aceste pro-
cluse sä fie Insotite de certifica-
tul prevazut la acelasi articol.
11. Transitul carnurilor si al
tuturor altor produse animale,
care pot fi purtatoare de conta-
gin, se va face prin oficiile va-
male si porturile de debarcare,
deschise pentru traficul aces-
tei specii. In alegerea acestora,
se va tine seamä, dupa toate pu-
tintele, de interesele legitime ale
comertului international.
12. Oficiile vamale si portu-
rile prevazute la articolele 4 si
11, vor fi inzestrate cu instala-
tiuni, care sd asigure, multumi-
tor, operatiunile serviciului sa-
niter veterinar.
13. In caz când masurile de
mai sus se vor dovedi neindestu-
latoare si când s'ar fi introdus
inteo tara epizootii in urma
transitului animalelor vii, al car-
nii sau altor produse animale,
tara contaminata In urma tran-
sitului va putea refuza transi-
tul din tara din care s'a intro-
 13 Martie 1937
dus epizootii, ata timp cat va
dura primejdia.
14. Inaltele Pgrti contractante
se obligg a-si comunica reciproc
Mrg amânare toate restric-
tiunile si prohibitiunile privi-
toare la transitul animalelor
vii, al cgrnurilor si al produse-
lor animale, precum i ridicarea
a cestor mgsuri.
15. Conventiunea de fatg nu
va atinge intru nimic dispozitiu-
nile unei oricgrei alte conven-
tiuni, tratat sau acord incheiat
sau care se va incheia intre
unele din Inaltele Pgrti contrac-
tante, prin care un tratament
mai favorabil decat cel stabilit
In conventiunea de fata, pentru
transitul animalelor vii, al cdr-
nurilor si .al altor produse ani-
male, s'a dat sau se va da de o
altg Parte contractantg, transi-
tului numitelor animale si pro-
duse animale.
Dispozitiunl finale
Reglementarea neintelegerilor
16. 1. Dacti intro Inaltele Pärti
contractante se iveste oarecare
neintelegeri privitoare la inter-
pretarea sau aplicarea Conven-
tiunii de fatg si dacg aceastg ne-
intelegere nu s'a putut rezolva
multumitor pe cale diplomaticg,
ea se va solutiona potrivit -cu
dispozitiunile In vigoare Intre
Pärti, privitoare la neintelege-
rile internation ale.
In cazul când n'ar exista o
astfel de dispozitiune intre pgr-
tile in neintelegere, ele o vor su-
pune unei proceduri arbitrale
sau judiciare. Când nu se va
putea cgclea de acorcl asupra a-
legerii unui alt tribunal la ce-
rerea uneia din ele, vor supune
neintelegerea Curtii permanente
de justitie internationalg, dacg
sunt toate membre al Protoco-
lului din 16 Decemvrie 1920, pri-
www.digibuc.ro
343
vitor la statutul numitei Curti,
iar dacg nu sunt toate membre
acestui protocol, o vor supune
unui tribunal de arbitraj consti-
tuit potrivit Conventiunii din
flaga din 18 Octomvrie 1907,
pentru reglementarea pasnicg a
conflictelor internationale.
Limbi, dattt
17. Conventia de fatg a cgrei
text francez si englez vor face,
deopotrivg dovadä, va. purta
data acestei zile.
Semntitura, ratificarea
18. 1. Conventiunea de fata
se poate semna pang la 16 Fe-
bruarie 1936 (un an calculat dela
data deschiderii semndturii), in
numele oricgrui membru al So-
cietätii Natiunilor sau in nu-
mele oricgrui Stat nemembru,
cdruia consiliul Societatii Na-
tiunilor ar fi comunicat In a-
cest scop o copie a conventiunii
de fatg.
2. Conventiunea de fatg se va
ratifica. Instrumentele ratified-
rii se vor depune la secretarul
general al Societätii Natiunilor.
3. Ratificarea nu va avea e-
feet decat dacg Inalta Parte con-
tractantä e deja legatg prin con-
ventiunea internationalä pentru
lupta contra bolilor contagioase
ale animalelor, prin faptul unei
ratificgri sau al unei adesiuni
definitNe si din momentul când
obligatia sa intrg in vigoare in
virtutea numitei conventiuni.
4. Secretarul general al Socie-
tätii Natiunilor va notifica de-
punerea instrumentelor de rati-
ficare tuturor membrilor Socie.
tätii Natiunilor, precum si Sta-
telor nemembre prevgzute la pa-
ragraful 1 din articolul de fatg,
arätând dacg este implinità con-
clitiunea indicatg. la paragra-
ful 3.
 344 Martie 1937
Adesiune
19. 1. Incepând cu data de 16
Februarie 1936, oricare mehabru
al Societätii Natiunilor i ori-
care Stat nemembru, cáruia con-
siliul Societätii Natiunilor i-a
comunicat o copie a conventiei
de fatä, va putea adera la ea.
2. Instrumentele adesiunii se
vor depune la secretarul general
al Societätii Natiunilor.
Adesiunea nu va avea efect
cleat dad. Inalta Parte con-
tractatä e deja legatä prin Con-
ventia internationalä pentru lup-
ta contra bolilor contagioase ale
animalelor, prin faptul unei ra
tìficäri sau adesiuni definitive
si din momentul când obligatia
ea intrá in vigoare, in virtutea
numitei Conventiuni.
4. Seeretarul general al Socie
tätii Natiunilor va notifica de-
punerea instrumentelor de rati-
ficare, tuturor membrilor Socie-
tätij Natiunilor, precum si Sta-
telor nemembre preväzute la pa-
ragraful 1 din articolul de fatä,
rnentionând dacä este indepli-
nitä conditiunea indicatá la pa-
ragraful 3.
Intrarea in vigoare
20, 1. Indatà ce se vor depune
5 adesiuni sau ratificAri Indepli-
nind conditiunea arätatä la pa-
ragraful 3 din art. 18 si la para-
graful 3 din articolul 19, secre-
tarul general al Societätii Na-
tiunilor va incheia un proces-
verbal,
2. 0 copie autentificatä, a a-
cestui proces-verbal se va tri-
mete de secretarul general al
Societätii Natiunilor, fiecärui
membru al Societätii Natiunilor,
precum i fiecärui Stat nemem-
bru prevAzut la art. 18.
21. 1. Conventiunea de fatá
se va inregistra la secretarul ge-
neral al Societätii Natiunilor,
www.digibuc.ro
clupd 90 zile dela data procesu-
lui-verbal prevAzut la art. 20. Ea.
va intra atunci in vigoare.
2. Pentru fiecare din membrif
sau State nemembre, in numele
Qarora se va depune ulterior un
instrument de ratificare sau de
adosiune, Conventia va intra In
vigoare in ziva 90-a clupä data.
depunerij acestui instrument.
Durata, denun(are
22. 1. Conventiunea de fatl
va avea o duratä de 2 ani, cu in-
eeperea inträrii ei in vigoare.
2. Va rämâne in vigoare pe
nouä perioadä de 4 ani, si asa.
rnai departe, fatà de Pärtile con-
tractante care n'au denuntat-o,
cu eel putin 6 luni Inainte de ex-
pirarea termenului.
3. Denuntarea se va face prin-
teo notificare scrisä. adresatä
secretarului general al Societätii
Natiunilor.
4. Conventiunea de fatà va in-
ceta a mai fi in vigoare când,
urnaw unei denuntäri vala-
bile a conventiei internationale
pentru lupta contra bolilor con-
fagioase ale animalelor, Malta
Parte contractantä a incetat de
a lua parte la aceastä conven-
tiune.
5. Secretarul general al Socie-
tätii Natiunilor va informa toff
membrii Societätii Natiunilor,
precum si toate Statele nemern-
bre prevAzute la paragraful 1 a1
articolului 18, de notificarea de-
nuntärii conventiunii de fatà
sau de notificarea denuntäril
conventiunii internationale pen-
tru lupta contra bolilor conta-
gioase ale animalelor. denuntare
care va avea acelasi efect fatä, de
prezenta conventiune.
Aplicarea In colonii, protecto-
rate etc.
23. 1. Färä o declaratie con-
 13 Martie 1937
trard a uneia din Inaltele Parti
contractante, facuta in momen-
tul semndturii, al ratificarii sau
adesiunii, dispozitiunile conven-
tiunii de fatd nu se aplicd In
colonii, protectorate, in terlio-
riile de peste mare, in teritoriile
de sub suveranitatea sa sau in
teritoriile pentru care i s'a dat
mandat.
2. Totu$i Inaltele Pdrti con-
tractante Ii rezervd dreptul a
semna conventiunea sau a a-
dera la ea, in conformitate cu
conditiunile articolelor 18 $i 19
din conventiunea de fatä, pen-
tru coloniile $i, protectoratele
10r, pentru teritoriile de peste
mare, pentru teritoriile sub su-
veranitatea lor sau pentru te-
ritoriile pentru care li s'a dat
un mandat.
3. Isi rezervá de asemenea
dreptul a o denunta separat, In
ronformitate cu conditiunile de
la art. 22.
4. Conventiunea de fatd, nu va
putea fi aplicatá coloniilor, pro-
tectoratelor, teritoriilor de peste
mare, teritoriilor de sub suvera-
nitatea unei Inalte Párti con-
tractante sau teritoriilor pentru
care i s'a dat mandat, dacd con-
ventiunea internationald, pentru
lupta contra bolilor contagioase
ale animalelor nu este in vi-
goare sau a incetat a fi in vi-
goare pentru numita Ina Rd Par-
te contractantd, in teritoriile mai
susnumite.
Revizuire
24. 1. Se vor putea convoca
conferinte de revizuire pentru a
aduce conventiunii schimbärile
ale cdror utilitate le vor dovedi
experientele cOtigate.
2. Conferinta de revizuire se
va convoca de secretarul gene-
ral al Societátii Natiunilor, ori-
-lecâteori j se va cere aceasta de
www.digibuc.ro
345.
cel putin 5 Inalte Parti contrac,
tante.
Acestea vor arata pe scurt
schimbärile ce le propun, pre-
cum si motivele acestor schim-
bári.
3.. Nicio cerere privitoare la
convocarea unei conferinte da
revizuire. care ar urma sd se tie
intr'un termen mai scurt de a
ani dupd punerea in vigoare a
conventiunii sau inteun termen
mai scurt de 4 ani dupd inchide
rea unei conferinte de revizuira
precedente, nu va putea fi pri,
mitd, fdrá cOnsimtimântul una,
nim al Inaltelor Pärti contrac-
tante.
4. Secretarul general al Socie,
tátii Natiunilor va pregilti cu
concursul Oficiului international
de epizootii, lucrärile conferin-
telor de revizuire.
Drept care imputernicitii sus-
numiti au semnat conventiunea
de fat&
Fdcut la Geneva, la 20 Februa-
rie 1935. inteun singur exem,
plar, care se va pästra in arhiva
secretariatului general al Socie-
tátii Natiunilor $i a carei copia
autentificatá se va trimete tu-
turor membrilor Societätii, pre,
cum $i Statelor nemembre pre-,
vázute la art. 18.
In momentul semndrii conven,
tiunii, delegatul Cehoslovaciei de .
clard eh' guvernul sdu apreciazd
cd, nu poate renunta la dreptul
de a subordona transitul anima-
lelor vii prin teritoriul sdu, unei
autorizatiuni prealabile. In ace-
lai declara cá guvernul
sdu este decis a se folosi in prac
tied de acest drept in modul eel
mai liberal cu putintd, confor,
mându-se principiilor care stau
la, temelia conventiunii de fatk
destinatd a u$ura transitul ani,
rnalelor si produselor animale.
346 13 Martie 1937
Ill. CONVENTIUNE INTERNATIONALA
privitoare la exportul si importul pro-
iluselor animale (altele cleat carnurile,
preparatele de carne, produsele animale
proaspete, laptele i derivatele laptelui)
Dornici de a da traficului de
.produse animale (altele deal nui alt tratament recunoscut
carnurile, preparatele de carne, de Inaltele Parti contractante,
produsele animale proaspete,
laptele i derivatele laptelui), cea
mai mare libertate compatibila
cu cerintele politiei sanitare ve-
terinare si ale igienii publice,
Au desemnat ca imputerniciti:
care dupa ce $i-au prezentat de-
'plina lor imputernicire, gasitä in
buna $i cuvenita reguld, s'au in-
teles asupra dispozitiunilor ce
urmeaza:
1. Inaltele Parti contractante
se angajeazá de a admite trafi-
cul liber al produselor animale
(altele deal carnurile, prepara-
tele de carne, produsele animale
proaspete, laptele i derivatele
laptelui), desemnate mai jos,
provenind din täri care au rati-
beat Conventiunea internatio-
'nala pentru lupta contra bolilor
contagioase ale animalelor:
a) Pieile preparate, pieile $i
blänurile uscate, sarate sau tra-
tate cu var;
b) Coarnele, copitele, unghiile,
ghiarele, dintii, toate acestea us-
cate sau fierte, curätite de par-
moi;
c) Oasele uscate sau fierte, de
Asemenea curätite de partile moi,
precum $i Mina de oase sterli-
'zata cu vapori sub presiune;
d) Lânurile brute uscate, res-
turile de lânä, lânurile prove-
'mind din tabacarii, parul uscat
al diferitelor animale (par de
pore, pär din coamä), in stare
bruta, tot felul de pene uscate;
toate aceste produse trebue sä
lie Impachetate in saci sau in in-
velitori;
e) Mate le uscate sau sarate,
www.digibuc.ro
stomacele $i bOicele uscate, pre-
zentate in butoaie, in lazi sau
impachetate;
f) Aceleasi produse enumerate
in cele cinci paragrafe prece-
dente, daca, au fost supuse u-
interesate, ca multumitor din
punct de vedere al profilaxiei sa-
nitare veterinare.
Totusi, in ceea ce priveste pesta
bovina, pesta porcina, febra af-
toasd, variola oilor si dalacul,
Inaltele Parti contractante vor
putea conditiona traficul de apli-
carea masurilor indicate mai
jos.
Anexcl la primul articol
Calificativele uscat" i sarat",
care figureaza la paragraful a,
din articolul de fata, se apnea
numai materiile complet uscate
sau cu totul inabibate cu sare.
2. Daca pe teritoriul unei
Inane Parti contractante apare
pesta bovind, celelalte Ina lte
Parti contractante vor putea
prohibi, pe timpul duratei pri-
mejdiei de contagiune, importul
de partj de animale si produse
animale care pot fi purtatoare
de contagiu.
3. Când dalacul ar lua un ca-
racter gray cu numeroase focare
imprästiate, când pesta bovina,
febra aftoasä sau variola oilor,
ar lua un caracter gray sau s'ar
fi introdus in teritoriul uneia din
Inaltele Parti contractante, cele-
lalte parti vor putea pretinde ca
produsele animale prevazute la
art. intaiu, pentru a fi admise la
import, sa fie insotite de un cer-
tificat de origine $i salubritate,
redactat potrivit modelului ane-
xat la Conventiunea de fata, prin
care sä se poata identifica pro-
dusele.
Acest certificat trebue sä fie
 13 Mart le 1937
semnat sau contrasemnat de un
medic veterinar de Stat sau au-
torizat in acest scop de Stat. Cer-
tificatul nu se va putea elibera
decât atunci când originea si
starea nevatámatoare a produ-
selor se poate atesta printr'un
control sanitar.
Când in tam de origine ban-
tue dalacul sau variola oilor,
Inaltele Pârti contractante pot
pretinde ea importul pe terito-
riul lor al produselor animale
prevazute la art. 1 si care pot
fi purtatoare de contagiu, sa se
facä cu destinatia directa in-
tr'un stal3iliment autorizat spe-
cial in acest scop. Ele vor putea
stabili masuri speciale pentru
transportul produselor in aceste
stabilimente, precum si pentru
intrebuintarea industriald a a-
cestor märfuri.
Se stabileste formal ca, masu-
rile de mai sus nu vor putea fi
aplicate, fatä de Wile in care
dalacul bantue sub o forma spo-
radica.
4. Independent de certificatul
de origine si salubritate prevd-
zut la art, precedent si in caz de
agravare a dalacului in tara de
origine, cu ocazia importului de
piei, blänuri, lânuri, par, par de
porc, pär de coame, oase si Mina
de oase, se pot pretinde declara-
tiuni prin care se atesta ca aceste
produse au fost supuse, sub res-
ponsabilitatea Statului exporta-
tor, prin metode recunoscute de
Inaltele Parti contractante, ca
având efect, fie la o desinfectie,
fie unor cercetäri de virulentä.
In ceea ce priveste oasele si
Mina de oase, vor fi necesare
conventiuni deosebite, dacd nu
pare realizabil un tratament
care sa garanteze multumitor
distrugerea germenilor carbune-
lui.
Atestärile vor trebui sä indice
www.digibuc.ro
347
exact modul de desinfectie, sau
cercetarile intrebuintate. Aceste
atestari vor arata si mäsurile
luate pentru a impiedeca, dupa
desinfectie, o noud contaminare
in cursul transportului.
In ce priveste pieile si bldnu-
rile bine sarate, provenind din
abatorii publice puse sub un con-
trol sanitar veterinar perma-
nent, va fi indestulator de a pro-
duce certificatele de origine si
salubritate prevazute la art. 3.
5. In cazul and prin traficul
de animale sau procluse animale
s'ar fi introdus din teritoriul u-
nei a din Inaltele Prtrti contrac-
tante pe teritoriul altora din
Inane le Parti contractante, vreo
board infectioasä decât turbarea,
durina, pleuropneumonia conta-
gioasä a bovinelor si morva, a
cdror aratare in buletin sanitar
este obligatorie, in virtutea Con-
ventiunii internationale pentru
lupta contra bolilor contagioase
ale animalelor cu data de astazi,
acestea vor avea dreptul a inter-
zice, pe durata primejdiei, im-
portul materiilor brute animale
care pot fi purtatoare acestui
contagiu.
Vor avea acelasi drept, daca
una din bolile prevazute la ali-
neatul de mad sus, bântue inteo
forma amenintätoare, pe terito-
riul uneia din ele.
Comertul lânurilor spälate, in-
dustrial, nu e supus acestei ma-
suri.
6. Autoritdtile sanitare vete-
rinare din porturi, statiuni si
Intrepozite vor putea elibera pen-
tru märfurile prevazute cu ates-
tarea sanitard globala, atestari
partiale valabile, pentru reexpe-
ditiile fractionate. Se poate pre-
tinde cd atestärile partiale sä fie
Insotite de o copie conforma a
atestärii sanitare globale.
7. Daca certificatele de origine
348 13 Martie 1937
salubritate sau atestärile pre-
vazute mai sus nu ar indeplini
cerintele formulate in articolele
precedente, si, prin urmare, n'ar
garantii multumitoare, tara
importatoare va fi autorizatä a
refuza transportul in statiunea
fronterä sau a pretinde, fie de-
sinfectia cu ocazia importului,
fie un control privitor la exame-
nul virulentei.
8. In cazul când una din Inal-
tele Pärti contractante constatä
cá s'au produs cu ocazia impor-
tului neregularitätii in ce pri-
veste eliberarea certificatelor sau
atestärilor cerute, va putea in-
terzice importul produselor enu-
märate la art. 1, Insä In ace-
lai va informa Inalta sau
Inaltele Part contractante inte-
resate, tara de origine, de pro-
venientä sau de transit, pen-
tru ca acestea sä, poatä, lua mä-
surile i sanctiunile In stare a
reprima aceste abuzuri si a Im-
piedeca repetarea lor. Dacä.
Inalta Parte contractantä recla-
mantä, crede cä mäsurile luate
de tara sau tärile interesate nu
dau garantiile pe care le crede
trebuitoare, va putea continua
interclictia importului uroduse-
lor animaIe enumärate la art. 1,
originare sau provenincl din tara
respectivä. Totusi, ea va trebui
sä ia In seamä oropunerile celei-
lalte sau eelorlate Ina lte Pärti
contractante, privind posibilita-
tea de a relua acest comert si a
Incene convorbiri in aceastä pri-
Vint 6.
9. Conventiunea de fatä nu va
atinge Intru nimic dispoziiu-
nile alte conventiuni,
tratat sau acord Incheiat sau
care se va Incheia intre unele
din Inaltele Pärti Contractante,
prin care, un tratament mai fa-
vorabil decât cel stabilit In con-
ventiunea de fatil, pentru impor-
www.digibuc.ro
tul i exportul produselor ani-
male enurndrate la art. 1, s'a clat,
sau se va da de o altä knaltâ
Parte contractantä, pentru im-
portul sau exportul numitelor
produse.
Dispozltiuni finale
Réglementarea neinfelegerilor
10. Dacd Intre Inaltele Párti
contractante se iveste oarecare
neIntelegere privitoare la inter-
pretarea sau aplicarea conven-
tiunii de fatá si aceastä neinte-
legere nu s'a putut rezolva mul-
tumitor pe cale diplomat* ea
se va solutiona potrivit cu dis-
pozitiunile In vigoare Intre Part,
privitoare la neintelegerile. in-
ternationale.
In cazul cand n'ar exista (7,
astfel de dispozitiune Intre Pär-
tile In neintelegere, ele o Vor su-
Mine unei proceduri arbitrare
eau judiciare. Cand nu se va pu-
tea cádea de acord asupra ale-
genii unui alt tribunal, la cere-
rea unéla din ele, vor suPune ne-
intelegerea Curtii permanente de
institie internationalä, dacä sunt
toate membre ale Protocoluluf
din 16 Decemvrie 1920, privitor
la statutul numitei Curti, iar
clacä nu sunt toate membre a-
cestui protocol, o vor supune u-
nui tribunal de arbitraj consti-
tuit, potrivit Conventiunii .din
Elaga din 18 Octomvrie 1907, pen-
trn reglementarea pasnicá a con-
flictelor internatio1ale1).
1) A se vedea Legea pentru rati-
fiearea a 11 Conventii internationale,.
dela Haga, din 18 Octomvrie 1907,
pentru reglementarea pmnieä a eon-
flietelor internationale, din 11 Mar-
tie 1912, la pag. 962, vol. VII; de
asemeni Statutul Curtii permanent&
de Juatitie internationalä, din 7 Mai
1927, la pag. 726, vol. XVXVI,.
 13 Martie 1937
Limbi, data
1. Conventiunea de fatd, a
cdrei text francez si englez vor
race deopotrivä dovadd, va purta
data acestei zile.
Semnatura, Tatificare
12.1. Conventiunea de fatá se
poate semna timp de un an dela
deschiderea semnáturii, in nu-
me le oriarui membru al Socie-
tdtij Natiunilor sau in numele
oricärui Stat nemembru, cdruia
Consiliul Societätii Natiunilor ar
fi comunicat In acest scop o co-
pie a conventiunii de fatd;
2. Conventiunea de fard se va
ratifica. Instrumentele de ratifi-
tári se vor depune la secretaria-
tul general al Societätii Natiu-
nilor;
3. Ratificarea nu va avea efect
decât deed Inalta Parte contrac-
tantä e deja legatt prin Conven-
tiunea internationald pentru lup-
ta contra bolilor contagioase ale
animalelor, prin faptul unei ra-
tificári sau al unei acleziuni de-
finitive si din momentul când o-
bligatia sa intrá In vigoare, in
virtutea numitei conventiuni;
4. Secretarul general al Socie-
tátii Natiunilor va notifica de-
punerea instrumentelor de rati-
ficare tuturor membrilor Socie-
tdtii Natiunilor, precum qi Sta-
telor nemembre, prevázute la pa-
ragraful 1 al articolului de fa-0,,
ardtând dad, este indeplinitá
conditiunea indicatá la paragra-
ful 3.
13. 1. Incepând cu data de 16
Februarie 1936, oricare membru
al Societátii Natiunilor i ori-
care Stet nemembru, cdruia con-
siliul Societátli Natiunilor i-a
cu mod. 19 Iu lie 1930, pag. 786, vol.
XVIII i 26 Martie 1931, pag. 244,
vol. XIX.
www.digibuc.ro
349
comunicat o copie a conventiunii
de fard, va putea aclera la ea.
2. Instrumentele adesiunii se
vor depune la secretarul general
al Societätii Natiunilor.
3. Aclesiunea. nu va avea efect
decât daa Ina Ita Parte con-
tractan,td e deja legatä prin
conventiunea internationald pen-
tru lupta contra bolilor conta-
gioase ale animalelor, prin fap-
tul unei ratificdri sau adesiuni
definitive si din momentul and
obligatia sa intrd in vigoare, in
virtutea numitei conventiuni.
4. Secretarul general al Socie-
tátii Natiunilor va notifica de-
punerea instrumentelor de rati-
ficare tuturor membrilor Socie-
tátii Natiunilor, precum i Sta-
telor nemembre, preväzute la pa-
ragraful 1 din articolul de fatá,
mentionând deed este indepli-
nitá conditiunea indicatá la pa-
ragraful 3.
Intrare in vigoare
14. 1. Ihdatä ce se vor depune
5 adesiuni sau ratificäri. Inde-
plinincl conditiunea arátatä la
paragraful 3 din art. 12 si la pa-
ragraful 3 din art. 13, secretarul
general al Societátii Natiunilor
va incheia un proces-verbal.
2. 0 copie autentificatä a aces-
tui proces-verbal se va trimete
de secretarul general al Socie-
tätii Natiunilor, precum si fie-
cdrui membru al Societdtii Na-
tiunilor, precum si fiecärui Stat
nemembru, prevazut la art. 12i
15. 1. Conventiunea de WA se
va inregistra de secretarul ge-
neral al Societátii Natiunilor
clupd 90 zile dela data procesu-
lui-verbal prevázut la art. 14. Ea
va intra atunci in vigoare.
2. Pentru fiecap din membrii
sau State nemembre, in numele
cdrora se va depune ,ulterior un
instrument de ratificare sau de
350 13 Martie 1937
adesiune, conventiunea va intra
in vigoare in ziva 90-a, dupa
data depunerii acestui instru-
ment.
Durata, denuntare
16. 1. Conventiunea de fatà
va avea o duratä de 2 ani, cu in-
ceperea intrdrii ei in vigoare.
2. Va rämâne In vigoare pe o
noua perioadä de 4 ani, si asa
mai departe fatä de Pärti le con-
tractante, care n'au denuntat-o
cu cel putin 6 luni inainte de ex-
pirarea termenului.
3. Denuntarea se va face prin-
teo notificare scrisd, adresatà
secretarului general al Societätii
Natiunilor.
4. Conventiunea de fatä va In-
ceta a mai fi in vigoare, fata de
o Inaltä, Parte contractantä
când, in urma unei denuntdri
valabile a conventiei internatio-
nale pentru lupta contra bolilor
contagioase ale animalelor, Inal-
ta Parte contractantä a incetat
de a fi parte la aceastä conven-
tie.
5. Secretarul general al Socie-
tätii Natiunilor va informa toti
membrii Societätii Natiunilor,
precum si toate State le nemem-
bre, prevAzute la paragraful 1 al
articolului 12, de notificarea de-
nuntärii conventiunii de fatà
sau de notificarea denuntärii
conventiunii internationale pen-
tru lupta bolilor contagioase ale
animalelor, denuntare care va a-
vea acelasi efect fatà de prezenta
conventiune
Aplicare in colonii, protecto-
rate, etc.
17. 1. Färä o declaratie con-
trarà a uneia din Inaltele Pärti
contractante, fäcutä in momen-
tul semnäturii, al ratifichrii sau
adesiunii, dispozitiunile conven-
tiunii de fatä nu se aplicA in co-
www.digibuc.ro
lonii, protectorate, in teritoriile
de peste mare, in teritoriile de
sub suveranitatea sa sau in te-
ritoriile pentru care i s'a dat un
mandat.
2. Totusi, Inaltele Pärti con-
tractante Isi rezervä dreptul a
semna conventiunea sau a adera
la ea, in conformitate cu condi-
tiunile articolelor 12 si 13, pen-
tru coloniile si protectoratele lor,
pentru teritoriile de peste mare,
pentru teritoriile sub suverani-
tatea lor sau pentru teritoriile
pentru care li s'a dat un man-
dat.
3. Isi rezervä de asemenea
clreptul de a o denunta separat,
in conformitate cu conditiunile
dela art. 16.
4. Conventiunea de fatà nu va
putea fi aplicatä coloniilor, pro-
tectoratelor, teritoriilor de peste
mare, teritoritlor de sub suvera-
nitatea unei Ina lte Pärti contrac-
tante sau teritoriile pentru care
i s'a dat un mandat dacd con-
ventiunea internationala pentru
lupta contra bolilor contagioase
ale animalelor nu este In vigoare
sau a incetat a fi In vigoare pen-
tru numita Ina ltà Parte con-
tractantd, in teritoriile mai sus-
numite.
Revizuire
18. 1. Se vor putea convoca
conferinte de revizuire pentru a
aduce conventiunii schimbärile,
ale cgror utilitate le vor dovedi
exnerientele castigate.
2. Conferinta de revizuire se va
convoca de secretarul keneral al
Societätii Natiunilor oridecâte
ori i se va cere aceasta de cel
putin 5 Inane Pärti contractante.
Acestea vor aräta pe scurt
schimbärile ce le propun, pre-
cum si motivele acestor schim-
bäri.
3. Nicio cerere privitoare la
 13 Martie 1937
convocarea unej conferinte de
revizuire care ar urma sd se tie
intr'un termen mai scurt de 2
ani dupä. punerea in vigoare a
conventiunii sau Inteun termen
mai scurt de 4 ani dupa inchide-
rea unei precedente conferinte de
revizuire nu va fi primitd decal
cu consimtimantul unanimitätii
Inaltelor Pärti contractante.
Secretarul general al Soc. Na-
tiunilor va prepara cu concursul
Oficiului international al epizoo-
tiilor lucrdrile conferintei de re-
vizuire.
Drept care imputernicitii sus-
numiti au semnat conventiunea
de fata.
Fdcut la Geneva, la 20 Februa-
rie 1935, inteun singur exem-
plar, care se va pästra in ar-
hiva secretariatului general al
Societätii Natiunilor si a cdrei
copie autentificatä se va trimete
tuturor membrilor Societätii, pre-
cum i Statelor nemembre pre-
väzute la articolul 12.
LEGE
pentru ratificarea Convenfiei internatio-
nals pentru analiza vinurilor
DIN 13 MARTIE 1937 1)
Art. unic. Guvernul este au-
torizat a ratifica $i a face sd se
execute Conventiunea Interna-
tionald pentru unificarea meto-
1) Aceastä Lege, dimpreunä cu
Conventiunea, la dânsa anexatä, s'a
votat de Senat In sedinta dela 36
Decemvrie 1936 si de Adunarea De-
putatilor in sedinta dela 23 Februa-
rie 1937; s'a promulgat prin Deere-
tul regal Nr. 1.007/937 si s'a pu-
blicat in Monitorul Oficial, p. I, Nr.
60 din 13 Marite 1937. A se vedea
in legätmä siMetode oficiale pentrn
analiza vinurilor, publicate in Moni-
tond Oficial, Nr. 63 din 16 Martie
1933.
www.digibuc.ro
351_
dolor de. anal zd a vinurilor pen-
tru comertul international", sem-
natd de Romania la Roma, la 5.
Iunie 1935.
Copie si traducere de pe zisa
Conventiune se aldturd la legea
de fatd.
CONVENTIE INTERNATIONALA
pentru unificarea metodelor de analizii
a vinurilor in comertul international
1. In scop de a asigura apli,
carea principiilor fixate prin ar,
ticolele 2 si. 3 care urmeazd, Inal,
tele PAM contractante se anga--
jeazd a introduce in reglementa,
rea lor prescriptiuni, vizând me,
todele de analizä a vinurilor, a,
plicabile In caz de contestdri care
ar putea sd, se iveascd In comer,
tul international al vinurilor.
2. In baza art 1 de mai sus,
Inaltele Pärti contractante se an-
gajeazd sit introduca in regle,
mentarea lor nationald, si. in sco-
pul unic al comertului interna-
tional al vinului, prescriptiuni
privind analiza rapidd a vinuri,
lor, conforme celor continute In
anexa a, a prezentei Conven-
tiuni.
3. Pe baza art. 1 de mai sus.
Inaltele Pgrti contractante se
angajeazd a introduce in regle-
mentarea lor nationalä, $i in
scopul unic al comertului inter-
national de vinuri, prescriptiu-
nile privind analiza aindnunfitet
a vinurilor, conform anexei b din
prezenta Conventiune.
4. In caz de contestäri asupra
aplicitril articolelor 2 si. 3 sau
a interpretärii si aplicärii regu-
lelor mentionate acolo, una din
Pärtile interesate va putea, de a-
cord cu cealaltä parte, sd ceard
Institutului International de A,
griculturä de a proceda la o tn.
cercare de conciliere i de a re-
curge In ultimä instantd
 52 13 Martie 1937
turtea Permanentd de Justitie
Internationald, dupà ce va fi
'epuizat toate mijloacele de inte-
legere.
In scopul incercdrii concilie-
rii, un comitet in care State le in-
teresate si Institutul Internatio-
nal de Agriculturd vor desernna
fiecare un expert, va examina
tliferendul, tinând seamd de
toate documentele si elementele
probatorii utile. Acest comitet va
depune raportul sdu, pe care In-
stitutul International de Agri-
-culturá Il va notifica fiecdreia
din tárile interesate, toatá liber-
tatea de actiune ulterioard fiind
rezervat à Guvernelor 1).
Guvernele interesate se anga-
jeazd sa" suporte In comun
misiunii incredintate ex-
Pertilor.
5. Tárile care nu au semnat
pr ez en t a Conventiune vor fi ad-
mise sd adere la cererea lor.
Adeziunea va fi notificatd. pe
("ale diplomaticd, Guvernului
Italian si de cdtre acesta tárilor
rontractante ca si Institutului
International de Agriculturd,
care va informa, la rândul
Dficiul International al Vinului.
6. Orice tar% contractantd,
aderentd, poate, in orice timp,
sá notifice Guvernului Italian
rd. prezenta Conventiune este a-
plieabild, la toate sau unei párti
toloniilor sale, Protectoratelor,
Teritoriilor sub mandat. Terito-
riilor supuse suveranitátii sale
sau autoritätii sale, sau tuturor
leritoriilor de sub suveranitatea
sa. Conventia se va aplica tutu-
ror Teritoriilor desemnate in no-
tificare. In lipsa aceStei notifi-
cdri, Conventiunea nu se va a-
plica Teritorii.
A se vedea Conventia relativä
la Institutnl international de agri-
'eniturä, dela Roma, din 17 Aprilie
1910, la pag. 560, vol. VI.
www.digibuc.ro
7. Tara contractantá sau ade-
rentd, care va voi sd aducd o
modificare textului Anexelor A
B, a prezentei Conventiuni, va
trebui sd comunice aceasta In-
stitutului International de Agri-
culturd.
Acesta din urma va supune
textul modificdrilor cerute apro-
Warn unei comisiuni de cinci ex-
perti, desemnati de dânsul dupd
consultarea Guvernelor Statelor
contractante asupra personalità-
tilor chemate sá facd parte
din ea.
Membrii acestei comisiuni, vor
fi reinoitj la fiecare 3 ani. Ea va
asculta un expert desemnat de
cdtre Guvernul care a cerut mo-
dificarea.
ru cazul când modificdrile ce-
rute vor fi aprobate de cdtre zisa
comisiune. lnstitutul va aduce
acest rezultat la cunostinta tàri-
br contractante sau aderente,
invitându-le WA deaf adeziunea
lor in termen de 6 luni. La expi-
rarea acestei perioade, Tdrile
contractante sau aderente, care
nu au rdspuns, vor fi conside-
rate ca acceptante.
Modificarea va intra In vigoa-
re 6 luni dupä data scrisorii
prin care Institutul Internatio-
nal de Agriculturd va fi cornu-
nicat tdrilor contractante sau a-
derente acleziunea unanimd, la
modificarea propusd, astfel cum
rezultd din aplicarea paragrafu-
lui de mai sus.
La cererea unei tári contrac-
tante sau aderente, comisiunea
de 5 experti, de care este vorba
in paragrafele de mai sus, Va
pules., de asemeni, sd propund
metode internationala de ana-
lizá pentru determindrile care
nu figureazdi in Anexele A. si B.
$i sá le precizeze, in cazul unei
simple recomanddri, pentru un
clozaj determinat.
 13 Martie 1937
Urmarea de dat acestor propu-
neri va fi identicd aceleia care
este indicatd pentru modificdrile
metodelor propuse de cdtre o
lard contractantä sau aderentä.
8. State le contractante sau a-
derente se angajeazd sä schimbe
intre ele seria de legi, decrete si
regulamente, privind vinurile $1
metodele lor de analizd natio-
-nale si de a face cunoscut birou-
rile oficiale de vamd desemnate
de Guverne, pentru a efectua a-
ceste operatiuni, precum $i sta-
bilimentele oficiale Indrituite de
libera certificate. Intreaga serie
a acestor documente i informa-
tiuni va trebui sa fie trimisd, de
-asemeni, Institutului Int6rna-
tional de Agriculturd, care va in-
forma Oficiul International al
Vinului.
9. Statul contractant sau ade-
rent care. va voi sà denunte pre-
zenta Conventiune, fie pentru to-
talitatea teritoriilor sale, fie nu-
mai pentru toate sau o parte a
Coloniilor sale, Protectoratelor,
Posesiunilor sau Teritoriilor vi-
zate la art. 6, va trebui sá le
notifice Guvernului Italian, care
va aviza imediat celelalte State
aderente si Institutul Interna-
tional de Agriculturd, fdcându-le
cunoscut data la care a primit
aceastà denuntare.
Denuntarea nu va produce e-
fectele sale decât cu privire la
tara care a notificat-o sau Colo-
niilor, Protectoratelor, Posesiu-
nilor sau Teritoriilor vizate In
actul de denuntare, j aceasta
numai un an dupd ce notifica-
rea a parvenit Guvernului Ita-
lian.
10. Prezenta Conventiune va
fi ratificat'd cat mai curând po-
sibil si ratifichrile vor fi adre-
sate Guvernului
Pentru fiecare ratificare, Gu-
vernul Italian va aviza celelalte
C. Hamangiu, vol. XXV. 23.
www.digibuc.ro
353
ári contractante, ca si Institu-
tul International de Agriculturd.
11. Fiecare tard va avea fa-
cultatea sd declare, in momentul
depunerii ratificdrii sale, cd sub-
ordoneazd punerea in vigoare a
prezentei Conventiuni, In ceea ce
priveste, de aplicarea Conven-
tiunii de anumite tdri nominal
desemnate.
Prezenta Conventiune va intra
in vigoare dui:A ce va fi ratifi-
catd de cel putin trei täri suve-
rane, neconditionat sau sub con-
ditiuni care s'au realizat.
In acest caz intrarea in vi-
goare va incepe 6 luni dupd data
depunerii celei de a treia ratifi-
care.
Pentru toate celelalte tdri care
aderä saú ratified, Conventia va
intra in vigoare Inteun termen
de 6 luni, treptat si In mäsura
depunerii ratificárii sau a ade-
ziunii lor.
Pentru care Plenipotentiarii
respectivi au semnat prezenta
Conventiune.
Fäcutá la Roma, la 5 Iunie,
una mie noud sutá treizeci
cinci, Inteun singur exemplar,
care va fi dept.:A in arhivele Mi-
nisteruluj de Afaceri Sträine al
ltaliei.
0 copie, certificatd conform,
va fi remisä, pe cale diploma-
tied, fiecdrui Stat semnatar al
prezentei Conventiuni, prin In-
grijirea Ministerului Regal Ita-
lian al Afacerilor Sträine.
METODÄ
de analizi rapidä1)
Aceastä metodd comporta ne-
cesar:
Un examen organoleptic;
1) Anex5.. la Legea ratifieatoare,
din 13 Martie 1937, pag. 351, aeest
velum.
354 13 Martie 1937
Determinarea densitatii;
Dozarea alcocdului;
Dozarea extractului uscat;
Aprecierea materiilor reducd-
toare;
Aprecierea continutului in sul-
fati;
Determinarea materiilor mine-
rale (cenuse si alcalinitátii lor);
Dozarea aciditdtilor (totald si
volatild);
Dozarea anhiclritei sulfuroase.
Eventual cercetarea antisepti-
celor, a substantelor indulcitoare
si examenul materiilor colo-
rante.
Examen organoleptic. Exa-
menul organoleptic aprofundat
este indispensabil. El trebue sd,
comporte: aspectul vinului (cu-
loarea, limpiditatea, mirosul,
gustul, comportarea la aer
24 ore la.15°C). Dacd se pare ne-
cesar, a-1 compIeta printeun
examen microscopic, pentru a
verifica dacd vinul contine o
proportie anormalä de bacterii
acetice sau altele (germeni de
boli. ca: turna, amárdciunea, bd-
1osirea etc.).
Rezultatul examenului organo-
leptic si microscopic va putea
sd, determine pe chimist sd, re-
nunte la analiza sumarä i sa
foloseascä imediat metoda de a-
nalizá
Dacá vinul este turbure, se va
proceda la filtrarea sa prin Mr-
tie, avandu-se grija a se acoperi
pâlnia, si a se executa analiza
vinului filtrat. Mentiunea aces-
tei operatiuni va trebui sd, figu-
reze pe buletinul de analizá.
Densitatea. Dupd ce s'a eli-
minat, dacd este cazul, acidul
carbonic, se va determina den-
sitatea la o temperaturä pe cat
posibil vecinä lui 15°, utilizand
fie un densimetru centesimal, fie
picnometrul, fie balanta hidro-
staticd. Rezultatul adus la 15°
www.digibuc.ro
va comporta 4 zecimale. Dife-
rentele admisibile intre doud re-
zultate nu trebue sá intereseze
decat a patra zecimald.
Gradul alcoolic. A se pro-
ceda prin distilarea vinului in
prealabil si exact neutralizat si
prin determinarea titrului dis-
tilatului, fie cu ajutorul alcoolo-
metrelor, cu ingrijire controlate,
fie cu picnometrul, fie cu ha-
Ianta hidrostaticä. Rezultatul
raportat la 15° va fi exprimat
in acelasi timp, conform conven-
tiunii din 1912, in grame la litru
si in volume la sutd. (grade Gay-
Lussac si zecimi de grade). Dife-
renta admisibill in acest din
urmá mod de exprimare nu va.
depási 0,1 grad in plus sau in
minus.
Extractul uscat. Extractur
uscat va fi determinat prin me-
toda densimetricd, bazându-se pa
r-reutatea specified a vinului la
15°C si aceia a distilatului alcoo-
lic la 15°. In exprimarea rezulta-
tului va fi indispensabil astep-
tand concluziile comparatiilor
in curs si o intelegere ulterioard
cu privire la acest subiect, sá se .
indice formula folositd pentru a.
obtine din aceste date valoarea.
extractului uscat (formulele: A-
kermann, Houdart, Dujardin-
Salleron, Russopulos etc.). Dife-
renta intre cloud rezultate nu va
putea depdsi 0,5 grame la litru.
Materii reducdtoare. La vi-
nurile seci curente, se va prac-
tica un examen calitativ, intre-
buintând vinul decolorat prin c
dozá minima* de negru decolo-
rant, si folosind cantitatea de li-
coare cupro-potasicd corespun-
zátoare unui gram sau (loud gra-
me de zahdr intervenit la litru
operand cu 10 c. c. de vin. Re-
zultatul se va exprima in moduT
iirmätor: Materii reducdtoare >t
 13 Martie 1937
gram sau materii reducatoare
> 1 gram. dar < 2 grame.
Dacg incercarea indicd o can-
titate de zahdr intervenit, hotd-
fit mai mare ca 2 grame la litru,
se va efectua dozarea exacta, In-
trebuintand procedeul inditat In
metoda amgnuntitg.
Suif ati. A se cerceta calita-
tiv sulfatii, intrebuintând o li-
coare titratd de clorurg de ba-
riu, acidulatá cu acid clorhi-
dric.
Rezultatele se vor exprima in
modul urmdtor: Sulfat de pota-
siu la litru < 1 gram sau > 1
zram, dar < 2 grame, sau > 2
grame.
Dacd Incercarea indica o can-
titate mai mare de 2 grame la
litru se va efectua dozarea exac-
tg, intrebuintând procedeul in-
dicat In metoda amgnuntitg.
Materii minerale ( cenu$d).
Calcinarea la ros sumbru a unei
cantitäti cunoscute de vin si can-
tärirea cenuselor albe. Dacd e
necesar se va putea proceda
prin lixiviatie.
Alcalinitatea cenusilor totale
se va determina prin metoda cu
metil-organe, fäcându-se corectia
corespurtzdtoare fosfatilor deter-
minati dupg metoda colorime-
tricg.
Aciditatea:
a) Aciditatea totald. Se va
pune o cantitate exact mäsuratä
de vin intr'o fiolä cu fundul
plat, se va aduce- la 800, asezdn-
d-o câteva minute pe o baie Ma-
rie, pe,ntru a Indepárta acidul
carbonic. Se va lása sg se rg-
ceasch. Cu ajutorul unei biurete
gradate se va läsa sg cadg In
vin o licoare alcaling Wrath'
(sodd sau potasiu). Cdtre sfaxsi-
tul operatiunii se va acläuga
coarea, picáturd cu picdturg,
pang la säturarea completg. A-
ceasta se va constata cu ajuto-
www.digibuc.ro
355
rul hârtiei sensibile de Tourne-
sol. Intrebuintarea fenolfateleinei
este In acest caz riguros opritg;
b) Aciditatea volatild. Acizii
volatili se vor antrena cu aju-
torul tmui curent de vapori de
apd, vinul pus In experientd
fiind in prealabil încälzit pe o
baie Marie in clocote (metoda
Blarez modificatä). Curentul de
vapori va trece prin vin, avdn-
du-se grija ca nivelul acestuia
sä nu se coboare. Se va titra a-
ciditatea distilatului, folosind
Tournesolul sensibil ca indica-
tor.
Pentru aceastg din urmá ti-
trare se poate folosi fenolfta-
leina, cu conditiunea de a se
face mentiune pe buletinul de
analizg. Dacg vinul contine an-
hidritg sulfuroasg, aceasta se va
doza in distilat, sub cele cloud
forme ale sale. Aciditatea cores-
punzând anhidridei sulfuroase
libere si jumdtate din aceea co-
respuzând anhidriclei combinate
trebuesc scrtzute din aciditatea
volatilä;
c) Exprimarea rezultatelor.
Rezultatele dozdrilor aciditdtii se
exprima, conform conventiei din
1912, In c. c. de licoare alcaling
normald la litru de vin si, tot-
odatä si In forma consacratá
prin obiceiu In tara In care s'a
efectuat analiza.
Diferentele admisibile intre
cloud clozdri nu trebue sg depg-
seascd 1 c. c. de licoare aka-
ling N. pentru aciditatea totald
si 0,2 c. c. pentru acizii volatili.
Anhidrita sulfuroasd:
a) Anhidrida sulfuro as d lib er d
(in vinurile albe numai). Se va
titra direct, cu ajutorul unei li-
cori titrate de iod, intrebuintând
amidonul ca indicator;
b) Anhidrida sulfur oas d to ta-
ld. Se va intrebuinta, indife-
rent metoda lui Rippert (titrare
356
cu ajutorul unei solutii de iod,
vinul fiind In prealabil tratat cu
un exces de licoare a1ca1in, apoi
acidulat cu acid sulfuric), sau
metoda lui Haas (deplasare prin
acid fosforic si antrenare cu a-
jutorul unui curent de acid car-
bonic, oxidare prin iod i dozare
gravimetricd sau titrimetricd).
Pe buletinul de analizd va tre-
bui sd se facá mentiunea meto-
dei folosite.
Diferentele admisibile Intre
(loud dozdri practicate in aceeasi
zi, sunt de 0,002 grame pentru
anhidrida sulfuroasá liberd si de
0,005 grame pentru anhidrida
sulfuroasd totalä.
METODA
de analizi aminuntitil
Examen organoleptic. Examen
microscopic amdnuntit. Pentru
determinarea densitö4ii, dozarea
alcoolului, extractului uscat, ma-
teriilor minerale, aciditdtilor to-
tale $i volatile si a anhidritei sul-
furoase, a se proceda cum s'a a-
rAtat la metoda rapidd.
Materii reducdtoare:
a) Defecarea Se va
proceda la defecarea vinului, fie
prin metoda cu subacetat
plumb, fie prin metoda cu sulfat
acid de mercur. Deed se aplicd
ultima metodd, se vor lua pre-
cautiuni speciale In cazul cá vi-
nul contine zaharozá;
Dozarea. Se vor Intrebu-
inta numai metodele care folo-
sesc licori cupro-potasice. Se va
proceda fie prin titrimetrie (me-
todele cu sulfat feros si perman-
genet sau cu iod j tio-sulfat),
fie gravimetrice (cantdrirea oxi-
dului de cupru obtinut asupra
1) Anexd la Legea ratificateare,
diu 13 Martie 1937, pag. 351, aceat
volura.
www.digibuc.ro
13 Martie 1937
vinului defecat cu plumb si ri-
guros neutru, sau a cuprului re-
generat). Aceastd ultimd metocla
este singura recomandabild hi
cazul vinurilor bogate In zahár
mai ornult de 10 grame la litru);
c) Examen polarimetric. Se
va opera de preferintd asupra
licoarei defecate cu sulfat acid
de mercur. Examen In tub de 20
cm la 20° C.
Dozarea zaharozei.Se va pro-
ceda în prealabil la inversiune
se vor aplica rnetodele descrise
mai sus, luAnd precautiunile in-
dispensabile.
Rezultatele dozdrilor materii-
lor reducdtoare si a zaharozei se
vor exprima In grame de zahiir
invertit la litru, pentru ceea ce
este materie reducátoare i In
grame la litru pentru zaharozd.
Acidul tartric. Insuficienta
metodelor bazate pe precipitarea
bitartratului i titrarea volume-
tried, fiind recunoscutd, se reco-
mandA Intrebuintarea metodelor
cu racemat de caleiu (metoda lui
Kling). Rezultatele se exprimd
in c. c. de licoare alcalind N. si
in bitartrat de potasiu la litru.
Alcalinitatea cenuselor. SA
se opereze cu cenusile totale de
de la 50 c. c. de vin, obtinute cum
s'a ardtat la metocla analizei ra-
pide. Retitrarea excesului dupá
disolvare In acid sulfuric N/10,
addugare de clorurd de calciu si
Intrebuintand fenolfetaleina ca
indicator (metoda Farnsteiner).
Rezultatele se vor exprima tot-
odatá In c. c. de licoare normald
si In grame de bitartrat de pota-
siu la litru. Diferenta admisibild
este de 0,5 C. c.
Fosfor total. Se va distruge
materia organicd prin metoda
mercuro-nitricd si se va preci-
pita acidul fosforic prin meto-
dele clasice. A se exprima rezul-
tatele In grame de anhidridd fos-
 13 Martie 1937
forica la litru. Diferentà admi
sibilà 0,010 grame la litru.
Sulfati. Precipitare la fier-
bere in mediu clorhidric (1-2o/o),
printr'un exces de clorurà de ba-
riu, filtrare, calcinare si cântà-
rire. Pentru vinurile puternic
sulfitate a se opera inteun cu-
rent de acid carbonic. A se ex-
prima rezultatele in grame de
sulfat neutru de potasiu la litru.
Diferenta admisibilä 0,050 grame.
Aciditatea fixd. A se deter-
mina aciditatea fix6, scàzând din
aciditatea totalà aciditatea vo-
latilà (necorectatd).
PROTOCOLUL SEMNATURII
Conferinta recunoscând impo-
sibilitatea de a se insera in tex-
tul Conventiunii, In ceea ce pri-
veste anumite dozâ.ri. procedee
de analizä de o exactitate sufi-
cient doveditâ de experientä, so-
coteste ca posibil de a recomanda
numai pentru aceste determi-
näri speciale, de a nu se efec-
tua deal In anumite cazuri par-
ticulare, urmâtoarele metode pe
care ea le socoteste ca cele mai
bune in actuala stare a stiintei
oenologice.
Acidul citric. Cercetarea ca-
lificativA dung metoda Denigés
sau metoda Stahre. Dozare even-
tuala dupd metoda Mintz.
Acidul lactic. SA se intre-
buinteze fie metoda Bonizi, dad,
vinul contine Intre 1-4 grame
acid lactic si mai putin de 5
grame zalfdr, fie metoda prin o-
xidare cronicà a lui Sémichon si
Flanzy.
Rezultatele vor fi exprimate
totodatà in centimetri cubi de li-
coare alcalinl N. si n grame de
acid lactic la litru.
Açidul succinic. A se fo-
losi metoda Sémichon-Flanzy, cu
conslitiunea de a verifica puri-
www.digibuc.ro
357
tatea succinatului de amoniae
obtinut (scäderea cenuselor sau
extractiei cu eter, si titrare cm
nitrat de argint).
Glicerind. A se folosi meto-
dele prin antrenare cu vapor de
apä.*i dozare prin oxidare cro-
micà Ferré-Bourge, mo-
Jificatà de Sémichon i Flanzy
sau metoda von FeHerberg).
Potasiu. Dozarea in stare
de perclorat dupâ distrugerea
materiei organice prin acid ni-
tric si mercur.
LEGE
pentru ratificarea Tratatului de corned
cu Argentina
DIN 13 MARTIE 19371)
Art. unic. Guvernul este au-
torizat a ratifica si a face s'a se
execute Tratatul de Comert cm
scrisoarea anexä, incheiat intre
România si Argentina la Bue-
nos-Aires. la 14 August 1936.
Copie si traducere de pe zisul
Tratat de Comert si de pe scri-
soarea anexn, se alâturti la legea
de fatà.
TRATAT DE COME kT
1. Inaltele Pârti Contractante
convin sa-si acorde reciproc tra-
tamentul neconditionat si neli-
rnitat al natiunii celei mai favo-
rizate pentru tot ce priveste ta-
xele de varna, si toate taxele ac-
cesorii, modul de incasare a a-
1) Aceastä Lege, dimpreunä
Tratatul de Comert i serisoarea a-
nexh, la dânsa aläturate, s'a votat
de Senat in sedinta dela 9 Decem-
vrie 1936 si de Adunarea Deputati-
lor in sedinta dela, 20 Februarie
1937; s'a promulgat prin Deeretul
regal Nr. 1.009/937 si s'a publieat
in Monitorul Oficial NI% 60 din 13
Martie 1937.
358 13 Martie 1937
cestor taxe, precum si pentru
toate regulile, formalitätile
sarcinile la care ar putea fi su-
puse operatiunile de iesire din
vamd.
2. Produsele naturale sau fa-
bricate originare din una din
Inaltele Parti Contractante, des-
tinate teritoriului celeilalte Parti
in conditiunile mentionate mai
sus, nu vor fi, in niciun caz su-
puse la taxe sau Sarcini altele
sau mai ridicate, nici la reguli
sau formalitati deosebite sau mai
oneroase ca acelea la care sunt
sau vor fi supuse aceleasi pro-
duse originare dintr'o terta tara
oarecare.
Produsele naturale sau fabri-
cate, exportate de pe teritoriul
uneia din Inaltele Parti Contrac-
tante, cu destinatia pentru teri-
toriul celeilalte PAM nu vor fi,
in niciun caz, in acelea$i condi-
tiuni supuse la drepturi, taxe
sau sareini altele sau mai ridi-
cate, nici la reguli si formalitati
mai oneroase ea acelea la care
sunt sau vor fi supuse acelea$i
produse destinate teritoriului u-
nei alte tari oarecare. De aseme-
nea clauza natiunii celei mai fa-
vorizate va fi acordata, produse-
lor naturale sau fabricate, origi-
nare din una din Inaltele Parti
Contractante, destinate reexpor-
tului si intrepozitarii.
3. Toate avantajele, favorurile,
urivilegiile si imunitMile care au
fost sau vor fi acordate in vii-
tor de catre una din cele dotiä
Parti Contractante in materia
suszisä produselor naturale sau
fabricate, originare dinteo altä
tara oarecare, vor fi aplicate
imediat si färg compensatie pro-
duselor de aceeasi natura., origi-
nare din cealalta Parte Contrac-
tana sau destinate teritoriului
acestei Parti. destinate a extinde la produsele
4. Fac exceptie dela oblige- straine regimul impus in inte-
www.digibuc.ro
tiile formulate in prezentul Tra-
tat favorurile care sunt acor-
date sau vor putea fi acordate
ulterior de catre una din Inal-
tPle Parti Contractante Statelor
limitrofe pentru a inlesni trafi-
cul de frontierd si drepturile
privilegiile acordate sau care vor
fi acordate in viitor unuia sau
mai multor State limitrofe in
caz ca s'ar incheia o uniune va-
mala.
5. Tratamentul neconditionat
si nelimitat al natiunii celei mai
favorizate va fi acordat de ase-
menea in materie de navigatie.
6. Inaltele Parti Contractante
se obliga sa nu stabileasca noi
prohibitiuni sau restrictiuni im-
portului sau exportului pentru
orice marfa,, sau produse a uneia
sau a alteia, sau orice ingsura
de reglementare consularl sau
sanitara, care sa aiba de efect de
a crea dificultati schimbului co-
mercial intre cele dou'a tari, a-
faril numai daca astfel de res-
trictiuni s'ar aplica de asemenea
marfurilor oricairei altei tari
care s'ar gasi in conditiuni si-
milare.
Fac exceptie dela obligatiunea
euprins6 in alineatul anterior,
dispozitiunile care se referá la:
a) siguranta publica
b) traficul de arme, munitiuni
si material de rázboiu;
c) protectia sänätatii publice,
precum si aceea a animalelor
plantelor, contra bolilor, insecte-
lor si alti paraziti dáunátori;
d) apararea patrimoniului na-
tional artistic, istoric sau arheo-
logic;
e) iesirea aurului si a argintu-
lui in specii sau in natura;
f) si, in fine, in mod general,
la mäsurile fiscale si de politie
 13 Martie 1937
riorul thrii sale proprii produse-
lor similare nationale.
7. Supusii fiecdrei din Inal-
tele Pärti Contractante se vor
bucura pe teritoriul celeilalte de
tratamentul natiunii celei mai
favorizate, si mai ales In ce pri-
veste situatiunea lor juridied, cd-
Morale, sederea, stabilirea
'exercitiul comertului si a indus-
triei si toate drepturile si inte-
resele ce derivd din acestea, fdrd
prejudeca legile, regulamen-
tele si ordonantele tärii.
8. In cazul când oricare din
Inaltele Pdrti Contractante ar
stabili un regim de permis de
import, ea va acorda mdrfurilor
si produselor celorlalte Phrti un
tratament echitabil si cel mai fa-
vorabil posibil produselar res-
pective, tinâncl socotealä de ci-
frele schimbului comercial nor-
mal fntre cele cloud tdri si suma
totald a contingentelor ce trebue
determinatd pentru fiecare pro-
dus.
9. Produsele naturale sau fa-
bricate originare din una din
Inaltele Pärti Contractante, in-
troduse pe teritoriul celeilalte,
nu vor fi supuse, In niciun caz,
la taxe sau drepturi interne asu-
pra vânzdrii, transportului sau
a consumatiunii, mai ridicate
sau mai oneroase ca acele de
care sunt grevate produsele si-
milare, originare dintr'o tertá
tard oarecare.
10. Mdrfurile sau produsele de
toate categoriile originare din
una din Inaltele Pärti Contrac-
tante, in transit prin teritoriul
celeilalte, nu vor fi supuse la
niciun drept de transit, fie &A
transitul se face direct, fie c'd in
timpul transitdrii ele trebuesc sd
fie transbordate sau descärcate,
depozitate i Incdrcate din nou.
Aceste mdrfuri nu vor putea, In
niciun caz, i Rd) niciun motiv,
www.digibuc.ro
359
sd fie supuse la un tratament
mai putin favorabil ca cel acor-
dat produselor sau mdrfurilor,
In transit, originare dintr'o tertá
tard oarecare.
Precedenta scutire nu se ex-
tinde asupra diverselor taxe per-
cepute pentru acoperirea chel-
tuielilor efective inerente transi-
tului, i anume; intrepozitarea,
Incárcarea, afrentarea feroviard
sau fluviald, drepturile statistice
sau similare; insd aceste taxe nu
vor fi, In niciun caz, superioare
celor ce se percep pentru produ-
sele sau märfurile unei torte tdri
oarecare.
11. In scopul de a verifica ori-
ginea märfurilor importate, au-
toritätile celor cloud täri vor cere
ca ele sd fie Intovardsite de un
certificat de origine, eliberat sau
vizat de autoritätile sau oficiile
desemnate de tara importatoare.
Viza acestor certificate se va
face gratuit.
Ambele Guverne se vor pune
de acord asupra formei si opor-
tunitdtii de a elibera suszisele
certificate de origine.
12, Prezentul Tratat va fi ra-
tificat, urmând procedura consti-
tutionald a fiecdrei din Inaltele
Párti Contractante i schimbul
de ratificári se va face la Bue-
nos Aires cdt mai curând posibil.
El va avea o duratd de un an,
socotind din ziva schimbului ra-
tificdrilor si va continua a fi In
vigoare pe perioade succesive de
un an, afard, de cazul de clenun-
tare cu trei luni fnainte de expi-
rarea lui.
Drept care, Plenipotentiarii sus-
numiti au semnat prezentul Tra-
tat, fdcut In dublu exemplar In
limba spaniold i francezd,
si-au pus sigiliile lor respective
la Buenos Aires, 14 August 1936.
Notd. In scopul de a fixa
cuprinsul art. 4 a Tratatului de
360 13 Martie 1937
Comert semnat cu data de azi,
am placerea de a confirma Ex-
celentei Voastre urmgtoarele:
1. Se Intelege prin trafic de
frontiere, micile aproviziongri
facute de locuitorii din zonele de
frontiere, pentru uzul si consu-
mul lor imediat.
2. Prin Uniune vamalg se in-
telege un Tratat sau un Acord
prin care doug, sau mai multe
State hotärdsc sg suprime barie-
rile vamale Intre ele, pentru a
permite libera circulatie a mar-
furilor, In asa fel incat rile
contractante s formeze un sin-
gur teritoriu din punct de vedere
vamal si schimbului comer-
cial.
LEGE
pentru ratificarea Conventiunii cu logo-
slavia, privitoare la valorile administrate
de Casele de minori qi interzisi
DIN 13 MARTIE 1937 1)
Art. unic. Guvernul este au-
torizat a ratifica si a face sa se
execute Conventiunea dintre Ro-
mania si Iugoslavia, privitoare
la depozitele si creantele minori-
lor si interzisilor, ale persoane-
lor devenite majore sau a cgror
interdictie a fost ridicatg, admi-
nistrate de Casele minorilor si
interzisilor, semnatg la Belgrad
In ziva de 14 Noemvrie 1936.
1) Aceastá Lege, dimpreung cu
Conventiunea la &Lisa anexatà, s'a
votat de Senat i de Adunarea Depu-
tatilor in sedintele dela. 10 si 20 Fe-
bruarie 1937; s'a promulgat prin
Decretul regal Nr. 1.010/937 O. s'a
publicat fu Monitorul Oficial, p.
Nr. 60 din 13 Martie 1937. A se ve-
dea In legätnrä ffi. 13 Conventii
Acorduri de bunk vecinätate eu Iu-
geslavia, ratificate prin legea pu-
'Meat& In Monitorul Oficial Nr. 220
din 25 Septemvrie 1933.
www.digibuc.ro
Se alatura la legea de fata co-
pie si traducere de pe suszisa.
Conventiune.
CONVENTIUNE
Insufletiti de dorinta de a re-
glementa de comun acord si in
conformitate cu articolul 6 din
Conventiunea privitoare la Ca-
sele minorilor si interzisilor, din
30 Ianuarie 1933, incheiatä intrer
Regatul României si Regatul Iu-
goslaviei, chestiunile relative la
depozitele si la creantele mino-
rilor si interzisilor, ale persoa-
nelor devenite majore sau a cá-
ror interdictiune a fost ridicatg,
administrate de Casele minori-
lor si interzisilor;
Au hotgrit sg incheie o conven-
tiune in acest scon si au desem-
nat pe Plenipotentiarii lor,
Care, dupg ce si-au comunicat
deplinele lor Puteri ggsite Irr
bung si cuvenitg forma. au con-
venit asupra clispozitiunilor ur-
mätoare:
1. Fiecare Parte contractantg.
se angajeazg a elibera valonile-
administrate in depozit indivi-
dualmente, de autoritiltile tute-
tare sau altele, si care apartin
minorilor sau interzisilor, per-
soanelor devenite majore sau a
caror interdictiune a fost ridi-
cata, Iptru cat aceste persoane,
in virtutea articolului V din pre-
zenta Conventiune, sunt prezu-
mate a fi supusi al celeilalte
Pgrti.
Depozitele administrate de au-
toritgtile tutelare sau altele ale .
uneia din Pa'rtile contractante,
vor fi eliberate celeilalte Parti
contractante pe cale diplomaticg,
in timpul de noug luni ce ur-
meaza dung intrarea In vigoare .
a prezentei Conventiuni.
Aceste depozite pot de aseme-
nea sa fie eliberate direct per-
 13 Mart le 1937
soanelor interesate, la cererea
lor.
2. Creantele posterioare datei
de 31 August 1919, pe care mi-
norii i interzisii, persoanele de-
venite majore sau a cgror inter-
dictiune a lost ridicatd, le po-
sedg.asupra Casei Minorilor, vor
fi lichidate in conformitate cu
clreptul intern al Pgrtii contrac-
tante, pe teritoriul cgreia se aflä
sediul autoritatii tutelare respec-
tive si in conditiunile In care
s'ar putea reclama plata acestor
creante de cgtre supusii acestei
Pgrti. Aceste creante sunt In sar-
cina Casei, care le-a administrat
si aceasta fgrg a se tine searng
de faptul cg circumscriptia Ca-
sei a fost impgrtitg sau nu prin
delimitarea fruntariei.
3. Creantele anterioare datei
de 31 August 1919, pe care mi-
norii i interzisilor, persoanelor
devenite majore sau a cgror in-
terdictiune a fast ridicatg, le po-
sedg asupra Casei Minorilor, vor
fi achitate In lei, la cota de 50 lei
pentru 100 eoroane, aceleia din-
tre cele doug Pgrti contractante,
al cgrel supus e persoana inte-
resatg.
4, Cuantumul creantelor mi-
norilor si interzisilor, ale persoa-
nelor devenite majore sau a cg-
ror interdictiune a fost ridicatg,
pentru care Pgrti le contractante
tsi vor asuma lichidarea, in con-
formitate cu articolele 2 si 3
va fi cel constatat In cartea mare
a Casei respective, la data celui
din urmg extras al fiecgrui cont.
Dobânzile simple, datorate per-
soanelor interesate, vor fi calcu-
late pe baza de 4°/o pe an, din
ziva ultimei capitalizgri a do-
bânzilor pâng In ziva lichidìirii
vmtului.
Valorile ce vor fi eliberate,
conform prezentei Conventiuni,
nu vor fi supuse, la iesirea lor
www.digibuc.ro
36t
din tara unde erau depuse, la
nieiun impozit sau taxg de orice
naturg ar fi.
Mäsurile restrictive privitoare
la transferul titlurilor si valori-
lor, nu vor fi aplicate acestor de-
pozite la iesirea lor din tara
uncle se ggseau.
5. Nationalitatea minorilor si
interzisilor, a persoanelor deve-
nite majore sau a cäror inter-
dictiune a fost ridicatg, va fi cea
prezurnatg dung ultima men-
tiune a domiciliului, inscrisg In
cartea mare a Casei tutelara
competente sau In actele autori-
tgtii tutelare.
Probe le de contrariu sunt ad-
misibile in timpul de trei luni,
ce urmeazg dui-A punerea In vi-
goare a prezentei conventiuni.
6. Pgrtile contractante se an-
gajeazg a-si elibera reciproc ac-
tele privitoare la depozitele
creantele tutelare aflate pe teri-
toriul lor si care sunt necesare
uentru administrarea afacerilor
minorilor si interzisilor. intrâncl
in competinta autoritätilor tute-
lare ale eeleilalte Pgrti.
In cazul când predarea actelor
argtate la alineatul precedent ar
aduce prejucliciu intereselor Pgr-
tii care detine zisele acte, acea-
sta va comunica continutul lor
In mod gratuit.
EJltimul alineat al articolului
4 si articolele 6, 7 si 8 ale Con-
ventiunii din 30 Ianuarie 1933,
privitoare la arhive, se aplicg la
schimbul de acte si. registre, pri
vitoare la depozitele si creantele
tutelare.
7. Cuantumurile creantelor da-
torate minorilor i interzisilor,
persoanelor devenite majore sau
a cdror interdictiune a fost ridi-
catg, supusi români, si cuantu-
murile creantelor datorate mino-
rilor si interzisilor, persoanelor
devenite majore sau a cgror in.
362 13 Martie 1937
terdictiune a fost ridicatg, supusi
iugoslavi, vor fi fixate si predate
celeilalte Pärti, In conformitate
cu dispozitiunile articolului 4 din
prezenta Conventiune, de catre
fiecare din Parti, in timpul de
nouä luni, cu incepere dela pu-
herea in vigoare a prezentei Con-
ventiuni. Fiecare Parte contrac-
tantä va proceda la verificarea
cuantumurilor creantelor pri-
mite si va face reclamatiunile
eventuale In timpul de trei luni
care urmeazd primului termen
tle nouä luni.
Schimbul extraselor de conturi
de pe cartea mare a Casei va fi
flcut conform cu formularul aci
unexat.
Totalurile cuantumurilor ne-
contestate vor fi compensate si
solciul va fi värsat Partii in
tlrept, In lei (valoarea zilei sem-
närii Conventiei).
8. IndatA ce prezenta Conven-
tiune va fi pusa In vigoare, par-
ticularii interesati pot cere lichi-
darea individuald a contului lor,
fdrà a astepla termenul prevA-
Zut la articolul precedent si Casa
respectivä este obligatà sà, satis-
facá cererea, fdrg, intarziere, ur-
n:Land pentru lichidarea indivi-
dualá nrincipiile indicate In pre-
tenta Conventie.
9. l3unurile (mobile si imobile)
upartinând vechilor Case de mi-
nori, vor rgind,ne proprietatea
PArtii contractante, unde se g6,-
sea vechiul sediu al zisei Case.
Executarea prezentei Conven-
-tiuni este incredintatä In Româ-
nia Casei minorilor din Timi-
§oara, iar in Iugoslavia Casei
minorilor Banatului din Petrov-
grad.
10. Prezenta Conventiune va
ratificatà de indatà ce va fi cu
putint'd si ratificárile vor fi
-schimbate la Buctiresti.
www.digibuc.ro
Ea va intra in vigoare in ziva
schimbuluj instrumentelor de
ratificare.
Drept care, Plenipotentiarii
susnumiti, au semnat prezenta
Conventiune si au aplicat sigiliile
lor.
FAcut In Beograd, In dublu o-
riginal, la 14 Noemvrie, una mie
nouà sute treizeci si sase.
LEGE
pentru ratificarea a 3 Convenfii inter-
nafionale, relative la vase de navigafie
DIN 13 MARTIE 1937 1)
Art. unic. Guvernul este au-
torizat a ratifica si a face s'd, se
execute:
1. Conventiunea internationala
pentru unificarea anumitor re-
guli In materie de conosament,
incheistà la Bruxelles la 25 Au-
gust 1924.
2. Conventiunea internationalà
pentru unificarea anumitor re-
guli privitoare la privilegiile si
hipotecile maritime, semnatä la
Bruxelles la 10 Aprilie 1926.
3. Conventiunea internationa1à
pentru unificarea anumitor re-
guli privind imunitAtile vaselor
de Stat, semnatg, la Bruxelles la
10 Aprilie 1926.
4. Protocolul aditional acestei
Conventiuni. semnat la Bruxel-
les la 24 Mai 1934.
Copie si traducere de pe aceste
Conventiuni i Protocolul se a-
Igturà la legea de fatà.
1) Aceastä Lege, dimpreunä cii
Conventiunile i Protocolul la dânsa
araturate, s'a votat de Senat in se-
dinta dela 19 Decemvrie 1936 si de
Adunarea Deputatilor In sedinta dela
23 Februarie 1937; s 'a promulgat
prin Decretul regal Nr. 1.008/937 rid
s'a publicat in Monitorul Oficial, p.
I, Nr. 60 din 13 Martie 1937.
 13 Martie 1937
1. CONVENTIUNE INTERNATIONALA
pentru unificarea anumitor reguli In
materie de conosament
1. In prezenta Conventiune,
cuvintele specificate mai jos se
definesc In mod precis, dupg cum
turmeazà:
a) Prin Transportator" se in-
Ielege proprietarul vasului sau
navlositorul care a Incheiat un
contract de transport cu un in-
,cilrcAtor;
b) Prin Contract de trans-
port" se intelege numai acel con-
tract a cilrei existentà se pi:late
constata printr'un conosament
sau prin orice alt document si-
milar, recunoscut drept titlu
pentru transportul de mgrfuri
pe mare; aceea*i denumire se da
conosamentului sau documentu-
lui similar emis In virtutea unui
contract de navlosire din mo-
ment ce un astfel de document
stabile*te raporturile Intre trans-
portator si purtätorul conosa-
mentului;
c) Prin IVIArfuri" se inteleg
bunurile, obiectele, märfurile si
articolele de orice naturà, cu ex-
-ceptia animalelor vii si a cari-
cului care, prin contractul de
transport, s'a prevAzut CA va fi
-a*ezat pe punte si se transportà
efectiv pe punte;
d) Prin Vas" se intelege orice
bastiment folosit pentru trans-
portul de mArfuri pe mare;
e) Transportul de mdrfuri" se
referá numai la timpul scurs de
la incärcarea märfurilor la bor-
dul vasului pâtià la descárcarea
lor din vas.
2. Sub rezerva dispozitiunilor
articolului 6, transportatorul, in
toate contractele de transport de
márfuri pe mare, va fi supus res-
ponsabilitatilor *i obligatiunilor
de mai jos, in ceea ce priveste
incárcarea, manipularea, arima- ator;
www.digibuc.ro
363
rea, transportul, päzirea, Ingri-
jirea si descArcarea märfurilor,
precum va beneficia de dreptu-
rile si dispensele de mai jos.
3. 1. Transportatorul va fi o-
bligat inainte *i la Inceputul vo-
iajului a Ingriji In mod rezona-
bil de urmátoarele:
a) Punerea vasului In stare de
navigabilitate;
b) Armarea, echiparea si apro-
vizionarea indestuMtoare a va-
sului;
c) Inzestrarea *i punerea in
buna stare a calelor si camere-
lor reci *i. frigorifere, precum si
a tuturor pärtilor de pe vas in
care sunt asezate milrfuri pen-
tru luarea in primire, transpor-
tarea si conservarea lor.
2. Sub rezerva dispozitiunilor
articolului 4, transportatorul va
proceda cu pricepere si sArgu-
int6 la inarcarea, manipularea,
arimarea, transportarea, pázi-
rea, ingrijirea si descárcarea
märfurilor transportate.
1. Dupg ce márfurile vor fi
'cost luate in primire, transpor-
tatorul, capitanul sau agentul
transportatorului este obligat, la
cererea IncarcAtorului, sg, elibe-
reze acestuia un conosament cu-
prinzând printre altele:
a) MArcile principale necesare
identificgrii márfurilor, asa cum
au fost date Inscris de cátre In-
cárator inainte ca incárcarea
mArfii sá fi inceput. Aceste märci
trebue sd fie tipárite sau aplicate
In mod clar pe märfurile Impa-
chetate, sau pe lázile sau amba-
lajele care contin aceste märfuri,
astfel &A in mod normal ele vor
rgmâne cetibile pang la sMrsi-
tul voiajului;
b) Sau nuna'Arul coletelor sau
al obiectelor, sau cantitatea sau
greutatea lor dupá caz, a*a cum
sunt date in scris de cátre 'Max-
364 13 Martie 1937
c) Starea si conclitiunea apa-
rentä in care se aflä märfurile.
Cu toate acestea, niciun trans-
portator, cäpitan sau agent al
transportului, nu este obligat s.
declare sau sä mentioneze in co-
nosament vreo marcare, vreun
numär, vreo cantitate sau vreo
greutate, atunci când are mo-
tive serioase sä creadà &A aces-
tea nu reprezintá marfa primitä
de el sau nu are posibilitatea ca
aceastä, marfä sä, fie verificatti
prin mijloace rezonabile.
4. Conosamentul care cuprinde
cele prevAzute la paragraful 3,
al. a, b si c, echivaleazá cu pre-
zumtia. NIA, la proba contrarie,
cä marfa a fost primitá de trans-
portator asa cum a fost descrisä
In acel conosament.
5. Conosamentul se va consi-
dera drept garantia incaratoru-
lui fatä de transportator, cä,
märcile, numerile, cantitätile si
greutätile sunt exacte, asa cum
le-a indicat, i incdrcatorul va
Indemniza pe transportator de
orice pierdere. daune sau chel-
tuieli, provenind sau rezultând
din inexactitAti in aceastä pri-
vintä. Dreptul transportatorului
la o asemenea indemnizatie nu
limiteazä, in niciun fel responsa-
bilitatea si angajamentele lui in
virtutea contractului de trans-
port. fatä de orice persoanä, alta
decal- Incärcgtorul.
6. Dac5, inainte sau in momen-
tul ridicArii märfurilor si de de-
punerea lor in custodia persoa-
nei care este in drept sà le ia In
primire In virtutea contractului
de transport, transportatorul sau
agentul transportatorului in por-
tul de deschrcare n'au fost in-
stiintati in scris de pierderi sau
daune in care sä, fie prevázutá
natura generald a acestor pier-
deri sau daune, se considerä cá
aceasta ridicare a märfurilor,
www.digibuc.ro
constitue, pänä, la proba contra-
rie, o prezumptie cá märfurile
Fost predate asa cum sunt des-
crise in conosament.
Daca pierderile sau daunele
nu sunt aparente, instiintarea
trebue fácutä in termen de 3 zile
dela ridicarea märfurilor.
Rezervele in scris sunt de pri-
sos dacä starea márfii a lost
constatatä in contradictoriu in
momentul luárii in primire.
In orice caz, atât transporta-
torul cât i vasul nu mai pot ff
fácuti responsabili de pierderi sf
daune dacd impotriva lor nu s'a
intentat o actiune in termen de
un an dela data la care märfu-
rile au fost predate sau ar fi tre-
bug sä fie predate.
In caz de pierderi sau daune
sigure sau presupuse, transpor-
tatorul si primitorul isi vor a-
corda reciproc toate inlesnirile
pentru inspectarea märfurilor sf
verificarea numärului de colete.
7. Dupá ce marfa va fi fost In-
cärcatá, transportatorul, cápita-
nul sau agentul transportatoru-
lui, la cererea incärcAtorului, va
elibera acestuia un conosament
cu mentiunea Imbarcat". Daca
incArcatorul a primit mai Ina-
inte vreun alt document, dându-f
drept la marfa incärcatä, el va
restitui acel document, luând in
schimb conosamentul cu mentiu-
nea Imbarcat". Transportato-
rul, apitanul sau agentul trans--
portatorului va avea de aseme-
nea, dreptul ca In documentul ce
l-a remis incArcatorului Inainte-
cTe incárcarea märfii, sä adauge
in dreptul numelui portului de
imbarcare, numele vasului sau
al vaselor pe care márfurile au
fost imbarcate si data sau datele
de inabarcare. Dad, acest docu-
ment astfel completat contine
datele mentionate la art. 3, pa-
ragraful 3 din prezenta Conven-
 13 Martie 1937
tiune, el va fi considerat In sen-
sul acestui articol ca un conosa-
tnent cu mentiunea Imbarcat".
8. Orice clauzä, conventie sau
acord preväzutá inteun contract
de transport, care desleagg pe
transportator sau pe vas de res-
ponsabilitate in caz de pierderi
sau daune provenite din negli-
jentg, culpg sau incgrcarea in-
datoririlor sau obligatiunilor e-
numerate In acest articol, este
nulä i farg efect. Deasemenea
este nulg orice clauzg, conventie
sau acord care reduce aceastá
responsabilitate, altfel de cum
este prescris in prezenta Conven-
tiune. 0 clauzg prin care benefi-
ciul asigurgrii este cedat trans-
portatorului sau orice altä cla-
uzg similarg va fi consideratg
ca dispensâsd pe transportator
de ráspunderea sa.
4. 1. Nici transportatorul
nici vasul nu vor fi responsabili
de pierderile si daunele prove-
nite sau rezultate din cauza stg-
rii de inavigabilitate, dacä acea-
stg stare nu se datoreazg unei
lipse de grije rezonabilg din par-
tea transportatorului de a pune
vasul in stare de navigabilitate,
de a asigura vasului un arma-
ment, o echipare sau o aprovi-
zionare potrivitg, de a inzestra
pune in bung stare calele si
camerele reci si frigorifere, pre
cum si orice parte a vasului, In
care sunt incgrcate mgrfuri, ast-
fel ca ele sd fie potrivite pentru
primirea, transportal si conser-
varea, märfurilor, totul in confor-
mitate cu prescriptiunile artico
lului 3, al. 1. Ori de câte ori o
pierdere sau o daung va rezulta
din cauza stárii de inavigabili-
tate, dovada In ceea ce priveste
depunerea grijei rezonabile va
cgdea in sarcina transportatoru-
lui sau asupra oricärei ate per-
soane care se prevaleazg de dis-
www.digibuc.ro
365
pensele prevazute in acest arti-
col.
2. Nici transportatorul si nici
vasul nu vor fi responsabili pen-
tru pierderile si daunele rezul-
tate sau provenite din:
a) Faptele, neglijentele sau
greselile cgpitanului, marinari-
lor, pilotului sau prepusilor
transportatorului in materie de
navigatie sau administrarea va-
sului;
b) Un incendiu la bord, daca
nu va fi cauzat de pe urma fap-
telor sau greselilor transports-
torului;
c) Pericolele sau accidentele
mgrii sau ale altor ape naviga-
bile;
d) Un act al lui Dumnezeu";
e) Actiunile de rgzboiu;
f) Actele inamicilor publici;
g) Un decret sau o constrân-
gere din partea unui suveran,
autoritäti sau popor sau un se-
chestru judiciar;
h) 0 restrictiune de caranting;
i) 0 faptä, sau o omisiune a in-
cgrcgtorului sau a proprietaru-
lui märfurilor, a agentului sau a
reprezentantului lui;
j) Greve le sau lok-out-urile,
precum si opririle sau obstaco-
lele aduse muncii, fie complet,
fie partial, si oricare ar fi cauza;
k) 0 rbiscoalä sau turburdri d-
yne;
/) 0 salvare sau Incercare de
salvare de vieti sau de bunuri
pe mare;
m) ScAderile In volum sau In
grautate, precum si oHce altg
pierdere sau daung, rezultatg
dintr'un viciu ascuns, naturä,
specialg sau viciu propriu mgr-
furilor;
n) Insuficienta ambalajului;
o) Insuficienta sau imperfec-
tiunea mgrcilor;
p) Viciurile ascunse care scapg
unei atentii rezonabile;
366 13 Martie 1937
q) Orice altd cauzii care nu
provine din faptele sau greselile
transportatorului, ale agentului
sau insárcinatului sdu, Irish,' do-
vada ce trebue filcutá cade In
sarcina persoanei care se preva-
leazä de aceasta exceptare si-i
incumbá sä, arate cá nici gresala
personalli, nici fapta transporta-
torului, a agentului sau a renre-
zentantului lui, nu au contribuit
la pierderi sau la daune.
3. Incarcatorul nu va fi res-
ponsabil ce pierderile sau dau-
nele suferite de transportator sau
de .vas si care provin sau rezultá
dintr'o cauzä oarecare, fa/A s'a:
fi intervenit un act, o gresealá
sau o neglijentá a incArcatoru-
lui, agentului sau insärcinatului
lui.
4. Nu va fi consideratá ca in-
fractiune la prezenta Conven-
tiune sau la contractul de trans-
port, nicio abatere dela drum
flicutd cu scopul de a salva sau
a Incerca sä, se salveze vieti sau
bunuri pe mare si nicio abatere
dela drum rezonabilá, si trans-
portatorul nu poate fi facut res-
ponsabil de pierderi sau daunele
ce rezultä din aceste cauze.
5. Pierderile si daunele care
cad asupra transportatorului sau
a vasului nu trebue sá intreacä
suma de 100 lire sterline sau o
sumä echivalentá in altá valutd
pentru fiecare colet sau unitate,
afará de cazul, insä, când incär-
cAtorul a declarat natura i va-
loarea märfurilor inainte de In-
cärcare i aceastä declaratiune
a fost trecutà in conosament.
0 asemenea declaratie trecutá
In conosament va constitui o
prezumptie, pänä la proba con-
trarie, ca In aclevär marfa are
valoarea declaratä, dar nu este
obligatorie pentru transportator
care poate s'o conteste.
Transportatorul, cdpitanul sau
www.digibuc.ro
agentul transportatorului i In-
carcatorul, pot sä convie asupra.
unei sume maxime de platd, di-
feritä de aceea at-Mat& la acest
paragraf, Insá acest maximum
conventional nu trebue sä fie in
niciun caz mai mic ca cifra de
mai sus.
In caz de pierderi si daune,
transportatorul sau vasul nu pot
fi facuti responsabili, dacä s'a
dovedit cá declaratia asupra na-
turii sau valorii märfurilor, tre-
cutd de incárcätor ii.conosament,
a fost datá fals In mod inten-
tionat
6 Milrfurile de naturä infla-
mabilá, explozibilá sau pericu-
loasd, la imbarcarea cArora nu
au consimtit transportatorul, cd-
pitanul sau agentul transporta-
torului, cunoscâncl natura sau
caracterul lor, vor putea fi ori-
când debarcate si in orice loc,
distruse sau Mcute inofensive de
cAtre transportator, Inainte de
descärcarea celorlalte märfuri,
fárá a pláti indemnizatii. In ace-
Iasi timp, incärcAtorul este res-
ponsabil de orice daune si chel-
tuieli provenite sau rezultate In
mod direct sau indirect din cauza
imbarcArii acestor márfuri peri-
culoase. Dacd astfel de márfuri
au fost imbarcate de asemenea
cu cunostinta si consimtimântuI
transportatorului, ele pot fi de-
barcate, distruse sau Mcute Mo-
fensive de cätre transportator, a-
tât cât ele s'au dovedit pe-
riculoase pentru vas sau caric,
iar transportatorul nu poate fi
fäcut responsabil, cu exceptia a-
variilor comune, dacá este cazul.
5. Un transportator are drep-
tul de a renunta, In total sau In
parte, la drepturile i dispensele,
sau de a spori responsabilitätile
si obligatiunile lui asa cum sunt
preväzute In prezenta Conven-
tiune, cu conditiunea ca aceasta
 13 Martie 1937
clauzä, sä fie trecutd in conosa-
mentul eliberat incArcatorului.
Niciuna din dispozitiunile pre-
zentei Conventiuni nu se aplicd
contractelor de navlosire, insä
deed In cazul urlui vas luat cu
contract de navlosire vor fi e-
mise conosamente, acestea vor fi
supuse dispozitiunilor prezentei
Conventiuni. Nicio dispozitiune
din aceste reguli nu vaii consi-
deratä ca Impiedecâncl insera-
rea intr'un conosament a oria-
rei dispozitiuni legale referitoare
la avariile comune.
6. Cu.toate dispozitiunile arti-
colelor precedente, un transpor-
tator, cdpitan sau agentul trans-
portatorului si un incärator,
vor fi liberi a incheia pentru
märfuri determinate, oricare ar
fi ele, un contract in care sä se
prevadä orice conditiuni referi-
toare la responsabilitatea si obli-
gatiunile transportatorului pen-
tru aceste märfuri, precum si la
drepturile sau dispensele trans-
portatorului cu privire la aceste
märfuri referitoare la obligatiu-
nile sale in privinta stärii de na-
vigabilitate a vasului, dacä nu
sunt contrare ordinei publice sau
privitoare la datoriile prepusilor
sau agentilor lui pentru mani-
nularea, transportate pe mare,
daca nu s'a emis sau nu se va
unite niciun conosament. Condi-
tiunile acordului trebue Inscrise
Intr'o recipisä care va constitui
un document nenegociabil si va
purta mentiunea acestui fapt.
Orice Conventiune, astf el in-
cheiatà, va avea deplin efect le-
gal.
Insä s'a inteles cä, acest ar- de descärcare a märfii in ches-
ticol nu va fi aplicat caTicu- tiune.
rilor comerciale obisnuite fäcute
In cursul unor operatiuni comer-
ciale de asemeni obisnuite, ci nu-
mai acelor caricuri la care con-
ditiunea si caracterul bunurilor
www.digibuc.ro
367
de transportat si circumstantele,
termenele, conditiunile in care.
urmeazil sä, se facá transportul,
pot justifica o conventiune spe-
ciald.
7. Nicio dispozitiune din pre-
zenta Conventiune nu opreste pe
un transportator sau pe un in-
Cara:tor de a introduce inteun
contract stipulatiuni, conditiuni,
rezerve sau dispense referitoare
la obligatiunile si responsabili-
tiltile transportatorului sau ale.
vasului pentru pierderile si dau-
nele suferite de märfuri, precurn
stipulatiuni privitoare la IA-
zirea märfii, ingrijirea si mani-
pularea ei inainte de incärcarea
sau dupä clescärcarea vasului
care a transportat märfurile pe
mare.
8. Dispozitiunile prezentei Con-
ventiuni nu modificä nci clrep-
turile si nici obligatiunile trans-
portatorului, asa cum ar putea
rezulta din orice lege aflatil in
prezent In vigoare, si care s'ar
referi la responsabilitatea pro-
prietarilor de vase de mare.
9. Unitätile monetare de care
este vorba in prezenta Conven-
tiune, se inteleg in valuta aur.
Ace lea dintre State le contrac-
tante, in care lira sterlinä nu
este folositä ca unitate mone-
tará, isi rezervá dreptul de ro-
tunjirea cifrelor, dupä sistemul
lor monetar, pentru sumele indi-
cate in prezenta Conventiune In
lire sterline.
Legile nationale pot rezerva de-
bitorului dreptul de platá in mo-
neda nationalà, socotitä la cursul
din ziva sosirii vasului in portul
10. Dispozitiunile prezentei
Conventiuni vor fi aplicate tutu-
ror conosamentelor eliberate in
unul dintre State le contractante.
11. Cel mai târziu la expira..
868 13 Martie 1937
rea termenului de doi ani dela
semnarea Conventiunii, Guyer-
nul belgian va intra in legdturd,
cu Guvernele Inaltelor PArti con-
tractante, care s'au deelarat dis-
ruse sd, ratifice, pentru a decide
dacd este cazul s'o pund in vi-
goare. Ratificdrile vor fi depuse
la Bruxelles, la data fixatd de
'Cruverne, de comun acord. Prima
depunere a unei ratificdri va fi
constatatd printr'un proces-ver-
bal iscalit de reprezentantii Sta-
telor, care vor lua parte, precum
Si de Ministrul Afacerilor Strd-
ine al Belgiei.
Depunerile ulterioare se vor
lace printr'o notificare scrisä, a-
Aresatd, Guvernului belgian si in-
'sotità de instrurnentul ratifi-
tdrii.
Copia certificatd, conformd du-
pà procesul-verbal referiter la
'prima depunere a unei ratificäri
Tie notificdrile mention ate la ali-
'neatul precedent si dupd instru-
mentele de ratificare, care le in-
zotese, va fi de indatä remisd
prin ingrijirile Guvernului bel-
gian si pe calea diplomaticä,
Statelor semnatare ale prezentei
Conventiuni sau care au aderat
la ea. In cazurile vizate de ali-
neatul precedent, Guvernul bel-
gian va comunica totodatä si da-
a la care a primit notificarea.
12. State le nesemnatare vor
putea adera la prezenta Conven-
'tie, fie ed au fost reprezentate la
Conferinta Internationald dela
Bruxelles sau nu.
Statul care doreste sd adere
'notified Guvernului belgian in-
tentia sa in scris si li transmite
actul de adeziune, urmâncl a fi
clepus in arhivele Guvernnlui
belgian.
Guvernul belgian va transmite
Imediat tuturor Statelor semna-
tare sau aderente, copia certifi-
catd conformd a notificärii, pre-
www.digibuc.ro
cum si aceea a actului de ade-
ziune, indicând data primirii a-
cestei notifiedri.
13. Indite le Pdrti Contrac-
tante pot declara in momentul
isedlirei notificdrii de ratificare
sau al adeziunilor cd acceptarea
Conventiunii de cdtre ele nu se
aplicd unuia sau tuturor Domi-
nionurilor autonome, colonii, po-
sesiunit protectorate sau teritorii
de peste mare, aflate sub suve-
ranitatea sau autoritatea lor. In
consecintd, ele vor putea adera
ulterior si in mod separat, in nu-
rnele unuia sau altuia al acestor
dominionuri autonome, colonii,
posesiuni, protectorate sau teri-
torii de peste mare, excluse In
ddelaratia lor originald.
De asemenea ele vor putea de-
nunta, conformându-se acestor
dispozitiuni, prezenta Conven-
tiune in mod separat, pentru u-
nul sau mai multe dominionuri
autonome, colonii, posesiuni, pro-
tectorate sau teritorii de peste
mare, aflate sub suveranitatea
sau autoritatea bor.
14. Pentru State le care vor fi
luat parte la prima depunere de
ratified/1, prezenta Conventiune
va avea efect un an dupd data
procesului-verbal al acestei de-
puneri. In ceea ce priveste Sta-
tele care au ratificat ulterior sau
care vor adera la ea, precum si
in cazurile and punerea in vi-
goare se va produce ulterior si in
conformitate cu art. 13, al. 2,
Conventitmea va produce efect
$ase luni dupd ce notifiedrile
prevázute la art. 11, al. 2 si la
art. 12, al. 2, vor fi fost primite
de cdtre Guvernul belgian.
15. Dacd s'ar intâmpla ca u-
nul din State ar voi sd denunte
prezenta Conventiune, denunta-
rea va fi notificatd in scris Gu-
vernului belgian, care va comu-
nica imediat tuturor celorlalte
 13 Mart le 1937
state copia certificatd conformA
a notificdrii, insotitd de indica-
rea datei la care a fost primitd.
Deriuntarea Ii va produce efec-
tul numai pentru Statul care a
motificat-o un an dupd ce notifi-
carea va fi parvenit Guvernului
belgian.
16. Fiecare Stat contractant
va avea facultatea provocdrii u-
nei noi Conferinte, cu scopul de
cerceta imbundtátirile care ar
putea fi acluse prezentei Conven-
tuni.
Ace la dintre State care ar face
uz de aceastd facultate va tre-
bui sa notifice intentia sa cu un
-an inaintea celorlalte State, prin
intermediul Guvernului belgian,
care isi va lua insdrcinarea de a
convoca Conferinta.
Fticut la Bruxelles, Intr'un sin-
gur exemplar, la 25 August 1924.
PROTOCOL DE SEMNATURA.
Procedând, la semnarea Con-
Nentiunii Internationale pentru
unificarea anuMitor reguli in
materie de conosament, Plenipo-
tentiarii mai jos semnati au a-
doptat prezentul Protocol, care
va avea aceeasi putere si aceeasi
valoare cum ar fi avut clacd dis-
pozitiunile lui ar fi fost inserate
In chiar textul Conventiunii la
-care se referd.
Inaltele Pdrti contractante vor
putea da efect acestei Conven-
tiuni, fie dându-i putere legalä,
fie introducând regulele adoptate
de aceastd Conventiune in legis-
latia lor nationald sub o formd
-potrività acesteia.
Ele Ii rezervd in mod expres
dreptul:
1. De a preciza cá in cazul pre-
vAzut de articolul 4, alineatul 2,
dela c, pând la p, purtdorul co-
nosamentului poate stabili vina
personald, a transportatorului
C. Hamangiu, vol. XXV. 24.
www.digibuc.ro
369
sau vina prepusilor lui, care nu
este cuprinsd la paragraful a.
2. In ceea ce priveste cabota-
iul national de a aplica articolul
(3 tuturor categoriilor de mdr-
furl, fárd a tine cont de restric-
tiunile ce figureazd la ultimul a-
lineat al zisului articol.
Fdcut la Bruxelles, intr'un sin-
gur exemplar, la 25 August 1924.
2. CONVENTIUNE INTERNATIONALA
pentru unificarea anumitor reguli refe-
ritoare la privilegiile qi ipotecile
Maritime 1)
1. Ipotecile, mortgages-urile,
gajurile asupra vaselor, stabilite
in mod regulat in conformitate
cu legile Statului contractant cd-
ruia îi apartine vasul i inscrise
intr'un registru public, fie al
portului de inscriere, fie al unui
oficiu central, vor fi considerate
ca valabile si respectate in toate
celelalte tdri contractante
2. Vor fi privilegiate asupra
vasului, asupra navlului pentru
voiajul in cursul cdruia creanta
privilegiatd a luat nastere si a-
supra accesoriilor vasului si a
dobAndite dela incepu-
tul voiajului:
1. Cheltuielile de justitie da-
borate Statului si cheltuielile fd-
cute in interesul comun al cre-
ditorului pentru conservarea va-
sului sau pentru a ajunge la
vânzarea si la distribuirea pre-
taxele de tonaj, de far
sau de port $i celelalte taxe $i
impozite publice de aceeasi spe-
cie; cheltuielile de pilotaj, chel-
tuielile de pazd si de conservare
dela intrarea vasului in ultinul
port.
2. Creantele rezultând din con-
tractul de angajare al cdpitanu-
1)Anexa la Legea din 13 Martie
1937, pag. 362, acest vol.
370 13 Martie 1937
lui, echipajului $i al celorlalte
persoane angajate la bord.
3. Remuneratiile datorate pen-
tru salvare $i asistentg $i contri-
butiunea vasului la avariile co-
mune.
4. Indemnizatiile pentru abor-
daj $i alte accidente de naviga-
tie, cat si pentru daunele cau-
zate luergrilor de artg din por-
turi, docuri si cgi navigabile;
indemnizatiile pentru leziunile
corporale pricinuite pasagerilor
$i echipajului ; indemnizatiile
pentru pierderile sau avariile de
caric sau de bagaje.
5. Creantele provenind din con-
tracte Incheiate sau operatiuni
efectuate de cgpitan, In afara
portului de Inscriere, In virtutea
puterilor lui legale, pentru ne-
voile 'male de conservarea vasu-
lui sau de continuarea voiajului,
fgrg a se deosebi dacg cApitanul
este in acelasi timp proprieta-
rul vasului sau nu $1 dacä cre-
ante este a lui sau aceea a fur-
nizorilor, reparatorilor, a celor
care au imprumutat bani sau a
altor contractanti.
3. Ipotecile, mortgages"-urile,
gajurile asupra vaselor prevä-
zute la art. 1, iau rang imediat
dui:a creantele privilegiate men-
tionate la articolul precedent.
Legile nationale pot acorda un
privilegiu altor creante ca, ace-
lor prevgzute la articolul men-
tionat, Insà fgrg a modifica ran-
gul rezervat creantelor garan-
tate prin ¡noted, mortgages"-
uri si gajuri, cât i privilegiilor
care le primeazg.
4. Prin accesoriile vasului $i
ale navlului vizate la art. 2, se
Intelege:
1. Inclemnizgrile datorate pro-
prietarului pentru daunele ma-
teriale suferite de vas, insä, ne-
reparate sau pentru pierderi de
navlu.
www.digibuc.ro
2. Indemnizgrile datorate pro-
prietarului pentru avariile co-
mune, in mäsura in care aces-
tea constitue, fie daune mate-
riale, suferite de vas, insg nere-
parate, fie pierderi de navlu.
3. Remuneratiile datorate pro-
prietarului pentru asistenta (Tat&
sau o salvare efectuatg pâng la
sfânitul voiajului, deducându-se
sumele alotate cgpitanului $i ce-
lorlalte persoane din serviciuI
vasului.
Pretul voiajului de pasageri
$1, eventual, sumele datorate in
virtutea art. 4 al Conventiunii
pentru limitarea responsabilitg-
tii proprietarilor de vase, sunt a-
similate navlului.
Nu vor fi considerate ca ac-
cesorii ale vasului sau ale na-
vlului indemnizgrile datorate
proprietarului, In virtutea con-
tractelor de asigurare si nici pri-
mele, subventiile si alte subsi-
dii nationale.
Prin derogarea dela art. 2, a-
lin. 1, privilegiul prevgzut in
profitul persoanelor din servi-
ciul vasului, se referd la totali-
tatea navlurilor datorate pentru
toate cälàtoriile efectuate in
cursul aceluia$i contract de an-
gaiament.
5. Creantele referitoare la una
aceea$i cAlgtorie, sunt privi-
legiate in ordinea In care sunt
insirate la art. 2. Creantele cu-
prinse fn fiecare dintre alinea-
tele art. 2, in caz de insuficientâ
de pret, concureazg Intre eli
proportional cu cuantgmul Ion.
Creantele vizate la Nr. 3 si 5,
$i In fiecare dintre aceste cate-
gorii, sunt rambursate cu pre-
cgdere In ordinea inversg date-,
lor la care au luat na$tere.
Creantele referitoare la unuI
si acelasi eveniment sunt consi-
derate ca luând naVere in ace-
Iasi timp.
 13 Martie 1937
6. Creantele privilegiate ale
ultimei cglgtorii sunt preferate
acelora ale calgtoriilor prece-
dente.
Insä, creantele rezultând din-
tr'un contract de angajament
unic, referitor la mai multe ca-
lätorii, au toate acelasi rang ca
creantele ultimei calgtorii.
7. In vederea distribuirii pre-
tului de vânzare a obiectelor a-
fectate de privilegiu, creditorii
privilegiati au facultatea de a
cere suma integralg a creante-
lor lor, fgrg reduceri de pe urma
regulelor asupra limitgrii, Insg
fgrä ca pártile ce li se cuvin sg
poatg depgsi suma datoratg In
virtutea acestor regule.
8. Creantele privilegiate, ur-
meazg vasul In oricare nagini ar
trece el.
9. In afarg de celelalte cazuri
prevgzute de cgtre legile natio-
nale, privilegiile se sting dupg
trecerea termenului de un . an,
färg ca pentru creantele de fur-
nituri, vizate la Nr. 5 al art. 2,
termenul sg poatá depäsi 6 luni.
Pentru privilegiile, garantând
remuneratiile de ajutor si de
salvare, termenul curge cu In-
cepere din ziva In care opera-
tiunile au fost terminate; pen-
tru privilegiile, garantand in-
demnizárile de abordaj i alte
accidente i pentru leziuni cor-
porale, cu Incepere din ziva In
care dauna a fost cauzatg; pen-
tru privilegiul de pe urma pier-
clerilor sau avariilor de caric
sau de bagaj, cu incepere din
ziva de predare a caricului sau
a bagajelor sau dela data la
care ar fi trebuit sg fie predate;
pentru reparatiunile i furnitu-
rile si alte cazuri vizate la Nr.
5, al art. 2, cu Incepere din ziva
in care creanta a luat nastere.
In toate celelalte cazuri, terme-
www.digibuc.ro
371
nul incepe dela data exigibilitg-
tii creatrtei.
Facultatea de a cere avansuri
gau aconturi nu va avea drept
consecintá de a face exigibile
creantele persoanelor angajate
la bord, vizate de Nr. 2, al art. 2.
Printre cazurile de extinctiune
prevgzute de cgtre legile natio-
nale, vânzarea nu stinge privi-
legiile deal dacd este insotitá
de formalitgtile de publicitate
prescrise de cdtre legile natio-
nale. Aceste formalitgti vor com-
porta un preaviz in formg
termenul prevgzut de cátre a-
ceste legi, dat administratiei in-
sárcinatá cu tinerea registrelor
prevazute la art. 1 al prezentei
Conventiuni.
Cauzele de intrerupere al ter-
menelor mai susmentionate, sunt
determinate prin legea tribuna-
lului la care s'a fgcut apel.
Inaltele Pgrti Contractante Ii
rezervg dreptul de a admite In
legislatiunea lor, ca prorogâncl
termenul mai sus fixat, faptul
cg vasul grevat n'a putut fi ur-
mgrit in apele teritoriale ale
Statului in care petition arul are
domiciliul lui sau principalul
lui stabiliment, fárg ca acest ter-
men sg poatg depgsi 3 ani dela
nasterea creantei.
10. Privilegiul asupra navlu-
lui poate fi exercitat atât timp
cât navlul este Incg datorat, sau
cat suma navlului se gdseste
Ina In mainile cgpitanului sau
ale agentului proprietarului. A.
ceeasi reguld se urmeazd pentru
privilegiile asupra accesoriilor.
11. In afarg de ceea ce este
prevgzut in prezenta Conven-
tiune, privilegiile stabilite de cg-
tre dispozitiunile precedente, nu
vor fi supuse niciunei formali-
táti si niciunei conditiuni spe-
ciale de dovedire.
Aceastg dispozitiune nu atinge
372 13 Martie 1937
dreptul fiecdrui Stat de a men-
tine In legislatia lui dispozitiuni
cerâncl cdpitanului indeplinirea
de formalitiiti speciale, fie pen-
tru imprumuturi asupra vasu-
lui, fie pentru vänzarea caricu-
lui.
12. Legile nationale vor trebui
sà fixeze natura si forma docu-
mentelor aflate la bordul vasu-
lui pe care va trebui sä se fad,
mentiune de ipotecile, mort-
gages"-urile si gajurile prevd-
zute la art. 1, insd, färd ca cre-
ditorii care au cerut aceastä In-
scriere In formele prevAzute, siI
poatd fi fäcuti responsabili de
omisiunile, erorile sau Intärzie-
rile inscrierii pe aceste docu-
mente.
13. Dispozitiunile precedente
sunt aplicabile vaselor exploa-
tate de cdtre un armator nepro-
prietar sau de cdtre un navlo-
sitor principal, In afard de ca-
zul In care proprietarul a fost
deposedat printr'un act ilegal si
râncl, In afard de aceasta, credi-
torul nu este de bung, credintd.
14. Dispozitiunile prezentei
Conventiuni vor fi aplicate de cd-
tre fiecare din State le contrac-
tante atunci ând vasul grevat
apartine unuia dintre State le
contractante, ca i In toate cele-
lalte cazuri prevdzute de cdtre
legile nationale.
Totusi, principiul formulat la
alineatul precedent nu atinge
dreptul Statelor contractante
nu aplica dispozitiunile prezen-
tei Conventiuni in favoarea su-
pusilor unui Stat necontractant.
15. Prezenta Conventiune nu
se aplicd vaselor de rdzboiu
vaselor de Stat afectate exclu-
siv unui serviciu public.
16. Nimic In dispozitiunile de
mai sus nu atinge competinta
tribunalelor, procedurii i Cad-
www.digibuc.ro
tor de executiune, organizate de
cdtre legile nationale.
17. La expirarea termenului
de 2 ani cel mai tdrziu, incepand
clela ziva iscàlirii Conventiunii,
guvernul belgian va intra In le-
gdturd cu guvernele Inaltelor
Pärti Contractante care se vor
declara gata sà ratifice, pentru
a decide decà este cazul sä fie
¡ma, In vigoare. Batificdrile vor
fi depuse la Bruxelles In ziva In
rare va fi fixatd de comun acord
intre guvernele mentionate. Pri-
ma depunere de ratificare va fi
constatatd printr'un proces-ver-
hal, iscdlit de cdtre reprezentan-
tii Statelor care vor lua parte
si de cdtre ministrul afacerilor
strdine al Belgiei.
Depunerile ulterioare se vor
face printeo notificare In scris,
adresatä guvernului belgian
Insotitá de instrumentul
Copia certificatti conformd a
prodesului-verbal al primei de-
puneri de ratificdri, a notificd-
rilor mentionate la alineatul pre-
cedent si a instrumentelor de ra-
tificare ce le insotesc va fi re-
misä imediat, prin Ingrijirea gu-
vernului belgian si pe cale di-
plomaticA, Statelor care au sem-
nat prezenta Conventiune sau
care vor fi aderat la ea. In tazu-
rile vizate de alineatul prece-
dent, guvernul belgian va comu-
nica In acelasi timp si data la
care a primit notificarea.
18. Statele nesemnatare vor
putea adera la prezenta Conven-
thine dacd au fost reprezentate
la Conferinta internationald dela
Bruxelles sau nu.
Statul care doreste a adera no-
tified intentiunea sa guvernului
belgian In scris, reinitändu-i ac-
tul de adeziune care va fi de-
pus In arhivele guvernului bel-
gian.
 13 Martie 1937
Guvernul belgian va transmite
imediat tutu ror Statelor sem-
natare sau aderente copia cer-
tificatd, conform& a notificárii
si a actului de adeziune, indi-
când data primirii notificärii.
19. Inaltele Pärti Contrac-
tante pot declara in momentul
semndrii depunerii ratificdrilor
sau a adeziunii lor, cd acceptarea
prezentei Conventiuni nu se apli-
cd., fie unora, fie tuturor Dommi-
onurilor autonome, colonii, pose-
siuni, protectorate sau teritori
de peste mare, de sub suverani-
tatea sau autoritatea lor. In
consecintä, ele vor putea adera
ulterior, in mod separat, in nu-
mele unuia sau altuia din Do-
minionurile autonome, colonii,
posesiuni, protectorate sau teri-
torii de peste mare, astfel excluse
in declaratia lor originald. De a-
semeni, si conformându-se aces-
tor dispozitiuni, ele vor putea
denunta prezenta Conventiune in
mod separat pentru unul sau al-
tul al Dominionurilor autonome,
coloniilor, posesiunilor, protec-
toratelor sau teritoriilor de peste
mare, de sub suveranitatea sau
autoritatea lor.
20. In ceea ce priveste Sta-
tele care au participat la prima
depunere de ratificari, prezenta
Conventiune va produce efect un
an dupd data procesului-verbal
al acestei depuneri. In ceea ce
priveste Statele care au ratifi-
cat ulterior sau care vor aclera,
cât si in cazul c& punerea in vi-
goare se va face ulterior si in
conformitate cu art. 19, efectul
se va produce la 6 luni dupa ce
notificdrile prevAzute la art. 17,
alin. 2 si la art. 18, alin. 2, vor
fi fost primite de catre guvernul
belgian.
21. Decà s'ar intâmpla cd u-
nul dintre Statele contractante
ar voi sà denunte prezenta Con-
www.digibuc.ro
373
ventiune, denuntarea va fi no-
tificat& in scris guvernului bel-
gian, care va comunica imediat
copia certificatd conformä a no-
tificarii tuturor celorlalte State,
informändu-le de data la care
a primit-o.
Denuntarea va produce efect
numai pentru Statul care a no-
tificat-o si un an dupd ce noti-
ficarea va fi parvenit guvernu-
lui belgian.
22. Fiecare Stat contractant
va avea facultatea sd provoace
intrunirea unei noi conferinte,
pentru cercetarea imbundtätiri-
lor ce ar fi putut sd-i fie aduse.
Acela dintre State care ar face
uz de aceastri facultate va trebui
sd notifice intentia lui celorlalte
State, un an inainte, prin inter-
mediul guvernului belgian, care
se va insdrcina cu convocarea
conferintei.
PROTOCOL DE SENINXTURA.
Procedând la semnaFea Con-
ventiei internationale pentru u-
nificarea anumitor reguli refe-
ritoare la privilegiile si ipote-
cile maritime, Plenipotentiarii
mai jos iscäliti au adoptat pre-
zentul Protocol, care va avea a-
ceeasi putere si aceeasi valoare
cum ar fi avut decà dispozitiu-
nile lui erau sd fie inserate in
chiar textul Conventiunii la care
se referd:
I. Se intelege eà legislatia
fiecdrui Stat rdnattne liberd:
1. A stabili printre creantele
vizate la Nr. 1, al art. 2, o or-
dine inspiratá de nevoile intere-
selor bugetare;
2. A acorda administratiilor
porturilor ,docurilor, farurilor
cdilor de comunicatie naviga-
bill, care au inläturat o epavd,
sau alto obiecte impiedecând na-
vigatia sau care sunt creditoare
374 13 Martie 1937
pentru taxe de port sau pentru
daune cauzate de pe urma cul-
pei unui vas, In caz de neplatA,
dreptul de a retine vasul, epava
sau alte obiecte, de a le vinde si
de a se despAgubi din pretul rea-
lizat cu preferintä fata de alti
creditori, si
3. A stabili rangul creante-
lor pentru daunele cauzate lu-
crArilor de artA altf el decât asa
cum este trecut la art. 5 si la
art. 6".
II. Nu vor fi atinse dispozi-
tiunile legilor nationale ale Sta-
telor contractante care ar a-
corda un privilegiu stabilimen-
telor publice de asigurare pen-
tru creantele rezultate din asi-
gurarea personalului vaselor".
Filcut la Bruxelles, Intr'un sin-
gur exemplar, la 10 Aprilie 1926.
3. CONVENTRINE INTERNATIONALÄ
pentru unificarea anumitor regull refe-
ritoare la imunitatea vaselor de Stat
1. Vasele de mare apartinând
Statelor sau exploatate de eh-
tre ele, caricurile ce le apartin,
caricurile i pasagerii transpor-
tati pe vase de Stat, cât si Sta-
tele care sunt proprietarii aces-
tor vase, sau care le exploateazA,
sau care sunt proprietarii aces-
tor caricuri, sunt supuse, In ceea
ce priveste reclamatiunile refe-
ritoare la exploatarea acestor
vase sau la transportul acestor
caricuri, la aceleasi reguli de
responsabilitate si la aceleasi o-
bligatiuni ca acelea aplicabile
1)Anefá, la Legea din 13 Martie
1937, pag. 362, aeest vol. A se
vedea i Conventia internationala,
pentru salvarea vieii omene.lti pe
mare, eu regule pentru prevenirea
abordajelor pe mare, din 13 Noem-
vrie 1936, la pag. 686, vol. XXIV,
p.
www.digibuc.ro
vaselor, caricurilor i armamen-
telor particulare.
2. Pentru aceste responsabili-
tAti i obligatiuni, regulele refe-
ritoare la competinta tribunale-
lor, la chemArile in judecatil
la procedurA, sunt aceleasi ca
pentru vasele de comert, aparti-
nând unor proprietari particu-
lari, cat si pentru caricurile par-
ticulare si proprietarii lor.
3. 1. Dispozitiunile celor doul
articole de mai sus nu sunt apli-
cabile navelor de rAzboiu, ya-
chturilor de Stat, vaselor de su-
praveghere, vaselor-spital, vase-
lor auxiliare, vaselor de aprovi-
zionare si altor bastimente apar-
tinând unui Stat sau exploatate
de el si afectate In mod exclu-
siv,In momentul nasterii cre-
antei, unui serviciu guvernamen-
tal si necomercial, si aceste vase
nu vor fi supuse sechestrelor, de-
ciziunilor sau detentiunilor de
pe urma unei másuri judiciare
oarecare, niciunei proceduri ju-
diciare ,.in rem".
Totusi interesatii au dreptul
de a reclama tribunalelor cona-
petinte ale Statului, proprietar
sau exploatator al vasului, fArá
ca acest Stat O. se poate pre-
vela de imunitatea lui:
1. Pentru actiuni de pe urma
abordajelor si altor accidente de
navigatie.
2. Pentru actiuni de pe urma
asistentei, a salvArii sau a ava-
riilor comune.
3. Pentru actiunile de pe tir-
ma reparatiunilor, furniturilor
sau altor contracte referitoare la
vas.
Parag. 2. Acelasi reguli se a-
plicá caricurilor apartinând unni
Stat i transportate la bordul va-
selor mai sus vizate.
Parag. 3. Caricurile aparti-
nând unui Stat si transportate
la bordul vaselor de comert In-
 13 Martie 1937
tr'un scop guvernamental si ne-
comercial, nu vor face obiectul
unui sechestru, deciziuni sau de-
tentiuni de pe urma unei mäsuri
judiciare oarecare, nici al unei
proceduri judiciare in rem".
Totusi, actiunile de pe urma
abordajelor si accidentelor nau-
tice, a asistenei si a salvärii si
a avariilor comune, cât si actiu-
tine de pe urma contractelor re-
feritoare la aceste caricuri, vor
putea fi urmgrite inaintea tri-
bunalului, având competinta In
virtutea art. 2.
4. State le vor putea invoca
toate mijloacele de apgrare, de
prescriptie si de limitarea res-
ponsabilitgtii de care pot sg se
prevaleze vasele particuIare si
proprietarii lor.
Daca va fi necesar de a adapta
sau a modifica dispozitiunile re-
feritoare la mijloacele de apg-
rare, de prescriptie si de limi-
tare in vederea aplicgrii lor la
navele de rázboiu sou la vasele
de Stat, intrând in termenii art.
se va incheia o conventiune
special& in acest scop. Intre timp
mOsurile necesare vor putea fi
luate de cgtre legile nationale,
conformându - se spiritului si
prineipiilor prezentei Conven-
iuni.
5. Daca, In cazul art. 3, tribu-
nalul la care s'a fcut apel are
vreo indoialg asupra naturii gu-
vernamentale si necomerciale a
vasului sau a caricului, atesta-
Vunea iscglitä de catre repre-
7entantul diplomatic al Statului
contractant, cgruia ii apartine
vasul sau caricul, produsg la in-
terventia Statului in fata Curti-
lor si tribunalelor de care liti-
-giul este pendinte, va face do-
vadg cg vasul sau caricul intrA
in termenii art. 3, insg, numai
pentru a obtine ridicarea se-
chestrului. a interzicerii sau a
www.digibuc.ro
375
detentiunii ordonate de justitie,
6. Dispozitiunile prezentei Con-
ventiuni vor fi aplicate de fie-
care dintre State le prezentei Con-
ventiuni de a nu läsa sg benefi-
cieze State le necontractante si
supusii lor sau de a subordona
aplicarea ei conditiunii de reci-
procitate.
Pe de altg parte, nimic nu im-
piedecg un Stat contractant de
a regula prin propriile lui legi,
drepturile acordate supusilor sgi
in fate tribunalelor nationale.
7. In timp de rgzboiu, fiecare
clintre Statele contractante isi re-
zervg dreptul, printr'o declara-
tie notificatg celorlalte State con-
tractante, de a suspenda aplica-
rea prezentei Conventiuni, in
sensul cg nici vasele care ii a-
partin, sau exploatate de el, nici
caricurile care ii apartin nu pot
face obiectql vreunui sechestru,
interdictii sau detentiuni din
partea unei Curti de justitie stre-
ing. Creditorul insg va avea
dreptul de a intenta actiunea sa
Inaintea tribunalului competinte
in virtutea art. 2 si 3.
8. Nimic din prezenta Conven-
tiune nu atinge drepturile Sta-
telor contractante de a lua mg-
surile care ar putea fi impuse
de drepturile si obligatjunile neu-
tralitätii.
9. La expirarea termenului de
doi ani sau mai târziu, trice-
pând dela data semngrii Con-
ventiunii, guvernul belgian va
intra In leggturg cu guvernele
Inaltelor Párti Contractante care
se vor fi declarat gata s'o rati-
fice, cu scopul de a decide dacg
este cazul s'o pung In vigoare.
Ratificdrile vor fi depuse la Bru-
xelles la data ce va fi hotgritg
de comun acord !titre zisele gu-
verne. Prima depunere de rati-
ficare va fi constatatg printr'un
proces-verbal, semnat de repre-
376 13 Martie 1937
zentantii Statelor care Vor lua
parte *i de ministrul afacerilor
sträine al Belgiei.
Depunerile ulterioare se vor
face printeo notificare In scris,
adresatä guvernului belgian *i
insotitd de instrumentul de ra-
tificare.
Copia certificata conformd
procesului-verbal referitor la pri-
ma depunere de ratificare, a no-
tificarilbr mentionate la alMea-
tul precedent, cat *i a instru-
mentulni de ratificare care le in-
sotesc va fi remisd imediat prin
ingrijirea guvernului belgian
pe cale diplomatica Statelor care
au semnat prezenta Conventiune
sau care vor fi aderat la ea. In
cazurile vizate de alineatul pre-
cedent, zisul guvern va comu-
nica In acelasi timp, data la care
a primit notificarea.
10. Statele nesemnatare vor
putea adera la prezenta Conven-
tiune dacà u fost sau nu repre-
zentate la Conferinta internatio-
nald dela Bruxelles.
Statul, dorind sd adere, noti-
fied in scris intentia lui guver-
nului belgian, transrnitându-i ac-
tul de adeziune, care va fi depus
in arhivele zisului guvern.
Guvernul belgian va transmite
imediat tuturor Statelor semna-
tare sau aderente copia certifi-
cata conformd a notificdrii si a
actului de adeziune, indicând
data primirii notificarii.
11. In momentul semnärii, al
depunerii ratificàrii sau cu oca-
zia aderdril, Inaltele Pdrti Con-
tractante pot declara ca accepta-
rea datd prezentei Conventiuni
nil se aplica unora sau nici u-
nuia dintre Dominionurile au-
tonome, coloniilor, posesiunilor,
protectoratelor sau teritoriilor de
peste mare, de sub suveranita-
tea sau autoritatea lor. In conse-
cintd, ele pot adera ulterior se-
www.digibuc.ro
parat In numele unuia sau al-
tuia dintre Domenionurile auto-
nome, colonii, posesiuni, protec-
torate sau teritorii de peste mare-
astfel exceptate In declaratia lor-
originald. De asemeni, conf or-
roandu-se acestor dispozitiuni,.
ele pot denunta prezenta Con-
ventiune In mod separat pentru .
unul sau mai multe di/Are Do-
minionurile autonome, colonii,
posesiuni, protectorate sau teri-
torii de peste Mare de sub su-
veranitatea sau autoritatea bor..
12. In ceea ce priVeste Sta-
tele care au participat la prima.
depunere de ratificare, prezenta
Conventiune Va produce efect un
an dUpti data proceSului-verbaI
al acestei depuneri. Cat despre
Statele care o vor ratifica ulte-
rior sau vor adera la ea *i, de
asemenea, in cazul eà punerea
in vigoare se Va face ulterior si
in conformitate cu art. 11, ea va
produce efect *ase luni dupa ce
hotificarea preVazutd la art. 9,
al. 2, $i la art. 10, al. 2, vor ff
fost primite de cdtre guvernut
belgian.
13. Dac5. s'ar Intâmpla ca.
unul dititre Statele contractante
ar voi sa denunte prezenta Con-
ventitine, denuntarea va fi noti-
ficatd In scris guvernului bel-
gian, care va comunica imediat
copia certificatd conformd a no-
tuturor celorlalte State,
comunicandu-le data la care a.
primit-o.
Denuntarea va produce erect
numai pentru Statul care o va.
fi notificat, si un an dupd ce ib-
tificarea ei va fi parvenit guver-
nului belgian.
14. Fiecare Stat contractant
va avea facultatea sá provoace
intrunirea unei noi conferinte
scopul de a cduta imbundtd-
tirile care ar pUtea sd-i fie a-
duse.
 13 Martie 1937
Ace la dintre State care ar face
uz de aceastä facultate, va tre-
bui s notifice intentia lui tutu-
ror celorlalte State, cu un an
mai inainte si prin intermediul
guvernului belgian, care îi va
tua sarcina convocárii Conferin-
tei.
Flicut la Bruxelles, intr'un
singur exemplar, la 10 Aprilie
1926.
PROTOCOL
supliment la Conventiunea Internationalä
pentru unificarea anumitor reguli refe-
ritoare la imunitatea vaselor de Stat
Guvernele semnatare ale Con-
ventiunii Internationale pentru
unificarea anumitor reguli refe-
ritoare la imunitatea vaselor de
Stat.
Recunoscând necesitatea pre-
cizitrii dispozitiuni ale
acestui Act, au numit pe Pleni-
potentiarii mai jos semnati, care,
dupti ce si-au comunicat impu-
ternicirile lor, recunoscute ca
valabile, au convenit urmAtoa-
rele:
1. Deoarece s'au nilscut In-
dbieli asupra chestiunii de a sti
daca si in ce inäsurd cuvintele
exploatate de Stat", din artico-
lul 3 al Conventiunii, se aplicA
sau ar putea fi interpretate ca
aplicabile vaselor navlosite de
un Stat, fie pe terrhen, fie cu
calatoria, se dä, declaratia de
mai jos, in vederea risipirii a-
eestor irldoieli:
Vase le navlosite de cätre State,
fie pe termen, fie cu cäldtoria, a-
fectate exclusiv unui serviciu gu-
vernamental i necomercial, pre-
cum si caricurile tranSportate de
aceste vase nu pot face obiectul
niciunui sechestru, interdictii,
1) Anexii la Legea din 13 Martie
1937, pag. 362, in nest vol.
www.digibuc.ro
377-
sau detentiuhi oarecare, insä a,
ceastä imunitate nu prejudiciazg,
cu nimic oricare alte drepturi
sau recursuri eventUale ale in-
teresatilor. 0 atestare ehberata,
de catre reprezentantul diploma-
tic al Statului in chestiune i In
formele preväzute la articolul 5.
al Conventiunii, echivaleazd
Iti acest caz cu dovada naturei
serviciulu!, cäruia vasul este a-
fectat".
2. Pentru exceptia preväzuta
la articolul 3, paragraful I, se in-
telege cit proprietatea vasului
dobänditti de Stat sau exploata-
rea vasului efectuatá de Stat In
momentul ludrii mäsurilor de se-
chestrare, de interdictie sau de
cletentiune, sunt asimilate pro-
prietätii existente sau exploatä-
rii practicate In momentul in
care creanta a luat nastere.
In consecintä, acest articol, va.
putea fi invocat de cätre State
in favoarea vaseltir ce le apartin
sau care sunt exploatate de ele
in momentul luitrii mäsurilor de
sechestrare, de interdictie sau de
detentiune, dacit aceste vase sunt
afectate unui serviciu exclusiv
guvernamental si necomercial.
3. Se intelege cit nimic din dis-
pozitiunile art. 5 al Conventiunii
nu impiedecd pe guvernele in-
teresate sit compard ele
conformându-se procedurii pre-
vdzutd de legile nationale, inain-
tea instantei judiciare sezisatä
de litigiul in chestiune i a-i
produce atestarea prevdzutä la
articolul mentionat.
4. Deoarece Conventiunea nu
atinge cu nimic drepturile si o-
bligatiunile beligerantilor si neu-
trilor, art. 7 nu prejudiciaza cu
nimic jurisdictiunea de prize
constittlite in regulä.
5. Se intelege sä nimic din
dispotitiunile art. 2 al Conven-
tiunii nu limiteazd si nici nu a-
378 13 Martie 1937
tinge in niciun fel aplicarea re-
gulilor nationale de procedurä.
in actiunile in care Statul s'a
constituit parte.
6. In cazul cd se pune ches-
tiunea dovezilor de adus sau do-
cumentelor de produs i dacä
dupä pgrerea guvernului intere-
sat, asemenea dovezi nu pot fi
uduse sau asemenea documente
nu pot fi produse färl, prejudi-
cierea intereselor nationale, zi-
sul guvern se va putea abtine,
invocând salvgardarea acestor
interese nationale.
Drept care subsemnatii impu-
terniciti in regula de catre gu-
vernele lor, au semnat prezentul
Protocol suplimentar, care va fi
considerat ca filcând parte in-
tegrald a Conventiunii din 10 A-
prilie 1926, la care se referá.
Facut la Bruxelles, in 24 Mai
1934, intr'un singur exemplar,
care va rämâne in arhiva gu-
vernului belgian.
DECIZIE
pentru lichidarea unor institutii finan-
ciare din Basarabia
DIN 13 MARTIE 1937 1)
Noi, ministru, secretar de Stat
la Departamentul Finantelor,
Având in vedere jurnalele
Consiliului de Ministri Nr. 1.756
din 18 Iulie 1921 si Nr. 3.356 din
27 Octomvrie 1922, prin care Mi-
nisterul Finantelor a fost insár-
cinat sä ia In primire $i sa li-
chideze institutiunile financiare
färnase In Basarabia dela Statul
Rus, cum si referatul Directiu-
nii bugetului $i a contabilitätii
generale a Statului Nr. 8.785 din
18 Mai 1936, privitor la lucrárile
1) Decizia ministerial& sub Nr.
420.828/937, s'a publieat In Monito-
rul Oficial, p. I, Nr. 60 din 13 Mar-
tie 1937.
www.digibuc.ro
efectuate de cátre minister prin
Administratiile financiare, dela
luarea in primire;
Având in vedere referatul ace-
leea$i Directiuni generale Nr.
62.233 din 4 Februarie 1937, prin
care se examineaa, situatiu-
nea bunurilor din Basarabia,
aflate la 1918 in proprietatea
Statului Rus, $i a celorlalte in-
stitutiuni prevdzute de art. 4 al
legii de reformil agrará pentru
Basarabia $i se fac propuneri
asupra procedurii de urmat in
viitor, pentru o cat mai grab-
nicd i exactä, lichidare a acti-
vului i pasivului institutiunilor
in cauzä;
Având in vedere raportul Bi-
roului de lichidare din Chi$ináu
Nr. 1.441 din 14 Ianuarie 1937,
cu privire la daunele pretinse
Statului de Care coloni$tii aus-
tro-germani din Basarabia, pe
motiv de lipsä de folosintä a te-
rentrilor lor, trecute in proprie-
tatea Bäncii Täräne$ti in virtu-
tea ucazurilor imperiale ruse
din 2 Februarie $i 15 Decemvrie
1915,$i asupra cäror terenuri
au fost pu$i in posesiune de
cdtre decretul-lege Nr. 4.286/919,
prin formele prevAzute in regu-
lamentul de punerea lui in apli-
care din 23 Aprilie 1923 1);
AvAnd in vedere consideratiu-
nile de drept $i de fapt, formu-
late asupra chestiunilor i lu-
crárilor susmentionate de cAtre
Consiliul superior al avocaturii
Statului prin avizul Nr. 80 din
23 Februarie 1937 $i prin avizul
Consiliului de advocati al Minis-
0 A se vedea Regulamentul pen-
tru plata pgmânturilor expropriate
lu Basarabia, din 3 Iulie 1923, la
pag. 611, vol. XIIXIV, precum si
Regulamentul de aplieare a legii a-
grare, din 29 Oetomvrie 1920, la pag. -
870, vol. Ixx.
 13 Martie 1937 379

terului Finantelor Nr. 79.743 din leasa, creantele clebitoare sau

23 Ianuarie 1937,
Decidem: rii In primire de catre Minis-
1. Directiunea bugetului si a terul Finantelor, precum si care
c ontabilitätij generale a Statu- din aceste creante au fost pla-
lui este Insarcinatä sa ia con- tite san au ramas de plAtit
ducerea directá a urmatoarelor
tucrari:
A. SA lichideze gestiunile in-
stitutiunilor financiare de clrept
public rAmase In Basarabia de
la Statul Rus, $i anume:
a) Banca Statului Bus;
b) Casa de Economie de pe
lAngA Banca Statului Rus;
c) Casa de Credit Marunt a
Zemstvei Guberniale din Basa-
rabia;
d) Banca Nobilimii;
c) Banca Taraneasca,
f) Uprava GubernialA de Apro-
vizionare cu toate sucursalele ei
din Basarabia.
B. SA lAmureasca, In drept
In fapt, prin Biroul de lichidare,
situatiunea fiecaruia din bunu-
rile care intrá sub prevederile
art. 4 din lege de reforma agrará
pentru Basarabia.
C. SA, concentreze si sá coor-
doneze lucrarile referitoare la
daunele reclamate de diversi
pentru lipsa de folosintä a te-
renurilor intrate In patrimoniul
Báncii Táránesti din Basarabia,
In baza ucazurilor imperi ale
Ruse din 2 Februarie $i 15 De-
cemvrie 1915.
2. Pentru aducerea la. Inde-
plinire a Insárcinárilor de mai
sus, numita directiune va lua
"mAsurile de mai jos, si anume:
In ce privole lucrdrile dlea
art. 1, litera A:
a) SA se cerceteze dosarele
registrele originale ale acelor
institutiuni, sA determine contu-
rile fiecäreia, sA verifice si sa
puna de acord aceste conturi cu
scriptele Aciministratiilor finan-
ciare din l3asarabia, sA stabi-
www.digibuc.ro
creclitoare existente la data WA-
care dintre ele au fost Incasate
sau au ramas a se Incasa;
b) Sa se concentreze, sA se
coordoneze i sA se contabilizeze
toate operatiunile efectuate pana
In prezent i cele ce se vor mai
efectua pana la terminarea li-
chidarii;
c) SA se puna pe rol si In stare
de judecata, pang la hotartri de-
finitive, toate procesele aflate
astazi In suferintá sau suspen-
date;
d) SA se Indeplineasca toate
formalitätile procedurale si ad-
ministrative, pentru urmArirea
nAnA la Incasare a tuturor cre-
antelor si veniturilor de orice
f el ale acelor institutiuni, fie pe
cale de judecatA, fie pe cale ad-
ministrativa;
e) SA se cerceteze registrele de
proprietate ale tribunalelor din
Basarabia, pentru a constata
creantele privilegiate existente
la data luarii In primire de
catre Ministerul Finantelor, asu-
pra averilor imobiliare ale de-
bitorilor si sa se ia másuri de
Incasare a creantelor, urmárind
aceste averi;
f) SA se cerceteze dosarele de
expropriere la organele din Ba-
sarabia ale Ministerului Agri-
culturii $i Domeniilor, pentru a
stabili situatiunea creantelor
a bunurilor imobiliare ale insti-
tutiunilor dela art. 1 si sä cearA
Ministerului Agriculturii si Do-
meniilor sá faca plata pretului
mo$iilor expropriate, conform
dispozitiunilor legii de reforma
agrara pentru Basarabia;
g) SA ia orice alte mAsuri ce
vor fi necesare pentru limpezi-
380 13 Martie 1937
rea situatiunii acelor institu-
tiuni i pentru lichidarea lor
completd in cel mai scurt timp.
In ce priveste lucrarile de sub
art. I, litera B:
a) Sä se,terceteze registrele de
proprietate ale tribunalelor din
Basarabia, pentru a constata si
individualiza bunurile imobiliare
de orice fel (terenuri arabile sau
plantate, pAduri, constructii etc.),
care constituiau in anul 1918
patrimoniul urban si rural al
Statului Rus, al Udelurilor (Co-
roanei) si al mandstirilor din
sträinätate, expropriate in intre-
gime in conformitate cu art. 4
din legea de reforml agrarä
pentru Basarabia 1);
b) Pentru cazurile eventuale
de uzurpare a unor asemenea
bunuri de cätre terte persoane
sau institutiuni, fie ch.' au fost
expropriate, fie cd asupra lor
nu a intervenit vreo hotdrire de
expropriere, putea sä proce-
deze la revendicarea lor pe cale
administrativä ori pe cale jude-
ciltoreascd, tinându-se in acest
din urmd caz in strânsd legd-
turd cu Directiunea reformei a-
grare din Ministerul Agricul-
turii i Domeniilor i cu Direc-
tiunea contenciosului acelui mi-
nister, dela care isi va procura
actele, clatele si informatiunile
necesare, precum si sä ceard si
sd obtind delegatiuni generale
sau speciale, dupa imprejuräri,
pentru cei cloi avocati insdrci-
nati cu lichidarea;
c) Sä inventarieze, pe institutii
proprietare, aceste bunuri, dupd
normele prevAzute pentru bunu-
rile Statului la art. 2 din legea
asupra contabilitätii publice.
1) A se vedea Decret-lege pentru
apliearea reformei agrare in Dasara-
bia, din 22 Decemvrie 1918, la pag.
1180, vol. VIII.
www.digibuc.ro
In ce priveste lucrarile dela.
art. 1, litera C:
Va lua mäsurile necesare ca.
sä, nu se pldteasca decât dau-
nele rezultate din hotdriri defi-
nitive dupd ce va lua si avizul
Consiliului de avocati dela Con-
tenciosul Ministerului Agricul-
turii i Domeniilor.
3. Mäsurile indicate mai sua
vor fi executate panä la termi-
narea completä a operatiunilor-
de lichidare de Care cl-nii avo-
cati: Grigore I. Profiriu si Alexe
C. Oprea din Chisindu, angajati
in acest scop In conditiunile pre-
vazute la art. 4 din deciziunea
ministeriald Nr. 84.504 din 17
Iunie 1936.
Biroul de lichidare cu secliuf
la Administratia de incasdri
pläti Läpusna, va fi conclus de
susnumitii avocati, iar pentru
expedierea lucrärilor de cance-
larie si arhivä vor avea ca per-
sonal ajutätor pe d-nii:
a) Petre Sarbu, sef de serviciu
la Administratia de Incasdri
pläti Läpusna in calitate de set'
al Biroului de lichidare, care va
fi retribuit cu o indemnizatie de
lei 3.000 lunar;
b) M. Nadin, in calitate de
translator de limba rusd, retri-
buit cu o indemnizatie de 3.000
lei lunar, si
c) M. Baca lu, in calitate de re-
gistrator arhivar, retribuit eu
indemnizatie de lei 2.650 lunar.
D-nii avocati Grigore I. Pro-
firiu si Alexe C. Oprea, Im-
preund cu intreg personalul ce
compune Biroul de lichiclare din
Chisindu, vor lucra exclusiv sub
ordinele directe ale Directiunif
bugetului si a contabilitätii ge-
nerale a Statului.
Coordonarea si supravegherea
lucrärilor privind intreaga ope-
ratiune de lichidare a institu-
tiunilor prevAzute la art. 1, se
 15 Martie 1937
vor' face In Directiunea bugetu-
lui si contabilitätii generale a
Statului de cdtre Serviciul de li-
chidare, ce se infiinteaza pe
lângd aceastä Directiune gene-
ralá.
Conducerea acestui serviciu o
va avea d-1 G. I. Stänescu, func-
Vonar in Directiunea bugetului
si a contabilitätii generale a
Statului, care va fi retribuit cu
o indemnizatie lunará de 4.000
lei.
Pentru lucrärile de corespon-
dentd se angajeazá d-soara Eu-
genia Constantinescu, care va fi
retribuitä cu 2.600 lei lunar si
d-na Vasilica Apostol, care va fi
retribuitá cu suma de 1.600 lei
lunar.
4. Toate sumele ce se vor in-
casa i valorile ce se vor primi
In contul institutiunilor arätate
sub art. 1, vor fi consemnate pe
numelé si la dispozitia Ministe-
rului Finantelor, la Cassa de De-
punen i Consemnatiuni, unde
vor forma un singur fond, din
rare se vor lichida creditorii tu-
turor institutiunilor in cauzä,
Serviciul de lichidare contabili-
zänd, pe fiecare institutie In
parte, incasärile si plätile.
Plätile se vor face prin ordo-
nante de restituire emise de cä-
tre Cassa de Depuneri si Con-
semnatiuni la cererea Directiu-
nii bugetului si a contabilitätii
generale a Statului.
5. D-1 Grigore Oghiná, direc-
torul bugetului si al contabili-
tätii generale a Statului, este
autorizat sä aprobe toate chel-
tuielile i plätile ocazionate -de
lichidarea acestor institutiuni
(indemnizatiile si remizele per-
sonalului, cheltuielile de came-
larie si de procedurd, cheltuie-
Tile de deplasare si transport,
care vor fi acoperite din
www.digibuc.ro
381
fondul preväzut la articolul pre-
cedent.
Din acelasi fond se vor resti-
tui Statului sumele pH:Lae de
eátre Ministerul Finantelor din
fondurile lui proprii, vreuneia
dintre creditorii acestor
sau pentru cheltuieli in le-
gdturä cu lichidarea lor.
6, Directiunea bugetului si a
contabilitltii generale a Statu-
lui este singura in clrept sä re-
zolve, in conformitate cu legiui-
rile, regulamentele, deciziunile
si dispozitiunile ministeriale in
vigoare si cele stabilite prin de-
ciziunea de fatá, toate chestiu-
nile de orice naturá in legáturä
cu lichidarea institutiunilor in
cauzd.
7. Se ratificá toate operatiu-
nile i lucrárile efectuate pänä,
la data publicárii deciriunii de
fatä in Monitorul Oficial, pe
baza deciziunii ministeriale Nr.
84.504 din 17 funie 1936, care se
abrogá pe aceeasi datd.
8. Directorul bugetului si al
rontabilitätii generale a Statu-
lui, este Insärcinat cu adUcerea
la indeplinire a dispozitiunilor
cuprinse in deciziunea de fata,
care devine executorie pe data
publicArii in Monitorul Oficial.
LEGE
pentru prelungirea Mill de asediu
DIN 15 MARTIE 1937
1. Starea de asediu, prelun-
gitä, in virtutea legii publicatá
1) Aeeast5, Lege s'a votat de Adu-
narea Deputatior i Senat In edin-
tele dela 12 si 13 Martie 1937; s'a
promulgat prin Deeretul regal Nr.
1.221/937 si s'a publieat In Monit.)-
rat Oficial Nr. 61 din 15 Itartie
3937. A se vedea In legiturg:
1. Legea pentru prelungirea stirli
de asediu, din 14 Martie 1936, la
382 15 Martie 1937
In Monitorul Oficial Nr. 62 bis
din 14 Martie 1936, urmând a
expira la 16 Martie 1937, se pre-
lungeste din nou pentru locali-
Wile si teritoriile asupra cárora
ea a fost instituitä, pând la 16
Septemvrie 1937 si cu dreptul
pentru guvern de a o prelungi,
la nevoie, pe o duratá Inca de
6 luni, In conditiunile legale azi
In vigoare, cu adáugirile $i pre-
cizárile ce urmeazá:
2. a) Cad In competinta in-
stantelor militare crimele si de-
lictele prevázute In art. 184
234; 253-255; 258-263; 290; 294;
295-298; 308-337; 349-352; 359
373; 417-418; 494 si 496-497
din codul penal Regele Carol al
IT-lea;
b) Cad In competinta acelorasi
instante si infractiunile prevá-
zute In art. 283-284 si 296 din
acelasi cod, and obiectul täi-
nuit provine dinteo infractiune
indicatä In alineatul precedent
sau infractiunea säväxsitä de
infractorul favorizat, intrá In
prevederile textelor enumerate
In acelasi alineat.
In asemenea cazuri nu se va
aplica dispozitiunea art. 287 din
codul penal;
c) Cad de asemenaa In corn-
petinta instantelor militare, in-
fractiunile prevázute In art. 463,
pag. 339, vol. XXIV, p. I, qi De-
cret din 15 Septemvrie 1936, pag.
440, vol. XXIV, p. IL
2. Codul penal Regele Carol II",
din 18 Martie 1936, la pag. 3, vol.
XXIV, p. I.
3. Codul de procedurä penal& Re-
gele Carol II", din 19 Martie 1936,
la pag. 133, acelmi vol.
4. Loges pentru reprimarea unor
infractiuni contra liniqtei publice, din
12 Mai 1933, la pag. 647, vol. XXI.
5. Legea pentru apgrarea ordinei
In Stat, din 7 Aprilie 1934, la pag.
121, vol. XXII.
www.digibuc.ro
164, 466, 470-477, 490 si 492-493
din codul penal Regele Carol al
II-lea, când rezultd a ela au
fost savârsite pentru a pedepsi
päreri, credinte, doctrine sau ac-
tiuni politice al victimei, pre-
cum si atunci când au fost sä-
vârsite asupra functionarilor
publici, membrilor guvernului,
rnembrilor Corpurilor elective si
reprezentantilor Statelor sträine.
Infractiunile prevdzute de art.
463, 464 si 466 se vor judeca de
instantele militare independent
de scopul urrnärit si de situatia
victimei când ele au fost sávâr-
site de doi sau mai multi in-
fractori, dupä prealabilá Intele-
gere.
In Imprejurgrile mai sus sem-
nalate, pedeapsa nu se va putea
reduce sub minimum prevdzut
de lege nici prin aplicarea cir-
cumstantelor atenuante.
Dispozitiunea se aplia chiar
când infractiunile mai sus enu-
merate se judea de o instantá
civilä.
Actiunea publia In toate a-
ceste cazuri se va deschide din
oficiu;
d) Instantele militare sunt de
asemenea singure competinte a
judeca infractiunile preväzute
In legea pentru reprimarea unor
infractiuni contra linistei pu-
Nice, si In legea pentru apära-
rea ordinei In Stat.
3. Când dintre infractiunile
conexe una sau mai multe cad
In prevederile alineatelor prece-
dente, tribunalele militare, prin
derogare dela dispozitiunile art.
31 din codul de procedurá pe-
nalá Regele Carol al II-lea, sunt
singure competinte a instrui st
judeca.
La fel se va proceda In caz de
indivizibilitate si de concurs
real de infractiuni.
4. Infractiunile date In corn-
 15 Martie 1937
petinta instantelor militare prin
prezenta lege, chiar sgvârsite
inainte de promulgarea acestei
legi, vor fi judecate de aceste
instante. In acest scop instan-
tele civile investite se vor dese-
zisa din oficiu, trimetând dosa-
rele instanteIor competinte, cu
exceptia cazurilor in care s'ar
fi pronuntat o sentintg inainte
de publicarea legii.
5. Câncl infractiunile prevg-
zute In textele mai susenume-
rate, vor fi judecate de instan-
tele civile, apelul Ministerului
public, prin derogare dela dis-
pozitiunile art. 326 si 455 din co-
dul de procedurg penalg, sus-
pendg liberarea prevenitului.
Aceastg dispozitie va inceta
de a se aplica atunci and sta-
rea de asediu nu va mai exista
In nicio localitate din targ.
6. Uniforma in sensul prohibit
$i pedepsit de art. 324 din codul
penal Regele Carol al II-lea, art.
4, litera a, din legea pentru apa-
rarea ordinei in Stat si art. 27
al legii pentru reprimarea unor
infractiuni contra linistei pu-
blice, existä ori de câte ori in
portul cuiva se constatg un ele-
ment comun adoptat de mai
multe persoane, cu semnificatia
de apartinere la un anumit par-
tid sau organizatie, urmgrincl
scopuri politice.
7. Amenintarea fgcutg, fie di-
rect, fie indirect, fie in scris, fie
oral, contra judecgtorilor civili
sau militari, sau impotriva ju-
ratilor, in orice timp si loc s'ar
fi produs, se pedepseste cu In-
chisoare corectionalg dela 3-7
ani. Prin derogare dela art. 494
din codul penal Regele Carol al
II-lea, actiunea publicg se va
deschide din oficiu, iar pedeap-
sa, chiar in caz de circumstante
atenuante, nu va putea fi scn
borità sub minimum.
www.digibuc.ro
asa
8. Calcarea ordonantelor date
in baza si in limitele legii stärii
de asediu, de cdtre autoritätile
militare sau civile si aprobate
de Consiliul de Ministri sau de
Ministerul de Interne, se va pe-
depsi cu inchisoare dela o lung
la doi ani. Odatg cu pedeapsa
inchisorii,
judecata va putea
pronunta si pedepsele compli-
mentare prevgzute de art. 25,
punctele 2, 4 si 5 din codul pe-
nal Regele Carol al II-lea.
9. Guvernul este autorizat a
extinde teritorial starea de ase-
diu in conditiunile determinate
mai sus asupra tuturor localitg-
tilor, judetelor sau regiunilor in
care o va socoti necesarg, pre-
cum si a trece In competinta in-
stantelor militare orice alte in-
fractiuni, afarg de cele prevg-
zute in prezenta lege, si care ar
fi in leghturg cu linistea publicg
sau siguranta Statului.
REGULAMENT
pentru instituirea comisiunilor de exa-
men si numirea secretarilor si celorlaitt
functionari ai Camerelor de munci si at
Uniunii Camerelor de munci, potrivit
art. 171 si 191 din legea pentru infiin-
tarea consiliului superior economic si
organizarea Camerelor profesionale, si
art. 72, alin. ultim din regulamentul legil
statutulut functionarilor publici
DIN 15 MARTIE 1937 1)
1. Secretarii si ceilalti func-
tionari ai Camerelor de muncg
directorul si functionarii Uniu
nii Camerelor de muncä, sunt
1) Acest Regulament s'a sanctio,
nat prin Decretul regal Nr. 979 din
1937 0 s'a, publicat in Montitorta-
0 fidal Nr. 61 din. 15 Martie 1937.
El abrogg Regulamentul din 20 No-
emvrie 1934, pag. 761, vol. XXII.
A se vedea si Legea pentru infiin,
tarea consiliului superior economic 0
384 15 Mart le 1937
functionari publici, având drep-
turile j indatoririle acestora si
sunt supusi tuturor
legii si Regulamentului
statutului functionarilor publici.
2. Secretarii Camerelor rie
Younca vor fi numiti de Minis-
terul Muncii, dintre candidatii
cu titluri din facultati sau scoli
superioare, unde se fac cursuri
sau seminare, referitoare la or-
ganizarea si legislatia muncii.
3. SEtcretarii Camerelor de
munch, sunt asimilati sefilor de
birou din minister, putând a-
vansa pand la gradul de sef de
serviciu, iar directorul Uniunii
Camerelor de muncd este asimi-
lat sefului de serviciu din mi-
nister si care va putea avansa
pana la gradul de subdirector
'de minister.
Ceilalti functionari se vor
numi dupä nevoie, in gradele
inferioare acestora.
4, Pentru a putea fi numit
secretar al unei Camere de
Munca sau director al Uniunii
Camerclor de munch, candiclatii,
pe laugh' conditiunile de mai
sus, trebue sá indeplineasch,
conditiunile generale de admi-
sibilitate In functiuni publice,
prevdzute de art. 5 din statu-
tul functionarilor publici si sá
treach, cu succes un examen de
capacitate inaintea unei comi-
siuni, compusd din directorul
general al muncii, directorul ge-
neral al asigurdrilor sociale si
Un avocat din contencios, ca
Membri.
Comisiunea va lucra sub pre-
organizarea Camerelor profesionale,
din 29 Aprilie 1936, la pag. 601, vol.
XXIV, p. t, precum gi RegulameA-
tul legii statutului funetionarilor pu-
bligi, din 23 Noemvrie 1923, la pag.
418, vol. XIXII, cu mod. 5 Aug.
1930, pag. 833, val._ XVIII.
www.digibuc.ro
sedintia secretarului general al
ministerului.
5. Examenul de capacitate va
consta dintr'o probh, scrisä
una orald.
Materiile asupra cdrora se va
tine examenul, atat oral cat si
In sells, vor fi privitoare la or-
ganizarea si legislatia muncii,
meseriilor si asigurdrilor sociale
Si la cunoasterea celorlalte legi
In legätura cu vieata salariati-
lor si meseriasilor.
6. Examenul se va tine la Mi-
nisterul Muncii, Sandtátii
Ocrotirilor Sociale.
Ziva examenului se va anunta
cu cel putin 15 zile inainte, prin
Monitorul Oficial.
7. Duna fixarea si publicarea
examenului. candidatii se pot
inscrie la Directiunea generald
a muncH, depunând oclatä, cu
cererea, actul de nastere, de sa-
tisfacerea legii recrutärii, de na-
tionalitate i studii.
Oclatá cu cererile de inscriere,
candidatii vor depune si suma
de 500 lei, care va fi folositá
nentru cheltuielile de functio-
nare a conoisiei de examinare.
8. L. ziva si ora fixatä pentru
examen, presedintele comisiunii,
impreunä cu ceilalti membri,
vor incheia un proces-verbal de
inceperea lucrárilor, fäcând a-
pelul nominal al celor
9. Un medic al Ministerului
va fi insarcinat cu examinarea
candidatilor din punct de ve-
dere al sal-106W, referind pen-
tru fiecare, daca sunt apti sau
nu pentru serviciu.
Candidatii care nu vor fi ad-
siti apti pentru serviciu, nu vor
f,i primiti la examen.
10. In urma, Comisiunea va
proceda la examinarea actelor
si studiilor candidatilor, pro-
nuntându-se astipr4 adnaisibili-
 15 Martie 1937
tdtii lor, la concurs, din acest
punct de vedere.
Despre toate acestea se va in-
cheia proces-verbal.
11. Dupg terminarea acestor
lucrAri, comisiunea determing
lucrarea scrisä la care urmeazg
sä fie supusi candidatii.
Pentru lucrarea scrisd se vor
Dune 10 subiecte, din care can-
didatul sau unul din candidati,
Ira trage unul la sorti. cedeaza la numirea directoru-
12. Pentru proba scrisg se a- lui Uniunii Camerelor de muncg
cordg doug ore. si a secretarilor Comerelor de
Tezele trebuesc scrise .citet
contrasemnate de candidati.
Semnarea tezei se va face de
candidat la coltul de jos al ul-
timei pagini scrise. Dupg sem-
nare coltul se va indoi, lipi si
sigila, pentru a nu se putea sti
nurnele candidatului.
Fiecare tezg va fi vizatg de
presedintele comisiunii.
13. Note le ce se dau candida-
tilor sunt dela 1-10.
Dupg darea notei la toate -1u-
trgrile scrise, se va desface col-
urile a se vedea numele
candidatilor.
In urmg, Comisiunea de exa-
men incheie un proces-verbal,
indicând in cifre si in litere, no-
tele obtinute de fiecare candi-
dat.
14. Dupg terminarea probei
scrise, candidatii vor fi exami-
nati oral din materiile enume-
rate la art. 5, incheindu-se pro-
cese-verbale de rezultatele ob-
tinute. Note le vor fi trecute in
litere si cifre.
15. Dupg terminarea probe-
lor scrise si orale, comisiunea
de examen procedeazg la stabi-
lirea mediel fiecdrui candidat.
Vor fi declarati admisi la exa-
men numai candidatii care au
obtinut eel putin 6, ca medie ge-
neralg.
C. Hamangia, vol. XXV. 25.
www.digibuc.ro
385
Dupg aceea, Comisiunea, prin
proces-verbal, intocmeste tabloul
candidatilor reusiti in ordine
descreschnda, incepând cu nota
cea mai mare. Tabloul se va In-
cheia si semna de completul co-
misiunii.
Dupg terminarea examenului,
dosarul se inainteazg ministeru-
lui.
16. In urmg, Ministerul pro-
muncd.
Numirea nu se poate face de
cht dintre candidatii reusiti la
examen si cuprinsi in tabloul
ardtat In articolul precedent.
Candidatii la locurile de se-
cretari ai Camerelor de muncg,
au dreptul sg-si aleagg locurile
vacante in ordinea clasificgrii.
Actualii secretari ai Camere-
lor de munch din Bucuresti si
Craiova, dacg vor reusi la exa-
men si dach Indeplinesc si cele-
lalte conditiuni din regulament,
vor putea fi numiti cu prefe-
rintg, inaintea oricgrui candi-
dat. incliferent de ordinea clast-
ficgrii.
Vacantele ivite in viitor se vor
completa prin examen, aplichn-
du-se aceleasi norme ca mai sus.
17. Pentru a fi numiti func-
tionari ai Camerelor de muncg
sau ai Uniunii Camerelor de
muncd, candidatii vor trebui sg
Indeplineascg conditiunile gene-
rale de admisibilitate in func-
tiuni publice, prevgzute la art.
5 din statutul functionarilor pu-
blici.
De asemenea, pentru a ocupa
o functiune superioarg aceleia
de subsef de birou, titularul tre-
bue sA aibg o diplomg univer-
sitarg sau a unei scoli supe-
rioare echivalente.
Pentru celelalte functiuni, can-
386 15 Martie 1937
didatii trebue sä aibh cel putin
liceul sau o $coalá echivalenth.
In lips ä. de candidati cu titluri
universitare, se pot admite pen-
tru functiunile superioare celei
de sef de birou sau echivalente
$i absolventii liceului, iar pen-
tru functiunile inferioare, cu ab-
solventa cursului secundar Mf e-
rior sau titluri echivalente pâng
la sub*ef de birou.
Lipsa candidatilor titrati se
va constata printr'un proces-
verbal incheiat de Comisiunea
de examen in ziva $i inaintea
incenerii examenului.
18. In afara de conditiunile
de mai sus, candidatii, pentru a
putea fi numiti vor trebui sh,
treach cu succes un examen de
capacitate Inaintea unei comi-
siuni compush din un delegat al
Ministerului Muncii, ca prese-
dinte, un delegat al Casei asigu-
rärilor sociale, un delegat al Ca-
merei de munch, respective sau
Uniunii Camerei de munch si se-
ful avocaturii Statului din loca-
litate.
Pentru Uniunea Camerelor de
munch, *i Camera de munch. din
Bucuresti, Comisiunea examina-
toare se va compune din direc-
torul general al muncii, direc-
torul general al Casei centrale a
asigurärilor sociale, un delegat
al Uniunii Camerelor de munch
sau al Camerei de munch din
Bucure$ti si un avocat din con-
tenci os.
Comisiunea va lucra sub pre-
*edintia secretarului general al
m inisterului.
Delegatul ministerului, despre
care se vorbe*te in alineatul 1
din acest articol, va fi unul din
inspectorii generali ai muncii.
Delegatii Casei asigurärilor so-
ciale, Camerei de munch sau U-
niunii Camerelor de munch, vor
trebui sh aibh titluri academice.
www.digibuc.ro
19. Examenul se va tine dupg,
aceleasi norme ca $i examenul
pentru functiunea de director al
Uniunii sau secretar al Camere-
lor de munch, cu urmätoarele
deosebiri.
20. Examenul se va tine in lo-
calul Uniunii sau al Camerei de
munch din localitate unde func-
tioneazä Camera pentru care
candideaza.
21. Candidatii vor depune ce-
rerile de inscriere si actele la U-
niune sau Camera de munch res-
pectivh..
Odath cu cererile de inscriere,
candidatii vor depune in nume-
rar *i câte o suing de 200 lei,
care va servi la cheltuielile de.
functionare a comisiunii.
Ei vor fi examinati in preala-
bil de un medic al asigurärilor
sociale, care va fi delegat la ce-
rerea presedintelui Comisiunii.
22. Inscrierea *i examenele se
vor tine pentru fiecare categorie
de functiuni prevhzute in buge-
tul fiecärei camere.
23. Duph intocmirea tabloului
celor reu$iti la locurile vacante,
in ordine descrescândä, incepând
cu nota cea mai mare, consiliul
de administratie al Uniunii, pen-
tru Uniune, $i consiliul de admi-
nistratie al Camerei de naunc
respective. pentru Camerele de
munch, procedeazil la numirea.
functionarilor dintre cei reu*iti
la examen, duph recomandarea.
comitetuIM de directie respectiv,
care indeplineste oficiul de co-
misiune de propuneri pentru nu-
rnirea, definitivarea sau inainta-
rea functionarilor publici.
24. In urmd, intregul dosar al
lucrArilor examenului, impreunä
cu recomandarea comitetului de
directie $i numirea consiliului
de administratie, se trimete Mi-
nisterului Muncii, care contro-
leazä legalitatea procedurii $i
 16 Martie 1937
confirmd, prin decizie ministe-
rialä numirile deed ele au fost
filcute In regulä.
Pentru numirile nelegale se va
restitui lucrärile' Uniunii Came-
relor de muncd, Camerei de
muncii, respective, care va face
noi numiri sau va fixa un nou
examen in lipsd de candidati
reusiti.
25. Functionarii Camerelor de
muncd si ai Uniunii Camerelor
de muncd beneficiazd de dispo-
zitiunile legii generale de pen-
siuni.
Se va socoti ca timp util de
pensiune, anii de serviciu petre-
cuti in serviciul Camerelor de
muncd sau anterior in alte func-
tiuni publice.
26. Actualii functionari ai Ca-
merelor de muncn, vor putea fi
mentinuti cu conditiunea de a
satisface toate dispozitiunile a-
cestui regulament.
.27. La numirea primilor func-
tionari ai Uniunii Camerelor de
munck completarea locurilor se
va putea face si prin transfera-
rea sau avansarea actualilor se-
cretari sau functionari ai Came-
relor de munck care au func-
tionat cel putin un an, pe bazd
de examen, si care indeplinesc si
celelalte conditiuni de stabilitate
din lege si regulament.
28. Regulamentul pentru in-
stituirea comisiunilor de examen
numirea secretarilor si celor-
lalti functionari ai Camerelor de
muned si ai Uniunii Camerelor
de muned, publicat in Monitorul
Oficial Nr. 268 din 20 Noemvrie
1934, precum si orice alte dispo-
contrare prezentului re-
gulament, sunt si rilmän abro-
gate.
www.digibuc.ro
387
LEGE
pentru modificarea art. 10 din legea de
modificare a legii pentru organizarea
functionarea Ministerului Apärärii
Nationale
DIN 16 MARTIE 1937 1)
Art. unic. Cuprinsul art. 10
din legea organizärii si functio-
ndrii M. A. N. din 1933, se modi-
fied, dupd cum urmeazd:
Art. 40. Consiliul Superior
al Armatei se compune din:
a) Presedinte: Ministrul Apà-
ràrii Nationale;
b) Membrii de drept:
Inspectorii Generali de Ar-
matk
eful Marelui Stat Major al
Armatei,
Inspectorul General al Co-
mandamentelor Teritoriale,
*.eful Casei Militare Regale;
c) Membrii:
1-3 Inspectori Generali de Ar-
me, care au comandat Corp de
Armatä, si
1-2 Comandanti de Corp de
Armatd; toti acestia numiti prin
I. D. R., dupd, propunerea Minis-
trului Apilrdrii Nationale.
Pentru chestiuni privitoare la
inaintdri, Consiliul Superior al
Armatei se completeazd cu:
Comandantul Corpului de
Armath respectiv, sau Inspecto-
rul General de armä, sau servi-
ciu cdruia apartine of iterul.
Pentru chestiuni referitoare la
ofiterii armatei de uscat, ce fac
1) Aceastä Lege s'a promulgat
prin Decretul regal Nr. 1.224 din
1937 si s'a publicat In Monitorui
Oficial, p. I, Nr. ,62 din 16 Martie
1937. A se vedea i Legea ce se mo-
difie5, din 25 Aprilie 1933, la pag.
434, vol. XXI, precum i Legea din
8 Iunie 1932, la pag. 602, vol. XX.
eu mod. din 19 Aprilie 1935, la pag.
363, vol. XXIII.
388 16 Martie 1937
serviciul temporar la Ministerul
Aerului ei Marinei, Consiliul se
completeazA cu:
Comandantul Marinei Re-
gale, ei
Cornandantul Fortelor Ae-
riene.
Pentru chestiuni de naturà
TehnicA, Consiliul se comple-
teazä cu Inspectorul General
Tehnic al Armatei.
Secretar al Consiliului Supe-
rior al Armatei, este Secretarul
General al Ministerului.
LEGE
pentru modificarea art. 45 din legea
Corpului subofiferilor
DIN 16 MARTIE 1937 1)
Art. unic. Dispozitiunile art.
45, din legea Corpului subofite-
rilor, se modifick precum ur-
meazA:
Art. 45. Subofiterul pus In
disponibilitate pentru tubercu-
lozà, va putea fi mentinut In a-
ceastA pozitiune timp de 5 ant
Pe timpul acestei disponibili-
tAti va fi examinat din oficiu, de
comisiunile medicale din 6 In 6
luni. spre a decide mentinerea
In disponibilitate, chemare in ac-
tivitate sau punere In retragere,
pentru cauzA de boon,.
1) Ageastii Lege s 'a promulgat
prin Decretul regal Nr. 1.225/937 si.
s'a publicat -in Monitorul Oficial, p.
I, Nr. 62 din 16 Martie 1937. A se
vedea Legea Corpului subofiteriler,
din 17 Martie 1932, la pag. 194,
vol. XX, preeum O. modificarea din
20 Martie 1937, la ordinea cronolo-
gicä in acest vol.
Pentru tuberculozi, a se vedea li
completarea legii sanitare, din 18
Martie 1937, la ordinea cronologieä
in aeest vol, pg. 392.
www.digibuc.ro
La implinirea celor 5 ani de
disponibilitate, se va hotAri defi-
nitiv, fie chemarea In activitate,
fie punerea in retragere defini-
tivA.
J. C. M .
pentru fncurajarea culturii plantei soia
DIN 16 MARTIE 1937 1)
Consiliul de Ministri, In ee-
clinta sa dela 8 Martie 1937, luând
In deliberare referatul d-lui mi-
nistru al industriei ei comertu-
lui sub Nr. 84.428 din 18 Februa-
ri e 1937;
Având In vedere incheierea de-
legatiei economice a guvernului,
din eedinta dela 20 Ianuarie 1937;
Decide:
Art. I. Apron', ca Societatea
Planta", din Praga, pe termen
de doi ani:
1. SA incheie cu agricultorii ei
organizatiunile agricola con-
tracte pentru cultura soiei.
2. SA preia productia de soia,
conform contractelor incheiate
cu cultivatorii, cdrora le-a dat
sAmântA ei care vor preda So-
cietAtii Planta" intreaga recoltA
produsä, pe baza contractelor.
3. SA, exporte cantitätile de soia
obtinute conform art. 2, fArA a fi
obligatA sa dea devizele Bdncii
Nationale a României.
4. SA importe din Cehoslova-
cia pentru o valoare egalA cu a-
ceea a exportului de soia, efec-
tuat, dupA a sa alegere oricare,
din märfurile enumerate In pla-
nul de schimburi de märfuri
care este intocmit de cAtre Con-
siliul economic al Micii Inte1e-
1) .. C. M. sub Nr. 536/937, s'a
publieat in Montorul Oficial, p. I,
Nr. 62 din 16 Martie 1937, Anterior
se mai acordase aeelemi ineurajäri
si Societ4ii Soia".
 17 Martie 1937 389

geri. Acest import se va face art. 8, alin. 1; art. 9, par. a; art.

peste contingentele prevazute In 12, par. c, alin. 1, 2 si 3; art. 15,
planul suszis si peste cotele in- alin. 4 si art. 7, tabel anexA: cIP
dividuale ale importatorilor ro- pitolele I, III, IV, V, alin. i, VI $i
mani. VII, se modifica, precum ur-
Importul altor rnärfuri clecat meazà:
cele figurând In planul suszis, fl Art. 3, alin. 4. Timbrul de
va putea face numai cu aproba- aviatie se emite de Casa Fondu-
rea dela caz la caz a Ministeru- lui National al Aviatiei, avand
lui Industriei i Comertului. valori clela 0,10 la 500 lei pentru
5. In contul cantitätilor de timbrele mobile, dela 100 la 1.000
marfuri prevazute la punctul , lei pentru colile timbrate.
precedent, Societatea Planta" Art. 3, par. a, atin. 2. Sumele
va putea importa cu anticipatie, ramase neangaj ate si nechel-
fnainte de facerea exportului tuite din acest fond, la incheie-
.pand la 500/o din valoarea recol- rea unui exercitiu, precum $i ex-
tei viitoare, calculatä, luând ca cedentul fata de veniturile In-
baza o medie de 700 kg soia, de s cri se fn buget, vor pästra desti-
fiecare hectar, contractat si In- natia lor initialS. Omit la com-
samântat. plete epuizare raportânclu-se la
6. Societatea Planta" este o- veniturile fondului anului urna5,-
bligata a, da Indrumari pentru tor.
culture rationalä a plantei soia Art. 5, alin. 4. Membrii: Doi
si are dreptul de a importa $i membri numiti prin Decret Re-
pune la dispozitia agricultorilor gal, dupa propunerea Ministeru-
contra plata, instrumentele agri- lui Aerului si Marinei si doi
cole necesare. membri numiti prin Decret Re-
7. Drepturile si obligatiunile gal, dupa propunerea Ministeru-
susardtate vor putea fi exerci- lui de Finante, pe termen de 4
tate fie prin o renrezentanta In ani; Cate un membru al Aduna-
Romania a Societätii .,Planta", rii Deputatilor si al Senatului,
fie prin o So&etate anonima ro- alesi de Adunarea respectivä si
ll:rang existenta, sau care se va un membru numit prin Decret
Infiinta In acest scop. Regal, pe termen de 4 ani, de
Art. Il. Autorizg, pe d-nii mi- Ministerul Aerului si al Marinei,
nistri, al industriei si comertu- dintr'o listä. de 3 persoane pro-
lui si acel al agriculturii si do- puse de Uniunea Camerelor de
meniilor, cu aducerea la fndepli- Cornert $i Industrie.
nire a prezentului jurnal. Art. 5, alin. 15. Controlul o-
peratiunilor administrative $i
contab9e ale C. F. N. A., precum
LEGE tele dela 9 si 10 Martie 1937; s 'a
pentru modificarea unor dispozitiuni din promulgat prin Decretul regal Nr.
legea pentru Fondul National al Aviatiei 1.223/937 si s'a publicat in Monito-
DIN 17 MARTIE 19371) rul 0 ficial, p. T, Nr. 63 din 17 Mar-
tie 1937. A se vedea Legea pentrn
Art. unic. Art. 3, alin. 1 $i Fondul national al aviatiei, din 1
par. d, alin. 2; art. 5, alin. 4 si 15; Aprilie 1936, la pag. 453, vol, XXIV,
p. I, precum i Tabloul de taxele
1) Aeeastä Lege s'a votat de Adu- timbrului de aviatie, anexat la acea
narea Deputatilor i Senat in sedin- 'age.
www.digibuc.ro
390 17 Martie 1937

$i verificarea cheltuielilor sale Art. 15, alin. 4. Orice per-

se face de o comisie de control, soanä care nu a aplicat sau a-
compusk din: un delegat al Inal- nulat timbrul de aviatie pe ac-
tei Curti de Conturi; un repre- tele si obiectele specificate In ta-
zentant al Ministerului de Fi- belul anexà prezentei legi, dupá
nante, numiti prin Decret Regal modalitätile arátate de lege, sail
pe timp de patru ani si raporto- nu va fi värsat valoarea inte-
rul bugetului Ministerului Aeru- grala a timbrului In modul im-
lui i Marinei. pus de lege, sau va fi aplicat un
Presedintele, membrii comite- timbru insuficient, sau nu va fi
tului si ai comisiunii de control eliberat inscrisurile prevázute de
vor primi retributia fixatá prin art. 9, par. b, se va pedepsi cu o
art. 380 din I. D. R. Nr. 2.620 din amendit fixA de 2.000 lei, plus o
1936. amenclii egalá cu incincitul tim-
Art. 8, alin. 1. Modul de per- brului datorat.
cepere si restituirea taxelor de TAREL
timbru al aviatiei. precum si In-
datoririle autoritätilor publice (Anexii la art. 7)
f MA. de actele ne timbrate sau CAPITOLUL I
insuficient timbrate cu acest
timbru, sunt cele prevâzute de Alin. 5. Scrisorile simple, de
cap. 6 din legea timbrului si afaceri si recomandate, cärtile
a impozitului pe acte si fapte ju- postale ilustrate, mandatele pos-
ridice. tale.
Art. 9, par. a. a) Neposeda- CAPITOLUL ti
rea sau netinerea efectiva a re-
gistrelor obligatorii,, cum si re- Alin. 9. Telegramele interne,
fuzul de a prezenta la cerere. mandatele telegrafice interne, bu-
nentru control, registrele, docu- letinele de expeditie ale mesage-
mentele. actele, obiectele si arti- riilor interne; borderourile, chi-
colele de tot felul, supuse tim- tantele si adeverintele de preda-
brului de aviatie prevAzut In ta- rea avizelor de sosire ale colete-
belul anexâ al acestei legi. lor externe; convorbirile telefo-
Art. 12, par. c, alin. 1, 2, si 3. nice In afarâ, de raza comunei;
c) Cererea de apel va trebui sa chitantele pentru plata abona-
fie insotita de toate actele de mentelor telefonice.
care se serveste apelantul In sus- CAPITOLUL III
tinerea apelului sau. Aceste acte
vor trebui depuse eel mai târziu Alin. 2. Biletele de spectacole
pânâ, in ajunul primului termen. cu o valoare dela 5-19 lei in-
Neincleplinirea cerintelor pre- clusiv.
vazute de art. 11 si 12 atrage de
drept nulitatea apelului. CAPITOLUL IV
InStantele judecätoresti nu vor Par. 1. Articolele de parfu-
putea admite alte motive de fapt merie si toaletà si articole de
si de clrept decât cele specificate lux:
In petitiunea de apel. Constatâ- Sunt supuse taxei timbrului de
rile din procesele-verbale de con- aviatie, dupd cum urmeazä:
traventie nu vor putea fi combä- 1. La taxa timbrului de 0,50 lei,
tute in instantà cleat prin acte articolele indigene de parfumerie
cu datâ. certá. toaletä de lux, ce se vâncl In
www.digibuc.ro
 17
embalaje $i irecipiente proprii cu
o valoare pânä. la 10 lei inclusiv
§i de un leu cele cu o valoare
dela 10-50 lei inclusiv.
CAPITOLUL IV
(Se adaugg la fine armAtearele)
Adicole de lux
Cu Incepere dela publicarea
prezentei legi sunt supuse taxei
timbrului de aviatie de 41)/o pro-
dusele enumerate in lista A si
taxei de 3 la mite' produsele enu-
merate in lista B, anexate le le-
gea impozitului pe lux si cifra
de afaceri.
Plata taxei timbrului de avia-
'tie la articolele de lux se va face
In acelasi mod ca si plata impo-
zitului pe lux si cifra de afaceri.
Taxa timbrului de aviatie la
productia internä se va putea
trece si- aplica la materia primä
print'o decizie a comitetului Ca-
sei Fondului National al Avia-
tiei, aprobaa de Ministrul Aeru-
lui $i Mar Mei, si care va stabili
normele de impunere in a$a fel
Incât taxele asunra materiei pri-
me sA reprezinte echivalentul ta-
xei asupra produsului fabricat.
Toate cantitAtile de produse,
supuse la taxa timbrului de a-
viatie, aflate in depozitele fabri-
cilor nroducAtoare, la data pu-
blicArii legii de fatà.- vor fi de-
clarate de detingtorii lor la ad-
ministratia financiarä respectivg
In termen de 15 zile dela publi-
.earea 'prezentei legi".
Declaratia se va face in dublu
-exemplar, dintre care unul vizat
de Administratia financiarà se
va pästra de detinätor pentru a
Ii prezentat organelor de control.
Pe baza acestor declaratii, ad-
inìnistralììle vor in-
cheia procese-verbale de taxarea
tocurilor. Debitele stabilite pe
baza acestor procese-verbale se
www.digibuc.ro
Martie 1937 391
vor putea achita in 4 rate lunare
gale cu incepere din luna Apri-
lie 1937. Administratiile finan-
dare sunt obligate sâ, inainteze
Casei Fondului National al Avia-
tiei copii certificate de pe aceste
procese-verbale, in 15 ydle dela
primirea declaratiilor.
Acei care nu vor face declare-
tia in termenul fixat, vor fi su-
pu$i la amenda de lei 1.000
10.000, osebit de sporul de taxe
cuvenit, iar cei care nu vor da
declaratii sau vor face arätäri
neadevärate, in scopul de a sus-
trage produsele dela taxare, vor
plAti o amendä egalà cu inzeci-
tul taxelor cuvenite la produsele
sustrase.
CAPITOLUL V
Alin. 1 . Sunt supuse la taxa
timbrului de aviatie de 10 lei
sticlele i recipientele de vinuri
spumoase.
CAPITOLUL VI
Alineatul 7 se suprimà, inlo..
cuindu se cu urmiltorul:
Loteria de Stat va pläti Fon-
dului National al Aviatiei anual
o sumg, globalä ce se va deter-
mine conform dispozitiunilor art.
24, alin. 4, din legea de orga-
nizare a Loteriei din 26 Tulle
1934 1),
Alin. 8 se modificg astfel:
Societätile de incurajare i Ing-
bundtätirea rasei cailor (Jockey-
Club, S. N. I. C. si Soc. Hipia.
Românä) nu intrà in dispozitiu-
nile acestui capitol.
CAPITOLUL VII
Ade §i lc:pre juridice
Sunt supuse la taxele de tim-
1) A se vedea Legea de organizare
a Loteriei de Stat pe elase, din 26
Iulie 1934, la pag. 550, vol. XXII.
392 18 Marne 1937
bru de sviatie mai jos specifi-
cate:
'Nate chitantele i adeverin-
tele de predare, primire sau pla-
td, sub orice formd ar fi i orice
denumire ar purta, care emand
dela mice comercianti, particu-
lan i industriasi, Mnci, socie-
tdti anonime, societAti de asigu-
rare, boiangerie, spdldtorii chi-
mice $i dela orice Intreprindere,
asociatie, societate cu caracter
indUstrial $i comercial, precum
statele de salarii ale Intreprin-
derilor particulare de orice fel,
taxa percepându-se osebit pen-
tru fiecare salariat In $tat:'
Dela valoarea de 100 lei la
10.000 tinabru de 2 lei.
Dela valoarea de 10.000 lei la
50.000 timbru de 5 lei.
Dela valoarea de 50.000 lei la
200.000 timbru de 10 lei.
Dela valoarea de 200.000 lei In
sus timbru de 20 lei.
Note le de platd ale hotelierilor
si restauratorilor, In valoare dela
20 la 99 lei inclusiv, sunt de ase-
menea supuse timbrului de avia-
tie de 1 leu.
Sunt supuse timbrului de a-
viatie actele i faptele juridice
prevdzute In legea timbrului si a
impozitului pe acte si fapte juri-
dice, dela art. 4 pAnd la art. 15
inclusiv, exceptându-se depozitele
Fondului National al Aviatiei,
dupd cum urmeazd:
1. Pentru petitiunile adresate
autoritdtilor publice ale Statu-
lui, taxa timbrului de aviatie
este de 1 leu.
2. Pentru actele si faptele juri-
dice impuse de art. de mai sus
ale legii timbrului fiscal la un
timbru fix, taxa timbrului de a-
viatie este de 2 lei.
3'. Pentru actele $i faptele juri-
dice impuse de articolele de mai
sus ale legii timbrului fiscal la
o taxd proportionald, cu excep-
www.digibuc.ro
tia impuse special mai
jos, taxa timbrului de aviatie
este de 1°/oo din valoare, care se
percepe osebit de taxa timbrului
fix, preväzut de alineatul prece-
dent si care taxd proportionald
nu va putea fi mai micd de un
leu.
Pentru facturile prevdzute de
art. 14, paragr. 13, legea timbru-
lui, taxa timbrului de aviatie
este de 0,29°/o.
Contractdrile de furnituri ver-
bale intervenite Intre particulari,
prevAzute de art. 15, paragr. 3,
alin. ultim, sunt scutite atât de.
taxa timbrului de aviatie de.
0,20°/o, cât si de impozitul pro-
portional de 1,40%, prevAzut de
legea timbrului.
Sunt exceptate de taxa de Woo.
$i 2°/oo actele si faptele juridice
prevAzute de art. 5, paragr.; art.
14, paragrafele 1 si 2, 4-12 0
14-16 si de art. 15, paragr. 7, a-
lin. 12; acestea urmând a fi su-
ruse numai unui timbru fix de
2 lei.
Pentru faptele juridice prevd-
zute de art. 14, paragr. 18, din le.
gea timbrului fiscal, punctul c,
alin. 3, taxa se va calcula.
vArsa la Fondul National al A-
viatiei, Iii felul ardtai de acea
lege.
LEG E
pentru completarea art. 87 al dispozi-
tiilor legii sanitare din 1926, privitoam
la tuberculozi, publicati In Manitorul
Oficial Nr. 68, partea I, din 23
Martie 1926
DIN 18 MARTIE 1937 1)
Art. unic. Se adaugd la art.
87 al dispozitiilor legii sanitare
i) Aceastä Lege s'a votat de Adu-
narea Depetatilor i Senat, In edin-
tele dela 8 si 10 Martie 1937; s'ek
 18 Mart le 1937
din 1926, privitoare la tubercu-
lozá, urmatoarele:
a) Salariatii din serviciul Sta-
tului, Case lor autonome, judete-
lor si comunelor care dupa cel
putin un an dela intrarea In ser-
viciu sunt constatati bolnavi de
tUberculozl, au dreptul la un
concediu de 3 ani cu salariul In-
trez; acest concedin se va pre=
lungi cu înc doi ani cu salariul
iumätate. -Cuantumul sumei plä-
titä functionarului nu va putea
depäsi 10.000 lei lunar.
In tot timpUl concediului pine-
tionarii bolnavi vor fi internati
In mod obligatoriu, In contul
lariului lor lunar, intr'unul din
sanaforiile puse sub controlul
Ligii pentru combaterea tuber-
culozei. Salariatul care refuzA a
fi internat In sanatoriul ce i se
va indica de cätre Liga pentru
combaterea tuberculozei pierde
beneficiile acordate prin prezenta
lege si e pasibil de aplicarea art.
23 din statutul functionarilor
publici.
(oncediile se vor acorda _pe
câte 6 luni si se vor reInoi pe
bazá de constaterp ixactrzaz,-
pa,nä la maximum .preväzut_
sus.
Bolnavii nu vor putea fi repri-
miti In serviciu decAt numai In
urma unei examinäri prin care
sä, se constate inactivitatea
ziunilor si cá nu mai prezintá
nicio primejdie de contagiune;
promulgat prin Deeretul regal Nr.
1.302/937 si s'a publieat in Monito-
rul Oficial, p. I. Nr. 64 din 18 Mar-
tie 1937. Ea completenzi art. 87 din
Legea sanitarit din 23 Martie 1926,
pag. 145, vol. XVXVI, modifient
prin Legea sanitarg, din 14 Iu lie
1930, pag. 674, vol. XVIII, apoi
prin Legea din 27 ATrilie 1933. pag.
451, vol. XXI si In fine prin Legea
din 22 Iunie 1935, pag. 549, vol.
XXIII.
www.digibuc.ro
393-
b) Asiguratii constatati
navi de tuberculozä, ce inträ In
cadrul legilor de asiguräri so.&
elate de orice fel, vor fi internati
si Intretinuti pe socoteala insti-
tutiei respective timp de maxi-
mum 3 ani Intr'unul din sana-
toriile puse sub controlul Ligii
pentru combaterea tuberculozei
sau Intr'un asezämänt similar,
pendinte de acea institutie.
Pentru acoperirea sarcinii cu
intretinerea In sanatorii a asi--
guratilor, Casa Centralá a Asi-
gurärilor Sociale va percepe de
la fiecare membru asigurat o co-
tizatie specialä de 2 lei sgptämä-
nal, suportatä In párti egale de
patron si salariat.
Asiguratii al cAror salariu zil-
nic depäseste suma de lei 100,
vor cotiza 4 lei sAptamânel, co-
tizatie sunortatá de asemenea In
párti egale de patron si salariat.
In aeeastä asigurare contra
tuberculozei se vor include si sa-
lariatii ce depäsesc ca salariu
zilnic 200 de lei, salariati ce vor
fi obligati Insä, a cotiza cu 6 lei
säptámânal, din care 50°/o de pa-
tron i 50°Ia de salariat.
Meseriasii patroni si comer-
ciantii patroni vor contribui. pen-
tru Ingrijirea bor. cii o cotizatle
filreä. de 2 lei sáptárnânal.
Toate aceste contributii vor al-
atui un fond special destinat
numai pentru Ingrijirea tuber-
tulosilor si vor fi Intrebuintate
clupä un program stabilit de co.
mun acord cu Liga contra tu-
berculozei si In special pentry
internärile ce se vor face In sa-
natoriile de tuberculozá puse sub
controlul si directivele Ligii.
Acest fond special se va de-
pune la Banca National&
Pentru desvoltarea dispozitiu-
nilor din prezenta lege, Ministe-
nil Sänátátii si Ocroti-
ruler Sociale, precum si Casa
-394 18 Martie 1937
'Central:a a Asigurdrilor Sociale,
pentru asiguratii säi, vor in-
tocmi un regulament de pune-
rea in aplicare a prezentei legi,
de acord cu Liga contra tuber-
culozei.
REGULAMENT
pentru modificarea unor articole din
legulamentul pentru organizarea servi-
ciilor pi Statut al functiona-
rilor Senatului
DIN 18 MARTIE 1937 1)
Art. unic. Art. 3 va avea ur-
rnátoarea redactare: Serviciile
Senatului se compun din urmd-
toarele directiuni:
1. Directiunea Cancelariei.
2. 31 Legislativä.
3. )) Chesturii.
4. )1 Stenografic5.
5. 11 Administrativd.
Toate aceste directiuni sunt
tonduse de dare un director
sub supravegherea secretarului
general.
Capitolul III va avea urmdto-
rul subtitlu: Directiunea Can-
celariei".
Art. 4 va avea urmdtoarea re-
tlactare: Personalul acestei di-
rectiuni se compune din:
1 director al cancelariei.
1 director al Serviciului Pre-
sei.
2 subdirectori.
2- secretari.
5 subsecretari.
2 dactilografe principale.
4 dactilografe.
4 impiegati.
1) Acest Regulament s votat de
enat in sedinta dela 10 Martie 1937
s 'a publicat in Monitorul Oficial,
1). I, Nr. 64 din 18 Martie 1937. El
modifieä Regulamentul si Statutal
din 16 Mai 1935, pag. 452 si 463,
vol. XXIII.
www.digibuc.ro
Art. 5, alineatul dela litera f,
se suprimd, litera g devenind f.
litera h devenind g si litera i
devenind h.
Art. 9, va avea urmdtoarea
redactare: Serviciul Presei, care
va fi condus de un director, are
urmätoarele atributiuni:
a) De a ptistra un registru no-
minal al reprezentantilor dife-
ritelor ziare acreditati la Senat,
cu semnäturile numelor lor, nu
insd a pseudonimelor;
b) ,De a primi adresele ziare-
lor prin care se acrediteazd re-
prezentantii lor si pe care le va
supune aprobdrii, prin secreta-
rul general, presedintelui Sena-
tului sau chestorului insdrcinat
special cu aceasta. Dupd apro-
bare se va stabili identitatea fie-
cdrui reprezentant de ziar si va
elibera bilete permanente, sem-
nate de chestor;
c) De a pune la dispozitia re-
prerentantilor presei. stenogra-
mele asutra desbaterilor din se-
dintd publica, pe care le va pri-
mi dela Directiunea stenogra-
ficd. imediat ce ele au fost tran-
cerise la masind de Cdtre steno-
grafi;
d) De a primi dela Directiu-
nea cancelariei textele comuni-
cdrilor, anuntärilor de interpe-
läri, cererilor de acte etc., de-
puse la Birou, pe care le va pune
de asemenea la dispozitia zia-
ristilor;
e) De a comunica la Soc. de
Radiodifuziune rezumatul des-
baterilor sedintelor publice, du-
pà in prealabil II va ardta
presedintelui sau unuia dintre
vicepresedintii Senatului.
Conducdtorul acestui serviciu,
inainte de a pune la dispozitia
va cere oratorilor din
sedintd permisiunea distribuirii
cuvantdrilor lor.
La cererea ziaristilor, condu-
 18 Martie 1937 395

cAtorul acestui serviciu va so- rul incaseazá sumele prevAzute

licita incuviintarea presedinte- In bugetul Senatului dela Mi-
lui Senatului sau presedintiloir nisterul de Finante si le pds-
c omisiunilor sau sectiunilor, par' treaz5, in casa de fier a Chestu-
ticiparea reprezentantilor ziare rii".
lor la desbaterile comisiunii sau La art. 47 se adaugt un ul-
sectiunii respective. Tim alineat, astfel: El va pune
Textele amendamentelor pro- la indemâna Serviciului Presei
puse In sedintä publicd nu se copii de pe stenogramele asu-
vor distribui ziariStilor decât la pra desbaterilor din sedintä pu-
starsitul sedintei, aceasta cu In- blicä, imediat ce vor fi tran-
voirea presedintelui Senatului scrise la masing de stenografi".
sau a presedintelui care a con- Capitolul VII va avea urmä-
dus desbaterile acelei sedinte. torul subtitlu: Directiunea Ad-
Directiunile ziarelor sunt o- ministrativä".
bligate a instiinta, In prealabil, Art. 18 va avea urmátoarea
Serviciul presei Senatului de redactare : Personalul acestei
orice schimbare a reprezentan- directiuni se compune din:
tilor lor. Aceste schimbäri se 1 director.
vor aduce la cunostinta chesto- 1 subdirector.
rului insärcinat special cu a- 1 secretar.
ceasta, care va dispune emite- o dactilografä principal&
rea unor noi bilete de intrare si o dactilografá.
anularea celor vechi". 1 impiegat".
La art. 40 se suprimä cuvin- Art. 19 va avea urmätoarea re-
tele: ,.Are urmätorul personal". dactare: Directorul acestui ser-
precum si enumerarea acelui viciu are räspunderea bunului
personal; de asemenea cuvintele: mers al lucrärilor.
..acest serviciu`" dela alin. 2, se Atributiunile Directiunii ad-
suprimä. ministrative sunt:
Capitolul V va avea trmäto- a) Aprovizionarea cu mate-
rul subtitlu: Directiunea ches riale pentru incAlzit si iluminat,
turii". precum si cu furniturile nece-
La art. 43 se suprimä cuvin- sere tuturor directiunilor; ele
tele: 1 impiegat". vor fi depozitate si trecute In in-
La art. 14 se introduc urma- ventar;
toarele modificAri: b) Intocmirea tabloului ¡titre-
La alin. 5 se suprimä cuvin- gului personal, superior, tehnic
tole: trimese prin Secretariatul si inferior, al Senatului, for-
General"; la alin. 6 cuvântul: mându-se dosare pentru fiecare
preda", se va lnlocui cu ell- functionar In parte, In care se
vântul pastra"; la alin. 10, cu- vor inregistra toate mutatiile co-
vintele: numärul si data ordo- municate de cätre secretarul ge-
nantelor, precum si autorizatiu- neral;
nile date de presedinte", se In- c) Controlul. organizarea si re-
locuesc cu cuvintele: dupá nu- partizarea personalului de ser-
märul de ordine din registrul viciu;
jurnal, fiecare platä conform a- d) Procurarea si eliberarea car-
probärilor date de presedinte. netelor de calätorie pe C. F. R.
Art. 45, alineatul 1, va avea si N. F. R. pentru senatori si fa-
urmätoarea redactare: Directo- miliile lor;
www.digibuc.ro
396 18 Mart le 1937
e) Inventarierea mobilierului,
materialelor si furniturilor, pre-
cum si verificarea facturilor;
f) Prinairea corespondentei Se-
natului pe care o va repartiza
diferitelor servicii prin registra-
tura generalg;
g) Administrarea Palatului Se-
natului i asigurarea unei bune
functiongri a instalatiunilor de
apg, calorifer, gaz si electrici-
tate;
h) Pgstrarea obiectelor gäsite
In interiorul Senatului;
i) Controlul si paza de zi si de
noapte a Palatului Senatului,
pentru care va avea concursul
organelor de politie atasate In
acest scop la Senat;
j) Controlul i eliberarea bile-
telor de intrare In tribunele pu-
Nice, precum si controlul per-
soanelor strgine, cgrora In mod
special li s'au Incuviintat acce-
sul In incinta Senatului;
k) Controlul automobilelor Se-
natului".
Art. 20 va avea urmgtoarea re-
dactare: La aceasta directiune
se vor pastra urmatoarele regis-
tre principale:
I. Un registru al senatorilor,
In care se vor trece, dupg fie-
care alegere, numele senatorifor,
judetul si colegiile unde au fost
alesi, starea civilg, formatiunea
politicd din care fac parte, do-
miciliile In capitala si In pro-
vincie si care va fi tinut la cu-
rent cu toate mutatiile. Acest
registru, format dupg actele a-
legerilor, va servi de bazg si
control al apelului nominal al
senatorilor.
2. Un registru al functionari-
lor, un altul al stenografilor si
un al treilea pentru personalul
de serviciu, In care vor semna
de prezenta toti functionarii, a-
tat la sosire, cat si la plecarea
din serviciu, afard de directori
www.digibuc.ro
cgror prezenta o va constata
secretarul general.
3. Un registru de comenzi cu
cotor, In care se vor trece nu-
mgrul si data facturilor dupa
ce vor fj fost aprobate.
4. Un registru inventar gene-
ral al Intregului mobilier, care
se va tine la curent cu orice spo-
riri sau scadere de mobilier. In
fiecare camera se va afisa cat&
un mventar partial de mobilie-
rul ce-1 cuprinde.
5. Un registru de distributiu-
nea materialelor primite, In care
vor semna cei carora li s'au dis-
tribuit materialele si furniturile.
6. Un registru In care se vor
trece obiectele gäsite In interio-
rul Senatului i In care vor
semna cei carora li s'au resti-
tuit.
7. Um registru de materiale si
furnituri aflate In depozit".
Art. 21 va avea urmatoarea re-
dactare. Directorul administra-
tiv are urmatoarele obligatiuni:-
De a referi din timp secreta-
rului general asupra tuturor re-
paratiunilor ce ar necesita clá-
direa, instalatilinile i mobilie-
rul Senatului. Secretarul gene-
ral va supune aprobgrii prese-
dintelui, care va decide daca e
cazul tinerii unei licitatiuni pu-
bike sau repararea prin bung
invoiala printr'o casd cunoscuta
sau cu meseriasi specializati ;Li
cunoscuti ca atare. In cazul cancl
s'ar hothrt licitatia publicg, di-
rectorul va strange ofertele si le
va preda presedintelui, la ziva
fixata nentru a decide.
La Inceputul fiecarei sesiuni
parlamentare, directorul va cere
dela toate serviciile lista fumi-
turilor si materialelor de care
au nevoie. Va Intocmi un tablou
si Il va Inainta cu referat secre-
tarului general. spre a-1 supune
hotarfrii presedintelui, care va
 18 Martie 1937
dispune modalitatea cumpärgrii..
Aprovizionarea se va face din
timp, pentru a nu se putea in-
voca urgenta si deci obligatiu-
nea de a se cumpgra cu orice
preturi. Directorul va ingriji ca
atât furniturile, cât si materia-
lele sg fie de cea mai bung cali-
tate; el va controla materialele
furnizate in urma comenzilor
fácute, va verifica facturile, va
semna de primirea materialelor
si va dispune depozitarea lor si
mnscrierea in inventarul respec-
tiv. Dupg ce va supune factu-
rile spre aprobare presedintelui
sau chestorului insärcinat spe-
cial cu aceasta, le va inainta Di-
rectiunii Chesturii pentru achi-
tare.
Directorul administrativ, la fi-
nele fiecgrei sesiuni, va face o
listg de obiectele gäsite in inte-
riorul Senatului, dar nerecla-
mate timp de doi ani, pe care o
va comunica secretarului gene-
ral, spre a o supune hotgririi
presedintelui. Restituirea obiec-
telor reclamate o va face direc-
torul, dupg ce se va convinge de
drepturile reclamantilor.
In urma raportului intenden-
tului, directorul va dispune re-
partizarea personalului inferiur
la toate serviciile, atät in timpul
sedintei, cât si in timpul zilei,
fixându-le atributiunile.
Pentru abaterile personalului
de serviciu si celui tehnic, di-
rectorul va putea aplica pedeap-
sa amenzii cu retinerea salariu-
lui pe o zi, fgrg ca numgrul a-
menzilor sg depäseascg suma re-
tinerilor salariului pe mai mult
de trei zile inteo lung. Pentru
abateri mai grave el va referi
secretarului general care va de-
cide conform art. 77 din pre-
zentul regulament.
Printr'o decizie presedintialg,
directorul administrativ va pu-
www.digibuc.ro
397
tea fi autorizat a efectua chel-
tuieli mgrunte urgente, care im-
preung cu actele justificative
vor fi supuse ulterior aprobgrii
presedintelui sau chestorului de-
legat, la finele fiecgrei sgptg-
mâni in timpul sesiunii i odatg
pe lung in timpul vacantei.
Directorul va fixa atributiile
personalului in subordine.
Directorul ad-tiv va semna de
fnchidere registrele de prezentä
ale functionarilor, pe care le va
inainta imediat, dupd aceasta,
secretarului general, pentru vizg.
El va viza registrur de prezenta
al personalului tehnic si de ser-
viciu, care va fi semnat pentru
inchidere de intendent.
In caz de absentd, directorul
va fi inlocuit de unul din func-
tionarii serviciului administra-
tiv, cu aprobarea secretarului ge-
neral.
Dosarele cu mutatiile intregu-
lui personal al Senatului vor fi
in pgstrarea personalg a direc-
torului administrativ, care va
purta ráspunderea exactitgtii mu-
tatiilor fgcute. Aceste mutatii Ii
vor fi comunicate de cgtre secre-
tarul general si vor purta viza
lui.
Presedintele Senatului, In ur-
ma referatului secretarului ge-
neral, va. putea incredinta direc-
torului administrativ si alte in-
sgrcingri pe lângg cele enume-
rate mai sus".
Art. 22 va avea urmätoarea re-
dactare: Intendentul Senatului
este sub ordinele directorului
administrativ, pare Ii va putea
da orice insgrcingri pentru asi-
gurarea bunului mers al servi-
ciului.
El este insärcinat cu suprave-
gherea pästrgrii curäteniei si in-
tretinerii in bung stare, atât a
localului, cât si a intregului mo-
bilier al Senatului.
398 18 Martie 1937
El va orândui paza de zi $i de
noapte a Palatului Senatului si
va raporta directorului adminis-
trativ lipsurile $i sustragerile
constatate. Este dator a avea o
vigilentä privighere, atât ziva,
cat si noaptea, pentru a nu se
introduce persoane sträine in
Palatul Senatului, fdrd $tirea ce-
lor in drept. Va face inspectiuni,
ziva i noaptea, pentru a se con-
vinge dacd oamenii de serviciu
sunt la posturile lor si cum isi
indeplinesc datoria.
Intendentul este insärcinat cu
tinerea registrului de prezentä
al oamenilor de serviciu; el are
dreptul de a le face musträri
verbale, raportâncl si cerând di-
rectorului pedepsirea lor pentru
abateri mai grave. El va primi
corespondenta Senatului si o va
preda Directiunii administra-
tive".
Art. 23 va avea urmAtoarea re-
dactare: $eful usierilor contro-
leazd pe usieri in indeplinirea
Indatoririlor lor de a pästra cu-
rdtenia sälilor Palatului Sena-
tului. precum si de intretinerea
mobilierului.
El va ingriji ca in timpul se-
dintei sä fie in permanentä
tribuna oratorilor 2 usieri,
pentru a primi ordine si a face
serviciile ce li se cer. El va In-
griji de expedierea coresponden-
tei ce o va primi dela registra-
turd".
Art. 24 va avea urmätoarea re-
dactare: Usierii sunt obligati a
asculta de ordinile directorului
administrativ, care le va trans-
mite, fie direct, fi prin organele
In subordine. Ei sunt datori sä
fie prezenti la serviciu in fiecare
zi, la ora 8 si pânä la termina-
rea lucrdrilor in timpul
iar in intervalul clintre sesiuni,
dela 8-12 $i dela 14-18, afard
de Dumineci si särbätori legale,
www.digibuc.ro
când se va ortindui serviciul nu-
mai cu parte din ei, dupä hotd-
rhea directorului administrativ,
care Ii va putea repartiza $i la.
paza de noapte prin rotatie
dacd, va fi nevoie.
Usierii sunt obligati hide-
plini serviciile cu care au fost
insarcinati, cu exactitate, cu
viintä $i bung, credintä; a face
paza localului cu multd vigi-
lentà, a nu permite intrarea in
Palatul Senatului, in cabinetuT
presedintelui, In birouri etc., per-
soanelor sträine, decât celer ce
posedd bilete de intrare in re-
gulä. Când li s'ar 'Area sus-
pecte unele persoane, ce au reu-
sit a se introduce In Palatul Se-
natului, usierii sunt obligati a.
raporta imediat sefilor lor ie-
rarhici, pentru a se lua mäsu-
rile necesare.
TJierii sunt rdspunettori de
pierderea paltoanelor si tuturor
obiectelor incredintate in naza
tor si sunt datori, in cazul Mud*
ar gäsi vreun obiect pierdut sau
Idsat de cineva in interiorul Se-
natului, a-1 preda imediat la Di-
recti a administrativd.
Usierii sunt obligati a pästra
in perfect de bund stare unifor-
mele, ce li s'au incredintat, pe
care le vor purta In timpul se-
siunii parlamentare si numai in
interiorul Senatului".
Art. 25 va avea urmdtoarea re-
dactare: Personalul tehnic, me-
canici, sofeuri etc., sunt rdspim-
ziltori de buna intretinere a in-
stalatiunilor si masinilor Incre-
dintate lor. De asemenea ei au
rdspunderea uneltelor, ce li s'au
pus la dispozitie pentru indepli-
nirea serviciului lor. Ei sunt da-
tori a fi prezenti la serviciu tot
timpul, pentru a putea asigura.
buna functionare a instalatiuni-
lor i servfciului, cu care sunt
insärcinati. Ei vor pästra un in-
 19 Martie 1937
ventar de materiale si unelte, cu
care se folosesc si sunt obligati
a cere din timp Directiei admi-
nistrative, materialele necesare.
Conducatorii automobilelor
sunt raspunzatori de Intretine-
rea masinilor Senatului si sunt
obligati a raporta intendentului
ordinele primite dela presedinte,
inscriind intr'un registru. In fie-
care zi. orele când au iesit si
când s'au inapoiat cu masinile
la garaj.
Când lipseste presedintele din
Capitalä, nu se vor scoate ma-
sinile din garaj, decât cu ordi-
nul directorului administrativ,
care il va da, fie pe raspunde-
rea sa, fie In urma dispozitiunii
in scris a secretarului general".
La art. 34, alin. 1, dupä cu-
vântul: ,.serviciul", se suprima
cuvintele: contabilitatii si".
La art. 37, punctul 6, se su-
prima cuvintele: contabilitatii
Ott.
Art. 59 va avea urmatoarea re-
dactare : Pentru constatarea
prezentei lor la serviciu, toti
functionarii Senatului sunt da-
tori a semna inteun registru, a-
nume tinut la Directiunea admi-
nistrativa, atat la sosire, cat si
la plecarea din serviciu.
Registrele de prezentä, la orele
fixate pentru inceperea si ter-
minarea lucrärilor, vor fi In-
chise de clirectorul administra-
tiv, care le va trimete, pentru
viza, secretarului general. Ace-
sta va referi presedintelui asu-
pra absentelor nemotivate.
Directorii serviciilor sunt o-
bligati a aduce imediat la cunos-
tinta secretarului general invoi-
rile si permisiunile acordate in
a rTa zi functionarilor In subor-
dine; secretarul general va men-
Vona aceste invoiri in registrul
de prezenta".
www.digibuc.ro
399.
J. C. M.
pentru modificarea art. 5 ei 20 Statut
Credit Agricol Ipotecar
DIN 19 MARTIE 1937 i)
Consiliul de Ministri, In se-
dinta sa dela 8 ,Martie 1937,
Luând in deliberare referatul
d-lui ministru al finantelor cu
Nr. 4.18.842 din 1937, privitor la
aprobarea modificärii art. 5
20 din statutele societätii Credi-
tul Agricol Ipotecar al Roma-
niei;
Pe baza art. 37 din legea pen
tru organizarea Creditului Fun-
ciar Rural si a Creclitului Agri-
col din 29 Julie 1929,
Decide:
1. Aproba modificarea artico-
lelor 5 si 20 din statutele socie-
thtii Creditul Agricol Ipotecar al
României, dupa cum urmeaza:
La art. 5, textul paragrafului
h se inlocueste cu urmatoruT
text:
.,In obligatiuni sau actiuni ale
societätilor create prin legi spe-
ciale, cu participarea Statului,
in vederea finantärii Institutiu-
nilor avand de SC013 acordare de
credite agricultorilor".
Paragraful actual h devine pa-
ragraful i.
La art. 20, alin. 4, se interca-
leaza textul:
afarä de aceea de profesor in
invätämântul superior", alinea-
tul 4 urmând sä aibä urmatoa.
rea redactiune:
Functiunile de guvernator, de
consilier tehnic si de administra-
tor nu pot fi exercitate de per-
soane investite cu functiuni pu-
0 J. C. M. sub Nr. 535/937, s'a
publicat in Monitorul 0 ficial, p.
Nr. 65 din 19 Martie 1937; el mo-
difia Statut. Credit Agrieol Ipote.
ear, din 18 Martie 1931, pag. 211,
vol. XIX.
400 20 Mart le 1937
blice in Romania, afard de a-
ceea de profesor in invdtámân-
tul superior, sau cu mandat e-
lectiv",
2. D-1 ministru al finantelor
-este autorizat sa aducl la inde-
plinire dispozitipnile prezentu-
lui jurnal.
LEGE
relativ la adAtigirea unui alineat la
art. 47 silnlocuirea art. 51, (cu Ufl alt
'text) din legea asupra Corpului subofi-
terilor
DIN 20 MARTIE 1937 9
Art. unic. Art. 47 si 51 din
legea asupra Corpului subofite-
-rilor, din 15 Martie 1932, se mo-
dified, precum urmeazd:
Art. 47. Rezerva este pozi-
tiunea subofiterului, care Ince-
teazd,definitiv de a mai face
parte din cadrele active ale ar-
matei, dar care este Ina, sus-
ceptibil de a fi intrebuintat in-
tr'un serviciu militar, fie In timp
de pace, fie in timp de rázboiu,
pând la varsta de 55 ani impli-
niti.
De asemenea, fac parte din re-
zervd, pang la varsta de 55 ani,
subofiterii de rezervd, prove-
-niti din tinerii, recrutati in con-
ditiunile art. 71 si 72 din legea
de recrutare a armatei.
.4rt. 51. Pentru limitä de
'varstd, subofiterii proveniti din
activitate, sau din cei recrutati
In conditiunile art. 71 si 72, din
legea de recrutare a armatei,
sunt trecuti In retragere, pe ziva
Implinirii etátii de 55 ani.
1) A:mad Lege s'a promulgst
prin Decretul regal Nr. 1.300/937 gi
s'a publicat in Monitoru2 Oficial, p.
1, Nr. 66 din 20 Martie 1937. A se
vedea Legea asupra Corpului snbofi-
lerilor, din 17 Martie 1932, la pag.
194, vol. XX, en mod. 16 Martie
1937 pag. 388, in acest vol.
www.digibuc.ro
LEGE
pentru completarea art. 11 din legea
pentru organizarea Ministerului Cultelor
si Artelor
DIN 20 MARTIE 1937 9
Art. unic. La art. 11 al le-
gii pentru organizarea Ministe-
ruiui Cultelor si Artelor, se a-
daugd un ultim alineat, in cu-
prinderea urmätoare:
Directiunea artelor este com-
pusá din urmátoarele servicii:
1. Serviciul artelor, avand tret
birouri:
a) Biroul artelor plastice;
b) Biroul muzicii;
c) Biroul literelor si muzeelor.
2. Inspectoratul artelor cu per-
sonalul necesar, conform preve-
derilor bugetare.
LEGE
pentru autorizarea Municipiului lavi
de a contracts construirea Piefii
Sf. Spiridon
DIN 20 MARTIE 1937 2)
1. Se autorizá Primária Mu-
nicipiului Iasi a contracta exe-
cutarea clddirilor si lucrärilor
1) Aceastä Lege s 'a prornulgat
prin Decretul regal Nr. 1.440/937 ei
s'a publicat In Monitorat Oficial, p.
I, Nr. 66 din 20 Martie 1937. A se
vedea Legea ce se modifica, din 10
Martie 1937, la pag. 253, in west
vol.
2) Aceastä Lege s'a votat de Adu-
narea Deputatilor çi Senat, In sedin-
ele dela 8 si 10 Martie 1937; s'a
promulgat prin Deeretul regal Nr.
1.303/937 si s'a publieat In Monito-
rul Oficial, p. I, Nr. 66 din 20 Mar-
tie 1937. A se vedea si. Legea Credi-
tului Industrial, din 23 Iunie 1923,
la pag. 867, vol. XIXII, precum
si Legea administrativa, din, 27
Martie 1936, la pag. 342, vol. XXIV,
p. I.
 20 Martie 1937
noii Pieti Sf. Spiridon din acel
oras, In conformitate cu proiec-
tele, planurile si conditiunile a-
probate si stabilite prin decizia
Nr. 7 din 16 Februarie 1937 a
Consiliului Municipal al Iasi lor,
valoarea lor neputând depäsi su-
rna maxima de 50.000.000 lei, sub
rezerva obtinerii finantarii con-
structorilor, de dare Societatea
Nationala de Credit Industrial,
pantru valoarea lucrärilor, care
vor fi achitate pe mäsura execu-
tìrii pe baza de situatii veri-
licate ei aprobate de Primaria
Municipiului
2. Rambursarea sunaei cu care
Societatea Nationala de Credit
Industrial va finanta pe con-
structori, pang la maximum pre-
vazut de 50.000.000 lei, se va face
de Municipiul Iasi Inteun ter-
men de 10-20 ani, cu dobanda
calculatä pana la maximum 2%
la sutá peste seontul Bancii Na-
tionale a României, stabilita la
Inceputul fiecarui an, prin anui-
tati anuale sau semestriale, care
se vor prevedea In bugetele a-
nuale ale municipiului panà la
completa achitare a datoriei.
3. Municipiul Iasi, pentru ga-
rantarea acestei datorii, este au-
torizat a constitui In favoarea
Societatii Nationale de Credit
Industrial din Bucure$ti, In con-
formitate cu legea i statutele ei,
care vor fi aplicabile In totul
lmprumutului de fata, ipoteca In
rangul I asupra terenului, con-
structiunilor, instalatiunilor si
veniturilor Pietei Sf. Spiridon"
si a cede acestei institutiuni toate
chiriile si veniturile, precum
exiministratiunea pietei pe tot
timpul pana la completa stin-
gere a datoriei.
4. Aceleasi avantaje i privi-
legii acordate de legea adminis-
trativa, prin art. 216, al. I, Cassei
de Depuneri si Consemnatiuni,
C. Hamangiu, vol. XXV. 26.
www.digibuc.ro
401
Cassei Nationale de Economii
Cecuri Postale (C. E. C.) si Ca-
sei de Credit Judetean i Comu-
nal, se confera pentru cazul de
fata si Societatii Nationale de
Credit Industrial.
5. Ori si ce dispozitiuni din
legea administrativa sau din alte
legi contrare dispozitiunilor le-
gii de fata vor fi considerate ne-
aplicabile.
LEGE
pentru modificarea art. 189 dln legea
monopolului si vânzärii spirtului si
bäuturilor spirtoase ;i a taxelor de
consumatie
DIN 20 MARTIE 1937 0
Articol unic. Articolul 189 din
legea monopolului si vânzarii
spirtului i bauturilor spirtoase
si a taxelor de consumatie din
22 Aprilie 1932, se modifica dupá
curn urineaza:
Art. 189. In statiunile bal-
neare si climatice din cornunele
rurale se pot deschide localuri
de sezon, In numarul ce se va
hotdri de catre comisia speciala.
Ele platesc, deosebit de taxa de
brevet tip urban si o arenda co-
mun ei, stabilitä dupá normele
prevazute la art. 182, care In nici
un caz nu va fi mai mica decât
jumätatea arendei celei mai mail
perceputa de comunä pentru de-
bitele locale. La stabilirea aren-
dei se va lua de baza importanta
1) Ateastä Lege s'a votat de Ada-
narea Deputatilor i Senat in sedia-
tele dela 5 24 Februarie 1937; s 'a
promulgat prin Decretul regal Nr.
1.305/937 si s'a pulallcat iii Monito-
rid Oficial, p. I, Nr. 66 din 20 Mai-
tie 1937. A se vedea Legea
si Vánarii spirtului qi bkutu-
rilor, din 22 Aprilie 1935, la pag.
417, vol. XX.
402 20 Mart le 1937
localitátii, cât i situatia debitu-
lui.
Stagiunea cuprinde 5 luni pe
an, dela 1 Mai-1 Octomvrie.
Statiuni balneare i climatice
sunt acelea care vor fi socotite
ca atare de dire Comisiunea sträri sà serveasca exclusiv pen-
balneo-climatick care hotäräste
*i in privinta sezoanelor.
Reclamatiunile In contra de-
ciziunii comisiei speciale se a-
dreseazä Administratiei Monopo-
lului, care hotäräste in mod de-
finitiv.
In vederea asigurärii unui re-
gim de stabilitate, pentru debi-
tantii de bäuturi spirtoase de
orice categorie, aflätori in co-
munele rurale, statiuni balneare
sau climatice, cu douà sezoane
de varà si de iarnk acestia se
vor bueura de toate drepturile
si vor 1i supusi tuturor obliga-
tiunilor debitantilor nosesori de
brevete tip urban. Deosebit de
taxa de brevet, acesti debitanti
vor mai pläti, In folosul cornu-
nei respective, o taxa anualà e-
galà cu taxa brevetului. care se
va percepe conform legii de ur-
narire a veniturilor Statului.
LEGE
pentru inzestrarea unor min5stiri orto-
doxe din tail cu Intinderi de päduri
alte terenuri
DIN 20 MARTIE 1937
1. Statul este autorizat sä
atribue fn deplinä si nerpetuä
folosintä unor mânästiri orto-
1) Aceastä Lege s'a votat de Se-
nat i Adunarea Deputatilor in Eledin-
tele dela 2 ei 9 Martie 1937; s'a pro-
rnulgat prin Deeretul regal Nr. 1.339
din 1937 e s'a publieat in Mani-
torul Oficial, p. I, Nr. 66 din 20
Marge 1937. A se vedea i Regula-
rnentul de aplicare, din 27 Mai-1937,
ordinea cronologici in acest vol.
www.digibuc.ro
doxe din tard, o suprafatà de
pädure in intindere totald de-
circa 17.000 ha i alte terenuri
In suprafatà de cel mult 1.000
ha, din proprietätile sale, in
scopul ca venitul acestor fuzes-
tru conservarea si restaurarea
clädirilor monumente istorice,
apartinând a cestor mânästiri,
precum si pentru intretinerea
cliferitelor scoli ateliere, tipo-
grafii, aziluri, orfelinate, insti-
tutii de asistentä sociald si sa-
nitare, etc., existente sau care
se vor infiinta In aceste mânäs-
tiri, In conformitate cu dispozi-
tiile statutului legii de organi-
zare a bisericii
La atribuirea suprafetelor de-
päduri in sconul de mai sus, se-
exclud puidurile Inzestrate cu fa-
brici de cherestea, cdi ferate,
funiculare In exploatare, pre-
cum si terenurile ocupate de pe-
piniere si reseclinte de ocol.
2. Care anume mânästiri vor
fi inzestrate, determinarea su-
prafetelor de teren atribuite fie-
dreia. precum si destinatia ve-
niturilor. se vor fixa prin regu-
lamentul acestei legi.
3. Indrumarea si intregul plan
de activitate ale acestor mânäs-
tiri vor fi fácute de o Eforie a
mânástirilor inzestrate", corn-
pusii din Patriarhul României,
ministrul cultelor si artelor si
ministrul agriculturii si dome-
niilor.
Sedintele acestei Eforii se vor
tine la Patriarhie.
Patriarhul când nu va putea
participa la sedintele Eforiei, va
putea trimete un delegat al sdu.
4. Exploatarea pádurilor atri-
buite se va face sub conducerea
organelor silvice ale Statului cu.
1) A se vedea Statutul de orga-
nizarea bisericii ortodoxe din 6 Mai
1925, la pag. 502, vol. XIXIL
 20 Martie 1937
respectarea Intocmai a clispozi-
tiunilor art. 19 din codul silvic.
Pentru trebuintele necesare mit-
nästirilor, exploatarea se poate
face si in regie proprie.
Administrarea si punerea in
valoare a produselor pädurii si
a celorlalte terenuri se va face
de o Eforie, compusä din consi-
liul economic al mânästirii In-
zestrate, seful ocolului silvic res-
pectiv si de un delegat al Mi-
nisterului Cultelor i Artelor.
Membrii Eforiei sunt numiti
de Ministerul Cultelor si Arte-
lor, pe termen de 6 ani, prin de,
cizie ministerialä.
Eforia va lucra sub presedin-
tia staretului mânästirii.
Planurile de activitate ale efo-
riilor mânästiresti, vor fi su-
puse, cu avizul chiriarhului res-
pectiv, aprobärii Eforiei cen-
trale.
5. Ministerul Cultelor $i Ar-
telor exercitä un control efectiv
continuu asupra administrä-
rii averilor mânästirilor fuzes-
trate si a functionärii institu-
tiilor lor.
Ministerul de Agricultura si
Domenii exercitä un control teh-
nic asupra exploatärii i ame-
najärii padurilor.
Bugetele mânästirilor fuzes-
trate si conturile lor de gestiune
se vor inainta direct Ministeru-
lui CuItelor $i Artelor, spre exa-
minare si aprobare. Rezultatul
examinärii acestor bugete $i a
conturilor de gestiune se vor co-
munica de Ministerul Cultelor
Artelor chiriarhilor respectivi.
Mânästirile inzestrate sunt o-
bligate sä, prezinte organelor de
control si inspectiune ale Minis-
terului de Culte si Arte, orice
date, acte si informatiuni de
care ar avea nevoie i sä execute
toate dispozitiunile date de el In
aceasta privintä.
www.digibuc.ro
403
Exploatarea pädurilor date In
folosintä manilstirilor In baza
acestei legi, cum $i portiunile
de päduri ce vor mai fi având
din trecut, se va face cu cea mai
strictá respectare a prevederilor
codului silvic, neadmitându-se
sub niciun motiv niciun fel de
ahatere sau exceptie.
6. In cazuri de rea adminis-
trare sau de sustragere a veni-
turilor acestor bunuri dela des-
tinatia stabilita prin regulamen-
tul legii de fatä, Eforia generalä
a mânästirilor inzestrate pe
baza rapoartelor de anchetá ale
Ministerului Cultelor i Artelor,
va putea hotárl indepártarea
Eforiei sau numai a acelor mem-
bri care s'au fticut vinovati de
abateri.
In astfel de cazuri, Ministerul
Cultelor si Artelor, pentru a pu-
tea proceda la instituirea unei
noi Eforii sau la completarea ei,
va cere chiriarhului respectiv
Inlocuirea celor vinovati. De
asemenea va cere si Ministeru-
lui Agriculturii si Domeniilor sä,
recomande un alt inginer silvic
din regiune.
7. Supravegherea si controlul
mânástirilor inzestrate se va
exercita printr'un serviciu spe-
cial, creat prin legea de organi-
zare a Ministerului Cultelor si
Artelor, cu denumirea:
"Serviciul inventarierii averi-
lor si veniturilor bisericesti si a
controlului mânästirilor fuzes-
trate".
Acest serviciu este condus de
un inspector general al Culte-
lor, ajutat de personalul de in-
spectie si control necesar, iar
personalul de birou va fi acela
pe care-1 stabileste legea de or-
ganizare a Ministerului Cultelor
Artelor 1).
1) A se vedea Legea de organizare
a Minieterului Cultelor i Artelor,
404 20 Martie 1937
La acest serviciu va functiona
un inginer silvic, cu gradul de
inginer inspector general silvic,
detasat din corpul inginerilor
silvici, care prin delegatii spe-
ciale ve controla regulat, la fate
locului, modul de exploatare a
pädurilor $i de administrarea
veniturilor, rezultate in aea fel
ca cel putin de douä ori pe an
sä fie inspectatá averea flea;
rei mânästiri, raportând amä-
nuntit Ministerului Cultelor ei
Artelor.
8- Mänästirea Neamtu Secu
va intra In categoria ei sub re-
gimul mânästirilor Inzestrate,
numai In ceea ce priveete con-
trolul Ministerului Cultelor el
Artelor, stabilit prin legea de
f atá, rämänând sub conducerea
actualului comitet, care e ala -
tuit din I. P. S. Sa Mitropolitul
Moldovei ei Sucevei, staretul
Neamtului. egumenul Secului ei
un delevat ales de soborul In-
trunit al ambelor mänästiri cu
schiturile lor ei administrAn-
du-se conform legii ei 4 Aprilie
1935 11.
9. Prin regulamentul de apli-
care al acestel legi se vor stabili
normele de administrare ei atri-
butiunile amänuntite ale servi-
ciului infiintat prin art. 7.
Un regulament special intoc-
mit de Ministerul de Domenii va
determine exploatarea ei ame-
najarea terenurilor päduroase
atribuite mänästirilor el care
anume päduri.
10. Prezenta lege inträ in vi-
goare pe ziva de 1 Aprilie 1937.
din 10 Martie 1937, la pag. 253,
acest vol.
1) A se vedea Legea relativä la
tiânästirea Neamtu Seen., din 4 A-
prilie 1935, la pag. 253, vol. XXIII.
www.digibuc.ro
CODUL
DE JUSTITIE MILITARA
DIN 20 MARTIE 1937 1)
CARTEA I
Instantele militare
TITLUL I
Organizarea instantelor militare in
timp de pace
Armala de uscol §i aviatie
CAPITOLUL I
Dispozitiuni generaIe
Instanfele militare
1. Instantele penale militare,
sunt urmätoarele:
1. Consiliile de discipling.
2. Tribunalele militare.
3. Curtea Mallard de Casare
ei Justitie.
Toate aceste instante functio-
neazg, ei se convoacA In confor-
mitate cu dispozitiunile acestui
cod. (C. J. M. v. 1; fr. 1).
CAPITOLUL II
Consiliul de discipliner
2. Pe 1âng5, fiecare regiment,
precum ei pe Iângd fiecare ba-
1) Aceast5. lege s'a votat de Aduna-
rea Deputatilor 5i Senat in 5edintele
dela 9 ci 10 Martie 1937 ; s'a pro-
mulgat prin Decret Regal Nr. 1.298/937
si s'a publicat in Monitorut Oficial p.
I, Nr. 66 din 20 Martie 1937. El abrogit
Coda]. Justitiei Militare din 24 Mai
1881, pag. 1.063, vol. I en mod. 27
Martie 1894, 9 Martie 1906 5i 8 Innis
1920. Tnaintea acestuia era Codicele
de justitie militarä, din 27 Aprilie
1873, pag. 62 Boerescu s. I, sau Bu-
joreanu vol. II.
A se vedea si Codul Penal Re-
gele Carol II", din 18 Martie 1936,
la pag. 3, vol. XXIV, p. I, precurn
si Codul de Procedur5, Penalá Re-
gele Carol II", din 19 Martie 1935,
la pag. 133, acelaqi vol.
 20 Martie 1-37
talion, divizion sau orice unitate
echivalentg, facând corp aparte,
va functiona câte un consiliu de
disciplind. (C. J. M. v. 1 T. 1 Ad.).
3. Consiliul de discipling se
compune din:
a) Un presedinte: ajutorul co-
mandantului;
b) Doi membri: cgpitani;
c) Un comisar special: locote-
nent;
d) Un grefier: reangajat, toti
activi combatanti din corpul de
trupg. respectiv.
Pentru un batalion, divizion
sau orice unitate echivalentä, fd-
când corp aparte, In lipsg de ea-
pitani, cei doi membri judecg-
tori pot fi si locotenenti.
Toti acestia sunt numiti prin
ordin de zi, de cgtre comandan-
tul corpului de trupg pe lângä
care functioneazg consiliul, pe
termen de un an, IncepAnd dela
1 Ianuarie. (C. J. M. 46; C. J. M.
v. 2, 3 T. 1 Ad.).
4. Comisarul special lndepli-
neste functiunile ministerului
public, iar grefierul are sarcina
Intocmirii, redactgrii i conser-
vdrii scriptelor. (C. J. M. v. 4 T.
1 Ad.).
5. In caz de lipsg justificatá a
vreunui membru din consiliul de
discipling, pe timpul absentei a-
cestuia, Inlocuirea se va face
prin ordin de zi, astf el:
Presedintele, prin cel mai ve-
chin ofiter superior; judecgtorii,
prin doi cgpitani sau, In lipsg,
prin doi locotenenti din corp.
Comisarul special si grefierul
vor fi In1octiii In aceleasi condi-
tiuni.
La prezentarea titularilor, a-
cestia Isi reiau functiunile lor,
Mrd vreo altä formalitate. (C. J.
M. v. 6 T. 1 Ad.).
6. Dispozitiunile prevgzute la
articolele 19, 20, 21 si 22, privi-
www.digibuc.ro
405
tbare la incompatibilitate si ju-
rgmânt, sunt aplicabile si pen-
tru consiliile de discipling.
Presedintele, judecgtorii, conai-
sarul special si grefierul, depun
jurgmântul prevgzut de art. 22,
In sedintg, la prima convocare a
consiliului de disciplinA. (C. J.
M. 19-22; C. J. M. v. 8 T. 1 Ad.).
7. Militarii din corpurile de
trupg mai mici deck un bata-
lion sau divizion, precum i acei
din diferite alte servicii sau sta-
bilimente, sunt justitiabili de
consiliul de discipling. ce se va
desemna la Inceputul fiecgrui an
de comandantul diviziei respec-
tive, sau de comanclantul corpu-
lui de armata, pentru trupele ne-
indivizionate. (C. .T. M. v. 23 T. 1,
Ad.).
Daca eventual un consiliu de
discipling, nu s'ar putea consti-
tui, din lipsa vreunuia din ofi-
teri din corp, cu gradul prevg-
zut de articolul 3, atunci consi-
liul se va completa provizoriu,
prin orclin de zi, cu ofiteri de a-
celasi grad, luati din corpurile
de trupd aflate in aceeasi garni-
zoand, sau dacg nu sunt, din
altg garnizoanä, desemnatg de
comandantul diviziei, sau de co-
mandantul corpu:ui de armatá
pentru trupele neindivizionate,
In urma raportului scris ce i se
va adresa de catre comandantul
respectiv.
and eventual ar lipsi doi ofi-
teri, atunci consiliul de discipli-
ng Ii va intrerupe functionarea,
pâng când corpul va dispune de
numgrul de ofiteri necesari, iar
procesele se vor judeca de cdtre
un alt consiliu de discipling de-
semnat prin ordin de zi de co-
mandantul diviziei sau de co-
mandantul corpului de armatg,
pentru trupele neindivizionate.
406 20 Martie 1937
CAPITOLUL III
Tribunalele milifare
8. La reeedinta fiecdrui corp
de armatd, functioneazd un tri-
bunal militar permanent, cu una
sau mai multe sectit
Daca trebuinta va cere, se vor
putea infanta asemenea tribu-
nale ei la reeedintele diviziilor,
prin decret regal, care va fixa ei
circumscriptiunile judiciare.
Când un tribunal militar are
mai multe sectiuni, acestea nu
pot functiona decât la reeedinta
comandantului respectiv. (C. J.
M. v. 2; fr. 9).
9. Tribunalul militar pentru
judecarea crimelor, se compune
din:
Un preeedinte: colonel magis-
trat.
Patru membri judecdtori, din-
tre care: un locotenent-colonel,
sau maior, un maior ei doi cd-
pitani.
Pentru judecarea delictelor
contraventiunilor, tribunalul mi-
litar se compune din:
Un preeedinte: colonel magis-
trat.
Un locotenent-colonel comba-
tant, un maior magistrat i doi
capitani, din care unul magis-
trat.
Cu aceeaei comounere ei In a-
celaei mod ca pentru crime, tri-
bunalul va jucleca ei pe infrac-
torii traduei in fata instantei
pentru cumul de contraventiuni
sau delicte ei. crime, precum ei
fn caz de infractiuni conexe.
Tribunalul militar cu aceste
compuneri judecd pe toti infrac-
torii militari, pAnd la gradul de
cdpitan inclusiv, pe asimilatii
lor ei pe nemilitarii justitiabili
de trbunalele militare.
Cand tribunalul militar va a-
vea mai multe sectiuni, cel mai
www.digibuc.ro
vechiu dintre preeedinti va pur.-
ta titlul de prim-preeedinte;
Pe langd, fiecare tribunal vor
functiona:
a) Un procuror militar, cu
urlul sau mai multi substituti.
Când tribunalul militar va 'a-
vea mai multe sectiuni, cel mai
vechiu procuror militar va pur-
ta titlul de prim-procuror mili-
tar;
b) Unul sau mai multi jude-
cdtori de instructie militari;
c) Unul sau mai multi grefieri,
cu ajutoarele lor, secretari de
parchet, registratori, arhivari
impiegatii necesari. (C. J. M. v.
3, 4; fr. 10, 13).
10. Ofiterii magistrati care in-
trä In compunerea tribunalului
sunt permanenti ei se numesc
prin decret regal dintre ofiterii
magistrati, iar ceilalti vor fi
luati dintre ofiterii activi comba-
tanti, dupd normele prevAzute In
acest cod.
Când inculpatul este ofiter,
subofiter sau functionar al avia-
tiei, un judecdtor nemagistrat,
va fi ofiter al acestei arme când
se judecd infractiuni comune,
iar la infractiuni cu caracter
special tehnic, cei doi judecdtori
nemagistrati vor fi din aviatie.
Membrit judecdtori neperma-
nenti, se numesc prin decizie
datá de comandantul circum-
scriptiunii pe lângd care func-
tioneazd tribunalul militar.
Ei sunt luati in ordinea in-
scrierii pe tabelul ce se Intoc-
meete de comandament, la 1 No-
emvrie al fiecdrui an.
In acest tabel se tree ofiterii
generali, superiori i cdpitanii
activi combatanti, inclusiv ofite-
rii din marina ei aeronauticd, pe
grade ei vechime, din circum-
scriptiunea juridicd, a marei u-
 20 Martie 1937 407

tabel ce se va afisa la presedinte si care sä nu fi in-

grefa tribunalului si care inträ
In vigoare la 1 Ianuarie urratt-
tor.
In cazul cand pe teritoriul co-
mandamentului respectiv nu
s'ar afla ofiteri din aviatie, ju-
deatorii aviatori vor fi numiti
de Ministerul Apärärii Natio-
nale.
Numirea judeatorilor neper-
manenti se face pe un an, cu In-
cepere dela 1 Ianuarie.
Ofiterii astfel numiti, nu vor
mai fi trecuti in tabelele ardtate
mai sus, In cei trei ani care ur-
meazd, chiar daa ar fi mutati
In alt comandament. (C. J. M. v.
10, 18).
11. In caz de absentä justifi-
catä, judeatorii tribunalului
militar se inlocuiesc, precum ur-
meaa:
a) PresedinteIe, printr'un alt
colonel magistrat, numit de Mi-
nisterul Apärärii Nationale;
b) Inlocuirea celorlalti magis-
trati militari se va face de drept
si Iii conformitate cu art. 9, cu
magistrati instructori militari,
de acelasi grad. desemnati de
Pentru crime
strumentat In cauza;
e) and until Sau mai multi
dintre ceilalj judeatori lipsesc,
ei vor fi inlocuiti, prin decizie
motivata. a generalului coman-
dant, cu cifiteri de acelasi grad,
luati In ordinea Inscrierii din ta-
belul preväzut la art. 10. (C. J.
M. v. 19; fr. 11).
12. Judeatorii trebue a fie
cel putin egali /n grad si func-
tiune cu inculpatul. (C. M. V.
10; fr. 14).
13. In caz de neajungere in
circumscriptiune çle ofiteri sau
magistrati uiiltta pentru corn-
punerea unui complet de jude-
catd, presedinfele de tribunal va
cere, prin Ministerul Apärärii
Nationale, ofiterii sau magistra-
th militari necesari. (C. J. M.
v. 10).
14. Compunerea tribunalului
militar arätat. Ia art. 9, se mo-
difia prin decizia generalului
comanclant al circumscriptiunii
juridice, data prin ordin de zi,
dupa cum se aratä. In tabelele de
mai jos, In cazul and inculpa-
tul are gradul mai mare decât
apitan.

GRADUL GRADUL GRADUL

INCULPATULUI PRE$EDINTELUI .TUDECATORILOR

Major f 2 Locot.-coloneli
sau asimilat Colonel magistrat I 2 Maiori
Locot.-coIonel
General magistrat f 2 Coloneli
sau asimilat 1 2 Locot.-coloneli

Colonel I 2 Genera li de
sau asimilat General magistrat brigadä
2 coloneli

www.digibuc.ro
408 20 Mart le 1937

Pentru dellete

GRADUL GRADUL GRADUL

1NCULPATULUI PRESEDINTELUI JUDECATORILOR

1 Locot.-colonel
magistrat
Maior Colonel magistrat 1 Locot -colonel
sau asimilat 1 Maior magistrat
1 Major
1 Colonel magistrat
Locot.-colonel General magistrat 1 Colonel
sau asimilat 1 Locot -colonel
Imagistrat
1 Locot. colonel
Colonel General magistrat f 1 G-ral de brigada
sau asimilat : 1 Co onel
( 2 Colonei magistrati

Pentru justitiabilii civili, In litar titular. (C. J. M. v. 9, 14;-

caz c sunt ofiteri de rezervd,
compunerea instantel va fi fd-
cutd. potrivit gradului ce au ca
ofiteri. (C. J. M. v. 10, fr. 10).
15. Daca sunt mai multi in-
culpati de diferite grade, compu-
nerea tribunalului va fi determi-
nata dupa gradul celui mai
mare. (C. J. M. v. 13; fr. 10).
16. Procurorul militar func-
tioneazd in mod permanent.
Nurairea lui se face prin de-
cret regal, dupd propunerea Mi-
nisterului Apdrdrii Nationale,
dintre colonelii sau locot.-colo-
nelii magistrati.
Substitutii se numesc cu ace-
lea$i forme ca i procurorul, din-
tre ofiterii magistrati.
Dach inculpatul are un grad
mai mare decât procurorul mi-
litar titular, acest oficiu va fi in-
deplinit de un procuror militar
special, numit prin decizie mi-
nisteriald, de preferintd dintre
ofiterii magistrati.
In caz c procurorul militar
special nu e un ofiter magistrat,
el'va fi asistat de procurorul mi-
fr. 14).
17. Judecdtorii de instructie
militari functioneazä in mod
permanent.
Numirea lor se face prin de-
cret regal dupd propunerea Mi-
nistrului Apdrdrii Nationale,
dintre ofiterii magistrati.
In caz de lipsd a unui judecd-
tor de instructie militar, el este
inlocuit cu un alt judecátor de
instructie militar, desemnat de
presedintele tribunalului.
Dispozitiunile ultimelor doua
alineate din articolul precedent,
se aplicd si judeatorilor de ir-
structie militari. (C. J. M. v. 7:
fr. 14).
18. Grefierii se numesc prirr
decret regal, dupd propunerea.
ministrului apärdrii nationale,
dintre ofiterii magistrati sau
dintre ajutorii de grefieri, licen-
tiati sau doctori in drept.
Numirea ajutorilor de grefieri.
secretarilor de parchet. reg'stra-
torilor, arhivarilor i impiegati-
bor. se face prin decizie ministe-
riald.

www.digibuc.ro
 20 Martie 1937
Un reaulament, ce se va Inca-
dra In prezenta lege, va stator-
nici alegerea si organizarea gre-
fterilor miiitari. (C. J. M. v. 15 ;
fr. 16) 1).
19. Nimeni nu poate face parte
dintr'un tribunal militar, sub
orice titlu, daca nu este cat:Mean
roman i dacd nu are Ira-1.sta de
cel putin 25 ani impliniti.
Ajutoarele de grefier trebue sd
aibd 23 ani Impliniti. (C. J. M.
v. 21; fr. 18).
20. Rude le si afinii, pand la
gradul de unchiu i nepot inclu-
siv, nu pot lua parte la compu-
nerea aceluiasi tribunal militar,
ca judectttori, nici a Indeplini
functiunea de judecdtori de in-
structie militari, procurori mili-
tari sau grefieri. (C. J. M. v. 22;
fr. 20).
21. Nimeni nu poate lua parte
ca judecrttor nici a Indenlini
functiunea de judecátor dò in-
structie militar, intr'o cauzd su-
pusd tribunalului militar:
a) Dacd este rucla sau afin cu
inculnatul in linie directa, sau
rolaterald, nand' la gradul al
4-lea inclusiv, sau dacd tine In
cdsátorie pe sora sotiei uneia
din tre aceste uersoane, ori dad
el, sotia, pärintii sau copiii sdi,
sunt direct sau indirect intere-
sati in proces;
b) Dad. a adus plângeri, sau
dacä a dat ordin a se face cerce-
turi sau urmäriri, ori a depus
ca martor in cau7ä. sau a servit
ca expert sau arbitru;
Dacd in curs de 5 ani, ce a
precedat darea in judecatu a fi-
gurat ca parte inteun proces al
inculpatului, el, sotia, pärintii
sau copiii sdi;
d) Dacu a luat parte mai ina-
inte, in aceeasi cauzd, ca mem-
1) A se vedea Regulament pentru
grefele tribunalelor i parchetelor,
d'n 7 Iulie 1925, la pag. 1 084, vol.
XIXII.
www.digibuc.ro
409
bru al unui tribunal militar, ca
judecdtor de instructie militar,
ca procuror militar sau ca apd-
rätor;
e) Dacd a fost, sau este tutore,
curator, sau consilier al inculpa-
tului;
f) Dacd a dat sfaturi sau si-a,
exprimat pärerea asupra cauzei
care se judecá.
Nu intrd in cadrul acestui ar-
ticol acei care s'au märginit a
Indeplini o simpld formalitate
ierarhicd, prin transmiterea ac-
telor. (C. J. M. v. 23; fr. 19).
22. La intrarea In functiune
presedintele si judecdtorii vor
depune, in sedintd publicd, ju-
rämantul dupd formula urmä-
toare:
Jur de a fi credincios Rage-
lui si Constitutiunii tärii mele,
de a aplica legile si a indeplini
functiunea mea, färä urd si färd
pärtinire.
Asa sd-mi ajute Dumnezeu".
Acelasi jurdmânt II vor de-
pune procurorul militar, substi-
tutii lui, judecdtorii de instruc-
tie militari i grefierii cu aju-
toarele lor, odatä pentru totdea-
una, la intrarea lor In functiune.
Judeditorii din compunerea
obisnuitd a tribunalului, când
sunt inlocuiti provizoriu pentru
absente temporare, Îi reiau la
Intoarcere de drept functiunea
lor, färä a mai depune un alt
jurdmânt. (C. J. M. v. 24; fr. 22),
CAPITOLUL IV
Camera de acuzare
23. La fiecare comandament
de circumscriptiune juridica
functioneazd o Camera de acu-
zare, care se compune din:
a) Generalul comandant al
circumscriptiunii, ca presedinte,
cu facultatea de a delega pe un
general in subordine;
-410 20 Martie 1937
b) Doi magistrati militari, care
pot fi judecdtori de instructie
militart clela tribunalul militar
respectiv, care nu au instrumen-
tat afacèrea asupra cdreia sta-
tuiazd Camera, propusi de cdtre
presedintele tribunalului mili-
tar respectiv i numiti de gene-
ralul comandant.
Un grefier si personalul nece-
sar vor functiona pe lângd Ca-
mera de acuzare. (C. J. M. 129,
214, 218, 220, 241; fr. 68).
CAPITOLUL V
Curtea Militarii de Casare i Asti fie
24. In Capita la tärii functio-
neazd o Curte Militard de Casare
Justitie. (C. J. M. v. 25).
25. Curtea se compune din:
a) Un presedinte magistrat mi-
litar;
b) Patru conisilieri magistrati
militari. (C. J. M. 27, 29, 30; C. J.
M. v. 26).
26. Presedintele i consilierii
sunt numiti prin decret regal,
dupd propunerea ministrului a-
pdrdrii nationale. (C. J. M. v. 27).
27. Presedintele este general
magistrat, iar cei patru consi-
lieri sunt coloneli rnagistrati. (C.
J. M. 25).
28. Curtea Militard de Casare
si Justitie, judecd in acest com-
plet toate recursurile, indiferent
de arma sau specialitatea din
care face parte recurentul.
29. Cand presedintele lipseste,
el este inlocuit cu un alt general
magistrat, numit provizoriu de
Ministerul Apärdrii Nationale si
In lipsd cu un general magistrat
din rezervd, concentrat ad-hoc.
30. Când unul din consilieri
lipseste, el este inlocuit de drept
prin alt colonel magistrat, luat
de pe tabelul intocmit de Minis-
terul Apardri Nationale, conform
erticolului urmätor.
www.digibuc.ro
31. Ministerul Apärärii Na-
tionale intocmeste in fiecare an,
in luna Noemvrie, un tabel, In
care vor fi Inscrisi In ordinea
vechimii, generalii si colonelii
din Capita la tärii.
Asemenea intocmeste un tabel
de generalii i colonelii magis-
trati, precum si de generalii ma-
gistrati in rezervd.
32. In cazul prevdzut de art.
127, pt. 7, cand Curtea Militard
de Casare i Justitie judecd un
general, compunerea acestei in-
stante este urmätoarea:
a) Un presedinte, general de
divizie magistrat, iar in lips& un
general de divizie magistrat in
rezervd, concentrat ad-hoc;
b) Patru generali cel putin e-
gali in grad cu inculpatul, cei
combatanti fiind luati de pe ta-
belul intocmit conform articolu.-
lui 31;
c) Un procuror general mili-
tar, de grad eel putin egal cu
inculpatul.
Presedintele permanent inträ
de drept In compunerea Curtii,
dacd are grad egal cu inculpa-
tul.
De asemenea, cand procurorul
general militar titular, nu e de
grad egal cu inculpatul, el va fi
inlocuit cu un general care sa-
tisface aceastd, conditie, numit
de ministrul apärdrii nationale,
dar asistat In Mate lucrdrile sale
de procurorul general militar ti-
tular.
Functia de judecator de in-
structie militar, se indeplineste
de un general egal In grad cu
inculpatul, numit de ministrul
apärärii nationale de prefe-
rintà dintre consilierii, magis-
tratii militari disponibili
dupd recomandatia presedintelui
Curtii Militare.
 20 Martie 1937
In cazul când Curtea Militarg.
de Casare si Justi(ie nu s'ar pu-
tea completa cu judecátori ori
procuror general militar, cel pu-
tin egal In grad cu inculpatul,
pot functiona si ofiteri generali
de grad imediat inferior. (C. J.
M. 624).
33. Ministerul public de pe
15110 Curtea Militará de Casare
si Justitie se compune din:
a) Un procuror general mili-
tar, colonel, magistrat;
b) Unul sau mai multi procu-
rori militari cu gradul de ofiter
superior, magistrat.
Numirea lor se face prin de-
cret regal, dupá propunerea mi-
nistrului apárârii nationale. (C.
J. M. v. 28).
34. Grefa Curtii Militare de
Cesare si Justitie, se compune
din:
a) Un prim-grefier;
b) Unul sau mai multi grefieri;
e) Personalul inferior necesar
Curtii, parchetului si grefei. (C.
J. M. v. 28).
35. Primul-grefier si grefierii
sunt admisi, potrivit regulamen-
tului grefelor instantelor mili-
tare, dintre licentiati sau doctori
In drept, iar personalul inferior,
potrivit conditiunilor ce se vor
stabili prin regulament.
36. Numirea primului-grefier
si a grefierului, se face prin de-
cret regal, dupá propunerea mi-
nistrului apárárii nationale, iar
a personalului inferior prin de-
cizie ministerialá, dura propu-
nerea presedintelui Curtii.
In caz de lipsá de personal ci-
vil, primul grefier poate fi un o-
liter superior magistrat, iar gre-
fierii ofiteri magistrati.
37. Nimeni nu poate face parte
din Curtea Militará de Casare si
Justitie, ca judecätor sau pro-
curor militar, clacá nu este In
etate de cel putin 40 ani impli-
niti.
www.digibuc.ro
411
38. Articolele 20, 21 si 22 ale
acestui cod, sunt aplicabile si la
Curtea Militará de Casare si
Justitie. (C. J. M. 20-22; C. J.
M. v. 30).
TITLUL II
Marina militari
CAPITOLUL I
Dispozilluni generale
lnstantele militarel)
39. Instantele penale militare,
In timp de pace, pentru marina,
sunt:
1. Consiliile de justitie de bord.
2. Consiliile de disciplinä.
3. Tribunalele militare.
4. Curtea Militará de Casare si
Justitie. (C. J. Mar. 1).
CAPITOLUL II
Consiliile de justifie de bord
40. Consiliile de justitie de
bord functioneazá In timp de
pace pe navele de räzboiu, fie eh
s'ar gäsi In mers, fie stationând
In apele nationale sau sträine.
(C. S. Mar. 7).
41. Un consiliu de justitie de
bord se compune din:
a) Un presedinte ofiter supe-
rior sau cApitan;
b) Doi membri: cäpitant sau
locotenefiti;
c) Un comisar special-rapor-
tor, locotenent sau sublocote-
nent; toti ofiteri combatanti dela
bordul navei respective;
d) Un grefier: subofiter rean-
gajat sau maistru militar. (C.
J. Mar. 8).
42. Numirea lor se face prin
ordin de zi, de catre comandan-
tul navei sau grupului de nave,
1) A se vedea Codul de Justitie al
Marinei, din 6 Ianuarie 1884, la pag.
1121, vol. I.
412
43. In caz de lipsa sau impie-
clecare justificata a unora din
acestia, Inlocuirea se face cu a-
celeasi formalitati si cu ofiteri
de acelasi grad, aflati disponibili
la bordul navei. La neajungere
se vor numi ofiteri de pe alte
nave, facand parte din acelasi
grup de nave, dupä alegerea co-
mandatului grupului, in urma
cereri motivate a comandantului
navei. (C. J. Mar. 9).
44. Cand pe o nava numärul
ofiterilor disponibili nu este su-
ficient pentru a se putea con-
stitui consiliul de justitie de
bord, toate infractiunile de coin-
petenta acestui consiliu se jude-
ca de cätre consiliul de justitie de
bord, al unei nave din acelasi
grup, hotaritä prin ordinul de zi
al comandatului grupului de
nave.
45. In caz când un vas navi-
gheaza izolat si nu are numarul
suficient de ofiteri pentru corn-
punerea consiliului de justitie de
bord, infractorii se judeca la
hiapoierea navei In portul de re-
sedinta de cätre consiliul de
justitiei de bord al unei alte
nave, cum se arata in articolul
precedent, sau, In lipsa, de tri-
bunalul militar competent.
46. Dispozitiunile art. 3, ali-
neatul ultim se alpha, &i consi-
liilor de justitie de borcr cu deo-
sebire c, prin comandant de
corp se intelege comanclantul
navel respective.
CAPITOLUL III
Consiliile de discipliner'
47. Consiliile de disciplinä ale
marinei militare au aceeasi corn-
punere, competinta, si procedurä
ca acele aratate la art. 3 din le-
www.digibuc.ro
20 Mart le 1937
gea de fatal. (C. J. M. 3; L.
1905, 1).
48. Marina militará va avea
cate un consiliu de disciplina pe
Iângá fiecare divizie de marina.
(L. 1905, 1).
49. Comandantii diviziilor de
marina sunt investiti cu toate a-
tributiunile date In aceasta pri-
vinta, comandantilor de regi-
ment. (L. 1905, 31.
50. Presedinte al consiliului de
disciplina In diviziile de marinal
va fi un ofiter superior.
Atat dansul, cat si cei doi ca-
pitani judecatori, se vor numi de
catre comandantul diviziei res-
pective, dintre ofiterii de marina.
militara, apartinand diviziei sale,
luati In ordinea vechimei, din
garnizoana de resedinta a divi-
ziei si la neajungere, din garni-
noana cea mai apropiata.
Tot astfel se vor face si lo-
cuirile In caz de Impieclecare.
Cand consiliul de disciplinä al
unei divizii de marina nu va pu-
tea functiona In lipsa de ofiteri
disponibili, consiliul va fi com-
pletat de &are comandantul ma-
rinei militare cu alti of.teri de a-
celasi grad, din Intregul corp a/
marinei, aflati In garnizoana de
resedinta a diviziei si, la neajun-
gere, din garnizoana cea mai a-
propiata.
Acesti Inlocuitori se vor lua,
in orelinea vechimei, de pe um
tablou Intocrnit pe garnizoane,
de catre comandantul marinei
militare. Tabloul acesta se va re-
hmoi la 1 Ianuarie al fiecärui an.
Comisarul special se va numi
de catre comandantul diviziei
respective dintre locotenentii de
marina, apartinand diviziei sale,
iar grefierul, dintre subofiteril
diviziei. (L. 1905, 3, 6).
 20 Martie 1937
51. Plângerile de dare In ju-
decatá pentru gradele inferioare
apartinând celorlalte unitäti ale
marinei, neindivizionate, se vor
adresa de catre sefi i. respectivi
comandamentului marinei care
va hotari consiliul de disciplind
unde se vor judeca. (L. 1905, 7).
CAPITOLUL IV
Tribunalele milifare
52. Tribunalele militare pen-
tru marina: sunt acele prevazute
In prezentul cod, pentru armata
-de uscat, cu modificarile arätate
In afticolele urmatoare. (C. J.
Mar. 8).
53. Când un tribunal militar
judecä pe un marinar sau func-
tionar al marinei, compunerea
completului de judecatä se mo-
clifica astfel ca cal putin unul
din judecatori sa fie ofiter com-
batant din marina, care inlo-
cueste pe judecatorul cel mai
.1:10H in grad din compunerea o-
bisnuitil a tribunaului. (C. J.
Mar. 3).
54. Tribunalul militar când
judecal pe ofiteri sau pe alti jus-
titiabili de tribunalele militare
pentru infractiunile prevazute la
cartea IV, titlul III, capitolul
IX, se compune astfel incât cei
doi judecatori nepermanenti
fie luati din marina militara.
Se excepteaza infractiunile date
In competenta consiliilor de jus-
titie de bord, conform art. 125 al
codului de fata. (C. J. Mar. 3).
CAPITOLUL V
Curfea !Hard de Casare i Just We
55. Curtea Militara de Ca-
sare si Justitie pentru marina
este aceea prevazuta de art. 24
din prezentul cod. (C. J. M.
24-38).
www.digibuc.ro
413
'11TLIJL III
Organizarea inatantelor militare pen-
tru timp de mobilizare i rftzboiu
CAPITOLUL I
Organizarea insfanfelor milifare pen-
fru armafa de uscaf §i avialie
Instantele militare de mobilizare
ci rdzboiu
Dispozifiuni generale
56. In timp de mobilizare si
räzboiu justitia militara se dal
de catre:
1. Pretorii militari.
2. Curti le martiale.
3. Curtea Militará de Casare si
Justitie. (C. J. M. v. 1 T. 2 Ad.;
fr. 124, 156, 189).
CAPITOLUL H
Preforii militari
57. In zona armatei functio-
neaza un mare pretor militar si
un pretor militar pe lânga ma-
rele cartier general, precum
unul sau mai multi pretori mi-
litari pe langa cartierele arma-
telor, corpurilor de armata, di-
viziilor si oriunde necesitatea va
cere. (C. J. M. v. 2 T. 2 Ad.; fr.
189).
58. Functiunea de mare pre-
tor militar este Indeplinita de
catre inspectorul general al jan-
darmeriei.
Functiunlle de pretori militari
se indeplinese de catre ofiteri ac-
tivi sau de rezerva, din corpul
jandarmeriei. de preferintä, li-
centiati in drept, precum i ofi-
ferii de rezerva care sa aiba cel
putin gradul de calpitan si s fi
functionat ca magistrati civili
sau militari cel putin 5 ani, sau
s. fi exercitat efectiv profesiu-
nea de avocat cel putin 5 ani.
(C. J. M. v. 3 T. 2 Ad.).
59. Numirea marelui pretor
militar si .a pretorilor militari
se face prin ordinea de batae.
414 20 MarUe 1937
Aceste numiri se pot face In
cursul rdzboiului si
dupd, necesitate, si de catre co-
mandamentele marilor unitäti
dintre ofiterii disponibili si in
conformitate cu prevederile ar-
ticolului precedent. (C. J. M. v. 3
T. 2 Ad.).
60. In zona interioard pot
functiona pretori militari pe
land, marele unitäti operative,
centre de internare, lagdre de
prizonieri si oriunde necesitatea
cere. (C. J. M. v. 3 T. 2 Ad.).
61. Numirea pretorilor mili-
tari din zona intarioard se face
prin ordinea de bdtae, In ace-
leasi conditiuni ca si pentru cei
din zona armatei.
Numirile se not face, la nece-
sitate, pe tot timnul mobilizrii
si rdzboiului rie cdtre Ministerul
ApArdrii Nationale. (C. J. M. v.
3 T. 2 Ad.).
62. Mare le pretor militar are
directiunea, supravegherea si
controlul asupra pretorilor mili-
tari din zona armatel i cea in-
terioard. putând PI Insusi instru-
menta si judeca In aceastä cali-
tate. oricAnd si oriunde n ecesita-
tea cere, dupd o Drealabild !rite-
legere cu comandantul resnectiv
al mq-ei unitdti. (C, J. M. v. 4
T. 2 Ad.; fr. 189).
63. Pretorii militari au atri-
butiuni de nolitie administrativa
$1 judiciard, cum si aceea datd.
lor ca instantd de judecatä $i e-
xercitä aceste atributiuni pe
toatd zona afectatd marei uni-
tdti pe langd. care function eazd.
(C. J. M. v. 8 T. 2 Ad.: fr. 189).
64. Pretorii militari In exerci-
tarea atributiunilor judecdtorestj
sunt asistati de grefieri.
Acestia vor fl ofiteri pentru
marele pretor militar si grade
inferioare pentru pretori mill-
tari mobilizsti sau rechiztiionati
de preferintd dintre licentiati In
drent sau grefieri de profesiune.
Ei vor fi nrevdzuti In orclinea
de bdtae a armatei pentru timp
www.digibuc.ro
de mobilizare si rdzboiu sau In
cazul art. 59, 60 si 61, numirea
lor se va face de catre aceleasi
autoritáti. (C. J. M. 59-61; C. J.
M. v. 5 T. 2 Ad.).
65. Pretorii militari si grefie-
rii, lnainte de intrarea lor In
functiune, vor depune jurdmân-
tul preväzut de, art. 22 din acest
cod: marele pretor militar si
pretorii militari, Inaintea coman-
dantului marei unitdti pe lângd
care functioneazd, iar grefierii
Inaintea marelui pretor militar
sau a pretorilor militari respec-
tivi. (C. U. M. 22; C. J. M. v. 6 T.
2 Ad.).
CAP1TOLUL III
Curti le martiale
66. La marele cartier genera/
al armatei, la cartierele armate-
lor i diviziilor si la nevoie la
orice detasament operativ de
forta unei brigade mixte va func-
tiona cäte o Curte Martiald.
De asemenea, functioneazd cdte
o Curte Mania ld, pentru fiecare
cetate nusá. In stare de rdzboiu
sau teritoriu Investit In zona de
oneratiuni.
In zona interioard functioneazd.
câte o Curte Mart lard pe lângd
fiecare comandament teritorlaI
de corp de armatd.
Numdrul acestora poate fi md-
rit sau redus dupd necesitate,
prin decret regal, care le va fixa
si circumscriptiunile. (C. J. M. v.
19 T. 2 Ad.: fr. 124).
67. Curti le Martiale se corn-
pun pentru judecarea ofiterilor
superiori si asimilatilor lor din:
un ofiter general, presedinte, $1.
patru coloneli, membri.
Pentru judecarea ofiterilor in-
feriori si a asimilatilor lor sau
a unui grad inferior, precum si
a tuturor celorlalti justitiabili de
Curti le Martiale, Curtea se va
compune din un colonel ca pre-
sedinte, doi ofiteri superiori $i
doi cdpitani, ca membri.
 20 Martie 1937
Presedintele si unul dintre ju-
decaitori se vor lua dintre ofi-
terii magistrati din activitate
sau din rezerva si numai in lipsä
dintre ofiterii combatant!.
.Ceilalti membri vor fi ofiteri
combatanti, de preferintä din ac-
tivitate.
Dacá Curtea Martialá nu se
pOate compune in modul mai
susarätat, atunci afacerea va fi
trimisg. inaintea Curtii Martiale
celei mai apropiate, fie dela par-
tea activg, fie dela cea seden-
tará. (C. J. M. v. 21. 22 T. 2 Ad.).
68. Ofiterii generali se judec6
de Curtea Militará de Casare si
Justitie, precum se prevede la
art. 127, pt. 7. (C. J. M. 127).
69. In cazul art. 68 ordinuI
de urmárire $i dare In judecatä
va fi dat de comandantul de cá-
petenie In zona armatei sau Drin
delegatul squ, iar in zona inte-
rioara de cAtre Ministerul Aná-
rárit Nationale. (C. J. M. v. 93).
70. Pe lang5. fiecare Curte
Martialá va functiona un procu-
ror militar, care va indeplini si
functiunea de judeator de in-
structie militar.
El va avea unul sau mai multi
substituti, potrivit trebuintei.
Prin exceptie dela art. 19, re-
lativ la vArstä si art. 72 ale aces-
tei legi, grefierii dela Curtile
Martiale se pot lua si dintre ofi-
terii inferiori activi sau de re-
zerva, fosti In justitia militará
sau dintre ofiterii inferiori de re-
zerva, de profesiune avocet! sau
magistrati, care au implinit vâr-
sta de cel putin 40 ani, ori din-
tre acei care indiferent de \TAT.-
stä, din cauza bolilor sau räni-
lor priroite nu mai sunt apti
pentru serviciul frontului, fiMd
clasati ca atare de comisiile me-
dicale legale. (C. J. M. v. 24 T.
2 Ad.).
71. Numirea si inlocuirea mera-
brilor Curtilor Martiale, a pro-
curorilor instructori militari si
www.digibuc.ro
41S
a substitutilor lor, precum si a
grefierilor, se va face de catre
comandantii mari'or unitati pe
lângA care sunt instituite acele
Curti, In zona de operatiuni, din-
tre ofiterii comandamentelor a-
celor mari unitati, clacá aceste
numiri nu vor fi fost fácute prin
ordinea de batae; pentru cei din.
zona interioara, de catre Mini,
sterul Apárárii Nationale. (C. J.
M. v. 27 T. 2 Ad.).
72. Regulile referitoare la na-
tionalitate, vArstá etc., prevázute
de art. 19, 20, 21 si 22, pentru
timp de pace, se aplicá in totul
si Curtilor Martiale. (C. J. M. v.
28 T. 2 Ad.).
73. Afacerile pendinte la tri-
bunalele militare in timp de pa-
ce, cat si cele dela. consiliile de
discipliná, vor fi instruite i ju-
decate de Curtile Martiale res-
pective din zona interioarg, care
vor aplica pedepsele din timp de
pace. (C. J. M. v. 29 T. 2 Ad.).
74. Curtile Martiale Inceteazá
de a mai functiona din ziva fi-
xatä prin decretul regal pentru
demobilizarea sau pentru trece-
rea armatei pe picior de pace.
Toate afacerile pendinte Ina-
intea acestor Curti Martiale, pre-.
cum si toate infractiunile savar-
site In timpul mobilizárii si stä-
rii de räzboiu, dar descoperite
dupá trecerea armatei pe picior
de pace, vor fi repartizate pen-,
tru instruire si judecatá tribu-
nalelor militare din timp de pa-
ce, hotarite prin decretul pentru
trecerea arma lei pe picior de
pace.
Aceste tribunale aplica In a-
ceste cazuri pedepsele prevAzute
In acest cod pentru starea de
mobilizare $1 de rázboiu, afará
de pedeapsa cu moartea, care
este Inlocuitá cu munca
(C. J. M. v. 30 T. 2 Ad.).
416 20 Martie 1937
- CAPITOLUL IV
Curfea Milifardi de Casare ;i Justifie
75. Curtea Militarb", de Casa-
re $i Justitie din timp de pace,
continuá sä functioneze si in
timpul mobilizárii $i räzboiului.
Daca nevoia cere, Curtea poate
avea doug sectiuni: una pentru
zona armatei $i alta pentru zona
interioarä. (C. J. M. V. 36 T. 2
Ad.).
CAPITOLUL V
Organizarea insiantelor milifare pen-
fru marina' in limp de mobilizare ;i de
räzbaiu
76. Instantele militare pentru
Marina in timp de mobilizare si
räzboiu sunt aceleasi ca ale ar-
matei de uscat.
Consiliile de justitie de bord
continuä a functiona. (C. J. M.
36-46, 66-75).
TITLUL IV
Organizarea corpului magistra(ilor
militari si a Comitetuhii consultativ
al justitiei militare
CAPITOLUL I
lerarhia ;i condifiunile de numire a
magisfratilor milifari
Corpul magistratilor militari
activi
77. Ofiterii magistrati consti-
tuesc un corp aparte, cu ierar-
-hie proprie si cu gradele enume-
rate mai jos:
Cápitan magistrat.
Maior magistrat.
Lt.-colonel magistrat.
Colonel magistrat.
General de brigadá magistrat.
General de divizie magistrat.
(fr. 15).
78. Ierarhia functiunilor ju-
decatoresti militare este urmd-
toarea:
a) Substitut de procuror mili-
tar la tribunale sau grefier la
Curtea Militará de Casare si Jus-
www.digibuc.ro
titie, avand gradul de cdpitan sau
major magistrat;
b) Procuror miltiar, judecator
si judecátor de instructie mili-
tar la tribunal, având gradul de
ofiter superior magistrat;
c) Judechitor la un tribunal
militar, având gradul de ofiter
superior magistrat sau cäpitan
magistrat;
d) Prim-procuror militar la
tribunale si presedinte de tribu-
nal, având gradul de colonel ma-
gistrat;
e) Prim-presedinte de tribunal
$i procuror militar la Curtea Mi-
litard de Casare si Justitie, a-
vând gradul de colonel magis-
trat;
f) Procuror general militar la
Curtea Militarä de Casare si
Justitie, având gradul de colo-
nel magistrat;
g) Consilier la Curtea Militará
de Casare si Justitie, având gra-
dul de colonel magistrat;
h) Presedinte la Curtea Mili-
tard de Casare si Justitie, direc-
tor al justitiei militare din Mi-
nisterul Apärdrii Nationale si al
contenciosului din Ministerul A-
pgrarii Nationale, având gradul
de general magistrat;
i) Inspector general al justi-
tiei militare, având gradul de
general de divizie magistrat.
79. In afard de aceasta, ma-
gistratii militari indeplinesc, de
drept sau prin delegatie, urmá-
toarele functiuni:
a) Inspectorul general al justi-
tiei militâre, functia de prese-
dinte al comitetului consultativ
al justitiei militare, ori de câte
ori lipseste Ministrul $i membru
in acest comitet, când Ministrul
prezideazd;
b) Presedintele $i procurorul
general militar dela Curtea Mi-
litarä de Casare si Justitie, mem-
bri de drept in comitetul consul-
tativ al justitiei militare;
c) Consilierii magistrati mili-
tari dela Curtea Militará de Ca-
sare si Justitie, prin delegatie,
 20 Martie 1937
membri in comitetul consultativ
.al justitiei militare;
d) Directori, eefi de serviciu,
de sectie, de birou, sau ofiterii
subalterni la directiile justitiel
militare i contencios din Mi-
nisterul Apardrii Nationale sau
serviciul contencios din Ministe-
rul Aerului ei Marinei, de drept
numiti de Ministru, data au cel
putin 5 ani stagiu efectiv la o
instanta
e) Consilieri juridici pe lângá
inspectorate, directii sau co-
mandamente, având gradul de
ofiteri superiori i fiind numiti
de Ministerul Apardrii Natio-
nale.
80. Magistratii militari depind
numai de eefii lor ierarhici din
magistrature militará ei de Mi-
nisterul Apararii Nationale, in ce
priveete atributiile lor de ma-
gistrati.
Ei sunt supuei regulilor disci-
plinii generale. (C. J. M. fr. 15).
81. Conditiunile pentru ca un
ofiter sa devie magistrat militar
sunt urmatoarele:
a) Sá se gaseasca In gradul de
capitan activ combatant in ar-
meta i sit fi comandat efectiv
.3 ani unitatea respecthrI gradu-
lui;
b) Sit posede titlul de licentiat
sau doctor in -drept al unei fa-
eultati juridice din tarä, sau
strainatate, echivalat;
c) SI fi indeplinit un stagiu
In justitia militará de un an, e-
fectiv, la un tribunal militar;
d) SA fi fost admis i reueit
la un examen de capacitate asu-
pra urmatoarelor materii:
Legile i regulamentele mili-
tare, codul de justitie
codul penal, codul de procedura
penala, principii de drept inter-
national ei constitutional, de or-
ganizare judecatoreasca, precum
notiuni elementare de drept ci-
vil, comercial i medicing legal&
Examenul se trece inaintea
unei comisiunii compusa din:
Inspectorul general al Justi-
tiei Militare.
C. Hamangiu, vol. XXV. 27.
www.digibuc.ro
417
Preeedintele Curtii Militare de
Casare ei Justitie i un colonel
magistrat minter, numiti de Mi-
nisterul Apardrii Nationale.
Acest examen inlocueete proba
de capacitate prevazuta pentru
celelalte arme, pentru gradul de
major. (L. I. A., 39; Reg. L. I. A.
62-66).
82. In timpul stagiului ofite-
rii vor fi intrebuintati de pref e-
rinta ea grefieri la cabinetele de
instructie sau asistenti ai grefie-
rului de eedinta.
Ei vor trebui sit dovedeasca In
timpul acestui stagiu calitati
cunoetinte care sa-i feed anti
pentru functiunile de magistrati
militari.
Acestea vor fi constatate prin
rapoarte speciale, intocmite la.
sfareitul stagiului, pentru fie-
care ofiter stagiar, de catre pri-
mul-preeedinte, respectiv prese-
dintele tribunalului pe lânga care
a functionat ei care va lua avi-
zul scris al tuturor eefilor sub
care ofiterul stagiar a servit In
timpul stagiului.
Aceste rapoarte sunt trimese
comitetului consultativ al justi-
tiei militare, pentru a hotari in
fiecare an, asupra ofiterilor sta-
giari care urmeaza sa fie ad-
miei la examenul de capacitate
prevazut de art. 81 din prezentul
cod.
83. Ofiterii reueiti la examen
vor fi propuei Ministerului Apá-
rárii Nationale pentru a fi con-
firmati ca magistrati militari, in
ordinea vechimei, la locurile va-
cante.
Confirmärile in magistratura
militara se fac pe promotii de
examen ei in ordinea vechimei.
(L. I. A. 60).
84. Ofiterii stagiari care vor
cere, sau acei care nu vor fi fost
admiei de catre comitetul con-
sultativ al justitiei militare pen-
tru a trece proba de capacitate
prevazutä mai sus, sau care nu
vor fi reueit la aceastit proba, se
vor inapoia n arma lor, pas-
418 20 Martie 1937
trându-si toate drepturile in
arma.
85. Ofiterii stagiari nereusiti
la proba de capacitate de sub
art. 81, pot cere sâ, mai facá un
an stagiu in magistraturd i sá
mai treaca odatâ proba de capa-
citate.
Ministrul Apgrárii Nationale,
cu avizul prealabil al comitetu-
lui consultativ qd justitiei mili-
tare si al Consiliului superior al
armatei, va decide.
86. Inaintarea in grad si func-
tiune a magistratilor militari, se
va face dura aceleasi norme ca
si a ofiterilor combatanti, cu
deosebire câ:
a) Pentru a fi inaintat maior,
cápitanul trebue sa aibâ un sta-
giu de 2 ani neintrerupti, la un
tribunal militar, ca grefier, sub-
stitut de procuror militar sau
judecator de sedintd;
b) Péntru a fi inaintat colonel
se cere un stagiu de 2 ani nein-
trerupti la un tribunal militar,
ca substitut de procuror militar
ori judeator de instructie mili-
tar, sau procuror militar, in gra-
dele de maior sau locotenent co-
lonel;
c) Pentru ca un colonel sä fie
admis a urma cursul de coman-
(lament pentru general, trebue
sä fi condus cel putin 2 ani nein-
trerupti in acest grad un parchet
militar in functie de procuror
militar, sau sg, fi fost presedinte
la un tribunal militar, ori consi-
lier la Curtea Militará de Ca-
sare si Justitie (Reg. L. I. A. 58);
d) Probe le de capacitate pre-
vlzute in legea si regulamentul
legii de inaintare in armatá pen-
tru gradul de general magis-
trat se vor ref eri numai la ches-
tiuni juridice si de specialitate
se vor trece inaintea unei comi-
siuni din care vor face parte si
2 generali magistrati, numiti de
Ministerul Aparririi Nationale.
(L. I. A. 41-42; Reg. L. I. A.
70-72).
87. Magistratii militari sunt tiei Militare la alte servicii in le-
notati de cátre sefii lor ierarhici gaturà cu aceasta specialitate,
www.digibuc.ro
si cei din magistratura militard,.
dupä cum urmeazä:
a) Cei din parchetele minter&
de cdtre seful parchetului si de
generalul comandant; judecáto-
ru i ceilalti magistrati, de catre
presedinele tribunalului si in-
spectorul general al Justitiei Mi-
litare;
b) Presedintii de tribunale, de
catre inspectorul general al Jus-
titiei Militare; iar magistratii
dela Curtea Militará de Casare
Justitie, de cdtre presedintele
acestei Curti si de cdtre inspec-
torul gene.- al al Justitiei Mili-
tare;
c) Presedintele Curtii Militare
de Casare i Justitie este notat
de inspectorul general al Just-
tiei Militare, iar acesta de mi-
nistrul aprträrii nationale.
88. Propunerile la inaintare-
se fac de câtre sefii ierarhici
care noteazil pe ofiteri si se su-
pun spre confirmare comitetu-
lui consultativ al Justitiei Mili-
tare, care le inainteazá Ministe-
rului Apárarii Nationale.
89. Mutrtrile chiar dupâ ce-
rere a magistratilor militari se
fac cu avizul prealabil al comi-
tetului consultativ al Justitiei
Militare.
90. Comandantii marilor uni-
táti pot face propuneri de mu-
tare in interesul disciplinei, sau
de oprire la inaintare, pentru
magistratii militari din circum-
scriptiunea lor.
Aceste propuneri se fac prirt
rapoarte motivate adresote mi-
nistrului apärärii nationale, care
hotárdste dung, ce va fi luat a-
vizul comitetului consultativ al
Justitiei Militare si inspectoru-
lui general al Justitiei Militare.
Ofiterii care se vor dovedi ne-
anti de a mai fi magistrati mi-
litari, dupg pronunerea sefilor
ierarhici i avizul comitetului
consultativ al Justitiei Militare,
vor fi mutati din cadrele Justi-
 20 Martie 1937
dupg incheierea Consiliului su-
perior al armatei.
91. Inaintarea celorlalti of i-
teri din serviciul Justitiei Mili-
tare, care nu sunt confirmati ca
magistrati militari, precum si a
functionarilor civili, se face dung'
normele generale prescrise de le-
gea asupra inaintdrilor in ar-
matg, sau de alte legi.
Magistratii militari se bucurg,
In ce priveste conditiile cerute
de legea avocatilor, de aceleasi
drepturi ca si magistratii civili.
CAPITOLUL II
Corpul ofiferilor magistrati de
rezervä
92. Rezerva ofiterilor magis-
trati cuprinde pe toti ofiterii de
rezervg, care, din timp de pace
sunt preggtiti special pentru a-
cest serviciu si care se vor re-
cruta dung' cum se aratd in arti-
colele urmgtoare.
93. Magistratii de carierg, a-
vocatii definitivi cu 10 ani de
practicg in avocaturg si profe-
sorii universitari dela facultgtile
de drept, care sunt cel putin lo-
cotenenti de rezervg si au impli-
nit etatea de 42 ani, pot cere tre-
cerea lor printre ofiterii naggis-
trati de rezervg.
Aceste cereri adresate Ministe-
rului sunt supuse Comitetului
consultativ al Jugtitiei Militare,
care hotärgste asupra lor si re-
comandg ministrului pe cei care
vor fi fost admisi.
Aceastg admisiune este pro-
vizorie si trebue urmatg de un
stagiu de o lung in magistra-
ture militarg, pe care solicitato-
rii vor trebui sg-1 indeplineascg,
la una din instantele militare,
doi ani consecutiv.
Dupg indeplinirea acestui sta-
giu, pe baza notelor obtinute dela
sefii ierarhici, acesti ofiteri vor
fi trecuti definitiv de cgtre mi-
nister in corpul ofiterilor de re-
zervg magistrati, pe baza unui
aviz conform al Comitetului con-
sultativ al Justitiei Militare.
www.digibuc.ro
419
94. Inaintarea ofiterilor de
rezervg magistrati, se face dupg
aceleasi norme ca a eelorlalti o-
fiteri de rezervil, cu deosebire cA
diferitele stagiuri si probe de ca-
pacitate cerute pentru ceilalti o-
fiteri, vor fi trecute in conditiu-
nile prescrise pentru ofiterii ma-
gistrati din activitate.
Pe timpul când magistratii
militari de rezervg sunt mobili-
zati pentru iocacirarea Curtilor
Martiale si Curtii Mai:tare de Ca-
sere si Justitie, ei vor fi asimi-
lati urmgtoarelor grade:
Consilierii si procurorii dela
Ina lta Curte de Casatie si Justi-
tie, gradului de colonel; cei dela
Curtea de Apel, gradului de lo-
cotenent-colonel; cei dela tribu-
nale, cu 10 ani vechime In tribu-
nal, gradului de major.
Aceastg asimilare se acordg,
numai când magistratii militari
de rezervg au grade mai mici
decät cele mai susardtate.
95. Tot in corpul ofiterilor
magistrati de rezervg, vor fi tre-
cuti de drept ofiterii magistrati
din activitate de serviciu, cânci
vor inceta sA mai feed parte din
cadrele active ale armatei.
96. Toate formatiunile de jus-
title militarg, vor fi incadrate la,
mobilizare cu ofiteri magistrati
militari, activi sau de rezervg,
sau alti ofiteri, asa cum se a-
ratg la capitolele respective.
97. In timp de rázboiu ofite-
rii de rezervg magistrati de ca-
rierA, avocatii cu stagiu de cel
putin 10 ani si profesorii univer-
sitari dela facultAtile de drept,
care, din cauzg de boalg sau rA-
niri dobAndite In timpul rgz-
boiului, devin improprii pentru
serviciul frontului, fiind clasati
ca atare de organele medicale
legale, pot fi repartizati in servi-
ciul Justitiei Militare, oricare
le-ar fi vârsta si graduk
Ei pot fi intrebuintati, fie pen-
tru incadrarea instantelor, fie
ca apArgtori din of iciu.
420 20 Martie 1937
CAPITOLUL III
Inspectorul General al Justifiei
Mi !Hare
98. Inspectorul general al Jus-
titiei Militare, general de divizie,
magistrat, este organul de con-
ducere tehnia ei administrativá
din Ministerul Apárärii Natio-
nale, In ce priveete Justitia Mi-
litará.
Pe lane), alte Insárcingri ce
i s'ar da prin legi, el este dator
sá inspecteze la intervale cât se
poate de apropiate, ei cel putin
odatá pe an, instantele militare
ei Inchisorile respective, precum
serviciile auxiliare dependente
de ele; sä observe lucrärile lor,
modul cum. magistratii militari
functionarii judecätoreeti a-
plica legile ei iei indeplinesc In-
datoririle profesionale, notându-i
In memoriile calificative, pre-
cum se aratä la art. 87 de mai
sus; sä semnaleze greutätile ce
s'ar intâmpina, fie In aplicarea
legilor, fie In mersul instante-
lor judiciare; sä propue másu-
rile de Indreptare ce ar crede
necesare; sá raporteze ministru-
lui apärärii nationale, mice a-
bateri dela datorie ar constata
din partea personalului judecá-
toresc ei, In genere, sá execute
orice insárcinare i s'ar da de
ministrul apärärii nationale, cu
privire la autoritätile judiciare.
CAPITOLUL IV
Cornifeful consulfativ al Justifiei
Mi !Hare
99. Pe langd Ministerul Apá-
rárii Nationale, va functiona un
comitet consultativ al Justitiei
Militare, care se compune dupä
cum urmeazá:
a) Inspectorul general al Jus-
titiei Militare;
b) Preeedintele Curtii Militare
de Casare $i Justitie;
c) Procurornl general militar
dela Curtea Militará de Casare
Justitie;
www.digibuc.ro
d) Un consilier magistrat mi-
litar, desemnat de preeedinte;
e) Ofiterul magistrat ea al
serviciului contencios din Minis-
terul Apárärii Nationale;
f) Ofiterul magistrat director
al justitiei de pe lângá Ministe-
rul Apärdrii Nationale;
Un ofiter superior magistrat
militar este eef al cancelariei
secretar permanent al comitetu-
lui cu ajutoarele ei secretarii
necesari.
100. Comitetul este prezidat
de ministrul apärärii nationale,
oricând va crede de cuviintä,
sau, in lipsá, de cátre inspecto-
rul general al Justitiei Militare.
(C. J. M. 79, al. II).
101. Comitetul consultativ va
fi convocat de cbitre ministru
sau, prin delegatie. de inspecto-
rul general al Justitiei Militare,
oridecâteori va fi nevoie.
Comitetul nu va putea tine ee-
dintá decM cu cel putin 5 mem-
bri i nu va putea aviza valabil
decât cu 4 voturi cel putin.
Hotäririle comitetului consul-
tativ, vor fi motivate prin pro-
cese-verbale, incheiate In eedinte
ei trecute Intr'un registru spe-
cial.
102. Atributiunile comitetului
consultativ al Justitiei Militare
sunt urmätoarele:
a) Sä facä, conform dispozitiu-
nilor prezentului cod, recoman-
därile privitoare la numirea
Inaintarea magistratilor militari,
pe care ministrul le va supune
Consiliului superior al armatei,
pentru da avizul;
1)) Sá dea aviz ministrului,
când va fi cazul, asupra abate-
rilor sávareite de judecátori cu
ocazia Indeplinirii functiunii lor
judecltoreeti;
c) da avizul asupra lipsu-
rilor constatate ei a modificári-
lor de adus legilor penale ei le-
gilor de organizare a instantelor
judiciare militare, precum ei a-
supra bunului mers al Justitiei
Militare;
 20 Martie 1937
d) A intocmi i recomanda mi-
nistrului diferite deciziuni, in-
structiuni ai ordine cu caracter
permanent, referitoare la admi-
nistrarea justitiei in armatd;
e) Au da avizul in toate ca-
zurile in care va fi consultat de
ministru;
f) A indeplini orice altd, insdr-
cinare ce i s'ar da prin lege;
g)A-si da avizul ai hotärt In
cazurile prevAzute de codul de
fat& sau alte legi.
CARTEA II
Competenta instantelor mIlitare
TITLUL
CAPITOLUL I
Dispoziliuni generale
103. Tribunalele militare se
pronuntä numai asupra actiunii
penale, cu exceptiunile prevä-
zute pentru pretori in timp de
rdzboiu.
Ele pot sä dispund prin aceeaai
hotärire, restituirea &are partea
vätämatd, a lucrurilor care au
format -obiectele infractiunii,
precum ai a pieselor de convin-
gere.
Asemenea, pot dispune confis-
carea obiectelor in cazurile ai
conditiunile prevAzute de codul
penal ai alte legi speciale. (C. J.
M. v. 49, 133).
104. Actiunea pentru despA-
gubiri civile nu poate fi urrnä-
ritd, cleat inaintea instantelor
civile, exercitiul ei rämene insä
suspens pe timpul cat nu s'a dat
o hotärire definitivd, ai irevoca-
bild asupra actiunii penale in-
tentatä mai inainte sau in tim-
pul actiunii civile. (C. J. M. v. 50).
105. Când un justitiabil de
tribunale militare este urmärit
in acelaai timp pentru infrac-
tiuni de competenta instantelor
militare i pentru alte infrac-
tiuni de competenta instantelor
ordinare, el va fi judecat pentru
ambele infractiuni de instanta
www.digibuc.ro
421
competentä a jucleca infractiu-
nea pentru care este preväzutä
pedeapsa cea mai gravd, cu ex-
ceptiunea faptelor dela cartea
IV, titlul III din acest cod, co-
mise de militari, care rämdn In
competinta exclusivä a instante-
lor militare.
Când pedeapsa e aceeaai, core-
petinta o are instanta milliard.
(C. J. M. v. 56).
106. Mid la executarea unei
infractiuni au participat mili-
tari ai nemilitari, in calitate de
agenti provocatori, coautori, com-
plici i tdinuitori, toti vor fi ju-
decati de instantele ordinare
competente, in afard de infrac-
tiunile prevAzute In acest cod,-
precum ai de codul penal la ca-
pitolul crime ai delicte contra si-
gurantei exterioare sau interi-
oare a Statului ai asociatiile pen-
tru comiterea de crime ai delicte,
când toti se judecd, de tribune-
lele militare.
Thinuitorii ai gazdele desco-
periti dupd judecarea autorilor,
vor fi judecati de tribunalul com-
petent dupd calitatea infracto-
rului. (C. P. 184-193, 194, 195
203, 204-231).
107. Dad, un militar comite
pe când se afld In serviciu sub
arme vreo infractiune pentru
care nu a fost judecat pe când
era in serviciul activ sau desco-
peritá dupd incetarea serviciului
sub arme, el va fi iudecat de in-
stantele penale militare, iar pe-
deapsa se va executa la inchiso-
rile civile.
108. Militarul care mai Ina-
into de a fi inrolat in armatá
ar fi comis o infractiune, prevd-
zutá de legile penale ordinare,
va fi judecat de tribunalele or-
dinare.
In caz de condamnare la o pe-
deapsd care nu ar atrage inde-
pártarea din armatil, pedeapsa
se va execute la inchisorile mi-
litare.
109. Vor fi supuai jurisdic-
tiunfi tribunalelor ordinare, jus-
422
titiabilii instantelor militare,
care vor fi sävärsit infractiuni
preväzute de una din urmätoa-
rele legi:
a) Legea asupra responsabili-
tätii ministeriale;
b) Codul silvic;
c) Legea minelor;
d) Legea pescuitului $i a vâna-.
tului;
e) Legea sanitard.
f) Legea de politie sanitarä ve-
terinarä;
g) Legea politiei rurale 1);
h) Legea invoielilor agricole;
i) Legea drumurilor;
j) Legea vämilor;
k) Legea pentru infrânarea $i
reprimarea speculei ilicite;
/) Legea paäsurilor $i greutäti-
lor;
m) Legile privitoare la impo-
zitele directe $i indirecte, precum
pi orice altä lege cu caracter ge-
neral economic, aciministrativ
financiar.
Aceasta numai in cazurile
când pedeapsa preväzutä de le-
gile mentionate in acest articol,
este amenda sau amenda inso-
titä de confiscare; in toate cele-
lalte cazuri ei vor fi judecati tot
de tribunalele militare. (C. J. M.
v. 264).
CAPITOLUL II
Competenta ordinal-15
110. Sunt justitiabili de in-
stantele penale militare, pentru
toate infractiunile, toti cei din
activitate de serviciu militar $i
care fac parte din categoriile ur-
mätoare:
1. Ofiterii de toate gradele, asi-
milatii lor $i preotii militari.
2. Angajatii, reangajatii, ma-
estrii militari $i asimilatii lor,
precum $i toate gradele inferi-
oare.
1) In locul Legii poliiei rurale,
care e abrogatä, a se veclea Legea
organizàrii i ineurajärii agriculturii,
din 22 Martie 1937, la acest vol.
www.digibuc.ro
20 Martie 1937
3. *efii, sub$efii de muzicá
muzicantii gagisti, angajati in
muzicile militare.
4. Elevii din institutiunile
$coalele pregatitoare de ofiteri
sau asimilatii, activi sau de re-
zervä, care au implinit 18 ani.,
5. Elevii din alte $coale sau
institutiuni in care, prin legi,
speciale, ei i$i indeplinesc ser-
viciul obligator sub arme, care
au implinit 18 ani. (C. J. M. v. 52).
111. Cei preväzuti la nume-
rele 1, 2 pi 3 din art. 110, sunt
socotiti in activitate de serviciu
când se afld in unul din urmä-
toarele cazuri:
a) La corpul sau serviciul lor
sau in deta$are individualá, sau
colectivä, oricare ar fi situatia
lor, adicá prezenti sau absenti
legal ori ilegal;
b) Grade le inferioare trimese
in concediu anticipat pang la
expirarea termenului de serviciu
obligatoriu in armata activä sau
pând la reformarea, ori scutirea
lor definitivd;
c) Grade le inferioare läsate la
vat/A ca prigos de efectiv $i che-
mate sub arme, dela data fixatä
prin ordinul de chemare, adus la
cunostinta lui personalä, sau
Drin orice alt mijloc preväzut de
lege;
d) Când sunt internati in spi-
talele militare, sau civile, sau
când alätoresc sub pazá;
e) Când sunt arestati in inchi-
sori militare sau civile, fie pre-
ventiv, fie printr'o hotdrire defi-
nitivá;
f) Cei prevázuti la numerele 4
$i 5 de sub art. 110, sunt consi-
derati ca fiind in activitate de
serviciu, pang la terminarea
$coalei sau incetarea de a face
parte din institutiunea respec-
tivá. (C. J. M. v. 52).
CAPITOLUL III
Compefenta speciolei
112. Sunt justitiabili de tri-
bunalele militare, numai pentru
infractiunile prevazute in pre-
 20 Martie 1937 423

zentul cod, cartea IV, titlul III, sau insträinare a calului, a ar-
urmätorii: mäturii ori efectelor militare, in-
1. Ofiterii, asimilatii lor aflati credintate lor pentru serviciu.
in disponibilitate si preotii mill- (C. J. M. v. 53).
tari. 115. Sunt de asemenea justi-
2. Ofiterii de rezervg, gradele tiabili de instantele militare,
inferioare din rezervg sau pentru infractiunile sävärsite pe
gradele inferioare din trupa timpul sau cu ocaziunea servi-
cu schimbul, chemati sub arme, ciului lor, când aceste infrac-
momentul inmândrii sau a- tiuni sunt in leggturä cu acest
fisgrii la domiciliu a ordinului serviciu, fie cä infractiunea este
de concentrare sau mobilizare, prevazutd de acest cod, fie de co-
sau din acel al instiintdrii prin dul penal;
viu graiu, batere de tobá sau a) Profesorii, maistrii civili,
erice alt mijloc, a ordinului de instructorii, supraveghetorii, pe-
chemare sub arme si pang la dagogii civili dela institutiile ori
prezentarea la corpul sau scolile militare;
lor, dupg care datä devin b) Personalul eclesiastic anga-
militari in activitate. jat in serviciul armatei;
3. Grade le inferipare enumg- c) Orice functionar sau impie-
rate la punctul 2 de mai sus, pre- gat civil sub orice denumire,
°cum si oricare militar, liberat urecum i maistrii, lucrätorii,
serviciul activ al armatei, lucrgtoarele i orice meserias,
-sunt justitiabili tot de tribuna- angajat cu ziva, luna, anul sau
lele militare pentru infractiunile in orice alt mod in serviciul ar-
prevAzute in acest cod, cartea ma tei (C. J. M. v. 52).
IV, titlul III, dela data plecgrii 116. Sunt justitiabili de in-
lor dela corpurile sau serviciul stantele militare, tinerii recru-
lor si Ong la ajungerea in gar- tati, care dela data incheierii o-
nizoana unde au domiciliul, sau peratiunilor de recrutare si päng
uncle se stabilesc si vizarea or- la incetarea obligatiunilor mili-
clinului de läsare la vaträ de ca- tare, chiar când nu sunt sub
tre comandantul de garnizoanä. arme, se vor fi Mcut, cu intentie,
4. Ofiterii de rezervä, gradele improprii serviciului militar prin
inferioare de rezervä i militii, sine sau prin altul, in total sau
pentru infractiunile la preggti- in parte, fie temporar, fie pen-
rea mobilizärii prevgzute i pe- tru totdeauna. (L. Recr. 84 1).
nate de art. 570, 571 a acestui Sunt de asemenea justitiabili
tod. de instantele militare si toti acei
113. Mai sunt justitiabili de
instantele militare, dar numai care cu stiintg vor fi fäcut im-
proprii serviciului militar pe cei
pentru nesupunere la incorpo- prevgzuti in alineatul precedent.
rare sau chemare, recrutii sau (L. Recr. 84).
ungajatii de bung voie, când De asemenea toti ofiterii de re-
sunt chemati sub arme. (C. J. M. zervg, precum si gradele infe-
v. 54). rioare de rezervg, sau mili-
114. Sunt de asemenea justi- tie, acei din trupa cu schim-
-tiabilide instantele militare, bul i cei prevgzuti la art.
gradele inferioare din trupa cu 110, punctul 5, când nu sunt
schimbul când nu se gäsesc sub sub arme, numai pentru insulta
arme, insä numai pentru nesu- armatei sau drapelului si pentru
punere, insubordonantg, insultä
sau lovirea superiorului, rebe- 1) A se vedea Legea reerufáxii
Lune, precum si pentru vânza- armatei, clin 7 Iulie 1930, la pag.
rea, deturnarea. punerea in gaj 578, vol. XVIII.

www.digibuc.ro
424 20 Martie 1937
insulta sau lovirea superiorului
sub care a servit, când se va con-
stata cá aceastä infractiune este
izvoritä din dusmänia pästratá
de pe timpul când se gäseau sub
arme si daa, se vor comite in
timpul celor 5 ani dela päasi-
rea serviciului militar, sau dela
desconcentrare ori demobilizare,
sau când imbrácati fiind in uni-
forma se fac vinovati de ultraj
lovirea superiorului, rebeliune
sau vreo crimá contra siguran-
tei interioare sau exterioare a
Statului, aceasta f árá prejudi-
ciul pedepsei ce i se cuvine in
caz de port ilegal de uniforma.
(C. P. 216).
117. Faptele prevázute de art.
577, privitoare la nerespectarea
contractului de aprovizionare si
faptele de trecerea clandesting a
frontierii, se vor judeca de tri-
bunalele militare, oricare ar fi
calitatea infractorilor. (Art. 577;
C. P. 200. 267).
118. Este de asemenea justi-
tiabil de instantele militare, ori-
ce persoang culpabild de insulta
sau lovirea santinelei, ori a es-
cortelor militare, prevázutá de
art. 573, 574 din acest cod. (C. J.
M. 573, 574).
119. Tribunalele militare, ju-
dea, de asemenea pe toti acei
care prin legi speciale sunt dati
in competenta lor.
120. Orice persoand, care s5.-
vârseste un delict sau crina5, de
audientá in fata unei instante
militare, se judea de cátre a-
ceasta, cu exceptiunea dela art.
282. (C. J. M. 282; C. P. 253, 255).
121. Ofiterii i gradele infe-
rioare din corpul janclarmeriei,
aunt justitiabili de instantele or-
dinare, pentru infractiuni sávâr-
site in exercitiul functiunii lor,
relativ la politia judiciará, nu-
mai cand lucreazá ca auxiliari
ai autoritätilor administrative
sau judeatoresti civile. (C. J. M.
v. 55; fr. 3).
122. Justitiabilii instantelor
militare, sunt sunusi jurisdictiu-
www.digibuc.ro
nii instantelor ordinare, când sá-
vârsesc un delict de audientá in
fata unei asemenea autoritáti
judecátoresti. (C. P. 253).
123. Infractorii justitiabili de
tribunalele militare pot fi jude-
cati de instanta pe teritoriul cá-
reia s'a comis faptul, sau de a-
ceea ne teritoriul areia fost
Prins, ori de aceea a unittltii
care infractorul Ricea parte.
Când insg, mai multe tribunal&
militare au o egalá competentá,
afacerea se retine de cel care a.
deschis Drimul, actiunea penalk
(C. J. M. v. 57; fr. 5).
TITLUL II
Competenta diferitelor instante in
timp de pace
CAPITOLUL I
Compefenta consiliilor de disciplinó
124. Sunt justitiabili de con-
siliul de discipling, gradele inf e-
rioare prevazute la art. 110,
punctul 2 si 3, afará de sefii de
muzicá si art. 112. punctul 2 si 4,
afard de ofiterii de rezervá, pre-
cum si la art. 113, numai pentra
urmátoarele fapte:
a) Nesupunerea la incorporare
Si chemare, previlzutá de art.
543, alM. I;
b) Infractiunile privitoare la
regulile pentru Dregátirea mobi-
Drevazute de art. 570;
c) Prima dezertare in tará in
timp de Dace, prevazutbi de art.
546, alin. I;
d) Infractiunea prevázutá de
art. 540. (C. J. M. V. 10 T. 1 Ad.)..
CAPITOLUL H
Compefento consiliilor de jusfilie
de bord
125. Sunt justitiabili de con-
siliile de justitie de bord, mai-
strii militari sau civili. gradele
inferioare, elevii scoalelor de.
maring si toti acei ce nu au gra-
dul de ofiter si care fac parte
din marina militará, pentru in-
 20 Martie 1937
fractiunile preväzute la cartea
IV-a, titlul III, capitolul IX,
când pedeapsa prevdzutä; de lege
nu este mai mare ca un an in-
chisoare. (C. J. Mar. 12).
Tot de consiliile de justitie de
bord se judecg $i orice nemilitar,
care ar comite vreuna din in-
fractiunile prevazute la cartea
IV-a, titlul III, capitolul IX si
pedepsite pânä la un an litchi-
soare.
CAPITOLUL III
Compefenta fribunalelor milifare
126. Tribunalele militare, ju-
deal. pe toti justitiabilii de in-
stantele militare, enumerati la
cartea II-a, titlul I din acest cod,
cu exceptiunea celor dati in com-
petinta consiliilor de disciplinä
si a consiliilor de justitie de
bord. (C. J. M. 103-123; 411
419; C. J. M. v. 51-54).
CAPITOLUL IV
Compefenta Curtii frfili!are de
Casare i Jusfitie
127. Curtea Militarä de Ca-
sare si Justitie, judecd:
1, Recursurile Mcute In contra
hotärfrilor date de consiliile de
disciplind, de consiliile de justi-
tie de bord si de tribunalele mi-
Mare-
2. Cererile de revizuire formu-
late Impotriva hotderilor in-
stantelor militare, In cazul art.
410. In caz de hotäriri care nu se
not concilia. arid una din hetä-
rIn emana dela instantele ci-
vile, cererea de revizuire se ju-
decä de Inalta Curte de Casatie.
3. Conflictele de competentä
ivite:
a) Intre doi sau mai multi ju-
deatori de instructie, militari,
lucrand in baza unui ordin de
urmärire i apartinând la tribu-
nale militare deosebite, care ar
nunta asupra recursurilor
instrumenta in aceea$i afacere;
b) Intre douä sau mai multe
instante militare de acela$i grad
www.digibuc.ro
425.
sau de grade diferite, apartinând
la circumscriptiuni diferite.
4. Cererile de strämutare pen-
tru suspiciune legitimä formu-
late de ministerul public sau de.
partea interesatä, Impotriva u-
nui judecgtor de instructie sau
a unei instante.
5. Crime le $i delictele membri-
lor corpului magistratilor mili,
tari $i judecätorilor, comise cu
oca zia exereitiului functiunii lor
judeditoresti.
6. Crimele $i delictele sävärsite
in cursul audientelor acestei
Curti, de cAtre orisicine.
7. Infractiunile sävärsite de ge
nerali.
In cazurile prevazute la Nr. 5,
6 $i 7, de sub prezentul articol,
Curtea judecä ca instantä de
fond.
8. AmAnarea sau suspendarea
executärii pedepselor, conform
art. 536, 537 din procedura pe,
nalä $i 474 al prezentului cod.
9. Recursurile In cazul prevd,
zut de art. 554 din procedura pe,
nalä. (C. J. M. v. 68: C. J. M. 410,
474; Pr. pen. 536, 537).
CAPITOLUL V
Compefenta specialei a Maffei
Curti de Casatie i Justitie9
128. Thalia Curte de Casatie
$i Justitie, judecä recursurile f
cute Impotriva hotrirlrilor in-
stantelor militare, in cazurils
urmatoare:
1. Când, in urma cererii mini-
stetului public, va fi chematá a
se pronunta .asupra unui con,
flict de iurisdictiune intre un ju-
decgtor de instructie militar sau
orice instant& Penalä militarä,
deoparte $i un judecAtor de in-
structie nernilitar sau instant&
judeatoreascä nernilitard de
orice grad, de altä parte.
2. and va fi chematä a se pro-
f A-
1) A se vedea Legea Inaltei Curti
de Casa tie i Justitie, din 3] Mar..
tie 1932, la pag. 226, vol. XX.
426 20 Martie 1937
-cute in contra deciziunilor date
-de Curtea Militarg de Casare
Justitie, in cazul art. 127, punc-
tele 5, 6 si 7, in care caz va sta-
tua si asupra fondului.
3. Când hotgririle pronuntate
-de cätre instantele militare ar fi
date farg competentä impotriva
unor infractori care nu ar fi mi-
Mari si nici asimilati cu milita-
rii, sau când infractiunea impu-
tatg acestora nu ar putea atrage
prin natura ei competenta in-
stantelor penale militare.
In cazurile prevgzute la Nr. 3
de mai sus, recursul poate fi in-
Arodus, atât de ministerul pu-
blic, cât si de comandament, M-
sä numai dupg ce Curtea Mili-
tail de Casare si Justitie va fi
dat deciziunea sa.
4. Când va fi sezisatg cu revi-
zuirea in cazurile art. 127, alin.
5, 6, 7, in care caz va statua si in
fond. (C. J. M. v. 74).
CAPITOLUL VI
Compefenta Camerei de acuzare
129. Camera de acuzare este
chematá a statua in urmgtoa-
'rele cazuri:
a) Asupra trimeterii in jude-
can', a justitiabililor de tribuna-
lele militare, pentru toate cri-
'me le;
b) In apelurile fäcute de incul-
pat si de Ministerul public in
cazurile prevgzute de art. 218 si
220;
c) In apelurile contra arestgri-
lor, din timpul instructiei, pre-
vgzute de art. 241;
d) In cazul prevgzut de art.
214. (C. J. M. 218, 214, 241).
TITLUL III
Competenta instantelor militare in
timp de rdzboiu
CAPITOLUL I
Compefenfa Preforilor Mari
130. Pretorii militari, pe langg,
-atributiunile de politie, au cora-
www.digibuc.ro
petenta de a judeca infractiunile
prevgzute mai jos, sgvârsite de
urmgtorii infractori, pe terito-
riul sau in zona cgreia isi exer-
citg autoritatea lor:
1. Corespondentii oricgror pu-
blicatiuni periodice, furnisorii,
fotografii i orice altá persoanä
autorizatá a urma armata.
2. Prizonierii de rgzboiu grade
inferioare.
3. Vagabonzii.
4. Internatii civili.
Toti acestia, in cazul când au
comis vreuna din urmgtoarele
infractiuni:
a) Abateri la ordonantele date
de comandamentele militare,
conform art. 486, alin. 2 si a cg-
ror pedepse nu ar trece peste un
an inchisoare si 10.000 lei amen-
cla, sau una din ele;
b) Infractiunile prevgzute de
toate legile penale, sgvarsite In
zona armatei i pedepsite pâná
la un an inchisoare si 10.000 lei
amendä, sau una din ele;
c) Contraventiuni politienesti
prevgzute de toate legile;
d) Cereri de daune, pâng la su-
ma de 10.000 lei, când acestea ar
rezulta din vreuna din infractiu-
nile prevazute in acest capitol.
(C. J. M. v. 8, 9 T. 2. Ad.; fr. 189).
131. Pretorii militari mai au
puterea de a judeca abaterile
dela alin, a, articolul precedent,
sävarsite de orice altd persoang
(exceptând pe militari), aflatg
pe teritoriul unde Ii exercitg
autoritatea lor.
In mod exceptional ei vor ju-
deca i contraventiunile politie-
nest comise de aceste persoane,
insg numai atunci, când instan-
tele penale ordinare, vor fi ince-
tat de a functiona. (C. J. M. v. 8
T. 2 Ad.; fr. 189).
132. Pentru toate infractiu-
nile date in competenta lor, pre-
torii militari au cgderea de a ju-
deca si pe infractorii care s'ar
afla pe acel teritoriu, desi in-
fractiunea s'ar fi comis in altg.
Parte.
 O Martie 1937
CAPITOLUL II
Competenta Curidor Martia le
133. Sunt supusi juriedictiu-
-nilor Curtilor Martiale pentru
toate crimele si delictele:
1. Toti cei justitiabili de tribu-
nalele militare in timp de pace.
2. Prizonierii de razboiu, inter-
natii civili si parlamentarii ina-
mici cu escorta lor.
3. Toti acei care urmeaz 5. ar-
mata in baza unei autorizatiuni.
(C. J. M. v. 31 T. 2 Ad.).
134. Tot de Curti le Martiale
vor fi judecati, dar numai pen-
tru faptele sävarsite in timpul
sau cu ocazia serviciului lor sau
care ar aduce atingerea armatei:
1. Cei ce se gäsesc in orice fel
de serviciu al armatei, sub orice
formk denumire, inarcinare,
prestare de serviciu sau alte ase-
menea, sau care au un serviciu
public de indeplinit in operatiu-
nile de mobilizare, ori in cele-
lalte oneratiuni ale armatei, pre-
cum si intregul personal al chi-
lor ferate, al serviciului de co-
municatii pe apk al directiei ge-
nerale a postelor, telegrafelor
telefoanelor, al tezaurului pu-
blic, al sigurantei generale a
Statului si al tuturor serviciilor
publice, al cdror personal este
mobilizat pe loc, in interesul ar-
matei.
2. Functionarii, specialistii, me-
lucratorii si In genere,
Intregul personal al acelor stabi-
limente industriale, comerciale,
fabrici, exploatäri si alte aseme-
Ilea, care vor fi rechizitionate de
autoritatea militará sau care au
fost trecute sub controlul mili-
tar. (C. J. M. v. 31, al. II, III, T.
2 Ad.).
135. De asemenea sunt su-
pusi jurisdictiunii Curtilor Mar-
Vale:
1. Toti cei justitiabili de pre-
torii militari, potrivit art. 130 si
131, and pedeapsa este mai mare
ca 1 an inchisoare, cu excel:10a
ann. d din art. 130.
www.digibuc.ro
427
2. Toti acei care vor fi sâvdr-
sit in timp de mobilizare sau ue
rázboiu, vreuna din crimele sau
delictele de spionaj. ori .de tra-
dare, prevgzute, fie de codul pe-
nal, fie de codul justitiei mili-
tare, fie de oHce alt6, lege spe-
cialk referitoare la aceast'a ma-
terie, precum si acei care au sii-
varsit faptele prevázute de art.
572, 573, 574, 577, 578, 579, 592 si
593, din prezentul cod. (C. J. M.
572, 573, 574, 577, 578, 579, 592,
593; C. J. M. v, 32, al. 1, 3, T. 2
A; C. P. 184, 186, 191, 192, 194).
136. Inträ, in competenta
Curtilor Martiale a diviziilor,
sau a celorlalte prevázute la art.
66, toti militarii grade inferioare
ofiterii inferiori, combatanti
sau asmilati, care tin organic
sau in orice alt chip de acele co-
manclamente. (C. J. M. v. 33 T.
2 Ad.).
137. Intr5, In competenta
Curtii Martiale a armatei, oti-
terii superiori combatanti i asi-
milatii lor din corpurile de trupa
si serviciile care compun arma-
ta respectivd, precum si ofiterii
inferiori combatant" si asirailati,
gradele inferioare i intreg per-
sonalul civil, mobilizat sau re-
chizitionat, care nu apartin sub
vreo forma vreunei divizii din a-
cea armatá.
Intrá in competenta Curtilor
Martiale ale comandamentelor
teritoriale de corp de armatä,
toti justitiabilii de instantele mi-
litare, pentru toate faptele sä-
varsite pe teritoriul respectiv.
138. Infra in competenta
Curtii Martiale a Marelui Car-
tier General, ofiterii de toate
gradele, afará de generali, com-
batanti si asimilati, gradele in-
ferioare i intreg personalul ci-
vil mobilizat sau rechizitionat,
care tin organic sau in oHce alt
chip de Marele Cartier General
al Armatei.
139. Infractorii justitiabili de
Curtile Martiale, atrag in corn-
petenta acestor Curti pe toti acei
428 20 Martie 1937
care au participat la comiterea
infractiunii, ca: autori
coautori, agenti provooa-
tori, complici, ainuitori si gazde.
(C. J. M. v. 34 T. 2 Ad.).
140. Infractorii nemilitari,
când sunt trimesi in judecata
Curtilor Martiale, se juded, de
catre Curtea Martialá, care a in-
strumentat in cauza, sau in caz
de miscare in altá regiune, de
atre Curtea Martialá cea mai
apropiatä de locul unde s'a co-
mis infractiunea.
CAPITOLUL
Compelento celorlalfe insfonte pen-
fru fimpul de mobilizare i räzboiu
141. Competenta din timp de
pace se mentine intocmai si pen-
tru timpul de mobilizare sau
räzboiu, la urmátoarele instante:
a) Consiliile de justitie de bord;
b) Curtea Militará de Casare
Justitie. (C. J. M. 125, 127).
CARTEA III
Procedura Inaintea instantelor
penale militare
TITLUL I
Poliia judiciari §i desehiderea
aetiunii penale
CAPITOLUL I
Politia judiciara
142. Politia judiciará mili-
tará cerceteazá infractiunile co-
mise de justitiabili tribunalelor
militare, adunâncl probele si in-
diciile pe care le prec1á autorità-
tii insárcinate cu deschiderea
actlunii penale.
Ofiterii politiei judiciare mi-
litare, exercita atributiunile lor
pe teritoriul dircumscriptiunii ce
le apartine, sau in mod excep-
tional si pe teritoriul altei cir-
cumscriptii. in care caz vor fi o-
bligati sä anunte in prealabil
ministerul public al acelei cir-
cumscriptiuni. (C. J. M. v. 77,
fr. 23).
www.digibuc.ro
143. Politia judiciarâ
tará se exercita prin:
a) Ministerul public de De
letngä instantele militare, numai
in caz de flagrant delict;
b) Judecätorii de instructie mi-
litari;
c) Comandantii de piatá $i a-
jutoarele lor;
d) Comandantii de garnizoand
si delegatii lor: .
e) Comandantii de corpuri, se-
f ii de servicii, directorii de stabi-
limente, fabrici, depozite, coman-
dantii de nave, sau alte organi-
zatiuni militare, precum si dele-
gatii lor, dar numai in raza co-
mandamentului, unitatii sau
serviciului lor;
f) Inspectorii si comandantii
cercurilor de recrutare si delega-
tii lor, in raza circumscriptiunii
respective si numai in sfera a-
tributiunilor lor;
g) Comandantii de detasamente,
si sefii de posturi izolate, in raza
in care se intind atributiunile
lor;
h) Delegatii marilor comanda-
mente, ins& numai cu imputer-
nicire specialä si in circumscrip-
tiunea teritorialä respectivá, a-
tunci când parchetul militar nu
fusese sesisat, precum si delega-
tiunii Ministerului Aparárii Na-
tionale, in tot cuprinsul tarii;
i) Ofiterii de intendentá si
controlorii militari, pentru in-
fractiunile comise in materie
administrativá sau pentru alte
fapte constatate cu ocazia verifi-
cgrii sau controlului ce fac;
j) Toti acei care au calitatea
de ofiter de politie judiciará mi-
litará. atribuitä lor prin diverse
legi. (C. J. M. v. 78, 79; fr. 25).
144. Ofiterii de politie judi-
ciard militará primesc denuntu-
rile si plângerile ce le sunt a-
dresate.
Ei primesc Meg prestare de ju-
rilmânt deelaratiunile persoane-
lor prezente, sau ale acelor care
ar avea vreo cunostintil despre
infractiuni.
 20 Martie 1937
In materie de flagrant delict,
ofiterii de politie jucliciará mili-
tará, pot face orice descinderi,
vizite domiciliare, perchezitii sau
constatári la fata locului, dictate
de nevoia descoperirii adeváru-
lui.
In materie de infractiuni
flagrante, acestia nu pot face a-
semenea constatári, decât cu au-
torizatiunea judecátorului de in-
.structie militar, respectiv cerutá
si obtinutá prin interventia mi-
nisterului public.
Ministerul public si judecäto-
rul de instructie militar, când
instrumenteaza sau dau autori-
.zatiuni ofiterilor de politie judi-
ciará in acest scop, raporteazä
aceasta in scris generalului co-
mandat pe langá care functio-
neaza. (C. J. M. v. 80-82; fr. 27).
145. In cazul articolului pre-
cedent, ofiterii politiei judiciare,
vor face o descriere amänuntitä,
locului, precum si a dovezilor
de culpabilitate gäsite sau ridi-
rate, aläturând la nevoie schite,
desenuri, planuri sau fotografii.
Ei vor ridica armele, efectele,
hartiile, lucrurile, valorile i in
genere orice ar putea servi pen-
tru constatarea infractiunii,
dând pentru aceasta dovadä, ce-
lor dela care s'au ridicat, daca
sunt de fata.
Aceste corpuri delicte se vor
eticheta, data si sigila cu sigiliul
ofiterului de politic judiciará sau
al unei autoritati apropiate, va
constata in scris cá aceste cor-
puri delicte au fost ridicate de
ei, ardtând cui apartin, spre a
se stabili astfel perfecta identi-
ficare i neschimbarea
Aceastä, constatare va fi certi-
ficatä de cätre acel dela care o-
biectele s'au ridicat, sau in lipsa
acestuia de una din persoanele
prezente.
Cercetarea se face, atât asu-
pra imprejurárilor care apasä
-asupra invinuitului, cat si asu-
www.digibuc.ro
429
pra celor ce ar veni in descár-
carea lui. (Pr. Pen. 138, 201).
146. Când va fi necesar, ofite-
rii politiei judiciare militare, vor
putea lua cu dânii. in calitate de
experti, una sau mai multe per-
soane cunoscute prin profesiu-
nea lor ca fiind in másurá de a
aprecia natura si circumstantele
in care s'a comis infractiunea.
(Pr. Pen. 164).
147. In caz de moarte violentd,
sau de moarte a card cauzá este
necunoscutá sau bánuitä, ei vor
cere asistenta unuia sau mai
multor medici legiti sau chi-
misti.
Acestia vor constata starea
leziunile ce prezinta cadavrul
vor proceda la autopsie, cu au-
torizatia Ministerului public mi-
litar cel mai apropiat, dupa care
vor depune concluziunile lor. (Pr.
Pen. 209).
148. Expertii vor putea cere a
li se da piesele de comparatiune
sau convingere ce vor crede ne-
cesare pentru facerea expertizei
eliberând chitantä despre primi-
rea lor. (Pr. Pen. 177).
149. Expertii sunt datori sa-si
motiveze concluziunile printeun
raport pe care-1 vor inainta Mi-
nisterului public competent, fie
prin ofiterul politiei judiciare mi-
litare care a fäcut cercetarea, fie
direct. (Pr. Pen. 172).
150. Inainte de a incepe lucrá-
rile lor, expertii vor depune, in
fata ofiterului de politic judici-
arä care i-a chemat, urmätorul
jurämânt, citit de acest ofiter:
Juri inifrica lui Dumnezeu de
a-ti da cu nepärtinire i cinste,
pärerile asupra cazului ce esti
chemat sä, constati si asupra in-
trebärilor ce ti se vor pune, färá
a ascunde nimic din ce vei con-
state"?
Expertul va räspunde:
Jur. Asa sa-mi ajute Dumne-
zeu".
Daca expertul are altä cre-
dintä, jurämântul se va formula
potrivit credintei sale.
430 20 Martie 1937
Prestarea acestui jurdmânt nu
este necesara pentru medicii le-
gisti. (Pr. Pen. 167).
151. Când invinuitul sau cei
care trebuiesc ascultati, ca a-
vând cunostintä despre infrac-
tiune, nu stiu limba romând, ofi-
terul politiei judiciare militare
va desemna un interpret care
trebue sä fie major. cu stiint ä. de
carte $i care va depune urmä-
torul jurämânt, citit de ofiterul
politiei judiciare:
Jurj in frica lui Dumnezeu de
a traduce intocmai, din cuvânt
In cuvânt, cele expuse de
färä a omite sau a adhuga ceva
si färd a schimba intelesul lor"?
Interpretul ya rdspunde:
Jur. Asa sä-mi ajute Dumne-
zeu".
Dad, interpretul are altä cre-
dintd, juramântul se va formula
pofrivit credintei sale.
Când existä un interpret per-
manent pe lânga un tribunal mi-
litar, el va fi intrebuintat in
toate cazurile relative.
Asemenea interpreti nu vor
mai depune juramântul dacd 1-au
depus la intrarea lor in func-
tiune. (Pr. Pen. 179).
152. Pentru cei in neputintä,
de a auzi sau rdspunde, din cauza
unei infirtnitäti oarecare, decla-
ratiunile lor se vor face pentru
cei care stiu carte in scris si sem-
nate de ei, iar pentru cei care
nu stiu carte se va recurge la
un interpret, pentru care se vor
observa prescriptiunile de mai
sus. (Pr. Pen. 179).
153. Toate actele aflate la do-
sar, scrise in limbd sträinä, vor
fi traduse prin intermediul unui
traducator major, observându-se
prescriptiunile prevdzute mai sus
pentru interpret, aceste traduceri
vor fi certificate prin semnätura
sa. !Pr. Pen. 179, 172).
154. Expertii, interpretii sau
traducätorii se vor desemna pe
cat va fi posibil dintre persoa-
nele militare active sau de re-
zeryä, ori dintre expertii acredi-
www.digibuc.ro
tati pe lânga instantele penale.
militare sau civile 1).
Incompatibilitätile preväzute la
art. 19, alin. I, art. 20, 21 sunt a-
plicabile si acestora. (C. J. M.
19-21, Pr. Pen. 164).
155. Citarea expertilor, inter-
pretilor sau traducAtorilor se va
face, conform prescriptiunilor
art. 222 si urmätorii.
Dacä ei nu ar räspunde cita-
tiunii sau ar refuza sa conlu-
creze la cererea ce se face, sunt
pasibili de penalitätile prescrise
de art. 525, clach sunt justitia-
bili de instantele militare. (Pr.
Pen. 166).
156. Toate lucrärile despre
care se vorbeste in articolele 144,
145 si 159 se vor face in prezenta
invinuitului sau a imputernici-
tului säu; in lipsa acestora, In
prezenta rudelor majore, ori a
reprezentantului unei autoritati
publice, sau, in lipsa acestora,
doi asistenti majori.
Despre toate acestea se va in-
cheia un proces-verbal detaliat,.
care se va semna pe toate pagi-
nile de ofiterul politiei judiciare.
Acesta este dator sä citeasc5.
persoanelor care au fost ascul-
tate, depozitiunile facute, pent). u
a se convinge ca le-a scris intoc-
mai cum s'au arätat.
Cei ascultati isi vor semi-1h de-
pozitiile lor pe toate paginile, iar
in cazul când sunt in imposibi-
litate sau refuzä de a o face, se
va consemna aceasta in proce-
sul-verbal.
Când cei ascultati nu stiu
carte, vor imprima, in locul sem-
naturii, degetul cel mare dela.
mâna dreaptä, muiat in tus de
stampilä.
Procesul-verbal va fi incheiat
cu subscrierea ofiterului de po-
litie judiciarä care a fäcut cer-
1) A se vedea Regula.mentul pen-
tru traduatorii i interpretii jude-
atoresti, din 18 Octomvrie 1925, la
pag. 1091, vol. XIXII.
 20 Martie 1937
cetarea. (Pr. Pen. 135, 218; C. J.
M. v. 86).
157. In cazul când ofiterii po-
litiei judiciare, prevAzuti la art.
1E43, au cunostintä de vreo cri-
mA si o comunicd ministerului
public militar respectiv, acesta
este obligat ca in 24 ore sA rds-
pundd .dacä ofiterul politiei ju-
cliciare poate continua cerceta-
rea, dându-i i indicatiunile ne-
cesare, sau decd. trebue sA-1 as-
tepte pe dânsul sau pe delegatul
säu pentru continuarea cercetA-
rilor.
Ofiterul politiei judiciare to-
tusi va lua toate mäsurile ca sd,
nu dispard invinuitul sau dove-
zile necesare pentru descoperi-
rea adevärului.
158. Ofiterii de politie judi-
ciard militard nu pot intra in
cercetarea infractiunilor coraise
de un superior al lor, decât deed
este vorba de un flagrant delict,
in care caz se vor conforma dis-
pozitiunilor din articolul de mai
sus.
159. In caz de crimä sau de-
lict flagrant, ofiterii politiei ju-
diciare pot sd ridice si sA de-
pund provizoriu pe toti infracto-
rii, ori care ar fi calitatea lor,
când sunt impreunä cu milita-
rii.
Ei vor incheia un proces-ver-
bal, in care vor ardta: numele,
pronumele, gradul sau profesiu-
nea, precum i semnalmentele
celor detinuti provizoriu; vor
face de asemenea o descriere pe
scurt a faptului imputat, anun-
tând de indatä pe procurorul mi-
liter respectiv. (C. J. M. v. 81).
160. Invinuitul mai poate fi
depus .provizoriu:
a) Când a fugit sau incercat
SA fugd din fata justitiei;
b) Când a cdutat A schimbe
sau sA tdinuiasca dovezile infrac-
tiunii:
c) Când interesul sigurantei
Statului i interesul disciplinei
in armatd cer aceasta;
www.digibuc.ro
431
d) Când nu are domiciliu sau
e strAin.
In cazul când ofiterul politiei
judiciare va gdsi CA este loc a se
face uz de dispozitiunile artico-
lului de fatä, va incheia un pro,
ces-verbal motivat, care se va co-
munica. in copie directorului a,
restului. (Pr. Pen. 206).
161. Aceastä detinere provi-
zorie poate dura cel mult 24 ore,
odatá pentru toatä durata cerce-
tárilor prehminare, chiar dacd,
ele ar fi executate de diferiti ofi-
teri ai politiei judiciare. (P. Pen.
206, 207).
162. Procurorul militar este
dator ca in 24 ore dela primirea
instiintärii sá se pronunte deed
aceastä detinere trebue menti-
nutd, comunicând in scris deci-
ziunea sa.
La cererea ofiterului de poli-
tie judiciard, procurorul militar
poate prelungi aceastA detinere
Drovizorie pând la maximum 5
zile dela data arestärii, in care
termen el este dator a-si da pA-
rerea asupra deschiderii actiunii
penale.
Decd. procurorul militar gd,
seste cd nu este cazul ca detine-
rea sd fie prelungitd, el va or-
dons punerea invinuitului in li-
bertate, indicând de asemenea in
scris aceastä deciziune. (Pr. Pen.
225).
163. DacA invinuitul nu este
prezent, ofiterul de politie judi-
ciard va putea emite impotriva
lui un mandat de aducere potri-
vit art. 228.
Denuntarea singurd nu consti-
tue o prezumtie indestuldtoare
spre a motiva darea unui man-
dat de aducere in contra unel
persoane care are domiciliul cu,
noscut. (C. J. M. 228; Pr. Pen.
144).
164. Afarä de cazurile de cri-
nad sau delict flagrant, ofiterii
de politie judiciard militard nu
se pot introduce inteo casd sau
stabiliment nemilitar, decât a,
sistat de un ofiter al politiei ju,
432 20 Martie 1937
diciare ordinare, cerând autori-
zatia juclecátorului de instructie
tivil.
Asemenea of iterii politiei ju-
diciare ordinare nu se pot intro-
duce in casa unui militar activ,
inteo cazarmá, serviciu sau sta-
biliment militar, deca insotit de
un ofiter al politiei judiciare mi-
litare.
Pentru toate acestea se va ob-
'tine autorizatia procurorului mi-
liter respectiv. (C. J. M. v. 83,
84; fr. 31).
165. Ofiterii politiei judiciare
vor avea in exercitiul functiunii
lor dreptul de a cere i obtine
nemijlocit ajutorul puterii pu-
blice.
In caz de refuz din partea a-
cesteia vinovatul se face culpa-
bil de faptul de refuz de serviciu
legalmente datorit. (Pr. Pen.
216).
166. Orice ofiter al politiei ju-
diciere militare, care in exerci-
functiunii sale a luat cunos-
tintä, de vreo infractiune de corn-
petenta instantelor penale mili-
tare, este dator a informa de in-
datä pe procurorul minter al in-
stantei militare, in a cdrei cir-
cumscriptiune se va fi comis a-
cea infractiune, sub sanctiunea
pedepsei prevazute pentru faptul
de refuz de serviciu datorit le-
galmente, din legea penald. (Pr.
Pen. 203).
167. Ofiterii politiei judiciare
Vor putea sä cheme la cercetarea
ce fac pe oricine vor crede in
stare sä dea lämuriri pentru des-
coperirea adevärului.
Dacä din cercetPre ar iesi indi-
cii de vinovätie in contra vre-
unuia dintre cei chemati, ofite-
rul de politic judiciarä Il va pu-
tea detine provizoriu. (Pr. Pen.
145, 146).
168. Ofiterii de politic judi-
tiarà vor putea opri pe oricine
de a iesi din casä sau de a se
depärta dela locul unde se face
tercetarea, pând dupg, incheie-
Tea procesului lor verbal.
www.digibuc.ro
169. Actele si nrocesele-ver-
bale incheiate de oiiterii politiei
judiciare, impreunä cu corpurile
delicte, se vor inainta de indatä
procurorului: militar competent.
(C. J. M. v. 91).
170. In caz cand pentru ace-
easi infradiune ar fi sezisati in
acelasi timp mai multi ofiteri ai
politiei judiciare militare, se vor
observe regulele urmätoare:
a) Când ofiterul politiei judi-
ciare apartine aceleeasi circum-
scriptiuni, procurorul militar va
decide care din ei va continua
cereetarea;
b) Când ofiterii politiei judi-
ciare militare apartin la circum-
scriptiuni diferite, cercetarea va
fi continuatä de ofiterul in cir-
cumscrintiunea cäruia s'a comis
faptul;
c) Când unii ofiteri din politia
judiciara apartin instantelor pe-
nale militare, iar altii celor or-
dinare, va instrumenta acela a
carui instantä are competenta sä
juclece pe invinuit, sau in caz de
conflict, asupra competentei, a-
cela care a fost mai intâi sezi-
sat;
d) Când cercetarea este ince-
putä de un ofiter de politic judi-
tier% militarä i soseste la fate
loculïii procurorul militar, ace-
sta va continua cercetarea;
e) Dacd sunt sezisati mai multi
procurori militari dela tribunale
militare deosebite, cel dintâi se-
zisat va continua cercetärile.
CAPITOLUL II
Hinisferul public si deschiderea
actiunii penale
171. Ministerul Apärärii Na-
tionale este capul ministerului
public al armatei
172. Procurorii militari, având
calitatea de reprezentanti ai mi-
nisterului public, sunt insärci-
nati cu descoperirea i urnaäri-
rea tuturor infractinnilor care
sunt de competenta instantelor
pe Ungä care functioneazä.
 20 martle 1137
In acest mop ei vor face tot
.ce este necesar pentru a con-
stata urmele infractiunii si a lua
mAsuri in vederea prinderii in-
fractorilor. (C. J. M. v. 78).
173. Procurorii militari vor
pune concluziile lor oricleateori
va fi necesar in cursul instruc-
tiunii, in conformitate cu codul
de fatá. (C. J. M. v. 101).
174. In caz de crimA fla-
grantA, procurorul militar, and
este anuntat, poate merge si pro-
ceda personal la cercetare sau sA
dea delegatie ofiterului de poli-
tie judiciarA ca sá continue lu-
crárilor incepute. (C. .1. M. v.
78, p. 8).
175. Procurorul militar, pri-
mind actele si procesele-verbale
ale investigatiunilor facute de o-
fiterii politiei judiciare, le va pu-
tea complete, fie personal, fie
InsArcinAnd cu aceasta pe ace-
lai al politiei jucliciare
sau pe un altuL
El va trimete generalului co-
mandant aceste acte si procese-
verbale, insotite de pArerea sa,
consemnatà intr'un referat mo-
tivat in fapt si in drept. (C. J.
M. v. 91).
176. , Actiunea penalA se des-
chide de atre generalul coman-
dant al unitätii pe lAngA care
functioneazA instanta penald
competentA, sau, In lipsA, de In-
locuitorul sail legal.
Pentru colonei sau generali
asimilatii lor, actiunea penalA
se deschide, pe baza referatului
directiei justitiei militare, de cA-
tre Ministerul ApArArii Natio-
nale.
In a celasi fel Ministerul Apá-
vàrii Nationale poate deschide
actiune penalA asupra oricgrui
justitiabil de tribunalele mili-
tare, Instiintand despre aceasta
pe generalul comandant respee-
tiv, aruia Ii trimete i dosarul.
(C. J. M. v. 93).
177. Generalul comandant.
luAnd cunostintA de a ctele Si
Procesele-verbale trimese de mi-
c. Hamangiu, vol. XXV. 28.
www.digibuc.ro
433
nisterul public din subordine, va
putea dupá caz:
a.) SA ordone completarea cer-
cetärilor preliminare;
h SA claseze afacerea:
c) SA dea ordin de urmärire;
d) In caz de incompetentA sA
trimeatá afacerea instantei com-
petente.
178. In eazurile prevdzute de
articolul precedent. la alineatul
h, and generalul comandant
este in desacord en concluziu-
nile procurornlui militar, va fi
obligat s'a aducA printeun re-
port motivat cazul la cunostinta
ministrului apäràrii nationale,
care dacA va gAsi de cuviintA
poate face uz de prerogativele
ce-i sunt conferite prin art. 171
si 176, alin. ultim. (C. J. M. 171,
176).
179. Ordinul de urmärire va
ti semnat de atre generalul co
mandant, sau dupá caz, de mi-
nistrul apArärii nationale, $i va
contine:
Numele, pronumele, gradul.
functiunea sau profesiunea si
domiciliul invinuitului, corpul
sau serviciul din care face parte,
infractiunea pentru care este In-
vinuit $i calificarea ei legalA
Iar and acest ordin este ernis
de ministrul apärArii nationale,
el va contine i tribunalul mili-
tar aruia se trimete. (C. J. M.
v. 93).
180. Ordinul de urmarire o-
datá semnat va fi trimes minis-
terului public care va repartiza
afacerea unuia dintre cabinetele
de instructie, iar cel dat de mi-
nistrul apArArii nationale se e-
xecutA In acelasi mod prin ge
neralul comandant al circum-
scriptiei In care se aflá tribune-
lul competent a judeca afa (Tree
181. Autoritatea militarA care
smite ordinul de urmärire hotA-
rtiste si asupra susuenddrii din
comandii sau funCtinne a Invt-
nuitului.
182. Militaril contra arora
s'a deschis actiunea penalA nu
434 20 Martie 1937
vor putea fi mutati sau detasati
atte comandamente sau servi-
cii pang când instructia nu s'a
terminat. (R. S. I. 103).
TITLUL II
Despre instructie i judeeltorul de
instruetie militar
CAPITOLUL
183. Judecgtorul de instructie
militar procedeazg la instruirea
unei infractiuni numai pe baza
unui ordin de urmgrire transmis
lui prin organul ministerului pu-
blic. (C. J. M. v. 93).
184. Judecatorul de instructie
minter, primind ordinul de ur-
märire impreung cu dosarul a
facerii, procedeazg in prezenta
grefierului la luarea interogato-
celui invinuit, intrebandu-/
de: nume, pronume, gradul, con
pul sau serviciul din care face
parte, vârsta, locuinta, locul nas
terii, profesiunea, cum si
ce a avut Mainte de a intra
In armatg, despre fapta comisä
si toate inaprejurgrile in care ea
s'a comis, asa cum i se imputg
prin ordinul de urmärire; Ii in-
fgtiseazg toate piesele si actele
care pot servi spre dovedirea in-
fractiunii si Il intreabg claxg, le
recunoaste.
Cercetarea se face, atât asu-
pra imprejurgrilor care apasg
asupra invinuitului, cât si a ce-
lor care ar veni in descgrcarea
lui. (C. J. M. v. 95).
185. Dacg invinuitul ar face
declaratiuni referitoare la alte
fapte care nu sunt in legitturg
cu infractiunile ce se cerceteazg,
judecgtorul de instructie militar
le consemneazg inteun proces-
verbal separat, pe care il va Ina-
inta procurorului militar respec-
tiv.
186. Interogatorul terminat se
citeste invinuitului pentru ca sg
declare dacg rtispunsurile sale
s'au scris intocmai cum le-a a
rgtat i dacg stgrueste in ele.
www.digibuc.ro
Fiecare paging a interogatoru-
lui se subscrie de invinuit, de-
judecgtorul de instructie militar
si grefierul care a instrumentai.
Dacg invinuitul refuzg, sau nu-
poate subscrie, se face mentiune-
despre aceasta in josul ultimei
pagini din interogator.
Aceleasi norme se vor observa
si pentru procesele-verbale de
confruntare. (C. J. M. v. 95).
187, Când sunt mai multi in-
vinuiti pentru aceeasi infrac-
tiune, fiecare dintre ei va fi in
trebat deosebit.
Dupg luarea interogatorului
vor putea fi confruntati. (C. J.
M. v. 95, al. II).
188. Intreaga instructiune pa-
ng la indeplinirea prescriptium-
lor art. 210 va fi secretd, invi
nuitul neputând fi asistat de a-
pgrätor. (Pr. Pen. 237; C. J. M.
210).
189. Judecgtorul de instructie
militar va putea cita inaintea sa,
persoanele care vor fi argtate
prin denuntare, prin plângeri
prin actele cercetgrii preliminare
sau de cgtre procurorul militar
ori invinuit, ca având cunostintg
de infractiune sau despre impre-
jurdrile in care s'a fäptuit si pe-
can) va gäsi necesar sg, le as-
culte pentru descoperirea adevg-
rului.
Va putea de asemenea cita Ina,-
intea sa e orice altg, persoang
ce ar crede cg este folositoare
instructiunii. (C. J. M. v. 96).
190. Mai inainte de a fi as-
cultati martorii Ii vor stabill
indentitatea, fie. prin citatiuni,
fie prin orice alt act care ar pu-
tea servi In acest scop.
101. Judeatorul de instruc-
tie militar va intreba pe martori
despre: nume, pronume, grad si
profesiune, vârstg si domiciliu,
precum i dacg nu se aflg in vre-
unul din cazurile prevgzute de
art. 194.
Dupg aceasta martorul va pune
mâna pe cruce, iar judecgtoruI
 20 Martie 1937
de instructie militar Ii va citi
urmátoarea formula de jurd,
mânt:
Juri In frica lui Dumnezeu de
a spune tot adevdrul asupra ce-
lor ce vei fi Intrebat si 0, nu vei
ascunde nimic din ceea ce cu-
nosti?".
Martorul va rdspunde:
Jur! Asa sa-mi ajute Dumne-
zeu".
Dacd martorul are altd cre-
dintd, judecdtorul de ínstructie
militar va schimba formula ju-
Idmântului, potrivit religiei mar-
torului si conform prevederilor
procedurii penale. (C. J. M. v. 96;
fr. 52; C. J. M. 194).
192. Depunerea jurdmântului
arátárile martorului vor fi
constatate In scris, pdstrându-se
normele prescrise prin art. 183
urmatorii. (C. J. M. 183).
193. Judectitorul de instructie
militar, asistat de grefier, va lua
depozitia fiecdrui martor sau in-
formator, färd ca prevenitul sá
fie de fata.
Aceste depozitii pot fi comuni-
cate Invinuitului dad, judecáto-
rul gdseste necesar.
Cand trebuinta va cere, marto-
rii vor fi confruntati Intre ei, cât
cu prevenitul.
194. Vor putea fi ascultati ca
informatori, färd, depunere de ju-
râmânt, urmdtoarele categorii
de persoane:
a) Tat Al, mama sau oricare alt
ascedent, fiul, fiica sau oricare
alt descedent, fratii i surorile,
afinii In gradul celor de mai sus,
bärbatul j sotia (chiar dupd des-
facerea cásátoriei) precum i tu-
torele oricdrula din lnvinuiti care
stint cercetati;
b) Persoanele In contra carora
s'a corais infractiunca, precum
rudele lor in grádele ardtate
la litera a;
c) Denuntätorii ale cäror de-
nuntâni pot fi recompensate fn
bani prin vreo lege;
d) Minorii sub 15 ani Imp li-
niti;
www.digibuc.ro
435
e) Conclamnatii definitiv pen-
tru cr.mä. (Pr. Pen. 142, 243).
195. Orice persoand citatd,
pentru a fi ascultatá ca martor
sau informator, este datoare s6.
se Infatiseze.
In caz de fmpiedecare legitimä,
va Incunostiinta pe judecAtor
inainte de ziva termenului.
Dacá persoana chematá nu se
va infätisa í nici nu va fi Incu-
nostlintat pe judecAtor, acesta
va da contra ei mandat de adu-
cere.
Dacl mnsâ, citându-se, refuza
sa jure sau sa ráspundä, judecá-
torul de instructie militar Il va
nutea condamna la o amendä
penalá dela 200-2.000 lei.
Martorul condamnat, dacä se
prezintá ulterior si justificá ab-
senta, poate fi scutit de amendá.
(C. J. M. v. 97).
196. Pentru toti acei care ur-
meazá a fi ascultati In timput
instructiei si care nu stiu limba
romând, sau ar fi In neputintd,
de a auzi sau a rdspunde, jude-
cdtorul de instructie militar se
va conforma art. 151-152. (C. J.
M. 151-152).
197. Cánd se va constata, fie
prin atestarea unui medic sau
prin orice mod, ca martorii sunt
in neputintil de a se infiltisa, ju-
deatorul de instructie militar va
putea merge la locuinta lor, iar
dad, locuesc In afard de acea co-
mund, el va putea Insárcina cu
ascultarea lor pe ofiterul de po-
litie judiciard cel mai apropiat
de comuna In care locueste mar-
torul sau informatorul. (C. J. M.
V. 96).
198. Dacd, martorii locuesc In
afará de circumscriptiunea jude-
catorului de instructie militar,
acesta va putea cere judecAto-
rului instructor militar ori civil
al resedintei lor sit le primeascá
depozitia prin comisiuni rogato-
rii. (C. J. M. v. 96; Pr. Pen. 124--
125).
199. Judecátorul de instructie
militar sau ofiterul de politie ju-
436 O Martie 1937

diciaril care va fi pr.mit depozi- spre a-si da parerea asupra lu-

tiunile martorilor si ale informa- crarilor expertilor.
torilor, conform celor doua arti- Expertii chemati de judecato-
cole precedente, le va trimete de rul de instructie militar vor de-
urgent:a, inchise si sigilate, jude- pune jurämântul preväzut de art.
catorului dela care a pr.mit de- 150, iar actele lor vor fi vizate
legatiunea. (Pr. Pen. 120). de judecatorul de instructie mili-
200. Cand unul dintre cei ci- tar. (C. .1. M. 150; Pr. Pen. 164).
tati de judecdtorul de instructie 203. Toate actele aflate la do-
militar ar pretinde ca. este In im- sar, scrise in limba straina, vor
posibilitate de a se prezenta fi traduse prin intermediul unui
s'ar constata contrariul, fie prin- traducätor, care va fi numit de
tr'un ofiter de politie judiciara, iudecätorul de instructie militar,
fie printr'un expert anume de- observându-se prescriptiunile de
semnat, cel chemat va putea fi sub art. 153. (C. J. M. 153; Pr.
adus imediat prin forta publia, Pen. 179, 172).
aplicânclu-i-se si o amenda dela 204. In cursul instructiunii,
200-4.000 lei. Invinuitul sau ministerul public,
Daa pentru a justifica neve- vor putea sä propunä luarea
nirea, martorul sau informato- mäsurilor ce vor crede necesare
rul ar fi prezentat un certificat pentru descoperirea adevarului.
medical, care s'ar constata de In acest scoP Procurorul mili-
atre judecator cä nu a fost sin- tar este indreptatit a cere dosa-
cer, atât martorul, cat si infor- rul cauzei dela judecatorul de
matorul vor putea fi pedepsiti instructie militar, care este o-
de ca,tre acesta cu amendä pe- bligat sag remitä oricare ar fi
nala dela 500 la 10.000 lei, iar stadiul in care se gäseste aface-
medicul se va urmäri conform rea.
dispozitiunilor pentru fals. (C. In caz and se va cere ascul-
Pen.). tarea de martori, cel ce va face
201. Judecatorul de instruc- aceastä cerere va preciza punc-
tie militar va proceda, dad, crede tele asupra arora vor trebui sa
de cuviintä la cercetari locale, fie intrebati martorii propusi.
descinderi, perchezitiuni sau re- Judecatorul de instructie mi-
constituiri a faptelor conformân- litar va fi dator a se pronunta
du-se regulelor prescrise pentru asupra acestor cereri printr'o or-
ofiteril politiei judiciare. donanta de zi motivata. (C. J. M.
In asemenea cazuri el este da- v. 101).
tor sá anunte In prealabil pe pro- 205. Oridecateori ministerui
curorul militar, care va asista public va face uz de articolul pre-
daca va gäst necesar. (Pr. Pen.). cedent, va fi dator sä restitue do-
202. In caz and judecätorul sarul In termen de trei zile, peste
de instructie militar va crede, acest termen dosarul nu se mai
mate dispune facerea unei ex- poate retine decat cu aprobarea
uertize nentru a se canäta toate generalului comandant si in a-
lämuririle de care are nevoie, sau cest caz nu mai mult de 8 zile.
va chercia pe expertii care si-au (C. ,T. M. 204).
dat pärerea In cursul cercetari- 206. Judecatorul de instructie
lor preliminare, In cazul and eu militar va constata printeo or-
ocazia acelor cercetäri s'ar fi fdonanta de zi toate actele de in-
cut apel la luminile unor aseme- structiune ce a efectuat si mä-
nea experti; de asemenea va pu- surile ce ar mai trebui luate in
tea sä se adreseze unei autori- interesul instructiunii.
tati, unui institut sau organ spe- 207. Toate actele din cursul
cial desemnat pentru aceasta instructiunii vor fi semnate de
www.digibuc.ro
 23 Martie 1937
judechtorul de instructie militar
$i contrasemnate de grefier, chiar
in momentul redactgrii lor. (C.
J. M. v. 35, 96).
208. Dacg judecgtorul de in-
structie militar constatg cá e-
xistg indicii cá cel pus sub ur-
mgrire ar fi sgvársit $i alte fapte,
le va aduce la cunoslinta gene-
ralului comandant sau eventual
Ministerului Apárgrii Nationale,
prin intermediul procurorului
militar, spre a se da ordin de ur-
märire suplimentar.
Dupg emiterea acestui orclin, el
va lua invinuitului un nou inte-
rogator asupra noilor invinuiri.
Tot astfel se va proceda $i in
cazul and ar exista indicii cg in
faptul imputat invinuitului ar fi
implicate si alte persoane justi-
tiabile de instantele penale mili-
tare.
Dacg insg judecgtorul de in-
structie militar ggseste eh' faptul
imputat invinuitului intrune$te
elementele unei infractiuni cali-
ficate altfel deck acelea pentru
care este deschisä actiunea pe-
nalg, nu mai va fi necesar un
nou ordin de urmgrire; in acest
caz el va schimba calificarea in-
fractiunii printr'o ordonanta de
zi, pe care o va comunica auto-
ritgtii care a emis ordinul de ur-
mgrire, prin intermediul procu-
rorului militar.
Judecatorul va lua apoi un nou
interogator invinuitului asupra
faptului a$a cum a fost din nou
calificat.
Dacd judecgtorul de instructie
militar ggsote cá infractiunea
nu este de conapetenta sa, resti-
tue prin procurorul militar, do-
sarul generalului comandant,
pentru a fi trimes locului com-
petent, care va proceda conform
art. 177, lit. d. (C. J. M. 177; C.
J. M. v. 100).
209. Dacg judectitorul de in-
structie militar, din eercetarea
ce face, va constata alte fapte
conexe, va trimete dosarul mi-
www.digibuc.ro
437
nisterului public, spre a inter-
veni pentru ca autoritatea in
drept sa se pronunte asupra ac-
tiunii penale, cu privire la aceste
fapte conexe constatate.
In acest caz generalul coman-
dant procedeazg in conformitate
cu art. 177 $i urm.
Ordinul de urmgrire va fi dat
de generalul comandant uncle se
gäseste dosarul sau unde a fost
trimes spre judecare. (C. J. M.
177).
210. Când judecgtorul va so-
cott cg instructia este terminatti,
va lua un ultim interogator in-
vinuitului, punânciu-i in vedere
faptele imputate lui, calificarea
lor i dovezile care s'au adunat
cu ocaziunea instructiei.
La acest interigator va fi fath
invinuitul i apärätorul sän.
In acest scop judecgtorul de
instructie militar va cherna pe
invinuit cu cel putin 10 zile Ina-
inte de ziva care se va fixa peri-
tru acest interogator; i se va
pune in vedere cii are dreptul
aleagg un apärgtor, li va
comunica numele apärgtorului,
din oficiu, desemnat de prese-
dinte i II va in$tiinta ea' el sau
apgrätorul sau au dreptul sá ia
cuno$tintg de dosar, din acel mo-
ment.
Despre aceastg formalitate va
incheia proces-verbal care se va
comunica $i procurorului mili-
tar. (C. J. M. v. 95: Pr. Pen. 267).
211. Dacá invinuitul läsat li-
ber in cursul instructiunii nu se
InfAti$eazg pentru a i se lua ul-
timul interogator, judecatorul de
instructie militar va da impo-
triva lui mandat de aducere.
Dacg, mandatul nu s'a putut
executa dupg ce s'a indeplinit
dispozitiunile art. 236, juclecato-
rul de instructie militar va pro-
ceda conform art. 237, iar in caz
$i in urma indeplinirii aces-
tor formalitgti nu se prezintd, va
incheia ordonanta definitivit. (C.
J. M. 236, 237).
 438 20 Martie 1937
212. Toate violrile sau orni-
siunile de forma, precum si ne-
respectarea prescriptiunilor art.
204, ivite pe timpul instuctiei,
vor trebui sa fie semnalate in
scris, judecätorului de instructie
militar, de catre ministerul pu-
blic, de Invinuit sau aparatorul
sat', cel mai târziu cu ocazia in-
terogatorului prevazut de art.
210.
Tot astfel se va proceda si
când se va sustine cá faptul ar
fi calificat gresit. (C. J. M. 204,
210).
213. Asupra Intâmpinarilor
din aceste memorii, judecátorul
de instructie militar este obligat
a se pronunta printr'o incheiere
motivatä In termen de 3 zile cel
mult.
In cazul and prin aceasta In-
cheiere gaseste intemeiatä in to-
tal sau In parte pretentiunile ri-
dicate va relua instructia pentru
inlaturarea lor.
214. Contra incheierii prevä-
zuta la alin. 1 al articolului pre-
cedent, Invinuitul si procurorul
militar au dreptul a face apel
la Carnefa de acuzare in termen
de 3 zile.
Camera va decide In ultimd in-
stanta, In cel mult 5 zile dela se-
zisare.
Apelul se declard In scris la
grefa judecatorului de instructie
militar sau la grefa Camerei
care va instiinta despre aceasta
pe judecatorul de instructie mi-
litar.
Dupa trecerea termenului de
apel prevazut mai sus, In caz de
respingerea apelului, sau dupä
refacerea instructiei, potrivit ho-
täririi Camerei de acuzare, in
caz de admiterea apelului, jude-
cátorul de instructie militar va
proceda la incheierea ordonantei
definitive, cerând in prealabil
concluziunile procurorului mili-
tar, In care scop Ii va trimete do-
sarul.
Acesta este obligat sa-1 resti-
www.digibuc.ro
tue impreuna cu rechizitoriul sau
In termen de cel nault 5 zile.
Duna primirea dosarului, ju-
rlecatorul de instructie militnr
va incheia ordonanta definitiva
In cel mult 10 zile. (Pr. Pen. 273).
215. Valabilitatea din punct
de vedere al formei, a actelor
alcatuite In cursul cercetarilor
preliminare sau ale instructiei,
nu va putea fi discutata inaintea
instantelor de fond.
Ornisiunile i violärile afará
de cele asupra competentei vor
putea constitui insa motive de
casare odatá cu recursul asupra
fondului, la Curtea Militará de
Casare si Justitie, dad, sunt din
cele prevazute sub pedeapsa de
nulitate numai dach s'a atacat
cu apel inaintea Camerei de a-
cuzare, hotarirea judecatorului
de instructie militar, potrivit ar-
ticolului precedent si numai In
másura in care a fost atacata cu
apel.
216. Ordonanta definitivá va
cuprinde: identitatea
antecedentele lui, mentiunea
daca este läsat liber sau arestat,
aratarea ordinelor de urmárire
cu precizarea infractiunii pentru
care este pus sub urmärire, ex-
punerea faptelor, probele adu-
nate in sarcina si in descarcarea
invinuitului, discutarea lor eu a-
rätarea temeiurilor de fapt si de
drept pe care se sprijinä trirnete-
rea sau netrimeterea lui in ju-
decatá si ca urmare, declaratiu-
nea judecatorului de instructie
militar, asupra acestui din urma
punct.
Totodatä, va enumära si des-
crie anexele si corpurile delicte,
precum si cheltuielile ocazionate
de instructie.
Ordonanta definitiva va fi da-
tata i semnata de judecatorul
de instructie militar si contra-
semnatä de grefier. (C. J. M. v.
102).
217. Daca invinuitul se afla,
sub puterea unui mandat de a-
restare, el nu va putea fi pus In
 20 Martie 1937
libertate in caz de trimetere in
judecatd; dispozitiunea din or-
donanta definitivd asupra aces-
ui inlocueste mandatul
de arestare, Mil a mai fi nevoie
de nicio confirmare ue tot tim-
pul judeatii.
Impotriva mentinerii sub stare
de arest, invinuitul va putea face
-cerere de eliberare provizorie la
tribunalul militar respectiv, care
se va pronunta cu precddere.
Dacd NIA, in acel moment el
va fi läsat liber, va continua sä,
Arnând liber.
218. Deed' judecdtorul de in-
structie militar va declare cd nu
-este loc ca invinuitul arestat sá
fie trimes in judecatd, acesta nu
va putea fi pus in libertate cle-
at dupá expirarea termenului
de apel, acordat ministerului pu-
blic, nentru a ataca ordonanta
definitivä si in caz când a facut
apel, dupä pronuntarea deciziei
de cátre camera de acuzare asu-
pra acestui apel.
In cazul când Camera de acu-
zare ar reforma ordonanta jude-
catorului de instructie militar,
gäsind cä este caz ca invinuitul
sa fie trimes in judecatä, acesta
va rämâne arestat in baza deci-
ziunii.
In cazul insä când Camera de
actizare gäseste cd este loc a se
face un supliment de instructie,
va decide si asupra punerii sau
nu in libertate a invinuitului.
(Pr. Pen. 271).
219. Dosarul paraf at, numero- M. 23).
tat si snuruit va fi inaintat, Ira-
preunä cu toate corpurile delicte,
ministerului public.
220. Ordonanta definitivä a
judechtorului de instructie mili-
tar, in materie de delicte, contra-
ventiuni si toate infractiunile
preräzute de acest cod, va putea
fi atacatá cu apel de cätre mi-
nisterul public, inaintea camerei
de acuzare, in cazul când jude-
cdtorul de instructie militar a
declarat cd nu este caz de dare
In judecatá.
www.digibuc.ro
439
Asemenea si când procurorul
militar, in dezacord cu judecd-
torul de instructie minter, de-
clará eá nu este caz de trimetere,
va supune cazul generalului co-
mandant, care va hotäri.
Acest apel motivat se va face
In termen de trei zile dela pri-
mirea dosarului la parchet
va fi adresat la grefa tribunalu-
lui respectiv, sau la camera de
acuzare.
Oricare ar fi concluziunile or-
donantei definitive in caz de cri-
me, ministerul public va inainta
dosarul camerei de acuzare, in 3
zile dela primirea lui, iar in caz
de alte infractiuni, direct instan-
tei de judecata, impreund cu
toate anexele si lista martorilor
propusi.
CAPITOLUL II
Procedura Camerei de acuzare
221. Procedura inaintea ca-
morel de acuzare, este aceea pre-
väzutä de codul de procedurd
penal& pentru camera de acu-
zare respectivä, in mäsura apli-
cabilá la tribunalele militare si
dacá nu contravine dispozitiilor
exprese din codul de fatä.
Convocarea ei se face de csâtre
generalul comandant, sau de in-
locuitorul sdu preväzut la art.
23 din prezenta lege, prin grefa
camerei. oridecâteori este nevoie.
Camera se pronuntá in ultirad
instantd in termen de cel mult
10 zile. (Pr. Pen. 274-286; C. J.
CAPITOLUL III
Cifafiuni 0 mandate
Sectia I
Citatiuni
222. Citatiunea este chemarea
fäcutä, de orice ofiter al politiei
judiciare militare sau de jude-
cdtorul de instructie militar, sau
de orice instantä, de judecatd,
unei persoane care urmeazä a se
infätisa inaintea lor. (Pr. Pen.
82).
440 20 Martie 1937
223. Citatiunea va cuprincle
numele, pronumele i calitatea
celui care a emis-o, numele gra-
dul sau functiunea si domi-
ciliul celui chemat in fata jus-
titiei, scopul pentru care este
chemat, locul, data si autoritatea
judechtoreascA in fata direia tre-
bue BA se infätiseze.
Citatiunea va fi datatä i sem-
nata de arei dela care emend.
(Pr. Pen. 82).
224. Citatiunea va fi emisä
astfel bleat cel chemat s aibd
dela primirea ei, panA la data in-
fAtisArii, un termen de eel putin
3 zile.
Acest termen insä poate fi $i
mai scurt in cazul când este po-
sibil ca cel chemat sa se prezinte
mai curând.
225. Citatiunea se va preda
prin organul politienesc sau ad-
ministrativ competent, care este
dator a o inrattna de indatä per-
soanei citate, iar in lipsá, unei
rude care locueste impreunä cu
dânsa, ori unui servitor al säu,
iar cand eel citat locueste la ho-
tel, hotelierului sau portarului.
La corpurile de trupil sau ser-
vicii inmAnarea se va face prin
comandantul corpului de trupd
sau seful serviciului respectiv.
In lipsd de asemenea persoane,
sau dacA ele refuzd sä primeascA
citatia, sau sd dea dovachi de
primirea ei, agentul o va afisa
la usa locuintei celui citat, prin
incheiere de proces-verbal pre-
vAzut de procedura penalä.
Aceste operatiuni vor fi con-
statate printr'un proces-verbal.
DacA cel citat dà dovadA de
primirea citatiei, agentul va a-
clever! semnAtura sa, fArd a mai
dresa proces-verbal.
Toate aceste lucrAri vor fi ma-
intate de urgentd celui care a
emis citatia. (Pr. Pen. 83-85).
Sectia II
Mandate
226. Nimeni nu poate fi ridt-
cat, detinut sau arestat, clecfit
www.digibuc.ro
in puterea unui mandat elms
conform legii. (Const.19; Pr. Pen.
206 207, 254).
227. Mandate le sunt de patrut
feluri:
a) Mandat de infAti$are;
b) Mandat de aducere;
c) Mandat de depunere;
d) Mandat de arestare. (Pr,
Pen. 255).
228. Manclatul de Infätisare
are de scop de a adUce in fata
justitiei pe invinuit.
Manclatul de aducere are de
scop de a constrânge pe cel che-
mat sA se prezinte in fata justi-
tiei, in cazul când nu s'a
sat la data si locul fixat prin
mandatul de infAtisare sau prin
citatiune.
Acel adus cu mandat de adu-
cere va fi cercetat de indatA.
229. Mandatul de aducere, are
putere pâra in momentul cânci
cel chemat a fost adus in fata,
celui care 1-a emis.
Ofiterii de politie judiciard, a-
farA de procuror, se vor confor-
ma prescriptiunilor art. 163 eAnd
vor emite un asemenea mandat.
(C. J. M. 163).
230. Mandatul de depunere
are de scop de a Dune pe invi-
nuit de IndatA la ditpozitia jus-
titiei.
El se va emite in cazurile and-
tate de art. 159, 160 si va avea
putere astfel clupa cum se aratd.
la art. 161. (C. J. M. 159-161).
231. Manclate le de aducere
depunere se pot emite si de cd-
tre ofiterii politiei judiciare. (Pr.
Pen. 206. 207).
232. Mandatul de arestare
are de scop punerea sub arest
ureventiv a unei persoane, in ca-
zurile previlzute de art. 160. (C.
J. M. 160; Pr. Pen. 255).
233. Mandate le de arestare
se pot emite numai de cAtre ju-
decdtorul de instructie militar,
sau de catre ministerul public,
in executarea hotäririlor instan-
tei prevAzute de lege.
234. JudecAtorul de instruc-
 170 Martie 1)37
tie militar nu va putea emite
mandat de arestare contra invi-
nuitului, läsat liber sau adus cu
mandat de aducere, decât dund
ce ti va fi luat un interogator.
In cazul când mandatul de a-
ducere nu si-a produs efectul,
judecdtorul de instructie militar
va Dutea emite mandat de ares-
tare si deed cel ardtat in man-
dat va fi adus la inchisoare re-
sedintei judeciitorului de instruc-
tie militar, acesta este dator a-i
lua interogatorul in termen de
24 ore.
235. Mandatul va cuprinde:
enuntdrile prevdzute la art. 223,
cauza care determinä arestarea,
calificarea datd fantului. precum
si textul de lege care II pedep-
seste. (C. J. M. 223).
236. Mandate le de aducere
arestare vor fl executate prin
orice agent al fortei publice, care
le vor intatisa de indatä In ori-
ginal persoanelor in contra cd-
rora au fost emise.
Agentul insärcinat cu execu-
tarea mandatului, va lua cu
dânsul, de va crede de cuviintd,
ajutorul necesar Dentru asigu-
rarea executärii lui, adresän-
du-se in acest scop autoritätii
celei mai apropiate a ocului
unde trebue sd execute manda-
tul.
Cel care refuzä a se supune
mandatului sau va cerca sá fu-
gd, va fi constrâns a se supune
prin forta publicd. (Pr. Pen. 261).
237. Dacd cel contra canna
s'a ernis un mandat nu poate fi
gäsit, mandatul va fi notificat la
ultimul dorniciliu, conform pre-
scriptiunilor art. 225.
Procesul-verbal, dresat ou a-
ceastd ocazie, va fi vizat de no-
tar in comunele rurale, de comi-
sar sau de subcomisar in comu-
nele urbane, in asistenta a douä
persoane, locuind in apropiere,
care de asemenea vor semna.
Mandatul va fi inapoiat de ur-
gentA celui care 1-a emis.
In caz cAnd mandatul de adu-
www.digibuc.ro
441
cere a fost ernis de un jucleciltor
de instructie militar, acesta va
ingriji ca sd fie publicat in Mo-
nitorul Oficial.
Told agentii fortei publice aunt
datori a pune In executare un a-
semenea mandat, oriunde s'ar
gdsi cel contra cdruia s'a ernis.
(C. J. M. 225).
238. Cel care in executarea
nui mandat de arestare, va a-
duce pe invinuit la inchisoare,.
va da mandatul in mana direc-
torului inchisorii, incheind pro-
ces-verbal despre aceasta.
Directorul inchisorii este da-
tor sä dea o adeverintä celui
care a executat mandatul, incu-
nostiintând in 24 ore pe judecd-
torul de instructie militar care
1-a emjs, despre executarea lui.
Dacd In termenul prevazut de
ultimul alineat al art. 234, cel
arestat nu este interogat, direc-
torul inchisorii este dator sd în
cunostiinteze ministerul
(C. J. M. 234; Pr. Pen. 263).
239. Cei arestati in puterea
unui mandat, nu pot fi transpor-
tati dela o inchisoare la alta, nu-
mai in interesul justitiei, cleat
in urma ordinului inscris al ju-
decátorului de instructie militar
sau al ministerului public, dupd
caz.
240. Mandate le de arestare e-
mise de judechtorul de instructie
militar sunt supuse confirrnárii
instantei din care face parte; in
acest scop judechtorul Va îna-
inta acestei instante, in termen
de 72 ore dela emiterea unui ase,
menea mandat, un raport prin
care va cere confirmarea lui,
impreunä cu dosarul cauzei.
241. Tribunalul, in termen de
48 ore dela primirea acestui ra-
port, va decide asupra confirm&
rii sau infirmärii rnandatului,
ascultând ne ministerul public
pe
Aceastä deciziune va putea fi
atacatil cu apel la Camera de a-
cuzare, care hotdrAste de urgerá
in ultimä instantd.
442 20 Martie 1937
Apelul se depune la gref a tri-
bunalului in termen de 24 ore
dela pronuntare.
242. In caz and judeatorul
de instructie militar va socoti
nu este loc a se emite mandat
de arestare, sau cä cel arestat,
In puterea unui asemenea man-
dat, poate fi pus in libertate, a-
restarea ne mai fiMd nec-esarä,
va comunica aceasta procuroru-
lui militar, care va putea face
opozitie la instanta respectivä.
Tribunalul se va pronunta du-
ce va asculta pe ministerul
public si pe invinuit.
Daa invinuitul nu se va pre-
zenta, instanta se va pronunta
In lipsa lui.
Hotärirea datä nu este supusg,
niciunei ai de atac. In cazul
and s'a admis concluziunile pro-
curorului militar, ea inlocueste
mandatul si se va executa de
indatä'.
243. Judeatorii care s'au pro-
nuntat asupra confirmärii sau
infirmärii unui mandat, sau a-
supra emiterii unui asemenea
mandat, vor putea lua parte la
judecarea pricinii.
244. Mandatul de arestare are
putere 30 de zile dela confir-
mare.
In caz de nevoie, el poate fi
reconfirmat din 30 in 30 de zile,
pänä la darea ordonantei defi-
nitive, and se va avea in vedere
prescriptiunile art. 217. (C. J. M.
v. 99).
245. Vitiile de care ar fi a-
tins mandatul de arestare, se
Vor propune numai cu ocazia
confirmärii lui in fata instantei
care va hotäri.
CAPITOLUL IV
Despre liberarea provizorie
246. Liberarea provizorie se
poate cere In mice stadiu al pro-
Cererea va fi adresatá judea-
torului de instructie militar, cât
timp instructia este in curs, sau
www.digibuc.ro
instantei de fond, Inaintea cdreia
este pendinte afacerea, care o va
cerceta de urgentä, ascultandu-se
invinuitul si luându-se i conclu-
ziile ministerului public. (Pr.
Pen. 129).
247. Cererea de liberare provi-
zorie va cuprinde obligatiunea
pentru invinuit de a se prezenta
inaintea justitiei la orice che-
mare i se va face.
Ea va cuprinde alegerea domi-
ciliului stabil, care va fi obliga-
tor pentru toatä durata intregei
cercethri si juclecdri. (Pr. Pen.
129).
248. Contra deciziunii luate
de judeatorul de instructie mi-
litar, cu privire la cererea de eli-
berare provizorie, ministerul pu-
blic si invinuitul vor putea face
apel, In termen de 3 zile, la in-
stanta din care face parte jude-
catorul de instructie militar.
Acest termen curge din ziva
incunostiintärii fäcutä de jude-
catorul de instructie militar.
249. Când afacerea se gäseste
In fata instantei de judecatä, a-
ceasta se va pronunta asupra li-
berärij provizorii, ascultând pe
ministerul public si pe Invinuit.
Hotärirea sa va fi definitivd.
250. Nu vor putea beneficia
de liberarea provizorie:
a) Cei arestati pentru nesupu-
nere sau dezertare care nu s'au
prezentat la corn de bundvoie;
b) Cei care au cercat sä fugd,
ori au fugit de sub arest in tim-
pul instructiei sau judecatii;
c) Vagabonzii. (Pr. Pen. 130).
251. Judecdtorul de instruc-
tie militar sau instanta de jude-
catd, poate 'revoca mäsura libe-
rärii provizorie cand imprejurd-
rile sau motivele care au deter-
minat-o s'au modificat ori când
cel liberat nu s'ar fi prezentat
la vreo chemare ce i s'ar fi %-
cut.
Judecatorul de instructie mili-
tar va emite In aceste cazuri un
nou mandat de arestare, in care
 20 Martie 1937
va specifica consideratiunile ce
au motivat emiterea lui.
Când instanta de judecatd re-
voacd, punerea in libertate pro-
vizorie, aceastd revocare repune
de drept in vtgoare mandatul de
arestare. (Pr. Pen. 132).
TITLUL III
Despre jadecatit
CAPITOLUL I
Procedure preliminarä
252. Toate afacerile trimise
instantei penale militare se tree
intr'un registru general In ordi-
nea primirii lor.
Când instanta are mai multe
sectiuni, repartizarea afacerilor
se face de primul-presedinte.
253. Fiecare sectie se conduce
din punct de vedere administra-
tiv de presedintele eau.
Acesta fixeazd, termenele de
judecatd, tinând seam& ca afa-
cerile care intereseazd siguranta
Statului, precum si acelea in
care se gdsesc arestati s'd se ju-
dece de urgentá si cu precädere.
Tot el convoacd pe judecd,tori.
254. Presedintele, dupd ce fi-
xeazd termenul de judecatd, dis-
pune citarea invinuitului cu cel
putin 10 zile inainte de judecatä.
La prezentarea acestuia It no-
tified, data fixatd, pentru jude-
care si II face cunoscut faptul
pentru care este dat In judecatk
precum si lista martorilor,
formatorilor sau expertilor pe
care acuzarea cere a fi chemati,
Intrebându-1 deed, are j el de
propus martori, informatori sau
experti in descdreare.
Martorii, informatorii sau ex-
pertii vor putea fi si dintre cei
care nu au fost ascultati la in-
structie.
Nu se vor cita decdt acele per-
soane a cdror adresd a fost cc:1m-
plet ardtatä, tar lista acestora
se va propune la gretä, eel mai
tdrziu 5 zile dupd, indeplinirea
de cdtre preseclinte a formalitä-
www.digibuc.ro
443
tilor prevdzute in acest articol.
(C. J. M. v. 103).
255. Tot cu aceastá ocazie se
comunicd inculpatului numele
apdrátorului din oficiu, pe care
presedintele II va instiinta In
scris despre ziva judecdtii.
Dacd, este arestat i se mai
pune in vedere cä Dând la ziva
judecdtii poate comunica cu a-
pärdtorii sài i cá dosarul cau-
zei le std la chspozitie. (C. J. M.
v. 103, al. II).
256. Indeplinirea formalitáti-
lor prescrise la art. 254 si 255 se
va constata de edtre presedinte
printeun proces-verbal, toate a-
cestea sub pedeapsd, de nulitate.
(C. J. M. v. 103).
257. Lipsa notified/1i listel
martorilor propusi, precum
nerespectarea termenului de 10
zile, indreptdteste pe invinuit a
cere dela instanta de judecatá
amânarea pricinii. pentru a se
indeplini aceste formalitdti.
258. Chemarea despre care se
vorbeste in articolele precedente,
se va face pentru cei aflati in
stare de arest, prin directia In-
chisorii respective pentru cei l'd-
sati liberi, prin orice agent al
fortei publice sau agent admi-
nistrativ.
Dispozitiunile privitoare la
formd, si modul de predare al ci-
tatiunilor i mandatelor sunt a-
plicabile In cazul art. 254, pre-
cum si inaintea instanteIor de
judecatä. (C. J. M. 254).
259. Dacd eel chemat nu se
va prezenta Mil a trimite legi-
time justificare, presedintele va
trimite contra lui un mandat de
aducere, pentru a putea Indep-
plini formalitätile preväzute de
art. 254 si 255; judecarea inain-
tea instantei se va amâna clacd
formalitatile nu s'au putut inde-
plini in termenul legal.
Când inculpatul sau acuzatul
nu s'a prezentat la termenul fi-
xat pentru juclecatá, el va ft ju-
decat dupd caz, In lipsd, sau
444 20 Martie 1937
contumacie, afard, de impiede-
care justificatd, pe care instanta
o va aprecia.
Judecarea in lipsrt, sau contu-
macie se va face potrivit dispo-
ritiunilor prevdzute la art. 360
urmatorii. (C. J. M. 254, 255,
360).
260. Dispozitiunile art. 254, se dent in cel putin 10 afaceri.
vor indeplini numai cu ocazia
primului termen de infätisare in
fata instantei. In caz de amd.-
nare, acuzatul va lua cunostinta
de termen in instantd, afard de
cazul and amânarea se face din
oficiu si in absenta sa când se
va proceda din nou ca la artico-
lui 254. (C. J. M. 254).
CAPITOLUL II
Despre apeirätori inaintea instantelor
militare-
261. Pot indeplini oficiul de
apArdtori inaintea tribunalelor
militare:
a) Avocatii inscrisi in vreunul
din barourile din tara;
b) Ofiterii combatanti sau asi-
milati din disponibilitate, rezer-
vd i retragere, proveniti din ac-
tivitate, licentiati sau doctori in
drept si care figureazd pe ta-
bloul prevAzut la articolul 262 la
vreunul din tribunalele militare
din tara;
c) Ofiterii combatanti din ac-
tivitate, numai and sunt in-
scrisi pe tabelul de apärätori din
oficiu. (C. J. M. v. 105).
262. Presedintii tribunalelor
si presedintele Curtii Militare de
Casare i Justitie, intocmesc in
luna Decemvrie a fiecdrui an un
tabel de apdrätori din oficiu, in
care se vor inscrie:
1. Avocatii care nledeazd in mod
obisnuit in fata tribunalului mi-
litar respectiv, cu domiciliul in
localitatea de resedintd a tribu-
nalului.
2. Ofiterii prevAzuti la alin. b
din articolul precedent, care- vor
face cerere.
3. Ofiterii combatanti din acti-
www.digibuc.ro
vitate. dela gradul de capitan îr
sus, aflati in circumscriptiunea
teritoriala a tribunalului respec-
tiv.
263. Se intelege cä un avocat
pledeaza obisnuit in fata unui
tribunal militar, atunci and eI
a pledat in cursul anului prece-
264. Inscrierile prevrtzute in
tabelul dela articolul 262 se vor
face in chipul urnarttor:
1. Cei dela punctele 1 si 2 din
articolul 262, in capul tabelului
si in ordinea alfabeticd.
2. Cel dela punctal c al artico-
lului 261, separat la finele tabe-
lului, pe grade si vechime, ince-
pând cu cel mai nou cdpitan. (C.
J. M. 261, 262).
265. Aceste tabele se afiseazd.
la grefa tribunalului militar
in sala de sedinte, in a doua ju-
mdtate a lunei Decernvrie si in-
trd, in vigoare la 1 Ianuarie a a-
nului urmätor.
266. Cererile pentru inscrie-
rea pe tabelul apilrätorilor se
vor adresa presedintelui tribu-
nalului in tot cursul anului, care
va elibera celor prevazuti la ali-
neatele 1 si 2 de sub art. 262,
câte o carte de ariirdtor militar,
in puterea areia va putea aprt-
ra inaintea tuturor tribunalelor
militare.
In caz de suspendare sau re-
vocare, aceste arti se riclica sau
se anuleazd, dupd caz. (C. J. MI
262).
267. Nu pot face oficiul de a-
pärätori in niciun caz:
a) Ofiterii reformati prin Inalt
Decret, pe baza deciziunii unui
consiliu de reforma, chiar dacd.
sunt avocati;
b) Avocatii eliminati de pe ta,
blourile barourilor;
Avocatii suspendati de pe
tabloul barourilor, pe timpul
suspendärii lor;
d) Oricine este pus sub urmd-
rire judiciara sau a suferit o
condamnatiune pentru crima
sau pentru unul din urmätoa
 20 Martie 1937
rele delicte: furt, abuz de lucre-
dere, Ineelàciune, delapidare de
bani publici, corupere de minore,
jurdmAnt sau marturie
mincinoasä., siluire. mituire, sus-
tragere de acte el delict de au-
dier4A la vreuna din instantele
militare. (C. J. M. v. 105).
268. Pentru contravenire la
prescriptiile acestei legi, relativ
la oficiul de apAriltor, instanta
va putea sezisa baroul de avo-
cati si cere trimeterea in fata
comisiilor disciplinare respec-
tive, a avocatului in
ApArAtorii dela art., 261, alin.
b, pot fi suspendati, ori revocati
cle cAtre instanta militarà in ur-
ma cererii motivate a ministe-
rului public, dispozitie care se a-
Mich i avocatilor In cazul and
vor repeta fapta dela alineatul
precedent.
Instanta se va pronunta asu-
pra acestei cereri, in camera de
consiliu, dupA ce se va asculta,
attd ministerul public, at ei a-
pArAtorul, a arei suspendare
sau revocare se cere.
Deciziunea cleat, nu este su-
pusA la nicio cale de atae ei este
executorie In mod obligatoriu
pentru toate instantele penaIe
269. Numirea apäriltorilor
din oficiu pentru fiecare cauzA
se face de cAtre preeedintele in-
stantei militare, dupA ordinea
Inscrierii In tabelul mentionatla
art. 264.
Ofiterii din activitate de servi-
ciu, cu gradul dela colonel In
sus, nu vor fi numiti apArátori
din oficiu, cleat In cazul and
Invinuitul este ofiter ei in grad
egal cu dAneii.
Niciunul dintre cei inscriei pe
tabelul apárátorilor din oficiu
nu poate fi obligat sá andepli-
neasa aceastà, indatorire de mai
multe ori, inainte ca toti ceilalti
Inscriei pe tabel sA fi indeplinit
Indatorirea de apärätor. (C. J.
M. 264).
270. Numirea apilrAtorilor din
www.digibuc.ro
445
oficiu se face pentru cel mult
patru procese care se judeca in
aceeaei eedintA a instantei mili-
tare.
271. Functiunea de apArator
din oficiu este obligatorie i gra-
tuitA.
In caz de impiedecare justifi-
catA, aparatorul numit din ofi-
ciu fi dator sà trimeatá din
vreme preeedintelui motivele Ira-
piedecArii, dad, aceste motive
vor fi socotite de preeedinte ca
intemeiate, el va fi inlocuit cu
un altul.
Dacá refuzul de apárátor nu
este justificat $i numitul apArA-
tor din oficiu fiind ofiter din ac-
tivitate de serviciu, persistA in
refuz, el va putea fi pedepsit
discipliner de cAtre generalul co-
mandant respectiv, iar cleat nu
este ofiter din activitate de ser-
viciu, se va proceda conform art.
268. (C. J. M. v. 105; C. J. M.
268).
272. MAsurile prevAzute In
articolul precedent, alin. 3, se
vor lua contra apárátorilor i In
cazul and se prezintá in in-
stanta la ziva procesului, dar nu
fac apárarea sau pArAsesc pe
clientul lor inainte de termina-
rea desbaterilor.
Procurorul militar de eedintA
este dator sA constate faptul prin
incheiere de proces-verbal i sA
se conforme art. 268. (C. J. M.
268).
273. Acuzatul i apArAtorul
sAu au dreptul sA consulte dosa-
rul afacerii numai la grefA,
orele de servioiu. Ei vor putea
scoate copii legalizate de pe ac-
tele din dosar, cu autorizarea
preeedintelui, care va putea re-
fuza cererea, atunci and va a-
precia cA interese superioare se
opun.
CAnd preeedintele va socoti cá
interese superioare de Stat re-
clamá pAstrarea discretiunii, o-
data u autorizarea pentru con-
sultarea clz.Nsarului, va cere apit-
rAtorului In scris, sa deelare pe
446 20 Martie 1937
onoare cd, nu vb, divulga nimic
din cele ce va afla, atât din ac-
tele din dosar, eat si din desba-
terile orale, când sedinta ar fi
eventual declaratä secretd, con-
form art. 274, aceasta, sub sanc-
tiunea prevdzutd de art. 271 al
acestui cod si Mrä prejudiciul
altor sanctiuni prevdzute de co-
dul penal, sau alte legi pentru
apdratorul culpabil. (C. J. M. v.
107; C. J. M. 271, 274).
CAPITOLUL III
Po litia audientei
274. $edintele instantelor pe-
nale militare sunt publice. Dacd
publicitatea ar putea premejdui
siguranta Statului, ordinea pu-
Mica disciplina in armatä sau
bunele moravuri, instanta poate
ordona ca desbaterile sd se facä
In secret, in prezenta pärtilor si
apärätorilor din proces.
Aceasta dispozitiund poate fi
luatd, atat din oficiu, cat si in
urma cererii ministerului public
sau apdrdrii. (C. J. M. v. 108).
275. Presedintele declard se-
dinta deschisä. El are politia au-
dientei. pe care o exercitä con-
form dispozitiunilor de mai jos.
(C. J. M. v. 109).
276. Publicul trebue sä fie
färd arme, sd stea descoperit,
respectuos si in tdcere. (C. J. M.
v. 110).
277. Cand publicul dá semne
de aprobare sau desaprobare,
presedintele poate ordona goli-
rea sdlii. Dacä cineva se impo-
triveste ordinelor sale, instanta
poate dispune arestarea turbu-
rätorului, oricare ar fi el, si
condamnarea lui pe loc, ascul-
tand si concluziile ministerului
public, la amendä dela 100 la
1.000 lei, printr'o hotdrire nesu-
pusd niciunei alte cdi de atac.
Dacd, turburarea sau nelini-
stea aduce stânienirea mersului
justitiei, sau dacd cineva din
sala de sedintd ar ameninta, in-
sulta, cu cuvinte sau gesturi, ar
www.digibuc.ro
lovi sau trage asupra membrilor
instantei, procurorului militar,
grefierului, martorilor, invinui-
tului ori apárdtorilor, va fi ju-
decat pe loc si condamnat la pe-
deapsa prevazutá de lege, pen-
tru faptele comise, oricine ar fi
culpabilul, in urma desbaterilor
contradictorii ce vor avea loe
deindatd.
Ministerul public pune conclu-
ziunile sale, iar ca apdrdtor se
va destina de presedinte, unul
din oficiu. (C. J. M. v. 110, 111).
278. Presedintele poate ordo-
na ducerea la inchisoare a ori-
cdrui invinuit care prin oHce
mijloc ar impiedeca liberul curs
al justitiei; in acest caz se va
proceda la judecarea pricinii ca
si cum invinuitul ar fi de fatd,
consemnandu-se toate aceste in-
tr'un proces-verbal. (C. J. M. v.
114).
279. Dad, invinuitul s'a fd-
cut vinovat de vreunul din fap-
tele ardtate la art. 277 si s'a pro-
cedat in contra sa conform art.
278, indatä dupd judecarea f ap-
tului si citirea hotdririi, grefie-
rul Ii va aduce la cunostinta re-
zultatul, incheind proces-verbal
despre aceasta. (C. J. M. v. 110).
280. Dacd alte crime sau de-
licte afarä de cele prevä,zute la
articolele precedente si care nu
au nicio legaturd cu procesul in
curs, s'au sdvarsit in localul si in
timpul sedintelor, instanta va
proceda in modul urmátor:
1. Daca infractorul este mili-
tar, pânä la gradul de colonel
inclusiv, el se judecd de insbisi
instanta inaintea cdreia s'a co-
mis infractiunea.
Dad, infractorul nu este mili-
tar, se va incheia de catre in-
stantd un proces-verbal consta-
tator al faptului savarsit, iar in-
fractorul sub stare de arest se
va trimite impreund cu actele
Incheiate instantei competente
a-1 judeca.
2. Dacd infractorul este gene-
ral, tribunalul va constata fap-
 20 martie 1937
tul printr'un proces-verbal i 11
va inainta spre judecatá Curtii
Militare de Casare si Justitie,
unde se va urma conform pro-
cedurii obisnuite.
3. Dacd infractiunea are loc
inaintea Curtii Militare de Ca-
sar i Justitie, infractorul se va
judeca pe loc, iar pentru nemi-
litari, se va proceda conform
punctului 1 din prezentul arti-
col. (C. J. M. v. 111, 114).
281. Procesele-verbale de care
se face mentiune in articolele
precedente, vor fi semnate de
cdtre toti membrii care au luat
parte la sedintd, precum si de
procurorul militar si grefierul
respectiv. (C. J. M. v. 115).
282. Delictele si crimele de
audientd, sávdrsite de orisicine
in fata consiliului de disciplind,
se vor judeca de tribunalul mi-
liter respectiv, cdruia i se vor
trimite infractorii impreund cu
actele doveditoare incheiate.
Dacd, alte crime si delicte se
slvdrsesc cu ocazia judecárii a-
facerilor inaintea consiliilor de
disciplind, se va incheia un pro-
ces-verbal in conditiunile prevd-
zute la articolele precedente, iar
infractorii se vor trimite ens-
tati, impreuná cu actele de con-
statare, instantei militare sau ci-
vile competente a-i judeca, po-
trivit calitätii infractorului. A-
ceasta va dispune judecarea de
urgentd.
CAPITOLUL IV
Cercefarea pricinii
283. Presedintele este investit
cu conducerea generald a desba-
terilor. (C. J. M. v. 119)
284. Presedintele ordond sá
se introducä invinuitul, care se
infatiseazd liber, färä, fiare, insd
sub pazd, sigurd si asistat de a-
párdtorul situ. (C. J. M. V. 112).
285. Dach invinuitul este li-
ber si ny se infatiseazd si deed
s'au indZplinit pentru el forma-
www.digibuc.ro
447
litátile preväzute de art. 254 s1
258, se va judeca in lipsd, potri-
vit art. 360 si urmátorii. (C. J.
M. v. 113, al. II).
286. Dacá invinuitul este a-
restat i refuzd a se infdtisa,
presedintele 11 someazd printr'un,
agent al fortei publice, ca in nu-
mele legii 0, se supund justitiei.
Directorul inchisorii, impreuná
cu acest agent i vor incheia pro-
ces-verbal despre somatiunea ce
s'a fdcut si despre rdspunsul in-
vinuitului.
Deed acesta nu se supune la
somatiune, se va da citire pro-
cesului-verbal in sedintd si se va
proceda la judecatd, ca si cum
ar fi nrezent. (C. J. M. v. 113).
287. Presedintele intreabá pe
invinuit, despre numele, pronu-
mele i gradul salt, corpul sau
serviciul din care face parte,
varsia, locul nasterii, profesiu-
nea i resedinta sa, precum si
dad, a mai fost vreodatä, con-
damnat.
Dacd, invinuitul refuzä, sä, räs-
puncld, desbaterile vor urma mai
departe, identitatea sa stabilin-
du-se prin a ctele din dosar. (C.
J. M. v. 112).
288. Presedintele ordond gre-
fierului sä feed, anelul martori-
lor care se vor prezenta in sale
de sedinte; dupd terminarea a-
peliilui presedintele ordond
sd se retragd in camera anume
destinatd.
Dacd desbaterile vor dura mai
multe zile, presedintele poate
cuviinta martorilor SA Ord-
seascä localul instantei, hotdrin-
du-li-se ziva i ora la care tre-
bue sä, fie fatä.
289 Martorii absenti, sau cei
care infatisändu-se, refuzd de
au da márturia vor fi supusi la
penalitätile prescrise de art. 195,
alin. 4. (C. J. M. 195).
290. Dacd procedure nu este
indeplinitá pentru vreunuI din
martorii chemati, aceasta nu va
impiedeca luarea interogatoru.
448 20 Martie 1937
lui invinuitului, ascultarea ce-
lorlalti martori prezenti sau lua-
rea orichirei masuri, dupa care
instanta va statue dacä este loc
sau nu, sa se amâne judocarea
pricinii.
291. Presedintele ordona gre-
fierului a citi actul de trimete-
rea in judecata i pune in vede-
rea invinuitului infractiunea
pentru care este urmarit.
El va proceda la luarea inte-
rogatorului invinuitului si Ii va
pune in vedere dovezile faptului
ce i se aduc in sarcina, cerân-
totodata sa spue ceea ce
este util apararii sale. De ase-
menea instiinteaza pe aparatori
a se exprima cu deferenta si res-
pect fata de lege si instanta.
Cella lti membri ai instantei,
precum i ministerul public, pot
Pune orice intrebdri invinuitu-
lui, fie prin intermediul prese-
dintelui, fie direct, In urma au-
torizatiunii acestuia.
Apararea de asemenea va pu-
tea sa fad, intrebärile ce le va
crede de cuviinta, dar numai
prin intermediul presedintelui.
laspunsurile Invinuitului vor
fi reproduse in rezumat de gre-
fier semnate de invinuit si vizate
de presedinte. (C. J. M. v. 116).
292. Dacä sunt mai multi in-
vinuiti, ei pot fi interogati sepa-
rat si pot sa fie confruntati In-
tre ei, cu obligatia de a fi
asupra räspunsurilor date
In lipsa lor de catre ceilatti in-
'vinuiti.
293. Nicio exceptiune asupra
compunerii tribunalului i nicio
recuzatiune In contra juclecäto-
rilor nu pot fi ridicate de
nuit sau apärätorul sáu, precum
si de ministerul public, orice ce-
rere In acest seni se va pune la
dosar.
Aceasta Insä nu le ridica drep-
tul de recurs, care se va face o-
tlatä cu recursul asubra fonclu-
lug si in conformitate cu dispoz4-
¶iunile prevazute de lege.
Judecatorii insä se vor recurs,
www.digibuc.ro
singuri din oficiu in cazurile
prevazute la art. 19, 20 si 21, In
care caz procesul se amânä pon-
tru a se proceda la Inlocuirea
judecatorului recuzat. (C. J. M.
v. 117).
294. Daca culpabilul sau mi-
nisterul public au de ridicat ex-
ceptiunea de incompetentd, ei
sunt obligati a o propune inain-
tea audierii martorilor si in-
stanta de judecata va hotari de
indata.
Dad, cererea este respinsä, tri-
bunalul va proceda la judecarea
afacerii, rämânând inculpatului
sau ministerului public, dreptul
de a ataca odatä cu recursul a-
supra fondului si hotarirea data
asunra fondului si hotarirea
data asupra exceptiei.
In acelasi mod se va proceda
cu oricare alte excepiuni sau in-
cidente, care s'ar ridica In
cursul desbaterilor si care tre-
buesc fäcute in scris si in dublu
exempla,..
Hotäririle asupra exceptiuni-
lor sau incidentelor de orice na-
tura, vor fi date cu majoritate
de voturi. (C. J. M. v. 118).
295. Dacä exceptiunea de in-
competenta a fost admisa, fie
pentru motivul cá cel trimis ju-
decätii nu era justitiabil de tri-
bunalele militare, fie pentruca
alt tribunal minter era compe-
tent. afacerea se va trimite tri-
bunalului competent.
296. Dacd tribunalul este se-
zisat de o afacere care infra In
competenta sa i totodatä si de
alte fapte, care ar intra fn corn-
netenta consiliului de disciplinä,
tribunalul retine, judecá $1 apli-
ca pedeapsa sa nentru infrac-
tiunea de competenta consiliului
de discinlinä, chiar dacä achitä
pe inculpat pentru primul fant.
297. Dupa terminarea intero-
gatorului se va proceda la ascul-
tarea martorilor.
Nu vor -putea fi ascultati decât
acei martori care au (lost noti-
ficati si citati conform art. 254.
 20 Mart le 1937
Presedintele Insti va putea sa
faca Intotdeauna uz de dispozi-
tiunile art. 309. (C. J. M. 254,
309).
298. Martorii vor fi introdusi
ve rand si vor fi ascultati in or-
dinea fixata de art. 302.
Mai Irtainte de a depune vor
fi Intrebati de nume, pronume
serviciul din care fac parte, pro-
'f esiunea i locuinta lor, precum
daca sunt In vreunul din ca-
zurile prevazute de art. 194, and
vor fi ascultati ca informatori.
Dupa aceasta vor depune ju-
raraantul prevazut de art. 191,
apoi vor arata verbal ce stiu a-
supra faptului care se judeca.
.(C. J. M. 191, 194, 302).
299, Martorii nu pot sa se in-
terpeleze unii pe altii.
300. Dupa terminarea
presedintele va putea face
direct martorului, intrebarile ce
va crede de cuviinta.
Ceilali membri ai instantei
ministerul public, vor putea face
de asemenea Intrebari, fie prin
intermediul presedintelui, fie di-
rect In urma autorizatiunii aces-
tuia.
Apararea va putea face i ea
Intrebärile ce va crede de cu-
viinta. insá numai prin interme-
diul presedinteIui.
Presedintele va putea, dupä ce
va consulta pe membri, sa refuze
de a pune Intrebäri martorilor,
daca, din acestea s'ar provoca
raspunsuri care ar fi in afar's% de
faptul ce se judeca.
301. Grefierul este dator a re-
produce In rezumat depozitiunile
martorilor; acest rezumat va fi
indatä semnat de martor, con-
trasemnat de grefier i vizat de
presedinte.
302. Dupa ascultarea marto-
rilor acuzarii se vor asculta
martorii propusi de aparare.
In interesul desbaterilor Insd
presedintele poate interverti or-
dinea audierii.
303. Martorii pot fi confrun-
C. Hamangiu, vol. XXV. 29.
www.digibuc.ro
449
tati dupg, cererea ministerului
public sau apararii.
Presedintele poate face acea-
sta si din oficiu.
304. In cursul, sau In urma
depozitiunilor martorilor, prese-
dintele va putea sá ordone mnfä-
iarea corpurilor delicte, pre-
cum si toate actele ce pot servi
la luminarea cauzei.
305. Fiecare martor, dupa ce
va face depozitiunea sa, va
mane In sale de sedinte, pang.
se va termina audierea tuturor
martorilor, afarl daca presedin-
tele nu va dispune altf el.
306. Daca, din desbateri ar
reiesi cá depozitiunea unui mar-
tor fi mincinoasa, presedin-
tele poate din oficiu, ori in ur-
ma rechizitiunilor ministerului
public sau cererii Invinuitului,
ori aparatorului sau, sa ordone
detinerea acestui martor, justi-
tiabil, sau nu de instantele pe-
nale militare, dresandu-se pro-
ces-verbal despre cele constatate,
care, Impreuna cu cel detinut,
va fi inaintat de indata ministe-
rului public competent, spre a
proceda conform legii.
307. Instants, va hotärt dacrt
este cazul a se asculta martorii
absenti, iar daca importanta a-
cestor martori este de natura a
Impiedeca solutionarea procesu-
lui, instanta va putea amana
procesul, motivand deciziunea ce
va lua.
Presedintele va ordona sa se
dea mandat de aducere contra
acestor martori si va putea pro-
nunta si o amenda dela 100 la
2.000 lei.
Daca procesul nu se amana,
presedintele va ordona grefieru-
lui sa citeasca depozitiunile
luate de judecatorul de instruc-
tie martorilor absenti, pe care le
va gasi necesare pentru lumina-
rea cauzei.
Atat ministerul public, cat
Invinuitul pot cere citirea aces-
tor depozitiuni, instanta Insá va
aprecia In acest din urraa caz.
450 20 Martie 1937
Procesul se poate judeca in
urma deciziunii tribunalului,
data cu majoritate de voturi,
chiar când nu se nrezintä niciun
martor in fata instantei, dacd
niciuna din parti nu cere amâ-
narea pentru acest motiv. (C. J.
M. v. 120).
308. Când Invinuitul sau vre-
unul din martori nu ar vorbi
limba romând, presedintele va
numi un interpret.
El va depune jurdmântul dela
art. 151, in fata instantei.
Daca judecata va gdsi necesar
a numi experti, conform art. 146
si deed ei nu pot fi adusi de in-
data, procesul se va amâna.
Ei vor fi supusi jurdmântului
preväzut de art. 150, in camera
de consiliu sau in sedintd, dupä
imprejurdri.
In cazul când, ne Iângh tribu-
nalul militar, existä interpreti si
experti permanenti, care au de-
pus jurdmântul la intrarea in
functiune, vor fi scutiti de a mai
depune un nou jurdrnânt1).
In cazul când invinuitul sau
martorii vor fi in neputintä de a
auzi sau a rdspunde, din cauza
unei infirmitati oarecare, se va
proceda conform art. 152.
309. Presedintele, din oficiu
sau dupd cererea pärtilor poate
sä, cheme In cursul desbaterilor
si sa asculte ca informator orice
persoanä ce i s'ar 'Area nece-
sard, ca sd fie audiatd pentru
descoperirea adevärului, dând la
nevoie contra acestor persoane
chiar mandate de aducere.
El poate ordona sau primi
O. se aducd orice fel de acte ce
ar fi utile desbaterilor si care
dupl ce se vor pune la dispozi-
tia pârtilor, vor putea fi anexate
la dosarul cauzei.
Ministerul public si apärarea
1) A se vedea Regulainentul pen-
tru traducktorii gi interpretii jude-
egtoreqti, din 18 Octoinvrie 1925, la
pag. vol. XIXII.
www.digibuc.ro
vor cere presedintelui sd facä uz
de acest drept.
Cererea lor insä râmâne su-
pusd aprecierii presedintelui. (('
J. M. v. 119) .
310. Cercetarea si desbaterca.
se urmeazd, totdeauna fdrd in-
trerupere si presedintele nu le
poate suspenda decât in inter-
vale trebuincioase repausului
judecAtorilor, martorilor si in-
culpatilor.
Tribunalul se pronuntd asu-
pra suspenddrii desbaterilor-
prin majoritate de voturi.
Desbaterile unui proces pot fi
Incá suspendate, dacá un mar-
tor, a cdrui depozitiune este in-
dispensabild, nu s'a infätisat,
sau dacd s'ar ordona arestarea.
unui martor a cdrui declara-
tiune s'a dovedit neadevdratd,
sau câncl un judecdtor e impie-
decat de a continua sà participe
la sedintd, sau când un fapt im-
portant rdmâne a se ldmuri. (C.
J. M. v. 123).
Tribunalul se pronuntd asu-
pra suspenclarii desbaterilor prim
majoritate de voturi.
311. Dui:4 terminarea ascul-
tdrii martorilor, presedintele dà
cuvântul reprezentantului mini-
sterului public, pentru desvolta-
rea rechizitorului sdu, apoi apd-
rdtorului invinuitului, pentru
pronuntarea apärdrii.
Atât ministerul public, cat si
apärarea au dreptul la replied,
cu ineuviintarea presedintelui.
Invinuitul sau apdratorul sat'
va avea insd cel din urnad cu-
vântul, aceasta sub pedeapsd de
nulitate. (C. J. M. v. 124).
312. Presedintele, sub pe-
deapsd de nulitate intreabä pe
inculpat dacd mai are ceva de
addugat in apärarea sa, dupá
care va declara desbaterile in-
chise. (C. J. M. v. 124).
 20 Martie 1937
CAPITOLUL V
Despre delibereiri i pronuntarea
senfintelor
313. Cand faptul judecat este
crimd, presedintele citeste in pu-
blic chestiunile rezultând din ac-
tul de acuzatiune si din desba-
teri, pentru fiecare acuzat in
parte si asupra cdrora se vor
pronunta judecdtorii, in ordinea
urmdtoare:
1. Acuzatul a sävârsit faptul
care i se imputa?
2. Acuzatul este culpabil de sd-
vârsirea acestui fapt?
3. Acest fapt a fost comis in
cutare imprejurare agravantd?
4. Acest fapt a fost comis in
cutare imprejurare care D. scuza
dupd lege?
Dacd acuzatul este minor con-
form preyed erilor codului penal,
presedintele mai pune urintitoa-
rea intrebare:
5. Acuzatul a lucrat cu discer-
nämânt? (C. 3. M. v. 125).
314. Presedintele va pune din
oficiu ehestiuni subsidiare dad.
faptul asa cum rezultd din des-
bateri este suseeptibil a primi o
altd calificare, cleat cea din ac
tul de acuzare.
315. Dupd citirea chestiunilor
prevdzute la art. 313 si art. 314,
presedintele da cuvântul minis-
terului public si apärärii, pentru
a-si face observatiunile lor asu-
pra acestor chestiuni.
Tribunalul va hotäri asupra
incidentelor ridicate cu aceastd,
ocazie, cu majoritate de voturi,
dupd, care se retrage in camera
de deliberare, iar dacd localul
nu este indestulator, presedin-
tele ordond evacuarea sälii. (C
J. M. v. 125; C. J. M. 313, 314).
316. Judecdtorii nu mai pot
comunica cu nimeni i nici nu
se pot despärti inainte de a da
hotdrirea.
Ei delibereazd fdrd a fi de fata
procurorul militar si grefierul Si
au in vedere dosarul, actele pro-
cesului si desbaterile orale.
www.digibuc.ro
451
Nu se va lua cunostintd de ni-,
ciun act care nu s'a produs in.
sedintá in timpul desbaterilor
(C. J. M. v. 126).
317. La crime, judecátorii isr
vor da pärerea asupra fiecdrei
chestiuni in parte, cu vet secret.
Hotdrirea nu se va putea lua
asupra culpabilitätii cleat cu
majoritate de voturi.
Fiecare judecator ii exprima
parerea sa, depunând in urmd,
un buletin, care va contine cu-
vintele: da" sau nu". (C. J.
M. v. 127).
318. Dacd acuzatul este decla-
rat culpabil, presedintele pune
la vot, ca mai sus, chestiunea
dacd existd in favoarea lui cir-
cumstante atenuante, asupra cd-
rora se va hotdri ca la alin. 2 at
articolului precedent.
Dupd aceasta tribunalul deli-
bereazd asupra aplicatiunii pe-
depsei, luändu-se pärerea jude-
cdtorilor, incepând cu cel mai
nou in grad.
Presedintele isi dä cel din ur-
md, pärerea.
In caz când niciuna din pe-
depse nu intruneste majorita-
tea, se va da pedeapsa cea mai
favorabild dintre cele care au in-
trunit cloud. voturi.
Dacd, niciuna din pedepse n'a
intrunit douä voturi, atunci pre-
sedintele va hotdri care dintre
cele cloud pedepse mai usoare
propuse se va aplica. (C. J. M. v,
128).
319. Când faptul judecat este
delict sau contraventiune de ori-
ce naturä, dupd, inchiderea des-
baterilor, trbunalul se retrage in
camera de consiliu si delibereazd
asupra culpabilitätii i aplica-
tiunii pedepsei.
Presedintele ia opiniunea ju-
decdtorilor, incepând cu cel mai
nou in grad, iar hotärirea se
pronuntä cu majoritate i se
consemneazä de indatd inteun
proces-verbal, cuprinzAnd dispo-
zitivul hotáririi si care va fi
452 20 Martie 1937
semnat de toti judecdtorii si de
grefier.
Pronuntarea hotarfrii se poate
amana cu cel mult 8 zile.
Aceastd, hotdrire va fi moti-
vatd in fapt si in drept prin in-
grijirea presedintelui.
Dacd prin schimbarea califi-
cdrii o crimd devine delict sau
contraventiune, hotdrirea data
In acest caz se va motiva.
Dacd fapta este de naturd a
merita o pedeapsd criminald,
tribunalul va putea da de Indatá
mandat de depunere sau ares-
tare si va trimete pe prevenit,
prin intermecliul procurorului
militar, inaintea camerii de a-
cuzare care va decide.
320. La aplicatiunea pedep-
sei, judecdtorii vor avea in ve-
dere dispozitiunile prevázute de
cartea IV, titlul I din acest cod.
Dacd instanta va socoti cd in-
vinuitul sau acuzatul este auto-
rul si dacd," acest fapt
este pedepsit de lege, se va pro-
nunta condamnarea.
Dacd va gási cd, el nu este au-
torul faptului ce se imputd, sau
cit fautul incriminat nu existd,
el va fi achitat.
321. Presedintele dà lecturd
In sedintd, publicd, hotáririi care
va cuprinde pecleapsa aplicatá
si cu indicatiunea textelor pe
care se bazeazd. (C. J. M. v. 130).
322. Dacd se constatd cd nu
este loc a se cerceta vinovátia
invinuitului. sau acuzatului, din
cauza mortii acestuia, a pre-
scriptiunii, a amnestiei, sau pen-
trued, existä autoritate de lucru
juclecat, instanta va consta stin-
gerea actiunii penale.
323. In caz de achitare pre-
sedintele ordond ca invinuitul
sau acuzatul sä fie pus imediat
in libertate, dad, nu este retinut
pentru alte cauze.
324. Achitarea dà drept pär-
iior lezate de a cere daune ina-
intea instantelor ordinare, nu-
mai in cazurile i limitele pre-
vdzute de procedura penald.
www.digibuc.ro
325. Orice Invinuit achitat nu
mai poate fi urmárit pentru a-
ceeasi infractiune. (C. J. M. v.
131).
326. In caz de condamnare,
instanta de judecatá se va pro-
nunta i asupra cheltuielilor f A-
cute cu instruirea si judecarea
procesului, care cad in sarcina
celui condamnat.
Prin aceeasi hotärire se va de-
cide, in conformitate cu dispozi-
tiunile legilor, fie confiscarea o-
biectelor sechestrare, sau care
au servit ca piese de convicVune,
fie restituirea kr proprietarilor,
ori sä rdmând in folosul Statu-
lui, dacd acestia nu le reclamd.
(C. J. M. v. 133).
327. Hotárirea va face men-
tiune despre indeplinirea tutu-
ror formalitátikr prevdzute In
prezentul cod la cartea III, titlul
III, cap. IV, referitoare la cerce-
tarea pricinii.
In caz de crime nu se vor re-
produce in hotärire nici rdspun-
surile acuzatului, nici depozitiu-
nile martorilor.
Vor fi trecut insd in rezumat
toate incidentele si exceptiunile
ridicate in cursul judecdtii si de-
cizfunile date asupra lor, cum si
motviele. (C. J. M. v. 134).
328. Orice hotärire datd, de o
instantd, judecátoreascd, militará
In materie de crinad, trebue sd
cuprindä sub pedeapsd de nuli-
tate, urmátoarele:
1. Denumirea instantei care a
dat hotárirea.
2. Data pronuntárii sentintei.
3. Numele, pronumele i gra-
dul judecdtorilor.
4. Numele, pronumele, etatea,
gradul sau profesiunea i domi-
ciliul acuzatului.
5. Infractiunea i articolul pen-
tru care a fost trimes In jude-
catá.
6. Mentiunea cá martorii au
fost ascultati sub prestare de ju-
rämänt.
7. Rechizitiile procurorului noi-
 20 Martie 1937
litar, sustinerile apärdrii si ulti-
mul cuvânt al acuzatului.
8. Intrebärile puse si deciziu-
nile luate.
9. Nu se va mentiona numa-
rul voturilor, nici unanimitatea,
ci numai cá deciziunea este
luatá cu majoritate de voturi.
10. Când s'au acordat circum-
stante atenuante, arátarea cä
au fost date cu majoritate.
11. Mad s'au pronuntat pe-
depse, mentiunea cá ele au fost
conform art. 318.
12. Textul legii aplicate.
13. Mentiunea dacá s'a fácut
sau nu aplicatiunea art. 488, re-
lativ la imputatiunea detentiunii
preventive.
14. Publicitatea sedintelor sau
mentiunea cg, au fost secrete.
15. Publicitatea citirii hotáririj
de cAtre presedinte.
Hothrirea scrish de grefier se
semneazá indatá de presedinte,
judecatori si grefi6r. (C. J. M. V.
134).
329. Pentru celelalte infrac-
tiuni, sentintele vor cuprinde,
sub pedeapsä de nulitate, cele
arátate la articolul precedent,
punctele: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 14 si 15,
precum i motivarea in fapt si
si in drept, cu inscrierea textu-
lui legii aplicat i mentiunea e-
ventualelor circumstante ate-
nuante ce s'au aplicat, precum
si ca. hotärirea s'a dat cu majo-
Mate.
330. 0 hotárire judeato-
reasa nu poate cuprinde stersä-
turi, adhugiri printre rânduri,
pe margine sau oriunde, nici cu-
vinte prescurtate, af at% de denu-
mirile conventionale ale coduri-
lor.
Data hotárfrii, cuantumul pe-
depsei si al cheltuielilor procesu-
lui, vor fi Baize atât in cifre cât
si in litere.
Nerespectarea acestor dispozi-
tiuni atrage pedepse disciplinare
pentru grefier.
331. Presedintele va ingriji
ca hotáririle redactate si sem-
www.digibuc.ro
453
nate sa, fie trecute in intregime
inteun registru special in care
va semna el si grefierul.
Când la trecerea in registru a
unei hotáriri s'ar fi strecurat
vreo omisiune sau vreo eroare,
acestea se vor indrepta fácân-
du-se Mentiune pe margine sau
in dosul paginii.
Aceastä mentiune se semneazá
de presedinte si se contrasem-
neazá de grefier.
332. Procurorul militar ordo-
nd a se citi condamnatului ho-
tärirea de Care grefier in pre-
zenta sa si a gardei sub arme.
Indatá dupä aceastä, citire, in-
cunostiinteazá pe condamnat cA
legea Ii acordá 3 zile dela data
hothririi, Ináuntrul cärora sä-si
exercite dreptul de recurs la
Curtea Militarä de Casare i Jus-
titie,
In cazul când instanta de fond
a dat o hotärire condamnatoare
pentru dezertare, pentru o in-
fractiune calificath crimä, sau
pentru un delict pedePsit cu mai
mult de sase luni inchisoare, cel
condamnat si care a declarat re-
curs, rámâne arestat chiar clacA
se aflä, liber la 7ilia judecätii.
Grefierul dreseazä, un proces-
verbal care se semneazä de el si
de procurorul militar. (C. J. M.
v. 135).
333. DacI nu s'a fäcut recurs
sau dacä recursul la Curtea Mi-
litará de Casare si Justitie a fost
respins, hotárirea se executá in
24 ore, sub ingrijirea procuro-
rului minted., afará de cazurile
In care recursul la Inalta Curte
de Casatie i Justitie este deschis
conform art. 128, alin. 3. (C. J.
M. v. 139; C. J. M. 128).
334. Când reiese, fie din ac-
tele produse In instantä, fie din
depozitiunile martorilor ascul-
tati la judecatá, cä condamnatul
ar putea fi urn:0"ft pentru alte
crime sau delicte cleat acelea
care au fäcut obiectul acuzatiu-
nii, tribunalul, dupA pronunta-
rea hotdririi, va trimete din o-
454 20 Mart le 1937
hciu pe conclamnat autoritätii
care e emis ordinul de urmärire,
pentru a se proceda In contra sa,
daca este locul, la instruirea
noilor fapte.
In acest caz, dacg a urmat con-
damnarea, cel condamnat ra-
mane in stare de arest.
Dacg a fost achitat, tribunalul
va decide dacà culpabilul va ra-
n:lane In stare de arestare pand
ce se va hotäri asupra noilor
fapte descoperite. (C. J. M. v.
136).
CAPITOLUL VI
Despre amerniiri
335. In toate cazurile In care
apärätorul Invinuitulul ar cere
amanarea judecdrii, pentrucg
din motive bine justificate nu
putut preggti apgrarea, in-
stanta va aprecia dacrt cererea
e intemeiatg si va putea acorda
o singurg amânare in acest scop,
and un nou termen cat mai
apropiat.
336. Cererea de amânarea
procesului se va face dupd stabi-
lirea identitatii invinuitului.
Ea va fi formulatä in scris,
depusä instantei in dublu exem-
plar si desvoltatä oral.
337. In caz de amânare, pre-
$edintele va fixa imediat un nou
termen de judecatg, cat mai
scurt, pentru care inculpatul,
martorii $i informatori vor fi
din nou citati.
338. Nici intr'un caz nu se va
putea incuviinta o amanare mo-
tivatg pe simpla cerere a parti-
lor, chiar atunci cand si mini-
sterul public ar consimti la a-
ceasta.
339. In cazul eand invinui-
tul nu se prezintg. $i se constatg
a nu a fost legalmente citat,
procesul se va amana.
340. Dacg amânarea ar fi
motivata de lipsa martorilor sam
de nevoia aducerii altora, iar u-
Till din ace$ti martori chemati
www.digibuc.ro
ar fi de fatä. se va proceda la
audierea acestora.
Ei nu vor mai fi chemati pen-
tru foul termen ce se va fixa,
decal când instanta ar constata
necesitatea unei confruntari sau
spre a fi audiati din nou unii
din ei.
341. Când ministerul public
sau invinuitul vor cere amâna-
rea pentru aducerea de noi mar-
tori, vor fi datori a preciza punc-
tole ce voiesc a stabili, precum
$i numele $i adresa completä a
acestora.
Instanta va aprecia asupra a-
cestei cereri.
342. In cazul art. 306, mini-
sterul public sau acuzatul vor
putea cere amanarea judecgrii
pro cesului inceput, pentru altA.
zi.
Instanta va aprecia i hotärl.
343. Dacg din declaratiunile
Invinuitului, ale martorilor sau
orice alt act al instructiunii ur-
mat in fata instantei, pärtile ar
socoti cà o amanare este nece-
sal* ele vor formula aceastg ce-
rere inainte de a li se da covân-
tul In fond, motivând-o.
DacA de catre una din pärti
se vor fi produs acte care n'au
figurat pang atunci In dosarul
cauzei. celelalte pärti pot cere a-
manarea procesului, pentru a
lua cuno$tintä de aceste acte.
Instanta va aprecia necesita-
tea acestei amanäri, ea insd nu
va lua in considerare o aseme-
nea cerere, dacd s'a dat cuvautul
pärtilor asupra fondului prici-
nit
341. Dacd, pe lângg cele ara-
tate mai sus, Instanta ar socoti
din oficiu ca este necesar, pen-
tru descoperirea adevárului a se
mai stabili ceva asupra f aptu-
lui, cauza se poate amâna, mo-
tivându-se aceasta.
345. Dacg In ziva fixatä pen-
tru judecarea unui proces, cauza
se amâng, se vor constata lucrg-
rile urmate printr'o incheiere
 20 Martie 1937
.semnatä de presedinte, judecri-
tort i grefier.
Aceastá incheiere va cuprindc-
Numele celor ce s'au prezen-
tat, ardtarea dacd procedura de
chemare pentru cei care lipsesc
.este sau nu indeplinitd, indica-
1 iunea Dersoanelor care au fost
ascultate, incidentele ridicate,
cu reproducerea sustinerilor, mo-
tivarea i solutionarea lor, ter-
menul infätisdrii viitoare i data
Incheierii.
346. Orice incheiere datd In
cursul procesului. inaintea in-
stantei, asupra oricdrui incident,
nu poare fi atacatä decât odatd
cu hotärirea datá asupra fon-
dului, afard de acele care ar in-
treruoe cursul justitiei.
347. Dacd din cauza prelun-
girii desbaterilor o afa cere nu sc
poate termina in aceeasi sedintd-
desbaterile vor continua in zilele
urmaitoare.
In caz de impiedecare moti-
Tatd, reprezentantul ministeru-
lui public si grefierul vor putea
fi inlocuiti, pentru continuarea
rorocesului de un alt procurbr
militar sau grefier.
Daclt insa este vorba de Impie-
decarea unui membru care a
luat parte la judecatá si care se
gdseste in imposibilitate de a
continua, procesul se va amâna.
TITLUL IV
Despre proeedura si judeearea ina-
lutea eonsilillor de diseipliud0 de
justitie de bord
CAPITOLUL I
348. Consiliul de disciplind se
convoacá de cdtre comandantul
regimentului sau al unitätii pe
lângd care functioneaza, pe baza
raportului comandantului de
companie, escadron, baterie, ori
unitate echivalentd, sau al sefu-
lui serviciului respectiv, la care
se va anexa actele cercetdrii pre-
liminare, insotite de foaia matri-
cold, a celui invinuit. (C. J. M. v.
11, 12, 1 Ad.).
www.digibuc.ro
455
349. Comandantul regimentu-
lui sau al unitätii, primind plân-
gerea si dosarul actelor, o tri-
mete cornisarului special, imprq-
und cu ordinul de zi de convo-
care in care se cuprinde ziva Si
ora când consiliul se va intruni
pentru judecatd. (C. J. M. v. 13,
T. 1 Ad.).
350. Comisarul special noti-
fied acest ordin invinuitului cu
cel putin 3 zile inainte de intru-
nirea consiliului, fácându-i cii
noscut delictul pentru care e dat
judecdtii, textul legii aplicate,
prPcum si numele martorilor el?
isi propune a-i chema
Il intreabd de asemenea dacd
are F,;i el martori de propus, In
care caz ia note.' de numele lor si
Ii eiteazd.
Il mai instiinteazd cd are drep-
tul aleagd de apárátor u-
nul dintre ofiterii activi din gar-
nizoand.
Presedintele, in tot cazul, Ii
numeste si un apárátor din ofi-
ciu, dintre ofiterii regimentului,
sau ai unitätii respective, al ea-
rui numa se aduce la cunostinta
invinuitului.
Toate acestea sub pedeapsd de
nulitate. (C. J. M. v. 14, 15 T. 1
Ad).
351. Apdrdtorul poate comu-
nica cu invinuitul indatd ce s'au
indeplinit formalitdtile articolu-
lui precedent. (C. J. M. v. 16 T.
1 Ad.).
352. Consiliul de disciplind se
adund in localul regimentului
sau al unitátii respective, in ziva
ora fixatá prin ordinul de con-
vacare.
Se depune pe masd un exem-
plar din acest cod.
Sedintele sunt publice sub pe-
deapsd de nulitate, cu toate a-
cestea, dacd aceastá publicitate
ar pdrea periculoasd ordinei pu-
blice, disciplinei sau bunelor mo-
ravuri, consiliul poate ordona se-
dintd secretd.
In toate cazurile sentinta se
456 20 Martie 1937

citeste In public. (C. J. M. v. 18 deosebire cá In loc de regiment"'

T. 1 Ad.).
353. Presedintele are politia
audientei. (C. J. M. v. 18. T. 1
Ad.).
354. Dispozitiunile prevdzute
In articolele 276, 277, 278, 279, 282,
283, 284, 286, 287, 288, 289, 290,
291, 292, 293, 294, 295, 297, 298,
299, 300, 301, 302. 303, 304, 305,
306 se apnea si inaintea consi-
liilor de disciplind. (C. J. M.
276-279, 282-284, 286-295, 297-
300).
355. In caz de lipsa martori-
lor, consiliul hotärdste dacd este
locul a se amâna judecarea pri-
cinii sau a se proceda la jude-
care, citindu-se depozitiunile a-
flate in dosar, iar in lipsd de a-
semenea depozitii va decide dacd
este nevoie de ascultarea acelor
martori.
356. Dispozitiunile art. 308,
310, 311, 312, 313, 314, 315, 316,
317, 318, 321, 322, 323, 326, al. II,
327, 328, 330, 331, 342, 343, 344 sunt
aplicabile i consiliilor de disci-
plind. Prin derogare dela cartea
III, titlul III, capitolul V, hotd-
ririle consiliului de disciplind nu
se motiveazd. (C. J. M. 308, 310-
318 321-323, 326, 327, 328, 330-
334).
357. Comisarul special tri-
mete hotdrirea comandantului
unitdtii pe lângd care functio-
neazd consiliul, care o vizeazd si
dispune executarea ei prin ordi-
nea de zi.
358. Prin derogare dela art.
370 si 393, hotáririle consiliului
de disciplind pot fi atacate cu
recurs, in 24 ore dela pronuntare,
de catre cel condamnat, numai
pentru incompetentd, prescrip-
tiune i nerespectarea dispozitiu- dupd 10 zile, socotite dela data.
nilor prevdzute la art. 350 si 352, , comunicárii Mcute prin indepli-
(C. J. M. 370, 350, 354).
CAPITOLUL II
359. Toate dispozitiunile capi-
tolului I precedent se aplicd si la
consiliile de justitie de bord, cu
www.digibuc.ro
se va intelege navá".
Plângerea de dare In judecath .
la aceste consilii se face de ofi-
terul secund al navei. (C. J. M.
348-358).
TITLUL V
Despre judecata In lipsrt si in eon-
tumacie
360. Dacd dui:A emiterea or-
dinului de dare in judecatd, in-
culpatul pentru un delict sau
contraventie nu se prezintd, desi
a fost citat conform dispozitiuni-
lor prevlzute de art. 258, se va
judeca in lipsd. (C. J. M. v. 173).
361. Instanta va proceda la
judecatá ca si cum invinuitul ar
fi prezent, ludndu-se depozitiu-
nile martorilor si ascultându-se
rechizitiunile ministerului pu-
blic, fdrá ca vreun apärdtor sá
se poatä prezenta pentru incul-
pat.
362. Hotárirea astfel datá se
va comunica la ultimul domici-
liu si se va afisa la usa tribuna-
lului, precum i la usa cancela-
riei corpului de trupd sau servi-
ciului din care face parte con-
damnatul, dacd este militar.
Grefierul tribunalului, agentuI
fortei publice insdrcinat cu co-
municarea, precum si coman-
dantul unitätii respective, fie-
care in ceea ce Ii priveste, vor
constata operatiunea prin inche-
iere de procese-verbale intocmite
dupd, normele preväzute de pro-
cedura penalä, care se vor tri-
mete instantei dela care emand.
hifitärirea, pentru a fi atasatá la
dosarul cauzei. (C. J. M. v. 173).
363. Cel condamnat in lips&
poate cere repunerea in termen,
nirea formalitätilor dela artico-
lul precedent, aceasta numai
când impiedecarea de a se pre-
zenta la judecatá a provenit dirt
fortä majord.
Repunerea in termen se va ju-
 20 Martie 1937
deca in formele obisnuite de ace-
s Iasi tribunal, care poate fi corn-
pus si din aceeasi judecdtori
care 1-au condamnat in lipsd.
Dacd, inculpatul nu se va pre-
zenta la noul termen, nu va mai
avea dreptul de recurs decât im-
potriva hotáririi de respingerea
repunerii in termen. Termenul
de recurs curge dela comunica-
rea respingerii.
In caz când nu s'a fäcut repu-
nerea in termenul de mai sus,
hotdrirea se considerd a fi datá
contradictoriu si nu mai poate
fi atacatá cu recur (C. J. M. v.
173).
364. Dacd infractiunea este
calificatd crinad si acuzatul nu
se infátiseazá, fie la indeplinirea
formalitätilor prevázute de art.
254, fie la ziva judecdtii, prese-
dintele dá o ordonantä prin care
aratá faptul pentru care acuza-
tul e dat judeatii, textul legii
care urmeazd a i se aplica i un
nou termen de 10 zile in care
este obligat a se prezenta tribu-
nalului, pentru a i se incleplini
formalitätile de judecatd.
Aceastd ordonantá va fi adusä
la cunostinta invinuitului la ul-
timul sdu domiciliu, conform
dreptului comun, ea va fi afi-
seta la usa tribunalului i tre-
cutá in ordinul de zi al coman-
damentului de care depinde tri-
bunalul, publicându-se in Moni-
torul Oficial.
Dupd expirarea termenului de
10 zile, socotite dela data publi-
cdrii in Monitorul Oficial, con-
statatä prin proces-verbal, se va
proceda la judecarea acuzatului
in contumacie. (C. J. M. v. 169).
365. In ziva fixatd, absentul
se va judeca conform procedurii
ordinare, ministerul public va
depune concluziuni, insd acuza-
tul nu va putea fi reprezentat
prin vreun apárátor. (C. J. M. v.
170).
366. Decá martorii lipsesc se
va proceda la judecare, dându-se
www.digibuc.ro
457'
lecturd depozitiunilor lor scrise,
precum si actelor incheiate de.
judeatorul de instructie militar,
(C. J. M. v. 170).
367. Recursul la Curtea Mill-
tare', de Casare si Justitie contra.
hotäririlor date In contumacie,
este deschis nuroai ministerului
public. (C. J. M. v. 171).
368. Dispozitiunile cjin codul
de procedurd penald referitoara
la averea celui condamnat in
contumacie, la instituirea si ju-
decarea coacuzatilor, precum si
cele referitoare la judecarea din
nou a contumacelui in cazul
când se prezintd sau este prins,
se aplicd si celor condamnati de-
tribunalele militare. (C. J. M. v.
172).
369. Hotärirea in contumacia
va fi adusd la cunostinta con-
damnatului la ultimul sdu domi--
ciliu, conform dreptului comun,
va fi afisatá la usa tribunalului
si trecutä in ordinul de zi al co-
mandarnentului de care depinda
tribunalul; ea va fi publicatá
in Monitorul Oficial.
Grefierul si agentii fortei pu-
blice, prevázuti la art. 362, fie,
care in ceea ce Ii priveste, vor
dresa procese-verbale constata-
toare cd s'au incleplinit acesta
formalitáti. (C. J. M. v. 170).
TITLUL VI
Despre recurs la Curtea Militara de
Cesare §it Justitie
CAP1TOLUL
370. Hotäririle date de Consi,
Hite de disciplind, de Consiliila
de justitie de bord si de tribune-
lele militare, vor putea fi atacate
cu recurs la Curtea Militard da
Cesare i Justitie in conditiila
prescrise prin legea de fatd. (C.
J. M. v. 68).
371. Recursul la Curtea
tard, de Casare i Justitie se poata
face in cazurile prevázute de art,
393. (C. J. M. v. 70; C. J. M. 393),
-458
372. Dreptul de recurs apar-
tine:
a) Invinuitului si ministerului
public;
b) Ministerului public de pe
lângd Curtea Militard de Casare
§i Justitie, când se seziseazd din
oficiu, sau când e sezisat de cd-
tre Ministerul ApArdrii Natio-
nale, ori de procurorul mlitar
respectiv, impotriva oricdrui act
sau hotärire date cu exces de pu-
tere, sau comitere de infractiuni
de cdtre judecdtori, cu ocazia in-
deplinirii functiunii lor. Introdu-
terea acestor recursuri nu este
supusil la niciun termen.
In acest caz Curtea va propune
Ministerului, luarea mdsurilor
legale contra ofiterilor de politie
judicial-A., a magistratilor mili-
tari, sau a judecátorilor din vina
rtrora legea a fost
Hotdririle achitatoare, date de
instantele competente, nu pot fi
atacate decât in interesul legii.
Când se anuleazd o hotärire
dupg cererea celor mentionati la
alin. b, nu se poate nici intr'un
az aduce o agravare situatiunii
inculpatului. (Pr. Pen. 495).
CAPITOLUL II
Despre efedele declareirii recursului
373. Recursul declarat pe baza
art. 370 are un indoit efect:
a) In ce priveste motivele de
casare propuse de recurent.
Curtea poate, prin raportorul
cauzei, sá invoace i noi motive,
din cele al-Mate la art. 382, pe
care le supune desbaterilor in-
stantei;
b) Recursul declarat are de e-
feet suspehdarea executärii ho-
táririi pând la darea deciziei a-
supra recursului. (Pr. Pen. 473).
CAPITOLUL III
Despre fermenul de recurs
374. Termenul de recurs este mai face uz de dispozitiunile a-
de 3 zile dela pronuntare, pen- lin. 2. (Pr. Pen. 481).
tru toate pdrtile. 378. Recurentul liber dela pri-
www.digibuc.ro
20 Martie 1937
CAPITOLUL IV
Despre farma i condifiunile de vala-
bilitate ale recursului
375. Recursul se face prin de-
claratiune la gref a tribunalului
care a pronuntat sentinta, sau
direct la grefa Curtii Militare
de Casare si Justitie, care ime-
diat va comunica aceasta instan-
tei de fond.
376. Recursul va fi formulat
prin cerere scrisd; dacd Msa re-
curentul nu stie carte, el are
dreptul SA sce prezinte in per-
soand grefierului instantei de
fond, sau grefierului instantei de
casare, care sunt obligati a dre-
sa proces-verbal despre declara-
tia fdcutd.
Acest proces-verbal va tine loc
de cerere de recurs.
Cei arestati, fárá stiintd de
carte, vor indeplini aceastd, for-
malitate in fata comandantului
sau directorului inchisorii.
Toti acestia din urmd vor pri-
mi i transmite recursurile ce-
lor arestati cu stiintd de carte.
In toate aceste cazuri, grefierii,
comandantii i directorii inchi-
sorilor sunt datori a da curs
imediat cererilor de recurs. (Pr.
Pen. 481).
377. Recursul trebue sd fie
totdeauna motivat.
Motivele vor putea fi depuse
si separat, Insd cel mai târziu
cu 5 zile Mainte de primul ter-
men fixat pentru judecatd.
Alte motive se pot clepune nu-
mai la prima audientrt in cursul
judecdrii recursului, in care caz
Ministerul public are drept a
cere amânarea judecdrii, pen-
tru a lua cunostintâ de aceste
motive.
Nedepunerea niciunui mijloe
de casare in termenul ardtat la
alin. 1, atrage anularea recursu-
lui, fdrd posibilitatea de a se
 20 Martie 1937
ma instantä si condainnat la
mai mult decât 6 luni inchisoare,
pentru dezertare, este dator
a se constitui prizonier la ori-
care din inchisorile militare, a-
vând grija ca dovacla de incarce-
rare sd soseascá la Curtea Mili-
tará de Casare j Justitie eel mai
târziu in dimineata zilei judecd-
rii procesului.
Recurentii, fosti condamnati
la amendá, vor face dovada 0116
cel mai târziu in dimineata ju-
clecárii procesului ca au consem-
nat suma, sau in caz de insol-
vabilitate. se vor constitui prizo-
nieri, dupá cum se aratá la alin.
1 din acest articol.
Lipsa indeplinirii acestor for-
malitati, atrage anularea recur-
sului.
Recurentul arestat dela prima
instantä râmâne in aceasta stare
pând la judecarea recursului.
In caz de amAnare din oficiu
judecárii recursului, instanta
Ie casare va statua daca recu-
rentul poate rámâne liber pâná
la termenul viitor când va trebui
sa se prezinte iarási arestat, con-
form dispozitiunilor precedente.
In caz de altá amAnare, Curtea
va statua din nou.
379. Cererea de recurs, M-
cutá la instanta de fond, va fi
Inaintatá de indatá impreund cu
dosarul cauzei Curtii Militare de
Casare si Justitie.
Când recursul este adresat di-
rect Curtii Militare de Casare si
Justitie, aceasta va cere de in-
datá dosarul dela instanta de
fond. (C. J. M. v. 153).
380. Recursul Mcut de un con-
damnat se poate retrage pâná in
ziva fixatá pentru judecare, prin-
tr'o cerere scrisd si subscrisa de
recurent sau procuratorul sau,
adresatá Curtii Militare de Ca-
sare si Justitie, fie direct, fie prin
mijlocirea instantei care a ju-
decat fpndul. In acest caz Curtea,
printr'o decizie ia act de aceastä
retragere, iar pedeansa va curge
www.digibuc.ro
459
din ziva pornuntárii de dare in-
stanta de fond.
381. Presedintele Curtii Mili-
tare de Casare si JUstitie fixeazá
termenul pentru judecarea re-
cursurilor, dându-se intotdeauna
precddere afacerilor urgente.
Se socotesc urgente pricinile
declarate astfel de legi, sax când
recurentul este arestat i pe-
deapsa nu depáseste 60 zile. (C.
J. M. v. 155).
382. Odatá cu sorocirea re-
cursului, presedintele desemnea-
a, pe consilierul insárcinat sá
intocmeascd raportul asupra re-
cursului.
In acest raport, consilierul ra-
portor se va márgini a aräta
chestiunile de fapt si de drept
pe care se intemeiazá hotärirea,
precum si jurksprudenta ante-
rioarä, fárá da vreo parere.
El este autorizat totusi sá scm-
naleze consiliului, din of iciu, nu-
litätile interesând ordinea pu-
blicá ce ar fi cuprinse in hotäri-
rea atacatä si care ar urma sä
fie supuse desbaterilor publice,
conform art. 385 si urmatorii.
In acest din urrná caz, consi-
lierul raportor nu va lua parte
la judecatd, ci va fi inlocuit, con-
form art. 30 din prezentul cod.
Procurorul militar pune con-
cluziuni i asupra acestei din
urmá chestiuni, iar Curtea se
pronuntá asupra kr.
Consilierul raportor este obli-
gat sá depura raportul säu in
Pricinile ordinare cu cel putin
3 zile din ziva infátisárii, iar in
pricinile urgente cu eel putin 24
ore. (C. J. M. 30, 385; Pr. Pen.
483).
383. Termenul odatá fixat, se
afiseazá, prin ingrijirea grefie-
rului, la usa Curtii Militare de
Casare si Justitie. (Pr. Pen. 482).
384. Procesele fixate inteo se-
dintá se vor afisa la usa salii
de judecatá cu 3 zile inainte de
termen.
Lista se va intocmi de grefier
 460 20 Mart le 1937
sub supravegherea presedinte-
lui. (Proc. Pen. 482).
CAPITOLUL V
Despre cercefarea recursurilor
385. Sedintele Curtii Militare
de Casare i Justitie sunt pu-
Mice, afarg de cazurile prevazute
de art. 274, and Curtea, din of i-
chi sau in urma cererii pärtilor,
sau a uneia din ele, va aprecia
si hotgri cá edinta trebue sà
fie secretg (C. J. M. 274; C. J. M.
v. 166; Pr. Pen. 484).
386. Toate dispozithmile pri-
vitoare la judecarea pricinilor
in fata instantelor de fond, care
nu ar fi contrarii celor din Titlul
VI de fatg, sunt aplicabile si in
fata Curtii Militare de Casare
Justitie. (C. J. M. v. 166).
387. Dupg strigarea pricinii,
presedintele va dispune citirea
raportului de cgtre consilierul
raportor.
Dupg citirea raportului, pgrtile
sau avocatii lor, au cuvântul,
iar proedintele Curtii va putea
limita timpul discutiunii.
In toate cazurile primul cu-
vânt Il va avea cel care sustine
recursul, iar ultimul acela care
ti combate. (C. J. M. v. 158; Pr.
Pen. 484).
388. Când recurentul sau a-
pgrgtorul lui nu se prezintg pen-
tru a sustine motivele de recurs
aflate la dosar, Curtea, ascul-
'tând si concluziunile procuroru-
lui general militar, poate amâna
judecata pentru a se discuta in
contradictoriu cu un apärgtor,
care se va numi din oficiu, de cg-
tre presedinte.
389. Desbaterile fiMd termi-
nate. Curtea se retrage in ca-
mera de deliberare.
Pgrerile se adung de cdtre pre-
sedinte, care se pronuntg cel din
urmg.
Deciziunea luatá se citeste de
cgtre presedinte in sedintg pu-
blicg.
www.digibuc.ro
Aceastg formalitate se consem-
neazg inteun proces-verbal in-
tocmit in acea zi i semnat de
presedinte si grefier. (C. J. M. v.
159).
390. Cfind motivele de recurs
propuse nu se ggsesc intemeiate,
sau când recursul nu este moti-
vat, el va fi respins ca atare. (C.
J. M. v. 160).
391. Deciziunile Curtii Mili-
tare de Casare si Justitie se pro-
nuntg in numele legii si se exe-
cutg in numele Regelui.
Ele mentioneazg intâmpingrile
pgrtilor, concluziunile procuro-
rului general militar, motivele
dispozitivul, numgrul si numele
judeatorilor ce au luat parte la
judecatä. (C. J. M. v. 166).
392. Deciziunile Curtii Mili-
tare de Casare si Justitie sunt
privite de lege ca acte colective
ale intregii Curti, iar nu a unei
pgrti din membrii ce o compun.
De aceasta niciun judecgtor nu
are dreptul de a-si da pgrerea
scrisg deosebit si toti sunt da-
tori sg subscrie deciziunea majo-
ritätii.
CAPITOLUL VI
Cazurile de casore a hofeirfrilor
393. Curtea Militarä de Casare
Justitie, ca instantg de censu-
rg, nu intrg in fondul pricini-
lor. Ea pronuntg anularea hotg-
ririlor in uringtoarele cazuri:
1. Cand tribunalul de fond nu
a fóst compus conform dispozi-
tiunilor acestui cod.
2. Când regulele de competent&
au fost alcate.
3. Când pedeapsa hotgritä de
lege nu s'a aplicat la faptele con-
statate de tribunalul de fond
sau and s'a aplicat o pedeaps&
in afarg de cazurile prevgzute
de lege.
4. Cand se constatd violare sau
omisiune de forme esentiale, sau
prescrise sub pedeapsg de mili-
tate.
5. Când tribunalul de fond a
 20
omis sau a refuzat a se pro-
nunta, färd a motiva, asupra
unei cereri a acuzatului sau a
Ministerului public, privitoare la
o facultate sau un drept acordat
de lege acestora.
6. and hotärtrea se Interne-
iazd, pe alte articole din lege de-
ck cele aplicabile In cauzd. (C.
J. M. v. 70; Pr. Pen. 474-477).
CAPITOLUL VII
Despre deciziunile asupra recursului
394. and Curtea Militard de
Casare i Justitie judecd recur-
sul, ea poate pronunta uniadtoa-
rele deciziuni:
1. Deciziuni de resningere.
2. Deciziuni de casare: a) cu
trimetere, si b) far& trimetere,
dar numai in cazurile prevdzute
de art. 409, pt. a, b, c, d, precum
si In cazurile de amnistie, pres-
criptie, autoritate de lucru ju-
decat si de stingere a actiunii
penale. (Pr. Pen. 478, 488).
CAPITOLUL VIII
Despre efecfele deciziunilor Cur lif
Milifare de Casare j Justiffe
395. Hotárirea instantei de
fond din momentul cashrii se
socoteste ca si când nu ar fi fost
datd.
396. and Curtea Militara de
Casare si Justitie caseazd, cu tri-
metere, dispune trimeterea afa-
cerii In judecata altei instante
deck aceea care a judecat.
La caz când sentinta ar fi ca-
sat& pentru vicit de procedurd,
aceasta se va reincepe dela pri-
mul act viciat.
Când sentinta s'a casat pentru
gresitä aplicare a pedepsei, afa-
cerea poate fi trimeasä inaintea
aceleeasi instante care a mai ju-
decat si care va putea judeca
cu acelasi complet, numai In ce
priveste aplicarea pedepsei.
Dacd aceast& instant& a ¡nee-
tat de a avea existentd, legal& a-
facerea va fi trimeasd, inaintea
www.digibuc.ro
Martie 1937 461
unei instante militare cu rang
corespunzdtor. duPa aprecierea
Curtii.
In aceIasi fel se va proceda
când o hotdrfre este casatd, de
mai multe ori. (C. J. M. v. 161;
164, Pr. Pen. 487, 492).
397. In caz de casare cu tri-
metere, deciziunile Curtii Mili-
tare de Casare si Justitie, asupra
punctelor de drept solutionate,
sunt obligatorii pentru instanta
de fond, iar judecátorii care nu
se vor conforma vor putea suferi
sanctiuni disciplinare.
398. Deciziunile Curtii Mili-
tare de Casare i Justitie dupä
ce se vor inscri In registrul ei,
se vor comunica, in copie, tutu-
ror tribunalelor, nentru cunos-
tint& sau intr'un buletin oficial.
Aceastd, inscriere si comuni-
care se va face prin ingrijirea
Ministerului public. (C. J. M. v.
162).
CAPITOLUL IX
Despre conflicfele de jurisdicflune
399. Curtea Militaril de Ca-
sare i Justitie, va judeca, con-
flictele de jurisdictiune titre 2
judeatori de instructie, militari,
sau diferitele instante militare,
In urma cererii ce i se aduce de
parchetul respectiv.
Curtea va trimete afacerea spre
judecare instantei pe care o va
declara competent&
Instanta la care se trimete
nu-si va mai putea declina corn-
petenta pentru acelasi motiv.
(Pr. Pen. 37, 38).
400. Curtea va proceda tot
astfel, când va fi chemat& a sta-
tua pe cale de recurs, asupra
unei hotárlri data de o instant&
de fond cu cälcarea regulelor de
competent&
Exceptiunea de incompetent&
de ordine public& se poate ridica
inaintea Curtii Militare de- Ca-
sare i Justitie, chiar dacd, n'a
fost facut la instanta de fond.
(Pr. Pen. 39).
462 20 Martie 137
CAPITOLUL X
Despre sfrinnufare
401. Curtea, Militard de Ca-
sare i Justitie va judeca cere-
rile de stramutare a instructiei
sau a judeatii unei afaceri, pen-
tru motive de sigurantá
in urma dispozitiunii luatil de
Ministerul Apárárii Nationale,
care procurorul general mili-
tar, al acestei Curti, fie din pro-
pria initiativa, fie in urma sezi-
sárii lui de atre ministerul pu-
blic al instantei de fond respec-
tive.
Cererile de acest fel vor fi tot-
deauna insotite de dosarul cau-
zei.
Curtea hotäräste i trimete do-
sarul, fie instantei dela care a
pornit, in caz cá cererea este res-
pinsa, fie unei alte instante in-
vestitä cu afacerea. in caz cá ce-
rerea a fost adm:sii. (Pr. Pen.
47-51).
402. Când Ministerul public
al instantei de fond, sau al Curtii
Militare de Casare i Justitie, sau
Insui invinuitul, vor cere strä-
mutarea unei cauze pentru sus-
piciune legitimä, aceastä cerere
nu va suspenda instructia sau
judecarea afacerii inaintea in-
stantei de fond, decât dacd
Curtea de Casare va lua o ex-
presd dispozitiune printr'o In-
cheiere datá inaintea judecárii
cererii de stramutare.
0 asemenea incheiere nu pre-
judecd rezolvirea cererii de stril-
mutare.
Hothrirea instantei de fond,
uronuntatá in intervalul dela
introducerea cererii de stramu-
tare si NIA, la judecarea ei de
attre Curtea Militarä de Casare
si Justitie, este nun', de drept
and Curtea Milliard de Casare
Justitie a admis intre timp
strámutarea. (Pr. Pen. 52).
403. Cererile de sträinutare
prevazute de articolul urecedent,
se vor adresa direct procuroru-
lui general militar al Curtii Mi-
www.digibuc.ro
litare de Casare si Justitie. Toate
cererile vor arata lämurit si pre-
cis faptele i motivele pe care se
bazeazá.
Presedintele Curtii Militare de-
Casare i Justitie este indrepta-
tit sá culeagä toate informatiu-
nile pe care le va supune desba-
terilor pentru Irtmurirea cauzei.
(Pr. Pen. 50 M).
404. Curtea Militard de Ca-
sare si Justitie va judeca cere-
rea in sedintá secretii dupd me-
moriile i intampindrile scrise
ale pártilor, ascultându-se si mi-
nisterul public in concluziunile
sale.
Decizia Curtii nu se motiveazit
si este definitivä.
Oricare ar fi solutiunea data
afacerii, dosarul cererii de strá-
mutare va rAmâne la grefa
Curtii Militare de Casare i Jus-
titie, neputând fi consultat de a-
tre pärtile din proces. El nu va
fi trimes in niciun caz instan-
tei de fond. (Pr. Pen. 53).
405. Admiterea sau respinge-
rea cererii va fi comunicatá in-
stantei de fond in fata cdreia se
instrueste ori se judecä aface-
rea.
In caz de admitere, afacerea se
va trimete la o altd instant'd de
grad egal, care va fi investitá cu
judecarea, prin însäi decizia
Curtii Militare de Casare si Jus-
title. (Pr. Pen. 54).
CAPITOLUL XI
Curfea tvfi Warr) de Casare i Jusfifie
ca insfanjá de fond
406. In cazul and Curtea Mi-
litard de Casare si Justitie ju-
decd pe magistratii i judeato-
rii militari, precum si pe gene-
rali, conform art. 127, pt. 5 si 7,
plângerile insotite de actele re-
zultate din primele cercetári se
adreseazá de &titre comandantul
marei unitati respective, Mini-
strului Apardrii Nationale, pen-
tru a decide.
In caz de deschidere a actiu-
 20 Martle 1937
nii penale, ordinul de urmárire
impreunti cu dosarul se trimete
Curtii Militare de Casare si Jus-
titie, care va proceda in confor-
mitate cu dispozitiunile pres-
crise pentru tribunalele militare,
cu deosebire, cá functia de jude-
cdtor de instructie militar va fi
indeplinitá de un c9nsilier mili-
tar din compunerea Curtii Mili-
tare de Casare si Justitie, desem-
nat de presedinte si numit de
Ministru, cum se arata la art. 32.
Consilierul delegat nu va lua
parte la judecata, ci va fi inlo-
cuit conform art. 28 si 30. (Pr.
Pen. 577-579' 583, 584; C. J. M.
28, 30, 32, 127).
407: Mandatul de arestare ce
ar emite consilierul delegat este
supus confirmárii si eventuale-
lor reconfirmäri ale instantei.
prevázute la art.
240 si 242 se aplicá si inaintea
Curtii Militare de Casare si Jus-
titie, cu deosebire cá rolul ca-
merei de acuzare Il indoplineste
in aceste cazuri Ministrul AO;
rdrii Nationale. (Pr. Pen. 585; C.
J. M. 240, 242).
408. Crimele sau delictele de
audienta prevazute de art. 277,
278, 279, 280 sunt judecate de ca-
tre Curtea Militará de Casare si
Justitie, dupá cum se prescrie la
art. 120 pentru tribunalele mili-
tare, iar decizia este irevocabilá.
(C. J. M. 277-280, 120).
409. Curtea Militará de Ca-
sare si Justitie nu trimete aface--
rea la alt tribunal militar, ci
statueazá ea insási in fond de
câte ori este vorba de o simplá
aplicatiune a legii la fapte con-
stante, cum ar fi cazurile de au-
toritate de lucru judocat, pres-
criptiune sau amnistie, in care
elementele de fant nu sunt con-
teptate, ori altele similare, cand
nu se cere o verificare de fapte,
nici examinarea unor elemente
noi i aprecierea lor deosebitti.
In caz de admiterea recursu-
lui si când Curtea statueazd a-
supra fondului, executarea deci-
www.digibuc.ro
46
ziunii acestei Curti se va face de.
cátre instanta de fond a cárei de-
ciziune a fost reformatti.
Nu este loc la trimeterea pen,
tru o nouti judecatil si Curtea ca-
sând, declará numai färá nicio
putere, hotárire judechtoreasch
in cazurile urmátoare:
a) Când casarea se prouuntá
pentru cuvântul cá hotárirea ca,
satä a condamnat fapte nepre,--
vázute de lege;
p) Când se desfiinteazá o ho-
tárire pentruca s'a primit cere-
rea repunerii in termen peste-
termenul legii;
c) Când anuleazá hotáriri pen-
tru contrarietate cu .alte hotä-
riri desávarsite;
d) Când desfiinteazá hotáriri
prin care acuzatul a fost decla-
rat nevinovat, din punct de ve,
dere penal. (Pr. Pen. 489, 474).
CAPITOLUL XII
Despre revizuire
410. Curtea Militarift de Ca-
sare i Iustitie judecá cererile de
revizuire formulate impotriva
hotáririlor definitive date de in,
stantele penale militare, in ca-
zurile si dupá regulile statorni-
cite de procedura penalá, cu deo-
sebire ca unde se vorbeste de
Ministrul Justitiei", se va Mlo-
cui cu Ministrul Aprträrii Natio-
nale". (Pr. Pen. 499-514).
CAPITOLUL XIII
Despre reabilifare
411. Reabilitarea celor con-,
damnati de instantele militare,
are efectele prevraute de codul
penal. (Cp. 175).
412. Conditiunile in care se
poate admite reabilitarea, sunt
cele prevazute de art. 177, codul,
penal, cu distinctiunile de tad,
jos. (Cp. 176, 177).
413. Reabilitarea se acordá
pentru orice fel de infractiuni,
in afarä de crimele i delictele
contra Statului prevazute de co-
dul penal si codul de fata, sus,
464 20 Martie 1937
tractiuni de bani i efecte ale
Statului si dezertare la inamic.
(C. J. M. 415).
414. Militarii care prin con-
damnatiuni si-au pierdut gradul
si dreptul de a purta decoratiuni,
lau le recapItg prin reabilitare.
(C. J. M. fr. 255).
41.5. In timp de rgzboiu mili-
tarii condamnati la inchisoare
torectionalg pentru orice in-
fractiuni, vor putea obtine dela
generalul comandant, care a or-
donat darea in judecatd, suspen-
darea executgrii pedepsei si tri-
meterea lor in serviciul frontu-
lui, in zona de operatii, chiar in
-cazul când potrivit legii de re-
crutare sau oricgrei alte legi,
pedeapsa ar atrage dupg sine
pierderea dreptului de a purta
uniforma. (C. J. M. v. 63 T. 2
Ad.).
416. Dacg cel trimes pe front,
aceste conditiuni, se distinge
In lupte prin acte de bravurg
constatate prin ordin de zi dat
de cgtre comandantul marei uni-
täti din care face parte, el va
putea obtine o reabilitare spe-
cialg, prin inalt decret, pe baza
raportului Ministerului APArg-
rii Nationale si cu dispensa ce-
lor prevAzute la art. 412 si 414,
considerându-se hotgrirea de
condamnare ca si cum n'a exis-
'tat.
In celelalte cazuri suspendarea
inceteazg de drent la trecerea
armatei pe picior de pace, iar
reabintarea nu se poate obtine
decat dupg formele din timp de
pace. (C. J. M. v. 63 T. 2 Ad.).
417. Dacg cel care indepli-
neste conditiunile art. precedent,
de a fi reabilitat, moare inainte
de a fi fost reabilitat, asemenea
cerere se poate face de orice
Membru al familiei sale si chiar
din oficiu de cAtre oricare din
sefii sdi ierarhici. (C. J. M. v. 63
T. 2 Ad.).
418. Cererea de reabilitare a
celor condamnati de tribunalele
litare, cu exceptia celor prevg-
www.digibuc.ro
zuti la art. 415 si 416, se judecg
de instantele si in modul prevd-
zut de procedura penalg. (Pr.
Pen. 612-621).
419. Dacg cererea de reabili-
tare se respinge pentru vicii de
formd, ea va putea fi reinoitg ori-
când. (Cp. 178).
TITLIJL VII
Despre recursul la Liana Carte de
Casatie i Justitie
420. Hotdririle instantelor pe-
nale militare pot fi supuse spre
judecare Inaltei Curti de Casa-
tie numai in cazurile prevgzute
de art. 128. (C. J. M. 128; C. J. M.
v. 74).
421. Recursul se va putea de-
pune sau la instantele penale mi-
litare de fond, sau la Grefa Inal-
tei Curti de Casatie si Justitie.
Cei aflati in inchisoare pot
depune recursul la comandantul
sau directorul inchisorii, sau la
grefierul acelui stabiliment.
422. Recursul poate fi trimes
de cei care nu sunt arestati
care stiu carte si prin postä,
prin scriseare recomandatä, au-
toritgtilor de care s'a vorbit mai
sus.
423. Cei cu stiintg de carte
vor face recursul in scris.
Cei f Arg sCintä de carte care
nu sunt arestati vor fi obligati a
se prezenta in persoang la gref a
uneia din autoritätile indicate
mai sus, declarând verbal cg in-
teleg ad, facg recurs.
Grefierul acelei autoritgti va
incheia proces-verbal despre a-
ceastä declaratiune, punând In
vedere recurentului cg nu va fi
citat la judecarea recursului.
Cei aflati in inchisoare, fArg
stiintg de carte, se vor prezenta
in fata directorului ori grefieru-
lui penitenciarului respectiv,
care va indeplini formele argtate
In alineatul precedent.
424. Termenul de recurs va fi:
Pentru cei prevgzuti de art.
128, pt. 2 si 3, zece zile dela data
 20 Martie 1937
pronuntarii deciziunii Curtii Mi-
. litare.
425. Pentru cei 1.sati in li-
bertate se vor aplica dispozitiu-
mile din codul de procedurä pe-
nald. (Pr. Pen. 481-495).
426. Recursul va putea fi sus-
tinut de cdtre un avocat decla-
rat de recurent.
427. Rânduelile pentru jude-
carea cauzelor vor fi acele pre-
vazute in legea organicd, a Inal-
tei Curti de Casatie 1).
428. In cazul prevazut de art.
128, pt. 3, cererea de recurs sus-
pencil executarea, cei arestati
ramân insä in aceasta stare. (C.
J. M. 128).
TITLUL VIII
Despre termene
429. Termenele cuprinse in le-
gea de fata se socotesc pe zile li-
bere.
430. Orice termen care se va
sfârsi inteo duminicd sau alta
2i de sarbatoare legala, se va
prelungi pentru cea dintâi zi de
lucru urmatoare.
TITLUL IX
Despre executarea hotdririlor
despre eontestatie
431. Hotaririle instantelor pe-
male militare raman definitive
executorii, prin neatacarea lor in
termenele preväzute de lege, sau_
prin confirmarea lor de instan-
tele superioare, in caz de recurs.
(Pr. Pen. 519).
432. Executarea unei hotä-
riri ramasa definitiva poate fi
suspendata de instanta care a
pronuntat-o, numai in caz de
contestatie din partea celui con-
tlamnat.
Instanta va aprecia admisibi-
litatea cererii si poate sä dis-
1) A se vedea Legea organidt a
Inaltei Curti de Casatie j. Justitie
din 31 Martie 1932, la pag. 226,
vol. XX.
C. Hamangiu, vol. XXV. 30.
www.digibuc.ro
465
puna suspendarea executarii
chiar inainte de judecarea fon-
dului contestatiei, care se va face
de urgenta si cu precadere. (Pr.
Pen. 516).
433. Contestatiile contra exe-
cutarii hotaririlor instantelor pe-
nale militare se pot intemeia pe
o chestiune de identitate de per-
soana, de prescriptiunea pedep-
sei, de autoritatea lucrului jude-
cat, de amnistie, precum si de
nulitatea formelor de comuni-
care a hotäririi care se executd.
Contestatiunea mai poate fi ba-
zata si pe calculul gresit al du-
ratei pedepsei pronuntate, sau in
cazul mai multor condamnatiuni,
când nu s'a fäcut aplicatiunea
dispozitiunii cumulului.
Contestatiunile vor fi intot-
cleauna motivate. (Pr. Pen. 515).
434. Daca condamnatul vo-
ieste s. faca contestatiune, o va
adresa, fie direct, fie prin inter-
mediul directorului casei de a-
rest, catre ministerul public al
instantei penale militare care a
dat hotarirea.
Contestatiunile se vor inainta
instantei de judecatä, care va
statua dupd normele procedu-
rale ale legii de WA, motivân-
du-si totdeauna hotarirea ce va
da.
435. Daca contestatorul este
liber si nu se prezinta, contesta-
tiunea se va respinge ca nesusti-
nuta.
436. Ministerul public i con-
damnatul vor putea ataca cu re-
curs hotarirea data asupra con-
testatiunii. (Pr. Pen. 518).
437. Hotaririle instantelor pe-
nale militare se vor executa du-
pa ordinele ministerului public
al ultimei instante de fond; el
va avea facultatea de a cere de-a
dreptul asistenta puterii publice
pentru acest sfarsit. (Pr. Pen.
522).
438. Dispozitiunile prevdzute
la cartea IV-a, titlul I, referitoare
la modul executarii pedepselor §i
care nu sunt date in atributul
466 20 Martie 1937
instantei de judecatà, se aDlicä
de parchetul respectiv.
439. Pedepsele privative de li-
bertate se socotesc din ziva când
osânda a devenit irevocabilä; cu
toate acestea, dacä, osânditul este
liber, pedeapsa se socote*te din
ziva incarcerärii sale.
440. Militarilor condamnati
nu li se va socoti ca timp servit
In armatä durata executärii pe-
depsei.
Dupl executarea pedepsei, cei
activi vor fi trime*i la corpurile
ori serviciile respective, spre
complete termenul preväzut de
leg% afarä de acei care prin con-
damnatiune pierd dreptul de a
mai servi in armatd.
441. Dacä. In virtutea hotArt-
rii pronuntate, militarul con-
damnat urmeazä a fi *ters defi-
nitiv din controalele armatei, el
i*i va execute pedeapsa in peni-
tenciarele civile.
Tot acolo vor executa pedeapsa.
condamnatii instantelor penale
militare care nu apartin nici-
unui element al puterii. armatei.
Toti ceilalti, condamnati de
instantele penale militare, i*i vor
execute pedepsele in inchisorile
militare.
442. Militarii sub arme, care
vor fi condamnati de cAtre in-
stantele penale ordinare, vor e-
xecuta pedeapsa In inchisorile
militare, dacä pedeapsa pronun-
tatä nu atrage *tergerea lor din
controalele armatei.
Tot in inchisorile militare Ii
vor execute pedeapsa si condam-
natii de cdtre instantele penale
ordinare, care in momentul in-
ceperii executärii pedepsei s'ar
afla sub arme.
443. Procesul-verbal de exe-
cutare se va face de grefierul in-
stantei *i se va transcrie de dân-
sul, in 24 ore, inteun registru
nume, Mcându-se mentiune in
dosul originalului hotäririi.
Abaterea dela aceastä indato-
rire atrage o pedeapsä discipli-
narä grefier.
www.digibuc.ro
444. Grefierul instantelor pe-
nale militare sunt datori, sub
controlul procurorului militar,
sä inscrie in ordinea
inteun registru special, numele,
pronumele, profesiunea, varsta,
locul na*terii, ultimul domiciliu
al condamnatului, precum *i nu-
märul sentintei ce se executà.
Aceste indicatiuni se vor cen-
tralize la Ministerul Apärärii
Nationale, Directia justitiei, dela
care ofiterii politiei judiciare sau
judecätorii vor cere informatiuni
oridecâteori vor avea nevoie.
Asemenea va comunica osânda
corpului de trupä sau serviciu-
lui, ori primäriei de care depincle
condamnatul.
Grefierul care nu va indeplini
indatoririle prescrise dela alin.
1 al acestui articol, va fi supus
la pedepse disciplinare.
445. Pre*edintele instantei pe-
nale militare- este dator a supra-
veghea indeplinirea tuturor pres-
criptiunilor prevazute de art. 443
si 444. (C. J. M. 443, 444).
446. Propunerile de gratiere
pentru cei condamnati de cätre
instantele miltiare se vor face
numai prin Ministerul Apärärii
Nationale. (C. J. M. v. 267, al.
III).
TITLUL X
Despre modul de proeedarg in eaz de
distrugere sau disparitie a hotäririlor
sau a actelor
447. Când dintr'o cauza oa-
recare, un dosar al unei instante
penale militare va fi dispärut,
se va dresa de ministerul public
al instantei respective un proces-
verbal, arätänd cercetärile f ä-
cute spre a fi gäsit i constatând
faptul disparitiei.
448. Daca dosarul pierdut era
referitor la o afacere clasatà,
procesul-verbal prevázut la arti-
colul precedent va tine loc de
dosar.
449. Dacä dosarul pierdut era
referitor la o afacere in curs de
 20 Martie 1937
cercetare sau de instructie, ori
In curs de judecatil In fata in-
stantei de fond, se vor reconsti-
tui pe cat posibil, de ofiterul de
politie juidciard, de catre jude-
dtorul de instructie militar sau
de instantä, lucrárile dresate, ce-
randu-se dela orice alte autori-
tatii còpii sau extracte de pe lu-
crArile ce le fuseserä trimese.
Martorii sau expertii vor fi
chemati din nou pentru a fi In-
trebati, sub prestare de jurd-
mant, asupra punctelor despre
care au cunostintä in proces.
Actele astfel dresate vor avea
'aria legald pe care o aveau ac-
tele din dosarul pierdut.
450. Dad' dosarul pierdut era
referitor la o afacere in care se
pronuntase o hotärire supusä
unei cai de atac, sau care era a-
tacatä in fata unei instante su-
perioare, el se va constitui re
baza hotäririi date.
Se va lua ca bazä in acest
scop hotdrirea trecutä in regis-
tru, despre care se face mentiu-
nea in art. 331 si 443, iar dad
si acest registru ar fi distrus, se
vor putea intrebuinta ceopiile le-
galizate ce s'ar fi liberat dupä
hotärirea in chestiune.
451. In acest scop se vor face
publicatiuni in Monitorul Ofi-
cial si in trei ziare, invitandu-se
orice particular sau functionar,
care ar poseda sau ar fi depozi-
tarul unei asemenea còpii, sä o
depunä sau sä o trimeatä de in-
data la gref a instantei dela care
emanä publicatiunea.
Se vor elibera celor ce au de-
Pus asemenea còpii, alte copii
identice, care vor avea aceeasi
putere legalà ca Insäi actele o-
riginale.
452. Dad nici pe calea arg-
tatá in articolul precedent nu se
va putea reconstitui hotärirea,
se va proceda de instanta sure-
rioard In modul ardtat la art.
449.
453. Dad dosarul pierdut era
referitor la o afacere prin care
www.digibuc.ro
467
se pronuntase o hotärire defini-
tivá, instanta de fond va cäuta
a reconstitui acea hotilrire in fe-
lul arätat in articolele prece-
dente.
Hotärirea aceasta va tine loc
de dosar.
454. Tot In felul ardtat mai
sus se va reconstitui orice piesá
sau act pierdut dintr'un dosar.
TITLUL XI
Procedura in materie de Nis
455. Dispozitiunile din codul
de procedurä penald, relative la
procedura in materie de fals, fie
pe cale principalá, fie pe cale in-
cidentd, se aplid si de tribuna-
lele militare.
TITLUL XII
Procedura inaintea pretorilor militari
§i Curtilor martiale
CAPITOLUL I
Politic ¡udiciarei
456. Politia judiciard mili-
tará in timp de mobilizare
rázboiu, se exercitá sub autori-
tatea marei unitäti unde s'a co-
mis infractiunea, unde se gäse-
ste unitatea din care face parte
infractorul, ori unde s'a prins
autorul, complicele sau tainuito-
rul, prin toti ofiterii de politie
judicial* prevázuti in timp de
pace, precum pi prin urmatorii:
1. Comandantii de etape sau
delegatii bor.
2. Pretorii militari.
3. Directorii de stabilimente,
de depozite sau de fabrici rechi-
zitionate, pentru serviciul arma-
tei, fie direct, fie prin delegatii
bor.
4. Prin orice delegat special al
comandantului de capetenie pen-
tru armata de operatiuni si al
ministrului apärärii nationale,
pentru zona interioarit (C. J. M.
M. v. 44 T. 2 Ad.).
457. Toti ofiterii de politie
judiciara vor putea instrumenta
468 20 Martie 1937
din oficiu in materie de crim5
sau de delict flagrant. In toate
celelalte cazuri numai procurorii
instructori militari i delegatii
speciali ai marilor comanda-
mente si ai ministrului apärdrii
nationale, pot instrument& (C.
J. M. v. 45 T. 2 Ad.).
458 Când ofiterii de politie
judiciard milliard, vor fi sezi-
sati in acelasi timp cu cerceta-
rea unei aceleeasi infractiuni cu
membrii parchetelor militare,
acestia din urrad vor avea pre-
caderea de a continua cerceta-
rea.
In acest caz, toti ceilalti ofi-
teri de politie judiciard, care vor
fi instrumentat in afacere, vor
preda procurorului militar sau
substitutului sáu toate actele
dresate In cauzd. (C. J. M. v. 46
T. 2 Ad.).
459. Dispozitiunile privitoare
la exercitarea politiei judiciare
in timp de pace se aplicd si In
timp de rdzboiu. (Art. 142-170,
C. J. M. v., 47 T. 2 Ad.).
CAPITOLUL II
Judecafa Maintea preforilor milifari
460. Mare le pretor militar
sau pretorii mililari, ca instantä
de judecatä, judecá faptele date
In competinta bor, fie in urma
reclamatiunii pärtii vátámate,
fie In urma cererii insotitd de
acte din partea autoritätilor dela
locul sávârsirii sau descoperirii
faptului, ori a prinderii autoru-
lui, complicelui sau a tdinuito-
rului, fie In urma sezisdrii lor
din oficiu, fie in urma unui or-
din de trimetere in judecatä din
partea autoritätii militare pe
Iângd, care ei funct.oneazd. (C.
J. M. v. 13 T. 2 Ad., fr. 189).
461. Judecata se va face In
sedintä publicd, In asistenta gre-
fierului si va avea loc, fie la re-
sedinta marelui pretor militar se semneazd de marele pretor
sau pretorului militar, fie la fata militar, sau pretori militari si se
locului sau oriunde s'ar putea contrasemneazd de grefier.
www.digibuc.ro
face mai cu inlesnire. (C. J. M. v.
14 T. 2 Ad., fr. 191).
462 Invinuitul, reclamantul,
informatorii si martorii vor fi
de fatá la judecatä, instiintati
fiMd pentru aceasta prin orice
mijloc de chemare stabilit de le-
gile, regulamentele i ordonan-
tele militare, pe care marele
pretor militar sau pretorul mi-
litar, Il va crede potrivit si de
care se va face mentiune In sen-
tintd.
Invinuitul, reclamantul sau
martorii, refuzând a se prezenta,
vor fi adusi cu forta.
In caz de imposibilitate, Mvi-
nuitul va fi judecat In lipsd,
dacrt se constatá cd el a fost
chemat conform legilor, regula-
mentelor i ordonantelor mili-
tare.
Dupá stabilirea identitätii In-
vinuitului si a citirii actelor, se
procede la ascultarea lui, pre-
cum si a martorilor care vor de-
pune jurdmântul de a spune a-
devärul si nimic alta cleat ade-
vdrul; se ascultd informatorii si
la nevoie i expertii.
Se Infätiseazd, corpurile delicte;
apoi reclamantul isi justified,
pretentiunile civile, invinuitul
isi face apárarea, personal sau
printr'un apárätor ales dintre o-
fiterii activi sau de rezervk iar
judecata pronuntä pe loc sen-
tinta de condamnare sau achi-
tare.
In caz de condamnare se citesc
textele de lege aplicate si se a-
ratd, dad, s'au acordat sau nu
circumstante usurdtoare. (C. J.
M. v. 15 T. 2 Ad., fr. 191).
463. Când una din párti nu
stie limba românä, se chiarnd
interpreti, care sunt supusi ju-
rämântului, de a traduce cu e-
xactitate tot ce li se va declara
db parte.
Sentinta cuprinzând toate cele
de mai sus, se motiveazd sumar,
 20
Ea nu se comunicä niciunei
din parti si este definitiva si exe-
cutorie fatä de toti, färd a putea
fi atacatä pe vreo cale. (C. J. M.
v. 16 T. 2 Ad.).
464. Pedepsele, amenzile si
clespdgubirile se executä prin
marele pretor militar, sau prin
pretorii militari; cele dinthiu se
executä la locurile de arest exis-
tente sau care se vor infiinta in
acest scop.
Mare le pretor militar sau pre-
torii militari percep amenzile
pronuntate, dând chitante din-
tr'un carnet special, iar in 10
zile ele trebuesc värsate la te-
zaurul public.
In caz de insolvabilitate, amen-
zile sunt transformate de preto-
rul militar In inchisoare soco-
tindu-se 50 lei drept o zi inchi-
soare. (C. J. M. v. 17 T. 2 Ad.).
465. Dura incetarea jurisdic-
tiunii marelui pretor militar sau
pretorului militar, sentintele se
executä ca si cdrtile de judecatä
de catre ju'deatoriile de ocol
respective.
Dupä Incetarea jurisdictiunii
marelui pretor militar sau pre-
torului minter, procesele pen-
dinte Maintea lor se vor judeca
de instantele competinte respec-
tive dupä nature, afacerilor; iar
In caz and legile in vigoare nu
ar preciza o competintä specialä,
ele se vor judeca de judecAtorille
de ocol. C. J. M. v. 18. T. 2 Ad.).
CAPITOLUL III
Judecafa inainfea Curti lor Islartiale
466. Judecata si procedura
inaintea Curtilor Martiale se face
conform dispozitiunilor prevä-
zute in prezentul cod pentru
timp de pace cu urmätoarele de-
osebiri:
1. Atributiunile Camerei de a-
cuzare tree cu totul asupra ge-
neralului comandant pe lângä
care functioneazä Curtea Mar-
ti alä respectivä.
2. Comandantul marei unitäti,
www.digibuc.ro
Martie 1937 469
primind actele cercetärii preli-
minare sau orice rapoarte sau
plângeri, din care sä rezulte ea%
s'ar fi sävärsit o infractiune,
poate sä ordone direct trimete-
rea in judecatä numai in mate,
rie de delicte si contraventiuni
si dacä crede cd nu mai este ne-
voie de o insructie prealabilä.
In acest caz se va face men-
tiune, in ordin despre punerea
sau nu sub arest a inculpatului.
Dosarul Impreura cu ordinul
comandantului se trimet procu-
rorului militar pentru executare.
Trimeterea In judecatà a mili-
tarilor nu impiedecl mutarea
sau detasarea lor In alte unitäti,
In interesul serviciului. (C. J. M.
23, 66-74; C. J. M. v. 35 T. 2 Ad.,
fr. 170).
467. Instructiunea se va face
potrivit dispozitiunilor din pre-
zentul cod, pentru timp de pace,
cu exceptiunea cä termenul de 10
zile prevazut la art. 210, se re-
duce la 3 zile. (C. J. M. 183-220;
C. J. M. v. 35 T. 2 Ad.).
468. Dupá terminarea instruc-
tiei, procurorul instructor mili-
tar intocmeste ordonanta defini-
tivä, dupä care dosarul va fi
inaintat generalului comandant,
care va hotärt (C. J. M. v. 35, 49
T. 2 Ad.).
469. Curtea este sezisatä nu-
mai prin ordinul de trimetere In
judecatä, dat de generalul co-
mandant al unitätti pe längä
care functioneaza.
Presedintele, fixand ziva jude-
cheamä inaintea sa pe In-
vinuit, cu cel putin 24 ore Ma-
inte de ziva termenului i inde-
plineste fatä de el dispozitiunile
art. 254. (C. J. M. 254; C. J. M. v.
35, 49, T. 2 Ad.).
470. Apärätorul, fie ales, fie
'din oficiu, nu va putea fi dealt(
un ofiter sau asimilat, activ, de
rezervä sau in retragere, de pre-
ferintä dintre magistratii sau
avocatii de carierä. (C. J. M. v.
35 T. 2 Ad.).
470 20 Martie 1937
471. Martorii vor fi chemati
de procurorul instructor militar,
care va putea emite si mandate
de aducere.
Acei care se gäsesc sub drapel
In serviciul armatei sau care ur-
meazá armata sub orice fortnä,
vor fi citati la unitatea unde e-
fectiv îi indeplineste serviciul
sau Insárcinarea, ceilalti vor fi
citati la domiciliul lor real.
Neindeplinirea procedurii sau
neexecutarea mandatului de a-
ducere contra lor, din orice
cauzd, nu va Impiedeca jude-
cata, afarä de cazul gaud Curtea
va hotdri altf el. (C. J. M. v. 35 T.
2 Ad.).
472. Cel condamnat poate
face recurs la Curtea Militará
de Casare, In termen de trei zile
libere dela data pronuntdrii sen-
tintei, Insä va rdmâne arestat
pänä la juclecarea recursului.
(C. J. M. v. 35 T. 2 Ad.).
473. Copie de De hotárirea rd-
masá definitivd, se va trimete
prin ingrijirea procurorului mi-
litar la Marele Cartier si la uni-
tatea din, care face parte, iar
pentru nemilitari la primäria
ultimului domiciliu si la Marele
Cartier General.
TITLUL XIII
Dispozitiuni generale
474. Dispozitiunile articolelor
4, 11, 12, 29, alM. 1, 2, 3 si 4; 57,
58, 67, 68, 87, 88, 92, 95, 107, 110,
111, 117, 118, 120, 121, 124, 125,
128, 137, 138, 139, 140, 141, 142,
143, 144, 146, 147, 150, 154, 155,
157, 159, 161, 163, 168, 169, 170,
171, 172, 173, 174, 175, 176, 177,
180, 184, 185, 186, 188, 189, 190,
191, 208, 215, 218, 221, 237, 251,
252, 253, 266, 440, 442, 443, 513,
514, 536 (cu rectificarea MMi-
strul Apärärii Nationale", in loc
de Ministrul Justitiei", i in loc
de Parchetul Curtii de Ape',
Parchetul Curtii Militare de Ca-
sare si Tustitiel: 537, 538, 539,
540, 541, 542, 543, 549, 554 (cu men-
www.digibuc.ro
tiunea cd, unde se vorbeste de
Curtea de Apel", se va Intelege
_tribunal militar' ); 639, 640, 641,
642, (cu rectificarea cd In loc de
Ministrul Justitiei", se intelege
..Ministrul Apiträrii Nationale");
643, 644 si 655 din codul de pro-
cedurä penalä sunt aplicabile si
la instantele militare. (Pr. Pen.
4, 11, 12, 29, 57, 58, 67, 68, 87, 88,
92, 95, 154, 155, 157, 159, 161, 163,
168-177, 180, 184-186, 188-191,
208, 215, 218, 221, 237, 251-253,
266, 440, 442, 443, 513, 514, 536-
513, 549, 554, 639-644, 655) 1).
CARTEA IV
Despre crime, delicte si pedep-
sele ler
TITLUL I
Despre pedepse i efeetele lor
475. Pedepsele care se aplicil
militarilor sunt:
a) Pedepse cu caracter disci-
plinar;
b) Pedepse cu caracter penal.
(C. J. M. 476-482).
476. Pedepsele cu caracter
disciplinar se aplica de catre co-
mandantii ierarhici si nu pot de-
päsi mci intr'un caz cloud luni
inchisoare.
Ele se ordond pentru abateri
dela regulamentele militare refe-
ritoare la disciplind si care aba-
'teri nu ar constitui o infractiune
preväzutä de legile penale.
Felul diferitelor pedepse cu ca-
racter disciplinar, scara lor si
prerogativele diferitilor coman-
danti militari pentru aplicarea
acestor pedepse se hotäräsc nu-
mai prin regulamente. (C. J. M.
v. 262).
477. Pedepsele cu caracter pe-
nal sunt acele ce se aplicá In
baza unei hotäriri definitive (lath'
1) A se vedea Codul de Procedurii
Penalä Regele Carol II", din 19
Martie 1936, la pag. 133, volumul
XXIV, p. I.
 20 Martie 1937
de o instantA judecdtoreascä mi-
Ltard.
Un regulament al Inchisorilor
militare care se integreazd In le-
gea de fatã va dispune organiza-
rea, functionarea i regimul in-
terior al preventiei si executdrii
pedepselor. C. J. M. v. 265) 1).
478. Pedepsele ce se aplicd, de
instantele militare sunt acele
prevAzute de codul penal, pre-
cum si cele enumerate mai jos:1
1. Pedepse principale In ma-
terie de crimd:
Moartea:
2. Pedepse principale In mate-
rie de delicte:
Destituirea.
3. Peclepse accesorii:
Degradarea militard. (C. J. M.
v. 179, 180; fr. 192).
479. Pedeapsa cu moartea se
aplicä numai In timp de rdzboiu
si se executd prin Impuscare.
Femeile Insärcinate vor fi exe-
cutate dupd nastere.
Celelalte pedepse se executd
dupd prevederile codului penal
si a codului de fatä (C. J. M. v.
181; fr. 192).
480. Destituirea se aplica nu-
mai ofiterilor si atrage dupd
sine pierderea gradului, precum
si a dreptului de a purta uni-
forma si semnele distinctive.
Ofiterul destituit pierde tot-
odatd, dreptul de a obtine sau de
a, se folosi de o pensiune pe baza
serviciilor anterioare condam-
närii si nu are nici dreptul la
restituirea sumelor ce i s'au re-
tinut pentru pensiune in acel in-
terval de timp; de asemenea el
nu poate sä obtinä vreo recom-
pensä pentru orice fel de servi-
du adus inainte de condam-
nare.
Destituirea se pronuntä ca pe-
deapsä principalä in cazurile
preväzute de prezentul cod, pre-
cum si ca pedeapsä accesorie
1) A se vedea Regulamentul inehi-
sorilor militare, din 16 Oetomvrie
1925, la pag. 1.124, vol. XIIIXIV.cial Fondul amenzilor", admi-
www.digibuc.ro
471
pentru orice osândä pronuntatä
contra unui ofiter, de cätre orice
tribunal, pentru unul din urmä-
toarele fapte prevazute de codul
penal: falsul si intrebuintarea
de fals, sustractiunile, mita, a-
tentate la pudoare, märturia
mincinoasä, furturile simple si
calificate, abuzul de incredere
escrocheria. (C. J. M. v. 185; fr.
182).
481. Degradarea militarä este
pedeapsa criminald accesorie, in
cazul condamnärilor pentru cri-
me, precum si, oridecâteori ea va
fi prescrisä de codul de fat&
Ea Inlocueste totdeauna si de
drept, degradarea civicd.
Urmärile acestei pedepse, sunt:
1. Pierderea gradului si a drep-
tului de a purta uniforma si
semnele distinctive.
2. Indepärtarea din armatá
celelalte incapacitati preväzute
de codul penal in cazul degra-
därii civice.
3. Interzicerea de a purta vreo
decoratiune i pierderea dreptu-
lui la pensie sau la vreo recom-
pensä, pentru vreun serviciu an-
terior condamnärii.
Degradarea se executä prin-
tr'un ordine de zi pe armatä, pe
baza hotäririi de condamnare;
acest ordin de zi se va citi, de
fatä fiind condamnatul, in pre-
zenta ofiterilor corpului sau ser-
viciului säu, dacä e ofiter si In
prezenta unitátii sale sub arme,
dacá e grad inferior.
482. Toate dispozitiunile din
codul penal si alte legi speciale,
relativ la infractiuni si pedepse,
se aplicá si justitiabililor de in-
stantele militare, intru cât prin
codul de fatá nu s'ar dispune
altfel.
Amenzile pronuntate de tribu-
nalele militare, precum i su-
mele ce ar proveni din confis-
cári, apartin Statului for-
meazá in bugetul Ministerului
Apdrárii Nationale un fond spe-
472 20 Martie 1937

nistrat de acest minister, prin ximum prevazut de lege pentru

directia justitiei militare. fiecare din acele infractiuni, far&
Acest fond este destinat con- insä a depäsi indoitul acelui ma-
structiunilor, reparatiunilor, in- ximum afare, de cazul când co-
tretinerii si inzestrarii tribune- dul de fate, nu hotaráste in mod
lelor si inchisorilor militare. (C. expres pedeapsa pentru timp de
J. M. v. 258; C. P. 57). räzboiu.
483. Prescriptiunea in mate- In timp de razboiu in zona de
rie de nesupunere i dezertare, operatiuni a armatelor, autori-
incepe s curgâ din ziva când tatea militarä superioara respec-
invinuitul sau condamnatul im- tive, va putea edicta prin ordo-
plineste limita de \Tanta, pentru nante publicate i afisate, fapte
serviciul obligator in elementele si pedepse menite sá garanteze
armatei, potrivit legii de recru- siguranta armatei, apararea ta-
tare si a legii pozitiei ofiterilor. rii si ordinea publica. (C. J. M..
Dace, condamnatul va fi prins v. 51, 57, T. 2 Ad.).
sau dacit el se va preda inainte 487. Dispozitiunile prevazute
de expirarea termenului de ser- in codul penal, referitoare la
viciu Dreyazut mai sus, va fi su- mäsurile de siguranta, se aplicá
pus judecatii, iar dupe, execute- si justitiabililor de tribunalele
rea peclepsei la care va fi fost militare cu distinctiunile din a-
condamnat, ori in caz de achi- cest titlu. (C. P. 70-91).
tare, va fi trimes la corpul sau 488. Judecätorii vor hotart in
serviciul sau, pentru a complete totdeauna dace, detentiunea pre-
termenul legal de serviciu obli- ventivd trebue imputata in totul
gatoriu in armata active,. sau in parte in cuantumul pe-
Nu existd,pentru militari, depsei aplicate. (C. P. 64).
prescriptie Dentru tradare. (C. J. 489. Tribunalele militare de
M. v. 178; fr. 202). corp de armata sau de Divizie
484. Pedepsele prevezute de nu pot pronunta suspendarea
codul penal pentru crimele de .pedepselor, ori liberärii conditio-
tradare i acelea in contra sigu- nate. (C. J. M. v. 144).
rantei Statului, pot fi pentru 490. Se considerä ca recidi-
justitiabili de instantele militare vist, militarul care a fost con-
in timp de rdzbotu, moartea in damnat si care a executat in to-
loc de munce, silnicä pe vieate., tul sau in parte pedeapsa pen-
sau o pedeapsa cu un grad mai tru una din infractiunile preva-
mare cleat cea prevazuta de lege zute de acest cod la cartea IV,
pentru toate celelate cazuri. (C. titlul III, dacá in interval de cet
J. M. v. 50 T. 2 Ad.). mult 5 ani, dela condamnare, co-
485. Infractiunile eomise de mite din nou aceeasi infractiune.
militari i pe care codul penal si (C. P. 109-111).
legi speciale le pedepsesc cu 491. Celelalte dispozitiuni din
munca silnic sau o pedeapsg. codul penal, relativ la recidiva.
de un grad mai mare ca inchi- generalä, sunt aplicabile i mili-
soarea, se vor putea pedepsi in tarilor, pentru toate infractiu-
timp de razboiu cu munca sil- nile de drept comun. (C. P. 109
nice, ne vieatil. (C. J. M. v. 50 T. 1191.
2 Ad.). 492. Dispozitiunile din codur
486. Infractiunile comise de penal, referitoare la modificarea
toti justitiabilii instantelor mili- pedepselor in cazul când se re-
tare si De care legile le pedepsesc cunosc circumstantele uurii-
cu inchisoare corectionala, se Were se aplice, si justitiabililor-
vor Dutea pedepsi in timp de de tribunalele militare, in ace-
rdzboiu cu mai mult deal ma- leasi conditiuni, afara de cazu-
www.digibuc.ro
 20 Martie 1937
rile and s'ar prevede altfel In
prezentul cod.,
Nici inteun caz insa, nu se
va putea substitui amenda In-
chisorii.
Pedeapsa cu moartea va fi
transformata In munca silnica
pe vieata. (C. P. 157-159).
493. In materie criminala. co-
rectionall si politieneasca, daca
s'au recunoscut circumstante
$uratoare In favoarea unui con-
damnat, in stare de recidiva, pe-
deapsa nu va outea fi redusa
sub jumätate din minimum pre-
vazut de lege pentru acea infrac-
tiune, iar in cazul cand legea nu
prevede un asemenea minimum,
pedeapsa nu se va putea cohort
sub 1/4 din maximum de Inchi-
soare, prevazut pentru acea in-
fractiune.
Daca pedeapsa prevázutá de
lege este munca silnica ne viata,
ea nu va putea fi redusd sub 10
ani munca silnicd. (C. P. 159).
494. Pedepsele accesorii sunt
legate de fapta si se aplicd, tot-
deauna, chiar cand prin acor-
dare de circumstante atenuante
s'a schimbat felul si durata, pe-
depsei. (C. P. 26).
495. Dispozitiunile din codul
penal referitoare la stingerea ac-
tiunii se aplica si militarilor, cu
exceptiunea cá prin amnestie si
Drescriptie nu se Impiedeca, e-
xercitiul actiunii disciplinare.
Achitarea unui ofiter sau asi-
milat nu prejudeca asupra dis-
pozitiunilor prevdzute in regula-
mentele consiliului de onoare
legea Dozitiei ofiterilor. (C. P.
163-167, 172).
496. Militarii In exercitiul
functiunii sau serviciului lor de
price fel sunt socotiti ca func-
tionari in sensul coclului penal,
ale carui dispozitiuni le sunt a-
plicabile oridecâteori, prin codul
de fetid, nu se dispune altfel.
Expresiunea de superior, din
codul de fata, se referd, atat la
www.digibuc.ro
473:
grad cat si la functiune. (C. P.
183).
497. Militarii români, fosti
prizonieri la inamic, sunt datori
sa se justifice In fata unei comi-
siuni, instituitä ad-hoc printr'un
decret regal, asupra cauzelor $i
imprejurarilor caderii lor ca pri,
zonieri.
Cei care nu vor justifica
mod neindoios situatia lor ds
prizonieri, vor fi trime$i In fata
instantelor militare de judecata,
(C. J. M. v. art. 65 T. 2 Ad.).
TITLTJL II
Crime 1i deliete eu earaeter comun,
codului de fata II Mai penal
CAPITOLUL
Despre frädare i spionaj
498. Se pedepseste cu moar-
tea orice militar care ridia ar-
mele contra României sau alia-
tilor ei, cu care luptá In comun,
Se pedepse$te cu moartea ori,
ce prizonier de rázboiu care, cal-
candu-si cuvantul de a nu mai
lupta contra României si aliati-
lor ei de rdzboiu, comite aceea$i
faptd, ca cea preväzuta in ali-
neatul precedent.
Se pedepseste cu Inchisoara
dela 5-12 ani orice militar ro-
man, sau in serviciul României,
care, facut prizonier de inamic,.
a obtinut eliberarea sa, anga-
jandu-se sa nu mai ia armela
contra acesteia.
Dispozitiunile acestui alineat,
se aplica, numai in cazul and
inamicul are In codul sau mili-
tar dispozitiuni identice.
Dacá culpabilul este ofiter i sa
va aplica $i destituirea. (C. J. M.
v. 197; Cp. 185, 203; C. J. M. fr.
235).
499. Se pedepseste cu moan-
tea orice militar roman sau ori-
ce persoana in serviciul armatel
române:
1. Care va preda, cu tradare,
inamicului sau interesului ina,
474 20 Martie 1937
micului, trupa ce comandg, sau
postul ce II este incredintat, a-
proviziongrile armatei, planurile
pietelor de rdzboiu, ale arsena-
lelor, ale aerodromurilor, a por-
turilor sau radelor lor, sau ori-
cdrui stabiliment, necesar apg-
rarii nationale, asemenea parola
sau secretul unei operatiuni, a
unei expeditiuni sau negocia-
tiuni.
2. Care de bung voie cu ,in-
tentiune culpabilä, intretine in-
telegeri cu inamicul, in scopu
de a favoriza intreprinderile
sale, sau a vätäma pe acele ale
armatei romane, sau armatelor
aliate Romaniei.
3. Care, participd la complo-
turi, in scop de a sili pe coman-
dantul cetgtii sau câmpului in-
tärit de a se preda sau a capi-
tula.
4. Care provoacg la fug:a, sau
impiedecg adunarea trupei in
prezenta inamicului,
5. Care, in scopul de a aduce
un folos, inamicului sau o vätä.-
mare armatei amice, va trimete
In cursul operatiunilor rázboiu-
lui rapoarte sau informatiuni
neexacte sau nu va trimete in-
formatiunile si rapoartele obli-
gatorii, din care cauzg a urmat o
gravg vätämare a unei opera-
tiuni de rgzboiu. Tot astfel si a-
cela care va rgspandi printre
trupele române sau aliate mani-
feste, proclamatiuni sau comu-
nicate de orice fel, favorabile
inamicului, sau va colabora la
alcrituirea lor. (C. J. M. v. 198:
fr. 236).
500. Oricine, cu bung stiintd,
tginueste in orice mod pe spionii
inamici, se pedepseste cu moar-
tea. (C. .T. M. v. 199).
501. Se pedepseste cu moar-
tea In timp de rgzboiu, ()rice in-
divid dovedit cg a provocat pe
militari de a trece la Mamie sau
de partea rebelilor armati, ori
le-a inlesnit cu bung stiintä mij-
locul de trecere, precum si acela
care a Mcut inrolgri pentru o
www.digibuc.ro
putere care este in rgzboiu
Romania.
Aceastg infractiune savärsitá
in folosul räsvrätitilor in timp
de pace, se pedepseste cu muncg
silnicá pe toatá vieata. (C. J. M.
v. 201; C. P. 188, 203; fr. 239).
502. Faptele de trádare si spi-
onaj, comise de justitiabilii ne-
militari ai tribunalelor militare,
in timp de rgzboiu, pedepsite in
codul penal cu muncg silnicd, se
pot pedepsi cu moartea. (C. J. M.
v. 52 T. 2 Ad.).
503. Se vor pedepsi cu muncg
silnicg pe drop märginit acei
care vor fi savarsite, in timp de
rgzboiu sau mobilizare una din
urmgtoarele infractiuni:
1. Producerea cu rea credintg
a panicei, precum si creearea sau
rdspanidrea de vesti false, care
ar avea ca urmare vreo vätä-
mare a operatiunilor de rgzboiu,
sau a continuarii lor in bune
conditiuni.
2. Stricarea cu rea credintg a
telefoanelor, telegrafelor, a ma-
siniIor din orice instalatiuni in-
dustriale, fabrici, ateliere, puse
in serviciul sau sub controlul ar-
matei, sau servind interesele ar-
matei, ori apärärii tärii; cum si
automobilelor si aeroplanelor,
motocicletelor, bicicletelor, vase-
lor plutitoare, aeronavelor si al-
tor vehicule i mijloace de corou-
nicatie si transport pe uscat, pe
apg sau aeriene, puse in servi-
ciul sau sub controlul armatei.
3. Orice fel de abatere s'avar-
sitg cu rea credintg,.in modul de
executare ale aproviziongrilor
comandate sau cu intentionatá
intârziere sau trin fraudg de
orice fel ca: schimbare de mate-
riale, intrebuintare de calitate
sau cantitate, altele cleat cele
venite sau expuse prin contracte,
caiete de sarcini, ori de coman-
dg, ori de executare, schimbare
de márci, alterare, degradare
sau sustragere de materiale.
4. Acei care cu intentiune cul-
pabilg omoarg sau fac improprii
 20 Martie 1937 475

serviciului, orice animal din ser- ce i-ar fi fost incredintate in vir-

viciul armatei. tutea insArcinärii sale, in admi-
Dach infractiunea s'a sävârsit nistratia militarä.
din imorudenth, ori neglijenth. Se peclepseste cu inchisoare
se va pedepsi cu inchisoare co- dela 1-3 ani orice militar, care,
rectionalá dela trei luni la doi afar& de cazurile prevazute mai
ani. C. J. M. v. 56 T. 2 Ad.). sus, intrebuinteazd sau specu-
leazá In folosul shu, fonduri sau
CAPITOLUL H bani de ai Statului sau de ai mi-
Despre pltismuiri i falsificari litarilor, ce i-au fost incredintati
in virtutea insärcinärii de servi-
504. Pe láligh faptele cuprinse ciu.
capitolul corespunzator al co- De asemenea se pedepseste cu
dului penal, se socoteste falsifi- inchisoare dela 1-5 ani, orice
care de inscrisuri publice faptul militar, care, Vera a fi contabil,
orichrui militar sau specialist de sävArseste infractiunea prevh.-
orice fel in serviciul armatei, zuth la alineatul I.
care trece cu stiintä fn roluri Ofiterilor li se va aplica in
sau in stärile de situatii, un nu- toate cazurile si clestituirea. (C.
mgr de oameni, de cai sau zile J. M. v. 257; C. P. 236).
de prezentd, mai mari decat e-
fectivul real, care rahreste situa- CAPITOLUL IV
tia consumatiilor, sau comite Hitá
orice alt fals in socotelile sau in
actele, pe ,care in virtutea func- 506. Orice militar culpabil de
tiunii sale le intocmeste. mituire, va putea fi pedepsit cu
De asemenea, tot fals in inscri- indoitul pedepsei prevazutä in
suri publice sau private, dupä codul penal, pentru asemenea
caz, comite militarul care plds- fapte.
mueste, in total sau in parte, Dach culpabilul este ofiter, j se
vreun act care nu intrá In atri- va aplica si destituirea.
butiunile sale sau care contra- Aceleasi pedepse se aplicä
face semnätura altuia cu scopul medicilor militari, specialistilor
de a trage vreun folos de orice de orice fel din serviciul arma-
fel sau de a aduce vreo vätä- tei, and comit aceastä infrac-
mare de orice fel altuia. tiune, in leghtura cu o insärci-
Pedepsele prevhzute de codul nare de serviciu ordonath de lege
penal pentru presmuiri si fal- sau de autoritatea
suri, vor putea fi indoite pentru clrept.
culpabilii militari. Mituitorilor li se apnea aceeasi
Dach culpabilul este ofiter, pedeapsd. (C. J. M. v. 254; Cp.
se va aplica in toate cazurile si 250, 251).
destituirea. (C. J. M. v. 250; C. P. CAPITOLUL V
401-408). Alte crime §i delicte comise de mili-
CAPITOLUL III tad in exerciliul functunii lor
Despre sustractioni 507. Se pedepseste cu temnita
grea dela doi la zece ani, orice
505. Se pedepsaste cu inchi- minter, care, cu ocaziunea re-
soare dela 3-12 ani, orice min- ceptiunii provizorii sau defini-
ter, care va fi delapidat, detur- tive, ori primirii unei furnituri,
nat ori sustras bani publici sau cumpáráturi, sau a unei lu-
privati, sau efecte tinând loc de crári destinate armatei, va ac-
bani, acte, titluri, furaje, mate- cepta cu rea credinth sau va or
riale sau alte lucruri mischtoare, done sh se primeasch lucruri ce
www.digibuc.ro
476 20 Martie 1937
nu sunt in conformitate cu caie-
tul de sarcini sau in conditiunile
comenzii.
Daca furniturile, ori cumpara-
turile cuprind armament sau
mare echipament, pedeapsa va
fi munca silnica pe timp margi-
nit.
Tot astfel se va pedepsi mill-
tarul, care in calitate de specia-
list pentru cercetarea materiale-
lor de orice fel, oferite armatei,
ar face rapoarte nesincere, ce ar
avea ca urmare claunarea inte-
reselor Statului sau armatei.
Tot astfel, se va pedepsi acela,
care, cu ocaziunea unei lucrari
executate in regie sau prin build,
invoialä, va primi sau va ordona
sa se primeascd lucru de o ca-
litate vädit inferioara celei con-
tractate.
Daca infractiunile preväzute de
articolul de fatä, sunt datorite
neglijentei, nesocotintei sau ne-
respectdrii legilor, regulamente-
lor sau dispozitiunilor date, pe-
deapsa va fi inchisoarea pana la
doi ani. (C. J. M. 256; C. P. 201).
508. Se pedenseste cu temnita
grea dela 5-10 ani, orice mili-
tar care falsified ori altereaza,
sau ordona falsificarea ori alte-
rarea substantelor, materiilor,
medicamentelor sau alimentelor
de orice naturä, destinate oame-
nilor sau animalelor, sau care
cu bunà stiinta, imparte sau or-
dond, a se imparti zisele sub-
stante, materii, medicamente ori
alimente falsificate ori alterate.
Tot asfel, se va pedepsi orice
militar care, cu *Uinta, imparte
sau ordona a se impärti carnea
animalelor atinse de boald, care
pot primejdui sandtatea celor
care o consumd, sau materii,
medicamente, alimente de orice
natura, alterate sau stricate.
Dacà din consumarea acestor
substante, va fi rezultat o gravä
vätämare a sanätätii oamenilor
sau animalelor, pedeapsa va fi
munca silnica ye trap marginit.
Deed, infractiunea se va sä-
www.digibuc.ro
varsi din neglijentä, nebägare de
seama sau din nepazirea legilor
sau regulamentelor, pedeapsa va.
fi inchisoarea dela 1-5 ani. (C.
J. M. v. 526).
CAPITOLUL VI
Despre rebeliune 0 ofense
Sectia I
509. Sunt considerati ca fiincl
in stare de rebeliune:
1. Militarii sub arme, care, re-
uniti in numar de cel putin pa-
tru si intelesi intre ei, refuzd la
cea dintAiu somatiune sa se su-
puna sefilor lor.
2. Militarii, care, in numar de
cel putin patru si in aceleasi
conditiuni, iau armele fat% au-
torizare si lucreaza contra ordi-
nelor sefilor lor.
3. Militarii, care, adunati in
numar de cel putin 4, si in ace-
leasi conditiuni, se dedau la vio-
lente, fäcând uz de armele lor,
si refuzd la orctinul sefilor, de a
se imprästia, si. a se linisti.
Militarii, in stare de rebeliune,
sunt pedepsiti:
In circumstantele prevazute la.
Nr. 1 de mai sus, cu 2-5 ani in-
chisoare.
In circumstantele prevdzute la
Nr. 2, cu 3-5 ani inchisoare, iar
in circumstantele prevazute la
Nr. 3, cu inchisoare dela 5-12
ani.
Instigatorii la rebeliune, con-
ducätorii si. militarii cei mai
inalti in grad, sunt pedepsiti, in
primul caz, cu pedeapsa muncii
silnice pe timp märginit, iar in
celelalte cloud cazuri cu maxi-
mum acestei peclepse.
Ofiterilor condamnati in baza
acestui articol, li se va aplica si
destituirea, deed, degradarea mi-
litara n'ar rezulta de drept din
felul pedepsei pronuntate.
Decä rebeliunea are loc pe un
teritoriu in stare de asediu, in
toate cazurile prevAzute de ali-
neatele precedente. se va apnea
maximum pedepselor.
 20 Martie 1937
In caz de circumstante ate-
nuante, pedepsele nu pot fi re-
cluse decât pang la junatitatea
minimului prevgzut mai sus.
In timp de rgzboiu, in toate a-
ceste cazuri, pedeapsa va fi
moartea. (C. J. M. v. 210; C. P.
218; C. P. M. fr. 204).
510. Militarii care nu fac par-
te din armata activg, dar care
apartin vreunui element al ar-
matei, când, fiind imbrgcati In
uniformg militarg, sau neimbrg-
cati in uniformg militarg, dar a-
flându-se sub comandg militarg,
comit infractiunea de insubordo-
nantg, uItraj, sau lovirea supe-
riorului, rebeliune sau vreo cri-
mg contra sigurantei interioare
sau exterioare a Statului, se pe-
depsesc ca si and ar fi in acti-
vitate de serviciu.
Sectia II
Ofense si violente
511. Lovirea superiorului, In
trap de rgzboiu, se pedepseste cu
munca silnicg pe vieatá, iar dacg
ambii sau unul din ei se ggseau
sub arme, sau dacg faptul a fost
comis cu precugetare, pedeapsa
va fi moartea. (C. J. M. v. 215).
512. Lovirea superiorului, in
timpul sau cu ocazia serviciului,
In timp de pace, se pedepseste cu
munca silnicg Ong la 10 ani,
iar dacg faptul s'a petrecut, am-
bii sau unul din ei, gtisindu-se
sub arme, pedeapsa va fi munca
silnicg dela 10 ani in sus. (C. J.
M. v. 216; fr. 208).
513. Lovirea superiorului, sg-
varsitg in timp de pace, in afard
de serviciu, se pedepseste cu in-
chisoare dela 3-12 ani, iar dacg
culpabilul este ofiter, i se va a-
plica intotdeauna si destituirea.
In caz de circumstante ate-
nuante, pedeapsa nu va putea fi
mai micg ca un an inchisoare.
(C. J. M. v. 216, al. II; fr. 208).
514. Orice militar care, in
timpul sau cu ocazia serviciului,
insultâ sau ofenseazg pe supe-
www.digibuc.ro
477
riorul sgu, prin cuvinte, gesturi,
amenintári sau scrieri, se pe-
depseste cu inchisoare dela 2-5
ani, iar dacg culpabilul este ofi-
ter, i se poate aplica si destitui-
rea.
Dacg ofensa sau insulta n'a
avut loc In timpul sau cu ocazia
serviciului, pedeansa va fi inchi-
soare dela 6 luni la 2 ani. (C. J.
M. V. 217; fr. 209),
515. Militarii din activitate
de serviciu, precum si cei prevg-
zuti la art. 112, care in orice mod
si prin orice rnijloc. aduc insulte
sau defgimgri drapelului sau ar-
matei, se pedepsesc cu inchi-
soare dela 6 luni la 5 ani, iar of i-
terilor Ii se aplicä si destituirea.
(C. P. 216; fr. 211).
Sectia III
Refuz de serviciu datorit le-
galmente
516. Orice comandat militar,
care in mod legal, sezisat de o
cerere formalg a autoritgtii ci-
vile, refuzg sau se abtine a intre-
buinta fortele de sub ordinele
sale, se pedepseste cu destituirea
Inchisoarea dela 1-2 ani, sau
numai cu una din aceste pe-
depse.
Orice cerere a autoritätii d-
yne, se va adresa in scris co-
mandantului militar local, sau
dacg ea necesitg o deplasare de
trupe in raza comandamentului
diviziei sau corpului de armatg
respectiv, se va adresa diviziei
sau corpului de armatg respec-
tiv. (C. P. 243; C. p. M. fr. 245).
CAPITOLUL VII
Despre ornor
517. Orice militar, culpabil de
omor cu vointg asupra persoanei
la care este cuartiruit, sau asu-
pra unui membru al familiei a-
cestuia, cu care locueste impre-
ung, se pedepseste cu moartea,
in timp de rgzboiu i munca sil-
nicg pe vieatg, in timp de pace.
(C. p. M. v. 249).
478 20 Mart le 1937
CAPITOLUL VIII
Furful
518. Furtul, precum si cerca-
rea de furt de: arme, munitiuni,
animale, furaje, alimente, bani
orice alte obiecte, apartinând
Statului sau militarilor, comise
de militari, se vor pedepsi cu in-
chisoare dela 3 luni pang la 3
ani i cu amencla dela 5.000
20.000 lei.
Dacä faptul s'a comis prin e-
fractiune, sau escaladare, sau
prin intrebuintare de chei min-
cinoase, sau clack pentru comi-
terea oricArui furt au fost doi
sau mai multi asociati. pedeapsa
va fi inchisoarea dela 3 la 12 ani
si interdictiunea pe timp mrgi-
nit.
Pecleapsa prevazutà in alinea-
tul precedent, se va aplica i mi-
litarului care va comite un furt
In paguba cetäteanului la care e
cuartiruit, precum si santinelei
sau oricdrui militar insgrcinat
cu paza magaziilor si depozitelor
de orice f el, apartinând armatei,
care ar sávarsi un furt din ma-
gazitle i depozitele incredintate
pazei lor.
In toate cazurile preväzute de
acest articol, clack culpabilul
este ofiter, pe lângd pedeapsa cu
inchisoare, i se va aplica si des-
tituirea. (C. J. M. v. 241).
TITLUL III
Crime 0 delicte cu caracter militar
CAPITOLUL I
Crime ;i delicte in contra daforiei
milifare
519. Se pedepseste cu moartea,
In timp de räzboiu, mice general
sau comandant al unui fort sau
oricarei alte pieta intgrite, care
flind dat in judecatd, dupä avi-
zul unui consiliu de ancheth,
este declarat culpabil el ar fi
capitulat fard a fi intrebuintat,
pând la ultima extremitate, toate
www.digibuc.ro
mijloacele posibile de apärare.
(C. J. M. v. 202; fr. 233).
520. Se pedepseste cu inchi-
soare dela 3 la 5 ani si destitui-
rea, mice general sau comandant
care, fiind dat in judecatä, dui:A
avizul unui consiliu de anchetd,
ca ar fi capitulat in camp cles-
chis, fie cà existau sau nu lu-
crAri de apärare si dacä el nu a
facut tot ce-i prescria onoarea si
datoria.
Dacd faptul capitulärii a a-
vut de efect ca trupa sä-si pre-
dea armele si munitiunile, si co-
mandantul nu a facut tot ce-i
prescria datoria i onoarea, pe-
deapsa va fi munca silnicà sau
moartea. (C. J. M. v. 203; fr. 234).
521. Orice militar care, fiMd
de santinelà sau in vedetd, pa-
räseste postul, se pedepseste:
1. Cu moartea dacä fapta s'a
petrecut In prezenta inamicului.
2. Cu inchisoare dela 2-12
ani, dacg fapta s'a petrecut In
fata rdsculatilor sau pe un te-
ritoriu in stare de rdzboiu sau
de asediu.
3. Cu inchisoarea dela 6 luni
la 2 ani, in toate celelalte cazuri.
In caz de circumstante atenu-
ante, pentru cazul prevdzut la
punctul 2, pedeapsa nu va fi mai
micA de 1 an inchisoare; iar jn
cazul prevazut la punctul 3, pe-
deapsa nu va fi mai mia, de 3
luni inchisoare.
Dac5, inculpatul este ofiter se
va aplica i destituirea. (C. J. M.
v. 204; fr. 227).
522. Orice militar, care pgrä-
seste postul sâu, sau comanda
ce are, se pedepseste:
1. Cu moartea dacà fapta s'a
petrecut in prezenta inamicului.
2. Cu temnitä grea dela 3-6
ani, dacä fapta s'a petrecut in
prezenta rdsculatilor, sau pe un
teritoriu in stare de rdzboiu sau
de asediu.
3. Cu inchisoarea dela douá
luni pang la un an, In toate ce-
lelalte cazuri.
In caz de circumstante atenu-
 20 Martie 1931
ante pentru cazul prevazut la
punctul 2. pedeapsa nu va fi
mai mica de un an inchisoare,
iar in cazul prevazut la punctul
3, pedeapsa nu va fi mai mica
de o luna, inchisoare.
Daca inculpatul este ofiter, i
se aplica i destituirea.
Daca, inculpatul este sef de
post, sau claca paräsirea postu-
lui a avut ca urmare o vatamare
a intereselor publice sau parti-
culare, se va aplica culpabililor
in toate cazurile maximum pe-
depselor preväzute mai sus, färä
a li se putea acorda circumstante
atenuante.
Prin post, se intelege locul
uncle un militar sau unitate con-
stituitä, este orânduita pentru
implinirea unei insarcindri de-
terminate, iar prin comanda,
conducerea unei trupe dc orice
fort& (C. J. M. v. 205, fr. 229).
523. Orice militar, care fiind
de santinela, vedeta sau in ser-
viciul de quart pe nava, se gd-
seste adormit, se pedepseste:
1. Cu inchisoare dela 2 la 5
ani, daca era in prezenta inami-
cului.
2. Cu inchisoare dela 6 luni la
2 ani, daca fapta s'a petrecut in
prezenta rasculatilor sau pe un
teritoriu in stare de razboiu sau
de asediu.
3. Cu inchisoare dela 2 la 6
luni, in toate celelalte cazuri.
(Art. 582; C. J. M. v. 206; fr. 228).
524. Orice mailer, care pe un
teritoriu in stare de rázboiu sau
de asediu, nu se prezinta de in-
data, la postul sau unitatea sa in
caz de alarma, se pedepseste cu
inchisoare dela 6 luni la 5 ani.
In caz când neprezentarea a
avut de efect neparticiparea la
vreo actiune de lupta a unitatii
sale, pedeapsa va fi dela 5 la 10
ani; iar in caz de circumstante
usurätoare, pedeapsa nu se va
putea scobori sub 6 luni
scare. (C. J. M. v. 207).
525. Orice ofiter, care f Ara
scuza legitimd nu se duce :a un
www.digibuc.ro
479
tribunal militar uncle este che-
mat a participa ca judecator sau
ca aparator, se pedepseste cu in-
chisoare dela 2 la 6 luni; iar in
caz de refuz vädit, se va pedepsi
potrivit art. 529.
Cu aceeasi pedeapsa se va pe-
depsi i eful, care, cu bund *U-
inta, provoaca sau tolereaza o a-
semenea infractiune. (Art. 529 C.
J. M. v. 208).
526. Militarul care seal* in-
lesneste sau tainueste fuga unui
prizonier de räzboiu, se pedep-
seste cu o inchisoare dela 2-5
ani.
In caz de circumstante atenu-
ante, pecleapsa nu va fi mai mica
ca 3 luni.
Daca culpabilul este ofiter,
se poate aplica i destituirea. (C.
J. M. v. 209).
527. Oricine jefueste pe un ra-
nit in timp de rdzboiu, in lupte,
se pedepseste cu munca silnica
pe timp märginit, iar dad, In sco-
pul jafului a intrebuintat vio
lente ori casne, se pedepseste cp
munca silnica pe vieatä.
Daca jefuirea s'a comis chiar
pe câmpul de luptä, pedeapsa
este moartea. (C. J. M. v. 242; fr.
216).
528. Se pedepseste cu inchi,
soarea dela 3-5 ani, oricine je-
fueste cadavrele celor cazuti pe
câmpul de lupta. (Cp. 314).
CAPITOLUL II
Despre crime §i delicie confra dis-
ordinei in armatei
Sectia I
Insubordonarea
529. Militarul care primeste
dela un superior un ordin rela-
tiv la serviciu, j care, In afará
de forta majora, refuza a exe-
cuta un asemenea ordin, se face
vinovat de insubordonare si se
pedepseste;
1. In timp de pace cu 1-5 ani
inchisoare.
2. In timp de razboiu sau
480 20 Martie 1937
un teritoriu in stare de asediu,
sau in fata rebelilor, cu munca
silnicà pe timp marginit.
In Drimul caz, dacà infractiu-
nea s'a sävarsit in fata trupei a-
dunate, minimum pedepsei va fi
de 2 ani.
Daca fapta s'a petrecut in fata
trupei sub arme, pedeapsa va fi
dela 3-12 ani inchisoare.
In caz de circumstante atenu-
ente, pedeapsa nu poate fi mai
micà ca un an, iar ofiterilor li
se va aplica si destituirea.
In cazul al doilea, dacà in-
fractiunea s'a sävarsit in fata
inamicului, pedeapsa va fi mun-
ca silnjcà pe vieatà sau moar-
tea. (C. J. M. v. 211; fr. 205).
530. Se intelege cà o trup5,
este adunatk atunci când se gd-
seste in numár de cel putin 5
militari i un comandant, pentru
un serviciu anume.
O trupg se gAseste sub arme
atunci când este constituitä in-
ten unitate tacticä i prevAzutà
cu armele si echipamentul in
Vederea unui scop determinat,
sau pentru exercitii si sub co-
manda unui sef.
Se considerd ca fiind Irj pre-
zenta inamicului orice militar
susceptibil de a fi pus imediat
in contact cu inamicul, sau care
se gäSea deja angajat in luptà
sau expus atacurilor sale.
531. Superiorul care da un
ordin, stiind c5, executarea lui
constitue o infractiune penalk
se pedepseste cu maximum pe-
depsei DrevAzutà pentru infrac-
tiunea comisà.
Inferiorul care executá un ase-
menea ordin nu este apärat de
pedeapsk dacá isi cládea seama
c5, prin executarea ordinului, se
t omite o infractiune pedepsitä
dung codul penal sau dui:4 co-
dul ile fatd. (Cp. 137).
Sectia II
Cdlcarea de consemn
532. Orice militar, care cola,
tonsemnul ce i s'a dat, se va pe-
www.digibuc.ro
depsi cu inchisoare dela douá
luni la 2 ani.
Dacà infractorul este sef de
post, se pedepseste cu inchisoare
dela 6 luni la 2 ani.
Dacg, faptul s'a petrecut pe un
teritoriu in stare de rázboiu sau
asediu, sau in fata räsvrätitilor,
pedeansa va fi dela 1 la 5 ani
Inchisoare, iar daa, s'a petrecut
in fata inamicului, pedeapsa va
fi munca silnicà De timp raärgi-
nit.
In cazurile prevázute la ali-
neatul precedent, dacA, infracto-
rul este sef de post, nu i se pot
acorda circumstante atenuante,
iar ofiterilor li se va aplica
destituirea. (C. J. M. v. 212).
Sectia III
Lafilatea
533. Militarul care de frica
pericolului, pentru propria sa
persoank sávarseste una din in-
fractiunile enumerate mai jos,
comite infractiunea de lasitate si
se pedepseste:
1. Când in timpul luptei, sau
a operatiunilor, dupà, luarea con-
tactului apropiat cu inamicul in
timpul razboiului, fuge sau pro-
voacä la fugâ, prin semne sau
prin vorbe pe ceilalti luptátori,
se pedepseste cu munca silnicä
sau moartea.
2. Când in timpul luptei de a-
tac sau apárare, in care este an-
gajatâ. unitatea sa, rAmâne in
urma de camarazii sái, sau se
ascunde, ori fuge, sau cu vointä,
risipeste sau face improprii ser-
viciului armele, munitiunile, e-
chipamentul militar sau calul de
serviciu, pentru a nu mai lua
parte la lupta in curs, se pedep-
seste cu munca silnicá sau moar-
tea.
Dacà una din faptele arnate
mai sus, se sIvarseste in timp de
pace in fata rebelilor sau pe un
teritoriu in stare de asediu, pe-
deapsa va fi dela 2 la 5 ani in-
chisoare, ofiterilor aplicându-li-
se si destituirea.
 20 Martie 1937
3. Militarul care simuleazd o
toald sau o rdnire, sau care sub
pretextul unui serviciu ordonat,
pdrdseste unitatea sa, pentru a
-se sustrage dela o luptd in curs,
pedepseste cu inchisoare dela
-3-12 ani, iar ofiterilor li se va
aplica maximum acestei pedepse
si destituirea.
4. Militarul, care cu vointa se
mutileaza pe sine, sau pe altul
cu Invoirea lui, In scopul de a
deveni impropriu serviciului, se
pedepsWe In tirap de razboiu cu
moartea, jar In timp de pace, cu
fnchisoarea dela 3 la 12 ani, In
acest din urma caz, ofiterilor a-
destituirea.
Cu aceea4i pedeapsä se pedep-
sesc i provocatorii.
In caz de circumstante atenu-
ante, pedeapsa nu va putea fi
mai micd ca un an inchisoare.
5. Militarul care nu Indepli-
neste un act pe care datoria sa
militard Il impunea, inteo im-
prejurare gravd de serviciu, din
care cauzä a rezultat o vdt6,-
mare a unei operatiuni militare,
salt un pericol in vieata si avu-
tul cetdtenilor, se pedepseste cu
inchisoare dela 2 la 12 ani, iar
.ofiterilor li se va aplica j desti-
tuirea.
534. Se pedepsWe cu Inchi-
soare dela 5 la 10 ani, orke mi-
litar care In timp de räzboiu, In-
tamplator, rätacindu-se sau rä-
mânând In urma de unitatea_sa,
nu ar cauta, afara de for% ma-
jora, s. o gäseasca, In cel mai
scull timp, iar In cazul de im-
posibilitate nu s'ar duce la uni-
tatea cea mai apropiata, aceasta
fara prejudiciul pedepselor mai
grele, In cazul când s'ar dovedi
s'a facut vinovat de dezertare.
Ofiterului culpabil i se va a-
plica i destituirea.
535. Santinela, kleful de post,
$eful de escorta sau deta*ament,
care, atacati fiind, fn Indeplini-
rea serviciului lor, de &are per-
soane chiar In numar mai mare
decal al lor, nu vor face tot ceea
C. Hamangiu, vol. XXV. 31.
www.digibuc.ro
481
ce le prescrie datoria militara, se
vor pedepsi cu Inchisoare dela 6
luni la 5 am, iar daca infractiu-
nea se va sävär§i fn fata räscu-
latilor, pedeapsa va fi dela 1 la
5 ani Inchisoare.
Of iterului culpabil i se va a-
plica §i destituirea.
CAPITOLUL III
Abuzul de auforitate
536. Se pedepseste cu moar-
tea in timp de rdzboiu si cu mun-
ca silnica pe timp märginit In
timp de pace, acela care in afar%
de cazurile de legitimd apârare
sau färd ordin, dirija sau or-
dontt un atac cu mama armatd,
contra trupelor sau supusilor u-
nei puteri aliate sau neutre. (C.
J. M. v. 219).
537. Se pedepse*te cu moar-
tea sau cu munca ,silnica pe
vieatä In timp de räzboiu §1
munca silnica pe timp marginit
in timp de pace orice militar
care ia o comanda farä ordin
sau motiv legiuit, sau care o
pastreaza fn contra ordinelor se-
filor sdi. (C. J. M. v. 220).
538. Se pedepsWe cu Inchi-
scare dela 2 luni la 2 ani orice
militar care loveste pe inferiorul
sau afara de cazurile de raliere
a fugarilor, sau de necesitate de
a opri jafurile, devastarea, ori
dezertarea de pe frontul de lup-
dezordine grave, sau de ne-
voia unei manevre urgente de
care atarna siguranta unei na-
ve, aceasta farit prejudiciul unei
pedepse mai grele când din lo-
vire a rezultat o infractiune mai
grava. (C. J. M. v. 222).
539. Se pedepseste cu Ipchi
soare dela 2 luni la 2 ani, orice
militar care In ,puterea functin-
nii sale Intrebuinteaza MA, au-
torizatie, cu plata sau färä plata,
pentru lucräri personale sau ale
altora, oameni, animale sau ve-
hicule ale unitatii de sub co-
manda sa, susträgändu-i dela
serviciul lor obimuit.
482 20 Martie 1937
De asemenea se pedepseste cu
inchisoare dela 2 la 6 luni, orice
persoana in serviciul atelierelor
armatei, care executà Mr& auto-
rizare in aceste ateliere, lucrári
pentru sine sau pentru altii.
Tot cu aceleasi pedepse, se va
pedepsi i orice sef militar care
va provoca la comiterea infrac-
tiunilor prevazute la alin. 1 si 2.
(C. J. M. V. 223).
540. Superiorul, care in exer-
citiul atributiunilor sale, aplica,
pedepse neregulamentare, ori
maltrateaza. In oHce chip pe un
inferior al säu, se pedepseste cu
inchisoare pan& la 6 luni. (C. J.
M. 124).
541. OHce sef militar, care,
dovedindu-se cá a luat cunos-
tint& pe orice cale de o infrac-
tiune penal& savarsita, de un sub-
altern al sau, nu ia masuri de
cercetare ori nu trimete actele
cercetärii la autoritate in drept
a se pronunta asupra actiunii
penale, se pedepseste cu inchi-
soare pan& la 6 luni. (C. P. 290).
CAPITOLUL IV
Nesupunerea la chemare i dezerfare
Sectia I
Nesupunerea
542. Este nesupus orice re-
crut chemat in virtutea legii, ori
angajat de bun& voie, care, in
afar& de cazurile de fort& ma-
jorá, nu s'a dus la destinatia sa
in termen de 10 zile, socotite din
ziva fixatá a se prezenta si des-
pre care a fost incunostiintat
prin inmânarea sau afisarea la
lomiciliu a ordinului de che-
mare, ori prin instiintare in co-
mung, cu viu grai, batere de to-
ba, sau in oHce alt mod.
Sunt de asemenea nesupusi,
oamenii de trupá din concediu
lirnitat sau nelimitat, rezervistii,
militienii, precum si ofiterii in
concediu, disponibilitate sau re-
zervá, care, in afar& de cazurile
de fort& majork fiind chemati In
www.digibuc.ro
modul aratat mai sus, nu vor
veni la destinatie in termen de 4
zile dela data când trebuiau s&
fie prezenti la corp.
Termenele mai susmentionate,
sunt sporite pan& la o lun& pen-
tru toti chematii aflati in strai-
nátate.
In timp de räzboiu, mobilizare,
sau in caz de necesitate de a se
reprima dezordinele interioare,
termenele mai sus erg:We se re-
duc la jumatate. (C. J. M. 124;
C. J. M. v. 224; fr. 193).
543. Nesupunerea se pedep-
seste In timp de pace, cu inchi-
soare dela 2-6 luni când nu du-
reaza mai mutt ca trei luni.
Pedeapsa va fi dela 1-3 ani
inchisoare, când intarzierea este
mai mare de 3 luni.
Nesupusii care se vor prezenta
de bung, vole, li se va putea re-
duce pedeapsa la jumatate din
minimum prescris mai sus. (C.
J. M. v. 224; fr. 193).
544. Nesupusul care va co-
mite un act din care stt reiasä
neindoios intentiunea de a se
sustrage definitiv dela indatori-
rea serviciului militar, se pedep-
seste cu inchisoare dela 3-5 ani.
In caz de circumstante atenu-
ante, pedeapsa nu va putea fi
mai mica de 2 ani.
In timp de rázboiu, mobilizare
sau când chemärile prevAzute
de art. 543 si prezentul articol
sunt fäcute pentru reprimarea
dezordinelor interioare, peclep-
sele pot fi indoite. (C. J. M. 486).
Sectia II
Dezertarea
545. Este dezertor:
1. OHce militar care lipseste
Mx% voie mai mult de trei zile
libere dela corpul sau serviciuI
säu.
Recrutii sau soldatii voluntari
care nu au implinit 30 zile de
prezentá sub arme, nu vor fi so-
cotiti dezertorf decal dupá o
lips& de 15 zile.
 20 Martie 1937
2. Orice militar, care, nu se
prezintg. la corpul sgu In termen
de 10 zile dela expirarea permi-
siei sau concediului ce i-a fost a-
eardat.
3. Once militar din trupa cu
schimbul, care färg scuzg legalg
nu s'a prezentat la serviciu In
termen de 3 zile din ziva hotg-
rftg prin ordinul de chernare.
In timp de mobilizare si rgz-
boiu, termenele de mai sus se
reduc la jumgtate. (C. J. M. v.
225; fr. 194).
546. Dezertarea In targ In
timp de pace se nedepseste cu In-
chisoare dela 2-6 luni, dacg
lipsa nu a fost mai mare de 3
luni.
Pedeapsa va fi dela 1-3 ani
Inchisoare, in cazurile urmg-
toare:
1. Mid absenta a fost mai
mare de 3 luni.
2. Dacg a mai fost condamnat
pentru dezertare, indiferent dad.
a executat sau nu pedeapsa.
3. Dacg a luat cu sine armg-
turi, munitii, sau orice alt obiect
de specialitafe Incredintat lui
pentru serviciu.
4. Dacg a luat cu sine calul,
sau once alt mijloc de transport,
incredintat liii Dentru serviciu.
(C. J. M. v. 226; fr. 194).
547. Dezertarea se pedepseste
cu Inchisoare dela 3-5 ani:
1. Dacg Invinuitul a suferit
mai mult de 2 condamngri an-
terioare pentru dezertare indi-
ferent dacg a executat sau nu
vreuna din pedepse.
2. Dacg a dezertat fiind In ser-
viciu sau in prezenta rebelilor,
sub rezerva pedepselor mai gra-
ve, prevgzute pentru päräsire de
post, din prezentul cod. (C. J. M.
226; fr. 194).
548. Se pedepseste cu indoitul
pedepselor prevgzute la art. 546
si 547, dezenorul, care comitând
infractiunea In una din condi-
tiunile de mai sus, trece fron-
tiera i petrece in targ sträing
www.digibuc.ro
483
o parte sau tot timpul dezertgrii
sale.
Când acea tara. va intra in
razboiu cu România i dezerto-
rul cu vointä nu se intoarce la
corpul sgu, se va socoti dezertor
la Mamie.
Militarul din activitate de ser-
viciu care aflându-se in permisie
sau concediu, ori lipsg dela cor-
pul säu, in termenul de gratie
trece hotarul tgrii, fdrg invoirea
autoritatilor militare, se pedep-
seste cu inchisoare dela 3 la 6
luni. (C. J. M. 546; C. J. M. v.
229-230: fr. 195).
549. Dacg dezertarea s'a pe-
trecut pe un teritoriu in stare de
asediu ori in timp de mobilizare
sau rgzboiu, pedepsele ce se a-
plicg sunt urmätoarele:
1. Inchisoarea clela 1-3 ani, in
cazul art. 546, alM. 1, si art. 548,
alin. 3.
2. Inchisoarea dela 3-5 ani, In
cazul art. 546, punctele 1, 2, 3
si 4.
3. Munca siInicg dela 5-15
ani, in cazul art. 547, punctele 1
si 2, si art. 54.8, alin. 1. (C. J. M.
546-548; C. J. M. v. 226, fr. 195).
550. Când prin dezertare, In-
vinuitul s'a sustras dela toate o-
peratiunile rgzboiului, se va pe-
depsi cu munca silnicg pe vieatg.
Pedeapsa va fi muncg silnicg
pe timp mgrginit dacg s'a pre-
zentat de bungvoie cu eel putin
3 luni inainte de Incetarea osti-
litgtilor. (C. J. M. 549).
551. Once militar culpabil de
dezertare in prezenta inamicului
se pedepseste:
1. Cu muncg silnicg pe timp
mgrginit daca a dezertat in targ.
2. Cu muncg silnicg pe vieatg
sau cu moartea daca a dezertat
in strgintitate. (C. J. M. 233; fr.
196).
552. Militarul care dezerteaza
la inamic se pedepseste cu moar-
tea. (C. J. M. v. 232; fr. 196).
553. Dacg dezertorul este ofi-
ter, i se va aplica i destituirea.
oridecâteori pedeapsa aplicatá
484 20 Martie 1937
nu atrage dupd sine degradarea.
(Fr. 196).
554. In toate cazurile de de-
zertare mai sus prevgzute, când
se acordä circumstante atenu-
ante, pedeapsa nu poate fi mai
mica deck Mmätate din mini-
mum prescris de lege pentru fie-
care caz. (C. J. M. 545-553).
555. Pedeapsa nu va putea fi
mai mare decât jumâtate din
maximum prescris de lege, când
dezertorul se prezint6 de bunä
voie, afara de exceptia prevA-
zutá de art. 550, alM. 2. (C. J. M.
550).
556. Dezertorul din timp de
pace, care continuä a rämâne
in aceastä pozitie si dupá clecla-
rarea stä'rii de asediu, mobilizare
sau rázboiu, se va socoti dupd
caz ca dezertor de pe un terito-
riu pus sub stare de asediu, res-
pectiv In timp de mobilizare sau
räzboiu.
557. Se considerd dezertare cu
complot, orice dezertare sávar-
sita prin intelegere intre mai
multi de doi militari.
Se pedepseste cu moartea:
1. Culpabilul de dezertare cu
complot in fata inamicului.
2. Seful complotului de dezer-
tare in stráinätate in timp de
rgzboiu.
Culpabilii de dezertare cu com-
plot In tará sau sträinätate, in
trap de pace, se pedepsesc cu
munca silnicá pe timp márginit,
aplicându-se sefului complotului
maximum pedepsei. (C. J. M., V.
234, 235; fr. 197).
CAPITOLUL V
Vânzarea, risipirea, punerea in gaj
fii;nuirea efectelor milifore
558. Se pedepseste cu inchi-
scare dela 1-5 "ani, mice militar
care vinde calul sau orice alt o-
biect incredintat lui pentru ser-
viciu.
Asemenea se va pedepsi mili-
tarul care vinde orice alt animal
sau mijloc de transport /mere-
www.digibuc.ro
dintat lui pentru serviciu si care
apartine Statului.
Cu aceeasi pedeapsa se va pe-
depsi si militarul care cu stiintá
cumparà arätatele animale sau
obiecte. (C. J. M. v. 237; fr. 217).
559. Se pedepseste cu Inchi-
soare dela 2 luni la 2 ani, orice
militar din trupa cu sclgmbul
care Ii va Instráina, MIA auto-
rizatie, calul säu de serviciu, fie
In timpul serviciului activ, fie In
termenul prevdzut de regula-
mente. dupá terminarea servi-
ciului sub arme. (C. J. M. v. 237).
560. Se pedepseste cu inchi-
soare dela 2 luni la 2 ani, orice
militar care cu vointâ risipeste
sau degradeazá, in totul sau In
parte, armele, munitiunile sau
alte obiecte Incredintate lui pen-
tru serviciu.
Pedeapsa nu va fi mai mare
de 6 luni Inchisoare când in-
fractiunea s'a comis numai din
neglijentd. (C. J. M. v. 238; fr.
218).
561. Se pedepseste cu inchl-
scare dela 3 luni la 1 an, orice
militar care pune In gaj armele,
munitiunile, obiectele de e"chipa-
ment sau Imbrácáminte, precum
orice alte obiecte apartinând
Statului i incredintate lui pen-
tru serviciu.
Militarul sau functionarul ci-
vil din serviciul armatei care
primeste acest gai, se pedepseste
cu aceeasi pedeapsd. (C. J. M. V.
239; fr. 219, 220).
562. Cu aceleasi pedepse se
vor pedepsi si acei care au co-
mis aceleasi infractiuni in pre-
judiciul unei armate aliate, in
timp de räzboiu, care coopereaza
cu armata românä. (Fr. 220).
CAPITOLUL VI
Ja f u 1, destrucjiuni, devasfäri
563. Se pedepseste cu munca
silnicA pe timp märginit in timp
de räzboiu, i cu inchisoare dela
5 Ia 12 ant, In timp de pace, orice
jaf sau distrugere de arme, o-
 20 Martie 1937
biecte de hrang, mgrfuri sau e-
fecte apartinând armatei, savar-
site de militari in bandg de cel
putin 3.
Dacg faptul de mai sus s'a co-
mis cu arme, prin escaladare, e-
fractie sau cu violentg, asupra
persoanelor sau cu ocazia unui
incendiu, inundatie sau catas-
trofg de cale feratd, pedeapsa va
fi moartea In timp de rgzboiu,
iar In timp de pace munca sil-
nicg pe toatg vieata.
Cu toate acestea, dacg printre
culpabili se aflg instigatori, se
vor aplica numai acestora pe-
depsele din alineatele precedente,
iar celorlalti coautori, pedeapsa
cu un grad mai jos, dacg acesta
nu decurge de drept din pedeap-
sa aplicatg.
Culpabililor ofiteri li se va a-
plica si clestituirea. (C. J. M. v.
243; fr. 221).
564. Se pedepseste cu inchi-
soare dela 2-5 ani In timp de
pace si cu muncg silnicg pe
timp mgrginit in timp de rgz-
boiu orice militar, care, cu in-
tentiune, stricg sau distruge, in
mice mod, arme, munitii, efecte,
materii, unelte sau mijloace de
transport de orice fel, aparti-
nand Statului, ori Intrebuintate
pentru armatg, sau apartinând
navelor marinei de rdzboiu, fie
cg erau sau nu Incredintate lui
pentru serviciu.
Ofiterilor ri se va aplica i cles-
tituirea. (C. J. M. v. 245; fr. 222).
565. Pedeapsa prevgzutg la
articolul precedent se aplicg
rnilitarului care cu vointg ucide
sau rgneste, punând afarg de
serviciu, orice animal intrebuin-
tat In serviciul armatei. (C. J. M.
v. 247; fr. 225).
566. Dacg infractiunile prevä-
zute in cele doug articole prece-
dente, sunt rezultatul neglijen-
tei, nedibáciei, nesocotintei sau
nepgzifii dispozitiunilor legilor,
regulamentelor i ordinelor date,
pedeapsa va fi in timp de pace
www.digibuc.ro
485
inchisoarea dela 2 luni la 3 ani,
iar in timp de räzboiu inchisoa-
rea dela 1-5 ani. (C. J. M. 564,
565).
567. Se pedepseste cu moar-
tea In timp de rgzboiu si cu
munca silnicg pe vieatg in timp
de pace, orice militar, care cu
intentie, incendiazil prin orice
mijloc sau distruge, cu ajutorul
unor materii explosibile, edificii,
clgdiri, cgi, ferate, linii sau pos-
turi telegrafice ori telefonice,
posturi de aerostatie ori aviatie,
vase de rdzboiu, vapoare, corg-
bii, salupe, bärci sau Materialul
Mr de bord, precum i oricare
alte lucrgri sau imobile care ser-
vesc armatel sau care concurg la
apgrarea nationalg.
Dacg infractiunea prevgzutg
de alineatul precedent este re-
zultatul neglijentei, nedibgciei,
nesocotintei sau nepäzirii dispo-
zitiunilor legilor, regulamentelor
si ordinelor date, cei vinovati se
vor pedepsi In timp de rgzboiu
cu munca silnicg pe timp märgi-
nit, iar fn timp de pace cu inchi-
soarea dela 5-12 ani.
Ofiterilor li se va aplica si des-
tituirea. (C. J. M. v. 244; fr. 222).
568. Orice militar, care ea in-
tentiune, ascunde. arde sau dis-
truge In orice mod, In totul sau
In parte, registre, hotgrtri, acte,
sau documente originale, apar-
tinand autoritgtii militare, se
pedepseste cu Inchisoare dela 5--
12 ani, iar ofiterilor li se va a-
plica i destituirea. (C. J. M. v.
248; fr. 226).
CAPITOLUL VII
Uzurpare de uniforme ;i insigne
569. Se pedepseste cu inchi-
soare dela 2 luni la 3 ani, orice
milifar care in timp de pace
poartg, in public, decorattuni,
medalii, insigne, uniforme mili-
tare române, fgrg a avea drep-
tul, sau care poartg uniforme,
decoratiuni sau medalii strgine,
486 20 Martie 1937
fgrä a avea cuvenita autoriza-
tie.
In timp de rgzboiu, oricine va
purta Mid drept, uniforme sau
insigne militare, române sau ale
unei armate aliate, se va pedepsi
cu inchisoare dela 3-5 ani si va
fi judecat de instantele penale
militare.
Ofiterilor li se va aplica si des-
tituirea. (C. J. M. v. 257; fr. 240
241).
CAPITOLUL VIII
Diverse alfe infractiuni väfämäfoare
armafei §i exercifärii indatoKrilor
milifare
Sectia I
Infractiuni relative la pregtitirea
mobilizarii
570. Abaterile relative la re-
gulele prescrise de regulamen-
tele, tnstructiunile, sau orclinele
referitoare la mobilizarea arma-
tei, se pedepsesc:
1. Când infractorul este seful
garnizoanei sau agentul legal-
mente indatorat cu executarea
dispozitiunilor referitoare la mo-
bilizare, cu 15 zile pang la 3 luni
hichisoare.
Pedeapsa va fi indoitg, când
abaterea s'a comis in scopul ca
seful de garnizoang sau agentul
sg tragg pentru sine vreun pro-
fit de mice naturg.
2. Când infractorul este mili-
tar grad inferior din orisicare e-
lement al armatei si se abate
dela indatoririle relative la pri-
mirea livretului si vizarea lui,
stranautgrile de domiciliu si ab-
sentarea timporalg dela domici-
liu, cu inchisoare dela 15 zile
pang la 2 luni. (C. J. M. v. 224
bis).
571. Cu aceeasi pedeapsg se
pedepseste si ofiterul de rezervg,
care in termen de 30 zile dela
trecerea in aceastg pozitiune, nu
comunicg cercului de recrutare
din care face parte sau garni-
zoanei uncle isi are clomiciliul,
www.digibuc.ro
adresa de unde mate fi chemat,
sau care se face vinovat de in-
fractiunile prevazute in legea o-
fiterilor de rezerva cu privire la
vjza carnetului respectiv. (C. J.
M. v. 224 bis).
Sectia II
Alte infractiuni
572. Oricine, cu bung stiintg,
nesilit si fgrg stirea autoritgtii,
gazdueste un prizonier de räz-
boiu, se pedepseste cu inchisoare
pang la 2 ani.
573. Orice persoang care in-
sulta o santineld, un soldat de
excortg sau o vedetg, prin cu-
vinte, gesturi sau alte amenin-
tali, este pedepsit cu inchisoare
dela 2 luni pang la 1 an, iar In
limp de rgzboiu cu inchisoare
dela 1 la 5 ani.
In cazul al doilea, dacg se a-
cordg circumstante atenuante,
pedeapsa nu poate fi mai micg
de 3 luni inchisoare. (C. J. M. v.
213; fr. 207).
574. Orice persoang culpabill
de lovirea sau violenta cu mama
armatd, in contra unei santinele,
escorte sau vedete, se pedepseste
in timp de rdzboiu cu munca
pe vieatg, iar in toate cele-
lalte cazuri cu inchisoare dela
2-5 ani.
Dacg violentele nu au fost fg-
cute cu mâna armatá, pedeapsa
va fi in timp de rdzboiu munca
silnich pe timp mgrginit, iar In
toate celelalte cazuri inchisoarea
dela 1-3 ani.
In caz de circuMstante atenu-
ante, pentru primul caz, pedeap-
sa nu va putea fi mai micg de
un an inchisoare, iar in cazul
al doilea, de 6 luni inchisoare.
Ofiterilor li se poate aplica si
destituirea. (C. J. M. v. 213; fr.
206).
575. Se pedepseste cu Inchi-
soare dela 2 luni la 3 ani ori-
cine, cd bung *Uinta va ascunde
sau va lua In serviciul sáu un
 20 Martie 1937
nesupus sau dezertor. (L. Recr.
88: fr. 203).
576. Se pedepseste cu inchi-
scare dela 3 luni la 2 ani ori-
cine cumpärä, nrimeste in gaj
sau täinueste cu $tiintä, precum
acel care ar primi sau detine
sub orice titlu cu stiintd, arme,
munitiuni sau orice alt obiect
apartinând armatei. (C. J. M. v.
240; fr. 220).
577. Ace la care dupe. ce a In-
cheiat contractul cu autoritatea
militarä, pentru aprovizionarea
armatei In timp de mobilizare, a-
sediu sau räzboiu. sau pentru
transporturi sau pentru obiecte
de hranä, destinate a preintâm-
pina sau a face sä ingeteze cala-
mitatea publicä, se abtine cu vo-
intä de a executa contractul, la
timpul sau la locul fixat. sau
care nu execut e. contractul con-
form cu tocmeala, se va pedepsi
cu inchisoare dela 6 luni la 5
ani.
Dace, neexecutarea contractu-
lui provine din neglijentä si se
va fi ocazionat vreo pagubä, cul-
pabilul se va nedepsi cu inchi-
scare cel mult plInä la un an.
Ace Ieasi peclepse se vor apnea
$i prepusilor, agentilor ori im-
puternicitilor celor ce au con-
tractat, in cazul când cunoscâncl
scopul aprovizionärilor au fäcut
cu vointä ori din neglijentä a
nu se indeplini prestatiunea. (C.
J. M. v. 256; C. P. 200).
578. Oricine, care In zona de
operatiuni a unei forte militare
In campanie, intrebuinteaze, In
public si fárá drept insignele
crucii rosii sau ale altor aseme-
nea institutiuni, se pedepseste cu
Inchisoare dela 3 luni la un an.
(CT. M. fr. 241).
579. Oricine, pe o zone, In stare
de asediu, va trece frontiera In
mod clandestin, fie iesind din
tard, fie intrând prin locurj ne-
permise, se va pedepsi de tribu-
nalele militare, cu inchisoare co-
rectionalä dela 3 luni la 2 ani.
(C. P. 267).
www.digibuc.ro
487
580. Orice militar, care In
timpul serviciului activ depune
vreun jurämânt Pentru cauze si
scopuri ce ar veni In atingere
cu jurámântul depus ca ostas,
ordinea publicá, siguranta Sta-
tului ori Constitutia si legile tä-
rii, se pedepseste cu 6 luni paná
la 2 ani inchisoare.
Ofiterilor li se poate aplica si
destituirea. (C. P. 209).
CAPITOLUL IX
Infractiuni speciale marinei milifore
581. Se pedepsesc cu inchi-
soare dela 2 luni pane, la un an,
toti justitiabilii de consiliile de
justitie de bord, care ar comite
una din urmátoarele infractiuni:
1. Degradarea din neglijentä a
19iectelor de inventar sau a ma-
terialului bordului (corp, ma-
sini, cáldári, armament, bárci,
etc.).
2. Risipirea sau alterarea ali-
mentelor $i a materialelor, pre-
cum si a lichidelor intrebumtate
la bord, fie pentru alimentare,
fie pentru uzajul navei, prove-
nag, din neglijentá sau neres-
pectarea ordinelor si regulamen-
telor.
3. Imbarcarea clandestine, de
catre personalul si echipajul na-
vel, sau de vreun pasager, a ar-
melor de foc, a armelor albe, ex-
plozivelor, a materialelor infla-
mabile, a märfurilor, oträvuri-
lor, stupefiantelor i bäuturilor
alcoolice si a oricaror altor mär-
furi.
4. Lipsa dela bord la plecarea
navei MIA a fi fost Invoit si fárá
prejudiciul pedepsei pentru de-
zertare.
5. Intârzierea peste ora fixate.
In invoirea acordata, In caz
când era anuntat cá intrá In ser-
viciul de quart sau de garde,.
6. Divulgarea faptelor sau ac-
telor referitoare la serviciu, care
potrivit ordinelor primite trebu-
iau sit f'e tinute secret. (C. J.
Mar. 35, 37).
488 20 Martie 1037
582. Adormirea la post a san-
tinelei sau factionarului la bor-
dul unei nave se pedepseste:
1. Cu Inchisoare dela 2-5 ani,
daca era In prezenta inamicu-
lui sau rebelilor armati.
2. Cu Inchisoare dela 6 luni-3
ani, dacA fapta a avut loc In
timp de rAzboiu inst.', in afara, de
prezenta inamicului, sau pe mare
In timp de pace.
3. Cu inchisoare clela 2 luni-1
an, in toate celelalte cazuri.
DacA culpabilul este In servi-
ciul de quart, pedeapsa poate fi
incloitá. (Art. 523; C. J. Mar. 32).
583. Orice marinar sau mili-
tar ambarcat sau orice individ
facand parte din echipajul unei
nave, care Isi pArAseste fgrA au-
torizatie nava, corvoada sau am-
barcatiunea sa, este pedepsit:
1. Cu inchisoare dela 1-2 ani
dacä, este In prezenta inamicului
sau a rebelilor armati.
2. Cu Inchisoare dela 2-5 luni
celelalte cazuri.
Dacá culpabilul este seful unei
corvoade sau imbarcatiuni, pe-
deapsa poate fi IndoitA. (C. J.
Mar. 34).
584. Se pedepseste cu inchi-
soare dela 2 luni la 1 an. faptul
de intrebuintare fära autorizare
a unei imbarcatiuni, a unui vas
al Statului, sau a navei con-
voiate. (C. J. Mar. 36).
585. Orice comandant al unei
nave militare, care din negli-
jente, lipsA de diligentA sau ne-
PAzirea regulamentelor, cauzea-
zA un abordaj, punere pe uscat
sau avarie gravA a navei sau a
organelor ei esentiale, se pedep-
seste cu inchisoare dela 6 luni
pang la 3 ani, si cu destituirea.
Cu aceeasi pedeapsA se vor
pedepsi si toti subordonatii shi,
care au provocat in modul arh-
tat mai sus aceastá infractiune.
DacA, infractiunea de mai sus
se va fi sAvarsit cu vointA, pe-
cleapsa va fi temnita grea. (C. J.
Mar. 30).
www.digibuc.ro
586. Orice persoanit nemili-
tarA, aflatA pe bord sub mice
titlu, care va insulta pe coman-
dantul sau pe ofiterii bordului,
se pedepseste:
1. Cu inchisoare dela 2 la G
luni, cand insulta sa produs in
afarä de serviciu.
2. Cu Inchisoare dela 6 luni
1 an, cand insulta s'a produs cu
ocazia serviciului.
, 3. DacA insulta sau ultragiuI
a fost urmatA de lovirea celor a-
rAtati mai sus, pedeapsa va fi
in primul caz inchisoare dela 1
la 3 ani, iar in al doilea caz In-
chisoarea dela 2 la 5 ani.
587. Se pedepseste de aseme-
nea cu inchisoare panA la 3 luni
orice persoana militarA care co-
unite una din infractiunile ard-
tate la art. 586, pt. 2, Impotriva
orisicArei alte persoane, facanci
parte din echipaiul vasului si cu
pedeapsa pang, la 6 luni, cam/
infractiunea mentionatA mai sus
a fost urmatá de lovire.
588. Se pedepseste cu moar-
tea In timp de rázboiu: orice per-
soank din serviciul marinei de
räzboiu sau ImbarcatA pe o navA
a Statului sau o nava convoiatk
care trädeaza sau predä inami-
cului, fie una sau mai multe din
nävile ce comandA, fie aprovi-
zionari de ale marinei, fie pla-
nuri de fortificatie, arsenale,
Diete de räzboiu. porturi, rade,
fie parola sau secretul semnale-
lor, fie secretul operatiunilor,
expeditiunilor sau negocierilor,
precum si acela care Intretine
intelegeri cu inamicul, In scopuI
de a favortza planurile sale.
Cu aceeasi pedeapsA, se vor pe-
depsi i acei care vor participa
la comploturi, In scopul de a
forta pe comandantul unei nave
sA scoboare pavilionul, acei care
vor Provoca la fugA sau care vor
impiedeca intrunirea fortelor de
uscat sau de apA in prezenta
inamicului. Asemenea si orice
individ roman sau in serviciul
 20 Martie 1937
României, care cu vointd, va da
concursul lui pentru a pilota o
navd, inamicd. (C. J. M. 499; C.
J. Mar. 25).
589. Se pedepseste in timp de
räzboiu cu moartea:
1. Orice indjvicl in serviciul
marinei care procurd inamicu-
lui informatii de naturd a vd-
tdma operatiile maritime sau a
compromite siguranta bastimen-
telor de rdzboiu sau de comert, a
arsenalelor i stabilimentelor
marinei.
2. Orice individ in serviciul
marinei, care cu stiintä tdinueste
sau face sa täinuiascd, spionii
sau trädátorii.
3. Orice individ care se intro-
duce pe navele de rázboiu sau pe
acelea ale convoiului, intr'un ar-
senal sau stabiliment al mari-
nei, pentru a-si procura docu-
mente sau informatiuni In inte-
resul inamicului. (C. J. M. 500;
C. J. M. V. 199).
590. Orice comandant de navd
sau grupare de nave, care a o-
cazionat pierderea sau captura-
rea unei nave militare pusä sub
ordinele sale, se pedepseste:
1. Dad, infractiunea s'a pro-
dus cu vointil, pedeapsa este
moartea in timn de rázboiu si 5
ani inchisoare cu destituirea in
timp de pace.
2. Dacd, infractiunea s'a pro-
dus din neglijentä. pedeapsa va
fi in timp de pace ca si in timp
de rázboiu, inchisoare pand la 2
ani i destituirea.
3. Dad., se datoreste incapaci-
tátii sau nestiintei, pedeapsa va
fi destituirea. (C J. Mar. 26).
591. Orice comandant de navd
militard sau grupare de nave
militare, vinovat in timp de rdz-
boiu, de a fi scoborlt pavilionul
in scopul de a se susrtage lup-
tei, cand el era in stare de a se
apära, sau care a pdrásit co-
mandamentul sdu intr'o impre-
jurare de pericol, se va pedepsi
cu moartea. (C. Mar. fr. 268).
www.digibuc.ro
489,
592. Orice ofiter secund sau
sef de quart, orice individ im-
barcat, care din culpa sa va fi
ocazionat pierderea sau captu-
rarea unei nave militare, se pe-
depseste:
1. Dacd, a procedat cu vointä,
in timp de rázboiu cu moartea,
iar in timp de pace cu 5 ani In-
chisoare i destituire.
2. Dacä, infractiunea este re-
zultatul unei neglijente, cu des-
tituirea dacd este ofiter; iar
dacd nu este ofiter cu inchisoa,
rea dela 1 la 3 ani. (C. J. Mar,
26; C Mar. fr. 269).
593. Este pedepsit cu moartea
in timp de rázboid, ori cu desti-
tuirea in timp de pace, orice co,
mandant al unei nave militare,
care cu vointd, in caz de pierde-
rea bastimentului situ, nu-1 pd-
rdseste cel din urmd. (C. J. Mar.
27; C. Mar. fr. 270).
594. Este peclepsit cu moartea
in timp de räzboiu, orice individ
imbarcat pe o navä militard,
culpabil de a fi coborit fdrá or-
dinul comandantului pavilionul
in timpul luptei. (C. Mar. fr. 271).
595. Se pedepseste cu inchi,
soare dela 2 la 12 ani, orice in-
divid imbarcat pe o navd mili-
tard, care in timpul luptei, fárd
ordinul comandantului, va pro-
voca prin strigát sau alt mijiocs
predarea, coborirea pavilionului,
sau incetarea focului.
Dacd invinuitul este ofiter, pe-
deapsa va fi temnita grea. (C,
Mar. fr. 272).
596. Se pedepseste cu inchi-
soare dela 5 la 12 ani si cu des,
tituirea, mice comandant al unei
nave sau fractiuni din fortele
navale ale marinei, in cazurile
urnadtoare:
1. Când fiind In másurd sá a.
tace sau sd lupte cu un alt ina-
mic, egal sau inferior in forte,
ori sä, ajute o navd româneascd
sau aliatd, urmdritä de inamic
sau angajatä in luptd, sau sa
distrugd un convoiu Mamie, nu
a luat nicio másurd pentru rea,
490 20 Martie 1937

lizarea acestui scop, Mrd ca in- In toate celelalte cazuri, pe-

structiuni speciale, ori motive te- deapsa va fi dela 3 la 6 luni in-
rneinice sd-i fi impiedecat. chisoare. (C. Mar. fr. 277).
2. Cänd, f Ara sd fi fost obligat 600. Da ed. infractiunile dela
de forte superioare sau motive articolul precedent au fost re-
legitime, a suspendat urmdri- zultatul unei simple neglijente,
rea, fie a navilor de rázboiu, fie pedeapsa va fi dupa cum ur-
celor comerciale, care fugeau meaza:
dinaintea sa, fie a unui inamic. In cazul prevazut sub numä-
3. Cand de asemenea, fdra mo- rul 1, pedeapsa va fi mulled sil-
tive legitime a refuzat ajutorul nica pe timp märginit, in cele
tmei sau mai multor navi arnica. prevAzute sub numärul 2, pe-
care gasindu-se In mare pericol deapsa va fi inchisoare dela 2 la
cereau asistenta sa. (C. Mar. fr. 5 ani, iar ofiterilor li se va apli-
273). ca i destituirea; In cazul preva-
597. Se pedeuseste cu inchi- zut la punctul 3, alM. 1, pe-
soare dela 6 luni la 1 an, coman- deapsa va fi Inchisoarea dela 6
dantul unei navi militare, care luni la 1 an, si alin. 2, inchisoa-
In momentul .punerii pe uscat, rea Dana la 3 luni. (C. J. M. 599).
sau in momentul incendiului, 601. In caz de pdrasire for-
ori a naufragiului, nu a luat tatd a navei, comandantul care
toate masurile cuvenite pentru nu a facut tot ce depinde de el,
a scapa nava de pierderea to- pentru a se pune la dispozitia
tald. (C. J. Mar. 29; C. Mar. fr. sefului sdu In cel mai scurt
264). timp, se pedepseste in timp de
598. Comandantul unel nave, rdzboiu cu inchisoare dela 1 la
care nu mentine nava sa la pos- 5 ani, iar in timp de pace cu In-
tul ce i s'a hotarit pentru luptä, chisoare Wind la 3 luni.
sau care dela sine putere se In primul caz. ofiterilor li se
sustrage cu nava sa dela o luptá va aplica i destituirea. (C. Mar.
in curs, se pedepseste cu moar- fr. 278).
tea. (C. J. Mar. 31; C. Mar. fr. 602. Orice comandant de navá
276). sau grup de nave, care cu vointa
599. Comanclantul unei frac- abandoneaza un convoi cu con-
tiuni dintr'o forta navald sau ducerea i paza cdruia fusese
ronvoiu, vinovat de a se fi sepa- Insarcinat, se pedepseste In timp
rat cu unitatea ce comandä de de razboiu cu moartea si in timp
eful sau. ofiterul secund, seful de Dace cu inchisoare dela 2 luni
de quart, si orice individ Imbar- la 1 an í destituirea.
cat, vinovati de a fi provocat a- Dad: drept urmare a neglijen-
ceastä separare, se pedepsesc a- tei sale, comandantul Insamnat
tunci cAnd au lucrat cu vointa: cu conducerea convoilului s'a
1. Cu moartea dacd faptul a Omit izolat de toate sau de o
avut loc In prezenta inamicului. parte din navele incredintate es-
cortei sale, este nedepsit in timp
2. Cu munca silnicä pe timp . de räzboiu cu inchisoarea nand.
Märginit, dacá faptul s'a petre- la 5 ani si destituirea daca este
cut in timp de rázboiu, dar nu in ofiter, iar In bran de pace cu In-
prezenta inamicului. chisoare pana la 6 luni. (C. Mar.
3. Cu inchisoare dela 2 la 5 fr. 279).
ani, dacd fapta s'a petrecut in 603. Comandantul unei frac-
limp de pace In fata rebehlor. tiuni din fortele navale militare,
lar ofiterului i se va aplica care cu vointa nu a indeplinit
clestituirea. misiunea cu care era insiimnat,
www.digibuc.ro
 20 Mart le 1937
se pedepseste cu moartea, dacd
misiunea i-a fost data in limp
de razboiu, sau era referitpar.3 la
operatiuni de razboiu.
In toate celelalte cazuri, pe-
deapsa va fi inchisoarea dela 5
12 ani, iar ofiterilor li se va a-
plica si destituirea.
Cand misiunea nu a lost in-
deplinita, datorita neglijentei,
Pedeapsa va fi inchisoarea dela
luni la 2 ani si destituirea pen-
tru ofiteri, cand faptul s'a sd-
varsit in timp de razboiu, sau
era referitor la o operatiune de
razboiu.
In toate celelalte cazuri, pe-
deapsa va fi dela 6 luni la un an
inchisoare. (C. Mar. fr. 280).
604. Orice ofiter imbarcat pe
o /lava militara, culpabil de a se
fi indepartat cu vointá dela or-
clinele primite si prin aceasta ar
fi provocat nereusita misiunii
ce-i fusese incredintatä, se pe-
depseste cu inchisoare dela 2
luni la 2 ani si destituire. (C.
Mar. fr. 281).
605. Ori i cine, care fiind im-
barcat pe o nava a marinei mi-
litare sau militarizata, si care in
momentul naufragiului nu exe-
cuta ordinul comandantului, ori
o pardseste fare,' ordin, sau se
Indepärteazá dela locul nafra-
-giului sau dela plaja apropiata,
se pedepseste, claca este ofiter, a-
similat, .sau grad inferior' din
marina, cu munca silnica pe
timp marginit; dacä nu este ma-
rinar, cu inchisoare dela 1-5
ani. (C. Mar. 286).
606. Refuzul de a execute, un
ordin de serviciu, in caz de nau-
fragiu, incendiu, abordaj, pu-
nere pe uscat sau manevra si
oridecateori nava este in pericol,
se pedepseste in timn de razboiu
cu moartea, iar in timp de pace
cu munca silnicá pe timp mar-
ginit.
607. Orice indivicl imbarcat
pe o nava militara, culpabil de
a fi format un complot contra
autoritatii comandantului, sau
www.digibuc.ro
491
contra sigurantei navei, se pe-
depseste cu munca silnica de!a.
6-10 ani.
608. Orice pilot, culpabil de
a fi provocat cu vointa pierde-
rea unei nave a marinei, sau a
unei nave, facând parte dintr'un
convoiu, se pedeoseste in timp
de razboiu cu moartea si cu
rnunca silnica pe timp marginit
in timp de pace; dace.' faptul s'a
savarsit din neglijenta, pedeapsa
va fi dela 1-5 ani inchisoare.
Dacá un pilot cu vointa a cau-
zat punerea pe uscat a unei
nave, se pedepseqte cu inchisoare
dela 5-12 ani, lar claca faptul
s'a petrecut din neglijenta, pe-
deapsa va fi inchisoarea dela 6
luni la 2 ani.
609. Dace,' un pilot a párásit
cu vointá nava, in prezenta ina-
micului, dupe', ce s'a angajat sa
o conduck se va pedepsi cu
moartea; iar dace, acest fapt s'a
petrecut in fata unui pericol,
insa nu in prezenta inamicului,
pedeapsa va fi inchisoarea dela
2-5 ani.
610. Comandantii si tot per-
sonalul de bord al unei nave ne-
militare, facand parte dintr'un
convoiu militar, sunt considerati
din punctul de vedere al codului
de fate-, ca i personalul marinei
militare, pe tot timpul cat nava
face parte din convoiu.
611. Orice comandant al unei
nave de comert, sub pavilion ro-
man, care refuzá sa dea ajutor
unei nave militare in mare pe-
ricol, se pedepseste de instanta
competentá cu inchisoare dela 6
luni la 2 ani.
612. Orisicine, prin orice mij-
loc, favorizeaza plecarea farä
voie dela bord a marinarilor sau
altor persoane imbarcate pe o
nava a marinei militare, se va
pedepsi de catre instanta corn-
Detente, cu inchisoare dela 1 la 6
luni.
Cu aceeasi pedeapsä se vor pe-
depsi si acei care, in chipul ara-
tat Mai sus, favorizeaza sustra-.
492 20 Mart le 1937
geri de materiale de pe bordul
navei, fgrg prejudiciul pedepse-
lor mai grave, de va fi cazul.
613. Orice crime sau deliete
comise De bordul unei nave,
luate sau capturate, sunt consi-
derate si pedepsite ca i când
s'ar fi comis la bordul unei nave
a marinei militare de räzboiu.
614. Toate persoanele imbar-
cate pe o navg a marinei mili-
tare, in caz de pierderea navei
si pang la indeplinirea tuturor
formelor legale pentru debar-
care, /Imam supuse dispozitiu-
nilor acestui cod.
CAPITOLUL X
infracijuni speciale aeronauficii
militare
615. Oricine va sbura cu
avion sau orice aeronavg apar-
-Orland armatei, fárg o preala-
bird autorizatiune, va fi pedep-
sit cu inchisoare dela 2 luni la
1 an.
Dacg, dupg un asemenea sbor,
va urma un accident, ce va a-
duce distrugerea sau numai de-
gradarea aparatului, pedeapsa
va fi dela 6 luni-3 ani.
616. Orice pilot care, neres-
pectând regulele de sbor, va pro-
voca un accident cu avionul sau
aeronava apartinând armatei, se
va pedepsi cu inchisoare dela o
lung la 1 an.
617. Orice militar care dezer-
teazá cu un avion sau aeronavä
apartinând armatei, va fi pe-
depsit cu indoitul pedepselor
prevgzute in art. 546 si 547.
Dacg, duph aterisare, cu vo-
intä va distruge aparatul, pe-
deapsa va fi munca silnicg dela
5-15 ani.
Dacg dezertarea va fi in tarä
sträing, pedeapsa ce se va aplica
va fi dela 10-20 ani muncg sil-
nicg.
618. In timu de rázboiu de-
zertarea dela alin. 1, art. prece-
dent, va fi pedepsitg cu munca
silnicg dela 5-15 ani, iar infrac-
www.digibuc.ro
tiunile dela alin. 2 si 3, cu moar-
tea.
619. Orice pilot, care având cis
insárcinare in timpul luptelor,
párgseste misiunea sa, fárg a if
fntr'un caz de fortg majorg, va
fi pedepsit cu moarte sau cu
munca silnicg pe vieatg.
Dispozitiuni transitorii
620. Ofiterii care la promul-
garea legii de fatà se gäsesc In
corpul magistratilor militari,
vor continua sg ramâng paná la
clasarea lor definitivg, dupg cares
datg, cei care nu vor fi clasati
ca magistrati militari, se vor-
trimete in arma lor, timpul pe-
trecut in justitie militard
drept stagiu pentru
inaintare.
621. Vor fi clasati definitiv-
magistrati militari:
a) Ofiterii care se ggsesc Ina-
intati pe specialitatea justitiei
militare si contencios, conform
art. 60 din legea inaintärilor in
armatg sau clasati ca atare 1);
b) Ofiterii care functioneaz&
de cel putin 2 ani neintrerupti
in cadrele justitiei militare.
Cella lti ofiteri vor fi clasati in
urma examenului prevazut de-
art. 81, alin. cl; 83, 84, si 85, cu
dispensa stagiului la trupg.
Ofiterii care la data promul-
ggrii legii de fatg, sunt mutati
din justitia militarg la alte ser-
vicii ale armatei, prin hotgrirea
Consiliului superior al Armatei,
rgmAn definitiv scosi din cadrela
acestei specialitgti.
Aceste clasári si confirmári
trebuesc sg fie definitiv Mcute
cel rault 2 luni dupa promulga-
rea legii de fatd. (C. J. M. 81,
83-85).
1) A se vedea Legea Inaintáriior-
In din 6 August 1924, la
pag. 835, vol. XIIXIV, eu mod.,
preeum i Ilegulamentul de aplieare,
din 18 Ottomvrie 1935, la pag. 897,.
vol. XXIII.
 20 Martie 1937
622. Ofiterilor din corpul ma-
gistratilor militari, care pana la
data promulgarii legii de fata
.au facut parte din serviciul con-
tenpios si serviciul justitiei din
Ministerul Apardrii Nationale, li
se va considera ca stagiu la con-
.siliul de razboiu, in vederea ina-
intärii in grad, timpul petrecut
la aceste servicii.
De asemenea stagiul facut
pan& la promulgarea legii de
fatä, de ofiterii justitiei militare,
In functiunile indicate la art. 58,
lit. D, din regulamentul legii
Inaintärilor in armatä, se con-
sidera valabil in vederea Main-
tárii. (R. L. I. A. 58).
623. Dupa indeplinirea for-
malitatilor referitoare la confir-
marea magistratilor militari,
14inisterul Apärärii Nationale
va intocmi anuarul magistrati-
lor militari, inscrisi pe grade si
vechime, din care se vor lua ex-
clusiv militari nece-
sari pentru incadrarea instante-
lor militare, potrivit legii de
fatä.
Aceast ä. incadrare trebue sä
fie facutá cel mult panä la pu-
nerea in aplicare a legii de fata.
Directiile justitiei militare si
ontencios din Ministerul Apa-
rari Nationale si Serviciul Con-
tencios din Ministerul Aerului
Marinei, vor fi incadrate numai
cu ofiteri din corpul magistrati-
lor militari.
624. In caz de lipsä de ofiteri
magistrati cu grade corespunza-
www.digibuc.ro
493
toare diferitelor functiuni din
justitia militara, aratate la art.
77 si urmátoarele, pot fi intre-
buintati, ca presedinti, consilieri,
judecatori, judecatori de instruc-
tie sau procurori militari, ofiteri
magistrati de un grad imediat
inferior celor prevazuti in legea
de fata, iar in lipsä, in mod pro-
vizoriu, ofiteri din diferitele ar-
me, care au servit cel putin 2
ani in justitia militara, de prefe-
rinta cu titiul de doctori sau li-
centiati In drept.
Acestia vor fi inlocuiti de drept
cu magistrati militari disponi-
bili, iar timpul petrecut in jus-
title li se va considera ca stag.0
hi arma bor.
Grefierii aflati la data pro-
mulgárii legii de fata, in func-
tiune, chiar dad, nu au titluri
universitare, vor fi mentinuti in
serviciu, pastrAndu-li-se i drep-
tul la inaintare.
625. Procesele aflate in curs
de instructie sau judecatä la
punerea in aplicare a legii de
fatá, se vor instrui si judeca de
noile instante competente, con-
form codului de fata, aplican-
du-se sanctiunile din vechiul cod,
intru cât ele ar fi in favoarea
infractorului.
626 Codul de fata va intra in
vigoaré 2 luni dela data publi-
cärii lui in Monitorul Oficial.
Codul Justitiei Militare din
1881 si toate modificarile lui an-
terioare acestei legi se abrogd.
 INDEX ALFABETIC
LA CODUL DE JUSTITIE MILITARA

Art. Art.
A Andientii, delicte si crime, la con-
siliul de disciplina 282
Abandonarea convoinini de Autoritate de Imam Judecat
catre o nava 602
Avion provocare de accident . . 16
Abandonarea luptel, de a- Avion, zbor tara autorizatie . . 615
tre o nava 591
dezertare cu . . . . . - . 617, 618
Abuz de antoritate 536-541
Aehitare, dreptul de daune al
partilor lezate, 324
Aete, distrugerea lor 568 Boyd, consiliul de justitie de . 40-46
Aete disparate refacerea lor 447-454 adormirea la post a santi-
Actinne diseiplinarä, exerci- nelei 582
tarea ei dupa stingerea actiunii Bord, degradarea materialului de
publice 495 581
Aetinne pentru despagnbirl 9, lipsa dela 581
elvile 104 PP insulta ofiterilor la . 586
Actiune Public!! 103
deschiderea ei 176, 178, 179
stingerea ei. 495
e
: s';ingerea ei in instanta. 322 Cal de serviclu, vinderea lui
Adormire la post 523, 582 pr 9. ,, instrainarea
Aliati, ridicarea armelor contra lui de catre trupa cu schimbul 559
lor 498 Caleare de eonsemn . . . 532
Alimente alterate, intrebuin- Camera de pnnere sub acu
larea lor 508 zare, competinti
Amanari 335-347 Camera de punere sub man-
Am AnArl, and se cer 336 zare, compunere 23
Amanari din Oficiu 344 Camera de punere sublaeu.
Amanari, lipsa martorilor . 340 zare, procedura ei 221
Anima le ale armatei, uciderea Capitulare, complot pentru 499
lor in timp de razboiu . . 503, 565, 566 in fort 516
ApArare 311
11
in amp deschis 520
Aparatori din oficiu, notifi- Ty
Casarea hotiiririlor, cazuri
carea lor 255 de 393
Apfiratori din ofieiu, numi- Cheltniell de judecatii, .
rea lor 269-270 Cireumstante atenuante, 492, 493
Aparatori la instantele mi. Citatiuni, definitie 222
litare emiterea ei
99
.
Aparato.ri, tabe 1 d**
cine nu pot fi .
262g6
267 .
19
19 predarea .
Comanda, exercitarea ei
. '.
fa ra
223, 224
225
PP sanctiuni contra lor ordin 537
in anumite cazuri 268, 271, 272 Comisar special, 4
Apel contra incheierllor judecato- Comitetul eonsultativ al
rului de instructie 214 justitiel militare, atribu-
Aplicabilitatea codulai de ¡hint 101, 102
procedura penala 474 Comitetul consultativ al
Aprovizionare in limp de raz- Justitiel militare, compu-
boiu, fraude in 503 nerea 99, 100
Arestare, mandat de 233-245 Competenta Carnerei de pu-
Arestatt, tranportarea dintr'o nere sub acuzare . . . . . . . 12A
inchisoare in alta 239 Competenta Consiliilor de dis-
Armatfi, insulta ei 515 ciplina 124
Aseunderea dezertorlior. . 575 Competenta Consiliilor de jus-
Atac contra trupelor aliate 536 titie de bord
Competenta Curtii militare de
125 .
Audientii, polilia ei . . , . . . 274-282
9, delicte si crime de . 279-282 casare si justitie 127

www.digibuc.ro
496 INDEX ALFABETIC

Art. Art.
Competenta Curtilor martia le. 133, 144 Curtea militarli de ensure
instantelor militare 103-109 ql Justine, incompatibiltiiti . 38
99
Curtea militará de easare
99
in timp de rdsbói
n
130-141 si Justine pentru marina . . 55
Competenta orclinard 110-111 Curtea militarli de easare
pretorilor . . . 130-132 t¡I Justine, cercetarea recursu-
99
speciald 112-123 rilor 385-392
97
a Curtit Curtea al/Mara de easare
17
de casare si justitie 128 si Justine, instantd de fond . 406-409
Confliete de jurisdietiune 399 Cartel' militará de Justine,
Condamnári registru de . . 444 instantä de fond, competenta . 406
Confisefiri 103 Curtea militarii de Justine,
Consilii de diselplinti, compe- infractiuni de audientil . . . . 408
petentä 2, 7, 124 Curti martiale, compunere . 67
Consilti de disciplinli, corn- 99 99 functionare . 66-74
punere 3 9, n incompatibi-
Consilli de diselpilnii, in- litAti 72, 19-22
compatibilitáti ..... .
. . 6,19-22
o nsilii de diseiplinli, inlo-
Curti martiale, numirea jude-
atorilor 71
cuirea membrilor . . 5, 7 Curti martiale, judecata ina-
Consilii de diseipliná, infrac- intea 466-473
tittni de audientã . ..... .
282
Consilli de disiciplinii marinä 47-51 D
99 79 91 proce-
dura si judecata 348-358 Deciziuni ale Curtii militare de
Consilii de Justine de bord, casare si justitie 394
competenta 40 Deelziuni, efectele lor 395-397
Consilii de Justine de bawd, ,, comunicarea lor . 398
compunere 41 Deeoranuni, port ilegal de 569
Consilli de Justine de bord, Deliberare, crimd 313-318
convocare 348 9, delict 319
Consilii de Justine de bord, Delfradatiunea militarli, Pe-
functionare 40 deapsa cil 481
'Consilii de Justine de bord, Depozitil de martor la. jude-
.' . 190-193
inlocuirea membrilor 43, 44 " "
Consilii de Justine de bord, catd
99
297, 298, 300, 302-304
procedura si judecata 359 Depozitil de martor, minci-
Consemn, cdlcarealui 532 noasd 306
Contestatie contra exeeu. Desbateri, conducerea lor . 283-291
tarn hotáririlor 423-437 suspendarea lor. . 310
Contumaeie 364 Desdnderi, domiciliare . . . 144, 164
97 judecata In . . 365-368 Destituirea, pedeapsa cu . . 480
,rilor in
9, publicarea hotäri- Detentiune preventivii, cal- 488
369 culul ei in pedeapsd
Corpul
tari, magistratilor mill. Detinere provizorie, . . . 159-162
77-91 Dezertare, definitie 545-556
Corpul magistratilor mill. Dezertare eu avionul . . 617, 618
tari, admisibilitate 81 Dezettare, pedeapsd . . . 546, 547, 549,
Corpul magistratilor mill. 554, 555
tari, ierarhie 78-80 Dezertare eu eomplot . . . 557
Corpul magistratilor milt- 9, in striiinfitate . 548
tart, inaintare 86-88 . la inamie . . . . 552, 553
Corpul magistratilor mill. in prezenta Ina
tari de rezervii 92-97
9,
551
Corpuri deliete, producerea Dezertori, ascunderea lor 575
lor in sedintd. , 304 Drapel, insulta lui 515
Crucea.Rosie,
insemnelor
port ilegal al Distrugeri de arme 563
materiale 564, 566
Curtea militarg de easare 578 99
. .

si Justine, competenta . . . 28
Curtea militará de easare E
si Justine, functionare . . . 24-75
Curtea militará de easare -
si Justine, compunere . . . 25-27
Efeete militare, vinderea lor 558
punerea lor in
Curtea militará de easare galn
99
561
si Justine, compunere and ju- Efeete militare risipirea lor 560
dea un general 33 Execntarea hotfirfrilor,
Curtea militará de easare contestatia la 432-436
al fustitie, inlocuirea mem- Exeeutarea pedepselor . 437-439,
brilor .
30 441, 442

www.digibuc.ro
 INDEX ALFABETIC 497

Art. Art.
Exeeptiuni asupra compuneril Intrebnintarea militarlior
293 in servieiu propriu . . . . 539
Exeep an', incompetent& . 294, 295 Invinuit, depunerea lui . . . . 159, 160
Exper ize, instructie 202 interogatorul lui . 184, 186, 187
Experti 146, 147
,, jurdmant 150
9, raport expertlzd . . 149
Jeluirea eadavrelor pe
egmpul de luptii 528
Jefuirea unui ránit in timp
Pals, procedura in materie de 455 de rdzboiu 527
Falsifleare de inserisuri pu Judecatii, fixarea termenelor de 253, 254
Mice 504 ,, In lipsii 360-363
Falsifiearea alimentelor. . 508 99 opozitie 363
F0/1101 condanumte la 99 99 r, publicarea
moarte 479 hotdririlor . . . . 362
.Frontierik, trecerea ei fraudu- Jucleelitorli de instruetle,
loasd 579 numirea lor 17
Furnituri ale armatel, fraudd Judectitoril de instruetle,
in.. 507 facerea cercetdrilor . . . 183,184-220 .
Fart 518 Judeeátoril de Instruetle,
comisiune rogatorie . . . . . . 198
Judeefitori, incompatibilitáti . 21
99 la trib. militare, nu-
eratieri, propuneri de.... . . . 446 mirea lor 10
eretieri, Consilii de disciplind . 4 Judeehtori, fnlocuirea lor . 11, 13
Curtea militard de ca- Juramânt judecdtori . , . . 22
sare i justitie 34, 35, 36 Juraminte subversive . . 580
erefieri, Tribunalele militare 18, 19 Justitie militarfi, comitetul
consultativ 99
&mettle militarik, inspectorul
general al 98
llotarire judeefitoreasefi,
ce trebue sá. contind 328-330
Motarfre judecatoreaseii,
citirea ei condamnatului . . . 332 La*itatea 533-535
Hottirire judeektoreaseti, Legitimii suspielune . . . 402
casarea lor 393 Liberarea provizorie . . . 246
Ifothrire judeelitoreasek, 97 99 forma
contestatiune 432-434 in care se cere 247
Hottirire judeeátoreaseh, Liberarea provizorie, apel
executarea ei 431 contra deciziei judecdtorulut de
instructie 248
I Liberarea provizorie, res-
trictiuni 250
Imbareare elandestinA . . . 581 Liberarea provizorie, revo-
Inamie, intretinere de relatiuni carea ei 251
cu . 499 Lista de martori, lipsa notifi-
Ineendiere 567 cdrii ei 257
Inferior, lovirea lui 538 Lista de martori, notificarea ei 254
maltratarea lui oral& 540 Lovirea inferiorului . . . . 538
Informatorl 194 superiorului . . . . 511-513
judecatä 309 santinelei 574
Infractiuni referitoare la
99
Lueru Judecat, autoritate de 325
pregátirea mobilizárli . . 570-571
Insigne, port ilegal de 569 AI
Inspectorui general al Jas -
titiel militare . . 98 Magistrati militari, admisibi-
Instante penale militare 1 litate 81
Insulta drapelului 515 Magistrati militari, corpul, 77
,, inferiorului 541 97 97 ierarhie 78
,, santinelei 573 97 99 fnaintare 86-88
" supertorului 514 Mandate 226, 227
Insubordonanta 529 Mandat de adueere emiterea
Interogatorul invinuitului 184-186,187 lui . 163, 228, 229, 231
martorilor . . . 190-193 Mandat de adueere instructie 211
Interpret 99
151, 152, 153, 154, 196 ,, ,, arestare definitie 2:12
instructie 204 ,, 9, cand se
,, judecatd 3(8 emite 233, 234
C. Ilamangiu, vol. XXV. 32.
www.digibuc.ro
 INDEX ALFABETIC

Art. Art.
Mandat de arestare, confir- Ofiteri de politie judiciarA
marea lui 240, 244 militarA, obligatiunea de a
Mandat de arestare, forma sa 235 sezisa parchetul militar de in-.
71 91 executa- fractiunile descoperite 165
rea lui 236, 238 Ofiteri de politic judielarik
Mandat de arestare, notifi- militarA, ordinea de prefe-
care 237 tint& in care pot instrumenta 170
Mandat de arestare, vicit de Ofiteri de politic judielarA
form& 245 militarA, procesele-verbale
Marele Pretor 57,58,62 dresate de 169
19 judecata inain- Omislani formula ale in-
tea sa 460-465 structiel, cand trebuiesc sem-
Martori, depozitia lor 190-193 nalate 212
,, obligativitatea prezen- Omisluni esentiale, instruc-
tärii la instructie . 195 tie 215
Martori, citarea lor pentru jude- Omor 517
cat& 254 Opozitie, hotärfri in lips& . 363
Martori, judecata, audierea Ordin de urmArire . . 179, . 181, 208
lor, . . . ..... 297, 298, 300, 302-304 OrdonantA delinitivá. 214, 216, 224
Martori, jurämânt, 298 menti-
Medic legist 147 nerel invinuitulur arestat . . . 217
militar, mituirea lui . 506 OrdonantA definitivA, drep-
Medieamente alterate,intre- tul procurorului de a o ataca
buintarea lor .. 508 cu apel 220
MAsuri de sigurantA, aplica- Ordonante de zi 206
bilitatea lor 487
Materil explosibile, incen-
diere cu ajutorul lor 567
Militari, asimilarea lor cu func-
tionarii publici 496
PArAsire de post, 521-522
Minister publie 171, 172
PArAsirea navel 583
1, la curtea mi-
9
Partleipatinne,competentä . 106
Mail de casare si justitie . . 53
Pedepse, aplicatiunea lor. . 320
Minister public, dreptul de a Pedeapsa eu moartea . .
.
. . 478, 479
pune concluziuni in cursul ins- Pedepse accesorii 478
tructiei. 173
" clasificarea lor 475-477
Minister public,
AMA . ..
rechizitoriu .
.........
Mutilare ea vointif in how de
. .
311
506 principale
Pilot,pärasirea navel
pierdered navel
. . .
478
609-
608
rdsboiu 533 Aerian päräsirea misiunii
in timp de razboiu 619
Planuri de rilzboiu trädate ina-
micului 499
Nava, páräsirea ei 583 PlAsmuiri de acte 504
refuz de a angaja lupta 596 judielarik, competent& 142
abordajul ei 585 corpuri de-
capturata, asimilarea ei cu licte 145
navele romane 613 Politia indielarA, exercitarea ei 143
Nava, trädare la inamic . . . 588-589 19 descinderi 144
pierderea ei . . . . 590-592 " flagrant-de-
päräsirea luptei 591 lict 144,158,159
9, punerea pe uscat . . . 597
Politia judielarA procese ver-
Neexeentarea contractelor bale 156-
de aprovizionare 577 Preseriptiunea la dezertare si
Neexeentare de ordin . . 603-604 nesepunere 483
in
19
timpul naufragiului unei nave .
11
605 Pregedintele instantelor
Neprezentare la post . . . 524 penale militare, atributiuni 275, 278,
Neprezentare la tribuna Presedintele instantelor
283
lele militare 525
penale militare, conducerea
Nesupnnere la incorporare . 542-544
chemare . . 542 desbaterilor . . . . 283, 284, 287, 288, 291,
Pretori, procedura inainted lor 456,
0 Pretori, CompetentA . . .
460-465.
. 130-132
Ofiteri de politic, judielarA Prim-proeuror militar 9,
militarA 143 Prizonieri la inamie clari-
Ofiteri de politic judielarA ficarea situatiei lor 497
militarA, dreptul de a obtine Prizonieri de rAzboin, de cine
ajutorul fortei publice 165 sunt justitiabili 133

www.digibuc.ro
 INDEX ALFABETIC 499

Art. Art.
Prizonieri de rilzboin scäpa-
rea lor
Prizoneri de razbolu, gazdu-
526 lor . . . ........ .
Strilmutari, cereri de judecarea
. .
Striimutari, cereri de admiterea
404
irea lor . 572 sau respingerea lor 405
Procese-verbale ale politiel Superior, insulta lui 514
jndiciare militare, 145,156. 159 99 lovirea lui 511-513
Procurorul AU litar 9, 16 9, provocare la infrac-
19 19 inlocuirea jinni din partea unui . . . . 531
lui la judecata 347 Superior, tolerare de infrac-
Proeurorul militar, rechiziti- jinni 541
uni in timpul instructiei . . . 204 Surdo-muti, interogarea lor
Proeuror special 16 prin interpret . . 152
Proclamatiuni ale inami- Suspendare din comanda 181
eului, räspändirea lor. . . . 499 Sustractiunl de bani *i elec.,
te publice 505
R
Reabilitare, efecte 411 Tabele de judeefitori, intoc-
conditiuni in care se mirea lor 10
cere
99
-412-414 Tainuirea oblectelor mill.
Reabilitare in timp de räzboiu tare 576
trimiterea condamnati for pe front Tainuirea spionilor
. 415-417 miel . 500
Rebeliune 509 Tainuitori 106
Recidiva 490-491 Telefoane, stricarea lor in
Recurs 333, 370,372 timp de räzboiu 503
" cazurile in care se poate Termen de judecata, fixarea
face 371 /ui 253
Recurs, cercetarea lui 385-392 Termen de judecath, notifi-
efectele declarärii . . . 373 care 254
" forma sa 375, 376, 377. Termene, calcularea lor . . . 429, 430
termenul de 374 Timp de razbolu, agravarea
deciziuni asupra . . . 394 pedepselor 484, 485
,, retragerea lut . . . . . 380 Tradare
" fixarea termenului de ju- Treeere la Mamie, provo-
decatä 381, 383 care la 501
Recurs afisarea proceselor . . 384 Treeere frauduloasa a troll..
Recurs la Malta Carte de420-428 tierei 579
Casatle gd Justitie Tribunale militare, compu-
Recurs la Malta Carte de nere 9, 14, 15
Casatie si Justitle cazurile in Tribunale militare, compe -
care poate fi declarat 420 tentä 105, 106
Recurs la Inalta Carte de Tribunale militare, incom-
Casatie qi Justitie, formasa 421-423 patibilitäti 20
Recurs la Malta Carte de 424 Tribunale militare, refuz de
Casatie *i Justitie, termenul de a participa ca membru . . . . 525
Refaeerea aetelor dispa- Tribunale militare, unde func-
rate 447-454 tioneazá
Tribunale militare pentru
Refuz de servielu datorlt 516
legalmente aeronautic& 8-22
Refuz de ajutor unei nave . 611 Tribunale militare pentru
Refuz de servieiu 529 marina 52-54
Registre, distrugerea, arderea Tribunale militare pentru
lor 568 marina fn timp de rdzboiu . 76
Revizulre 410 Trap& sub arme, definitie . 530
Revolt& 509
Risipirea munitillor in timp
de rdzboiu 533 Ueiderea unul animal al ar-
matei 503, 565, 566
S Uzurpare de insigne . . . 569
Uniforme, port ilegal de . . 569
Santinela, adormire in post 523
V
9, care nu riposteazä
in caz de atac 535 Vedeta, päräsire de post . . 521 .
Santinela, parásire de post . 521 Violente contra santinelei .573, 574
99 insulta ei 573 Vinderea calului de servi.
t, lovirea ei 574 ein 558, 559
Sedintele instantelor pe Vinderea obieetelor mili-
nale militare 274 tare 558
Sedinte secrete 274, 385
Stramutari 401-405
99 cereri de 401 Zalogirea efectelor militare 561

www.digibuc.ro
 LEGE
PENTRU REORGANIZAREA TEATRELOR NATIONALE OPERILOR
ROMANE *I A SPECTACOLELOR
DIN 20 MARTIE 1937 1)
PAR TEA I
TITIAIL I
Dispozitiuni generale
1. Teatrele Nationale si Ope-
rele Române au de scop cultiva-
rea limbii si muzicii românesti,
precum si educarea publicului
prin manifestatii de art& supe-
rioara.
2. Teatrele Nationale si Ope-
rele Române sunt stabilimente
publice, cu personalitate juri-
dic& proprie, gestiune autonom&
Si patrimoniu distinct de al Sta-
tului.
Ele sunt reprezentate In ra-
1) Aceasta Lege s'a votat de Se-
nat i Adunarea deputatilor in se-
dintele dela 9 i 11 Martie 1937;
s'a promulgat prin Deerat regal Nr.
1.354 din 1937 si s'a publicat in Mo-
ttitorul Ofickil, p. I, Nr, 66 din 20
Martie 1937. Ea abrogA, Legea Tea-
trelor, din 21 Martid 1926, pag.
1.171, vol. XIXII; de asemenea
Legea din 10 Iu lie 1930, pag. 639,
voL XVIII, ell exceptia titl. V si
VI, ea mod. ulterioare, 25 Martie
1931, 22 Tulle 1931, 6 Aprilie 1932
si 9 Mai 1934, privitoare la Casa
de pensiuni a artistilor.
Ulterior, Legea de fatà a fost
modificatii prin Decret-lege din 29
Septemvrie 1937, aflat la ordinea
eronologieä.
www.digibuc.ro
porturile cu celelalte autorit&ti
si cu particularii, precum i in
justitie, prin directorii respec-
tivi, care pot da delegatiunile
necesare.
Sadiul fiecárui Teatru Natio-
nal sau Operá Românä este in
localul administratiei respective.
3. Teatrele Nationale si Ope-
rele Române sunt scutite de
orice cTh.ri, taxe sau timbre, sub
orice denumire exist& sau vor
exista, catre Stet, judet sau
munä.
Bunurile lor mobile sau imo-
bile, veniturile de orice naturá,
subventiile, nu vor putea fi In
niciun caz sechestrate sau ur-
m &rite.
Toate veniturile si creantele
certe, lichide i exigibile ale
Tearelor Nationale si Operelor
Române se pot urmári i incase,
conforra legii penru perceperea
si urmarirea veniturilor publice.
4. Comunele i judetele, pro-
prietare de edificii in care func-
tioneazd Teatrele Nationale sau
Operele Române, sunt obligate
SA cedeze, in mod gratuit, Tea-
h4elor Nationale sau Operelor
Române respective, folosinta a-
celor edificii, cum si aceea a bu-
nurilor mobile si imobile prin
destinatie, aflátoare In ele.
5. Teatrele Nationale si Ope-.
rele Române sunt supuse direc-
502
tivei, supravegherii i controlu-
lui Ministerului Cultelor si Ar-
telor prin Directiunea Genera lä
e Teatrelor si Operelor.
Directorul general al Teatre-
lor si Operelor este organul care
exercitä sub directa autoritate
a ministrului cultelor si artelor,
pe baza delegatiei acestuia,
toate atributiile de supraveghere
*i control asupra Teatrelor Na-
tionale, Operelor Române i spec-
tacolelor in genere. El va putea
prezida, pe baza delegatiei spe-
cia le date de minstru, cu vot
deliberativ, comitetul de direc-
tie si de lecturä. al oricdrui Tea-
tru National sau Operä. Românä.
PARTEA II
Teatrele Nationale
TITLUL I
Organizare
CAPITOLUL I
Organele de conducere i admini-
strare
6. Teatrele Nationale sunt
conduse de &are un director,
ajutat de un administrator si
un comitet de directie.
§ i. Compunere
A. Directorul Administratorul
7. Directorul si administrato-
rul se numesc prin Ina It Decret
Regal, la propunerea ministru-
lui cuItelor si artelor.
Directorul se recruteazu din-
tre personalitätile culturale cu
o recunoscutä reputatie literarä
sau teatralrt. Numirea se face pe
termen de 5 ani, cu posibilitate
de relnoire.
Administratorul se recruteazä
dintre persoanele cu aptitudini
notorii administrative si finan-
ciare.
8. Directorul si administrato-
www.digibuc.ro
20 martie 1937
rul sunt functionaji publici, gu-
vernati de dispozitiunile legii de
fatä. Ei sunt obligati, la intra-
rea lor in functiune, s depund
fnaintea ministrului jurâmân-
tul prevAzut de statutul func-
tionarilor publici1).
9. Directorul i administrato-
rul nu pot fi pedepsiti, nici
transferati, ci numai revocati
pentru abateri dela legi sau pre-
judicii grave aduse institutiei,
fn urma avizului conform a Co-
misiunii disciplinare a Ministe-
rului Cultelor si Artelor.
Sezisarea comisiei desciplinare
se face de &are ministrul cul-
telor j artelor i va fi prece-
data, fn mod obligator, de o an-
chetá Mcutá de directorul gene-
ral al Teatrelor i Operelor, care,
pentru latura contabilá, va fi
astistat de specialisti.
Revocarea se face prin Ina It
Decret Regal.
B. Comitetul de directie
10 2) Comitetul de directie se
compune din:
a) Directorul teatrului, ca pre-
sedinte;
b) Administratorul teatrului,
numai atunci când se discutá
chestiuni administrative i f
nanciare;
c) Primarul municipiului sau
un delegat aI s'au, care nu va
putea fi deck un ajutor de pri-
mer;
d) Un profesor de universitate
cu preocupári literare sau o per-
1) A se vedea Legea pentru Sta-
tutul functionarilor publici, din 19
Iunie 1923, la pag. 409, vol. XI
XII, precum i Regulamentul de a-
plicare, din 23 Noemvrie 1923, la
pag. 418, acelasi vol,
2) Art, 10, 27, 102 si 146 au fost
modificate ulterior, prin decret-lege,
din 29 Septemvrie 1937, aflat la or-
dinea cronologici.
 20 Martie 1937
sonalitate cultural:a cu recunos-
.cutd reputatie literara sau tea-
trala desernnat de ministrul cul-
telor *i artelor;
e) Un jurist care, pentru Tea-
trul National din Bucure*ti, va
fi un avocat din Contenciosul
Ministerului Cultelor j Artelor;
f) Doi actori definitivi, unul
desemnat prin alegere, de per-
sonalul artistic permanent al
teatrului, iar celälalt desemnat
de ministrul cultelor i artelor;
g) Un critic teatral desemnat
de ministrul cultelor *i artelor,
dintre membrii Asociatiei gene-
rale a criticilor dramatici si mu-
zicali din Romania.
11. Membrii Comitetului de
directie se confirmä sau se nu-
mesc pe un interval de 4 ani,
prin Ina It Decret Regal, pe baza
raportului ministrului cultelor
artelor.
Membrul numit intr'un loc va-
cant va functiona numai panä
la irnplinirea perioadei respec-
tive de 4 ani.
12. Comitetul de directie se
intrune*te cel putin de douá ori
pe lunii la sediul institutiei. Con-
vocarea se face de director.
13. Sedintele se tin cu cel pu-
tin jurnatate plus unul din nu-
manul total al membrilor pre-
vazuti la art. 10.
Deciziunile se iau cu majori-
tate de voturi, In caz de pari-
rate fiind decisiv votul pre*edin-
telui.
Deciziunile vor fi consemnate
intrun proces-verbal de *edinta,
care se va transcrie intr'un re-
gistru special.
14. Membrii ComitetuIui de
clirectie vor fi retribuiti din bu-
getul institutiei cu jetoane de
4prezen4il, al caror cuantum se
va fixa de Comitetul de directie
supune aprobarii ministrului
la Inceputul fiecdrui an bugetar.
www.digibuc.ro
503
In caz de insárcinari speciale,
in afará de *edintele comitetu-
lui, ei vor primi *i Cate o indem-
nizatie, iar In caz de cleplasare
In interesul institutiei, *j ram-
bursarea cheltuielilor ocazionate.
Aceste jetoane *i indemnizatiuni
nu intra in prevederile legii cu-
mulului 1).
15. Membrii Comitetului de
directie sunt solidar responsa-
bill pentru orice culpa care ar
produce daune institutiei.
Sunt apärati de raspundere,
numai membrii absenti dela *e-
dinta In care s'a luat hotarireá
pagubitoare, sau acei care au
facut opinie separatä In proce-
sul-verbal al *edintei.
16. Membrii numiti In Comi-
tetul de directie vor putea fi re-
vocati pentru lipsa de diligenta.
In apararea intereselor institu-
tiei. Revocarea se va face prin
Ina It Decret Regal, la propune-
rea motivatä a ministrului cul-
telor si artelor si In urma unei
anchete facuta de directorul ge-
neral al teatrelor *i operelor.
§ 2. Atributiuni
A. Directorul
17. Directorul este capul in-
stitutiei. El are conducerea In-
tregei activitäti a teatrului, In
conformitate cu dispozitiile pre-
zentei legi.
18. Directorul are sub ordi-
nele sale Intregul personal. El
dispune i controleaza executa-
rea deciziunilor Comitetului de
directie, In conformitate cu le-
gib i regulamentele, si are In
sarcina sa conducerea i supra-
vegherea, comerciala i finan-
ciará a institutiei, conform legii
1) A se vedea deeret-lege pentru
prohibirea euniulului In funetiuni,
din 18 August 1934, la pag. 614,
vol. XXII.
 504 20 Martie 1937
directivelor date de Comitetul
de directie.
19. Directorul are in special
urmátoarele atributii:
a) De a aproba cheltuieli ur-
gente, pang, la suma de 50.000
lei In limitele bugetului, Mil a
putea fractiona o cheltuiati de
aceea*i naturä care ar repre-
zenta o suma mai mare;
b) De a studia i prezenta Co-
mitetului de directie, chestiunile
ce urmeaz1 a fi examinate *i re-
zolvite de acest organ, sau mna-
intate spre aprobare ministeru-
lui sau altor organe;
c) De a. veghea i controla,
personal sau prin delegatii, ca,
contabilitatea in bani si mate-
riale sä, fie tinutä, la zi i ca In-
tocmirea situatiunilor financiare
a bilantului, a conturilor de ges-
tiune anexe si a inventarului sä
se facá la timp;
d) De a angaja (numi) In li-
mitele creditelor bugetare, intre-
gul personal tehnic inferior, cor-
pul de figuratie i personalul de
serviciu;
e) De a aplica intregului per-
sonal de toate categoriile pedep-
sele disciplinare preväzute la
art. 85, punctul A, alin. a *i b.
punctul B alin, a i b si punc-
tul C, alin, a si b din prezenta
lege;
f) In general. de a lua orice
mäsurä de ordin administrativ
In limitele puterilor ce i s'au
delegat de Cotnitetul de direc-
tie *i de a. face acestui Comitet
!mice propuneri In interesul bu-
nului mers al institutiei.
20. Directorul are urmatoa-
rele atributii de ordin artistic:
a) De a intocmi repertoriul
stagiunii, In conformi tate cu
disp. art. 45, luând si avizul Co-
rnitetului de directid;
b) de a supune aprobärii Co-
znitetuhii de directie, incheierea
contractelor cu autorii, tradu-
www.digibuc.ro
cAtorii *i editorii pentru piesele
ce ar urma sä fie reprezentate;
c) De a hotäri, in ultimä in-
stantä, asupra distribuirii rolu-
rilor. Directorul va ingriji ca
fiecare artist sä, se poatá mani-
festa pe scena Teatrului Natio-
nal, potrivit aptitudinilor i gra-
dului sau, cel putin odatä in
cursul a douh stagiuni;
d) De a fixa ordinea reperto-
rului si mersul reprezentatillor,
dupä cum va socoti mai util
pentru interesul institutiei;
e) De a acorda, in limitele bu-
getare, gratificatii, care nu vor
putea depä*i suma de 10.000 lei
de persoanä, in cursul unei sta-
giuni, personalului care s'a dis-
tins in mod deosebit;
f) De a lua orice alte dispozi-
tiuni in interesul bunului mers
al institutiei.
B. Administratorul
21. Administratorul ajutá pe
director In conducerea institu-
tiei din punct de vedere admi-
nistrativ, comercial
22, El are In special urmá-
toarele atributiuni:
a) Este seful tuturor servi-
ciilor administrative ale teatru-
lui, In care calitate asigurá bu-
nul mers al lucrárilor si contro-
leazA prezenta i conduita Intre-
gului personal la serviciu;
b) Ia mäsurile necesare i con-
trOleazá ca, contabilitatea in
bani i materiale. sa fie ¡lima
la zi, si ca intocmirea situatiilor
financiare a bilantului, a contu-
rilor de gestiuno anexe *i a in-
ventarului sä se facä la timp,
fiind direct räspunzAtor de orice
neregulä;
e) Asigurá eXecutarea mäsuri-
lor de ordine luate de directie In
interiorul teatrului.
23. Directorul Teatrului, poate
trece administratorUlui atribu-
 20 Martie 1937
tiunile specificate la art. 19, Ina,
numai acelea de ordin adminis-
trativ i financiar.
Delegatia atrage responsabili-
tatea acestuia pentru toate ac-
tele, aprobdrile si mdsurile luate
In executarea delegatiei sale.
C. Comitetul de directie
24. Comitetul de directie are
In special urmätoarele atribu-
tiuni:
a) Intocmeste pând la 25 Mar
tie, in fiecare an, pe baza propu-
nerilor directorului, bugetul de
venituri si cheltuieli pe anul ur-
nator i Il Inainteazd, In 'iota
exemplare, spre aprobare, minis-
trului cultelor si artelor prin di-
rectorul general al teatrelor si
operelor.
Pang, la 10 Aprilie, ministrul
sau clirectorul general al teatre-
lor si operelor, pe baza unei de-
legatii speciale, aprobá bugetul,
restituind un exemplar vizat sau
'11 inapoiazä spre a fi refäcut
dacd s'au preväzut alocatii ino-
portune ,sau prevederile la parte
din articolele de venituri ori
cheltuieli sunt disproportionate
fatä de gestiunea anilor prece-
denti.
Bugetul inapoiat va fi refäcut
In concordantä cu indicatiunile
date si retrimes pand la 20 Apri-
lie spre a fi aprobat si inapoiat
cu aprobarea respectivá pang, la
1 Mai.
In cursul lunii Aprilie, In ca-
zul când bugtul s'a restitult spre
a fi refäcut, Teatrul National
respectiv, va functiona pe baza
unui buget provizoriu, al cärui
cuantum sä nu depäseascd la
fiecare articol bugetar 1/12 din
prevederile bugetare ale anului
precedent;
b) Fixeazd norme pentru exe-
cutarea bugetului, care suut o-
bligatorii pentru directorul, ad-
www.digibuc.ro
505
ministratorul sau contabilul Tea-,
trului National respectiv;
c) Intocmeste pand, la 30 Apri-
lie, in, clublu exemplar, prin ser-
viciul de contabilitate respectiv,
bilantul i contul de profit si
pierdere pe anul expirat
inainteazd ministrului cultelor
artelor prin directorul general
al teatrelor si operelor.
Ministrul sau directorul gene-
ral al teatrelor si operelor, In
baza delegatiunii date de minis-
tru, aprobd, dupd verificare,
lantul si contul de profit si pier-
dere, restituind teatrului un
exemplar vizat, dând astfel des-
cdrcare Comitetului de directie
si directorului sau administra-
torului respectiv pentru gestiu-
nea pe anul incheiat;
d) Aprobá In lirnitele bugetului
toate cheltuielile dela 50.000,
200.000 lei inclusiv.
Sub niciun motiv Comitetul de
directie nu poate angaja cheltu-
ieli ce depäsesc anul bugetar res-
pectiv sau care n'ar fi prevAzute
In buget;
e) Inainteazd ministrului
telor si artelor prin Directia Ge-
nerald a Teatrelor i Operelor,
propunerile de majordri de sub-
ventie pe care le-ar socoti nece-
sare pentru reparatiuni sau
vestitiuni indispensabie, sau pen-
tru acoperirea unui eventual
deficit, pentru a fi prezentate
Consiliului de Ministri, care ur-
meazá sá hotárascd, asupra apro-
bärii;
f ) Inainteazd ministrului cul-
telor i artelor, prin Directia Ge-
nerald a Teatrelor si Operelor,
propunerile pentru vânzarea prin
licitatie publicd, a imobilelor prin
destinatiune, precum i pentru
vänzarea imobilelor ce nu mai
trebuesc sau nu mai pot servis
spre a fi supuse aprobärii Consi-
liului de Ministri;
506 20 Martie 1937
g) Inainteazá ministrului cul-
telor si artelor, spre aprobare,
propunerile de contracte si tran-
sactii pentru litigii ce depasesc
¡ulna de 200.000 lei. Inainteaza
de asemenea Ministerului Culte-
lor si Artelor, prin Directia Ge-
neralg a Teatrelor si Operelor,
pentru a fi aprobate de Consi-
liul de Ministri, pe acelea de o
valoare mai mare de un milion
lei. Transactiile si contractele de
9 valoare mai mare de zece mi-
boane lei nu se vor putea face
decat pe bazg de lege ;
h) Rezolvg propunerile direc-
torului, pentru angajarea, defi-
nitivarea si salarizarea persona-
lului artistic permanent si teh-
nic superior.
Indeplineste, In ceea ce priveste
numirea, definitivarea si inain-
tarea personalului administra-
tiv, atributiunile Comisiunii de
numiri si inaintgri prevazute de
statutul functionarilor publici.
Rezolvg, dupg propunerea di-
rectorului, cererile referitoare la
imprumuturile de artisti prevd-
'mite la art. 83;
i) Hotgrdste, dupg propunerea
directorului, punerea la retra-
gere din oficiu a intregului per-
sonal, cu observarea normelor
previlzute in legea de pensii a
personalului Teatrelor Nationale
si Operelor Române;
j) Ap licg, dupg propunerea di-
rectorului, pedepsele disciplinare
prevgzute la art. 85, punctul A,
al. c 0 d, punctul B, al. c si
punctul C, al. c din prezenta
lege.
Peclepsele mai mari se pro-
nuntg de Comisia disciplinarg
prevgzutd in prezenta lege.
k) Bezolvg orice alte chestiuni
In legAturg cu institutia si care
depäsesc competenta directoru-
lui sau administratorului, pu-
tând cere acestora sa refere in
www.digibuc.ro
mice chestiuni de personal sau
exploatare, interesâncl bunul
mers al institutiei, pentru a sta-
bili directivele de urmat sau a
da solutiuni;
1) Isi dä, avizul asupra proiec-
telor de legi si regulamente pri-
vind Teatrele Nationale;
m) Inchiriazg, prin bung lute-
legere, edificiul Teatrului Natio-
nal sau Operei Române, pentru
o seard sau mai multe, intru cat
aceste inchirieri nu ating meni-
rea institutiei si nu impiedecà
bunul mers al reprezentatiilor;
n) Inchiriazg numai prin lid-
tatie publicg, bufetele, v.estiarele,
programul teatrului, cum si
orice alte pärti din imobilul tea-
trului care ar aduce venituri.
CAPITOLUL II
Funcfionare
1. Operatiuni financiare, buget,
§
contabilitatea veniturilor *i.
cheltuielilor
25. Teatrele Nationale vor fi
administrate In ceea ce priveste
operatiunile de venituri si chel-
tuieli, numai dupg principii co-
merciale, cu observarea dispozi-
tiunilor prezentei legi si regula-
mentului de administratie inte-
rioarg, care se va intocmi In ter-
men de trei luni dela publicarea
legii de fatä.
Ele vor tine contabilitate in
partidg dublg.
Dispozitiunile legii contabili-
tgtii publice se vor aplica numai
In ceea ce priveste Intocmirea
actelor de venituri si cheltuieli 1).
Procurarea materialelor nece-
sare ce Intrec suma de 50.000 lei
1) A se vedea Legea eontabilig-
tii puMice, din 31 Iu lie 1929, la
pag. 783, vol. XVII, eu mod. 24 De-
eemvrie 1932, pag. 871, vol. XX si
din 31 Martie 1937, In acest vol.
 20 Martie 1937 507

se va face cerändu-se caselor Sunt supuse in mod obligator

furnisoare trei oferte, din care acestui timbru biletele sau invi-
Comitetul de directie va aproba tatiunile de intrare la toate spec-
pe cea mai avantajoasg ca pret, tacolele ardtate la art. 1 al legii
tinându-se insä seama de calita- pentru asezarea impozitelor a-
tea märfei sau de capacitatea de supra spectacolelor publice, din
executare a furnisorului respec- 14 Aprilie 1933"). Pentru fie-
tiv. care bilet sau invitatiune se va
26. Veniturile lor se compun aplica câte un timbru de per-
din: seand.
a) Incashrile din reprezentatii; Serbgrile scolare, manifesta-
b) Sumele provenite din inchi- tiile O. E. T. R., precum si toate
rierea bufetului, vestiarului, pro- manifestatiile Ligii Culturale"
gramului teatrului, etc.; sunt scutite de aplicarea acestui
c) Subventia acordatà de Stat, timbru.
comung sau judet; Teatrele Nationale, Operele
d) Subventia pe care comuna Romäne, Teatrele Municipale si
respectiva este obigatg s'o verse Comunale nu sunt scutite de a-
Teatrului National, pentru aco- cest timbru.
perirea integralg a cheltuielilor Pentru fiecare bilet gratuit, de
de material si personal, necesare serviciu sau invitatiune, se va
ilunainatului, incglzitului insti- aplica timbre in valoare de 6 lei
tutiei si intretinerii instalatiilor de fiecare persoanä.
aferente. Vânzarea timbrelor se va face
Subventia se plgteste de co- prin Casa Autononeg a Monopo-
mung lunar. In cazul când co- lurilor si organele sale, iar va-
muna va intgrzia o lung cu plata loarea lor, prevgzutg in borde-
subventiei, Ministerul de Finante, rouri speciale, se va vársa. direct
la cererea Ministerului C.ultelor de C. A. M., din 15 in 15 zile, la
Artelor, va achita direct tea- Bence Nationalä a României,
trului respectiv suma datoratä care o va contabiliza, formâncl
din cote cuvenitg comunei res- un cont special, denumit Fon-
pective dela aditionale; dul Timbrului Teatral si Artis-
e) Eventuale donatiuni si le- tic".
gate si orice alte venituri; Venitul acestui timbru se va
f) Cota parte atribuità de Mi- intrebuinta obigatoriu numai in
nisterul Cultelor si Artelor din modul urnagtor:
venitul timbrului teatral, infiin- 1) 100/o se va värsa trimestrial
tat prin articolul urmgtor al pre- de &are Bence Nationalä direct
zentei legi. Casei de Pensiuni a Persona lu-
27. Se infiinteazg, pe data pu- lui Teatrelor Nationale si Ope-
blicgri prezentei legi, un timbru relor Bomâne pentru alimenta-
unic de 2 lei, denumit Timbrul rea fonduui de pensiuni si a fon-
Teatral si Artistic", care se va dului de rezervg, in proportia
emite de Ministerul Cultelor si
Artelor si confectiona de Fabrica 0 A se vedea Legea pentru impo-
de timbre a Statului, forma si zitele asupra spectacolelor publice,
continutul säu stabilindu-se de din 14 Aprilie 1933, la pag. 285,
comun acorol de Ministerul Cul- vol. XXI. de asemeni deeret-lege din
telor si Artelor si Casa Auto- 29 Septemvrie 1937, la ordinea cro-
nomg a Monopolurilor. nologicä.

www.digibuc.ro
503 20 Martie 1937
stabilitâ de Consiliul de admi-
nistratie al acestei Case.
2) 200/o se va capitaliza la Ban-
ca Nationalâ pe numele Ministe-
rului Cultelor si Artelor, In sco-
pul exclusiv al creärii fondului
de constructie al unui local pro-
priu pentru Opera Românä. din
13n curesti. Data si conditiunile
construirii localului Operei Ro-
mâne din Bucuresti, se vor sta-
bili printeun jurnal al Consiliu-
lui de Ministri, la propunerea
ministrului cultelor si artelor.
3) 10% se va capitaliza la Ban-
ca Nationalá. pe numele Minis-
terului Cultelor si Artelor, In
scopul exclusiv al credrii fondu-
lui de constructie al unui local
destinat infiintárii unei Pinaco-
teci Nationale $i a unei Case a
artelor plastice In Bucure*ti. Da-
ta $i conditiunile construirii aces-
tui local se vor stabili printr'un
jurnal al Consiliului de Mini$tri,
la propunerea ministrului culte-
lor $i artelor.
4) 60°/o la dispozitia Ministeru-
lui Cultelor $i Artelor, cu urmä-
toarea Intrebuintare:
a) 25% pentru completarea cre-
riitelor bugetare existente acor-
date de Stat ca subventii si aju-
tortre Teatrelor Nationale si Ope-
re'or Române, precum si pentru
organizarea turneelor oficiale ale
acestora;
b) 5°/o pentru subventionarea
Teatrelor municipale si a celor
particulare române$ti cu o recu-
noscutg reputatie artisticä;
c) 10% pentru completarea cre-
ditelor bugetare existente, acor-
date de Stat ca subventi i aju-
toare artelor plastiee i literelor;
d) 10% pentru completarea cre-
ditelor bugetare existente acor-
date de Stat pentru restaurarea
monumentelor istorice ;
e) 10% pentru completarea al-
www.digibuc.ro
tor necesitâti ale Ministerului
Cultelor $i Artelor.
Sumele rezultate din cota de
60% ce revin Ministerului Culte-
lor i Artelor se vor cheltui pe
bazti de ordonante, emise in vir-
tutea unui credit extraordinar,
cu acoperire specialä, ce se va
cleschide prin jurnal al Consiliu-
lui de Ministri si Ina lt Decret
Regal.
Acoperirea acestor ordonante
se va face prin emisiune de ce-
curi de catre Ministerul Cultelor
$i Artelor asupra Bâncii Natio-
nale, care va remite In baza a-
cestora sumele respective Admi-
nistratiei financiare plä'titoare.
Operatiunile fäcute asupra a-
cestui fond vor forma un capi-
tol separat In contul anual rie
gestiune al Ministerului Cultelor
$i Artelor.
Dispozitiunile art. 22-32 din
legea pentru asezarea impozite-
lor asupra spectacolelor publice,
se aplicä intru totul $i contra-
ventiunilor la dispozitiunile pre-
zentului articol1).
Controlul aplicArii timbrelor se
va face de organele prevâzute de
legea impozitelor pe spectacole $i
de delegatii Directiunii generale
a teatrelor.
28. Bugetul va trebui sä, dis-
tingâ la cap. chetuieli:
a) Cheltuielile de personal re-
zultate din statele desvoltätoare,
anexate bugetului *i care fac
parte din buget;
Cheltuielile de diverse per-
sonal", cuprinzând diversele in-
demnizatii $i cheltuieli de trans-
port;
c) Cbeltuielile de exuloatare,
Impärtite pe categorii, dupa na-
tura lor;
d) CheltuielPe de investitii,
pentru cumpäräri de imobile,
1) A se vedea Legea din 14 A-
prlie 1933, la pag. 285, vol. XXI.
 20 Mart le 1937
mobilier etc., pentru repararea
sau ameliorarea lor.
Este opritá prevederea de fon-
duri globale pentru platd de per-
sonal, in afarä de prevederile
pentru personalul de figuratie.
29. Bugetul de venituri se im-
parte in:
a) Venituri ordinare sau obis-
nuite;
b) Subventiile;
c) Veniturile extraordinare sau
neprevAzute.
30. In cursul executárii buge
tului ordinar, in caz de nevole
sau pentru a obtine rezultate
mai bune, se pot depasi cheltu-
ielile totale prevAzute, färá a se
putea spori cele referitoare la
plata personalului, specificate in
statele desvoltätoare, cu condi-
tia expresä de a exista sporuri
de venituri care sä acopere plu-
sul de cheltuieli, astfel ca sâ nu
se ameninte echilibrul bugetar.
Aprobarea se va da de catre
ministrul cultelor i artelor sau
de catre directorul general al
teatrelor i operelor, in baza u-
nei delegatii speciale.
Virimentele necesare intre ar-
ticolele de cheltuieli vor fi apro-
bate de catre directorul general
al teatrelor si operelor.
31. La sfârsitul fiecarui an,
Directia respectivä va intocmi
inventarul general al bunurilor
ce poseda, cu evaluarea lui, con-
form normelor ce le va stabili
Comitetul de directie
Bunurile mobile se vor socoti
cu pretul de cost. In evaluarea
bunurilor, care prin nature lor
sunt supuse uzurii sau deprecie-
rii, se vor face scaderile cores-
punzgtoare.
32. Directiile teatrelor natio-
nale vor forma douä feluri de
fonduri: de reinoiri si de rezervä.
Aceste fonduri sunt obligatorii
numai pentru Teatrele Natio-
www.digibuc.ro
509
nale care sunt adapostite in lo-
caluri proprii sau ale Statului,
judetului sau comunei.
33. Fondul de reinoiri este
destinat.pentru completarea, in-
locuirea instalatiilor $i pentru
intretinerea localului.
El se constitue prin prevalarea
din veniturile brute ale fiecärui
teatru, in afara de subventii a
unei cote ce o va stabili Comite-
tul de directie si care nu poate
fi mai micA de 4 la sutä.
34. Fondul de rezervä va servi
exclusiv pentru acoperirea chel-
tuielilor necesare impodobirii lo-
calului i instalatiilor distruse
printr'o imprejurare de forta ma-
jora. El se va constitui prin pre-
vederea unei cote de 2 la suta din
veniturile brute ale fiecárui tea-
tru, cu excluderea subventiilor.
Se va prevala din veniturile
rezultatedin reprezentatii o
cotA de 1 la suta pentru con-
stituirea unui fond de retragere,
din care se va acorda personalu-
lui artistic si tehnic iesit la pen-
sie, dupa implinirea a 30 de ani
de serviciu, subventiuni a aror
cuantum se va fixa de Comitetul
de directie pentru fiecare caz in
parte.
35. Excedentul anual va fi
utilizat de Comitetul de directie
in proportie de 60 la sutá, nu-
mai pentru investitiuni, in urma
aprobárii Directiei generale a
teatrelor i operelor, iar 40 la
sutá va fi in mod obligatoriu
värsat Casei de Pensiuni a per-
sonalului teatrelor nationale si
operelor române. Pentru fiecare
din fondurile specificate la art.
33 si 34 se va tine in contabili-
tate conturi speciale. Intrebuin-
tarea fiecárui fond se va face
strict in conformitate cu desti-
natiunea sa.
36. Directorul general al Tea-
trelor si Operelor poate dispune,
510 20 Martie 1937
cu aprobarea ministrului culte-
lor i artelor, la cererea institu-
tiunii, crearea si a altor fonduri
a cdror lipsä s'ar simti.
2. Controhil financiar
37. Mânuitorii de bani si de
materiale vor fi supusi contro-
lului periodic obligatoriu si con-
trolului inopinat ce se va face de
sefii ierarhici si de control.
38. Verificarea gestiunii Tea-
trelor Nationale se va face de sedinte;
o comisiune compusd din un re- b) Un director de scend desem-
ferendar set delegat de Inane. nat de ministrtr/ cultelor i ar-
Curte de Conturi, f un expert telor;
contabif clin Aliministratia Sta-
tului, având gradul de director
de contabilitate, delegat de mi-
nistrul cultelor si artelor.
Comisiunea va verifica obliga-
toriu In fiecare trimestru ges-
tiunile respective, intocmind in
comun un raport care va con-
stata observatiunile ce are de f
cut asupra executdrii bugetului
sau Intocmirii actelor justifica-
tive. Acest raport va fi supus Di-
rectiunii generale a teatrelor.
La sfArsitul fiecärui an, comi-
siunea va incheia un raport a-
mänuntit de cele constate In
cursul exercitiului Inchis, asu-
pra executdrii bugetului, raport
pe care Il va lnainta Directiunii
Teatrului National respectiv cel
mai târziu pAnd la 15 Mai a fie-
cdrui an.
Acest raport se va inainta o-
data cu bilantul si contul de
profit si pierdere respectiv, in
mod obligatoriu, Directiunii ge-
nerale a Teatrelor si Operelor,
cel mai târziu pAnd la 1 Iunie a
fiecdrui an.
Directiunea generald, dupd ce
va examina, atât raportul comi-
siunii de verificare, cât si bilan-
tul si contul de profit si pierdere,
atasate, va aviza asupra descdr-
cdrii organelor Teatrului Natio-
www.digibuc.ro
nal respectiv, descdrcare care se
va da de ministrul cultelor i ar-
telor.
CAPITOLUL III
Organizarea arfisficei a Teafrelor
Nationale
1. Comiteul de lecturi.
§
39. Pe lângd fiecare Teatru
National va functiona cAte un
comitet de lecturd, compus din:
a) Directorul teatrului, ca pre-
c) Un actor definitiv desemnat
prin alegere de personalul artis-
tic permanent al teatrului;
d) Un autor dramatic, desem-
nat prin alegere de Societatea
autorilor dramatici;
e) Un profesor al Facultdtii de
litere, desemnat de ministrul
cultelor si artelor:
f) Un membru al Academiei
Române, desemnat de Academie,
dintre membrii säi activi;
g) 0 personalitate culturald de
preferintá dintre fostii directori
de teatru, desemnat de ministrul
cultelor i artelor;
h) Un critic dramatic, desem-
nat prin alegere de Societatea
criticilor dramatici
In localitätile unde nu se vor
gdsi profesori ai Facu ltätii de li-
tere, nici membri ai Academiei,
persoana dela litera e va fi lo-
cuitä printr'un profesor secun-
dar de limba romând, iar aceea
dela litera f, printr'o personali-
tate culturald.
40. Membrii comitetului de
lecturd se numesc pe 4 ani de
ministrul cultelor si artelor, prin
decizie ministeriald. Membrii Co-
mitetului de lecturä care vor
lipsi nemotivat dela 3 sedinte
consecutive se considerd demi-
sionati.
 20 Martia 1937
Membrul numit intr'un loc va-
cant va functiona pând la im-
plinira perioadei respective de 4
ani.
Membrii Comitetului de lec-
turà au dreptul la jetoane de
prezenta In aceleasi conditiuni
ca si membrii Comitetului de di-
rectie.
41. Comitetul de lecturd se In-
truneste oridecâteori va fi ne-
voie, In ur ma convocàrii directo-
rului.
Pentru a lucra valabil trebue
sI fie prezenti la sedintâ, jumä-
tate nlu s unul din numärul to-
tal al ntembrilor.
Deciztunile se iau cu majori-
tatea Itbsolutä a voturilor mem-
brilor prezenti; in caz de pari-
tate, votul presedintelui decide.
42. Atributiunile Comitetului
de lecturà sunt urmAtoarele:
a) De a intocmi repertoriul
permanent al lucrdrilor drama-
t .ce românesti.
Pentru ca o pies sà poatà fi
admisil In renertoriul permanent
a7 Teatrului National, se cere sh"
fi trecut cel nutin 10 ani dela
prima reprezentatie, In care in-
terval piesa sà se fi jucat cu &ac-
res In cel putin 3 stagiuni tea-
trale pe scena teatrului respec-
tiv.
Lucrarea respectivâ va fi luatà
disrutiune de Comitetul de
lecturti. in vederea admiterii
repertoriul nermanent, In urma
nronunerii In srris a unuia din-
tre membrii sdi
b) DP a se pronunta asupra
lucrArilor dramatice noi care
s'ar nrezenta store aprobare.
43- Mai mnainte de a se pro-
ceda la citirea si exarninarea
plenul Comitetului,
se va delega din sânul säu cAte
un raportor pentru fiecare lu-
crare. cu indatorirea de a referi
In scris asunra lucrârilor res-
pective. In cazul când acest To-
www.digibuc.ro
511
port este categoric pentru res-
pingere, Comitetul Ii poate In-
susi propunerea raportorului,
fard o lecturä in plen a intregel
Deciziile Comitetului de lec-
turä, cu privire la aceste lucräri
pot lua urmbitoarele forme;
a) Respingerea nemotivatà;
b) Respingerea motivatä, In ca-
zul când Cornitetul doreste
scoatä In relief unele Insusiri ale
lucrArii, chiar când luatá In In,
tregime nu este de primit. In li-
mita posibilitâtilor bugetare se
pot institui premii, ori eventual
mentiuni de incurajare pentru
asemenea lucrári;
c) Admiterea cu impunerea u-
nor modificári necesare. Comi-
tetul arAtând lipsurile lucrárii,
lash autorului Iibertatea corn-,
pletà, In ceea ce priveste
acestor lipsuri. 0 aseme-
nea lucrare se va pune din nou
In discutia Comitetului, care o
poate primi ori respinge defini,
cu sau farrt aplicarea alinea-
tului
d) Admiterea cu impunerea u-
nor modificAri, a cdror realizare
urmeazá a fi controlatá de di-
rectorul Teatrului National, lu-
crarea ne mai fiind examinatá
de Comitetul de lectura;
e) Admiterea neconditionatá
de nicio modificare.
44. Deciziunile Comitetului de
lecturâ se vor trece Intr'un re-
gistru special.
§ 2. Organizarea artistici
45. Directorul teatrului este
obligat sa intocmeascd reperto-
riul anual la inceputul fiecäret
stagiuni.
Acest repertoriu va cuprinde
In prirnul rând piese si opere ro-
mânesti. vechi si noi, aprobate
de Comitetul de lecturá.
In acest repertoriu se vor pu-
512 20 Martie 1937
tea introduce si lucrdri origi-
nale, reprezentate pe scene altor
teatre, cu avizul conform al Co-
tnitetului de lecturà.
Repertoriul va fi apoi comple-
tat de director cu opere consa-
crate ale autorilor
Reprezentarea In fiecare sta-
giune a cel putin 3 piese din re-
pertoriul permanent românesc
este obFgatorie.
46. Moclificrtrile inerente in-
cenärii unei lucräri noi nu vor
putea altera î niciun caz nici
structura. nici spiritul lucrArii,
luci tnsusirile sale expresive, asa
cum au fost aprobate de Comae-
tul de lectura.
Teatrele Nationale trebuesc sì
joace lucrärile renertoriului per-
manent in forma in rare au fost
jucate In timpul vietii autorului.
Dad se va jute, vreo lucrare,
care n'a fost repre7entatä In tim-
pul cât a träit autorul si se vor
socoti necesare modifiräri. se va
fa ce mentiune riesnre aceste mo-
dificAri i despre numele celui
tarp le-a fäcut.
47. Pe scene Teatrelor Natio-
nale nu se poate juca decât In
Iimba romänä.
In mod cu totul exceptional se
pot admite sá joace In limbi
sträine trupe oficiale ale tea-
trelor sträine dP Stat sau sub-
Ventionate de Stat, de repute-
tiune consacratä si numai cu
aprobarea ministrului cultelor si
artelor.
Directorii Teatrelor, membrii
Comitetului de directie si de let-
turà nu pot prezenta spre admi-
tere piesele lor in timpul cât
functioneazä. Piesele primite in
repertoriu, Mainte de intrarea
lor In functiune, vor putea fi re-
luate cu avizul conform al Co-
mitetului de lectud.
48. Autorii dramatici origi-
nal! vor primi o tantiemä de 20
www.digibuc.ro
la sutà asupra retetei serale
brute.
La Teatrul National din Bu-
curesti, o piesä originalä nouä,
româneasd, va fi reprezentatä
seral de câte 3 ori in primele
douä, sAptämâni, douà dintre a-
ceste spectacole cel putin filnd
date In zi de särbätoare si in a-
jun de särbätoare.
Piesa se va reprezenta apoi,
pâtiä când media seralä, a ulti-
melor sale 5 spectacole va scä-
dea sub reteta bugetará seralá,
fixatá prin buget, pentru sta-
giunea in curs, läsând la apre-
cierea Comitetului de directie sit
decidä altfel in cazuri exceptio-
nale.
In ultima lunä a stagiunii pie-
sele originate românesti nu se
mai pot juca decât cu asenti-
mentul autorului.
49. Pentru traducerile In pro-
zä versuri, traducátorul va
nrimi o sumä fixä, ce se va sta-
bili, dura propunerea directoru-
lui, de Com'tetul de directie pe
ham ofertei filcutá de tradud-
tor.
50. Directorul, cu avizul con-
form al Comitetului de directie,
poate din consideratiuni finan-
ciare, tehnice sau de ordine pu-
blid, sá amâne reprezentarea
unei piese trecutä In repertoriu
timp de douä. stagiuni.
Dad, rliCi la inceputul stagiu-
nii a treia piesa nu se va repre-
zenta, autorul are dreptul la o
despägubire globalä. echivalentá
cu tantiemele ruvenite pentru 10
repre7entatii, dupä media buge-
tarä, In curs, sau sá si-o retragá.
Dacá piesa n'a fost retrasá, ea
va rämâne mai departe In re-
pertoriul teatrului. In caz de re-
prezentare ulterioarä autorul Isi
va nrimi tantiemele legale.
51. Este interzis de a se Ina-
prumuta costumele, decorurile si
 20 Martie 1937
rechizitele, proprietatea. Teatre-
Or Nationale, directorul fiMd
personal responsabil pentru ori-
ce prejucliciu adus institutiei in
caz de abatere.
Asemenea schimburi sau im-
prumuturi se pot admite, cu a-
probarea directorului general,
numai intre Teatrele Nationale
.s; Operele Române, precum
pentru spectacole cu caracter
cultural.
TITLUL II
CAPITOLUL
Personalul Teairelor Nationale
1. Categoriile de personal
52. Personalul Teatrelor Na-
tionale este de 4 categorii, si a-
nume:
a) Personalul artistic;
b) Personalul tehnic;
c) Personalul administrativ;
d) Personalul de serviciu.
A. Personalul artistic
53. Personalul artistic se corn-
pune din: personal artistic per-
manent si personal artistic au-
xiliar (corpul de figurate).
54. Personalul artistic perma-
nent se compune din artist dra-
matici i directori de scenä.
Numärul personalului artistic
permanent va fi la Bucuresti de
maximum 70, din care cel mult
'30 personal feminin; la celelalte
teatre de maximum 40, din care
cel mult 1/3 personal feminin.
In numärul de mai sus suni
cuprinsii directorii de scend,
anume: maximum 3 pentru
Bucuresti, dintre care unul
,.prim director de sceng."; maxi-
mum 2 pentru celelalte Teatre
Nationale.
55. Personalul artistic perma-
nent, din punct de vedere al sta-
bilitätii, este provizoriu i deli-
nitiv!
Hamangiu, vol. XXV. 83.
www.digibuc.ro
513
56. Personalul artistic auxi-
liar este compus din corpul fie
figurate, angajat de director ca
diurnist pe un an intreg, sau
rmmai pe durata unei stagiuni
si retribuit dintr'un fond glo-
bal bugetar.
Numärul personalului artistic
auxiliar al fieclirui teatru va fi
de maximum 1/3 din numärul
personalului artistic permanent
al teatrului respectiv, pästrân-
du-se aceeasi proporte intre fe-
mei si bärbati.
B. Personalul tehnic
57. Personalul tehnic se im-
parte in personal tehnic supe-
rior si personal tehnic inferior.
Fac parte din personalul teh-
nic superior: pictorii-scenografi,
regisorii si sufleurii.
Fac parte din personalul teh-
nic inferior meseriasii.
58. Personalul tehnic, din
punct de vedere al stabilitätii,
este de asemenea provizoriu
definitiv.
Numärul personalului tehnic
se hotäräste de comitetul de di-
rectie in limita posibilitätilor bu-
getare.
C. Personalul administrativ
59. Personalul administrativ
este compus din numärul de
functionari necesari diferitelor
servicii ale teatrului.
Numärul acestui personal se
stabileste de Comitetul de direc-
tie, in limita posibilitätilor bu-
getare.
El este supus dispozitiunilor
statutului functionarilor publici
si regulamentului respectiv, cu
derogärile preväzute in legea de
fatä 1).
1) A se vedea Legea pentru Sta-
tatul functionarilor publiel, din 19
Iunie 1923, la pag. 409, vol. XI
514 20 Martie 1937

D. Personalul de serviciu Artistul in cauzd va fi instiin-

60. Personalul de serviciu este tat in scris de chtre directie de
provizoriu si definitiv. data sedintei comitetului. i va.
Numdrul j retributia acestui avea dreptul sd-si sustinä cauza.
personal se fixeazd de Comite-
tul de directie in limita trebuin-
telor si a posibilitdtilor buge-
tare.
2. Recrutarea personalului
A. Personalul artistic
permanent
61. Artistii dramatici se re-
cruteazd dintre absolventii Aca-
demiilor de Artd dramaticd si
muzicd.
62. Ei se angajeazd cu titlul
provizoriu, prin contract, pe câte
un an, cu incepere dela 1 Au-
gust pând la 31 Iu lie.
Un artist poate obtine maxi-
mum 4 angajäri anuale.
Acei care vor obtine 4 anga-
jdri provizorii anuale si conse-
cutive vor fi, in mod obligato-
riu, supu0 deliberdrii Comitetu-
lui de directie, care, tinâncl sea-
ma de talentul, sarguinta si pur-
tarea artistului, le va putea a-
corda un nou angajament pe un
interval de patru ani.
63. Artistul care in cursul a-
cestei a doua etape se va fi evi-
dentiat printr'o creatie, fie si
intr'un rol episodic si care a
functionat astfel opt ani conse-
cutivi in teatru, devine suscep-
tibil de definitivare.
In acest scop, directorul va
prezenta in mod obligatoriu Co-
mitetului de directie situatia ar-
tistilor care intrd in prevederile
alineatului de mai sus.
XII, cu mod. 26 Iunie 1930, pag. 360,
vol. XVIII si 22 Martie 1933, pag.
92, vol. XXI, precurn EA Regula-
ment de aplicare, din 23 Noemyrie
1923, la pag. 418, vol. XIXII, eu
mod. 5 August 1930, pag. 833, vol.
XVIII.
www.digibuc.ro
inaintea Comitetului, prin me-
moriu scris, insotit de cronici
teatrale. etc.
Comitetul de directie, tinânct
seama de intreaga activitate a
artistului, va putea acorda de-
finitivarea. Hotdrirea Comitetu-
lui se va supune aprobarii Mi-
nisterului Cultelor si Artelor.
Artistul care in ultima peri-
oadd de angajament a obtinut
eel putin 3 gratificatii, dintre
care cel putin cloud in ultimil
doi ani, va fi definitivat in mod
obligatoriu deed% dupd obtinerea
celei din urmtl gratificatii n'a
cdpätat o pedeapsä mai mare ca
amenda.
64. Artistul definitiv nu maf
poate fi indepdrtat din teatru
deal prin punerea la retragere,
sau ca pedeapsd, In ambele ca-
zuri numai cu formele si In con-
ditiunile legii de fatä.
Artistul respins dela definiti-
vare este concediat de drept.
65 Directorii de scend se re-
cruteazd dintre personalitdtile
de specialitate cu reputatie no-
torie.
Angajarea se face cu titlu pro-
vizoriu, prin contract pe un an,
cu posibilitate de inoire pe
2 ani.
Dupd 3 ani de functionare, di-
rectorul de scend poate fi defi-
nitiv at.
66. Directorii de scend, pro-
veniti dintre artistii dramatief
definitivi si regizorii definitivi,
se pot definitiva dupd, un an.
B. Personalul tehnic
67. Personalul tehnic de am-
bele categorii se angajeazd si de-
finitiveazd dupd aceleasi norme
 20 Martie 1937
si in aceleasi conditiuni ca
artistii dramatici.
Personalul tehnic inferior, in
prima perioadd de contracte a-
nuale, se angajeaza numai de
director, conform art. 19, alin. d,
C. Personalul administrativ
68. Personalul administrativ,
in afard de director si adminis-
trator, se numeste, se definiti-
veazd si se inainteazá, in con-
formitate cu dispozitiunile sta-
tutului functionarilor publici, de
director, cu avizul conform al
Comitetului de directie j cu a-
probarea ministrului cultelor si
artelor.
D. Personalul de serviciu
69. Personalul de serviciu se
numeste, se disciplineazá si se
revoacá de director.
Definitivarea se poate acorda
de Comitetul de directie, la pro-
punerea directorului, dupä func-
tionare de cel putin 3 ani.
70. Personalul de serviciu de-
finitivat nu poate fi revocat, de-
al cu avizul conform al Comi-
tetului de directie, pe baza unei
anchete, cu ocazia cäreia sd se
fi ascultat si invinuitul.
CAPITOLUL II
Salarizare, drepfuri i indaforiri
§ L Salarizare
71. Salarizarea intregului per-
sonal artistic, tehnic si de ser-
viciu se stabileste de Comitetul
de directie, potrivit prevederilor
bugetare.
Salarizarea personalului admi-
nistrativ se face potrivit norme-
lor de salarizare a functionari-
lor publici, acest personal ur-
inal-id a fi incadrat in gradele
dupg normele stabilite cte legi
pentru functionarii Statului.
www.digibuc.ro
515
72. Pentru artistii dramatici
personalul tehnic, trecerea de
la o etapa la alta a cadrului
provizoriu, precum si trecerea
din cadrul provizoriu in cel de-
finitiv, implicá un spor de sa-
lariu de 15°/o-25% fat5, de sala-
riul ultimului contract.
Directorii de scenä definitivati
primesc de asemenea un spor de
salariu intre 15%-25°/o.
73. Personalul artistic per-
manent si personalul tehnic de-
finitiv poate obtine 3 gradatii de
merit de cate 200/o socotiti la sa-
lariul cu care au intrat in ca-
clrul definitiv.
Termenul intre graclatii este
de minimum 3 ani.
Gradatia odatá acordatä face
parte integranta din salariu si
se socoteste la pensie.
Gradatiile se acorda de Comi-
tetul de directie, la propunerea
directorului, numai la alegere,
tinând seama de activitatea ar-
tistului sau a tehnicianului.
74. Personalul de serviciu de-
finitiv are dreptul la gradatii
in aceleasi conditiuni.
75. Salariul minim initial ce
se va oferi personalului artis-
tic permanent si tehnic supe-
rior, din cacirul provizoriu, va fi
de lei 5.000 brutto lunar la Bu-
curesti si de lei 4.000 brutto lu-
nar in celelalte
Maximum acestui salariu va
putea fi de 16.000 lei brutto lu-
nar.
Pentru personalul artistic per-
manent si tehnic superior, din
cadrul definitiv, salariul minim
va fi de lei 12.000 brutto lunar
pentru Teatrul National din Bu-
curesti, iar salariul maxim de
lei 27.000 brutto lunar pentru
toate Teatrele Nationale.
76. Personalul de toate cate-
goriile al Teatrelor Nationale sau
particulare subventionate, poate
 516 20 Martie 1937

fi membru al Casei de Credit, sd-si indeplineasca cu punctua-

Economie si Ajutor a Corpului
Didactic, in aceleasi conditiuni
ca si personalul pendinte de Mi-
nisterul Educatiunii Nationale.
77. Salariile si gratificatiile
personalului de toate categoriile
nu se pot ceda, nici in total, nici
in parte. Ele nu se pot urrndri
decât: a) Pând la 1/3 parte dato-
rii cdtre Stat, penalitIti prevä-
zute de lege, pentru chirii si cre-
ante alimentare, precum si pen-
tru creantele privilegiate prevä-
zute de art. 1.729 din codul ci-
vil român; b) Pând la jumätate
pentru plata dotei legiuitei sotii,
precum si pentru alimentele a-
cordate de lege sotiei, copiilor
ascenclentilor.
Oricare ar fi numärul si cali-
tatea creditorilor urmäritori, nu nale, cât si din oficiu, sä dis-
se va putea retine, sub niciun punä detasarea provizorie a ori-
cuvânt, mai mult de i/2 din sa- cdrui artist pe scena altui Tea-
lariul personalului, oricare ar fi tru National. Aceastd detasare
dispozitiunile de privilegiu sau
precddere aconlate de legi cre-
ditorilor respectivi.
78. Personalul artistic per-
manent si cel tehnic poate fi pus
la retragere, din oficiu, pentru
, limitä de vArstä la 60 de ani im-
pliniti sau la 30 de ani de ser-
viciu.
Artistii si tehnicienii care vor
avea cel putin 20 de ani de ser-
viciu cu retineri pentru pensie
si care nu mai sunt In stare din bugetul institutiei pe scene
sä-si indeplineascä in mod sa-
tisfäcdtor Indatoririle impuse de
prezenta lege, din cauze de de-
formare fizicd, viciuri, pierde-
rea memoriei sau sedderea vd-
ditä a talentului, vor putea fi
pusi in retragere din oficiu cu
pensiunea imediatá si cu dis-
pensä de vArstä.
. 79. Intregul personal al Tea-
trelor Nationale beneficieazd de
50% reducere pe C. F. R.
80. Personalul este obligat
litate obligatiunile contractuale
si sä respecte intocmai dispozi-
tiunile regulamentelor interioare
si mäsurile luate de directie in
conformitate cu legile si regu-
lamentele.
81. Este strict interzis direc-
tiilor a permite personalului ar-
tistic a da reprezentatii in bene-
ficiu. Cälcarea acestei dispozi-
tiuni constitue o grava abatere
dela lege.
Se excepteazd reprezentatiile
In turneuri care se pot acorda
de Directiunea Teatrului, numai
artistilor definitivi, o singurä
lurid pe stagiune, cu piese din
repertoriul Teatrului.
82. Directorul general va pu-
tea, la cererea Teatrelor Natio-
nu poate dura decât maximum o
stagiune si nu poate fi repetatd
pentru acelasi artist MI-A voia
lui decât dura maximum trei
ani dela ultima detasare.
Artistul este obligat sd pri-
meascd detasarea; el are dreptul
la rambursarea cheltuielilor de
transport si la o diurnd ce se
va stabili de directorul general,
de comun acord cu directorul
teatrului respectiv, si se va pläti
cäreia s'a fäcut detasarea, in li-
mitele creditelor de care se dis-
pune.
83. Directorul teatrului, cu a-
vizul conform al Comitetului de
directie, va putea de asemenea
imprumuta teatrelor particulare,
sub beneficiul schimbului, maxi-
mum doi artisti in cursul unei
stagiuni si numai pentru câte
o piesd, dacd bine inteles arts-
th respectivi nu vor fi indispen-
sabili reprezentatiilor in curs.

www.digibuc.ro
 20 Mprtie 1937
Asemenea aprobare se poate da
pentru a juca numai in piesele
române$ti.
84. Personalul angajat prin
contract va fi avizat in caz de
nereangajare cu o lung Inainte
de expirarea contractului res-
pectiv. De asemeni, personalul
care nu doreste a mai fi reanga-
jat, este obligat sá avizeze direc-
tiunea in acelasi termen.
CAPITOLUL III
Penalifäti. Disciplin
§ 1. Pena litäti
85. Personalul artistic, teh-
nic, administrativ $i de serviciu,
care se va face vinovat de aba-
teri dela indatoririle legale re-
gulamentare, contractuale sau
dela dispozitiunile luate de di-
rectie, in conformitate cu legea
$i regulamentul, precum i acei
care in timpul serviciului, in in-
teriorul institutiei sau tn vieata
particularg se vor face vinovati
de acte de indiscipling sau pur-
tare care atinge prestigiul insti-
tutiunii va fi pasibil, dupg gra-
vitatea vinei, de una din urmg-
toarele pedepse disciplinare:
A. In ce priveste personalul ar-
tistic permanent, personalul teh-
nic superior si personalul tehnic
inferior definitiv
a) Admonestarea;
b) Amenda cu pierderea sala-
riului pe cel mult 30 de zile;
c) Suspendarea pâng la ma-
ximum 2 luni cu pierderea sa-
lariului;
d) Suspendarea din serviciu,
fgrg drept pentru personalul ar-
tistic de a juca pe altg sceng pe
timp de cel mult 6 luni, cu pier-
derea salariului;
e) Punerea in disponibilitate
pe doi ani,
Concedierea.
www.digibuc.ro
517
B. In ce prive$te personalul
administrativ
a) Mustrarea;
b) Amenda pe cel mult 30 de
zile;
c) Stergerea de pe tabloul de
inaintare;
d) Suspenclarea din serviciu pe
maximum 6 luni, cu pierderea
salariului;
e) Punerea in disponibilitate,
f) Destituirea.
C. In ce prive$te personalul ar-
tistir auxiliar, personalul tehnic
inferior provizoriu si personalul
de serviciu
a) Admonestarea;
b) Amenda cu pierderea sala-
riului pe cel mult 30 de zile;
c) Concedierea.
86. Atât in cazul prevgzut de
punctul A, cât $i in cel prevd-
zut de punctul B, timpul de sus-
penclare sau disponibilitate nu
conteazg la vechime, gradatie $i
pensie.
87. Pedepsele prevázute la
art. 85, punctul A, alin. a $i b,
cele previizute sub punctul B,
alin. a $i b, precum $i cele dela
punctul C, alin. a $i b, se pro-
nuntá si aplicg de director. Pe-
depsele dela punctul A, alin. c
$i d si B, alin. c, precum si a-
ceea dela C, alin. c, se pronuntg
si aplicd de Comitetul de direc-
tie.
Pedepsele dela punctul A, a-
lin, e i f, si dela punctul B, ann.
d, e, f, se pronuntg numai de
comisiunea disciplinard prevg-
zutg de legea de fatg.
88. Cu exceptia pedepsei dela
punctul C, alin. c, celelalte pe-
dense pe care Comitetul de di-
rectie le poate pronunta in pri-
mä se pot apela la co-
misi a disciplinarg.
518
Hotätirile comisiunii dis-
ciplinare sunt definitive *i exe-
cutorii.
90. Fiecare artist; tehnician *i
functionar administrativ va a-
vea a:Le un *tat personal, In
care se va nota activitatea fie-
caruia, gratificatiile, pedepsele
*i orice schimbare de situatie.
§ 2. Comisia disciplinara
91. Pe Mug% fiecare Teatru
National va functiona cAte o co-
misiune disciplinara, compusa
din:
a) Primul-presedinte al tribu-
nalului local sau delegatul salt,
care va fi pre*edintele comisiei;
b) Directorul teatrului respec-
tiv;
c) Un actor dramatic desem-
nat prin alegere de personalul
artistic permanent pe termen de
doi ani.
Odatä cu desemnarea mem-
brului titular se va face *i de-
semnarea membrului supleant
pe acelasi termen.
92. Sesizarea comisiunii dis-
ciplinare se face de director, In
urma avizului conform al Co-
mitetului de directie.
Trimeterea In judecata se va
face pe baza unei anchete prea-
labile, cu care ocazie va fi as-
cultat $i Invinuitul.
93. Un delegat al directiei, din
randul personalului teatrului, va
sustine acuzarea Inaintea comi-
siei.
94. Presedintele comisiei, pri-
mind cererea de trimetere In ju-
decata, va comunica Invinuitu-
lui punctele de acuzare, odata
cu citatia pentru termenul fi-
xat.
Comunicarea se va face cu 10
zile libere Inainte de termen.
95. Invinuitul are drept sa se
apere personal, prin memorii
www.digibuc.ro
20 Martie 1937
scrise sau printr'un aparator re-
crutat din personalul teatrului.
96. Hotarlrile comisiei disci-
plinare se executa de director pe
cale de decizie.
PARTEA III
Operele Române
TITLUL I
Organizarea
CAPITOLUL I
Organe de conducere i adminis-
frare
97. Operele Române sunt con-
duse de un director, ajutat de
un administrator *i un comitet
de directie.
Directorul care nu face parte
din lumea muzicala va putea fi
secondat de un director artis-
tic.
I. Compunere
A. Directorul, administratorul,
directorul artistic
98. Directorul se recruteaza
dintre personalitatile cu o recu-
noscuta reputatie muzicald sau
culturala.
Directorul artistic se recru-
teaza dintre personalitätile mu-
zicale sau artistice reputate. Nu-
mirea se face prin decizie
cu avizul directorului
institutiei.
Acest post poate fi ocupat cu
aceea*i forma i pe cale de dele-
gatie de catre un dirijor *ef de
orchestra, prim solist sau direc-
tor de scena din institutia res-
pectiva.
99. Dispozitiunile prevazute
de art. 7. 8 si 9 din prezenta lege
se apnea Intocmai *i directoru-
lui *i administratorului operei.
Administratorul Operei riu va
putea cumula, nici prin numire
*i nici prin delegatie functiunea
 20 Martie 1937 519

sa cu aceea de administrator al zica, iar acolo unde nu existä o

Teatrului National.
100. Directorul artistic se
poate desärcina din functia res-
pectivä atunci cand directorul
institutiei este o personalitate de
specialitate si cere acest lucru
ministerului.
Directorul artistic desdrcinat Ministerului Cultelor si Artelor;
din functiune In modul mai sus h) Un critic muzical desem-
arätat are dreptul la o despä- nat de ministrul cultelor $i arte-
gubire egald cu salariul pe 3 lor dintre membrii Asociatiei ge-
luni, dad nu face parte din per-
sonalul permanent al operei.
Directorul artistic, numit prin
delegatie din personalul operei,
In caz de retragerea delegatiei,
Isi reocupg postul ce a avut In
institutie.
101. In caz de abatere dela
datorie sau dovadä de lipsä de
tompetentä, directorul artistic
va putea fi revocat de ministru,
pe baza unei anchete fäcute de
directorul general si cu avizul
conform al Comitetului de direc-
ttie.
B. Comitetul de direc(ie
1021). Comitetul de directie
se compune din:
a) Directorul Operei, ca prese-
dinte;
b) Administratorul, numai a-
tunci cand sunt In discutie ches-
tiuni de orclin administrativ
financiar;
c) Directorul artistic (dad e-
xistä);
d) Primarul municipiului sau
un delegat al säu, care nu va
putea fi cleat un ajutor de pri-
mar;
e) Un cântäret solist definitiv
sau un dirijor ales de persona-
lul artistic permanent;
Rectorul Academiei de Mu-
1)A. se vedea deeret-lege din 23
Septemvrie 1937, la ordinea erono-
logia.
personalitate muzicalä aleasä de
preferinth dintre fostil directori
sau concesionari ai Operelor Ro-
mano;
g) Un. jurist, care pentru O-
pera Românä din Bucuresti va
fi un avocat din contenciosul
nerale a criticilor dramatici $i
muzicali din Romania.
103. Dispozitiunile art. 11-16
inclusiv din prezenta lege se a-
plicä si Comitetului de
directie al operei.
104. Dispozitiunile art. 17-38
inclusiv din partea II-a a pre-
zentei legi se aplid fn totul si
Operelor Române.
105. Atributiunile de ordin
artistic ale directorului, prevä-
zute de art. 20, se vor exercita de
acesta cu concursul directorului
artistic (dad exista).
Personalul artistic si tehnic se
va angaja dupa ce s'a luat $i a-
vizul directorului artistic.
106. Directorul operei poate
delega directorului artistic, fn
parte sau fn total atributiunile
sale de ordin artistic, fn care caz
acesta din urma rämâne räspun-
zätor de mäsurile luate In exe-
cutarea delegatiei date.
CAPITOLUL II
Organizarea arfisficii a Operefor
Rom âne
§ 1. Comitetul de lecturi
107. Pe lânga fiecare Opera
Românä va functiona un comi-
tet de lectura, compus din:
a) Directorul operei, ca pree-
dinte;
b) Directorul artistic (dacä e-
xistä);
c) Un solist definitiv desem-

www.digibuc.ro
520 20 Martie 1937
nat de directorul general al tea-
trelor i operelor;
d) Un reprezentant al critici-
lor muzicali;
e) Un reprezentant al Soc.
Compozitorilor Români;
f) Un director de sceng.
Secretarul studiilor muzicale
va fi secretarul comitetului.
108. Membrii comitetului de
lecturg se numesc pe 4 ani de
Ministerul Cultelor si Artelor,
prin decizie ministerialg.
Membrii comitetului de lec-
turg care vor lipsi nemotivat de
la 3 sedinte consecutive, se vor
considera demisionati.
Dispozitiunile art. 40 si 41 din
legea de fatg se aplicg Intocmai
comitetelor de lecturg ale Ope-
relor Române.
109. Atributiile comitetului
de lecturg sunt urmgtoarele:
a) De a Intocmi repertoriul
permanent al Operelor Roma-
nesti.
Pentru ca o opera sg poatg fi
admisg In repertoriul perma-
nent al institutiei respective se
cere sg fi trecut cel putin 5 ani
dela prima reprezentatie, In care
interval opera respectivg sg se
fi cântat cu succes In cel putin
3 stagiuni pe scena teatrului
respectiv.
Lucrarea va fi luatg In discu-
tiune de comitetul de lecturg, In
vederea admiterii In repertoriul
permanent, In urma propunerii
In scris a unuia dintre membrii
b) De a se pronunta asupra re-
prezentgrii operelor noi si a tra-
ducerilor operelor strgine, care i
s'ar prezenta spre aprobare.
110. Dispozitiunile art. 43 si
44 sunt aplicabile si comitetelor
de lecturg, ale operelor române.
ß 2. Organizarea artistici
111. Directorul operei este o-
www.digibuc.ro
bligat sg Intocmeascg reperto- ,
riul anual la ineeputul fiecgret
stagiuni.
Repertoriul se intocmeste, lu-
Andu-se si avizul directorulut
artistic si se supune in preala-
bil aprobgrii Comitetului de di-
rectie.
Acest repertoriu va fi compus
din opere din repertoriul clasie
strain, opere românesti din re-
pertoriul permanent si din lu-
crgri noi românesti i sträine
(traduceri) admise In prealabit
de atre comitetul de lecturg.
112. 0 operg originalg noug
sau o traducere noug, admisg
de comitetul de lecturg, se va
reprezenta In mod obligatoriu In
cursul stagiunii In care a fost
montatg, de cel putin trel orf.
Dacd reteta ultimului spectaca
a scgzut sub reteta bugetarg se-
ralg fixatg prin buget, reprezen-
tarea operei rgmâne la latitudi-
nea directi el.
113. Reprezentarea unei o-
pere primite de comitetul de lec-
turg devine obligatorie pentru
directie din momentul acceptgrii
prin comitet.
Consiliul de directie are to-
tusi dreptul sg amâne limp de
trej stagiuni reprezentarea ope-
rei. Dacg nici in cursul stagiu-
nii a patra opera nu va fi repre-
zentatg, autorul are dreptul la
o despägubire globalg, echiva-
lentg cu tantiemele a cinci re-
prezentatiuni, socotite dupg re-
teta bugetarg In curs.
Opera respectivg rgmânând
mai departe la dispozitia direc-
tiei.
114. In reperteriul fiecgret
stagiuni va figura In mod obli-
gatoriu cel putin o operg din re-
pertoriul permanent românesc.
115. Modificärile inerente In-
scengrii unei opere noi nu vor
putea altera In niciun caz nici
 20 Mai tie 1937
structure, nici spiritul lucrarii,
nici insusirile sale expresive, asa
cum a fost aprobata de comite-
tul de lecturd.
116. Pe scenele operelor ro-
mane nu pot cânta in limbi strä-
ine decât artisti de nationalitate
straind, invitati ca oaspeti si nu-
mai ei.
117. Compozitorii de opere ro-
mânesti vor primi dela directia
operei respective, dupl. ce lucre-
rea a, fost acceptata i hotdrita
ce sa fie reprezentata, sumele
necesare pentru transcrierea ma-
terialului muzical, care ramâne
proprietatea operei.
118. Tantiemele cuvenite au-
torilor acestor lucräri vor fi de
15 la sutd. asupra retetei serale
brute pentru compozitor si 7 la
suta pentru libretist.
119. Traducerile operelor strd-
ine se vor increclinta de prole-
rinta persoanelor cu reputatie
notorie literara i muzicala; când
aceste douà conditiuni nu sunt
Intrunite in aceeasi persoana,
traducerea se va increclinta unei
personalitäti literare, ajutatd in
ceea ce priveste partea tehnicä
muzicala de un colaborator de
specialitate.
In niciun caz onorariul cola-
boratorului de specialitate nu
va putea intrece jumätate din
onorariul ce se acordà traduca-
torului principal.
Onorarille se stabilesc de Co-
rnitetul de directie; cu avizul co-
mitetului de lectura.
Din pretul general al traduce-
rii, in ambele cazuri, nu se va
putea da mai mult deal 20 la
suta la incheierea conventiei,
restul de 80 la sutä urmand a se
achita numai dupd, ce intreaga
lucrare terminatit va fi accep-
tatd de comitetul de. lecturä.
120. Comitetul poate refuza
traducerea, in care caz tradu-
www.digibuc.ro
52t
cätorul este obligat sà refaca lu-
crarea conform indicatiilor date.
Traducdtorul este obligat a e-
fectua traclucerea de pe textul
original.
Odata lucrarea acceptata de
Comitet, forma ei devine defini-
tiva, neputand fi schimbatd, färà
consimtimântul traducatorului.
121. Dispozitiunile art. 51 se
aplica si Qperelor Române.
122. Qperele române nu vor-
putea da spectacole In afard de
orasele de resedinta, deal sub
forma de turnee oficiale i pe
raspunderea directiunii.
Aceste spectacole se vor da tn-
tr'unul sau mai multe cicluri.
TITLIJL II
Dispozipunl referitoare la personal
CAPITOLUL I
Personate! Operelor Române
1. Categoriile de personal
123. Personalul Operelor
mane este de 4 categorii, si a-
nume:
a) Personalul artistic;
b) Personalul tehnic;
c) Personalul administrativ;
d) Personalul de serviciu.
A. Personalul artistic
124. Personalul artistic se
compune din:
1. Personalul artistic solist.
2. Personalul artistic de ansam-
blu.
125. Personalul artistic so-
list se compune din:
a) Comprimari;
b) Cantdreti solisti balerine
soliste;
c) Cantareti prim solisti, prima
baleriud;
d) Corepetitori;
e) Dirijori;
f) Prim-dirijor maestru cla
balet;
 522 20 Martie 1937

g) Directori de scenä. solventii Academiilor de muzica

126. Personalul artistic de arta drarnatica i dintre ab-
ansamblu se compune din: solventii scolilor superioare de
a) Cor; specialitatea respectiva.
b) Balet; 134. Peronalul artistic se an-
c) Orchestra. gaj e aza cu titlul provizoriu,
127. Numärul personalului, prin contract, pe cate un an, cu
t antäreti-solisti ai fiecarei 0- incepere dela 1 August-31 Iulie.
pere, nu va putea fi mai mare Un artist poate obtine maxi-
de 45, din care cel mult 20 per- mum 3 angajäri anuale.
sonal femenin; numärul directo- Acei care vor obtine trei an-
rilor de scenä va fi maximum 2 gajäri provizorii anuale conse-
pentru fiecare Opera,. cutive vor fi In mod obligatoriu
128. Personalul artistic, din supusi deliberärii Comitetului de
punct de vedere al stabilitätii, directie, care Orland seama de
se Imparte In provizoriu si de- talentul, sarguinta si purtarea
finitiv. In afarä de acest perso- artistului, Ii va putea acorda un
hal se poate angaja, cu aproba- nou angajament de 3 ani.
rea Comitetului de directie, in ArtistuI care In cursul acestei
Mod ocazional, i artisti sträini etape se va fi evidentiat inteun
pentru o reprezentatie sau o se- mod deosebit si care a functio-
vie de maximum 3 reprezentatii. nat astfel 6 ani consecutivi Ia
Opera Romang, devine suscep-
B. Personalul tehnic tibil de a fi clefinitivat.
129. Personalul tehnic se Ira- 135. In vederea clefinitivarii,
parte In: superior si inferior. clirectorul este obligat a pre-
Personalul tehnic superior se zenta Comitetului de directie si-
tompune tuatia personalului susceptibil
a) Pictori decoratori; de definitivat. Cel In cauza va fi
b) Regizori. Instiintat In scris de catre di-
Personalul tehnic inferior se rectie de data sedintei Coroite-
tompune din: tului si va avea dreptul sa-si
Sef masinist, electricieni, me- sustinä cauza prin memoriu
seriasi. scris, Insotit de cronici, etc.
130.PersonaIul tehnic este de Comitetul de directie, Orland
asemeni provizoriu sau definitiv. seama de valoarea, activitatea
131. Numärul personalului si conduita artistului, va putea
tehnic se hotäräste de Comite- acorda definitivarea, cu aproba-
tul de directie In limita posibi- rea Ministerului Cultelor si Ar-
litätilor bugetare. telor.
132. Dispozit'iunile art. 59 si 136. Personalul definitiv nu
'60, referitoare la personalul ad- mai poate fi indepartat din
Ministrativ si de serviciu, se a- Opera cleat prin punerea la re-
plica si pentru Opere. tragere sau ca pedeapsa, in am-
bele cazuri numai cu formele si
§ 2. Recrutarea personalului In conditiunile legii de fata. Per-
Personalul artistic sonalul respins dela definitivare
este concediat de drept.
133. Personalul artistic se re- 137. Directorii de scenä, di-
truteaza de preferintä dintre ab- rijorii i maestrii de balet se an-
www.digibuc.ro
 20
gajeazd, definitiveaza, In confor-
rnitate cu dispozitiunile art. 65
din prezenta lege.
138. In vederea unei bune re-
crutgri si a incurajarii elemen-
telor tinere valoroase, Directia
Operei va trimete un reprezen-
tant calificat in comisiunea exa-
minatoare a absolventilor Aca-
demiei de muzica din localitatea
respectiva, care impreuna cu
reilalti membri ai juriului sä
desemneze maximum trei dintre
absolventii, având insusirile ne-
cesare, atât din punct de vedere
vocal cat si scenic; aceastä ope-
retie se va repeta anual.
Absolventii desemnati de a-
ceasta comisiune vor primi de
drept ate un modest, angaja-
ment la una din Operele Statu-
lui, prin contracte anuale, in
mod obligatoriu, timp de 2 ani,
in intervalul carora sa i se dea
noului angajat cel putin 6 de-
buturi in genul respectiv.
Aceste angajari nu infrä in
numgrul maxim de personal
prevazut la art. 127.
B. Restul personalului
139. Pentru recrutarea, defi-
nitivarea si inaintarea persona-
lului tehnic, administrativ si de
serviciu se aplicä aceleasi norme
ca si pentru Teatrele Nationale.
CAPITOLUL H
Salarizare, drepturi 0 indatorirt,
penalifäli, disciptina
140. Dispozitiunile art. 71-96
inclusiv din prezenta lege se
apnea intocmai si Operelor Ro-
mane.
In Comisiunea disciplinarg
prevazuta de art. 91, in locul per-
soanelor dela punctele b §i. c,
vor intra directorul Operei res-
pective si un artist solist.
www.digibuc.ro
Martie 1937 523
PARTEA IV
TITLUL I
Controlal speetaeolelor
CAPITOLUL I
Dispozitiuni generate
141. Spectacolele de orice fel
sunt libere in Romania, cu in-
datorirea pentru intreprinzatorii
profesionisti de a se conforma
legii de fata si a se supune tu-
turor celorlalte legi si regula-
mente in vigoare, in tot ce pri-
veste ordinea, siguranta si se,-
lubritatea public&
142. Directiunea Genera la a
Teatrelor Nationale si Operelor
Române si a Controlului spec-
tacolelor din Ministerul Cultelor
si. Artelor are controlul si poli-
Oa tuturor spectacolelor in ge-
neral.
143. Aplicarea dispozitiunilor
prezentei legi intra in cäderea
Directiunii Generale a Teatrelor
si Operelor, ale carei atributiuni
sunt:
a) De a supraveghia si con-
trola activitatea oricarui intre-
prinzator de spectacole, pentru
a-1 obliga sä se conformeze le-
gilor, regulamentelor si deciziu-
nilor ministeriale in vigoare.
Regulamentul legii va specifica
normele dupä care se va executa
acest control;
b) De a indruma si coordona
activitatea tuturor teatrelor re-
gionale si comunale, hotarind
normele dupa care acestea vor
avea sä functioneze din punct
de vedere artistic si administra-
tiv;
c) De a supraveghia reprezen-
tatiile trupelor particulare, ori-
care ar fi genul lor de specta-
col, luand masuri pentru bunul
mers din punct de vedere natio-
nal, moral si al propäsirii mis-
caril artistice din intreaga tard.
524 20 Martie 1937
144. Orice revista teatralä sau
spectacol nu se poate reprezenta
decât cu autorizatia Directiunii
generale a teatrelor.
Controlul revistelor teatrale si
al oricarui spectacol, care pune
In scenä actualitatea, se va face
de asemenea de Directia gene-
raM, sub raportul moral, natio-
nal si al respectului datorit in-
stitutiilor fundamentale ale Sta-
tului.
145. Directorii Teatrelor Na-
tionale, precum i primarii frl
celelalte localitäti unde nu existä
teatre nationale, pot interzice,
pentru motivele ardtate la arti-
colul precedent, . orice spectacoI
neautorizat 6 Directia Gene-
ralä a Teatrelor.
Directorii trupelor particulare,
care vor aduce vreo jignire sen-
tirnentului national, prin textul
pieselor ce reprezintä, prin cos-
tume, decoruri sau orice alte
mijloace tehnice, sunt direct
räspuzgtori in fata autoritätilor.
Pentru asemenea abateri, Di-
rectia generald este Indreptätitä
a retrage autorizatia acordatä
a dispune interzicerea specta-
colului, independent de alte pe-
nalitäti preväzute de legi si re-
gulamente.
146. Vor avea, in mod obliga-
toriu, locuri permanente la orice
spectacol:
a) Directiunea Generalä a Tea-
trelor; b) Directorii Teatrelor
Nationale din localitätile respec-
pective; c) Directiunea Generalä
a Politiei; cl) Prefectul Politiei
Capitalei; e) Reprezentantul Cor-
pului de Pompieri; f) Reprezen-
tantul Asistentei Medicale (Sal-
varea); g) Procurorul general si
procurorul de serviciu; Comi-
sarul de serviciu.
Ziarele cotidiane si revistele
literare care au 5 ani de apa-
ritie continta si care public& In
www.digibuc.ro
mod obisnuit, cronici artistice si
dramatice, vor avea, in mod
obligatoriu, câte un loc perma-
nent numai la Teatrele Natio-
nale si Operele Române.
Ziarele i revistele care Inde-
plinesc conditiunile specificate
la alineatul precedent, vor avea
câte un loc la fiecare spectacoI
in localitatea unde apar, färä
Insà ca totalul acestor locuri
pentru presä sà fie mai mare
de 15 pentru Bucuresti si de 6
pentru Teatrele Nationale si
Operele Române din alte orase.
Atribuirea acestor locuri se va
face dacg va fi cazul in ordinea
cererilor si a vechimii cotidia-
nului si al revistei.
Invitatiunile permanente date
persoanelor oficiale, in afarä de
cele prevAzute In lege cu drept
de a le avea, se suprimä.
l3iletelor de favoare li se vor
aplica timbre teatrale care sä
reprezinte 50% din pre(ul bile-
tului.
Numärul biltelor de favoare
nu va putea fi mai mare de 10,
pentru fiecare reprezentatie.
CAPITOLUL II
Tealrele regionale ;i comunale
147. Pe lângd Teatrele Na-
tionale si. In afara de teatrele
particulare mai pot exista ur-
mätoarele categorii de teatre:
a) Teatrele Nationale infiin-
tate i sustinute de mai multe
comune sau judete, pentru a de-
servi o regiune;
b) Teatrele comunale infiin-
tate si sustinute de comung.
Aceste teatre nu pot fi declarate
ca Teatre Nationale, decât in
urma trecerii lor sub autorita-
tea directä a Directiei generale
a teatrelor.
Acordarea titlului de Teatru
National se va face printeun
 20 Martie 1937
jurnal al Consiliului de Ministri,
publicat in Monitorul Oficial;
c) Teatrele subventionate, acele
care primesc cel putin 100.000 lei
cu titlul de subventie dela Stat.
148. Teatrele regionale si co-
munale, declarate teatre natio-
nale, vor fi asimilate din punct
de vedere al regimului taxelor
pe spectacole cu teatrele natio-
nale. Regulamentul prezentei legi
va specifica conditiile sub care
aceste teatre pot fi declarate
teatre nationale.
CAPITOLUL III
Exercitarea prolesiunii de artist
149. Nimeni nu poate exer-
cita profesiunea de actor, can-
taret, monologist, sansonetist, a-
crobat, prestigidator, dansator,
diseur, jongleur, imitator, artist
de circ, artist instrumentist, mu-
zicant si Muter, pe orice scenä
de teatru, arena, varieteu sau
()rice alt local public de orice
categorie, dacd nu face parte
din Sindicatul artistilor lirici si
dramatici in ce priveste cele 11
categorii dela inceput, din Sin-
dicatul artistilor instrumentisti
din Romania in ce priveste ca-
tegoriile 12 si 13, si din Sindi-
catul artistilor lautari in ce pri-
veste ultima categorie, toate 3
sindicatele recunoscute persoane
morale si juridice, si fiind sin-
gurele in drept de a elibera carti
de libera profesiune categoriilor
respective.
Toti membrii acestor sindicate
trebue sa fie cetateni romani.
Artistii din toate categoriile
specificate mai sus nu infra' in
prevederile legii asigurdrilor so-
ciale din 8 Aprilie 1933 1).
1) A se vedea Legea pentru uni-
ficarea asigurhrilor soeiale, din 8
Apriie 1933, la pag. 129, vol. XXI,
www.digibuc.ro
525
In afard de cärtile de libera
profesiune artistica, toate cate-
goriile de artisti si muzicanti,
specificate mai sus, urmeaza sá
aiba autorizatiunea Directiei ge-
nerale a teatrelor.
De asemenea si intreprinza-
torii de spectacole si patronii de
localuri nu vor putea angaja
artisti sau muzicanti, Ma% sá
aibá autorizatiunea Directiei ge-
nerale a teatrelor.
Orice intreprindere inceputd,
f Ará aceasta formalitate, va fi
de indatä interzisa.
Angajamentele se vor face nu-
mai pe bazd de contracte scrise,
care urmeazá sa fie vizate la
sindicatele respective.
Un regulament, alcdtuit de Di-
rectia generald a teatrelor, va
stabili conditiile in care se vor
elibera car-tile de liberd profe-
siune artisticä, precum si auto-
rizatiile pentru intreprinzatorii
de spectacole, patroni si artisti.
Contravenientii, atat angajati
cat si patronii care ii vor an-
gaja, far% a cerceta in prealabil
decá poseda cdrti de libera pro-
fesie, vor fi pedepsiti cu amenda.
dela 1.000 la 20.000 lei in benefi-
ciul Caselor de ajutor a sindi-
catelor respective, iar in caz de
recidiva, primii vor fi suspen-
dati temporar de sindicatele res-
pective, iar patronilor li se va
retrage autorizatia.
Sunt dispensati de aceste obli-
gatii artistii de nationalitate
strdinä care vor functiona, con-
form dispozitiunilor stabilite la
art. 150.
Contraventiile se vor constata
de cdtre:
a) Reprezentantii Directiei ge-
nerale a teatrelor, avand dele-
gatie speciala;
cu mod. 9 Noemvrie 1924, pag. 736,
vol. XXII si din 22 August 1936,
pag. 359, vol. XXIV, p. II.
526 20 Martie 1937

b) Precum si organele politie- an dela expirarea vechei auto-

neti, care vor incheia procese- rizatii.
verbale de contraventie, in asis- 3. Artistii instrumentisti de
tenta a doi martori, procese- nationalitate strilinä pot fi in-
verbale ce vor face dovada In gäduiti a exercita profesiunea,
justitie pgial la inscrierea in lor, cu indeplinirea formalitäti-
fals. lor legale, In urmatoarele ca-
Dispozitiunile de maf sus nu. zuri: functioneze inteo insti-
se aplicä läutarilor instru-
tute subventionatá si controlatä
mentisti si vocali care
exercitä profesiunea In sate, co- deb)Stat;
Sä aiM avizul Sindicatuluf
mune rurale si comune urbane instrumentistilor,
neresedinte. Toti acestia sunt Academiei Regaleprecum de
si ar
muzicá si
scutiti de obligatiunea de a face artá dramaticA din Bucuresti,
parte din sindicate si de a avea cá sunt specialist in profesiu-
cArti de liberä profesiune. nea lor muzicald si cá asemenea.
150. Pentru activitatea arts- specialist nu se gäsesc in tarà.
tilor de nationalitate sträinä, In 4. Se mai poate acorda liberll
Romania, se stabileste urrnäto- profesiune tuturor artistilor de
rul regim: orice categorie, care indeplinese
1. Nu se mai acorda niciunui urmátoarele conditiuni:
artist cetätean sträin, orice artä a) Cei stabiliti In tarä, având
ar exercita in public, ca instru- clomiciliul permanent dinainte
mentist, cantäret, conduator de de 1914;
orchesträ, coreograf, artist de ci- b) Cei care sunt cdsäteriti cix
nematograf, de dramä sau -co- romance inainte de 30 Noemvrie
medie, ingdduinta de a-si prac- 1932;
tica meseria sa mai mult de 15 c) Posesorii de pasapoarte
zile In Romania, si aceasta nu- Doctor Nansen pentru Romania.
mai In cazul in care artistul ar 151. Sindicatul artistilor li-
reprezenta o valoare universalä rici si dramatici si Sindicatuf
cunoscutä. artistilor instrumentisti vor eli-
2. In ceea ce priveste pe bera absolventilor de Conserva-
strdini de variteuri, music- tor sau artistilor având o prac-
hall, circ, cabaret, care creeazA ticá de cel putin 3 ani, cdrti de
o categorie specialà, ei pot fi liberá profesie. Artistii care nu
autorizati a intra in tarä in con- intrunesc aceste conditii, pre-
ditiunile art. 151, 155 si 156, care cum *i elevii de Conservator, vor
reglementeazä autorizarea lor, fi inscrisi ca probisti.
nu insa In ansambluri mari, ci 152. Cärtile de liberg profe-
numai numere izolate a maxi- siune, cum si cärtile de probisti
mum patru persoane si numai vor trebui vizate in fiecare an
pentru un termen de 3 luni de de Sindicatele respective care.
zile clela data inträrii lor In le-a eliberat, pentru a fi vala-
tard, neacordandu-se sub niciun bile.
niotiv niciun fel de prelungire CAPITOLUL IV
peste acest termen.
Artistii care au mai fost au- Infreprinzdforii de specfacole
torizati nu vor mai putea veni 153. Nimeni nu poate con-
In tard decat numai dupá un duce o trupá particulard de
www.digibuc.ro
 20 Martie 1937
teatru sau organiza reprezen-
tatii izolate, concerte si pro-
ductiuni de diletanti, fdra o
prealabila autorizatie a Direc-
tiunii generale a teatrelor. Au-
torizatiunea trupelor de teatru
va trebui reinoitä anual, afard
de teatrul Ligii Culturale".
Sunt dispensate de aceasta
obligatiune trupele stabile cu
inscrisd la Tribunalul Co-
mercial si care dau reprezenta-
tiuni in limba romand si au o
vechime si o continuitate de cel
putin 5 ani.
De asemenea, orice manifes-
tare artisticd publicä din orice
local: bar, restaurant, cafenea,
dancing, musik-hall, varieteuri
etc., eqe conditionatd de autori-
zarea Directiunii generale a
teatrelor, data pe baza adeverin-
telor eliberate de sindicatele res-
pective, in ceea ce priveste per-
sonalul artistic si a Societatii
compozitorilor români si auto-
rilor dramatici, In ceea ce pri-
veste repertoriul si dreptul de
autor, afard de cazurile când se
prezinta opere intrate In dome-
niul public.
Toti intreprinzatorii din aceste
categorii vor depune la Sindi-
catele respective o cautiune, care
va fi fixatd pe categorii prin re-
gulament.
Pentru nerespectarea sau ne-
executarea acestor indatoriri,
Directia generald a teatrelor va
putea retrage autorizdrile de
spectacole.
154. Toate contractele de an-
gajament ale artistilor vor tre-
bui vizate de Sindicatele respec-
tive, recunoscute ca persoane ju-
ridice. Angajamentele contrac-
tate In strainatate vor trebui vi-
zate la intrarea in tard a artis-
tilor.
155. Teatrele particulare sta-
bile, care dau reprezentatii in
www.digibuc.ro
527
limba romând si dovedesc o ac,
tivitate neintrerupta de cel putin
5 (cinci) ani vor beneficia de re,
ducerile de taxe pe spectacole,
prevdzute la articolul 2, litera d
din legea pentru asezarea impo-
zitelor asupra spectacolelor pu-
blice 1).
Acest avantaj se va acorda
printr'un jurnal al Consiliului
de Ministri In urma propunerii
fäcute de catre Ministerul Cul-
telor i Artelor si de Ministerul
F'inantelor, care vor avea in ve-
dere contributiunea adusä de-
acel teatru culturii national°.
prin reprezentarea pieselor ori-
ginale.
156. Nici o trupti statornica
sau ambulantá nu va putea
juca o piesä de teatru färà au-
tarizatiunea scrisa a autorului
sau a Impitternicitului acestuia.
Orice director de trupa sau in-
treprinator de spectacole este.
dator sa aibá asupra sa i sa
prezinte la cerere, autoritatilor
locale respective, o copie legali-
zata de pe antorizatia data de
autor sau Imputernicitul acestui.
Directorii Teatrelor Nationale in
orasele lor si primarii in cele-
lalte localitati sunt obligati a
opri reprezentarea unei piese In
lipsa autorizatiei de mai sus.
Aceste dispozitiuni se aplica si
In ce priveste textul românesc
al traducerilor.
157. Autorizatiunile pentru
functionarea agentiilor teatrale,
de concerte si orice act de im-
presariat in general, se vor eli-
bera de Directia generalä a tea-
trelor, in urma unei prealabile-
cercetari. Directia generala a
teatrelor are dreptul de a con-
trola, prin organele sale, func-
1) A se vedea Legea pentru ase,
zarea impozitelor asupra speetaeo-
lelor publiee, din 14 Aprilie 1933, la
pag. 285, vol. XXI.
b28 20 Martie 1937
Vonarea acestora si. a retrage
(eventual autorizatia. Agentii tea-
trali vor fi obligati sg, depund la
Sindicatul artistilor dramatici $i
lirici o cautiune, al drei cuan-
turn va fi precizat prin regula-
ment..Agentii teatrali spnt obli-
gMi sd producd la Directia ge-
neralâ, a teatrelor, dovada pldii
drepturilor de autor, dad va fi
t azul.
Patronilor de local cu pro-
gram artistic de orice naturd,
care vor fi dovediti 6, au lucrat
tu un agent teatral neautorizat
(clandestin), li se va ridica au-
lorizatia de functionare.
158. Orice intreprinzdtor de
spectacole, care va angaja sau
va ldsa sd joace pe scena sa, pe
vreun artist cdruia j s'a retras
smtorizatia (carta) de'liberd pro-
fesiune, se va pedepsi cu o a-
mendä dela 2.000-20.000 lei.
Procesele-verbale Incheiate pen-
tru aceste contraveniri ca $i pen-
tru acele prevdzute la art. 149,
sunt supuse spre juclecare in-
stantelor de drept comun.
159. Toate sumele rezultate
din amenzi se vor executa con-
form legii de urmárire $i se vor
vdrsa fondului de pensiuni a
sindicatelor respective1).
160. Conflictele intre artisti,
tehnicieni $i intreprinzátorii de
spectacole, particulari, se vor ju-
deca de judedtoriile de muncg,
potrivit legii speciale.
161. Procesele In curs pen-
dinte inaintea comisiunilor pre-
vgzute de art. 162 din legea tea-
trelor din 21 Martie 1926 vor
1) A se vedea Legea pentru per-
ceperea i urmkirea vniturior pu-
'Mice, din 5 Mai 1934, la pag. 217,
vol. XXII, eu mod. i Aprilie 1935,
Vag. 231, vol. XXIII si 1 Aprilie
1937, in acest vol.
www.digibuc.ro
fi trimese din oficiu judedto-
riilor de mund 2).
Hotäririle pronuntate de nu-
mitele comisii, pting, la data
prezentei legi, se atacá
in conformitate cu disp. art. 64
din legea teatrelor din 1926.
PARTEA V
Dispozitiuni transitorii
162. Actualii directori ai Tea-
trelor Nationale si Operelor Ro-
mane pot fi confirmati In func-
tiune pe o perioadâ, de 5 ani,
conform dispozitiunilor art. 7 $i
99 din prezenta lege.
163. Actualul personal al
Teatrelor Nationale $i Operelor
Române va continua sâ, func-
tioneze In aceleasi conditiuni
pând la 31 Iulie 1937.
Pând la 15 Iulie 1937 noile
comitete de directie care vor lua
fiintd, In interval de maximum
o lung dela publicarea legii, vor
proceda la stabilirea situatlei
personalului, In vederea Inca-
drilrii In categoriile prevAzute
de prezenta lege.
164. In acest scop se va pro-
ceda dupg, cum urmeazá:
a) Prin eliminare;
b) Prin pensionare;
c) Prin Incadrare.
165. Personalul artistic $1. teh-
nic, care la 31 Iulie 1937 va fi
servit mai putin de 7 ani con-
secutivi la Operele Române
de 5 ani consecutivi la Teatrele
Nationale, va putea fi concediat
pe 1 August 1937, pldtindu-i-se
salariul pe 3 luni.
Se excepteazá dela aceast5, dis-
pozitie actorii care au functionat
la Teatrele Nationale cel putin
15 ani consecutivi inainte de re-
angajare i cu o singurg titre-
2) A se vedea Legea teatrelor, din
21 Martie 1926, la pag. 1171, vol.
XIXII.
 20 Martie 1937
rupere care sd, nu fie mai mare
de 3 ani.
166. Personalul artistic si teh-
nic care la 31 Iu lie 1937 va fi
servit cel putin 15 ani cu reti-
neri la Operele Ronfâne sau cel
putin 20 de ani cu retineri la
Teatrele Nationale, va putea fi
pus in retragere din oficiu, ur-
mând a primi pensie cu dis-
pensä de vârstd.
167. Personalul artistic si teh-
nic, cdruia nu i se va aplica
prevederile celor cloud articole
precedente, precum st persona-
lul aldministrativ si de serviciu,
va fi incadrat in mod obligato-
riu cu salariul ce se va fixa de
Comitetul de directie, dela caz
la caz, in conformitate cu dis-
pozitiile din art. 75.
In niciun caz salariul primit
la data promulgárii acestei legi
nu va fi diminuat.
168. Membrii personalului ar-
tistic si tehnic, care vor fi in-
cadrati fn categoria provizo-
riu" si care la publicarea pre-
zentei legi vor avea un salariu
contractual superior plafonului
tle 15.000 lei, isi vor pdstra sala-
riul respectiv.
169, Propunerile pentru con-
redierea, punerea la retragere si
Incadrare, prevAzute la aceste
dispozitiuni transitorii, se vor
face de Comitetul de directie al
fiecdrui teatru, sub presedintia
directorului general al teatrelor
$i operelor sau a delegatului sätt
vor fi inaintate Ministerului
Cultelor si Artelor pentru apro-
bare. Se va examina din oficiu,
In mod obligatoriu, situatia fie-
cdrui membru al personalului.
170. Artistii cu titlul de so-
cietari ai Teatrelor Nationale,
nflati in functiune la data in-
trdrii in vigoare a prezentei legi,
Ii pdstreazd toate drepturile
consfintite de legea teatrelor din
C. Hamangiu, vol. XXV.
www.digibuc.ro
34.
529
1926, incadrându-se, pentru sa-
larizare si pensionare in confor-
mitate eu prevederile legii de
f atd.
Artistilor din aceastá catego-
rie li se pot aplica prevederile
din art. 78, alin. II.
Artistii definitivi transferati
dela un Teatru National la altul
se inscriu de drept printre ar-
tistii permanenti unde au fost
transferati.
171. Actualii angajati pe
vieatä ai Teatrului National din
Bucuresti Isi pdstreazd dreptu-
rile castigate.
172. Dispozitiunile legii Tea-
trelor din 21 Martie 1926, ale
legii Teatrelor i Operelor din
10 Iulie 1930, cu modificárile lor
ulterioare, sunt si rdmAn abro-
gate, cu exceptia dispozitiunilor
cuprinse in titlurile V si VI (art.
123 si 123 din legea Teatrelor
si Operelor din 10 Julie 1930, cu
rnodificdrile ei ulterioare din 25
Martie 1931 si 6 Aprilie 1932,
privitoare la Casa de Pensiuni
a Personalului Teatrelor Natio-
nale si Operelor Române", care
rdmân in vigoare, intru cat nu
contravin dispozitiunilor legii de
fatä; de asemenea se abrogä ori
ce dispozitiuni contrare din ori
ce legi sau regulamente.
173. Dispozitiunile prezentei
legi vor fi desvoltate si comple-
tate printr'un regulament.
De asemenea printr'un regu-
lament special se vor fixa si des-
volta normele de constructie si
functionare a teatrelor, cinema-
tografelor si a oricáror sdli de
spectacole, adundri si divertis-
mente publice si se vor prevedea
sanctiuni i penalitdti (amenzi
dela 5.000 la 50.000 lei) impotriva
proprietarilor sau intreprinzáto-
rilor de spectacole publice, per-
manente ori vremelnice, care nu
 20 Martie 1937
vor respecta dispozitiunile rela-
tive din acel regulament.
174. Dispozitiunile din legea
Teatrelor din 21 Martie 1926, ale
legii Teatrelor i Operelor din
10 Iu lie 1930, cu modificärile ei
ulterioare, sunt si rämân abro-
gate; de asemenea orice dispo-
zitiuni contrare din orice legi
regulamente.
LEGE
pentru concentrarea pregitirii ingineri-
I or In qcoalele politehnice
DIN 20 MARTIE 1937 1)
1. Pregátirea inginerilor de
toate categoriile, cu exceptia in-
ginerilor agronomi, se concen-
treazd In actualele $coli politeh-
nice din Bucuresti si Timisoara
si In $coala Politehnicä ce se In-
fiinteazd prin prezenta lege la
deocamdatä cu catedrele
si conferintele existente la Fa-
cultatea de Stiinte cu organiza-
tia lor actualä.
2. Diplomele de inginer si doc-
tor-inginer, cu exceptia diplome-
1) Aeeastä Lege s'a votat de Se-
nat §i Adunarea deputatilor In e-
dintele dela 16 si 18 Martie 1937;
s'a promulgat prin Deeret regal Nr.
1.360 din 1937 si s'a publicat in
Movitoral Of i.cia, p. I, Nr. 66 din
20 Martie 1937. A se vedea in le-
gáturfi Deeret-lege pentru organiza-
rea scolilor politehnice, din 15 Iunie
1920, la pag, 360, vol. IXX, cu
mod. 13 August 1929; Regulanaent
Institut electro-tehnie din 22 Fe-
bruarie 1913, pag. 1.547, vol. VII
Regulament sectiior aplicate, din
15 Septemvrie 1923, pag. 630, vol.
XIIIXIV, i in fine, Legea Cor-
pului tehnie al M. L. P. din 15 lu-
hie 1894, cu mod, la pag. 893, vol.
XX.
www.digibuc.ro
lor de inginer agronom, se con-
ferá numai de $colile politeh-
nice denumite mai sus.
Facultátile de stiinte sau in-
stitutele tehnice de pe langd U-
niversitati, In afarä de Faculta-
tea de stiinte agricole din Chisi-
náu, nu vor mai decerne till&
de inginer universitar", decât
pânä la finele lunii Noemvrie-
1938.
Inginerii diplomati ai univer-
sitätilor din tará care vor fi ab-
solvit actualele Institute tehnice
universitare Oná la sfârsituT
lunii Noemvrie 1938, se vor bu-
cura de toate drepturile confe-
rite de legile In vigoare, implicit
cele acordate de legea de orga-
nizare a Corpului tehnic al Mi-
nisterului Luerárilor Publice sf
al Comunicatiilor, de care se bu-
curá ingineril absolventi ai $co-
lilor politehnice din tará.
0 comisiune, lucrând pe lângä
Ministerul Lucrárilor Publice sf
al Comunicatiilor, va executa In-
cadrarea In Cornul tehnic al Sta-
tului a absolventilor institutelor
universitare mat susmentionate.
Regulamentul de aplicare aI
prezentei legi va determina corn-
punerea comisiunii si normele
de Incadrare.
3. Actualii studenti regulat In-
scrisi ai Institutelor Universi-
tare de mai sus, vor trece, la ce-
rerea lor, la $colile politehnice,
recunoscându-li-se frecuenta, e-
xamenele, proiectele i lucrárile
practice trecute la Universitate.
4. Norrnele de aplicarea pre-
zentei legi se vor stabili prin re-
gulamentul legii de fatá.
5. Orice dispozitiuni din legile
si regulamentele In vigoare, con-
trare prezentei legi, sunt i ra-
mân abrogate.
 22 Martie 1937
LEGE
pentru ratificarea Protocolului Incheiat
Intre 6uvernul Român si 6uvernul Repu-
blicii Cehoslovace din 14 lulie 1936 si a
contractului de 1mprumut Incheiat intre
6uvernul Român gi Zemska banca (fostä
Bence Regatului Boemiei) din Praga
DIN 20 MARTIE 1937 1)
Art. unic. Se ratified Proto-
colul incheiat intre Guvernul Ro-
man si Guvernul Republicii Ce-
hoslovace din 14 Iulie 1936, si
contractul de Imprumut Incheiat
intre Guvernul Roman si Zem-
ska banka (fostä Banca Regatu-
lui Boemiei) din Praga, la 10 De-
cemvrie 1936, autorizându-se Gu-
vernul a lua toate na6surile le-
gale pentru perfectarea si adu-
cerea la indeplinire a dispozitiu-
nilor prevAzute In susnumitul
Protocol si contract.
LEGE
pentru ratificarea Protocolului Incheiat
Intre 6uvernul Român si 6uvernul Repu-
blicii Cehoslovace la 20 lanuarie 1937
la Praga
DIN 20 MARTIE 1937 2)
Art. unic. Se ratified Proto-
colul Incheiat Intre Guvernul
Roman i Guvernul Republicii
Cehoslovace, la 20 Ianuarie 1937,
la Praga, privitor la conditiunile
de finantare a comenzilor de ma-
teriale din Cehoslovacia, pentru
o valoare de 557.000.000 coroane
cehoslovace, plus dobânzile res-
pective, autorizându-se Guvernul
1) Aceastil Lege s'a promulgat
prin Decret regal Nr. 1.378 din 1937
0. a 'a publicat in Monitorul Oficial,
p. I, Nr. 66 din 20 Martie 1937.
2) Aceastä Lege s'a promulgat
prin Decret regal Nr. 1.379 din 1937
s'a publieat in Monitorul Oficial
p. I, Nr. 66 din 20 Martie 1937.
www.digibuc.ro
531
a lua toate mäsurile legale pen-
tru perfectarea si aducerea la In-
deplinire a dispozitiunilor pre-
vdzute In numitul protocol.
REOULAMENT
pentru aplicarea legii relativ la Ordinele
Nationale
DIN 22 MARTIE 1937 1)
Se aprobä Regulamentul pen-
tru punerea In aplicare a legii
decretatà cu Nr. 518 din 12 Fe-
bruarie 1937 (publicatd In Moni-
torul Oficial Nr. 40 din 18 Fe-
bruarie 1937), relativ la: Modifi-
carea art. 2, litera c, (din legea,
pentru reorganizarea Ordinelor
Nationale Române), privitor la
instituirea gradului de clasa I al
Ordinului Steaua României"
la modificarea art. 3 (din aceeasi
lege), privitor la instituirea gra-
delor de Colan si de Ofiter al
Ordinului Serviciului Credin-
cios".
1. Insemnele gradului de clasa
I-a al Ordinului Steaua Roma-
niei", se compun din Crucea Or-
dinului, de argint, In diametru
de 60 mm, atarnatd de capdtul
unei .lente si din Placa Ordinu-
lui care este o stea, de formd pd-
tratd, cu razele de argint, In dia-
metru de 75 mm, avand aplicatä
in mijloc Crucea Ordinului.
Lenta e de nadtase, latd de 100
mm, de culoare rosie, cu o dun-
gd argintie la mijloc, latd de 18
ram si Se poart5, dela umärul
drept spre coapsa stângd.
Insemnele militare au cloud
1) Aeest Regulament s'a sanetio-
nab prin Deeret regal Nr. 1.244 din
1937 si s'a publieat in Moiatorul
Oficial, p. I, Nr. 67 din 22 Martie
1937. A se vedea i Legea din 18
Februarie 1937, la pag. 54, in a-
cest volum.
532 22 Martie 1937
spade incrucisate pe Crucea Or-
dinului.
Placa se poartä pe pieptul
drept.
Cutia ce contine insemnele e
de culoare rosie, având säpatd
Cifra Regalä si gradul decora-
tiunii.
2. Ierarhia clasei I-a se stabi-
leste intre gradele de Mare Cruce
al Ordinului Steaua Românier
si Mare Ofiter al Orclinului Ser-
viciul Credincios".
3. Numärul cetätenilor români
cdrora li se poate conferi clasa
I-a a Ordinului Steaua Roma-
niei", este: pentru civili de 50,
pentru militari de 15.
4. Colanul Ordinului Serviciul
Credincios" este un lant de 70
cm lungime, compus din: 6 Cifre
Regale, 5 Cruci ale Ordinului in
miniaturä si Crucea Ordinului.
Cifrele Regale C. C. sunt de
email albastru-azuriu, Intr'un
cerc de argint aurit, In diametru
de 24 mm, deasupra cercului se
aflä Coroana Regard de argint
aurit.
Crucea Ordinului, färd Coroa-
na Regald, in diametru de 24
mm, este intercalatá intre Ci-
frele Regale.
Legätura dintre Cifre si Cruel,
formeazá un lant dublu de ar-
gint aurit, in lungime de 5 cm.
De lant e atarnatá in fatá Cru-
cea Ordinului cu Coroana Re-
gard., in diametru de 52 mm.
Colanul se poartá numai la
mari festivitäti si când tinuta e
de mare gald.
5. Colanul Ordinului Servi-
ciul Credincios" trece dupd Co-
lanul Ordinului Ferdinand I".
6. Nimeni nu poate fi inaintat
la gradul de Co Ian al Ordinului
Serviciul Credincios", dacá nu
este de eel putin trei ani Mare
Cruce al Ordinului.
7. Numdrul cetätenilor ro-
www.digibuc.ro
mâni, cdrora li se poate conferi
Ordinul Serviciul Credincios",
in gradul de Co lan, este de 12.
8. Insemnul de Ofiter al Or-
dinului Serviciul Credincios",
este Crucea Ordinul, in diame-
tru de 37 mm, atarnatä de o pan-
glic6 de mätase de 37 mm, pe
care este asezatá rozeta de Ofi-
ter. Crucea de Ofiter se poartä
pe pieptul stâng.
9. Ierarhia acestui grad se sta-
bile*te intre gradele de Coman-
dor Stea si de Comandor Co-
roand.
10. Nimeni nu poate fi inain-
tat la gradul de Ofiter al Ordi-
nului Serviciul Credincios", da-
cd nu este de cel putin trei ani
Comandor al Ordinului Coroa-
na României".
11. Numärul cetätenilor ro-
mâni cdrora li se poate conferi
Ordinul Serviciul Credincios",
in gradul de Of iter este de 300.
LEGE
pentru modifioarea legii pentru Curtea
de Casatie gi Justitie
DIN 22 MARTIE 1937 1)
Art. unie. Articolele 3, 9, 13,
14, 21, 29, 31, 32. 35, 38, 57, 65, 72,
73, 80, 81, 87, 88 i 89 din legea
1) Aeeastä Lege s'a votat de A-
dunarea deputatilor in sedinta dela
26 Februarie 1937 si de Senat in
sedinta dela 11 Martie 1937; s'a
promulgat prin Deoret regal Nr.
1.414 din 1937 si s'a publicat in
Monitoral 0 ficial, p. I, Nr. 67 din
22 Martie 1937. A se vedea Legea
Curtii de Casatie 0 Justitie, din 31
Marti@ 1932, la pag. 226, vol. XX,
en mod. 3 Iulie 1934, pag. 438, vol.
XXII 0 1 Aprilie 1936, pag. 489,
vol. XXIV, p. I. A se vedea 0 De-
eret-lege din 11 Noenwrie 1936 0
mod. 26 Ianuarie 1937, la pag. 33,
in meat vol.
 22 Martie 1937
pentru Curtea de Casatie i Jus-
titie se modifid, se introduc noi
alineate sau se abrogá in parte,
dupà cum se prevede In dreptul
fiecáruia, afarä de art. 45 bis,
care e nou introclus.
Art. 3, alin. I. Curtea de Ca-
satie se compune dintfun prim-
presedinte, trel presedinti de sec-
tie si 51 de consilieri.
Art. 3, alin. HI. Fiecare sec-
tiune se compune clintfun pre-
sedinte si câte 17 consilieri.
Art. 9. Magistratii asistenti
iau parte la sedinte, referd pre-
sedintelui completului de jude-
catä dad, sub raportul procedu-
rii recursurile sunt in stare de
judecatä, asistä la deliberárile
Curtii, mentioneazá, sub ráspun-
dere disciplinará, pe foaia dosa-
rului starea jurisprudentei refe-
ritoare la chestiunile supuse ju
decátii, servinclu-se de notele in-
tocmite in acest scop. conform
art, 57; redacteazä deciziunile
sub controlul consilierului ra-
portor si al presedintelui si re-
zumeazg, speta la deciziunile a
cAror publicare in Buletin s'a
dispus de Curte. In caz de im-
piedecare a consilierului rapor-
tor, presedintele va putea insär-
cina pe un alt consilier cu con-
trolarea redactärii motivelor de-
ciziunii. Aceeasi insárcinare Q va
putea da si in pricinile in care
nu se face raport, sau and difi-
cultátile chestiunilor deduse in
recurs reclamd redactarea di-
rectá de catre un consilier.
Art. 13, alin. I.In fiecare sec-
tie vor functiona câte doug, com-
plete concomitente de juclecatá,
formate de presedintele sectiu-
nii. Ori de ate ori necesitätile
vor cere, Ministerul de Justitie,
la oererea primului presedinte
a presedintelui sectiunii respec-
tive, va putea hotári aldituirea
unui al treilea complet de jude-
www.digibuc.ro
533
catil, in afarä de orele de servi-
c'u, membrii acelui complet a-
vând clreptul la o diurra.
Art. 13, &in. H. Complete le
cle judecatâ se vor constitui cu 6
membri.
Art. 14. Nicio cleciziune nu
se poate pronunta de un complet
al sectiunii dad nu intruneste
cel putin 4 glasuri.
Art. 24. Se suprimä alin. II
de sub alin. litera b.
Art. 29, alin. IV. In cazul
când cel druia i se opune ne-
constitutionalitatea unej legi,
cere singur suspendarea jude-
ditii afacerii, eu ocaziunea cá-
reia s'a ridicat chestiunea con-
stitutionalitâtii, sau consimte la
suspendare, instanta de jude-
catá va suspenda cursul jude-
câtii si trimete de indatá dosa-
rul cauzei Curtit de Casatie.
Art. 29, attn. V. Dad' partea
care invoad neconstitutionalita-
tea legii in cursul unui proces
dovedeste cá Inalta Curte s'a
pronuntat in spetà in cursul ul-
timilor 5 ani, in sensul sustine-
rii sale, instanta va autoriza
partea sä se adreseze direct Sec-
tiunilor-Unite ale Curtii de Ca-
satie, suspendâncl procesul, chiar
dad, partea adversä nu consimte.
Art. 31, paragraful I, litera
b. In orice materie contra ho-
tärfrilor date de instantele de ré-
Ore (art. 66 bis, alin. II, din pro-
cedura dyad).
Art. 31, paragraful JI, litera e,
se adauga la finele lui urmátoa-
role alineate:
Se excepteazá recursurile fn
contra sentinteIor date de tribu-
nal ca instantä de apel in mate-
rie de contestatie la executare,
precum i recursurile contra In-
cheierilor date de tribunal ca in-
stanta de apel (recurgere), In
orice materie de executare, potri-
vit legilor executionale In vi-
 534 22 Martie 1937

goare In Ardeal si Bucovina, Divergentele acestui complet se

care se vor judeca la Curti le de vor judeca de sectiunea III.
Apel respective. Art. 32, din. III se suprimä.
Curti le de Apel sunt indato- Art. 35. Se adaugd urn:A-toe-
rate a trimete procurorului ge- role alineate noi
neral al Inaltei Curti de Casatie Prezenta partii In instantd, In
copii de pe deciziunile pronun- persoan6, sau prin mandatar, a-
rate In aceste recursuri, pentru coperd orice vitiu al procedurii,
a-1 pune In mdsurä sd-ei exercite cu privire la cunoaeterea terme-
dreptul prevhzut de art. 21 In caz nului de infätieare, deca a fost
de contrarietate de hotäriri. respectat termenul prevAzut de
Recursurile trecute prin ali- lege pentru citare.
neatele de mai sus, in compe- Schimbarea domiciliului uneia
tenta Curtilor de Apel ei pen- din pärti in cursul procesului
dinte la Inalta Curte la promul- trebue sh fie notificath instantei
garea legii de fatd, vor fi inain- prin petitie la dosar, iar pärtii
tate, de indatä din oficiu, Curtii adverse printr'o scrisoare reco-
de apel respective. mandate', a cdrei recipish de pre-
Art. 31, paragraful il, literele dare la poetä se va depune la
f i g, se suprimh. dosar.
Art. 31, paragraful II, litera h, Partea care a fost prezenth la
devine litera f, cu urmätoarea infatieare, in persoand sau prin
redactiune: procurator, Investit sau nu cu
f) In materie de legislatie mi- dreptul de a cunoaete termenul,
nierh ei a consoliddrilor petroli- nu va mai fi citath in tot cursul
f ere. instantei, fiind presupusä ch cu-
Art. 31, paragraful III, litera noaete termenele ulterioare chiar
b: In contra deciziunilor date &Lcä ar absenta.
conform legii pentru organizarea Aceastit regulä nu se aplich In
teatrelor; caz de redeschiderea procesului
Litera c: In contra hothririlor dui:a ce a fost suspendat sau a-
date in materia contractelor co- mânat färd termen.
lective de munch; In afacerile penale se aplicl
Litera e se suprinah ei literele dispoziOunile codului de proce-
fh devin literele eg; durà penalä.
Litera i se suprimä, litera j de- Art. 38, alin. 2 se suprimä.
vine litera h, iar litera k se su- Art. 45 bis. Recursurile in
prima. care n'a fost satisfacutä legea
Art. 31, Paragraful IV. Pen- timbrului, cele care au fost fä-
tru judecarea recursurilor in ma- cute peste termenul legal, recur-
terie de pensie se institue un surile nemotivate, recursurile
complet special pe längh sectiu- care n'au fost Intocmite In con-
nea III, care va judeca in afarä formitate cu art. 36 din prezenta
de orele de serviciu, având drop- lege sau cu alte legi, precum ei
tul la o diurnh. Completul va fi recursurile in care este cazul a
compus din 6 consilieri dintr'un se aplica o jurisprudenth con-
numdr de 9 consilieri desemnati stantä, vor fi trecute pe rolul zi-
de colegiul preeedintial, dintre lei de judecatä cu prechdere fath
membrii tuturor sectiunilor, iar de celelalte.
vacantele produse se vor com- Recursurile netimbrate pentru
plete de acelaei colegiu. care pärtile se oferä a satisface
www.digibuc.ro
 22 Martie 1937
imediat legea timbrului vor fi
läsate a se cerceta la rândul lor.
Art. 57. Se adaugä urroAto-
rul alineat III (nou):
Se va organiza, sub rdspunde-
rea directä a primului magistrat
asistent si a ajutoarelor sale de-
semnate in acest scop, reperto-
riul sistematic, pe materii, cu ex-
tracte din toatä jurisprudenta
Curtii de Casatie pe ultimii cinci
ani asupra legilor In vigoare.
Art. 65. Se adaugä, urmä-
toarele alineate finale:
Dui:a fnaintarea obtinutä In
ultima clasá a gradului res-
pectiv, functionarii cancelariei
Curtii de Casatie si ai Parchetu-
lui general, arätati la alineatele
1 si 2 si la art. 57, vor putea pri-
mi, din 4 fn 4 ani, de trei ori câte
gradatie egalä cu o pätrime
din salariu.
Stagiul celor cu titluri acade-
mice se reduce la jumätate.
Intendentul, aprozii si oamenii
de serviciu vor putea primi, din
S in 3 ani, de trei ori cAte o gra-
datie egald cu o pätrime din sa-
lariu.
Art. 72. Se adaugä urmäto-
rul alineat nou:
Nu pot functiona la aceeasi
sectiune a Inaltei Curti consi-
lieri rude si afini In linie di-
rectd, iar In linie colateralä, pang
la gradul de unchiu si nepot.
Art. 73. Se adaugä urmä-
torul alineat:
Avocatii care se vor inscrie ca
stagiari in barou dupä promul-
garea legii de fatá vor putea
pleda fnaintea Curtii de Casatie
numai dupd un stagiu cu prac-
tied efectivá de eel putin 5 ani
ca avocati definitivi in conditiile
arätate mai sus, dovedind tot-
odatä, cd au urmat conferintele
ce Uniunea avocatilor va rândui
In acest scop si cä, au trecut cu
succes un examen organizat de
www.digibuc.ro
535
Uniune In fata unei comisiuni
compusg din trei membri, dintre
care unul va fi consilier al
Curtii de Casatie, delegat de pri-
mul-presedinte, al doilea va fi un
profesor universitar, desemnat
de primul-presedinte al Curtii de
Casatie si al treilea va fi un de-
legat al Uniunii.
A/. // se suprirnd.
Art. 80, al. II. In cauzele ve-
nite dela instantele basarabene,
cererile de reviziure a hotärfri-
lor introduse conform dispozitiu-
nilor art. 185 si urm., precum si
art. 792 si urm. din procedura ci-
vilä basarabeand, fnaintea pro-
mulgärii legii din 25 Decemvrie
1925, indiferent dacä, au fost fá-
cute de pärtile litigante sau de
terteie persoane, se vor judeca
de instantele de fond respective
ale cäror hotárfri sau deciziuni
sunt atacate; asemenea cereri
pendinte astrizi Inaintea Curtii
de Casatie vor fi judecate con-
form normelor de 'Ana acum.
Art. 81. Se adaugá urmáto-
rul alineat nou:
Se va aplica procedura civild
românä In toate recursurile care
sunt de cornpetenta Curtii de Ca-
satie, potrivit legii de fatä.
Art. 87, attn. I se suprimá.
Art. 88, atin. I. Pentru for-
marea numärului de 17 consi-
lieri si la sectia II, vor fi trecuti
dela sectia I si III câte un con-
silier, si anume cei mai noi nu-
miti in grad dintre consilierii a-
cestor douä sectii. Daca Insä vor
cere transferarea la sectia II si
alti consilieri, ministrul justitiei
va face alegere de comun acord
cu Colegiul presedintial
Art. 89. Sunt abrogate legile
si regulamentele contrarii legii
de fatá.
536 22 Martie 1937
LEGE
privitoare la organizarea ;I incurajarea
agriculturii
DIN 22 MARTIE 1937 1)
TITLUL 1
Transmiterea si ipoteearea
agricole rurale provenite
dela Stat i prin Stet
1. Transmiterea i ipotecarea
proprietätii agricole rurale, pro-
venitit dela Stat si prin Stat, se
vor face potrivit dispozttiunilor
legii de fatä, intelegându-se prin
aceastá proprietate:
a) 135.mântu1 dobândit prin le-
gea rurald din 1864;
b) Pilmântul vândut de Stat
in loturi mici pan& la 10 ha in
Dobrogea si pâra la 5 ha in res-
i) Aceastä Lege s'a votat de A-
dunarea deputatilor si Senat in se-
dintele dela 10 si 13 Martie 1937;
s'a promulgat prin Deeret regal Nr.
1.361 din 1937 si s'a publicat in
Monitorul Oficial, p. I, Nr. 67 din
22 Martie 1937. Ea abrogä legile
prefizute in art. 200.
A se vedea in legäturä:
1. Legea pentru regularea proprie-
titii rurale, din 15 August 1864, cu
mod. la pag. 94, vol. II.
2. Legea pentru insträinarea bu-
nurilor Statului, din 7 Aprilie 1889,
eu mod., la pag. 529, vol. II, pag.
1021, vol. XIIIXIV i pag. 179,
vol. XXII.
3. Legea pentru regularen proprie-
tätii imobiliare in Dobrogea, din 3
Aprilie 1882, eu mod., la pag. 450,
vol. II, pag. 1286, vol. VII si 946,
vol. VIII.
4. Legea proprietätilor de mina
moartä, din 18 Maxtie 1912, la pag.
1051, vol. VII.
5, Legea pentru vânzare de locuri
de ease, in regiunile de munte, mare
si la orase, din 3 Mai 1916, pag.
991, vol. VIII.
G. Legea pentru improprietfirirea
luptätorilor in Dobrogea, din 2 A-
www.digibuc.ro
tul tarii In virtutea legii diD
7 Aprilie 1889 pentru instr6ina-
rea bunurilor Statului, cu modi-
ficArile ei ulterioare, inclusiv
cele aduse prin legea din 3 Mai
1916; a legii din 3 Aprilie 1882,.
pentru regularea proprietätii
imobiliare in Dobrogea, cu mo-
dificärile ei ulterioare, inclusiv-
cele aduse prin legea publicatâ.
in Monitorul Oficial Nr. 9 din lOE
Aprilie 1910; si a legii din 1g
Martie 1912 pentru trecerea In
proprietatea Statului a bunuri-
lor de mând moarta;
c) Pämântul dobândit prin le-
gea din 2 Aprilie 1903, pentru a-
cordarea de pämânturi luptato-
rilor din räzboiul clela 1877787.
d) Primântul dobândit prin le-
gea din 9 Ianuarie 1888, pentru
improprietärirea in Dobrogea a
prilie 1903, cu mod., 6 Aprilie 1916,
pag. 14, vol. III.
7. Legea pentru improprietfirire in
in Dobrogea a reangajatilor, din 9.
Ianuarie 1888, vol. IV nou.
8. Legea pentru reangajarea im
armatä, din 5 Martie 1906, vol. V
nou.
9. Legea pentru reangajarea gra-
delor inferioare lu armatä, din 21
Aprilie 1923, la pag. 62, vol. VIII.
10. Legea pentru infiintarea Cassel
Rurale, din 4 Aprilie 1908, la pag.
748, vol. III.
11. Legea pentru reforma agrarfi.
pentru Vechiul-Regat, din 17 lulie-
1921, la pag. 653, vol.IXX, en
mo d.
12. Legea pentru reforma agrarl
pentru Basarabia, din 13 Martie
1920, la pag. 265 si 864, vol. IX
X, eu mod.
13. Legea pentru reforma agrarà.
pentru Transilvania si Bucovina, din
30 Iulie 1921, la pug. 733 si 815
vol. IXX, eu mod.
14. Legea pentru modif. dispozi-
tii1or din legile de reform& agrard,
din. 2 Noenivrie 1932 la pag. 763,
vol. X.
 22 Martie 1937
subofiterilor cu 12 ani neintre-
rupti in serviciu si prin legile
din 5 Martie 1906 si 21 Aprilie
1913, pentru reangajarea grade-
lor inferioare in armatd;
e) Loturile in intindere de pana
la 5 ha, dobandite prin cumpd-
rare dela Casa Ruralia;
f) Pämântul dobândit pe baza
legilor de reforma agrarä pentru
Basarabia, pentru Vechiul Re-
gat, pentru Transilvania, Banat,
Crisana si Maramures si pentru
Bucovina.
2. Proprietatea agricold ru-
rail aratatd la art, precedent va
putea fi vândutil sau donatà nu-
mai cu respectarea urmätoare-
lor dispozitiuni:
1. Vânzarea sau donatiunea
sà fie autorizatä in prealabil de
Ministerul Agriculturii si Dome-
niilor.
2. Cumpärätorul eau donatarul
sä, fie cetätean român (bärbat
sau femee) si sä intruneascä una
din urmätoarele conditiuni:
a) Sä fie trecut pe tabloul de
improprietärire, intocmit pe baza
legilor de reformä agrarä si sä
nu-si fi pierdut acest drept;
b) SA fie absolvent al unei
scoale de agricultura, silvicul-
turl, ori medicind veterinarä, de
orice grad sau specializare;
c) Sä fie sateen cultivator de
pämânt, intelegandu-se prin a-
ceasta locuitorul care are drept
singurd indeletnicire agriculture
cultivä el insusi pämântul.
Fiii minori ai sätenilor din a-
ceastä categorie sunt considerati
ca indeplinese aceastä conditi-
une. Sunt asimilati cu sätenii
cultivatori de pamânt: preotii,
invätátorii si functionarii ecle-
siastici, domiciliati in comunele
rurale; micii meseriasi domici-
liati in comunele rurale si a-
vâncl ca ocupatie principalä a-
griculture, precum si muncito-
rii manuali de pämânt, cu domi-
ciliul in comunele suhurbane
www.digibuc.ro
537
sau urbane, intelegându-se prin,
muncitori manuali de pilmânt
cel ce posedá pämänt, Il mun-
ceste personal si are ca singura
lui ocupatie agricultura sau cres-
cátoria de animale.
3. Dobanditorul sá nu stápâ-
neascá la data cumpärärii,
preund cu terenul achizitionat,,
mai mult de 50 de hectare ph-
mânt cultivabil de familie. Se
considerä cuprinsi in familie, in
intelesul acestei legi, sotii si co-
piii minori necäsátoriti.
Achizitiondrile intrecând su-
prafata de 25 ha, fäcute sub im-
periul legii din 20 August 1929,
pentru circulatia pämânturilor
dobândite prin legile de impro-
prietärire, se ratificá de plin
drept, sub conditiunea de a nu
se intrece astfel suprafata de 50.
hectare prevAzutä la alineatul
precedent si ca dobanditorul sá
indeplineascd conditiunea pre-
vázutá la punctul 2 de mai sus,
4. Sä nu-si fi exercitat Sta-
tul prin Ministerul Agricul-
turii si Domeniilor dreptul
sdu de preemtiune, in termen de
60 zile dela notificarea ce-i va fi
adresatá de atre cel ce voieste
sä vândä sau sä doneze.
5. Proprietatea agricold rurald
ce se vinde sau se doneazá sä fie
complet achitatä la Stat sau
Casa Ruralä, iar vänzätorul sau
donatorul ei sà fi fost pus defi-
nitiv in posesiune. Acestea tre-
buesc sä, fie dovedite prin titlul
de improprietärire, sau prin cer-
tificatul perceptiei si al primá-
riei respective, ori aI Casei Ru-
rale.
Autorizarea cerutd la punctui
1 de mai sus va fi dare. de Mi-
nisterul Agriculturii si Domenii-
lor direct, sau prin serviciul a-
gricol judetean respectiv.
Ministerul va refuza autoriza-
tia sa, când nu sunt indeplinite
conditiunile legii de fatá.
Dovada indeplinirii conditiu-
538 22 Mart le 1937
nilor prevazute pentru catego-
riile de sub punctul 2 de mai
sus, se va face astfel: pentru cei
dela litera a, prin certificate eli-
berate de primäria comunei res-
peCtive sau de serviciul agricol
judetean; pentru cei dela litera
b, prin diplome sau certificate
de Stat, emanate dela autoritä-
tile in drent; pentru cei dela li-
tera c, magistratul care auten-
tifid actul sau care ordonä,
transcrierea in cartea funduad,
va constata dacd ei indeplinesc
-conditiunea cerutà de legea de
fatd, tinând seamd de certifica-
tele eliberate de autoritatile
uncle ei domiciliazà. Toatä acea-
stä procedurà este gratuità.
Dreptul de preemtiune de care
poate uza Statul, conform dispo-
zitiunii de sub punctul 4, va fi
-exercitat de Ministerul Agricul-
turii si Domeniilor, potrivit pro-
cedurii fixatä, prin art. 81 din
regulamentul promulgat cu Inal-
tul Decret Regal Nr. 3.387 din
1922, care a cäpätat putere de
lege pe baza legii privitoare la
insträinarea loturilor dobândite
prin improprietärire, publicatà
in Monitorul Oficial Nr. 58 din
13 Martie 1925 1).
Ministerul Agriculturii si Do-
meniilor nu-si va exercita drep-
tul de preemtiune dacä cumpä-
Tätorul sau donatarul este vecin
cu proprietatea pe care voieste
sà o dobândeasd, i indeplineste
conditiunile legii de fatä.
Transmisiunile pe cale de suc-
-cesiune, pe cale de donatiune cä-
tre mostenitor, precum si pe cale
de inzestrare prin acte dotale
oricare ar fi regimul matrimo-
nial sunt permise, chiar dad
cei dpätuiti sau inzestrati ast-
fel nu intra in niciuna din cate-
goriile de sub punctul 2 de mai
sus, sub conditiunea insä, ca do-
1) A se vedea Legea din 13 Martie
1925, la pag. 857, vol. XIXII.
www.digibuc.ro
natarul sau inzestratii sl fie ce-
ttiteni români.
3. Toate insträinärile si con-
stituirile de sarcini, de care se
ocupä dispozitiunile acestui titlu
din legea de fatä sunt valabile
numai dad vor fi f Acute in Ve-
chiul Regat j Basarabia, prin
acte autentice. In Transilvania,
Banat, Maramures si Bucovina,
insträinärile sunt valabile nu-
mai dad vor fi intabulate in
Cärtile Funduare, aceastä dispo-
zitiune urmând a se aplica si in
Vechiul Regat si Basarabia pe
mäsurg ce se vor executa lucrd-
rile de Cadastru Funciar si de
infiintarea cartii funduare pre-
väzute de legea respectivä pro-
mulgatd prin I. D. R. Nr. 1.110
din 1933 si publicatti in Monito-
rul Oficial din 20 Aprilie 1933 2).
4. Orice dobândire, fie sub
formä de cumpärare, fie sub
formä de donatiune, precum
orice mutatiuni efectuate in con-
ditiunile din titlul de fatä al pre-
zentei legi, cum $i orice sarcini
constituite asupra proprietätii
agricole rurale, vor trebui:
a) Intabulate si notate in re-
gistrele de cärti funduare a-
colo unde acestea exist& la
cererea pärtii interesate, a Mi-
nisterului public sau a Ministe-
rului de Agriculturä si Domenii,
fie direct, fie prin serviciile a-
gricole judetene, cu mentiunea
cä suprafata respectivá este pro-
prietate agricolä rurald;
b) Transcrise in registrul de
transcriptiuni ce se tine la grefa
tribunalului locului bunului de
dtre grefieruI tribunalului, f
cându-se mentiune cà suprafata
respectivä este proprietate agri-
cola ruralà.
Calea de atac preväzutd de
dreptul comun, in contra inta-
bulärii si notärii in cartea fun-
2) A se -vedea Legea din 20 A-
prilie 1933, la pag. 420, vol. XXI.
 22 Mart le 1937
duarä, este cleschisa nu numai
partilor interesate, ci si Ministe-
rului public si Ministerului de
Agriculturd si Domenii.
Contestatia se face, pentru
pártile interesate, in 15 zile li-
bere, dela data notarii, iar pen-
tru Ministerul public si Ministe-
rul Agriculturii si Domeniilor in
15 zile libere dela data comuni-
carii.
Apelul se face in 5 zile libere
dela pronuntare, când pärtile au
fost de fatä si dela comunicare
pentru pärtile lipsa; iar recursul
In 5 zile libere dela pronuntarea
instantei de apel.
Toata procedura si judecata e
gratuita $i urgentd.
5. In scopul de a intemeia,
desvolta sau lárgi mice f el de in-
dustrii; a executa lucräri de iri-
gatie, indiguire, sau drenaj; a
face pepiniere de pomi, de ar-
bori forestieri, ori de vite sau
plantatiuni de pomi roditori, ori
de vita altoita; a deschide dru-
muri particulare, ori canale de
scurgere; a construi in jurul
statiilor de cale ferata, sau a
porturilor roagazii, antrepo-
zite, curatitorii de cereale, piv-
nite, ori crame de vinificatie;
precum i pentru a intemeia In-
gra$ätorii rationale de vite ori
crescätorii sistematice de pásári,
se pot instrdina prin vindere,
catre cetatenii români si coo-
perativele de productie, fará re-
strictiunile prevazute la art. 2,
mice proprietate agricola rurald,
pana la cel mult 5 ha, cu condi-
tiunea ca terenul cumpärat sit
fie intrebuintat exclusiv intr'u-
nul din scopurile de mai sus.
Deosebit de conditiunea pre-
vdzuta la alineatul precedent,
dobânditorii terenurilor desti-
nate pentru intemeierea sau lär-
girea industriilor care nu sunt
agricole, trebue sä investeasca
pe terenul respectiv un mini-
mum de lei 100.000 de hectar;
www.digibuc.ro
539
iar dobanditorii terenurilor des-
tinate: pentru intemeierea sau
largirea industriilor agricoIe,
pentru construirea de magazii,
antrepozite, curatatorii de ce-
reale, pivnite ori crame de vini-
ficatie, sau pentru ingrdsätorii
rationale de vite, ori intemeierea
de crescatorii sistematice de pa-
sari, trebue sá investeasca pe te-
renul respectiv un minimum de
50.000 lei de hectar.
Intabularea actului respectiv
in cartea funduarä sau tran-
scrierea lui in registrul prevä-
zut de art. 4, precum $i inscrie-
rea in registru de inscriptiuni
sau in 'foaia de sarcini a cärti-
lor funduare, se va face cu men-
tiunea acestei obligatii.
Neindeplinirea conditiilor
obligatiilor de mai sus in ter-
Men de cinci ani dela data luarii
inscriptiunii atrage dupä sine
anularea actului de vânzare, fos-
tul proprietar având dreptul sä
restitue cumparatorului pretul
prevazut in act, fard, nicio des-
pagubire pentru lucrdrile lui de
investitie i sa reintre apoi in
posesiunea terenului respectiv.
Nulitatea se poate cere de Mi-
nisterul public, de Ministerul A-
griculturii $i Domentilor, sau de
fostul proprietar.
Dobânditorii terenurilor in-
trând sub prevederile acestui ar-
ticol pot cere tribunalului sa
constate cä $i-au indeplinit obli-
gatiunile impuse, sa ordone apoi
radierea inscriptiei facuta pe
baza alineatului 3 de mai sus $i
sä faca mentiune pe actul de
cumparare ca imobilul a iesit
din categoria proprietätii agri-
cole rurale, prevazuta de legea
de fata. Tribunalul va judeca
cererea de urgenta, in camera
de consiliu, citând si Statul prin
Ministerul Agriculturii $i Do-
meniilor, pentru ca acesta
poata face obiectiunile sale.
6. Proprietatile agricole ru-
540 22 Martie 1937
rale, pâná la cel mult 10 ha,
plantate dupd normele ce se
vor fixa prin regulamentul legii
de fatá cu vii sau cu pomi
fructiferi; cele ocupate cu pepi-
niere de pomi sau de vite; cele
impadurite; cele folosite perma-
nent cu grädini de zarzavat, de
flori sau de plante hortitole; cele
pc care se afld locrári de iriga-
tie, indiguire sau drenaj; cele pe
care s'au fäcut de cdtre proprie-
tarii lor investitiunile prevdzute
la art. 5; locurile de casä pând
la cel mult 1 ha, cum si proprie-
tátile agricole rurale, intrate in
perimetrul municipiilor, cornu-
nelor urbane, comunelor subur-
bane, sau statiunilor turistice ori
climatice pot fi instrdinate cdtre
cetátenii români, fdrd* indeplini-
rea conditiunilor prevazute la
art. 2.
7. Statul, judetele, municipiile,
comunele urbane sau rurale, Ca-
merele de agriculturd si institu-
tiunile de Stat autonome, pot
cumpgra orice intindere de pro-
prietate agricold rurald de orice
fel, fárd restrictiunea prevdzutä
la art. 2.
Comunele vor putea cumpära
pâná la 1 ha, terenuri din pro-
prietatea agricolä rurald de mai
sus, pentru locuri de construe-
tie de biserici sau case paro-
Male.
8. Proprietätile agricole rurale
pot fi ipotecate numai la Credi-
tul Funciar Rural. la societiltile
de credit agricol autorizate de
lege sd Mesa aseraenea opera-
tiuni, precum si la casele de cre-
dit ale agricultorilor din juclet
la unitätile cooperative de credit
de orice grad, si autorizate de
Ministerul Agriculturii si Dome-
niilor, sä" facd asemenea opera-
tiuni.
Aceste institutiuni pot cum-
pära la licitatie public& proprie-
tátile rurale asupra cd-
rora au ipotecd, cu obligatiunea
www.digibuc.ro
insd de a le vinde in 3 ani dela.
adjudecare, in conformitate ca
dispozitiunile de mai sus ale le-
gii de fatd.
Dacd in termen de maximuni
trei ani institutiunea cumpárá-
toare nu-si indenlineste aceast&
obligatiune, fostul proprietar,
sau oricare elintre indreptátitii
preväzuti la art. 2 de mai sus,.
are .drentul sd denting. la in-
stanta judecátoreascd prin care
s'a Mcut urmdrirea pretul cu
care s'a adjudecat pdmântul
sá intre de drept in posesiunca.
proprietdtii vândute.
Instanta judeattoreascd va ho-
tdri in camera de consiliu, ca
citarea creditorului si admi-
tând cererea va ordona tran-
scrierea incheierii sale in regis-
trul de transcriptiuni, cum si
radierea mentiunilor anterioare
sau intabularea dreptului de
proprietate in favoarea fostului
urmärit.
Proprietatile agricole rural&
pentru care s'a indeplinit obli-
gatiunea de investitie prevdzutd.
la art. 5, precum si cele prevd-
zute la art. 6, se pot ipoteca
vinde fárd nicio restrictiune.
Constatarea indeplinirii obli-
gatiilor prevdzute de art. 5 o
se va face potrivit dispozitillor
din alin. ultim al art. 5.
9. Proprietätile agricole ru-
rale nu se pot divide prin vän-
zare, nici ne cale de succesiune,.
decât pânä la intinderea mini-
md. de 2 ha, care este declaratd.
indivizibild in nuterea prezentei
legi.
In calculul acestei suprafete
nu intrd locurile de casä.
In aceastia materie, pentru in-
läturarea divizibilitätii proprie-
tatii, se vor aplica in intreg Re-
gatul principiile cuprinse in dis-
pozitiunile art. 127art. 134 in-
clusiv, din legea pentru reforma
agrard din Oltenia, Muntenia,
Moldova si Dobrogea, publicat&
 22 Mart le 1937
In Monitorul Oficial Nr. 82 din
17 Iu lie 1921, intrucat ele nu
-stint contrarii dispozitiunilbr
prezentei legi.
Proprietätile cu aceastä intin-
dere, sau cele mai mici cleat a-
ceastä intindere, nu pot fi in-
strainate decât In Intinderea lor
totalä.
Se excepteaza dela interzice-
Tea diviziunii prin succesiune a
loturilor sub 2 ha, cazurile In
care portiunea sub 2 ha dobân-
-ditä prin succesiune, impreura
cu pamânul propriu al succeso-
rilor Sau al sotiilor lor, impli-
nese un lot de cel putin 2 ha.
Când prin lichidarea succesiu-
nilor, s'ar ajunge la loturi sub
2 ha, Statul va fi sezisat pentru
exercitarea dreptului de preem-
tiune, in conditiunile art. 2.
punctul 4. In cazul exercitarii
acestui drept, vor fi. preferati
la transmiterea acestor bunuri,
in loturi de 2 ha succesorii
respectivi, dupä, modalitätile de
amanunt ce se vor prevedea prin
regulamentul legii de fatä.
In caz de vânzare a proprieta-
tii agricole, Ja pret i In condi-
tiuni egale, oricare dintre veci-
mid acestor proprietäti are drept
de Intaietate la cumparatoare,
-alegerea intre vecini urmând a
avea proprietarul terenului ce
se instraineaza. In acest scop
vanzatorul este obligat sa, a-
nunte pe vecin, prin mijlocirea
primariei locale.
In cazul când cel putin 66 la
suta, din numárul proprietarilor
cu ate mai putin de zece hec-
tare proprietate necomasata In-
tr'un singur trup si stäpânind
laolalta cel putin 51 la suta, din
intinderea totalä a acestei cate-
gorii de proprietati, hotärasc
sa-si comaseze proprietätile lor,
hotarirea aceasta e obligatorie
pentru toti proprietarii de aces-
sta. categorie, din tarlaua sau
din comuna respectiva, precum
www.digibuc.ro
541
si pentru oricare alti proprie-
tari care s'ar alátura ulterior la
aceasta, hotartre.
Hotärirea este valabilä si In
cazul când numärul proprieta-
rilor e de cel putin 51 la suta, iar
proprietatea lor de cel putin 66
la sutd.
Hotárirea de comasare trebue
luatá In prezenta judecätorului
de ocol, care se va transporta in
comunä, la cererea i pe chel-
tuiala locuitorilor interesati.
In contra hotaririi exista drep-
tul de apel la tribunal In 30
zile dela incheierea judecatoru-
lui de ocol care va statua de-
finitiv, judecând de urgentä
cu precädere.
Procedure i toate actele In le-
gatura, cu hotärirea de comasare
si cu executarea ei in fapt sunt
scutite de timbru.
Duph ce hotärirea de coma-
sere a Minas definitiva, organele
tehnice ale Directiunii Cadastru-
lui si Comasárilor din Ministe-
rul Agriculturii i Domeniilor
vor face lucrárile de aplicare pe
teren ale comasarii si reparce-
lärii, lucrAri care vor trebui sa
fie aprobate de Ministerul Agri-
culturii j Domeniilor cu avizul
Consiliului Tehnic Agronomic.
Atribuirea noilor loturi se va
face prin hotärirea judecatorului
de ocol respectiv, cu aceeasi pro-
cedura si aceleasi cal de atac,
preväzute In acest articol.
10. Orice instrainäri acute
fará respectarea dispozitiunilor
din acest titlu al legii de fata,
orice sarcini sau ipoteci de mice
natura, constituite In afará de
prevederile acestei legi, precum
$i orice acte juridice ca: aren-
darea pe termen mai mare de
10 ani; procura cu drepturi de
administratie sau dispozitie, pro-
curare de fonduri si dare In pla-
ta, asociatie cu delegaVe de ad-
ministratie, constituire de privi-
legii ori drepturi reale sau orice
542 22 Martie 1937
alte conventiuni, ori acte care
sub forma deghizata ascund
vanzarea, sunt nule de phn
drept.
Nulitatea lor este de ordine pu-
blica si se poate cere de orice
parte interesata, precum si de
Ministerul public, sau de Mini-
sterul Agriculturii si Domeniilor.
Actiunea In nulitate se pres-
crie In termen de 10 ani dela
data actului respectiv.
Nulitatea de mai sus nu este
opozabila societätilor de credit
agricol, cu conditiunea insä ca
formalitatile prevazute de art. 9
al legii pentru organizarea Cre-
ditului Funciar Rural sh fi fost
observate.
11. Schimbul terenurilor in-
trand In categoria proprietätilor
agricole rurale prevazute in le-
gea de fatd, este ingaduit In
conditiunile art. 2 atat Intre
ele cat si cu alte terenuri de a-
ceeasi intindere sau valoare. In
acest din urmä, caz páraantul
prima in schimb de Improprie-
tarit isi dobandeste calitatea de
proprietate agricolä ruralä.
Gospodaria agricolä, adicá lo-
cul pe care se MI6, case de lo-
cuit, magazia, arajdul si toate
dependintele gospodäresti, im-
preunä, cu curtea si cu gradina
inconjuratoare, papa la supra-
fate maxima de un hectar, nu se
poate ipoteca nici urmari decat
pentru därile catre Stat, judet si
comunä si numai daca, urmäri-
tul nu are alta avere mobilä sau
imobila urmáribila.
TITLUL II
Indrumarea si rationalizarea pro-
ductiei agrieole
12. In vederea indrumarii si
rationalizarii procluctiunii agri-
cole, Ministerul Agriculturii si
Domeniilor va intocmi:
a) Un program general de
lungä durata, si
www.digibuc.ro
b) Un plan de lucru anual,
pentru aplicarea programului ge_
neral.
PARTEA I
Indrumarea tehnicii a lucrärilor
privitoare la sol si plantele
agricole
CAPITOLUL I
Rationalizarea productiunii planfelor
agricole
13. In scopul de a rationalize
productiunea plantelor agricole,
Ministerul Agriculturii si Dome-
niilor va face urmatoarele lu-
crari tehnice pregätitoare:
a) Studiul si analiza solurilor
cultivabile;
b) Studiul conditiunilor econo-
mice si al conditiunilor de me-
diu ce pot inrauri productia si
rentabilitatea plantelor culti-
vate;
c) Studiul rentabilitatii si pro-
ductiunii vegetale pe regiuni, in
raport cu fiecare dintre plantele
agricole si cu cerintele pietelor
de desfacere.
Pe baza a cestui material, Mi-
nisterul Agriculturii si Domenii-
lor, luând avizul Consiliului Su-
perior al Agriculturii, va deter-
mine regiunile naturale de cul-
tivare, cu cea mai mare renta-
bilitate, pentru liecare specie de
plante agricole, intocmind Har-
ta fitotehnica a tarn", pe care co
va supune spre aprobare Consi-
liului de Ministri.
Harta fitotehnica va servi ca
baza la operatiunea de rationali-
zare a productiunii plantelor a-
gricole.
Ministerul Agriculturii si Do-
meniilor, Centrala Cooperativä
de valorificare agricola si unitä-
tile sale, Uniunea CaMerelor de
agricultura si Camerele de A-
gricultura, vor stimula prin
actiunea lor de indrumare si In-
curajare numai räspandirea
si extinderea plantelor agricole
 22 Martie 1927
ce corespund programului ei
planului de lucru prevdzut la
art. 12 *i intrând in cadrul sta-
bilit prin Harta fitotehnicd a tri-
rut
14. Ministerul Agriculturii ei
Domeniilor va intocmi planul
sail de lucru, In raport cu zonele
naturale de cultivarea plantelor
determinate pe Harta fitohen-
nicd, luând prin regulamen-
tul legii de fatá másurile de
aplicare necesare 1).
CAPITOLUL
Lucri:iri de fehnicei agricolei
obligaforii
15. Sunt lucräri de tehnicd
agricold, obligatorii pentru toti
proprietarii ei detinatorii cu orice
titlu, cultivatori de pämânt, pre-
cum ei pentru toate institutiu-
nile publice sau particulare, care
detin ori administreazd terenuri
sau di de comunicatie de orice
f el:
a) Delimitarea prin semne
de hotar, vizibile, durabile
bine intretinute a propriettiti-
lor agricole;
b) Tratarea semintelor impo-
triva boalelor criptogamice;
c) Curätirea de burueni a se-
mándturilor, grddinilor, livezi-
lor, päeunilor, curtilor, locurilor
virane, a drumurilor de exploa-
tare ei a hotarelor, prin buru-
ianä intelegandu-se ei secara din
culturile proprii de grâu;
d) Distrugerea vetrelor de cus-
cutá ei a parazitilor vegetali
animali, vätdmátori culturilor a-
gricole, viticole sau horticole;
e) Combaterea animalelor, pá-
särilor, omizilor i insectelor vd-
tdmätoare agriculturii.
Regulamentul prezentei legi va
determina cât mai explicit no-
tiunea de buruiand ei va indica
1) A se vedeas llegulanientul din
12 Octomvrie 1937.
www.digibuc.ro
animalele i päsärile vátámá-
toare agriculturii;
f) Distrugerea focarelor de boale
vegetale declarate primejdioase
In baza legii de fat&
16. Pe baza instructiunilor
date de Ministerul Agriculturii
ei Domeniilor, *eful Circumscrip-
tiei agricole va lua másuri pen-,
tru:
a) Aplicarea unei rotatii a se-
mändturilor, potrivitá cu impre-
jurdrile locale.
In acest scop va intocmi, in
fiecare comunä sau cdtun din
circumscriptia sa, planuri de cul-
turd cât mai apropiate de condi-
Vile locale.
In caz când 66% din cultiva-
torii de pámânt dintr'o comund
sau cätun consimt a se face un
singur plan de culturä, pentru
toatä comuna sau cdtunul In
vederea unei rotatiuni a semánd-
turilor pe tarlalele mari acest
plan devine obligator pentru toti
cei din comuna sau cdtunul res,
pectiv;
ei b) Fixarea, In fiecare an, a
datei la care se poate incepe In
fiecare comund din circumscrip-
tia sa recoltarea porumbului.
Planul sau planurile de cul-
turd, prevazute mai sus, precum
ei hotärirea privitoare la recol,
tarea porumbului se vor comu-
nica pentru executare organelor
administrative comunale, cam
sunt obligate a le afiea la u*a
primäriei.
Cei nemultumiti pot face In-
tâmpinare la Directorul Servi-
ciului Agricol Judetean, in zece.
zile dela afieare. Intâmpinarea
se va clepune la circumscriptia
agricolä, care o va inainta, In
cel mult trei zile, Serviciului
gricol judetean.
Hotdrirea directorului Servi,
ciului agricol judetean e defini,
tivá ei executorie.
Planul de culturd, intocmit in
aceste conditiuni, e obligatoriu
 544 22 Martie 1937
pentru toti cultivatorii din co-
muna respectivg.
Fax exceptie dela aceastd obli-
gativitate cei ce au terenul lor
imprejmuit, precum si acei care
aplicg pe terenul lor o rotatie a
semängturilor;
c) Intoarcerea miristilor si fa-
cerea ogoarelor de toamng in
limita posibilitgtilor fixate de Ca-
merele de agriculturä pentru
semgnaturile de primávarg;
d) Curgtirea semintelor.
Lucrgrile prevázute la literele
-a, c i d, de mai sus, vor deveni
Dbligatorii in sensul fixat prin a-
lin. 1 al articoluluib precedent si
se vor executa numai potrivit
normelor si in ordinea ce se va
statornici anual de Ministerul de
Agriculturg, tinând seamä de a-
vizul Consiliului Superior al A-
dat pe baza avizelor
consiliilor de administratie ale
'Camerelor de agriculturg.
In baza dispozitiunilor art. 15
si ale articolului de fatg, orga-
nele administrative judetene si
comunale sunt obligate sg dea
la cererea directorului Serviciu-
lui agricol judeteanordonantá
de executarea lucrgrilor respec-
tive.
17. Stârpirea buruenilor de pe
pgsunile comunale, de pe pro-
prietatile apartinând comunelor
§i de pe marginea drumurilor
soselelor, cade in sarcina admi-
nistratiei comunale.
Operatiunea de stârpire se va
face potrivit normelor ce se vor
fixa prin regulament si sub di-
rectiva si controlul Serviciului a-
gricol judetean.
18. Distrugerea vetrelor de cus-
cutg este obligatorie, pentru de-
tingtorii terenurilor infectate.
Ea se va face sub controlul
serviciuluj agricol judetean, ur-
mänclu-se prescriptiunile regula-
mentului acestei legi i instruc-
Ministerului Agriculturii
§i Domeniilor.
www.digibuc.ro
In cazul când constatg, prin-
tr'un proces-verbal incheiat la
primgria comunei respective, ca
vetrele de cuscutg sunt prea in-
tinse si lucrarea de combatere a
acestor vetre nu e posibilg altfel,
directorul Serviciului agricol ju-
detean va ordona, prin primgria
intoarcerea culturilor res-
pective.
In caz de opunere sau de ne-
executare din partea proprieta-
rului, ori posesorului culturii res-
pective, primária localg va exe-
cute lucrarea de intoarcere a te-
renului infectat, in socoteala pro-
prietarului sau a posesorului te-
renului, debitându-1 potrivit le-
gii de urmgrirea j perceperea
veniturilor publice, pentru toate
cheltuielile ce prinagria a avut
de suportat.
19. Tinerea, inguntrul gospo-
dgriei, a gunoiului produs de
vite, in intervalul dela 15 Iunie-
15 Octomvrie, nu e ingaduitg
dacg proprietarul sau pose-
sorul gospoddriei respective are
si intretine in bune conditiuni
platforma necesarg pentru depo-
zitarea i pregä'tirea gunoiului.
Cei ce n'au sau nu intretin in
bung stare platforma sunt obli-
gati a-si depozita i rgspândi gu-
noiul pe terenul lor din camp,
sau a-1 duce la platforma pe care
comuna e datoare s'o infiinteze
cu fondurile sale, pe päsunea co-
munalg, iarIn lipsa acesteia
pe orice alt teren ce primgria ar
avea disponibil, in afara vetrei
comunale.
Constructia platformei comu-
nale, intretinerea ei si tratarea
gunoiului se va face de prima-
rie, sub directiva i controlul
Serviciului agricol judetean.
Gunoiul depus la platforma co-
munalg e proprietatea de drept
a comunei.
20, Toti cultivatorii de pg-
mânt sunt obligati sub sane-
tiunea prevgzutd in legea de
 22 Martie 1937
fatä sä declare, la datele ce se
vor fixa prin regulamentul legu
de fatä, intinderea culturilor fit-
-cute pe terenurile lor, fie proprii,
fie luate cu arendh, precum si
cantitätile obtinute la recoltare.
De asemenea, proprietarii ma-
sinilor de treer au obligatia sä
declare cantitätile de producte
treerate, tinând in acest seep un
registru dupä normele ce se vor
stabili prin regulament.
Declaratia cultivatorilor si a
proprietarilor de masini, previi-
zuti mai sus, se va face verbal
tsau scris sub liberare de do-
vadä in comunele rurale no-
tarului, iar in comunele subur-
bane, urbane si municipii, secre-
tarului primtiriei respective.
Notarii iIi comunele rurale si
secretarii primäriilor in cornu-
nele suburbane, urbane si muni-
cipii, sunt obligati a inscrie de-
claratiile cultivatorilor, precum
$i a centraliza inainta servi-
ciilor agricole judetene datele
privitoare la statistica agricolk
dupà normele ce se vor prevedea
prin regulament $i sub sanctiu-
nile fixate de legea de fatk
CAPITOLUL III
Rdspeindirea cunolfinfelor i mefo-
delor de fehnicd agricola prinfre
agriculfori
21. In scopul de a inlesni räs-
pândirea cunostintelor si meto-
delor de tehnicä agricolä printre
agricultori, Ministerul Agricultu-
rii si Domeniilor va defalca, din
disponibilitätile rdmase dela ex-
propriere sau din rezervele de
Stat existente, la data public6.-
rii legii de fwd., intinderea de te-
ren necesard peritru crearea unei
retele de centre agricole In tot
cuprinsul tànii, in conditiunile
ce se vor fixa prin regulamentul
acestei legi.
Pentru infiintarea acestor cen-
tre, Ministerul e autorizat ca, pe
O. Hamangiu, vol. XXV. 35.
www.digibuc.ro
545
baza acestui text $j farà altà lege
speciald, sä schimbe terenul pro-
prietatea Statului, cu orice alt
teren particular cu consimti-
mantul proprietarului respec-
tiv In scopul de a avea supra-
fetele trebuitoare In localitatea
unde ele ar putea fi mai bine si
mai rational utilizate, luând
dupd caz si avizul consiliilor
tehnice respective din Minister.
Terenurile astfel destinate rä-
mân proprietatea Statului.
Ele vor putea fi puse gratuit
la dispozitia Camerelor de agri-
culturg, pentru infiintarea de
centre agricole, neputându-li-se
da altá destinatie in viitor decat
pe bazá de lege.
22. Terenurile atribuite scoa-
lelor primare rurale sau biseri-
cilor rurale, de orice rit, precum
loturile zootehnice si cele atri-
buite Oficiului National de Edu-
catie Fizicä, vor fi pe cât po-
sibil comasate pe comune,
pentru a fi cultivate de posesori
numai ca loturi agricole model.
Pe baza instructiunilor Mini-
sterului Agriculturii si Domenii-
lor, seful circumscriptiei agri-
cole va intocmi planuri de cul-
turá, care sä poatä asigura a-
cestor terenuri un asolament ra-
tional, potrivit cu situatiunea
localä.
Detinatorii acestor loturi sunt
supusi controlului tehnic al Ser-
viciului agricol judetean.
23. In scopul de a Inlesni sä-
tenilor sä-si construiascá gospo-
ddrii rationale, precum i pentru
a ajuta la infrumusetarea sate-
lor, Ministerul Agriculturii $i
Domeniilor va ingriji sit pun& la
dispozitia primäriilor planuri si
devize de case, de gospoddrii, de
magazii, de pätule si de orice
alte constructiuni rurale, pre-
cum si planuri si clevize pentru
plantarea i infrumusetarea te-
renului din jurul
scoalelor, bisericilor, cimitireIor
546 22 Martie 1937
a locurilor virane, infiintand
si o coald practicä de construe-
tii rurale.
Serviciile si Camerele de agri-
culturA judetene vor lua m'äsuri
pentru a organiza anual, in fie-
care comunA, serbarea sädirii po-
milor, serbarea recoltArii, expo-
zitii i concursuri cu caracter a-
gricol.
AutoritAtile judetene si comu-
nale, nreotii si invätatorii, au o-
bligatiunea de a da tot concursul
lor la indeplinirea aeestor dis-
pozitiuni.
PARTEA II
Controlul si încurajarea produ-
cerii de sätnânta" superioard.
CAPITOLUL I
lnfiintarea Regisfrului Genealogic
penfru inscrierea soiurilor originate
24. Se infiinteazä la Institutul
de Cercetäri Agronomice al Ro-
maniei Registrul Genealogic
pentru Inscrierea soiurilor ori-
ginale".
In acest registru se inscriu so-
iurile originale obtinute in Ro-
mania sau in sträinätate, din
orice f el de plante agricole, viti-
cole, sau horticole.
Se Intelege prin soiu original,
In sensul legii de fatd, soiul ob-
tinut prin metode stiintifice, din
price f el de plante agricole, viti-
cole sau horticole si a cdrui ori-
gine, insusiri caracteristice, con-
stantä suficientd si merite indis-
cutabile au fost recunoscute de
Institutul de CercetAri Agrono-
mice al Romaniet
Utilizarea altor denumiri, care
ar crea confuziuni cu sAmanta
amelioratd, e pasibilä de penali-
tätile preväzute in legea de f
Inscrierea in registrul genea-
logic garanteazA dreptul de pro-
prietate pentru cei ce au obtinut
aceastä inscriere si ea se face Ministerul Agriculturii si Dome-
notrivit cu normele ce se vor niilor.
www.digibuc.ro
statornici prin regulamentul le-
gii.
25. Toate soiurile originale ale
institutiunilor oficiale sau ale
intreorinderilor particulare din
Romania, cum si cele originale
provenite din sträinAtate, dar
care se \rand pentru sdniantA In
Romania, trebuesc inscrise In
prealabil in registrul genealogic
de mai sus.
Amelioratorii straini sau sta-
tiunile de ameliorare sträine,
care cer inscrierea in registrul
genealogic pentru soiuri ame-
liorate in sträinAtate, insA in-
multite in Romania trebuesc
sa faca dovadd cA cel putin in-
tr'o statiune de inmultire afirt-
toare pe teritoriul Statului Ro-
man si-au organizat o statiune
filialä, in care se In cepe amelio-
rarea dela elite, ventru soiurile
originale obtinute.
Un soiu nu are dreptul
poarte calificativul de Anuntat
la inscriere" sau Original in-
scris in Registrul Genealogic a/
Institutului de Cercetäri Agro-
nomice al Romaniei", decal dacA.
acest Institut i-a acordat acest
drept.
Acordarea se va face pe bazA.
de experimentare si analizá, dup6.
normele si conditiunile ce se vor
stabili prin regulament, selectio-
natorul avand in aceasta pri-
vinta dreptul de apel la Co-
misiunea Centralti de Amelio-
rare, ce va functiona pe langA
Institutul de CercetAri Agrono-
mice al Romaniei.
Comisiunea centraid de ame-
liorare se compune din:
I. Un consilier dela Curtea de
Apel din Bucuresti, care este *i
presedinte al comisiunii.
2. Directorul Institutului de
Cercetäri Agronomice.
3. Presedintele Consiliului teh-
nic agronomic.
4. Directorul Agriculturii din
 22 Martie 1937
5. Un delegat al Uniunii Ca-
merelor de Agricultura.
Hotärirea data de aceasta co-
misiune este executorie, fiind un
act administrativ de autoritate.
26. Inscrierea In Registrul Ge-
nealogic e valabilä pentru nu-
mrtrul de ani ce se va fixa la
inscriere si care nu va fi mai
mare de 20 ani.
Inäuntrul acestui termen se
va putea cere o nouti inscriere,
Pe baza unei cercetäri facutil
dupd normele ce se vor stabili
prin regulament.
In tot timpul valabilitii In-
scrierii, amelioratorul are drep-
tul sa denumeasca so:M.11 respec-
tiv cu titlul de: Soiu original,
fnscris in Registrul Genealogic
al Institutului de Cercetäri Agro-
nomice al României".
Amelioratorul respectiv este
räspunzätor, sub sanctiunile pre-
vrtzute prin legea de fatii de a-
buzul pe care 1-ar savarsi per-
sonal, sau prin reprezentantii
säi cu imultirea soiului salt,
intrebuintând aceasta denumire
pentru alte soiuri care n'au
fost inregistrate ca atare, sau au
fost inregistrate pe numele al-
tora.
Amelioratorul este obligat sa
trimitä. Institutului de Cercetári
Agronomice al României ate 5
exemplare din toate reclamele
sale, oferte, brosuri, etc., ime-
diet dupä aparitia bor.
27. Dreptul ce decurge din a-
nuritare sau Inscriere e proprie-
tatea amelioratorului si a urma-
silor lui, acesta sau acestia bene-
ficiind de toate avantajele acor-
date prin legea de fata.
28. Un soiu original se sterge
din registrul genealogic:
a) Când termenul de inscriere
a expirat si nu s'a obtinut rein-
scrierea lui;
b) Când Institutul de Cercetari
Agronomice al României con-
stata ca sttmânta pusa in co-
www.digibuc.ro
547
inert nu mai corespunde cu in-
susirile soiului Inscris;
c) Când amelioratorul contra-
vine la dispozitiunea art. 26, a-
lin. 3. 4 sau 5;
d) Când din eroare In-
scrierea nu are la bazd un soiu
nou, sau când se constata cd.
sail a fost deja inregistrat pe
numele altcuiva, In baza unei a-
nuntari anterioare.
Impotriva acestei stergeri, a-
melioratorul respectiv are drept
de apel, la Comisiunea central&
de ameliorare, a crtrei hotärire
e definitiva i executorie.
CAPITOLUL II
Recunoasterea culturilor destinate
producerii de seminte §i incurajorea
producCitorilor
29. Recunoasterea culturilor
destinate producerii de seminte,
se face de comisiunea de recu-
noastere, frifiintata prin legea de
fata, In compunerea ce se va fi-
xa prin regulament si are drept
scop:
a) Supravegherea productiunii
de samânta, in sensul de a se
stabili ca sämânta respectiva in-
deplineste conditiunile de puri-
tate, este lipsita de boale trans-
misibile si de corpuri sträine si
are o valoare culturaltt ridicata;
b) Desemnarea producatorilor
dela care Statul, judetele si Ca-
merele de agriculturä, sunt obli-
gate sä cumpere de preferinta, In
cazul când aceste organe Intre-
prind o actiune de distributie de
samanta.
Orice agricultor, ferma de Stat
sau institutie publica, poate cere
recunoasterea culturilor sale, In
conditiunile si dupa normele ce
se vor fixa prin regulamentul
legii de fata.
30. Producatorii de samânta
originala In intelesul art. 24
si 25 sau de samânta recunos-
cutd, sunt obligati sä tina un re-
gistru in care vor inscrie canti-
548 22 Martie 1937
tatea de sgmântd vândutä, pre-
cum si numele si adresa cumpd-
rdtorului.
0 silmântä nu poate fi pusd in
vânzare cu titlul de recunoscutd,
dacd nu i s'a conferit acest drept
potrivit normelor de mai sus.
In cazul când proprietarul cul-
turii recunoscute prezintd, in o-
fertele de vânzare ce face, pe
baza certificatului de recunoas-
tere, alte insusiri decAt cele con-
statate de Institutul de Cerce-
tdri agronomice al României, i
se va anula recunoasterea.
Anularea recunoasterii se pro-
nuntä de Comisiunea centrald
de ameliorare prevdzutd la art.
25 de mai sus si se va publica
in Monitorul Oficial si in ziare,
aducându-se si la cunostinta
proprietarului respectiv.
31. Ministerul Agriculturii si
Domeniilor, Camerele de agri-
culturd si institutiile de Stat
sau subventionate de Stat, care
intreprind o actiune de procu-
rare sau de schimbare a semin-
tei, sunt obligate sd cumpere, de
preferintd, sämânta originalà
din regiunea respectivä si nu-
mai du pd. aceea sämânta recu-
noscutä pe baza legii de fatA.
32. Amelioratorii care produc
sämântd originald, inscrisd In
registrul genealogic al Institutu-
lui de Cercetdri Agronomice al
României, vor fi subventionati
de Ministerul Agriculturii si Do-
meniilor cu o sumä de pang la
20% peste pretul bursei
din ziva transactiei, pentru toatd
cantitatea de sAmântrt originalä
produsä si vândutd pentru in-
sämântare.
Agricultorii care produc sA-
mânä recunoscutd" vor primi
din partea Ministerului Agricul-
turii i Domeniilor in limita
mijloacelor bugetare anuale o Agriculturii si Domeniilor, potri-
primd de pAnd la 10% peste pre-
tul bursei BrAila, din ziva
transactiei, pentru toatd
www.digibuc.ro
cantitatea de sAmântd rectums-
cutd, ce vor fi dovedit cd au pro-
dus si vândut pentru insämân-
tare.
PARTEA III
Controlul comertului de seminte
CAPITOLUL I
Cadrul confrolului ;i organele
de control
33. Comertul cu seminte de
plante de nutret, cu sdinântä de
in, cum si cu seminte de plante
horticole, este supus controlului
Ministerului Agriculturii si Do-
meniilor care îj exercitd aceastä,
atributiune prin Serviciile agri-
coIe judetene, in cadrul legii de
fatA si potrivit normelor ce se
vor fixa prin regulament
Analizele necesare in acest
scop, se vor face la Institutul de
Cercetäri Agronomice al Roma-
niei, sau la laboratoriile autori-
zate de Institut.
Cu avizul Consiliului Superior
al Agriculturii, Consiliul de Mi-
nistri poate autoriza Ministerul
Agriculturii si Domeniilor sd. in-
tindä controlul sAu si asupra
comertului de orice alte seminte,
decAt cele mentionate la alinea-
tul 1 de mai sus.
Analizele pentru semintele f o-
restiere se vor face de Institutul
de Cercetdri si ExperimentAri
Forestiere.
CAPITOLUL H
Is4Cisuri privifoare la comerful
inferior
34. Comerciantii de seminte,
intrând in cadrul dispozitiunilor
articolului precedent, Ii pot e-
xercita comertul, numai cu res-
pectarea prescriptiunilor legii de
fatd si in baza unei autoriza-
tiuni speciale datä de Ministerul
1) A se vedea Regulamentul din
12 Oetomvrie 1937.
 22 Martie 1937
vit normelor ce se vor fixa prin
regulam ent.
Ei sunt obligati:
a) Sit eticheteze semintele puse
in vânzare, cu etichete, indicând
specia, varietatea, anul recoltd-
rii, puritatea si procentul de
germinatie al semintei respec-
tive;
b) Sä, pund in vânzare numai
seminte de lucernd, trifoi, ghiz-
dei (Lotus corniculatus) si ti-
monied (Phleum pratense), a-
vând buletinul de analizd si
plumbul Institutului de Cerce-
tdri Agronomice al României, al
statiunilor acestui Institut, sau
al laboratoarelor autorizate de
Institut, doveditor cà semintele
intrunesc conditiunile de mai
jos;
c) Sd, dea cumpArdtorilor la
orice vânzare de seminte fac-
turi, sau note de vânzare, sem-
nate de ei sau de imputernicitul
lor si intocmite dupd indicatiu-
nile ce se vor fixa prin regula-
ment;
Comerciantii de seminte rds-
pund fatd, de cumphrdtor, pen-
tru exactitatea clatelor inscrise
pe etichete, in facturile, sau in
notele lor de vânzare.
In scopul verificàrii, cumpd-
rdtorul poate lua si inchide
in fata comerciantului si dupd
procedeul indicat in regulamen-
tul legii de fatä probà din se-
mintele cumparate i pe care o
va trimete pentru analizd uneia
din statiunile Institutului de
Cercetdri Agronomice al Româ-
niei.
Aceste analize se vor executa
cu tarif redus pentru agricultori,
iar buletinul de analizd eliberat
de statiune, face dovada deplind
In justitie, pând la inscrierea lui
in fals.
3-5. Pentru a putea fi puse in
vânzare de cdtre producätori precedent, precum si sernintele
sau comercianti, semintele de lu- de plante horticole
cernä, de trifoi, de ghizclei si de
tia semintelor de flori
www.digibuc.ro
549
trebue sà intruneascd
urmrttoarele conditiuni:
a) SA' nu contind niciun bob
de cuscutd, fie copt, fie verde,
fie eà ar germina sau nu, si
nicio capsuld, de cuscutd;
b) SA aibd puritatea si pute-
rea de incoltire, ce se va fixa
anual cle Institutul de Cercetäri
Agronomice al României, duprt
calitatea recoltei;
e) Sd, fie puse in saci noi de
câte 100, 50, 25 si 15 kg fiecare,
examinati, Inchii, etichetati
plumbuiti de una din institu-
tiunile prevdzute la punctul b al
articolului precedent.
Procluatorul sau comercian-
tul de asemenea seminte e obli-
gat sd, dea cumpärdtorului
impreund cu sacul de seminte,
plumbuit i etichetat i bule-
tinul respectiv de analizd elibe-
rat de institutiunea care a exe-
cutat plumbuirea.
In cazul vânzdrii in cantitäti
mai mici decât continutul sacu-
lui, vânzätorul va da cumpArd-
torului o copie de pe buletinul
de analiza al sacului respectiv.
In cazul când semintele ar a-
vea cuscutä, ele pot fi vândute,
in vederea colectdrii lor, pentru
descuscutare si curdtire nu-
mai Camerelor de agriculturd,
intreprinderilor care au insta-
latii de curdtatorie, sau corner-
ciantilor autorizati de Institutul
de Cercetdri Agronomice al Ro-
mâniei sà facd aceastd opera-
tiune.
Resturile de sdmântd de lu-
cernd sau trifoi (deseurile), pro-
venite dela statiunile de descu-
scutare se vor distruge prin md-
cinare sau ardere, punerea lor
in vânzare fiind interzisd sub
sanctiunile legii de fatd.
36. Celelalte seminte de p'aute
de nutret, neenumerate in art.
cu excel).-
pot fi
550 22 Martie 1937

puse in vânzare de &Are comer- lizatd ei plumbuia din nou de

cianti, in saci neplumbuiti, res- cdtre statiunea autorizatä, de In-
pecandu-se însd y ozitiunile pre- stitutul de Cerceari agronomice
vdzute de art. 34, alin, a ei c. al României j in raza cdreia se
CAPITOLUL III
and punctul vamal.
39. Exportul semintelor de lu-
Masud privitoare la import §i export cernA, trifoi, ghizdei, sau timof-
37. Importul ei exportul se- ticA, se va face numai in saci
mintelor din categoria fixatA la noi, analizati, etichetati ei plum-
articolul 33, se va face numai buiti de &are statiunea respec-
prin punctele de vamd ce se vor tivd a Institutului de Cerceari
determina printr'un jurnal al Agronomice al României.
Consiliului de Ministri. Punctele vamale nu vor per-
38. Semintele de lucernd, tri- mite exportul acestor seminte,
foi, ghizdei, sau timofticrt, nu decât eliberat
pe baza buletinului de ex-
pot intra Iñ tard cleat cu con- port, de &are statiunea
care a frIcut analiza i executat
ditiunea:
a) Sd, nu contind niciun bob plumbuirea.
de cuscutä, fie copt, fie verde, Spre a putea fi plumbuite pen-
fie Ca ar genuine, sau nu, ei tru export, aceste seminte tre-
buesc sd indeplineascd urnatoa-
nicio capsulA de cuscutd;
b) Sd fie incArcate in saci noi, rele conditiuni:
numerotati, bine inchiei ei plum- a) SA fie absolut libere de cus-
buiti cu plumbul statiunii din cutd, sau cu un continut de
tara de origine unde s'a fdcut boabe de cuscutd la kg de sd-
analiza; lama, cuprins in limitele sta-
c) SA aibd puritatea ei puterea bilite de regulament, in care
de germinatie minima, fixatä de scop, fiecare sac, va purta eti-
IVIinisterul Agriculturii ei Dome- cheta Absolut liber de cus-
niilor; cutd", In cazul cand, In proba
d) Sd nu fie dintr'o prove- respectivä nu s'a gäsit absolut
niena interzisd de Ministerul A- niciun bob de cuscutä, ei Liber
griculturii ei Domeniilor pentru de cuscutd", In cazul când proba
tara noasträ. extrasä are continutul de cus-
Transitul acestor seminte se cutä permis de regulament;
va face numai cu Indeplinirea b) Sä fie de origine romit-
conditiunilor de mai sus ei nu- neascA.
mai cu autorizatia speciald a 40. Semintele de plante hor-
Ministerului Agriculturii ei Do- ticole cu exceptia semintelor
meniilor. de flori nu pot intra in tard,
Importatorii acestor seminte cleat cu respectarea conditiuni-
sunt obligati sä, face.' la punc- tor prevAzute la alin, b ei c ale
tul vamal o declaratie, a/g- art. 38.
aud: felul semintei, provenienta, 41. Cheltuielile necesare pen-
firma furnisoare, numdrul saci- tru analiza si plumbuirea se-
lor ei cantitatea semintelor in mintelor privesc pe comerciantil
kilograrne i sA depund, certifi-
catul de analizA, emis de statiu- sau pe producdtorii de seminte
nea de control a regiunii de unde respectivi.
provine sánaânta, ei in care tre- Aceste cheltuieli se vor plAti
bue sd, se arate puritatea i ger- clupd un tarif ce se va fixa prin
minatia semintei. regulamentul de aplicare al a-
M./manta importatd va fi ana- cestei legi.
www.digibuc.ro
 22
PARTEA IV
Indrumarea exploatarii pap-
nilor de interes obstesc
CAPITOLUL I
Cadrul ;i mijleacele de indrumare
42. Sunt considerate de interes
obstesc i sunt supuse dispozi-
tiunilor legii de fata, urmätoa-
rele categorii de pasuni:
1. Pasunile comunale, inclusiv
pasunile sau toloacele comunale
din Bucovina.
2. Pasunile in devälmäsie a-
partinând obstiilor, composeso-
ratelor, asociatiunil6r, precum
locuitorilor improprietariti, sau
grupurilor in numar mai mare
de 25 persoane, sub orice clenu-
mire a coproprietarilor lor.
3. Pasunilor de rezerva, dela
munte si dela baltä, inclusiv
cele alpine, apartinând Statului,
sub orice forma, judetelor, co-
munelor, sau institutiunilor de
interes public, puse sub contro-
lul Statului.
43. Indrumarea exploatärii
pasunilor de interes obstesc, se
va face prin:
a) Intocmirea amenajamente-
lor i planurilor anuale de ex-
ploatarea pasunilor;
b) Masuri tehnice si adminis-
trative, pentru conservarea si
folosirea pa'sunilor.
Proprietarii päsunilor, men-
tionate la art, precedent sunt o-
bligati ca pang la 1 Ianuarie
1940, sä aiM pentru pasunile lor
amenajamente intocmite in con-
formitate cu dispozitiunile de
mai jos.
CAPITOLUL II
Infocmirea amenajamenfelor ;i pia-
nurifor anuale de expleafarea
0-wailer
44. Exploatarea pasunilor
enumärate la articolul 42, se va
www.digibuc.ro
Martie 1937
551
face pe baza unui amenajament
pastoral sau silvico-pastoral.
Potrivit acestui amenajament
se va intocmi in fiecare an, pla-
nul de exploatare, al pasunii.
Amenajamentele pastorale se
vor intocmi de personalul agro-
nomic autorizat de Ministerul
Agriculturii si Domeniilor.
Amenajamentele silvico-pasto-
rale ale päsunilor impädurite si
ale golurilor de munte se vor in-
tocmi de personalul silvic auto-
rizat, duptt normele prescrise de
legile si regulamentele in vi-
goare.
Plata cuvenitä celui ce a in-
tocmit amenajamentul se va
face de catre proprietarul pasu-
nii respective, conform tarifului
ce se va fixa prin regulamentul
acestei legi.
In caz de refuz din partea a-
cestuia plata se va putea face de
cätre Ministerul Agriculturii si
Domeniilor, din alocatiile buge-
tare, in contul proprietarului
respectiv, care va fi apoi dat in
debit si urmärit conform legii
de urmärire si perceperea veni-
turilor publice.
Amenajarnentele intocmite,
conform dispozitiunilor de mai
sus, se vor depune la Serviciul
agricol judetean, iar cele silvico-
pastorale si ale golurilor de
munte, la inspectoratul silvic
respectiv, care II vor inainta Mi-
nisterului Agriculturii si Dome-
impreuna cu avizul Efo-
riei judetene de pasuni si im-
preunä cu inrampindrile pe care
cei interesati i nemultumiti cu
prevederile din amenajament,
au dreptul a le prezenta in ter-
men de 30 zile dela data cornu-
nicarii procesului-verbal de in-
cheierea amenajamentului.
Ministerul se va pronunta a-
supra amenajamentelor si even-
tualelor intampinári, pa baza a-
vizului dat, dupd caz, de Consi-
552 22 Martie 1937
liile Tehnice respective din Mi-
nister.
45. Planul de exploatare se
va Intocmi .de seful circumscrip-
tiei agricole respective, pentru
fiecare päsune, in cadrul ame-
najamentului i va fi supus spre
aprobare Serviciului agricol ju-
detean. inainte de 1 Ianuarie al
fiecärui an.
Pentru pasunile impadurite si
ale golurilor de munte, planul
de exploatare se va Intocmi de
seful ocolului silvic respectiv
va fi supus spre aprobare In-
spectoratului silvic pânä la acea
data.
In ambele cazuri, dupd apro-
bare, planul va fi adus la cu-
nostinta proprietarului respec-
tiv.
Acest plan se va intocmi chiar
daca, pasunea respectiva nu are
amenajament.
46. Executarea dispozitiunilor
din amenajamentul pastoral sau
silvico-pastoral, cum si din pla-
nul de exploatare este obligato-
rie.
In caz de neexecutare, In afara
de sanctiunile prevazute In legea
de fata, Ministerul Agriculturii
si Domeniilor, poate executa, In
contul proprietarului pasunii,
lucrarile din amenajament, pe
care le-ar crede indispensabile.
In acest caz, proprietarul va fi
dat In debit si urmärit pentru
suma respectivd, conform legii
de urmärire si percepere a ve-
niturilor publice 1).
CAPITOLUL HI
Hfisuri fehnice 0 administrative pen-
fru conservarea ;i folosirea pequnifor
47. Pasunile de interes ob-
stesc se intrebuinteazä exclusiv
pentru pasunat, pentru cultiva-
rea plantelor de nutret si pen-
1) A se vedea Legea din 5 Mqi
1934, la pag. 217, vol. XXII.
www.digibuc.ro
tru plantatiuni forestiere de-
protectie.
Cultivarea plantelor de nutret
este permisä numai cu aproba-
rea Ministerului Agriculturii si
Domeniilor, care va lua avizta
conform al Consiliului Tehnic
Agronomic.
Sunt plante de nutret, in inte-
lesul legii de fatä: lucerna, tri-
foiul, sparceta, borceagul, sor-
gul, porumbul de nutret, iarba
de sudan, mazarea de nutret,
sfecla de nutret, napii, pärän-
gul, amestecurile de graminee si
de leguminoase, facute In vede-
rea fânetelor Insämântate, pre-
cum si mice alte plante de nu-
tret, declarate ca atare de Mi-
nisterul Agriculturii si Domenii-
lor pe baza avizului conform al
Institutului de Cercetarj Agro-
nomice al României si al Con-
siliului Tehnic Agronomic.
Orice culturi de alte plante de-
cat acestea, sunt interzise.
Sefii circumscriptiilor agri-
cole vor stabili existenta cultu-
rilor interzise, prin cercetare la
fata locului, Incheind procese-
verbale, pe care le vor Inainta
judecatoriei de ocol respective,
spre judecarea contravenienti-
lor.
In mod exceptional sj numai
cu avizul conform al Consiliului
tehnic agronomic, Ministerul A-
griculturii si Domeniilor poate
aproba pentru un singur an
si numai o singura data cul-
tivarea de cartofi, sfecla, fasole,
rapitä, sau peneni. Insa, numai
In vederea pregatirii terenului
pentru lucernrt, sau pentru alte
plante vivace de nutret.
481). Cu incleplinirea formelor
prevazute de leErea administra-
tiva si cu aprobarea Ministeru-
lui Agriculturii 5i Domeniilor,
data cu avizul conform al Con-
1) A se vedea Decret-lege, pentru
mod. art. 48, din 22 Septemvrie 1937,
la ordinea cronologic.a.
 22 Martie 1937
siliului tehnic respectiv, conau-
nele pot:
a) SA cedeze, sau eh' intrebuin-
teze In lipsa de alt teren si
Ong la cel mult 5 la sutrt din
Intinderea totalá a pAsunii co-
munale suprafata necesará:
pentru constructii de scoale, bi-
serici, primárii. dispensarii si
spitale; pentru crearea de oboare
si intreprinderi industriale co-
munale. de interes obstesc; pen-
tru pepiniere si rásadnite comu-
nale, precum si pentru cimitire
si târguri;
b) SA cedeze sau sä intrebuin-
teze suprafata necesarA: pentru
construirea de grajduri comu-
nale; pentru aerodromuri si
ce intereseazA apárarea
nationalä; pentru deschidere de
drumuri, sosele, crti ferate si ca-
nale, precum i pentru infiin-
tarea centrelor agricole sau câm-
purilor demonstrative, prevAzute
de legea de fatA;
e) SA schimbe prtsunea cornu-
nalA cu terenuri de fâneatA sau
cu terenuri arabile de aceeasi
calitate si valoare, In interesul
unei mai bune folosinte;
d) Sá instrAineze o prtsune, in
total sau In parte, insá numai cu
conditiunea expresA de a cum-
Ora in acelast timp. un teren de
aceeasi valoare $i care sä poatA
fi folosit in acelasi scop.
Cedrtrile, schimburile, sau in-
sträinärile Matte frtrà, respec-
tarea dispozitiunilor de mai sus,
sunt nule de drept.
Nulitatea lor poate fj ceruth
de comuna respectivá, de pre-
fectura judetului, de Ministerul
de Interne, de Ministerul Agri-
culturii si Domeniilor, sau de
oricare dintre locuitorii connu-
nei respective.
Nulitatea se va pronunta de
judecAtorta de ocol, cu recurs la
tribunal.
49. Comunele pot obliga pe
proprietarii vitelor invoite la pg-
www.digibuc.ro
553
sunea comunalA sá execute pre-
statia. la timpul fixat de orga-
nele agricole sau silvice, pentru
buna intretinere a päsunei si a
pAdurii de pe pAsunea impAdu-
ritä.
50. Cei ce nu vor face presta-
tia prevAzutä la articolul prece-
dent la termenul si In conditiu-
nile stabilite vor fi obligati la
plata unei contributii, corespun-
zátoare cu numArul vitelor si cu
pretul zilei de muncä din loca-
litate, asa cum se va ardta in
regulamentul acestei legi.
Sumele respective se vor in-
casa potrivit dispozitiunilor din
legea pentru perceperea si Inca-
sarea veniturilor publice, Rican-
du-se venit la bugetul Eforiei co-
munale de päsune i intrebuin-
tându-se exclusiv pentru imbu
nätAtirea pásunii.
51. Primarii comunelor ca
presedintj ai Eforiilor comunale
de pásune sunt rAspunzatori
personal sub sanctiunile pre-
vAzute in legea de fatA i In le-
gea administrativa, de aducerea
la indeplinire a dispozitiunilor
prevAzute In amenajamentele si
in planurile anuale de exploa-
tare ale pAsunilor comunale, pu-
tând fi suspendati din functiune
pâriA la executarea lucrArilor,
neefectuate sau rAmase in intâr-
ziere.
52. Coproarietarii pAsunilor
in devAlmásie sunt obligati, ca,
pentru administrarea si exploa-
tarea pAsunilor, sa-si desemneze
dintre ei sau sä-si angajeze un
administrator, nunait dintre ab-
solventii scolilor de agriculturA
sau silviculturä
53. Päsunile in devAlmásie flu
intrA in calculul suprafetei de.
2 ha, preväzutA la art. 9, alin.
1 si 2 de mai sus.
Päsunile in devAlmásie $i ac-
cesoriile lor exploatdri,
inventar viu sau mort, etc.), nu
pot fi sustrase destinatiunii
554 22 Martie 1937
-de bun comun, afectat pasunei,
-decât cu consimtimântul a 2/3
din numärul coproprietarilor si
aprobarea pe care Ministerul
Agriculturii i Domeniilor o
poate da numai cu avizul Consi-
Eului Tehnic respectiv si numai
in urmatoarele cazuri:
a) Când päsunea nu se mai
poate folosi ca atare;
b) Când se constata ca. past'-
nea intrece nevoile coproprieta-
rilor;
c) Când terenul va fi afectat
pentru satisfacerea unui interes
_general.
Coproprietarii sunt obligati
In asemenea cazuri sa, dea
bunului respectiv destinatia ce
i se va fixa de Ministerul Agri-
culturii si Domeniilor, odata cu
-aprobarea.
Orice operatiune contrara a-
cestor dispozitiuni e nun', de
drept.
Nulitatea poate fi ceruta orga-
nelor judecatoresti preväzute la
art. 48, alineatul ultim, de cätre
orice coproprietar, de cätre co-
muna respectivä, de catre Mi-
nisterul de Interne, sau de catre
Ministerul Agriculturij si Dome-
niilor.
PARTEA V
Indrumarea productiunii viticole
§i horticole
CAPITOLUL I
-Deferminarea regiunilor vificole
pomicole caracterisfice ale tärii
54. Ministerul Agriculturii si
Domeniilor va alcatui Harta Vi-
ticolä i Harta Pomicola a Tärii,
pe baza studiilor si in conditiu-
nile art. 13 din prezenta lege, cu
respectarea tuturor dispozitiuni-
lor legii pentru apararea viticul-
turii 1).
i) A se vedea Legea din 27 Mar-
tie 1936, la pag. 408, vol. XXIV,
D. I.
www.digibuc.ro
55. Ministerul Agriculturii si
Domeniilor, va fixa luând
avizul Consiliulut Tehnic Agro-
nomic speciile si varietatile
de vitá si de pomi ce pot fi im-
portate, cultivate si inmultite In
Romania, precum si pe acelea ce
pot forma colectii de varietati.
Oricine planteaza sau inmul-
teste in scop de comercializare,
precum si cei care importä sau
comercializeazä pomi sau vite,
vor folosi numai speciile i va-
rietatile stabilite.
In vederea cercetarilor, minis-
trul poate autoriza institutiunile
cu caracter stiintific i societä-
tile horticole sau pomicole, ed
importe diverse varietäti de pomi
sau de vite, neadmise pentru
cultura obisnuita.
CAPITOLUL II
Supravegherea pepinierilor de vite
sau de pomi
56. Pepinierele de vite sau de
porni existente la data publi-
carii legii de fata cum si orice
alte pepiniere de vite sau pomi,
infiintate dupa aceasta data. in
scop de a produce material sa-
ditor pentru vanzare, nu pot
functiona decal ue baza unei au-
torizatifini, care se va elibera de
Ministerul Agriculturii si Do-
meniilor, cu respectarea norme-
lor prezentei legi si al regula-
mentelor ei de anlicare, si cu a-
vizul Consiliului Tehnic Agro-
nomic.
Acelasi regim de autorizare si
control se va aplica si producä-
torilor de plante ornamentale,
trandafiri si flori destinate co-
mertului.
Termenul pentru depunerea
cererii de autorizatie, din partea
celor ce au pepiniere de vite sau
de pomi, este de 90 de zile dela
data publicarii legii de fatal.
Autorizatia se dà cu avizul Ca-
merei de agriculturd respective
numai persoanelor sau insti-
 22 Martie 1937
tutiunilor publice ori particulare,
care:
a) Dispun de instalatiuni teh-
nice suficiente pentru pregätirea
si desinfectarea materialului sbi-
ditor;
b) Au planfatiuni de port-altoi
autentici sau fac dovada el si-au
procurat asemenea port-altoi
dela pepinierele recunoscute de
Minister;
c) Fac dovada CA au la condu-
cerea pepinierii lor personal de
.specialitate.
Niciun pepinierist nu poate
inmulti alto varietAti decAt cele
autorizate de Ministerul Agri-
culturii i Domeniilor.
57. Pepinieristii de vite sau de
pomi, precum si producatorii de
plante ornamentale, trandafiri
flori, destinate comertului, sunt
supusi controlului Ministerului
Agriculturii si Domeniilor, care
prin organele sale autorizate
supravegheazA i cerceteazA au-
tenticitatea port-altoilor si a
varietätilor stabilite, selectiunea
sAratatea vitelor si pomilor,
precum si indeplinirea tuturor
obligatiunilor impuse de legea de
fatA si regulamentul ei.
Nu se poate pune in vAnzare
sau instrAina, cu orice titlu, cle-
at material sAditor garantat, in
ce priveste autenticitatea si sA-
nAtatea, pentru vite fiind obliga-
toriu plumbul de verificare al
organului autorizat de Minister
sA facá aceastä operatiune.
58. Pepinieristii care produc
vite sau pomi pentru vanzare,
sunt obligati:
a) Sá liberezela orice vAnzare
tie vite, ori de pomi o facturd,
iar pentru furnituri mai mici o
notä, in care sd arate cA garan-
teazá autenticitatea si sAntitatea
materialului vAndut, si care sd
cuprindA datele ce se vor spe-
cifica prin regulament;
b) SA tinA la zi, dupd modelul
aprobat de Ministerul Agricul-
www.digibuc.ro
555
turii si Domeniilor, un registru
parafat de judecátorie, de mer-
sul operatiunilor din pepinierá
si altul de operatiunile comer-
ciale si cuprinzând fiecare da-
tele, indicatiunile i vizele ce-
rute de regulamentul legii de
fatA;
c) SA comunice Ministerului
Agriculturii i Domeniilor, in
toamna fieeärui an si cel mai
târziu pânfä la 15 Decemvrie, nu-
märul de pomi si de vite altoite,
pus in vânzare, pe categorii
varietati;
d) Sá comunice Ministerului
Agriculturii si Domeniilor, in
primävara fiecärui an si cel mai
târziu pând la 1 Iunie, lista
cumpärdtorilor lor.
Ministerul este obligat la tine-
rea secretá a listei.
Functionarul care va divulga
secretul va fi pedepsit cu desti-
tuirea.
59. Cultivatorii care Inmul-
ten vite sau pomi pentru tre-
buintele proprii nu 1i pot In-
sträina sub nicio formä.
CAPITOLUL III
Confrolul comertului de vite §i de
pomi
60. Comertul de vite altoite,
de port-altoi, de butasi simpli
sau inrádácinati si de pomi
fructiferi se exercitá numai cu
autorizatia Ministerului Agricul-
turn i Domeniilor.
Autorizatia se dA pe termen
de cinci ani, cu avizul Consiliu-
lui Tehnic Agronomic si cu obli-
gatiunea pentru comercianti de
a nu vinde decât varietätile au-
torizate de Minister.
Pepinieristii sau comerciantii
de vite sau de pomi sunt räs-
punzätori fatä de cumpärätori
de autenticitatea, sánátatea si
calitatea varietätilor si a port-
altoilor vânduti.
61. Materialul viticol cu rAdA-
cini destinat vAnzArii fie In
556 22 Martie 1937
tara, fie In sträingtate trebue
sa fie etichetat, plumbuit si am-
balat, iar materialul viticol fära
radacini si pomicol etichetat si
ambalat, respectându-se in acea-
sta privinta si dispozitiile dela
alineatul a al art. 58.
Etichetarea, plumbuirea si am-
balarea se vor face potrivit nor-
melor ce se vor fixa prin regu-
lamentul legii de fata.
62. Fructele $i strugurit des-
tinati exportului sau consuma-
tiunii interne nu pot fi transpor-
tati decat In conclitiunile ce se
vor stabili prin regulament.
Cai le ferate si serviciile ofi-
ciale de transport nu vor primi,
spre expediere fructe i struguri,
decât in ambalaiul regulamen-
tar.
Se excepteaza dela acestea
transportul pentru uzul perso-
nal.
CAPITOLUL IV
Suprovegherea imporfului de vifei
de pomi
63. Importul de vite altoite
sau nealtoite, de coarde de vite
pentru altoit, de butasi simpli
sau inradacinati, de port-altoi,
de puieti, de arbusti si arbori al-
toiti, se va face numai cu auto-
rizatia Ministerului Agriculturii
Domeniilor.
Importul se va face numai
prin punctele de varnä prevazute
la art. 37 si cu respectarea dis-
pozitiunilor din art. 55.
Pepinierele gau firmele straine
nu pot introduce pentru comer-
cializare in Romania vite sau
pomi decât daca au .in tará o
reprezentanta sau o firma co-
merciala, inregistratá si recu-
noscutd de Camera de comert
respectiva.
Vitele, arbustii i pomii care
nu intrunesc conditiunile art. 55
sau conditiunile de autenticitate
si de calitate, cerute de legea de
www.digibuc.ro
fata sau regulamentul ei, se se-
chestreaza si dacä in termen
de 15 zile libere dela comuni-
care importatorul nu le inapo-
iazá peste granita se vor de-
clara confiscate 5i se vor dis-
truge prin ardere.
Formalitätile de indeplinit la
punctele de vamil, de catre im-
portatori, se vor fixa prin regu-
lament.
PARTEA VI
Protectia plantelor cultivate
CAPITOLUL I
Cadrul í mijloacele de actionare
64. Pentru imbunatatirea ca-
litativa $i sporirea cantitativa
productiunii agricole de orice
fel, se institue un regim de pro-
tectia plantelor cultivate, care
se va exercita de catre Ministe-
rul Agriculturii si Domeniilor,
prin serviciul de protectia plan-
telor din acest Minister.
CAPITOLUL II
Politia fito-sanifarei infernei
65. Toti cei ce produc, detin,
sau pun in vânzare sub orice
titlu seminte, fructe, plante
sau parti de plante, sunt supusi
controlului Ministerului Agricul-
turn si Domeniilor, care e in
drept ca prin delegatii säi au-
torizatisd inspecteze culturile,
localurile de clesfacere, depozi-
tele, statiunile si porturile de
incarcarea si descarcarea unor
asemenea produse, pentru a se a-
sigura de starea lor sanitara.
66. Produsele considerate in-
fectate sau ca fiind purtatoare
de boale, insecte sau paraziti
primejdiosi, nu pot fi vândute
sau transportate decat dupa ce
vor fi desinfectate de catre pro-
prietarii lor, potrivit normelor
ce se vor fixa prin deciziunile
Ministerului Agriculturii st Do-
meniilor.
 22 Martie 1937
67. Sunt socotite ca boale, ca
paraziti sau ca insecte primej-
dioase pentru produsele vegetale,
toate acele boale, tati acei pare-
ziti *i toate acele insecte, ce se
vor declare ca atare printr'un
jurnal al Consiliului de Minis-
tri, dat pe baza avizului Consi-
liului Superior al Agriculturii.
68. In cazul când constatä pre-
zenta uneia dintre boalele, pare-
zitii sau insectele declarate pri-
mejdioase, Ministerul Agricultu-
ru j Domeniilor va lua mäsuri
de distrugerea sau de desinfec-
tarea materialului respectiv, o-
prind ie*irea oricdrui material
din pepiniera, localul sau depo-
zitul respectiv, pând la distru-
gerea completá a focarului *j in-
cheind un pro ces-verbal consta-
tator al tuturor acestor impre-
jurdri, proces-verbal care va fi
comunicat prii interesate.
In cazul când constatá cd boa-
la, parazitul sau insecta s'a in-
tins si a cotropit teritoriul uneia
sau mai multor comune, Ministe-
rul Agriculturii i Domeniilor va
declare commie sau comunele
respective contaminate, fiind
drept ca prin delegatii sdi au-
torizati stt ia apoi mdsurile
de clistrugere sau de desinfectie,
necesare pentru starpirea aces-
tor focare.
In asemenea cazuri, transpoi-
turile de plante, de parti de plan-
te, de seminte sau de fructe, se
vor face numai potrivit dispozi-
tiunilor ce se vor fixa prin or-
donanta Ministerului Agricultu-
rti *i Domeniilor.
69. Autoritätile politienesti, co-
munale i judetene, sunt obli-
gate sá dea delegatilor autori-
zati ai Ministerului Agriculturii
Domeniilor tot concursul, pen-
tru ca acestia sá poatd aduce la
indeplinire másurile luate de Mi-
nister pe baza art. 65, 66 *i 68
de mai sus.
70. Statul nu va pläti niciun
www.digibuc.ro
557
fel de indemnizatie sau despd-
gubire pentru materialul distrus
sau pentru pagubele pricinuite
prin operatiunile de desinfectare
sau de distrugere preväzute de
art. 66 si 68 de mai sus, clack' e-
xistä culpd sau neglijentd din
partea ddunatilor respectivi.
71. Pepinieristii si comercian-
tii ce cad sub prevederile art. 65
sunt obligati ca in trei zile dela
ivirea oricdreia din boalele, pa-
razitii sau insectele declarate
primejdioase, potrivit art. 67 de
mai sus, sd feed cunoscut acea-
sta primäriei res-oective.
Primdria e obligatä ca, in cel
mult cloud zile dela data acestei
comunicdri, sd instiintezedupil
nature cazului circumscriptia
agricold sau ocolul silvic res-
pectiv.
72. Cu avizul conform al Con-
siliului Superior al Agriculturii
si pe baza unui jurnal al Consi-
liului de Mini*tri, IVIinisterul A-
griculturii si Domeniilor poate:
a) Sä facä obligatorie aplica-
rea tratamentelor necesare pen-
tru combaterea boalelor, parazi-
tilor sau insectelor declarate pri-
mejdioase, in baza art. 67, dând
cuvenitele ordonante in acest
sens;
b) Sä execute pe seama Sta-
tului, a comunelor, ori in tovä-
rdsie cu comunele, sau in con-
tul celor ce nu se supun dispo-
zitiunilor luate in baza alineatu-
lui precedentmdsurile de corn-
batere cerute de imprejurdri, du-
pd normele ce se vor fixa prin
regulamentul acestei legi.
73. In cazurile de calamitate
ce se vor determine printr'un
jurnal al Consiliului de IVIinis-
tri, dat cu avizul conform al
Consiliului Stiperior al Agricul-
turii, comunele sunt obligate sá
contribue la combaterea acestor
calamitäti, cu fonduri, cu mate-
riale si prin prestarea mâinii de
lucru, potrivit norrnelor ce se
 558
vor fixa de Ministerul Agricul-
turij si Domeniilor, prin deci-
ziunile sale.
In acest scop, prefectii i pri-
marii sunt obligati ca la cere-
rea Ministeruhii Agriculturii .si
Domeniilor s dea ordonante
pentru prestarea, din partea po-
uulatiei respective, a lucrului in
naturà, fixând si suma echiva-
lentä a prestatiei, pentru cei
care n'ar voi srt presteze lucrul
personal.
CAPITOLUL III
Po lifia Ma-sat-Inc:Ira' a imporfului,
fransifului i exporfului
74. Plante le, pärtile de plante,
semintele si fructele nu sunt ad-
mise la import si in transit, de-
cal insotite de un certificat de
sänätate si altul de origine, prin
care s'a se constate cd nu aunt
infectate sau infestate si nu con-
tin paraziti däunatori agricultu-
rii, silviculturii sau horticulturii.
Modelele acestor certificate se
vor fixa prin regulament.
Aceste cprtificatp trebue sit e-
mane (Iola o institutie
autorizatä de tara exportatoare
si recunoscutd ca atare de dare
Ministerul Agriculturii si Dome-
niilor al Romanie!.
Importul si transitul plantelor,
al pártilor de plante, al semin-
telor si al fruCtelor din straind-
tate se va face numai prin punc-
tele de frontierä stabilite pe baza
art. 37 si a cáror listä se va pu-
blica in Monitorul Oficial si se
va comunica tuturor trtrilor ex-
portatoare.
75. Ministerul Agriculturii si
Domeniilor prin delegatii Sdi au-
torizati va inspecta orice trans-
port de plante, de OM de plan-
te, de seminte sau de fructe, de
Indatil ce acestea au sosit la o
statiune de frontierd, fie ca, ele
sunt destinate imoortului, fie cd
sunt numai in transit si indife-
rent daca transportul e sau nu
www.digibuc.ro
22 Mart le 1937
Insotit de certificatele preväzute
la articolul precedent.
In cazul când transportul va
fi declarat infectat sau infestat,
Ministerul Agriculturii si Dome-
niilor, are latitudinea sit refuze
intrarea in OA, a materiahilui
respectiv, sau sit ia mitsurile cle
desinfectare ori de distrugerea,
lui la varnrt, sau in orice punct
din interiorul tarii, aducând la
cunostinta guvernului ttirii ex-
portatoare másura luatil.
Pagubele sj. cheltuielile rezul-
tate de pe urma oricáreia din a-
ceste operatiuni, vor privi exclu-
siv pe proprietarii märfii, Statui
Roman neavând nicio obliga-
tiune de despitgubire.
76. Ministerul Agriculturii si
Domeniilor va publica In fiecare
an In Monitorul Oficial si va
face cunoscutd InQtitutului In-
ternational de Agricultura, din
Roma lista boalelor, a insectelor
si parazitilor vegetali sau ani-
mali, socotitj primejdiosi pentru
productiunea vegetald a Ord
noastre.
Aceastä listä va fi imprimatä.
si pe verso certificatului de sh-
natate si origine.
Ministerul Agriculturii si Do-
meniilor va putea sit supund, la
carantinä sau sui. interzica, tern-
porar importul si transitul plan-
telor, pártilor de plante, semin-
telor sau fructelor. chiar
ele sunt insotite de certificate
de sdnátate si origine.
Deciziunea interzicerii va fi
publicatä In Monitorul Oficial si
va fi adusä la cunostinta Guyer-
nului -tdrii exportatoare.
77. Cu avizul Institutului de
Cercetrtri, respectiv si al Consi-
liului Superior al Agriculturii,
Ministerul Agriculturii i Dome-
niilor poate realementa, din
punct de vedere fito-sanitar si in
raport cu necesitiltile constatate,
exportul plantelor, partilor de
olante, semintelor fructelor ce
ies din tarä.
 22
CAPITOLUL IV
Controlul produselor intrebuinfate
pentru combaferea dufmanilor la
plante sau ca ingrä§arninte
chimice
78. Nu se pot pune in vânzare,
nu se pot introduce in tard
nu se pot intrebuinta pentru
combaterea dusmanilor la plante,
decdt numai produsele autori-
zate de Ministerul Agriculturii si
Domeniilor, potrivit normelor ce
se vor stabili prin regulamentul
acestei legi si a ciiror compozi-
tie corespunde cu ardtdrile bu-
letinului de analizd respectiv.
De asemenea, nu se pot pune
in vânzare decât ingrdsdminte
chimice autorizate de Ministerul
Agriculturii i Domeniilor, pe
bazii, de analizd, si a cdror corn-
pozitii corespunde cu ardtdrile
buletinului de analizd respectiv.
Analizele respective se vor face
numai in laboratoarele Institu-
tului de Cer-ettiri Agronomice al
României.
79. Sunt interzise orice, fel de
reclame cuprinzând inexactitilti
in raport cu ardtdrile buletinu
lui de analizd, si cu experimen-
tarea pe baza cdruia Ministerul
Agriculturii i Domeniilor a au-
torizat punerea in vânzare a pre-
paratului sau Ingrásilmântului
resnectiv.
80. Agentii autorizati ai -Mi-
nisterului Agriculturii si Dome-
niilor sunt In drept:
a) Sd inspecteze farmaciile,
drogheriile, magaziile, fabricile
depozitele sau incdperile cu
orice fel de produse destinate
pentru a servi la combaterea
dusmanilor plantelor sau pen-
tru a servi ca ingrdstiminte chi-
mice;
6) SA ia probe din produsele
prevdzute la art. 78, sd le sigi-
leze si sd le inainteze Serviciu-
lui de proteaia plantelor, pen-
tru a se constata dacd sunt con-
www.digibuc.ro
Martie 1937 559,
forme formulei si eficacitAtii, pe
baza chrora s'a acordat autori-
zatia.
Agentii specialisti autorizati
sunt In drept sA confisce, prin
dresare de proces-verbal, prepa-
ratele gdsite frträ autorizatia
prevrautd la art. 78 de mai sus,
conformându-se--in aceastä pri-
vintd normelor ce se vor sta-
bili prin regulamentul de apli-
care al legii de f atd.
PARTEA VII
Supravegherea comertului de
combustibil, ma§ini i unelte
agricole, mäsuri privitoare
la mecanicil agricoli
CAPITOLUL I
Masud privifoare la comertul de
mafini i unelte agricole
81. Pentru a putea importas
fabrica in tard, sau vinde masini
si unelte agricole, fabricile si ca-
sele de comert respective vor fi
obligate sd tinä seamd de indica-
tiunile hotärite de Ministerul A-
griculturii si Domeniilor, cu avi-
zul ConsiliuTui tehnic agrono-
mic.
In acest scop, dupd un an de
zile dela publicarea acestei legi,
fabricile si casele de comert res-
pective vor fi obligate sd aibd,
autorizatia Ministerului Agricul,
turii si Domeniilor, care e obli-
gat sd comunice hothrirea in ma-
ximum 30 de zile dela inregis-
trarea cererii.
82. Masinile i uneltele agri-
cole puse in vânzare vor purta
marca fabricii.
Marca fabricii va fi depusd la
Institutul de Cercetrtri Agrono-
mice al României.
Masinile vor fi insotite
mod obligatoriu de prospecte
scrise In limba românä si cu-
prinzâncl modul de intrebuin-
tare, de ingrijire si de pästrare,
planul si o descriere amdnun-
 60 22 Martie 1937
titä a masinii si a modului ei
de functionare.
Pentru masinile, fdcând parte
din tipurile examinate la Insti-
tutul de Cercetiti Agronomice
al României, prospectele vor cu-
prinde si copia buletinului de e-
xaminare al Institutului cu toate
datele inscrise intr'ânsul.
Dupd 5 ani, dela publicarea
prezentei legi, batozele de treer
ce se vor importa, fabrica sau
vinde, vor fi inzestrate cu aspi-
ratoare de praf.
Uneltele agricole vor avea pe
ele marcatd greutatea normald
stabilitä de Institutul de Cerce-
täri Agronomice al României,
admitându-se o tolerantd de 5%,
In plus sau in minus.
Lista uneltelor care intrá in
prevederile alineatului 5 de mai
sus se va stabili de regulament.
Nu pot fi puse in vânzare de-
cât masini si unelte ce corespund
in totul conditiunilor tehnice spe-
cificate in buletinul de exami-
nare si prospectelor preväzute
mai sus.
83. Sumele inscrise in buge-
tul Statului si al Uniunii Ca-
merelor de agriculturä, precum
si in bugetul Camerelor de agri-
culturd, In scopul de a fi distri-
buite ca ajutor pentru procura-
rea de masini si unelte agricole,
scutirile sau reducerile de taxe
vamale, precum i orice avan-
taje la transportul pe cdile de
tomunicatie ale Statului, se vor
acorda numai pentru masinile si
uneltele agricole insoOte de cer-
tificatul Institutului de Cercetdri
Agronomice al României, dove-
ditor cä ele intrunesc inteade-
vat* calitätile de ordin agricol
"si tehnic, cerute de nevoile spe-
ciale ale agriculturii noastre,
dându-se preferintd masinilor si
tmeltelor agricole fabricate in
Aarä.
www.digibuc.ro
CAPITOLUL II
frleisuri privifoare la combusfibil
mecanicii agricoli
84. Combustibilul si uleiurile
procurate sau vândute pentru
masini i unelte agricole trebue
sd intruneascd conditiunile mi-
nime ce se vor stabili prin regu-
lament.
Combustibilul necesar agricul-
torilor pentru masinile si unel-
tele Ion agricole se va bucura
pang la 1 Aprilie 1938, de o redu-
cere de 50% din taxele de con-
sumatie in vigoare.
Incepând dela 1 Aprilie 1938,
aprovizionarea agricultorilor cu
combustibilul si uleiurile nece-
sare pentru masinile si uneltele
lor agricole se va face cu pretul
stabilit pentru export si in can-
titätile ce se vor fixa prin Came-
rele de agriculturä, la inceputul
fiecärei campanii de lucru.
85. Mecanicii agricoli nu vor
putea fi angajati Pe viitor decât
cu conditia de a fi trecut un exa-
men, ce se va organiza in fiecare
judet, potrivit normelor din re-
gulamentul prezentei legi.
Cei reusiti la acest examen vor
cdpitta o carte de mecanic agri-
col, fiind tinuti a se conforma
In Indeplinirea indeletnicirii lor
normelor ce se, vor stator-
nici prin regulamentul legii de
fatd 1).
PARTEA VIII
Indrumarea productiunii animale
CAPITOLUL I
Rafionalizarea producfiunii animale
86. In scopul de a rationaliza
productiunea animalä, Ministe-
rul Agriculturii si Domeniilor va
face:
a) Studiul materialului zooteh-
1) A se vedea Regulamentul din
12 Oetomvrie 1937, la ordinea ero-
nologia.
 22
nic existent si al posibilitätilor
de imbunätätirea lui;
b) Studiul conditiunilor econo-
mice si al conditiunilor de me-
cliu ce pot inräuri cresterea ani-
malelor, productia si rentabili-
tatea lor;
'c) Studiul rentabilitätii si pro-
cluctiunii animale, in raport cu
cerintele pietelor de desfacere.
Pe baza acestor studii si cu a-
vizul Uniunii Camerelor de agri-
-culturä, Ministerul stabileste re-
giunile naturale de crestere
exploatare cu cea mai mare ren-
tabilitate, pentru fiecare specie
rasä de animale domestice, in-
tocmind Harta Zootehnicä a
Tärii".
Aceastä harth va fi supusä
spre aprobare Consiliului de Mi-
nistri, insotità de avizul Consi-
liului Superior al Agriculturii.
Exceptiuni la aceastä hart-5, nu
se vor putea admite deck cu a-
probarea Ministerului Agricultu-
rii si Domeniilor, care va lua
in aceastä, privintä--avizul Con-
siliului Superior al Agriculturii.
Harta zootehnicd existentä in
momentul publicärii legii de fatä,
ramâne in vigoare pänü la alca-
tuirea härtii zootehnice, preva-
zutä mai sus.
Ministerul Agriculturii si Do-
meniilor, Uniunea Camerelor de
agriculturii, Camerele de agri-
culturd si Centrala cooperative-
lor agricole de productie aprovi-
zionare si valorificare agricolä
unitätile sale, vor indrepta ac-
tiunea lor de indrumarea si in-
curajarea cresterii si productiu-
nii animale, stimulând raspan-
direa si extinderea numai a spe-
ciilor si raselor de animale do-
mestice admise in harta zooteh-
nicä.
CAPITOLUL II
Aplicarea mösurilor de indrumare
zootehnica
87. Fiecare crescator de ani-
male are dreptul shi intrebuin-
C Hamangiu, vol. XXV. 36.
www.digibuc.ro
Martie 1937 561
teze, pentru animalele sale pro-
prii, reproducä'tori masculi de
orice ras-ä.
Creseätorul care posedä repro-
ducatori si doreste a-i folosi pen-
tru monta altor animale deck
ale sale, este obligat a-i declara
la primäria comunei respective,
pentru a fi examinati si autori-
zati de comisiunea de expertizä.
a pläsii, numitä de Minister si
compusä din: medicul veterinar
al circumscriptiei. ca presedinte;
si seful circumscriptiei agricole
respective; pretorul pläsii res-
pective si un creschtor de ani-
male, desemnat de Camera de a-
griculturä.
Comisiunea va lucra in fiecare
comunä, impreunä cu primarul
respectiv.
Comisiunea de expertiz6 va e-
libera certificatul de autorizatie,
pentru reproducdtorii admisi,
conform normelor ce se vor sta-
bili prin regulamentul legii.
Lucrdrile incheiate de comi-
siunea de expertizd vor fi cen-
tralizate de serviciul veterinar al
judetului si inaintate Camerei
de agricultura. Aceste luerari ic-
vin executori. dupil aprobarea
consiliului de administratie al
Camerei de agriculturd.
Proprietarii nemultumiti cu
deciziunile comisiunii, pot face
apel la Camera de agriculturd in
termen de 15 zile dela comuni-
care. Camera va desemna o co-
misiune, compusä din: presedin-
tele Camerei sau delegatul sdu,
medicul veterinar primar al ju-
cletului, directorul Serviciului a-
gricol si un cresedtor, desemnat
de Camerg, care va da hotdrirea
definitivä si va elibera certifica-
tul de autorizatie respectiv.
Procedura se va determina
prin regulament.
Reproduciltorii neautorizati
pentru monta publica, de catre
comisiunile de expertizà, se vor
castra in contul Camerei de
griculturà respective atunci câncl
562 22 Martie 1937
comisiunile vor constata cä ne-
cesitatile locale sunt satisfacute.
88. In termenele ce se vor fi-
xa prin regulamentul legii de
fatg, fiecare comuna e obligatg
sg aiba, reproducatorii masculi
necesari, In raport cu numgrul
femelelor de prgsilg, din fiecare
specie de animale domestice a-
flate in comung.
In .acest scop, Comisiunea de
expertizä a plgsii prevgzuta
de articolul precedent va In-
tocmi, odata cu lucrarile sale,
un tablou de lipsurile de repro-
ducgtori masculi, de care comu-
nele au nevoie, pentru fiecare
specie de animale.
Cate un exemplar din acest ta-
blou se va inainta la prefectura
judetului, la serviciul veterinar
judetean si la Camera de agri-
cultura.
Prefectura judetului luând
cunostintä de acest tablou va
pune In vedere autoritatilor co-
munale sg-si completeze lipsu-
rile de reproducgtori masculi, in
termenele fixate potrivit alinea-
tului 1 de mai sus.
Cumpgrarea reproducgtorilor
masculi necesari pentru impli-
nirea lipsurilor dela comune, se
va face de cgtre o comisiune,
compusa din: presedintele Came-
rei de agriculturg, sau delegatul
lui, medicul veterinar primar al
judetului, directorul Serviciului
agricol judetean i un cresegtor,
delegat de Camera de agricul-
turg.
89. Cheltuielile necesare pen-
tru cumpararea i intretinerea
reproducgtorilor masculi comu-
nali, se vor inscrie anual in bu-
getul comunei, potrivit cu numa-
rul de reproducdtori fixat pe
baza alineatului doi dela artico-
lul precedent.
In lipsg de fonduri disponi-
bile, suma trebuitoare, pentru
completarea numartilui de re-
producatori fixat, se va realiza
www.digibuc.ro
prin imprumuturi facute din
fondul de 100.000.000 lei creat pe
baza legii publicata in Monito-
rul Oficial Nr. 39 din 17 Februa-
rie 1937.
In cazul cand comuna nu-si
completeazg lipsurile, prefectura
va inscrie din oficiu in buge-
tul comunei suma respectivg
pentru alcgtuirea fondului nece-
sar acestei completäri.
Comuna poate repartiza asu-
pra crescgtorilor fárá reproducd-
tori masculi si in proportie cu
numárul femelelor invoite la pa-
sunea comunala, suma ce repre-
zinta costul reproducgtorilor
masculi cumpärati.
Incasarea sumei se va face, in
acest caz, de comuna, odata cu
taxa de pgsunat.
90. Pentru fiecare rasa de a-
admisä in harta zooteh-
nicg, se vor infiinta registre ge-
nealogice care vor fi tinute la
Camerele de agriculturg respec-
tive.
Modul de tinerea registrelor se
va stabili prin regulament.
Certificate le de origine se vor
elibera de Camera de agricul-
turd, de crescgtori sau de Sin-
dicatele de crescgtori, sub con-
trolul si cu viza Camerei de a-
griculturg.
CAPITOLUL III
Aplicarea masurilor de incuralare
de propaganda
91. In scopul de a ajuta cres-
terea animalelor, Ministerul A-
griculturii i Domeniilor va lua
mäsuri pentru:
1. Acordarea de imprumuturi
rambursabile Camerelor de a-
griculturä, comunelor, sindicate-
lor de crestere, asociatiilor de
pasunat i cooperativelor agri-
cole pentru cumpgrarea de re-
producgtori masculi sau pentru
inzestrarea statiunilor de monta
ale Camerelor de agriculturg cu
constructiunile necesare.
 22 Martie 1937
2. Infiintarea de târguri de
desfacerea animalelor de prà-
sag., remontà, mAcelarie si de
export, cum si infiintarea de a-
batorii de export, hale si insta-
latiuni frigorifere, in centrele
mari de consum din interiorul
tàrii si la punctele de frontiera.
3. Aprovizionarea Camerelor
de agriculturA cu serurile, vacci-
nurile i medicamentele nece-
sare, acordându-le in acest scop
si subventii in raport cu nevoile
Mr i cu mijloacele sale buge-
tare.
4. Subventionarea cu 'Ana la
25 la suta din pretul de cumpà-
rarea reproducgtorilor de mare
valoare, importati pentru nece-
sitatea improspätärii sângelui.
5. Acordarea de prime de con-
servare pentru armgsari, iepe
de prasila si mânji; de prime
pentru caii vânduti armatei di-
rect de catre cresator si de sub-
ventiuni pentru incurajarea her-
ghehilor cu un efectiv de cel pu-
tin zece iepe mume.
6. Sprijinirea comercializarii
si ggsirea debuseurilor pentru
produsele animale.
7. Publicarea cotatiunilor de
bursá ale animalelor, odata' cu
acelea ale cerealelor.
92. Sindicatele de cresterea a-
nimalelor se vor infiinta i vor
functiona pe baza unui statut, a-
probat de Ministerul Agricultu-
rii i Domeniilor, cu avizul In-
stitutului National Zootehnic Si
al Camerei de agriculturd res-
pective.
Sindicatele se vor federaliza
pe rase si regiuni
Ele vor beneficia de avantajele
acordate cooperativelor de pro-
ductiune, numai dacä functio-
neazd pe temeiul statutului de
mai sus si Ii desfäsoarà activi-
tatea Mr tehnica, potrivit direc-
tivelor date de Minister.
93. In vederea promovárii
cresterii animalelor, Ministerul
www.digibuc.ro
563
Agriculturil si Domeniflor, in-
tretine herghelii, depozite de ar-
másari, tamaslacuri, oerii, de-
pozite de cresterea tineretului
orice alte crescdtorii de animale
si pásari pentru a produce ma-
terialul de elitä necesar.
Personalul de conclucere al a-
cestor institutiuni de Stat, va fi
recrutat pe bazI de concurs,
dintre medicii veterinari.
CAPITOLUL IV
Meisuri de apeirarea
animalelor
94. Pentru apárarea sdnátdtii
animalelor se vor aplica dispo-
zitiunile din legea de politie sa-
nitará veterinard, publicatä In
Monitorul Oficial Nr. 199 din 2
Decemvrie 1912 cu modificárile
publicate in 1Nfonitorul Oficial
Nr. 5 din 6 Ianuarie 1926, si Nr.
81 din 5 Aprilie 1935 si cu dis-
pozitiunile prevazute in regula-
mentul ei de aplicare 1).
95. Ministerul Agriculturi/ si
Domeniilor are sarcina de a se
ocupa cu procurarea serurilor,
vaccinurilor si substantelor bio-
logice necesare la tratarea
profilaxia epizotiilor.
Producerea acestor substante
e un monopol de Stat.
El se va exercita de Ministerul
Agriculturii si Domeniilor, In
conditiunile ce se vor fixa prin
regulamentul legii de fatà.
Ministerul Agriculturii si Do-
meniilor va putea autoriza im-
portul serurilor, vaccinurilor
substantelor de mai sus, numai
cu avizul Consiliului zootehnic
sanitar-veterinar si sub re-
zerva controlului ce cade in corn-
petenta lui.
96. Specialitätile si prepara-
tele medicarnentoase si alimen-
1) A se vedea Legea din 6 Ia-
nuarie 1926, la pag. 20, vol. XV
XVI i Regulament din 30 Deeem-
vrie 1926, la pag. 397, acelmi vol.
564 22 Martie 1937
tare, precum si orice produse
pentru uzul veterinar, se pot im-
porta sau vinde in tart" numai
cu prealabila autorizatie a Mi-
nisterului Agriculturii si Dome-
niilor.
Conditiunile pentru obtinerea
acestei autorizatii se vor fixa
prin regulamentul legii de fata.
Specialitätile *i proparatele
medicamentoase i almentare
neautorizate, nu pot fi introduse
in targ deck pentru scopuri
strict stiintifice sau experimen-
tale *i numai de laboratoarele
Facultätii de Medicinä Veteri-
naM ale Institutului de Sero-
vaccinuri Pasteur", sau ale In-
stitutului National Zootehnic.
PARTEA IX
Comercializarea produselor
agricole
97. In puterea legii de fatä
potrivit normelor ce se vor sta-
tornici prin regulamentul ei de
aplicare, comertul intern *i co-
mertul de export, al produselor
agricole din Romania, se va face
numai pe baza sistemului de
clasare, in care scop guvernul e
autorizat sä ia prin Ministe-
rul Agriculturii si Domeniilor
masurile pregä'titoare pentru in-
troducerea si aplicarea in bune
conditiuni a acestui sistem.
98. Introducerea sistemului de
clasare se va face pe temeiul
unui Ina It Decret Regal, dat in
urma unui jurnal al Consiliului
de Ministri, cu avizul Consiliu-
lui Superior al Agriculturii si al
Consiliului Superior Economic.
99. Sistemul de clasare se va
introduce intai la comertul de
export si numai. dupg, aceea
treptat i in masura
la comertul interior al
produselor agricole, in ordinea
de preferintä ce Consiliul de Mi-
riitri gäsi cu cale.
www.digibuc.ro
100. Clasarea produselor a-
gricole se va face in cloud cate-
gorii, si anume:
1. In categoria intâia vor fi
clasate produsele agricole des-
tinate exportului;
2. In categoria a doua vor fi
clasate produsele agricole desti-
nate comertului intern.
Fiecare din aceste douä cate-
gorii va avea clasele ce se vor
stabili de Consiliul de Ministri,
pentru fiecare proclus in parte,
odatä cu introclucerea sistemu-
lui de clasare respectiv.
101. Clasarea produselor a-
gricole, induntrul fiecareia din
cele dou'd categorii dela articolul
precedent, se va face pe tipurile
ce se vor statornici anual de ea,
tre Consiliul Superior de Cla-
sarea produselor agricole, in-
fiintat prin legea de fatä in
raport cu situatiunea i calita-
tea productiunii respective si po-
trivit cu cerintele pietelor din
af ara, pentru produsele desti-
nate exportului sau cu cerin-
tole pietii läuntrice, pentru pro-
dusele destinate comertului in-
tern.
102. In vederea clasärii pri-
vitoare la comertul de export,
Consiliul de Ministri va fixa
prin jurnalul mentionat la art.
97 de mai sus punctul de
frontierä si porturile prin care
se va face exportul produsului
agricol respectiv, interzicând ie-
sirea din tara, a acestui produs
prin alte puncte sau porturi cle-
at acestea.
103. Operatiunea de clasare a
produselor agricole se va exe-
cuta de Ministerul Agriculturii
si Domeniilor, In conformitate
cu dispozitiunile- de mai sus *i
dupg, directivele si sub contro-
lul unui consiliu numit Consi-
liul Superior de Clasarea pro-
duselor agricole, care va lua
fiintä pe terneiul legii de fatä.
 22 Martie 1937
104. Din momentul aplicárii
sistemului de clasare, produsul
agricol respectiv nu va putea fi
negociat, decdt pe baza unui cer-
tificat de clasare, care e opoza-
bil tertilor $i care se va elibera
de organele speciale insärcinate
cu clasarea, dupä normele ce se
vor stabili prin regulamentul le-
gii de fatá.
PARTEA X
Regulamentarea i coordonarea
activitätii experimentale agri-
cole in institutiunile de Stat
105. Institute le care vor con-
tribui la desfä$urarea activitäfii
de cercetäri stiintifice si experi-
mentale, in spiritul legii de fatil,
sunt:
a) Institutul de Cercetäri A-
gronomice al României;
b) Institutul National Zooteh-
nic;
c) Institutul de Cercetiiri si
Experimentári Forestiere;
d) Institutul Meteorologic Cen-
tral, dela Ministerul Apárárii
Nationale.
Cercetärile $tiintifice $i experi-
mentale la institutele de mai
sus se vor face sub directivele si
sub controlul Ministerului Agri-
culturii $i Domeniilor, pe baza
unui plan de experimentare, ela-
borat de o comisiune compusä
din directorii acestor institute.
Aceastä comisinne va lucra
sub pre$edintia ministrului sau
subsecretarului de Stat dela De-
partamentul Agriculturii $i Do-
meniilor.
Planul intocrnit de aceastä co-
misiune va fi supus Consiliului
Superior al Agriculturii, pentru
aprobarea $i incadrarea lui in
programul general de indrumare
prevrtzut la art. 12.
Incercarile cu scop demonstra-
tiv $i de popularizare se vor face
de Camerele de agriculturii, de
$coalele de agriculturd $i silvi-
www.digibuc.ro
565
culturii, de diferite grade $i de
celelalte institutii ale Ministeru-
lui Agriculturii 5i DorneMilor.
Aceste institutii vor putea in-
treprinde experiente cu caracter
stiintific numai in cadrul pla-
nului de lucru $i dupá metodele
unitare, stabilite de Minister si
sub controlul institutului de
specialitatea respectivd. Institu-
tiile sunt obligate srt comunice
Ministerului rezultatele obtinute,
spre a se putea intocmi, in fie-
care an, o dare de seamä gene-
rald.
106. Pentru a organiza re-
teaua cte statiuni experimentale
$i de câmpuri de experientä in-
dispensabile, Ministerul Agri-1
culturii $i Domeniilor va ingriji
ca fiecare regiune tipicá, din
punct de vedere pedologic $i cli-
matic, sá fie inzesti atá cu cel
putin o statiune experimentalá
$i cu câmpurile de experienta
trebuitoare.
Terenurile atribuite acestor
statiuni $icâmpuri de expe-
rientil, precum si terenurile a-
partinând fermelor, pepinierelor
si centrelor agronomice actuale,
sau celor ce se vor infiinta pe
temeiul legii de fatá, nu pot pri-
mi altá destinatie in viitor, de-
e,ât pe bazä de lege specialä, cu
exceptiunea cazului previlzut de
art. 21 din prezenta lege.
Institutul Meteorologic Cen-
tral este obligat sä instaleze sta-
tiuni meteorologice de gradul al
doilea si al treilea, in localitätile
unde existá statiuni experimen-
tale sau câmpurile de expe-
rientä mentionate mai sus.
107. Ministerul Agriculturii
si Domeniilor poate acorda aju-
torul säu $i poate pune labora-
toarele sale pentru facerea de
analize la dispozitia cercuri-
lor experimentale particulare
numai clad, acestea fac cerce-
täri ce infra in cadrul planului
de mai sus, au personalul teli-
566 22 Mart le 1937
nic necesar i aplica metodele
experimentale recomandate de
Institute le Stiintifice de pe langa
Minister.
PARTEA Xl
Mäsuri privitoare la conducerea
exploatfirilor agricole, la invo-
ielle agricole §i la organizarea
muncii agricole
CAPITOLUL I
Kisuri privifoare la conducerea
exploafärilor agricole
108. Conducerea exploatarilor
agricole poate fi facuta de pro-
prietari sau arendasii lor, fie di-
rect, fie prin personal anume
angajat.
Personalul angajat trebue sä
fie de nationalitate romana si sa
fie major.
109. Personalul angajat de
Stat, de institutiunile de Stat
de persoanele juridice sau mo-
rale publice, pentru conducerea
exploatarilor agricole de orice
fel §i de orice intindere, trebue
sa Intruneasca si conditiunea de
a fi Inscris in Corpul Agrono-
mic sau sectiunile lui, In-
fiintat prin legea publicata in
Monitorul Oficial Nr. 135 din 22
Iunie 1927 1).
Aceeasi obligatiune o au si
persoanele juridice sau morale
private, care exploateaza t In-
tindere de cel putin 50 ha teren
cultivabil.
Drepturile celor ce se vor gasi
In functiune In momentul publi-
carii legii de fata se respecta.
Pentru institutiunile private,
salarizarea personalului anga-
jat ramane la libera conventie a
partilor.
1) A se vedea Legea din 22 In-
nie 1927, la pag. 811, vol. XV
www.digibuc.ro
CAPITOLUL II
Mcisuri privifoare la invoielile
agricole
110. Sunt supuse legii de
fata urmatoarele invoieli agri-
cole facute intre proprietarii sau
arendasii de mosii si muncito-
rii de pamant din localitatea
respectiva:
a) Invoielile fie in bani, fie
In dijrnä prin care se aren-
deaza o Intindere de pámant
mai mica de 6 ha, de fiecare cap
de familie, pentru aratura sau
Mneata.
Se excepteaza Mnetele insa-
mantate, terenul dat cu arenda
pentru cultura de zarzavaturi,
pentru pepeni, sau pentru plan-
tele industriale si medicinale ce
se vor determina prin regula-
mentul de aplicarea legii de fata,
terenul pe care s'au Mcut imbu-
natatiri funciare, precum si te-
renurile ce se dau invoitilor ogo-
rate din toanina;
b) Invoielile prin care munci-
torii de panaant se obliga sa lu-
creze cu ziva sau cu masura la
muncile agricole, ce se vor de-
termina prin regulamentul de a-
plicare al legii de fata, intele-
gandu-se prin aceasta numal In-
voielile Mcute cu cal putin 30
zile inainte de Inceperea mun-
cii respective in localitate.
Se excepteaza lucratorii agri-
coli calificati, muncitorii stra-
ini, muncitorii angajati In tim-
pul sezonului de lucru, precum
si servitorii angajati cu luna sau
cu anul.
111. Invoielile agricole nu se
pot face deceit prin contracte
scrise, incheiate in conformitate
cu dispozitiunile legii de Mtg.
Invoielile pentru arendarea
de terenuri nu se pot Incheia de-
cat pentru_ o perioada de cel
mult 5 ani j numai In cursul
anului ce precede acea perioada.
Invoielile pentru munci nu se
 22 Martie 1937
pot face cleat in bani si numai
pentru muncile ce urmeazd a fi
executate in cursul anului agri-
col respectiv.
Ele nu se pot executa decât in
localitatea si pentru lucrarea
prevazutd, In contract, neputând
fi cedate cleat proprietarului
sau arendasului care ar -infra
imediat in exploatarea mosiei
respective.
Contractele de invoieli agricole
se vor incheia numai conform
formularului tip, stabilit de Mi-
nisterul Agriculturii si Domenii-
In comunele rurale si subur-
bane contractele vor fi autenti-
ficate la primarie, iar in comu-
nele urbane si municipii, ele se
vor autentifica la judecatoria de
()col respectivä.
Toate contractele de Invoieli
agricole, cum si orice cereri in
legatura cu ele, sunt scutite de
taxele de timbru i inregistrare,
cum si de timbru de aviatie.
Prin derogare dela legea de
organizare a corpului de avo-
cati, aceste acte vor fi redactate
de grefierii de judecatorii, de
notarii sau de secretarii comu-
nali, nefiind necesara la auten-
tificare prezenta unui avocet.
Procedura legalizärii si auten-
tificarii acestor contracte cum
si a actiunilor izvorite din ele,
este gratuita.
Conflictele ce nasc din aseme-
nea contracte sunt de compe-
tenta judecdtoriilor de ocol, care
judeca in prima si ultima in-
stanta, cu drept de opozitie pen-
tru partile lipsa cu drept de
recurs la tribunal.
Aceste litigii se judeca de ur-
gent& si cu precddere.
112. Autentificarea contracte-
lor de invoieli agricole, nu se
poate face decât daa ele sunt
intocmite in conformitate cu le-
gea de fata. - vicepresedintele nu fac parte
In caz de refuz al priroarului
www.digibuc.ro
567
de a autentifica asemenea acte,
partile se pot adresa judecdto-
riei respective.
Invoielile agricole incheiate
fara respectarea conditiunilor
impuse prin legea de fata, sunt
nule de plin drept si nu li se va
da curs nici dupd prezenta lege
si nici dupa dreptul comun.
In cazul and aceste contracte
au fost puse in lucrare, judeca-
torul de ocol, dupa cererea uneia
din 01'0, va cita partile si, in
cazul and ele ajung la invoiala,
prin build intelegere, in limitele
legii, va confirma noua
anuldnd pe cea
In cazul and partile nu cad
de acord, judecatorul anu-
land invoiala ilegala, pe baza de
probe scrise, aratari de martori
si chiar pe prezumtiuni, rezul-
tând din obiceiul locului va
fixa conditiunile invoielii, potri-
vit legii de fata.
In ambele cazuri, hotárirea ju-
decatorului se va transcrie in
registrul de invoieli agricole al
comunei respective.
113. Pretul maxim de arencla
sau proportia maxima de dijma,
cuvenitä proprietarului, ori a-
rendasului care da terenul, pre--
cum si pretul minim al muncilor
privitoare la lucrärile specificate
sub litera b dela art. 110, se vor
fixa pe timp de 3 ani, de catre
comisiunea judeteand de in-
voieli agricole, ce va lua fiinta
pe langa fiecare Camera de A-
gricultura, pe baza acestei dis-
pozitiuni.
Inceputul anului agricol se va
fixa prin regulament.
Aceastä comisiune se va corn-
pune din:
a) Presedintele, sauin lipsa
vicepresedintele Camerei de A-
griculturd, ca presedinte al co-
misiunii.
In cazul când presedintele sau
din categoria proprietarilor cu
568 22 Martie 1937
peste 50 ha, va intra si un pro-
prietar care sit reprezinte acea-
stä categorie, desemnat de Ca-
mera de Agriculturä, asa cum
se aratá mai jos;
b) Directorul, sau In lipsä
subdirectorul Serviciului agricol
judetean, si
c) Un sdtean, delegat de adu-
narea generald a Camerei de A-
griculturä dintre membrii alesi
prevrtzuti la art. 25, pct. 3 din
legea nentru infiintarea Consi-
liului Superior Economic si or-
ganizarea Camerelor profesio-
nale, publicatä in Monitorul 0-
ficial Nr. 98 din 29 Aprilie
1936 9.
Odatá cu alegerea proprieta-
rului mentionat la alineatul 5,
si a silteanului delegat prevä-
zut la alinaatul precedent, adu-
narea generalä a Camerei va
desemna si pe supleantii lor, din
ameasi categorie din care se
aleg titularii.
Normele de functionare ale a-
cestei comisiuni si criteriile ce
trebuesc avute In vedere la fi-
xarea pretului rie arencld, a dij-
mei si a pretului muncilor, se
vor stabili prin regulamentul de
aplicare al acestei legi.
In caz de paritate, votul pre-
sedintelui hotärdste.
Deciziunile date de Comisiu-
nea judeteanä de invoieli agri-
cole, vor fi afisate in tante co-
munele si publicate in Monito-
rul judetului.
Aceste deciziuni vor fi inain-
tate de Camera de Agriculturd
la Uniunea Camerelor de Agri-
culturd, spre aprobare.
In termen de 15 zile dela data
publicatiunii, orice parte inte-
resatä poate face intâmpintiri,
Impotriva deciziunilor fixate de
Comisiunea judeteand de in-
voieli agricole. Aceste intâmpi-
1) A se vedea Legea din 29 Apri-
lie 1936, la pag. 601, vol. XXIV,
p. I.
www.digibuc.ro
ndri se vor adresa Uniunii Ca-
merelor de Agriculturd.
Dupd expirarea acestui ter-
men, Uniunea Camerclor de A-
griculturrt va hotári definitiv a-
supra preturilor maxime si mi-
nime de mai sus, publicându-le
apoi in Monitorul Oficial.
114. Singura dijmä ingdcluitI
e dijma deavalma, intelegan-
du-se prin aceasta proportia in
care se imparte recolta terenu-
lui intre proprietar sau arendas-
de o parte si invoit de alb)." parte.
Plata prin muncd a banilor
datorati pentru arendarea de
pdmânturi, nu se poate face de-
cdt in baza unui contract deose-
bit.
115. Invoitul e rdspunziltor
fatd de uroprietarul sau arenda-
sul respectiv pentru toatrt pa-
guba rezultatd din faptul cit 111/
si-a executat la vreme, sau in
bune conditiuni, muncile impuse
prin contract.
116. In cazul când invoitul
nu-si executä lucrdrile tehnice,
cerute de legea de fatd sau pre-
vilzuto in contract, proprietarul
sau arentlasul respectiv, poate
angaja, in contul invoitului, oa-
meni pentru executarea acestor
lucrttri, sau poate cere rezilierea
contractului, cu pierderea oricd-
rui drept de desuilgubire, din
partea invoitului respectiv.
Angajarea oamenilor in contuI
invoitului se va face prin inter-
mediul nrirnáriei respective, cu
procedura ce se va fixa prin re-
gulament.
Rezilierea contractelor se va
pronunta de judeattoria de ocol._
In invoielile privitoare la a-
rendarea de pâmânt, proprieta-
rul sau arendasul respectiv este
rdspunzátor, fatrt de invoit pen-
tru toate pagubele pricinuite din
faptul cd nu i-a pus la dispozit'e-
la tiro), terenul arendat in con-
ditiunile eontractului.
Invoitul poate cere, fie rezilie-
 22 Martie 1937
rea contractului cu daune, la
luclecatoria de ocol, a situatiei
propreitatii, fie arendarea, In
contul proprietarului sau aren-
daeului, a unui alt teren de a-
ceeasi intindere, prin interme-
diul primariei ei dupil procedu-
re ce se va prevedea In regula-
mentul legii de fata.
117. In afará de cazurile de
fortá majord, dijmuitul recol-
tei de pe terenurile facand
obiectul contractelor de invoiala
agricold trebue sá inceapa in
cel mult 15 zile dela terminarea
completa a recoltärii din tarlaua
respectiva ei sa continue fart)",
intrerupere.
In caz de intarziere, dijmuitul
se va face de catre pretor, la ce-
rerea partii ei dupa procedura ce
se va stabili prin regulament.
Daca, proprietarul, arendaeul,
sau Imputernicitul lor nu se pre-
zinta la dijmuire, dijma respec-
tivil va fi lásata pe camp, invoi-
tul rämânând deslegat de obli-
gatiunea de a mai cara dijma
proprietarului sau arendaeului.
118. Invoitul nu-ei poate ri-
dica recolta sau dijma, decht
dupa executarea tuturor obliga-
tiunilor sale, rezultând din con-
tractele de invoialtt In curs ce
are cu proprietarul sau arenda-
ul ei dupa despagubi-
rea proprietarului sau arenda-
eului dela care are terenul, pen-
tru toate pagubele pricinuite
constatate, conform dispozitiu-
nilor art. 115 ei 116 de mai sus.
119. In cazul cand invoitul
nu achitä proprietarului sau a-
rendaeului respectiv, sumele da-
torate, arenda, cheltuie-
lile facute de proprietar ori a-
rendas in contul invoitului, p0-
trivit dispozitiunilor art. 116,
precum ei orice alte sume certe,
rezultand din hottiriri judecato-
resti definitive ei executorii
In legatura cu invoiala respec- ramaeitelor de munca sau
tiva primarul sau preeedin-
www.digibuc.ro
569 ,
tele comisiei interimare va de-
clara la cererea partii ro-
colta cuvenittt sateanului, se-
chestratit In mainile proprieta-
rului ori at endaeului respectiv,
dupil procedura ce se va preve-
dea In regulamentul legii de,
fata.
Primarul va inainta judeeäto-
riei ocolului respectiv un exem-
plar din procesul-verbal de se-
chestru.
Judecatorul va cherna pártila
ei va hotári de urgentd, atat a-
supra legitimitatii pretentiunii
proprietarului sau arendaeului,
cat ei asupra contestatiunii ce
invoitul ar formula in instanta.
Hotarirea judecatorului e de-
finitiva et executorie, cu drept de,
recurs la tribunal.
Pe baza hotaririi judeditoru-
lui de ocol, rämasa definitiva,
notarul comunal in comunela
rurale, sau eeful politiei, ori co-
misarul delegat, in comunele ur-
bane, vor publica vanzarea re-
coltei seehestratd, cu procedura
ce se va prevedea In regulament.
Pretul arendel pamantului
fie de cultura, fie de fâneata
e privilegiat, avand rang hue-
diet dupit impozitul agricol al
terenului respectiv.
Daca, sateanul Ii ridica re-
colta inainte de a fi fost dijmuit
sau inainte de a-ei fi achitat ca-
tre proprietar datoriile sale de-
rivând din terenul ce are in a-
renda aea cum aceste datorii
au fost prevazute la alineatul 1
fautul va fi soco-
de mai sus
tit ca abuz de incredere ei va fi
pedepsit ca atare, conform codu-
lui penal.
120. Proprietarii sau arenda-
eii sunt datori a socoti
voitii lor la sfaxeitul fiecarel
campanii agricole ei a depune
la primarie pana, la 31 Decem-
vrie in dublu exemplar list3,
bani
570 22 Martie 1937
rezultând din invoielile agricole
respective.
Primarii vor fi obligati sä a-
f i$eze lista -Limp de 15 zile, in lo-
calul primäriei, primind si inre-
gistrând orice Intâmpinare de-
pusä de invoiti in acest timp.
La expirarea acestui termen
primarul va legaliza lista, f
când mentiune de intAmpindrile
-depuse i va preda un exemplar
proprietarului sau arendaSului.
Pentru sumele necontestate
lista legalizatä astf el de primar,
constitue un titlu definitiv
executoriu al proprietarului sau
arendasului, fatä, de invoitii res-
pectivi, executarea ei urmând a
se face potrivit dispozitiunilor
articolului precedent.
121. Primäriile sunt obligate
sä aibl i sä tina un registru
pentru inscrierea contractelor
invoieli agricole.
Notarul comunal e obligat sa
trimitä Serviciului agricol ju-
detean copie certificatä de pe
toate contractele de invoialA a-
gricolA Incheiate.
CAPITOLUL HI
tvleisuri privifoare la munciforil agri-
call, lucniforii agricoli calificafi
serviforii agricoli
122. Angajarea muncitorilor
agricoli, f Sleuth' cu cel putin 30
ile zile inainte de inceperea mun-
cii respective in localitate, pre-
cum $i a luorätorilor agricoli ca-
lificati si a servitorilor agricoli,
nu se poate face cleat dacä ei
sunt inscri$i ca atare la primä,-
ria domiciliului lor.
Primäria e obligatA sà tinä, In
acest scop, un registru pentru
Inscrierea muncitorilor agricoli,
un registru pentru inscrierea pe
categorii a lucrAtorilor agricoli
calificati $1 alt registru pentru
Inscrierea pe categorii a servito-
rilor agricoli, $tergAnd din re-
-gistre pe cei ce nu-si respectA
angajamentele luate.
www.digibuc.ro
Cererea de inscriere $i certifi-
catele doveditoare sunt scutite
de timbru fiscal si aviatie.
Pentru a fi Inscris in registru,
solicitatorul trebue sA aibA ce-
tAtenia românä.
Inscrierile se vor face $i din
oficiu.
Se excepteazà, dela dispozitiu-
nile de mai sus, muncitorii a-
gricoli angajati in timpul sezo-
nului de lucru, precum si lucrA-
torii agricoli calificati i servi-
torii agricoli ce se angajeazA, sä.
lucreze In localitatea unde do-
mi cili az A.
Nimeni nu poate fi recunoscut
ca lucrAtor agricol calificat de-
cât pe baza supunerii la o probA
ce se va organiza potrivit nor-
melor ce se vor prevedea in re-
gulamentul legii de fatá in
fiecare an de Camera de a-
griculturA respectivd, pentru lu-
crArile a carol' listä se va fixa
prin regulamentul legii de fatä.
Cei declarati admisi ca lucrä-
tori agricoli calificati vor cA-
pAta din partea Camerei de a-
griculturA câte o carte de lucrii-
tor calificat, pe baza chreia po-
sesorul ei va cere inscrierea in
registrul de lucrätori agricoli ca-
lificati, al primäriei unde domi-
Notarii, sau in lipsa aces-
tora, secretarii comunali, sunt
obligati sä, inainteze Camerei de
agriculturä din judet, la 1 ale
fiecArei luni, lista muncitorilor
agricoli, a muncitorilor agricoli
calificati $i a servitorilor agri-
coli disponibili i dornici sä. se
angajeze in alte comune sau in
alt judet.
Ei sunt de asemenea obligati
sä. Inainteze Camerei de agricul-
turA copie de pe toate contrac-
tele de muncä, agri.cold, incheiate.
123. Angajarea muncitorilor
agricoli sau a lucrätorilor cali-
ficati se va face numai pe baza
de contracte scrise, autentificate
de primarul comunei, asistat de
 22 Martie 1937
notar, iar a servitorilor agricoli
se va face prin condicutk ce se
va elibera de primärie, dura
normele preväzute In regulamen-
tul acestei legi.
In comunele urbane, contrac-
tele se vor autentifica de jude-
cAtorul de ocol respectiv, iar
condicutele se vor elibera de or-
ganele politienesti.
Contractele si condicutele de
asemenea naturä sunt scutite
de timbre si se vor incheia con-
form formularului-tip, intocmit
de Ministerul Agriculturii
meniilor.
Conflictele ce se ivesc din ase-
menea contracte, sau cele ivite
intre stapani si servitorii lor a-
gricoli, se vor judeca de judea-
toria de ocol a locului unde tre-
bue executatà munca sau servi-
ciul.
Cärtile de judecatà se vor pro-
nunta cu opozitie si fdra drept
de apel.
Actiunea si intreaga procedurà
de urmat sunt scutite de orice
taxg, de timbru fiscal si de a-
viatie.
124. Muncile angajate In con-
clitiunile de mai sus nu se pot
executa cleat in localitatea si
numai pentru lucrarea prevä-
zutà in contractele respective,
neputând fi cedate cleat pro-
prietarului sau arendasului care
ar urma imediat In exploatarea
mosiei respective.
Plata muncitorilor trebue M-
cutà numai in bani cu sau
färä tain proprietarul sau a-
rendasul respectiv fiMd indato-
rat sä ingrijeascä de starea sa-
nitara a muncitorilor, a lucrä-
torilor calificati sau a servitori-
lor agricoli ce a angajat.
Nu se pot incheia contracte de
munch' deat pentru anul agri-
col In curs.
In cazul and pentru plata
muncilor se Gig si tain, se va In-
scrie In contract si valoarea lui
www.digibuc.ro
571
In bani, asa cum a fost fixatä
la contractare de atre pärti.
125. Muncitorii agricoli, lu-
crdtorii agricoli calificati i ser-
vitorii agricoli sunt räspunza-
tori fata de contractant pentru
toate pagubele pricinuite prin
neexecutarea muncilor sau ser-
viciului la care s'au angajat,
pentru pagubele izvorite din mo-
dul cum executil muncile sau ser-
viciul, precum i pentru pagu-
bele pricinuite din neglijenta
sau reaua lor vointä.
Ei sunt räspunzätori si de ti-
nerea in bunä stare a masinilor
instrumentelor incredintate
pentru executarea muncilor.
PARTEA XII
Scutiri §I inlesniri
126. Sunt scutite de orice im-
pozite catre Stat, judet sau co-
mund, suprafetele cultivate cu
plantele ce se vor declara de uti-
litate nationall printr'un jurnal
al Consiliului de Ministri. Du-
rata scutirii se va fixa prin jur-
nalul respectiv.
127. Beneficiazä de o redu-
cere de 50% din impozitul agri-
col elementar Incepând dela
1 Aprilie 1937 pânä la 1 Aprilie
1947 suprafetele mai mari de
1/2 ha, ale aceluiasi proprietar,
cultivate cu: bumbac, orez, lu-
pin, chimion, ricin, hamei, ci-
coare, mac, anison, näut.
De aceeasi reducere benefi-
ciazA si suprafetele ocupate cu
legume cultivate pentru sämân-
tà, cu flori sau cu plantele me-
dicinale i tinctoriale ce se vor
determina prin regulamentul de
aplicare al legii de fatä.
128. Beneficiazä pe timpul de
la 1 Aprilie 1937 pând la 1 Apri-
lie 1947, de o reducere de 30%
din impozitul agricol elementar,
suprafetele mai mari de 1/2 ha
ale aceluiasi proprietar, culti-
vate cu: lucernà, trifoiu, spar-
 572 22 Martie 1937

ceta, ghizdei, borceag, linte, bob, nu sunt supuse regimului sil-

sfecla de nutret, cânepâ sau in.. vic
129. Beneficiazg de o redu- Padurile si perclelele de arbori
cere de 10% din impozitul agri- create dupil publicarea acestei
col elementar: legi, in regiunile de stela, cu
a) Loturile de improprietdrire specii proprii acestor regiuni si
atribuite prin legile de reforma intrânci sub preveclerile legilor
agrard din 1921 si care se Os- din 13 Aprilie 1935 si 20 Aprilia
treazá in intinclerea lor 1935, mentionate la alineatul pre-
in mâna, unuia dintre mosteni- cedent, dau dreptul proprietari-
tori; lor respectivi la o scutire totalä.
b) Päisunile comunale sau in de impozitul agricol elementar
devälmilsie, la care s'au execu- pe titian de 25 ani, pentru o su-
Prafatä, de teren agricol din orice-
tat in intregime amenajamen- proprietate a lor, egahl cu su-
tele intocmite in conformitate prafata pâdurilor respective.
cu legea de fa0,; Dovada plantárii, pentru ori-
c) Proprietátile agricole coma- care din cazurile de mai sus se-
sate prin aplicarea dispozitiuni- va face cu certificatul eliberat
lor din art. 9 al legii de fall de ocolul silvic respectiv.
130. Plantatiunile cu specii None plantatiuni de nucl fá-
-proprii regiunii, ce se vor face cute dupli publicarea legii de
de agricultorj clupìl publicarea in conformitate cu dispo-
acestei legi, in regiunile -decla- zitiunile regulamentului prezen-
rate prin regulamentul acestei tei legi, se vor bucura de o scu-
legi ca regiuni de stepti ale tdrii, tire totaIrt a impozitului elemen-
dau dreptul proprietarilor res- tar pentru o suprafat6 de teren
pectivi la o scutire totalä din im- agricol din orice proprietate
pozitul agricol elementar pe timp lor, egalli cu suprafata plantatä.
de 15 ani, pentru o suprafatd de cu nuci, pe o duratä. de 25 de
teren agricol, din oricare pro- ani.
prietate a lor, egalâ cu supra- 131. Sunt scutite de taxele va-
fata ce vor fi dovedit cil au plan- male cu avizul Institutuluf
tat. National Zootehni6 si
De aceeasi scutire beneficiazä. Zootehnic si Sanitar-veteri-
Proprietarii plantatiunilor ce nar animalele de reproductie
se vor face pe suprafetele de ori necesare institutiunilor si ferme-
ce márime, de: ponoare, surpd- tor recunoscute de IVIinisterul A-
turi, nisipuri, sau orice alte te- griculturii si Domeniilor, ca pro-
renuri improprii culturilor a- clucând material 700telmic de e-
gricole, plantate cu orice esente Md.
silvice sau cu râchitárii, sau De aceeasi scutire se bucurtt
terenurilor clrenate. cu avizul Institutului de Cerce-
Perdelele de arbori, cum si pti- täri Agronomice al Ilomâniei
durile ce se vor crea de proprie- al Consiliului tehnic agronomic
tari in regiunile de stepâ, pe so- masinile .si uneltele ce nu se fa-
luri cultivabile in afarâ de bria, in tar:A j care se vor im-
cele destinate ca paduri si per- porta in intervalul dela 1 Apri-
dele de protectie, in intelesul le- lie 1937 Ora la 1 Aprilie 1947,
gilor pentru prtdurile de protec- de cátre agricultori, comune, Ca-
tie, publicate in Monitorul Ofi- 1) A se vedea Legile din 13 Apri-
cial Nr. 88 din 13 Aprilie 1935 lie 1935 0 20 Aprilie 1935, la pag.
Nr. 94 din 20 Aprilie 1935 337 0 372, vol, XXIII.

www.digibuc.ro
 22 Martie 1937
mere de agricultural, asociatii
sau cooperative agricole, institu-
-tiuni de invätämânt agricol si
de cdtre Uniunea Camerelor de
agriculturd:
a) Pentru cultura, recoltarea
prelucrarea productiei plante-
lor mentionate la art. 126, 127 si
128 de mai sus, sau pentru insta-
latii industriale, infiintate in ve-
derea conditiondrii si prelucrdrii
produselor agricole vegetale ori
animale;
b) Pentru infiintarea de aba-
torii, Paptdrii sttu orice fel de in-
stalatii necesare la pästrarea si
prelucrarea procluselor agricole
de origine vegetald ori animalä;
c) Pentru prelucrarea resturi-
lor dela abatorii si a transfor-
mdrii Ion In ingrdsäminte chi-
mice.
132. Se bucurä de o reducere
de 50% a impozitelor cdtre Stat,
judet si comunal, nand la 1 Apri-
lie 1917, instalatiile industriale
e se vor infiinta dupä publica-
rea legii de fatä, in comunele
rurale. in gäri sau in porturi, de
caltre producaltori ori de ogre
sindicate, Camere de agricul-
tural, asociatii sau cooperative
de Producdtori, pentru curätirea
si uscarea mecanicä a seminte-
lor de plante agricole, sau pen-
tru prelucrarea produselor agri-
cole vegetale ori animale si care
vor intrebuinta numai lucraltori
români i vor avea la conduce-
rea lor si ca personal ajutätor
numai români snecializati in teh-
nica industrializärii agricole.
133. Beneficiazd pang, la 1 A-
prilie 1947, de o reducere de 25%
din impozitele cdtre Stat, judet
comund, instalatiile indus-
triale in fiintä sau cele ce se vor
infiinta dui:a publicarea legii de
fatal si care vor prelucra produse
agricole alimentare pentru ex-
port, standardizate clupd nor-
mele ce se vor stabili prin regu-
lamente speciale intocmite de
www.digibuc.ro
573
Ministerul Agri culturii si Dome-
niilor, de acord cu Ministerul de
Industrie si Comert.
Nu intrd in cadrul acestei dis-
pozitii morile, fabricile de spirt,
cele de bäuturi spirtoase, cele de
bere si cele de zahär.
Productitorii sau fabricantii de
produse standardizate, in con-
formitate cu regulamentele men-
gonate la alineatul 1 de mai sus,
au dreptul de a imprima pe pro-
dusele lor o march' speciald
ce li se va conferi de Ministerul
Agriculturii si Domeniilor, dupd
normele ce se vor stabili prin
regulamentul legii de fatd.
134. In scopul de a reglementa
desfacerea materiilor prime de
proveniental agricold, Consiliul
de Ministri e autorizat ca la pro-
punerea Ministerului Agricultu-
ru i Domeniilor sd impund fur-
nisorilor tuturor institutiunilor
de Stat sau puse sub controlul
Statului, obligatiunea de a face
dovada cd si-au procurat mate-
riile prime respective dela pro-
ducdtori prin Centrala coopera-
tivd de Droductie, aprovizionare
si valorificare agricold sau prin
Uniunea Centrald a Sindicatelor
Agricole, cu pretul minimal ce
se va prevedea prin jurnalul
respectiv si care se va calcula pe
baza pretului de cost.
De asemenea Consiliul de Mi-
nistri poate ca, la propunerea
Ministerului Agriculturii si Do-
meniilor, sà fixeze preturi mini-
male la produsele agricole de
origine vegetalä sau animald,
calculate pe baza pretului de
cost.
Primäriile comunelor urbane
si municipiilor nu pot fixa pre-
turi maximale la aceste produse
cleat cu respectarea preturilor
minimale stabilite in baza ali-
neatului precedent.
135. In scopul de a reglementa
raporturile dintre producdtorii
de materii prime agricole ve-
574 22 Martie 1937
getale sau animale de o parte
si industriile ce transform& a-
ceste materii de alt& parte, Mi-
nisterul Agriculturii i Domenii-
lor si Ministerul Industriei si
Comertului vor institui pe
baza legii de fat& comisiuni
speciale, pe categorii de indus-
trii, prezidate de un consilier
dela Curtea de Apel din Bucu-
resti, tras la sorti. i avâncl fie-
care din ele Cate 6 membri, din-
tre care 5 reprezentanti ai pro-
ducdtorilor si 5 reprezentanti ai
fabricilor de categoria respec-
Ova, alesi separat de fiecare din
Ministerele de mai sus, din ate
o list& de 10 persoane, recoman-
date deosebit de cátre Uniunea
Central& a sindicatelor agricole
si de ditre Uniunea general& a
industriasilor din România; iar
al saselea membru va fi prese-
dintele Uniunii Camerelor de a-
griculturd, sau un delegat al
sau si presedintele Uniunii Ca-
merelor de industrie i comert,
sau un delegat al ei.
Directorul agriculturii din Mi-
nisterul Agriculturii si Domenii-
lor si Directorul industriei din
Ministerul Industriei si Comer-
tului, fac parte din aceste comi-
siuni.
Mandatul presedintelui si al
membrilor ce alatuesc comisiu-
nile e pe termen de trei ani.
Pentru fiecare dintre membrii
comisiunii se va desemna in a-
celasi mod câte un supleant.
Constituirea fiecarei comisiuni
se face prin Ina lt Decret Regal,
la propunerea ministrilor de a-
gricultur& si domenii, de indus-
trie si comert si ele vor func-
Vona pe lângd. Ministerul de In-
dustrie i Comert.
Aceste comisiuni vor stabili
conventiile anuale i contractele-
tip, fixând: conditiunile de cul-
tura plantelor; modalitatea de
predare a productiei brute cltre
fabrica respectiva; pretul pentru
www.digibuc.ro
productia brutk tinâncl seaml
de cheltuielile efective de fabri-
catie si de pretul de vânzare al
produsului fabricat; modalitatea
de plat& &Ore producátori; sane-
tiunile de aplicat partii in culpá
fatá cu obligatiunile contrac-
tuale si tot ceea ce se va mai,
gási necesar, pentru armoniza-
rea intereselor dintre producá-
tori si fabricantii respectivi.
Comisiunile vor stabili si pre-
tul produselor fabricate.
Toate lucrdrile acestor comi-
siuni, in ceea ce priveste fixarea
definitivä a pretului, atât a ma-
teriilor prime, cât si a produse-
lor fabricate, au caracterul de a-
vize consultative. Ele urmeazá
a fi supuse aprobärii Consiliu-
lui de Ministri, la propunerea
ministrilor de agriculturit si do-
menii si de industrie si comert.
Deciziunea Consiliului de Minis-
tri, datä pe baza propunerii de-
partamentelor de mai sus, este-
definitivä si obligatorie.
Nerespectarea acestor preturi,.
astf el fixate, atrage aplicarea
sanctiunilor prevazute in art. 7
din legea pentru Infrânarea si
reprimarea specului ilicite 1).
Deosebit de aceste atributiuni
generale, fiecare comisiune se va
pronunta sj va da avize moti-
vate, in toate chestiunile ce i se
vor supune de Ministerul Agri-
culturii si Domeniilor, de Mini-
sterul de Industrie si Comert,
precum si de organizatiunile pro-
fesionale ale producätorilor sau
industriasilor.
Orice neintelegeri clerivând din
conventiile sau contractele-tip de
mai sus, se vor judeca in prim&
si ultimá instant& de comisiu-
nile speciale instituite prin ali-
neatul 1-iu al acestui articol.
Normele de functionare ale a-
1) A se vedea Legea din 17 Iu-
net 1923, la pag. 969, vol. XI
XII.
 22 Martie 1937
cestor comisiuni, procedura $i
termenefe de judecatg, se vor
fixa prin regulamentul legii de
fata.
Hotäririle acestor comisiuni,
in ceea ce priveste aplicarea
sanctiunilor, vor putea fi ata-
cate cu recurs la Curtea de Apel
din Bucuresti, de catre partea
interesatg, in termen de 15 zile
dela pronuntare.
In caz de casare, Curtea evoca
judecg fondul.
Hotgririle comisiunilor ramase
definitive, precum i deciziunile
Curtii de Apel date in recurs, se
vor investi cu formula executo-
rie de catre instanta in drept, la
cererea partii, procedându-se la
executare dupg dreptul comun.
136. Fabricile intrând In pre-
vederile articolului precedent si
care in raporturile lor cu produ-
catorii de materie prima nu vor
respecta, in totalitatea lor, hota-
ririle comisiunilor speciale insti-
tuite pe baza articolului prece-
dent, vor fi condamnate, pe langa
plata daunelor cauzate produca-
torilor, in raport cu conventiile
contractele-tip si la o amenda
pana la un milion lei In folosul
Ministerului de Agricultura
Domenii si al Camerei de agri-
culturg din judetul unde Ii are
sediul fabrica, pe jumätate pen-
tru fiecare. In caz de recidiva
comisiunile speciale vor sezisa
Ministerul de Industrie si Co-
mert, pentru a se r6trage fabri-
cii in culpg toate avantajele de
care s'ar bucura pe baza legilor
in vigoare.
Producgtorii, care In raportu-
rile lor cu fabricile nu vor res-
pecta in totalitatea lor hotbiri-
rile comisiunilor speciale insti-
tuite conform articolului prece-
dent, vor fi condamnati pe langg
plata pagubelor cauzate fabrici-
lor si la o amenda de 100-1.000
lei de fiecare hectar contractat,
iar in caz de recidiva vor fi eli-
www.digibuc.ro
575:,
minati dela culturg pe timp de
1-3 ani.
Pentru produsele categoriilor-
de industrii, cärora li se aplica
dispozitiunile legii de fatd, la li-
citatiunile pentru furnituri pu-
blice, nu pot fi admise decât fa-,
bricile care au cumparat mate-
ria prima indigena pe baza con-
ventiilor speciale.
De asemenea, atât la furnitti-
rile De baza de licitatie, cat sj la
contractarile prin bung Invoiala
cu institutiunile de Stat, judet
sau comung, se va tine seamg,
la calculul pretului fabricatelor
furnisate, de acest Dret de cum-
pärare a materiej prime.
Un jurnal al Consiliului de
Ministri, in urma Dropuneril Mi-
nisterului de Agriculturg, va sta-
bili categoria Droduselor agri-
cale, vegetale sau animale,
pra carora urmeazg sg se a-
price dispozitiunile articolului
precedent si ale acestui articol.
Tot printr'un jurnal al Consi-
liului de Ministri. se vor putea
delimita i suurafetele obligato-
rii de cultura, pentru fiecare .
dintre fabricile care utilizeaza
produse agricole.
DisDozitiunile legii Dentru In-
franarea i reprimarea speculei
ilicite, se
aplicg si In aceastä
materie.
137. In termen de cinci ani
dela data publicgrii legii de fatg,
primariile municiDiilor si cele
ale comtmelor urbane sunt obli-
gate sä infiinteze:
a) Oboare de cereale i tar-
guri de vite, inzestrate cu cela
necesare pentru cantarirea ce-
realelor si pentru adapostirea,
hrgnirea i cântarirea vitelor si
care vor fi puse sub administra-
rea Camerelor de comert si de-
Industrie si sub controlul Came-
relor de agriculturg;
b) Brutaxii mecanice sl insta-
latii pentru colectarea i distri-
buirea laptelui;
576 22 Martie 1937
c) Antrepozite frigorifere si
hale de desfacere pentru produ-
sole agricole, inzestrate cu insta-
latii de sortare, depozitare si pás-
trare si conduse de titrati spe-
cializati in tehnica industriali-
zärii si comercializárii agricole.
In acest scop, Ministerul de
Interne va inscrie din oficiu
in bugetul municipiilor si al co-
munelor urbane o coal. de 2%,
din totalul veniturilor ordinare
ale bugetului respectiv.
Aceastâ retinere va servi la
constituirea unui fond numit
Fondul antrepozitelor frigorif ere
,,ci al halelor de desfacere", al co-
munei respective. Acest fond va
fi depus la Cassa de Depuneri
si Consemnatiuni *i va servi nu-
mai la aceastâ destinatie, orice
altá intrebuintare decât aceasta
fiind socotitâ ca deturnare de
f on duri.
Antrepozitele si halele de des-
facere comunale vor fi puse, de
preferintd, la disnozitiunea pro-
ducátorilor sau organizatiunilor
acestora, in schimbul unor taxe,
fixate printr'un tarif aprobat de
Ministerul Agriculturii *i Dome-
niilor.
Dacd primäriile municipiilor Si
cele ale comunelor urbane nu
vor infiinta, in termenul prevd-
zut, târgurile de vite i antrepo-
zitele frigorifere *i halele de des-
facere, Ministerul Agriculturii si
Domeniilor le va putea infiinta
In contul primáriilor.
PARTEA XIII
Masud de politie agricola
CAPITOLUL I
Dispozifiuni generate
138. Politia agricola cuprinde
totalitatea nasurilor cu carac-
ter administrativ, politienesc sau
judiciar, luate de organele
cu privite la paza si supra-
vegherea bunurilor agricole de
-pe teritoriul comunelor rurale,
www.digibuc.ro
suburbane, urbane si municipii-
lor.
Ea se exercitä de organele pre-
vázute in legea de fatd.
Pentru bunurile agricole aflate
induntrul satelor, cum si inaun-
trul zonei locuite a comunelor
suburbane, urbane si municipii-
lor, dispozitiile din aceastä parte
a legii de fata se vor aplica de
organele politienesti obisnuite.
139. Prin bunuri agricole, in
sensul legii de fata, se inteleg:
terenurile de toate categoriile, in
afard de cele acoperite cu pá-
duri supuse regimului silvic;
constructiile, imprejmuirile si
fântânele; semandturile de orice
fel; viile; livezile de pomi; pepi-
nierele de vita, de pomi, sau de
arbori; serele; plantatiunile, par-
curile, perdelele i sadirile nesu-
puse regimului silvic; grädinile
de legume sau de plante horti-
cole; fânetele si pásunile, afard
de golurile de munti si pásunile
impädurite; iazurile si baltile;
drumurile de exploatare de orice
fel; produsele neinmagazinate
ale oricrtruia din aceste bunari;
vitele aflate la lucru sau in stare
de libertate, ingaduitil de lege:
stupinele si cresciitoriile de gân-
daci de matase; masinile, sculele
si materialele agricole aflate pe
câmp; precum si orice fel de o-
biecte necesare muncii, produc-
tiunii si gospoddriei agricole,
când se gâsesc pe camp sau in
afarä de addpostul lor firesc.
CAPITOLUL II
Paza bunurilor agricole
140. Paza *i supravegherea
bunurilor agricole se va face:
a) Prin paznici agricoli publici,
numiti si plätiti de comuna, din-
tr'un fond special, alimentat
printr'o tax6 pe hectar, ce se va
stabili anual de consiliul comu-
nal, cu avizul Camerei de agri-
culturá si aprobarea ministru-
lui agriculturii *i domeniilor,
 22 Martie 1937 577

potrivit cu necesitdtile locale si ririle lor, paznicii sunt pasibili

scäzând terenurile imprejmuite
si suprafetele pentru care func-
Voneazd, paznici agricoli parti-
culari autorizati;
b) Prin paznici agricoli parti-
culari, autorizati de preturd si
angajaV si plätiti de proprietari
sau de arendasii respectivi.
Recrutarea paznicilor agricoli,
publici sau particulari, se va
face numai dintre acei care stiu
a, scrie si a citi, cu respectarea
conditiunilor de admitere ce se
vor fixa prin regulamentul legii
-de fatä.
Numirea si indepärtarea din
serviciu a paznicilor publici,
precum si confirmarea si retra-
gerea autorizatiei celor particu-
lari se vor face potrivit norme-
lor ce se vor stabili prin regu-
lamentul legii de fatä.
Inainte de intrarea in serviciu,
paznicii agricoli publici sau
autorizati trebue sä depund
jurdmântul de credintä in fata
preotului si a primarului, ros-
tind formula urmátoare:
Jur, in fata lui Dumnezeu, cd
voiu indeplini cu credintd si ne-
pdrtinire slujba de gardian ce mi
s'a incredintat si ca voiu urrna
intocmai dupd indatoririle im-
puse de lege, dând ascultare si
supunere autoritdtilor in drept.
Ma sd-mi ajute Dumnezeu".
Depunerea jurämântului se va
constata prin foals, de jurdmânt,
semnatä de primar, de preot si
de paznic.
Indatä dupd depunerea jurd-
mântului, primarul va preda paz-
nicului respectiv insigna si car-
tea de pazriic.
141. Paznicii agricoli publici
sunt pusi sub autoritatea agro-
nomului comunal sau in lips/ a
sefului circumscriptiej agricole. pentru pagubele ce vor fi sufe-
Paznicii agricoli autorizati sunt rit si cerând cheltuielile de ju-
pusi sub controlul sefului de cir- decata ce au avut de suportat.
cumscriptie agricold.
In caz de abateri dela indato- membrii familiilor lor, cum si
L. Hamangiu, vol. XXV. 37.
www.digibuc.ro
de pedepsele disciplinare ce se
vor stabili si se vor aplica potri-
vit dispozitiunilor din regula-
mentul legii de fatä.
In afar& de pedeapsa discipli-
nard, paznicii rdspund fatä
ae proprietarii bunurilor agri-
cale ce au sub pazd pentru
toatd, paguba pricinuitá din vina
lor.
Ei vor fi pedepsiti cu amencla
dela_ 200-1.000 lei, in cazul când
pleacd din serviciu färä conce-
diu sau färä motiv legal, Ina-
inte de termenul pentru care
si-au primit salariul, sau in ca-
zul când pdräsesc serviciul MIA
a anunta in scris primäria sau
pe proprietarul respectiv, cu 15
zile inainte.
142. Paznicii agricoli pu-
blici sau autorizati vor purta
armd asupra lor, cu autoriza-
rea datd in conformitate cu le-
gea port-armelor, fiind insd, scu-
titi de orice taxd pentru obtine-
rea acestei autorizatii.
CAPITOLUL III
Despre striceiciuni 0 despre con-
statarea, evaluarea 0 urmeirirea lor
143. Se intelege prin stria,-
ciune in sensub legii de fatä
orice vdtdmare, pagubd sau dis-
trugere, partiald ori totald, a-
dusd bunurilor agricole si care
este sanctionatá prin legea de
fatd.
Stricaciunile pricinuite bunu-
rilor agricole dau drept celor pd,-
gubiti sä, ceard organelor in
drept, prevdzute in aceastá parte
a legii de fatd, constatarea stri-
cáciunilor si pe baza prOcesu-
lui-verbal incheiat sd, intro-
ducd actiune, sau sd stea in jus-
titie, formulând cerere de daune
Cei care personal, ori prin
578 22 Martie 1937
prin animalele sau pdsdrile lor
pricinuesc stricaciuni in bunu-
rile agricole ale altora, rds-
pund fatä de aceatia pen-
tru toatá paguba constatatd.
Pentru pagubele pricinuite de
cei puai sub tuteld, sau curateld,
rdspund tutorii sau curatorii
lor.
144. Constatarea stricáciuni-
lor se face de paznicii agricoli
publici sau autorizati iar pre-
tuirea pagubelor pricinuite se
face de primar sau de consilie-
rul desemnat de consiliul comu-
nal, in comunele rurale ai de or-
ganul politienesc respectiv in co-
munele suburbane, urbane ai
municipii, care vor verifica ai
stricáciunile.
Constatarea ai pretuirea se va
face din oficiu, incheindu-se
procese-verbale, semnate de cei
prezenti, paznicul având indato-
rirea sd avizeze agentul agricol
pentru a face pretuirea.
Dacä, págubaaul sau infracto-
rul nu se prezintä, sau refuzd
semnarea, se va face mentiune
despre aceasta in procesul-ver-
bal, care, in acest din urmá caz,
se va lipi pe uaa locuintei celui
absent.
In caz de flagrant-delict ai
dacä, infractorul nu poate fi
identificat, paznicul are dreptul
sä, retina ai sá predea pe fdptaa
autoritátii politieneati sau ad-
ministrative locale, care e obli-
gatd sa," incheie acte de darea in
judecatá a infractorului, potri-
vit dispozitiunilor legii de fatd.
145. In cazul când constata-
rea stricdciunilor ai evaluarea
pagubei n'a fost facutá din ofi-
ciu, ea poate fi cerutä, organelor
In drept de cdtre cei pägubiti,
fie direct, fie prin primäria sau
circumscriptia politieneascd lo-
card.
Nesatisfacerea cererii celui pd-
gubit in cel mult 24 ore dela
formularca sau depunerea ei, va
www.digibuc.ro
fi socotitä, ca refuz de serviciu
legalmente datorit ai se va pe-
depsi potrivit dispozitiunilor din'
codul penal.
146. Proprietarii ai arendaaii
de bunuri agricole, membrii fa-
miliilor lor, cum ai imputernici-
tii at paznicii lor sunt in drept
fdrä, a se expune la nicio des-
pägubire pentru aceasta ai cu
facultatea de a cere daune Irb
justitie pentru paguba ce li s'a.
pricinuit sá ucidd
câinii, pásdrile de curte, porum-
heu i porcii strdini gásiti pe bu-
nul lor agricol, sub conditiunea.
de a vesti apoi despre acest In-
cru in cel mult 24 ore, primdria.
sau organul politienesc local,.
care va proceda in asemenea ca-
zuri, potrivit dispozitiunilor ce-
se vor stabili prin regulamen-
tul de aplicare al legii de fatd.
Acelaai drept il au si paznicii
agricoli publici sau particu-
lari in raza teritoriului in-
credintat pazei ai supravegherii
lor.
Paznicii agricoli publici sear
particulari proprietarii de bu-
nuri agricole, arendaaii acestora,
cum ai oricare dintre membrii
familiilor lor, prepuaii sau ser-
vitorii lor, sunt in drept sti, pre-
dea autoritdtii competente lo-
cale, pe cei prinai asupra faptu-
lui de furt sau de clistrugere,
sau zdlogul luat dela cei ce vor
sávârai asemenea fapte.
Ei pot sd ridice personal,.
prin prepuaii lor, sau prin paz-
nicii agricoli, rniblici ori autori-
zati ai sä ducd la oborul de-
gloabd, animalele gäsite pe bu-
nurile lor.
In cazul când faptul se pe-
depseate numai cu amendd färä
despägubiri, sau când páguba-
aul renuntá la despdgubiri, de-
claratia celui pägubit, sau a
mandatarului sdu data' sub
prestare de jurdmânt, in fata in-
stantelor judecatoreati, prevd-
zute de legea de fatd, face do-
 22 Martie 1937 579

vadd deplind pang la proba con- bas, cât si pe fdptas, dacd, nu

trarie, in care caz cel ce a depus au fost de fatd, pentru a lua cu-
jurdmântul e pasibil de pedeapsa nostintä de cuprinsul procesu-
prevdzutd de codul penal pentru lui-verbal.
mdrturie mincinoasd. In cazul când pdgubasul sau
147. Predarea animalelor si a fdptasul nu sunt multumiti cu
obiectelor, cum si a friptuitorilor, pretuirea facutd, oricare dintre
pentru cazul prevdzut la artico- ei are dreptul sa ceard a doua
lul precedent, se va face inchein- pretuire.
du-se de autoritatea cdtre care Cererea pentru aceastd nouà
s'a fäcut predarea, un proces- pretuire se va face de partea in-
verbal semnat de: cel ce face teresatd, pretorului in comunele
predarea; de cel piigubit, dacd rurale si chestorului de politic in
acesta este de fatä si de infrac- comunele suburbane, urbane Si
tor, iar dadi el refuzd, autorita- municipii, in termen de 2 zile
tea va face mentiune despre a- libere dela data când cel care
ceasta. cere pretuirea a semnat sau a
In asemenea cazuri, autorita- luat cunostintd de procesul-ver-
tea respectivä va elibera celui ce bal mentionat mai sus.
face predarea, celui pdgubit sau Primind cererea pdrtii nemul-
infractorului cäte o copie de pe tumite, acestia vor numi un ex-
procesul-verbal incheiat. pert care sá facd pretuirea, par-
In cazul când fdptasul a fost tea interesatá Mud indatoratá
prins in flagrant delict, proce- sd achite taxa expertului sj
sul-verbal incheiat se va inainta pund la dispozitie mijloacele de
de cdtre autoritatea respectivd, transport.
In cel mult 24 ore, judecdtorului Pretuirea fricutá de expert se
de ocol, care se va pronunta a- va consemna inteun proces-ver-
supra liberdrii fdptasului, In cel bal si se va anexa la dosarul
mult cloud zile dela primirea ac- pricinii.
telor. Pretuirea e definitivd sl exe-
In celelalte cazuri, procesul- cutorie, dacd valoarea ei nu
verbal incheiat va fi inaintat de trece de 1.000 lei, iar in cazul
cdtre autoritatea respectivd, in când valoarea trece de aceastä
cel mult 24 ore, primdriei, pen- sumä, partea nemultumitd poate
tru a se urma apoi potrivit dis- face apel la judecátorie, in ter-
pozitiunilor de mai jos. men de trei zile libere, dela data
148. Pretuirea pagubelor pri- când a luat cunostintd de acea-
cinuite bunurilor agricole se va stà a doua preluire.
face de organele in drept, in cel Dad, fdptasul achitd, Impreunä
mult 48 ore dela constatarea cu amenda minima prevdzutd
stricdciunii, inscriindu-se eva- de lege si valoarea pagubei,
luarea in procesul-verbal respec- dacd si págubasul e multumit
tiv, care se va depune, in cel cu despágubirea, atunci prima-
inult 24 ore, la primäria locald rul sau seful circumscriptiei po-
In cornunele rurale si la circum- litienesti, va incheia proces-ver-
scriptia politieneascd respectivábal cu aceastá ardtare, färd sá
In comunele suburbarie i muni- mai dea alt curs lucrdrilor, iar
cipii. procesul-verbal incheiat se va
Primind procesul-verbal, pri- depune la arhiva primáriei.
marul sau seful circumscriptiei In caz contrariu, sau In cazul
politienesti, va instiinta in când partile nu se prezintd, pri-
cel mull) 24 ore atât pe pdgu- marul sau seful circumscriptiei
www.digibuc.ro
 580 22 Martie 1937

politienesti, va inainta judecg- situl fiecgrei luni, in contul si la

toriei de ocol, a doua zi, dupg dispozitia Ministerului Agricul-
expirarea termenului de doug turii i Domeniilor, amenzile in-
zile, prevgzut la alineatul 4 de casate, potrivit alineatului 11
mai sus, intreg dosarul pricinii dela articolul precedent, reti-
spre judecare. nând jumgtate din sumele Inca-
In cazul când una din pärti sate.
cere judecgtorului o noug pre-
Wire, judecatorul va putea nu- CAPITOLUL IV
mi, in aceeasi zi, un expert, care Despre oboarele de gloabd
va face evaluarea si va depune
jurgmântul, oclatä cu depunerea 150. Fiecare comung va avea,
expertizei. dupg necesitate, unul sau mai
In cazul când faptul savarsit multe oboare de gloabg pentru
se pedepseste numai cu amendg inchiderea animalelor prinse pe
dacg fgptasul prezintd, la pri- bunurile agricole.
mul termen de judecatd, chi- Administrarea. oboarelor se va
tanta casieriei comunale, dove- face de primária comunel, sub
ditoare cg a platit minimum de supravegherea si controlul pre-
amendg, previlzutá de lege, pen- torului.
tru faptul sgvarsit, precum Comunele suburbane, urbane
chitanta doveditoare cg a de- municipiile pot infiinta o ad-
pus cu titlu de cautiune la ministratie separatg a oborului
primgria respectivg, in contul sau oboarelor de gloabg, pusá
celui pggubit, suma reprezen- sub directa supraveghere a pri-
tând valoarea pagubei asa mgriei.
cum ea a fost evaluatg de ex- 151. Primgria sau admini-
pert, potrivit dispozitiunilor de stratia oborului de gloabg, e in-
mai sus, judeatorul va clasa datoratg a vesti, In cel mult 24
afacerea penalä, rámânând a ore, pe proprietarii animalelor
judeca numai in ce priveste dau- inchise si pe cei pggubiti, dacg
nele datorate pentru striciciu- acestia sunt cunoscuti.
nile fgcute. Dacg cel pggubit nu se pre-
Pretuirea fäcutä, conform pro- zintg pâng in seara zilei urmg-
cedurii de mai sus, constitue toare Intiintärii, sg-si arate
baza de apreciere a ludecgtoru- pretentiunile de despggubire, a-
lui, In privinta acorddrii daune- nimalele se elibereazg la ce-
lor cgtre cel pggubit, dacd n'a rere stäpanului lor, sau im-
avut loc expertiza prevgzutä la puternicitului acestuia.
alineatul 10 din acest articol. Liberarea se va face numai
Dacg, intre vitele prinse pe lo- dupg ce se va fi incheiat actele
curi strgine, vor fi fost i ale a- prevgzute la art. 144 si numai
gronomului comunal, pretuirea dupg ce proprietarul animalelor
se va face de organele prevgzute sau imputernicitul lui va fi achi-
la alineatul 2 al articolului 144 tat taxa de gloabg i costul in-
de mai sus. tretinerii animalelor.
149. Primgriile vor tine un Taxa de gloabà se va fixi de
registru de evidenta celor con- consiliul comunal respectiv.
damnati pentru infractiuni SA- Paznicii agricoli publici sau
vgrsite la aceastg parte a legii autorizati au dreptul la a 10-a
de fata si vor afisa lista con- parte din taxa de gloabg Inca-
damnatilor la usa, primgriei. satá, pentru toate vitele aduse
Primgriile vor värsa, la gar- de ei In oborul comunal.
www.digibuc.ro
 22
CAPITOLUL V
Despre animalele de pripas 0 despre
vemzarea lor §i a obiecfelor !note
dela Pcipta;
152. Dacd stdpanul animalu-
lui globit nu se prezintä timp de
8 zile dela Inchiderea animalu-
lui, cum si dacä nu achitä
indutrul acestui termen taxa de
gloabd si valoarea intretinerii,
animalul se va declara de pri-
pas, printr'un proces-verbal, In-
cbeiat de primar, asistat de no-
tar sau secretar, In coraunele
rurale, si de administratia obo-
rului de gloabä respectiv, In co-
munele suburbane, urbane si
municipii.
Odatd cu declararea de pripas
se va fixa prin acelasi proces-
verbal ziva si ora licitatiei, pen-
tru vânzarea animalului.
Licitatia se va tine de prima-
rie sau de administratia oboru-
lui de gloabd.
Termenul licitatiei va fi de cel
putin 20 zile libere, dela data
procesului-verbal.
Copie de pe procesul-verbal in-
cheiat se va Inamta prefecturii
de judet, iar din partea munici-
piilor se va inainta o copie si
prefecturii de politie.
Ziva de licitatie se va anunta
prin afisare la primdrie si la
sectiile politienesti locale, cum si
la prinadriile comunale din a-
ceeasi plasä, si din vecindtate,
pe o razd de 20 km, dresându-se
proces-verbal de afisare.
Data licitatiei se va publica
si In Monitorul judetului.
153. Animalele Inchise in o-
borul de glaabd si cele declarate
de pripas se hränesc si se Intre-
tin de comunä dintr'un fond
special, preväzut in bugetul a-
nual, sau se dau spre intre-
tinere in seams, unui locuitor
din comunä.
154. Stäpânul animalelor de-
clarate de pripas va putea O. si
le räscumpere oriand, inainte luná, dela rämânerea definitivá
www.digibuc.ro
Martie 1937 581
de vanzarea lor, fäcând dovada
identitätii sale si a dreptului de
proprietate asupra lor si achi-
tând taxa de gloabä, amenda,
valoarea striaciunilor, precuin
si costul intretinerii animalelor
si al cheltuielilor fäcute cu pu-
bli citate a.
In cazul and stdpânul nu se
prezinth sd-si rdscumpere ani-
malele, din pretul rezultat la
vanzarea lor, se vor acoperi
toate taxele legale in ordinea
urnadtoare: taxa de gloabd, cos-
tul Intretinerii, cheltuielile de
publicitate, valoarea striaciuni-
lor si amenda.
Restul se va repartiza si värsa:
50 la sutd la casa comunei; iar
diferenta de 50 la sutá se va de-
pune In termen de 5 zile prin
perceptia respectivd, in contul si
la dispozitia Ministerului Agri-
culturii si Domeniilor, pentru
märirea fondului de incurajarea
agriculturii.
Stäpânul animalelor vândute
In conformitate cu dispozitiunile
de mai sus, poate cere primäriei
respective si Ministerului Agri-
culturii si Domeniilor, In ter-
men de trei luni, dela data vdn-
zdrii, sä i se restitue cotele vär-
sate.
155. In cazul când animalele
mor dupd inchiderea In oborul
de gloabä, sau dupd declararea
lor de pripas, primarul sau ad-
ininistratia oborului de gloabd
va constata moartea lor, In-
cheind un proces-verbal, semnat
de doi martori si de medicul
sau agentul veterinar, dacd, a-
cestia se gäsesc in localitate.
Un exemplar din procesul-ver-
bal se va inainta prefecturii de
judet, iar altul prefecturii de
politie localä.
156. Obiectele luate dela fdp-
tas se vor restitui acestuia, la
prezentare, dupä constatarea
faptului.
Cele neridicate In termen de o
582 22 Martie 1937
a condamnhrii, se vor vinde la
licitatie, de cdtre primarie, in
urma unei afiseri pe usa prima-
riei, fácutd cu 5 zile inainte de
termenul
Pentru suma rezultat6 la li-
citatie, se vor urma in totul dis-
pozitiunile din art. 154.
TITLIJI, III
Fondul pentru ineurajarea agrieul-
turii i gestiunea lui. Organe de apli-
care, sanetiuni. Dispozitiuni finale si
(lispozitiuni transitorii
PARTEA I
Fondul pentru Incurajarea agri-
culturii si gestiunea lui
157. Se infiinteazä la Ministe-
rul Agriculturii i Domeniilor un
fond special numit: Fondul
pentru incurajarea agrieultu-
rii" si care se va alimenta cu:
1. Toate amenzile si sumele
rezultând: din aplicarea legit de
fatà; din infractiunile prevâzute
la art. 378, 593, 594. 595, punctele
1, 2, 7 si 9, si art. 596 din codul
penal; din aplicarea legii de po-
litie sanitard veterinarâ si din
aplicarea legii pentru apârarea
viticulturii, toate aceste amenzi
sume urmând a fi incasate de
administratiile financiare ale
Statului i värsate la Banca Na-
tionald, in contul si la dispozi-
tia Ministerului Agriculturii si
Domeniilor.
2. Sumele reprezentând fondul
zootehnic central, existent la Mi-
nisterul Agriculturii si Domenii-
lor, la data publicgrii legii de
fatä, in baza legii pentru creste-
rea, imbundtgtirea i apdrarea
sari:10,1H animalelor, publicatà
in Monitorul Oficial Nr. 3 din 3
Ianuarie 1926 si a modificärilor
ulterioare.
3. Un aditional al impozitului
agricol de 1 la sutà, asupra ve-
nitului agricol, conform legii
contributiunilor directe si care
se va incasa si vdrsa de admi-
www.digibuc.ro
nistratiile financiare ale Statu-
lui la Banca Na%ionalà, in con-
tul si la dispozitia Ministerului
Agriculturii si Domeniilor.
4. 0 tax6 de 0,50 lei la sutti, la
beneficiile constatate de orga-
nele fiscale prin bilantul anual
al intreprinderilor industriale
care beneficiazA de avantajele
legii pentru incurajarea indus-
triei nationale.
5. 0 taxä de 3 lei la hectar,
pentru copiile de planuri si o
taxd de 100 lei pentru orice copii
de pe orice alte scripte, eliberate
de Directiunea Cadastrului, co-
masarilor si ameliorärii terenu-
rilor agricole din Ministerul A-
griculturii i Domeniilor.
6. 0 contributiune anualà din
bugetul Ministerului Agricultu-
rii si Domeniilor.
158. Sumele realizate la punc-
tul 5 al articolului precedent,
vor fi intrebuintate exclusiv pen-
tru lucrärile prevdzute de legea
pentru organizarea cadastrului
funciar si introducerea cärtilor
funduare in Vechiul Regat
Basarabia, lege promulgatâ cu
Inaltul Decret Regal Nr. 1.110
din 1933, si publicatä in Monito-
rul Oficial din 20 Aprilie 19331).
Celelalte sume vor servi nu-
mai la:
1. Infiintarea, organizarea
inzestrarea centrelor agricole,
prevazute de legea de fatà.
2. Crearea si inzestrarea insti-
tutelor, statiunilor i laboratoa-
relor necesare in interiorul tä-
rii, precum sj. la punctele de
frontierá, in vederea aplicArii
dispozitiunilor cuprinse in legea
de fatà.
3. Organizarea si sustinerea
luptei impotriva dusmanilor ve-
getali sau animali si a diverse-
lor boale ce ar ameninta pro-
ductia agricolâ a tärii.
1) A se vedea Legea din 20 Apri-
lie 1933, la pag. 420, vol. XXI.
 22 Martie 1937
4. Pentru aducerea la indepli-
nire a dispozitiunilor cuprinse
In capitolul V din Legea pentru
incurajarea i apdrarea viticul-
turii, publicatd in Monitorul 0-
ficial Nr. 73 din 27 Martie 1936.
5. Aplicarea mäsurilor de po-
Iitie sanitard veterinard.
6. Cercetäri, studii, publicatii,
premii i lucrdri in legdturd cu
agricultura si propaganda agri-
cold.
7. Plata despdgubirilor, prime-
lor, incurajdrilor i premiilor
necesare sau impuse Ministeru-
lui Agriculturii si Domeniilor
prin legea de fata.
Se vor acorda premii celor mai
tune gospoddrii din fiecare co-
munä rurald, tinându-se seamä
de ordinea materiald i moralä
gospoclariei, de igiend, de cre-
sterea vitelor si de cea mai mare
productiune agricold.
Aceste premii se vor da din
fondul pentru incurajarea agri-
culturii, prevAzut mai sus, din
fondurile Camerelor de Agricul-
turd, sau din bugetele judetelor
sau ale comunelor.
Se vor acorda de asemenea
alte premii dupd expozitia agri-
cold ce se va face in fiecare ca-
pitald de judet odatd pe an, ce-
lor mai bune gospoddrii pre-
miate in comunele rurale, con-
form unui regulament ce se va
Into cmi.
159. Fondul pentru incuraja-
ea agriculturii va figura in bu-
getul Ministeruluj Agriculturii
Domeniilor, atât la venituri,
cat si la cheltuieli si va fi de-
pus la Banca Nationald.
Administrárea lui, se va face
(le Ministerul Agriculturii si Do-
xneniilor, potrivit normelor ce se
vor fixa prin regulamentul de
aplicare al legii de fatd i potri-
vit hotdririlor luate de Consiliul
Superior al Agriculturii.
Pe baza acestui fond si cu au-
torizatia data prin jurnalul Con-
www.digibuc.ro
583
siliului de Ministri, Ministerul
Agriculturii si Domeniilor, va
putea sa se imprumute, fie la
Cassa de Depuneri, fie la Cassa
Nationald de Economii si Cecuri
Postale, fie la Banca Centre lä
Cooperativä, cu sumele necesare,
in scopul de a implini nevoile
agricole de ordin imediat si a
cdror satisfacere e impusä prin
legea de fatd.
Sumele necesare pentru resti-
tuirea imprumuturilor se vor
inscrie in bugetul Ministerului
Agriculturii si Domeniilor, po-
trivit conditiunilor fixate la con-
tractarea imprumuturilor.
PARTEA II
Organe de aplicare
160. Aplicarea legii de fata e
incredintata Ministerului Agri-
culturii si Domeniilor, potrivit
dispozitiunilor din decretul-lege
Nr. 1.986 din 29 August 1936, pu-
blicat in Monitorul Oficial Nr.
255 din 2 Noemvrie 1936, si rati-
ficat prin legea publicatá in Mo-
nitorul Oficial Nr. 20 din 26 Ia-
nuarie 1937, cu modificarile a-
duse acestui decret prin legea
de fatá 1).
161. Aplicarea dispozitiunilor
de sub titlul I al legii de fatd re-
vine Directiunii reformei agrare.
In ce priveste aplicarea dispo-
zitiunilor cuprinse in partile I,
II, III, IV, V, VI, VII, VIII si X
de sub titlul II al legii de fat&
aceasta se va face astfel:
1. Cele cuprinse in partile: I,
II, III, VII i X, de cátre Direc-
tiunea agriculturii.
2. Cele cuprinse in partea V,
de cdtre Directiunea viticulturii
si horticulturii.
3. Cele cuprinse in partea VI,
de cdtre Serviciul de protectia
plantelor.
0 A se vedea deeret-lege din 2
Noemvrie 1936, la pag. 512, vol.
XXIV, p. II.
584 22 martie 1937
4. Cele cuprinse in partea VIII,
de catre Directiunea zootehnicd.
5. Dispozitiunile cuprinse In
partea IV de sub titlul II al legii
de fatd, se vor aplica de catre
Directiunea agriculturii si Di-
rectia ameliordrii si a padurilor
particulare, administrate
Stat.
162. Dispozitiunile cuprinse
In partea XI si XIII de sub titlul
II al legii de fata, vor fi apli-
cate de Directiunea agriculturii,
In care scop la aceasta direc-
tiune se va crea In jlus, pe
baza acestui text, un serviciu
numit: ,,Serviciul Invoielilor,
Muncii j Politiei Agricole".
Acest serviciu va fi condus de
un sef de serviciu tehnic cu gra-
dul de inginer agronom inspec-
tor general, si va cuprinde:
1. Biroul invoielilor agricole,
condus de un sef de birou teh-
nic cu gradul de inginer agro-
nom inspector si care se ocupd.
cu lucrdrile privitoare la Invo-
ielile agricole.
2. Biroul muncii si politiei a-
gricole, condus de un sef de bi-
rou tehnic, cu gradul de inginer
agronom inspector si care se o-
cupd cu lucedrile privitoare la
organizarea muncii agricole de
toate categoriile i cu lucrarile
privitoare la politia agricold.
Personalul cu care se va in-
cadra acest serviciu reparti-
zat pe unitäti va fi urmáto-
rul:
1. $ef de serviciu tehnic, ingi-
ner agronom inspector general.
I. Biroul invoielilor agricole
1 *ef de birou tehnic, inginer
agronom inspector.
1 referent, inginer agronom
§ef.
1 impiegat.
1 dactilografd.
www.digibuc.ro
II. Biroul muncii ci politiei
agricole
1 ef de birou tehnic, inginei-
agronom inspector.
1 referent, inginer agrononk
sef.
1 impiegat.
de 1 dactilografá.
In limitele posibilitátii se va
utiliza personalul existent.
163. Pentru aplicarea dispozi-
tiunilor cuprinse In partea IX
de sub titlul II al legii de fatit
se va infiinta si va functiona pe
MAIO Ministerul Agriculturii
Domeniilor, Consiliul superior-
de clasarea produselor agricole",
compus din:
I. Presedintele Uniunii Came-
relor de agriculturd sau delega-
tul sdu.
2. Delegatul Uniunii Camere-
lor de comert i industrie.
3. Presedintele Consiliului teh-
nic agronomic, din Ministerub
Agriculturi i Domeniilor
4. Presedintele Consiliului zoo-
tehnic, din acelasi Minister.
5. Directorul Institutului de-
cercetári agronomice al Roma-
niei.
6. Directorul Institutului na-
tional zootehnic.
7. Directorul Institutului na-
tional de export.
8. Directorul general al C. F.
R., sau delegatul situ.
9. Directorul general al portu-
rilor, sau delegatul sáu.
10. Delegatul Centre lei coope-
rative de procluctie, aprovizio-
nare i valorificare agricola.
Consiliul superior de clasarea
produselor agricole are sediul in
Bucuresti, si va fi constituit
prin Malt Decret Regal, la pro-
punerea ministrului agriculturii
si domeniilor.
Consiliul va avea un prese-
dinte si un vicepresedinte, nu-
miti prin Ina It Decret Regal,.
dintre membrii consiliului, pe
termen de cinci ani, dupa pro-
 22 Martie 1937
punerea ministrului agriculturii
si domeniilor
Atributiunile i normele de
functionare ale consiliului se vor
preciza printr'un regulament
special.
Membrii consiliului nu pot
exercita nici direct si nici
prin interpusi comert de pro-
duse agricole, nu pot figura ca
membri in consiliul de admini-
stratie al niciunei institutiuni
publice sau private care face ast-
f el de comert si nu pot lucra nici
direct, nici indirect, in niciuna
din intreprinderile de transport,
de inmagazinare, sau manipu-
lare de asemenea produse. Se
excepteaza delegatul prevazut la
punctul Nr. 10.
Retributiunea presedintelui, a
vicepresedintelui si a celorlalti
membri ai consiliului, se va sta-
bili printr'un jurnaI al Consiliu-
lui de Ministri, pe baza propu-
nerii ministrului agriculturii
domeniilor.
Consiliul va avea un secreta-
riat, conclus de un secretar, cu
gradul de inginer agronom in-
spector si va fi incadrat cu nu-
mdrul de functionari tehnici si
administrativi, ce Consiliul de
Ministri va socoti necesar si care
vor fi prevdzuti In bugetul Mi-
nisterului Agriculturii si Dome-
niilor.
164. Pentru celelalte dispo-
zitiuni din legea de fata, necu-
prinse in repartizarea arätatä, in
articolul 161, 162 si 163 de mai
sus, se vor da deciziuni potrivit
atributiunilor fixate prin decre-
.
tul-lege Nr. 1986 din 29 August
1936, mentionat la art. 160.
165. Institutul de Cercetari
Agronomice al României, Insti-
tutul National Zootehnic si In-
stitutul de Cercetäri si Experi-
mentdri Forestiere, au rolul de a
studia si rezolva problemele
stiintifice, fixate prin programul
general de indrumare i prin
www.digibuc.ro
581
planul de lucru, prevazut la art.
12 al legii de fata, potrivit nor-
melor din art. 105.
166. Cade in atributiunea, ser-
viciilor agricole judetene, apli,
carea di spozitiunilor cuprinse
sub titlul I, precum si a celor
cuprinse In pärtile I, II, III, IV,
V, VI, VII, X, XI si XIII, de sub,
titlul II, al legii de fata, asa cum
aceastä atributiune va fi orAn-
duitä, prin regulamentul de apli,
care al legii i prin deciziunile,
ministrului agriculturii si dome-
niilor.
In exercitarea atributiunilor
lor, serviciile agricole judetene
au ca organe ajutätoare sefii de
circumscriptie agricola la plasil
agronomi comunali la co-
mund.
Agronomii comunali sunt or-
gane de executie localä i func-
tioneazg sub autoritatea, supra-
vegherea i controlul direct al
senior de circumscriptie agri-
colá.
Agronomii comunali se vor
recruta dintre inginerii agro-
nomi sau absolventii scoalelor
de agriculturä horticulaturá st
viticulturä, de gradul al II-lea.
Agronomii comunali au insär-
cinarea de a ingriji de admini-
strarea i exploatarea rationall
a päsunilor puse sub regimul le-
gij de fatä, afará de päsunile
impaclurite si golurile de munti,
de care se ocupá organele sil-
vice, si de a educe la indeplinire
pe teritoriul aflat in seama lor
a tuturor mäsurilor de indru-
mare, luate de Ministerul Agri-,
culturii si Domeniilor, de Ca-
mere de agricultura, de Servi-,
ciul agricol judetean, sau d6 ori-
care alte organe legale pentru
indrumarea i imbundtátirea a-
griculturii, cu toate ramurile ei,
pentru paza si supravegherea
bunurilor agricole.
Agronomii comunali vor fi
numiti de Camera de agricultura
586 22 Martie 1937
si vor fi confirmati de Ministe-
rul Agriculturii si Domeniilor.
Ei vor functiona In aceleasi con-
Iitiuni si ceilalti functionari
Camerei.
Plata lor se va face de Camera
de agriculturä, dintr'un fond,
alimentat printr'o taxä pe hec-
tar, pusä cu autorizatia aduná-
rii generale a Camerei si cu a-
probarea Ministerului de Agri-
tulturä si Domenii.
Aceastä taxä nu va putea trece
In Tìiciuu caz peste 1 la sutá din
venitul agricol, inscris in rolul
perceptiei si se va raporta nu-
mai la terenul arabil, pásunea,
fâneata, viile si livezile de pomi.
Cade in atributiunea servicii-
lor veterinare judetene, aplica-
rea dispozitiunilor cuprinse In
partea VIII-a de sub titlul II al
legii de fatä, asa cum aceastä
.atributiune va fi orânduitä prin
regulamentul de aplicare al le-
gii si prin deciziunile ministru-
lui agriculturii si donneniilor.
In ceea ce priveste dispozitiu-
nile art. 86, alineatele a, b i c,
-acestea cad si In atributiunea
serviciilor agricole judetene.
Cade In atributiunea servicii-
lor silvice aplicarea dispozitiu-
nilor respective, din partea IV-a
si a VI-a de sub titlul II al legii
de fatd, asa cum aceasta atri-
butiune va fi orânduitá prin re-
gulamentul de aplicare al legii
prin deciziunile ministrului a-
-griculturii si domeniilor.
167. IVIinisterul Agriculturii
Domeniilor pentru fntreaga
tat% sau parte din ea si pre-
fectii de judet si de politie, pen-
tru judetele sau municipiile res-
pective sunt autorizati ca pe
cale de ordonantá sä ia toate
mäsurile necesare pentru apli-
carea dispozitiunilor din pre-
-zenta lege si regulamentul ei,
precum i pentru asigurarea
pazei si supravegheril bunurilor
-agricole.
www.digibuc.ro
Prefectii ca organe ale gu-
vernului administratiile ju-
detene si administratiile comu-
nale au obligatia sá asigure a-
plicarea dispozitiunilor din le-
gea de fatä, clând Intreg con-
cursul lor serviciilor tehnice ex-
terioare ale Ministerului Agin-
culturii si Domeniilor, pentru
a-si putea Indeplini atributiunile
fixate de lege.
PARTEA III
Sanctiuni
CAPITOLUI
Pedepse
168. Obligatiunile impuse
functionarilor publici si prima-
rilor, prin sau pe ban, legii de
fatd, sunt socotite ca servicii le-
galmente datorate si neexecuta-
rea lor va fi pedepsitä ca atare,
conform codului penal.
169. Se considerä ca savAr-
sind delict de Inseläciune, si se
pedepseste ca atare, conform
prevederilor codului penal:
1. Acela care vinde cu titlul de
originald", anuntatä la In-
scriere". sau recunoscutá", sä-
manta care n'a fost inscrisä, a-
nuntatä sau recunoscutä ca a-
tare, potrivit legii de fatä, pre-
cum si acela care face asemenea
operatiune, dupá ce i se va fi re-
tras calificativul respectiv.
2. Acela care pune In vânzare
produse necorespunzätoare cu
arätärile buletinului de analizä
respectiv sau cu numirea, spe-
cia, varietatea, calitatea si cu
orice alte indicatiuni inscrise pe
reclamele, prospectele, etichetele,
notele, sau facturile sale.
3. Acela care pune in vânzare
produse vegetale declarate de
organele prevázute in legea de
fatä ca infectate ori purtätoare
de boale, de insecte, sau de pa-
raziti, potrivit dispozitiunilor
art. 66-68 de mai sus.
 22 Martie 1937
4. Ace la care contravine dispo-
zitiunilor art. 79, art. 95 sau
art. 96.
5. Ace la care vinde unelte, ma-
sini, combustibil sau uleiuri, ne-
intrunind conditiunile prezentei
legi.
6. Ace la care foloseste o marcd
e nu i s'a conferit, potrivit art.
134, sau care apartine altuia.
7. Acela care se angajeazd ca
mecanic gricol sau ca lucrator
agricol calificat, färä sä, aibä. car-
tea respectivd.
Condamnarea pe baza dispo-
zitiunilor acestui articol atrage
dupá sine si retragerea tuturor
autorizatiunilor pe care cel con-
damnat le-ar avea in baza legii
fatd, materialele respective
urmând a fi confiscate, distruse
sau denaturate, in cazul când
sunt oprite dela räspândire sau
inmultire, sau când sunt infec-
tate, ori ar putea sä contribue
la räspAndirea infectiunii.
170. Se considerá ca sávâr-
sind delict de stricäciune si se
pedepseste conform art. 559 din
todul penal:
a) Acela care pune orice sub-
stante vätämätoare viermilor de
mátase, pe frunza duzilor de pe
proprietatea altuia, de pe zona
.soselelor, de pe hotare sau din
locurile publice;
b) Acela care oprtreste sau in-
trebuinteazä diferite substante,
In scopul de a face sä se usuce
arborii, pomii roditori, aparti-
nând altuia, sau plantatia de pe
clrumurile ori din locurile pu-
Mice;
c) Acela care personal, sau
prin oamenii-sái aruncä fire
sau sarnânta de cuscutá in lu-
cerniera ori trifoistea altuia, sau
pune substante toxice in lucer-
niera, fânul, nutretul, produc-
tele ori paiele altuia;
d) Acela care personal sau
prin oamenii srti aruncä pe
proprietatea, in crescatoria, in
www.digibuc.ro
587
fântAna altuia, sau in fântânile
publice, orice fel de obiecte sau
de resturi care ar putea pricinui
imbolndvirea sau infectarea
fânetei, semänáturii, vie-
tätilor, sau plantatiei de orice
fel a altuia;
e) Acela care ia frânghia sau
gäletile fântânilor din câmp sau
le pune in orice chip in stare de
a nu mai putea servi scopului
lor
171. Se pedepseste conform
art. 595 din codul penal:
1. Acela care fárá invoire tre-
ce cu piciorul, calare sau cu
orice fel de vehicul pe proprie-
tatea altuia, pe un drum public
oprit de autoritatea In drept sau
pe un drum particular interzis.
2. Acela care curátá frunza de
pe copacii altuia, sau foloseste
Mx% voia celui in drept masi-
nile ori uneltele agricole ale al-
tuia, aflate in câmp liber.
3. Acela care färd autoriza-
tia celui in drept face arie,
säpäturi ori gropi, sau arunc5,
ori depoziteazä, materiale sau res-
turi de materiale pe proprietatea
altuia.
4. Acela care scoate sau libe-
reazá, fdrá drept, din oboarele
de gloabg, vitele sale sau ale al-
tuia.
5. Acela care aruncl sau sea-
mand pe locul altuia, seminte
de orice fel de plante vätämä-
toare culturilor.
172. Se pedepseste:
1. Cu amendá dela 100-500
lei, iar in caz de recidivd, cu a-
mendä indoitä:
a) Cultivatorul care contra-
vine la dispozitiunile art. 59;
b) Acela care intrebuinteazá
reproducätorii Iui pentru monta
publicd, färá a avea certificatul
preväzut la art. 87 de mai sus.
2. Cu amendd dela 250-500 lei,
iar in caz de recidivä, cu retra-
gerea cärtii prbvázutä, la art. 85,
alin. 2, mecanicul agricol care
588 22 Martie 1937
pricinueste din vina sa strica-
ciuni masinilor i uneltelor a-
vute fn seama.
3. Cu amenda dela 250-500 lei,
far In caz de recidiva, cu amen-
Indoita; acela care contra-
vine dispozitiunilor art. 52, alin.
1, induce In eroare comisiunea
de expertiza, cu acte false privi-
toare la ascedenta reproducato-
rilor masculi, prezentati pentru
obtinerea certificatului prevazut
la art. 87, precum si acela care
contravine la clispozitiunile art.
26, alin. 5, art. 30, alin. 1, sau
art. 58, punctele b. c sau d.
4. Cu amendä dela 500-5.000
lei, iar fn caz de recidiva, cu re-
tragerea autorizatiei de functio-
nare, data pe baza legii de fata,
acela care contravine dispozitiu-
nilor art. 34, punctele a sau c;
art. 35, punctul b, alin. 5 sau 6;
art. 36, art. 58, punctul a, pre-
cum si comerciantul care Impie-
deca pe cumparator sä ia i sb.
Inchida probe, potrivit dispozi-
tiunilor art. 34, alin. 7, din lege.
5. Cu amenda dela 500-5.000
lei, iar In caz de recidivä, cu a-
menda Indoita, acela care exer-
citä comert de seminte, tine pe-
pinierä, ori pune fn vânzare pro-
dusele la care se refera art. 78,
fara a avea autorizatia respec-
tiva prevazuta de legea de fata.
6. Cu amencla dela 2.500-5.000
lei, iar In caz de recidiva, cu a-
mendä Indoita, acela care con-
travine la dispozitiunile art. 104.
173. Se pedepseste cu amendä
dela 500-5.000 lei, iar In caz de
recidiva sau opunere cu violenta,
cu fnchisoare dela 5 zile pang. la
30 zile, refuzul sau Impiedeca-
rea organelor autorizate de a
controla, a lua probe, a inspecta
pepinierile, depozitele publice ori
particulare, de seminte sau de
materiale supuse legii de fata
si destinate comercializärii si a
dresa actele ce inträ In cadrul
competentei lor legale.
www.digibuc.ro
174. Se pedepseste:
1. Cu amenda dela 500-5.0001
lei, precum i cu confiscarea si
distrugerea materialului respec-
tiv, iar In caz de recidivä, cu re-
tragerea autorizatiei de functio-
nare data pe baza legii de NO.,
pepinieristul sau comerciantut
care vinde sau Instraineaza, cu
orice titlu, vite f 'Ara plumbul de
verificare prevazut de art. 57,
alin. 2, sau pomi neintrunind
conditiunile prevazute de pre-
zenta lege.
2. Cu amenda dela 2.500-10.000-
lei si cu confiscarea semintei
sau materialului respectiv, iar-
In caz de recidiva si cu retrage-
rea autorizatiei de functionare,
data pe baza legii de fatä, infrac-
tiunile la art. 34, punctul b, sau
art. 35, punctele a sau c, sau a-
lin 7.
3. Cu amendä clela 2.500-10.000,
lei sr cu confiscarea i clistruge-
rea semintei sau materialului
respectiv, iar In caz de recidiva
cu retragerea autorizatiei de
functionare data ne baza legii de-
infractiunile la art. 35, alM.
ultim, art. 55, alin. 2, sau art._
56, alin. ultim, precum si acelea_
privitoare la transportul produ-
selor prevazute la art. 66 si 68.
175. Va fi oprit pe cale admi-
nistrativa si amendat cu 500
1.000 lei de fiecare hectar, iar In
caz de recidiva, cu amenda In-
doita si cu confiscarea In folo-
sul comunei a recoltei respec-
tive, acela care având In fo-
losinta o portiune din pasunea
comunald, sau din cea In de-
välmäsie contravine dispozi-
tiunilor art. 47.
176. Se pedepsesc cu amenda
dela 250-1.000 lei, iar In caz de-
recidivä, cu amenda Indoita:
1. Persoanele frisarcinate cu
administrarea pasunilor supuse
regimului legii de fata si: care-
permit sau tolereazä intrarea vi-
telor la pasune fära sa fncheie
 22 Mart le 1937
In prealabil contracte; care
-schimbg ori tolereazg sg se
schimbe destinatia pasunii, in-
cglcând clispozitiunile art. 47 sau
1ngádue culturi de plante ilicite;
care In urma instiintgrii in
scris din partea celui in drept
refuzg participarea lor la face-
rea amenajamentului sau a pla-
nului de exploatare al pgsunii;
sau care impiedecg ori intânie
-cu intentie executarea lucrgrilor
prevgzute in amenajamentul sau
in planul de exploatare al Ow-
'Mi.
2. Ace la care contravine la dis-
-pozitiunile art. 71, alin. 1, art.
82, alM. 2, 3 sau 4, art. 108, ann.
2, sau art. 109 din lege.
177. Se considerg contraven-
uni speciale si se pedepsesc cu
amenda dela 25-300 lei, aplicatá
pe baza ordonantelor ce se vor
lntocmi de Ministerul Agricultu-
rii si Domeniilor:
I. Infractiunile sávârsite de
proprietarii sau detingtorii cu
orice titlu, cultivatori de pA-
mânt, la dispozitiunile prevá-
zute In titlul II, partea I, capi-
tolul II, al legii de fatd.
2. Infractiunile sgvârsite fats&
de mäsurile luate de Ministerul
Agriculturii si Domeniilor, pe
cale de regulament sau ordonan-
tg, de prefectii de judet si de mu-
nicipii pe cale de ordonantg, in
haza art. 72, punctul a; art. 73,
art. 138 si 167 din lege si care nu
sunt sanctionate prin art. 168
176 inclusiv de mai sus.
Ordonantele date de Ministerul
Agriculturii si Domeniilor, In ha-
za dispozitiunilor de mai sus,
vor fi publicate in Monitorul 0-
f icial, iar cele date de cdtre pre-
fecti vor fi publicate In orga-
nele de puNicitate localg.
In municipii si comunele ur-
bane, ordonantele vor fi afisate
la toate circumscriptiile politie-
nest si pe strgzi; iar in conau-
nele suburbane si rurale, ordo-
www.digibuc.ro
589
nantele vor fi afisate la priml-
rie, biserici, scoale si orice alte
localuri publice, aducându-se la
cunostinta public& si prin bgtaie
de tobg.
Constatarea acestei afisári se
va face prin procese-verbale In-
cheiate de organele politienesti
in municipii si comunele urbane,
de secretari in comunele subur-
bane si de notari in comunele
rurale.
Neindeplinirea acestei oblige-
tiuni e consideratä ca refuz de
serviciu legalmente datorat si se
pedepseste ca atare, conform pre-
vederilor codului penal.
Ordonantele de mai sus in-U.&
in vigoare dupg publicarea lor,
incepând cu a patrusprezecea zi,
dela data procesului-verbal de
afisare in localitatea respectivd.
178. Infractiunile sävärsite
noaptea, In timp de foc sau de
alte asemenea intâmplári, cum
si cele sävârsite de unul dintre
cei chemati a pgzi, a inlätura, a
reprima sau a apgra de ase-
menea fapte, vor fi pedepsite
totdeauna cu maximum de pe-
deapsg.
179. In cazul condamnärii u-
nui cultivator de parnânt la ori-
care din pedepsele prevAzute In
legea de fatg., instanta de fond,
prin insgsi hothrirea condamna-
toare, va putea suspenda execu-
tarea pedepsei pronuntate pe
timp de un an, dacg condamna-
tului nu i s'a aplicat mai Ina-
inte vreo altg. pedeapsg pentru
acelasi fapt.
Suspendarea executgrii pedep-
selor atrage de drept pe timpul
suspendgrii si suspendarea in-
capacitAtilor, decgderilor si in-
terdictiilor. care decurg din con-
damnare, dar nu poate impie-
deca celelalte másuri de sigu-
rantg impuse de legea de fatd.
Condamnarea se considerg ine-
xistent& dacg in timp de un an
dela pronuntarea ei, condamna-
tul nu cade in aceeasi ving.
590 22 Martie 1937
Condamnatul care. inainte de
expirarea termenului de un an,
a comis acelasi fapt pentru care
fusese pedepsit, va fi supus si la
executarea pedepsei care fusese
suspenclatd $i care nu se va pu-
tea contopi cu pedeapsa aplicatti
pentru noua infractiune.
In toate cazurile prevdzute de
legea de fatä se poate aplica
d'spozitiunile art. 157 $i urm.
din codul penal.
CAPITOLUL II
Organe de coneafare
180. Infractiunile la legea de
fata, se vor constata $i referi jus-
titiei, in afara de organele pre-
vazute de codul de procedurà pe-
nalä, dupd cum urmeazd:
1. Cele pedepsite in baza art.
168 de atre organele competente
preväzute de legi sau de orga-
nele autorizate de Ministerul A-
griculturii $i Domeniilor.
2. Cele referitoare la partea
II-a $i III-a de sub titlul II, de
cätre directorii serviciilor agri-
cole judetene, sefii circumscrip-
tiilor agricole si agronomii co-
munali sau orice alte persoane
oficiale, autorizate de Ministerul
Agriculturii si Domeniilor, prin
deciziunf publicate in Monitorul
Oficial.
3. Cele referitoare la partea IV
de sub titlul II, de cdtre prima-
rii sau administratorii päsunilor
respective $i de cätre directorii
serviciilor agricole judetene, se-
f ii circumscriptiilor agricole, a-
gronomii comunali, sau orice
alte persoane oficiale autorizate
de Ministerul Agriculturii $i Do-
meniilor sau de Ministerul de
Interne, prin deciziuni publicate
In Monitorul Oficial.
4. Cele referitoare la pärtile V,
VI, VII si XI, de sub titlul II, de
cdtre directorii serviciilor agri-
cole judetene, $efii circumscrip-
tiilor agricole, agronomii conau-
www.digibuc.ro
nali sau orice alte persoane ofi-
ciale autorizate de Ministerul A-
griculturii $i Domeniilor, prim
deciziuni publicate in Monitorut
Of icial.
5. Cele referitoare la partea
VIII-a de sub titlul II, de cdtre
medicii veterinari, sau de orice
alti agenti oficiali autorizati de.
Ministerul Agrculturiii si Dome-
niilor, prin cleciziuni publicate
in Monitorul Oficial.
6. Cele referitoare la partea
XIII-a de sub titlul II, de cdtre
organele previtzute la art. 144,
sau de orice alti agenti oficiali
autorizati de Ministerul Agricul-
turii si Domeniilor sau de Mi-
nisterul de Interne, prin deci-
ziuni publicate in Monitorul 0-
ficial.
7. Cele pedepsite in baza art.
173 de crttre organul legal, fatä.
de care se produce impiedeca-
rea.
8. Cele pedepsite In baza art_
177 de cdtre organele autorizate
de Ministerul Agriculturii si Do-
meniilor.
9. Cele peclepsite in baza art.
170 $i 171, de cdtre organele
competente, precum $i de cdtre
agronomii comunali $i paznicii
agricoli publici sau particulari,
care sunt in drept sä constate
$i infractiunile la art. 590, p. 1,
2 $i 3; art. 595, p. 1, 7, 8, 9, 10 sì
11, si art. 596 din coclul penal.
181. Infractiunile se vor con-
stata prin incheiere de proces-
verbal, dresat de agentul respec-
tiv $i semnat de infractor.
In cazul când infractorul lip-
sWe, sau refuzä semnarea, pro-
cesul-verbal va fi contrasemnat
de doi martori, care pot fi $i
functionari
Procesele-verbale incheiate de.
agentii constatatori in baza le-
gii de fatä, se vor inainta in ceI
mult 5 zile libere la instanta res-
pectivä.
Cu privire la infractiunile re-
 22 Martie 1937
feritoare la partea XIII de sub
titlul II, se vor aplica dispozi-
tiunile cuprinse in acea parte a
legii, plângerea i urmärirea
pentru pagubele avute in aceste
cazuri prescriindu-se, deed ele
nu sunt reclamate inteo lund de
la infdptuire.
182. Procesele-verbale inche-
iate de agentli imputerniciti prin
legea de fatd, fac dovadd deplinä
in justitie pand la inscrierea in
fals, atunci când ele sunt dre-
sate de procuror, judecittor, ches-
tor de politie, precum ei inginer
agronomi, medici veterinari, in-
gineri silvici, deed sunt functio-
nari publici.
Celelalte procese-verbale fac
dovada numai pand la proba
contrarie.
In toate cazurile in care e ne-
cesard facerea unor analize, a-
gentii constatatori vor lua ei si-
gila probe duble, din care una
va fi trimisä institutului, sta-
tiunii sau laboratoruluj care ur-
meaza sd feed analiza, iar cea-
land probd va rdmâne in primi-
rea presupusului infractor, care
va putea cere, in fata instantelor
de judecatd, o contra-analizd a
probei ramasd in pdstrarea lui.
CAPITOLUL III
Organe de judecatei
183. Toate infractiunile cu ca-
racter de contraventie la dispo-
zitiunile legii de fatd, se vor ju-
deca in primd ei ultimd instantd,
de judecAtoriile de ocol, en drept
de opozitie pentru cei lipsä ei cu
drept de recurs la tribunal.
Celelalte infractiuni se vor ju-
deca dupd natura lor, in confor-
mitate cu dispozitiunile codului
de procedurd penald.
Atât judecätoria de ocol, cat
ei tribunalele, vor judeca de ur-
gentd ei cu predi dere, inaintea
altor procese, infractiunile pe-
depsite de legea de fatd.
www.digibuc.ro
591
184. Termenul de recurs este
de 10 zile dela pronuntare, pen-
tru partea care a fost de fatd,
iar pentru absenti. dela comuni-
care.
Recursul trebue motivat eel
mai târziu la primul termen de
infätieare, recurentul fiind obli-
gat sd feed alegere de domiciliu
in eircumscriptia tribunalului.
In caz de casare. tribunalul
evocd ei judecd fondul.
185. Agentii instrumentatori
nu pot fi citati ca martori sau
ca informatori inaintea justitiei,
pentru a confirma constatärile
consemnate in actele dresate de
Ministerul Agriculturii ei Do-
meniilor va fi citat in toate pro-
cesele, prin serviciile judetene
respective, indicate in procesele-
verbale de constatarea infrac-
tiunilor, delegatul serviciului ju-
detean respectiv având dreptui
ca Mid altd delegatie sd
reprezinte Ministerul cu depline
puteri.
186. Este recidivdin sensul
legii de fatä dacd, n'a trecut
un an dela ultima condamnare
definitivd, pang la sävâreirea
unui nou f apt pedepsit pe baza
aceluiaei text din legea de fatd.
187. Amenzile preväzute in
legea de fatd, afard de cele achi-
tate potrivit art. 148, alin. 11, au
caracter penal ei se vor incase
pe baza legii de urmärirea ei per-
ceperea veniturilor publice, in
contul ei la dispozitia Ministe-
contul ei la dispozitia Minis-
terului Agriculturii ei D ome-
niilor 1).
In caz de insolvabilitate, a-
menda se transformd de drept
in zile de inchisoare sau de pres-
tatie, pe care instanta le va pre-
ciza odatit cu amenda, prin sen-
tinta ce va pronunta.
1) A se vedea Legea din 5 Mai
1934, la pag. 217, vol. XXII.
'592 22 Mart le 1937
Transformarea in zile de In-
chisoare se va face conform dis-
pozitiunilor codului j procedu-
Tii penale, iar transformarea In
-zile de prestatie se va face po-
trivit normelor din regulamen-
Aul legii de fata.
PARTEA IV
Dispozitiuni finale §1 dispozi-
tiuni transitorii
188. Toate expertizele ordo-
nate de organele judecdtoresti,
in virtutea legii de fatd, vor fi
facute, de preferintd, dupd na-
tura expertizei, de catre membrii
-Corpului agronomic, ai Corpu-
lui veterinar i ai Corpului sil-
vic de catre profesorii de spe-
cialitate din Invatamântul supe-
Tior.
189. Incepâncl dela data pu-
blicárii legii de fatd, fiecare ti-
-pografie e obligatd sä trimitä
Ministerului Agriculturii si Do-
meniilor, pentru biblioteca sa,
cdte cloud, exemplare din oHce
fel de publicatie sau tipariturd
cu caracter agricol. ce editeazä
sau tipäreste, contravenientii la
-aceastd dispozitiune urmând a
fi pedepsiti cu amenda dela lei
-500-1.500.
190. In Bucovina i Basara-
bia, in cel mult un an dela pu-
blicarea legii de fatd, o comi-
siune alcatuita din delegatul
serviciului agricol judetean, de-
legatul prefecturii si delegatul
Tomunei respective vor delimita
din toloaca comunald, teri-
toriul necesar comunei pentru
vatra de sat si in care vor fi cu-
prinse toate terenurile cutropite
(uzurpele).
Terenul delimitat astf el va pu-
tea fi intrebuintat de comuna,
potrivit intereselor sale, cu res-
pectarea dispozitiunilor din le-
gea administrativa.
Pdsunea comunald, ramasä
dupä clelimitarea de mai sus,
www.digibuc.ro
intrd sub dispozitiunile pärtii
IV din legea de fata.
191. Jumatate din taxele In-
casate de Camerele de comert
industrie dela oboarele de ce-
reale i târgurile de vite vor fi
värsate Camerelor de agricul-
turd.; toate taxele fncasate ast-
fel, atât de Camera de comert,
cât si de aceea de agricultura,
vor fi Intrebuintate numai la In-
tretinerea si inzestrarea oboare-
lor de cereale j targurilor de
vite.
192. Articolele 9, 11, alM. 2;
12, 14, alin. 3; 15; 17. alM. 3; 126,
alM. 1; 158 si 160 din decretul-
lege Nr. 1.986 din 29 August 1936,
ratificat prin legea publicata In
Monitorul Oficial Nr. 20 din 26
Ianuarie 1937, se modified ast-
f el 1):
Art. 9. Consiliul superior al
agriculturii va ,functiona pe lân-
gä Ministerul Agriculturii
Domeniilor, având urmätoarea
compunere:
A) Membrii de drept:
1. Ministru si subsecretarii de
Stat ai Ministerului de Agricul-
turd,.
2. Ultimul ministru dela De-
partamentul Agriculturii si Do-
meniilor.
3. Ultimii subsecretari de Stet
dela Departamentul Agriculturii
Domeniilor.
4. Presedintii: Uniunii Came-
relor de agrigulturd, Uniunii
Sindicatelor Agricole, Uniunii
Sindicatelor Viticole si al Fede-
ratiei sindicatelor zootehnice.
5. Guvernatorul Bäncii Natio-
nale a României.
6. Presedintele Casei Centrale
a Cooperatiei.
7. Presedintele consiliului cen-
tralei cooperativelor de produc-
tie si valorificare agricold. (C. E.
C. O. P. A. V. A.).
i) A se vedea deeret-lege, la pag.
512, vol, XXIV, p. II.
 22 Martie 1937
8. Directorul general al cgilor
ferate române.
9. Directorii: Institutului de
cercetäri agronomice al Roma,
niei, Instrtutului national zooteh-
nic, Institutului de cercetgri si
experimentäri forestiere si al In-
stitutului meteorologic central.
10. Presedintii: consiliului teh-
nic agronomic, al consiliului zoo-
tehnic si sanitar veterinar si al
onsiliului tehnic al pgdurilor.
B) Membrii numiti:
5 agricultori, 2 viticultori 2
pomicultori, 3 crescgtori de ani-
male, 2 proprietari de päduri,
toti numiti pe 5 ani. dintr'o listä
cu un numar indoit de persoane,
Intocmitä de Uniunea Camere-
lor de agriculturg.
Consiliul se va constitui prin
jurnalul Consiliului de Ministri,
flat pe baza propunerii fácute de
Ministerul Agriculturii si Dome-
niilor.
Art..11, alin. 2. Consiliul lu-
creazg valabil cu jumdtate din
numgrul total al membrilor ce-1
compun i dä aviz cu majorita-
tea celor de fata.
Art. 12. Se adaugg alin. al
cincilea cu urnagtorul cuprins:
Se va respecta insg, din punct
de vedere al salarizgrii, plafo-
nul fixat prin legea cumulului.
Art. 14, alin. 3. Avizele eon-
siliului au caracter eonsultativ,
afar/ de eazul când legea, pe
baza careia 1i dä avizul, dis-
pune altf el.
Art. 15. Se adaugä al ease-
lea alineat, cu urnigtorul cu-
prins: Se va respecta Msg., din
punct de vedere al salarizárii,
plafonul fixat prin legea cumu-
lului la art. 13.
Art. 17, alin. 3. Avizele con-
siliului au caracter consultativ,
afará de cazul când legea, pe
baza cáreia ti da avizul, dis-
pune altfel.
Art. 126, alin. 1. Serviciul
agricol judetean e condus de un
c. Hamangiu, vol. XXV. 38.
www.digibuc.ro
593
director cu gradul de inginer a-
gronom sef cl. I si ajutat de un
subdirector cu gradul de ingi-
ner agronom sef cl. II, recrutati
dintre inginerij agronomi cu
practicg agricola de cel putin 3
ani.
Art. 158 se adaugg ca alin.
nou: Fac exceptie dela aceastä
dispozitiune, functionarii care
In momentul publicárii acestei
legi se vor gäsi detasati din
Ministerul Agriculturii si Dome-
niilor la Casa Centralg a Coo-
peratiei. Toti acestia rgmAn
mai departe functionari in Ad-
ministratia Centralg a Ministe-
rului Agriculturii i Domeniilor,
pgstrându-si gradul i salariul
ce au ca functionari ai acestui
Minister.
Art. 160, se adaugg al cincilea
alineat, cu urnigtorul cuprins:
Se excepteazg detasgrile Mcute
'Ana la publicarea legii de fata,
care vor putea sa dureze si peste
acest termen.
193. Se institue un Comitet
Nafional al Vinului, compus din
25 persoane, in care vor figura
reprezentanti aj viticultorilor, ai
comertului de vin, medici, spe-
cialisti In oenologie, cum si per-
soane care prin activitatea lor,
pot aduce servicii viticulturii,
prin restabilirea reputatiei vi-
nului din podgoriile de seamg
ale Wit
Numirile se vor face prin Inalt
Decret Regal, dupg propunerea
ministrului agriculturii si dome-
niilor, pe timp de cinci ani si
sunt onorifice.
Comitetul National al Vinului
se convoacg de ministrul agri-
culturii i domeniilor oridecgte-
ori e nevoie, iar de doug ori pe
an obligatoriu. El serveste ea or-
gan consultativ al ministrului
pentru toate problemele referi-
toare la productia i valorifica-
rea vinului: concursuri, expozi-
tii si Mrguri In tara si strginä-
594 22 Martie 1937
tate; standarde pentru export,
instalatiuni de vinificat si de
industrializat produsele si sub-
produsele viei; organizarea ca-
zierelor vinicole pe regiuni; pro-
paganda pentru respectarea de-
numirii de origine, educarea
consumatorilor i desvoltarea
consumului de calitate.
Normele de functionare i mo-
dalitatea aplicgrii atributiunilor
de mai sus se vor desvolta prin
regulament.
194. Deosebit de serviciile cen-
trale independente, prevgzute la
cap. II, partea I-a. titlul II, din
decretul-lege Nr. 1.986 din 29
August 1936, ratificat prin legea
publicatä in Monitorul Oficial
Nr. 20 din 26 Ianuarie 1937, se
infiinteazg in administratia
centralg a Ministerului Agricul-
turii i Domeniilor un servi-
ciu independent numit Servi-
ciul Industriilor Agricole si Ali-
mentare", ale cgrui atributiuni
si al cgrui personal se vor fixa
prin regulamentul legii de fatg.
195. Se desfiinteazg, pe data
infiintgrii Consiliului zootehnic
si sanitar veterinar, comisiunea
zootehnicg i comisiunea sani-
targ veterinarg, atributiunile a-
cestora trecand asupra Consiliu-
lui zootehnic si sanitar-veteri-
nar.
196. In conflictele dintre pro-
prietari sau arendasi j perso-
nalul angajat in exploatgrile
agricole, care nu au caracter in-
dustrial, nu se aplicd legea con-
tractelor de muncg.
197. Terenurile dobândite In
conditiuni legale, dela emigran-
tii din Dobrogea noug, prin acte
de cumpgrare voluntare, vor pu-
tea fi comasate in conditiunile
si dung procedura prevgzutg, la
art. 9 din prezenta lege.
Aceste dispozitii nu privesc te-
renurile colonistilor.
198. Guvernul este autorizat,
ca pe cale de Decret Regal, dat
www.digibuc.ro
in baza unui jurnal al Consiliu-
lui de Ministri, sg la másurile-
administrative, economice i fis-
cale necesare pentru organizarea
asigurgrilor agricole, fie in for-
mg de serviciu Public, fie in for-
ma de regie mixtd.
199. Gospoddriile agricole
mici, mijlocii i mari pot fj re-
cunoscute de Ministerul Agricul-
turii si Domeniilor, cu avizul
Consiliului Superior al Agricul-
turii, ca gospodgrii model, dacg
posed& inventarul i capitaluP
necesar.
Recunoasterea se 'face pe spe-
cialitgti: agriculturg, crescgtorik
§i ingrgsgtorii de vite i päsgri,.
viticulturg, pomiculturg, horti-
culturg, pepiniere etc. 0 exploa-
tare model poate sg cuprind&
una sau mai multe din aceste
sp e ci alit gti.
Produsele acestor gospodárii
model sunt recunoscute ca pro-
cluse de calitate.
Aceste gospodgrii model se vor
putea bucura de a,celeasi avan-
taje acordate prin art. 131, ali-
neatul prim.
200*). Prezenta lege se g,plicg
in tot cuprinsul Ora dela data
publicarii ei.
*) A se vedea Legile ce se abr90:
1. Legea pentru comertul cu se-
minte de plante de nutret, din 22-
Aprilie 1924, pag. 68, vol. XIII
XIV, cu Regulamentul ei de apli-
care, din 3 Martie 1925, pag. 1009,.
acelasi volum, eu mod.,
2. Legea pentru eresterea i imbu-
n5,t6tirea animalelor, din 3 Ianuarie
1926, pag. 3, vol. XVXVI, en Re-
gulamentul ei de aplicare, din 251
Martie 1926, pag. 195, acelasi vol.,.
cu exceptia art. 172.
3. Legea pentru cireulatia pámin-
turilor rurale din 20 August 1929,
pag. 1150, vol. XVII, cu mod. J.&
Martie 1931, pag. 228, vol, XIX.
4. Legea pentru plantarea viilor
eu producatori, din 28 Iunie 1930,,
 22 Martie 1937
Pe aceeasi data se abroga:
1. Orice dispozitiuni contrare
legii de fatá, precum si:
2. Legea pentru comertul cu
seminte de plante de nutret, pro-
mulgata prin Inaltul Decret Re-
gal Nr. 1.431 si publican in Mo-
nitorul Oficial Nr. 89 din 22 A-
prilie 1924, cu regulamentul ei
de aplicare, publicat prin Inaltul
Decret Regal Nr. 318 din 28 Ia-
nuarie 1925, publicat in Monito-
rul Oficial Nr. 19 din 3 Martie
1925 si modificat prin Inaltul
Decret Regal Nr. 3.161 din 3 No-
emvrie 1927, publicat in Monito-
rul Oficial Nr. 247 din 6 Noem-
vrie 1927 si I. D. R. Nr. 4.074 din
13 Deeepavrie 1930.
3. Legea pentru cresterea, im-
bunatatirea si aypararea sanätä-
tii animalelor, sanetignatä prin
Inaltul Decret Regal NI:. 3.921
din 23 Decemvrie 1925 i PAO-
can, in Monitorul Oficial Nr.
din 3 Ianuarie 1926, cu regula-
pag 419, vol. XVIII, ea mod. 24 0e-
tomvrie 1932, pag. 52, vol. XX, en
Regulamentul de aplieare din 7 Mar-
tie 1931, pag. 1931, pag. 96, vol.
XIX, abrogat 21 Decemvrie 1932,
pag. 825, vol. XX.
5. Legea relativä la combaterea
filoxerei, din 7 DI lie 1891, pag 547,
vol. II, cu mod., 28 Martie 1899 O.
Regulamentul de aplicare din 18 Au-
gust 1899, pag. 817, vol. II, eu mod.
28 Iu lie 1906.
6. Legea poliiei rurale a Vechiu-
lui-Regat, din 25 Deeemvrie 1868,
pag 169, vol. II, cu mod. 9 Martie
1879, 1 Iunie 1896 qi 25 Martie 1908.
7. Regulamentul pentru organiza-
rea serviciilor agricole judetene
inspectorate agricole, din 13 Noem-
vrie 1933, la pag. 912, voL XXI.
8. Legea invoielior agricole, din
23 Decemvrie 1907, pag. 666, vol.
III, en mod. 22 Aprilie 1908, 28
Martie 1909, 16 Aprilie 1910, 12 Fe-
bruarie 1912, 24 Martie 1912, 24
Ianuarie 1919 j 21 Iu lie 1921.
www.digibuc.ro
595
mentul ei de aplicare, aprobat
prin Inaltul Decret Regal Nr.
1.137 din 19 Martie 1926 si publi-
cat in Monitorul Oficial Nr. 70
din 25 Martie 1926, cu exceptia
art. 11, care ranaâme Inca In vi-
goare.
4. Legea pentru regulamenta-
rea circulatiei pamânturilor do-
Mndite prin legile de improprie-
nrire, promulgata prin I. D. R.
Nr. 2.714 din 29 Iulie 1929 si pu-
blicat in Monitorul Oficial Nr.
183, partea I, din 20 August
1929.
5. Legea pentru oprirea plan-
tarii viilor cu producatori cli-
recti, publican in Monitorul 0-
ficial 141, partea I, din 28 Iunie
1930, impreuna cu regulamentul
ei de aplicare, publicat in Moni-
torul Oficial Nr. 55, partea I,
din 7 Martie 1931.
6. Legea relativa la combate-
rea filoxerei, publican in Moni-
torul Oficial Nr. 76 din 7 Iulie
1891, en, modificarile publicate
In Monitorul Oficial Nr. 285 din
28 Martie 1899 si cu regulamen-
tul ei de aplicare, publicat In
Monitorul Oficial Nr. 111 din 18
August 1899.
7. Legea politiei rurale a Ve-
chiului Regat din 25 Decemvrie
1868.
8. Legea XII-a din 1894, asu-
pra economiei agricole si poli-
tiei de camp, aplicata in Banat,
Transilvania, Maramures si Cri-
sana.
9. Legea din 16 Tunie 1872, pu-
blican in ROchs Gesetz Blatt
Nr. 84, privitoare la situatiunea
oficiala a personalului de paza,
pentru paza diverselor ramuri
agricole din Bucovina, precum
legea din 5 August 1875, pu-
blican In Landes Gesetz Blatt,
privitoare la paza cârnpului.
(Schutz des Feldsgutes) din Bu-
covina..
10. Regulamentul sanctionat
prin inaltul decret regal Nr.'
596 22 Martie 1937
2.707 din 2 Noemvrie 1933 si pu-
blicat in Monitorul Oficial, partea
I, Nr. 262 din 13 Noemvrie 1933
si Nr. 269 din 20 Noemvrie 1933.
11. Legea invoielilor agricole,
promulgatd prin I. D. R. Nr.
4.153 din 23 Decemvrie 1907 si
publicatä in Monitorul Oficial
Nr. 213 din 23 Decemvrie 1907,
cu modificArile ei din 22 Apri-
lié 1908 si 28 Martie 1909.
Toate lichiclarile neefectuate
panä la publicarea prezentei legi
cu privire la constituirea de pá-
suni cowunale dupg legea men-
tionatä la p.unctul de fata, si a-
flate inaintea instantelor jude-
catoresti la data. publicgrii a-
www.digibuc.ro
cestei legi se vor rezolva con-
form dispozitiunilor din legea in-
voielilor agricole mentionatä mai
sus, dispozitiuni care mai rii-
mân in vigoare numai pâra la
lichidarea acestor diferencle.
201. Un regulament de apli-
care, intocmit de Ministerul A-
griculturii si Domeniilor, va des-
volta si preciza in amänunt dis-
pozitiunile din legea de fatä 1).
1) A se vedea Regulamentul pentru
apliearea Legii de organizare FA In-
eurajarae a agrieulturii, din 12 0e-
tomvrie 1937, la ordinea eronolo-
gieä, vol. XXV, p, II,
 INDEX ALFABETIC
LA LEGEA PRIVITOARE LA ORGANIZAREA I INCURAJAREA
AGRICULTURII

Art. Art.
A de pripasmoartea
119
br 155
Abuz de Incredere staine ce pot fi u-
Acte: eise pe bunul agrieol. 146
autentice 4
de invoialil 111, 112 Inchise la oborul de
juridice care ascund gloabä, liberarea lor. 15
vanzarea 10 apärarea sänätätii kr 94-96
Activitatea experimentalä rationalizarea pro-
dactiei lor 86
regulamentarea Anul agricol 113
coordonarea 105 Anularea actului de van-
institutele partici- zare 5
pante 105 Arnie, conditiunile In care
plan de experimentaxe 105 le pot purta paznieii 142
statiuni i câmpuri de Asiguräri agricole x98
experientä 106 Atac:
statiuni meteorologice 106 cäi de 4, 183, 184
cercuri experimentale Autorizatie:
particulare 107 de vânzare a proprie-
Adjudecarea proprietitilor titii agricole
agricole 8
pentru importul
Administratia fondului vânzarea produselor
pentru incurajare 159 medicamentoase, ali-
Afilarea i legalizarea mentare i pentru uzul
listei de rämäsite I20
Agentii instrumentatori ca veterinar 96
martori 185
Amelioratori 25-28 Bunurile asupra eärora se
Amenzi (caracterul lor pe-
nal) 187 exereitä poliia agricolä 139
Analiza:
cheltuieli de 41
a semintelorbuletin Cadastru funciar 3
de 34 Capackatea personalului de
Anima le: conducere 109
de pripas 152, 154 Caracterul penal al amenzii /87
intretinerea lor In o- Cartea funduari 3, 4
borul de gloalA 153 Cirti de lucritor 122
de pripasräseumpft- Cercuri experimentale par-
rarea lor 154 ticulare 107

www.digibuc.ro
598 INDEX ALFABETIC

Art. Art.
Certificate: Conditiuni:
de clasare 102 economice si de me-
dela pereeptü ei pri- dia 13
märii ei de Stet 2, al. 5 pentru faeerea Invoie-
Clasarea produselor agri- lilor 111
cole 97-104 Conducerea exploatirilor
Comasare g, 22 agricole joB
procedurfi, apel, apli- Consiliul:
care pe teren, reparce- superior al agricul-
lare 9 turii 192
z. terenurilor cumpä- zootehnie çi sanitar
rate dela emigrantii veterivar 95, 195
din Dobrogea 197 Constatarea i evaluarea
stricaciunilor 144, 145
Comertul interior ngt- Constituire de sarcini
suri privitoare la; Contracte i eondieute pen-
autorizatia pentru e- tru lucritori i servitori 123
xercitare 34
obligatiuni 34 Controlul:
tarif de 34 eomertului de semin-
te, cadrul si organele
buletin de 35 de 33
eonditiuni 35 eomertului de vise eau
struguri i fructe 62 pomi 60-62
de rite sau pomicon- Constructii rurale plan,
trolul lor 60-62 ecoalä de 23
Comercializare: Crescitori de animale 87
a produselor medica- Cultivatori de pämänt 2
mentoase, alimentare Cumpärare de proprietiti
pentru uzul vete- agricole rurale 79 8
rinar 96 Cumpiriitor a, 8
a produselor agrieole 97
porturi i puncto de
export 102 Declararea Intinderii
elasarea produselor a- cantitätii recoltate 28, 38
gric ole 97-104 Defalcare ax
certificate de clasare 102 Dijmi deavalma 1X4
Comisiunea: maximal ei 113
judeteanä de Invoieli termenul pentru face-
agricole 113 - Tea ei 117
centralti de amelio- Dispozitiuni finale si tran-
rare 25 sitorii 188-201
Comitetul national al vi- Dobanditor as al 3; 5
nului 193 Donatar, donatie 2
Compete*:
pentru judeearea con-
flietelor 111, 112, 123 Ef oria comunali 499 50
pentru exeeutarea Epizootii (profilaxia,
contraetelor de Invo- proeurarea serurilor) 95
leli 116 Executarea:
Concursuri 23 contractelor de Iwo-
Condamnati Inserierea ieli 116
lor In registre ci liste 149 muncilor 128

www.digibuc.ro
 INDEX ALFABETIC 599

Art. Art.
Tspertizi comisiune de. 87 politie fitósanitará
xploatare: de 74-77
angajamente de 44, 46 seruri 95
plata pentru angaja- produse medicamen-
mente 44 toase, alimentare c1
planuri de 44, 45 pentru uzul veterinar 95
agricola 108 Improprietärirea 2
conducerea de cake Incurajare ci propaganda
proprietar sau arendaci 108 aplicarea mäsurilor
nationalitatea perso- de:
nalului de 108 acordare de impru-
capacitatea 109 muturi 91, al. 1
Export: infiintare de targuri 91, al. 2
mäsuri privitoare la aprovizionare ell se-
37, 39, 40, 41 ruri ci vaccine 91, al. 3
buletin de 39 subventionare 91, aL 4
conditiuni de.... 39, al. a ci. b prime 91, aL 5
de struguri ci. fructe 62 comereializare, debu-
politie fitosanitari de 74-77 ceuri 91, al. G
Expozitii publicarea cotatiuni-
23 lor de bursa 91, aL 7
sindicate de crecterea
animalelor 9E
Familie herghelii etc. 93
a, al. 3 personalul de condu-
Fondul pentru Incurajarea cere 93, al. 2
agriculturii i gestiunea izvoarele fondului
lui 157-159 pentru ineurajare 157
destinaffia sumelor re-
alizate 15'3,
administratia fon-
Gospodärie: dului 159
agricola organele de aplicare
model 199 a legii 160-167
Cunoi platformä de 19 sanctiuni pentru ne-
indeplinirea obligatii-
lor impuse primarilor
ci. functionarior 168
sanctiuni pentru dif e-
fitotehnici a taxii 13, 14 rite infractiuni 169-176 .
viticola ci pomicolä. 54 sanctiuni pentru con-
zootehnica a tärii 86 traventiuni speciale 171
sanctiuni pentru in-
fractiuni savarcite
noaptea 178
import mäsuri privi- suspendarea execu-
toare la: tárli 179
vamä organe pentru eon-
37 statarea infraetiuni-
conditiuni pentru 38 lor 180-
specii c1 varietati procese-verbale pentru
pentru 55 constatarea infractiu-
vite 9i pomi de 63 nilor 181, 182

www.digibuc.ro
 INDEX ALFABETIC

Art. Art
instante eompetente Institutele participante la
judeee infractiunile 183 eoordonarea i regula-
eiti de atac contra ho- mentarea activitätii ex-
thririlor judeeätore0i perimentale agricole 105
de eondamnare 183, 184 Insträinare 2, 3, 5, 6.
agentii instrumenta- Intimpinare 16
tori ea martori .. 185 Intretinerea animalelor in
reeidivi 186 -ollorul de gloabi. 151
caracterul penal al a- Investirea capitalului
menzilor 187 Invoeli agricole:
organele eompetente biroul kr 162.
pentru facerea exper- supuse legii 110
tizelor 188 con diiuni pentru fa-
publicatii cu caraeter cerea kr 111
agricol. 189 taxe de timbru in re-
uzurpele 190
gistre (scutire) 1111
taxele ineasate dela o-
boare i targuri 191 redactarea i autenti-
Consiliul superior al ficarea actelor lU
agrieulturii 192 competentä, pentru ju-
Comitetul national al decarea conflictelor 111, na
vinului 193 nulitatea actelor iia
Serviciul industriilor maximul arenzii na
aericole i alimentare
Consiliul zootehnie
194 maximul dijmei na
minimul pretului
sanitar veterinar 195 113
Legea contractelor de Comisiunea judeteand,
muneä (neaplicarea) 196
comasarea terenurilor de invoieli agricole 113.
eumparate dela emi- plata prin munch a
grantii din Dobrogea. 197 arenzii 114-
asiguräri agricole 198 dijmä deavalma 114-
gospodärii model 199 räspunderea invoitu-
legile abrogate 200 lui 115.
regulamentul legii 201 executarea i rezilie-
Indrumare zootehnici. rea contractelor 116.
aplicarea mäsurilor de 87-- 90 eompetinta judeeäto-
registrele genealogice, riei de ocol 116.
reprodueätori, exper-
tizi 87-90 räspunderea arencla-
Industrie: qului sau proprietaru-
intemeiere i lärgire lui fatä de Invoit 116.
de 5 termenul pentru dij-
intabulare 5, 8 muire 117
Infractiuni constatarea consecintele nepre-
judeearea lor 168, 184 zentärii proprietarului 117
Inf rumusetarea satelor . . 23 seehestrarea recoltei
Ingrisiminte chimice 78-80 euvenite invoitului 119v
Inscrierea in registrul ge- ridiearea recoltei de
nealogic 25, 26, 28
Instantele competente pen- cätre invoitor 118.
tru judecarea infractiu- abuz de incredere 119
milor 183 socotirea invoitilor 120

www.digibuc.ro
 INDEX ALFABETIC 601

Art. Art.
depunerea, afisarea Mancitori agricoli:
legalizarea listei rämä- conditiuni de anga-
Sitelor 120 jare 122
Ipotecarea 8, ir registre de inscriere
conditiuni 122
&anti de luerätor. 122
Judecarea: obligatiunile notarior
eonflictelor la Invoieli secretarior comu-
agricole 111, 112 nali 122
infractiunior 183 contracte i condicute 123.
Jurämäntul mijloc de eompetinta judeeä-
probä 116 torului de ocol 123
scutirea actiunilor
procedurii de taxe de
timbru 12&
Lege z, 2, 3, g, z8 exeeutarea muncilor 124
a contractelor de man- plata lor 121
cä. (neaplieare) 196 responsabiitatea mun-
abrogate 200 citorilor, lucrätorior
Liberarea animalelor din calificati i servitorilor 125.
oborul de gloaliá 151 muncitor manual de
Licitatie 8 pärnânt
Liste: Mutatiuni 4
de rämäsite 120
de condamnati 149
Locuri de casä. instrii-
narea lor 6 Nationalitatea personalului
Lot I, .9, 22 din exploatiri ¡oft
Lucräri de tebnicä agri- Militate:
colä obligatorii x5-18 aete juridice care Re-
Lucrätori agricoli califi- mind vänzarea 10
cati (vezi muncitori agri- arendare pentru mai
coli) 122-125 mult de 10 ani 10
procurä eu drept de
administratie sau dis-
pozitie 10
Masini i unelte agricole procurarea de fon-
comertul de 81-83 duri 10
Mäsuri privitoare la: darea in platä. 10
mnvoieli agricole 110-121 asociatie cu delegatie
muncitori agricoli 122-125 de administratie 10
politia agricolä 138-156 ,(;)nstituire de privile-
conducerea exploatä- gii ori drepturi reale,
rii agrieole , 108-109 prescriptie 10
comertul interior ... 34, 35 acte de invoieli 112
import si export..... 38, 39
Maximal arenzii si al 0
dijmei 113 Obligatiuni:
Mecanici agricoli 85 notan i secretaii 122
Medicamente 96 primärii 137
Minimal pretului muncii Oboare de gloabi 130 /53

www.digibuc.ro
602 INDEX ALFABETIC

Art. Art.
Ordonante de executare 16 a muncilor 124
Organe: Platforma de gunoi rg
de aplicare a legii 160-167 Politic:
pentru constatarea fitosanitark interni. 65-73
infractiunior 180-182 organe de 65
pentru judecarea in- atributii 65-69, 71, 72
fractiunilor 183-187 indemnizatii 70
pentru facerea exper-
tizelor 188 prestatii pentru 73
de paz i Buprave- fitosanitarà a impor-
ghere 140 tului, exportului si
de control 141 transitului 74-77
agricolä, 138
bunurile asupra diro-
ämânt ra se exercitil 139
Pisärile striine ce pot fi organele de pazil
ucise pe bunul agricol . 146 supraveghere 140
Pitauni: reerutarea acestora 140
In devalmasie 52, 53 organele de control 141
sustragere de desti- dreptul paznicilor de
natiune 53 a purta arme fArá pla-
de interes obstese 42
VA de taxe pentru au-
Indrumarea exploa- torizatie 142
tärii 43, 41
stricaciunile sanctio-
conservarea i folo- nate de lege 143
sirea kr 47, 48
constatarea çi eva-
prestatii obligatoril 49, 50
karea lor 144, 145, 148
Eforia comunal6, de. 50, 51
uciderea animalelor si
Pedepse: pasärilor aflate pc bu-
aplicate paznicior 141 nul agricol 146
aplicate functionari- predarea hotilor si
lor j infractorilor 168, 179 ziloagelor 146-147
snspendarea si exe- predarea animalelor
cutarea kr 179 la oborul de gloab5, 116-147
Perdele de arbori 130 jurámântul ca dovada
Plan: a faptului 146
de experimentare 105
liste si registre de
de constructiuni ru- condamnati 149
rale 23
oboare de gloabl 150-153
Plantatii de nuci I3o
liberarea animalelor 151
Plante: animale de pripas
de nutret 47 al. 3
de ornament 57 viinzarea, Intretinerea,
cultivate protectia rkscumpärarea si moar-
kr 64 tea lor 152-155
controlul produselor vânzarea eiloagelor 156
pentru combaterea dus- Pomi:
manilor 78-80 pepiniere de 6, 56-59
.3omertu1 de 60
prin mad. a banner import de 63
datorati peutru a- Porturi si puncte de export IO2
rendi 114 Poramb recoltä, de 16

www.digibuc.ro
 INDEX ALFABETIC 603

Art. Art.
Predare: Recolta:
a hotilor i ziloagelor când poate fi ridicatg, 118
animalelor din oborul sechestrarea ei 119
de gloabä 146, 147 Recrutarea organelor de
Preemptiune 2, al 4 fi 5; 9 pazi 140
Pretuiri: Recunoasterea culturilor
minimale i maximale 134 destinate producerii de
constatarea striaciu- seminte:
nilor 144, 145 comisiunea compu-
Primàrii oligali1e lor 137 nerea i rolul ei 29
Procedura pentru vin- cererea i anularea
dere sau donatiune 2, 4 recunoasterii 29, 30
Procesele-verbale pentru Recurs 3
constatarea infraetiu- Redactarea actelor de in-
hilor 181, 182 voeli iii
Producätor de materii Registre:
prime 135 pentru inscrierea mun-
Productia Rationali- citorilor 122
zarea ei 12, 13, 86 pentru Inserierea in-
Pro duse : fraetorilor 149
medicamentoase ali- genealogice .... 24, 25, 28, 30
mentare i pentru uzul Inscrierea si stergerea
veterinar 96 soiurilor originale .. 24, 25, 23
agricole 97 Regulamentul legii 20I
Profilaxie 95 Regulamentarea i coordo-
Proprietar consecinta narea activitätii experi-
neprezentärii lui la dij- mentale agrieole In ins-
muire 117 titutiunile de Stat 105-.-107
Proprietatea agricolä ru- Rentabilitate 13
ran. Retele de centre agricole 21
vânzare de 2, 5 Rotatia semäniturilor 16
ipotecare 8, 10
donatiune 2, 5
indivizibiitate 9
Publicatii .cu caracter agri- Sämäntä:
col 189 reeunoseutä regis-
tru de 30
proeurare sehim-
bare de 31
Rationalizarea: subventionare pentru. 32
productiei agrieole 13 Sanctiuni:
productiei animale 86 pentru nerespeetarea
Räscumpärarea animalelor hotäririlor comisiunilor
de pripas 154 speeiale 135
Räspunderea: pentru neindeplinirea
Invoitului 115 impuse pri-
proprietarului sau a- marilor si functiona-
rendasului fatä de In- rilor 168
voit 116 pentru diferite infrac-
muncitorilor, lucato- tiuni 169-178
rilor ealificati si a ser- Sätean cultivator de pi-
vitorilor 125 mant i asimilati 2
Recidiva la infractiuni r86 Scutiri i inlesniri .126-137
www.digibuc.ro
604 INDEX ALFABETIC

Art. Art.
de timbre 111, 123, 142 importului de vite sau
de impozite 126-133 pomi
de taxe vamale 131 comertului de corn-
perdele de arbori masini i u-
plantatiuni 130 nelte agricole
prethri minimale Suspendarea executirii pe-
maximale 134 depsei 179.
reglementarea rapor-
turilor dintre produeä-
torii de materii prime
gi industriile ee le Tan:
transf arm& 135 de timbru i inregis-
sanetionarea nerespec- trare (scutire)... 111, 123, 142-
t&rii hotáfirilor eomi- incasate dela oboare
siunilor speciale 136 thrguri 191
obligatiunile Terenuri:
rlilor 137 cotropite uzurpate 190
Sechestrarea recoltei 119 eumpirate dela emi-
Serbarea sädirii pwnior granti 197
a recoltei 23 schimb de 11, 21, 48
Seruri, producerea, procu- ingrrOminte chimice
rarea i importul lor, pentru 78-80
monopol de Stet 95 Termenul pentru dijmuire tx7
Servicitt: Transcriptiuni 3
agricol judetean 16-19, Transit:
22, 23, 33 comert de 37
industriilor agrieole politie fitosanitarä de 74-77
alimentare 194 Transmisiuni
Servitori agricoli t22/25
Socotirea Invoitilor 120
Soiuri originale .... 24, 25, 28, 30
Sol cultivabil 13 ITzurpe zoo,
Specialítati medicamentoase,
alimentare i pentru uzul V
veterinar 96 Varietäti colectii de . 54
Statistica agricoli 20 Vite:
Statiuni: pepiniere de 56-59
i ampuri de expe- comertul de 60, 61, 63
rientä, 106
meteorologice 106
sanctionate de
lege 143 Zootehnica :
Succesiuni 9 harta SG
Supravegherea: mAsuri de Indrumare 87
pepinierelor de comisiune de exper-
sau pomi 56-59 tied 87, 88.

www.digibuc.ro
 LEGE
PENTRU ORGANIZAREA CLERULUI MILITAR
DIN 22 MARTIE 1937 1)
1. Pentru necesitdtile sufle-
testi si cultivarea sentimentelor
religioase morale, se admit in ca-
drele active ale armatei preoti
militari.
Ei vor fi numiti prin Decret
Regal, in baza unui concurs ce
se va tine in conditiunile ce vor
fi prev.dzute in regulamentul a-
cestei legi.
2. Preotii militari activi se vor
numi in limitele alocatiunilor
bugetare, dupd trebuintele gar-
nizoanelor si aprecierea Ministe-
rului Apärdrii Nationale.
In garnizoanele pentru care nu
existä prevederi bugetare vor
putea fi numiti prin decizie mi-
nisteriald preoti confesori
pentru trebuintele conf e-
sionale ale ostasilor care apar-
tin bisericilor: romând-ortodoxd
sau unitd, sau româno-catolicd
si cultelor: protestant, mozaic $i
mahomedan.
Garnizoanele cu un efectiv
mat mic de patrU corpuri de
1) Aceastä Lege s'a votat de Se-
nat i Adunarea deputatior in se-
dintele dela 3 si 13 Martie 1937;
s 'a promulgat prin Decret regal Nr.
1.375 din 1937 si s'a publicat in
Monitorul Oficial, p. I, Nr. 67 din
22 Martie 1937. Ea abrogii Legea
de organizare a clerului militar, din
6 August 1921, 'Mg, 1069, volum.
www.digibuc.ro
trupd se ataseazd, in ceea ce pri-
veste cultul religios al minoritd-
tilor, la garnizoanele mai apro-
piate care au preoti, pastori, ra-
bini sau imami.
Confesorii diurnisti vor fi ce-
täteni români, având etatea de
eel mult 60 ani si posedând ti-
tlul de licentiati sau doctori In
teologie, ori absolventi ai Acade-
miilor si Institutelor Teologice;
numai in lipsa acestora vor pu-
tea fi numiti cei care au numai
seminarul teologic.
3. Preotii militari activi sunt
asimilati in grade ofiteresti cu
urnagtoarea ierarhie proprie, cu
drepturi Si indatoriri militare,
precum si soldä si pensiune,
dupd cum urmeazä:
Preot de garnizoand, asimi-
lat gradului de cdpitan.
Preot de divizie, asimilat
gradului de maior, sau lt.-colo-
nel.
Preot de corp de armatd, a-
similat gradului de lt.-colonel
sau colonel.
Inspectorul Clerului Militar,
asimilat gradului de general de
brigadd.
4. Inaintarea preotilor militari
activi se va face la Alegere si ve-
chime, (eliminându-se exame-
nele), dupd propunerile comah-
dantului gatnizoanei, comandan-
tului diviziei, corpului de ar-
606 22 Mart le 1937

mata i Episcopului Militar *i ordin spiritual al celorlalti preoti

caracterizarea Conailiului Supe- militari *i comefesori vor fi su-
rior al Armatei. puse sefiler lor respectivi.
Limitele de vArstá pentru tre- Hotáririle rámase definitive,
cerea in rezervá din oficiu a insotite de avizul scris al Inspec-
preotilor militari activi vor fi torului Clerului Militar, vor fi
,inatoarele: c.,omunicate Ministerului Apárá-
Pentru preotii de garnizoa- rut Nationale, care va dispune a-
na, divizie sau corp de armatä, supra pcizitiei militare a acestor
varsta: de 60 ani. preoti.
Pentru InspectoruI Cleru- 8. Pentru abalierile grave, ca:
lui Militar, vársta de 65 ani. erezie, apostasie i schismä,
5. Preotii militari activi se re- preotii militari vor fi suspe.ndati
cruteazá numai dintre cetátenii din functiune de cdtre Episcopt4
români, cu studii superioare teo- Militar al Armatei, páná la so-
logice: licentiati si doctori in teo- lutionarea definitivá, de cátre
logie, absolventi ai Academiilor consistoriul spiritual eparhial,
*i Institutelor Teologice care au mitropolitan sau central, a aba-
la bazil diploma de seminar sau terii comise.
bacalaureat, dupä o practica de Suspendarea din functiune nu
pástorie de cel putin 3 am" §i atrage vreo stirbile a dreptului
varsta de cel mult 35 ani. de soldá, sau alte drepturi legale
Diplomele de studii obtinute in ale preotului militar activ.
strainätate nu vor fi valabile, 9. Abaterile de ordin
decât dacá vor fi echivalate, con- vor fi sanctionate dupá ace-
form legii, de Ministerul Educe- leasi norme, care se aplia *i off-
-tiei Nationale. terilor activi (legile si regula-.
Preotii de divizie se recruteaza mentele militare).
dintre preotii de garnizeara, iar 10. Preotii militari vor deser-
cei de corp de armatá dintre vi in conformitate cu prezenta
preotii de divizie, prin inaintare.
lege. toate unitátile militare, a-
6. Preotii militari activi sunt partinând armatei de uscat, aer
supu*i indatoririlor ofiterilor, *i apá.
fiind justitiabili din punct de 11. Preopi militari nu pot .a-
vedere penal de tribunalele mi- vea nici parohie, nici catedrá, ex-
Mare. ceptându-se liceele militare
7. Toate abaterile de ordin spi- *colile pregátitoare de ofiteri ac-
ritual savrinite de preotii mill- tivi *i de rezervá, pentru care nu
tari activi vor fi supuse, pentru vor primi altá soldá.
cercetare si judecare, consisto- 12. Inspectorul Clerului Mili-
riilor spirituale prevázute de tar va fi arhiereu, membru al Sf.
statutul i legea pentru organi- Sinod. ales de Ministerul Apárä-
zarea Bisericii Ortodoxe Române rii Nationale dintre 3 candidati
din, 6 Mai 1925 1). Abaterile de propusi de Sf. Sinod.
2) A se vedea Legea pentru or- El va fi numit Episcop militar
ganizarea bisericii .ortodoxe romane prin Decret Regal i va purta ti-
Statutul ei, din 6 Mai 1925, la tlul de Episcop de Alba Julia, cu
peg. 496 0 502. vol. XIXII, cu re*edinta in Alba-Iulia.
mod. 3 Mai 1928 0 14 Martie 1931, Episcopal militar va avea o ju-
pag. 102, vol. XIX 0 din 4 Mai risdictie dubla: Una spiritual&
1936, pag. 746, vol. XXIV, p. I. *i alta administrativá.
www.digibuc.ro
 22 Martie 1937
Atributiunile sale din punct
de vedere administrativ le va
exercita asupra iniregului cler
militar activ ei confesorilor an-
gajati sau onorifici, inclusiv
preoti, pastori, rabini, imami, din
intreaga arrnatA.
Atributiunile din punct de ve-
dere spiritual le va exercita nu-
rnai asupra preotilor apartinând
bisericii ortodoxe române de ra-
gait, iar ceilalti confesori vor fi
supuei din acest punct de vedere
eefilor lor religioei ai bisericilor
sau riturilor lor din tard.
13. Averea episcopiel militare
ei a tuturor bisericilor ei capele-
lor militare de orice rit va fi ad-
ministrat5, ei coritrolat de un
consiliu administrativ, compus
din Episcopul militar, ca preee-
dinte, doi preoti militari activi
trei ofiteri superiori activi, ca
membri.
Membrii consiliului sunt nu-
miti prin decizié de Ministerul
Apä'rärii Nationale pe o perioadä
de 3 ani.
14. Atributiunile Consiliului
administrativ vor fi determinate
prin regulamentul acestei legi.
15. Activitatea ei atributiile
preotilor militari activi vor fi fi-
xate prin regulament.
16. Toti preotii cetateni ro-
mâni, doctori, licentiati in teolo-
gie ei absolventi ai academiilor
sau institutelor teologice, pâng.
la vârsta de 60 ani, In depling
stare de sgnsátate, care nu fac
parte din clerul militar activ,
vor forma cadrele de rezervä ale
clerului miiltar, acei ce vor fi
mobilizati, la decretarea
vor fi asimilati gradului
de preot de garnizoana.
17. Inaintarea preotilor mili-
tari de rezervä se va face dupd
aceleaei norme ca ei a ofiterilor
de rezervg, färä a fi obligati Ina,
sà ia parte la concentrari ei ma-
www.digibuc.ro
607'
nevre, care se inlocuiesc cu o ag
tivitate religioasà, timp de 2 ani,
la un regiment sau centru pre-
militar ei In Mod cu totul onori,
fic, pentru a putea fi notati
caracterizati.
18. Un regulament va deter,
mina normele de aplicare ale
cestei legi.
19. Legea de organizare a Cle-
rului Militar din 6 August 1921
se abrogA.
LEGE
pentru modificarea unor articole din
I. D. R. de organizare a Ministerului
Lucrärilor Pub lice si al Comunicajiilor
DIN 22 MARTIE 1937 1)
1. Articolele 2, 5, 22, 25, 26, 45,
84, 90-91 106, 132, ei 151 din I.
D. R. pentru organizarea Minis-
terului Lucrârilor Publice si al
Comunicatiilor, publicat In Mo-
nitorul Oficial Nr. 119 din 26 Mai
1936, primesc urmatoarele modi-
Earl
1. Art. 2, alin. 4 ei 5 se modi-
fic6 primind urmâtorul cuprins:
Proiectarea, constructia, In-
tretinerea ei modernizarea tutu-
ror cAilor de comunicatii de in-
tares national (drumuri, cài fe-
rate, poduri etc.), In afarä de
cele care sunt in sarcina R. A.
C. F. R.
Infiintarea i Intretinerea mij-
joacelor de transport pentru pu-
1) Aceastä Lege s'a votat de Se-
nat i Adunarea deputatior in se,
dintele dela 10 i 14 Martie 1937;
s 'a promulgat prin Decret regal Nr.
1.377 din 1937 si s'a publicat in Mo-
uitorul Oficial, p. I, Nr. 67 din 22-
Martie 1937. Ea modificit Decret-
lege din 26 Mai 1936, pag. 785, vol,
XXIV, p. I, precum si art. 39 din
Legea pentra crearea Regiei Auto-
nome C. F. R, din 1 Iulie 1929, la,
pag. 544, vol. XVII.
 '608 22 Martie 1937
blic si márfuri (transporturi pe
cdile ferate, in afard de cele ce
cad in atributiunile R. A. C. F'. R.
pe drurnuri nationale, pe apä), si
transmise gândirii prin po$td, te-
legraf, telefon sau tele-comuni-
catii".
2. La finele art. 5 se aclaugh
trmdtorul alineat:
Secretarul general face parte
de drept din comitetele de di-
rectii a Directiunii Generale a
Drumurilor, a Directiunii Gene-
rale a Porturilor si CAdlor de Co-
rnunicatii pe AO. (P. C. A.), a Di-
rectiunti Generale a Postelor, Te-
legrafelor si Telefoanelor (P. T.
T.) si a Directiunii Generale pen-
tru Ocrotirea si Ajutorarea Per-
sonalului C. F. R. (O. A. P. C. F.
rt.). El prezideazd seclintele la
care ia parte".
3. Din articolul 22 se suprimil
ruvintele:
apron toate cheltuielile de
personal $i material din buge-
tul Consiliului".
4. Art. 25, alin. 1 se modified
primind urmátoarea redactare:
Directia Consiliului Tehnic
Superior executá toate studiile
pregátitoare necesare Consiliu-
lui Tehnic si pune la punct a-
vizele si le expediazd. Toate lu-
crárile asupra cdrora Consiliul
Tehnic este chemat, conform le-
gllor, sà-si dea avizul, sunt pre-
zentate Consiliului prin inter-
Mediul acestei Directiuni.
Directiunea. Consiliului Teh-
tic Superior este und din Direc-
tiunile Centre le ale ministerului
Si este condusä de un director,
având gradul de inginer inspec-
tor general sau sef in activitate.
Atributiunile administrative ale
Directiunii sunt fixate prin re-
gul ament.
Ea este compusd din urrnd-
toarele servicii si birouri":
5. Art. 26 se supriml. Consiliului de Ministri, In ur-
www.digibuc.ro
6. La art. 45, .dupd alin. 2, se
adaugâ un alineat nou:
Receptia lucrárilor de cons-
tructii de drumuri, edilitare sau
de interes cultural, executate In
comune sau judete prin fonduri
puse la dispozitie de minister,
prin Directiunea Tehnicd, se vor
receptiona, dupd importdnta lor,
fie de organele acestei Direc-
tiuni, fie pe baza unei delega-
tiuni a ministerului, de catre
Inspectoratele Regionale de Dru-
muri".
7. La art. 84. par. B, directii
si servicii exterioare, se supri-
md cuvintele:
1. Directiunea navigatiunii
maritime române".
8. Se suprimä sectia II din Ca-
pitolul IV, art. 90 $1 91.
9. Din art. 106 se suprimd par.
IV, Directia Navigatiunii Ma-
ritime Române" (S. M. R.).
10. La art. 132 se adaugd, dupil
alin. I, un alineat nou:
Directorul general al R. A.
C. F. R. face parte de drept din
acest comitet de directie".
11. Art. 151, alin. 3 si 4 se mo-
dificá in modul urmátor:
In capul Directiunii Gene-
rale este un director general nu-
mit cu decret regal de cátre mi-
nistrul comunicatillor cu avizul
prealabil al consiliului de admi-
nistratie.
El este ajutat de patru sub-
directori generali, care sunt in
genere ingineri inspectori ge-
nerali; unul din ei poate avea
un alt titlu academic de specia-
litate economicd financiará".
2. La art. 39 din legea pentru
crearea Regiei Autonome C. F.
R. se adaugd urmdtorul alineat
nou:
Pentru executarea investitii-
lor declarate urgent necesare a-
piirdrii nationale, prin jurnal al
 23 Martie 1937
ma avizului Marelui Stat Major
al Armatei, Regia Autonornd C.
F. R. va putea, prin derogare de
la legea contabilitAtii publice
dela alte legi speciale, contracta
Imprumuturi sau Incheia con-
ventiuni de constructii sau fi-
nantare cu aprobarea Consiliu-
lui de Ministri.
Masinile, sculele $i materia-
lele necesare executdrii acestor
investitiuni care nu se gäsesc In
tard, precum si cimentul, vor fi
importate cu scutire de autori-
zatie de import, Consiliul de Mi-
nistri putând sä scuteasca de
taxele vamale si de toate cele-
lalte taxe de orice naturd, la
tare ar fi impus acest import.
Statul, judetele, comunele si
orice alte institutii de Stat al
cdror buget este aprobat de Cor-
purile Legiuitoare, vor ceda gra-
tuit Regiei Autonome C. F. R.
terenurile necesare constructiei
liniilor ferate care intrd In ca-
tegoria mai sus ardtatd".
3. Ministerul Lucrärilor Pu-
blice $i al Comunicatiilor este
airtorizat sd. tipäreascd din nou,
In Monitorul Oficial, I. D. R.
pentru organizarea Ministerului
Lucrdrilor Pub lice si al Comuni-
catiilor, cu modificdrile admise
prin prezenta lege.
LEGE
pentru adAugarea unui alineat la art. 10
si 19 din legea pentru organizarea Casei
de Economie, Credit si Ajutor a Magis-
tratilor
DIN 23 MARTIE 1937 1)
Art. unie. La finele art. 10
se adaugä urmätorul alineat:
Magistratii, numiti In magistra-
1) Aceastä Lege s'a votat de Se-
nat i Adunarea deputatior in se-
6intele dela 10 si 16 Martie 1937;
s 'a promulgat prin Decret regal Nr.
Ç. Haroangin, vol. XXV. 39.
www.digibuc.ro
609
turd dupä promulgarea acestei
legi, devin de drept membri ai
Casei de Credit a Magistratilor,
supusi obligatiunilor prevdzute
In lege; ei vor fi Inscrisi din o-
ficiu printre membrii casei si
nu se pot retrage decât oclatä
cu punerea lor la retragere.
La art. 19 se intercaleazd ali-
neatul IV, In cuprinderea urmä-
toare:
Imprumutul poate fi girat nu
numai de membrii casei, ci de
orice coleg care are dreptul de
a fi membru al Casei.
LEGE
pentru autorizarea comunei Tg.-Ocna de
a contracta un 1mprumut, In bani sau
lucrAri, de 25.000.000 lei, garantat cu
venitul taxei de 0,05 lei la kg de sare,
atribuit comunei, conform legii din 30
Martie 1935, precum t cu celelalte
venituri pe care comuna le are sau
le va avea
DIN 23 MARTIE 1937 1)
1. Se autorizä Primäria ora-
sului Tg.-Ocna sä contracteze un
Imprumut In bani sau In lucrari
la C. E. C., sau oriunde, pänd la
suma de lei 25.000.000.
2. Imprumutul contractat va
fi Intrebuintat In investitiuni e-
1.418 din 1937 si s'a publieat In
Monitorul Oficial, p. I, Nr. 68 din
23 Martie 1937. A se vedea i Legea
Casei de Credit a Magistratilor, din
23 Decemvrie 1931, la pag. 849, vol.
XIX, ell mod. 25 Aprilie 1932, pag.
473,- vol. XX si 20 Ianuarie 1936,
pag. 287, vol. XXIV, p. I.
1) Aceastä Lege s'a votat de A-
dunarea deputatior i Senat In se-
dintele dela 18 si 19 Martie 1937;
s'a promulgat prin Decret regal Nr.
1.404 din 1937 si s 'a publicat lu
Movitorul Oficial p. I, Nr. 68 din 23
Martie 1937. A se vedea i Legea
din 30 Martie 1935, la pag. 168,
vol. XXIII.
610 23 Martie 1937
dilitare, ca: refacerea si prelun-
girea concluctei de apt', canali-
zarea, refacerea halei, facerea
planului de sistematizare, expro-
prieri pentru utilitate publick
organizarea si inzestrarea servi.
ciului de pompieri, ref acerea bäi.
lor minerale si a parcului, pre.
cum si constructii de scoli si
drumuri.
3. Plata acestui imprumut va
fi garantatä cu venitul taxei de
0,05 lei la kg de sare, infiintat
In folosul acestei comune, con-
form legii promulgatA In Moni-
torul Oficial Nr. 76 din 30 Mar-
tie 1935, precum si cu orice alte
venituri prezente sau viitoare.
Primäria putând cesiona, in to-
tal sau In parte, venitul din taxa
pe sare pe care C. A. M. Il va
pläti direct creditorului, nand la
stingerea completh a Imprumu-
tului.
4. Termenul de platä al aces-
tui Imprumut va fi dela 5 la 30
ani, conform conventiei prtrtilor
contractante.
5. C. A. M. va inainta extrase
de pe borderourile de platä fa-
cute creditorului, dupri fiecare
platrt Primäriei Tg.-Ocna, pen-
tru ea aceasta sä, le poatä con-
tabiliza.
LEGE
referitoare la magistrafii delegati la
Curtea superioari administrativi
DIN 23 MARTIE 1937 1)
Articol unic. Magistratii cu
titlu si salariu de consilier rie
Curte de Casatie, care indepli-
Aceastä Lege s'a votat de Se-
nat i Adunarea deputatilor in se-
dintele dela 9 si 15 Martie 1937;
s 'a promulgat prin Deeret regal Nr.
1.425 din 1937 i s'a publieat in
Moni-toral Oficial, p. I, Nr. 68 din
23 Martie 1937. A se vedea art. 88
din Legea Curtii de Casatie, din 31
Martie 1932, la pag. 226, vol. XX;
www.digibuc.ro
nesc prin delegatie misiunea de.
prim-presedinte i presedinti de
sectiuni in Curtea Superioara
Administrativä, considerati, con-
form art. 88 din legea Curtii de,
Casatie din 1932, pe baza ca-
ruia au fost delegati, ca având
gradul de consilieri de Curte de
Casatie, sunt asim'lati consilie-
rilor efectivi ai Inaltei Curti de
Casatie, cu aceleasi drepturi In
ce priveste salariile si indemni-
zatiile speciale si orice fel de ac-
cesorii, cum si limita de varstil
pentru punerea In retragere dirt
ofi ciu.
Salariile lor vor rämâne ca lit
prezent preväzute in bugetul Mi-
nisterului de Justitie, iar indem-
nizatiile speciale si accesoriile
de orice fel vor fi prevAzute sf
plätite din bugetul Ministeruluf
de Interne.
In tot timpul cat vor functiona
la Curtea Superioarä Adminis-
trativA, actiunea de priveghere
si actiunea diseiplinard asupra
lor anartin ministrului de justi-
tie direct sau organelor avand
acest drept pentru mernbrii Curtif
de Casatie.
La sedintele Curtii Superioare
Administrative si la ceremonif
vor nurta uniforma de edintä
si ceremonie a consilierilor Inal-
tei Curti de Casatie.
LEGE
pentru ratificarea Convenfiei incheiati
intre Statul Român si Cassa Nationali de
Economii si Cecuri Postale
DIN 23 MARTIE 1937 1)
Articol unic.Se ratified Con-
ventiunea incheiata Intro Sta-
de asemenea Regulamentul unifor-
melor magistratilor Curtii de Casa-
tie, din 30 Decemvrie 1863, la pag-
19, vol. IV nou.
1) Aceasfá Lege, dimpreunh cu
Conventia aläturatà, s'a votat de A-
 23 Martie 1937
tul Roman, prin Ministerul Fi-
nantelor si Cassa Nationala de
Economii $i Cecuri Postale la
18 Tunic 1936, in temeiul autori-
zatiunii date cu jurnalul Consi-
liuluj de Ministri Nr. 1.073 din 4
lunie 1936, prin care se acordd
Statului Roman un imprumut
de 180.000.000 lei, in conditiunile
fixate in conventiunea mentio-
natd $i alaturata prezentei legi,
din care face parte integranta.
CONVENTIUNE
Intre subscrisii:
Statul Roman, prin Ministerul
Finantelor, reprezentat prin d-1
ministru Victor Antonescu, In
baza autorizatiunii date de cdtre
Consiliul de Ministri prin jur-
nalul Nr. 1.073 din 4 Iunie 1936,
sub rezerva ratificärii ulterioare
a Corpurilor Legiuitoare, In ur-
ma raportului d-lui ministru al
finantelor cu Nr. 69.605 din 1936
$i In baza I. D. R. Nr. 1.391 din
13 Iunie 1936, de o parte, $i
Cassa Nationald de Economii
$i Cecuri Po$tale, prescurtat C.
E. C. din Bucure$ti, reprezen-
tata prin d-1 dr. Victor Bolchi$,
director general, in baza art. 90
din legea pentru organizarea
caselor de economii, publicatá in
Monitorul Oficial Nr. 247 din
1932 si a deciziunii consiliului
de administratie cu Nr. 8.355 din
27 Mai 1936 de alai, parte, a in-
tervenit urmdtoarea Conven-
tiune:
1. C. E. C. acorda Statului Ro-
man, prin Ministerul Finante-
lor, un imprumut de 180.000.000
lei.
dunarea deputatilor i Senat in se-
dintele dela 3 si 10 Martie 1937, s'a
promulgat prin Deeret regal Nr.
1 363 din 1937 si s'a publieat in
Monqorul Oficial, p. I, Nr. 68 din
23 Martie 1937.
www.digibuc.ro
611
Suma imprumutata, va fi de-
pusa la Banca Nationald, a Ro-
maniei la dispozitia Ministeru-
lui Finantelor, deodata sau trep-
tat, pe milsura nevoilor Statu-
lui $i a posibilitdAilor C. E. C-
ului.
2. Dobanda va fi de 5 la sutá
pe an $i va curge din ziva pia-
Olor efectiv facute prin depu-
nere la Banca Nationald a lio-
maniei $i pand, la Incasarea de-
finitiva de cdtre C. E. C. a su-
melor datorate.
3. Termenul acestui impru-
mut este de 5 ani, incepand dela
1 Iulie 1936.
4, Pentru garantarea restitui-
rii imprumutului de 180.000.000
lei $i a clobanzilor, Statul Ro-
man, prin Ministerul Finante-
lor, depune in gaj titluri de ren-
ta de 3% la suta, in valoare no-
minala totald, de 720.000.000 lei.
Pang la eliberarea titlurilor de-
finitive, Ministerul Finantelor
Directiunea Datoriei PuMice
va remite C. E. C-ului un titlu
de rentä provizoriu in valoare de
720.000.000 lei.
Titlurile vor fi emise in baza
suszisului jurnal al Consiliului
de Ministri si al I. D. R., publi-
cate in Monitorul Oficial Nr. 139
din 18 Iunie 1936. Ele vor purta
o dobanda de 3% la sutd pe an
si vor fi amortizate prin trageri
la sorti in 25 de ani prin semes-
trialitati constante, conform pla-
nului de amortisment anexat,
plätibile la 1 Ianuarie $t la 1
tune al fiecdrui an. In mod ex-
ceptional In anul intai se va
plati o anuitate cu scadenta la
Iulie 1937, care va cuprinde do-
1
Brida cuvenita Intregului capi-
tal pe durata 1 Iulie 1936-1 hi-
lie 1937.
Cupoanele acestor titluri sunt
scutite de impozitele elementare
$i de impozite supra-cotd.
 612 23 Martie 1937
Titlurile definitive constituite
in gaj prin conventiunea de fatä
se vor preda Cassei Nationale de
Economii $i Cecuri Postale in
termen de 60 zile dela semnarea
conventiei, In schimbul titlului
de rentä provizoriu.
5. C. E. C-ul va fi In drept
Incaseze $i sä retina anuitätile
cuvenite titlurilor de rentä de-
puse In gaj, pentru achitarea
Imprumutului de 180.000.000 lei.
Dacä dupä incasarea semes-
trialitätii cu scadenta 1 Iu lie
1941 va rämâne din imprumutul
acorclat un sold In favoarea C.
E. C-ului, acest sold va fi aco-
perit la acea scadentä prin mij-
loace bugetare. La achitarea
completà a Imprumutului $1 a
dobânzii conventionale de 5 la
sutá pe an, C. E. C-ul va resti-
tui Ministerului Finantelor toate
titlurile de rentä ce s'ar mai
gäsi constituite gaj.
6 C. E. C-ul va putea lom-
harda titlurile depuse In gaj.
.7. In afarà de cazul preväzdt
la art. 80 din legea pentru orga-
nizarea caselor de economii, tut-
prumutul devine exigibil In caz
de neplatà la termenele indicate
cupoanelor $i titlurilor amor-
tizate.
8. In cazurile de exigibilitate
arätate mai sus, daca Ministe-
rul Finantelor nu va achita fm-
prumutul $i dobânzile, C. E. C-ul
este In drept sä, vândh gajul Mrä
somatic, punere In intârziere sau
curs de judecatä, prin Sindicul
Bursei, pe baza art. 114 si urm.
din legea pentru organizarea ca-
selor de economii din 1932.
In caz de vânzarea gajului, C.
E. C-ul nu va fi tinut sä räs-
pundà cu nimic pentru diferen-
Ole de curs intervenite din mo-
mentul exigibilitatii imprumutu-
lui panà la data vanzärii ga-
www.digibuc.ro
jului $i nici de cursul la care
s'a Mcut vânzarea.
In tot cazul C. E. C-ul va vin-
de numai cantitatea de titluri
necesará acoperirii capitalului $i
clobanzilor datorate, iar restul
titlurilor se va restitui Ministe-
rului de Finante.
Dobanda conventionald va con-
tinua sa curgä In toate cazurile
pâra la achitarea efectivá si in-
tegralá a creantei in favoarea
C. E.C-ului.
9. Nu se poate prezuma nicio
derogare dela obligatiunile de
platá la termenele indicate, din
nicio päsuire sau toleran(á a C.
E. C-ului, derogärile neputând fi
decât exprese $i rezultând din-
tr'un act scris al C. E. C-ului.
10. Pentru orice diferent sau
nein(elegere decurgând din exe-
cutarea -prezentei conventiuni,
ne alegem competenta instante-
lor judecätoresti din Bucuresti.
11. Prezenta conventiune va fi
supusä Corpurilor Legiuitoare
pentru ratificare.
Facutä In dublu exemplar as-
täzi, 18 Iunie 1936.
LEGE
pentru scutirea expeditiunilor postale
ale Academiei Romfine de plata taxe-
lor poOale
DIN 23 MARTIE 1937 1)
Art. unic.Academia Românä
este scutità de orice taxe po$tale
la corespondenta ei, de orice na-
1) Aceastä Lege s'a votat de Se-
nat i Adunarea deputatilor In le-
diMele dela 2 si 10 Martie 1937;
s 'a promulgat prin Deeret regal Nr.
3.362 din 1937 si s'a publicat in Mo-
nitoru2 Oficial, p. I, Nr. 68 din 23
Martie 1937. A se vedea i Legea
din 24 Martie 1904, la pag. 36,
vol. II, en mod. 19 Decenivrie 1922,
pag. 399, vol. XIIIXIV.
 23 Martie 1937
turà ar fi, cum si transportul
de mesagerii.
De asemeni se mentine gratui-
tatea expedierii lucrärilor gra-
fice ce se va face catre Acade-
mia Românä de diversele ate-
liere grafice din tard, de autori
*i editori, In conformitate cu le-
gea artelor grafice din 1904,
completata cu legea din 19 De-
cemvrie 1922.
DECIZIE
pentru aplicarea legii pregfitirii profe-
sionale la industria minierä
DIN 23 MARTIE 1937 1)
Noi, ministru secretar de Stat
la Departamentul Muncii, Sänä-
tätii si Ocrotirilor Sociale,
Avänd In vedere dispozitiile
legii pentru pregätirea profesio-
nalä si exercitarea meseriilor;
Având In vedere referatul Di-
rectiei muncii, jurnaliat la Nr.
4.894 din 27 Februarie 1937,
Decidem:
1. Dispozitiile legii pentru pre-
grairea profesionalä si exercita-
rea meseriilor se vor aplica
muncitorilor din industria mi-
nierk dupä cum urmeazd:
a) Minerii j minerii sefi de
echipti, vor avea cárti de lucra-
tor;
b) Maistrii mineri si
vor avea cárti de mester;
Ceilalti muncitori, din sub-
teran, precum si muncitorii fárä
pregätire de mestesug, dela su-
prafatä., vor avea dovezi de mun-
citori necalificati.
2. Muncitorii, care vor dovedi
1) Aceastä decizie sub Nr. 113.464
din 1937, s'a publicat In Monitona
0 ficial, p. I, Nr. 68 din 23 Martie
1937. A se vedea i Legea pentru
pregatirea profesionalá i exercitarea
meseriilor, din 30 Aprilie 1936, la
pag. 662, vol. XXIV, p. I.
www.digibuc.ro
613
cu certificate eliberate de Intre-
prinderi, c'd au lucrat In sub-
teran, la munci miniere, timp de
patru ani, vor fi supusi la exa-
men, penitru carte de lucrätor
miner, de comisiile de calificare,
independent de studiile pe care .
le au.
3. Actualii mineri, inclusiv
sefii de echipd, declarati de in-
treprinderi, ca mineri, vor ob-
tine &anti de lucrátor, färä, exa-
men, independent de functia pe
care o Indeplinesc.
4. Actualii maistri mineri sl
artificieri, care vor dovedi, cu
certificate eliberate de intreprin-
dug, cä sunt de cel putin zece
ani In industria minierä si din
acest interval de timp, au inde-
plinit cel putin cinci ani func-
tia de supraveghetor sau con-
ductor, vor obtine carti de mes-
ter, färä examen, independent
de functia pe care o indeplinesc.
5. Absolventii scolilor de mai-
stri mineri, vor obtine cárti de
mester, independent de functia
pe care o Indeplinesr.
6. Comisiile de calificare, pro-
fesiorialk a minerilor, vor fi
compuse, conform art. 116 din
legea pentru pregätirea profe-
sionalá si exercitarea meseriilor,
dintr'un delegat al Ministerului
Muncii, Sänätätii *i Ocrotirilor
Sociale, cu pregätire specialä In
industria mineritului, dintr'un
delegat patron si un delegat sa-
lariat.
Delegatul Ministerului Muncii
va fi inspectorul miner sau de-
legatul säu.
Delegatul patron va fi un in-
giner de mine.
Delegatul salariat va fi pânä
la calificarea minarilor, absol-
vent al unei scoli de maistri mi-
neri, sau un maistru miner, cu
o vechime de zece ani in indus-
tria minierk din care cel putin
614 24 Martie 1937
5 ani s fi avut un post de su-
pravegliere sau conducere. Dupä
calificarea minerilor, in comi-
siile care se vor infiinta, in anii
urnagtori, delegatul salariat, va
fi un mester miner.
7. Examenul pentru obtinerea
cgrtii de lucrgtor miner, constg
dintr'o lucrare practicg de spe-
cialitate si o examinare oralä,
conform art. 133 A, din lege.
Pentru a fi considerat reusit la
examen, cancliclatul va trebui sg
dovedeascg, cunoasterea regula-
mentului de serviciu si al poli-
tiei miniere, precum si inclemâ-
narea ce se cere minerului la
manipularea sculelor, aparate-
lor i masinilor curent intre-
buintate in asezgrii
minerit,
lemngriei, a sinelor, rambleu,
etc.
8. Examenul pentru obtinerea
cgrtii de mester miner se va da
In conditiile art 133 B din lege,
iar cunostintele cerute vor fi a-
celea din programele scolilor de
maistri miner'.
9. Dispozitiunile de mai sus
se aplicg $i muncitorilor stem-
pari.
10. Dupg punerea in aplicare
a prezentei decizii, intreprinde-
rile miniere nu vor putea intre-
buinta muncitori Mr% cgrti de
lucrgtor sau mester, la munci
calificaite $i fgrg dovezi de mun-
citori necalificati, la muncile ne-
calificate. Ca'rtile de capacitate,
nu creeazg, Ins, in favoarea po-
sesorilor lor, obligatia intreprin-
derilor de a-i angaja in lucru
sau de a-i intrebuinta numai la
muncile corespunzgtoare titlului
ce posedg sau specialitgtii ce
are.
11. D-1 director general al
-rnuncii este Insgrcinat cu adu-
cerea la Indeplinire a prezentei
www.digibuc.ro
L. E G E
pentru modificarea unor articole din
LEGEA MINELOR
DIN 24 MARTIE 1937 1)
PARTEA I
Titlul prelim inar
Dispozitiuni generale
1. Sun(t si rämän ale Statului,
in toatä desvoltarea lor, dela su-
prafatut pang la orice adâncime,
1) Aceastä Lege s'a votat de Adu-
narea deputatilor i Senat in qedin-
tele dela 19 si 20 Martie 1937; s'a
promulgat prin Deeret regal Nr.
1.466 din 1937 l s 'a publicat in Mo-
nitorul Oficial, p. I, Nr. 69 din 24
Martie 1937. Ea abroga, Legea mi-
nelor, din 28 Martie 1929, pag. 282,
vol. XVII, eu mod. 9 Ianuarie 1930,
20 Aprilie 1932, pag. 353, vol. XX,
20 Aprilie 1935, pag. 398, volumul
XXIII. A se vedea si Decret-lege
din 12 Noemvrie 1932, pag. 627, vol.
XXIV. Ulterior aceastä nouä, lege a
suferit modificäri: art. 173 prin De-
cret-lege din 25 Mai 1937 si art. 147,
151 si 185, prin Decret-lege din 30
Iulie 1937.
A. MTh', exploatarea puturilor pri-
mitive pentru extragerea päcurei, s 'a
intoemit prima Lege a inimelor, din
81 Aprilie 1895, (pag. 706, vol. II),
vare cu mod. 19 Aprilie 1900, 25
Februarie 1906 si 29 anuarie 1924,
s'a aplicat aproa.pe 30 ani.
A se vedea in legäturä,:
1. Regulament p. aplicarea legii
minelor, din 10 Mai 1895, (pag. 731,
vol. II), en mod. 27 Iunie 1899 si 18
Octomvrie 1903.
2. Regulament pentru autarea ii
exploatarea petrolului, pe proprietii-
tile Statului, din 10 Mai 1895, vol.
IV nou.
3. Regulament pentru exploatarea
carierilor Statului, din 10 Mai 1895,
(pag. 742, vol. II), cu mod. 19 Iulie
1922 si 21 Septemvrie 1929.
 24 Martie 1937
71cdmintele substantelor mine-
rale din care se pot extrage me-
tale, metaloide sau combina-
Vuni ale acestora, precum i zg-
4. Regulament pentru apäxarea sä-
mätätii in exploatärile de petrol, din
21 Octomvrie 1899, (pag. 827, volu-
mul II).
5. Regulament pentru antarea
-exploatarea petrolului, pe proprietà-
-tile Statului, (in urma mod. legii mi-
nelor, din 19 Aprilie 1900), din 20
Aprilie 1900, (pag. 875, vol. II), ell
mod. 1 Iu lie 1900, 10 Octomvrie 1906
14 Noemvrie 1924.
6. Legea pentru concesionarea te-
renurilor petrolifere, din 28 Ianuarie
1906, pag. 322, vol. III si Regula-
mentul de aplicare din 9 Aprilie 1906,
-pag. 390, acelasi vol.
7. Legea pentru exploatarea tere-
nurilor petrolifere, din 18 Aprilie
1909, pag. 383, vol. V v.; si Regula-
mentol de aplicare din 5 Iunie 1910,
pag. 647, vol. VI v.
8. Legea pentru eonsolidarea drep-
tului de exploatarea petrolului, pe
proprietätile particulare, din 9 Mai
1904, pag. 3003, vol. III v. i Regu-
lamentul de aplicare, din 9 Mai 1904,
pag. 3007, acelasi vol., cu mod. 27
Martie 1905 si 3 August 1905.
9. Legea pentru consolidarea drep-
tului de exploatarea petrolului pe
proprietatile particulare, din 8 Iunie
1913, pag. 137, vol. VIII si Regula-
mentul de aplicare, din 17 Septem-
vrie 1913, pag. 336, acelasi vol.
10. Decret-lege pentru interzicerea
de concesiuni miniere, din 6 Iunie
1919, pag. 73, vol. IX-X.
11. Deerret-lege pentru interzicerea
concesiunilor miniere, petrol., etc., din
16 Lillie 1920, pag. 369, vol. IX-X.
B. Dupä reintregirea tàrii, s'a in-
tocmit Legea minelor, din 4 rulie
1924, (pag. 617, vol. XI-XII), care
cu mod. 6 Decemvrie 1925, 7 Aprilie
1927, 6 Aprilie 1928 si 1 Ianuaxie
1929, s'a aplicat 5 ani.
A se vedea in legaturà:
1. Regulament pentru concesiunile
www.digibuc.ro
615
cdmintele combustibililor mine-
rali, bituminele, apele minera-
lizate in genere si gazele natu-
rale de orice f el, precum si bo-
in regiunile petrolifere, din 14 Noem-
vrie 1924, pag. 951, vol.
2. Regalement pentru taxele per-
miselor de exploräri, (aplicarea art.
170 din legea minelor), din 31 Mar-
tie 1926, la pag. 238, vol. XV-XVI.
3. Regulament pentru recunoaste-
rea drepturilor miniere, din 5 Apri-
lie 1928, la pag. 1006, vol. XV-
XVI.
C. Pentru a se da o mai mare ex-
tensiune exploatärilor, s'a intoemit
Legea minelor, din 28 Martie 1929,
(pag. 282, vol. XVII), care cu mod.
9 Ianuarie 1930, 20 Aprilie 1932, 20
Aprilie 1935 si 12 Neomvrie 1936,
s'a aplicat 8 ani, pfinâ la legea ac-
tualà, din 24 Martie 1937.
A se vedea in leghturä:
1. Regulament pentru vânzarea
produselor miniere ale Statului, din
14 Iu lie 1929, pag. 670, vol. XVII.
2. Regulament pentru regimul mi-
cilor exploathri miniere i normele de
validare, din 19 August 1930, pag.
854, vol. XVIII.
3. Regulament pentru recunoaste-
rea i validarea drepturilor miniere,
din 8 Decemvrie 1930, pag. 980, vol.
XVIII.
4. Rego lament pentru constatarea
si perceperea taxelor miniere, din 12
Pebruarie 1931, pag. 57, vol. XIX.
5. Regulament pentru aplicarea
art. 90 din legea minelor (Cassa Mi-
nierä), din 19 Mai 1931, pag. 515,
vol. XIX.
6. Regulamentul Regiei intreprin-
derilor miniere i metalurgice din
Ardeal, din 18 Mai 1931, pag. 506,
vol. XIX, abrogat prin R. din 21
Septemvrie 1934, pag. 638, vol.
XXII.
7. J. C. M. pentru obtinerea conce-
siunilor petrolifere, din 28 Aprilie
1934, pag. 131, vol. XXII.
8. Regulament pentru administra-
rea redeventelor i impozitelor mi-
616 24 Martie 1937
tii le de orice naturä ale sub-
solului.
Râmân la dispozitia proprie-
tarului suprafetei: masele de
roce comune, carierele de mate-
riale de constructie ci depozitele
de turn, Mr6 prejudiciul clrep-
turilor dobândite de Stat in baza
legilor anterioare.
Izvoarele minerale ci apele
subterane mineralizate sau a-
pele curative in genere, urmeazä
regimul special prevAzut in a-
ceastä lege.
2. Din punct de vedere al na-
turii drepturilor si al conditiu-
nilor In care aceste drepturi vor
fi acordate st exercitate, substan-
tele care formeazg. obiectul pre-
zentei legi se divid in urmâtoa-
rele clase, subclase ci grupe na-
turale:
I. Combustibilii minerali:
a) Cârbuni: antracit, huila,
cArbune brun ci lignit;
b) Bitumine:
1. Solide: substante asfaltoase
naturale, ozocheritä, cisturi ci
roce bituminoase de orice fel.
2. Lichide: petrol brut (titeiu)
cu gazele sale de zäcâmânt ci
derivatele sale nalturale, precum
orice alt bitum lichid.
3. Gazeiforme: hidrocarbure ga-
zoase care formeazA zäcäminte
proprii.
II. Minereuri metalifere ci alte
minerale. ci roce cât ci apele lor
de cimentare, continând:
a) Platind, aur, argint, ura-
niere, din 20 Iulie 1934, pag. 542,
vol. XXII.
9. Deeizie pentru suspendarea per-
miselor p. exploatári de arbuni, din
26 Ianuarie 1935 si J. C. M. din 16
Noemvrie 1935, la pag. 18 si 1003,
vol. XXIII.
10. Lege p. autorizarea vanziirii re-
deyertelor de t4ei, din 20 Aprilie
1935, pag. 404, vol. XXIII.
www.digibuc.ro
niu, radium ci elementele radio-
active in genere, molibden ci ele-
mentele lor conexe;
b) Plumb, zinc, cupru, bismut,
antimoniu, nichel, cobalt, sta-
niu, titan, selen, telur, cadmiu,
sulf, tungsten, mercur ci meta-
lele lor inrudite;
c) Fier, mangan, crom.
III. Minereuri de aluminiu ci
in genere silicati aluminoci,
magnezieni ci cu alte baze mi-
nerale fluorifere, minerale cu
bariu ci strontiu, ca:
Bouxit, alunite, corindon co-
cum, bentonitá, mica, feldspati,
caolin, magnezit, talc, asbest,
fluorink baritinä.
IV. Grafit ci roce grafitoase.
V. Fosfati in genere:
Fosforite, apatite.
VI. Minerale cu toriu ci 01-
mânturi rare:
Monazite, torita, cerita ci alte
minerale rare.
VII. Pietre pretioase ci semi-
nobile, ca:
Diamant, smaragd, corindoni
nobili, berill, topaz, grenate, opal
nobil, turmaline, agate, cristaluI
de rocä cu varietätile sale colo-
rate, aragonitul, succinul (chi-
limbarul) ci ale recine minerale.
VIII. Sdruri ci ape särate:
Sare gemä, säruri de potasiu
ci alte säruri, fie asociate cu
sare gemá In acelaci zäcämânt,
fie formând zäcäminte distincte,
izvoare särate ci ape särate de
zäcámânt cu iod ci brom.
Sarea de mare, de lacuri ci
lagune.
Nitratii, boratii ci särurile a-
sociate.
IX. Gaze naturale, alte cleca
hidrocarbure gazoase, ca:
Bioxidul de carbon, gazele no-
bile ci orice alte gaze ci emana-
tiuni.
X. Izvoare minerale ci ape sub-
terane mineralizate, sau ape cu-
 24 Martie 1937
rative in.genere, lacuri si lagune
mineralizate, nämoluri.
XI. Turba.
XII. Mase de roci comune,
compacte sau formând depozite
mobile, precum:
Calcare, gips, gresii, conglome-
rate, nisipuri, pietrisuri, marne,
argile si orice materiale utilizate
la constructii sau ca ornament,
precum si la fabricarea materia-
lelor industriale comune.
DacA in cuprinsul tdrii se va
constata existenta unor sub-
stante minerale nearätate in
clasificarea de mai sus, ele vor
fi repartizate in clasa de zdcg-
minte cärora apartin sau cu
care s'ar inrudi.
Când din roci comune se poate
extrage prin metode industriale
vreuna din substantele prevä-
zute in cele XI clase in zäcä-
mant rezervate Statului, aceste
roci vor putea fi trecute In clasa
corespunzätoare substantei res-
pective.
In ambele cazuri se va da de-
cizie ministerialä In baza avizu-
lui Consiliului superior de mine.
3. Punerea in valoare a sub-
stantelor miniere se va face
dupà normele preväzute in le-
gea de fatá.
In acest scop se deosebese
clouà regimuri:
Regimul substantelor care a-
partine Statului;
Regimul substantelor rämase
la dispozitia proprietarului su-
prafetei.
TITLUL I
Regimul de 'mere in valoare a sub-
stantelor miniere care apartin Statului
CAPITOLUL I
4. Dreptul de a valorifica sub-
stantele minerale care apartin
Statului se exercità de el, fie di-
rect, fie transmitându-1 particu-
www.digibuc.ro
617
larilor dupà normele si in con-
ditiunile prezentej legi.
Concesiunile se acordà numai
in regiuni declarate in prealabil
proprietate minierä concesiona-
bilä, pe baza prospectiunilor ur-
mate de luerriri de explorare,
prin care s'a dovedit neindoios
existenta unui zdcAmânt exploa,
tabil.
Regiunile petrolifere, gazei-
fere si carbonifere aflate In ve-
cinMatea imediatä a regiunilor.
in exploatare si in care continui-
tatea zgcämântului poate fi con-
sideratä ca suficient doveditä,
vor putea fi declarate proprie-
tae minierd concesionabild, du-
pd normele legii de fatä, färä a
se mai face lucräri de explorare.
Limitele acestor regiuni vor fl
fixate pe baza rezultatelor cä-
pätate prin lucrärile de exploa-
tare invecinate.
In regiunile necunoscute, lu-
crärile premergätoare declarärif
proprietätii miniere concesiona-
bile si instituirii concesunii
constä In exploräri ce se vor
exesuta dung normele preväzute
in partea generalä a legii si la
fiecare clasä de zäcämânt in
parte
Prospectiuni i descoperiri
5. Prospectiunea urmäreste
cercetarea generalä la supra-
fatä a unei regiuni, fie prin stu-
dii geologice, fie prin mäsurt
fizice. bazate pe proprietätile
magnetice, electrice sau pe alte
conqtante fizice ale substantelor
minerale, precum si prin mict
lucräri la suprafatd, in scop de
a determina punctele unde exis-
tenta unui zäcämânt este pro-
babilà.
Pentru astfel de cercetäri
autoritatea minierd, poate
acorda o permisiune de pros-
pectiune, pe termen de un an,
-618 24 Martie 1937
persoanelor sau Intreprinderilor
care pentru substantele mine-
rale din clasele de zAciiminte I,
VIII, IX i X dovedesc cA, po-
sedä capacitate tehnicA pentru
nsemenea cercetäri.
Pentru celelalte substante mi-
nerale nu se cere nicio condi-
Vune.
Permisiunea de prospectiune
poate fi reinoitä din an In an.
Din aceastA permisiune nu de-
curge vreun drept la acordarea
xplorArii sau exploatärij.
Ea se poate acorda pentru a-
ceeasi regiune la mai multe per-
soane sau Intreprinderi.
Toate prospectiunile intre-
prinse de Stat vor fi f Acute de
114inisterul Industriei si Comer-
sub conducerea stiintifica
a Institutului Geologic al RomA-
niei. Un serviciu special va ur-
märi si rezultatele prospectiuni-
lor si explorärile acordate par-
ticularilor.
Permisele de prospectiune, pre-
-cum si insärcinärile date de cA.-
tre minister, spre a face pros-
pectiuni si studii pe teren, Mr%
a produce degradAri suprafetei,
-Indreplätese pe titularii acestor
acte sä treacA prin orice pro-
prietate.
Proprietarii suprafetei nu pot
Impiedeca asemenea studii de
interes obstesc.
Autoritätile administrative sunt
'obligate a da, la nevoie, tot con-
cursul.
Taxa anualä pentru permisul
de prospectiune va fi de 1.000
Prospectiunile Intreprinse de
Stat sunt scutite de aceastA
taxd.
6. Descoperirea unui mineral
sau zAcAmânt de substante mi-
nerale, In afar% de bitumine, In-
teo regiune unde acesta este ne-
Tunoscut, confer% descoperitoru-
www.digibuc.ro
lui un privilegiu la acordarea
permisului exclusiv de explo-
rare.
De acest privilegiu beneficiazä
basil numai descoperitorul care
a incleplinit urmätoarele condi-
tiuni:
1. SA posede un permis de
prospectiune, acordat conform
legii pentru teritoriul asupra cd-
ruia intelege sä faca cercetäri.
Acest permis trebue sA fie emis
la o datä anterioarä descoperi-
rii sale Mr% ca valabilitatea lui
sä fi expirat.
2. SA fi anuntat autoritätii mi-
niere locale intentiunea sa de a
Intreprinde cercetdri pe anume
suprafete din teritoriul cuprins
In permisul säu de prospectiune,
indicAnd pe cat posibil pe pro-
prietarii respectivi.
Autoritatea minierä localá va
elibera dovadá de primire.
Privilegiul pentru atordarea
permisului de explorare ope-
reazd in favoarea descoperito-
rului, atât pe viitor, din momen-
tul depunerii cererii sale de per-
mis exclusiv de explorare la au-
toritatea minier% localä, ckt
pe un interval de 10 zile ante-
rioare depunerii acestei cereri.
Toate cererile de permis ex-
clusiv introduse InAuntrul aces-
tor 10 zile de diversi solicitatori
nedescoperitori sunt anulate prin
efectul privilegiului descoperito-
rului.
Cererile de permis exclusiv
anterioare celor 10 zile ce pre-
ced depunerea cererii descope-
ritorului, anuleazä, efectele pri-
vilegiului descoperitorului, cere-
rea sa fiMd consideratA ca o
simplä cerere de permis exclu-
siv de explorare, venitä In con-
curentä cu celelalte si care se
va solutiona conform dispozitiu-
nilor art. 7.
Autoritatea minierá va hire-
 24 Martie 1937 619

gistra cererea In registrul spe- fera dreptul la obtinerea ulte-

cial, iar dacil se constatd cä nu
s'au anexat toate planurile $i
actele prevAzute la art. 10, va
aräta in scris clescoperitorului
actele ce urmeazg a depune in
rompletare, fixând un termen de
60 zile.
Dupà expirarea acestui ter-
men cererile ce nu intrunese
conditiunile legate se considerti
respinse.
Astfel de descoperiri sunt ex-
cluse pe teritoriile acoperite cu
drepturi de explorare recunos-
cute de Stat $i pe durata pe care
au fost acordate.
Supraf ate cerutä In explo-
rare In baza privilegiului de
descoperitor, poate fi redusä de
cätre minister, In functie de ca-
pacitate tehnicä $i financiarà a
solicitatorului, constatatà prin-
tr'un raport motivat al autori-
tätij
CAPITOLUL II
Explorarea
Permis exclusiv
7. Explorarea cuprinde lu-
cräri miniere mai importante,
ca: puturi, sondaje, galerii
orice alte sttpdturi care urmä-
resc constatarea efectivä a exis-
tentei $i desvoltärii unui zäcä-
mânt exploatabil.
Pentru acest fel de lucrdri,
oricine, individual sau In socie-
tate, poate cere autoritätii mi-
-niere un permis exclusiv pe ter-
men limitate pentru explorarea
regiunii In limitele U11.111 peri-
rnetru rezervat.
Se excepteaza petrolul- pentru
care nu se pot acorda permise
de explorare decât soc'etätilor
având ca principal object ex- Pentru acest fel de permise,
ploatärile miniere. durata de trei ani previlzutä de
Lucrdrile efectuate In baza lege, incepe 6 luni dela data In-
permisului de explorare con- scrierii cererii, iar pentru cele
www.digibuc.ro
Hoard a concesiunii in limitele
$i conditiunile prezentei legi.
Permisul de explorare se a-
cordä solicitatorilor numai pe
baza capacitätii lor tehnice
financiare, necesarà pentru ex-
plorarea cerutd $i dacg aceastil
acordare este in interes natio-
nal.
La acordarea permiselor de
explorare, pentru bituminile li-
chide, se va avea in vedere so-
cietätile care au capacitate teh-
nicA $i financiarà al chror capi-
tal este nominativ, detinut in
majoritate de cetäteni români $i
al cäror consiliu de administra-
tie este alcätuit In intregime din
cetäteni români. La patru peri-
metre de explorare atribuite ori-
caror societäti anonime indepli-
find conditiunile legii, se va re-
zerva un perimetru nentru aceste
societäti. De aceastä dispozitiune
pot beneficia numai societätile
care au cel putin doi ani de exis-
tentä, cu activitate de foraj $i cu
corditiunea de fi indeplinit
obligatiunea in legriturä cu per-
misele de explorare anterior ob-
tinute sau sä fi renuntat la a-
cele permise. Mai multe socieräti
dintre acestea not cere impreung
un perimetru. Transmiterea unui
perimteru este admisä numai In-
tre aceste societäti $i cu inde-
plinirea cerintelor din prezenta
lege.
In regiunile miniere din Mun-
tii Apuseni $i Baia-Mare, pen-
tru substantele miniere din cl.
II, permisele de explorare se a-
corn, bä$tinasilor pentru o su-
prafatä de cel mult 40 ha, celui
dintâiu inscris In registru spe-
cial.
620 24 Mart le 1937
in curs de resolvare 6 luni dela
publicarea prezentei legi.
Obligatiunea de lucru, prevä-
zutti de art. 11 incepe dela da-
tele de mai sus, lucrárile ur-
mând a se executa independent
de celelalte forme legale si de
punerea in posesie, pe riscul de-
tindtorului permisului.
Acesta este obligat, determi-
nand pe plan locul unde va lu-
cra, sd anunte in prealabil au-
toritatea minierd locald, care va
proceda la afisarea planului,
conform dispozitiunilor art. 13.
Sunt bástinasi in intelesul pre-
zentei legi, locuitorii näscuti si
având domiciliul in reginuile
miniere din Muntii Apuseni si
Baia-Mare, si care se ocupá si
cu mineritul, fie ca proprietari
minieri; fie ca muncitori.
Asupra teritoriilor pentru care
s'au fäcut cereri pentru permise
exclusive de explorare si pând
la completa lor rezolvare, nu se
pot recunoaste drepturi de prim-
inscris.
Statul va putea intreprinde el
insusi lucritri de explorare, fie
singur, fie in asociatie cu altul,
cu observarea prescriptiunilor
din legea de fatä.
Cererile pentru permise exclu-
sive de explorare, inregistrate la
autoritätile miniere si nerezol-
vate prin Decretul Regal pand la
data publicdrii legii de fatd, se
vor rezolva dupd normele acestei
legi.
8. Perimetrele rezervate pen-
tru explorare nu se pot acorda
deck in regiunile declarate ex-
plorabile.
Regiunile explorabile vor fi de-
terminate de Ministrul Indus-
triei si Comertului cu avizul In-
stitutului Geologic al României,
fie din oficiu, fie dupä cererea
celor interesati. Regiunile care
formeazd rezerve de exploatare
www.digibuc.ro
nu pot fi declarate regiuni ex-
plorabile.
Perimetrul de explorare va.
avea forma pdtratd sau -drept-
unghiulard, cu laturile orientate
Nord-Sud si Est-Vest. Di cazul
când perimetrul se invecineazd
cu terenuri de contururi neregu-
late, asupra cdrora existá drep-
turi anterioare, laturile perime-
trului se vor racorcla cu limitele
acestor terenuri.
La perimetrele de fornad drept-
unghiularä, raportul infra la-
tuna scurtä si cea lungd va res-
necta proportia minimä stabilitä.
la grupa respectiva de zácd-
mint e.
Suprafata perimetrului rezer-
vat pentru explorare nu poate
fi mai micil decal suprafata mi-
nimd, asupra cdreia se poate in-
stitui o concesiune in grupa res-
pectivá de zdciiminte.
La zäcdmintele in aluviuni,
forma perimetrului rezervat nu
este supusä cerintei de mai sus,
ci urmeazd in genere sinuozita-
tea clepunerii aluvionare.
In regiunea minierd Rosia-
Montana i Corna, Mstinasilor
li se va acorda perimetre in
forme cilitulrice sau sferice, o-
bisnuite In aceste localitáti.
9. Permisul de explorare se
acorn. prin Decret Regal, dung
propunerea Ministerului Indus-
triei si Comertului.
Exploratorul va pläti in tim-
pul valabilituíii permisului ex-
clusiv o taxd anuald de 2.000
pânä la 10.000 lei, dupd normele
ce vor fi stabilite prin regula-
ment.
Pentru explorarea substante-
lor minerale din clasele II, III,
IV, V, VI $i VII, taxa anuald
va fi de 500 lei, iar pentru bá-
tinaii din Muntii Apuseni
Baia-Mare taxa va fi de 250 lei.
Pentru explorarea bitumini-
 24 Martie 1937
lor din terenurile din categoria
II (art. 180), exploratorul va
mai pläti câte 3.000 lei de hectar,
proprietarilor suprafetelor in-
globate in perimetru si stabilite
conform dispozitiunilor art. 38;
In cazul când explorarea se
transformä In concesiune, su-
mele astfel plätite vor fi deduse
de concesionar din cotele cuve-
nite acestor proprietari, potrivit
art. 192.
10. Cererea pentru permisul
de explorare va fi fäcutá in 4
exemplare.
La aceast'ä cerere se va anexa:
1. Un memoriu de prospec-
tiune asupra regiunii unde se
aflä situat perimetrul solicitat,
7nsotit de o hartä la scara 1:
20.000 päng la 1: 100.000 a re-
giunii care cuprinde perimetrul
solicitat.
In memoriu se va arata pro-
gramul de lucräri pe care peti-
tionarul intelege a-1 executa.
2. Planul cotat la scara 1:
5.000 sau 1: 10.000 al perime-
trului solicitat si In rapoet cu
perimetrele invecinate.
Planul va fi depus in 6 exem-
plare executate pe panz5, de calc
si va fi insotit de o listä a pro-
prietarilor suprafetei inglobatä,
in perimetru, omiterea unora
dintre proprietari neputând Im-
piedeca acordarea permisului.
3. Actele prin care se justificg
capacitatea financiarä si teh-
nia, a solicitatorului de a intre-
prinde si conduce lucräri de ex-
plorare pentru substantele soli-
citate si de a satisf ace obliga-
tiunile de platá pentru lucräri
si indemnizäri, pentru ocuparea
suprafetei si mice taxe.
4. Dacd cererea este fäcutä in
numele unei persoane juridice,
se va alatura dovada existentei lor interesati, timp de 10 zile
legale a persoanei si Imputerni- dela primirea lor. In acest inter-
cirea reprezentantilor ei. val, va reuni pe locuitori, prin
www.digibuc.ro
621
5. Recepisa de plata taxei de
explorare pentru primul an.
Cererea de explorare fäcutá de
bästinasii din Muntii Apuseni si
Baia-Mare se va intocmi in 2
exemplare, adAugändu-se in plus
câte o cerere pentru fiecare co-
munä pe teritoriul cäreia ar c5,-
dea perimetrul cerut.
Autoritatea minierä va pune
la dispozitia acestor solicitatori
o hartä la scara 1: 5.000 pe care
solicitatorii vor Inscrie pozitia
exactä a perimetrului cerut.
La cerere se va anexa si reci-
pisa de depunerea taxei de 25D
lei.
11. Cererea va fi inregistratä
la Autoritatea Minierä Regio-
nalä si se va trece intr'un re-
gistru special.
Autoritatea minierä regionalá
va remite In acelasi timp solidi-
tatorului o copie a cererii si a
planului cu data si numärul de
inregistrare, semnatá de seful
autoritätii regionale.
In caz când cererea nu hide-
plineste conditiile cerute de art.
10, autoritatea minierd va in-
vita, prin rezolutia pusä pe ori-
ginal si copie, pe solicitator sá
se conforme cerintelor zisului
articol, In termen de 60 zile, in-
dicând actele ce urmeazá a fi
completate.
Când cererile indeplinesc con-
ditiile art. 10, autoritatea mi-
nierá regionalá, In termen de 10
zile dela inregistrare, va trimete
primäriilor comunelor de pe al
caror teritoriu se gäseste peri-
metrul, o copie a cererii, a pla-
nului si a listej proprietarilor
suprafetei cuprinsg in perime-
tru, pentru afisare.
Primarul afiseazd cererea si
tine aceste acte la dispozitia ce-
622 24 Martie 1937
bätaie de tobä sau prin alte mij-
loace, intr'o Duminicg sau sär-
bätoare, aducanclu-le la cunos-
tintä obiectul cererii, incheind
despre aceasta proces-verbal.
Proprietarii suprafetei inglo-
bate In perimetru $i oricine ar
pretinde vreun drept asupra sau
In legäturä cu acest perimetru,
vor prezenta, in scris, primäriei
locale, contestatiunile ce ar avea
de fäcut, In termen de 10 zile
clela expirarea termenului de a-
fisare.
In 3 zile cel mult dupä acest
termen, primäria inapoiazá au-
toritatit miniere regionale, dosa-
rul respectiv, impreund cu toate
contestatiile ce s'ar fi ificut $i
cu actele doveditoare de inde-
plinirea operatiunilor de mai
sus.
Autoritatea minierä regionalä
primind dosarul 1'0 va da avi-
zul situ, motivat, a,supra ches-
tiunii, $i le va inainta In ter-
men de 10 zile Ministerului de
Industrie $i Cornell, care va In-
tocmi caietul de sarcini.
Caietul de sarcini va prevedea
obligatiunea pentru explorator
ca In termen de 6 luni dela data
Decretului Regal de acordarea
permisului sä, inceapá i sä, con-
tinue lucrárile in toatä durata
permisului, precum $i un mini-
mum de lucräri ce trebuesc a-
cute anual In veclerea explorärii
intregului perimetru.
Dosarul chestiunii astfel corn-
pletat va fi inaintat Consiliului
Superior de mine, care va aviza
asupra conditiunilor cerute de
legea de fatä, cu privire la per-
soana solicitatorului, cum $i
conditiunile prevrtzute In caietul
de sarcini.
Ministerul, dupá luarea avizu-
lui, hotäräste asupra admiterii
cererii.
12. Permisul de explorare se
www.digibuc.ro
acordä prin Decret Regal, care
se va publica in Mbnitorul Ofi-
cial, pe cheltuiala exploratoru-
lui,In termen de 15 zile dela
invitatia fäcutá in vederea de-
punerit sumei pentru publicare.
Nedepunerea sumei in termen
atrage anularea permisului prin
decizie ministerial&
O copie de pe decret se va ma-
inta primäriei respective $i alta,
Impreurai cu caietul de sarcini,
Directiunii Regionale.
Permisele exclusive vor fi tre-
cute In cartea minierd.
Permisul exclusiv este indivi-
zibil.
Transmiterea permisului nu se
poate face decilt cu autorizatia
Ministerului de Industrie $i Co-
mert, cu avizul Consiliului Su-
perior de Mine, sub sanctiunea
flulitätii transmiterii.
13. Punerea In posesie se face
de autoritatea minierä, regio-
nalá, cu Incheiere de proces-
verbal, In termen de 30 zile dela,
data publicärii Decretului In
Monitorul Oficial.
Cheltuielile de punere in pose-
sie sunt In sarcina exploratoru-
lui $i vor fi fixate prin regula-
ment.
Mentiune despre aceastä pu-
nere in posesie se va face In car-
tea minierä.
Cu ocaziunea punerii in pose-
sie se vor defalca din cuprinsuf
perimentului de explorare toate
terenurile asupra cArora cu oca-
zia afisdrii preväzutá la art. lt
s'a fricut dovada cä sunt drep-
turi validate definitiv.
Drepturile cáltigate, nevali-
date definitiv, vor fi defalcate
pe másura valid:Aril bor.
Cu ocaziunea autorizärii lu-
crárilor de explorare, In baza
permisului exclusiv se va pro-
ceda la afisarea planului, In
conformitate cu art. 11, pentru
 24 Martia 1937
ca cei interesati sg-si arate con-
testatiunile lor. Lucrdrile de ex-
plorare se suspenclä pentru por-
tiunile de teren pentru care se
face dovada cä existá cereri de
validare in curs sau litigii.
Pentru substantele minerale
cuprinse in clasa II, punerea in
posesie se va face din oficiu, ex-
ploratorul nefiind obligat s su-
porte cheltuielile ocazionate de
aceastä operatiune.
Pentru perimetrele acordate
sub imperiul legii anterioare si
pentru care punerea In posesie
nu s'a efectuat, ea se va face
dupg, normele legii de fatä.
Luerdri prin permis exclusiv
14. Titularul permisului ex-
elusiv nu poate ocupa terenul si
incepe executarea lucrgrilor de
explorare, Inainte de a fi plätit
proprietarului suprafetei ocu-
nath, despitgubirea cuvenitä con-
form art. 56 si urm.
15. Explorarea va fi conside-
ratrt ca terminatá câncl vor fi
executate toate lucrgrile prevä-
zute In caietul de sarcini si s'a
dovedit existenta unui zäcgmânt
exploatabil.
Substantele dobAndite In lu-
eritrile de explorare, vor putea
fi läsate de Ministerul Industriei
si Comertului la dispozitiunea
exploratorului In conditiunile
prevgzute In partea II-a a legii
pentru fiecare zgcrunânt.
Titularul permisului este da-
tor sä incleplineascd, sub sane-
tiunea retragerii, toate obligatiu-
nile inscrise in lege, In Decret
si In caietul de sarcini. Lucrg-
rile de explorare nu pot fi trans-
formate in lucräri de exploatare.
Pentru elasa II-a de zrtcg.minte
Ministerul de Industrie si Co-
mert, va putea acorcla continua-
rea lucrgrilor de explorare, pânä
la instituirea concesiunii In ca-
www.digibuc.ro
623
zul cand asupra teritoriului res--
pectiv nu existrt drepturi litigi-
oase.
Exploratorul va trimete auto-
ritàii regionale rapoar-
te trimestriale asupra mersului
lucrärilor si asupra rezultate-
lor obtinute In fiecare lung,.
La expirarea permisului. sau
In momentul când explorärile au
dat rezultat favorabil, el va re-,
mite un memoriu general asu-
pra regiunii explorate, cu lucrà-
rile efectuate si rezultatele do-,
bandite.
16. In limitele normelor fi-
xate la fiecare grupä de zgcg-
mânt, se poate acorda acelulasf
explorator douit sau mai multe
permise exclusive pe perimetre
algturate sau izolate, sau pe ti-
nuturi miniere a cgror intindere
se va fixa de rninistru, cu avi-,
zul Consiliului Superior de Mine,
bazat pe raportul Institutului
Geologic al României.
Persoanele fizice nu pot pri-
mi mai mult de trei permise de
exploraxe.
Numärul permiselor de explo-
rare pentru societäti va fi fixat
In raport cu capacitatea lor teh-
nicä si financiarg.
Pentru aceeasi clasä de zäcg.-
mânt nu se pot suprapune to-
tal sau partial doug permise ex-
elusive de explorare.
Se poate acorda permis exclu-
siv de explorare si in interiorul
unui perimetru care a fost dat
pentru exploatarea unor anumi-
te substante minerale, insg nu-
mai pentru substante diferite de
acelea cuprinse in concesiunea
acordatä. Aceastä acordare se va-
face clându-se preferintä conce.
sionarului.
Când permisul exclusiv se a-
cordg altuia cleat concesiona-
rului minei, ministerul va fixa-
de asemenea conclitiunile in care-
 624 24 Mart le 1937
trebue s facd lucrdrile de cdu-
tare, spre a nu se educe preju-
dicii lucrdrilor de exploatare a
minei.
Concesionarul minei instituite
poate cere in acest caz dela noul
-explorator o cautiune prealabild
pentru daunele ce i s'ar cauza
prin explordri.
Cautiunea se fixeazd in caz de
neintelegere intre parti de Mi-
nisterul Industriel si Comertu-
lui.
Partea nemultumitä cu suma
fixatä drept cautiune se va pu-
tea adresa justitiei; prin acea-
sta nu se vor Impiedeca ori sus-
penda lucrä'rile de explorare.
17. Durata permisului exclu-
siv pentru explorarea oricdrei
substante minerale In limitele
unui perimetru rezervat este de
trei ani.
Durata permisului Ex clusiv de
explorare se calculeazd dela pu-
herea In posesie asupra perime-
trului, iar pentru bästinasi dela
expirarea termenului de sase
juni preväzut de art. 7.
Induntrul acestui termen de
3 ani in caietul de sarcini se va
esalona si prescrie un minimum
de lucrdri anuale. Neexecutarea
lucrdrilor aferente anului res-
pectiv atrage anularea permi-
sului exclusiv de explorare.
Permisul exclusiv va fi pre-
lungit la cerere, pe câte un an, neatele a, b, c i d, se va proceda
pe o noun perioadd pând la trei
Cani, dacd exploratorul a inde-
plinit obligatiunile de lucru In
timpul primei perioade si dacd,
n'a atins zdcdmântul.
Incetarea dreptului de explo-
rare prin permis exclusiv
18. Drepturile de explorare
prin permis exclusiv, precum si
alte drepturi miniere obtinute in
baza permisului exclusiv, ince-
teazd dela sine, fárd a mai fi
www.digibuc.ro
nevoie de o dispozitiune speciald
sau formalitate, In urmätoarele
cazuri:
a) Prin expirarea termenului
pentru care a fost dat permi-
sul;
b) Prin renuntarea explorato-
rului;
c) Prin retragerea permisului
exclusiv;
d) Prin transformarea peri-
metrului de explorare In conce-
siune.
19. Permisul exclusiv se poate
retrage:
a) Cand lucrárile n'au fost in-
cepute in termenul prevdzut de
lege si caietul de sarcini, sau
când au fost suspenclate mai
mult de 60 zile, fárd motiv te-
meinic, in prealabil anuntat au-
toritdtii miniere regionale;
b) In caz când lucrárile se e-
xecutä In asa fel, incât se de-
gradeazd zdcdmântul;
c) Pentru abateri grave dela
obligatiunile preväzute In lege
sau caietul de sarcini;
d) Pentru neglijente repetate
de a comunica autoritdtii mi-
niere regionale, rezultatele lu-
crdrilor de explorare i alte date
cerute in legáturd cu aceste lu-
crári;
e) In cazul preväzut la art.
12, alin. ultim.
In cazurile prevdzute de ali-
la retragerea permisului dui:4 a-
plicarea sanctiunilor prevdzute
de art. 128.
Retragerea permisului exclu-
siv se hotdrdste prin decret re-
gal, pe baza raportului ministe-
rului cu avizul Consiliului Su-
perior de Mine.
Decretul regal se publicd in
Monitorul Oficial, declarându-se
liber perimetrul, si se va men-
tiona In cartea minierä.
20. Controlul explorärilor se
 24 Martie 1937
exercitä de autoritatea miniera,
care este obligatd sä urmäreas-
c ri lucrárile si rezultatele bor.
CAPITOLUL HI
Concesiunea
Dispozitiuni diverse
21. Concesiunea minierd defi.
ueste proprietatea minierä con-
cesionabild i persoana cdreia i
se atribue exploatarea.
Concesiunea minierd se va a-
corda prin una din urmdtoarele
forme:
a) pe baza de redeventä;
b) sub forma unei asociatiuni
Intre Stet i Intreprinderea con-
cesionard, conform legii pentru
organizarea si administrarea pe
beet comerciald a Intreprinde-
rilor i avutillor publice 1).
Concesiunile se pot acorda nu-
rnai societdtilor care au ca o-
biect principal exploatárile mi-
niere.
Pentru substantele din cl. II,
III, IV, V, VI, VII. XI si XII
concesiunea se poate acorda si
persoanelor fizice sau asociatiu-
nilor pe cuxe din Transilvania.
22. Durata concesiunii se ve
stabili in raport cu Intinclerea
perimetrului, avându-se In ve-
dere conditiunile de zdcdmânt,
precum si cele de xploatare.
Termenul de valabilitate va fi
calculat cu fncepere dela 1 a-
nuarie al anului care urmeezd
publicdrii decretului regal de in-
stituirea concesiunii.
23. Când roncesiunea este in-
stituitd pe bazd de redeventd
râtre Stat. aceastá redeventd va
fi luatil. din proclusul extractiu-
1) A se vedea Legea pentru or-
ganizarea i administrarea pe baze
comerciale a intreprinderilor i avn-
tiilor publiee, din 16 Martie 1929,
la pag. 243. vol. XVII, eu mod. 3
Ianuarie 1930.
C. Hamangiu, vol. XXV. 40.
www.digibuc.ro
625
nii numai deed% este negociabil
sau decá poate fi predat uzine-
lor färä, a fi transforinat.
Ea va fi luatá din produsul
concentrat prin operatiuni con-
secutive si anexe exploatdrii, de-
ed, proclusul brut urmeazd a fi
supus la operatiuni de concen-
trare, spre a putea fi negociabil
ori predat uzinelor metalurgice.
Redeventa cuvenitd Statului
va fi perceputd, dupd normele
prevázute de lege pentru fiecare
clasti de zdcaminte.
24. Asociatiunea Intre Stat
capitalul particular va fi consti-
atât pentru exploatare, cât
si, decá va fi cazul, pentru ope-
ratiunile industriale i comer-
ciale consecutive si anexe exploa-
tärii.
25. Oricare ar fi regimul con-
cesiunii, proprietarii suprafete-
for cuprinse fn perimetrul con-
cesionat, au drepturile de parti-
cipare, prevdzute la art. 192,
deeá zácámântul care formeazd
obiectul concesiunii era la libera
exclusive lor dispozitie, po-
trivit legilor in vigoare, fnaintea
promulgdrii Constitutiei.
Aceastä cotd, parte va fi Im-
pdrtitä Intro proprietari, pro-
portional cu suprafata fieeärei
proprietäti cuprinsä In perime-
tru.
Constatarea si plata se vor
face dupd regulile preväzute in
art. 122-125 si 192.
26. Exploratorul are drept la
valoarea unef redevente anuale
din productia brutá extrasä de
pe toate perimetrele declarate
proprietate minierd concesiona-
bird, pe baza lucrárilor sale de
explorare, afard de perimetrul
concesionat lui.
Exploratorul de bitumine li-
chide din categoria I si II (art,
179 si 180), are dreptul la rede-
ventrt numai deed el renuntá la
626 24 Martie 1937
perimetrul de exploatare ce i se
cuvine.
Exploratorul de bitumine li-
chide din categoria III (art.
185), are dreptul si la concesiune
si la redeventa prevdzutd. de art.
192.
Cuantumul redeventei este cel
stabilit in partea doua a legii la
fiecare substantä minerald i va
fi constatat si plAtit conform
art. 122-125.
Pentru toate substantele mi-
nerale, afarä de petrol, explora-
torul care renuntd la concesiu-
nea de exploatare a perimetru-
lui la care are dreptul, conform
dispozitiunilor generale ale legii
si ale celor speciale preväzute
In partea doua, la fiecare grupd
de zdcdmânt, pe lângd redeventa
ardtatä la art. precedent), are
dreptul sä fie despdgubit pentru
costul real al tuturor lucrdrilor
de explorare executate de el si
care au determinat declararea
t:oroprietdtii miniere concesiona-
bile, plus o dobândä egald cu
scontul Bdricii Nationale, märit
cu 2Vo. Dobânda se va socoti pen-
tru jumätate din timpul cuprins
Tntre data acorddrii permisului
exclusiv si data instituirii con-
cesiunii. Aceste despdgubiri vor
fi suportate de cdtre intreprin-
derile care vor obtine concesiuni
pe suprafata exploatatd de el, in-
dependent de clrepturile cuve-
nite Statului, conform legii de
fat.ä.
27. Concesiunea va fi cuprin-
sui in limitele unui perimetru de
formä pätratd sau dreptunghiu-
lard, cu laturile orientale Nord-
Sud si Est-Vest.
Se pot reuni concesiuni adia-
cente and o atare reuniune este
reclamatd de cerintele economice
miniere, insd numai cu autori-
zarea Ministerului Industriei si
www.digibuc.ro
Comertului si cu avizul Consi-
liului Superior de Mine.
Declararea proprietalii miniere-
concesionabile
28. Concesiunea se institue
numai dupd ce prin lucrdri de
explorare efectuate prin permis
exclusiv sau prin lucräri de ex-
ploatare invecinate s'a dovedit
existenta unui zdcdmânt exploa-
tabil.
Pentru instituirea concesiunii
pe o parte sau pe intreaga su-
prafatd exploratd, trebue ca zd-
cilmântul sd fie atins si urrnd-
rit, fie In directie, fie In adân-
cime, pe distante suficiente sure
a constata puterea sau desvol-
tarea sa. natura si calitatea sub-
stantelor minerale.
Pentru zdcämintele lichide sau
aa7oase, exp1orare9 constä in a-
tingerea 7ticämtintului in mai
multe nuncte si stahilirea debi-
tolui din care sd rezulte nuterea,
desvoltarea, natura si calitatea
lor.
Numdrul punctelor explorate
ru re7ultat favorabil va fi eel
in dicat In partea II-a a legit,
pentru fiecare clash' de zdcä-
mânt.
29. Autoritatea minierd regio-
nald. la cererea exploratorului,
sau clin oficiu, se va transporta
la fata locului, va cerceta in mori
amänuntit toate lucrdrile de ex-
plorare si va verifica rezultatele
obtinute, intocmind un proces-
verbal de cele constatate, Um-
du-si avizul.
Ministerul de Industrie si Co-
mert, cu avizul Consiliului Su-
perior de Mine, pe baza rapor-
tului autoritdtii miniere regio-
nale, declarä, prin decizie minis-
teriald, proprietate minierd con-
cesionabild, suprafata exploratä,
cu rezultat favorabil.
In acelasi mod se va putea de-
 24 Martie 1937
clara proprietate minierd conce-
s'onabild $i pe baza luerärilor
de exploatare invecinate.
30. Decizia ministerialä va cu-
prinde:
a) Localitatea, limitele $i su-
prafata regiunii declaratd cu-
noscutd, lucriirile de explorare
efectuate $i rezultatele lor;
b) Substantele minerale care
vor face obiectul concesiunii;
c) Restul din suprafata peri-
metrului de explorare, ce ur-
meazä. a fi exploratd mai de-
parte de acelasi explorator.
La deciziune se va anexa pla-
nul, semnat de ministru, al pro-
prietiltii miniere declaratd con-
cesionabild, cu limitele inclivi-
dualizate prin litere sau numere,
precum $i prin puncte topogra-
fice, localitäti, vdi, râuri sau
orice alte semne distinctive.
Deciziunea va fi publicatd in
Monitorul Oficial.
Acordarea concesiunii
31. Proprietatea minierd con-
cesionabild va fi impiirtità in
perimetre de concesiune, din
care o parte se va atribui explo-
ratorului, iar restul va consti-
tui rezerva Statului, conform
normelor prevAzute in partea
II-a a legii pentru fiecare clasá
de zäcdrnânt.
Perimetrele de concesiune vor
avea forma pätratä sau dreptun-
ghiulard cu orientarea laturilor
Nord-Sud $i Est-Vest $i vor fi
individualizate printr'o denu-
mire.
32. Exploratorul are dreptul
sit obtinä concesiunea de exploa-
tare asupra unui perimetru for-
mat in jurul punctelor explorate
de 0 cu rezultat favorabil, in
conditiunile legii $i cu obligatiu-
nea de a forma o societate in
termen de un an dela data pu-
blicárii fn Monitorul Oficial a
www.digibuc.ro
627
cleciziei de declarare a perime-
trului proprietate minierd con-
cesionabilä.
Decá exploratorul nu va con-
stitui o societate in termenul a-
rdtat, Statul va rdmâne liber sá
pund concesiunea in exploatare,
in conditiunile legii, rezervând
exploratorului celelalte drepturi
ce-i sunt conferite prin lege.
Exploratorii de substante mi-
nerale cuprinse in clasele II,
III, IV, V, VI, VII, XI $i XII, pot
obtine concesiunea de exploatare
Mt% a fi obligati sd formeze o
societate.
33. Perimetrele de concesiune
care formeazä rezerva Statului
vor fi acordate prin licitatie pu-
Mica.' dupd normele prescrise de
legea contabilitAtii generale a
Statului, afara de cazurile pre-
vilzute in partea II-a a legii pen-
tru anume clase de zdedmânt.
Solicitatorii de perimetre de
concesiune din rezerva Statului
vor trebui sd depund urmdtoa-
rele:
1. Date le prin care se justi-
fied canacitatea tehnicd $i fi-
nancial% a solicitatorului de a
intreprinde, organiza si conduce
exploatäri miniere de natura ce-
lei cerute, precum si de a satis-
face obligatiunile de Dlatä pen-
tru lucräri si instalatiuni de ex-
ploatare, indemnizári pentru o-
cuparea suprafetei $i pentru ori
ce alte operatiuni industriale
sau comerciale in legáturä strdn-
sd cu exploatarea.
2. Un memoriu prin care sä a-
rate programul de lucru, con-
ditiunile de realizare, precum $i
orice alte propuneri.
3. Când solicitatorul concesiu-
nii este o societate, va prezenta:
un exemplar al statutelor, al ac-
tului de constituire al societä-
tii, precum $i imputernicirea
persoanei care prezintä cererea.
 628 24 Martie 1937
34. Orice acordare de conce-
siune trebue fäcuth pe baza unui
caiet de sarcini dinainte intoc-
mit de minister, cu avizul Con-
siliului Superior de Mine, pus
in vedere si acceptat de solici-
tator.
La caietul de sarcini se va a-
nexa si planul concesiunii.
35. Caietul de sarcini va tre-
bui s cuprindä:
a) Descrierea perimetrului de
concesiune individualizat dupl
cum se area la art. 30. alin. 5;
b) Obligatiunile generale ale
concesionarului;
Durata concesiunii;
Conditiuni particulare ale
concesiunii si diverse clauze po-
trivit naturii concesiunii;
e) Programul minimal al lu-
crárilor ce urmeazä a fi execu-
tate de concesionar In toatá du-
rata concesiunii;
f) Modalitätile de calculare si
percepere a redeventelor;
g) Stipulatiunea cá perime-
trul, cládirile, masinile si unel-
tele de orice fel, constituind de-
pendintele imobiliare strâns le-
gate de exploatare, existente la
acordarea concesiunii, precum si
cele dobândite in cursul aces-
teia, vor reveni 1n patrimoniul
Statului la expirare, fárá despä-
gubire si libere de orice sarcini
sau obligatiuni de orice naturà.
Investitiunile din ultimii ani ai
concesiunii vor reveni Statului,
dupd normele preväzute la art.
81 si urm.;
h) Conditiunile si formalità-
tile cu care se va face renunta-
rea sau retragerea concesiunii;
i) Sanctiunile si modalitätile
-de constrângere a concesionaru-
lui, pentru a-si indeplini obliga-
tiunile impuse prin caietul de
sarcini.
36. Concesiunea se acordä
prin decret regal pe baza jurna-
www.digibuc.ro
lului Consiliului de Ministri du-
pá ministrului de
industrie si comert.
Decretul regal se va publica in
Monitorul Oficial.
37. Decretul de concesiune a-
ratA, numele si domiciliul conce-
sionarului, nature, situatiunea
si limitele proprietätii concesio-
nate, precum si forma si condi-
tiunile sub care se acordá con-
cesiunea.
Decretul si câte un exemplar
al planului concesiunii si al ca-
ietului de sarcini In original vor
fi pästrate In arhiva Ministeru-
lui de Industrie si Comert.
Copii certificate de pe aceste
acte si o copie a planului vor fi
predate autoritätii miniere re-
gionale si concesionarului.
0 copie a decretului si a pla-
nului vor fi trimese de autori-
tatea minierà regionalä primä-
riei comunei pe al cdrei teritoriu
se gäseste perimetrul concesio-
nat.
Primäria este obligatá a afisa
decretul fj i planul.
Punerea in posesie
38. Limitele perimetrului con-
cesionat vor fi trase pe teren
prin semne fixate pe hotar, luân-
du-se ca baza planul anexat la
decretul de concesiune.
Fixarea perimetrului pe teren
si ridicarea in plan a tuturor
suprafetelor incluse in perime-
tru, pentru determinarea hota-
relor si Intinderii lor, cât si a-
rätarea proprietarilor respectivi,
acolo unde zäcämântul era 15,-
sat la libera dispozitie a proprie-
tarului solului, se va face de c4-
tre un inginer, In conformitate
cu art. 170, pe cheltuiala conce-
sionarului.
La aceastä operatiune vor fi
chemati concesionarii invecinati
proprietarii suprafetei, prin-
 24 Martie 1937
tr'o instiintare colectiva, care se
va afisa la primdria respectivd,
cu cel putin 15 zile Inainte de
Inceperea afisarea va
fi constatatá prin proces-verbal,
Incheiat de primar.
Lucrarea va fi verificatá pe
teren, de cdtre seful autoritätii
miniere regionale sau de dele-
gatul SU, cu convocarea pärti-
tor, conform alineatului prece-
dent.
Acesta va Inchera un proces-
verbal de punere in posesie, sem,
nat si de ulna sionar, care se va
depune In aceeasi zi, In copie la
primárie, impreund eu planul si
procesul-verbal, cuprinzâncl pe
proprietarii inglobati In con ce-
siune, fárá drepturi castigate.
Dacd nu s'au ivit intarnpindri
In ce priveste limitele concesiu-
nii si drepturile castigate, In-
globate In nlanul concesiunii sau
dach ele au fost solutionate dupd
normele de mai jos, se va pro-
ceda la punerea in posesie asu-
pra concesiunii, de care autori-
tatea minierd regionald, consta-
tandu-se aceasta printr'un act
de punere In posesie; neintele-
gerile sau litigiile privitoare la
drepturile asupra suprafetei nu
Impiedecd, punerea in posesie sau
exploatarea concesiunii.
Planul ridicat si suprafata
astfel stabilita, sunt definitive,
cu conclitia Insä ca suprafata
concesiunii 0, nu depäseascd In-
tinderea prevázutä in decretul
regal. Planul anexat la caietul
de sarcini este provizoriu. Origi-
nalul planului definitiv se va
conserva In arhiva ministerului,
iar copie de pe el se va retine de
autoritatea minierd regionald si
se va preda si concesionarului.
0 and copie Impreund cu a-
ceea a decretului regal se va
trimete instantei judecdtoresti
uncle se tine cartea minierd.
www.digibuc.ro
629
Pentru proprietarii fat% drep-
turi castigate, procesul-verbal de
constatare a autoritätii miniere
regionale, prevdzut mai sus, va
stabili--in baza actelor prezen-
tate si depuse de proprietarii
cuprinsi In perimetru cota
cuvenitd, in numerar, din pretul
bánesc si cota procentuald de re-
deventd, potrivit distinctiunilor
prevdzute de art. 25 si 192.
Cei nemultumiti se vor adresa
In termen de 15 zile dela afisa-
rea procesului-verbal, comisiunii
miniere, care va judeca in prima
instantä, cu clrept de apel, la co-
misiunea de apel minierd.
Apelul se declard In termen de
15 zile .dela comunicarea hotd-
ririi, la aceeasi comisiune mi-
nierd, care-I va inainta impreunä
cu dosarul afacerii, comisiunii
de apel.
Dacd nu s'au ivit Intampindri
sau dach ele au fost solutionate
prin hotdrtri definitive, se va
dresa un proces-verbal, In baza
cdruia proprietarii sunt In drept
sá Incaseze cota parte respec-
tiva.
Un regulament special va de-
termina normele si procedura de
aplicare a prezentului articol.
39. Dela data publicdrii de-
cretului de concesiune, zácáman-
tul minier este o proprietate dis-
tinctd de aceea a suprafetei.
Zdcilmantul minier este o pro-
prietate
masinfle, puturile,
sondele, minele i alte lucrári
anexe, instalate la suprafatá sau
subterane, sunt imobile.
Aparatele, uneltele si caii ser-
vind la exploatare sunt imobile
prin destinatie.
Dreptul de a exploata o mina
este un drept real imobiliar.
Acest drept, cand este doban-
dit dela Stat, nu se poate trans-
mite sub sanctiunea retragerii
630 24 Martie 1937

concesiunii, decal numai cu au- zatä de autoritatea minierd re-

torizarea Consiliului de Minis-
tri, data dura propunerea Mi- 0 atare autorizatie este nece-
nisterului Industriei si Comertu- sard si pentru instalarea In miná
lui, cu avizul Consiliului Supe- a masinilor actionate in mod
rior de Mine. mecanic.
Asupra dreptului de a ex- Când autoritatea minierA re-
ploata o minO se pot constitui gionalA refuzA autorizatia, con-
ipoteci si privilegii. cesionarul va putea reclama Mi-
CAPITOLUL IV nisterului de Industrie si Co-
mert.
Drepturi i obligatiuni in legedurä cu 41. Dacrt se intAlnesc in cursul
concesiunea minierá exploatArii alte substante cleat
40. In limitele perimetrului cele concesionate, asociate mnsá
concesionat i márginit prin pla- cu acestea in asa fel, In acelas
nurile verticale duse prin hota- zácämânt, incAt exploatarea u-
rele perimetrului, concesionarul nora din substante atrag dupá
are dreptul sd exploateze i sa sine in mod necesar si exploa-
valorifice acele substante mine- tarea celorlalte, concesiunea data
rale ce i-au fost concesionate. asupra uneia din substante se va
El este indreptdtit in conditiu- extinde, la cererea concesiona-
nile legii de fatä: rului, i asupra celorlalte sub-
a) A deschide galerii, a face stante conexe, urmâncl fiecare re-
puturi, sondaje si alte lucrdri gimul special prevazut la clasa
subterane sau la suprafatä, In respectivä de zdcdminte.
scop de a urmári desvoltarea zd- 42. Dacà in cursul exploatärii
cOmantului, In adâncime si la zilcdmântului de substante con-
suprafatà si de a exploata sub- cesi onate, concesionarul Intâl-
stantele mtnerale ce i-au fost nete mase de roci comune din
concesionate; categoria celor care, dupä acea-
b) A efectua lucräri de pre- std lege, rdman la dispozitia pro-
gAtire, instalatiuni de masini si prietarului suprafetei, concesio-
ateliere de mice f el pentru ex- narul este liber sä utilizeze ase-
tragerea, transportul, prelucra- menea produse. färA nicio des-
rea si valorificarea substantelor pAgubire, numai intru cat are
minerale, lucrdri pentru aeraj nevoie de ele la explotarea mi-
pentru evacuarea apelor din nierd, precum si la uzine, stabi-
mind.; limente si lucrrtri care consti-
r) A instala conducte, diguri, tuesc dependinte ale exploatärii.
iazuri necesare exploatäri; a Când concesionarul Intrebuin-
construi drumuri, poduri i cdi teazA asemenea substante co-
ferate, precum si de a amenaja mune, läsate la dispozitia pro-
locuri pentru .depozitarea atAt a prietarului suprafetei, pentru in-
substantelor minerale utile cat si dustrii anexe sau le comerciali-
a subsetantelor sterile extrase; zeazd, proprietarul solului are
d) A executa orice f el ¡le OA- drept la o despagubire.
diri necesare lucrOrilor miniere Dacá proprietarul are nevoie
sau pentru acläpostul lucrAtori- de aceste substante, el va putea
lor si personalului. lua, Insá numat In cantitátile
Orice constructie sau instala- strict necesare gospoddriei sale.
tiune fixd, trebue sä fie autori- Proprietarul suprafetei poate
www.digibuc.ro
 24 Martie 1937
fi autorizat de autoritatea mini-
sd extragd din mind sub-
stante minerale ce au fost läsate
prin legea de fatit la dispozitia
sa, insd numai in cazul când
printeo asemenea extragere nu
s'ar impiedeca sau stânjeni ex-
ploatarea minierd.
Concesionarul are dreptul sä,
aleagd: fie sd e-xploateze si sd
transporte el insusi acele mine-
rale, urmând a fi despägubit de
proprietarul suprafetei pentru
cheltuielile fäcute, fie sd permitä
proprietarului suprafetei intre-
buintarea exploatärii sale mini-
ere si a mijloacelor de transport,
In schimbul unei despdgubiri co-
respunziltoare.
Dacd exploatarea substantelor
minerale läsate la dispozítia
proprietarului suprafetei s'ar
putea efectua prin lucrdri la su-
prafatd si dacä acest proprie-
tar este nevoit a renunta la ast-
fel de lucrdri din cauza exploa-
tärii miniere, el va primi despd-
gubirea fixatA dupd normele
prevdzute pentru cedarea supra-
fetii.
Neintelegerile !litre pärti, in
aceastd materie, afard de despd-
gubiri, vor fi rezolvate de co-
misiunea minierd, care va ju- responsabil
tului apelor provenite din ex-
deca in prirnd instantä, cu drept
de apel la Comisiunea Minierd
de Apel. Apelul se declarA In
termen de 15 zile dela comunica-
rea hotärîrii, la aceeasi comi-
siune minierd, care II va inainta,
impreund cu dosarul afacerii, la
Comisiunea Minierä de Apel.
43. Concesionarul are dreptul
sd dispund de apele din mine
captate de el, putându-le utiliza,
Insä numai pentru nevoile ex-
ploatärii miniere sau ale insta-
latiunilor si uzinelor in strânsd
legáturd cu exploatarea.
Aceastä utilizare poate avea
www.digibuc.ro
631
loc chiar in cazul când apele ar
fi ldsate sd se scurgd. din mina.
Dacd aceste ape care se scurg
din mind ar fi cerute si de alte
persoane, autoritatea minierä va
invita concesionarul din a cärui
mind, provin apele, ca intr'un
timp de trei luni sä declare dacd
va utiliza acele ape pentru ex-
ploatarea minierd In cursul ce-
lor doi ani urnadtori.
Dacä exploratorul nu rds-
punde la aceastd invitatiune In
termen sau dacd in decursul ce-
lor doi ani, concesionarul minei
nu face uz de drepturile rezer-
vate, atunci apele pot fi conce-
sionate si altora.
DacA concesionarul minei din
care provin apele a plätit pro-
prietarului suprafetej pe terenul
cdruia se scurg apele drept cles-
pdgubire, fie o surnd globald
odatä pentru totdeauna, fie o
platá anuald, concesionarul este
indreptAtit a pretinde dela acela
care utilizeazd apele, pe tot tim-
pul acestei utilizAri, in primul
caz, procentele legale la capi-
talul dat ca despdgubire, iar in
al doilea caz, contravaloarea dd-
rilor anuale.
Concesionarul minei nu este
de variatiunile debi-
ploatare.
Concesionarul are dreptul sA
foloseasca In interesul exclusiv
al exploatdrii zikämAtului mi-
nier concesionat lui i apele dela
suprafatd (torente, pârae, räuri,
etc.). El va putea exercita acest
drept numai In limita cantitä-
tilor disponibile din clebitul nor-
mal al cursului de apd. Directiu-
nea apelor fiind in acest caz obli-
gatA sá acorde autorizarea de fo-
losintd In conditiunile legii ape-
lor.
44. Concesionarul poate ob-
tine dreptul de a exploata por-
632 24 Martie 1937
tiuni din pddurile Statului spre
a-si procura lemnul de care are
nevoie pentru lucr.drile de strãn-
s. cu exploatarea zä-
cdmântului minier concesionat
lui, prezentânclu-se la licitatiu-
nile tinute de Ministerul Agricul-
turii i Domeniilor, In vederea
exoloattrii padurilor Statului.
In cazul child oferta sa va fi
mai micd clecât ale celorlalti li-
citatori, concesionarul are drep-
tul ca, In termen de trei zile dela
data si ora tinerii licitatiunii, sd
accepte conditiunile celei mai
avantajoase oferte, printr'o de-
claratie Inregistratd in acest ter-
men la serviciul care a tinut lí-
citati a.
Deed concesionarul va obtine
In aceste conditiuni dreptul de a
exploata o pádure, el nu va pu-
tea comercializa. färd autoriza-
rea Ministerului Domeniilor, de-
al esentele de lemn care nu co-
respund nevoilor exoloattirii sale
miniere. In caz de abatere, drep-
tul de a exploata pddurea va fi
retras, iar concesionarul va fi
impus sá pldteascd o amendd
egalä cu dublul valorii lemnului
comercializat contrar acestei dis-
pozitiuni.
45, Concesionarul este obligat
sd inceapd lucrárile in vederea
exploatärii cel mai târziu In timp
de un an dela punerea In pose-
sie.
Lucrdrile Incepute trebue sd, fie
continuate regulat fArd Intreru-
pere.
Orice lucrare minierd sau in-
stalatiune care atinge unul din
obiectivele asupra cdrora autori-
tatea minierä este imputernicità
sal exercite supraveghere si con-
trol, trebue sä fie anuntatä au-
toritätii miniere sau organului
de control, iar executarea ei nu
poate incepe decât dupd ce va fi
autorizatd.
www.digibuc.ro
De asemenea, inainte de a se
incepe exploatarea unui camp de
extractiune, exploatatorul tre-
bue sä supund autoritátii mi-
niere metoda de exploatare pe
care o va urma.
Dacá lucrarea anuntatä satis-
face prescriptiunile legii $i re-
gulamentelor, autoritatea mini-
era' autorizd inceperea ei, iar
decá e cazul, notified, odatá cu
autorizarea, observatiunile sale
mäsurile necesare pentru a
evita neajunsurile semnalate.
Dacil exploratorul nu ia md-
surile prescrise, executarea lu-
crárilor va fi opritá total satt
partial.
In contra mäsurilor luate de
autoritatea minierd locald, con-
cesionarul va putea apela, prin
Ministerul Industriei si Comer-
tului, la Consiliul Superior de
Mine, care va jucleca.
46. Suspend area sau pdräsi-
rea unei lucrdri miniere sau a
onui camp de extractiune trebue
sal fie anuntatá autorittitii mini-
ere.
Autoritatea minierd, dupd vi-
zitarea lucrdrilor, ia act de de-
claratia de pdräsire sau suspen-
dare si poate prescrie eventuale
másuri sau lucrdri de sigurantd,
afard de cele prescrise In regula-
mente, comunicând de urgentä,
rninisterului, spre a decide.
47. Orice exploatare este obli-
gatá sá tind la zi:
1. Un plan exact al suprafetei,
indicâncl limitele i punctele to-
pografice care definesc perime-
trul, ivirile la suprafatil si toate
instalatiunile aflate pe ea.
2. Planuri exacte in proiec-
tiune orizontald ale lucrdrilor-
subterane, pe etaje sau or:zon-
turi, cu arätarea portiunilor ex-
ploatate in fiecare an $i a celor
in curs de exploatare.
Ridicdrile topografice trebue
 24 Martie 1937
sä fie racordate cu cele dela su-
prafata, iar planurile respective
trebue sa se poata suprapune.
3. Planurile care sä, arate ve-
derea de fatä si diferite sectiuni
prin mina si zacamant, suscep-
tibile de a defini extinderea za-
camantului si a lucrärilor mi-
niere, nature si compozitia sub-
stantelor minerale utile intal-
nite.
4. La exploatarile de petrol si
gaze naturale, pe langa planul
de suprafata, se va intocmi pro-
file cu privire la natura si suc-
cesiunea straturilor strabátute
prin galerii, puturi si sonde; se
va comunica toate datele stiinti-
fice i tehnice care rezultä din
lucrarile executate.
5. Registrele comerciale In care
sä se arate productiunea obti-
nuta, atat in stare bruta cat si
sub forma de produse separate
sau concentrate in atelierele de
preparare mecanicá.
6. ()rice alte registre, planuri,
acte, care se vor prevedea prin
regulamente sau prin deciziuni
ministeriale.
Rap orturile exploratorului si
concesio n arului cu proprietarii
supraf et ei Inv ecinate
48. Exploratorii si exploata-
torii de orice fel de substante mi-
nerale pot fi autorizati, atat in
interiorul cat si in exteriorul pe-
rimetrului, fie acordat de Stat,
fie detinut dela particulari, sit
ocupe suprafetele necesare pen-
tru executarea lucrarilor de ori
ce fel in legatura cu explorarea,
exploatarea zacamantului, trans-
portul si valorificarea substante-
lor extrase.
In caz de neintelegere intre
parti pentru a se putea face ocu-
parea obligatorie, se va proceda
dupg. normele de mai jos.
Pentru explorari i concesiuni,
www.digibuc.ro
63a
ocupatiunea se face sub forma.
de arendare obligatorie, consti-
tuire de servituti sau expro-
prieri.
Durata ocupatiunii nu poate fi
mai lunga deck a permisulut
exclusiv sau a concesiunii.
Când prin ocuparea suprafetit
necesarä pentru executarea lu-
crärilor de explorare sau exploa-
tare a zacamantului, restul tere-
nurilor sau cladirilor aparti,
nand proprietarului respectiv
ar deveni improprii pentru a fi
folosite mai departe, in scopul $i
in conditiunile anterioare, aren,
darea sau exproprierea se va
face pentru intregul teren.
49. Arendarea obligatorie se,
institue asupra suprafetelor des-
tinate pentru utilizari de scurta
durata.
Arendarea nu va depäsi cinct
ani; ea va putea fi reinoitá.
Servituti se institue asupra su,
prafetelor destinate pentru utili-
zäri, fara a impiedeca obisnuita
folosintä a proprietarului. Ele
vor dura tot timpul cat dureaza
explorarea sau exploatarea.
Exproprierea se va deelara
pentru suprafetele destinate cäi-
br de comunicatie de orice fel si
instalatiunilor cu caracter de
duratä indelungata si care ar
putea servi eventual si la alte.
destinatiuni in caz de incetarea
exploatarii, de asemenea si pen-
tru utilizarile din urma cdrora
solul devine improcluctiv.
Se pot evacua sau expropria
orice fel de clàcjirj sau lo-
cuinte, fie in interiorul, fie in a-
fara terenului concesionat, daca
aceste masuri sunt absolut
pensabile pentru exploatare.
50. Arendärile obligatorii, ser-
vitutile si exproprierile se fac ex-
clusiv in inieresul explorärii sau
exploathrii zacamantului, a tran-
sportului produselor brute saq
b34
fabricate si valorificárii substan-
telor extrase. Ele fac parte inte-
grantd din patrimoniul explorä-
rii sau exploatárii.
La incetarea permisului de ex-
plorare sau a concesiunii din
°rice cauzd, suprafetele expro-
priate, cu instalatiunile aflate pe
ele, revin de drept Statului, fära
despägubire, afard de cazul când
pentru instalatiunile din ultimii
ani ai concesiunii s'ar fi conve-
nit altf el.
Daca Statul ar vinde bunurile
expropriate, fostii proprietari
vor fi preferati la conditiuni e-
gale. In acest scop, acestia sau
trmasii lor vor fi Instiintati pe
cale administrativd sau prin pu-
blicitate despre conclitiunile van-
Dacä ei nu vor räspunde In
termen de 30 zile dela data In-
stiintärii sau publicärii, Statul
poate vinde oricui aceste bunuri.
Procedura pentru arenddri,
servituti ;i, exproprieri
51. Cererea pentru arendári
nbligatorii, servituti sau expro-
priere va fi adresatä autoritätii
Miniere regionale. Ea trebue sá
cuprindá: locul, natura si su-
prafata imobilului, numele pro-
prietarului si felul lucrärii care
justificä ocuparea sau exproprie-
rea.
Aceastá cerere va fi prezen-
ban. In atâtea exemplare câti
sunt stiipânitorii aparenti ai a-
cestor imobile. La ea se va a-
látura un plan In dublu exem-
plar, cotat in scara de 1 : 2.500
sau la scara cadastralä si pe
care vor fi arätate lucrárile, clà-
dirile st orice alte instalatiuni
Oxistente pe acel perimetru sau
In afará de el.
52. Autoritatea minierà re-
gionalä e obligatá sa comunice
aceastá cerere primáriei locale,
www.digibuc.ro
24 Martie 1937
precum si pártilor interesate,
prin notarul coniunei, care va
lua dovadâ sau va incheia pro-
ces-verbal.
Primarul va afisa cererea la
usa primäriei si ya Incleplini
toate formele de publicitate pre-
vázute in alin. 5 al art. 11 din
aceastä lege.
Proprietarul suprafetei i ori
ce persoaná interesatá pot sd
prezinte autoritdtii miniere re-
gionale observatiunile lor In ter-
men de 10 zile dela data indepli-
nirii formalitátilor de mai sus.
$eful autoritätii miniere regio-
nale, dupá ce va face cercetári,
va examina observatiunile ivite,
dupá care isi va da avizul sat'
motivat asupra necesitdtii aren-
01'11 obligatorii, constituirii de
servituti sau exproprierii, tri-
mitând ministerului toate lucrá-
rile.
Ministerul dà deciziune prin
care stabileste definitiv asupra
necesitâtii ocupârii obligatorie
prin unul din cele trei moduri
ariltate mai sus.
53. Declararea exproprierii,
constituirea de servituti si aren-
darea obligatorie se va face In
baza acestei decizii de cátre tri-
bunalul in circumscriptia cäruia
este situat imobilul, dupá ce va
fi chemat pärtile.
Nu se va putea contesta nece-
sitatea si modul de ocupare sta-
bilite de decizia ministerialá.
Tribunalul va judeca In ter-
men de 15 zile dela introducerea
cererii, iar in ziva judecarii ase-
menea afaceri vor avea precä-
dere.
Hotárirea data,' este supusä
numai recursului In termen de
30 zile dela comunicare.
Hotäririle la ambele instante
se dau fárä drept de opozitie.
54. Exproprierea, servitutile si
 24 Martie 1937
arendarile vor fi inscrise in car-
tile miniere.
Daca aceste carti nu vor fi
inch alcatuite, cu privire la te-
renul respectiv, se va face men-
tiune in registrele de mutatiune
existente dupä legile in vigoare.
55. Despdgubirea proprietari-
lor suprafetei, in caz de expro-
priere, servituti sau arendäri o-
bligatorii va fi fixata de catre
justitie.
0 comisiune de arbitri va al-
catui prima instanta pentru fi-
xarea despagubirilor. Ea va fi
compusä din: prim-presedintele
sau presedintele tribunalului
unde e o singurä sectiune si din
doi arbitri alesi de parti.
Ea va fi prezidatä de magis-
trat si asistata de un grefier sau
un ajutor de grefa desemnat de
presedintele tribunalului.
D'acä pärtile 111.1-1 aleg arbi-
tri, sau acestia lipsesc, ei vor fi
inlocuiti cu doi judecätori prin
tragere la sorti.
Hotartrea comisiunii este data
fárd opozitie i supusä apelului
in termen de 15 zile dela comu-
nicare.
Apelul se va declara la prese-
dintele tribunalului.
Curtea de Apel jucleca de ur-
gentä si cu precädere, fara drept
de opozitie. Decizia este supusä
recursului in termen de 15 zile
dela comunicare.
56. Pentru fixarea despagubi-
rii, partile sau autoritatea mi-
niera regionalä se vor adresa
presedintelui tribunalului care
va instiinta pe pärti sä-si de-
semneze arbitrii in termen de 15
zile dela primirea instiintarii.
Despägubirea nu va putea fi
mai mica deck de douä ori va-
loarea comerciala a bunurilor
dimprejur.
Toate cheltuielile necesitate
de procedura fixärii despägubi-
www.digibuc.ro
635
rilor sunt in sarcina concesiona-
rului.
Pentru arendärile obligatorii,
plata se va stabili din trei in trei
ani.
57. Despägubirea trebue plä-
titä inainte de punerea in pose-
sie. Dad, dreptul de proprietate
va fi contestat, despägubirea va
fi consemnata la Cassa de Depu-
neri si recipisa la tribunal.
Dupä, ce s'a plätit ori s'a de-
pus despägubirea, tribunalul va
ordona punerea in posesie, care
se va efectua de autoritatea mi-
ni erg regionald, incheinclu-se
proces-verbal.
In cazul când pe baza rapor-
tului autoritatii miniere se con-
stata necesitatea ocupärii ur-
gente a imobilelor, deciziunea
ministeriald va statua si asupra
acestei urgente, va fixa pretul
provizoriu al despägubirii ce ur-
meaza a se consemna anticipat
la Cassa de Depuneri si Consem-
natiuni; rninisterul va inainta in-
treg dosarul presedintelui tribu-
nalului locului, care va decide
pe cale de ordonanta presedin-
tiala (art. 66 bis pr. civ. din Ve-
chiul Begat) ocuparea anticipata
a imobilului.
Aceasta procedura se extinde
pentru intreg cuprinsul
58. Despägubirile pentru ori-
ce alte pagube, de orice natura,
cauzate prin exploräri sau ex-
ploatári, dacá este neintelegere
intre pärti, se fixeazá de instan-
tele judecatoresti dupa regulile
dreptului comun.
Ocuparea sub orice forma a
suprafetii nu ridicä proprieta-
rului respectiv foloasele ce i s'au
rezervat prin legea de fata.
59. Când in cursul exploathrii
lucrdrile subterane se apropie
pang la o distanta de 80 m, de
un pod, de o cale de comunica-
tie, de hotarele concesiunii, sau
636 24 Mart le 1937
cand ajung la o distantä de 50
m, In apropierea edificiilor sau
regiunilor locuite, exploatatorul
este obligat sá instiinteze din
vreme autoritatea minierd, ina-
inte ca aceste distante sà fi fost
atinse. Autoritatea minierd, dupd
te viziteazd lucrárile, fixeazd md-
surile de protectiune.
Pentru edificii i regiunile lo-
cuite se pot stabili anticipat zone
de protectie. Când exploatatorul
va ajunge cu exploatarea in a-
propierea lor, va trebui sd, de-
clare mäsurile de protectie ce in-
telege a lua sau dacd, intelege a
proceda la exproprierea i eva-
cuarea lor. In acest caz lucrdrile
de exploatare nu pot fi executate
clecât In urma indeplinirii pro-
cedurii prevdzutä de lege, pentru
exproprieri sau arenddri obliga-
torii, earn de eazul când aceastä
evacuare a devenit efectiva prin
Intelegerea pdrtilor.
Pe terenuri pe care se and, mo-
numente istorice, biserici, cimi-
tire, izvoare de ape minerale,
drumuri publice, cdi ferate, di-
guri si alte lucrdri publice, au-
toritatea minierd regionald, In
interesul conservärii acestor
va stabili, cu aprobarea
ministerului Industriei si Co-
mertului, luându-se avizul auto-
nitàtii drept, o zond de pro-
tectiune in interiorul cäreia nu
poate fi admisd ocuparea supra-
fetei sau executarea de lucrdri
miniere.
Instalatiuni pentru transport
ci stabilimente industriale
miniere .
60. Infiintarea oricäror insta-
latiuni pentru transportul pro-
duselor miniere care leagd, un
centru de exploatare minierä cu
un centru de prelucrare sau
cu o statiune de incdrcare, fie
de cale feratà, fie de cale navi-
www.digibuc.ro
gabild, este subordonatd unei au-
torizdri a Ministerului Industriei
si Comertului, cu observarea dis-
pozitiunilor din aceastá lege.
Ministerul va examina mdsura
in care asemenea instalatiuni
pot rdmâne ca dependinte exclu-
sive ale uneia sau mai multor
intreprinderi, sau dacä trebuiese
rezervate pe seama Statului. In
cazul din urmd, dacd. Statul,
prin Ministerul Industriei si Co-
mertului, nu va lua in termen de
trei luni, másurile necesare pen-
tru infdptuirea acestor instala-
tiuni, este dator sà supund Con-
siliului Superior de Mine cere-
rile particularilor pentru face-
rea acestor instalatiuni. Dacä in-
stalatiunile vor fi fäcute de par-
ticulari, Statul este In drept sd.
le preia, dupd, normele art. 205,
când va crede cd este necesar
pentru interesul public.
Pentru linii ferate de orice ca-
tegorie si pentru funiculare, au-
torizarea va putea fi data nu-
mai dupd o prealabild aprobare
a Ministerului Comunicatiilor,
care va putea exercita i contro-
lul exploatdrij lor.
Infiintarea oricdrei instala-
tiuni pentru transportul produ-
selor miniere cu caracter local si
provizoriu, care leagd, diferite
puncte de lucru situate chiar pe
perimetre diferite, Insà in ace-
lasi câmp de exploatare, vor fi
autorizate de cdtre autoritatea
minierd, iar in caz de neintele-
gere, Directia minelor va decide_
61. Cererea de autorizare in-
sotita de planul regiunii, al pe-
rimetrului, al instalatiunii si a-
riltând natura acesteia, utilita-
tea ei, conditiunile de functio-
nare si de exploatape, va fi Ina-
intatä Ministerului Industriei si
Comertului prin autoritatea mi-
nierd respectivd.
Autorizarea se va da prin de-
 24 Martle 1937
ciziune ministeriald, luatd pe
baza avizului Consiliului Supe-
rior de Mine.
62. Este de asemenea nece
sard autorizarea Ministerului In-
dustriei si Comertului, cu avizul
Consiliului Superior de Mine,
pentru infiintarea si functiona-
rea intreprinderilor st stabili-
mentelor de orice fel, bazate pe
concentrarea sau transformarea
produselor miniere brute in pro-
duse negociabile, prin procedee
de preparare mecania sau alte
proceclee metalurgice si indus-
triale.
Autorizarea va fi conditionatá
de posibilitatea existentei si pro-
curdrii materiei prime in canti-
ttiti cou.spunzMoare . en puterea
de lucru a instalatiunii si de con-
ditiunile generale econornice, In
vederea celei mai bune valorifi-
cdri a substantelor din clasa res-
pectivá de zdcdminte.
Cererea de autorizare va fi
Inaintath Ministerului Industriei
Comertului, prin autoritatea
minierd regionald, Insotitd de
planurile de situatiune a instala-
tiunii si ariltând felul si utilita-
tea ei, puterea de lucru, putinta
pentru aprovizionarea normalb:
a materiel prime, conditiunile de
functionare, de exploatare si a-
cele pentru desfacerea produse-
lor obtinute in stabilimentul res-
pectiv.
Ministerul se va pronunta in
zile prin decizie motivatä, data
cu avizul Consiliului Superior
de Mine. Dacd ministerul nu se
va pronunta in acest termen, au-
torizatia se considerd acordatä.
Termenul de 60 zile va fi socotit
dela data când cererea de autori-
zare a fost inregistratd de mi-
nister.
63. Pentru instalatiunile de
transport si stabilimentele pre-
vázute mai sus, autorizatiunea
www.digibuc.ro
637
ministerului va fi insotitti de un
caiet de sarcini special, care va
prevedea condiiunhle necesare
garantärii apárbiri nationale, si-
gurantei publice si cazurile de
abateri, când autorizarea va pu-
tea fi retrasd titularului In culpti,
cu avizul Consiliului de Mine,
dui:a o prealabild somatiune.
prin care i s'a dat un termen
pentru conformare.
Personalul minier metalurgic
sau industrial
64. Orice exploatare minierä,
precum si orice stabiliment me-
talurgic sau industrial in strân-
sd leghturd cu exploatarea
sunt obligate sa comunice
autoritMilor miniere regionale
la Inceputul fiecdrui an si la
orice schimbare:
a/ Forma si numirea intre-
prinderii;
b) Numele conducdtorului, pre-
cum si al personalului de con-
ducere care are Imputernicire
din partea Intreprinderii;
c) Imputernicirea datá condu-
cátorului i celorlalte persoane
din directiune, insotite de o co-
pie a actelor.
65. Orice exploatare minierd,
precum i orice intreprindere
metalurgicá sau industriald, In
strânsd legáturá cu exploatarea
minierd, trebue sta.' aibd la punc-
tul lucrärii un director tehnic
sau sef de santier, ori sef de sec-
tie sau conducátor tehnic, dupd
Intinderea sau importanta ex-
ploatdrii sau intreprinderii. A-
ceWa vor fi ajutati de personal
tehnic de conducere, de supra-
veghere si executie, in numdr co-
respuneator cu intinderea ex-
ploatilrii i cu varietatea insta-
latiunilor miniere, metalurgice
sau industriale.
Pentru exploatdrile mici
simple, autoritatea minierd a-
638 24 Mart le 1937
preciaza asupra necesitatii unui
director tehnic, putând aproba
ca lucrärile sa, fie executate sub
directa conducere a micului ex-
ploatator sau a unei persoane
destoinice.
66. Intreg personalul tehnic,
ingineri de orice specialitate,
chimisti, geologi $i maestri tre-
bue sä aiba, o autorizatie din
partea Ministerului Industriei $i
Comertului.
Autorizarea de a functiona in
exploatari miniere sau la stabi-
limente metalurgice ori indus-
triale din tara, in calitate de di-
rector tehnic, inspector tehnic,
sef de $antier, sef de sectie sau
conducator tehnic al unei ex-
ploatäri, sau al unei intreprin-
deri, se acordä de minister, prin
brevete de $ef de exploatare, pe
specialitati, dupa, normele pre-
vazute de aceastä lege $i regu-
lamentul ei.
Brevetul se va elibera in urma
unui examen.
Ca masurd transitorie, perso-
nalul de serviciu va continua a
ramâne in functiune cu atribu-
tiunile ce are la publicarea legii.
67. Pot obtine acest brevet de
$ef de exploatare absolventii cu
diploma a unei scoli superioare
din tara sau din straindtate, de
specialitatea corespunzatoare ex-
ploatarii sau serviciului uncle
urmeaza a functiona si care au
cel putin un an de activitate
practitä efectiva in specialitatea
respectiva.
Absolventii scoalelor tehnice
speciale, care prin organizarea
programul lor de studiu nu
pot fi echivalate cu scoalele teh-
nice superioare din tara, pot fi
autorizati sä functioneze in ca-
litate de ajutoare legal respon-
sabile ale conducatorului tehnic
al unei exploatari sau a unei sec-
tiuni a exploatarii, in speciali-
www.digibuc.ro
tatea indicata de studiile ur-
mate, daca dovedesc o activitate
practita efectiva in acea specia-
litate de eel putin patru ani.
Dupa zecei ani de practica, per-
soanele din aceasta, categorie
pot dobândi brevetul de $ef de
exploatare, in urma unui exa-
men cu rezultat favorabil, depus
la Ministerul Industriei si Co-
mertului, inaintea unei comi-
siuni care va fi format)," astfel:-
un delegat al Ministerului In-
dustriei si Comertului, un pro-
fesor dela Scoala Politehnica
din Bucuresti, delegat de Consi-
liul Profesoral al acesteia; un
delegat inginer al Asociatiunii
inginerilor si tehnicienilor din
ndustria miniera, sub presedin-
tia directorului general al mine-
lor sau a inlocuitorului au le-
gal. Aceasta comisiune va fi nu-
mitrt pe aceasta cale, pe termen
de cinci ani.
Sefii de exploatare, posedând
autorizarea provizorie a Minis-
terului la publicarea legii, pas-
trea7ä" drepturile clobândite, Iärä
Indeplinirea niciunei alte for-
68. Ministerul Industriei $1
Comertului va hotart asupra
echivalarii oricarel diplome, cu
avizul conform al comisiunii de
echivalare de pe lânga 5coala
Po litehnica din Bucuresti.
Conditiunile de capacitate si
experienta pentru restul perso-
nalului tehnic vor fi fixate prirt
regulament, facându-se distinc-
tiuni dupa, actele de studii
dupa timpul de practica in ra-
mura respectiva.
Cunoa$terea limbei române, a
legilor $i regulamentelor miniere
$i industriale pentru orice cate-
gorie de personal este obligato-
rie.
69. Exploatarile miniere $i
metalurgice, rafinärii $i ateliere
 24 Martie 1937
va trebui si satisfac'ä prevede-
rile legii pentru utilizarea per-
sonalului românesc în intreprin-
deri, din 16 Julie 1934 ').
ExploatArile miniere i intre-
prinderile industriale *i metalur-
gice au obligatiunea de a primi
cu platA si la cerere practicanti
dintre elevii scoalelor speciale
din tat* care chipä absolvire
sunt susceptibili de a putea de-
veni *eft de exploatare sau con-
ducAtori tehnici, potrivit cu nor-
mele ce se vor stabili prin regu-
lament.
Obligatia de aprovizionare a
felrii
70. AtAt intreprinderile mi-
niere cât i organizatiunile pen-
tru desfacerea produselor mi-
niere brute sau transformate,
sunt obligate ca in limitele pro-
ductiunii srt asigure regulate *i
normala aprovizionare a thrii,
neputând-o restrAnge sau sus-
penda. RITA motive legitime si
fdrA invoirea expresä a Ministe-
i ului Industriei si Comertului.
Ele vor fi obligate la cererea
Ministerului, sub sanctiunile pre-
vAzute la art. 134, de a crea
pentru nevoile apArArii natio-
nale o rezervA care va fi fixatä
printr'un jurnal al Consiliului
de Ministri.
71. Statul are un drept de
preemtiune asupra cumpärärii
metalelor pretioase: aurul, pla-
tine *i argintul, la pretul mon-
dial, corespunzator finetei me-
talului pretios.
Exploatatorii de metale pre-
tioase (persoane fizice sau juri-
1) A se vedea Legea pentru utili-
zarea personalului românese in In-
treprinderi, din 16 Iulie 1934, la pag.
510, vol. XXII si Itegulament de
aplicaie, din 31 Ianuarie 1935, pag.
19, vol. XXIII.
www.digibuc.ro
639,
dice) sunt obligati sA ofere Sta-
tului in conditiunile de mai sua
tot metalul obtinut din exploa-
tare.
In consecintä, exploatatorul nn
va putea face nicio operatiune
de tezaurizare, vânzare, gajare
sau depozit asupra metalului
sau minereului, deck in caz de
refuz al Statului.
Statul are dreptul de preem-
tiune chiar din rnomentul
tractiunii minereului.
Statul poate cede prin con-
ventie BAncii Nationale, metalele
pretioase rezultemd din exerci-
tiul dreptului de preemtitme.
Numai in cazul in care Statul
sau Banca NationalA ar refuza
cumpArarea metalelor pretioase
in conditiunile de mai sus, ex-,
ploatatorii vor Si liberi sA valo-
rifice productia lor pe altA cale.
In categoria metalelor pre-
tioase vor putea fi inscrise prin
deciziune ministerialA *i alte
metale, cu avizul Consiliului Su-
perior de Mine.
Orice abateri din partea ex-
ploatatorilor, dela obligatiunile
cuprinse in alineatele de mai
sus, constitue un abuz de lucre-
dere *i se va pedepsi, conform
dispozitiunilor codului penal.
In caz de recidivA vor pierde
si drepturile miniere de exploa.,
tare ce au, färA a mai putea do-
bândi niciun fel de drepturi in
viitor.
Drepturile dobândite de terti
mai inainte de anulare se vor
realize clupA normele art. 92.
Dobânditorul de metale pre-
tioase este prezumat de rea cre-
dintd panA la proba contrarie *i
se va pedepsi pentru complici-
tate.
In caz de recidivA se va pe-
depsi ca autor principal.
Vor fi pedepsiti in acelati mod
cei care vor fura aurul din mine
 E40 24 Martie 1937
sau din instalatiunile de prelu-
erare.
Cei care vor cumpära aurul
Turat sau vor servi de interme-
Thant vor fi pedepsiti cu inchi-
soare dela 3 la 6 luni si o a-
Inendä egalä cu valoarea meta-
lului sustras, iar in caz de reci-
divä cu încloitul acestor pedepse.
Nerespectarea obligatiunilor
stabilite din prezentul articol
dau loc si la confiscarea In folo-
tul Statului a metalelor pre-
tioase dela aplicatiunea
legii.
Constatarea infractiunitor pre-
vazute In alin. 9 al prezentului
sxticol se va face fie prin orga-
hele legale, fie prin organele de
control ale Bäncii Nationale cä-
reia i se deleagä acest drept in
puterea legii.
Toti ofiterii de politie judi-
ciarä, sunt indatorati (obligati)
a da concursul lor delegatilor
Bäncii Nationale,
Denuntätorii au dreptul la 20
la sutä din valoarea metalului
nretios descoperit, far constata-
borul tot 20 la sutä,
imediat ce Statul sau Banca
Nationalä vor intra In pose-
sia sa.
Actele dresate in cauz4 se vor
inainta Bäncii Nationale, care
le va trimete la instanta de ju-
decata competentä sau
public pentru completarea
tercetärilor in vederea deschi-
tlerii actiunii publice.
Banca Nationald se va putea
tonstitut parte civilä.
Drepturile de control si urmä-
prevAzute de acest articol,
se vor exercita de &are Banca
Nationalá a României, in nu-
Me le Statului, pe toatá durata
pentru care Statul Ii va fi cedat
dreptul säu de preemtiune.
Judecata se va urma de ur-
gentä si cu precädere.
www.digibuc.ro
Capitalurile investite in noi
intreprinderi sau instalatiuni
miniere pentru extractia si pre-
lucrarea aurului, argintului sau
platinei, se vor putea amortiza
prin cote anuale si vor beneficia
pentru acele cote si de avantajul
transferului dung, cum urmeazä:
Când noua intreprindere sau
instalatiune are o productie
pand la 1.000 kg anual, are
cireptul de a obtine dela Banca
Nationalä, devize In vederea
transferului in sträinätae pen-
tru o sumä echivalentä. cu 10
la sutä din productie.
Când productia este intre 1.000
si 1.500 kg anual, transferul se
va face pentru o surná echiva-
lentä cu 20 la sutä, din productie.
Când productia este intre
1.500 si 2.000 kg anual, transfe-
rul se va face pentru o suing
echivalentä cu 25 la sutá din
productie.
Când procluctia depäseste 2.000
kg anual, transferul se va face
pentru o sumä echivalentä cu
30 la sutä, din productie.
Dacä Banca Nationalá refuzä
transferul, intreprinderea este In
drept a exporta cota de produc-
tie destinatà calculärii transfe-
rului, dupá normele de mai sus.
Pretul metalelor nobile pentru
calcularea devizelor va fi cel
mondial.
Odatrt capitalul amortizat, a-
vantajul transferului inceteazä.
Hotare in mine
72. In lucrárile miniere sub-
terane. exploatatorii invecinati
sunt obligati sä determine prin-
tr'un inginer sef de exploatare,
autorizat de Ministerul Indus-
triei si Comertului, botarele sub-
terane intre concesiuni si sä
fixeze punctele de hotar prin
semne potrivite si bine consoli-
date.
 24 Martie 1937
In caz de neintelegere intre
lexploatatori,autoritatea mini-
erg, la cererea uneia din pgrti,
va numi pe inginer, care sub de-
punerea de juramânt va fixa
hotarul subteran si va comunica
rezultatul mäsurii, eat autori-
tgtii miniere cat si pärtilor inte-
yesate.
Pang la fixarea hotarului, au-
toritatea miniera va opri lucrul
In regiunea contestatä, aplicând
sigilii. Fiecare parte este obli-
gatg a intretine galeria sau lu-
crarea minierg in stare bung si
circulabilà.
Obligatiuni pentru apdrarea
intereselor comune ale exploata-
torilor
73. Ministerul Industriei si
Comertului poate sä declare prin
deciziune, reunirea exploatatori-
lor din regiunea amenintatg
Inteun sindi cat, reglementând
compunerea, functionarea lui
modul de repartitiune a chel-
tuielilor intre cei obligati. Sin-
dicatul astfel constituit are per-
sonalitatea juridicg. 0 atare re-
uniune a exploatatorilor dintr'o
regiune in sindicat poate fi ho-
Carla de minister pentru lua-
rea oricgror mäsuri i implini-
Tea oriaror nevoi de interes ge-
neral.
Exploatatorii vor fi convocati
.spre a desemna o comisiune in-
sgrcinatg sit studieze si sit aducg
la indeplinire mäsurile pentru a-
pgrarea intereselor comune ale
exploatdrilor amenintate.
Aceastg comisiune va stabili
cuantumul cheltuielilor si cota
de participare a fiecgrui mem-
bru din sindicat.
Autoritatea minierg, pe baza
incheierii comisiunii, dà deci-
ziune care constitute titlul defi-
nitiv si executoriu de sumele ce
urmeazg sit plgteascd fiecare
J. Hamangiu, vol. XXV.
www.digibuc.ro
41.
641
membru si care sume se vor in-
case potrivit legii de urmgrire a
veniturilor Statului 1).
74. D a cA exploatatorii In
'Irma convocdrii ce li s'a fAcut
nu se unesc pentru a organiza
sindicatul, Ministerul Industriei
si Comertului, numeste o comi-
siune de trei sau cinci persoane,
cu insárcinarea de a lua toate
mäsurile pentru executarea lu-
erärilor necesare in contul ex-
ploatatorilor.
Procedure pentru stabilirea si
Incasarea sumelor este cea pre-
vgzutg in articolul precedent.
75. Când exploatarea sau zg-
cämântul sunt amenintate de o
inundatie care ar compromite
siguranta publicä, sau conser-
varea zdcgmântului, autoritatea
minierg este imputernicitg sä ia
mäsurile necesare pentru preve-
nirea si combaterea pericolului.
Aceste mäsuri pot fi locale sau
regionale, dupg extensiunea pe-
ricolului de inundare.
In acest scop, autoritatea mi-
nierg poate sä, oblige pe conce-
sionarii diferitelor exploatári a-
tinse sau amenintate de o inun-
datie sg execute in comun, pe
cheltuiala lor, lucrárile necesare,
fie pentru a scoate apa din mi-
nele inundate, fie pentru a opri
progresul inundatiei.
Pagube aduse suprafetei sau
exploatdrilor
76. Concesionarul este obligat
sg repare toate pagubele cau-
zate prin exploatare suprafetei,
clddirilor si instalatiunilor a-
flate pe ea, chiar dacg ele ar fi
datorite unui caz de fortä ma-
jor& El datoreste proprietarului
0 A se vedea Legea de urmärixe
a veniturilor Statului, din 5 Mai
1934, la pag. 217, vol. XXII, en
mod. 1 Aprlie 1935 gi 1 Aprilie 1937,
642 24 Martie 1937

solului despdgubire ordecateori Responsabilitatea exploatato-

se stabileste o legAturd, de cauzä rului ale cdrui lucräri au dep5.-
efect nitre lucrärile de exploa- sit limitele concesiunii sale, este-
tare si prejudiciul cauzat. usuratä sau chiar va putea sá nu
Concesionarul este obligat sd fie angajatä cand poate produce-
repare prejudiciul pe care ex- dovada evidentá cä a fost de
ploatarea sa 1-ar zauza proprie- bunä credintä si nu a comis in-
tarilor suprafetei, chiar In cazul cdlcarea In scop de a-si insusi
cand proprietatea prejudicitá nu bunul altuia.
este situatá deasupra lucrdrilor Despágubirea este indepen-
exploatärii. dent& de sanctiunile prevkute
Concesionarul nu se va putea de lege, si se calculeazá din mo-
sustrage dela aceastá obliga- mentul cand s'a näscut preju-
tiune pe motiv cá exploatarea s'a diciul.
fdcut rational si lucrárile au Incetarea concesiunii
fost concluse cu toate precau-
tiunile necesare. 80. Dreptul de exploatare In-
Instantele judeatoresti sunt ceteazd:
Indreptátite sá hotárascd, asu- A) Prin trecerea timpului pen-
pra pagubelor, dar nu pot sá or- tru care a fost acordatä conce-
done nicio másurd relativd la ex- siunea, sau pentru care este re-
plorare sau exploatare, aceasta cunoscut valabil actul de conce-
fiind de competenta exclusivd a siune, dupd normele prevAzute
autoritátii miniere. de aceastá lege;
77. Responsabilitatea conce- B) Prin renuntare cand se do-
sionarului este usuratá cand vedeste cä nu mai existä zdcd-
s'ar constata c& instalatiunile mânt exploatabil;
proprietarului suprafetei nu ar C) Prin retragerea concesiunii..
fi fost exerutate cu prudentd La incetarea concesiunii din
cu mäsurile de consolidare ce- _orice cauzä, concesionarul este
rute de regulile artei construc- obligat sä predea Statului toate
tive. planurile exploatárii, impreund
Cand exploatarea a avut mai cu carnetele de másuri geode-
multi concesionari succesivi, rds- zice, registrele de productiune Si
punederea o suportá concesiona- personal, precum si orice alte
rul actual. registre, acte sau documente in
78. Repararea prejudiciului legAtura cu exploatarea si valo-
cauzat unei exploatári sau ex- rificarea produselor miniere.
plordri de cdtre proprietarul so-
lului, cat i prejudiciul de orice Expirarea concesiunii
naturd ndscut In legáturà cu 81. La expirarea termenului
explorarea sau exploatarea, se concesiunii, exploatarea cu toate
va face dupg dreptul comun. clependintele i anexele ei, spe-
70. Fiecare concesionar sau cificate in art. 35, litera g, tree
explorator, este ráspunzátor de In proprietatea Statului, f Or&
pagubele pe care exploatarea vreo despägubire si libere de
sau explorarea sa le cauzeazä erice sarcini sau obligatiuni de-
concesionarului sau explorato- ()rice naturg.
rului Invecinat si este obligat a 82. In cursul celui de al cin-
restitui in naturä minereul ex- cilea an pentru petrol si in
tras sau contravaloarea lui. cursul celui de al zecelea an

www.digibuc.ro
 24 Martie 1937
pentru celelalte substante mi-
mere, care precede sfarsitul con-
cesiunii, Ministerul Industriei si
Comertului, din propria sa ini-
tiativa, au avizul Consiliului su-
perior de mine si ascultând pe
concesionar, sau provocat de a-
cesta, va fixa sau aproba, pe de
o parte programul de lucrdri ce
concesionarul e -obligat sa, exe-
cute In perioada ultimilor cinci
ani, respectiv zece ani, In scop
de a asigura continuitatea ex-
ploatarii, iar pe de alta parte,
va fixa conditiunile si normele
pentru repartitia ,Intre Stat si
concesionar a cheltuielilor f a-
cute cu aceste lucräri.
83. Inainte de expirarea con-
cesiunii si anume pentru petrol
cu trei ani, iar pentru celelalte
substante minerale cu cinci ani,
Ministerul Industriei si Comer-
tului va lua mäsuri pentru sta-
bilirea situatiunii In care va fi
repusä concesiunea dupa expi-
rare.
In acest scop si cu autoriza-
rea Consiliului de Ministri se
va tine licitatiune publick in
conformitate cu dispozitiunile
legii asupra contabilitätii Sta-
tului, pe baza unui caiet da sar-
cMi, intocmit cu avizul Consiliu-
lui Superior de Mine, In care se
va tine searna de inventarul si
valoarea realá a concesiunii1).
Caietul de sarcini va cuprinde
si programul de lucrari prevá-
zut In articolul precedent, pen-
tru asigurarea continuitatii ex-
ploatarii si totodata va deter-
mine conditiunile de capacitate
tehnica si financiard ce trebue sd
Indeplineascá solicitatorii pen-
tru a putea fi admisi la licitatie.
1) A se vedea Legea asupra con-
tabilitalii publice, din 31 Iu lie 1929,
la pag. 783. vol. XVII, ell mod. 24
Decenivrie 1932, pag. 871, vol. XX
§1 din 31 Martie 1937, in acest vol.
www.digibuc.ro
643
Licitatia va incepe dela, valoa-
rea inventarului si a concesiunii,
stabilita de Ministerul Industriei
si Comertului, cu avizul Consi-
liului Superior de Mine si cu
aprobarea Consiliului de Minis-
tri, sau dela redeventa preva-
zuta in partea a doua a legii,
pentru fiecare zaxilmant minier.
Vechiul concesionar va fi ad-
mis la licitatie färd nicio con-
ditiune speciald si la oferte e-
gale va avea un drept de prefe-
rintá la adjudecarea concesiunii
asupra sa, clacä In cursul perioa-
dei precedente a Indeplinit obli-
gatiunile din caietul de sarcini
al concesiunii, In curs de expi-
rare, si daca s'a conformat dis-
nozitiunilor legii minelor, pre-
cum si regulamentelor si deci-
ziunilor luate In baza ei.
Acljudecatarul, dad, nu este
vecbiul concesionar, va depune
o garantie pentru asigurarea
platii lucrarilor ce vor fi exe-
cutate in ultimii ani ai conce-
siunii, pe socoteala sa, de catre
vechiul concesionar.
In cazul când licitatiunea va
rámâne fard rezultat, ministerul
va publica o nand licitatie, sau
va exploata mai departe conce-
siunea pe baza legii pentru or-
ganizarea si administrarea pe
baza comerciale a intreprinderi-
lor si avutiilor pilblice.
Renunfare la concesiune
84. Concesionarul poate re-
nunta la concesiunea ce i-a fost
acordata, cand s'ar dovedi cä nu
mai exista, niciun zacarnant ex-
ploatabil de substantele mine-
rale care au facut obiectul con-
cesiunii sau c'and zácamântul
concesionat nu mai poate fi
exploatat in mod rentabil.
Cererea da renuntare trebue
adresata autoritatilor miniere
644 24 Martie 1937
regionale, ardtându-se i moti-
vele renuntdrii.
Aceastd cererea va fi notifi-
catä de concesionar tuturor cre-
ditorilor ipotecari, inscriei In
cartea minierd.
La cerere se va aldtura:
a) Inventarul complet aferent
exploatärii, cu ardtarea canti-
tätilor de materiale i produse
de orice fel, aflate In clepozitele
exploatärii
b) Planurile perirnetrului ei
ale minei;
c) 0 situatiune asupra sarci-
nilor care greveazd mina;
d) Dovada notified/1i acestei
cereri cdtre creclitorii ipotecari;
e) Ultimul bilant;
f) Un memoriu Insotit de o
situatie asupra mersului exploa-
tdrii ei productiunii pe ultimii
trei ani, care preced cererea de
renuntare.
85. Autoritatea minierd regio-
nald examinând cererea', veri-
fied situatiunea ei inainteazd do-
sarul, impreund cu avizul sdu,
Ministerului Industriel ei Co-
mertului.
Acesta dispune publicarea ce-
rerii, In extras, In Monitorul
Oficial, pe cheltuiala solicitato-
rului.
Tertii interesati vor putea
adresa opozitiuni, la cererea de
renuntare la minister, In termen
'de 30 zile dela data publicdrii
extrasului In Monitorul Oficial.
86. Consiliul Superior de Mine
va hotäri, In principiu, asupra
cererii de renuntare, dupd che-
marea creditorilor ipotecari ei
tertilor oponenti.
El va stabili conditiunile In
care renuntarea poate fi admisä
ei va fixa termenele In care so-
licitatorul va trebui:
1. Sd execute toate lucrdrile
de sigurantä perscrise conform
www.digibuc.ro
legilor i regulamentelor In vi-
goare.
2. Sd obtind radierea tuturor
inscriptiunilor care existd asu-
pra concesiunii minei.
In cazuri exceptionale, la ce-
rerea solicitatorului, aceste ter-
mene vor putea fi prelungite
de caltre Consiliul Superior de
Mine.
87. La expire rea termenelor
fixate pentru Indeplinirea obli-
gatiunilor, solicitatorul va de-
pune la minister acte prin care
sä se constate dacd concesiunea
este sau nu liberä de sarcini ipo-
tecare.
De asemenea Ministerul In-
dustriei ei Comertului va cere
autoritätii miniere regionale
sd-ei dea avizul asupra indepli-
nirii obligatiunilor, In ce pri-
veete executarea lucrdrilor de si-
gurantd impuse.
Dura depunerea actelor privi-
toare la incleplinirea obligatiu-
nilor impuse solicittoruluí, ce-
rerea este supusd Consiliului Su-
perior de Mine, care va hotdrI,
dupd ce va chema pe interesati.
Hotärirea prin care se incu-
viinteazd renuntarea va fi pu-
blicatá In Monitorul Oficial
Inscrisä, In cartea minierd.
88. Renuntarea lei produce e-
f ectele ei din ziva publicdrii ho-
tärfrii.
Concesionarul rámâne Insd,
responsabil fatä de cei intere-
sati pentru pagubele cauzate,
prin luerdrile sale de exploatare.
Impozitele ei orice däri Care
Stat referitoare la exploatare,
sunt datorate de concesionar pe
Intreg anul in care a fost ad-
misd cererea de renuntare.
89. Societatile miniere nu vor
putea Incheia lichidarea mai
inainte de reintrarea concesiu-
nii In patrimoniul Statului, ca
urmare a admiterii renuntarii.
 24 Martie 1937
Retragerea concesiunii
90. Concesiunea si autorizarea
de exploatare va fi retrasd in ca-
zurile preväzute mai jos:
1. Când exploatatorul nu a sa-
tisfäcut dispozitiunile art. 45.
2. Când Mill motive legitime
si fax-A vreo invoire sau päsuire
din partea autoritätilor miniere
exploatarea este restrânsä sau
suspendatä in asa fel cä atinge
trebuintele consumatorilor, sigu-
ranta publicä sau apärarea na-
tionald.
3. Când lucrärile de exploa-
tare se efectueazd in contra re-
gulelor artei miniere incât po-
sibilitatea exploatärii viitoare a
substantelor minerale ar fi peri-
clitatd.
4. Când exploatatorul nu satis
face prescriptiunile relative la
mäsurile de sigurantd a perso-
nalului si de conservare a zacd-
mantului.
5. In caz de päräsire a exploa
Mrii prin incetarea oricArei ac-
tivitäti, Mil o autorizare din
partea ministerului timp de un
an dela somatiunea ce s'a fäcut.
Retragerea desfiinteazd de
drept si fall indeplinirea altor
formalitAti concesiunea si drep-
tul de exploatare.
91. Retragerea concesiunii si
autorizatiunii de exploatare se
hotdräste de Consiliul Superior
de Mine, care va cherna pe ex-
ploatator si pe creditorii ipote-
cari, deed exista.
Hotärirea Consiliului Supe-
rior de Mine se dä cu drept de
recurs la Inalta Curte de Casa-
tie, in termen de 30 zile dela co-
municare, Curtea va jucleca pri-
cina de urgentä si cu preadere.
Retragerea concesiunii va fi
publicatd In Monitorul Oficial.
92. Statul poate transmite
concesiunea asupra altei intre-
prinderi dupd normele legii de
www.digibuc.ro
645
fata si in conditiunile ce se vor
stabili in noul caiet de sarcini.
Vechiul concesionar si credi-
torii sdi vor avea dreptul la o
despägubire egald cu o cotd pro-
portionald din suma rezultatd la
licitatie, corespunzatoare rapor-
tului dintre valoarea instalatiu-
nilor Mcute de concesionar si
valoarea total& a concesiunii.
Aceastä cotä se va stabili prin
hotárirea de retragere a conce-
siunii, pronuntatd de Consiliul
Superior de Mine.
Vechiul concesionar rdmâne
rdspunator fatä de cei intere-
sati de pagubele cauzate prin
lucrdrile de exploatare efectuate
de el. .
De asemenea el rämâne räs-
punzätor pentru actele sale de
administratie fdcute pânä la in-
stituirea unei administratii de
catre Mnisterul Industriei si
Comertului.
0 deciziune ministeriald data
cu avizul Consiliului Superior de
Mine va hotdri asupra situatiu-
nii in care trebue repusd conce-
siuriea.
TITLIJI, II
Regimul de punere in valoare a sub-
stantelor minerale liisate la dispozitiu.
nea proprietarilor suprafetei
93. Substantele minerale IA-
sate proprietarului suprafetei
pot fi exploatate de el insusi sau
de altii.
Orice exploatare de asemenea
substante trebue precedatd de o
cerere introdusd la autoritatea
minierä regionald. Ea va fi in-
sotitä de un plan in care sd, se a-
rate pozitia terenului fatá cu
locurile invecinate, instalatiunile
ce urmeazä a fi executate, pre-
curn si acele ce ar exista in apro-
pi ere.
Exploatarea se poate incepe
numai pe baza miei autorizdri
646 24 Martie 1937
care se va da de autoritatea mi-
niera, daca sunt indeplinite pres-
criptiunile de politic miniera
preva,zute In legi sau In regula-
mente.
Aceasta exploatare este supusä
prevederilor legii de fata si ra-
mane sub controlul superior al
autoritätii miniere, sub sanctiu-
nea prevazutä in art. 135, aln.
H, in caz de abatere, in ce pri-
ve§te:
a) Conservarea si exploatarea
economicä a maselor de aseme-
nea substante;
b) Protectiunea suprafetei i
a instalatiunilor, clädirilor afla-
te pe ea;
c) Siguranta personalului si a
lucrarilor;
d) Asigurarea nevoilor consu-
matiei interne.
Un regulament de administra-
tie publica, intocmit pe baza a-
vizului Consiliului Superior de
Mine, va determina masurile de
politie miniera pentru exercita-
rea dreptului de exploatare.
94. Dreptul de a exploata
substantele minerale läsate la
dispozitia proprietarilor supra-
fetei este un drept real imobi-
liar.
Toate drepturile i sarcinile in
legaturä cu aceasta exploatare
vor fi trecute in cartea miniera.
95. Raporturile Intre exploa-
tarile Invecinate, precum si ra-
porturile intre exploatare si pro-
prietatea suprafetei, in ce pri-
veste pagubele cauzate prin lu-
erärile de exploatare, sunt cele
reglementate de art. 76-79.
TITLUL III
CAPITOLUL I
Cornasarea §i finufuri miniere
96. In interesul protectiunii
zacámantului si al exploathrii
sale nationale, se va stabili o
www.digibuc.ro
suprafata minima, sub care o
exploatare nu poate fi Inceputä.
si efectuatä.
97. Parcelele de intindere mica
asupra carora existä drepturi
miniere de exploatarea subsolu-
lui, recunoscute sau validate,
pentru a putea fi exploatate vor
fi reunite Intre ele inteun pe-
rimetru denumit de comasare"
dupa, normele prezentei legi, pen-
tru fiecare clasa de zacamant In
parte.
98. Parcelele de suprafata ne-
exploatabile si izolate vor fi a-
lipite, la cererea celor intere-
sati, cu una din suprafetele ex-
ploatabile adiacente, cu care vor
forma un perimetru de coma-
sare.
Prin aceasta, concesionarul
sau proprietarul parcelei neex-
ploatabile sau izolate, nu doban-
deste drept de initiativa, la ex-
ploatare.
99. Perimetrul comasat con-
stitue o unitate miniera indivi-
zibilä de exploatare pe toata du-
rata pentru care a fost instituit.
Acest perimetru va fi inscris
in cartea miniera cu toate drep-
turile si sarcinile lui.
100. La expirarea drepturilor
miniere ale particularilor asu-
pra parcelelor reunite in peri-
metrul comasat, acesta reintra
in patrimoniul minier al Statu-
lui, cu toate instalatiunile aflate
pe el, daca sunt in directa, lega-
tura cu exploatarea, fara despa-
gubire si liber de orice sarcini
sau obligatiuni.
Daca proprietarul suprafetei
si-a rezervat mai inainte de pu-
blicarea legii de fatä vreun drept
asupra acestor instalatiuni, Sta-
tul are facultatea de a le retine
sau nu, acorcland in cazul In care
retine instalatiunile, despagubi-
rile ce se vor fixa conform art.
56 si urmatorii.
 24 Martie 1937
Tinuturi minier e
101. In vederea explorgrii st
exploatgrii economice a zdcg-
mintelor de minereuri complexe
sau de substante minerale utile,
a cdror localizare in zgcdminte
este imprgstiatg sau neregulatg,
precum si in vederea celei mai
bune valorificgri a oricgror pro-
duse miniere, se va putea for-
ma $i declare de Ministerul In-
dustriei $i Comertului, fie din
propria sa initiativg, fie provo-
tat de altii, tinuturi miniere, po-
trivit cu cerintele economiei mi-
hiere si econorniei nationale.
Aceste tinuturi vor forma uni
tätj in genere, suficient determi-
nate, prin limite naturale, in in-
teriorul cgrora existenta acestor
clase de zgcgminte este proba-
bild.
Formarea acestor tinuturi mi-
niere, precum i modificarea sau
completarea lor, se face prin de-
ciziune ministeriald, cu avizul
Consiliului Superior de Mine.
Deciziunea va fi publicatg, In
Monitorul Oficial.
Fiecare din aceste tinuturi mi-
niere, potrivit cu clasa de Meg-
minte ce contine, va fi pus sub
inn regim special de explorare,
cTe exploatare i valorificare,
spre a concentra operatiunile de
preparare mecanicg, precum si
tratamentul metalurgic sau in-
dustrial al produselor miniere, in
ateliere centrale, uzine sau sta-
bilimente industriale, In legg-
turd strânsg cu exploatarea zg-
cgmintelor din asemenea tinu-
turi miniere.
Regulamente pentru fiecare ti-
nut minier, intgrite prin decret
regal, dat dupg propunerea Mi-
nisterului Industriei si Comer-
tului, cu avizul Consiliului Su-
perior de Mine, vor fixa atribui-
rea tinutului minier, acolo unde
ugcgraântul este necunoscut, nor-
www.digibuc.ro
64
me pentru declararea proprietg-
tii miniere concesionabile, pre-
cum si regimul special pentru
concentrarea operatiunilor mi-
niere, metalurgice si industriale.
CAPITOLUL II
Dispozifiuni sociale
102. Intrebuintarea copiilor
femeilor la lucrgrile miniere se
va face In conformitate cu dis-
pozitiunile din legile de prote-
guire a muncii $i cele din con-
ventiile internationale in
103. Intreprinderile miniere
sunt obligate sg, aibg toate apa-
ratele moderne pentru preveni-
rea accidentelor muncii; sg ob-
serve toate regulamentele rela-
tive la aeraj, la intretinerea pu-
turilor i galeriilor, luând $i mg-
surile tehnice de sigurantg.
De asemenea sunt obligate a
avea, In imediatg apropiere de
punctul lucrgrii, aparatele res-
piratorii cele mai moderne i In
bung, stare de functionare, pre-
cum si toate instrumentele, mgs-
tile $i materialele necesare de
salvare, ce se vor determina prin
regulament.
Mai sunt obligate de a avea In
permanentg, atât la intrarea pu-
turilor, Cat si In interiorul mi-
nei, un serviciu medico-farma-
ceutic cu tot ce este necesar pen-
tru a fi In ingsurg, de a da de
urgent& toate ajutoarele nece-
sare In cazuri de accidente sau
de imbolngviri.
104. Orice accident rainier
trebue sg fie anuntat autoritä-
tii miniere cel mai tgrziu in ter-
1) A se vedea Legea pentru ocroti-
rea muneii minorilor i femeilor in
industrii, din 13 Aprilie 1928, la
pag. 1030, vol. XVXVI, al mod.
11 Oetomvrie 1932, pag. 695, voI.
XX.
648 24 Martie 1937
men de 24 ore dela producerea
lui.
Accidentele de persoane vor fi
anuntate de exploatator in ace-
Iasi timp parchetului si prima-
riei locale. Anchetarea Ion se va
face de autoritatea miniarg re-
gionalg asistatä de un reprezen-
tant al asigurgrilor sociale, as-
cultând $i pe accidentati. Dacg
reprezentantul asigurgrilor so-
ciale va lipsi, ancheta se va face
numai de autoritatea minierd.
Autoritatea minierg este obli-
gatä $i competentä sä ancheteze
accidentele de naturg a compro-
mite siguranta lucrgrilor mini-
ere, a suprafetei, a cládirilor si
instalatiunilor, sau aproviziona-
rea tgrii.
De asemenea ea este obligatg
$i competentá sg ancheteze, in
vederea aplicárii sanctiunilor din
aceastg lege, accidentele mortale
sau care au provocat rániri
grave.
Procesul-verbal de anchetg,
concluziunile autoritátii miniere
sau ale inginerilor de control,
care au cercetat cazul, va fi ina-
intat inteun exemplar Ministe-
rului Industriei j Comertului $i
un exemplar Casei Centrale a a-
sigurgrilor sociale; in cazuri de
accidente mortale sau care au
provocat rgniri grave, un exem-
plar va fi trimes $i parchetului.
In cazuri de pericol autorita-
tea minierg, are drept sá ia mä-
surile pe care le va crede nece-
sare $i sá le aducg la incleplinire
cu ajutorul personalului intre-
prinderii, care este obligat sg
execute ordinele acestei autori-
tgti.
105. Operatiunile de limita-
rea acciclentului $i de salvare in-
cep imediat sub directiunea per:
sonalului de conducere al minei,
iar din momentul and reprezen-
tantul autoritätii miniere soseste
www.digibuc.ro
la fata locului, directiunea ope-
ratiunilor de salvare o ia acesta.
cu concursul exploatatorului $i
al inginerilor exploatdrii.
El va face rechizitiunile nece-
sare de oameni, instrumente ii
orice mijloace de salvare, in co-
munele si la exploatatorii hive-
cinati.
Autoritätile administrative de
orice fel sunt datoare sg dea au-
toritgtii miniere, in caz de acci-
dente, tot concursul.
106. Intreprinderile miniere
$i stabilimentele industriale $f
metalurgice, in strânsä leggturá
cu exploatarea tuturor substan-
telor preväzute la art. 2, cu ex-
ceptia celor din clasa XII, i a-
sociatiunile miniere pe cuxe, din
Muntii Apuseni si Baia-Mare,
formate din bästina$1, sunt obli-
gate sg preleveze un minimum de
1% din beneficiul fiecgrui an,
pentru crearea unui fond desti-
nat institutiunilor de ordin so-
cial $1 cultural, In favoarea func-
tionarilor $1 lucrgtorilor.
Prin beneficiu net se Intelege
acel stabilit de cgtre organele
fiscale.
Statul, pentru intreprinclerile
sale proprii. va contribui cu
din beneficiul intreprinderii.
Acest fond este destinat pen-
tru construirea de dispensare,
spitale, aziluri. $coli, bái popu-
lare, case de citire pentru Donor,.
$i biserici, in regiunile miniere.
De asemenea, poate fi desti-
nat pentru intretinerea in sta-
tinnile balneare $i climatice a
muncitorilor bolnavi.
Aceste prelevgri se vor incasa
de Ministerul Inclustriei si Co-
mertului, cu legea de urmärire
a veniturilor Statului, si va con-
stitui un fond clenumit ,.fonduI
social", care se va administra de
catre un comitet de indrumare,
 24 Martie 1937
supraveghere *i control, compus
in modul urn:Caton
a) Trei reprezentanti ai patro-
nilor, reprezentând respectiv in-
dustriile petrolifere, carbonifere
si metalifere, numiti de ministru
pe termen de 5 ani;
b) Doi reprezentanti ai func-
tionarilor particulari din indus-
tria minierà, numiti de ministru
pe termen de 5 ani, dintr'o listä
de 6 persoane recomandate de a-
sociatia inginerilor si tehnicieni-
lor din industria minierä;
c) Doi reprezentanti ai munci-
torilor, numiti pe acelasi termen
de ministru, dintr'o listä, de 15
persoane, câte 5 din fiecare ca-
tegorie, din inclustriile de mai
sus, recomandati de cätre Uniu-
nea Camerelor de muncä;
d) Directorul minelor din Mi-
nisterul Industriei si Comertu-
lui, care este membru de drept
*i prezideazd comitetul.
107. Acest comitet va exa-
mina propunerile ce se fac de
catre diversele Intreprinderi,
functionari sau de atre munci-
tori, pentru atingerea scopului
prevAzut de articolul precedent;
va lua initiativa, acolo unde se
vor constata necesitäti, dând de-
ciziuni motivate, de aprobare
sau respingere a propunerilor.
Aceste deciziuni sunt supuse
aprobärii Ministerului Indus-
triei si Comertului.
Propunerile fäcute de exploa-
tatori, aprobate, pot fi executate
sub controlul si cu concursul a-
cestor exploatäri, din fondul so-
cial.
108. Printr'un regulament
special se vor prevedea amänun-
tele pentru dare In intreprindere
pentru controlul lucrärilor si de
ce trebue sä, continä caietele de
sarcini etc.
109. Constatarea si stabilirea
cotelor legale datorate de intre-
www.digibuc.ro
649
prinderi se face de cätre Direc-
Ounea Minelor.
Cote le vor fi stabilite prin
note de debit, care vor fi comu-
nicate intreprinderilor pe cale
administrativä.
Intreprinderile miniere, stabi-
iimentele industriale *i metalur-
gice, In strânsä legäturä cu ex-
ploatarea minierd, nemultumite.
cu prelevarea stabilitä de Direc-
tiunea Minelor, vor putea face
intâmpinare motivatä In termen
de 20 zile libere dela comunica-
rea notei de debit.
Intâmpinarea se va adresa Di-
rectiei Minelor, care o va inainta
de Indatä comisiei de apel la im-
punerile miniere preväzute de
art. 117 din legea minelor, care
va hotärl asupra intâmpinärii,
potrivit cu dispozitiunile art.
117-119 inclusiv.
110. Cheltuielile de adminis-
tratie, In leg6turä cu acest fond,
nu vor depäsi 5°/o din sumele In-
casate anual.
1 11. Sumele rezultate din ve-
chile debite neincasate pänä, In
Drezent, se vor distribui, dui:a
cum urmeazä: 50°/o pentru see,-
purile arittate mai sus si 50°/o
pentru Infiintarea cärtilor mi-
niere si pentru punerea la cu-
rent a cadastrului minier al re-
giunii respective.
Toate apelurile pendinte, pri-
vitoare la aceste debite, se vor
judeca de atre instanta de apel
preväzutä mai sus, dupä nor-
mele cuprinse In art. 119 si ur-
mätorii.
CAPITOLUL III
Taxe, impozife 0 redevente miniere,
stabilirea 0 perceperea lor
112. Independent de orice alte-
däri fixate prin legi financiare-
sau de altä naturä, precum *i
prin alte dispozitiuni din legea,
de fatä, toate intreprinderile a-
650 24 Martie 1937
'vand ca obiect exploatarea de
substante minerale de orice f el
(rezervate Statului, sau lásate
la libera si exclusiva dispozitie a
proprietarului suprafetei), sunt
supuse la urmätoarele taxe si
impozite miniere:
a) 0 taxd fixa asupra supra-
Ietelor delimitate in concesiune
sau aflate in .exploatare.
Aceastä tax6 se aplicI atät
concesiunilor acordate de Stat,
tât si celor acordate de particu-
lari, indiferent dacä sunt sau nu
puse in exploatare, chiar dacg
nu sunt validate si va fi plätità
concesionari.
Proprietarii suprafetei dato-
reazä Statului aceasta taxä nu-
'Mai din momentul in care incep
sä, exploateze orice substante mi-
lierale, care s'ar afla In terenu-
rile lor si pe care au dreptul sä
le exploateze, conform legii de
fatd. Ei vor pläti taxa pentru
Intreaga suprafatà sau numai
pentru perimetrul de exploatare
delimitat si aprobat de Ministe-
rul Industriei si Comertului.
Taxa este datorità de proprie-
tari pe intregul an financiar, in-
dependent de data când incepe
'sau inceteazI exploatarea, iar
de concesionari independent de
-data când ia fiinà sau Ince-
teazA concesiunea;
b) Un impozit proportional cu
'produsul brut, calculat la valoa-
rea acestui produs, extras si ase-
zat la locul de depozitare al ex-
ploatärii. Valoarea impozabild
a produsului minier va trebui
sà fie egalà cu cel putin costul
extractiei pänä la suprafatd.
In cazul când substanta mini-
era nu are puritatea si concen-
lratiunea suficientä pentru a fi
negociabilä sau predatà direct
lizineior sau rafindriilor färti a
nai fi curdtitä sau transfor-
matà operatiuni consecu-
www.digibuc.ro
Live si accesorii exploattirii mi-
niere propriu zise, impozitul
proportional se va aplica la pro-
dusul curatit sau concentrat
care rezultà dupti transformare.
Pentru platinä, aur si argint,
impozitul proportional se va so-
coti asupra metalului obtinut,
iar la produsele concentrate
(slihuri), platinifere, aurifere
argintifere, impozitul se va so-
coti la continutul lor in metal
pretios, constatat prin analizà
in laboratorii oficiale, din care
se va scddea costul operatiuni-
lor de concentrare.
Cantitätile de substante mine-
rale combustibile intrebuintate
de intreprinderi pentru nevoi
proprii sau distribuite persona-
lului lor, precum si cantitätile
de titei si gaze pierdute din ne-
glijenta intreprinderii sau prin
accidente etc., sunt si ele supuse
impozitului proportional si re-
deventelor cuvenite Statului
Taxa fixa pe suprafafa
113. Taxele fixe pe suprafatà
sunt urmätoarele:
Lei 100 de ha asupra conce-
siunilor petrolifere acordate de
Stat sau particulari si asupra
terenurilor exploatate de pro-
prietarii suprafetei pentru ex-
tractia petrolului si gazelor aso-
ciate cu el in acelasi zAcämänt.
Lei 20 de ha pentru concesiu-
nile acordate i terenurile ex-
ploatate pentru extractia efec-
OITA a oricärei alte substante mi-
nerale, fie cà este rezervatà Sta-
tului, fie cä este läsatà la dispo-
zitia proprietarului suprafetei.
In caz and in actul de conce-
siune sunt cuprinse mai multe
substante minerale, concesiona-
rul datoreste o singurd taxd pe
suprafatà j anume pe cea mai
mare.
 24 Martie 1937
114. Impozitul proprotional
este urmdtorul:
a) 3°/0 din productia brutä pen-
tru cdrbuni si bitumine solide.
Acest impozit va putea fi perce-
put de Ministerul Industriei si
Comertului, fie in numerar, fie
in natura. Valoarea impozitului
se va socoti pe pretul mediu de
vânzare la mina, la uzina de se-
parare sau la depozitul de in-
carcare.
Perceperea in naturd se va
stabili prin deciziune ministe-
rialä data la inceputul fiecdrui
an si publicatä in Monitorul Ofi-
cial;
b) 3°/o din produsele brute ob-
tinute pentru bituminele lichide
(titeiul).
Ministerul Industriei si Co-
rnertului va hotäri prin decizie
ministeriald ca perceperea aces-
tui impozit sà se facà fie in nu-
merar socotindu-se valoarea
pe pretul mediu normal la re-
zervoarele schelei fie in na-
turd.
In primul caz valoarea se va
socoti pe pretul constatat din
vânzarea a cel putin cloud treimi
din cantitatea produsd, iar and
nu existä vânzäri, valoarea im-
pozabild se va stabili pe baza
calculului de randament si al
costului produselor obtinute.
In al doilea caz, produsele vor
fi de aceeasi calitate si puritate
cu productiunea cdreia se aplicd
impozitul. Ele vor fi predate in
rezervoarele de inmagazinare de
la originea unei conducte indi-
cate de Ministerul Industriei si
Comertului, care leagd schela cu
u rafindrie sau cu o statiune de
cale feratä. In lipsä de leghturd
-a scbelei cu acestea, proclusele
vor fi predate la originea unei
asemenea conducte din schela in-
vecinatd. Prin scheld se intelege
1ntreaga, unitate tehnicil si admi-
www.digibuc.ro
651
nistrativd a exploatdrii in raza
unei comune.
Taxele de pompaj si manco de
transport din rezervoarele sche-
lei, la originea conductelor in
legdturà cu rafindria sau cu o
statiune de cale feratä, vor fi
stabilite de comun acord intre
Ministerul Industriei si Comer-
tului si intreprinderea debitoare,
iar in caz de neintelegere va de-
cide Consiliul superior de mine.
Titeiul predat In naturd poate
sd aibd. un procent de impuri-
täti de maximum 1Y2 la sutd.
Dacä procentul de impuritdti
este mai mare intreprinderea
este obligatd sd-I reducd pand
la procentul maximum de mai
sus;
c) 3 la sutd la gazolina scoasd
din gazele ce se utilizeazd la re-
circulatiunea necesard sondei;
d) 3 la sutd pentru gazele ob-
tinute odatá cu petrolul (tite-
iul), independent de proportia
dintre gaze si titei. Impozitul
se va percepe In numerar la va-
loarea productiei socotitá pe
pretul mediu de vânzare in
scheld, sau in naturä dupd nor-
mele ce se vor stabili printr'un
regulament special. Valoarea
gazelor vândute se va stabili
dupà actele de vânzare ale in-
treprinderii, iar valoarea celor-
lalte cantitdti de gaze se va sta-
bili in raport cu valoarea medie
a pácurii socotitá la consumul
intern.
Captarea tuturor gazelor ema-
nate din sonde si mdsurarea lor
cu ajutorul contoarelor este o-
bligatorie. In caz de abatere, in-
treprinderile vor suferi sancitu-
nile prevázute in legea de fatä,
iar comisiunile de impuneri mi-
niere vor fi libere sd aprecieze
cantitatea si evaluarea produc-
tiei, frtrd drept de opozit'e si
apel pentru exploatator si sd im-
652 24 Mart le 1937
punâ intreprinderea la un impo-
zit de 4.50 la sutá, in loc de 3 la
suta.
Gaze le ce vor fi introduse din
nou in zdcämântul de petrol,
MIA a fi readuse la suprafatä,
nu sunt impozabile.
Statul are dreptul sá preia
fárá platä, gazele emanând dela
sondele de petrol ce apartha ori-
cáror exploatári, fie pe perime-
tre obtinute dela Stat, fie dela
particulari, atunci când nu sunt
utilizate de exploatare, ci arse
In aer, si atât timp cât intre-
minderea nu gáseste utilizarea
lor.
Gaze le se vor preda la cererea
Ministerului Industriei si Co-
mertului la capátul retelei con-
ductelor dela captare i vor fi
scutite de impozit.
In cazul când exploatatorul
utilizeazá gazele pentru extrase
de produse si Ministerul constatä
cá aceastä utilizare este neeco-
nomicá, Statul are dreptul sh
preia gazele brute, plátind ex-
ploatatorului valoarea produse-
lor fabricate de acesta.
Aceastá preluare clureazá atât
tirnn cat intreprinderea nu-0
utilizeazá ea insási aceste gaze
In mod economic.
Statul va pune in valoare ga-
zele astfel obtinute printr'o in-
treprindere de Stat, regie pu-
blica sau sub forma unei regii
mixte cu participarea capitalu-
lui exclusiv românesc;
e) 2 la sutá din productia bru-
ta, pentru hidrocarburile gazei-
forme, formând zäcdminte pro-
prii.
Impozitul va fi perceput in
numerar, socotit pe pretul de
vânzare al gazelor la originea
conductei;
f) 0,25 la sutä din contrava-
loarea metalului pur pentru pla-
end, aur si argint;
www.digibuc.ro
g) 1 la sutá din productia
brutâ pentru restul substantelor
metalifere si minerale si pentru
depozitele de turba si masele de
rod comune de orice fel (cal-
care, gips, gresii, nisipuri, marne
agricol etc.;
h) 1 la surd asupra sumelor
incasate pentru hile servite si
vânzarile efectuate din apele mi-
nerale, námoluri si gaze (altele
decât hidrocarburile gazoase).
115. Cuantumul productiunif
impozabile se va constata dunä
registrele de productiune zil-
nicá, iar valoarea productlunif
se va stabili dupa registrele de-
vânzare.
Toate Intreprinderile miniere,
rie orice fel, sunt obligate O. tiná
in bunâ regula aceste registre,
autoritatile miniere având drep-
tul sn le controleze oricâral.
In caz de neconformare se vor
aplica sanctiunile prevAzute de
lege pentru asemenea abateri,
iar comisiunile de impuneri mi-
niere vor stabili cantitatea si va-
loarea productiunij dupá anre-
ciere, fgrg, drept de opozitie,.
apel sau recurs pentru exploa-
tator.
Ace lasi drept II au comisiunile
in cazul când vor constata cIt
preturile trecute in registrele cle-
vânzare ale intreprinderii nu
sunt reale.
116. Redeventele se stabilesc
de aceleasi organe si se percep
dung, aceleasi norme ca si impo-
zitele miniere proportionale, fie
in natura, fie in numerar. Ele
se calculeazá pe baza cotelor
fixate In partea a doua a legii
de fata pentru fiecare substantá
mineralá, sau celor Inscrise in
caietele de sarcini ale concesiu-
nilor, precum $i celor stabilite
prin conventiuni speciale cu Mi-
nisterul Industriei $i Comertu-
lui.
 24 Martie 1937
117. Constatarea si stabilirea
impozitelor miniere se face in
primele luni ale anului calen-
daristic pentru anii expirati, de
catre o comisiune pe fiecare ju-
-det, compusä din seful regiunii
miniere sau un alt delegat al
Ministerului Inclustriei si Co-
mertului, administratorul finan-
riar al judetului sau un alt dele-
gat al Ministerului de Finante,
un reprezentant al intreprinde-
rilor miniere din judet, tras la
sorti de presedintele sau prim-
presedintele tribunalului, la tri-
bunalele cu mai multe sectiuni,
,cu cel putin 20 zile inainte de 1
Ianuarie. In acest scop autorita-
tea miniera va inainta tribuna-
lului, pânä la 1 Noemvrie, o lista
de reprezentantii intreprinderi-
lor miniere mai insemnate din
judet, care exploateazä substan-
tele minerale rezervate Statului.
Comisiunea va avea un secretar
desemnat de seful autoritatii
miniere regionale din persona-
lul säu.
Comisiunea va putea functiona
ru 2 membri, dintre care unul
trebue sa fie seful regiunii mi-
niere sau clelegatul Ministerului
Industriei si Comertului.
Ea este indreptätitä ca dupa
ritarea pärtilor sa cerceteze re-
gistrele i sä faca orice fel de
cercetäri la fata locului sau la
sediul intreprinderii.
Impozitul va fi stabilit prin-
tr'un proces-verbal, care va fi
romunicat pärtilor In comunele
rurale de catre notar, iar in cele
urbane de catre politie.
Hotarirea comisiunii este f Ara
opozitie si supusä apelului la co-
misiunea de apel de pe lânga, Mi-
nisterul Industriei si Comertu-
lui, in termen de 20 zile dela co-
muni carea procesului-verbal.
Directiunea Minelor poate face
apel contra impunerilor miniere
stabilite de comisiunile judetene
www.digibuc.ro
653
in termen de 20 zile libere, soco-
tite dela data când lucrdrile de
impunere sunt inregistrate la
Ministerul Industriei si Comer-
tului.
Erorile de calcul rezultate din
aplicarea gresitä a celor 4 ope-
ratiuni asupra datelor cuprinse
in procesul-verbal, se pot corecta
pe cale administrativa.
118. Comisiunea de apel se
compune din:
Doi consilieri dela Curtea de
Apel din Bucuresti, desemnati
anual de Ministerul Justitiei.
Un delegat numit de Ministe-
rul de Finante.
Un delgat numit de Ministe-
rul Industriei si Comertului, din
Directia Minelor sau Directia
Recleventelor.
Un reprezentant al intreprin-
derilor miniere, numit de Minis-
terul Industriei si Comertului.
Comisiunea va functiona pe
lângd Ministerul Industriei si
Comertului si va fi prezidat5
de cel mai vechiu in grad din-
tre magistrati. Ea poate lucra
cu trei membri, dintre care unul
trebue sä fie magistrat si unul
delegatul Ministerului Industriei
si Comertului.
Delegatul Ministerului Indus-
triei si Comertului va putea fi
suplinit in caz de lipsä printr'un
supleant desemnat odatä cu el.
Pe lângä comisiune vor fi doi
secretari, dintre care until va fi
grefier sau ajutor de grefier de
la Curtea de Apel din Bucuresti
sau dela Tribunalul Ilfov, de-
semnat de presedintele comisiu-
nii. Al doilea secretar va fi de-
semnat de Ministerul Industriei
si Comertului, dintre functiona-
rii serviciilor sale, insärcinat cu
urmärirea si perceperea venitu-
rilor miniere.
Ambii vor fi numiti prin deci-
ziune ministerialä.
654 24 Martie 1937
119. Apelul trebue sä, fie mo-
tivat si insotit de toate actele do-
veditoare, sub sanctiunea nuli-
tàtji. El poate fi introdus la ad-
ministratia financiará, la auto-
ritatea minierd regional& sau la
Ministerul Inclustriei si Comer-
tului, care sunt datoare sä, le
inainteze la comisiunea de apel
de indatä ce le primesc.
Pärtile vor fi citate pe cale ad-
ministrativk Statul va fi che-
mat prin Directiunea Minelor,
care va fi reprezentatá printr'un
delegat dintre functionaril
Sustinerea apelurilor se poate
face si numai prin memorii
scrise, insotite de actele dovedi-
toare, in care caz apelantul nu
este obligat sä, se prezinte inain-
tea comisiunii.
Apelul suspendä executarea
urmáririi numai pentru cota-
parte care poate face obiectul
modificärii impunerii.
120. notärfrile comisiunii de
apel sunt atacabile numai cu re-
curs.
Recursurile se depun numai la
registratura Ministerului Indus-
triei si Comertului si vor fi Ina-
instate de urgentä, la instanta de
recurs in materie fiscalk im-
preund cu dosarele lor.
Recursul nu este suspensiv de
executare.
In caz de casare, instanta de
recurs evocâncl fondul va judeca
fn mod definitiv, de urgentä si
fárá drept de opozitie, dupá ac-
tele si dovezile prezentate main-
tea comisiunii de apel.
121. Impozitele stabilite defi-
nitiv vor fi inscrise in roluri si
date spre incasare administra-
tillor financiare.
Sunt scutite de plata impozi-
tului minier:
a) Exploatärile miniere fa-
cute de Stat in regie;
b) Piatra, pietrisul i nisipul
www.digibuc.ro
exploatate in regie de Stat, ju-
det si comune, pentru sosele si
drumuri;
c) Materialele de constructie
lásate la libera dispozitie a pro-
prietarului suprafetei, când sunt
extrase pentru fabricarea card-
mizilor, tiglelor ori pentru clä-
diri, necesare propriului salt uz;
d) Materiale din cariere in-
trebuintate la ridicarea edificii-
lor si constructiunilor de inte-
res general, ca: biserici,
spitale, fântâni, locuinte de co-
lonisti, precum $i cele intrebuin-
(ate in scopul infrumusetarii si
desvoltärii statiunilor balneare
si climaterice.
Constatarea evaluarea
redeven(ei
122. Controlul recleventelor se
face de cátre Ministerul Indus-
triei si Comertului, prin Direc-
tiunea Minelor si serviciile sale
exterioare, dupá normele ce se
vor stabili prin regulament1).
Constatarea cantitatii brute a
redeventelor, a procentului de
impuritäti, precum i -evaluarea
lor definitivä, se face pentru
fiecare perimetru concesionat
sau pentru fiecare caz in parte
de redeventä legalá sau conven-
tionalä de cätre Comisiunea pen-
tru taxe si impozite miniere,
prevázute la art. 117, printea
incheiere searatä. Cane de atac
la impuneri sunt cele prevázute
de art. 117-120 inclusiv.
123. Când Statul ia impozitul
si redeventa in naturk prcepe-
rea se va face lunar sau trimes-
1) A se vedea Regulamentul pen-
tru eonstatarea si pereeperea taxelor
miniere, din 12 Februarle 1931, la
pag. 57, vol. XIX, eu mod. 19 Mai.
1931, preeum i Regulamentul pen-
tru constatarea drepturilor miniere
din 6 Februarie 1937, la pag. 46,
In acest vol.
 24 Martie 1937
trial dupd, cum se va stabili prin
regulament sau deciziuni minis-
teriale i in modul prevdzut in
caietele de sarcini ale concesiu-
nilor.
Constatarea se va face provi-
zoriu, printr'un proces-verbal,
iar luarea in primire se va face
de cdtre organele care vor fi pre-
väzute prin regulament cel mai
târziu dupd douä luni dela data
procesului-verbal de constatare.
Substantele minerale pe care
Intreprinderile sunt obligate sd,
le predea Statulut in naturd in
contul impozitelor si redevente-
lor, trebue sä, fie de calitatea si
purtiatea corespunzdtoare pro-
ductiei extrase din perimetrul
respectiv In perioda pentru care
stint datorite.
In cazul când redeventele si
impozitele predate si primite in
naturd, nu vor fi de calitatea
puritatea arätatd, mai sus, Intre-
prinderild respective vor fi o-
bligate sä, pláteascd, Statului, in
bani, diferenta de pret.
Hotärirea Ministerului Indus-
triei i Comertului de a percepe
redeventele si impozitele In na-
turä, va fi adusd la. cunostinta
celor interesati, prin deciziune
ministerialá, datd, la inceputul
fiecdrui an si publicatd in Moni-
torul Oficial.
124. Modul de platd a rede-
ventelor cdtre proprietari este a-
cel prevázut de art. 38 si 192.
Pentru concesiuni institulte
pand la publicarea prezentei legi,
dacd existd neintelegeri intre cei
interesati, cu privire la dreptu-
rile prevdzute prin aceastä lege,
sau existä motive serioase de in-
certitudine asupra valabilitátii
acelor drepturi, plata redeventei
se va face prin consemnare la
Cassa de Depuneri si Consemna-
tiuni, iar rec'pisa se va clepune
la comisiunea minierä respec-
www.digibuc.ro
655.
tivd. Statul sau -exploatatorul.
este liberat din momentul depu-
nerii recipisei. Normele si pro,
cedura de platd se va stabili prin
regulamentul special prevtaut la
art. 38.
125. Toate intreprinderile mi-
niere care exploateazd, fie sub-
stante minerale, proprietatea
Statului, fie substante minerale
de orice fel, ldsate la libera si
exclusiva dispozitie a proprieta,
rului suprafetei, sunt obligate sd
declare In scris autoritdtii mi-
niere regionale pând. la 20 Ia,
nuarie al fiecdrui an, cuantu,
rnul, calitatea si valoarea pro-
ductiunii extrase in anul preee,
dent. Declaratiile trebue sd, fie
conforme cu registrele de pro,
ductie si vânzare si vor cuprinde-
si suprafata tuturor terenurilor
pa care intreprinderile le-au a-
vut in concesiune in cursul anu-
lui precedent, indiferent dactl,
au fost sau nu in exploatare.
Sunt supusi acestei obligatiuni
si concesionarii minieri de orice
fel, care nu au o exploatare pe,
concesiunile lor, faptul detinerii
unei asemenea concesiuni consti-
tuind pentru ei calificarea de in-
treprindere minierä.
Declaratiunile de mai sus vor
servi comisiunilor prevdzute de
art. 117, ca punct de plecare pen-
tru stabilirea taxelor, impozite-
lor i redeventelor miniere cuve-
nite Statulul, putând fi comple-
tate de comisiuni prin orice mij,
loace ce vor gäsi necesare.
Contravenientii dela aceste dis-
pozitiuni, precum si acei care
vor fi dovediti cä, au fAcut de-
claratiuni inexacte, cu privire la
cantitatea, calitatea si valoarea
productiunii extrase, vor fi im-
pusi si urmdriti pentru plata ta-
xei pe suprafatd, a impozitului
proportional si t redeventelor
efectiv datorite, mdrite de cinci,
 656 24 Martie 1937
ori, independent de sanctiunile
prevazute de art. 135.
126. Statul este de drept pro-
prietar al productiunii ce i se cu-
vine in naturä, ca redeventa sau
impozit minier, conform legii de
fata, din chiar momentul scoate-
rii la suprafatä.
Orice Insträinare a acestei pro-
ductiuni, cuvenite Statului, este
calificata ca abuz de incredere.
Atunci când Statul percepe in
bani, conform art. 123, impozitul
minter sau redeventa ce i se cu-
sumele ce i se datoreaza cu
acest titlu, sunt garantate, atat
cu privilegiul vânzatorului asu-
pra productiei respective, cat si
en privilegiul general al fiscului
Esupra tuturor bunurilor de ori-
te f el ce apartin exploatatorilor.
CAPITOLUL IV
Sancjiuni
127. Sanctiunile se pot aplica
atât intreprinderii cat si persoa-
nei care s'a fäcut culpabilä de
abatere.
128. Pentru abaterile aratate
la art. 19, a, b, c i d, se va aplica
la prima data o amencla de
1.000-10.000 lei si se va da un
termen de 30 zile pentru Indepli-
nirea obligatiunilor.
Daca nu se conformeaza, a-
menda se poate urea pang la
20.000 lei, acordându-se un nou
termen de 30 de zile.
Daca. exploratorul nu-si hide-
plineste nici in acest termen o-
bligatiunile, permisul poate fi re-
tras.
129. Exploratorii sau exploa-
tatorti care dispun, fara o auto-
rizare prealabila a autoritätii
Thiniere, de substantele minerale
-extrase care nu le-au fost conce-
sionate, vor plati valoarea sub-
stantelor minerale si o amenda
dela 1.000 50.000 lei.
Pe Iângd aceasta se va putea pozitiunile art. 72 si 79 se aplica
www.digibuc.ro
retrage dreptul de explorare sau
exploatare.
130. Pentru abaterile privi-
toare la conditiunile de pregatire
si capacitate ce trebue sa Inde-
plineascá personalul intrebuin-
tat in intreprinderi, conform art.
65 $i urmátorii, se va aplica in-
treprinderii o amendä de 5.000
20.000 lei si se va da un termen
pann la 3 luni spre a se con-
forma.
Dura expirarea acestui ter-
men, in caz de neconformare, a-
menzile se pot urca pang la lei
50.000 pentru fiecare caz In parte.
Daca o Intreprindere nu-si an-
gajeaza conducktori tehnici care
sa intruneasca conditiunile legii
i se va da un termen de trei luni
pentru satisfacerea legii, dupä
care am enda va fi dublatä si a-
plicata din 6 In 6 luni, paná la
executarea dispozitiunilor legii.
131. Pentru neglijenta, in ce
prive$te ridicarea i inerea pla-
nurilor miniere si profilelor de
sonde pentru netrimeterea lor, a
rapoartelor $i a datelor statistice
autoritatilor desemnate tri acea-
sta lege si in regulamentele ei,
se aplicá intreprinderii o amen
da de lei 1.000-10.000, iar conclu
catorului tehnic responsabil, o a-
menclä de 500-2.000 lei.
Pentru abateri repetate in
cursul celor doi ani dela prima
sanctiune, amenzile se pot maxi
pânil la indoitul celor de mai
sus.
In af a/A de aceasta se va pu-
tea agrava sanctiunea pentru
conducátorul tehnic responsabil
prin suspendarea sau retragerea
brevetului de functionare in tara.
Maximum sanctiunilor se a-
plicä, când se infatiseaza sau se
comunica lucräri si date ine-
xacte.
132. Pentru abaterile dela dis-
 24 Martie 1937
intreprinderii amenzi dela 1.000
10.000 lei, iar conduciltorului teh-
nic sau persoanei responsabile
dela 500-5.000 lei.
Pentru abateri repetate In
cursul celor cloi an dela prima
sanctiune aplicatd, amenzile se
pot Indoi.
133. Pentru neglijentä In a-
nuntarea accidentelor ori fapte-
lor care ar putea periclita sigu-
Tanta petsoanelor i exploatäri-
lor se va aplica o amendä de
'5.000-50.000 lei, pentru Intre-
prindere Si 2.000- 20.000 lei pen-
tru conductorul tehnic sau per-
soana responsabilti. In caz de re-
-petare amenda se poate Indoi. In
razuri grave se poate suspenda
sau retrage brevetul persoanei
responsabile.
134. In caz de abateri care
produc perturbatiuni In functio-
narea serviciilor publice $i In e-
ronomia generalä a tärii, autori-
tatea minierä ira aplica atät In-
treprinderii cât i conducAtoru-
lui ei sanctiunile urmätoare:
La prima abatere o amend& de
la 50.000-100.000 lei. pentru In-
treprinclere $i dela 20.000-50.000
lei pentru conducätorul intre-
prinderii.
Pentru abateri repetate, amen-
mile se märesc la Indoitul amen-
2ii precedente, iar Ministerul In-
dustriei si Comertului va putea
Insärcina din oficiu un alt con-
ducätor.
135. §anctiunile care preced
pronuntarea hotäririi de retra-
gene a concesiunilor variazä
dupd gravitatea abaterilor, pre-
vázute de art. 90 $i dupg conti-
nuitatea sau repetarea lor,
Pentru abaterile de sub Nr. 1
se va aplica concesionarului, la
prima datd, o amendä de 5.000
20.000 lei $i i se va adresa o
somatiune, prin care i se fixeazá
C. liamangiu, vol. XXV.
www.digibuc.ro
42.
657
un termen pânä la maximum
trei luni, pentru a-si Indeplini
,
Dad, paná la expirarea aces-
tui termen concesionarul nu s'a
conformat somatiunii, i se va a-
plica o amendä Indoità $i se va
da un ultim termen de maximum
trei luni, spre a se conforma.
Daa, si aceastä somatiune rà-
mâne färl rezultat, se va retrage
concesiunea.
Pentru abaterile de sub Nr. 2
se va aplica la prima datà o a-
mendä dela 10.000-100.000 lei $i
i se va adresa o somatiune, spre
a se conforma In termenul cel
mai scurt $i care va fi fixat de
Ministerul Industriei j Comer-
tului, potrivit situatiunii.
Dacä, la expirarea acestui ter-
men abaterea continuä sau daca
ea se repetà, se va aplica o amen-
dà la 200.000 lei $i se va a-
dresa exploatatorului o nouà so-
matiune, spre a se conforma In
termenul cel mai scut posibil.
Dacg $i In urma acestei soma-
tiuni interventia autoritätii mi-
niere rämâne färä rezultat, se
va retrage concesiunea 5i autori-
zarea de exploatare. Pânä la pro-
nuntarea retragerii $i luarea In
primire a exploatärii instalatiu-
nii sau organizatiunii de des-
facerea produselor. Ministerul
va instituj ún administrator, pe
socoteala exploatatorului, pe
care D. va imputernici sä facA
toate lucrärile qi sä ia toate mà-
surile neeesare.
Pentru abaterile de sub Nr. 3
sunt aplicabile acelea$1 sanctiuni
ca pentru abaterile de sub Nr. 1.
Pentru abaterile de sub Nr. 4
se va aplica la prima datà o a-
mendà dela 10.000-50.000 lei.
In acelasi timp exploatatorul
va fi somat sä, se conformeze In-
tr'un termen ce i se va fixa, iar
conducätorului tehnic responsa-
658 24 Martie 1937

bil al exploatärii i se va da aver- miniere, sau directiunii minelor,

tisment.
In caz de repetare, exploatato-
rul va fi din nou somat, aplicân-
du-i-se o amendd Indoitä, iar
conducgtorului responsabil al
exploatdrii i se va aplica o a-
menda de 5.000-20.000 lei.
Dacd datoritd neindeplinirii a-
cestei obligatiuni s'au provocat
accidente de proportli mai im- miniere, aplicd amenda la prima
portante, provenite dinteo mare abatere si are dreptul de a sus-
neglijentä, Ministerul Industriei penda temporar autorizarea de
si Comertului va putea sd proce- functionare, la exploatári, sau In
deze la retragerea concesiunii si tail a personalului tehnic infe-
autoriz'drii de exploatare, iar rior.
conducdtorului In culpd i se
poate retrage autorizarea de a
functiona In tara, In acea cali-
tate, pe termen limitat sau pen-
tru totdeauna.
13ânä la pronuntarea retrage-
rii concesiunii, Ministerul va nu-
ini din oficiu un administrator
Imputernicit sä facd toate lucrd-
rile si s'a ia toate mäsurile nece-
sare, cheltuielile privind pe ex-
ploatator.
136. Pentru abaterile dela ori-
ce alte dispozitiuni prevdzute in
lege, In regulament sau deciziuni
date de autoritatea miniera In
exercitarea dreptului ei de con-
trol asupra exploatdrilor miniere,
metalurgice sau industriale ori
comerciale, In strânsd legdturd
cu exploatarea minierd, se va a-
plica sanctiunile prevdzute de
art. 133.
137. Abaterile dela prescrip-
tiunile cuprinse In legea de fatä,
In regulamente si cleciziuni pri-
vitoare la minerit, precum si la
operatiuni conexe, vor fi con-
statate de autoritatea minierd
regional& de organele ei, pre-
cum si de oHce alt delegat Ina-
puternicit de Ministerul Indus-
triei si Comertului, prin pro-
cese-verbale, din care un exem-
plar se va Inainte, comisiunii
iar un exemplar se va remite-
pärtii.
Partea interesatá va putea Ina-
inta comisiunii miniere, sau di-
rectiunii minelor, In termen de
15 zile, memorii scrise In apd-
rarea sa.
Comisiunea minierd, pe baza
constatdrilor fäcute de organele
Contra sanctiunilor aplicate de
aceastd comisiune se poate face
apel la comisiunea minierd de
apel, In termen de 15 zile dela
comunicare. Apelul trebue sd fie
motivat si va fi depus la direc-
tiunea minierd regional& care II
va Inainta de urgentd Impreund
cu dosarul comisiunii miniere de
apel, prin directiunea minelor.
Amezile pentru abateri repe-
tate, precum si dreptul de a sus-
penda sau de a retrage brevetuf
de functionare al personalului
tehnic superior, vor fi aplicate
numai de directiunea minelor.
Deciziunile directiunii minelor
sunt supuse apelului la comisiu-
nea minierd de apel, In termen
de 15 zile dela comunicare.
Apelul va fi motivat si va ff
depus la directiunea minelor,
care II va Inainta comisiunii mi-
niere de apel, de urgent& Im-
preund cu dosarul.
Sanctiunile aplicate devin exe-
cutorii numai dupd rezolvarea
apelului.
In cazuri urgente, directiunea
minelor poate dispune ca sane-
tiunile, in afard de amenzi, sa
fie aplicate provizoriu, chiar Ina-
inte de rezolvarea apelului.
138. Amenzile prevAzute in ar-

www.digibuc.ro
 24
ticolele precedente sunt cu ca-
racter civil.
Toate amenzile pronuntate In
virtutea acestei legi, se vor In-
casa ca si contributiunile directe,
si vor fi värsate jumätate la
fondul social", preväzut de art.
106, iar jumätate pentru Infiin-
tarea cä'rtilor miniere $i pentru
punerea la curent a cadastrului
minier.
Sanctiunile din aceastä lege,
sunt aplicabile färä exceptie sau
distinctiune, tuturor exploatä-
rilor miniere, stabilimentelor me-
talurgice sau industriale pentru
transformarea produselor mini-
ere, si care sunt In strânsä legA-
turä cu exploatarea minierg,
precum si organizatiunilor de
transport sau de desfacerea pro-
duselor.
Exploatatorii pe terenuri con-
cesionate dela particulari, având
drepturi câstigate, se vor con-
forma $i ei clispozitiunilor pre-
vAzute pentru concesiunile acor-
date de Stat, la art. 45, alin. 3 si
urmAtoarele; 73, 74, 75 si 90,
punctul 2, 3 $i 4, sub sanctiunile
prevAzute la textele corespunzà-
toare $i dung, normele prevAzute
de art. 135 si urmätoarele, afarä
de aceea a retragerii concesiunii.
Aceste sanctiuni nu exclud pe-
nalitätile preväzute de alte legi
$i regulamente.
CAPITOLUL V
Auforitafea miniera
Sectiunea I
139. Autoritatea InsArcinatA
cu aplicarea legii de fatä este
Ministerul Industriei si Comer-
tului prin directiunea minelor $i
serviciile sale regionale $i locale.
Ministerul Industriei $i Comer-
tului, este singur competent a
hotAri In toate ceea ce priveste
exploaarile miniere, carierile $i
www.digibuc.ro
Martie 1937 659'
apele minerale, industriile co-
nexe $i organizatiile lor, afara
de cazurile unde legea de fata
prevede altfel.
140. Numele, sediul si limitele
autoritätilor regionale $i locale
miniere se hotArdsc prin regula-
ment.
141. Directiunea minelor a-
pli a legea de fatd, läsAnd rezer-
vate atributiunile de primA in-
stantä directiunilor regionale;
se ocupä cu tot ce priveste in-
dustria minierg, metalurgicä si
industriile conexe; face studii
pentru Indrumarea activitätii
miniere a tArii, cordonând $i
propunâmi linbunätätiri si mo-
dificäri; conduce lucrArile de
prospectiune si exploräri efec-
tuate de Stat; dä directive orga-
nelor subalterne In ceea ce pri-
veste Intocmirea programelor de
lucru. Intomirea härtilor mini-
ere, stabilirea impunerilor mi-
niere $i In tot ceea ce priveste
mäsurile de politie minierä; su-
pravegheazA $i controleazA toatä
activitatea personalului din ser-
vicille regionale si locale.
Directorul minelor poate de-
lega cu o parte din atributiunile
sale pe subalternii säi cu auto-
rizatia ministerului, datA prin
decizie ministerialä.
142. Directiunea regionalä
este autoritatea minierA de pri-
mA instantä, oriunde legea ori
regulamentele nu clispun altfel,
fiind competentä:
Sä ia toate mäsurile pentru a-
plicarea legii de fatil.
SA elibereze permisele de pros-
pectiuni, urnagrind rezultatele a-
cestui fel de lucrAri.
Sä examineze si sä hotarascA
asupra programului de lucru al
tuturor exploatärilor din cuprin-
sul regiunil sale.
Sä aplice toate dispoziOunile
privitoare la cArtile miniere.
 660 24 Martie 1937
S. ingrijeasca de intocmirea
härtilor miniere prin servictile
sale topografice.
execute lucrdrile privitoare
la impunerile miniere.
Sà controleze personalul an-
gajat la intreprinderile miniere
si cele conexe.
Directorul minelor si directorii
regionali pot delega pentru exe-
cutarea unor din atributiunile
lor, pe proprie raspundere pe
inginerii subalterni lor, cu apro-
barea prealabild a directiunii
minelor.
143. Autoritätile miniere lo-
cale au in atributie aplicarea
dispozitiunilor legii de fata, a re-
gulamentelor privitoare la poli-
tie, atât pentru siguranta oame-
nilor, cat i pentru exploatarea
rationalä a zäcámântului.
Verifica actele, planurile si si-
tuatiile si controleazd cantitatea
de productie extrasä.
Ancheteaza contraventiile si
accidentele st constatä diferite
start de fapt.
Pot lua deciziuni In cazurile
prevazute In legea de fata si de
regulamente, cand este un pert-
col iminent In ce priveste situa-
tia lucratorilor si zacilmintelor.
Cei nemultumiti cu mäsurile
luate de autoritätile miniere lo-
cale, se vor adresa la directiunea
regionala.
144. Toate cheltuielile de de-
plasare ce se fac de catre orga-
nele autoritätii miniere in inte-
resul exploratorului sau exnloa-
tatorului sunt suportate de ca-
tre acestia.
. 145. Corpul inginerilor de
mine al Statului din directiunea
minelor va avea organizare pro-
pri e.
Functionarii Ministerului In-
dustriei si Comertului nu pot lua
permise exclusive de explorare
mid participare la concestuni mi-
www.digibuc.ro
niere, nici nu pot intra in con-
siliile de administratie si nici nu-
pot fi consultati la societätile
care au exploatári miniere
Functionarii de specialitate,
inginerit si geologit din servicitle
centrale sau exterioare ale direc-
tiunii minelor din serviciul
Institutului Geologic, pot primi
sá lucreze expertize, avize insä
numai cerând si obtinand in
sorts permisiunea Ministerului
Industriei si Comertului, cu avi-
zul Directiunii minelor.
146. Autoritatea miniera su-
pravegheaza intreaga activitate
miniera a-tat in ce priveste drep-
turtle emanate dela Stat cat si
cele emanate dela particulari,
precum si operatiunile indus-
triale si de desfacere in cazurile
preväzute de aceasta lege.
Ea are drept sá intervie in
toate cazurile prevazute de le-
gea de fata si In deosebi cu pri-
vire la:
a) Conservarea bogdtiilor mi-
niere, exploatarea lor economica
si industrializarea lar;
b) Protectiunea suprafetei;
c) Proteotiunea personalului
acupat in lucrári i pregátirea
profesionala a acestuia in scoli
corespunzätoare;
(1) Asigurarea nevoilor inter-
ne si a celor impuse de apdra-
rea tärii;
e) Supravegherea lucrarilor In
conformitate cu arta minierà
pentru a se asigura punerea In
evidenta a zacamantului.
In acest scop toate eercetárile
necesare se vor face din oficiu;
organele miniere de control si
de supraveghere sunt obligate sä
inspecteze toate Intreprinderile
care cad sub imperiul legit din
cuprinsul regiunii respective, ra-
portand regulat asupra celor
constatate si luând másurile ne-
 24 Martie 1937
cesare pentru incleplinirea pres-
criptiunilor legii.
In scopul artitat, exploatatorii
pe terenuri concesionate dela
particulari, având drepturi cas-
tigate, se vor conforma si ei di
pozitiunilor prevdzute pentru
concesiunile acordate de Stat, la
art. 51, alit'. II si urm.; 81, 82,
83, 90, punctul 2, 3, 4 si 5, sub
sanctiunile prevAzute la textele
corespunzdtoare si dupd normele
preväzute de art. 140-144, a-
fard de aceea a retragerii conce-
siunii; punctul 5 din art. 90 se
aplicd numai in caz de päräsire
nemotivatd si care pericliteazd
cámântul.
CAPITOLUL VI
Jurisdictia m in iera
147. Pe längd fiecare tribu-
nal in circumscriptia cdruia se
gäsesc exploatdrile miniere, se
Infiinteazd Cate o comisiune mi-
nierd cu una sau mai multe
sectiuni, care se vor creia dupä
nevoie prin decret regal, compu-
sd din:
Un presedinte, care va ft pri-
mul presedinte sau presedintele
tribunalului, iar in caz de fm-
piedecare, inlocuitorii lor, con-
form legii de organizare.
Doi membri: un judecator de
sedintä desemnat prin tragere la
sorti in fiecare an si un repìe-
zentant al Statului, inginer de
mine, din personalul tehnic al di-
rectiunii minelor, care va trebui
sd aibä o vechime de cel putin 5
ani i de preferintá din cei ce
posedd brevet de sef de exploa-
tare. Comisiunea va fi asistatá
de un grefier sau ajutor de gre-
fier delegat de tribunalul res-
peotiv,
AfarA de persoanele de mai
sus, se va desemna un judecdtor
prin tragere la sorti, in fiecare
an, ea suPleant i un inginer ca
www.digibuc.ro
661
supleant. Ei vor inlocui In caz
de lipsd pe membrii
Delegarea inginerilor se va
face prin decret regal, dupd pro-
punerea Minjsterului Industriei
si Comertului, pe termen de 3
ani1).
148. Comisiunea minierd ju-
deal. in primä instantd toate li-
tigiile referitoare la drepturile
miniere situate in circumscrip-
ia pe lângd care
functioneazd in materie de:
a) Valiclári, dupä normele pre-
vAzute in partea a treia a legii
de fatd;
b) Comasare dui:a normele
preväzute la art. 96 si urmátorii
si art. 193 si urmdtorii;
c) Contestatii la fixarea pe te-
ren a perimetrelor de concesiune
acordate de Stat, dung, normele
previlzute la art. 38 al legii de
fatd;
rl) Comisiunea minierd pro-
nuntä sanctiuni pntru abaterile
(lela prescriptiunile cuprinse in
legea de fatd, in regulamente sau
cleciziuni date de autoritatea mi-
nierd;
e) Orice alte materii date in
competenta ei prin lege.
149. Inaintea comisiunii mi-
niere, procedura se va urma du-
pd normele legii de accelerare..
Statul rämâne insd in drept a
clepune acte si a propune mij-
loace de apdrare in tot cursul
instantei si chiar inaintea in-
stantei de apel.
Pärtile se vor cita prin Corpul
portdreilor.
Comisiunea minierd va putea
face orice descinderi sau cerce-
täri locale ce va gäsi necesare,
Ja cererea pärtilor sau chiar din
oficiu, in pricinile ce-i sunt de-
cluse spre judecatd.
1) A se vedea mod. art. 147, 151
EA 185, In Deeret-lege din 30 Iulie
1937, la ordinea. eronologieá.
 662 24 Martie 1937

150. Hotdririle comisiunii mi- apel va lucra in Bucureeti, la

niere se dau cu majoritate Palatul Justitiei, in orele ce se
Ele sunt supuse apelului la vor fixa de Ministerul de Justi-
Comisiunea minierd de apel, in tie.
termen de 15 zile dela comuni- Fiecare sectiune va judeca cu
care. cel putin trei membri, din care
151. Se infiinteazd pe lângd cloi magistrati.
Curtea de Apel din Bucureeti o Deciziunile se dau cu majori-
comisiune minierd de apel, cu tate.
cloud sectiuni pentru intreaga In caz de divergentä, sectiu-
tard1). nea judecd cu intreg completul.
Fiecare sectiune se compune Deciziunile comisiunii miniere
din 5 membri: 3 consilieri clela de apel sunt supuse recursului
Curtea de Apel din Capita 11, la Inalta Curte de Casatie, pen-
trasi la sorti in fiecare an in tru motivele ei dupä normele le-
sectiuni unite, un inginer de gii Inaltei Curti de Casatie, in
mine din Directiunea minelor ei termen de 30 de zile dela comu-
un inginer activând in intreprin- nicare.
derile particulare miniere, nu- Recursurile in toate pricinile
miti prin decret regal, pe termen judecate de comisiunea minierd
de trei ani, dupd propunerea Mi- de apel se vor judeca de Inalta
nisterului Industriei ei Comer- Curte de Casatie, sectia II.
tului. CAPITOLUL VII
Afard de persoanele de mai Consiliul superiar de mine
sus, pentru fiecare sectiune se
vor desemna, dupd aceleaei nor- 153. In aplicarea acestei legi,
me, câte 3 consilieri ei Cate 2 in- Ministerul Industriei si Comer-
gineri, cu titlul de supleanti. tului este ajutat de Consiliul
CeI mai vechiu in grad dintre superior de mine, care se com-
magistrati va fi preeedinte al pune din 11 membri, ei anume:
comisiunii. Doi consilieri dela Malta
El va face parte din sectiu- Curte de Casatie, dintre care cel
n ea I. mai vechiu in grad va fi preee-
Rep artizarea membrilor pe dinte;
sectiuni se va face de preeedinte, Trei consilieri dela Curtea de
prin tragere la sorti. Apel din Bucureeti.
Pentru conducerea lucrdrilor Directorul minelor.
grefei se vor delega pentru fie- Directorul Institutului Geolo-
care sectiune câte un grefier gic al României.
un ajutor de grefd dela Curtea Patru ingineri specialieti, In
de Apel din Bucureeti. Delega- urmátoarele ramuri de activi-
rea se va face de primul-preee- tate:
dinte al Curtii de Apel, la cere- a) Cdrbuni; b) Petrol ei gaze;
rea preeedintelui comisiunii. e) Mine metalif ere, cariere ei
In, caz de necesitate justifi- ape minerale; d) Siderurgia
catd, prin numärul lucrdrilor se metalurgia in genere.
vor putea infiinta prin decret Directorul minelor ei directo-
regal ei alte sectiuni ale corni- rul Institutului Geologic, sunt de
siunii, alcdtuite in acelaei mod. drept membri al Consiliului su-
152. Comisiunea minierä de perior de mine ei in caz de ab-
1) Vezi mod. din 30 Ellie 1937.
sentá vor fi inlocuiti prin su-
pleanti, numiti de minister, prin
www.digibuc.ro
 24 Martie 1937 663

decizie ministeriald, din sânul rgrilor si exploatärilor miniere,

-serviciilor pe care le conduc. asupra chestiunilor privitoare la
Mandate le actualilor membri stabilimentele metalurgice sau
ai Consiliului superior de mine industriale, in legatud strânsg,
Inceteazd pe data publicarii in cu exploatarea minierâ si In ori-
Monitorul Oficial a legii de fatâ. ce chestiuni de naturà minierä,
154. Magistratii vor fi desem- in care ministrul va cere avizul
nati de sectiunile unite ale in- sail;
stantelor. b) De a judeca in cazurile pre-
Pentru numirea inginerilor väzute de legea de fatä, ori in
specialisti, se va lua avizul cor- regulamente.
purilor profesionale si asocia- Oriclecâteori Consiliul este che-
tiunilor de industrii miniere si mat sh", hotArasd asupra retra-
metalurgice, constituite pe baz5, gerii permiselor de explorare sau
de lege, care vor recomanda câte concesiunilor, directorul minelor
trei persoane din fiecare catego- sau supleantul sAu si delegatul
rie, prevdzutä la articolul prece- Mini sterului Industriei si Co-
dent, literele: a, b, c, cl, dintre rnertului vor reprezenta minis-
care Ministerul Industriei si Co- terul, neparticipând la delibe-
mertului, va alege câte unul pen- rare si pronuntare.
tru a j numit conform artico- La judecatà vor fi chemate si
lului urmätor. pdrtile care vor putea depune
In lipsa presedintelui, sedin- memorii guise.
tele vor fi prezidate de magistra- Hotnririle sunt definitive si
tul cel mai vechiu in grad. executorii si nu mai pot fi ata-
155. Membrii Consiliului su- cate, dedt prin recurs la Ina lta
perior de mine, afarà de cei de Curte de Casatie in termen de
drept, vor fi numiti pe termen 30 de zile dela comunicare.
de 5 aM, prin decret regal, dupä Dad, hotgalrea este casatà,
propunerea Consiliului de Mi- Curtea evocând fondul va ju-
nistri, intemeiatä pe raportul Mi- deca priciha in mod definitiv de
nisterului Industriei si Comer- urgentà si färä drept de opozitie
tului si vor rämâne in functie dupà actele si dovezile prezen
atât timp cât vor pästra calita- tate inaintea Consiliului supe
tea in care au fost numiti. rior de mine.
Membrii consiliului nu pot fi 157. Consiliul superior de mi-
revocati decât pentru abateri ne va lucra In mod valabil cu 7
grave. Revocarea se face prin membri, dintre care eel putin 2
decret regal, dupâ propunerea magistrati si va functiona la
Consiliului de Ministri, interne- Ministerul Industriei si Comer-
iatd pe raportul Ministerului In- tului.
dustriei si Comertului, cu avizul Hotärfrile i avizele sale vor fi
Consiliului superior de mine date cu majoritate de voturi.
convocat in acest scop. 158. Membrii Consiliului su-
156. Atributiunile Consiliului perior de mine pot fi recuzati In
superior de mine sunt: aceleasi cauze si cu aceleasi for-
a) De a da avize consultative me ca i magistratii.
asupra acordarii dreptului de 159. Consiliul superior de mi-
explorare si concesiunilor de ex- ne va avea un secretariat pro-
ploatare, asupra conditiunilor priu cu doi secretari din care
din caietele de sarcini ale explo- unul doctor sau licentiat In drept

www.digibuc.ro
664 21 Martie 1237
vi altul inginer i cu personalul
necesar, care vor fi numiti In
conformitate. cu statutul func-
tionarilor publici.
160. In cazuri de judecatg,
Consiliul superior de mine poate
face orice fel de cercetari prin
comisiunile miniere, expertize,
comisiuni rogatorii la instantele
judecatoresti, poate numi comi-
siuni de specialitate, poate In
fine ordona orice masurg pe
care ar socoti-o necesara pentru
rezolvarea chestiunilor de ase-
menea natura ce fi sunt supuse.
CAPITOLUL VIII
Ceirfi miniere
161. Pentru publicitatea drep-
turilor i sarcinelor de orice fel
asupra proprietatii miniere, se
institue carti miniere. Ele vor
fi tinute la tribunale $i. la auto-
ritatile miniere regionale.
Exemplarul care stabileste si-
tuatia drepturilor i sarcinilor
din punct de vedere juridic este
cel tinut la tribunal.
162. In cartile miniere vur fi
trecute toate actele juriclice, de
orice naturg, privitoare la o pro-
prietate minierg, sau in lega-
tura cu ea, toate datele referi-
toare la situatia ei topografica
juridicg, la situatia proprie-
tarilor suprafetei, la explorare,
exploatare, concesiuni $i toate
drepturile si sarcinile anexe.
Galeriile regionale sau alte lu-
crari sau instalatii de interes re-
gional, concesionate de Stat, vor
fi trecute la proprietatea conce-
sionarului respectiv.
Obligatiunile luate de alti con-
cesionari de mine din acea re-
giune, fatä de acest concesionar,
vor fi trecute ca sarcini asupra
conces'unilor respective.
Drepturile, sarcinile si toate
actele juridice neinscrise in car-
www.digibuc.ro
tile miniere nu sunt opozabile
tertilor.
163. Cärtile miniere vor fi
compuse din:
a) Un registru in care se vor-
inscrie toate elementele de mai
sus;
b) Planuri i acte;
c) Un registru in care sa se
treaca in ordinea intrarii dife-
ritele cereri de friscrieri
mentiuni;
a) Un registru in care sa se-
Inscrie in orclinea alfabeticg nu-
mele proprietarilor minei si a
proprietarilor suprafetei, pen-
tru inlesnirea cercetarilor.
La autoritatea minierg, regio-
nald se va tine numai primul re-
gistru i copii de pe planuri.
Inscrierea trebue facuta in
mod identic, atät in registrele de
la tribunal, cat $i in cele del&
autoritatea miniera regional&
In acest scop, o copie legalizata
(le pe ordonanta. de Inscriere va
fi inaintatg din oficiu de tribu-
nal si autoritatii miniere regio-
nale care o va trece de urgent&
in cartea rainier&
164. Pentru fiecare teren ori
perimetru in explorare, exploa-
Lare sau concesiune se va rezer-
va in genere, in primul registru,
cel putin patru pagini. Prima
paging va cuprinde descrierea
terenului ori perimetrului, ara-
tandu-se numärul planului san
al cadastrului, daca exist& co-
ofuna, localitatea, punctul, ve-
cinatatile si orice alte indica-
tiuni de acest fel.
A doua pagina va cuprinde
numele proprietarului sau al ti-
tularului dreptului, natura i o-
riginea cirepturilor lor, transmi-
siunile, restrângerile, desmem-
brarile, redeventa, sau orice alte-
drepturi i orice date asupra si-
tuatiei juridice a acestor per-
soane.
 24 Martie 1137
A treia paginä va fi rezervath
ipotecilor, privilegiilor sau ori-
chror sarcini.
A patra este destinata proprie-
tarilor sau, dacá drepturile a-
cestora nu sunt certe, posesori.
tor suprafetei, sau chiar deten-
torilor când nu s'ar putea %ta-
bill nici existenta posesiei.
Dach sunt neintelegeri asupra
drepturilor cu privire la supra-
fath $i dad, ele nu pot fi rezol-
vate urgent, se va trece in mod
provizoriu in cartea minierh nu-
mele acelora care au pretentiuni
asupra terenului sau perimetru-
lui in chestiune.
Cetele de mosneni si rhze$i vor
fi inscrise pe numele cetei.
In aceasth pagind a cärtii mi-
niere se va arhta numele Ned;
rui proprietar, suprafata parce-
lei cu arátarea situatiei ei din
plan, natura $i originea dreptu-
rilor, transmisiuni, drepturi,
sarcini asupra imobilului $i date
asupra situatiei juridice a per-
soanelor.
Pe marginea registrelor se pot
face diverse mentiuni i adno-
thri, privitoare la actele inscrise.
Ordinea de prioritate intre
drepturile $i sarcinile de aceeasi
naturh se stabileste duph data
Inscrierii in registru.
165. Pentru intocmirea cärti-
lor miniere vor fi delegati de Mi-
nisterul Justitiei la fiecare tri-
bunal, unul sau mai multi jude-
chtori. Cererile vor fi cercetate
in ordinea inträrii arátath in
registrul prevhzut la art. 163,
litera c. Inscrierile se vor face
In baza unor ordonante judech-
tore$ti, date pentru fiecare pe-
rimetru, teren sau grup de tere-
nuri.
Cei nernultumiti vor apela la
completul tribupalului in ter-
n-ien de 15 zile dela afisarea ordo-
nantei la tribunal si la primh-
ria comunej respective. Dupä ce
www.digibuc.ro
665-
ordonanta a Minas definitivá, se-
va opera inscrierea In registru
de cdtre grefier, sub suprave-
gherea judecatorului delegat. La
tribunalele unde sunt sectiuni
speciale de notariat, cärtile mi-
niere vor fi tinute la aceste sec-
tiuni.
166. In tinuturile unde se et-
sesc actualmente chrti
ele vor fi trecute dela autorita-
tea care le tine la tribunalele de
judete, inteun termen ce se va
fixa prin decizie ministerialà in
aconi cu dispozitiunile legii.
167. Panti la intocmirea chr-
tilor miniere, in tinuturile uncle
asemenea cärti nu existä actu-
almente, diferitele acte juridice,
privitoare la proprietatea mi-
nierä anexele ei, vor fi trecute
In registrele de mutatiuni de
proprietate, conform legilor In
vigoare.
In afará de inscrierile prevh-
zute la articolele precedente, se
vor infiinta la tribunalele si la
autoritatea minierá regionalá
urmätoarele opise alfabetice:
Pentru permise exclusive de
explorare.
Pentru concesiuni de exploa-
tare $1 lucräri conexe.
Pentru industrii si instalatiuni
care cad sub prevederile acestei
legi.
Pentru drepturile validate.
Opisele privitoare la explorhri
$1 la concesiuni vor fi grupate in
registre pentru mine, pentru ca-
riere si pentru ape minerale.
Modul intocmirii chrtilor mi-
niere si al conservárii lor se va
determina printr'un regulament.
In vederea intocmirii chrtilor
miniere speciale prevhzute de
art. 266, Directiunea minelor va
lua milsuri pentru ridicarea in
plan, delimitarea si stabilirea pa
teren a drepturilor miniere. in
regiunile netrolifere din Vechiul
Regat si in regiunile carbonifere
 66 24 Martie 1937
din teritoriile alipite, unde a-
ceste substante minerale au con-
-stituit pana la promulgarea Con-
stitutiei un accesoriu al proprie-
tatii suprapuse, executându-se
-aceste lucrari numai in localita-
tile unde exista drepturi casti-
gate, conform Constitutiei si le-
gii minelor.
Lucrarile de delimitare, masu-
ratoare si intocmirea foilor sau
mapelor cadastrale, inscrierea
datelor si diverselor publica-
tiuni, precum i tinerea lor la cu-
rent, se vor stabili printr'un re-
gulament special.
Cheltuielile ocazionate de a-
ceste lucräri vor fi suportate de
concesionarii, exploatatorii sau
tletinatorii terenurilor, dupa nor-
Me le ce se vor fixa prin acelasi
regulament.
CAPITOLUL IX
Dispozilluni diverse
168. Exploatarile miniere si
price alte intreprinderi de in-
tlustrializare sau comercializare
-a substantelor sau produselor
miniere, de orice fel, care vor a-
vea ninth' la publicarea legii de
fata, sunt supuse in totul pre-
Vederilor ei 1).
Drepturile dobândite da Stat
in materie miniera nu sunt pre-
judiciate prin dispozitiunile pre-
-zentei legi.
169. In zona de frontierä a
tarn, mice lucrare miniera la
suprafata sau subterana va tre-
sa aibe o autorizare speciala,
data de Ministerul Industriei si
Comertului, cu avizul Consiliu-
lui superior de mine, dupa ce se
va lua in prealabil avizul auto-
1) A se vedea Regulamentul pen-
tru vânzarea produselor miniere
metalurgice ale Statului, din 14 Iu-
lie 1929, la pag. 670, vol. XVII.
www.digibuc.ro
ritatilor militare, administrative
si vamale.
170. Planurile de mine trebue
sa fie ridicate de ingineri absol-
venti ai unei scoli superioare,
care poseda o autorizatiune spe-
ciald din partea Ministerului In-
dustriei si Comertului. Prin re-
gulament se vor fixa conditiu-
nile pentru obtinerea autoriza-
tiei.
Planurile trebue sa fie intoc-
mite prin reducere la orizont si
sa fie orientate dupa meridianul
astronomic, având nordul in-
dreptat in spre partea de sus a
foaiei i paralel cu marginea
verticala a planului.
In planurile de perimetre se
vor arata: vârfurile perimetru-
lui, hotarele sale si ale comune-
lor pe care el se intincle, punc-
tele geografice si orice date care
definesc perimetrul.
Când in limitele perimetrului
solicitat sau in vecinätatea lui
imediatä sunt masive de sare sau
isvoare de apa sarata, acestea
vor fi aratate in plan. In acest
caz un exemplar al planului va
fi remis Cassei Autonome a Mo-
nopolurilor.
Planurile prevazute de legea
consoliddrilor petrolifere vor pu-
tea fi ridicate si de persoanele
prevazute in acea lege.
171. In toate cazurile preva-
zute prin aceasta lege, sau in
alte cazuri ivite prin diferite im-
prejuräri relative la mine sau
la operatiuni consecutive si a-
nexe explorarii, care vor da loc
la expertize, expertii vor fi alesi
dintre specialistii calificati de
Ministerul Industriei si Comer-
tului.
Pentru aceste expertize, mice
date asupra explorarilor si ex-
ploatárilor se vor cere numai
prin autoritatea miniera regio-
 24 Martie 1937
nala sau prin directiunea mine-
tor.
172. Instantele judecatoresti
nu vor putea incuviinta nicio
masura, asiguratoare asupra a-
celor parti sau anexe de mina,
care prin functiunea ce indepli-
nesc sunt indispensabile mersu-
lui normal al intreprinderii.
Orice masura contrara este
nulä, de drept.
Când o exploatare va fi scoasä,
in vânzare, adjudecatarul va tre-
bui sa anunte Ministerul Indus-
triei si Comertului in termen de
15 zile.
In caz când ad.judecatarul va
fi o persoana fizica si pentru
substanta minerala exploatatä,
din mina, legea ar prevede con-
ditiunea ca exploatatorul sä, fie
o societate, el va avea termenul
prevazut de art. 32, pentru a
forma societatea.
173. Se va crea de indata un
fond pentru prospectiuni si ex-
plorari miniere, intreprinse de
Stat. Acest fond va fi alimentat
din:
a) Taxele prevazute de art. 5,
9, 189, precum si taxele de va-
lidare dela art. 260;
b) Taxa de suprafata prevä-
zuta, in art. 113, cum si o treime
a impozitelor miniere, preväzute
in legea de fatä. calculata dupd
debitele anului precedent, care
se va inscrie in mod obligatoriu
anual in buget.
Ministerul de Industrie, pe
baza prevederilor bugetare, este
autorizat in virtutea prezentei
legi, sa deschidä anual la Cassa
de Economie si Cecuri Postale
(C E. C.) un cont, care se va
acoperi de Ministerul de Fi-
nante din veniturile Statului.
Administrarea fondului si e-
xecutarea lucrärilor preväzute
de alin. I se va organiza, fie
printr'un serviciu special pe lân-
gd Directiunea minelor, pe Ina,
www.digibuc.ro
667
de regulament, fie sub forma
unei intreprinderi de Stat având
drept scop prospectarea, explo-
rarea si exploatarea zacaminte-
lor miniere, in conformitate cu
prevederile legii pentru organi-
zarea si administrarea pe baze
comerciale a intreprinderilor si
avutiilor publice pe cale de de-
cret regal, dat in baza jurnalu-
lui Consiliului de Ministri1).
PARTEA II
I. Combustibili minerali
Carbuni
174. Suprafata perimetrului
rezervat pentru explorare prin
permis exclusiv va fi de 200 hec-
tare pânil la 1.000 hectare.
Pentru trei puncte explorate,
cu rezultat favorabil in interio-
rul perimetrului rezervat, se va
institui o prima concesiune mi-
niera de 200 hectare.
Restul perimetrului de explo-
rare va forma rezerva destinata
sa asigure desvoltarea normalä
a exploatärii concesiunii obti-
nut& de explorator. In acest scop
i se va acorda din aceasta re-
zervä, câte 100 hectare pentru
fiecare pullet explorat ulterior,
cu rezultat favorabil.
Aceasta rezerva va dura, a-
tat timp cat pentru fiecare pe-
rioadä de 3 aril, va rezulta din
explorärile efectuate de el, cel
putin 100 hectare concesionabile.
Continuarea explorärilor va
putea fi facuta si din interio-
rul minei.
Noile portiuni de concesiuni
atribuite vor trebui sä, fie adia-
cente cu concesiunea aflata in
exploatare.
Când forma perimetrului este
dreptunghiulara, latura scurtä,
trebue sä, reprezinte cel putin o
jumatate din latura lunga.
1) Vezi mod. din 25 Mai 1937.
668 24 Martie 1937
Durata concesiunii este de 50
ani.
175. Concesiunea se acorn',
exploratorului pe bazg de rede-
vente.
Dispozitiunile art. 182, alin.
III, se aplicg $i la cgrbunt In
regiunile declarate in acest fel
proprietate minierg concesiona-
bilä, concesiunile se vor acorda
pe bazg de redeventg, prin lici-
tatie publicd, sau vor fi explo-
rate sub forma unei asociatiuni
intre Stat $i intreprinderea con-
cesionard, conform legii pentru
organizarea i administrarea in-
treprinderilor si avutiilor pu-
blice 1).
In concesiunile redeventiare,
concesionarul este obligat la o
redeventg cdtre Stat de 5 la sutg
din productia brutg pe toatg du-
rata concesiunii. Aceastá rede-
ventg va fi de 2,5 la sutd, la con-
cesiunile acordate pentru exploa-
tarea straturilor a cgror grosime
nu este mai mare de 70 cm.
Redeventa se va achita in na-
turd sau in numerar, dupg cere-
rea Ministerului Industriei
Comertului. Valoarea redeventei
se va socoti pe pretul maliu de
vânzare la ming, la uzina de se-
parare sau la depozitul de in-
cArcare.
Statul cedeazg din redeventa
ce i se cuvine:
15 la sutg proprietarilor su-
prafetei inglobate in perimetru,
potrivit dispozitiunilor art. 25.
Aceastg, redeventä se va impgrti
intre proprietari, proportional
cu suprafata fiecgrei parcele.
10 la sutA exploratorului.
1) A se vedea Legea pentru or-
ganizarea i ad.ministrarea pe baze
comerciale a intreprinderilor
publice, din 16 Martie 1929,
cu mod. 9 Ianuarie 1930, la pag.
243, vol. XVII.
www.digibuc.ro
Bitumine solide
176. Suprafata perimetrului
rezervat pentru explorare prin
permis exclusiv va fi de 50 pang.
la 100 hectare.
Pentru doug puncte explorat&
ce rezultg favorabil In interio-
rul perimetrului rezervat, se
poate institui o cencesiune mi-
nierd pang la 50 hectare. Cânci
forma perimetrului este drept-
unghiularg, latura scurtg trebu&
sà reprezinte cel putin % din
latura lungg.
O unitate de concesiune nu
poate depg$i suprafata de 100>
hectare.
177. Toate dispozitiunile in-
scrise in clasa combustibililor
cu privire la redeventa
solizi,
datoratä Statului si la acele a-
tribuite proprietarilor suprafe-
tei i exploratorului, sunt apli-
cabile si acestei clase de zgcd-
minte.
Bitumine lichide
Sectiunea I
178. Regimul de explorare pen-
tru constatarea efectiva a exis-
tentii si desvoltdrii unui zgcg-
mânt exploatabil de bitumine
lichide pe intreaga suprafatg
tdrii se imparte in trei categorii
$i anume:
Categoria I cuprinde trerenu-
rile care inconjoarg exploatgri
petrolifere existente la o distantá
de minimum 2 km si maximum.
20 km, unde accidentele tectonic&
bgnuite petrolifere pot fi consta-
tate prin observatiuni geologic&
la suprafatg.
Categoria II cuprinde terenu-
rile situate intre 2 si 20 km in
jurul exploatgrilor petrolifere
existente $i unde presupusele ac-
cidente tectonice nu se pot con-
state prin observatiuni geolo-
gice la suprafatil, precum $i te-
 24 Martie 1937
renui ile asupra ctirora s'au a-
cordat perimetre de explorare
pariä la data publicArii acestei
legi.
Cotegoria HI cuprinde tere-
nurile din regiunile necunoscute,
unde nu exista exploatäri petro-
lifere.
Regiunile petrolifere neexplo-
rate, situate insd inteo razA de
cel putin 2 km in jurul exploa-
tärilor existente, nu vor fi cer-
cetate prin lucrAri de explorare.
Pentru aceste regiuni pro-
prietatea minierd concesionabilä,
care va constitui rezerva Sta-
tuhn, se va declara in baza lu-
crärilor de exploatare invecinate
care dovedesc existenta si conti-
nuitatea zäcämäntului.
Aceastä razA va putea fi ex-
tinsä, pänä la maximum 5 km,
prin decizie ministerialä, data cu
vizul Institutului Geologic al
României.
Categoria I
179. Explorarea terenurilor
din categoria I se va efectua
färä instituirea de permise ex-
clusive, ci numai acordändu-se
exploratorului ce Indepline$te
conditiunile prevAzute de art. 7
din aceastä lege, dreptul de a
executa forajul unei sonde in-
trun punct indicat de Ministerul
Industriei i Comerului, cu avi-
zul Institutului Geologic al Ro-
mâniei.
In cazul când una sau mai
multe asemenea lucräri de ex-
plorare vor dovedi existenta zä-
cämântului, devenit din proba-
bil sigur petrolifer, se va pro-
ceda la declararea proprietätfi
miniere concesionabile, conform
normelor preväzute de lege.
Din proprietatea minierd con-
cesionabilä, exploratä ca atare,
In baza lucrärilor mai sus men-
tionate, exploratorii au dreptul
www.digibuc.ro
669
la câte un perimetru de exploa-
tare in jurul punctelor explo-
rate, dacä suprafata proprietá-
tii miniere concesionabile este
de cel mult 100 ha, se va atribui
exploratorilor 50 la sutà din a-
cea suprafatä; in cazul când su-
prafata declarath concesionabilä
trece de 100 ha, exploratorii vor
mai primi in plus câte 25°/o din
fiecare sutà de ha, socotitä peste
limita de 100 ha.
In cazul când declararea pro-
prietätii miniere concesionabile,
se face in baza lucrdrilor de ex-
plorare, executate de mai multi
exploratori, repartizarea de mai
sus se va face litre ace$tia in
mäsura egalä $i in jurul puncte-
lor explorate de fiecare in parte.
Oridecâteori se va proceda la
explorarea terenurilor din acea-
stä categorie, Ministerul Indus-
triei si Comertului, in baza ra-
portului Directiunii minder si
cu avizul Institutului Geologic
al României, va stabili prin de-
ciziuni ministeriale, distante mi-
nime atät pe directia, cât i pe
inclinatia accidentului tectonic,
sub care nu se pot atrtoriza in-
stalarea i forarea unor astfel de
sonde de explorare.
In cazul când o sondà de ex-
ploatare, situatá pe un teren par-
ticular descoperä existenta sau
extensiunea zäcämântului, pro-
ptietatea minierä concesionabilä
de pe terenurile invecinate, al
cäror subsol apartine Statului,
va constitui integral rezerva sa.
In cazul când proprietatea mi-
nierä concesionabilä va rezulta
din astfel de Iucrári de exploa-
tare si sonde de explorare acor-
date de Stat, se va retine mai in-
tâiu cota-parte ce revine Statului,
iar restul suprafetei se imparte
in pärti egale cii numärul sonde-
lor in baza dirora a devenit cu-
noscut zäcámântul; cota propor-
670 24 Martie 1937
tionalá ce revine sondelor de ex-
ploatare, situate pe terenuri par-
ticulare se reintegreazh In re-
zerva Statului.
Transmiterea dreptului de ex-
plorare prin sonda nu se poate
face decât cu autorizarea Mi-
nisterului Industriei $i Comer-
tului, sub sanctiunea nulitätii de
drept a transmiterii, ministerul
având si facultatea de a retrage
autorizarea de explorare prin
sonda, cu avizul Consiliului su-
perior de mine.
Categoria II
180. Explorarea terenurilor
din categoria II se face prin
permis exclusiv.
Ministerul Industriei $i Co-
mertului pe baza raportului Di-
rectiunii minelor $i cu avizul In-
stitutului Geologic, poate dis-
pune, prin deciziuni ministeriale
ca aceastä categorie de terenuri
sä se Impartä In figuri geome-
trice de suprafete anumite In in-
teriorul cärora lucrärile de ex-
plorare sä nu se execute decât
printr'un singur permis exclusiv
de explorare.
Asezarea perimetrului de ex-
plorare In interiorul unei astfel
de figuri este läsatä la alegerea
exploratorului cu aprobarea Mi-
nisterului Industriei $i Comer-
tului, In baza prescriptiunilor
sau cercetdrilor geofizice, pre-
cum i mici sondagii de pros-
pectiuni de suprafatà ce explo-
ratorul va executa.
Dupä', terminarea lucrärilor de
explorare prin acest permis ex-
clusiv, pe restul aceleia$i figuri
geometrice, ministerul va acorda
oricâte permise de explorare
oricäror societäti va crede nece-
sar.
Transmiterea permisului ex-
clusiv nu se poate face, deal cu
autorizarea Ministerului Indus-
www.digibuc.ro
triei $i Comertului, sub nulita-
tea de drept a transmiterii, Mi-
nisterul având i facultatea de
a retrage permisul exclusiv, cix
avizul Consiliului Superior de-
Mine.
181. Suprafata perimetruIuf
rezervat pentru explorare prin
permis exclusiv va fi de 400
'1..000 ha.
In mod cu totuI exceptional se
va putea face perimetre si sub
minimum de mai sus, In cazu-
rile când suprafetele disponibile
de explorare ar fi mai mici de-
400 ha.
Forma perimetrului va fi pä-
tratä sau dreptunghiularä, cu
laturile orientate Nord-Est $i
Est-Vest; pentru acele din ulti-
ma formä, latura scurtä trebue-
sä reprezinte cel putin o treime
din latura lungä.
In cazurile cand perimetrul se-
lnvecinete cu terenuri de con-
tururi neregulate si asupra cä-
rora existä drepturi anterioare,
laturile perimetrului se vor ra-
corda cu contururile acestor te-
renuri.
Märimea perimetrului, In li-
mitele de mai sus se determina
tinându-se seamä de condiiu-
nile geologice, capacitatea teh-
nica si financiarä a Intreprinde-
rilor exploratoare si programuI
de lucräri.
182. Un punct explorat CU
rezultat favorabil Indreptäte$te
a declara ca proprietate mi-
nierd concesionabilä o regiune
formatä In jurul punctului ex-
plorat i cuprinsä In limitele de-
terminate dura avizul Consiliu-
lui superior de mine si al Insti-
tutului Geologic al României,
date având In vedere memorluI
depus de explorator asupra lu-
crarilor sale de explorare.
Când rezultatele studiilor si
lucrärilor sunt apreciate ca su-
 24 Martie 1937 671,

ficiente, pentru a recunoaste va percepe redeventa prevázutg,

existenta $i continuitatea zdcd- _la art. 190.
mântului afarg, din limitele pe- 184. Din suprafata declaratg,
rimetrului rezervat, regiunea ce regiune petroliferd concesiona-
urmeazg a fi declaratg pro- bilg, pe baza lucrgrilor de ex-
prietate minierg concesionabild, plorare, prin permis exclusiv,
poate fi extinsg, afarg din limi- exploratorul are dreptul la un
tele acestui perimetru. Aceastg perimetru de exploatare In ju-
extindere poate avea loc, i in rul punctelor explorate de el sau
perimetrul rezervat altui explo- la redeventa prevgzutg de art.
rator; In acest din urmg caz 192, la alegerea sa.
insg, numai pâng la jumätatea Dacg aceastä suprafatg este
distantei dela hotarul clintre pe- sub 100 ha, se va atribui explo-
rimetrele adiacente $i cea mai ratorului 75 la sutg. Dacg treca
apropiatg lucrare de explorare, de 100 ha $i nu este mai mare de
Inceputg efectiv si aflatg In curs 200 ha, i se va da pe lângg, mi-
de executare. nimum de mai sus, jumätate din
Regiunile petrolifere neexplo- restul pând la 200 ha. Perime-
rate, insä imediat invecinate cu trul cuvenit exploratorului nu
lucrarile In curs de exploatare, va fi In niciun. caz mai mic de
care dovedesc existenta si conti- 50 ha.
nuitatea zgcgmântului, vor fi de- In caz când suprafata decla-
clarate proprietate minierd con- ratg concesionabilg trece de 200
cesionabilg, färg, a se mai acorda ha, exploratorul mai are dreptul
permise exclusive. Regiunile a- la incg 25 ha, suprafatg pentru
flate In aceastg situatiune vor fi fiecare sutg, de ha, in plus decla-
determinate de Ministerul In- rate concesionabile, pe baza lu-
dustriei si Comertului, cu avizul ergrilor
Atunci,
lui de explorare.
când declararea pro-
Consiliului superior de mine,
bazat pe raportul Institutului se prietätii miniere concesionabile-
va face succesiv pe mgsura
Geologic al României. Aceste re- executärii
giuni vor constitui rezerva Sta- rare, aceastg, lucrgrilor de explo-
tului atributiune se va
face conform normelor de mai
183. Un zgcgrnánt de petrol sus, astfel en la terminarea tu-
este explorat cu rezultat favora- turor lucrgrilor de explorare, la
bil, când el a fost atins sau strg- fiecare perimetru sau la expira-
bgtut prin sondg, put, sau altg rea termenului permisului ex-
lucare minierg si a dat In cursul clusiv, cota totalg atribuitg ex-
unei luni de extractiune o pro- ploratorului sg nu depgseasca
ductiune socotitä suficientg, pen- proportia de mai sus.
tru a considera zgcgmântul ex- Perimetrul cuvenit explorato-
ploatabil. rului, In limitele suprafetei de-
Productiunea va fi constatatg terminate mai sus, se va stabili
de autoritatea minierg, prin In- de minister, de acord cu el, pe
cheiere de proces-evrbal. suprafata declarata concesiona-
Exploratorul va putea conti- bilä i va cuprincle, pe cat posi-,
nua extractia prin sondä cu au- bil, lucrgrile de explorare, cu re-
lorizatia ministerului. zultat favorabil.
La productia ce rezultd din Forma perimetrului va fi pg-
asemenea sondg de explorare se tratg, sau clrepturighiularg, cu

www.digibuc.ro
 24 Martle 1937
laturile orientate Nord-Sud si
Est-Vest. Pentru acele de ultimg
formg, latura scurtä trebue
reprezinte cel putin 1/3 din la-
tura lungg.
In cazurile când perimetrul se
tnvecineste cu terenuri de contu-
ruri neregulate si asupra cgrora
existá drepturi anterioare, latu-
rile perimetrului se vor recorda
cu contururile acestor terenuri.
Lucrárile cu rezultat favora-
bil, care prin defalcarea perime-
trului cuvenit exploratorului rg-
man in afara lui, vor fi despg-
subite de cdtre concesionarul cg-
ruia i se va acorda perimetrul
ru lucrgri pe el.
Restul suprafetei declaratá
toncesionabilä, dung formarea
perimetrului acordat explorato-
rului, constitue rezerva Statului.
Aceastg rezervg rgmâne neex-
ploatatg sau poate fi datg in
roncesiune.
Categoria III
185, Explorarea de bitumine
lichide pe terenurile din catego-
ria III, se va face pe baza insti-
tuirii de tinuturi miniere 1).
Intinderea acestor tinuturi va
li in functie de extensiunea zg-
rgmintelor presupuse si nu va
tlepäsi 50.000 ha.
Regulamentul tinutului minier
prevgzut la art. 101 din lege va
prevede, pe lângä cele mentio-
"nate la susnumitul articol,
in scopul prospectgrii $i
-explorgrii. In acest scop se vor
distinge uringtoarele trei pe-
rioade:
a) Perioada de prospectare si
cercetare generalg a regiunii".
Durata acestei perioade va fi de
Un an, in care timp Intreprinde-
rea respectivg va plgti o taxá
fixg anualg de lei 50 pe ha, pen-
intreaga suprafatg;
i) Vezi mod. din 30 Ellie 1937. aceastá suprafatil si in plus re-
www.digibuc.ro
b) Perioada de prima explo-
rare". In aceastg perioadg, in-
trenrinderea respectivg va tre-
bui sá facg dovada existentei
unui záciimânt productiv petro-
lifer prin sondagii de adâncimi.
Pentru aceastg perioadg se va
percepe o taxg, fixá anualg de lei
100 pe ha.
La inceputul acestei perioade,
suprafata tinutului minier se re-
duce, la alegerea exploratorului,
la jumgtate din Intinderea sa
initialg $i va forma un singur
trup indivizibil. Termenul va fi
de doi ani;
c) Perioada de explorare".
In aceastg perioadg intreprinde-
rea respectivg, va trebui sg facg
dovada existentei zgcgmintelor
extensiunea lor prin lucrgri de
profunziune.
La inceputul acestei perioade
si la alegerea Intreprinderii, su-
prafata tinutului minier va fi
redusg la 1/4 din intinderea sa
init'alg. formând un singur grup
indivizibil.
Termenul acestei perioade este
de trei ani, in care timp intre-
prinderea va pläti o taxg anualg
fixä de lei 200 pe ha.
Termenele de unu si doi ani,
pentru primele doug perioade
nu pot fi prelungite sub niciun
motiv, pe când termenul de trei
ani pentru perioada ultimg de
explorare poate fi prelungit dela
an la an si maximum doi ant la
cererea exploratorului, dacg cu-
noasterea zärämântului nu a
fost suficientg.
Detingtorul unui tinut minier
nu mai poate obtine in aceeasi
regiune un alt tinut minier.
Din suprafata declaratg pro-
prietate minierg con cesionabilg.
pe baza lucrgrilor de explorare
pentru petrol, prin tinuturi mi-
niere, revine de drent explorato-
rului respectiv n cotg-parte din
 24 Martie 1937 673

deventa previizutd de art. 192 vei de duratä se poate face nu-

lientru restul de suprafatä. Daa mai printeo lege special&
.aceasta suprafatd este egalä sau In caz când rezerva Statului
mai micä de 200 ha, se va atri- nu poate fi consideratä de du-
bui exploratorului 70°/o. Daca a- rat& punerea ei In exploatare se
teastä suprafatä trece de 200 ha face dupä cum urmeazd:
nu este mai mare de 300 ha, Când suprafata rezervei Sta.-
ne va acorda exploratorului, pe tului este mai mica decat 80 ha,
lângil minimum de mai sus, ju- concesiunea ei se poate face In
mAtate din restul pânä la 300 ha. bloc.
Pentru fiecare suprafatä de 100 Când excede aceastä supra
ha, in plus, se cuvine explorato- fatá, ea va fi impartitá in peri-
rului ate 25 la sutä. Dela 500 metre de câte 40 ha.
ha in sus câte 15 la sutä. Atunci Concesionarii rezervelor Sta
and declararea proprietatii mi- tului, pe lângd celelalte obliga-
niere concesionabile se va face tiuni prevazute la normele de
succesiv, pe mäsura executärii dare in concesiune ale perime-
lucrarilor de explorare, aceastä trului, vor fi obligati sä sape
utribuire se va face conform nor- pentru fiecare suprafatä de 40
melor de mai sus, astfel ca la ha, ce obtin In concesiune, câte
terminarea tuturor lucrärilor de o sondá de explorare intr'o re-
explorare, sau la expirarea ter- giune de explorare, posibil pe .
menului tinutului minier, cota trolifera, indicatá de Stat.
atribuitä exploratorului sä' nu SAparea acestei sonde se va
depäseasa proprotiile de mai face la inceputul celui de al trei-
sus. lea na dela data punerii in pose-
Modurile de explorare mentio- siune asupra perhnetrului con
nate la prima categorie de tere- cesionat.
nuri pot fi aplicate si la celelalte Dacá sonda de explorare are
doua categorii de asemenea, cele un rezultat favorabil, explorato-
dela categoria II pot fi aplicate rul are drept la un perimetru de
si pentru categoria III (tinuturi concesie de 40 ha, In acea re-
miniere). giune i in jurul punctului ex-
Transmiterea tinutului rainier plorat.
nu se poate face decât cu auto- In cazul and Statul intelege
rizarea Ministerului Industriei ca regiunea pusa In valoare prin
Comertului sub sanctiunea aceastä lucrare sl constitue o
nulitâtii de drept a transmiterii, rezervá de lungä duratä, explo-
ministerul având i facultatea ratorul va primi perimetrul de
de a retrage tinutul minier, cu 40 ha, intr'o altá regiune, pe at
avizul Consiliului superior de posibil echivalentä ca valoare,
mine. având in acelasi trap dreptul de
Concesionarea rezervelor Sta- apânä exploata sonda de explorare
la epuizare, In conditiunile
tului generale de redeventá si dupä
186. Rezervele Statului, care un program special, pentru a se
prin situatia lor nu pot fi de- impiedecá degradarea zácámtin-
gradate prin exploatärile inveci- tului. Exploratorul are faculta-
nate, constituesc rezerve de du- tea sä declare cä Ii rezervá
rat& clreptul asupra unui perimetru
Punerea In exploatare a rezer- de 40 ha, format In jurul sondei
Hamangiu, vol. XXV. 43
www.digibuc.ro
674 24 Martie 1937
sale de explorare, ins g. concesiu-
nea de exploatare o va putea ob-
tine numai atunci când Statul
va decide punerea in exploatare
a acelei rezerve.
Sgparea sondei de explorare se
va face sub controlul permanent
al Statului i dupg prescriptiu-
nile unui caiet de sarcini spe-
cial.
Pentru fiecare perimetru de
concesiune se va alcgtui un caiet
de sarcini, in care se vor stabili
conditiunile in care urmeazg sg
facg exploatarea.
187. Darea in exploatare a
perimetrului din rezerva Statu-
lui, care nu poate fi consideratg
de duratä se va .f ace pe bazá de
licitatie publicg.
In caietul de sarcini al fiecg-
rei licitatiuni, Ministerul Indus-
triei si Comertului va preciza
dacg concurenta intre solicita-
tori va avea ca obiect un adaus
la cotele de redevente, prevgzute
la art. 190, sau plata unui pret
pe fiecare hectar concesionat, pe
lângg redeventele legale.
Consiliul de Ministri va putea
hotgri In urma propunerii Mi-
nisterului Industriei si Comer-
tului, intemeiatg pe avizul Con-
siliului superior de mine, repar-
tizarea perimetrelor de conce-
siune, In felul urmgtor:
a) 600/o din rezerva cuvenitg
Statului in urma lucrárilor pre-
vgzute de art. 170; jumätate din
rezerva prevgzutg din lucrgrile
prevgzute de art. 180 si 185, se
vor atribui prin bung invoialg
societätilor al cgror capital este
nominativ si detinut in majori-
tate de români, si al cäror Con-
siliu de administratie este alcg-
tuit in intregime de români;
b) Restul perimetrelor se a-
cordd prin licitatie publicg, la
care pot participa toate societä-
www.digibuc.ro
tile, care au capacitatea tehnica
si financiarg.
Contractul de foraj si trans-
miterea sub orice forma a drep-
tului de exploatare chiar si aceia
a conventiei de foraj atribuit in-
treprinderilor din categoria a,
catre cele din categoria b, este
interzis sub sanctiunea nulitatii
de drept a transmisiunii
retragerii concesiunii, conform
prezentei legi.
Deciziunea ministerialg prin
care se hotargste acordarea con-
cesiunilor prin bung invoialg,
Impreung cu un tablou al cere-
rilor eventual depuse, vor fi a-
fisate timp de 20 zile la Minis-
terul Industriei i Comertului,
la autoritatea minierg regionall
si la primäriile comunelor uncle
sunt situate perimetrele respec-
tive.
Toate cererile depuse In inter-
valul de 15 zile dela afisarea de-
ciziunii ministeriale, prin care
se hottirgste acordarea concesiu-
nilor prin bung invoialä, se vor
inscrie pe mgsura inregistrárii
tor in acel tablou afisat.
Dupg expirarea acestor 15 zile
nu se va mai lua in considerare
nicio ofertg sau cerere.
Tabloul ofertantilor se va pu-
blica de doug ori, In intervalul
celor 5 zile ce mai rgmân pang.
la expirarea celor 20 zile, in Mo-
nitorul Oficial si intr'unul din
ziarele cotidiene din Bucuresti.
Afisarea i publicarea se vor
face pe cheltuiala solicitatorului
cgreia i se va acorda concesiu-
tiea.
In intervalul de timp argtat
mai sus si in cele 15 zile urmg-
toare cei interesati vor putea
prezenta ministerului sub forma
de opunere observatiunile lor.
Aceste opuneri nu ating intru
nimic dreptul Statului de a ho-
0.11 acordarea conces;unil-q po-
 24 Mart le 1937
trivit normelor prezentei legi,
ceea ce se va face dupd expira-
rea termenelor ardtate.
Adjuclecarea se va face numai
dupd scurgerea celor 15 zile ur-
mátoare, prevdzute mai sus.
Toate afisdrile necesitate de
aceasta procedurd vor fi consta-
tate prin procese-verbale, dre-
sate de cei in drept.
In aceleasi conditiuni si cu a-
ce1easi forme vor fi concesio-
nate prin bund invoiald si tere-
nurile petrolifere apartinând
Statului, in cazul când sunt in-
conjurate de alte concesiuni sau
terenuri aflate in exploatare si
sunt mai mid de 40 ha. Societä-
tile având exploatdri proprii pe
concesiunile invecinate cu ase-
menea terenuri si posedând ca-
pacitatea tehnicil si financiard
necesarä, vor putea fi preferate
la obtinerea acestor concesiuni.
188. 0 intreprindere poate do-
bândi in concesiune, din rezerva
Statului, unul sau mai multe pe-
rimetre, cu respectarea oblige-
tiunilor prevázate la art. 186,
alin. 6 si urm.
189. Durata concesiunilor va
fi de 30 ani.
Redeventa Statului $i, cota
proprietarilor suprafetei
190. La concesiunile recleven-
tiare, redeventa se va stabili pen-
tru fiecare soncld in parte.
Deed, sonda a extras titei de
calitati diferite, redeventa se va
stabili pentru fiecare calitate in
parte, dupá normele ce se vor
preciza prin regulament.
Redeventa ce se va percepe la
fiecare soncld va fi proportionald
cu productia extrasrt din sondä,
dupd scara urmätoare:
Pentru prima mie de vagoane
se va plrtti 12 la sutit.
Pentru cantqatea cuprinsd in-
www.digibuc.ro
675
tre 1.000 si 2.000 vagoane 15 la
sutd.
Pentru cantitatea cuprinsd ¡ti-
tre 2.000 si 3.000 vagoane 17 la
sutd.
Pentru cantitatea cuprinsä In-
tre 3.000 si 4.000 vagoane, 19 la
RIO,.
Pentru cantitatea cuprinsä in-
tre 4.000 si 5.000 vagoane, 21 la
sutd.
Pentru cantitatea cuprinsd in-
tre 5.000 si 6.000 vagoane, 23 la
sutd.
Pentru cantitatea cuprinsä In-
tro 6.000 si 7.000 vagoane, 23 la
sutä, si asa mai departe.
Când redeventa a ajuns la 50
la sutrt, nu mai creste, ci rdmâne
constantd.
Sonde le care vor produce prin
eruptie liberd, vor pläti peste re-
deventa calculatd dupä normele
de mai sus, un plus de redeventd
de 10 la sutd din productia recu-
peratd prin eruptia liberd, afard
de cazurile de fortá majorä.
Expoatdrile prin galerii inde-
pendent de productia zilnicd,
precum si puturile si sondele cu
o productie medie mad mied de
3.000 kg, calculatä pe zile pro-
ductive in cursul unui trimes-
tru, vor pliiti o redeventd filed de
8 la sutä.
Sonde le de pe perimetrele de
exploatare care vor fi adâncite
pentru a cduta strate productive
necunoscute incii, vor fi scutite
de plata redeventei la productia
extrasá din stratele noi descope-
rite pentru un numAx de va-
goane egal cu numärul metrilor
sdpati sub ultimul strat exploa-
tabil cunoscut.
Aceastá degrevare nu va pu-
tea fi acordatá pentru mai mult
de trei sonde la fiecare strat nou
descoperit.
Descoperirea oricárui strat nou
 676 24 Martie 1937
va fi constatatg de o comisie
compusg din:
a) Un reprezentant al Direc-
tiunii Minelor;
b) Un reprezentant al Institu-
tului Geologic al României;
c) Un reprezentant al Intreprin-
Serii care a descoperit stratul;
d) Un delegat al exploatgrilor
vecine.
Comisiunea va stabili In ace-
Iasi timp si cuantumul degrevg-
rii.
In urma acestor constatgri o-
ficiale pentru trei sonde, nu se
mai pot acorda avantaje de ex-
plorare la acela$i strat pentru
toatii regiunea care se afld In
conditiuni geologice identice.
191. Redeventa din gazele a-
sociate cu petrol In acelasi zacg-
mânt va fi de 15 la sutg din
gazele captate.
In caz de separare a gazolinei
redeventa va fi de 5 la sutg din
derivatele separate $i de 10 la
sutä din gazele ce vor rgmâne
dupg operatiunea separgrii.
192. Proprietarilor suprafetei,
fgrg drepturi câstigate, cuprinsi
In perimetrul concesionat, care
aveau pang la promulgarea Con-
stitutiei zgcgmântul de petrol la
libera $i exclusiva lor dispozitie,
li se recunoa$te un drept de par-
ticipare la veniturile realizate de
Stat din valorificarea zácámân-
tului, dupg distinctiunile de mai
jos:
a) Proprietarii de suprafete
clin judetele Bacgu, Buzau, Dgm-
bovita, Prahova $i R.-Sgrat vor
primi In numerar pentru conce-
siunile deja instituite de catre
Stat si pe toatg durata lor, o
cotg. de 20°4 din redeventa cuve-
nitg Statului. Pentru concesiu-
nile ce se vor institui In viitor,
cota de redeventg va fi de 25°/o,regiunile fn care anterior datei
iar din pretul bänesc al conce- de 4 Iu lie 1924, zäcámântul de
www.digibuc.ro
siunii se va mai acorda o cotg.
de 200/o.
Proprietarilor de suprafatg din
aceste judete care au fäcut ei
sau autorii lor altii decât Sta-
tul sau institutiunile ale cgror
bugete sunt votate de Parla-
ment orice fel de acte cu datg
certg, anterioarg legii minelor
din 4 Iu lie 1924 sau pentru care
existg dispozitiuni de lege refe-
ritoare la subsol, li se recunoaste
pentru concesiunile ce se vor in-
stitui In viitor, o cotg In nume-
rar de 400/o, atât din redeventa
cuvenitg Statului, cât si din pre-
tul bänesc al concesiunii; aceea$i
cotg se recunoaste interzisilor,
femeilor märitate sub regim do-
tal si minorilor aflati In aceastg
stare de incapacitate Intre 1 Au-
gust 1914 si 4 Iu lie 1924; aceeasi
cotä se acorn, i proprietarilor
de suprafatg din aceste judete,
dacg perimetrul da exploatare
este mai mic de 40 ha si este In-
conjurat de alte concesiuni aflate
In exploatare.
Proprietarii din aceea$i cate-
gorie ale cdror suprafete sunt
situate fn interiorul unei fg$ii
cu o lgtime de 1.000 m, formatg
fn jurul comunelor, astfel cum
ele erau stabilite la 4 Iu lie 1924
F}i In care au existat exploatgri
normale de petrol In intervalul
dela 1 August 1914-4 Iu lie 1924,
vor primi o cotg de 30°/o din re-
deventa Statului.
Dacg suprafetele proprietari-
tor arátati mai sus sunt frig lo-
bate fn concesiuni ce revin de
drept exploratorilor, conform art.
184, In locul cotei din pretul bg-
nesc al concesiunii, acestia vor .
primi o supracotg de 5°/o, peste
cotele de redevente cuvenite;
b) Proprietarilor de suprafete
din celelalte judete, situate fn
 24 Martie 1937 677

petrol era lasat la libera i ex- tiuni testamentare, de doM sau

clusive lor dispozitie, li se acorda donatiuni i numai catre rude;
in numerar o con% de 20°/o din re- c) Explora,torului i se atribue
deventa ce se cuvine Statului pe o cota in numerar de 100/o din re-
toat'ä durata concesiunii. deventa cuvenita Statului la pro-
In aceasta categorie sunt cu- ductiunea extrasä, in urmátoa-
prinei ei proprietarii de supra- rele conditiuni
fete care detin dreptul lor dela pentru cei din categoria I
Stat sau institutiuni ale caror II (art. 179 ei 180), numai In
bugete sunt votate de Parlament cazul când renunta la conce-
chiar daca aceeti autori ai Thr siune;
au Mcut anterior datei de 4 Iu- pentru cei din categoria III
lie 1924 acte cu data certä refe- (art. 185), numai pentru restul
ritoare la subsol. de suprafatá ce nu li se atribue;
Pentru toate categoriile pre- d) Judetelor pe teritoriul ca-
vazute mai sus, atât suma repre- rora se MI6 exploatarea petrol!.
zentând cota din pretul rezultat feed, li se atribue o cota in nume-
la licitatia perimetrului conce- rar de 5O/o din redeventa cuve-
sionat, cat ei contravaloarea in nita Statului, care va fi Intro-
numerar echivalentä cotei din buintata pentru intretinerea ei
redeventa cuvenita Statului, pe refacerea drumurilor din zonele
masura exploatärii, se vor de- de exploatare;
pune de catre concesionar sau e) Comunelor reeedinta din ju-
de intreprinclerea de Stat nego- detele de mai sus li se atribue o
ciatoare a redeventei la Cassa cota in numerar de 1°/o din rede-
de Depuneri ei Consemnatiuni, yenta cuvenita Statului.
care va plat proprietarilor su- Sectiunea II
mele ce li se cuvin, conform pro- Comasare, distante intre sonde,
cesului-verbal de punere in po- distante de hotar
sesie, ramas definitiv, sau potri-
vit hotaririi definitive a comi- 193. Suprafata minima a pe-
rimetrului de comasare preva-
siunii miniere care va fi statuat zut de art. 96, in partea gene-
asupra oricarei contestatiuni cu ralä, va fi pentru bituminele Ii-
ocaziunea punerii In posesie, po- chide acea necesara exploatarii
trivit art. 38 ei urm.
Nu beneficiaza de clispozitiu- printr'o singurä sondä. Aceasta
nile acestui articol Improprietä- suprafatä se stabileete printr'un
ritii persoane fizice sau juri- regulament special, prevazut la
art. 201 al acestei legi, pentru
dice pe baza legilor agrare fiecare regiune i dupa caracte-
din 1918 ei 1921. rul fiecarui za.camânt petrolifer.
Drepturile de participare ale Parcelele mai mici decât su-
proprietarilor la veniturile rea- prafata minima stabilitä prin re-
lizate de &are Stet din valorifi- gulamentul special, in baza pri-
carea zäcámântului, preväzute mului alineat al acestuf articol,.
mai sus nu se pot instraina sau nu se pot exploata izolat.
divide sub nicio forma, sub sane- Parcelele mici si izolate, aclicá
tiunea nulitätii de drept a actu- neadiacente cu alte parcele mici
lui de insträinare; ele sunt trans- eu care ar putea forma o unitate
misibile numai atre Stat sau de exploatare se pot comasa cu
prin succesiuni, prin dispozi- terenurile exploatabile adiacente.
www.digibuc.ro
678 24 Martie 1937
Dacä pe terenurile exploatabile
se gäsesc sonde autorizate care
se aflä, in sapà, sau in produc-
tie, comasarea este facultativh.
194. Durata perimetrului de
comasare este aceia a celei mai
scurte concesiuni sau acelui mai
scurt drept de exploatare coma-
sat.
In tot cazul, oricare ar fi si-
tiunea concesiunilor sau a drep-
turilor miniere comasate, durata
perimetrului de comasare nu va
depäsi 50 ani dela promulgarea
Censtitutiei din 1923.
Procedura instituirii perime-
trului de comasare
195. Perimetrul de comasare
se institue prin decizie ministe-
rialä, direct sau pe baza hotári-
rii comisiunii miniere. Institui-
rea se face, fie din oficiu, fie In
urma cererii fäcutà de oricare
proprietar neconcedent sau con-
cesionar, care are un drept de
exploatare asupra unei parcele
din perimetrul solicitat, dupa
urnalltoarele norme:
Cererea de comasare va fi a-
dresata autoritätii minierà regio-
nale respective. Ea va cuprinde
indicarea tuturor participanti-
lor la comasare, Intinderile res-
pective ale parcelelor si natura
drepturilor. La cerere se va all-
tura:
a) Planul parcelar al viitoru-
lui perimetru de comasare, in
douà exemplare;
b) Copiile legalizate dupä ho-
täririle de consolidare pentru
parcelele concesionate si dupd
hotdririle de validare, pentru
toate parcelele participante la
comasare;
c) Copii legalizate de pe actul
de concesiune al s olicitantului,
pentru parcelele sale concesio-
mate si de pe titlul de proprie-
www.digibuc.ro
tate, când solicitantul este chiar
proprietarul neconcedent.
Drepturile nevalidate ale par-
ticularilor nu pot fi comasate.
Drepturile nevalidate pot fi
insä comasate in cazul perime-
trului restrans la suprafata mi-
ni/ill, conform art. 196 si cu nor-
mele prevAzute de acest text.
Statul va participa in perime-
tre de comasare cu parcelele izo-
late al cAror subsol fi apartine.
Dupá primirea cererii de co-
masare, cu actele susarätate, au-
toritatea minierä regionald va
cerceta situatia la fata locului si
fsi va da pärerea motivata in
scris asupra cererii de comasare.
Cererea de comasare, Impre-
unä cu toate actele 5i lucrärile se
va inainta Ministerului Indus-
triei 5i Comertului, Directia mi-
nelor.
196. Ministerul, din oficiu sau
primind cererea de comasare si
actele preväzute la art, precedent,
constatá in primul rând dacä
parcelele cerute in comasare a-
partin aceluia5i concesionar sau
unor concesionari diferiti sau
dacá printre ele se gäsesc parcele
neconcesionate:
a) In cazul in care parcelele a-
partin aceluia5i concesionar, Mi-
nisterul, constatând cä drepturile
concesionarului pentru fiecare
parcelä sunt consolidate si vali-
date definitiv, va decide comasa-
rea;
b) In cazul in care parcelele
apartin mai multor concesionari,
Ministerul, dupg, indicatiunea si
pe spesele solicitantului, va in-
vite pe ceilalti concesionari, prin
notificäri Mcute prin Corpul por-
tdreilor, ca in termen de 15 zile
sà räspundà in scris Ministe-
rului acordul sau opunerea la
comasare.
Odatä cu aceastä invitatiune,
Ministerul va comunica pártilor
 24 Martie 1937 679

câte o copie de pe cererea i pla- de judecarea unei atare cereri de

nul de comasare. comasare, citând pe toti conce-
Actele anexe cererii de coma- sionarii Incorporati In perimetru
sare raman la Ministerul Indus- ascultând obiectiunile lor, daca
triei si Comertului, (Directiunea cererea de comasare Intruneste
minelor), unde pot fi examinate conditiunile legii, hotaräste:
de cei interesati. Comasarea In principiu stabi-
Persoanele invitate a-si da a- lind perimetrul comasat;
cordul lor, sunt datoare sa, de- Persoana sau persoanele care
clare In scris, odata cu raspun- vor executa pe contul lor exploa-
sul prevazut mai sus, daca lute- tarea;
leg sau nu sa, participe si la ex- Repartitia cheltuielilor si pro,
ploatare. ductiei cuvenita Intre acesti par-
Lipsa oricarei declaratiuni va ticipanti la exploatare.
fi considerata ca o renuntare de In determinarea persoanei sau
a participa la exploatare. persoanelor care vor exercita
Daca rdspunsul tuturor conce- dreptul de exploatare se va tine
sionarilor este afirmativ, minis- seama de acordul partilor. In
terul decide comasarea. lipsa de acord, exploatarea se va
Dad, parte din concesionari incredinta aceluia dintre souci-
nu raspund sau se opun la co- tanti, care detine suprafata cea
masare, ministerul va invita pe mai mare In perimetru.
solicitanti sa reduca, perimetrul Comisiunea miniera, odata, cu
de comasare la limita suprafetei hotártrea de comasare, fixeaza
pentru care existä consimti- costul forajului si al extractiei
mânt. pe vagon, tinând seama de adân-
Aceasta reclucere se opreste, cimile medli In regiune, de cos-
Irish' la suprafata minima preva- tul mediu al metrului de foraj
zutä de lege si regulament, pen- de cheltuielile medii de extrac-
tru regiunea si caracterul zutcà-
tie, precum i partea cuvenitä,
m ântului. exploatatorului pentru riscul In-
Daca perimetrul redus sau re- treprinderii.
strâns la suprafata minima, sub Suma reprezentând costul
care nu se poate Incuviina in- rajului, transformatä In vagoane
stalarea, forarea si exploatarea de titeiu la pretul zilei, va fi re-
unei sonde, contine numai con- tinuta In Intregime de catre ex-
cesionari care au aderat la co- ploatator din prima productie a
masare, ministerul va decide co-
masarea. sondei.
in cazul perimetrului restrâns Suma reprezentând costul de
la suprafata minima ar contine extractie al titeiului pe vagon, de
parcele pentru care nu s'a obti- asemeni transformata In vagoane
nut adeziunea concesionarilor, titeiu la pretul zilei, se va retine
ea va fi considerata ca o cerere In Intregime din productia ex-
de stabilire prin justitie a peri- trasa.
metrului de comasare. Aceasta, Restul productiei ramas dupá
cerere fi trimisä de Minister acoperirea integrald a costului
cu tot dosarul cauzei spre jude- forajului, cum si a costului res-
'care comisiunii miniere de pe pectiv de extractie, pâra la epui-
langa tribunalul locului. zarea sondei, se va distribui In-
Comisiunea .miniera sezisata tre diferitele parcele, intrând In

www.digibuc.ro
680 24 Mart le 1937

perimetrul de comasare propor- triei si Comertului, care in ter-

tional cu suprafetele respective;
c) In cazul In care printre par-
celele prevdzute In cererea de co-
masare, restränsA la suprafata
minimA, figureazd unele necon- nierd, cländ hotdrire de coma-
cesionate, comasarea se va urma sere, nu va gAsi printre titularif
si fatä de proprietarul neconce- de drepturi comasati niciunur
dent, dupä aceleasi norme ca mai care sä ia asuprAsi exploatarea
sus.
In acest caz, cererea de coma-
sare se va publica in extras In
Monitorul Oficial, cu indicatiu-
nea parcelelor neconcesionate
pe spesele solicitatorului.
Totodatd un atare extras se
va afisa la primaria comunei
respective.
Publicarea si afisarea se va
ordona de presedintele Comisiu-
nii miniere, sezisatä cu judeca-
rea comasdrii.
Toti cei interesati pot face con-
testatiune la comisiunea miniera
sezisatd cu judecata cererii de
comasare, In termen de 15 zile
dela publicarea sau afisarea ex-
trasului, dupd cererea de coma-
sere.
Contestatiunea se va judeca o-
datd, cu cererea d3 comasare.
Hotdr.rea de comasare pro-
nunatä astf el este opozabilä
erga omnes.
Proprietarul real al vreunei
parcele comasate astfel pe nu-
mele vreunui proprietar aparent
Ii poate stabili dreptul sdu la
cote de productie fixatd prin ho-
tdrIrea de comasare, dupd nor-
mele dreptului comun.
Hotitrirea comisiunii miniere
se &I, cu drept de apel la comi-
siunea minierd de apel, In ter-
menul si conditiunile prevAzute
de art. 150.
Recursul indreptat In contra
cleciziunil comisiunii de apel nu
este suspensiv de executare.
Hotdrirea de comasare se va
comunica Ministerului Indus-
men de 15 zile dela primirea ef
va da deciziunea ministeriald de
comasare pe baza hotdririi.
In cazul când comisiunea mi-
perimetrului comasat, MinisteruI
Industriei si Comertului, dacA
constatA eh* terenul este expus
degradArii si la cererea vreu-
nuia din cei interesati, va scoate
la licitatie publicd dreptul de ex-
ploatare al perirnetrului care se-
va adjudeca asupra aceluia care
va avea capacitatea tehnicd, i fi-
nanciard, necesard si va oferi cer
mai mare pret si cuantum de re-
deventd.
In acest caz adjudecatarul este
obligat a Incepe lucrärile de fo-
raj In cel mult trei luni dela ad-
judecare si a le continua con-
form legii de fatA.
in cazul In care printre parce-
lele prevdzute fn perimetrul res-
trans la suprafa minim& se gd-
sesc vreunele nevalidate (nece-
rute In validare sau In curs de
validare), deciziunea ministe-
riald, nu va fi executorie decät
dupd validarea acelor parcele.
Validarea se va pronunta de
comisiunea minierä sezisatä cu
cererea de comasare si dupd, dis-
pozitiunile legii minelor. In ca-
zul respingerii dela validare
dreptul intränd. In patrimoniul
Statului va fi comasat ca atare.
197. Deciziunea ministerial&
de comasare va cuprinde:
Perimetrul comasat cu vecind-
tAtiIe lui;
Participantii In perimetrul de
coinasare.
Persoana care va exercita
dreptul de exploatare al perime-
trului comasat;

www.digibuc.ro
 24 Martie 1937
Participantii la exploatare,
daca existä;
Repartitiunea productiei po-
trivit hotaririi de comasare.
Deciziunea ministeriall de co-
masare este definitiva si execu-
torie.
198. Proprietarii concedenti
Ij vor primi redeventa contrac-
tuala calculata la productia
bruta, corespunzatoare suprafe-
tet respective. Aceasta numai In
cazul child actul de concesiune
a fost incheiat anterior publica-
rii prezentei legi.
Aceastä redeventá a proprie-
tarului este suportata de cAtre
concesionarul respectiv, din pro-
ductia netá cuvenitä acestuia,
dupd normele de mai sus.
In cazul când cantitatea de
productie cuvenitä concesiona,
rului va fi mai mica cleat rede-
yenta cuvenita proprietarului, di-
ferenta se va suporta de catre ex-,
ploatator.
Pentru toate actele de conce-
siune, Incheiate posterior publi-
cdrii acestei legi, redeventa con-
tractuala nu va fi tinuta In
seeing cleat panä la cel mult 10
la sutä.
199. Participantii intr'un pe-
rimetru de comasare, care sunt
si participanti la exploatare,
daca, nu-si vor indeplini oblige-
tiunile luate, vor fi considerati
cá au renuntat la calitatea de
participanti in exploatare, ra-
manand participanti numai in
perimetrul de comasare cu drep-
tul la cotele de productie ce li se
cuvin, dupa normele de mai sus.
200. Imediat la expirarea ce-
lei mai scurte concesiuni sau
drept minier comasat, se va pro-
cede la reconstituirea perime-
trului de comasare cu noii ti-
tulari, fie pe cale de adeziune vo-
luntara, fie prin procedura in-
www.digibuc.ro
681'
stantelor miniere, dupa normele-
de mai sus.
In acelasi mod se va proceda
si f eta de Stat pentru drepturile
intrate succesiv in patrimoniul
säu prin expirarea drepturilor
recunoscute participantilor.
In cazul and existä sonde in,
curs de foraj sau de extractie, se
va proceda la comasarea oblige-
toile a concesionarilor sau pro,
prietarilor neconcedenti pe intin-.
derea unitätii de exploatare ne-.
cesara, acelei sonde.
Prin aceasta reconstiuire se,
vor respecta conditiunile de su-
prafata minima si distantele fata
de hotarul exterior al perimetru-
lui comasat.
201. Ministerul Industriel si
Comertului, ca autoritate mini-
erà si in scopul 'eat al protec-
tiunii zacämântului, cat si al
respectärii drepturilor Inveci-
nate, va stabili in puterea acestei
legi, oricând, pe cale de regula-
ment:
a) Suprafetele minime sub care
nu se poate incuviinta instala-
rea, forarea si exploatarea unet
sonde;
b) Distantele minime ale son-
delor fatä de hotarul ce delimi-
teaza un drept apartinând and
persoane;
c) Distantele minime ale son-
delor intre ele.
Aceastä stabilire se va face
pentru fiecare regiune si tinând
seama de caracterul fiecärui zä
camânt in parte.
Ace lasi regulament poate fi
extins prin deciziune ministe-
Hard, la aprecierea ministerului,
asupra mai multor regiuni.
Distanta minima de hotar sta.-
bilita prin regulament nu va pu-
tea fi inferioard acelei de 30 me-
tri, másurati pe perpendiculara
dusä din punctul de deschidere
al sondei la hotar.
'682 24 Martie 1937
InAuntrul unui perimetru co-
Masat, distantele de hotar ale
parcelelor componente nu sunt
Dbligatorii.
Ele sunt obligatorii insä fatä
tie drepturile situate in afara pe-
rimetrului comasat.
De asemenea distanta de ho-
tar nu se aplia fatä de hotarul
comun intre doua terenuri ale
aceluiasi concesionar, claa ele
provin dela acelasi concedent sau
-daa existä un acord al conce-
-dentilor.
Sectiunea III
Exploatare, transport fi
distributie
202 Pentru protectiunea zá-
tAmintelor In contra inunddrii,
'price intreprindere este obligatä
ca, inainte de a ajunge la stra-
'WI de petrol, sä izoleze orice ape
intalnite prin sonde sau puturi.
Ape le de suprafatá i cele frea-
lice vor fi izolate separat de a-
pele de zäcämânt.
Pentru fiecare regiune de z5,-
aminte, Directiunea Minelor va
-stabili, cu avizul Institutului
'Geologic al României, un pro-
gram de izolarea apelor In son-
dele sau puturile din regiunea
respectivä.
Pentru abaterile dela dispozi-
referitoare la izolarea a-
pelor, autoritatea minierg, va
plica intreprinderii o amendä de
-50.000-200.000 lei, iar conduch-
lorului tehnic In culpa o amendá
dela 5.000-20.000 lei, iar In ca-
lzuri grave se va aplica retrage-
Tea pe termen limitat sau pentru
totdeauna a brevetului de a
functiona In atare calitate la ex-
-ploatärile din tail.
203. Captarea gaze/or si se-
pararea derivatelor din gaze,
unde va fi vazul, este obligato-
Vie.
www.digibuc.ro
Pentru exploatarea gazelor na-
turale, asociate cu petrolul brut
En acelasi zácämânt, Ministerul
Industriei si Comertului poate
uza de dispozitiunile art. 114,
sau la cererea exploatatorilor in-
teresati, sä, formeze sindicate re-
gionale pentru captare si indus-
trializarea gazelor.
Un statut special aprobat de
minister va fixa organizarea
modul de functionare al sindica-
tului.
204. Este interzisä intrebuin-
tarea titeiului pentru ars la ca-
zane.
Ministerul va aprecia cazurile
când titeiul poate fi intrebuintat
In acest scop.
205. Infiintarea si exploata-
rea de conclucte pentru orice fel
de produse de petrol, lichide sau
gazeiforme, la statiunile de ex-
port sunt rezervate Statului. A-
cesta le poate exploata direct
sau In asociatie cu altii i In deo-
sebi cu intreprinderi de petrol.
Intreprinderile petrolifere Ii
pot construi conducte dela schelá
la rafinäriile lor In cazul and
nu pot utiliza una din conclue-
tele Statului pentru transportul
titeiului.
Statul cu avizul Consiliului
Superior de Mine este In drept
a expropria, cu o justä i prea-
labilá fixatä de jus-
titie, conductele dela schele la
statiunile de Inmagazinare sau
rafinerii, atunci and aceste con-
ducte pot servi mai multor pro-
cluatori sau exploatári. Prin ex-
propriere nu se va Impiedeca
transportul produselor intreprin-
derii expropriate.
206. Productiunea de titei va
fi prelucratá in tará.
Statul este liber sä, vândä la
export titeiul pe care Il posedá
din impozite si redevente.
Exportul titeiului brut se poa-
 24 Martie 1937
te autoriza de minister in urmä-
toarele cazuri i conditiuni:
a) Producdtorii care dispun de
rafinerii proprii sau inchiriate
vor putea exporta din productia
lor cantitäti pânä la 25 la sutä
din capacitatea de prelucrare a
rafineriilor de care dispun:
b) Produatorii care nu po-
sea, rafinerij proprii vor putea
exporta pariä la intreaga lor
productie.
Exportul se face in baza unei
cereri a producAtorului adresatä
Ministerului de Industrie si Co-
mert, Directia minelor, care va
fi verificatà si vizatà de o comi-
siune, compusä din directorul
minelor, un reprezentant desem-
nat de producätorii MA, rafinä-
rii $i un reprezentant desemnat
de producAtorii cu rafinerii, In
ceea ce priveste Indeplinirea con-
ditiunilor preväzute la punctele
a si b.
Exportul cantitätilor de titei
brut prevazute la punctele a si
b va putea fi ingrädit, printr'un
iurnal al Consiliului de Minis:
tri, atunci când interesele econo-
miei nationale ar cere-o.
Taxa de transport pe C. F. R,
sau conductä a titeiului destinat
exportului pro tong, va fi egalä
cu suma taxelor ce se plätesc
pentru transportul derivatelor
rezultate din prelucrarea unei
tone de titeiu.
Pe baza propunerii Ministeru-
lui Inclustriei $i Comertului,
Consiliul de Ministri va putea
Infiinta o taxä de export asupra
titeiului exportat.
207. Nicio instalatiune pen-
tru inmagazinarea sau desface-
rea produselor de petrol, nu se
poate infiinta decât cu autoriza-
tia specialä a Ministerului In-
dustrfei $i Comertului, care o va
examina din punct de vedere al
economiei generale $i al siguran-
tel publice.
www.digibuc.ro
683
La acordarea autorizatiilor,
ministerul va cere si avizul au-
toritätilor comunale respective.
Ministerul de Industrie $i Co-
mert va comunica Ministerului
de Finante toate autorizatiile a-
cordate in vederea impunerilor
fiscale.
Infiintarea de rezervoare In
porturi si in statiunile de cale
feratá se va putea face numai
cu autorizarea ministerului, pe
baza unui caiet de sarcini, care
va stabili conditiunile de exploa-
tare.
Ministerul de Industrie poate
oricând revoca asemenea autori-
zatiuni, färä ca detingtorul sà
poatà pretinde vreo despägubire
de orice naturá.
Toate dispozitiunile din legi
speciale prin care se recunoaste
altor autoritäti dreptul de a eli-
bera astfel de autorizatiuni, sunt
abrogate.
Depozitele existente la data
publicärii acestei legi, vor fi o-
bligate ca In termen de 3 luni
dela publicarea legil sä Main-
teze Ministerului Industriei ei
Comertului actele in baza cgrora
functioneazá, situatia depozitu-
lui, pentru ca ministerul, con-
trolând sub raportul legal si al
sigurantei publice, sä dispuna
asupra autorizärii de functio-
nare.
Depozitarii care nu se vor con-
forma dispozitiunilor de fatá,
sunt pasibili de o amendá egall
cu dubla valoare a produselor ce
depozitele respective pot Inma-
gazina, conform dispozitiunilor
art. 137 $i 138 din lege.
Totodatä Ministerul de Indus-
trie si Cornell, prin organele de
urmärire, va dispune inchiderea
depozitului.
208. Consurnatiunea internä.
din fiecare fel de produs trebue
sä fie complet satisfäcutä $i cu
Intâietate.
(84 24 Martie 1937
Organizarea desfacerii produ-
selor de petrol in consumatiunea
interioard, se va putea face de
Stat, in asociatiune cu rafineriile
cu producatorii In virtutea
legii pentru organizarea si ad-
ministrarea pe baze comerciale a
intreprinderilor si avutiilor pu-
blice prin decret regal, dat pe
baza jurnalului Consiliului de
Ministri 1).
Preturile de desfacere In inte-
rior la locul de consumatiune
ale produselor de petrol, nu tre-
bue s. intreacd, preturile de ex-
port la punctele de export, la
care se adauga taxele Statului
si comunelor.
Hidrocarburi gazoase
209. Explorarea si exploata-
rea gazelor care formeaza z5,c5,-
minte proprii, nu se poate face
decdt direct de Stat sau prin a-
sociatie, cu capitalul particular,
dupä normele legii pentru orga-
nizarea si administrarea pe baze
comerciale a Intreprinderilor si
avutiilor publice.
Gaze le asociate cu titeiu In za-
caminte in care se constata pre-
dominarea gazelor, astf el Incât
exploatarea titeiului Inseamna o
neeconomica valorificare a
mântului, vor fi supuse regimu-
lui acestei clase, atunci când
proportia intre gaze si titeiu de-
paseste 1/3.000.
Aceastä proportie trebue s.
existe pe toata Intinderea zaca-
mântului, atât pe directie, cât
pe inclinare, dela inceputul ex-
ploatarii.
210. Suprafata perimetrului
rezervat pentru explorare va fi
1) A se vedea Legea pentru orga-
nizarea i administrarea pe baze eo-
merciale a intreprinderilor i avu-
lilor din 16 Martie 1929,
cu mod. 9 Ianuarie 1930, la pag.
243, vol. XVII.
www.digibuc.ro
de 1.000 pânä la 2.000 hectares
când forma este dreptunghiu-
lard, latura scurta va fi cel pu-
tin 1/2 din latura
Criteriul de apreciere In ce-
priveste punctul explorat cu re-
zultat favorabil rdmâne rezer-
vat autoritätii miniere, care va
tine seamä de debitul si de ten-
siunea initiala a gazelor, in ra-
port cu structura zaamintelor
si de constanta acestor elemente-
dupa anumite intervale de timp.
Suprafata maxima a unui pe-
rimetru de exploatare este de-
2.000 ha. Când forma perime-
trului este dreptunghiulara, ra-
portul intre laturi va fi cel din,
alineatul Intdi.
In regiunile uncle pAna la pro-
mulgarea Constitutiei, gazele-
erau läsate la libera si exclusiva
dispozitiune a proprietarilor su-
prafetei, se va da acestora o re-
deventä de 1,5°/o din productia
gazului socotit pe pretul de van-
zare la schela.
Durata concesiunii va fi de 54
ani.
Dispozitiunile art. 182 se a-
si acestor substante mine-
rale.
211. Infiintarea de conducte-
pentru transportul gazelor la
centrele de consumatiune, pre-
cum si exploatarea acestor con-
ducte constitue un drept exclu-
siv al Statului sau al intreprin-
clerilor Infiintate de Stat pe baza
legii pentru administrarea si or-
ganizarea pe baze comerciale a
Intreprinderilor si avutiilor pu-
blice sau a legil energiei1).
212. In regiunile gazeifere,
comasarea se va face potrivit
normelor prevazute pentru bitu-
minele lichide. Perimetrul de co-
1) A se vedea Legea energiei, din
7 Iulie 1930, la pag. 556, vol. XVIII,
cu mod. 26 Mai 1936, pag-..
XXIV, p. I.
 24 Martie 1937 685

masare trebue sd aibd, o supra- Criteriul de adoptat pentru a

-fatá de cel putin 300 ha, fdrd a aprecia rezultatele explordrii in
trece de 2.000 ha. Sonde le tre- aceastá clasá de zäckminte re-
bue sä pästreze o distantá de cel zidd in:
putin 200 metri dela hotarul cel a) Calitatea minereurilor de-
mai apropiat. finite prin continutul lor in me-
Dispozitiunile prevAzute la art. tal, sau alte elemente utile si de
202, cu privire la izolarea apelor, importantd economicä;
se aplicd, si la gaze. b) Posibilitatea utilizärii mi-
Exploratorul sau exploatato- nereului gäsit, fatä cu proce-
rul, care In perimetrele sale date deele cunoscute in metalurgie si
pentru alte substante, sau dacd in industrie In genere;
cineva in cursul altor lucräri c) Existenta in punctul explo-
descoperd zdcdminte de hidro- rat al unui zdcämânt din a cd-
.carburi gazoase, este obligat sá rui formä, conditiuni de genezd
anunte In timp de trei zile, au- si de zdcdmânt, sä se poatá a-
toritatea minierd regionald, o- precia extensiunea probabild in
prind lucrdrile. In caz de aba- adâncime si la suprafatä.
teri se aplicd sanctiunile prevd- 214. Pentru cloud puncte ex-
zute in legea de fatä la art. 19. plorate cu rezultat favorabil, su-
Dacd, lucrärile respective sunt prafata ce se poate considera cu-
utilizabile pentru exploatarea noscutd si declara proprietate
hidrocarburilor gazoase, Statul minierd concesionabild va fi de
poate sá continue lucrärile pe maximum 50 ha. Când perime-
seama sa, despdgubincl pe cei in trul are forma dreptunghiulard,
drept de cheltuielile Mcute. Dad, latura scurtä trebue sá repre-
in interval de 15 zile Statul nu zinte eel putin o pdtrime din la-
declard cà face uz de acel drept, tura lungd.
Intreprinzdtorul poate continua Pentru fiecare punct In plus,
lucrárile, sträbtitând straturile explorat cu rezultat favorabil,
de hidrocarburj gazoase, fárd a concesiunea se poate mdri pro-
nutea dispune de ele, insd izo- gresiv, astfel cd la o concesiune
lându-le . de intindere maximd, egald cu
Statul poate explora si ex- 100 ha, sd, existe cel putin patru
ploata zdcdmintele de hidrocar- puncte explorate cu rezultat fa-
buri gazoase chiar si in perime- vorabil.
trele concesionate altora, dacd Durata concesiunii va fi de 50
acele perimetre erau concesio- ani
nate pentru alte substante. 215. Concesiunea se acordd
II. Minereuri metalifere Sri alte pe bazd, de redeventd.
minerale ,Fi, roce, cdt $i, apele tor
Exceptând platina si aurul, la
de cimentare toate celelalte substante metali-
fere din aceastä clasä de zäcd,-
213. Suprafata perimetrului minte, redeventa se va stabili la
rezervat pentru explorare, prin o cotä din produsul negociabil,
permis exclusiv, va fi de 10 ha adus prin operatiuni auxiliare la
Pand la 100 ha. concentratiunea cerutá pentru
Când forma perimetrului este nevoile industriei metalurgice sit
dreptunghiulard, latura scurtd ale industriei in genere.
trebue sd, fie cel putin o pdtrime Aceastä redeventá se fixeazd
din latura lungd. pentru toatá durata concesiunii
www.digibuc.ro
686 24 Martie 1937
la 40°/o din produsul concentrat,
socotit pe pretul la mind.
Pentru plating. i aur rede-
yenta se fixeazd la 0,25% din
continutul In aur sau
constatat la analizd In labora-
toarele oficiale indicate de Mi-
nisterul Industriei si Comertu-
lui. Pentru cupru i argint rede-
yenta va fi de 10/0.
Recleventa se va lua In naturd,
fie ca metal pur, fie ca produs
concentrat (slic).
Din redeventa ce i se cuvine,
Statul cedeazd exploratorului 10
la sutd In numerar pe durata
concesiunii instituitá pe perime-
trul explorat de el.
Fier, crom, mangan
216. Perimetrul rezervat pen-
tru expIoatare va avea o supra-
fatá dela 100-1.000 ha. La forma
dreptunghiulard, latura scurth
va fi cel putin jumdtate din la-
tura lungd.
In interesul cercetárii zácd-
mântului se pot acorda permise
exclusive pe tinuturi miniere
bine definite, a cdror Intindere
se va fixa cu avizul Consiliului
superior de mine.
Concesiunea se acordd pe o
duratá de 50 ani.
O unitate de concesiune nu va
depäsi suprafata de 1.000 ha.
Când forma perimetrului este
dreptunghiulard, latura scurtä
va fi cel putin jumdtate din la-
tura lungd.
La concesiunile redeventiare,
redeventa cätre Stat pe durata
concesiunii va fi de cel putin
4Vo din produsul negociabil, a-
dus prin operatiuni auxiliare la
concentratiunea cerutä pentru
nevoile industriei metalurgice si
ale industriei In genere.
Se pot reuni concesiuni adia-
cente In scop de a forma tinutu-
rile miniere a caror intindere se
www.digibuc.ro
va fixa cu avizul Consiliului Su-
perior de Mine.
Drepturile exploratorului la re-
deventá se reguleazd dupd ace-
leasi norme ca la art. 215, alin.
ultim.
III. Minereuri de aluminiu si in
genere silicati aluminosi, mag-
nezieni si cu alte baze
217. Zacamintele de mine-
reuri, de aluminiu, urmeazd re-
gimul special al clasei zgamin-
telor de fier, crom si mangan.
218. Pentru silicatii alumi-
nosi, magnezieni si alte mine-
rale din aceastä clash' de zácd-
minte, suprafata perimetrului
rezervat pentru e.xplorare prin
permis exclusiv, va fi dela 10
100 ha. Când forma perimetru-
lui este dreptunghiulard, latura
scurtä va fi cel putin jumätate
din latura lungd.
Douä puncte explorate cu re-
zultat favorabil i inclicâncl o
desvoltare a zäcámântului, sufi-
cientä pentru o exploatare con-
tinug, dau dreptul la instituirea
concesiunii de exploatare pe un
perimetru in suprafatä dela 10
100 ha. La forma dreptunghiu-
larä latura scurtä va fi cel pu-
tin o pätrime din latura lungd.
219. Regimul si conditiunile
de concesiune, fatä de Stat si
exploratori, atât la aceastä clasä.
de zacäminte, cât i la clasele
IV, V, VI si a VII-a, vor fi fi-
xate de Ministerul Industriei
Comertului, cu avizul Consillu-
lui superior de mine.
IV. Grafit si rocile grafitoase
220. Grafitul si rocile grafi-
toase, urmeazd regimul special
al cdrbunilor, In ce priveste for-
ma si suprafata perimetrului de
explorare, de exploatare si du-
rata concesiunii.
 24 Martie 1937
V. Fosfatii in genere
221. Fosfatii urmeazg regimul
prevdzut pentru fier, crom si
mangan, in ce priveste forma
*i suprafata perimetrului de ex-
plorare, de exploatarej precum si
si durata concesiunii.
In regiunile unde existenta a-
cestor substante minerale este
probabilg, se va putea acorda
permise exclusive pentru explo-
rare, pe tinuturile miniere, bine
definite.
VI. Minerale etc toriu si pdmdn-
turi rare
VII. Pietre pretioase ,si semi-
nobile
222. Explorarea si concesio-
narea minereurilor din aceste
cloudclase de zächiminte ur-
meazg. regimul substantelor mi-
niere din clasa II-a, tinându-se
seamg mai ales de natura si for-
ma zgcgmântului.
VIII. Sarea comund (clorurd de
socliu), sdrurile de potasiu sialte
cdruri inrudite, fie formdad zd-
cdminte proprii, fie asociate cu
sarea comund in acelasi zdcd-
mdnt
223. Exploatarea sgrii fie din
mine de sare, prin lucrgri sub-
terane, sau prin disolutiune si
pompare, fie din isvoare sgrate,
sau din alte solutiuni naturale
(ape subterane, lacuri, apg de
mare), precum si exploatarea sg-
rurilor de potasiu si altor sg-
ruri, fie cg, formeazg, zgcgminte
proprii, fie cg sunt asociate cu
sarea comung si ggzduite In a-
celasi zgcgmânt, formeazg o-
biectul unui monopol de Stat.
Acest drept se exercitá prin
Cassa Autonomg a Monopoluri-
lor.
224. Dreptul de industriali-
zare superioarg a sárii comune
www.digibuc.ro
687
*i a sgrurilor de potasiu si altor.
sgruri inruclite cu ele, apartin
Statului si se exercitg prin Mi-
nisterul Industriei si Comertu-
lui.
Acest drept poate sg fie trans-
mis unei Intreprinderi cu capa-
citate tehnicg si financiarg sub
forma unei asociatiuni cu Sta-
tul.
Un caiet de sarcini va fixa
conditiunile asociatiunii, durata,
compunerea capitalului si a per-
sonalului, drepturile Statului,
desfacerea produselor pentru ne-
voile interne si pentru export.
Transmiterea acestui drept de,
industrializare se face prin de-
cret regal, dupg, propunerea mi.-
nistrului industriei si comertu-
lui si a Ministerului de Finante,
cu avizul Cassei Autonome a Mo,
nopolurilor si cu avizul Consi-
liului Superior de Mine.
225, Exploratorul sau exploa-
tatorul care In perimetrele sale.
date pentru alte substante, a/-
Intel/1i sare, sgruri de potasiu
sau ape sgrate, de o concentra-
tiune mai mare, este obligat sg
anunte aceasta autoritátii mi-
niere regionale, cel mai târziu,
In termen de 3 zile. In caz de a-
batere se aplicg sanctiunile pre-
vgzute In legea de fatil, la arti-
colul 19.
Dacg, pentru a exploata o
substantg mineralg ce a fost
concesionatg, este nevoie a strg-
bate sarea, exploratorul sau ex-
ploatatorul va face aceastg, lu-
crare sub controlul autoritgtii
miniere. Materialul extras din a-
ceste lucrári va fi predat Cassel
Autonome a Monopolurilor.
226. Extractiunea iodului, bro-
mului si altor elemente acceso-
rii din sdruri si ape särate poate
fi concesionatg de Ministerul In-
dustriei si Cornertului, In condi-
tiunile ce vor fi fixate dupg nor-
'688 24 Martie 1937
legii de fatg, luându-se
-avizul Cassej Autonome a Mo-
nopolurilor.
227. Isvoarele si apele särate
utilizate ca ape de bAi in statiu-
Tine balneare sunt supuse regi-
mului special al isvoarelor mi-
nerale $i apelor curative in ge-
nere.
Ele nu pot fi Insä utilizate
pentru extragerea sarii de con-
sumatiune.
228. Supravegherea minierä
exploatdrilor de sare $i indus-
triilor, in strânsä legAturá cu
-exploatarea, si In genere contro-
lul mäsurilor de. politie tehnicA
nainierä, inträ in competinta Mi-
nisterului Industriei $i Comertu-
lui: controlul, In ce priveste con-
-statarea si reprimarea fraudelor,
se exercitä de Cassa Autonomä
-a Monopolurilor.
IX. Gaze naturale altele decdt
hidrocarbure gazoase
229. Permisul exclusiv pen-
-tru cAutarea si captarea gazelor
se acordrt pe o suprafatä pAnä
la 100 ha, la formä dreptunghiu-
lark latura scurtä va fi cel pu-
lin jumätate din latura lungA.
Concesiunea se aconlä explo-
ratorului pe o suprafatä pAnä la
10 ha. Durata concesiunii se va
fixa in raport cu intinderea pe-
rimetrului Intre 30 si 40 ani.
Pentru conservarea isvoarelor
de asemenea gaze se va institui
un perimetru de protectiune, a
cärui f ormA si intindere se va
fixa de minister, cu avizul Con-
-siliului Superior de Mine, bazat
pe avizul Institutului Geologic
al României.
X. Isvoarele minerale fi apele
mineralizate subterane sau cu-
rative in genere
230. Substantele grupate In
-clasa X, isvoare minerale si ape
www.digibuc.ro
subterane mineralizate, sau ape
curative in genere, lacuri si la-
gune mineralizate, nämoluri sunt
$i rämân ale Statului.
Pentru explorarea unei regiuni
In scopul de a descoperi sub-
stante din aceastä clasä, Minis-
terul Industriei i Comertului a-
cordà un permis exclusiv de ex-
plorare, dupA normele prevAzute
la titlul I, Cap. II (explorarea),
al prezentei legi.
Perimetrul de explorare va cu-
prinde o regiune bine definitA
prin constitutia i constructia ei
geologicä, suprafata sa nu va pu-
tea fi mai mare de 10.000 ha si
va avea forma prevAzutä de
art. 8.
Exploratorul dacA nu devine
concesionar, nu va putea benefi-
cia de art. 236, decât dacA face
captarea isvoarelor care vor for-
ma obiectul exploatArii.
Captarea se face numai dupA
un plan aprobat de Ministerul
Industriei $i Comertului.
Perimetrele de protectiune care
se instituiesc in jurul exploatä-
rilor de substante din aceastA
grupA impun servituti proprie-
tätilor pe care le inglobeazá.
231. Pentru protectia $i con-
servarea substantelor din acea-
std clasá, Ministerul Industriei
si Comertului, fie din proprie
initiativä, fie dupA cererea celor
interesati, va institui perimetre
de protectiune.
Instituirea acestor perimetre
se va face prin decret regal, cu
avizul Consiliului Superior de
Mine, dupd un studiu al Institu-
tului Geologic al României.
Perimetrele de protectiune sunt
de douä feluri:
a) Perimetrul de protectia is-
vorului, care are de scop protec-
tia $i conservarea isvoarelor, la-
curilor, lagunelor sau depozite-
 24 Martie 1937
lor de namoluri, cuprinse in a-
reastg, clasa;
b) Perimetrul de protectia sta-
tiunii, care ate de scop protec-
ia a regiunii si
naturii, atât cat, este necesar
functiongrii normale a acestor
exploatari de substante cuprinse
In aceasta clasg,. El trebue
cuprinda si perimetrul de pro-
tectia isvorului.
In interiorul perimetrului de
-protectia isvorului nicio lucrare,
legata de sol si subsol nu poate
Ti inceputa 5i executatä, cleat
In urma autorizgrii data, de Mi-
nisterul Industriei si Cotnertu-
lui, pe baza Unei anchete spe-
ti ale.
Puturile 51 sondele nu se pot
executa, decât dupg un program
stabilit de o comisie, numita de
minister.
Nu vor fi autorizate lucrgri
sau instalatiuni, ce ar avea o in-
fluenta daungtoare asupra regi-
mului sau salubritatii apelor si
statiunii.
Lucrarile, chiar daca au fost
-autorizate, pot fi oprite in cursul
executgrii lor, dacg, s'ar dovedi
cli ar avea o influentg, dating-
toare asupra regimului isvoare-
lor.
In interiorul perimetrului de
-protectia statiunii, nu se vor a-
corda permise de explorare pen-
tru isvoare minerale 5i ape mi-
neralizate; nu se vor crea ex-
ploatari de alte isvaare minerale,
bai etc., farg autorizarea minis-
terului; nu se va putea construi
cleat cu autorizarea ministeru-
lui, care va aprecia din punctul
ile vedere al protectiei naturii,
esteticii i salubritatii; in fine,
nu se va putea permite tgieri de
päduri, sapaturi etc., ce vor pu-
tea deprecia statiunea.
La stabilirea perimetrelor de
protectie, vor fi ascultati pro-
likliamaniu, vol. XXV. 44.
www.digibuc.ro
689
prietarii suprafetelor inglobate
in perimetrú; ei vor putea pre-
tenta In scris, sau oral, observa-
tiunile ce ar avea de fäcut.
Exploatarile substantelor din
aceasta clasg, sub regimul auto-
rizärii de Stat, vor fi apgrate
numai prin perimetrul de protec-
tia isvorului, iar cele declarate
de Ittilitate publicg sunt aparate
de ambele perimetre de protec-
tie.
232. Exploatarea, substantelor
din aceastä clasä se face sub
forma unei concesiuni, acordata
de Ministerul Industriel si Co-
ntertului, cu avizul Consiliului
Superior de Mine.
Concesiunea se acorda prin de-
cret regal pe o durata de 50 ani.
La expirare, ea va putea fi re-
inoita in conditiuni de exploa-
tare ce urmeazg, sg, fie fixate de
minister.
Proprietarii suprafetelor pe
care se gäsesc punctele de emer-
gentg ale isvoarelor pentru care
s'a dat concesiuni de exploatare,
dada nu sunt ei concesionarii,
vor avea dreptul la 15 la sutg din
partea ce revine Statului ca be-
heficiu, conform art. 236.
233. Isvoarele minerale, fie
emergente naturale, fie descope-
rite prin lucräri de explorare,
lacurile 5i lagunele mineralizate
cu nämolurile lor, precum 5i a-
pele curative in genere, care prin
proprietätile lor prezintg, un deo-
sebit interes pentru sängtatea
publica, 5i pentru economia tg-
rii, pot fi declarate de utilitate
publica.
Declararea de utilitate publicg
se face din initiativa Statului,
sau provocat de altii, prin decret
regal, dupg propunerea Ministe-
rului de Industrie si Comert, cu
avizul Ministerului Sänátátii Pu-
blice si al Consiliului de Mine
pe baza unui studiu amanun-
690 24 martie 1937
tit si al raportului unei comi-
siuni speciale de anchetä.
Ape le si nämolurile concesio-
nate sub regimul autorizärii, pot
fi declarate de utilitate publicä,
dacä intrunesc conditiunile de
mai sus.
234. Exploatarea substantelor
declarate de utilitate publica se
face printeo societate constituitä
de Stat, pe baza legii pentru or-
ganizarea si administrarea pe
baze comerciale a intreprinderi-
lor si avutiilor publice.
235. Concesiunea se acordä
prin decret regal, pe o duratä
de 50 ani si pe baza unui caiet
de sarcini, urmându-se normele
acestei legi.
Caietul de sarcini va prevede
obligatiunea ca societatea sä e-
xecute inteun termen anumit,
programul de lucräri pentru
captarea apelor si inzestrarea
statiunii cu toate instalatiunile
si stabilimentele necesare, pre-
cum si obligatiunea de a face ob-
servatiuni regulate asupra cli-
mei si regimului apelor.
Planul intregului complex de
lucrári de captare a isvoarelor
va trebui aprobat de Ministerul
Industriei si Comertului, care,
claca va crede necesar, va putea
numi un delegat care sä supra-
vegheze executarea lucrärilor de
captare si canalizare.
In primii 10 ani, societatea va
fi obligatä sä execute lucrärile
principale de punere in valoare
a apei si a statiunii.
236, Participarea Statului la
beneficii se va stabili prin ca-
ietul de sarcini, dupä normele
prevAzute in legea pentru orga-
nizarea si administrarea pe baze
comerciale a intreprinderilor si
avutiilor publice.
Proprietarii suprafetii pe care
se gäsesc isvoarele si lucrärile
de captare, vor primi 150/o din
www.digibuc.ro
partea ce revine Statului ca be-
neficiu, iar exploratorul, daca va
fi, va primi 100/o.
237. In limitele perimetrului
de protectiune, sau in exterioruT
lui, societatea va putea ocupa, in
conditiunile generale ale legii,
suprafetele necesare pentru ase-
zarea instalatiunilor si stabili-
mentelor de orice fel, in strânsä,
legaturä cu exploatarea apei si
a statiunii sanatorii, hote-
luri, instalatiuni de edilitate,
parcuri, instalatiuni distractive).
Constitue un drept exclusiv a/
societätii concesionare:
a) Exploatarea apelor mine-
rale si curative si a stabilimen-
telor de bäi, pentru care s'a dat
concesiunea;
b) Infiintarea 5i exploatarea
de sanatorii si alte instalatiuni
medicale de orice fel, hoteluri si
restaurante, In limitele perime-
trului de protectia isvorului;
c) Exploatarea de intreprin-
deri distractive de orice fel in
toatä statiunea balnearä.
Exploatarea apelor si bäilor se
va face direct de societatea con-
cesionarä care are si obligatiunea
ca, in cuprinsul perimetrului de
protectia isvorului, sä Inläture
orice cauzd de degradare sau de
contaminare a apei.
La instituirea societätii de ex-
ploatare, Statul are dreptul
rezerve, daca este necesar, chiar
in interiorul perimetrului de pro-
tectia isvorului, suprafetele tre-
buitoare pentru construirea
dirilor cle asistentä socialä.
Drepturile cuprinse sub b i c,
pot fi exercitate de societate in
asociatie cu altii, sau pot fi a-
ren date cu autorizarea Ministe-
rului Industriei *1 Comertului.
238, Utilizarea gazelor sau al-
tor emanatiuni care se dega-
jeazä in mod natural din pd-
mânt sau din ape pentru alte
 24 Martie 1937
scopuri cleat cele balneare lo-
cale, extractiunea sdrurilor din
ape, care rgingn neutilizate in
statiune, formeazg obiectul unei
concesiuni distincte care se va
da dupg normele legii de fatd.
Nu se vor inggdui In niciun caz
lucrgri miniere speciale fácute
In scop de a dobândi astfel de
substante pentru alt scop decât
acela de a fi folosite In statiune.
Concesiunea se va acorda de
preferintg societgtii concesionare;
dacg ea nu accepta, concesiunea
poate fi transmisg prin licitatie
publicg asupra altei Intreprin-
deri.
239. NAmolurile terapeutice
din lacurile mineralizate nu pot
fi transportate In alte
iar cele Intrebuintate pe loc, vor
fi aruncate din nou in lac pen-
tru regenerarea ngmolurilor.
XI. Turba
240 Exploatarea turbei se
poate face numai cu autorizarea
Ministerului Industriei si Comer-
tului.
Autorizarea va fixa regimul de
lucru, In ce priveste grosimea
ce poate fi extrasä, directiunea
generalg a lucrärilor de extrac-
tie, a rigolelor de secare i alte
dispozitiuni tehnice, potrivit si-
tuatiunii locului.
Pe proprietgtile Statului drep-
tul de exploatare a turbei poate
fi acordat, cu avizul Consiliului
de Mine, sub formg de conce-
sitme pe termen de 5 pâng la 20
ani dupg intinderea turbgriei si
pe baza unui caiet de sarcini,
care va prevede intre altele o re-
deventä de 5% din brut
XII. Masele de roci comune corn-
pacte sau care formeazd depozite
mobile
241. Exploatarea rocilor co-
mune care sunt läsate la dispo-
www.digibuc.ro
691
zitia proprietarului suprafetei,
rgmâne supusg dispozitiunilor
acestei legi si regulamentelor
tocmite pe baza ei.
242. Punerea in valoare a
maselor de roci comune, aflate
pe proprietätile Statului, se va
face potrivit cu importanta ma-
sivului si natura materialului,
prin unul din urmgtoarele sis-
teme:
a) Concesionarea pe baza ex-
plorgrii prin permis exclusiv;
b) Concesionarea directg in re-
giuni cunoscute, unde rocile for-
meazg masive la zi;
c) Arendarea pe termen scurt;
d) Exploatarea prin permise
de extractiune pentru cantitäti
reduse si pe termen scurt. .
Ministerul Industriei si Co-
mertului va stabili situatiunea
in care trebue pusg exploatarea
masei de roci comune.
243. In regimul In care nu
sunt cunoscute zgcgminte for-
mate din una din substantele
miniere. cuprinse In clasa XII,
se pot acorda concesiuni pentru
acele substante. numai dupg ce
s'a dovedit prin explor.lri exis-
tenta unui zgc'ämânt cn re poate
forma obiectul unei exploatäri
continui.
Permisul exclusiv se acordg pe
durata de doi ani, cu o singurg
prelungire pe un an, dacä au
fost indeplinite conditiunile pre-
vgzute in partea generalg a le-
gii.
Suprafata perimetrului de ex-
plorare nu va depäsi 50 ha.
Concesiunea se acorclä explo-
ratorului, pe un perimetru de
maximum 50 ha.
Când forma este dreptunghiu-
larä, latura scurtg, va fi cel pu-
tin de /2 din latura lungg.
Durata concesiunii va fi de cel
mult 30 ani.
Intinderea perimetrului de con-
 692 24 Martie 1937
cesiune ca si durata concesiunii
vor fi stabilite de minister, cu
avizul Consiliului Superior de
Mine si in raport cu rezultatul
explorgrilor, cu natura materia-
lului de carierg si cu posibilita-
tea de industrializare, concesio-
narul poate exploata numai sub-
stantele miniere, prevazute ,In
contractul de concesiune.
Dacg in cursul exploatgrii se
iveste oportunitatea pentru ex-
ploatarea $i a unei alte sub-
stante deal acea prevgzutg in
contract, chiar dacg ea ar fi tot
din clasa XII, exploatarea aces-
tei noi substante descoperite tre-
bue sg facg obiectul unei alte
concesiuni, care se acordg dupg
normele generale, tot vechiului
exploatator.
Concesiunea se va acorda
pentru exploatarea materialului
brut si prelucrarea lui in con-
ditiunile ce se vor prevedea In
caietul de sarcini.
244. In regiunile uncle rocHe
formeazig masive la zi, sau
existg cariere deschise, exploa-
tarea se va face prin concesiu-
nea acordatä prin licitatie pu-
blicg si pe baza unui caiet de
sarcini intocmit de Ministerul
Industriei si Comertului.
Concesiunile de exploatare si
industrializare, In orice regiune
s'ar afla, se acordg mai ales pen-
tru rocile care prin felul mate-
rialului, rolul lor industrial $1
-economic, prezintg o importantg
cleosebitg, (granit, marmord, ser-
penting, pietre de constructie si
de pavaje, de calitate superioarg,
parnânturi industriale si altele).
245. Masele sau depozitele de
rod, comune, cu Intrebuintarea
lo,calg, pot fi exploatate:
a) Prin arendare pe termen
de 5-10 ani, pe cale de licitatie
publicg i pe baza unui caiet de
sarcini.
www.digibuc.ro
Licitatia se va tine la autori-
tatea minierä regionalg;
b) Prin permise de extrac-
tiune, eliberate de autoritatea
minierg regionald pentru canti-
täti determinate si pe termen Ii-
riitat, conform preturilor ce vor
fi fixate prin regulament.
Permisul se elibereazg pe baza
recipisei de depunerea sumei la
casa Statului, pentru cantitatea
aprobatd.
Se vor exploata exclusiv, prin
permis de extractiune, aluviunile
din albia raurilor navigabile
flotabile, care sunt de domeniul
public.
Pentru deschiderea unor ast-
f el de exploatgri, autorizati a
Ministerului de Industrie si Co-
mert, se WA, dupg ce se va lua
avizul Ministerului Lucrgrilor
Publice.
PARTEA III
Validarea drepturilor ei§tigate
CAPITOLUL
Dispozifiuni generale
246. Drepturile miniere de
orice naturg, rare intra In pre-
vederile acestei legi $i care sont
dobandite pe tot cuprinsul Sta-
tului Roman, mai inainte de
promulgarea Constitutiei din 28
Martie 1923, In orice mod legal
constatate prin acte cu datg
certg, se vor respecta pe durata
pentru care au fost constituite,
Insg nu mai mult de durata
maxima' prevgzutg de art. 19
din Constituie, sub urmatoarele
conditiuni:
I. Sg fie instituite cu respec-
tul legilor, decretelor-legi, regu-
lamentelor si oricaror altor dis-
pozitiuni de acest fel, care erau_
in vigoare la data dobândirii
lor.
Sg, nu vatgme drepturile pe
care Statul le are prin legea pen-
 24 Martie 1937
tru lichidarea lounurilor supusi-
lor straini, fosti inamici, din 13
Iunie 1923 % prin legile pentru
reforma agrark legea de inter-
pretarea dispozitiunilor art. 24
din legea pentru reforma agrarg
din Vechiul-Ftegat, -publicata in
Monitorul Oficial Nr. 76 din 1
Aprilie 1926, precum i prin
orice alte legi, decrete-legi, re-
gulamente, ordonante sau prin
acte internationale.
SA corespundA uneia din valo-
rificarile determinate mai jos,
pentru fiecare categorie de
drepturi castigate.
247. Drepturile castigate de-
vin opozabile Statului, In urmA-
toarele moduri:
a) Prin efectul legii de fata,
de plin drept, faxA alta formali-
tate, pentru permisele de explo-
raTe din Ardeal, cu expectia ce-
lor de sub punctul b;
b) Prin validarea obtinutA pe
cale administrativa pentru drep-
turile de explorare referitoare la
zAcaminte de cArbuni, bauxit
fier;
c) Prin validarea obtinuta In
fata comisiunilor miniere, pen-
tru drepturile de exploatare,
emanand dela Stat si dela par-
ticulari;
Prin Inscrierea In cartea
minierá pentru drepturile ema-
nate dela particulari asupra le-
renurilor petrolifere consolidate
sau in curs de consolidare, la
4 Iunie 1924.
Toate drepturile nevalidate ra,
man desfiintate.
248. Drepturile validate vor fi
trecute In cártile miniere spe-
1) A se vedea Legea pentru liehi-
darea bunurior supusilor sträini,
fosti inamiei, din 13 Iunie 1923, la
pag. 1015, vol. XIXII, eu mod.
1 August 1929, pentru desfiintarea
Ofieiuhli de liebidari, la pag. 845)
vol, XVII.
www.digibuc.ro
693
ciale, tinute la tribunalul st la
autoritatea miniera regionalA.
Cererea de inscriere va fi inso-
tail de hotárirea de validare ra-
masa, definitivA, iar pentru Ar-
deal si de o copie legalizatA de
pe foaia terenului care face
obiectul validArii, din cartea
funduarA minierg aflatA la Tri-
bunalul Alba.
Tribunalul va proceda con-
form prevederilor art. 161 si
urm.
CAPITOLUL II
Validäri prin efectul
249. Se declaril valabile in
forma si cu situatia topogra-
flea in care au fost acordate,
toate permisele exclusive de ex-
plorare, dobândite in baza le-
giuirilor miniere austriace i un-
gare care se gaseau inscrise,
prelungite si neradiate In regis-
trele de explorari ale autoriatii
miniere respective, Ia data de
16 Iunie 1920, precum si acelea
acordate sau recunoscute ulte-
rior de Statul Roman, si pentrti
care s'au depus cereri de re-
moire preschimbare In ter-
menele preväzute de legile mi-
niere din 1924 si 1929, cu pre-
lungirile respective.
Se excepteazd dela aceastA o-
bligatie micile intreprinderi mi-
niere individuale sau In asocia-
tiuni, apartinand sau constituita
de bAstinasii din Muntii Apuseni
si regiunea Baia-Mare, care erau
dispensati de aceste formalitati,
prin regulamentul de aplicare al
art. 264 din legea minelor dela
28 Martie 1929, ins& numai dam&
s'au conformat dispozitiunilor
acestui regulament.
Nu se recunoset permisele de,
explorare al eaxor eentru cade
in interiorul unei concesiuni
existente la data publicArii pre-
694 24 Martie 1937
zentei legi, chiar in curs de va-
lidare.
In caz de suprapunere pe te-
ren a mai multor permise de
exploatare, se va respecta inte-
gritatea teritoriala a permisului
mai vechiu.
250. Titularii permiselor ex-
clusive astfel validate sunt obli-
gati:
1. S. intreprindä In termen de
un an dela publicarea legii de
fatä, lucrAri efective si adequate
cu explorarea minierá si echiva-
lente cu Sun minimum de 10 me-
tri galerie, cu sectiune normalá,
tar pentru bästinasi, acest mini-
mum va fi de 8 metri.
SA continue timp de alti doi
ani, sau numai pang la obtine-
rea unui rezultat favorabil, lu-
cárAri de explorare cu un mini-
mum de 10 sau 8 metri galerie
anual, pentru fiecare permis ex-
clusiv, asa fel, incât, pang in cel
mult trei ani dela data publi-
cárii legii de fatA, explorarea, in
scopul instituirii concesiunii, sá
fie desáviirsitä.
Titularul mai multor permise
exclusive pe cercuri aláturate,
acordate pentru aceeasi sub-
stantá se poate conforma obli-
gatiunilor de lucru, lucrând dupä
un program echivalent si unic
pentru toate cercurile aläturate,
aprobat In prealabil, de autori-
tatea minierä regionalA.
Termenul de trei ani prevAzut
mai sus se prelungeste cu incA
cinci ani pentru titularii permi-
selor de explorare, care incon-
joará o concesiune in exploatare
normald, apartinând aceluiasi ti-
tular, cu conditiunea ca sä afec-
teze si sá intrebuinteze anual 5
la sutA din beneficiul net, in sco-
pul explorArii perimetrelor in
chestiune.
Mai multe permise pot fi all-
www.digibuc.ro
turate prin consimtimântul ti-
tularilor, care pot ,institui In
acest scop asociatiunii de explo-
ratori pentru a fi explorate dupá
un program de lucru echivalent
unic si pe baza unei conven-
tiuni aprobate in prealabil de
autoritatea miniera regionalA.
Titularii permiselor exclusive
de explorare, care, Oná la pu-
blicarea legii de fatá, au execu-
tat explordri cu rezultat favora-
bil, sunt dispensati de obligatiu-
nile de lucru de mai sus, ei pu-
thud cere concesiunea.
Titularul permisului celui mai
vechiu validat, conform art. 249
si nedesfiintat, va obtine la ce-
rerea adresatA autoritätii mi-
niere regionale Indepártarea ori-
cui va intreprinde lucrári de ex-
plorare In cuprinsul perimetru-
lui säu.
Constatarea lucrärilor se va
fa ce de dare autoritatea
prin dresare de proces-ver-
bal, la cererea depusä de partea
interesatä, inainte de expirarea
fiecärui an.
Nedepunerea cererii In termen
si constatarea neexecutärii lu-
crárilor, chiar dacä cererea s'a
depus In termen, atrage deplin
drept, desfiintarea permisului
dela data expirárii anului pen-
tru care nu s'au efectuat lucrA-
rile obligatorii.
2. Sä pläteascá taxa de explo-
rare anuald de lei 250 pentru
fiecare cerc perimetric, cu raza
de 424,812 m si lei 100 pentru
fiecare cerc perimetric, cu raza
de 254,128 m, sau mai mick sau
permise pentru perimetre de alte
forme.
Aceastä taxA se va pláti In
cursul fiecárui an, incepând clela
data publicárii legii de fatA, la
autoritätile fiscale (administra-
tii sau perceptii respective), iar
 24 Martie 1937
recipisa se va depune inläuntrul
aceluiasi an, la autoritatea mi-
nierd respectivä.
Nedepunerea recipisei de plata
taxei. In termenul indicat, atrage
deplin drept desfiintarea permi-
sului pe data expirärii anului,
pentru care plata trebuia efec-
tuatti.
Permisele pentru care, in ter-
men de trei ani dela data publi-
cärii legii de fata, nu se va fi
ajuns la explorare cu rezultat
favorabil, desi s'au fäcut mini-
mum de lucräri obligatorii, sunt
si rämân desfiintate pe data ex-
pirärii celor trei ani dela publi-
carea legii de fata.
De aceastä desfiintare se va
face mentiune in registrul de
exploräri al autoritätii miniere
respective.
251. Exploratorii si asocatiile
de exploratori care si-au tilde-
plinit toate obligatiunile prevd-
zute de lege, dar nu au obtinut
rezultat favorabil care sä le dea
dreptul la obtinerea concesiunii,
vor fi preferati la acordarea
unui nou permis de explorare,
pe acelasi teritoriu si pentru
aceeasi substantd.
Pe teritoriile libere sau deve-
nite libere prin desfiintarea per-
miselor de explorare, conform
dispozitiunilor acestei legi, noile
permise de explorare se vor
acorda numai in conditiunile
prevdzute in partea generalä a
legii.
252. Un teritoriu se considerd
explorat cu rezultat favorabil
atunci când zAcämântul a fost
deseoperit dupä normele prevä-
zute in art. 28.
Un teritoriu explorat cu re- sau mai multe permise de ex-
zultat favorabil, cld dreptul titu-
larului, dacá a indeplinit si cele-
lalte conditiuni ale legii, la ob-
tinerea unei concesiuni de ex-
www.digibuc.ro
695
ploatare pentru substanta explo-
ran.",dupe.' urmátoarele norme:
a) Dad, forma perimetrului
de explorare este un cerc, peri-
metrul de concesiune va avea
forma si intinderea pätratului
inscris in cercul respectiv si cu
o laturd orientatä Nord-Sud,
detinute de acedasi concesionar,
dui-A meridianul astronomic;
b) Dacä s'au efectuat lucrári
pe baza unui program echivalent
si unic, aprobat de autoritatea
minierd, suprafata si forma pe-
rimetrului de concesiune vor fi
acel ea prevAzute In lege la clasa
respectivd de zdcdmânt, fixatd
in raport cu numärul punctelor
explorate cu rezultat favorabil.
In acest caz, concesiunea se va
acorda conform conventiei apro-
bate, sau in lipsd, pe numele tu-
turor titularilor permiselor de
explorare reunite;
c) Pentru perimetru de explo-
rare de altä formd, concesiunea
va avea forma unui poligon cu
toate unghiurile drepte si cu
o laturä orientatä Nord-Sud,
dupd meridianul astronomic; iar
pentru permisele de explorare
acord ate pe volume, concesiunea
se va acorda pe intregul volum.
Acordarea concesiunii se va
face numai cu formalitatile pre-
vdzute in partea generald a legii.
253. In scopul de a se evita
formarea de inclave (mezuine),
teritoriul rämas liber intro clouà
sau mai multe concesiuni, se va
impdrti de Ministerul de Indus-
trie si Comert, intre posesorii
concesiunilor limitrofe, propor-
tional cu intinderea acestor con-
cesiuni.
In caz de suprapunere a cloud,
plorare, concesiunea se acordä
exploratorului care s'a confor-
mat dispozitiunilor art. prece-
dente si are inscriptiunea cea
696 24 Martie 1937
veche in registrul de explordri
al autoritätii miniere.
Titularii celorlalte permise de
explorare suprapuse si care s'au
conformat sj ei dispozitiunilor
art. precedente, ver obtine con-
cesiunile in ordinea inscriptiunii
drepturilor lor in registrele de
explorari ale autoritätii miniere
§i in masura disponibilnlui ra-
mas prin defalcarea suprafete-
lor pentru celelalte concesiuni
acordate pe baza vechiraii drep-
turilor.
Acesti titulari de drepturi sit-
prapuse vor obtine concesiunea
IA forma restului patratului in-
scris in perimetrul lor de ex-
plorare, rest ramas dupa defal-
carea patratelor corespunzatoare
drepturilor mai vechi si care
rest nu poate fi mai mic de 4,5
hectare.
Concesiunea miniera rezultata
dip. lucrarile de explorare se
poate extinde si In afara per-
misului exclusiv, pe teritoriul li-
ber, panä la completarea supra-
fetii minime prevazutä la elasa
respectiva de zacamânt.
254. Lucrärile de explorare
se intreprind pe riscul celor
care le executä, concesiunile ne-
acorclându-se decât dupä nor-
mele articolelor precedente.
Titularii permiselor de explo-
rare, cärora prin aplicarea art.
253, nu li s'au putut atribui
concesiuni pentru suprafata mi-
nima de 4,5 ha, necesara insti-
tuirii unei concesiuni, nu au
dreptul la niciun fel de clespa.-
gubire.
Acei care au fäcut lucrari de
explorare pe alte terenuri decât
acele aferente permiselor lor, nu
vor avea dreptul la niciun fel de
despagubire.
255. Litigiile ivite intre titu-
larii de permise de explorare, se
vor solutiona in tot ceea ce pri-
Neste tran,smisiunile drepturilor
www.digibuc.ro
de instantele de clrept comun,
fara a, se interzice sau suspenda.
executarea lucriirilor de explo-
rare, instituirea concesiunilor
sau exploatarea.
Persoana recunoscuta de jus-
titie ca, titular al unei atare-
drept va indepärta pe detentoril
explordrii sau concesiunii in
baza titlului sau astfel recunos-
cut de justitie.
256. Toate dispozitiunile re-
gula,m entului p entru apli care a.
art. 264 din legea minelor dela.
28 Martie 1929, privind validarea
drepturilor de explorare, sunt si
rainân desfiintate pe data publi-
cdrii in Monitorul Oficial a pre-
zentei legi.
Toate permisele exclusive de.
explorare, preschimbate in con-
cesiuni de exploatare, in baza
art. 245 al legii minelor din 1929'
sau a regulamentului pentru
aplicarea art. 264 din legea mi-
nelor dela 28 Martie 1929 pan&
la data publicarii prezentei legi,
sunt si raman definitive.
Toate permisele exclusive de
exploatare desfiintate in baza
art. 245 al legii din 1929, sau a
regulamentului pentru aplica-
rea art. 264 din legea minelor,
dela 28 Martie 1929, ca o conse-
cintä a operatiunilor de recu-
noastere, validare sau preschim-
bare in concesiuni, preväzuter
mai sus, sunt si rämân desfiin-
ta,te,
TITLUL II
Validari pe eale admiaistrativi.
(Cdrbuni, fier, mangan, crom,
aluminiu)
257. Permisele acordate pen-
tru explorarea substantelor mi-
nerale: carbuni, fier, mangan,
crom si aluminiu, in limitele
unui perimetru exclusiv, care au
fost dobânclite pang la data de.
28 Martie 1923, in orice moll
 24 Martie 1937
legal si constatate prin acte cu
data certa si pentru care titu-
larii au depus cererile de pres-
chimbare sau reinaire papa la
28 Martie 1931, vor putea fi re-
Inoite prin alte permise exclu-
sive de explorare sau preschim-
bate in concesiuni de exploatare.
Aceasta reinoire sau pre-
schimbare, se va acorda de Mi-
nisterul Industriel i Comertu-
lui, cu avizul Consiliului Supe-
rior de Mine, titularilor de drep-
turi in conditiunile legii de fatá
si cu respectarea normelor de
mai jos.
Pentru permisele care incon-
joará o concesiune apartinând
aceluiasi titular, reinoirea sau
preschimbarea se va acorda de
drept.
Permisele de explorare, apar-
tinând unei intreprinderi care
posed& concesiuni situate in ace-
lasi bazin carbonifer si care sunt
detinute de acelas concesionar,
constituind rezerva exploatärii
sale, vor fi retnoite sau pre-
schirnbate dupä normele de mai
jos.
Permisele de explorare astfel
reinoite- vor fi prelungite de
drept pentru toata durata con-
cesiunilor respective.
Permisele de explorare, re-
Inoite conform prezentei legi si
care inconjoarä o concesiune in
exploatare normalä, cat si cele
cerute spre preschimbare, pot fi
transformate in concesiuni pe
mäsura ce lucrärile din interio-
rul concesiunilor vecine vor do-
vedi existenta si extensiunea zá-
cámântului.
Caietele de sarcini, atat pen-
tru permisele de explorare re-
inoite, cat si pentru cele pre-
schimbate in concesiuni pe baza
prezentului articol, vor prevede
dispozitiuni pentru regulata si
normala aprovizionare a tárii.
www.digibuc.ro
69?
Concesionarul va putea con
centra lucrärile de exploatare-
pentru nevoi de rationalizare nu,
mai asupra unora din conce-
In cazul and nevoile de apro,
vizionare a tärii vor cere um,
spor de productie si când aceste
necesitatt nu vor putea fi aco-
perite de cdtre concesionar clin
lucrarile existente, Ministerul,
Inclustriel i Comertului va pu-
tea impune obligatiunea de lu-
cru si pentru concesiunile care
nu sunt in exploatare.
Aceste noi obligatiuni de lw .
cru vor fi aplicabile numai pe
doi ani dela data impunerii lor.
Inainte de expirarea acestitie
termen si numai dad, nevoile de.
aprovizionare a tdrii o vor mai
cere, se va fixa un nou program
de lucru pentru o noud perioada
de doi ani.
Aceste dispozitiuni vor fi apli-
cabile i permiselor de explorare
reinoite sau transformate.
Nepunerea in lucru a unora
din drepturile de explorare sau
concesiune, in cazul cand nor-
mala i regulata aprovizionare
a tdrii este asiguratd, nu atrage.
desfiintarea sau pierderea aces-
tor drepturi.
TITLUL III
Validarea drepturilor de exploatare
prin comisiunile miniere
CAPITOLUL I
Norme generate
258. Toate drepturile miniere-
care intra in prevederile acestei
legi, dobândite In baza oricárui
titlu privitor la explorarea sau
exploatarea zacámintelor mini-
ere, mai inainte de promulga-
rea Coustitutiei din 28 Martie
1923 si care sunt Inca in curs.
de validare, vor fi validate, de-
venind opozabile Statului, clack
698 24 Martie 1937

intrunesc conditiunile cerute de recipisä de consemnare a taxei

Iege $i dad, recunoasterea sau speciale de lei 1.000.
validarea lor a fost cerutä pânä In anumite cazuri speciale,
la 1 Iu lie 1927, conform legii din prevAzute mai jos, la cererea de
1924 si prelungirilor acordate. validare se va mai anera:
259. Concesiunile admise in In cazul intreprinderilor care
principiu la validare, potrivit cad sub prevederile legii din 13
legii minelor din 1924 si 1929, Iunie 1923, un certificat din par-
sunt considerate ca respinse de tea comisiunii instituitä prin
drept dela validarea definitiva, acea lege, sau a tribunalului,
dacä titularii acestor concesiuni sau organelor substituite, prin
nu au executat lucrarile in ter- care sä se arate cä situatiunea
menele prevdzute de acele legi. lor fatä, de Stat a fost definitiv
260. Proprietarii de terenuri, lamuritä. Tribunalele nu mai
care, In conformitate cu dispozi- pot elibera asemenea certificate
tiunile legii din 4 Iu lie 1924 $i decât pe bazä de sentinte jude-
ale legii din 28 Martie 1929, pu- dtoresti date contradictoriu cu
teau cere oricând validarea Statul.
drepturilor lor, sunt obligati a In cazul in care se cere vali-
cere validarea in termen de 3 darea pentru terenuri petroli-
ani dela publicarea legii de fan.. fere din Vechiul Regat, solidi-
Drepturile proprietarilor, al tenth sunt obligati sä prezinte
dror subsol era läsat la dispozi- la validare $i un certificat, eli-
'Oa lor $i pentru care nu se va berat de organele chemate sä
fi cerut validarea in termenul aplice legile agrare, pe baza lu-
de mai sus, sunt si rämän des- crärilor instantelor preväzute de
fiintate. acele legi, prin care sä se facä
261. Cererile de validare, pre- dovada cä in ceea ce priveste
väzute de articolul precedent se proprietatea subsolului (zäcä-
vor face cätre comisiunea mi- mintele miniere), terenurile nu
nierä a locului, iar cele In curs inträ sub prevederile legilor pen-
in fata comisiunii de Talidare tru reforma agrarä si ale legii
de prima instantä, vor fi trimese pentru interpertarea dispozitiu-
acestei comisiuni miniere. nilor art. 24 din legea pentru re-
Cererea de validare se va face forma agrarä In Vechiu Regat,
in scris $i motivat, arätându-se publican.' in Monitorul Oficial
temeiurile de fapt si de drept. Nr. 76 din 1 Aprilie 1926 '). Acele
La fiecare cerere se vor anexa: organe sunt obligate sä elibe-
Actele in baza cgrora se cere reze certificatul in termen de 30
validarea; zile clela data Inregisträrii ce-
Planurile terenurilor asupra rerii.
cArora existä drepturile cerute in cazul neelibernii certifica-
in validare; tului in termenul arätat mai sus,
Recipisa de consemnarea unei reclamantul va face dovada cu
taxe de lei 1.000; orice alte acte scrise, cu den,
Actele emanând dela Stat, se certä.
vbr cere din oficiu.
in cazul in care o cerere de 1) A se vedea Legile interpreta-
validare ar cuprinde drepturi tive, din 1 Aprilie 1926, la pag. 248,
ronstatate prin mai multe acte, vol. XVXVI qi din 12 Mantle
se va anexa la fiecare act câte o 1927, la pag. 495, acela§i vol.

www.digibuc.ro
 24 Martie 1937 699

Cuprinsul certificatului poatela instantele judecdtoreeti, pu-

fi combdtut de orke parte inte- tând ordona orice mdsuri vor fi
resatd, cu orice acte scrise cu necesare pentru rezolvarea cau-
datd certd, anterioare promulgd- zelor ce-i sunt supuse, clacd ac-
rii Constitutiei. tele prezentate de reclamant nu
In cazul in care se cere vali- sunt suficiente pentru a stabili
darea de drepturi pentru tere- cu preciziune drepturile lui fatà
nuri carbonifere din Ardeal ei de drepturile conferite Statului
Banat, se vor prezenta In acelaei prin Constitutie i precizate prin
scop extrase de pe cartea fun- legea minelor.
duard. Hotdrirea se dä dupd desba-
Cererea de validare, impreund teri sumare, färd opozitie. Ea
cu actele, va fi prezentatd In tri- este supusd apelului In termen
plu exemplar. de 15 zile dela comunicare la
262. Comisiunea primind ce- Comisiunea minierd de Apel.
rerea de validare va inainta de 263. Apelurile vor fi motivate
urgentd unul din exemplare au- 5i timbrate conform legii tim-
toritdtilor miniere regionale ei brului Ele vor fi insotite de toate
unul Ministerului de Agriculturd actele doveditoare.
Domenii. Apelul Mcut de oricare din
Cererile de validare vor fi pu- pdrtile interesate, repune in dis-
blicate in extras In Monitorul 0- cutiune intreg fondul afacerii.
ficial, ardtându-se numele soli- Dispozitiunile art. 262, alin. 5,
citatorului, al concedentilor, o- 6 ei 7 se vor aplica ei in apel.
biectul acestor cereri ei temeiu- Deciziunea se dà dupä desba-
rile lor. teri sumare.
La validare se va cita numai Ea este fdrä opozitie.
reclamantul ei Statul, prin Mi- Deciziunea este supusd recur-
nisterul Industriei ei Comertului sului in termen de 30 zile dela
Ministerul Agriculturii ei Do- comunicare.
meniilor. 264. Când pentru unul ei ace-
Când Statul nu va fi repre- laei teren se vor prezenta mai
zentat, Minsterul public va pune multe cereri de validare sau con-
concluziuni in numele Statului. testatiuni, comisiunea va con-
Comisiunea minierd pentru si- stata in prealabil dacà dreptu-
tuatiunea comunelor, din punct rile pot fi validate sau nu ei lu-
de vedere administrativ, va lua ând act de contestatiunile fa:-
In considerare harta 1/20.000 a cute, va da o hotärire de princi-
Marelui Stat Major, in vigoare piu asupra validärii.
la publicarea legii minelor din 4 Litigiul Intre diverei recla-
Iu lie 1924 ei pe care sunt trasate manti sau contestatori in ce pri-
hotarele comunelor prin semnele veete determinarea titularului
conventionale o linie ei cloud dreptului, se va rezolva de in-
puncte stantele de drept comun.
Comisiunea va putea cere ei Titularul recunoscut de acea-
din of iciu reclamantului sá facd stä instantd va obtine hotärirea
dovada cd indeplineete conditiu- de validare pe numele sdu.
nile art. 246. In acest scop comi- 265. Cererile de validare, ape-
siunea va putea face pentru lurile recursurile in materie de
completarea probelor cercetdri validare, precum ei orice alte
de orice fel, comisiuni rogatorii cereri in aceastd materie, pot fi
www.digibuc.ro
700 24 Martie 1937
perimate conform art. 257 al pro-
cedurii civile din Vechiul Regat,
la cererea partii interesate, dacä
au fost läsate in nelucrare timp
de doi ani.
266. Drepturile validate vor fi
trecute In cärti miniere speciale,
tinute la tribunal si la autorita-
tea minierd regionalä, conform
dispozitiunilor art. 164, si art.
282.
Sectiunea I
Concesiuni
267. Concesiunile i drepturile
miniere de exploatare anterioare
proraulgärii Constitutiei din 28
Martie 1923 fie emanate dela Sta-
tul Roman sau dela State le cd-
rora Statul Roman le-a succedat,
fie emanate dela particulari,
(lac& intrunesc conditiunile art.
246 si daca recunoasterea sau va-
lidarea lor a fost ceruta in ter-
menul prevazut in legea minelor
din 1924, cu prelungirile acor-
date, vor fi validate in conditiu-
nile legii de fata si pe durata pe
care s'au acordat, fall a putea
depasi 50 ani dela promulgarea
Constitutiei.
268. Concesionarii care detin
dreptul dela Stat, sunt obligati
sa mentind in exploatare nor-
mald concesiunile lor validate
definitiv.
Ei nu pot restrange sau sus-
penda lucrarile de exploatare de-
ck cu autorizarea Ministerului erau fdcute de proprietarii su-
Industriei si Comertului data cu prafetei, se respectd pe durata
avizul Consiliului Superior de maxima de concesiune preva-
Mine.
Neindeplinirea acestor obliga-
tiuni atrag desfiintarea dreptu-
rilor recunoscute concesionarilor
respectivi. Aceastä desffintare se
hotardste de justitie. Chemarea
in judecatit va fi precedatä de o
somatiune facutä prin corpul
portäreilor cu 6 luni inainte.
www.digibuc.ro
Actiunea se va introduce la tri-
bunalul situatiunii terenului cu
formele prevazute de dreptul co-
mun.
Sentinta tribunalului se da ca
drept de apel la Curtea de Apel
respectivä in termen de 10 zile
libere dela comunicare.
Deciziunea Curtii de Apel se
da cu drept de recurs in Casa-
tie, in acelasi termen. Apelul se
declara la gref a tribunalului
care a pronuntat sentinta, iar re-
cursul la grefa Curtii de ApeI
care a pronuntat deciziunea. A-
ceste organe vor inainta de ur-
gent& apelurile i recursurile,
trnpreuna cu dosarele lor la in-
stantele chemate sd le judece.
Toate instantele arätate vor
judeca, In asemenea cazuri, de
urgentä, cu precädere si dupä .
desbateri sumare, hotaririle se
vor da farä drept de opozitie.
269. Concesiunile miniere de
exploatare, care intrunesc con-
ditiunile art. 246 si care erau in
exploatare normald la promul-
garea Constitutiei, vor fi validate
In conditiunile si pe durata pen-
tru care s'au acordat, fat% a pu-
tea trece de 50 ani dela promul-
garea Constitutiei.
Sectiunea H
Proprietari
270. Drepturile privitoare la.
exploatdrile miniere existente la.
promulgarea Constitutiei si care
zutä in partea II-a a legii de
fata, pentru clasa respectiva de
zacamant
Proprietarul al carui teren era
concesionat la data promulgarii
legii minelor din 4 Iu lie 1924,
dad, se gäseste In conditiunile-
art. 272 si concesiunea respectiva..
a fost validata, are dreptul
 24 Marna 1937
dispunä de mina aflata pe tere-
nul sau, când concesiunea ex-
pira sau inceteaza din orice ca-
uza inainte de termenul prevä-
zut de lege, in partea a II-a, ca
durat a maxima de concesiune
pentru clasa respectiva de záca-
mânt.
Dreptul sat' va dura pang. la
expirarea acestui termen, cu con-
ditiunea de a anunta autorita-
tea miniera despre expirarea
concesiunii ai despre vointa sa
de a beneficia de dispozitiunile
a cestui articol.
271. Proprietarii terenurilor
neconcesionate ai neexploatate la
promulgarea Constitutiei $i care
sunt situate intrn comuna pe te-
ritoriul careia la 1 August 1914
sau de atunci pang la 4 Julie
1924 a fost o exploatare normala
si pentru aceeaai substanta mi-
neralrA. ca aceea din subsolul pro-
prietatii lor, au dreptul sa dis-
puna de terenurile lor pe durata
prevazuta de lege pentru clasa
respectiva de zacamânt.
Dacà exploatarea este In apro-
pierea hotarului comun, vor be-
neficia de dispozitiunile alinea-
tului precedent $i proprietarii te-
renurilor situate in comuna ve-
cina, in cuprinsul unui cerc cu
raza de 1.000 m, socotiti in linie
dreapta dela lucrarea subterana
tea mai apropiata de hotar.
272. Drepturile prevazute pen-
tru proprietari in articolul pre-
cedent vor fi validate numai
daca dung, legile in vigoare la
promulgarea Constitutiet, sub-
.stanta minerala respectiva era
lasatä la libera $i exclusiva dis-
pozitie a proprietarului suprafe-
lei.
Sectiunea III
Dispozifiuni diverse
273. In localitdtile unde panà
la promulgarea Constitutiei car-
www.digibuc.ro
701
bunii ai alte substante minerale
rezervate,afara de bitumine
erau considerate ca o depen-
dintä a suprafetei ai unde la acea
data se afla o mina in exploa-
tare normala, proprietarul sau
intreprinderea exploatatoare in
cazul and perimetrul de exploa-
tare n'a fost delirnitat, sunt obli-
gati ca in terrnen de 3 ani dela
publicarea prezentei legi sit-ai
formeze in jurul minei, cu res-
pectarea normelor acestei legi,
un perimetru in care intelege
sii-ai exercite drepturile de ex-
ploatare, f Ara a incAlca dreptu-
rile câatigate invecinate.
Nerespectarea acestei dispozi-
tiuni cla dreptul ministerului de
a interzice exploatarea 00, la
conformare.
274. Toate terenurile devenite
libere prin expirarea termenului.
pentru care au fost validate
cirepturile, impreuna cu instala-
tiunile aflate pe ele, intra in pa-
trimoniul minier al Statului, li-
bere de orice sarcina, ai mice o-
bligatiune. fara, despagubire, In
conditiunile ai duna normele fi-
xate de art. 81 ai urm. Dad, pro-
prietarul suprafetei are vreun
drept asupra instalatiunilor, Sta-
tul le poate retine, acordand des-
pagubirile cuvenite, iar in caz de
neintelegere despagubirile se vor
fixa conform art. 56 si urm.
275. Concesiunile acordate de
particulari pentru exploatarea
substantelor minerale care panà
la promulgarea Constitutiei erau
la libera ai exclusiva dispozitie a
proprietarilor suprafetei ai tere-
nurile exploatate de proprietari
pentru extragerea aceloraai sub-
stante, I-a:man sub regimul libe-
rei transactiuni pana la expire-
rea termenului prevazut de lege
in partea II-a pentru clasa de
zacarnânt respectiva, ca duratä
maxima de concesiune. Aceasta
702 24 Martie 1937
dispozitiune se aplicá numai
concesiunilor si terenurilor care
vor fi validate in conformitate
cu dispozitiunile prezentei legi.
Drepturile miniere dobândite
dela Stat inainte de promulga-
rea Constitutiei recunoscute si
validate definitiv, rärnân supuse,
in ceea ce priveste transmiterea
lor in afará de dispozitiunile cu-
prinse in legile miniere sub re-
girnul cárora au fost obtinute si
aprobárii Ministerului.
276. Constatarea lucrärilor e-
fectuate care dau drept la vali-
dare se va face de cátre autori-
tatea minierá regionalä pe baza
scriptelor si printr'o cercetare lo-
calá. Institutul Geologic al Ro-
mâniei, va da avizul deed, aces-
tea constituesc o exploatare nor-
meld.
Comisiunile miniere si comi-
siunile de apel la validare vor a-
vea in vedere acest aviz, putân-
du-1 complete in caz de necesi-
tate prin orice mijloace de inves-
tigatie in ceea ce privcste rezul-
tatele lucrárilor. Partea care va
invoca drepturi castigate pe baza
exploa tárilor normale este obli-
gatä a prezenta avizul Institu-
tului Geologic.
CAPITOLUL II
Norme speciale penfru bifumine
Sectiunea I
Concesiuni situate in cgmune
unde au existat exploatdri nor-
male in interval dela 4 August
4914 pelnd la 4 lulie 4924
277. Concesiunile care intru-
nesc conditiunile art. 246 si care
la promulgarea legii minelor din
4 Iulie 1924, erau In exploatare
normalä sau au fost in exploa-
tare normalá, in intervalul dela
1 August 1914 la 4 Iulie 1924, vor
fi recunoscute si validate pe du-
rata contractului, fárá a putea
www.digibuc.ro
depási 50 ani dela promulgarea
Constitutiei pentru toate bitumi-
nele cuprinse in actele de conce-
siune.
Concesiunile care nu sunt puse
in exploatare, dar care sunt si-
tuate inteo comuná pe teritoriul
cdreia la 1 August 1914, sau in
urma acestei date, pâng, la 4 Iu-
lie 1924, a fost exploatare nor-
malä, vor fi recunoscute si vali-
date pe durata contractului, fiir5.
a putea depäsi 50 ani dela pro-
mulgarea Constitutiei,
Sectiunea II
Concesiuni situate in comunele
unde nu au existat exploa-
tdri normale pdnä /a 4
lulie 1924
278. Concesiunile privitoare
la terenuri situate in comune
unde nu au existat exploatári
normale in intervalul dela 1 Au-
gust 1914 pâng la 4 Iulie 1924,
vor fi validate pentru toate bi-
tuminele cuprinse in actele de
concesiune dacá intrunesc con-
ditiunile prevázute de art. 246,
daa, validarea lor a fost cerutá
in termenul preväzut de legea
minelor din 1924 cu prelungirile
acordate, si dacg, au executat lu-
crárile necesare pentru punerea
in exploatare normalá a subso-
lului in termen de 10 ani dela
publicarea legii minelor din 4
Iulie 1924.
Executarea lucrárilor pe una
din concesiuni, O. dreptul con-
cesionarului s6.-si valideze defi-
nitiv toate concesiunile aflate In
aceeasi comung si pentru care a
fäcut cereri de validare in ter-
menul legal.
Concesiunile si exploatárile si-
tuate in comunele uncle nu au
existat exploatári normale pâná
la 4 Julie 1924, atât cele validate
at si cele intrate in exploatare
fir orice mod inainte de validare,
 24 Martie 1937
vor plriti Statului o redeventa de
4% din procluctia brutä indepen-
dent de impozitul minier propor-
tional.
Se excepteaza concesiunile scu-
tite de validare, conform art. 282.
Aceastd redeventa va fi supor-
tata de concesionar si concedent
proportional cu drepturile stabi-
lite pentru fiecare prin contrac-
tul de concesiune.
Statul va lua cu precadere re-
deventa sa intreaga din produc-
tia brutä, dupd, normele legii de
fata, iar concesionarul va deduce
din drepturile cuvenite conce-
dentului, cota proportional'a de
contributie a acestuia, pe baza
contractului de concesiune.
Dupa expirarea sau desfiinta-
rea din orice cauza a concesiu-
nii, aceasta redeventä va fi su-
portatrt In intregime de conce-
dent.
Sectiunea III
Proprietari
279, Drepturile proprietarilor
de terenuri care aveau la pro-
mulgarea legii minelor din 4 Iu-
lie 1924, exploatari proprii de pe-
trol sau alte bitumine vor fi va,
lidate ne termen de 50 aril dela
promulzarea Constitutiei.
Drepturile proprietarului care
exploata terenul säu la data de
mai sus vor fi validate In condi-
tiunile aratate asupra tuturor
terenurilor ce mai posecla In co-
muna unde se gáseste exploata-
rea sa.
Dispozitiunile din alineatele
precedente se apnea In totul si
proprietarilor care aveau o ex-
ploatare normalä la 1 August
1914 sau in urma acestei date
pând la 4 Julie 1924, in aceleasi
conditiuni.
www.digibuc.ro
703
280. Proprietarii terenurilor
care nu erau concesionate si flu
erau In exploatare la promulga-
rea legii minelor din 4 Iu lie 1924,
dar care sunt situate Intr'o co-
mund. pe teritoriul careia au fost
exploatari normale de bitumine,
In interval dela 1 August 1914
Walla la 4 Julie 1924 au drept sit
dispuna, de toate bituminele a-
flate In terenurile lor, pana la
expirarea termenului prevazut
in partea II a legii ca duratä
maxima de concesiune pentru a-
ceste substante minerale.
Daca exploatarea este In apro-
pierea hotarului comunei, vor
beneficia de dispozitiunile ali-
neatului precedent si proprieta-
rii terenurilor situate In comuna
vecina, In cuprinsul unui cerc cu
raza de 1.000 m, socotiti In linie
dreapta dela ultima soncla sau
put de exploatare.
De aceleasi drepturi se vor bu-
cura i proprietarii terenurilor-
pe care au fost exploatdri prin
puturi, dacà au fost inscrise la
autoritatea miniera sau decà n'a
trecut mai mult de 10 ani dela
Incetarea lucrarilor de exploa-
tare.
281. Proprietarii suprafetei
care se gasesc in situatiunea
preväzuta de art. 272 si terenu-
rile erau concesionate la data
promulgarii legii minelor din 4
Iu lie 1924, au dreptul sit dispund
de bituminele aflate In acele te-
renuri dupa incetarea din orice-
cauza a concesiunilor, panit la
expirarea termenelor prevazute
In partea II a legii, ca durata
maxima de concesiune pentru
bitumine.
Se precizeazä cit expresiunea
cuprinsa In art 262 al legii mi,
nelor din 1929 si reprodusä In a-
lineatul de mai sus si terenu-..
 '704 24 Martie 1937
Tile lor erau concesionate la data
promulgärii legii minelor din 4
Mlle 1924", trebue interpretata
In sensul ca. au dreptul de a dis-
pune de bituminele aflate In sub-
Sol, numai proprietarii acelor te-
renuri care erau concesionate
prin acte cu datd certa, In vi-
pare la 4 Iu lie 1924 $i care cu-
prind conditiunile de transmitere
cdtre concesionar a dreptului de
-exploatare a zäcdmintelor din
subsol.
Aceasta dispozitie este inter-
-pretativä si cu efect retroactiv.
TITLUL IV
Drepturi opozabile nrin inserierea
in carton minierä
282. Sunt scutite de obliga-
Vunea validrii, drepturile asu-
pra terenurilor petrolifere, care
erau consolidate sau In curs de
consolidare, conform legil de con-
solidare, la 4 Julie 1924.
Aceste drepturi sunt supuse o-
liligatiunii de Inscriere fn chrtile
-rniniere speciale preydzute de
art. 266.
inscrierea se va putea face nu-
Mai daca. a fost cerutti In terme-
nul preydzute de legea minelor
din 1924, adicd acela pentru de-
punerea cererilor de validare si
deed drepturile aflate In aceasta
situatiune Indeplinesc conditiu-
nile cerute de art. 246.
Inscrierea se va face pe bam
Atnei ordonante presedintiale,
'data cu citarea reclamantului si
Statului, de catre presedintele
tribunalului sau al sectiunii la
care se tin cdrtile miniere, cu
drept de apel, In termen de 15
-zile dela comunicare si cu drept
-de recurs, In termen de 30 de zile
Adele, comunicarea deciziunii data
tn apel.
www.digibuc.ro
PARTEA IV
Dispozitiuni diverse, finale si
transitorii
CAPITOLUL I
Asociatiunile miniere pe cuxe
283. Asociatiunile de exploa-
tare minierä, la care participa-
rea la averea asociatiunii este
constituità prin pärti (cuxe) exis-
tente la data publicarii In Moni-
torul Oficial al legii de fata, vor
putea sà functioneze mai departe
In conditiunile prezentei legi
a regulamentului respectiv, apli-
candu-li-se numai dispozitiunile
ref eritoare la administrarea aso-
ciatiilor pe cuxe, preväzute la
art. 286 si urm. din aceasta lege.
284. In regiunile miniere din
muntii apuseni si Baia-Mare se
pot Infiinta asociatiuni miniere
pe cuxe (pdrti de participare),
numai de cdtre bästinasi pentru
exploatarea zdcdmintelor mi-
niere.
Obiectul unei astfel de asocia-
tiuni fl poate forma numai o sin-
gurd concesiune.
Fuzionarea mai multor asocia-
tiuni sau achizitionarea mai
multor concesiuni nu este per-
misk decât decà asociatiunea se
transforma tri societate ano-
ilia' 6.
285, Cuxa este un titlu nomi-
nally, cu caracter mobiliar, re-
prezentancl cote parte indiviza
din patrimoniul asociatiunii, cu
drepturile si fndatoririle stabi-
lite de statute
Pana la lichidarea asociatiei,
niciun asociat nu poate cere
pdrtirea patrimoniului.
Asociatiunea trebue sä cu-
princld minimum 16 cuxe si ma-
ximum 128. 0 cuxa se poate sub-
Imparti cu cel mult 100 de parti.
Transmiterea cuxelor este per-
misa numai Intre bastinasi si va
 24 Martie 1937
trebui sa fie trecuta In registrul
special al asociatiunilor miniere.
Pang la transcrierea in acest
registru, se considera titular al
cuxei proprietarul mentionat in
registru.
286. Asociatiunile functio-
neazg conform statutelor adop-
tate de adunarea generala, in-
tocmite conform prezentei legi si
a regulamentului special ce se
va elabora si aprobate de autori-
tatea minierg regionalg.
Asociatiunea miniera, astfel
constituitg, se va inscrie In Re-
gistrul special al asociatiunilor
miniere pe cuxe", tinut la auto-
ritatea miniera regionala.
Aceastg inscriere conferg aso-
ciatiei personalitatea juridicg.
Odatg cu inscrierea, autorita-
tea miniera va elibera titlul de
cuxg.
287. In registrul special de
mai sus se va trece cu ocazia
Inscrierii: numele asociatiei, se-
diul, numgrul dosarului cauzei
dela autoritatea minierg, nu-
mele, domiciliul si ocupatiunea
directorului asociatiei, patrimo-
niul asociatiei, cu indicarea nu-
märului sub care s'a inscris con-
cesiunea in cartea miniera, nu-
märul cuxelor, numele si domi-
ciliul proprietarilor de cuxe sau
al procuratorilor lor.
In acest registru se va tine e-
videnta tuturor transmisiunilor
de cuxe sau pärti de cuxe, a sar-
cinilor ce greveazg concesiunea,
schimbarea directorului, cum si
price schimbare de domiciliu al
proprietarilor de cuxe sau al
procuratorilor lor.
288. Sediul asociatiunii pe
cuxe, cat i domiciliul asociati-
lor sau a procuratorilor lor va
fi obligatoriu in localitatea unde
este situata concesiunea.
Adunarea generalg se tine nu-
mai la sediul asociatiei.
C. liamangiu, vol. XXV. 45.
www.digibuc.ro
705
289. Administrarea asociatii-
lor pe cuxe se face, sub contro-
lul autoritatii miniere regionale,
de catre:
a) Adunarea generalg care are
plenitudinea drepturilor in limi-
tele statutelor;
b) Un comitet de directie ales
de adunarea generala dintre a-
sociati;
c) Directorul.
Adunarea generalg se core-
pune din proprietarii cuxelor,
partea cea mai mica a unei cuxe
reprezentatg, fiind consideratä
ca unitate de vot.
Adunarea generala se con-
voacd de director prin invita-
tiuni individuale, in fiecare an,
cel mai târziu la 1 Aprilie.
Directorul este obligat sg o
convoace oridecateori va fi soli-
citat de 1/3 din cuxele asociatiei
sau la cererea autoritgtii mi-
niere. In caz de neconformare,
directorul va fi suspendat de
autoritatea miniera, care va de-
semna pe unul din asociati ca
director provizoriu cu inclruma-
rea sg convoace aclunarea gene-
ralg.
Deciziunile se iau cu majori-
tate de voturi, fiind prezenti cel
putin jumgtate, plus unul din
totalul cuxelor inscrise. NeIn-
trunindu-se numärul de mai sus,
adunarea se tine peste 8 zile, ori-
cati asociati vor fi prezenti.
Adunarea generalg va desem-
na comitetul de directie; va numi
directorul, fixându-i atributiu-
nile; va stabili programul de lu-
cru, cheltuielile i cotele de con-
tributie pentru fiecare cuxa; va
verifica si aproba bilantul i im-
partirea beneficiului; va decide
asupra fuzionarii, transformärii
asociatiei in societate anonimg,
cedgrii concesiunii sau a grevä-
rii ei, va hotari asupra modifi-
706 24 Martie 1937
cArii statutelor, clisolvärii i
asociatiei.
290. Pentru cedarea conce-
siunii, insträinarea averii imo-
bile a asociatiei si pentru di-
solvarea sau lichidarea ei, este
necesar, pentru ca adunarea ge-
neral st poatä hotäri in mod
valabil, de o majoritate de cel
putin 2/3 din totalul cuxelor in-
registrate, iar pentru modifica-
rea statutelor, fuzionare sau
transformare in societate ano-
nimd, majoritatea necesarä. este
2/3 din cuxele reprezentate.
291. Deciziunile adunärilor
generale sunt executorii numai
dupä, aprobarea autoritätii mi-
niere, care va trebui sä se pro-
nunte in 30 zile libere, in caz
contrariu deciziunea devine exe-
cutorie.
Deciziunile pot fi atacate de
cAtre asociati in termen de 15
zile dela pronuntare la autorita-
tea minierä regionalá, cu drent
de apel In termen de 15 zile, la
comisiunea miniera.
In caz de infirmarea deciziu-
nii, autoritatea minierä va in-
vita asociatia de a tine o nouá pot fi vândute In baza deciziunif
adun are generalä.
292. Comitetul de directie e-
xecutd deciziunile adunärii ge-
nerale, controleazd activitatea
directorului si fixeazá in cazuri
urgente partea contributivä de
cheltuieli pentru fiecare asociat,
sub rezerva ratificärii adunárii
generale.
293. Directorul este reprezen-
tantul legal al asociatiei. El ad-
ministreazA interesele asociatiei
in limita puterilor ce-i vor fi
date de statute, de contractul
säu de angajament si de aduna-
rea generalá.
Statute le fiecArei asociatii vor
cuprinde enumerarea drepturi-
lor si indatoririlor directorului,
care se vor prevede In mod obli-
www.digibuc.ro
gatoriu In contractul de servi-
ciu.
Un exemplar de pe contract
sau de pe procurá se va depune
la autoritatea minierd regionalá.
294. Cotele contributive, fi-
xate de adunarea generald, sau
in caz de urgenta de comitetuI
de directie, se incaseazá de di-
rectorul asociatiei.
Dacá asociatul nu achitá cota
in termen de 30 zile dela invita-
tiunea directorului, judecátoria
de ocol respectivd, la cererea di-
rectorului, emite ordonantä de
platä cu drept de opozitie.
In caz când ordonanta de platti
rämâne definitiva sau opozitia
a fost respinsä, i asociatul nu a
plätit contributia, este obligat a
depune cuxa la judecätorie, ce-
rând vânzarea ei prin licitatie.
Nedepunerea cuxei dà drept di-
rectorului sä ceará judecdtorief
o incheiere, prin care sà dispunit
transmiterea cuxei in favoarea
asociatiei; directorul va repar-
tiza suma de platá pentru acea-
stä cux5, intre ceilalti asociati.
Cuxele devenite proprietatea
asociatiei In modul de mai sus,
adunärii generale.
295. Asociatiunile miniere pe
cuxe inceteazA de drept prin re-
tragerea sau cedarea concesiu-
nii. Autoritatea minierä constaM
printeo incheiere incetarea aso-
ciatiunii si invitä asociatia sá
procedeze la lichidare.
CAPITOLUL H
Dispozifiuni finale ;i fransiforii
296. Reprezentantii incapabi-
lilor vor fi abilitati pentru orice
fel de acte, referitoare la drep-
turile miniere ale acestora, de
cätre judecätorul de ocol al do-
miciliului lor.
297. Validarea are de obiect
numai fixarea drepturilor pe
 24 Martie 1937
care le au concesionarii si pro-
prietarii de terenuri, conform
art. 246 si urm. din aceastä lege,
fatd de drepturile conferite Sta-
tului prin art. 19 din Constitu-
tie si precizate prin legea mine-
lor.
Raporturile dintre concesio-
nari, proprietari sau alte per-
soane rämân supuse dreptului
comun.
Concesiunile pentru bitumine,
a cdiror consolidare nu era ce-
rut& la data promulgdrii legii
minelor din 4 Julie 1924, sunt
supuse obligatiunii de a li se
cere validarea in termenul fixat
prin lege.
Legea pentru regularea si con-
solid area dreptului de a exploata
petrolul si ozocherita, pe pro-
prietätile particulare, rdmâne in
vigoare pând la intrarea intre-
gului subsol (a tuturor zäcdmin-
telor miniere) in patrimonul
Statului, in tot ce nu este con-
trar art. 19 din Constitutie.
Hotäririle de consolidare, a-
vând ca obiect concesiuni acor-
date de particulari, pe terenuri
al cdror subsol este rezervat Sta-
tului prin Constitutie si In con-
formitate cu art. 246, sau al cd-
ror subsol apartine Statului, in
orice chip nu sunt opozabile
Statului.
Dreptul de a exploata petrol
si ozocheritd, pe terenuri asupra
cärora proprietarii sunrafetei
sau concesionarii au obtinut o
hotärire de validare definitiva a
dreptului de a dispune de sub-
stantele de asemenea naturd, a-
flate in subsolul terenurilor lor,
rämâne un drept real mobiliar,
potrivit legii de consolidare,
pand fa intrarea subsolului a-
cestor terenuri in patrimoniul
Statului, potrivit art. 19 din Con-
stitutie. Acest drept este supus
www.digibuc.ro
707
publicitätii prevrtzutd la legea
de consolidare.
Nu se vor acorda autoriza-
tiuni de lucrdri pentru exploa-
tarea subsolului pe terenuri
care nu se aflau in exploatare
la data promulgärii legii mine-
lor, decat pe bazd de hotArtri de
validare, investite cu formula
executorie.
Se excepteazd concesiunile con-
solidate sau in curs de consoli-
dare la 4 Julie 1924, care sunt
scutite de validare, precum si
terenurile care ar fi amenintate
de degradare, prin exploatdrile
invecinate. In asemenea cazuri,
se va putea acorda autorizatiuni
de lucrári, dupd ce se va face o
cercetare la fata locului si se va
lua si avizul Institutului Geolo-
gic al României.
298. Instiintdrile, chemärile,
citatiile, procedura in genere, la
autoritdtile sau instantele pre-
vdzute de aceastä lege, se vor
face pe cale administrativd. Pro-
cedura la comisiunile miniere si
la Curtea de Casatie se va face
prin portdrei.
299. In caz când registrele de
transcriere, prevAzute de legea
de consolidare, s'au pierdut sau
au fost distruse si dacä nu e-
xist b.' nici actele ce au fost tran-
scrise, data transcrierii se va
stabili in modul urnagtor:
a) Pentru actele autentice si
actele sub semnäturd privatá cu
datá certä va fi socotitä ca datä
de transcriere data autentificd-
rii sau data certd a actului;
b) Pentru actele sub semnä-
turd, privatä fdrd datá certd,
data transcrierii va fi stabilitá
de tribunale dupd chemarea Or-
tilor si cu ajutorul elementelor
procurate de ele. Cererea in a-
cest sens va fi publicatd in Mo-
nitorul Oficial si inteun ziar lo-
 708 24 Martie 1937
cal si va fi afisata si la prima-
ria respectiva.
Cei interesati sunt In drept
a face contestatie, ori sa-si pre-
zinte intâmpindrile lor la ziva
fixatg, pentru rezolvarea cererii.
Hotärirea tribunalului e su-
pusa nurnai apelului in termen
de 15 zile dela comunicare. A-
pelul poate fi depus la grefa tri-
bunalului. Curtea de Apel va ju-
deca de urgentá si farg, opozitie
cu recurs In 30 zile dela comu-
nicare.
300. Consiliul superior de
mine si comisiunile instituite
nrin prezenta lege pot lucra si
In vacanta.
301. Masinile, uneltele si orice
aparate si materiale necesare la
exploatarea z'acamintelor mi-
niere de mice fel si la prelucra-
rea produselor miniere de ca-
tre industriile conexe mineritu-
lui, care infra' sub prevederile
legii minelor, vor fi scutite de sau sesizat de oricine, va cere
orice taxe vamale de import, tr'bunalului sà constate nulita-
daca vor fi importate pentru tre-
buintele proprii ale Intreprinde-
rii si dacä acele materiale, ma-
sini, unelte etc., nu se fabricä in
tarä. De aceste avantaje benefi-
tiaza si Intreprinderile de foraj.
Scutirea se va acorda de ca-
tre Directiunea minelor pe te-
meiul avizului unei comisiuni a
carei compunere va fi determi-
nata prin regulament.
302. Pentru aplicarea diferi-
telor parti ale acestei legi se va
Intocmi de catre Ministerul In-
dustriei si Comertului regula-
mente care vor desvolta si vor
lamuri in amanunt principiile
si dispozitiile ei.
303. Ministerul Industriei
Comertului, pentru inlesnirea si
celeritatea formalitatilor, poate
dispune ca inserarea diforitelor
publicatiuni orclonate de legea
de fata sa, se faca si intr'un ziar
www.digibuc.ro
cotidian räspândit, care s5, In-
locuiasa, Monitorul Oficial. Mi-
nisterul va stabili aceasta prin
clecizie publicatg, in Monitorul
Oficial.
304. Actele sau formalitätile
de orice fel privitoare la dreptu-
rile miniere dobândite dela par-
ticulari si care sunt contrare
Constitutiei, legii minelor in vi-
goare la data fricheierii sau efec-
tuarii lor, legii de fatg, legilor
pentru reforma agrarg, si pen-
tru interpretarea dispozitiunilor
art. 24 din legea pentru reforma
agrará din Vechiul Regat, pre-
cum si oricaror legi, decrete-legi,
ordonante sau acte internatio-
nale, care atribue Statului drep-
tul de proprietate asupra zàcä-
mintelor miniere, precum si a-
celea care au ca obiect un bun
minier apartinand In orice chip
Statului, stint izbite de nulitate.
Ministerul public, din oficiu,
tea lor.
Cererile de revizuire introduse
de Statul Roman, in conformi-
tate cu dispozitiunile art. 274,
al. III al legii minelor din 1929,
se vor judeca dupa normele le-
gii de fata.
305. Societatile petrolifere care
au permise exclusive de explo-
rare sau concesiuni de exploa-
tare obtinute dela Stat in baza
legii minelor din 4 Tulle 1924 sau
a legii minelor din 28 Martie
1929, au libertatea ca in termen
de 6 luni dela publicarea legii
de fata sa ceara punerea in a-
cord a caietelor de sarcini res-
pective, cu conditiunile legij de
fatä.
306. Instituirea de orice fel
de noi taxe asupra produselor
miniere, in ceea ce priveste ex-
ploatarea, transportul, valorifi-
carea i comercializarea lor, nu
 24 Martle 1937
se poate face decdt de care Mi-
nisterul Industriei i Comertu-
lui.
307. Dispozitiunile acestei legi,
cu exceptiunea celor prevdzute
in Partea III-a a legii, se aplica
ai Statului dacd singur $i-ar
pune in valoare bogätiile sale
miniere.
308. Eforiile spitalicesti: Brttn-
coveneasa", Eforia Spitalelor
Civile" din Bucure$ti, Sf. Spi-
ridon" din 1a$i $i Madona Du-
du" din Craiova, au dreptul s.
dispunä de bituminele lichide a-
flate in subsolul actualelor lor
proprietati i numai cat timp a-
cestea rdmân in patrimoniul
lor, pe durata maxima prevd-
zutä de Constitutie. Concesiunile
vor fi validate pe mäsura insti-
tuirii lor $i dupa normele pre-
zentei legi.
309. Toate legile, decretele-
legi, regulamentele, ordonantele,
deciziunile sau orice altä dispo-
zitiune in vigoare pe teritoriul
României, care sunt contrare a
cestei legi, sunt desfiintate.
LEGE
pentru organizarea muncii de folos
obstesc
DIN 24 MARTIE 1937 1)
CAPITOLUL I
Dispozifii generale
J. Pentru desvoltarea senti-
mentului de solidaritate, intre
diferitele straturi sociale, pentru
pretuirea muncii manuale $i
pentru completarea eclucatiei ti-
neretului printeo munch', temei-
1) Aceastä Lege a'a votat de Adu-
narea deputatilor i Senat, In edin-
tele dela 18 si 19 Martie 1937; s'a
promulgat prin Decret regal Nr.
1.450 din 1937 i s'a publieat in
Monitohil Ofiojal, p. I, Nr. 69 din
www.digibuc.ro
709
nicd $i bine rânduitä in lucrdri
folositoare târii, tinerii chemati
la pregdtirea premilitard vor fi
obligati sd execute $i lucrári de
folos obstesc.
2. In scopul acesta se infiin-
teazd serviciul muncii de folos
obstesc pentru toti tinerii obli-
gati la pregdtirea premilitard.
3. Durata serviciului muncii
de folos obstesc nu poate fi mai
mare de 60 zile anual.
4. Chemarea tinerilor se va
face pe baza tabelelor pregdti-
toare de recensAmânt $i potrivit
dispozitiunilor preväzute in le-
gea pentru pregdtirea premili-
tard din 11 Mai 1934.
Concentrarea lor se va face
prin ordine de chemare.
5. Tinerii mai mari de 21 ani
se pot inscrie, cu autorizatia Co-
mitetului muncii de folos ob-
stesc, ca voluntari la aceastá
muncä, ei fiind supu$i dupd a-
ceasta tuturor obligatiunilor cd-
rora trebue Sd rdspundä tinerii
pentru care aceastd muncd este
obligatorie.
6. Nu vor fi chemati sä inde-
plineascd serviciul muncii dc fo-
los ob$tesc tinerii prevrauti la
alin. a $i c dela art. 2 din legea
pregdtirii premilitare.
7. Organizarea muncii de fo-
los ob$tesc nu poate fi fdcutä de-
al de Stat sau cu autorizatia
Statului.
Pot fi autorizate sá organizeze
munci de interes ob$tesc, insti-
tutii de drept public, fundatii
sau asociatii, care functioneazd
pe 'ma de legi, precum si orice
alte asociatii a cdror activitate
este doveditä a fi de folos ob-
$tesc.
Autorizarea se a corda de cdtre
24 Martie 1937. A se vedea in lee.-
turd Legea pentru pregätirea premi-
litark din 11 Mai 1934, la pag. 293,
vol. XXII, si Regulamentul de apli-
care, din 7 Februarie 1935, la pag.
42, vol. XXIII.
710 24 Martie 1937
Consiliul de Ministri la propu-
nerea Ministerului Muncii i cu
avizul comitetului muncii ob-
stesti.
Organizarea de catre persoane
particular? locale a muncii de
interes obstesc este ingkluita cu
autorizatia comitetului judetean
al muncii obstesti prevdzut de
art. 23.
Munca numitä clacd, facuta
cu localnicii in folos particular,
nu este supusd niciunei autori-
zatiuni.
CAPITOLUL II
Organizarea muncii de lotus obOesc
8. Ministerul Muncii, pe langd
care functioneazd serviciul mun-
cii de folos obstesc, organizeazd
efectuarea muncii de folos ob-
stesc de Stat i controleazd mun-
ca de folos obstesc, organizatd
prin institutiile preväzute la art.
7, alin. 2.
Incadrarea, disciplina in cen-
trele de muncd, controlul si in-
structia tinerilor premilitarj pe
timpul concentrárii, se vor face
de catre ofiterii d, rezervd, sefi
de centre si subcentre, ajutati
de instructori grade inferioare
din completare, rezervd, precum
si tinerij de sub arme din ulti-
mul an, repartizati de Mare le
Stat-Major, cum si de organele
de control, prevázute in legca
pregdtirii premilitare.
9. Serviciul muncii de folos
obstesc functioneazd pe l'angd
Ministerul Muncii.
Conducdtorul acestui serviciu
poartä titlul de inspector gene-
ral al muncii de folos obstesc
va fi numit sau delegat prin
Decret Regal, pe baza propune-
rii Ministerului Muncii, de acord
cu Ministerul Apärdrii Natio-
nale. El va fi ales dintre gene-
ralii sau alte persoane care po-
seda pregdtirea necesard pentru
coordonarea muncii de folos ob-
www.digibuc.ro
stesc cu educatia integrald a ti-
neretului premilitar.
10. Tinerii chemati pentru
serviciul muncii de folos ob-
stesc, potrivit art. 3, pot fi folo-
siti la urmdtoarele lucrdri de in-
teres general:
a) Executári, repardri sau In-
tretineri de drumuri i cdi fe-
rate;
b) Indiguiri, irigatii si regula-
rea cursurilor rdurilor;
c) Secarea sau asanarea tere-
nurilor mlästinoase, lucrdri de
interes sanitar si social;
d) Alimentari cu apd potabild
si canalizári;
e) Curdtirea izlazurilor si pli-
vitul hohielor, precum si comba-
terea insectelor i boalelor de
plante
Sildirea pomilor, plantdri
replantári de parcuri i paduri,
ameliordri de terenuri degra-
date, pepiniere silvice, recoltdri
de seminte forestiere i crearea
de parcuri nationale in regiunile
caracteristice ale tärii;
f) Amenajarea de terenuri
sportive, executia lucrdrilor a-
nexe, centre model de pregdtire
premilitard si locuri de addpost
pentru munca de folos obstesc;
g) Sá ajute la lurcári pe inva-
lizi, vdduve de rázboiu i sinis-
trati;
h) Colaborarea cu cdminele
echipele regale, organizate de cd-
tre Fundatia culturald regald
Principe le Carol", Oficiul Na-
tional de Turism, pentru imbu-
ndtátirea, insdratosirea si infru-
musetarea statiunilor climate-
rice si balneare;
Executia de lucräri in legd-
turd cu apdrarea tárii;
j) Executia de sdpdturi arheo-
logice;
k) Marcarea sau crearea de
rioted i construirea de ea:1)os-
turi in locurile obisnuite de dru-
metie;
/) Ingrijirea, repararea sau
 24 Martie 1937
construirea de cimitire pentru
Eroi, monumente istorice sau lo-
curi de inchinare, precum i ori-
co alte lucrári de folos ob$tesc.
Lucrärile pentru cimitirele E-
roilor $i monumentele istorice se
vor face cu avizul $j suprave-
gherea Societatii Cultului Eroi-
lor sau a Comisiunii Monumen-
telor Istorice.
11. Tinerii chemati pentru
serviciul muncii de folos ob$tesc
vor executa lucräri, de prefe-
rinta in comunele chrora apar-
tin.
12. In vederea executärii lu-
crilrilor de folos ob$tesc aratate
in art. 10, autoritatile de Stat,
judet i comunä, precum si in-
stitutiile prevazute la art. 7, alin.
2, vor intocmj programe, memo-
rii, planuri i devize pe care le
vor inainta Comitetului muncii
de folos ob$tesc, in toamna fie-
cdrui an, cel mai tärziu la sfax-
situl lunii Octomvrie, In vederea
stabilirii programului definitiv
de lucru a campaniei urmätoare,
13. Comitetul muncii de folos
obstesc va intocmi un memoriu
centralizator, ce va fi supus de
catre Ministerul Muncii, de a-
cord cu Ministerul Apärärii Na-
tionale, Consiliului de Ministri,
spre aprobare.
Programul lucrärilor in legä-
turä cu apararea nationala va
fi supus direct aprobärii Consi-
liului de Ministri. Executarea a-
cestor lucrari se face prin orga-
nele Ministerului Apardrii Na-
tionale.
14. Tinerii vor fi repartizati
la munci, potrivit aptitudinilor,
desvoltarii fizice $i pe cat se
Tooate pregatirii $i studiilor lor.
Astfel tinerii cu pregiltire spe-
ciald in domeniul muncii, sana-
tatii $i culturii in general, vor
-putea fi repartizati la campa-
niile de muncd ale Fundatiei
Culturale Regale ,,Principele Ca-
www.digibuc.ro
711
rol", ori ca delegati la caminele
culturale.
15. In afará de lucrärile ará-
tate la art. 10 $i in vederea unei
cat mai bune perfectiondri pro-
fesionale, tinerii, a cdror inde-
letnicire obi$nuitä este agricul-
tura, pomicultura, cre$terea vi-
telor etc., pot Incleplini stagiul
de munca in fermele Statului,
precum $i in cadrul lucrárilor
Fundatiei Culturale Regale
Principe le Carol".
De asemeni tinerii a caror in-
deletnicire este me$te$ugul, pot
Indeplini stagiul. de muncá In
stabilimentele industriale ale
Statului.
Tinerii ucenici din stabilimen-
tele care lucreazá pentru apära-
rea nationalá, pot sá faca sta-
giul de muncä in aceste stabili-
mente.
Aceste ferme $i stabilimente
vor fi indicate de cätre ministe-
rele respective.
16. Autoritätile de Stat, ju-
dete $i comune, precum $i insti-
tutiile preväzute la art. 7, alin.
2, ale caror propuneri au fost
acceptate, sunt obligate sä pre-
vada in bugetele respective fon-
durile trebuitoare pentru ingri-
jirea medicald, cum $i pentru
hrana tinerilor chemati sä, inde-
plineascil munca de folos ob-
$tesc.
De asernenea in bugetul Mi-
nisterului Muncii vor fi prevd-
zitte sumele trebuitoare pentru
organizarea $i executarea mun-
cii de folos ob$tesc.
17. Conclucerea tehnica a lu-
crárilor cade in sarcina organe-
lor tehnice de specialitate ale
autoritätilor $i institutiilor pen-
tru care se executa lucrarile.
Numai in cazul când nu existä
astfel de organe se vor putea
angaja persoane cu pregätirea
tehnicd trebuitoare.
712 24 Martie 1937
CAPITOLUL III
Comifeful muncii de folos obffesc
18. Se infiinteazä pe langä
Ministerul Muncii, Comitetul
muncii de folos obstesc, care este
organul consultativ pentru tot
ce prive$te organizarea $i execu-
tarea acestei munci.
19. Atributiile acestui Comitet
sunt:
a) Sä cerceteze memoriile, pro-
gramele $i planurile intocmite,
potrivit art. 10 $i art. 12 $i sä re-
fere asupra necesitätii a cestor
lucräri;
b) Sí refere In legäturä cu lu-
crärile ce trebuesc executate
asupra numärului de tineri ce
trebuesc chemati pentru fiecare
lucrare in parte;
Sä cerceteze rezultatele ser-
viciului muncii de folos ob$tesc,
propunând mdsuri de indrep-
tare;
d) Sä-si dea avizul pentru
orice chestiuni care privesc in-
fiintarea, organizarea i functio-
narea serviciului muncii de fo-
los ob$tesc, fie la cererea Minis-
terului, fie din proprie initiativá.
20. Acest Comitet este com-
pus din:
.a) Un ofiter superior delegat
al Inspectoratului Pregritirii Pre-
militare;
b) Doi delegati ai Ministerului
Domeniilor si Agriculturii, ¡titre
care unul inginer agronom $i
unul inginer silvic;
c) Un inginer delegat de cátre
Ministerul Comunicatiilor $i Lu-
crärilor Publice;
d) Un delegat al Ministerului
de Interne;
e) Un delegat al Ministerului
Educatiei Nationale;
f) Un delegat al Ministerului
Cultelor i Artelor si unul al Co-
misiunii Monumentelor Istorice;
g) Un delegat al Ministerului
Sainatatii;
h) Directorul Muncii sau un
www.digibuc.ro
alt delegat al Ministerului Mun-
cii;
i) Inspectorul general al mun-
cii de folos ob$tesc;
j) Un delegat al Fundatiei
Culturale Regale Principele Ca-
rol";
1c) Un delegat al Qficiului Na-
tional de Turism.
21. Comitetul va lucra sub
presedintia ministrului muncii
sau a secretarului general.
22. Membrii Comitetului se
confirmá prin Decret Regal, pen -
tru o duratä. de 4 ani, pe baza
unui raport al Ministerului
Muncii.
In spectorul general conduce
serviciul muncii de folos ob$tesc,
fiMd ajutat de personalul strict
necesar, compus din functionari
si ofiteri detasati.
Membrii comitetului, persona-
lul deta$at, precum qi cel anga-
jat, nu pot primi in afaril de sa-
larii sau pensie, decât indemni-
zatii de transport si misii, pro-
portional cu importanta func-
tiunii pe care o exercitä.
23. In fiecare juclet $i comuna
unde se face o lucrare, va lua
fiintd câte un Comitet al mun-
cii ob$teqti, in care vor fi repre-
zentanti locali ai Ministerelor
prevAzute in Comitetul muncii
obstesti $i pe cat posibil acelea$i
persoane care fac parte din Co-
mitetele de colaborare in pregá-
tirea premilitará $i prevázute la
art. 6 din legea pregAtirii pre-
militare.
Atributiunile inspectorului ge-
neral cum $i ale acestor comitete
se vor specifica in regulamentub
legii.
CAPITOLUL IV
Adeiposfirea finerilor
24. Tinerii chemati sä execute
lucrári de folos obstesc se vor
putea adáposti:
a) In casele lor;
b) In localurile Statului;
 24 Martie 1937
c) In localurile construite pe
lângà centrele model de prega-
tire premilitard;
d) In cantonamente;
e) In corturi sau bartici.
25. Conducdtorii centrelor de
munca obsteascd au depline pu-
teri in ce priveste asigurarea or-
dinei, disciplinei si instructiei
premilitare a tinerilor, conform
legii de pregAtire premilitard.
CAPITOLUL V
Sanctiuni
26. Se interzice organizarea
sau incercarea de a organiza
concenträri de locuitori de orice
varstd pentru executarea de lu-
criiri sau centre sub orice forind
ar fi ele, Para autorizatia prevd-
zutä la art. 7, de cdtre persoane
particulare, asociatiuni sau gru-
pdn sau altfel de orga-
nizatiuni, impotriva prevederilor
legii de fatit.
Vor fi sanctionati cu inchi-
soare dela 1-3 luni presedintele
sau conducdtorul asociatiei sau
gruprtrii politice care a luat ini-
tiativa sau care a consimtit ca
in numele lui sd se organizeze
sau sä, se incerce organizarea
centrelor sau muncii in comun.
Tinerii care vor fi gäsiti cd
fac parte din centre de mimed,
altele decât cele previtzute in le-
gea de fatd, vor fi pedepsiti cu
amendá dela 50 lei pänd la 500
lei; In caz de recidivä amenda
se va indoi. Pedeapsa cu amen-
da indoitrt atrage dup5, sine eli-
minarea pe timp de 6 luni din
toate scolile secundare, supe-
riore si Universittiti.
Pedeapsa cu amendd se pro-
nuntä, de comitetul judetean
prevdzut la art. 23. Dacd amen-
da stabilità nu se achità in in-
terval de 10 zile dela pronun-
tare, lucrdrile se vor ina'nta la
judeattoria de ocol respectivä
care. dacä va gäsi cd, este caz de
www.digibuc.ro
713.
condamnare, va pronunta amen-
da indoitd.
27. Tinerilor chemati pentru
serviciul muncii de folos obstesc,
care nu ar räspunde la cherna-
rea fäcutd sau vor fi päräsit
munca de folos obstesc mai de
vrerne decât timpul pentru care,
au fost chemati, frird vreo in-
voire din partea organelor in
drept, li se vor aplica sanctiu-
nile prevdzute in legea pentru
pregdtirea premilitard.
Activitatea in centrele de mun-
ch' a tinerilor va fi consemnatd
in livretul individual al fiecä,
ruia. Ea va avea efect asupra
calificarilor ce li se clä, la sfar-
situl fiecdrui an, conform legii
pregdtirii premilitare.
Tinerii care pe längd indepli-
nirea indatoririlor fixate prin
legea pregtitirii premilitare vor
executa munca de folos obstese
sunt calificati cu pregdtirea pre-
militarà completä si se vor bu-
cura de toate avantajele prevd-
zute in legea pregdtirii premili-
tare.
CAPITOLUL VI
Dispozifii finale §i fransiforii
28. Taberele de munch,' gäsite,
in fiintä la promulgarea acestei
legi vor putea continua activi-
tatea lor, dacd vor obtine auto-
rizatia prevtizutà la art. 7 al a-
cestei legi. Toate celelalte tabere
de muncd sunt i rämân des-
fiintate.
Dacä ele totusi vor continua
sd, functioneze, li se vor aplica
sanctiunile prevAzute la art. 26.
29. Lucrdrile incepute in a-
ceste tabere, dad, sunt de folos
obstesc, vor putea fi continuate
de serviciul muncii.
30. Contractele de muncgt
scrise sau verbale ce exista in-
tre tinerii chemati in serviciut
muncii de folos obstesc si intre-
prinderile la care se aplicd pre-
vederile legii asupra contracte-
'714 24 Martie 1937
lor de muncg din 5 Aprilie 1929,
Bau prevederile legii pentru pre-
gatirea nrofesionani si exercita-
rea meseriilor din 30 Aprilie
1936, nu pot fi socotite desfiin-
/ate din eauza acestei chemâri,
ele fiind insä susnenclate In toate
efectele lor, pe timpul cat du-
teazä, chemarea 1).
Chemilrile de tineri care lu-
creazâ in intreprinderile comer-
-ciale, industriale si agricole, se
vor face pentru nrestarea mun-
cii de folos obstesc, in asa fel
incât functionarea intreprinde-
rilor sä nu fie stânjenitä, pu-
tându-se acorda dispense de cg-
tre comitetele judetene.
31. Tinerii care urmeaza in
orice scoli, nu pot fi concentrati
pentru prestarea muncii de fo-
los obstesc, decdt in cursul va-
rantei mari scolare.
32. Un regulament special va
desvolta modul de aplicare al a-
restei legi.
33. Orice dispozitiuni, contra-
rii prezentei legi, sunt i rämân
abrogate.
LEGE
pentru modificarea art. 3, 4, 5, 7, 10, 13,
23 ;i 26 din legea pentru organizarea
tassei de Depuneri i Consemnatiuni,
acläugirea unui articol nou 7 bis
DIN 24 MARTIE 1937 2)
Art. unic.
Art. 3, 4, 5, 7, 10,
13, 23 si 26 din legea pentru or-
1) A se vedea Legea asupra con-
tractelor de munek din 5 Aprilie
1929, la pag. 400, vol. XVII, eu
Mod. 11 Octomvrie 1932, pag. 681,
vol. XX, 15 Februarie 1933, pag.
-53, vol. XXI qi din 30 Aprilie 1936,
pag. 662, vol. XXIV, p. I, prin Le,
gea pentru pregätirea profesionalä
s1 exereitarea meseriilor.
2) Aeeastä Lege s'a votat de Adu-
marea Deputatilor i Senat, In sedin-
Ole dela 8 si 11 Martie 1937, s'a pro-
www.digibuc.ro
ganizarea Cassei de Depuneri
Consemnatiuni, publicatá in Mo-
nitorul Oficial Nr. 174 din 8 Au-
gust 1876, se modificâ, dupà cum
urmeazA fi se adauget un articol
nou 7 bis.
Art. 3. Depunerile si con-
semnatiunile se vor face, sau la
sediul Cassei de Depuneri
Consemnatiuni, anume In Bucu-
resti, calea Victoriei Nr. 13, sau
la administratiile financiare de
incasdri si plâti din Capitalä si
din judete.
Orice depuneri
i consemna-
tiuni facute In alte pärti, sau la
alte institutiuni similare, sunt
nule si nu pot descgrca pe de-
pungtori sau consemnanti.
Depunerile si consemaxile,
precum i dobânzile lor, sunt
garantate de Stat.
Art. 4. Pentru depunerile
si consemnärile In numerar, Ca-
ssa va bonifica depunâtorilor,
sau beneficiarilor recipiselor, do-
bânda ce se va fixa pe fiecare
an de câtre consiliul de adminis-
tratie si care In niciun caz nu
va trece peste 50/o.
Dobânda se va calcula numai
pe luni intregi, si anume pe tot
timpul cat suma stä In pAstra-
rea Cassei, afarà de luna In care
s'a efectuat depunerea sau con-
semnarea, precum si afarà de
luna In care se ordonl, restitui-
rea.
Dobânzile cuvenite depuneri-
lor voluntare 0116 la 12.000 lei
mulgat prin Decretul regal Nr. 1.422
din 1937 si s'a publicat In Monitorul
Oficial, p. I, Nr. 69 din 24 Martie
1937. A se vedea i Legea ee se mo-
difica, din 8 August 1876, la pag.
219, vol. II, eu mod. 7 Octomvrie
1871, 30 Aprilie 1895, 27 Ianuarie
1900, 31 Martie 1901 si 31 Octom-
vrie 1922, (pag. 369, vol. XIII-
XIV), preeum si Itegulamentul de a-
plicare, pag. 224, vol. II, eu mod.
 24 Martie 1937
anual sunt scutite de orice im-
pozit catre Stat, judet si comuna.
Cassa nu va bonifica dobanzi:
a) Depunerilor si consemnari-
lor mai mici de 1.000 lei sau frac-
tiunilor mai mici de 1.000 lei;
b) Sumelor provenite din se-
chestre, propriri si retineri din
salarii, cu orice titlu, pentru pri-
mele trei luni dela depunere;
c) Sumelor operate in conturi
speciale.
Art. 5. Pentru depunerile in
efecte, acte, bijuterii i orice alte
ebiecte pe care localul Cassei
va permite a le pastra in sigu-
Tanta, se va plati lunar o taxa de
nastrare al carei cuantum se va
fixa de catre consiliul de admi-
nistratie la inceputul fiecarui an
tsi nu va fi niciodatel mai mare
decdt taxa ce se percepe de Ban-
ca Nationald.
0 lung inceputä se considerä
intreagä, atât la depunere, cat
;Si la restituire.
Aceastä taxa se va calcula
pentru efecte oe valoarea lor no-
minalä; pentru acte, bijuterii si
price alte obiecte, pe valoarea
declaratä de depunätor, care nu
poate fi mai mica de 5.000 lei.
In niciun caz, taxa depunerii
nu poate fi mai mica de 10 lei.
Taxa de pastrare se va perce-
pe anual cu ocazia cererii de
restituire, fie a fondului, fie a
cupoanelor. Ea nu se va prescrie
cdt timp depozitul este in flint&
Aceastä taxa va fi achitata de
persoana care va cere restitui-
rea fondului sau eliberarea cu-
poanelor, indiferent dacä per-
soana solicitatoare este proprie-
tarul sau uzufructuarul fondu-
lui.
Sunt scutite de aceastä taxa
numai garantiile definitive ale
gestionarilor publici.
Art. 7. Excedentul acestui
stoc poate fi imprumutat:
a) Statului, in cont curent sau neajungere;
www.digibuc.ro
715
bonuri de tezaur, pana la con-
curenta sumei de 500.000.000 lei.
Dobânda va fi cu 10/o mai mare
decat dobânda ce Cassa bonifica
depunatorilor;
b) Judetelor, comunelor, insti-
tutiunilor publice si de utilitate
publica, fundatiunilor si asocia-
tiunilor, persoane juridice, cu
caracter cultural, religios sau de
binefacere si având capacitatea
de a contracta imprumuturi.
Imprumuturile se vor acorda
pe termen de cel mult cinci ani
numai pentru Intâmpinarea a-
celor trebuinte care se pot Inca-
dra in legile i statutele ce le
guverneaza.
La aceste imprumuturi, Cassa
de Depuneri si Consemnatiuni
este in drept a stipula orice fel
de garantii, personale si reale;
c) Particularilor, pe depozit
de efecte de Stat sau garantate
de Stat, precum si pe depozit de
actiuni ale Bancii Nationale a
Romaniei, pe termen de cel mult
nouli luni.
Dobâncla imprumuturilor
cursul la care efectele vor fi pri-
mite drept gaj se vor fixa de
consiliul de administratie.
Cursul fixat de catre consiliul
de administratie nu va putea de-
pasi 60°/o din cota oficiala a Bur-
sei de efecte din Bucuresti.
Deciziunea consiliului se va
publica in Monitorul Oficial.
Daca Imprumutul nu a fost
achitat Ora la 15 zile dupa sca-
denta, Cassa are dreptul a vinde
gajul fara, somatiune sau pu-
nere in intârziere.
Vanzarea se va face la Bursa
prin Sindicul Bursei.
Din pret se va retine cu pre-
cadere cheltuielile vânzarii
sumele datorate Cassei. Restul
se va tine la dispozitiunea debi-
torului, care rämâne rasptinza-
tor cu orice alta avere In caz de
716 24 Martie 1937

d) Prisosul de fonduri, care Art. 10. Atributiunile consi-

nu va fi fost intrebuintat In mo- liului sunt:
dul mai susardtat, va putea servi a) A reglementa si desvolt-a,
la cumpOrare de efecte de Stet, prin instructiuni ei formulare,
nationale sau strOine. aceastd lege ei a priveghea buna
Cassa de Depuneri i Consem- ei executare;
natiuni are dreptul a vinde efec- b) A delibera ei a se pronunta
tele cumpArate, dupd nevoile ei. asupra bugetului, asupra numi-
CumpdrOrile i vanzdrile de rii si revocárii personalului, asu-
efecte se vor face prin sindicul pra intrebuintärii soldului dis-
Bursei de efecte din Bucureeti. ponibil ei asupra oricArei ches-
Felul efectelor i capitalul ce tiuni i se va care avizul de Mi-
se va intrebuinta In cumpärare nisterul Finantelor ei de direc-
se vor determina de catre Con- torul general;
siliul de administratie. c) A priveghea toate operatiu-
Cu aceleaei forme se va face nile Casei;
si vanzarea bor. d) A confrunta conturile cu
Art. 7 bis. Creantele Cassei scriptele ei a certifica concor-
de Depuneri ei Consemnatiuni, danta lor pe fiecare trimestru,
sub orice titlu, sunt privilegiate cel mai tarziu in prima sâmbátá
In aceIasi rang cu creantele Cas- a lunii a doua;
sei Generale de Economii ei Ce- e) A constata dacä soldul re
curi Postale, precum ei cu ace- zultat dupá scripte se aflá in In-
lea ale Creditului Judetean tregul lui In cassA, atat In nu-
Comunal. merar, cat ei in efecte, acte ei
Ele au precddere asupra ori- obiecte;
cAror datorii ale imprumutati- f) A verifica, oricancl crede
lor, in afara de acelea cAtre Stat necesar ei cel putin de clouX ori
pentru impozite. pe an, starea Cassei, a scripte-
Dach. Cassa de Depuneri lor ei toate &Wine administa-
Consemnatiuni nu va fi indestu- tive;
latä din pretul vanzdrii gajului g) A examina ei a aproba cum-
sau a imobilelor ipotecate ei, va pärärile de furnituri necesare
putea urrnAri ei execute pe de- Cassei, cumpärarile ei construe-
bitorii stsii In orice altä avere a tiunile de imobile, reparatiunile
lor, mobilà sau imobilà, prezentä ei Irnbunätätirile de adus imobi-
si viitoare, In formele ei cu pro- lele Cassei, fie prin licitatie, la
cedura legii pentru perceperea sediul ski, fie prin bunA Invo-
urmárirea veniturilor pu- ialä, In limitele sumelor prevä-
Nice 5).
Orice chemare In judecatä a zute In buget;
Cassei de Depuneri ei Consem- toare Inaproba
h) A acordári de aju-
natiuni se va indrepta la instan- zute in buget. sumelor prevd-
limitele
tele judecátoreeti ale sedifului ei Deciziunile consiliului, date cu
din Bucuresti. majoritate de 7 voturi, sunt exe-
1) A se vedea Legea pentru per- Ele nu pot fi suspen-
cutorii.
ceperea l urmkirea veniturilor pu- date sau revocate cleat prin-
blice, din 5 Mai 1934, la pag. 217, tr'un jurnal al Consiliului de
vol. XXII, cu mod. 1 Aprilie 1935, Ministri, aprobat prin decret re-
pag. 231, vol. XXIII si 1 Aprilie gal si publicat In Monitorul Ofi-
1937, in most vol. cial.

www.digibuc.ro
 24 Martie 1937
Directorul general al Cassei
de Depuneri si Consemnatiuni
este referentul consiliului de ad-
ministratie si participg obliga-
tor la sedinte cu vot deliberativ.
In caz de impiedecare, va fi in-
locuit de cel mai vechiu direc-
tor, cu aceleasi clrepturj si obli-
gatiuni.
La finele fiecgrui semestru se
publicd In Monitorul Oficial
un rezumat despre situatiunea
Cassei.
Art. 13. Directorul general
ordond toate operatiunile si in-
drumeazd diversele pdrti ale ser-
viciului, prescrie mdsurile nece-
sare pentru tinerea regulatä a
registrelor, ordoneazd pldtile de
orice naturd, vizeazd diferitele
state de situatie si conturi si
subsemneazd, corespondenta ge-
neralg.
Tot el reprezintä Cassa de De-
punan i Consemnatiuni inain-
tea instantelor judecdtoresti, pre-
cum si in orice acte juridice.
Pentru toate acestea el poate
da delegatiuni.
Art. 23. Cassa de Depuneri
Consemnatiuni va intocmi un
buget anual, care, dupd ce va fi
examinat si adoptat de cgtre
consiliul de administratie, va fi
supus aprobdrii Adunärii De-
putatilor, prin imjlocirea Minis-
terului de Finante.
La sfarsitul fiecärui exercitiu
lugetar, Cassa de Depuneri si
Consemnatiuni va incheia bilan-
tul si contul de profit si pier-
dere.
Din beneficiul net, rezultat
dupd scaderea cheltuielilor bu-
getare efectiv Mcute, precum si
a procentelor cuvenite la depo-
zitele In numerar nerestituite,
din resursele efectiv realizate, se
va deduce:
a) 15% pentru crearea unui
fond de rezervil care va servi ex-
www.digibuc.ro
717
clusiv la acoperirea eventualelor
deficite, precum si a diferente-
lor de curs la efectele aparti-
nand fondului Disponibilitätile
Cassei'.
Acest fond de rezervg, dupg
dispozitiunile consiliului de ad-
ministratie, poate fi plasat In
efecte publice, precum i in ¡mo-
bile necesare Cassei;
b) Cel mult 5% pentru crea-
rea unui fond de propagandä,
premii si prirnd de muncd orga-
nelor de administrate si de exe-
cutie.
Restul se va värsa la Tezaur.
Art. 26. Orice inlocuire a
casierului central trebue sg se
facd prin dare de seamd, si in-
ventar, sub semnätura membru-
lui delegat din consiliul de ad-
rninistratie, a directorului gene-
ral sau a delegatului sgu, a ca-
sierului central In functiune
sau a functionarului delegat a-i
tine locul.
LEGE
pentru convertirea In lei a prestatiunilor
din unele contracte de asigurare
DIN 24 MARTIE 1937 1)
1. In baza si pe data promul-
ggrii prezentei legi, in toate con-
1) Aceastä Lege s'a votat de Adu-
narea Deputatior i Senat, in sedin-
tele dela 15 si 16 Martie 1937; s'a
promulgat prin Deeretul regal Nr.
1.451/937 i s'a publieat in Monito-
rul Oficial, p. 1, Nr. 69 din 24 Martie
1937. A se vedea. in leg-atm.& si Le-
gea pentru intreprinderile de asigu-
rare, din 7 Iulie 1930, la pag 603,
vol. XVIII, eu mod. 9 Aprilie 1931,
pag. 379, vol. XIX, 12 Mai 1932,
pag. 527, vol. XX, 10 Aprilie 1936,
pag. 541, vol. XXIV, p. I, preeurn
Regulamentul de aplieare, din 18
Noemvrie 1931, pag. 771, vol. XIX.
 718 24 Martie 1937
tractele de asigurare asupra
,Vietii" si contra Accidentelor
corporale, cu restituiri de pri-
me", incheiate in monedd strg-
ink la intreprinderile private de
asigurare, prestatiunile atât ale
asigurgtorului cat si ale asigu-
ratilor se convertesc de drept In
lei dupg relatia argtatä in art. 2
al acestei legi.
Aceastd convertire se extinde
si asupra eventualelor impru-
muturi, asupra politelor de asi-
gurare, precum si asupra doban-
zilor aferente.
Asiguratii care nu acceptg
convertirea prestatiunilor, vor
putea cere rgscumpgrarea sau
reducerea asigurgrii.
Rgscumpgrarea sau reducerea
se va face pentru contractele In-
cheiate inainte de 7 Iu lie 1930,
potrivit dispozitiunilor contrac-
tuale, iar pentru acele Incheiate
ulterior, potrivit art. 84 si art. 85
din legea Nr. 216 din 1930 si a
dispozitiunilor contractuale.
Cererea se va face prin scri-
soare recomandatg sau notifi-
care, adresatá Intreprinderilor
respective de asigurare si anume
pang la plata primei celei mai
apropiate, cel mai târziu insg
In termen de 2 luni dela data
promulggrii prezentei legi. In
acest caz pretul de ráscumpg-
rare se va pläti In lei, la cursul
oficial, fárg primg din ziva pro-
mulggrii prezentei legi, iar ca-
pitalul redus se va plgti dupg
normele legate In fiintg la data
plgtii.
2. Convertirea prestatiunilor
asigurgtorilor si asiguratilor din
monedg strging In lei se va efec-
tua dupd, normele argtate in pre-
zentul articol:
a) La contractele incheiate in
monedd straing, fgrá altg, indi-
catie, efective sau neefective, sau
In monedä aur sau lei stabli-
www.digibuc.ro
zati, la care primele de asigu-
rare s'au plgtit dela data publi-
cgrii regulamentului Nr. 39 2) de
aplicare a legii pentru controlul
de devize, in lei, dupg cursul
oficial, farg, prima Báncii Na-
ionale, pentru valuta respectivg,,
convertirea se va face dupg
cursul oficial (fgrá primg) pe
care Banca Nationala il va nota
pentru aceeasi valutg In ziva
promulggrii prezentei legi. La
acest curs se va adAuga un spor
socotit cu o fractiune din prima
valutarg a Bancii Nationale, in
vigoare la promulgarea prezentei
legi, fractiune egalä cu raportuI
dintre totalul primelor plgtite
dela inceputul asigurärii pang
la 1 Ianuarie 1933 si totalul pri-
melor platite dela inceputul asi-
gurgrii pang, la data promulgg-
rii prezentei legi. Asiguratii au
dreptul dupg procedura argtatg
in art. 1, alin. 3, sg cearg redu-
cerea partiald sau totalg a spo-
rului de mai sus, In care caz
primele ce mai au de platit se
vor converti In lei cu acelasi
spor redus;
b) La contractele la care pri-
mele de asigurare s'au plgtit din
momentul introducerii primelor
valutare, In lei dupg cursul ofi-
cial al Bäncii Nationale, plus o
prima valutard, sau dung cursul
In lei a valutei respective pe o
piatg strging, convertirea In lei
se va face dupg cursul oficial
al Bgncii NaVonale, plus prima
valutarg socotitá la ultima rattl
de prima plgtitg inaintea pro-
rnulggrii prezentei legi.
2) A se vedea Regulamentul pen-
tru aplicarea L. eemertului de de-
vize, din 25 Octomvrie 1932, la pag.
752, vol. XX, eu mod. 13 Octomvrie
1933, pag. 893, vol. XXI; de ase-
meni J. C. M. pentru regimul comer-
tului exterior, pug. 135, 329, 538,
789 i 1005, vol. XXIII.
 24 Martie 1937
In afard de cazul cdnd asigu-
ratul ar cere in conclitiunile art.
1, arm. 3, mentinerea capitalului
redus in valuta original* nor-
mele ardtate sub alin. a $i b ale
prezentului articol, se aplicd de
drept si contractelor reduse an-
terior promulgärii prezentei legi,
conform dispozitiunilor art. 85
din legea pentru constituirea si
functionarea Intreprinderilor pri-
vate de asigurare sau conform
conditiunilor similare din poli-
tele de asigurare, precum si la
partea din sumele asigurate rä-
mase valabile In valuta origi-
nard In caz de convertire par-
Vale, convenitd anterior pro-
mulgärii legii de fata.
3. In caz de rescumpärare sau
reducere de capital a unej asi-
gurdri convertitd, conform art.
2, alin, a, intreprinderile de asi-
gurare vor socoti pentru partea
pretului de rdscumpdrare, res-
pectiv capitalul redus, formatá
in baza primelor plätite inainte
(le convertire, Cate 1/7 din sporul
amintit pentru fiecare an, in
care s'au plätit prime dupd con-
vertire, pand la completarea in-
tregului spor.
Pentru cazul cand se räscum-
pdrá o asigurare care ar ajunge
la scadentd induntrul celor 7
ani, sporul se va repartiza in
mod egal pe numárul de ani,
socotit dela convertire panà la
scadentrt.
Partea pretului de räscumpä-
rare, respectiv a capitalului re-
dus, dobänditä in baza primelor
plätite dupd convertire, va fi cal-
culatä la suma a siguratä, con-
vertitá In lei si plátitá conform
conditiunilor de asigurare, cu
respectarea art. 84 si 85 din le-
gea din 7 Iu lie 1930 pentru con-
actele incheiate ulterior ei.
Suma ce se va putea acorda
ca Imprumut, impreund cu Im-
www.digibuc.ro
719,
prumuturile eventual anterior a,
cordate, nu va putea intrece pre,
tul de rdscumpdrare stabilit ca.
mai sus.
4, Orice clauzd din conven-
tiunile incheiate ulterior acestei
legi, prin care s'ar crea asigu-
ratului o situatie inferioard ace,
leia prevázutá de aceastä lege,.
este nuld.
5. Pentru completarea even-
tualelor diferente de reserve si
plasamente, rezultate din spo-
riri pe care Intreprinderile de.
asigurare sunt obligate a-1 cal,
rula contractantilor, conform an,
ticolelor precedente se acordd In-
treprinderilor un termen de 7.
ani, corespunzdtor exercitiilor
bilantiere 1937-1943 inclusiv, cu
obligatiunea ca pentru fiecare
bilant sd se completeze cel putin
1/7 din aceastd, diferentd.
Aceste completári ale rezerve-
lor vor fi tratate din punct de
vedere fiscal ca si celelalte re-
zerve matematice.
6. Toate dispozitiunile con,
trare legii de fatá se abrogd.
LEGE
pentru comnielarea unor disnozitiuni din
legea invätämântului universitar
DIN 24 MARTIE 1937 1)
I. Ordinea I disciplina in Universituta
1. Rectorii universitrttilor au
dreptul si obligatia de a veghea
Aceast5. Lege s'a votat de Adu-
narea Deputatilor si Senat, in sedin-
tele dela 17 si 18 Martie 1937; s'a
promulgat prin Deeretul regal Nr.
1.419/937 i s'a pnblieat in Monito-
rul 0 ficial, p. I, Nr. 69 din 24 Mar,
tie 1937. A se vedea Legea invätä-
mântului universitar din 22 Apriie
1932, la pag. 355, vol. XX, eu mod.
8 Mai 1933, pag 620, vol. XXI si J.
C. M., din 29 Noemvrie 1935, pag.
1010, vol. XXIII; de asemeni Regu-
'720 24 Martie 1937
controla indeplinirea indato-
ririlor didactice ale personalului
ile invätämânt si a atributiilor
personalului administrativ, teh-
hie si de serviciu, de orice fel,
In tot cuprinsul Universitatii si
al tuturor institutiilor depen
dinte de ea. Aceleasi drepturi si
obligatii le au Decanii in cu-
prinsul Facultätii lor.
Rectorul e obligat si retina
prin statele lunare, partea co-
respunzatoare din salariul mem-
brilor corpului didactic §i al
personalului ajutator care au
lipsit dela cursuri ori lucräri
obligatorii fat% justificare le-
gala. Când aceastä abatere de-
vine frecventa, Rectorul e obli-
gat s'ä deschida actiune disci-
instiintând si ministerul.
Daca inteun interval de 30 de
zile consecutive din cursul anu-
lui scolar, un membru al corpu-
lui didactic sau al personalului
ajutator a lipsit dela toate cursu-
rile si lucrarile la care e obligat
prin lege si program, färä, sa fi
avut concediu aprobat dupa for-
toele legale, Rectorul Incu-
nostiintat In mod obligator de
Decan, dupa o ancheta la. care
este citat si cel Invinuit, este
dator s. trimeata in judecata
lamentul de aplieare, din 11 Decem-
-vrie 1933, pag. 923, vol. XXI i De-
cizia din 27 Iunie 1935, pag. 655,
vol. XXIII.
A se vedea in legAtura:
1) Legea asupra instructiunii, din
5 Octomvrie 1864, vol. IV nou.
2) Legea asupra invätämântului se-
cundar si superior (art. 55-127),
din 25 August 1901, vol. V nou.
3) Legea p. modificarea dispozitiu-
nior relative la invatamantul supe-
rior, din 24 Martie 1912, pag. 1128,
vol. VII, eu mod. 23 Noemvrie 1922,
4 Martie 1925, 8 Martie 1925, 6 Sep-
temvrie 1925, (pag. 1018, vol.
XIIIXIV) si 25 Aprilie 1928,
Tag. 1049, vol. XVXVI.
www.digibuc.ro
Comisiunii disciplinare pe cel cd-
zut In culpa, instiintand si mi-
nisterul. Comisiunea este da-
toare sa judece cazul in eel mult
30 zile dela sezisare. Când Co-
misiunea va constata vinovatia
celui trimes In fata sa, Il va con-
sidera ca demisionat din invatä-
mânt. La fel se va proceda când
numärul absentelor nemotivate
valabil, dintr'un an, de5i f acute
In mod discontinuu, totalizeaza
20 zile de cursuri 5i lucrari obli-
gatorii. Aplicarea acestei sane-
tiuni este obligatorie 5i se face
prin Ina It Decret Regal.
In primele 15 zile ale lunilor
Februarie si Iu lie, Decanii tutu-
ror Facultatilor sunt obligati SA
inainteze Rectorului Universitä,
tii respective tablouri recapitu-
lative, indicând pentru fiecare
profesor, agregat, conferentiar
5i docent in parte, precum Si
personalul ajutator, când a in-
ceput cursul In semestrul expi-
rat 5i câte cursuri, lucrari etc.,
tinut, cu datele lor precise, ra-
portând aceste date la obliga-
tia pe care profesorul o are dupa
orariu. Se va arata In acelasi
timp numärul absentelor justi
ficate ori nu, precum 5i masu-
rile luate 5i sanctiunile aplicate
celor ce nu si-au Indeplinit da-
toria. Rectorul va comunica a-
ceste tablouri atât Senatului U-
niversitätii, cat 5i Ministerului
Educatiunii Nationale.
2. Profesorii titulari, profeso-
rii agregati, conferentiarii 5i do-
centii sunt obligati sä f ma re-
gulat cursurile 5i conferintele cu
care sunt insarcinati, conform
programelor 5i regulamentelor.
Numarul orelor de curs, confe-
rinte sau lucrári practice pe
saptamânä se determina de cä-
tre consiliul fiecarei facultati,
care va cauta sä. armonizeze lu-
crärile facultatii cu nevoile de
pregatire ale fiecarei speciali-
tati.
 24 Martle 1937
Ore le de curs pe care membrii
corpului didactic universitar
sunt obligati sit le facä säptit-
mânal nu pot li asezate inteuna
si aceeasi zi si nici In mai pu-
tin de trei zile. Ele se vor tine
In tot timpul dela 1 Noemvrie
pand la 31 Mai, cu excep0a va-
cantelor de Crii ciun si de Pasti.
Afard de cursurile propriu zise
Si paralel cu ele, membrii cor-
pului didactic universitar sunt
datori sd. tind examene, sá su-
pravegheze lucrárile de labora-
tor, sd, dirijeze lucrdrile de se-
minar si celelalte lucrári de spe-
cialitatea lor.
Orariul se intocmeste de Con-
siliul profesoral al fiecdrei fa-
dupd. ce s'a luat avizul
fiecdrui profesor si se inainteazd
rninisterului spre cunostintd, la
inceputul anului scolar, precum
dupä orice schimbare a lui.
3. Fiecare lucrare universi-
tarä trebue sd fie executatá de
membrul. corpului didactic cu
competintä legald.. Cursurile
lucrdrile obligatoare pentru un
profesor, sau un conferentiar,
sau un docent, inclusiv exame-
nele, nu pot fi executate de alti
membri ai corpului profesoral,
de grad inferior lui sau de mem-
brii personalului stiintific aju-
tätor.
4. Membrii corpului didactic
universitar nu pot sá aibd, în
altd localitate cleat acea in care
isi au catedra: o altd catedrá
sau functiune retribuitá de Stat,
judet, comund sau vreo institu-
tiune al cdrei buget e votat de
Adundrile Legiuitoare sau con-
trolat de Stat; o functiune per-
manentá la institutiuni private;
nici nu pot sd exercite In mod
permanent profesiuni libere, ca
cele de: avocat, medic, inginer
etc.
Ei sunt obligati sd-si aibe do-
miciliul efectiv Ín localitatea
unc/e au catedre si nu pot sä lo-
c. Hamangiu, vol. XXV. 46.
www.digibuc.ro
721
cuiased permanent In timpul
nului scolar In altd, localitate.
Se excepteazä dela obligatin-
nile de mai sus membrii corpu-
lui didactic universitar care in-
deplinesc mandate parlamentare
sau care ocupd una din functiu-
nile de: ministru, subsecretar
de Stat, secretar general, dele-
gat director general al invdtd-
mântului superior, membru ac-
tiv al Academiei Romane, pre-
cum si acei ce au insdrcindri o-
ficiale In strdindtate.
Cu incepere dela promulgarea
acestei legi, concediile dela ca-
tedrd ale unui profesor, atat
pentru cazurile prevAzute mai
sus, cat i pentru orisice alte
motive legale, nu vor putea de-
päsi un interval mai mare de
patru ani scolari consecutivi sau
In total de opt ani scolari, cand
ele sunt acute in mod discon-
tinuu.
Profesorul care, In cursul llrilli
an scolar, n'a tinut cursuri, fiind
In concediu, nu-si poate nitre-
rupe concediul numai pentru ti-
nerea examenelor. Acestea vor fi
racute de suplinitorul sdu legal.
Decanii Facultätilor sunt obli-
gati a face cunoscut Rectorului
acesta Ministrului cazurile ce
contravin dispozitiilor cuprinse
In acest articol. Rectorul sau
Ministrul va tr;mete in judecata
Comisiei disciplinare pe mem-
brul corpului didactic aflat în
culpd. Aceasta e datoare sä ju-
dece cazul In cel mult 30 zile
dela sezisarea ei.
Ministrul, dud actiunea disci-
plinarä este pornitä de el, va fi
reprezentat prin Directorul invd-
tdmantului superior, care pre-
zintä dosarul si dä Comisiunii
explicatiile necesare.
Comisia disciplinard va de-
clara ca demisionat din invdtd-
mant pe cel gäsit vinovat. Acea-
std hotdrire a Comisiunii va fi
Inaintatil ministerului, pentru
722 24 Martie 1937

indeplinirea formelor legale de tiunii fondurilor i veniturilor

scoatere din invdtdmânt. Daca proprii ale Facultdtii.
la expirarea acestui termen, co- 6. Rectorii si Decanii sunt o-
misia nu pronuntil sentinta din bligati sd rdspundä Ministrului,
cauzä cä cel invinuit se sustrage oridecâteori sunt Intrebati asu-
dela judecatd, ministrul aplied pra chestiunilor privitoare la lu-
de drept el insusi sanctiunea a- crg.ri de administratie i ordine
rdtatä mai sus. universitard, procurând Minis-
Membrii Comisiunii care nu trului informatiile si datele ce
se intrunese si nu dau sentinta i se cer si punându-i la dispozi-
in termenul prevdzut de lege, tie dosarele sau registrele când
vor fi trimesi in judecatä de e nevoie. Aceeasi obligatie o au
Rector sau Ministru pentru re- Decanii sj fatä de Rector.
fuz de serviciu legalmente da- Decanii sunt obligati a raporta
torit. Rectorulut, in timp util, toate in-
5. Rectorul este obligat sä ve- forrnatiile referitoare la free-
rifice in chip permanent cum se yenta profesorilor si la aplica-
aplicd bugetul, atât cel de Stat, rea sanctiunilor ce sunt datori
cât si cel propriu, de cätre fie- sä ia dupd lege.
care Facultate, institut, labora- Neindeplinirea acestor obliga-
tor etc., al Universitätii. El poate tii legale atrage aplicarea sane-
cere in mice moment Decanilor tiunilor preväzute In aceastä.
si conducdtorilor acestor insti- lege.
tutii sd-i prezinte situatil si con- 7. Ministrul Educatiunii Na-
turi despre sumele Incasate, ma- tionale poate revoca pe un Rec-
nipulate, ori cheltuite, iar ace- tor sau Decan pentru neindepli-
stia sunt datori sd i le dea In nirea obligatiilor lor legale, pen-
timp de maximum 10 zile. tru negliientä gravd in serviciu
Pe baza acestor informatii, sau pentru nedemnitate prof e-
Rectorul e dator sä informeze la sionald.
rândul sdu Ministrul, la date Revocarea se va face prin Ina lt
fixe, ori atunci când i se cere. Decret Regal, pe baza faptelor
In cazul când informatiile ce- constatate de un juriu, compus
rute n'au fost date la timp sau din Rectorii celor patru Univer-
administrarea fondurilor nu se când cel invinuit este ma
face In conformitate cu dispozi- Decan si din Rectorii celorlalte
tiile legale, regulamentare, ori trei Universitäti, când cel Invi-
cele hotdrite de Senatul Univer- nuit este un Rector.
sitar, Rectorul are dreptul sd ia Juriul va fi convocat de Mi-
mdsurile necesare de intrare In nistrul Educatiunii Nationale. El
legalitate, anuntând si Ministe- se va intruni la Bucuresti, in lo-
rul. calul Ministerului i va fi prezi-
La sfârsitul fiecdrui an scolar, dat de Rectorul eel mai vechiu
Decanul fiecdrei Facultati este in functiune. Ministrul va fi re-
obligat SA inainteze rectorului prezentat prin directorul general
un raport amänuntit asupra ac- al Invdtdmântului superior, care
tivitätti didactice si stiintifice prezintä dosarul cauzei si dä
desfdsuratd de Facultate in explicatiile cuvenite. Ministrul
cursul anului precedent, pe baza va trimete celui invinuit actul
raportului anual al fiecärui pro- de acuzare, minimum cu sapte
fesor in parte, precum i o dare zile libere inainte de data con-
de searnd completä asupra ges- vocärij juriului. Cel invinuit isi
www.digibuc.ro
 24 Martie 1937 723

poate face apararea oral sau In tare. In caz de neindeplinire a

scris. obligaiilor legale. Ministrul va
In cazul cand rectorul lipseste, Inapoia in termen de 30 de zile
el este inlocuit de drept de pro- propunerile fäcute, atragand a-
rector. tentia asupra vitiilor de proce-
8. Consiliul interuniversitar dura constatate.
are in competinta sa toate ches- 10. In cazul. când Senatul
tiunile comune de ordin general, unei Universitati sau Consiliul
care privesc toate Universitätile, unei facultrtti nu se intruneste
cum sunt: dupa trei convocrtri, Impiede-
1. Chestiunile generale de or- când lucrarea pe care trebuia
ganizare si armonizarea invata- s'o indeplineasca, Rectorul, ori
m-antului universitar. Decanul sunt datori sh aduca
2. Fixarea, numärului maxim faptul la cunostinta Ministrului.
al studentilor pe Universitati Acesta are dreptul sä ia másuri
Facultati 1). necesare pentru reintrarea in
3. Fixarea felului i maximu- ordine, dispunand convocarea
lui de taxe ce se pot percepe In din oficiu a Senatului sau Con-
Universitati j Facultati. siliului inteo sedintä extraordi-
4. Masurile generale de ordine nara si dandu-i drept sá ia ho-
disciplinä a studentilor etc. tariri valabile In chestiunile
Avizele Consiliului Interuni- pentru care a fost convocat, cu
versitar sunt supuse aprobarii oricâti membri vor fi prezenti.
Ministrului, dupa care ele devin Dacä o Comisiune in afara de
obligatorii pentru Universitati. Comisiunile pentru recrutarea
9. Toate publicatiile in vede- Dersonalului didactic nu se
rea ocupárii catedrelor, conf e- intruneste spre a lucra valabil,
rintelor etc., in invatrtmântul u- dung, dourt convocari Ministrul
niversitar, se fac de Rectorate le are dreptul s'o disolve sau sa in-
Universitatilor, cu aprobarea locuiasca pe membrii ce refuza
prealabila a Ministrului Educa- a se intruni, numind din oficiu
tiunii Nationale. direct alti membri, care au ca-
Dacá decanii si rectorii nu lificatie legala. Afard de acea-
publica In termenul prevazut de sta, Ministrul va aplica másu-
lege, catedrele vacante, Ministrul rile disciplinare prevazute In le-
va face el insusi publicatiile, gea invatamântului universitar,
respectâncl termenele legale. pentru refuz de serviciu legal-
Ministrul, dacd nu este Impie- mente clatorit.
clecat de másuri exceptionale de 11. Când un profesor univer-
ordin financiar, este obligat ca sitar titular lmplineste vârsta
in termen de 30 zile sa faca pu- de 70 de ani, regulânclu-i-se drep-
blicarea. tul la pensie, Ij pastreaza titlul
Toate hotaririle organelor uni- de profesor onorar, fiind scutit
veristare competente, privitoare de sarcina de a face cursuri
la numiri de orice fel ale mem- de a indeplini celelalte indato-
brilor corpului didactic si admi- riri profesorale.
nistrativ, se trimet Ministrului Nu se acorda nicio prelungire
Educatiunii Nationale. Ministrul peste aceastä limita de vArstd,
le va da curs, clupa ce va exa- chiar dacá sunt profesori cd-
mina daca s'au indeplinit for- rora facultätile le-au fäcut for-
malitatile legale i regulamen- malitatile de prelungire.
Profesorul pensionat continua
1) A se vedea Decizia din 27 Iu- functiunile sale pang la finele
nie 1935, la pag. 655, vol. XXIII. anului scolar in curs.
www.digibuc.ro
724 24 Martie 1937
Profesorul titular iesit la pen
sie pentru limita de vâxstá poate
dacä dore$te, sg-si continue ac-
tivitatea sa stiintificä personalil,
in institutia in care a functio-
nat. El poate fi insärcinat de
Consiliul Facultätii sà inä, anu-
mite cursuri in care sä-si ex-
punä rezultatele cercetärilor sale
$tiintifice.
Limita de värsta pentru pro-
fesorii agregati, pentru agrega-
tii onorifici ai Facultätii de Me-
dicind din Bucuresti si pentru
conferentiarii universitari este
de 65 de ani; pentru membrii
corpului ajutätor este de 60 de
aM.
Membrii corpului didactic uni-
versitar, care au implinit vârsta
de 65 ani si care au 30 ani de
functiune, pot cere sO, iasä la
Pensie, cu toate drepturile pre-
väzute in legea invätämântului
superior pentru profesorii pen-
sionati cu limita de varstä.
Dispozititle relative la limita
de vârstä se aplicd oricdrui
membru al corpului didactic din
categoria respectivil, in diferent
de modalitatea numirii sau de
legea sub imperiul cäreia s'a f
cut numirea. Profesorii care
functioneaza astäzi peste limita
de värstd, pe baza prelungirii
acordate conform legii actuale,
rdmân in functiune numai pand
la sfârsitul anului scolar in curs.
12. Membrii corpului didactic
universitar si ai personalului
stiintific ajutätor care se vor a-
bate dela legile si regulamentele
universitare, care inläuntrul U-
niversithtii sau in afara ei s'ar
face vinovati de fapte penale ori
ar contraveni la legile pentru a-
pärarea i siguranta Statului,
care ar avea o conduità ce le
coboard demnitatea sau ar a-
buza de situatia lor, recrutând
printre studenti aderenti pentru
actiunea lor politicA, vor fi tri-
mesi in judecata Comisiei dis- Senatul Universitar. Ea va lu-
www.digibuc.ro
ciplinare de Rectorul Universi-
Mtn sau de cAtre Ministerul E-
ducatiunii Nationale.
Actiunea disciplinarä se va
deschide in urma unei ancheto
fäcute de o comisiune alcätuità
dintr'un profesor delegat de Con-
siliul facultatii cäreia Ii apar-
tine profesorul invinuit, dinteun
profesor delegat al Senatului
universitar si un profesor titular
desemnat de Ministerul Educa-
tiunii Nationale.
Comisiunea e obligata a-si de-
pune raportul in cel mult 15 zile
dela instituirea ei. iar Comisiu-
nea de judecata isi va da hotä-
rirea in cel mult 30 zile aub
sanctiunea prevazutd la art. 4
de mai sus.
13. Juriul de judecatá disci-
plinará al profesorilor universi-
tari se compune din cinci mem-
bri, dintre care trei si suplean-
tii lor se trag la sorti, conform
procedurii indicate la art. 61 din
legea invAtdmântului superior,
cu abrogarea dispozitiei privi-
toare la prezenta obligatorie a
profesorilor de drept public, cei-
lalti doi membri si supleantii lor
sunt delegati de ministrul edu-
catiunii nationale dintre profe-
sorii universitari respectivi.
Comisia disciplinard preva-
zutá la art. 66, pentru a judeca
pe membrii corpului ajutätor, se
compune din doi membri trasi
la sorti i un al treilea delegat
de ministrul educatiunii natio-
nale, dintre profesorii facultätii
respective. La fel se procedeazá
si cu supleantii.
Pe lângä fiecare universitate
va functiona o singurà comisie
de disciplinii pentru tot perso-
nalul administrativ si tehnic din
serviciul universitätilor, facultà-
tilor si institutiilor anexe.
Aceastä comisie se compune
din trei membri si cloi supleanti
profesori universitari delegati de
 24 Martie 1937 725-

cra sub presedintia aceluia din- studentilor, nu cade in compe-

tre membri care va avea cea mai tenta universitätilor.
mare vechime de serviciu in gra- 16. Când o asociatie studen
dul de profesor. teascd, recunoscuta ca persoana
Toate delegatiile prevazute In juridica, incepe sa desfasoare o
acest articol se dau la incepu- activitate .contrarie ordinei uni-
tul fiecarui an scolar pentru a- versitare. rectorul e obligat sa
nul In curs. aduca faptul la con ostinta mi-
14. Când actiunea discipli- nistrului educatiunii nationale
nara este pornita din initiativa prin ranort sens, ministrul va
ministrului, el are dreptul sa de- interveni la Consiliul de Mini$-
lege pe directorul general al in- tri pentru ridicarea dreptului de
vatamântului superior sä ia par- persoanit juridicä, in urma ca-
te la judecata, pentru a expune reia asociatia va fi disolvata, a-
punctul sdu de vedere si a pre- ceasta prin derogare dela legea
zenta dosarul. Sentinta se pro- persoanelor juridice din 6 Fe-
nuntä, insa numai de membrii bruarie 1924 1).
juriului de judecata. Asociatiile si societatile stu-
15. Din societatile studentesti dentesti de ori si ce categorie,
nu pot face parte deck studen- disolvate de lege sau autorità-
tii Inscrisi in universitate, in tile universitare, nu au dreptul
timpul frecventii legale la o sin- sa mai functioneze sub nicio for-
gura facultate. In tot timpul Cat ma sau nume nou. Rectorii uni-
apartin universitatii, studentii, versitatilor j decanii facultati-
fie cd urmeaza cursurile in ve- lor sunt obligati sa exmatricu-
derea licentei, fie a doctoratului, leze pe studentii care vor conti-
nu au dreptul sa faca parte din nua sit facd parte din aceste so-
alte asociatii studentesti deck ciet ati.
din cele aprobate de Senatul 17. Pentru infractiunile co-
universitatii i aflate sub con- mise de studenti, deschiderea ac-
trolul rectorului. tiunii publice si hotaririle de
Studentilor le este interzis sä condamnare vor fi comunicate
faca parte din partide si asocia- de indata, din oficiu, sub sane-
tii politice si sa participe la ac- tiunea disciplinara a celor vino-
tiuni si manifestäri cu caracter vati, universitätii unde studen-
politic. Cei ce vor contraveni a- tul se Mid inscris.
cestor dispozitiuni vor fi exma- Universitätile vor aplica stu-
triculati de rectorii universita- dentilor gasiti vinovati sanctiu-
%Hon Dispozitiunile acestui ali- nile disciplinare prevazute In le-
neat nu se aplicä insa studenti- gile si regulamentele universi-
lor care posed& titlul de licentiat tare, potrivit cu gravitatea in-
sau doctor. fractiunii comise de ei.
Numai societatile studentesti 18. Congresele studentesti nu
legal constituite pot reprezenta se pot tine deck cu aprobarea
ministrului educatiunii natio-
sustine interesele si revendi- nale, dupit avizul conform al
carile academice ale studentilor rectorilor celor patru universi-
in fata autoritätilor universitare tdti. Aceste congrese nu pot fi
si prin intermecliul sau aproba-
rea acestora In fata autoritati- 0 A se vedea Legea persoanelor
lor de Stat, judetene si comu- juridice, din 6 Februarie 1924, la
nale. pug. 244, vol. XIXII, cu mod. 22
Solutionarea revendicarilor de Aprilie 1927, pag. 601, vol. XV
natura politica si sociala ale XVI.
www.digibuc.ro
726 24 Martie 1937
organizate si convocate deck de
societätile studentesti legal con-
stituite si autorizate de Senate le
Universitare.
Congresele studentesti se vor
tine numai in cursul vacantelor
scolare. La ele pot participa nu-
mai delegatii societkilor stu-
dentesti legal constituite.
Programul desbaterilor va tre-
bui prezentat ministrului educa-
tiunii nationale odatd cu cererea
de autorizare a congresului.
Studentii si asociatiile studen-
testi nu pot participa la congre-
sele ori reuniunile internationale
de orice fel, färrt aprobarea mi-
nistrului educatiunii nationale,
datä, in urma avizului conform
al rectorilor universitkilor. A-
cestia vor da ministrului refe-
rintele necesare asupra delega-
-tilor ce vor sä ia parte la aceste
congrese.
19. Numai ministrul educa-
tiUriii si autoritkile u-
niversitare au dreptul sá aplice
legile si regulamentele discipli-
nare ale universitätilor fata de
studenti, de a da ori retrage au-
torizatii privind asociatiile stu-
dentesti, congresele etc.
Niciun student sau asociatie
studenteasca nu se poate pre-
vala de autorizatii date de alte
organe decât de cele universitare,
spre a justifica o infractiune re-
gulamentar A.
Studentii care vor contraveni
dispozitiunilor cuprinse in arti-
colele de mai sus, vor fi supusi
penalitkilor preväzute in legea
invätämântului universitar si in
regulamentul ei general de apli-
care.
20. Nicio autoritate de Stat,
judet sau comund nu va putea
lua nicio mäsurd de orice fel in
legäturd cu vieata studenteasck
fara avizul prealabil al organe-
lor de conducere ale universiat-
tii sau ale ministrului educatiu-
nii nationale.
www.digibuc.ro
Niciun ajutor bänesc sau de
altd naturk nicio subventie nu
se va putea da studentilor sau
asociatiilor studentesti de aceste
autoritki sau de orice persoanä
juridicä, decât prin mijlocirea
rectorilor universitatilor respec-
tive sau prin Ministerul Educa-
tiunii Nationale. De asemenea a-
ceste autoritati nu vor putea in-
fiinta cantine si dimine studen-
testi färä autorizarea Senatului
universitätii respective. Canti-
nele si cäminele infiintate pâng
acum de aceste autoritati sunt
si râmân desfiintate. Sumele a-
locate pentru intretinerea lor,
vor fi transformate in burse in-
dividuale, care se vor da stu-
dentilor din judetele respective,
pe bazä de concurs, de autorità-
tile universitare.
Prin regulament se vor sta-
bili normele dupà care se vor
strânge fondurile si se vor a-
corda bursele individuale.
21. In cazuri urgente si grave,
privitoare la ordinea tri univer-
sitate, ministrul educatiunii na-
tionale are dreptul de a lua el
insusi mtisurile disciplinare si
de ordine, prevdzute in lege Si
regulament, atunci când con-
statà dà aceste mdsuri n'au fost
luate de autoritätile universi-
tare.
22. In fiecare oras universi-
tar poate lua fiintd o asociatie
a studentilor scolilor de invätä-
mânt superior din acea locali-
tate, cu autorizarea rectorilor a-
cestor scoli.
Aceste asociatii studentesti pot
constitui prin delegatii lor o aso-
ciatie generalà a studentilor de
la scolile de invättimânt supe-
rior din intreaga tark in urma
autorizärii date de Consiliul ge-
neral al rectorilor acestor
Un regulament special intoc-
mit de acest consiliu si aprobat
de ministrul educatiunii natio-
nale, va stabili modalitätile in-
 24 Martie 1937
fiintgrii, organizgrii si functio-
narii acestor asociatii stud.en-
testi.
II. Taxele universitare
23. Studentij pot fi impusi la
urmätoarele taxe, al cdror cuan-
turn se propune de cgtre facul-
tgti, se fixeazg de cgtre Senatul
universitatii si se aprobg de ea-
tre ministrul educatiunii natio-
nale, pe baza avizuluj Consiliu-
lui interuniversitar:
a) Taxa de Inscriere;
b.) Taxa de intretinere:
c) Taxa de bibliotecd;
d) Taxa de laborator, semina-
rii si institute;
e) Taxele de examen (diplome,
echivalente etc.);
f) Taxa de constructie, pentru
universitgtile unde ea este ne-
cesarg.
24. Toate taxele se incaseazd
prin rectorat, care-si organizeaza
un serviciu de casierie si unul
de contabilitate, cel mai târziu
pang la 1 Octomvrie 1937, in a-
f arg de facultgtile de stiinte a-
gricole i teologie din Chisindu
care vor face incasgri conform
aprobgrii rectoratului.
25. Taxa de inscriere se folo-
seste in chipul urmgtor: 20%
din produsul ei se atribue fon-
dului universitar; 80% se versa.'
la fondul de asistentg
eulturalg i sanitarg a studen-
tilor (cgrninuri, cantine, oficii,
bibliotecg, tipgriri de lucrgri, dis-
pensarii, sanatorii, colonii, edu-
eatie fizicg etc.).
Repartizarea acestui din urmg
fond se stabileste de Senatul uni-
versitgtii in luna Iunie a fiecg-
rui an, dupg necesitatile reale
ale fiecarei universitati.
Taxa de intretinere a univer-
sitätilor serveste in intregime
la cheltuielile de intretinere ale
universitgtii, facultätilor, insti-
tutelor, laboratoarelor, semina-
relor, bibliotecilor.
www.digibuc.ro
727
Taxa de bibliotecg serveste la
cumpgrarea de carti, reviste etc.,
pentru biblioteca centralg a uni-
versitgtii si acolo unde nu existk
numai bibliotecg centralg, acea-
stg taxd se va repartiza si pen-
tru bibliotecile de facultati, insti-
tute, laboratorii, seminarii, cli-
nici etc.
Taxa de laborator, seminar,
institut etc., serveste la acope-
rirea cheltuielilor de material
didactic si stiintific, precum si
la cheltuielile de publicatii ale
acestor institutii.
Distribuirea accstor taxe pen-
tru fiecare seminar, laborator,
institut, se face de consiliul fa-
cultätii respective si se aprobg
de Senatul universitar.
Taxele de examene se versa in
intregime fondului universitar.
Taxa de constructie serveste
integral si exclusiv scopului pen-
tru care a fost perceputg.
26. Toate taxele incasate de
universitgti dela studenti a-
farg de cota prelevata pentru
fondul universitar si de cota tre-
buitoare pentru plata functiona-
rilor administrativi nebugetari,
strict necesari, angajati cu a-
probarea Senatului universitar
pentru administrarea fondului
propriu al universitatilor, pre-
cum si cei angajati cu aprobarea
Senatului de consiliul facultati-
lor respective pentru biblioteci,
secretariate, institute, seminarii
etc. servesc numai pentru a-
coperirea cheltuielilor de mate-
rial necesare bunei functiongri
a universitgtilor si pentru asis-
tenta studenteascd, asa cum se
arata mai sus. Sub nicio forma
nu este permis ca sä se intrebu-
inteze produsul taxelor pentru
angajgri suplimentare de perso-
nal didactic sau pentru plati su-
plimentare membrilor Corpului
didactic si administrativ buge-
tar. Se va tine o evidentg a chel-
tuielilor fgcute din aceste taxe,
728 24 Martie 1937
justificate prin acte justificative
ei verificate de contabilitatea u-
niversitätilor, spre a putea fi in
orice moment prezentatrt Mini-
sterului Educatiunii Nationale.
La stdreitul fiecdrui an ecolar
rectorul este obligat sä prezinte
rninistrului tabloul de veniturile
cheltuielile ce alcdtuiesc bu-
getul propriu al universitätii,
realizat din taxele studenteeti.
27. Profesorii titulari, profe-
sorii agregati, directort de semi-
narii, laboratorii, clinici sau in-
stitute, primesc pe längä sala-
riul lor pentru munca didacticd
stiintificä suplimentard ce des-
fásoarä efectiv in aceste insti-
tutii i pentru serviciul de ad-
ministrare al lor o diurnd lu-
nerd ce se va prevedea in buget.
Aceastä diurnä se stabileste
de cätre consiliul interuniversi-
tar ei se aprobá de cätre Minis-
terul Educatiunii Nationale.
28. Pe lângl fiecare universi-
tate se va infiinta un oficiu uni-
versitar, care va avea drept scop
organizarea operei de informa-
tii, orientare profesionalä, asis-
tentä socialä si medicaid, pre-
cum ei educatia fizica ei turis-
mul studentilor.
Acest oficiu va cuprinde ur-
mätoarele servicii:
1. Informatii si documentare
asupra vietii universitare din
tard. i sträinätate.
2. Asistenta medicalä ei sani-
tard.
3. Asistenta socialà.
4. Orientarea profesionald aca-
demicd.
5. Educatia fizicd.
6. Turism.
Organizarea amänuntitä a o-
ficiului universitar ei a sectiu-
nilor sale se va face printeun
regulament special aprobat de
Senatul universitätii si minis-
trul educatiunii nationale.
29. Toate institutiile anexe
ale universitátii, cum sunt: bi-
www.digibuc.ro
bliotecile centrale ale universi-
tatii, clinicile universitätii, cd-
minele i cantinele, Oficiul uni-
versitar, Oficiul de Educatie Fi-
zicd al universitätii, Oficiul de
editurd, atelierele centrale ale
universitátii etc., sunt puse sub
controlul direct al rectorului
universitätii sau unui delegat
al sdu, membru in Consiliul con-
sultativ al Senatului.
Bugetul i administrarea fon-
durilor, precum i gestiunea a-
cestor institutii, von fi supuse a-
probárii rectorului j Senatului
universitar.
Toate cheltuielile ce se fac din
fondurile ei veniturile propr
ale acestor institutii vor fi ve-
rificate de administratia cen-
traiá a universitätii, jar cheltu-
ielile fäcute din sumele prevá-
zute in bugetul Statului vor fi
verificate de minister.
Organizarea acestor institutii
se va face prin regulamente spe-
ciale aprobate de Senatul uni-
versitar ei de Ministerul Educe-
tiunii Nationale.
30. Dispozitiunile din legea de
fatd, referitoare la controlul
ei gestiunii, la domici-
liul profesorilor, la pensionarea
profesorilor pentru limita da
varstd, la plata diurnei direc-
torilor de seminar, laborator,
institute, la ordinea i discipline.
studentilor, la taxele universi-
tare, se aplicá cu adaptdrile ne-
cesitate de structura lor spe-
cialä i colilor sunerioare de
grad universitar, i anume:
politehnice, academiile co-
merciale, de agronomie, de arhi-
tecturd, Institutului Superior de
Educatie Fizicd.
Consiliul de aclministratie dela
Academiile de Inalte studii co-
merciale ei industriale, comple-
tat cu doi profesori a-
lesi de consiliul profesoral pe
termen de 2 ani, se ocupd exclu-
siv de probleme administrative
 24 Martie 1937
si de intreaga gestiune finan-
ciard a institutiunilor.
Atributiunile din legile orga-
nice ale acestor institutiuni refe-
ritoare la problemele de invätä-
mant; la recrutarea corpului di-
dactic; la alegerea de rector se
exercitd numai de Corpul profe-
soral.
Ancheta disciplinard contra
membrilor Corpuluj didactic si
a personalului ajutdtor al scoli-
lor superioare de grad universi-
tar va fi fdcutd. de un profesor
titular si de un delegat al Mi-
nisterului Educatiunii Nationale,
clesemnat dintre profesorii titu-
lari universitari sau dintre pro-
fesorii titulari ai acestor
Comisia de judecat'd pentru a-
cestia va fi aceea prevAzutd in
legea organicd a fiecdrei scoli,
iar in lipsd de preveaere spe-
aceea din art. 13 de mai
sus.
Juriul chemat dea avi-
zul in privinta rectorilor acestor
scoale, in cazurile previlzute la
art. 7 al prezentei legi, se coal-
mine din rectorul celeilalte scoli
similare si din doi rectori de
universitate, trasi la sorti de mi-
nistrul educatiunii nationale.
Pentru Academia de arhitecturd
Institutul de Educatie Fizicd,
juriul se compune din rectorul
universitátii din Bucuresti si din
doi rectori dela celelalte scoli
superioare din Bucuresti, trasi
la sorti de ministrul educatiunii
nationale.
31. La Academiile teologice,
de arte frumoase, de muzicd si
artä dramaticd, juriul chemat
sd-si dea avizul se va compune
din trei membri, si anume: un
rector clela seolile de aceeasi ca-
tegorie, tras la sortj de ministru,
un membru al Senatului univer-
sitátii localitate. sau in lipsa
acestuia dela universitatea cea
mai apropiatä, tras la sorti de
cdtre rector si un delegat al mi-
www.digibuc.ro
729%
nistrului educatiunii nationale,
profesor titular in inviitämântut
superior. Prezicleazd cel mai ye-.
chiu in grad dintre cei trei mem-
bri.
Anchetele disciplinare contra.
Corpului didactic in aceste scoli
se face de un clelegat al minis,
trului, iar comisia de judecatä se
compune asa cum s'a ardtat
mai sus.
32. Agregatii onorifici aj fa-
cultätilor de medicind si confe-
rentiarii de orice categorie vorS
fi atasati pe lângd catedrele ac-
tuale, fiind obligati a indeplini
atributiunile didactice, stiintifice
de serviciu, compatibile cu
gradul lor in invätämânt, sta-
bilite de titularul cateclrei res-
pective si aprobate de decan. Re
partizarea lor va fi fdcutá de cd-
tre consiliul facultdtii.
33. Toate dispozitiunile din le,
gile sj regulamentele dupd care
se administreazá astrizi univer-
sitätile, academiile si scolile spe-
ciale de invätdmânt superior, ca
cele cuprinse in diferite alte
legi, care sunt contrarii celor
cuprinse in legea de fatä, sunt
si rdman abrogate.
LEGE
pentru modificarea unor articole din De-.
cretul-Lege pentru organizarea Ministe,
rului Muncii, Sänätifii §i Ocrotirilor
Sociale
DIN 24 MARTIE 1937 1)
1. Se fac urmittoarele modifi,
cdri in decretul promulgat cu
inaltul decret Nr. 1.845 din 30
Iulie 1936, publicat in Monitorul
1) Aeeastä Lege s 'a votat de Adu-
narea Deputatior si Senat, in edin-
tele 1 0 si 13 Martie 1937; s'a
promulgat prin Deeretul regal Nr
1.420 din 1937 si s'a publieat in Mo-
nitorul Oficial, p. I, NI% 69 din 24.
Martie 1937. A se vedea i Deeretul..
 730 24 Martie 1937
Oficial Nr. 194, partea I-a din
22 August 1936:
1. Dupil Titlul II", titulatura
Administratia centralä" se coin-
pleteazd astfel: Administratia
centrald cu organele sale exte-
rioare".
2. De asemenea titulaturile
tare urmeazd dupa articolele
Tnentionate mai jos, se modified
estfel:
a) Dupd art. 44 va urma:
PARTEA I
Administratiuni centrale
Sectia III
Direefia sdnettätii
Atributiuni
-6) Dupd art. 51 va urma:
Sectia IV
Directia ocrotirilor sociale
(Asistenta sociald)
Atributiuni
c) Dupe, art. 55 urmeazd titu-
Iatura:
Organizare
Dupd art. 63 va urma.
PARTEA II
Organele exterioare pentru
sändtatea punned. §1 ocrotiri
sociale
Inspectorate le generale §i servi-
ciile judetene sanitare §1 de
ocrotire
e) Dupd art. 79 va urma:
Sectia V
Oficiul National I. O. V.
lege, din 22 August 1936, la pag.
359, vol. XXIV, p. II, cu mod. 13
Noemvrie 1936, pag. 709, acelasi vol.,
precum si mod, din Decret-lege 7
August 1937 si 31 August 1937, la
-ordinea cronologica.
www.digibuc.ro
f) Dupd art. 83 va urma ti-
tulatura:
Servicii exterioare
g) Inainte de art. 84 va urma
titulatura:
Sectia VI
Directia contabilitatii
si controlulut financiar
h) Dupd art. 85 va urma titu-
latura:
Sectia VII
Directia personalului
secretariatului
i) Dupd art. 90 va urma titu-
latura:
Sectiunea VIII
Directia materialelor
j) Inainte de art. 91 va urma
titulatura:
Sectia IX
Casa seindtdlii
3. Art. 21, alin. 1, se modified
astfel:
Serviciul tehnic este condus
de un arhitect si are urindtoa-
rele atributiuni":
4. La art. 32, alin. 7, cuvântul
Economatul" se inlocueste cu
cuvintele Directiunea materia-
lelor".
Aceastd inlocuire se va face
in tot cuprinsul legii, acolo uncle
se vorbeste despre Economatul
Ministerului".
5. Art. 33 (primul alineat) se
schimbä astfel:
F'iecare directiune este con-
dusd de un director, ajutat de
unul sau doi subdirectori.
6. Art. 34, al. 2, se modified
astfel:
Subdirectorii ajut d. pe director
in conducerea clirectiunii. Ei
sunt insäreinati cu supraveghe-
 24 Martie 1937
rea si controlul functionarilor,
ingrijind de buna functionare a
serviciilor. Ei inlocuesc de drept
pe director in caz de absentA.
7. La primul alineat de sub ti-
tulatura: IV, Serviciul conflic-
telor si contractelor de muncg",
cuvintele Art. 41", se suprimá.
Articolele dela Nr. 42 päng la
Nr. 90 inclusiv devin art. 41
pang la 89 inclusiv.
8. Art. 46 devenit art. 45 va
avea urmätoarea redactiune:
Directia sAnAtätii este condusA
de un director cl. I, medic, aju-
tat de doi subdirectori cl. I, me-
dici, recrutati In conditiunile
art. 540 al legii sanitare si de
ocrotire, publicatá in Monitorul
Oficial Nr. 140 din 22 Iunie 1935;
unul din subdirectori va fi se-
cretarul Consiliului superior al
sAngtätii si asistentii.
9. DupA art. 81 devenit art. 80,
se introduce textul art. 83, care
devine art. 81, dupg care va
urma textul articolului 82 actual,
cu aceeasi numerotatie.
10. La inceputul alineatului
urmätor titulaturii: VII. Eco-
nomatul *Ministerului", devenit
Sectia VIII, Directia materiale-
lor, se introduce numerotarea
art. 90".
11. Dupg. art. 92, urmeazg titu- cuvintele:
latura si tot textul intitulat Re- IV" din titulaturi, se preschimbg
capitulare".
12. In textul RecapitulArii",
se introduc urmAtoarele moifi-
cgri:
Dupa titlul serviciul tehnic"
se va scrie in loc de un arhitect
sef clasa I", un sef de serviciu
arhitect".
Iar sub titlul sectia adminis-
trativg." in loc de un sef de
serviciul clasa I" se va scrie un
subdirector".
Sub titlul Directia sgnAtAtii"
In loc de un subdirector clasa I,
www.digibuc.ro
731
medic" se va scrie 2 subdirec-
tori clasa I, medici".
Sub titlul Directia persona-
lului si secretariatului" in loc de
1 director clasa I" se va scrie
un director".
13. Dupg textul Recapitulare"
va urma:
TITLUL III
Administratiani speciale
Art. 93 (se introduce textul ne-
schimbat care actualmente ur-
meazg dupg. art. 92).
DupA acest text urmeazg titu-
latura:
CAPITOLUL I
Casa Cenfralei a Asigurarilor Sociale
PARTEA I
Administratia central&
14. Numerotarea articolelor
dela 93 si päng la 132 inclusiv,
se inlocueste cu numerotarea
dela art. 94, panä la art. 133 in-
clusiv.
15. Dupg art. 96, devenit. art.
97, se suprimg din titulaturi cu-
vintele Sectia I si Sectia II",
iar inainte de art. 97, devenit
art. 98 si art. 99 clevenit art. 100,
Sectia III si Sectia
in Sectia I si Sectia II.
16. Dupg, art. 116, devenit 117,
titulatura se preschimbä astf el:
PARTEA II
Organizatiuni exterioare
17. Dupg art. 121, devenit art.
122, titulatura va fi uringtoarea:
PARTEA HI
Dispo-zitiuni generale si finale
18. Dupá art. 127, devenit art.
128, titulatura va fi urmAtoarea:
732 24 Mart le 1937
CAPITOLUL II
Direcjia Casei consfrucjiilor
19. Dupd. art. 129, devenit art.
130, titulatura va fi:
TITLUL IV
Dispozitiuni finale
2. Ministerul Muncii, Sang-
tatii si Ocrotirilor Sociale este
autorizat a publica din nou In
Monitorul Oficial, textul legii de
organizare cu numerotarea
modificarile facute prin prezenta
lege.
LEGE
pentru autorizarea construirii localurilor
necesare coIii Superioare de Räzboiu
DIN 24 MARTIE 1937 I)
1. Se autorizá construirea lo-
calurilor in care urmeazd a fi
mutatá Scoala Superioara de
Rdzboiu, cu toate instalatiunile
si mobilierul necesar, in limita
sumei de 120.000.000 lei.
Contractele de antrepriza pen-
tru executarea lucrdrilor de con-
structie se vor incheia de Mi-
nisterul Apararii Nationale, pe
bazd de licitatii puMice, ce vor
fi tinute in conformitate cu
prevederile legii asupra conta-
bilitátii publice, dupd ce intin-
derea si costul efectiv al lucrd-
rilor vor fi determinate prin pla-
nuri, evaluarj .si devize, intoc-
mite de personalul tehnic al a-
celui departament si controlate
de Consiliul tehnic superior din
Ministerul Lucrarilor publice.
2. Se deschicle pe seama Mi-
nisterului Apararii Nationale,
un credit extraordinar snerial
Aceastd Lege s 'a proraulgat
prin Decretul regal Nr. 1.421 din
1937 si s'a publicat in Monitorul
Ofioial, p. I, Nr. 69 din 24 Martie
1937; a se vedea i Deeretul-Lege
din 19 Iulie 1937.
www.digibuc.ro
In suma de lei 120.000.000, dirt
care se vor Uchida, ordonanta si
plat! cheltuielile ocazionate de
construirea, amenajarea si mo-
blarea localurilor de mai sus.
Acest credit va fi acoperit:
a) Cu dividendele cuvenite Sta-
tului pe anii 1935 si 1936, la ac-
tiunile sale dela Societatea In-
dustria Aeronautic& RomanO",
(I. A. R.);
b) Cu pretul ce va obtine pen-
tru terenul si imobilul actual al
Scoli Superioare de Razboiu
din Bucuresti, bulevardul Bra-
tianu Nr. 19, pe care Ministerur
Apardrii Nationale este autori-
zat sal vandd, prin licitatie, ti-
nutä. In conformitate cu preve-
clerile legii asupra contabilitat'i
publice;
c) Cu un trnprumut ce va fi
contractat de catre Stat, sau cu
garantia Statului, pentru a eh-
rui achitare Ministerul Finante-
lor va inscrie in bugetul sdu, in-
cepand cu exercitiul 1937/38, ra-
tele anuale de amortisment 5i
dobanzi.
LEGE
pentru modificarea unor articoie din le-
gea pentru obligatiunile atelierelor de
arte grafice
DIN 24 MARTIE 1937 1)
Art. unic. Art. 8, 9, 10 si 11
din legea pentru obligatiunile
Ateastä Lege s'a votatode Adu-
narea Deputatilor si Senat, in sedin-
tele dela 18 si 19 Martie 1937; s'a
promulgat prn Deeretul regal Nr.
1.452 din 1937 si s'a publicat in Mo-
nitorul Oficial, p. I, Nr. 69 din 24
Martie 1937. A se vedea Legea din
24 Martie 1901, eu mod. Imie 1904,
la pag. 36, vol. II, cu mod. 19 De-
cemvrie 1922, pag. 399, vol. XIII.
A se fdeea i Legea pentru seuti-
rea Aeademiei Române, de plata ta- .
 24 Martie 1937
atelierelor de arte grafice, din 19
Wart 4e 1904, cu modificärile din
4 Iunie 1904 si 27 Noemvrie 1922,
se modifica dupg cum urmeazä:
8. Expedierile exemplarelor le-
gale critre bibliotecile aratate in
art. 1, din prezenta lege, se fac
-sub bandà sau in pachet, direct
de critre stabilimentele sau ate-
Verele care le executà si sunt
-scutite de taxele postale, prin
derogare dela dispozitiile art. 33
din legea Regiei Autonome P. T.
7., din 1 Octomvrie 19291).
Tipografii sunt indatorati a
inainta, odatà cu aceste pachete,
o chitantä in douä exemplare,
din care una li se va restitui,
certificatà de administrat,a bi-
bliotecilor.
Dovada cu rnartori este inact-
pentru dovedirea expo-
-dierii exemplarelor legale.
0. Orice abatere dela prescrip-
-tiunile acestei legi, se va pedepsi
cu amendä de cel putin 1.000 lei,
pang, la 5.000 lei si cu o despä-
-gubire cAtre fiecare din bibliote-
cile arátate la art. 1, de 10 ori
xelor poetale, din 23 Martie 1937,
pag. 612, in aeest vol. Legea pentru
-obligatiile atelierelor de arte grafice,
de a ceda dirti la diferite biblioteci,
sau Legea din 24 Martie 1904, este
soeotitä ca art. 9 a Legii presei, pag.
36, vol. II. Dee'. art. 1-11 din Le-
gea presei au fost abrogate prin art.
.63 al Legii pentru proprietate Rte.
Tara', çi artistick din 28 Iunie 1923,
pag. 601, vol. XIIIXIV, totuei art.
9, formând Legea zisä din 24 Mar-
tie 1904, eu mod. ulterioare, a r'imas
Ina In vigoare ei se apnea in tot cu-
prinsul Ora intregite.
1) A se vedea Legea Regiei Aix-
tonome P. T. T., din 3 August 1929
(nu 1 Octomvrie 1929), la pag.
1016, vol. XVII, eu mod. 4 Line
1930, pag. 538, vol. XVIII el. 4 Mai
1934, pag. 210, vol. XXII.
www.digibuc.ro
733
valoarea lucrärilor executate si
netrim ese.
Pretul lucrárilor este acela cu
care ele sunt puse in comert.
Pentru publicatiunile ce -nu se
vor pune in comert, pretul se
stabileste dupä registrele de co-
mandà ale stabilimentului gra-
fic sau atelierului in chestiune.
Avocatii Statului au indatori-
rea a se constitui parte civilà
pentru despagub rile ettre bi-
bliotecile, prevázute in art. 1 din
aceastä lege.
Prin derogare dela dispezitiile
art. 546 din codul de procedurä
penalà, despägubirile se urmä-
rese de agentii Statului, cum se
urmaresc si amenzile si se Ina-
inteazI de acestia Academiei Ro-
mâne, Bibliotecii Centrale din
Fundatiei Universitare Ca-
rol I, din Bucuresti, Fundatiei
Principele Carol", Fundatiei
Regele Ferdinand" din Iasi, Bi-
bliotecii Universitätii din Cluj,
Bibliotecii Universitätii din Cer-
näuti, Bibliotecii Ateneului Ro-
man, Bibliotecii din Chisindu
Asociatiunii pentru cultura si li-
terature poporului român din
Sibiu.
Pe lângä despägubirile civile,
prevAzute mai sus, bibliotecile
mentionate In art. 1, din pre-
zenta lege, vor putea cere tribu-
nalului, prin avocatii Statului,
ca persoanele arätate in art. 1 si
4, sä, fie condamnate si la chel-
tuieli de judecatä, care se vor
urmäri de agentii Statului, in-
tocmai ca si amenzil i despa-
gubirile.
10. Contraventiunile la legea
de fatä se judecil numai de ca-
tre tribunale, ca primd si ultime,
instantä, prin derogare dela diS-
pozitiunile art. 13 din codul de
procedurä penalä.
11. Prin derogare dela dispo-
zitiunile art. 164 din codul de
734 25 Martie 1937
procedurä penal, actiunea pu-
blicä, in ce priveste contraven-
tiunile la legea de fatä, se pres-
crie printeuri termen de 2 ani de
la aparitiunea lucrárilor.
Anul In care lucrárile au apä-
rut, se socoteste ca trecut si pres-
criptfunea tnceie a cut ge. del.& I
lanuarie a anului urmátor.
LEGE
pentru prelungirea färä limitä a activi-
tilii in Universitate a d-lor Profesori N.
lorga si Dr. D. Marinescu dela Universi-
tatea din Bucuregti
DIN 24 MARTIE 1937 0
Art. unic. D-nii profesori N.
Iorga si Dr. G. Marinescu, dela
Universitatea din Bucuresti, prin
exceptie dela dispozitiile inscrise
In legea pentru organizarea in-
vätämântului superior, vor func-
Vona Mrä limitä, de varstä la
catedrele ce ocupä.
LEGE
pentru autorizarea SocietAfli de Dare la
Semn Bucuresti", de a vinde terenul
donat de Stat In anul 1865
DIN 25 MARTIE 1937 2)
1. Societatea de Dare la Semn
Bucuresti", fondatá la 15/17
1) Aeeastä Lege a fost votatá de
earner& la 15 Martie 1937, de Senat
la 18 Martie 1937, promulgatä eu I.
D. B. Nr. 1.467 si publieatä in Ma-
nitorul Oficia/ p, I. Nr. 69 din 24
Martie 1937. Ulterior s'a aeordat a-
oeeasi prelimgire si d-lui profesor
dr. Antipa.
2) Aeeastä, Lege s'a promulgat
prin Deeret regal Nr. 1.453 din 1937
rA s'a publieat in Moigitorul Oficial,
p. 1, Nr. 70 din 25 Martie 1937. A
se vedea i Regulamentul pentru in-
stituirea därii la semn, din 11 Sep-
temvrie 1865, pag. 805, Bujoreanu.
www.digibuc.ro
Mai 1862, aprobatä cu inaltul de-
cret domnesc Nr. 1.147 din 9 Sep-
temvrie 1865, publicat in Monito-
rul Oficial Nr. 200 din 11/23 Sep-
temvrie 1865 si recunoscutä ca
persoand juridicá prin lege si de-
cretul regal Nr. 1.954 din 1 Apri-
li-e- 19W e.u. sediul in Bucuresti,
str. Mihail KognIniceanu Nr.
42-48, este autorizatá sä, vat/ell
prin licitatie public& odatä, cu
terenul säu cumpdrat si terenuI
donat de guvern, cu aprobarea
Domnitorului Cuza, prin actul
semnat de Ministerul Agricultu-
rii sub Nr. 13.010 din 1 Decem-
vrie 1865.
2. Suma rezultatá din aceastä
vânzare se va investi in intre-
gime pentru achizitionarea altui
teren i facerea tuturor con-
structiilor, instalatiunilor, ame-
najärilor, etc, necesare pentru
tirul sportiv si de räzboiu, cu
arme de vânätoare si glont.
Cumpárarea noului teren
investitiunile necesare pentru or-
ganizarea si inzestrarea noului
poligon de tragere se va face sub
controlul Ministerului Agricul-
turii si Domeniilor.
3. Terenul ce se va amenaja
cu toate instalatiunile moderne,
va servi pentru exercitiile de tir
membrilor societätii si va fi pus
la dispozitia alter societäti spor-
tive, organizatiilor de cercetasi,
sträjeri i oricärei alte organiza-
tiuni de instructie premilitarg de
Stat.
El nu va putea fi insträinat
sub nicio formä si nici schimba
destinatia, fat% aprobarea Sta-
tului, reprezentat prin Ministe-
rul Agriculturii si Domeniilor,
data prin lege.
 25 Martie 1937
LEGE
pentru autorizarea Ministerului Lucrfiri-
lor Pub lice si al Comunicafiilor de a con-
cesiona exploatarea cäräusiei publice, pe
drumuri, concesionarilor de di ferate
particulare de utilitate publicä
DIN 25 MARTIE 1937 0
Art. unic. Se autorizá Mi-
nisterul Lucrdrilor Publice $i al
Comunicatiilor sä' concesioneze,
f drd licitatie publica, concesio-
narilor de linii ferate particu-
lare de utilitate publicg ce fac
cdrdusie publicd integrald de cd-
ldtori i märfuri pe liniile lor fe-
rate, exploatarea exclusivd a cd-
rdu$iei publice de cáldtori, ba-
gaje $i märfuri pe drumurile pa-
ralele cu acele ci ferate parti-
culare de crtrdu$ie publica, In
conditiunile ce se vor stabili prin
conventiunea ce se va Incheia In-
tre acel Minister si concesiona-
rul respectiv.
Durata concesiunii de ardusie
publicd pe drumuri nu va putea
depd$i durata concesiunii liniei
ferate particulare $i va fi de ma-
ximum 20 de ani.
Conventiunea ce se va Incheia
se va aproba de catre Consiliul
de Ministri.
Concesionarii respectivi vor
exploata In regie directä cärdu-
$ia publicd pe drumurile conce-
sionate.
1) Aceastä, Lege s'a promulgat
prin Decret regal Nr. 1.454 din 193'
si s'a publicat in Monitorul 0 ficial,
p. I, Nr. 70 din 25 Martie 1937. A
se vedea in legatur5, Legea pentru
exploatarea serviciilor de cällusie
publia pe drumuri, prin vehicule ca
tractiune mecanick din 12 Iulie
1930, la pag. 673, vol. XVIII, cu
mod. 18 Octomvrie 1932, pag. 702,
vol. XX, si 25 Martie 1937, care
airmeaza imediat.
www.digibuc.ro
735
LEGE
pentru modificarea alineatelor 3 si 4 ale,
art. 12 din legea pentru exploatarea ser--
viciilor de cäräusie publica pe drumuri,
prin vehicule cu tracfiune mecanicii
DIN 25 MARTIE 1937 0
Art. unic. Alineatele 3
ale art. 12 din legea, pentru ex-
ploatarea serviciilor de cardu$ie
publicd pe drumuri, prin vehi-
cule cu tractiune mecanicd, se
modified, precum urmeazd:
Ministerul Lucrdrilor Public&
$i al Comunicatiilor va repar-
tiza administratiilor respective
de drumuri, sumele Incasate,
proportional cu lungimea kilo-
metricd parcursä de fiecare ve-
bicul, dupd ce va fi retinut pen-
tru contul situ un procent de 5
la sutd asupra sumelor totale In-
casate.
Sumele astfel incasate, la care
se va adiluga 5i 5 la sutrt din va-
loarea redeventel contractelor de,
concesiune a serviciilor de cä-
räusiei, imprimdri de härti,
vor servi la plata cheltu-,
ielilor necesitate de functiona-
rea serviciului de cdräu$ie pu-
blicd: publicatii si adjudecäri de
licitatii, anchete $i controlul cd-
räusie publicd cu tractiune me-
nerarii, orarii, anuare, etc.
1) Aceastä Lege s'a votat de Adu-
narea deputatilor si de Senat in §e-
dintele dela 14 si 17 Martie 1937;
s 'a promulgat prin Decret regal Nr.
1.455 din 1937 si s'a publicat in Mo-
nitorul Oficial, p. I, Nr. 70 din 25
Martie 1937. A se vedea Legea ce se .
modifica, din 12 Iulie 1930, la pag.
673, vol. XVIII, cu mod. 18 Octom,
vrie 1932, pag. 702, vol. XX.
736 25 Martie 1937
LEGE
telativ la indicarea greutätii pe coletele
transportate pe mare sau pe cäile
de navigatie interioarä
DIN 25 MARTIE 1937 1)
1. Orice object sau colet care
cantdre$te o mie de kilograme (o
tonä metrica) sau mai mult, ca
greutate brutd, destinat sd fie
transportat pe mare sau pe cale
navigabild interioard, trebue sä.
poarte inainte de a fi Imbar-
cat indicatia greutätii sale,
1nsemnatd pe partea exterioard
In mod clar i durabil.
In cazuri exceptionale, când
este greu sd se stabileascd greu-
tatea exactd, se va putea indica
greutatea . aproximativd, tinân-
du-se seamil, de volumul i na-
tura coletului sau obiectului.
Obligatia indicrii greutdtii in-
rumM.expeditorului sau, In lipsa
acestuia, mandatarului, insdrci-
nat de el cu expedierea coletului
'salt obiectului.
2. Controlul aplicdrii dispozi-
liunilor din articolul precedent
cade In sarcina Directiunii Ma-
rinei Comerciale din Ministerul
Ae.rului i Marinei, care II exer-
eita prin Inspectoratul General
Navigatiei $i Porturilor.
3. Se va pedepsi cu amendd
dela 500 la 2.000 lei expeditorul
sau, In lipsä, mandatarul care
contraveni dispozitiilor din
art. 1 al legii de fatd $i din regu-
lamentul de aplicare prevdzut de
-art. 4 de mai jos.
i) Aceastii, Lege s'a votat de Se-
tat i Adunarea deputatilor, in se-
dintele dela 11 si 16 Martie 1937;
s 'a promulgat prin Deeret regal Nr.
1.456 din 1937 si s 'a publicat In
Monitorul Oficial, p. I, Nr. 70 din
Martie 1937.
www.digibuc.ro
Constatarea contraventiilor se
va face de cdpitanij de porturi
ale cdror procese-verbale fac, In
aceastá privintä, dovadd in jus-
titie pang la Inscrierea In fals.
Judecarea contraventiilor se va
face de judecätoria de ocol In
circumscriptia cdreia se gäse$te
portul In care s'a constatat C011-
traventia, dupd procedura si cu
chile de atac $i termenele prevd-
zute de legea judecdtoriilor de o-
coale.
4. Printr'un regulament ela-
borat de Ministerul Aerului $i
Marinei de acord. cu Ministerul
Muncii, se vor preciza, de va fi
nevoie, conditiile materiale In
care se vor face indicatiile de
greutate pe coletele sau obiectele
expediate.
LEGE
pentru stabiliria supracotei aditionale
pentru actiunea sanitarä la judete
comune la 3 0/0
DIN 26 MARTIE 1937 1)
Art. unic. Supracota aditio-
nald infiintatd prin legea din 1
Aprilie 1935, pentru actiunea sa-
nitard la judete $i comune, se fi-
xeazd, cu incepere dela 1 Aprilie
1937, dela 2 la 3 la sutä.
1) Aceastä Lege s 'a votat de Adu-
na.rea deputatilor i Senat, In edin-
tele dela 1 si 4 Martie 1937; s'a
promulgat prin Deeret regal Nr.
1.505 din 1937 si s'a publicat in
Monitoral Oficial, p. I, Nr. 71 din
26 Mastic) 1937. A se vedea Legea
pentru infiintarea supracotei aditio-
nale pentru actiunea sanitarii, din 1
Aprilie 1935, la pag. 243, vol. XXIII.
 26 Martie 1937
J.C.M.
ventru Infiintarea industriei de cauciuc
Banloc"
DIN 26 MARTIE 1937 1)
1. Aprobä ca societatea Ban-
loc", industrie de cauciuc:
1. Sd infiinteze o fabricä pen-
tru pneumatice, envelope si ca-
-mere de aer pentru automobile,
amioane, motociclete, etc., si
alte articole de cauciuc i cdreia
urmeazd sä i se acorde avanta-
jele legii pentru incurajarea in-
dustriei nationale, incluzând si
avantajele ce le acordä aceeasi
lege din punct de vedere al apä-
rArii nationale, conform art. 8 al
legii din 14 Februarie 1912 si art.
'8 din regulamentul aceleeasi legi
(lin 11 Octomvrie 1912.
2. SA importe liber, fdrä con-
sideratia tArii de provenientd,
entru toate articolele necesare,
complete instalatie si montarea
acestei fabrici; masini necesare
productiei, piese de schimb la a-
ceste masini, scule si unelte, e-
thipamentul complet al fabricii
birourilor, sase automobile si
patru camioane necesare nevoi-
lor de transport pang; la pune-
rea la punct a uzinei, precum
In genere toate articolele nece-
sare unei instalatii complete, ca
motoare, aparate si material e-
lectric, aparate si material de
calorifer special pentru uscarea,
vaporizarea si conditionarea ae-
rului in camerele unde se face
1) J. C. M. sub Nr. 685 din 1937
s'a publieat in Monitorul Oficial, p.
I, Nr. 71 din 26 Martie 1937. A se
vedea i Legea pentru Ineurajarea in-
dustriei nationale, din 14 Februarie
1912, la pag. 860, vol. VII, i mod.
din 12 Noemvrie 1936, la pag. 626,
vol. XXIV, p. II, precum i Regu-
lamentul de aplicare, din 11 Odom-
vrie 1912, la pag. 1415, vol. VII.
Hamangiu, vol. XXV. 47.
www.digibuc.ro
737
uscarea cauciucurilor confectio-
nate, aparate si material de ca-
nalizare si apd cum si materiale
pentru instalatia de rAcire, etc.,
exceptându-se acele articole sau
masini care se fabricA in tard.
se pot livra imediat pentru a nu
se intArzia punerea la punct a
instalatiilor in vederea inceperii
çAt mai neintärziat a productiei.
3. SA importe piesele de schimb,
instalatiile si accesoriile.
4. Sä importe materiile prime,
necesare fabricatiei, in special
cauciuc brut, tesAturi speciale si
fire de bumbac si substante chi-
mice.
2. Autorizd pe d-1 ministru al
industriei si comertului cu adu-
cerea la indeplinire a prezentu-
lui jurnal.
LEG E
pentru interpretarea art. 47 din legea
pentru reforma agrarA din Ardeal
(Drept de preerntiene)
DIN 29 MARTIE 1937 1)
Art. u Art. 47 din legea
pentru reforma agrard din Tran-
silvania, Banat, Crisana si Ma-
ramures, se interpreteazd, pre-
cum urmeazd:
Statul are drept de preemp-
tiune, cu acelasi pret si in con-
1) Aceastä Lege s'a votat de Se-
nat i Adunarea deputatilor, in fp-
dintele dela 18 si 19 Martie 1937;
s 'a promulgat prin Deeret regal Nr.
1.532 din 1937 si s'a publicat in Mo-
nitorul Oficial, p. I, NJ.. 73 din 29
Martie 1937. A se vedea Legea pen-
tru reforma agrard din Ardeal, din
30 Iulie 1921, la pag. 733, vol.
IXX, eu mod. 13 Martie 1925
2 Noemvrie 1932, pag. 763, vol. XX,
precum si Regulamentul de aplicare,
din 12 Iulie 1922, la pag. 198, vol.
cu. mod. 6 Noemvrie
1936, pag. 590, vol. XXIV, p.
738 29 Martie 1937
ditiuni egale, la cumpärarea co-
nacelor mosiilor expropriate, in-
tegral sau partial, precum si a
oricdror terenuri si mosii, care
depdsesc suprafata de 50 jug.,
formatd din una sau mai multe
bucdti, inclusiv intravilanele, fie
din mosiile nesupuse exproprie-
rii, fie din cele rdmase proprie-
tarilor, dupd expropriere, decá
acestea sunt cultivabile, sau au
devenit cultivabile, pand in mo-
mentul punerii In vânzare
Prin conac se intelege si intra-
vilanul care a fost centrul de ad-
ministrare al exploatdrii mosiei
expropriate, cuprinzând si toate
clddirile economice si de agre-
ment.
Prin teren cultivabil se lute-
lege orice suprafatd de pámânt,
care poate fi data cu folos in
culturd, färä considerare, deed
aceasta a fost expropriabild, sau
exceptatd de sub expropriere.
Conditiunile de exercitare a
dreptului de preemtiune al Sta-
tului se examineazd din momen-
tul punerii In vânzare, iar mi
din timpul scutirii de sub expro-
priere. Astfel, calificdrile date te-
renurilor de orice fel, prin cdr-
tile funcluare, sau prin hotári-
rile de expropriere si titlurile
sub care aceste terenuri au fost
scutite de expropriere, sunt ino-
perante, din punct de vedere al
exercitárii dreptului de preem-
tiune al Statului.
Terenurile astfel intrate in
proprietatea Statului nu vor pu-
tea fi utilizate deal in scopurile
preväzute de legea pentru Mcu-
rajarea j indrumarea agricul-
turii, pentru a fi vândute obstii-
lor de agricultori, pentru organi-
zare de ferme, pentru scopuri so-
ciale, sanitare sau culturale.
www.digibuc.ro
LEGE
interpretative' a unor dispozitiuni din
art. 1 al legii pentru scutirea de impo
zite a unor institutiuni de asistenta
spitaliceasci
DIN 29 MARTIE 1937 1)
Art. unic. Pentru interpre-
tarea expresiunii direct admi-
nistrate", cuprinsil in articolul 1
din legea pentru scutirea de im-
pozite a unor institutiuni de a-
sistentd spitaliceascd, publicatd.
In Monitorul Oficial Nr. 301 din
28 Decemvrie 1931, se precizeazä
cd beneficiazd de scutire toate
bunurile administrate in regie,_
cele inchiriate sau arendate, pre-
cum si cele date in exploatare
sau concesiune, sub orice formä.
Sunt scutite, de asemenea, de
orice impozit, toate punctele de
profit sau redeventä ce se Inca-
seazdi de aceste Eforii.
REGULAMENT
privitor la registrele actelor stern civile.
reconstituite
DIN 29 MART1E 1937 2)
1. Presedintele Comisiunii pen-
tru reconstituirea registrelor std-
rii civile, va trinaete ofiterului
stärii civile ale cdrui registre se-
reconstituesc, in termen de trei
1) Aceastä Lege s 'a votat de Adu-
narea deputatilor i Senat in sedin-
tele dela 16 si 18 Martie 1937; s'a
promulgat prin Decret regal Nr.
1.522 din 1937 si s'a publicat in Mo.
nitorul 0 ficial, p. I, Nr. 73 din 29
Martie 1937. A se vedea. Legea pen-
tru scutirea de impozite a unor ins-
titutil de asistentä spitaliceaseä, din
28 Decemvrie 1931, la pag. 916, vo-
lumul XIX.
2) Acest Regulament s'a sanctio-
nat prin Decret regal Nr. 1.309 din
1937, si s'a publicat in Monitora
 29 Martie 1937
zile dela pronuntarea hotdrIrii
colective, prevdzuta de art. 49 din
legea Nr. 20 din 1928, cloud copii
ale acestei hotäriri.
2. Ofiterul stärii civile va in-
griji sä se alcätuiascà un tablou
al celor a cdror inscriere a fost
ordonatd, cu arätarea datelor re-
zultând din hotärire si va afisa
acest tablou, impreund cu copia
hotäririi, la usa casei comunale.
Efectuarea operatiunii afisärii
va fi constatatd de ofiterul stä-
rii civile prin proces-verbal, in-
cheiat in dublu exemplar si con-
trasemnat de notarul comunei.
Unul din exemplare va fi trimes
comisiunii, iar al doilea va fi
pdstrat In arhiva oficiului.
3. Registrele ce urmeazá a fi
intrebuintate de oficiile stärii ci-
vile, pentru trecerea actelor re-
constituite, vor fi efectuate nu-
mai de cdtre imprimeriile Statu-
lui, potrivit formularelor si pres-
criptiunilor acestui regulament.
4. Primäriile vor cere dire c-
iunii Statului, tri-
meterea registrelor de care au
nevoie, arätâncl numdrul actelor
ce sunt de inscris In fiecare din
registre.
5. Registrele vor fi deosebite
pentru näscuti, cdsätoriti si
morti. Ele vor fi anuale si se vor
intocmi In dublu exemplar.
Dacd va fi nevoie se vor intoc-
mi In Vechiul Regat si Basara-
bia si registre pentru inscrierea
hotärtrilor de despärtenie si a-
doptiuni.
6. Inscrierile In registre se fac
potrivit formularelor preväzute
de acest regulament.
0 ficial, p. I, Nr. 73 din 29 Martie
1937. A se vedea lu legatur5. Legea
pentru aetele Stäril eivile, din 25 Fe-
bruarie 1928, la pag. 1.203, vol.
XIIIXIV, preeum i Regulament
de aplicare, din 14 Octomvrie 1928,
eu mod., la pag. 912, vol. XVIII.
www.digibuc.ro
739
7. Actul de nastere va cuprinde
data nasterii (anul, luna si ziva),
sexul copilului, prenumele ce i
s'a dat, prenumele, numele si
domiciliul tatälui si al mamei.
Actul de cäsátorie va cuprinde
data cdsätoriei (anul, luna si
ziva), prenumele, numele, värsta,
domiciliul si locul de nastere al
cdsätoritilor, prenumele si nu-
mele parintilor, prenumele si nu-
mele martorilor.
Actul de moarte va cuprinde,
data mortii, (anul, luna si ziva),
prenumele, numele, värsta si do-
miciliul mortului, prenumele si
numele pärintilor mortului, cum
si prenumele si numele sotului
acestuia daca defunctul fusese
cdsätorit.
In registrul de adoptiune se va
Inscrie in intregime actul de a-
doptiune si hotdrirea ce a Incu-
viintat-o, iar In registrul de des-
partenie in intregime hotärirea
care a pronuntat-o.
8. Actele se vor trece in sir in
ordine numericd, fdrä a se pu-
tea da acelasi numär la cloud
acte, nici numere bis.
Inscrierea se va face in ordi-
nea cronologicd.
9. Inscrierea in registre nu
poate fi fácutd in prescurtare;
datele se vor inscrie in cifre;
prenumele va trebui sä, preceacla
intotdeauna numele.
Rubricele in care nu s'a fäcut
vreo inscriere se vor umplea prin
o linie.
10. Inscrierile trebuesc scrise
cu grije, fdrä räsäturi, stersá-
turi, indreptäri sau scrieri peste
rânduri sau intre rubrici.
11. Ofiterul stärii civiIe va
semna fiecare act, fäcänd men-
tiune de hotärirea prin care s'a
ordonat inscrierea.
In comunele rurale actul va
fi contrasemnat si de notar.
Erorile de scriere ce s'ar con-
740 29 Martie 1937
stata inainte de semnarea actu-
lui, vor fi rectificate prin adno-
tare in rubrica speciald a regis-
trului.
12. Dupa ce actul a fost sem-
nat de ofiterul strii civile, rec-
tificarea nu se va mai putea face
decal de pre$edintele comisiunii,
In conformitate cu clispozitiunile
art. 14.
Dupa ce registrele s'au Inche-
iat de pre$edintele comisiunii,
rectificarea inscrierii nu se va
mai putea face cleat potrivit art.
40 si urm. din legea privitoare la
actele sari civile.
13. Dupa ce toate actele a cg-
ror Inscriere a fost ordonatä, au
fost trecute In registre, ofiterul
stärii civile va incheia fiecare re-
gistru, Mcând Indatd dupa, ulti-
mul act din fiecare volum de re-
gistru, un proces-verbal consta-
tator al numarului de acte In-
scrise. El va fi subscris de ofite-
rul starii civile.
14. Registrele reconstituite vor
fi trimese presedintelui comisiu-
ni de reconstituire. Acesta va ve-
rifica Inscrierile Mcute, va face
rectificarile necesare In rubrica
specialä de mentiuni ulterioare
va viza fiecare registru dupa
Inchiderea facuta de ofiterul
civile.
Rectific6rile se vor face In
ambele exemplare ale registru-
lui i vor fi semnate de pre$e-
dintele comisiunii.
15. Registrele vor fi Inapoiate
ofiterului sMrii civile, care va
alcatui liste alfabetice, potrivit
art. 12 si 13 din regulamentul
Nr. 49 din 1928, dupa care pas-
trâncl unul din exemplare, va tri-
mete pe celälalt tribunalului cir-
cumscriptiunii, In conformitate
cu prevederile art. 14, din acela$i
regulament.
16. Dosarele comisiunii, dupa
ce vor fi numerotate $i $nuruite
www.digibuc.ro
de secretarul comisiunii, vor fi
trimese tribunalului spre a fi
pastrate In acela$i mod ca qi
registrele stärii civile.
REGULAMENT
pentru functionarea qcolilor de conduc-
tori de lucräri publice gi electro-mecanici
DIN 29 MARTIE 1937 1)
CAPITOLUL I
Dispozifiuni generale
a) Anii de studii
1. Scolile de conductori de lu-
crari publice $i electromecanice
depind de Ministerul Lucrarilor
Pub lice $i al Comunicatiilor $i
au drept scop formarea persona-
lului tehnic menit sa, fie colabo-
ratorul imediat al inginerilor di-
plomati ai $colilor tehnice supe-
rioare, la studierea, proiectarea,
executarea, Intretinerea $i ex-
ploatarea lucrárilor In cliferite
specialitati.
Invatamântul complet este pre-
dat In 3 ani do studii, urmáriti
regulat $i obligatoriu, atât la
cursuri, cat $i la conferinte, lu-
era/4 practice, lucrári In labora-
toare sau ateliere.
2. Invatámäntul este acela$i
pentru bìlieti ca $i pentru fete.
3. Cursurile Incep Intre 10-20
Octomvrie ale fiecdrui an, la data
ce o va fixa ministerul $i se ter-
mina la 31 Mai anul urmator.
Pentru controlul cuno$tintelor
i) Acest Regulament s 'a sanetio-
mat prim Decret regal Nr. 1.292 din
1937, si s 'a publicat in Monitorul
Oficial, p. 1, Nr. 73 din 29 Martie
1937. El abrog5. vechiul Regulament,
din 24 Mai 1927, pag. 752, vol. XV
XVI. A se vedea i Legea. de orga-
nizare a corpului telmie M. L. P.,
din 15 lunie 1894, en mod., la pag.
893, vol. X.X.
 29 Martie 1937
castigate in scoala, elevii vor
trece examene i vor face lucrd-
rile grafice prevazute la capito-
lul VI, si anume:
a) Examene parliale (semes-
triale), constânci din probe scrise
si orale date la epocile ce se vor
stabili de catre directiunile sco-
lilor, in fiecare semestru;
b) Examene generale, care con-
stau in probe orale;
c) Examene de diplomd, care
constau in probe orale i scrise;
d) Lucrdrile grafice (desene,
proiecte, epure), lucrAri de labo-
ratoare i ateliere, lucrari topo-
grafice pe teren si practica de
santier sau in industrii. Pentru
aceste 3 din urmd practici, ele-
vii vor prezenta memorii scrise.
Intre 1-20 Iunie se dau exa-
mene generale si intre 21-30 Iu-
nie se dau examene de diploma..
Intre 21-30 Iunie si intre 21
30 Septemvrie se fac completä-
rile luerärilor grafice, desenelor,
proiectelor si lucrArilor de ate-
lier.
Elevii care n'au fost admisi sä
intre in examenele de diploma
in Iunie, sau au fost bolnavi in
epoca examenelor generale, vor
trece acele examene intre 5-15
Octomvrie.
Intre 5-15 Octomvrie se dau
examenele de corigenta.
Memoriile asupra practialor
facute de elevi trebuesc prezen-
tate directiunii scoalei pand, cel
mai târziu, la 20 ale lunii Octom-
vrie. Elevul care nu le prezintä
pang la acea data trebue sa fad.
Inca odata practica.
b) Condifiunile de admitere in
,Fcoald
4. In scolile de conductori de
lucrari publice si electromecanice
sunt admisi pentru a le frecven-
ta, numai elevi intrati prin con-
curs.
www.digibuc.ro
741
Elevi auditori sunt admisi
fära de niciun fel de drepturi
numai in anul I si numai in ca-
zul and sunt locuri disponibile,
clar si in acest caz pand la ma-
ximum 10 la sutrt din numärul
total al elevilor din anul I.
5 Pentru admitere in scoall
candidatii trebuesc:
1. SA fie bacalaureati, sau In
lipsd de candidati sä fi absolvit
cursul superior de liceu.
2. SA aibh o buna purtare In
societate.
3. SA fi avut o bunä purtare
in liceu.
4. SA fie sanatos si sa, nu su-
fore de vreo infirmitate care sd-i
faeä incapabili de a urma scoala
(toti candidatii vor fi supusi
unei vizite meclicale si vor fi res-
pinsi cei debili, bolnavi de mala-
dii cronice sau contagioase).
5. Pentru sectia electromeca-
nica mai sunt admisi si absol-
ventii scolilor speciale industri-
ale (specialitate apropiatä).
Actele cerute pentru inscriere
sunt:
a)Extractul dupa actul de
nastere (candidatul put And a-
vea maximum 23 ani impliniti
pAnä la 1 Octomvrie al anului in
care se face inscrierea). Dispensa
de varsta nu se poate acorda de-
cat maximum 6 luni;
b) Actul de nationalitate;
c) Diploma de bacalaureat sau
certificatul de absolvire a cursu-
lui superior de liceu.
d) Certificatul arätând nota
sau calificativul la purtare in ul-
tima clasa, in cazul and aceasta
nota, sau calificativ nu rezultA
din actele de studii.
Toti candidatii trebuesc sa
aiba calificativul, la purtare, cel
putin bunä, sau eel putin nota
7 in ultima clasä, altfel li se res-
pinge cererea de inscriere;
e) Candidatii care au varsta
742 29 Martie 1937

de 21 ani sau mai mult, vor do- din cei 3 ani de stuclii, nu pot
vedi cä, au satisfgcut legea re- sg, se prezinte din nou la exa-
crutgrii; menul de admitere in anul In-
f) Cei retra$i din vreuna din- tâi al oricgrei sectiuni, acestia
tre aceste $coli de conductori fiind exmatriculati definitiv. (Ar-
vor prezenta la intrarea in altä ticolul 94, litera C).
$coalg, de conductori si certifi- Elevii acestor scoli de conduc-
cate de bung conduitä dela scoa- tori care au intrerupt studiile
la dela care s'au retras; mai mult de 3 ani, fie chiar
g) Candidatii care nu se pre- pentru motive justificate, nu
zintä la concursul de admitere mai pot fi reprimiti in scoli, nici
chiar in anul termingrii studii- chiar dând un nou concurs de
lor, trebuesc sä prezinte acte in admitere.
care sg, se arate activitatea in 7. Concursul constg clinteo
rästimput dela terminarea cursu- probg, scrisg $i una oralä. Proba
rilor pang la acest concurs; scrisg este eliminatorie. Numd-
h) Acei candidati care au ocu- rul candidatilor admisi pentru
pat intre timp functiuni, vor oral este stabilit de comisiunea
prezenta $i acte din care sg, re- de examinare.
iasg cg si-au indeplinit constiin- Repartizarea elevilor pe spe-
cios si corect serv'ciul. cialitati se face de fiecare direc-
Concursurile de admitere tre- tiune, dupä optarea elevilor, insg
buesc sg, aibg loc la sediul sco- in ordinea clasificatiei si tinân-
lilor respective intre 25 Septem- du-se seama de numärul de lo-
vrie si 12 Octomvrie ale fiecgrui curi disponibile in fiecare sec-
an $i se vor tine asupra mate- tiune.
riilor ce se vor stabili in fiecare 8. Comisiunea de examinare
an de cdtre minister, din pro- se compune din: directorul $colii
gramele cursului superior de li- ca pre$edinte si din doi profesori
ceu, sectia stiintificg. ca membri (de preferintg profe-
In principiu se admite un sin- sori de matematici), desemnati
gur concurs anual, dacg, totu$i de directiune.
nevoia va cere ca sg, se facg, $i Subdirectorul $i meclicul $colii
un al doilea, atunci el va avea fac parte din comisitme, primul
loc dupg ce se va obtine aproba- ca secretar al comisiei, iar se-
rea Ministerului Lucrgrilor Pu- cundul pentru examinarea medi-
blice $i al Comunicatiilor. Re- calg a candidatilor.
zultatele concursurilor de admi- Câncl subdirectorul lipseste, se-
tere trebuesc sg, fie comunicaté cretarul contabil al scolii va
lnainte de inceperea cursurilor. face functia de secretar al comi-
6. Elevii repetenti din anul siei.
intai nu pot repeta anul deckt 9. Toti candidatii: cei inscrisi
cu aprobarea Consiliului profe- pentru concursul de admitere,
soral, iar acei care voiesc sä cei ce au intrerupt studiile timp
obting o medie mai ridicatd, de 2 ani, cei pusi in concediu
pot da un nou examen de admi- medical timp de doi ani si cei re-
tere. Cei ce vor cgdea insä la a- petenti care vor sg, dea un nou
cest nou concurs, nu mai pot fi examen de admitere, vor depune
admisi in $coalä. odatg cu cererea de inscriere si
Elevii repetenti de doug ori in- suma de 200 lei (art. 112, litera
tr'un an, sau repetenti in fiecare d), drept taxä pentru examina-
www.digibuc.ro
 2 9 Martie 1937 743

-rea la care vor fi supusi si care nici din initiativa privatuí, atat
-nu se restitue chiar daca candi- timp cat ele functioneaza regu-
datul nu se mai prezintä la .exa- lat si In conclitiunile fixate de
men. Aceste taxe se impart de prezentul regulament.
catre presedintele comisiunii, Scolile particulare de conduc-
membrilor ce o compun, propor- tori de lucrári publice si elec-
lional cu numarul orelor efectiv tromecanici, ce sunt In fiintä la
prostate de fiecare. intrarea In vigoare a acestui re-
10. In cazul când unul din- ' gulament, tree sub controlul Mi-
tre membrii comisiei de exami- nisterului Lucrdrilor Publice si
nare este bolnav sau absenteaza al Comunicatiilor.
Tnotivat din localitate, directiu-
nea .9coalei va indica persoana nuAbsolventii
vor putea
$colilor particulare
ocupa functiuni $i
inlocuitoare. execute, lucräri la Stat, judet,
In cazul când directorul scoa-
lei va fi cel ce absenteaza, el va comung sau la institutiunile a-
cestora. De asemenea nu vor pu-
-fi inlocuit printr'unul din pro-
fesorii $coalei (indicat de Direc- tea fi Incadrati in Corpul teb-
-tiunea scoalei). nic. Ei vor avea dreptul de li-
11. Rezultatul examenului de berd profesiune si angajare la
admitere impreuna cu propune- Intreprinderile particulare.
rile directiunii respective sunt 15. Pentru ca o asemenea
supuse aprobarii ministoriale scoala sà poata, fi Infiintatä sau
pentru a fi considerate defini- autorizata, sa functioneze, trebue
sa Indeplineascd In primul rand
urrnatoarele conditiuni:
c) Infiintdri si desfiintdri de 1. SA aiba local propriu unei
scoli sau sectiuni scoli (proprietate sau Inchiriat)
12. Infiintari si desfiintäri sau si cu materialul didactic nece-
transformari a acestor scoli, sec- sar. Schita localului, impreund
sau subsectiuni, se pot face cu inventarul materialului di-
Dumai In urma avizului consi- dactic, se va inainta ministeru-
liului de perfectionare (art. 39), lui spre cercetare si aprobare
Prin jurnal al Consiliului de odata, cu cererea de autorizare.
'Iinitrj si decret regal. Schimbarea localului scolilor
13. Elevii scolilor desfiintate din initiativa privatd poate fi
-vor fi primiti In mod automat $i Ocutut numai cu aprobarea Mi-
obligatoriu in scolile ce vor rä- nisterului Lucrilrilor Publice
-mane suí functioneze. al Comunicatiilor.
Repartizarea lor pe scoli se 2. Sa aiba personal didactic
va face de catre minister. care sä indeplineasca toate con-
,.9coli de conductori de lucrdri
ditiunile prevazute pentru sco-
publice ,si electromecanici din lile de conductori ale Statului.
initiativd privatd Odata cu cererea de autori-
zare, va prezenta ministerului si
14. Ministerul Lucrdrilor Pu- lista intregului personal didac-
Nice si al Comunicatiilor poate tic, Impreuna cu angajamentele
recunoaste in urma avizului fa- scrise, fäcute In cate douä exem-
vorabil al consiliului de perfec- plare originale, iscdlite de cel an-
-tionare si $coli de conductori de gajat si de catre conducätorii
1.ucrari publice si electromeca- responsabili ai scoalei, cuprin-

www.digibuc.ro
744 29 Martie 1937
zând toate detaliile angajArii,
numärul orelor etc.
3. SA albA o programä anali-
tied detailatä, precum i un re-
gulament de functionare, ambele
alcatuite In conformitate cu a-
celea ale scolilor de Stat.
At At programa, cat i regula-
mentul trebuesc sA fie aprobate
de cAtre Ministerul LucrArilor
Pub lice $i. al Comunicatiilor.
16. Toate actele cerute la art.
15, alineatele 1, 2 si 3, trebuesc
prezentate ministerului in dublu
exemplar spre aprobare, un e-
xemplar vizat inapoindu-se soli-
citatorilor autorizatiunii.
Suplinirile la personalul di-
dactic trebuesc aduse imediat la
cunostinta ministerului, iar mo-
dificAri in programele anali-
tice sau in regulamentul de func-
tionare nu se pot face decAt cu
autorizarea prealabilA a Minis-
terului LucrArilor Pub lice si al
Comunicatiilor.
17. Directorul $i membrii cor-
pului didactic al unei scoli par-
ticulare trebuesc sä. depund ju-
rAmant de creclintA M. S. Rege-
lui, Constitutiei $i legilor 0/.11.
Jurämântul va fi depus in fata
unui delegat al Ministerului Lu-
crärilor Pub lice $i al Comunica-
tiilor, asistat de un reprezen-
taut al cultului cAruia apartine
cel ce depune jurämäntul.
Formulare de jurArnAnt se vor
iscali in dublu exemplar, unul
pentru arhiva scoalei, iar altul
pentru a fi trimes Ministerului
Lucrárilor Publice si al Cornu-
nicatiilor.
18. Directorul $i membrii cor-
pului didactic ai oricArei scoli
particulare sunt datori sä free-
venteze scoala regulat, sA aplice
programele, regularnentele si in-
structiunile scolare, precum
principiile didactice, pedagogice
www.digibuc.ro
sä, aibA o purtare exemplar&
in $coalä si in societate.
19. Orice scoalä particular&
este obligatä sA aibA pe frontis-
piciul localului inscriptia in lim-
ba romAnä. Ele nu pot folosi
sterna titrii pe imprimate si $tarn-
pild. De asemenea sunt obligate
sä aib5. pentru diplomele si cer-
tificatele ce emit absolventilor,
lor, imprirnate cu totul deosebite
de acelea ale $colilor Statului
(atat ca mArime, redactare, ca-
racter de litere etc).
In mod obligatoriu trebueste
tiparit pe ele numärul autori-
zatiei de functionare, sA aibA.
loc pentru fotografia elevului $i
sä nu poarte nicAieri ea titlu
principal numele Ministerului
LucrArilor Publice si al Comu-
nicatiilor.
Felul imprimärii diplornelor $f
certificatelor trebue sä aibA in
prealabil autorizarea ministeru-
lui.
Pe diplome $i certificate tre-
bue sA aparä clar cA este c
$coald particularA, dar avAnd
autorizatia
20. Limba de predare obliga-
torie in toate aceste scoli este
limba românä.
21. Toate aceste $coli particu-
lare ce au obtinut autorizatia de
functionare sunt obligate sA tin&
in cea mai deplinA regulä si sä:
prezinte la cererea personalului
de control autorizatiile $coalei
ale personalului, cataloagele,
matricolele, statele de plata per-
sonalului, registrele de inscrieri
cu indicatiunile necesare (nume,
locuinte, nationalitate, confesiu-
ne etc.), registrele de procese-
verbale, precum i alte acte
registre ce s'ar impune prin re-
gulament sau dispozitiuni spe-
ciale.
22. Aceste scoli particulare nu
au dreptul sA elibereze adeve-
 29 Martie 1937
rinte, certificate sau diplome,
care sa poarte pentru elevi sau
absolventi alt titlu decât acela
de: elev sau absolvent al scoa-
lei X.
Este cu desavârsire opritä in-
trebuintarea cuvintelar de: con-
ductor, ajutor, inginer, inginer
auxiliar, sub-inginer etc., cu alte
cuvinte, orice f el de titlu in corn-
punerea cgruia ar intra cuvin-
tele conductor sau inginer.
23. Autorizarea de functionare
datil de catre Ministerul Lucrä-
rilar Pub lice si al Comunicatii-
lor devine definitivä numai du-
pä o functionare a scoalei de cel
putin un an si in urma raportu-
lui frtcut de cdtre organele de
control ale ministerului din care
sä se constate ca s'au indeplinit
toate conditiunile prescrise de
prezentul regulament si de cg-
tre dispozitiunile ministeriale.
24. Ministerul Lucrärilor Pu-
blice si al Comunicatiilor are de-
plin si total drept de control al
acestor scoli particulare, atät a-
supra prograrnelor, predarea
cursurilor, personalului didac-
tic, at $i asupra fondurilor sco-
lilor, taxelor etc.
El poate aplica pedepse, iar in
raz de nerespectarea dispozitiu-
nilor lui, ministerul poate sus-
penda partial sau total functio-
narea oricArei asemenea scoli
particulare.
Pedepsele si suspendärile se a-
plicui decizie ministerialä ce
trebueste publicatä in Monitorul
Oficial.
25. Controlul acestor scoli
particulare este de doug, feluri:
Administrativ, care trebue fä-
cut cel putin odata pe an, intre
15 Septemvrie si 5 Octomvrie,
pentru a se vedea dacä scoala
functioneazil cu respectarea for-
melon i conditiunilor preväzute
prin legi si prin regulamentele
www.digibuc.ro
745.
sj dispozitiunile ministeriale In
vigoare. Acest control se refer%
la verificarea scriptelor scoalei,
la inscrierea elevilar in scoalä,
la personalul didactic si admi-
nistrativ, la orar, la local si la .
toate celelalte chestiuni, care-
tind la buna functionare a scoa-
lei.
Pedagogic, care poate fi flcut
oricând in cursul anului sau al
examenelor. Acest control peda-
gogic constä in asistarea la lec-
tiuni, in examinarea verbalä sau
scrisä a elevilor, in asistarea la
interogarea elevilor, in cerceta-
rea felului cum profesorii fac
cursurile i aplica programa a-
naliticd etc., in fine, constä in
cercetarea sub toate aspectele, a
mersului scoalei si a roadelor
invätämântului predat in ,5,;coald.
26. Când o asemenea coalui
particulará se abate dela legile,
regulamentele si dispozitiunile
ministeriale, i se aplica un prim
avertisment fixându-i-se pentru
indreptare un prim termen de 3
luni.
Dupä un nou control cu rezul-
tat negativ i se aplicA un al doi-
lea avertisment cu termen de
indreptare de 2 luni.
Dacd nici dupä acest termen
nu se constatä o indreptare, i
se aplicA suspendarea partialä
sau totalä, dupä gravitatea cul-
pei, conform art. 24.
27. Avertismentul prim se a-
plicä de Care Directiunea teh-
nicá din minister (Serviciul da
control al invätämântului teh-
nic).
AJ doilea avertisment se aplicá
de catre rninistru.
Suspendarea se aplicä numai
de cdtre ministru, in baza refe-
ratelor RI cute de &are organele
de control.
Personalului didactic al
-746 29 Martie 1937
acestor scoli particulare i se pot
aplica urmätoarele pedepse:
1. Avertisment confidential.
2. Avertisment public.
3. Amenda pe 10 zile In folosul
comitetelor scolilor Ministerului
-Lucrärilor Pub lice si al Comuni-
catiilor.
4. Ridicarea autorizatiei de
functionare pe 15 zile.
5. Suspendarea dela 1 lunä
-p an la Intreg anul.
6. Ridicarea definitivä a au-
Peclepsele dela punctul 1 si 2
se aplicä de dare inspectorul
sef al Invätämântului tehnic din
minister.
Celelalte de cätre ministru, pe
ipaza referatelor organelor de
control respective.
CAPITOLUL
InvNamanful ce se preclei in ;con
29. Invätämântul teoretic si
cel practic In scolile de conduc-
tori de lucräri publice si electro-
inecanici se urmäreste dupä pro-
gramele analitice alcätuite de cd-
tre Directiunea tehnicä, Servi-
ciul de control al invätämântu-
lui tehnic din minister, cu avi-
zul Consiliului de perfectionare.
Modificäri eventuale ale pro-
gramelor analitice nu se pot
race decât cu avizul Consiliului
de perfectionare.
I. InvafämtIntul teoretic se
contpune din:
a) Invdtdmintul general, co-
!nun tuturor sectiunilor;
b) Invdtdmántul special, des-
tinat a da cunostintele necesare
fiearei sectiuni de specializare.
Invätämântul teoretic este for-
mat din cursuri, conferinte, cu
taracter permanent, sau ocazio-
nale, ore de lucrari practice si
xercitil asupra diferitelor mate-
www.digibuc.ro
rii care alcAtuiesc programa In-
vättimântului din aceste scoli.
II. Inväfdmântul practir cu-
prinde:
a) Lucreiri grafice (desene, e-
pure, proiecte cu aplicatiuni ale
diferitelor cursuri teoretice);
h) Experiente, manipulatiuni
5i luergri In laboratoare si ate-
liere;
c) Practicti topografica pe te-
ren, ce o fac numai elevii sec-
tiei de lucräri publice, care sunt
obligati sä o facä dupg trecerea
orimului an de studii si care are
o duratà de 40-60 zile, potrivit
disponibilitätilor bugetare;
d) Stagii de practicd in timpul
lunilor de vacantä, la diferite
studii pe teren, la lucrdri de
constructii sau In diferite ate-
liere, uzine, fabrici, intreprin-
deri si exploatatiuni.
Aceste stagii dureazä 45-60
de zile si se fac de cAtre elevii
anului al II-lea. Cei dela sectia
electromecanicä vor face si in
anul I tot practica de sub litera
d, In loc de practicä topogra-
fi
Durata practicilor se stabi-
leste in fiecare an de cAtre mi-
nister;
e) Vizitäri $i excursiuni stiinfi-
fice la santiere, ateliere, fabrici,
exploatatiuni, intreprinderi si
orice alte lucräri si demostra-
tiuni practice necesare.
Vizitärile i excursiunile stiin-
tifice la santiere, ateliere, fa-
brici, exploatatiuni, Intreprin-
dell etc., vor fi Mcute de cAtre
elevii scolilor sub controlul si
supravegherea unui profesor al
scoalei, a directorului sau sub-
directorului ei, sau a unei per-
soane indicate de catre direc-
tiune.
Profesorii cursurilor in legA-
turà cu lucrArile respective sunt
 29 Martie 1937
ia parte la aceste
escursiuni. Ei nu pot
si
lipsi decât numai In caz de
boalä $i In acest caz directiunea
$coalei este datoare sii indice un
alt profesor care nu poate refuza
Insärcinarea clath.
30. Materiile ce urmeaa a se
preda In $colile de conductori,
precum $i repartizhrile lor pe
specialithti, vor fi fixate de Mi.-
nisterul Lucrárilor Pub lice $i al
'Comunicatiilor, prin Serviciul de
control al Invätämântului teh-
nic, cu avizul Consiliului de
perfectionare $i vor fi grupate
In catedre $i conferinte cu ca-
racter permanent.
Invhtärnantul predat in aceste
scoli cuprinde urmhtoarele ma-
lucriri grafice si practice:
La invithmintul teoretie
-a.)La sectia lucrdrilor publice:
Beton armat, ciii ferate, chi-
mie, constructii civile, construe-
tii metalice, contabilitate $i legi
privitoare la lucriiri publice, de-
-sen, drumuri, edilitate, electro-
tehnich, exploathri $i intretineri
de cAi ferate, fizich, fizich indus-
trialk hidraulich, cu irigatli $i
ameliorarea solului, higiend. $i
blich (cu aplicatiuni la construe-
tii In special), instalatiuni inte-
rioare la constructii civile si in-
dustriale, masini cu utilajul lor,
matematici generale $i aplicate
(algebrá, geometrie descriptivä
analitick trigonometrie), me-
-canick navigatie, organizarea $i
conducerea $antierelor de lu-
criri, poduri, rezistenta materia-
lelor, sisteme de funclatii, sta-
-tich grafici, stereotomie, techno-
logia materialelor pentru con-
structii st Incerchrile lor, topo-
grafie cu cadastru, urbanism.
www.digibuc.ro
747
b) La sec(ia electromecanied
Automobile, avioane, chimie
industrialk constructii metalice,
contabilitate $i legi speciale, de-
sen, electricitate, electrotehnich,
fizick hidraulicä, higienh pu-
blici (cu aplicatiuni la indus-
trii), masini termice $i cazane
cu aburi, masini hidraulice, ma-
$ini de ridicat, matematici gene-
rale $i aplicate (ca la alin. a),
mecanica, notiuni despre con-
structii civile, notiuni de topo-
grafie, organe de masini, orga-
nizarea i conducerea uzinelor,
radiotehnica, rezistenta materia-
lelor, statistica grafick techno-
logia chimici $i mecanici.
La invitfämfintul prectie
1. Epure: la statistici grafick
geometrie descriptivk stereoto-
mie.
2. Lucrttri grafice: la topogra-
fie, desen.
3. Proiecte: la pocluri, construe-
tii civile, edilitate, beton armat,
chi ferate, drumuri, instalatiuni
interioare la constructii civile
industriale, rnasini termice
cazane cu aburi, electrotehnich,
constructiuni metalice, masini
de ridicat, masini hidraulice, or-
ganizarea $antierelor si ateliere-
lor, sisterae de fundatii urba-
nism.
4. Lucrari de laborotor: la fi-
zick chimie, electricitate?, ma-
$ini de orice fel, automobile, a-
vioane, incerchri i cercetiri de
materiale de tot felul, radio.
5. Lucrari in ateliere cu apli-
cativai la:
Tâmplärie, modelárie, topito-
rie, apreturh, sudurà autogenh
$i electrici, cuire, laichtu$erie,
forje.
Demontarea, remontarea, pu-
aerea la punct, repararea diferi-
748 29 Martie 1937
telor piese la tot felul de: mo-
toare, automobile, avioane, apa-
rate de radio.
Desvoltarea materiilor predate,
precum si acea a lucrArilor gra-
fice si practice repartizate pe
sectiuni, sunt cuprinse In pro-
gramele analitice ale acestor
scoli, alcdtuite de catre minis-
ter, cu avizul Consiliului de per-
fectionare.
Programele analitice sau mo-
dificarile lor sunt puse In vi-
goare prin deciziune ministe-
ri al A.
CAPITOLUL III
Conducerea ;colilor prin Directiunea
febrile, de lucreiri publice ;i COMuni-
catii, Serviciul de confrol al fnvala"-
manfului
31. Aceste scoli de Stat sau
lnfiintate din initiativA privata,
functioneaza sub controlul Di-
rectiunii tehnice din minister,
Serviciul de control al Invätä-
mAntului.
32. Conducerea Serviciului de
control al invdtetmdntului teh-
nic, este Incredintatä unui ins-
pector-sef, care va fi inginer, In-
deplinincl una din urmätoarele
conditiuni:
a) SA albA, cel putin gradul de
inginer-sef si o vechime de cel
putin cinci ani In acest Invata-
mAnt tehnic sau In al scolilor
politehnice, sau.
b) SA fie inginer-sef Inteun
serviciu pendinte de Ministerul
Lucrärilor Publice si al Cornu-
nicatiilor, In care caz Insarcina-
rea de inspector-sef i se va da
prin transferare sau detasare,
cu avizul consiliului profesoral
plenar al Scolii de concluctori
de lucrari publice din Bucuresti.
El rezolva si semneaza, prin
delegatie, In conformitate cu re-
www.digibuc.ro
gularnentele si dispozitiunile Ira
vigoare, chestiunile privitoare la.
scolile tehnice pendinte de Mi-
nisterul Lucrärilor Publice si al
Cornunicatiilor.
Conducerea $i administratia
ccolilor
33. Conducerea fiecarei $coli
de conductori de Stat este In-
credintatä unui director, ingi-
ner, fAcAnd parte din Corpul di-
dactic al acestui InvatamAnt. El
este numit prin decret regal du-
ng propunerea ministerului, face-
parte din cadrul de activitate al'
Corpului tehnic al Ministerului
LucrArilor Publice si al Comu-
nicatiilor, se bucurä dE stabili-
tate si nu poate fi Inlocuit sau
pedepsit decAt In conformitate
cu legea de organizare a Corpu-
lui tehnic mai susmentionat.
Directorul este ajutat de un
subdirector, care trebue sa
un diplomat al sectiei de con-
ductori de pe lAngA fosta Scoala
Nationalä de Pocluri i osele,
ori al fostelor sau actualelor
5coli de conductori de lucrari
publice, ori a 1 fostei Scoli de
Conductori Tehnici din Cluj, a-
cesta din urma dad. Indepli-
neste conditiunile de admisibi-
litate tn Corpul tehnic al Minis-
terului Lucrarilor Publice si al
Comunicatiilor.
Subdirectorul este numit prin
decret regal dupa propunerea
ministerului, In urma recoman-
därii directorului scolii respec-
tive. El trebue sA aibà o prac-
ticA In specialitatea sa, de eel
putin cinci ani. Face parte din
cadrul de activitate al Corpului
tehnic al Ministerului Lucräri-
lor Publice si al Comunicatiilor,
se bucurA de stabilitate si nir
poate fi Inlocuit sau pedepsit
decal, In conformitate cu legea
de organizare a acelui Corp.
 29 Martie 1937
34. Directorii scolilor de sub
-s,utoritatea Ministerului Lucrd-
rilor Pub lice $i al Comunicatii-
lor sunt Insdrcinati cu suprave-
gherea instructiunii, mentinerea
disciplinei, precum $i cu aplica-
rea prezentului regulament, a re-
gulamentelor speciale $i a dis-
pozitiunilor Ministerului Lucrd-
rilor Pub lice $i al Comunicatii-
lor.
Directorul administreazd $i
c ontroleazd, pe lângd Invätd-
mântul propriu zis, serviciile a-
nexe, care sunt dependente de
-$coald, precum: internatele, la-
boratoarele, atelierele, muzeele,
galeriile de colectiuni, bibliote-
tile etc.
Atributiunile directorului scolii
sunt:
a) De a intocmi $i aplica dis-
pozitiunile $i regulamentele spe-
ciale privitoare la ordinea $i dis-
ciplina interioard a $colii $i a
serviciilor anexe dependente;
b) De a controla prezenta la
servicii sau la cursuri $i lucrdri
a personalului didactic $i admi-
nistrativ;
c) De a urmdri bunul mers al
studiilor, asistând la prelegerile
profesorilor, luând cuno$tintd de
lucrärile de aplicatiune execu-
tate de elevi, asistând la intero-
gatii, la examenele partiale, la
examenele de admitere In $coald,
de promovare $i de diplonad;
d) De a veghea ca elevii sä, ur-
meze regulat toate cursurle $i
conferintele, sä, execute toate lu-
crárile practice $i de aplicatie $i
sä treacd la timp toate intero- nul pentru fiecare sectiune de
gatiile $i exameriele prevazute
In programul $colii;
e) De a convoca, de câte ori
este nevoie, consiliul profesoral
$i de a-1 presida, propunând de-
liberärii sale chestiunile intere-
sând $coala;
www.digibuc.ro
749
f) De a administra, conform
prescriptiunilor legilor, regula-
mentelor $i dispozitiunilor In vi-
goare, fondurile preväzute In bu-
getul scolii internatului, labora-
toarelor, atelierelor, etc.
35. Directorul $colii poate
trece subdirectorului, prin dele-
gatie, din atributiunile sale spe-
cificate la art. 34.
Subdirectorul ajutd pe direc-
tor In administrarea $colii $i ser-
viciile anexe i.-1 Inlocue$te când
se and In concediu. El poate
semna (pentru director), pe baza
unei delegatii ce i se dd de cdtre
director.
Afarä de personalul de condu-
core, $colile vor mai avea:
36. a) Personal administrativ,
care va cuprinde un secretar, un
contabil sau casier, impiegati,
dactilografi, precum $i alt per-
sonal ce se va gäsi necesar.
Acest personal va fi numit con-
form dispozitiunilor statutului
functionarilor publici $i va avea
drepturile si Indatoririle prevd-
zute In acest statut1);
b) Un medic, numit In confor-
mitate cu legea sanitard, care va
fi $i conferentiar de higiend;
c) Personal de serviciu, precum
$i lucrdtori la ateliere $i labora-
toare, care vor fi numiti, In limi-
tele prevederilor bugetare, dupd
propunerea directiunii scolii.
Consiliile profesorale
37. Pe lângd fiecare din aceste
$coli functioneazd un consiliu
profesoral plenar, când sunt In-
trunite toate sectiunile $i câte u-
specializare.
1) A se vedea. Legea. pentru Sta-
tutul functionarilor publici, din 19
Iunie 1923, la gag. 409, vol. XI--
XII, cu mod., precum qi Regulament
de aplicare, din 23 Noemvrie 1923,
la pag. 418 acela§i vol.
750 29 Martie 1937
Atat consiliuI profesoral ple-
nar, cat j consiliile profesorale
pe sectiuni, delibereazA sub pre-
sedintia directorului co1ii, iar in
lipsa acestuia sub presedintia ce-
lui mai vechiu dintre profesorii
titulari.
Consiliul prof esoral plenar al
fiecArei scoli de conductori de
Stat se compile din director,
subdirector toti profesorii si
i Lipsa unui membru dela mai
conferentiarii, titulari definitivi
provizorii, precum si sefii de
ateliere dacd sunt ingineri sau
conductori dela toate sectiu-
nile si se intruneste de cate ori
este convocat de cAtre directiune.
Consiliul profesoral pe sectiuni
se compune din director, subdi-
rector si toti profesorii, conferen-
tiarii si sefii de ateliere ingi-
neri sau conductori dela sec-
tiunea respectivA. Profesorii su-
plinitori, pentru cel putin un se-
mestru, vor lua parte de aseme-
nea In consiliul profesoral pe
sectiuni.
Consiliile nu pot lucra cu mai
putin de jumatate plus until din
numArul total al membrilor sAi,
jar hotArtrile se dau cu majori-
tatea voturilor celor prezenti.
Directiunea poate convoca si
pe asistenti si maestri, care iau
parte la consiliu, numai cu vot
consultativ.
Prezenta In consiliul profeso-
ral a membrilor lui este obliga-
torie si nu poate fi scuzatA decal
pentru caz de board constatatA
sau deces in familie, concediu,
executarea unui mandat electiv,
ocuparea postului de ministru
sau secretar general, Indeplini-
rea obligatiunii de jurat, inshr-
cinare oficialä, intreruperea cir-
culatiei pentru cazuri de fortA
majorA.
Consiliul delibereaili sub pre-
sedintia directorului scolii, sau
In cazul lipsei acestuia, sub pre-
www.digibuc.ro
sed.intia celui mai vechiu dintra
profesorii titulari.
Membriii consiliului profesoral
care vor lipsi pentru alte motive
decal pentru cele arAtate mai
sus, vor pierde 1/20 din salariul
net lunar pentru fiecare sedintA.
lipsA. Pierderea salariului se a-
plicA de cAtre directiunea scold
respective.
mult de 3 sedinte consecutive se
va raporta Ministerului, pentrix
a se lua mAsurile dictate de in-
teresele scolii. Raportarea se va
face de cAtre Directiunea scolii
cu arAtarea detaliatA a cazului..
38. Consiliile profesorale deli-
bereazA si Ii dau avizul asupra
chestiunilor In leghturA cu bu-
nul mers al scolii si anume:
In consiliul plenar.
a) Armonizarea orariilor i sta-
bilirea programelor analitice;
b) Recomandarea la definitivat
a profesorilor, conferentiarilor si
a asistentilor provizorii (in acest.
caz consiliul va. fi format numai
din director si profesori titulari);
c) Recomandarea profesorilor-
suplinitori (consiliul va fi format.
ca si la litera b);
d) Avizarea asupra oricAror
cbestiuni interesand scoala si
care sunt supuse deliberdrii con-
siliului de cAtre minister sau de
cAtre directorul scolii.
In consiliul pe sectiuni.
1. Stabilirea orariilor ce tre-
buesc fixate in fiecare an, clup&
nevoi si dupg. modificArile nece-
sare survenite intre timp.
2. Stabilirea cursurilor la care
sunt necesare sedinte de semi-
nar cu elevii.
3. Stabilirea pedepselor disci-
plinare de aplicat elevilor In a-
fall de acelea ce ar cAdea in a-
tributiunile directorului.
4. Promovarea elevilor care in
urma rezultatelor obtinute la fi-
 29 Martie 1937
nele anului, clupä trecerea exa-
menului general, ar putea fi pro-
movati daca, Orland seamä de si-
tuatiunea general& la studii,
purtare si frecventare, li se rec-
tifica nota la o singurd materie,
putâncl-o màrj cu cel mult un
pun et.
5. Stabilirea normelor relative
la tinerea interogatillor si exa-
menelor, la executarea si preda-
rea lucrdrilor de aplicatiuni, la
Infiintäri, grupari, modificdri,
suprimdri de cursuri, conferinte,
lucrdri de laborator, atelier si in-
stalatiuni anexe, cu un cuvânt a-
supra tuturor chestiunilor inte-
resancl invä(dmântul din scoalä
si care Ii sunt supuse de catre
minister sau director.
Pentru chestiuni de o Insem-
ndtate deosebitd si de a caror re-
zolvare depinde bunul mers al
scolii, directorul poate invita in
Consiliul profesoral persoane
competinte, straine de scoala, ale
caror lumini ar fi nevoie sa fie
folosite.
Hotaririle in chestiunile gene-
rale vor fi date de Care minis-
ter, conform avizelor respective.
6. Recomandarea elevilor pen-
tru burse si scutiri de taxe.
Consiliul de perfectionare
39. Cu perfectionarea invätä-
mântului in aceste scoli se ocupä
Consillul de perfectionare com-
pus din:
1. Membrii de drept:
Secretarul general al Ministe-
rului, directorul Directiunii teh-
nice din minister, inspectorul sef
al invatamântului tehnic, pre-
cum si directorii scolilor de con-
ductori ale Statului.
2. Ca membri alesi pe timp de
3 ani:
a) Cate un profesor dela fie-
care din Scolile de conductori de
lucräri publice ale Statului, de-
www.digibuc.ro
751_
semnati de dare Consiliile pro-
fesorale respective ;
b) Un delegat al Consiliului
profesoral al Scolii politehnice-
din Bucuresti;
c) Un delegat al Ministerului
Instructiunii;
d) Un delegat al Uniunii in-
dustriasilor (U. G. I. R.);
c) Un delegat al A. G. I. R.-ului
(de preferinta un antreprenor);
f) Un delegat al Asociatiei ge-
nerale a conductorilor de lucrari
publice.
Membrii dela punctul 2 sunt
confirmati prin decizie ministe-
riala, in urma recomandarilor
primite.
Recomandarile f acute ministe-
rului trebue sa cuprindä ate trei
persoane din fiecare categorie,_
din care sd, se poata alege per-
soanele agreate de cdtre minis-
tru.
Consiliul de perfectionare poate
fi convocat de catre minister prin
Directiunea tehnica, Serviciul de
control al invätämântului, ori de
ate ori va fi nevoie, dar se con-
voaca in mod obligatoriu odata
pe an, inainte de inceperea fie-
carui an scolar (intre 1-15 Oct.),,..
Consiliul lucreaza sub presedin-
tia secretarului general, in lipsa
caruia se va alege, in sedinta, de
catre membrii prezenti, un pre-
sedinte.
Consiliul de perfectionare nu
va putea lucra decal cu cel pu-
tin jumatate plus unul din to-
talul membrilor säi, iar avizele
nu le poate da decât cu majo-
ritatea membrilor prezenti.
Dada.' din cauza lipsei membri-
lor, Consiliul nu poate lucra la
prima convocare, se face o a
doua, in intervalul de cel mult
10 zile, cand se va lucra cu ori-
câti membri vor fi prezenti, avi-
zele dându-se de asemenea
majoritatea celor prezenti,
'752 29 Martie 1937
Membrii care au lipsit de 3 ori
consecutiv vor fi inlocuiti prin
-altii, dintre aceia trecuti in lis-
tele recomandatilor.
40. Consiliul de perfectionare
avizul asupra urmdtoare-
lor chestiuni:
a) Stabilirea principiilor gene-
Tale dupd care trebue condus a-
test invätdmânt tehnic;
b) Stabilirea, modificarea ai ar-
monizarea programelor analitice
ale cursurilor ai lucrdrilor prac-
tice, luând i avizul profesorilor
respectivi;
c) Infiintri, grupdri,
suprimdri: de sectiuni ai
'subsectiuni, de cursuri, de con-
ferinte, de lucräri, de labora:-
-Ware, de ateliere, etc.;
d) Aprobarea manualelor;
e) Diferite alte chestiuni im-
partante interesând bunul mers
al acestui invätdmânt tehnic,
chestiuni propuse de membrii
sau de Directiunea
tehnicä, Serviciul de control al
Invdtilmântului din Minister.
CAPITOLUL IV
Persona lul didactic i col de afeliere
A. Numirea prof es orilor, sefilor
de ateliere $i laboratoare, pre-
cum $i a maegrilor
41. Personalul didactic se
Tompune din:
a) Profesori titulari (provi-
2orii ai definitivi);
b) Conferentiari titulari (pro-
Vizorii ai definitivi);
c) Asistenti (provizorii ai defi-
nitivi).
In afard de acest personal di-
dactic permanent, mai functio-
neazd, vremelnic profesorii su-
plinitori, in cazurile de vacantä
de catedre sau de concedii ale
profesorilor titulari, precum
conferentiarii vremelnici care tin
Iconferinte pentru materii care nu
www.digibuc.ro
comportä credri de catedre, sau
care.fac are de aplicatiuni prac-
tice.
Pentru lucrdrile practice, pro-
fesorii sunt ajutati in ateliere de
catre maestri. Aceatia sunt
d) Maestri definitivi;
e) Maeatri provizorii.
42. Prof esorii titulari sunt a-
ceia care prectau cursurile pre-
vdzute in programul acorn sau
conduc lucrdrile practice de pro-
iecte, lucrdri grafice, de labora-
tor ai altele. Profesorii titulari
sunt luati dintre inginerii cu ti-
tluri recunoscute de Ministerul
Lucrdrilor Publice ai al Comuni-
catiilor, dintre doctorii in atiinte,
tiilor, dintre doctorii in atiinte,
in drept sau economie
sau atiinte comerciale.
Toti candidatii vor fi speciali-
zati, pe cât posibil, prin studiile,
lucrärile ai ocupatiunile lor, in
ramura catedrei la care candi-
deazä.
Candidatii la o catedra de or-
din tehnic trebuesc sä dovedeas-
cd o activitate efectivá tehnicd,
de cel putiii trei ani, in speciali-
tatea catedrei la care candi-
deazä.
43. Profesorii suplinitori pen-
tru cursurile de matematici pure,
chimie, contabilitate, pot
fi numai licentiati, bineinteles
numai in cazul când nu se gd-
sesc candidati ingineri sau doc-
tori in specialitatea respectivd.
44. Prof es orii titulari provi-
zorii sunt numiti prin Inalt De-
cret Regal, dupd propunerea Mi-
nisterului Lucrärilor Publice ai
al Comunicatiilor, in baza reco-
mandatiunii filcute de Consiliul
profesoral al acolii, dupd nor-
mele de mai jos:
Când o catedrd devine vacan-
td, se va face prin Monitorul Ofi-
cial, in termen de 2 luni, publi-
 29 Martie 1937
catiuni pentru ocuparea acestei
catedre.
Pang, in termen de 2 luni dela a-
ceust g. publicare, candidatii vor
adresa cererile lor Ministerului
Luerdrilor Pub lice ,si al Comuni-
catiilor, insotite de un memoriu
argtând titlurile si lucrdrile in
baza cgrora solicitä acea cate-
latá dupg, expirarea aces-
tor doug luni, ministerul le tri-
mete directiunii colii, pentru a
fi supuse spre cercetare consi-
liului profesoral. Consiliul pro-
fesoral, alcdtuit numai din pro-
fesori titulari, deleagà din sânul
sgu o comisiune de 3, care car-
tetând titlurile si Iucrgrile can-
didatilor, prezintà consiliului un
report amAnuntit.
Consiliul luând in deliberare
raportul Comisiunii, recomandä
pentru catedra vacantd, printr'o
Incheiere motivatd, pe unul din
canclidati. Aceasta recomandare
trebue Mcutg, in termen de cel
mult doug luni dela primirea ce-
rerilor de câtre Directiunea sco-
lunile de vacanta Iu lie si Au-
gust nefiincl socotite in acest ter-
men.
Consiliul profesoral nu va pu-
tea lucre cu mai putin de 2/3
din totalitatea membrilor sdi,
lar hotAririle nu se vor putea
da cleat cu 2/3 din numgrul
eelor prezenti.
In mod exceptional, consiliul
va putea recomanda si o per-
soanii care nu ar fi Mcut cerere,
dar care se bucurd de o repute-
tehnica sau stiintificá recn-
noseutg. In acest eaz recoman-
datiunea trebueste sg, intruneas-
Ca' 2/3 din totalul membrilor Con-
siliului profesoral.
45. Ministrul va numi candi-
datul recomanclat de Consiliul
profesoral al scolii, are insg, si
clreptul de a nu-1 confirma.
46. In caz când Consiliul pro-
.° Hamanglu, vol. XXV. 48.
www.digibuc.ro
753
fesoral nu a recomandat pe nici-
unul dintre candidati, sau cänd
ministrul nu a aprobat numirea
candidatului recomandat de con-
siliu, ministerul va publica con-
curs pentru ocuparea catedrei
vacante.
47. Concursul se va anunta cu
o lunà inainte de tinerea lui,
printr'o publicatiune fácutg, in
Monitorul Oficial.
Concursul va avea loc in fata
unei Comisiuni examinatoare
care se va compune din: inspec-
tornl sef al invdtamântülui
nic, care va prezida comisiunea,
apoi directorul scolii si cinci
meMbri, profesori titulari defi-
nitivi, dintre profesorii scolilor
de conductori si anume: dui a-
le*i. de Ministerul Lucrgrilor Pu-
blice Si al ComunicaVilor si trei
desemnali de Consiliul profeso-
ral al scolii. Pentru cazuri moti-
vate, aprobate de minister, in-
spectorul sef poate fi suplinit, la
prezidare, de ciltre directorul
scolii, in acest caz comisiunea
courpletându-se cu un profesor
definitiv, ales de Consiliul profe-
soral al scalii.
Membrii, profesori ai Comisin-
nti examinatoare trehuesc sá fie,
pe cat posibil, specializati in ma-
terii ce sunt in legiiturá cu aceea
ce se scoate la concurs. Pentru
cursurile de chimie, igieng., con-
tabilitate si legislatie economicg.,
rielceatii Min'sterului vor fi alesi
dintre specialisti, In afarg, de
corpul profesoral al acestui invg-
tämânt tehnic.
Concursul va consta din ur-
mátoarele probe si lucrgri:
a) 0 monografie asupra lucrá-
rilor ce vor fi fost executate sau
conduse de candidat in cariera
sa, Comisia urmând sá dea pre-
ferintä luerg,rilor in legáturá cu
specialitatea catedrei pentru care
concureazá;
754 29 Martie 1937
b) Un colocviu asupra unei
chestiuni Mand parte din pro-
grama cursului respectiv;
c) Doud lectiuni orale, Mcute
clupd 24 ore de preparare asupra
unor subiecte date de Comisiu-
nea examinatoare, dintre care
una va fi Mcuta cu elevi;
d) Pentru cursurile care corn-
portä aplicatiuni practice se va
da si o proba sau lucrare prac-
tied, sau de laborator, asupra u-
nui subiect dat de comisiune,
fära interval de pregätire.
Dupa fiecare proba se va in-
cheia proces-verbal.
Fiecare membru al comisiunii
este obligat a da notä clupa fie-
care probä. Note le vor fi dela
1-20 inclusiv; ele se vor da In
plic inchis de fiecare membru al
comistunii, plicurile neputând fi
deschise decât dupä ultima pro-
ha in fata plenului comisiunii.
48. Comisiunea examinatoare,
facând media notelor obtinute la
toate probele, claseazd canddati,
Incheind un proces-verbal in care
va consemna rezultatul obtinut
de fiecare candidat, recoman-
dând Ministerului Lucrärilor Pu-
blice si al Comunicatiilor, pen-
tru ocuparea catedrei vacante,
pe candidatul care a obtinut me-
dia cea mai mare.
Pentru ca aceastä recoman-
dare sa fie valabilä, candidatul
trebue sà obtina cel putin media
generalä 16.
Când doi sau mai multi candi-
dati au obtinut aceeasi medie,
misiunea examinatoare cu 2/3
din nurnärul membrilor reco-
manda pe unul din acesti candi-
dati.
49. Ministerul este obligat a
numi pe candidatul iesit primul
la concurs sau pe cel recoman-
dat de 2/3 din numärul membri-
lor comisiunii, potrivit artico-
lului 48.
www.digibuc.ro
50. Când niciunul din candi-
dati nu a obtinut media gene-
ralä 16, suplinirea catedrei va-
cante se prelungeste cu cel mult
un an scolar, dupa care timp se
publicä din nou concurs.
51. Profesorul odatä numit ti-
tular provizoriu poate fi defini-
tivat clupä 3 ani de activitate
continua la scoalà.
Pentru clefinitivare el trebue sä
prezinte cursul scris ce a predat
la scoala, iar consiliul profesoral
al scolii respective sä-1 reco-
mande.
Consiliul, avänd In vedere re-
comandarea directiunii scolii a-
supra modului cum si-a indepli-
nit insarcinarea de profesor, pre-
cum si rapoartele de inspectiune,.
având In vedere si lucrarea
cursului, 11 recomanda (cu 2/3 din
numärul membrilor), ministeru-
lui pentru definitivare.
In cazul când consiliul profe-
soral gaseste cä nu este cazul de-
a fi recomandat pentru definiti-
vare, profesorul poate revendica
din nou acest drept din 3 In
ani.
52. Pro f esorii suplinitori care
au titlurile si indeplinesc condi-
tiunile prevdzute de art. 42 si 43
sunt numiti pe termen de maxi-
mum 1 an, prin decizie ministe-
riala, pe baza recornandärii con-
siliului profesoral al scolii res-
pective. Dupd expirarea terme-
nului de 1 an, catedra respec-
tivä, trebue sa fie ocupata de un
profesor titular sau provizoriu._
53. Asistentii se numesc si se
definitiveaza dupä normele pres-
crise pentru profesorii titulari,
cu deosebire ca In comisiunea
examinatoare face parte de drept
profesorul catedrei respective.
Asistentii definitivi care voiesc-
sd o cateclrä vor fi supusi
unui examen intocmai ca pen-
tru profesorii provizorii, in con-
 29 Marne 1937
formitate cu art. 47 din regula-
ment.
54. La cursurile de topografie,
drumuri, tehnologia, materiale-
lor pentru constructii sau pen-
tru masini, organe de masini,
desen pot fi numiti asistenti care
nu indeplinesc conditiunile art.
42 si 43 si anume: pot concura si
pot fi numiti absolventi diplo-
mati ai fostelor sau actualelor
seoli de conductori de lucrgri
publice, ai sectiei de conductori
de pe lângg fosta $coalg, Natio-
nalg de Poduri si Sosele, pre-
cum si acei ai sectiei electro-me-
canice a $colii de conductori de
lucrgri publice din Cluj, acestia
din urmg dacg indeplinesc con-
ditiunile de admisibilitate in
Corpul tehnic al Ministerului
Lucrgrilor Pub lice si al Comuni-
catiilor, potrivit dispozitiunilor
acestui regulament.
Toti acesti candidati vor tre-
bui sg dovedeascg o practicg
profesionald, efectivg, de cinci
ani.
Asistentii definitivi din acea-
stg categorie vor putea si ei su-
plini catedrele de mai sus, iar
dupg un stagiu de 5 ani cu ti-
tlul de asistent definitiv, vor pu-
tea concura la ocuparea cate-
drei pe lângg care au functionat,
f Ara a li se mai cere titlurile pre-
väzute la art. 42.
55. Pentru ca cineva sg poatä
fi numit maestru de atelier, pen-
tru lucrarile practice ce se fac
In atelierele atasate scolilor, tre-
bue sit indeplmeascg urmátoa-
rele conditiuni:
Sä, fie roman, sau naturalizat,
sä fie major, sg, fi satisfgcut le-
gea recrutdrii §i sg, fie diplomat
al unei scoli speciale industriale
sau al vreuneia din fostele scoll
superioare de meserii (având
fäcuti si cei 2 ani de aplicatie).
www.digibuc.ro
755
Ocuparea acestui post se face
prin concurs public.
56. $eful atelierelor trebue sg
aibg diploma de inginer specia-
lizat in mecanicg, sau electrici-
tate.
Pentru un asemenea post pot
candida insg, si absolventii sco-
lilor de conductori de Stat, cu
diplome ce dau dreptul de a fi
inscrisi in corpul tehnic, specia-
litatea electromecanicä.
Ocuparea acestui post se face
numai prin concurs public.
Pentru ocuparea postului de
sef de atelier sau maestru (art.
55), se va publica vacanta in Mo-
nitorul Oficial si in cel putin 2
ziare din cele mai rdspândite.
Cererile vor fi primite de cg-
tre directiunea scolii respective
timp de 2 luni clela data publi-
câ'rii in Monitorul Oficial.
Dupd expirarea termenului a-
cestor 2 luni, se vor examina ce-
rerile si lucrdrile prezentate, In
interval de maximum o lung de
cdtre o comisiune compusg din
directorul scolii si patin profe-
sori titulari propusi de scoalg
aprobati de minister.
Candidatii care vor indeplini
conditiunile cerute de art. 55 si
56 vor fi admisi la concurs, care
va avea loc in prima sgptgrnâng
clupg expirarea termenului de o
lung in care s'au examinat ce-
rerile.
Comisiunea examinatoare se
oompune din aceeasi membri
care au examinat cererile, cu
deosebirea ea pentru numirea
maestrilor va face parte din co-
misiune si seful de atelier.
Examenul va consta :
1. Pentru refit de atelier
Din urmgtoarele probe:
0 probd scrisd asu¡.ra tehno-
logiei materialelor, masini, u-
nelte, masini termice si electrice,
750 29 Alartie 1937
organizarea si conducerea ate-
lierelor si industriilor, rationali-
zarea.
0 probd orald in fata comi-
SiUflii un subject dat cu 24
ore inainte (din materiile de
mai sus).
O lectiune practicd fticutä cu
elevii fn fata comisiunii, asupra
unui subiect färä interval de
preparare.
2. Pentru maestri
Cdte o probd scrisd din urmä-
toare materii:
a) Matematicile previlzute In
programele liceelor industriale;
b) Tehnologia meseriei respec-
tive;
c) Organizarea si conducerea
atelierelor.
Un examen oral in fata comi-
siunii asupra unui subiect pre-
gätit cu 24 ore inainte.
0 lectiune practicd cu elevii
(aplicatiuni In ateliere).
57. Fiecare membru din co-
misiunea exannina foare pentru
sefii de ateliere si maestrii dä
note dela 0-20 pentru fiecare
probä, iar canclidatul care a ob-
tinut media cea mai mare, este
cel ce va fi propus pentru nu-
mire. Candidatul care nu a ob-
tinut cel putin media 16 nu poate
fi numit in functiune.
58. Daca ministerul crede ca
este necesar, poate anula con-
cursul si poate publica unul nou.
Acest al doilea concurs tre-
bue sä aiM loc cel mai tärziu la
3 luni dupä terminarea cclui
Ministerul este obligat, la al
doilea concurs, sä dea curs nu-
mirii primului clasificat, dacä a
obtinut media cel putin 16.
59. Sefii, de atelier si maes-
trii sunt numiti mai intad
provizorii, putând fi defini-
www.digibuc.ro
tivati diApä 3 ani de activitate
continud.
Dafinitiyarea se obtine pe ba-
za unui referat fäcut de cAtre
clirectiunea scolii in urma avi-
zului favorabil al consillului
prafesaral al scolii xespeetive.
Lucrärile de recomandare tre-
buesc trimase ministerului im-
preunä cu tot dasarul concursu-
lui de admitere l candiclatilar.
60. Dac5, din lipsa de ancii-
dati nu se poate tine concurs
numi un sef de atelier sau maes-
tru, ministerul poate numi su-
plinitori, suplinirea neputâud
trece de maximum 2 ani, In care
timp trebuesc depuse toate di-
ligentele pentru ca postul sä, fie
ocupat d,e un candidat numit
prin concurs.
B. Obligatiunile profesorilor,
asistentilor si personalului de
laborator si atelier
Concedii. Pedepse
61. Profesarii titulari, defini-
tivi, provizorii sau suplinitari,
precum si conferentiarii, predau
personal cursul sau cursurile
catedrei ce ocupä, implinind nu-
märul obligatoriu de ore de curs,
de proiecte, lucräri de laborator
sau ateliere, aplicatiuni pe te-
ren etc. Sunt obligati sä aibe do-
miciliul fn localitatea fn care se
aflä scoala si sä, facä regulat
cursurile, interogatiile si exame-
nele prescrise.
Vor da o atentiune deosebitä
pärtii practice a cursurilor. Pen-
tru aceasta, preclarea cursurilor
va fi Insotita de exemple, exer-
citii i aplicatiuni practice.
Sunt obligati sä conducä per-
sonal aplicatiunile practice pe
teren i in laboratoare.
Sunt de asemenea obligati a
lua parte la comisiunile de exa-
mene: de admitere, generale, si
de diplomä, la cursurile pentru
 29 Alartie 1937
care vor fi delegati de direc-
tiune.
In predarea cursurilor prof e-
sorii st conferentiarii sunt li-
beri sa urmeze ordinea sau me-
toda ce o vor crede mai buna,
fitra insa sa iasa din limitele
programelor analitice stabilite si
In tot cazul chibzuind astfel, in
cat sà termine materia preva- in bugettil scoalei.
zuta in acele programe, la ter-
menele fixate.
Sunt datori a depune textul Here nu pot lipsi dela cursurile
cursurilor ce predau, pentru a
fi litografiat sau tiparit, cu eel cinati, fat% coheediu st Tarà a fi
putin o lurid de zile inainte de
inceperea cursurilor.
Cursurile trebuesc tinute la
curent cu progresele stiintei si
tehnicei.
riecare profesor sau confe-
rentiar, ca ainaliar al directiu-
nit, este conservatorul si gestio-
natul in materii al aparatelor,
uneltelor etc., si al colectiiIor
privitoare la cursul säu.
62. Ora de curs poate fi sta-
bilita de directiune la 60 minute,
inclusiv o recreatie de 10 minute
sau poate fi de 60 minute plus o
recreatie de cate 10 minute 'ni-
tre ore.
NúMarul orelor obligatorii
sunt:
a) Pentru prOfesori:
168 ore anual de curs propriu
zis, sau curs st proiecte, ori la-
borator. Pentru cursul de desen
336 ore anual;
b) Pentru conferentiari 112
ore anual;
c) Pentru asistenti 224 ore a-
nual, repartizarea orelor de asis-
tenta la diferite cursuri urmand
sa fie fixata de catre consiliild
profesorale respeCtive;
d) Pentru personalul de ate-
lier obligatiunea minima este de
30 ore saptarnanal si maxima de
48 'ore.
Pentru tot petsonalul, atât di-
www.digibuc.ro
757
dactic, cat si de ateliere, sedin-
tele care coincid pe orariu la
mai multi ani de studii sau
mai multe seetitini, se vor so-
coti ca o singura sedinta.
Orele stiplimentare fäcute peste
maximum stabilit se vor plati
numai pentru orelé Pf ectiv M-
cute, din disponibilul prevazut
63. Profesorii, conferentiarii,
asistentii sau personalul de ate-
lucrarile cu care sufit insár-
Cand profesorul: conferentia-
rul sau asistentul nu este in con-
cediu si prevede eà din cauza
de for% majora va absenta dela
curs sau lucrari, este obligat sa
ahunte in sdriS directinnea, sa-si
trinieata un inlocuitor sau
ceara sa se repartizeze orele
sale, aItor profesori, in care caz
urmeaza sa-si completeze in alte
zile orele la care a lipsit.
Sefir de atelier sau maestrii
care lipsesc vor fi supliniti de
unul din ceilalti maestri, indicat
de direttiunea scoalei.
Absentari fara concédii nu se
admit deck pentru cazuri cu to-
tul excéptionale.
Lipsurile nemotivate si edfn-
tO1 nesuplinite se vor scadea
dí salariul lUnli urmatoare.
Lipsurile motivabile sunt:
a) In caz de boala sau deces in
famine;
b) In caz de lipsa din locali-
tate, in baza unei ixisarcinari
date de minister;
c) In caz de concediu aprobat.
In toate cazurile pentru ca
lipsa sti fie motivata cel ce ab,
senteazä este obligat sà ceara
diréctiunii concediu.
Suma ce se va scädea celui
care a absentat nemotivat se va
caltula, imparVind salariul sau
758 29 Martie 1937

lunar la numärul lectiunilor ce salariul lunar pentru fiecare 4

face inteo lund, la cursul la care scurtäri.
a lipsit. Dacd un profesor sau confe-
Directorul scoalei este direct si rentiar nu-si face lectiunea, di-
personal rdspunzdtor de aplica- rectorul scrie in condica de pre-
rea intocmai a dispozitiunilor zentä absent" si semneazä.
prezentului articol. Dacd, un profesor sau confe-
64. Asistentii $i personalul de rentiar si-a fäcut lectiunea, dar
atelier iau parte personal la lu- nu a semnat de prezentd, direc-
crärile cu care sunt insdrcinati torul scrie: a omis sä semneze".
$i le executd, in conformitate cu Profesorii i conferentiarii sunt
programele stabilite, cu indica- obligati sä, scrie in condica de
tiunile profesorilor respectivi, cu prezentä subiectul clar si deta-
dispozitiunile Directiunii, nepu- hat al lectiunilor, pentru ca di-
tând absenta si nici sà fie supli- rectiunea sa poata urmdri dacd
niti decât pentru cazurile prevä- profesorul respecta programele
zute la art. 63. analitice.
65. Personalul didactic $i de Când se constatd cd un profe-
ateliere este dator sd, frecventeze sor sau conferentiar nu indepli-
regulat si cu punctualitate neste programa analiticd, direc-
scoala. torul Ii atrage atentiunea, iar
Profesorii si conferentiarii ti- dacd cazul se repetd, raporteazd
tulari sunt obligati a lua parte organelor superioare pentru a se
in Comisiunile de examene de lua mäsuri in consecintd.
admitere in scoalä la cursurile 66. Profesorii, conferentiarii,
pentru care vor fi delegati de asistentii si personalul de ate-
Directiune. De asemenea sunt o-
bligati a lua parte in Consiliile here, sunt datori sä participe la
si Comisiunile preväzue de legi serbärile
67.
si solemnitatile scolare.
Profesorii, conferentiarii,
regulamente. Lipsa lor dela asistentii si personalul de ate-
consilii i diferitele comisiuni, liere sunt datori sá dea scolari-
pentru orice alte motive, decdt: lor note
boald, concediu aprobat sau in- tinitor. in chipul cel mai nepär-
särcindri oficiale, va fi sanctio- De asemenea trebue sä aibä
natä prin retineri din salariu
anume: pentru fiecare orä lipsd sä nudeseelevi
fatd o purtare blândä,
serveascä niciodatá de
a 20-a parte din salariul lunar. cuvinte ofensdtoare, si sä se ab-
Profesorii i conferentiarii sunt
datori sa intre in clasä cel mai tinä dela orice fel de violente.
târziu dupä 5 minute dela ora 68. Pentru neindeplinirea o-
fixatd in orariu si sä nu o pArd- bligatiunilor impuse de prezen-
seascd decât la sunarea pentru tul regulament, profesorii, con-
iesire. ferentiarii, asistentii si persona-
Directorul este obligat sä no- lul de atelier sunt supusi urmä-
teze in condica de prezentá a toarelor pedepse:
profesorilor, minutele cu cât s'a a) Mustrarea verbald sau
scurtat lectiunea. scrisd;
Deed un profesor sau confe- b) Avertismentul suds,
rentiar are in cursul unei luni AnThele aceste pedepse se a-
mai mult de 4 asemenea scur- plied de cdtre directorul scoalei
täri, i se retine a 20-a parte din sunt confidentiale;

www.digibuc.ro
 23 Martie 1937
c) Mustrarea cu pierderea sa-
aariului pe cel mult 15 zile;
Excluderea din serviciu
-pand la sase luni cu pierderea
salariului;
e) Destituirea.
Aceste ultime 3 pedepse se dau
numai cu avizul conform al u-
nei comisiuni speciale instituite
pentru judecarea profesorilor, a-
-sistentilor sau personalului de
atelier, constituitd, astf el:
Un consilier al Curtii de Apel
din Bucuresti, ca presedinte
un consilier al aceleeasi Curti, ca
presedinte-supleant, alesi de sec-
tiunile intrunite ale Curtii,
Doi profesori titulari defintivi
din Corpul didactic al Invdtä-
mântului conductorilor de Stat,
desemnati de Ministerul Lucrä-
rilor Pub lice si al Comunica-
-tiilor.
Numirea membrilor Comisiu-
nii de disciplind se va face prin
Decret Regal, pe timp de trei
ani.
69. Ministerul sezisat in orice
mod asupra vinei unui proiesor,
conferentiar, asistent sau perso-
nal de atelier, este obligat
cardone o cercetare prealabild
,prin Directiunea tehnicd, Ser-
viciul de control al invätdmân-
tului din minister, cercetare
ce se va face printr'un functio-
nal. superior (Inspectorul -sef al
invätämântuluj tehnic, sau prin-
tr'un profesor-inginer inspector
general din acest invätämânt).
La cercetare vor fi ascultati:
Invinuitul si martorii, luându-se
declaratiuni scrise.
Anchetatorul va depune in ter-
men de 10 zile, raportul sdu, iar
ministerul va aprecia seriozita-,,`
tea acuzatiunilor.
Dacd, Il va fi gäsit vinovat, mi-
nistrul Il trimete in judecata Co-
misiei de disciplind.
Actul de trimetere in judecatä
www.digibuc.ro
759
cuprinde ziva intrunirii Comi-
siunii disciplinare, precum i o
expunere scurtä a vinei celui a-
cuzat.
Persoana contra cdreia s'a des-
chis actiune disciplinard va fi
citatä pentru ziva de judecatä fi-
xatd. Citatia i se trimete prin re-
gistratura autoritätii i i se re-
mite cu cel putin 15 zile libere
inaintea termenului sorocit pen-
tru judecatd.
Dovada de inmânare a citatiu-
nii sau de lipsa sa dela domici-
liu se va atasa la dosarul cauzei.
Decal citarea s'a fäcut in nere-
guld se fixeazd un nou termen la
cererea invinuitului.
Invinuitul si apärätorul au
dreptul sä ia cunostintä de do-
sarul acuzdrii.
70. Pronuntarea sentintei de
judecatä nu poate sä fie mai in-
depärtatd, de 90 zile, dela data
trimeterii in judecatd, in care
interval trebuesc terminate orice
cercetdri suplimentare.
In prima sedintä fixatä prin
actul de trimetere in judecatä se
hotäräste dacä:
a) Chestiunea trebue inchisä;
b) Sunt necesare noi cercetári;
c) Trebue dat curs acuzdrii.
71. Judecarea se face in se-
dintd. secretd. La judecare vor
lua parte, in afard, de membrii
Comisiunii de disciplind:
1. Invinuitul.
2. Persoana desemnatá de mi-
nister ca acuzator.
3. Functionarul care indepli-
neste sarcina de grefier al Co-
misiunii de disciplind (desemnat
de minister).
Invinuitul se poate apära sin-
gur sau printeun coleg ales de
dânsul. Sarcina de apárdtor este
obligatorie pentru cel desemnat.
In cazul când invinuitul si-a
desemnat un apärdtor, acesta are
dreptul sä ia parte la desbaterile
760 2 Martie 1937

procesului din momentul chiar perceperea de taxe ilegale, rupere

al inceperii lui. de sigiliu, sustragere, ascundere
72. Procedura in ziva jude- sau desfiintare de act& aflate Iii
atii este urmatoarea: arhivä sau in depozite, publice
Se ascultA inculpatul, se cer- instigare la greva. Când invinui-
ceteaza actele din dosar si in tul este achitat, reprimirea in
urmg, se dh, .cuvantul acuzato- functiune_ este obligatorie.
rului. ApArarea are cuvantul cel 75. Profesorul, conferentiarur
din urnak. sau asistentul destituit, nu va.
Deciziunea Comisiunii de ju- mai putea functiona in scolile de
decard se c' motivatà si cu ma- conducteri de. Slat
joritate de voturi, argtându-se 76. Direetarul poate acorda
precis dac.5, acuzatul este vino- personalului didactic, de atelier&
vat sau nu si In prirnul caz ce si administrativ, concedii de ce,
pedeaps'à ilrmeazä, sà i se aplice. mult o lun& i numai odatà In
Deciziunea scris6 trebue de- cursul anului *colas.
push' la Directiunea tehnick Concedii mai mari cleat o lunit
nu se pot acorda decât de catre
Serviciul de control al Iny5,- minister.
titrnântului din minister in Pentru concedii mai micj de 2'
termen de maximum 5 zile dela luni, suplinitorul poate fi desem-
pron,untare. nat de director, dupit recoman-
Comisiunii disci- darea celui suplinit.
pRnare sunt obligatorii, stint de- In caz de concediu mai mare
finitive si executorii, si se tree in de cloud luni acordate de minis-
foaia calificativà a acelui jude- ter, suplinitorul este recoman-
cat. dat de profesor, cu avizul consi-
73. Revizuirea procesului se liului profesoral.
poate cere numai in cazul când 77. Concediile se acord5,1
se constatä cb", actele ce au servit a) Pentru cazuri de boalk car-
la judecatd au fost false. In acest tificatii de rnedicul scolii, sau de
caz, la cererea, celui judecat, se un medic specialist, in care caz
seziseazA Comisiunea de disci- se va lua i avizul medicului
plina de cgtre inspectorgl sef al scolii.
invAtärpantului, cu aprobarea Pentru cazul când din motive
de boalà concediul trece de un
In caz când prin revizuire, an, persoana In concediu este la-
cuzatul a fost achitat, i se sterge satà in disponibiitate i va fi su-
din foaia calificativk pedeapsa. plinità din oficiu timp de incg.
74, Suspendarea din serviciu un an, in care timp nu mai pri-
este obligatorie când in contra u- meste decât 20 la sut5, din sale-
nui profesor, conferentiar, asis- riu si gradatii, 80 la sun, (vezi
tmt sau personal de atelier, s'a art. 110), reveniml suplinitoruluL
deschis actiune publick pe baza Dupà doi ani de boalà, InsArci-
oxd.onantei judechtorului de in- narea inceteazà, functinnea celuf
structie pentru una din crirnele In concediu devenind disponi-
sau clelictelé de fals, fart, inselà- bilà;
ciune, atentate in contra bune- b) Pentru studii, cercetàri sau
lor, moravuri (cazuri prevazute misiuni stiintifice sau tehnice, in
de codul penal in vigoare), mi- tará sau in strilindtaite, cu avi-
delapidare de bani publici, zul conform al Directiunii teh-
www.digibuc.ro
 29 martie 1937
nice, Serviciul de control al in-
valdmântului din minister;
c) Pentru indeplinirea oricdrei
fungiuni publice, socotitä de cu-
viinth de atre Ministerul Lucrá-
rilor Pub lice si al Comunicatii-
lor, precum si pentru demnitatea
de. ministru sau secretar gene-
ral, mandatele elective (deputat,
senator, consilier comunal, jude-
tean, primar, ajutor de primar,
membn. In delegatia perma-
nentä) si pentru exercitarea obli-
gatiunii de jurat.
Pe tot timpul duratei acestor
insárcindri dela punctele b, c, su-
plinitorul va primi 75 la sutä din
salariu, fdrä gradatii.
78. Punerea in retragere la
pensie a profesorilor, conferen-
tiarilor, asistentilor, sefilor de a-
telier si maestilor din acest in-
vätämânt se va face potrivit
prescriptiunilor legii generale de
pensiuni, limita de vârstii fiind
65 ani pentru profesori, confe-
rentiari si asistenti si 60 ani pen-
tru personalul de atelier,
Pentru infirmi1äi vitii, boala
cronicá, incapacitate profesio-
nalk, punerea in retragere se face
din oficiu.
Profesorii in retragere vor a,
vea, dreptul de a purta titlul de
profesori onorifici.
CAPITOLUL V
Elevii
79. Elevii sunt obligati a ur-
ma regulat toate cursurile, con-
ferintele, sedintele de seminar, a
executa toate lucrárile practice
si de aplicatie in laboratoare si
ateliere si a trece la timp toate
interogatiile si examenele prevä-
zute in .programa scolii.
Frecventa fiind obligatorie, e-
levii pregItiti in scoli tehnice
particulare sau cu Studii incom-
plete, urmate la orice fel de scoli
www.digibuc.ro
761'
tehnice medii, nu sunt admisi a,
trece examene de niciun fel la
scolile de conductori, in afar& de-
acela de admitere in anul I, bine.
Inteles numai dacá au bacalau-
reatul sau liceul complet.
Examenele de diferentä pentrtb
treceri dela o sectiune la alta se
vor aproba de minister, in urma
avizului conform al Consiliulut
profesoral al scolii la care ele-
vul are sä fie trecut.
Trecerile dela o sectiune la-
alta pot avea loc numai la _trice-
putul anului scolar. In anul at
3-lea trecerea dela o sectiune la
alta este opritä.
Numai elevul având o situatie.
scolarä clara. (toate examenele si
lucrärile terminate, având note.
la toate materiile, frecventd, pur-
tare) poate cere trecerea dela o.
sectiune la alta.
Pentru ca un absolvent al
unei sectuni din scolile de con,
ductori din tará sau din sträil,
nätate cu diplomele echiva,-
lente sä poatii obtine echiva,
larea diplomei sale cu aceea a
unei alte sectiuni, este necesar,
ca sä dea un examen de dife-
rentä, ce va fi stabilit de minis,
ter, cu avizul conform al con,
siliilor profesorale din care tre,
bue sit faa neapärat parte pro,.
fesorii dela ambele sectiuni.
Pentru cazurile and comisiu-
nea de echivalare a diplomelor
din sträingtate, care functio-
neaa pe lângä Ministerul Lu,
crärilor Publice si al Comunica,
tiilor, in conformitate cu art. 7
al legii pentru organizarea Cor-
pului telmic, aprobá trecerea
unor examene de diferentd pen,
tru echivalente de studii, stabi-
lipea examenelor necesare se va
face de dare minister, cu avizul
conform al Consiliului profeso,.
ral al scolii din Bucuresti unde.
-762 29 Martie 1937
urmeazil si se treaca i exame-
mele.
80. Prezenta elevilor la cursuri
si in general la toate lucrarile
este urmäritrt de direc-
tiune in chipul ce ea hotaräste,
prin masuri i dispozitiuni ofi-
ciale. Absentele sunt socotite câte
una de fiecare ord de curs, con-
ferintd, seminar, lucrare de a-
Vicatiune etc.
81. Pentru frecventd se atri-
bue elevului o notd anualâ, care
intra In calculul mediei de pro-
Inovare dintr'un an de studii In-
tealtul, precum si la absolvirea
anului al treilea de studii.
Nota de frecventa este 20 pen-
tru elevul care nu are nicio ab-
senta, ea este scazuta cu un
punct de fiecare grup de 4 ab-
sente, sau fractiune de grup. La
ultimul grup de absente (cu-
prinse hare 32 si 36), scdderea
Ainui punct se face numai pen-
-tru grupa intreaga. Elevul care
a atins maximum de absente ne-
-motivate (36 absen(e), i se pune
la freeventa nota 11 si este ex-
matriculat.
82. a) Absente nemotivate.
Dacd un elev lipseste nemotivat
timp de 3 zile consecutive sau
face 36 absente nemotivate in
cursul unui an scolar, este ex-
rnatriculat pentru frecventare ne-
regulata.
Elevul exmatriculat pentru a-
-ceste motive poate fi reinscris In
anul scolar urmator, dar numai
In urma cererii sale scrisä, pen-
tru a repeta cursurile anului
respectiv de studii, platind mnsa
taxa de frecventâ majoratä con-
form art. 113.
Elevii exmatriculati pentru a-
ceste motive nu se pot reinscrie
decât o singurd data in timpul
telor 3 ani de studii ai scolii;
b) Absente motivate. Elevul
.,care a facut 80 absente moti-
www.digibuc.ro
vate in cursul unui an scolar
este pus in concediu chiar daa,
implinelte numrtrul de mai sus
in cursul ultimei luni de scoalä
(Mai) si are dreptul sa repete in
anul urnarttor anul de studiu res-
pectiv, Had sä pliiteascd surplu-
sul de tax6 de frecventa dela
art. 113;
c) Absentele combinate (moti-
vate sau nemotivate). Pentru un
numar maximum de 60, facute
in cursul unui an scolar, dintre
care cel mult 18 nemotivate, ele-
vul este pus in concediu si are
dreptul sâ repete In anul urmg-
tor, anul respectiv de studii,
ra a plrtti si surplusul de taxa
de frecventrt dela art. 113.
Dad]," In limita totalului de 60
absente combinate, elevul in-
trece limita de 18 absente nemo-
tivate, el este exmatriculat cu
drept de reinscriere in anul sco-
lar urmator In aceleasi condi-
tiuni cu cei din categoria absen-
telor nemotivate.
Pentru cazurile de boala,
ceasta trebueste sh," fie constatata
de medicul scolii, sau de alt me-
dic In care caz se va lua si
avizul medicului scolii când
elevul se imboln'aveste In alta
localitate deck acea in care este
scoala, sau când nu a putut fi
vazut si examinat de medioul
scolii.
Concediul medical se poate a-
corda cel mult timp de 2 ani
scolari pentru acelasi an de stu-
diu, sau cel mult 3 ani in tot
timpul celor 3 ani de studii. Ele-
vul care depaseste aceste limite
este exmatriculat definitiv din
toate scolile de conductori ale
Statului.
Punerea in concediu si decla-
rarea de exmaftriculat se face
de catre directiunea scolii, de In-
data ce elevul a atins absentele
limita sau a depasit dreptul de
 29 Martie 1937
concediu medical, anuntându-se
totodatá $i ministerul.
83. Când un elev prevede cd
din cauzd de board, va absenta
mai mult de o zi, anuntd direc-
tiunea scorn in termen de 24 ore
dela imbolndvire, pentru ca s'd
cunoascd motivul absentärii §i
sh se poatä trimete medicul *co-
la pentru verificare $i eventuale
prescriptii medicale.
PAM aceastä anuntare, absen-
tele nemotivate, iar la
lucrärile $i examenele trecute in-
tre timp, elevul care absenteazá
la nota zero.
Instiintarea fdcutd de elev,
nu-1 scute$te insd de obligatiunea
c a dupä revenirea in $coald s.
ceard in scris:
a) Motivarea absentelor fdcute
intre timp;
b) Incuviintarea si fixarea zi-
lelor pentru examenele sau lu-
crärile la care a absentat. Decd.
In termen de 7 zile dela reveni-
rea la scoalä elevul nu a fäcut
cerere pentru motivarea absen-
telor $i pentru fixarea zilelor de
examene sau lucrdri, se inter-
preteazd cä a renuntat la acele
'examene sau lucrári $i ca atare
ia nota zero, absentele rámânând
nemotivate.
84. Elevul care la data vre-
unui examen este bolnav, nu are
iobligatiunea de a-1 trece chiar
In acea zi; daed insd 1-a trecut,
rdmâne cu nota ce a obtinut,
chiar dacä ar fi o notá insufi-
tientd.
85. Motivarea absentelor se
face de atre directiune i anu-
me pentru urmätoarele cazuri:
1. In cazul când elevul a fost
bolnav.
2. In caz de boald gravd sau
deces in familie (párinti, frati,
surori).
3. Pentru obligatiuni militare
premilitare.
www.digibuc.ro
763
4. Citarea in fata unei instante
judiciare (ca martor, informa-
tor, reclamant sau pârit etc.).
5. Intrerupere de circulatie da-
toritá cazurilor de fortd ma-
jord (inundatie, incendiu, Inzá-
peziri, accidente), dovedite.
6. Din cauza elimindrii pentru
neplata taxelor la termenele fi-
xate prin art. 112. Numai jumd-
tate din aceste absente sunt mo-
tivabile.
Motivärile se fac numai pe
bazd de dovezi. Ele nu atrag re-
ducerea notei la frecventd, dar
nu scuteste in niciun caz pe
elev de interogatii, examene sau
de luerdrile preväzute in pro-
grame.
Absentele provenite din pe-
deapsa elimindrii, nu se moti-
veazà.
86. Elevii care au intrerupt
studiile cel mult 2 ani;
a) Pentru obligatiuni militare;
b) Pentrucd au fost pu$i in
concediu medical;
c) Pentrued s'au retras din
scoald, sunt reprimiti la In-
ceperea anului $colar in a-
nul de studiu intrerupt, numai
dupd ce au dat un examen la 3
din cele mai importante cursuri
ale ultimului an promovat (cei
din anul I vor fi examinati la
materiile examenului de admi-
tere) si dupd ce au fost in prea-
labil supusi controlului medical.
Cursurile la care urmeazd sd
dea examen se stabilesc de cdtre
directiunea $colii.
Cei ce nu reusesc la acest exa-
men se mai pot prezenta la o
noud examinare in anul scolar
urmdtor. Nereu$ind nici la acest
examen, elevul va fi exmatricu-
lat.
Aceste examene au loc numai
¡titre 5 si 15 Octomvrie.
87. Purtarea fiecdrui elev, se
noteazd semestrial printr'o nota
764 29 Martie 1937

cuprinsd intre 1-20, care inträ scoalk elevii sunt datori sä e-

in caleulul medied de promovare vite orice ar putea turbura or-
intocmai ca si nota pentru fret- dinea si ar impiedeca dela lu-
ventäi cru pe camarazii lor.
Criteriile de apreciere sunt: Este interzis elevilor de a in-
a) Elev cu purtare foarte bunk troduce in clase persoane strä-
nota 1820; ine, jocuri ori obiecte distrac-
b) Elev cu purtare bunk nota tive; este de asemenea interzis.
15-18; cle a introduce in scoald ziare
c) Eley cu purtare satisfäcä- reviste j publicatiuni, care nit
toare, nota 12-15; ar fi autorizate de directiune.
d) Elev cu purtare ce lasä de Este interzis elevilor: a) Sd .
dorit, nota 10-12; poarte insigne si uniforme ne-
e) Elev cu purtare rea, nota autOrizate de directiune;
sub 10. 19 Sä räspandeascà idei sub-
Note le la purtare se dau de versive si in contra ordinej i si-
&are directiune, afarä de nota gurantei Statului;
rea care se clä de catre Consiliul c) SA participe la intruniri
profesoral. sau manifestatiuni politice, ce-
Elevul cäruia i se cla la pur- tätenesti etc.;
tare nota sub 10, este declarat d) Sá fie inscrisi in particle
repetent oricat de bunä medie politice;
ar avea la invätäturä. e) Sá frecventeze localuri nìtu
88. Elevii sunt datori stt-si reputate, precum si localurile de
dea toatä silinta ca prezentarea jocuri de noroc de orice fel.
lucrdrilor scrise sau desenate, Elevul dovedit ea se abate de
proiecte, memorii, caiete de fi- la dispozitiunile de sub literile
guri, exercitii etc., O. fie cat se a, b, c,d i e, va fi trimes de cg.-
poate do ordonatä si ingrijitä. tre directiune in judecata con-
Pentru cazul prezentärii ne- siliului profesoral care-i va a-
satisfäc'atoare a lucrärilor, scrise plica, dacä-1 va dovedi vinovat,
sau desenate, profesorii vor sea- una din pedepsele dela art. 91
dea nota de merit a cursului punctele 3-7 inclusiv.
sau er lucrärii respective, cand Formarea de asociatitni de e-
va fi cazul. Aceastä scadere va levi ai scolii, sau participarea
fi specificata in catalog si va pu- lor colectivä sau individualá a
tea fi de cel mult 5 puncte. asociatiei de orice fel, se face
89. Toti elevii sunt datorj a numai cu autorizatiunea direc-
respecta toate mäsurile de or- tiunii scolii, care este indreptá-
dine si disciplink atat in scoald, titä sal retragá aceste autoriza-
cat si in afard, ce se vor lua tiuni, in cazul cand va observa
prrn dispozitiuni interioare de abuzuri.
directiunea 90. Portul sepcei-unifOrmä este
Tbti elevii datoresc ascultare obligatoriu pentru toti elevii, iar
si respect corpului profesoral acela al hainelor-uniformä fa-
de conducere al ei tre- cultativ. Uniforma, insignele
buesc sà dea exemplul unei ti- orice fel de semne distinctive,.
flute corecte si a unei educatiuni vor fi aceleasi pentra toate a-
ingrijite fatä de intreg persona- ceste scoli si vor trebui sä aib
lul scorn. aprobarea
Ilk tot timpul seddrii lor in Elevii cu uniforme si septi ne-

www.digibuc.ro
 29 ,Alartie 1937
reglementare nu vor fi admisi In
scoalg.
91, Pedepsele disciplinare ce
se pot aplica elevilor, dupg gra-
vitatea abaterilor, .sunt:
1. Mustrarea (In particular, In
fate clasei, sau n fata Intregei
$coli, dung gravitate).
2. Avertismentul afisat In in-
eriorul scoalei.
3. Scgderea notel la purtare
pânä la un total de 5 puncte.
4. Excluderea din scoalg pánd
la 2 zile inclusiv.
5. Excluderea din scoalg pang
la 4 zile inclusiv. Absentele pro-
venite din aceastg excludere in-
WI In categoria celor dela art.
litera c, (absente combinate).
6. Atribuirea notei sub 10 la
conduit& ceea ce atrage dupg
sine repetarea anului respectiv
de studii (art. 87).
7. Excluclerea definitivä din
toate scolile Ministerului Lucrd-
rilor Publice si al Comunicatii-
bor.
Pedepsele dela alineatele 1, 2,
3, 4 si 5 se pronuntd de catre di-
rectorul scolii.
Cele dela alineatele 6 i 7 de
cgtre consiliul profesoral, corau-
nicandu-se si ministerului.
In afarg de aceste pedepse, se
mat pot aplica elevilor interni
dela scolile cu internat si urnag-
toarele pedepse:
a) Consemnarea elevului In in-
ternat In zilele de Duminick de
sgrbgtori sau acelea stabilite ca
libere pentru iesire In oras;
b) Excluclerea elevului dela
brand sau din internat, sau dela
ambele, pe timp limitat pând la
zile;
c) Idem, 'Ara la 30 zile, sau
In cazuri grave pentru tot anul
scolar.
Pedepsele dela alineatele a si
-1)se pronuntd de cdtre directo-
rul scolii.
www.digibuc.ro
765
Pedeapsa dela alineatul c,
pronuntd, eomitetul scolar sezi-
sat de afire director.
sLa scolile cu internate, elimi-
ngrile din scoal g. pot atrage pe
längd -excluderea dela cursuri
acea dela internat i brand, in
acelasi tirnn.
In tot timpul excluderii din
internat a elevului bursier alo-
catiunea pentru brand, rdmâne
venit comitetului scalar.
CAPITOLUL VI
Anal fcolor. Lucreiri. Exarnene.
Promoviiri. Diplome
a) Implirtirea anului scalar si
darea notetor.
92. Anul scolar se imparte
2 semestre:
Primul semestru este euprins
Intre: 10-20 Octomvrie si Ince-
putul lunii Februarie.
Al donee semestru este cu-
prins Intre luna Februarie si 31
Mai (cu o duratd, de 14 sgptd-
mâni-cursuri);
b) In timpul fiecdrui semestru,
profesorii sunt obligati (afard
de cel de desen), sg. supund ele-
vii la o probg scrisd si una ora-
l& la datele ce se vor fixa de cg.-
tre directiunea scolii. Notdrile la
probele orale se tree In cata-
loage chiar In ziva examenelor.
Proba oralg nu poate fi mio-
cuità printr'o probg scrisd decal
In cazuri cu totul exceptionale
cu aprobarea prealabilg a direc-
tiunii;
c) In afarg de aceste probe
scrise si orale profesorul poate
da extemporale scrise oricând
va erode neeesar, iar notele do-
bandite vor fi tinute In seanad
la stabilirea notelor semestriale;
d) Examenele generate Vor fi
numaj orale;
e) Cunostintele gradul de
merit ale fiechrui elev se vor a-
precia prin note care se vor da
766 29 Martie 1937
Ja toate probele cursurilor si lu-
crgrilor prevgzuta in program.
Aceste note variazg dela:
(1 la 20, care este nota cea mai
hung.
La notarea elevilor, profesorii
vor tine seama ca notele dela 0
la 6 sg se dea numai când ele-
vul nu räspunde nimic, sau dg
dovadg de o vgditg reavointg la
invgtäturg.
Probe le orale se tree in zi-
lele de Sâmbgtg sau Dumineca,
iar probele scrise, in cursul säp-
tämânii, in orele de curs;
f) Elevul care a lipsit nemoti-
vat dela proba scrisg sau oralg
va dobândi nota zero pentru a-
cea probd.
Directiunea va aproba cu ter-
men scurt alte zile pentru trece-
rea probelor, scrisg sau oralg, la
care un elev ar fi absentat mo-
tivat, profesorul fiind obligat sg,
examineze pe elev.
In epoca probelor orale
scrise elevii sunt obligati sä nu
pärdseascä localitatea unde se a-
flä scoala, pentrucg In caz de In-
holngvire nu se admit alte cer-
tificate $1 constatgri decât ace-
lea ale medicului scolii;
g) Pentru cursurile care com-
portd exercitii si luare de schite,
elevii sunt obligati a prezenta
profesorilor respectivi, ori de
câte ori vor cere, caietele cu exer-
citii propuse, precum $1 caietele
cu schitele luate In timpul pre-
legerilor.
In aprecierea sârguintei elevi-
lor, profesorii vor tine seama
si de aceste exercitii si schite,
precum si de notele obtinute la
orele de seminar;
h) Lucrdrile de proiecte, de-
sene, epure, exercifii, memorii,
precum si lucrdrile de atelier si
laboratorii, trebuesc sg fie opera
personalg a fiecgrui elev.
Aceste lucrgri vor fi executate
www.digibuc.ro
in interiorul scorn in zilele
orele respectiv fixate.
Este interzis elevilor sub sanc-
tiunea de a dobândi note zero,
sg ducg afarg din scoalg lucrg-
rile lor de orice fel, ce nu ar fi
terminate si notate de profesori,
sau sä prezinte, ca fiind fäcute
de dânsii, lucrdri executate de
alte persoane.
Elevii dovediti cg au prezentat
lucrgri executate de persoane
strgine, vor dobândi nota zero la
acele lucrgri, deosebit de pedep-
sele disciplinare ce li se vor a-
plica, dupg cazuri;
i) Predarea lucrdrilor grafice,
(proiecte, desene, epure), lucrdrile-
de laborator sau atelier, etc.,
sunt absolut obligatorii la ter-
menele fixate, In orice stadiu s'ar
ggsi acele lucrgri si oricare ar fi
motivul intgrzierii, neprimindu-
se sub niciun motiv nicio lu-
crare, dupä termenul fixat.
La lucrarea nepredatä, elevul
va primi nota zero. Dacti hash' ne-
predarea este datoritg faptului
ca elevul a absentat motivat, nu
1 se aplicg sanctiune pentru ne-
predare, dar rgmâne obligat sg o
preclea asa incompletg cum ar fi,
imediat la revenirea in scoalg si
sg efectueze lucrarea ulterior in
conclitiunile si la epocile ce se
stabilesc pentru lucrgrile pre-
date incomplet.
Niciun elev i pentru niciun
motiv nu poate fi scutit de a e-
fectua complet toate lucrgrile
prevgzute in program.
Asa flind, in cazul când o lu-
care se preda incompletä, se va
proceda in modul urmätor:
1. Dacg, predarea incompletg
este justificatg prin absente mo-
tivate, nota la acea lucrare se dg
la completarea ei, când profeso-
rul va tine seama dacg elevul a
Intrebuintat mai multe sedinte
deca acelea absentate.
 29 Martie 1937 767

2. Dacä predarea incompletä portarea completil a triunghiu-

nu este justificata prin absente lui ce a lucrat pe teren.
motivate, profesorul d nota la Memoriile vor cuprinde des-
lucrarea incompletä, tinând insd crierea tuturor operatiunilor e-
seama de cantitatea de lucru e- fectuate pe teren, insistându-se
fectiv executat. Aceastä notä mai ales si numai asupra deta-
poate fi scAzutä de profesor In Iiilor de operatiuni si a cunos-
cazul când elevul dovedeste rea tiintelor noi cápátate de elevi In
vointä prezentând la comple- aceastä pradticri. Nu se vor face
tare lucarea mai räu execu- descrieri de reguli din curs sau
tatd ca la inceput in niciun teorii si nici descrirea localitätii
caz insd nu poate fi märità. sau a regiunii ridicate.
In matricolà se trece nota ob- Elevul care intârzie cu preda-
tinutà dupd completare; rea memoriului si lucrärilor
j) Termenele pentru comple- peste data de 20 Octomvrie, re-
täri sunt fixate de art. 3 din re- face practica topograficä Incá o-
gulament; data pe socoteala sa, neavând
k) In caz când lucrarea rä- dreptul la niciun fel de ajutor
rnâne incompletrt si dupä cele din partea scolii.
2 epoce fixate prin art. 3, este Elevii repetenti, desi nu sunt
notatrt cu nota zero, oricare ar fi larä, nudevor
scutiti nicio obligatiune sco-
reface practica to-
fost nota obtinutrt la prima parte pograficá, dacá au obtinut la ea.
a lucrdrii si oricare ar fi moti- calificativul bun6";
vul necompletárii. m) Pentru practica de santiere,
Lucrárile nepredate de loc sau
cele cu note de corijat se vor e- ateliere, industrii, etc., elevii din
fectua in aceleasi epoce si dupä care din diferiteprecum
anul al doilea,
motive
si aceia
n'au fa-
aceleasi dispozitiuni, ca si cele cut-o sau o refac, sunt obligati a
incomplet predate, potrivit cu o face numai la lucrári pe teren,
numärul sedintelor din program In ateliere sau in industrii. Prac-
pentru acele lucrári. tica Mcutrt In birou sau incom-
Dacii elevul foloseste pentru pieta', nu este socotitá ca suff-
completäri un numár mai mare cientä si trebueste completatá in
sedinte cleat cel fixat prin vara urmátoare, cu un numár
program, profesorul este indrep- de zile egal cu acelea lucrate in
Wit sá scadà nota dupä apre- birou, sau in
ciere; Fiecare elev va câpáta un car-
1) Practica topograficei se face net", care va fi trimes de scoald,
pe teren intr'o localitate aleasá oficial, serviciului sau firmei
de directiunea scolii, iar elevii unde urmeazä sä facá practicd.
sunt datori sä prezinte pânä cel Pe aceste carnete elevii vor in-
mai tarziu la datele fixate prin semna säptâmânal, cu cernealá,
art. 3 al regulamentului, me- lucrárile ce au efectuat, sau la
morii asupra lucrárilor facute, care au luat parte si tot in ele se
carnetele de care s'au folosit la va face certificarea celor In sub-
lucräri, precum si raportarea pe ordinele dtrora au lucrat, pre-
hârt!e a lucrárilor la care a par- cum si a felului cum s'au achi-
ticipat fiecare elev. tat de Insárcindrile avute.
Fiecare Pchipä este obligatá sä In carnete nu se tree decât pe-
mai prezinte si o planse cu ra- scurt (färä detalii si schite), lu
www.digibuc.ro
-168 29 Martie 1937
-crigrile la careelevii au luat
Parte. In mod detaliat si cu
necesare se trec descrie-
rile luerdrilor numai In memorii,
Uncle se vor face cat mai multe
sahite desenate eu Ingrijire, per-
sonal de elevi.
Carnetele se inapoiazg toamna,
()data cu memoriile asupra prac-
ticei.
Aceste carnete sunt valabile
numai cleat au fodt folosite a-
colo unde s'a dal autorizatie In
scris de cAtre Directiunea scolii.
Formatul memoriilor si al
planselor desenate trebueste s.
fie de dimensiuni normalizate,
can multiplu al acestor dimen-
siuni, conform instructiunilor ce
liecare scoalg, le va afisa.
Nu vor fi luate In consideratie
-Themorille ce nu sunt prezentate
-sub un aspect ingrijit si cu
schite corect desenate, personal
cgtre elevi;
n) Lucrdrile practice de topo-
-grctfie i cele de $antier, sau in
industrii se noteazg cu califica-
tivele: bung sau insuficientd;
o) Lucrul in ateliere $i in la-
boratoriile *colii este obligatoriu,
pentru elevi, care vor obtine pen-
tru aceasta o notg cuprinsg, In-
tre 0 20 si care notg va intra
in calculul mediei anuale.
Dung terminarea orelor de stu:-
dii teoretice, elevii intrg In ate-
liere sau laboratorii, pentru a
execUta lucrárile practice.
Directiunea scolii poate acor-
da eventual autorizatii elevilor,
de a lucra fn stabilimente indus-
triale sau ateliere, in afarg de
scoalg.
Autorizatiunile se dau In scris.
Fiecare elev este obligat sg
BMA un carnet, In care sg se no .
teze atentia, sârguinta, aptitudi-
4-lea si purtarea elevului.
93. Calcularea mediilor se va
www.digibuc.ro
face de cgtre directiunea scolii,
In modul uringtor:
A. Media semestriald.
1. La fiecare curs se va face
media aritmeticg, a notelor obti-
nute la probele scrise orale.
2. La lucrdrile grafice se va
face media aritmeticA a notelor
dela toate lucrgrile grafice, exe-
cutate la acelasi curs in timpul
primului semestru, dar nu vor
intra In calcule clecât la acorda-
rea burselor pe semestrul al doi-
lea.
3. La lucrdrile in atelier $i la-
boratorii se atribue de asemenea,
pe bala notärilor din carnetele
pe care fiecare elev trebue sg le
aibg, o medie semestrialg.
4. La purtare fiecare elev va
obfine ate o -notä semestrialg.
5. La frecventd, desi nota se dg
antral, totusi pentru acordarea
burselor pe semestrul al 2-lea, se
socoteste, In calculul mediei se-
mestrului Intgiu, nota care i-ar
reveni potrivit numg-
rulqi de absente Mcute.
B. Media celor doud semestre.
Se calculeazg In modul urmg-
tor:
1. La cursuri se face media a-
ritMeticg numai a mediei celor
dciug semestre, (fArg, proiecte si
epure).
-2. ha eursut de desert se face
media aritmeticg a tuturor note-
lor obtinute In timpul ambelor
semestre, (afarg de nota la de-
senul de fine de an, care are va-
loarea unui examen general).
3. La lucrdrile de atelier $i la-
borator se face media aritmetieg
a celor doug medii semestriale.
4. La purtare se face media a-
ritmeticg a celor cloud note se-
mestriale.
C. Medii anuale.
1. La cursuri. Se calculeazg In
modul urmgtor:
Se face media aritmeticg a me-
 29 Martie 1937 769

diei celor doug semestre, cu me- medii, ale celor douä semestre,
dia lucrarilor grafice si nota sub 10;
examenului general. b) Elevii care au media tutu-
Media lucrarilor grafice. (pro- ror desenelor afard de dese-
lecte si epure), rezultä din media nul de fine de an din cursul
notelor dela proiecte si media no- unui an de studii, sub nota 11;
telor la epurele ce se fac la ace- c) Elevii din anul I vor fi de-
Iasi curs. La desen, nota-desenu- clarati repetenti la finele semes-
lui de fine de an, care are va- trului intâiu, dacg vor avea cel
loarea unui examen general, in- mult 3 note semestriale, sub 10
fra ca atare in calculul mediei (media notelor dela examenul o-
anuale. ral si scris la un object), exclu-
Elevilor corigenti li se soco- siv desenul.
teste la calculul mediei anuale Toti elevii din aceste 3 cate-
notele obtinute la corigenta. gorii nu vor fi admisi la exame-
2. La purtare se face media a- nele generale. Se excepteaza cei
ritmeticg a celor doia note se- cu nota insuficientá la desenul
mestriale. de fine de an, intru cat acesta
3. La frecvenfel se clá nota ce se face inainte de data când se
rezultá, tinând seama de numa- termind examenele partiale, si
rul total al absentelor fgcute In deci nu se cunosc mediile semes-
cele doug semestre. triale;
D. Media de promovare: d) Elevii care au 3 note sub 13
Cuprinde toate mediile anuale din totalul notelor dela exame-
si se obtine facand media lor a- nele generale si proiecte. Se ex-
r itmetica. cepteazd desenul de fine de an,
94. A. Corigenfi, sunt: care poate sa fie al 3-lea curs,
a) Elevii care au obtinut la cu nota sub 13, Mil ca elevul sg
examenele generale, la proiecte rámâná rep etent;
si la desen, (nota de fine de an), e) Elevii care la corigenta au
note sub 13. obtinut nota sub 13;
Elevilor care la acelasi curs au f) Elevii care au obtinut medie
obtinut note sub 13, atât la exa- generarg de promovare dinteun
menul general, cat si la proiecte, an in celglalt de studii, sub 13;
li se socoteste atâtea corigente, g) Elevii care au fost pusi In
cate note are sub 13. concediu, sau au atins numärul
Examenele de corigenta la limita de absente (art. 82);
cursuri, constau din probe in- h) Elevii care au nota la pur-
scris si orale. Nota dela cori- tare sub 10.
gentä se calculeazg fgcând me- C. Exmatriculafi, suntl
dia acestor dota probe; a) Cei specificati la art. 82;
b) Elevii care n'au obtinut la b) Elevii repetenti de 2 ori in
acelasi an de studiu, sau repe-
practicele de topografie, santier,
industrii, etc., calificativul bu-
tenti in fiecare din cei 3 ani de
studii. Acestia sunt exmatricu-
ng". Corijarea se obtine refacan-
du-se practica pang când elevul lati definitiv si nu mai sunt pri-
capata calificativul bung", fárámiti in niciuna din aceste scoli;
ca aceasta corijare sä influen- nici chiar dând un nou examen
teze asupra promovárii. de admitere in anul intâiu;
B. Repetenti, sunt: c) Elevii care se retrag din
a) Elevii care au cel mult 4 scoalg. Acestia pot fi reprimiti,
C. Ramangity vol. XXV. 49. www.digibuc.ro
770 29 Martie 1937

potrivit dispozitiunilor art. 86, doua examene de diploma, dar

cu conditia sä obtinä nota me- in sesiunile imediat urmittoare.
die cel putin 13, la fiecare din Cei ce nu au reusit nici a.
cele 3 probe (orale si scrise), ale treia oara, la examenul de diplcr-
examenelor ce sunt obligati a le mä, nu au drept decal la un cer-
treed. Aceleasi note se cer si ce- tificat.
lorlalti elevi care, conform art. Elevii care absenteazd moti-
86, trebuesc sä treacd examene vat (art. 85, alin. 1, 2, 3 si 4), in
de reprimire In scoald. timpul sesiunii examenelor de
D. Promovati sunt toti ceilalti diploma, pot sa-1 dea numai In-
elevi. teo sesiune urmatoare.
95. In scopul de a stimula e- 100. Examenele de diploma
levii sä-si indeplineasca cu re- se dau In fata unei comisiuni,
gularitate obligatiunile scolare, compusä din:
privitoare la executarea lucrari- 1. Directorul scolii, care va if
lor grafice si a celor de atelier presedinte.
laborator, se institue o pri- 2. Doi sau trei profesori, de-
md de regularitate", In baza cd- semnati de catre consiliile pro-
reia directiunea colii va spori fesorale (dupa cazuri).
media generala de promovare cu Secretar al comisiunii este
1 la sutä, acelor elevi care vor subdirectorul scolii, sau In lipsd,
fi executat complet si la timp secretarul scolii.
toate lucrarile grafice, precum si In cazul cand ministerul de-
cele de laborator sau atelier. leagit un inspector, ca sit asiste
96. Sesiunea examenelor ge- la aceste examene de diploma,
nerale de fine de an este intre presedintia comisiunii Ii revine
1 si 20 Iunie, iar aceea de cori- de drept.
genta In toamnä, intre 5 si 15 101. Examenele de diploma
Octomvrie. constau in:
Elevul care nu a dat examene a) 0 examinare in seris, care
in luna Iunie, pentru lipsä mo- trebue sä fie un proiect, cu ca-
tivatä de catre directiunea sec- racter general, din care sä se
lii, le poate da Intre 5 si 15 Oc- poata vedea gradul de asimilare
tomvrie. al cunostintelor tehnice ale ele-
97. Elevii care au satisfäcut vilor, castigate In scoalä.
toate conditiunile prevazute de Acest proiect nu va fi o repe-
prezentul regulament si au ob- tire a proiectelor deja facute de
tinut drept medie de absolvire elevi in scoala, dar cu date pu-
(media aritmetica a celor 3 note tin schimbate, ci va fi un pro-
de promovare, in cei 3 ani de iect in care elevii vor trebui sa
studii), cel putin 13,50, este ad-
puna la contributie toate cunos-
mis la examenul de diploma, tintele lor, castigate la cele mai
care trebueste dat chiar in anul importante materii facute In
scolar in care a promovat anul scoalä, spre exemplu: construi-
al 3-lea. rea si inzestrarea cu masinile
98, Media minima ca trebue necesare a unui atelier mecanic;
sA obtind elevii in examenul de iluminarea cu electricitate a u-
diploma, este 15. nei comune mai mici (proiectul
99. Elevii care nu au obtinut cuprinzand constructiile, liniile
la examenul de diploma media aeriene si masinile necesare);
15, se mai pot prezenta Inca, la construirea until pod de deschi-
www.digibuc.ro
 29 Martie 1937
dere redusa, cu studiul ampla-
samentului si cu organizarea
santierului; studiul distributiei
In plan a unor clädiri, locuinte,
localuri publice, cládiri indus-
triale etc., precum si canaliza-
rea si alimentarea lor cu apa,
electricitate etc.;
b) 0 examinare orald cu oca-
zia sustinerii de cátre elev a
proiectului de diploma. Cu a-
ceasta ocaziune profesorii vor
chestiona elevii din materiile in
legáturá cu proiectul.
Examenele de diploma trebu-
esc sa, decurgá in modul urmä-
tor:
Comisiunea intrunindu-se ia
cunostinta de elevii ce se pre-
z'nta,,- de situatiunea lor scolara
si fixeaza, teza ce li se da, pre-
cum si piesele scrise i desenate
ce urmeaza sá li se ceara.
Termenul in care elevii sunt
obligati
sa, execute aceste teze
de diplome este de circa 10 zile.
Examenul de diploma, incepe In-
tre 21-30 Iunie sau 5-15 Oc-
tomvrie, in ziva ce o va fixa co-
misiunea. In acest interval de
timp elevul poate sá lucreze a-
tat dimineata, cat si dupä a-
miaza.
Lucrarile se executa in scoala,
sub supraveghere, elevii putand
consulta insa, cursuri, carti
lucräri tehnice etc., cu un cu-
vant orice carte sau lucrare, care
le poate fi folositoare pentru e-
xecutarea proiectului.
Lucrärile odatá terminate la
termenele fixate de catre comi-
siune, sunt prezentate directiu-
nii, care le repartizeaza profe-
sorilor respectivi pentru notare.
Dupä primtrea notelor, direc-
tiunea fixeaza zilele de sustinere
a lucrarilor prezentate (exami-
nare oralá).
Notele trebuesc date de catre
comisiune imediat, pentru ca sa
www.digibuc.ro
771
se incheie un proces-verbal chiar
In ziva respectiva.
Nota generala a examenului
de diploma, se va calcula fcând
media aritmetica a tuturor no-
telor obtinute de, elevi, atat la
examinarea scrisa, cat si la cea
orala.
102. Elevii care au indeplinit
conclitiunile art. 97, 98 si 99, pri-
mesc o diploma. Media care ur-
meaza sa se treaca pe aceasta
diploma, va fi acea rezultata
din media aritmetica dintre me-
dia de absolvire cu nota gene-
rala a examenului de diploma.
103. Diplomele se elibereaza
in numele M. S. Regelui, fiind
semnate de ministrul lucrarilor
publice si al comunicatiilor si
contrasemnate de catre direc-
torul scolii respective.
Ele poarta timbrul sec al mi-
nisterului, sigiliul scolii, precum
semnatura si fotografia titu-
larului.
Diplomele se elibereaza numai
inteun singur exemplar origi-
nal, purtand semnaturile ará-
tate mai sus.
Elevii care la terminarea ce-
lor 3 ani de studii nu dobandese
media minima de 13,5Q sau care
la examenele de diploma nu ob-
tin media 15, primesc la ce-
rere un certificat tipärit, dovedi-
tor cá au absolvit cursurile ce-
lor 3 ani de studii. Acest certi-
ficat nu acorda absolventului
drepturile ce le confera diploma.
Certificatele se elibereazá de
catre directiunea scolii intr'un
singur exemplar si trebue sä
poarte semnatura directorului
scolii respective si a elevului,
precum si viza de control a mi-
nisterului.
Formatul i imprimarea cer-
tificatelor trebuesc sa, fie cu to-
tul deosebite de ale diplomelor.
Copii matricole tipärite, se pot
 772 29 Martie 1937
elibera la cerere $i vor cuprinde
toate notärile de pe foaia matri-
cola ca: repetent, eliminat etc.
Pentru eliberarea unei copii
matricole elevul trebue sä faca
o cerere timbratä directiunii $co-
lii i sä depunä taxa preväzut5,
la art. 112, alM, h, pentru fie-
care copie cerutä, In foolsul co-
mitetului scolar.
Atat certificatele, cat i copiile
matricole vor purta semnAtura
si fotografia titularului.
104. In caz de pierderea di- scolii de Stat primesc retribu-
plomei sau a certificatului de tia corespunziltoare gradului ce-1
absolvire a scolii, se pot elibera
duplicate, dup5, urmätoarea pro-
cedare:
Cel interesat se adreseazä $co-
Ili respective arätand numärul
$i data documentului pierdut $i
aläturâncl recipisa de depunerea
taxei pentru publicarea anulärii
diplomei sau certificatului pier-
dut, In Monitorul Oficial.
In baza acestor acte depuse se
fntocmeste duplicatul pe un for-
mular tipärit ce trebueste s5,
poarte cuvântul (duplicat), scris
mare f}i gros.
Duplicate le poartg, semratura
directorului scolii $i a elevului,
precum si viza de control a mi-
nisterului.
Pentru eliberarea duplicatului
petitionarul trebue sà depunä
taxa prevázutn, la art. 112, alin.
h, In folosul comitetului scolar
respectiv si un exemplar din Mo-
nitorul Oficial fn care s'a publi-
cat anularea.
105. Toate imprimatele de
mai los:
a) Diplome;
b) Certificate;
c) Copii de pe foaia matricolä,
urecum i duplicatele lor, tre-
buesc sä, fie la fel pentru toate
aceste scoff de Stat $i se tipä-
resc sub supravegherea ministe-
rului.
www.digibuc.ro
Pe ele trebuesc s. aparä clar
$i bine vizibil $coala care le eli-
bereazá.
CAPITOLUL VII
Refribufiuni, faxe, comifefe ;colare
;i adminisfrarea fondurilor, burse,
infernafe, afeliere §i laborafoare
A. Retribuiuni
106. a) Inspectorullef, ins-
pectorii acestui invätämânt teh-
nic, directorii i subdirectorii
au In Corpul tehnic;
b) Retributia profesorilor din
acest Invätämânt tehnic de Stat
este sporità cu 20 la sutä fatä de
aceea a profesorilor secundari
$i este compusä dintr'o parte
fix5, numitá salariul de baza si
una care cre$te orogresiv cu a-
nii de serviciu numitá gradatie,
care se adaugá din 5 fn 5 ani
(timp de 25 ani), fiind echiva-
lenta cu 1/4 din salariul de baz5
respectiv, la care se adaugg ac-
cesoriile cuvenite oricärui func-
tionar al Statului;
Retributia conferentiarilor
este egalá cu 80 la sutá din sa-
lariul de bazá al profesorilor, iar
retributia asistentilor este egalà
cu 65 la sutd din salariul de bazá
al prof esorilor, gradatiile de
1/4 din salariul de bazá adáu-
gandu-li-se ca $i profesorilor din
5 In 5 ani. Pe laugh', salariul de
bazá $i gradatii se mai aclaugä,
accesorille cuvenite orieärui
functionar al Statului;
d) Sefii de ateliere primesc sa-
larii preväzute la Ministerul Lu-
crärilor Publice si al Comunica-
tiilor pentru personalul care
face parte din cadrele Corpului
tehnic, iar maestrii sunt retri-
buiti dup5, normele de salarizare
ale Ministerului Educatiunii Na-
tionale pentru personalul din In-
 29 Martie 1937
vgtämântul industrial, cuprin-
zand gradatiile si accesoriile res-
pective;
e) Medicii acestor scoli, care
In conformitate cu art. 36 din a-
cest regulament, sunt si confe-
rentiari de igieng, sunt retri-
buiti cu salariul prevgzut pen-
tru profesori cu toate grada-
tine si accesoriile respective
dad, sunt medici scolari defini-
tivi. Cat timp nu sunt Inca de-
finitivati, primesc numai 90 la
sutt din salariul celor defini-
tivi.
La stabilirea gradatiilor se so-
coteste si timpul petrecut In
concediu de chtre membrii titu-
lari ai Corpului didactic. Grada-
tiile decurg in mod automat din
5 in 5 ani.
Membrii Corpului didactic care
vin In acest Invg,tämânt din-
tealtul similar sau superior, Isi
pastreazt graclatiile deja casti-
gate.
Celor care au suplinit conti-
nuu timp de un an scolar li se
socoteste suplinirea In calculul
gradatiei dupg ce devin titulari;
f) Dibliotecarii, care au si In-
strcinarea de a supraveghea dis-
ciplina elevilor, trebuesc sg fie
absolventi ai scolilor de concluc-
tori, pendinte de Ministerul Lu-
crgrilor Publice si al Comunica-
tiilor, sau sä aibg studii univer-
sitare si sunt plgtiti cu salariul
de impiegat, având dreptul la
hrang, la scolile cu internat si
locuind In localul scolii;
g) Personalul administrativ,
care nu face parte din Corpul
tehnic, este retribuit potrivit sa-
lariilor corespunzgtoare gradu-
lui lor dupg normele In vigoare
la Ministerul Lucrtrilor Publice
si al Comunicatiilor;
h) Personalul de serviciu este
retribuit de asemenea, conform
normelor In vigoare la Ministe-
www.digibuc.ro
773
rul Lucrgrilor Publice si al Co-
munioatiilor.
107. Personalul didactic, de
laborator si de atelier, care a ob-
tinut o gradatie militant, I*
pástreazg aceastg gradatie peste
gradatiile preväzute la art. 106.
108. Personalul didactic, pre-
cum si cel de laborator si de a-
telier, primeste pang la defini-
tivare, numai 90 la sutg din sa-
lariul celor definitivi, rotunjit
din 50 In 50 lei.
109. Suplinitorul are drept la
60 la sutg din salariul färg gra.
datii al celui suplinit, pe timpul
servit pentru caz de boalä (vezi
si art. 77) si 75 la sutt pentru
cazul and suplinitul este In con-
cediu pentru alte motive. Supli-
nitorul nu are dreptul la salariu
pe timpul lunilor de vacantt, (Ju-
lie, August, Septemvrie).
110, Suplinitorul unei cate-
tedre ce nu are un titular, pri-
meste 80 la stag din salariul
profesorului titular provizoriu,
rotunjit din 50 In 50 lei, având
dreptul la salariu si pe lunile
de vacantt.
B. Taxe
111. Elevii acestor scoli plg-
tesc taxe destinate Intretinerii
si desvoltgrii scolilor. Sumele
respective se Incaseazt de cätre
comitetele scoare, care sunt o-
bligate sä elibereze oelor In drept
recipise din carnete cu cotor, cu
specificarea pentru ce anume s'a
Mcut plata.
112. Taxele ce au de plätit e-
levii sunt urmAtoarele:
a) Taxa vplard, al cgrei cuan-
turn se fixeaza In fiecare an de
cdtre minister si care variazt
Intre minimum 1.500 lei si ma-
ximum 4.500 lei ,anual.
Suma se va plati In 2 rate:
prima, la Inceputul anului sco-
lar pang la 15 Octomvrie, iar a
774 29 Martle 1937

doua cel mai târziu pang. la 1 cum o va fixa ministerul In fie-

Martie; care an si care se plgteste de
b) Taxa pentru internat, obli- toti elevii celor 3 ani de studii.
gatorie pentru toti elevii interni Obiectele confectionate de cgtre
pentru timpul dela Inceperea elevi In ateliere pentru instrui-
cursurilor In Octomvrie i pâng rea lor le revin lor gratuit.
la finele lunii Iunie. Aceastg ta- Aceastg taxd se plgteste In 2
xg variazg, pentru solventi Intre rate la data plätii taxei scolare;
minimum 10.000 lei si maximum f) Taxa pentru examenul de
20.000 lei si se fixeazg de cgtre diplomd, de 300 lei..Din aceastg
minister In fiecare an. taxg se achitä, j cheltuielile fg-
Taxa pentru internat se pia- cute de comisiunea de exami-
teste: nare;
1. De cätre elevii interni bur- g) Taxa pentru depunerea exa-
sieri, In fiecare lung, prin vár- nzenelor de corigentd, de lei 50
sarea integralg a sumelor acor- de fiecare corigentg. Ea se cle-
date elevilor de minister, drept pune in favoarea cornitetuluf
indemnizatie de nutriment sau $colar, pâng cel mai târziu la 1
bursg. Octomvrie al anului respectiv;
2. De catre elevii interni sol- h) Taxa de lei 300 pentru fie-
venti, In patru rate anticipate care copie matricold sau lei 500
anume: prima ratá la Incepu- pentru duplicat de diplomg sau
tul anului scolar inainte de in- clunlicat de certificat;
trarea In internat, a 2-a pang. la i) Taxa pentru cursuri. Cuan-
15 Decemvrie, a 3-a pang la 15 tumul ei se va fixa In fiecare an
Februarie si a 4-a pâng la 15 de cgtre comitetul scolar, potri-
Aprilie, din acelasi an scolar, vit costului real al litografierli
fgrä nicio scgdere pe timpul va- sau tipgririi cursurilor la care
cantelor de Cráciun si Paste, In se va adáuga 15 la sutg majo-
care timp nu le este permis ele- rare pentru elevii si profesorii
vilor sg stea in internate; co1ii $i 30 la sutä pentru cei
c) Taxa pentru instalare in din farg de scoalg.
internat, pe care o plgtesc toti Aceastä taxä se plgteste in-
elevii interni. Cuantumul ei este treagá la data primei rate a ta-
de 600 lei anual pentru internii xei scolare;
solventi si 300 lei anual pentru j) Taxa pentru bibliotecd, de
internii bursieri. Ea se plgteste lei 100 anual, se plgteste de ase-
odatg cu intrarea elevului In in- menea la data primei rate a ta-
ternat; xei scolare;
d) Taxa pentru examenul de k) Taxa pentru uzurd ci ga-
admitere in scoald. Aceastg taxg, rantie pentru stricaciuni. La In-
care este de 200 lei, se Inca- ceputul anului scolar, fiecare e-
seazä de cgtre comisia examina- lev depune la data and se plg-
toare si se distribuie intre mem- teste prima ratg, scolarg, suma
brii ce o compun. Ea se pläteste de lei 400, care reprezintg o ga-
odatg cu cererea de Inscriere la rantie de lei 300 pentru eventua-
concursul de admitere si odatg lele stricáciuni ce ar face in
depusg, nu se mai restitue; scoalg si lei 100 taxa pentru
e) Taxa pentru laboratoare uzura inventarului scolii. Ga-
ateliere, al cgrei cuantum este rantia de 300 lei pentru stricg-
-de minimum 300 lei anual, dupg ciuni trebtresá rgmâng Intreagg
www.digibuc.ro
 29 Martie 1937
In tot timpul cat elevul este in
vcoalä, asa In cAt, pe masura
eventualelor reparatiuni ea tre-
bueste recompletata la cererea
directiunii scolii.
Aceasta garantie de 300 lei, nu
scuteste pe elevi de plata inte-
grala a stricaciunilor de valoare
mai mare.
Taxa pentru uzura este anu-
ala si ramâne venit comitetului
scolar, pe când garantia de 300
lei se restitue când elevul ter-
mina sau paraseste scoala.
Elevii interni depun 200 lei
pentru uzurä si 500 lei drept ga-
rantie pentru eventuale stria-
ciuni in internat;
1) Taxa pentru constructii. Cu-
antumul ei variaza. Intre 500 si
5.000 lei anual si se fixeaza de
catre minister.
Aceastä terra, va lua him% a-
tunci când ministerul va gasi
eh' este cazul a se pereepe ase-
menea taxa.
113. Toate taxele dela art.
112 exceptâncl pe eele dela alin.
i,se majoreaza cu 25 la suta
pentru elevii de cetatenie stra- C. Comitetele $colare $i adminis-
iná. Pentru elevii repetenti, pre-
cum si pentru cei exmatriculati
reinscrisi, majorarea este de 10
la suta. Pentru elevii auclienti,
toate taxele sunt majorate cu
100 la euta.
114. Toate taxele dela art. 112,
afaril de cele de garantii dela
alineatul k, odata depuse, nu se
mai restituesc.
115. Scutiri de taxe se acorn,
semestrial, numai elevilor sa-
raci si meritosi si numai pentru
cea dela alineatul a.
Scutirile se acorda de catre
consiliile profesorale plenare si
numárul celor scutiti nu poate
sa intreaca, procentul de 20 la
suta din numarul total al ele-
viler scolii si In proportie cu nu-
www.digibuc.ro
775
märul elevilor din fiecare sec-
tiune.
In cei 20 la suta se cuprind si
elevii care au dreptul la scutire
de taxa, pe baza legilor speciale.
Scutirile se acorda in ordinea
clasificatiei, media generall mi-
nima cerutä pentru aceasta fiind
14,50 si cu conditiunea ea ele-
vul sa nu fi avut mai mult de o
corigentä.
Micsoräri de taxe nu se acorda.
nimanui.
116. Sunt scutiti de plata ta-
xei dela art. 112, alineatul a, or-
fanii de rázboiu; fiii invalizilor
de räzboiu; fiii celor decorati cu
Ordinul Mihai-Viteazul", Vir-
tutea Militara de Razboiu", \Th.-
tutea Aeronautica de Rázboiu",
Steaua " si Coroana Roma-
niei", cu spade si panglica de
Virtutea Militarä", In gradul de
cavaler, ofiter sau comandor; fiii
celor medaliati cu Barba:tie $i
Credinta", cu spade, numai clacá
au media generala de 14,50 si
n'au avut mai mult de o cori-
genta.
trarea fondurilor
117. Pe lânga, fiecare scoall
se va institui ate un comitet
$colar, compus din 7 membri, si
anume:
Directorul scolii, membru de
drept.
Patru profesori sau conferen-
tiari titulari ai scolii, alesi prin
vot de catre consiliul profesoral
plenar al scolii.
Subdirectorul scolii, sau In ca-
zul când scoala nu are subdirec-
tor, un inginer, deIegat de Mi-
nisterul Lucrärilor Publice si al
Comunicatiilor din localitatea
unde se afIä scoala.
Un delegat al Asociatiei Ge-
nerale a Conductorilor.
Directorul scoalei este de drept
776 29 Martie 1937
presedntele comitetului, iar in
cazul când absenteazd este In-
locuit de profesorul eel mai In
vârstä dintre cei 4 din comitet.
Directorul si subdirectorul
functioneazg In comitetul scolar
atAta timp cât activeazl.
Membrii alesi de consiliul pro-
fesoral al scolii functioneazA
timp de trei ani.
Membrii delegati de Ministe-
rul Lucrärilor Pub lice si al Co-
municatiilor, precum i delega-
tul Asociatiei Generale a Con-
ductorilor, functioneazA timp de
un an.
Membrji pot fi realesi dupa
expir area mandatelor.
Ministerul LucrArilor Pub lice
si al Comunicatiilor decide asu-
pra contestatiilor eventuale a al-
cätuirii comitetelor i printr'o
decizie ministerialä confirma al-
cAtuirea bor.
Comitetul nu poate lucra va-
labil decât cu cel putin 5 mem-
bri prezenti, iar hotärtrile lui nu
sunt valabile, cleat cu o rnajori-
tate de cel putin 4 voturi.
118, AtribuCiunile Comitetului
scolar sunt: Intretinerea si corn-
pletarea localului, mobilierului.
materialului didactic, bibliotecii.
laboratoarelor, muzeelor, atelie-
relor si a tuturor instalatiunilor
de orice feb;
Organizarea functionärii inter-
natelor si cantinelor;
Acordarea Intretinerii l locu-
intei elevilor silitori, lipsiti de
mijloace de nationaltate românä
si recomandati conform art. 38
din acest regulament;
Darea avizului asupra cuan-
tumului taxelor scolare ce tre-
buesc platite de elevi;
Plata salariilor personalului
didactic, de atelier si labora-
toare, a celui administrativ, pre-
cum si a celui suplimentar, ne-
www.digibuc.ro
cesar, care nu pot fi plätiti dela
Stat.
Remunerarea comisiunilor e-
xaminatoare;
Organizarea de oficii de vân-
zare pentru tipArituri si rechi-
zite;
Organizäri de serbári scolare,
excursiuni, vizitäri de lucrgri
instalatuni de orice fel;
Organizarea asistentii medi-
cale;
Satisfacerea oricrtror nevoi ale
scolii, ce nu ar putea fi satisf6.-
cute din alocatiunile bugetului
Statului.
Comitetul Intocmeste bugetul
anual al scolii, precum si con-
tul de gestiune i Si supune apro-
bärii ministerului.
119. Comitetul scolar va numi
un easier si un contabil.
Atributiunea de easier poate fi
Indeplinitä de subdirector, sau
de unul dintre profesorii scolii.
Casierul si contabilul vor fi re-
munerati.
Casierul este räspunzdtor pen-
tru sumele ce-i sunt Incredintate
spre pästrare si pentru operati-
uni, avâncl Indatorirea sä Ong In
evidentä, In orice moment, valo-
rile ce formeazA averea Incredin-
tatä lui.
Contabilul are In grija sa mis-
carea fondurilor, fiind räspun-
zator pentru orice cazuri de de-
päsiri de credite sau virimente
de fonduri.
Ei sunt supusi sanctiunilor le-
gale, preväzute pentru mânuito-
rii de bani publici.
Calitatea de membru in comi-
tet este onorificä.
120. Controlul fi verificarea
Intrebuintarii fondurilor comite-
telor scolare, cad In sarcina mi-
nisterului.
Membrii comitetelor scolare
sunt solidar räspunatori de ad-
ministrarea fondurilor.
 29 Martie 1937
121. Comitetele scolare admi-
nistreazd urmätoarele fonduri:
1. Alocatiunile bugetare prevä,
zute in bugetul Ministerului,
pentru personal si material;
2. Taxele scolare;
3. Subventiile primite dela au
toritäti sau institutiuni;
4. Donatiunile;
5. Beneficiile rezultate dela la-
boratoare, ateliere, tipärituri,
etc.;
6. Veniturile Intâmplätoare.
In administrarea acestor fon-
duri se vor avea In vedere dispo-
zitiunile tuturor legilor finan-
ciare In vigoare.
122. Ministerul Lucrärilor
Pub lice si al Comunicatillor este
autorizat a primi pentru aceste
scoli de Stat, orice legate si do-
patiuni, cu anumite destinatiuni,
In legäturä cu scopul scolilor.
Modalitätile de administrare,
a acestor legate si donatiuni se
vor fixa de atre minister, prin-
tr'un regulament special, alcg-
tuit In conditiunile speciale, im-
puse de donator.
D. Internate si burse
123. La aceste scolj tehnice
vor functiona internate. In li-
mite fondurilor disponibile pro-
venite din sumele Inscrise in bu-
getuI scoillor, prin minister, pre-
cum si cele din taxe, legate, do-
natiuni, etc.
124 In internate sunt admisi
elevi bursieri si elevi solventi:
a) Elevii bursieri, sunt cei re-
comandati de Consiliul profeso-
ral (art. 38). In recomandarea
bursierilor, Consiliul va tine sea-
ma in primul rând de situatia lor
scolarà, neputând fi recomandati
decât acei ce au cel putin 14
drept media tuturor notelor ob-
tinute si cel mult o corigentä.
Bursele se acorclä semestrial
(la inceputul anului scolar, si la
www.digibuc.ro
Inceputul semestrului al II-lea,,
care are loc in Februarie), decì
media 14 cerutä mai sus ur-
meazA sä, fie sau media primu-
lui semestru, sau aceea de pro-
movare a clasei, sau pentru cei
din anul I, media dela concursul
de admitere, dupä cazuri.
Repetentii pot concura la burs&
numai In semestrul al II-lea al
anului ce repetä.
Cei care au intrerupt cursurile
concureazä la burse cu media
ultimului an promovat.
Nu pot obtine burse deal ele-
vii de nationalitate românä.
Bursele se acordá In naturä,.
si anume:
1. Intretinerea completá si lo-
cuintä elevilor.
2. Numai intretinere elevelor.
Elevilor sau elevelor care desi
frecventeaz1 cursurile, le este
Insä interzis de cätre medicul
scolii accesul in internat si la
popotä, li se poate da bursa In
bani.
In cazul când acestia nici nu
freeventeazä cursurile si sunt
scosi si din internat din cauzá de-
board, li se pot acorda bursele
In bani, dar numai pentru tim-
pul pAnä când sunt pusi In con-
cediu medical pe restul anului
scolar;
b) Elevii interni solventi, sunt
admisi In Internet numai In li-
mite locurilor disponibile, pH,-
tind taxele preväzute la art. 112-
si fiind supusi aceluiasi regim ca
si elevii bursieri.
125. Elevii bursieri si cei sol-
venti primesc In schimbul bur-
sei sau a taxelor de internat, In-
tretinerea completä si locuintä,
numai pe timpul cAt tin cursu-
rile, adicd nu pot sta In inter-
nat si lua masa la popotá in
timpul vacantelor Cräciunului si
Pastilor, precum si dupá 30 Iu-
nie.
-778 29 Martie 1937
Pentru aceste rästimpuri ele-
vii nu au dreptul la nicio resti-
tuire de bani.
126. La scolile cu internate
13,11 dreptul la locuintä In naturg,
inclusiv iluminatul, apa i in-
a) Directorul si subdirectorul;
b) Pedagogii;
c) Intendentul $i economul;
d) Lenjereasa $i personalul de
-serviciu.
La $colile fgrä internate au
TIreptul la locuintg in naturg,
Inclusiv iluminatul, apa $i
-zitul:
e) Directorul sau subdirecto-
f) Intendentul;
g) Personalul de serviciu.
In ambele cazuri personalul de
serviciu este obligat sg locuiascg
In $coalä. Se precizeazg cg locu-
intele trebuesc sg fie rational
tlistribuite $i In a$a mod incgt
sg fie satisfácute mai intâi toate
nevoile $colii, decizia ministeru-
lui fiind hotgritoare In cazuri de
t on fli cte.
127. La scolile cu internate se
e cordä, in contul comitetului sco-
lar respectiv, directorului si sub-
directorului atâta timp cât
locuesc In $coalg dreptul la
hrang dela internat, ratiile lor
'Hind mai larg dozate (maximum
de trei ori ratia unui elev) $i de
talitate mai superioarg.
Familiile directorului si sub-
directorului, adicg sotia si co-
pii care convietuesc cu pgrintii
sub acelasi acoperi$, au dreptul
la hrang, plätind lunar pentru
fiecare persoang o sumg egalg
cu suma lunarg cheltuitá pentru
nn elev.
128. Mai au dreptul la hrang
tlela internat in contul comite-
tului scolar:
a) Pedagogii, intendentul, eco-
www.digibuc.ro
nomul, ingrijitoarea de rufe (len-
jereasa), bucgtarul;
b) Câte un servitor sau servi-
toare proprie a directorului $i
subdirectorului, in cazul când a-
cestia din urmg locuesc in scoald.
Hrana acestora va fi aceea pre-
paratg aparte pentru persona-
lul de serviciu;
c) Personalul de serviciu an-
gajat temporar cu diurng, cu
conditia ca diurna si suma cu-
venitá pentru hrang sä, nu de-
pg$eascg salariul personalului
de serviciu bugetar.
Servitorilor, laborantilor, por-
tarilor si spälätoreselor li se vor
da hrana preggtitg aparte la in-
ternat, contra unei retineri lu-
nare din leaf sg., cuantumul ei sta-
bilindu-se de catre comitet. Hra-
na acestora va cuprinde câte
doug feluri de mâncare de fie-
care masd, iar costul ei va tre-
bui sg fie In orice caz mult mai
redus decât al hranei elevilor.
129. Drepturile la hrand in
contul comitetului sunt pe In-
treg anul. In lunile Iulie, August
$i Septemvrie pot fi date In bani.
Directorul i subdirectorul pot
obtine la cerere si in restul a-
nului hrana in bani (Intreitul
sumei medii cheltuitg pentru un
elev). Cuantumul hranei in bani
se va stabili de &are comitet.
130. Directorul si subdirec-
torul dacg locuesc la scoalg
au dreptul sa se serveascg de un
servitor sau servitoare dacä ser-
viciul nu sufere.
E. Laboratoare $i ateliere
131. Pe lângg aceste scoli de
Stat, vor functiona in interesul
Invátämântului practic, labora-
toare i ateliere in care pe
lângg aplicatiunile practice ce
sunt obligati elevii sg le facg
se vor putea executa analize, in-
cercari de materiale, precum
 29 Martie 1937
diverse alte lucreri, contra unei
pläti, dupe, un tarif sau dupe. un
deviz ce se va stabili de cetre
directiunile ecolilor, dupe, indi-
ratiunile eefilor de laborator sau
de atelier.
132. Conducerea administra-
tive a laboratoarelor ei ateliere-
!or o are, conform art. 39, direr-
torul ecoalei.
Conducerea lor tehnice o au
profesorii respectivi.
133. In afare de personalul
bugetar al laboratoarelor ei ate-
lierelor, angajat in conformitate
ru art. 36, directiunile ecolilor
mai pot angaja ei alt personal ce
se va pleti cu diurne, din veni-
turtle realizate dela lucrerile e-
fectuate contra plate, ei din alte
fonduri alocate de comitet.
Inzestrarea ei materialele ne-
resare atelierelor i laboratoare-
lor se vor procura din fondurile
alocate In bugetele ecolilor
din fondurile comitetelor.
134. Veniturile laboratoare-
lor ei atelierelor li se vor da ur-
mätoarele destinatii, dupe, ce
mai Intel se vor deduce cheltuie-
lile:
a) 50% din beneficiul net se
va face venit la fondul pentru
inzestrarea laboratoarelor ei a-
telierelor;
b) 20% din beneficiul net va
reveni eefilor respectivi;
c) 200/o din beneficiul net va
reveni personalului ajutetor res-
pectiv;
d) 10% din beneficiul net va
reveni personalului inferior res-
pectiv.
135. Buletinele ei certificatele
de analize ei incerceri de mate-
riale se elibereaza de catre di-
rectiunile ecolilor ei vor fi sem-
nate de director ei contrasem-
nate de eeful respectiv.
Ele sunt oficiale ei pot fi fo-
losite ca atare.
www.digibuc.ro
779
CAPITOLUL VIII
Dispozilii fransiforii ;i finale
136. In interesul perfectione-
rii invätämantului in aceste scoli
cursurile ce compun catedrele
din acest invetämânt tehnic pot
fi regrupate. Regruparea se va
face pe specialiteti cat mai in-
rudite, de cetre Ministerul Lu-
erärilor Pub lice ei al Comunica-
tiilor, in urma avizului dat de
Consiliul de perfectionare. Pro-
fesorii titulari, definitivi sau pro-
vizorii, sunt obligati se primeas-
re schimbul de catecire ei regru-
parea catedrelor, chiar dacá ar
fi nevoiti se-ei modifice total sau
partial cursurile.
La repartizarea catedrelor re-
grupate 'se va tine inse seama,
pe cat posibil, de specializarea
tehnice a fiecerui profesor.
Cu ocaziunea acestor regru-
peri, la catedrele care 'linen
ferd titulari, pot fi trecuti prin
derogare dela art. 44 al prezen-
tului regulament prin tran-
sferare ingineri profesori care
au mai preclat sau predau
cursuri la vreuna din ecolile teh-
nice ale administratiunilor de-
pendinte de Ministerul Lucräri-
lor Publice ei al Comunicatiilor,
care au o vechime de cel putin
10 ani in serviciul administra-
tiei respective.
Toti profesorii definitivi de-
vin titularizati definitiv (art. 41,
42), la data intrerii in vigoare
a prezentului regulament, iar
prin derogare dela dispozitiunile
art. 44, cei provizorij sau supli-
nitori care vor fi predat ne-
intrerupt cursuri in aceste ecoli
timp de cel putin 5 ani, vor fi
de asemenea titularizati defini-
tiv.
Maeetrii provizorii care au im-
plinit 3 ani de functionare con-
tinue la aceste ecoli cat sunt
780 30 Martie 1937
necesari pentru definitivarea
personalului de atelier vor fi
definitivati.
137. Personalul administra-
tiv si personalul didactic dela
scolile In fiintä rárndu cu toate
drepturile castigate.
138. Profesorii titulari nu pot
fi transferati dela o scoalä la
alta, decAt cu consimtimântul
lor, sau pe cale disciplinará, dar
pot fi transferati dela o sectiune
la alta a aceleiasi $coli.
139. Profesorii titulari, con-
ferentiarii, asistentii, sefii de a-
teliere si maestrii rámasi Virg
1ntrebuintare prin desfiintarea
unei scoli sau a unei sectiuni,
Isi mentin drepturile cästigate,
pentru cazul reinfiintárii ace-
leiai sau sectiuni, sau a
deschiderii unei scoli noi.
140. Dispozitiunile prezentu-
lui regulament intrá In vigoare
la data publicdrii lui In Monito-
rul Oficial.
141.Elevii care la data in-
trärii In vigoare a acestui regu-
lament se vor afla In anul al nizarea acelui Corp. art. 7, art.
TII-lea de studii, vor fi promo-
vati $1 vor oMine diploma, con-
form dispozitiunilor vechiului re-
gulament, iar cei din anul I si
II dupá noul regulament.
142. Absentele Mcute de elevi
pänä la punerea In aplicare a rämän abrogate.
prezentului regulament se vor
socoti astf el:
Se vor scädea definitiv din ab-
sentele fäcute un numär astfel
ca restul rämas sä fie maximum
iumátatea limitelor tuturor ca-
zurilor prevdzute la art. 82 si.
In orice caz, jurnátate din ab-
sentele Mcute de elev.
143, In mod exceptional, la
examenul de diplomá din anul
1938 si numai In acel an, se pot
prezenta toti acei care au urmat
complet cei trei ani de studii ai
acestor scoli, dar nu au putut
www.digibuc.ro
obtine media de diplomä sau au
cAzut In vreuna dintre prevede-
rile vechiului regulament, care
i-au Impiedecat sä-si poatá im-
bungtiltii media de diplomá sau
sä poatá repeta anul al III-lea
In acest scop.
144. Absolventii acestor scoll
tehnice de Stat, care cu In-
cepere dela punerea in aplicare
a prezentului regulament vor
obtine diplome, vor purta titlul
de subingineri conductori de lu-
cräri publice sau electromeca-
nici, durd specialitate.
145. De asemenea, cu Ince-
pere dela data punerii In apli-
care a prezentului regulament,
vor avea dreptul sä poarte ace-
lasi titlu de subingineri conduc-
tori de lucräri publice sau elec-
tromecanici, dupä specialitate,
toti acei care posedá o diplomä
In baza cäreia pot fi admisi In
Corpul tehnic al Ministerului
Lucrárilor Pub lice si al Cornu-
nicatiilor, in conformitate cu
dispozitiunile legii pentru orga-
53 si completarea art. 53, adusä
prin legea publicatá in Monito-
rul Oficial Nr. 174 din 12 Au-
gust 1924.
146. Toate dispozitiunile con-
trarii acestui regulament sunt
LEGE
pentru Incadrarea functionarilor ecte-
siastici (clerici i civili) ai Mitropoliei
ortodoxe române a Ardealului, Banatului,
Crisanei i Maramuresului si ai Mitre-
poliei romAne unite de Alba-lulia si Fa-
Ora; In legea generalä de pensiuni
DIN 30 MARTIE 1937 1)
1. Functionarii eclesiatici (cle-
rici si civili), ai Mitropoliei or-
1) Aeeastä Lege s'a votat de Adu-
narea deput4ilor i Senat In qedin-
 30 Martie 1937 781

todoxe române a Ardealului, Ba- siuni, ca utili la pensie, timpul

natului, Crisanei si Maramure- ce au servit ca functionari ecle-
sului si ai Mitropoliei române- siastici (clerici si civili).
unite de Alba-Iulia si Fägaras, Deciziunile fostelor comisiuni
retribuiti din bugetul Statului, regionale si ale comisiilor de
vor beneficia, cu incepere dela pensiuni, date pâná la punerea
i Aprilie 1937, de legea general& in aplicare a prezentei legi, pen-
de pensiuni din 1925, cu modi- tru cazurile de mai sus, se vor
fic&rile ei. revizui de comisiunea de pen,
2. Retinerile pentru pensie cu- siuni de pe lângä Casa General&
venite pe timpul servit in trecut de Pensiuni, daa cei interesati
pâra la 1 Apriile 1937 se vor vor face cerere de revizuire In
värsa Casei Generale de Pen- termen de 6 luni dela data pu-
siuni, in conformitate cu dispo- nerii in aplicare a prezentei legi.
zitiunile art. 98 din legea gene- Pensiile astfel rectificate se vor
ral& de pensiuni. plati cu incepere dela 1 Aprilie
Pentru clerici, timpul util la 1937.
pensie se consider& dela data in- 4. Pensionarii eclesiastici (cle-
stalärii lor in functiunea bise- lici $i civili) ai Mitropoliei orto-
riceascá, iar pentru functionarii doxe române a Arclealului, Ba-
civili, dela data intrárii intr'o natului, Crisanei si Maramure-
functiune retribuita din bugetul sului, si ai Mitropoliei române-
Eparhiei, cu drept de pensie la unite de Alba-Iulia si Elgäras,
fondul de pensie al Eparhiel res- ale cdror drepturi au fost sta-
pective, sau retribuitá din bu- bilite dupg 1 Octomvrie 1925 si
getul Statului. care se vor gási Inscrisi la pen-
Certificate le eliberate de cAtre sie in ziva de 1 Aprilie 1937,
Eparhii, pentru dovedirea tim- tree pe aceastä datá in bugetul
pului servit, vor trebui sa fie Casei Generale de Pensiuni, care
vizate de Ministerul Cultelor. le va stabili din nou drepturile
3. Fostii functionari ecleslas- cu incepere dela aceeasi datá, in
tici (clerici si civili), preväzuti conformitate cu legea general&
la art. 1 din prezenta lege, care de pensiuni. Eparhiile sunt da-
au trecut dup& Unire In servi- toare a remite Casei Generale de
ciul Statului, judetelor sau co- Pensiuni toate dosarele de sta-
munelor urbane, vor avea drep- bilirea pensiilor, precum $i orice
tul sa-si valorifice, in conditiu- alte elemente necesare si prevä-
nile art. 2 din prezenta lege, si zute de legea general& de pen-
cu aplicarea dispozitiunilor art. siuni, care li se vor cere, cu pri-
98 din legea general& de pen- vire la acesti pensionari.
tale dela 15 FA 16 Martie 1937; s 'a In cazul and pensia stabilitá
promulgat prin Deeret regal Nr., de Casa General& de Pensiuni ar
1.523 din 1937 si s'a publicat in Mo- fi mai micá deat cea primitá
nitoral Oficial, p. I, Nr. 74 din 30 dela Eparhie, plata diferentei
Martie 1937. A se vedea si Legea ramâne in sarcina Eparhiei.
generalg de pensiuni, din 15 Aprilie Pensionarii inscrisi la pensie
1925, la pag. 440, vol. XIXII, eu inainte de 1 Octomvrie 1925, rá-
mod. 20 August 1929, pag. 1.122, mân si pe viitor sá fie platiti
vol. XVII, precum ei Regulamentul din fondurile de pensiuni si aju-
de aplicare, din 11 Octomvrie 1925, toare la Eparhiile respective.
pag. 459, vol. XIXII. 5. Drepturile la pensie ale ur-
www.digibuc.ro
782 30 Mart le 1937
masilor functionarilor si pensio-
narilor prevAzuti in prezenta
lege se vor stabili si revizui in
conformitate cu clispozitiunile
legii generale de pensiuni si ale
legii de fatä.
6. Punerea in retragere pentru
Iimità de varstr, a functionarilor
prevdzuti la art. 1 din prezenta
lege, se va face numai cu ince-
pere dela 1 Aprilie 1938, si nu-
mai la cererea Consiliului epar-
hi al respectiv.
7. Prezenta lege se pune in
aplicare pe ziva de 1 Aprilie
1937.
LEGE
pentru adiugirea unui articol nou (art.
99) la Capitolul IX (Dispozitiuni tran-
sitorii) din Statute le (limn Nationale
a României
DIN 30 MARTIE 1937 1)
1. Se aprob r. modificarea sta-
tutelor Bäncii Nationale a Bo-
mâniei, publicate in Monitorul
Oficial Nr. 127 din 5 Iunie 1935,
conform hotdririi adungrii ge-
nerale extraordinare din 21 Fe-
bruarie 1937, prin adäugirea
UflUi articol nou la capitolul IX
(dispoziiuni transitorii), dupá
cum urmeazd:
Art. 99. Prin derogare dela
art. 22, Banca Nationalä va pu-
tea sr, participe la capitalul in-
stitutiunilor românesti de credit
agricol, mestesugäresc, al func-
tionarilor, pentru intensificarea
1) Aceasta," Lege s 'a votat de Adu-
narea deputatilor i Senat in sedin-
tele dela 18 si 19 Martie 1937; s'a
promulgait prin Decret regal Nr.
1.527 din 1937 0 s'a publicat In Mo-
vitorul Oficial, p. I, Nr. 74 din 30
Martie 1937. A se vedea Legea pen-
tru mod. Statutelor Bäneii Natio-
nale, din 5 Iunie 1935, la pag. 519,
vol. XXIII.
www.digibuc.ro
produetii aurului si metalelor'
sau construirea de silozuri irk
vederea warantdrilor, la care
insa i Statul va fi participant.
efectiv.
Toate aceste participäri nu_
vor putea depäsi laolaltâ 100/o
din cifra ce emisiunea va avea
la data intrárii in vigoare a dis-
pozitiunii din alineatul prece-
dent si vor putea fi efectuate
numai in cel mult doi ani dela.
aceeasi datá de mai sus.
In caz de schimbarea impreju-
rdriilor economice de azi, Banca
Nationalä isi va putea lichida,
aceste participäri, total sau
parte".
LEGE
pentru acordarea de prime cresatorilor
de viermi de matase
DIN 30 MARTIE 1937 1)
Art. unic. Impozitul cifrei de
afaceri de lei 112, perceput la
fiecare kg de gogosi de mätase
uscate, iesite din uscatoriile Sta-
tului, din Lugoj, se va atribui ca
prima de incurajare crescatori-
lor de viermi de mdtase.
Sumele provenite din acest
impozit se vor consemna pe
seama Ministerului Agriculturii
si Domeniilor, Administratia Ex-
ploatárilor Agricole, si la finele
fiecgrei campanii sericicole se
1) Aceastà Lege s'a votat de Adu-
narea deputatilor i Senat in sedin-
Ole dela 20 Martie 1937; s'a pro-
mulgat prim Deeret regal Nr. 1.529'
din 1937 si s'a publicat in Monito-
rul Oficial, p, I, N. 74 din 30 Mar-
tie 1937. A se vedea in legaturi Le-
gea pentru proectia si ineurajarea
sericieulturii din 20 Aprilie 1924, la
pag. 760, vol. XIIIXIV; de ase-
meni Legea pentru ineurajarea seri-
eieulturei, din 20 August 1929, la
pag. 1.153, vol. XVII.
 31 Martie 1937
vor repartiza cresa,torilor de
viermi de mAtase, proportional
cu cantitatea de gogosi produse
de fiecare din ei.
Plata acestor prime se va face
de cätre organele locale ale Mi-
nisterului de Finante, pe baza
tablourilor de repartitie intoc-
mite de Regiunea sericicolA Lu-
goj.
LEGE
pentru acordarea unui termen spre a
vim la Casa Pensiilor cota de 100/n
asupra salariilor tinerilor din Corpul
P. T. T., din contlngentele : 1913, 1914,
1915, 1916, 1917 si 1918, care au rämas
mobilizati i n'au putut fi redati
Administratiei Postelor
DIN 30 MARTIE 1937 1)
1. Tinerilor din Corpul P. T.
T., grade inferioare din contin-
gentele 1913, 1914, 1915, 1916,
1917 si 1918, care Mcând servi-
ciul militar au rdmas mobilizati
la specialitäti si n'au putut fi
redati Administratiei Postelor, li
se acordä, un termen de 6 luni
dela data promulgärii si publi-
chrii prezentei legi, spre a värsa
la Casa Pensiilor, cote de 10°/o
lunar la salariul avut in mo- unui raport al inspectorului ju-
mentul plecärii in armatA, pen-
tru tot timpul rAmas in aceste
conditiuni, pentru a li se putea
calcula acest interval In anii
serviti la Stat, cu drept de pen-
siune, socotindu-se cu timpul
oublu efectuat in rAzboiu.
1) Aceastá Lege s 'a votat de Adu-
narea deputatilor i Senat in sedin-
tele dela 16 si 19 Martie 1937; s'a
promulgat prin Decret regal Nr.
1.530 din 1937, si s 'a publicat in
Monitorul Oficial, p. I, Nr. 74 din
30 Martie 1937. A se vedea Legea
genera1ä de pensiuni,. din 15 Aprilie
1925, la pag. 440, vol. XI-XII cu
mod. si Regulament de aplicare, pag.
459, acelasi vol.
www.digibuc.ro
781
2. Plata cotei de 10°/o Wm-
Casa Pensiilor se va face de fie-
care individual, pe bazA de acts,
oficiale, eliberate de Administra,
tia Postelor Române.
LEGE
pentru modificarea unor articole din
legea pentru organizarea judecätoreasck
DIN 31 MARTIE 1937 1)
Articol unic. Art. 3, 5, 7, 9,
11, 14, 18, 20, 29, 31, 32, 37, 56, 62,
63, 69, 73, 79, 80, 88, 119, 121, 122,
140, 141, 155, 163, 165, 177, 189, 197,
201, 203, 210, 217, 21, 280, 292,
296, 301, 302, 315, 318, 321 si 322-
din legea de organizare judecA-
toreascA se modificä, sau li se
adaugl noi alineate, dupä, cum
se prevede In dreptul fiecttruia,
3. Se adaugä urnititorul text:
in continuarea alineatului 2:
Anume, cel mai vechiu in grad;_
dacä se transferd ulterior la ju-
decätorie un judecaor mai ve-
chiu, ministerul va desemna pe-
judecatorul sef, pe baza unui ra-
port al inspectorului judecAto-
rese; delegatia de judecAtor-sef
se retrage de minister pe baza
decAtoresc.
5. Se adaugd urmdtorul all,
neat final:
Ministrul justitiei va puteac,
1) Aceastä Lege s'a votat de Se.
nat i Adunarea deputatilor in se-
dintele dela 18 Martie 1937; s'a
promulgat prin Decret regal Nr.
1.611 din 1937 si s'a publicat in Mo-
nitorul 0 ficial, p. I, Nr. 75 din 31
Martie 1937. A se vedea Legea pen,
tru organizarea judeatoreasch, din
14 Aprilie 1925, la pag. 56, vol. XI-
XII, cu numeroase modificari, pre-
eum §i textul integral alfiturat al
Legii de organizare judecAtoreasck
astfel cum rämâne in vigoare, dup.&
modifieärile din 31 Marti() 1937. ;
-784 31 Mart le 1937
In masura posibilitatilor buge-
tare, sa autorize pe judecatorii
ocoale rurale i mixte sá exer-
cite la primariile comunelor res-
pective, indepärtate de ocoalele
lor, atributiunile preväzute de
art. 58 din legea judecatoriilor
de ocoale.
7. Se adaugd la fine urmetto-
rul alineat:
Pe lânga fiecare tribunal de
'minori se va putea numi ca ase-
soare al judecatorului, cu vot
consultativ, cate o femee de cel
putin 30 ani, fie conducátoare de
cel putin 3 ani a unei societati de
patronaj, fie licentiatá In drept
si cu cel putin un copil legitim.
Párerea ei motivatä se va con-
semna in corpul sentintei, sub
sanctiunea pedepsei disciplinare
judec6torului. Numirea se va
face pe termen de 2 ani si In tot
acest timp asesoarea va fi
in totul cu supleantul.
9. Se adauget urmdtoarele ali-
-neate finale:
La Trilyunalul Ilfov, actuala
sectie de tutele, devine sectia
VI-a civilo-corectionalá, p6s-
trând i competenta de sectie de
tutele.
De asemenea toate sectiunile
tutele existente la celelalte
tribunale, devin sectii civilo-co-
Tectionale, pástrancl si compe-
linta de tutele.
La tribunalele cu mai multe
sectiuni, Inainte de inceperea
cgrui an judecatoresc, Ministe-
rul Justitiei va putea stabili corn-
petinta penalá exclusivá a uneia
sau mai multor sectiuni.
In cazul a cesta, afacerile odatá
repartizate la o sectiune, vor con-
tinua a se judeca la acea sec-
"tiune.
11. A/. I. Se modified pre-
cum urmeazd:
La Inceputul anului judecAto-
resc, din doi in doi ani, primul- In tot timpul cat vor indeplini
www.digibuc.ro
presedinte imparte prin tragere
la sorti pe membrii tribunalului
in diferite sectiuni, astfel ca ace-
lasi judecator B6, nu functioneze
patru ani dearândul la aceeasi
sectiune. Inceputul anului jude-
catoresc este la 1 Septernvrie al
fiecarui an, iar In anul 1937 va
fi la 15 Septemvrie.
14. Alin. I. Se modified
precum urmeazd:
La inceputul anului judecAto-
resc, la fiecare doi ani, prim-pre-
sedintele sau presedintele tribu-
nalului va delega, dupa necesi-
táti, judecätori care vor inde-
plini Insàrcinärile de judecgtor
sindic si judecator pentru tutele,
curatele, minori si fonduri do-
tale.
18. Se adaugd un alineat fi-
nal:
Judeatorii judecAtoriilor de
munch' vor putea lucra la ori-
care din sectiunile tribunalului
respectiv, la nevoie chiar peste
numärul legal de judecatori,
dup6, dispozitia luatá de prim-
presedintele tribunalului sau de
presedintele tribunalului neclivi-
zat, In vederea unei mai rapide
solutionäri a afacerilor. Dispozi-
tia alineatului precedent se a-
plicá si In acest caz.
20. La alineatul 8 se adaugd:
Ministrul justitiei va putea
dispune, In caz de lipsá de lo-
cal, ca al doilea complet s6 ju-
dece In afara de orele legale.
29. Dup6, al doilea alineat din
legea veche, se adaugá urmatoa-
rele cuvinte:
Actuala sectiune a Camerei de
acuzare din Bucuresti devine
sectia VI-a si-si pástreaza si corn-
petinta de CamerA de acuzare.
Ea va avea sase consilieri, In-
fiintându-se in acest scop trei Io-
curi de consilieri.
La alineatul IX, dispozitiunea:
 31 Martie 1937
aceastd delegatiune, consilierii
delegati nu pot lucra in Curte",
se inlocueste cu: Consilierii dele-
gatii vor putea lucra in Curte la
oricare din sectiuni, chiar peste
numdrul legal de consilieri, dupd
dispozitiunea luatd de prim-pre-
sedintele Curtii respective, in ve-
derea unei mai rapide solutio-
näri a afacerilor. Ei vor fi repar-
tizati la sectiunile Curtii odatd
cu tragerea la sorti a magistra-
Vlor in sectiuni.
Se adauget la finele articolului
urmdtorul alineat:
Cele cloud alineate finale add,u-
gate iirin prezenta lege la art. 9
se aplicd si Curtilor de Apel.
31. Alin. 2. Se modified pre-
cum urmeazd:
De aceeasi asimilare si in ace-
leasi conditiuni beneficiazd si
presedintii Curtilor de Apel, cu o
singurd sectiune, dar cu o ve-
chime de zece ani in functiune
sau cu 20 ani efectivi in Curtea
de Apel.
32. Al. I. Se modified pre-
cum urmeazd:
La inceputul anului judeedto-
resc, la fiecare doi ani, primul-
presedinte imparte, prin tragere
la sorti, pe membrii Curtii de
Apel in diferite sectiuni, astfel
ca acelasi consilier sd nu func-
neze patru ani dearândul la aee-
casi sectiune. Inceputul anului
judecdtoresc este la 1 Septem-
vrie al fiecdrui an, iar in anul
1937, va fi la 15 Septemvrie.
37. La alineatul II se adaugd:
Ministrul justit,ei va putea
dispune, in caz de lipsd de local,
ca al doilea complet sà judece in
afard de orele legale.
56, La litera a se modified pre-
rum urmeazd:
La litera a cuvintele: cel mult
2 inspectori" se inlocuese cu: cel
-mull trei inspectori, Cu obliga-
Iia de a inspecta Curti le respec-
Hamangiu, vol. XXV
www.digibuc.ro
50.
785
tive cel putin odatä pe an si cu
drept de privighere asupra tu-
turor magistratilor din circum-
scriptie".
La litera b, cel mult doi in-
spectori" se inlocuiesc cu: cel
mult trei inspectori".
La litera c cuvintele: un in-
spector" se inlocuiesc cu: cel
mult doi inspectori".
Se adaugä la fine urrniatorul
alineat:
In caz de vacantd, delegatia
de inspector judechtorese se va
da de Ministerul de Justitie din-
tr'o listä de trei magistrati pen-
tru fiecare loc, aletituitä de Cole-
giul Presedintial al Inaltei Curti
de Casatie, lucrând in majori-
tate.
Ministerul Justitiei poate re-
trage oricand delegatiile de in-
spector judecdtoresc, afarä de
delegatiile inspectorilor Curtilor
de Apel care nu se pot retrage
decât la inceputul anului jude-
cdtoresc.
62. Se modified in intregime,
precum urmeazd:
Consiliul, pentru propunerile
de numiri, in locurile de consi-
lieri si procurori la Inalta Curte
de Casatie, prim-presedinti si
presedinti de Curte de Apel, pre-
cum si pentru celelalte atribu-
tiuni legale, referitoare la aceste
locuri, se compune din:
a) Colegiul Presedintial al Inal-
tei Curti de Casatie;
b) Procurorul general al Inal-
tei Curti de Casatie;
c) Inspector II Curtilor de Apel;
d) Patru consilieri ai Inaltei
Curti de Casatie, pe timp de trei
ani, desemnati la punerea in vi-
goare a prezentei legi de Cole-
giul Pres,edintial al Inaltei Curti
de Casatie, cu majoritate de gla-
suri i apoi cooptati de Consi-
liul superior al magistraturii.
786 31 Martie 1937
Mandatul se poate
e) Ministrul justitiei.
Pentru propunerile de numiri
In locurile de consilieri la Curti le
de Apel si cele dela tribunale si
judecatorii, precum si pentru
celelalte atributiuni legale refe-
ritoare la aceste locuri, Consiliul
se compune ca si mai sus, cu
deosebirea. c. cei patru consilieri
ai Inaltei Curti de Casatie se In-
locuesc cu primii presedinti
presedintii Curti lor de Apel cu o
singurä sectiune.
63. Alineatul II se modified
precum urmeazd:
Consiliul nu va putea lua ho-
tdrIri valabile decdt cu cel putin
2/3 din numdrul membrilor pre-
zenti.
Consiliul, pentru lucrdrile re-
feritoare la locurile de consilieri
procurori la Ina lta Curte de
Casatie, prim-presedinti si pre-
sedinti de Curte de Apel, nu va
putea tine sedinte decât cu cel
putin 9 membri, iar pentru cele-
lalte lucrdri cu cel putin 12 mem-
bri.
69. Se adaugd la fine urmtl-
toarele dispozi(iuni:
Sunt sefi ierarhici cu drept de
privighere si notare:
a) Primul-presedinte si prese-
dintii Curtii de Casatie asupra
tuturor membrilor ordinului ju-
decdtoresc, cu exceptia membri-
lor parchetelor;
b) Procurorul general al Curtii
(le Casatie asupra tuturor mem-
brilor parchetelor;
c) Prim-preseclintele Curtii de
Apel sau tribunalului si prese-
dintii Curtii de Apel sau tribu-
nalului, asupra tuturor magis-
tratilor din circumscriptia res-
pectivd, cu exceptia membrilor
parchetelor;
cl) Procurorul general al Curtii
de . Apeli prim-procurorul sau
procuroruI-sef al tribunalului a-
www.digibuc.ro
supra tuturor membrilor par-
chetelor din circumscriptia res-
pectivd;
e) Judecdtorul-sef asupra tutu-
ror magistratilor dela judedito-
ria ce conduce.
73. La punctul 4 se adaugd la
fine urmdtoarea dispozitie:
De asemenea sà nu fie pus sub
acuzatie sau coniamnat clefini-
tiv la o pedeapsd, criminald sau
la o pedeapsd corectionald pen-
tru delictele corespunzdtoare pre-
vdzute de Codul penal Iiegele
Carol al II-lea.
Punctul cinci se Inlocuieste cu:
5. A avea titlul de doctor In
drept si stagiul cerut de lege pen-
tru fiecare functiune In parte.
In lipsd de cereri din partea
doctorilor In drept, se pot numb
licentiati In drept.
Punctul sase se Inlocuieste cu:
6. A cunoaste bine limba ofi-
ciald a Statului In grai si scris.
Se adaugd un nou alineat cu
vumdrul 7 in cuprinsul urmätor:
7. A fi apt pentru serviciu din
punctul de vedere al sändtätii
constatatd, sub sanctiunile pre-
vtizute In codul penal, de cdtre o
comisiune medicald instituità pe
Fang% fiecare Facultate de medi-
cinä din tard.
Comisiunea se compune din
trei medici membri ai Corpului
Didactic Universitar, desemnati
de ministrul justitiei la Incepu-
tul fiecdrui an. Comisiunea va
lucra la Facultatea de medicinä.
respectivä.
79. Se modified precum ur-
m caul:
Pentru a fi numit ajutor de ju-
decdtor se cere:
1. A Intruni conditiunile gene-
rale de admitere In magistra-
turd.
2. A avea vä.rsta de cel putin
25 si de eel mult 32 ani Impliniti.
Cererile de numire se vor a-
 31 Martie 1937
dresa cu toate actele primului-
presedinte_al Inaltei Curti de Ca-
satie.
Numirile se vor face de minis-
trul justitiei numai dintre can-
didatii cuprinsi intr'un tablou
intocmit de o cornisiune corn-
pusä din un presedinte al Inal-
tei Curti de Casatie i doi consi-
lieri ai Inaltei Curti, desemnati
la inceputul fiecärui an de Con-
suini al Inaltei
Curti.
Comisiunea va lucra cu majo-
ritate si hotärirea nu se moti-
veazä.
Comisiunea va lua In conside-
retie titlurile i notele obtinute
In Facultate de candidati, acti-
vitatea lor tiintficä, sänätatea
moralifatea lor, ea putâncl
cere informatiuni dela orice au-
toritate si putând cherna pe can-
didati inaintea sa.
Comisiunea va lucra odatä pe
an In cursul inni Ianuarie.
Tabloul intocmit este valabil
numai pentru anul care ur-
meazà:
Comisiunea II va inainta Mi-
nisterului de Justitie irnpreunä
cu cererile candidatilor i actele
anexate.
La punerea In vigoare a pre-
zentei legi, Comisiunea se va
constitui si va Intocmi In termen
de cel mult 15 zile tabloul mai
susmentionat. In acest scop, mi-
nisterul îi va inainta de Indatà
toate cererile de numire ce a in-
regi strat.
80. Se modified precum ur-
meazd:
Dupg implinirea unui an clela
numire, ajutorul de judecAtor
este obligat a se prezenta la pri-
ma sesiune a exarnenului de. ca-
pacitate prevAzut de art. 83 si
urrnAtorii.
Singura Comisiune examina-
toare este In drept a acorda o a-
www.digibuc.ro
787
mânare pentru o altà sesiune,
dar numai o singurá datä si
pentru o cauzä temeinicti.
doveditä.
Ajutorii de judecätor care nu
se vor prezenta la prima sesiune
de examen clupà implinirea anu-
lui de functiune si nu au fost
am An ati conf orm aline atului
precedent, precum i acei care
nu vor obtine media 6, se vor
pune In disponibilitate.
Ajutorii de judecätor reusiti
la examen si care n'au suferit
vreo pedeapsrt, vor avea dreptul,
In ordinea clasificärii si a vechi-
mei, de a alege locurile rämase
vacante, în termen de 15 zile de
la publicarea lor in Monitorul
Oficial; aceastä publicare este o-
bligatorie pentru minister, In
termen de 15 zile dela produce-
rea vacantei.
Nurnirea de supleant si de sub-
stitut de procuror, precum si
inaintarea ajutorilor de judecä-
tor, se vor face in viitor nurnai
dintre ajutorii de judecAtor care
au reusit la examenul de cape-
cite si care vor fi functionat efec-
tiv cel putin 6 luni la o judecä-
torie ruralä.
88. Se adaugd la fine urmd-
toarele alineate:
Ministerul este obligat a orga-
nize o sesiune a examenului de
capacitate cel putin odatä. la 3
ani.
Clasificarea dupä notele obti-
nute se va Intocmi dupä fiecare
examen inteun singur tablou,
cuprinzând i pe canclidatii care
au trecut examenul in toate se-
siunile precedente si n'au fost
Incà inaintati.
Orice candidat are dreptul de
a se prezenta a doua oarä la
examen, a doua noth obtinuta
rdmânând definitivä si proclu-
and efectele legale.
788 31 Martie 1937
119 Se adaugti la fine urmcl-
toarele alineate:
Recomanddrile Consiliului Su-
perior pentru Inaintare nu se pot
face decât dintre magistratii tre-
cuti In tabloul de Inaintare.
Tablourile de fnaintare ale ma-
gistratilor se formeaza luându-se
In considerare si notä'xile obti-
nute de magistrati.
121. Se inloucuie,ste cu textul
urmator:
A. Notarea magistratilor se va
face motivat si secret, Inchein-
du-se cu mentiunile: exceptional
de bine, foarte bine, bine, indes-
tulMor i neIndestulätor.
Notarea nedreaptk neexactá
sau superficiald constitue o gra-
vá violare a obligatiunilor pro-
fesionale si poate fi pedepsitá
chiar cu destituirea.
Magistratii vor putea trimete
spre cercetare Ministerului de
Justitie, precum si fiecáruia din
membrii Consiliului Superior al
Magistraturii, prin Ministerul
Justitiei, memorii referitoare la
situatiunca si activitatca lor.
B. Magistratii vor fi notati In
mod obligatoriu In fiecare an,
precum urmeazk
a) Cei dela judecátoriile de o-
coale, de seful judecätoriei, de se-
fii ierarhici dela tribunale si de
inspectorul respectiv, iar cei din
comunele unde functioneazá
Curti cu Jurati si de consilierul
delegat a prezida acele Curti;
b) Cei dela tribunale de sefii
ierarhici, pâng, la primul-prese-
dinte al Curtii de Apel inclusiv,
de inspectorul respectiv si de
consilierul delegat a prezida
Curtile cu Jurati;
c) Cei dela Curtile de Apel de
inspectorul respectiv si de sefii
ierarhici dela Curtea de Apel.
Notarea este facultativá pen-
tru toti ceilalti *efi ierarhici.
Fiecare notare se comunica de
www.digibuc.ro
Indatá In mod confidential ma-
gistratului respectiv, care va pu-
tea face Intâmpinárile sale prin-
tr'un memoriu ce-1 va Inainta
Inspectorului Curtii de Apel res-
pective.
Cercetarea se va putea face di-
rect de inspectorul Curtii, fie de
orice magistrat, superior In grad
magistratului care a fäcut nota-
rea, delegat In acest scop de in-
spector.
Modificarea notárii se va pu-
tea face numai de Inspectorul
Curtii de Apel.
Pan'A la modificare, notarea
Isi produce efectele legale.
Magistratii asistenti dela Inalta
Curte de Casatie, vor fi notati
obligatoriu de presedintele sec-
tiunii pe lângá cam functioneazä
si de primul presedinte, iar ma-
gistratii asistenti dela Parchetul
General al Inaltei Curti vor fi
notati obligatoriu de procurorul
general si de primul presedinte.
C. Notarea pentru aptitudinele
si cunostintele profesionale ale
magistratilor, apartine si instan-
telor care judecn In apel *i re-
curs hotarIrile lor, precum ur-
meazá:
Notarea se va face nemotivat
tn fiecare an Inainte de 1 Octom-
vrie:
a) Pentru membrii Curtilor de
Apel, de Colegiul Presedintial al
Inaltei Curti de Casatie unit cu
procurorul general si cu sase
consilieri ai Curtii, desemnati
cAte doi de fiecare sectiune, In
fiecare an In adunarea generalá
a Curtii, prin vot secret, cu ma-
joritatea membrilor prezenti;
b) Pentru membrii tribunale-
lor, de membrii comisiunii care
noteaa, pe membrii Curtilor de
Apel, conform al. a, precum si de
Colegiul Presedintial al Curtii de
Apel respective, unit cu câte doi
consilieri de ficeare sectie, de-
 31 Martie 1937
semnati In fiecare an In aduna-
rea generald a Curtii, prin vot
secret, cu majoritatea membrilor
prezenti; la Curti le cu o singurd
sectiune se vor desemna trei con-
silieri;
c) Pentru magistratii dela ju-
dectitoriile de ocoale, de membrii
comisiunii care noteazd pe
tribunalelor, conform al. b,
precum si de Colegiul Presedin-
tial al tribunalului respectiv, u-
nit cu câte doi judecAtori din acel
tribunal de fiecare sectiune, de-
semnati anual prin vot secret, cu
majoritatea membrilor prezenti,
de comisia care noteazá pe mem-
brii tribunalelor, conform al. b.
Comisiunile de notare noteazd
pe fiecare. magistrat cu majori-
tate de voturi.
Pe laugh' fiecare sectiune a
Curtilor si tribunalelor se va tine
In acest scop, dupä un formular
fntocmit de minister, un regis-
tru in care se va consemna in
dreptul numelui fiecdrui magis-
trat numdrul hotroirii date de
sectiune, prin care ea a decis In
apel sau recurs asupra cauzelor
judecate, precum si eventuala
notare nemotivatá a instantei a-
supra priceperii profesionale cu
care magistratii au judecat, in-
diferent de solutiunea data:. A-
ceasta notare este obligatorie
dacd magistratul meritá notarea
exceptional de bine sau neindes-
tuldtor;
D. Notdrile pentru tribunal si
judecdtoriile de ocoale se vor
fnainta obligatariu in fiecare an
panä la k Octomvrie, In triplu
exemplar, presedintelui sau pri-
mului-presedinte al Curtii de A-
pel respective; un exemplar va
fi inaintat pând la 15 Octomvrie
Ministerului de Justitie, unul
primului presedinte al Curtii de
Casatie, iar unul va fi retinut de
www.digibuc.ro
789
primul presedinte sau presedin-
tele Curtii de Apel.
Notdrile pentru Curtile de A-
pel se vor face in triplu exem-
plar, din care unul va fi pdstrat
de primul-presedinte sau prese-
dintele Curtii de Apel, unul de
Ministerul de Justitie si unul de
primul-presedinte al Curtii de
Casatie; trimeterea exemplarelor
se va face pand la 15 Octomvrie.
122. Se inlocuiege cu textul
urmettor:
Primul-presedinte sau prese-
dintele Curtii de Apel i primul-
presedinte al Curtii de Casatie
vor fnainta comisiunilor de reco-
mandare respective, tablourile cu
cele cloud serii de notdri ale ma-
gistratilor.
Comisiunea de recomandare de
pe lângä fiecare Curte de Apel se
compune din primul-presedinte
al Curtii sau presedintele Curtii
nedivizate, procurorul general,
inspectorii judecAtoresti si doi
membri ai Curtii, desemnati la
fiecare doi ani de Curte, in adu-
narea generald, prin vot secret,
impreund cu doi supleanti. Din
aceastä comisiune de recoman-
dare fac parte presedintii tribu-
nalelor din circumscriptie, pen-
tru recomandarea magistratilor
dela judecátoriile de ocoale.
Comisiunea de recomandare
de pe lângd Curtea de Casatie se
compune din membrii Colegiului
Presedintial al Curtii de Casatie,
procurorul general al Curtii, din
inspectorli Curtilor de Apel si din
câte trei consilieri ai Inaltei
Curti din fiecare sectiune, alesi
de Colegiul Presedintial la fie-
care doi ani.
Hotärtrile comisiunilor de re-
comandare vor fi nemotivate
se pronuntä valabil cu majorita-
tea membrilor. Comisiunile sunt
obligate a intocmi tabloul de Ina-
intare, tinând seamd de notärile
790 29 Martie 1937

obtinute de magistrati pe anul Comisiunea de recomandare

expirat. de pe lângd Inalta Curte de Ca-
Comisiunea de recomandare satie recomandä in cursul lunii
de pe lâng6 Curtea de Casatie, Noemvrie, dintre magistratii care
recomandä, dintre magistratii indeplinesc conditiile legale pe
care indeplinesc conditiile legale, acei care meritä a fi inaintati
pe acei care meritä a fi inaintati pentru gradele de prim-prese-
la Malta Curte de Casatie, la lo- dinte si presedinte de Curte de
curile de presedinti si prim-pre- Apel si acel de consilier sau pro-
sedinti ai Curtilor de Apel, pre- curor la Inalta Curte de Casatie,
clan si pe magistratii asistenti precum si pentru inaintärile ma-
ai Curtii de Casatie, peste numä- gistratilor asistenti al' Inaltei
rul legal al membrilor Tribuna- Curti, si anume:
lelor si Curtilor de Apel. 1. Pentru magistrati asistenti
Comisiunile de recomandare cel mult 9.
de pe lângd Curti le de Apel, re- 2. Pentru gradul de prim-pre-
comandä dintre magistratii care sedinte sau presedinte de Curte
indeplinesc conditiile legale, pe de Apel 12.
acei care meritä a fi inaintati in 3. Pentru gradul de procuror
orice grad pâtiä la cel de consi- sau consilier la Inalta Curte de
lir de Curte de Apel inclusiv si Casatie 10.
anume: Tabloul general de inaintare
1. Pentru gradele de prim-pre- pe grade astfel intocmit defini-
sedinte sau presedinte de tribu- tiv de comisiunea de recoman-
nal: Brasov 5, Bucuresti 15, Cer- dare de pe lâng'ä Inalta Curte,
näuti 7, Chisindu 6, Cluj 7, Con- rgmâne valabil numai pentru
stanta 4, Craiova 6, Galati 6, Iasi timpul anului urmátor si se tri-
6. Oradea 5, Tg.-Mures 4 si Timi- mete inainte de 1 Decemvrie Mi-
soara 6. nisterului Justitici, care il va
2. Pentru gradul de consilier publica mnainte de 20 Decemvrie
de Curte de Apel: Brasov 3, Bu- in Monitorul Oficial, dupá ce va
curesti 7, Cernäuti 3, Chisirau 3, fi consfintit prin decret regal.
Cluj 5, Constanta 2, Craiova 4, Dacä in cursul unui an se ivesc
Galati 3, Iasi 3, Oradea 3, Tg.- mai multe vacante decât a cin-
Mures 2 si Timisoara 4. cea parte din numärul de magis-
Tablourile astf el intocmite vor trati preväzuti in tabloul de Ina-
fi trimese in copie comisiunii de Intare pentru gradul respectiv,
recomandare de pe lângá Inalta Ministerul Justitiei va convoca
Curte de Casatie, inainte de 1 comisiunile de recomandare, a-
Noemvrie, in fiecare an. rätând numárul locurilor va-
Aceasta comisiune le va cen- cante, iar comisiunile sunt obli-
traliza pe toatá tara, având drep- gate a recomanda in conditiu-
tul a le modifica, schimbând per- nile si cu procedura arätatá mai
soanele recomandate pentru cel sus, un numár de candidati de
mult jumátate din numárul ce- cinci ori mai mare decdt numá-
lor recomandati de fiecare Curte, rul locurilor vacante.
si anume, cu magistratii de grad Recomandarea pentru un a-
egal din toatä tara, care au ob- nume grad implicá recomanda-
tinut notári mai bune deal rea pentru mice grad inferior,
cei recomandati pentru fiecare dupá ce se vor implini locurile
Curte. vacante pentru gradele respec-
www.digibuc.ro
 31 Martie 1937 791

tive cu magistratii ardtati pen- la pensiune ca si membrii Inal-

tru acel grad in tabloul de Ina- tei Curti de Casatie, presedintii
intare. si primul-presedinte al Consiliu-
Recomandarea nu se va putea lui legislativ, care au functionat
face cleat dacá magistratul a 10 ani impliniti in aceastá cali-
obtinut in total o majoritate de tate. In caz când acestia provin
notäri cu foarte bine", dacä o dintre membrii efectivi ai Inal-
pátrime din nothrile sale nu a- tei Curti de Casatie, stagiul M-
ran, neindestuldtor" si dad, cut ca membru la Inalta Curte
magistratul nu a fost pedepsit se uneste cu acel de presedinte
disciplinar in cursul anului ex- la Consiliul legislativ, chiar dacd
pirat. Recomandarea este obliga- a existat o intrerupere.
torie, peste numárul de magis- Prim-presedintele si presedin-
trati ardtati mai sus, pentru acei tii Consiliului legislativ nu au
care au obtinut in cursul ultimi- dreptul la gradatii.
lor doi ani o majoritate de no- 141. Se modified precum un-
tdri cu exceptional de bine". meazd:
140. Alin. III a/ art. 140, ar- Ministerul este obligat in li-
ticol modificat prin decretul re- mitele posibilitätilor bugetare a
gal Nr. 2.542 din 19 Noemvrie acorda Casei Magistratilor a-
1936, se modified precum ur- jutoare pentru asistenta medi-
m'eazd: caid a magistratilor si ajutoare
Aceeasi este limita de vârstä bdnesti in caz de boalä.
pentru presedintii de Curte de Când din cauza unei infirmi-
Apel cu o singurd, sectiune, cu táti boli grave si permanente
10 ani in aceastä functiune sau sau a sldbirii facultätilor min-
cu 20 ani efectivi in Curtea de tale, un magistrat nu-si mai
Ap el. poate indeplini in mod normal
La finele articolului se adau- functiunea sa, el va fi dispen-
gd urmdtoarele alineate: sat de serviciu prin decret re-
Primii presedinti ai Curtilor gal, in urma constatdrilor fá-
de Apel, care au functionat e- cute, potrivit dispozitiunilor ce
fectiv in acest grad timp de cel urmeazd.
putin 10 ani impliniti, precum Sefii ierarhici i inspectorii
acei care au functionat efe.c- judecätoresti sunt obligati, sub
tiv in acest grad 5 ani si vor a- sanctiunea disciplinard pentru
vea in momentul retragerii o o gravä violare a obligatiunilor
vechime in magistraturd de 30 lor, de a raporta Ministerului
de ani, vor avea dreptul la o Justitiei afectiunile de care stiu
pensiune egald cu salariul actual cd sunt atinsi magistratii de
intreg primitor al membrilor sub supravegherea lor, intru cât
Inaltei Curti de Casatie, MIA pot provoca contagiuni in cursul
sporuri si indemnitdti. functiunii, sau aduc scäderea fa-
Ace lasi drept Il vor avea si cultdtilor mintale, f Acându-i
presedintii Curtilor de Apel cu napti serviciului normal.
singurd sectiune, care au 10 ani Orice magistrat este obligat,
in aceastä functiune sau o ve- sub aceeasi sanctiune, a raporta
chime de 30 de ani in magistra- sefului säu ierarhic si ministe-
turd. si 5 ani in functiunea de rului, in cazul când ar suferi
presedinte la iesirea la pensie. de o asemenea afectiune, ane-
Se bucurd de aceleasi drepturi xând un memoriu amdnuntit in-

www.digibuc.ro
792 31 Martie 1937

tocmit, sub rdspunclerea legii pe- 155, cilin. 2. Se modified

nale, de medicul lui curant. precum urmeazd:
Ministerul va sezisa de ur- Portul costurnului, astf el cum
gentä Comisiunea disciplinarä este reglernentat prin decretul
respectivä, care va numi o co- dela 21 Iunie 1869, este oblige-
misiune medicalä, compusä din toriu In sedintele i in adunä-
membrii Corpului didactic uni- rile generale ale Curtilor, tri-
versitar si din care cel putin bunalelor si judecatorillor. Pen-
un membru va fi specialist in tru judecátorii, portul costumu-
boli nervoase sau psihice. Co- lui este obligatoriu cu incepera
dela 15 Septemvrie 1937.
misiunea va putea chema pe ma-
gistrat spre a-1 examina si va dePentru membrii Inaltei Curti
Casatie i Justitie, portut
putea delega pe unul din mem- costumului le este exclusiv re-
brii säi sau pe un profesor uni- zervat, membrii Curtii Superi-
versitar pentru examinarea la oare Administrative, neavâncl in
domiciliu. La examen poate a- niciun caz dreptul sä-1 poarte.
sista si medicul curant al ma- 163. Se adaugd la ineeput ur-
gistratului. mdtoarele alineate:
In urma raportului scris i a- Judecraorii au indatorirea,
mänuntit al Comisiunii medi- sub sanctiunea disciplinarä, sä
cale, Comisiunea cearà din oficiu pärtilor neasis-
disciplinarä,
chernând, dacá e nevoie, Main- tate de avocati, lrunuririle nece-
tea sa si pe membrii Comisiu- sare si sá ordone másurile pro-
nii medicale, pentru lámuriri batorii menite sá ajute solutio-
complimentare, va decide, dad., narea pricinilor, fiirá a se pu-
e cazul, ca magistratul sä fie tea ardona probele clela care
pärtile sunt decäzute conform
pus in concediu pe timp de ma- legilor
ximum un an, sau dacä trebue de procedurä.
Ei sunt
dispensat de serviciu in mod disciplinark obligati, sub pedeapsä,
definitiv, tinând searnä de dis- netemeinice, sá refuze arnânári
motivând refuzul
tinctiunile preväzute in legea in corpul jurnalului dat de in-
generall de pensiuni, in favoa- stantii.
rea celor pusi in retragere pen- Presedintele va putea fixa,.
tru ininte de inceperea desbaterilor
Dacá magistratul refuzá, färä orale, durata lor in raport ca
justificare serioasá, de a se complexitatea pricinii, fixând in
prezenta inaintea Comisiunii mäsura trebuintelor un timp e-
medicale, sau a se lase exami- gal de desvoltare pentru fiecare
nat, Comisiunea disciplinará e parte.
obligatä a-1 pune in disponibili- Se adauga la fine urmätorul
Late. alineat:
Dacá magistratul nu se pre- In caz de moarte, de incetarea.
zintä inaintea Cornisiunii dis- functiunii judeciitoresti si de
ciplinare, aceasta va putea de- concediu al unui magistrat care
cide in lipsa sa. a luat parte la solutionarea
Hotdrirea definitivä a Comi- unei afaceri, precum si in orice-
siunii disciplinare este opoza- imprejurare care D. pune in ini-
bilá Casei Generale de Pensiuni posibilitate de a semna hotári-
si pe baza ei se va pronunta de- rea pronuntatil, va fi semnatd.
cizia de stabilirea drepturilor la in locul lui de presedintele com-
pensiune. pletului de judecatá.

www.digibuc.ro
 31 Martie 1937
165. Se adauga la fine urma-
toarele alineate:
Hotáririle redactate de fiecare
magistrat se vor mentiona in-
tr'un registru special tinut de
instant:6..
In procesele de o deosebitti im-
portantd, cum si in cele referi-
toare la ordinea publicá i si-
guranta Statului, prim-presedin-
tii i presedintii Curtilor i tri-
bunalelor, ca i judecátorit sefi
la judecátorii, au obligatia de
a intra in completul de jude-
catá.
177. Se adaugd la inceputul
articolului, urmdtorul alineat:
Daca." comisiunea disciplinard
sezisatá de minister sau direct
de presedintele sau primul-pre-
sedinte al tribunalului sau Curti-
lor respective, ca sef ierarhic,
constaa incapacitatea unui ma-
gistrat, acesta se va dispensa de
serviciu prin clecret regal.
189. Se adaugd la fine urmd-
toarele doud alineate:
Presedintele completului care
a judecat la Inalta Curte de Ca-
satie o cerere da stramutare
pentru legitimä suspiciune, are
obligatiunea de a aduce la cu-
nostinta Ministerului Justitiei si
a prirn-presedintelui sau prese-
dintelui Curtii de Apel respec-
tive, imprejurdrile exceptionale
de naturd a influenta notarea
magistratilor.
Aceeasi obligatiune o au toti
presedintii completelor de jude-
can., care judea In apel sau re-
curs.
197. Se modified precum ur-
meazd:
La alin. 1, cuvintele: pentru ju-
decatea membrilor acelei Curti,
ai Curtilor de Apel, presedintii
si prim-presedintii tribunalelor",
se inlocuesc cu: pentru judeca-
rea magistratilor dela consilie-
rit Curtilor de Apel inclusiv in
sus, indiferent de grad".
www.digibuc.ro
793
La ann, a, b i c, cuvintelaz
trast la sorti in ziva fixatá pen-
tru judecatd", se inlocuesc pre,
cum urmeazd:
La alin. a:
din fiecare sectiune clesem-
nati de sectiunile unite ale Curtii
de Casatie la inceputul fiecárut
an judecätoresc".
La alin. b:
dela sectiunile care nu sunt
prezidate de presedintele pus sub.
acuzat:une disciplinard, desem-
nati ca la alin. a".
La alin. c:
desemnati de colegiul prese,
dintial al Curtii de Casatie
inceputul fiecdrui an judecáto
resc".
La alin. c se .suprimá cuvin,
tele: precum i pentru prim-.
presedintii si presedintii de tri,
bunale.
Alineatul ultim se supriml.
(,.Aceea0 comisiune"...).
201. La alin. 1, dupd cuvin-
tele din cuprinsul circumscrip.
tiunii unei Curti de Apel", se a-
daugd: a presedintilor i primi.
lor presedinti de tribunale, indi-
ferent de grad"; iar cuvintele:
trasi la sorti In ziva judecAtii",
se inlocuese cu: clesemnati ca,
la art. 197, lit. c".
Alin. 3, se suprimä.
203. Se adaugd la fine urmet-
toarele atimeate:
Cercetarea, ca i judecarea a-
baterilor disciplinare, se poate.
intinde i asupra altor fapte de-
cat acele pentru care cercetarea
sau judecarea a inceput.
Rapoartele pot cuprinde de-
claratii chiar nesemnate; magis-
tratii anchetori vor aräta moti-
vat dac5, faptele denuntate sunt
intemeiate.
La cercetarile, ca si la judeca-
tile disciplinare, orice persoaná
poate fi ascultatá sub prestare-
de jurämânt, mitându-se emite-
mandate de aducere contra ce,
lor care lipsesc.
-794 31 Martie 1937
210. Primul alineat se inlo-
cueste cu urmdtoarele patru a-
lineate:
Hotä'xirile disciplinare pot pre-
vedea mutarea magistratilor, ori-
are ar fi pedeapsa.
Ele pot prevedea mutarea.
cazul and magistratul are in rea credintrt punerea in dispo-
localitate rude apropiate, a a- nibilitate sau destituirea. Cand
ror influentâ s'ar constata pedeapsa pronuntatá este pune-
prejudiciazd reputatiunea ma-
gistratului.
HotAririle definitive ale comi-
iunilor disciplinare se executä
de indata" prin ingrijirea Minis-
terului Justitiei, chiar inainte de
fi motivate.
Ministrul justitiei poate, cu a-
vizul conform al Colegiului Pre-
-sedintial al Inaltei Curti de Ca-
satie, sa' suspende din functiune
pe magistratul deferit comisiu-
nilor disciplinare.
Se adaugá la fine urmätorul
alineat:
Existenta faptelor constatate
prin hotáririle definitive disci-
plinare nu mai poate fi puse in
discutiune inteo eventualá ac-
tiune in contencios.
217, alin. 2. Se modified in
modul urmdtor:
Vacantele mari sunt de dou'a"
luni, anume: cu incepere dela
15 Julie In anul 1937, lax apoi cu
incepere dela 1 Iulie.
221, litera b, de sub A, se re-
dacteaza astfel:
b) La tribunalele cu 2-4 sec-
tiuni inclusiv, de un presedinte
si doi judecgtori.
Iar litera c, de sub A, se re-
dacteazd astfel:
c) La tribunalele cu cel putin
sectiuni, de 2 presedinti si 4
judeatori de sedintd.
280. Se adaugd la fine urmet-
torul alineat:
Prim-presedintele sau prese-
dintele tribunalului sau Curtii
de Apel, care va constata ama-
narea unui proces sau anularea
Vreunui act procedural pentru
www.digibuc.ro
un viciu imputabil functionari-
lor sau agentilor judecatoresti,
este obligat, sub pedeapsä disci-
plinard, a prommta contra lor,
dupá ce-i va fi ascultat, in caz
de neglijentd, mustrarea cu pier-
derea salariului, iar in caz de
rea in disponibilitate sau desti-
tuirea, cel pedepsit are dreptul
de apel in termen de 10 zile dela
comunicare la completul instan-
tei imediat superioare.
292. Se adaugd la fine urma-
torul alineat:
Controlul contabilitatii si ges-
tiunilor se va face prin organele
Ministerului de Finante, con-
form unui regulament special.
296. Se adaugd intre alinea-
tul I si alineatul II, urmdtorul
alineat:
Se infiinteaa ate un loc nou
de procuror pe lâng6 Curtile de
Apel din Constanta, Craiova,
Cluj, Iasi, Oradea si Timisoara,
un loc nou de consilier pe langa
Curtea de Apel din Constanta,
precum si un loc de ajutor de
judecdtor la Judecátoria mixt6.
Piatra-Neamt.
In afará de judecgtoriile exis-
tente, la caz de necesitate, con-
statatä de Ministerul de Justi-
tie, se vor putea infiinta noi ju-
decätorii, printr'un jurnal al
Consiliului de Ministri, prin care
se va stabili resedinta si circum-
scriptia, dacd judetul respectiv
se obliga a subveni la toate chel-
tuielile de personal si material
necesare functiondrii unei ase-
menea judec5toriii.
In acest caz, prefectura jude-
tului va inscrie in bugetul sau
si vársa Ministerului de Justi-
tie, odatä cu cererea de infiin-
tare a judecAtoriei, suma nece-
sera pe un an, care va fi fixatä
de Ministerul de Justitie.
Pentru anii urmatori aceastá
 31 Martie 1937
cheltuiala fiMd considerata obli-
gatorie, in sensul legii adminis-
trative, judetul va prevedea in
bugetul sau sumele necesare,
fixate anual de Ministerul de
Justitie, pâna când acestei chel-
tuieli vor putea fi trecute in bu-
getul ministerului.
Sumele vor fi vársate anual
ministerului, inainte de incepe-
rea exercitiului bugetar.
In cazul câncl se omite a se
trece in bugetul judetului a-
ceasta sumä, Ministerul de In-
terne la cererea Ministerului de
Justitie, este obligat a o preve-
dea din oficiu in bugetul jude-
tului respectiv.
In cazul câncl aceste sume nu
vor fi achitate, in termen util,
ele vor fi retinute de adminis-
tratia financiard a judetului
respectiv, la cererea Ministeru-
lui de Justitie, din orice sume
s'ar datora judetului.
301. Se adugd la fine urmd-
torul alineat:
Sectiile care indeplinesc func-
tiunea de notariat la tribunale
sunt obligate, sub raspunderea
directa a sefului grefei, de a
tinea dosarele pentru fiecare
din imobilele situate in circurn-
scriptia tribunalului respectiv,
inscriind toate mutatiunile si
sarcinile imobiliare, conform
unui regulament special intoc-
mit de Ministerul Justitiei.
302. Se adugd la fine urmd-
toarele alineate:
Conditunile de capacitate, de
numire si de functionare al ex-
pertilor si traducátorilor se vor
stabili printr'un regulament spe-
cial.
Conservatorii, administratorii
§i sechestrii se vor numi dintre
avocatii definitivi, dupg o lista
propusa de baroul respectiv, fära,
ca aceeasi persoana sá poata
avea mai multe insärcindri si
f drä a putea functiona mai mult
de 5 ani. Tribunalele vor tine
www.digibuc.ro
795
un registru cu aratarea acestor
insarcindri.
315. Se adaugd la inceput ur-
mdtoarele alineate:
Pâna la data de 1 Ianuarie
1938, numirile, transferarile
inaintärile in magistraturd se
vor face fárá ca in prealabil sá
se noteze magistratii, conform
prezentei legi si Mrä sa se in-
tocmeasca tabloul de inaintare.
Intru cat desemnarile magis-
tratilor sau medicilor in comi-
siunile prevazute de art. 56, 62,
73, alin. final; art. 121, lit. c,
art. 122, alin. 2 si 3 din prezenta
lege se vor face la inceputul a-
nului judecatoresc, iar terme-
nele vor curge dela aceasta data,
toate acele desemndri la pune-
rea in vigoare a prezentei legi
se vor face in cel mult 15 zile
dela aceasta data, iar termenele
de functionare se prelungese
pentru prima perioadá cu o du-
rata egala cu timpul scurs dela
data desemnarii pang la 1 Sep-
temvrie 1937. Formarea sectiuni-
lor la Curti si Tribunale cu mai
multe sectiuni, potrivit prezentei
legi, se va face pentru prima
oard la 1 Septemvrie 1938.
Magistratii si functionarii, care
nu cunosc bine limba oficiald a
Statului in graiu si scris, pot fi
oricând trimesi in judecata Co-
misiunilor desciplinare spre a fi
pusi in retragere.
Se adaugd la fine urmátorul
alineat:
Actualii supelanti, substituti si
ajutori de judecatori, ramân sub
regimul legal azi in vigoare.
La note egale are prioritate
vechimea, iar la aceeasi vechime-
are prioritate titlul academic.
Vechimea ceruta de art, 100 se
socoteste Implinitá dupä 4 ani
de când s'a validat examenul de
capacitate.
318. Se adaugd la fine urmd-
torul alineat:
Alocatiunile bugetare preva-
796 31 Martie 1937
zute pentru acoperirea drepturi-
lor magistratilor deplasati, con-
form legii de organizare judeed-
toreascd, vor fi ordonantate ca
acont Ministerului de Justitie,
pentru ca acesta sd pund din-
ainte la dispozitia magistratilor
sumele necesare deplasárilor ce
au de efectuat.
Sumele astfel primite vor fi
justificate cu acte incheiate po-
trivit legii contabilitätii publice,
de indatä ce insárcindrile res-
pective au fost indeplinite.
Art. 4, alin. 4, din legea pen-
tru acordarea de gradatii, pro-
mulgatá prin decretul Nr. 652
din 1936 si publicatd in Moni-
torul Oficial Nr. 80 din 4 Aprilie
1936, se modified precum ur-
meazd:
Din punct de vedere al gra-
datiilor se socoteste drept unul
singur gradul de prim-presedinte
de tribunal cu acel de presedinte
de tribunal ori prim-procuror si
tot astfel gradul de presedinte bloul de inaintare pe anul care
de Curte de Apel si procuror ge- urmeazd.
neral cu cel de consilier ori pro-
curor de Curte de Apel, precum
acela de judecAtor sau pro-
curor cu gradul de presedinte
pe loc cu acel de presedinte,
prim-presedinte sau prim-procu-
ror efectiv, si acela de consilier
pe loc cu acela de consilier efec-
tiv sau procuror de Curte, cu-
mulându-se vechimea din aceste
grade pentru calculul stagiilor
necesare acorddrii gradatiei; la
niciun alt grad vechimea nu se
poate cumula cu vechimea avutá
in gradul inferior.
Art. 13, I, Nr. 2, alin. 2 din
aceeasi lege, se modified precum
urmeazd:
Termenul pentru calculul ce-
lei de a treia gradatie cuvenitä
celor din categoriile Nr. 1 si Nr.
2, va curge dela data inaintárii
pe loc.
www.digibuc.ro
Art. 13, II, Nr. 9, alin. 2 se mo-
dified precum urmeazil:
Membrii Curti lor de Apel, care
la data de 4 Aprilie 1936 au im-
plinit vechimea de 6 ani, vor
primi cu incepere dela 1 Aprilie
1937, un spor de 20% din sala-
riul de bazá bugetar. Pând.
atunci vor primi gradatia ce li
s'a acordat la 1 Julie 1936. Ter-
menul pentru a doua gradatie
curge dela 1 Iu lie 1936, iar gra-
datia va fi diferenta intre suma
ce primeste drept spor si suma
reprezentând cele cloud gradatii
fixate de lege.
321. Se adaugd la fine urmd-
torul alineat:
Ministerul Justitiei, prin Di-
rectia personalului, este obligat
a organiza in fiecare an, publi-
carea la 1 Ianuarie a unui anuar
cu statele de serviciu ale magis-
tratilor, pe grade, vechime, in-
stante si in ordinea alfabeticáz
acest anuar ve cuprinde si ta-
322. Se inlocue$te cu textut
urmdtor:
Toate dispozitiunile confrere
legii de fatii se abrogd.
LEGE
pentru organizarea judecitoreasci
DIN 26 IUNIE 1924 1)
ea toate modificarile pand la 31
Martie 1937 *)
PARTEA I
Organele puterii judeditore§ti
TITLUL I
Dispozitiuni generale
1. Organele puterii judedito-
resti sunt:
Judeedtoriile;
*) Articolele insemnate cu * sunt-
cele modificate prin legea publicatel
in Monitorul Oficial Nr. 75 din 31
Martie 1987.
1) Legea pentru organizarea judo-
 31 Martle 1937
Tribunalele;
Curti le de apel;
Curti le cu jurati, si
Inalta Curte de Casatie i jus-
title.
Juridictiunea pentru infrac-
tiunile comise de militari este
.organizatá prin deosebitg lege.
2. Hotaririle organelor pute-
ru se pronuntä in
ocitoreasod a fost promulgatä ca de-
igretul regal Nr. 2.110 din 25 Iunie
1924 si publicatä in Monitorul Oficial
Nr. 136 din 26 Iunie 1924; a fost
ompletatä prin legile promulgate cu
.decretele regale: Nr. 3.910 din 23
Noemvrie 1924, publicat in Monito-
rul Oficial Nr. 3 din 4 Ianuarie 1925;
Nr. 1.207 din 13 Aprilie 1925, publi-
cat in Monitorul Oficial Nr. 84 din
14 Aprilie 1925; Nr. 1.743 din 29
Mai 1925, publicat in Monitorul Ofi-
ial 116 din 30 Mai 1925; Nr.
3.413 din 27 Noemvrie 1925, publicat
In Monitorul Ofieial Nr. 263 din 28
Noemvrie 1925; Nr. 2.713 din 18 De-
cemvrie 1925, publicat In Monitorul
Oficial Nr. 281 din 19 Decemvrie
1925; Nr. 1.077 din 16 Martie 1926,
publicat In Monitorul Oficial Nr. 63
din 17 Martie 1926; Nr. 1.078 din
16 Martie 1926, publicat In Monitorul
Oficial Nr. 63 din 17 Martie 1926;
Nr. 4.159 din 29 Decemvrie 1926, pu-
blicat in Monitorul Oficial Nr. 291
din 31 Decemvrie 1926; Nr. 607 din
2 Martie 1928, publicat in Monitorul
Oficial Nr. 51 din 4 Martie 1928.
Publicam aid textul legii en nume-
rotatia data articolelor In editia ofi-
cialä a Ministerului de Jnstitie din
1928, i ou toate modificdrile aduse
pdnit la / Aprilie 1937, prin legie
ce au urmat, promulgate eu decretele:
Nr. 3.249 din 31 Decemvrie 1928, pu-
blicat in Monitorul Oficial Nr. 1 din
1 Ianuarie 1929; Nr. 3.250 din 31
Deeemvrie 1928, publicat In Monito-
rul Oficial Nr. 1 din 1 Ianuarie 1929;
Nr. 798 din 14 Martie 1929, publi-
cat In Monitorul Oficial Nr. 62 din
16 Martie 1929; Nr. 2.295 din 13 Iu.-
lie 1929, publicat in Monitorul Ofi-
www.digibuc.ro
797
numele legit si se executä In
numele Regelui.
Când legi speciale nu stator-
nicesc anume instante de re-
curs, deciziunile Curtilor de a-
pel si ale Curtilor cu jurati,
precum si sentintele tribunale-
lor ordinare date ca instante de
apel, sentintele jurisdictiunilor
speciale si acele ale tribunalelor
cial Nr. 153 din 14 Inlie 1929; Nr.
4.365 din 28 Decemvrie 1929, publi-
cat in Monitorul Oficial Nr. 3 din 3
Ianuarie 1930; Nr. 4.371 din 28 De-
cemvrie 1929, publicat In Monitorul
Oficial Nr. 4 din 4 Ianuarie 1930;
Nr. 2.138 dim 10 Iunie .1930, publi-
cat in Monitorul Oficial Nr. 127 din
12 Iunie 1930; Nr. 2.326 din 25 Iu-
nie 1930, publieat in Monitorul Ofi-
dial Nr. 139 din 26 Tunic 1930; Nr.
4.251 din 30 Decemvrie 1930, publi-
cat in Monitorul Oficial Nr. 1 din 1
lanuarie 1931; Nr. 665 din 10 Mar-
tie 1931, publieat in Monitorul Ofi-
cial Nr. 59 din 12 Martie 1931; Nr.
682 din 13 Martie 1931, publicat in
Monitorul Oficial Nr. 60 din 13 Mar-
tie 1931; Nr. 1.134 din 2 Aprilie
1931, publicat in Monitorul Oficial
Nr. 79 din 4 Aprilie 1931; Nr. 2.706
din 24 Iulie 1931, publicat in Moni-
torul Ofieial Nr. 170 din 25 Ellie
1931; Nr. 4.252 din 23 Decemvrie
1931, publieat in Monitorul Oficial
Nr. 301 din 28 Decemvrie 1931; Nr.
2.645 din 2 Septemvrie 1932, publieat
In Monitorul Ofieial Nr. 206 din 3
Septemvrie 1932; Nr. 3.014 din 17
Octomvrie 1932, publieat in Monito-
rul Oficial Nr. 244 din 18 Octomvrie
1932; Nr. 3.029 din 18 Octomvrie
1932, publicat in Monitorul Oficial
Nr. 247 din 21 Oetomvrie 1932; Nr.
519 din 2 Martie 1933, publicat in
Monitorul Oficial Nr. 52 din 3 Mar-
tie 1933; Nr. 931 din 5 Aprilie 1933
publicat In Monitorul Oficial Nr.
din 7 Aprilie 1933; Nr. 555 din 7
Martie 1934, public:at in Monitorul.
Oficial Nr. 56 din 8 Martie 1934;
Nr. 1.925 din 2 Iulie 1934, publicat
In Monitorul Oficial Nr. 150 din 3
798 31 Martie 1937
militare, in cazurile si modul
stabilit de lege, vor fi pronun-
tate cu recurs la Inalta Curte
de Casatie si Justitie.
Recursurile contra deciziuni-
lor comisiunilor de apel In ma-
terie fiscalk precum si in ma te-
rie de contraventiuni la legile
fiscale, la legile monopolurilor
Statului si la legea de urmArire
se vor judeca de Curtea de apel
respectivä, afarA de recursurile
care prin aceste legi sau alte
legi fiscale sunt date In compe-
tinta altor instante.
Tot Curti le de apel vor jucleca
si recursurile in materie electo-
ran..
La Curti le cu mai multe sec-
tiuni aceste recursu-ri se vor re-
partiza in mod egal intre ele.
In caz de contrarietate intre
deciziunile sectiunilor aceleeasi
Curtii sau ale mai multor Curti
In materie fiscalà, procurorul
general de pe lângA Inalta Curte
de casatiune va avea singur
dreptul de a deduce chestiunea
de principiu inaintea Curtii de
casatiune, sectiuni-unite, spre
a stabili unitatea de interpre-
tare a legii.
Aceastä interpretare devine o
bligatorie pentru toate instan-
tele si ea nu poate avea nicio in-
Iu lie 1934; Nr. 878 din 9 Aprilie
1935, publicat In Monitorul Oficial
Nr. 79 din 3 Aprilie 1935 EA Nr. 654
din 3 Martie 1936, publicat in Moni-
torul Oficial Nr. 77 din 1 Aprilie
1936; decretul-lege Nr. 2.452 din 11
Noemvrie 1936, ratificat modificat
prin. legea de ratificare din 26 Ia-
nuarie 1936; fi legea modificatoare
promulgatd cu decretul regal Nr.
1.611 din 30 Martie 1937 fi publicatii
in Monitorul Oficial Nr. 75 din 81
Martie 18.37.
Aceastä edifie cuprinde deci, tex-
tul in vigoare astai.
Modifiarile aduse prin legea din
31 Martie 1937, aunt cele reproduse
In text In cursive.
www.digibuc.ro
fluentà asupra deciziunilor care
au provocat-o.
Cártile de judecatä pronun-
tate de judecbitorii in ultimA in-
santA sunt supuse recursului la
tribunal,
TITLUL II
Compunerea i functionarea organelor
puterii judecitore§ti
CAPITOLUL I
Judecätoriile
* 3. Tudecátoriile sunt urbane,
rurale sau mixte, dupà caracte-
rul comunelor care compun cir-
cumscriptiile lor.
Personalul fiearei judecAto-
rii se compune din unul sau
mai multi judecAtori, ajutori de
judecAtori, grefieri ì numärul
de impiegati prevazuti in buge-
tul Ministerului de Justitie; la
judecátoriile cu mai multi ju-
decAtori, unul dintre ei va fi de-
legat de Ministerul Justitiei, ju-
decAtor-sef, anume cel mai ve-
chiu in grad; dacel se transferd
ulterior la judecettorie un jude-
cdtor mai vechiu, ministerul va
desemna pe judecatorul-sef pe
baza unui raport al inspectoru-
lui judecatoresc; dele g atia de
judecettor-sef se retrage de mi-
nister pe baza unui raport al
inspectorului judectitorese.
La judecAtoriile cu serviciu
de cArti funciare va functiona
un conducAtor al acestor cArti.
NumArul i re*edintele jude-
cbtoriilor se stabilesc in tabloul
anexat la lege, iar circumscrip-
tille lor se determing de Minis-
terul Justitiei, cu aprobarea
Consiliului de Ministri, prin de-
cret regal.
4. La judeatoriile cu mai
multi judechtori, judecAtorullef
imparte lucrárile intre el si cei-
lalti judecAtori i ajutori.
Ajutorul de judecAtor, cu
dreptul de a judeca, inclepline-
*te toate atributiunile judecAto-
 31 Martle 1937
rului, in caz de lipsd sau im-
piedecarea acestuia.
Dupd necesitdtile serviciului,
doi sau mai multi judecätori,
sau ajutori de judecdori, cu
dreptul de a judeca la aceeasi
judecätorie, in aceeasi zi, vor
putea tine sedintà concomitent
sau succesiv.
In caz de lipsä sau de im-
piedecare justificatd simultanä
a judecdtorului si a ajutorului
&du, precum si in caz de lipsä,
a unui juclecdtor, având un a.
jutor fdrd drept de a judeca,
presedintele tribunalului,
circumscriptia cdruia cade ju-
deatoria, va delega, pentru a-i
inlocui, pe un judecdtor dela o
altd judecAtorie, pe unul din ju-
decdtorii tribunalului, ori pe un
ajutor de judecator sau suple-
ant cu drept de a judeca. In a-
fard de aceste cazuri nu se pot
da delegatiuni.
* 5. Judecata se face la rese-
dinta judecätoriei, dupa corn-
petinta statornicitä In legile, or-
donantele i decretele In vi-
goare in circumscriptia judecd-
toriei respective.
Ministrul justitiei va putea,
In mdsura posibilitdtilor buge-
tare, sd autorize _pe judecdtorii
de ocoale rurale mixte sd e-
xercite la primdriile comunelor
respective, indepdrtate de ocoa-
lele lor, atributiunile prevdzute
de art. 58 din legea judecdtorii-
lor de ocoale.
6. Procurarea localurilor ne-
cesare judecdtoriilor rurale si
cheltuielile de mobilier, intreti-
nere, incdlzit si iluminat sunt in
sarcin a judetului.
Pentru juclecätoriile. urbane,
localurile si cheltuielile de mo-
biller, intretinere, înctulzit i lu-
minat sunt in sarcina comune-
lor de resedintä. Pentru judecd-
toriile mixte toate aceste cheltu-
ieli se vor impdrti intre judet
comunä.
www.digibuc.ro
799,
Câncl imobilul in care e in-
stalatd judecdtoria e proprieta-
tea Statului, comunele sau ju-
detele vor avea in sarcina lor
celelalte cheltuieli.
Se va &jute, ca localurile de-
judecdtorii ce se vor clädi sau
Inchiria dupd promulgarea le--
gii de fatä sä, cuprincld si Incä-
perile necesare pentru locuinta
judecdtorului, a ajutorului de
judecdtor si a grefierului.
CAPITOLUL H
Tribunalele
in § 1. Compunerea si functiona-
rea tribunalelor
* 7. In fiecare capitald de ju
det va functiona un tribunal.
In judetul Severin functio,
neazd, pând la noi dispozitiuni,
cloud tribunale: Lugoj si Caran-
sebes.
Tribunalul Oravita se va nu,
mi Caras si va avea cloud sec-
tiuni. Tribunalul Caransebes
va avea o singurd sectiune. Tri-
bunalul Timisoara se va numi
Timis-Torontal.
Circumscriptia fiecdrui tribu-
nal v a cuprinde circumscrip-
tiile judecatoriilor din tablout
anexat la lege.
Tribunalele se compun din
una sau mai multe sectiuni,
dupd cum se aratd in tabloul a-
nexat la lege, si fiecare sectiune,
va avea un presedinte, cel pu-
tin doi judecdtori de sedintä,
unul sau doi supleanti, unul
sau mai grefieri, ajutori
de grefieri si impiegati stabiliti
prin bugetul Ministerului de,
Justitie.
Pe Iângd numärul de ma-
gistrati de mai sus, fiecare tri--
bunal va avea numdrul sufi-
dent de judecdtori pentru inde-
plinirea clelegatiunilor de jude-
cätor de instructie, judecdtor-,
sindic, judecdtor pentru concor-
date si judecdtor pentru tutele.
La tribunalele cu mai multi
 SOO 31 Martie 1937
judecgtori delegati pentru ad-
ininistrarea tutelelor, fonduri-
Tor dotale si curatelelor, acestia
vor forma o sectie speciald care
va fi prezidatg de judecgtorul-
delegat cel mai vechiu in grad
care va avea, dupg trebuinti,
grefier sau un ajutor de gre-
fier si numärul necesar de im-
piegati.
La tribunalele cu doug sau
Mai multe sectiuni se va putea
humi dupg necesitate si un ad-
ministrator-contabil, care va a-
'vea atributiunile administrative
de contabilitate ce se vor
prin regulament.
La tribunalele nedivizate a-
ceste atributiuni se vor exercita
de grefier.
In caz de scgdere a lucrgrilor
'sau in interesul unificdrii orga-
tiizgrii júdecgtoresti, Ministerul
-Justitie va putea reduce, cu a-
Vizul Consiliului superior al
magistraturii locurile vacante
sau ocupate de judecgtorii pro-
Vizorii.
Pe ldnget fiecare tribunal de
minori se va putea vumi ca ase-
soare a judecdtorului, cu vot
-consultativ, cdte o femeie de cel
pufin 30 ani, tie conducettoare
de cel pufin 3 ani a unei socie-
MO de patronaj, fie licenfiatet
in drept si cu cel pufin un copil
tegitim. Pdrerea. ei motivatd se
consemna in corpul sentinfei,
sub sancfiunea pedepsei disci-
plinare a judecdtorului. Numi-
rea se va face pe termen de 2
ani $i in tot acest timp asesoa-
Tea va fi asimilatd in totul cu
-supleantul.
8. Unul din presedinti, la
tribunalele cu mai multe sec-
Vuni, are gradul i atributiunile
-de prim-presedinte.
Prim-presedintele tribunalului
Ilfov nu va fi i presedintele ti-
tular al unei sectiuni; el va pu-
tea prezida când va crede de cu-
'viintd, sau când serviciul cere,
www.digibuc.ro
oricare din sectiunile tribunalu-
lui.
* 9. Competenta fiecgrui tri-
bunal se determing de legile,
ordonantele si decretele in vi-
goare In circumscriptia lui.
Tribunalele nedivizate judecg
toate afacerile ce le runt defe-
rite. La tribunalele divizate a-
facerile se vor repartiza intre
sectiuni, conform legii de fatg
si regulamentului ei de aplica-
tiune.
La Tribunalul Ilf ov, actuala
sectie de tutele devine sectia
VI-a civilo-corecfionald, pas-
trdnd i competenfa de secfie de
tutele.
De asemenea toate sectiunile
de tutele existente la celelalte
tribunale, devin secfii civilo-co-
rectionale, pdstrdnd i comve-
tinta de tutele.
La tribunalele cu mai multe
secfiuni, inainte de inceperea
fiecdrui an judecdtoresc, Minis-
terul Justifiei va putea stabili
competenfa penald exclusivd a
uneia sau mai multor secfiuni.
In cazul acesta, afacerile oda-
ta repartizate la o sectiune, vor
continua a se judeca la acea
sectiune.
10. Prim-presedintele Impar-
te cererile, Intre sectiuni, in or-
dinea intrarii lor.
*11. La inceputul anului ju-
deceitoresc, din doi in doi ani,
primul-presedinte imparte prin
tragere la sorfi pe membrii tri-
bunalului in diferite sectiuni,
astf el ca acelasi judecdtor set nu
functioneze patru ani de-a-rdn-
dul la aceeasi secfiune. Incepu-
tul anului judecdtoresc este la
1 Septemvrie al fiecdrui an, iar
in anul 1937 va ti la 45 Septem-
vrie.
Tragerea la sorti se face cu
bile, in sedintg publicg, fata cu
ministerul public, la era aausa
 31 Martie 1937
mai clinainte la cuno$tinta
membrilor tribunalului.
Pentru tribunalele cu cloud,
sectiuni se face numai o simplg
al ternare intre membrii lor.
Preseclintii de sectiuni rgrnân
la sectiunile lor respective.
12. Functiunile de judecgtor
de instructiune se vor exercita
potrivit dispozitiunilor din co-
dul român de procedurg penald
prin delegatiune data de Minis-
terul de Justitie unuia din ju-
deciitorii tribunalului.
Delegatiunea este obligatorie
revocabilg pentru magistrat.
Ea nu va fi retrasd decat pe
baza unui raport motivat al
procurorului general.
Judecgtorii de instructiune cu
grad de pre$edinte de tribunal
sau consilier de Curte de apel,
in caz de retragere a delegatiu-
isi vor pdstra onorariile $i
gradul cástigat, f drä a se putea
substitui in atributiunile pre$e-
dintelui titular când acesta este
prezent.
13. Judecgtorul de instruc-
tiune, in ceea ce prive$te func-
tiunile speciale de politie judi-
ciarg, este sub supravegherea
procurorului general de pe lân-
gg Curtea de Apel.
*14. La Inceputul anului ju-
decdtoresc, la fiecare doi ani,
prim-presedintele sau presedin-
tele tribunalului va delega, du-
pd necesitdli, judecdtori care
vor indeplini insdrcindrile de
judecdtor sindic ci judecdtor
pentru tutele, curatele, minori
$i fonduri dotale.
Dacg lucrgrile permit, judecd-
torul-sindic poate fi delegat
cu tutelele.
Delegatiunea de judecgtor
pentru concordate se 0, pentru
fiecare concordat de completul
tribunalului unuia din judecg-
torii sectiunii.
C. ilamangiu, vol. XXV. 51.
www.digibuc.ro
801
15. In caz de absentà sau de
impiedecare a primului-pre$e-
dinte, drepturile lui de prive-
ghere si de administratiune
sunt exercitate de presedintele
de sectiune cel mai vechiu in
grad; iar atributiunile de pre-
salinte al sectiunii, de judecgto-
rul cel mai vechiu in gradul cel
mai inalt.
Supleantul cu drept de a ju-
deca va inlocui pe judecgtor in
aceleasi conditiuni.
Judecgtorii-sindici si tutelari
$i judeatorii de instructiune pot
fi chemati a lua parte la lucrá-
rile tribunalului, numai in caz
de necesitate, cu acelea% drep-
turi ca $i ceilalti judecatori.
16. Când un judecgtor de in-
structiune, un procuror sau un
substitut este dintr'o cauzg, oa-
recare impiedecat de a lucre,
pre$edintele tribunalului delea-
gg un alt juclecgtor pentru a-i
tine locul.
Supleantul nu poate fi delegat
decat a inlocui pe substitut.
In caz de necesitate a serviciu-
lui, dupg cererea ministerului
public, Ministerul Justitiet poate
delega unul sau mai multi jude-
cgtori dela acela$i tribunal sau
dela alt.: tribunale, pentru a in-
deplini temporar functiunile de
judecgtor de instructie sau pro-
curor in acelasi timp cu titula-
rul.
17. La tribunalele cu mai
multe sectiuni, prim-presedin-
tele implineste lipsurile de jude-
cdtori prin tragere la sorti, In
$edintg publicg $i fatg cu minis-
terul public, dintre membrii pre-
zenti si disponibili dela toate
sectiunile.
*18. Când, din orice impreju
rgri, un tribunal rämâne Mr&
numgrul legal de judecgtori, se
va cherna pentru completare ju-
decgtorul dela judecgtoria cu re-
sedinta in acelasi oras, sau dacg,
sunt mai multe judecgtorii, se
802 31 Martie 1937
va proceda prin tragere la sorti
In sedintä publicd, fatd cu mi-
nisterul public.
In acest caz prezidarea o va
-vea totdeauna judeatorul
afard, numai dad, ju-
decdtorul chemat este superior
In grad. Presedintele tribunalu-
lui îi va pästra locul, oricare
va fi gradul judecdtorului che-
mat.
Judectltorii judecdtoriilor de
muncei vor putea lucra la ori-
care din sectiunile tribunalului
respectiv, la nevoie chiar peste
numdrul legal de judectitori,
dupei dispozitia luattl de prim-
presedintele tribunalului sau de
presedintele tribunalului nedi-
vizat, in vederea unei mai ra-
vide solutiondri a afacerilor.
Dispozitia alineatului precedent
se aplicti $i in acest caz.
19. In caz de vacant& la un
tribunal, sau In caz de lipsd, ori
Impiedecare justificatá a mem-
brilor tribunalului, Ministerul
Justitiei poate delega temporar
unul sau mai multi judeatori
dela alte tribunale. Aceste dele-
gatiuni nu pot dura mai mult de
cloud luni, pentru acelasi ma-
gistrat, In cursul unui an. Jude-
cdtorii astfel delegati au dreptul
la o indemnizare, care se va
fixa prin regulament. In afarä
de aceste cazuri nu se pot da do-
legatiuni.
* 20. Tribunalele vor judeca
cu cel putin doi judecdtori sau
un judecdtor i supleant, afard
de cazurile de divergentá de opi-
niuni, când se va constitui in
complet de trei judecátori.
Dacd divergenta s'a produs in-
tre doi judecatori. tribunalul nu
se va putea completa cu su-
pleantul.
Tribunalele nu pot judeca ni-
ciodatd cu mai mult de trei ju-
decdtori.
In toate cazurile sentinta se dd
presedinte si 5 consilieri, afard.
cu cel pu tin douá voturi. de sectiunile I ale Curtilor de
www.digibuc.ro
In cazurile specificate prin legs
speciale se va urma conform a-
celor dispozitiuni.
Tribunalul judecând ca in-
stantá de recurs, in caz de ca-
sere va evoca fondul.
Sentintele tribunalului, date
in recurs, vor fi subscrise de toti
judecdtorii, fdrd mentiunea pá-
rerii minoritätii.
Presedintele va putea forma
un al doilea complet care sd ju-
dece in aceeasi zi, concomitent
sau succesiv cu celdlalt, dupd:
trebuintele serviciului. Minis-
trul justitiei va putea dispune,
in caz de Upset, de local, ca at
doilea complet set judece in a-
fard de orele legale.
Un singur judecdtor sau su-
pleant poate fi insdrcinat la in-
ceputul sedintei sd pronunte a-
mândrile cerute de comun acord
sau pentru orice motiv legal,
care nu dd loc la discutiune si
nu ridicä opunerea niciuneia
din pärti; tribunalul va putea.
de asemenea delega un judecd-
tor sä asculte martori in toate a-
facerile, afard, de cele penale, de
competinta tribunalului.
21. Procurarea localurilor
necesare tribunalelor, cät si chel-
tuielile de mobilier, intretinere,
incAlzit si iluminat, cad in sar-
cina jucletelor.
Când imobilul in care este in-
stalat tribunalul, este proprieta-
tea Statului. judetul va avea in
sarcina sa celelalte cheltuieli
enumerate mai sus.
22-28 inclusiv, abrogate (1:3-
gea 3 Aprilie 1935).
CAPITOLUL III
Curfile de Apel
29. Fiecare Curte de apel se
compune din una sau mai multe
sectiuni.
Fiecare sectiune va avea un
 31 Martie 1937
apel: Bucuresti, Chisingu, Cra-
iova, Galati, Iasi si Oradea, sec-
tiunile a II ale Curtilor de apel:
Bucuresti, Cernäuti si Brasov, si
de sectiunile a III ale Curtilor
de apel Cluj si Timisoara, care
vor avea 6 consilieri; de sectiu-
nea Camerei de punere sub acu-
zare a Curtii de apel Bucuresti,
care va avea 3 consilieri; de
sectiunile a III, IV si V ale ace-
leasi Curti si de Curti le de apel
Constanta si Tg.-Mures, care va
avea 7 consilieri". (Modif. prin
decret-lege Nr. 2.542 din 11 No-
emvrie 1936).
Actuala sectiune a Camerei de
acuzare din Bucuresti devine
sectia VI-a si-si pdstreazet
competinta de Camerd de acu-
zare.
Ea va uvea sase consilieri, in-
I iintandu-se in acest scop trei
locuri de consilieri.
In vederea delegatiunilor de
procuror general si inspector ju-
decatoresc, Curti le de Apel, peste
numárul de consilieri arátati la
alineatul precedent, vor mai a-
vea cate trei consilieri la Curti le
de Apel: Bucuresti, Chisingu,
Cluj, Craiova, Galati, Iasi, Ora-
dea si Timisoara; cate doi con-
silieri la Curti le de Apel: Bra-
sov, Cernäuti, Constanta si Tg.-
Mures. La Curti le cu mai multe
sectiuni, a cesti consilieri vor fi
repartizati pe sectiuni, incepând
cu sectiunea I; dacä numärul lor
ar depäsi pe acel al sectiunilor,
consilierii ce prisosesc vor fi re-
partizati dupá aceeasi normä.
Delegatiunea de procuror ge-
neral se cla de Ministerul Justi-
tiei. Ea este obligatorie si revo-
Consilierul cäruia i s'a
retras delegatiunea ia locul in
sectiunea cdreia apartine consi-
lierul cäruia delegatiunea i-a
fost datá.
Curtile de Apel din: Bucuresti,
www.digibuc.ro
803
Craiova, Cernduti, Chisinäu,
Cluj, Iasi si Timisoara, vor mai
avea, pe lâng6 consilierii ard-
tati mai sus, MO, câte 3 consi-
lieri care vor fi delegati 0: in-
deplineascd insärcinärile prevä-
zute de lege in comitetele locale
de revizuire ce functioneazä la
reseclinta
Acesti consilieri vor fi repar-
tizati pe sectiuni, incepând cu
sectiunea I-a; dacä, numärul lor
depäseste pe cela al sectiunilor,
consilierii ce prisosesc vor fi re-
partizati dupá aceeasi normá.
Consilierii delegati vor putea lu-
cra in Curte la oricare din sec-
tiuni, chiar peste numefrul legal
de consilieri, dupd dispozitiunea
Wad de prim-presedintele Curtii
respective, in vederea unei mai
rapide solutiondri a afacerilor.
Ei vor fi repartizati la sectiunile
Curtii odatd cu tragerea la sorti
a magistratilor in sectiuni.
Timpul cat dureaa, delegatiu-
nea va fi socotit in stagiul pre-
vazut prin legea de organizare
juclecätorescä, privitor la vechi-
me si Inaintare.
Delegatiunea In comitetul lo-
cal de revizuire se da de minis-
trul justitiei, pe baza propune-
rii Consiliului superior al ma-
gistraturii.
Delegatiunea nu se poate da
sau retrage f Ara consimtimantul
magistratului. Delegatia prima&
este obligatorie pentru magistrat
si nu inceteazd decat prin revo-
carea ei de catre ministrul just-
tiei. Demisiunea din comitetul
local de revizuire, in lipsa con-
simtimantului ministrului, echi-
valeazá cu demisiunea din ma-
gistratura.
Cele cloud alineate finale a-
ddugctte prin prezenta lege la
art. 9 se aplicd fi, Curtilor de
Apel.
30. Curtile de apel sunt in nu-
mär de doudsprezece si au rese-
dintele In: Brasov, Bucuresti,
804 31 Martie 1937
Cernäuti, Chisindu, Cluj, Con-
stanta, Craiova, Galati, Iasi, O-
radea, Timisoara i Târgu-Mu-
res.
Circumscriptiile Curtilor sunt
formate din circumscriptiunile
urmdtoarelor tribunale:
1. Curtea din Brasov cu doua
(2) sectiuni va cuprinde tribuna-
lele: Brasov, Fägaras, Sibiu, Tar-
nava-Mare si Trei-Scaune.
2. Curtea din Bucuresti, cu
6 sectiuni, dintre care una cu
atributiuni speciale de camerä
de punere sub acuzare, va cu-
prinde tribunalele: Arges, Bu-
zrai, Dâmbovita, Ialomita, Ilfov,
Muscel, Prahova, Teleorman,
Vlasca.
Sectia cu atributiuni de ca-
merä, de punere sub acuzare se
compune dintr'un presedinte ti-
tular si trei consilieri desemnati
prin tragere la sorti la incepu-
tul fiecdrui an, in conformitate
cu dispozitiile art. 32.
3. Curtea din Cernäuti cu doul
(2) sectiuni, va cuprinde tribu-
nalele: Câmpulung, Cernduti,.
Dorohoi, Hotin, Rädduti, Storo-
jinet si Suceava.
4. Curtea din Chisindu cu cloud
(2) sectiuni, va cuprinde tribuna-
lele: Bàlti, Cetatea-Alb, Ldpus-
na, Orhei, Soroca si Tighina.
5. Curtea din Cluj cu trei (3)
sectiuni, va cuprincle tribuna-
lele: Alba, Cluj, Hunedoara, Nd-
sdud, Some i Turda.
6. Curtea din Constanta cu o
sectiune, va cuprinde tribuna-
lele: Caliacra, Constanta, Duros-
tor si Tulcea.
7. Curtea din Craiova cu cloud
(2) sectiuni, va cuprinde tribune-
lele: Do lj, Gorj, Meheclinti, Olt,
Romanati si Vâlcea.
8. Curtea din Galati cu douä
(2) sectiuni, va cuprinde tribu-
nalele: Brdi la, Cahul, Covurlui,
Putna, R.-Sárat, Tecuci
Tutova.
9. Curtea din Iasi cu sec-
www.digibuc.ro
tiuni, va cuprinde tribunalele:
BacAu, Baia, Botosani, Fälciu,
Iasi, Neamt, Roman si Vaslui.
10. Curtea din Oradea cu doud,
(2) sectiuni, va cuprinde tribuna-
lele: Bihor, Maramures, Sälaj
Satu-Mare.
11. Curtea din Timisoara cu
3 sectiuni, va cuprincle tribu-
nalele: Arád, Caransebes, Caras,
Lugos si Timis-Torontal.
12. Curtea din Târgu-Mures
cu o sectiune, va cuprinde tri
bunalele: Ciuc, Muresului, 0-
clorhei si Thrnava-Micd.
31. La Curti le cu mai multe
sectiuni, unul din presedinti va
avea titlul de prim-presedinte
este asimilat, din momentul nu-
mirii sale, in grad si onorariu
cu consilierii Curti! de Casatie
De aceeali asimilare $1 in ace-
leali conditiuni beneficiazd $1
pre$edintii Curtilor de Apel, cu
o singurd sectiune, dar cu o ve-
chime de zece ani in functiune,
sau cu 20 ani efectivi in Curtea
de Apel.
La Curti le cu cel putin trei
sectiuni, primul-presedinte nu
va fi presedintele titular al unei
sectiuni.
In asemenea caz, pe lângä a-
tributiunile generale de aclmi-
nistratie ale Curtii si cele spe-
ciale, conferite prin legi, primul-
presedinte va putea prezida,
când va crede de cuviintd sau
când serviciul cere, oricare din
sectiunile Curti!.
Primul-presedinte al Curtii
distribue apelurile sectiunilor
dupd orclinea inträrii lor.
Cererile speciale unei sectiuni
se adreseazd presedintelui res-
pectiv.
* 32. La inceputul anului ju-
decdtoresc, la fiecare doi ani,
primul pre$edinte imparte,prin
tragere la sorti, pe membrii
Curtii de Apel in diferite sec-
tiuni, astf el ca acelaii consilier
 31 Martie 1937
sä nu functioneze patru ani de-a-
rdndul la aceeasi sectiune. Rice-
putul anului judecdtoresc este
la 4 Septemvrie al fiecdrui an,
iar tn anul 4937 va fi la 45 Sep-
temvrie.
Tragerea la sorti se face In se-
dinta publica, fata cu ministerul
public, la ora adusa mad dina-
inte la cunostinta membrilor
Curtii.
Presedintii sectiunilor ramân
fiecare la sectiunea lor respec-
tiva.
33. In caz de lipsa sau de fm-
piedecare a prim-presedintelui,
drepturile de privighere si de
administratiune sunt exercitate
de presedintele de sectiune cel
mai vechiu fn grad, iar atribu-
tiunile acestuia de consilierul cel
mai vechiu.
34. In fiecare Curte de Apel,
cu exceptiunea Curtii de Apel
din Bucuresti, trei dintre con-
silierii desemnati la fnceputul
anului judecatoresc, fn modul
aratat la art. 32, vor forma ca-
mera de punere sub acuzare.
Consilierul csl mai vechiu In
grad va fi presedintele acestei
camere.
Camera de punere sub acu-
zare lucreaza cu competinta
In conditiunile statornicite de
legea de fata si codul de pro-
cedura penala.
Camera de punere sub acuzare
tine sedinte oridecâteori este ne-
cesitate. Lucrärile ei primeazá
pe cele de sedinta.
Camera de punere sub acu-
zare a Curtii de Apel din Bucu-
resti va tine sedinte In toate
zilele de lucru si judeca In corn-
pletul de trei.
Membrii Camerei de punere
sub acuzare, care fac parte din
alte sectiuni, nu sunt scutiti de
a participa la serviciul sectiuni-
lor respective, atunci când lu- Ministerul de Justitie, din ofi-
crärile Camerei le permit. ciu, sau la cererea prim-prese-
35. Presedintele Camerei de dintelui sau presedintelui Curtii,
www.digibuc.ro
805
punere sub acuzare, sorocind a-
facerea, desemneaza unul din
membrii Camerei sá intocmeasca
raportul. Repartizarea se va face
egal Intre toti membrii Came-
rei.
Raportul va cuprinde ama-
nuntit expunerea faptelor, mer-
sul instructiunii si temeiurile
actelor de sezisare a instantei.
Sub forma de observatiuni o-
biective si fard a arata parerea
sa personala, raportul va referi
mcd asupra punctelor de sprijin
ale actelor judiciare si a stadiu-
lui jurisprudentei Curtii de Ca-
satie i doctrinei, cu privire la
speta.
Camera nu va putea intra in
cercetarea dosarului inainte de
a se citi raportul.
36. Când unul sau mai multi
membrii lipsesc, fie dintr'o sec-
tiune, fie din Camera de punere
sub acuzare, prim-presedintele
procedeaza prin tragere la sorti,
conform art. 18, la Implinirea
golurilor.
In caz de lipsä sau Impiede-
care a membrilor parchetului,
prim-presedintele poate delega
un consilier care sa exercite a-
tributiunile ministeruh, public.
In afacerile In care ministerul
public este numai parte alátu-
rata, aceasta delegatiune se
poate da de presedintele sectiu-
nii respective.
*37. Sedintele Curtii se tin
cu minimum trei consilieri si cu
maximum cinci.
Presedinele va putea forma un
al doilea complet care sh judece
In aceeasi zi, concomitent sau
succesiv cu celälalt, dupa tre-
buintele serviciului. Ministrul
justitiei va putea dispune, in
caz de lipsd de local, ca al doi-
lea complet sd juclece In afard
de orele legale.
806 31 Martie 1937

va putea decide, In interesul ac- blicd, fatá fiind reprezentantul

celerdrii judecdtilor, tinerea se- ministerului public.
dintelor si dimineata. Cei ieiti la sorti nu vor mai
Un singur consilier poate fi lua parte la tragerile ce vor
insärcinat sä asculte martorij in urma in cursul anului, decdt
afacerile civile de competinta dupd ce i ceilalti consilieri vor
Curtii, in cazurile determinate fi Indeplinit aceeasi insdrci-
de proceclurile civile. nare.
Orice deciziune se dà cu cel La Curtile cu jurati, perma-
putin trei voturi. Deciziunile Ca- nentizate, desemnarea prese-
merei de punere sub acuzare se dintelui se va face pentru un
pot insa da cu majoritate de an judeatoresc 1).
cloud voturi. Insärcinarea de prezidare a
Curtea de Apel, judecânci ca Curtilor cu jurati este oblige-
instantä de recurs, In caz de ca- torie.
sere, va evoca fondul. Judeatorii vor fi trasi la
Deciziunile Curtii, date in re- sorti In conditiunile primului
curs, vor fi subscrise de toti Con- alineat, dintre judecdtorii tri-
silierii fdrd mentiunea pdrerii bunalului. Supleantul cu drept
minoritdtii. de a judeca, poate face parte
38. Sectiunile Curtii de Apel din completul Curtii.
au o competintä generald in Acuzarea va fi sustinutá de
toate materiile. un membru al parchetului
Curti le de Apel, sectiunile si Curtii de apel, de prim-procu-
circumscriptiile lqr se stabilesc rorul, ori unul din procurorii
In tablourile anexate la legea de tribunalului respectiv, delegat
f eta. de procurorul general.
Grefier al Curtii cu jurati va
CAPITOLUL IV fi un grefier sau un ajutor de
Curt ea cu Jurati grefier al Cutii de apel, ori al
Camerei de punere sub acuzare,
39. Curtile cu jurati sunt sta- delegat de primul-presedinte al
tornicite in toate materiile cri- Curtii, când Curtea cu jurati
minale si pentru delictele poli- este cea dela resedinta Curtii de
tice si de presd, afard de cazu- apel sau unul din grefierii tri-
rile prevdzute in art. 26 din Con- bunalului deiegat de prim-pre-
stitutiune. sedintele tribunalului, cänd
La Curtile cu cloud sectiuni, Curtea cu jurati este in afará
consilierii unei sectiuni vor tre- de resedinta Curtii.
ce la cealaltä sectiune, iar dacá 41 . Când consilierul dele-
una din sectiuni are sase con- gat va fi impiedecat de boald
silieri, unul din consilierii sec- sau alte motive legitime sa-si
tiunii cu *ase consilieri, desem- indeplineascd functiunea de
nat prin tragere la sorti, va rä- presedinte al Curtii cu jurati, el
mane doi ani consecutivi la a- este tinut ca de indatd, sa incu-
ceasta sectiune". nostiinteze pe prim-presedintele
40. Consilierii insdrcinati sä Curtii de apel. care va desemna
prezideze Curtile cu jurati, vor
li trasi la sorti cu bile, fiecafa 1) A se vedea Regulamentul pen-
din o sectiune deosebitä a Cur tii tru funetionarea .Curtilor eu jurati
de apel, deed sunt roai multe din 16 Decemvrie 1936, la pag. 882,
sectiuni, de prim-presedintele In Codul Hamangiu, vol, XXIV, p.
-Curtii de apel, in sedintd pu-
www.digibuc.ro
 31 Martie 1937 807

prin tragere la sorti, In condi- câte un procuror general si cel

tiunile alin. I al art. 40, un mult eke un procuror de fie-
consilier spre a-1 inlocui. care sectiune, afarà de Curtea
42. Curti le cu jurati vor ju- din Bucuresti, care va avea un
cleca in sesiunile ordinare stabi- procuror in plus peste numArul
lite in regulamentul special pen- sectiunilor si de Curtile de a-
tru functionarea lor, care va de- pel Cluj si Timisoara, care vor
;:..ermina ordinea in care Curtea avea numai doi procurori; la
va trebui sa functioneze in fie- tribunale din câte un prim-pro-
care judet din circumscriptiu- curor de fiecare tribunal divi-
nea Curtii. zat, din câte un sef de parchet
In caz de necesitati consta- de fiecare tribunal nedivizat
tate de presedintele Curtii cu numgrul de procurori, substi-
jurati sau din oficiu, Ministe- tuti, secretari de parchet, aju-
rul va putea prin deciziune sa tori de secretar si impiegati, ce
dispung prelungirea sesiunilor se va stabili in bugetul Minis-
ordinare sau hotäri sesiuni ex- terului Justitiei.
traordinare, determinând af a- Competenta i modul de pro-
cerile de judecatä si durata cedare al ministerului public de
prelungirii sau a sesiunii extra- pe lângà tribunale, Curtile de
ordinare. apel i Curtile cu jurati, pre-
In acelasi mod, Ministerul de cum si politia judiciarä si ofi-
Justitie poate decide permanen- terii de politic care o exercità
tizarea unei Curti cu jurati, se stabilesc de codul de proce-
pang la desAvârsita judecare a durä penalà.
afacerilor in restantà din anii Functiunile Ministerului pu-
anteriori anului judecgtoresc in blic de pe lângâ, Inalta Curte de
curs. Casatie se stabilesc prin legea
de organizare a acestei Inalte
TITLUL III Curti 1).
'Curtea de casatiune 45. Ministrul justitiei este ca-
pul suprem al ministerului pu-
43. Compunerea i functio- blic.
narea Curtii de Casatie sunt de- 46. Procurorul general al
terminate de legile si regula- Curtil de Casatie are dreptul,
mentele ei speciale, sub rezer- conform legii acestei Curti, de
va dispozitiunilor din prezenta a ataca actele celorlalti procu-
lege. rori sau actele judecAtoresti
Delegatiunea eonsilierilor Curtii contrarii legilor.
cle Casatie in comitertul central El are dreptul de control si de
de revizuire se da de ministrul priveghere asupra tuturor par-
justitiei, in conditiunile ultimu- chetelor Curtilor de Apel.
lui alineat al art. 29, pe baza 47. Procurorul general al
propunerii f Acute de Consiliul Curtilor de apel este capul tu-
superior al magistraturii. turor procurorilor, substitutilor
TITLUL IV 1) A se vedea Legea pentru Curtea
de casatie i justitie in Coleofici Le-
Ministerul public gilor României" Nr. 5, qi la pag,
44. Ministerul public se 226, vol. XX, cu mod. din 3 Iulie
ompune la Curtea de casatie 1934, pag. 438, vol. XXII, 1 Aprilie
din: un procuror general si 8 1936, pag. 489, vol. XXIV, p. I fo.
procurori; la Curtile de apel din 22 Martie 1937, pag. 532, acest vol.,

www.digibuc.ro
808 31 Martie 1937
$i celorlalti ofiteri de politie ju-
diciard, din resortul Curtii
are dreptul de control si de pri-
veghere asupra lor.
48. Procurorii de sectiune $i
substitutii lucreazd sub direc-
tiunea primilor-procurori sau a
procurorilor.
Acestia pot opri o lucrare sau
concluziuni ce procurorii de
sectiune sau substitutii ar lua
In contra pärerii lor.
Primul procuror, In caz de
lipsd, este inlocuit de procuro-
rul de sectiune sau de cel mai
vechiu procuror de sectiune sau
de procurorul delegat de minis-
tru.
Câncl procurorul lipseste el
este Inlocuit de substitutul sau.
In cazuri urgente, când lip-
sesc membrii parchetului, pri-
mul-presedinte sau presedintele
tribunalului va delega pe unul
din judecdtori sau supleanti,
care sd. Inlocuiascd, pe procu-
ror.
49. Primii-procurori $i pro-
curorii de tribunal vor raporta,
la caz de trebuintä, procuroru-
lui general despre piedecile ce
1ncearcd mersul lucrdrilor jus-
titiei din judet, precum $i des-
pre observatiunile ce au de fd-
cut asupra implinirii datoriei de
agentii judecdtore$ti sau asupra
aplicdrii legilor.
50. Procurorii generali au
grad de presedinti de sectiune
la Curte.
Procurorii de sectiune la
Curte au grad de consilieri.
Primii-procurori au grad de
presedinti de tribunal, afard de
primul-pocuror al Tribunalului
Ilfov, care are grad de procuror
de Curte de apel.
Procurorii sefi de parchete si
procurorii de sectiune la tribu-
nale au grad de juclecátori de
sedintä.
www.digibuc.ro
TITLUL V
Corpul portireilor
51. Pentru Indeplinirea ac-
telor de procedurä si a urmári-
rilor sau executdrilor silite, or-
donate de justitie, functioneazd
pe lângä tribunale i judecdto-
rii, agenti judecdtoresti numiti-
portärei.
Ministrul de justitie va putea
dispune ca un portärel sd func-
tioneze pentru cloud, sau mai
multe judecätorii. In acest din
urmä caz, Ministerul va fixa
judecátoria la care portärelul
va avea re$edinta.
52. Portäreii de pe längd fie-
care tribunal si cei de pe lângä
judecätoriile din circumscriptia
acelui tribunal, functioneazd
sub conducerea $i supraveghe-
rea unui portdrel-sef. Acesta va.
functiona la tribunal, va con-
duce si repartiza lucrärile si la
nevoie va executa el insusi par-
te din ele. In afard de portärei,.
pe lângd, fiecare tribunal salt
judecätorie vor functiona $i un
numär de agenti, care vor ajuta.
la executarea lucrdrilor i inde-
puni Insärcinärile ce li se vor da
de portärei pentru Inmänarea
actelor de procedurd.
53. Pre$edintii instantelor pe
lângd, care sunt aláturati por-
täreii au dreptul de control
de supraveghere asupra lor
asupra function arilor Wu can-
celariile lor.
54. Numärul portäreilor ce-
vor functiona pe laugh Tribu-
nale si judecdtorij se stabileste.
In bugetul Ministerului de Jus-
titie.
Clasificarea si atributiunile-
lor, garantia ce au a depune,
modul de a functiona, taxele ce
au a percepe pentru diferitele
acte ce indeplinesc $i retribu-
tiunea lor, se vor determina
prin regulament, care va pre-
 31 Martie 1937
vede $i desvolta tot ce e privitor
la serviciul portdreilor 1).
TITLUL VI
Regulamente pentru Curti, tribunale
parchete
55. Regulamente de adminis-
tratiune publicd vor organize
serviciul interior al Curtilor
tribunalelor, al grefelor $i al
cancelariilor parchetelor 2).
1) Regulamentul de administratie
publied pentru serviciul portäreilor
pentru taxele actelor de procedurà
de exeeutare este publieat in M. Of.
Nr. 282 din 20 Decemvrie 1925; a
fost modificat prin jurnalul Consi-
liului de Ministri Nr. 2.426 din 1926.
publicat in M. Of. Nr. 164 din 25
Iu lie 1926 si ratificat prin decretul
Nr. 3.308 din 1926, M. Of. Nr. 227
din 10 Octonavrie 1926 si decretul
Nr. 3.937 din 1926, M. Of. Nr. 280
din 15 Decemvrie 1926, pag. 1114,
vol. XIXII i pag. 372, vol. XV
XVI. A se vedea si art. 54,
55 i din legea din 11 Iu-
56
lie 1929 pentru modificarea legii
din 19 Mai 1925, privitoare la uni-
ficarea unor dispozitiuni de proce-
dur5, civilà i cornercialà, pentru in-
lesnirea i aceelerarea judeatilor
inaintea tribunalelor i Curtilor de
apel, precum i pentru unificarea
eompetintei judee5.toriilor, in Colec-
tia legior Romaniei" Nr. 45.
2) a) Regulament pentru organi-
zarea serviciului interior al Curtior
de apel, al grefelor lor si al caneela-
riei parehetelor, Decret Nr. 985 din
1926, In M. Of. Nr. 62 din 16 Martie
1926; si modificarile aduse prin de-
cretul Nr. 2.730 din 1933, M. Of.
Nr. 256 din 6 Noemvrie 1933, pag.
1151, vol. XIXII si pg. 897, vol.
XXI.
b) Regulament pentru organizarea
serviciului interior al tribunalelor, al
grefelor si al eancelarillor parchete-
bor. Decret Nr. 3.714 din 1925, M.
Of. Nr. 285 din 29 Decemvrie 1925,
modificat prin decretul Nr. 918 din
www.digibuc.ro
809-
TITLUL VII
Inspectorii judecitoresti
* 56. Pe lângl Ministerul Jus-
titiei vor functiona:
a) Cel mult trei inspectori eu
obligatia de a inspecta Curtile
respective cel putin odatd pe an
si cu drept de priveghere asupra
tuturor magistratilor din cir-
cumscriptie;
b) Tri circumscriptia fiecdrei
Curti de apel cu cloud sau mai
multe sectiuni pânti la cel mutt
trei inspectori judecdtoresti
pentru tribunalele, judecdtoriile
$i serviciile auxiliare din cir-
cumscriptie, delegati de minis-
ter clintre consilierii Curtii res-
pective;
c) In circumscriptia fiecdrei
Curti de apel cu o singurä sec-
tiune, cet mutt doi inspectori ju-
decdtoresti, pentru tribunalele,
judectitoriile $i serviciile auxi-
liare din circumscriptie, dele-
gati de minister in conditiunile
de sub litera b.
In caz de vacantd, delegatia
de Inspector judecdtoresc se va,
da de Ministerul de Justitie,
dinteo listd de trei magistrati,
pentru fiecare loc, alcdtuitd de
Colegiul Presedintial al Inaltei
Curti de Casatie, lucrdnd
majoritate.
Ministerul Justitiei poate re-
trage oricdnd delegatiile de In-.
spector judecdtoresc, afard de
delegatiile Inspeetorilor Curti-
lor de Apel, care nu se pot re-
trage decdt la inceputul anului
judecdtoresc.
57. Inspectorii judecdtoresti
sunt datori sà locuiascd in ora-
$ul resedintd al Curtii cdreia a-
partin si la lucrdrile cdreia vor
1933, M. Of. Nr. 81 din 6 Aprilie
1933 i prin decretul Nr. 2.729 din
1933, M. Of. NI% 256 din 6 Noem.
vrie 1933, la pag. 1097, vol. XI
XII si pag. 126 i 895, vol. XXI.
4310 31 Martie 1937
lua parte de cäte ori se va gäsi
necesar de prim-presedintele sau
pre*edintele Curtii de apel
Delegatiunea este temporard
si revocabild.
Cow3ilierul aruia i s'a retras
ilelegatiunea isi reia functiu-
nea sa in Curte, in locul con-
silierului cdruia i se va incre-
dinta insdrcinarea de inspector.
58. Inspectorii, pe lângd, ori-
re alte insdrcindri ce li s'ar da
prin legi, sunt datori sd inspec-
teze, la intervale at se poate de
spropiate si cel putin odata pe
autoritdtile pentru care
stint numiti i serviciile auxi-
liare dependinte de ele; sd, ob-
serve lucrárile lor, modul cum
magistratii si functionarii ju-
cleatoresti aplicd legile in-
deplinesc indatoririle profesio-
nale; sá semnaleze greutdtile .ce
s'ar intampina, fie in anlica-
rea legilor, fie in mersul insti-
tutiunilor juridice; sá propunä
mäsurile de indreptare ce ar
crede necesare; sd raporteze
Ministerului orice abatere dela
datorie ar constata din partea
personalului judecdtoresc si in
genere sä execute orice insárci-
nare li s'ar da de minister cu
privire la autoritätile judiciare
pentru care sunt numiti.
59. Inspectorii judecátoresti
\Tor primi, pe lângd, onorariile
de consilier, o indemnizare care
se va fixa prin regulament.
60. Modul de functionare al
inspectorilor judecdtoresti se va
-ardta prin un regulament, iar
cleterminarea Curtilor de apel,
a tribunalelor si judecdtoriilor
din fiecare circumscriptie ce ur-
meazd, a fi inspectatd, de inspec-
tori, se va face prin deciziune
ministeriald.
TITLUL VIII
Consiliul superior al magistraturii
61. Pe ldngd Ministerul de
www.digibuc.ro
Justitie va functiona pentru
toate instantele judeatoresti de
orice grad un consiliu superior
al magistraturii, ale cdrui atri-
butiuni sunt:
a) A-si da pdrerea asupra con-
firmárii, numirii si inaintdrii
magistratilor inamovibili;
b) da avizul in toate ca-
zurile in care va fi consultat de
ministru;
c) A Indeplini orice and insär-
cinare ce i s'ar da prin legi.
* 62. Consiliul, pentru propu-
nerile de numiri, in locurile de
consilieri i procurori la lnalta
Curte de Casatie, prim-prep-
dinti ci prefedinti de Curte de
Apel, precum si pentru celelalte
atributiuni legale, ref eritoare /a
aceste locuri, se compune din:
a) Colegiul Preiedintial al
Inaltei Curti de Casatie;
b) Procurorul general al Inal-
tei Curti de Casntie;
c) Inspectorii Curtilor de A-
pel;
d) Patru consilieri ai Inaltei
Curti de Casatie, pe timp de trei
ani, desemnati la punerea in Di-
goare a prezentei legi de Cole-
giul Presedintica al Inaltei Curti
de Casatie cu majoritate de gla-
suri $i apoi cooptati de Consi-
liul superior al rnagistraturii.
Mandatul se poate reinoi;
e) Ministrul justitiei.
Pentru propunerile de numiri
de locurile de consilieri la Curtile
de Apel $1 cele dela tribunale
judecdtorii, precum i pentru
celelalte atributiuni legale refe-
ritoare la aceste locuri, Consi-
liul se compune ca ci mai sus,
cu deosebirea cd cei patru consi-
lieri ai Inaltei Curti de Casatie
se inlocuesc cu primii presedinti
ai Curtilor de And $i pre$edintii
Curtilor de Apel cu o singurd
sectiune.
* 63. Ministrul de justitie con-
voacd consiliul orideateori e
nevoie.
 31 Martie 1937
Consiliul nu va putea lua ho-
tdriri valabile de cdt cu cel pu-
4in 2/3 din numdrul membrilor
prezenti.
Consiliul pentru lucrdrile re-
leritoare la locurile de consilieri
procurori la. lnalta Curte de
Casatie, prim-presedinti fi pre-
,sedinti de Curte de Apel, nu va
putea tine sedinte de cdt cu cel
putin 9 membri, iar pentru ce-
telalte lucretri cu cel putin 42
membri.
Recomanddrile de numiri
inaintdri cdtre miytistru vor fi
-motivate.
In caz de lips'd sau impiede-
care a vreunuia din membrii
consiliului, el va fi inlocuit pre-
cum urmeazg:
a) Primul-presedinte, preedin-
ii de Casette si consilie-
rul cu rang, caracter si atribu-
lie de presedinte, de cel mat ve-
chiu consilier al Curtii, prezent
la serviciu;
b) Primul-presedinte al Curtii
de Apol din Bucuresti, de prese-
dintele de sectie cel mai vechiu
in grad, in ordinea veehimei sau,
In lipsa presedintilor de sectie,
kle eel mai vechiu _consilier pre-
zent la serviciu;
c) Prim-presedintii Curti lor de
Apel din Chisinäu, Craiova, Ga-
lati si Iasi, de presedintele de
sectie, sau, in lipsa acestuia, de
cel mai vechiu consilier prezent
la serviciu;
d) Primi-presedintii Curtilor de
Apel din Cluj, Oradea-Mare, Tg.-
Mures si Timisoara, de cel mai
vechiu presedinte de Senat, in
ordinea vechimei, iar In lipsa a-
cestuia de cel mai vechiu consi-
lier prezent la serviciu;
e) Presedintii Curtilor de A-
pel din Cernäuti si Constanta, de
cel mai vechiu consilier prezent
la serviciu.
64. Consiliul superior al ma-
gistraturii este prezidat de mi-
nistru; In lipsa lui, de primul-
www.digibuc.ro
811
presedinte al Curtii de Casette,
iar In lipsa acestuia da cel mai
vechiu presedinte de sectie al
acestei Curti sau consilierul cu
rang, caracter i atributie de
presedinte.
Functiunea de secretar al con-
siliului ve fi indeplinitá de di-
rectorul general al personalului
din Ministerul Justitiei, sau In
lipsa acestuia de directorul sau
subdirectorul aceleasi directiuni.
65. Pentru fiecare sedintä la
care participä membrii consiliu-
lui au dreptul la o indemnitate
fixatá de regulament.
66. Regulamentul pentru pu-
nerea In aplicare a legii va de-
termine i regula modul de fun c-
tionare al consiliului.
PARTEA II
Admisibilitatea §i numirile in
ordinul judeatoresc
TITLUL I
Ierarhia i gradele in ordinul
judecittorese
67. Sunt magistrati si fac
parte din ordinul judecätoresc:
judecAtorti st ajutorit lor, suple-
antii si judecátorii tribunalelor,
consilierii Curtilor de Apel si
Casette, membrii de orice grad
ai ministerului public si primii-
presedinti si presedinti ai Curti-
lor i tribunalelor.
68. Ierarhia gradelor In or-
dinul judecatoresc se stabileste
precum urmeazá:
Gradul I: Primul-presedinte al
Inaltei Curti de Casette si Justi-
tie;
Gradul II: Procurorul general
al Inaltei Curti de Casette, pre-
sedintii de sectiune si consilie-
rul cu rang, caracter si atributii
de presedinte, dui:4 vechimea
lor;
Gradul III: Consilierit Inaltei
Curti de CasaVe, primii-prese-
812 31 Martie 1937
dinti ai Curtilor de Apel si pro-
curorii de sectiune ai Inaltei
Curti;
Gradul IV: Procurorii gene-
rali dela Curti le de Apel si pre-
sedintii de sectiuni sau de Se-
nate;
Gradul V: Consilierii i procu-
rorii dela Curti le de Apel, prim-
presedintele si prim-procurorul
de tribunal din Capita la tdrii;
Gradul VI: Primii-presedinti de
tribunale;
Gradul VII: Presedintii si pri-
mii-procurori de tribunal;
Gradul VIII: Judecatorii de
tribunal, cei de judecdtorii si
procurorii;
Gradul IX: Supleantii, substi-
tutu i aiutorii de judecdtori.
" 69. Curti le si tribunalele
care asista la o ceremonie pu-
blicd sunt intrunite inteun sin-
gur corp, observand Intre clan-
sele ordinea ierarhica.
Sunt sefi ierarhici cu drept de
priveghere $1 notare:
a) Primul presedinte si prese
dintii Curtii de Casatie asupra
tuturor membrilor ordinului ju-
decdtoresc, cu exceptia membri-
lor parchetelor;
b) Procurorul general al Curtii
de Casatie asupra tuturor mem-
brilor parchetelor;
c) Prim-preledintele Curti?: de
Apel sou tribunalului $i prese-
dintii Curtii de Apel sau tribu-
nalului, etsupra tuturor magis-
tratilor din circumscriptia res-
pectivd, cu exceptia membrilor
parchetelor;
d) Procurorul general al Curtii
de Apel si prim-procurorul sau
procurorul-sef al tribunalului a-
supra tuturor membrilor parche-
telor din circumscriptia respec-
tivd;
e) Judeditorul-ief asupra tu-
turor magistratilor dela judecd-
toria ce conduce.
70. Vechimea se calculeaza
dela data intrárii in fiecare grad.
www.digibuc.ro
Vechimea consilierilor si pro-
curorilor Curtii de Casatie care
au functionat ca prim-presedinti
de Curti de Apel se socoteste
dela data numirii in aceastd ul-
tirnd functiune.
Se excepteazd cazul inain-
tdrii simultane pe loc la gradui
de consilieri de Curte de Apel a.
presedintilor de tribunale, cand
precdderea se dd vechimei in
gradul de presedinte efectiv.
Aceastä dispozitiune se aplicl
si Inaintdrilor fticute in condi-
tiunile de mai sus, pe baza legit
Nr. 169 din 26 Iunie 1930
Prevederile acestor doud ali-
neate au caracter interpretativ_
In caz de numire simultaná
se dà precddere varstei.
Cand un magistrat trece
un grad superior la un grad in-
ferior, i se tine seamä in noul
&Au grad de vechimea din gra-
dul superior precedent.
71. Magistratii care primesc
o functiune in Ministerul Justi-
tiei, un serviciu sau o institufle-
dependinte de acest Minister, a-
cumuleazd anii serviti in acea-
std functiune la vechimea gra-
dului ce aveau cand au pArtisit.
magistratura.
72. Intreruptiile de serviciu
prin suspendare si disponibili-
tate nu se numdrä in calcularea.
vechimei gradului.
TITLUL II
Admiterea in ordinul judeeltorese
CAPITOLUL I
Condiliuni generale de admitere
* 73. Pentru a fi nurnit ma-
gistrat se cere:
I. A fi ceattean roman;
2. A avea deplina folosintd a
drepturilor civile si politice;
3. A fi satisfdcut legea recru-
tarn;
4. Sd nu fie pus sub acuzatie
sau condamnat definitiv la co
pedeapsd. criminald sau la o pe-
 31 Martie 1937
deapsa, corectionala pentru de-
lictele de fals, furt, inseldciune,
abuz de incredere, marturii min-
cinoase, atentat la bunele mora-
vuri in cazurile prevazute de
art. 262, 263, 264, 267 si 281 din
codul penal roman, precum si
de articolele respective din cele-
lalte coduri mentinute in vi-
goare, vagabondaj, abuz de pu-
tere, specula, trafic de influen-
tä, mituire, delapidare de bani
publici, percepere de taxe ilega-
le, rupere de sigilii, sustragere,
ascundere sau desfiintare de acte
publice aflate in arhive sau in
clepozite publice, sau date in
pästrarea unui functionar pu-
blic, ofensä comisä in public
contra Suveranilor, Principelui
Mostenitor sau Membrilor Fami-
liei Regale si Dinastiei prin cu-
vinte, strigari, prin vreun act
autentic sau public, scrieri im-
primate, desemne, gravuri, em-
bleme vandute, expuse spre van-
zare, distribuite sau afipte in
public, delicte contra sigurantei
interioare si exterioare a Statu-
lui, calomnie sau denuntare ca-
lomnioasa si betie; de asemenea
nu pot fi numiti functionari ju-
decatoresti acei declarati in sta-
re de faliment si persoanele cu
o purtare moralä indoioasd,
chiar daca n'au comis delictele
de mai sus.
De asemenea sd nu fie pus sub
acuzatie sau condamnat defini-
tiv la o pedeapsd criminald sau
la o pedeapsd corectionald pen-
tru delictele corespunzeitoare pre-
vdzute de Codul penal Regele
Carol al II-lea.
5. A avect. titlul de doctor in
drept ssi stagiul cerut de lege
pentru fiecare functiune in parte.
In lipsd de cereri din partea
doctorilor in drept se pot numi
licentiati in drept.
6. A cunoage bine limba ofi-
ciald a Statului in grai $i scris.
www.digibuc.ro
813
7. A fi apt pentru serviciu din
punctul de vedere al sdndtdfii
constatatd, sub sanctiunile pre-
vdzute in codul penal, de cdtre
o comisiune medicaid instituitd
pe icingd fiecare Facultate de
medicind din fard.
Comisiunea se compune din 3
medici membri ai Corpului Di-
dactic Universitar, deseninati de
ministrul justifiei la inceputul
fiecdrui an. Comisiunea va lucra
la Facultatea de medicine!: res
pectivei.
74. Membrii ordinului judeca-
toresc se numesc prin decret re-
gal si sunt tinuti. inainte de a
intra in exercitiul functiunii lor,
de a depune urmatorul jurá-
mânt:
Fur de a fi credincios Rege-
lui si intereselor tärii mele, de a
observa in totul Constitutia si
legile tárii, de a executa cu o-
noare, constiintä si nepärtinire
functiunile ce imi sunt incre-
dintate si de a nu face nimic de
naturd a periclita ordinea de
Stat.
Asa sa-mi ajute Dumnezeu.
75. Juramantul nu este nece-
sar in caz de strämutare in ace-
easi functiune.
76. Jurdmantul se va depune
si de avocatul chemat a suplini
un judecator; el se depune a-
tunci inaintea presedintelui in
momentul de a intra in cerceta-
rea cauzelor.
77. In regulamentul pentru pu-
nerea in aplicatiune a legii se
va determina formele dupa care
si autoritätile inaintea carora se
depune jurgmântul 1).
1) A se vedea Regulamentul privi-
tor la solemnitatea si forniele depu-
nerii juramântului de dare membrii
ordinului judeatorese si funetiona-
rii grefelor, publicat in M. Of. Nr. 2
din 3 Ianuarie 1925, pag. 1184, vol.
XIXII.
814 31 Martie 1937
78. Actele formate de un ma-
gistrat sau auxiliar judecAtoresc
Inainte de a jura sunt nule, f är5.
prejudiciul penalit.ii prevAzute
de codul penal.
CAPITOLUL
Condifiuni speciale penfru admiferea
fnainfarea in ordinul judecciforesc
§ 1. Condifiunile pentru numirea
0....inaintarea supleanfilor, sub-
stitutilor $i ajutorilor de jude-
cdtori.
A) Vdrsta $i titlurile.
79. Pentru a fi numit aju-
tor de judecdtor se cere:
1. A intruni conditiunile gene-
rale de admitere in magistra-
turd.
2. A avea vdrstd de cel putin
25 $i de cel mutt 32 ani impli-
Cererile de numire se vor a-
dresa cu toate actele primului-
preledinte al Inaltei Curti de Ca-
satie.
Numirile se vor face de minis-
trul justifiei numai dintre can-
didatii cuprin$i inteun tablou
intocmit de o cOmisiune com-
pusd din un preledinte al mnal-
tei Curti de Casafie si doi consi-
lieri ai Iijaltei Curti, desemnati
/a inceputul fiecdrui on de Con-
siliul Picsedin fial al Inaltei
Cur fi.
Comisiunea lucra cu majo-
ritate ci hotdrirea nu se moti-
veazd.
Comisiunea va lua in conside-
rage titlurile si notele obfinute
in Facultate de candidati, acti-
vitatea lor stiinfificd, sandtatea
moralitatea lor, ea putând
cere informatiuni dela mice au-
toritate $i putdnd cherna pe
carididati inaintea sa.
Comisiunea va lucra odatd pe
an in cursul lunii lanuarie.
Tabloul intocmit este valabil
www.digibuc.ro
numai pentru anul care ur-
meazd.
Comisiunea it va inainta Mi-
nisterului de Justifie impreund.
cu cererile candidatilor $i actele
anexate.
La punerea in vigoare a pre-
zentei legi, Comisiunea se va.
constitui $i va intocmi in termen.
de cel mult 45 zile tabloul mat
susmentionat. In acest scop mi-
nisterul Ii va inainta de indatet
toate cererile de numire ce a in-
registrat.
* 80. Dupd implinirea unuf
an dela numire, ajutorul de ju-
decdtor este obligat a se pre-
zenta la prima sesiune a exame-
nului de capacitate prevdzut de
art. 83 i urmdtorii.
Singura Comisiunea examina-
toare este in drept a acorda o a-
mdnare pentru o altd sesiune,
dar numai o singurd datd
pentru o cauzd temein;cd $i do-
veditd.
Ajutorii de judecdtor care nu
se vor prezenta la prima sesiune-
de examen dupd imptinirea anu-
lui de functiune Ii nu au fost a-
mdnati conform, alineatului pre-
cedent, precum ci acei care nu-
vor obtine media 6, se vor pima
En disponibilitate.
Ajutorii de judecdtor reusifi la
examen si care n'au suferit vreo
pedeapsd, vor avea dreptul, in
ordinea clasificärui i a vechi-
Mei, de a alege locurile rdmase
vacante in termen de 15 zile dela
publicarea lor in Monitorul Ofi-
cial; aceastd publicare este obli-
gatorie pentru minister in ter-
men de 15 zile dela producerea
vacanfei.
Numirea de supleant $i de sub-
stitut de procuror, precum $ti
Enaintarea ajutorilor de judecd-
tor, se vor face in viitor numai
dintre ajutorii de judecdtor care
au reu$it la examenul de capaci-
tate si care vor fi functionat e-
 31 Martie 1937
fectiv cel putin 6 luni la o jude.-
cdtorie rurald.
81. Numai In urma examenu-
lui de capacitate supleantii si a-
jutorii de judecgtori dobândesc
dreptul de a judeca, iar substi-
tutii dreptul de a pune conclu-
ziuni.
Pang la trecerea acestui exa-
men sefii ierarhici vor incredinta
supleantilor, ajutorilor de jude-
cgtori si substitutilor lucrárile
ce sunt necesare preggtirii lor
profesionale, dar care nu impli-
cg pronuntarea unei hotáriri.
Ei pot fi insárcinati sá asculte
martori, sg fax& cercetäri locale,
sg, aplice sigilii, sg redacteze
procese-verbale si hotäriri, sá
prezideze consilii de familii si
sg verifice socoteli de tuteld, ori-
unde legile in vigoare nu dispun
altfel, sá facd apelul pricinilor
supuse judecätii si sg amâne pe
acele ce nu sunt in stare a fi
judecate, sá autentifice acte
sä execute cgrtile de judecatá
sau sentintele tribunalului, a-
colo unde autentificarea este in
competenta judecgtoriilor j tri-
bunalelor i executarea hotgriri-
lor nu este rezervatg, exclusiv
unei alte autoritgti.
82. Pentru inlesnirea judecg-
tilor i asigurarea bunului mers
al justitiei, ministrul de justi-
tie va putea da autorizarea de a
judeca chiar unuia din supleanti
sau ajutori de judecatori, care
n'au depus Inca examenul, dar
care au un stagiu de cel putin
4 luni si o activitate meritorie
constatatá de sefii ierarhici sau
inspectorii judecatoresti.
In parchete, In aceeasi situa-
tie si in aceleasi conditiuni, se
peate da si substitutilor autori-
zarea de a pune concluziuni.
B) Examenul de capacitate1)
83. Examenul de capacitate
1) A se vedea Regulamentul pentru
examenul de magistrati i alegerea
www.digibuc.ro
815,
va consista obligatoriu din doug
probe teoretice i doug probe.
practice, din care si la cele din-
tai si la cele de al doilea o pro,
bá va fi scrisg, si alta orald.
Proba teoreticä va avea de o-
biect Constitutia, organizarea
judecgtoreascg si cercetarea com-
paratg a legiuirilor civile, co-
merciale, penale i procedurile
lor in vignare pe intreg terito,
riul Statului Roman.
Proba practicg va avea de o-
biect chestiuni de aplicatiune-
practich.
84. Examenul se va tine la.
Bucuresti la data ce se va sta-
bili de Minister.
Tinerea examenului se va pu-
blica in Monitorul Oficial si in
ziarele mai rgspândite, cu
putin 2 luni inainte de data fi-
xatg.
85. Comisiunea de examinare-
se va compune din:
a) Doi membri dela Ina lta
Curte de Casatie, delegati pe-
timp de un an de Inalta Curte
de Casatie;
b) Doi profesori dela facultg-
tile de drept, desemnati de con,
siliul profesonal al facultdtii res-
pective, dintre profesorii titulart
de drept civil, drept penal, pro,
cedurile lor sau de drept comer-
cial, pentru un an de zile.
Pentru primul examen in co-
misiune vor intra cate un pro-
fesor desemnat de facultgtile de-
drept din Bucuresti si Cernguti,
iar pentru examenul urmátor se-
va delega de facultgtile de drept
din Cluj si Iasi, urmându-se al-
ternativ din an in an in acelast
mod;
c) Un delegat numit de Minis-
terul de Justitie dintre profeso-
rii de drept sau magistratii Ma-
movibili.
locurilor in baza examenului M. cif,
Nr. 186 din 23 August 1928, pag,
1.273, vol. XYXVI.
 816 31 Martie 1937
Dacd pdmä in termen de 15
-zile, inainte de examen, consiliile
profesorale nu-si vor fi desem-
nat delegatii lor, acestia vor fi
numiti de minister, dintre pro-
fesorii arätati la alineatul b,
In caz de lipsd, dela alte facul-
tdti.
In caz de impiedicare a vreu-
hUi membru din comisiune, se
va proceda in acelasi mod la in-
locuirea lui.
Comisiunea de examinare va
fi prezidatit de cel mai vechiu
dintre cei doi membri desem-
nati de Inalta Curte de Casatie.
Cererile de inscriere, insorte
-de actele necesare, se vor Ina-
inta Ministerului de Justitie, Di-
rectiunea personalului, in ter-
men de 40 zile dela publicarea
.examenului in Monitorul Ofi-
-cial.
86. Comisiunea, in urma in-
form atiunilor culese asupra
candidatilor la exame-
nul de capacitate, este In drept
de a respinge dela examinare pe
acei care nu prezintá indestulä-
toare garantii de moralitate sau
nu ar intruni celelalte condi-
tiuni impuse de lege.
87. Rezultatele examenelor de
'capacitate se comunicd Ministe-
rului de Justitie, care le va
-transmite Consiliului superior
al magistraturii.
Acesta, dupá ce va constata
legalitatea fiecärui examen si-1
va valida, va centraliza toate
rezultatele examenelor validate
-0, in ordinea importantei me-
diilor, va intocmi un tablou ge-
neral de clasificar:e, dupd care,
fn mod obligator, ministerul va
face numirile.
Lucrdrile examenului ce se va
constata fäcut cu violarea dis-
pozitiunilor legii si regulamen-
tului pentru examenele de capa-
,citate se vor inainta Ministeru-
lui de Justitie, care va hotdrt a-
www.digibuc.ro
nularea si data la care se va
tine noul examen.
Clasificarea acestui din urrnd
examen, dupd validarea lui, va
servi la numirea in locurile rá-
mase sau declarate vacante.
* 88. Indatá dupd formarea
tablourilor de clasificare, Mini-
sterul de Justitie va publica in
Monitorul Oficial lista locurilor
vacante.
Candidatii reusiti la examen
au dreptul, in ordinea clasificd-
rii, sd-si aleaga locurile, in -ter-
men de 15 zile libere dela publi-
carea locurilor vacante in Moni-
torul
Ministerul de Justitie va res-
pinge alegerea fäcutd, dacd, can-
didatul cade in localitatea alea-
sit, sub prevederile dispozitiuni-
lor privitoare la incompatibili-
táti.
In asemenea caz, Ministerul
va numi pe magistrat intealtä
locatitate.
Candidatul care nu si-a exer-
citat dreptul de alegere, in ter-
menul ardtat, va pierde dreptul
si este obligat sA primeascá lo-
cul ce i se va incredinta de Mi-
nisterul Justitiei.
La medii egale se va da pre-
ferintä magistratilor in functi-
une si, in lipsa magistratilor,
doctorului in drept sau celui
mai vechiu licentiat.
Ministerul este obligat a orga-
niza o sesiune a examenului de
capacitate cel putin odatd la 3
ani.
Clasificarea dupd notele obti-
nute se va intocmi dupd fiecare
examen intr'un singur tablou,
cuprinzdnd $i pe candidatii care
au trecut examenul in toate se-
siunile precedente ci n'au fost
incd inaintati.
Orice candidat are dreptul de
a se prezenta a doua oard la
examen, a doua nota obtinutd
ramdneind definitivd ci produ-
cdnd efectele legale.
 31 Martie 1937 817

89. La finele anului judecd- tribunalele i judectitoriile de sub

toresc, presedintele tribunalului,
judecOtorul, primul-procuror si
procurorul, vor inainta fiecare
Ministerului de Justitie câte un
raport amänuntit asupra
supleantului, substitutu-
lui sau ajutorului de judecator
respectiv.
Supleantul, substitutul sau a-
jutorul de judecAtor care nu ma-
nifestä aptitudini profesionale
va fi departat din functiune In
urma raportului motivat al in-
spectoruiui judecätoresc.
Drepturile $i obligatiunile su-
pleantilor, substitutilor ci aju-
torilor de judecdtor functio-
narilor judacdtore$ti, asimilati
lor, in functiune la promulga-
rea legii.
90. Supleantii, substitutii
ajutorii de judecätori din cir-
cumscriptiile Curtilor de Apel:
Bucuresti, Chisinäu, Constanta,
Craiova, Galati si Iasi, aflati in
functiune la promulgarea aces-
tei legi, pentru a dobândi drep-
tul de Inaintare, sunt obligati a
trece examenul de capacitate In
termen un an clela data aces-
tei promulgäri.
Acei care nu se vor prezenta
la examen, in termenul preva-
zut si acei care nu vor obtine
media stabilitä de regulament,
vor fi indepärtati din functiune.
91. Functiunile de notari si
practicanti, existente pe langa
Curti le de Apel din: Cluj, Ora-
dea-Mare, Târgu1-Mure i Timi-
soara si pe lângá, tribunalele si
judeciltoriile din circumscriptiile
acestor Curti, se desfiinteazd pe
ziva de 1 Ianuarie 1925, urmând
ca atributiunile lor sà fie incle-
plinite in viitor de grefierii, aju-
torii de grefieri si secretarii de
parchet, numiti In conditiunile Atributiunile ascultantilor
legii de fatä. practicantilor desfiintati vor fi
92. Notarii, functionand la indeplinite de grefieri, ajutori de
data promulgärii legii, pe langd grefieri i secretari de parchet,
C. Flamangiu, vol. XXV. 52.
www.digibuc.ro
art. 91 si care nu intrunesc incd,
dupà legile In vigoare, in acele
circumscriptii, conditiunile de a
fi numiti judecOtori, vor putea
fi numiti de Ministerul Justitiei
In functiunile de supleanti, sub-
stituti si ajutori de judecátori
ce, potrivit necesitOtilor servi-
ciului, se vor infiinta pe ziva de
1 Ianuarie 1925, pe lângä instan-
tele judecätoresti la care au
functionat sau pe laugh' altele.
Notarii care Ii detin functiu-
nile In virtu tea unui examen de
capacitate nu vor mai fi supusi
la examenul prevazut la art. 83
si urmätorii, dar pentru a fi
inaintati judecätori vor trebui s'a
indeplineascä conditiunile cerute
la § 2 de sub acest capitol.
Vor fi asimilati notarilor
vor fi numiti dela 1 Ianuarie
1925, In conditiunile de mai sus,
supleanti, substituti sau ajutori
de judeatori, practicantii aflati
In fun ctiune la data promulgA-
rii legii, In circumscriptiile ace-
lorasi Curti, intru cat vor pose-
da vreunul din titlurile prevä-
zute la art. 79, Nr. 3.
93. Functiunile de ascultanti
si practicanti de pe lângä in-
stantele judecatoresti din cir-
cumscriptia Curtii de Apel din
CernOuti se desfiinteazä pe ziva
de 1 Ianuarie 1925.
Ascultantii si practicantii In
functiune la data promulgOrii
legii de fatà, pe baza raportului
favorabil al sefului instantei pe
langa care au functionat, vor
putea fi numiti dela 1 Ianuarie
1925, In functiunile vacante de
supleanti, substituti si ajutori
de judecätori, dupà distinctiu-
nile preväzute In art. 92 de mai
SUS.
818 31 Martie 1937
numiti fn conclitiunile prezentei
legi.
94. Functiunile de notari,
practicanti $i ascultanti, ce se
vor declara vacante, dela pro-
mulgarea legii de fatd si pând la
1 Ianuarie 1925, nu vor mai fi
completate.
95. Supleantii, ajutorii de ju-
decdtori si substitutii de sub art.
90, precum si acei numiti pe ba-
za art. 91, 92 si 93, au dreptul
de a judeca si pune concluziuni.
96. Procurorii de tribunal, cu
titlul provizoriu, din circum-
scriptiile Curtilor de Apel din:
Cluj, Oradea-Mare, Targul-Mu-
re$ si Timisoara, care vor avea
un an de stagiu In gradul de
procuror sau alt grad similar, la
data promulgärii legii de fatd,
vor putea fi confirmati procu-
rori, iar acei care nu vor In-
truni aceastd conditiune vor lua
titlul de substituti.
§ 2. Conditiuni speciale pentru
numirea judecdtorilor de tribu-
nale si judectitorii, procurorilor-
sefi de parchete si procurorilor.
97. Pentru a fi numit procu-
ror-sef de parchet, procuror, ju-
decator de tribunal sau de jude-
cdtorii se cere:
a) A Intruni conditiunile ge-
nerale prevazute de art. 73;
b) A avea un stagiu de cel pu-
tin trei ani nelntrerupt in ma-
gistraturd ca supleant, substitut
sau ajutor de judecdtor;
c) SA fi trecut examenul de
capacitate In conditiunile legii
de f at a.
Conditiunea de stagiu poate
fi Inlocuitä prin exercitiul efec-
tiv al profesiunii de avocat, In
timp de cel putin trei ani pe
langd tribunale si Curti de Apel.
Dovada exercitiului efectiv al
profesiunii de avocat se va face
cu atestatiuni motivate, date de
baroul de care depincle si de au-
www.digibuc.ro
toritätile judecdtoresti pe MITI
care s'a exercitat avocatura.
98. Functionarii judecätoresti
sau acei din serviciile auxiliare,
posedând vreunul din titlurile
prevAzute la art. 79, Nr. 3, vor
putea fi numiti judecatori dacd,
pe langa examenul de capaci-
tate, vor dovedi cd, au un stagiu
efectiv de cel putin trei ani ca,
grefier, ajutor k grefier, portd-
rel sau vreuna din functiunile
judecdtoresti recunoscute Simi-
lare prin legea de fata.
99. Judechtorii tribunalelor
$i ai judeatoriilor, cu titlu pro-
vizoriu, care la promulgarea a-
cestei legi nu vor avea trei ani
vechime In grad, pentru a fi
mentinuti si dobândi dreptul de
fnaintare, sunt obligati a depu-
ne examenul de capacitate, pre-
väzut de art. 83 si urmätorii, fn
termen de un an dela promul-
garea legii.
Acei care nu se vor prezenta
In acest termen, precum $i acei
care nu vor obtine media cerutd.
de regulament, vor fi Indepär-
tati din functiune.
De asemenea vor fi fnlocuiti
si juclecdtorii provizorii dispen-
sati de examen In virtutea legi-
lor anterioare, care, de$j fntru-
find stagiul cerut de aceste legi,
nu vor fi confirmati judecntori
inamovibili de Consiliul superior
al magistraturii. La aceeasi o-
bligatiune vor fi supusi. $i jude-
cdtorii provizorii, dispensati de
examen, fn virtutea legilor ante-
rioare, care, de$i având trei ani
de vechime, nu au fost confir-
mati juclecAtori inamovibili.
§ 3. Conditiuni speciale pentru
numirea prim-procurorilor, pre-
sedintilor si prim-presedintilor
de tribunale
100. Pentru a fi numit pre-
$edinte de tribunal sau prim-
procuror de tribunal se cere: un
 31 Martie 1937
stagiu de judecdtor de tribunal
sau de judecdtorie, de procuror-
sef de parchet sau procuror de
sectiune, de cel putin patru ani
Impliniti.
101. Primul-presedinte de tri-
bunal se numeste dintre pre$e-
dintii t primii-procurori care au
o vechime de cel- putin doi ani
Impliniti in acest grad,. sau din-
tre judecdtorii, procurorii sefi
de parchete care au o vechima
de cel putin sase ani impliniti in
grad.
102. Prim-presedintii, prese-
dintii $i prim-procurorii pot fi
numiti dintre avocatii care au
exercitat efectiv si cu distinc-
tiune profesiunea lor cel putin 9
ani Impliniti pe lângd tribunale
si Curti si care nu depäsesc vâr-
sta de 40 ani impliniti.
103. Prim-presedintele si prim-
procurorul tribunalului din Ca-
pitala tdrii au grad $i onorariu
de consilier de Curte.
Stagiul In aceste doud func-
tiuni se considerd ca stagiu fd-
cut in Curtea de Apel, dacd
prim-presedintele sau prim-pro-
curorul tribunalului de mai sus
a fost trecut efectiv intr'o Curte
de Apel.
§ 4. Conditiuni speciale pentru
numirea consilierilor, pre$e-
dintilor, prim-presedintilor,
procurorului general $i a
procurorilor dela Curtile
de Apel.
104. Pentru a fi numit consi-
lier sau procuror de Curte de
Apel se cere a fi indeplinit func-
tiunea de presedinte de tribunal
sau de prim-procuror cel putin
4 ani impliniti sau aceea de ju-
decator de tribunal sau de jude-
cdtorii, procuror-sef de parchet
sau de sectiune cel putin 8 ani
Irnpliniti.
105. Consilierii sau procuro-
rii Curtilor de Apel mai pot fi
numiti si dintre avocatii care au
www.digibuc.ro
819
exercitat efectiv i cu distinc-
tiune profesiunea lor cel putin
12 anf pe laugh' tribunale sau
Curti de Apel si care nu depd-
sesc varsta de 45 ani impliniti.
106. Pre$edintii de Curte, de
sectiune sau de Senat se numesc
dintre consilierii si procurorii
de Curte care au cel putin 2 ani
de grad.
Prim-presedintii de Curte se
numesc dintre pre$edintii de
Curte, procurori generali, iar
dintre consilieri numai dintre a-
cei care- intrunesc conditiunile
de a fi presedinti.
107. Procurorii generali se de-
leagd de ministrul justitiei din-
tre consilierii Curtii respective.
Consilierul delegat a indepini
functiunile de procuror general
Ii pdstreazd locul In Curte.
Delegatiunea se dä si se re-
trage prin decret regal.
Pând la darea cuvenitei dele-
gatiuni, cel mai vechiu din pro-
curorii Curtii va indeplini func-
tiunea de procuror general.
Tri caz de retragere a delega-
tiunii, consilierul delegat 1$i reia
locul In Curte, trecând in sec-
tiunea sau In Senatul din care
face parte consilierul cIruia se
va Incredinta sarcina de procu-
ror general.
Inceteazd de drept delegatiu-
nile procurorilor generali care
In virtutea art. 146, lit. B, devin
consilieri de Curte.
Delegatiunile lor pot fi reinoite.
§ 5. Conditiuni speciale pentru
numirea de consilieri, pre$e-
dinti, membrii parchetului
$i prim-pre$edinte la Malta
Curte de Casatie.
108. Consilierii si procurorii
la Curtea de Casatie se numesc
dintre presedintii, consilierii $i
procurorii Curtilor de Apel a-
vând o vechime in grad de cel
putin 4 ani impliniti, precum si.
 820 31 Martie 1937
dintre prim-presedintii Curtilor
de Apel.
Consilierii i procurorii Curtii
de Casatie mai pot fi numiti
dintre avocatii care au exercitat
efectiv, cu distinctiune, profesiu-
nea lor, timp de 15 ani pe lâng5.
tribunale si Curti de Apel si care
nu depAsesc vAxsta de 50 ani im-
pliniti.
109. Presedintij Curtii de Ca-
satie se numesc dintre consi-
lierii sau procurorii acestei Curti
prim-presedintii Curtilor de
Apel, cu o vechime in grad de
cel putin doi ani impliniti, sau
procurorul general al Curtii de
Casatie.
Prim-presedintele Curtii de Ca-
satie se numeste dintre prese-
dintii Curtii de Casatie si pro-
cur orul general al aceIeeasi
Curti, stagiu in grad.
110. Procurorul general al
Curtii de Casatie se numeste
dintre consilierii sau procuteorii
Curtii si prim-presedintii Curti-
lor de Apel, care intrunesc con-
ditiunile cerute de art. 109, alin.
1, pentru a fi numiti presedinti
la Curtea de Casatie.
111. In caz de vacantä a pos-
tului de procuror general de pe
lâng Curtea de Casatie, Minis-
terul Justitiei va putea insär-
cina in mod temporar si cel mult
pentru un an, cu functiunea de
procuror general, pe vreunul din
consilierii Curtii.
Consilierul astfel delegat Ii
pästreazg, postul sat/ in Curte.
CAPITOLUL III
Dispozifiuni comune
112. and legea pune o con-
rditiune de stagiu prin cliferite
functiunj judecatoresti, fractiu-
nile de timp petrecute in mai
multe functiuni se numärä pen-
tru complinirea timpului cerut.
113. Stagiul fäcut de licen-
tiatii sau doctorii in drept, in
www.digibuc.ro
Ministerul de Justitie, ca direc-
tori sau secretari generalt, echi-
valeazá cu stagiul facut in ma-
gistraturd; iar cel Mcut ca sef
de birou in minister, echivaleazä
cu jumätatea stagiului in ma-
gistraturä.
Stagiul Mcut de licentiati sau
doctori hi drept in avocatura se
va tine in seamá la calculul sta-
giului cerut de lege pentru gra-
dul in care urmeaz5, a fi numit
in magistraturg, socotindu-se un
an avocatura, noug, luni de ma-
gistraturá.
Dovacla exercitiului efectiv al
profesiunii de avocet se va face
cu atestatiuni motivate dela ba-
roul respectiv si de Curti le si tri-
bunalele pe langa care a exerci-
tat avocatura.
114. Fostii magistrati titrati,
incepand cu gradul de procuror
sau judecdtor de tribunal, pot
fi reprimiti in magistratura in
gradul ce 1-au avut sau in gra-
dul pentru care ar intruni con-
ditiunile legii, fiind dispensati
de examen si de stagiul de jude-
a:tor daa, au posedat un ase-
menea examen sau au beneficiat
de inamovibilitate.
Reprimirea in magistraturä a
fostilor magistrati nu se poate
face deal cu avizul conform al
consiliului superior al magistra-
turii.
Stagiul de avocet exercitat e-
fectiv i cu distinctiune de a-
eeti magistrati se va tine
in seamä in calculul stagiului
cerut de lege pentru gradul in
care urmeazá a fi numit in ma-
gistraturI
In acest calcul anul de avoca-
tur'd se socoteste ca noud luni
de magistraturg.
Pozitiunea magistratilor rein-
trati, dreptul si conditiunile lor
de inaintare vor fi acele prevrt-
zute de lege pentru cei aflätori
in functiune la punerea legii In
aplicare.
 31 Martie 1937 821

TITLUL III stagiu implinit de cel putin dol

Portilreii ani.
3. Sä fi trecut examenul de in-
CAPITOLUL trare in functiune. Candidatii
Conditiunile de numire a porfeireifor care posedá unul din titlurile
;efi preväzute la Nr. 1 sunt dispen-
sati de conditiunea examenului.
115. In afara de conditiunile 117. Examenul de intrare se
generale cerute pentru intrarea va depune in fata comisiunii
in magistraturä, pentru a fi nu- pentru functionarii judecAtoresti.
mit sef-portärel se cere: Materiile speciale ce li se cer se
a) Nrarsta de 25 ani impliniti; vor determina in regulamentul
b) Titlul de licentiat sau doc- prevAzut la art. 55.
tor in clrept; 118. Conditiunile de numire
c) S. aibä un stagiu de portä- pentru impiegatii din cancela-
rel sau de magistrat de cel pu- riile corpului de portarei vor fi
tin doi ani, sau sä fi exercitat aceleasi ca pentru impiegatii din
efectiv profesiunea de avocat col grefele instantelor judecatoresti.
putin 4 ani Secretarii can celariei corpului
In lipsä de licentiati sau doc- de portärei, pe lângà tribunale,
tori in clrept vor putea fi nu- se vor numi dintre impiegatii
miti in posturile de sefi de por- care au vechime de cel putin 3
tdrei si persoane care desi nu ani in postul de impiegati.
posedd un titlu, au functionat Agentii de portilrei se vor numi
ca portárei, grefieri de Curte de dintre persoanele care posedä
Apel sau de tribunal timp de 4 cel putin 4 clase primare si au
trecut examenul special de a-
ani si au trecut examenul de in- gent.
trare in functiunea de portä-
rel 1). Un regulament special va sta-
bili materiile si conditiunile e-
CAPITOLUL II xamenului.
Conditiunile de numire a porfeireilor Denumirea de executori" se
desfiinteaza.
116. Pentru a fi numit portä- TITLUL IV
rel, in afard de conditiunile ge-
nerale stahilite de statutul func- Inaintarile I procedura lor
tionarilor se cere: * 119. Inaintärile in magi-
I. A poseda titlul de licenti-at, stratura nu se pot face decât
doctor in drept sau diplomat al conform avizului Consiliului su-
scdalei superioare de stiinte de perior al magistraturii, care este
Stat din Bucuresti. obligat, in recomandärile sale,
2. In lipsä de licentiati sau sit Ong seamd, pe lângd Mde-
doctori In drept, sau diplomati plinirea conditiunilor de Main-
ai scoalei superioare de stiinte tare, si de notele calificative ce
de Stat, vor putea fi numiti In se gäsesc cuprinse in cazierele
posturile de portilrei si ajutori individuale ale magistratilor.
de grefieri de tribunale cu un Se excepteazä numirile prim-
1) A se vedea Regulamentul pentru
presedintelui, presedintilor si
examinarea portäreilor i agentilor
procurorului general al Inaltei
de pe rang& eorpurile de portärei, M.
Curti de Casatie, care se fac de
ministrul justitiei, färä avizul
Of, Nr. 270 din 6 Deeemvrie 1925, Consiliului superior al magistra-
pag. 1159, vol. XIIIXIV. turii.
www.digibuc.ro
822 31 Martie 1937
Pentru fiecare vacantä Consi-
liul superior al magistraturij va
recomanda câte trei dintre cei
mai vechi sau mai meritosi ma-
gistrati, din care Ministerul va,
nurni unul.
In orice caz Ministerul e obli-
gat sg, numeasa, pe magistratul
care a figurat de trei ori conse-
cutiv pe listele de recomandare
Intocmite potrivit legii de fatä.
Recomanddrile Consiliului su-
perior pentru inaintare nu se pot
face decdt dintre magistratii tre-
cuti in tabloul de inaintare.
Tablourile de inaintare ale ma-
gistratilor se formeazd ludndu-
se in considerare notdrile ob-
tinute de magistrati.
120. Directiunea generalä a
personalului de pe lângá Minis-
terul Justitiei, Indeplinind ser-
viciul de secretariat al Consiliu-
lui superior al magistraturii, va
tine pentru fiecare magistrat In
parte câte un cazier individual,
care va cuprinde, pe lângä men-
tiunea Indeplinirii conditiunilor
generale si speciale de numire,
mentiunea notelor de studiu, no-
telor examenelor de capacitate
si a notelor calificative ale ins-
pectorilor judecätoresti, ale sefi-
lor ierarhici si ale Curtilor res
pective.
Cazierele vor face mentiune
de toate pedepsele disciplinare a-
plicate, precum si de observatiu-
nile ce s'ar fi fâcut eventual ma-
gistr atului.
* 121. A. Notarea magistrati-
lor se va face motivat $i secret,
incheindu-se cu mentiunile: ex-
ceptional de bine, foarte bine,
bine, indestuldtor si neindestu-
lettor.
Notarea nedreaptd, neexactd
sau superficiald constitue o gra,
vet violare a obligatiunilor pro-
fesionale ci poate fi pedepsitd
chiar cu destituirea.
Magistratii vor putea trimete
spre cercetare Ministerului de
www.digibuc.ro
Justitie, precum si, fiecdruia din
membrii Consiliului Superior al
Magistraturii, prin Ministerul de
Justitie, memorii referitoare la
situatiunea si, activitatea lor.
B. Magistratii vor fi notati in
mod obligatoriu in fiecare an,
precum urmeazd:
a) Cei dela judecdtoriile de o-
coale, de leful judecdtoriei, de
$efii ierarhici dela tribunale
de inspectorul respectiv, iar cei
din contunele unde functioneazd
.Curti cu Jurati $i de consilierul
delegat a prezida acele Curti;
b) Cei dela tribunale, de lefii
ierarhici, pant/ la primul-prese-
dinte al Curtii de Apel inclusiv,
de inspectorul respectiv si de
consilierul deleqat a prezida
Curtile cu Jurati;
c) Cei dela Curtile de Apel, de
inspectorul respectiv $i de $efii
ierarhici dela Curtea de Apel.
Notarea este facultativa pentru
toti ceilalti lefi ierarhici.
Fiecare notare se comunicd
de indatd in mod confidential
magistratului respectiv, care va
putea face inteirn,pindrile sale
printeun memoriu ce-1 va ina-
inta Inspectorului Curtii de A-
pel respective.
Cercetarea se va putea face di-
rect de inspectorul Curtii, fie de
mice magistrat superior in grad
magistratului care a facut no-
tarea, delegat in acest scop de
inspector.
Modificarea notdrii se va pu-
tea face numai de Inspectorul
Curtii de Apel.
Pand la modificare, notarea
11i, produce efectele legale.
Magistratii asistenti dela Inal-
ta Curte de Casatie vor fi notati
obligatoriu de preledintele sec-
tiunii pe langet care functionea-
za li de primul-preledinte, iar
magistratii asistenti dela Par-
chetul General al Inaltei Curti
vor fi notati obligatoriu de pro-
 31 Martie 1937
curorul general fi de primal-
preledinte.
C. Notarea pentru aptitudi-
nele fi eunoitintele profesionale
ale magistratilor apartine $i in-
stantelor care judecd in apel ci
recurs hotdririle lor, precumur-
meazd:
Notarea se va face nemotivat
in fiecare an inainte de 4 Oc-
tomvrie:
a) Pentru membrii Curti lor de
Apel, de Colegiul Premedintial al
Inaltei Curti de Casatie unit cu
procurorul general $i cu fase
consilieri ai Curtii, desemnati
cdte doi de fiecare sectiune, in
fiecare an in adunarea generaltt
a Curtii, prin vot secret, cu ma-
joritatea membrilor prezenti;
b) Pentru membrii tribunale-
lor, de membrii cornisiunii care
noteazd pe membrii Curtilor de
Apel, conform al. a, precum si
de Colegiul Preledintial al Curtii
de Apel respective, unit cu cdte
doi consilieri de fiecare sectie,
desemnati in fiecare an in adu-
narea generald a Curtii, prin vot
secret, cu majoritatea membri-
lor prezenti; la Curti le cu o sin-
gurd sectiune se vor desemna
trei consilieri;
c) Pentru magistratii dela ju-
dectitoriile de ocoale, de mem-
brii comisiunii care noteazd pe
membrii tribunalelor, conf orm al.
b, precum $i de Colegiul Pre$edin-
tial al tribunalului respectiv, u-
nit cu cdte doi judecdtori din a-
cel tribunal de fiecare sectiune,
desemnati anual prin vot secret,
cu majoritatea membrilor pre-
zenti, de comisia care noteazd
pe membrii tribunalelor, con-
form al. b.
Comisiunile de notare noteazd
pe fiecare magistrat cu majo-
ritate de voturi.
Pe MAO fiecare sectiune a
-Curtilor tribunalelor se va
line in acest scop, duptt un for-
mular intocmit de Minister, un
www.digibuc.ro
823
registru in care se va consemna
in dreptul numelui fiecdrui ma-
gistrat numärul hotdririi date de
sectiune, prin care ea a decis in
apel sau recurs asupra cauzelor
judecate, precunt i eventuala
notare nemotivatd a instantei a-
supra priceperii prof esionale cu
care magistratii au judecat, in-
dif erent de solutiunea data. A-
ceasta notare este obligatorie da-
magistratul merita notarea
exceptional de bine sau neindes-
tuldtor.
D. Nottirile pentru tribunal $i
yudecdtoriile de ocoale se vor
inainta obligatoriu in fiecare an
panel la I Octomvrie, in triplu
exemplar, premedintelui sau pri-
mului-preledinte al Curtii de A-
pel respective; un exemplar va fi
inaintat pand la 45 Octomvrie
Ministerului de Justitie, unul
primului-pre$edinte al Curtii de
Casatie, iar unul va fi retinut
de primul-presedinte sau pre$e-
dintele Curtii de Apel.
Notdrile pentru Curtile de A-
pel se vor face in triplu exemplar,
din care unul va fi pastrat de
primul-pre$edinte sau presedin-
tele Curtii de Apel, unul de Mi-
nisterul de Justitie $i unul de
primul-pre$edinte al Curtii de
Casatie; trimeterea exemplarelor
se 1)ct face pawl la 15 Octomvrie.
* 122. Primul-pre$edinte sau
presedintele Carta de Apel si
primul-pre$edinte al Curtii de
Casatie vor inainta comisiunilor
de recomandare respective ta-
blourile cu cele doud serii de no-
tari ale magistratilor.
Comisiunea de recomandare de
pe langli fiecare Curte de Apel
se compune din primul-prese-
dinte al Curtii sau pre$edintele
Curtii nedivizate, procurorul ge-
neral, inspectorii ludecdtoregi
doi membri ai Curtii, desemnati
la fiecare doi ani de Curte, in a-
dunarea generald, prin vot se-
cret, impreund cu doi supleanti.,
824 31 Mart le 1937
Din aceastd comisiune de reco-
mandare fac parte presedintii
tribunalelor din circumscriptie,
pentru recomandarea magistra-
Olor dela judecdtoriile de ocoale.
Comisiunea de recomandare
de pe langd Curtea de Casatie
se compune din. membrii Cole-
giului Presedintial al Curtii de
Casatie, procurorul general al
Curtii, din inspectorii Curtilor
de Apel $i din cdte trei consilieri
ai Inaltei Curti din fiecare sec-
tiune, alesi de Colegiul Prese-
dintial la fiecare doi ani.
Hotdririle comisiunilor de re-
comandare vor fi nemotivate $i
se pronuntd valabil cu majori-
tatea membrilor. Comisiunile
sunt obligate a intocmi tabloul
de inaintare, tindnd seamd de
notdrile obtinute de magistrati
pe anul expirat.
Comisiunea de recomandare de
de pe ldngd Curtea de Casatie,
recomandd dintre magistratii
care indeplinesc conditiile legale,
pe acei care meritd a fi inaintatt
la Inalta Curte de Casatie, la
locurile de pre$edinti $i prim-
presedinti ai Curtilor de Apel,
precum si pe magistra.tii asis-
tenti ai Curtilor de Casatie,peste
numdrul legal al membrilor Tri-
bunalelor si Curtilor de Apel.
Comisiunile de recomandare
de pe langd Curti le de Apel re-
comandd dintre magisratii care
indeplinesc conditiile legale pe
acei care merita a fi inaintati in
orice grad pdnd la cel de consi-
tier de Curte de Apel inclusiv,
anume:
f. Pentru gradele de prim-pre-
sedinte sau preiedinte de tribu-
nal: Brasov 5, Bucuresti 15, Gen-
nduti 7, Chisindu 6, Cluj 7, Con-
stanta 4, Craiova 6, Galati 6,
lap; 6, Oradea 5, Tg.-Mures 4 si
Timisoara 6.
2. Pentru gradul de consilier
de Curte de Apel: Brasov 3, Bu-
curesti 7, Cernauti 3, Chisindu
www.digibuc.ro
3, Cluj 5, Constanta 2, Craiova 4,
Galati 3, Iasi 3, Oradea 3, Tg.-
Mures 2 si Timisoara 4.
Tab lounge astf el intocmite vor
fi trimese in copie comisiunii de
recomandare de pe langa Inalta
Curte de Casatie, inainte de 1
Noemvrie, in fiecare an.
Aceastd comisiune le va cen-
traliza pe toatd tara, avdnd
dreptul a le modifica, schimbdnd
persoanele recomandate pentrw
cel mult jumdtate din numdrul
celor recomandati de fiecare
Curte, si anume, cu magistratif
de grad egal din toatti tara, care
au obtinut notdri mai bune de-
cdt cei recomandati pentru fie-
care Curte.
Comisiunea de recomandare de
pe langet Inalta Curte de Casatie
recomandd in cursul lunii No-
emvrie dintre magistrafii ca.re
indeplinesc conditiile legale pe
acei care meritd a fi inaintati
pentru gradele de prim-pre$e-
dinte $i presedinte de Curte de-
Apel $i acel de consilier sau pro-
curor la Inalta Curte de Casatie,
precum si pentru inaintdrile ma-
gistratilor asistenti ai lnaltei
Curti, çi anume:
I. Pentru asistenti.
cel mult 9;
2. Pentru gradul de prim-pre-
$edinte sau pre$edinte de Curte
de Apel 42;
3. Pentru gradul de procuror
sau consilier la Malta Carte de
Casatie 10.
Tabloul general de inaintare pe-
grade astfel intocmit definitiv de
comisiunea de recoma.ndare de
pe lcingd lnalta Curte, rdmeine
valabil numai pentru timpu/ a-
nului urmdtor si se trimete ma-
inte de 1 Decemvrie Ministeru-
lui Justitiei, care il va publica
inainte de 20 Decemvrie In Mo-
nitorul Oficial, dupd ce va fl
consfintit prin decret regal. -
Dacd in cursul unui an se
ivesc mai multe vacante decdf
 31 Martie 1937
a cincea parte din numdrul de
magistrati prevazuti in tabiout
de inaintare pentru gradul res-
pectiv, Ministerul Justiliei va
convoca comisiunile de recoman-
dare areitdnd numdrul locurilor
vacante, iar comisiunile sunt o-
bligate a recomanda In condí-
tiunile cu procedura ardtatd
mai sus un numdr de candidati
de cinci ori mai mare decdt nu-
mdrul locurilor vacante.
Recomandarea pentru un a-
nume grad implied recomanda-
rea pentru orice grad inferior,
dupd ce se vor implini locurile
vacante pentru gradele re.spec-
tive cu magistratii ardtati pen-
tru acel grad in ta.bloul de Ma-
intare.
Recomandarea nu se va putea
face decdt dacd magistratul a
obtinut in total o majoritate de
notdri cu oarte bine", dacd o
pdtrime din notdrile sale nu a-
ratd neindestuldtor" si dacd
magistratul nu a fost pedepsit
disciplinar in cursul anului ex-
pirat. Recomandarea este obli-
gatorie, peste namdrul de ma-
gistrati ardtati mai sus, pentru
acei care au obtinut in cursul
ultimilor doi ani omajoritate de
notdri cu exceptionalul de bine".
123. Consiliul superior al
magistraturii va putea cere, a-
tat Ministerului Justitiei, cat si
organelor judecátoresti, orice
alte informatiuni sau acte referi-
toare la activitatea profesionald
sau conduita magistratllor
va crede necesar.
TITLUL V
Imcompatibilitati i scutiri
124. Cumulul in functiunile
judectitoresti este interzis.
125. Functiunile din ordinea
judecátoreascá sunt incompati-
bile cu functiunile publice de o-
rice naturd, primite, fie prin a-
legere, fie prin numire; cu orice
www.digibuc.ro
825
insárcinare publicä, afar5,
tutelil; cu mandatul in adung-
rile legislative, judetene sau co-
munale; cu serviciul salariat da
particulari, cu profesiunea de a-
vocat, cu starea militara sau
cu calitatea de cen-
sor sau administrator in orica
societate de credit.
Functiunile judecatoresti sunt
compatibi'e cu aceea de profesor
de drept la Universitate sau la.
orice scoalli, superioard din ora-
sul de resedintä a magistratu-..
lu i.
Functiunea de secretar ge-
neral al Ministerului Justitiei,
poate fi Indeplinita prin delega-
tie de magistratii care au cet
nutin gradul de consilier de,
Curte de apel, iar cea de direc-__
tor general si director in Minis-
terul Justitiei, de magistratii
care au cel putin gradul de pre-
sedinte de tribunal.
In aceste cazuri ei isi pás-
treaa, posturile ce ocup6 in ma-
gistraturä.
126. Este interzis, sub pe-
deapsä disciplinard, oricärui
membru al ordinului judedito-
rese de a exercita, fie prin el
insusi, fie sub numele sotiej
sale, fie prin persoaná inter-
pusk orice, fel de comert, agent
de afaceri, de a participa la di,
rectiunea sau administratiunea
1) Modificat prin legea publicatk
in Monitorul 0 ficial Nr. 206 din 3
ce Septemvrie 1932, pag. 648, vol. XX.
Art. 125, alin. III, a fost modi-
ficat in parte prin art. 3, alin.
si art. 68, alin. 1, din legea pentru
organizarea Ministerului Justitiei,
publicatä in Monitorul 0 ficial Nr.
88 din 14 Aprilie 1933 pag. 292,
vol. XXI, azi abrogatä i priu
art. 5 §i 106 din deeretul pentru or-
ganizarea Ministerului de Justitie cu,
Nr. 2.418 din 1935, publicat in Mo-
nitorul 0 ficial Nr. 262 din 14 No,..
emvrie 1935, pag. 971, vol. XXIII,
$26 31 Martie 1937

unei societäti comerciale sau ci- la tribunalul sau Curtea de Apel

vile, sau unui stabiliment in- celei mai apropiate, afara daca
dustrial, a fi redactor, corespon- partea adversa va primi a se ju-
dent, editor sau director al unui deca la acelasi tribunal sau
-ziar politic. Curte de Apel.
127. Sub niciun cuvânt ma- 129. Rude le si afinii in linie
,gistratii nu pot adera la actiuni directä, iar in linie colateralg.
politice si a lua parte la mani- Nina.' la gradul de unchiu i ne-
festatiuni cu acest caracter. pot, nu pot fi membri sau gre-
Magistratii pot face parte nu- fieri ai aceleeasi Curti, tribunal
mai din comitetele societaitilor sau judecAtorii.
culturale si de asistentä sociald Aceeasi incompatibilitate se a-
sau nationald, recunoscute ca a- plic avocatului care este
tare, potrivit legii persoanelor
juridice, dar nu pot exercita chemat a suplini pe un judec6,-
nicio delegatiune de adminis- tor.
tratiune cu vreun caracter b5.- Ea nu existé. Intre membrii
-nesc. parchetului fatI cu Curtea sau
Ei nu pot fi epitropi la paro- cu tribunalul respectiv.
hiile bisericesti. In caz de aliant5. supravenita
Magistratii nu pot indeplini dupä numirea judeatorului
serviciul de consilieri juridici namovibil, acela prin faptul cä-
pe lang6 autoritätile adminis- ruia se va fi ivit cazul de in-
trative, centrale sau locale. compatibilitate, se va pune in
FArA autorizarea expresa a disponibilitate pari'd se va pu-
Ministerului de Justitie ei nu
pot primi nicio insdrcinare per- tea numi in cel dintâiu post va-
sonald i nici a figura in comi- cant.Indatd ce s'a descoperit o ru-
siunile de studii sau de intoc-
mire a proiectelor de lege, trata- denie sau aliantg in grad prohi-
telor, conventiunilor internatio- bit, presedintele este tinut, sub
male sau orice alte lucrari. pedeapsá disciplinará, s o de-
128. Membrii ordinului jude- nunte Ministerului Jutitiei.
-catoresc sau din serviciile au- 130. Judeciltorul care este
xiliare nu pot fi insArcinati cu run', sau aliat in linie directá
apärarea verbala sau scrisä a sau in linie colateralá pana la
tirtilor In justitie, nici a da al patrulea grad inclusiv cu a-
consultatiuni, chiar când va fi vocatul sau mandatarul unei
vorba de alte tribunale sau in- sau care tine in dsátorie
stante decât acelea in care Ii pe sora sotiei vreunuia din ace-
exercitä functiunile; ei nu pot fi ste persoane, este dator s'à se ab-
nici arbitri, nici experti. ting, sub pedeapsa disciplinará,
Ei pot insA pleda cauzele lor de a judeca sau de a instrumen-
personale, acelea ale sotiilor lor, ta in afacerea privitoare pe acea
-cum si acelea ale minorilor eau parte.
interzisilor pusi sub tutela sau 131. Membrii ordinului jude-
curatela lor. cdtoresc sunt scutiti de orice
In aceste cazuri, insa, cauza serviciu public sträin functiu-
nu se va infatisa la acelasi tri- nilor lor, afará de serviciul mi-
J3unal sau Curte din care face litar i alte insärcinari prevd-
parte acel magistrat, ci va trece zute de legi speciale.

www.digibuc.ro
 31 Martie 1937
PARTEA III
Pozitiunea membrilor ordinului
judecktoresc
TITLUL I
Indatoririle magistratilor
132. Magistratii i functio-
narii judeatoresti sunt datori
a intra in exercitiul functiunii
In termen de 10 zile cel mult de
la primirea comunicArii numi-
rii sau permisiunii de päräsire
a serviciului in caz de inaintare
transferare.
Pentru juste motive, Ministe-
rul Justitiei poate prelungi a-
cest termen.
Prelungirea insä nu poate fi
mai mare de 15 zile cel mult.
In orice caz onorariile pentru
cei noi numiti curg numai de
la intrarea In exercitiul
Magistratii suspendati, demi-
sionati, pusi in disponibilitate
sau In retragere nu pot päräsi
functiunile lor inainte de primi-
rea comunicärii Ministerului,
de dispensä de serviciu, care nu
poate depdsi 8 zile dela primi-
rea demisiunii, dela publicarea
decretului de suspend are, pu-
nere in disponibilitate sau in
retragere.
Inläuntrul acestui termen,
Ministerul va lua mäsurile ne-
cesare pentru ca serviciul sä
nu sufere, iar magistratii din
toate categoriile de mai sus,
precum si cei inaintati si tran-
sferati sunt obligati ca inläun-
trul acestui termen sä termine
si sä semneze lucrärile la care
au luat parte.
Acei demisionati i pusi in
disponibilitate care se vor a-
bate dela, aceste indatoriri vor
decade din dreptul de a fi repri-
miti in magistraturä, iar cei
pusi In retragere, dreptul de
a-si primi salariul pänä la re-
gularea pensiei. Ce! inaintati si
www.digibuc.ro
827
transferati sunt supusi pedepse-
lor disciplinare prevIzute de
lege.
133. Magistratii i functio-
narii judecatoresti sunt datori
sä locuiascä in comuna de rese-
dintä a instantei pe lâng6, care
isi exercitä functiunile si nu
pot lipsi dela post f AA, un con-
cediu obtinut conform legii
regulamentului.
Acei care vor contraveni aces-
tei dispozitiuni vor fi supusi la
pedepse disciplinare si lipsiti de
onorariile lor pe tot timpul ab-
sentei.
134. Magistratii si auxiliarii
lor sunt datori sä pästreze se-
cretul deliberatiunilor.
Ei trebue sä se märgineascg,
in exercitiul jurisdictiunii i In
limitele competintei lor terito-
riale.
Ei trebue sä indeplineasa
toate obligatiunile functiunii
impuse prin legi sau prin regu-
lamente.
135. Membrii corpului jude-
cdtoresc sunt datori sä pästreze
cuviintä i demnitate, atât in
raporturile lor reciproce sau ie-
rarhice, cât si fatä de celelalte
autoritäti publice.
136. Membrii corpului jude-
catoresc sunt datori a se abtine
dela orice acte sau fapte ale vie-
tii lor publice sau private, care
ar fi de naturä sä le compromitä
demnitatea ca oameni sau ca
magistrati, sau care ar putea a-
duce atingere consideratiunii or-
dinului din care fac parte.
TITLUL II
Inamovibilitatea
CAPITOLUL I
Caracferul inamovibilifeifii i condi-
gunge generate penfru dobeindirea ei
137. Membrii ordinului jude-
cAtoresc numiti in conditiunile
legii de fatä sunt inamovibili, a-
828 31 Martie 1937
fará de membrii Ministerului pu-
blic de pe lânga Curti le de Apel
si tribunale, precum si suplean-
tii si ajutorii de judecatori care
nu se bucura decât de stabili-
tate.
138. Magistratii inamovibili
nu pierd functiunile lor deck
prin:
a) Demisiune;
b) Ajungere la limita de vâr-
stä, in conditiunile art. 140;
c) Punere in retragere pentru
infirmitate, in conditiunile art.
141;
d) Hotarirea disciplinará a co-
misiunii competente. Ei nu pot
fi transferati, nici prin inain-
tare, decat cu consimtamântul
lor.
Transferarea nu se poate face,
chiar in acest caz, deck cu avi-
zul conform al Consiliului supe-
rior al magistraturii. Acest aviz
este necesar i in caz de cerere
reciprocä pentru schimb.
Modurile de pierdere a fune-
iunii la lit, a, b i c de
mai sus se aplica si magistrati-
lor stabili. Acestia nu pot fi
transferati, suspendati, pusi in
disponibilitate sau destituiti de
cdtre ministru deck pe baza u-
nui raport de ancheta motivat,
facut de inspectorul juclecato-
rese sau de alt magistrat cicle-
gat de ministru, conform legii
si pentru abateri grave dela cla-
139. Exceptional, când magis-
tratul având legaturi sau inte-
rese In circumscriptia instantei
in care isi face serviciul, se con-
stata In fapt ca prestigiul sau
bunul mers al justitiei ar suferi
din aceasta cauza, Consiliul su-
perior, la cererea ministrului, va
putea aviza asupa transferä'rii,
dupa ce va fi ascultat si pe ma-
gistrati.
De asemenea, in cazul aplica-
rii pedepselor {lisciplinare pre-
vazute de art. 173, Consiliul su-
www.digibuc.ro
perior al magistraturii, din ofi-
ciu, sau la cererea ministrului,,
se va pronunta dacä nu este lo-
cul si la transferarea magistra-
lului din localitatea in care are
a-si indeplini functiunea, ascul-
tând si pe magistrat.
Comisiunea de judecata este
obligata a comunica ministru-
lui si Consiliului superior al ma-
gistraturii hotaririle sale disci-
plin are.
* 140. Magistratii care au im-
plinit varsta de 70 ani la Curtea
de Casatie, 65 ani la Curtile de
Apel si 60 ani la tribunale si ju-
dectitorii, vor fi pusi din oficiu,.
prin decret regal, in pozitiunea.
de a-si exercita drepturile la pen-
siune.
Limita de varsta pentru prim-
presalintii Curtilor de Apel este
cea preväzuta Dentru Curtea de
Casatie.
Aceeasi, este limita de vdrstd
pentru presedintii de Curte de
Apel, cu o singurd sectiune, cu.
10 ani in aceastd functiune sau
cu 20 ani efectivi in Curtea de
Apel.
Magistratii care nu-si vor do-
vedi cu acte legale etatea lor, vor
fi pusi de asemenea in retragere
din oficiu, daca au implinit 35.
ani de serviciu.
Magistratii care au cel putin 30k
de ani de serviciu, pot fi, la ce-
rerea lor, pusi In pozitiune de
a-si exercita drepturile la pen-
siune, cu scutirea conditianii de
varstä.
Membrii Inaltei Curti de Ca-
satie si ai Ministerului public
de pe lânga aceasta Inaltä Curte,.
care au functionat efectiv la a-
ceasta instanta timp de cel pu-
tin 10 ani indepliniti, precum
cei care au functionat efectiv
*) Modificat prin decretul-lege Nr.
2.542 din 11 Noemvrie 1936 gi prin
legea din 31 Martie 1937.
 31 Martie 1937
aceastg instantg, 5 ani i au o
Techime in magistraturd de 30
vor avea dreptul, dacg, sa-
tisfac celelelalte conditiuni pre-
vgzute de legea generald de pen-
sii, la o pensiune egalg, cu sala-
riul intreg, inclusiv sporurile
inclemnitdtile ce au primit in
momentul retragerii.
Pensiunile acordate pe baza
prezentului decret-lege i), consti-
tuesc drepturi castigate.
Membrii Inaltei Curti de Ca-
satie, care ocupg, in momentul
pensiorarii functiunea de pro-
tesor, pot cumula salariul de
profesor cu pensia de magis-
trat".
Pe data promulggrii prezentei
legi de ratificare 1) se desfiin-
teazg, gradatiile membrilor Inal-
tei Curti de Casatie".
Primii-pre$edinti ai Curtilor
-de Apel, care au fvnctionat efec-
Vs in acest grad timp de cel
putin 10 ani impliniti, precum
ci acei care au functionat efectiv
fn acest grad 5 ani si vor avea
in momentut retragerii o vechi-
me in magistraturd de 30 ani,
vor avea dreptul la o pensiune
,egald cu salariul actual intreg,
Trimitor al membrilor Inaltei
Curti de Casatie, fdrd sporuri
indemnitdti.
Acelafi drept U vor avea
prefedintii Cur(ilor de Apel cu
.singurd sectiune, care au 40 aril,
in aceastd functiune sau o ve-
chime de 30 de ani in magistra-
turd $i 5 ani in functiunea de
pre$edinte la iefirea la pensie.
Se bucurd de acelea$i drepturi
*) i 1) Alineatele finale cuprinse
Intre " au fost introduse prin art.
3 al deeretului-lege Nr. 2.542 din 11
Noemvrie 1936 (a se vedea, In Ha-
mangiu 1936 XXIV, p. II). Ulti-
mo' alineat dintre acestea a fost in-
trodus prin modificarea adusä deere-
tului, de legea de ratificare din 26
Ianuarie 1937, pag. 33 acest vol.
www.digibuc.ro
829
la pensiune ca $i membrii Inal-
tei Curti de Casatie, presedintii
$i primul-presedinte al Consi-
liului Legislativ, care a.0 func-
tionat 40 ani impliniti in acea-
std calitate. In caz cdnd acestia
provin dintre membrii efectivi
ai Inaltei Curti de Casatie, sta-
giul fcicut ca membru la Malta
Curte se uneste cu cel de prese-
dinte la Consiliul Legislativ,
chiar dacd a existat o intreru-
pere.
Prim-pre$edintele ci pre$edm-
tit Consiliului Legislativ nu au
dreptul la gradatii.
* 141. Ministerul este obligat
in limitele posibilitdtilor buge-
tare a acorda Casei magistrati-
lor ajutoare pentru asistenta
medicald a magistratilor ci aju-
toare bdnelti in caz de boat&
Cdnd din cauza unei infirmi-
tdti sau boli grave si perma-
nente, sau a sldbirii facultätilor
mintale, un magistrat nu-$1, mai
poate indeplini in mod normal
functiunea sa, el va fi dispensat
de serviciu prin decret regal. in
urrna constatdrilor fdcute, po-
trivit dispozitiunilor ce ur-
meazd.
SOH ierarhici si inspectorii
judecdtoresti sunt obligati, sub
sanctiunea disciplinard pentru
o gravd violare a obligatiunilor
lor,de a raporta Ministerului
Justitiei afectiunile de care $tiu
cd sunt atin$i magistratii de
sub supravegherea lor, intru
cdt pot provoca contagiuni in
cursul functiunii, sau aduc sea-
derea faculttitilor mintale, fd-
cdndu-i inapti serviciului nor-
mal.
Orice magistrat este obligat,
sub aceea$i sanctiune, a raporta
$efului sdu ierarhic ci Ministe-
rului, in cazu/ când ar suferi de
o asemenea afectiune, anexeind
un memoriu amanuntit intoc-
mit, sub rdspunderea legii pe-
nale, de medicul lui curant.
830 31 Martie 1937
Ministerul va sesiza de ur-
gentd Comisiunea disciplinard
respectivel care va. numi o Co-
misiune medicaid, compusd din
membrii Corpului didactic uni-
versitar $i din care cel putin
un membru va fi specialist in
boli nervoase sau psihice. Co-
misiunea va putea chema pe
magistrat spre a-1 examina
va putea delega pe unul din
membrii sdi sau pe un profesor
universitar pentru examinarea
la domiciliu. La examen poate
asista medicul curant al ma-
gistratului.
In urma raportului scris Ii
amdnuntit al Comisiunii medi-
cale, Comisiunea disciplinard,
chemdnd, dacd e nevoe, inaintea
so si pe membrii Comisiunii
medicale, pentru làmuniri com-
plimentare, va decide, dacd e
cazul, ca magistratul set fie pus
in concediu pe timp de maxi-
mum un an, sau daed trebue
dispensat de serviciu in mod de-
finitiv, tindnd seamei de distinc-
tiunile prevdzute in legea gene-
raid de pensiuni, in favoarea ce-
lor pusi in retragere pentru in-
firmitdti.
Daed magistratul refuzd, fdrd
justificare serioasd, de a se pre-
zenta inaintea Comisiunii me-
dicale, sau a se ldsa examinat,
Comisiunea disciplinard e obli-
gatd a-1 pune in disponibilitate.
Daed magistratul nu se pre-
zintd inaintea Comisiunii dis-
ciplinare, aceasta va putea. de-
cide in lipsa sa.
Hotdrirea definitivet a Comi-
siunii diseiplinare este opozabild
Casei generale de Pensiuni $i pe
baza ei se va pronunta decizia
de stabilirea drepturilor la pen-
siuni.
142. Pfing, la noua lege de
pensiuni, in ambele cazuri de
sub art. 140 $i 141, magistratul
pus la retragere, chiar dispen-
sat de serviciu, are dreptul la
www.digibuc.ro
salariul functiunii ce a ocupat
NIA', la primul termen la care
ii poate regula drepturile la.
pensiune.
Magistratii care- nu intrunesa.,
conditiunile din aceasta din ur-
mg, lege au dreptul la o indem-
nitate ega15, cu salariul pe 6 luni.
143. In caz de dementá a vre-
unui magistrat inamovibil, mi-
nistrul justitiei, in urma unui
raport al $efului instantei, dupA,
examinarea a trei medici, va
suspenda pe magistrat. Suspen-
darea inceteazá de drept dad
p'âná in termen de o lurid nu in-
tervine avizul conform al con-
siliului superior al magistra-
turii.
144. Magistratii inamovibili
sunt de drept destituiti:
1. Dad au fost condamnati
definitiv la vreo pedeaps6 pen-
tru crimä;
2. Dacá au fost condamnati
definitiv pentru vreuna din in-
fractiunile enumerate la art. 73
din prezenta lege.
In asemenea cazuri destitui-
rea este direct pronuntata prin
decret regal.
CAPITOLUL II
Conditiuni spectate relative la inamo-
vibilifafea magistratitor in functiune
la punerea In aplicare a legit
145. Sunt i rämân inamovi-
bili:
a) Membrii Inaltei Curti de
casatie $i justitie, precum $i
membrii Ministerului public de
pe lang5. aceastä. Ina ltá Curte;
b) Prim-presedintii, preedin-
tu i consilierii Curtilor de a-
pel, prim-pre$edintii, pre$edintii
de tribunale din Vechiul Regat,
Basarabia si Bucovina, precum
judeatorii de tribunale si de
la judecätorii din acelea$i párti
ale tärii care aveau inamovibi-
litatea dupá legile in vigoare la
prornulgarea acestei legi;
 31 Mart le 1937
c) Judeciltorii de tribunal si
dela judecatoriile din Vechiul
Regat i Basarabia, confirmati
cu titlul definitiv de Consiliul
superior al magistraturii pang
in momentul promulgarii aces-
tei legi.
146. Devin inamovibili dela
data prornulgärii legii de fata si
prin efectul ei:
a) Actualii presedinti, prese-
dintii de Senat i consilierii
Curtilor de apel din Cluj, Ora-
dea-Mare, Târgul-Mure i Ti-
misoara.
b) Procurorii generali de pe
lânga Curti le de sub litera a,
care dobândesc calitatea de con-
silieri de Curte;
c) Prim-presedintii, presedin-
tii, judecatorii de tribunal si a-
cei dela judecatoriile din cir-
cumscriptiile de sub litera a,
care se bucurau de inamovibili-
tate in Vechiul Begat, Basara-
Ma si Bucovina si au primit a
fi transferati in acele circum-
scriptii;
d) Presedintii si judecatorii
de tribunal si dela, judecato-
riile din circumscriptiile de sub
litera a, care au fost numiti pe
baza unui examen de capacitate
pentru intrare in magistratura
sau in barou, intrucât dupa le-
gile In vigoare in acele dream-
scriptiuni acest din urma exa-
men era echivalent examenului
(le intrare in magistratura.
147. Cu avizul conform al
Consiliului superior al magistra-
turii vor fi, de asemenea, decla-
rati inamovibili la instantele ce
se vor hotari prin acel aviz si
urmatorii magistrati:
a) Presedintii i judecatorii
de tribunal, precum i acei dela
judecatoriile din circumscrip-
tiunile Curtilor de apel Cluj, O-
radea-Mare, Targul-Mures si Ti-
www.digibuc.ro
831:
misoara, care in momentul uni-
rii se gäseau inamovibili in baz&
legilor atunci In vigoare In a-
cele circumscriptii;
b) Acei numiti dupa unire In
circumscriptiile Curtilor de sub
litera a, intrucat vor avea vre-
unul din titlurile prevazute sub.
art. 79, Nr. 3, si art. 295 si o ve-
chime de cel putin 3 ani ca ju-
decator de tribunal sau judeca-
torie, sau aceeasi vechime tn-
tr'un grad superior;
c) Judecatorii de tribunal sau
dela judecatorii netitrati din cir-
cumscriptia Curtii de apel din
Chisinau, care au fost numiti in
baza decretului-lege Nr. 2.77G
din 6 Octomvrie 1918 ') cu modi-
ficarile ulterioare;
d) Judecatorii de tribunal si
juclecatorii aflati in circum-
scriptiile Curtilor de apel Bucu-
rest, Chisinau, Constanta, Cra-
iova, Galati si Iasi, In functiune
cu titlu provizoriu la punerea
in aplicare a acestei legi, care
vor avea o vechime de cel putin
3 ani in grad si vor intruni
toate celelalte conditiuni cerute-
de legile anterioare.
148. Clasele i gradele con-
ferite dupa legile anterioare
constitue drepturi Castigate si
se vor respecta in ce priveste
titlurile ì salarizarea.
Titlurile i rangurile, conform.
legilor pe baza carora au fost
castigate, nu conferd magistra-
tului dreptul de a cere trecerea
efectiva, la instanta superioara
a carui rang poartä.
Stagiul Mcut in instanta in-
ferioara nu se poate socoti decât
ca stagiu in acea instantá.
1) A se vedea deeretul-lege pentru
organizarea justitiei In Basarabia, li
M. Of. Nr. 160 din 9 Octoinvrie 1918,
ratificat prin legea Nr. 70 din 1924,
publieati, In M. Of. Nr. 68 din 27-
Martie 1924, pag. 1120, vol. VIII.
832 31 Martie 1937
Asemenea grade si clase nu se
vor mai acorda pe viitor.
149. In toate cazurile de sub
art. 147, Consiliul superior al
magistraturii se va pronunta In
iel mult 4 luni dela data pro-
mulgärii legii de fatd.
150. Magistratii din catego-
Ville de sub art. 147, pentru care
Consiliul superior al magistra-
turii nu si-a dat un aviz de con-
firmare ca inamovibil, dar nu
ronstatä o cauzä legalä de Inde-
pärtare, vor putea fi mentinuti
in magistraturg, numai dacä
vor trece examenul de capaci-
tate in termenul si conditiunile
clela art. 99, alin. 1 si 2.
151. Presedintii de Curti de a-
pel din Cluj, Oradea Mare, Târ-
gul-Mures si Timisoara, iau de-
numirea de prim-presedinti,
sunt asimilati In grad si onora-
cu consilierii Curtii de casa-
Pentru functiunile de procu-
Tor general de pe lângä. aceleasi
Curti, Ministerul de Justitie va
da delegatie, potrivit art. 107.
Presedintii tribunalelor din:
Alba-Iulia, Arad, Bistrita, Bra-
sov, Caransebes, Cernäuti, Cluj,
Dej, Deva, Ibasfaläu1), Lugoj,
Mercurea Ciucului, Odorhei, G -
radea Mare, Satul-Mare, Sft.
-Gheorghe, Sibiu, Sighetul Mara-
muresului, Sighisoara, Suceava,
Targul-Mures, Timisoara, Turda
Zaldu, iau denumirea de
prim-presedinti tot din momen-
tul punerii In aplicare a legii de
fata.
Se suprimd titlurile de vice-
presedinti" la tribunalele Cer-
näuti si Suceava si se Inlocuesc
titlurile de presedinti".
Devenit Trib. Târnava-Mic5,
1Dumbräveni).
www.digibuc.ro
TITLUL III
Disciplina judecAtoreascil
CAPITOLUL I
Despre ordinea lucrárilor in Curli
§i fribunale
152. Curtile si tribunalele se
Intrunesc in adunare generalä
când sunt chemate a se ocupa:
1. De chestiuni de ordine
de serviciu interior care intere-
seazg Intregul corp;
2. De darea avizului lor asu-
pra proiectelor de lege sau asu-
pra chestiunilor pentru care
sunt consultate de ministrul
justitiei;
3. De tragerile la sorti impuse
prin legi i regulamente.
153. Adunarea generalà nu
este legal constituità fdrä par-
ticiparea a douä treimi cel pu-
tin din numarul total al mem-
brilor Curtii sau tribunalului si
a membrilor parchetelor lor.
154. Presedintele, sau eel care
Ii tine locul, are In timpul au-
dientii i deliberärilor politia
sedintei asupra tuturor celor
care concurd sau asistä la
dânsa.
* 155. Tribunalele i Curtile
de apel din toatá tara, vor tine
sedinte In toate zilele, afará de
duminici si särbgtorile legale.
Portul costumului astiel cum,
este reglementat prin decretul
dela 21 lunie 1869 1), este obliga-
toriu in sedintele si in adunttrile
generale ale Curtilor, Tribuna-
lelor si .Tudecatoriilor. Pentru
judectitorii, portul costumului
este obligatoriu cu incepere dela
15 Septemvrie 1937.
Pentru membrii Inaltei Curti
i) A se vedea decretul pentru uni-
forma magistratilor i avocatilor din
29 Decemvrie 1864, modificat prin
decretul din 21 Lillie 1869 (In Ha-
mangiu, Codul general al României,
Legi uzuale, vol. IV nou).
 31 Martie 1937
de Casatie $i Justitie, portul
costumului le este exclusiv re-
zervat, membrii Curtii Superi-
Dare Administrative neavdnd
in niciun caz dreptul sd-1 poarte.
156. Ore le de lucru si de se-
clinte pentru Curti, tribunale,
parchete si grefele lor se vor de-
termina prin regulamente.
157. Registrele de prezentä
pentru magistratii si functiona-
Tii judecatoresti la toate instan-
tele sedriile orfanale si In ge-
nere la toate asezämintele de-
pendinte de autoritätile judecä-
toresti, se vor incheia zilnic de
seful de serviciu la ora fixatä
prin regulament pentru incepe-
rea lucrärilor.
158. Magistratul care nu a lor orale, durata lor in raport
venit la ora legald si nu a justi-
ficat cauza absentei lui pierde
4onorariul pe acea zi.
159. Pierde asemenea onora-
riul pe acea zi magistratul care
plecând inainte de terminarea
lucrárilor Curtii sau tribunalu-
lui, va fi impiedecat desävärsi-
rea unei afaceri.
160. In caz de frecventä a
neregularitätii din cele douá ar-
licole precedente, ministrul jus-
titiei, dupä raportul sefului de
serviciu sau al inspectorului ju-
flecdtoresc, poate aplica pedepse
clisciplinare magistratului vino-
vat.
161. La finele fiecärei luni
seful de serviciu forrneazá pro-
ces-verbal de aceste absente
Inainteazä ministrului justitiei
spre a regula statul lunar.
162. Divirgentele, dacá nu
se pot rezolva in chiar sedinta
in care s'au produs, se judeca
In termen maximum de 10 zile
cu precädere asupra afaceri-
lor din acea zi.
Divergentele trebuesc, sub pe-
depse disciplinare, sä fie tot-
deauna motivate si la Curti si
la tribunale.
Pártile pot insä conveni de un
Hamangiu, vol. XXV. 53.
www.digibuc.ro
833
comun acord pentru un termen
mai lung.
* 163. Judecdtorii au indato-
rirea, sub sanctiunea discipli-
nard, sd ceard din oficiu parti-
lor neasistate de avocati
necesare ci sd ordone md-
surile probatorii menite sd a-
jute solutionarea pricinilor, fiträ
a se putea ordona probele dela
care pdrtile sunt decdzute con-
form legilor de procedurd.
Ei sunt obligati, sub pedeapsd
disciplinard, sd refuze amdndri
netemeinice, motivdnd refuzu/
in corpul jurnalului, dat de in-
stantd.
Pre$edintele va putea fixa,
inainte de inceperea desbateri-
cu complexitatea pricinii, fixdnd
in mdsura trebuintelor un timp
egal de desvoltare pentru fie-
care parte.
Sentintele si deciziunile tre-
buesc pronuntate in termen ma-
ximum de opt zile dela inchide-
rea desbaterilor, i aceasta chiar
dacd pärtile n'au depus conclu-
ziuni in scris, si redactate in
termen maximum de 15 zile
dela pronuntarea lor.
Magistratii care se vor abate
dela aceasta indatorire se vor
pedepsi cu pedepse disciplinare,
In afarä de despagubirile ce pot
fi tinuti a pläti pärtilor preju-
diciate.
In caz de moarte, de inceta-
rea functiunii judecdtore$ti fi
de concediu al unui magistrat
care a luat parte /a solutiona-
rea unei afaceri, precum $i in
orice imprejurare care il pune
in imposibilitate de a semna ho-
tdrirea pronuntatd, va fi sem-
natti in locul lui de pre$edintele
completului de judecatd.
164. In caz când sentintele
sau deciziunile nu s'ar putea
pronunta in termen de 8 zile, din
cauza boalei, mortii sau schim-
bärii unui judecätor, atunci a-
834 31 Martie 1937
facerea se pledeazá din nou cu
urgentä si precddere.
165. Hotäririle vor fi redac-
tate de judecdtorul care a ju-
decat.
Redactarea hotäririlor pro-
nuntate de ajutorul de judecator
se vor face de acesta sub supra-
vegherea judecdtorului. Prese-
dintele tribunalului va avea a-
ceeasi priveghere asupra hotdri-
rilor redactate de supleant.
Când instanta a judecat in co-
legiu, presedintele va repartiza
hotäririle spre redactare intre
judeatorii care au luat parte la
judecatd. Procesul-verbal de se-
din% va indica numele judecd-
torului insärcinat cu redactarea
considerentelor.
Redactarea rämâne supusd
controlului completului a cärui
operd colectivä devine.
Magistratul care nu se va o-
cupa cu redactarea hotärfrilor
va fi pedepsit disciplinar.
Hotdrtrile redactate de fiecare
magistrat se vor mentiona in
tr'un registru special tinut de
instantd.
In procesele de o deosebittt im-
portantd, cum $i in cele ref eri-
toare la ordinea publiat ci si-
guranta Statului, prim-prele-
dintii preledinfii Curfilor si
Tribunalelor, ca $i judeceltorii-
fefi la judectitorii, av obligatia
de a intra in completul de jude-
cat&
166. Unde procedura nu dis-
pune altf el, deliberatiunile rä-
mase dintr'o sedintä in alta sau
cele din zi, care nu s'au putut
rezolva imediat, rämän la finele
sedintei.
Deliberatiunile se pot fixa
pentru o zi anume rezervatd.
167. In fiecare an, In a doua
jumätate a lunii Ianuarie, toate
instantele judecätoresti vor tri-
mete Ministerului de Justitie un
tablou de lucrárile lor din anul
judeatoresc Incheiat.
www.digibuc.ro
Acest tablou va cuprinde toa-
te datele statistice asupra aface-
rilor intrate.
168. Cu acest tablou se va tri-
mete si o expunere a vitiilor de
procedurd sau de legislatiune,
pa care practica le va fi semna-
lat tuturor instantelor judecd-
toresti.
169,. La aceeasi epoca procu-
rorii generali vor lnainta Mi-
nisterului Justitiei un rezumat
statistic al afacerilor
corectionale din resortul
Curtii si o expunere analoagd
cu aceea din articolul prece-
dent.
170, Din trei fn trei luni, In-
cepând cu primele 15 zile din
Ianuarie, sefii parchetelor tri-
bunalelor vor trimete procuro-
rului general rapoarte despre
starea lucrdrilor tribunalului,
cu obsevatiunile ce ar avea sä.
faca.
Afard de constatäri destul de
importante ca sá fie aduse la
cunostinta ministrului, rezuma-
tul acestor raporturi se va Con-
semna In raportul ce procurorii
generali sunt tinuti sä facd in
termenul articolului precedent.
171. Judecdtorii de instruc-
tie sunt tinuti sd trimitä pro-
curorului general, In cele din-
tain cinci zile ale fiecarei luni,.
un tablou exact al lucrdrilor ca-
binetului lor fn luna prece-
dentd.
CAPITOLUL II
Pedepse §i meisuri disciplinare
172. In afarä de cazurile de
destituire obligatorie preväzut&
de art. 144, un magistrat inamo-
vibil mai poate fi supus la pe-
depse disciplinare:
1. Dacá a fost condamnat de-
finitiv la pedeapsd corectionald
pentru un delict, altul decdt
cele enumerate la art. 73, Nr.
2. Dacd fiind urmärit sau dat
judecätii pentru vreun fant pe-
 31 Martie 1937
depsit cu pedepse criminale sau
corectionale n'a fost apärat de
pedeapsä decât prin amnistie,
prescriptie sau absolvire;
3. Dacd va fi refuzat sä inde-
plineascl o datorie a functiunii
sale, impusá de legi si de regu-
lamente;
4. Dacd va fi infrânt o dispo-
zitiune câzând sub. sanctiune
disciplinarä;
5. Dacá va fi lipsit dela post
in dauna serviciului, fárá con-
cediu regulat si dacd va fi con-
travenit la vreuna din dispozi-
tiunile de sub partea II, titlul
V (incompatibilitáti si scutiri),
sau partea III, titlul I (indato-
ririle magistratilor) si dad, va
fi judecat având motiv de recu-
zare;
6. Dacá va fi dat probele de
obisnuitä neglijentd sau de vd-
ditä incapacitate;
7. Daca va fi lipsit de cuviintä
sau demnitate in raporturile co-
legiale si ierarhice sau fatá de
alte autoritati publice;
8. Daca va juca carti sau alte
jocuri de noroc;
9. Dacd, inteun mod general,
printr'un fapt al vietii sale pu-
blice sau private, isi va compro-
mite demnitatea, sau va aduce
atingere consideratiunii ordinu-
lui din care face parte.
173, Pedepsele disciplinare
sunt:
1. Prevenirea;
2. Mustrarea;
3. Eliminarea temporará dela
inaintare;
4. Suspendarea pe timp limi-
tat;
5. Disponibilitatea;
6. Destituirea.
174. Prevenirea este incunos-
tiintarea fâcutä magistratului
sau unui corp judecätoresc spre
a-I destepta asupra neglijentei
sau abaterii comise i recoman-
darea de a nu mai câdea in-
teinsa.
www.digibuc.ro
835
Ea se face In scris i confi-
dential.
175. Mustrarea este reproba-
rea formald a purtärii magis-
tratului si admonestarea lui, cu
invitatiunea expresd de a se in-
drepta pp viitor.
Mustrarea atrage de drept
pierderea onorariului clela 5-15
zile.
176. Eliminarea temporará
dela inaintare este interzicerea
de a fi propus la inaintare pe
un timp dela unul pâná la doi
ani.
Suspendarea este interzicerea
exercitiului functiunii pe un ter-
men care nu poate fi mai mic
de 15 zile, nici mai mare de 6
luni.
In timpul suspendärii, magis-
tratul pierde onorariul intreg.
Acest timp nu se numára pen-
tru dreptul de pensiune.
* 177. Dacd comisiunea disci-
ptinard sezisatd de minister sau
direct de presedintele sau pri-
mul-presedinte al Tribunalului
sau Curtii respective, ca sef
ierarhic, constatd incapacitatea
unui magistrat, acesta se va dis-
pensa de serviciu prin decret re-
gal.
Cand unul sau mai multi
magistrati sunt urmäriti in co-
rectional sau in criminal, mi-
nistrul justitiei poate pronunta
suspendarea din functiune dela
primul act de urrnärire.
Suspendarea din serviciu este
obligatorie and in contra unut
magistrat s'a deschis actiune
publicá de parchet, pentru vreu-
nul din delictele prevazute in art.
103, 112.121 inclusiv, 123-128
inclusiv, 146-185 inclusiv, 197,
203, 204, 205, 263, 264, 267, 268,
285, 298 inclusiv, 306-310 inclu-
siv, 316. 322, 325 inclusiv, 332, 334
si 336 din codul penal roman sau
In dispozitiunile penale cores-
punzatoare, in vigoare in Bu-
covina si in Transilvania.
 836 31 Martie 1937
Aceasta suspendare are un
caracter provizoriu si nu pro-
duce efectele suspendarii disci-
plinare cleat din momentul de
and s'a dat de judeatorul de
instructie ordonantä definitiva
de urmärire.
Suspendarea aceasta tine cat
timp tine si urmarirea. Ea li
produce efectele suspendärii dis-
ciplinare, daca urmarirea s'a in-
cheiat prin condamnatiune de-
finitiva si aceasta fad prejudi-
ciul punerii in disponibilitate sau
destituirii.
In caz de hotärire de achitare
sau de absolutiune rämasa defi-
onorariul se restituie re-
in tegratului, dacä n'ar interveni
o deciziune
In timpul urmaririi, Ministe-
rul Justitiei poate sub forma
de alimente sii acorde fami-
liei celui suspendat o treime din
onorariul sdu.
178. Cand magistratul este a-
chitat va fi trimes inaintea co-
misiunii disciplinare spre a de-
cide dacà el poate sau nu fi re-
primit in functiune.
179. In cazul art. 177 si 178,
ministrul justitiei poate delega
un alt magistrat pentru a tine
locul celui suspendat.
180. Magistratul pus in dis-
ponibilital e incetead de a face
parte din ordinul judecätoresc
si nu poate fi reprimit cleat
dung. cel putin doi ani dela ex-
pirarea pedepsei.
Magistratul destituit nu poate
fi niciodatä, reprimit.
El pierde si dreptul la pen-
siune In cazurile prevtaute de
lege.
181. Pedepsele dela punctele
1, 2 si 3 de sub art. 173 se pot
pronunta sau gradat, sau fie-
care din ele pentru prima (=Para,
d upd gravitatea cazului.
Magistratul care va fi suferit
trei pedepse disciplinare, sau de
douä ori suspendarea, va putea
www.digibuc.ro
fi pus in disponibilitate, desti-
tuit de comisiunea disciplinarä.
182. Pedepsele clela punctele
1, 2 si 3 din art. 173 ramân pe-
rimate dacá magistratul a func-
tionat dupa aplicarea lor patru
ani fari si fi suferit vreo alti
pedeapsi.
Pedeapsa pierderii salariului
nu se referi si la accesorii.
183. Daa posterior executi-
rii unei deciziuni se constati ci
toate sau o parte din actele pe
care s'a intemeiat comisiunea
disciplinara au fost false, ma-
gistratul condamnat are dreptul
de a cere Ministerului de Justi-
tie revizuirea procesului
Comisiunea disciplinara va fi
imediat convocata pentru a sta-
bili de urgenti asupra unei a-
semenea cereri. Daa va fi ne-
voie, se va reface intâiu instruc-
tiunea in totul sau in parte.
In caz când cererea de revi-
zuire a fost admisä si magistra-
tul a fost achitat, pedeapsa se
va sterge din cazier, iar magis-
tratul va fi repus in toate drep-
turile avute anterior sentintei de
condamnare.
CAPITOLUL HI
Despre disciplina judecdforeascii
§ 1. Dreptul de priveghere $i
disciplinet
184. Corpul judecitoresc este
supus unei actitini de suprave-
ghere si unei actiuni de disci-
plini.
185. Actiunea de priveghere
conferi dreptul de inspectiune Si
notare.
186. Actiunea de disciplina
confed dreptul de a hotäri si a-
plica pedepsele disciplinare.
187. Actiunea de priveghere
apartine in conditiunile de mai
jos ministrului de justitie si se-
filer ierarhici prevazuti de lege
din diferite organe judeatoresti.
188. Ministrul de justitie e-
 31 Martie 1937
xercitä actiunea de priveghere a-
supra membrilor ordinului jude-
cdtoresc, direct si prin prim-pre-
sedintii ai Curtilor sau prin de-
legatiune datrt inspectorilor ju-
deckoresti sau oricArui alt ma-
gistrat. Sefii ierarhici exercitd
actiunea lor de priveghere nu-
mai in ce priveste magistratii
asupra carora legea le recunoa-
ste acest drept.
* 189. Primul-presedinte al
Curtii de Casatie are actiunea de
priveghere asupra presedintilor
si membrilor Curtii de Casatie,
precum si asupra prim-presedin-
tilor Curtilor de apel.
Aceeasi actiune o are primul-
pre$edinte *i procurorul general
al Curtii de Casatie asupra pro-
curorilor de sectiune ai acelei
Curti, precum *i asupra prese-
dintilor, consilierilor Curtilor de
Apel si membrilor parchetelor a-
celei Curti.
Presedintele completului care
a judecat la malta Curte de Ca-
satie o cerere de strdmutare pen-
tru legitimd suspiciune, are o-
bligatiunea de a aduce la cunos-
tinta Ministerului Justitiei sj a
prim-presedintelui sau presedin-
telui Curtii de Apel respective,
imprejurdrile exceptionale de na-
turd a influenta notarea magis-
tratilor.
Aceeasi obligatiune o au toti
presedintii completelor de -jude-
catd care judecti in apel sau re-
curs.
190. Prim-presedintii Curtilor
de apel au actiunea de prive-
ghere asupra magistratilor de
prima instantä din circumscrip-
tine Curtilor lor, iar procurorii
generali asupra membrilor par-
chetelor.
191. In baza actiunii de pri-
veghere, primul-presedinte si pro-
curorul general al Curtii de A-
pel, sau primul-presedinte sau
presedintele de tribunal, in ce-1
priveste, au asupra magistrati-
www.digibuc.ro
837
lor dela instanta ce conduc,
dreptul de a inspecta lucr6ri1e,
a aprecia activitatea si aptitudi-
nile profesionale, a controla ra-
porturile lor de serviciu cu jus-
titiabilii $i avocatii si de a aduce
la cunostinta ministrului justi-
tiei tot ce este de natura a corn-
promite autoritatea si prestigiul
magistratului sau de a paraliza
serviciul. Primul-presedinte al
Curtii va putea exercita acest
drept direct sau prin prim-pre-
$edintii tribunalului.
Pre$edintele sau prim-prese-
dintele tribunalului va comu-
nica in scris primului-presedinte
al Curtii, aprecierile sale asu-
pra magistratilor din circum-
scriptia tribunalului.
192. Ministrul de justitie are
actiunea de disciplina asupra
magistratilor amovibili. Acestia
nu pot fi transferati, suspendati,
pusi in disponibilitate sau desti-
tuiti deck in conformitate cu
art. 138.
193. Ministrul de justitie are
de asemenea actiunea de disci-
plinä asupra magistratilor
inamovibili, ins ä. numai pentru
abateri dela datoriile la care
sunt tinuti in exercitiul functiu-
nilor lor, abateri pentru care nu
se poate aplica deck pedeapsa
prevenirii sou musträrii, treptat
sau deadreptul.
Pentru orice alta abatere, sau
daca fapta fiind mai grava, e
nevoie de a se aplica o pedeaps1
mai mare, sau dac6 in cursul a-
celuiasi an ar fi nevoie a se a-
plica o a treia pedeapsrt disci-
plinard, magistratul wa fi trimes
in judecata instantei discipli-
nare competinte, care va aviza
asupra pedepsei de aplicat.
194. Actiunea de disciplinä a-
supra membrilor Curtii de Ca-
satie se exercità numai de in-
stanta disciplinard respectivä.
Ministrul poate cere insá des-
ehiderea actiunii disciplinare.
 838 31 Martie 1937
195. Pentru stabilirea faptelor
imputate magistratilor, cercetri-
rile ordonate, fie de ministrul de
justitie, fie de $efii ierarhici, nu
se pot face decat tot de magis-
trati, ins6 totdeauna de un grad
superior celui in contra aruia e
indreptatá cercetarea.
Sefii ierarhici pot face cerce-
tárile personal sau prin delega-
tiuni date in aceleasi conclitiuni.
196. Ministrul, prim-pre$edin-
tii Curtilor de Anel, prim-pre$e-
dintii sau pre$edintii de tribu-
nale la tribunalele nedivizate vor
exercita in aceleasi conditiuni
dreptul de priveghere $i disci-
piing asupra intregului perso-
nal al sedriilor orfanale $i al
celorlalte servicii auxiliare.
Membrii parchetelor vor avea
acelasi drept in privinta perso-
nalului inchisorilor din circum-
scriptiunea lor.
§ 2. Comisiunile disciplinare
* 197,. Pe ldngd Curtea de Ca-
satie vor functiona comisiuni
disciplinare pentru judecarea
magistratilor dela consilierii
Curtilor de Apel inclusiv in sus,
indiferent de grad, precum ci
judecarea apelurilor contra ho-
tdririlor disciplinare pronuntate
de comisiunile de pe leingd
Curti le de Apel.
Aceste coraisiuni vor fi com-
puse precum urmeazd:
a) Pentru judecarea prim-pre-
dintelui Curtii de Casatie, din
cdte trei membti, din fiecare sec-
tiune, desemnati de sectiunile
unite ale Curtii de Casatie, la
inceputul fiecdrui an judecdto-
4) Modificat prin legea publicati
In M. Of. Nr. 75 din 31 Martie 1937,
prin care s 'a suprimat i ultimul ali-
neat din vechiul text, care prevedea
aceeasi comisiune dela punctul c,
pentru magistratii asimilati eelor dela
acest alineat.
www.digibuc.ro
resc, prezidate de cel mai vechiu
in grad;
b) Pentru presedintii de sec-
tiuni ai Curtii de Casatie, din
primul-presedinte al acestei Curti
si ceite patru membri dela sec-
tiunile care nu sunt prezidate
de presedintele pus sub acuza-
tiune disciplinard, deseninati ca
la alin. a;
c) Pentru procurorul general,
consilierii Curtii de Casatie, pro-
curorii de sectie, primii-prese-
dinti ai Curtilor de Apel, prese-
dintii de sectiune sau senate,
procurorii generali si consilierii
acelorasi Curti, din primul-pre-
sedinte al Curtii de Casatie,pre-
sedintii de sectiuni si consilierul
cu rang, caracter si atributiuni
de presedinte din aceeasi Curte,
precum patru consilieri de
Casatie, desemnati de Colegiul
presedintial al Curtii de Casa-
tie la inceputul fiecdrui an ju-
decdtoresc.
198. In caz de lipsä sau Im-
piedecare a primului-pre$edinte,
va fi inlocuit de pre$edinth de
sectie cel mai vechiu in grad, iar
pre$edintii de unul din consilie-
rli din sectia respectiva, cel mai
vechiu in grad.
199. Primul-grefier al Curtii
de Casatie sau alt grefier desem-
nat de primul-nre$edinte va fi
secretarul comisiunii discipli-
nare.
200. Pentru judecarea apelu-
rilor contra hotäririlor comisiu-
nilor disciplinare de pe Fang&
Curti le de apel, comisiunea va
avea compunerea nrevazutá la
lit. c de sub art. 198.
*201 Pentru judecarea ju-
i) Modificat pria legea publicatii
in M. Of. Nr. 75 din 31 Martie 1937,
când s 'a suprimat i alin. 3 al ve-
chiului text, cuprinzând: Magistra-
tii având grade superioare instantei
In care fimetioneaza., vor fi judecati
de comisiunea disciplinarii, compe-
tentä pentru gradul lor".
 31 Martie 1937
decdtorilor dela tribunale ei dela
judecMorii din cuprinsul cir-
.cumscriptiei unei Curti de Apel,
a presedintilor $i primilor-pre$e-
dinti de tribunale, indiferent de
grad, va functiona pe ldngd,
:Curtea respectiva o comisiune
disciplinard compusd din cinci
membri, ei anume: prim-preee-
dintele Curtii, care va fi preee-
dintele comisiunii, preeedintii de
sectiuni sau de senate ej restul
pând in completarea numdrului
-de 5 consilieri desemnati ca la
art. 197, lit. c.
Pentru Curti le de Apel cu un
prim-preeedinte ei 4 preeedinti
sau cu un nurndr mai mare de-
cat acesta, comisiunile se vor
tompune numai din prim-preec-
dinte ei preeedintii de sectiuni
sau de senate.
In caz de lipsa sau impiede-
care a primului-preeeclinte, el va
'fi inlocuit de preeedintele cel
mai vechiu in grad.
Unul din grefierii Curtii, de-
semnat de primul-preeedinte, va
indeplini functiunea de secretar
comisiunii.
§ 3. Exercitiul actiunii disci-
plinare i procedura
202. In virtutea dreptului sdu
-de priveghere, ministrul
pe baza cercetdrilor Matte,
mate trimete pe magistratii ina-
movibili in judecata comisiunii
disciplinare competinte.
203,. Cercetà'rile invinuirilor
duse magistratilor se vor face
de inspectori judecdtoreeti sau
de oricare alt magistrat delegat
ministru.
Sefii ierarhici care au dreptul
la priveghere pot face Ord ase-
menea delegatiuni cercetarea in-
vinuirilor ce li se vor aduce di-
rect la cunoetintd.
In ambele cazuri, rezultatul
,cerceMrilor se va comunica mi-
caistrului de justitie, care, dupa
gravitatea faptului, va aplica pe-
www.digibuc.ro
839
depsele la care are dreptul sau
va trimete pe magistrat in jude-
cata comisiunii disciplinare com-
petente.
Cercetarea, ca. $i judecarea a-
baterilor disciplinare, se poate
intinde $i asupra altor fapte de-
cdt acele pentru care cercetarea
sau judecarea a inceput.
Rapoartele pot cuprinde decla-
ratii chiar nesemnate; magistra-
tii anchetatori vor ardta motivat
dacd faptele denuntate sunt in-
temeiate.
La cercetdrile, ca $i la jude-
cdtile disciplinare. orice persoa-
nd poate fi ascultatd sub pres-
tare de jurdmánt, putelndu-se e-
mite mandate de aducere con-
tra celor care lipsesc.
204. Actiunea disciplinard,
precum ei pedepsele ce s'ar a
plica magistratilor nu inläturd
actiunea penald daca va fi cazul
ei nici actiunea recursorie sau
actiunea in daune.
Actiunea disciplinard este in-
depenclentd e cea penald.
205. Preeedintele Curtii dis-
ciplinare citeazd pe inagistratui
dat judecdtii prin scrisoare re-
comandatd cu retur-recipisä.
In scrisoare i se fac cunoscut
imputdrile ce i se aduc.
Termenul de chemare e cel
putin de 5 zile dela primirea
scrisorii.
206. Expunerea faptelor in
fata comisiunii disciplinare se
va face de procurorul general al
Curtii de Apel sau Casatie sau
de procurorul de sectiune dele-
gat de aceetia dupd instanta pe
lângtt care functioneazd comi-
siunea.
Magistratul dat judecätii nu se
poate apdra deck singur, oral,
prin memoriu scris sau asistat
de un alt magistrat.
Prezentarea prin procurator nu
este admisd.
207. Comisiunile disciplinare
pot, fie direct, fie prin delega-
tiune datd unuia din membrii
840 31 Martie 1937
sa asculte orice persoana,
sä faca orice cercetare si sa cu-
leaga orice probe sau elemente
necesare judecatii disciplinare.
208. Desbaterile sunt secrete.
Hotarirea se va pronunta cu
majoritate de voturi. Fiecare
membru e dator sg-si motiveze
parerea.
209. Hotáririle comisiunii dis-
ciplinare sunt definitive, afara
de acelea ale comisiunilor de pe
langa Curti le de apel, in caz and
pedeapsa aplicata va fi suspen-
darea pe timp limitat, punerea
in disponibilitate si destituirea,
In care cazuri ele pot fi supuse
apelului la comisiunea de pe
langä Curtea de Casatie, con-
form art. 200.
Dreptul de apel Il va avea, a-
tat magistratul invinuit, cat si
ministrul prin procurorul gene-
ral. Termenul de apel va fi de 5
zile libere dela pronuntare. A-
pelul se va declara la grefa co-
misiunii.
* 210. Hotdririle disciplinare
pot prevedea mutarea magistra-
filor, oricare ar fi pedeapsa.
Ele pot prevedea mutarea si
in cazul cdnd magistratul are
in localitate rude apropiate, a
cdror influentd s'ar constata cà
prejudiciazd reputatiunea ma-
gistratului.
Hotdririle definitive ale comi-
siunilor disciplinare se executd
de indatd prin ingrijirea Minis-
terulvi Justitiei, chiar inainte
de a fi motivate.
Ministrul justitiei poate, cu a-
vizul conform al Colegiului Pre-
sedintial al Inaltei Curti de Ca-
satie, sà suspende din functiune
Pe magistratul deferit comisiu-
nilor disciplinare.
Pedepsele: prevenirea, mustra-
rea sau eliminarea temporarä
dela inaintare se aplica prin de-
ciziune ministeriala, oricare ar
fi fost autoritatea care le-a pro-
nuntat.
www.digibuc.ro
Celelalte pedepse: suspendarea
pe timp limitat. disponibilitatea
sau destituirea se aplic6 prin
decret regal, in urma raportului
motival al ministruluj de justi-
tie.
Existenfa faptelor constatate
prin hotdririle definitive disci-
plinare nu mai poate fi puse in
discutiune inteo eventuald ac-
tiune in contencios.
211. Actiunile disciplinare im-
potriva presedintilor si asesori-
lor sedriilor orfanale se vor ju-
deca de comisiunea disciplinara
prevazutl, de art. 201 care va a-
plica una din pedepsele preva-
zute de art. 173 si 210.
212. Actiunile pendinte In
fata instantelor disciplinare e-
xistente vor fi trimese comisiu-
nilor disciplinare preväzute de
art. 197, iar hotdririle acestora,
precum si hotarIrile comisiuni-
lor disciplinare anterioare se vor
executa dupá distinctiunile dela
art. 210.
Anchetele in curs vor fi tre-
cute spre continuare inspectori-
lor judecätoresti sau magistrati-
lor delegati de Minister in a-
cest scop. Toate comisiunile de
disciplin6 se vor constitui in-
data' dupä promulgarea legii de
fatä.
213. Actiunea Tecursorie sau
In daune contra judecátorilor nu
se va putea exercita decât In ca-
zurile urmätoare:
1. D acd se pretinde c In tim-
pul cerceMrii sau judecatii pri-
cinii au lucrat cu viclesug sau
au fost mituiti.
2. In cazurile In care legea Ii
declara raspunzatori.
3. In caz de tagadd de drep-
tate.
214. Este tágadrt de dreptate,
când judeatorii nu voiesc a se
pronunta asupra unei cereri sau
a judeca pricinile care sunt in
stare sau la rand a se judeca.
Tágada de dreptate se constata
 31 Martie 1937
cand dupil doua cereri Mcute de
partea interesaM, la Cate frei
zile cel putin, judechitorii stäru-
ese in nevointa lor a rdspunde
sau judeca.
In urma cererii a doua, jude-
cgtorul se poate urmgri.
215. Actiunile din articolele
precedente se vor judeca de in-
stantele ordinare dupg compe-
tenta lor, insd ele nu vor putea
fi intentate decat dupg ce comi-
siunile disciplinare prevgzute
mai sus vor stabili in prealabil
si In mod definitiv culpa jude-
cgtorului, conform distinctiuni-
lor din art. 213.
216. Dispozitiunile articolelor
303 pang la 313 inclusiv din pro-
cedura civilä româng, precum si
orice alte dispozitiuni din legile
in vigoare privitoare la proce-
dura actiunii recursorii civile, se
abrogd.
PARTEA IV
Vacante §i concedii
TITLUL I
Vacaute
217,. Vacantele Curtilor si tri-
bunalelor sunt cele urmdtoare:
Vacantele mari sunt de cloud
luni, anume: cu incepere dela 15
Julie in anul 4937, iar apoi cu
incepere dela 4 bale.
Vacantele mici vor dura la
Crdciun: din ajun 'And la 7 Ia-
nuarie inclusiv si la Pasti: din
dumineca Floriilor pang la du-
min e ca Tomei.
218. Sarbiltorile legale pentru
Curti si tribunale, precum si
pentru serviciile auxiliare justi-
tiei, in cursul anului, afard de
vacante si dumineci, sunt cele
urmgtoare:
1. Sf. Vasile.
2. Botezul Domnului.
3. Sf. loan Botezdtorul.
4. Serbarea Unirii tuturor Ro-
manilor.
www.digibuc.ro
84t
5. Intampinarea Domnului.
6. Buna-Vestire.
7. Trei zile Sf. Pasti.
8. Sf. Mare le Martir Gheorghe.
9. Proclamarea Independentei
si a Regatului.
10. Indltarea Domnului.
11. Sf. Impgrati Constantin si
Elena.
12. Sf. Treime, la 50 zile duptt
Pasti.
13. Sf. Apostoli Petru i PaveL
14. Adormirea Maicii Domnu-
lui.
15. Nasterea Maicii Domnului.
16. Indltarea Sf. Cruci.
17. Sf. Mare le Martir Dimi-
trie.
18. Sf. Arhanghel Mihail si
Gavril.
19. Sf. Nicolae.
20. Trei zile ale Craciunului.
219: In timpul vacantelor mici,
la fiecare tribunal de judet
Curte de Apel va rdmâne un
judecgtor i un grefier care sg
indeplineascg actele de jurisdic-
tie gratioasä, de naturg urgentg,
sä expedieze lucrdrile curente
si sí. primeascg la trebuintg at-
tiunile, opozitiunile si apelurile.
Desemnarea judecdtorului se-
face prin tragere la sorti cu bile,
in sedintg publicd, fatg cu pro-
curorul sef de parchet, cu o sgp-
tdmang inainte de inceperea va-
cantelor.
Numele judecgtorului iesit la
sorti se va comunica ministe-
In caz de impiedecare a jude-
cgtorului iesit la solid, ministe-
rul va putea delega altul in lo-
cul sdu.
La tribunalele cu mai multe
sectiuni se pot desemna in ace-
Iasi mod doi sau mai multi ju-
decätori, care sg facg pe rand
serviciul vacantelor, alternand
intre dansii.
Supleantul nu poate fi niel
tras la sorti, nici delegat. El face
-842 31 Mart le 1937
insä de drept parte din sectiu-
nea de vacantd.
Judecdtorul delegat va aduce
la cunostiinta publicului, prin
afipte lipite pe usa tribunalului
prin sdlile de intrare, locul
unde va putea fi gdsit la tre- neraltt a magistratilor fiecdrei
tuintá de care cei interesati. instante, tinutá cel mai târziu
Pentru parchete, cabinete de
instructie si judecdtorii, servi-
Tiul nu este suspendat pe tim-
pul fixat de art. 217. In timpul
duminicelor si sárbätorilor le-
gale, serviciul va continua nu-
mai pentru cazurile urgente
Tare nu sufär amânare.
In vederea acestor cazuri, par-
chetele si cabinetele de instruc-
hiune vor desemna In timpul sär-
bátorilor, prin ingrijirea primu-
lui-procuror, un pocuror i un
judechtor de instructie de servi-
ciu cu personalul necesar, iar
judeatorii vor afisa la judecá-
lorii domiciliul lor, spre a pu-
-tea fi gäsiti de cei interesati.
220. In cele douä zile inainte
de Pasti i ajunul Crdciunului,
"camera de punere sub acuzare
va putea fi convocatd, pentru
cazuri urgente. De asernenea si
iribunalul pentru confirmarea
Inandatelor de arestare.
221. Pe timpul prevazut de
-art. 217 la Curti $i tribunale, ser-
viciul se va face;
A) La tribunale:
a) La cele cu o singurä sec-
liune, de un singur judecdtor;
b) La tribunalele cu 2-4 sec-
tiuni inclusiv, de un presedinte
doi juclecátori;
c) La tribunalele cu cel putin
5 sectiuni, de 2 presedinti si 4
judecdtori de sedintd;
d) La tribunalele cu mai mult
Tie 5 sectiuni, de 2 pre$edinti, 11
judecAtori si 4 supleanti.
B) La Curti le de Apel:
a) La Curti le cu 1-3 sectiuni
inclusiv, de un presedinte i doi
4consilieri sau de 3 consilieri;
b) La Curti le cu 4 sau mai
www.digibuc.ro
multe sectiuni, de 2 presedinti
$i 5 consilieri sau de un prese-
dinte si 6 consilieri.
222. Desemnarea magistrati-
lor prevázuti de articolul prece-
dent se va face in adunarea ge-
la 15 Iunie, prin bunä invoialä,
sau in caz de neintelegere prin
tragere la sorti.
Supleantii nu intrd in aran-
jamentul judecdtorilor $i nici
nu pot fi tra$i la sorti; ei isi vor
continua activitatea $i in epoca
de timp prevázutá de art. 217.
Numele magistratilor care vor
face serviciu vor fi comunicate
ministerului, cel mai tärziu pâ-
nä la 1 Iu lie.
223. Judecarea $i rezolvarea
afacerilor pe timpul preväsut la
art. 217 se va face la tribunalele
de sub literile a, b, c si d dela
art: 221, in modul urmätor:
La tribunalele cu o singurd
sectiune, de judecdtorul rämas
Ia serviciu.
La tribunalele cu douä sau
trei sectiuni, judecdtorii rämasi
vor rezolva lucrdrile $i vor ju-
deca la toate sectiunile.
La tribunalele cu 4 si 5 sec-
tiuni inclusiv, un presedinte
doi judecátori se vor ocupa de
lucrärile sectiunilor speciale: co-
mercial i notariat, iar celdlalt
presedinte .cu doi judecátori se
vor ocupa cu lucrárile civile
corectionale.
La tribunalele cu mai mult de
5 sectiuni, un pre$edinte, 5 ju-
decátori i doi supleanti se ocu-
pá cu lucrärile de notariat si co-
mert, jar un pre$edinte, 6 jude-
cdtori i doi supleanti cu lucrá-
rile sectiunilor civilo-corectio-
tale $i tutele.
Repartizarea presedintilor
judecAtorilor, in vederea luerd-
rilor de mai sus, se va face de
pre$edintele cel mai vechiu in
grad.
 31M arti e 1937
La Curti le prevdzute sub lite-
rile B, a dela art. 221, magistra-
tii rdmasi de serviciu vor avea
o competentd generald pentru
afacerile tuturor sectiilor, iar la
Curti le de sub literile B, b, un
presedinte i doj consilieri, sau
trei consiIieri. se vor ocupa cu
lucrdrile a cloua sectiuni si ce-
161alt presedinte cu doi consi-
lieri se vor ocupa de lucrdrile
celorlalte sectiuni.
Repartizarea presedintilor si
consilierilor se va face de prese-
dintele cel mai vechiu in grad,
care va tine si locul primului-
presedinte.
Dispozitiunile art. 248 din co-
dul de procedurá penald nu se
vor aplica si la membrii Curtii,
care vor fi compus sectiunea de
vacantd.
224. Afacerile cu caracter ur-
gent, care vor fi judecate si re-
zolvate In epoca restrângerii
instantelor judecdtoresti
sunt:
I. Pentru tribunale: in prima
instantd i ca instante de apel
si de recurs:
1. In materie penald: Afacerile
de orice naturd in care sunt a-
restati.
2. In materie civild: Cererile
de pensiune alimentard, de se-
thestru asigurdtor sau judiciar,
de popriri, cererile de consta-
tarea stdrii de insolvabilitate, _de
separatiuni de patrimonii, de pu-
nere sub interdictii, curateld sau
consiliu judiciar, de prelungirea
minoritátii, de prelungirea sau
1ncetarea puterii pdrintesti, ce-
rerile pentru reziliere de con-
tracte de orice naturä, cu precd-
dere, cele de inchiriere sau aren-
dare, contestatiune la sechestru,
popriri sau executiuni silite, ce-
rerile pentru reintegrare in po-
sesie, adoptiunile.
3. In materie comerciald. Ce-
rerile de declarare in stare de
aliment si inchiderea falimen-
www.digibuc.ro
telor, concordate i moratorii,
contestatiunile sau intânapind-
rile ce s'ar ivi in procedura lor,
toate actiunile pe bazd de cam-
bii sau orice alte efecte de co-
mert sau circulatiune, precum
toate másurile asigurátoare
contestatiunile sau exceptiunile
ce s'ar ivi contra Mr; cererile
opozitiunile fácute in baza legii
titlurilor la purtdtor, contesta-
tiunile la executdrile silite sau
actiunile de scoatere de sub ur-
märire; de restrângerea urmári-
rii sau de incetarea urmáririi;
actiunile care au de object rezi-
Beni de contracte, cererile rela-
tive la inscrierea si radierea fir-
melon
4. In afard de materiile pe-
nale, civile si comerciale mai sus
specificate se vor mai judeca:
a) toate afacerile prejudiciale
sau prealabile de care ar de-
pinde solutionarea uneia din a-
facerile enumerate mai sus;
b) afacerile pentru care legile
speciale ar prevede judecarea de
urgentd;
c) afacerile de naturd grati-
oasä.
5. Toate actele de notariat In
acele párti ale tárii in care le-
gile in vigoare permit aceasta.
6. Afacerile disciplinare.
II. Pentru Curtile de Apel:
1. Judecarea si expedierea a-
facerilor de natura celor enu-
merate sub Nr. 1, 2, 3 si 4.
2. Afacerile in care s'a acor-
dat executiunea provizorie.
3. Afacerile disciplinare.
4. Lucrárile de atributiunea
camerelor de punere sub acu-
zare.
In cazul prevAzut de B, b de
sub art. 221, aceste atributiuni
vor fi exercitate de un prese-
dinte si doi consilieri sau de trei
consilieri trasi la sorti, din tote-
lul consilierilor si presedinti-
lor de serviciu. La Curtea de A-
'pel din Bucuresti, presedintele
 31 Martie 1937
sau dacg acesta nu a fost de-
semnat de sorti, consilierul cel
mai vechiu in grad va indeplini
atributiunile presedintelui came-
rei de punere sub acuzare i este
dispensat de a lua parte la lu-
crgrile celorlate sectiuni.
225. Magistratii râmasi de
serviciu la Curti si tribunale vor
judeca in toate zilele de lucru,
afard de zilele fixate prin regu-
lament, pentru deliberäri §i pro-
nuntgri.
226. In caz de invoialg fäcurd
conform art. 222 se va specifica
timpul de când incepe si cand
inceteaza serviciul fiecgrui jude-
cgtor. In toate cazurile, judecä-
torii care rämân de serviciu nu
pot conveni a face serviciu pe
mai putin de o lung fiecare.
227. Magistratii de serviciu
nu vor Inceta de a functiona de
cat In ziva in care inlocuitorul
Om se va prezenta la post.
228. Magistratii care au fä-
cut serviciu pe tot timpul dela
15 Iu lie-15 Septemvrie vor a-
vea drept, la cerere, la un con-
cediu de odihnä, pe timp de o
lunä, in cursul lunilor urmg-
toare.
Ei nu vor putea fi obligati a
mai riimâne de serviciu In epo-
ca suspendärii activitgtii jude-
cdtoresti, decal dupg ce toti cei-
lalti magistrati si-au fgcut rân-
clul.
229. Magistratii care nu au
fost de serviciu In epoca suspen-
dgrii activitätij nu se vor mai
putea bucura de concediu in
cursul anului, decât numai pen-
tru caz de boalg. Ei nu vor avea
decât permisii.
230. Magistratii care nu sunt
de serviciu sau care pleacg in
concediu, nu vor putea pgräsi
serviciu inainte de a fi terminat
lucrgrile i preda. dosarele, iar
la plecare sunt obligati a-si läsa
adresa la seful instantei, uncle
pot fi gasiti.
www.digibuc.ro
231. In caz când unul dintre
magistratii rgmasi de serviciu
ar fi Impiedecat de a functiona,
dintr'o cauzg legitimg bine con-
statatâ i serviciul n'ar putea.
continua färg inlocuitor, prese-
dintele instantei va rechema la.
serviciu pe unul din magistratii
de preferintà din acei care nu
au fost de serviciu anul prece-
dent, comunicând si ministeru-
lui.
232. Activitatea functionari-
lor grefelor si serviciilor auxi-
liare justitiei nu poate fi suspen-
data pe epoca prevazutä de art.
217.
Fiecare functionar din grefe
sau din serviciile auxiliare va a-
vea drept la concediu, conform
dispozitiunilor de mai jos.
TITLIJI II
Despre concedii
233. Orice membru al corpu-
lui judecgtoresc poate obtine In
cursul aceluiasi an un concediu
pang la o lung, sau mai multe
concedii, care intrunite nu ar
trece peste acest termen.
Concedii mai mari se pot a-
corda in caz de boalg bine con-
statatd.
Când insä un asemenea con-
cediu va trece de 6 luni, se va re-
duce salariul de bazä la jumä-
tate, iar când se va prelungi
peste un an, va fi lgsat in dis-
ponibilitate, rämânând ca dupg
Insängtosire, daca e vacantä, sä
poatg fi reprimit In serviciu.
Cererile de concediu pentru
boalg vor trebui sg fie insotite
de un certificat medical.
Ministerul va putea face con-
statäri printr'un medic oficial,
atât la cererea concediului, cat
si In cursul lui.
234. Orice alte cereri de con-
cediu trebue sg fie justificate pe
motive de neaparatä, trebuintä.
235. Concediile prim-presedin-
 31 Martie 1937
tilor, procurorilor generali ai
Curtilor, primilor-presedinti
presediMilor tribunalelor nedivi-
mate, prim-procurorilor i procu-
rorilor sefi de parchete ai tri-
bunalelor si presedintilor sedrii-
lor orfanale, se acordä de minis-
ter, oricare ar fi durata bor.
Tot ministerul va acorda con-
cediul si celorlati magistrati sau
asesori ai sedriilor orfanale, când
ar depdsi 15 zile la Curti si 10
zile la celelalte instante.
In acest ultim caz cererile vor
fi inaintate numai pe cale ierar-
hicà cu avizul sefului instan-
tei.
236. Concediile ce nu trec po-
ste 15 zile la Curti si peste 10
zile la tribunale si sedriile orf a-
nale se pot acorda de sefii ierar-
hici.
Judecätorilor dela judecdtorii
sefilor judecdtori se vor acor-
da de primul-presedinte al tri-
bunalului sau presedintele tri-
bunalului nedivizat.
Concediile acordate pe baza a-
cestui articol se vor comunica
imediat Ministerului Justitiei.
237. Membrii corpului jude-
cdtoresc care lipsesc dela post
fard concediu, vor fi supusi, pe
lângd pierderea onorariilor pe
zilele in care au lipsit, si la pe-
depse disciplinare.
Dacä lipsa fdrd concediu s'a
prelungit mai mult de o lund, ei
vor fi considerati demisionati in
urma constatdrii comisiei disci-
plinare.
238. In cazuri urgente nepre-
vdzute si de neapäratd trebu-
intd, se pot acorda magistratilor
membrilor ministerului pu-
blic, pe aceeasi cale ierarhicd a-
rdtatä mai sus, permisiuni de
absentä dela 3-5 zile cel mult,
chiar peste termenele de conce-
diu fixate in art. 233. Ele vor fi
de indatd acluse la cunostinta
Permisiunile nu pot in niciun
www.digibuc.ro
845
caz trece in cursul unui an pes-
te 15 zile.
239. Orice concedii, afard de
cel pentru caz de boald, consta-
tat de medicul oficial, se pot re-
voca când trebuintele serviciu-
lui ar cere-o.
In acest caz se va restitui ma-
gistratului toate cheltuielile pe
care va proba cd le-a fäcut In
vederea concediului.
Beneficiarul concediului revo-
cat are dreptul a si-1 complini
mai târziu.
PARTEA V
Grefele Curtilor §1 tribunalelor
TITLUL I
Compunerea grefelor
240. Grefele Curtilor i tribu-
nalelor se compun:
Pentru fiecare sectiune sau se-
nat din: un grefier, unul sau
mai multe ajutoare de grefd
un numär de impiegati, dupd
trebuintele serviciului, care sd
indeplineascd functiunea de ar-
hivar, registrator sau copist, iar
la judecätorii si sedriile orfa-
nale, din unul sau mai multi
grefieri si un numär de impie-
gati, dupd necesitdtile serviciu-
lui, din care unul va indeplini
f unctiunea de arhivar.
La judecdtoriile pe lângd care
se and o sectiune a cdrtilor fun-
duare (registrele fonciare), va
functiona si câte unul sau mai
multi directori de cärti fun-
duare, dupd nevoile serviciului
si unul sau mai multe ajutoare,
precum i un numär de impie-
gati, dupa necesitätile serviciu-
lui apreciate de Ministerul Jus-
titiei.
241. Gref a parchetului Curtii
de Casatie, grefele parchetelor
Curtilor de Apel i tribunalelor,
vor fi compuse dintr'un secretar,
unul sau mai multe ajutoare si
mai multi impiegati, dupd tre-
846 31 Martie 1937
buintele apreciate de Ministerul
Justitiei.
242. Grefierii si ajutoarele de
grefier dela Curti le de Apel, tri-
bunale, judechtorii si sedriile or-
fanale vor fi de cate 3 clase la
fiecare din aceste autoritAti.
Secretarii parchetelor, Curti-
lor de Apel si tribunalelor vor fi
de asemenea de 3 clase.
Impiegatii vor fi de asemenea
de 3 clase.
243. Ministerul Justitiei poate
prin deciziune ministeriald sá
suprime sad sa infiinteze pos-
turi de impiegati in urma pro-
punerii prim-presedintelui Curtii
de Apel sau al procurorului ge-
neral, in ce priveste grefele par-
chetelor.
244. Grefierul la Curte, tri-
bunale, judecatorii i sedriile or-
fanale este capul cancelariei, el
are dreptul de control si de pri-
veghere asupra impiegatilor gre-
fei, el elibereazd copiile si extrac-
tele de pe actele din dosare si cer-
tificA exactitatea lor, el pas-
treazA sub a lui rAspundere ac-
tele, documentele pi valorile ce
i se IncredinteazA in legáturI cu
afacerile de judecat, fie de im-
pricinati, fie de serviciile auxi-
liare.
245. Grefierul, sau In lipsä
ajutorul sAu, trebue sá asiste la
toate sedintele, sA ia note, sd re-
dacteze procesele-verbale, sA ai-
bá ca judecAtorii sA sem-
neze In registre sau pe minute.
Grefierul, sau In lipsA ajuto-
rul sau, trebue sä contrasemneze
actele incheiate de o Curte, de
un tribunal sau de un juclecd-
tor.
Orice act iesit dela o Curte sau
tribunal si necontrasemnat de
grefier sau de ajutor, se va so-
coti ca nul.
La caz de lipsä sau impiede-
care a grefierului sau ajutori-
Mr de grefd, se va putea delega
pentru indeplinirea atributiuni-
www.digibuc.ro
lor Mr, orice impiegat din grefA,
pe rAspunderea presedintelui.
La judecdtorii, impiegatul In-
sArcinat cu arhiva va inlocui, Ini
caz de lipsä, pe grefier.
Grefa va fi deschisA In toate
zilele de lucru cel putin 6 ore
pe zi.
246. NumArul de administra-
tori - contabili
( intendenti eco-
nomi) si personalul de serviciu
(aprozi, oameni de serviciu), pe
lAngA instantele judecAtoresti,
sedrii orfanale si servicii auxi-
liare, precum pi personalul de
gardA al inchisorilor de tribu-
nale i judecAtorii se hotárAste
prin bugetul anual.
Actualii directori principali de
pe lángA instantele juclecAtoresti
din circumscriptiile Curtilor de
Apel: Cluj, Oradr.a-Mare, Timi-
poara si TArgul Mures, pAnd la
Intocmirea regulamentului de
administratie internä a instan-
telor judecAtoresti, vor functiona.
sub titlul de administrator-con-
tabil cu atributiunile de admi-
nistratiune si contabilitate ce ai
In virtutea regulamentelor in vi-
goare.
TITLUL II
Conditiuni pentru numirea i Inainta.
rea funetionarilor judecatore§ti
CAPITOLUL
Condifiuni generale
247. Pentru a fi numit func-
tionar judecAtoresc, in afarA de
conditiunile speciale fiecdrei
functiuni si care se vor speci-
fica, se cere a intruni urmAtoa-
role conditiuni generale de ad-
mitere:
1. A fi cetätean romAn.
2. A avea deplina folosintd a
drepturilor civile si politice.
3. BArbatii sA, fi satisfäcut le-
gea recrutárii.
4. SA nu fie pus sub acuzatie
sau condamnat definitiv la o pe-
 31 Martie 1937
deapsä criminalä sau la o pe-
deapsA corectionalA pentru de-
lictele de fals, furt, inseläciune,
abuz de incredere, márturii min-
cinoase, atentat la bunurile mora-
vuri in cazurile prevázute de
art. 262, 263, 264, 267 si 281 din
codul penal roman, precum si de
articolele respective din cele-
lalte coduri mentinute In vi-
goare, vagabondaj, abuz de pu-
tere, specula, trafic de influentA,
mituire, delapidare de bani pu-
blici, percepere de taxe ilegale,
rupere de sigilii. sustragere,
cundere sau desfiintare de acte
publice aflate in arhive sau in
depozitepublice, sau date in
pAstrarea unui functionar pu-
blic, ofensA comisA in public
contra Suveranilor, Principelui
Mostenitor sau Membrilor Fami-
liei Regale si Dinastiei prin cu-
vinte, strigAri, prin vreun act
autentic sau public, scrieri im-
primate, desene, gravuri, emble-
me vândute, expuse spre van-
zare, distribuite sau afipte in
public, delicte contra sigurantei
interioare si exterioare a Statu-
lui, calomnie sau denuntare ca-
lomnioasA si betie; de asemenea
nu pot fi numiti functionari ju-
decAtoresti acer declarati In stare
de faliment si persoanele cu o
purtare morald indoioasA, chiar
dacA n'au comis delictele de mai
sus.
5. SA cunoascA limba romänd
fn grai i in scris.
6. SA fie apti pentru serviciu,
din punctul de vedere al sändtA-
tii.
248. Dispozitiunile art. 6 din
statutul functioanrilor publici si
dispozitiunile art. 6, 7, 11, 12 din
regulamentul de aplicatiune a
acelui statut se aplicd si func-
tionarilor judecAtoresti. In ce pri-
veste intrarea in serviciu, li se
aplica dispozitiunile art. 132 din
legea de fatA.
In afarä de incompatibilitAtile
www.digibuc.ro
847-
prevázute la cap. V din statutul
functionarilor publici, functio-
narii judecAtoresti sunt supusi
si dispozitiunilor de sub art. 128,
129 si 130, alin. I. 133, 134 si 172'
din legea de fatil 1).
CAPITOLUL II
Condifiuni speciale de numiri
§ 1. Pentru impiegati,
249. Pentru a fi numit
gat la orice instantA judecato-
reascd, la sedriile orfanale
orice alt serviciu auxiliar de-
pendent de autoritätile judecA-
toresti se cere:
1. A avea vârsta de 21 ani im-
pliniti.
2. A avea 4 clase dela o scoalk
secundard sau altA scoalA simi-
larA si numai in lips& de candi-
dati cu asemenea titlu, cel putin
absolvirea cursului primar corn-
plet.
3. SA fi trecut examenul de in-
trare cerut la art. 270 si urm.,
pentru functionarii de grefA.
§ 2. Pentru grefierii jude-
catoriilor
250. Pentru a fi numit grefier-
de clasa III se cere:
1. A fi major.
2. A avea un stagiu de servicie
efectiv ca impiegat de eel putirk
2 ani impliniti.
251. Pentru a fi numit direc-
tor de carti funduare, pe lângâ
conditiunile de mai sus, se mai
cere a fi functionat timp de 2
ani ca a jutor de director de cárti
funduare.
1) A se vedea Legea pentru statu.
tul functionarilor publiei, din 19 Ia-
nuarie 1923, la pag. 409, vol. XI
XII, cu mod. 26 Lillie 1930, pag.
360, vol. XVIII qi 22 Martie 1933,
pag. 92, vol. XXI, precum
lamentul de aplicare, din 23 Noem-
vrie 1923, la pag. 418, vol.
XII.
848 31 Martie 1937

252. Pentru a fi numit ajutor Pentru licentiatii si doctorii in

de director la cärtile funduare drept nu se cer conditiunile de
se cere un stagiu de cel putin 3 stagiu.
ani ca impiegat in grefa cärtilor 260. Pentru a fi numit aju-
funduare si examenul special tor de grefd clasa III se cere:
preväzut de regulament. 1. A fi major.
253. Directorii de cArti fun- 2. A avea un stagiu ca ajutor
duare vor avea gradul de gre- de grad. la tribunal de cel pu-
fier de tribunal de clasa III, iar tin 3 ani sau impiegat in gref a
-ajutorii de directori, ajutori de unei Curti de apel de cel putin
grefieri clasa III. 5 ani impliniti.
254. Inaintarea la clasa II **1 261. Inainthrile dela o clash,
I se face dupd un stagiu de doi la alta se va face dupd stagiul
-ani in fiecare clash' si dupä re- si normele prevdzute in art. 254
comandarea. speciala a sefului de mai sus.
juclecdtoriei respective.
§ 5. Pentru secretarii de
§ 3. Pentru grefierii i ajutorii parchet
de grefd dela tribunale si 262. Secretarii de parchet de
sedrii orfanale clasa III de tribunal se vor nu-
255. Pentru a fi numit gre- mi clintre impiegatii de clasa I,
tier de clasa III este necesar a cu care sunt asimilati.
fi servit ca ajutor de grefier cel 263. Pentru secretarii de par-
putin 2 ani impliniti. chete de clasa III de tribunal se
Pentru doctori i licentiati in cer aceleasi conditiuni ca pentru
drept, precum si pentru diplo- ajutorii de grefieri clasa III de
matii scoalei superioare de stiinte tribunal.
de Stat, nu se cer alte condi- 264. Pentru a fi numit secre-
tiuni decât cele generale. tar de parchet clasa III la Curtea
256. Pentru a fi numit ajutor de Apel se cer aceleasi condi-
de grefier clasa III se cere: tiuni ca pentru ajutorul de gre-
1. A fi major. fier clasa III de Curte de Apel,
2. A avea un stagiu ca impie- cu care este asimilat.
gat de cel putin 3 ani impliniti. 265. Secretarul parchetului
257. Grefierii de clasa I 0. II Curtii de Casatie si secretarii
ajutorii de grefä clasa I si II parchetelor Curtilor de Apel cu
vor fi numiti numai dintre gre- mai mult de 3 procurori pe lângh
fierii si ajutoarele de clasa III, procurorul general, precum si a-
prin inaintare in urma recoman- cei ai tribunalelor cu mai mult
ddrii sefului instantei. de 5 procurori pe Laugh' primul-
258. Inaintdrile dela o clash procuror, vor fi de clasa I.
la alta se vor face duph un sta- Secretarii clasa I, avand vre-
giu de cel putin doi ani impli- unul din titlurile prevAzute de
niti. art. 79, Nr. 3, si un stagiu de cel
putin 5 ani In acea calitate, vor
§ 4. Pentru grefierii si ajutorii dobfindi titlul de prim-secretar
de grefieri dela Curti le de apel vor fi asimilati in grad i sala-
259. Pentru a fi numit gre- riu cu judecdtorii de tribunale.
fier de clasa III se cere: Secretarii de clasa I care nu
1. A fi major. posedd titlurile de mai sus, dar
2. A fi servit ca grefier de tri- care vor avea o vechime de cel
bunal sau ca ajutor de grefä la putin 15 ani in aceastä functi-
Curtea de apel cel putin 2 ani. une, vor putea dobândi titlul de
www.digibuc.ro
 31 Martie 1937
prim-secretar, cu avizul conform
al comisignii de recomandäri.
6. Conditiuni speciale pen-
tru arhivarii, registratorii la
vutoritäti judecdtoresti, sedrii
orfanale si serviciile auxi-
liare i grefierii la cabi-
netele de instructie ale
tribunalelor
266. Functiunile de arhivar,
registrator *i grefier la cabine-
tele de instructiune vor fi hide-
plinite de impiegati, repartizati
dupa aptituclini speciale, de se-
ful instantei.
Functiunea de registrator se
va indeplini de un impiegat cel
mult de clasa II, iar acea de ar-
hivar si de grefier la cabinetul
ile instructiune de un impiegat
de clasa I.
Dupä un stagiu de 6 ani in
functiune ei vor putea fi avan-
sati pe loc, la gradul de ajutor
de grefier clasa III, dupä reco-
mandarea comisiunii de numiri
avansäri.
§ 7. Prim-grefieri dela
Curti si tribunale
267. Grefierii Curtii de Casa-
tie isi pästreazä situatiunea pre-
vdzutd in legea organicä a ace-
lei Curti..
Primul-grefier al Curtii de Ca-
satie va putea fi avansat pe loc
dupä un stagiu de 5 ani, Ong
la gradul de consilier de Curte
de Apel, grefierii dupä acelasi
stagiu la gradul de prim-prese-
dinte de tribunal, iar ajutoarele
pânii la acela de presedinte de
tribunal.
Grefierii de Curti de Apel *i
tribunale, avänd vreunul din ti-
tlurile prevgzute la art. 79, Nr. 3
s.i un stagiu de cel putin 5 ani
inteo functiune judecatoreasca,
vor dobandi titlul de prim-gre-
fier si vor fi asimilati in grad
5i salariu cu judecä'torii de tri-
bunale si juclecritorii.
C. Hamangiu, vol. XXV.
www.digibuc.ro
54.
849
Grefierii de clasa I, care nu
posedä titlurile de mai sus, dar
care au o vechime de eel putin
10 ani impliniti ca grefier i 0
vechime de cel putin 15 ani ca
functionari judecAtoresti, vor
putea dobândi titlul de prim-gre-
fier, cu avizul conform al comi-
siunii de recomandäri de pe lân-
gd Curtea de Apel respectivä.
Ei vor indeplini atributiunile
ce se vor determina prin regu-
lament.
Actualii ajutori de grefieri de
la tribunale *i Curti de Apel,
care la data punerii in aplicare
a legii vor avea o vechime de
zece ani in grad, vor putea fi a-
vansati pe loc la gradul de gre-
fier clasa III.
§ 8. Administratorii contabili
268. Administratorii contabilt
se vor numi dintre impiegatii cu
un stagiu de cel putin 4 ani in
gref a unei instante judecgtoresti
si care vor fi trecut examenul
special preväzut de regulament
pentru acest post.
Ei suni asimilati cu grefierii
de tribunal de clasa III.
§ 9. Dispozitiuni comune
269. Primii-grefieri, grefierii
si ajutoarele de grefieri dela
Curti, precum si grefierii de tri-
bunal se numesc prin decret re-
gal.
Toti ceilalti functionari dela
grefele Curtilor, tribunalelor, ju-
decätorilor, sedriilor orfanale
seviciile auxiliare se numesc prin
decizie ministerialá, in urma a-
vizului comisiunilor dela art. 274.
CAPITOLUL III
Examenul de numiri, stagiu §i defini-
fivare
270. Nimeni nu poate fi nu-
mit inteo functiune din grefele
autoritätii judecdtoresti decât
850 31 Martie 1937
dupa trecerea unui examen de
capacitate.
271. Examenul de capacitate
se va tine la Curtea de Apel inainari, care se va compune:
pentru toti functionarii judecä-
toresti din circumscriptia Curtii,
afar% de acele pentru impiegati,
care se vor tine la fiecare tribu-
nal, pentru serviciile tribunale-
lor si judecätoriilor.
272. Comisiunea examinatoa-
re va fi compusä, pentru toti
functionarii, afard de impiegati,
dintr'un consilier si un judecä-
tor de tribunal, tras la sorti in
ziva examenului, iar ca grefier
primul grefier sau cel care Ii va
tine locul, pentru ajutorii de di-
rectori la artile funduare, func-
tiunea de grefier va fi Inclepli-
nità de unul dintre directorii de
cArti funduare clela judecatoriile
dela resedinta Curtil de apel, de-
legat de primul-presedinte al
Curtii.
273. Pentru functiunea de im-
piegat, comisiunile de examen
se vor compune:
A) La (urtea de apel din un
consilier tras la sorti in ziva tora grefierii din clasa irnediat
examenului, având de grefier pe
primul-grefier al Curtii;
B) Pentru tribunale i judecä-
toriile din circumscriptia fiecä-
rui tribunal un membru al
tribunalului sau un judecätor de
la resedintä, tras la sorti in ziva
examenului, având de grefier pe
primul-grefier sau un grefier din
clasa imediat urmAtoare.
La sedriile orfanale, comisiu-
nea va fi compusä din presedin-
tele sedriei sau unul din asesori,
tras la sorti in ziva examenului,
având ca grefier pe grefierul sau
un ajutor de grefier.
274. Epocile, probele si con-
ditiunile examenului de capaci-
tate se vor determina de regula-
ment.
Numirile provizorii i definiti-
várile functionarilor juclecáto-
reresti se fac in conclitiunile sta-
www.digibuc.ro
bilite de statutul functionarilor
publici, de o comisiune specia'A
pentru propuneri de numiri
A) Pentru grefierii Curtilor de
Apel dint prim-presedintele, pre-
sedintii Curtii i procurorul ge-
ner al, iar pentru grefierii tribu-
nalelor din: prim-presedintele,.
presedintii, prim-procurorul sau
procurorul sef al tribunalului;
B) Pentru grefieri judeatorti-
lor din: prim-presedintele si pre-
sedintii tribunalului sau numaf
presedintele tribunalului nalivi-
zat i unul din judecdtorii seff
sau judecätorii dela resedinta
tribunalului, tras la sorti.
La secretarii de parchete pe
lânga prim-presedinti i prese-
dinti va lua parte seful parche-
tului respectiv;
C) Pentru ceilalti functionari
judecätoresti:
a) La Curtile de Apel din: pre-
sedintele sectiunii sau senatuluf
unde s'a produs vacanta, ca pre-
sedinte, primul-grefier si grefie-
rii de clasa I, sau In lipsa aces-
urmätoare din Curte;
b) La tribunale si judeatorif
din: primul-presedinte al tribu-
nalului sau presedintele tribu-
nalului si primul-grefier al tri-
bunalului sau grefierul tribuna-
lului.
Când vacanta s'a produs in
parchete, pe lângd cei de sub li-
tera a si b va mai lua parte se-,
ful parchetului respectiv.
La sedriile orfanale comisiu-
nea se va compune pentru gre-
fieri din presedintele sedriei si
un asesor tras la sorti, iar pen-
tru ceilalti functionari din pre-
sedinte i un grefier.
CAPITOLUL IV
Disciplina ;i auforiteiti le ludecalore;f
275. Functionarii judecätore-
sti vor fi pedepsiti disciplinar In
 31 Martie 1937
cazurile cand nu executä inda-
toririle de serviciu puse in sar-
cina lor prin legi, regulamente,
ordonante sau ordine scrise, sau
când se abat dela vreuna din o-
bligatiunile ce le sunt puse prin
lege sau regulamente, precum $i
in toate cazurile in care si ma-
gistratii ar fi pedepsiti.
Pe lângä, indatoririle prevAzute
in legea de fatá, functionarii ju-
decatoresti sunt supusi Cap. IV
$i Cap. V din statutul functio-
narilor publici $i Cap. III din
regulamentul de aplicatiune a a-
cestui statut.
276. Pe langä fiecare tribu-
nal $i Curte de Apel va functio-
na o comisiune disciplinará pen-
tru judecarea si pedepsirea dis-
ciplinará a functionarilor grefe-
lor Curtilor de Apel, parchetp-
lor lor, trihunalelor, parchetelor
lor si setviciilor auxiliare ale tu-
turor autoritätilor, in caz de a-
batere dela inclatoririle lor.
277. Aceste comisiuni vor fi
compuse astfel: la tribunalele
nedivizate, din pre$edinte si cloi
judecatori; la tribunalele cu mai
multe sectiuni sau senate, din
primul-pre$edinte, presedintele
sectiunii cel mai vechiu in grad
$i un juclecátor, iar la Curti le de
Apel din primul-pre$edinte sau
loctiitorul sáïi i doi consilieri
tra$i la sorti la inceputul anului
juridic.
Indatä dung, promulgarea le-
gii de fatä se vor constitui co-
misiunile, care vor functiona pâ-
nä la finele anului judecátoresc
in curs, 31 Decemvrie 1924.
278. Pedeapsa diseiplinard
este independentá de eventuala
rdspundere penalá a functiona-
rilor, inaintea instantelor jude-
cätoresti ordinare sau de räs-
punderea civila la care ei pot fi
chemati.
279. Ministrul sau $eful auto-
ritätii care cunoa$te in orice
mod vina vreunui functionar ju-
www.digibuc.ro
851
decátoresc, este obligat sä or-
done o cercetare prealabilá, in-
sárcinând cu aceasta pe un ma-
gistrat, pe primul-grefier sau in
lipsa acestuia pe unul din gre-
fieri, când invinuitul este mai
mic in grad deck acesta.
La cercetarea pe care acesta
o va face, trebue sä asculte i pe
functionarul invinuit i marto-
rii in cauzá, luându-li-se decla-
ratiuni.
Duna', terminarea cercetärilor,
magistratul sau grefierul insdr-
cinat cu facerea anchetei va de-
pune serviciului respectiv un ra-
port scris, care va cuprinde
mersul cercetärilor, cat $1.
concluziunile asupra temeiniciei
sau neseriozitätii acuzatiunii.
280. Pedepsele disciplinare
$i procedura inaintea comisiu-
nilor disciplinare sunt cele pre-
vazute sub Cap. V din statutul
functionarilor publici $i Cap. III
din regulamentul de aplicatiune
al acestui statut.
Prim-presedintele sau prese-
dintele Tribunalului sau Curtii
de Apel, care va constata amd-
narea unui proces sau anularea
vreunui act procedural pentru
un viciu imputabil fun rtionari-
lor sau agentilor judecdtoresti,
este obligat, sub pedeapsd disci-
plinard, a pronunta contra lor,
dupd ce-i va fi ascultat, in caz
de neglijentd, mustrarea cu pier-
derea salariului, iar in caz de
rea credintd punerea in disponi-
bilitate sau destituirea. Cdnd pe-
deapsa pronuntatd este punerea
in disponibilitate sau destituirea,
cel pedepsit are dreptul de apel,
in termen de 10 zile dela comu-
nicare la completul instantei
imediat superioare.
281. Functionarul care a su-
ferit vreuna din pedepsele disci-
plinare prevazute la Nr. 1, 2 $i
3 de sub art. 51 din statut si du-
pá aceasta a functionat timp de
5 ani, färä, sä mai fi suferit vreo
 852 31 Martie 1937
pedeapsä, are dreptul s. ceará
stergerea pedepselor din foaia
sa calificativa.
Actiunile disciplinare pendinte
sau actele nerezolvate Inca se
vor trimite comisiunilor consti-
tuite prin legea de fatä, iar an-
chetele In curs vor fi distribuite
inspeetorilor judecätoresti, spre
a fi continuate si completate.
CAPITOLUL V
Concedii
2812. Oricare functionar ju-
deedtoresc, precum si acei din
servicille auxiliare au dreptul la
un concediu de 30 zile in cursul
fiecärui an.
Concedii mai mari li se pot
acorda numai In caz de boalä
constatatá medical.
Când un asemenea concediu va
trece de trei Inni, salariul de
bazä se va reduce la jumätate,
iar când i se va prelungi peste
un an, functionarul va fi lásat
in disponibilitate, rämânând ca
dupg insänätosire, dacá e va-
cantä, poate fi reprimit in ser-
viciu.
283. Concediile preväzute la
art. 282 se vor acorda de prefe-
rintä in epoca dela 15 I ulie la
15 Septemvrie.
In acest SC013 efii serviciilor
vor Intocmi pânä la 1 Mai ta-
blouri de numele tuturor func-
tionarilor, In care se va deter-
mina concediul fiecäruia si tim-
mil cat urmeazá a face serviciu,
repartizati astfel ca lucrärile sä
nu suf ere.
Aceste tablouri, Intocmite dupá
dispozitiile presedintelui sau
prim-presedintelui instantei, se
vor aproba de primul-presedinte
al Curtii de Apel.
284. Concediile din cursul a-
nului care nu depäsesc 10 zile
la tribunale i judecátorii se vor
acorda de sefii instantei respec-
tive.
Concediile mai mari de 10 zile
www.digibuc.ro
la judecatorii i tribunale, pre-
cum si functionarilor din grefa
Curtii pentru orice concediu se
vor acorda numai de primul-pre-
sedinte al Curtii de Apel.
Concediile acordate se vor co-
munica Ministerului.
285. Functionarii parchetelor
tribunalelor vor obtine concedii
pâtirt la 10 zile dela seful parche-
tului, iar concediile ce depäsesc
aceastä duratá se vor obtine de
la procurorul general.
Function arii parchetelor Curti-
lor vor obtine concedii pentru
orice duratá dela pkocurorul ge-
neral.
La parchete concediile preva-
zute la art. 283 se vor acorda de
procurorul general, dupá nor-
mele dela art. 282.
286. Functionarii din grefele
sedriilor orfanale vor obtine con-
cedii pând la 10 zile dela prese-
dintele sedriei, iar peste acest
termen dela presedintele Curtii
de Apel.
Tot prim-presedintii Curtilor
vor aproba si tablourile de con-
cedii ce se vor intocmi de prese-
dintii sedriilor, in conformitate
cu art. 282.
Dispoziliuni finale i fransiforii
287. Dispozitiunile art. 7, 16,
17, 18, 19, 21, 22, 23 de sub cap.
III si VI. art. 24-32 inclusiv de
sub cap. VII, art. 49 si 50 de sub
cap. IV, art. 62, 63, 64, 65, 68 de
sub cap. VII, din statutul func-
tionariler publici, precum i dis-
pozitiunile corespunzátoare din
regulamentul de aplicatiune a a-
cestui statut, se aplicä tuturor
functionarilor judecAtoresti.
288. Se desfiinteazä denumi-
rile de director principal", di-
rectori", directori oficiali", can-
manipulanti, practi-
.canti" i orice alte denumiri ne-
statornicite prin legea de fatn.
Incadrarea functionarilor ju-
decatoresti din circumscriptiile
 31 Martie 1937
Curtilor de Apel din: Cernäuti,
Chi$ingu, Cluj, Oradea-Mare, Tg.
Mure$ $i Timi$oara, sub titlurile
functiunilor din aceastä lege, se
va face de Ministerul Justitiei pe
ziva de 1 Ianuarie 1925, in ur-
ma propunerilor ce pre$edintele
Curtii din Cernäuti i primi-pre-
$edintii celorlalte Curti de mai
sus sunt obligati sg, faca fiecare
pentru functionarii din circum-
scriptia respectivg, cel mai tar-
ziu pâng, la 1 Noemvrie 1924.
289. Judecatorul de instruc-
tiune care va fi emis un mandat
de arestare e dator ca, in ter-
men de trei zile dela luarea in-
terogatorului, sä refere tribuna-
lului, care in completul sat, de
cel putM doi judecatori, va de-
cide In camera de consiliu, dupá
ce va asculta raportul judecAto-
rului de instructiune, pe incul-
pat $i pe ministerul public, dacä
mentine sau nu ace]. mandat.
Dupä o lung, dela data primului
mandat, tribunalul va decide din
nou, motivat, observând acelea$i
forme, dacg, incuviinteazg, sau nu
prelungirea detentiunii preven-
tive, $i a$a inainte din luná in
lung., pang, la darea ordonantei
definitive.
Nu se deroga cu aceasta la
dispozitiunile codului de proce-
durä penalá relative la punerea
In libertate provizorie pe can-
tiune.
Când tribunalul este compus
din mai multe sectiuni, cererile
de confirmare se vor rezolva de
sectiunea din care face parte
sau pe lângil, care este alipit ju-
deatorul de instructiune care a
emis mandatul.
Mandatul de arestare emis de
primul-pre$edinte al unei Curti
de Apel, in cazurile prevazute de
art. 317 $i 494 din codul de pro-
cedurg, penalá, este supus la con-
firmarea Curtii, in completul de
cinci, in acela.9i termen $i cu a-
celea$i forme prevAzute mai sus.
www.digibuc.ro
853
Prin derogatiune la art. 248,
alin. III, din codul de procedura
penalä, judecgtorii care se vor fi
pronuntat asupra mandatului
de arestare, pot Ilia parte la ju-
decarea procesului in fond.
290. Anul judeckoresc incepe
la 1 Ianuarie $i se inchide rla 31
Decemvrie a fiecärui an.
Tragerea la sorti in vederea
formárii sectiunilor in pärtile in
care legile in vigoare prevdd a-
ceastä formalitate pentru anul
1924, se va face la 1 Ianuarie
1925. Pang,' la aceasta data, sec-
tiunile vor continua a functiona
in formatiunea lor actualä.
Prin derogatie dela art. 122, in
locurile vacante sau care vor de-
veni vacante dela data promul-
gärii prezentei legi pang, la 1 Ia-
nuarie 1925, numirile $i inaintä-
rile se vor face numai pe baza
recomandärilor Consiliului supe-
rior al magistraturii, färá liste
de prezentare.
291. Dela 1 Ianuarie 1925 se
desfiinteazä judecgtoriile comu-
nale din circumscriptiile Curti-
lor de Apel: Cluj, Oradea-Mare,
Timi$oara $i Tárgu-Mure$.
Afacerile de competenta aces
tor judecritorii comunale se vor
judeca dela data desfiintärii lor
de judecátorii, dupà regulile
competintei lor.
* 292. Denumirea de comi-
sar al afacerilor de faliment"
din legile in vigoare, in circum-
scriptiile Curtilor de Apel de sub
art. 291 se desfiinteazg, $i se in-
locuie$te cu acelea de judecátor
sindic".
Controlul contabilitdfii si ges-
tiunilor se va face prin organele
Ministerului de Finante, conform
unui regulament special.
293. Pe ziva de 1 Septemvrie
1924 se desfiinteazg, directoratul
justitiei din Cluj $i serviciile de
contabilitäti de pe lângä Curtile
din Cernrtuti i Chi$indu.
Atributiunile directoratului din
854 31 Martie 1937
Cluj si a serviciilor de mai sus
tree asupra administratiei cen-
trale a Ministerului de Justitie,
cheltuielile lor urmând a se sus-
tine din sumele ce au lost alo-
cate in acest scop in bugetul in
curs.
Apelurile contra hotdririlor se-
driilor orfanale se vor judeca in
viitor de tribunalele comeptente,
in camera de consiliu.
Cererile de revizuire impotriva
hotdririlor tribunalelor date a-
supra deciziunilor sedriilor or-
fanale se vor indrepta la Curti le
de Apel.
Procesele pendinte si nejude-
cate la data promulgärii legii de
fatä se vor trimite tribunalelor,
iar cererile de revizuire Curtilor
de Apel.
Delegatiunea directorului jus-
titiei din Cluj ineeteazd, pe ziva
desfiintdrii directoratului.
Magistratii i functionarii de-
tasati la aceste servicii îi reiau
locurile pe lângd, instantele ju-
decdtoresti, institutiile sau ser-
viciile de care depind.
Ceilalti functionari vor fi a-
dusi in administratiunea centra-
lä a ministerului sau numiti la
instantele judecdtoresti, in func-
tiuni echivalente, dacd intru-
nesc conditiunile cerute de legea
de fatd.
Actualul sef al sectiunii peni-
tenciare dela directorat va trece
In administratiunea centralA cu
titlul de inspector, având acelasi
rang in grad cu actualii inspec-
tori.
294. Avocatii din circumscrip-
tiunile Curtilor de Apel din:
Cluj, Oradea-IVIare, Timisoara si
Târgul-Mures, care la data pro-
mulgdrii legii de fatd se vor gäsi
c à posedd examenul de avocet
sau unit cu acel de magistrat si
pe baza cärora, dupd, legile in vi-
goare in acele circumscriptii, e-
rau primiti in magistraturd, vor
putea fi numiti in viitor, cu avi-
www.digibuc.ro
zul Consiliului superior al ma-
gistraturii, deed, vor avea stagiul
dela art. 97 si vor intruni cele-
lalte conditiuni cerute de legea
de WA.
In circumscriptiile Curtilor de
Apel: Cluj, Timisoara Oradea-
Mare si Targul-Mures, magistra-
tilor si avocatilor care s'au su-
pus la partea I a examenului de
magistrat conform legilor in vi-
goare, li se acordd un termen pâ-
nd la 1 Ianuarie 1925 ca sd feed
acest examen, care va avea efec-
tul prevdzut in alineatul I din
acest articol.
295. Vor putea fi numiti In
conditiunile legii de fath su-
pleanti, substituti, ajutori de ju-
decdtori si portärei:
a) Acei ce la data promulgd-
rii legii de fata posedd exame-
nul juridic de Stat dela Univer-
sitatea din Cluj, licenta in drept
sau examenul juridic dela scoa-
la de drept din Oradea Mare si
cele trei examene de Stat dela
facultatea juridicd din Cer-
nduti;
b) Acei care vor dobAndi ti-
tlurile de sub litera a, dela pro-
mulgarea legii de fatA pAnd la
unificarea organizdrii invdtd-
mantului superior si a unified-
rii titlurilor ce sunt conferite
de universitdti.
* 296. Dela 1 Ianuarie 1925 se
infiinteazd Tribunalul Fdgdras
cu circumscriptia ce se va deter-
mina prin decret regal in urma
aprobärii Consiliului de Mini-
stri si avizului Consiliului supe-
rior al magistraturii.
Se infiinteazd cdte un loc de
procuror pe ldngd Curtile de
Apel din Constanta, Craiova,
Cluj, Iasi, Oradea si Timisoara,
un loc nou de consilier pelangd
Curtea de Apel din Constanta,
precum i un loc de ajutor de
judecdtor la Judecdtoria mixtd
Piatra-Neamt.
In afara de judecatoriile exis-
 31 Mart le 1937
tente, la caz de necesitate, con-
statatd de Ministerul de Justi-
fie, se vor putea infiinfa noi
judecdtorii, printeun jurnal al
Consiliului de Ministri, prin
care se va stabili resedinfa ci
circumseripfia, dacd judeful res-
pectiv se obligd a subveni la
toate cheltuielile de personal si
material necesare funcfiondrii
unei asemenea judecdtorii.
In acest caz prefectura Jude-
fului va inscrie in bugetul sdu
.si vdrsa Ministerului de Justi-
fie, odatd cu cererea de infiin-
fare a judecdtorei, suma nece-
sard pe un an, care va fi fixata
de Ministerul de Justifie.
Pentru anii urmdtori aceastel
cheltuiald fiind consideratd o-
bligatorie, in sensul legii admi-
nistrative, judeful va prevedea
In bugetul sdu sumele necesare,
fixate anual de Ministerul de
Justifie, pand cdnd aceste chel-
tuieli vor putea fi trecute in bu-
getul Ministerului.
Sumele vor fi vdrsate anual
Ministerului, inainte de ince-
perea exercifiului bugetar.
In cazul cdnd se omite a se
trece in bugetul judefului acea-
std sumd, Ministerul de Interne,
la cererea Ministerului de Jus-
tifie, este obligat a o prevedea
din oficiu in bugetul judefului
xespectiv.
In cazul cdnd aceste sume nu
Tor fi achitate, in termen util,
ele vor fi refinute de adminis-
trafia financiard a judefului res-
pectiv, la cererea Ministerului
de Justifie, din orice sume s'ar
datora judefului.
Pe ziva de 1 Aprilie 1928 se
fac urmätoarele modificAri In
numärul i compunerea instan-
-telor judecätoresti si a resedin-
telor lor.
Se desfiinteazä sectia II dela
Tribunalul Ciuc, si se infiintea-
7 6 sectia III la Tribunalul Hu-
medoara.
www.digibuc.ro
855
Se desfiinteazd urmätoarele
j udecátorii:
1. Rosia de Amaradia ruralä
din judetul Gorj.
2. Turcenii-de-Sus rurala din
judetul Gorj.
3. Bals ruralä din judetul Ro-
manati.
4. Drägäsani rurald din jude-
tul Vâlcea.
5. Solesti ruralä din judetul
Vaslui.
6. Plesoiu rurald din judetul
Romanati.
7. Bosoteni ruralä din judetul
Romanati.
8. Brastavdtu ruralä, din jude-
tul Romanati.
9. Grojdibodu rurald din jude-
tul Romanati.
10. Osica-de-Sus ruralä din ju-
detul Romanati.
11. Scärisoara rurala din ju-
detul Romanati.
12. Vârtoapele-de-Sus ruralä.
din judetul Teleorman.
13. Ocnele Mari din judetul
Vâlcea.
14. Arsachi din judetul Vlasca.
Se infiinteazA In localitätile
notate mai jos câte o noul Jude-
cätorie:
1. In comuna Teius din judetul
Alba, JudecAtoria Teius rurala.
2. In comuna Toplita din ju-
detul Mures, Judecatoria Topli-
ta ruralä.
3. In Municipiul Timisoara,
Judecätoria Timisoara II ur-
bank urmând ca actuala jude-
cAtorie Timisoara urbanä sà ia
denumirea de Judecâtoria Timi-
soara I urbaná.
4. In comuna Vama din jude-
tul Câmpulung, judeciltoria Va-
rna mixtä.
5. In comuna Sânmärtin din
judetul Ciuc, judecátoria Sân-
mártin ruralä.
6. In comuna Piatra-Olt din
judetul Romanati, judecätoria
Piatra-Olt rurald.
7. In comuna Corabia din ju-
856 31 Martie 1937
detul Romanati, judecdtoria Co-
rabia rurald.
8. In municipiul Constanta,
judecdtoria Constanta mixtd.
9. In orasul Sighet din judetul
Maramures, judecdtoria rurald
Sighet.
Actuala judechtorie mixtd din
municipiul Constanta devine
judecdtoria Constanta urband.
Resedinta judechtoriei Tdtd-
rästii-de-Jos din judetul Teleor-
man se strdmutd in comuna
Slaivesti.
Resedinta judecátoriei Balo-
tina din judetul Bd. Iti se strd-
mutil in comuna Ciciulea.
Resedinta judecd'toriei Pepeni
din judetul Bdi lti, se strdmutd, in
comuna Singirea.
.Resedinta judecdtoriej Flá-
mânda din judetul Mehedinti se
strdmutd, in comuna Pdtule.
Resedinta judecdtoriei Bratca
rurald, din judetul Bihor se
strdmutd din comuna Bratca in
comuna Alesd, iar judeatoria
ia denumirea de judecátoria
Alesd ruralá.
Resedinta judecátoriei Serbd,-
nesti din judetul Olt se strä-
mutd, in comuna Crâmpoaia.
Judecdtoria Bucuresti rurald
se transformá in judecdtoria
Bucuresti VIII urband.
Judecátoria Fundeni-Frunzä-
nesti rurald din judetul Ilfov se
strdmutä cu resedinta in comu-
na suburban& Pantelimon, luând
denumirea de judecAtoria Bucu-
resti mixtd.
Se desfiinteazd câte un post de
judecátor la judecdtoriile Hal-
meu, Seini din judetul Satul-
Mare si Aita-Mare din judetul
Trei-Scaune, precum si cloud
posturi de judecátori la judecd-
toria Timisoara I urband.
Se infiinteazd sectiunea II-a
a tribunalului Muscel, actuala
sectiune luând denumirea de
sectiunea I.
Se infiinteazá judecAtoria ru-
www.digibuc.ro
rald Turcenii-de-Sus in judetuI
Gorj, cu resedinta in comuna.
Turcenii-de-Sus.
Se desfiinteazd, judecátoriile
rurale Arciz din judetul Cetatea-
AIM i Cudalbi din judetul Co-
vurlui.
297. Locurile de judecdtori ce
se vor gdsi vacante la data pro-
mulgdrii legii de fatä, precurn
si acelea ce vor deveni vacante
dela aceastá datd, pând la for-
marea primulum tablou de clasi-
ficare, pe baza examenului de.
capacitate, se vor putea comple-
ta prin inaintarea supleantilor,
substitutilor si a ajutorilor de.
judecdtori bine notati, având cel
putin doi ani de vechime 'in
grad.
Judecdtorii astfel numiti sunt
cu titlu provizoriu i supusi o-
bligatiunilor art. 99 din legea de-
fatd.
In cazul când dupd confirma-
rea ca judecdtorj inamovibili a
judecdtorilor provizorii in func-
tiune la data promulgärii legii
pentru organizarea judecáto-
reascd sau a supleantilor, sub-
stitutilor i ajutorilor de jude-
cdtori, având examenul de capa-
citate si stagiul cerut de art. 97,.
vor mai rdmânea locuri vacante,
acestea, in interesul serviciului,.
vor putea fi completate, sub tit-
lul de judecdtori sau procurori
provizorii, cu supleantii, substi-
tutii sau ajutori de judecátori,,
care au examenul de capacitate,.
dar care nu au Inca indeplinit.
stagiul pentru a fi inaintati ju-
decátori inamovibili.
Supleantii, substitutii i aju-
torii de judeciltori yor putea fi
avansati in conditiile ultimului
alineat de mai sus in gradul de-
judecátori si procurori, cu titlul
provizoriu, din oficiu i flied,
consimtimântul lor prealabil.
298. Jurisdictiunile speciale-
existente la data promulgdrii
Constitutiei si care aveau corn-
 31 Martie 1937
petenta de a judeca ca instante
de recurs, precum si acelea ce
s'au infiintat ulterior ca instanle
de recurs, vor avea aceastä corn-
petenta pang la desävarsirea
scopuluj pentru care au fost
create.
Ministerul de Justitie, prin de-
rogare dela dispozitiunile art.
108 din regulamentul legii agra-
re, poate nurni unul sau mai
multi juclecatorj pe lângg jude-
catoriile din circumscriptiile tri-
bunalelor Caliacra i Durostor,
sau sä dea delegatiune la unul
sau mai multi ajutori de judecd-
Lori care sd judece, sg prezideze
comisiunile de ocol si sä indepli-
neascg toate atributiile prevg,-
zute in cap. VI din legea de or-
ganizare a Dobrogei-Noi.
299. Judecgtoriile rurale, a-
vânci in circumscriptiile lor co-
muna urbanä de resedintg sau
parte din subdiviziunile ei, vor
lua, dela data promulggrii legii
de fatd, titlurile de judecgtorii
mixte.
300. Judecatoriile actuale din
circumscriptiile Curtilor de Apel
din Brasov, Cernäuti, Cluj, Ora-
dea-Mare, Timisoara si Targu-
Mures, compuse cu doi sau mai
multi judecgtori, vor continua
sg functioneze cu acelasi numär
de judecätori pang ce circum-
scriptiile lor vor fi modificate.
Dela aceasta datg compunerea
judecultoriilor va fi aceea prevd-
zutrt de art. 3 si urm.
In acest scop, indatä dupg
stabilirea noii diviziuni admi-
n'strative a tarii, Ministerul Jus-
titiei, cu avizul Consiliului su-
perior al magistraturii, va pro-
cede la repartitia tribunaeler
intre none capitale de judet si la
transformarea circumscriptiilor
judecrttoriilor din circumscrip-
tiile Curtilor de mai sus, in con-
formitate cu dispozitiile artico-
lului citat.
In urma modificgrii circum-
www.digibuc.ro
851
scriptiilor, prisosul de judecgtorì
se va repartiza cu avizul Consi-
liului superior al magistraturii,
de preferintg intre judecatoriila
create prin diviziunea circum-
scriptiei la care functionase.
In vederea inlesnirii acestei
lucrdri de unificare, ministrul
justitiei, cu avizul aceluiasi Con-
siliu, va nutea reduce chiar Ina-
inte de modificarea circumscrip-
tiilor locurile rdmase vacante-
sau ocupate de judecgtorii pro-
vizorii.
* 301. La judecatoriile unda
existg servicii de cärti funciare
unul din judecgtori, pe langg in-
datoririle de mai sus, va fi in-
särcinat de jadecatorul-sef sg
indeplineascg si indatoririle ce
decurg din legile, ordonantele
decretele privitoare la cartila
funciare in vigoare in circurn-
scriptia judecgtoriei respective.
In toate caztn.ile judecatorii
se pot substitui dupg necesitätila
serviciului, in indeplinirea inda-
toririlor lor.
Sectiile care indeplinesc func-
tiunea de notariat la tribunale
sunt obligate, sub rdspunderea
directd a sefului gref ei, de a
nea dosarele pentru fiecare din
imobilele situate in circumscrip-
fia respectiv, in-
s criind toate mutatiunile ii s ar-
cinile imobiliare, conform unui
re gulament special, intocmit de.
Minis terul Justitiei.
* 302. Pang la intocmirea re-
gulamentului interior al jude-
cdtoriilor si tribunalelor, sec-,
tiunile de cgrti funciare isi pAs-
treazd organizatia lor actuald.
Conditiunile de capacitate, de
numire $i de functionare al ex-
pertilor $i traduceitorilor se vor
stabili printeun regulament spe-
cial.
Conservatorii, administratorii
si sechestrii se vor numi dintre
avocatii definitivi, dupä o lista
propusd de baroul respectiv, Wei
 31 Martie 1937
ca aceecui persoand set poatd
-avea mal multe insdrcindri si
fdrd a putea functiona mai mult
de 5 ani. Tribunalele vor tine un
-registru cu ardtarea dcestor in-
s dr cindri.
303. Atributiunile tribunale-
lor de Cernauti si Suceava, pri-
vitoare la registrele funciare, in-
ceteaEá si trec dela data promul-
-gArii legij de fatä la judecato-
rifle din circumscriptia acelor
tribunale.
304. Tribunalele si judecd-
toriile noi infiintate nu se vor
pune in functiune, decat in lo-
calurile procurate de judete
-comune j constatate de Ministe-
rul de Justitie ca indestulátoare.
Pang la clädirea, cumpárarea
sau inchirierea imobilelor la
noile resedinte ale tribunalelor,
-acestea vor continua sä functio-
lieze la vechea lor resedintá.
305. Dela 1 Ianuarie 1926 si
'Ana la unificarea legislatiunii
civile in materie de tuteld si cu-
ratelg, atributiunile instantelor
tutelare din circumscriptiile
Curtilor de Apel din Brasov,
-Cluj, Oradea-Mare, Timisoara si
Targu-Mures se vor exercita
precum urmeazd:
1. Atributiunile tutelare ale se-
'cretarului comunal sau cercual,
-atributiunile tutorului comunal
si ale primäriilor se vor exercita
sub autoritatea si supravegherea
judea.toriei respective.
2. In municipii (judete), ora-
'sele cu magistrat (consiliu),
comunele care au fost investite
-cu dreptul de instantd tutelara,
jurisdictiunea tutelar5, cu atri-
butii depline, va apartine jude-
atorului delegat cu tutele sau
sectii speciale, a tribunalului
respectiv, in locul sedriilor or-
fanale care se desfiinteazá.
In termen de 15 zile libere
-clela comunicare, hotáririle date
fie comune in cauzele de tuteld,
-sunt supuse apelului inaintea
www.digibuc.ro
tribunalului competent si jude-
cat de completul de apel sau de
sectia specialá pentru tutele, a-
colo unde existá.
In acelasi termen, hotáririle
date de tribunal sau de sectia
speciall sunt supuse apelului
inaintea Curtii de Apel compe-
tente.
Atributiunile comisiilor admi-
nistrative judetene, ca instante
tutelare apelative, se desfiin-
teazá.
Sunt supuse recursului in ca-
satie, in termen de 15 zile libere
dela inmanare, deciziunile de
mai sus ale Curtilor de Apel si
sentintele tribunalelor date in
aceastá materie, in a doua in-
stantá.
Atributiile Ministerului de In-
terne, ca jurisdictiune tutelará
de ultimd instan% e desfiin-
teazd.
306. Tablourile trimestriale ce
sedriile orfanale erau obligate sl
inainteze comisiunilor adminis-
trative se vor inainta de jude .
cátorul tutelar sau sectia spe-
ciald prim-presedintelui sau pre-
sedintelui tribunalului respectiv.
care, in limitele dreptului sat' de
supraveghere, va lua i mäsurile
de remediere ce s'ar impune.
307. Conflictele de competent5
ivite intre judecátorii tutelari
sau sectiile speciale se vor re-
zolvi conform regulelor de proce-
durd In vigoare.
Conflictele de atributiuni in
instantele tutelare, autoriatilc
administrative sau altele, se re-
zol-vit de Inalta Curte de Casatie
si Justitie, conform art. 103 din
Constitutie.
308. Atributiunile juriscon-
sultilor de pe lângl sedriile or-
fanale se desfiinteazd.
Judechtorii tutelari sad sectia
specialá aprobá constituirea
consiliului de familie in toate
cazurile In care legea in vigoare
cerea aprobarea instantelor tu-
telare desfiintate.
 31 Martie 1937
309. Dela 1 Ianuarie 1926
functionarii actuali ai sedriilor
orfanale se vor incaclra ca func-
tionari judecatoresti in situa-
tiuni echivalente si se vor re-
vartiza la sectiunea de tutela,
iar acei care vor prisosi peste
trebuintele acestei sectiuni vor
fi trecuti la alte sectiuni ale tri-
bunalului, in limitele prevederi-
lor bugetare.
Presedintii si asesorii sedrii-
lor orfanale, precum si congre-
gatiunile judetene si reprezen-
tantele oraselor Îi vor inceta
functiunile la data de mai sus.
Fostii presedinti si asesorii de
sedrii orfanale, avand cloctora-
tul sau licenta in drept si o ve-
,chime in functiune de cel putin
ani, vor putea fi primiti in
magistratura pe baza avizului
Consiliului superior al magistra-
turii.
Nu vor putea beneficia de a-
ceste dispozitiuni fostii prese-
dinti ai sedriilor orfanale ale o-
raselor cu magistrati care deti-
neau aceasta calitate in puterea
functiunii lor de primari ai a-
-celor orase.
310. Pretorii $i primäriile
Nor continua sa fie organele de
executie ale instantelor tutelare
instituite prin legea de fata.
Executarea in strainatate a
sentintelor date de tribunale in
materie de tutela si curatelä se
Ira face prin cererea adresatá
ministrului de justitie. iar exe-
cutarea sentintelor pronuntate
de tribunale straine, in aceasta
materie, se va face prin tribu-
male, daca exista reciprocitate.
311. Se abroga dispozitiunile
din legea XX din anul 1877, pen-
tru regularea afacerilor de tu-
telä, curatelä si acele din legea
I din anul 1885, privitoare si
la modificarea unor dispoziiuni
legea XX si din orice alte
legi, ordonante si decrete care ar
www.digibuc.ro
859
fi contrarii dispozitiunii legii de
fata.
Tutelele, curatele i fondurile
dotale ce se vor gasi in admi-
nistratia tribunalelor la pune-
rea in aplicare a legii se vor
administra de acele tribunale
sub autoritatea si supravegherea
permanenta a judecatorului tu-
telar sau a sectiei speciale care
va exercita toate drepturile
indatoririle atribuite tribunalu-
lui de legi in asemenea materii.
Cele aflate in administrarea
sedriilor orfanale vor fi trecute
sub administratia judecatorilor
tutelari sau sectiunilor speciale
ale tribunalului respectiv.
312, Dela 1 Septemvrie 1925,
membrii ministerului public si
judecatorii de instructie de pe
langa tribunalele din circum-
scriptiile Curtilor de apel din:
Brasov, Cernauti, Cluj, Oradea
Mare, Timisoara $i Targul-Mu-
res vor avea si atributiuni de o-
fiteri de nolitie judiciard.
Camerele de acuzare, care
functioneaza pe lânga tribuna-
lele, din circumscriptiile Curti-
lor aratate mai sus, se desfiin-
teaza pe aceeasi data.
313. Dispozitiunile codului ro-
man de procedura penala, rela-
tive la politia judiciarä, atribu-
tiunile ministerului public, a
judeatorilor de instructie, a tri-
bunalelor corectionale, ca in-
stante de confirmare sau infir-
mare a mandatelor de arestare,
precum si acele referitoare la a-
tributiunile Camerei de punere
sub acuzare si a functionarii ei
pe langa Curtile de apel, se ex-
tind pe ziva de 1 Septemvrie
1925, pe intreg teritoriul tarii.
314. Pana la modificarea
procedurii penale si a punerii ei
in armonie cu dispozitiunea art.
105 din Constitutie, afacerile cri-
minale si infractiunile politice
si de presa din circumscriptiile
Curtilor de apel din: Brasov,
860 31 Martie 1937
Cluj, Oradea Mare, Timisoara
Targul-Mures, precum i cele din
judetele Caliacra si Durostor,
vor continua a fi judecate po-
trivit dispozitiunilor in vigoare.
Pan's,' la acea modificare,
Curtea de Apel din Constants
Ii pastreazd numarul actual de
consilieri.
315. Peind la data de 1 la-
nuarie 1938, numirile, transfe-
rdrile si inaintdrile in magistra-
turd se vor face fdrd ca in prea-
labil sd se noteze magistratii,
conform prezentei legi i VIM sd
se intocmeascd tabloul de ina-
intare.
Intru cdt desemndrile magis-
tratilor sau medicilor in comi-
siunile prevdzute de art. 56, 62,
73, alin. final; art. 121, lit. c $i
art. 122, a/in. 2 fi, 3 din prezenta
lege, se vor face la inceputul a-
nului judecdtoresc, iar terme-
nele vor curge dela aceastd datd,
toate acele desemndri la punerea
En vigoare a prezentei legi se
vor face in cel mutt 15 zile dela
aceastel data*, iar termenele de
functionare se prelungesc pen-
tru prima perioadd cu o duratel
egald cu timpul scurs dela data
clesemndrii Mind la 1 Septemvrie
1937. Formarea sectiunilor la
Curti si Tribunate cu mai multe
sectiuni, potrivit prezentei legi,
se va face pentru prima oard
la I Septemvrie 1938.
Magistratii ci functionarii,
care nu cunosc bine limba ofi-
ciald a Statului in grai $i scris,
pot fi oricdnd trimesi in jude-
cata Comisiunilor disciplinare,
spre a fi pusi in retragere.
Magistratii dela instantele ju-
decatoresti, care se desfiinteaza,
precum si magistratii care se
vor gasi supranumerari, se vor
transfera la alte instante simi-
lare; acei inamovibili se vor
transfera cu avizul conform al
Consiliului superior al magis-
traturii.
www.digibuc.ro
Magistratii ale caror posturi
se desfiinteaza, vor putea fi
mentinuti la aceeasi autoritate
judecatoreasca in posturi infe-
rioare, pästrându-si leaf a si
gradul pe care l-au avut la des-
fiintarea postului pana ce li se
vor gasi un loc similar celui des-
fiintat.
Actualii supleanti, substituti
$i ajutori de judeditori, rdindn
sub regimul legal azi in vigoare.
La note egale are prioritate
vechimea, iar la aceeasi vechi-
me are prioritate titlul acade-
mic. Vechimea cerutd de art.
100 se socoteste împtinitä dupd
ani de cdnd s'a validat examenut
de capacitate.
316.. Curtea de apel din Bra-
sov se va infiinta pe ziva de
Ianuarie 1926.
Dela aceeasi data Curtea de
de apel din Thrgul-Mures va fi
redusa la o singura sectiune.
Curtea de apel din Targul-
Mures ramâne in actuala ei or-
ganizare 'And la 1 Ianuarie
1926.
De asemenea noile diviziuni
in sectiuni la tribunale si Curt,i
se aplica dela 1 Ianuarie 1926.
Actualul prim-presedinte dela
Curtea de Apel din Târgul-Mu-
re Ii va conserve gradul si ti-
tlul la oricare din cele douri
Curti ce va functiona.
Apelurile in contra sentinte-
lor unui tribunal trecut dinteco.
circumscriptie intealta, vor con-
tinua sa se judece de Curtea de
apel inaintea cäreia se gasesc
pendinte, precum si afacerile u-
nei judecatorii trecute din cir-
cumscriptia unui tribunal in-
tealtul, vor continua sa se ju-
dece de acelasi tribunal.
Apelurile intrate la Curtea de
apel Targul-Mures, provenind
clela tribunalele date prin pre-
zenta lege in circumscripti a
Curtii de apel Brasov si in care-
pana la data de 1 Ianuarie 192G,
 31 Martie 1937 861

acea Curte nu va fi tinut cl3sba- cumscriptiile, compunerea

teri, vor fi trimese din oficiu, functionarea instantelor jude-
Curtii de apel din Brasov. cAtoresti, precum Si acele privi-
Apelurile contra hotäririlor toare la numiri, inaintäri i dis-
tribunalelor mahomedane pen- ciplina magistratilor si a func-
dinte inaintea Curtilor de apel tionarilor judecätoresti, a perso-
din Galati si Constanta vor fi nalului sedriilor orfanale, a ser-
judecate de aceste instante. viciilor si institutiunilor depen-
Recursurile fiscale contra deci- dinte de autoritatea judecato-
ziunilor de impunere, introduse reascá.
la Curtea de casatie i nejude- Sunt asemenea abrogate acele
cate pang la promulgarea le- párti din procedurile penale si
gii, vor fi trimese Curtilor de alte legi, ordonante sj decrete
apel. din circumscriptiile Curtilor din:
Judecarea recursurilor in toa- Brasov, Cernduti, Cluj, Oradea-
te cazurile se va face de ur- Mare, Timisoara, Târgul-Mures,
gentä. privitoare la organizarea minis-
Recursurile pendinte In fata terului public, precum si acele
Curtilor de apel din Ardeal privitoare la judecátori de in-
Bucovina, la data promulgärii structie i Camerek de punere
legii de fata, vor continua a fi sub acuzare, in toate dispozitiu-
juclecate de acele Curti. nile contrare legii de fatá.
317. Pe lâng6 judeatoriile Se abrogä, atât tabloul de o-
din orasul de resedintä al tri- norariile personalului judecáto-
bunalului si cele din circum- resc din legea românä de orga-
scriptiunea lui se vor repartiza, nizare judeatoreascá, cât si ori-
in conditiunile de mai sus, nu- ce alte tablouri de salarizäri de
märul necesar de portä'rei, din- clase si de grade ce s'ar gäsi in
tre actualii portärei ai tribuna- vigoare in orice circumscriptie
lelnr. de Curte de apel.
In acest caz, ei vor pästra a- Pand la Intocmirea legii de
ceeasi competentd de a exPcuta, armonizare a salariilor, acestea
nu numai deciziunile Curtii si vor fi cele stabilite prin ultimul
hotäririle tribunalului sau acte buget.
autentice ce li se vor trimete Alocatiunile bugetare, prey&
sau prezenta, dar i cärtile de zute pentru acoperirea drepturi-
judecatd.
Pänä la unificarea proceduri- ion magistrafilor deplasafi, con-
lor civile, executärile si indepli- form legii de organizare Jude-
cdtoreascd, vor fi ordonanfate
nirea procedurilor se va face ca acont Ministerului de Justi-
conform procedurii in vigoare fie, pentru ca acesta sd pund
In circumscriptia fiecärei Curti.
Executorii aflati in functiune, dinainte la dispozitia magistra-
f otii prim-directori, directori de tilor sumele necesare deplasdri-
cancelarie, primi-oficiali sau of i- lor ce au de efectuat.
ciali, având un stagiu de cel pu- Sumele astf el primite vor fi
tin un an, vor avea dreptul a justificate cu acte incheiate, po-
beneficia de dispozitiunile art. trivit legii contabilitdfii publice,
115 si 116 din prezenta lege. de indatd ce insdrcindrile res-
* 318. Se abrogä toate legile, pective au fost indeplinite.
decretele-legi, ordonantele si re- 319. Sectiunile speciale de
gulamentele din orice parte a notariat ale tribunalelor din Ve-
tärii, privitoare la numärul, cir- chiul Begat. isi conservä atri-
www.digibuc.ro
862 31 Martie 1937
butiunile lor actuale. Ele vor
putea' judeca si afaceri civile,
anume apeluri care li se vor
distribui prin repartitia ce se va
face prin ingrijirea prim-prese-
dintelui.
320. Dela 1 Ianuarie 1926
procedura civil. românä se va
aplica in circumscriptiile tribu-
nalelor Cahul si Ismail.
Procesele pendinte la data
promulgärii legii de fatä se vor
judeca dupa procedura in vi-
goare in momentul intentärii
lor.
Codul civil roman, fiind in
vigoare in circumscriptiile aces-
tor douä, tribunale, urmeazä a
se aplica si in viitor.
* 321. Tabloul anexat la a-
ceastä lege pentru stabilirea re-
sedintelor si circumscriptiilor
tribunalelor, precum i pentru
resedintele judecAtorilor, face
parte integrantá din lege1).
Noile circumscriptiuni ale ju-
decátoriilor si tribunalelor, pre-
cum si modificärile sau supri-
märile preväzute in tablou, rela-
tive la aceste instante, se vor
pune in aplicare pe ziva de 1
Ianuarie 1926.
Noile circumscriptii ale Curti-
lor de apel se vor pune in apli-
care pe ziva de 1 Septemvrie
1925.
Dispozitiunile privitoare la
unificarea si organizarea corpu-
lui de portárei se vor pune in
aplicare pe ziva de 1 Ianuarie
1926.
Ministerul Justitiei, prin Di-
rectia personalului, este obligat
organiza in fiecare an publi-
carea la I lanuarie a unui a-
?mar cu $tatele de serviciu ale
magistratilor, pe grade, vechi-
me, instan(e $i in ordine alfabe-
tied; acest anuar va cuprinde $i
tabloul de inaintare pe anul
care urmeazd.
1) A se vedea art. 3 si 7.
www.digibuc.ro
322. Toate dispozitiunile con-
trare legii de fatet se abrogd.
LEGE
pentru acordarea de gradatii membrilor
ordinului judecitoresc
Promulgata prin Decret Nr. 652,936 ei publicatA.
in Monitorul Oficial Nr. 80 din 4 Aprilie 1936
ou modificitrile din 31 Martie 1937 1)
1. Membrii ordinului judecd-
toresc au dreptul la gradatii.
Gradatia se acordä in raport
cu vechimea in grad sau cumu-
lativ in douä grade, in cazurile
si conditiunile prevazute de a-
ceastä lege.
2. Membrilor ordinului jude-
cdtoresc, se acordá urmätoarele
gradatii:
I. Supleantului, ajutorului de
judecätor sau substitutului, douá
gradatii.
II. Judeatorului sau. procuro-
rului, trei gradatii.
III. Prim-presedintelui de tri-
bunal, presedintelui de tribunal,
prim-procurorului. trei gradatii.
IV. Presedintelui de Curte de
Apel, procurorului general, con-
silierului sau procurorului de
Curte de Apel, cloud gradatii.
V. Consilierului si procuroru-
lui de Curte de Casatie, precum
si prim-presedintelui de Curte de.
Apel, o gradatie.
VI Procurorului general al
Curtii de Casatie sau presedin-
telui de sectie al Curtii de Casa-
tie, o gradatie.
VII. Prim-presedintelui Curtii
de Casatie, o gradatie.
3. Gradatia membrilor ordi-
nului judecdtoresc este urmá-
toarea:
1. Supleantul, ajutorul de ju-
deciltor sau substitutul primeste
douä gradatii a câte 1.200 lei lu-
nar.
2. Judectitorul sau procurorul
1) A se vedea pag. 502, vol. XXIV,
p. I, si art. 4, pag. 796, ueest vol.
 31 Martie 1931
primeste 2 gradatii a câte 1.400
lei lunar, iar a 3-a gradatie egalg
cu diferenta pang la salariul
gradului de consilier de Curte
de Apel.
3. Prim-presedintele si prese-
dintele de tribunal sau primul-
procuror primeste 2 gradatii a
câte lei 2.000 lunar, iar a 3-a gra-
datie egalá cu diferenta pâng la
salariul gradului de presedinte
de Curte de Apel.
4. Presedintele de Curte de A-
pel, procurorul general, consilie-
rul sau procurorul de Curte de
Apel, lei 2.500 lunar.
5.Consilierul sau procurorul
de Curte de Casatie, precum si
prim-presedintele de Curte de
Apel, lei 4.000 lunar.
6. Procurorul general al Curtii
de Casatie si presedintele de sec-
tie al aceleeasi Curti, lei 5.000
lunar.
7. Prim-presedintele Curtii de
Casatie, lei 6.000 lunar.
Gradatiile prevazute In legea
de fatg, nu cad sub prevederile
art. 3, alM. 2, din Inaltul Decnt
Regal Nr. 2.420 din 1934 1).
4. Prima gradatie se acordá
supleantului, ajutorului de ju-
decator si substitutului dupg
trecerea examenului de capaci-
tate, prevazut de art. 80 din le-
gea pentru organizarea judecd-
toreascä, iar a doua gradatie
dupg 3 ani dela acordarea pri-
mei gradatii.
Celorlalti membri ai ordinului
judecgtoresc li se acordg prima
gradatie dung implinirea a 5
ani de vechime in grad, socotiti
dela dobândirea gradului. Pen-
tru a cloua sau a treia gradatie,
termenul de 5 ani se socoteste
1) A se vedea Deeretul-Lege pen-
tru prohibirea emmulului In fun4iu-
nile publiee, publieat in M. Of, Nr.
189 din 18 August 1934, in Oolee-
tic legilor Romaniei", Nr. 39, si la
pag. 614, vol. XXII.
www.digibuc.ro
863
dela acorclarea gradatiei ante-
rioare.
Termenul poate fi redus la 4
ani, pentru judecgtorii dela ju-
decgtorii si tribunale, care se vor
fi distins In Indeplinirea func-
tiunii lor. Reducerea se acordá
cu avizul Consiliului Superior al
Magistraturii.
Din punct de vedere al grada-
tiilor se socoteste drept unul sin-
gur gradul de prim-presedinte
de tribun.al cu acel de presedinte
de tribunal, ori prim-procuror si
tot astfel gradui de presedinte
de Curte de Apel i procuror ge-
neral cu cel de consilier, ori pro-
curor de Curte de Apel, precum
acela. de iudecdtor sau procu-
ror cu gradul de presedinte pe
loc, cu acel de presedinte, prim-
presedinte sau vrim-procuror e-
fectiv, i acela de consilier ve
loc cu acela de consilier efectiv
sau procuror de Curte, cumu-
ldndu-se vecMmea din aceste
grade pentru calculul stagiilor
necesare acorddrii gradatiei; la
niciun alt grad vechimea nu se
poate cumula cuvechimea avutd
In gradul inferior.
5. Inaintarea prim-presedinte-
lui Tribunalului Ilfov la gradul
de presedinte de Curte de Apel
si a magistratilor asistenti ai
Inaltei Curti de Casatie i Jus-
titie este efectiv'ä.
6. Gradatia se acordg auto-
mat cu Incepere din prima zi a
anului bugetar urnagtor implini-
rii conditiunilor stabilite de a-
ceastä, lege.
Nu se pot acorda mai multe
gradatii deodatd.
7. Se suspendg dreptul la gra-
datie magistratilor pedepsiti dis-
ciplinar cu pedeapsa elimingrii
dela Inaintare pe toatit durata
pedepsei.
Stagiul prevázut pentru acor-
darea gradatiei se intrerupe pen-
tru cel pedepsit disciplinar ea
pedeapsa suspenclgrii si reincep
-864 31 Martie 1937
dela incetarea pedepsei. Pentru
cel pedepsit cu nedeapsa pune-
rii In disponibilitate, stagiul re-
Incepe dela reprimirea in ma-
gistraturd.
Acelora care sub durata sta-
giului prevgzut de lege pentru a-
cordarea gradatiei au fost pe-
depsiti disciplinar cu prevenirea
sau mustrarea, iar pedeapsa nu
este perimatg, nu li se acorn.'
-automat gradatia. Ministrul jus-
titiei supune cazul Consiliului
Superior al Magistraturii, care
poate hotärt ridicarea dreptului
la gradatie, pe un termen ce nu
poate depäsi 3 ani socotiti dela
data Implinirii conditiilor legale
-a obtinerii gradatiei. Pentru a-
jutorul de judecgtor, substitutul
sau supleantul reusit la exame-
nul de capacitate, In aceleasi ca-
-zuri, se pronuntg ministrul jus-
titiei prin deciziune.
Dispozitiunile alineatelor ce
preced se aplica membrilor
Inaltei Curti de Casatie si Jus-
titie si primilor presedinti ai
Curtilor de Apel, de cgtre comi-
siunile prevgzute de art. 197 din
Iegea pentru organizarea jude-
catoreascd.
Acordarea gradatiei este sus-
nendatä pentru membrii ordinu-
lui judecatoresc impotriva ca-
rora este in curs actiune disci-
plinarä.
8. Prin derogare dela dispo-
zitiunile art. 4, gradatiile mem-
brilor parchetelor tribunalelor si
-acelea ale judecgtorilor de in-
structiune se acordg dung, Ina-
plinirea a patru ani neintrerupti
Inuna din functiunile de Jude-
cgtor de instructiune sau de
membru al parchetelor tribuna-
lelor.
Termenul poate fi redus la trei
ani pentru judecatorii de in-
-structiune sau membrii parche-
telor care se vor fj distins In In-
-deplinirea functiunii lor. Redu-
www.digibuc.ro
cerea se acordg cu avizul Consi-
liului 'Superior al Magistraturii.
Dacg in timpul functiongrii ca
judecator de instructiune sau ca
membru al parchetului, magis-
tratul a primit vreo gradatie, In
conformitate cu dispozitiunile
art. 4. termenul pentru noua
gradatie curge dela data acor-
dgrii gradatiei.
Trecerea din parchet la func-
tiunea de judecgtor de instruc-
tie sau din functiunea de jude-
cator de instructie In parchet nu
intrerupe stagiul.
9. Dacd vreunul din membrii
ordinuIui judecgtoresc care, po-
trivit legii de fatg, beneficiaza
de trei gradatiuni, a fost main-
tat la gradul de presedinte de
tribunal, prim-presedinte de tri-
bunal, respectiv consilier de
Curte de Apel, dupg acordarea
celei de a treia graclatiune, pri-
meste pe lâng_g salariul cores-
punzator gradului si cea de a
treia gradatiune ce i s'a acordat.
Judecgtorul inaintat presedinte
sau prim-presedinte de tribunal,
dung ce a primit cea de a treia
gradatiune. va primi dupä cinci
ani dela inaintare a treia gra-
datiune cuvenitä noului grad.
Prima grada0une a consilie-
rului de Curte de Apel, retribuit
cu salariul de presedinte de
Curte de Apel, va fi diferenta
pang la salariul cuvenit unui
consilier de Curte de Apel cu o
gradatie.
10. Prim-presedintii de Curti
de Apel, având titlul de prese-
dinte de Curte de Casatie, pri-
mesc sporul de salariu, repro-
zentând diferenta pang la sala-
riul cuvenit unui presedinte de
Curte de Casatie, in conditiunile
art. 12, alin. 1, teza ultimg.
11. Membrii ordinului jude-
cgtoresc, cu titlu i salarizarea
de consilier de Curte de Casatie,
care nu indeplinesc efectiv func-
tiunea la Curtea de Casatie sau
 31 Martie 1937
ne aceea de prim-preeedinte de
Curte de Apel, nu pot primi gra-
datiile preväzute de aceastd- lege.
12. Grade le dobandite prin
inaintare pe loc, pand la intra-
rea in vigoare a acestei legi, rä-
mân câetigate in ce priveste tit-
lul. Ele nu conferd dreptul de
numire inteo functiune supe-
rioarä functiunii efective ce ti-
tularul gradului ocupä. Cei Ina-
intati pe loc, care primesc i sa-
lariul gradului, vor continua a-1
Gradatiile prevdzute de acea-
stá lege nu se vor acorda jude-
ctitorilor ei procurorilor care
sunt inaintati pe loc la gradul
de consilier de Curte de Apel si
primesc salariul gradului. Cei
Inaintati pe loc la gradul de pre-
§edinte de tribunal ei care au
primit salariul gradului, vor
primi in conditiunile acestai legi
a 3-a gradatiune, nu insa Ina-
late de 1 Aprilie 1937, chiar dacd
vechimea cerutä ar fi anterior
ajunsd.
13. I. Gradatiile preväzute
aceastá lege sc vor acorda
magistratilor inaintati pe loc
fárá salariul gradului, cu ur-
mátoarele derogári:
1. Cei Inaintati la gradul de
preeedinte de tribunal, vor primi
cloud gradatii cuvenite functiu-
nii ce ocupd la 1 Aprilie 1936.
2. Cei inaintati la gradul de
consilier de Curte de Apel, vor
primi la 1 Aprilie 1936 cloud gra-
datii cuvenite gradului de pre-
§edinte de tribunal.
Termenul pentru calculul ce-
lei de a treia gradatie cuvenitä
celor din categoriile Nr. I i Nr.
2 va curge dela data inaintdrii
pe loc 1).
*0.1)Modifieat prin legea din 31 primi prima gradatie cuvenitä
ldartie 1937.
Conform textului anterior modifi-cea de a doua la 1 Aprilie 193.
cirii din 31 Martie 1937, termenul
pentru gradatia III-a avea sá cure. tit, prim-procurorii. judeeátoril
dela 1 Aprilie 1936 .
C. Hamangiu, Tot. XXV. 55. www.digibuc.ro
865
Preeedintii, consilierii Si pro-
curorii Curtilor de Apel, cdrora,
in temeiul art. 148 din legea pen-
tru organizarea judecátoreascd,
li s'a recunoscut dreptul la spo-
rul de salariu, vor continua sä-1
primeascd; termenul pentru a
doua gradatie fixatit de aceastá
lege curge dela data acorddrii
sporului, iar gradatia va fi di-
ferenta intro Rana ce primeste
drept spor ei suma reprezentând
cele douä gradatii fixate de a-
ceastá lege.
Magistratii nelnaintati pe
loc vor primi gradatiunile ast-
fel cum urmeazd:
1. Supleantii, ajutorii de ju-
decbitori ei substitutii reueiti la
examenul prevdzut de art. 80 din
legea pentru organizarea jude-
cátoreascd in sesiunea 1930, ei
Incá netnaintati, douä gradatii
la 1 Aprilie 1936.
2. Supleantii, ajutorii de jude-
cdtori substitutii, reusiti la
i
examenul de capacitate in 1935,
vor primi prima gradatiune la
1 Aprilie 1936.
3. Judecdtorii ei procurorii
care au 10 ani vechime in grad
ei nepedepsiti disciplinar, vor
primi prima gradatie la 1 Apri-
lie 1936, iar a 2-a gradatie la 1
Aprilie 1937,
4. Prim-preeedintii, presedintii
prim-procurorii de tribunale,
având 10 ani vechime in grad si
nepedepsiti disciplinar, vor pri-
mi prima gradatie la 1 Aprilie
1936, iar a doua la 1 Aprilie 1937.
5. Prim-preeedini,ii, presedintii,
prim-procurorii, judecátorii ei
procurorii, având 10 ani vechime
in grad, insd care au fost pe-
depsiti disciplinar cu pedeapsa
prevenirii sau mustrdrii, vor
gradului la 1 Aprilie 1936, iar
6. Prim-pre4edintii, prwdin-
procurorii dela tribunale qi
866 31 Martie 1937
judecAtorii, care au 7 ani ve-
chime in grad si nu au fost pe-
depsiti discipliner, vor primi
prima gradatie la 1 Aprilie 1936.
7. Prim-presedintii, presedintii,
prim-procurorii, judecAtorii si
procurorii dela urimele instante,
care au 7 ani vechime in grad,
Insá care au fost pedepsiti dis-
ciplinar cu pedeapsa prevenirii
sau mustrárii, vor primi prima
gradatie la 1 Aprilie 1937.
8. Prim-presedintii, presedintii,
Prim-procurorii, procurorii si
judeatorii dela tribunale si ju-
decgtorii, care nu au fost pe-
depsiti disciplinar i vor implini
7 ani vechime pânä la 1 Aprilie
1937, vor primi intâia gradatie
la 1 Aprilie 1937.
9. Membrii Curtilor care vor
Implini, In cursul anului 1936, 6
ani vechime in grad, vor primi
prima gradatie la 1 Aprilie 1937.
Membrii Curti Mr de Apel, care
la data de 4 Aprilie 1936, au im-
plinit vechimea de 6 ani, vor
vrimi cu incepere dela 1 Apri-
lie 1937 un spor de 20°Io din sa-
lariul de bazd bugetar. Pdnet a-
tunci vor primi gradatia ce li s'a.
acordat la I lulie 1936. Terme-
nul pentru a doua gradatie
curge dela 4 lulie 1936, iar gra-
datia va fi diferenta intre suma
ce primeste drept spor si suma
reprezentdnd cele cloud gradatii
fixate de lege *).
*) Modifieat prin legea din 31
Martie 3937.
Textul acestui alineat, anterior le-
gii modificateare din 31 Martie 1937,
www.digibuc.ro
III. Toti ceilalti membri ai
ordinului judecatorese vor primi
gradatiunile prevazute de lege la.
Aprilie 1938.
In cazul prevázut la alin. II,
punctele 3, 4 si 5, termenul pen-
tru gradatia urmätoare se so-
coteste dela data acordárii celei
de a doua gradatii, in cazul
punctului 6 dela 1 Apri lie 1934
In cazul punctului 7 dela 1 A-
prilie 1935 si In cazul punctului
8 dela 1 Aprilie 1936.
14. Se abrogg dispozitiunile-
previlzute de art. 148 al legil
nentru organizarea judecgtorea-
sc.& referitoare la Inaintarea pe
loc a membrilor ordinului judo-
cAtoresc.
15. Gradatiile mai sus aril-
tate se acordä In aceleasi condi-
tiuni si membrilor Consiliului
Legislativ, referentilor titulari,
precum si referentilor stagiari
care au trecut examenul, dupl
echivalenta in grad si retribu-
tiune, prevázuta de legea si re-
gulamentul de organizare a Con-
siliului Legislativ.
A.tributiunile date Consiliului
Superior al Magistraturii pria
legea de fatá, vor fi exercitate,.
In ee priveste pe referentii titu-
lan i pe referentii stagiari, de
cdtre Sectiunile unite ale Consi-
liului Legislativ.
euprindea: Membrii Curtner de
apel, care la promulgarea prezentei
legi au implinit yeah:flea de 6 ani,
vor primi Int Ala gradatie cu Mee-
pere dela 1 Iu lie 1936".
 INDEX ALFABETIC
LA LEGEA PENTRU ORGANIZAREA JUDECATOREASCA
Art. Art.
A Asimiläri:
Abrogare 318 Prim-presedinte Trib.
Absente 152, 153 Tlf ov a
Actiunea disciplinari (vezi Presedintii Curtilor de
judeeatä disciplinarà). Apel 31
Actiunea recursorie 2r3-2x6 Procurori, prim-proeu-
Admiterea In ordinul ju- rori, procurori gene-
decitorese (vezi numire rali 50
magistrati). Presedintii Curtilor:
Administratori-contabili 7, 246, 269 Cluj, Oradea, Tg.-Mu-
Adunärile generale 252, 153 rey, Timisoara 151
Afaceri urgente 224
Agenti de portirei 5/-54 B
Numire 118
Ajutoare: Boali 141
Pentru Casa Magistra- C
tilor
Ajutori de grefieri (vezi Cadiate 2 2 -2 8
grefieri). Cadii 2228
Ajutor de judecitor 3-4 Camera de punere sub acu-
(Vezi si judeeätor-ajutor zare 30, 34, 35
In functiune la pro- Cirti funduare 3, 30r, 302
mulgarea legii) .... 90, 95 Capacitate (vezi Examen
Cu drept de a judeea .. 81, 82 de capacitate).
Indepästaxe 88, 89, 90 Casatie (vezi Curtea de Ca-
Anuarul (eu statele de ser- satie).
viciu) 321 Casa Magistratilor LI!
Anul judecitoresc 32, 290 Cazierele magistratilor 120
Apel (vezi Curti de Apel). Circumscriptii 32!
Aprozi (vezi personal de Clasificare (vezi Examen
serviciu). de capacitate) 88
Arestare 289 Comisiunile disciplinare 197--2or
Arhivari: Comisiunile de recoman-
Conditiuni specia1e de diri (la Inaintare) 122
numire si Inaintare . 266, 269 Comisarul afacerilor de f a-
Ascultanti: liment 292
(Din eireumserip. Curtii Complet de judecatä:
de Apel Cernäuti) 93 Tribuna1e 20
Aseso are (femeie) 7 Curti de Apel 37

www.digibuc.ro
868 INDEX ALFABETIC

Art Art.
Compunerea organelor ju- Repartitia consilierilor.. 29, 32
decätoreqti: Tragere la sorti 32, 36
Corpul Portäreilor 51-54 Curtea de Casatie 43
Curti de Apel 29-38 Curti cu Jurati 39-42
Curti de Casatie 43 Competentä, compunere 39
Curti cu Jurati 39-42 Curti en Jurati perma-
Judeatorii 3-6 nente 40, 42
Ministerul public 44-50 Prezidenti, delegare ... 40, 41
Regulamente de serviciu Regulamente de functio-
interior al grefelor ii nare 42
cancelariilor 55 Sesiuni 42
Tribiniale 7-28
Concediu: Datorii (v. Indatorii)
Pentru magistrati 233-239 Delegatiuni I 2-13
PP functionari 282-286 Deliberatiuni in conti-
Concordat (vezi judecator nuare 166
concordatar). Dement& (magistrat ina-
Conditiuni de numire (vezi movibil) 143
Numire). Desfiintäri de instante. 291, 2 93, 296
Consiliul Superior al Ma- Destituire (de drept) 144
gistraturii 61-66 Directoratul justitiei din
Compunere, atributiuni. 61, 62, 63 Cluj 293
Indemnizäri 65 Disciplinare (v. Pedepse, v
Lueräri, §edinte 63, 123 comisiunile disciplinare,
Prezidare 64 v. judecatä disciplinarä).
Regulament de functio- Disciplina judecitoreasci,
nare 66 (actiunea de priveghere
Becretar 64 disciplinä) 184-195
Contabil (vezi adminis- Disciplina functionarilor
trator contabil). judecitore2ti 275-281
Continuari (vezi Delibera- Disciplina personalului in-
chisorilor 196
torpul Portäreilor (vezi Disponibilitate xSo
Portärei). Divergente 162
Costumul (portill costu- Domiciliul magistratilor 133
. mului) 155 Drepturi c4tigate (cla-
Cumulul 124 se, grade) 143
Curti de Apel:
Camera de punere sub
acuzare 30, 34, 35 Examenul de capacitate.. S3-89
Circumscriptii, compe- A doua prezentare 88
tent5, 38 Alegerea locurilor 83
Complete de judecatä 37 Comisiunea de exami-
Competentä, numär, sec- nare 85
tiuni 30, 38 Indepärtare färä exa-
Compunere 29 men 89
Delegatiuni . . 29 Locul, data 84
Personal (numai de con- Lueräri rezultate 87
silieri) 29 Probe 83
Prim-prwdinte 31, 33 Tablouri de clasificare 83
Regulamente de serviciu Examenul Portäreilor 115, 117
interior 55 Executori 118

www.digibuc.ro
 INDEX ALFABETIC 869

Art. Art.
F I
Ibasfaläu (tribunalul) 151
Femeie asesoare, v. ase- Ierarhie:
soare 7 Grade 68
Fuctionari asimilati Magistrati (membrii or-
magistratilor 90-94 dinului) . 67
Functionari judecitoresti: Or dinea ierarhicä 69
Numire in magistraturä 99 Vechimea 70-72
D functiuni. au- Ilfov (Tribunalul Ilfov) :
xiliare 247-248 Primul-prosedinte s
Examene 270-274 Sectia tutele (VI) 9
Discipline 275-281 Impiegati:
Concedii 282-286 Conditiuni speciale de
Functiuni judecitoresti mnnire 249
(stagiu) 112-114 Examene 270-274
Functiuni in Minister 71 Imobile (v. localuri).
Functionarea organelor Inaintäri pe loc 149
judecitoresti: Inaintärile functionarilor
Corpul portäreilor 51-54 auxiliari (v. numiri).
Curti de Apel 29-38 Inaintäri transitorii (pänä
Curti de Casatie 43 la 1 Ianuarie 1938) 315
Curti cu jurati 39-42 Inaintarea magistratilor 119-123
Judeeätorii 3-6 Inamovibilitatea magis-
Ministerul public 44-50 tratilor:
Regulamente de serviciu Caracter si conditiuni de
interior al grefelor si dobândire 137-143
cancelarilior 55 Conditiuni speciale rela-
Tribune le 7-28 tiv la magistratii In
functiune la data legii 145-151
G Incompatibilitäti 124-131
Grade (v. Ierarhic). Indatoririle magistratilor 132-136
Gref ele : 163-165
Compunerea lor, func- Indatoririle functionarilor
tionarea 240-245 judecitoresti 132
Grefieri (v. si numirea Infirmitäti (v. boala, v.
functionarior auxi- pensionarea).
liari 250-261, 266, 269 Infiintäri de instante 296
Conditiuni speciale de nu- Inspectorii judecätoresti 56-60
mire si inaintare: Atributiuni 58
La cabinetele de instruc- Indemnizare 59
tie 266 Modul de functionare 60
Act de numire 269 Numär, caracter, indato-
V. si numirile functiona- riri 56-57
riler, v. si prim-grefieri. Instructie (v. judecätor de
La Curti de Apel 259-261 instructie).
La judeatorii 250-254 Interpretarea obligatorie
La tribunale si sedii or- (fiscale) 2
fanale 255-258 Intreruperi de serviciu 72
.1
H Judecitorii:
Hotäriri 163, 164, 165 Categorii 3
Hotäririle disciplinare ... 208-2x0 Competentä 5

www.digibuc.ro
 870 INDEX ALFABET IC

Art. Art.
Compunere, functionare. 3-6 NE
Distribuirea luerärilor . 4
Judeatorul ajutor 3-4 Magistrati, v. ierarhie.
o §ief 3. 4 Mahomedan (tribunal) 22-28
Local de judeeatä 5 Mandat de arestare 289
Local (proeurare) 6
Militar.
Jurisdictie pentru infrae-
Locuinta judeeätorului tiuni 2
fpf 5
Numär 0. reqedintele 3
Minister public (v. Pan-
Personalul dectele procuri).
3
Ministrul justitiei 45
Judecitor Minori.
(de qedintä sau Sectia 14
jud. de ocol) 97--99 Judecätor pentru 14
Jaded:tor cu titlu pro- Mixte judeeätorii 299
vizoriu 99
Judecitor de instrnctie 12-13 N
judecitor supleant (v. en- Notari.
pleant) 15 (De pe rang& Curtile din
Judeckor pentru tutele, cu- Ardea1) 91, 92, 94
ratele, minori si f onduri Notarea Magistratilor 121
dotale 14 Numire (magistrati).
Judeator concordatar 14 Conditiuni generale 73-
ajutor 3, 4, 81, 82 Jurämäntul 74-79
de ocol 3-5 Examene de capacitate 83-90
de maned. 18 Conditiuni speciale:
(Vezi 0 legea pentru re-
crutarea lai la pag. 81) (Pentru ajutori de jade-
judeator sindic catori) 79-82
14 Pentru judecätori qi pro-
Judecati disciplinarä,
(Exercitarea procedurA) 206-216 curori 97-99
Judecgtorii mixte 299
Pentru prim-preqedinti,
Jurati (v. Curti cu. jurati). prim-proeurori 0 pre-
Jurämänt: qedinti de tribunale rooro3
Cine 11 depune 74-76 Pentru consilieri, prave-
Depunere formal& 74, 77 dinti 0 procurori la
Aetele anterioare jurä- °agile de apel 104-107
mântului, nulitate 78 Pentru Curtea de easatie 108-111
Jurisdictiuni speciale 2 g8 Numiri in eonditiuni
tranzitorii 294-295
I, Numirea portäreilor, (eon-
Localuri (proeura 0 intre- ditiuni) :
tinere) : Portiirei. gefi 115
Pentru judecätorii 6 Portärei 116, 117
Pentru tribunale 21 Impiegati, secretari, a-
Procurare pentru ins- genti 118
tante noi 304 Numirea fungionarilor
"Locuintä (judectitor de auxiliari:
ocol) 6 Conditiuni generale 247-249
Limiti de värstä 140 Examene 270-274
Lucräri, v. ordinea luerä- Numiri tranzitorii (pana la
rilor. 1 Ianuarie 1938) 315

www.digibuc.ro
 INDEX ALFABETIC 871

Art. Art.
o La Curtea de Casatie 109
Ordinea lucrärilor Prim-presedintele Curtii
152-171 de Casatie (numire) . 109
0 rdinul judecitoresc
(membri). 67 Prim-presedinte la Curtea
Ore le de lucru 156 de Apel:
Organele puterii judeckto- Atributiuni, pozitiune 31, 33
resti 1-2 Numire 104-107
Priveghere (v. disciplina
judecätoreaseä).
Parchetele 44-50 Prim-grefier (Curti si
Asimilarea procurorilor 50 tribunale).
Competenta 44 Conditiuni speciale de
Compunere 44 numire, asimilare, con-
Procuror general Curte firmäri 267, 269
de apel 47, 50 Pronuntäri 163-164
Procuror general Casatie 46, 50
Prim-procurori 48, 49, 50
Procurori de seetiune 48, 50 Rapoarte de lucräri 167-171
Procurori de tribunal 48, 49 Recursuri.
Procurorii provizorii 96 Competintä 2
Regulamento de serviciu Fiscale 2
interior 55 Recomandiri:
Substituti 48 La inaintare 119, 122
Pedepse disciplinare 172-183 Comisiunile de recoman-
Perimarea pedepselor 182 däri 122,
Personal de serviciu 246 Tabloul de recomancläri 122
Politia sedintelor 154 Recrutarea magistratilor
Pensionare (v. i limita (v. numire).
de värstä) 140, 142
Portärei (corpul) Recursorie (actiune) 2,3-216
51-54 Redactarea hotäririlor 165
Competentä, functionare. 51, 54
Compunere, organizare 52, 54 Regulamente:
Numiri (conditiuni) Serviciul interior ar gre-
Portärei sefi 115 felor i cancelariilor
Portärei 116-118 (tribunale. curtii, par-
Supraveghere (control) 53 chete) 55
Prezenta la serviciu 157-161 Reg. Curtii cu jurati 42
Practicanti: Serviciul portäreilor 54
De pe lângä Curtile din Functionarea inspectori-
Ardeal si Bucovina 91-94 lor judeeätoresti
Procurori (v. si parche- Functionarea consiliului
tele ) 46-50 superior al magistra-
Numire 97- turii 66
Procuror general: Reg. pentru depunerea
La Curti de apel 107 jurämântului 77
Curtea de Casatie 110-111 Registru de prezentä 157
Prim-procurori. Registre funciare. (Trib.
Numire 100-103 Cernäuti i Suceava) 303
Presedinti: Registratori:
La tribunal 100-103 Conditiuni speciale de
Curtea de Apel 104-107 numire i inaintare . 266, 269-

www.digibuc.ro
872 INDEX ALFABETIC

Art. Art.
Reprimiri In magistraturá 114
Resedinta: Tablouri de lucräri 167-171
Judeeätoriilor 3, 5 recomandäri
Curti lor de Apel 29 (inaintare). 122
Magistratilor 133 Tragere la sorti (v. sorti).
Tribunalelor 7, 9 Transferare 138
Roba 155 Tranzitorii:
Dispozitiuni finale si
transitorii 287-321
Secretarii corpului de por- Tribunale:
tarei (numire) r IS Competentä, eircum-
Secretar general (Ministe- seriptii 7, P
rul Justitiei) 125 Compunere i functio-
Setretarii de parchete: nare 7-28
Clase 265 Complet de judecatii 29
Conditiuni de nuraire, a- Chemare dela alte ins-
similäri 262-265 tante
Prim-seeretar . 265 Delegatiuni 12, 14, 16, 19
Secretul desbaterilor . 134 Distribuirea lucrärior . 19
Sedinte r55-156 Distribuirea magistrati-
Sedrii orfanale: lor (tragere la sorti) . 1,, 17
Concediile funetionarilor. 286 Judeator de instructie 12, 13
lor 286 Localuri 21
Disciplina membrilor 211 Personalul 7, 8
Numiri de grefieri 255-258 Prim-presedinte 8, 10, 15
Numiri de arhivari, re- Sectiuni 9
gistratori 266 Supleanti 15
Semnarea hotärifilor zo, 163 Tribunale Mahomedane
Scutiri (v. ineompatibilitäti). (v. Cadiate).
Sindic (v. judee. sindie). Regularnente de serviciu
Sorti (tragere la sorti): interior 55
La Curti de Apel 32
Tutele:
Tribunale 11 Sectie de 9
Stagiu (in diferite fune- Judeeätori tutelari 14
tiuni judecätore.sti) 112-114
Stagiu ea avocat, soeo-
- tire 113, 114 Urgente:
Af aceH urgente 224
Strimitäri de instante 296
Supleant: V
In functiune la promul- Vacante judecitoresti 217-232
garea legu 90, 95 Aetivitate in timpul va-
Atributiuni 15 cantelor 219-232
Cu drept de a judeca 81, 82 Functionarea caneelarii-
Indepärtare 88, 89, 90 lor 232
Substitut de procurofi: Repartizarea magistrati-
Atributiuni 48 lor in timpul vacante-
Cu drept de a pune eon- lor 222-223, 225-231
eluziuni 81, 82 Vacante de posturi:
Indepärtare 88, 89, 90 Oeupäri transitorii 297
In functiune /a promul- Vechimea magistratilor
garea legii 90, 95 (calculare) 70-72
Suspendarea magistrati- Vicepresedinte de tribu-
lor 176-179 nal 1St

www.digibuc.ro
 LEGE
PENTRU AUTORIZAREA MINISTERULU1 INDUSTRIEI 51 COMER-
TULUI SA CEDEZE UNELE IMOBILE, TERENURI 51 GRADINI PA
ROHI1LOR, PRIMARIILOR 51 AUTORITAT1LOR DIN PETRO5ANI,,
GHELAR, RODNA, ZLATNA 51 BAIA-MARE
(precum §i imobilul Institutului pentru studiul istorlei universale)
DIN 31 MARTIE 1937 1)

1. Ministerul Industriei si Co- C. Parohiei Române Unite

mertului este autorizat sä, cecleze
in deplinä proprietate si in mod
gratuit terenurile si imobilele
mai jos enumerate, proprietatea
Statului Ministerului Indus-
triei si Comertului cätre pa-
rohiile i pr.märiile indicate In
dreptul fiecäreia:
A. Primäriei comunei ur-
bane Petrosani, o portiune de
teren, In intindere de 1.500 roP,
(lin imobilul inscris sub Nr. top.
352 si 353 in chrtile funduare
ale comunei Petrosani, pentru a
fi atasat Parcului I. G. Duca"
si amenajat in acest scop.
B. Parohiei Ortodoxe Ro-
mane, terenul i imobilul Msa-
lubru, situat In Petrosani, str.
Regele Ferdinand Nr. 87, colt cu
str. St. O. Iosif, In intindere de
182 st. p. (653,38 mp), inscris In
cartea funduarä 447 a comunei
Petrosani sub Nr. top. 522/i, pen-
tru construirea localului de bi-
serica.
1) Aceastä, Lege s'a votat de Se-
nat i Adunarea deputatilor in se-
dintele dela 15 §.). 18 Martie 1937;
s'a promulgat prin Decret regal Nr.
1.604 din 1937 §i s 'a publicat in Mo-
nitoral Oficial, p. I, Nr. 75 din 31
Martie 1937.
din Petrosani, portiunea de te-
ren, in intindere de 962 st. p.,
cuprins in cartea funduarä 447
a comunei Petrosani, sub Nr.
top. 543-544/82, din terenul de
24 jugäre, 1.196 st. p., proprieta-
tea Ministerului Industriei si Co-
mertului, pentru lärgirea gradi-
nei parohiale si construirea unei
locuinte cantorale.
D. Parohiei Bisericii Ro-
mânâ-Unitä din Ghelar (judetul
Hunedoara), in depling proprie-
tate, biserica, casele parohiale,
intravilanul lor i cimitirul, Im
intinciere aproximativä de 1.62&
st. p., trecute In cartea funduará
Nr. f. f. 251 a comunei Ghelar,
sub Nr. 132, 133, 134 si 135, asu-
pra cdrora parohia bisericii are
posesiunea din anul 1856.
E. Parohiei Românä-Unitä
din comuna Rodna (jud. NA-
säud), imobilele si terenul, In
intindere de 1.200 st. p., trecute
iii cartea funduarä Nr. 1.454, sub
Nr. top. 246, 247 si 248, pentru
construirea unei biserici.
F. Parohiei Ortodoxe Ro-
mane din comuna Zlatna (jud.
Alba), imobilul i teren din acea
comund Zlatna, inscris in car-
tea funduarä Nr. 1.574, sub Nr,
top. 868, in intindere de 100 st,

www.digibuc.ro
874 31 Martie 1937

p., i Nr. top. 869, In intindere scopul de a servi la märirea lo-

de '78 st. p., compus din o casä calului, curtii, terenului de exer-
locuit si dependinte, cu des- citii de sport ale liceului de bl-
tinatia de a servi drept locuintä ieti din comuna Petrosani.
pentru preot. L. Primäriei comunei Pe-
G. Parohiei Greco-Catolice trosani, jud. Hunedoara, terenul
dini comuna Zlatna (jucl. Alba), localul construit pe el, situat
imobilul i terenul din acea co- in acea comund, Inscris In car-
munä, Inscris In cartea fun- tea funduarä Nr. 447 a comunei
duarä Nr. 178, sub Nr. top. 1.173, Petrosani, sub Nr. top. 487, In
In intindere de 100 st. p., si Nr. care a fost instalat internatul
top. 1.174, In Intindere de 92 st. pentru elevii liceului din loca-
p., spre a servi drept locuintä litate, In scopul de a deschide 0
pentru preot. nouä scoalä de copii mici In
H. Primäriei corn. Zlatna comuna Petrosani.
ljud. Alba), irnobilul clädit, In- M. Institutului pentru sfu-
scris In cartea funduard Nr. diul istoriei universale, o supra-
1.574 A -F 1 8.9 a corn. Zlatna, fatä de 600 mp pe sos. Jianu colt
sub Nr. top. 500, 501, 502, 503/2, cu strada Monetäriei, In scopul
.504, In Intinclere de 2.219 st. p., de a-si construi o clddire, din
eu destinatia pentru serviciile care o parte sä poatà servi ca
Primäriei comunei Zlatna. depozit si sediu de clasare si de
I. Episcopiei Greco-Catolice inventariere al crtilor si avutu-
Române a Maramuresului din lui bibliotecii acestui institut,
romuna Baia-Mare, grädina In iar pe de altà parte s'ä procure
suprafatä de 1.453 mp, situatä d-lui profesor N. Iorga si sotiei
Imediat lângä resedinta Episco- sale, d-na Ecaterina N. Iorga,
piei, In comuna Baia-Mare, str. pe tot timpul vietii lor, un cà-
Br. V. Lucaciu Nr. 57, inscrisä min potrivit cu Inalta pozitiune
In cartea funduarii Nr. 1.042 a socia15, ce ocuph" In tara noasträ.
comunei Baia-Mare, spre a servi Statul alocä in acest scop
la marirea clädirii Episcopiei suma de lei 4.000.000 pentru con-
Ministerul Educatiei Na- structiunea acestei clacliri, suinà
tionale, terenul situat in comuna ce se va trece in bugetul Minis-
Petrosani, jucl. Hunedoara, In- terului de Finante pe exercitiul
tre sträzile Regele Ferdinand, anului 1937/1938.
N. Iorga si Octavian Goga, In- Institutul pentru studiul isto-
scris In cartea funduarà Nr. 447 riei universale este autorizat a
a comunei Petrosani, sub Nr. face constructiunea In limitele
top. 408, 409, 410, 411 412, având sumei alocatä mai sus.
to suprafatä de 1.355 st. p., im- N. Parohieii Românä-Unitä
preunä cu crädirile aflate pe el, Petrosani, o portiune de teren
In scopul de a se clädi o scoalä in intindere de 1.055 mp (294 st.
primara In comuna Petrosani. p.) din imobilul cuprins In car-
K. Ministerul Educatiei Na- tea funduarà Nr. 447 a comunei
tionale, terenul situat In comuna Petrosani, sub Nr. top. 487, in
Petrosani, jud. Hunedoara, in- scopul de a se construi pe el o
scris In cartea funduarl Nr. 447 casä parohiall.
comunei Petrosani, din Nr. 2. Imobilele, terenurile si gr5,-
top. 483 o suprafatd de 75 st. p. dinile cedate conform dispozitiu-
si din Nr. top. 555 (555/I) o su- nilor articolului precedent, nu
prafatä de 1 jugär si 41 st. p., In vor putea fi insträinate, ele tre-

www.digibuc.ro
 31 Martie 1937
buind sa serveasa numai sco-
purilor specificate in dreptul fie-
cdreia din proprietäti.
LEGE
pentru apfirarea patrimoniului public
DIN 31 MARTIE 1937 1)
TITLUL I
Instructiunea i judecata
1. Delictele si contraventiunile
prin care s'a adus o dauna pa-
trimonial& domeniului public
sau privet al Statului, judetelor,
comunelor sau oriarei institu-
tiuni publice, sunt supuse in
fata instantelor penale prescrip-
tiunilor legii de fa-M.
2. Aceste infractiuni, oriunde
ar fi comise si oricare ar fi pe-
deapsa preväzutä de legi, se in-
struesc si se judea in confor-
mitate cu dispozitiunile din co-
dul de procedurá penal& Regele
Carol al II-lea, referitoare la fla-
grantele delicte, chiar si in ca-
zul and fair& a fi flagrante re-
zultá din primele cercetári do-
vezi pertinente de vinovetie.
Când cauza este trimeascä ju-
decátorului de instructie, in-
structia va fi terminatä in cel
mult 20 zile. Camera de acuzare
va putea Ins& autoriza o prelun-
gire, conform art. 237 din pro-
cedure penall Regele Carol al
II-lea.
1) Aceast& Lege s'a votat de A-
dunarea deputatiler i Senat, in se-
dintele dela 20 Martie 1937; s'a pro-
mulgat prin Deeret regal Nr. 1.605
din 1937, qi s'a publicat In Monito-
rul Oficial, p. I, Nr. 75 din 31 Mar-
tie 1937. A se vedea i Legea pentru
controlul averilor functionarilor pu-
bliei, din 18 Oetomvrie 1932 O. Re-
gulamentul de aplicare, din 16 De-
cemvrie 1932, la pag. 707 qi 814,
vol. XX.
www.digibuc.ro
875
3. Ministerul public este obli-
gat a se investi din oficiu cu cer-
cetarea oridecateori sunt indicii
cá o infractiune s'a comis, con-
form art. 1, in dauna, patrimo-
niului public.
4. Parchetul va desemna un
apárátor din oficiu, dacá meni-
patul lipsit de apärare cere s&
fie asistat.
5. Când instructia sau jude-
cata ar avea nevoie de pärerea
unor experti, acestia pot fi che-
mati cu procedure prevázutä de
art. 338 din procedura penal&
Regele Carol al II-lea, pentru
martori; organele de instructie
si judecatä pot cere numai un
raport verbal, oridecâteori cauza
o permite in vederea accelerärii
judecAtii.
6. Termenul pentru judecare
se va fixa la cel mult 10 zile dela
primirea dosarului la gref a in-
stantei. Seful instantei este dis-
cipliner responsabil de lipsa de
diligent& pentru neemiterea ci-
tatiilor la timp si pentru neadu-
cerea dosarelor necesare cauzei;
membrii parchetului sunt tot
asemenea respunzátori dea nu
pun diligentele necesare in acest
scop.
7. Vor fi citati din oficiu ca
pärti civile Statul roman prin
ministerul respectiv sau autori-
tätile intru cat sunt per-
soane juridice distincte.
In cazul când stabilirea dau-
nelor ar putea intarzia solutiu-
nea actiunii penale, autoritatea,
cu avizul conform al contencio-
sului public respectiv, poate re-
zerva printr'o declaratiune ex-
presd dreptul seu de a urmäri
despegubirea pentru daunele
cauzate patrimoniului public pe
cale de actiune principal& in
fata instantelor civile ordinare.
Art. 22, precum si alineatele
4, 5, 6 si 7 ale art. 464 din codul
de procedurá penal& Regele Ca-
876 31 Martie 1937
rol al II-lea nu se aplicg in ma-
teria prevazufg de prezenta lege.
Lipsa vreuneia din mentiunile
prevgzute de art. 318 din codul
de procedurg penalg Regele Ca-
rol al II-lea nu atrage in acea-
stg materie nulitatea procesului-
verbal, ci numai pedeapsa disci-
plinarg.
8. Apelul oricareia din pärti
pune in miscare si actiunea pu-
blicg.
9. In materiile care se judecg
conform acestei legi, se aplicil
fatä de oricare din parti dispo-
zitiunile art. 46-48 din legea ac-
celerdrii judecdtilor, afarg de ca-
zul când inculpatul ar fi ares-
tat 1).
10. Dacg pang la ora legalil
procesul nu s'a putut judeca, va
fi amânat in continuare pentru
prima sedintg penalg urnagtoare,
fie cg desbaterile au inceput, fie
cg nu au inceput.
In cazul in care nu au inceput
desbaterile, pot lua parte la se-
dinta urmätoare si alti judech-
tort
11. Amânarea procesului pen-
tru lipsg de apgrare este oprita.
Instanta de judecatg sau minis-
terul public vor cere inculpatu-
lui toate lgmuririle necesare.
12. Procesul se judecg i in
lipsa inculpatului regulat citat,
afard numai daca justificg in
prealabil absenta sa, sau dada
este arestat si nu este adus la
judecatd; in acest din urma caz,
instanta e obligatg a deferi par-
chetului functionarii vinovati si
ei sunt pasibili de pedeapsa re-
fuzului de serviciu datorit le-
galmente.
Atât timp cat inculpatuluj nu
s'a luat interogatorul, se va
emite impotriva lui, pe langg ci-
1) A se vedea Legea accelerärii ju-
deatilor, din 11 Iu lie 1929, la pag.
572, vol. XVII, eu mod. din 20 0e-
tomvrie 1932, pag. 731, vol. XX.
www.digibuc.ro
tatie si un mandat de aducere,
farg ca eventuala neindeplinire
a mandatului de aducere sä, fie
consideratá ca un viciu de pro-
cedurd.
13. Presedintele va atrage a-
tentiunea expertilor la luarea
jurdmantului cui procesul intere-
seazg patrimoniul public, con-
semnându-se aceasta in proce-
sul-verbal de sedintg. Mentiuni
similare se vor face pe citatiile
adresate martorilor sau exper-
tilor chemati pentru explica-
tiuni.
Facerea expertizei constitue
pentru expertii numiti un oficiu
public obligatoriu.
Când procesul se amâng din
cauza nedepunerii unei expertize
la timp, sau din neprezentarea.
martorilor sau expertilor che-
mati pentru explicatiuni, f Ara
justificare, prin petitie si dovezi
depuse la dosar inainte de ter-
menul înfátiärii, instanta va fi
datoare sg aplice maximul a-
menzii prevazuth de art. 160 si
166 din codul de procedurä
Regele Carol al II-lea si
ia si celelalte mäsuri acolo pre-
vazute, martorii si expertii fiind
condamnati si la cheltuielile
cauzate de amânarea procesului.
Justificarea se va putea face
si ulterior, conform art. 160, alin.
final, numai dacg impiedecarea
a fost de asemenea naturg !neat
nu a putut fi justificatg inainte
de termenul de judecatg.
14. In cazul cand s'a aplicat
fatg de expert mäsura prevgzutä,
in articolul precedent, Tribuna-
lul va putea, fie sä schimbe pe
expert, fie sg dea un termen
scurt pentru depunerea experti-
zei. La acest nou termen, dacg
expertiza tot nu este depusg, se
va pronunta impotriva expertu-
lui o amendg dela 5.000-100.000.
lei.
15. In caz de neprezentare a
martorului, procesul nu se amti-
 31 Martie 1937
nä, ci se va judeca in continuare
la prima sedintä penald.
16. In cazul in care unul sau
mai multi martori sau experti,
chemati la explicatiuni, se pre-
zinta si nrocesul se amâna, ei
vor fi totusi audiati, chiar in
lipsa partilor.
Instanta va asculta pe- toti
martorii prezenti, ea va ordnna
ascultarea celorlalti numai daca
se dovedeste ca, procesul nu se
poate solutiona pe baza audieri-
lor fdcute.
17. In cazul in care proce-
Aura nu este completa sau pro-
cesul nu se poate jucleca dintr'o
cauza datorata unui functionar
si se poate stabili cine este func-
tionarul vinovat, instanta va a-
pnea o amenda dela 1.000 pang,
la 10.000 lei, fiind totdeodatá
condamnat la plata tuturor
cheltuielilor ocazionate pdrtilor
sau Statului.
In toate cazurile instants, este
datoare sa mentioneze, chiar in
jurnalul de sedintd, ce cercetaxi
s'a facut, deed pedeapsa nu s'a
putut pronunta ne loc si ce ma-
suri de indreptgre s'au luat.
18. Când inculpatul este in
stare de libertate, orice instantä
care pronunta o pedeapsd priva-
tiva de libertate, chiar nedefini-
tiva, mai mare de 6 luni, va pu-
tea dispune prin aceeasi hota-
rire arestarea nreventiva a in-
culpatuluj condamnat.
19. Prin derogare dela dispo-
zitiunile art. 340 din codul de
procedurd penal's', Regele Carol
al II-lea, despagubirile cuvenite
Statului sau autoritdtilor pu-
Nice, in dauna carora s'a comis
delictul, vor fi lichidate prin ho-
tárirea instantei penale, afara,
de cazul când autoritatea a uzat
de procedure art. 8 din prezenta
lege.
20. In cazurile de infractiuni
contra patrimoniului publice, se
va acorda prin chiar hotdrirea 814, vol. XX.
www.digibuc.ro
877
de condamnare o cota de cel
mult 30 la sutd din despagubirile
atribuite Statului sau autoritd-
tii publice celor care, denuntând
infractiun ea, au determinat e-
fectiv a recuperare a unei daune
aduse patrimoniului public. Cota
fiecaruia va fi In proportie cu
utilitatea actiunii lui si va putea
fi urmaritá direct in contra ce-
lor condamnati, pe toate cane
legale; in toate urnadririle fäcute
in baza acestor creante de care
denuntator, Statul sau autorita-
tea lezata, se va cita din oficiu.
In cazul când autoritatea u-
zeazä de procedura art. 8, per-
soanele indicate in alineatul pre-
cedent vor putea interveni in
procesul special care se va naste
pentru lichidarea daunelor.
Denuntiltorii clovediti de rea
credinta, se vor urmdri si pe-
depsi conform dispozitiunilor
din legea pentru controlul ave-
rilor I).
21. In toate cazurile de ur-
márire pentru infractiunile pre-
väzute in aceastá lege, Ministe-
rul public este obligat a sezisa
comisiunea pentru controlul a-
verilor, spre a verifica prove-
nienta averii inculpatului func-
tionar si complicilor sai functio-
nari.
22. Totdeodata Ministerul pu-
blic e obligat a lua másurile pre-
vazute de codul de procedurd
penald Regele Carol al II-lea
pentru asigurarea eventualelor
despdgubiri cuvenite Statului.
T1TLUL II
Infractiuni speciale
23. Se instruesc si se judecd,
conform prezentei legi, fiind su-
pusi sanctiunilor din art. 251 din
1) A se vedea Legea pentru eon-
trolul averilor, din 18 Oetomvrie
1932, si Regulamentul de aplieare,
din 16 Deeernvrie 1932, la pag. 707 O.
878 31 Martie 1937
codul penal Regele Carol al
II-lea, daca legea nu prevede o
sanctiune mai gravii, toti acei
care vor fi vinovati de unul din
faptele urmatoare:
1. Functionarii, gestionarii
publici i toti acei insarcinati
sub orice titlu, cu apararea in-
tereselor Statului, judetelor, co-
munelor sau institutiunilor pu-
blice, care prin acte sau orni-
siuni contrarii legilor sau anga-
jamentelor contractuale aduc cu
stiinta sau din grava neglijentä
o dauna patrimoniului public.
2. Functionarii care au execu-
tat ordine vadit ilegale, &tuna-
toare patrimoniului public, daa
Inainte de executare nu au atras
atentiunea, prin rapoarte inre-
gistrate, sefilor ierarhici.
3. Functionarii care au contra-
semnat cu stiinta sau din negli-
jenta ordine sau dispozitiuni ile-
gale, daunatoare patrimoniului
public, dad, nu au atras in prea-
labil atentiunea semnatarului
prin rapoarte inregistrate.
4. Functionarii care au comis
sau au cerut sa se comita anti-
datarea vreunei inregisträri sau
modificarea ulterioará a vreunui
raport, act sau document, intru
cât aceste fapte sunt in legaturd
cu o dauna adusa patrimoniului
public.
5. Functionarii care, cu *Uinta,
sau printr'o grava neglijenta, au
dat sefilor administrativi, sub
orice forma, informatiuni scrise
neexacte sau necomplete, dauna-
toare patrimoniultri public, sau
a omis sa dea informatiunile ne-
cesare spre a evita o asemenea
dauna, desi erau obligati a le da.
6. Functionarii, persoanele in-
särcinate in mod special sau in
genere gestionarii care au !riche-
iat In numele unei autoritati
publice contracte pentru lucrari
sau furnituri depasind sumo. de
50.000 lei, filrä ca acele contracte
sa cuprinda proiecte prealabile
www.digibuc.ro
cu másuratori, devize si caiete
de sarcini, in care toate pretu-
rile si toate lucrárile de detaliu
sa fie specificate in mod normal,.
atunci când acestea ar fi cerute
de natura conventiunii.
Toate piesele proiectului (pre-
cum proiectul propriu zis, me-
moriu, desemnarile, masuratori-
le, devizele si caietele de sarcini)
vor trebui verificate de un al
doilea functionar de specialitate,.
verificarea intinzându-se la ipo-
tezele si normele de calcul avute
in vedere; in caz de lipsa de a-
semenea functionari, personalul
tehnic din judetul respectiv al
autoritátilor publice este obligat
a face verificarea; aceasta veri-
ficare este obligatorie chiar in
cazul and se cere avizul ulte-
rior al Consiliului Tehnic Supe-
rior.
7. Autorii pieselor aratate la
numárul precedent, daa cu
sau printr'o grava negli-
jenta le-au intocmit gresit in
defavoarea patrimoniului public,.
precum i verificatorii care irk
aceleasi conditiuni au certificat
acele piese.
8. Autorii j verificatorii ace-
lorasi piese, daca executarea
sau furniturii depaseste
prevederile devizelor, fie pe arti-
cole, fie in total, cu douâtzeci la.
suta, desi sporul de cheltuialá
se putea prevedea.
9. Functionarii publici care au
incheiat contracte pentru lucrâni
sau furnituri, evident inutile sau
nepotrivite destinatiunii lor, pre-
cum si cei care cu stiinta au
propus asemenea lucräri, sau
fad% a lua masurile legale, le-au
executat.
10. Conducatorii directi ai lu-
crarilor care nu t!n un carnet
de santier cu mentiunea zilnicà
a materialelor intrebuintate st
a lucrárilor efectuate in calita-
tea si cantitatea lor.
11. Sefii serviciilor tehnice de
 31 Martie 1937
care depinde lucrarea, care nu
vor dispune verificarea prin spe-
cialist a executiunii la intervale
de timp utile ai normale, In sco-
pul de a se constata conformi-
tatea cu proiectele pe baza cd-
rora s'a contractat ai a se iden-
tifica pdrtile sau materialele de
constructiune sau fabricatiune,
care nu se mai pot controla ul-
terior.
12. Conducdtorii direct ai lu-
crárilor care nu au comunicat
prin rapoarte Inregistrate lipsa
sau Intärzierea verificdrilor pre-
vázute in alineatul precedent.
13. Verificatorii tehnici care cu
rea credintä sau din neglijentá
nu si-au indeplinit cu strictetä
indatoririle lor.
14. Acei insärcinati cu facerea
receptiilor de lucrdri sau fumi-
turi, care:
a) Nu au denuntat lipsa con-
trolorilor si pe toti cei vinovati
pa baza acestei legi, in legáturd
cu lucrarea receptionatil;
b) Nu ai-au indeplinit cu stric-
tetä indatoririle lor legale de
control, cu rezerva pieselor ce
nu se mai pot controla;
c) Au primit, fie lucrdri, fie
furnituri improprii destinatiunii
lor.
15. Antreprenorii, constructorii
sau furnisorii care, fie total, fie
partial, ai In dauna patrimoniu-
lui public nu au executat lucra-
rea conform pieselor proiectului
contractat, precum ai cei care au
fäcut sä, se primeascä o construc-
t Line sau o furniturd improprie
lestinatiunii.
16. $efii administrativi care
cu bunä atiintd sau din negli-
jenta nu au dat urmdrile legale
rapoartelor de control ai recla-
matilor intemei ate;
17. Acei care au dispus achita-
rea materialelor primite sau a
lucrdrilor efectuate, Mrd a avea cum ai toti titularii unui servi,
In prealabil certif:carea organu-ciu de control, care cu atiintd,
lui chemat sa verifice calitatea sau din neglijentá nu-si indepli,
www.digibuc.ro
879,
materialelor sau lucrärii ai ates-
tarea organului insárcinat sá
constate cantitatea i sit inscria
in inventar materialele predate,
precum ai acei care cu atiintd,
sau din neglijentä ar fi dat In
mod neexact asemenea certif
cdri sau atestäri.
18. Membrii oricáror comisiuni.
instituite prin legi sau regula-
manta, care ai-au dat avizul cu
rea credintd sau cu rea credintá
nu si-au formulat in scris Ore-
rea lor deosebitd, In momentut
elabordrii avizului, dacd a rezul .
tat o pagubd ilegald in patri-
moniul public.
19. Conducátorii de lucrári In
regie, când valoarea acestora
este mai mare de un milion lei,
care ar cumula in acelaai timr
ai calitatea de gestionarj finan.
ciari ai acelor lucrári.
20. Functionarii care se vor
dovedi a fi arätat cu rea cre-
dintä In dauna patrimoniului
public o preferintä f Ma de anu-
me oferte la facerea vreunui
contract.
Prevederile prezentului artieol
se aplicd ai miniatrilor, in eon,
formitate cu legea rdspunderil
ministeriale, precum ai functio,
narilor electivi de orice fel.
24. Ori de câte ori instantela
judeditoreati In exercitiul func,
tiunij lor, sau organele cärora bi
s'a incredintat un serviciu pu,
blic, descopere indicii de naturä,
a ardta cä un functionar sau un
particular a adus o pagubd ile,
gala patrimoniului public, sau
s'a Inavutit In dauna patrimo-
niului public, färd o justificara
legalii, ele sunt obligate a de-
nunta cazul, fie instantelor de
drept comun, fie instantelor in,
stituite pentru controlul averi,
kr.
$efii ierarhici de orice fel, pre,
1180 .31 Martie 1937
nesc aceastä obligatiune, se pe-
depsesc ca $i complicii. Prefec-
tul de judet are, sub aceea$i
-sanctiune, obligatiune de con-
trol fat& de toti agentii publici
numiti sau ale$i In judetul sdu.
'Tot asemenea pentru toate func-
tiunile exercitate In colegii, a-
ceemi obligatiune incumbä, $i
pre$edintilor colegiilor consti-
tuite in cazurile determinate da
-Iegea controlului averilor.
25. Membrii parchetelor sunt
labligati, sub sanctiunea pedepsei
disciplinare, a exercita supra-
vegherea lor, spre a obtine in-
formatiunile referitoare la even-
tualele inavutiri ilegale, produse
-sub orice formd, in dauna patri-
moniului public.
LEGE
Ventru modificarea art. 139 si 140 din
legea asupra Contabilitatii Publice
DIN 31 MARTIE 1937 1) form legii titlurilor la purtätor
Art. unic. pierdute, furate sau distruse 2).
Art. 139 $i 140 din
In cazul popririi unor sume,
Legea asupra Contabilitdtii Pu- efecte
-blice, publicatd in Monitorul Ofi-
cial Nr. 167 din 31 Iulie 1929, se
modified dupd cum urmeazd:
Art. 139. Sumele poprite
prin cereri de sechestru sau opo-
zitiuni se vor depune Ia Cassa de
Depuneri $i Consemnatiuni. Prin
aceastil depunere Statul este cu
desdivär$ire liberat.
La aceste depuneri, Cassa de
Depuneri i Consemnatiuni va
1) Aceastà Lege s'a votat de A-
-dunarea deputatilor i Senat, in se-
-dintele dela 19 si 20 Martie 1937;
s'a promulgat prin Decret regal Nr.
1.610 din 1937 si s'a publicat in
Afonitorul Oficial, p. I, Nr. 75 din
31 Martie 1937. A se vedea Legea
,a supra contabilit4ii publice din 31
Iulie 1929, la pag. 783, vol. XVII,
-eu mod. 24 Deeemvrie 1932, la pag.
E71, vol. XX.
www.digibuc.ro
pläti procentul obi$nuit numai
dupd o trecere de 3 luni.
Orice poprire trebue sá arate
lämurit depozitul, numärul reci-
pisei $i anul in care s'a emis,
sau sr) se completeze cu aceste
indicatiuni printr'o simplä no-
hi:care fäcutd, In cel mult cinci
zile dela data popririi.
Dacil cel ce voe$te sd facä po-
prirea nu cunoa$te aceste indi-
catiuni, are dreptul a le cere
dela administratia Cassei de De-
puneri $i aceasta este datoare a
le da cel mai târziu in trei zile
clela data cererii. Cererea spre
a putea fi satisfäcutd, trebue sá
arate numele agentului la care
s'a Mart depunerea sau consem-
narea, precum i epoca aproxi-
rnativd a depunerii sau consern-
närii.
Art. 440. Pentru opozitiu-
nile ce s'ar face la plata titlu-
rilor j cupoanelor da.toriei pu-
blice a Statului, se va urma con-
sau valori depuse de o
persoanä pe contul une: alte per-
soane, pentru validitatea popri-
rii, creditorul popritor va fi o-
bligat sá comunice ordonanta de
poprire, atât deponentului cat $i
persoanei pe contul cdrei este
fäcut depozitul. De asemenea in
instanta de validare, urmeazd sä
fie citate amândouä aceste per-
soane, pe lângd, tertiul poprit.
La validarea popririi, admi-
nistratia Cassei de Depuneri nu
este obligatd sä se prezinte Ina-
intea judecátii ca tertä, per-
soand. Este insä datoare sa co-
munice inscris la dosarul po-
pririi i pând la termenul de in-
fdti$are, existenta depozitului $i
2) A se vedea Legea relativA la
titlurile la purtbitor, pierdute, furate,
sau distruse, din 15 Noemvrie 1918,
la pag. 1137, vol. VIII.
 1 Aprilie 1937
twice alte popriri care mai fi-
,gureazd asupra acelui depozit.
De declaratia Mcutd astfel de
administratia Cassei de Depu-
neri se va tine seama in justitie.
Când validarea popririi va fi
Ames definitivd si irevocabild,
Cassa de Depuneri va pläti cre-
ditorului popritor suma popritä
Mrd a-i cere restituirea recipisei
de depunere sau consemnare,
care in virtutea sentin(ei va fi
consideratd ca nuld pentru suma
plátitá.
LEGE
pentru evaluarea, perceperea veniturilor
pentru fixarea cheltuielilor Statului
pe exercitiul 1937/38
DIN i APRILIE 1937 1)
TITLUL I
Itegimul veniturilor §i al cheltuielilor
prevrizute in bugetul general al
Statului
1. Veniturile bugetului gene-
ral al Statului pe exercitiul
1937/938, se evalueazd, la suma
i) Aceastä Lege, dimpreunà ea bu-
getele §i. eu tabloul general al veni-
turilor i chaltuielilor Statului pe
exercitiul 1937/938, s'a votat de A-
aunarea deputatilor in sedinta dela
Martie 1937; s'a promulgat grin
Decret regal Nr. 1.687 din 1937 si
s 'a publicat in Monitmil Oficial, p.
Nr. 76 din 1 Apriie 1937.
A se vedea in legitura:
1. Legea contabilitätii publice, din
Z1 Iulie 1929, la pag. 783, vol. XVII,
cu mod. din 24 Decemvrie 1932, pag.
871, vol. XX si din 31 Martie 1937,
pag. 880, acest vol.
2. Legea pentru unificarea contri-
butiunilor &recta, din 6 lull() 1935,
la pag. 672, vol. XXIII, cu. mod. 1
Aprilie 1936, 1 Aprilie 1937, 18
August 1937, fA Decret-lege din 5
Octomvrie 1937.
C. Hamangin, vol. XXV.- 56. www.digibuc.ro
881
de lei 25.948.155.000, din care
24.108.155.000 lei veniturile cu-
rente ale exercitiului, 1.140.000.000
lei rdmäsitele de incasat din ve-
niturile exercitiilor precedente
700.000.000 lei pentru contabili-
zarea la venituri, a efectelor de
Stat, primite de casieriile pu-
Mice in platd de rdmd§ite din
exercitiile inchise, conform legii
de lichidare a datoriilor din
exercitii inchise.
Cheltuielile inscrise in bugetul
general al Statului pe exercitiul
1937/938 se fixeazd la suma de
lei, din care lei
25.948.155.000
24.258.155.000 pentru acoperirea
cheltuielilor curente ale exerci-
tiului, 990.000.000 lei pentru plata
creantelor rämase nelichidate
din exercitiile 1934/935, 1935/936,
1936/937 si a creantelor ante-
rioare acestor exercitii (externe
interne), care nu inträ sub
3. Legea pentru pereeperea si ur-
märirea veniturilor publice, din 5 Mai
1934, la pag. 217, vol. XXII, eu mod.
1 Aprilie 1935 si 1 Aprilie 1937.
4. Legea pentru lichidarea datori-
ilor arierate, din 1 Aprilie 1937, la
pag. 886, in acest vol.
5. Legea pentru unificarea i sim-
plificarea mäsurilor finaneiare excep-
tionale, din 1 Aprilie 1937, la pag.
899, in acest vol.
6. Deeret-lege pentru fondul
nationale i fondul de rulement
al axmatei, din 13 Noemvrie 1934,
la pag. 751, vol. XXII.
7. Deret-lege pentru derogare dela
Legea bugetarä, din 23 Octomvrie
1937, la ordinea cronologicá.
8. Legea generará de pensiuni, din
15 Aprilie 1925, la pag. 410, vol.
XI-XII, cu mod. Decret-lege din 7
August 1937 si 11 Oetomvrie 1937,
la ordinea cronologicä.
9. Legea pentru Statutul functio-
narilor publici, din. 19 Iunie 1923,
la pag. 409, vol. XI-XII i regula-
ment de aplcar6 din 23 Noemvrie
1923, la pag. 418, acelasi vol.
882 1 Apri lie 1937

prevederile legii pentru Echida- data deblocarii, incasdrile total&

rea datoriilor din exercitii in- vor fi atins cota aritmetica a ve-
chise si 700.000.000 lei perdru niturilor stabilite prin buget.
contabilizarea la cheltuieli a e- 4. Posturile de personal In-
fectelor de Stat, primite In plata scrise In buget si aflate libere la
de rama*ite din exercitiile in- promulgarea legij de fata, vor
chise, conform legii de lichidare putea fi ocupate In ordine de
a datoriilor din exercitii Inchise. prioritate: cu functionarii Main-
Specificarea veniturilor $i re- tati filed spor de salariu pana la
partizarea cheltuielilor, pe mi- 31 Martie 1935, prin inaintarea
nistere $i articole, este aratata. celor care Indeplinesc conditiu-
In tabelele generale anexate, care nile cerute de legile de organi-
fac parte integrantä din legea de zare $i de statutul functionarilor
fata, precum si In bugetele fie- publici, prin numiri In confor-'
cärui minister. mitate cu dispozitiunile acestui
2. Incasarea veniturilor Sta- statut $i ale legilor de organi-
tului, trecute in huget, de orice zare in vigoare, prin rectificärf
natura si provenientä sunt ele, $i prin reintegrari ordonate prin
se va Imp lini potrivit dispozi- sentinte judeckoresti ramase
tiunilor cuprinse in legile prin definitive.
care au fost create $i a celor din Se excepteaza posturile in-
legea pentru urmarirea $i perce- scrise In buget cu o alocatiune
perea veniturilor publice mai mica, pentru primele lunj si
3. Cheltuielile Inscrise in bu- cu o alocatiune mai mare pen-
getul general al Statului $i toate tru ultimele luni ale exercitiu-
cheltuielile publice, in general, lui; diferentele pe ultimele luni
se vor efectua In conformitate cu dela aceste posturi vor fi anu-
dispozitiunile legii asupra con- late $i cu ele se va spori fon-
tabilitätii publice. Nu sunt ad- dul pentru deschideri de credite
mise derogári dela aceastä lege, suplimentare si extraordinare.
cleat daca sunt stabilite In mod Alezarile, inaintärile, numirile
expres prin legi speciale. $i reintegrarile sau rectificarile
Din creditele indicate la art. 1 mai sus aratate se vor face nu-
de mai sus, acordate ministere- mai dupä ce printr'un proces-
lor prin bugetul general al exer- verbal, dresat si semnat de ra-
citiului 1937/938, se va bloca o portorul bugetului respectiv, de-
alma, egalä cu 10 la sutä din to- consilierul controlor, de directo-
talul lor, conform art. 07 din le- rul contabilitatii *i de directoruI
gea asupra contabilitatii publice. personalului, se va constata la
Sunt exceptate dela aceastä fiecare minister posturile aflate
dispozitie, alocatiunile inscrise libere la 1 Aprilie 1937 $i dupa
in buget pentru plata salariilor ce aceste procese-verbale vor fis
$i accesoriilor la salarii, cele aprobate de Ministerul Finante-
pentru plata pensiilor, precum lor.
$i cele preväzute pentru plata Functionarii, as tfel incadrati
dobanzilor $i amortismentului sau inaintati, vor avea dreptul
Datoriei Pub lice. sä primeasca, cu incepere dela.
Sumele blocate vor putea fi re- data pe care se va face mi$ca-
partizate $i intrebuintate, nice- rea, intreg salariul gradului lor.
nand din al doilea semestru al Functionarii Inaintati fara
exercitiului, cu aprobarea Mi- spor de salariu dupä data de 1
nisterului Finantelor, care va lanuarie 1932 $i care nu vor pu-
putea fi data numai daca, la tea fj Incadrati dupa cum se a-
www.digibuc.ro
 1 Aprilie 1937
mtg. mai sus, nu au dreptul nici
pe trecut, nici pentru exercitiul
1937/938 la diferenta de salariu.
Membrii. corpurilor tehnice spe-
ciale ale aror salarii inscrise in
bugetul exercitiului 1936/37 sunt
mai mici decât cele corespunza-
toare gradelor ce le au in aceIe
corpuri, nu au dreptul la plata
diferentelor nici pe trecut, nici
In exercitiul 1937/38, decât dacä
vor avea la 1 Aprilie 1937 o ve-
chime In grad de cel putin doi
ani $i daa acele diferente vor fi
inscrise in bugetul exercitiului
1937/938.
Ocuparea posturilor ce vor de-
veni vacante in cursul exercitiu-
lui, prin demisiuni, pensionäri,
decese etc., este interzisil pentru
toate ministerele.
Se excepteazä:
a) Personalul militar $i civil
al Ministerelor ApArraii Natio-
nale $i Aerului $j Marinei;
b) Personalul militar din Cor-
pul Gränicerilor, Corpul Jandar-
milor, Corpul Pompierilor, ofite-
rii $i agentii de politie din Di-
rectiunea Generaiji a Politiei $i
Prefectura Politiei Capita lei, in-
clusiv gardienii publici (ofiteri
agenti);
c) Personalul din serviciile ex-
terioare ale Ministerului Aface-
rilor Straine;
d) Magistratii, membrii $i re-
ferentii Consiliului Legislativ $i
personalul grefelor, instantelor,
precum i acela al Ministerului
Justitiei si al autoritätilor de-
pendinte;
e) Membrii Inaltei Curti de
Conturi $i consilierii controlori;
f) Posturile pentru functiuni
cu caracter politic;
Subprefectii, pretorii, secre-
tarii de plasä i notarii;
Lucratorii $i personalul in-
ferior de serviciu, care nu inträ
sub prevederile legii pentru sta-
tutul functionarilor publici;
Posturile ce vor rilmâne va-
'
www.digibuc.ro
883
cante In cursul exercitiului la
Ministerul Educatiei Nationale,
personal didactic, la Ministerul
Cultelor i Artelor, personal bi-
sericesc, preoti $i cântäreti, la
Ministerul Sänättitii, personal,
sanitar $i la Ministerul Agricul-
turii i Domeniilor, personalul
tamic $i de specialitate, vor pu-
tea fi completate, in caz de vii-
ditit necesitate, cu aprobarea
Consiliului de Ministri, la pro-
punerea ministerelor respective
$i a Ministerului de Finante.
Alocatiunile dela posturile ce
vor deveni libere in cursul exer-
citiului se vor considera ca eco-
nomii bugetare, si prin derogare
dela dispozitiunile art. 73, alin.
3 din legea asupra contabilitätii
publice $i ale art. 58 $i 59 din
legea generald de pensiuni, v or
putea fi afectate de Ministerul
Finantelor pentru sporirea fon-
clului de deschideri de credite
suplimentare $i extraordinare si
pentru reintegritrile sau recti-
ficarile de salarii. ordonate prin
sentinte judecritore$ti rrtmase
definitive.
Toate dispozitiunile de mai sus
se aplid, $i Caselor Autonome,
Regiilor Publice, Administratii-
lor Comerciale $i Direotiunilor
Speciale, cu bugete anexe. Eco-
nomiile ce vor rezulta la aceste
Institutiuni, conform alineatului
precedent, vor spori redeventa
cuvenitil Statului la cele exce-
dentare, iar la cele care nu da-
toresc Statului redeventä vor
servi pentru echilibrarea buge-
telor lor. Se excepteazd cazurile
când ocuparea unor anumite
posturi, devenite vacante in
cursul anului la aceste Institu-
tii, este indispensabilil pentru
bunul lor mers; in aceste cazuri
ocuparea posturilor devenite va:-
cante se va putea face cu apro-
barea Consiliului de Ministri, la
propunerea Ministerului tutelar
$i a Ministerului Finantelor.
884 1 Aprilie 1937
5. In tot cursul exercitiului
1937/938 nu se vor face cumpa-
rari de imobile si constructiuni
de imobile noi.
Constructiunile de localuri in-
cepute in exercitiile precedente
si aflate In curs de executare
vor putea fi continuate numai
In limita creditelor corespunzd-
toare, stabilite prin bugetul exer-
citiului 1937/938.
Se excepteazd constructiunile
sau cumpärä'xile de imobile ce
se vor face de cdtre Regiile Pu-
blice Comerciale, Case le Autono-:
me, Administratiile Comerciale
Directiile Specie le cu bugete
anexe, insä numai in caz de do-
veditä necesitate, pentru buna
functionare i desvoltare a aces-
tor Institutiuni si numai cu
prealabila aprobare a Ministe-
rului Finantelor.
6. Conducdtorii serviciilor de
contabilitate, precum si consilie-
rii controlori sunt personal rds-
punzlitori de executarea intoc-
mai a dispozitiunilor din art. 4
si 5 de mai sus si sunt obligati sd
comunice lunar Ministerului Fi-
nantelor Directiunea Bugetu-
lui i Contabilitätii Generale a
Statului economiile rezultate
din posturile devenite vacante.
7. Creditele suplimentare si
extraordinare, ce vor putea fi
deschise in cursul exercitiului
1937/938, pe seama bugetului ge-
neral, conform art. 72, 73 si 74
clin legea asupra contabilitdtii
Publice, se stabilesc la suma de
312.241.000 lei.
Aceastä sutra va putea fi spo-
11.0, in cursul exercitiului, potri-
vit dispozitiunilor preväzute in
legea asupra contabiliatii pu-
blice si in legea de fatd.
8. Ministerele nu vor putea
angaja i ordonanta nicio chel-
tuiald din bugetele lor, sau din
creditele extraordinare bugetare,
ce le vor fi acordate in cursul
cleat in limita su-
www.digibuc.ro
melor ce le vor fi atribuite In
fiecare lunä, prin Decretele Re-
gale de distributie lunard, pre-
vazute de art. 134 din legea asu-
pra contabilitätii publice, dupd
propunerea ministrului finante-
lor.
Cheltuielile de aprovizionare,
furnituri i lucrdri, precum
inchirierile de imobile, derivând
din contracte Incheiate cu res-
pectarea dispozitiunilor legii a-
supra contabilitätii publice, vor
fi angajate in limita disponibi-
lului dela creditele din care se
va face plata, tinând seeing de
blocarea de 103/4 si se vor inre-
gistra in registrele de angajári
in intregime. Indatä dupä desä-
vâxsita i legala lor contrac-
tare, insä nu vor putea fi ordo-
nantate decât in limita cotelor
de cheltuieli fixate win decre-
tele de distributie lunard.
Creantele din exercitii inchise,
nelegal angajate, insä reprezen-
tând cheltuieli indispensabile
pentru buna functionare a servi-
ciilor, vor putea fi lichidate si or-
donantate in cursul exercitiului
1937/938, in limita creditelor a-
cordate win buget si a cotelor
de cheltuieli lunare. însä numai
cu aprobarea Ministerului Fi-
nantelor, datä pe baza avizului
Comisiunii speciale preväzutä
de art. 10 din legea de fatä. A-
ceastä dispozitiune se aplicd si
Caselor Autonome, Regiilor Pu-
blice, Administratiunilor Comer-
ciale si Directiunilor Speciale cu
bugete anexe.
9. Lichidarea angajamentelor
!titre autoritäti pe cale de com-
pensare se va putea face inde-
pendent de cotele de cheltuieli
acordate prin decretele de dis-
tributie lunarä. Ordonantele de
platd pentru aceste lichidári vor
purta mentiunea Plata in com-
pensare" si indicatiunea artico-
lului la care urmeazd a fi facutd
venit valoarea lor.
 1 Apri lie 1937
10. Angajarea cheltuielilor
tuturor Ministerelor, Regiilor
Pub lice, Caselor Autonome, Ad-
ministratiilor Comerciale si Di-
rectiilor Specie le, cu bugete vote-
te de Par lament, cu exceptia sa-
lariilar bazate pe state nominale,
nu se va putea face clecât in ur-
ma unei vize favorabile data de
cdtre Comisia Special. de Eco-
nomii care va functiona la Mi-
nisterul Finantelor,
Conducdtorii serviciilor de con-
tabilitate, precum si consilierii
controlari sunt insärcinatj eu
aplicarea intocmai a acestor dis-
pozitiuni si vor fi personal rds-
punzdtori de nerespectarea lor.
11. Ministerul Finantelor va
concentra toate incasdrile im-
plinite din veniturile Statului,
oreväzute in buget. in contul Te-
zaurului Public, la Banca Na-
tionalä a României, iar chel-
tuielile nublice se vor efectua
prixì prelevdri din acest cont.
Casieriile publice vor värsa
zilnic incasdrile lor la Banca
Nationalä, la contul curent al
Tezaurului Public si nu vor pu-
tea pdstra In casä deal fondu-
rile Case lor Specie le si sumele ri-
dicate dela Bence Nationald
pentru plAti de acreditive.
12. In interesul limitärii chel-
tuielilor la incasdrile din veni-
turi, in cursul executdrii buge-
tului $i pentru orice alte nevoi,
Ministerul Finantelor va putea
propune si prin Decret Regal se
va putea suprima, total -sau par-
tial, unele dintre creditele in-
scrise in buget, in mäsura in
care nu sunt angajate. Cu su-
mele astfel anulate se va putea
spori fondul peatru deschideri
de credite suplimentare si extra-
ordinare.
Veniturile si cheltuielile
Case lor Autonome, Regiilor Pu-
blice, Administratiilor Comer-
ciale si Directiunilar Specie le,
cu bugete anexe la bugetul ge- depdsi termenul de un an si al
.
www.digibuc.ro
885
neral al Statului, precum si ale
tuturor serviciilor oublice ale
Statului, fie var implini si efec-
tua conform bugetelor lor aprct:.
bate de Adunarea Deputatilor.
14. Pentru serviciile bugete-
lor judetelor si comunelor, Ca-
merelor de Comert, de Muncd si
de Agriculturd, se autorizd per-
ceperea impozitelor aditionale
ce se vor aseza in conformitate
cu legea pentru unificarea con-
tributiunilor directe si a color-
lalte legi speciale.
Cheltuielile se var face con-
form bugetelor lor aprobate.
TITLUL II
Regimul veniturilor i cheltuielilor
din bugetul fondului aprärii
nationale
15. Veniturile si cheltuidile
din bugetul pentru Fondul Apä-
rärii Nationale se evalueazd, la
suma de lei 2.750.000.000, can-
form tabelei anexate.
16. Asezarea, urmärirea
perceperea veniturilor se va face
In conformitate cu prevederille
legilor prin care au fost create
vor fi värsate la Bann_ Na-
tionalä a Rom.âniei, la contul
Fondul Apärdrii
deschis pe baza decretului-lege
Nr. 3.013, publicat in Monitorul
Oficial Nr. 262 din 13 Naemvrie
1934.
17. Cheltuielile se vor efectua
prin acelasi cont, in conformi-
tate cu dispozitiunile decretului-
lege mai suscitat.
TITLUL III
Dispozitiuni diverse
18. In conformitate cu planul
de stabilizare si cu dispozitiunile
art. 146 din legea asupra conta-
bilitatii publice, se vor putea e-
mite Bonuri de Tezaur interne,
a cdror scadentd nu va putea
886 i April le 1937
cdror total In circulatie nu va
putea trece de cloud miliarde lei.
In ceea ce priveste Bonurile
de Tezaur emise anterior datei
de 7 Februarie 1929, ele vor pu-
tea fi preschimbate pe mäsura
ajungerii lor la scadentä.
Aceste másuri nu privesc Bo-
nurile de Tezaur care vor fi fd-
cut obiectul imor angajamente
speciale, stipulând plate efectivd
la scadentd, din creditele buge-
tare si nici pe acelea care vor fi
fost emise de Ministerul Finan-
telor In baza unor conventiuni
speciale.
19. Este cu desävärsire opritá
Implinirea oricgror contribu-
tiuni directe, oricäror taxe si ve-
nituri altele decât cele trecute in
buget i autorizate prin legea
de fatä, sub oHce titlu, sub orice
numire, afarä numai de acele
impozite i taxe ce s'ar crea prin
legi speciale.
Autoritdtile care ar ordona
Implinirea lor, functionarii care
ar face repartitia i In special
toti agentii care ar implini ase-
menea ddrj nelegale, se vor tri-
mete In judecatä si se vor pe-
depsi conform legilor In vigoare.
20. Raportorul bugetului ge-
neral al Statului, precum si ra-
portorii bugetelor Departamen-
telor, Caselor Autonome, Regiilor
Administratiilor Comerciale,
Directiilor Speciale si Casei Cen-
_trale a Asigurärilor Sociale, cu
filialele ei, pendinte de Ministe-
rul Muncii, vor exercita, In
cursul executärii bugetului, con-
trolul asupra aplicdrii legii bu-
getare si a bugetelor respective.
La Regiile si Case le Autonome,
.Administratiile Comerciale si Di-
rectiile Speciale, ei vor avea
dreptul sä ia parte la Consiliile
de Administratie, Comitetele Fi-
nanciare si Comitetele de Direc-
tiune respective, in vederea exer-
www.digibuc.ro
citärii acestui drept de control,
depunând rapoarte asupra acti-
vitdtii lor la Ministerul Finan-
telor, prin Directia Bugetului
a Contabilitätii Generale a Sta-
tului.
21. Legea de fatä se aplicd cu
incepere dela 1 Aprilie 1937
pânä la 31 Martie 1938.
LEGE
pentru lichidarea datoriilor din exercitii
inchise (arierate), dintre Stat, diverse
alte autoritäti si institutiuni publice
particulari
DIN I. APRILIE 1937 1)
CAPITOLUL I
Lichidarea daforiilor Sfafului
(minisferelor)
1. Creantele contra Statului
anterioare exercitiului 1934/35,
rämase neachitate la 31 Martie
1937 vor fi lichidate In cursul
exercitiului 1937/38, oricine ar
fi titularii lor, din creditele ex-
traordinare speciale deschise In
acest scop pe seama ministere-
lor si vor fi plätite cu titluri de
rentá din Imprumutul intern
de consolidare 3% 1935, con-
form jurnalului Consiliului de
Ministri Nr. 1.085 din 21 Iunie
1935, incheiat in baza legii pen-
tru autorizarea guvernului de a
contracta un imprumut intern,
1) Aceastä Lege s 'a votat de A-
dunarea deputatilor i Senat, in se-
dintele dela 10 si 13 Martie 1937;
s'a promulgat grin Decret regal Nr.
1.698 din 1937 si s'a publicat In Mo-
nitorul Oficial, p. I, Nr. 76 din i
Aprilie 1937. Ea abrogà, Legea pen-
tru lichidárea datoriilor din exercitii
inchise, din 1 Aprilie 1936, la pag.
446, vol. XXIV, p. I.
 1 Aprilie 1937 887

publicatá in Monitorul Oficial exercitiile 1934/35 5i 1935/36, de-

Nr. 156 din 16 Iunie 1934 1). rivând din plati in numerar de
Aceste creante vor putea fi taxe 5i impozite, mai maxi de-
si prin compensare cu cat cifra exacta 5i definitiva a
clatorii catre Stat, din aceleasi debitelor corespunzatoare din
exercitii, chiar deed stint do- acele exercitii, vor putea fi li-
bândite prin cesiune. Compensa- chidate pe cale de scadere di-
rea se va face dupd cum se a- recta din datoriile pentru ta-
rata la art. 7 si 8. xele 5i impozitele acelorasi per-
Dispozitiunile de mai sus nu soane, pe exercitiile urmatoare,
se apnea, creantelor externe, exclusiv cele exigibile in exerci-
care sunt lichidabile numai In tiul 1937/38, cu conditia ca na-
numerar sau pe cale de com- tura venitului la care s'a Inca-
pensare cu datorii cdtre Stat, sat suma platitä in plus, sd fie
-anterioare exereitiului 1936/37, identicä ca natura celui la care
chiar daca sunt dobândite prin figureazd debitul din care se
esiune. cere scaderea.
2. Creantele contra Statului Creantele derivând din Inca-
din exercitiile 1934/35, 1935/36 si sari in numerar, mai mari de-
1936/37, vor fi lichidate, ordo- al cifra debitelor, efectuate In
nantate si plAtite in intregime, exercitiul 1936/37, vor putea fi
In numerar, din bugetul exerci- lichidate pe cale de scadere di-
tiului 1937/38, in care se va in- rectá din datorii exigibile In e-
scrie alocatiunile necesare xercitiul 1937/38, de aceeasi na-
Creantele din exercitiile 1934/35 turd, si privind pe acelasi de-
si 1935/36 vor putea fi lichi- bitor.
date i pe cale de compensare Creantele de mai sus, care nu
cu datorii cdtre Stat, anterioare vor fi lichidate pe cale de sat-
exercitiului 1936/37, chiar decd. dere, in felul ardtat, vor fi li-
Tor fi dobândite prin cesiune 5i chidate pe cale de restituird,
indiferent daca creanta este din prin ordonante de plata emise
acelasi exercitiu cu datoria. din bugetul Ministerului Finan-
Creantele din exercitiul 1936/37 telor.
personale sau obtinute pe cale 3. Lichidarea datoriilor intre
de cesiune, vor putea fi lichi- ministere se va face pe cale ,de
date pe cale de compensare ordonantare din creditele dispo-
tit datorii cdtre Stat, din orice nibile in bugetele lor, sau din
exercitiu, afard de datoriile din -creditele cu acoperiere speciald
exercitiul 1936/37, care vor pu- deschise in acest scop. In primul
tea fi achitate pe aceasta cale caz valoarea ordonantelor de
numai in cazul când debitorul plata emise va fi facuta venit
este el insusi 5i creditorul Sta- la articolul de ramäsite cores-
tului i afara de datoriile din punzátoare din bugetul venituri-
exercitiul 1937/38, cu care nu se lor Statului pe exercitiul 1937/38,
poate face compensari. iar in al doilea caz la creditul
Creantele contra Statului din din care vor fi emise.
1) A se 7edea Legea pentru auto-
4. Lichidarea datoriilor minis-
terelor catre Case Autonome,
-rizarea guvernului de a contracta Regii Publice, Administratii
un Imprumut intern, din 10 Iulie Servicii Comerciale, cu bugete
3934, la pag. 507, vol. XXII, Mani- anexe la bugetul general al Sta-
torul Ofoia l Nr. 156 din 10 Iulie tului 5i catre orice alte Institu-
<nu 16 Iunie) 1934. tiuni publice, se va putea face
www.digibuc.ro
888 1 Apri lie 1937
de asemenea pe cale de com-
pensare, in cazul când acestea
stint datoare Statului cu impo-
zite, redevente sau orice alte da-
torii, pand la concurenta aces-
tor datorii.
Datoriile Statului atre aceste
institutii, anterioare exercitiu-
lui 1934/35, vor fi lichidate dupA
cum se aratá la art. 1.
5. Toate lichidärile de ore-
ante- pe cale de compensare cu
datorii cdtre Stat, cu exceptia
celor prevAzute la art. 2, al. 4 si
5, se vor face numai prin ordo;-
nante de platä emise din aloca-
tiunile puse la dispozitia minis-
terelor debitoare prin huget sau
prin credite speciale.
Ministerele vor putea emite
ordonante de platá pentru ase-
menea compensdri, in afará de
cotele de cheltuieli lurrare pre-
vazute de art. 134 din legea asu-
pra contabilitätii publice.
CAPITOLUL 11
Lichiclarea daforiilor particularilor
ciitre Stet (frlinistere) §i ale celpr ce
se incaseazei pentru cafe auforitäti
aciata cu fpzele i imppzifele cuve-
nife Statului
6. Datoriile particularilor cá-
tre Stat,-precum i cele ce se in-
caseazä de casieriile publice, o-
den', cu taxele i impozitele cu-
venite Statului, in contul jude-
telor, comunelor, C amerel or
profesionale etc., anterioare e-
xercitiulut 1937/38, vor fi lichi-
date in cursul exercitiului 1937/38
dupA cum se stabileste mai de-
parte.
7. Datoriile cätre Stat ante-
rioare datei de 1 Ianuarie 1932,
la care se va socoti majordrile
dAdtvile legale datorate
panä la, data achitärii, se vor li-
cluila, in intregime cu:
20 la sutä in numerar.
30 la suta in, bonuri de impo-
www.digibuc.ro
zite sau titluri de nun, din Im-
prumutul intern de consolida,re
3 la sutd. 1935.
Bonurile de impozite vox- fi
socotite pe valoarea, lor nomi-
nalä, fdrá dobAnzi.
Titlurile de rentd din Impru-
rnutul de consolidare vor fi so-
cotite de asemenea pe valoarea.
lor nominalá i vor avea atasate
toate cupoanele care nu au a-
juns la scadentd in momentul
prezentärii lor in plata la casie-
riile publice.
Lichidarea debitelor din acea-
stà categorie, rectificate dupl
cum se aratä mai sus, se va pu-
tea face si pe cale de cornpen-
sere, cu creante contra Statuluf
din aceleasi exercitii, dupá cure
urmeazä:
a) In proportia totald. de 50,
la sutdi din cifra datoriei, cu
creante personale ale debitorului,,
anterioare exercitiului, 1934/35,,
si cu creante posterioare acestuf
exercitiu, clobAnclite pe cale- de
cesiun,e;
b) In proportie de 30 la sut&
din cifra datoriei, cu creante.
anterioare exercitiului 1,9305
dobdndite pe cale de cesiune,.
restul de 20 la sutä fiind platt-
bil In, numerar In aceste ca-
zuri.
Datoriile catre Stat din e-
xercitiile 1932/33 si 1933/34, la.
care se va socoti majorärile
dobAnzile legale, pAnä la, data
achitärü lor, vor fi achitate:
20 la sutd, in numerar.
80 la sutA cu bonari de impo-
zite sau titluri de rentä din Im-
prumutul intern de consolidare-
3 la sutá 1935, a cäror valoare-
va fi, socotitá asa cum se aratá
la art. 7.
Datoriile din aceste exercitii,
plus majordrile si dobânzile-
pang la data achitärii, vor pu-
tea fi lichidate si pe cale de
 1 Apri lie 1937
compensare cu creante contra
Statului, dupd cum urmeazd:
a) Compensare integralä cu
creante din aceleaei exercitii,
cand debitorul este el insuei
creditorul Statului;
b) Compensare "integrald cu
creante din exercitiile 1934/35,
1915/36 ei 1936/37, personale sau
dcibändite pe cale de cesiune;
c) Compensare in proportie
de 80 la sutd, din cifra debitu-
lui, cu creante din exercitiile
1932/33 ei 1933/34 sau anteri-
care, dobdndite pe cale de ce-
siune, restul de 0 la sutd, fiind
plätibil in numerar odatä cu
compensarea.
9. Datoriile cAtre Stat din
exercitiile 1934/935 ei 1935/936
vor fi achitate:
a) In numerarz
b) Prin compensare cu cre-
ante contra Statului, personale
sau dobândite pe cale de ce-
siune, din exercitiile 1934/935
1937/938 inclusiv;
c) Datoriile din taxe ei impo-
zite pe exercitiul 1935/936 vor
putea fi reduse cu sumele Inca-
sate de Stat in numerar, In
plus, in exercitiul 1934/935, tot
ca taxe sau impozite ei d.ela a-
celeaei persoane, dupä cum se
aratä la art. 2, alin. 4.
Q. Datoriile cdtre Stat din
exercitiul 1936/937 vor fi achi-
tate:
a) In numerar;
Prin compensare cu cre-
ante personal ale debitorilor
contra Statului din acelasi e-
xercitiu;
c) Datoriile din taxe ei impo-
zite pe exercitiul 1936/937 vor
putea fi recluse cu sumele Inca-
sate de Stat in plus in exerci-
tiul 1935/936, in conditiunile
stabilite prin art. 2, alin. 4 din
legea de fatd.
www.digibuc.ro
88%
CAPITOLUL III
Lichidarea daforillor judefelor, co,
munelor ;i ale insfilujiilor de Skit
cu bugefe proprii
11. Judetele i comunele, pre-
cum ei Case le autonome, Re-
guile i Administratiunile co-
merciale, Directiunile speciale
cu bugete proprii etc., sunt au-
torizate sä primeascd pând la
31 Martie 1938 bonuri de impo-
zite i titluri de rentä din
prumutul intern de consolidare-
3 la sutd 1935, pe valoarea lor
nominald, pentru plata impozi-
telor, taxelor i amenzilor dato-
rate lor in cazurile i tu condi-
tiunile in care sunt primite et
de Stat, conform legii de fatd,
sä, le ofere creclitorilor lor in
platd pentru datoriile din exer-,
citii anterioare datei de 1 Apri-
lie 1934, pe aceeaei valoare.
Primirea acestor titluri dela,
Stat pe valoarea lor nominald, in
contul datoriilor ce le au de in-
casat dela serviciile publice, ale.
cäror cheltuieli sunt Inscrise in
bugetul general al Statului,
obligatorie.
Pentru corele aditionale din
irnpozitele arierate, incasate de
Stat in bonuri de impozite sau
titluri de rentä ei in numerar,
Statul se va libera fatä de ju-
dete ei comune, precum ei fatä
de institutiunile publice, care au,
dreptul Ia cote aditionale, remi-
tându-le bouurile sau titlurije
numerarul incasat, In propor-
tiile stabilite prin legea de fatd.
Valoarea bonurilor ei a titluri-
lor se va socoti in aceste cazuri
astf el cum se aratd la art. 7.
12. Lichidarea datoriilor cd-
tre Stat, ale autoritätilor, Intre
princlerilor ei institutiunilor mat
sus arätate, se va putea face. in
conformitate cu prevederile art,
6, 7, 8, 9 ei 10 din legea de fatd,
4390 1 Apri lie 1937

CAPITOLUL IV rioadil de timp personale sau

Lichidarea daforiilor parficularilor dobândite prin cesiune si in-
ceifre Stat provenife din confravenfuni diferent dace, sunt din acelasi
de fof felul exercitiu cu amenda de plath, in
proportiile fixate la art. 14 si 15,
13. Taxele si impozitele con- pentru lichidärile cu bonuri de
statate pe cale de contraventie, impozite sau cu renth de conso-
vor fi considerate ca irnpozite lidare;
simple si vor fi tratate ca atare, b) Cu creante din exercitiile
aplicându-se dispozitiunile cu- 1934/35, 1935/36 si 1936/937, per-
prinse in art. 6-10 din legea de sonale sau dobandite prin ce-
fatá. siune, in proportiile stabilite
Vor fi considerate ca amenzi prin art. 14 si 15, pentru lichi-
numai pärtile din debite care därile in numerar.
dephsesc cifra taxelor sau im- II. Araenzile pentru contra-
pozitelor. ventiuni comise in exercitiile
14. Toate amenzile pentru 1934/35, 1935/36 si 1936/37:
rontraventiuni, comise inainte Se vor lichida pe cale de com-
de 1 Ianuarie 1932, se vor li- pensare, duph cum se arath la
lichida definitiv cu 10 la suM in
bonuri de impozite sau titluri art. 9, punctul b si art. 10, punc-
de rent's', de consolidare sau cu tul b.
4 la suth in numerar. CAPITOLUL V
Aceste cote se calculeazá asu- Dispozifiuni fransiforii si finale
pra totalului fiechrei amenzi.
Pentru amenzile aplicate, pe 18. In aplicarea legii de fath,
bazä de taxe sau impozite, co- impozitele se vor considera ca
tele se vor calcula asupra ci- apartinând exercitiului in care
frei taxei sau impozitului. a fost exigibile, iar amenzile,
15. Amenzile pentru contra- exercitiului in care a fost co-
ventiuni comise in exercitiile mish contraventia.
1932/33 si 1933/34, transformate Creantele, derivând dih sume
dupá cum se aratä la art. 14, .incasate de Stat, fárá cauza sau
vor fi lichidate definitiv cu 20% in plus, fath de cifra exactä si
in bonuri de impozit sau renth definitiv a debitului corespun-
de consolidare, sau cu 8% in zdtor apartin exercitiului in care
numerar. s'a Mcut plata.
16. Amenzile pentru contra- Creantele derivând din procese
ventiuni comise in exercitiile de drept comun sau fiscale, pier-
1934/35, 1935/3B si 1936/37 vor fi dute de Stat, se considerá ca a-
-achitate fárá nicio reducere ca partinând exercitiului in care
datoriile chtre Stat din taxe hothrirea justitiei a rämas
impozite, astfel cum se arath sau exercitiului urmätor,
la art. 9 si 10 din lege. in cazul and in bugetul celui
17. Debitele din amenzi pen- precedent nu a existat fond dis-
1,ru contraventiuni vor putea fi ponibil pentru lichidarea sumei
lichidate si pe cale de compel- la a chrui plath a fost condam-
sare cu creante contra Statului, nat Statul.
dupä cum urmeazd: 19, Regimul legii de fate', se
I. Amezile pentru contraven- aplich si impozitelor pe succe-
'Omni comise inainte de exerci- siuni, insh numai pentru succe-
liul 1934/35: siunile deschise paná la 31 De-
a) Cu creante din aceeasi pe- cemvrie 1930 inclusiv.
www.digibuc.ro
 Aprilie 1937 891

20. Datoriile catre Stat, ante- pláti vor putea fi fäcute pand la
rioare datei de 1 Ianuarie 1932 31 Martie 1938.
si derivand din rate contrac- 22. Organele fiscale, aplicâncl
tuale, din arenzi de päduri, de gradele de urmärire prevAzute
de orice bunuri ale Sta- de legea pentru urmárirea si
tului si din redevente miniere, perceperea veniturilor publice,
panä la 100.000 lei fiecare, pre- vor urmäri datoriile cgtre Stat
cum si sumele datorate din pre- in intregime.
'WI de cumpärare a bunurilor Inlesnirile de platä si reduce-
mici, urbane sau suburbane, vor cerile acordate prin legea de
putea fi lichidate in conditiunile fatä nu-si vor produce efectul
legii de fatd. La stabilirea da- nu vor fi operate prin scripte de-
toriilor care beneficiazä de a- cat in momentul cand plata se
ceastä dispozitiune se va lua in va fi fäcut in intregime, con-
considerare cifra debitului exis- form prevederilor legii.
'tent la 1 Aprilie 1937, färä, do- 23. Bonurile de impozite vor fi
indiferent care a fost ci- negociate la bursa oficialä, cu
fra debitului initial, dobanzile scutire de arice impozite de
panä la data achitärii fiind si transmisiune i vor fi primite
ele exigibile si lichidabile in a- ca garantie la toate institutiu-
celeasi conditiuni, prin acläu- nile publice, pe valoarea lor no-
gire la debitul principal. minalä.
Datoriile de asemenea naturä, Dobanda la aceste bonuri este
mai mari de lei 100.000, precum de asemenea scutitä de mice
§i cele posterioare datei de 1 impozite.
Ianuarie 1932, indiferent care 24. Bonurile de impozit vor
este cifra fiecäreia, vor fi achi- putea fi lombardate la Banca
tate numai in numerar. Nationalä a României, in ace-
21. Rate le datorate Statului leasi conditiuni ca i celelalte
panä la 1 Aprilie 1931, pentru titluri de Stat.
loturile de culturä pe care au Ele pot inlocui a doua semná-
fost improprietäriti sätenii, pe turä, pe cambiile prezentate spre
baza legilor de reformä agrarii si reescont la Institutul de emi-
a oricäror alte legi de improprie- siune.
tärire, precum si pentru bunurile 25. Bonurile de impozit ce nu
mici si locurile de casä rurale, vor fi prezentate casieriilor pu-
vor putea fi achitate cu titluri blice, pentru platä de datorii, in
de rentä de expropriere, socotite conditiunile prevAzute de legea
pe valoarea lor nominalä si a- de fatä, panä la 31 Octomvrie
valid atasate toate cupoanele 1937, sau nu vor fi retrase din
care nu vor fi ajunse la sca- circulatie, pe calea subscrierii
dentä in momentul plätii. la Imprumutul de Consolidare
Pretul islazurilor si pädurilor 3% 1935 si a lichidärii lor cu tit-
comunale, infiintate pe mosiile luri de rentä din acest impru-
proprietatea Statului sau pe cele mut, vor fi amortizate de Stat
expropriate de Stat pe baza le- inteun termen de cinci ani, so-
gilor de reformä agrarg, pre- cotit dela 1 Aprilie 1938, dupä
cum si impozitele agricole afe- un plan de amortizare ce va fi
rente lor, panä la 31 Martie intocmit de Ministerul Finan-
1936, vor putea fi achitate in in- telor.
tregime cu titluri de /Tutä de 26. Se excepteazä dela dispo-
expropriere, dupä cum se aratä zitiunile legii de fatä datoriile
In alineatul precedent; aceste Statului si ale altor institutiuni
www.digibuc.ro
892 1 Apri Ile 1907

publice, la Cassa de Depuneri muocitori de pamant pomicul-

-Consemnatiuni si la Cassa Na- tori sau viticultori.
tionala de Reonomii i Cecuri 28. Nu beneficiaza de dispo-
Postale, creantele unitätilor coo- zitiumie prezentei legi datoriile
perative de orice grad si ale Ca- care au fost recluse prin legile
selor sau Societatilor de credit de conversiune, prin conventiuni
functionäresti i deficitele ma- sau pe orice alta cale, deck daa.
nuitorilor de bani, valori si ma- se renunta la aceste reduceri.
teriale publice. 29. Ministerele nu vor putea
Nu beneficiaa de ameasta ex- acorda, pentru datoriile preva-
ceptiune creantele anterioare zute la art. 7, 8, 14 si 15, alte mo-
dalitati de pieta, avantaje sau
exercitiului 1932/33, dobandite de
institutiunile de mai sus prin reduceri, in afara de cele pre-
cesiune, dupa, promulgarea legit vazute de legea de fata.
de lichidare a arieratelor din 8- 30. Debitorii care nu-si vor a-
Apritie 1933 si cele din exerci- chita datoriile In conditiunile
tiile 1932/33 si 1933/34, dobandite tegii de fata, pana la 31 Octom-
prin cesiuni, dupa promulgarea vrie 1937, vor fi urmariti si exe-
legii de lichidare din 6 Iu lie cutati dui:4 aceasta data pen-
1934 9. tru plata integrala j In. nume-
27. De asemenea nu intra sub rar a datoritlor lor, inclusiv ma-
prevederile legii de fata dato- jorarile si dobanzile legale 1).
riile provenite din creditári de 31. Dispozitiunile euprinse In
taxe acordate fabricantilor de legea de fata vor intra in vi-
spirt, amenzile derivand din le- goare i vor fi aplicate cu ince-
gea vdmilor, publicata in Moni- pere dela 1 Aprilie 1937.
torul Oficial Nr. 87 din 13 Apri- 32. Taate dispozitiunile din
lie 1933; din legea monopolului orice legi si regularoente, con-
vânzarti spirtului i bäuturilor trarii prevederilor legii de fatk
spirtoase si a taxe'or de consu- precum c legea pentru. Uchida-
matie, publicatä in Monitorul 0- rea datoriilor din exercitii in-
ficial Nr. 96 din 22 Aprilie 1932; chise, publicata in Monitorul 0-
din legea pentru interzicerea ficial Nr. 77 din 1 Aprilie 1936,.
importului zaharinei, publicata sunt si raman abrogate pe ziva
In Monitorul Oficial Nr. 5 din de 1 Aprilie 1937.
6 Aprilie 1900, precum i cele de-
rivand din legile anterioare LEGE
cestora, modificate sau inlocuite
prin legile susmentionate. pentru modificarea unor dispozitiuni dii
Vor intra In preveclerile legii legea pentru perceperea i urmirirea
de. fata numai amenzile din con- veniturilor publice
traventiuni, privind cazanele til- DIN 1 APRILIE 1937 2)
ranesti care distileaza procluse
proprii, precum si amenzile pa- Art. unic. Art. 1, 39, 45 si
ng la 5.000 lei, din con traven- 46 din legea pentru perceperea si
tiuni la legea monopolului van- 1) A se vedea i Decretul-Lege
zarii spirtului si bauturilor spir-
toase, care privesc pa tarartii pentru mod. art. 30, din 1 Noemvrie
1937, la ordiuea cronologicá.
1) A se vedea Legea din 8 Aprilie 2) Aecasta. Lege s'a votat de A-
1933, la pag. 166, voL XXI, precum aunarea deputaWor i Senat, in qe-
çi Legea medificatearo din 6 Ia lie dintele dela 1.1 qi 13 Marble 1937;
1934, la pag. 493, vol. XXII, s'a promulgat prin Decret regal Nr.

www.digibuc.ro
 1 Aprille 1937 893

urmärirea veniturilor publice se numele si domiciliul debitoru-

modificd, precum urmeazä: lui.
La art. 1 se adaugd un ultim In urma introducerii alin. c
alineat nou: nou, alin. c, d, e si f, ale art. 45,
Diferentele de impozIte si taxe au devenit respectiv alin, d, e, f
constatate pe baza art. 66 din le- g.
gea timbrului, se vor putea Art. 46. Debitorii contesta-
pe baza numai a unui or- Lori sunt obligati, sub pedeapsa
din dat de Ministerul de Finante de nulitatea contestatiei, chiar In
care constitue titlul pentru In- cazul când se contestrt titlul pe
scrierea debitului si urmárirea baza cäruia se face urmärirea,
sa. Pentru diferentele alese pe sä, consemneze suma pentru cal e
baza art. 105 din legea vdmilor, suut urmäriti, atunci când ur-
titlul de urmarire e constituit de mdrirea se face pentru impozite
declaratia vamald si ordinul de taxe de orice fel, cu aditiona-
alegere emanând dela organele lele lor, sau pe bazrt de clauze
vamale. contractuale sau de hotariri nil.-
La art. 39 se adaugd un ultim mase definitive.
alineat nou: Pentru toate celelalte
Dispozitiunile legii pentru mo- ca si pentru urmaririle fil-
dificarea unor dispozitiuni pri- cute pe baza art. 1, alineatul fi-
vitoare la executia silitä din 11 nal, debitorii vor consemna 10
Iulie 1930, publicatà In Monito- la sutä din suma urrnäritä, sub
rul Oficial Nr. 152 din 11 Iulie aceeasi sanctiune.
1930, nu se aplicA In urmAririle Instantele judecätoresti vor
fiscale. putea acorcla suspendarea exe-
La art. 45 se aclaugA alin. c cutárii, dupg, verificarea con-
nou: semnärilor prevdzute mai sus,
Art. 45, alin. c)Numele, pro- dar numai cu citarea pärtilor.
Chitanta care constatä con-
1.697 din 1937 O. s'a publicat in semnarea, va fi depusä la in-
Monitoral Oficial, p. I, Nr. 76 din stantd, odatà cu contestatia, sau
1 Aprilie 1937. Induntrul termenului de contes-
A se vedea: tatie.
1. Legea pentru pereeperea i ur- Tertii contestatori sunt obli-
märirea veniturilor publiee, din 5 Mai gati sä, consemneze suma pentru
1934, la pag. 217, vol. XXII, eu mod. care se face urmärirea, numai
din 1 Aprilie 1935, la pag. 231, vol. deed domiciliaza impreunä, cu
XXIII. debitorul urmarit.
2. Art. 66 din Legea timbrului, Debitorii si tertii contestatori,
din 29 Aprilie 1927, la pag. 604, vol. urmáriti pentru o suma pânä la
XVXVI. 5.000 lei sau când urmärirea se
3. Legea generalä a vfimilor, din face pentru impozite inscrise In
13 Aprilie 1933, la pag. 207, vol. lei rcluri cu un debit anual de 5.000
XXI. sau mai purin, nu sunt obli-
4, Legea relativä la eicecutia gait' ge ti la consemnare.
din 11 Iulie 1930, la pag. 670, voL Debitorii care atacä numai nu-
XVIII. mirea administratorului girant,
sechestrului sau a mandataru-
5. Art, 71 din Legea de organizare lui de incasare, ori atacA actele
Inaltei Curti de Casatie si Justitie, de administratie, facute de aces-
din 31 Martie 1932, la pag. 226, tia, sau cer reducerea retribu-
vol. XX. tiunilor lor, precum si acei care
www.digibuc.ro
894 1 Aprilie 1937
fbc contestatie pe motivul cá li
s'au sechestrat obiecte ce nu pu-
Lean fi urmärite, conform art.
26, sunt dispensati de consemna-
rea sumei pentru care sunt ur-
n') äriti.
In caz când prin contestatia
introdusâ impotriva urmáririi
diferentelor alese la drepturile
de import, se pune in discutie
justa aplicare a legilor prin care
s'au instituit taxele contestâte
si deci justa aplicare a taxärii,
instanta este obligatä sd sus-
pende judecata i sa trimeatä
judecarea acestei chestiuni Co-
misiei Centrale Vamale, ale 61-
rei deciziuni sunt obligatorii pen-
tru instanta de judecatä.
Dacá contestatia va fi defini-
tiv respinsd, anulaitä sau retrasä
sumele de bani consemnate po-
trivit dispoziOunilor de mai sus,
se vor face venit la Stat, in aco-
perirea debitului care a prile-
juit urmilrirea atacatá cu con-
testatie.
Recipisele de consemnare se
vor itrimete, din oficiu, percep-
tiei respective, sub sanctiune dis-
ciplinarä contra grefierului vi-
novat.
Recipisele de consemnarea ti-
tlurilor se vor trimete percep-
tiilor respective, pentru a le
vinde la burst', si a face sumele
astfel realizate venit la Stat.
Eliberarea recipisei nu va pu-
tea fi impiedecatä decât numai
dacd instanta va suspenda efec-
tele hotáririi, pe baza si in con-
ditiunile art. 71 din legea de or-
ganizare a Inaltei Curti de Ca-
satie i Justitie.
Toate sumele de mai sus se
pot censemna i in efecte pu-
Nice la cursul zilei.
Dacd cursul efectelor scade cu
mai mult de 10 la Rita, la cere-
rea Statului, partea va fi obli-
gatá sal completeze diferenta, sub
sanctiunea decilderii din drep-
1,7irile de contestatie.
www.digibuc.ro
LEGE
pentru modificarea unora din dispozitiu-
nile art. 30, 39, 48, 74 fi 106 din legea.
contributiunilor directe
DIN 1 APRILIE 1937 1)
Art. 30. Sunt supuse unui
impozit de 9 la suat venituril&
nete din intreprinderile comer-
ciale si industriale, din exploa-
täri agricole llicute de arendasi,
cum si din exploatári de päduri
sau de mine fäcute, fie de cdtre
arendasi sau concesionari, fie de.
proprietari.
Impoziltul se socoteste cu 2 la,
sutâ, pentru veniturile nete din
operatiunile de banal, scont si
imprumut si se reduce la 2 la.
sutä pentru veniturile nete ale
intreprinderilor care au de o-
biect exclusiv exploatári indus-
triale, miniere sau de transport
pe cale feratä sau pe apd.
In venitul intreprinderilor in-
dustriale se socotesc a fi cuprinse
veniturile imobilelor afectate in-
dustriei care apartin exploatato-
rilor si care n'ar putea servi de-
cât In scopul pentru care sunt
intrebuintate, fiind legate de ex-
ploatarea industrialá respectivd..
Ele nu sunt dar supuse la impo-
zitul pe veniturile proprietätilor
agricole sau al color cládite, ci
la cel de fatd.
Venitul impozabil se stabileste
in fiecare an pe baza venitului
rezultat in anul ce precede ace-
1) Aceastá Lege s 'a votat de A-
dunarea deputatilor i Senat, In se-
dintele dela. 11 si 19 Martie 1937;
s'a promulgat prin Decret regal Nr.
1.690 din 1937 si s'a publicat hi Mo-
nitorat Oficial, p. I, Nr. 76 din 1
Aprilie 1937. A se vedea Legea con-
tributiilor directe, din 6 Iulie 1935,
la pag. 672, vol. XXIII, cu mod. 1
Aprilie 1936, apoi Decret-lege dim
18 August 1937 si 5 Oetomvrie 1937,
cu modificarile survenite ulterior.
 1 Aprilie 1937 895

lui de impunere sau in perioada Fac exceptie dela dispozitia

de 12 luni, care a servit la sta- precedentA comerclantii si in-
bilirea ultimului b.lant, In cazul dustriasii care vor fi impusi pe .
cand bilantul nu se indmie pe o perioadd de trei ani, potrivit.
anul civil. tabelei de mai jos:

Clasa VENITURILE Impozit

partea Statului

I Fan5. la 5.000 lei 300 lei

H Dela 5.001 - 10.000 700
III 2/ 10.001 15.000 1.200
IV 7/ 15.001 - 20.000 ,, 1.800
V It 20.001 - 25.000 2.300
VI ,, 25.001 - 40.000 3.500
VII 40.001 50.000 4.600
VIII ,, 50.001 - 75.000 6.800
IX 21 75.001 - 100.000 9.000
X 21 100.001 150.000 14.000
XI >, 150.001 - 200.000 19.000
XII 200.001 250.000 25.000
XIII 250.001 - 300.000 30.000

Se vor excepta. de asemenea chidere, fixate de autoritAtile,

si micile asociatiuni miniere de
aur si argint pe cuxe, care vor
pläti prin retinere directa, la
data preschimb5rii, un impozit
de 1,5 la sut5, asupra valorii
brute a aurului si argintului
prezentat la preschimbare.
Clasificarea comerciantilor si
industriasilor, pe baza tabelei
de mai sus, se va face de cAtre
instantele de impunere si orga-
nele de constatare, in conditiu-
nile si cu procedura prevrtzutA
la art. 74 din prezenta lege.
Comerciantii si industriasii,
impusi pe baza tabelei dela a,cest
articol, sunt scutiti de impozitul
complimentar, prevAzut de ar-
ticolul 42.
Intreprinderile comerciale ca-
re au ca principald exercitare
localuri de: cafenele, restaurante,
baruri, varieteuri si cluburi, cu
scop numai de distractie, in tim-
pul noptii si care au autoriza-
tiuni de a fi deschise noaptea,
dupA mele reglementare de in-
www.digibuc.ro
administrative, sunt supuse la
un supliment de impozit de 50.
la sut,A, ca.lculat la partea de
impozit cuvenit Statului, dup4
normele de mai sus.
Organele administrative co-
munale si politienesti sunt obli-
gate s5, comunice in cursul lunit
lanuarie al fiecArui an, ad-tiei
de constatare respective, toate
intreprinderile comerciale care,
au autorizatiuni de a avea, lout-
luri deschise si dup5, orele regle-
mentare de Inchidere.
Venitul impozabil pentru ast-
fel de intreprinderi, la Bucu-
resti si judetul Ilfov, se va sta-.
bili anual de o comisiune, ca in-
stanta de impunere, care va,
functiona la sediul administra-
tiei de constatare respectivk
compusA din delegatii numiti
Ministerul de Finante.
Contribuabilii care, in exerci-
tarea comertului sau industriel
lor, sunt impusi pe baz5, de re-
gistre si care tin registrele lor-
 396 I Apri lie 1937

de contabilitate, in limbi sträine, nimal se stabileste prin inmul-

vor fi impusi la plata unui su- tirea cu 1,5 a valorii locative a
pliment ce va reprezenta echiva- sftabilimentului in care se exer-
lentul cheltuielilor de traduceri, citä, intreprinderea; pentru acele
expertize etc., necesitate de sta- intreprinderi comerciale in care
bilirea impunerilor acestor con- valoarea locativa joaca rol se-
cundar, valoarea locativa se in-
Acest supliment de platä se va multeste cu 2,5. Valoarea loca-
stabili pe cale administrativa tiva este aceea prevazutä in con-
generala, la Inceperea impuneri- tractele de inchiriere in vigoare
lor fiecärui an.
Art. 39. Stabilirea venitului in momentul impunerii, sau in
cazul cand contribuabilul este
net impozabil se face intr'unul proprietar al imobilului in care
din urmätoarele mocluri: se exercita intreprinderea, va-
1. Dupit elementele bilantului,
pentru cei obligati la publicarea loarea locativa este aceea ce re-
lui, sau pentru cei care l-au in- zulta din comparatia cu imobile
cheiat in regulh, corespunzând similare inchiriate.
Pentru intreprinderile indus-
tu registrele regulat tinute, In triale particulare, venitul mini-
conformitate cu art. 31.
2. Prin constatarea directä sau mal va fi egal cu 2 la suta din
prezumtii, in celelalte cazuri, valoarea Itotala a investitiunilor
bazate pe urmätoarele elemente: imobiliare si mobiliare, destinate
a) Dupä cifra afacerilor anu- exploatärii intreprinderii.
lui precedent, comparata cu a- culare, Pentru intreprinclerile parti-
ceea a altor exploatári similare; comerciale si industriale,
b) Daca cifra afacerilor nu se prevazute in cele cloud alineate
ce preced, impozitul minimal,
poate constata precis, dupä re- partea Statului, nu poate fi su-
gistre sau orice alte elemente,
venitul impozabil se va stabili perior sumei de 100.000 lei si nici
prin apreciere, in comparatie cu inferior sumei de 35.000 lei.
alti contribuabili de aceeasi ca- 4. Pentru societätile pe actiuni
tegorie si importantä, cum si a- al aror capital constatat prin
Vandu-se In vedere chiria sau bilant, impreunä cu rezervele de
valoarea locativa a stabilimen- orice fel, nu intrece suma de lei
tului in care se exercita intre- 3.000.000, impozitul minimal va
prinderea si a locuintei contri- fi cel fixat prin tabela dela art.
buabilului. 30, pentru clasificatii dela clasa
Inititurarea de catre comisiu- XII-a.
nile de apel a registrelor comer- Pentru societatile anonime, al
ciale se va face luandu-se in caror capital constatat prin bi-
considerare i raportul expertu- lant, impreunbi cu rezervele de
lui contabil numit de minister si orice fel, nu depaseste 5.000.000
'va fi motivatä. li impozitul minimal va fi cel
Intreprinderile comerciale si corespunzätor clasei XIII-a din
industriale care nu sunt cuprinse aceeasi tabelä.
hi categoria acelora ce se impun Pentru societätile anonime, al
pe baza tabelei dela art. 30, nu cáror capital congtatat prin bi-
pot fi impuse la un venit infe- lant, impreunä cu rezervele de
rior venitului minimal, stabilit orice fel, depäseste suma de lei
dupà cum urmeazd: 5.000.000, impozitul minimal se
3. Pentru intreprinderile co- stabileste asupra unui venit pre-
inerciale particulare, venitul mi- zumat, care rezultá din aplica-
www.digibuc.ro
 1 Aprilie 1937 897

rea unui coeficient de 1 la suta institurtele financiare de credit

asupi a aceiui capital. din al caror plasament cel pu-
Acest impozit minimal, astf el tin 40 la suta este supus asana-
,calculat, nu poate fi inferior im- rii datoriilor agricole.
pozitului minimal de 35.000 lei Sunt scutite de acest impozit
prevdzut mai sus la alin. 10. societatile anonime create in sta-
Aceste dispozitiuni nu se a- tiunile balneare sau climaterice,
plica societatilor anonime con- exploatate in folosul sanatatii
stituite inainte de 1 Ianuarie publice.
1930, al caror obiect principal Venitul prezumat stabilit pen-
.esle comertul de baileá si care tru particulari si societäti pe ac-
functioneaza in conformitate cu tiuni, asa cum se aratä mai sus,
legea pentru organizarea comer- constitue venitul impozabil la
tului de banca, cum si societäti- impozitul cu cota dela art. 30,
_tor de credit si economie, derm- din care nu se mai admite nici
mite de fisc cooperative inde- un scazamânt i serveste si la
pendente", asimilate societatilor asezarea impozitului complimen-
anonime pe actiuni, constituite tar, conform art. 42 si a impo-
inainte de data de mai sus. zitului supra-cota.
Minimalul pentru aceste so- La societatile pe actiuni pen-
Tietäti va fi de unu la sutd, (10/0), tru stabilirea venitului supus
la capitalul cu rezervele consta- impozitului complimentar la ve-
tate prin bilant. nitul prezumat, se mai adauga
Pentru societätile filiale sau si sumele prevazute la art. 33.
:afiliate, al caror capital repre- 5. Societatile cooperative care
zinta mai putin de 1/4 din cifra functioneaza pe baza legii pen-
lor de afaceri, venitul prezumat tru organizarea cooperatiei din
se stabileste aplicând la cifra 1935, neavând caracterul socie-
de afaceri coeficientul de mai tatilor anonime pe actiuni, vor
sus, redusi la jumatate, daca ve- fi impuse ca i intreprinderile
maul astfel obtinut e superior ce- particulare si vor beneficia la
lui calculat conform alineatului calcularea iimpozitelor de dispo-
precedent. zitiunile art. 34, 35 si 36 din pre-
La societatile pe actiuni cu un zenta lege si art. 156 din legea
-capital de. peste 600.000.000 lei pentru organizarea cooperatiei
cu o cifra, de afaceri de 10 ori din 1935.
mai mica de cat capitalul, plus De asemenea cooperativele men-
rezervele, venitul minimal se sta- tionate se vor mai bucura si de
tileste aplicând la cifra de afa- toate avanitajele fiscale preva-
zute in legea cooperatiei din 6
ceri coeficientii de mai sus. Im- Aprilie 1935.
pozitul stabilit in acest mod nu Art. 48. Sunt supuse unui
poate fi mai mic de 40.000 lei. impozit de 5°/o veniturile nete
Societdtile pe actiuni, care realizate din exercitarea profe-
_sunt in lichidare, precum i cele siunilor libere.
ce se gasesc in concordat pre- Sunt supuse unui impozit de
ventiv, platesc impozitul mini- 7°/o orice venituri neimpozabile
mal redus la jumatate pe tot la alt impozit elementar, rezul-
timpul cat dureaza lichidarea tat din operatiuni necomerciale,
sau perioada concordatara. De din exploatatiuni lucrative, exer-
aceastrt reducere beneficiaza si citate in mod obisnuit sau acci-
liamangiu, vol. XXV.
www.digibuc.ro
57.
898 1 Aprilie 1937
dental, sau orice alt venit intdm-
plator, cum si veniturile rezul-
tate cu ocazia vanzärilor de bu-
nuri mobile corporale sau de
imobile, pentru cei care si-au fä-
cut o profesie din asemenea ope-
ratiuni.
Pentru asemenea venituri oca-
zionale, din afaceri izolate, cote
de impunere va fi aceea prevd-
zutd la impozitul elementar res-
pectiv pentru afacerile de ace-
east naturd.
Veniturile lucraraor din pro-
fesiuni literare, artistice, stiinti-
fice si didactice, sunt supuse
unui impozit de 1Vo, numai par-
tea Statului, fard a se percepe
aditionale.
Mich meseriasi vor fi impus,i
pe o perioadd de trei ani, con-
form tabelei dela art. 30. Pentru
acesti contribuabili, impozitul
prevdzut la acea tabela va fi re-
dus cu 20 la sutd. Se considerd
mici meseriasi acei care indepli-
nesc conditiunile art. 12 din le-
gea asupra impozitului pe lux
si cifra de afaceri din 31 Decem-
vrie 1932 1).
Debitantii, care desfac produ-
sele Casei Autonome a Monopo-
lurilor sunt impozabili, pentru
veniturile realizate din vdnzarea
acestor produse, la acest impozit
numai cu cota de 4Vo asupra to-
talului remizelor, din care se
scade o treime drept cheltuieli
inerente obtinerii venitului.
VAduvele de rdzboiu si inva-
lizii vor fi impui numai cu 30/0,
calculat la jumdtate din venitul
socotit ca mai sus.
1) A se vedea Legea pentru orga-
nizarea cooperatiei, din 6 Aprilie
1935, la pag. 254, vol. XXIII, pre-
cum si art. 12 din Legea veche asu-
pra impozitului pe lux i cifra de
afaceri, din 31 Decemvrie 1932, la
Tag. 885, vol. XX.
www.digibuc.ro
Art. 74. Constatarea veni-
turilor impozabile si stabilirea.
impunerilor anuale, in primd.
instantd, se face de un delegat
al fiscului, desemnat din cor-
pul functionarilor de constatare,.
control si inspectiune al Minis-
terului de Finante, sub supra-
vegherea inspectorilor regionali
sau a unui delegat special al
Ministerului de Finante.
Lucrárile instantelor anuale.
Incep la 15 Martie ale fiecdrui
an si se termind cel mai tarzitx
la 31 Mai.
Instantele speciale lucreaz1
numai in intervalul dela 15 A-
prilie-31 Mai ale fiecdrui an.
Pentru cazurile de impuner&
la veniturile comerciale si in-
dustriale, delegatul fiscului In-
sdrcinat cu constatarea venitu-
rilor impozabile i stabilirea im-
purierilor, va fi asistat de uric
delegat numit de Camera de co-
mert si industrie respectivd, iar
pentru cele profesionale de un
delegat numit de organizatiile-
lor recunoscute prin legi.
Delegatul Camerei de cornett
sau al organizatiilor profesio-
nale are vot deliberativ, el poate-
sd-si formuleze insd aparte ob-
servatiile ce are de frteut, privi-
tor la stabilirea venitului impo-
zabil, atunci cdnd crede de cu-
viintd, in care caz observatiu-
nile sale se mentioneazd si ate-
seazil la procesul-verbal de im-
punere.
Pe langti fiecare delegat va fI
si un supleant, desemnat in ace-
las mod, spre a-1 inlocui in caz.
de impiedecare.
Delegatii Camerelor de co-
mert si organizatiilor profesio-
nale sunt plätiti, pe toatd du-
rata lucrdrilor de impunere, de.
organizatiile ce i-au numit.
Delegatul fiscului va fi ajutat
de un secretar, care va fi propua
 1 Aprille 1937
de administratorul de constatare
a impozitelor.
Clasificarea contribuabililor ce
se impun pe baza tabelei dela
art. 30 si impunerea lor se va
face de un delegat al fiscului, In
prima instantä, sau de un dele-
gat special al Ministerului de
Finante, in asistenta unui dele-
gat numit de Camera de comert
si de industrie respectivä.
La fixarea impunerilor la cla-
sele corespunzdtoare, se vor a-
vea In vedere constatärile preli-
minare ce vor trebui fäcute de
cdtre organele de constatare,
pentru ca acestea sd corespunclä
situatiilor de fapt sii dispozitiu-
nilor legii.
Instantele anuale nu pot schim-
ba aceste clasificári.
Prin derogare dela art. 76, de-
legatil comerciantilor si indus-
triasilor, in comisiunile de apel,
vor fi numiti de Camerele de co-
mert si de industrie.
Art. 106. Toti acei care, con-
form art. 25, 26, 47 sii 53, stint
obligati a retine si värsa la Stat
impozitele specificate in mentio-
natele articole si care nu vor in-
deplini aceste obligatiuni, in ter-
menul legal, vor fi pasibili de o
amendä egald cu intreitul impo-
zitului neretinut sau retinut si
nevärsat.
In ce priveste autoritätile pu-
Nice de orice fel, amenda de mai
sus va fi aplicatä directorului
sefului contabilitätii autoritätii
respective.
Pentru veniturile prevdzute la
art. 23, pet. 3-6 inclusiv, amen-
da se suportä solidar de credi-
tori i debitori.
www.digibuc.ro
899
LEGE
pentru unificarea ci simplificarea ma-
surilor financiare exceptionale
(Legea deplinelor puteri)
DIN 1 APRII,IE 1937 1)
1. Posturile de personal in-
scrise In bugetul exercitiului
1937/938 si aflate libere la 1 A-
prilie 1937 vor putea fi ocupate
in ordine de prioritate:
a) Cu functionarii inaintati
1) Aeeastä Lege s 'a votat de Se-
nat si de Adunarea deputatior in se-
dintele dela 13 si 18 Martie 1937;
s'a promulgat prin Deeret regal Nr.
1.696 din 1937 si s 'a publicat in Mo-
nitorul 0 ficial, p. I, Nr. 76 din I
Aprilie 1937. Prin art. 14, se dau
depline puteri de legiferale prin De-
crete-legi, iar prin art. 19, se abroga
numereaee legi exceptionale, de or-
din financial%
A se vedea in legaturä:
1. Legea Statutului functionarilor
publici, din 19 Iunie 1923, la pag.
109, vol. XIXII, i Regulamentul
de aplicare, din 23 Noemvrie 1923,
la pag. 418, acelasi vol.
2. Legea contabilitätii publice, din
31 Iulie 1929, la peg. 783, vol. XVII,
eu mad. 24 Decemvre 1932, pag. 871,
vol. XX si 31 Martie 1937, pag. 880,
acest vol.
3. Lega generalä de pensiuni, din
15 Apriie 1925, la pag. 440, vol.
XIXII si mod. Deerete-legi 7 Au-
gust 1937 si 11 Octomvrie 1937, la
ordinea cronologicit.
4. Decret-lege pentru prohibirea
cumulului in functiuni publice, din
18 August 1934, la pag. 614, vol.
XXII.
5. Indenmiatile de seumpete ale
pensiilor, fixate prin diferite J. C.
M., la pag. 715-738, vol. XXIV,
p. I.
6. Legea pentru aplicarea art. 54
din Legea generalä de pensiuni, din
900 1 Apri lie 1937
färA spor de salariu Ora la 31
Martie 1935;
b) Prin inaintarea celor care
indeplinesc conditiunile cerute
de legile de organizare si de sta-
tutul functionarilor publici;
c) Prin nurntri, in conformi-
tate cu dispozitiunile acestui sta-
tut si ale legilor de organizare
in vigoare,
d) Prin rectifiari si reinte-
grari ordonate prin sentinte ju-
deatoresti rämase definitive.
Se excepteazd posturile inscri-
se in buget cu o alocatiune mai
mia pentru primele luni i cu
una mai mare pentru ultimele
luni ale exercitiului. Diferentele
pe ultimele luni dela aceste
posturi vor fi anulate si cu ele
se va spori Fondul pentru des-
chideri de credite suplimentare
extraordinare.
Mezärile, inaintárile, numirile,
reintegrárile i rectificarile mai
susarätate se vor face numai
dupg, ce printr'un proces-verbal,
dresat i semnat de raportorul
bugetului respectiv, de consilie-
rul controlor, de directorul con-
taljilitätii de directorul perso-
nalului, se va constata la fiecare
minister posturile aflate libere
la 1 Aprilie 1937, si dupl ce ace-
ste procese-verbale vor fi apro-
bate de Ministerul Finantelor.
1 Aprilie 1935, la pag. 187, vol.
XXIII.
7. Art. 44 din Legea relativ& la
cla.sarea qi pensionarea militarilor,
din 10 Oetomvrie 1932, la pag. 668,
vol. XX.
8. Legea general& administrativa,
din 27 Martie 1936, la pag. 342,
vol. XXIV, p. I, cu mod. Deeret-
lege din 17 Septem.vrie 1937.
9. Legea eontrolului averilor, din
18 Oetomvrie 1932, la pag. 707, vol,
XX qi Regulament de aplieare, din
16 Deeemvrie 1932, la pag. 814, aee-
'MO vol.
www.digibuc.ro
Functionarii astfel incadrati
sau inaintati vor avea dreptul
sd primeasa, dela data pe care
se va face miscarea, intreg sala-
riul gradului lor.
Functionarii Inaintati farit spor
de salariu dui:A data de 1 Ia-
nuarie 1932 si care nu vor putea
fi incadrati, dupd cum se aratri.
In alineatul 1 de mai sus, nu au
dreptul nici pe trecut, nici pen-
tru exercitiul 1937/38 la dife-
renta de salariu.
Membrii corpurilor tehnice spe-
ciale, ale aror salarii inscrise
in bugetul exercitiului 1936/937,
sunt mai mici cleat cele cores-
punzätoare gradelor ce le au In
acele corpuri, nu au dreptul la
plata diferentelor, nici pe trecut,
nici in exercitiul 1937-1938, de-
cât vor avea la 1 Aprilie
1937 o vechime in grad de cel
putin doi ani i dacá acele dife-
rente vor fi inscrise in bugetul
exercitiului 1937/938.
Ocuparea posturilor ce vor de-
veni vacante in cursul exercitiu-
lui 1937/938, prin demisiuni,
pensiondri, decese, etc., este in-
terzisS, pentru toate ministerele.
Se excepteazá:
a) Personalul militar si civil
al Ministerului Apärärii Natio-
nale si Ministerului Aerului si al
Marinei;
b) Personalul militar din Cor-
pul Granicerilor, Corpul Jandar-
milor i Corpul Pompierilar, pre-
cum si ofiterii i agentii de po-
litie din Directiunea Genera 16 a
Politiei i Prefectura Politiei Ca-
pitalei;
c) Personalul din serviciile ex-
terioare ale Ministerului Aface-
rilor Strdine;
d) Magistratii, membrii i re-
ferentii Consiliului Legislativ si
personalul grefelor mstantelor,
precum i acela al Ministerului
Justitiei si al autoritätilor de-
pendinte;
 1 Aprilie 1937
e) Membrii Inaltei Curti de
Conturi si consilierii controlori;
f) Posturile pentru functiuni
cu caracter politic;
g) Subprefectii, pretorii de pla-
sä si notarii;
h) Lucratorii si personalul in-
ferior de serviciu care nu intrA
sub prevederile legii pentru sta-
tutul functionarilbr publici;
i) Posturile ce vor rämâne va-
cante in cursul exercitiului la
Ministerul Educatiei Nationale,
personal didactic; la Ministerul
Cultelor i Artelor, personal bi-
sericesc, preoti si cântAreti si la
Ministerul StinsettAtii, personal sa-
nitar, vor putea fi completate,
In caz de vdditA necesitate, cu
aprobarea Consiliului de Minis-
tri, la nropunerea Ministei elor
respective si a Ministerului de
Finante.
Alocatiunile dela posturile ce
vor deveni vacante In cursul
exercitiului 1937/938 se vor con-
sidera ca economii bugetare si
prin derogare dela dispozitiunile
art. 73, alin. 3, din legea asupra
contabilitAtii publice si ale arti-
colelor 58 si 59 din legea gene-
rald de pensiuni, vor putea fi
afectate de Ministerul Finantelor
pentru sporirea Fondului de des-
chideri de credite suplimentare
extraordinare si pentru rein-
tegrArile sau rectificArile de sa-
lariu, ordonate prin sentinte ju-
decAtoresti rAmase definitive.
Toate dispozitiunile de mai sus
se aplicA si Caselor autonome,
Regiilor publice, Administratii-
lor comerciale i Directiilor spe-
ciale cu bugete anexe. Se excep-
teazA cazurile când ocuparea u-
nor anumite posturi devenite
vacante in cursul anului la a-
ceste institutii este indispensa-
bilA pentru bunul lor mers; In
aceste cazuri ocuparea posturi-
lor devenite vacante se va putea
face cu aprobarea Consiliului
www.digibuc.ro
901
de Ministri, la propunerea Mi-
nisterului titular si a Ministe-
rului Finantelor.
Rconomiile ce vor rezulta la
aceste institutiuni, conform ali-
neatului precedent, vor spori re-
deventa cuvenitä Statului la cele
excedentare, iar la cele care nu
datoresc Statului redevente vor
servi pentru echilibrarea buge-
telor lor.
2. Dispozitiunile cuprinse in
unele legi de organizare pro-
mulgate in cursul exercitiului
1936/937, prin care se prevAd sa-
larii sporite fatA de cele inscrise
in bugetul acestui exercitiu, nu
pot fi puse in aplicare In cursul
exercitiului 1937/938 decht in
mäsura In care se va inscrie In
bugetele respective alocatiunile
necesare si numai in limitele
preväzute de legea privitoare la
prohibirea cumulului in functiu-
nile publice.
3. AngajArile de personal di-
urnist plAtibil din fonduri glo-
bale sau din mice fond de cre-
dite, sunt interzise.
Se excepteaza person alul cu
caracter temporar, necesar pen-
tru lucrAri de construct iuni, so-
sele, cAi ferate etc., ce nu pot ft
fäcute deal in anumite epoci ale
anului, precum $i personalul de
care vor avea nevoie ministerele
noi infiintate in exercitiul 1936/
1937.
In aceste cazuri, angajärile se
vor putea face numai cu apro-
barea Consiliului de Ministri, da-
tA baza avizului favorabil al
Comisiunii speciale pentru rea-
lizAri de economii. Acest perso-
nal va fi asimilat in grad si
functiune cu functionarii buge-
tari corespunzdtori i va fi plä-
tit cu o retributiune de cel mult
75 la sutA din salariul acestora.
4. Transferärile, dupä cerere,
sau pentru motive disciplinare,
 902 1 Apri lie 1937
precum i detasgrile sau delegg-
rile, dupg cerere, nu dau drept
la nicio indemnitate de orice na-
turg.
Pentru transfergrile in inte-
resul serviciului, dintr'o locali-
tate In alta, se vor plgti indem-
nitatile prevgzute de statutul
functionarilor publici, iar pen-
tru detasgrile si deleggrile In
altd localitate, fgcute din oficiu,
se vor plgti diurnele de depla-
sare fixate de Consiliul de Mi-
nistri si cheltuielile de transport
la ducere si la intoarcere.
Reintegrgri de function ari si
orice alte acordgri de drepturi
nu se pot face cleat pe bazg de
sentinte judecgtoresti rat/lase
definitive si. investite cu titlul
executoriu.
Reprimiri in serviciu in pos-
turi vacante se pot face in con-
formitate cu prevederile art. 65
din legea pentru statutul func-
tionarilor publici si ale art. 1 din
legea de fatg, dacg ocuparea lor
este indispensabilg. pentru bu-
nul mers al serviciului, insil nu-
mai cu aproharea Ministerolui
Fin antel or.
S. Functionarii Administratii-
lor financiare de constatare, In
special controlorii, vor putea fi
detasati la Administratiile finan-
ciare de incasari si plgti, pentru
a fi intrebuintati la intensifica-
rea operatiunilor de urmgrire si
incasare a veniturilor Statului,
judetelor, comunelor etc.
6. Indemnitätile de scumpete
ale pensiilor de toate categoriile
sunt acelea fixate prin jurnalele
Consiliului de Ministri Nr. 1.922/
931, 766/932, 875/932, 989/932,
1.520/932, 236/933, 555/933, 1.299/
934 si 1.045/935, intrate in vi-
-goare pe data publicgrii lor in
Monitorul Oficial.
7. Dispozitiunile legii pentru
-aplicarea art. 54 din legea gene-
iralä de pensii, publicatg in Mo-
www.digibuc.ro
nitorul Oficial Nr. 77 din 1 Apri-
lie 1935, se prelungesc i pe anul
1937/938.
8, Termenul prevgzut la art.
44 din legea relativg la clasarea
si pensionarea militarilor, grade
inferioare etc., publicatg in Mo-
nitorul Oficial Nr. 237 din 10
Octomvrie 1932, se prelungeste
pang la 1 Aprilie 1938.
9,. Nimeni nu poate locui farg
platg inteun imobil care este
proprietatea Statului sau inchi-
riat de Stat.
Functionarii de orice fel, care
au dreptul la locuintd, vor plati
ca chirie indemnizatia de chirie
aferentg salariului lor. Dacg in
imobilul ocupat de unul dintre
acesti functionari mai locuieste
unul sau mai multi membri ai
aceleeasi familii, care si. ei sunt
function ari ai Statului, se va re-
tine si indemnizatiile de chirie
ale acestora, socotindu-se ca chi-
rii pentru incgperile ocupate
de ei.
Functionarii care locuiesc in-
tr'un imobil al Statului sau in-
chiriat de Stat, insg nu au drep-
tul la locuintd, vor plat chiria
corespunzdtoare valorii locative
a imobilului sau incdperilor o-
cupate.
Chiria va fi fixata prin deci-
zie ministeriald de cgtre Minis-
terul in a cgrei administratie se
gdseste imobilul. Cei care nu ar
accepta sau nu vor achita chi-
ria stabilitd, vor fi evacuati prin
ordonantg presedintialg, datà de
presedintele tribunalului respec-
tiv, in camera de consiliu, Met
drept de suspendare.
Chiriile datorate (idemnizatii-
le de chirie pentru functionari
cu drept la locuintà si pentru
membrii functionari ai farnilii-
lor lor, chiriile fixate de Minis-
tere pentru functionarii f ärg.
drept legal la locuintg) vor fi re-
tinute lunar din salariile func-
 1 Apri lie 1937
tionarilor debitori si vor fi vgr-
sate la Stat la articolul de veni-
turi corespunzgtor al Ministeru-
lui respectiv sau, in lipsà, la Ve-
nituri intämplgtoare".
Cheltuielile de intretinere, lu-
rninat si incälzit, când sunt efec-
tuate de Stat, vor fi plätite in a-
celasi mod, integral si separat
chirie.
Functionarii rurali care nu
primesc indemnizatii de chirie
care locuiesc in imobilele pro-
prietatea Statului sau inchiriate
Stat, având dreptul la locu-
-intä, nu pot fi supusi la altä
platg cleat a cheltuielilor de in-
tretinere, luminat i incglzit a
imobilelor respective, in cazul
and sunt efectuate de Stat.
Dispozitiunile cuprinse in a-
cest articol se aplicg si Caselor
autonome, Regiilor publice, Ad-
rninistratiunilor comerciale si
Directiunilor speciale, cu bugete
anexe, precum si judetelor, mu-
nicipiilor, comunelor, Camerelor
profesionale si in genere tuturor
institutiunilor depinzând de
Stat, judete, municipii sau co-
mune.
10. Nu se vor face cumpärgri
de imobile sau constructiuni de
imobile noi in tot cuprinsul exer-
,citiului 1937/938.
Constructiunile de localuri in-
tcepute In exercitiile precedente
aflate in curs de executare
vor putea fi continuate numai
-In limita creditelor corespunzg-
toare fixate prin bugetul exerci-
tiului 1937/938.
Se excepteazg constructiunile
sau cumpärgrile de imobile ce
se vor face de cdtre Regiile pu-
blice comerciale, Case le autono-
xne, Administratiile comerciale
Directiile speciale, cu bugete a-
nexe, insä numai in caz de do-
veditä necesitate pentru buna
iunctionare si clesvoltare a aces-
www.digibuc.ro
903
tor institutiuni si numai cu
prealabila aprobare a Ministeru-
lui Finantelor.
11. Singurele autoritgti in
clrept a avea un automobil si nu-
mai unul singur, sunt:
Presedintii Corpurilor Legiui-
toare,
Presedintia Consiliului de Mi-
nistri,
I. P. S. S. Patriarhul,
Presedintele Inaltel Curti de
Casatie,
Ministerele,
Prefecturile de judet pentru
toate serviciile lor,
Primgriile de municipiu,
Primgriile de sector pentru
toate serviciile lor,
Regiile,
Administratiile comerciale,
Inspectorate le, si
Corpurile de armatä si divi-
ziile.
Ministerul Interfielor, apre-
ciind intinderea si nevoile unora
dintre judete i municipii, va
putea fixa, cu avizul prealabil
motivat al Consiliilor judotene
sau municipale, Ong la maxi-
mum cloud automobile pentru
fiecare, si anume: unul pentru
serviciul administrativ si unul
pentru serviciul tehnic si cel sa-
nitar. De asemenea apreciind
necesittitile serviciilor politie-
nesti centrale si exterioare, va
fixa numgrul automobilelor, au-
tocamioanelor, camionetelor
motocicletelor.
Intretinerea unui automobil,
material si personal nu va de-
päsi suma de lei 120.000 anual.
Consilierii controlori si directo-
Ili de contabilitate, care vor viza
sau ordonanta cheltuieli mai
mari deck aceastg sumg maxi-
malä, sau pentru automobile in-
terzise de legea de fatä, vor fi
trimesi inaintea Inaltei Curti de
904 1 Aprilie 1937
Conturi pentru a fi obligati la
restituire.
Automobile le nu pot fi intre-
buintate decât in interesul ser-
viciului si cele ale judetelor, mu-
nicipiilor si primdriilor de sec-
toare, vor purta in mod vizibil o
inscriptie eu numele autoritMii.
12. Prin derogare dela dispo-
zitiunile art. 248 din legea ad-
ministrativd, publicatd in Moni-
torul Oficial Nr. 73 din 27 Mar-
tie 1936. judetele i orasele vor
suporta si in exercitiul 1937/938
cheltuielile necesare pentru chi-
ria, luminatul si incälzitul loca-
lurilor ocupate de tribunale, pe-
nitenciare judetene si judeato-
rii de ocoale si vor inscrie in bu-
getele lor pe acest exercitiu alo-
catiunile trebuitoare
13. In mod cu totul exceptio-
nal, ministerele vor putea aplica
In cursul exercitiului bugetar
1937/938, pe 'mzà de anchete ad-
ministrative si färd indeplinirea
niciunei alte formalitAti, oricare
din pedepsele disciplinare pre-
vtizute de art. 51 din legea pen-
tru statutul functionarilor pu-
blici sau de celelalte legi orga-
nice, functionarilor insärcinati
cu stabilirea, perceperea si con-
trolul veniturilor si cheltuielilor
Statului, care vor sdvârsi aba-
teri grave dela indatoririle lor
legale
De asemenea ministerele vor
putea cere instantelor speciale
controlul averii functionarilor
mentionati la alineatul prece-
dent, pentru a se vedea dacd nu
este cazul a li se aplica dispozi-
tiunile legii pentru controlul a-
verilor, publicatd in Monitorul
Oficial Nr. 244 din 18 Octomvrie
1932, cu exceptiunea art. 3, alin.
2 §i art. 38 din aceastä lege1).
1) A se vedea i Deeret-lege pen-
tru mod. ulterioarä a art. 13, din
23 Iunie 1937, la ordinea eronolo-
gieä.
www.digibuc.ro
14. Guvernul este autorizat
sd ia In timpul vacantei Corpu-
rilor Legiuitoare, pe cale de De-
cret Regal, dat in baza unui jur-
nal al Consiliului de Ministri,
orice mdsuri vor fi necesare-
pentru mentinerea si asigurarea
echilibrului bugetar si pentru
satisfacerea nevoilor neprevd-
zute de ordin financiar sj eco-
nomic, determinate de cerintele.
apardrii. nationale si de intere-
sul general al tdrii.
De asemenea guvernul va pu-
tea sd efectueze orice- operatiune
de trezorerie, precum i sà ia
toate mäsurile necesare pentru
a asigura o balantd activä a.
putând sd modifice In
acest scop orice taxe actual-
mente In vigoare.
Decretele ce vor fi date in te-
mein! legii de fat:A vor fi supuse
ratificdrii Corpurilor Legiui-
toare, la prima sesiune ce va.
urma, decà vor modifica o dis-
pozitiune a unei legi in vigoare,.
sau vor crea o noul stare legald...
In cazul când Corpurile Le-
giuitoare nu ar acorda ratifica-
rea unora dintre aceste decrete,.
ele nu-si vor pierde puterea obli-
gatorie deal pentru viitor.
15. Regiile publice, Case le au-
tonome si Directiunile speciale,
judetele, comunele, asezdmintele-
de binefacere, precum si orice.
alte institutiuni publice, sunt o-
bligate ca, odatd cu ordonanta-
rea salariilor sau a oricdror alte-
indemnitAti cuvenite personalu-
lui lor, sil retina, sä ordonanteze .
si sd achite separat impozitele.
Previizute de legea contributiu-
nilor directe si retinerile pentru,
Casa Pensiilor.
Orcionantele de platd pentra
retinerj vor fi emise pe numele-
Administratiei financiare de in-
 1 Apri lie 1937
casari si pldti din raza sediilor
lor.
De asemenea sunt obligate sä
Inscrie In bugetele lor anuale
sà pldteascd regulat subventiile
fixate de Casa Pensiilor, pe baza
legii generale de pensiuni. In
caz de neconformare, Casa Pen-
siilor va fi in drept à facd a-
plicatiunea legii pentru urmd-
rirea si perceperea veniturilor
Statului, sà sechestreze orice ve-
nituri ale acelor institutiuni
sd Incaseze drepturile bänesti
ce i se cuvin, chiar dacd chel-
tuiala iu ar fi prevdzutd in bu-
getele lor.
Directorii sau sefii serviciilor
de contabilitate, precum si ordo-
natorii primari sau secundari,
sunt rdspunzdtori de nandepli-
nirea acestor obligatii si pe lân-
gd aplicarea sanctiunilor pre-
vazute de art. 106 din legea con-
tributiunilor directe, vor fi tri-
mesi de cdtre ministrul finante-
lor si In judecata Curtii de Con-
turi.
Consilierii controlori vor fi de
asemenea rdspunzdtori si pasi-
bili de aceleasi sanctiuni pen-
tru cazurile când vor acorda
viza salariilor si indemnittitilor,
far& a pretinde totodatd ordo-
nantarea si plata retinerilor a-
rdtate mai sus.
16. Ministerele i orice alte
autoritäti i institutii nu vor pu-
tea acorda alte prelungiri pen-
tru termenul de serviciu sau li-
mita de vârstä, deal cele pre-
vd,zute de legile organice In vi-
goare.
In cazul câncl unele dintre a-
ceste legi organice prevád CA se
pot acorda mai multe prelun-
giri, numdrul lor se reduce la
eel mult cloud, In acestea cu-
prinzându-se si cele acordate
pânuí in prezent.
www.digibuc.ro
905
17. Pe lângd MinisteruI Fi-
nantelor, Directiunea Bugetului
si a Contabilitdtii generale a
Statului, va functiona o comi-
siune permanentd pentru reali-.
zdri de economii la bugetele ad-
ministratiunilor publice, com-
pug. din:
1. Raportorul general al bilge-
tului.
2. Un membru consilier al
Inaltei Curti de Conturi.
3. Secretarul general al Minis-
terului Finantelor.
4. Directorul bugetului si con-
tabilitdtii generale a Statului.
5. Directorul Oficiului Central
de Licitatie.
Comisiunea va fi prezidatd de,
raportorul general al bugetului,
va putea lucra valabil cu majo-
ritatea membrilor ei si va avea
doi secretari recrutati din per-
sonalul Directiunii bugetului
a contabilitätii generale a Sta-
tului, precum i functionarii ne-
cesari pentru expedierea
rilor, desemnati dela aceeasi di-,
rectiune.
Atributiunile acestei comisiunt
sunt urmdtoarele:
a) SA vegheze ca aplicarea bu,
getului i efectuarea
lor sd se facá cu respectarea tu-
turor legilor, regulamentelor
dispozitiunilor In vigeare;
b) SA semneze toate propune-
rile de cheltuieli de orice na-
turd, sà aprecieze necesitatea, o.,
portunitatea si urgenta fiecdreia
sd, le respingd pe cele ce le-ar-
gdsi cd nu sunt indispensabile,,
sau cd efectuarea lor poate fi a-
mânatd Mr& ca functionarea
normald a serviciilor sa fie stin
gheritd.
Comisiunea va putea dispense,.
de prezentarea la control si viz&
cheltuielile ce se fac din anumite.
alocatiuni, a cdror examinara
906 1 Apri lie 1937
detailatä pentru fiecare caz nu
ar fi necesarä.
Consilierii controlori si three-
torii de contabilitate pAstreazA
toatä räspunderea ce o au, con-
form legilor in vigoare, in ceea
ce priveste legalitatea angajäri-
lor si verificarea legalitAtil ac-
telor justificative de cheltuieli;
c) SA se pronunte asupra avi-
telor cerute de autoritätile pu-
Mice si date de Oficiul Central
de Licitatii, conform dispozitiu-
nilor legii asupra contahilitáii
publice;
d) Sá cerceteze toate reclama-
tiile si sugestiile ce s'ar face in
scopul obtinerii de economii in
cheltuiala banului public;
e) SA propuná Ministerului Fi-
nantelor másurile ce ar gAsj ne-
cesare pentru asigurarea unui
control real al cheltuielilor pu-
blice si pentru strangerea si eco-
nomisirea veniturilor Statului
ale oricAror institutiuni publice;
SA-si dea avizul asupra ori-
cáror chestiuni i-ar fi supuse
spre examinare de catre Minis-
terul Finantelor.
Sefii de administratii publice,
ru sau fárá gestiune autonona,
sunt obligati sä, puná la dispo-
itia comisiunii toate datele de
rare va avea nevoie si sä-i inles-
neascA cercetärile pe care le va
gäsi de cuviintä la serviciile lor.
Refuzul sefilor de administra-
tie de a da Comisiunii putinta
ä-si indeplineascA atributiunile,
va fi socotit ca refuz de serviciu,
legalmente datorit.
18. Toate dispozitiunile legii
tie fatA se aplicA si Caselor au-
tonome, Regiilor nublice, Admi-
nistratiilor comerciale si Direc-
tiilor speciale, cu bugete anexe,
cu exceptiunea derogärilor pre-
vAzute in mod expres in corpul
www.digibuc.ro
Prezenta lege va intra in
vigoare cu incepere dela 1 Apri-
lie 1937.
Pe aceeasi data' se abrogä:
a) Legea pentru unele mäsuri
financiare urgente, publicatä in
Monitorul Oficial Nr. 237 din 10
Octomvrie 1932 1);
b) Legea pentru completarea
mäsurilor exceptionale de ordin
financiar si prelungirea aplicä-
rii lor panä la 31 Martie 1934,
publicatä in Monitorul Oficial
Nr. 302 din 24 Decemvrie 1932 2).
c) Legea pentru instituirea
unei Comisiuni permanente pen-
tru realizarea de economii in bu-
getele administratiunilor publi-
ce, publicatA In Monitorul Ofi-
cial Nr. 83 din 8 Aprilie 1933 3).
d) Legea pentru prelungirea
efectului unora dintre dispozi-
tiunile legii pentru unele másuri
financiare urgente, precum si a
legii pentru completarea másu-
rilor exceptionale de ordin fi-
nanciar, publicatA in Monitorul
Oficial Nr. 153 din 6 Julie 1934 4);
e) Legea pentru prelungirea,
modificarea si completarea u-
nora din dispozitiunile legii pen-
tru unele mäsuri financiare ur-
gente si a legii pentru comple-
tarea mäsurilor exceptionale de
ordin financiar, publicatA in
Monitorul Oficial Nr. 77 din 1
Aprilie 1935 5);
f) Legea din 1 Aprilie 1936,
pentru mentinerea, prelungirea
si completarea unora dintre mA-
surile financiare i economice
exceptionale, cuprinse in unele
legiuiri anterioare 6).
1) Pag. 675, vol. XX.
2) Pag. 868, vol. XX.
3) Pag. 165, vol. XXI.
4) Pag. 492, vol. XXII.
5) Pag. 188, vol. XXIII.
6) Pag. 137, vol. XXIV, p. I.
 1 Aprilie 1937 907

De asemenea se abroga toate consUmatie urmatoarele canti-

dispozitiunile cunrinse in orice täti de fire de bumbac, impor-
legi si regulamente care sunt tate de Centrala Cooperativelor
contrarii legii de fata. de Consum, cu destinatia pen-
tru industria casnia:
a) Cantitatea de 3.500.000 kg
LEGE anual fire de bumbac in pachete,
ventru infiintarea taxelor de consumatie cunoscut sub denumirea de bum-
asupra tesiturilor de bumbac mutate, bac târanesc-cret;
bumbacului i firelor de bumbac, cum i b) Cantitatea de 1.500.000 kg
aporirea taxelor existente la cafea anual fire de bumbac in pachete,
mule produse metalurgice impuse grin cunoscut sub denumirea mulle"
Jape promulgate cu Inaltele Decrete albit si nealbit, dublu fir rásu-
Regale Nr. 856/31 Martie 1935 cit albit si nealbit.
si 671/31 Martie 1936 AceastA., scutire se va acorda
DIN 1 APRILIE 1937 1)
numai daca in declaratia va-
maid se va arata cá destinatia
PARTEA 1 este pentru industria casnicâ.
Importul nu se va putea face
Taxele de consumatie la bumbac, färä autorizarea prealabild a Mi-
tesäturile §i firele de bumbac nisterului Finantelor, care va
1. Produsele puse in consu- putea face orice control, spre a
matie cu orice titlu, din tara sau stabili daca firele de bumbac
importate, cuprinse in art. din scutite de taxe au mers la des-
tariful vamal 500-507, cele dela tinatia pentru care s'a acorclat
art. 508-515 si 518-532, im- scutirea.
portate si inscrise in aläturatele 3. Tesäturile de orice fel im-
liste Nr. 1 si 2, care fac parte portate, continând bumbac peste
din legea de WA, sunt impuse 50 la sutá, si care nu ar fi supuse
incepere dela 1 Aprilie 1937 la altä taxä de consumatie, se
la taxele ardtate in dreptul fie- incadreazä tinându-se searnd de
cäruia. greutatea i felul tesäturii, in
2. Sunt scutite de taxele de articolele de mai sus, supuse
fiind acelorasi taxe.
1) Aceastä Lege dimpreuna eu La confectiunile importate, in
anexate 1, 2, si 3 s'a votat care intr.& tesâturi supuse taxes-
de Adunarea Deputatior j Senat in lor de consumatie stabilite prin
sedintele dela 11 si 19 Martie 1937; legea de fata, se va aplica taxa
s'a promulgat prin Decret regal Nr. corespunzátoare tesäturii intre-
1.692 din 1937 si s'a publicat In buintatä in confectionare.
Monitoru2 Of icial, p. I, Nr. 76 din 4. Sunt scutite de aceste taxe
1 Aprilie 1937. A se vedea si Le- cantitâtile de márfuri furnisate
gile infiintare de taxe de Statului pe bazä de contracte in-
consumatie, din 1 Aprilie 1935, la cheiate pânä la 15 Martie 1937,
pag. 190, vol. XXIII si din 1 A- dupd normele legii contabilitätii
prilie 1936, la pag. 441, vol. XXIV, publice, daca cuprind clauza cá
p. I, taxe continuate prin Legea orice taxd noud infiintatä, ca
prezentä, modificate, augmentate sporurile aduse celor existente,
completate. sunt in sarcina Statului.

www.digibuc.ro
 08 1 Apri Ile 1937
PARTEA H
CAPITOLUL I
Sporirea faxelor la unele produse
mefalurgice i impunerea altar
produse de acesf lei
5. Taxele de consumatie la
produsele metalurgice fabricate
in tarä sau importate si cuprin-
se la art. 1.034, In care se Inca-
dreazg i fierul laminat In co-
laci de orice dimensiune, art.
1.035 1.054, 1.077 1.082, 1.089,
1.093, precum si obiectele si lu-
crärile importate, Mg lobate in
art. 1.095 1.183, 1.190 1.191,
1.193 1.221 j 1.230 1.323,
din tariful vamal, se fixeaza, cu
incepere dela 1 Aprilie 1937, la
cele inscrise In lista alitturatä.
Nr. 3, care face parte din lege.
CAPITOLUL II
Taxarea i confrolul
6. Taxarea, controlul, contra-
ventiunile i penalitätile se fac,
se constatä i apnea potrivit dis-
pozitiunilor cuprinse In capito-
lele II si III din legea pentru In-
fiintarea unor taxe de consuma-
tie etc., promulgatä cu Inaltul
decret regal Nr. 856 din 31 Mar-
tie 1935.
Aceleasi dispozitiuni se aplia,
producdtorilor de bumbac, celor
care vor fi trecut atelierelor sau
fabricilor de tesäturi fire de bum-
bac scutite de taxe, cum si pro-
prietarilor sau exploatatorilor a-
celor Intreprinderi.
PARTEA III
CAPITOLUL I
7. Taxa de consumatie la ca-
fea crud& sau pràjitä se fixeaz6,
cu Incepere dela 1 Aprilie 1937,
la 40 lei de kg, iar pentru here
lei 4 de litru.
www.digibuc.ro
CAPITOLUL H
Dispozifiuni fransitorii
8. Toate cantitätile de bum-
bac si fire de bumbac, supuse la
taxele de consumatie, stabilite
prin legea de fata", aflate In orice
fel de depozite, ca si cele exis-
tente in magaziile comercianti-
tor cu ridicata, vor fi declarate
in termen de 10 zile dela publi-
carea legii, la aclministratia fi-
nanciara de constatare respec-
tivä.
Constatarea se va face de c'd-
tre organele Ministerului de Fi-
nante, prin incheierea de proce-
se-verbale, care vor constitui ti-
tlul de Implinire al taxelor ce se
vor achita cu incepere dela 1
Septemvrie 1937, In patru rate-
lunare egale.
Aceste procese-verbale vor pu-
tea fi atacate conform art. 73 si
urmátorii din legea contributiu-
nilor directe.
Asupra taxelor de consumatie
corespunzAtoare cantitätilor con-
statate In depozite se acordä
reducere de 30 la suta.
Cantitatile de fire de bumbac
constatate In depozitele Centra-
lei cooperative de consurn sunt
scutite de taxele de consnmatie;
ele insá vor fi sazute dupg, fe-
lul lor In anul 1937/938 din can-
titätile corespunzátoare acordate
In scutire de taxe prin art. 2.
9. Acei care nu vor face de-
claratia In termenul fixat, vor if
supusi la o amendá dela 1.000
10.000 lei, osebit de taxele euve-:
nite, iar acei care nu vor da de-
claratii, sau vor face arätAri ne-
adevärate, In scopul de a sus-
trage produsele dela taxare, vor-
pläti o amend& egalä cu Incin-
citul taxelor cuvenite produselor
sustrase.
10. Orice dispozitiuni contra-
rii sunt si rilman abrogate.
 1 Apri lie 1937

LISTA Nr. I
Taxa de consamatie pe bumbac §1 fire de bumbac

Art. Taxa
din tariful DENUMIREA MARFURILOR pe kg
- vamal Lei

Bumbac
1 500 Bumbac brut sau desämäntat (égrené) precum. 0 lin-
ters (bumbac provenit din curätirea semintelor) . . 10
2 501-504 De§euri de bumbac, provenite dela toratorii, resturi
de fire neutilizabile la tesätorii, bumbac de §ters,
alb sau colorat, descämäturi din zdrente sau din fire
(bumbac regenerat) 4
3 505-506 Bumbac däräcit (nedegresat), vatä pentru confectiuni,
chiar gumatä sau cusull 12
4 507 Vatä hidrofilä (depresatä), in baloturi qi pachete de
orice greutate, fie sau nu sterilizatä, lenicatä, iodo-
format& etc. 20

Fire de bumbae
5 608 Fire de bumbac simple, dintr'un singur fir, neräsucite,
nealbite, nevopsite 12
6 509 Acelemi, albite 13
7 510 Acelemi, vopsite sau imprimate 17
8 511 Aceleaqi, mercerizate, fie chiar albite, vopsite, im-
primate 28
9 512 Fire de bumbac räsucite simplu, nealbite, nevopsite,
exceptându-se sfoara 15
10 513 Aceleaqi, albite 18
11 514 Ace1ea0, vopsite sau im primate 22
12 615 Acelea§i, mercerizate, fie chiar albite, vopsite sau im-
primate 30
LISTA Nr. 2
Taxa de consumatie pe fesáturi de bumbac

Art. Taxa
din tariful DENUMIREA MARFURILOR pe kg
vamal Lei

1 618 Tesäturi de bumbaz de orice fel, afarä. de cele special

denumite, nealbite, nevopsite, neimprimate, cântä-
rind peste 300 gr pe metrul pätrat 24
2 519 Tesaturi de bumbac de orice fef, Mail de cele special
denumite,.nealbite, nevopsite, neimprimate,
rind dela 300-200 gr. inclusiv pe metrul pätrat . 28
No Id Fire le care ar conOne peete 50' e bumbao, pentru taxele de coneumare ee con
eideri de bumbac.
www.digibuc.ro
910 1 Aprilie 1937

Art. Taxa
din tariful DENUMIREA MÄRFURILOR pe kg
Lei
-4
"mal

3 520 Tesaturi de bumbac de orice fel, afara de cele special

denumite, nealbite, nevopsite, neimprimate, cânta-
rind sub 20ulbu gr inciusiv pe metrul patrat. . 30
4 521 Tesäturi de bumbac de orice fel, afarä de cele special
denumite, nealbite; nevopsite, neimprimate, cântä-
rind sub 150-100 gr inclusiv pe metrul patrat. . . 34
5 522 Tesäturi de bumbac de orice fel, afara de cele special
denumite, nealbite, nevopsite, neimprimate, cânta,-
rind sub 100.-70 gr inclusiv pe metrul patrat . . . 38
6 523 Tesaturi de bumbac de orice fel, afarä de cele special
denumite, nealbite, nevopsite, neimprimate, cânta-
rind sub 70 gr pe metrul patrat 40
Aceleasi ca la art. 1, albite 28
Aceleasi ca la art. 2, albite 32
524
Aceleasi ea la art. 3, albite 36
7 Aeeleasi ca la art. 4, albite ....... . . . 40

Aceleasi ca la art: 6. albite . .....

Aceleasi ca la art. 5, albite . . . . . . .
.
.

Aeelemi ca la art. 1, vopsite in urma tesutului. . .

. .
.

.
45
48
27
Aeeleasi ca la art. 2, vop3ite In urma tesutului. . . . 30
525
Aceleasi ca la art. 3, vopsite in urma tesutului. . . 34
8 Aceleasi ea la art. 4, vopsite In urma tesutului. 38
Aceleasi ea la art. 5, vopsite in urma tesutului. . . . 42
Aceleasi ea la art. 6, vopsite In urma tesutului. . . . 46
Aceleasi ca la art. 1, tesate din fire vopsite. . . . . 32
Aceleasi ca la art. 2, tesute din fire vopsite; 37
526
Aceleasi ca la art. 3, tesute din fire vopsite. 40
9 Aceleasi ca la art. 4, tesute din fire vopsite. . . . . 46
Aeeleasi ca la art. 5, tesute din fire vopsite. . . . . 50
Ace.easi ca la ait. 6, tesute din fire vopsite. 54
Aceleasi ca la art. 1, ini primate in oricâte culori, pre-
eum si cele mercerizate 35
Aceleasi ca la art. 2, imprimate :n oricâte culori, pre-
cum §i cele mercerizate 40
Acelea§i ca la art. 3, imprimate in oricâte culori, pre-
527
cam si cele mercerizate 44
10 Aceleasi ca la art. 4, imprimate in oricâte culori, pre-
cum si cele mercerizate . . 50
Aceleali ca la art. 5, imprimate In oricâte culori, pre-
cum si cele mercerizate 54
Aceleasi ea la art. 6, im primate in oricâte culori, pre-
cum si cele mercerizate 58'
11 528 Organtin si canava de bumbac apretate 30
12 529 Piton (gaz hidrofil) steri lizat sau nu, impregnat sau nu
cu diferite substante medicamentoase, servind la con-
fectionarea pansamentelor 28

www.digibuc.ro
 1 Aprilie 1937 911

Art. Taxa
4.3
din tarifu,
?...
ce
DENUMIREN MARFURILOR pe kg
g vamal Lei
4
13 530 Pansamente de tifon impachetate sau in cutii . . . 36
14 531 Plusuri, catifele de bumoac tunsesau netunse, de orice
fel, nealbite, nevopsite 32
15 532 Aceleasi, aluite, vopsite sau imprimate in unasau mai
multe culori . . . 40

LISTA Nr. 3
Taxe de consumatie pe fier I fabricatele metalurgice

Taxa
DENTJMIREA MARFURILOR pe kg
Lei

Fier laminat, sârmä, tabla 1 unele produse

din fontii l fier
1 Fierul laminat lara alta prelucrare, in drugi cu sectiunea ro-
tunda sau patrata, in colaci pentru fabricile de cuie, de ori
ee dimensiune; sarml, fierul comercial, fierul beton, fier
balot, fier profilat, I. a., adieä toate produsele cuprinse in

2
1.035 1.043 din tariful vamal . .....
art. 1.034, in care se incadreaza si fierul laminat sub 5 mm.,
sine de drum de fier, sine de tramvae, avand orice forma fie
0,75
gaurite ; traverse de &um de fier, fie chiar gaurite, eclise
si placi de suport pentru sine; fier laminat taiat ia anu-
mite dimensiuni si gaurit, insa nenituit si fara alta prelu-
crare, adica produsele cuplinse in art. 1.044 1.048 din
tariful vamal 0,8
3 Tabra de fier laminate', neteda sau striata, taiata in unghiuri
drepte, far& alta prelucrare, udica produsele cuprinse in
art.1.049 din tariful vamal, avand o grosime:
a) dela 2-5 mm. sau mai mult 1,15,
b) sub 2-0,7 mm 1,15
c) sub 0,7 mm 1,15

Notä. a) Aoei oari produo fohricatele =prime in art. 1-4 pi le-ar preluora ei MOO
pentru obtinerea mud alt produs neimpus prin loges. de 141, vor plitti taxa de oonsumatie la
eantitatea de material preluerat, ou exceptia materialului intrebuintat in fabricarea produse-
lor ouprinso in art. 1.184-1.189 inelusiv pi 1.222-1.229.
CAnd produsul obtinut este s pus la o taxfi de consumatie mai mare, taxa se va aplioa.
acestui din urmA produs ; dad Ind aseste produse ar fi preluerate de o altI fabrid din ma,
terial taxat, se va pii.ti diferenta de taxil.

www.digibuc.ro
'912 1 Apri lie 1937

Taxa
DENUMIREA MARFURILOR pe kg
Lei

4 Tab 11 de fier laminatìl, neteda sau striatit, tkiata in unghinri

drepte, fár. altä prelucrare, vopsitk, galvanizata (zincuit5),
plumbuitk, aramuita, alkmuita sau aluminatk cositoritk
vernisatk sau nu, nichelatk argintata, de orice grosime
in orice fel croitä, cum si tabla de fier ondulati, Mrk alta
prelucrare, &Ha produsele cuprinse in art. 1.050 1.054 din
tariful vamal ..... . . . . 1,15
6 Tuburi de font/ de orice diametru, brute, chiar smolite sau
caränite, gkurite, slefuite, date la strung, lacuite, cosito-
rite, zincuite, plumbuite, colorate, bronzate, smilituite, or-
namentate, aMmuite, nichelate, alämuite, argintate, fain-
precum i bucltile de impreunarea tuburilor, adick
toate produsele cuprinse in art. 1.077-1.079 din tariful
vamal :
a) Peretii avird o grosime de 12 mm sau mai mult pe
toat'l intinderea 0,70
b) Pererii având o grosime mai mica de 12 mm 0,80
6 Tuburi de fier laminat, trase sau sudate, bucatile lor de im-
preunare, flanse i mule cu sau Mr& Miere de surub, chiar
smolite sau cdtranite, asemenea i eel e slefuite, zincuite,
aramuite, nichelate, argintate, de orice diametru, tuburi
pentru acid carbonic, oxigen, amoniac sau alte gaze com-
primate, adica produsele cuprinse in art. 1.080 --1.082 din
tariful vamal 1,90
7 Articole de fonta pentru instalatiuni igienice, fie chiar smäl-
tuite ; bli, closete, chiuvete, rezervoare pentru closete, cu-
prinse in art. 1.089 din tariful vamal . , . . . . . . 1,90
8 Caldäri i sobe de fonta pentru calorifere i piesele lor ac-
cesorii, montate sau demontate, insa toate organele Wind
parte dintr'o singura bucatk cuprinse in art. 1.093 din ta-
riful vamal 1,50
9 Radiatorii de orice fel, cu sau fära aripi, cuprinse i in art.
1.094 din tariful vamal :
a) de fontiti 1,50
10
b) de fier forjat
Obiectele i lucrarile importate cuprinse In art. 1.095-1.183,
3,
1.190-1.221 si 1.230 1.323 din tariful vamal, dack in com-
pune -ea lor inträ fierul, fonta sau otelul, sub orice formk
in orice proportie, vor fi impuse la o taxa de consumatie de 0,90

Nola Nr. 1. In aplicarea taxelor de eonsumatie se vor respeeta notele dela articolele din
Tariful Vamal, and ele ineadreaa produsul la un artiool ee ar ayec aft& taxl.
Mk Nr. 2. Peatru produselo dela art. 1, 2, 3, 4 to 6, ca taxare, otelul se asimileaza
fierul.

www.digibuc.ro
 1 Aprille 1937
LEGE
pentru modificarea qi completarea art.
18 din legea pentru Infiintarea unor taxe
(le consumatie, sporireA cifrei de afaceri
taxelor existente la unele articole de
consumatie si produse petrolifere, Infiin-
larea unui impozit exceptional pe ve-
aiturile proprietätilor clädite, In prezent
scutite si modificarea unor articole din
legea monopolului vänzirii spirtului si
biuturilor spirtoase si a taxelor de con-
sumatie, (lege publicatä In Monitorul
Oficial Nr. 77 din 1 Aprilie 1935)
DIN 1 APRILIE 19371)
Art. 4 8. Veniturile nete ale
proprietätilor cládite, inchiriate
eau locuite de proprietari, scu-
tite integral sau partial de im-
pozitul prevdzut de art. 13 din
legea contributiunilor directe, in
virtutea art. 17, pct. 2, lit, a, b,
e, f i h, ultimul alineat din
legea promulgatd cu I. D. R. Nr.
1.277 din 1934 si publicatá in Mo-
nitorul Oficial Nr. 103 din 5 Mai
1934, sunt supuse, cu incepere
dela 1 Aprilie 1937, in afard de
taxa statisticd de 1 la sutd, cu
un impozit in folosul Statului,
pe numele proprietarilor, uzu-
iructuarilor sau titularilor ori-
cdrui alt drept real de folosintd
1) Aeeasta Lege s'a votat de Adu-
marea Deputatilor i Senat in sedin-
lele dela, 9 j 11 Martie 1937; s'a
promulgat prin deeretul regal Nr.
1.694 din 1937 i s'a publieat In
iffanitona p. I, Nr. 76 din
1 Apiilie 1937. A se vedea Legea
pentru infiintarea unui impozit ex-
,eeptional pe veniturile proprietätilor
,elädite, in prezent seutite din 1 A-
prilie 1935, la pag. 193, vol. XXIII;
preeum i Lagoa din 5 Mai 1934, la
pag. 230, vol. XXII.
C. Hamangiu, vol. XXV. 58.
www.digibuc.ro
913
pentru partea de venit scutit,
dupd cum urmeazd:
Veniturile sau pdrtile de venit
piing. la 50.000 lei anual, cu o
cotd de 6%.
Veniturile sau pärtile de venit
pang la 75.000 lei anual, cu o
cotd de 8°/o.
Veniturile sau pdrtile de venit
pând la 125.000 lei anual, cu o
cotd, de 10% si cu 12°/o veniturile
sau pärtile de venit mai mari
de 125.000 lei anual.
La pärtile de venituri supuse
acestui impozit, nu se percep a-
ditionale si impozitul supracotd.
LEGE
pentru interpretarea art. 10 din legea
impozitului pe lux si cifra de afaceri
DIN 1 APRILIE 1937 1)
Art. unic. In caz când Co-
misiunea constatd o majorare a
preturilor produselor fabricate,
in asa fel cá taxa fixd stabilitá
la materia primg, nu mai repre-
zintd echivalentul impozitului
cuvenit la produsele fabricate, a-
ceastä taxd va putea fi majoi atd
printr'un jurnal al Consiliului
de Ministri, iar diferenta de ta-
xe se va percepe i asupra sto-
curilor de miirfuri si materii
prime aflate in depozite la data
noului jurnal.
1) Aceastä Lege s'a votat de Adu-
narea Deputatior j Senat in sedin-
tele dela 16 si 19 Martie 1937; s'a
promulgat prin dem otul regal Nr.
1.691 din 1937 si s'a publieat in
Monitorta Oficia2, p. I, Nr. 76 din
1 Aprilie 1937. A se vedea Legea
impozitului pe lux si eifra de afa-
eeri din 1 Aprilie 1934, la pag. 89,
vol. XXII, en mod. 1 Aprilie 1935,
pag. 195, vol. XXIII.
914
LEG E
pentru neurmärirea despigubirilor de
moarte sau invaliditate
DIN 1 APRILIE 1937 1)
1. Prin derogare dela legile
de executare azi in vigoare, nu
vor putea fi urmarite sumele
de bani acordate drept despagu-
bire pentru moarte sau invalidi-
tate temporara sau permanenta,
cauzate de o agresiune sau ac-
cident.
Caracterul de despagubire, in
cuprinsul legii de fata, va trebui
rezulte din insasi hotarirea
care a acordat daunele, sau din
orice ititlu care recunoaste drep-
tul de despägul3iri, constituit
Insa sub forma autentica si cu
data anterioarg, cererii de ur-
mar-ire.
Sunt exceptate si vin in con-
curentg, : onorariul medicului,
care a ingrijit pe victimä in
boalei provenite din agre-
siune sau accident, creanta far-
macistului pentru plata medica
mentelor date cu aceeasi ocaziu-
ne si onorariul avocatului pen-
tru serviciile prestate in oMine-
rea despagubirilor.
2. Toate executarile, precum
si mäsurile de asigurare, aflate
in curs asupra acestor sume, se
desfiinteaza.
Desfiintarea legalä va putea
fi invocata pe orice cale in fata
tuturor instantelor, atat timp cat
nu a intervenit o hotärire, care
sä incheie definitiv executarea.
1) Aceastä Lege s'a votat de Se-
nat si de Adunarea Deputatilor in
sedintele dela 16 si 19 Martie 1937;
s 'a promulgat prin decretul regal
Nr. 1.609 din 1937 si s'a publicat
in Monitoral Oficial, p. I, Nr. 76
din 1 Aprilie 1937.
www.digibuc.ro
1 Apri lie 1937
LEGE
de exploatare si de politie a cillor
ferate romine
DIN 1 APRILIE 1937 1)
CAPITOLUL I
Dispozifiuni generale
1. Statul exploateaza liniile
sale ferate si conductele sale in
interesul public, prin efectuarea
transporturilor de calätori, ba-
gaje i märfuri.
2. Orice linie de cale ferata.
a Statului sau conductä, cix
toate accesoriile de orice natu-
rä, toate terenurlie expropriate
sau cumpdrate in interesul cad
ferate, precum i imobilele desti-
nate sau servind sub mice for-
ma, la exploatare, fac parte din
domeniul public al Statului si
se administreaza de Stat prin
Administratia C. F. R.
3. Toate liniile ferate particu-
lare de orice natura, care sunt
nurnai administrate de Stat, fie.
pe baza unei conventiuni, fie pe
baza unei legi sau pe orice alth
cale, sunt supuse dispozitiunilor-
din prezenta lege.
4. Infiintarea unei noi uniI
ferate de Stat, sau unei conducte,,
cum si exproprierile si construi-
rea ei, nu se pot face decat pe-
baza unui jurnal al Consiliuluf
de Ministri, prin care linia sau-
conducta se declarg, de utilitate
publicä. De asemeni, luarea pe
seama sa de catre Stat a admi-
nisträrii unei noi linii sau con-
ducte particulare nu se poate
Aceastk Lege s 'a votat de Se-
nat si de Adunarea Deputatilor In
sedintele dela 10 si 19 Martie 1937;
s 'a promulgat prin decretul regal
Nr. 1.606 din 1937 si s'a publicat-
in Monitorul Oficial, p. I, Nr. 76
din 1 Aprilie 1937. Ea abrogii ve-
chea Lege &supra politiei i exploati-
rii dilor ferate, din 31 Martie 1870,,
vol. V nou.
 1 Aprilie 1937 915

face decat pe baza unui jurnal. giunii expropriate, socotit cu de

al Consiliului de Ministri. 10 ori venitul inscris in rolurile
Declaratia de utilitate publicà fiscale, sau In registrele cedes-
a lucrárilor feroviare va fi in trale si In lipsa lor cel similar
conformitate cu legea de expro- obisnuit in localitate, se vor Ina-
prieri actualmente in vigoare. inta de cdtre Administratia ex-
Intreaga procedurd de expro- propriantä Curtii de Apel res-
prieri se va Incleplini prin por- pective, cu cerere pentru incu-
tárei, politie, jandarmerie sau viintarea punerii in stdpânire
notari comunali. imediatá.
Hotärlrile i orice publicatii, Curtea va rezolva aceasth' ce-
prin Monitorul Oficial si jur- rere Icc camera de consiliu, in
nale, se vor face In extras. complet de trei, cu majoritate de
Când insá executarea acestor dou'a. glasuri, Mr% citarea
lucrari va necesita urgentä, pen- tilor, cu precklere, in termen de
tru luarea in stApânire a tere- cel mult cinci zile dela Inregis-
nurilor, cu sau f Ara cládiri, su- trarea cererii.
puse exproprierii, aceasta se Pärtile interesate pot interveni
poate obtine prin Inaltul Decret cu simplá legitimare, numai pen-
Regal. tru lámuriri i frod a provoca
Sunt urgenfe lucránile pentru vreo amânare, Curtea va cons-
apararea tárii, fie de interes di tata numai indeplinirea forma-
rect strategic, fie In vederea de- litätilor din prezentul articol,
servirii industriilor, fabricilor si dând incheiere pentru ordona-
depozitelor militare, militarizate rea de trimetere In stapânire
sau chiar private infiintate sau imediata.
transformate In vederea Mar- Incheierea este opozabila ori-
marii tárii de asemenea lu- cdror detinátori de drepturi si
crárile de interes general econo- nu
alta
va putea fi atacatá pe nicio
cale legald decât recursul
mic; pentru restabilirea circula- in Casatie,
tiei intreruptd din cauza de art. 27-32 al in conformitate cu
legii de expropriero
inundatii, surptiri de terenuri pentru utilitate in vi-
sau alte cauze neprevázute. goare. Hotärirea Curtii de Apel
Constatarea caracterului de nu va nutea fi suspen latá pe
urgent& al lucrárii se va face nicio cale 1).
prin avizul organului tehnic su- In termen de cel mult un an
perior al autoritätii expropriate, dela data incheierii Curtii, au-
iar pentru cazurile in legáturá toritatea expropriantä este da-
cu apararea árii, cu avizul Ma- toare sá intocmeascd planurile
relui Stat-Major al Armatei. tabelele parcelare definitive si
Procedura in cazurile de ur- sá procedeze la desàvâxsirea for-
gent'ä va fi urmMoarea: malitätilor de expropriere si pla-
Inaltul Decret Regal, lnsotit ta efectivd a pretului, In confor-
de avizul susmentionat, de un
plan provizor si sumar al tra- 1) A se vedea Legea general& de
seului exproprierilor, de un ta- expropriere pentru cauz& de utilitate
blou al proprietarilor aparenti, publieä, din 20 Oetomvrie 1864, en
luati dupd cártile funduare, ro- mod., la pag. 589, vol. XIIIXIV,
lurile fiscale sau oricare alte in- apoi interpretarea din 6 Martie 1927
formatii dela primariile respec- interpretarea art. 67 din 14 Apriie
tive si de recipisa Cassei de De- 1933, ambele la pag. 285, vol. XXI,
puneri j Consemnatiuni, pentru si in fine mod, din 5 Februarie 1937,
depunerea pretului global al re- la pag. 43, in acest vol.
www.digibuc.ro
916 1 Aprilie 1937
imitate cu legile In vigoare, pen-
tru exproprierile de utilitate pu-
blica, sub sanctiunile prevazute
in acele legi.
Terenurile prevazute In planu-
rile si tabIourile provizorii sunt
isbite de indisponibilitate abso-
luta dela data publicarii In ex-
tras a incheierii Curtli, In Moni-
torul Oficial, insä, transmiterea
proprietatii si operarea trans-
ferului In registrele respective
nu se va putea face decât pe ba-
za hotaririi definitive de expro-
priere.
Desfiintarea unei linii exis-
tente se poate face numai pe ba-
za unei legi.
5. Rectificarea traseului, schim-
barea ecartamentului, clublarea
sau electrificarea unei linii fe-
rate se poate face numai cu au-
torizatia Ministerului Lucrarilor
Pub lice si al Comunicatiilor.
Orice alte lucrari de linii cu-
rente sau de garaj, constructii,
instalatii, precum si rectificarile
de portiuni de linii servind la
imbunatatirea sau intensificarea
exploatarii liniilor existente, ra-
man In competinta exclusiva a
Administratiei C. F. R.
Aceleasi prescriptiuni se apli-
intocmai si pentru instala-
tiuni de conducte.
6. Administratia C. F. R. se
poate folosi de toate dispozitiu-
nile cuprinse In legile si regula-
mentele urivitoare la extragerea
materialelor necesare pentru lu-
cräri publice, Third a plati taxe
pentru exploatarea subsolului
din zona C. F. R.. atunci cand
se extrag materiale pentru ne-
voile proprii ale Administratiei
C. F. R.
7. Prin zona C. F. R. se inteleg
-suprafetele de teren, proprieta-
tea cailor ferate române, situata
pe ambele latini ale axei unei
Terenurile declarate expro-
priabile Drin actul declarativ de
utilitate publica se considera de
www.digibuc.ro
asemenea ca fiind zona C. F. R.
8. Orice teren sau imobil pro-
prietatea Administratiei C. F.
R. nu poate fi schimbat, cedat
sau vândut, sub nicio forma,
cleat In puterea unei legi.
De asemenea nu poale fi ce-
data exploatarea vreunei linii fe-
rate a Statului, decal tot in pu-
terea unei legi.
9. Administratia C. F. R., in
interesul exploatarii si in baza
concesiunii acordate de Ministe-
rul Lucrarilor Publice si al Co-
municatiilor, va putea incheia
conventiuni referitoare la cons-
truirea si folosirea de linii de
jonctiune (garai) particulare sau
pentru autoritäti.
Dreptul reg.alian al Statului
de a face traiisporturi publice
de produse petrolifere prin con-
ducte, asa cum este specificat In
legea minelor din 4 Iulie 1924,
art. 195, modificata prin legea
din 28 Martie 1929, art. 197, fiMd
concedat spre exercitarea Regiei
Autonome C. F. R., pentru res-
pectarea acestui dreut orice ce-
rere de autorizatiuni de con-
structiuni de conducte particu-
lare nu va putea fi aprobatil
f Ara ca mai intadu sà fi obtinut
avizul prealabil al Regiei Auto-
nome C. F. R.1).
CAPITOLUL II
Dispozifiuni privifoare la consfruirea
§i la siguranfa exploafärii cäilor
ferafe
Zone de incendiu
10. Terenurile din vecinäta-
tea liniilor C. F. R. sau conclue-
1) A se vedea Legea minelor, din
4 Iulie 1924, la pag. 617, vol. XI
XII, ca mod. 6 Decemvrie 1925, 7
Aprilie 1927, 6 Aprilie 1928 si 1 Ia-
nuarie 1929, apoi Legea minelor, din
28 Martie 1929, la pag. 282, vol.
XVII, eu mod. si in. fine Legea mi-
nelor, din 24 Martie 1937, la pag.
614, acest vol.
 1 Aprl tie 1931
telor de petrol sunt supuse res-
trictiunilor (servitutilor) cuprin-
se In art. 11-16, care stabilesc
anumite zone de incendiu, Ind-
untrul cdrora constructiunile,
instalatiunile, depozitele sau
plantatiunile, de orice fel, nu
pot exista si nu se pot infanta
decât In limitele si in conditiu-
nile ce sunt preväsute la aceste
articole.
Un regulament va stabili si-
tuatia constructiunilor, instala-
tiunilor sau depozitelor existente
la promulgarea legii de fat&
In caz de nerespectare a con-
ditiunilor impuse prin zonele de
incendiu, Administratia C. F. R.
nu räspunde in niciun fel pen-
tru eventualele daune ce s'ar
cause printr'un incendiu, chiar
pe deplin dovedite a fi provenit
dela scânteile locomotivelor.
Nicio autoritate administra-
tivá tehnicd, nu poate auto-
riza executarea de constructiuni,
instalatiuni, depozite sau plan-
tatiuni, care nu respectd intoc-
mai zonele de incendiu prescrise
prin prezenta lege.
Orice autorizatiune de con-
structiune sau instalatiune datä
dupd promulgarea prezentei legi
si in contrazicere cu stipulatiu-
nile si cu nerespectarea limite-
lor sau conditiunilor impuse In
art. 11-16, este nulä de drept
si autoritätile administrative si
tehnice vor fi obligate a retrage
imediat autorizatia data, ori-
când se va cere de Administratia
C. F. R., oprind totodatd si exe-
cutarea lucrdrilor.
Administratia C. F. R. are ori-
cand dreptul, prin autoritdtile
administrative sau pe cale de
ordonanta presedintiald, sà cea-
rä indepärtarea sau modificarea
constructiunilor, instalatiunilor,
depozitelor sau plantatiunilor in-
fiintate färd respectarea limite-
lor i conditiunilor impuse zo-
nelor de incendiu prin articolele
11-16.
www.digibuc.ro
917
Distanta reglementarä a unei
zone de incendiu se considerd
dela punctul cel mai apropiat de
linia feratd a suprafetei efective
ocupatä de o constructiune, in-
stalatiune, de un deposit (rezer-
vor, batal) sau de o plantatiune.
Aceste distante se vor mdsura pe
normalä pang la axa liniei celei
mai apropiate.
Orice reconstituire sau refa-
cere a unei clädiri sau instala-
tiuni se considerd ca o construe-
tiune fäcutä din nou.
11. Distanta reglementard a
zonei de incendiu definitd la art.
precedent este urmátoarea:
a) 12 metri pentru consiruc-
tiuni, instalatiuni sau depozite,
fäcute si acoperite cu materiaP
neincendiabil si la care toate
deschisäturile se inchid complet,
cu usi si ferestre cu geam;
b) 30 metri pentru construe-
tiuni, instalatiuni sau depozite
fäcute din material incendiabil,
dar acoperite cu material nein-
cendiabil si ale cäror deschisd-
turi sunt inchise ca la punctul a;
c) 80 metri pentru construc-
tiuni sau deposite fäcute si aco-
perite cu material incendiabil
(sindrild, stuf, coceni etc.), pre-
cum si pentru acele imobile dela
punctele a si b ale cdror deschi-
zdturi nu se inchid cu usi si fe-
restre;
d) 100 metri pentru construe-
tiunile si instalatiunile de orice
naturd destinate la extragerea,
prelucrarea, rafinarea, manipu-
larea, Inmagazinarea sau depo-
zitarea materialelor inflamabile
sau explosibile.
Zone le de incendiu pentru con-
structiuni sau depozite situate
pe un teren mai jos cu mai mult
de 3 metri decât platforma li-
niei, se sporesc cu diferentd de
inältime fata de distantele pre-
vdzute in alineatele a, b, c i d.
In cazuri speciale aceste dis-
tante pot fi micsorate de dare
C. F. R. numai In urma avizului
'918 1 Apri lie 1937
prealabil al unei comisiuni teh-
nice, conapusd din delegati ai
C. F. R. si ai primdriei locale.
Aceastä comisiune isi va da a-
vizul motivat, indicând even-
tual si conditiunile in care se
pot executa constructiunile.
Pentru industriile de petrol,
precum si pentru depozitele de
produse petrolifere, un regula-
ment va stabili in care anume
cazuri distantele de mai sus vor
putea fi micsorate prin luarea
de mäsuri speciale de siguranth.
12. Cu ocazia executárii ori-
cdrei linii sau conducte, con-
structiunile care cad in zona de
incendiu vor putea fi expro-
priate.
Dacd la aceste constructiuni
se pot face transformdri astfel
Incat constructiunea sä nu mai
cadä in zona de incendiu dupd
distinctiunile din art. 11, Admi-
nistratia C. F. R. are facultatea
de a face aceste transformiiri,
rämânând insd proprietarul o-
bligat pentru intretinerea con-
structiunii in viitor.
Când proprietarul ar refuza
sä primeascd efectuarea acestor
lucrári, Administratia C. F. R.
va consemna la administratia fi-
nanciard respectivd,, la dispozi-
tia proprietarului, suma ce se
va fixa pentru aceste lucrári de
cdtre o comisiune compusd de 2
delegati ai C. F. R. si un delegat
al comunei de care depinde con-
structia.
La descinderea ce se va face
la fata locului pentru fixarea
sumei, primäria va cherna si pe
proprietar spre a-si face obiec-
tiunile lui. Dovada de chemare
a lui se va anexa la dosarul res-
pectiv.
Hotdrirea ce se va lua va fi
consemnatá inteun proces-ver-
bal ce va fi semnat de toti cei
prezenti.
Dacd proprietarul va refuza
semnarea se va trece acest fapt
in pro ces-verbal.
www.digibuc.ro
In cazul când delegatul cornu-
nei va face osebitá párere, Ad-
ministratia C. F. R. va sezisa ju-
decátoria respectivd spre a de-
cide.
Recipisa administratiei finan-
ciare pentru consemnarea su-
mei va fi depusd la judecdtoria
respectivd, la dispozitia proprie-
tarului care va fi instiintat de
indeplinirea acestei formalitáti.
Prin consemnarea surnei si
din momentul depunerii recipi-
sei la judecátorii, Administra-
tia C. F. R. este degajatá de orice
rdspundere, directd sau indirec-
VA de pe urma vreunui incendiu
provenit din exploatarea liniei,
toatä ritspunderea trecând asu-
pra proprietarului.
13. Dupd, declararea de utili-
tate publica a constructiei unei
linii sau conducte si fixarea tra-
seului, nicio constructiune, arie
sau clepozit inflamabil nu se
poate infiinta in zona de incen-
diu definitá la art. 10; iar in caz
de contravenire, Administratia
C. F. R. nu rdspunde pentru e-
ventualele daune ce s'ar cauza
prin incendiul provenit din ex-
ploatarea liniei. Administratia C.
F. R. are dreptul ca in asemenea
cazuri sá ceard prin autoritdtile
administrative competinte sau
pe cale de ordonantä presedin-
Valk indepärtarea acestor con-
structiuni, arii sau depozite, a-
fará din zona de incendiu; iar
contravenientii rdmân räspunzá-
tori pentru orice daune s'ar cau-
za direct sau indirect Ad-
ministratiei C. F. R. sau terti-
bor.
Mdsuri contra incendiilor de re-
colte i pdduri
14. Pentru prevenirea incen-
diilor, recolta seceratä se va de-
pozita la cel putin 100 (una su-
tä) metri dela axa liniei ferate
sau conductei celei mai apro-
piate.
 1 Aprilie 1937
In interiorul acestei zone nici
un clepozit, ca: cläi, stoguri, sire
etc., nu se poate face; iar dacg
Intinderea terenului nu.permite
fixarea unei asemenea zone si
nicio altg posibilitate pentru de-
.pozitarea recoltei in altg parte
_nu ar exista, depozitarea se va
face la limita extremg a terenu-
aui fat& cu calea ferata.
15. Imediat clung secerisul re-
.coltei pe terenurile vecine cu ca-
lea feratg, proprietarul sau po-
sesorul acelei recolte este obli-
_gat a trage brazde de apärare,
in lätime de 2 metri intre depo-
zit si limita de expropriere
-cat mai departe posibil de acea-
sta.
In caz de neexecutare a dispo-
.zitiunilor prevazute la art. 14 si
15, Administratia C. F. R. este
degajatg de orice rdspundere de
pe urma unui eventual incendiu,
jar contravenientii vor rdspunde
latä de Administratia C. F. R.
*au fatä de terti de orice daune
li s'ar cauza direct sau indirect.
16. Pentru prevenirea incen-
diilor de paduri, proprietarii a-
zestora sunt obligati sä respecte
fâsie de teren de 20 metri dea-
lungul si dela axa liniei ferate
sau conductei cele mai apropi-
ate, care nu se va putea planta,
fäsie denumitg zong de protec-
lie; de asemeni sunt obligati a
Intretine in permanentg o braz-
dá de 2 metri, lipsitä de ve-
etatie, dincolo de limita de 20
metri dinspre paclure a acestei
zone de protectie, precum si din
.30 in 30 metri brazde transver-
sale de 2 metri pe toatá lätimea
acestei zone.
Contravenientii vor raspunde
fa% de Administratia C. F. R.
Si de terti de orice pagube den-
vând dintr'un incendiu provocat
de pe urma neindeplinirii aces-
tor obligatiuni.
www.digibuc.ro
919
Restrictinni (servituti) impuse
vecinilor
17. Când linia ferata strabate
regiuni supuse inzgpezirilor, Ad-
ministratia C. F. R. este in drept
a face pe timpul iernii instala-
tiuni de parazdpezi pe proprie-
tatile vecine pentru apgrarea li-
niei, iar proprietarii sunt inda-
torati a Dermite aceste instala-
tiuni Mt% nicio opunere, pri-
mind Insä o despagubire care se
va fixa conform dispozitiunilor
alineatului ultim al art. 22.
Se excepteazg apgraxile fixe
contra inzgpezirilor, precum si
acele fäcute din plantatiunj etc.,
care se vor efectua prin expro-
prierea terenului necesar.
18. Sunt interzise in vecingtg-
tile liniei ferate:
Tdierea copacilor, a tufisurilor,
a tufelor, defrisgrilor, scoaterea
pietrei, a pietrisului, a nisipului
sau a lutului i in general toate
acele lucrgri care ar slabi tera-
samentul liniei sau ar provoca
surnäri de pgmânt sau de pia-
trä, sau ar pune in pericol cir-
culatia trenurilor.
Asemenea lucrgri nu se vor
putea executa decât cu
conditiunilor din legile
speciale, in urma unei cereri cg-
tre Administratia C. F. R., care,
examinând situatia liniei si a
terenului, va permite efectuarea
lucraxii numai daca siguranta
exploataxii liniei n'ar fi pericli-
tatä sau dacd solicitatorul va e-
fectua lucrgrile indicate de Ad-
ministratia C. F. R.
In caz de neintelegere intre
Administratia C. F. R. si solici-
tator, acesta se va putea adresa
instantelor de drept comun.
19. Orice abatere dela dispo-
zitiunile art. 17 si 18 dau drep-
tul Administratiei C. F. R. de a
cere justitiei De calea ordonan-
tei presedintiale, ca contraveni-
entul.sä inläture starea de peri-
col in care este Ding exploatarea
920 1 Apri lie 1937
liniei si sä restabileascä pe con-
tul lui starea anterioarä sau SA
facä lucrarile de apdrare necesi-
tate de imprejuräri, asa fel ca
circulatia SA nu fie intru nimic
periclitatd sau intreruptd.
De asemenea Administratia C.
F. R. este In drept a opri in ori
ce moment cu ajutorul organe-
lor sale si a celor administrative
0 de politie, executarea mai de-
parte a acestor lucrdri. Aceste
organe sunt indatorate sä, dea
concursul cerut de Administra-
tia C. F. R.
In asemenea cazuri de pericol
iminent In circulatia publicd,
Administratia C. F. R. este In-
dreptätità de a restabili imediat
situatia anterioard $i a face ca
lucrärile necesare, in vederea si-
gurantei si a continuärii exploa-
tärii in contul j pe socoteala
contravenientului, fárä vreun a-
viz prealabil.
20. Este interzis proprietari-
lor vecini cu calea feratil, inteo
zonä de 1 km dela axa liniei, a
instala sau a intrebuinta pe pro-
prietätile lor lumini ro$ii, porto-
calii sau verzi, sau mice alt
semn exterior ce ar putea pro-
voca confuziuni in siguranta ex-
ploatdrii.
De asemeni sunt oprite in ve-
cinAtatea zonei C. F. R. orice in-
stalatiuni, depozite de materiale,
plantatii care ar putea impie-
deca buna vizibilitate a semna-
lelor fixe, a trecerilor peste pa-
saje de nivel sau ar stänjeni In
alt mod buna exploatare.
Plantatiile sau depozitele exis-
tente care cad In aceastä cate-
gorie vor putea fi desfiintate
contra unei juste si prealabile
despägubiri.
In toate cazurile arätate In a-
lineatele precedente, Administra-
tia C. F. R. este indreptätitä a
se adresa pe cale de ordonantd
'presedintiald, sore a cere In 15,-
"turarea luminilor, instalatiuni-
lor, depozitelor i plantatiunilor
www.digibuc.ro
care ar stânjeni In vreun mod
exploatarea.
21. Personalul C. F. R., spe-
cial autorizat pentru aceasta,..
are dreptul de acces impreunä,
cu ajutoarele sale la terenuri sf
la imobile, nu insä la clädiri, a-
partinâncl, fie particularilor, fie
autoritätilor pentru orice fel de.
studii, ridicäri de planurj si md-
suratori In legAturd cu necesi-
tätile C. F. R. $i a proceda cu a-
ceastä ocazie la fixarea de tä-
ru0, repere, stâlpi, la facerea
de expertize, sondaje, defrisdri,
precum si alte lueräri cerute de
natura studiilor.
In acest SCOD Administratia C.
F. R. va publica 0 afisa o deci-
ziune la primariile comunelor
respective, cu cal putin 10 zile
inaintea inceperii lucrärilor de
studii.
Personalul C. F. R. $i ajutoa-
rele sale nu au dreptul de a täia
arbori, a distruge culturi, a säpa
gropi sau cauza vreun prejudi-
ciu oare care proprietätilor par-
ticulare, inainte de a se fi fäcut
o constatare contradictorie prin-
tr'un proces-verbal incheiat de
primarul comunei respective, in
care proces-verbal se vor arata
toate elementele necesare pentru
evaluarea stricáciunilor ce s'ar
cauza.
In caz de neintelegere judecä-
toria de ocol respectivá, fiind se-
zisatä de una din párti, va ho-
tail de urgentä si cu precädere.
22. Administratia C. F. R. va..
putea deposita In mod vremel-
nic materiale si pämânt pentru
nevoile exploatarii Intretinerif
sau diverselor constructii afe-
rente unei linii ferate sau con-
ducte, pe terenurile vecine cu
zona C. F. R., afard cle curti, grä-
dini, livezi $i vii. -
In acest scop Administratia va.
publica si afisa deciziunea sa la
primäriile comunelor respective,.
cu cel putin 10 zile libere Ina-
 1 Aprilie 1937
intea ocupgrii. Inguntrul acestui
termen toti acei care vor pretin-
de despdgubirea vor aräta in
scris pretentiunile lor Adminis-
tratiei C. F. R. prin primäria
respectivg. In caz de neintelegere
cuantumul despdgubirilor se va
fixa de judecgtoria de ocol, de
care clepinde comuna respectivd.
Dreptul de ocupare a terenului
nu este legat de plata preala-
bild a eventualelor despägubiri.
Poste termenul de mai sus nu
se va tine in searng nicio recla-
matie.
In cazuri de fortg majord,
proprietarii vecini cu zona C. F.
R. sunt obligati a permite ftted
niciun preaviz atât accesul pe
terenul lor pentru lucrdri nece-
sare restabilirii circulatiei, cât
si ocuparea vremelnicd a unei
portiuni din terenul lor pentru
depozitári de materiale necesi-
tate de acele lucrdri si pentru
transbordarea cdlgtorilor.
Cuantumul despágubirilor e-
ventuale se va stabili ulterior,
pe baza unui proces-verbal de
constatare lncheiat de primarul
comunei respective, fie prin bu-
ng invoialg, fie in caz de nein-
telegefe de cdtre judecgtorul de
ocol.
Dispozitiuni privitoare la s cur-
(Jenne de apd, la prevenirea inun-
dayiilor i la inzdpeziri_
23. Câncl traseul unei cgi fe-
rate sau conclucte ar traversa
regiune inundabilg neindiguitg,
Administratia C. F. R. este in
ept a face orice lucrári de con-
solidare a liniei sau pentru im-
piedecarea inundgrii liniei.
Dacd aceste lucrári ar educe
vreun prejudiciu terenurilor in-
vecinate, Administratia C. F. R.
este tinutd sg despiigubeascd pe
proprietari.
En caz de neintelegere, justit'a
va hotdri.
Proprietarii vecini Cu acest tra-
www.digibuc.ro
92
seu pot cere autoritdtii compe-
tinte sà hotgrascd ca executa-
rea lucrdrilor sä se lard in ast-
fel de conditiuni ca si terenurile
lor inundabile sd fie asanate,
luându-si obligatia de a contri-
bui la cheltuielile de executare
si de intretinere ale acestor lu-
crári in raport cu foloasele ce
vor rezulta pentru fiecare pro-
prietar.
24. Proprietarii riverani sunt
obligati a intretine In bund stare
albia si malurile rgurilor, in
conformitate cu dispozitiunile
t. 7 si 9 din legea regimului
apelor 1). Când aceste lucrdri
de intretinere servesc si intere-
sele C. F. R., autoritátile corn-
petinte vor stabili in ce mdsurd,
va fi obligatg sal contribue
Administratia C. F. R. la chel-
tuielile acestor lucrdri.
In caz de neintelegere, justitia
va hotárl.
cazul câncl un torent sau
un curs de and ar periclita linia
feratd, Administratia C. F. R.
poate cere autorizatia pentru a
face lucrárile necesare in albia
lor si ne maluri, pentru inlátu,
rarea pericolului, fdrá ca pro-
prietarii sd se Doatd opune.
25. Când circulatia pe o linie
feratg, sau transportul prin con-
ductg, sunt in pericol, precum si
in cazuri de inundatii, inzdpe-
ziri, surpári de terenuri, acci-
dente etc., toate autoritgtile ci-
vile si militare vor da Adminis-
tratiei C. F. R. concursul cerut,
impunând locuitoribor din ime-
diata apropiere sg, via, in aju-
tor cu uneltele necesare ce le-ar
avea si a lua mgsurile dictate
de imprejurdri Dentru salvarea
grabnicd a cállitorilor, márfuri-
1) A se vedea Legea regimului
pelor,din 27 Iunie 1924, la pag,
691, vol. XIXII, eu mod. 20 A.
prilie 1926 §i 27 Iulie 1931, la pag..
560, vol. XXII.
922 i Apri lie 1937
1or si a materialului de cale fe-
ratä si pentru restabilirea ime-
diata a circulatiei.
Chemarea se va face prin orice
mijloace posibile.
Zile le de lucru pentru lucrà-
tori si meseriasi, precum si
transporturile efectuate pentru
C. F. R. in asemenea impreju-
räri, se vor plat de Administra-
lia C. F. R. cu pretul curent al
zilei de lucru si al transporturi-
I.or In localitatea respectivd. Pe
langd aceasta, Administratia C.
F. R. este obligata sd procure
brana necesard, In cazul când
,oamenii chemati nu au posibili-
tatea SA, se aprovizioneze.
De asemenea materialele luate
de C. F. R., vor fi plätite cu pre-
4ul din localitate.
Oricine ar refuza, farä vreun
just j Intemeiat motiv de a rils-
nunde la chemarea, fie a oricä-
rei autoritäti, fie a oricärui or-
gan C. F. R. si a da cuvenitele
-ajutoare in asemenea impreju-
rari, va suferi pedeapsa previt-
zuta de art. 595, al. 8 din codul
penal Regele Carol al II-lea".
Drumuri peste ferate
26. osele, sträzi, piete i ori
ce fel de drumuri, precum i li-
-nii de tramvai sau alte linii fe-
rate, nu se pot face peste linia
-sau conductele, sau pe teritoriul
-C. F. R., decât cu conSimtimân-
-tul Administratiei C. F. R. care
va indica conditiunile tehnice de
-constructie sj. intretinere.
Autoritàtile respective, Direc-
ia a drumurilor, pre-
fecturile i primäriile, sunt o-
bligate a instiinta Administratia
-C. F. R. Inainte de depunerea
-unui astfel de proiect.
Aceste treceri nu se vor putea
face In viitor In punctele cu cir-
culatie frecventä ce se vor indica
-de cAtre Administratia C. F. R.,
deal prin crearea de pasaje su-
perioare sau inferioare de Care
www.digibuc.ro
autoritatea care construeste dru-
mul pe cheltuiala sa integrala,
iar intretinerea lor cade exclu-
siv in sarcina autoritätii care
1-a construit.
Mentinerea In bung stare a-
acestor drumuri, la punctul de
trecere de nivel peste liniile fe-
rate. sau peste conducte, pe
toatà lätimea zonei C. F. R. este
In sarcina C. F. R.
In cazul când autoritatea res-
pectivä nu si-ar Indeplini obli-
gatia, Administratia C. F. R. este
in drept a face ea reparatiunile
necesare in socoteala acestei au-
toritäti.
27. La Incruciserile astäzi e-
xistente al liniilor sau conducte-
lor C. F. R., cu o cale de comu-
nicatie publicg, atunci când in-
stalatfunile C. F. R. sau cele ale
cäii de comunicatie sau ale a-
mandorora trebuesc modificate
din cauza sporirii traficului sau
din cauza schimbärii Imprejurd-
rilor, costul lucrárilor ce ar ur-
ma sä fie executate se vor su-
porta: de atre C. F. R. singura,
dad, modificarea este indicata
numai de traficul pe C. F. R.,
iar daca modificarea este indi-
catd numai de frecventa sporità
de pe calea de comunicatie, cos-
tul lucrärii se va suporta de cil-
tre autoritatea respectivä.
Atunci and modificarea este
indicatä, atât de traficul pe C.
F. R., cat si de frecventa circu-
latiei pe calea de comunicatii,
costul lucrärii ce va trebui exe-
cutata se va impärti in mod e-
chitabil intre cei interesati. Liti-
giile privitoare la repartizarea
cheltuielilor se vor transa in
mod definitiv de catre Ministe-
rul Lucrärilor Publice si al Co-
municatiilor, atunci când e vor-
ba de drumurile nationale si In
modul preväzut la art. 40 din le-
gea dela 20 Aprilie 1933, pentru
modificarea legii de organizare a
Comitetului Central si Comitete-
lor locale de revizuire, pentru Ii-
 1 AprIlie 1937
tigiile cu judetele sau cornu-
nele
Circulalia peste liniile ferate
zona C. E. R. Pasaje de
nivel, bariere
28. Este cu desavdrsire oprit
circula pe jos, alare sau cu
cirice fel de vehicul, afarä de
cele puse la dispozitie de insäsi
Administratia C. F. R., pe sau
veste liniile ferate, in zona C. F.
R., pe podurile C. F. R. sau pe
zteritoriul statiunilor.
Este interzis a rise animale
bere pe zona C. F. R. Circulatia
.este permisä numai in timpul si
prin locurile destinate in acest
scop si in conformitate cu dispo-
zitiunile Administratiei C. F. R.,
anume: inträrile si iesirile din
statiuni, la drumurile de acces
la magazii, la pietele clddirilor
de cAldtori, precum si la locurile
de Incärcare si descArcare.
Administratia C. F. R. nu räs-
punde sub nicio forna de orice
accident intâmplat de pe urma
neobservärii acestor dispozitiuni.
29. In punctele unde la con-
struirea unei eta ferate noi h-
nia va traverse un drum sau o
stradä, Administratia C. F. R.
va inflinta pasaje superioare sau
inferioare la punctele cu circu-
latie frecuentä si pasaje de ni-
vel in celelalte locuri.
Trecerea conductelor de petrol
la asernenea puncte se va face
prin tuburi de protectiune, etan-
se sau prin tunel vizitabil, in ca-
zuri exceptionale si bine stabi-
lite.
Obligatia pentru C. F. R. de a
construi asernenea pasaje supe-
rioare sau inferioare se va ho-
1.) A se vedea Legea pentru orga-
nizarea Comitet eential §i Comitet lo-
cal de revizuire (Curtea adminis-
trativä), din 20 Aprilie 1933, la
Tag. 411, vol. XXI, eu mod. 18 Mar-
tie 1931 ci 27 Martie 1936, pag.
342, vol. XXIV, p. I.
www.digibuc.ro
923
Uzi de cdtre o comisiune corn-
pusä din: un delegat al Ministe-
rului Luerdrilor Publice si al
Comunicatiilor, un delegat al Ad-
ministratiei C. F. R. si un dele-
gat al Directiunii generale a
drumurilor.
Comisiunea se va complete cu
un delegat al municipiului, In
cazul când traversarea va avea
loc pe teritoriul unui municipiu.
Hotdrirea comisiunii devine o-
bligatorie pentru C. F. R. numai
dupl aprobarea Ministerului Lu-
crdrilor Publice si al Comunica-
tiilor.
30. Acolo unde astázi exista
pasaje de nivel preväzut ori nu
cu bariere, acestea vor fi inzes-
trate, de o parte si de alta a li-
niei ferate, cu indicatoare fixe
de atentiune pentru public.
Administratia C. F. R. are fa-
cultatea de a desfiinta pasaje
de nivel sau bariere astdzi exis-
tente si poate infiinta bariere la
unele pasaje de nivel, dupá cum
va gdsi necesar In legáturd cu
siguranta circulatiei trenurilor.
Trecerea prin aceste pasaje nu
se va face decât numai in tim-
pul când barierele sunt ridicate.
Oricine voeste a traverse hnia
feratd printr'un pasaj de nivel,
pdzit sau nepäzit, prevazut sau
nu cu barierd, este obligat sa se
opreascd inaintea indicatorului
de atentiune si sá se incredin-
teze de trecerea in acel moment
a vreunei locomotive, automotor,
vagon, drezind etc. si numai in
urnad sá traverseze linia si acea-
sta chiar decä bariera ar fi des-
chisd, i pdzitd.
Administratia C. F. R. nu rds-
punde de niciun accident ce s'ar
intâmpla la pasajele de nivel
din nerespectarea dispozitiunilor
de mai sus.
31. Este cu destivârsire o-
prit atunci când bariera este
inchisd a forta trecerea, fie
ridicând bariera, fie lovind-o cu
vehiculul, in mers, fie a ocoli
924 1 Apri lie 1937
trecerea pe alaturi de bariera
sau in orice alt chip.
Trecdtorii sunt datori sä as-
tepte trecerea trenului, dupd care
numai se va putea proceda la
ridicarea barierei si numai de
catre organele C. F. R.
Ace la care va Incerca traver-
sarea prin pasaj Inainte de tre-
cerea trenului, nu va putea ri-
dica niciun fel de pretentiune
contra Administratiei C. F. R.,
rámânând raspunzator fatd de
aceasta de aunele ce i-ar pro-
voca.
De asemenea, trecdtorij sunt
datori sa dea ascultare semnale-
lor de oprire ce i s'ar face de ca-
tre pazitori si bariere sau de
alte organe ale C. F. R., si a o-
pri imediat, chiar dada bariera
ar fi deschisd.
32. Contravenientii dispozitiu-
nilor de sub art. 28 si 31, vor su-
feri pedeapsa prevazuta de art.
585 c4n codul penal Regele Ca-
rol al II-lea", iar pând pe urma
acestor contraventiuni vor re-
zulta si accidente. contravenien-
tii vor fi pedepsiti cu Inchisoa-
rea corectionala dela o luna la
1 an, fard prejucliciul altor pe-
depse pentru infractiuni mai
grave, fiind räspunzatori si de
daune.
Deteriordri aduse liniei si mate-
rialului de cdi ferate
33. Orice persoara care din
neglijenta sau nebagare de sea-
má strica, schimba sau
ca, sub orice forma: linia ferata,
conductele cu instalatiile af e-
rente, terasamentele, santuri le,
parti de constructie, ingradirile,
tabelele sau indicatoarele de ori
ce fel, instalatiunile de semnal
si telegraf, precum i orice alte
accesorii ale call, se va pedepsi
cu amenda de 5.000 pana la
10.000 lei.
In cazul când, pe urma infrac-
tiunii, un acident de cale ferata
www.digibuc.ro
a avut loc, fard, vatamarea vre-
unei persoane, pedeapsa va
inchisoarea dela 3-5 ani si a-
menda dela 3.000-10.000 lei; In
cazul cand ar rezulta si rdnire
sau moartea vreunei persoane,
pedeapsa va fi inchisoarea dela
5-8 ani si amenda dela 7.000
12.000 lei.
34. Oricinecu bund *Uinta
va strica, schimba, sau misca
sub orice forma, linia feratd,
conductele de petrol, terasamen-
tele, santurile, instalatiunile de
semnalizare i telegraf, sau va
da, fard justificare, semnale de
cale ferata etc., pentru a pune
In pericol circulatia trenurilor,
va suferi pedeapsa prevdzutd, de
art. 359 din codul penal Re-
gele Carol al II-lea".
Când pe urma unui asemenea
fapt s'ar Intâmpla un accident
de Cale ferata, fará ranire de
persoane, pedeapsa va fi aceea.
prevazuta de art. 360 din coduI
penal Regele Carol al II-lea",
iar claca se va Intâmpla si rá-
niH de persoane, pedeapsa va fi
aceea prevdzutä de art. 361, a-
lin. 1 din codul penal Regele
Carol al II-lea".
In cazul cand pe urma acci-
dentului ar rezulta moartea
vreunei persoane, pedeapsa va.
fi aceea prevazuta de art. 361,
alin. 2, din codul penal Regele
Carol al II-lea 1).
35. Orice persoana care s'ar
afla In zona linieL ferate sau a.
conductelor de petrol, este obli-
gata a se supune tuturor regu-
lamentelor, prescriptiunilor, pre-
cum si dispozitiunilor publicate
afisate de Administratia C. F.
R., a da ascultare si a se su-
pune tuturor dispozitiunilor
scrise, date de organele C. F. R.
1) A se vedea Codul penal Re-
gele Carol al II-lea", din 18 Mar-
tie 1936, la pag. 3, vol. XXIV,
p. I.
 1 Aprilie 1937
Contravenientii vor fi pedep-
siti cu amencld politieneascd de
la 100-1.500 lei.
CAPITOLUL III
Transporful cäläforilor, bagajelor,
animalelor i märfurilor
Contractul de transport
36 Contractele de transport
de persoane, bagaje sau mar-
furi, Incheiate de Administratia
C. F. R., pe temeiul regulamen-
tului de transport sunt su-
puse pand la unificarea co-
dului de comert dispozitiuni-
lor din codul de comert din Ve-
chiul Begat, intru cât nu sunt
contrarii dispozitiunilor legii de
fatd.
37 In caz de reparatiuni ge-
nerale, inzdpeziri, inundatiuni,
accidente, Administratia C. F.
R, prin dispozitiuni publicate si
afisate, poate reduce in total
sau in parte, pe anumite
transportul de cdlätori, bagaje
sau märfuri tried nepredate.
38. Actiunile contra Admi-
nistratiei C. F. R., clerivând din
contractele de transport locale
de persoane, de bagaje sau mar-
furi, cum si din orice accident
de cale feratd, se prescriu prin
trecere de un an. Termenul
curge contra tuturor persoane-
lor, chiar si a minorilor si in-
terzisilor.
Termenul curge, in caz de
pierdere totald, din ziva in care
transportul trebuia sd ajungd
la destinatie, conform disp ozi-
tiunilor stabilite prin regula-
mentul de transport C. F. R.;
lar in caz de pierdere partiald,
avarie sau intârziere, din ziva
primirii märfurilor de cdtre des-
tinatar, sau din ziva refuzului
acestuia de a le primi; pentru
ererile de restituire de orice fel
de taxe, din ziva pldtii taxei, a
c heltuielilor accesorii sau a su-
www.digibuc.ro
925
prataxelor. In caz de accident
de persoane din ziva
accidentului 1).
39, Prescriptiunea acestor ac-
tiuni, se intrerupe numai:
a) Printr'o cerere regulat fd-
cutd, in judecatä, fie introduc-
tivá de instantd, sau numai in-
cidentá inteo judecatä deja In-
ceputä;
b) Prin recunoasterea In scris
fäcutd de Care Administratia
C. F. R., printeun organ In
drept a o angaja, a drepturilor
la despagubiri.
40. Cursul prescriptiei se sus-
pencld prin cererea de despätzu-
biri sau restituiri Mcute de cel
in drept, conform dispozitiuni-
lor regulamentului de transport
C.. F. R., pând ce cererea nu a
fost rezolvatd.
Dacd, cererea a fost rezolvatä,
termenul de prescriptie Incepe
sà curgd, din nou din ziva in
care Administratia C. F. R. a
comunicat petitionarului hotd-
rirea ei si i-a înapoiat docu-
mentele care au fost eventual
alaturate cererii.
Cursul prescriptiei nu se mai
suspenclä prin noile cereri ce
s'ar adresa Administratiei C. F.
R., dupä respingerea primei ce-
reri.
41. Toate actiunile Adminis-
tratiei C. F. R., derivând din
contractul de transport local
se prescriu prin trecerea a 5
ani. Termenul curge clela data
când a incheiat contractul la
transport.
Dispozitiuni relative la tran-
sportul cdldtorilor
42. Nimeni nu poate cAldtori
pe calea feratd, decât având o
legitimatie valabilä de cälätorie
1) A se vedea Regulamentul de
transport pe eäile ferate, din 27
August 1929, la pag. 1164, vol.
XVII.
926 1 Aprine 1937
numai in trenul si in clasa
indicat5 In legitimatia eliberat5,
In conformitate cu tarifele
dispozitiunile regulamentare in
vigoare la Administratia C. F.
R.
Legitimatiile de c5,15,torie nu
se pot vinde decât in localurile
C. F. R., de catre personalul a-
nume insärcinat, sau in birou-
rile particulare autorizate de
Administratia C. F. R.
Acei ce se vor ocupa cu vin-
derea de legitimatii de c5,15,to-
rie, fAr5, vreo autorizare din
partea Administratiei C. F. R.,
cum si complicii lor, se vor pe-
depsi cu inchisoarea corectio-
nall dela 2 luni la 1 an, iar in
caz de recidiva, cu inchisoarea
corectionalà dela 1 an la 2 ani,
f rug prejudiciul altor pedepse,
In caz de infractiuni mai grave.
Acei care se vor folosi de le-
gitimatii de cglätorie, procurate
prin fraudä, dela alte persoane,
sau birouri, deck acele prevA-
zute in alineatele pecedente, se
vor pedepsi cu amendl dela
2.000 lei 5.000 lei, iar in caz
de recidivá cu fnchisoare corec-
tionalà dela o lung, la 1 an, fär5
prejudiciul altor pedepse, fn caz
de infractiuni mai grave.
Acei ce vor cálátori fär5, legi-
timatii de dilâtorie se vor pe-
depsi cu amendä dela lei 500
1.500, iar In caz de recidivn cu
inchisoarea corectionalá de 15
zile.
In ambele cazuri, contrave-
nientii vor fi obligati a plAti
sumele cuvenite Administratiu-
nit C. F. R. conform tarifelor si
regulamentuiut de transport.
43,. Agentii cäilor ferate sunt
In drept a opri alátoria In co-
mun cu ceilalti pasageri, per-
soanelor In stare de betie, bol-
nave de bolt molipsitoare sau
demente.
44. Este oprit cu deavarsire
urcarea si cAlAtoria, Mira auto-
www.digibuc.ro
rizarea specialà datá de C. F..
R., prin ordine sau instructiuni,
de serviciu, in trenurile spe-
dale, de marfá, de lucru, In va-
goanele de bagaje, de manipu-
latie, de postd, pe locomotiva,
pe tendere sau In cabinele de
conducere ale automotoarelor,
In drezine sau vagonete.
45, Este interzis a cálátori pe-
scAri, pe tampoane i pe acope-
risurile vagoanelor precum
cabinele de frânä.
Urcarea si coborfrea din tre-
nuri nu se poate face deck irk
timpul stationárii trenului In
statiune i numai pe partea pe-
ronului destinatà In acest scop.
46. Este interzis a cälátorf
In tinutä necuviincioasá si a
juca pe bani jocuri de noroc.
De asemeni este oprit de a face
comert ambulànt In trenurf
fArà autorizarea specialà a Ad-
minisratiei C. F. R. In general-
este interzis oricàrui cAlátor de
a se abate dela mäsurile luate-
de Administratia C. F. R., in in-
teresul comun al cAlátorilor sau-
al igienei, m5suri care vor fi a-
fisate fn vagoane.
47. Este interzis a se arunca
obiecte de orice fel pe ferestrele-
sau usile vagoanelor, care ar
provoca räniri de persoane.
48. Intrebuintarea semnalu-
lui de alarmd sau manipula-
rea frânelor, nu este permia
deck numai fn caz de pericor
iminent.
49. C5,15torul care va distru-
ge sau vAtama la urcare, la co-
borfre, sau in timpul cálátoriei,
vagonul, mobilierul sau instala-
tiunile vagonului, este obligat a
achita imediat costul stricdciu-
nilor sau obiectelor distruse sam
vátámate.
In caz de neplatk dac5, iden-
titatea cälätorului va putea fi-
stabilità, se va incheia un pro-
ces-verbal In tren; in caz con-
trar, cillatorul va fi scoborit la.
 1 Apri lie 1937
prima statiune de oprire, unde
i se va stabili identitatea de a-
gentii politiei judiciare i i se
va dresa un proces-verbal de
constatare.
5Q. Niciun cglgtor nu va pu-
tea transporta cu sine in vagon,
bagaje care incomodeazg pe cei-
lalti cglgtori si care depasese li-
mitele de greutate sau mgrime,
prevgzute in regulamentul de
transport.
Agentii cgilor ferate sunt In
drept a opri cglgtoria celor care
se abat dela aceastä dispozitiu-
ne si care nu voiesc a se supune
mäsurilor luate de agentul res-
pectiv, in conformitate cu in-
structiunile si regulamentele in
vigoare, contravenientii pier-
zând dreptul la restituirea taxe-
lor tarifare plg.tite pentru res-
tul parcursului.
algtorul rgspunde, atât fatg
de Administratia C. F. R., cat Si
fatä de ceilalti cglgtori de orice
daune ce ar came, prin obiec-
tele ce transporth, chiar dacg
ele nu intrg printre acele exclu-
se dela transportul In vagoanele
de cAlgtori.
Supravegherea bagajelor de
mâng luate In vagon cade ex-
clusiv In sarcina cdlgtorilor,
Administratia C. F. R. neavând
nicio räspundere pentru aceste
bagaje, afarg de cazul când dis-
trugerea lor totalg sau partialg
provine din culpa Administra-
tiei C. F. R.
51. Nimeni nu poate lua cu
sine in vagon de cglgtori mate-
rii explosibile, usor inflamabile,
sau orice alte obiecte sau ani-
male interzise de regulamentul
instructiunile cailor ferate.
Personalul cgilor ferate este
In drept a opri calgtoria celor
care se abat dela dispozitiunile
de mai sus si a lua cu privire
la materialele transportate
mgsurile conformitate cu
dispozitiunile i instructiunile
www.digibuc.ro
927'
In vigoare ale Administratiei C.
F. R.
52,. Acei care se vor abate de-
la dispozitiunile articolelor
45, 46, 47, 48, 49 si 51, se vor pe-
depsi cu amendg politieneascg
dela 100-1.500 lei, fdrg prejudi-
ciul altor pedepse in caz de in-
fractiuni mai grave.
53. Persoana care, cu inten-
tie, va provoca stricgciunile a-
rgtate in art. 49, se va pedepst
cu inchisoare corectionalg dela
o lung pang la trei. luni.
54. Administratia C. F. R. nu,
rgspunde pentru accidentele In-
tâmplate persoanelor care calcrt-
dispozitiunile dela art. 44, 45,
si 51.
55,. In infractiunile prevgzute.
In aceastä lege si pedepsite nu-
mai cu amendg, sefii si conduc-
torii de tren, precum i efii de
statu i ajutoarele lor, sunt In-
dreptgtiti a Incase aceste a-
menzi pe loc, eliberând chitante-
dinteun carnet cu suse, dacti,
cel Invinuit oferg sg plgteascg
imediat jumgtate din maximul
amenzii prevgzutg de lege. Des-
pre aceasta se va incheia i un
proces-verbal, iar sumele Inca-
sate vor fi vIrsate Administra-
tiei Financiare respective, a-
farg de amenzile rezultate din,
cglätoria inteo clasg superi-
oarg, sau fgrg legitimatie vela-
bilg, care se vor percepe in fo-
losul administratiei C. F. R.
In caz de refuz sau neputintl
de a plgti, procesul-verbal va fi
inaint at autorit Atli judecgto-
resti competinte.
Dacg Invinuitul nu va poseda-
acte suficiente spre a fi identi-
ficat, el va fi predat sectiunii de-
jandarmi sau autoritgtii poli-
tienesti celei mai apropiate, pen-
tru a i se stabili identitatea si a
se putea complete procesul-ver-
bal de constatarea infractiunii.
56. algtorii In tot timpul
cglgtoriei sunt datori a se su--
'928 1 Apri lie 1937

pune mäsurilor luate de agentii feratä fiind descgrcata de orice

'C. F. R., In conformitate cu le- tel de rgspundere pentru ase-
gea, regulamentele si instruc- menea transporturi.
tiunile C. F. R., neavând drept Contravenientilor li se vor a-
a se opune. plica amenzile prevg.zute In re-
Seful primei statiuni de o- gulamentul de transport si in
prire este in drept a rezolva tarife, acestia rämânând toto-
plângerea cälätorului nemultu- datà räspunzg,tori si de daunele
mit. cauzate sub oHce formä Admi-
nistratiei C. F'. R. si tertilor.
Transportul meirfurilor al 60. Märfurile i bagajele vor
bagajelor fi expediate din statiuni, fn con-
forrnitate cu dispozitiunile In
57. Niciun transport nu se vigoare la C. F. R.
poate efectua pe calea feratg, 61,. Atunci când predätorul
Mr% a fi insotit de documentul sau un prepus al sau va însoti
-constatator al incheierii con- transportul, calea feratá este
tractului de transport, in condi- descärcatà de oHce fel de ras-
tiunile fixate de regulamentul punderi in ceea ce priveste lip-
de transport, dupä felul märfii 1). surile i avariile constatate la
Functionarul care va inlesni ex- eliberarea transportului, afara
pedierea unui transport, färä de lipsurile sau avariile provo-
documentul respectiv sau cu do- cate din culpa organelor C. F.
cumente, insä, cu cálcarea dis- R.
pozitiunilor din regulamentul 62. Predätorul, care prin
de transport, pggubind prin a- mentiune fAcutä si subscrisg, In
ceasta Administratia C. F. R., scrisoarea de träsurà sau prin
de taxele de transport, precum declaratiune scrisg si timbratà
functionarul care va simula legal, cere i incarcg märfurile
luarea in primire, färg luarea sale in vagoane improprii, ia a-
in primire efectivä a tansportu- supra sa riscul lipsurilor sau al
lui, se va pedepsi cu amendà co- avariei märfii provenite din a-
rectionalä dela 2.000-5.000 lei ceastä cauzä. Administratia C.
cu inchisoare e,orectionalg F. R., nu räspunde in acest caz
tlela una la trei luni. nici de lipsurile ce ar rezulta,
58. Primirea mgrfurilor si a nici de avariile ce ar suferi
bagajelor In statiuni se va face marfa.
in conformitate cu regulamen- 63. Cei care vor face declara-
tul de transport si cu instruc- tiuni neexacte In ce priveste
liunile in vigoare. continutul coletelor sau märfu-
59. Märfurile predate, cu chi.- rilor predate C. F. R., in scopul
carea dispozitiunilor regula- obtinerii unor despägubiri ne-
Mentului de transport, se consi- reale, se vor pedepsi cu amendà
der% predate pe rgspunderea corectionalä dela 10.000-50.000
personalä a preclgtorului, calea lei, iar In caz de recidivg se vor
pedepsi pe lângg arnendä, si cu
1) A se vedea Regulamentul de inchisoare corectionalä dela
transport pe C. F. R., din 27 Au- una lung, la 6 luni.
gust 1929, la pag. 1164, vol. XVII, 64. Produsele petrolifere des-
precum i Conventia international& tinate a fi expediate prin con-
pentru transport pe c.ile ferate, ra- ducte vor fi primite In rezervoa-
tificatä prin Legea din 12 Martie rele din statiile de primire
1937, la pag. 271, acest vol, pompare ale Regiei Autonome
www.digibuc.ro
 1 Apri lie 1937
C. F. R., unde se vor face iden-
tif icarea cantittitilor si calitáti-
lor produselor predate spre
pompare.
Primirea i pomparea produ-
selor se va face in ordinea ce-
rerilor de transport prezentate
si a preddrilor in rezervoare.
Iclentificarea produselor se
face de catre chimistii Regiei
Autonome C. F. R., de fatä cu
reprezentantul Societätii predä-
toare si agentul de control al
Ministerului de Finante.
65. Regia Autonorna C. F. R.,
garanteazä de transportul mär-
fii predate spre transportare
pin conducte, pând la punctul
de destinatie:
a) Cantitativ, atât cât s'a pre-
dat, mai putin procentul de
pierdere prin conducte stabilit
oficial;
b) Calitativ, aceeasi calitate
ca aceea doveditä la primirea
märfii si cu eventualele tole-
rante de alterare In limita celor
stabilite of iCial.
66. Cazurile de alterare de
produse petrolifere se vor an-
theta de cd.tre organele Regiei
Autonome C. F. R., pentru sta-
bilirea responsabilitätii i solu-
tionarea dela caz la caz.
CAPITOLUL IV
Consfotarea infractiunilor
67. Infractiunile la prezenta
lege se vor constata de cdtre of i-
terii de politic judiciard si ad-
ministrativa.
De asemeena, sunt competinti
a constata aceste infractiuni:
directorii si subdirectorii, in-
spectorii de control, sefii si sub-
sefii de serviciu, inspectorii
subinspectorii de intretinere,
miscare si tractiune, sefii si
subsefii de sectie, controlorii,
sefii si subsefii de garb.", de de-
pou si de magazie cu ajutoarele
lor, picherii, revizorii de tren,
C. Hamangiu, vol. XXV. 59.
www.digibuc.ro
929
de aparate centrale, de vagoane
de telegraf si de locomotive, se-
fii si conducdtorii de tren si se-
fii de echipá de intretinere.
Competinta organelor de mai
sus pentru constatarea infrac-
tiunilor se va stabili printr'un
regulament special.
In aceastd privintá toti acesti
functionari stmt de plin drept
ofiteri ai pitiei judiciare.
Ei sunt investiti cu toate pu-
terile legale, pentru constatarea
infractiunilor care s'ar comite
ìn trenuri, in statiuni, in linie
curentd, ateliere, santiere, de-
pouri si in general pe teritoriul
C. F. R.
Toti cei denumiti mai sus ca
ofiteri de politie judiciarä, pre-
cum si casierii, personalul in-
sotitor al trenurilor, cantonierii
si personalul de pazd. C. F. R.,
vor putea sá poarte armele in
exercitiul functiunii lor cu au-
torizatiunea legald a autoritd-
tilor in drept si in urma avizu-
lui organelor C. F. R.
De asemenea personalul mai
sus denumit este scutit de a in-
deplini functiunea de jurat pe
tot timpul cât va fi ofiter de
politie judiciard.
68. Orice abatere dela pre-
scriptiunile prezentei legi sau a
regulamentelor ce se vor alcätui
pe baza ei, se va constata prim-
tr'un proces-verbal, dresat de
vreunul din organele ardtate in
art. 63, proces-verbal care face
dovada pänd la proba contrarie.
69,. In cazuri de crimd, pre-
cum si in cazuri de delicte pe-
depsite cu închisoare corectio-
nald, delicventii vor fi retinuti
si predati de indatä autoritäti-
lor in drept.
70. Directorii, subdirectorii,
inspectorii de control, sefii
subsefii serviciilor medicale C.
F. R., inspectorii sanitari cum
si medicii de circumscriptie,
930 1 Apri lie 1937
sunt investiti cu toate dreptu-
rile conferite de legea sanitard
si de regulamentul ei, pentru
tot ce priveste constatarea in-
fractiunilor in materie sani-
tara, pe teritoriul càilor ferate,
sau asupra concesiunilor acor-
date particularilor de catre C.
F. R. 9.
Procesele-verbale de consta-
tare, dresate de acote organe,
In conformitate cu dispozitiu-
nile legii sau regulamentelor
sanitare, se vor inainta organe-
lor in drept pentru a aplica si
indeplini formele legale.
CAPITOLUL V
Responsabilifatea personalului
C. F. R.
71. Orice functionar sau a-
gent al C. F. R. este raspunza-
tor personal si cu averea sa
pentru indeplinirea serviciului
Incredintat si in special pentru
stricta respectare a regulelor
pentru asigurarea circulatiei,
pentru manipularea corecta a
mdrfurilor, a caselor de mír-
fun i bilete, pentru stabilirea
exacta a sumelor de perceput
pentru transporturi, pentru bu -
na intretinere a obiectelor din
inventar date spre pastrare
pentru regulata manipulatie a
materialelor administratiunii.
72. Personalul este rdspun-
zator cu averea sa pentru bu-
nurile date lui spre adminis-
trare sau pästrare, in serviciul
ce-1 indeplineste, precum si pen-
tru bunurile primite pentru
transport de Care cdile ferate si
e dator sh acopere daunele si
lipsurile ce ele ar suferi din
faptul sau neglijenta sa.
Daca paguba sau lipsa a pro-
venit din culpa mai multora,
i) A se vedea Legea sanitarä
de ocrotire, din 22 Iunie 1935, la
pag. 549, vol. XXIII.
www.digibuc.ro
toti sunt solidar raspunzatorf
pentru despdgubire.
73. Valoarea daunelor si a.
lipsurilor constatate, precum
a sumelor neincasate dela parti
din vina organelor care au a-
plicat gresit tariful, se va putea
retine din salariul functionaru-
lui culpabil numai pe baza con-
statärilor facute de Administra-
tia C. F. R., intru cat aceste pa-
gube sau lipsuri nu se vor res-
titui de culpabili In numerar.
In caz de nemultumire, func-
tionarul se va putea adresa jus-
titiei.
Daca Administratia C. F. R.,
voieste sa se despagubeascd. si
clinteo alta avere a functiona-
rului vinovat, atunci pretentiu-
nea de despagubire se va valori-
fica pe cale judecatoreasca
Administratia C. F. R. are
dreptul de privilegiu asupra a
1/3 din salariul cu toate acce-
soriile cuvenit e fun cti on ari' or.
In vederea clespagubirii sale,
Administratia C. F. B., va avea
asupra intregului avut a celui
vinovat un privilegiu, pentru a.
carui asigurare va putea cere
indata dupa. producerea daunei
si numai pe baza constatärilor
oficiale ale administratiei in-
scriptiune ipotecard, asigurd-
toare asupra averii imobiliare
si mice masuri asiguratoare a-
supra acelei mobiliare.
74. In cazuri de accidente de
mice natura ce s'ar intampla
pe linia feratd sau la conducte,
organele locale sunt indatorate
a aduce urgent cazul la cunos-
tinta organelor superioare, avi-
zând dupil caz i autoritatile in
drept si luând grabnice masuri
pentru salvarea crdatorilor, a
marfurilor si a materialului de
cal e ferata.
Orice organ este obligat a a-
du ce la cunostinta organelor
superioare si in special a servi-
ciilor medicale respective, acci-
 1 Aprilie 1937 931

dentele suferite de persoane, Administratia C. F. R., poate

pentru ca Administratia C. F. reduce In parte sau in total
R. sä aibä posibilitatea cerce- transporturile de cáldtori, ba-
tdrilor i ludrii de milsuri grab- gaje sau márfuri, In care ca-
nice pentru ingrijirea acestora zuri poate limita rdspunderea
dresarea formelor cuvenite. cu privire la transportul card-
Personalul care va contraveni torilor, al mdrfurilor Incá ne-
acestei dispozitiuni se va pe- predate, in másura ce va crede
depsi cu amendd dela 100-1.000 necesard.
lei, pe Iângd pedepsele discipli-
nare prevdzute in legea pentru CAPITOLUL VII
statutul personalului C. F. R. Dispozifiuni diverse
75, Functionarul care Ord-
seste fitrd învoire si pentru cri- 78. Mee creantä a Adminis-
ck timp un serviciu in legdturd tratiei C. F. R., derivând din
cu siguranta circUlatiei, se va titluri definitive si executorii,
pedepsi cu inchisoare corectio- din conventii, din sentinte jude-
nald clela una la 3 luni. cátoresti, din tarife sau din pro-
Functionarul prepus la sigu- cese-verbale dresate de organele
ranta circulatiei, care va fi in C. F. R., in conformitate cu dis-
stare de betie in timpul servi- pozitiunile din legea de fatä, se
ciului, se va pedepsi cu inchi- va urmilri conform legii de ur-
scare politieneascd, dela 10-30 milrire a veniturilor cuvenite
zile, când nu a dat loc la vreun Statului, cu procedurd i prin
accident, jar In cazul cá un ac- organele acolo ardtate2).
cident a avut loc, se va pedepsi 79. In actiunile penale, in-
cu inchisoare corectionalä del a stantele judecátoresti vor exa-
una la 6 luni, fiird prejudiciul mina din oficiu i chiar in lipsa
pedepselor prevazute de codul Administratiei C. F. R., pagu-
penal Regele Carol al II-lea". bele suferite de aceasta si se vor
CAPITOLUL VI pronunta atât asupra infrac-
tiunilor, cat si asupra despilgu-
Dispozitiuni privifoare la mobilizarea, birilor civile ce urmeazd a se
concenfrarea i milifarizarea acorda Administratiei C. F. R.
personalului 80. Dispozitiunile codului pe-
76. Intreg personalul C. F. R. nal unificat sunt intru totul a-
poate fi mobilizat, concentrat plicabile la cazurile care nu
sau rechizitionat in conditiunile sunt anume prevdzute In legea
cazurile prevdzute de legea de fatd.
pentru statutul personalului C. 81. Administratia C. F. R.
F. R. din 28 Aprilie 1933, cu mo- este In drept a elabora, pe baza
dificárile ulterioare 1). prezentei legi, regulamentele si
77. In caz de mobilizare sau instructiunile speciale pentru
alte cazuri hotárîte de guvern, tot ce priveste exploatarea pro-
1) A se vedea Legea pentru Sta-
priu zisd si circulatia pe cdile
ferate, mäsurile necesare de po-
tutul personalului C. F. R., din 28 litic si sigurantd, stabilirea, mo-
Aprilie 1933, la pag. 554, vol. XXI.
cu mod. 11 Iu lie 1934, pag. 508, vol. 2) A se vedea Legea de percepere
XXII, 20 Aprilie 1935, pag. 402, urmArire a veniturilor Statuluig
vol. XXIII. 18 Iu lie 1936 si 2 Sep- din 5 Mai 1934, la pag. 217, vol.
temvrie 1936, la pag. 86 i 427, vol. XXII, eu mod. 1 Aprilie 1935 O. 1
XXIV, p. u. Aprilie 1937, pag. 892, acest vol.

www.digibuc.ro
932 1 Apri lie 1937
dificarea si aplicarea tarifelor,
controlul operatiunilor finan-
ciare si in fine a lua orice m5.-
surA necesará in interesul ex-
ploatarii.
82. Sunt i raman abrogate
legea asupra politici si
cailor ferate din Romania
din 26 Martie 1870, publicata in
Monitorul Oficial Nr. 71 din 31
Martie 1870, precum i orice
alte dispozitiuni contrarii din
legea ungara XVIII din 1879, in
vigoare in Ardeal, despre r5s-
punderea pentru moartea sau
leziunea corporal:a cauzatá (le
cäile ferate, din legea din 5 Mar-
tie 1869 F. I. R. W. 27, aplicatá
in Bucovina, si in orice alte
legi, regularnente, ordonante,
deciziuni, din orice parte a
LEGE
pentru organizarea si functionarea
Muzeului Militar National din Bucuresti
regionalele sale
DIN I APRILIE 1937 1)
CAPITOLUL I
Scopul Muzeului
1. Muzeul Militar National
este persoand juridicá de drept
public, care se administreazd in
conformitate cu normele prevä-
zute prin prezenta lege, sub su-
pravegb erea si controlul Minis-
Aceastä, Lege s votat de Se-
mat si de Adunaiea D.putatilor la
eilintele dela 16 si 19 Maitie 1937;
s 'a prornulgat prin deeretul regal
Nr. 1.612 din 1937 i s'a publicat
In Monitory' Oficial, p, I, Nr. 76
din 1 Aprilie 1937.
A se vedea in legit-turd:
Legea pentru organizarea bi-
bliotecelor si muzeelor publiee, din 14
Aprilie 1932, la pag. 306, vol. XX.
2) Regulanientul pentru muzeul nii
litar national, din 21 Iulie 1931, la
www.digibuc.ro
terului Apartirii Nationale prin
Marele Stat-Major.
2. Muzeul Militar National
are de scop:
a) De a aduna, clasa, conserva,
reconstitui si expune, pe masura
desfäsurarii evenimentelor, toate
obiectele militare, instrumentele
si armele de luptd, precum si
toate celelalte accesorii necesare
pentru cunoasterea vietii, artei
faptelor militare la Romani,
din cele mai vechi timpuri;
b) De a aduna tot materialul
documentar muzeografic privitor
la istoria si arta militara la Ro-
mani.
3. Muzeul Militar National
poate crea muzee militare regio-
nale. Aceste muzee, atât cele
existente, cat si cele ce se vor
infiinta in viitor, nu au perso-
nalitate juridica, si vor fi sub
conducerea, supravegherea
controlul Muzeului Militar Na-
tional din Bucuresti.
CAPITOLUL II
Organizareo Muzeului
4. Muzeul va cuprinde:
a) Instrumente si arme de
luptä;
b) Obiecte si accesorii mili-
tare;
c) Reconstituiri;
d) Biblioteca;
e) Ateliere.
5. Colectiunile Muzeului se
completeaza prin:
donatiuni;
cumpäräturi.
6. Donatiunile având de obiect
bunuri mobile se vor putea face
prin acte sub semniitura privatâ.
pag. 605, vol. XIX, cu mod. 14 De-
cemyrie 1933, pag. 985, vol. XXI.
3) Legea asupra proprietAtii lite-
tare qi artistice, din 28 Iunie 1923,
la pag. 601, vol. XIIIXIV, cu
mod. 17 Februarie 1932, pag. 80,
vol. XX.
 1 Apri lie 1937 933

Acceptarea acestora se va putea un consiliu de conducere numit

face de muzeu färä incuviinta- prin decret regal, dupä propu-
rea si formele cerute de art. 817 nerea Ministerului Apardrii. Na-
din codul civil. tionale si compus din:
7. Ministerul ApArrtrii Natio- a) Seful serviciului istoric din
nale va preda Muzeului Militar Mare le Stat-Major sau un gene-
National toate obiectele si in- ral in activitate, rezervä sau re-
strumentele militare aflate In tragere, ca presedinte;
clepozitele armatei. b) Un ofiter adjutant al M. S.
8. Muzeul va fi impArtit pe Regelui;
sectiuni de specialitäti, care se c) Trei ofiteri generali sau co-
administreazd in conformitate lonei din activitate;
cu normele din legea muzeelor. Profesorul de istorie gene-
9. Obiectele aflate In proprie- raid dela Scoala superioarä de
tatea Muzeului Militar National rAzboiu;
regionalelor sale nu pot fi In- e) Directorul Muzeului Natio-
sträinate de nimeni sub nicio nal de. antichitäti;
forma. f) Directorul general al Arhi-
10. Niciun obiect nu poate velor Statului;
fi expus in muzeu, sau scos din g) Un delegat al comisiunii
muzeu, MA, aprobarea Consiliu- Nlonumentelor Istorice;
lui de conducere al Muzeului h) Profesorul titular de isto-
Militar National. ria românilor la Universitatea
Nu se poate primi niciuri o- din Bucuresti;
biect sub titlul de imprumut spre i) Doi specialist In stuclii is-
a fi expus In sillile muzeului, torice sau de muzeografie;
clecât cu declaratia scrisä a de- j) Un avocat al Ministerului
punAtorului si numai pe un ter- Ap ArArii Nat'onale.
men limitat. Secretar al consiliului va fi
11_ Fiecare object va purta directorul Muzeului Militar Na-
o etichetit explicativd cu nurnä- tional.
rul d ordine al obiectului din 15. Consiliul se intruneste la
inventarul general, numele do- convocarea presedintelui ori de
natorului sau provenienta. Cate ori nevoia o cere.
12. Dreptul de reproducere al Consiliul nu poate lucra deceit
obiectelor din muzeu este rezer- cu cel putin sapte membri pre-
vat exclusiv muzeului. Obiectele zenti. Tlotuiririle consiliului sunt
expuse in muzeu pot fi repro- luate cu majoritate de voturi.
duse numai cu aprobarea prea- La voturi egale, votul presedin-
labilä a Muzeului Militar Natio- telui decide.
nal, aceasta prin derogare dela 16. Membrii consiliului care
prevederile art. 27 din legea pro- vor lipsi nemotivat mai mult Je
prietätii literare si artistice In cinci seclinte la care au fost con-
Monitorul Oficial din 28 Iunie vocati, pot fi considerati ca de-
1923. misionati, numindu-se altii In
13. Muzeul Mlitar National loc. Inlocuirea lor se va face
va putea infiinta atelierele ne- prin decret regal dupil propu-
cesare thdeplinirii scopului sun. nerea ministrului apArArii na-
CAPITOLUL HI tionale.
17. Atributiunile consiliului
Organele de conducere a Muzeului sunt:
14. Conducerea Muzeului Mi- a) Aprobil proiectele si progra-
liftar National se face de cAtre mele de lucru intocmite de pre-
www.digibuc.ro
 934 I Apri lie 1937

sedinte, dup.& raportul directo- Membrii onorari si corespon-

rului s,i hotärdste asupra execu- denti nu iau parte la consilin
tärii lor; nu au dreptul de vot.
b) Intocmeste proiectul de bu-
get al Muzeului Militar; CAPITOLUL IV
c) Aprobä angajttrile de chel- Personalul administrativ al Isluzeului
tuieli In lirnitele bugetului; Minter
d) Accept& donatiunile i lega-
tele cu avizul Serviciului de con- 20. Personalul Muzeului Mi-
tencios al Ministerului ApArdrii litar National se compune din
Nationale; ofiteri si trupa, potrivit legii ca-
e) Organizeazrt opera de pro- clrelor i functionari civili,
paganda pentru sporirea colec- anume:
tiunilor muzeului si constituirii a) Directorul Muzeului Mili-
de asociatiuni de prieteni ai mu- tar;
zeului. b) Subdirectorul Muzeului Mi-
18. Atributiunile presedintelui litar;
consiliului sunt urmätoarele: c) Personalul ofiteresc specia-
Convoacd consiliul muzeului lizat;
oridecAteori nevoia o cere. d) Personalul tehnic civil;
Supravegheazä buna functio- e) Personalul administrativ.
flare si orancluire a Muzeului 21. Directorul si subdirectorul
Militar. Muzeului vor fi numiti dintre
Inainteazä Ministerului Apa- ofiterii superiori activi, In re-
rärii Nationale proiectul de bu- zervä sau retragere, prin Decret
get si Cate o dare de searnd se- Regal, de atre Ministerul Apá-
mestrialä, asupra activitätii mu- rárii Nationale, dupà% recoman-
zeului. dati a Marelui Stat-Major, de
19. Muzeul Militar are mem- preferintä din cei cu studii In
bri onorari i corespondenti. specialitate istoricá.
Membrii onorari se aleg dintre 22. Atributiimile directorului
persoane care s'au distins prin sunt.
activitatea lor In formarea Mu- Executá bugetul intocmit de
zeului Militar National, sau care consiliul Muzeului.
Ii vor fi fg,cut donatiuni de mare Executá hotdririle consiliului
val oare. de conducere, putând a angaja
Sunt de drept membri de o- singur cheltuieli Ora la o sum5,
noare fostii ministri ai apärärii fixatá anual de cAtre consiliul
nationale si fostii presedinti ai de conducere.
consiliului de conducere ai Mu- El este seful direct al perso-
zeului Militar National. naltilui militar si civil, având
Membrii corespondenti se aleg atributiunile administrative si
dintre persoane care prin corn- responsabilitätile preväzute de
petenta lor pot contribui la rea- legea si regulamentul adminis-
lizarea scopurilor Muzeului Mi- tratiei armatei pentru un sef de
litar National. corp.
Membrii onorari si corespon- El reprezintá Muzeul Militar
denti vor primi gratuit câte un In fata justitiei.
exemplar din publicatiunile Mu- 23. Subdirectorul Muzeului
zeului Militar National. are atributiunea si responsabi-
Ei vor primi de asemenea o litâtile unui ajutor sef de corp.
carte de intrare gratuitä In sä- 24. Ofiterii Muzeului Militar
lile Muzeului Militar. National, vor fi inaintati pe baza
www.digibuc.ro
 1 Aprilie 1937
art. 60 din legea inaintrtrilor In
armatd. In mod exceptional, ofi-
terii actualmente in functiune,
dacA au o vechime la Muzeul
Militar de cel putin trei ani, si
dacA au dat dovadA de o specia-
lizare de fapt, care se va con-
stata de Consiliul sepurior al ar-
matei, sunt scutiti de titlul aca-
demic de specialitate.
25. Asistentii tehnici civili la
numirea lor vor avea o retribu-
tie de profesor secundar
Mt% gradatie. Ei vor primi
gradatii de bazA din 5 in 5 ani
pang la functia de profesor defi-
nitiv cu 5 gradatii.
26. Actualij asistenti tehnici
vor fi incadrati in raport cu si-
luatia lor actualä.
CAPITOLUL V
Bugeful lvfezeului
27. Bugetul Muzeului se ali-
Inenteaza din:
1. Subventii date din bugetul
Ministerului ApArArii Nationale.
2. Venitul donatiunilor.
3. Sume rezultate din:
a) Taxa de vizitare a muzeu-
lui;
b) Vinderea de albume, foto-
grafii, carti postale fotografice,
direct de catre muzeu sau prin
concesionarii sAi.
28. Veniturile provenite din
denumirea de Industria de Ca-
donatiuni nu pot avea o altA bluri
destinatiune decât acea prevä-
zutrt in actele de donatiuni. fabricarea de articole necesare
CAPITOLUL VI
Dispozifiuni finale
29, Un regulament va des-
volta amilnuntit modul de apli-
care al prezentei legi.
30. Toate dispozitiile din legi
regulamente contrare legii de
fatA, sunt si rámân abrogate.
www.digibuc.ro
935
LEGE
pentru ratificare a douli decrete regale
privitoare la misurile luate cu caracter
financiar gi economic, determinate de
cerinfele apärärii nationale
DIN 1 APRILIE 1937 1)
Art. unic. Se ratificA toate
dispozitiunile cuprinse In urma-
toarele decrete regale:
1. Decretul regal Nr. 2.623 din
13 Noemvrie 1936, publicat in
Monitorul Oficial Nr. 266 din 14
Noemvrie 1936, privitor la scu-
tirea de taxe la importul de ma-
teriale, masini, pârti si accesorii
de masini, aduse din strAinAtate
de societatea Prima FabricA
Metalurgicil Romani-I.", In scopul
instalArii la Brasov a unei alA-
mArii, care ed producA diferite
categorii de materiale de rAz-
boiu.
2. Decretul regal Nr. 2.306 din
23 Octomvrie 1936, publicat In
Monitorul Oficial Nr. 249 din 26
Octomvrie 1936, privitor la scu-
Urea taxelor la importul intregei
instalatiuni a fabricii de cabluri
electrice A. Kohler & Co. din
Vejprty, Cehoslovacia, fabricil ce
s'a strAmutat si instalat in Ro-
mania, la Brasov-Darste, sub
Electrice", S. A. R. pentru
apArdrii nationale.
AeeastA Lege s'a votat de Adu-
narea Deputatior i Senat in sedin-
tele dela 15 qi 17 Martie 1937; a'a
promulgat prin deeretul regal Nr.
1.613 din 1937 s't s'a publieat in
Monitoral Oficial, p. I, Nr. 76 din
1 Aprilie 1937. A se vedea si De-
eretul-Lege, din 14 Noemvrie 1936,
la pag. 793, vol. XXIV, p. II.
936 1 Apri lie 1937

LEGE pdrtile, cuvenite Ministerului

Agriculturii si Domeniilor, po-
modificatoare a art. 27 din legea trivit legilor speciale, care prin
ameliorärii terenurilor degradate derogare dela art. 57 din codul
DIN 1 APRILIE 1937 1) penal, nu se mai varsd la fondul
special al amenzilor.
Art. unic. Art. 27 al legii Prin derogare dela art. 54 din
pentru ameliorarea terenurilor codul penal, toate muncile pen-
degradate se redacteazd si se tru amenzile corectionale, dato-
completeazä in modul urmiltor: rate din delicte si contraventii
Pentru efectuarea lucrdrilor silvice, se vor executa exclusiv
de ameliorarea terenurilor de- pentru lucrdri de ameliorarea
gradate si crearea de päduri In terenurilor degradate, pepiniere
regiunile uncle lipsesc, Directiu- silvice si orice alte lucrdri pen-
nea ameliordrii terenurilor de- tru inpiiduriri, sub directa su-
gradate si padurilor adminis- praveghere a oi ganelor silvice.
trate de Stat din Ministerul Agri- 4. Toate sumele prevdzute in
culturii si Domeniilor va dis- tranzactiunile incheiate In baza
pune de urnadtorul fond de ame- arI. 90 codul silvic din 1910.
liorare, format din: 5. Toate garantiile de regene-
1. Amenzile Incasate de Stat, rare depuse pentru pdduri, apar-
conform art. 12 din legea de tindnd oricdror proprietari, care
reglementarea cumpdrrtrii de in timpul exploatdrilor, sau
pdcluri destinate exploatraii 1921. dupd. terminarea exploatärii, au
2. Amenzile previlzute In art. fostexpropriate sau transfor-
14 al codului silvic din 1910. mate in pàuni comunale, sau
3. Amenzile provenite din de- pdsuni comunale impadurite,
lictele i contraventiunile silvice, conform legilor agi are in vi-
precum i toate sumele prove- goare, cu exceptia cautiunilor
nite din confiscdri si din des- cuvenite pentru portiunile in
pdgubirile la care au renuntat care s'a fricut implidurirea corn-
pletrt prin proprietari sau exploa-
1) Aceastä Lege s 'a votat de Adu- tatori, pand la momentul expro-
narea Deputatilor i Senat in sedin- prierli, adied la data hotdririi
tele dela 19 si 20 Martie 1937; s'a primei instante de fond.
promulgat prin decretul regal Nr. In cazul in care exploatatorii
1.622 din 1937 si s'a publicat in prtdurilor transformate in isla-
Moitilorul Oficial, p. I, Nr. 76 din zuri comunale posterior apro-
1 Aprilie 1937. A se vedea Legea bdrii regulamentului de exploa-
pentru ameliorarea terenurilor de- tare sau arnenajamentului
gradate, din 28 Iunie 1930, la pag. durii, consimt i executd planta-
422, vol. XVIII, cu mod. 8 Apri- tiuni in localitilti ce li se vor
lie 1931. indica de Ministerul de Domenii,
De asemeni: pe egald supra fatil cu aceea ce
1. Codul silvic, din 9 Aprilie 1910, erau obligati a face in pädurile
la pag. 995, vol. I. expropriate, Ministerul va dis-
2. Legea reglementärii eumpkrärii pune duptt receptia lucräri-
de pädtP i destinate exploatärii, din lor eliberarea garantiilor ce
30 Iulie 1921, la pag. 1018, vol. aveau depuse, precum si even-
IXX. tuala platd a cheltuielilor supli-
3. Regulament pentru Fondul pii- mentare ce Ii s'au cauzat prin
durilor, din 25 Mai 1931, la pag. aceastd eschimbare de localitate,
523, vol. XIX, calculatä din diferenta de cost
www.digibuc.ro
 1 Aprilie 1937
rezultatá dupd devizele Intoc-
mite de personalul silvic al Sta-
tului.
Termenul de rdspuns al ac- lege, depus in cont la Banca Na-
tionald, se va administra de Mi-
ceptrtrii executärii plantatiunilor
va fi de 30 zile dela data incu- nisterul Agriculturii i Dornenii-
nostiintärit prin scrisoare reco-
mandatá oficialá; in caz de ne-
primire a räspunsului afirmativ
in termen, se va considera Ca ex-
plotatorul nu consimte la execu-
tarea plantatiunilor si garantiile
ce ar avea depuse se vor utiliza
de Stat la lucrdri de ameliorare
a terenurilor acolo unde va gdsi
necesar.
6. Subventiile inscrise In buge-
tele ministerelor i prefecturilor.
7. Contributiunile si subven-
tiunile comunelor, judetelor
Carnerelor de Agriculturd.
S. Contributia in naturd a tu-
turor celor interesati la aceste
lucräri: proprietarii respectivi,
locuitorii satelor ce trag foloase
directe sau indirecte dupti urma
ameliordrilor, sau institutiile ale
cáror lucräri (drumuri, poduri,
ciiiferate, constructii, etc.), be-
neficiazti de avantajele
9. Sumele provenite din in-
fractiuni la dispozitiunile pre-
zentei legi.
10. Surnele provenite din van-
zarea procluselor din pepinierele
silvice sau serninte forestiere.
11. 0 coat de 1% asupra valo-
rii materialului vändut de C. A.
P. S. sau lucrat in dijund, care
va fi suportatá de cumparittori
sau dijmasi.
Veniturile prevrtzute la punc-
tele: 1, 2, 3, 4, 11 si 12 se urmd-
resc si se incaseazil de aclminis-
tratiile financiare, care le varsd
la Banca Nationald pe searna
Ministerului de Domenii, Direc-
tia ameliorrtrilor si pädurilor
particulare, administrate de
Stat, iar acelea preväzute la
punctele 5, 6, 7, 8 si 10 se depun
www.digibuc.ro
937
direct la Banca Na(ionalä In a-
celai cont.
Fondul Infiintat prin aceastä
lor prin Directia ameliordrii te-
renurilor degradate si pádurilor
administrate de Stat.
Acest fond se va folosi exclu-
siv pentru scopul pentru care a,
fost creat si inscriindu-se anual
in buget veniturile si cheltuielile
sub un articol special.
Sumele rilmase disponibile la,
Banca Nationalrt la inchiclerea
exercitiului vor fi intrebuintate
in exercitiul urmätor In acelasi
scop prin credite deschise de Mi-
nisterul Finantelor, conform le-
gii asupra contabilitätii
LEGE
pentru scutirea de taxe a masinilor,
pärtilor si accesoriilor de masini, inte-
resänd apärarea nationalä, importate ta
executarea unor contracte incheiate cm
Ministerele Apärärii Nationale
sau Aerului si Marinei
DIN 1 APRILIE 19371)
1. Se autorizd Guvernul ca
prin jurnale ale Consiliului de
Ministri, sä acorde scutiri de
toate drepturile de import ce se
percep de ditre vdmi (afard de
taxa de 2% statisticd si 1°/o fond
industrial), pentru masinile, pär-
tile accesoriile de masini, ce
se vor importa de intreprinde-
rile industrialecare lucreaz1
pentru aprtrarea nationald, a-
vând contracte de furnituri de
executat cu Ministerul Apärdrii
1) Aceastä Lege s 'a votat de Adu-
narea DeputaVilor qi Senat în edin-
tele dela 14 si 17 Martie 1937; s'a
promulgat prin decretul regal Nr.
1.623 din 1937 i s'a publicat In
Monitoral Oficial, p. I, Nr. 76 dia
1 Aprilie 1937.
3338 1 Apri lie 1937
Nationale sau Aerului si Mari-
masini al crtror import este
indispensabil si a cdror procu-
rare a fost impusä in mod ex-
pres prin contractele incheiate
cu aceste departamente, pentru
xecutarea comenzilor, impunân-
du-li-se in acelasi timp, fie con-
ditia ca aceste masini sä intre
dupg un anumit timp, in pro-
prietatea departamentelor res-
pective, fie conditie ca aceste
departamente rezerve un
tlrept de control asupra intre-
buintärii lor.
2. Jurnalele Consiliului de Mi-
nistri se vox intormi dela caz la
taz, de dare Ministerul de Fi-
hante; in urma cererilor Minis-
terelor Apärärii Nationale sau
Aerului si Marinei si a prezen-
tärii clauzelor din contract, care
sä cuprindrt obligatiile de mai
sus, certificate de departamentul
respectiv.
LEGE
pentru extinderea efectelor legii privi-
'barn la pensiile celor cari au luat parte
In räzImiul pentru Intregirea neamului
-din 2 Septemvrie 1920 cu modificirile ei
DIN 1 APRILIE 1937 1)
1. Invalizii previtzuti la art. 2
si 10 din legea privitoare la pen-
siile de ritzboiu din 2 Septem-
vrie 1920, pusi definitiv in retra-
1) Aceastä Lege s'a votat de Adu-
lama Deputatilor i Senat in sedin-
tele dela 20 Martie 1937; s'a pro-
Mulgat prin decretul regal Nr. 1.624
'din 1937 qi s'a publieat in Monito-
rid Oficial, p. I, Nr. 76 din 1 A-
prilie 1937.
A se vedea Legea privitoare la
pensiile de räzboiu, din 2 Septem-
vrie 1920, la pag. 425, vol. IXX,
eu mod. 19 Line 1921 si 31 Oetom-
vrie 1922, preeu.m i Legea din 3
August 1931, art. 7, la pag. 672,
vol. XIX.
www.digibuc.ro
gere pentru infirmitáti dobân-
dite in räzboiul pentru intregi-
rea neamului i constatate pân'a
la 1 Aprilie 1933, care, din orice
motive au scrtpat termenele de
inscriere la pensie, prevazute in
legile anterioare celei de fata,
vor putea sä ceard Casei Gene-
rale de Pensiuni, cel mai târziu
pang, la 1 Ianuarie 1938, inscrie-
rea lor la pensie, In conditiunile
legii din 2 Septemvrie 1920, cu
modificarile ei.
2. Deciziunile Comisiunilor de
pensiuni, date petná la publica-
rea prezentei legi, pentru cazu-
rile prevazute la art. 1 de mai
sus, chiar dacil acele deciziuni
au ramas definitive, cu derogare
dela dispozitiunile art. 106 din
legea generalá de pensiuni din
1925, precum si ale art. 7 din le-
gea interpretativrt din 21 Iulie
1931, se vor putea revizui daca
cel interesat va face Casei Gene-
rale de Pensiuni cerere de revi-
zuire pârtrt la 1 Ianuarie 1938.
3. Urmasii invalizilor, prevä-
zuti la art. 1 din legea de fata,
se va bucura de dispozitiunile
prezentei legi si in aceleasi con-
ditiuni.
4. Se extind de asemeni
drepturile de pensionare ale ofi-
terilor invalizi, clasati pând la
data trecerii armatei pe picior
de pace si asupra celor clasati
ulterior acestei date, si numai
panrt la 1 Aprilie 1923, ultim ter-
men acordat de art. 36 din legea
susmentionata.
Aceste prevederi se vor aplica
si invalizilor de rdzboiu dinainte
de 1916, si a cdror invaliditate se
ent ine.
5. Pensiunile stabilite in con-
formitate cu prezenta lege, se
vor plati cu incepere dela 1 A-
prilie 1928.
 1 Aprilie 1937
LEGE
pentru infiintarea unui Institut National
de Credit Agricol"
DIN 1 APRILIE 1937 1)
1, Se constitue in Bucuresti,
cu duratil nelimitatd, Institutul
National de Credit Agricol", sub
formá de societate anonimä, cu
scopul de a finanta exploatiirile
agricole.
Capitalul initial al Institu-
tului National de Credit Agricol
va fi de un miliard lei, fiMd for-
mat prin aportul Statului, con-
form art. 3, $i prin subscriere
publicd, conform prospectului
ce se va alcátui de Ministerul
Finantelor.
Sunt autorizate sá subscrie,
prin derogare dela orice dispo-
zitiune contrarie a legilor orga-
nice sau statutelor respective,
urmátoarele institutiuni: Banca
Nationalâ" a României, institu-
tiunile cooperative de toate gra-
dele $i toate genurile, precum $i
toate celelalte institutiuni care
1) Aceastä Lege, dimpreunä eu
Statutele anexate, s'a votat de Se-
nat si de Adurarea Deputatilor Iii
sedintele dela 13 si 18 Martie 1937;
s 'a promulgat prin decretul regal
Nr. 1.625 din 1937 si s'a publicat
in Monitorel Oficial, p. I, Nr. 76
din 1 Aprilie 1937.
Casele de credit agricol au luat
fiintä prin Legea din 16 Iunie 1881,
pag. 381, a. II, Boerescu i dupk, 11
ani de aplicare s 'au reorganizat
unifieat prin Legea pentru Credit
agricol, din 2 Iunie 1893, pag. 958,
vel. v. II Hamangiu. Dup.& o aeti-
vaate de 20 ani s 'a desfiintat prin
Legea din 28 Februarie 1912, pag.
918, vol. VII.
Intre timp luase fiintä Bäneile
populare si Casa lor eentraM,, prin
Legea din 29 Maatie 1903, pag.
1004, vol. II si la 15 Aprilie 1910,
se reorganizase i consolidase pen-
www.digibuc.ro
939
se ocupá sau se vor ocupa cu
agricultura sau o ramurá a ei,
fiMd sub controlul Statului sau
fiintând in baza unei legi spe-
ciale.
Capitalul se va mari prin
simpla deciziune a consiliului
de administratie, in privinta
sumelor subscrise conform
art. 3.
3. Statul va contribui la for-
marea capitalului social, sub-
scriind la fondare 500 milioane
lei $i apoi, incepând cu anul
bugetar 1938/1939, in afarg de
capitalul subscris la fondare,
câte 100 milioane lei anual, timp
de 20 de ani, suma care se va
inscrie in fiecare an in bugetul
de cheltuieli al Ministerului de
Finante, si se va vársa in cursul
exercitiului bugetar respectiv.
Sumele imprumutate de Stat
Caselor de imprumut pe gaj ale
agricultorilor", infiintate prin le-
gea din 10 Martie 1915, cu mo-
dificárile din 30 Mai 1929, tree
asupra Institutului National de
tru a sustine ereditul micior agri-
rultori.
Pentru marea culturl se Infiintase
Casele de impnmaut pe gaj, din 10
Martie 1915, pag. 761, vol. VIII,
cu mod., din cari 30 Mai 1929, pag.
499, vol. XVII.
Dupä, reintregirea tkrii, pentra
sustinerea proprietätii, s'a fk.eut reor-
ganizarea Creditului funciar rural 0
a Creditului agrieol, prin Legea din
20 August 1929, pag. 1125, vol.
XVII, apoi prin Legea pentru crea-
rea soeietätii de Credit agrieol ipo-
teear, din 18 Martie 1931, pag. 208,
vol. XIX.
Paralel apoi s'a desvoltat si coo-
peratia, prin Legile din 14 Martie
1923, pag. 489, vol. a-
poi 12 tulle 1928, pag. 1210, vol.
XV-XVI, din 28 Martie 1929, pag.
354, vol, XVII, din 27 Lmie 1933,
pag. 701, vol. XXI si In fine din
6 Aprilie 1935, pag. 254, vol. XXIII.
990 1 Apri lie 1937

Credit Agricol, pe data infiin- asemeni el va putea finanta a-

tdrii lui. ceste institutiuni 1).
4, Institutul National de Cre- Institutiunile mandatare au
dit Agricol va putea primi de- mandat legal pentru Indeplini-
pozite spre fructificare; depozi- rea tuturor actelor judiciare de
tele Institutului National de realizare a creantelor, pand la
Credit Agricol vor fi secrete. incasarea efectivd.
Institutul National de Credit Creditele ce se vor acorda pri-
Agricol va putea emite obliga- vesc numai proprietätile pand
tiuni, in conformitate cu dispo- la 50 ha, proprietate agricold,
zitiile codului de comert i cu silvicrt si pomicolrt si 15 ha vie
acordul Comisarului Guvernu- altoitd. Ele vor fi distribuite
lui, pand la o sumri care va pu- prin bäncile populare pentru
tea fi egalrt cu indoitul sumei proprietatea agricold silvicá i
capitalului subscris si rezerve- pomicold pand la 30 ha, pentru
bor. proprietatea de vii altoite 'And
Prin derogare dela dispozitiile la 5 ha, iar pentru suprafetele
codului comercial, Institutul va dela 30 ha in sus, proprietatea
putea emite obligatiuni, prin agricold, silvicd i pomicold
decizie a consiliului de :1 ha vie, altoite, prin colelalte
administratie, in schimbul sub- institutiuni cooperative de cre-
scrierilor previlzute la art. 8 din dit, de orice grad $i orice gen,
prezenta lege. prin Case le de Credit ale agri-
De asemenea, prirt decizia con- failtorilor, prin Case le de imnru-
siliului de aciministratie, va pu- mut pe gaj, Casa Ruralrt, Prima
tea emite bonuri de cassd la pur- Societate civild de Credit Fun-
trttor, pang la concurenta capi- ciar Rural, Banca Agricold, in-
talului vdrsat al Institutului. stitutele de Credit care se ocupá
5. Obligatiunile Institutului in mod principal cu creditul vi-
National de Credit Agricol se vor ticol, cum $i celelalte societriti,
putea lombarda la Banca Na- prevrtzute de legea din 20 August
tionalä, Cassa de Depuneri, 1929 si prin Creditul Agricol Ipo-
Cassa de Economii $i Cecuri tecar al Romaniei".
Postale; vor putea servi drept Pentru procurarea de unelte
garantie pentru licitatii; vor pu- $i ma sini agricole se vor putea
tea fi cumpdrate pentru plasa- acorda credite prin asociatiunile,
rea fondurilor dotale $i tute- av'and de scop procurare de in-
lare; inteun cuvant se vor bu- ventar agricol, infiintate de a-
cura de toate avantajele rente- gricultori, cu participarea unora
lor de Stat, impozitele aferente din institutiunile prevdzute mai
fiind reduse la jumätate din im- sus. Institutul National de Cre-
pozitul elementar pe Venit, adi- dit Agricol va putea finanta in
tionale $i supracotrt. De ace- acest scop aceste institutiuni.
lea$i avantaje si scutiri se vor In cazul in care institutiunile
bucura si actiunile. de mai sus nu vor exista inteo
6. Institutul National de Cre- localitate numai atata vreme
dit Agricol va face operatiuni, cat o asemenea institutiune nu
prin intermediul institutiunilor va exista, Institutul National de
ardtate mai jos, care vor lucra 1) A se vedea Decret-lege din la
in calitate de mandatare ale
sale, räspunzancl in mod solidar Noemvrie 1937, care a modificat art.
prin efectul legii, cu imprumu- 6 si 20 din aceastä lege si art. 84
tatul, de restituirea sumelor; de din Statut.
www.digibuc.ro
 1 Apri lie 1937
Credit Agricol va putea lucra
in localitatea respectivd cu bänci
desemnate de consiliul de ad-
ministratie, iar in Ardeal cu
bäncile din asociatia Solidarita-
tea.
7. Imprumuturile se vor face
pe:
a) 3-12 luni pentru productie
si exploatare;
b) 1-5 ani pentru inzestrare
cu inventar viu sau mort;
c) Pând la 30 ani pentru im-
bunätiltiri funciare, comasäri $i
cumpdrare de pilmânt.
8. Institutul National de Cre-
dit Agricol nu va face opera-
tiuni deck cu institutele i aso-
ciatiile prevdzute la art. 6, care
sunt obligate sä subscrie, sub
formä de obligatiuni o sumä e-
chivalentä cu cel ptin 25 la sutd
anual din fondul destinat re-
zervei legale sau statutare.
Bäncile populare $i unitätile
cooperative de gradul intal vor
fi obligate sd subscrie la Insti-
tutul National de Credit Agricol,
numai in cazul câncl vor lucra
direct cu Institutul.
Cooperative le de orice gen $i
grad, debitoare la Banca Cen-
tralä Cooperativd, când vor fi
admise sd lucreze cu Institutul
National de Credit Agricol vor
trebui sà comunice acestei insti-
tutiuni sumele pe care le dato-
reazd Bäncii Centrale Coopera-
tive.
Intre Institutul National de
Credit Agricol $i Banca Centrald
Cooperativd va putea interveni
o conventiune prin care sd, se
determine in amänunt aplicarea
dispozitiunilor din lege si sta-
tute, privitor la acordarea de
imprumuturi prin institutiunile
cooperative.
9. Nu se vor acorda credite de-
cat agricultorilor, viticultorilor,
pomicultorilor i proprietarilor
de päduri ce-si cultivä proprie-
tatea in regie sau tovärd.$ie, pre-
www.digibuc.ro
941
cum si cooperativelor de pescari
Ii cele forestiere de muncä si nu
vor putea fi intrebuintate decdt
in scopurile preväzute la art. 7.
De asemenea se vor putea a-
corda credite $i asociatiilor a-
gricole de orice fel $i care vor
face efectiv exploatare sau In-
treprindere agricolä.
Pentru imprumuturi contrac-
tate in scopurile preväzute in
art. 7, alin, a si b, se vor putea
gaja $i ipoteca Care Institutul
National de Credit Agricol si cd-
tre institutiunile i asociatiunile
ardtate in art. 6 veniturile imo-
bilelor dotale, ale minorilor
interzi$ilor, prin derogare dela
dispozitiunile legilor privitoare
la administrarea i Instrdinarea
unor astfel de bunuri.
10. In scopul asigurärii rea-
lizärii sumelor imprumutate, In-
stitutul National de Credit A-
gricol va fi in di ept sä, ia mäsu-
tile neccsare pentru o bund ex-
ploatare a proprietätii si valori-
ficare a produselor debitorilor
El va supravegeha, prin orice
rnijloace va erode de cuviintd, ca
imprumuturile sä, nu fie între-
buintate pentru alt scop decât
acela pentru care au fost acor-
date.
Orice acordare sau intrebuin-
tare a sumelor imprumutate, in
alt scop deck cel pentru care au
fost acordate, sau altor persoane
decât celor inclreptiltite, atrage,
de plin drept, exigibilitatea cre-
antei, filed nicio altd, formali-
Late; iar in caz de rea creclintd,
se va pedepsi, in conformitate
cu dispozitiunile art. 551 din co-
dul penal.
11. Cererile de imprumut se
vor face pe un formular tip,
care va cuprinde: suma cerutä,
scopul bine definitit al impru-
mutului, cu obligatiunea ca su-
mele sd fie intrebuintate numai
in acest scop, ardtând averea
942 1 Apri lie 1937
imobiUí. si mobild si datoriile de
orice fel ar fi ale solicitatorului
Imprumutului.
Orice declaratie inexactd, pd-
gubitoare pentru creditor, va a-
trage de drept si fär. altd for-
malitate, pierderea beneficiului
termenului. Iar dacd aceastd de-
claratie va fi fost Mcutil cu rea
credintd, va fi considerata ca in-
seldciune si se va pedepsi In con-
formitate cu dispozitiunile art.
551 din codul penal.
12. Dobânda si orice cheltu-
ieli pliltite de agricultori la im-
prumuturile Ion de orice fel, con-
tractate la institutiunile dela art.
6, nu va putea depdsi 2 la sutd
pe an peste scontul BAncii Na-
tionale a României.
13. Toate actele de orice fel,
Incheiate cu Institutul National
de Credit Agricol sau In numele
precum si direct pe numele
institutiunilor si asociatiunilor
prevdzute la art. 6, au putere de
acte autentice.
Ele se vor investi cu formula
executorie la alegerea Institutu-
lui, fie de Tribunalul Ilfov, fie
de Tribunalul sau judecdtoria
unde se afld domiciliul sau se-
diul unuia din debitori.
Registrele Institutului sunt o-
pozabile oricdrei persoane, chiar
necomerciante, iar extrasele din
ele, certificate de Institut, vor
constitui creante certe si lichide.
14. Institutul va putea gaja
valabil portofoliul sdu la orice
institutiune de credit, fat% a fi
nevoie de depuncrea efectivd a
cambiilor In mâna creditorului,
ci numai a unui borderou, sem-
nat de Institut, In care sd se
mentioneze numele si domiciliul
fiecdrui semnatar, cât si suma
si scadenta din fiecare cambie
(tratd sau bilet la ordin).
De asemenea, cambille si orice
titluri de credit gajat Institutu-
lui National de Credit Agricol,
de catre institutiile finantate de
www.digibuc.ro
el, vor putea fi valabil consti-
tuite in gaj, färd o remitere efec-
tivd a acestor titluri, ci numai a.
unui borderou intocmit in mo-
dul ardtat mai sus si semnat
de institutia finantatd.
Cambiile constituite In gaj,.
conform acestui articol, vor rd-
mane in depozit, fie la InstitutuI
National de Credit Agricol, fie.
la debitorii sdi gagisti, cu toate
obligatiile si rdspunderile depo-
zitarilor.
Institutul este insd In drept
sà ceard la alegerea sa si remi-
terea efectivd a acestor cambii
si titluri de creante.
15. Statul va fi reprezentat in
adunarea generalä a actionari-
lor de un comisar al guvernu-
lui, numit prin clecret regal de
cdtre Ministerul Finantelor.
Mandatul de parlamentar este
incompatibil cu acel a de comi-
sar al guvernului.
16. Comisarul guvernului este-
obligat sil. asiste la sedintele con-
siliului de administratie, ale co-
mitetului de directie si ale ori-
cdror comitete, cu vot consulta-
tiv si spre a-si da avizul in toate
chestiunile de interes general,.
precum si in cele in care pot fi
atinse interesele Statului.
In caz de absentá a comisaru-
lui, deciziunile luate de aceste
reuniuni Si sunt comunicate de
cdtre presedinte.
Comisarul poate sä suspend&
executarea oricdrei deciziuni
contrard legii si statutelor, ref e-
rind imediat Ministerului Finan-
telor.
Declaratiunea de suspendare
trebue O. fie motivata si ivatà
in termen de o sriptdmând dela
data când guvernul a luat cu-
nostintd de ea.
Declaratiunea de suspendare
n'are fortil obligatorie fatti de
Institut, dacd ar avea drept e-
fect sd pericliteze executarea an-
 1 Aprilie 1937
gajamentelor anterioare luate
de Institut fata de terti.
Rapoartele comisarului guver-
nului ciltre minister vor fi co-
municate si Institutului.
In caz de suspendare a unei
hotdriri, daca in interval de zece
zile nu se ajunge la o intelegere
intre Institutul National de Cre-
dit Agricol i Ministerul Finan-
telor, fiecare din cele cloud pä.rti
are facultatea de a aduce liti-
giul inaintea unei comisiuni ar-
bitrale, formatd dintr'un consi-
lier al Inaltei Curti de Casatie,
delegat de aceastd Curte ca pre-
sedinte; dintr'un membru de-
semnat de Ministerul Finante-
lor i dintr'un membru desem-
nat de consiliul de administra-
tie al Institutului National de
Credit Agricol.
Hotdririle motivate ale aces-
tei comisiuni sunt definitive F; i
executorii.
17. Urindrirea se va face con-
form procedurii prevAzutd de le-
gea de percepere iurmdrire,
din 5 Mai 1934, pentru implini-
rea nevoilor Statului, combinatil
cu art. 191 din legea pentru or-
ganizarea cooperatiei din 6 A-
prili e 1935.
Organele de executie vor fi
cele prevAzute de aceste legi. In
caz de necesitate se vor putea
numi agenti comisionati de di-
tre Ministerul de Finante, dupd
recomandarea Institutului.
Creditorul urmdritor are clrep-
tul dung. 30 zile dela scadentd sà
ridice din recolta realizatil canti-
tatea necesard pentru acoperi-
rea creantei sale, capital, pro-
cente i cheltuieli, pe care o va
putea vinde, dupd alegerea sa,
prin bursele din: Bucuresti, Con-
stanta, Galati sail Brdila, sau
orice altd bursa' apropiatd de
domiciliul debitorului. Pretul ob-
tinut prin bursd nu va putea fi
discutat sau contestat de cdtre
debitori.
www.digibuc.ro
941
Toate institutiile si asociatiu,
nile prevdzute de art. 6 vor pu,
tea sä uzeze de aceeasi cale de
urmdrire, pentru toate creantel
aflate in patrimoniul lor.
Dacd urmärirea se face mai
inainte ca creanta sà fi ajuns la
scadenta ei, stabilità prin con-
tract, debitorul, in caz de con-
testatie este dispensat sd con,
semneze suma.
18. Tott acei care datoresc
vreo suing, sub ()rice titlu, unui
debitor urmärit, sunt indatorati
a retine suma datoratd, la cere,
rea Institutului National de Cre-
dit Agricol sau a mandatanilor-
säi a o consemna, fie la Cassa
de Depuneri si Consemnatiuni,
fie chiar la Institutul National
de Credit Agricol.
Cererea Institutului are ca-
racter de conservare si executa,
re a unei popriri, iar debitorii
instiintati vor putea fi urmdriti
pentru plata sum elor achitate
de ei.
19. Institutul National de Cre,
dit Agricol si toate institutiunile-
ce lucreazd cu el ca, man datar,
beneficiazd de dispozitiunile
gii contractului de gaj agricol
din 16 Amine 1931, cu modifi-
cdrile ulterioare pe lângit dis-
pozitiunile din legile lor spe,
ciale1).
Prin derogare dela aceastd le-
ge gajul asupra recoltelor, chiar
culese, si asupra inventarului a-
gricol va fi valabil constituit,
oricare ar fi creditorul, Meä de,
posedarea debitorului, numai
printr'un act sub semmiturd pri-
vatd, inscris In registrul de ga-
juri al priindriei comunei pe te,
ritoriul ciireia se and bunurile-
gajate. Contractele de gaj asu-
pra semändturilor prinse de rd-
1) A se vedea Legea contractelor-
de gaj agricol, din 16 Aprilie 1931,
la pag. 457, vol. XIX, eu mod. 20
Aprilie 1935, pag. 377, vol. XXIII,
944 I Apri lie 1937
däcini conferd creditorului ga-
gist un drept de preferintd si a-
supra recoltelor viitoare, pând la
completa achitare a intregei da-
torii garantatd cu acel gaj, in-
eclusiv cheltuielile fdcute cu asi-
gurarea si conservarea gajului.
Mrd, a fi nevoie de altd, formali-
tate cleat reinscrierea gajului
in registrul de gaj agricol, Ina-
inte de implinirea unui termen
de 5 ani dela constituirea
Imprumuturile acordate in sco-
pul ardtat in art. 7, alin. a si b,
se vor bucura de un privilegiu
-asupra recoltelor fatil de orice
-alte creante, fie ele derivând
chiar din impozitul in favoarea
-Statului, in afard de impozitul
-elementar agricol.
20. Toate formalitritile de con-
stituire ale Institutului National
de Credit Agricol, precum si
toate emisiunile de actiuni si
obligatiuni, sunt scutite de orice
fel de taxe de timbru, inregis-
trare si impozite pe acte juri-
dice.
Institutul National de Credit
-Agricol este scutit de impozitul
Tomercial si de supracotd pe o-
peratitmile sale. De asemenea el
.este scutit de impozitul pe do-
ba ncla incasatd dela imprumu-
latii sal de orice fel 1).
Imprumuturile acordate insU-
lutiunilor si asociatiunilor pre-
NiTizute la art. 6, imprumuturile
-efectuate de acestea ca mancla-
tare sau direct pe numele lor,
sunt scutite de mice taxe si im-
pozite fixe sau proportionale si
de mice alte drepturi cuvenite
Statului, impozite aditionale, co-
1) Art. 20, a fost modificat ulte-
rior prin Decretul-Lege din 13 No-
vmvrie 1937, aflat la ordinea crono-
logicá.
www.digibuc.ro
manale sau judetene, cât si orice
alte taxe si impozite datorate
fondurilor speciale. De aseme-
nea sunt scutite de orice timbre
si taxe actele de urmdrire pen-
tru incasarea unor astfel de im-
prumuturi, precum i cambiile
emise la imprumuturile efectuate
In conditiunile legii de fatd.
Registrele Institutului Natio-
nal de Credit Agricol sunt su-
puse la numai un sfert din ta-
xele de timbru.
21. Societatea va functiona in
conformitate cu statutele ce se
aldturit si care fac parte inte-
grantil din lege.
Modificarea statutelor, in md-
sura in care nu se aduce vreo
atingere dispozitiunilor legii de
fatii, se va face prin hotitrirea
adundrii generale ratificath prin
inalt decret regal, dat in baza
unui jurnal al Consiliului de
Ministri i dupd raportul mi-
nistrului de finante.
22. Dispozitiunile legii pentru
reglementarea comertului de
banal, nu se aplicd Institutului
National de Credit Agricol,
nici institutiunilor prevazute la
art. 6, cu care lucreazd Institu-
WI National de Credit Agric
23. Prin derogare dela dispo-
zitiunile codului de corned, refe-
ritoare la constituirea sof.ietdti-
lor anonime, Institutul National
de Ci edit Agricol se considerä
legal constituit in temeiul aces-
lei legi, prin simpla publicare
in Monitorul Oficial a actului
constitutiv autentic, constatând
efectuarea primului vdrsdinânt
si arittând numele administrato-
rilor sj ale censorilor.
24. Toate dispozitiunile din
alte legi, contrarii dispozitiuni-
lor legii de fatil, sunt si rdman
abrogate.
 1 Aprilie 1937
STATUTE
DIN 1 APRILIE 1937 1)
CAPITOLUL I
Constituire, scopul, sediul §i durata
societätii
1. Se constitue o societate a-
nonima, sub denumirea de Insti-
tutul National de Credit Agri-
col.
2. Scopul Institutului Natio-
nal de Credit Agricol este de a
finanta si indruma agricultura
cu toate ramurile ei.
3. Sediul Institutului Natio-
nal de Credit Agricol este in Bu-
curesti.
4. Durata societatii este neli-
mitatd.
CAPITOLUL H
Fondul social, acjiuni i parficipatiuni
5. Capitalul Institutului Natio-
nal de Credit Agricol va fi de
tin miliard lei, fiind format prin
aportul Statului, conform art. 3
al legii i prin subscriere pu-
blicii.
Sunt autorizate sit subscrie,
prin derogare dela mice dispozi-
tiune contrarie a legilor orga-
nice sau statutelor respective,
urmlitoarele institutiuni: Banca
Nationalä a României, institu-
Vile cooperative de toate gra-
dele si toate genurile, precum si
toate celelalte institutiuni care
se ocupd sau se vor ocupa cu a-
gricultura sau ramura ei, fiMd
sub controlul Statului sau fiin-
(And in baza unei legi speciale.
6. Capitalul se va mAri in fie-
care an prin simpla deciziune a
consiliului de administratie cu
sumele subscrise, dupd cum se
aratil in art. 7 de mai jos.
1) A se vedea Legea pentru in-
fiintarea urmi Institut national de
credit agricol din 1 Aprilie 1937,
care precede imediat in acest vol.
Hamangiu, vol. XXV. 60.
www.digibuc.ro
945
7. Statul va participa la for-
marea capitalului social, sub-
scriind la fondare 500.000.000 lei
si apoi, incepând in anul buge-
tar urmator constituirii societä-
tii, in af ail de canitalul subscris
la fondare, cate 100 milioane lei
anual, timp de 20 ani, sumA
care se va inscrie in fiecare an
In bugetul de cheltuieli al Mi-
nisterului de Finante si se va
värsa in cursul anului bugetar
respectiv.
Sumele imprumutate de Stat
Caselor de imprumut pe gaj ale
agricultorilor, infiintate prin le-
gea din 10 Martie 1915, cu modi-
ficdrile din 30 Mai 1929, tree a-
supra Institutului National de
Credit Agricol pe data. infiinta-
rii.
8. Institutul National de Cre-
dit Agricol nu va Tace operatiuni
decât cu institutiunile care vor
fi subscris sub forma de obliga-
tiuni o suing, echivalentd cu cel
putin 25% anual din fondul des-
tinat rezervei legale sau statu-
tare.
Bancile populare i unitatile
cooperative de credit de gradul I
vor fi obligate sa subscrie la In-
stitutul National de Credit Agri-
col numai in cazul când vor lu-
cra direct cu Institutul.
Cooperativele de orice gen si
grad debitoare Ia Banca Centra-
là când vor fi ad
mise sä lucreze cu Institutul Na-
tional de Credit Agricol, vor tre-
bui sà comunice acestei institu-
tiuni sumele pe care le datoreaza
Bàncii Centrale Cooperative.
Intre Institutul National de
Credit Agricol si Banca Centralá
Cooperativd va putea interveni
o conventitme, prin care sa se
determine in amanunt, aplica-
rea dispozitiunilor din lege si
statute privitor la acordarea de
imprumuturi prin institutiunile
cooperative".
9. Capitalul va fi impartit in
946 1 Aprt He 1937
actiuni nominative de ate 500
lei fiecare, neputând fi subscris
decal de ceateni români i aso-
ciatiuni agricole sau intreprin-
dui in legaturd cu agriculture.
Se pot emite titluri de 5, 10, 20
si 50 si chiar mai multe actiuni.
Transferul nu se va putea
,face cleat la agricultori i insti-
tutiunile sau asociatiunile in le-
gäturd cu agricultura, cu auto-
rizarea consiliului de adminis-
tratie.
Statul nu-si va putea instrdina
actiunile subscrise la Institutul
National de Credit Agricol.
10. Vdrsämintele si subscrie-
rile se vor putea face deodatä
sau in mai multe rate, la epo-
cile fixate de consiliul de admi-
nistratie.
In caz de neachitare la timp,
Institutul National de Credit A-
gricol va proceda conform codu-
lui de comert.
1 1. Actiunge vor fi eliberate
dintr'un registru mated i inves-
tite cu douä semnáturi olografe
a doi membri din consiliu.
12. Actiunile vor avea un nu-
mär de cupoane de dividende si
un talon pentru a servi la elibe-
rarea de noi serii de cupoane de
dividende.
13. Actiunea este indivizibild.
Societatea nu recunoaste de-
cât proprietar pentru fiecare
actiune. Mostenitorii unui ase-
menea proprietar pot fi repro-
zentati in adundrile generale de
unul din ei.
14. Posesiunea unei actiuni
presupune aderarea, de drept, la
statutele institutului si la deci-
ziunile adundrilor generale.
15. Institutul National de Cre-
dit Agricol va putea emite obli-
gatiuni, in conformitate cu codul
comercial, cu acordul comisaru-
lui guvernului, pand la o sumä
care va putea fi egald cu indoi-
tul capitalului subscris si a re-
zervelor.
www.digibuc.ro
Prin derogare dela codul co-
mercial, Institutul National de
Credit Agricol va putea emite o-
bligatiuni prin simpla deciziune
a consiliului de administratie, In
schimbul subscrierilor preväzute
la art. 8 de mai sus.
De asemeni va putea emite si
bonuri de casä la purtätor pând
la concurenta capitalului värsat
al Institutului, prin deciziunea
consiliului de administratie.
16. Obligatiunile Institutuluf
National de Credit AgTricol se vor
putea lombarda la Banca Natio-
nerd, Cassa de Depuneri, Casa
de Economii si Cecuri Postale,
vor putea servi drept garantie
pentru licitatiivor putea fi cum-
Orate pentru plasarea fonduri-
lor dotale si tutelare; inteun cu-
vânt se vor bucura de toate a-
vantajele rentelor de Stat, impo-
zitele aferente ffind reduse la
junadtate din impozitul elemen-
tar pe venit, aditionale si supra-
cotd.
De aceleasi scutiri si avantaje
se vor bucura si actiunile.
CAPITOLUL HI
Operafiunile
17. Institutul National de Cre-
dit Agricol va face operatiuni
prin intermediul institutiunilor
arätate mai jos, care vor lucra
in calitate de mandatare ale sale,
rdspunzând In mod solidar, prin
efectul legii, cu imprumutatul,
de restituirea sumelor; de ase-
meni, el va putea finanta aceste-
institutiuni.
Institutiunile mandatare au
mandat legal pentru indeplini-
rea tuturor actelor judiciare de
realizare a creantelor pand la.
incasarea efectivä.
Creditele ce se vor acorda, pri-
vesc numai proprietiltile pând la
50 ha proprietate agricold, sil-
vied sj pomicold si 15 ha vie al-
toitd. Ele vor fi distribuite prin
bäncile populare pentru proprie-
 1 Apri lie 1937
tatea agricola, silvica si- pomi-
cola pang, la 30 ha, pentru pro-
prietatea de vij altoite pâna la
5 ha, iar pentru suprafetele dela
30 ha in sus proprietate agricola,
silvicli si pomicola, si 5 ha vie al-
toita, prin celelalte institutiuni
cooperative de credit, de orice
grad si orice gen, prin Case le de
credit ale agricultorilor, prin Ca-
sele de imprumut pe gaj, Casa
Ruralä, prima Societate Civila
de Credit Rural, Banca Agri-
cola, Institute le de Credit care
se ocupg, in mod principal cu
Creditul Viticol, cum si celelalte
societati prevazute de legea din
20 August 1929 si prin Creditul
Agricol Ipotecar al României.
In ce priveste creditele pentru
procurarea de unelte si masini
agricole, ele se vor putea acorda
prin asociatiile infiintate de a-
gricultori pentru procurarea de
inventar agricol.
In cazul in care institutiunile
de mai sus nu vor exista inteo
localitate si numai eats, vreme
cat o asemenea institutiune nu
va exista, Institutul National de
Credit Agricol va putea lucra in
localitatea respectiva cu banci
desemnate de consiliul de admi-
nistratie, iar in Ardeal cu ban-
cile din asociatia Solidaritatea.
18. Imprumuturile acordate de
catre institutele indicate la art.
17, se vor face pe:
a) 3-12 luni pentru productie
exploatare;
b) 1-5 ani pentru inzestrarea
cu inventar viu sau mort;
c) Pana la 30 de ani pentru
imbunatatiri funciare, comasari
cumparare de pamânt.
Imprumuturile pentru produc-
tie si exploatare se vor acorda
dupa normele si la epocile sta-
bilite de consiliul de administra-
tie si. nu vor putea depasi un
maximum de ha stabilit pe re- sume in cont curent la vedere
giuni si dupa felul culturilor. sau termen, depuneri spre fruc-
19. Nu se vor acorda credite tifi care;
www.digibuc.ro
947
decât agricultorilor, viticultori-
lor, pomicultorilor si proprieta-
rilor de paduri ce-si cultiva pro-
prietatea in regie sau továrásie
si nu vor putea fi intrebuintate
decat in scopurile prevazute la
art. 7 din lege si art. 20 din sta-
tut.
De asemenea se vor putea a-
corda credite i asociatiilor agri-
cole de orice fel si care vor face
exploatare sau intreprindere a-
gricola in mod efectiv.
20. In scopul asigurärii reali-
zarii sumelor imprumutate, In-
stitutul National de Credit Agri-
col va fi in drept sa ia masurile
necesare pentru o buna exploa-
tare a proprietatii si valorificare
a produselor debitorilor sui.
El va supraveghea, prin orice
mijloace va crede de cuviinta, ca
imprumuturile sa nu fie nitre-
buintate pentru alt scop decat
acela pentru care au fost acor-
date.
Orice acordare sau intrebuin-
tare a sumelor imprumutate, in
alt scop cleat cel pentru care au
fost imprumutate, sau altor per-
soane deck celor indreptatite, a-
trage de plin drept exigibilitatea
creantei fârá nicio formalitate,
iar in caz de rea credinta se va
pedepSi conform art. 551 din co-
dul penal.
21. Institutiile prevazute la
art. 6 din lege si art. 17 din a-
cest statut sunt obligate sa se
conformeze indicatiilor si nor-
melor stabilite de Institutul Na-
tional de Credit Agricol, cu care
face operatiuni fdra niciun fel
de abatere sau inculcare a nor-
melon de mai sus.
22. Institutul National de Cre-
dit Agricol va putea face urmil-
toarele operatiuni:
a) Sconteaza cambii, mandate,
cupoane si titluri iesite la sorti;
b) Primeste efecte in depozit,
948 1 Aprilie 1937
c) Face imprumuturi pe gaj de
recolte si cereale in magazii pe
gaj de portofoliu, precum si
poteci in rangul
d) Primeste cesiuni de tot fe-
lul cu acte autentice;
e) Face imprumuturi pe efec-
tele admise de Institut la cota
indicatä de el;
f) Cumpgrd titluri si efecte
pentru clienti;
g) Se insärcineazd cu operatii
de comision i incasilri;
h) Reesconteazg la B. N. R.
portofoliul sdu;
Cumprträ pe cont propriu
imobilele necesare operatiunilor
sale.
23. Dobânda si orice cheltu-
ieli plâtite de agricultori la im-
prumuturile lor de mice fel, con-
tractate la institutiunile enume-
rate la art. 6 din lege si art. 17
din statut, nu va putea depäsi
2 la sutti pe an peste scontul
Bäncii Nationale a României.
24. Proportia in care se vor
acorda creditele pentru produc-
tie, inzestrare sau imbunAtâtiri
funciare se va stabili de consi-
liul de administratie.
25. Imprumuturile pe termen
scurt si mijlociu vor fi garan-
tate prin gaj pe recolte prinse de
pe cereale din maga-
zie, pe unelte, vite, precum i pe
efecte, titluri si varante.
Obiectele mobile gajate vor fi
obligatoriu asigurate.
Gajul va putea râmâne in sat-
pânirea imprumutatului, acesta
fiind ráspunzätor de buna lui
conservare.
Imprumutul acordat nu va pu-
tea intrece 70 la sut6 din valoa-
rea gajului socotit la pretul zilei.
Institutul National de Credit
Agricol va putea revizui aceastä
valoare când va erode de cu-
viint6.
Imprumuturile pe termen lung
vor fi garantate prin ipotecä de
rangul intâiu.
www.digibuc.ro
26. Cererile de imprumut se
vor face pe un formular tip, care
va cuprinde: suma cerutä, sco-
pul bine definitit al imprumu-
tului, cu obligatiunea ca sumele
sâ fie intrebuintate numai in a-
cest scop, arätând averea imo-
bird i mobilâ i datoriile de ori
ce fel ar fi ale solicitatorului Im-
prumutului.
()rice declaratie inexactà, pli-
gubitoare pentru creditor, va a-
trage de drept si fdrà altä for-
malitate pierderea beneficiului
termenului. Iar daci aceastá de-
claratie va fi fost fácutá cu rea
credinti, va fi considerati ca in-
selliciune si se va pedepsi in
conformitate cu dispozitiunile art.
551 din codul penal.
CAPITOLUL IV
Administratia
27. Administratia Institutului
de Credit Agricol este incredin-
tatit unui consiliu de adminis-
tratie compus din 11 membri,
anume:
5 membri alesi de adunarea
generalá a actionarilor;
5 membri numiti prin inalt
decret regal, la propunerea mi-
nistrului de finante, i dintre
care unul va fi recomandat de
Banca Nationalä a României, u-
nul de Ministerul Agriculturii
si Domeniilor.
Banca Centralá Cooperativii va
fi reprezentatä in acest consiliu
printr'un delegat desemnat de
consiliul ei de administratie, pe
aceeasi perioadd de 4 ani ca
ceilalti 10 membri.
Mandatul membrilor numiti si
desemnati va avea o duratä de
4 ani i ei nu vor putea fi func-
tionari publici.
Pentru prima perioadá de 4
ani, membrii in consiliul de ad-
ministratie vor fi desemnati de
actul constitutiv.
 1 Aprilie 1937 949

28. Membrii consiliului de ad- tute si codului de comert. El are

minisiatie fi romani. cele mai intinse puteri in pri-
29. Consiliul va alege dintre vinta conducerii intereselor In-
membrii si un presedinte si doi stitutului, in afard de cele ex-
vicepresedinti. pres rezervate adundrilor gene-
30. La intrarea in functiune, rale ordinare si extraordinare.
administratorii vor depune, cu 35. Consiliul de administra-
titlul de garantie, la sediul socie-tie va hotäri in special;
actiuni de ale institutului, a) Regulamentele Institutului
pentru o valoare nominald, de si conditiunile aplicärii lor;
lei 100.000, sau rentä de Stat, b) Epocile vdrsdmintelor, ac-
care nu vor putea fi eliberate de-. tiunilor si mrtsurile da luat con-
cat duprt expirarea sau inceta- tra acelora care nu le-au efec-
rea mandatului lor si numai du- tuat;
pd, descdrcarea lor de gestiune, c) Acorddrile de credite, con-
datä de adunarea generald, a ac- tractdri de imprumuturi, tran-
tionarilor. sactiunile de mice fel, cumpd-
31. Mandatul membrilor con- rd,rile si vanzärile de titluri sau
siliului de administratie are o imobile, pentru nevoile proprii;
duratd, de 4 ani. in fine, orice mrtsuri de luat, in
Membrii consiliului de admi- conformitate cu prezentele sta-
nistratie nu vor putea fi revo- tute;
cati inainte de expirarea man- d) Salariile, onorariile, tantie-
datului, decat pentru abateri mele, gratificatiile;
grave, prin 'Malt decret regal, la e) Cheltuielile si remuneratiile
propunerea Ministerului de Fi- administratorilor care compun
nante, pe baza hotaririi moti- comitetul de directie;
vate a consiliuJui de adminis- f) De asemenea consiliul sta-
tratie a Institutului; propunerea bileste conturile si prezintä a-
adoptatd, printr'o rezolutie votatil dundrii generale bilantul, darea
prin scrutin secret, cu majori- de seamd, si hotärdste ordinea
tate de cloud treimi din totali- de zi a adundrii generale;
tatea membrilor in functiune. g) Desemneazd persoanele care
Cu un an inainte de expirarea pot semna in numele societätii;
mandatului, adunarea generald h) Inspecteazd diferitele ser-
va proceda la alegerea membri- vicii din administratia centrala
lor noului consiliu pe o altd, pe- si sucursalele bdricii;
rioadd de 4 ani. i) Executä deciziunile adund-
Administratorii al cdror man- rii generale.
dat a expirat sunt reeligibili. 36. Consiliul numeste si re-
32. Mandatul de membru in voacd pe directorul general, di-
consiliul de administratie este rectorii si tot personalul Institu-
strict personal. Membrul care ar tului National de Credit Agricol.
lipsi fard, cauze admise de con- Directorul general al Institu-
siliu, dela 5 sedinte consecutive, tului de Credit Agricol, sau In-
se va considera demisionat. locuit6rul sail, are conducerea
33. In caz de vacantà, consi- Intregei administratii a Institu-
liul, impreund cu censorii, pot tului. El este ref erentul Consi-
proceda la inlocuire, conform co- liului de administratie. El sau
dului de comert, pand la adu- inlocuitorul sdu, executd deci-
narea generald viitoare. ziunile consiliului de adminis-
34. Consiliul administreazd si tratie si ia parte obligator la se-
dispune, conform prezentelor sta- dintele sale, cu vot consultativ.

www.digibuc.ro
950 1 Apri lie 1937
37. Consiliul de administratie
imputerniceste un comitet de di-
rectie, compus din trei membri,
din care unul dintre cei propusi
de Ministerul de Finante, sti tra-
teze si sä incheie operatiuni din
cele preväzute in prezentele sta-
tute, determinând prin procesul-
verbal de imputernicire, intin-
derea, limitele si durata manda-
tului ce i s'a conferit.
Presedintele consiliului de ad-
ministratie face parte de drept
din comitetul de directie, impre-
und cu directorul general, care
este referentul acestui comitet.
38. Membrii consiliului de ad-
ministratie Ii indeplinesc man-
datul lor, in conformitate cu co-
dul de comert si prezentele sta-
tute.
39. Institutul National de
Credit Agricol este valabil an-
gajat prin cloud semndturi ale
persoanelor desemnate in acest
scop de cdtre consiliul de admi-
nistratie. Aceste semnaturi vor
fi puse cledesubtul firmei scrisd,
stampilatá sau tipáritä, cu men-
tiunea: Institutul National de
Credit Agricol".
Tot astfel va fi valabil repre-
zentatá inaintea justitiei sau ori-
cdrei autoritati publice, admi-
nistrative si oriunde.
Persoanele autorizate a sem-
na pentru societate vor putea da,
in limita puterilor acordate lor,
procuri speciale sau generale, in
numele societdtii, unei persoane
chiar strdine de societate. De a-
semenea, doud persoane autori-
zate a semna impreund In mod
valabil, vor putea autoriza, prin
procuri speciale sau generale, pe
unul sau mai multi avocati sd
reprezinte institutul In fata ori-
cdror autoritáti administrative
judiciare, sd introducä si sa
semneze, in numele institutului
orice actiune in justitie, orice
contestatie, apeluri, recursuri,
revizuiri, executári, mäsuri de
www.digibuc.ro
asigurare etc., orice acte de pro-
cedurd, precum si orice acte ju-
diciare sau extrajudiciare.
40. Orice deciziune a consi-
liului se constatä printr'o Inche-
iere semnatá de membrii care
au luat parte la deliberatiune
si este trecutä in registrul spe-
cial.
41. Consiliul de administratie
nu poate delibera valabil decât
dad, sunt prezenti cel putin ju-
mätate plus unul din numärul
total al membrilor care il core-
pun.
42. Deciziunile consiliului se
iau cu majoritatea absoluta a
administratorilor prezenti sau
reprezentati.
43. Consiliul se convoca din
initiativa presedintelui, a unuia
din vicepresedinti, a directoru-
lui general sau loctiitorului
44. In convocare se vor indica
punctele din ordinea de zi ce va
fi supusd deliberärii consiliului.
45. Presedintele prezideazd in-
trunirile consiliului de adminis-
tratie. Unul din vicepresedinti
inlocuieste pe presedinte. In lip-
sa acestora consiliul va desem-
na pe administratorul care va
prezida.
CAPITOLUL V
Organe de control
46. Pentru supravegherea o-
peratiunilor, revizuirea bilantu-
lui, verificarea conturilor, se vor
desemna censori, dintre care:
Until va fi din partea actiona-
rilor.
Unul numit de Banca Natio-
nalä a României, si
Unul numit de Ministerul Fi-
nantelor.
Cel desemnat de Banca Na-
tionald a României va fi expert-
contabil.
Censorii-supleanti vor fi de-
semnati in acelasi mod. Atribu-
 1 Aprilie 1937
iunile lor sunt preväzute in co-
dui de comert.
Mandatul de parlamentar este
incompatibil cu acela de censor
al acestui Institut.
47. Censorii vor depune, in
actiuni ale societätii, o cautiune
-egala cu jumdtatea din cea ce-
rutd pentru membrii consiliului.
Actiunile depuse ca garantie
nu se vor putea elibera cleat la
incetarea mandatului.
48. Censorii sunt obligati sä
participe cu vot consultativ, la
toate deliberdrile consiliului de
administratie, având dreptul de
a face sd se treaca in procesele-
verbale orice propuneri vor cre-
de de cuviintd.
49. La sfarsitul fiecdrui an
social, comisiunea censorilor va
verifica bilantul general si con-
tul de profit si pierden i va
face un raport &ere adunarea
generalä. nului atre minister vor fi co-
50. Rezultatul verifiarii cen- municate si Institutului.
sorilor va fi consemnat in regis- In caz de suspendare a unei
trul consiliului de censori.
51. Pentru supravegherea a-
corddri de credite de Care bän-
cile populare si pentru suprave-
gherea intrebuintdrii creditelor
de 17âtre debitori agricoli, in sco-
pul pentru care 1-au solicitat,
Institutul National de Credit A-
-gricol va putea sá delege Fede-
ralelor bäncilor populare jude-
One atributiuni de control ce se
vor stabili printr'un regulament.
CAPITOLUL VI
Comisarul guvernului
52. Statul va fi reprezentat in
adunarea generald a actionari-
lor de un Comisar al Guvernu-
lui, numit prin decret regal de
cdtre Ministerului Finantelor.
Comisarul Guvernului este o-
bligat sá asiste la sedintele con-
siliului de administratie, ale co-
mitetului de directie si ale ori-
cdror comitete, cu vot consulta-
www.digibuc.ro
951
tiv, spre a-si da avizul in toate
chestiunile de interes general,
precum si in cele in care pot fi
atinse interesele Statului.
In caz de absent:A a comisaru-
lui, deciziunile luate de aceste
reuniuni, Ii sunt comunicate de
cdtre presedinte.
Comisarul poate sä, suspende
executarea oricdrei deciziuni con-
trard legii si statutelor, referincl
imediat Ministerului Finantelor.
Declaratiunea de suspendare
trebue sd, fie motivatä i luatá
in termen de o sAptámând dela
data and Guvernul a luat cu-
nostintd de ea.
Declaratiunea de suspendare
n'are forth obligatorie, fatd de
Institut, dacd ar avea drept efect
sä pericliteze executarea anga-
jamentelor Institutului, fatä de
terti.
Rapoartele Comisarului Guyer-
hotäriri, dacd in interval de 10
zile nu se ajunge la o intelegere
intre Institutul National de Cre-
dit Agricol i Ministerul Finan-
telor, fiecare din cele cloud pärti
are facultatea de a aduce litigiul
inaintea unei comisiuni arbi-
trale, formate', dintr'un consilier
al Inaltei Curti de Casatie, de-
legat de aceastä Curte, ca prese-
dinte; dintr'un membru desem-
nat de Ministerul Finantelor
dintr'un membru desemnat de
consiliul de administratie al In-
stitutului National de Credit A-
gricol.
Hotäririle motivate ale acestei
comisiuni sunt definitive si exe-
cutorii.
CAPITOLUL VII
Adunarea generate;
53. Adunarea generald, regulat
constituitä, reprezintä universa-
litatea actionarilor.
952 1 Aprilie 1937
54. Orice actionar, posedând
una pang la 5 actiuni are drep-
tul la un vot.
Actionarul care posedd mai
mult de 5 actiuni, are dreptul la
câte un vot de fiecare 5 actiuni.
Nimeni nu poate avea mai
mult de 45 la sutd, din totalul
voturilor corespunzätoare intro-
gului capital social subscris de
toti actionarii, oricare ar fi nu-
märul actiunilor ce ar poseda.
55. Actionarii nu pot fi repre-
zentati decât prin alti actionari,
avânct cireptul de vot.
Minorii pot fi reprezentati prin
tutorele lor sau procuratorul a-
cestuia; persoanele având un
consiliu judiciar sau curatori,
pnin reprezentantii lor legali; fe-
meile cdsdtorite, prin sotii lor,
chiar dacd acestia nu sunt ac-
tionari.
Consiliul de administratie este
singurul in drept a decide asu-
pra validitrqi mandatului.
56. Administratorii i censorii
nu pot fi mandatari.
57. Procurile si orice fel de
delegatiuni trebuesc depuse cel
putin cu 3 zile libere inainte de
ziva adundrii generale.
Scrisorile sau procurile vor fi
filcute dupd formularul dat de
consiliul de administratie. Lega-
lizarea lor nu e necesard.
58. Aclunarea generald ordi-
nard se intruneste inainte de 1
Martie al fiecdrui an.
59. Adunarea generald extra-
ordinard se intruneste ori de
cdte ori este convocatd de consi-
liul de administratie.
60. Un numär de minimum
100 actionari, care ar reprezenta
cel putin 1/6 din capital, poate
provoca, pnin cerere in scris, a-
dresatd presedintelui, convoca-
rea adundrii generale.
61. Cererea de a se pune o
chestiune la ordinea de zi trebue
fd.cutä de 10 actionari, reprezen-
tând cel putin a zecea parte din
www.digibuc.ro
capital, cu zece zile inainte de
adunare.
62. Convocarea adundrii ge-
nerale, fie ordinare, fie extraor-
dinare, se face cu cel putin 15.
zile inainte de intrunire, prin pu-
blicdri in Monitorul Oficial si
prin unul sau mai multe ziare.
Publicdrile trebue sà cuprina
si ordinea de zi a adunärii.
63. Adunarea este legal con-
stituitd când actionarii sau man-
datarii prezenti reprezintá o pá-
trime din capitalul social.
64. Dacd in ziva hot:611M nu
se intruneste numdrul de actio-
nari prevdzut mai sus, sedinta
se amânrt pentru a 8-a zi, când
adunarea generald va putea lu-
cra, oricare an fi partea de capi-
tal reprezentatd.
65. Adunarea este prezidatI
de cd.tre presedinte sau unul din
vicepresedinti, iar in lipsd de ed.-
tre un administrator desemnat
de consiliu.
66. Doi dintre actionarii pre-
zenti, care posedd numárul cel
mai mare de actiuni, si in caz de
refuz al lot-, acei care urmeazd,
vor indeplini functiunile de scru-
tatori, iar un actionar desemnat
de presedinte face functiunea de
secretar.
67. Adunarea generald dis-
cutd, aprobd sau modified bilan-
tul, dupd ce va fi ascultat ra-
portul consiliului de administra-
tie si pe acel al censorilor; alege
membrii consiliului de adminis-
tratie, censorii sj supleantH, prin
aclamatie sau prin vot secret,
dacd cer aceasta cel putin zecè
actionari din cei prezenti, repre-
zentând cel putin 20 la sutá din
capitalul social; se pronuntd a-
supra oricdrei propuneri aflä-
toare la orclinea zilei, alege ad-
ministratori si censori din par-
tea actionarilor, fixeazá retribu-
tiunile censorilor.
68. Deciziunile adundrii gene-
rale se iau cu majoritatea ab-
 1 Aprilie 1937
soluta a voturilor actionarilor
prezenti, se constatd prin pro-
cese-verbale si sunt executorii.
Ele nu pot fi suspendate de
justitie prin derogare dela co-
dul comercial, decât numai de-
ca cererea de suspendare va fi
semnatd de minimum 20 actio-
nari ce detin cel putin o treime
dirk capitalul prezent in aduna-
rea generald respectivd.
Hotdririle adundrii generale
nu mai pot fi atacate dupd tre-
cerea a 30 zile dela publicarea
in Monitorul Oficial a hotäririi.
Ele sunt obligatorii pentru
toti actionarii, chiar in caz de
sporirea capitalului.
69. Este nula orice rezolutie
asupra unei chestiuni care nu
este prevtizutd in ordinea de zi
a adundrii generale.
CAPITOLUL VIII
beneficiu, fond de rezervii
Anul social incepe la
70.
Ianuarie 4i se termind la 31
Decemvrie.
71, La 30 Iunie al fiecdrui an
se va intocmi bilantul brut se-
mestrial.
La finele fiecdrui an se va
face un inventar amdnuntit al
activului si pasivului Institu-
tului National de Credit Agri-
col, intocmindu-se si bilantul
anual, conform dispozitiunilor
codului de comert si prezentelor
statute.
72. Consiliul de administra-
tie este dator sal prezinte censo-
rilor bilantul exercitiului expi-
rat impreund cu actele justifi-
cative, cel putin cu 25 zile Ina-
inte de data adundrii generale
ordinare.
73. Consiliul are dreptul de a
propune aclundrii generale con-
stituirea a oricAte rezerve va
crede de cuviinta pentru garan-
tarea operatiunilor si intdrirea
creditului institutiunii.
www.digibuc.ro
953
74, Censorii la rândul lor vor
face un raport asupra bilantu-
lui.
75, Bilantul va sta depus In
copie, impreund cu raportul
censorilor, In biroul Institutu-
lui, zece zile inaintea adundrii
gen erale.
76. Din beneficiul net se va
prelua:
a) 20 la sutd pentru fondul de
rezervd nand când acesta va a-
junge egal cu capitalul social;
dupd aceea cota se reduce la 5.
la sutd, pand când fondul de
rezervd va fi egal cu de cloud
ori -capitalul social. Acest fond
este destinat sà acopere even-
tualele pierderi din operatiunile
Institutului;
b) 55 la suta pentru actio-
nari;
c) 3 la sutd consiliului de ad,
ministratie;
d) 5 la sutd Casei de pensiuni
si ajutor a personalului Institu,
1
tului de Credit Agricol.
e) 2 la sutä pentru crearea de
burse pentru agricultori;
f) Bestul la dispozitia aclund-
rii generale.
CAPITOLUL IX
Disolvore, lichidare
77, In caz de pierdere a unel
treimi din capitalul social, con-
siliul este dator a consulta adu .
narea generald asupra oportu,
nitätii
78, Dacd se hotärdste disol-
varea, adunarea generald nu-
meste unul sau mai multi li-
chidatori, fixându-le si onora-
riile. Unul dintre lichidatori va
fi delegat al Statului.
79. Lichidatorii vor incheia,
mai intâiu un inventar de
toatd averea Institutului i un
bilant semnat de consiliul de
administratie. Functiunile con.
siliului inceteazd. Lichidatorii
pot mentine in functiune pe di-
"954
rectorii si impiegatii necesari.
Functiunile Comisarului Guyer-
nului continua pe tot intervalul
lichidärii.
80. Actul de numire al lichi-
Tlatorilor i bilantul incheiat de
-acestia se vor da publicitatii.
81. Adunarea generala va
'continua sä aiba dreptul de
-control asupra mersului
82. Produsul net al lichidärii
-se imparte Mire actionari pro-
portional cu actiunile ce po-
edrt.
CAPITOLUL X
Responsabilifafea consiliului
de administrofie
83. Actiunea In responsabili-
late civila in contra administra-
torilor se va decide de adunarea
generala cu o majoriate abso-
lutrt (le voturi 1).
LEGE
ventru modificarea unor articole din
legea invätämântulut secundar
DIN 1 APRILIE 1937 2)
Art. I. Art. 12, 21, 39, 40, 42,
48, 55, 61, 66, 75, 83, 84, 98, 101,
108, 112, 115, 151, se modifier'.
-duprt cum urmeaza: art. II si III
1) prin Decretul-Lege din 13 No-
-omvrit 1937 s'a aclaogat art. 84 nou.
2) Aceastä Lege s'a votat de Se-
nat si de Adunarea Deputatilor Iii
-,edintele dela 20 Martie 1937; s'a
Inomulgat prin decretul regal Nr.
1.626 din 1937 si publicat in
Manitorul Oficial, p. I, Nr. 76 din
1 Aprilie 1937. Ea modifieä unele
-dispozitiuni din Legea de organizare
invätämântului secundar, din 15
Mai 1928, pag. 1064, vol. XV-XVI,
eu numeroase mod., (hip& care a fost
publicatä in intregime, la 7 Mai
1934, pag. 231, vol. XXII. Ulterior
4/ mai avut modificäri la 11 Apriie
www.digibuc.ro
i Apri lie 1937
din legea clela 30 Aprilie 1934, 57,
al. 3, 138, 140, al. 2 si 3; 148, 150,
153. 154, 159, 160 se abrogii. si se
adauga doua, articole noi: 55 bis,
159 bis.
Art. 12, alin. 2. Cursurile in-
cep In dimineata zilei de 9 Sep-
temvrie, ora 8 si se tin In toate
zilele, afara, de dumineci si de
sarbatorile bisericesti si natio-
nale enumerate prin regula-
ment.
Art. 21, alin. 2. Examenele
de bacalaureat se depun inain-
tea unei comisiuni speciale, in-
stituite de Ministerul Educatiu-
nii Nationale in orasul unde se
poate intruni un numar de cel
putin 80 de candidati.
A/in. 3. O comisiune va a-
vea de examinat un numär de
cel putin 100 si cel mult 150 de
candidati. Vor fi douä sesiuni pe
an, una de yard Intre 25 Iunie
si 10 Iulie si una de toamna in-
tro 20 Septemvrie si 5 Octom-
vrie.
A/in.4. Fiecare comisiune
se compune din 7 membri: 6 vor
fi numiti dintre profesorii titu-
lari definitivi calificati prin exa-
men de capacitate pentru liceele
Statului si cuprinsi inteun ta-
blou aleatuit de minister, iar al
saptelea care este si presedintele
comisiunii, dintre membrii cor-
pului didactic universitar, profe-
sor, agregat sau conferentiar de-
finitiv la facultätile de litere sau
de stiinte, sau dintre fostii in-
spectori generali ai invataman-
tului secundar.
Alin. 8. Examenele de baca-
laureat vor fi de doua feluri:
1935, pag. 328, vol. XXIII si la
2 Mai 1936, pag. -744, vol. XXIV,
p. I, si in fine la 8 Aprilie 1937,
când s'a modificat si art. 35 si 43.
Dupä ateastä. Lege se redä in co-
lectie, intreaga lege a invätämântu-
lui secundar, eu toate modifieärile
la zi,
 1 Aprilie 1937
pentru absolventii sectiei lite-
rare si stiintifice i va consta din
probe scrise si probe orale.
Auin. /O. Probe le orale se
vor da din: limbo, i literatura
românä, istoria Romänilor, geo-
grafia României, filosofia (psi-
hologia si logica) cu instructia
limba i literatura fran-
cezd, limba latind *i stiintele na-
turale sau matematica, i §tiin-
tele fizico-chimice, dupä sectia
pe care a urmat-o candidatul in
clasa VIII.
Art. 2 si 3 din legea dela 30 A-
prilie 1934, se abrog.d.
Art. 39, alin. I. Examenul
de capacitate se trece intre 15
Ianuarie si 1 Mai, la fiecare trei
ani, la una din universitäti,prin
rotatie, inaintea unei comisiuni
numitd de Ministerul Educatiu-
nii Nationale. In cazul când, din
cauza marelui numär al candi-
datilor, examenul nu va putea fi
terminat pânit la 1 Mai, Ministe-
rul va dispune continuarea lui
dupd aceastd datd.
Alin. 2. Comisiunile sunt
formate din câte 5 membri i a-
nume: 2 profesori titulari sau a-
gregati dela Facultätile de stiinte
sau litere si teologie pentru re-
ligie, la specialitatea principald;
2 profesori de liceu, licentiati
saua doctori, cu o vechime de cel
putin 5 ani cu titlul definitiv
-pentru specialitiltile secundare
un profesor sau conferentiar
universitar pentru pedagogic.
Acest din urmd membru poate fi
numit, in caz de nevoie, si dintre
profesorii secundari definitivi
cu lucrdri in domeniul pedago-
giei.
Alin. 3. Mcmbrii vor fi alesi
astfel, incdt comisiunea sà poatä
examina toate specialitdtile aso-
-ciate in grupul respectiv.
Art. 40, alin. I. Examenul
de capacitate constd din probe
scrise, colocvii asupra celor 2
specialitdti pentru care s'a Mcut
www.digibuc.ro
955
inscrierea candidatului, dinteun
colocviu din pedagogia generals.
si metodica celor doud speciali-
täti si din probe practice peda-
gogice, tinute inteun liceu el
Statului.
Alin. 2. Probe le se noteazà
cu note numerice dela 1-10. Fie-
care prolog in parte este elimina-
torie.
Art. 42. Indatd dupd ce
Consiliul Permanent a validat
examenul de capacitate, candi-
datii reusiti vor fi inscrisi, in or-
dinea mediei dela specialitatea
principald, inteun tablou de ca-
pacitate si li se va elibera o di-
plomd, de capacitate, in care
sunt indicate datele personale ale
candidatului i materiile pentru
care a trecut examenul de capa-
citate, impreund cu media si nu-
indrul de clasificare. Tablourile
vor fi intocmite pe sesiuni si pe
materii ì ele vor fi publicate in
Monitorul Oficial indatä ce s'au
terminat toate examenele unei
sesiuni *i vor servi la numirile
de profesori ce se vor face in
conformitate cu art. 58 din lege.
Valabilitatea unui tablou de
capacitate, dureazd 6 ani, unce-
pând cu 1 Julie urnultor datei
când a fost publicat tabloul.
Pentru candidatii care au supli-
nit neintrerupt catedre sau gru-
puri de cel putin 10 ore din spe-
cialitdtile lor !n invdtämântul de
grad secundar, tabloul rdmâne
valabil panä la numirea cu titlu
provizoriu a candidatului.
Valabilitatea tablouril or de ca-
pacitate din 1931 si 1934 pentru
invdtdmântul secundar se pre-
lungeste cu Ina. 2 ani. Candidatii
inscri*i in aceste tablouri vor fi
numiti titulari, indiferent de spe-
cialitatea secundard.
Art. 48, litera c. Pentru gos-
poddrie la fete, sä aibg diploma
de absolvire a unei scoale nor-
male sau diplomd de bacalaureat
a liceului teoretic, comercial sau
936 1 Aprl lie 1937

industrial, precum si certificatul citate cerute de aceste legi si re-

de absolvire a unei scoale nor- gulamente si dacd la 1 Septern-
male do menaj. Pe laugh' aceste vrie al anului precedent solici-
titluri, pentru toate aceste spe- tärii transferärii le-ar fi venit
cialitdti, candidatii vor trebui s.rândul, pe tabloul de capacitate,
treacd un examen de capacitate sä obtinit catedre ca titulari Iii
dupä modalitätile ce se vor pre- invdtämântul secundar civil.
vedea in regulament. In stabilirea ordinei de prefe-
Art. 55.. b) Profesorii si ma- rintd prevazuta de art. 55 din
estrii cu calificAri superioare legea invätämântului secundar,
inscrise in procesele-verbale de profesorii i maistrii din invdtä-
inspectiuni i In foaia califica- rnântul liceelor militare vor fi
Ova ce insotesc cererile. Aceastä tratati pe picior de egalitate cu
foaie calificativrt va fi intocmitä colegii lor din invätrtmântul se-
de clirectorul scoalei, comunicatd cunadr pendMte de . Ministerul
profesorului si confirmatä de in- Educatiei Nationale.
spectorul regiunii respective; Profesorii i maistrii din In-
c) Profesorii si maestrii care vätämântul secundar civil pot
au sotii In Tocalitatea cerutä, cu trece In corpul didactic al licee-
preferirea celor ai criror soti sunt lor militare, cu indeplinirea con-
membri ai corpului didactic, se- clitiunilor de legea si re-
cundarii trecând inaintea celor- gulamentul dupri care se conduc
lalti membri ai corpului didac- aceste scoli.
tic. Cererile pentru transferdrile
ultim. Profesorii titu- de mai sus se vor adresa de catre
lari la scoalele care functioneazd profesori Ministerului Apìiràrii
pe bazrt de conventii, contracte Nationale, care le va Inainta cu
si legi speciale, nu se pot prevala avizul säu Ministerului Educa-
de dispozitiile alin, a din prezen- tiei Nationale in termenul fixat
tul articol si nu pot fi transfe- de legea invdtdmântului secun-
rati decât In cazul ch.' la 1 Sep- dar.
temvrie al anului precedent so- Art. 57, din. 3. Se abrogd.
lictìirii le-ar fi ve- Art. 61. Numirile de suplini-
nit randul pe tabloul de capaci- tori se fac de ministru, dupä pro-
tate sä obtinä catedre ca titular punerea inspectorului general al
in invätrtmântul de grad secun- regiunii, intre 1-25 August ale
dar al Statului. fiecdrui an, pe durata anului
Aceasta i pentru profesorii scolar urmätor. Numirile se vor
numiti titulari la catedre de spe- face dupil tablourile de capaci-
cialitatea lor secunadra, la sco- tate in conditiile art. 58 la cate-
lile ce depind de Ministerul Edu- dre sau grupuri de ore formate
catiei Nationale. din cel putin 10 ore. Dac.d dupa
Art. 55 bis. Profesorii si mai- epuizarea tabloului de capaci-
$trii civili din invatämântul li- tate mai rämân catedre sau gru-
ceelor militare pot fi transferati puri de ore neocupate, vor fi nu-
la catedre vacante dela scoli se- miti candidatii reusiti partial
cundare pendinte de Ministerul (specialitatea principald), res-
Educatiei Nationale, dupd nor- pectându-se ordinea mediilor.
mele legilor si regulamentelor La catedrele sau grupele de ore
In vigoare la acest departament, ce ar mai rrunâne libere dupà e-
daca au indeplinit la numire puizarea tabloului celor reusiti
toate conditiile de titlu si capa- partial la examenul de capaci-

www.digibuc.ro
 1 Aprilie 1937
tate, vor putea ft numiti supli-
nitori licentiatii având semina-
rul pedagogic terminat. Nimeni
nu poate functiona ca suplinitor
In invatarnântul secundar
seminar pedagogic.
Dupil data de 25 August nu se
pot numi suplinitoli decal in ca-
zul când un profesor obtine con-
cecliu sau in caz de deces.
Art. 66, alin. 4. In luna Ia-
nuarie a fiecarui an, inspectorii
generali *efi de regiune vor al-
catui tabloul cu membrii corpu-
lui didactic secundar din regiu-
nile respective care intra In ca-
tegorille ardtate in articolul pre-
cedent.
Alin. 2. Tabloul cu membrii
care intrd in categoria a doua
si a treia e inaintat Consiliului
inspectorilor generali si Consi-
liului Permanent pentru da
avizul. Dupd aprobarea avizului
de dare ministru, cei cuprin*i
in tablou vor fi pu*i in retragere
din oficiu *i comunicati Casei
Generale de Pensiuni pentru a
li se stabili dreptul la pensie, po-
trivit anilor serviti in functiuni
publice. Tabloul celor din cate-
got ia a patra se trimete comi-
siunii medicale a Ministerului
Educatiei Nationale pentru
cla avizul. Indata ce avizul a fost
aprobat de ministru, lucrdrile
se trimet la comisia medicala
prevazuta de legea penerald de
pensiuni.
Art. 75, alin. ultim. b) O ora
de pregiltire a materialului de
demonstratii i experiente a pro-
fesorului de stiinte fizico-chi-
mice si naturale la *coalele a ca-
ror dotatiune permite *i inclrep-
tate*te aceasta, precum i o ord
In plus pentru profesorii de lim-
ba românä pentru corectarea
compozitiilor.
Art. 83, alin. 3. Deta*drile
nu se pot face decal intre 1-30
August. Dupa aceasta data nu
www.digibuc.ro
957
se mai poate face nicio deta*are.
Dispozitiunile art. 35 se aplica §1
la deta*axi.
Alin. ultim. Orice detasäri
contrarii dispozitiilor prezentu-
lui articol, fieCa, sunt Mcute
dupä termenul prescris sau fdra
motiv legal, sunt nule de drept,
iar functionarul care le va fi
propus, ordonat sau executat
fárd a fi atras in scris atentia
ministrului asupra ilegalitatii
lor, va fi pasibil de sanctiuni dis-
ciplinare. De asemeni functiona-
rul care va fi orclonantat sau a-
chitat salariul in cazul unor de-
tasari ilegale, va fi obligat sa
raspunda bane*te personal de
plata acestpr salarii. Cel deta*at
ilegal nu va primi salar cat timp
va functiona in aceasta situatie.
Profesorii si mai*trii dela sco-
lile penclinte de Ministerul Edu-
catiei Nationale pot fi detasati,
in interes de serviciu, In invätä-
mântul liceelor militare, insa nu-
mai in urma propunerii moti-
vate a Ministerului Apararii Na-
tionale *i dupa normele de deta-
*are din aceastä lege.
De asemenea, membrii corpu-
lui didactic apartinând liceelor
militare se bucura de dreptul de
deta*are la catedrele libere In
invatamântul public, dupa nor-
mele stabilite prin aceastä lege.
Art. 84. c) Gradatia de me-
rit se acorda dupa cel putin 15
ani de cariera pentru desfa*u-
rarea unei rodnice munci pe te-
ren didactic, pedagogic *i *tiin-
tific, precum i pentru publica-
tiuni de studii sau lucrari de un
interes general.
Art. 98, alin. 1. Gradatia este
cresterea periodica a lefii profe-
sorilor si maestrilor titulari
provizorii sau definitivi care
li se dá potrivit cu timpul lor de
serviciu in corpul didactic, in
chipul urmator: 25 la suta clupá
5 ani; 50 la suta dupd 10 ani;
958 1 Apr1 He 1937
75 la sutd dupd 15 ani; 100 la
sutd, dupd 20 ani; 125 la sutá
dupd 25 ani si 150 la sutd, dupd
30 ani. Toate gradatiile se soco-
tesc la ultima leaf ä de bazd cuve-
niat profesorului sau maestru-
lui.
Art. 92 si 93 se inlocuesc cu
art. 120, 121 si 122 din legea de
organizare a Ministerului Edu-
catiunii Nationale din 12 Noem-
vrie 1936.
Art. 404. In caz de deces al
unui profesor sau maistru titu-
lar, vdduva sa va primi un aju-
tor de inmormântare echivalent
cu leafa pe timp de trei luni, cu
gradatia intreagd, i acesoriile
profesorului sau maistrului de-
cedat, conform statutului func-
tionarilor publici. La decesul so-
iei unui copil minor, profe-
sorul sau maistrul titular va
primi ca ajutor de inmormân-
tare o indemnitate egalä cu re-
tributia pe o lung.
Familia profesorului sau mai-
strului decedat va fi läsatá
foloseascd, locuinta, dad. locu-
ieste In cládire publicd, incd trei
luni, in afard, de luna decesului.
Art. 108, din. 4. Pentru ches-
tiunile didactice, administrative
ji disciplinare, functioneazd pe
lângd fiecare scoald secundard,
un Consiliu scolar, format din
top profesorii i maistrii scoalei,
sub presedintia directorului. Nu-
mai profesorii i maistrii titulari
se bucurd de vot deliberativ.
Art. 442a) 0 bibliotecd pen-
tru profesori si una pentru elevi,
care poate functiona si pe clase;
h) In limitele posibilitiatii, fie-
care scoald secundard va cduta
sd-si facd, o capeld pentru servi-
ciul religios.
Art. 115. Directorul scoalei
secundare este in acelasi timp si
directorul internatului. El este
ajutat de un subdirector al inter-
natului, dintre profesorii sau
maistrii scoalei. Subdirectorul
www.digibuc.ro
internatului conduce administra-
tia internatului si e seful direct
al personalului subaltern.
Art. 428. Actualii medici
scolari, care in momentul de fatá
functioneazd la scoalele secun-
dare cu internat (licee, scoli nor-
male ori seminarii), numiti de
Ministerul Educatiunii Natio-
nale si care la punerea In apli-
care a acestei legi au cel putin 4
ani ca medici scolari, vor fi con-
f irmati ca titulari dacä au ur-
mat un curs de specializare in
igiena scolard, i dacd au locul
prevdzut in buget, aceasta pe
baza unui raport al unui inspec-
tor general si un urma avizului
motivat al Consiliului inspecto-
rilor generali si al Consiliului
permanent.
Art. 138. Se abrogii.
Art. 440. Se abrogd.
Art. 148. Se abrogd.
Art. 450. Se abrogd.
Art. 451. Maistrii i mai-
strele de muzicd, clesen-caligra-
fie si educatie fizicà, recrutati
pe baza examenelor de capaci-
tate tinute conform legii din
1898 (cu modificárile ulteri-
care), care posedd diploma de
bacalaureat, de absolvire a unui
seminar sau a unei scoli nor-
male, se considerd cii indepli-
nesc conditiile cerute de art. 45.
Ei vor purta titlul de profesor,
urrnâncl ca drepturile in plus de
salarizare ce decurg din aceasta
sd, le primeascd atunci când ele
vor putea fi inscrise in buget.
Art. 153. Se abrogd.
Art. 154. Se abrogd.
Art. 159. Se abrogd.
Art. f 59 bis. Conventiile si
contractele pe baza cdrora func-
tioneazd scoli secundare, intre-
tinute de diferite persoane juri-
dice, se ratified. iar dispozitiii-
nile luate dela incheierea numi-
telor conventii si contracte pand
azi. cu privire la acele scoli, se
valideaza.
 1 Aprilie 1937
Art. //. Ministerul Educa-
tiunii Nationale este obligat sh.
publice in Monitorul Oficial ph-
nd la 1 Iunie 1937 textul com-
plet al legii invdthmäntului se-
cunclar din 1928, astfel cum a
fost modificath prin dispozitiile
art. I de mai sus si prin toate
legile modificatoare dela 1928
pâná astázi, fiind autorizat in
acest scop sh fad, o nota nu-
merotare a tuturor articolelor
care alchtuesc aceastá lege.
LEGE
pentru invätämântul secundar
DIN 15 MAI 1928
cu modificArIle ulterioare
Sectiunea I
CAPITOLUL I
Dispoziliuni generale
1. Invh:thmântul secundar face
parte din al doilea grad de invd-
tämânt. El are de scop sh dea
absolventilor primilor patru ani
de invdtámânt primar, elemen-
tele esentiale ale unei culturi ge-
nerale, pregatindu-i in acelasi
timp pentru a putea urma in in-
vatilmantul superior.
2. Invätämântul secundar se
predh:
In scoalele Statului (scoale pu-
bli ce) ;
In scoalele sau institutele par-
ticulare autorizate de Stat i in
familie, conform legii invätä-
mântului particular.
1) Publicath in Monitorul Oficial
din 15 Mai 1928, eu modificärile
din 12 Iunie 1929, 29 Iunie 1931,
22 Iulie 1931, 28 Decemvrie 1931,
24 Martie 1932, 22 Aprilie 1932, 13
Apriie 1933, 9 Mai 1933, 14 Apriie
3934, 30 Apriie 1934, 7 Mai 1934,
11 Aprilie 1935, 2 Mai 1936, 1 Apri-
lie 1937 O. 8 Aprilie 1937.
www.digibuc.ro
95g.
3. Invätámântul secundar se .
imparte in douh cicluri, care se-
succed, si anume:
a) Ciclul inferior, numit gim-
naziu, cu durath de 4 ani de stu-.
diu, cu menirea de a da o cul-
turd generald;
b) Ciclul superior, numit liceu,
cu durata de 4 ani de stucliu, CA}
menirea de a da culturh gene-
ralh, in primii trei ani, cu o in-
drumare chtre stiinte sau litere-
in penultimul an si o furcare li-
terand. sau stiintifich in ultimul
an, in vederea inträrii in invh-
tämântul superior.
In centrele universitare se-
poate crea i ate un liceu, in,
care sh se dea o desvoltare spe-
ciald invátämântului stiintific.
Clasele gimnaziale se numero-
teazd: I, II,III, IV, iar clasele
liceale: V, VI, VII, ym.
Numärul maxim de clase cii-
care poate functiona o scoalä se-
cundard In viitor se fixeazá la.
12 pentru ciclul inferior si la a.
pentru ciclul superior 1).
*) 4 Invátámântul secundar va
fi acelas pentru bhieti ca si pen-
tru fete, cu adaptarea corespun,
zhtoare a programelor. Vor func,
Vona scoale numai pentru Mieti
si scoale numai pentru fete. mi,
nisterul Educatiunii Nationale,
cu avizul Consiliului permanent,
va putea totusi autoriza func-,
tionarea de gimnazii mixte,
colo unde se va sirnti nevoie 1),
5. Indrumarea i supraveghe,
rea generalh, a invAthmântului
secundar sunt in sarcina Statu-
lui, care le exercitä prin Minis-
terul Educatiei Nationale.
Ministerul Educatiei Nationale-
Intocmeste regulamentele de a-
plicare ale legilor de invdth-
mânt, precum i programele
1) Modificat prin legea din 7 Mai
1934.
960 I Aprilie 1937
nalitice ale scolilor secundare
de Stat si particulare. Scolile
particulare pot sd-si intocmeascd
regulamente de ordine si func-
tionare interioard, precum si e-
ventuate programe suplimentare;
acestea nu sunt valabile decât cu
,aprobarea prealabild a Ministe-
rului.
*) 6. In scolile secundare de
orice fel, fie publice, fie particu-
lare, nu se pot folosi alte ma-
nuale didactice, decât cele apro-
bate de Ministerul Educatiei Na-
tionale 1).
CAPITOLUL II
Infiintarea ;coctIefor secundare
7. 0 *coard secundard teore-
tied, Le gimnaziu, fie liceu, se
infiinteazd de Ministerul Educa-
tiei Nationale, având in preala-
bil avizul conform al Consiliu-
lui Permanent. Aceastd conditie
-este indispensabild i pentru
transformarea unui gimnaziu in
liceu si pentru infiintarea de di-
vizionare noi pe lângd cea din-
tdiu clasd a unui gimnaziu sau
unui liceu.
Pentru infiintarea de clase di-
vizionare pe lângd celelalte
tlase, afard de I-a clasá a gim-
naziului sau a liceului (clasa V),
dacd infiintarea lor este necesi-
tatä de continuarea fireascd a
unei clase precedente, care a
lost infiintatá in conditiile ali-
neatului precedent, este nece-
sard numai aprobarea Ministe-
rului.
Transformarea scolilor secun-
dare teoretice in scoli practice
se face prin decizie ministeriald,
cu avizul Consiliului Permanent.
8. Comitetele scolare vor pu-
tea inflinta si intretine clase di-
vizion are si scoli secundare nu-
1) Modificat prin legea din 7 Mai
1934 i revenit la vechiul text prin
legea din 2 Mai 1936.
www.digibuc.ro
mai in conditiunile arätate in
art. 3 si 7, precum si cu impli-
nirea conditiunilor din legea spe-
ciald, a comitetelor scolare.
9. Particularii, fie individual,
fie constituiti in societáti cultu-
rale sau comunitdti religioase,
pot infiinta scoli secundare par-
ticulare numai conformându-se
legii de fatd i legii invdtämdn-
tului particular.
CAPITOLUL III
Limba de predare in ;coalele
secundare
10. Invatilmântul in scolile
secundare de Stat, se predd in
limba romând.
Alte limbi decât cea romând
pot figura in programele de in-
vdtdmant numai ca obiecte de
studiu, iar nu ca limbd de pre-
dare pentru alte materii.
In scolile cu populatie minori-
tard importantd, va putea fi-
gura in programa de invdtd-
mânt ea obiect de studiu facul-
tativ i limba minoritard respec-
tivd.
11. In regiunile cu populatiu-
ne minoritard, in numär pre-
cumpánitor, se vor putea infiin-
ta, in conditiunile prevdzute la
art. 7 si 8, pe lângd liceele de
Stat, sectiuni in care invátä-
mântul sd se predea in limba
rninoritätii respective.
In aceste sectiun vor fi pri-
miti numai elevi de aceeasi na-
tionalitate si a cdror limn% ma-
ternd este aceeasi cu limba de
predare a sectiunii respective.
0 astfel de sectiune se poate
infiinta numai in cazul, când se
va inscrie un numdr de mini-
mum 30 de elevi de clasá, in
gimnaziu si de 25 de elevi de
clasá in cursul superior.
Oricare ar fi limba de predare
a sectiunii minoritare, limba ro-
mând, istoria Românilor, geo-
 1 Aprilie 1937
grafia României $i instructiunea
civic& se vor preda obligatoriu in
limba românä.
CAPITOLUL IV
Anul ;color. lnscrieri. Promofiuni.
Diplome.
*) 12. Anul $colar in scolile se-
-cundare clureaza dela 1 Septem-
brie pâra la 25 Iunie inclusiv.
Cursurile incep in dimineata
zilei de 9 Septemvrie, ora 8 $i
se tin in toate zilele, afara de
Jumiriici $i de sarbgtorile bise-
rice$ti $i nationaM enumerate
prin regulament.
Vor fi doug, vacante: vacanta
Cräciunului, dela 22 Decembrie
Nina la 7 Ianuarie inclusiv, si ' gulament. Elevii reusiti la exa-
vacanta Pastilor, dela Duminica
Floriilor, pand la Duminica To-
rnei 1).
13. Efectivul unei clase secun-
dare nu poate trece de 50 elevi,
in clasele ciclului inferior, si de
40 in clasele ciclului superior.
14. Inscrierea elevilor se face
de catre reprezentantii lor le-
gali. Prin inscrierea unui elev
in $coalä, reprezentantul säti le-
gal recunoaste implicit cd se va
supune legilor, regulamentelor
$i programelor scolare si cä va
purta respect $i deferentä scolii
$i reprezentantilor ei.
15. Inscrierea elevilor in pri-
ma clasii a gimnaziilor se va
face pe baza prezentärii adeve-
rintii de terminarea primelor 4
clase primare. In cazul când nu-
marul elevilor prezentati la in-
scriere va fi mai mare ca acela
al locurilor disponibile, se va
tine un examen de admitere.
Copiii de straini vor fi admi$i
numai dupá ce se vor fi inscris
toti copiii de cet'ateni români.
Elevi audienti nu se admit.
1) Modificat prin legea din 1 A-
-prilie 1937.
C. Hamangiu, vol. XXV. 61.
www.digibuc.ro
961
16. Dispozitiunile legii invatá-
mântului primar, referitoare la
obligativitatea acestui invátá-
mânt, cuprinse in art. 11-43 ale
legii, fiind aplicabile tuturor co-
piilor in vârstil de 7-16 ani, ur-
meazá cá elevii care nu vor ter-
mina pând la vârsta de 16 ani
gimnaziul sau primele 3 clase
ale invatämântului secundar
practic, sunt obligati sn urmeze
cursul complimentar pang la
terminarea lui sau pând la vâr-
sta de 16 ani.
*) 17. Promovarea dinWo clas5.
intr'alta a gimnaziului, se face
pe baza mediilor anuale $i a
unui examen de sfâr$it de am,
dupsa, normele prevAzute in re-
menul de clása IV dobândesc un
certificat de absolvire a gimna-
ziului, care le conferá drepturile
prevázute de lege 1).
*) 18. Inscrierea in prima clasá
a liceului (clasa V), $coli de Stat
sau scoli particulare (ale confe-
siunilor, ale comunitatilor, ale
particularilor), cu sau fárá drept
de publicitate, se va face numai
pe baza depunerii unui examen
de admitere.
Scopul acestui examen este de
a alege, in limita locurilor
dintre absolventii gim-
naziilor, pe cei mai apti pentru a
urma cu succes studiile liceale.
Examenul constá din probe a-
supra materilor fundamentale:
limba româná, istoria Romani-
lor, geografia României, mate-
maticile i limba francezd.
Comisiunile de examinare vor
fi alcdtuite, la $colile Statultli,
din profesorii scolii, sub prev-
dintia unui profesor delegat al
ministerului.
La scolile partculare cu drept
de publicitate, vor fi numiti 3
1) Modificat prin legea din 3D
Aprilie 1931.
962 I Apri lie 1937
profesori ai scolii respective, sub
presedintia unuia dintre cei trei
Profesori dela Stat, ca delegat al
ministerului.
Nota medie pentru reusitä la
acest examen va fi cel putin 6.
Elevii reusiti la examenul de ad-
Thitere, tinut la *collie de Stat,
si care nu au loc in scoala la
tare au clepus examenul, au
dreptul a se Inscrie la alte litee
âle Statului, Uncle se vor gäsi lo-
curi libere1).
*) 19. Absolventii cursului pri-
mar -tornp let cu 7 Giese, precum
absolventii scolilor de invätä-
mânt aplicat, curs inferior, pot
fi primiti in orice clasä, gimna-
zial ä. in urma unui examen de
diferentä de clasele anterioare si
In limita locurilor disponibile1).
*) 20. Promovarea dintr'o clasä
Intr'alta a liceului se face tinân-
du-se seamä de mediile din
curs& anului, precum si de re-
zultatele unui examen de sfärsit
de an. Modalitätile tinerii aces-
tui examen, cum si materiile de
examen, se vor stabili prin re-
gulam ent.
Elevii dela scolile Statului din
cl. VII si VIII nu vor putea fi
transferati, sub niciun motiv, la
scolile particulare, cu dinpt de
publicitate.
Elevii scolilor Statului nu vor
putea fi transferati in nicio clasä
la *collie particulare cu drept
de publicitate, in cursul anului
scolar.
Elevii care promoveazä ultima
clash' a liceului dobândesc un
Certificat de studii liceale", care
le conferä drepturile preväzute
de legea de recrutare, de legile
pentru admisiune in functiuni
publice, nu insä pentru admitere
In Universitäti si in alte institu-
tii de invätiimânt superior").
Modificat prin legea din 30
Apri lie 1934.
www.digibuc.ro
*) 21. Absolventii liceelor de
Stat sau particulare (ale confe-
siunilor, comunitätilor si ale par-
ticularilor), cu sau fdrä drept de-
publicitate, care doresc sä con-
tinue studiile in invätämäntul
superior, trebue sä depunä um
examen de bacalaureat. Scopul
acestui examen este de a verifica
cunostiintele dobândite de elev
la materiile de studiu cele mat
importante si mai ales a dovedi
influenta studiilor Matte asu-
pra formärii cugetärii lor si, cu
chipid acesta, a selectiona din-
tre absolventii liceului pe cci
care dovedesc ca sunt in stare
sä urmeze cu folos studiile de
specializare universitarg.
Examenele de ba.calaureat ge
clepun inaintea unei comisiuni
speciale, instituite de Ministerul
Educatiunii Nationale, in crawl
unde se poate intruni un numär
de cel putin 80 de candidati.
O comisiune va avea de exa-
minat un numär de cel putin
100 si cel mult 150 de candidati.
Vor fi douä sesiuni pe an, una
de varä Intro 25 Iunie si 10 Iu-
lie si una de toamnä intre 20t
Septemvrie si 5 Octomvrie.
Fiecare comisiune se compune
din 7 membri: 6 vor fi numiti
dintre profesorii titulari defini-
tivi calificati prin examen de
capacitate pentru liceele Statu-
lui si cuprinsi intr'un tablou al-
atuit de minister, iar al sapte-
lea, care este si presedintele co-
misiunii, dintre membrii corpu-
lui didactic universitar, profe-
sor agregat sau conferentiar de-
firlitiv la facultätile de litere sau
de stiinte, sau dintre fostii ins-
pectori generali ai invätämântu-
lui secundar.
Când comisia nu se poate con-
stitui din lipsa presectintelui,
Ministerul poate delega ca pre-
sedinte si pe unul din inspecto-
 1 Aprilie 1937 963

rii generali ai invätdmatului se- examindrii, se va tine seamd, si

cundar in functiune. de situatia scolard a candidatu-
Comisiunile vor fi alcdtuite lui in cursul superior al liceu-
din profesori dela alte scoli de- lui, in special la materiile la
ck cele din care provin elevii de care va fi exarninat.
oxaminat. Candiclatii care au fost res-
Aceste instircindri sunt oblige- pinsi in 5 sesiuni la examenul
torii, neindeplinirea lor va a- de bacalaureat, nu mai au drep-
trsge aplicarea sanctiunilor yre- tul sa se prezinte la acest exa-
vdzute pentru refuz de serviciu men 1).
legalmente datorit. ") 22. Candidatii reusiti la
Examenele de bacalaureat vor examenul de bacalaureat vor pri-
fi de cloud feluri: pentru absol- mi o Diplomd de bacalaureat",
ventii sectiei literare si care se va elibera de Ministerul
si va consta din probe scrise Educatiei Nationale, prin inter-
si probe orale. mediul inspectoratelor regionale
Probe le scrise se vor da din: pe un formular uniform.
limba si literature romând, lim- Pe tot cuprinsul teritoriului
ha francezd si limba Wind sau Statului Român, nu se va putea
matematici, dupd sectia pe care organize si depune niciun alt
a urmat-o candidatul in clasa examen de bacalaureat, maturi-
VIII-a. Aceste probe sunt elimi- tate sau absolvire de liceu si nu
natorii. se va putea elibera nicio altfel
Probe le orale se vor da din: de dinlornd recunoscutd de Sta-
limha si literature romând, isto- tul român, deck cele preväzute
ria Românilor, geografia Româ- in aceastd lege.
niei, filosofia (psihologia si lo- Orice dispozitiuni cuprinse In
gica) cu instructia civicà, limba legi anterioare, care contravin a-
si literature francezd, limba la- cestei dispozitiuni, se abrogii.
tind i stiintele naturale sau ma- Numai bacalaureatul trecut In
tematica si stiintele fizico-chi- conditiunile de mai sus, dà drep-
mice, dupd, sectia pe care a ur- tul de Inscriere in invd(dmântul
mat-o candidatul In "clasa VIII. superior.
Pentru inlesnirea candidatilor Pentru serviciul militar cu ter-
rare au urmat cursurile unui li- men redus si pentru admiterea
ceu cu altd limn', de predare In functiuni publice, este de a-
decât limba romând, se admite juns prezentarea Certificatului
ca acesti candidati sil se poatä de studii liceale", doveditor al
ajuta la materiile stiintifice si de promotiei ultimei clase a liceu-
limba de predare a scolii de lui 2).
unde provin. In acest scop, Co- 23. Diplomele de bacalaureat
misiunea se va complete, numai sau de maturitate obtinute in
in caz de nevoie, cu cel mult strdinittate, fie de cetdtenii sau
fried doi membri care sd exami- supusii români, fie de cetdteni
neze In limba respectivd. sau supusii strdini, nu sunt
Competinta acestor membri considerate ca valabile deck cu
este limitatd la specialitdtile i) Modificat prin legea din 30
pentru care au fost numiti. Aprilie 1934 qi remodificat prin le-
Notarea rdspunsurilor candi- gea din 1 Aprilie 1937.
datilor se va face cu cifrele dela 2) modificat prin legea din 20
1-10. In aprecierea rezultatului Iunie 1931.

www.digibuc.ro
 964 1 Apri lie 1937

conditiunea de a fi supuse Sectiunea IT

Consiliului Permanent al
instructiunii, care poate acorda Dispozitiuni speciale
sau respinge eehivalenta, sau CAPITOLUL V
poate dispune o examinare com- 27. Invätämântul secundar se
plementarä a candidatului. preda in gimnazii i licee.
Consiliul Permanent va da 28. Gimnaziul are de scop
echivalenta diplomelor de baca- desvoltarea inteligentii i apti-
laureat sau de maturitate obti- tudinilor elevilor, continuând a
nute In strainätate, Intrucat le da cultura generald elemen-
exista o perfecta reciprocitate tard si indrumärile de ordin edu-
intre cele doua täri respective, cativ, incepute in primele 4 clase
Intru cat aceste diplome au primare, pregatindu-i, fie pen-
deplinä valabilitate in tara care tru a urma cursul superior al li-
le-a emis. ceului, fie pentru a urma scoli
In ceea ce priveste certifica- speciale de grad corespunzator.
tele de invätämânt secundar, Materiile de studii ce se pre-
pe lânga conditiunile dn alinea- dau in gimnaziu sunt:
tul precedent, se mai cere ca a) Materiile literare ci ;WO-
scolaritatea si programele sä fie tiunireligia,
fice: limba româná, no-
de limba latina in legá-
asemänätoare. In caz contrariu, turá cu limba româná, istoria
Consiliul Permanent stabileste Românilor
examenul de diferenta ce trebue in legaturd sicuistoria Universala
istoria Romani-
sä se depuna si clasa in care lor, limba francezä, geografia
poate fi primit elevul. generala si geografia României,
24. Nicio autoritate nu are instructiunea civica, matemati-
dreptul de a elibera copii sau cile, stiinte fizice, chimice, natu-
duplicate de pe diplomele sau rale i agricole, notiuni de hi-
certificatele scolare, decât nu- giena;
mai autoritätile scolare, conform b) Arte si dexteritd(i. Comune:
normelor Inscrise In legile si muzicg, caligrafia, desenul si
regulamentele de invätamânt. modelajul, educatiunea
*) 25. Notarea räspunsurilor Speciale, la Mieti: lucrul ma-
elevilor din invätämantul se- nual In atelier; iar la fete: lu-
cundar se va face cu cifre dela cul de mânä si gospodária; a-
1-10 1). ceasta din urma se va preda nu-
mai in mod practic.
26. Repetarea clasei in cursul *) 29. Liceul intregeste cultura
inferior nu este admisä mai generalä pentru a forma cuge-
mult de doug, ori, iar In cursul tarea proprie si a constitui baza
superior mai mult deck o sin- necesara pentru studiile de spe-
gura data. cializare ce se vor face in Uni-
Elevul care a rämas repetent versitate sau in scolile speciale
din cauza de boall nu intra In superioare, farä insa a incepe
In aceasta categorie. aceastá specializare din liceu.
Liceul desavarseste In acelas
Modifieat prin legea din 22 timp opera educativa, inceputá
Iulie 1931; revenit la veehiul text In scoala primal% si continuata
prin legea din 30 Aprilie 1934. in gimnaziu.
www.digibuc.ro
 1 Aprilie 1937 965

Materiile de studiu ce se pre- stitue una din preocuparile de

dau in liceu sunt: cdpetenie ale liceului. In afar&
a) Materiile literare $i $tiinti- de tendinta educativä generala
fice: religia, limba românä, lim- a materiilor de invätämânt ca
ba latina, natiuni de hmba si se predau in liceu, educatiunea
cultura elind, limba franceza, is- morald, se va urmari prin lec-
toria Universal i istoria Ro- tii si exercitii speciale, cu scoput
mânilor, geografia generala si de a cultiva insusirile sufletesti
geografia României, filosofia, ale elevilor, formându-le deprin-
sociologia, economia politica cu deri de vieata cinstitä, ordonatd.
dreptul constitutional si adminis- disciplinata, necesara omului
trativ, matematicile, stiintele fi- si cetäteanului.
zico-chimice si naturale, igiena. 32. In programele de invätä-
Afarä de limba franceza, se va mânt ale scolilor secundare va
mai invata si o a doua limba figura religia ca materie de stu-
moderna, care va fi dupa scoale: diu. Organizarea acestui studiu
italiana, germana sau engleza; se face de Ministerul Educatiei
b) Arte si dexterltdti. Comune: Nationale, in intelegere cu auto-
muzica, desenul artistic si li- ritätile religioase respective, in
niar, educatiunea fizicd'. Speciale, ceea ce priveste chestiunile de
la baieti: lucrul manual in ate- programa si. manualele de invä-
liere; iar la fete: lucrul de mama tarnânt. Pentru predarea reli-
gospoddria; aceasta din urma giel elevilor apartinând altor
se va preda numai in mod prac- culte decât religiei ortodoxe
tic 1). greco-catolice române, se pot
*) 30. Ministerul Educatiei Na- concentra la un loc elevii mai
tionale va alcatui programele multor clase din aceeasi *coal&
de inviitämânt, care vor cuprin- sau dela mai multe scoli secun-
dare din aceeasi localitate, in
de distributia materiilor pe clase
gruparea lor in catedre, in- cazul când numarul acestor e-
structiuni metodice pentru f ie- levi pe clase este prea mic.
care materie $i tabele analitice 33. Educaitunea fizicä va fi-
ale acesfor materii. Programele gura in programele de invätd-
vor fi astfel coordonate, incât mânt ale scolilor secundare de
sä räspunda scopului liceului de Mieti si de fete, cu un numar
a da cultura generald. Numärul de patru ore pe saptämând de
maxim de ore pe saptämann fiecare clasa.
pentru toate materiile si dexte- Sectiunea III
ritätile nu vor trece de 30 pen-
tru gimnaziu si 32 pentru liceu, Personalul didactic al scolilor
In fiecare clasa. Pe lângä o- secundare
biectele de studii obligatorii de CAPITOLUL VI
la art. 28 si 29, se vor putea a-
damga si altele facultative, dupd, Condifiunile de numire. Moduf
trebuintele scolii i posibilitätile de recrufare
de realizare2). A. Dispozitiuni generale
31. Educatiunea morald con-
*) 34. Materiile de studiu
in
1) Modifieat prin legea din 22 invätdmântul secundar se pre-
I-alie 1931. dau de profesori i maestri.
2) Modificat prin legea din 7 Mai Profesorii predau materiile de
1934. invdtdmânt teoretic, iar maestrii

www.digibuc.ro
966 1 Aprilie 1037
predau invatiimântul artelor si
dexteritAtilor.
Prof eeorii i mae*trii sunt.
provizorii sau definitivi.
Provizorij sunt cei numiti in
baza examenului de capacitate.
Ei pot deveni definitivi dupg 3
ani de functionare. Si unii si
altii se numesc titulari.
Catedrele neocupate de titulari
pot fi ocupate de suplinitori1).
*) 35. In gimnaziile $i liceele
(le fete, corpul didactic va fi
format din profesoare *i maestre
femei, cu exceptia catedrelor de
religie care vor putea fi ocupate
si de preoti in lipsd de profe-
scare. In gimnaziile si liceele
de bgieti, profesorii si maestrii
vor fi bdrbati, cu exceptia gim-
naziilor mixte, uncle vor putea
fimctiona *i profesoare si maes-
tre femei2).
*) 36. Pentru ca cineva sg fie
numit profesor sau maestru,
trebue sg indeplineascg urmä-
toarele eonditiuni:
a) SA. fie cetätean romAn;
b) Sg fie major, *i sg se bu-
cure de drepturile cetgtenesti *i
de o hung, reputatie;
c) SA nu fi suferit nicio con-
damnare penal& care ar atrage
interdictiunea corectionalg;
d) Buirbatii sri fi satisfgcut le-
gea recrutgrii;
e) SA fie absolent al invgtg-
mAntului secundar, cu diploma
legalg (bacalaureat, bacalaureat
echivalat, certificat de maturi-
tate sau vechiul certificat de ab-
solvire);
f ) SA aibd studiile de speciali-
tate si examenele de capacitate
prevgzute in articolele urnag-
1) Modificat prin legea din 22
Aprilie 1932; remodificat prin legea
din 7 Mai 1934.
2) Modificat prin legea din 22
Aprilie 1932, prin legea din 7 Mai
1934 i prin legea din 8 Aprilie 1937,
www.digibuc.ro
Ware, conform cu specialitatea
aireia se desting;
g) Sri cunoascg bine limba ro-
mar*
h) Sit nu fie atins de vreo
boalg sau de vreo infirmitate in-
compatibilri cu functiunea de
profesor1).
37. Membrii corpului didactic
secundar sunt functionari, fiin-
du-le aplicabile acele dispozi-
(iuni generale din partea I-a, a
statutului functionarilor publici,
care nu sunt modificate prin
dispozitiunile speciale ale legii
rie fatg.
B. Dispozitiuni speciale
a) Prof esorii
*) 38. Pentru ca cineva sg de-
vinä profesor de invätämAnt de
grad secundar (gimnaziu sau li-
ceu, scoalä normalä, liceu co-
mercial, seminar etc.), trebue ca,
pe lângd conditiunile generale
dela art. 36, sä" fie doctor sau li-
centiat al unei facultAti de li-
tere sau de stiinte, cu diploma
legal recunescuttt, sri fie absol-
vent al unui seminar pedagogic
sA fi trecut cu succes un exa-
men de capacitate, pentru cel
putin o materie principalä *i
una secundarg.
Candidatii la catedrele de
$tiintele fizico-chimice *i natu-
rale vor mai prezenta si un cer-
tificat eg si-au insusit tehnica
experimentalg, impusg prin pro-
gramele invAtgmAntului secun-
dar.
Ca materie principalg nu poate
fi aleasg decgt una din materiile
care figureazg in programa li-
ceului (curs superior), cu excep-
tia clreptului *i economiei poli-
tice, acestea nu pot fi alese de-
cât ca materii Secundare.
1) Modificat prin legea din 22
Aprilie 1932, revenit la vechiul text,
prin legea din 7 Mai 1934.
 1 Apri He 1937
Pentru materiile facultative,
modul de recrutare al profesori-
lor se va indica prin regula-
anent.
Nu se admit angajamente de
profesori cu contract.
Profesorul de igienä va trebui
sä fie, in licee, medicul scolii, iar
la scolile de fete va fi medic-
lemee 1).
*) 39. Examenul de capacitate
se trece intre 15 Ianuarie si 1
Mai, la fiecare trei ani, la una
din universitäti, prin rotatie,
inaintea unei comisiuni numitä,
de Ministerul Educatiunii Na-
tionale. In cazul când, din cauza
marelui numar al candidatilor,
examenul nu va putea fi termi-
nat pân la 1 Mai, Ministerul va
dispune continuarea lui si dupä
-aceasta data.
Comisiunile sunt formate din
câte 5 membri, si anume: 2 pro-
lesori sau agregati dela
Facultatile de stiinte sau litere
teologie pentru religie, la spe-
-cialitatea principala; 2 profesori
de liceu, licentiati sau ductori, cu
.43 vechime de cel putin 5 ani cu
titlul definitiv, pentru speciali-
tätile secundare si un profesor
sau conferentiar universitar pen-
tru pedagogie. Acest din urrna
membru poate fi numit, in caz de
rievoie i dintre profesorii secun-
dari definitivi cu lucräri in do-
meniul pedagogiei.
Membrii vor fi alesi astfel,
comisia sa poatä examina
toate specialitatile asociate in
-grupul respectiv.
Membrii comisiunilor de exa-
inene (le capacitate nu vor pu-
tea examine rudele pana la gra-
dul III. In acest caz, Ministerul
1) Modificat prin legea din 22
Aprilie 1932 O. prin legea din 7 Mai
1934.
www.digibuc.ro
967
va delega un naembru supleant
pentru completarea comisiunii1).
*) 40. Examenul de capacitate
consta din probe scrise, colocvii
asupra celor douà specialitati
pentru care s'a fäcut inscrierea
candidatului, dintr'un colocviu
din pedagogia general& si meto-
dica celor doug specialitäti si din
probe practice pedagogice, tinute
inteun liceu al Statului.
Probele se noteaza cu note nU-
merice dela 1-10. Fiecare proba
in parte este eliminatorie.
Pentru a aline nota medie a
examenului de capacitate, aceste
note se adunä intro ele.
Se considerd ca respinsi can-
didatii, care la specialitatea
principala au obtinut note media
inferioara lui 7,50, iar la cea se-
cundara o notä medie inferioarä
lui 72)
*) 41. Rezultatul fiecarui exa-
men de capacitate se aproba de
Ministerul Educatiunii Natio-
nale, dupa cercetarea Consiliului
Permanent. Anularea unui exa-
men se poate face numai pe baza
avizului Consiliului Permanent,
pentru grave abateri dela dispo-
zitiunile legii si regulamentului;
in acest caz se va tine imediat
un nou examen de capacitate 3).
*) 42. Indata dupa ce Consi-
litil Permanent a validat exame-
nul de capacitate, candidatii reu-
5iti vor fi inscr4i, in ordinea
mediei dela specialitatea princi-
palä, intr'un tablou de capaci-
tate, si li se va libera o diploma
de capacitate, in care sunt indi-
cate datele personale ale candi-
1) Modificat prin legile din 22
Aprilie 1932, 7 Mai 1934, 11 Apri-
lie 1935 O. 1 Aprilie 1937.
2) Modificat prin legile din 22
Apriie 1932, 7 Mai 1934 i 1 Apri-
lie 1937.
3) Modificat prin legile din 2%
Aprilie 1932 i 7 Mai 1934.
968 1 Apri lie 1937
datului si materiile pentru care
a trecut examenul de capaci-
tate, impreund cu media si nu-
mdrul de clasificare. Tablourile
vor fi intocmite pe sesiuni i pe
materii si ele vor fi publicate in
Monitorul Oficial inclatd ce s'au
terminat toate examenele unei
sesiuni si vor servi la numirile
de profesori ce se vor face in
conformitate cu art. 58 din lege.
Valabilitatea unui tablou de
capacitate dureazA 6 ani, ince-
pând cu 1 Iu lie urmätor datei
când a fost publicat tabloul.
Pentru candidatii care au supli-
nit neintrerupt catedre sau
grupuri de cel putin 10 ore din
specialitätile lor in invdtämân-
tul de grad secundar, tabloul
rdmâne valabil 'And la numi-
rea cu titlu provizoriu u candi-
datului.
Valabilitatea tablourilor de ca-
pacitate din 1931 $i 1934 pentru
invdtámântul secundar se pre-
lungeste cu Ind, 2 ani. Candi-
datii inscrisi in aceste tablouri
vor fi numiti titulari, indiferent
de specialitatea secundard.
Un candidat se poate prezenta
numai de douä ori la examenul
de capacitatea pentru a ceeasi
specialitate 1).
*) 43. Profesorii de religie se
recruteazd in conditiunile ard-
tate al art. 36 si 38, cu deosebire
cA acestora li se cere sd aibd doc-
toratul sau licenta in teologie sau
diploma de absolvirea studiilor
superioare teologice ale confesiu-
nii respective, diploma recunos-
cutd de Ministerul Educatiunii
Nationale, având in acest caz la
bazd diploma de bacalaureat sau
maturitate. Ei pot fi dispensati
de a trece examenele de capaci-
tate pentru alte rnaterii, in a-
1) Modifieat prin legile din 22
Aprilie 1932, 7 Mai 1934, 11 Apri-
lie 1935 0. 1 Aprilie 1937.
www.digibuc.ro
fard de religie. Ace$ti profesoil
trebue sd fie preoti hirotonisiti,
insd nu vor putea Incleplini in
viitor functiunea de paroh sau de.
preot ajutor la vreo bisericd.
Numirea profesorilor de reli-
gie titulari se face de Ministerut
Educatiunii Nationale cu asenti-
mentul Chiriarhului Eparhiei
respective. Acesta nu va putea re-
fuza consimtimântul sau, decAt
pentru motivul de ordin dogma-
tic sau moral.
La gimnaziile si liceele de fete,
profesorul de religie va fi numit
dintre femei licentiate in teolo-
gie, absolvente ale Seminarului
Pedagogic, care incleplinesc con-
ditiunile generale din art. 36 si
38 ale legii invdtdmântului se-
cundar si au examenul de capa-
citate in aceastd specialitate, iar
in lipsa acestora dintre profe-
sori preoti.
Pentru indeplinirea indatori-
rilor dubovnicesti trebue insd un
preot 1).
44. Profesorii de religie pen-
tru alte confesiuni decât cea
crestind ortodoxd, profesorii de
materii facultative, precum $i
cei de limbi minoritare se recru-
teazd, prin concurs publicat de
Ministerul Educatiunii Natio-
nale, pentru catedrele care au
cdpiltat stabilitate, In conditiu-
nile ce se precizeazA prin regu-
lament.
b) Maestrii
*) 45. Pentru a deveni maes-
tru de muzicd, desen, caligrafie
$i educatie fizicä, candidatul tre-
bue ca pe ltingd conditiunile ge-
nerale dela art. 36, sä Indepli-
neascd $i urmAtoarele:
a) SA fie licentiat al Institu-
tului superior de educatie fizicd,
1) Modifieat prin legile din 22T
Aprilie 1932, 7 Mai 1934 vi 8 Apri-
lie 1937.
 1 Apri lie 1937
pentru maestrii de gimnasticä,
sau sd, aibd o diplomd din strdi-
nätate, echivalatá cu aceasta;
b) In ce priveste maestrii de
muzicd, desen si caligrafie, sä
fie diplomati ai Academiilor de
muzicd sau de arte frumoase;
c) Sd, fie absolventi ai unui se-
minar pedagogic;
d) Sd fi trecut cu succes un
examen de capacitate.
Maestrii recrutati in conditiu-
nile acestui articol vor purta ti-
tlul de profesori si vor fi plätiti
ca si acestia 1).
*) 46. Examenul de capacitate
pentru acesti maestri se depune
In fata unor comisiuni intocmite
din cinci membri, dintre care:
doi profesori dela Academiile
sau Institute le speciale respec-
tive, doi maestri de liceu, cu ve-
chime de cel putin 5 ani ca defi-
nitivi; al cincilea membru va fi
un profesor de pedagogie.
Examenul constä din probe
scrise si practice de specialitate
si probe practice pedagogice.
Media de clasificatie se calcu-
leazä dupä normele dela artico-
lul 40.
Candidatii reusiti vor fi In-
scrisi pe tablourile de capacitate,
intocmite dupd prevalerile art.
42. Vor fi trei tablouri: unul pen-
tru muzicä, altul pentru desen si
caligrafie, al treilea pentru edu-
catiunea fizicd. Ei dobândesc o
diplomd de capacitate ca maes-
tri si vor putea preda materiile
specialitätii lor la amândouä ci-
clurile scolii secundare 2).
*147. PAnd la formarea maes-
trilor, in conformitate cu dispo-
zitiunile din art. 45-46, preda-
rea artelor si Clexteritätilor va
putea fi incredintatä si la maes-
1) Modificat prin legile din 22
Aprilie 1932 §i 7 Mai 1934.
2) Modifieat prin legile din 22
Aprilie 1932 §i 7 Mai 1934.
www.digibuc.ro
969-
trii care, pe lângd conditiunile-
generale arätate la art. 36, lit. a,
b, c, d, g si h, mai indeplinesc si
urnarttoarele:
a) SI fie absolventi de lice%
scoald normalä, seminar sau A-
cademie teologicä;
b) SI fi absolvit o scdald de-
specialitatea respectivä, cue ca-
racter cel putin de invätämânt,
liceal;
e) SA poseadd un certificat de
practicd pedagogicd, fticutd timp,
de un an pe Iângd un maestru
definitiv de specialitatea respec-
tivä dela un liceu, liberat prie
directia liceului, sau sä fi absol-
vit un seminar pedagogic;
d) SI fi trecut cu succes pro-
bele unui examen special, insti-
tuit de Ministerul Educatiei Na-
tionale in conditiile ce se vor-
specifica prin regulament. Maes-
trii recrutati in conditiile aces-
tui articol se vor numi maestri
de muzicd, de desen si caligrafie,
Candidatii reusiti la acest exa-
men vor dobândi câte un certi-
ficat de capacitate pentru ma-
estri", valabil timp de trei ant
pentru numirea tor in speciali-
tatea respectiv5,1).
*) 48. Pentru a deveni maes-
tru de lucru manual la scolile.
secundare de Mieti, maestru de
lucru de mând sau de gospodd-
rie la scolile secundare de fete,
candidatii trebue sä indeplineas-
cd conditiunile generale dela
art. 36, lit, a, b, c, d, g, h, precum,
si urmätoarele conditiuni spe-
ciale:
a) Pentru lucrul manual la
bdieti sd atbd diploma de absol-
vim a unei scoli normale si a
unei scoli de meserii de grad li-
ceal;
b) Pentru lucrul de mând la
fete, sä, aibil diploma de absol-
1) Modifieat prin legile din 2
Aprilie 1932 qi '7 Mai 1934.
tho 1 Aprilie 1937
vire a unei scoale profesionale
gr. II;
c) Pentru gospodhrie la fete,
BA aibA diploma de absolvire a
tmei scoli nonhale sau diploma
de bacalaureat a liceului teore-
tic, coryercial sau industrial,
precum si certificatul de absol-
vire a unei scoli normale de me-
naj. Pe lângA aceste titluri, pen-
tru toate aceste specialitäti, can-
rlidatil trebui sä treacii un
-examen de capacitate, dupg mo-
dalitätile ce se vor prevedea In
regulament.
Vor fi trei tablouri de capaci-
tate pentru aceste specialitAti:
unul pentru lucrul manual la
scolile de briieti, al doilea pen-
tru lucru de mânA la scolile de
-fete si al treilea pentru gospo-
dhrie.
Predarea lucrului de manh si
gospoddriej la gimnaziile de
fete se face de o aceeasi macs-
trt, numitil de pe tabloul de ca-
pacitate de gospodärie1).
*) 49 Dact un candidat in-
Bens in vreunul din tabelele de
capacitate, inainte de a fi numit
profesor sau mdestru, dt dovadA
de irnoralitate sau de purtare
nedemnil, el va fi sters din tabelä
de ciltre ministru, pe baza avi-
zului motivat al Consiliului in-
Bpectorilor generali si al Consi-
liului permanent 2).
Se. Fiecare membru al Cor-
pului didactic secundar, va avea
'un stat personal de sevvic4u, ti-
nut in triplu exemplar: unul la
scoalA, altul la inspectoratul re-
gional si altul la Minister.
Statul personal cuprinde toate
datele personale si de serviciu,
'precum i toate constatArile fä-
i) Modifieat prin legile din 22
Aprilie 1932, 7 Mai 1934 qi 1 Apri-
"lie 1937.
2) Modifieat prin legile din 22
-Aprilie 1932 i 7 Mai 1934.
www.digibuc.ro
cute de organele de control asu-
pra activitAtii profesorului.
CAPITOLUL VII
Alceifuirea cafedrelor. Transferärile.
Numirea, definifivarea §i frecerea la
pensie a profesorilor §i maep`rilor din
secundar
A. Alcituirea catedrelor
*) 51. Materiile de studiu, ce
se predau in liceu si gimnaziu,
se grupeazd in catedre. Compu-
nerea catedrelor se intocmeste
prin programele de stuclii, care
fixeazA orele si clasele ce com-
pun o catedrii. Catedrele sunt
alcAtuite pe cAt posibil din ore
dela o singurA scoalA si dintr'o
singurä materie. Orele de corn-
plectare sau suplimentare se pot
da si la o altA scoalrt secundarA
din localitate.
Orele de studii negrupate in
catedre sunt alipite pc lângA ca-
tedrele existente ca ore compli-
mentare sau suplimentare, in re-
port cu obligatia de serviciu a
profesorului respectiv, sau se o-
cupit de suplinitori.
In hugetul anual ele figureazA
cu cifre globale.
Câncl prin infiintarea de clase
noi sau din alte cauze prevA-
zute de lege, numärul orelor ne-
grupate creste asa incAt sit poatA
forma o catedrA nout sau mai
multe, Ministerul Educatiunii
Nationale, ltiând avizul organe-
lor Iegale, dispune infiintarea no-
ilor catedre prin decizie
Astfel infiintate, catedrele
trebuesc inscrise in buget, dupg
ca,re apoi se procedeazA la ocu-
parea lor prin profesori titulari.
In nisiun caz nu se pot alcatui
catedre noi mai inainte de a. se
fi completat catediele existente
de specialitatea respectivä sau
de specialitatile inrudite, in a-
aceeasi localitate, nici nu se
 1 A-0117e 1937
poate reduce din orele unei cate-
dre legale spre a sd forma cate-
dre noi, nici nu se pot alcgtui
catedre noi, nici nu se pot alcal
tui catedre de Mai putin de 12
ore la materiile de studii si din
15 ore la dexteritati1).
*) 5. Catedra de bazg a unni
profesor titular nu se poate
schimba deck in caz de trans-
formare a scOlii, Prin adgugirea
sau reducerea de clase, ori in
az de modificarea programelor.
Orele complimentare sau supli-
mentare, anexate catedrei, pot fi
Insg medificate prin repartitia
anuald, dupg trebuintele ora-
riului 2).
53. Catedmele de religie dela
scolile secundare se vor ocupa
prin profesori, când sunt formate
din numgrul legal de ore. Cand
numgrul orelor de religie nu este
suficier.t pentru a constitui o ca-
predarea lor se incredin-
teazil pentru suplinire unui preot
din localitate, având la bazá pre-
ggtirea prevgzutg la art. 43, cu
titlul de catihet.
B. Transferärile personalului
didactic
*) 54. In fiecare an, la 1 Apri-
lie, Ministerul Educatiunii Na-
tionale publicg in Monitorul 0-
ficial tabloul tuturor catedrelor
din invätämântul de grad secun-
dar, devenite vacante pang la 1
Aprilie, precum si acele ce vor
deveni vacante pang la 1 Sep-
tembrie inclusiv, prin punerea
in retragere din oficiu a mem-
brilor corpului didactic, conform
art. 65.
Doritorii de a ocupa prin
1) Modificat prin legea din 22
Aprilie 1932; revenit la vechiul text
din legea din 7 Mai 1934.
2) Abrogat prin legea din 22 A-
Ville 1932, repus in vigoare prin
legea din 7 Mai 1934.
www.digibuc.ro
971
tratisferare una din catedrele
vacante vor petitiona la Minis-
ter pang la 1 Mai, indicând in
ordine de preferintg. cel mult 3
din catedrele publicate, cu posi-
bilitatea de a adguga in mod su-
plimentar maximum 2 din cate-
drele ce eventual ar putea de-
veni vacante prin transferarea
titularilor.
Orele suplimentare, negrupate
in catedre bugetare, nu se pu-
blicg vacante; ele ramân la dis-
pozitia Ministerului pentru a
servi ca ore complimentare, su-
plimentare sau de suplinire
') 55. Transfergrile se fac in-
tre 1-31 Mai.
In acest scop, Consiliul in-
spectorilor generali ai invgtg-
mântului secundar va examina
pentru fiecare catalrg toate ce-
rerile candidatilor care au soli-
citat transferarea si va da un
aviz motivat, aratând pentru fie-
care candidat, pe baza statului
sgu personal, situatiunea sa in
raport cu ordinea de preferintg
mai jos stabilitg.
Ministrul va face transferärile
in urmgtoarea ordine de prefe-
rintä, definitivii trecând inain-
tea celor provizorii:
aj Profesorii si maestrii dela
*collie din aceeasi localitate;
b) Profesorii si maestrii cu ca-
lificgri superioare inscrise In
procesele-verbale de inspectiuni
si in foaia calificativg ce inso-
teste cererile. Aceasta foaie ca-
lificativg va fi intocmitg de di-
rectorul scoalei, comunicatg pro-
fesorului si confirmata de in-
spectorul regiunii respective;
c) Profesorii si maestrii care
au sotii in localitatea cerutg, cu
preferirea celor ai cgror soti
sunt membri ai corpului didac-
tic, secundarii trecând inaintea
1) Modifieat prin legile din 22
Aprilie 1932 si 14 Aprilie 1934.
972 1 ApriHe 1937
celorlalti membri ai corpului di-
dactic;
d) Profesorii i maestrii care
au nota medie de clasificare mai
mare la examenul de capacitate
pentru specialitatea principalä, a
catedrei;
c) Profesorii si maestrii care
au interese familiare si mate-
riale bine dovedite in localitatea
ceruth;
f) Profesorii si maestrii mai
vechi in invätämânt ca titulari.
Profesorii titulari la scolile
care functioneazd pe bazg de
conventii, contracte ii legi spe-
ciale, nu se pot prevala de dis-
pozitiunile alin, a, din prezentul
articol si nu pot fi transferati
decât in cazul c5, la 1 Septem-
brie al anului precedent solici-
VIM transferärii, le-ar fi venit
rândul pe tabloul de capacitate
obtind catedre ca titular in
invätämântul de grad secundar
al Statului..
Aceasta i pentru profesorii
numiti titulari la catedre din
specialitatea lor secundara, la
scolile ce depind de Ministerul
Educatiunii Nationale %
*) 56. Profesoril si maestrii
din InvAtämântul liceelor mi-
litare pot fi transferati la cate-
dre vacante dela scoli secundare
pendinte de Ministerul Educa-
tiunii Nationale, dupé, normele
legilor si regulamentelor in vi-
goare la acest departament, daca
au indeplinit la numire toate
conditiile de titlu si capacitate
cerute de aceste legi j regula-
mente si dacä, la 1 Septembrie
al anului precedent solicitdrii
transferârii le-ar fi venit rândul,
pe tabloul de capacitate, sà ob-
1) Abrogat prin legea din 22 A-
prilie 1932 0. apoi reintrodus i mo-
difieat prin legile din 14 Aprilie
1934, 7 Mai 1934 si 1 Aprilie 1937.
www.digibuc.ro
tinä, catedre ca titulari in invA-
tilmântul secundar civil.
In stabilirea ordinei de prefe-
rintrt prevAzutri. de art. 55 din
legea invdtdmântului secundar,
profesorii i maestrii din invätà-
mântul liceelor militare vor fi
tratati pe picior de egalitate cii
colegii lor din invätilmântul se-
cundar pendinte de Ministerul
Educatiei Nationale.
Profesorii si maestrii din in-
vâtilmântul secundar civil pot,
trece in corpul didactic al licee-
lor militare, cu indeplinirea con-
ditiunilor cerute de legea si re-
gularnentul dupil care se condue
aceste scoli.
Cererile pentru transferdrile
de mai sus se vor adresa de c5,-
tre profesori Ministerului Apa-
rärii Nationale, care le va ina-
inta cu avizul shu Ministerului
Educatiei Nationale, in termenul
fixat de legea invàtàmântului
secundar 1).
57. Un candidat nu poate fi
transferat la o catedrä de liceu
(curs superior), decât dacrt eel
putin douâ treirni din orele ca-
tedrei vacante apartin materiei
pe care a trecut-o ca principalá.
Restul orelor pot fi si din spe-
cialitatea secundarä sau din alte
materii, pentru care candidatuI
a trecut examene in Universi-
tate.
La catedrele de gimnazii pot
fi transferati si profesorii care
au trecut obiectul catedrei ca
materie secundarrt, cu drept de
preferintâ pentru cei ce-1 au ca
materie principalä.
*) 58. Transferárile se fac prin
clecizie ministerialii, se comunia
celor transferati, se publicä, in
Monitorul Oficial intro 1-5 ILI-
nie si intrá in vigoare pe 1 Sep-
tembrie.
.1) Introdus prin legea din 1 Apri-
lie 1937 (art. 55 bis).
 I April le 1937 973

Toti cei nemultumiti se vor in contra acestor acte, se aplia

putea plânge pe calea contencio-
sului administrativ. conform dis-
pozitiunilor art. 4 din legea res-
pectivd, in termen de 30 zile dela
publicare, sau in lipsà, dela data
la care au luat in mod neindoel-
nic cunostintd cd nu li s'a sa-
tisfacut cererea i).
(J. Numirile personalului didactic
*) 59. Intre 5-15 Iunie, Minis-
terul Educatiunii Nationale pu-
Via in Monitorul Oficial toate
catedrele rdmase vacante dupä
efectuarea transferärii.
In ziva de 1 Iu lie, toti candi-
data inscrisi pe tablourile de ca-
pacitate se vor prezenta la mi-
nister sau vor trimete pând la pe ziva de 1 Aprilie urmdtor 1).
*) 60. Numirile, transferdrile
aceasta datä cererile lor scrise incadrärile
la minister, pentru alegerea ca-
tedrelor. grad secundar, nu se pot face cle-
La alegerea locurilor se vor lua
In consideratie, in mod strict:
a) Vechimea pe tabloul de ca-
pacitate;
b) Clasificatia.
Dispozitiile scrise la art. 57, re-
lativ la transferari, se vor ob-
serva intocmai si la numiri.
Nu se admit angajamente de
profesori cu contract. Se excep-
teazä contractele incheiate pang
la 22 Aprilie 1932 cu profesorii
sau maestri sträini, pe baza u-
nor conventiuni internationale.
Numirile se f ac prin decizie
ministeriald i cu titlu provizo-
riu. Ele se comunia profesorilor
si se publicä in Monitorul Ofi-
cel mai târziu pana la 1 Au-
gust.
Numirile inträ in vigoare pe
1 Septembrie.
Dispozitiunile dela art. 58 pri-
vitoare la modul de a se plânge
1) Modifieat prin legile din 22
Aprilie 1932, 14 Aprilie 1934 O. 1
Aprilie 1937.
into cmai si pentru numiri.
In cazul and eXamenele de
capacitate nu vor putea fi ter-
minate land la data de 1 Iunie,
Ministerul va dispune prin deci-
zie ministeriald, publicatä in Mo-
nitorul Oficial, amânarea publi-
cärii cateclrelor vacante si a nu-
mirilor peste termenele prevä-
zute la alM. 1 si 2 ale prezentu-
lui articol.
In acest caz publicarea cate-
drelor vacante se va face in ter-
men de cel mult 10 zile dela va-
lidarea examenului de capaci-
tate, urmând ea numirile se.' se
faa in termen de 15 zile dela
publicare, si sci intre In vigoare
in invätämântul de
at la datele i in conditiunile
prevAzute in prezenta lege.
Toate numirile, transferärile
incadrärile care se vor face la
alte date deal cele.preyäzute In
lege, la catecire nepublicate, la
catedre nelegale, la catedre de
aIte specialitäti cleat cele pen-
tru care candidatii respectivi
sunt abilitati, precum si la alte
scoli decât cele admise de lege,
sunt nule de drept si nu conferä
niciun drept celor care au bene-
ficiat de mdsura Regard.
Functionarii care impotriva
dispozitiunilor legii ar face, ar
propune sau ar Impiedeca nu-
miri, transferäri si Incadrári,
sunt räspunatori disciplinar
fatä de Ministerul Educatiunii
Nationale si Mneste fatä de par-
tea vätämatä prin actul lor ile-
gal.
Profesorii sau maestrii ale cd-
ror numiri se vor anula, fie de
i) Modifieat prin legile din 22
Apriie 1932, 14 Apriie 1934 qi 11
Aprilie 1935.

www.digibuc.ro
974 1 April le 1937
catre justitie, pe calea actiunii
In contencios administrativ, fie
scae eätre Ina 4si autoritatea supe-
rioard, vor salicifka pasturi la
prima epoca de numiri, pastrân-
du-si Locul cc au avut pe tabloul
de capar.4tate.
Profesorii si maestrii ale cä-
ror transferäri sau incadrdri se
vor anula, pc cäile xnai sus ard-
tate, nu pot xeveni la catedrele
ce au avut In momentul transf e-
dug aceste catedre se gä-
sesc ocupate in mod legal.
Ei vor fi utilizati pâra la sfâr-
situL anului scolar, pe cat posi-
bil, lie in localitatea de wide au
plecat, fie In aceea In care obti-
nuserä transferarea sau Incadra-
rea, primind integral salariul
pänä la prima epocá de transfe-
rari, când vor solicita catedre,
conform dispozitiunilor art. 54,
având drept de preferintd inain-
tea tuturor solicitantilor pentru
cateclrele vacante din localitatea
de unde au plecat atunci când li
s'a aprobat transferarea sou in-
cadrarea ahulatá ca ulegalá 1).
61. Nu se pot ocupa cu profe-
sori titulari decal catedrele In-
fiintate in conformitate cu art.
51 si inscrise in buget. Orice nu-
mire fäcutd la o catedra creatá
In mod nelegal e nuld de drept.
iar Ministerul Educatiunij Na-
tionale poate anula oricând In
fapt numirea, far& nicio obliga-
tie sau rdspundere civilS. fatä de
profesoruL a cärui numire s'a a-
nulat.
*) 62 Numirile de suplinitori
se fac de Ministru dupä propu-
nerea inspectorului general al
regiunii, intre 1-25 August ale
fiecärui an, pe durata anului
scolar urmátor. Numirile se vor
face duph tablourile de capaci-
tate In conditiunile art. -59 la
1) Modificat prin legea din 14
Aprilie 1934.
www.digibuc.ro
catedre sau grupuri de ore for-
mate din eel putin 10 ore. Dacg,.
cLupä epuizarea tabloului de Aa-
pacitate, mai rämän catedre aix
grupuri de ore neocupate, vor fi
numli candidatii reusiti partial
(specdalitatqa principal:1), res-
pectiindu-se ordinea mediilor. La
catedrele sau grupele de ore ce
ar mai rámâne libere dupS, e-
puizarea tablaului celor reusiti
partial la examenul de capaci-
tate, vor putea fi numiti suplini-
tori licentiatii având seminarul
pedagogic terminat. Nimeni nu
poate functiona ca suplinitor in
invätämântul secundar färä, se-
minar pedagogic.
Dupä data de 25 August nu se
pot numi suplinitori decât in ca-
zul când un profesor obtine con-
cecliu in caz de deces.
Suplinitarii pot fi revocati de
minister, in cursul anului sco-
lar, numai pe baza raportului
motivat al unui inspector ge-
neral.
Dispozitiunile preväzute la art..
35 se al-Aka si la numirea supli-
nitorilor 1).
D. Definitivarea membrilor corpului
didactic
63. Dupä trei anj de provizo-
rat, serviti In mod efectiv la ca-
tedrá, profesorii si maestrii, care
au dat dovezi de exactitate, ap-
titudine, moralitate si constiintä
in indeplinirea datoriei lor, vor
fi numiti definitivi. Pentru acea-
sta ei sunt supusi in timpul pro-
viyoratului lor la inspectiuni spe-
ciale din partea organelor de
control ale Ministerului Educa-
tiunii Nationale, care consem-
1) Modificat prin legile din 22
Aprilie 1932, 7 Mai 1934, 1 Apri-
lie 1937. (Post art. 61 din legea dim
15 Mai 1928; .art. 62 din legea dim
15 Mai 1928, a fost abrogat prim
legea din 22 Aprilie 1932).
 1 Aprilie 1937
neazii constat:Irile lor in rapoarte
ce sunt inaintate Ministerului la
fiecare sfâr*it de an. Duna', trece-
rea perioadei de 3 aM, Consiliul
inspectorilor generali este dator
dea avizul in timp de cel
mult un an asupra fiecilrui pro-
fesor provizoriu, pe baza acestor
rapoarte anuale, cerându-se *i
avizul directorului *coalei.
Dacil raportul inspectorilor ge-
nerali nu e favorabil, acordarea
titlului definitiv se aman6 pen-
tru un an.
Dacd definitivatul e refuzat de
3 ori consecutiv unui profesor, el
pierde dreptul la definitivat.
Daca avizul este favorabil,
Ministerul acorclá profesorului
sau maestrului titlul definitiv
prin decret regal.
64. Profesorii sau mae*trii ti-
tulari provizorii, care se dove-
desc incapabili, imorali sau vá-
tämritori *colii, vor fi indepär-
tati din invatrunânt de ministru
chiar *i inainte de termenele a-
rtItate mai sus, in urma avizului
conform al Consiliului perma-
nent al instructiunii, dat pe baza
referatului motivat al Consiliu-
lui inspectorilor generali ai In-
vtitämântului secundar.
In cazul câncl cauza invocatä
impotriva profesorului sau ma-
estrului e numai incapacitatea
sau neglijenta, Consiliul perma-
nent poate sá recomande minis-
terului sä mai acorde profesoru-
lui sau maestrului Inca un an
de indreptare".
Daca nici dupá acest an nu
vine indreptarea, profesorul sau
maestrul este revocat de minis-
tru, pe baza avizului conform Indata ce avizul a fost aprobat
dat de Consiliul permanent *i nu de ministru, lucrbirile se trimet
va mai putea reintra in corpul i) Modifieat prin legile din 22
didactic.
www.digibuc.ro
975
E. Trecerea la pensie a personalutal
didactic
*) 65. Membri corpului didac-
tic secundar îi reguleazá drep-
turile la pensie conform legii ge-
nerale de pensiuni.
Ei vor fi pu*i in retragere din
oficiu de Ministerul Educatiunii
Nationale pentru a-si regula
drepturile la pensie, in uring-
toarele cazuri:
1. Când implinesc vârsta de
ani.
2. Pentru incapacitate profe-
sionalä.
3. Pentru necunoa*terea limhil
oficiale a Statului.
4. In caz de boalá (infirmi-
tate), vitii, boahi, cronicil care le
face imposibila indeplinirea func-
tiunilor sau ii face periculo*i
pentru sänritatea copiilor 1).
66. In luna Ianuarie a fiecg-
rui an, inspectorii generali *efi
de regiune vor alcätui tabloul
cu membrii corpului didactic se-
cundar din regiunile respective,
care intril in categoriile artitate
in articolul precedent.
Tabloul cu membrii care intrá
in categoria a doua *i a treia
inaintat Consiliului inspectorilor
generali *i Consiliului perma-
nent, pentru da avizul. Dupä
aprobarea avizului de Care mi-
nistru, cei cuprin*i in tablou vor
fi pu*i in retragere din oficiu si
comunicati Casei Generale de
Pensiuni, pentru a li se stabili
dreptul la pensie, potrivit anilor
serviti in functiuni publice. Ta-
bloul celor din categoria a pa-
tra se trimete Comisiunii medi-
cale a Ministerului Educatiunii
Nationale pentru da avizuL
Lille 1931 0 7 Mai 1934.
'PM 1 Aprifie 1937
la comisia medicaid prevdzutd
de legea generald de pensiuni.
Dupd ce si aceastä comisiune
isi dd avizul motivat pentru fie-
care caz in parte, ministrul se
pronuntd, având pentru aceasta
-avizul conform al Consiliului
permanent. Consiliul permanent
'poate hotAri noi cercetdri si in-
vestigatiuni Mainte de a se pro-
hunta 1).
67. Profesorilor si maestrilor
care au suplinit catedre de ti-
tulari aflati in concediu, li se
vor considera ca ani de pensie
Anil serviti ca suplinitori, dacd
varstt la Stat retinerile cuvenite.
CAPITOLUL VIII
Drepfurile §i daforiile corpului di-
dactic secundar. Concedii. Defa§eri
A. Drepturi i datorii
68. Toti membrii titulari ai
corpului didactic secundar din
colile Statului se bucurd de
Tlrepturile acorclate prin lege. Ei
sunt inamovibili, neputând fi
detasati, permutati, suspendati
'sat' exclusi din invdtämânt, de-
cat in conformitate cu prescrip-
iile de fard.
69. La intrarea In functiune,
Thembrii corpului didactic titu-
lari, depun jurdmânt de cre-
dintii si respect Regelui, Consti-
lutiei si legilor tdrii.
*) 70. Membrii corpului di-
Tlactic secundar, sunt datori:
1. SA se conformeze in toatd
activitatea lor jurdmântului de-
pus.
2. Sd frecventeze regulat coa-
la, dând exemplu de punctuali-
tate, ordine si stdruintd, pentru
-educatiunea si instructiunea e-
Ievilor ce le sunt incredintati.
3. SA, cunoased si sA aplice le-
1) Modifieat prin legea din
-Aprilie 1937.
www.digibuc.ro
gile i regulamentele, progra-
mele si instructiunile autoritd-
tilor scolare.
4. SA aibd atât in scoald cat
si in societate purtare demnä.
5. S. locuiascd in comuna
unde au catedra, contrariu se
vor considera demisionati din
invAtAmânt 1).
*) 71. Membrii corpului didac-
tic nu pot exercita vreo altA ocu-
patiune incompatibild cu dem-
nitatea functiunii bor.
Este incompatibilitate intre
functiunea de profesor sau ma-
estru si profesiunea de avocat,
cu exceptiunea profesorilor de
stiintele juridico-economice dela
liceele de comert si cu respecta-
rea drepturilor cAstigate.
Profesorii si maestrii din in-
vdtAmântul secundar, nu pot a-
vea in acelas timp o altd cate-
drd sau functiune permanentd
sau temporard intr'o altA loca-
litate cleat aceea unde au cate-
dra. Nu se pot acorda prof eso-
rilor si maestrilor concedii ori
detaseri, spre a li se inlesni a-
cest cumul.
Toti acei profesori care in ter-
men de o lund dela publicarea a-
cestei legi nu se vor conforma
dispozitiunilor alineatului prece-
dent, optând pentru catedrA sau
pentru o singurd catedrd, vor fi
socotiti demisionati.
Membrii corpului didactic se-
cundar nu vor putea fi asociati
directori, profesori sau repetitori
in institute private unde se afld
scolari care frecventeazd scoala,
in care ei functioneazd i nici
nu pot da lectiuni private sau
repetitiuni la asemenea sco-
lari 1).
72. Profesorii si maestrii de-
1 1) Modifieat prin legea din 7 Mai
1931.

linitivi de curs secundar pot o-
cupa mandate elective: deputati,
senatori, consilieri comunali
judeteni, primari, ajutori de pri-
mari si membri in delegatia
permanentd; ei pot fi numiti in
functiunile de ministri, secre-
tari generali si prefecti; pot fi
insdrcinati cu indeplinirea func-
tiunilor administrative si de
Control in Ministerul Educatiunii
Nationale, cu restrictiunile pre-
vrtzute la art. 81 relativ la con-
cediile necesitate de indeplini-
rea acestor Insärcingri.
73. In afard de catedra sa,
-profesorul si maestrul poate sd.
-aibd ore suplimentare sau sä
suplineascd and,' catedrä; el nu
-poate insd sä mai ailod, Inca o
catedrd ca titular, fie la o scoa-
15, depenclentd de Ministerul E-
ducatiunii Naionale, fie la o
scoalrt dependentä de alt minis-
ter.
74. Orice absentil nemotivatä
dela orele de cursuri, dela con-
lerinte, dela serbAri scolare si
In gPnere dela oricare din In-
clatoririle impuse membrilor
corpului didactic prin legile
regulamentele scolare,
dupd, ea o retinere din retribu-
-tiune, proportionald cu timpul
absentei.
Pentru absentele nemotivate
Mcute in cele dintdiu i cele din
urrnd 15 zile ale anului scolar,
retinerea va fi indoitä, putân-
du-se aplica, in caz de recidivd,
alte pedepse disciplinare.
Profesorul sau maestrul, care
färä s aibd concediu aprobat
sau Mrä o imprejurare de fortA
majorrt, apreciath de minister,
lipsit nemotivat in cursul unui
an scolar dela 30 ore de lectiuni
sau de lucrari obligatorii, va fi
consiclerat demisionat din in-
vd tam Ont.
*) 75. A. Profesorii scolilor
oalliamangiu, vol. XXV. .
62.
1 Aprilie 1937 977
secundare sunt datori srt facA
un minimum de 15 ore de curs
pe saptAmAna.
In cazul când catedra profe-
sorului e formatä dintr'un nu-
mar mai mic de 15 ore pe sdp-
tdmând, el va fi obligat sd pri-
meascrt ore complimentare, din
specialitAtile sale sau din mate-
riile licentii, care Ii vor intregi
catedra pand la maximum le-
gal. In cazul când catedra bu-
getard a profesorului e formatä
dintr'un nunadr mai mare de 15
ore, plusul de ore este obligator
si se socoteste ca ore suplimen-
tare.
Dupd 20 de ani de serviciu e-
fectiv la catedrä, obligatiunea
sbiptämânald a profesorului ti-
tular se reduce la 12 ore. Intre
acesti 20 de ani, buni pentru re-
ducerea obligatiunii, se vor so-
coti si anii serviti ca suplinitori
titrati, precum si aceia in care
profesorul a fost intrebuintat in
functiuni administrative scolare,
de control scolar sau chemat sA
indeplineasai functiunile si in-
sdrcinrtrile preväzute la art. 72.
Orele complementare, anexate
atrage de drept unei catedre, pot fi
date la clasele bugetare si ex-
trabugetare dela orice fel de
scoala secundarA din localitate.
Se vor socoti printre orele ser-
vite de profesori, in afarrt de
orele de curs propriu zise:
a) Orele de educatie ale pro-
fesorului diriginte;
b) O ord de pregrtiire a materia-
lului de demonstratii si experi-
ente a profesorului de stiinte fi-
zico-chimice i naturale la sco-
lile a cdror dotatiune permite si
indreptdteste aceasta, precum si
o ord in plus pentru profesorii
de limba romând pentru corec-
tarea compozitiilor 1).
1) Modificat prin legea din 1 A-
prilie 1937.
www.digibuc.ro
-978 I Amine 1937
B. Ore le de degrevare ale pro-
fesorilor care au implinit 20 de
ani de serviciu, ca si orele su-
plimentare ale catedrelor ce de-
päsesc obligatia de serviciu a
profesorului, sunt la dispozitia
ministerului, spre a completa in
mod provizoriu obligatia legald
de serviciu a profesorilor titu-
lari cu catedre necomplete sau
pentru suplinire, rdmânând to-
tusi organic alipite catedrei din
trunchiul cdreia au fost tempo-
rar detasate 1).
76. Maestrii si maestrele de
arte si de dexteritdti dela orice
scoald secundarä, sunt obligati
sd predea 18, respectiv 15 ore,
pe sdptämând.
Maestrele de gospoddrie si ma-
estrii de lucru manual dela sco-
lile secundare sunt obligati sti
predea 24, respectiv 20 ore pe
sdpatmând; cei care au la bazd
bacalaureatul si o scoald supe-
rioard de specialitatea respec-
tivd, vor avea obligatia de 20,
respectiv 16 ore.
In cazul când catedrele maes-
trilor sunt formate dintr'un nu-
mar de ore mai mare deal cel
arâtat mai sus, plusul de ore
este obligator pentru maestru,
se socoteste ca ore suplimentare.
77. Mara de orele suplimen-
tare anexate de drept catedrei,
profesorul sau maestrul mai
poate primi si un numdr de ore
suplimentare dintre cele negru-
pate In cateclr& Ele j se acordd
de ministru sau de inspectorul
sef al regiunii prin repartitia
anuald. In nici un caz nurnärul
total al orelor sdptiimânale su-
plimentare, fie bugetare, fie ex-
traordinare ale unui profesor
sau ale unui maestru, nu poate
trece de 2/3 din numdrul orelor
obligatorii.
1) introdus prin legea din 22 Li-
ne 1931.
www.digibuc.ro
*) 78. In afard de lectiunile
catedrei lor, profesorii si maes-
trii sunt obligati sä Indeplineas-
cd luerdrile necesitate de educa-
tia si disciplina elevilor, sa par-
ticipela toate lucrärile cerute
de specialitätile catedrelor lor
de buna functionare al scolii,
precum si la orice Insdrcindri
scolare date de minister in le-
gAtura cu specialit&tile Mr; a-
ceste lucrdri se vor prevedea Irr
regulament.
Distribuirea acestor lucrári se
va face de minister, de directo-
rul sau de consiliul scolar al
scolii respective. Pentru exame-
nele elevilor pregátiti in parti-
cular, examenele de bacalaureat,
precum si pentru acele insdrci-
ndri care necesitd deplasarea
profesorului sau a maestrului
in altd, localitate, el va fi indem-
nizat dupd normele din regula-
ment.
Timpul necesitat de parti ci-
parea la examene, conferinte
consilii si anchete, la solemni-
täti i serbäri, la conducerea
sau Insotirea elevilor la serviciul
religios, la excursiuni sau pre-
gittirea expozitiilor, intrd In o-
bligatia de serviciu a profesoru-
lui si nu va fi retribuit in mod
suplimentar 1).
B. Concedii detaOri
*) 79 Niciun membru al corpu-
lui didactic nu poate lipsi dela
scoalä fard concediu aprobat.
Concediile se acord&
a) Pentru boalä personal&
bine constatatd;
b) Pentru boald contagioasd,
In familie;
c) Pentru cazuri de fortrt ma-
jor& apreciate ca valabile de cd-
tre minister;
1) Modificat prin legea din 22 lu-
lie 1931; revenit la textul initial prim
legea din 7 Mai 1934.
 1 April le 1937 979

d) Pentru indeplinirea obliga- Pentru alte 3 luni de conce-

tiunilor militare si cetätenesti;
e) Pentru cornpletarea studii-
lor inteunul din orasele univer-
sitare din tail sau strgingtate, _board in cursul unui an, iar pen-
precum i pentru misiuni stiin- tru tuberculosi dupg 15 luni,
tifice, Ong la cel mult patru membrii corpului didactic se-
ani, in tot cursul carierii profe- cundar sunt trecuti la pensie,
sorului;
f) Pentru indeplinirea unui
mandat electiv sau a uneia din decare, cu formele prevgzute la
functiunile prevgzute la art. 72.
Cazurile de bbalg se constatg
de un medic oficial din locali-
tate, când boala nu reclanag un
concediu mai mare de 2 luni.
Ministerul, prin organele sale de
control si sanitare, poate veri-
fica aceste cazuri.
Concediile medicale mai lungi
de 2 luni se vor da pe baza con-
statärilor fäcute de medicii in-
spectori sanitari ai Ministerului
Educatiunii Nationale sau cu a-
vizul comisiunilor medicale re-
gionale sau centrale.
Concediile Ong la un total de
5 zile inteun intreg an scolar se
aprobg de directorul scolii. Cele
ce nu trec de o lung se aprobg
de inspectorul regiunii respec-
tive. Concediile ce tree peste a-
cest termen se aprobg de minis-
ter.
Concediile dela litera e, se dau
pe baza avizului consiliului in-
spectorilor generali.
Profesorii si maestrii nu pot
face ore extrabugetare când sunt
in concediu dela orele bugetare.
80. Membrii corpului didactic
secundar pusi in concediu pen-
tru cazuri de boalg bine consta-
tate, primesc leaf a, gradatia
accesoriile, in timpul când sunt
bolnavi, in modul urnator:
Pentru cazurile de boalg päng
la 6 luni, ei primesc leafa, gra-
datia intreagil si accesoriile, a-
farg de cei atinsi de tuberculozá
care le primesc pe timp de un
an.
diu ei primesc 1/2 din retribu-
tiune.
Dupg 9 luni de concediu de
sau pusi in disponibilitate, cu
dreptul de reintegrare dupg vin-
art. 91.
Pentru absentele cauzate de
boalä contagioasti in familie, de
Indeplinirea obligatiunilor cetg-
tenesti si pentru cazuri de fortä.
majora, membrii corpului di-
dactic secundar primesc leafa.
gradatia intreagg si accesoriilb.
Pentru toate celelalte motive
de concediu, profesorul sau ma-
estrul va primi gradatia Si 25Vo
din leaf a de bazg.
81. Mernbrii corpului didactic
secundar, cari in cursul carie-
rii lor vor avea un total de 8
ani de concedii, obtinute pentru
orice fel de motive, afarg de in-
särcingrile de control in invgtg-
mânt, obligatiuni milita re si e-
xercitarea unui mandat electiv,
se vor considera demisionati din
invätämânt.
Timpul petrecut in concedii
pentru boalg, pentru studii, che-
mare in functiunile si insgrci-
närile preväzute la art. 72, se
socoteste ca valabil pentru gra-
datie si pensie.
82. Dupg 10 ani de serviciu
efectiv si reghlat la catedrä,
profesorii i maestrii pot benefi-
cia de o permisiune pentru o cg-
Facile de perfectionare In steal-
niitate pe cel mult sase luni, pri-
mind in acest timp leafa intrea-
gä a catedrei lor, cu toate acce-
soriile ei. Catedrele lor vor fi su-
plinite din oficiu. Aprobarea
perrnisiunii se (IA de Ministerul
Educatiunii Nationale pe baza
avizului Consiliului Inspectori-

www.digibuc.ro
980 1 Apri lie 1937
lor Genera li si in limita mijloa-
celor bugetare.
*) 83. Profesorii din inviita-
rnantul secundar nu pot fi deta-
sati la alte catedre din acest in-
vatamânt, nici in posturile per-
sonalului ajutator din invdta-
mântul superior (asistenti, *efi
de lucrari, conferentiari, biblio-
tecari etc). Ei sunt obligati sd
functioneze numai la catedrele
unde sunt titulari, cu exceptia
celor chemati in posturi de con-
trol si administratie *cola/A, in
conformitate cu legea organiza-
rii Ministerului Educatiunii Na-
tionale.
Membrii corpului didactic se-
cundar, casatoriti, pot fi deta-
nati in altb. localitate cu scopul
de a aduce pe unul din soti in
localitatea, in care celalalt sot
isi are functiunea la Stat. Apro-
barea se va da de ministru pe
timp de un an scolar, cu dreptul
de a se reinoi cel mult inch' de
doutt ori pe acelasi termen, dupa
care nu se mai poate reinoi sub
tiiciun motiv. Aceastà detasare
se acorn,' numai pentru a su-
plinii catedrele bugetare simi-
lare din invatamântul secundar
public, legalmente constituite si
aflate libere, nu insä pentru ca-
tedrele din invatamântul parti-
cular, nici pentru functiuni din
invdtárnântul de alte grade sau
din alte administratii publice
ori private.
Detaserile nu se pot face de-
cal, intre 1-30 August. Dupa a-
ceasta data nu se mai poate face
nicio detasare.
Dispozitiunile art. 35 se aplicd
*i la detaseri.
Orice detaseri contrarii dispo-
zitiilor prezentului articol, fie cA
sunt facute dupd termenul pres-
cris sau färä motiv legal, sunt
nule de drept, iar functionarul
care le va fi propus, ordonat sau
www.digibuc.ro
executat fara a fi atras in scris
atentia ministrului asupra
lor, va fi pasibil de
sanctiuni disciplinare. De ase-
meni functionarul care va fi or-
donantat sau achitat salariul in
cazul unor detaseri ilegale, va fi
obligat sa rilspunda baneste per-
sonal de plata acestor salarii.
Col detasat ilegal nu va primi
salar cat timp va functiona In
aceasta situatie.
Profesorii si maestrii dela
scolile pendinte de Ministerul E-
ducatiunii Nationale, pot fi de-
tasati, in interes de serviciu, In
invatámantul liceelor militare,
insa numai in urma propunerii .
motivate a Ministerului Apär5,-
rut Nationale, si dupd normele
de detasare din aceastâ, lege.
De asemenea, membrii corpu-
lui didactic apartinând liceelor
militare se bucurá de dreptul de
detasare la catedrele libere in
invatämantul public, dupg, nor-
mele stabilite prin aceasta
lege 1).
CAPITOLUL IX
Disfincfiuni ;i recompense
*) 84. Membril corpului di-
dactic secundar, care se vor dis-
tinge printr'o activitate deose-
bita, atat in scoala cat si in a-
fara de scoalâ, pe teren
fi c, cultural si educativ, pot
primi din partea ministerului
urmátoarele distinctiuni si re-
compense:
a) Adrese de multumire pu-
blica;
b) Medalia Misplata Muncii",
pentru invàtámânt clasa II i I;
c) 0 gradatie de merit de 25°A
la ultima leafá de bazá.
Aceste distinctiuni si recom-
1) Modificat prim legile din 22
Iulie 1931, 7 Mai 1934 gi 1 Aprilie
1937.
 1 Apri lie 1937
pense se acorda in modul urma-
tor:
a) Adresele de multumire sem-
nate personal de Ministrul Edu-
catiunii Nationale, . se acorcla
dupa cel putin 3 ani de functio-
nare pentru deosebitg sarguintä
destoinicie aratata de profe-
sor sau maestru intru indepli-
nirea datoriei sale la cateclrg,
la lucrarile In legatura cu a-
ceasta;
b) Relsplata muncii pentru
invätitinanr, se acorda: class II
dupa cel putin 5 ani, clasa I
dupg, cel putin 8 ani, pentru
deosebitrt activitate scolarg, si
extrascolarg, si pentru ridica-
rea nivelului cultural in locali .
tatea unde se gaseste;
c) Gradatia de merit se acor-
da dupa cel putin 15 ern de ca-
rierg pentru desfäsurarea unei
rodnice mund pe teren didac-
tic, pedagogic si stiintific, pre-
cum si pentru publicatiuni de
studii sau lucrgri de un interes
general.
Pentru acordarea distinctiu-
nilor dela litera a si b, este ne-
voie de un report al inspecto-
rului regional respectiv sau al
unui inspector general s,i de a-
probarea ministrului. Pentru
cea dela litera e este nevoie de
avizul conform al Consiliului
permanent dat in urma avizului
Consiliului inspectorilor gene-
rali. Gradatia de merit se cla
numai la cel mult 10% din to-
talitatea profesorilor si maestri-
lor titulari din invdtrtmantul se-
cundar din tara, care au 15 ani
cJe vechime.
Intaia repartizare a acestui
procent de profesori (10°/o), re-
compensati cu gradatia de me-
rit, se va face in curs de 5 ani
consecutivi.
Regulamentul va preciza con-
ditiunile de detaliu ale acordg-
www.digibuc.ro
981
rii clistinctiunilor si recompen-
selor
CAP1TOLUL X
Pedepsele corpului didactic secundar.
Prescrierea §i radierea pedepselor.
indepártarea din invetlämant. Suspen-
darea din irwälcimeinf
A. Pedepsele
85. Membrii corpului didac-
tic secundar, care vor calca in-
datoririle ce le sunt impuse prin
legi, regulamente sau dispozi-
Omni ministeriale, vor fi supusi,
dupg, gravitate culpei lor, la
una din urmátoarele peclepse:
a) Observatii; acestea nu se
tree in statul personal;
b) Avertismentul confidential,
care se face cunoscut direct pro-
fesorului prin ordin scris;
c) Avertismentul public care
se trimete profesorului prin di-
rectiunea scolii si se publica In
Buletinul Ministerului Educe-
titmii Nationale;
d) Amenda cu pierderea sala-
riului dela una pang la 10 zile;
e) Censura cu pierderea sala-
riului dela 11 pang, la 30 zile;
f) Intarzierea cu un an sau
doi a termenului de gradatie;
g) Suspendarea din post pe
timp dela 2-6 luni, cu pierde-
rea clreptului la intregul salariu
pe acest timp;
h) Transferarea din oficiu la
o scoalg din alta localitate;
i) Excluderea din Invataroant
dela 6 luni pang, la 2 ani. In
timpul excluderii, profesorul ex-
clus nu mai face parte din in-
vatrtmant; catedra sa va fi de-
clarata vacantä, iar la expira-
rea termenului de excludere se
va Incredinta din oficiu profeso-
rului o catedrg in alta locali-
tate;
1) Modifieat prin legea din 1 A-
prilie 1937.
982 1 Aprilie 1937
j) Excluderea pentru totdea-
una din invätdmânt.
Suplinirea profesorilor suspen-
dati sau exclusi pe timp märgi-
iiit se va face din oficiu.
Ministrul poate aplica oricá-
rui profesor sau maestru pedep-
sele dela literele a, b, c i d.
Cea dela litera d, in urma unui
raport Motivat al inspectorului
regional sau al inspectorului ge-
neral. Inspectorul general poate
aplica pedepsele dela literele a si
iar inspectorul sef al regiunii
pe cea dela litera a. Celelalte pe-
depse se aplicä de ministru, pe
baza hotrairilor comisiunilor
disciplinare, a cäror constituire,
cOmpetentrt i functionare sunt
fixate prin legea de organizare
a Ministerului Educatiunii Na-
tionale.
Pedepsele se inscriu in statul
personal al profesorului, indatd
ce au rrtmas definitive si nu
mai pot fi modificate ulterior
cleat dupä prevederile paragra-
fului urmator.
Cele dela literele d, panä la h,
inclusiv, se dau prin deciziune
ministerialà; cele dela literile i
j, prin decret regal.
. 86. Membrii corpului didac-
tic, cu gradatie de merit, clacA
se fac vinovati de una din cul-
pele pedepsite cu pedepsele dela
litera e, in sus, pierd dreptul la
aceastä gradatie.
87. Profesorii de religie, care
sunt si preoti, sunt supusi in-
stantelor si pedepselor discipli-
nare preväzute in legea de fatà
pentru abaterile cu caracter sco-
lar. Pentru abaterile de ordin
moral, Ministerul Educatiunii
Nationale, osebit de calea disci-
plinard scolarg, va sezisa sl au-
toritätile bisericesti. Pentru a-
baterile de orclin dogmatic ei a primi distinctiuni si de a fi nu-
vor fi supuSi juclechtii autorità- daft in functiuni administrative
tilor bisericesti. DacA pedepsele scolare.
www.digibuc.ro
aplicate de autoritätile biseri-
cesti vor fi fost indepärtarea din
serviciu sau caterisirea, ele se
vor aplica in mod automat si in
ce priveste catedra din Invätä-
mânt, indatä, ce sentinta devine
definitivä.
B. Prescrierea i radierea pedepselor
88. Profesorii si maestrii con-
damnati tu pedepsele dela lite-
rile di pierd dreptul de a fi
permutati, dupä cererea lor, in-
tr'un interval de timp deterrni-
nat, dupà cum urmeazrt: pe timp
de un an dela pronuntarea pe-
depselor den, literile d e; pe
3 ani pentru cele dela literile
f i g; pe 5 ani pentru cele dela
literile h si i. Dupà expirarea
acestor termene, pedeapsa se
considerá ca prescrisä, in ceea
ce priveste aceastä interdictiune.
Când pedepsele aratate In a-
cest articol au fost aplicate pro-
fesorilor provizorii, et nu pot ob-
tine titlul definitiv decât duph
ce pedeapsa a fost puescrisä. In
acest caz, anii necesari pentru
prescrierea pedepsei se adaugä
pe längä anti de provizorat pre-
vdzuti la art. 63 al legii de fata.
89. Pedepsele dela litera bi
pot fi radiate de ministru, pe
baza avizului Consiliului inspec-
torilor generali, când, inteun in-
terval de timp dela pronuntarea
tor, profesorul sau maestrul nu
s'a mai facut pasibil de nicio
altà pecleapsä. Pentru pedepsele
dela b i c, radierea se poate
face dupe', un an, pentru cele dela
d i e dupä trei ani, pentru cele
dela f, g, h. dupg cinci ani
pentru cea dela i dupá opt ani.
Prin radiere, pedeapsa se ster-
ge din statul personal al prole-
sorului si el recapätä dreptul de
 1 Aprilie 1937
Sumele retinute din leafa pro-
fesorului pedepsit nu-i vor fi insa
restituite.
Dacil insd, in urma radierii
pedepsii, profesorul se va face
din nou culpabil de o vinâ care
e pasibild de o pedeapsh mai
mare decât avertismentul, pe-
eapsa care i se va da va fi cel
putin egalä cu pedeapsa radiatä,
dricare ar fi vine cea nouti.
90. Dacá impotriva unui pro-
fesor sau rnaestru, care in ulti-
mii 5 ani nu a avut decât cel
mult o observatie, se va pro-
nunta una din pedepsele prevti-
zute la literile d, e, f, g, h, comi-
siunea de judecatá poate sg-si
exprime in sentinta sa avizul cä
aplicarea acestei pedepse sá se
suspende, iar ministrul poate,
dacá crede, sâ uzeze de acest
drept.
Suspendarea aplicárii pedep-
sei se decide numai In momen-
ul aplicárii ei si se face pe cinci
ani.
Dacá In acest interval profe-
sorul nu se face vinovat de nicio
faptà pasibilli de o pedeapsä mai
mare ca observatia, pedeapsa se
radiazá. In caz contrariu, pe baza
unui raport motivat al unui in-
spector general, ministrul poate
dispune aplicarea pedepsei sus-
penclate; afara de aceasta, decal
vine e pasibilâ die o pedeapsä
mai mare, dispune retrimeterea
profesorului inaintea comisiunii
disciplinare.
C. Reintrarea in corpul didactic
91. Profesorii si maestrii ex-
clusi definitiv din invátiimânt
pe cale disciplinará, sau pusi in
disponibilitate pentru inaptitu-
dine, conform art. 64 si 65, al. 2,
nu mai pot reintra in invätd-
mânt.
Cei demisionati voluntar sau
demisionati din oficin pentru ne-
www.digibuc.ro
983
prezentare la catedrá, cumul,
absente, concedii prea lungi, eau
pentru a-si regula drepturile lai
pensiune inainte de limita de'
varstä obligatorie, pot reintra in'
InVattimânt timp de dai ani, eu
titlurild i drepturile pe care le
aveau in momentul iesirii lar,
dacii nu ei-auregulat dreptul la
pensiune. Pentru aceasta ne-
cesar avizul favorabil l Consi-
liului inspectorilor generali, dat-
in urma cercetärii statului per-
sonal al profesoruhii si aproba-
rea ministrului.
Consiliul inspectorilor generali
va fixa catedrele ce se vor incre-
dinta profesorilor reintrati in In-
vätämânt.
*) 92. Inceteazá de a mai face
parte din corpul didactic profe-
sorii, maestrii si InvdtAtorii con-
damnati definitiv pentru crime
sau delicte de: fals, furt, inselä-
ciune, mdrturii mincinoase, a-
buz de incredere, atentat la bu-
nele moravuri, delapidare de bani
publici, mituire, sustragere de
acte publice, crimá impotriva si-
gurantei Statului.
Cei condamnati pentru aseme-
nea fapte vor fi destituiti de mi-
nister, pe baza hotäririlor pe-
nale definitive si cu avizul Con-
siliului de avocati ai ministeru-
lui.
In timpul instructiunii sau al
judecâti, membrii corpului di-
dactic sunt suspendati de drept
la cererea motivatá a judecato-
rului de instructie sau a organe-
lor scolare, dup5, ce s'a luat avi-
zul Consiliului de avocati ai Mi-
nisterului. Suspendarea se face
la data când invinuitul a fost
trimes inaintea judecátorului de
;nstructie. Ccl suspenciati vor
primi in timpul suspendärii 50
la sutá din retributitmea lor to-
lard, In care se socoteste leafa de
bazä, gradatii, chiria, ajutorul
familiar etc.
 984 1 Apri lie 1937
Dacá suspendarea, din cauze
independente de vointa invinui-
tilor, trece de 6 luni, ei vor primi
60 la sutd din retributia totalá
la care au dreptul.
Judecata penalá nu exclude ju-
decata disciplinará. Suplinirea
Invinuitului se face din oficiu
se pläteste cu suma rámasä, din
salariul inculpatului 1).
*) 93. Membrii corpului didac-
tic, loviti de board, care i-ar face
improprii serviciului, vor fi pusi
In concecliu din oficiu, pe baza
constattirilor unui medic oficial;
In interval de 30 de zile comi-
siunea medicalä trebue sá veri-
fice starea celui pus in concediu.
In timpul acestui fel de conce-
diu, ei primesc salariul intreg 2).
*) 94 Ministerul, luand avizul
Consiliului de avocati, va sus-
penda pang la judecarea defini-
tivá a procesului pe orice mem-
bru al corpului didactic care la
prima instantá a fost condam-
nat la inchisoare. In timpul sus-
penarii el primeste leafa asa
cum prevede art. 92 3).
CAPITOLUL XI
tvlijloacele de perteclionare a mem-
britor corputui didactic secundar
95. Ministerul Instructiunii va
1) Modifieat prin art. 75 al legii
de org. a Miniaterului Instruetiunii
din 1 Iulie 1930; in baza legii din
1 Aprilie 1937, reprodus art. 120 din
Deeretul-Lege de org. al Minister a-
lui Educatiunii Nationale din 21 No-
emvrie 1936.
2) Abrogat i inloeuit prin art. 76
din legea Min,isterului Instruetiunii
din 1 Iulie 1930; in baza legii din
1 Aprilie 1937, inloeuit prin art. 121
din Decretul-Lege al Ministerului
Eduegiunii Nationale din 21 Noem-
vrie 1936.
3) Ad6ogat in virtutea legii din 1.
Aprilie 1937. (Art. 122 din Deere-
tul-Lege din. 21 Noemvrie 1936).
www.digibuc.ro
organiza j convoca: Conferinte
pe specialitdti pentru punerea la
curent cu progresele $tiintifice
ale specialitatii respective, cu li-
teratura tehnicä, $i cu metodolo-
gia ei, in diferite centre ale tärii.
Aceste conferinte se tin la inter-
vale cat mai apropiate pentru
fiecare specialitate $i vor dura
Cate 3 zile. Vor fi chemati sá par-
ticipe, in raport cu programa
conferintii, sau totalitatea pro-
fesorilor i mae$trilor acelei spe-
cialitati, sau numai o part&
din ei.
Conferinte, cursuri ci lucrdrf
practice pentru indrumarea di-
rectorilor, dirigintilor i profeso-
rilor insdrcinati cii educatia mo-
ralá $i disciplina elevilor $i pen-
tru profesorii de psihologie, in-
sárcinati cu examinarea capaci-
tatii $i aptitudinilor psihice ale
elevilor.
Cursuri si lucrdri practice de
seminar ,si laborator Sau atelier
pentru reimprospdtarea cuno,s-
tintelor membrilor corpului di-
dactic, care sunt desemnati in
fiecare an pentru acest lucru de
Consiliul inspectorilor generali,
pe baza rapoartelor de inspec-
tiuni, sau dupä cerere proprie.
Aceste cursuri $i lucrári prac-
tice se tin in toate centrele uni-
versitare sau in alte localitäti in
care sunt *col dotate cu insta-
latiunile necesare acestor cursuri
$i dureaza dela 1-3 luni.
Profesorii si maestrii partici-
panti vor primi un ajutor de in-
tretinere $i vor fi supliniti din
oficiu pentru eventualele lipsiri
dela catedra bor.
Absentarea nemotivatil dela a-
ceste conferinte, cursuri $i lu-
criiri practice a celor chemati sà.
participe, e consideratá ca un re-
fuz de serviciu legalmente dato-
rit $i atrage dupg ea pedepsele
previlzute la art. 85, lit. d. e, f,
 1 Aprilie 1937
date de ministru in mod progre-
siv, in raport cu timpul absen-
tat.
CAPITOLUL XII
Salariile corpului didactic secundar
*) 96. Retributiunile prof eso-
r:lor i maestrilor titulari din
invatamântul secundar se com-
pun din doua parti: o parte fixa,
numita leaf a de baza si una care
creste progresiv cu anii de ser-
viciu, numita gradatie, care face
parte integranta din leafd. La a-
(estea se adaugä accesoriile cu-
venite oricarui functionar al Sta-
tului 1)-
97. Leafa de baza a profesori-
lor si maestrilor de toate cate-
goriile, recrutati In conditiunile
art. 38-46 din prezenta lege si
cu obligatiunile de serviciu pre-
vazuto la art. 75 si 76, se va fixa
prin legea generala de salari-
zare a functionarilor publici.
Maestrii si maestrele, recrutati
conform art. 47 si 48, vor fi re-
tribuiti cu 75% din leafa de baza
a profesorilor. Cei care au baca-
laureatul ca scoald de cultura
generala si o diploma de invatd-
mânt superior pentru pregatirea
lor speciala, vor fi retribuiti ca
profesorii cu obligatia prevazuta
la art. 76.
Profesorii de religie au ace-
leasi obligatii si primesc aceeasi
retributie ca profesorii. Catihetii
sunt plátiti cu o coat de 1/15 din
leaf a de bazd a profeorului,
pentru fiecare ora lunard, Para,
niciun adus sau supliment.
*) 98. Orele suplimentare se
platesc in plus cu cota corespun-
zatoare, socotita la leaf a de baza
cu gradatiile $i accesoriile sale.
Suplinitorii care au studiile ce-
rute pentru numirea profesori-
1) Modifieat prin legea din 7 Mai
1934.
www.digibuc.ro
985
lor i maestrilor titulari, pri-
mesc aceeasi retributiune ca a-
ce$tia, fara a avea dreptul la
gradatie.
Acei fara titluri primesc leafa
micsorata cu 25 la suta. Aceasta
dispozitie se apnea atât suplini-
torilor de catedra, cat si supli-
nitorilor de titulari. In cazul
când suplinirea se face prin pro,
fesorul titular al unei catedre,
orele suplinite i se vor plati ca.
ore suplimentare.
Orele de ansamblu coral $1
gimnastica nu intra in compu-
nerea catedrelor, platindu-se nu-,
mai cele efectiv f acute ca ore su-
plimentare.
Suplinitorii, fie de catedre va-
cante, fie de titulari in concedii,
se numesc si se pldtesc din ofi-
ciu 1).
*) 99 Prin derogare dela dis-
pozitiunile art. 217 din legea de
organizare a Ministerului In-
structiunii Publice din 1 Iulie
1930 si 97 2) din legea invata-
mântului secundar din 15 Mai
1928, plata orelor suplimentare,
facute de membrii corpului di-
dactic secundar de orice catego-
rie peste obligactia minimala de
dre, prevazute de legi, se va face
in mod obligator de catre comi-
tetele scolare respective.
In acest scop, comitetele eco-
lare, din orice venituri bugetare
$i in caz de neindestulare chiar
din fondurile de rezerva, cu a-
probarea speciala a Casei Seca-
lelor pentru acest din urma caz,
vor prevedea in bugetele respec-
tive de cheltuieli ate un capi-
tol special de 'executarea oblige-
tiunilor da mai sus.
Nu se vor putea atinge insa
sub niciun motiv subvenVile cu
1) Post art. 9 7 din legea din 15
Mai 1928.
2) Actualul art. 98.
'986 I Apri lie 1937
destinatie specialá, acordate de
Stat, judet sau comunä1).
*) 100. Prin derogare dela dis-
pozitiunile art. 97 2) din legea in-
v(ttämäntului secundar din 15
Mai 1928, ora suplimentarä se
pläti eel mult cu suma prevä-
zrItä in tablourile sinoptice, a-
riexate la bugetul Ministerului
Instructiunii Publice pe anul
1932-3).
*) 101. Gradatia este cresterea
periodicá a lefii profesorilor
Maestrilor titulari provizorii
siau definitivi care li se dä po-
trivit cu timpul lor de serviciu
In corpul didactic, in chipul ur-
mator: 25 la sutä. dupä 5 ani; 50
la sutä. dupd 10 ani; 75 la sutä
duph 15 ani; 100 la sutä'dupä 20
ani; 125 la sutä dupä 25 ani
150 la sutri dupg 30 ani. Toate
gradatiile se socotesc la ultima
leafä de baz5, cuvenità, profeso-
rului sau maestrului.
Suplinitorilor deveniti titulari
li se socotesc la gradatii anii ser-
viti pe baza titlurilor de studii
terute de lege pentru a fi numiti
in invatárnatit In modul urna5.-
tor:
a) Pentru toti anii de supli-
fire, chiar dacá tree de cinci, li
se acordä, o singurá gradatie;
b) Cand anii de suplinire sunt
mai putin de 5, se adaugä la tim-
pul servit ca titulari spre a for-
ma primul termen de gradatie.
Nu se tine in seamá pentru
gradatie timpul petrecut in ex-
cludere temporará din corpul.di-
dactic ori In concediu mai mare
de sase luni in cursului unui an,
exceptilndu-se numai concediile
pentru indeplinirea unei func-
tiuni administrative, exercitarea
unui mandat electiv sau pentru
si 3) Addogate prin legea din 24
Martie 1932, privitoare la plata ore-
lor suplimentare.
2) Aetualmente art. 98.
www.digibuc.ro
misiuni stiintifice incredintate
de Ministerul Educatiunii Na-
tionale.
Termenii de gradatie se soco-
tesc pe ani scolari, tinându-se
seama si de drepturile de grada-
tie astigate in invätämântul se-
cundar public dependent de alt
Depart ament, dacd a cel Inv Atd-
mant intrd in prevederile acestei
legi. Inscrierea lor In buget se
face cu inceperea anului buge-
tar care urmeazä imediat dupil
împlinirea termenului.
Gradatia face parte integrantá
din retributiunea lunard a pro-
fesortilui sau maestrului, for-
mând impreund cu leafa de bazä
un tot indivizibil, la care se cal-
culeazd drepturile profesorului
la sporuri sau pensiune._ Ea con-
stitue un drept personal al pro-
fesorului care continua sä bene-
ficieze de acest drept atunci când
trece in alte functiuni de invä-
tämânt sau administratie sco-
larái).
102. Profesorii i maestrii,
care au obtinut o gradatie mili-
tará, îí pästreazd aceastä gra-
datie peste gradatiile prevAzute
de acest articol.
*) 103. Profesorii titulari din
Invdtdmântul secundar, care au
trecut prin optare in functiuni
de control sau de administratie
scolard, Ii pdstreazd toate drep-
turtle de inamovibilitate, grada-
tiuni, distinctiuni si trecere la
pensie 2).
104. In caz de deces al unui
profesor sau maestru titular, vä-
duva sa va primi un ajutor de
inmormântare echivalent cu lea-
1) Ifodificat prin legea din 1 A-
prilie 1937.
2) Post art. 100 din legea din 15
Mai 1928; abrogat prin art. 134 al
legii Ministerului Instructiunii din
1 Iulie 1930; repue In vigoare piin
legea din 22 Iulie 1931.

fa pc timp de trei luni, cu gra-
datia intreagil i accesoriile pro-
fesorului sau maestrului dece-
dat, conform statutului functio-
narilor publici. La decesul sotiei
sau unui copil minor; profeso-
rul sau maestrul titular va pri-
mi ca ajutor de inmormântare o
indemnitate egald cu retributia
pe o
Familia profesorului sau ma-
estrului decedat va fi läsatá sá
foloseascá locuinta, dacá locu-
leste in cliidire publick Incà trei
luni, in afard de luna decesu-
lui I).
Sectiunea IV
Administratia interioard a
scoalelor secundare
CAPITOLUL XIII
Direcforii ;coalefor. Diriginfii
claselor
*) 105. Fiecare scoalä secun-
tiara de baleti este pusd sub con-
ducerea unui director si fiecare
scoalä Secundará de fete sub a
unei directoare.
Directorii sunt numiti de mi-
nistru dintre profesorii defini-
tivi, cu o vechime de cel putin 5
ani in aceastá calitate, având
avizul motivat al Consiliului in-
spectorilor generali si care au
absolvit cursurile de specializare
si de culturá generalá pentru
functiunea de director sau
cursuri preväzute la art. 95.
Numirea se face prin decizie
ministerialâ cu titlu provizoriu,
pe timp de 3 ani. Dupâ, acest ter-
men, directorii, care vor fi dat
dovadâ, de aptitudini pentru
ceastä functiune si de cunoaste-
rea temeinicâ a problernelor de
educatie si invatâmânt, vor
confirmati din cinci in cinci ani,
1) Post art. 101; modifieat prin
legea din i Aprilie 1937.
www.digibuc.ro
1 Apri lie 1937 987
in urma avizului Consiliului per-
manent, având in years i avi-
zul motivat al Consiliului in-
spectorilor generali.
Directorii provizorii pot fi in-
locuiti prin decizie ministeriald,
pe baza unui raport motivat al
unui inspector general, care ar
constata lipsa de aptitudini ad-
ministrative a directorului sau
abateri dela dispozitiunile legi-
lor, regulamentelor si ordinelor
ministeriale.
Directorii confirmati nu pot fi-
inlocuiti decât in baza unei an-,
chete fäcutä de un inspector ge-
neral si in urma hotäririi Comi-'
siei centrale de judecatâ.
Directorii i directoarele sco-
lilor normale se recruteazá In
aceleasi conditiuni ca si direc-
torii scolilor secundare. Ei ad,
pe lângá obligatiunile prevázute
in legea invátLimäntului primar
Fi normal primar, si obligatiu-
nile prevazute in legea de fatá 1).
106. Directorii scolilor secun-
dare au sub conducerea lor toatá
administrarea interioarä a scolii
si a serviciilor ei, veghind la
exacta aplicare a legilor, regula-
mentelor, programelor
ministeriale si fiind
räspunzatori de ele.
Ei au in special in atributia
lör bunul mers al instructiunii
Si mai ales indrumarea i su-
pravegherea educatiunii morale
a elevilor scolii, fiMd ráspunzá-
tori de rezultatele obtinute. Vi
au obligatiunea sh controleze
efectiv activitatea dirigintilor si
a profesorilor.
La licee, directorul e ajutat,
dacg, e nevoie, in special pentru
partea administrativg a scolii,
fi de un director ajutor numit de
ministru, dupg recomandarea di-,
1) modificat prin legile din 22,
Lille 1931 "V 7 Mai 1934.
 988 1 Apri lie 1937
eectorului, dintre profesorii titu-
lari ai scolii.
Directorul e de asemenea aju-
tat pentru chestiunile de Invdtä-
mânt si mai ales pentru cele de
educatiune moralä i disciplind,
de prof es orii
Prof es orul diriginte este in-
drumätorul educativ al clasei
sale. El e dator sä facil lectiile si
exercitiile necesare educatiunii
morale si disciplinii elevilor, sä
urmäreascd i sá studieze indi-
vidualitatea elevilor, inscriind
observatiunile sale In foi de ob-
servatie", sa supravegheze pur-
tarea elevilor atilt in scoalä cat
si in afard de scoall Pentru
toate aceste lucrari, el este obli-
gat sä facä, cel putin trei ore pe
sdptdmänd. Aceste ore vor fi so-
cotite ca complimeritare sau su-
plimentare, dupd situatia cate-
drei profesorului. Retributiunea
dirigintelui pentru aceste lucrdri
nu va trece plata a trei ore, dacä
ele sunt suplimentare.
107. Directorii scolilor secun-
dare nu pot ocupa nicio func-
tiune publicd sau privatä si nici
nu pot avea vreun mandat elec-
tiv. Ei nu pot dirige institute
private de instructiune, nici pro-
fesa inteinsele, nici prepara elevi
In particular. Ei nu pot Intre-
prinde conned sau industrie, nu
pot figura In consiliile de admi-
nistratie ale societätilor comer-
ciale sau industriale si nici exer-
cita vreo profesiune liberd.
108. Directorii scolilor secun-
dare sunt degrevati de o parte
din obligatiunile de serviciu ce
le au in calitate de profesori si
anume: directorii de liceu sunt
degrevati Wand la cel mult o ju-
mätate, iar cei de gimnaziu
pând la eel mult o piltrime din
numdrul de ore ce trebue sá facd
pe stiptilmând., potrivit vechimii
lor. Orele devenqe disponibile
www.digibuc.ro
prin degrevarea directorilor na
intrd in compunerea altor cate-
dre, ci rämân la dispozitia mi-
nisterului, spre a servi ca ore
complimentare sau suplimentare
pe lângd alte catedre.
Directorii nu pot avea ore su-
plimentare, nici la clasele huge-
tare, nici la clasele extrabuge-
tare.
*) 109. Directorii locuiesc In
localul scolii, având dreptul la.
luminat si incalzit. Dacd localuI
5colii nu are locuintd pentru di-
rector, el primeste In schimbul
ei o indemnizatie suplimentard
de chirie, care variazd dupd lo-
calitate dela 10-25% din sala-
Hui sau.
Directorii sunt retribuiti cu a
cliurnd egald cu 1/2 din salariul
primitor ca profesor.
Directorii-ajutori vor fi platiti
cu 1/2 din salariul ce li se cuvine
ca profesori. Ei nu se bucurd.
insd. de avantajul locuintei, lu-
rninatului si IncS.lzitului, nici de
stabilitate 1).
110. Plata personalului admi-
nistrativ al scoalelor de grad se-
cunclar de toate categoriile ca:
directori, subdirectori (directori
ajutori), a personalului preväzut
de art. 117 *) din legea Invdtd-
mântului secundar din 15 Mai
1928, a medicilor scolari netitu-
lari, precum si a personalului de
serviciu prin derogare dela dis-
pozitiile art. 118 si 109 din nu-
mita lege si art. 217, alin. 2 din
legea Ministerului Instructiunii
din 1 Julie 1930 se face cu Mee-
pere dela 1 Aprilie 1933, de corni-
tetele scolare respective.
Prin derogare dela .dispozitiu-
nile art. 117 din legea invätä-
mântului secundar si art. 116
din statutul functionarilor pu-
blici, aceste salarii sau retribu-
tiuni nu vor putea fi mai marl
0 Post 106.
 1 Apri1le 1937 989

decal cele plätite în primul tri- de minister, in conditiunile sta-

-mestru al anului 1933 persona- bilite de legile organice.
lului din aceastä categorie1). Timpul servit de acestia se
*) 111. In acest scop, fiecare considerä timp servit la Stat, util
tomitet scolar va trece la 1 A- pentru pensie, iar salarizarea
prilie In bugetul respectiv lor se considerà fäcutä tot de
plata personalului prevazut de Stat din fondurile comitetelor
art. 1 al prezentei legi. scolare 1).
Pentru a face fatä acestor ne- *) 114. Comitetele scolare sunt
voi, comitetele scolare, numai In obligate a värsa lunar Casei Ge-
lipsá, bine constatatà, de alte ve- nerale de Pensiuni, in numele
mituri, vor putea pang, la 1 Oc- Ministerului Educatiunii Natio-
tombrie 1933 si numai In baza nale, retinerile legale pentru
aprobärii exprese a Ministerului, pensie, pentru acesti functio-
sà atace fonclurile de rezervä nari, comunicând lunar ministe-
previlzute de art. 50 si urm. din rului numárul recipiselor de de-
clecretul-lege al comitetelor sco- punere 2).
lare. A) 115. Profesorul diriginte se
Dela 1 Octomvrie 1933, comi- numeste dintre profesorii titu-
tetele scolare sunt obligate sä" a- lari ai clasei care vor fi absolvit
sigure aceste pläti din taxele cursurile de specializare prevä-
scolare, care vor fi in raport cu zute la art. 95 si dupá recoman-
nevoile acoperirii cheltuielilor datia directorului scolii. Insdrci-
respective 2). narea de diriginte e obligatorie.
*) 112. Numdrul personalului Dirigintele prezideazá de drept
administrativ, pentru fiecare conferinta profesorilor clasei 3).
scoalà, se fixeazA si se aprobA de *) 116. Pentru chestiunile di-
minister. Cuantumul taxelor sco- clactice, administrative si disci-
lare, stabilit de adunarea gene- plinare, functioneaza pe Wig&
ralä, conform legii, se va supune fiecare scoalti secundara un con-
aprobärii ministerului. siliu scolar, format din toti pro-
Bugetul comitetului scolar va fesorii i maestrii scolii, sub
fi supus aprobärii Casei Scoale- presedintia directorului. Numai
lor, dupg. ce In prealabil a obti- profesorii i maestrii titulari se
nut votul adundrii generale 3). bucura de vot deliberativ.
A) 113. Moclalitatea de platà, Pentru chestiunile gospoc15.-
preväzutä de art. 1 din prezenta resti ale scolii, functioneazá pe
lege, nu schimbä intru nimic si- lângh" fiecare scoalà un Comitet
tuatia juridicd a acestor functio- $colar, din care directorul face
nerd, care rdmân functionari pu- parte ca membru de drept.
blici ai Statului, conform legilor Aceste corpuri au atributiuni
respective. In raport cu bunul mers al sco-
Numirea, precum si toate mu- atributiuni care se fixeazá
tatiile acestor functionari, se fac prin regulament.
Pentru a asigura colaborarea
1) Introdus prin legea din 13 A-
prilie 1933, privitoare la plata per- 1) Introdus pria legea din 13 A-
sonalului ad-tiv. prilie 1933.
2) Introdus prin legea din 13 A- 2) Introdus prin legea din 13
prilie 1933. Aprilie 1933.
3) Introdus prin legea din 13 A- 3) Fost art. 107 din legea din 15
prilie 1933. Mai 1928.

www.digibuc.ro
990
dintre toate scolile de grad se-
cundar dintr'o localitate, va
-functiona un consiliu interscolar
sub presedintia celui mai vechi
director de liceu. Rolul acestui
consiliu este de a se sfAtui a-
supra intereselor comune ale a-
sezamintelor lor, si a creea o
solidaritate intre profesorii dife-
ritelor categorii de scoli 1).
*) 117. Pentru indeplinirea
serviciilor necesare bunului mers
al scolilor, Ministerul Educatiu-
nii Nationale le pune la dispo-
-zitie personalul trebuitor ca: se-
cretari, ajutor;i de secretari, bi-
bliotecari, suspraveghetori de
ordine, pedagogi-repetitori, con-
tabili, casieri, custozi, etc., ale
cgror atributiuni se stabilesc
prin regulament. Aceste posturi
sunt asimilate ca conditiuni de
admisibilitate, inaintare, drep-
turi si obligatiuni cu functiu-
nile echivalente din administra-
tiile publice, conform statutului
functionarilor publici.
Incadrarea si inaintarea aces-
tor functionari se fac de minis-
ter pe baza notelor calificative
date de directorul scolii si de in-
spectorul regional, iar discipli-
narea lor se face de comisiile
de judecatä prevazute de legea
de organizare a Ministerului
Educatiunii Nationale 2).
Sectiunea V
Procurarea mijloacelor materiale
de invet(amdnt in invälamántul
secundar
CAPITOLUL XIV
infretinere, constructiuni etc.
a ;coalelor'secundare
*) 118. Intretinerea scolilor
1) Modificat prin legile din 22
Iulie 1931 si 1 Aprils 1937. (Post
art. 108 din legea din 15 Mai 1928).
2) Acest text se completeaza eu
disp. art. 110-114 inelusiv din pre-
zenta lege.
www.digibuc.ro
1 Apri Ile 1937
secundare de Stat in ce priveste
personalul didactic, de serviciu,
administrativ si medical, este in
sarcina Statului 1).
119. Pe lângä fiecare ceal
secunklar d. de invátamânt func,-
tioneaza un Camitet scalar, pritt
care se vor executa lucrArile re-
lative la constructia, reparatia,
inzestrarea si intretinerea loca-
lurilor si intreaga gospoddrie
materiala a scolii. Comitetele
scolare percep dela elevi taxe
scolare, pe care le administreaA
si intrebuinteazil pentru scopu-
rile determinate de legea de
fatbisi. de aceea a comitetelor
scolare; o parte din aceste taxe
va forma un fond de rezervg.
La inceputul fiecdrui an scolar,
Ministerul fixea2.5., in raport cu
trebuintele si putintele locale,
maximul acestor taxe pe cate-
gorii de scoli, pe care Comitetul
scolar nu are dreptul 0', le de-
prtseascä.
Sectiunea VI
Institufiuni anexate scoalelor
secundare
CAPITOLUL XV
Biblioteci §colare. Laboratorii.
Ateliere. Pluzee ;colare efc.
*) 120. Orice $coalä secun-
darä, de orice categorie, trebue
poseaclä in cuprinsul localu-
lui ei si instalatiile si inzesträ-
rile materiale necesare scopu-
lui pe care Il urmäreste, si a-
flume:
a) 0 bibliotecti pentru profe-
sori si una pentru elevi, care
poate functiona si pe clase;
b) Säli pentru desen $i mu-
-zi
c) O selä pentru educatiunea
fizicä cu toate instalatiile ei;
1) Aceet text se completeadi eu
disp. art. 110-114 incl. din pre-
zenta lege.
 1 AprIlie 1937
d) Un muzeu In care sä fie
grupat materialul de intuitie si
demonstratie pentru studiul geo-
krafiei, istoriei, stiintelor natu-
rale si stiintelor fizice, etc.;
e) Laboratorii cu säli de lu-
crAri practice pentru lectiunile
lucrarile experimentale de
stiinte fizice, chimice, naturale
si psihologice;
f) Ateliere pentru lucrul ma-
nual si pentru lucrárile practi-
ce de specialitate;
g) Budtdrie, späldtorie si cal-
atorie sistematice, pentru cursul
de gospodärie la scolile de fete;
h) In limitele posibilitätii, fie-
care scoajä secundará va cauta
fad o capelä pentru ser-
viciul religios 1).
121. Infiintärile de scoli noi,
autorizatiile de deschideri de
scoli si clase noi de dtre comi-
tetele scolare si alle autoritäti,
precum si aprobärile de planuri
de constructiuni scolare se vor
da numai de Ministerul Educa-
tiunii Nationale, intru cât vor fi
realizate si conditiunile de ordin
material aratate in aceastä lege.
CAPITOLUL XVI
Infernafe §i canfine
122. Pe lângil scolile secun-
clare se pot infiinta internate si
cantine, pentru elevii scolii. Ele
sunt considerate ca institutii a-
nexe ale, acelor scoli si functio-
neazd sub supravegherea si In-
grijirea materialä a comitetelor
scolare.
*) 123. Directorul scolii se-
cundare este in acelasi timp
directorul internatului. El este
ajutat de un subdirector al in-
ternatului, dintre profesorii sau
maestrii scolii.
Suklirectorul internatului con-
duce administratia internatului
1) Modifieat prin legea din 1 A-
prilie 1937.
www.digibuc.ro
991
si e seful direct al personalului
subaltern1).
124. Elevii interni sunt bur-
sieri sau solventi. Bursele se dau
numai fiilor de cetäteni români
lipsiti de mijloace. In clasa In-
tâia ele se obtin prin concurs;
in celelalte clase, pe baza note-,
lor de promotie din clasa pre-
cedentä. Intretinerea bursieri-
lor se face sau in contul Statu-
lui, care inscrie in buget suma
corespunzatoare, sau de Insusi
Comitetul scolar din mijloacele.
lui proprii.
Solventii plätesc pe seama
Comitetului scolar, solve
pentru acoperirea cheltuielilor
de Intretinere, al cAror cuantum
se fixeazä la inceputul fiecärui
an scolar. In caz când cererile
de solventi sunt mai numeroase
cleat locurile vacante locurile-
se vor da dupd aceleasi norme
ca i bursele.
and localul i Imprejurárile,
In care functioneazä scoala si
internatul, o permit, se pot pri-
mi i elevi semi-interni.
125. Se vor rezerva 10% din
burse pentru orfanii de rázboiu,_
pentru copiii invalizilor lipsiti
de mijloace si pentru fii de ro-
mâni de peste hotarele Statului
Roman. Aceste burse se dau
färä concurs, In ordinea meritu-
lui constatat prin certificatele
elevilor.
De asemenea se vor rezerva
40% din burse pentru fiii de sä-
teni; aceste burse se dau ins&
conform art. 124.
126. tin regulament special
va fixa conditiunile admiterii
bursierilor i solventilor, mânui-
rea fondurilor si administratia
interioarä a internatelor.
1) Modifieat prin legea din i A.
prilie 1937.
 92 I Apri lie 1937

CAPITOLUL XVII grijirile pe care le reclama sta-

Serviciul medical §colar rea sdnatatii lor;
c) El organizeazd, impreund
127. Fiecare scoala secundarä cu comitetul scolar si cu asezä-
Va avea un medic a carui mi- mintele sau organizatiile de a-
aiune este sa vegheze la buna sistentà sau de prevedere so-
atare igienica i sanitard, a lo- ajutorarea elevilor debili,
calului si a elevilor. preclispusi la boli, care au ne-
Cand scolile secundare au o voe de ingrijiri speciale, institu-
populatie scolara mai mica de Md tratamentele urgente nece-
200 de elevi, pot fi asociate Cate sare in scoald, organizeaza, co-
clouä sau trei dintr'o localitate, lonii scolare pe regiuni climate-
spre a fi incredintate unui a- rice la munte, la mare etc.;
celuiasi medic. d) El ia masurile necesare spre
La scolile de bäieti se numesc ,combate propagarea bolilor
barbati, iar la *collie de contagioase in scoala, propu-
fete, numai medici femei. In lo- nând inchiderea totala sau par-
calitatiIe unde nu se gäsesc me- tiala a scolii i desinfectarea
dici femei, vor putea functiona localului;
la scolile de fete si medici bär- e) El tine elevilor conferinte
bati, fara insa, a putea fi numiti practice in vederea profilaxiei
maladiilor contagioase, farä ca
128. Medicii scolar1 titulari aceasta activitate sä aiba ca-
se recruteaza, prin examene de racterul lectiunilor de catedrd;
capacitate, care se tin din trei f) El alcatueste i tine In cu-
In trei ani, dupd o programä ce rent carnetul de sanätate al fie-
ae va stabili prin regulament. carui elev.
Candiciatii la aceste exame- 130. Elevii care yin pentru
he vor trebui sä poseadä o di- prima data la scoald sunt su-
ploma de absolvire a unui curs pusi unui examen medical, al
tle specializare in igienit co- cärui rezultat se va comunica
lard, dela un institut de igiena pdrintilor.
clin tara sau din strainätate. Rezultatul examinärii fiecdrui
Obligatia de serviciu a unui
Medic scolar si modul de retri- elev, este inregistrat inteun
butie sunt identice cu ale profe- Carnet de sdndtate, ce se va
sorilor secundari. pästra la scoald, si in care vor
Numirea, controlul si disci- fi notate, cel putin odata pe
plina medicului scolar se fac de semestru, rezultatul examinari-
Ministerul Educatiunii Natio- lor meclicale Ricute asupra fie-
carui elev.
129. Medicul co1ii se va o- La absolvirea scolii, medicul
'cupa de toate chestiunile care examineazd din nou pe scolar,
se referd la igiena scolarä si sä- si va nota in carnetul sau de
nätatea elevilor: siinatate acest ultim examen.
a) El supravegheaza, prin vi- Pe baza constatärilor anuale,
-zite zilnice conditiile igienice ale medicii vor siatui si indruma pe
localului de scoalä; elevi spre ocupatiuni potrivite
b) El vegheaza, asupra santita- stárii lor fizice si sanitare.
tij elevilor prin examinäri Qarnetul de sänätate insoteste
cel putin odatd, pe luna, pe elev in tot timpul scolarita-
controländ dacd li se dau in- tii sale, in diferitele grade de

www.digibuc.ro

Invitamânt, si pana la sfarsitul
ti:tcliilor sale din Universitate
Siii ritinh la 'parä'sirea scolii.
Niciun elev din Invatamântul
secnndar nu poate promova din-
tr,o clasa in alta sau obtine cer-
tificatul de absolvire a oricarei
clase, daca nu va avea In re-
gala carnetul sanitar. Directo-
rul scolii, dirigintele si medicul
scogar sunt raspunzatori pentru
tinerea la curent a carnotului
de sanatate.
Fiecare relev, pe langa carne-
tul de 'sanatate, va avea
Vs& psihologica alcatuitä de
profesorul de psihologie, im-
preunti cu dirigintele clasei.
131. Comitetele scolare sunt
,datoare sä punä la dispozitia
medicului mijloacele trebuitoare
pentru instalarea si intretinerea
unui cabinet medical.
Ministerul Educatiunii Natio-
nale, In fntelegere cu 'Ministerul
San Atatii $i Ocrotirilor Sociale,
supravegheaza $i Indrumeaza
eervictul sanitar scolar.
Sectiunea "VII
ÇAPITEILIJL XVIfl
Dispozifiuni finale ;i fransiforii
n132. -Toate gimnaziile, li-
ceele si scolile secundare de fete
gr. II si I, pendinte de Ministe-
Educatiunii Nationale, care
se gasesc functionând pe terito-
riul Statului Roman la promul-
garea acestei legi, devin
licee in conformitate cu
dispozttiunile legii de fata.
Adtualele scoli civile, si
vor putea fi transformate fie In
unde necesitatea o va
cere, $i unde conditiunile de
buna funotionare o permit, fie
in -win de Invätamânt
Irrangformarea se va face de-
cd./a sap treplat, clusa ru, la-
sä, 1qpä "Imprejurari, prin dis-
p oziliuni ministeriale.
.C.IRamangiu, vol. XXV
www.digibuc.ro
63.
1 Apri lie 1937 993
Ministerul. Educatiunii Natio-
nale, va putea nrin decizitmi mi-
nisteriale sa institue programe
de transitie acolo unde va fi ne-
cesar, rpentru trecerea dela re-
gimul actual la cel stabilit de
orezenta legea).
133. Membrii corpului didac-
tic secundar de toate categorille
care se gäsesc functionând ca
titulari la vromulgarea legii de
faltä, Isi pastreaza drepturile lor
legal castigate.
0 cornisie 13peeta7la numita de
i o Ministerul Educatiunii Natio-
nale, va cerceta situatia profeso-
rilor i maestrtlor a caror nu-
mire a 4fost Mena dupg alte
dispozitii decal cele cuprinse In
vechea lege a tinvätamântului
socundar si nu a fost verilicata
de comisiile de verificare inati-
tuite de Minister spre a Ii clasati
in categoriile prevazute de legea
de fata la art. 75-76 si 97, petri-
vit -provenierfta i califica-
rea lor, oriontandu-se dupa dis-
pozitiile dnscrise In cap. VI al
legii si Orland searna si de si-
tuatia de fapt In care se gäsesc.
AceeaSi comisiune va fixa ta-
bloul catedrelor, ce vor tfunc-
tiona pe lânga fiecare ficoalsä se-
ounclara, potrivit noilor progra-
me i va repartiza pe actualii
profescri i maeStri titulari la
aceste catedre, putându-le da
ore din specialiatile secundare
ori din materiile licerrtei, In caz'
când catedra ce li se atribue nu
e formata numai din ore dirt
specialltatea lor principala.
Lucrarile comisiunii, rpentru R
deveni exectiforii, trebue sa diba,
aprobarea .ministrului, data pe
baza avizului conform al (,onsi-
llului permanent.
*t) 7134. TProfesorli i maestrii
%Tor avea obligatia de serviciu
Post att. 124 din legea ;La
Mai 1928.
994 1 Apri lie 1937
vor primi leafa conform catego-
riei pentru care sunt abilitati,
indiferent de scoala la care
functioneazä prin repartitie,
transferare ori prin transforma-
rea scolii.
Actualilor profesori si maestri
titulari, cärora la alcatuirea ca-
tedrelor nu li se va putea com-
pieta catedrele pânä la mini-
mum obligator de ore, prevazut
in aceastä, lege, li se vor pläti
aceleasi retributiuni ca când
catedra ar fi intreagg.
Profesorii, care au dobândit
ore suplimentare integrante,
conform art. 37 c, din decretul-
lege Nr. 2.704 din 1919, pästreazá
dreptul de a avea un numär
egal de ore suplimentare.
Membrii corpului didactic,
care, la promulgarea legii de
f atd, functioneazä in invätämân-
tul militar, ca titulari, pot con-
serva si pe viitor pe lângä cate-
dra din invätdmântul secundar
catedra sau fractiunea de ca-
tedrä din invätämântul mili-
tar 1).
*) 135. Prin derogare dela
dispozitiunile art. 134, alin. pe-
nultim din legea invätämântu-
lui secundar din 15 Mai 1928,
orele suplimentare integrante,
dobândite de profesori, conform
dispozitiilor art. 37 c, din decre-
tul-Iege Nr. 2.704 din 1919, se
consider% ca simple ore supli-
mentare, ne mai constituind ni-
dun drept pentru profesorul res-
pectiv 2),
136, Profesorii si profesoa-
rele, maestrii si maestrele, nu-
miti In invätämântul secun-
.1) Post art. 126 din legea din 15
Mai 1928; vezi modifiearea lui la
art. 135 din legea de fatä.
2) Introdue prin legea din 24 Mar-
tie 1932 privitoare la plata orelor
suplimentare si naodificat prin legea
<lin 7 Mai 1934.
www.digibuc.ro
dar pe baza cursurilor tinute Ini
Cluj in anul 1919-1920, si pe
baza examenelor de capacitate
tinute in Chisinau in 1918, 1919,.
si 1920, si in Iasi in 1921, pen-
tru scolile medii, sunt conside-
rati ca titulari provizorii, ex-
ceptându-se cei care au primit
titlul definitiv conform legii
care rämân supusi drepturilor
datoriilor profesorilor defini-
tivi prevazuti in aceastä lege.
Cei provizorii vor fi supusi unor
inspectii speciale din partea or-
ganelor de inspectiune ale Mi-
nisterului Educatiunii Natio-
nale, si acei. care vor fi gàsii
ca insuficient pregätiti vor fi o-
bligati sä, urmeze cursuri spe-
ciale de completarea cunostin--
telor ce se vor organiza in ora-
sele universitare, sau la cursuri
de yard..
Dupà audierea acestor cursuri,.
vor fi din nou inspectati, ur-
mându-se apoi in conformitate
cu art. 63 si 64 ale acestei legi.
Definitivarea acestor profesori
nu se va putea face decât pen-
tru categoria de scoli pentru
care au calificatia.
Profesorit calificati pentru
scolile civile si medii din Ar-
deal si Basarabia, prevázuti in
acest articol, se vor bucura in
privinta salariului de tratamen-
tul profesorilor de gimnazii, si
Hem insä cu obligatia de servi-
ciu de 18, respectiv .15 ore.
De asemenea actualii profesori
dela *collie secundare de Stat,
care posedä diploma unei scoli
pedagogice superioare, recunos-.
cutd de Consiliul permanent, ca
echivalenta cu invätämântul su-
perior, vor fi incadrati ca si cei
calificati pentru scolile normale.
*) 137. Actualii medici sco-
lari, care in momentul de fats.
functioneaa, la scolile secun-1
dare cu internat (licee,, ,scoli nor-
 1 Aprilie 1937 995

male ori seminarii), numiti de vor putea numi catiheti si frá

Ministerul Educatiunii Natio- litlurile cerute de lege 1).
nale si care la punerea in apli- *) 139. Profesorii proveniti
care a acestei legi au cel putin din sectia pedagogica universi-
4 ani ca medici scolari, vor fi taa vor putea fi numiti cu res-
confirmati ca titulari daa au pectarea dispozitiunilor din art.
urmat un curs de specializare 59, la orice scoalá secundará 2).
In igiena scolara si daca au lo- 140. Din momentul promul-
cul prevazut in buget, aceasta pe gárii legii de fatä, nimeni nu
baza unui raport al unui ins- mai poate deveni profesor la
pector general si In urma avi- scolile secundare ale Statului de
zului motivat al Consiliului in- af; In conformitate cu prevede-
spectorilor generali si al Consi- rile acestei legi.
liului Permanent 1). Drepturile ce vor fi decurgând
*) 138. Actualii profesori de din legiuiri sau stäni de fapt an-
religie, care au si biseria, Ii terioare, vor fi examinate indi-
pastreazrt ambele functiuni, ne- vidual de Consiliul permanent,
putand îns. sä primeasa retri- al arui aviz conform este in-
butiunea decât In conformitate dispensabil pentru aprobarea de
cu dispozitiunile legale. Ei nu atre ministru.
pot avea biserica si catedra de- Asemenea revendiari de drep-
cat in una si aceeasi localitate. turi nu se vor lua in considera-
Catedrele lor se vor completa tie, deat numai daa au fost fa-
pan6 la obligatia minimald fi- cute In termen de 3 luni dela
xatil de legea de fatä. promulgarea acestei legi.
Prin derogare dela art. 43 al Profesorii de origine minori-
legii de fatil, actualii preoti a- tard beneficiaza de acest articol
jutori, profesori de religie, i§i numai daa, tree si examenul de
pastreazá dreptul de a deveni limba ronating,, iar in cazul and
parohi in caz de vacantá la o bi- ei predau istoria ori geografia,
seria din aceeasi localitate. si examenul pentru aceste mate-'
Ca derogare dela art. 43 din rii in limba romând.
legea de fatil, preotii profesori *) 141. Actualii membri ai
de religie, care, neavând biseri- Corpului didactic ai scolilor se-
a in aceeasi localitate cu cate- cundare de Stat, care nu cunosc
dra, au fost nevoiti sá demisio- bine limba româng., sunt obli-
neze dela catedrele lor sau le-a gati a depune in termen de doi
expirat valabilitatea Inscrierii lor
ani un examen de limba ro-
pe tabloul de capacitate respec- iar cei care predau isto-
ria Românilor, geografia Roma-
tiv, vor putea, in termen de doi niei si instructiunea civicà, sunt
ani dela promulgarea acestei obligati a da in acelasi timp si
legi, sá obtira o catedrä, daa examen de aceste materii in ro-
este vacanta, in orasul In care mâneste.
au biserica, pe baza avizului in- Cei care nu vor reusi la aceste
spectorilor generali, si al Consi- examene yor fi depiirtati din
liului permanent. Inv 61,6m ânt.
Pentru religiunea mozaica, se Membrii corpului didactic din
1) Fost art. 128 in legea din 15 Fost'art. 129.
Mai 1928; rnodificat prin legile din 2) Modificat prin legea din 22
22 Iulie 1931 O. 7 Mai 1934. Aprilie 1932. .

www.digibuc.ro
996 Aprille 1937
invgtgrnânt'ul secundar, care,
desi au rensit la examenul de
lira& rdmang, Se vor constata
la inspectiuni (cg 'nu posedg de
ajniis aceaSta limbg, vat fi
a trece din nou acest e-
xhMen ù tiny de doi ani; dupli
care termen, in chz de nereusitá
san nepreZentare la examen, vor
fi indepgrtati din invgtgmânt 1).
Membrii titulan ai cor-
pului didactic din Transilvania,
astäzi in fiintg, care inainte de
a intra in invätámântul public,
au avut alte ocupatiuni, au clrep-
tul sä li se socoteascg ca bun
pentru gradatie:
a) Timpul servit cu califica-
tie ceruta, de lege in invätgmân-
tul comunal sau confesional cu
dreptul de publicitate;
b) Timpul servit ca preot hi-
rotonit i cu serviciul efectiv la
bisericä', sau inteo administra-
tie bisericeascg ori scoald;
c) Timpul servit ca practicant
ori suplinitor in perioada cursu-
rilor de varg (1919-1920), tinute
pe langa, Universitatea din Chij
si a examenelor de capacitate
respective, in care timp candi-
datii cursisti au fost considerati
ca detasati din invAtgmântul
primar sau preotie;
d) Timpul servit in conclitiu-
nile prevazute in legea specialg
din 1921, promulgatg cu Nr. 4.521
clM 9 Noemvrie 1921.
La firarea termenelor de gra-
datie pentru profesorii i maes-
trii cursisti se fac urnagtoarele
rednceri din totalui anilor eu
drept de graclatie, calculati con-
form normelor de mai sus:
a) Se scad 3 ani celor abili-
Prin art. 153 din legea din 7
Mai '1934, s 'a 'P4.6175,zut un ultim
oilmen intro 1-15 August 1934,
pentru verificarea eunostintelor de
iimba remand,.
www.digibuc.ro
tati pentru licee, scoli normale
conaerciale superioare;
b) Se scad 5 ani celor abilitati
péntru scoli civile si comerciale
ellementare.
"` 143. Pang la infiintarea ih-
Ahntelor disciplinare prin nona
lege de organizare a Ministeru-
lui Educatiunii Nationale, pe-
depsele argtale la art. 85 se vor
aplica de b,ctualele instante dis-
ciplinare, care au competenta ce
li se fixeazg, prin legea astazi /n
vigoare 1).
144. Partru aplicarea legii de
fatg, Ministerul Educatiunii Na-
tiOnale va intodnai regulamente
euprinzând anagntinte privitoare
la Infiintarea, organizarea si
functionarea liceelbr si gimna-
ziilor, pentru examendle de ca-
padithte i numirea profesorilor
in invätgmant, pentru medicii
sdolari, pentru internate, pentru
alcgtuirea programelor de train-
ditie etc.
-*) 145. Actualii directori, dare
sunt profesori definitivi si care
funetiÚnsz. ca direetori de cel
putin 5 ani, precum si heei direc-
tori care ftitictioneazg in *collie
din provineiire alipite, cu orice
titlu castigat in baz'a legiuirilor
antérioare, pot fi cOnfirmati ca
stabili in urma avitubii con-
fOrto al Consiliului permanent,
dat in urma avizului motivat al
bhsilìului inspectotilor gene-
." Orice fel de inamovibilitate
sau de stabilitate a directorilor
de scoli secundare, decal cea
prevgzutg, la articolele 105 si cel
de fatg, se abrogg 2).
1) Prin legea de org. a
Instruetionii, din 1 mulie 1930,
s 'au infiintat- noile-instante diseipli-
,t6igt lart. 136 Al legii din 115
Mai 1928.
 A,prilie 1937
*) 146, Scplile secundare con-
f esipnale rom4ne din. Brasov,
Blaj si Beius, sp bucurd de toate
drepturile conferitp prin pre-
zenta lege scolilor secundare pu-
blice. Baporturile dintre condu-
cerea acestor scoli si Ministerul
Educatiunii Nationale, precum
si reginpul lor, se yor fixa prin
lege 1).
*) 147. Articolele 1-54 din ve-
chea lege a invdtdmântului se-
cundar si superior, precum si
orice alte legi contrarii legii de
fatd, sunt si rdmân abrogate.
Toate dispozitiunile cuprinse insä
In art. 40, 41, 45, 47, 48, 49, 51 si
53 din legea inviltdmântului
secundar si superior din 189$, cu
modificarile aduse in 1912, in-
irq cat aceste dispozitii se a-
pnea In prezent inviltdmântului
superior, rdmân in vigoare si de
acum inainte in ce priveste cor-
pul didactic universitar pand la
votarea unei noi legi invdtil-
mântului superior.
Dispezitiunile cuprinse in art.
101 si 102 din prezenta lege, se
aplicii de asemenea i membri-
lor corpului didactic universitar.
Toate drepturile In plus rela-
tive la salarizarea personalului
didactic, administrativ sau de
orice naturd, care decurg din a-
plicarea prezentei legi, vor infra
Irb vigoare cu incepere dela 1 Ia-
nuarie 1929 2).
148. Liceele militare sunt con-
siderate ca scoli secundare de
Stat, intrucât vor avea aceeasi
organizatie si vor urma aceleasi
programe ca si liceele depen-
dente de Ministern1 Educatiunii
Nationale, bucurându-se de ace-
leasi drepturi.
1) Aceste raporturi s'au stabilit
prin legea din 27 August 1929.
2) Primul alineat iI acestui text
(fost art. 139) a fost abrogat prin
legea Inv. Universitar.
www.digibuc.ro
997
vor i administrate si con-
&Ise de Ministerul Apdrdrii N4-
tion4lp.
CAPITOLUL XIX
Desfijntgrea §Foalplor secundare
*) 149. 0 *co416, secundarâ
ppate fi ctesfiintatti. decât prin
lege, In urma avizului
inspectorilor generali ai in.-
vdtilmântului secundar.
Mdsurile de lichidare a avu-
tului unei scold ce se desfiin-
teazd se iau si se supravegheazil
de cdtre Casa Scoalelor. Arhiva
se dà la primire co1ii secun-
dare de aceeasi categorie cea
mai apropiatä 1).
*) 150. Profesorii sau maestrii
titulari ai scolilor desfilntate
vor fi reincadrati, In ordinea ve-
chimii, In aceeasi localitate la
catedrele similare vacante. In
lipsa acestor catedre, ei vor fi
utilizeJi pând la epoca transfe-
rârilor, fie In localitate, iar In
lipsd in alte localitdti, la cate-
dre de aceeasi specialitate sap
de specialitilti ihrudite, dupd po-
sibilitáti.
Timpul Cat au fost utilizati
nu stirbeste Intru nimic dreptu-
rile profesorului la salarizare si
la vechime.
Reincadrarea in altd locali-
tate se va face la cea din-CM e-
pocà de transferdri previlzute de
lege, cu formele obicinuite ale
transferrtrilor, cu drept de pre-
ferintä la drepturi egale, fatd de-
cererile profesorilor, care au ca-
tedre. In pazul când nu cer ca-
tedre din cele vacante, li se va
cduta din oficiu de Consiliul de
inspeptori generali o catedril in-
localitate de importantal pe
cât posibil egald co cea unde au
avut catedra desfiintatd, ei flint'
obligati sd o primeascd.
1) Fost art. 142, introdus prin le-
gea din 22 Mlle 1931.
998 1 Apri lie 1937
Profesorii titulari dela scolile
normale, absolventi ai sectiei
pedagogice, licentiati, cu exame-
rml de capacitate pentru invd-
tdmântul secundar, vor putea fi
incadrati la scolile normale, la
gimnaziile rurale si la gimna-
ziile comerciale, la gimnaziile
industriale i in posturile de
control ale invätämântuluj pri-
mar sau ca directori de scoli
primare 1).
) 151. Prof esorii suplinitori
si personalul administrativ al
scolilor desfiintate sau a cdror
posturi nu au mai fost prevd-
zute in bugetul anului 1932, se
lasd in disponibilitate pe 1 Ia-
nuarie 1932 fdrd nicio obligatie
din partea ministerului 2).
*) 152. Profesorii suplinitori
de catedre vacante, dela scolile
nedesfiintate, precum si acei de-
tasati la catedre vacante, prin
derogare dela dispozitiunile art.
62 si 83 din legea invdtämântu-
lui secundar din 15 Mai 1928,
inceteazd de drept de a mai
functiona, in cazul de utilizare
sau incadrare a membrilor cor-
pului didactic titulari ai scolilor
desfiintate, fdrd nicio obligatie
pentru minister 3).
*) 153. Dispozitiile art. 151 si
art. 152 din prezenta lege se vor
aplica si in viitor cu ocazia ori-
cdror desfiintdri de scoli 4).
*) 154. Scolile desfiintate prin
prezenta lege 5) pot functiona ca
scoli extrabugetare cu caracter
1) Fost art. 143, introdus prin le-
gea din 22 Tulle 1931.
Introdus prin art. 4 al legii
din 28 Decembrie 1931, pentru des-
fiintarea si transformarea de scoli.
3) Introdus prin art. 5 al legii
din 28 Deeemvrie 1931.
4) Introdus prin art. 6 al legii
din 28 Decemvrie 1931.
5) Legea din 28 Decemvrie 1931.
www.digibuc.ro
de scoli de Stat, Intretinute de
comitetele scolare, Ministerul
prätind numai 20 la sutd din sa-
larii, plus gradatiile profesori-
lor titulari, care vor ramâne la
aceste scoli ca detasati, la cere-
rea lor.
Ministerul va putea sä Inca-
dreze personalul didactic titu-
lar si pe cel administrativ de-
finitiv dela aceste scoli extrabu-
getare, fie la alte scoli din loca-
litate, fie la scoli din alte orase,
in conformitate cu art. 143 din
legea promulgatd cu I. D. R.
Nr. 2.688 si publicatd In Moni-
torul Oficial Nr. 167 din 22 Iu-
lie 1931 1).
*) 155. Orice dispozitiuni din
legile generale sau speciale, s,au
din regulamente, contrarii legii
de fatà, se abrogg 2).
*) 156. Personalul administra-
tiv de serviciu, nedefinitiv, al
scolilor dela art. 1 3) se lasd in
disponibilitate pe 1 Septemvrie
1933.
Personalul definitiv va fi uti-
lizat si incadrat de Minister la
alte scoli sau servicii ale Minis-
terului, in aceeasi localitate sau
In álte localitài, chiar in func-
tii inferioare gradului pe care-1
au 4).
*) 157. Când din cauza schim-
bdrii organizdrii scolare, micso-
rarea numdrului de clase, schim-
barea or reducerea programelor
si orariilor, rdmân disponibili
profesori titulari, care nu pot fi
reincadrati nici la scoala unde
au functionat, nici la altä scoald
din aceeasi localitate, ei vor pu-
tea fi utilizati si reincadrati in
I, 2) Introduse prin legea din 28
Decemvrie 1931.
3) Al legii din. 28 Decemvrie 1931.
4) Introdusi prin legea din 9 Mai
1933, pentru suspendarea si trans-
formarea de scoli.
 1 Apri lie 1937
sordinea vechimii dupà aceleasi
norme ca cele preväzute la art.
'150 al legii de fatá, pentru pro-
fesorii ale aror scoli s'au des-
Iiintat 1).
CAPITOLUL XX
Dispozitiuni speciale
*) 158. Pentru inlesnirea ope-
tatiilor de reincadrare a profe-
sorilor dela scolile desfiintate,
precum si pentru cele necesitate
de aplicarea legii de fat& se sus-
pendà lucrarile de permutdri si
numiri, care urmau sä se facà
la toate scolile de grad secun-
clar, potrivit art. 54-60 din lege.
Ministrul va dispune, prin de-
cizie, data si conditiunile in care
se vor relua aceste operatii 2).
*) 159. Dispozitiunile de deta-
liu ale aplicdrii legii de fat&
cele referitoare la tranzitia dela
starea actualä la cea nouä, pro-
gramele de invätämânt si regu
larea situatiei profesorilor con-
form cu noua organizare, se vor
lua prin regulament, decrete
clecizii ministeriale 3).
'1)160. Dispozitiunile din legea
Invätämântului secundar referi-
toare la drepturile si datoriile
corpului didactic, sunt aplica-
bile si categoriilor corespunzá-
toare dela celelalte scoli de grad
secundar.
Dispozitiunile legii invätämân-
tului secundar de Stat se aplica
scolilor secundare, particu-
lare i confesionale, numai in ce
priveste organizarea programa-
ticä a invätdmântului secundar;
In ce priveste partea adminis-
1) Introdus prin legea din 22 Iu-
tie 1931.
2) Fost art. 146; dispozitiile a-
cestui text au caraeter tranzitoriu,
fiind aplieabile numai pentru ope-
ratiunile din anul 1931.
3) Legea din 22 Iu lie 1931.
www.digibuc.ro
trativä, râmân valabile dispb-
zitiile din legile invätämântului
particular si confesional1).
*) 161. Maestrii si maestrele
de muzicd, desen-caligrafie si e-
ducatie fizicA, recrutati pe baz&
examenelor de capacitate tinute
conform legii din 1898 (cu modi-
ficarile ulterioar,e), care posedä
diploma de bacalaureat, de ab-
solvire a unui seminar sau a
unei scoli normale, se consider&
CA, indeplinesc conditiile cerute
de art. 45. Ei vor purta titlul de
profesor, urmând ca drepturile
in plus de salarizare ce decurg
din aceasta sä le primeasca a-
tunci, când ele vor putea fi in-
scrise in buget 2).
*) 162. Profesorii si maestrii
dela scolile desfiintate sau trans-
formate, care in virtutea art. 6,
alin. ultim si art. 7, alM.
din legea promulgatà cu I. D. R.
Nr. 1.307 din 1933 si publicatà In
Monitorul Oficial Nr. 105 din g
Mai 1933, au fost incadrati la
alte materii deal acelea pentru
care au fost abilitati prin exa-
menul de capacitate, sau la alte
scoli decât cele preväzute de art.
35 din legea invätämântului se-
cundar dela 22 Aprilie 1932, vor
fi incadrati din oficiu de Minis-
ter, la prima catedrä vacanth
de specialitate, din localitate, la
una din *collie unde au dreptul
sä functioneze. Pânä la aceastä
Incadrare vor putea fi utilizati
la orice scoald secundarä din lo-
calitatea respectivä 3).
*) 163. Elevii scolilor secun-
dare, fii ai membrilor corpului
1) Introdus prin legea din 22 A-
prilie 1931.
2) Intrdus prin legea din 7 Mai
1934 si modifieat prin legea din 1
Aprilie 1937. (Post 151).
3) Fost 152, introdus prin legea
din 7 Mai 1934.
1000 li Aprille. 1937
didactic, stmt seutitix de taxele
scolare de trecventa
*) 164. Examenete de capaci-
tate eare au fost trecute numai
la cloud obiecte, unul principal
altul secundar, Inca ca toate
trei probele (scrisl oral si prac-
tied pedagogica), in sesiunile din
anii 1930 si 1931, se valideatzd2).
*) 165. Absolventii veehilor
scoli pregdtitoare de maestri
(maestre) de gimnastied.', care au
funetionat la Bucuresti si
inatnte de Infiintarea Institutu-
luii Superior de Educatie
care n'au trecut pând In prezent
examenul de capacitate, decd.
sunt i absolventi cel putin ai
liceului sau a unei scoli normale
sau comerciale superioare si
daed au functionat ea supIini-
tori inainte de data acestei legi
la vreo eatedrd de educatie
sau gimnastica din invätd-
mantul public, sunt admisi la
examenul de capacitate pentru
maestrii de educatie fizicd 3).
1) Introdua prin legea din 7 Mqi
1934.
2) Introdus prin legea din 7 Mai
1934 si modifieat prin legea din 2
Mai 1936.
2) Introdus prin legea din 7 Mai
3234 (fast art. 158).
www.digibuc.ro
*) 166, Conventiile i eontrae-
tele pe baza cdrora functIoneazdt
scoli secundare, intretinute de
dilerite persoane jaridice, se- ra-
tified, iar dispozitiunile Pilate de
la incheierea numitelor conventii
$i contracte pand azi, cu privire
la acele scolii, valideazd 1).
*) 167. Se- va face o nouti nu-
merotare i. complectare a artica-
lelor din legea din 1928, eu mo-
introduse prin legile
ulterioare i prin cea prezent6.9.
*) 168. Ministerul Educatiunii
Nationale este obligat sil pur
bike in Monitorul Oficial 'And
la 1 Iunie 193Z textul complied al
legii invdtamantului secundar
din 1928, astfel cum a fost mo-
dificatd prin disprozitiunile art.
t de mai sus3) i prin toate le-
gile modiffeatoare dela 1928 pdnd
astdzi, fiind autorizat in acest
scop sd faca o noul numerotare
a tuturor articolelor care alel-
tuesc aceastd Iege 4).
Introdus prin legea din 1 A-
prilie 1937.
2) Legea din 7 Mai 1934 (fast
art. 16e).
3) AI legit din 1 Aprille 1937.
4) Intrados win legea din / A-
priiie
 INDEX A LFABETIC
LA LEIQEA iNVATAMÂNTULUI SECUNDAR

Anticolul Articolul
Abilitare (numiri, tran- Cabinet medical r3t
sferäri) 57 Cantine, (v. sl't iuternate) 122-
Abrogäri 147 Capacitate- (examen, de)
Absentia (ale profesorilor) 74 Pentrur pxofesert 39-43
Absolventi: Pentru maestri 46, 48
De curs- primar can,- Validama examenelor
plet 19 de capacitate.... 41, 42, 164
De gimuazia 17 Tablouri de capaci-
De liceu 20 tate 40, 42, 46, 48, 49
Ai vechilor scoli de Clasificatii, medii.... 40, 46
gimmastial 16$
Examenele din 1930
Actittee (contencios admi- si 1931 (validare)... 164
nistrativ) 58, 594 60 Admitere la capaci-
Ajutor de inmermAntare. 104 tate, (absolventii ve-
Analitice (programe) v ta- chilor well de gim-
bele 30 nastich.) 165
Ansamblu, (ore), coral si Capele (pentru serviciul
de gimaasticii, 98 religios) 120
Aral scolar 12 Carnetul de sanatate 130.
Aplicabilitate (dispozitiu- .Catedre:
nile legii inviitilmântutui Alcatu:re, l'afiintare 51
secundar) 147 Nelegale, legale... 51, 57, 61
Asimilare (maWr pro(e- D bazä, modificare. 52
sori de dexteritati), 161 De relig:e 33
Licee militare, Catiheti 53-
cu liceele ci- Caziere (state personale) 50
vile) 148 Certificate de studii:
Ateliere 120 Ginanaz!ale 17
Audienti (elevi) 15 Liceale ,20
Autorizatii pentru gleseW- Echivaläri 23.
deri de scoli 121 Copii si duplicate 24
Cicluri (ale scolii secun-
dare) :
Bacalaureat: Inferior, superior .. 3.
Comisiuni 21
Examen 21
Clase, (efectiv) la
Comisiuni de examinare:
Diplome 22, 23 Examene de admitere,
Biblioteci, (v. inztesträri (scoli de Stat l coli
materiale) 12Q partieulare)
Burse 124-126 Comisiuni de baca-
Bursieri 124^226" laureat 21

www.digibuc.ro
 1002 INDEX ALFABETIC

Articolul Articolul
Examene de capaci- Datorii (ale corpului di-
tate 39, 43, 46, 48 dactic) 70, 78
Comitete scolare: Decizii ministeriale, (apli-
Atributii .... 8, 116, 119, 131 carea legii) 159
Infiintare de coli Decrete, (aplicarea legii) 159
secundare, de atre. 8 Definlivarea (profesorior
Plata orelor supli- si maestrior) 34, 63
mentare 99 Degrevare (de ore) 75, 76
Plata personalului
A directorior de seoli 108
Denisionare, (considerare
administrativ, (scoli ca demisionat) 74, 81
secundare) ......
110-114 Deschidere de soon (au-
Bugetul comitetelor torizatii) 121
see/are, (aprobare) 112 Desfiintarea scolilor se-
scoli extrabugetare, cundare 149-157
(intretinere) 154 Detasäri 83
Complementare 73 Diplome, (v. si certificate
Concedii 79-82 de studii):
Din oficiu, (pentru De bacalaureat 22, 23
board) 93 Echivaläri 23
'Concurs (pentru profesori Copii si duplicate ... 24
de religie i linabi mi- Disciplinare, (v. pedepse) .. 85-90
noritare) 44 Instaute disciplinare 85, 143
-Condamniri penale, (ur- Dispozitiuni generale:
märiri) 92, 93 Seopul, organizarea,
-Confesionale, (scoli secun- indrumare i progra-
dare) mele scolilor secun-
146 dare 1-6
"Conferinta profesorilor Dispozitiuni finale si tran-
clasei 115 sitorii 132-157, 159
Conferinte de perfectio- Dispozitiuni speciale:
nare 95 Pentru gimnazii i li-
Consiliul scolar 116 cce, (organizarea).... 27-33
Tonstructiuni 1193 121 Ale legii, (capitolul) 158-168
-Contracte: Distinctiuni, (v. si recom-
Angajamente de pro- pense) 84
fesori, prin 59 Directorii 105-'109
-Centeneies-. atlioainietr-atii; Numire, stabiitate 105
(act:une) 58, 59, 60 Atributiuni ... 105, 106, 123
'Control, (v. functiuni de 107
control). 103 Direetori ajutori 106
Conventii: Degrevare 108
Scoli intretinute pe Retributie (diurnä.,) 109
bazä, de conventii.... 166 Locuinta 109
Profesorii dela ase- Confirmarea lor (la
menea scoli 55 punerea in apReare
'Cumul 71, 73 a legii) 145
Cursisti (profesorii cursisti) 136 Directori ajutori 106
Cursul complementar (o- Dirigintii 106, Irs
bligativitate) 16 Domiciliul (membrilor eor-
'Cursuri (de perfectionare) 95 pului didactic) ...... 70

www.digibuc.ro
 INDEX ALFABETIC 1003

Articolul Articolul
Drepturi (ale membrior Higienä, (v. 0. serviciul
titulari ai corpului di- medical).
dactic) 68 Profesori 128, 129, 137
Drepturi cdstigate 133-136, 138, 140
Inamovibilitate 68
Educatia fizìcä 33 Incadriri (reincadräri) :
Absolventii veehilor De profesori dela geoli
ecoli de gimnasticii. 165 desfiintate sau trans-
Educatia moraiä formate 150, 154, 162
31 De personal adminis-
Educatia religioasä 32
Efectivul clasei 13
trativ ei de serviciu 155.
Inlesnirea operatiu-
Elective (mandate) 72 nilor, (in anul 1931) 158
Elevi, (fii de membri ai Incapacitate (profesionalä)
corpului didactic, Indepärtare pentru.. 64
scutlri) 163 Pensionare pentru.. 67
Examene: Incompatibilitäti 71
De admitere 18 Indrumare i supraveghere
De sfareit de an 17, 20 Infiintarea scolilor secun-
De diferentä 19 dare 7-9
De bacalaureat Scoli i clase, (in-
21, 22 - fiintäri) 121
De capacitate, (v. Inmormântare (ajutor de) 104
capacitate). Inscrieri (de elevi) 14-20
Examene de capacitate (v. Instante disciplinare 85, 143
capacitate). Instructiuni (v. ei pro-
grame) 80
Fiii membrilor corpului Internate 122--126
didactic Intretinerea, (ecolilor se-
(scutiri de cundare) 118, 119
taxe) 163 Invalizi, (eopii de), v.
Functionarii (v. persona- burse 125
lul administrativ) Invätämänt de grad se-
Functiuni de control, cundar (sfera de apli-
(drepturi cäetigate) 103 catiune a legii) 2, 160
Invätämäntul particular... 2, 160
Gimnaziul: Invätämântul superior,
(legea) 147
Ciclul gimnazial 3, 27 Inzestrári materiale (bi-
Absolventi 17 blioteei, laboratorii, mu-
Certificate 17 zee, ateliere, etc.) 120
Seop i obiecte de
studin 28 Jurämäntul de credinti.. 69
Gimnazii mixte 35
Gospodärie:
Predare, maestre 48 Lab oratorii 120
Gradatii 96, IOI, 102 Legea invätämântului par-
Titularii din Tran- ticular 2
silvania
Legea invätimântului su-
142 perior 147
Gradatia de merit 84, 86 Liceul:
Gradatia militarä 102 Ciclul liceal 3, 27
www.digibuc.ro
1004 INDEX ALFABETIC

Articolu I A rticolul
Abscaytenlii 20 Numerotare:
Certificate . ...... 20 Nous, numerotare a
Seep i obiecte de articolelor legii 16T
studiu N, 31 Numiri 59-62'
Militar (liceu) 148 Conditiuni (titulari) 59,
Liceul militar: Publicatii (catedre
Profesori, transferkri 56 vacaabe) 59
Detasä.ri 83 Sanctiuni, nulitäti 60>
Asimilare 148
Catedre legalp 61
Limba de predare IO-I I Numiri de suplinitori 62
Limba oficialä (cunoas-
tere) 64, 140, 141 Ordine de preferinter
Transferari 55
Examen de limbs, ro- Numiri 59
mânä (prefesori mi-
noritari) Ore, (obligativitate säp-
141 tmânaIä) 75-76
Lucriri obligatorii 78 Suplimentare 73, 76, 77
Lucru manual (lueru de Complimentare 75
mând): De ansamblu (coral
Predaro, ma.stri 48 si de gimnasticd.)
Orfani de rdzboiu (v. si
Maestr! 45-50 burse) 125
Conditii generale de
numire 36 Pedagogici, (sectia peda-
Conditii speciale de gogieä universits,rd.) 139.
numire 45 Pedepse 85-87
Asimilati profesori, Radierea i prescrie-
(in titlu i salariu). 45, 161 rea lor 88-89
Maestri neasimilati.. 47 Suspendarea aplicãnii
Maestri de kern. kr 90.
gospodärie 48 Pensionare, (punere in
Exaraene de capaeir retragere) 65-67
tate pentru maestri. 46-48 Perfectionare, (conferinte,
Mandate elective (compa- cursuri, lueräri practice) 95
tibilitate) Personalul administrativ:
72 Atributii 117
Medici scolari: Statut juridic 113, 117
Recrutare 128 Salarizare 110, 111
Atribatii 129 Numärul personalula 112
Titularizäri de me- Värsäminte pentru
dici scolari 137 pensie 114-
Merit (gradatia de) 84 Provenind dela scoli
Militará (gradatie) 102 desfiintate 155
Militare v. lice& militare, Personalul didactic:
Morald. (v. educatia mo- Categorii 34, 35
rabl) 31 Conditii generale de
Muzee 120 recrutare 36
Stattitul juridic ... 37
Drepturi, datorii, 63-70
Notäri (notele elevilor)... 25 Preferinte (v.. ordine de.
Nulitati (numiri, traii- preferinte:
sferdri) 60 prescrierea pedepselor 8 ft, 89
www.digibuc.ro
 INDEX ALF.ABET)C 1005

Artico I ul Artie() Jul

Ale catihetilor 07
Profesori 38-44 97-439
Conditii generale de Ale suplinitorilor
numire 36
Conditii speciale de Sanitate, v. serviciul me-
numire 38 dIcal, v. carnete de sh-
Examene de capacitate 39-43 'nfitate
De religie 43, 44 Scoale secundare:
Cursisti 136 Scop 1
Actualii profesori de Categorii 2
religie, (la aplicarea Ciclurile seolii se-
legii) 138 cundare 3, 27
Profesorii din tran- programe (pentru bä-
silvania 142 iei si fete) 4
Profesori de "hi- Indrumare i eupra-
giend 128, 129, 137 veghere 5
Proveniti dela sectia Manuale didactice 6
pedagogieä. universi- Infiintare de seen 7-9, 121
tari 139 Clase, (efectiv) 13
Programe (ide invAtA- Intretinere 118
mânt, arialltiee) 30 Intretinute (scoli),
Promovare: pe basä de conventii 55, 166
Gimnaziu 17 Particulare 2, 160
Liceu 20 De grad secandar,
Provizorii (profesori, ma- (scoli) 160
estri) 34 Secretari, (v. Si persona-
Indepärtare (ca in- lul administrativ) 117
capabili, imorali, vä- Sectia pedagogieä aniver-
tämätorü 64 sitarii (profesori pro-
Publicare: veniti dela) 139
Publicarea noului Serviciul medical (scolar) 127-131
text al legii 168 Solventi (elevi interni) .... 124
State personale 50
Radiere: Statutul juridic:
De pe tabloul de ca- Al personalului di-
pacitate 49 dactic 37
Pedepse, radierea lor 88, 89 Al personalului ad-
Recompense 84 ministrativ 113, 117
bgulamente 544 Sträini, (copii de sträini,
De aplicarea dispozi- inscriere) 15
tiunilor de transi- Subdirectori 123
tie 160 Superior, (legea tnv545 -
Reintegrarea (In invätä- mântului superior) 147
mânt) 91 Suplimentare (ore) 73, 77
Religie: Plata lox. 98-100
Studiul religiei 32 Suplinitori 62, 67
Profesori de religie 43, 44 Salasizarea lor 97-100
Catiheti 53 Dela sec,* desfiintate 151, 162
Repetentä, (repetarea cla- Supraveghere si indru-
sei) 26 mare 5
Retributiuni, v. salarii Supraveghetori de ordine,
Salarii 96-103 (v. i. personalul admi-
Ale maistrilor 97 nistrativ) 117

www.digibuc.ro
1006 INDEX ALFABETIC

Articolul Artie( lul

Suspendarea (membrilor Sanctiuni, nulitáti 69
corpului didactic) 92, 94 Suspendarea lor (a-
nul 1931) 158.
Tabele analitice 30
Transformari de scoli:
La punerea in apli-
Tablouri de capaci- care a legii 13
tate 401 42, 46, 48, 49 Regimul general al
Tablouri de punere in re- transformArilor, (v
tragere 66 desfiintäri) 149-157
Taxe scolare ...... 112, 119 Transilvania:
Scutiri 163 Gradatiile titularior
Titulari 34 din Transilvania 142:
Transferäri 54-58 Transitie:
Publicatii (eatedre Dispozitiuni asupra
vacante), petitionare 54 reglementärii stirii
Ordine de preferinth, de tranzitie 159
avize 55
Profesorii dela scoli Ufilizarea:
creiate prim conventii 55, 166 Profesorilor dela
Profesorii de lieee scoli desfiin*te sau
militare 56 transformate, (v. si
Abilitare 57 incadriri). 159.
Decizii (de transfe-
rani) 58
Actiune In contencios De examene de ca-
administrativ 58, 60 pacitate 41, 42, 164
Catedri legal& 61 De acte 166

www.digibuc.ro
 REGULAMENT
PRIVITOR LA SORA DE OCROTIRE (INFIRMIERA VIZITATOARE)
ACTIVITATEA EI
DIN 1 APRILIE 1937
1. Surorile de ocrotire (infir-
miere, vizitatoare), au atribu-
tiuni de ordin educativ sanitar,
igienic si de ocrotire. Activita-
tea lor trebue stt' se bazeze pe in-
credere si prietenie.
2. Vor putea fi numite surori
de ocrotire (infirmiere, vizita-
toare), numai persoanele care
sunt diplomate ale uneia din in-
stitutele de surori de ocrotire ale
Statului, sau autorizate de Stat,
cum prevede si art. 215, alin. 1,
si art. 216, alin. 3, din legea sa-
nitard si de ocrotire.
3. Surorile de ocrotire (Mfir-
miere vizitatoare), fac parte din
corpul tehnic auxiliar conform
art. 243 din legea sanitarl si de
ocrotire. In aceastä calitate su-
rorile de ocrotire (infirmiere vi-
zitatoare) beneficiaza de toate
drepturile si sunt supuse tutu-
ror obligatiunilor i sanctiuni-
lor prevazute de legea sanitarbl
si de ocrotire, precum si de sta-
tutul functionarilor publici.
4. Statul, judetele si cornu-
nele vor acorda surorilor de o-.
1) Acest Regulament s 'a, sanctio-
nat ruin deeretul regal Nr. 1.549
din 1937 i publicat 3n Monitorul
Oficial, p. I, NI-. 76 din_ 1 Aprilie
1937, A se vedea art. 215 j 216
din Legea sanitaa st de ocrotire,
din 22 Lmie 1935; la pag% 549, vol.
XXIII en mod. 18 Ianuarie . 19362
pa g. 286, vol. p. I.
www.digibuc.ro
crotire (infirmiere vizitatoare),,
angajate de ele, pe lângtt salar,
locuintá corespunzátoare, ilumi-
nat si incálzit in mod gratuiL
5. Surorile de ocrotire (infir-
miere vizitatoare), in functiune,
le este strict interzis a cere taxe-
sau remuneratii pentru servi-
ctile aduse in sfera atributiuni
lor lor.
6. Surorile de ocrotire (infir-'
miere vizitatoare), care au fitcut
cursurile de surori ca bursiere-
sau semi-bursiere ale Statului
sunt obligate ea, dupä absolvi-
rea scoalei, sit facN, cel putin 6
ani acolo uncle vor fi repartizate
de minister. In caz de refuz ele
vor restitui in intregime costul
intretinerii lor in institut in
cursul anilor de studii.
7. Dacá sora de ocrotire
firmiera vizitatoare) si-a intre-
rupt serviciul din orice motiv
pe timp de cel mult 5 ani, la ce-
rere ea poate fi reprimita in ser-
viciu, dup6, avizul favorabil al
fostului ei sef ierarhic. Dacâ in-
treruperea a fost mai lunga de-
3 ani va avea sá Rich' un stagiu
prealabil la una din plasele sa-
nitare model sau la scoala de su-
rori, spre a se familiariza cii
noHe metocle de lucru. Termenul
stagiului Se va fixa,, dela, paz la
caz, de Ministerul Sän6tátii. si
Ocrotirilor Sociale si, va fi de-
min inalM1 3 Juni si maximum a
lunI.,
1008 I Apri lie 1937
8. Serviciul surorilor de ocro-
tire (infirmiere vizitatoare) din
cuprinsul tgrii std sub suprave-
.gherea tehnich a Ministerului
Sdnatátii si Ocrotirilor Sociale,
prin organele acestuia, precum
si sub controlul autoritatii de
care depind din punct de vedere
bugetar.
9. lnspectorul general sanitar
si de ocrotire are datoria de a
indruma si controla activitatea
-surorilor de ocrotire in toata In-
tinderea teritoriului inspectora-
tului, cu ajutorul medicilor pri-
anari de judge si medicii sefi de
anunicipii sau de orase, prin me-
dicii de circurnscriptii urbane si
rurale, si cu ajutorul monitoa-
relor sau revizoarelor de ocrotire
de care depind toate surorile de
pe teritoriul inspectoratului din
punct de vedere tehnic si educa-
tiv.
10. Monitoara sau revizoara
de ocrotire va putea fi nu-
mai o sorg de ocrotire (infirmie-
rg vizitatoare), care va fi ser-
vit färg intrerupere cel putin 5
ani pe teren, dând clovadg de
aptitudini cleosebite In condu-
cere, spirit de initiativg si or-
-ganizare, cum si de pricepere ad-
ministrativg.
11. Monitoarele sau revizoa-
-wle TIe au-retire vor benefieia de
-aceleasi drepturi ca i surorile
de oerotire, dându-di-se de cgtre
-minister In afarg de salariu, lo-
cuintg coresputizgtoare, ihiminat
incglzit in mod gratuit.
12. Stirorile de otratire (in-
firmiere vizitatoare) vor prezen-
ta medicului de circUmscriptie
rapoartele hinare Si anuale de
zactivitate. AteSte rapoarte vizate
de medidul de circumscriptie vor
fi trimese medictilai prirnar de
judst -sau medicului Sef al Tnu-
-niciptului. Aceata la Iândul
1.1upg. ce va Ina dunWint5, de
scontinutul lor Vae eAicentra in.
Itablou separat datele din toare
www.digibuc.ro
rapoartele surorilor din cuprin-
sul judetului i Il va inainta ins-
pectoratului general sanitar care
la rândul sgu va inainta minis-
terului, in cursul lunii Ianua-
rie a fiecgrui an, raport anual
de activitatea surorilor de ocro-
tire (infirmiere vizitatoare) din
regiunea inspectoratului respec-
tiv.
13. Din punct de vedere teh-
nic al activitätii pe teren, sure-
rile de ocrotire (infirmiere vizi-
lAtoare) vor lucra sub condu-
cerea medicului de circurnscrip-
tie, pe care îl vor asista in toate
IuCràrile ce fac parte din atri-
butiunile sorei, conformându-se
instructiunilor lui de ordin teh-
nic medical, in taate cazurile.
14. In comunele urbane si mu-
nicipii unde lunetioneazg mai
multe surori de acre-tire (infir-
miere vizitatoare), vor avea un
birou comun, unde se va centra-
lize intreaga activitate. Biroul
va fi atasat Oficidlui de aerotire,
care -va indruma aetiVitatea 'pc
teren a surorflor si va da three-
tivele pentru centralizarea
preluerarea datelor.
Biroul va fi ,condus de una
dintre surorile de oerotire (in-
firmiere vizitatoare), cu expe-
'nurnitii tie 'Inspectoratul
general Lsanitar la propunerea
medittflui sef (primer) si ga mo-
nitoarei de ocretire. Biroul eu
aprobarea medicului f (pri-
mar), --va repartiza surorile tpe
circumseriptii bine limitate, va
fixa si preciza pentru fiecare
sorg cercul de activitate, linân-
du-se Seama ea programul
muncl sg loglobeze toate ramu-
rile de ocratire.
15. Sora de _neratire va flaw-
tiona numai In comuna ruralg
sau eircumscriptia urhanä uncle
a fost numitg. Ea am va itrece
in cercul de adtivitate al oaltei
aurori, decât au o delegatie spe-
cialg a tnedictilui primar de ju-
 Aprille 1937
det, spre a colabora in caz de
necesitate.
In cazuri de epidemii ivite in
alte comune sau pentru anche-
tele sociale ordonate de autori-
tatea sanitarä si de ocrotire,
fiind reclamata, este da-
toare sä se deplaseze in locali-
tatea respectivä, in vederea lu-
crärilor temporare pe teren. Or-
clinul asemenea deplasäri
va da numai de dare medi-
cul mimar de judet,, care se va
ingriji totodatä de transportul
$i intretinerea surorei.
16. Surorile de ocrotire (in-
firmiere vizitatoare), vor primi
dela serviciul sanitar judetean
sau al municipiului, registrele,
hârtia si imprimatele necesare
serviciului, pe mäsura trebuin-
telor $i intocmite conform mode-
lelor date de Ministerul Sänätà-
tii si Ocrotirilor Sociale.
17. In serviciu sora de ocro-
tire (infirmiera vizitatoare) va
purta. totdeauna uniforma. Mo-
delele se vor fixa de minister,
cu avizul Asociatiei surorilor de
ocrotire.
indatoririle surorilor de ocrotire
(infirmiere vizitatoare)
18. Surorile de ocrotire (in-
firmiere vizitatoare) vor de sf a-
turi mamelor cu privire la in-
grijirile necesare in timpul Sar-
cinei, nasterii si lehuziei.
Vor lua contact cu feineile gra-
vide din localitate, le vor sfätui
asupra ingrijirilor necesare in
timpul sarcinii, indrumându-le
$i la consultatiile prenatale, spre
a preveni eventualele complica-
tii si pentru a asigura conditiile
favorabile unei nasteri normale.
Pentru cele lipsite de mijloace
vor procura, de comun acord cu
moasa si organele de asistentä
locale, conditiile igienice nece-
sare pentru actul nasterii si
pentru timpul lehuziei.
C. Hamangiu, vol. XXV.
www.digibuc.ro
64.
1009
19. In ceea ce prive$te des-
voltarea sugarilor, surorile de o-
crotire (infirmiere vizitatoare) Ii
vor avea sub supravegherea lor.
In acest scop vor lua in evi-
dentä, dupd, registrele de stare
eivilä, copiii noi Miscuti si vor
supraveghea deaproape starea
lor sanitard. Vor repeta vizitele
dupä necesitate si vor veghea
ca ei sd, fie ingrijiti potrivit re-
gulelor de igienä. Vor insista a-
supra alimentatiei naturale si vor
face tot posibilul sä impiedece
separarea copitului sugar de ma-
ma. Dacä aldptarea nu s'ar pu-
tea face de mama dintr'un mo-
tiv oarecare, surorile de ocrotire
(infirmiere vizitatoare) se vor in-
,riji prin alaptare prin doicä,
eventual vor da indrilmäri $i
vor aräta in mod practic cum
sä se facä alimentarea
ori, in caz extrem, cea artifi-
Cu consimtimântul pärintilor
si dupd, avizul medicului vor
administra vaccinul B. C. G.
Vor intocmi pentru fiecare co-
pil nou näscut fisa individualá
in care vor inregistra toate da-
tele privitoare la desvollarea fi-
zic5, a copilului.
Copilul rrundne in evidenta
permanentà a sorei de ocrotire
In vdi4sta prescolarä, si scolará.
Sora de ocrotire va urmäri si
supraveghea in familie desvol-
tarea fizicä si moralá a copii-
lor, ddnd sfaturi in ce priveste
deprinderea obickiurilor corecte,
alimentatia, aerul curet, curd-
tenia, gimnastica, munca, odih-
na etc.
Vor indruma la dispenser pe
mame cu copiii lor, explicân-
dn-le importanta consultatiilor
medicale pentru sánátatea
desvoltarea normald, a copiilor.
20. Surorile de ocrotire (in-
firmiere vizitatoare) vor ajuta
pe medic la consultatiile dela
dispensar, unde vor intocmi fi-
1010 1 Aprilie 1937
sele sanitare. Prin demonstratii
vor aräta cum trebue aplicat in
mod corect tratamentele pres-
crise de medic. Vor complete la
domiciliu instructiunile igienice,
raportând medicului constata-
rile facute in catlrul familiar.
Vor fi obligate sg aplice perso-
nal tratamentele care necesitä
mai multi" dexteritate tehnicd,
mai ales in bolile de copii.
21. In cazuri de accidente,
-uncle nu este medic in localitate,
vor da primul ajutor si vor in-
forma medicul de Itot ce au in-
treprins in absenta lui.
22. Surorile de ocrotire nu pot
fi angajate i nici nu li se poate
impune ingrijirea permanentg a
bolnavilor. Rolul lor este SA su-
pravegheze intru cat dispozitiile
medicului se executd intocmai
sau nu, având, In caz de necesi-
tee, sd dea indrumgri si sd ins-
truiascg in aplicarea lor pe cei
interesati. In niciun caz, suro-
rile de ocrotire nu au voie sg re-
comande bolnavului, din initia-
tivg proprie, medicamente sau
alte mijloace de vindecare.
La vaccingrile si revaccingrile
obligatorii surorile vor asista pe
medicul oficial, dându-i ajuto-
rul necesar.
23. Surorile de ocrotire (in-
firmiere vizitatoare) vor vizita
scoalele si copiii de scoalg.
La grädinile de copii si la
scolile primare, suroroile vor a-
sista pe medic la examindrile me-
dicale periodice. Cu avizul prea-
labil al directiunilor scolare vor
vizita cel putin odatä spdtämâ-
nal scoala si copiii de scoalg, in-
teresându-se special de curäte-
nie, imbracdmintea si modul de
alimentare a elevilor. In caz de
nevo: e vor interveni la parintii
lor, sfgtuindu-i si instruindu-i
pentru a copleta lipsurile obser-
ve te. Vor complete cu demon-
stratii practice cursurile de
igienä tinute de invätgtor, cgu-
www.digibuc.ro
tând sg infiltreze in mintea co-
piilor importanta sänätätii
dorinta de a o poseda, precuin
si datoria de a apgra sgnatatea.
altora.
In vizitele la domiciliu vor
convinge pgrintii sd colaboreze
la corectarea defectelor copiilor.
lor. Vor cguta la domiciliu cauza
absentelor, dând la nevoie sfa-
turi sau ajutorul necesar, rapor-
tâncl si celor in drept constatd-
rile fäcute.
Atitudinea surorilor de ocrotire
(infirmiere vizitatoare), pentru a
putea cdftiga increderea fami-
hiei
24. Surorile de ocrotire (infir-
miere vizitatoare) vor face an-
chete sociale in familii si vor
da sfaturi de igieng i var face
demostratiuni practice de bung
gospodgrie si vor da instruc-
tiuni de puericulturä.
25. Având in vedere impor-
tanta igienei alimentare, suro-
rile vor cduta sä dea sfaturi
si Ihmuriri cu demonstratiuni
practice, indemnând popula:tia.
sg cultive zarzavaturi, pomi
fructiferi, etc., instruind practic
pe gospodine si pe fete in pre-
ggtirea alimentelor.
Unde este cazul, surorile de
ocrotire (infirmiere vizitatoare)
vor da sfaturi si instructiuni si
cu privire la confectionarea im-
brticamintei igienice. Isi vor da
silinta sä promoveze industria.
casnicä. Ele se vor ocupa si de
aducatia moral& si fizicä a tine-
retului, in special de aceea a fe-
telor adolescente, pe care la oca-
ziuni potrivite, le vor preggti
pentru vieata familiard, clan-
du-le lamuriri si instructiuni cu
privire la igiena generalg, cres-
terea si ingrijirea copiilor, igiena.
sexuald si gospoddria.
Pentru o cat mai exacta cu-
noastei e a situatiei din fiecare
 1 Apri lie 1937
familie, surorile vor face anchete
sociale la domiciliu, iar datele
culese vor fi notate in fi*ele
dosarele familiare. Oricare ar
fi motivul intrarii sorei in f a-
milie, se va ocupa de toate pro-
blemele ce infra in sfera de ac-
tivitate, considerand familia ca
o unitate.
26. Surorile dd ocrotire (infir-
miere vizitatoare) vor descoperi
bolnavii contagiosi $i Ii vor a-
duce la cuno$tinta medicului.
Pentru a preveni rgspândirea
boalelor infectioase, vor face izo-
larea bolnavilor la domiciliu
pang la venirea medicului si vor
cäuta s. convingg populatia a-
supra posibilitatilor de apdrare
$i eventual asupra importantei
diferitelor vaccingri.
27. Pentru combaterea tuber-
culozei, surorile vor vizita cat
mai des familiile de tuberculo$i,
cu scopul de a educa pe bolnavi
cum sg fereascg de infectie pe
ceilalti membri ai familiei si
chiar pe lumea din afarg cu netratatg, cat i asupra urmg-
care vine in contact. De aseme-
nea vor sfatui membrii familiPi
cum sg se fereascg de contrac-
tarea boalei. Pe cale de convin-
gere vor determina izolarea in
familie sau samatoriu a bolna-
vului.
Dacd bolnavul nu este in cgu-
tarea unui medic particular,
sora se va ingriji sd fie supra-
vegheat de medicul oficial sau
de cel mai apropiat dispensar,
urmarind starea santitarg a f a-
miliei, controlul facându-se prin
dispensar.
Femeile gravide suspecte de
tuberculozg vor fi convinse sg
consulte medicul, acele sufe-
rinde de tuberculoza deschisg
vor fi sfatuite in interesul pro-
priu $i al copilului, asupra ne-
cesitAtii separgrii copilului ime-
diat dupg na$tere, in care caz
surorile se vor interesa de pla-
sarea lui. .
www.digibuc.ro
1011
Bolnavii concediati din sane-
torii $i spitale vor rgmâne in
permanenta supraveghere a so-
rei.
Surorile de ocrotire (infir-
miere vizitatoare) vor asista la
consultatiile dela dispensariile
antituberculoase *i vor face le-
ggturg cu familia bolnavului,
completand educat'a si executa-
rea in mediul familiar a pre-
scri; tiilor de profilaxie date la
dispensar.
28. In ce prive$te persoanele
atinse de boli venerice, surorge
de ocrotire (infirmiere vizita-
toare) vor cdtua cu toatá pre-
cautiunea $i cu tact deosebit sá
descopere bolnavii venerici, spre
a se putea combate aceasta
plagg socialg $i a se impiedica
contagiunea $i urmarile ei. In
cazurile descoperite, surorile de
ocrotire (infirmiere vizitatoare)
vor cduta sg lamureascg bol-
navii asupra pericolului ce com-
portg pentru persoana lor hoala
rilor grave ale contagiunii $i le
vor pune in vedere obligatiunea
de a se cauta, indrumandu-i la
medic, dispensare sau alte insti-
tutiuni, spre a urma tratamen-
tul necesar. Vor combate super-
stitiile $i lecurile babe$ti, arg-
Vaud urmgrile lor grave; vor
crtuta sg convingg populatia, ca
singurul tratament eficace este
cel medical.
29. In veclerea combaterei al-
coolismului, surorile de ocrotire
(infirmiere vizitatoare) vor lupta
*i. colabora algturi de societg-
tile i persoanele in lupta pen-
tru combaterea acestui flagel
so ci al.
30. Surorile de ocrotire vor
colabora cu institutiunile ofi-
ciale $i. particulare, sanitare si
de ocrotire, de asistentg $i de
educatia poporului. In localitg-
tile unde nu sunt asistente so-
ciale, surorile vor interveni pe
1012 2 Aprilie 1937
14110. institutele publice sau'
particulare de asistentg si chiar nut la curent cu datele Oficiu-
pe lângg persoane particulare lui Stärii Civile;
pentru a asigura in limitele po-
sibiltgtilor locale, asistenta eco- telor;
nomicd, juridicg si sanitard a
persoanelor si familiilor depen-
dente.
31. Pentru copii pdrgsiti, co-
pii orfani, moralmente abando-
nati, copii clelicventi, cei din fa-
rnilii tuberculoase, orbi, surdo-
rnuti, debili-mintali si imbecili,
surorile vor lua contact cu in-
stitutiile de asistentg de Stat,
judet, comung sau particulare,
stdruind pentru plasarea lor
gratuitrt in institutii corespun-
zdtoare, dacd familia nu are
niciun mijloc de a-i intretine.
In orase, surorile vor vizita
maternitdtile, se vor interesa de
situatia mamelor, fäcând an-
chete la domiciliu inainte de ple-
carea lor din clinicg. Vor plasa
in institutii sau familii mamele
cu copii care nu au domiciliu si
existentg asiguratg. In acest
scop vor intra in leggturg cu in-
stitutiile de asistentg.
32. Vor cduta sg, formeze opi-
nia publicg i in vederea infiin-
tdrii de societgti sau reuniuni
cu scop de asistentd generald,
vor tine strânsg legilturd cu
toate institutiile sanitare de o-
crotire si a sistentg si cele de e-
ducatia poporului si vor cola-
bora cu toate societiitile de bine-
facere.
33. Surorile vor tine in or-
dine biroul, actele si registrele
oficiale. Sunt obligate a tine in
evidentá toate familiile vizitate,
vor avea un index al acestor fa
precum si fise individuale
pentru diferitele probleme ce in-
trg In activitatea bor.
Ele vor avea urmiltoarele re-
gistre si fise.
a) Registrul de intrare si ie-
sire al hârtiilor, cum si dosa-
rele acestor acte;
www.digibuc.ro
b) Registrul noilor-ndscuti ti-
Registrul de evidenta vizi-
d) Rerrbistrul familiilor vizitate
scoase in evidentä;
e) Dosarul familiar care con-
stg dintr'un piLe in care sunt fi-
sele familiare i diferite fise in-
dividuale.
Surorile de ocrotire (infirmiere
vizitatoare) vor conduce fisele
si registrele conform normelor
impuse de &are autoritätile su-
perioare.
Datele din fise sunt confiden-
Vale si sub pedeapsg, nu vor pu-
tea fi divulgate celor ce nu au
calitatea de a le cunoaste.
Orele de lucru pentru surori
sunt: 7 pe zi. Au dreptul la o zi
liberg pe siiptämând care va fi
Duminica, in cazul când acea-
sta nu este ocupatg cu consul-
tatiile de dispensar si o lund
concediu pe an.
REGULAMENTUL LEGII
pentru plasarea invalizilor, orfanilor
väduvelor din räzimiu In functiuni
locuri de muncä
DIN 2 APRILIE 1937 1)
I. Locuri rezervate
1. Toate institutiile de Stat,
Regiile, Casele autonome ale
Statului, judetele. municipiile,
comunele urbane si rurale,
obligate ca din numgrul locu-
rilor vacante care se vor com-
pleta in viitor sg rezerve inva-
1) Acest Regulament s'a sanctio-
nat prin deeretul regal Nr. 1.506
din 1937 §1 s'a publieat in Mani-
toral Oficial p. I NI% 77 din 2
Aprilie 1937. A se vedea i Legea
pentru plasarea invalizilor, orfani-
lor qi v5Auvelor din rázboiu n fune-
tiuni i loeuri de munch, din 25 A-
 2 Apti lie 1937
lizilor, orfanilor si vdcluvelor din
rdzboiu cate o proportie de 10
la sun,.
2. Ministerul de Interne are
obligatiunea sä vegheze ca din
totalul numirilor care se vor
face in cursul unui an in admi-
nistratiile locale (prefecturi, mu-
nicipii, comune urbane si ru
tale), sit rezerve proportia de lo-
curi prevazute mai sus pentra
invalizi, orfani i vdcluve din
rdzboiu.
In acest scop, directia adm:-
nistratiei locale va intocrni la
Inceputul fiectirui trimestru ta-
bloul locurilor vacante in admi-
nistratiile locale, din tot cuprin-
sul tilrii, pe baza citruia Minis-
terul de Interne va da o decizie,
stabilind ce anume locuri au
fost rezervate pentru invalizi,
orfani i vdduve din rdzboiu
in care administratiuni.
Aceastd decizie va fi comuni-
card de dare directia adminis-
tratiei local., Directiei muncii,
Serviciul de plasare I. O. V. din
Ministerul Muncii, Sänätätii si
Ocrotirilor Sociale, care va face
recomandärile respective.
Dispozitiile de mai sus nu
scutesc pe sefii administratiilor
locale de obligatiunea de a
munica serviciului de plasare J.
O. V. ce anume posturi au re
zervat pentru invalizi, orfani si
vtiduve din rdzboiu, In proportia
de 10 la sutd Prevdzutd la art.
1 si care se va aplica la toate
numirile fäcute inteun an.
3. Institutiile si asezdmintele
de orice naturd subventionate
de Stat, juclete, municipii i C3-
mune, institutiile si intreprin-
derile comerciale care exploa-
prilie 1936, la pag. 584, vol. XXIV,
p. I. De asemenea Legea pentru or-
ganizarea Eforiei generale I. O. V.,
din 6 Martie 1937, la pag. 243,
aeest vol., si Regulamentul de apli-
care, din 12 Iu lie 1937, la ordinea
eronologieä.
www.digibuc.ro
1013
teazil un monopol, o concesiune
sau un bun al Statului, judetelor,
municipiilor sau comunelor, pe
baza unei legi sau al unui con-
tract; institutiile si intreprinde-
rile comerciale care au incheiate
sau vor incheia in viitor con-
tracte de furnituri cu Statul,
judetele, comunele sau Case le
autonome ale Statului, pentru
sume mai mari de cinci mili-
oane lei anual; institutiile si In-
treprinderile particulare care au
printre angajatii lor supusi strd-
ini; institutiile si intrepritqlerile
comerciale si industriale care nu
ar avea cu Statul,,,judetele si c%
munele vreunul din raporturile
indicate la literile a, b si c, de
mai jos, care insä au cel putin
50 angajati; toate aceste cate-
gorii de intreprinderi enumerate
mai sus sunt obligate ca la an-
gajärile viitoare de personal sd
rezerve o cotd de:
a) 4% din numärul total al
angajatilor In functiune si de
mice categorie, pentru institu-
tiile si asezdmintele subventio-
n ate;
b) 5% din. numdrul total al
angajatilor In functiune si de
mice categorie, pentru intre-
prinderile comerciale care ex-
ploateazd un monopol, o conce-
siune sau orice alt bun al Sta-
tului, judetelor, municipiilor si
comunelor;
c) 4% din numdrul total al
angajatilor In functiune i d3
mice categorie, Dentru institu-
tule intreprinderile ce au in
cheiate sau care vor incheia
contracte de furnituri cu Statul,
judetele, municipiile, comunele
sau Casele autonome ale Statu-
lui, pentru o valoare mai mare
de cinci milioane lei anual;
d) 20% din numärul total al
angajatilor supusi straini, pen-
tru institutiile si intreprinderile
particulare care au printre an-
gajatii lor supusi sträini;
e) 2% din numärul total al
 1014 2 Apri 11e 1937
angajatilor In functiune si de
orice categorie, Pentru institu-
tulle si intreprinderile comer-
ciale care nu inträ In vreuna
din categoriile dela literele a, b
c de mai sus, si care au cel
putin 50 de angajati in func-
tiune.
Fractiunile care ar rezulta din
operatiunile cu aplicarea
portiilor prevdzute la art. 1, 2 $i
3 de mai sus si care ar deptisi
jumätate dintr'un intreg, vor fi
socotite ca un intreg.
Rezervarea $i completarea CJ-
telor preväzute mai sus se a-
plic5, In sensul ca institutiile,
Intreprinderile comerciale si in-
dustriale prevazute la art. 2 din
lege $i 3 din prezentul reguta-
ment, sunt obligate ca viitoarele
angajári sà le facä numai din-
tre beneficiarii legii, pänä ce
printre angajatii lor vor avea
uroportiile respective de inva-
lizi, orfani si väduve din rttz
boiu, acestia fiMd angajati -lc
baza legii de plasare I. O. V. di
25 Aprilie 1936, publicatä In Mu-
nitorul Oficial Nr. 95 din 19.36,
si In conformitate cu prevede-
rile art. 6 din acest regulament.
4. Directorii contabilitätii dIn
ministere, Case autonome si din
toate institutiile Statului, jude-
telor, municipiilor i comunelor,
sunt obligati ca in decurs de o
lurid dela publicarea acestui re-
gulament si pe viitor cel mai
tärziu pänä la finele primei luni
a fiecilrui exercitiu financiar, sil
inainteze serviciului de plasare
I. O. V. din Directia muncii:
a) Tabloul institutiilor si ae-
zämintelor de orice naturä, sub-
venti onate;
b) Tabloul institutiilor si In-
treprinderilor care exploateaet
un monopol, concesiune sau ori-
ce alt bun al Statului, judetelor,
municipiilor sau comunelor, pe
baza unei legi sau al unui con-
tract;
www.digibuc.ro
c) Tabloul institutiilor $i in-
treprinderilor care au incheiate
contracte de furnituri cu Sta-
tul, judetele, municipiile, comt.-
nele sau casele autonome ale
Statului, pentru o valoare mai
mare de cinci milioane lei anual.
Directorul Oficiului Central
de Licitatie din Ministerul de
Finante este obligat sä comp.-
nice, trimestrial, serviciului de
plasare I. O. V., din Directia
muncii, tabloul institutiilor de
Stat, judet si comund, cärora Ii
s'au acordat avize favorabile,
spre a Incheia contracte de fur-
nituri pentru sume de cel puria
cinci milioane lei anual, precum
tabloul Intreprinderilor, asu-
pra carora au fost adjudecate
contractele de furnituri.
5. Institutiile, asezämintele si
intreprinderile prevazute la art.
2 din lege si 3 din prezentul re-
gulament, lit, a, b i c, i care
ar putea intra In cloud sau In
toate cele trei categorii, sunt ti-
nute sä aplice numai o singurrt
cotä si anume, pe cea mai mare.
La Intreprinderile care au
printre angajatii lor supusi stra-
ini, se va aplica separat si cota
de 20 la sutä, din numärul total
al angajatilor supusi sträini,
prevAzutä la lit. d.
II. Completarea posturilor libere
din intreprinderile comerciale
industriale
6. Institutiile si Intreprindo-
rile din toate categoriile, prevä-
zute la art. 3, lit, a, b, c, d j e,
din prezentul regulament, sunt
obligate a angaja invalizi, or-
1ani i vAduve din räzboiu, in
locurile rezervate pentru acope-
rirea proportiilor impuse de
iege, numai prin Oficiile pu-
bike de plasare. inspectoratele
de munc5, sau serviciul de pla-
sare I. O. V. din Directia mun-
cii, a$a dup5, cum se prevede
mai jos.
 2 Aprilie 1937
Pentru angajdrile ce se vor
face dela data publichri legii in
Monitorul Oficial, $efii institu-
tiilor $i intreprinderilor prevä-
zute la art. 3 din prezentul re-
gulament sunt obligati ca in
termen de trei zile dela ivirea
orichrui post fiber, sa-1 cornu-
nice:
1. Oficiului public de plasare
clin regiunea respectivä, când
este vorba de personal de servi-
ciu, lucratori calificati, necalifi-
cati sau asirnilatii lor.
2. Inspectoratului de munch,
când este vorba de personal ad-
ministrativ si tehnic, fie supe-
rior, fie inferior.
Dela aceasta reguld fac ex-
ceptie intreprinderile cornerciale
si industriale din raza inspecto-
ratului muncii Bucuresti, care,
pentru recrutarea personalului
necesar se vor adresa in termen
de trei zile dela ivirea postuti-
lor libere, serviciul de plasare
I. O. V. din Directia muncii,
cà este vorba de personal de
serviciu, lucratori calificati sau
necalificati, fie ch.' este vorba de
personal administrativ sau teb-
nic.
7. La anuntarea posturilor li
bere, $efii intreprinderilor co-
merciale si industriale, sunt o-
bligati sh indice cat mai precis
pentru fiecare post Iiber, natura
serviciului, conditiunile de -stu-
dii sau preghtire profesionalä,
de salarizare, precuna si orico
alte informatii necesare, in 79-
derea complethrii postului.
Necomunicarea acestor date
se va considera ca o abatgre
dela prevederile legii.
Conditiuni de studii se vor
cere numai când este vorba do
functionari, iar pregAtirea pro-
fesionald, atunci când este vorba
de lucrdtori calificati.
& In cazul când inspectora-
tele de munch, oficiile publice
de plasare sau serviciul de pia- derii, vor intocmi un proces-ver-
sare I. O. V. nu au rhspuns In- bal de constathrile Mcute. Un
www.digibuc.ro
1015
treprinderii sau institutiei care
a anuntat posturile libere, in
decurs de 8 zile pentru lucrdtori
$i 15 zile pentru functionari,
sau cand aceste räspunsuri ar
ii negative, intreprinderea sau
institutia in cauzh este libem
sh-$i completeze vacantele, pro-
cedand pe chile ordinare.
Termenele de mai sus, se so:
cotesc dela data primirii si in-
registrdrii anunturilor la in-
spectoratele de munch., ia of
ciile publice de plasare sau la
serviciul de plasare I. O. V. si In
ele nu inträ timpul normal ne
cesar pentru transmiterea co-
respondentei.
Mispunsurile negative nu ab-
solvh pe viitor intreprinderile si
institutiile din aceastä catego-
rie, sà comunice oficiilor publice
de plasare, inspectoratelor de
munch, sau serviciului de pla-
sare I. O. V., posturilor libere
care s'ar mai ivi, in cazul când
proportirle prevazute de lege nu
sunt acoperite.
Intreprinderile au obligatiu-
nea ca in termen de 10 zile dela
primirea recomandhrii, sh, con-
iirme in scris angajarea celor
recomandati, indicand conditiu-
nile de salarizare, precum si
posturile care le-au fost lucre-
dintate.
9. Intreprinderea care gaseste
cà persoanele recomandate pen-
tru ocuparea posturilor libgre
nu corespund cerintelor sale, va
comunica in scris, in termen de
5 zile, organelor care au Mcut
recomandarea, care sunt moti-
vele pentru care nu a putut face
angaiarea acelor persoane.
Dach motivele invocate nu vor
fi ghsite intemeiate, vor fi sezi-
sate organelor de control pre-
vhzute la art. 40 de mai jos, care
vor face o cercetare la fata lo-
cului 4 in cazul când vor con-
stata reaua vointä a intreprin-
1016 2 Apri lie 1937

exemplar din acest proces-ver- b, vor cuprinde aceleasi date si

bal va fi Inaintat serviciului le la ele se vor anexa actele dove-
plasare I. O. V., spre a-1 supune ditoare a calittitii de invalizi,
hotaririlor comisiunii preväzuta orfani i vkluve din räzboiu
la art. 49 de mai jos. si anume: copiile legalizate,
10. Proportiile numerice pre- clupá titlurile cle pensie pentru
vkluve si orfani, copille bilete
vrtzute la art. 2, lit. a, b, c, d i e
din lege si art. 3 din prezenud lor de reformá pentru invalizt-
regulament, trebue sgt fie Os- grade inferioare si copiile dupä.
trate, atät pentru functionari, Inaltul Decret Regal de punere
cât si pentru lucrätorii in retragere din cauza invalidi.-
simpli muncitori. tätii, pentru ofiteri.
In cazul când o Intreprinder-3 Intreprinderile comerciale
ar avea printre angajatii suui industriale care au sucursale
proportia respectiva de invahz,, sau agentii in centre diferite, vor
orfani sau vaduve din räzbotu, inainta tablourile de mai sus,
Insä acestia ar face parte nu- numai prin centralele lor si arm-
mai dintr'o categorie, intreprin- me, inspectoratului munch, uncle
derea respectivâ nu va fi socu- centralele Isi au sediile.
trtá ca satisfacând obligatiunile Intreprinclerile care isi au se-
legii, ea fiind tinutá ca viitua- chile centrale in Bucuresti satr
rele vacante ivite in celelalle in cuprinsul judeteIor: Ilfov,
categorii de. personal, sá le com- Vlasca, Ialomita si Durostorl.
pleteze cu invalizi, orfani sau vor Inainta aceste tablouri ge-
väduve din räzboiu, pänä ce nerale, serviciului de plasare I,
In aceste categorii va avea pro- O. V.
tortiile cerute de lege. In aceste tablouri va fi trecut
11. Intreprinderile comerciale intregul personal al intreprin-
si industriale, precum si derii, atät acel din centralá, cât
tutiile preväzute la art. 3 de mai si acel din sucursale sau agen-
sus, sunt obligate ca in termen tii.
de o lunä dela intrarea in vi- Pentru completarea posturilor
goare a legii, sä Inainteze in- libere la sucursale sau agentii,
snectoratului de muncä, urmá- acestia se vor adresa oficiilor
toarele tablouri nominale: publice de plasare sau inspecto-
a) De angajatii in functinik ratului munch din regiunea uncle
b) De invalizii, orfanii si vá- isi au sediile, asa dupá cum se
duvele din räzboiu, aflati deja prevede la art. 6 de mai sus.
In serviciul lor; In cazul câncl sucursalele satr
c) De posturile libere. agentiile respective isi au cen-
Intreprinderile din raza in- tralele in Bucuresti, eIe sunt o-
spectoratului munch Bucuresti, bligate a anunta posturile li-
vor inainta tablourile de mai bere, concomitent i serviciuluf
sus, serviciului de plasare I. O. de plasare I. O. V. din Directia
V. din Directia munch. munch.
Tablourile dela litera g, vor 12. Institutiile i intreprinde-
cuprinde urmätoarele date: nu- rile sunt obligate sä Una la cu-
mele i pronumele angajatilor, rent un registru in aare vor ifi
nationalitatea, supusenia i ori- Inscrisi toti invalizii, orfanii
ginea etnioá pe care o a, func- vkluvele din rdzboiu, aflati in
tiunile sau serviciile pe care le serviciile lor. In dreptul flea.-
indeplinesc, precum si salarii12 ruia se va indica: data angaja,-.
ce le primesc. rii, nature servieiului pe care-I
Tablourile nrevdzute la litera indeplineste, conditiunile de sa-
www.digibuc.ro
 2 April le 1937
larizare, iar in caz de conev-
diere, data $i motivul conce
dierii.
13. Oridecâteori o institutie
sau o intreprindere din acelea
prevazute la art. 3 de mai sus,
concediaza un invalid, orf an sau
väduvil de iäzboiu, are obliga-
tiunea sä facä cunoscut inspec-
toratului respectiv, sau serviciu-
lui de plasare 1. 0. V., data $i
motivul concedierii, notând In
registrul indicat la, art. 12 data
si numärul comunicArii.
Intreprinderile din raza in-
spectoratului Bucuresti vor faoe
aceste comunidiri serviciului
plasärii I. O. V.
14. Regimul legal aplicabil
tuturor salariatilor din intre-
princleri se aplicii si. invalizilor.
orfanilor $i vdduvelor din räz-
boiu, angajati In locurile rezer-
vate prin lege.
III. Completarea locurilor rezer-
vate din institutiiie de Stat, Case
autonome, municipii, judete si
comune
15. Institutiile de Stat, judet
$i comunä prevázute la art. 1,
cdn lege vor numi invalizi, or-
fani si vaduve din rázboiu In
Iocuri rezervate, pentru acope-
rirea proportiilor impuse de le-
ge, numai prin inspectoratele
de muncä sau servicml de pla.
Bare I. O. V.
16. Directorii personalului
din ministere, Case autonome,
municipii, sefii administratillor
comunale, judetene si a tuturor
autoritätilor de ,Stat, sunt obli-
gati a Anainta trimestrial servi-
ciului de plasare I. 0. V. de pe
lângl. Directia niunci, tablou-
xile de locuri vacante, rezervate
orfanilor i vdcluve-
ior din rdzboiu, in virtutea art.
1 din lege.
Pentru zoinpletarea vacante-
lor jAte Intâmpläter in servi,ciile
www.digibuc.ro
101r
tublite, institutiile de Stat, ju-
det $ i comunä se vor adresa ser-
iciului de plasare I. O. V., din
Oirectia muncii pentru functio-
nari si inspectoratelor de muncä
pentru lucrátori calificati $i ne-
calificati uau asimilatii lor.
Dela aceastä regulii fac excep-
tie numai institutiile din raza
inspectoratului muncii Bucu-
resti, care pentru recrutarea In-
tregului personal se vor adresa
numal serviciului de plasare
O. V.
17. PUblicarea in MonitoruI
Oficial, In ziare sau prin afi-
sare a locurilor vacante nu sou-
teste pe directorii de personal $i
*ofii institutiilor respective de
indatorirea de a comunica ser-
Viciului de plasare I. O. V. sau
:nspectoratelor de muncd res-
pective ce anume locuri au re-
zervat pentru invalizi, orfani
Acluve de rázboiu, potrivit art._
1 si urmätorii de mai sus.
18. Atett In tablourile de lo-
curi rezervate cât si in adresele
de anuntarea vacantelor ivite-
intâmplátor se vqr ex:Ma cât
mai amänuntit toate conditiu-
nile pe care trebue sá le inde-
plineascd candidatii doritori sit
ocupe locurile respective.
Serviciul de plasare. I. O. V.
si inspectoratele de muncä sunt
obligate sä recomande, primul
in timp de o lunit, iar cele de
al doilea, In timp de 15 zile data.
data primirii tablourilor de lo-
turile rezervate sau anuntarea
vacantelor intâniplátoare, j, e-
invalizii, orfanii i yäcluvele din
rázbo,u care ar indeplini con-
ditiunile ,arätate de institutii;e-
interesate.
cazul când institutiile In
cauzI nu ar primi räspunsurile
in termenele de niai sus la ce-
rerile lor, sau când aceste Vas-
punsuri ar fi negative, ele sunt
libere sa-Si recruteze personalut
1018 2 Apri lie 1937
de care au nevoie procedând pe
edile ordinare.
19. Directia muncii, prin ser-
N iciul de plasare I. O. V., va
putea recomanda la inceputn1
fiechrui trimestru sau oricând
va gasi cu cale, institutiilor de
Stat, municipiilor si comunc-
lor, pe invalizii, orfanii si vi-
duvele din rdzboiu, doritori sà
ocupe posturi in institutiile reg.-
pective.
Aceste recomandatii nu scu-
tesc pe directorit personalului
sefii institutiilor respective
de obligatiunea de a cere serv.-
ciului de plasare I. O. V. sd. re
comande si alte persoane, in
-cazul când cei recomandati nu
ar corespunde cerintelor, sau
câncl numdrul lor nu ar acoperi
proportia de locuri rezervate
cerutd de lege.
20. Când recrutarea persona-
;ului dintr'o institutie de Stat,
judet si comund, se face pe cale
cie concurs, examinarea invali-
2ilor, orfanilor i vdduvelor din
precum si darea note-
..:or se va face in comun cu toti
('eilalti candiclati.
Clasificarea lor dupd rezulta-
tul examenului se va face insd
separat si tot asa se va supune
urganului competinte Dentru a-
probare i numire In veclerca
completdrii proportiei de 10 la
-sutä.
In asemenea caZuri, serviciul
de plasare I. O. V. va i anun-
tat de Care institutia respec-
tivd cu cel putin o lund Mainte
de data examenului.
Inscrierile invalizilor, orfani-
lor si vdduvelor din rdzboiu la
aceste examene, se vor face nu-
mai prin serviciul de plasare I.
O. V., care va inainta cererile
actele institutiei respective
cu eel putin 10 zile Mainte de
,tlata inceperii examenului.
21. In curs de 15 zile dela
-data primirii recomandärilor
www.digibuc.ro
c:au cel mult 15 zile dela publi-
earea rezultatului examenului
de admitere, când recrutarea
personalului se face pe cale de
zoncurs, directorii personalului
ain ministere, Case autonome,
municipii, sefii administratiilor
comunale, judetene si a tuturor
autoritätilor de Stat, sunt obli-
gate sà inainteze serviciului de
plasare I. O. V., tablourile de
numirile Mcute, arätând nunad-
rul deciziilor, precum si gradele,
salariile si localitätile in care
au fost numiti eel recomandati.
IV. Indreptititii la plasare
22. De dreptul de plasare in
locuri rezervate si angajdri obli-
gatorii se bucurä numai invali-
zii, orfanii si vilduvele din rdz-
boiu, lipsiti de posibilitilti de
trai.
Se dd prioritate acelora cu
venituri sub 1.000 lei lunar din
comunele rurale si sub 2.000 lei
lunar din comunele urbane.
Nu au dreptul la plasare lu
locuri rezervate i angajári o-
bligatorii pe baza legii: a) cei
ce posecid lotul tip de impro-
prietárire; b) comerciantii; c)
debitantii; si d) restauratorli;
e) acei care posedd un atelier;
f) acei care au o functiune din
care sd se poatä intretine; g) a-
cei care odatä plasati si-au pier-
dut locul din vina lor; h) vdclu-
vele remäritate; si i) invalizii
care nu sunt titularii unei pen-
siuni de rdzboiu.
23. Fiii invalizilor din ráz-
boiu, in cazul când invalidi-
tatea tatAlui este de minimum
60 la sutd, au dreptul de a fi
plasati dupä aceleast norme Cd,
orfanii din rdzboiu.
24. Orfanii din räzboiu care
si-au continuat studiile supe-
tioare peste limita de 21 ani, se
bucurä de dreptul de plasare
pand la maximumde 26 ani.,
In aceastä categorie intrá
 2 Aprilie 1937
orfanii din rdzboiu care din di-
ferite cauze, independente (le
vointa lor, au fost nevoiti
Intrerupd cursul normal al stu-
diilor lor.
25. Pe lângd conditiunile
orevdzute la art. 5 din lege
si art. 22 si 24 din prezentul re-
gulament, invalizii, orfanii
vdcluvele din rdzboiu, pentru a
fi plasati in locuri rezervate sau
pentru a fi recomandati intro-
prinderilor spre a fi angajati
bligatoriu, trebue sd mai ind--
plineasca si conditiunile de stu-
dii când este vorba de functio-
nari, ingineri si tehnicieni, sau
pregiltire profesionalä, când
este vorba de lucrdtori califi-
cati, conditiuni pe care le cer
institutiile sau intreprinderile
respective, prceum si conditiu-
nile Statutului functionarilf.,r
publici si a legilor organice res-
pective, când este vorba de nu-
miri in functiunile de Stat.
Nici inteun caz insä, intre-
prinderile nu vor putea pretin-
de invalizilor, orfanilor si vddu-
velor din rdzboiu, recomandati
pentru ocuparea posturilor a-
nuntate, cunostinte superioare
studiilor care se predau la sco-
file Statului.
26. Niciun invalid, orfan sau
-,ärluvä din rdzboiu nu va putea
cumula cloud sau mai multe lo-
curi acordate pe baza legii de
plasare I. O. V.
V. Certificate de capacitate de
mifncä
27. Invalizii din rdzboiu, pe
conditiunile prevAzute la
v..rt. 5 din lege si art. 22 si 25 din
acest regulament, trebue sä po-
sede si câte un certificat de ca-
pacitate de muncä in raport cu
'nvaliditätile pe care le au si
prin care se va- stabili dacà sunt
anti pentru posturile pe care le
soli citä.
28. Certificatele de capacitate
www.digibuc.ro
1019
de muncd se vor elibera de ed.-
tre comisiunile pentru stabilirea
capacitáti de muncd. In acest
pe lângd fiecare oficiu ju-
detean I. O. V. se institue cdte
o comisiune formatd din: 1) me-
dicul primar de judet, in cali-
Late de sef al oficiului judetean
1. O. V., ca presedinte; 2) un re-
prezentant al Camerei de mun-
Ca din judetul respectiv, si 3) o-
fiterul invalid din rdzboiu nu-
mit de cdtre Oficiul National L
O. V. in baza legii I. O. V. din
1934 1), spre a ajuta pe medicul
primar de judet In conducerea
oficiului judetean I. O. V., ca
membri.
Pentru invalizii din rdzboiu
din Bucuresti i judetul Ilfov,
certificatele de capacitate de
muncd se vor elibera de catre
o comisiune instituitä prin deci-
zie ministeriald.
Aceastd comisiune va fune-
Vona pe lângd. spitalul I. O. V.
si va avea ca presedinte pe di-
rectorul spitalului, iar ca mem-
bri, doi reprezentanti ai Came-
rei de muncd, din Bucuresti, si
un ofiter, invalid din räzboiu.
Functiunile de presedinte
membru in aceste comisiuni
sunt onorifice.
29. Comisiunile pentru stabi-
1irea capacitdtii de muncä vor
fi convocate, oridecâte ori va fi
nevoie, de cdtre presedintii lor,
vnr avea sá stabileascrt pen-
tru ce anume functiuni sau loc
de munat este propriu invali-
dul respectiv.
In acest scop. invalidul va fi
supus, in prealabil, unui examen,
spre a se determina incapacita-
tea funetionalá a organelor a-
tinse de invaliditate sj pentru a
1) A se vedea Legea pentru mod.
unor dispozitiuni din Legea I. O.
V., din 26 Iulie 1931, la pag. 557,
vol. XXII, pree.um i Legea pen-
tru Oficiul I. O. V., din 26 August.
1935, la pag. 760, vol. X7TTT
1020 2 Apr1 lie 1937
se stabili, in anumite cazuri, iii
ce grad organismul a fost afec-
tat, in totalitatea functiunilor
sale normale, de anumite boale
sau
La stabilirea incapacitätii
functionale se va tine necomf-
tionat searnd de uescrierea in-
asa dupd cum a fost
inscrisd in ultimul bilet de re-
formit al invalidului, sau in
inaltul Decret Regal de punere
in retragere, pentru ofiteri.
La stabilirea capacitiitii de
muncrt, comisiunea va tine sea-
inä atât de pregatirea profesio-
nald, cat si de cforinta invali-
dului, de a ocupa anumite func-
tiuni sau locuri de muncd si
pentru care se va stabili mai
intfa dad'. este sau nu apt sd
le indeplineascä.
Despre constatdrile comisiumi
se vor incheia procese-verba.e
care se vor inscrie inteun re-
gistru.
VI. Inaintarea cererilor j depune-
rea actelor
30. Invalizii, orfanii i vddu-
vele din rdzboiu, doritori sd o-
cupe functiuni sau locur,i de
muncd, rezervate pe baza leg,i,
îi vor inainta cererile intoc-
mite, dupd modelul ardtat in a
cest regulament, Oficiului jude-
tean I. O. V. din capitala ju&-
tului in care 1i au domiciliul.
Invalizii, orfanii si vaduvele
din rdzboiu domiciliati in Bu-
curesti si judetul Ilfov, Ii vor
inainta cererile de plasare d:-
rect serviciului de plasare
V. din Directia munch.
31. Cererile vor fi insotite de
urmiltoarele acte:
a) Pentru invalizii din rdz-
boiu:
Extractul de nastere;
2. Copie vizatd dupd ultimul
bilet de reformä si dupd titlui
de pensiune din rdzboiu. Ofiterii,
in peg1 copiei dupd titlul ie
www.digibuc.ro
pensiune, vor prezenta un clr-
tificat eliberat de Adrninistratia
financiard respectivd, in care se
va specifica ce anume pensiune
din rdzboiu primesc $i pentra
ce grad;
3. Un certificat comunal coin-
pletat de perceptia fiscald res-
pectivii, din care sd se constate
ce sarcini familiare are, de ct
avere dispune, dacit a fost im-
proprietarit cu lotul-tip de im-
proprietdrire si dacd posedd a-
cel lot, impozitul ce pldteste,
dacä are o functiune sau poserld
un atelier, un restaurant, un
debit de tutun, exercitd un co-
mert, sau dacd are alte mii-
loace de existentii;
4. Un certificat de national:-
tate, arätând originea etnicd;
5. Copii vizate dupd actele de
studii sau pregritire profesiJ-
nald pe care le posedd;
6. Copie vizatd, de pe certifi-
catul de capacitate de muncd,
prevAzut la art. 27 din prezentut
regulament;
7. Un certificat de bund pur
tare, eliberat de comund.
b) Pentru orfanii din rdzboiu.-
1. Extractul de nastere;
2. Copie vizatä de pe titlul de-
pensiune din räzboiu chiar dacrt
orfanul nu se mai bucurd de-
dreptul de pensie;
3. Un certificat comunal, com-
pletat de perceptia respectivii,
din care sd se constate ce anu-
me sarcini familiare are, de ce.
avere clispune, deed a fost
prourietdrit cu de im-
proprietärire, impozitul ce pla-
teste, dacd, are,o functiune, dacd
posedä un atelier, un restau-
rant, un debit de tutun, exer-
cità un comert sau dad, are.
alte mijloace de existentd;
4. Un certificat de nationali-
tate, arätând originea etnicd;
5. Copii vizate de pe actele de-
studii sau pregätire profesio-
nald ce posedd;
6. Actul doveditor cd a satis-
 2 Aprilie 1937
fgcut legea recrutilrii, dacg sunt
majori;
7. Un certificat de sgratate;
8. Un certificat de bung pur-
tare, eliberat de comung.
c) Pii invalizitor din rdzboiu
(in cazul când tatJ posedg o
invaliditate de 60 la sutg, asa
dupg cum se prevede la art. 6
din lege), vor depune aceleasi
acte ca si orfanii din rtlzbom,
cu exceptiunea cä, pe lângg co
pia vizatg, a titlului de pensie
din rdzboiu a tatglui, vor de-
pune $i o copie vizatá dupg bi-
letul de reformg al acetuia, iar
in certificatul de stare mate-
Hard, prevgzut la punctul 3 de
mai sus, se va indica, atât si-
tuatia cat si aceea
fiului.
d) Pentru vdduvele din rdz-
boiu:
1. Extractul de nastere;
2. Copie vizatg a titlului de
pensiune din rgzboiu. Vgduvcle
de ofiteri vor depune in locul
copiei titlutui de pensiune din
rgzboiu un certificat elibe cat
de perceptia respectivd, crn
care sà se costate ce anume pen-
siune din räzboiu primesc;
3. Un certificat comunal, com-
pletat de perceptia respectivg,
ain care sg, se constate: ce sar-
cini familiare are, de ce avere
dispune, dacg a fost improprie-
tgritg cu lotul-tip de improprie-
tgrire si dacg posedd acel lot,
impozitul ce pläteste, dacg are
o functiune sau posedg un ate-
lier, un restaurant, un debit de
tutun, exercitä un comert, sau
dacg, are alte mijloace de exis-
tentg, precum si dacg este re-
mgritatg;
4. Un certificat de nationali-
tate, argtând originea etnicg;
5. Copii vizate de pe actele de
studii sau preggtire profesiri-
nalg, ce posedä;
6. Un certificat de sgngtate;
7. Un certificat de bung pur-
tare, eliberat de comung.
www.digibuc.ro
1021
Sefii oficiilor judetene I. O.
V. vor putea pune pe toate co-
piile actelor indicate mai sus,
formula: conform cu origina-
lul", si semna de propria lor
rdspundere. Pentru invalizii, or-
fanii si vgduvele din rázbwu
din Bucuresti si judetul Ilfov,
aceste operatiuni le va putna
face seful biroului de asistent4
judiciarg din Directia oficiului
national I. O. V.
32. Oficiile judetene I. O. V.
vor proceda la verificarea ce-
rerilor si actelor, in spiritul
art. 22, 23, 24, 25 si 26 de mai
sus. In cazul cânci solicitatorii
pot beneficia de lege, $efii ofi-
cHlor judetene I. O. V. vor a-
testa pe fiecare cerere, sub pro-
pria lor semndturg: Verificand
cererea si actele depuse, ne-am
convins cg solicitatorul indepli-
neste conditiunile prevgzute la
art. 5, 6 si 7 din lege si art. 22,
23, 24 si 25 din regulament si,
ca atare, Îl recomandgm pentru
a i se incredinta un loc rezpr-
vat".
Dupg terminarea acestor ope-
ratiuni, cererile vor fi inscrise
sgptgmânal, in doug categord
de tablouri nominale: unul pen-
tru solicitatorii de locuri de
munch' (lucratori calificati, ne-
calificati si asimilatii lor) si al-
tul, pentru candidatii la pos-
turi de functionari.
Primul tablou, insotit de c.-
rerile si actele respective, va fi
inaintat oficiului public de pla-
sare din judetul respectiv, iar
cel de al doilea inspectoratului
muncii din regiunea respectivg.
Copii de pe tablourile de mai
sus vor fi inaintate in aceeasi
zi, serviciului de plasare I. O.
V. din Directia muncH, inch:
cându-se numgrul si data adre-
sei cu care au fost expediate
riginalele la oficiul public dc
olasare sau la inspectoratul
muncii.
Dela aceastg regulg fac excep-
1022
tie oficiile judetene I. O. V. Il-
fov, Vlasca, Ialomita si Duros-
tor (din raza inspectoratului
munch Bucuresti), care vor ina-
inta ambele categori de tablouri
insotite de cereri si acte servi-
ciului de plasare I. O. V.
33. In cazul când solicitato-
rii cer o anumitg functiune la
Stat, judete, municipii sau case
autonome ale Statului, cererile,
impreuna cu actele respective
dupg ce vor fi verificate, cum se
aratg la art. 32 de mai sus, vor
fi inaintate serviciului de pla-
sare I. O. V., care face reco-
manddrile.
34. Dupe. primirea, verifica-
rea i inaintarea cererilor si ac-
telor, oficiile judetene I. O. V.
au obligatiunea sä comunice
separat solicitatorilor, când si
unde s'au trimes cererile lor,
punându-le in vedere sh nu se
deplaseze in centrul respectiv,
decât atunci când vor fi che-
mati pentru angajare.
VII. Repartizarea locurilor
vacante
35. Inspectorate le de munch
sunt obligate sä, ting la cu-
rent, pentru fiecare categorie
din intreprinderile prevgzute la
art. 2 din lege si art. 3 de mai
sus, literile a, b, c, d si e, càe
un registru, in care se vor des-
chide partide separate pentru
fiecare intreprindere. Dupe, de-
numirea intreprinderii, se va a-
re-La: numgrul angajatilor In
functiune la data inaintdrii ta-
bloului cerut de lege, precum
numgrul invalizilor, orfanilor
vaduvelor din räzboiu, aflati
deja in serviciile lor la aceeasi
da tg.
Pe pagina din stânga se vor
inscrie locurile vacante, imediat
ce vor fi comunicate, iar pe
gina din dreapta, data si nu-
mele invalizilor, orfanilor si vä-
cluvelor din rezboiu, angajati 7D
www.digibuc.ro
2 Apri lie 1937
locurile rezervate pe baza legi,
notand pentru fiecare, data si
conditiunile de angajare.
Pentru intreprinderile din raza
inspectoratului de munch Bu-
curesti, aceste registre vor fi ti-
nute de cgtre serviciul de pla-
sare I. O. V.
Oficiile publice de plasare, in
locul registrelor, vor intocmi
zilnic, pe de o parte, tabloul lo-
curilor rezervate pentru lucrg-
torii calificati i necalificati, iar
pe de altg parte vor tine la cu.
rent tabloul persoanelor reco-
mandate pentru a le ocupa.
Ambele categorii de tablouri,
dimpreung cu tabloul celor pla-
sati, vor fi Inaintate sAptgma-
nal inspectoratului muncii din
regiune.
36. Indatg ce inspectoratele
de munch, oficiile publice cte
plasare serviciul de plasare
I. O. V. vor fi atât in poses;u-
nea locurilor rezervate cat si in
posesiunea cererilor si a actelor,
vor proceda la repartizarea
recomandarea celor indreptht:ti
ds a ocupa locurile respective,
tinânci seamg de cerintele in-
treprinderilor, de pregatirea su-
licitatorilor, precum si de vechi-
mea cererilor.
Repartizarea celor indreptgtiti
sg ocupe locurile vacante se va
face:
a) De cgtre oficiile publice de
plasare pentru lucrätori califi-
cati, necalificati i asimilatii
lor;
b) De cdtre inspectoratele de
munch', pentru functionari s
personal tehnic din Intreprin-
deri;
c) De cgtre serviciul de pla-
sare I. O. V. din directia mu-
cii pentru posturile de functio-
nari vacante in institutiile de
Stat, judete si comung din in
treaga tara, precum si pentru
completarea vacantelor de orice
categorie aflate in intreprinds-
 2 Aprilie 1937
rile industriale si comerciale
din raza inspectoratului muncii
Bucuresti.
37. Locurile rezervate si rìt-
mase necompletate din lipsd do
cereri vor fi comunicate ime-
diet de cdtre inspectoratele dc
munch, serviciului de plasare I.
O. V., care va repartiza solicita-
torii din alte regiuni, dac'd ace-
stia ar indeplini conditimale
cerute.
In cazul când nu ar exista o-
semenea cereri, serviciul de pla-
sare I. O. V. va aduce prin prel-rt
la cunostinta invalizilor, orfa-
nilor i vdduvelor din räzboiu
locurile vacante.
38. Atât oficiile publice de
plasare, cat si inspectoratele de
muncd, sunt obligate ca, indatd
ce vor fi in posesiunea cererilor
si a actelor, sh intocmeascd pen-
tru fiecare solicitator un cazi'r
si o fisd dupd, modelul prevdzut
in acest regulament.
Fisa se va intocmi in dublu
exemplar, din care unul va fi
pdstrat in arhiva lor, iar al dui-
lea va fi inaintat, la sfarsitul
fiecarei silptdmâni, serviciului
ue Dlasare I. O. V. din Directia
muncii.
La sfârsitul fiechrei luni, ahlt
inspectoratele de muncd cât si
oficiile publice de plasare, vor
inainta serviciului de plasare J.
O. V. tablourile nominale de in-
valizii, orfanii i vdduvele din
räzboiu, plasati pe baza legii,
indicând institutia sau intre-
nrinderea, precum si conditiu-
nea in care s'a fäcut plasarea.
39. In cazurile hotärite de co-
misiunea prevdzuth, la art. 19
din acest regulament, clasifica-
rea si repartizarea cererilor,
care cad in competinta servicin-
lui de plasare I. O. V., se va face
de chtre o subcomisiune aleaqi
din sânul comisiunii prevazuth
la art. 49.
www.digibuc.ro
1023.
VIII. Controlul aplicárii legii
0 a regulamentului
40. Controlul aplicärii legii st
a prezentului regulament lii
toate institutiile si intreprindr-
rile preväzute la art. 1 si 2 dirt
lege si 1 si 3 de mai sus, se va
face pe tot cuprinsul tärii, Qt
cdtre directia munch si inspec-
toratele de muncä, in colaborare
cu Oficiul National I. O. V.
Institutiile sj intreprinderile
din Bucuresti vor fi controlate-
de catre delegatii serviciului
plasare I. O. V., numiti in acest
scop prin decizie ministeriald.
De asemeni, seful serviciului
de plasare I. O. V. va putea sin-
gur, sau insotit de inspectorul
de muncä respectiv, sä cerceteze
personal decä institutiile si in-
treprinderile se conformeazd
dispozitiunilor cuprinse in lege
si regulament, precum si deed
organele de control isi indepii-
nesc obligatiunile preväzute in
regulament.
41. Directorii de personal din.
ministere, case autonome si mu
nicipii, sefii administratiilor co-
munale, judetene si ai tuturlr
institutiilor de Stat, precum
sefii intreprinderilor comerciale-
si industriale au obligatiunea
ea punä la dispozitia organel3r-
de control, prevázute la artic,,-
lul precedent, registrele, scrip-
tele i orice alte acte ar mai fi
necesare pentru a se putea Con-
trola aplicarea legii si a regu-.
lamentului ei.
42. Casele de asigurári 90-
ciale, precum si organele fiscale
din Ministerul de Finante, care
Incaseazá impozitul pe salarii,
au obligatiunea sá comunice, la
cerere, organelor de control pre-
vdzute la art. 40, informatiile
necesare referitoare la noile an-
gajári, pe care eventual le-ar fi
fdcut institutiile i intreprinde
rile, färd sd comunice vacan¡ele,
 1024 2 Apri lie 1937
asa, clupd cum prevede art. 3, 6
urm. din prezentul regula
ment.
43. Comisiunile de numiri §.1
inaintdri din ministere au obli-
-gatiunea ca oridecâteori i$i dau
avizul pentru noi numiri,
cerceteze dacä din totalul loeq-
rilor vacante s'au rezervat
valizilor, orfanilor i vaduvelor
din rdzboiu proportia de 10%,
.asa dupd cum prevede art. 1 din
lege, precum i dada' directorii
de personal $i-au Incleplinit o-
bligatiile prevdzute la art. 3 $i 4
din lege si 15 $i urm. din pre-
zentul regulament.
44. Inspectorii de munch', $e-
ful serviciului de plasare I.
V., precum delegatii acestui
i 47. Institutiile $i intreprinde-
serviciu previlzuti la art. 40 de
mai sus, oridecâteori vor con-
stata abateri dela dispozitiutille
.legii $i a regulamentului, vor
incheia procese-verbale de con-
traventii in triplu exemplar, din
care unul va fi ldsat intreprin-
derii cdzutti in culpä, al &Pea
se va pästra in arhiva organe-
lor de control, iar al treilea va
fi inaintat serviciului de pla-
sare I. O. V., spre a fi supus co-
misiunii prevtizutd la art. 49.
Seful serviciului de plasare I.
O. V., când va constata cd insti-
lutiile de Stat, casele autonome,
municipiile, judetele
comunele se abat dela clispoLl-
vine legii $i ale prezentului re-
gulament, va intocmi pentru
fiecare caz in parte un referat
pe care Il va supune hotdririlor
pentru aplicarea legli
de plasare I. O. V.
IX. Sanctiuni
45. In cazul când se va d.
Nedi cd invalizii, orfanii
duvele din räzboiu, au pierdut
locurile respective din cauza lor.
.ace$tia vor pierde dreptul la o
aloud plasare si la oHce and' a-.
www.digibuc.ro
sistentä din partea Oficiului Na
tional I. O. V., iar aceia care se
vor deda la acte de cersetorie si
vagabondaj, vor putea fi inter-
nati in colonii de muncti si re-
educare profesionald.
46. Directorii personalului
din mMistere, case autonome,
municipii, sefii administratiilor
comunale i judetene, i ai tu-
turor autoritätilor de Stat, care
cu rea vointd sau repetatä ne-
glijenta nu vor mainta tablou-
rile cerute de dispozitiile legii,
precum si acelea prevAzute in
prezentul regulament, vor fi pe-
depsiti conform legii statutului
functionarilor publici, pentru
O. refuz de serviciu datorat.
rile particulare prevtizute la li-
terele a, b, c, d i e dela art. 2
din lege $i art. 3 de mai sus,
care ar refuza sä, aplice
legii si a prezentului re-
gulament, vor fi pasibile de ur
matoarele sanctiuni, gradate,
dupti cum se indicti mai jos:
a) Un avertisment pentru ca
in timp de o lund sä se confo.r-
meze in totul dispozitiunilor le-
gii i regulamentului;
b) Aplicarea unei amenzi dela
1.000 la 20.000 lei: in caz de reci-
diva, amenda se va dubla.
Aceste amenzi se vo,r urmlri
incasa prin Ministei ul de I-7i-
nante, conform legii p(mtru per-
ceperea i urmdrirea veniturilor
Statului, iar sumele incasate sr
vor värsa Statului.
48. Sanctiunile preväzute la
art. 47 de mai sus vor fi ap\i-
cate de cAtre comishmea prev5,-
zutä la art. 49, pe baza procese-
lor-verbale incheiate de catre
inspectorii de muncd, $eful ser-
viciului de plasare I. O. V., sau
delegatii acestui serviciu.
Hotäririle comisiunii vor pu-
tea fi apelate numai la Curtile
de Apel, in decurs de 15 zile dela
data pronuntärii.
 2 Aprille 1937
X. Dispozitiuni finale
si a pre-
49. Aplicarea legii
zentului regulament se va face
de cdtre Directia muncii si in-
spectoratele de muncd, In cola-
borare cu Oficiul National I. O.
V., si sub controlul unei comi-
siuni, având ca membri câte un
delegat din partea Ministerelor:
Industriei si Comertului, Fi-
nante, Interne, Comunicatii
Lucrdri Pub lice, Agriculturd si
Domenii; câte un delegat din
partea: Uniunii Camerelor de
comert si industrie, Uniunii ge-
narale a inclustriasilor din Ro-
mânia, Uniunii Camerelor de
muncd, un medic ofiter general
sau superior, care face parte
din comisiunile medico-militare
sau din Consiliul superior cen-
tral de reformd al armatei, de-
semnat de &are Ministerul
päriirii Nationale, un invalid
din rdzboiu, ofiter superior, de-
semnat de cdtre Oficiul Natio-
nal I. O. V., directorul muncii,
directorul Oficiului National 1.
O. V. si seful serviciului
somajului i migratiunilor
din Directia muncii.
Aeeastd comisiune va func-
tdona pe lângä Directia muncd
si va fi prezidatd de cdtre un
consilier al Curtii de Apel din
Ducuresti, desemnat de cdtre
Ministerul de Justitie.
Secretarul acestei comisiuni
va fi seful serviciului de pla-
care I. O. V.
Comisiunea va fi convocatd
oridecâteori va fi nevoie de eä-
tre presedinte sau, In lipsä de
cdtre directorul muncii i va pu
tea lucre, valabil cu cel putin 7
membri.
Intreprinderile vor fi citate pe
cale administrativá in fata co-
C. Hamangiu, vol. XXV. 65.
www.digibuc.ro
I025
misiunii, cu cel putin 5 zile li-
bere inainte de ziva judeatii.
Hotdririle comisiunii s dau
cu majoritatea veturilor mem-
brilor prezenti, iar in caz de pa-
ritate, votul presedintelui de
cide.
Din sänul comisiunii se vor
putea forma subcomisiuni, eu
un numdr restrâns de membri,
care vor avea atributiunea de a
controla aplicarea legii, precum
si de a proceda la clasificarea
cererilor i repartizarea locurt-
lor rezervate, in cazul când co-
misiunea ar hotäri acest lucru.
50. Hotäririle comisiunii re-
feritoare la sanctiunile aplIcale
intreprinderilor particulare vor
fi date publicitätii.
Constatärile comisiunii in ca-
zuri de abateri savarsite de di-
rectorii personalului din minis-
tere, case autonome, municipii,
sefii administratiilor comunale,
judeloene si a tuturor autoritil-
tilor de Stat, vor fi acluse la cu-
nostinta sefilor clepartamente-
lor, sau autoritAilor respective,
pentru a lua milsurile prevttzute
la art. 9 din lege si 46 din pre-
zentul regulament.
Procesele-verbale ale comisiu-
nii vor fi trecute inteun regis-
tru si vor fi semnate de mem-
brii prezenti.
51. Toate cererile de plasare
ale invalizilor, orfanilor si vd-
duvelor din räzboiu vor fi scu-
tite de taxele de timbru si avia-
tie.
52. Termenele prevdzute In
acest regulament se Inteleg ca
zile libere".
53. Toate dispozitiile contrare
regulamenttilui de fatil, rezul-
and din regulamente speciale,
sunt si Milian abrogate.
1026 2 Aprine 1937

LEGE leazg cereale ori alte mgrfuri in

magazii sau depoz.te de mär-
pentru completarea unor dispozitiuni furi.
din legea de unificare a asigurärilor Sunt exceptate dela aplica-
sociale rea acestui regim manipularea
DIN 2 APRILIE 1937 1) cerealelor si märfurilor care a-
partin proprietarilor si coope-
1. Muncitorii din porturi, su- rativelor.
pusi prevederilor legii pentru Toti acesti muncitori se vor
arganizarea muncii in porturi, bucura de toate drepturile pre-
din 19 Iulie 1931, care si-au M- vdzute in aceastg lege pentru a-
cut o profesiune obisnuitg din sigurati, fdrd a tine seam& de
munca din porturi, sau in le- câstigul lor zilnic, lunar sau a-
gdturg directg cu aceastg mun- nual, in ceea ce priveste limita
cd si au domiciliul stabil, de de salariu asigurat, sau dacä
cel putin 6 luni in localitatea in lucreazg pentru intreprinderi in-
care lucreazd, recunoscuti de dustriale sau comerciale, pentru
Comisia Muncii in porturi, sunt intreprinderi de transport, ori
supusi in mod obligatoriu, la persoane particulare, ori pen-
asigurarea pentru caz de boald, tru sau prin intermediul servi-
maternitate, deces, accidente ciilor sau intreprinderilor de
invaliditate, dupd normele pre- Stat, ori supuse controlului Sta-
vdzute in legea pentru unifica- tului.
rea asigurärilor sociale. 2. Se excepteazg clela dispozi-
Acelasi regim se va aplica si tiunile articolului precedent:
muncitorilor din porturi, ori in a) Salariatii supusi legii ge-
statiunile C. F. R., care au ca nerale de pensiuni;
profesiune obisnuitg incdrcarea b) Salariatii intreprinderilor
si descdrcarea de märfuri sau publice, care se gdsesc asigu-
bagaje, din sau in vapoare, din rati prin case speciale, functio-
sau in vagoane C. F. R., sau nand pe temeiul unor legi si
transportd diferite märfuri de uncle li se acordä cel putin drep-
la vagon la magazie, de pe ram- turile prevAzute de legea pen-
pele gärilor la depozitul de tot tru unificarea asigurgrilor so-
felul si viceversa, dela magazie ciale.
la clang (cdräusii), sau dintr'o 3. Pentru acoperirea clreptu-
magazie la alta, sau manipu- rilor prevgzute in legea de uni-
1) Aeeastä Lege e 'a votat de Se-
ficarea asigurgrilor sociale, si
nat si de Adimarea Deputatilor, in
pentru acesti asigurati, Casa
Centrald a Asigurgrilor Sociale
sedintele dela 19 Martie 1937 s'a va percepe, asupra sumelor bru-
promulgat prin decret regal Nr. 1.699 te ce primesc muncitorii, pre
din 1937 si s'a publicat in Monito- vdzuti la art. 1 din prezenta
na Oficial, p. I, Nr. 77 din 2 Apri- lege, conform contractelor co-
lie 1937. A se vedea Legea de unifi- lective de muncd sau a decon-
care a asigurärilor sociale, din 8 tului pentru munca prestatä.
Aprilie 1933, la pag. 129, vol. XXI urmgtoarele cotizatii:
ea mod.; Legea pentru organizarea I. Din partea muncitorilor:
muncii in porturi, din 21 Iulie 1931, 31/2 (trei si jumdtate) la suM,
la pag. 601, vol. XIX, cu mod. 11 drept cotizatie unicä.
Octomvrie 1932, pag. 694, vol. XX II. Din partea patronilor: 31/2
si 21 Aprilie 1934, pag. 131, vol. ktrei si jumdtate) la sutd, drept
XXII. cotizatie unica.

www.digibuc.ro
 2 Apri lie 1937
1,200/o (unu i doudzeci la
sutd), drept contributie supli-
mentard a patronilor la asigu-
rdri de accidente.
0,800/o (zero optzeci la sutd),
drept contributia patrontlor pen-
tru acoperirea ajutoarelor bd-
ueti pentru primele zile de
board, ce vor fi plätite de Case le
de Asigurdri, in locul patroni-
lor, dad, boala dureazd, mai
mult de 4 zile.
Incasarea acestor cotizatii se
va face prin Case le de Asigurdri
Sociale si Oficiile de Asigurdri
Sociale, direct sau prin mijlo-
cirea institutiilor, sau persoane-
lor delegate in acest scop, acolo
unde nu sunt Case sau Oficii de
Asigurdri Sociale.
Aceste cotizatii pot fi revizuite
de adunarea generald a Casei
Centre le a Asigurdrilor Sociale,
In acelasi mod ca si cotizatiile
prevd,zute de legea de unificare
a asigurdrilor sociale.
Prin decizie ministeriald, cu
avizul conform al adundrii ge-
nerale a Asigurdrilor Sociale, se
vor incadra, pentru acordarea
de drepturi inteo clasd de coti-
zare muncitorii prevazuti in art.
1, pe fiecare localitate, avân-
du-se in vedere câstigul mediu
anual, pe cap de muncitor si co-
tizatiile incasate in decursul a-
nului precedent.
Incadrarea muncitorilor din
porturi se va face In urmátoa-
rele clase de cotizare pentru pri-
mul an de aplicare a prezentei
legi:
a) Clasa V-a, muncitorii din
porturile: Brdila, Galati, Con-
stanta si Giurgiu;
b) Clasa III-a, muncitorii din
celelalte porturi fluviale si ma-
ritime;
c) Clasa II-a, muncitorii ma-
nuali i cdrutasii din gári;
d) Clasa I-a, muncitorii per-
manenti din schele i muncito-
rii fluviali din porturi.
www.digibuc.ro
1027
Tot adunarea generalä va sta-
bili in fiecare an odatd, cu vote-
rea bugetelor i incadrarea me-
seriasilor patroni, potrivit pu-
terilor de câstig.
4. Pentru obtinerea drepturi-
lor decurgänd din asigurarea de
boald, maternitate i deces, se
va considera Intreg anul, indi-
ferent deed activitatea din port
a fost intreruptä sau nu, ori
deed asiguratul a lucrat In mod .
continuu, sau cu intermitente,
datorate sistemului de rotatie,
din legea pentru organizarea
muncii in porturi, cu conditiu-
nea ca asiguratul sä, nu-si fi
pierdut calitatea de muncitor de
port (art. 8 din suszisa lege).
Pentru obtinerea drepturilor
de pensie de invaliditate se vor
considera cotizate 40 sdptämäni
anual.
5. Se considerd patron al a-
siguratilor prevd,zuti de prezenta
lege, acel care comandä munca
pläteste direct sau indirect
munca efectuatd, de muncitori,
indiferent dacd marfa incdrcatd
sau descdrcatd, ori transportatä
sau manipulatd, este sau nu
proprietatea sa.
Acesti patroni sunt datori a
face declaratia de mulled, in
scris, pe formulare speciale ale
Casei Centrale a Asigurärilor
Sociale, odatä, cu cererea echipei
de muncitori. In aceste formu-
lare se va ardta cantitatea si fe-
lul märfii, precum si munca ce
urmeazd a fi efectuatd. Tot prin
aceste formulare patronii sunt
obligati a declare pe toti cei-
lalti angajati indiferent de de-
numirea ce o poartd, dar care
iau parte sau asistd la efectua-
rea operatiunilor cu muncitorii
din porturi.
Dupd ce munca a fost efec-
tuatd, patronii ardtati mai sus,
odatd, cu achitarea sumelor da-
torate muncitorilor, conform
contractelor de muncä, in vi-
1028 2 Apr Ilie 1937
goare pentru munca prestatä,
vor depune Caselor de Asigu-
räri Sociale (sau Institutiilor,
ori persoanelor delegate de Ca-
sele de Asigurári Sociale), a-
colo unde nu sunt Case sau Ofi-
di de Asigurári, cotizatiile pre-
väzute la art. 3. In cazul când
nu ar fi garantii suficiente de
achitarea cotizatiilor de asigu-
rare, prevázute la art. 3, fie Ca,
marfa nu ar fi proprietatea ce-
lui care a comandat munca, fie
cá expeditorul nu ar avea domi-
ciliul stabil in localitatea unde
s'a efectuat munca, fie ea se va
gäsi necesar de organele Case-
lor de Asiguräri, se va putea
cere ca odatá cu comanda mun-
cii, sä se depunä un evens de 10
la sutä din pretul muncii, ce se
va fixa prin regulament, In con-
tul acestor cotizatii, decontul
fäcându-se imediat ce munca a
fost terminatá si plätitä munci-
torilor.
Comisiunile din porturi nu
vor mai repartiza muncitori ce-
lor care nu vor fi achitat regu-
lat cotizatiile de asigurare iar
capitánille de porturi nu vor
elibera si nu vor expedia marfa
in cazul când expeditorul, sau
primitorul nu face dovada OA-
tii cotizatiilor de asigurare.
6. Toti patronii supusi legi-
lor de asigurare sociale si care
au mai mult de 10 angajati, in-
clusiv muncitorii din port, sunt
obligati a tine registrele comer-
ciale, preväzute de codul de co-
mert, precum si registrul de
pläti a salariilor, pe care le vor
prezenta inspectorilor, ori func-
tionarilor Caselor de Asiguräri
Sociale, delegati de directorul
casei respective.
Patronii preväzuti la art. 1
din prezenta lege cu mai putin
de 10 angajati, vor tine un re-
gistru de plata salariilor, dupá
modelul dat de Casa Centralä a
Asigurárilor Sociale.
www.digibuc.ro
In cazul cânci patronul nu ar
tine aceste registre, sau ar re-
fuza sá le prezinte organelor de
control si inspectie din Asigu-
rárile Sociale, care fac contro-
lul, se va face impunerea din
oficiu, fail a mai putea fi con-
testate si vor suferi sanctiunile
prevázute de art. 104 din legea
de unificare a asigurärilor so-
ciale si li se vor aplica dispozi-
tiunile art. 263 din regulamen-
tul legii de unificare a asigurä-
rilor sociale. In caz de recidivá
se vor aplica sanctiunile prevd-
zute de art. 103.
Constatarea abaterilor dela
dispozitiunile legilor de asigu-
räri sociale, precum si stabili-
rea impunerilor de cotizatii de
asigurári, se vor consemna In
procese-verbale, dresate de or-
ganele de inspectii ori control
din asigurárile sociale, sau de
delegatii Caselor de Asigurdri
Sociale.
Constatärile fácute prin pro-
cesele-verbale, dresate de cátre
organele de inspectie si control
ale Asigurärilor Sociale, fac de-
plinä dovadä, pänä, la inscrierea
in fals; un exemplar din proce-
sele-verbale se va da pärtii.
7. Toate sanctiunile prevá-
zute In legea pentru unificarea
asigurárilor sociale, sunt apli-
cabile patronilor arätati in ar-
ticolele precedente, toate amen-
zile preväzute de art. 103, 104,
105 si 106 din susnumita lege,
privind pe patronii contrave-
nienti, indiferent de numärul
angajatilor, sau de fortá motri-
a a intreprinderii, se pronuntä,
prin derogare dela art. 107 din
legea de unificare a Asiguräri-
lor Sociale, prin decizie moti-
vatä de directorul Casei de asi-
gurare, cu aprobarea Casei Cen-
trale a Asigurärilor Sociale Si
cu drept de apel la comisia de
judecatá. Amenzile se vor pro-
nunta si Incasa in folosul Casei
 2 Aprilie 1937
Crentrale si Caselor de asigurdri
respective si vor fi executate
conform legii pentru urmdrirea
veniturilor Statului
Numai in cazul când Casa de
asigurare, sau Casa Centrald a
Asigurdrilor Sociale gdseste eh'
este cazul a se aplica patronu-
lui i sanctiunile penale, prevd-
zute de art. 106, se vor aplica
prevederile art. 107 din legea de
unificare a Asigurärilor Sociale.
8. Contributia suplimentard
de 1,20 la sutd, prevdzutd de art.
48 din legea de unificare a asi-
gurärilor sociale si de art. 3 din
prezenta lege, se calculeazä la
totalitatea salariilor brute, plä-
tite angajatilor sau muncitori-
lor, inclusiv plàile in naturä
si indemnizatiile sub orice for-
md, afard de cele ocazionale sau
vremelnice si care nu depäsesc
salariul de 15 zile, ale intregu-
lui personal din intreprindere
ce cad in prevederea legilor de
asigurdri sociale, indiferent de
limita de salariu asigurat.
Intreprinderile industriale si
comerciale care utilizeazd, per-
sonal preluat dela Stat, al di-
rui salariu este suportat si pit-
tit de intreprindere din fondu-
rile sale, va achita in aceleasi
conditiuni expuse in legea de
fatd, contributia suplimentard
de 1,20 la sutd si asupra sala-
riilor acestui personal.
Patronii preväzuti la art. 6,
alin. 1, care nu se vor supune
dispozitiunilor din legile de asi-
gurtri sociale, in ceea ce pri-
veste depunerea in termen a lis-
telor de platä si ardtarea com-
pletä a salariilor si accesoriilor
plätite in bani, sau in naturt,
0 A se vedea Legea pentru per-
ceperea i urraärirea veuiturilor pu-
blice, din 5 Mai 1934, la pag. 217,
vol. XXII, cu mod. 1 Aprilie 1933,
pag. 231, vol. XXIII si 1 Apriie
1937, pag, 892, in acest vol,
www.digibuc.ro
1029
vor fi pasibili de sanctiunile
art. 103 din legea de unificare a
asigurdrilor sociale, si care se
vor aplica de aceleasi organe a-
ratate ca mai sus.
Din aceste amenzi, jumdtate
se vor repartiza Caselor de Asi-
guräri respective, pentru a rds-
plAti pe functionarii care au
contribuit la stabilirea contra-
ventiei si impunerii suplimen-
tare, iar restul de 50 la sutä, re-
venind Casei Centrale, pentru
recompensarea functionarilor,
care au contribuit la stabilirea
si executarea impunerii supli-
mentare.
9. CArdusii folositi de orice
fel de intreprinderi la transpor-
turi de orice naturd, vor fi su-
pusi asigurärii obligatorii, pre-
väzutd prin legea de unificare
a asigurdrilor sociale, ca sala-
riati ai intreprinderilor respec-
tive, indiferent de natura con-
fractului de angajament, cu deo-
sebirea celor din porturi si sta-
tiuni C. F. R., care vor urrna
normele pentru muncitorii din
porturi, mentionate in prezPnta
lege.
Se excepteazd din aceastä lege
cdräusia ruralt in legAturd cu
transporturile produselor agri-
cole i cele forestiere in interes
propriu.
Toate incasärile de coti-
zatii, precum si toate plttile de
ajutoare si pensiuni fäcute sau
care se vor mai face pentru
timpul de 1 Aprilie 1933 pang
la intrarea in vigoare a prezen-
lei legi, pe baza conventiei din-
tre Casa Centrald a Asigurärilor
Sociale si Uniunea muncitori-
lor din porturi i transporturi,
privind asigurarea muncitorilor
din porturi, sunt si rämân de-
finitive.
CdpitAniile din porturi, Comi-
siunile de muricd, Birourile de
munch', värnile, statiunile C. F.
R. si toate institutiile de Stat,
1030 2 Apr(lie 1937
judet i comunä, sunt obligate
la cererea Casei Centrale a Asi-
gurärilor Sociale, Case le de asi-
guräri sociale, prin organele de
inspectie si control ale acestor
institutii, a pune la dispozitia
lor toate datele si actele nece-
sare verificärilor si impunerilor
Intreprinderilor in ceea ce pri-
veste asigurärile sociale si in
deosebi muncile efectuate in
porturi dupg ora 18 si in tim-
pul noptii.
In localitatile unde necesita-
tea va cere, Case le de Asigu-
räri Sociale, sau Oficiile de Asi-
guräri Sociale, vor putea delega
unul sau mai multi functionari,
pe lângä cdpitanile de porturi
ori birourile de mundä din por-
turi, pentru a stabili si incasa
cotizatiile de asigurare aferente
operatiunilor de incdrcare si
descärcare cu muncitorii din
porturi. Ace lasi lucru se va pu-
tea face pe lâng5, statiunile sau
magazine C. F. R., pentru o'pe-
ratiunea de inarcare si descar-
care a märfurilor din vagoanele
C. F. R.
Dispozitiunile prevdzute in a-
ceastä lege se vor aplica in corn-
pletarea articolelor corespunzd-
toare din legea pentru Unifica-
rea Asigurärilor Sociale.
11. Mee litigii ivite din apli-
carea legii pentru Unificarea
Asigurilrilor Sociale, din 8 Apri-
lie 1933, intre Casa Centralä. a
Asigurdrilor Sociale sau organi-
zatiile ei administrative (Case si
Oficii de Asigurare) si Adminis-
tratiile Comerciale, Case le Auto-
nome, Administratiile Pub lice si
de utilitate public& ale Statului,
judetelor si comunelor, se vor
judeca numai de instantele pre-
väzute la art. 101 si 102 din le-
gea pentru unificarea asigurä-
rilor sociale, dupä normele si
procedura prevAzutä de acea
www.digibuc.ro
lege si regulamentul ei de apli-
care.
12. Contestatiile introduse im-
potriva contraventiilor la legea
pentru unificarea asigurärilor
sociale pânä la lei 5.000, vor pu-
tea fi rezolvate pe cale adminis-
trativä. In acest scop, contesta-
tiile in cauzd, cu actele dovedi-
toare, vor fi supuse Directoru-
lui Casei de Asiguräri, care le
va solutiona in termen de cel
mult 15 zile dela primire.
Casa Centrald, prin inspec-
torn säi, va putea oricând sä
verifice lucrarile in aceastä ma-
terie i sä ia mäsurile necesare
in urma celor constatate.
In cazul când contestatorul
nu va fi multumit cu rezolva-
rea datä de Directorul Casei, are
cale deschisä, in termenul pre-
väzut de lege, a se judeca, in
conformitate cu art. 101 si 102
din legea pentru unificarea asi-
gurärilor sociale, pe cale de con-
testatie si apel.
Dispozitiile art. 3 din legea
pentru unificarea taxelor ce se
percep la eliberarea titlurilor de
capacitate profesionalá pentru
meseriasi, din 12 Ianuarie 1927,
se interpreteazd in sensul c6,
taxa preväzutä de acest articol
se aplia, atât intreprinderilor
industriale cat i celor comer-
ciale 1).
13. Prin regulament se vor
stabili normele de aplicare a
prezentei legi, care va intra in
vigoare dupä, publicarea ei in
Monitorul Oficial.
i) A se vedea i art. 3 din Legea
pentru unificarea tazelor ce se per-
cep la eliberarea titlurilor de capa-
citate profesionalä pentru meseriasi,
din 12 Ianuarie 1927, la pag. 430,
vol. XVXVI, crtrui i se d. o in-
terpretare prin art. 13 al Legii pre-
zente.
 3 Aprilie 1937
14. Orice dispozitiuni con-
trare legii de fatd sunt si rá-
mân abrogate.
DECRET
pentru executarea deciziilor date de Tri-
bunalele arbitrale mixte
DIN 2 APRILIE 1937 1)
1. Deciziunile pronuntate de
Tribunalele arbitrale mixte: ro-
mâno-german, româno-austriac
si româno-ungar, In conformi-
tate cu dispozitiunile tratatelor
de pace, Incheiate cu Germania,
Austria si Ungaria i ratificate
prin legile promulgate cu I. D.
R. Nr. 3.611 bis din 30 August
1920, Nr. 3.699 din 30 August
1920 si Nr. 3.702 din 30 August
1920, se vor putea executa, pe
Intreg teritoriul României, dupd
ce vor fi fost Investite cu for-
mula executorie de cdtre Tribu-
nalul Ilfov, sectia I, conform
art. 374 din codul de procedurá
civilá, la cererea Ministerului
Afacerilor Strdine, cdruia ase
menea deciziuni vor fi trans
mise de Tribunalele arbitrale
mixte, prin intermediul agen-
tului guvernului roman.
2. Ministri Nostri secretari de
Stat la Departamentele Afaceri-
lor Strdine i Justitiei. sunt In-
sOrcinati cu aducerea la Inde-
plinire a decretului de fatä.
1) Acest Decret sub Nr. 1.632 din
1937, s'a publicat in Monitorul 0-
ficial, ID. I, Nr. 77 din 2 Aprilie
1937. A se vedea i Legile de rati-
ficare ale Tratatelor de pace, din
19, 20 si 21 Sptemvrie 1920, la pag.
474, vol. IXX, precum i Regula-
mentele de functionare ale Tribuna-
lelor arbitrale mixte, la pag, 117,
vol. XIIIXIV i pag. 787, vol.
XVXVI,
www.digibuc.ro
1031
LEGE
pentru autorizarea orasului Zimnicea
de a percepe o taxä
DIN 3 APRILIE 1937
1. Pentru usurarea cheltuie-
lilor orasului neresedintä Zim-
nicea si pentru investitiunile,
lucrärile edilitare, drumurile si
pldtile de anuitäti ale orasului,
comuna urband Zimnicea este
autorizata, cu Incepere dela 1
Aprilie 1937, sä, perceapá o tad,
de 150 lei de fiecare vagon care
se Incarca sau se descarcd, In
gara sau portul Zimnicea; de a-
semenea asupra vagoanelor In
transit a aror IncArcare si des-
cdrcare se face In unul din a-
ceste puncte.
2. Aceasta tax6 se va Incasa
direct de Primária Zimnicea,
prin organele sale, si ea nu va
putea fi intrebuintatä decat
pentru scopurile arätate la
art. 1.
3. Orice dispozitiuni diii alte
legi, contrare legii de fa-0,, sunt
si rämân abrogate.
DECIZIE
pentru gruparea catedrelor la liceele
industriale
DIN 3 APRILIE 1937 2)
Noi ministru secretar de Stat
la Departamentul Educatiunii
Nationale;
Având In vedere dispozitiu-
1) Aceastä Lege s'a promulgat
prin Decret regal Nr. 1.702 din 1937
publicat in Monitorul 0 ficial, p.
I, NI% 78 din 3 Aprilie 1937.
2) Aceastä Decizie sub Nr. 64.047
din 1937, s'a publicat in Monitorul
ficial, p. I, Nr. 78 din 3 Aprilie
1937. A se vedea decizia ce urmeadt
1032 3 Apr Me 1937

nile art. 127, al. ultim, din legea Gimnaziile industriale de fete
pentru organizarea i functio- I. Matematieä (8)...
narea invdthmântului industrial t. naturale (3). ..
de bdieti i fete; Fizico-chimice (2) catedrg,
Avand in vedere ordinul Nr. Tehnologie (1) ...
136.093 din 1936, privitor la ma- II. L. Româng (12) .. catedrg
teriile i orele ce se preclau in III. L. Francezg (12) . catedrg,
anul colar 1936/937 la liceele IV. Desen geometric
aphcat (8) catedrg cu
gimnaziile industriale de fete; completare
Pentru a se putea repartiza Caligrafie (2) ... .
personalul didactic, in vederea V. Gospodgrie catedrg,
Istorie (3)
transferilrilor i numirilor cu ti- Geografie (2) 5 ore
tlul provizoriu la liceele i gim- Religie (4) 4 15
naziile de fete pe 1 Septemvrie Muzicg (6) 6
1937, conform prevederilor bu- Educatie fizicg (5) 5
getare, Higieng, (1) 1
D ecidem:
Catedrele de educatie fizicA de
1. Materiile de studii la sus- la liceele industriale de fete,
mentionatele scoli, se grupeazil. precum i desen geometric i a-
pe catedre i ore, astfel: plicat cu caligrafie, dela gimna-
ziile industriale de fete, se vor
Liceele industriale de fete completa cu ore de aceeasi spe-
I. Matematicg (12) fi- cialitate, la scolile de grad se-
zico-chimice (3) . catedrà cundar din localitate.
II. Istorie (5) 2. D-1 director general al in-
Istoria artelor (2)
catedrg
vätämântului profesional este
Geografie (4) insärcinat cu aducerea la hide-
Drept (1) plinire a prezentei deciziuni.
III. L. româng (19) catedrg
IV. L. francezg (19). catedrg
V. Caligrafie DECIZIE
Desen ornamental catedrg pentru gruparea catedrelor la liceele
(8) comerciale
VI. Gospodgrie (8) catedrg
VII. Muzicg (12) catedrg DIN 3 APRILIE 1937 1)
VIII. Educatia fizicg (9) { catedrg cu Noi, ministru secretar de Stat
completare la Departamentul Educatiunii
at. naturale (4) fi Nationale,
tehnologia (2) 6 ore
Pedagogie (6) ... 6 1) Aceastä Decizie sub NI% 64.049
Religie (5) 5 din 1937, s'a publicat in Monitorut
Puericulturg (2) Oficial, p. I, Nr. 78 din 3 Aprilie
Iligieng (1) 1937. A se vedea i decizia ce pre-
imediat pentru liceele comerciale, cede, relativ la liceele industriale,
preeum i Decizia din 25 Ianuarie precum i decizia din 25 Ianuarie
1936, pentru liceele teoretice, la pag.
1936, pentru liceele teoretice, la pag. 300, vol. XXIV, p. I. De asemenea
300, vol. XXIV, p. I. De asemenea vechea Decizie pentru incadrarea sco-
veehea Deeizie pentru ineadrarea sco- lilor comerciale de b6,i4i si de fete,
lilor profesionale de fete, din 12 Iu- din 12 Dille 1929, la pag. 600, vol.
lie 1929, la pag. 599, vol. XVII. XVII.

www.digibuc.ro
 3 Apr1 Ile 1937
Având in vedere prevederile
legii de organizare a Invätd-
mântului comercial secundar si
ale legii pentru invätämântul
secundar;
Având in vedere materiile de
studii preväzute pentru Invätä-
mântul comercial secundar al
Mietilor si fetelor;
Având In vedere numärul de
ore repartizat fiecärei materii
de studiu, in programa analiticA
provizorie intocmitä pentru a-
nul scolar 1936/1937;
Având In vedere prevederile
bugetare ale exercitiului finan-
ciar 1937/1938, pentru invätä-
mântul comercial secundar,
Decidem:
J. In vederea transferärilor si
numirilor cu titlul provizoriu ce
se vor face pe 1 Septemvrie 1937,
orele din Invätämântul comer-
cial secundar pentru bdieti si
fete se grupeazd In cateclre, In
mod provizoriu, dupä cum ur-
meazà:
A. Gimnaziul comercial.
cu 4 clase
1. Limba romand, 14 ore.
2. Geografia-istoria, 12 ore.
3. St. comerciale, 20 ore.
4. Märfuri cu st. fiz.-chimice,
13 ore.
5. Aritmetica, 10 ore.
6. Gospodäria-lucrul de mânä
(o catedra), numai pentru scoa-
lele de fete.
B. Gimnaziul comercial, cu
8 clase
(cl. I-IV A; cl. I-IV B):
1. Limba românä, 14 ore (cla-
sele A).
2. Limba rornând, 14 ore (cla-
sele B).
3. Limba francezd, 18 ore.
4. Geografia, 12 ore.
5 Istoria, 12 ore.
6. St. comerciale, 20 ore (da-
sele A).
www.digibuc.ro
1033
7. $t. comerciale, 20 ore (cla-
sele B).
8. Marfuri cu st. fiz.-chimice,
13 ore (clasele A).
9. Märfuri cu st. fiz.-chimice,
13 ore (clasele B).
10. Aritmetica, 20 ore.
11. Caligrafia-desen, 18 ore.
12. Gospoddria, lucrul de mâ-
nà catedrä), numai pentru
scoalele de fete.
C. Liceul comercial, cu 4 clase
superioare (cl.
1. Limba românä-francezä, 15
ore.
2. Limba si corespondenta co-
mercialà germanä, 9 ore.
3. Limba si corespondenta co-
merciala englezä (sau italiand),
9 ore.
4. Geografia-istoria, 11 ore.
5. St. comerciale, 13 ore.
6. $t comerciale, 12 ore.
7. Märfuri cu st. fiz.-chimice,
15 ore.
8. Aritmetica, 10 ore.
9. St. juridico-economice, 13
ore.
10. Gospodäria, lucrul de
mânä (o catedrA), numai pen-
tru scoalele de fete.
D. Liceul comercial, cu 8 clase
superioare (cl. V-VIII A; cl.
V-VIII B):
1. Limba rornânä, 14 ore.
2. Limba si corespondenta
corn. francezá, 16 ore.
3. Limba si corespondenta
com. germanä, 18 ore.
4. Limba si corespondenta com.
englezä (sau itallang), 18 ore.
5. Geografia, 14 ore.
6. St. comerciale, 13 ore (cla-
sele A).
7. St. comerciale, 12 ore, da-
sele A).
8. St. comerciale, 13 ore, (cla-
sele B).
9. St. comerciale, 12 ore (cla-
sele B).
1034 3 Apri lle 1937
10. Márfuri cu st. fiz.-chimice,
15 ore (clasele A).
11. Märfuri cu st. fiz.-chimice,
15 ore (clasele B).
12. St. juridico-economice, 13
ore (clasele A).
13. $t. juridico-economice, 13
ore (clasele B).
14. Aritmetica, 20 ore.
15. Gospoddria, lucrul de
maul. (o catedrá) numai pentru
scoalele de fete.
E. Liceul comercial, cu 8 clase
(cl. I-VIII):
1. Limba românä, 21 ore.
2. Limba si corespondenta co-
mercialg francezä, 17 ore.
3. Limba si coresponclenta co-
mercialä germand, 12 ore.
4. Limba si corespondenta co-
mercialá englezá (sau italianá),
9 ore.
5. Geografia, 13 ore.
6. Istoria, 10 ore.
7. St. comerciale.
8. St. comerciale.
9. St. comerciale.
10. Märfuri cu st. fiz.-chimice,
15 ore.
11. Márfuri cu st.
mice, 13 ore.
12. St. juridico-economice, 15
ore.
13. Aritmetica, 20 ore.
14. Caligrafie-desen, 13 ore.
15. Gospodária (lucrul de
mânä (o catedra) numai pentru
scoalele de fete.
F. Liceul comercial, cu 42 clase
(curs inferior: cl. I-IV A;
cl. I-IV B; curs superior:
cl. V-VIII):
1. Limba românä, 14 ore (cla-
sele A).
2. Limba româng, 14 ore (cla-
sele B).
3. Limba romänä-francea 15
ore, (cursul superior).
4. Limba francezk 18 ore.
5. Limba si corespondenta co-
merciald germank 15 ore.
www.digibuc.ro
6. Limba si corespondenta co-
mercialit englezà. (sau italiana),
9 ore.
7. Geografia, 19 ore.
8. Istoria, 16 ore.
9. St. comerciale (clasele A).
10. St. comerciale, (clasele B).
11. St. comerciale (curs supe-
rior).
12. St. comerciale (curs supe-
rior).
13. Márfuri cu st. fizico-chi-
mice, 13 ore, (clasele A).
14. Márfuri cu st. fizico-chi-
mice, 13 ore (clasele B).
15 Márfuri cu st. fizico-chi-
mice, 15 ore (curs superior).
16. Aritmetica, 15 ore.
17. Aritmetica, 15 ore.
18. Si. juridicoeconomice, 15
ore.
19. Caligrafie-clesen, 22 ore.
20. Gospodäria, lucrul de mânä
(o catedrä) numai pentru scoa-
lele de fete.
21. Gospodária, lucrul de mänä.
(o catedrá) numai pentru scoa-
lele de fete.
G. Liceul comercial, cu 16 clase
(cl. I-VIII A; cl. B):
1. Religia, 12 ore.
2. Limba rornânä, 14 ore (cla-
sele I-IV A).
3. Limba românii, 14 ore (cla-
sele I-IV B).
4. Limba romând, 14 ore (curs
superior).
5. Limba si corespondenta
corn. francezä, 17 ore (cl. A).
6. Limba si corespondenta
corn. francezä, 17 ore (cl. B).
7. Limba si corespondenta
corn. germank 12 ore, (cl. B).
8. Limba i corespondenta
corn. germanä, 12 ore, (cl. B).
9. Limba si corespondenta
englezá (sau italianä), 18
ore.
10. Geografia, 13 ore (casele A).
11. Geografia, 13 ore (clasele B).
12. Istoria, 20 ore.
 5 Anil Ile 1937
13. St. comerciale, (clasa IIV
A).
14. St. comerciale, clasa IIV
B).
15. $t. comerciale (clasa V
VIII A).
16. 5t. comerciale, (clasa V
VIII A).
17. $t. comerciale, (clasa V
VIII B).
18. $t. comerciale (clasa V
VIII B).
19. Mdrfuri cu st. fiz.-chimice
clasa IIV A).
20. Mdrfuri cu st.-fiz.chimice
(clasa IIV B).
21. Mdrfuri cu st. fiz.-chimice
(clasa VVIII A).
22. Mdrfuri cu st. fiz.-chimice
(clasa VVIII B).
23. $t. juridico-economice, 15
ore (clasele A).
24. St. juriclico-economice, 15
ore (clasele B).
25. Aritmetica.
26. Aritmetica.
27. Aritmetica.
28. Caligrafie-desen, 13 ore
(clasele A).
29. Caligrafie-desen, 13 ore
(clasele B).
30. Gospoddria, lucru de mánd
(clasele A), numai pentru scoa-
lele de fete.
31. Gospodâ'ria, lucru de 'nand.
(clasele B), numai pentru scoa-
lele de fete.
2. Catedrele fixate in arf. I al
prezentei deciziuni, dacá au un
numär mai mic de ore decal
minimum-ul cerut prin dispozi-
title in vigoare (12 ore pentru
materiile de studii si 15 ore pen-
tru arte si dexteritäti), se vor o-
cupa prin transferare sau nu-
mire cu titlul provizoriu numai
când ele se vor putea completa
cu ore vacante de specialitdtile
examenului de capacitate, la
scoala respectivá sau la altä
scoalä de grad secundar din lo-
calitate.
3. Catedrele vacante se vox
www.digibuc.ro
1035
publica pentru transferdri sau
numiri cu titlul provizoriu nu
mai daed au posturi in bugetul
ministerului pe exercitiul finan-
ciar 1937/1938.
4. D-1 director general al in-
vdtdmântului profesional este
insdrcinat cu aducerea la inde
plinire a prezentei deciziuni.
LEGE
pentru modificarea art. 4, alin. o, din
legea relativä la Inflintarea unei socie-
täti comunale pentru construirea de lo-
cuinte In Bucuresti, din 16 Mai 1910, cu
modificärile ei ulterioare
DIN 5 APRILIE 1937 1)
Art. unic. Articolul 4, alin.
o, din legea relativä la infiin-
tarea unei societdti comunale
pentru construirea de locuinte
in Bucuresti, din 16 Mai 1910,
cu modificdrile ei ulterioare, se
modified, dupd cum urmeazd:
A construi locuinte individuale
sau colective in scopul de a fi
vândute in urma unor angaja-
mente speciale incheiate cu co-
lectivitätile cu caracter perma-
nent, ca: autoritätile publice,
stabilimentele industriale, socie-
tdtile de binefacere si, in generei
orice institutie care doreste sä
inlesneascd personalului säu o-
cuparea unei locuinte eftine si
igienice. In cartierul de lucrá-
1) Aceastá Lege s 'a votat de Adu-
narea Deputatilor i Senat, in eedin-
Ole dela 15 si 19 Martie 1937; s 'a
promulgat prin deeret regal Nr. 1.700
din 1937 O. s'a publieat In Monito-
rta Of ical, p. I, Nr. 79 din 5 Apri-
lie 1937. A se vedea Legea relativ la
infiintarea Societätii eomunale pen-
tru construirea de locuinte In Bueu-
natl., din 16 Mai 1910, la pag. 614,
vol. VI, cu mod. 2 Mai 1913 si 6
Mai 1913, pag. 647, voL VIII, 15 Iu-
lie 1921, 22 Iunie 1923 ei 20 Aprilie
1932, la pag. 352, vol. XX.
1036 5 Aprile 1937
tori i functionari ce s'ar forma
astfel, societatea va putea ame-
naja sau construi de asemenea
localuri pentru biblioteci, ser-
bdri, farmacie etc.
Astfel de amenajamente se
vor putea face si pentru con-
structiuni in afard de Bucuresti.
Societatea Comunald, Munici-
piul Bucuresti si primariile de
sector din Municipiul Bucu-
rest, in urma aprobárii consi-
liului comunal respectiv, sunt
autorizate s incheie, prin dero-
gare dela dispozitiile altor legi,
conventii privitoare la executa-
rea oricdror lucrari de interes
comunal. Aceste lucrdri se vor
executa prin buna, invoialä, be-
neficiul Societätii Comunale fi-
ind limitat la 6%, iar anuita-
tile convenite pentru plata a-
cestor lucrári se vor inscrie a-
nual in bugetele respective.
LEGE
pentru Infiintarea Institutului National
de credit al meseriasilor
DIN 5 APRILIE 1937 1)
1. Se constitue in Bucuresti,
cu durata nelimitatä, Institu-
tul National de Credit al Mese-
1) Aceastä Lege dimpreunä eu sta-
tutele ee urmeazä, s'a votat de Senat
si de Adunarea Deputatilor, in se-
dintele dela 10 si 19 Martie 1937;
s'a promulgat prin decret regal Nr.
1.703 din 1937 si s'a publicat In
lifonitorul Oficial, p. I, Nr, 79 din
5 Aprilie 1937. A se vedea art. 4,
din Deeret-lege, dela 12 Noemvrie
1936, pentru infiintarea fondului in-
dustrial, la pag. 626, vol. XXIV,
p. ir. Pentra trecut, a se vedea Le-
gea bIneilor si eooperativelor de me-
seriasi, din 20 Decemvrie 1909, la
pag. 60, vol. VI; apoi Decret-lege
pentru infiintarea cooperativelor orà-
senesti, din 10 Februarie 1919, la
pag. 31, vol. IXX.
www.digibuc.ro
riasilor", sub forma de societate
anonimd, cu scopul de a finanta
meseriasii români in conditiu-
nile prevdzute de legea de fata.
2. Capitalul initial al Institu-
tului National de Credit al Me-
seriasilor va fi de trei sute mi-
lioane lei, hind format prin a-
portul Statului, conform art. 4,
si prin subscriere publicd, con-
form prospectului ce se va ela-
bore de Ministerul Finantelor.
Sunt autorizate sa subscrie,
prin derogare dela orice dispo-
zitiune contrarie a legilor orga-
nice sau statutelor respective,
urmatoarele institutiuni:
a) Banca Nationala a Româ-
niei;
b) Societatea Nationala de
Credit Industrial;
c) Casa Centrald a Asigurdri-
lor Sociale;
d) Cooperativele de meseriasi.
Capitalul se va nadri prin sim-
pla cleciziune a Consiliului de
Administratie cu sumele sub-
scrise, conform art. 4 si 10.
3. Sumele care alimenteazd a-
nual fondul industrial, preväzut
in art. 4 al Decretului Regal Nr.
2.535, publicat in Monitorul Ofi-
cial Nr. 264 din 12 Noemvrie
1936, se vor pune la dispozitiu-
nea Institutului National de
Credit al Meseriasilor si vor fi
intrebuintate de acesta conform
destinatiunii lor.
Utilizarea sumelor provenite
dela Fondul Industrial" se va
face in conformitate cu regula-
mentul ce se va intocmi de Mi-
nisterul de Industrie si Comert
cu avizul conform al unui co-
mitet permanent, care va func-
tiona pe lângd Institutul Natio-
nal de Credit al Meseriasllor,
denumit Comitetul Fondului
Industrial".
Comitetul se va compune din:
1. Presedintele Consiliului de
Administratie al Institutului
 5 Apr Ile 1937
National de Credit al Meseriasi-
lor, ca presedinte.
2. Directorul general al I. N.
C. M.
3. Un delegat al Consiliului de
Administratie al Institutului
National de Credit al Meseriasi-
tor.
4.Un delegat al Centralei
Reuniunilor de industriasi, co-
mercianti i muncitori români,
cu sediul In Cluj.
5. Un delegat al unei asocia-
tiuni profesionale de meseriasi,
recunoscutd legal.
6. Directorul industriei, având
de supleant pe seful Serviciului
Meseriasilor din Ministerul de
Industrie si Comert.
4, Statul va contribui la for-
marea capitalului social, sub-
scriind la fondare 100.000.000 lei
apoi incepând din anul buge-
tar 1938-1939, in afará de capi-
talul subscris la fondare, câte
50 milioane lei anual, timp de
20 ani, stung care se va inscrie
In fiecare an In bugetul de chel-
tuieli al Ministerului de Finante
si se va varsa. In cursul exerci-
tiului bugetar.
5. Institutul National de Cre-
dit al Meseriasilor va putea pri-
mi dela mes,eriasi dep-ozite spre
fru ctifi c are.
Dobânzile 'And la suma de lei
12.000, la aceste depozite, sunt
scutite de impozitul pe venitul
capitalului mobiliar, precum si
de orice alte impozite la Stat,
judet si comunä.
Institutul National. de Credit
al Meseriasilor va putea emite
obligatiuni, conform codului de
comert.
Prin derogare dela dispozitiu-
nile codului de comert, Institu-
tul va emite obligatiuni prin
simpla decizie a Consiliului de
Administratie, pentru acoper1.
rea subscrierilor de 25 la sutá
din sumele -alocate fonduluj de
rezerv4 statutar al Cooperative-
www.digibuc.ro
1037
bor. potrivit dispozitiunilor art.
10 din prezenta lege.
De asemeni, Institutul va pu-
tea emite i bonuri de casä la
purtätor pânä la concurenta de
trei patrimi din capitalul vár-
sat al Institutului.
6. Obligatiunile Institutului
National de Credit al Meseriasi-
lor se vor putea lombarda la
Banca Nationald, Cassa de De-
puneri si Consemnatiuni, Casa
de Economii si Cecuri Postale,
vor putea servi drept garantii
pentru licitatii, vor putea fi
cumpärate pentru plasarea fon-
durilor dota/e si tutelare; in-
tr'un cuvânt se vor bucura de
toate avantajele rentelor de
Stat, impozitele aferente fiind
reduse la jumatate din impozi-
tul elementar pe venit si supra-
cota, precum si din impozitele
aditionale.
De aceleasi scutiri de impo-
zite se vor bucura si actiunile.
7. Institutul National de Cre-
dit al Meseriasilor va face ope-
ratiuni numai prin intermecliul
cooperativelor constituite In con-
formitate cu legea cooperatiei
formate numai din meseriasi.
Institutul va finanta aceste coo-
perative, care Irisá vor putea lu-
cra i In calitate de mandatare
ale Institutului1).
In toate cazurile in care ale-
gerea persoanelor imprumutate
sau aprecierea solvabilitátii lor
s'au fâcut de cooperativele de
meseriasi, acestea vor ráspunde
In mod solidar, prin efectul le-
gii, cu Imprumutatul, de resti-
tuirea integralä a sumelor.
In cazul când cooperativele
lucreazá ca mandatare, ele au
mandat legal pentru Indeplini-
rea tuturor actelor judiciare de
i) A se vedea Legea pentru orga-
nizarea eoopera#ei, din 6 Aprilie
1935, la pag. 254, vol. XXIII.
1038 5 Apri lie 1937
realizarea creantelor pânä la in-
casarea efectivd.
8. Numai meseriaeii români
se vor folosi de creditele acor-
date de Institut.
Sunt considerati meseriaei a-
cei care intrunesc conditiile pre-
vazute de legea pentru pregAti-
rea profesionalä ei exercitarea
meseriilor ei care fac parte din-
tr'o Camera de munca.
9. Imprumuturile se vor face
pe termen:
1. Dela 3 pânä la 12 luni pen-
tru productie;
2. Dela 1 pânä la 5 ani pentru
investitie.
10. Institutul National de
Credit al Meseriaeilor nu. face
operatiuni decât eu cooperati-
vele de meseriaei care vor fi sub-
suds la capitalul Institutului,
sub formä de actiuni, cel putin
5 la kite', din capitalul lor social
ei care in fiecare din anii urmd-
tori vor fi subscris sub formä
de obligatiuni cel putin 25 la
sutä, din sumele alocate fondu-
lui de rezervä katutar.
13âng la Infiintarea coopera-
tivelor, sau in localitätile unde
cooperativele infiintate nu oferá
garantii suficiente, I. N. C. M.
va putea Insä prin hotárirea
Consiliului de Administratie sá
acorde imprumuturi individu-
ale, fie direct luând toate ga-
rantiile necesare, fie prin insti-
tutiile de credit anume desem-
nate de Consiliul de Adminis-
tratie.
In Ardeal ei Banat, institutele
de credit vor fi desemnate din-
tre bäncile care fac parte din
grupul Solidaritatea".
11. Cooperative le de meseriaeipra uneltelor, maeinilor ej ma-
nu vor acorda Imprumut din terialelor.
sumele ce le-au fost puse la dis-
pozitie de Institutul National de
Credit al Meseriaeilor cleat a
celor meseriaei care Indeplinese
conditiunile art. 8 ej care sunt
www.digibuc.ro
sau vor deveni asociati ai aces-
tor cooperative.
12,. In scopul asigurärii rea-
lizáril sumelor imprumutate,
Institutul National de Credit al
Meseriaeilor este in drept sä su-
pravegheze, prin orice mijloace
va crede de cuvintd, ca sumele
acorclate sä nu fie intrebuintate
pentru alt scop decât acela pen-
tru care au fost acordate. Orice
acordare de credit sau intrebu-
intare a sumelor imprumutate
in alt scop deal cel pentru care
au fost imprumutate, sau altor
persoane decât cele indreptätite,
atrage de plin drept exigibilita-
tea creantei fárá nicio altd for-
malitate, iar in caz de rea cre-
dintá se vor aplica dispozitiu-
nile art. 551 din codul penal.
13. Orice declaratie inexactä
págubitoare pentru creditor va
atrage de drept ei fdrä altd for-
malitate pierderea beneficiului
termenului. Iar dacá aceasta de-
claratie va fi fost fácutd cu rea
credintd, va fi consideratá ca
injeláciune ei se va pedepsi In
conformitate cu dispozgiunile
art. 551 din codul penal.
14. D6bânda ei orke chel-
tuieli plätite de meseriaei la im-
prumuturile lor de orice fel, con-
tractate la cooperativele respec-
tive, nu vor putea depdei 34%
pe an peste scontul Bäncii Na-
tionale a României.
Maximul dobânzii preväzute
in acest articol va putea fi mo-
difi cat numai prin decizia Con-
siliului de Administratie, apro-
}mtä printr'un jurnal al Consi-
liului de Minietri.
15. Toate imprumuturile vor
fi garantate printeun gaj asu-
Prin derogatiune dela dispo-
zitiunile codului civil, cum ei
dela dispozitiunile oricäror legi
In vigoare In tot cuprinsul Ro-
mâniei, gajul acordat Institutu-
 5 Apri lie 1937
lui National de Credit al Mese-
riasilor se considerd constituit
prin singurul efect al conven-
tiunii dela data actului, färd a
se lua gajul din posesiunea de-
bitorului sau constituentului,
care II detine pentru Institut si
este obligat a-1 conserva.
Data actului face deplind cre-
dintd.
bajul constituit asupra ma-
teriei prime suouse transforma-
rii va continua sd, existe i asu-
pra materiei industrializate, in
care se va fi combinat sau tran-
sformat materia prima, actul
de gaj va indica in calitatea sau
forma si cantitatea obiectelor in
care se intentioneazd transfor-
marea i asupra cdrora va ur-
ma sá subsiste gajul.
Institutul National de Credit
al Meseriasilor va putea con-
veni ca bunurile gajate sä poatá
fi inlocuite de cätre debitor prin
allele de aceeasi naturd, calitate
cantitate, ori valoare, fabri-
cate in industria sau prin ma-
teria primd din care se poate
fabrica märfurile prevAzute In
contractul de imprumut. In a-
cest caz gajul se va socoti con-
stituit de plin drept si fdrä nicio
altd formalitate si asupra bu-
nurilor care vor inlocui pe cele
existente In momentul contra c-
tärii.
Câncl gajul e constituit asu-
pra unei universalitdti de bu-
nuri, nu se va face individuali-
zarea bunurilor existente la fa-
cerea contractului, iar gajul in
acest caz va continua sä existe
de plin drept si färd nicio and,'
formalitate i asupra tuturor
celorlalte obiecte ce ar veni in
urmá sä facd parte din acea
universalitate, in conditiunile ce
,se vor prevede prin contract.
Oridecâteori Institutul Natio-
nal de Credit al Meseriasilor va
.constata cá din neglijentä sau
din rea vointä gajul este ame-
www.digibuc.ro
1039
nintat sd piard, sau sä piardd
din valoare, pe lângd cá datoria
devine imediat exigibild, prese-
dintele tribunulului, dupd sim-
pla cerere a societätii, este da-
tor sd, o autorize a lua mäsurile
necesare- de conservare, strân-
gere, transport si inmagazinare
a gajului pang, la vânzarea lui.
Cheltuielile fäcute in acest
scon sunt privilegiate asupra
oricdror altor datorii.
16. Actele de constituire a
gajurilor se vor transcrie in re-
gistrul special de gajuri, tinut
la tribunalul judetului unde
sunt situate bunurile gajate,
dupd, singura cerere a Institu-
tului.
In fiecare comunä care nu
este resedintä de tribunal se va
tine de grefa judecdtoriei in
cu judecdtorii, sau de
secretarul comunal, uncle nu
sunt judecdtorii, un registru
special in care se va face pe
scurt mentiune de gajurile
transcrise la tribunal.
In privinta celor de al treilea,
drepturile Institutului nu vor
incepe decât dela data inscrie-
rii in registrul tribunalului.
Tribunalele sunt datoare a tri-
mete de urgentä extractele de
transcrieri la primäriile respec-
tive.
Actele transcrise de orice tri-
bunal din tard trebuesc sä fie
investite cu formula executorie,
conform prevederilor codului de
procedurd civild, dupd simpla
cerere a Institutului National
de Credit al Meseriasilor, si vor
face deplind credintä, atât intre
pärti, cât si fatd de terti, acea-
sta desi n'ar fi autentificate.
Dupd transcriere si intabula-
rea gajului, obiectele constituite
in gaj Institutului National de
Credit al Meseriasilor nu vor
putea fi transportate afarä din
circumscriptiunea comunei pe
teritoriul cdreia se and depuse,
1040 5 Aprilie 1937
decât cu permisiunea primdriei
sau comisarului respectiv, care
permisiune nu se va da decât
dupd autorizarea Institutului
National de Credit al Meseria-
silor. Imprumutatul care va
contraveni acestor dispozitiuni,
precum si complicii sgi, se vor
pedepsi conform prevederilor co-
dului penal.
17. Debitorul care va aliena,
risipi, sustrage sau va ldsa sà
piarà prin faptul sàu, in total
sau in parte, obiectul gajat,
dupd ce s'a efectuat imprumu-
tul, se va pedepsi ca pentru a-
buz de incredere, conform pre-
vederilor codului penal.
La fel se vor pedepsi Impru-
mutatii care cu stiintä au as-
cuns, in momentul de a con-
tra cta imprumuturi, existenta
unor sechestre sau a oricäror
alte sarcini asupra obiectelor o-
ferite ca gaj, fdrà prejudiciul
de despdgubirile civile ce va pu-
tea obtine Institutul.
Imprumutatul care, insarci-
nat ca custode cu conservarea
intretinerii obiectelor sau a ma-
terialelor gajate, nu va indepli-
ni aceastà obligatiune, va pier-
de imediat beneficiul termenu-
lui de imprumut, punându-se in
vânzare de câtre Institut obiec-
tele gajate.
18. Imprumuturile pe termen
lung vor fi garantate prin ipo-
tea,.
Institutul nu va imprumuta
cu ipotec6 decât stabilind cre-
anta sa in intâiul rang si nu-
mai pânä la cel mult jumâtatea
valorii expertizatä a bunurilor
ce se ipoteceazà.
Institutul va putea acorda
mai intdiu imprumutul si lua
masurile necesare ca prin el sä
se achite sarcinile care ar fi o
impiedecare pentru ca titlul sà
fie intâia ipotecâ.
Meseriasii imprumutati, ftt-
când imbuniltdtiri sau addugiri,
www.digibuc.ro
vor putea dupà doi ani clela pri-
mul imprumut sä cearbi a se ex-
pertiza din nou valoarea bunu-
rilor ipotecate si a cere un su-
pliment de imprumut.
Orice act de imprumutare tre-
bue sä continä alegerea de do-
miciliu din partea imprumuta-
tului in circumscriptia tribuna-
lului situatiei bunurilor ipote-
cate.
Ipoteca pusA Institutului ga-
ranteazä capitalul si dobânzile
pana la plata integralà a crean-
tei la casa Institutului, färà a
fi nevoie sà se mai ia o nouà in-
scriptiune dupâ trecere de trei
ani, conform prevederilor codu-
lui civil.
19. Orice sume de bani dato-
rite Institutului, fie din impru-
muturi, dobanzi,_ sau sub orice
titlu, vor produce dobânzi legale
comerciale de drept din momen-
tul
Ace leasi dobânzi vor curge si
pentru cheltuielile de urmArire
f Acute de societate pentru plata
creantelor sale si aceasta din
ziva din care vor fi plgtite de
Institut.
Orice semestru de dobânzi sau
unitäti neplätite la scadentà, dà
drept Institutului a cere plata
intregii datorii dupà o lunä, de
la punerea in intdrziere.
Oricând imprumutatul va cere
reinoirea imprumutului säu in-
tealtul nou, pe un nou period,
Institutul il va putea admite
dacà expertizarea bunurilor ipo-
tecare va permite aceasta si da-
c6 s'a plätit un sfert din capita-
lul imprumutat.
211. In caz când la facerea
contractului, imprumutatul va
fi ascuns sarcinile care ar pu-
tea Vagina proprietätii si care
ar putea vätâma drepturile In-
stitutului, prin rezolutiuni, res-
ciziuni sau in orice alt mod, in-
tegritatea creantei devine
dacä Institutul o crede
 5 Apri lle 1937
de trebuintä si Institutul va pu-
tea cere acoperirea ei Mrd altd,
somatie sau judecatä.
Debitorul este dator a denun-
ta mice modificare in situatiu-
nea juridicä, precum si orice
stricdciune ce ar fi suferit pro-
prietatea ipotecatd si care i-ar
micsora valoarea sub pedeapsd,
in caz de neurmare, ca la cere-
rea Institutului, intreaga cre-
antil sä. devie exigibild.
21. Bunurile ipotecate vor
trebui sä fie asigurate in contra
incendiului si eventual contra
exploziilor, In socoteala impru-
mutatului, in tot cursul ipo-
tecii.
Actul de ipoteca va prevede
transportul indemnitätii de asi-
gurare in favoarea Institutului.
In caz de nenorocire, plata in-
demnitätii se face Institutului
de-a-dreptul färd interventia de-
bitorului.
Institutul va reduce datoria
potecard cu suma astfel pri-
mad i va chibzui dacá este lo-
cul de a ajuta refacerea bunu-
lui sinistrat, fäcând o noud con-
ventiune cu imprumutatul, cu
modalitátile ce le va considera
necesare.
22. Toate actele de orice fel,
incheiate cu Institutul National
de Credit al Meseriasilor sau in
numele sdu, au puterea de acte
autentice dacd, sunt investite cu
semnátura Institutului.
Ele se vor investi cu formula
executorie, la alegerea Institu-
tului, de Tribunalul Ilfov sau
Judecatoria uncle se aná domi-
ciliul sau sediul unuia din debi-
tori.
Registrele Institutului stint o-
pozabile oricdrei persoane, chiar
necomerciante, iar extrasele din
ele, certificate de Institut, vor
constitui creante certe si li chide.si in cele in care pot fi atinse
23. Institutul va putea gaja interesele Statului.
valabil portofoliul säu la orice
institutiune de credit, Mrd a fi rului, deciziunile luate de aceste
C. Ilamangiu, vol. XXV. 66.
www.digibuc.ro
1041
nevoie de depunerea efectivá a
cambiilor in mana creditorului,
ci numai a unui borderou sem-
nat de Institut, in care sä se
mentioneze numele si domici-
liul fiecdrui semnatar, cât i su-
ma si scadenta din fiecare cam-
bie (tratä sau bilet la ordin).
De asemenea, cambiile si orice
titluri de credit gajate Institu-
tului National de Credit al Me-
seriasilor, de cdtre cooperativele
finantate de el, vor putea fi va-
labil constituite in gaj, färä o re-
mitere efectivá a acestor titluri,
ci numai a unui borderou in-
tocmit in modul ardtat mai sus
semnat de cooperativa finan-
tatd. Cambiile constituite in gaj,
conform acestui articol, vor rá-
mâne in depozit, fie la Institu-
tul National de Credit al Mese-
riasilor, fie la debitorii sdi ga-
gisti, cu toate obligatiile si rds-
punderile depozitarilor.
Institutul este insä in drept
sä ceard la alegerea sa i remi-
terea efectiva a acestor cambii
si titluri de creante.
24. Statul va fi reprezentat
pe lângd Institutul National de
Credit al Meseriasilor de un co-
misar al guvernului, justificAnd
un titlu universitar, numit prin
decret regal de cdtre Ministerul
Finantelor.
Nimeni, inclusiv Statul, nu
poate avea mai mult de 100 vo-
turi pentru sine si 100 voturi ca
mandatar.
25. Comisarul guvernului este
obligat sá asiste la sedintele a-
dung/di generale ale Consiliului
de administratie, ale comitetu-
lui de directie si ale oricaror co-
mitete, cu vot consultativ, spre
a-si da avizul in toate chestiu-
nile de interes general, precum
In caz de absentä a cornisa-
1042 5 Apr1 lie 1937
reuniuni ii sunt comunicate de
catre preedinte.
Comisarul poate sd, suspende
eXecutarea oricarei deciziuni
contrard legii si statutelor, re-
ferind imediat Ministerului Fi-
nantelor.
Declaratiunea de suspendare
trebue sd, fie motivatä i luatd
in termen de o sAptämand dela
data când guvernul a luat cu-
nostintd de ea.
Declaratiunea de suspendare
n'are fortd, obligatorie fatd, de
Institut, dacd, ar avea drept e-
feet sd pericliteze executarea an-
gajamentelor Institutului fatd
de terti.
Rapoartele comisarului gu-
vernului care minister vor fi
comunicate si Institututului.
In caz de suspendare a unei
hotäriri, daca in interval de 10
zile nu se ajunge la o intelegere
intre Institutul National de Cre-
dit al Meseriasilor si Ministerul
Finantelor, fiecare din cele douä
pärti are facultatea de a educe
litigiul inaintea unei comisiuni
arbitrale, formatd dintr'un con-
silier al Inaltei Curti de Casatie.
delegat de aceastd Curte ca pre-
sedinte; dintr'un membru de-
semnat de Ministerul Finante-
lor i dintr'un membru desem-
nat de Consiliul de administra-
tie al Institutului National de
Credit al Meseriasilor.
Hotärirea se va da In termen
de 15 zile dela sezisare, iar daca
nu se pronuntä In acest termen,
hotdrirea Consiliului de Admi-
nistratie devine executorie.
Hotärfrile motivate ale comi-
siunii arbitrale sunt definitive
executorii.
26. Urmärirea se va putea
face la alegerea Institutului si
dupd, procedura prevAzutä de le-
gea de percepere *i. urnadrire
din 5 Mai 1934, pentru implini-
www.digibuc.ro
rea nevoilor Statului, combinata
cu art. 191 din legea pentru or-
ganizarea cooperatiei din 6 A-
prilie 1935 1).
Organele de executie vor fi
cele prevázute de aceste legi. In
caz de necesitate se vor putea
numi agenti comisionati de cd-
tre Ministerul de Finante, dupä
recomandarea Institutului.
In cazul când urmärirea se
face pentru intreaga creantä,
inainte de termen, ca urmare a
unei decdderi oarecare, cel ur-
mdrit va putea face contestatie
dupä dreptul comun *i instanta
apreciind va putea suspen-
da executarea fdrä cautiune.
Suspendarea Inceteazd In
mod automat pentru ratele a-
junse in acest timp la scadentd.
Institutul va putea urnadri
pentru realizarea creantelor sa-
le, atât unitätile cooperative, cat
si pe debitori, garanti *i aso-
ciati ai acestora, conform cu
räspunderea lor statutarä, nu-
mai pe baza titlului executoriu
ce a obtinut fath de societatea
cooperativd.
2 7,. Toti acei care datoresc
vreo sumä sub orice titlu unui
debitor urmärit, sunt indatorati
a retine suma datoratä la cere-
rea creditorului, consemnând-o
la scadentä la Cassa de Depu-
neri, sau chiar la Institutul Na-
tional de Credit al Meseriasilor,
pang, la achitarea creantelor a-
cestora. In caz contrariu vor pu-
tea fi urmdriti pentru plata su-
melor achitate de ei.
1) A se vedea Legea pentru per-
ceperea si urmärirea veniturior pu-
blice, din 5 Mai 1934, la pag. 217,
vol. XXII, cu mod. 1 Aprilie 1935,
pag. 231, vol. XXIII si 1 Aprilie
1937, la pag. 892, in acest vol. De
asenleni Legea pentru organizarea
cooperatiei, din 6 Aprilie 1935, la
pag. 254, vol. XXIII.
 5 April le 1937
28. Toate formalitätile de
constituire ale Institutului Na-
tional de Credit al Meseriaeilor
sunt scutite de orice f el de taxe
de timbru, inregistrare si pe ac-
te juridice.
Institutul National de Credit
al Meseriaeilor este scutit de
impozitul comercial pe opera-
tiunile sale. De asemenea el este
scutit de impozitul pe dobânda
incasatä dela imprumutatii säi
de orice fel.
Toate actele juridice de orice
fel intervenite intre Institut si
unitätile cooperative de mese-
riasi, precum ei operatiunile de
imprumut fäcute prin interme-
diul unitätilor cooperative in ca-
litate de mandatare, sunt scu-
tite de orice taxe ei impozite
fixe sau proportionale ei de ori-
ce alte drepturi cuvenite Statu-
lui, impozite aditionale, comu-
nale sau judetene, cAt ei orice
alte taxe ei impozite datorate
fondurilor speciale.
Registrele Institutului Natio
nal de Credit al Meseriaeilor
sunt supuse la numai un sfert
din taxele de timbru.
De asemenea toate cererile in
justitie, actele de procedurä ei
de urmärire fäcute de Institut
sau de manclatarele sale sunt
scutite de timbru ei orice alte
taxe speciale.
29. Societatea va functiona
In conformitate cu statutele ce
se alaturä la prezenta lege ei
care fac parte integranta din
ea, având aceeaei putere.
Modificarea statutelor, in md-
sura in care nu se aduce vreo
atingere dispozitiunilor legii de
fatä, se va face prin hotärirea
Adunärii Generale, ratificatä
prin Ina lt Decret Regal, dat in
baza unui jurnal al Consiliului
de Minietri, ei dupä raportul
ministrului de finante.
www.digibuc.ro
1043
30. Se vor putea infiinta coo-
perative de credit cu asociati
meseriaei in aceleaei regiuni
uncle mai functioneazd o coope-
rativä de credit, având chiar
aceeasi circumscriptie.
31. Disolvarea si lichidarea
societätilor cooperative de me-
seriaei in cazul preväzut de art.
69, alin. 9 din legea cooperatiei,
se va face numai cu avizul con-
form al Institutului National de
Credit al Meseriaeilor.
32, Dispozitiunile legii pen-
tru reglementarea comertului
de band, ei cele din legea pen-
tru inlesnirea ei refacerea cre-
dituIul nu se aplicä Institutului
National de Credit al Meseriaei-
lor, precum nici institutiunilor
cu care Institutul National de
Credit al Meseriaeilor lucreazá.
Consiliul de Administratie al
Centralei de Indrumare, organi-
zare ei control, preväzut in art.
132 din legea peptru organiza-
rea cooperatiei din 27 Martie
1935, se completeazä cu Ina, un
membru delegat de Institutul
National de Credit al Meseriaei-
lor.
33. Prin derogare dela dispo-
zitiunile codului de comert re-
feritoare la constituirea societä-
tilor anonime, Institutul Natio-
nal de Credit al Meseriaeilor se
considerá legal constituit in te-
meiul acestei legi, prin simpla
publicare in Monitorul Oficial a
actului constitutiv autentic, con-
statând efectuarea primului vár-
sämânt ei arätând numele ad-
ministratorilor ei ale censori-
lor.
34. Toate dispozitiunile din
alte legi, contrarii dispozitiuni-
lor legii de fatä, sunt ei rämän
abrogate.
1044 5 Apri lie 1937
STATUTE
DIN 5 APRILIE 1937 1)
CAPITOLUL I
Consfituirea, scopul, sediul §i durata
sociefáfii
1. Se constitue o societate a-
nonimä, sub denurnirea de In-
stitutul National de Credit al
Meseriasilor.
2. Scopul Institutului Natio-
nal de Credit al Meseriasilor
este de a finanta, inzestra si in-
druma meseriasii români.
3. Sediul Institutului Natio-
nal de Credit al Meseriasilor
este in Bucuresti.
4. Durata societätii este ne-
limitatä.
CAPITOLUL If
Fondul social, acjiuni i parficipaliuni
5. Capitalul initial al Institu-
tului National de Credit al Me-
seriasilor va fi de 300 milioane,
fiind format prin aportul Sta-
tului, conform art. 4 din lege s,ti
prin subscriere publica.
Sunt autorizate sä. subscrie,
prin derogare dela orice dispo-
zitiune contrarie a legilor orga-
nice sau statutelor respective,
urmgtoarele institutiuni: Ban-
ca National6 a României, So-
cietatea Nationalä de Credit In-
dustrial, Casa Centrald a Asi-
gurgrilor Sociale si Cooperati .
vele de Meseriasi.
6. Capita lul se va mari in
fiecare an prin simpla deci-
ziune a consiliului de adminis-
tratie cu sumele subscrise dung
cum se prevede in art. 4 si 10
din lege.
7. Statul va constribui la for-
marea capitalului social, sub-
scriincl la fondare 100 milioane
1) Anexä la Legea pentrn infiin-
.tarea Institut. national de credit al
meseriasilor, pag. 1036, aeest vol
www.digibuc.ro
lei, i apoi IncepAnd din anul
bugetar 1938-1939, in afara de
capitalul subscris la fondare,
cate 50 rnilioane lei anual, timp
de 20 ani, suing. care se va in-
scrie in fiecare an in bugetul
de cheltuieli al Ministerului de
Finante si se va värsa in cursul
exercitiului respectiv.
Sumele care alimenteaza a-
nual fondul industrial prevAzut
in art. 4 al Decretului Regal Nr.
2.535, publicat in Monitorul Ofi-
cial Nr. 264 din 12 Noemvrie
1936, se vor pune la dispozitiu-
nea Institutului National de
Credit al Meseriasilor i vor fi
intrebuintate de acesta conform
destinatiunilor.
8. Institutul National de Cre-
dit al Meseriasilor nu face ope-
ratiuni deal cu cooperativele
de meseriasi care vor fi sub-
scris la capitalul lui, sub for-
t:al de actiuni, cel putin 50/o din
capitalul lor social si care in
fiecare ctin anii urnatori vor fi
subscris sub formä de obliga-
tiuni cel putin 25% din sumele
alocate fondului de rezervtt sta-
tutar.
1?ânä la infiintarea coopera-
tivelor sau in localitätile unde
cooperativele infiintate nu ofera
garantii suficiente, I. N. C. M.,
va putea, insä prin hotArirea
consiliului de administratie, sà
acorde imprumuturi individu-
ale, fie direct luând toate ga-
rantiile necesare, fie prin insti-
tutiile de credit anume desem-
nate de consiliul de administra-
tie.
In Ardeal si Banat, institu-
tele de credit vor fr desemnate
dintre bäncile care fac parte
din Grupul Solidaritatea.
9. Capitalul va fi impärtit in
actiuni nominative de câte 500
lei fiecare.
Se pot emite titluri cumula-
tive de 5, 10, 20, 50 si chiar mai
multe actiuni.
 5 Aprilie 1937
Transferul nu se va putea
face cleat la meseriasi si coope-
rativele de meseriasi, cu auto-
rizarea consiliului de adminis-
tratie.
Statul nu-si v a putea instrd-
Ma actiunile subscrise la Insti-
tutul National de Credit al Me-
seriasilor.
10. Värsdmintele i subscrie-
rile se vor putea face deodatä
sau In mai multe rate la epocile
fixate de consiliul de adrninis-
tratie.
In caz de neachitare la timp,
Institutul National de Credit al
Meseriasilor va proceda con-
form codului de comert.
11. Actiunile vor fi liberate
dintr'un registru matcd si in-
vestite cu cloud semnäturi olo-
grafe a doi membri din consi-
liul de administratie.
12. Actiunile vor avea un nu-
mar de cupoane de dividende
un talon, pentru a servi la
liberarea de noi serii de cupoane
de dividende.
13. Actiunea este indivizibild.
Societatea nu recunoaste de-
cât un proprietar pentru fiecare
actiune. Mostenitorii unui ase-
menea proprietar pot fi repre-
zentati in adunärile generale de
unul
14. Posesiunea unei actiuni
presupune aderarea de drept la
statutele Institutului si la deci-
ziunile adunärii generale.
15. Institutul National de
Credit al Meseriasilor va putea
primi dela meseriasi depozite
spre fructificare; depozitele In-
stitutului National de Credit al
Meseriasilor vor fi secrete sf nu
vor putea face obiectul unei po-
priri sau urmäriri decât numai
când se stabileste prin hotärire
judecdtoreased c ar fi doban-
dite In mod ilicit.
Institutul National de Credit
al Meseriasilor va putea emite
www.digibuc.ro
1045
obligatiuni conform codului de
comert.
Prin derogare dela dispozitiu-
nile codului de comert, Institu-
tul va putea emite obligatiuni
prin simpla decizie a consiliului
de administratie, in schimbul
subscrierilor prevAzute la art,
10 din prezenta lege.
De asemeni Institutul va pu-
tea emite i b-onuri de casd la
purtdtor pând la concurenta de
trei pätrimi din capitalul vár-
sat al Institutului.
16. Obligatiunile Institutului
National de Credit al Meseria-
silor se vor putea lombarda la
Bence Nationald, Cassa de De-
puneri, Cassa de Economii
Cecuri Postale, vor putea servi
drept garantii pentru licitatii,
vor putea fi cumpärate pentru
plasarea fondurilor dotale si tu-
telare; inteun cuvânt se vor bu-
cura de toate avantajele rente-
lor de Stat, impozitele aferente
fiind reduse la jumátate din
impozitul elementar pe venit si
supracotd.
CAPITOLUL Jil
Operatiunile
17. Institutul National de
Credit al Meseriasilor, va face
operatiuni numai prin interrne-
diul cooperativelor constituite
in conformitate cu legea coope-
ratiei sj formate numai din me-
seriasi. Institutul va finanta a-
ceste cooperative, care 1110, vor
putea lucra i in calitatea de
mandatare al Institutului.
In toate cazurile in care ale-
gerea persoanelor imprumutate
sau aprecierea solvabilitätii lor
s'au fäcut de cooperativele da
meseriasi, acestea vor rdspunde
in mod solider, prin efectul le-
gii, cu imprumutatul, de resti-
tuirea integrald a sumelor.
In cazul când cooperativele
lucreazd ca mandatare, ele au
1046 5 Apri lie 1937
mandat legal pentru Indeplini-
rea tuturor actelor judiciare de
realizarea creantelor, pang. la
Incasarea efectivá.
18. Cooperative le de mese-
riasi vor lucra dupá normele in-
dicate de Institutul National de
Credit al Meseriasilor..
19. Imprumuturile acordate
de atre cooperativele de mese-
riasi se vor face pe:
a) 3-12 luni pentru produc-
tie;
b) 1-5 ani pentru investitie.
20. De creditele acordate de
Institut vor beneficia numai
meseriasii.
Sunt considerati meseriasi a-
cei care Intrunesc conditiile pre-
vrtzute de lege pentru pregáti-
rea profesionald si exercitarea
meseriilor si care fac parte din-
tr'o Camerâ de muncá.
21. In scopul realizarii asi-
gurarii sumelor imprumutate,
Institutul National de Credit al
Meseriasilor va fi In drept sá ia
mäsurile necesare ca imprumu-
tatul sá Intrebuinteze sumele
numai In scopul pentru care
au fost acordate.
Orice acordare de credit sau
Intrebuintare a sumelor Impru-
mutate In alt scop decât cel
pentru care au fost Imprumu-
tate sau altor persoane decal
cele indreptätite, atrage de plin
drept exigibilitatea creantei, fär'd
nicio altä formalitate, iar in caz
de rea credint6 se va aplica dis-
pozitiunile art. 551 din codul
penal.
22. Cooperative le de mese-
finantate de Institut, nu
Nor putea acorda imprumuturi
cleat meseriasilor care sunt a-
sociati ai acestor cooperative.
Pentru Imprumuturile de pro-
ductiune creditele se vor acor-
da tinându-se seama de epocile
In care se efectueazá lucrarile.
23. Cooperative le de mese-
riasi sunt obligate sá se confor- fl garantate printr'un gaj asu-
www.digibuc.ro
meze indicatiilor si normelor
stabilite de Institutul National
de Credit al Meseriasilor, cu
care face operatiuni, fiírá ni-
ciun fel de abatere sau inc61-
care a normelor de mai sus.
24. Institutul National de
Credit al Meseriasilor va putea
face urmátoarele operatiuni:
a) sconteazá cambii, mandate,
cupoane ì titluri iesite la sorti;
b) primeste efecte In depozite,
sume In cont curent, la vedere
sau termene, depuneri spre
fructificare;
c) face Imprumuturi prin coo-
perative pe gaj de unelte, ma-
sini si materiale, precum si im-
prumuturi ipotecare de ran-
gul I;
d) primeste cesiuni de tot fe-
lul cu acte autentice;
e) face Imprumuturi la mese-
riasi pe efectele admise de In-
stitut, la cota indicatá de el;
cumpárd titluri si efecte
pentru clienti;
g) se Insárcineazá cu operatii
de comision si Incasári;
h) reesconteazá portofoliul
25. Dob Anda si orice chel-
tuieli plátite de meseriasi la Ina-
prumuturile lor de orice fel,
contractate la cooperativele res-
pective, nu vor putea depási
31/2% pe an scontul Bllncii Na-
tionale.
Maximul dobânzii prevazute
In acest articol va putea fi mo-
dificatá numai prin decizia con-
siliului de administratie pe baza
jurnalului Consiliului de Mi-
nistri.
26. Proportia In care sumele
pe care Institutul National de
Credit al Meseriasilor le va des-
tina pentru productii sau in-
vestitii se va stabili de consiliul
de administratie.
27. Toate Imprumuturile vor
 5 Aprilie 1937
pra uneltelor, masinilor si ma-
terialelor.
Prin derogatiune dela dispo-
zitiunile codului civil, cum si
dela dispozitiunile oricdror legi
in vigoare, in tot cuprinsul Ro-
mâniei, gajul acordat Institutu-
lui National de Credit al Mese-
riasilor se considerd prin sin-
gurul efect al conventiunii, dela
data actului, färd a se lua ga-
jul din posesiunea debitOrului
sau constituentului, care Il de-
tine pentru Institut si este obli-
gat a-1 conserva.
Data actului face deplind cre-
dintd.
Gajul constituit asupra ma-
teriei prime sunuse transformd-
rii, va continua sd, existe si asu-
pra materiei industrializate, in
care se va fi combinat sau
transformat materia prirnd, ac-
tul de gaj va indica insä calita-
tea sau forma si cantitatea o-
biectelor in care se intentioneazd
transformarea si asupra cdrora
va urma SA subsiste gajul.
Institutul National de Credit
al Meseriasilor va putea con-
veni ca bunurile gajate sd poatd
fi inlocuite de cdtre debitor
prin altele de aceeasi naturd,
calitate si cantitate, ori valoare,
fabricate in industria sa, sau
prin materia prima din care se
poate fabrica marfurile pre-
vdzute in contractul de impru-
mut. In acest caz gajul se va
socoti constituit deplin drept
fdrd nicio altd formalitate
asupra bunurilor care vor in-
locui pe cele existente in mo-
mentul contractdrit
Când gajul e constituit asu-
pra unei universalitdti de bu-
null, nu se va face individuali-
zarea bunurilor existente la fa-
cerea contractului, iar gajul, in
acest caz, va continua sa existe
de plin drept si Mid nicio altä
form alitate si asupra tuturor
www.digibuc.ro
1047
celorlalte obiecte ce ar veni in
urnad sd faca parte din acea
universalitate, in conditiunile ce
se vor prevede in contract.
Oridecâteori Institutul Natio-
nal de Credit al Meseriasilor va
constata cä, din neglijenta sau
din rea vointä, gajul este ame-
nintat sd piard sau sd piardd
din valoare, pe lângd cd datoria
devine iroediat exigibild, prese-
dintele tribunalului, dupd sim-
pla cerere a Institutului, este
dator sá o autorize a lua mäsu-
rile necesare de conservare,
strângere, transport si inmaga-
zinare a gajului pând la vânza-
rea lui.
Cheltuielile fäcute in acest
scop sunt privilegiate asupra
oricdror altor datorii.
28. Actele de constituire a
gajurilor se vor transcrie in re-
gistrul special de gajuri, tinut
la tribunalul judetului unde
sunt situate bunurile gajate,
dung singura cerere a Institu-
tului.
In fiecare comund, care nu
este resedintd de tribunal, se va
tine de grefierul judecdtoriei lo-
cale in comunele care au ju-
decdtorii si de secretarul com u-
nal î comunele care n'au ju-
decdtorii, un registru special, in
care se va face, pe scurt, men-
tiune de amanetele transcrise la
tribunal.
In privinta celor de al treilea,
clrepturile Institutului nu vor
incepe decât dela data inscrierii
in registrul tribunalului.
Tribunalele sunt datoare a
trimete de urgent& extractele
de transcrieri la primäriile res-
pective.
Actele transcrise de orice tri-
bunal din tard, trebuesc A. fie
investite cu formula executorie,
conform codului de procedurd
civild, dupd simpla cerere a In-
stitutului National de Credit al
Meseriasilor i vor face deplind
1048 5 Aprilie 1937
credintä, atat intre pärti, cât si
fatá de terti, acestea desi n'ar
fi autentificate.
Dupg, transcrierea si intabu-
larea gajului, obiectele consti-
tuite in gaj Institutului Natio-
nal de Credit al Meseriasilor
nu vor putea fi transportate a-
farä de circumscriptiunea co-
munei pe teritoriul areia se a-
fig. depuse, cleat cu permisiu-
nea prinagriei sau comisarului
respectiv, care permisiune nu
se va da decat dupg autorizarea
Institutului National de Credit
al Meseriasilor. Pentru sculele
materialele necesare exercitärii
temporare a profesiunii in and
localitate, va fi suficient sá jus-
tifice organelor de mai sus in-
stiintarea prin scrisoare reco-
mandatä a Institutului Natio-
nal de Credit al Meseriasilor.
Imprumutatul care va contra-
veni acestor dispozitiuni, pre-
cum si complicii sgi, se vor pe-
depsi conform prevederilor co-
dului penal.
29. Debitorul care va aliena,
risipi, sustrage sau va lása sá
piarg prin faptul säu, in total
sau in parte, obiectul gajat dupg
ce s'a efectuat imprumutul, ca
si cei care cu buná stiintä Il vor
ajuta la aceasta, se vor pedepsi
ca pentru abuz de incredere,
conform prevederilor codului
penal.
La fel se vor pedepsi impru-
mutatii care cu stiintä au as-
cuns, in momentul de a con-
tracta imprumuturi, existenta
unor sechestre sau a oricgror
alte sarcini asupra obiectelor o-
ferite ca gaj, fgrä prejudiciul de
despágubirile civile, ce va obtine
Institutul.
Imprumutatul care, insärci-
nat ca custode cu conservarea
obiectelor sau a materialelor
gajate, nu va Indeplini aceastit
obligatiune, va pierde beneficiul
termenului de Imprumut, pu-
www.digibuc.ro
nându-se in vânzare, de cAtre
Institut, obiectele gajate.
30. Imprumuturile pe termen
lung vor fi garantate prin ipo-
teed.
Institutul nu va imprumuta
cu ipotecá decat stabilind cre-
anta sa in intalul rang si nu-
mai pAná la cel mult jumätatea
valorii expertizatä a bunurilor
ce se ipotecheazá.
Institutul va putea acorda,
mai intâiu imprumutul si lua.
másurile necesare ca prin el sá
se achite sarcinile care ar fi o
Impiedecare, pentru ca titlul sa
fie intâia ipotecä.
Meseriasii imprumutati, f li-
când imbungt8:riri sau adáugiri,
vor putea, dupg doi ani dela
primul imprumut, sá cearä a se
expertiza din nou valoarea bu-
nurilor ipotecate si a cere un
supliment de imprumut.
Orice act de imprumutare
trebue sä continä alegerea de
domiciliu, din partea imprumu-
tatului, in circurnscriptia tribu-
nalului situatiei bunurilor ipo-
tecate.
Ipoteca constituitá garanteaa
capitalul si dobanzile pâra la
plata integralg a creantei, la
casa Institutului, färg, a fi ne-
voie sä se mai ia o nouá in-
scriptiune dupá trecerea de trei
ani, conform prevederilor codu-
lui civil.
31. Orice sume de bani dato-,
rate Institutului, fie din impru-
muturi, dol5ânzi, sau sub oHce
titlu, vor produce dobânzi le-
gale comerciale de drept din mo-
mentul
Aceleasi dobanzi vor curge
pentru cheltuielile de urmárire
fäcute de societate pentru plata
creantelor sale si aceasta din
ziva din care vor fi plátite de
Institut.
Orice semestru de dobAnzi sau
anuitáti neplätite la scadentg,
clá drept Institutului a cere pla-
 5 Apri lie 1937
ta intregei datorii dupä o luná
dela punerea in Intârziere.
Oricând imprumutatul va cere
reinoirea imprumutului sdu in-
tr'altul nou, pe un nou period,
Institutul 11 va putea admite,
dacd expertizarea bunurilor
potecare va permite aceasta
decá s'a plätit un sfert din ca-
pitalul Imprumutat.
32,. In caz când la facerea
contractului, imprumutatul va
fi ascuns sarcinile care ar pu-
tea viltdma proprietátii si care
ar putea vätäma drepturile In-
stitutului, prin rezolutiuni, res-
ciziuni, sau In orice alt mod, in-
tegralitatea creantei devine exi-
gibilá Institutul o crede
de trebuintä si Institutul va pu-
tea cere acoperirea ei fdrá and,
somatie sau judecatd.
Debitorul este dator a denun-
ta orice modificare in situatiu-
nea juridind, precum i orice
stricaciune ce ar fi suferit pro-
prietatea ipotecará si care i-ar
micsora valoarea, sub pedeapsd,
in caz de neurmare, ca la cere-
rea Institutului intreaga crean-
td sd devie
33. Bunurile ipotecate vor tre-
bui sä fie asigurate In contra
incendiului si eventual contra
exploziilor, in socoteala impru-
mutatului, in tot cursul ipotecii.
Actul de ipotecd va prevede
transportul indemnitätii de asi-
gurare In favoarea Institutului.
In caz de nenorocire, plata in-
demnitáti se face Institutului
de-a-dreptul, färd, interventia de-
bitorului.
Institutul va reduce clatoria
ipotecarä cu suma astfel pri-
mild i va chibzui dacd, este lo-
cul de a ajuta refacerea bunului
sinistrat, fácând o noua conven-
tiune cu imprumutatul, cu mo-
dalitatile ce le va considera ne-
cesare.
34. Cererile de imprumut se
vor face pe un formular tip,
www.digibuc.ro
1049
care va cuprinde: suma cerutd,
scopul bine definit al Imprumu-
tului, cu obligatiunea ca sumele
sä fie intrebuintate numai In a-
cest scop, ard.tând averea imo-
mobild i datoriile de ori-
ce fel ar fi ale solicitatorului
imprumutului.
Orice declaratie inexactd, pá-
gubitoare pentru creditor, va a-
trage de drept si färd altd, f or-
malitate pierderea beneficiului
termenului. Iar dacd aceastä
declaratie va fi fost fäcutá cu
rea credintd, va fi consideratá
ca Inseldiciune si se va pedepsi
in conformitate cu dispozitiu-
nile art. 551 din codul penal.
Imprurnutul acordat nu va
putea iiitrece maximum 60 la
suth din valoarea gajului, soco-
tit la pretul zilei. Institutul Na-
tional de Credit al Meseriasilor
va putea revizui aceastä va-
loare când va crede de cuviintd.
35. Toate actele de orice fel,
Incheiate cu Institutul National
de Credit al Meseriasilor, sau in
numele sau, au puterea de acte
autentice, dacd sunt Investite cu
semnátura Institutului.
Ele se vor investi cu formula
executorie, la alegerea Institu-
tului, de Tribunalul Ilfov sau
judeatoria unde se afld domi-
ciliul sau sediul unuia din debi-
tori.
Registrele Institutului sunt o-
pozabile oricdrei persoane, chiar
necomerciante, iar extrasele din
ele, certificate de Institut, vor
constitui creante certe si lichide.
36. Institutul va putea gaja
valabil portofoliul säti la orice
institutiune de credit, fárd a fi
nevoie de depunerea efectivä a
cambiilor In mâna creditorului,
ci numai a unui borderou sem-
nat de Institut, In care sd, se
mentioneze numele si domiciliul
fiecdrui semnatar, cât i suma
si scadenta din fiecare cambie
(trata sau l3ilet la ordin).
1050 5 Apr Hie 1937
De asemenea, cambiile si ori-
ce titlu de credit, gajate Institu-
tului National de Credit al Me-
seriasilor, de catre cooperativele
finantate de el, vor putea fi va-
labil constituite in gaj, fara o
remitere efectiva a acestor ti-
tluri, ci numai a unui borderou
intocmit in modul aratat mai
sus si semnat de cooperativa fi-
nantatd.
Cambiile constituite in gaj,
conform acestui articol, vor rà-
mâne in depozit, fie la Institu-
tul National de Credit al Mese-
riasilor, fie la debitorii sM ga-
gist, cu toate obligatiunile
rdspunderile depozit-arilor.
Institutul este insä in drept sa
ceara, la- alegerea sa, i remi-
terea efectiva a acestor cambii
titluri de creante.
CAPITOLUL IV
Administratia
37, Administratia Institutului
de Credit al Meseriasilor este
Incredintatä nnui Consiliu de
Administratie compus din 11
membri, i anume:
5 membri alesi de Adunarea
Generala a actionarilor;
6 membri numiti prin Inalt
Decret Regal, la propunerea Mi-
nisterului de Finante, din care
unul recomandat de Ministerul
Muncii, unul de Banca Natio-
nala a Romaniei, unul de Insti-
tutul National de Credit Indus-
trial, unul recomandat de Mi-
nisterul de Industrie si Comert
si unul recomandat de consiliul
de administratie al Casei Cen-
trale a Asigurarilor Sociale.
Mandatul membrilor numiti
va avea o durata, de 4 ani. Ei
nu vor putea fi functionari pu-
blici administrativi.
Pentru prima perioada de 4
ani, membrii consiliului de ad-
ministratie vor fi desemnati de
actul constitutiv.
www.digibuc.ro
33. Membrii consiliului de ad-
ministratie vor fi Romani.
Consiliul va alege dintre
membrii säi un presedinte i 2.
vicepresedinti.
40. La intrarea in functiune
administratorii, vor depune, cu
titlu de garantie, la sediul so-
cietatii, actiuni de ale Institutu-
lui pentru o valoare nominala
de lei 100.000, sau renta de Stat,
care nu vor putea fi eliberate
decat dupa expirarea sau ince-
tarea mandatului lor i numai
dupa descarcarea lor de ges-
dune data de Adunarea Gene-
rala a actionarilor.
41. Mandatul membrilor con-
siliului de administratie care
reprezinta pe actionari are o
durata de 4 ani.
Membrii consiliului de admi-
nistratie numiti prin Inalt De-
cret Regal nu vor putea fi revo-
cati inainte de expirarea man-
datului, decat pentru abateri
grave, prin Inalt Decret Regal,
la propunerea Ministerului de
Finante, pe baza hotäririi moti-
vate a consiliului de adminis-
tratie al Institutului, propunere
adoptata printr'o rezolutie vo-
tatd prin scrutin secret cu ma-
joritate de douä treimi din to-
talitatea membrilor in func-
tiune.
Cu un an inainte de expirarea
mandatului, adunarea generala
va proceda la alegerea membri-
lor noului consilin pe o alta pe-
rioadä de 4 ani.
Administratnrii al cäror man-
dat a expirat sunt reeligibili.
42.. Mandatul de membru in
consiliul de administratie este
strict personal. Membrul care
ar lipsi fära cauze admise de
consiliu dela 5 sedinte consecu-
tive, se va considera demisio-
nat.
43. In caz de vacanta, consi-
liul, impreura cu censorii. pot
proceda la completarea consiliu-
 5 Apr Me 1937
lui prin coontare, conform co-
dului de comert, pând la aduna-
rea generald viitoare.
44. Membrul Consiliului care
a fost ales in locul vacant, inde-
plineste termenul predecesoru-
lui sdu.
45. Consiliul administreazd
dispune, conform legii, prezen-
telor statute si codului de co-
mert.
46, Consiliul de administratie
va hotdri in special:
a) Regulamentele Institutului
lui si conditiunile aplicdrii lor;
b) Epocile värsämintelor ac-
tiunilor si mäsurilor de luat
contra acelora care nu le-au e-
fectuat;
c) Acordärile de credite, con-
tractdri de imprumuturi, tran-
sactiunile de orice fel, cumpärd-
rile si vânzdrile de titlu sau ¡-
mobile, pentru nevoile proprii,
in fine orice mdsuri de luat in
conformitate cu prezentele sta-
tute;
d) Salariile, onorariile, tantie-
mele, gratificatille;
e) Cheltuielile si remunera-
tiile administratorilor care corn-
pun comitetul de directie;
f) De asemenea consiliul sta-
bileste conturile i prezintä adu-
nail generale bilantul, darea de
seeing si hotdräste ordinea de
zi a adunäri generale;
g) Desemneazd persoanele care
pot semna in numele societätii;
h) Inspecteazd diferitele servi-
cii din Administratia Centre id;
i) Executd deciziunile adund-
rii generale.
47, Consiliul numeste si re-
voacd pe directorul general, di-
rectorii si tot personalul Insti-
tutului National de Credit al
Meseriasilor.
Directorul general al Institu-
tului National de Credit al Me-
seriasilor ia parte la toate se-
dintele consiliului, cu vot con-
sultativ.
www.digibuc.ro
1051
48. Consiliul de administra-
tie poate imputernici un comi-
tet de directie, compus din trei
membri, care sá trateze si sä in-
cheie operatiuni din cele prevd-
zute in prezentele statute, deter-
mindnd prin procesul-verbal de
imputernicire intinderea, limi-
tele si durata mandatului ce i
s'a conferit.
49,. Membrii consiliului de
administratie isi indeplinesc
mandatul lor in conformitate
cu codul de cornert si prezentele
statute.
50, Institutul National de Cre-
dit al Meseriasilor este valabil
angajat prin cloud semnáturi
ale persoanelor desemnate in a-
cest scop de cdtre consiliul de
administratie. Aceste semnáturi
vor fi puse dedesubtul firmei
scrise, starnpilatá sau tipdritd,
cu mentiunea Institutul Natio-
nal de Credit al Meseriasilor".
Tot astfel va fi valabil repre-
zentatá inaintea justitiei sau
oriarei autoritdti publice admi-
nistrative si oriunde.
Persoanele autorizate a sern-
na pentru societate vor putea
da, in limita puterilor acordate
lor, procuri speciale sau gene-
rale, in nurnele societätii, unei
persoane chiar sträinä de socie-
tate. De asernenea, dou'd persoa-
ne autorizate a semna impre-
unä, in mod valabil, vor putea
autoriza prin procuri speciale
sau generale pe unul sau mai
multi avocati sä. reprezinte In-
stitutul in fata oricáror autori-
täti administrative si judiciare,
sä introducl si sá semneze in
numele Institutului orice actiu-
ne in justitie, orice contestatie,
apeluri, recursuri, revizuiri, e-
xecutdri, mdsuri de asigurare,
etc., orice acte de procedurd,
precum i orice acte judiciare
sau extrajudiciare.
51. Orice deciziune a consi-
liului se constatä, printr'o inche-
1052 5 Apr file 1937
iere semnatd de membrii care
au luat parte la deliberatiune si
este trecutä in registrul special.
52. Consiliul de administra-
tie nu poate delibera valabil de-
cât dacd este prezentä majori-
tatea membrilor care Il corn-,
pun.
53. Deciziunile consiliului se
iau cu majoritatea absolutd a
admnistratorilor prezenti.
54. Consiliul se convoacd din
initiativa presedintelui, a unuia
din vicepresedinti, a directoru-
lui general sau a loctiitorului
55. In convocare se vor indi-
ca punctele din ordinea de zi ce
va fi supusd deliberdrii consiliu-
lui.
56. Presedintele prezideazd
intrunirile consiliului de admi-
nistratie. Unul din viceprese-
dinti inlocuieste pe presedinte.
In lipsa acestora, consiliul va fi
prezidat de cel mai in vârstä
din administratori.
CAPITOLUL V
Comisarul Guvernului
57. Statul va fi reprezentat
in Institutul National de Credit
al Meseriasilor de un Comisar
al Guvernului, justificând un
titlu universitar, numit prin de-
cret regal, la propunerea Minis-
terului de Finante.
53. Comisarul Guvernului
este obligat sd, asiste la sedin-
tele adundri generale, ale consi-
liului de administratie, ale Co-
mitetului de directie si ale ori-
caror comitete, cu vot consulta-
tiv, spre da avizul in toate
chestiunile de interes general,
precum i in cele in care pot fi
atinse intereseje Statului.
In caz de absenta Comisaru-
lui, deciziunile luate de aceste
reuniuni Ii sunt comunicate de
presedinte.
Comisarul poate sä suspende
www.digibuc.ro
executarea oricdrei deciziuni
contrard legii i statutelor, refe
rind imediat Ministerului de Fi-
nante.
Declaratiunea de suspendare
trebue se," fie motivatd si luatd.
in termen de o säptdmând, dela
data când guvernul a luat cu-
nostintd, de ea.
Declaratiunea de suspendare
n'are forth' obligatorie fatd. de
Institut, dad', ar avea drept e-
fect sà pericliteze executarea an-
gajamentelor Institutului fat&
de terti.
Rapoartele Comisarului Gu-
vernului cdtre Minister vor fi
comunicate si Institutului.
In caz de suspendare a unei
hotdriri, dacd, in interval de 10
zile nu se ajunge la o intelegere
intre Institutul National de Cre-
dit al Meseriasilor si Ministerul
Finantelor, fiecare din cele doud
pdrti are facultatea de a aduce
litigiul inaintea unei Comisiuni
arbitrale, formatd. dintr'un Con-
silier al Inaltei Curti de Casatie,
delegat de aceastd Curte ca pre-
sedinte; dintr'un membru de-
semnat de Ministerul Finantelor
dintr'un membru desemnat de
Consiliul de Administratie al
Institutului National de Credit
al Meseriasilor''.
Hotdrirea se va da in termen
de 15 zile dela sezisare. Dacd, nu
se pronuntd, in acest termen, ho-
tdrirea Consiliului de Adminis-
tratie devine executorie.
Hotdririle motivate ale aces-
tei comisiuni sunt definitive si
executorii.
CAPITOLUL VI
Organe de control
590 Pentru supravegherea o-
peratiunilor, revizuirea bilantu-
lui, verificarea conturilor, se
vor desemna trei censori, dintre
care:
Unul din partea actionarilor;
 5 Aprnie 1937
Unul numit de Ministerul Fi-
nantelor, si
Unul numit de Banca Natio-
nalä a României.
Cel desemnat de Banca Natio-
nald a României va fi expert
contabil.
Censorii supleanti vor fi de-
semnati in acelasj mod. Atribli:
tiunile lor sunt prevdzute in co-
dul de comert. Primii censori
vor fi desemnati prin actul con-
stitutiv. Durata mandatului va
fi de 4 ant
60. Censorii vor depune in ac-
tiuni ale Societdtii o cautiune
egald cu jurnätatea din cea ce-
rutä pentru membrii Consiliu-
lui.
Actiunile depuse ca garantie
nu se vor putea libera decdt la
incetarea mandatului.
Censorii sunt obligati sä
participe cu vot consultativ la
toate deliberdrile Consiliului de
Administratie, având dreptul de
a face sd se treacd in procesele-
verbale orice propuneri vor
crede de cuviintd.
62. Censorii vor fi tinuti a fa-
ce un raport amänuntit cdtre A-
dunarea Genera
Rezultatul verificarii cen-
sorilor va fi consemnat in regis-
trul Consiliului de Censori.
CAPITOLUL VU
Adunarea generalet
64, Adunarea generalä, regu-
lat constituitä, reprezintá uni-
versalitatea actionarilor.
65 Orice actionar posedând
una ptind la cinci actiuni are
dreptul la un vpt.
Actionarul care posedd mai
mull de cinci actiuni are drep-
tul la câte un vot pentru fiecare zile Inainte de intrunire, prin
cinci actiuni, fdrd, a putea avea publichri In Monitorul Oficial si
mai mult de 45 la sutä din tote-
lul voturilor corespunzdtoare
intregului capital social sub-
scris.
www.digibuc.ro
1053
66. Actionarii nu pot fi re-
prezentati deal prin alti ac-
tionari având dreptul de vot.
Minorii vor fi reprezentati prin
tutorele lor sau procuratorul a-
cestuia; persoanele având un
consiliu judiciar sau curatori,
prin reprezentantii lor legali; fe-
meile cásátorite pot fi reprezen-
tate prin sotii lor, chiar dad, a-
cestia nu sunt actionari.
Consiliul de administratie este
singur in drept a decide asupra
validitätii mandatelor.
67. Administratorii, censorii
si functionarii Institutului nu
pot fi mandatart
68. Procurile si orice f el de
delegaOuni trebuesc depuse cel
putin cu trei zile libere inainte
de ziva adundrii generale.
Scrisorile sau procurile vor fi
facute dupä formularul dat de
Consiliul de Administratie. Le-
galizarea lor nu e necesard.
69. Adunarea generalä ordi-
nal% se intruneste inainte de 1
Martie al fiecärui an.
70. Adunarea generalá extra-
ordinard, se Intruneste orideate
ori este convocatd de Consiliul
de Administratie.
71, Un numár de minimum
100 actionari, care ar reprezenta
cel putin 1/6 din capital poate
provoca, prin cerere in sells a-
dresatä presedintelui, convoca-
rea adundrii generale.
72. Cererea de a se pune o
chestiune la ordinea de zi tre-
bue facutá de 10 actionari, re-
prezentând cej putin a zecea
parte din capital, cu zece zile
inainte de adunare.
73. Convocarea adundrii ge-
nerale, fie ordinare, fie extraor-
dinare, se face cu cel putin 15
prin unul sau mai multe ziare.
Publicarile trebue sá cuprin-
dá si ordinea de zi a adundrii.
74. Adunarea este legal con-
1054 5 Apr Me 1937

stituitd când actionarii sau nu pot fi atacate decgt dupd tre-

mandatarii prezenti .. reprezintg cerea unui termen de 30 zile de
o treime din capitalul social. la data publicdrii hotdririi In
75, Dacg in ziva hotgritd nu Monitorul Oficial.
se intruneete numgrul de actio- Ele sunt obligatorii pentru
nari prevdzut mai sus, eedinta toti actionarii, chiar in caz de
se amâng pentru a 8-a zi, când sporirea capitalului.
adunarea generald va putea lu- Adunarea generalg fixeazg re-
cra oricare ar fi partea de ca- tributia censorilor.
pital reprezentatd, despre acea- 80, Este nulg orice rezolutie
sta fgcându-se mentiune in pri- asupra unei chestiuni care nu
ma convocare. este prevdzutá in ordinea de zi
76. Adunarea este preziclatá a adundrii generale, afarg de
de cgtre Preeedinte sau unul cele propuse, Pi5trivit dispozitiu-
din vicepreeedinti, iar in lipid. nilor art. 72 de mai sus.
de &are un administrator de- CAPITOLUL VIII
semnat de Consiliu.
Cei doi actionari prezenti, Bilanf, beneficiu, fond de rezervä
care posedg numdrul cel mai 81. Anul social incepe la 1 Ia-
mare de actiuni, ei in caz de re- nuarie ei se terming la 31 De-
fuz al lor, acei care urmeazd, cemvrie.
vor indeplini functiunile de 82. La 30 Iunie al fiecdrui an
scruiatori. se va intocmi bilantul brut se-
78. Adunarea generalg ordi- mestrial.
nard discutg, apron' sau modi- La finele fiecärui an se va
ficg bilantul, dupg ce va fi as- face un inventar amgnuntit al
cultat raportul Consiliului de activului i pasivului Institutu-
Administratie ei acel al censori- lui National de Credit al Mese-
lor. Alege membrii Consiliului riaeilor, intocmindu-se ei bilan-
de Administratie, censorul ei su- tul anual, conform dispozitiuni-
pleantul, prin aclamatie sau lor codului de comert ei prezen-
prin vot secret, decá cer acea- telor statute.
sta cel putin zece actionari din 83. Consiliul de administra-
cei prezenti, reprezentând cel tie este dator sg prezinte cen-
putin 20 la sutd din capitalul sorilor bilantul exercitiului im-
social; se pronuntä asupra ori- preung cu actele justificative
cdrei propuneri aflgtoare la or- cel putin cu o lung inainte de
dinea zilei. aclunarea generalg ordinard.
79. Deciziunile aclunärii gene- 84. Consiliul are clreptul de
rale se iau cu majoritatea abso- a propune adundrii generale
lutd a voturflor actionarilor pre- constituirea a oriate rezerve
zenti ei se constatg prin procese- va crede de cuviintg, ventru ga-
verbale. Ele sunt executorii. rantarea operatiunilor
Ele nu pot fi suspendate (le rirea creditului Institutiunii.
justitie, prin derogare dela dis- 85. Censorii la rândul lor
pozitiunile art. 165 din codul co- vor face un raport amanuntit
mercial, decât decá cererea de asupra bilantului.
suspendare e semnatá de mini- 86. Bilantul va sta depus in
mum 20 actionari ce detin cel copie, impreung cu raportul
putin 1/3 din capitalul prezent censorilor, in biroul Institutu-
in adunarea generald respec- lui, 15 zile inainte de adunarea
tivg. generalg, ei se va publica con-
Hotgririle adunärii generale form codului de comert.
www.digibuc.ro
 5 AprIlle 1937
87. Din beneficiul net se va
prelua:
a) 20°/o pentru fondul de re-
zervA, pand când acesta va a-
junge egal cu capitalul social;
dupá aceea, cota se reduce la 5%
pânä când fondul de rezervä va
fi egal cu de doul ori capitalul
social. Acest fond este destinat
sá acopere eventualele pierderi
din operatiunile Institutului;
b) .50% pentru actionari;
c) 8"/o consiliului de adminis-
tratie;
d) 5°/o Casei de Pensiuni ei a-
jutor a personalului Institutu-
lui de Credit al Meseriaeilor;
e) 20/o fond pentru crearea de
burse pentru perfectionarea me-
seriaeilor;
f) Restul se va distribui con-
form hotáririi adunärii gene-
rale.
CAPITOLUL IX
Disolvare, lichidare
88. In caz de pierdere a unei
treimi din capitalul social, con-
siliul este dator a consulta a-
dunarea generalä asupra opor-
tunitätii
89. Dad, se hotar'dete disol-
varea, adunarea generalg, nu-
meete unul sau mai multi li-
chidatori, fixându-le i pnora-
riile.
Unul dintre lichidatori va fi
delegatul Statului.
Functiunile Comisarului Gu-
vernului dureazá pe tot interva-
lul lichidärii.
90. Lichidatorii vor incheia
mai intâiu un inventar de toatd
averea Institutului ei un bilant
semnat de consiliul de adminis-
tratie. Functiunile consiliului
inceteaza. Lichidatorii pot men-
tine in functiune pe directorii
impiegatii necesari.
91. Actul de numire al lichi- 1937 ei prin Decret-lege din 5 Iu-
datorilor ei bilantul incheiat de nie 1937, aflate la ordinea cronolo-
aceetia se vor da publicitätii.
www.digibuc.ro
1055
92. Adunarea generalá va
continua sá aibd dreptul de
control asupra mersului lichi-
93. Produsul net al lichiat-
rii se Imparte intre actionari
proportional cu actiunile ce po-
seda.
CAPITOLUL X
Responsabilifafea consiliului de
administratie
94. Actiunea in responsabi-
litate civilä in contra adminis-
tratorilor se va decide de adu-
narea generalä cu o majoritate
absolutá de voturi.
LEGE
pentru Inffintarea Institutului National
de Credit Aurifer i Metalifer
DIN 5 APRILIE 19371)
1. Se autorizá Ministerul de
Finante ei Ministerul de Indus-
trie ei Comert sà infiinteze, cu
participarea Bäncii Nationale a
României ei a capitalului pri-
vat, o Societate Anonirnä, cu du-
rata nelimitatá ei cu sediul in
Ducureeti, care va purta nu-
mele de Institutul National de
Credit Aurifer ei Metalifer, având
ca scop finantarea, indrumarea
ei intensificarea exploatdrilor ei
industriilor mineritului de me-
tale pretioase ei metale asociate
din cuprinsul târii, in conditiu-
1) Aceastä Lege s 'a votat de Adu-
narea Deputatilor i Senat, in fledin-
tele dela 19 qi 20 Martie 1937; s'a
promu/gat prin decret regal Nr. 1.704
din 1937 §i s'a publicat In Monito-
rul Of icial, p. I, Nr. 79 din 5 Apri-
lie 1937. Ulterior i s'a adus modifi-
cari prin Decret-lege din 24 Aprilie
gici.
1056 5 Apri lie 1937

nile prevazute prin legea de la Banca Nationala a României,

fatd. la Cassa de Depuneri si Con-
2- Capitalul Institutului Na- semnatiuni, Cassa de Economii
tional de Credit Aurifer si Me- si Cecuri Postale: vor putea
talifer va fi de 300.000.000 lei, servi drept garantie pentru li-
fiind format prin aportul Sta- citatii; vor putea fi cumparate
tului, potrivit art. 3 din aceastä pentru plasarea fondurilor do-
lege, si prin subscriere publicä. tale si tutelare; inteun cuvânt,
Banca Nationala a României, se vor bucura de toate avanta-
dupä, ce va face cuvenita modi- jele rentelor de Stat, impozitele
ficare a statutelor sale in acest aferente fiind reduse la % din
sens, este autorizatä, a subscrie impozitul elementar pe venit
la capitalul social al acestui In- supra-cotd, precum $i din impo-
stitut. zitele aditionale.
3. Statul va contribui la for- 7. Scopul Institutului este de
marea capitalului social, sub- a contribui la intensificarea ex-
scriind la fondarea Institutului ploatärii minereurilor de metale
suma de 100.000.000 lei, din care pretioase si de metale asociate
50.000.000 lei se vor värsa la in concordantl cu interesele
constituirea acestui Institut din Statului $i ale Economiei Na-
bugetele Ministerului de Fi- tionale, precum $i de a ajuta pe
nante si Ministerului de Indus- micii exploatatori de minereuri
trie i Comert, câte 25.000.000 lei de aur bästinasi si va putea in-
fiecare, iar restul de 50.000.000 deplini urmätoarele operatiuni:
lei se va värsa in cursul anului a) Va putea acorda credite pe
bugetar 1938-1939, inscriindu-se termen scurt, mijlociu $i lung,
câte 25.000.000 lei in bugetele a- in vederea intensificarii lucrà-
cestor ministere. rilor miniere, .pentru metalele
Statul va putea ceda In parte mai susmentionate, precum
subscriptia sa, rämânâncl Insà in vederea construirii de insta-
totdeauna obligat in Institut cu latiuni de prelucrarea minereu-
cel pn tin 10% din capitalul so- rilor, continând aceste metale.
cial. Restituirea creditelor acordate
4. Institutul National de Cre- pentru instalatiunile de prelu-
dit Aurifer i Metalifer va putea crare se va efectua in conditiu-
emite obligatiuni si isi va putea nile ce se vor stipula in conven-
spori capitalul conform codului tiunile speciale ce se vor incheia
de comert. cu Institutul;
De asemenea Institutul va pu- b) Va putea acorda, dupil stu-
tea emite si Bonuri de cas5, la dii prealabile, i numai persoa-
purtätor panä la concurenta de nelor juridice sau fizice dove-
dind o depliná capacitate teh-
3/4 din capitalul värsat al Insti-
tutului. nicd si seriozitate financiark
5. Statul va garnta bonurile credite pentru explorarea unor
de casä ce va emite Institutul regiuni ce a obtinut avizul fa-
National de Credit Aurifer vorabil al Serviciului de Studii
Metalifer, impreung cu doban- al Institutului.
da lor, precum $i cupoanele o- Aceste credite se vor acorda
bligatiunilor ce va emite acest dintr'un fond special ce se va
Institut. crea de Institut, din beneficiile
6. Obligatiunile Institutului sale anuale si din diferite sub-
National de Credit Aurifer si ventiuni;
Metalifer se vor putea lombarda e) Va putea acorda credite pe
www.digibuc.ro
 5 Aprilie 1937
bazä de licitatiune intreprinde-
rilor de specialitate, având ca-
pacitate tehnica bine doveditd,
pentru a crea In regiunile de
mid exploatatori bástinasi in-
stalatiuni de prelucrare desti-
nate a trata minereurile micilor
exploatatori bástinasi.
Pentru a veni in ajutorul bds-
tinasilor mici, exploatatori de
zácäminte aurifere, Institutul va
putea organiza pe lângä aceste
instalatiuni, depozite de mate-
riale de exploatare, necesare a-
cestor mici exploatatori, cdrora
le vor fi vândut in pretul de
cost, contra numerar sau in
credit, plätibil prin produse in
naturá;
d) Institutul va putea, de a-
cord cu intreprinderile de pre-
lucrare a minereului, sä, organi-
zeze retele de distributie de
fortá sau mijloace de comuni-
catie in folosul bästinasilor mici
exploatatori de mine;
e) Institutul va putea intre-
prinde orice actiune in vederea
intensificärii exploatáril or mi-
niere de metale pretioase sau
metale asociate in general si in
special pentru ajutorarea sub
orice formä a micilor producd-
tori bästinasi de preferintä ce-
lor asociati in cuxe sau coope
rative;
f) Institutul, atât din initia-
tivä proprie, cat si sezisat de in-
treprinderile miniere producând
metale pretioase i asociate, va
studia in permanentä toate mä-
surile legislative sau de admi-
nistratie relative la aceste ex-
ploatári, va lupta pentru coor-
donarea lor i va aviza la toate
mijloacele necesare pentru a
usura exploatarea normalä
intensificarea productiunii ex-
ploatärilor.
Pentru realiz,area acestor stu-
dii, Institutul va avea i o sec-
C. Hamangin, vol. XXV. 67.
www.digibuc.ro
1057
tiune de studii, atât geologice si
industriale, cât si legislative si
administrative.
Aceastä sectiune va studia
toate elementele tehnice ale mi-
neretului de metale pretioase
asociate, va face studiul teh-
nic, bancar al cererilor !titre-
prinderilor solicitatoare si va e-
xecute controlul necesar pentru
garantarea suficientá a credite-
lor acordate.
Pentru realizarea acestui scop,
Statul va acorda Institutului o
subventie pentru lucrärile sale
cu caracter general ce va intre-
prinde, cedând Institutului toate
taxele si redeventele ce Ministe-
rul de Industrie si Comert per-
cepe asupra exploatärilor mi-
Mere de metale pretioase si a-
sociate.
8. Institutul, pe baza unei
conventiuni speciale incheiate
cu Banca Nationald a Româ-
niei, va usura, prin mijlocirea
ei, utilizarea avansurilor pre-
vdzute in art. 95 din statutele
Bancii Nationale a României.
9. Institutul National de Cre-
dit Aurifer i Metalifer va face
operatiuni numai cu exploata-
tori si Industriile de prelucrare
a metalelor pretioase i asociate,
persoane fizice sau morale.
Numai exploatatorii, industri-
ie cooperativele
asociatiile miniere formate din
bästinasi sunt aduaise a incheia
operatiuni cu Institutul Natio-
nal de Credit Aurifer
fer.
Societätile comerciale care Au
de obiect exploatarea de zäcä-
minte aurifere si metalifere sau
prelucrarea minereurior ce con-
tin aceste metale, vor dovedi, la
acordarea creditelor, cá satis-
fac dispozitiunile legii pentru
incadrarea personalului roraâ-
nese in intreprinderi din 16
1058 5 Aprilie 1937
lie 1934 1) sau ale altor legi cu
obiect similar in vigoare.
10. Modul de functionare al
Institutului National de Credit
Aurifer i Metalifer, precum §i
operatiunile sale, se aratä in
statutele acestui Institut, care
se aläturá la prezenta lege si
care fac parte integrant'a' din ea,
având aceeasi putere.
Modificarea statutelor, hotä-
ritä de adunarea generalà ,se
va putea face cu incuviintarea
Consiliului de Ministri, dupä ra-
portul ministrului de finante.
11. Toate actele de orice na-
tut* incheiate de Institutul Na-
tional de Credit Aurifer i Me-
talifer, au putere de acte au-
tentice dad, sunt investite cu si-
giliul i semnätura reprezentan-
tilor autorizati ai Institutului.
Ele se vor putea invest cu
formula executorie la alegerea
Institutului fie de Tribunalul
Ilfov, fie de tribunalul sau ju-
decdtoria unde se aflä, domici-
liul sau sediul unuia din debi-
tori.
Registrele Institutului sunt o-
pozabile oricärei persoane, chiar
necomerciante, iar extrasele din
ele, certificate de Institut, vor
constitui creante certe si Vehicle.
12. Pentru indestularea sa In
urmärirea debitorilor säi, Insti-
tutul National de Credit Auri-
fer si Metalifer va folosi proce-
dura legii pentru perceperea
urrnärirea veniturilor publice
din 5 Mai 1934 2), extrasele de
1) A se vedea Legea pentru utili-
zarea personalului românese In in-
treprinderi, din 16 Iulie 1934, la
pag. 510, vol. XXII i Regulamental
de aplieare, din 31 Ianuarie 1935,
la pag. 19, vol. XXIII.
2) A se vedea Legea pentru peree-
perea i urmärirea veniturilor pu-
blice, din 5 Mai 1934, la pag. 217,
www.digibuc.ro
cont ale Institutului fiind asi
milate in acest scop cu extra
sele din rolurile fiscale.
In caz de concurs de urmäriri
asupra mobilelor vreunui debi-
tor, Institutul se va despägubi
cu privilegiul asupra pretului,
inaintea oricärui alt creditor,
afarä de Stat, pentru impozitele
sale.
13. Debitorul care va aliena,
risipi, sustrage sau va Visa sä
piara, prin faptul sau neglijenta
sa, in total sau in parte, bunul
asupra cäruia s'a constituit ga-
rantie dupa ce s'a efectuat im-
prumutul. se va pedepsi, con-
form art. 548 din codul penal,
pentru delictul de frustare a
creditorilor.
Se vor pedepsi, potrivit a:rt.
549 i 551 din codul penal, pen-
tru delictul de inseläciune In
conventiuni, debitorii care cu
stiintä au ascuns In momentul
contractärii de imprumuturi la
Institut, existenta unor seches-
tre sau a orictiror alte sarcini
sau vicii asupra bunurilor date
in garantie, färä prejudiciu pen-
tru desptigubirile civile ce va
putea oMine Institutul.
Dad., faptele de mai sus se
vor constata la operatiunile in-
cheiate cu societäti comerciale.
conducAtorii si procuratorii lor
vor fi pasibili de pedepsele ará-
tate in alineatele precedente.
14. Institutul va fi obligat sá
cearä acelora ce voiesc sti se
foloseascá de creditele sale, sä
declare care este destinatiunea
sumelor ce solicitä ca impru-
mut si sä controleze modul de
intrebuintare a sumelor acor-
vol. XXII, ea mod. 1 Apriie 1935,
la pag. 231, vol. XXIII i 1 Aprilie
1937, pag. 892, In aeest vol.
 5 Aprilie 1937
date ca impruMut sau sub for-,
ma de participatie, putând, in
caz cd, debitorul este o coopera-
tivä, sá delege in fruntea coope-
rativei un inginer specialist.
Orice intrebuintare a sume-
lor imprumutate, in alt scop de-
cat acela pentru care au fost a-
cordate,- atrage deplin drept exi-
gibilitatea creantei, fárd nicio
and formalitate si se va pe-
depsi in conformitate cu dispo-
zitiunile art. 551 din codul pe-
nal.
15. Institutul va fi supus con-
trolului Statului, care se va e-
xercita printr'un comisar al gu-
vernului si se va administra
conform dispozitiunilor cuprin-
se in statute.
16. Toate formalitdtile de con-
stituire a Institutului de Credit
National Aurifer si Metalif er,
precum i toate emisiunile de
actiuni, obligatiuni si bonuri de
casá sunt scutite de orice fel de
taxe de timbru, inregistrare
impozite pe acte juridice.
De asemenea Institutul Na-
tional de Credit Aurifer si Me-
talifer este scutit de plata ori-
cdrui impozit la operatiunile ce
incheie, fie direct, fie prin mij-
locirea altor institutiuni pentru
contul säu, precum i la benefi-
ciile ce realizeazd.
Impozitele pe venit si aditio-
nale la dividendele cuvenite ac-
tionarilor se reduc la jumätate.
17. Dispozitiunile legii pen-
tru reglementarea comertului
de bancd, nu se aplicd, Institu-
tului National de Credit Auri-
fer si Metalifer.
18. Toate dispozitiunile din
alte legi, contrare dispozitiuni-
lor legii de fatä, sunt si râmân
abrogate.
www.digibuc.ro
1059
STATUTE
DIN 5 APRILIE 1937 1)
CAPITOLUL I
Consfifuire, scopul sediul §i durafa
InsHfufului
1. Se constitue o societate a-
nonimd cu denumirea Institu-
tul National de Credit Aurifer
Metalifer.
2. Scopul acestui institut este
de a finanta, indruma i inten-
sifica exploatárile i industriile
de minerit a metalelor pretioase
asociate din cuprinsul
3. Sediul Institutului Natio-
nal de Credit Aurifer si Meta-
lifer este in Bucuresti.
4. Durata Institutului este ne-
limitatâ.
CAPITOLUL II
Fondul social, actiuni §i parficipafluni
5. Capitalul Institutului Na-
tional de Credit Aurifer si Me-
talifer va fi de 300.000.000 lei,
hind format prin aportul Sta-
tului, potrivit art. 3 din lege si
art. 6 din aceste statute, pre-
cum si prin subscriere public&
Banca Nationalä a României
este autorizatä a subscrie la ca-
pitalul social al acestui Institut,
pe baza art. 99 din statutele
sale.
6. Statul va contribui la for-
marea capitalului social, sub-
scriind la, fondarea Institutului
suma de lei 100.000.000, din care.
50.000.000 lei se vor vdrsa la con-
stituirea acestui Institut din bu-
getele Ministerului de Finante
Ministerului de Industrie si
Comert, câte 25.000.000 lei de
fiecare, iar restul de 50.000.000
lei se va vársa in cursul anului
bugetar 1938-1939, Inscriindu-se
1) Anexii la Legea pentru infiinta-
rea Institut. National de credit au-
rifer i metalifer, pag, 1055, acest
volum.
1060 5 Apri lie 1937
Cate 25.000.000 lei in bugetele a-
cestor ministere.
Sta tul va putea ceda in parte
subscriptia sa, ramanand insä
totdeauna obligat in Institut cu
eel putin 10% din capitalul so-
cial.
7. Capitalul social va fi im-
[Arta in actiuni nominative de
cate 500 lei fiecare.
Se pot emite titluri de 5, 10, 20
si 50 actiuni.
8. Subscrierile si värsamintele
particularilor se vor putea face
deodatg sau in mai multe rate
la epocile fixate de consiliul de
administratie.
In caz de neachitare la timp,
Institutul va proceda conform
coclului de comert.
9. Actiunile vor fi eliberate
dintr'un registru matcg si inves-
tite cu doug semnäturi olografe
a doi membri din consiliu.
10. Actiunile vor avea un nu-
mar de cupoane de dividende si
un talon pentru a servi la eli-
berare de noi serii de cupoane
de dividende.
. 11. Actiunea este indivizibilg.
Institutul nu recunoaste decal
un proprietar pentru fiecare ac-
tiune. Mostenitorii unui aseme-
nea proprietar pot fi reprezen-
tati in adundrile generale de
unul din ei.
12. Posesiunea unei actiuni
presunune aderarea de drept la
statutele Institutului si la de-
ciziunile adungrii generale.
13. Institutul National de
Credit Aurifer si Metalifer va
putea emite obligatiuni in con-
förmitate cu codul comercial
cu azordul Comisarului Guyer-
nului, pang la o sumg care va
putea fi egalg cu de zece ori
suma capitalului subscriS si a
rezervelor.
De asemenea va putea emite
bonuri de casg la purtätor,
pang, la concurenta a 3/4 din
www.digibuc.ro
capitalul vgrsat al Institutului,
in baza unei deciziuni a consi-
liului de administratie.
14. Obligatiunile Institutului
National de Credit Aurifer si
Metalifer se vor putea lombarda
la Banca Nationald a Bomaniei,
Cassa de Depuneri si Consem-
natiuni, Cassa de Economii si
Cecuri Postale; vor putea servi
drept garantie pentru licitatii;
vor putea fi cumpgrate pentru
plasarea fondurilor dotale i tu-
telare; intr'un cuvant, se vor bu-
cura de toate avantajele rente-
lor de Stat, cu o scutire de 50%
din impozitul elementar cuvenit
si supra-cotä si din impozitele
aditionale.
CAPITOLUL III
Operafiunile
15. Institutul National de
Credit Aurifer si Metalifer va
face operatiuni numai cu ex-
ploatatorii si industriile de pre-
lucrare a minereurilor conti-
nand metale pretioase si aso-
ciate, persoane fizice sau mo-
rale.
Numai exploatatorii români,
industriile românesti, cooperati-
vele si asociatiile miniere for-
mate din bastinasi sunt admise
a incheia operatiuni cu Insti-
tutul.
Societätile comerciale care au
de. obiect exploatarea de zacä-
minte aurifere i metalifere sau
inclustrializarea metalelor vor
dovedi cg satisfac dispozitiunile
legii pentru incadrarea persona-
lului românesc in intreprinderi,
clin 16 Julie 1934, sau ale altor
legi cu obiect similar in vigoare,
la acordarea creditelor.
16. Pentru a incuraja, in-
druma si finanta exploatärile
inclustriile aurifere si metalifere
din cuprinsul tgrii, Institutul
National de Credit Aurifer si
 5 Apr1 lie 1937 1061

Meta lifer va face urnadtoarele Aurifer si Meta lifer, prin mij-

operatiuni: locirea Of: ciilor de Cumpärare
a) Avansuri pe metale pre- a Aurului ale Bänci Nationale
tioase, continute in produsele a Romani ei.
miniere si aliajele de aur ar- Aceste avansuri se fac Mt%
gintifer; percepere de dobânda sau comi-
b) Imprumuturi pe gaj de me- sion si pe termenul necesar in-
tale utile, neindustrializate, con- tocmirii analizelor definitive care
form tuturor normelor prevd- stabilesc metalele pretioase con-
zute pentru imprumuturile pe tinute.
gaj de märfuri de statutele Ban- Pe baza acestor analize, Oficiile
cii Nationale a României; Eidncii -Nationale a României
c) Imprumuturi pentru buna vor proceda la cumpdrarea me-
functionare i desvoltare a ac- talelor pretioase si la lichidarea
tivitátii curente a exploatárilor avansului acordat exploatatoru-
industriilor de metale pre- lui.
tioase i asociate; 18. Imprumuturile pentru
cl) Imprumuturi pentru inves- buna functionare i desvoltare a
titiuni la aceleasi exploatdri si activitAtii curente a exploatdri-
industrii de prelucrare a mine- lor si industriilor sunt acele acor-
reurilor; date spre a fi folosite la plata
e) Imprumuturi pentru explo- lucrdtorilor, materiilor prime,
rdri de terenuri aurifere si me- cheltuielilor de transport *i al-
talif ere; tor spese de regie.
f) Imprumuturi micilor exploa- Termenul acestor Imprumu-
tatori bdstinasi, sub formá de turi va fi de maximum 90 zile
materiale necesare exploatárilor si se va face contra eliberdrii
lor, materiale ce le vor fi vân- de bilete la ordin.
dute pe pretul de cost si vor Valoarea unor asemenea im-
putea fi achitate si prin produ- prumuturi acordate exploatato-
sele exploatärilor lor. rilor nu va putea intrece 20 la
17. Avansurile pe metalele sutd din capitalul social al in-
continute in produsele miniere treprinderii sau 50 la sutd din
sau in aliajele de aur arginti- media productiei lunare a ex-
fer sunt Imprumuturi pe termen poatdrii, socotitá pe ultimele 6
scurt, care se acordd dupd, nor- luni.
mele urmätoare: Dobänzile pentru aceste Im-
Avansurile asupra metalelor prumuturi nu vor depäsi 2 la
pretioase continute in produsele sutd peste scontul BAncii Na-
miniere aurifere se vor face tionale a României.
contra dovezii de predare a Acordarea acestor Imprumu-
turi se va face numai dupd o
acestor produse la topitoriile ac-
ceptate de Institut si pe baza preallabild verificare a dreptu-
buletinului de analizd, eliberat rilor miniere ale exploatatoru-
de un laborator, de asemenea lui, a capacitätii tehnice j eco-
acceptat de Institut. nomice si a necesitdtilor intre-
Avansurile asupra metalelor prinderii. TJtilizarea Imprumu-
pretioase, continute in aliajele tului acordat se va face potrivit
de aur argintifer, se vor face unui program de folosire a im-
contra predäri acestor aliaje. prumutului, acceptat de Insti-
Aceste operatiuni vor fi fa:- tut si urrndrit In realizarea sa.
cute In numele si pentru contul 19. Imprumuturile pentru in-
Institutului National de Credit vestitiuni sunt actlea acordate
www.digibuc.ro
 1062 5 Apr Hie 1937
spre a fi folosite la dobândirea
de steampuri, infiintare de in-
stalatii de amalgamare si flota-
tie, uzine noi de topire cu a-
nexele lor, achizitionare de ma-
ini industriale si de
transport etc., precum si pen-
,tru orice feluri de investitiuni
tehnice menite sä desvolte ca-
pacitatea, s imbunättiteascd ca-
litatea de productiune a impru-
mutatului i s. mdreascd ren-
tabilitatea lor.
Aceste imprumuturi se vor
face pe termene de 5-15 ani, cu
o dobânclA de cel mult 2 la sutä
peste scontul Bäncii. Nationale
a României.
Creditele pentru investitiuni
se vor acorda pe bazd de licita-
tiuni, de preferintä Intreprinde-
rilor de specialitate, pentru a
infiinta in regiunile de mici ex-
ploatatori bastinasi, instalatiuni
de prelucrare, destinate a trata
minereurile acestora. La licita-
tiuni vor fi preferite acele intre-
prinderi care oferd cele mai
bune conditiuni de mulled si de
rodeventd pentru micii exploa-
tatori bästinasi si care se obligd
a construi instalatiunile cele
mai perfectionate.
Acordarea acestor imprumu-
turi se va face numai dupd o
prealabild verificare a dreptu-
rilor miniere ale exploatatoru-
lui, a capacitätii tehnice i eco-
nomice a Intreprinclerii si pe
baza unui program de investi-
tiune acceptat de Institut si ve-
rificat in mod permanent, teh-
nic i contabil, In realizarea sa.
Aceste Imprumuturi vor fi ga-
rantate printr'un drept de gaj,
asupra intregii instalatii exis-
tente, sau care se va dobândi
de debitor, precum si asupra
produselor de orice fel ale ex-
ploatärii. Acest gaj se va con-
stitui in favoarea Institutului
National de Credit Aurifer si
Meta lifer, priii simpla semnare
www.digibuc.ro
a conventiunii, constatâncl ope-
ratiunea de imprumut incheiatä
cu exploatatorul.
Acest contract de gaj va fi
opozabil tertilor de indatd ce va
fi adus la cunostinta lor prin
inscrierea acestor conventiuni,
la cererea Institutului, in regis-
trul de amanete tinut la tribu-
nalul judetului unde se and ex-
ploatarea.
Osehit de aceastä, garantie, In-
stitutul National de Credit Au-
rifer si Meta lifer va putea cere
sii i se constitue in favoarea
sa drepturi de ipotecd asupra
averii ¡mobile a debitorului, pre-
cum si gaj pe orice avere mo-
bilä a sa.
In orice caz, imprumuturile
pentru investitiuni vor fi ga-
rantate si cu eliberare de bilete
la ordinul Institutului si sca-
dentate la cel mult noud luni,
care se vor preschimba pând la
achitarea Imprumutului.
Institutul va putea organiza,
in participatie cu intreprinde-
rile existente, retele de distri-
butie de forth' motrice sau mij-
loace de comunicatie, in folosul
bästinasilor mici exploatatori
de mine.
20. Imprumuturile pentru ex-
ploräri aurifere si metalifere se
vor acorda numai din fondul
creat in acest scop si din dife-
rite subventiuni pe bazd de pros-
pectiuni premergatoare, verifi-
cate de personalul de speciali-
tate al Institutului National de
Credit Aurifer si Meta lifer si de
Institutul Geologic.
Aceste imprumuturi se vor a-
corda de preferintd marilor ex-
ploatatori cu capacitate tehnicd
verificatä i vor fi folosite de
debitori dupd un program de
activitate acceptat si verificat In
realizarea sa de un delegat per-
manent al Institutului.
Dobânda la aceste imprumu-
turi va fi de cel mult 1 la sutà
 5 Apri lie 1937
peste scontul Bancii Nationale a
Romaniei.
La acrordarea oricarui Impru-
mut de explorare se va verifica
In prealabil situatia drepturilor
miniere asupra terenului ce se
exploreaza.
21. Cererile de Imprumut se
vor face pe un formular-tip, care
va cuprinde suma ceruta, sco-
pul bine definit al Imprumutu-
lui, cu obligatiunea ca sumele
A. fie Intrebuintate numai In
acest scop, aratând averea
imobilä si datoriile de
price fel ale solicitatorului Im-
prumutului.
Orice declaratie neexacta, pa-
gubitoare pentru Institut si orice
schimbare a destinatiunii Im-
prumutului, va atrage de drept
alta formalitate, pierde-
rea beneficiului termenului; iar
daca, aceasta declaratie va fi
fost facutä cu rea credinta, va
fi considerata ea Inselaciune
se va peclepsi conform art. 551
din codul penal.
22. In afara, de Imprumutu
rile mai sus aratate, Institutul
va putea face urmatoarele ope-
ratiuni:
a) Scontarea de cambii, man-
date, cupoane si titluri iesite la
sorti;
Primirea In depozit de
efecte, de sume In cont curent
la vedere sau pe termen, tie de
puneri spre fructificare;
c) Primirea de cesiuni de tot
felul, cu acte autentice i rece-
sionarea acestora la rândul salt;
d) Imprumuturi pe efectele
admise de Institut si la cota in-
dicata de el;
e) Cumparari de titluri
efecte pentru clienti;
f) Operatii de comision si In-
casari de mice natura, pentru
clientii sal;
g) Reescontarea la Banca Na-
tionala a României a portofo-
liului säu i utilizarea avansu-
www.digibuc.ro
1063
rilor prevazute In art. 95 din
statutele Bancii Nationale a Ro-
mâniei;
h) Cumpararea pe cont pro-
priu sau Inchirierea de imobile
necesare operatiunilor sale.
CAPITOLUL IV
Privilegii, garantii i mösuri
de exectdare
23. Pentru indestularea sa in
urmarirea debitorilor sai, Insti-
tutul va folosi procedura legii
pentru perceperea si urmárirea
veniturilor publice din 5 Mai
1934. In acest caz, extrasele de
cont ale Instituutlui vor fi asi-
milate cu extrasele din rolurile
fiscale, iar executarea se va face
prin organele fiscale, ori agent!
anume desemnati de Ministerul
F in antelor.
La concurs de urmáriri asu-
pra mobilelor vreunui debitor,
Institutul se va despägubi cu
privilegiu asupra pretului, Ina-
intea oricarui alt creditor, afará
de Stat pentru impozitele sale.
24. Toate operatiunile Insti-
tutului National de Credit Au-
rifer si Meta lifer sunt de natura
comerciala si toti acei care par-
ticipa la ele, In orice calitate,
sunt justitiabili de Tribunalul
Comercial.
25. Toate actele de orice na-
turd, incheiate de Institutul Na-
tional de Credit Aurifer si Meta-
lifer, au putere de acte auten-
tice, daca sunt Investite cu si-
giliul i semnatura reprezentan-
tiler autorizati ai Institutului.
Ele se vor putea investi cu
formula executorie, la alegerea
Institutului, fie de Tribunalul
Ilfov, fie de tribunalul sau ju-
decatoria unde se and domici-
Hui sau sediul unuia din debi-
tori.
26. Debitorul care va aliena,
risipi, sustrage sau lasa sä
Rim* prin faptul sau negli-
 1064 5 Apri lie 1937

jenta sa, in total sau in parte, date de Institut si garantate eu

bunul asupra cäruia s'a consti- gaj asupra instalatiilor sau me-
tuit garantie, dupg ce s'a efec- talelor, precum si asupra altor
tuat imprumutul, se va pedepsi, produse ale exploatárii ori in-
conform art. 548 cod penal, pen- dustriei, Institutul va putea pro-
tru delictul de frustare a credi- ceda si conform prevederilor
torilor. Statutelor Bäncii Nationale a
27. In caz de acordare de I'm- României, privitoare la impru-
prumuturi garantate cu gaj de muturile pe gai de márfuri.
efecte publice, scrisuri funciare
sau alte obligatiuni garantate CAPITOLUL V
de Stat, sau actiuni, particulare, Adminisfratia
se derogg in favoarea Institutu-
lui National de Credit Aurifer 29. Administratia Institutului
si Meta lifer clela dispozitiunile National de Credit Aurifer j Me-
art. 1.686, 1.687 si 1.689 din codnl talifer este incredintatá unui
civil si art. 480 din codul comer- consiliu de administratie, corn-
cial. pus din 11 membri, si anume:
Institutul este in drept, prin 6 membri alesi de adunarea
simpla remitere in mginile sale generalä a actionarilor;
a titlurilor gajate, sg dispung - Un membru delegat de Minis-
de ele odatä cu expirarea terme- terul de Finante;
nului imprumutului, färd a fi Un membru delegat de Minis-
nevoie de punere in intarziere terul de Industrie si Comert, din
sau actiune in justitie, pentru personalul de specialitate al In-
a incasa cu preferinta impru- stitutului Geologic;
mutul Mcut asupra titlului, pre- Un membru delegat de R. I.
cum si dobânzile i celelalte M. M. A, si
cheltuieli. Un profesor universitar de
Orice gaj constituit In favoa- economie politicä.
rea Institutului se va extinde de Mandatul membrilor va avea
drept_ pentru garantarea oricti-
rei alte datorii a constituitoru- o Pentru
duratá de patru ani.
prima perioadg de
lui fatá de Institut, existente in patru ani, membrii
momentul lichidgrii datoriei cd- de administratie vorinficonsiliul
desem-
reia Ii fusese afectat gajul. nati de actul constitutiv.
Institutul poate proceda, in Mandatul unui meml3ru dele-
orice moment posterior scaden- gat in consiliul de adminstratie
tei imprumutului, la vânzarea
gajului, fard a avea vreo räs- nu va putea fi revocat inainte
pundere pentru cliferentele de de expirarea sa, decat prin inalt
curs intervenite intre timp. decret regal, pe baza propunerii
Vânzarea titlurilor sau efec- consiliului de administratie aI
telor depuse in gaj se va face Institutului National de Credit
la pretul zilei, prin intermediul Aurifer si Metalifer, propunere
unui agent de schimb sau al adoptatg printr'o rezolutiune vo-
unui mijlocitor oficial. tatá prin scrutin secret de ma-
Procedura indicatá mai sus joritatea membrilor din consi-
nu exclude si nu suspendg cele- liul de administratie aflati in
lalte moduri de executare la fun ctiune.
care Institutul poate recurge. 30. Membrii consiliului de
28. In caz de neachitare la adminstratie vor fi români.
termen a Imprumuturilor acor- 31. Consiliul va alege dintre
www.digibuc.ro
 5 Apri Ile 1937
membrii sai un presedinte si doi
vicepresedinti.
32. La intrarea in functiune,
administratorii vor depune, cu
tit/u de garantie, la sediul In-
stitutului, actiuni de ale Insti-
tutului National de Credit Au-
rifer si Meta lifer pentru o va-
loare nominala de lei 100.000,
care nu vor putea fi eliberate
decât dupa expirarea sau Mce-
tarea mandatului lor si numai
dupa descarcareal lor de ges-
tiune data de adunarea gene-
rala a actionarilor.
33. Mandatul membrilor Con-
silului de administratie, care re-
prezinta pe actionari, are o du-
ratil de patru ani.
Cu un an Mainte de expira-
rea mandatului, adunarea ge-
neral& va proceda la realegerea
membrilor pe o noua perioada
de patru ani.
Adminstratorii al caror man-
dat a expirat sunt reeligibili.
34. Mandatul de membru in
consiliul de adminstratie este
strict personal. Membrul care ar
lipsi faril motive admise de con-
silu dela cinci sedinte consecu-
tive se va considera demisionat.
35. In caz de vacanta, consi-
liul, impreunä cu censorii, pot
proceda la inlocuirea, conform
codului de comert, pang, la du-
narea generalä viitoare.
36. Membrul consiliului care
a lost ales in locul vacant hide-
plineste termenul predecesoru-
lui sau.
37. Consiliul administreaza si
dispune conform prezentelor sta-
tute si codul de comert. El are
cele mai intinse puteri in pri-
vinta conducerii intereselor In-
stitutului, In afará de cele ex-
pres rezervate adundrilor gene-
ralo ordinare si extraordinare.
38. Consiliul de administra-
tie va hotart, In special:
a) Iiegulamentele Institutului
si conditiunile aplicarii lor;
www.digibuc.ro
1065
b) Epocile värsamintelor ac-
tiunilor si mäsurile de luat con-
tra acelora care nu le-au efec-
tuat;
c) Acordárile de credite, con-
tractari de imprumuturi, tran-
sanctiunile de orice f el, cumpA-
rärile si vânzarile de titluri sau,
imobile pentru nevoile proprii;
In fine, orice mäsuri de luat in
conformitate cu prezentele sta-
tute;
cl) Salariile, onorariile, tantie-
mele, gratificatiile;
e) Cheltuielile si remuneratiile
administratorilor care compun
comitetul de directie;
f) De asemenea consiliul sta-
bileste conturile si prezinta adu-
narii generale bilantul, darea
de seama si hotárdste ordinea
de zi a adundrii generale;
g) Desemneazd persoanele care
pot semna In numele Institutu-
lui, angajându-1 valabil;
h) Inspecteaza diferitele ser-
vicii din Administratia Institu-
tului;
i) Executd deciziunile adu-
narii generale.
39. Consiliul numeste si re-
vciaca pe directorul general, cli-
rectorii si tot personalul Insti-
tutului National de Credit Au-
rif er si Meta lifer.
Directorul general al Institu-
tului National de Credit Aurifer
si Meta lifer ia parte la toate se-
dintele consiliului cu vot con-
sultativ.
40. Consiliul de administra-
tie poate imputernici un comi-
tet de directie, compus din trei
membri, dintre care unul numit
de Stat, sa trateze si sd Incheie
operatiuni din cele prevazute in
prezentele statute, determinâncl
prin procesul-verbal de impu-
ternicire Intinderea, limitele si
ektrata mandatului ce i s'a con-
ferit.
41. Membrii consiliului de ad-
ministratie isi indeplinesc man-
1066 5 Aprilie 1937
datul lor in conformitate cu co-
dul de comert i prewutele sta-
tute.
42. Institutul National de
Credit Aurifer si Meta lifer este
valabil angajat prin dota sem-
ndturi ale persoanelor desem-
nate in acest scop de catre con-
siliul de administratie. Aceste
semnäturi vor fi puse dedesub-
tul firmei scrisd, stampilatä sau
tipärità, In urragtoarea redac-
-tiune:Institutul National de
Credit Aurifer si Meta lifer".
Tot astfel va fi valabil repre-
zentat Institutul inaintea justi-
tiei sau oricärei autoritäti pu-
blice, administrative sau orice
alta institutie.
Persoanele autorizate a semna
pentru Institut, vor putea da
in limita puterilor acordate lor,
procuri speciale sau generale, in
numele Institutului, unei per-
soane chiar sträine de Institut.
De asemenea, doul persoane
autorizate a semna, Impreunä
in mod valabil, vor putea auto-
riza prin procuri speciale sau
generale, pe unul sau mai multi
avocati sä reprezinte Institutul
de fata oricäror autoritäti ad-
ministrative si judiciare, sä in-
troducä si sä semneze In nu-
mete Institutului orice actiune
In justitie, orice contestatie, apel,
recurs, revizuire, sä ia orice mä-
surä de executare, de asigurare
etc.; inteun cuvând, orice acte
de procedurä, precum i orice
acte judiciare sau extra-judi-
ciare.
43. Orice deciziune a consi-
liului se constatä printr'o in-
cheiere semnatä de membrii
care au luat parte la delil3era-
tiune si este trecutä in regis-
strul special.
44. Consiliul de administratie
nu poate delibera valabil decât
dacä sunt prezenti majoritatea
din numrtrul total al membrilor
care H. compun.
www.digibuc.ro
45. Deciziunile consiliului se
iau cu majoritatea absolutä a
administratorilor prezenti.
46. Consiliul se convoacd din
initiativa presedintelui, a unuia
din vicepresedinti, a directoru-
lui general sau a loctiitorului
säu.
47. In convocare se vor indica
punctele din ordinea de zi ce va
fi supusä deliberärii consiliului.
48. Presedintele prezideaz1
intrunirile consiliului de admi-
nistratie. Unul din viceprese-
dinti inlocueste pe presedinte in
caz de lipsä; iar in lipsa aces-
tora, consiliul va desemna pe
administratorul care va pre-
zida.
CAPITOLUL VI
Orgone de confrol
49. Pentru supravegherea
operatiunilor, verificarea bilan-
tului si a conturilor care B. corn-
pun se vor desemna cinci cen-
sori, dntre care:
Doi vor fi alesi de adunarea
generala a actionarilor;
Unul va fi delegat de Banca
Nationalä a României;
Unul va fi delegat de Minis-
terul Finantelor, si
Unul ya fi numit de Ministe-
rul de Industrie si Comert.
Cel desemnat de Banca Natio-
nerd a Românie va fi expert-
contabil.
Censorii-supleanti vor fi de-
semnati In acelasi mod. Atribu-
tiunile lor sunt nreväzute in co-
dul de comert.
50. Censorii vor depune, in
actiuni ale Institutului, o can-
tiune egalä cu jumälate din cea
cerutä pentru membrii consiliu-
lui.
Actiunile depuse In garantie
nu se vor putea elibera decät la
incetarea mandatului.
51. Censorii sunt obligati sä
participe cu vot consultativ la
 5 Aprilie 1937
toate deliberärile consiliului de
administratie, avand dreptul de
a face sä se treaca in procesele-
verbale orice propuneri vor cre-
de de cuviintä.
52. Censorii vor fi tinuti a
face un raport cätre adunarea
generalä.
53. Rezultatul verificArii cen-
sorilor va fi consemnat in re-
gistrul consiliului de censori.
CAPITOLUL VII
Comisarul Guvernului
54. Statul va fi reprezentat in
adunarea generalä a actionari-
lor de un comisar al guvernu-
lui, numit prin decret regal de
cätre Ministerul Finantelor.
Comisarul Guvernului este o-
bligat sä asiste la eedintele con-
siliului de administratie, ale co-
mitetului de directie ei ale ori-
crtror comitete, cu vot consulta-
tiv, spre a-ei da avizul in toate
chestiunile de interes general,
precum i in cele in care pot fi
atinse interesele Statului.
In caz de absentä a comisaru-
lui, cleciziunile luate de aceste
reuniuni Ii sunt comunicate de
cätre preeedinte.
Comisarul poate sä suspende
executarea oriedrel deciziuni
contrare legii ei statutelor, re-
ferind imediat Ministerului Fi-
nantelor.
Declaratiunea de suspendare
trebue sä fie motivatä ei luatä
In termen de o säptämânä dela
data când guvernul a luat cu-
noetintä de ea.
Declaratiunea de suspendare
n'are fortä obligatorie fatä de
Institut, dacä ar avea drept e-
feet sä pericliteze executarea
angajamentelor Institutului fa%
de terti.
Rapoartele Comisarului Gu-
yernului cätre minister vor fi
comunicate i Institutului.
In caz de suspendare a unei
www.digibuc.ro
1067
hotäriri, dacd in interval de 10
zile nu se ajunge la o intelegere
intre Institutul National de Cre-
dit Aurifer ei Meta lifer pe de 0
parte ei Ministerul Finantelor
pe de all a, fiecare din cele doug
pärti are facultatea de a aduce
litigiul inaintea unei comisiuni
arbitrale, formatä dintr'un con-
silier al Inaltei Curti de Casatie,
delegat de aceastä Curte, ca pre-
eedinte; dintr'un membru de-
semnat de Ministerul Finante-
lor ei dintr'un membru desem-
nat de consiliul de administra-
tie al Institutului National de
Credit Aurifer ei Metalifer.
Hotäririle motivate ale aces-
tei comisiuni sunt definitive el
executorii.
CAPITOLUL VIII
Adunarea generala
55. Adunarea generalä regu-
lat constituitä reprezintä uni-
versalitatea actionarilor.
56. Orice actionar posedând
1-5 actiuni are dreptul la un
vot.
Actionarul care posedä mai
mult de 5 actiuni are dreptul la
cate un vot pentru fiecare 5 ac-
tiuni.
57. Actionarii nu pot fi re-
prezentati deal prim alti actio-
nari având dreptul de vot.
Minorii pot fi reprezentati
prin tutorele lor sau procurato-
rul acestuia; persoanele având
un consiliu judiciar sau cura-
tori, prin reprezentantii lor le-
gali; femeile cdsätorite prin sotii
lor, chiar dad, nu sunt actio-
nari.
Consiliul de administratie este
singurul in drept a decide asu-
pra validitätii mandatului.
58. Administratorii ei censorii
nu pot fi mandatari.
59. Procurile ei orice fel de
delegatiuni trebuesc depuse cu
1068 5 Apr Me 1937
cel putin trei zile libere inainte
de ziva adunärii generale.
Scrisorile sau procurile vor fi
fdcute duprt formularul dat de
consiliul de administratie. Le-
galizarea lor nu este necesard.
60. Adunarea generald ordi-
nard se intruneste inainte de 1
Martie al fiecdrui an.
61. Adunarea generalà extra-
ordinarä se intruneste oridecâte-
ori este convocatd de consiliul
de administratie.
62. Un numär de minimum
100 actionari, care ar repre-
zenta cel putin 1/6 din capitalul
social, mate provoca, prin ce-
rere in scris, adresatrt presedin-
telui, convocarea adundrii ge-
nerale extraordinare.
63. Cererea de a pune o ches-
tiune la ordinea de zi, trebue fä-
cutä de 10 actionari cel putin,
repi ezentând minimum 1/10 din
capitalul social si va trebui fä-
cutá in termen de 10 zile inainte
de adunare.
64. Convocarea adundrii ge-
nerale, fie ordinard, fie extra-
ordinard, se va face cu cel pu-
tin 15 zile inainte de intrunire,
prin publicäri in Monitorul Ofi-
cial i prin unul sau mai multe
ziare.
Publieärile trebue sä cuprindd
si ordinea de zi a adundrii.
65. Adunarea este legal consti-
tuitd când actionarii sau man-
datarii prezenti reprezintä cel
putin din capitalul social.
66. Dacd in ziva hotäritä nu
se intruneste numärul de ac-
tionari preväzut mai sus, se-
clinta se amând pentru a opta
zi, când adunarea generalä va
putea lucra, oricare ar fi par-
tea de capital reprezentatd.
67. Adunarea este prezidatd
de cdtre presedinte sau unul
din vicepresedinti, iar in lipsd
de catre un administrator de-
semnat de consiliu.
www.digibuc.ro
68. Cei doi actionari prezenti
care posedä numärul eel mai
mare de actiuni, iar in caz de
refuz din partea lor, acei care
urmeazä vor incleplini functiu-
nile de scrutatori.
69. Adunarea generalä dis-
cutd, apron' sau modifieà bi-
lantul, dupd ce va fi ascultat
raportul consiliului de adminis-
tratie si pe acel al censorilor;
alege membrii consiliului de ad-
ministratie, censorii i suplean-
tii, prin aclamatie sau prin vot
secret; se pronuntd asupra ori-
ertror propuneri aflätoare la or-
dinea zilei j fixeazd retributiile
censorilor.
70. Deciziunile aclungrii ge-
nerale se iau cu majoritate ab-
solutd a voturilor actionarilor
prezenti, se constatà prin pro-
cese-verbale si sunt executorii.
Ele nu pot fi suspendate de
justitie, prin derogare dela co-
dul comercial. Anularea lor se
va putea cere numai de cel pu-
tin 20 de actionari care detin
minimum 1/3 din capitalul pre-
zent In adunarea generald res-
pectivä.
Hotdririle adundrii generale
nu mai pot fi atacate dupä tre-
rerea a 30 zile dela publicarea
hotdririt in Monitorul Oficial.
Ele sunt obligatorii pentru
toti actionarii, chiar In caz de
sporire a capitalului.
71. Este nuld orice rezolu-
tiune asupra unei chestiuni care
nu este previlzutd in ordinea de
zi a adundrii generale.
CAPITOLUL IX
Bilanf, beneficiu, fond de rezerki
72. Anul social incepe la 1
Ianuarie si se terming, la 31
Decemvrie.
73. La 30 Iunie al fiecdrui an
se va Intoemi bilantul brut se-
mestrial.
 5 AprIlie 1937
La finele Lecdrui an se va
face un inventar amänuntit al
activului si pasivului Institutu-
lui National de Credit Aurifer
si Meta lifer, intocmindu-se si
bilantul anual, conform dispozi-
tiunilor codului de comert si
prezentelor statute.
74. Consiliul de administra-
tie este dator sg prezinte censo-
rilor bilantul exercitiului, im-
preung cu actele justificative,
cel putin cu 15 zile Inaintea a-
dundrii generale ordinare.
75. Consiliul are dreptul de
a propune adungrii generale
constituirea a oricâte rezerve va
crede de cuviintg pentru garan-
tarea operatiunilor si intgrirea
creditului Institutului.
76. Censorii, la rândul lor,
vor face un raport asupra bi-
lantului.
77. Bilantul va sta depus in
copiei Impreung cu raportul
censorilor, la dispozitia actio-
narilor, in biroul Institutului,
cu cel putin 10 zile inaintea a-
dunärii generale.
78. Din beneficiul net se va
prelua:
a) 15 la sutä pentru fondul
de rezervä, pang când acesta va
ajunge egal cu capitalul social;
dupg aceea, cota se va reduce
la 5 la sutä, pang când fondul
de rezervg va fi egal cu de doug
ori capitalul social. Acest fond
este destinat sg acopere even-
tualele pierderi din operatiunile
Institutului;
b) 40 la sutg pentru actionari;
c) 5 la sutg consiliului de ad-
ministratie;
d) 5 la sutd Casei de Pensiuni
si Ajutor a Personalului Insti-
tutului National de Credit Au-
rifer si Metalifer;
e) 20 la sutg pentru fondul de
studii miniere geologice;
f) Restul de 15 la sutg la dis-
pozitia adundrii generale.
www.digibuc.ro
1069
CAPITOLUL X
Dizolvare, lichidare
79. In caz de pierdere a 1/3
din capitalul social, consiliul
este dator a consulta adunarea
generalg asupra oportunitätii
disolvgrii.
80. Dacg se hotärgste disol-
varea, adunarea generalg nu-
meste unul sau mai multi li-
chidatori, fixându-le si onora-
riile. Unul din lichidatori, chiar
dacg va fi numit unul singur,
va fi delegatul Bäncii Nationale
a României.
81. Lichidatorii vor incheia
mai intaiu un inventar de toatg
averea Institutului si un bilant
semnat de consiliul de adminis-
tratie. Functiunile consiliului
inceteazg. Lichidatorii pot men-
tine In functiune pe directorii
si impiegatii necesari. Functiu-
nile Comisarului Guvernului
continua pe tot intervalul lichi-
82. Actul de numire al lichi-
datorilor si bilantul incheiat de
acestia se vor da publicitätii.
83. Adunarea generalg va
continua sg aibd dreptul de con-
trol asupra mersului lichidärii.
84. Produsul net al lichidg-
rii se imparte Intre actionari,
proportional cu actiunile ce po-
sedg.
CAPITOLUL XI
Responsabilifafea consiliului
de adminisfrafie
85. Actiunea In responsabili-
tate civilg In contra administra-
torilor se va decide de aduna-
rea generalg, cu o majoritate
absolutá de voturi.
1070 5 Apri lie 1937

REGULAMENT personal clerical permanent

pentru executarea constructiilor de altul deal cel al bisericilor din
biserici, capele, clopotnite, case pare- parohie trebue sä asigure pe
hiale, atenanse, reparatiuni, transfor- lângd obtinerea autorizatiunii
!TIM etc., pentru uzul Bisericii Or- eparhiale respective mai intâi
todoxe Române prin act autentic aprobat de
eparhie, un venit suficient pen-
DIN 5 APRILIE 1937 1) tru intretinerea personalului bi-
CAPITOLUL I sericii, ce doreste a construi.
Dispozifiuni generate In cazul când biserica, casa
parohialä sau orice altd con-
1. Orice constructii de bise- structie se construeste In veci-
rici, mândstiri, capele, clopot- ndtatea unui monument istoric,
nite, case parohiale, chilli, imo- planul de situatie va trebui su-
bile bisericesti, muzee bisericesti, pus aprobdrii Consiliului Monu-
atenanse, imprejmuiri, repara- mentelor Istorice, care va de-
tiuni, transformári, lucrdri de cide depdrtarea la care se poate
Intretinere i restaurare etc., in face noua constructie.
comunele urbane si rurale din 4. Terenul destinat construe-
cuprinsul Bisericii Orotodoxe tiei unei biserici trebue sä
Române, trebue stt indeplineascd o suprafatä suficientd, astfel ca
conditiunile ce se stabilesc prin Sd rdmând de jur imprejurul
prezentul reguIament. sf. locas un spatiu liber de cel
2. Nimeni nu poate construi putin 15 metri dela vecinätäti
o biseria noud fie in locul sau dela orice constructie, ce ar
alteia vechi, fie di prin ea s'ar apartine bisericii, si sä nu existe
crea o parohie noud färd o in imediatd vecinätate nicio
prelabild, autorizare a Chiriar- cârciumä sau altfel de local de
hului eparhiei. petreceri.
In cazul child biserica proiec- In cazuri exceptionale, and
tatd se construeste in locul al- nu se poate avea un teren su-
teia vechi, care esle monu- ficient de spatios, ca sä fie In-
ment istoric, ddrâmarea acestuia deplinitä conditia de mai sus,
nu se poate face decât cu apro- se va decide de cdtre eparhie
barea Comisiunii Monumentelor pentru fiecare caz in parte, ori
Istori ce. de se impune o exceptie la re-
3. Cine doreste sä construiascä gulament sau nu.
o bisericd noud care nu inlo- Alegerea terenului va mai fi
cueste o bisericd existentä, si do- conditionatä si de rezultatul
reste sä, aibä la acea bisericd sondagiilor ce se vor face, evi-
1) Acest Regulament s 'a sanctio-
tându-se pe cât Posibil pärnân-
nat prin decret regal Nr. 1.710 din tul de umpluturd, terenul fugi-
tiv si inundabil, precum i ve-
1937 si s 'a publicat in Monitorza 0- cinätätile insalubre (mlastini,
ficial, p. I, Nr. 79 din 5 Apriie gropi de gunoaie etc.).
1937. El abroga Regulamentul pentru
executarea constructiilor de biserici CAPITOLUL II
si case parohiale, din 19 Martie 1904,
Tag. 2895, vol. III, editia 1907. Condifiuni penfru infocmirea
proiecfelor
A se vedea in legatur& i Deeret-
lege pentru conservarea i restaurarea 5. Nicio institutie, autoritate,
monumentelor istorice, din 29 Iulie parohie, comitet de constructie,
1919, la pag. 149, vol. IXX. din intreaga Bisericä nu
etc.,
www.digibuc.ro
 5 April le 1937 1071

poate intreprinde executarea un arhitect pentru intocmirea

vreunei lueräri de constructie proiectelor si devizelor, vor cere
sau reparatii de clädiri biseri- planuri tip dela Consiliul Cen-
.cesti 1rd o prealabilä aprobare tral Bisericesc i vor executa
a Chiriarhului respectiv. lucrárile dupti acele proiecte,
6. Toate constructiile de bi- angajând pentru supravegherea
serici noi (de orice valoare) si executlei un arhitect inscris in
case parohiale, capele, clopot- corpul arhitectilor, cäruia Ii va
nite, reparatiuni, etc., dela lei plati numai tantiema cuvenitä.
300.000 In sus se vor executa o- pentru supraveghere.
bligator dupa un proiect i un CAPITOLUL HI
deviz intocmit exclusiv de un
arhitect inscris In corpu arhi- Aprobarea proiectelor
tectilor. 10. Parohiile, comitetele de
Pentru constructii si reparatii constructie etc., indatá ce aunt
sub suma de mai sus, parohia, In posesia proiectului i devizu-
comitetul de constructie, etc., lui pentru lucräri ce doresc a.
vor face apel la Serviciul teh- executa, le vor supune aprobärii
nic eparhial, comunal sau ju- Consiliului parohial si adunärii
detean respectiv, pentru a in- parohiale, iar apoi le vor tri-
tocmi proiectul si devizul nece- mite spre aprobare prin proto-
sar. Oricât de micá ar fi suma popie, chiriarhului respectiv.
la care se ridicA reparatiile, de- 11. Eparhiile aprobä proiec-
vizul va trebui supus aprobárii tele i devizele pe baza avizului
Comisiunii Monumentelor Isto- dat de serviciul lor tehnic.
rice, and monumentul este is- In cazul când eparhiile nu
tonic. dispun de un asemenea servi-
7. In cazul când pentru con- ciu, vor trimite actele spre stu-
structia unei biserici, case pa- diere serviciului tehnic al Con-
rohiale, etc., se publicd concurs siliului Central Bisericesc, care
de proiecte Intre arhitecti, din va aviza.
comisia de judecattt va face Când o eparhie are serviciu
parte neapárat i un delegat al tehnic propriu, ea va trimete
Serviciului tehnic al Consiliului spre examinare si aprobare Con-
Central Bisericesc, iar dacä lu- siliului Central Bisericesc nu-
crarea se face la un monument mai acele planuri de construe-
istoric sau in imediata vecind- tie la clädiri noi, care repre-
tate a unui monument istoric, zintä, o valoare de cel putin lei
din comisia de judecatä va face 1.000.000, iar la reparatii
parte si un delegat al Comisiei transformári o valoare de eel
Monumentelor Istorice. putin 500.000 lei.
8. Arhitectul proiectant anga- De asemenea tot Consiliului
jat va trebui sä fie neapärat in- Central Bisericesc se vor trimete
scris In corpul arhitectilor, ce- spre examinare si aprobare pla-
tätean român si crestin ortodox. nurile i devizele acelor biserici
Proiectele semnate de persoane, care reprezintá un interes gene-
care nu Indeplinesc aceastä con- rad pentru tara sau pentru Pa-
ditie, nu vor putea fi aprobate triarhia Românä, si pentru care
de chiriarh sub niciun motiv. s'au adunat fonduri prin colecte
cu caracter general.
9. Parohiile, comitetele de con-
structii etc., care nu au fon- 12. Orice proiect prezentat
duri suficiente spre a angaja eparhiilor spre aprobare va tre-
www.digibuc.ro
 1072 5 Apri lie 1937

bui sd continä in dublu exem- (la biserici) precum i construe-

plar urmátoarele piese: tia acoperisului, iar pe cealaltd
jumätate se vor ardta inveli-
Piese scrise toarea, jgheaburile, gurile de
I. Copia procesului-verbal cu burlane etc.;
hotárirea Consiliului parohial g) Sectitmea dealungul axei
asupra necesitätii lucrdrilor cu intrdrii principale amánun-
ardtarea mijloacelor de care se tit cotatd cu indicatiile de
dispune pentru realizarea lor. constructie detaliate la scara oe
II. Copia procesului-verbal cu 2 cm. pe m.;
hotärirea adunärii parohiale a- h) Sectiunea perpendiculard
supra propunerilor Consiliului pe axa inträrii principale la
parohial pentru lucrdri. scara de 1 cm. pe m.;
Memoriul descriptiv al lu- i) Fatada principalä la seara
crdrilor intocmite de autorul de 2 cm. pe m., cu indicatii pre-
proiectului i devizului. cise de arhitecturd, profile, cote
IV. Antemásurátoarea detai- etc.;
latá a tuturor lucrárilor. j) Fatada laterald la scara de
V. Devizul estimativ intocmit 2 cm, pe m., cu aceleasi indi-
cu preturi de manoperd si de catii amänuntite.
Materiale. lc) Planurile de beton armat
VI. Seria de preturi curente insotite de calcule.
in localitate pentru materiale si Afard de cele de mai sus in-
manoperd-separat. duse se va mai inainta si rezul-
VII. Caiet de sarcini cu spe- tatul sondagiilor fäcute in di-
cificarea felului si calitätii ma- verse puncte ale terenului, pe
terialelor, ce se vor intrebuinta care urmeazd a se ridica lucra-
detaliând modul de lucru. rea.
Pentru transformári, repara-
Piese desemnate, copia pe hdrtie tii etc., se vor inainta numat
ferrogalica sau ferroprusiatel planurile ce se vor gdsi nece-
sare, insotite insd totdeauna de
a) Planul de situatie la scara cm releveu complet (plan, f a-
de 2 mm, sau 5 mm pe m., pe tade, sectii) la clddirile de re-
care se va indica pozitia cid- nov at.
dirii raportatd la vecinätäti, in- 13. Proiectele de biserici tre-
dicându-se si directia N. S.; bue sä aibd arhitectura reli-
_b) Planul fondatiilor cu toate gioasrt a tdrii. Arhitectul pro-
cotele de adâncime si suprafatá iectant poartd intreaga rdspun-
la scara de 1 cm pe m, cu indi- dere artisticd si estò singur rds-
catiile zidurilor sau subsolului punzátor de executarea devizu-
dupd caz; lui si de intocmirea construe-
c) Planul subsolului (soclu- avá a planurilor
lui) la scara de 1 cm pe m, cu 14. Usile de intrare la bise-
indicatia zidurilor parterului; rid vor fi suficient de mari si
d) Planul parterului la scara cu deschiderea in afard. De ase-
de 1 cm. pe m.; menea se va preveclea o usd la-
e) Planul etajelor la scara de terald la altar din diaconicon.
de 1 cm. pe m.; 15. Constructiile de lemn la
f) Planul invelitorii la scara biserici (bolti, tavane, turle), nu
de 1 cm. pe m.; pe jumätate din sunt permise. In localitätile din
acest plan se vor ardta ziddria regiunile päduroase si in cornu-
cosurilor, ventilatiilor turlelor nele foarte sárace, constructiile
www.digibuc.ro
 5 Apri lie 1937
partiale sau totale de lemn sunt
permise cu incuviintarea spe-
cialä a Chiriarhului, dar si
acolo va trebui neapdrat 0, fie
tencuit interiorul cu var ei ueile
la bisericd sd aibd deschiderea
fn afard.
Fac exceptie bisericile de lemn
monumente istorice, care se vor
pästra in forma lor original&
netencuite, iar deschiderea uei-
lor in afar& si facerea unei noi
uei in altar, nu se vor putea
face cleat cu aprobarea special&
a Comisiunii Monumentelor Is-
torice.
16. Pentru restaurarea sau re-
pararea clädirilor monumente
istorice" (construite inainte de
anul 1850) aprobarea Comisiunii
Monumentelor Istorice este nea-
pdrat obligatorie, lucrdrile la a-
ceste biserici fäcându-se potrivit
legilor si dispozitiunilor speciale
actualmente in vigoare.
CAPITOLUL IV
Licifaiii
17. Orice constructie sau re-
paratie de clädiri bisericesti,
care intrece valoarea de 50.000
lei, se va executa obligator prin
licitatie publicä sau prin cerere
de of erte inchise (cel putin trei),
dela anteprenorii constructori
specialieti. Anteprenorul execu-
taut trebue sd fie arhitect In-
scris In corpul arhitectilor in-
giner constructor diplomat sau
constructor cu cel putin 5 ani
de practicd, putând dovedi cu
acte emanate dela persoane de
specialitate sau dela autoritäti
cd a mai executat lucrdri simi-
lare. Antreprenorul va fi cetd-
tean roman, crestin ortodox.
Lucrärile sub valoarea de lei
50.000 se pot executa pe cale de
licitatie, cererea de oferte (cel
Putin trei), prin bund invoiald
sau pe cale de regie (In condi-
c. Harnangiu, vol. XXV. 68.
www.digibuc.ro
1073
tiunile specificate la art. 34 din
prezentul regulament).
18. Licitatiile publice se vor
tine dupd normele indicate de
art. 92-100 din L. C. P.'). Dacä
licitatia se tine pentru lucrári
la un monument istoric, aceasta
se va tine numai in prezenta
clelegatului Comisiunii Monu-
mentelor Istorice.
19. and parohiile, comitetele
de constructie etc., au materiale
strânse din donatii-gratuit sau
cu preturi mult mai mici decat
cele curente pe piatd pot exe-
cuta lucrarea, dând in intre-
prindere numai manopera. Ale-
gerea antreprenorului se va face
in aceleaei conditiuni ca ei in
cazul cand lucrarea se dä in
intreprindere cu materiale ei
manoperd.
20. Rezultatul licitatiei sau
concursului de oferte se va con-
semna inteun proces-verbal,
care se va trimete spre apro-
bare Chiriarhului respectiv si
Consiliului Central Blsericesc,
dac4 lucrarea este dintre cele
specificate la art. 11, impreund
cu toate piesele: publicatiile de
licitatie sau invitatiile, ofertele
etc., ei un concept de contract.
Rezultatul oricdrei licitatii ti-
nutá pentru un monument is-
tonic va trebui sd fie supus
aprobärii Comisiunii Monumen-
(elor Istorice.
Dupd obtinerea aprobdrii se
va incheia cu antreprenorul
reueit contractul legal In con-
formitate cu aprobarea, ce se
va da de eparhia respectivd.
21. Cand trei licitatii conse-
cutive au Minas fdrä rezultat
din lipsd de concurenti (mini-
mum trei), parohia, comitetul
de constructie, etc., va putea ob-
1) A se vedea Legea contabilitAtii
publice, din 31 Lille 1929, la pag,
783, vol. XVII, eu mod. 24 Decem-
vre 1932, la pag. 871, vol. XX.
1074 5 Apri lie 1937

tine din partea eparhiei si dela praveghetor si antreprenor, In

Consiliul Central Bisericesc, dacä, care se vor trece toate ordinele
lucrarea este din cele specificate ce se vor da eu privire la mer-
la art. 11 din prezentul regula- sul lucrárilor. Se vor mentiona
ment, dreptul sä, dea lucrdrile acolo cotele diverselor piese ale
In Intreprindere prin bunk in- lucrárilor executate, contrasem-
voialä unui antreprenor con- nate de supraveghetor §i antre-
structor, care va trebui sä sa- prenor.
tisfacd conditiunile cerute de 27. Nimänui nu-i este permis
art. 17 din prezentul regula- sä, aducii, vreo modificare pro-
ment. iectului sau devizului färg, o
prealabilä aprobare a eparhiei
CAPITOLUL V pe baza avizului dat de servi-
Execufarea lucreirilor ciul tehnic, ce a dat avizul de
;i conducerea /or aprobare primului project. Mo-
dificarile aduse unui deviz
22. Dupá obtinerea aprobärii intocmit pentru un monu-
adjuclecdrii din partea Eparhiei ment istoric nu pot fí apro-
respective sau din partea Con- bate decât de Comisiunea mo-
siliului Central Bisericesc, daca numentelor istorice.
este cazul, si dui:a incheierea Orice modificare a proiectu-
contractului cu antreprenorul, lui si devizului nu se poate exe-
parohia, comitetul de construe- cute decât pe baza unei cereri
tie, etc., va proceda la executia fädutä eparhiei respective, ce-
lucrárilor. rere ce va fi insotitá de motive-
23. Lucrárile se vor executa rea modificarii.
sub supravegherea persoanei 28. Plätile se vor face antre-
tehnice, care a intocmit proiec- prenorului pe baza situatiilor
tul si devizul, sau de o altd per- provizorii de lucrari executate
soand aleasä dup.& aceleasi si materiale aprovizionate pe
norme. santier, (in cazul când s'au scos
Supravegherea va putea fi fd- in licitatie manopera si mate-
cutä si de serviciile tehnice e- rialul, Intocmite din 15 in 15
parhiale, comunale, judetene sau zile maximum de antrepre-
de cel al Consiliului Central Bi- nor si verificate de supraveghe-
sericesc. Pentru monumentele is- tor. Din totalul fiecilrei situatii
torice supravegherea va fi fd- se va retine o garantie de 6 la
cutä de serviciul tehnic al Co- sutä pentru anul de Intretinere.
misiunii Monumentelor Istorice. 29. La terminarea completä
24. Supravegberea lucrärilor a lucrárilor date in intreprin-
impreunä cu antreprenorul sunt dere, antreprenorul va intocmi
direct si solider räspunzätori de situatia definitivá compusd din:
exacta executie a lucrárilor in a) Planurile de atasament, cu-
conformitate cu prescriptiunile prinzänd desenele tuturor lucrá-
proiectului si devizului. rilor executate (planuri, fatade,
25. Antreprenorul va avea pe sectiuni, detalii, etc.);
santier orice valoare ar avea b) Mäsurátoarea detaliatä i
lucrarea in permanentá o per- c) Situatia estimativä al cärei
soang tehnicä specialistä (con- total va reprezenta costul intre-
ducktor de *antler). gei lucräri executate.
26. La punctul lucrárii va fi Din totalul situatiei se va re-
o condicä pentru ordine de a,ii- tine 6 la sutä garantie pentru
tier, snuruitä si semnatä de su- anul de Intretinere. Situatia de-
www.digibuc.ro
 5 Aprilie 1937
finitivg va fi verificatg de su-
praveghetor.
30. Daca in timpul executiei
lucrärilor se constatä nevoia de
a se efectua unele lucrgri nepre-
vtizute in deviz, aceste supli-
mente se vor executa numai
dupg o prealabild Comandg
scrisg, data antreprenorului de
cgtre parohie, comitet de con-
structie, etc., in care se va spe-
cifica detaliat felul suplimentar
si pretul lor. Nu se va putea
plat niciun fel de supliment
färd aceastä conditie.
31. In cazul câncl lucrgrile se
executg in conditiuni rele' sau
nu se tine cont de proiect, deviz,
caiet de sarcini sau contract,
parohia, comitetul de construc-
tie, etc., sunt obligati sä se sezi-
seze si sg apeleze la serviciul
tehnic, ce a dat avizul de apro-
bare a proiectului si devizului
lucrgrii. Acesta va delega mi
arhitect sau un alt specialist la
fata locului, ca sä cerceteze ca-
zul si sg ia mgsurile ce le va
crede necesare, si care, atât pa-
rohia sau comitetul de construc-
tie, etc., cat si supraveghetorul
lucrgrilor si antreprenorul vor
fi obligati a le executa.
CAPITOLUL VI
Receplii
32. Dupg ce situatia defini-
Ova intocmitä de antreprenor
va fi verificatä de supraveghe-
tor, se va face receptia provizo-
rie a lucrdrilor de cgtre o co-
misiune compusg din reprezen-
tantul autorizat adhoc al paro-
hiei, comitetului de constructie,
etc., care va prezida Comisiu-
nea, din supraveghetorul lu-
crgrilor si din antreprenorul lor.
La receptia provizorie a lu-
crdrilor de constructie noi, a
cgror valoare intrece 1.000.000 norului.
lei, va mai lua parte in mod o- Receptia definitivg se poate
bligator si un arhitect al Con- amâna, dacg lucrärile nu se
www.digibuc.ro
1075
siliului central bisericesc, care
va prezida comisiunea. Receptia
provizorie pentru mice lucrare
fie cat de mica, executata la
un monument istoric nu se
poate face decal in prezenta de-
legatului Comisiunii monumen-
telor istorice.
Rezultatul receptiei provizorii
se va consemna intr'un proces-
verbal semnat de toti membrii
Comisiunii si, dacg se va con-
stata cg lucrarile sunt executate
in conformitate cu contractul,
proiectul, devizul, caietul de
sarcini, ordinele din caietul de
santier, etc., se va dispune achi-
tarea antreprenorului, retinân-
du-se garantia de 6 la sutg pen-
tru anul de intretinere si elibe-
rarea garantiei provizorii de-
pusg cu ocazia adjudecgrii lu-
crarilor.
Dacd se va constata, insg, cg
lucrgrile nu sunt bine executate,
nu respecta devizul, proiectul,
etc., receptia provizorie se va a-
mâna pentru o data ulterioard,
antreprenorul fiind obligat a In-
drepta defectele pang la viitoa-
rea receptie provizorie. Diurnele
cuvenite membrilor comisiunii
de receptie vor fi suportate in
acest caz de antreprenor.
33. Dupg trecere de un an de
la facerea receptiei provizorie,
se va face de catre o comisiune
compusg la fel ca aceea dela
art. 32 din prezentul regula-
ment, la care se mai adaugg re-
prezentantul serviciului tehnic,
care a dat avizul de aprobare a
proiectului si devizului, receptia
definitivg. Cu aceastä ocazie se
va elibera antreprenorului ga-
rantia de 6 la sutg depusg la ad-
judecarea lucrarii, clacg se va
constata cg lucrarile se mentin
in bung stare si au avut o bung
intretinere din partea antrepre-
1076 6 Apr Me 1937
mentin In conditiuni bune, pen-
tru o datil ulterioarã, in care
spatiu de timp antreprenorul
este obligat a pune toate defec-
tele la punct. Diurnele membri-
lor comisiunii de receptie vor fi
suportate in acest caz de antre-
prenor.
CAPITOLUL VII
Lucrari In regie
34. Executia unor lucrári pe
cale de regie nu se poate face
decAt cu aprobarea specialá a
Chiriarhului sau a Comisiunii
minumentelor istorice, data mo-
numentul este istoric, i numai
in urmátoarele conditiuni:
a) Valoarea totalá a lucrári-
lor s. mi treacá de 50.000 lei;
b) Parohia, comitetul de con-
structie, etc., sä aibg, aprovizio-
nat pe santier cel putin jumá-
tate din materialul de construe-
tie necesar lucrárilor;
c) Parohia, comitetul de con-
structie, etc., sá aibá angaja-
mentul cu supraveghetorul lu-
crárilor asa fel fácut, incát san-
tierul sä fie zilnic vizitat fie
de supraveghetor direct, fie de
un imputernicit al s6u care
va fi mentionat In angajament,
d) Parohia, comitetul de con-
structie, etc., sá justifice toate
cheltuielile, ce le va face, cu aete,
facturi, chitante in regulA cu
toate taxele fiscale si timbrele
legale.
CAPITOLUL VIII
Dispozifiuni finale
35. Toate autoritátile biseri-
cesti, Sf. mitropolii, Sf. episco-
pii, protopopiile, parohiile, co-
mitetele de constructie, etc., din
Patriarhia Româná sunt clatoare
a se conforma In totul regula-
mentului de fatá, si a respecta cu
punctualitate toate obligatiile
www.digibuc.ro
ce vor decurge din actele inche-
late in federea lucrárilor de
constructii si reparatii de chi-
diri bisericesti.
36. Pentru orice abatere dela
prevederile acestui regulament,
autoritatea superioard biseri-
ceascá este In drept sá judece
si sá pedepseascä pe contrave-
nientii clerici, dupá diferite ca-
zuri i sá dispuná urmárirea
prin justitie asupra laicilor vi-
novati pentru incorectitudinile
produse de ei, urmând ca vino-
vatii sá despägubeasa cu pro-
pria lor avere biserica de dau-
nele cauzate prin vina lor.
37. Antreprenorii care vor fi
dovediti cá au lucrat rau sau
au fost de rea credintá nu mai
pot fi autorizati sá lucreze la
cládiri bisericesti.
Acest regulament s'a votat de
Congresul National Bisericesc
In sedinta a 5-a dela 17 Octom-
vrie 1935.
DECIZIE
relativ la societatea antialcoolici
Tempera*"
DIN 6 APRILIE 1937 1)
Noi, ministru secretar de
Stat la Departamentul
Sänátátii i Ocrotirilor Sociale,
Avánd in vedere raportul
d-lui inspector general finan-
ciar din 22 Ianuarie 1936 si al
d-lui subdirector din 25 Aprilie
1936, asupra activitátii i gesti-
unii Societ4ii si Ligii Tempe-
ranta", din Romania, dela 1927
pang, in prezent;
Av and in vedere hotárirea
Consiliului superior sanitar de
pe lângá Ministerul Sánatátii
1) Decizia ministerial& sub Nr.
96.356 din 1936, s'a publicat in Mo-
nitorul Of icial, p. 1, Nr. 80 din 6
Aprils 1937.
 6 Apri He 1937 1077

din 25 Aprilie 1936, ca i hotari- Ministerul Sanatatii va delega

rea cofnisiei speciale din 18 Iu- 3 membri din Consiliul superior
nie 1936, delegata de Consiliul sanitar si 2 functionari supe-
sanitar superior, de a lua con- riori in Consiliul Ligii Tempe-
tact cu conducatorii Ligii Tem- ranta", si va insarcina in ace-
peranta", in vederea viitoarei Iasi timp un functionar al mi-
activitati de propaganda antial- nisterului cu mânuirea fondu-
coolica; rilor.
Luand cunostinta de activita- Ministerul Sandtätii a luat cu-
tea antialcolica pe teren teoretic nostin(.a. ca" Liga Temperanta"
practic a acestei societati, ca aduce un aport in tablouri anti-
si de sacrificiile banesti Mcute,
cheltuind din fonclurile proprii alcoolice, creante la autoritati si
panti acum peste 12.000.000 lei; 12 Tankuri pentru prepararea
conducatorii lucrâncl in tot tim- de bauturi nealcoolice, in va-
pul de 9 ani absolut gratuit si loare de circa 900.000 lei, dar in
oferindu-se a activa si mai de- acelasi timp, a luat cunostinta
parte in acelasi mod desintere- ea Liga Temperanta" are o da-
sat; torie de 1.545.000 lei ce apasa ac-
Având in vedere ravagiile ce tivitatea sa.
le face azi alcoolismul in toata Pentru stingerea acestei dato-
tara prin consumarea bauturi- rii, Ministerul Sanatatii aloca
lor alcoolice tari si nocive si ca- azi o sumä de lei 300.000, iar res-
racterul gray ce-1 ia in unele re- tul se va achita de Liga Tem-
giuni prin extensiunea culturii peranta" In curs de 2-3 ani,
vitei de vie terasa (arciumile din urmatoarele resurse:
mutându-se in fiecare familie) a) Din vânzarea aportului a-
nevoia de a exista in fiecare dus de Liga Temperanta";
comuna rurala, in afara de au- b) Din diferite venituri ce- si.
toritatile de control, prevazute le-ar mai procura Liga, cu:
de lege, si Cate o grupare care chete, serbari, conferinte, si in
sa pura suflet si inima in sta.- fine,
vilirea alcoolismului si necesi- c) Din fondul antialcoolic pe
tatea organizarii luptei prin care Ministerul Sandtatii Il in-
toate mijloacele pe care autori- caseaza dela Directia- Monopo-
tatile le pot avea; lului Alcoolului.
Având in vedere cererea Ligii Toate aceste sume vor fi ad-
Temperanta", catre Ministerul ministrate de consiliul Ligii.
Sanatatii, din 20 Noemvrie 1936,
Nr. 79.306, Subventi a anualä de care
Decidem: Liga Temperanta" va avea ne-
Liga Temperanta" din Ro- voie pentru activitatea sa, o va
mania, cu toate organizatiile fixa Ministerul Sanätatii in fie-
sale, filialele, trec pe data pre- care an, In raport cu suma ce va
zentei deciziuni sub inclrumarea primi dela Directia monopolu-
si controlul Ministerului lui alcoolului si cu programul
urmand sa functioneze pe de munca ce are de executat.
lânga acest departament (Direc- Sedintele Consiliului Ligii
Temperanta" vor fi prezidate
tia Ocrotirilor), in cadrul statu-
telor sale si a unui program de ministrul sanatatii, sau in
special intocmit de minister, de lipsa, de secretarul general, sau
comun acord cu conducatorii in lipsa de un domn membru al
Ligii Temperanta". Consiliului superior sanitar.
www.digibuc.ro
 1078 7 Apri lie 1937
In acest ultim caz avizele Con-
siliului vor fi supuse aprobärii
ministrului.
LEGE
pentru completarea unor dispozitiuni
din legea pentru Statutul
personalului C. F. R.
DIN 7 APRILIE 1937 1)
Art. unic. Personalul Regiei
Autonome C. F. R., care, in ur-
ma reincadrarii fäcute conform
I. D. R. Nr. 1.672 din 18 Iulie
1936 ar urm a sä primeascg un
salariu mai mic decât cel rezul-
tat din o incadrare legal f Acutd,
conform legii pentru statutul
personalului C. F. R., din 28 A-
prilie 1933 si regulamentul ace-
lei legi, va fi retribuit, in clasa
si categoria in care a fost rein-
cadrat, conform I. D. R. Nr.
1.672 din 18 Iulie 1936, cu sala-
riul corespunzgtor incadrgrii
ce rezultä pa baza legii si regu-
lamentului pentru statutul per-
sonalului C. F. R. din 28 Aprilie
1) Aceastä Lege s'a votat de Senat
de Adunarea Deputatilor, in qedin-
tele dela 19 Martie 1937; s'a pro-
mulgat prin decret regal Nr. 1.779
din 1937 i s'a publicat In Monito-
rml Oficial, p. I, Nr. 81 din 7 Apri-
lie 1937. A se vedea Legea pentri
statutul personalului C. F. R., din
28 Aprilie 1933, la pag. 554, vol.
XXI si Regulamentul de aplie:are, din
4 Octomvrie 1933, la pag. 837. ace-
Iasi vol. De asemeni modifieärile a-
duse statutului Fin Legile din 11
Iulie 1934, pag. 508, vol. XXII, din
20 Apriie 1935, pag. 402, vol.
XXIII, din 18 Iulie 1936 i din 2
Septemvrie 1936. la pag. 86 qi 427,
vol. XXIV, p. II.
Ulterior, Statutul personalului C.
F. R., a mai fost modificat, prin De-
cret-lege din 19 Iunie 1937, aflat
la ordinea eronologieä.
www.digibuc.ro
1933, pang când prin avansgri
legale si plätite, va ajunge la
clasa si categoria a cärei sala-
riu II primeste.
LEGE
pentru magazinele generale si waran-
tarea mirfurilor i cerealelor
(Dockuri i silozuri)
DIN 7 APRILIE 1937 1)
CAPITOLUL I
Emisiunea recipisei warantei
1. Administratiile silozurilor
si magazinelor generale ale Sta-
tului, precum i societatea sau
societätile pentru infiintarea de
silozuri ce s'ar crea, in baza
legii pentru infiintare de silo-
zuri, publicatä in Monitorul 0-
ficial Nr. 143 din 1 Iulie 1930,
la cererea depungtorului, vor
1) Aceastä Lege s'a votat de Adu-
narea Deputatilor i Senat, in gedin-
tele dela 19 O. 20 Martie 1937; s'a
promulgat prin decret regal Nr. 1.775
din 1937 i s'a publicat in Monito-
rul Oficial, p. I, NI% 81 din 7 Apri-
lie 1937.
A se vedea in legäturä:
1. Legea pentru infiintarea de si-
lozuri, din 1 Iulie 1930, la pag. 429,
vol. XVIII, eu mod. 15 Septemvrie
1932, pag. 661, vol. XX.
2. Legea asupra magazinelor gene-
rale (dockuri), din 28 Iunie 1881, eu
mod. 6 Iunie 1892, la pag. 401,
vol. II.
3. Legea pentru clasarea eereale-
lor, din 16 Mai 1926, la pag. 1094,
vol. XVXVI.
4. Legea asupra cambiei i biletu-
lui la ordin, din 1 Mai 1934, la pag.
179, vol. XXII, cu mod. 20 Aprilie
1935, pag. 377, vol. XXIII.
5. Regulment pentru administrarea
intrepozitelor eu drept de a emite
recipise warante, din 2 Noemvrie
1932, la pag. 768, vol. XX.
 7 Apri lie 1937 1079

elibera pentru märfurile sau CAPITOLUL II

cerealele primite in depozit, re- Negocierea recipiselor §i waranfelor
cipise warant In conditiunile
prevIzute mai jos. 5. Recipisele si warantele
2. Recipisa va cuprinde ur- sunt transmisibile prin gir sau
mdtoarele arätäri: ambele impreunä, sau fiecare
1. Numele administratiei la in parte.
care s'a depus marfa. Când ele sunt transmise im-
2. Numärul curent al recipf- preunä in acelasi timp, ace-
sei warante. leiasi persoane, girul se consti-
tue prin semnätura pusd in dc-
3. Numele, pronumele, calita- sul recipisei si. a warantului, si
tea si domiciliul depunätorului. transmit cesionarului dreptul
4. Locul uncle este depozitatä de a dispune de marfd.
m arf a. Girarea recipisei separatá de
5. Felul si cantitatea märfii warant transmite cesionarului
depuse, cu toate arltdrile tre- dreptul de a dispune de marf 4,
buincioase spre a se putea sta- cu restrictia achitärii sumei
bili identitatea ei. Imprumutate prin warant.
6. Mentiunea eh* marfa e asi- Girarea warantului separat
guratä, la ce societate, pentru de recipisä constitue, prin daro-
ce sumä si pe ce termen. gare dela regulile de drept co-
mun, un drept de gaj asqpra
7. Sumele cu care este even- märfurilor In folosul cesionaru-
tual Incárcatä marf a pentru lui war antului.
plati de transport, avansuri si Girurile se fac prin simplä
altele. semnäturá pusä in dosul titlu-
8. Scadenta acestor datorii si rilor, in coloanele respective, cu
dobända respectivä cu arätarea exceptia prevázutä la art. 6.
datei de MI" d curge. 6. Primul gir al warantului
9. Data la care marfa ur- separat de recipisd, va aráta:
meazA sä fie Inapoiatä si locul a) Suma garantatä prin gaj,
Inapoierii. cu dobânclà si scadentä;
10. Taxele de magazinaj si b) Numele, profesiunea si a-
manipulatie. dresa creclitorului.
11. Data eliberärii recipisei Scadenta nu poate fi mai de-
warafit. pärtatä ca termenul pentru care
a fäcut depozitul.
3. La fiecare recipisä este a- Aceleasi mentiuni vor fi fä-
läturat sub denumire de wa- cute si pe recipisä, fiind sem-
rant", un buletin de gaj conti- nate pe aceasta de catre bene-
nâncl aceleasi arätäri ca si re- ficiarul warantului.
cipisa. 7. Primul purtátor al waran-
4. Pentru cerealele pe care tului separat de recipisä e obli-
administratia le-a clasificat gat a transcrie In registrele ad-
conform legii pentru clasarea ministratiei emitente mentiunea
completä a girului, asa cum e
cerealelor, recipisa sj warantul specificat la art. 6.
vor cuprinde toate arätärile din Administratia emitentä va
certificatul de clasare si admi- certifica pe warant efectuarea
nistratia e obligatä a fnapoia transcrierii, arátând pag. si Nr.
la termen cantitatea de cereale de Inscri ere in registrul de
de calitatea arätatä. transerieri al administratiei.
www.digibuc.ro
1080
8. Fiecare dintre purtätorii
ulteriori ai warantului sunt o-
bligati ca indatä ce au dobân-
dit warantul sä avizeze de a-
ceasta, prin scrisoare recoman-
data, administratia ce a elibe-
rat warantul, comunicându-i
totodatä numele, pronumele
adresa sa.
Aceeasi obligatie trebue sä fie
Incleplinitä si de purtatorul re-
cipisei.
In caz de neindeplinire a ace-
stor avize, ei rämân rdspunzá-
tori de orice daune vor decurge
din aceastä omisiune.
9. Prin derogare dela regu-
lile de drept comun, márfurile
pentru care s'a emis recipisa
warant nu pot fi nici ur-
märite, nici sechestrate sub ni-
ciun motiv.
Urmärirea se poate face nu-
mai asupra titlurilor reprezen-
tând marfa i numai dacg a-
ceste titluri se gäsesc incä in
mâna clebitorului.
CAPITOLUL III
Lichidarea recipiselor ;i waranfului
10. Märfurile pentru care
s'au emis recipise-warant, vor
fi eliberate contra recipisei
warantului, cum si a plátii su-
melor si a taxelor datorate.
11. Purtätorul recipisei e
bligat a pläti purtátorului wa-
rantului datoria warantatá la
scadentd, obtinând in schimb
dela acesta warantul achitat.
El poate pläti datoria si Ina-
inte de termenul fixat, si in
acest caz se reduce dobânda
pentru timpul rämas pând la
scadentd, mai putin 10 zile, pen-
tru care dobânda rämâne cre-
ditorului ca despägubire.
12. Cand posesorul warantu-
lui primeste toatá suma garan-
tatrt prin gaj, e obligat a res-
titui warantul cu mentiunea a-
chitat, când Insä primeste nu-
www.digibuc.ro
7 Apri lie 1937
mai o parte a sumei atunci va,
face o mentiune corespunzá-
toare pe warant i va elibera ce-
lui ce a plätit o chitantd pen-
tru suma primitä.
13. Dacd purtätorul waran-
tului nu este cunoscut sau lip-
sete, sau nu acceptä plata con-
form art, precedent, puratorul
recipisei va putea obtine marf a
depunând administratiei emi-
tente, in locul warantului achi-
tat, suma garantatá prin a-
cesta.
Administratia emitentä va a-
viza pe ultimul purtätor cunos-
cut al warantului si va plati
aceastä sumä posesorului wa-
rantului, la cerere, contra de-
punerii warantului, cu mentiu-
nea de achitare.
14. Când girarea warantului
si suma warantatä nu sunt nici
mentionate pe recipisä, nici
transcrise in registrele admins-
tratiei emitente, aceasta poate
elihera marfa purtátorului reci-
pisei, insä numai dupá trecere
de 8 zile dela prezentarea reci-
pisei.
15. Dacä suma depusd la ad-
ministratia emitentä pentru
plata datoriei warantate nu
este reclamatá de purtätoruI
warantului panä in 8 zile dupi
expirarea scadentei, administra-
tia va consemna suma la Cassa
de Depuneri si Consemnatiuni.
16. Purtätorul warantului
are privilegiu asupra sumei de-
mise, conform articolului prece-
dent.
CAPITOLUL IV
Execufia in caz de neplafa
17. In caz de neplata datoriei
la scadentä, puratorul waran-
tului, separat de recipisä, poate,
färá somatiuni, protest, chemare
in judecatä sau orice altá for-
malitate judiciará, sä cearä ad-
ministratiei emitente punerea
 7 Aprilie 1937
In vânzare, prin licitatie pu-
blicg si cu ridicarea mgrfurilor
gajate. conform normelor sta-
bilite in articolele urnagtoare.
Aceleasi cirepturi le are si
oricare dintre girantii anteriori
ai warantului, in caz când va
fi achitat ei datoria warantatg.
18. Exercitarea drepturilor
purtgtorului de warant nu este
suspendatá prin falimentul,
suspendarea plgtilor, interdic-
tia sau Incetarea din vim% a
imprumutatului sau a proprie-
tarului mgrfurilor.
19. In urma cererii de van-
zare Mcutg de purtatorul wa-
rantului administratia emitentg
e datoare a fixa vânzarea in eel
putin 5 zile i cel mult 10 zile
dela cerere.
Administratia emitentg poate,
cu consimtimântul proprietaru-
lui mgrfii sau a creditorului
urmäritor, sá impartg marfa in
mai multe loturi, care se vor
vinde in aceeasi zi sau succe-
siv, fgrg a trece insä peste ter-
menul de 10 zile.
20. Vânzarea va fi anuntatg
prin publicatiuni intr'un jurnal
din localitate si prin afipte la
depozit, la Camera de Comert
sou la bursa, dacg exista in lo-
calitate.
21. Publicatiunile si afiptele
nu vor indica nici numele po-
sesorului, nici al creditorului
urmgritor; ele vor contine insä
toate argtgrile necesare pentru
a stabili cantitatea i calitatea
márfurilor.
22. Administratia emitentg
va dispur e luarea probelor
mgrfurilor ce se vând, probe ce
vor fi expuse in timpul publi-
catiilor, cat si in zilele de van-
zare.
23. Vânzgrile cerute conform
prezentei legi nu vor fi suspen-
date pe cale de contestatie la
instantele judecatoresti. In caz
www.digibuc.ro
1081
de falsificare a titlului In baza
cgruia s'a cerut vânzarea, pre-
sedintele Tribunalului de do-
mert va putea ordona consem-
narea pretului rezultat din van-
zare.
24. Vanzarea F e va face prin
licitatie -publica in sglile- de
vânzare ce se vor fixa de cgtre
administratie.
Ea se va efectua prin oferte
sigilate, sau oral, dupg cum se
va cere de cgtre proprietarul
märfurilor si de creditorul ga-
gist, dacg sunt de acord, iar in
caz contrar, dupg cum va gäsi
cu cale administratia.
25. Licitatia se va confirm&
imediat si MI% supra-licitatie
asupra celui care va fi oferit
pretul cel mai mare.
26. Vanzarea se va face far&
chemarea pärtilor, inaintea u-
nui delegat al administratiei e-
mitente, asistat de un mijloci-
tor oficial de märfuri sau de un
portärel, care va semna proce-
sele-verbale de IWO:tie.
27. Toate incidentele sau con-
testatiile ridicate In contra sau
asupra vânzärii se vor rezolva
imediat de cgtre delegatul ad-
ministratiei emitente. El are
dreptul de a exclude dela lici-
tatie pe concurentii ce nu vor
depune cautiunea determinatg.
prin publicatii i afipte sau care
nu vor fi executat angajamen-
tele anterioare.
28. Din pretul obtinut la li-
citatie se va pläti suma garan-
tatá prin warant capete si
dobanzi cu privilegiul si pre-
ferinta asupra oricgror alte
creante, deducându-se numai:
1. Drepturile vamale si taxele
de transport.
2. Cheltuielile de vânzgri, ta-
xele de manipulatie, magazinaj,
asigurare si altele Mcute pen-
tru conservarea
Prisosul se va remite poseso-
1082 7 April le 1937
rului recipisei, când va fi pre-
zent; In lipsa se va consemna la
Cassa de Depuneri si Consem-
natiuni.
29. Sumele se remit celor in
drept numai contra restituirii
documentelor cu mentiunea pe
verso a sumele sunt primite.
In caz and sumele rezultate
nu acopera complet suma ga-
r antat a prin warant, atunci
warantul se inapoiazd poseso-
rului, dupa ce se va mentiona
pe el de catreadministratia
emitenta suma plätita In contul
gajului.
CAPITOLUL V
Recursul in contra imprumufafului
0 gironfilor
30. Imprumutatul si girantil
urmatori sunt rdspunzatori so-
lidar cätre purtätorul warantu
lui, In caz de recurs In contra
lor.
Purtätorul warantului Irish
nu poate recurge In conträ-le
deck dunä ce a exercitat drep-
turile sale asupra märfurilor
sau asupra indemnitätilor de a-
sigurare si numai pentru par-
tea de creanta neplätitä.
31. Termenele fixate de legea
asupra cambiei din 1 Mai 1934,
pentru facerea protestului f ata
de imprumutat si comunicArile
&are giranti, curg din ziva care
urmeazd vânzarii totale a mar-
furilor. In tot cazul, purtätorul
warantului pierde dreptul de
recurs contra girantilor daa
nu a cerut vânzarea märfii In
termen de 30 zile dela scadenta
warantului.
CAPITOLUL VI
Dispozifiuni diverse
32. Recipisele warante se vor
elibera din carnete cu matcä si
opt zile dela expirarea acestui
vor purta un numär curent, termen, consemnând suma re-
data si semnatura persoanelor zultatá la Cassa de Depuneri si
www.digibuc.ro
autorizate a angaja administra-
tia care le emite.
Recipisele ca si adeverintele
de plata sunt supuse la tim-
brul fiscal prevazut de legea
timbrului.
Prima emisiune a warantului,
separata de recipisä, este su-
pusä unei taxe de timbru ca si
cambiile date pentru märfuri,
cu scadente mai mici de sase
luni.
Aceastä din urma taxa se va
percepe prin vizä inainte de
transcrierea primului gir In re-
gistrele aclininistratiunii emi-
tente.
Diferitele transmisiuni ale re-
cipisei, precum si girurile ulte-
rioare ale warantului sunt scu-
tite de orice taxa de timbru si
Inregistrare.
Recipisele warante emise pen-
tru cereale de catre administra-
tia silozurilor Statului sau ale
regiei mixte Societatea Roma-
neasca pentru silozuri", S. A.,
vor fi scutite de toate taxele de
timbru preväzute mai sus, care
se vor aplica numai pentru alte
märfuri deck cereale.
33. Societatile care emit re-
cipise sj warante sunt raspun-
zatoare fatä de terti de regula-
ritatea titlurilor emise si de pa-
strarea In bung stare a märfu-
rilor depuse in conditiunile sta-
bilite prin regulamentele lor de
exploatare.
34. Posesorul recipisei wa-
rant are dreptul de a cere ad-
ministratiei care a emis titlul
reInoirea sau scindarea lui In
mai multe titluri plätind chel-
tuielile operatiunii.
35. Dacä marf a nu se ridica
in termenul fixat prin recipisá
warant, administratia emitenta
e In drept a o vinde prin lid-
tatie publica dupä trecerea a
 7 Apri lie 1937
Consemnatiuni la dispozitia ce-
lor in drept.
36. Puratorii recipiselor
ai warantelor pästreazd asupra
indemnizatiilor cuvenite in caz
de sinistru sau asupra sumelor
consemnate in caz de vânzare,
acelea$i drepturi si privilegii
ce aveau asupra mdrfurilor.
37. Purtdtorul recipisei wa-
rant poate cere vânzarea mar-
furilor la licitatie care se va
face dupä normele stabilite la
art. 19-27 de mai sus.
38. In afard de administra-
tulle silozurilor si magazinelor
generale ale Statului, nu vor
putea fi autorizate sd eraitä wa-
rante deck societatea sau so-
cietätile, pe tard sau regiuni,
care ar lua flint& in baza legii
pentru infiintare de silozuri,
publicatä in Monitorul Oficial
Nr. 143 din 1 Iu lie 1930.
Orice societate pentru infiin-
tare de silozuri va trebui sd sa-
tisfacd, $i nevoile de curätire,
clasare si uscare artificiald, de
preferintd ale produeätorilor.
13ând la inceperea functiond-
rii noilor silozuri, se mentin
dispozitiunile legii modifica-
toare a art. 8 din legea pentru
infiintare de silozuri, publicatd
in Monitorul Oficial Nr. 216 din
15 Septemvrie 1932.
39. Warantele emise conform
art. 38 vor putea fi girate la
Banca Nationald, pe un termen
pând la 270 zile i pentru o su-
m& reprezentând cel mult 800/0
asupra valorii mdrfii dupd
cursul burselor Bräila, Galati
sau Constanta, din ziva in care
s'a efectuat gajul.
Termenul gajdrii nu va putea
insd depdsi termenul inscris in
warant pentru ridicarea mdrfii.
40. Flax& inainte de scaclenta
warantului intervine scdclerea
bruscd a pretului märfii, asa cd
valoarea mdrfii sd nu mai aco-
www.digibuc.ro
1083
pere plata creantei garantatd,
cu gaj, purtätorul warantului
poate cere debitorului o comple-
tare de garantie.
Cererea se va face prin scri-
soare recomandatä, $i clacd, in
termen de 5 zile libere nu pri-
meste acoperirea, creditorul e
in drept a cere vânzarea mdrfu-
rilor, a$a cum se aratd la
art. 17.
41. In caz de pierdere a re-
cipisei sau a warantului, titlul
pierdut inceteazd de a fi vala-
bil din momentul ce pierderea a
fost notificatá prin portáreii ad-
ministratiei emitente.
Cel in drept poate obtine un
duplicat al tit'ului pierdut dela
tribunalul de comert din locali-
tatea unde s'a emis titlul.
In acest scop el va face sd se
publice In Monitorul Oficial si
Intr'un ziar din localitatea unde
s'a emis titlul clouä anunturi la
interval de 5 zile, arátând nu-
märul titlului, data si adminis-
tratia ce le-a emis, precum si
suma i scadenta datoriei wa-
rante. Aceea$i publicatie se va
face $i prin afipte la u$a tribu-
nalului de comert, la primärie,
la Camera de comert $i la Bur-
sa loca1d, sau cea mai apro-
piatá de localitatea in care s'au
emis titlurile.
Va adresa o cerere adminis-
tratiei emitente a titlului pier-
dut depunând dovada efec-
tudrii publicatiilor de mai sus,
dovezi ce vor fi legalizate de au-
toritdtile respective. Dupä 30
zile dela indeplinirea acestor
formalitdti, pre$edintele tribu-
nalului de comeit va putea dis-
pune prin ordonantd pre$edin-
tiald eliberarea duplicatului
titlului pierdut.
Toate cheltuielile ocazionate
pentru aceasta vor fi suportate
de petitionar.
In cursul termenului de mai
1084 7 Apri lie 1937
sus, proprietarul titlului pier-
dut va putea exercita toate ac-
tele pentru pdstrarea drepturi-
lor sale, si la scadentä poate
cere plata dând cautiune sau
consemnând suma.
Cautiunea depusd de recla-
mant devine liberä dupd, trei
luni dela data ordonantei pre-
*edintiale, care dispune elibera
rea duplicatului.
42. Dupd trecerea termenu-
lui de 30 zile prevdzut mai sus
tertii interesati sunt decdzuti
din orice recurs contra admi-
nistratiei emitente care a eli-
berat duplicatul, fard prejudi-
ciul actiuni lor contra acelor ce
vor fi dispus pe nedrept de mar-
furi sau sumele consemnate.
43. Dispozitiile din legea cam-
bieisi biletului la ordin din 1
Mai 1934 se apnea.' si recipisei
warantului, In mäsura in care
aceste dispozitiuni sunt compa-
tibile cu aceste titluri.
44. Achitarea, postdatarea *i
orice mentiune falsd, fie in re-
gistrele prevdzute de aceastd
lege, fie in titluri, vor fi pedep-
site conform dispozitiunilor Co-
dului penal pentru falsificatorii
de monede.
LEGE
pentru Incurajarea si indrumarea
culturii, industrializärii si valori-
ficärii plantelor textile
DIN 7 APRIL1E 1937 1)
1. Pentru Incurajarea *i
drumarea culturii, industriali-
i) Aceastä Lege s'a votat de Adu-
narea Deputatilor si de Senat, in se-
dintele dela 14 si 19 Martie 1937; s 'a
promulgat prin deeret regal Nr. 1.774
din 1937 si s 'a publieat in Monito-
rul Oficial, p. I, Nr. 81 din 7 Apri-
lie 1937.
A se vedea Legea pentru ineura-
www.digibuc.ro
valorificdrii plantelor
textile, se infiinteazd un oficiu
national al textilelor, care va
functiona pe lângd Ministerul
AgricUlturii *i Domeniilor, in
conformitate cu dispozitiunile
prezentei legi.
2. Scopul acestui oficiu este
de a infdptui:
a) Intensificarea culturii plan-
telor textile, in másura nevoilor
consumului intern si a debu*eu-
rilor straine ce s'ar putea ob-
tine;
b) Ameliorarea produselor in-
digene prin aprovizionarea cu
seminte de plante textile de va-
rietdti superioare *i prin ajuto-
rarea cultivatorilor in vederea.
procurdrii inventarului necesar;
c) Stabilirea amânuntitá a va-
rietätilor potrivite fiecdrei re-
giuni;
d) Incurajarea si subventio-
narea infiintärii de topitorii re-
gionale si de mici ateliere loc'ale
pentru prelucrarea materialului
textil;
e) Incurajarea *i subventio-
narea atelierelor cooperative de
filat si tesut;
Incurajarea infiintdrii de
industrii mari pentru filat i te-
sut fire de in si cânepti;
g) Standardizarea produselor
textile si intensificarea expor-
tului;
h) Organizarea propagandei
in veclerea infäptuirii scopului
urmärit de Oficiul National aI
Textilelor;
in-
jarea industriei nationale, din 14
Februarie 1912, la pag. 860, vol. VII,
eu mod., din care ultima dela 12 No-
emvrie 1936, pag. 626, vol. XXIV,
p. II.
In treout, s 'a mai frtent incerefiri
similare, prin. Legea pentru ineura-
jarea eulturei efinepei si a industriei
toreatoriei din 4 Iunie 1906, pag..
4082, vol. III (editia 1907).
 7 AprIlle 1937 1085

i) Organizarea fito-sanitard a punerea Ministerului Agricul-

textilelor;
j) Supravegherea si controlul
Intocmirii i executärii contrac-
telor intre cultivatori si indus-
trifle textile.
3. Oficiul National al Texti-
lelor este conclus de un Consi-
liu superior si un director.
4. Consiliul superior este pre-
zidat de ministrul agriculturii
domeniilor sau de un clelegat
al sdu si este compus din:
a) Presedintele Uniunii Ca-
merelor de Agricultura sau de-
legatul sdu;
b) Directorul Institutului de
Cercetari Agronomice sau dele-
gatul sdu;
c) Presedintele Uniunii Sin-
dicatelor Agricole sau delegatul
sdu;
d) Presedintele Uniunii Came-
relor de Industrie si Comert sau
delegatul sau;
e) Presedintele Centralei Coo-
perativelor de productie si valo-
rificare sau delegatul salt;
f) Un delegat al Ministerului
Apdrdrii Nationale;
g) Un delegat al Ministerului
Industriei si Comertului;
h) Directorul Regiei exploata-
rilor agronomice si zootehnice;
i) Directorul agriculturii;
j) Doi industriasi textili dese-
nati de Ministerul Industriei
Comertului;
k) Patru agricultori, desenati
de Ministerul Agriculturii si Do-
meniilor, dupd, o lista de opt per-
soane, recomandatä de Uniunea
Camerelor de Agriculturä;
/) Directorul Oficiului, ca se-
cretar al consiliului.
Membrii de drept ai consiliu-
lui sunt numiti pe termen de pa-
tru ani, prin Inalt Decret Regal,
iar delegatii institutiunilor enu-
merate mai sus sunt de asemeni sale unui comitet de directie,
confirmati prin Inalt Decret Re-
compus din 3 membri, alesi din
gal, pentru aceeasi duratd de sânul säu pe o duratd de un an.
timp, in ambele cazuri la pro- La expirarea acestui termen,
www.digibuc.ro
turii si Domeniilor.
5. Consiliul superior va fi
convocat de cdtre ministrul a-
griculturii i domeniilor cel pu-
tin odatd pe lund, si nu va pu-
tea tine sedintd deal daca cel
putin junadtate din numärul
membrilor vor fi prezenti.
6. Atributiile Consiliului su-
perior sunt urmätoarele:
a) Controleazä si coordoneaza
intreaga activitate care are de
scop valorificarea plantelor tex-
tile;
b) Decide asupra tuturor mij-
loacelor necesare realizärii sco-
purilor prevdzute In art. 2 din
prezenta lege;
c) Fixeaza, in urma avizului
Institutului de cercetäri agro-
nomice si al Consiliului supe-
rior agronomic, cel mai prielnice
regiuni pentru cultura textile-
lor;
d) Intocmeste in fiecare an a-
vizul sat asupra pretului mini-
mal de vânzare al plantelor tex-
tile, care urmeaza sa fie fixat
printr'un jurnal al Consiliului
de Ministri;
e) Fixeazd insusirile comune
ce trebue sa aiba produsele tex-
tile in vederea standardizärii
lor;
f) Isi dä avizul conform, ori-
decâteori un particular, o aso-
ciatie cooperativd, o societate a-
nonimä sau orice altd intre-
prindere industrialä care lu-
creazä cu material textil indi-
gen, cere acordarea inlesnirilor
prevdzute de legea pentru incu-
rajarea industriei nationale sau
de prezenta lege;
g) Acordä prime pentru incu-
rajarea exportului.
7. Consiliul superior poate
delega o parte din atributiunile
1086 7 Apri lie 1937

membrii comitetului pot fi rea- munale, precum i institutiunile

lest de binefacere vor putea face a-
8. Directorul este insarcinat cestor intreprinderi comenzi li-
cu indeplinirea hotdririlor con- vrabile In mai multi ani si a a-
siliului superoir si ale comite- corda avansuri asupra valorii
tului de directie. integrale a comenzilor.
El este numit prin I. D. R. Comenzile se vor putea acorda
pe termen de 6 ani. prin bunä invoialä Regiilor mix-
9. Functionarii Oficiului vor te, cooperativelor, atelierelor
fi numiti In conformitate cu 4colare, scoalelor de gospodärie
dispozitiunile statutului func- micilor industrii casnice.
tionarilor publici si a legilor In Celelalte industrii nu vor be-
vigoare. neficia de contractarea prin bu-
Ei vor putea fi detasati din nä învoialä, insa vor avea drep-
personalul Ministerului Agricul- tul la toate avantajele preva-
turii i Domeniilor. zute in art. 13, al. a, b i c.
10. Pentru incurajarea cul- 13. Un regulament va pre-
turii si industrializärii textile- ciza conditiunile de aplicare a
lor se creeaza un fond specal dispozitiunilor prezentei legi.
de cätre Ofic:u si se alimen- 14. Orice dispozitiuni con-
teazd dintr'o subventie inscrisa trare acestei legi se abroga.
In mod obligator in bugetul ge-
neral al Statului si care in pri-
mii trei ani nu va putea fi infe-
rioard sumei de 25 milioanc.
LEGE
11. Aceasta suinä se va in- pentru modificarea art. 4, § 35, din
aerie anual In bugetul Ministe- legea timbruluifapte
oi a impozitelor pe acte
juridice
rului Agriculturii si Domeniilor,
la capitolul venituri", se va de- DIN 7 APRILIE 1937 1)
pune la Rance, Nationald in con-
tul Oficiului textilelor si va fi Art. unic. Art. 4, § 35, din
administratä de cdtre acesta. legea timbrului si a impozitu-
12. Orice intreprindere, care lui pe acte si fapte juriclice se
are de scop industrializarea modified, dupd cum urmeazä:
plantelor textile indigene, se va Brevetele de autorizarea por-
bucura, pe baza recomandärii tului clecoratiunilor straine du-
Oficiului, in afarä de Inlesni- pd distinctiunile de mai jos:
rile acordate prin legea pentru Pentru un Ordin strain In
incurajarea industriei nationale gradul de Cavaler, 300 lei.
si de urmätoarele avantaje: Pentru un Ordin strain In
a) Scutirea de taxa ad-valo- graclul de Ofiter, 500 lei.
rem, de impozitul pe cifra de a- 1) Aeeastä Lege s'a votat de Adu-
faceri si taxele de contingen-
tare pentru importul seminte- narea Deplitatilor si de Senat, lu e-
lor sau masinilor; dintele dela 9 si 19 Martie 1937; s 'a
b) Va fi preferata pentru exe- promulgat prin deeret regal Nr. 1.780
cutarea furniturilor de Stat, din 1937 si s 'a publicat in Monito-
chiar daed oferta ei va fi cu 7 rul Oficial, p. I, NI% 81 din 7 Apri-
la sutä mai scumpa decdt ce- lie 1937. A se vedea Legea timbru-
lelalte; lui si a impozitelor pe aete i fapte
c) Prin derogare dela legea juridice, din 29 Aprilie 1927, la
contabilitatii publice, institu- pag. 601, vol. XVXVI, eu nume-
tiunile de Stat, judetene sau co- roase modificäri.
www.digibuc.ro
 7 Aprilie 1937
Pentru un Ordin strain in
gradul de Comandor, 700 lei.
Pentru un Ordin strain in
gradul de Mare Ofiter, 1.000 lei.
Pentru un Ordin strain In
gradul de Mare Cruce, 1.500 lei.
Pentru un Ordin strdin in
gradul de Co lan, 2.500 lei.
Brevetele pentru celelalte dis-
tinctiuni strdine, Medalii etc.:
Pentru gradele superioare, lei
100.
Pentru gradele inferioare, 50
lei.
Beneficiazd de o reducere de
50 la sutä din taxele susmen-
tionate: demnitarii, functionarii
$i personalul de serviciu al
Curtii Regale, precum $i milita-
rii, functionarii $i personalul
de serviciu al Ministerului Afa-
cerilor Sträine.
Sunt scutite de taxele susmen-
tionate brevetele de autorizarea
portului decoratiunilor sträine
de rdzboiu (Ordine sau Meda-
lii).
Vor putea fi scutite de plata
taxelor de timbru persoanele
care sunt absolut lipsite de unij-
loace. Scutirea se va acorcla in
Inalt loc, in baza unui act de
paupertate al:Murat la cerere.
LEGE
pentru modificarea art. 3, 8, 12, 13 si 14
din legea pentru organizarea gi adminis-
trarea Casei de Asiguräri a Ministerului
Internelor
DIN 7 APRILIE 19371)
Art. unic. Art. 3, 8, 12, 13
$i 14, din legea pentru organi-
zarea $i administrarea Casei de
Asiguräri a Ministerului Inter-
1) Aceastá Lege s'a votat de Adu-
narea Deputatior si de Senat, in se-
dintele dela 19 Martie 1937; s'a pro-
mulgat prin deeret regal Nr. 1.765
din 1937 0. s'a publicat in Monito-
rul Oficial, p. I, Nr. 81 din 7 Apri-
www.digibuc.ro
1087
nelor din 4 Aprilie 1936, se mo-
dificd, precum urmeazrt:
Art. 3. Casa face asiguräri
contra incendiului, pagubelor
provocate de träsnet, exploziuni
$i orice alte accidente urmate
sau nu de incendiu si contra
pierderilor suferite prin moar-
tea reproducdtorilor masculi,
proprietatea judetelor, comune-
lor $i asociatiunilor de prt$une,
cauzatä de accidente sau epi-
zontii.
Art. 8. Intre alineatele 1 0
2 din actuala redactiune a art.
8, se introduce urmrttorul ali-
neat:
Autoritätile dependinte de a-
cest minister sunt obligate a a-
duce la cunostinta Casei data
exactä a aprobärii bugetului in
cel mult trei zile dela acea elatä.
Art. 12. Pentru contracts;
rea asigurdrii la Casa de Asi
gurdri a Ministerului Interne-
lor se vor intocmi declaratiuni
de asigurare conform regula-
mentului de aplicare a prezen-
tei legi.
Prima de asigurare se soco-
teste asupra valorii asiguratd
inscrisä in declaratia de asigu-
rare si se calculeazä potrivit
dispozitiunilor preväzute in re-
gulamentul de aplicare a pre-
zentei legi. Ea va consta din
prima tarifarä propriu zisä, la
care se adaugä 15 la sutä din
valoarea primei ca cheltuieli de
administratie $i se pläteste pe
Intregul an financiar dacd asi-
gurarea a avut loc in primul se-
mestru si numai jumdtate dacä
s'a intocmit in cursul celui de
al doilea semestru al exercitiu-
lui in curs.
Pentru cazurile nepreväzute
lie 1937. A se vedea Legea pentru
organizarea si administrarea Casei
de asigur&ri a Ministerului Interne-
lor, din 4 Aprilie 1936, la pag. 514,
vol. XXIV, p. I.
1088 7 Apri lie 1937

In tarif, primele vor fi stabilite dupit o lunä dela aProbarea bu-

de comitetul de directie al Ca- getului, In aceleasi imprejurgri
sei de Asigurdri prin deciziuni ca si cele prevAzute la alin. 1 al
motivate. acestui articol.
Autoritatea interesatä este o- Asigurdrile acceptate de Casil,
bligatá sa inscrie in buget pri- dupti aprobarea bugetului, in-
mole tuturor asigurarilor anate tra In vigoare din momentul ac-
in curs la inceputul exercitiu- ceptárii si se suspendä de drept
lui. Pentru asigurärile acceptate dupá o lunit dela data acceptd-
de Casa in cursul exercitiului, Hi de mai sus, in aceleasi im-
dar inainte de aprobarea buge- prejurari ca si cele preväzute
tului, autoritatea este obligatd, la alin. 1 al acestui articol.
in lipsä de alocatiune bugetarä, In caz suspendare a unei
sä deschidä un credit In cel asigurári, autoritatea respectivd
mult o lunä, dela aprobarea bu- pierde dreptul la despágubire,
getului; pentru cele acceptate de (lea. In interval de 5 zile dela
Casa, dupä aprobarea- bugetului comunicarea ei i se face, nu se
termenul de o luná, mentionat va pune la curent cu primele in
mai sus, va curge dela accepta- restantä.
rea asigurdrii. Casa este obligatä ca in eel
Art. 13. Primele de asigu- mult o lunä din momentul sus-
rare. se vor urmári prin admi- pendärii sä urmáreascá veni-
nistratiunile financiare si plata turile autoritatii in cull* fiin-
lor se va face de cátre autorità- du-i necesare la plata primelor
tile sau persoanele interesate, de reasigurare.
fie direct la casieria Casei de Sumele datorate Casei se vor
Asigurilri, fie prin consemnare urmári in acelasi mod ca
ca Depuneri" la administratiu- cele ale autoritätilor prevázute
nile financiare respective sau la la art. 216, alin. 1, din legea ad-
Casa de Economii si Cecuri Pos. ministrativa
tale, in contul Casei de Asigu Reactivarea unei asiguräri
räri. suspendate se va face in urma
Administratiile financiare sunt plátii integrale a sumei dato-
obligate ca, In eel mult 3 zile rate Casei si numai in cazul
dela data consemnärii, sä Ina- când aceastä platá a fost fä-
inteze Casei recipisele sumelor cutd efectiv cu cel putin 4 zile
consemnate de cätro autoritäti. libere inainte ca sinistrul sa fi
Art. 14. Asigurärile aflate avut loc, indiferent dacá suma
In curs la Inceputul unui exer- datoratä fusese Intro timp In.-
citiu se suspendä de drept dupá casatà de Cash', In total sau In
o lunä dela aprobarea bugetu- parte.
lui, In cazul când prima cores- Din despágubirea acordatá de-
punzätoare nu a fost achitatä finitiv autoritittii sinistrate, Ca-
In Intregime, de cdtre autori- sa va retine in primul rând su-
tatea asiguratä, cu cel putin 4 ma inscrisä la debitul autori-
zile libere Inainte de expirarea CAR respective. cu Incepere dela
termenului de o lung mentionat I Ianuarie 1937, si In al doilea
mai sus. rând o cotä de 50 la sutä din
Asigurärile acceptate de Casá suma rámasil ca despágubire,
In cursul exercitiului, dar Ina-
inte de aprobarea bugetului, in- 1) A se vedea Legea administra-
trá In vigoare In momentul ac- tivä, din 27 Martie 1936, la peg. 342,
ceptärii si se suspendá de drept vol. XXIV, p. I.
www.digibuc.ro
 8 Aprnie 1937
dacg aceastä coté, e mai mica
decat debitul autoritatii pe e-
xercitiile anterioare datei de 1
Ianuarie 1937, sau debitul In in-
tregime_ dacg zisa cotg este mai
Mare deck debitul pe exercitiile
indicate mai sus.
Functionarii si sefii autorita-
itilor, din a cgror neglijentg, sau
rea vointa nu s'a contractat la
timp asigurarea la Casa de A-
sigurgri, ori s'a contravenit la
vreuna din prescriptiunile art.
8, alin. 2, art. 12, alin. 4, art. 13,
alin. 2, ori a intervenit vreo sus-
pendare a asigurdrii din cauza
noplatii primelor in termenele
prevgzute la art. 14 ,alin. 1, 2, 3,
!Imam rdspunzatori, cu averea
lor nersonala, fata de autorita-
tea pagubita, pentru pierderile
cauzate in acest mod. Juelecata
actiunii In daune este de compe-
tinta instantelor de drept co-
mun si va fi introdusg de orga-
nul tutelar din oficiu sau de ca-
tre organele Casei, In cel mult
o lung dela solutionarea defini-
tivä a litigiului din care a re-
zultat paguba autoritätii.
In acelasi timp functionarii
sefii autoritgtilorvinovati
Vor fi suspendati, sau revocati,
din serviciu, dupg caz, de cgtre
autoritatea tutelara, cu paza
formelor cerute de legea statu-
tului functionarilor publici si
legea administrativa.
LEGE
pentru modificarea art. 35 si 43
din legea invälämântului secundar
DIN 8 APRILIE 1937 1)
Art. unic. Partea intaia a
art. 35, capata urmgtoarea re-
dactare: In gimriaziile si liceele
1) Aceastä Lege s'a votat de Adu-
narea Deput4ilor 0 de Senat, in se-
dintele dela 19 si 20 Martie 1937;
s'a promulgat prin deeret regal Nr.-
O. Hamangiu, vol. XXV. 69. www.digibuc.ro
1089
de fete corpul didactic va fi for-
mat din profesoare i maestro
femei, cu exceptia catedrelor de
religie care vor putea fi ocu-
pate si de preoti in lips& de pro-
fcsoare.
La art. 43 se adauga urmäto-
rul alin. III:
La gimnaziile i liceele de fete,
profesorul de religie va fi nu-
mit dintre femei licentiate in
teologie, absolvente ale Semina-
rului Pedagogic care indepli-
nesc conditiunile generale din
art. 36 si 38 ale legii invätamân-
tului secundar si au examenul
de capacitate in aceastg specie-
litate, iar in lipsa acestora din-
tre profesori preoti.
Pentru incleplinirea indatori-
rilor duhovnicesti, trebue insg
un preot.
LEGE
pentrii completarea legii Zonelor
Libere" qi a legii privitoare la
Regiile Autonome
DIN 8 APRILIE 1937 1)
Art. unic.Administratia Co-
mercialg a Porturilor i Cáilor
1.767 din 1937 0 s'a publicat in
Monitorul Oficial, p. I, Nr. 82 din.
8 Aprilie 1937. A se vedea Legea
invätämântului secundar, din 7 Mai
1934, la pag. 231, vol. XXII 0 mod.
din 1 Aprilie 1937, pag. 959.
1) Aceastá Lege s'a votat de Adu-
narea Deputatilor 0 de Senat., in ve-
dintele dela 18 si 19 Martie 1937;
s 'a promulgat prin deeret regal Nr.
1.771 din 1937 0 s'a publieat in Ma-
nitorul Oficial, p. I, Nr. 82 din 8
Aprilie 1937. A se vedea Legea pen-
tru zone libere in porturi, .din 30
Iulie 1929, la. pag. 777, vol. XVII,
precurn i Legea privitoare la Re-
guile autonome, din 1 Mai 1934, pag.
210, vol. XXII, eu mod. 17 Lilie 1931
0 15 Aprilie 1935; Regulament
de aplicare, din 6 Deeemvrie 1934,
pag. 817, vol. XXII.
1090 8 Apri lie 1937
de Comunicatie pe Apa, pen-
dinte de Ministerul Lucrärilor
Pub lice si al Comunicatiilor, si
crean prin legea privitoare la
Regiile Autonome din 4 Mai
1934, este autorizan sà organi-
zeze si sti exploateze direct, prin
serviciile sale de exploatare Zo-
ne Libere" in principalele por-
turi fluviale si maritime româ-
nesti, atribuindu-i-se toate in-
saircinärile si prerogativele a-
cordate Comisiunii de organi-
zare si control'', prevàzun la
Capitolul II al legii zonelor li-
bere din 29 Iulie 1929.
Sus numita Administratiune
Comercian va putea, pentru in-
fiintarea vreunei zone libere in-
tr'un anumit port, sa," utilizeze
o portiune din acel port, actu-
almente exploatan de catre a-
cea administratiune.
Organizarea si exploatarea a-
cestor zone libere se vor face ti-
nându-se seamd, in primul rind,
interesele generale si pe ba-
za normelor si dispozitiunilor
preväzute in capitolele I, IV si
V, din legea pentru zone libere,
promulgan cu I. D. R. Nr. 2.662
din 29 Iulie 1929 si publican. in
Monitorul Oficial Nr. 166 din 30
Julie 1929.
LEGE
pentru modificarea unor articole din
legea invätämäntului primar
DIN 8 APRILIE 1937 1)
Art. unic. Art. 26, 27, 29, 56,
57, 65, 66, 70, 72, 115, 116, 118,
119, 120, 121, 126, 130, 132, 133,
134, 136, 137, 139, 143, 148, 153,
154, 156, 158, 159, 203, 215, 221,
1) Aceastä Lege s'a votat de Adu-
narea Deputatilor si de Senat, in se-
dintele dela 18 si 19 Martie 1937;
s'a promulgat prin decret regal Nr.
1.772 din 1937 si s'a publicat in Mo-
p. I, Nr. 82 din 8 sus
www.digibuc.ro
240, se modificI
225, 226, 231,
dupä cum urmeazà; art. 223,
224, 232, 235, 236, 238, alin. 2,
239, se abrogä si se adaugä Dn.
art. nou 240 bis..
Art. 26, alin. 3. La 15 si 31>
ale fiecdrei luni, directorul scoa-
lei inainteazà perceptorului lis-
ta pentru incasarea amenzilor,
la care au fost impusi parintii
ai caror copii au absentat ne-1
motivat. Directorii scolilor sunt
obligati sä comunice revizora-
telor si inspectoratelor scolare
cazurile, unde nu se aplicg,
gativitatea. Revizorii si inspec-
torii scolari sunt datori, in ter-
men de 10 zile dela comunicare .
sà." cerceteze motivele
rii obligativitdtii si sa facä pro-
puneri ministerului pentru a-
plicarea de sanctiuni celor
novati i luarea mäsurilor
indreptare.
Art. 27, atin. 8. Directorul
scoalei inmemeaz6, perceptoru-
lui listele de amenzile pronun-
tate, pentru a le executa, con-
form legii de urrnhriri, in cel
mult 20 zile.
Art. 29, alin. 3. Amenzile
neincasate pand in 30 zile dela
-primirea listelor nu se mai pot
urmdri, iar perceptorul vinovat
de neglijentà va fi amendat cir
o sutra egald cu aceea a amen-
zilor neincasate. In caz de reci-
divä perceptorul va fi amendat
cu indoitul sumelor ce trebuia.
sä incaseze.
Art. 56, alin. 7. Programa
Aprilie 1937. A se vedea Legea invii-
tämântului primar, din 5 Iulie 1934,
la pag. 442, vol. XXII, cu mod. 2T
Martie 1935 si 19 Aprilie 1935, la
pag. 167 si 372, vol. XXIII; ur-
meaz5, apoi in acest vol. Legea in-
vätämântului primar al Statului
invätämântul normal prima; tin in-
ire9imc, astfel cum a rgtmas In vi-
goare, dupà toate modificärile de mai
 8 Apri lie 1937 1091

analiticd a acestor trei clase Art. 115, alin. 2, lit, b i d.

din urmá, la indeletnicirile prac- b) Invátátorii definitivi, numiti
tice, va varia dupd natura loca- dintre invátátori dupä trei ani
litätii, dupd, felul de ocupatiune de functionare, având titlul pro-
a locuitorilor si dupd inclind- vizoriu la data examenului, in
rile scolarilor. urma unui control al activitátii
Art. 57, aiin. 2. In centrele sale si in urma unui examen
mari de populatie, când impre- (examen de definitivat);
jurdrile cer si mijloacele locale d) Invätdtorii inaintati de
permit, se pot infiinta centre de gradul I, numiti dintre invátd-
indeletniciri practice si numi de torii inaintati cle gradul II, dupá
minister maiestrii speciali pen- 5 ani de functionare in acest
tru predarea cunostintelor prac- grad si in urma unei inspectii
tice suscitate. speciale, precum i dintre invd-
Art. 65, alin. 4. In localitd- tatorii cu licenta universitard in
tIle mai depártate de 3 km de stiinte sau litere si filosofie, ti-
scoald si unde se gdseste un nu- tulari in invdtámânt la data
mdr mai mic de 30 copii, sau cu promulgárii acestei legi.
populatie imprástiatd, se va pu- Dela promulgarea legii de
tea infiinta o scoalä cu un invä- fatd, invätAtorii licentiati, defi-
tator ambulant. Când conditiu- nitivi, se pot prezenta la exame-
nile sunt prielnice, se vor tine in nul de gr. II dupd un an de sta-
mod obligator cursuri in aer li- giu efectiv la catedrá; iar dupd
ber. trei ani de stagiu cu gr. II vor
Art. 66, Win. 5. Posturile se putea fi inaintati la gr. I, cu
infiinteazä prin decizie minis- satisfacerea celorlalte conditiuni
publicatä, in Monitorul din art. 118, 119 si 120 din lege.
Oficial si numai la inceputul a- Art. 116, alin. 4. Inscrierea
nului scolar, pe baza raportu- in tabele e valabilä numai 6 ani;
lui motivat al inspectoratului dupd. 6 ani, aceea care voesc sd
scolar. fie numiti in invdtámânt, sunt
Art. 70, alin. 4. Directorul obligati sd, treacä din nou exa-
este rdspunzdtor de buria gos- menul de capacitate, si, claca
poddrie a scoalei si de zestrea reusesc, vor fi trecuti pe tabloul
ei. El este obligat sä aplice cu seriei cu care au depus noul e-
strictete legile si regulamenlele xamen, in ordinea,de merit. Din
scolare i sä controleze activi- acest interval de 6 ani Se scade
tatea invätátorilor, precum si a- timpul servit de normalisti ca
plicarea programelor de invátä- suplinitori.
mânt. Art. 448, alin. 1. Invátáto-
Alin. 7. Directorii invdtd- rii definitivi se numesc dintre
tori, cu 35 de ani de serviciu, invátátorii cu un stagiu de 3
pot fi pusi in disponibilitate de ani de functionare efectivá, a-
la directie, pe baza unui raport vând la bazi diploma de capa-
motivat al unui inspector gene- citate, titlul provizoriu la data
ral scolar. tinerii examenului si dupd con-
Art. 72, alin. 2. Persona- trolul, la finele acestui stag!u,
lul didactic, care predrt la a- a cunostintelor noi si a activi-
ceste 3 clase superioare si care tátii didactice, Inaintea unei
nu are numdrul complet de ore, comisiuni numitd de minister.
va functiona la un grup de Alin. 2. Prezentarea in fata
scoale, sau, in lipsá de acestea, acestei comisiuni este obligato-
Tor tine cursuri cu adulti. rie pentru invátátori. El trebue
www.digibuc.ro
1092 8 Apri lie 1937

sg inainteze inspectoratelor re- ru i. de scoli normale cu titlu de-

gionale, prin revizoratele sco- din altg regiune deal,
finitiv,
lare, cereri de inscriere la exa- aceea a scolii in care se trece
men, insotite de dovezi cá sa- examenul.
tisfac conditiile de inscriere pre- Alin. 12. Pentru a fi admisi
vgzute in acest articol. Inspec- la oral candidatii vor trebui sg
torul scolar regional alcgtueste obting la inscris media cel pu-
tablourile si le Inainteazd pre- tin 6. Numai candidata care au
sedintilor comisiilor examina- obtinut media generalg 7, f rag
toare, cu dosarul cererilor, in- a fi avut vreo notá partialg sub
sotite de procese-verbale de ins- 6, vor fi numiti cu titlu defini-
pectie, care vor fi luate in con- tiv. Nota probei de practicg pe-
siderare de comisia examina- dagogicg, i cea penlru indelet-
toare. niciri practice se socotesc sepa-
Alin. 3, lit. a) Au fäcut sau rat.
au predat la o scoalg primarg Alin. 14. Membrii corpului
completä cu 7 clase cel putin 1 didactic dela scolile si clasele
an tinându-se searng in reparti- speciale pentru copii debili si a-
zarea claselor la inceputul fie- normali educabili, obtin gradul
cgrui an *conr de invätAtorii definitiv in urma unui stagiu de
care au de trecut examene de 3 ani si unui examen special.
definitivat sau de gradul II. Inscrierea la examen se face pe
Alin. 5. Aceste conditiuni baza raportului de recomandare
sunt obligatorii pentru a putea a inspectorului scolar special
fi inscris la examen. Când insg pentru scoalele de anormali.
se va dovedi cu raportul inspec- Art. 119, alin. 1. InvätAtorii
torului general al regiunii sco- inaintati de gradul II se nu-
lare cg scoala la care functio- mese dintre invdtätorii defini-
neazá candidatul nu se pot face tivi, dupg trei ani de furrctio-
cursuri cu elevii din clasele V nark efectiva la scoalä cu acest
VII din lipsg de elevi inscrisi, titlu j dupg ce au trecut exa-
sau nu se poate face cursuri cu menul de inaintare. Exarnenul
candidatul va putea fi de inaintare se tine la fiecare 2
dispensat de aceastä conditie. ani, inaintea unei comisiuni nu-
Min. 6. Candidatii la clefi- mitä de minister, la *collie nor-
nitivat se pot prezenta de 4 ori male ce se vor fixa de minister.
la acest examen. Dupg ce au Alin. 2. Examenul se pu-
foSt respinsi de trei ori, pentru blicd prin decizie ministerial un
a se prezenta a patra oarg, can- an inainte de tinerea lui. Candi-
didatii vor trebui sá urmeze data care cer inscrierea trebue
cursuri de repetitie organizate sä. aibg 3 ani efectivi de functio-
de minister. Cei ce nu obtin me- nare cel putin cu trei luni ina,
dia nici a 4-a card, cum si cei inte de data inceperii examenu-
ce vor lipsi nemotivat de trei lui.
ori consecutiv dela examen, vor Min. 8. Examenul constg
inceta de a mai face parte din din cloud probe scrise, una cu
corpul didactic. subiect pedagogic sau din isto-
Alin. 7. Definitivatul se tine ria literaturii române tt4i a doua
odatá pe an la una din *collie cu subject stiintific, in legaturá
normale din regiune, pe centre. ru mecliul in care träesc invd-
Min. 11. Membrii comisiu- tätorii i C14 vieata practicg; o
nilor examinatoare se numesc de probA orald asupra unui autor
minister numai dintre profeso- care se va fixa de minister o-
www.digibuc.ro
 8 Aprllie 1937 1093

data cu publicarea examenului stat prin o activitate publicis-

*i clota probe practice, una din tica de interes pedagogic, lite-
materiile de studii teoretice *i rar sau stiintific.
alta din indeletnicirile practice Art. 426, aiin. 2. In cursul
cu .elevii cl. VVII. Subiectele lunii Iulie toti normalistii cu di-
probelor scrise se dau de minis- plomá de capacitate se vor pre-
ter, iar subiectele probelor prac- zenta Ia inspectoratele regionale
tice de cdtre comisiune si ele sau la minister, spre ali alege
vor fi alese din programa spe- locuri in invdtámânt, dupá nor-
cialá a regiunii in care functio- mele ce se vor stabili prin deci-
neaz6, candidatul. zie ministerialá.
Min. 9. Pentru a fi admi*i Alin. 8. La alegerea locuri-
la examenul oral candidatii vor lor, când sunt mai multi eandi-
trebui sa obtind la examenul in- dati pentru acelasi loc, se vor
scris media cel putin *ase. lua in consideratie in ordinea
Min. 13. Numai invätatorii de preferintd:
care vor obtine media generald Vechimea pe tabloul de capa-
*apte, neputând avea la nicio citate si media.
probd in parte mai putin de 6, In caz cá din aceea*i serie
vor fi admi*i la inaintare. sunt mai multi candidati pen-
Art. 120. Invätatorii inain- tru acelasi post, are precadere
tati la gradul I se numesc din- sotul sau sotia de invdthitor, iar
tre invätätorii inaintati de gra- Intre cei cu medii egale se pre-
dul II, dupá un stagiu de 5 ani ferd cel din comunit
de functionare la *coalä cu a- Art. 130, aiirt. 2. Invátáto-
cest titlu si in urma unei ins- rill poate fi mutat in interes
pectii speciale, precum si din- de serviciu, numai atunci când
tre Invatátorii licentiati univer- se desfiinteazá scoala, respectiv
sitari in litere si filosofie sau clasa unde functioneazd, din
*tiinte, titulari in invätiimânt la cauza lipsei de elevi. Desfiinta-
promulgarea acestei legi. rea se face pe baza unui raport
Dela promulgarea acestei legi motivat al inspectorului regio-
invätätorii licentiati definitivi nal, cloveditor cá nu existä nu-
se pot prezenta la examenul de märul legal de elevi, prin deci-
gr. II dupd un an de stagiu efec- zie ministerialä. Invdtatorul al
tiv la catedrä; iar dupd trei ani cdrui post s'a desfiintat va fi
de stagiu cu gr. II vor putea fi utilizat intr'un post liber pang,
inaintati la gr. I, cu satisfacerea la finele anului, iar la epoca
celorlalte conditiuni dela art. transferdrilor va cere transfera-
118, 119 si 120 din lege. rea in unul din posturile va-
Min. 4. Activitatea prac- cante, conform normelor art.
tea, a invätátoarelor *i inv546- 124.
torilor candidati va fi cercetatá Art. 132, pt. 6, aiin. 2. Inva-
de inspectorul general care face tiltorii care nu locuesc in co-
inspectia specialá. Pentru toatemuna unde e scoala la care
constatárile inspectorul generalfunctioneazil, sunt demisi de
va da o non. calificativd. Ins- drept din postul de invátator
pectorii scolari ale cdror ra- fárá nicio incunostiintare din
poarte se constatá c'd nu cores- partea Ministerului.
pund cu realitatea vor fi trimesi Art. 433, pt. 2. A preda in
Inaintea comisiei disciplinare. -scoalá *i a manifesta in mod
Art. 121, alin. 3. public impotriva religiei si or-
In acelasi
timp i se cere sa se fi manife- dinei in Stat.
www.digibuc.ro
1094 8 Apri lie 1937

6. A face speculd din vânza- torii scolari i orice functionar

iea cdrtilor si rechizitelor sco- care ar propune sau ar face de-
lare, neputand intrebuinta ra- tasAri contrarii prevederilor le-
batul obtindt decât pentru fon- gii, cum si dupá termenul fixat
dul de asistentä scolarä. mai sus, vor fi sanctionati pe
, Art. 134, alin. 2. Ministerul cale clisciplinar.. Detasärile ile-
poate incuviinta fimctionarea gale, fie cd sunt Ricute dupg,
membrilor corpului didactic pri- termenul de 1 Octomvrie, fie cd
mar la Centrala bäncilor popu- sunt fiicute Var.& motiv legal,
lare si a cooperativelor sätesti. sunt nule de drept si se revoacd
In timpul cat 'vor Indeplini ser- de minister. Functionarul care
viciul la Centrala bAncilor popu- va ordonanta sau achita sala-
lare si cooperativelor sätesti, ei riul unui Invätätor in cazul unei
sunt pusi in disponibilitate dela detasári ilegale, va fi obligat sä
postul de invätiltor, dar li se re- räspundd bäneste plätind su-
zervá dreptul de a reintra In In- mele achitate ilegal.
v&tämânt In termen de 2 ani, cu Art. 143, alin. 4. Pedepsele
toate drepturile castigate nand dela Nr. 5-9 se aplicil de mi-
in momentul punerii In dispo- nistru, pe baza avizului comisiei
nibilitate, luanct locuri In inva- regionale de judecath si anume:
tdmânt In aceleasi conditiuni ca Alin. 5. Se abroga.
cei reintegrati. Min. 6.
Art. 136, alin. 2. Absentarea Avizul asupra pe-
nemotivatii dela scoalä si dela depselor dela Nr. 5-9 se pro-
celelalte indatoriri obligatorii, nuntil de comisia regionald de
timp de 30 zile in cursul unui judecatä, cu dreptul de apel la
an, se va considera ca renun- comisia central& de judecatà.
tare din partea invätätorului la Apel se declard In termen de 15
postul salt, ministerul avand zile dela comunicare sau dela
dreptul a-1 considera demisio- pronuntare, daed acuzatul a fost
hat, färd ca aceastä demisiune de fata.
sä fie socotitil ca pedeapsa dis- Art. 144-148 inclusiv se inlo-
ciplinarä. cuesc cu art. 103-117 inclusiv,
Art. 137, alin. 4. Cei care au 122, 149-159 inclusiv, din legea
obtinut dreptul de reintegrare, de organizare a Ministerului
isi aleg postul in acelasi timp Educatiei Nationale.
si inaintea normalistilor cu di- Art. 153 se inlocueste cu art.
plomä de capacitate la scoalele 120 din legea de organizare a
din comunele rurale. M. E. N.
Art. 139. Membrii corpului Art. 154, alin. 4. La ince-
didactic primar pot obtine cleta- putul fiecrtrui an scolar, inspec-
silri la altä, scoalä pentru moti- torii generali primari, in unire
Vul apropierii intre soti functio- cu inspectorii generali sefi ai
hari publici si cu respectarea regiunilor, vor fixa subiectele
normelor din art. 69 si 124 ale ce urmeazA a fi discutate la cer-
acestei legi. Detasärile se pro- curile culturale pe regiuni. Su-
pun de inspectorul regional si biectele aprobate de minister se
se aprobg de minister pang cel vor comunica Invätätorilor spre
mai tärziu la 1 Octomvrie al a le studia si sustine la cercu-
fiectirui an. Revizorii si inspec- rile culturale.
www.digibuc.ro
 8 Apri Ile 1937
Art. 156, alin. 4. Gradatia
kste cresterea lefii invatätorilor
se da potrivit cu timpul ser-
-vit in corpul didactic, in modul
-urmittor: 25 la suta dupa 5 ani,
50 la sutä dupg 10 ani, 75 la sutá
dulia 15 ani, 100 la sutä (WO
-20 ani, 125 la sutä dui:a 25 ani
si 150 la suta dupä 30 ani.
Art. 458. Membrii cOrpului
didactic primal' care functio-
neazä in prezent sau care vor
merge sä functioneze in cornu-
nele din teritoriile alipite cu
populatie in majoritate de alai.
origine etnica sau cu romani
desnationalizati si care isi vor
lua angajamentul ca vor servi
-cel putin 10 ani la scolile din
acele comune, vor primi pentru
fot timpul cat vor functiona la
aceste scoli un spor de 50 la sutä
asupra salariului primitor; ter-
menele de gradatie li se vor so-
coti din 4 î.n 4 ani, iar stagiul
cerut pentru inaintare li se va
reduce cu un an. Acesti invätä-
tori vor fi improprietäriti cu
cate un lot de 10 ha, de coloni-
zare din terenurile disponibile.
Tabloul comunelor care indepli-
nesc noditiunile acestui articol
va fixa de minister.
Alin. 2. In caz ea se dove-
deste cà vreun invätator din
aceste comune, care a obtinut
avantajele acordate prin prezen-
tul articol, nu-si indeplineste da-
-toria asa cum cer imprejurarile
speciale din aceste localitati, i se
vor putea retrage avantajele de
mai sus pe baza unui raport
motivat al unui inspector gene-
Art. 159, alin. 1. In caz de
deces al unui invatator, sotia si
copiii minori beneficiaza timp
de 3 luni de Ieafa si gradatia
Intreaga a celui decedat. Tot
astfel, in caz de deces al unei
www.digibuc.ro
1095
invatatoare vaduve, copiii mi-
nori se bucura trei luni de leaf a
si gradatia intreaga a mamei.
Alin. 2. La decesul sotiei sau
al Jinni copil minor, invätätorul
va primi ca ajutor de inmor-
mantare o indemnizatie egala
cu retributia pe o
Min. 2 devine alin. 3.
Art. 203, alin. ultim. Inva-
tatorii scoalelor de aplicatie se
vor recruta prin concurs, tinut
la un centru ce se va fixa de mi-
nister, cu respectarea conditiu-
nilor din art. 215, clela alin. a,
b, c. *coalele de aplicatie vor
functiona cu 7 clase.
Art. 215, lit. a) Media no-
telor examenelor . de capacitate
si definitivat, care In niciun caz
sa nu fie mai mica' de 8 la fie-
care din examene.
Art. 221, alin. 4. Pe lang5.
scoalele normale de baieti si fete
se pot organiza ;tot timpul anu-
lui cursuri si lucrári pentru
completarea cunostintelor teore-
tice si practice necesare inváta-
torilor si invätatoarelor chemati
a preda In ultimele 3 clase ale
scoalei primare. Dacá nevoile
Invatamantului cer, se pot in-
fiinta scoli normale speciale
pentru pregatirea practicä a in-
vätatorilor.
Art. 223. Se abrogd.
Art. 224. Se abrogd.
Art. 225, alin. 3. Actualii
profesori ai acestor scoale, care
au licenta universitarä i cu o
vechime de 15 ani de serviciu pe
teren scolar la scolile de anot-
mali, se asimileazd cu profesorii
secundari in tot ce priveste sa-
lariul, drepturile i datoriile, pe
baza unui raport de inspectie
speciala facutd, de catre inspec-
torul general sef al regiuni sco-
lare.
1096 8 Apri Ile 1937
Art. 226. Invdttitarii mino-
ritari dela scoalele Statului, care
desi au reusit la examenele de
limba româng., cerute de lege
pang. in prezent, se vor constata
ca nu posedA cunostinte sufi-
ciente pentru predarea limbii
române, a istoriei Românilor, a
geografiei României 6i a instruc-
tiunii civice in limba romând,
Tor putea fi pusi in disponibili-
tate in urma unui raport moti-
Tat al inspectorului general re-
gional, spre a-si regula dreptu-
rile la pensie.
Art. 231, alin. 4. Se vali-
cleazA inaintArile la gradul I fä-
cute dupd promulgarea legii din
Iulie 1934 ale invätätorilor li-
centiati in litere si filosofie sau
stiinte.
De asemenea invdtätorii de
toate categoriile isi pastreazá
toate drepturile acordate de le-
gea publican'. in 1934, luna Iulie.
Art. 232. Se abrog-ri.
Art. 235. Se abrogá.
Art. 236. Se abrogä.
Art. 238, alin. 2. Se abrogti.
Art. 239. Se abrogá.
Art. 240, alin. 1. Maestrii si
maestrele pentru lucrari ma-
nuale si indeletniciri practice,
absolventi de scoli speciale, care
au o vechime de 4 ani in invätd-
mântul primar, pentru lucedri
manuale, sunt obligati, pentru a
fi titularizati, a urma in doi ani
cursurile speciale de culturd ge-
neral4, si pregätire pedagogicá,
ce se tin in timpul verii, Cate
dourt luni la scoalele normale.
Art. 240. bis. Se va face o
nourt numerotare si completare
a articolelor din legea din 1924
cu modificärile introduse prin
legile ulterioare si prin cea pre-
zen tä.
www.digibuc.ro
LEGE
pentru Invätämântul primar al Statului
(coale de copil mici, Scoale primare, ocoale
IA cursuri de adulti, ocoalele ol clasele specials
pentru copil debill oi anormali, educabill)
el invitämântul normal primar
din 26 ludie 1924, cu toate modificarile
aduse /Ana la
8 APRILIE 19371)
TITLUL I
Invilmintul primar
Sectia I
CAPIToLuL I
Dispozifiuni generate
1. Invatámântul primar for-
meazá primul grad al inviltd-
mântului.
El cuprinde:
1. Scoala de copii mid. (grádi-
nile de copii).
2. 5coala primará.
3. 5colile si eursurile de adulti.
4. Scolile si clasele speciale
pentru copii debili si anormali,
educabili.
2. Invatära4ptul primar se
predti:
In scolile Statului (scoli pu-
blice).
i) Legea invätämântului primar,
in forma in care este azi, a fost pro-
mulgatä la 26 Iulie 1924. De atunci
acestei legi i s 'au adus diferite mo-
difichri prin legile din 10 August
1929. 7 Martie 1932, 22 Aprilie 1932,
18 Mai 1932, 5 Iulia 1934, 27 Mar-
tie 1935, 19 Aprilie 1935 si. 8 Apri-
lie 1937. Noi ream aceastä lege ast-
f el cum este azi in vigoare dupä nu-
merotatia datä in editia oficialä a
ministerului. Textele cursive aunt
modificate in 1937, M. Of. Nr. 82.
A se vedea Legea din 26 Iulie 1924,
la pag. 525, vol. XIXII; Legea
ell modificärile panä la 5 Iulie 1934,
la pag. 442, vol. XXII, iar modifi-
cärile ulterioare, la ordinea eronolo-
gicä. Art, insemnate eu *, aunt mo-
dif, prin Legea din 5 Iulie 1934.
 8 Aprille 1937
In scolile sau institutele parti-
culare, autorizate de Stat si in
familie, conform legij invät6-
mântului particular2).
3. Scolile primare publice
sunt nu numai acelea infiintate
in conformitate cu aceastä lege,
de dare Stat, ci i acelea infiin-
tate de atre comune sau judete,
cu autorizarea Ministerului E-
ducatiunii Nationale, prin care
se va face numirea i plate per-
sonalului didactic.
4. Indrumarea si supraveghe-
rea generalá a invátämântului
primer sunt in sarcina Statului,
care le exercitä prin Ministerul
Educatiunii Nationale 3).
Nicio scoalá nu se poate in-
fiinta fará autorizarea Ministe-
rului Educatiunii Nationale si
fära a se conforma cu dispozi-
tiunile legii In vigoare.
Ministerul Educatiunii Natio-
nale, intocmeste regulamentele
si programele de invätámânt
al scolilor prevazute la art. 3 al
acestei legi; cerceteazá si apro-
bá regulamentele de conducere
functionare, precunq si pro-
gramele scolilor particulare.
5. Invátámântul primar este
unitar in tot cuprinsul tárii.
6. Inviitamântul primar este
obligatoriu si gratuit in condi-
tiunile prev-dzute de aceasta lege.
tutorii si toti acei
care au sub autoritatea sau in-
grijirea lor copii orfani, cetäteni
români, sunt datori sá dea co-
piilor lor instructiunea elemen-
tard, absolut indispensabilâ ori-
2) A se vedea Legea InvätämAntu-
lui particular, din 22 Decemvrie 1925,
la pag. 582, vol. XIXII, i Regu-
lament de aplicare, din 10 Martie
1926, pag. 59, vol. XVXVI.
3) A se vedea Decret-lege pentru
organizarea Ministerului Educatiunii
Nationale, din .12 Noemvrie 1936, la
pag. 634, vol. XXIV, p. II.
www.digibuc.ro
1097
arui cettitean, cuprinzAnd pro-
gramul complet al scoalei pri-
mare, astfel cum e preväzut lii
aceastä lege.
7. Invdtámântul primar In)
scolile Statului se predâ In lim-
ba româná.
In comunele cu populatie de
and limbá cleat limba romand,
Ministerul Educatiunii Natio-
nale va infiinta scoli primare
cu limba de predare a popula-
tiei respective, in aceeasi pro-
portie ca si In comunele rornä,-
nesti. In aceste scoli studiul
limbii române va fi insii obli-
gator In numárul de ore stabi-
lit prin regulament.
8. Cetatenii de origine româ-
nil, care si-au pierdut limba ma-
ternä, sunt datori sä-si instru-
iasa copii numai la scolile pu-
blice sau particulare cu limba
româná de predare 4).
9. In scolile primare de mice-
fel, fie publice, fie particulare,
nu se pot introduce alte ma-
nuale didactice deal acelea a-
probate de Ministerul Educe-
tiunii Nationale.
10. Se socotesc absolventi
invritämântului primer si se bu-
curit de toate drepturile reca-
noscute de legi numai acei
care au trecut cu succes progra-
mul complet al celor sapte ani,
ai scoalei primare, asa cum e-
prevazut in aceastä lege.
CAPITOLUL H
Sectia II
Obligativitatea inveitämtinfului
§ A. Dispoziliuni generale asupra
obligativitdii
11. InvMámântul primar este
obligatoriu pentru copiii tuturor-
cetatenilor români.
4) A se vedea Regulamentul inv4-
támántului particular, din 10 Martie-
19.26, la pag. 59, vol. XVXVI.
 1098 8 Apri lie 1937
El este gratuit in scolile Sta-
tului.
Toate actele relative la invg-
tgmantul primar sunt scutite de
timbru.
12. Parintii, tutorii si toti cei
prevazuti la art. 6, cetateni ro-
sunt datori sg-si trimeatg
copni lor la scoala primarg de
Stet, si anume:
dela 5-7 ani in scolile de co-
'pa mid;
dela 7-16 ani impliniti la sco-
bile primare;
dela 16-18 ani la scolile sau
la cursurile de adulti.
In imprejurgrile in care Mi-
nisterul ar crede necesar, el va
vutea admite, ca copiii sg poatá
urma in scoala primarg dela
-varsta de 6 ani.
Sunt scutiti de aceastá obliga-
1. Aceea care dovedesc ca dau
-copiilor lor educatiune si in-
-structiune, astfel cum se hotg-
rrtste prin aceasta lege, in insti-
tute particulare, recunoscute de
Stat, sau in familie.
2. Aceia care n'au locuintd sta-
tornica. Cu toate acestea, dacg
isi stabilesc locuinta cel putin
'60 de zile intr'o localitate, ei
sunt datori sg-si instruiascá co-
piii inteo scoald publica, parti-
culara sau In familie.
De asemenea sunt scutiti de
-obligativitate:
3. Copiii atinsi de vreo infir-
-Mitate fizicg sau intelectualg,
-care îi face incapabili de a ur-
Tna chiar o scoala sau o clasrt
pentru copiii anormali.
4. Copiii atinsi de boale sau
Infirmitati, care ar putea influ-
-enta in mod vatilmator asupra
-celorlalti.
5. Copiii care terming invätit-
mantul primar al scoalei la care
urmeaza, si obtin certificatul
"absolvire a celor sapte clase o-
Ipligatorii ale scoalei primare,
Inainte de varsta de 16 ani, sunt
www.digibuc.ro
scutiti de ceilalti ani obligato-
rii de Invgtgmânt.
13. Copiii bolnaviciosi, slab!,
sau nedesvoltati la minte pot fi
inggduiti sa inceapg instructiu-
nea Ior primarg le, o varsta mai
inaintatg.
14. Scutirea si amânarea pre-
vazutg la art. 12, Nr. 3 si 4 si la
art. 13, se acordg, numai de ins-
pectorul regional pe temeiul con-
statrtrilor unui medic oficial.
15. Orice scutire sau amanare,
fgcute in alte conditiuni, sau
peptru alte motive decat cele
prevgzute in articolele preceden-
te, sunt nule si atrag dupg. sine
pedepsirea celui ce le-a dat, de
cdte Ministerul Educatiunii Na-
tionale, cu amenda dela 200
500 lei.
16. Pentru copiii intârziati la
minte, pentru cei atinsi de boale
contagioase, sau de infirmitati
fizice si intelectuale, care nu-i
fac incapabili de a cgpata invg-
tgmântul primar, se vor infiinta
clase sau scoale speciale.
§ D. Recensamintul copiilor in
vdrstd de icould
* 17. In flecare an se va In-
tocmi, pe sate si pe circumscrip-
tii scolare, lista copiilor de am-
bele sexe, In etate de 5-16 ani,
obligati a urma la scoalä, pe ca-
tegorti: 5-7 ani, 7-12 ani, 12-16
ani.
18. Recensgmantul copiilor in
varsta de scoala primarg, adicg
dela 5 pang la 16 ani, se face In
modul urmgtor:
prin oficiile stärii
civile si birourile pentru misca-
rea populatiei sunt obligate ca
intre 15 Aprilie si 15 Mai sa Ina-
inteze, uneia din directiunile
scoalelor primare din circum-
scriptie, lista copiilor in varstil
dela 5-46 ani din acea circurn-
scriptie.
Dupg primirea listelor, direc-
tiunile scoalelor primare dintr'o
 8 Aprilie 1937
circumscriptie scolard se vor fn-
truni si, dupd ce vor verifica ta-
blourile, dupd cum se va indica
prin regulament, vor alcdtuj ta-
blourile definitive de cei recen-
zati, le vor repartiza pe scoale,
unde se vor afisa i vor comu-
nica fiecdrui pärinte, tutore, etc.,
Intre 15 Iunie-5 Iulie, Cá copilul
figureazd pe tabelele de recen-
sämänt dela scoala respectivä,
cu invitatiunea ca la 1 Septem-
vrie viitor sä se prezinte la cli-
rectiunea coctIei ca sd-1 Inscrie.
Comunicärile cdtre pärinti, tu-
tori etc., se fac fn comunele ru-
rale prin primdriile locale, iar
a orase prin politie.
Directorii, primarii si orga-
nele politienesti care nu vor face
romunicdrile de mai sus, vor fi
pedepsiti de Ministerul Ecluca-
tiunii Nationale, cu amendd
dela 200-500 lei.
§ C. Inscrierea copiilor in
icoale
19. Intre 1-10 Septemvrie toti
pdrintii, tutorii, patronii si cei
preväzuti la art. 6 sunt obligati
sd se prezinte la directiunea
*coalei din circumscriptia lor
*pre a Inscrie copiii.
Acei care voiesc a da copiilor
lor instructiunea In familie sau
In scoale particulare recunos-
cute de Stat, sau la o scoarä din
altä circumscriptie, sunt datori
sd depund la scoala circumscrip-
tiei de care tin declaratiunea
scrisd, ardtänd institutul sau
*coala In care Ii vor Inväta, sau
cd fi instruesc In familie.
Directiunile *coalelor primare
vor alcdtui tablouri de totj fn-
scrisii, iar cei neprezentati pen-
tru Inscriere vor fi Inscrisi din
oficiu $i dati In urmärire pen-
tru nesupunere la obligativitate.
20. Primarii *i organele lor
executive, directorii de scoale
primare si de scoale de copii
Mici, care nu vor fi Intocmit lis-
www.digibuc.ro
1099
tele la timpul hotarft, vor fi pe-
depsiti de Ministerul Educatiu-
nii Nationale, cu amendä dela
500-1.000 lei; iar acei care vor
fi falsificat sau vor fi läsat sä
se falsifice listele, fn mice sens
ar fi, vor fi trimesi Inaintea in-
stantelor penale.
21. Pärintii, tutorii si cei pre-
vazuti la art. 6, care nu-si In-
scriu copiii, asa cum prevede
art. 19, vor fi amendati de Mi-
nisterul Educatiunii Nationale,
cu amendA dela 100-300 lei, iar
copiii vor fi Inscrisi din oficiu.
§ D. Frecventarea scoalei. Apli-
carea obligativitafii invet-
Iiintdmtului
22. Cursurile scoalelor pri-
mare $i ale scoalelor de copii
mici Incep la 15 Septemvrie.
23. Invdtätoarele scoalelor de
copii mid si Invdtätorii scoale-
lor primare sunt datori sd tind
registre de chemare, In care vor
nota regulat absentele motivate
nemotivate ale scolarilor din
fiecare
PArintii, tutorii i cei prevd-
zuti la art. 6 sunt datori sd a-
nunte pe Invätätori de absenta-
rea copiilor lor, In termen de 3
zile dela data cand copiii au fn-
ceput sd absenteze; absentele se
vor motiva In eel mult 5 zile.
Absentele se socotesc pe zile
intregi, indiferent de numärul
orelor de lectii dintr'o zi.
Invätätorii sunt obligati sl se
intereseze personal de cauzele
pentru care copiii absenteazA si
sA depund toate stdruintele pen-
tru aducerea lor la scoald.
Invätätorul care timp de trci
ani n'a reusit sII aducd cel pu-
tin 700/o din copiii Inserisi la
scoald, va fi notat fn statul sáu
personal si se va tine seamd de
aceste notatiuni la fnaintdri. A-
cei care vor fi Intrecut acest pro-
cent, vor primi o recompensd.
Directorii scoalelor sunt datori
1100 8 Apr Hie 1937

sä instiinteze revizoratele sco- revizoratelor si inspectoratelor

lare de neaplicarea $colare cazurile unde nu se a-
iar revizorii sunt obligati sa plied obligativitatea. Revizorii $i
cerceteze imediat cazurile si sa inspectorji $colari sunt datori,
raporteze Ministerului. in termen de 40 site dela MIMI-
24. Singurele motive de care nicare, stt cerceteze motivele ne-
se va tine seama la motivarea $i sd facd
absentelor, vor fi: 1) boala copi- propuneri Ministerului pentru a-
lului; 2) board grea in familie; 3) plicarea de sanctiuni celor vino-
boala molipsitoare sau moarte vafi $i blarea mdsurilor de in-
in familie; 4) impiedecarea pro- dreptare.
vocatä de greutati intâmplatoare Perceptorul procedeazd la In-
ale comunicatiei. casdri, conform art. 29.
In cazul cas,nd parintii, tutorii * 27. Amenzile se pronunta
cei prevazuti la art. 6 invoacd, din 15 in 15 zile. Pentru primele
alte motive, acestea vor fi apre- absente nemotivate dintr'o pe-
ciate de directorul scoalei, care rioadä de 15 zile fdcute de sco-
nu le va putea admite ca vala- lari, amenda va fi egala pentru
bile cleat pentru maximum 20 fiecare zi de absenta cu o pate-
absente in cursul aceluiasi an me din pretul zilei de muncd.
scolar, afara de copiii din clasa Pretul zilei de munch se va sta-
I, al caror numdr de absente mo- bili prin regulament.
tivate va putea fi de 30; iar pen-
tru cei din grädinile de copii nu Aceastä amenda rarnâne in sus-
va trece de 60. pensie pang la o noud, absenta.
25. In cazul când parintii fac Dach in timp de trei luni dupa
declaratiuni false, spre a obtine pronuntarea amenzii de mai sus.
motivarea absentelor copiilor, ei copilul nu mai absenteaza dela
vor fi pedepsiti cu o amenda de scoalä, amenda nu se va mai e-
100 lei, deosebit de amenda la xecuta.
care vor fi impusi pentru absen- Daca absentele nemotivate se
-tele copiilor. repeta in saptamânile urrnä-
*26. Amenzile pentru absente ztoare, amenzile se vor ridica
nemotivate se dau de invatator, treptat, adaugându-se si prima
Land e un singur invatator, sau amenda.
Pentru absentele nemotivate
de consiliul invatátorilor, când din a doua perioada de 15 zile
sunt mai multi. se va aplica o amenda egala,
Directorul scoalei cheamd pe
reprezentantii ai caror copli ab- pentru fiecare zi de absentd, cu
senteaza pentru prima oard dela Y2 din pretul zilei de munca.
scoalä i le_atrage atentiunea cä Pentru absentele nemotivate
se expun la pedepse d.a.ca nu tri- din a treia perioadd, de 15 zile
mit copiii la scoala; de aseme- se va, aplica o amenda egala,
nea apnea', penalitatile prevazute pentru fiecare_zi de absenta, cu
de lege celor care sunt In reci- din pretul zilei de munch..
diva. Pentru absentele nemotivate
La, 45 $i 30 ale fiecdrei luni, din a patra perioada de 15 zile,
directorul $coalei inainteazd per_ se va aplica o amenda egala,
ceptorului lista pentru incasarea pentru fiecare zi de absenta, cu
amenzilor la care au fost impusi pretul unei zile de muncd.
pdrinfii ai cdror copii au absen- Directorul $coalei inmaneazd
tat nemotivat. Directorii -Scoale- perceptorului listele de amen-
lor sunt obligati sti comunice zile pentru a le exe-

www.digibuc.ro
 8 Aprilie 1937
cuta conform legii de urmdriri,
cel mutt 20 de zile1).
Párintii, tutorii i cei prevd,
zuti la art. 6, care vor rilmâne
refractari si dupg aplicarea a-
cestor patru amenzi, vor fi tri-
mesi inaintea judecatoriei de o-
col.
Actiunea de dare In judecatd,
procedure si executarea hotdri-
rilor, sunt scutite de timbru
taxe.
Actele i constatdrile Incheiate
de directorul scoalei fac probd
in justitie pânä la inscrierea in
fals.
Judecata se va face de ur-
gentä, pe baza actelor care sus-
tin actiunea, fdrä sá fie nece-
sera prezenta vreunui reprezen-
tant al scoalei.
Pârttul va fi condamnat la a-
mendd dela 20-50 lei pe fiecare
zi, pând in ziva când copilul in-
cepe sà vie regulat la scoald sau
pang la incheierea anului sco-
Ian
Pârttul nu are dreptul de opo-
zitie, ci numai de apel la tribu-
nal, In cinci zile libere dela pro-
nuntarea hotäririi, decà a fost
prezent, si dela comunicare, cla-
cd a fost absent.
Apelul se jncledd de urgentä
cu precädere dupd aceleasi nor-
me ca si la prima instantd.
Judecdtorul de ocol si procu-
rorul tribunalului vor trimite
perceptorului spre executare ex-
trase de pe hotdririle propun-
tate si rämase definitive.
28. Amenzile pronuntate de
justitie se pot transforma in In-
chisoare, socotinclu-se 20 lei de
fiecare zi de inchisoare, In caz
de vddità rea vointd a pärinti-
lor, tutorilor si a celor prevd-
1) A se vedea Legea pentru per-
ceperea i urmárirea veniturior pm
blice, din 5 Mai 1934, la pag. 217,
vol. XXII, cu mod. 1 Aprilie 1935,
pag. 231, vol. XXIII.
www.digibuc.ro
1 101
zuti la art. 6 din aceastd lege,
care rm-si trimit copiii la scoald.
Inchisoarea nu poate trece de
5 zile in cursul unei luni.
Prefacerea'arnenzilor In zile de
Inchisoare se pronuntd de jude-
cdtorul de ocol, ca primd i ul-
tinad instantd.
Amenda va fi repetatd In fie-
care an, Incepând din noil dela
amenda cea mai micd.
29. Perceptorii fisc1i In co-
munele rurale i cei comunali
In comunele urbane sunt datori
incaseze amenzile prevázute
la art. 27, In termen de 20 zile
dela primirea listelor de amenzi,
eliberând chitante din registrele
comitetului scolar.
Pentru amenzile incasate, per-
ceptorul va beneficia de o re-
mizd de 15%.
Amenzile neincasate pdnd in
30 zile dela primirea listelor nu
se mai pot urmdri, iar percepto-
rul vinovat de neglijentd va fi
amendat cu o sumd egald cu a-
ceea a amenzilor neincasate. In
caz de recidivd, perceptorul va
fi amendat cu indoitvl sumelor
ce trebuia sd incaseze.
Perceptorul contravenient va
fi dat In judecatd de &are or-
ganele scolare si condamnat de
judecatorul de ocol respectiv la
amenzile de mai sus.
Perceptorii care se vor dovedi
cà au vdrsat comitetului bani
dela dânsii, Mt% a fi incasat de
fapt amenzile in termenul de 20
zile, cu gândul de a le Incasa
mai arziu, vor pierde remiza cu-
dreptul de a li se res-
titui sumele värsate.
* 30. La sfarsitul fiecärei luni,
directorul scoalei verified de pe
registrul chitantier deed pereep-
torul a incasat amenzile scolare
In termen. In cazul chnd constata
amenzile n'au Yost incasate hi
termenul prescris de lege, direc-
torul comunicd fdrd intârziere
revizoratului *coley, care va face
1102 8 Aprí lie 1937
intervenirile necesare pentru pe-
depsirea perceptorului, in coil-
formitate cu art. 29.
Dacd directorul scoalei neglj-
jeazd sà facd verificarea sau co-
municarea, el este impus la plata
amenzii pe care era dator s'o
pläteascd, perceptorul.
31. Pdrintii i tutorii copiilor
obligaii a urma grddinile de ce-
pii, acolo unde acestea existd,
sunt urmdriti in acelasi mod ca
si pdrintii copiilor dela scoalele
primare propriu zise, cu deose-
bire c. amenzile, la care sunt
impusi, se reduc la jumdtate.
32. Reprezentantii legali ai
crtror copii nu se prezintä la exa-
menul de absolvire a scoalei pri-
mare, Mt% motiv valabil, vor fi
impusi la o amendd de 500 lei,
iar copiii vor continua a fi su-
pusi obligativitdtii, pänd Ia -vAr-
sta de 16 ani.
33. Pa,tronii si stapdnii sunt
supusi la aceleasi indatoriri ca
si pdrintii i tutorii copiilor. In
cazul când ar contraveni la dis-
pozitiunile privind obligativita-
tea prevdzutà in aceastä lege li
SP vor aplica aceleasi amenzi
*34. Pdrintii si tutorii ai ea-
ror copii urmeazd in institute
particulare, sunt supusi la ace-
leasi pedepse pentru absentarea
nemotivatd a copiilor dela scoa-
IA, ca si. acei care au copii la
scoalele publice.
Directorii si conducdtorii scoa-
lelor particulare sunt datori sd
comunice revizoratului scolar ab-
sentele nemotivate ale scolarilor.
Revizoratul scolar va indeplini,
fatd de acesti copii, obligatiunile
impuse directorilor scolilor de
S tat.
In caz de necomunicare in ter-
menele prescrise de lege la art.
27, directorii institutelor particu-
lare sunt supusi la peclepsele
prevnzute de art. 37.
35. Penalitdtile prevdzute la
art. 32 se aplicä si reprezentan-
www.digibuc.ro
tilor copiilor cari, conform art.
19, au declarat cd le dau instruc-
tie primard in familie sau in
scoalele particulare recunoscute
de Stat si care nu vor prezenta.
copiij la examenul de absolvire
a inviltdmântului primar; in a-
celasi timp Ministerul va apn-
ea scoalelor particulare pedep-
sele care se vor prevede in legea
invtimântului particular.
In legea inviltdroântului parti-
cular se vor prevedea normele
dupd care se vor trece exame-
nele elevilor pregraiti in familie-
si in scolile particulare autori-
zate de Stat.
36. Copiii care nu vor urma
primii trei ani ai unei scoli se-
cundare vor fi obligati sd ur-
meze neapdrat restul de ani In
invdtrtmantul primar.
* 37. Inviltdtoarele scoaleIor de
copii mici, invatatorii scoalelor
primare, care nu vor nota ab-
sentele elevilor, directorii care
nu vor intocmi i inainta la.
limp lista copiilor absentati ne-
motivat si consiliul invdtrttorilor
care nu vor pronunta amenzil
si nu vor triMite perceptorilor
listsle de amenzi in termenele
prescrise de lege, vor fi impusi
de Ministerul Educatiunii Na-
tionale sd pldteasca ei amenzile
pe care trebuiau sd le pläteascd.
pdrintii si tutorii elevilor.
Membrii corpului didactic pi i-
mar, care prin neglijenta sau
reaua lor vointd, nu vor Inds-
plini obligatiunile de mai sus, pe.
lângd amenzile la care vor fi
impusi, vor fi trimisi si in ju-
decata comisiilor disciplinares
instituite prin lege.
*38. Inspectorii si revizorit
scolari sunt datori ca in inspec-
tiunile lor sd cerceteze, In pri-
mul loc, dacd toate dispozitiu-
nile asupra obligativithtii Invà
tdmântului scoalei se aplicd
Deed vor constata eá aceste-
dispozitikmi nu se aplicd din pi-
 8 Aprilie 1937
cina directorilor ori invätiltori
lor de Stat, sau a directorilor si
conducgtorilor institutelor par-
ticulare recunoscute de Stat, vor
propune indata pedepsele pre-
vazute in articolele precedente
39. Obligativitatea astfel cum
este statornicitil in acest capi
tol se va aplica treptat in fie-
care comung, pe masurd ce se
va constata de &are Ministerul
Educatiunii Nationale cg loca-
lurile de coal i personalul
didactic sunt suficiente pentru
populatia in varstä de scoalg a
comunei.
Pang atunci obligativitatea se
va aplica In orclinea urmgtoare:
1. Copiilor de cetgteni români
cari au fost inscrisi de bung-
voie la scoalg la inceputul anu-
lui scolar.
2. Copiilor maip mici ai pgrin-
tilor cari au mai multi copii in
varstä de *could.
3. Copiilor calrì au inlesnirea
de comunicatie sau locuinta mai
aproape de scoalä.
La fiecare din aceste categorii,
obligativitatea se va aplica cu
precgdere bgietilor.
Copiii odatä inscrisi ráman
supusi obligativitgtii si impusi
la amenzi in caz de absente ne-
motivate, pang la absolvirea
scoalei primare sau implinirea
varstei de 16 ani. Daca un copil
Implineste 16 ani In cursul unui
an scolar, el e obligat sá urmeze
la scoalä pang la sfarsitul anu-
lui scolar.
* 40. Pärintii sunt datori sä
procure copiilor lor cärtile sl
materialul scolar necesar. In caz
de refuz, scolarii vor fi socotiti
ca absenti nemotivat dela scoalg
parintii lor impusi la amenzi
pang la procurarea cgrtilor.
Comunele.si judetele sunt da-
toare sg prevadd in bugetele lor
sume pentru aiutorarea copiilor
sgraci, a cgror sgracie va fi con-
statatä de comitetul scolar, In priMar.
www.digibuc.ro
1 101
baza unui certificat oficial, ema-
nat dela perceptia fiscalli respecl_
tivg, fgrg timbru.
Comitetele scolare judetene sunt-
obligate sä prevada in bugetele-
lor sume pentru ajutorarea co-
piilor sgraci din comunele ru-
rale sgrace.
41. Toate instiintgrile referi-
toare la aplicarea olìligativitäii
invätgmantului se trimit pgrin-
tilor, tutorilor si celor prevazuti
la art. 6, in comunele rurale de-
primgrie, prin agentii sai salt
Prin jandarmi, iar in cele ur-
bane prin politie.
42. In toate cazurile de aba-
teri sau neexecutarea dispozi-
tiilor referitoare la obligativita-
tea invátgmantului, Ministerut
Educatiunii Nationale, are drep-
tul sg aplice pedepsele prevazu-
te In lege tuturor organelor
särcinate cu executarea ei.
43. Toate amenzile preväzute.
In acest capitol pot fj mgrite sau.
micsorate pe cale de regulament,_
Amenzile se varsá comiteteIor-
scolare respective.
Sectia III
Mezdmintele de invdtdmdnt
primar
CAPITOLUL III
5coale1e de coon mici (grädinele de.
copii). Cäminurile de copii. &opal
organizarea lor
41. k5coala de copii mici e pri-
mul asezdmant de educatie,
care copiii sunt instruiti spre a
fi supravegheati si a li se da In-
grijirile pe care le reclamg des-
voltarea lor fizicg, morald si in-
telectualä.
Ea are de scop a completa edu--
catia din familie, a favoriza des-
voltarea normalä a trupului si
a simturilor copiilor i a-i pre-
gad astfel, pentru a urma cit
mai mult folos invätämantui.
4104 8 Apritie 1937

45. Scoalele de copii mici sunt In seama Invätatoarei respec-

anixte. In ele se primesc copii tive.
dela varsta de 4 pana la 7 ani.
De la 4 pan& la 5 ani frecuenta-
rea este facultativ&; iar dela. 5
Aa 7 ani este obligatorie In toate
localitätile In care ar exista a-
semenea scoale, cu restrictiunile viciu, se aplica si scoalelor de
prevazute la art. 12. . copii mici.
46. Programa de Invat'ámänt si 51.
cuprinde:
a) Depyinderea cu ordinea, cu-
rXtenia, ascultarea, bunacuviin-
U, activitatea proprie etc.;
b) Intuirea fiintelor j lucruri-
lor din cercul de viatA al copii-
lor, cu convorbirile respective;
c) Scurte rugaciuni, povestiri,
poezii usoare, cantäri, jocuri si
miscari insotite de cantäri;
d) Ocupatiuni, ca: lucrari ma-
nuale potrivite varstei, desen li-
ber si exercitii pentru cultiva-
rea simturilor si a Indemanarii,
plimbari scolare.
47. Anul scolar dureazá 40
pana la 42 saptamani, cu 20-24
,ore de lectiuni pe saptaman6
pentru copii.
Arnanuntele functionárii aces-
tor scoale se vor hotari prin re-
gulament.
48. Scoalele de copii mici se
vor Infiinta oriunde se va simti
nevoie.
Infiintarea lor este In sarcina
Statului.
Comunele, judetele sj particu-
larii pot Infiinta scoale de copii
mici, cu autorizarea Ministeru-
lui Educatiunii Nationale.
49. 5coalele de copii mici vor
avea, pe 1811gs sale de clasä, si
sala si curte de joc si un teren
cat de mic pentru gradiná cu
pomi i flori.
Scoalele de copii mid pot avea
salile de clasä in acelasi corn
de cladire cu scoala primarä;
dar vor avea curte si iesire se-
parate. Conducerea acestei scoli
copii mici va fi, In acest caz,
www.digibuc.ro
50. Dispozitiile art. 160 si ur-
mátoarele, privitoare la cládirea
si Mtretinerea localului si mobi-
lierului scolar, materialul didac-
tic si plata personalului de ser-
In cartierele de lucrätori
la sate, unde nu exist& scoale
de copii mici, se pot Infiinta cd-
mine de copii, In care vor fi In-
truniti. si supraveghiati copiii
dela 2-7 ani, pe timpul cat
lor sunt ocupati cu lucrul
in fabricj i ateliere sau afara,
la munca campului.
In. localitätile unde exist& scoa-
le de copii miei, se pot primi
copii dela 2 la 4 ani, in condi-
tiunile de mai sus.
Conducerea aestor camine se
va Increclinta unei ajutoare de
Invatatoare de scoala pentru co-
pii mici.
52. Numärul copiilor cari ur-
meazd regulat Intr'o scoald de
copii mici, nu poate trece de 80.
Daca numárul copiilor cari
frecuenteaza scoala va, trece de
40, se va infiinta postul al doi-
lea. Pe langä fiecare post se va
numi, acolo unde nevoia cere,
o ajutoare de Invatatoare de co-
pii
Conducerea scoalei de copii
mici se va incredinta uneia !din-
tre Invatatoarele de copii
In aceleasi conditiuni ca si nu-
mirea directoarelor de invata-
mânt primal%
Pe langa aceste scoale vor pu-
tea functiona comitete de patro-
naj, In conditiunile prevázute in
legile i regulamentele speciale,
53. Conditiunile de recrutare
si num'ire, drepturile si datoriile
personalului didactic al scoale-
lor de copii mici, sunt aceleasi
ca. si ale membrilor Invatämän-
tului primer.
54. Inspectarea i controlul
 8 Aprilie 1937
Ocoalelor de copii mici se va face
de organele de control ale scoa-
lelor primare, iar pentru contro-
lul si Indrumarea pedagogicg pot
fi numite si inspectoare speciale.
CAPITOLUL IV
5coolele primare
,
§ A. Scopul si organizarea lor
* 55. Scoalele primare formea-
zg al doilea asezgmant de edu-
catie si instructie, având de scop
a da cultura elementarg indis-
pensabilä oricáruj cetätean, pre-
cum $i deprinderi la activitate
si cunostinte cu caracter practic
utilitar, dupg necesitätile vietii
locale, felul de ocupatie a locui-
torilor sj inclingrile elevilor.
56. $coala primal% cuprinde
sapte clase, de câte un an fie-
care.
A. Prime le patru clase for-
meazä temelia celorlalte grade
de Invdtdmânt. In ele se dau ele-
mentele de culturg generald, in-
dispensabile elevilor cari voiesc
sg urmeze In scoale de un grad
mai Ina lt.
In primele patru clase primare
se predau materiile urmgtoare:
a) Instructiunea religioasä *1
moralg;
b) Limba româng: citirea, scrie-
rea, exercitii gramaticale;
c) Aritmetica practicg si no-
tiuni elementare de geometrie;
d) Notiuni de istoria Români-
lor, de geografie si drept civic;
e) Notiuni de stiinte naturale
si fizice cu aplicatiuni practice;
f) Notiuni de igieng;
g) Desen, cânt, educatiune fi-
zicg;
h) Lucrul manual si lucrgri
practice agricole (la sate), cu bg-
ietii si lucrul de mang $i gos-
poddria, cu fetele.
Programul analitic al acestor
patru clase va fi acelasi pentru
toate scoalele.
B. In celelalte trei clase se
C. Ilamangiu, vol. XXV.
www.digibuc.ro
70.
1105
continua, se Intgreste si se corn-
pleteazg cultura generald- din
cele dintâi patru clase-, dându-se
in acelasi timp o deosebitg des-
voltare Invätämântului practic
utilitar.
Materiile de invdtdmânt sunt
cele din primele patru clase, cu
desvoltärile necesare corespun-
zgtoare vârstei. In aceste trei
clase se stabileste legdtura strân-
sg dintre scoalg si viatd, sti-
mulând interesul si dând Indru;
mgri pentru una din ramurile
de activitate practicg: agricul-
turd, si anexele ei; meserie si co-
mert, tinând searnd de cerintele
regionale; se dd elevilor o cul-
turd, social& .si nationald, cuprin-
zând educatia cetriteneascg, ches-
tiuni de moralä, igieng indivi-
dualg si socialg si eclucatie fi-
zicd.
Programa analiticd a acestor
trei clase din urmd, la indelet-
nicirile practice, va varia dupd
natura localitgii, dupd felul de
ocupatiune a /ocuitori/or i du-
p41 inclindrile scolarilor.
Ministerul Educatiunii Natio
nale In Intelegere cu MiniSterul
Agriculturii, cu Ministerul In-
dustriei $i cu acela al Muncii,
va Intocmi patru programe a-
nalitice, si anume: o prograrng
cu caracter agricol, una cu ca-
racter industrial, alta cu carac-
ter comercial si o programä cu
caracter profesional $i gospodd-
rie pentru fete. In aplicarea lor,
fiecare din aceste programe pot
suferii Insg variatiuni si pot fi
adaptate la toate Imprejurgrile
locale si trebuintele practice ale
locuitorilor, &mg propunerile
Mcute de regiunile scolare si a-
probate de Minister.
* 57. 5coalele complete cu 7
clase se vor infiinta pretutin-
deni.
In centrele mari de populatie,
cdnd imprejurdrile cer si mij-
loacele locale permit, se pot in-
 1106 8 Apri lie 1937
fiinta centre de indeletniciri
practice $i numi de Minister
maegri speciali pentru preda-
rea cunogintelor practice sus
citate.
58. Promovarea .elevilor din-
teo clasd, In alta se va face in
modul ce se .va stabili prin re-
gulament. La sfârsitul celor 7
clase, se va da examen de absol-
virea trivdtämântului primar.
Certificatele de absolvirea cursu-
lui primar se vor elibera numai
elevilor care au terminat cele
sapte clase primare si au reusit
la examenul de absolvire.
59. col ari i care au trecut cu
succes primele patru clase, pot
continua instructiunea intr'o
scoald secundard teoreticd sau
practica, obtinând adeverintii de
terminarea celor 4 clase, valabild
numai pentru Inscrierea în ase-
menea scoald. Ei rdmân supusi
obligativitätii Invdtdmântului si
sunt datori s termine cel putin
3 clase fn scoala In care s'au In-
scris. In cazul când se retrag din
scoald Inainte de terminarea ce-
lor trei clase secundare, sunt o-
. bligati sti frecuenteze ultimele
clase corespunzdtoare ale scoalei
primare pând la absolvirea In-
viltdmântului primar sau Impli-
nirea varstei de 16 ani. Directorii
scoalelor secundare sunt datori
sa comunice directorilor de scoa.
le primare, la care acesti scolari
au terminat clasa IV, retragerea
lor din scoala secundara.
* 60. Certificatul de absolvi-
rea scoalei primare se poate e-
chivala cu certaicatul de absol-
vire a trei clase secundare cu
caracter teoretic sau nractic In
urma unui examen de diferentd.
ce se va stabili prin legea Invd-
tdmântului secundar si a celui
profesional
1) A se vedea Legea 546mân-
tului secundar, din 7 Mai 1934, cu
toate modifiarile la zi, pag. 959,de control ale Ministerului E-
acest volum. ducatiunii Nationale, de auto-
ritatea bisericeascd respectivd.
www.digibuc.ro
Absolventii cursului primar cu
7 clase, vor beneficia de reduce-
rea termenului militar, In con-,
formitate cu art. 72 din legea re-
crutárii.
Absolventii (fete si bdieti) ai
cursului primar eu 7 clase, vor
obtine la absolvire si un certi-
ficat de ucenicie pentru specia-
litatea la care au lucrat, care sti
le dea dreptul de a intra ca lu-
critori.
Pen tru eliberarea acestui cer-
tificat va fi delegat la examenut
de absolvire i un reprezentant
al Ministerului Muncii.
* 61. Invdtámântul religios sf
moral este obligatoriu. Materia
de studiu si programa acestui
Inviltdmant vor fi stabilite da
Sfantul Sinod pentru Biserica
Ortodoxa Romând, iar pentru ce-
lelalte confesiuni de autoritiltile
superioare religioase respective,
In ambele cazuri, In In teleo-ere
cu Ministerul Educatiunii Na-
tionale.
El se predd In localur scoalei,
In cloud, ore pe silptitmând, In
fiecare clasii sau divizie si in
mod gratuit de preotul parohief.
Acolo unde nu este preot sau
preotul este infirm, se va preda
de Invdtitter sau de persoana in-
dicatd, de autoritatea superioard
religioasd, cu aprobarea Ministe-
rului Educatiunii Nationale.
Dacd elevii unei scoale apar-
tin mai multor confesiuni, ecle-
siasticii cultelor respective In-
grijesc in mod gratuit de instruc-
tia si educatia religioasä a ele-
vilor, rezervându-li-se ore spe-
ciale In orariul scoalei, astfel ca
Invdtrimântul obisnuit sa nu fie
turburat in mersul situ, nici
sti nu fie Impieclecati de a
veni exact la orele hotdrite pen-
tru predarea celorlalte lectiuni.
Controlul Invdtdmântului reli-
gios se face, pe langit organele
.)
 8 Aprilie 1937
Predarea invatdmantului reli-
gios si moral in mod gratuit de
catre eclesiastici constitue o par-
te esentiara a misiunii lor pas-
torale; neindeplinirea sau negli-
jarea acestei datorii atrage dupa
sine sanctiuni.
Ministerul va aduce la cunos-
tinta autoritatilor superioare bi-
sericesti, abaterile dela aceste in-
datoriri, pentru a lua masuri
disciplinare in contra preotilor
vinovati, in conformitate cu re-
gulamentul pentru procedura in-
stan(elor biserice0i1).
62. Anul scolar incepe la 15
Septemvrie si se incheie la 10
Iulie. Numarul total-al zilelor de
vacanta, impreuna cu dumineci
si sarbatori bisericesti 5i natio-
nal% nu va trece de 150.
Sarbatorile blsericesti si natio-
nale se vor fixa prin regulament.
Pentru copiii care sunt de alte
confesiuni, sarbatorile princi-
pale ale cultului lor se vor fixa
de autoritatea religioasa a cul-
tului respectiv, cu aprobarea Mi-
nisterului Educatiunii Natio-
nale.
Inspectorii regiunilor respec-
tive vor putea acorda vacante re-
gionale, dupa trebuintele locali-
tatilor; la aceste scoale insa, lec-
tiunile se vor prelungi cu ata-
tea zile cat a tinut vacanta a-
cordatä.
63. La toate scoalele urbane
rurale numarul orelor de lee-
tiuni pentru scolarii claselor I
si II va fi de 24 pe saptamana,
iar pentru cei din .clasa III 5i a
IV-a de 28.
Numárul orelor de lectiuni te-
oretice i indeletniciri practice
pentru clasa V, VI si VII a scoa-
lelor din comunele urbane va fi
dela 12 la 24 pe stiptilmana. Lec-
tiunile se tin anul scolar intreg.
1) A se vedea Regulamentul pentru
proeedura instantelor bisericesti, din
30 Deeenwrie 1926, la pag. 404, vol.
XVXVI.
www.digibuc.ro
1107
La scoalele din comunele ru-
rale, anul scolar pentru aceste
clase va dura cel putin 5 luni,
de preferinta lunile de iarna, cu
lectiuni zilnice, iar numärul de
ore va varia dela 20 pana la 24
pe saptamana, dupa numärul
Invatatorilor. In celelalte luni
ale anului scolar, elevii vor fi
adusi cel putin 6 ore pe sapta-
mând spre a-5i continua Invata-
mântul i lucrarile practice din
epocile respective.
64. Dumineca 5i särbatorile,
invätatorii vor duce la biserica
elevii de aceeasi confesiune cu
ei, spre a asista la serviciul di-
vin 5i a forma coruri bisericesti.
§ 13. Infiintarea $i functionarea
$coalelor primare
* 65. In fiecare conauna ur-
bana 5i rurala se vor infiinta a-
tatea scoale ate sunt necesare,
spre a da instructiune tuturor
copiilor In varsta de scoala (in-
tre 7-16 ani), socotindu-se ate
50 de elevi Inscrisi de sad da
clasa i invätätor, pentru clasa
IIV 5i 30 de salá de clasa 5i
invatator, pentru clasa VVII
primara.
In orice sat mai fndepartat de
3 km. de scoala, cu comunicatie
grea, se va infiinta o scoala pri-
marg., daca in sat sunt cel pu-
tin 30 copii in varstá de scoala
(7-16 ani).
In cazul cand mai multe sate
sunt mai apropiate de 3 km. 5i
comunicatia intre ele este lesni-
cioasä, ele vor forma o circum-
scriptie scolara i vor avea o
scoala comunä, chiar claca ar
face parte din comune deose-
bite.
In localitätile mai depArtate
de 3 km. de $coald $i unde se gd-
se$te un numdr mai mic de 30
copii, sau cu populatie imprd$-
tiatd, se va putea infiinta
$coald cu un invdtdtor ambu-
lant. Cdnd conditiunile sunt pri-
1 108 8 Aprilie 1937

elnice, se vor tine in mod obliga- * 69. La $coalele mixte cu un

tor cursuri in aer liber. singur post se va numi uri invil-
In localitätile cu populatiuni tätor bärbat.
minoritare, in care se va gäsi un La scoalele mixte cu dou5, pos-
numär apreciabil de copii de o- turi, unul din ele va fi ocupat de
rigine românä, in värstä de o invätätoare.
scoald, se va infiinta o $coalä cu La scoalele mixte cu 3 posturi,
limba de predare românä. cloud din ele vor fi ocupate de
* 66. Dacä numärul $colarilor invätätori, $i la $coalele mixte
nu trece de 50, scoala va avea cu patru posturi, trei vor fi ocu-
un singur invätätor. pate de Invätätori $i unul de in-
Dad numärul $colarilor e cu- vätätoare.
prins intre 50-100, se va infiinta La $coalele de bäieti vor fi in-
al doilea post de invätätor. vätätori barbati; in cele clintaiu
Dela 100-150 de $colari, scoala douä, clase, se vor putea numi
va avea 3 invätätori; dela 150 insä $i invätätoare.
nämä la 200 $colari, 4 invätätori. La scoalele de fete se vor numi
Dad. numärul $colarilor trece numai invätätoare.
de 200 in primele 4 clase, se va * 70. Directiunea $coalelor
infiinta o $coald nouk care va mixte $i a $coalelor de Mieti o
fi de fete. va avea un bärbat. Directiunea
Posturile se inffinteazd prin $coalelor de fete o va avea o in-
decizie ministeriald publicatd in vätätoare.
Monitorul Oficial $i numai la in- Postul de director sau de di-
ceputul anului $colar, pe baza rectoare se va incredinta invä-
raportului motivat al inspecto- tätorului sau invätätoarei de
ratului scolar. gradul cel mai !nail $i cu avizul
67. Dacä inteo localitate va inspectoratului primar, afarä de
fi o singurä scoalá primark ea $coalele cu mai multe sectii,
va fi mixtä; dar dad vor fi mai unde directorul sau directoarea
multe, se vor face $coale deose- vor fi numiti de Minister, cu a-
bite pentru fete. vizul inspectorului primar, färä
In §coalelé mixte, cu cel putin conditia graclului.
doi invätätori, fetele din clasele Directorul este rdspunzdtor de
V, VI si VII, vor forma o sectie burut gospoddrie a $coalei $i de
deosebitä $i vor fi instruite de o zestrea ei. El este obligat sd a-
invätätoare.
Elevii j elevele care termina plice cu strictete legile $i regu-
clasa IV-a a $coalelor mixte, vor lamentele $colare $i sd contro-
fi repartizati in clasa V-a la leze activitatea invdtdtorilor,
$coalele din apropiere, asa Mal ' precum $i aplicarea programe-
sä, fie 40 $colari de clasä $i de lor de invettamant.
invätätor, cu acelasi fel de pro- Directorii $i directoarele de
gram. scoli pierd directia numai pen-
68. Comunele urbane $i ru- tru incapacitate, abateri grave
rale vor fi impärtite in circurn- dela datorie, pedepse discipli-
scriptii $colare, cari se vor fixa nare mai mali decal amenda
de catre comitetul *colar comu- sau concediu mai mare de 6
nal in intelegere cu un repre- luni.
zentant al Ministerului Educa- Inlocuirea se face de ministru
tiunii Nationale, dupti normele prin cleCizie ministerialä, pe baza
care se vor prevedea In regula- Unui raport inotivat al inspec-
ment. torului primer de circumscrip-
www.digibuc.ro
 8 Aprille 1937
tie ei cu avizul inspectorului ge-
neral primer al regiunii.
Directorii invdtdtori, cu 35 de
ani de serviciu, pot fi pu$i in
disponibilitate dela direclie. pe
baza unui raport motivat al
unui inspector general $colar.
71. La scoalele mixte, iucrul
de mand si gospodäria fetelor
se vor preda de Invätätoare; iar
In caz când nu sunt invätätoare,
se vor putea numi maestre spe-
ciale, plätite de Stat sau comi-
tetele scolare.
72. Lucrärile si Indeletnicirile
practice cu lämuririle teoretice
necesare din clasa V pana la
clasa VII-a, se vor preda de In-
vätätori; iar acolo unde nevoia
cere si mijloacele permit, Minis-
terul poate numi i abso1venti ai
scoalelor speciale, echivalente cu
liceul.
Personalul didactic care pre-
dd la aceste 3 clase superioare $i
care nu are nuntdrul complet de
ore, va functiona la un grup de
$coale, sau, in lipsd de acestea,
vor tine cursuri cu adulti.
La lucrárile practice, *colarii
pot fi grupati i pe specialitäti,
nu numai pe clase.
In aceste trei clase superioare,
Invätâtorii pot preda pe clase
sau pe materii.
* 73. Invätätorii sau Invätä-
toarele sunt obligati a munci e-
fectiv 30 ore säptämänal.
Repartizarea numärului de
ore pe clase si modul de utili-
zare al tuturor invätätorilor
unei scoale se va stabili prin re-
gulament.
74. Dacä numärul scolarilor
din ultimele trei clase dela unele
scoale primare urbane sau ru-
rale e raic, si nu se poate forma
cu ei un grup de 40 scolari, revi-
zorul scolar poate contopi cursu-
rile mai multor scoale apropiate,
Intr'unul comun, spre a folosi
mai bine puterile didactice de
care scoalele dispun si de a con-
www.digibuc.ro
1109
centra mijloacele materiale, In
care caz, comunele, prin comite-
tele scolare respective, vor con-
tribui fiecare la fntretinerea si
dotarea acestor cursuri comune,
cu o cotä-parte.
*75. Fiecare scoald va avea
lângä ea, sau cat se poate mai In
apropiere, o grädinä *cola/A, In
care. invätätorii vor face cu sco-
larii experientele i lucrärile
practice agricole prevAzute In
program. La scoalele rurale te-
renul de grädinä va avea o In-
tindere de cel putin 3/2 ha.
Produsul culturilor din grd-
dina scoalei apartine jumätate
directorului scoalei si jumätate.
elevilor din ultimele 3 clase ale
cursului superior, care au lu-
crat.
* 76. Deosebit de terenul pen-
tru gradina scolarä, fiecare
scoalä rurald va trebui sä dis-
punä de cel putin 4 ha, teren de
cultura In taring-
Pentru aplicarea invätämân-
tului practic agricol cu elevii, se
va delimita din acest teren o In-
tindere de 3 ha, spre a servi de
câmp de experientd.
Câmpul de experientá va fi
cultivat sistematic, ca un lot ne-
divizat, de toti Invätätorii si In-
vätätoarele scoalei. Impreund cu
elevii din ultimele 3 clase, dupä
planul de culturd agricolá in-
tensivä, alchtuit impreunä cu a-
gronomul regiunii si cu revizo-
rul scolar si clupá normele ce se
vor prevedea prin regulamentul
de aplicarea legii.
Venitul ce se va realiza se va
lmpärti astf el:
50 la sutá Invätätorilor care
au luat parte la culturä, propor-
tional cu munca i capitalul de-
pus de fiecare;
30 la sutä scolarilor care au
luat parte la lucräri;
20 la sutä Comitetului scolar,
ca venit al scoalei.
Terenul ce mai rämâne dup`a
 1110
formarea câmpului de expe-
rienta, se va arenda invatgto-
rilor cu pretul regional. In con-
ditiuni egale se preferd invata-
torii $i invätätoarele, care vor
cere, in intinclere proportionalg
cu vechimea lor in invätämânt,
cu greutätile familiare $i cu te-
renul propriu sau dotal ce po-
seda fiecare $i cu respectarea
art. 133, punctul 8, alin. 2.
Pretul arendei se va värsa Co-
mitetului scolar pentru impli-
nirea nevoilor $coalei.
Orice alte bunuri ar fi donate
§coalelor, vor fi supuse tot a-
cestui regim, afara de cazul
când actul de donatiune hota-
rg$te altf el.
Necultivarea sistematicg
grädinii scolare $i a terenului
$coalei, asa cum se stabileste
prin lege, atrage dupa sine pier-
derea directiei, când sunt mai
multi invatatori, $i pedeapsä dis-
ciplinara, când este un singur
invätritor.
Daca o $coala rurala, care a-
plied programul agricol, nu po-
sea, teren propriu de culturg,
Comitetul $colar este obligat sá
ia in arendrt, pentru practica a-
gricola, o intindere de un ha. Ve-
nitul ce va rezulta din vânzarea
produselor se va impärti in con-
ditiunile previlzute de alin. 4,
dupa ce Comitetul Ii va retrage
pretul arendei.
77. Acolo unde revizorul
preuna cu comitetul *cola" ga-
sesc di este nevoie sa se facg o
culturrt sistematica mai intinsil
cu elevii celor trei clase supe-
rioare, se va rezerva o parte mai
mare decâte trei ha, sau tot te-
renul din tarina, pentru a se cul-
tiva in regie. Venitul, in acest
caz, se repartizeazrt in proportin
de 10 la sutg, invdtatorului de
practicg agricola, 25 la suta ele-
vilor, iar restul de 65 la suta se
va värsa Comitetului $colar.
78. Pe lânga $coalele primare
www.digibuc.ro
8 Apri lie 1937
din orase $i sate se vor infiinta
ateliere pentru Invdtarea lucru-
lui manual si pentru incleletni-
cirile practice.
Pang la dotarea tuturor $coa-
lelor cu teren de grading $i ate-
lier de lucru manual, grádina
atelierul unei $coale pot servi u-
nui grup de $coale apropiate.
CAPITOLUL V
5coalele ;i cursurile de adulli
§ A. Scopul $i organizarea ¿or
*79. Scoalele $i cursurile de
adulti au de scop sä dea tineri-
lor $i adultilor, ne$tiutori de
carte, ca $i celor care n'au ter-
a rninat scoala primard, cuno$tin-
tele elementare cele mai nece-
sare in vieata.
Directorii de $coli $i invätato-
rii sunt obligati, in toate corau-
nele unde existg ne$tiutori de
carte, sa infiinteze i sg, predea,
farg altä platS,, deosebita de sa-
lariul lor, la $colile $i cursurile
de adulti, instructia necesara,
conform legii $i programei, in li-
mita numgrului de 30 de ore
saptamânale; in caz cui. nurna-
rul de ore trece de 30 saptamg-
nal, invätatorii vor fi retribuiti,
conform prevederilor art. 101 din
legea din 1924 1).
80. Cursurile pentru adulti
vor dura in comunele rurale, mi-
nimum 4 luni anual, de prefe-
rinta in lunile de iarng, cu cel
putin 12 ore de lectiuni pe sap-
thmâng, in timpul celor 4 luni.
In restul anului, elevii vor fi a-
dusi la cursuri cloud ore pe sap-
tamânä.
In comunele urbane, cursurile
vor dura minimum 6 luni, a-
nual, cu cel pu-tin 12 ore de lec-
tiuni pe saptamântl, in timpul
celor 6 luni. In restul anului, a-
1) A se vedea art. 101 din Legea
din 1924, la pag. 525, vol. XIXII.
 8 Apri lie 1937
dultii vor fi adusi la cursuri 6
iere pe saptilmânä.
Zile le *i orele de cursuri se
¡for combine astfel ca sä tinä
seam'd de ocupatiile adultilor.
81. Programa acestor scoale
sau cursuri de adulti va cu-
prinde chestiunile mai insem-
nate si cu aplicare practicä din
programa primelor 4 clase pri-
mare si va fi alehtuitä astf el ca
sä poatä fi trecutä in doi ani de
studiu.
Invätamântul in scoalele si
cursul de adulti se va veda in
limba românä.
Adultii care vor voi sa obting
un certificat echivalent cu cer-
tificatul de invatamânt primar,
vor urma regulat 1nc. un an,
cu un program anumit, dupd
care vor da un examen de ab-
solvire. Examenul de 4 clase pri-
mare, precum si cel de absolvire
a 7 clase, se trece inaintea until
delegat al Ministerului.
82. Cursurile de adulti se tin
In localurile scoalelor primare,
In fabrici si ateliere particulare
*i de Stat, in localurile puse la
dispozitie de corporatiunile de
meseriasi, de societätile culturale
oriunde se pot intruni, spre
a fi instruiti 10 adulti.
83. Comunele in care se vor
gäsi cel putin 10 adulti supusi
obligativitätii, vor infiinta prin
Comitetele scolare, cursuri de a-
dulti, dând local, mobilier, lu-
minat, Incalzit i celor lipsiti de
mijloace, materialul necesar in-
vätamântului; plata personalu-
lui didactic priveste pe Ministe-
rul Educatiunii Nationale.
84. Ministerul Apararii Na-
tionale va organize cursuri de
adulti in cazärmi, având in ve-
dere posibilitätile armatei i ne-
voile ei de pregätire profesio-
nalä. Aceste cursuri se vor or-
ganize, Mat pentru soklatii ne-
stiutori de carte cât §i pentru
cei care nu stiu româneste.
www.digibuc.ro
1111
Dispozitiunile privitoare la
cursurile de adulti se vor intro-
duce in mod obligatoriu in pro-
gramele anuale de instructie ale
armatei 1).
85. Atelierele, fabricile si toate
intreprinderile industriale si co-
merciale, particulare si de Stet,
etc., care au in serviciul lor cel
putin 30 de adulti, obligati sä
urmeze cursurile, sunt datoare
sä deschidä cursuri de adulti In
interiorul lor i sä, le dea local,
mobilier, luminat. mncälzit i re-
chizite scolare, färd platä. Dacä
voiese Insä, pot sä trimeatá pe
acesti adulti la scoala de adulti
comunalä, dar vor suporta toate
eheltuielile invätämântului.
Câncl numärul adultilor este
mai mic de 36 atunci Ii vor tri-
mite la scoalele sau cursurile de
adulti din vecingtate, suportând
pentru ei toate cheltuielile Invä-
támântului.
86. Cu inceperea anului sco-
lar 1924-1925, comitetele scolare
din intreaga tara sunt obligate
sá creeze scoale sau cursuri de
adulti in toate comunele. Aceeast
obligatie o au de asemenea pa-
tronii fabricilor *i intreprinderi-
lor specificate la articolul prece
dent.
87. Ministerul Educatiunii
Nationale va controla *i supra-
veghea de aproape organizarea,
conducerea si mersul regulat al
scoalelor si cursurilor de adulti,
obligänd pe comune, pe patroni,
pe intreprinderi etc., a se con-
forma dispozitiunilor legii de
fatä.
88. Decä comunele, fabricile,
intreprinderile comerciale sau
industriale etc., particulare sau
de Stat, refuzd sa infiinteze
cursuri de adulti, Ministerul E-
1) A se vedea Legea pentlu pre-
gâtirea premilitarä, din 11 Mai 1931,
la pag. 293, vol. XXII si Regulament
de aplicare, din 7 Februarie 1935,
pag. 42, vol. XXIII,
1112 8 Apri lie 1937
ducatiunii Nationale le va In-
fiinta si intretine in socoteala
lor si le va urindri veniturile,
inscriind din oficiu in bugetele
lor sumele cheltuite cu intreti-
nerea acestor cursuri.
§ 13. Obligativitatea cursurilor de
adulti
89. Frecuentarea cursurilor
de adulti este obligatorie si gra-
tuitä, atat pentru tinerii nestiu.-
tori de carte, Cat j pentru cei
care n'au absolvit invatámântul
primar. Aceastä obligativitate
se impune tinerilor dela varsta
de 12 p'ânti la 18 ani impliniti.
Sunt scutiti de restul anilor o-
bligatorii acei care vor fi absol-
vit mai inainte invátämântul
primelor natru clase primare.
Adultii care cad sub prevede-
rile acestui articol, sunt datori
sá urmeze la scoala sau cursul
cel mai apropiat, care s'ar gási
pang, la depártare de trej km. de
locuinta sau serviciul lor.
§ C. Recenseinidntul i inscrierea
adultilor
90. Recensämântul tinerilor si
adultilor dela 12-18 ani, nestiu-
'Lori de carte sau cu invátilmtln-
tul primar neterminat, se face
in acelasi timp cu recensaman-
tul copiilor In värsta de scoalli.
Primáriile, prin oficiile starii
civile i birourile pentru misca-
rea populatiunii, patronii, stil-
pânhi, conducatorii fabricilor, a-
telierelor si Intreprinderilor co
inerciale si industriale, particu-
lure si de Stat, sunt obligati ca
Intro 15 Aprilie-15 Mai, sa ina .
inteze uneia din 'directiunile *Co-
nlon primare din circumscriptia
de care tin, lista adultilor supusi
obligativitätii. In acelasi timp,
patronii, stuípnii, conduatorii
fabricilor etc., sunt datori sa de-
clare claca Inteleg ca adultii sd
urmeze cursurile in interiorn1
www.digibuc.ro
Intreprinderii bor sau tri-
meatá la scoala de aclulti corau-
In cursul anului ei stilt datori
sá comunice directiunij scoalei
primare din circumscriptia de
care tin, numele tinerilor si
dultilor iesiti sau angpjati din
nou in serviciu.
91. Parintii, tutorii etc., tine-
rilor supusi obligativitätii scoa-
lelor de adulti, sunt datori sg-j
inscrie la cursurile de adulti, la
data care se va fixa prin regula-
ment.
92. Directorii scoalefor pri-
mare sunt datori sá comunice
revizoratului scolar lista tutu-
ror tinerilor si aduItilor supusi
obIigativitáii inviitrimântului a-
dultilor.
Revizorul scolar repartizeaL5
elevii pe scoli si cursuri, stabi-
lind In acelasi timp cursurile
sau scoalele care trebuesc sti
functioneze in localurile propril
ale intreprinderilor comerciale
industriale, particulare sau de
Stat.
93. Prtrintii, tutorii etc., mi-
norilor care nu vor face declara.
tiunile pentru inscrierea aces-
tora la cursurile de adulti; pa-
tronii, stApanii, conducatorii fa-
bricilor, atelierelor si intreprin-
derilor etc., care vor refuza sa
trimeatti lista cu adulti, sau vor
omite, ori aräta neexact adulW
din serviciul lor, vor fi supusi la
aceleasi amenzi, ca acelea la
care sunt supusi pärintii copii-
lor in varsta de scoalrt.
94. Penalitátile prevázute la
art. 20, pentru organele insárci-
nate cu facerea lucrárilor recen-
silmântului copiilor in varstä de
scoalil, se aplicá de Ministerul
Educatiunii Nationale si in ca-
zurile de abateri dela lege, la
facerea recensárnântului adulti-
lor supusi
 8 Aprilie 1937
§ D. Precuentarea cursuritor
de adulti
95. Pärintii, tutorii, patronii,
stäpânii, conductitorii institu-
tiunilor, fabricilor, atelierelor si
intreprinderilor comerciale si in-
dustriale de tot felul, particu-
lare si de Stat, sunt datori
trimeatil la cursurile de adulti,
cele mai apropiate, copiii, res-
pectiv personalul pe care Il au
In serviciul lor, afard numai
dacä aceste cursuri se tin in in-
teriorul intreprinderii lor, con-
form art. 85.
In zilele in care se tin cursuri,
ei sunt datori, conform art. 8 din
legea asupra muncii minori-
lor 1), si art. 26 din legea pentru
organizarea meserillor 2), sä, le
dea din timpul de lucru In ate-
lier, orele necesare pentru asis-
tarea la cursuri, fä'rä nicio re-
ducere din salariu sau impu-
nere de muncd suplimentará.
Patronii, stäpAnii $i conducá-
torii fabricilor sau atelierelor,
etc., care ar imniedeca frecuen-
tarea cursurilor, care ar Inde-
pärta din serviciu, sau ar refuza
sä angajeze in serviciul lor, lu-
crätori, pe motiv ca acotia ar
trebui sá urmeze cursul de a-
dulti, vor fi pedepsiti cu amendä
dela 300 pang, la 500 lei, pentru
fiecare adult in parte.
Constatarea abaterilor de mai
sus, se va face de organele $co-
lare, impreunä cu un delegat al
Ministerului Muncii.
In cazul când vina nentru ne-
frecventarea cursuril6r cade a-
supra tinerilor i adultilor, ei,
respectiv reprezentantii lor le-
gali, vor fi supusi la acelea$i a-
1) A se vedea Legea pentru oeroti-
rea muneii minorilor, din 13 Apriie
1928, la pag. 1030, vol. XVXVI.
2) A se vedea Legea pentru pregá-
tirea profesionalà i exereitarea me-
seriilor, din 30 Aprilie 1936, la pag.
662, vol. XXIV, p. I.
www.digibuc.ro
1113
menzi ca cele preväzute la
art. 27.
96.- Amenzile pentru nefrec-
ventarea cursurilor de adulti se .
aplicd de Ministerul Educatiu-
nii Nationale si se executá In a-
cela$i mod ca si amenzile pre-
vázute pentru neindeplinirea
obligativitätii invätämântului
prim ar.
Ele pot fi märite sau micso-
rate pe cale de regulament.
97. Tinerii si adultii sunt da-
tori sá vinä, regulat la cursuri,
sä, se poarte cu respect fatá de
corpul didactic, sä aibä o pur-
tare fräteascä cu carnarazii lor,
s. pästreze lini$te $i sä fie atenti
In timpul lectiunilor.
In cazuri grave de nediscipli-
ei vor fi pedepsiti cu Inch--
soare politieneascä, dela 1-3
zile, dupá intervenirea consiliu-
lui $colar.
§ E. Personalul didactic al scoa-
lelor si cursurilor de adulti
98. Cursurile de adulti vor fi
conduse de un director. Dacl
cursurile se tin la o $coalä pri-
marä, directorul acestei $coale
va conduce si cursul de adulti.
Dacä cursurile se tin In loca-
lul unei intreprinderi de Stat
sau particulare. directorul va fi
numit de Ministerul Educatiu-
nii Nationale, fie dintre mem-
brii corpului didactic ai $coalei
primare din apropiere, fie din-
tre personalul Intreprinderii, cu
culture necesará. Retributia di-.
rectorului cade In sarcina intre-
prinderii respective.
Directorul poartä rAspunderea
mersului scoalei de adulti; el su-
pravegheazä in special aplica-
rea obligativitätii.
Directorii sunt datori sä. Una
lista de Drezentá a tinerilor si a
adultiloy obligati sä urmeze
cursurile de adulti; ei vor co-
'1114 8 Apri Ile 1937
rounica revizoratului scolar lista
celor ce absenteazd.
99. Pot preda la cursurile de
adulti:
ir) Invätätorii titulari;
b) Invätätorii suplinitori;
c) Preotii si alte persoane care
ar fi absolvit cel putin o scoald
secundarä, echivalentä gimna-
ziului.
In cazuri exceptionale Insd,
când nu se gdsesc persoane care
sd indeplineasca conditiunile de
mai sus, se pot numi si alte per-
soane, frig, numai cu prealabila
aprobare a Ministerului Educa-
tiunii Nationale.
Dacd la o scoalä primard se
Infiinteazd un curs de adulti,
corpul didactic respectiv e obli-
gat sä predea cursul.
100. Numirile corpului didac-
tic la scoalele si cursurile de a-
-dulti se fac de sustindtorii aces-
tor scoale, cu obligatiunea insä
de a se conforma legii si de-a fi
cbtinut autorizarea Ministerului
Educatiunii Nationale,
101. Retributiunea membri-
Ior corpului didactic, insdrcinat
cu aceste cursuri, se va calcula
luând de bazd plata orei de curs
din inviitämäntul primar, soco-
titd leafa cu gradatia, cu condi-
tiunea cainvdtiltorul s aibä cel
putin 15 auditori.
In caz când numärul audito-
rilor egte peste 15, plata orei de
curs se va calcula proportional
cu numarul elevilor.
In caz când numdrul audito-
rilor este sub 15, plata orei de
curs se va reduce proportional
cu numdrul.
Retributia celorlalte persoane
Insärcinate cu aceste cursuri si
care nu fac parte din corpul di-
dactic va fi calculatd dupä ace-
leasi norme, la leafa de suplini-
tori.
Plata acestor retributiuni cade
In sarcina sustinatorilor
www.digibuc.ro
CAPITOLUL VI
5coalele i clasele speciale penfru
copiii debili pi-anormali educabili
§ A. Scopul $i, organizarea lor
*) 102. Se vor infiinta scoale
sau clase speciale:
1. Pentru copiii Intärziati la
minte, care au trebuintä de me-
tode si procedee speciale pentru
instruirea lor.
2. Pentru copiii slabi, bolnävi-
ciosi sau predispusi la tubercu-
lozd, pentru a putea s berrefi-
cieze cat mai mult timp de aer
curat.
3. Pentru copiii cu apucäturi
rele, neasociabili sau viciosi,
spre a li se da indrumarea mo-
raid speciald necesitatä de sta-
rea lor si a se evita contagiunea
morald a celorlalti copii.
4. Pen tru copiii orbi si surdo-
muti, spre a li se da putinta
fie instruiti si educati.
Aceste clase sau scoli pot func-
tiona si pe lângd institutiunile
rnedicale de specialitate.
Se pot infiinta clase speciale
pentru copiii bine inzestrati Si
scoale de experimentare in con-
ditiunile ce se vor prevedea prin
regulament.
103. Clasele de copii intär-
ziati la minte pot functiona pe
Iângd unele scoale primare, dar
se pot infiinta si scoale speciale
cu internat sau externat.
Aceste clase sau scoli pot func-
tiona si pe lângd. institutiunile
medicale de specialitate.
Numärul elevilor unei clase nu
va trece de
Invätämântul va fi de prefe-
rintd practic, utilitar.
. 104, Pentru copiii slabi, bol-
näviciosi sau predispusi la tu-
berculozá se vor infiinta scoale
localitatile speciale (munte,
mare etc.); amenajând astfel
 8 Aprille 1937
lile de clasd, Mat O. se dea ele-
vilor posibilitatea sá se folosea-
sca cat mai mult de soare si aer
curat.
105. Pentru copiii cu apucd-
turi rele, neasociabili sau vi-
ciosi, se vor infanta scoale de
indreptare cu internat, cu scop
-de a-i impiedeca sä devinä
mente periculoase societdtii.
106. Pentru copiii orbi si
surdo-muti se vor infiinta scoale
speciale prevdzute cu internat.
In aceste scoale se primesc co-
pii In varstil dela 7-16 ani, pre-
(1ându-li-se programa scoalei
primare i indeletniciri practice.
Scolarii sunt interni. Se admit
bursieri, semibursieri si solventi.
Taxele de intretinere se vor fixa
prin regulament.
107. Clasele speciale si scoa-
lele pentru copiii intärziati la
xninte, scoalele de indireptare, de
-orbi si de surdo-muti vor fi in-
zestrate cu toate inijloacele de
invdtdmânt special si cu unel-
tele si aparatele trebuincioase
diverselor meserii si indeletni-
ciri practice.
10_8. Aceste scoale speciale se
vor infiinta si intretine de Mi-
nisterul Educatiunii Nationale,
in colaborare cu Ministerul Srt-
ndtátii Publice si al Ocrotirilor
Sociale.
Un regulament special va fixa
modalitätile acestei colabordri.
Directiva si controlul invdtd-
mantului in aceste scoale o are
numai Ministerul Educatiunii
Nationale.
Judetele, comunele si asezd-
mintele sau institutiunile parti-
culare etc., pot si ele infiinta a-
semenea scoale cu autorizarea
Ministerelor Educatiunii Natio-
nale si SdndtAtii Publice sub
controlul cdrora vor functiona.
www.digibuc.ro
1115
§ B. Personalul didactic al scoa-
lelor speciale pentru copiii debili
si anormali educabili
109. $coalele si clasele pen-
tru copii debili si anormali sunt
puse sub controlul medical al
unui medic specialist, care va
supraveghea elevii din punct de
vedere fizic si mintal In tot tim-
pul sederii lor in aceste scoale.
110. Aceste scoale sunt con-
duse de un director cu pregìS-
tire specialä care va fi retribuit
potrivit gradului sdu. Se vor pre-
feri medici pedagogi care au M.-
cut specialitate in aceastd ra-
murä.
Ministerul alucatiunii Natio-
nale va organiza cursuri spe-
ciale pentru pregdtirea persona-
lului didactic dela aceste scoale.
111. Personalul didactic al
scoalelor si claselor de anormali
se compune din invdtátori titu-
lari, invätätori asistenti si ma-
e$tri.
Invdtdtorii titulari se numesc
dintre invätdtorii asistenti cu
un stagiu de doi ani inteo scoa-
ld similarä de anormali si in ur-
ma unui examen special sau
dintre absolventii cursurilor spe-
ciale.
Invuitätorii asistenti se numesc
dintre absolventii distinsi cu di-
plomd ai scoalelor normale si in
urma recomanddrii directorului
scoalei normale $i a profesorului
de pedagogie.
Maestrii de muzica, desen, lu-
cru manual etc., se numesc din-
tre persoanele care au califica-
tia pentru specialitatea lor.
Personalul didactic este nu-
mit si retribuit de Ministerul E-
ducatiunii Nationale.
112. Invdtatorii titulari sunt
pluititi cu leafa i gradatia spo-
rite cu 50 la sutä, lax invätdtoril
asistenti si maestrii cu salariul
rie Invätiltor.
1116
Sectia IV
Personalul didactic al scoalelor
primare
CAPITOLUL VII
Condifiunile de numire ; fransferärile
§i numirile ; scoaferea la pensie
a personalului didacfic
§ A. Conditiunile de numire a
personalului didactic
*) 113. Nici o persoanA nu
poate fi la o scoald (le
copii mici sau la o scoalA nri-
marA, spre a preda InvAtAinan
tul dacA nu posedä taint de ca-
pacitate pentru functiunea ce se
incredinteazd.
Pe lângA titlul de capacitate,
candidatii si candidatele trebue
sA mai IncleplineascA urmAtoa-
rele
a) SA fie cetAteni români;
b) SA se bucure de drepturile
cetätenesti si de cr bund reputa-
tie;
c) SA nu fi suferit nicio con-
danmare judecAtoreascä defini
UNvá pentru crime sau delicte
contra cinstei si a bunelor mo-
ravuri;
d) Bárbatii SA, fi fácut servi-
ciul militar sau sA prezinte cer-
tificate de dispensA sau ref ormA;
e) SA stie româneste;
f ) SA fie sAnätosi.
Normalistele pAnd la implini
rea vArstei de 21 ani i norma .
pang la satisfacerea servi .
ciului militar, vor putea fi nu
miti suplinitori.
114. La scoalele de copii mici
se numese Invátätoare dintre
absalventele cu examen de capa-
citate al scoalelor normale de in
vátAtoare de coale de copii
mici.
La scoalele primare se numese.
InvAtAtori í InvAtritoare dintre
absolventii cu examen de caps.
citate al scoalelor normale de
baieti si fete.
www.digibuc.ro
8 Apri lie 1937
*) 115. Personalul didactic al
invätdmântului primar se corn-
pune din invAttitori titulari
invatiltori suplinitori.
InvAtAtorii titulari sunt:
a) InvAtAtorii cu titlu provizo-
riu, numiti dintre absolventi ai
scoalelor normale, cu examen de
capacitate;
b) Invdtdtorii definitivi, nu-
miti dintre invetteitori, dupd trei
ani de functionare, avdnd Unit
provizoriu la data examenului,
in urma anui control al activi-
td(ii sale si in urma unui exa-
men (examen de definitivat);
c) InvAttitorii Inaintati de_gra-
dul II, numiti dintre invAtátorii
definitivi, dupA trei ani de func-
tionare, in urma unui control al
activitAtii si a unui examen
(exiinen de Inaintare);
d) Invdtdtorii inaintati de gra-
dul I, numiti dintre invdtdtorii
inaintati de gradul II, dupd
ani de functionare in acest grad
si in urma unei inspectii spe-
ciale, precum fi, dintre invd(d-
torii cu licenta universitard in.
stiinte sau litere ci filosofie, ti-
tulari in invdtdmdnt, la data
promulgarii acestei legi.
Dela promulgarea legii de NO,
invdtdtorii licentiati, definitivi,
se pot prezenta la examenul de
gr. II, dupd un an de stagiu e-
fectiv la catedrd; iar dupd trei
ani de staaiu in gr. II vor putea
fi inaintati la gr. I, cu satisface-
rea celorlalte conditiuni din art.
448, 449 si 420 din lege.
e) InvAtátoiTit de grad supe-
rior, numiti dintre invAtátorii
inaintati de gradul I, dupá 5
ani de functionare efectivá In a-
cest grad si In urma unor do-
vezi de desfäsurarea unei acti-
vitAti culturale deosebite, in scoa-
IA si In afará de scoald.
Acest grad se acordA In urma
unei inspectii speciale.
Pentru lucrArile manuale si
Indeletnicirile practice, se pot.
 8 AprIlie 1937 1117

numi mae$tri dintre absolventii sori cu titlu definitiv dela $coa-

de coli speciale echivalente cu lele normale din regiune.
liceul. * 117. Preotii absolventi de se-
Invdtsátori suplinitori nu pot minar cu 8 clase, cu practied
fi numiti clecat normali$ti cu pedagogica, $i examen de capa-
divlomd sau bacalaureat. citate la $coalele normale, pot
116. Invdtätorii cu titlu pro- functiona $i ca Invdtatori la
vizoriu lesiti din $coalele nor- $coalele frecventate de copil de
Male se recruteazd astfel: confesiunea lor, din regiunile e-
Dupd terminarea examenului teroglote.
de capacitate, tinut la fiecare re- Ace$tia nu vor putea lua po'§-
giune $colara, pre$edintii comi- turi de Inväta'tori decal In paro-
siunilor examinatoare mnaintea- hia lor si nu vor putea fi direc-
zä $i Inspectorate- tori la $coalele unde existd un
lor regionale respective câte un norrnalist Invdtätor.
tablou cu numele candidatilor * 118. Invdtdtorii definitivi se
care au obtinut diploma de ca- numesc dintre invdtatorii cu un
pacitate, In ordinea de clasifi- stagiu de 3 ani de functionare e-
care $i media obtinuth de fie- fectivd, avdnd la bazd diploma
care. de capacitate, titlul provizoriu
Aceste tablouri se vor trece, a- la data tinerif examenului, si
tat la Minister, cat si la regiu- dupd controlul, la finele acestui
nea $colard respectiva, Intr'un stagiu, a cunostintelor noi $i a
registru special, pe coale si In activitdtii didactice, inaintea u-
ordinea promotiei. nei comisiuni numitel de Mi-
Inscrierea in tabele e valabild nister.
numai 6 ani; dupd 6 ani aceia Prezentarea in fata acestei co-
care voiesc sd fie numiti in in- misiuni este obligatorie pentru
vdtdmânt, sunt obligati sd trea- invdteitori. Ei trebue set inain-
cd din nou examenul de capaci- teze Inspectoratelor regionale,
tate, $i dadi rewesc vor fi tre- prim revizoratele $colare, cereri
cuti pe tabloul seriei cu care (Lu de inscriere la examen, insotite
depus noul examen in ordinea de dovezi cd satisfac conditiile
de merit. Din acest interval de de inscriere prevdzute in acest
6 ani se scade timpul servit de articol. Inspectorul scolar re-
normalisti ca suplinitori. gional alcdtue$te tablourile $i le
Numirea acestor Invdtdtori se inainteaul presedintilor comisii-
face cu titlu nrovizoriu, dupd tor examinatoare cu dosarul ce-
tabelele de capacitate, fn ordi- rerilor, insotite de procesele-ver-
nea de vechime $i de clasifica- bale de inspectie, care vor fi
tie. Nate in considerare de coraisia
In timpul funetionárii, Invd- examinatoare.
tdtorii i Invdtdtoarele cu titlu Candidatii la examenele de de-
provizoriu vor fi supu$i la ins- f initivat trebue sä dea dovadd
pectiuni cat mai dese. de care ea In timpul stagiultii de 3 ani:
se va tine maned In mod deose- a) Au fdcut sau au predat la
bit la examenul de definitivat. o scoald primard completa cu 7
Examenul de capacitate se pn- clase, cel putin I an, tindndu-se
blicd de Minister, prin Directia seamd in repartizárea claselor
invdt'dmantului primer, la re- la inceputul fiecdrui an $colar
giunile $colare de Invdtdmânt de invdtdtorij cdre au de trecut
se tine Inaintea unor comisiuni, examenul de definitivat sau de
alcAtuite de Minister din profc- gradul II;
www.digibuc.ro
1118 8 Apri lie 1937
b) Au avut O frecventä regu-
latä de elevi;
c) Au alciituit si tinut in or-
dine carnetele individuale ale
elevilor si au tinut la zi textele
de pregiltirea lectiilor;
d) Au luat parte in timpul pro-
vizoratului la cel putin 15 sea.-
tori culturale si au tinut acolo
cel putin 6 conferinte cu carac-
ter local (cultural-social-econo-
mic);
e) Au Mcut 1 predat cursuri
cu adultii;
f) Au Mcut coruri cu elevii, si
g) Au predat: Invätätorii lu-
crul manual sau practica agri-
colà cu bàietii. iar invätätoarele
lucrul de mânä si gospodäria cu
fetele, conform programei.
Organele de control vor men-
Vona in procesele-verbale de ins-
pectie dacrt aceste conditiuni s'au
indeplinit.
Aceste conditiuni sunt obli-
gatorii pentru a putea fi itiscris
la examen. Cdnd insd se va do-
vedi cu raportul inspectorului
general al regiunii $colare, cd
in scoala la care functioneazd
candidatul nu se poate face
cursuri cu elevii din clasele V
VII, din lipsd de elevi inscrisi
sou nu se poate face cursuri cu
adulti, candidatul va putea fi
dispensat de aceastd conditie.
Candidatii la definitivat se
pot prezenta de 4 ori la acest e-
xamen. Dupd ce au fost respin$i
de 3 ori, pentru a se prezenta a
patra oard, candidatii vor tre-
bui sd urmeze cursuri de repeti-
tie organizate de Minister. Cei
ce nu obtin media nici a patra
oard, cum si cei ce vor lipsi ne-
motivat de trei ori consecutiv
dela examen, vor fnceta de a
mai face parte din corpul didac-
tic.
Definitivatul se tine odatd pe
an /a una din $colile normale
din regiune, pc Centre..
www.digibuc.ro
Examenul constä din 3 probe:
o pron. scrisà din limba românk
o probil oralti asupra materii-
lor principald din programa a-
naliticA a scolilor normale
cunostintelor noui dolAndite in
timpul celor 3 ani de functionare
cu titlu provizoriu, o proM de-
practicA compusä dintr'o probä,
pedagogia din materiile de stu-
dii teoretice si alta din indelet-
nicirile practice preväzute in pro-
grama scoalelor de Mieti pentru
invätätori si in programa scoa-
lelor de fete pentru invätätoare.
Subiectul probei scrise se fixeazä
de Minister si se comunicä pre-
sedintilor comisiunilor examina-
toare.
Subiectele probelor practim
vor fi alese dupà regiunea in
care functioneazI invätätorul
respectiv.
Pentru invätätoarele conducl-
toare de grädini de copii se vor
da probe speciale ce se vor sta-
bili prin regulament.
Membrii comisiunilor exami-
natoare se numesc de Minister,
numai dintre profesorii de $coli
normale cu titlu definitiv, din
altd regiune decdt aceea a scolii
in care se trece examenul.
Pentru a fi admisi la oral can-
didatii vor trebui sd obtind la
inscris media cel putin 6. Numaj
candidatii care au obtinut me-
dia generald 7, fard a fi avut
vreo notd partiald sub 6, vor fi
numiti cu titlu definitiv. Nota
probei de practica pedagogicd
cea pentru indeletniciri practice
se socotesc separat.
Numirea se face de Minister
cu decret regal.
Membrii corpului didactic de
la scolile $i clasele speciale pen-
tru copal, debili anormali edu-
cabili, obtin gradul definitiv in
urma unui stagiu de 3 ani $i
unui examen special. Inscrierea
la examen se face pe baza ra-
portului de recomandare a ins-
 8 Apri lie 1937
pectorului $colar special pentru
$coalele de anormali.
* 119. Invdtdtorii inaintati de
gr. II se numesc dintre invdtd-
torii definitivi, dupd trei ani de
functionáre efectiva la scoald cu
acest titlu si dupd ce au trecut
examenul de inaintare. Exame-
nul tie inaintare se fine la fie-
care 2 ani, inaintea unei comi-
siuni; numita de Minister, la
$coalele normale ce se vor fixa
de Minister.
Examenul se publicd prin de-
cizie ministerial& un an inainte
de tinerea lui. Candida(ii care
cer inscrierea trebue 'set aibet 3
ani efectivi de functionare, cel
pu(in cu trei luni inainte de data
inceperii examenului.
La acest examen nu sunt ad-
misi decât InvätAtorii si invä-
tätoarele cu titlul definitiv, care
vor fi recomandati de Inspecto-
ratul general. in urma unei ins-
pectii speciale, facutg. de inspec-
torul primar. De asemenea se
cere ca pedepsele suferite de
candidati sb," fie prescrise.
La inspectia specialli i dupb",
statul personal, candidatii care
cer inscrierea trebue sd facA do-
vada ca In timpul stagiului:
a) Au predat cel putin 1 an la
ultimele 3 clase primare; Invä-
tàtorii predâ-nd practica agri-
colà pe terenul scoalei si lucrul
manual in ateliere, iar invätii-
toarele lucrul de 'nand si gospo-
däria;
b) Au avut In timpul stagiului
80% freeventj din elevii inscrisi
si au dat eel putin 60% promo-
vati la clasele la care au preclat;
c) Au tinut In ordine carnetele
individuale ale elevilor:
d) Au luat parte la cel putin
15 sezatori culturale si au tinut
cel putin 9 conferinte cu carac-
ter local (cultural, social, eco-
nomic);
e) Au predat cursuri cu adulti;
f) Au fisicut. coruri cu elevii;
www.digibuc.ro
1119
au infiintat si au condus biblio-
tea. scolarà; invdtatorii au or-
ganizat in mod sistematic cul-
tura in grddina scolard si Iii
câmpul de experientà si au fa-
cut ateliere; iar invbitàtoarele au
organizat lucrul de mânn si gos-
podgria in scolj cu fetele; au in-
fiintat cooperative scolare;
g) Media notatiilor la inspec-
tiile din timpul stagiului sg, fie-
bine.
Numai candidatii care vor ob-
tine media 7,50 la inspectia spe-
cialà, vor fi recomanclati sa fie-
inscrisi pe tabloul de examen,
pe baza constatArilor mai sus
ariltate si a activitAtii in scoalä.
Raportul inspectorului trebue-
srt fie motivat.
invàtätorii definitivi care do-
resc sä se prezinte la examen,
trebue sb, adreseze cererile lor
Inspectoratului regional respec-
tiv cu cel putin un an Mainte-
de inceperea examenului.
Examenul consta din cioud
probe scrise: una cu subject pe-
dagogic sau din istoria litera-
turii romtine $i a doua cu su-
biect $aintific, in legaturd cit
mediul in care trdiesc invadto-
sii $i cu vieata practicd; o probet
orald, asupra unui autor care
se va fixa de Minister, odatd eu
publicarea examenului $i cloud,
probe practice, una din mate-
rune de studii teoretice Ii alta
din indeletnicirile practice, cu e,
levii din clasa VVII. Subiec,
tele probelor scrise se dau de
nister, iar subiectele probelor
Practice de catre comisiune
de nor fi alese din programa
speciald a regiunii in care func-
tioneazd candidatul.
Pentru a fi admi$i la exame-
nul oral candidata vor trebui sa
obtind la exa.menul in scris me-
dia cel putin sase.
Pentru invilWoarele condaa--
toare de gràdini de copii so vor-
institui examene si comisiuni
 1120 8 Aprilie 1937
speciale, cu respectarea dispozi-
tiunilor din aceastä lege.
Comisiunile examinatoare se
alciituesc de Minister ei se com-
pun din: un profesor universitar
dela facultatile de litere sau eti-
inte, sau un inspector general al
invatAmântului normal, sau un
director, profesor titular dela o
ecoalA normalä din regiune, ca
preeedinte; trei profesori de ecoli
normale, cu titlu definitiv (unut
de partea literara, unul de par-
tea etiintificg,, unul de pedago-
gie). Pe Iângä, aceetia se mai a-
daugä pentru activitatea prac-
tied: un maestru de meserii, un
profesor de contabilitate ei un a-
gronom, toti dela ecoalele nor-
male, care vor examina invAth-
torii candidati, tinand seama de
tipul de prograrnä pe care o a-
plicA fiecare In timpul stagiu-
lui.
Pentru fete se va numi o pro-
fesoarA de lucru ei alta de gos-
podArie pentru a examina pe In-
vdtbitoarele candidate.
Numai invdfdtorii care vor ob-
fine media generald 7, neputdnd
-row la nici o proba in parte mai
putin de 6. vor fi admig la ina-
intare.
* 120. Invdfdtorii inaintafila
gradul T, se numesc dintre in-
vdfdtorii inaintafi de gradul II,
dupd un stagiu de 5 ani de func-
tionare la $coalet cu acest titlu
$i in urma unei inspectii spe-
ciale, precum $i dintre invdfetto-
rii licenfiafi universitari in li-
tore si filosofie sau $tiinfe, titu-
lari in invaldrndnt la promulga-
rea acestei legi.
Dela promulgarea acestei legi,
inveifdtorii licenliaj definitivi se
pot prezenta la examenul de gr.
II dupd un an de stagiu efectiv
la catedret; 'tar dupd R an! de sta-
giu cu gr. II vor putea fi
tafi la gr. I, cu satisfacerea ce-
4orlalte condifiuni dela art. 118,
419 $i 120 din lege.
www.digibuc.ro
La inspectia specialk fäcutA
de inspectorul primar de circum-
scriptie sau de inspectorul gene-
ral primar, candidatul invala-
tor de gradul II, rare a cerut ina-
intarea la gradul 1, trebue sä
facd dovadA cA a indeplinit in
timpul stagiului toate conditiu-
nile praväzute de art. 119, dela
literile a, b, c, d, e i f, $i sIt fi
lost notat cel putin la jumätate
din inspectiile fAcute In timpul
stagiului cu nota foarte bine",
iar la celelalte cu bine". De a-
semenea toate pedepsele suferite
sä fie prescrise.
Activitatea practicet a invelfel-
toarelor e invelfeltorilor candi-
dafi va fi cercetatet de inspecto-
rul general, care face inspecfia
speciald. Pentru toate constatet-
rile inspectorul general va da
o notel calificativd. Inspectorii
$colari ale cetror rapoarte se
constatet cd nu corespund cu
realitatea. vor fi trimisi inain-
tea comisiunii disciplinare.
Inaintarea se face prin decizie
ministerialä.
Candidatii reueiti vor fi in-
scriei pe un tablou in ordinea
clasifi chrii.
* 121. Invbithtorii de grad su-
perior se numesc dintre invätti-
torii de gradul I, dupá 5 ani de
functionare efectivA la ecoalä, cu
acest grad ei In urma unei ins-
pecij filcutA de inspec-
torul eef al regiunii respective.
La inspectia specialä, candida-
tul care a cerut inaintarea la
gradul de invAVAtor superior tre-
bue sit facA dovadä ca a Incle-
plMit in'timpul stagiului, toate
conditiunile prevAzute la art.
119 ei 120, dela literile: a, b, c, d,
e i f, $i sui fi fost notat in tim-
pul stagiului la toate inspectiile
cu ,ffoarte bine"; aseinenea toate
pedepsele suferite sä, fie radiate.
In acelasi timp i se cere sd se
fi manifestat prin o activitate
 8 Aprilie 1937
publicisticd de interes pedago-
gic, literar sau stiinlific.
In ceea ce priveste inspectia
pentru activitatea practicd, se va
proceda conform dispozitiunilor
prevAzute la art. 120 pentru In-
vätdtorii candidati la Inaintarea
de gradul I.
Propunerile de Maintare se fac
de inspectorul sef al regiunii.
Raportul motivat de recoman-
dare cu avizul Consiliului Per-
manent, se aprobá de ministru.
Inaintarea se face prin decizie
ministerialá.
* 122. Maestrii i maestrele
pentru lucräri manuale si inde-
letniciri practice, absolventii de
scoale speciale, echivalente cu li-
ceul, care au o vechime de 2 ani
In Invätdmânt, care voiesc sä
devinä titulari In Invätämântul
primar, pentru lucrari manuale,
sunt obligati a urma In doi ani
cursuri speciale de culturä gene-
ralä si pregâtire pedagogicti, ce
se tin In timpul verii, câte o lu-
n '6 la scoalele normale si sa de-
puna la finele cursului un exa-
men de capacitate.
Cei reusiti la examen vor pu-
tea fi numiti titulari.
Ei se vor bucura de dreptul la
salariu si gradate, ca i invdtä-
tort normalisti cu titlul provi-
zor iu.
§ B. Transferdrile personalului
didactic
123. In fiecare an se va pu-
blica de Minister In Momitorul
Oficial i Buletinul Oficial al
Ministerului Educatiunii Natio-
nale, Intre 15-30 Ianuarie, ta-
bloul posturilor vacante din In-
treaga %ark In Invätämântul
primar din comunele rurale
urbane.
Pânä la 1 Auntie membrii ti-
tulari ai corpului didactic pri-
mar, care doresc a fi transferati
In locurile publicate vacante sau
ce eventual ar deveni vacante
prin transferärile altora, vor Ina-
O. Hamangin, vvl. XXV. 71. www.digibuc.ro
1121
inta cererile lor de transferare
inspectoratelor regionale respec-
tive.
Când transferarea se cere pen-
tru o scoalä din altá regiune,
inspectorul regional care a pri-
mit cererea, este obligat ca Ong,
la 15 Aprilie sä o Inainteze regiu-
nii unde se gäseste scoala la
care s'a cerut transferarea. A-
ceastá cerere va fi Insotitá de a-
vizul motivat al inspectorului
primar respectiv.
* 124. Fiecare inspectorat re-
gional va grupa cererile Invatá-
torilor care au cerut transfera-
rea, In regiunea respectivä, pe
localitätile si eventual scoalele
solicitate.
Inspectorii primari de circum-
scriptie vor examina pentru fie-
care localitate sau scoald, toate
cererile prezentate, arätând pe
baza statelor personale respec-
tive, situatiunea fiecärui candi-
dat, In raport cu orclinea de pre-
ferinta mai jos stabilitä.
Tablourile Intocmite conform
normelor mai jos ardtate, se vor
inainta Ministerului, de inspec-
toratele regionale, eel mai tà,r-
ziu pang la 30 Aprilie.
Ministerul face transferärile
pânä la 15 Mai, dupá urmätoa-
rea ordine de nreferintd:
a) Apropierea Intre soti, mem-
bri ai corpului didactic;
b) Cel mai Malt In grad;
c) Cei care au interese fami-
liare: soti functionari publici,
mamg, 0cluvä, copii ce urmeazä
la scoale ce nu existit In locali-
tätile unde sunt titulari.
Sotiile invalizilor de räzboiu,
ei Insisi functionari publici, vor
avea preferintä fat& de alti mem-
bri ai corpului didactic, la trans-
ferärile la catedrele care sunt In
acele localitâti, unde functionea-
za sotul invalid;
d) Interese materiale (casä
proprie, teren de culturN, bine
dovedite;
1122 8 Apri lie 1937

e) Vechimea mai mare in ser- se vor prezenta la- alegerea locu-

viciu. rilor si Inviitittorii reintegrati in
In toate cazurile, In conditii invätämânt, care Il aleg postu-
egale, se dä intMetatea celui mai rile in conditiunile prevázute de
Ina It in grad; deed sunt mai art. 137, al. IV.
multi In grad egal, celui mai Inváátorii reintegrati se bu-
bine notat la inspectie si färä curd de drepturile avute In mo-
pedepse disciplinare. In corau- mentul demisionárii.
nele urbane nu se pot transfera Invätiltorii normalisti care ter-
dealt invätätorii care au cel pu- mind stagiul militar in cursul
tin titlul definitiv i in conditiu- anului in care se public/ locu-
nile previlzute in acest articol. rile vacante, au dreptul sä, se
Cei peclepsiti cu transferarea, prezinte in nnul acela si la data
pot obtine o nouä transferare nu- de mai sus Inaintea terminärii
mai dupá prescrierea pedepsei. stagiului militar, spre a-si alege
Transferári sau detasäri cu locuri in invätämânt.
postul dela o scoalq: la alta, nu La alegerea locurilor, când
se admit. sunt mai multi candidati pentru
125. Transferárile se fac acelasi loc, se vor lua In consi-
prin decizie ministerialá; se pu- deratie in ordinea de preferintä:
blicá in Monitorul Oficial, pAng, a) Vechimea pe tabloul de ca-
la 25 Mai, se comunicä candida- pacitate $i media.
tilor care au obtinut transfera- In caz cet din aceeali serie sunt
rea i intra in vigoare pe 1 Sep- mai multi candidati pentru ace-
temvrie. la$i post, are precddere sotulsau
§ C. Numirile personalului sotia de invettator, iar intre cei
didactic cu medii egale se preferd cel din
comund.
* 126. Intre 15-30 Mai se va Tablourile intocmite de inspec-
publica de Minister In Monitorul toratele regionale vor fi Inain-
Oficial i In Buletinul Ministe- tate Ministerului, spre a le a-
rului Educatiunii Nationale, probe si a face numirile.
toate locurile rámase vacante, Alegerea locurilor se poate face
in invátámântul primar, dupä si la Minister, atunci and Mi-
facerea transferdrilor. nisterul va gäsi de cuviinta.
In cursul lunii Iu lie, tog nor- 127. Numirile se fac pe ziva
mali$tii cu diplomd de capaci- de 1 Septemvrie, prin decizie mi-
tate se vor prezenta la inspecto- nisterialá si cu titlu provizoriu.
ratele regionale sau la Minister, Ele se publica in Buletinul 0-
spre a-si alege locuri in invd(d- ficial al Ministerului Educatiu-
mdnt, dupd normele ce se vor nii Nationale.
stabili prin decizie ministerial& * 128. Numerile si transferá-
Cei care nu pot vehi, Ii vor rile In Invätämântul primar nu
inainta cererile pânä la 25 Iu- se vor face decât la datele i in
nie, indicând in ordinea de pre- conditiunile prevázute in legea
ferinta Iocurile ce doresc a o- de fatá.
cupa. Cererile vor fi insotite de Toate numirile fäcute fárá res-
un certificat medical ea sunt pectarea conditiunilor prevázute
apti a ocupa functiuni In invá- de art. 113, a conditiunilor refe-
tämânt. ritoare la titlu, stagiu, examene,
Candidatii prezenti vor fi su- numirile si transferárile fácute
pusi unui examen medical. la posturi nepublicate, cu excep-
In acelasi timp cu tia celor permise de art. 123 sau
www.digibuc.ro
 8 Aptilie 1937
publicate dupd epoca legala, cele
f acute la alte scoli decât cele ad-
mise de lege, precum i transfe-
raffle invätätorilor pe care legea
Ii exclude dela transferare, sunt
nule de drept si nu conf ere% be-
neficiarilor niciun drept, consta-
tarea si sanctionarea lor putând
fi fAcutd din oficiu, de Minister,
oricând.
Nerespectarea dispozitiunilor
privitoare la ordinea de prefe-
rintd stabilitd de art. 124 sau
126 atrage anularea numirii sau
transferdrii respective, numai in
urma plângerii nartii vdtamate.
In acest scop toti acei nemul-
tumiti dupa efectuarea numiri-
lor sau transferärilor, dad, nu
sunt satisfácuti de Minister, se
vor putea plânge, potrivit dispo-
zitiunilor legii contenciosului ad-
ministrativ, in termen de 30 zile
libere socotite dela data publi-
cärii In Monitorul Oficial a ta-
bloului celor numiti sau trans-
ferati, sau, in lipsd de publicare,
dela data când au luat in mod
neindoelnic cunostintd cä nu li
s'a aprobat cererea asa cum au
formulat-o 1).
Acei care nu vor intenta ac-
tiune fn termenul mai sus ard-
tat, piercl dreptul de a se mai
plânge de mäsura care i-a lezat.
Functionarii care ar face, ar
propune, sau ar impiecleca nu-
miri si transferdri impotriva
dispozitiunilor legii, sunt rds-
punzatori disciplinar cdtre Mi-
nister si bäneste cdtre partea vä-
tämatä, prin actul lor nelegal.
Invätätorii a cdror numire a
fost anulatd, fie de justitie, fie
de insäsi autoritatea superioard
scolarä, vor solicita o noud, nu-
mire, la epoca urmätoare de nu-
miri, in conformitate cu dispo-
zitiunile art. 126.
Invätätorii a cdror transferare
1.) A SQ vedea Legea conteneiosului
administrativ, din 23 Deoemvrie 1925,
la pag 53, vol. XIXII.
www.digibuc.ro
1123
fcst anulatd, prin una din
cdile ardtate la alineatul prece-
dent, nu revin la postul ce au
evut, dacä acest post se gdseste
ocupat in mod legal de o altd
Ei vor fi utilizati de Minister
pand la finele anului scolar in
postul ce ocupd, iar dupa aceea
in orice alt post, urmând ca la
prima epocd de transferdri sä
solicite posturi, in conditiunile
si dupa normele prevAzute la
transferäri.
§ D. Scoaterea la pensie a per-
sonalului didactic
129. Membrii Corpului didac-
tic primar pot fi scosi la pensie
din oficiu de Minister, in urind-
toarele conditiuni:
1. Când implinesc vârsta de 65
ani; in acest caz, punerea la
pensie este obligatorie.
2. Pentru incapacitate prof e-
sionald.
3. In caz de boald (infirmi-
Late, vitiu, boald cronicä), care le
face imposibild indeplinirea
functiunii tor, sau Ii face peri-
culosi pentru sändtatea copiilor.
In fiecare an, inspectoratul
regional va alcätui tabloul cu
membrii corpului didactic pri-
mar din regiunea sa, care cad
in_categoriile de mai sus.
Tabloul cu membrii care inträ
in categoria a doua va fi inain-
tat comisiunii scolare si comi-
siunii medicale ale regiunii, jar
tabloul cu cei dela categoria a
treia va fi inaintat comisiunii
medicale de pe lânga regiune.
Dui:A ce aceste comisiuni Ii
vor da avizul motArat, pentru
fiecare caz in parte, Ministerul
se va pronunta, având pentru a-
ceasta avizul conform al Consi-
liului permanent. Consiliul per-
manent poate hotäri noi cerce-
tdri í investigatiuni, inainte de
a se pronunta.
1124 8 Apri Ile 1937
CAPITOLUL VIII
Drepfurile ;i daforiile corpului
didactic. Concedii
§ A. Drepturile $i datoriile
* 130. Toti menabrii titulari ai
Corpului didartic primar din
scolile publice se bucurA de
drepturile acordate prin lege. Ei
nu pot fi transferati clintr'o lo-
calitate In alta decal pe baza
cererii lor, sau ca masura disci-
plinara.
Invdtdtorul poate fi mutat in
interes de serviciu, numai a-
tunci când se desfiinteazd scoa-
la, respectiv clasa unde functio-
?Teazel, din cauza lipsei de.elevi.
Desfiintarea se face pe bazu
unui raport motivat al Inspec-
toratului regional, doveditor cd
nu exista numetrul legal de elevi,
prin decizie ministeriald. Invd-
teitorul al cdrui post s'a desfiin-
tat va fi utilizat intr'un post li-
ber pdnd la finele anului, iar la
epoca transferdrilor va cere
transferarea in unul din postu-
rile vacante, conform normelor
art. 424.
131. La intrarea lor In func-
tiune, mernbrii corpului didactic
titulari depun jurAmânt de cre-
dinta si respect Regelui, Consti-
tutiei i legilor t Aril.
* 132. Membrii Corpului di-
dactic primar sunt datori:
1. SA frecventeze regulat scoa-
la, dand exemplu de ordine,
punctualitate si stAruintA, pen-
tru educatia i instructia copii-
lor ce le sunt Incredintati.
2. SA aplice legile i regula-
mentele, programa si instructiu-
nile autoritätilor scolare.
3. SA aplice, la predarea lectii-
lor, principiile si normele de e-
ducatie si InvAtAmânt, Intipl-
rind In spiritul copiilor, prin in-
vätäturä, exemple si fapte, pre-
cepte morale, insuflându-se sen-
timentul datoriei, al iubirii de
www.digibuc.ro
patrie i tron i respectul pentru
asezAmintele tArii.
4. SA ia parte la conferintele
scolare hotärite de autoritAtile
scolare.
5. SA aibä o purtare exem
plard, atat In scoalä, cat si In so.
cietate.
6. SA IocuiascA In comuna In
care e situatA scoala la care
functi oneaz A.
Invettettorii care nu-locuesc in
comuna unde e $coala la care
functioneazd sunt demisi, de
drept din postul de invettettor,
fdrd nicio incunoftiintare din
partea Ministerului.
7. SA serveascA 10 ani 2n InvA-
%manful Statului, conform obli-
gatiunii luate la admiterea In
scoala normalA. In timpul ace-
sta ei nu pot oMine concedii pen-
tru alte motive decal cele pre-
vAzute Ia art. 138, Nr. 1, 2, 3 si 4.
133. Misiunea Invätätoru'ui,
având un caracter educativ, cul-
tural si de armonie socialA, el
nu poate sävarsi fapte care i-ar
stirbi prestigiul sj i-ar compro-
mite activitatea $i autoritatea
sa. De aceea. este interzis mem-
brilor -Corpului didactic primar:
1. A face aprecieri jignitoare
asupra credintelor religioase ale
pArintilor scolarilor.
2. A preda in $coallt $i a ma-
nifesta in mod public impotriva
religiei $i ordinei in Stat.
3. A manifesto., prin graiu si
faptA, dispret fata de religie,
patrie si natiune.
4. A face agitatii Impotriva
formei de guvernAnaant, a ordi-
nei de Stat si a lua parte la
greve.
5. A exercita orice fel e co-
mert sau vreo profesiune care
1-ar putea Impiedeca dela Inde-
plinirea Indatoririlor sale de In-
vätAtor, sau ar fi incompatibilA
cu clemnitatea caracterului che-
mArii sale. Daca vreun Inv:A-A-
ter sau InvAtAtoare mai Indepli-
 8 Apri lie 1937 1125

neste vreun serviciu sau func- rile cd$tigate pand in momentul

tiune, afarä de cea scolará, e da- punerii in disponibilitate, ludnd
tor s'o comunice revizoratului locuri in invafamdnt in acelea$i
scolar. condifiuni ca Ii cei reintegrafi.
6. A face specula din vdnzarea 135. Membrii Corpului didac-
carfilor $i rechizitelor $colare, tic primar sunt obligati a lucra
neputdnd intrebuinfa rabatul ob- efectiv, atät in scoald, cat si a-
finut decdt pentru fondul de a- fara din scoa1.6, ca activitate di-
sistenfd $colara. dacticä, pâra la maximum 30
7. A fi arendasi, ingrijitori sau ore pe säptämänä.
administratori de mosii. fie pe * 136. Absentele nemotivate,
numele lor, fie oe numele altora, fie dela lectiuni, fie dela Indato-
fie prin persoane interpuse; sau ririle impuse prin lege sau re-
de a servi, cu sau färd leaf& sub gulamente, atrag dupà sine, de-
orice nume ar fi la proprietari osebit de alte pedepse discipli-
sau arendasi, In scopul exploa- nare, retinerea corespunzgtoare
tärii mosiei, pädurii si oricarei din leafd. Sumele retinute se
intreprinderi industriale si co- varsä comitetului scolar respec-
merciale. tiv.
8. A face speculä de pämânturi Absentarea nemotivatd dela
täxanesti, a avea cârciunaä sau scoald si dela celelalte indatoriri
depozite de bäuturi spirtoase, pe obligatorii, timp de 30 zile, in
numele lor sau al altora. cursul unui an, se va considera
Cu toate acestea, invätätorii ca renunfare din partea invafd-
care nu au 10 ha. pämänt al lor torului la postul sdu, Ministerul
propriu sau dotal, pot lua in a- avdnd dreptul a-1 considera de-
rendà si cultiva pámânt, pânä misionat, bard ca aceastd demi-
la o intindere de maximum 10 siune set fie socotitd ca pedeapsd
hectare, inclusiv pámântul lor, dis ciplinard.
poatä insä subarenda
pämântul luat In arena.. Absentarea nemotivatä dela
9. A deschide sau conduce scoalä se socoteste dela data pä-
scoalä de invätämânt particular räsirii scoalei, färä nici o altà
de orice fel si de orice grad, färä notificare pentru invätätor.
autorizarta Ministerului. Considerarea ca demisionat se
134. Invdtätorii pot face parte aprobl de Ministru, in baza ra-
din consiliul de administratie al portului motivat al inspectoru-
bäncilor populare si al societä- lui-sef al regiunii.
tilor cooperative sätesti, de mice 137. Membrii corpului didac-
fel, afarä de acelea pentru co- tic primar, care s'au retras din
mertul de bäuturi spirtoase. invätämânt, pot reintra in timp
Ministerul poate incuviinfa de doi ani, cu titlul i drepturile
functionarea membrilor Corpu- lor.
lui didactic primar la Centrala Pentru aceasta se cere avizul
bancilor populare si a coopera- favorabil al Consiliului perma-
tivelor satesti. In timpul cdt vor nent, dat in urma cercetärii sta-
indeplini serviciul la Centrala tului personal si avizului inspec-
bdncilor populare $i cooperative- toratului regional respectiv.
lor satesti, ei sunt pu$i in dispo- Nicio persoanä nu poate fi re-
nibilitate dela postul de linvdf d- integratà mai rault de dou'd. ori.
tor, dar li se rezerva dreptul de Cei care au obfinut dreptul de
a reintra in invafamdni, in ter- reintegrare i$i aleg postul in a-
men de doi ani, cu toate dreptu- cela$i timp $i inaintea norma-
www.digibuc.ro
1126 8 Apri lie 1937
litilor cu diploma de capacitate
la $coalele din comunele rurale.
Persoanele care se gäseau In
momentul retragerii la o scoald
dintr'o comunä urbang., in baza
drepturilor castigate pe temeiul
legii anterioare pot fi reintegra-
te in posturi urbane, dacg, existä
aceste posturi.
§ B. Concedii
* 138. Afarg, de cazuri de fortg,
majord, bine dovedite, membrii
cornului didactic primar nu pot
päräsi postul färá concediu a-
probat.
Cazurile de fortä majorg, sunt:
boalg, gravá, moarte in familie
chemare la exercitarea drep-
turilor cetätenesti.
Concedii se pot acorda:
1. Pentru boald bine doveditä.
2. Pentru boalä contagioasá In
familie.
3. Pentru cazuri de fortä ma-
jorá.
4. Pentru studii de perfectio-
nare didacticg, la Universitate,
la o scoalg, de agriculturá, mese-
rii, gospodárie, In targ, sau In
sträinätate; in toate cazurile In-
vätätorul trebue sä prezinte avi-
zul de recomandare al inspecto-
rului general, bazat pe o activi-
tate distinsä in scoalg, si In con-
ditiunile prevazute la art. 118,
literele a pang, la g inclusiv, si
sä clovedeascd trecerea cu suc-
ces a examenelor anuale la in-
stitutiile unde urmeazä studile.
5. Pentru chemarea temporarä
inteo functiune administrativd,
pendinte de Ministerul Educa-
tiunii Nationale, sau pentru e-
xercitarea unui mandat efectiv,
functiunile de prefect de jud.et
si primar de comunä. urbanä.
Cazurile de loan, se constatä
de medicul oficial din localitate
(medic de plash', medic de judet,
medic de spital, medic comunal),
and boala nu reclamg, un con-
www.digibuc.ro
cediu mai mare de doug, luni;
constatarea se face Insg, de Co-
misia meclicall de pe langá In-
spectoratul regional când boala
reclaing, un concediu mai mare.
Ministerul, prin organele sale de
control si sanitare, poate veri-
fica aceste cazuri.
Invätätorii loviti de boale, care
Ii fac improprii serviciului, sunt
suspendati provizoriu din servi-
ciu, pe baza constatärii unui me-
dic oficial. In interval de 30 zile
Comisiunea medicalg, trebue sa
verifice starea celui suspendat.
Concediile pang, la 10 zile in-
tr'un an se acordä de revizorul
scolar, panä la 2 luni de inspec-
torul regional, iar peste acest
termen de Minister.
Membrii corpului didactic pri-
mar, pusi In concediu pentru ca-
zurile de board bine constatate,
primesc lean, i gradatia, In
timpul când sunt bolnavi, in mo-
dul urnagtor:
Pentru cazurile de boalä pang,
la 6 luni ei primesc leaf a si gra-
datia intreagá, afará de cei a-
tinsi de tuberculozá deschisä,
care primesc leafa si gradatia
intreagg, pe timp de un an. Pen-
tru alte trei luni de concediu ei
primesc jumdtate din salariu si
gradatii.
Membrii corpului didactic sunt
scosi la pensie sau pusi in dis-
ponibilitate, cu dreptul de rein-
tegrare. dupg, 9 funi de concediu
de boalä In cursul unui an; iar
cei tuberculosi dupg, 15 luni 1).
Pentru board, contagioasg, in
familie, invátátorii primesc leafa
si gradatia intreagii.
Pentru studii, precum si pen-
tru exercitarea unui mandat e-
lectiv. invätätorii primesc gra-
datia si 25 la sup, din leafa de
baza.
In legea de organizare a Mi-
nisterului, se vor stabili dreptu-
rile la salariul de Invätätori ale
celor chemati In functiuni admi-
 8 Apri Ile 1937
riistrative, pendinte de Ministe-
rul Educatiunii Nationale 1).
Membrii corpului didactic pri-
mar, care in cursul carierii lor
vor avea un total de 8 ani de
concedii, obtinute pentru orice
tel de motive, afarä de insärci-
näri de administratie, control
in invätämânt i exercitarea u-
nui mandat electiv, se vor consi-
dera demisionati din invätä-
mânt 1).
Timpul petrecut in concediul
pentru boalá, pentru studii, che-
marea In functiuni administra-
tive, pemlinte de Ministerul E
ducatiunii Nationale si exerci-
tarea unui mandat electiv se
socoteste la gradatie i pensie.
Timpul petrecut in concediu,
fárá drept fa leafä, se scade din
timpul valabil, pentru gradatie
si pensie.
Toate sumele retinute dela cei
in concediu rämân Ministerului
Educatiunii Nationale la fondul
pentru plata suplinitorilor.
In toate cazurile de concedii
suplinitorii se numesc din of i-
ciu.
*139. Membrii corpului di-
dactic primar pot obtine deta-
$dri la altd $coald pentru moti-
vul apropierii intre soti functio-
nari publici $i cu respectarea
normelor din art. 69 $i 124 ale a-
cestei legi. Deta$drile se propun
de inspectorul regional $i se a-
probd de Minister pänd cel mai
tdrziu la I Octomvrie al fiectirui
an. Revizorii $i inspectorii co-
orice functionar care ar
propune sau ar face detassetri
contrarii prevederilor legii, cum
g dupd termenul fixat mai sus,
vor fi sanctionati pe cale disci-
plinard. Detasdrile ilegale, fie cd
sunt facute dupd termenul de
1) A se vedea Deeret-lege pentru
organizarea Ministerului Edueatiunii
Nationale, din 12 Noemvrie 1936, la
pag. 634, vo'l. XXIV, p. II.
www.digibuc.ro
1127
Octomvrie, fie cd sunt fdcute
fetra motiv legal, sunt nule de
F'unctionarul care va ordonanta
drept $i se revocd de Minister.
sau achita salariul unui invd-
fdtor, in cazul unei detasdri ile-
gale, va fi obligat sä rdspundd
bdneste, pldtind sumele achitate
ilegal.
CAPITOLUL IX
Distincliuni 0 recompense
* 140. Spre a incuraja i rbs-
pláti pe membrii corpului didac-
tic primar, care se disting prin-
tr'o deosebitä activitate cultu-
ralä si economicá-socialä, prin
scoalä, Ministerul Educatiunii
Nationale va acorda urmátoa-
rele distinctiuni si recompense:
1. Adrese de multumire perso-
nale si publice.
2. Medalia Meritul Cultural",
clasele: III, II si I.
3. 0 gradatie de merit, 25 la
sutá la ultima leafá de bazä.
4. Membrii de onoare ai invä-
tämântului, la iesirea la pensie.
141. Aceste distinctiuni si re-
compense se acordá in modul
urm átor:
a) Adresele de multumire se
acordá pe baza raportului moti-.
vat al inspectorului primar si cu
avizul inspectorului sef de re-
giune. Cel propus trebue sì fi
desfäsurat o activitate rodnicá
in scoalä si afard din scoalä,
prin implinirea datoriei i prin
anumite actiuni sau initiative
cu caracter cultural, national,
artistic, economic, in folosul
scoalei sau al 16cuitorilor;
b) Rdsplata muncii pentru_in-
vdtämdnt1) (cl. III, II, I), se a-
1) Cuvintele Reisplata muneiS pen-
tru inviitagniint", au fost inloeuite
prin euvintele Medalia pentru invii-
rdniânt", piin Legea dela 7 Martie
1932. A se vedea i Deeret pentru in-
fiintarea Ordinului Meritul Cultu-
ral", din 28 Septemvrie 1931, la pag.
754, vol. XIX.
1128 8 Apri lie 1937
cordä de ministru pe baza ra-
portului motivat al inspectoru-
lui sef regional si cu avizul con-
form al inspectorului general
respectiv, si anume: clasa III,
dupa o vechime de cel putin 6
ani in invatdmânt; clasa II,
dupe, o vechime de cel puti'n 10
ani, iar clasa I, dupe. o vechime
de cel putin 15 ani.
Cei propusi pentru aceastA
distinctiune, trebue se, fi desfA-
surat o deosebità activitate in
scoalA si afard din scoalä, pe te-
ren cultural.
Sä fi fost notati la toate in-
spectiile cu nota bine;
fi obtinut cel putin cloud'
adrese de multumiri;
Sd fi creat pe lângà scoalA,
sau se, fi condus un atelier de
indeletniciri practice;
Sd aiM cor scolar, bibliotecd
s.colard i popularä, cursuri de
adulti; cand scoala posedd grA-
diná si amp de experientd, ele
trebue sA fie ingrijite sistematic.
Ei trebue sá fi dat 70 la sutá
absolventi din cei inscrisi in cl.
IV si VII, atat la scoala pri-
mard, cat si la clasele corespun-
zdtoare ale cursurilor de adulti;
c) Gradatia de merit (25°19 la
ultima leaf d de bazd).
Aceastd gradatie de merit se
acordd de ministru pe baza ra-
portului motivat al inspectoru-
lui primar si in urma unei cer-
cetäri locale fäcute de inspecto-
rul regional si cu avizul con-
form, atat al inspectorului gene-
ral respectiv, cat si al Consiliu-
lui permanent. Cel recomandat
trebue sà aibe, un stagiu de cel
putin 15 ani ca invätAtor defini-
tiv i sá fi desfdsurat o activi-
tate de seamä, atAt in scoalä,
cat si afarä de scoalä, pe teren
cultural.
SA nu fi avut nici o pedeapse.
SA fi fost notat in tot timpul
functiondrii sale la eel putin %
din numerul inspectiilor, cu
www.digibuc.ro
nota foarte bine i la celelalte cu
bine.
Sä fi obtinut Rdsplata muncii
pentru invdtdmdnt, cl. I.
SA fi creat sau sà fi condus
cel putin cloud ateliere pentru
indeletniciri practice.
SA aibá cor scolar, bibliotecl
scolarA si populard, cursuri de
adulti; când scoala posedd gra-
dina si camp de exeperientä, ele
trebue se, fie cultivate sistema-
tic.
Sä se manifesteze prin publi-
catiuni de interes didactic.
Ei trebue sA fi dat 80°/o absol-
venti, din cei inscrisi cl. IV si
VII, atat la scoala primard, cat
si la clasele corespunzAtoare ale
Cursurilor de adulti.
Acordarea distinctiunilor si
recompenselor se va publica in
Monitorul Oficial si in Buleti-
nul Ministerului Educatiunii
Nationale.
Adresele de multumire Res-
plata muncii pentru invdtdmânt
se acordd din oficiu, dupe, pro-
punerea inspectorului primar si
in conditiunile de mai sus.
Gradatia de merit se acordA
pe baza cererilor inaintate de
fiecare candidat, care doreste s'o
obtinä.
DacA un candidat a fost res-
pins de trei ori succesiv dela a-
cordarea gradatiei de merit, el
n'o mai poate cere decat dupa
un nou stagiu de 5 ani;
d) Membrii de onoare ai invd-
telnuintului se numesc dintre in-
vätAtorii iesiti la pensie dupe,' 35
ani de serviciu.
Ca un invdtAtor sä poate, ob-
tine acest titlu, el trebue al nu
fi avut nici o pedeapsd, sà fi fost
notat bine la toate inspectiile, sá
fi avut o activitate rodnicA si sá
fi obtinut recomandarea inspec-
torului primar i a inspectoru-
lui general.
Membrul de onoare face parte
de drept din comitetul scolar el
 8 Aprilie 1937
scoalei si din comisia scolarA a
regiunii; In acest din urmä caz,
Insä, numai cu vot consultativ.
CAPITOLUL X
Pedepsele corputui didactic primar.
Cornisiile de judecaki
§ A. Pedepse
*142. Membrii corpului di-
dactic primar, care se vor abate
dela Indatoririle ce rezult1 pen-
tru ei din legile, regulamentele
scolare i dispozitiunile ministe-
riale, vor fi pedepsiti, dupá gra-
vitatea culpei lor cu una din pe-
depsele urmátoare:
1. Avertisment confidential.
2. Avertisment public.
3. Amenda cu pierderea sala-
riului dela 1-10 zile.
4. Censura cu pierderea sala-
riului dela 11-30 zile.
5. Intârzierea termenului de
gradatie Cil un an.
6. Suspendaren pe timp de 2
6 luni, cu pierderea dreptului la
leafä si gradatie pe acest timp.
7. Transferarea la o scoala din
all juclet.
8. Excluderea din Invätämânt
dela 1-2 ani.
9. Excluderea din invätämant
pentru totcleauna.
Sumele care provin din pe-
depsele bänesti, aplicate corpu-
lui didactic, se varsä comitetului
scolar respectiv.
Mutarea din oficiu dela o
scoalá la alta, in aceeasi loca-
litate, nu se poate face decat
pe baza unui raport motivat al
inspectoratului general si cu a-
vizul consiliului permanent. A-
ceastä mutare nu este conside-
ratä pedeapsä.
*143. Avertismentul confi-
dential se pronuntä de cátre in-
spectorii scolari primari.
Avertismentul public si amen-
da se pronuntá -de dare inspec-
torul scolar regional, pe baza u-
nui raport motivat al inspecto-
www.digibuc.ro
1129
rului primar sau a constatárilor
sale personale.
Cenzura se pronuntá de câtre
ministru, pe baza unui raport
motivat al inspectorului regio-
nal sau al inspectorului general.
Pedepsele dela Nr. 5-9 se a-
plied de ministru, pe baza avi-
zului cornisiei regionale de ju-
decatd, si anume:
Avizul asupra pedepselor dela
Nr. 5-9 se pronuntd de comisia
regionald de judecatd, cu drep-
tut de apel la comisia centrald
de judecatd. Apel se declard In
tormen de 15 zile dela comuni-
care sau dela pronuntare, dacet
acuzatul a lost de fatd.
Au dreptul de apel atât con-
damnatul cat si inspectorul care
a sustinut acuzarea.
DacA nu se declará apel In
termenul arätat mai sus, hota-
rirea comisfei regionale de jurle-
catä rämâne definitiva.
Fiecare autoritate In drept de
a da o pedeapsä, asa cum se spe-
cificA In acest articol, va putea
aplica si pedepsele inferioare.
§ B. Comisiile de judecata si
functionarea lor
10 Comisia Regionald
144. Pe lângä. fiecare Inspec-
torat regional, functioneazä, cate
o comisie regionalä de judecatä
a membrilor corpului didactic,
secundar si primar. Competinta
fiec5rei comisii se Intinde pe
teritoriul geografic al inspecto-
ratului regional respectiv
exercitá conform legilor fiedirui
grad de Invätämant.
145. Comisia regionalä de ju-
decatá se compune din 5 mem-
bri:
1 consilier dela Curtea de A-
pel, deld sediul regiunii, desern-
nat de Sectiile-Unite ale Curtii,
pe 3 ani.
2 membri ai corpului didactic
secundar, numiti de ministru,
1130 8 Apri He 1937
pe termen de 3 ani, dinteo lista
de 5 profesori secundari din lo-
cblitatea de resedinta, cu 10 ani
vechime ca profesori definitivi,
propusi de inspectorul general,
sef al regiunii, pentru judecarea
membrilor invatamântului se-
cun dar.
2 membri ai corpului didactic
primar, numiti de ministru, pe
termen de 3 ani, dintr'o lista de
5 invatätori, de gr. I, cu 3 ani
vechime in acest grad, din loca-
litatea de resedinta, propusi de
inspectorul general, sef al regiu-
nii, pentru judecarea membri-
lor corpului didactic al invatd-
mântului primar.
Membrii propusi, atât cei se-
cundari, cat si cei primari, nu
trebue sa fi avut nicio pedeapsa
mai mare ca avertismentul.
146. Odatá cu numirea mem-
brilor ordinari, se numesc si
membrii supleanti, dupa aceleasi
norme. Participarea in comisia
de judecata, este o obligatie de
serviciu. In caz de lipsa moti-
vatd, inlocuirea prin supleanti
se face de Inspectorat.
147. Comisiunile de judecata
regionale judeca in toate ches-
tiunile in complet de 3. Hotaxi-
rea se ia cu majoritate. Minori-
tatea este obligatä sh-si motiveze
opiniunea.
Presedintele sau supleantul
säu nu pot lipsi de/a judecata.
Când se judeca membrii cor-
pului didactic secundar, invdta-
torii nu pot participa In corn-
pletul de judecata; când se ju-
decá corpului didactic
primar, nu pot participa mem-
brii invatámântului secundar.
La sedintele comisiunii de ju-
decata nu pot asista decât mem-
bri ai corpului didactic, in ma,-
sura ingaduita de local si de or-
dine.
148. Ministrul sau secretarul
general pot pune in miscare,
conform legilor fiecarui grad de
www.digibuc.ro
invatamânt, actiunea discipli-
nara impotriva membrilor cor-
pului didactic, primar i secun-
dar, pe baza unui raport scris,
facut de un inspector general,
de inspectorul sef al regiunii sau
de inspectori.
Trimiterea la coraisia de ju-
decata se va face In terrn,en de
cel mult 3 luni de zile dela pri-
mirea raportului1).
149. Prezidentul comisiei, In-
data, ce primeste dosarul si
nunctele de acuzare, invitá pe
invinuit, cel putin cu 15 zile ina-
inte de prima infätisare, spre a
lua cunostinta de dosar si de
punctele de acuzare, pentru a-si
putea pregati apararea, a de-
pune actele necesare si indica
probele.
Citarea partilor si a martori-
lor se face pe cale administra-
tiva.
Termenele de judecata vor fi
astfel date incat orice proces sa
se poatä judeca definitiv in cel
mai târziu un an dela trimetere.
150. Ministerul sustine acu-
zarea printeun inspector gene-
ral sau inspector.
Invinuitul se poate apara prin
memorii scrise sau oral, putând
fi asistat de unul sau doi pro-
fesori sau invatatori.
Comisia poate judeca si in
lipsa pártilor, legal citate, pe ba-
za actelor i dovezilor dela do-
sar.
151. Hotaririle Coraisiei de
judecatä regionale sunt supuse
apelului in termen de 15 zile
dela pronuntare, in cazul cand
invinuitul a fost prezent; in caz
când a fost lipsa, In 15 zile dela
comunicarea dispozitivului ho-
taririi.
Coraunicarea se face prin scri-
soare recomandatä, prin ingri-
jirea presedintelui comisiei, cu
recipisa de primire.
Executarea hotaririlor se face
prin Inspectoratul regional lo-
 8 Aprilie 1937
cal si se face cunoscut si Minis-
terului.
152. Ministrul sau secretarul
general pot face apel la Comisia
centrala de judecata, Impotriva
hotaririlor Comisiei regionale de
judecata, in termen de 15 zile
dela comunicare.
Apelul se depune la Comisia
regionald. Dosarul cu hotarirea
si actele cauzei se vor trimite
de indatä Comisiei Centrale de
judecata.
Toate incompatibilitatile §i
dispozitiunile procedurale, ref e-
ritoare la Comisia centrala, se a-
plica si comisiilor regionale.
153. Motive le de apel se de -
pun cu cel putin 10 zile inainte
de prima infatisare la Comisia
Centrala. Intimatul este dator
sa ia cunostinta de ele dela do-
sar.
154. Preotii, membri ai cor-
pului didactic, vor fi judecati
disciplinar pentru abaterile sco-
lare, de instantele disciplinare
prefazute in prezenta lege.
Dispozitiile art. 87 din legea
invatamantului secundar din
1928 se aplica, preotilor din toate
gradele de Invatämant (secun-
darÇ etc.).
2° Comisia Contralti
155. Pe langa Administratia
Centrala a Ministerului, func-
tioneaza o comisiune centrala
de judecata a membrilor corpu-
lui didactic, primar i secundar,
de toate categoriile, atat din
scoalele publice, cat si din cele
particulare, la care numirea sau
confirmarea personalului se face
de Ministrul Educatiei Nationale.
156. Comisiunea centrala de
judecatä se compune:
a) Dintr'un consilier dela
Curtea de Casatie, desemnat de
Inalta Curte, In sectii unite. El
prezideaza comisiunea;
b) Din patru profesori univer-
sitari titulari ai Universitatii
www.digibuc.ro
1131
din Bucuresti, numiti de minis-
tru, dintr'o lista prezentata de
rectorul acestei Universitati, al-
catuita din cate trei profesori
dela fiecare Facultate a Univer-
sitatii, alesi prin vot secret de
Consiliul profesoral al Facul-
tatii.
Numirea se face prin Decret
Regal pe termen de 5 ani.
Odata cu numirea membrilor
titulari se desemneaza prin a-
ceei procedurä i pe aceeasi
listä un numar egal de su-
pleanti.
Cand un loc a devenit vacant,
In cursul perioadei de 5 ani, se
numeste un inlocuitor prin ace-
lea% formalitati; mandatul nou-
lui membru e valabil numai
pentru timpul cat ar fi avut sà
functioneze membrul pe care II
inlocueste.
Lista de prezentare a Univer-
sitatii din Bucuresti este vala-
bird numai pang cand este re-
dusa prin numiri sau alte cauze,
la jumatate plus unul din mem-
brii initiali; and a scazut sub
acest numar se procedeaza prin
noi alegeri la completarea lo-
curilor vacante dela, fiecare Fa-
cultate, pana la numärul initial.
La expirarea perioadei de 5
ani, Universitatea procedeazä la
reinoirea completa a listei.
157. Membrii propusi pentru
numire ln comisia de judecatá
nu trebue sa fi avut nicio pe-
deapsd mai mare ca avertismen-
tul.
158. Insdrcinarea de membru
Iii comisia de judecata este o-
bligatorie si retribuita cu o di-
urna de prezentä, care se va
fixa de Minister, prin decizie, la
inceputul fiecarui an scolar.
Cand un membru nu poate
participa, dintr'un motiv justi-
ficat, va anunta Ministerul cu 5
zile inainte de termen, iar ace-
sta va anunta pe supleantul
159. Comisia Centrala de ju-
1132 8 Apri Tie 1937
decatd judea, toate apelurile
facute impotriva hotäririlor Co-
mistilor regionale de judecatd.
Presedintele sau supleantul sdu
trebue sd fie totdeauna prezent.
Hotärlirea se ia cu majoritate de
3 voturi.
La dintele Comisiunii de ju-
decatä nu pot asista decât mem-
bri ai corpului didactic, in md-
sura Ingilduitd de ordinea In
sal d. .
160. Ministerul ca si Invinui-
tul au dreptul sd, recuze pe unul
din membrii Comisiei, fàrä ard-
tare de motive. In acest caz, co-
misiunea se va completa prin-
tr'unul din supleanti, tras la
sorti. Recuzarea se face prin pe-
titie inregistratd la comisie, cu
cel putin 8 zile libere inaintea
termenului de judecatd.
161. Ministerul sustine a cu,
zarea printr'un inspector gen,.-
ral, sau, in lipsd, printr'un in-
spector.
Invinuitul se poate apära in
scris sau oral, putând fi asistat
de unul sau 2 membri ai corpu-
lui didactic,
162. Sediul Comisiunii de lu-
decatd este la Minister. Comisia
e convocatd de presedintele sdu.
163. Hotäririle Comisiunii
Centrale de judecatd sunt defi-
nitive i executorii. Ele pot fi a-
tacate cu recurs In Casatie, atât
de Minister, cât si de invinuit.
Recursul se face in termen de 15
zile dela comunigare. El va fi
motivat si se va depune la Co-
misia Centrald, care-1 va Ina-
inta, impreund cu dosaruL
Curtii de Casatie, spre jude-
care.
164. Comisia Centrald de ju
decatd, va aprecia dacd, este lo-
cul a se acorda suspendarea exe-
cutdrii, când, dupa darea sen-
tintei, inculpatul declard, recurs.
165. Executarea cleciziei Co-
misiei Centrale se va face de cd-
www.digibuc.ro
tre Minister, cu formele legale
dupä expirarea termenului de
recurs, in caz când nu s'a fácut
recurs; sau, in caz and Man-
du-se recurs, cererea de suspen-
darea executárii a fost respinsit.
§ C. Revizuirea proceselor
166. Cand pedeapsa pronun-
tatd. de Comisia Centrald de ju-
decatd a fost excluderea pentru
totdeauna din corpul didactic si
ea a rämas definitivd, cel exclus
are dreptul sd ceard revizuirea
procesului, pe bazd de nol dovezi
in apärare, care nu au putut fi
cunoscute comisiunii si care s'au
descoperit ulterior in termen de
un an dela descoperirea acestor
dovezi.
167. Cererile de revizuire be
judea de Comisia Centralä dt
judecatá in comoletul sdu de 5
membri, cu drept de recurs la
Casatie.
168. Comisiunea Centrald du/
judecatd, ca i Comisiunile re-
gionale, poate pronunta oHce
pedeapsd dintre celo prevAzute
In legile Invdtämântului. Ele pot
pronunta i pedepse mai mici
decât cele pentru care se cere
hotartrea Comisiei.
169. Functionarii adminis-
trativi si de control ai Ministe-
rului i ai caselor dependinte de
el, proveniti din corpul didactic,
vor fi justitiabili de comisia cen-
trald de judecatd, In prima in-
stantd, cu recurs in Casatie,
conform art. 163 din aceastä
ege.
170. Ministerul, luând avizul
Consiliului de avocati, va sus-
penda pând la judecarea defi-
nitivd a procesului pe orice
membru al corpului didactic
care la prima instantä a fosi
condamnat la inchisoare. In
timpul suspendärii el primeste
leafa asa cum prevede art. 175.
 8 Apri lie 1937 1133

§ D. Prescrierea pedepselor cloud ori mai mare deal ce-

171. Pedepsele si efectele lor
se prescriu de drept:
a) Avertismentele si amenda,
dupd un an dela data pronun-
tdrii;
6) Censura i Intärzierea ter-
menului de gradatie, dupe: trei
ani dela data pronuntärii;
c) Suspendarea, transferarea
in altä localitate si excluderea
temporard, dupä cinci ani dela
data pronuntdrii.
172. Autoritdtile in drept a
aproba aplicarea unei pedepse
pot sà suspende aplicarea ei cu
urmdrile ce decurg din ea, dacä
in ultimii cinci ani invätdtorul
n'a mai suferit nicio pedeapsd
mai mare decât avertismentul
public.
In cazul când pedeapsa a fost
botdritä de comisia centrald de
judecatä, Ministerul nu va pu-
tea uza de dreptul de suspen-
dare a aplicdrii pedepsei, decât
numai atunci and comisia dd
avizul, in sentinta sa, 6, minis-
trul poate sá uzeze, dacd crede,
de acest drept.
In toate cazurile suspendarea
aplicdrii unei nedepse se decide
numai In momentul aplicárii ei.
173. Dacd pang la expirarea
termenului de prescriere a unei
pedepse suspendate, invdtdtorul
nu s'a fäcut vinovat de nicio
altd vind, care sti-i atragd apli-
carea vreunei alte pedepse, mi-
nistrul va putea pronunta radie-
rea completá a pedepsei, si a-
tunci situatia invdtátorului con-
damnat va redeveni aceeasi ca
când pedeansa nu s'ar fi pro-
nuntat.
174. Când un invdtätor este
pedepsit cu una din pedepsele
dela 1-8 inclusiv, preväzute la tilor, trece de 6 luni, ei vor primi
art. 142 si pedeapsa a fost apli- .60 la sutd din retributia totald
catd si executatd. ministrul va la care au dreptul.
putea radia pedeapsa aplicatä
executatä, dupd un termen de judecata disciplinard. Suplinirea
www.digibuc.ro
rut de art. 171 pentru prescriere,
deed' in tot acest timp Invdtd-
torul nu s'a mai Mcut vinovat
de nicio vind noud care sd-i a-
traga aplicarea vreunei alte pe-
depse.
Prin radierea pedepsei nu se
va restitui celui condamnat su-
ma retinutá din salariu.
§ E. Indepdrtarea diÍL inveltd-
mdnt
175. Inceteazä de a mai face
parte din corpul didactic profe-
sorii, maestrii si invdtatorii con-
damnati definitiv pentru crime
sau delicte de: fals, furt, inseld-
ciune, mArturii mincinoase, a-
buz de incredere, atentat la bu-
nele moravuri, delapidare de
bani publici, mituire, sustragere
de acte publice, crimd impotriva
sigurantei Statului.
Cei condamnati pentru aseme-
nea fapte vor fi destituiti de Mi-
nister, pe baza hotáririlor periale
definitive si cu avizul Consiliu-
lui de avocati ai Ministerului.
In timpul instructiunii sau al
judecätii, membrii corpului di-
daCtic sunt suspendati de drept
la cererea motivatä a judecdto-
rului de instructie sau a orga-
nelor scolare, dupd ce s'a luat
avizul Consiliului de avocati ai
Mini sterului. Suspendarea se
face la data and invinuitul a
fost trimis Inaintea judecátoru-
lui de instructie. Cei suspendati,
vor primi in timpul suspenddrii
50 la sutd din retributiunea lor
totald, in care se socoteste leafa
de bazd, gradatii, chiria, ajuto-
rul familiar, etc.
Dacd suspendarea, din cauze
independente de vointa invinui-
Judecata penald nu exclude
1134 8 April le 1937
invinuitului se face din oficiu si
se pläteste cu suma ramasä din
salariul inculpatului.
CAPITOLUL XI
Mijloacele de perfectionare a mem-
brilor corpului didactic primar
176,. Pentru p erf e c ti onare a,
completarea si redobândirea cu-
nostintelor profesionale nece-
sare membrilor corpului didac-
tic primar se vor organiza:
a) Pentru intretinerea si per-
fectionarea cunostintelor se vor
organiza conferinte didactice ge-
nerale si cercuri culturale;
b) Pentru comuletarea cuno-
stintelor practice si teoretice ne-
cesare preddrii invgtámântului
in cele trei din urmä clase pri-
mare si pentru predarea dexte-
ritItilor se vor organiza cursuri
speciale pe lângg scoalele nor-
male sau scoalele speciale;
c) Pentru redobândirea cuno-
stintelor pierdute se vor orga-
niza cursuri de repetitie pe lângg
scoalele normale.
Conferintele generale. In fie-
care an membrii corpului didac-
tic se vor intruni in localul scoa-
lei normale dela, resedinta jude-
tului, in conferinte generale,
spre a se ocupa cu chestiunile
generale de invdtgmânt primar,
in vederea perfectionärii mij-
loacelor de invätämânt. Confe-
rintele generale vor dura trei
zile.
Cercuri culturale. In fiecare
lung membrii corpului didactic
primar se intrunesc o zi in cer-
curi culturale restrânse, apre
a-si largi prin discutiuni sfera
lor de cunostinte teoretice si
practice, privitoare la invItä-
mânt. Ei sunt obligati a tine si
o conferintg in fata sgtenilor,
potrivit modalitgtilor ce se vor
fixa prin regulament.
La inceputul fiecdrui an sco-
lar, inspectorii generali primari,
www.digibuc.ro
in unire cu inspectorii generali
left ai regiunilor, vor fixa su-
biectele ce urmeazd a fi discu-
tate la cercurile culturale pe re-
giuni. Subiectele aprobate de Mi-
nister se vor com,unica invdtd-
torilor, spre a le studia si sus-
tine la cercurile culturale.
Participarea la conferintele
generale si la cercurile culturale
este obligatorie.
Absentarea nemotivatg dela
conferinte si cercuri culturale a-
trage dupg sine retinerea cores-
punzatoare a lefii si eventual
pedepse disciplinare.
Cursuri de completarea cuno-
stintelor. In fiecare an, in timpul
vacantei, se vor organiza pe lân-
gd scoalele normale sau pe lângg
scoalele speciale, cursuri spe-
ciale in vederea dobândirii de
noi cunostinte pentru membrii
corpului didactic primal', che-
mati sg predea in ultimele trei
clase primare. Aceste cunostinte
vor fi teoretice si practice si in
raport cu programa de studll a
acestor clase primare.
Cursuri de repetitie. Membril
corpului didactic primal., care
vor pierde cu timpul cunostin-
tele necesare exercitärij profe-
siunii lor, vor putea fi intruniti,
dupg propunerea inspectorului
regional respectiv, la o scoall
normalg, spre a-si redobândi cu-
nostintele pierdute. Acei care
vor refuza sä ving vor fi consi-
derati demisionati din invätg-
mânt. Cursurile vor dura 2 luni
in timpul verii. Cei care nu vor
reusi la examenul ce se va da la
sfârsitul cursurilor, vor fi obli-
gati sg urmeze Inca un curs in
anul viitor si, dacg nici in urma
unui al doilea examen nu si-au
putut redobândi cunostintele,
vor fi exclusi din invätämânt de
cgtre Minister.
177. Invätatorii de altg lim-
bä, care functioneazg la scoalele
de Stat, vor fi intruniti la
 8 Aprilie 1937
cursuri pentru inväTátura lim-
bu române, a istoriej si a geo-
grafiei României, a instructiu-
nii civice si a practicej pedago-
gice.
Cursurile vor dura dou5, luni
in timpul verii. Candidatii vor
fi obligati a da, la terminarea
cursurilor, un examen suplimen-
tar de capacitate pentru aceste
materii; modalitatea acestu: 1-
xamen se va fixa prin regula
ment.
Cei care nu vor reusi vor fi
obligati a mai urma Inca o varä
aceste cursuri si a da examen.
In caz de nereusità, pierd drep-
tul de a mai functiona in invä-
tdmânt.
CAPITOLUL XII
&darn le corpului didactic primar
* 178. Salariile membrilor cor-
pului didactic primar se coin-
pun din o parte fixd, numitä
leafä si din .) parte variabilâ,
numitä gradatie.
Leafa titularilor se mentine
cea actuald, pânä ce se va fixa
prin statul de retributiuni al
functionarilor publici. Invätäto-
rii superiori primesc o leaf5. cu
10 la sutä mai mare ca invätd-
torii de gradul I.
Leafa suplinitorilor este de 75
la sutä, din aceea a unui invät5,-
tor cu titlu provizoriu.
Gradalia este cre$terea lefii
invdtettorilor $i se &I potrivit
cu timpul servit in corpul didac-
tic, in modul urmeitor: 25 la sutd
dupet 5 ani, 50 la sutd dupd 10
ani, 75 la suttt dupd 15 ani, 100
la sutd dupd 20 ani, 125 la sutd
dupet 25 ani $i 150 la sutd dupti
30 ani.
Toate gradatiile se socotesc la
ultima leafá de bazä, cuvenitä
inviltätorului.
Suplinitorilor deveniti titulari
li se vor socoti la gradatii anii
www.digibuc.ro
1135
serviti in invätâmânt In modul
urmiltor:
a) pentru toti anii de supli-
nire, chiar dacä tree de 5 ani, li
se va acorda o singurä gradatie;
b) Când anii de suplinire sunt
mai putin de 5, se vor adAuga la
timpul servit ca titulan i vor
forma un termen de gradatie.
'3.radatia se dä dela inceputul
aiiului bugetar care urmeazà pe
acela in care invtltatorul impli-
neste noul termen de gradatie.
Ea face parte integranta din
leafä i conteazä, la regularea
drepturilor la pensie.
Nu se tine in seamä pentru
gradatie timpul suspend6rii din
serviciu, al excluderii temporare
din corpul didactic si nici con-
cediile date fard drept de leafä.
Deosebit de leaf â i gradatie,
diembrii Corpului didactic pri-
mar au drept la aceleasi indem-
nizäri date in aceleasi conditi-
uni ca si ceilalti functionari ai
Statului.
179. Plata suplinitorilor de
titulari in concediu. afarâ de ca-
zurile prevdzute la art. 138, se
va face din salariul taularului,
iar diferenta intre leafs, ce se
plAteste suplinitorului si sala-
riul titularului se va värsa la
fondul general pentru plata su-
plinitorilor, conform art. 138,
alin. penultim.
180. Membrii corpului didac-
tic primar, care functioneazd in
prezent sau care vor merge set
functioneze in comunele din
teritoriile alipite, cu populatia
in majoritate de altd origine et-
nicd sau cu Romäni desnationa-
lizati $i care-si vor lua angaja-
mentul cà vor servi cel putin 10
ani la $coalele din acele comu-
ne, vor primi, pentru tot timpul
cdt vor funcfiona la aceste
scoale, un spor de 50 la sutet a-
supra salariului primitor; ter-
menele de gradatie li se vor
socoti din 4 in 4 ani; iar stagiul
 1136
cerut pentru inaintare li se va
reduce cu un an. Ace$ti invd-
tdtori vor fi improprietdriti cu
cdte un lot de 40 ha de coloni-
zare din terenurile disponibile.
Tabloul comunelor care indepli-
nese conditiunile acestui articol
se va fixa de Minister.
In caz cd se dovedeste cd vre-
un invdtdtor din aceste comune,
care a obtinut avantajele acor-
date prin prezentul articol, nu-ii
indeplineste datoria, asa cum
cer imprejurdrile speciale din a-
ceste localitdti, i se vor putea
retrage avantajele de mai sus,
pe baza unui raport motivat al
unui inspector general.
181. In caz de deces al unui
invdtdtor, sotia ci copiii minori,
beneficiazd timp de 3 luni de
leaf a si gradatia intreaga a celui
decedat. Tot astfel, in caz de de-
ces al unei inveildtaare vdduve,
copiii minori se bucurd trei luni
de leaf a 0, gradatia intreagd a
mamei.
La decesul sotiei sau al unui
copil minor, invdtdtorul va pri-
mi ca ajutor de inmormdmtare o
indemnizatie eliald cu-retributia
pe o lund.
Dacd au locuintd in naturd,
moftenitorii au drept de aseme-
nea sd ocupe fase luni locuinta
$coalei.
Sectia V
Procurarea mijloacelor mate-
riale de inveltdmdnt
CAPITOLUL XIII
Intrefinerea fcoalelor primare
182. Intretinerea Invatämân-
tului primal" este In sarcina co-
munelor.
Statul contribue cu plata per-
sonalului didactic.
Toate celelalte cheltuieli stint
In sarcina comunelor, care le e-
fectueaza prin comitete scolare.
In centrele cu populatie de
www.digibuc.ro
8 Aprilie 1937
alta limbä decât limba românä,
In care comunele Intretin, potri-
vit alineatelor de mai sus, scoale
primare cu limbrt de predare ro-
mana, Statul va contribui inteo
mäsura echitabilä la Intretine-
rea scoalelor primare minoritare
particulare, cu drept de publici-
tate.
183. Comunele sunt datoare
sil procure localuri Incapatoare
pentru toti copiii si told adultii
obligati sa primeascg instruc-
tiunea primarä; sá procure mo-
bilier si material scalar.
Ele au sarcina:
a) A construi, a repara si a In-
tretine localul de scoalä si lo-.
cuinta directorului scoalei;
b) A dota si a Intretine mobi-
lierul scolar;
c) A Inzestra scoalele cu mate-
rial didactic;
d) A Ingriji de curdtenia, In-
calzitul si iluminatul localului
de scoald si Incälzitul locuintei
directorului;
e) A da sumele necesare pen-
tru cheltuielile márunte de can-
celarie si a procura registrele
imprimatele obligatorii;
f) A pláti oamenii de serviciu
necesari scoalei;
g) A ajuta scolarii sàraci, clän-
du-le cArti, haine, Sufi intând
cantine i câminuri scolare.
184. 13ânä la clädirea localu-
rilor proprii, comunele sunt da-
toare sá Inchirieze pentru scoale
si locuinta directorilor, localuri
corespunzatoare scopului.
Alegerea i Inchirierea acestor
localuri se face cu avi7u1 favo-
rabil al unei comisiuni care se
va stabili prin regulament.
185. In fiecare an. In luna Iu-
lie, la sfârsitul anului scolar, Mi-
nisterul va Intocmi tabloul de
noile creatiuni scolare pentru
anul ce urmeazil.
186. Tablourile cu noile crea-
tiuni se vor comunica prin in-
spectoratele regionale respective
 8 Aprille 1937
comitetelor scolare, judetene
comunale, pänä, la 15 August. A-
cestea vor lua mäsuri ca orga-
nele In drept (judetul i comuna)
sä dea sumele necesare pentru
noile creatiuni si dotäri.
187. Daca comunele, fie ur-
bane, fie rurale, in termen de o
lung, nu vor procura mijloacele
necesare pentru noile creatiuni,
sau vor refuza sä prevadd In bu-
getele lor cheltuielile la care
sunt obligate prin art. 183, Mini-
sterul Educatiuni Nationale in-
aerie din oficiu in bugetele co-
munelor sumele necesare.
188. lieparatia localurilor sco.
are, !ocuintei directorului scoa-
lei, precum si reparatia mobilie-
rului, se vor face de comitetul
$colar, in timpul vacantei, cu
sumele ce el are la dispozitie
cu ajutorul comunei.
189. Localurile de scoalä ser-
vesc numai pentru invätämânt
scopuri culturale. In ele nu
se pot face petreceri, jocuri, In-
truniri publice etc.
190. In apropiere de scoalä,
Ong la o depärtare de 100 me-
tri in linie dreaptä, nu se pot
deschide In viitor cârciumi, ha-
nuri, restaurante sau alte sta-
bilimente, care ar debita bäuturi
spirtoase, nid fabrici, morj sau
alte intreprinderi care turbura
linistea scoalei sau primejduesc
sänätatea sau educatia copiilor.
Ministerul E du catiunii Natio-
nale va dispune strämutaree
la nevoie, Inchiderea stabilimen-
telor de felul celor arätate in a-
lineatul precedent, deed s'ar
deschide in apropierea unei
191. Când mai multe cAtune,
care fac parte din comune deo-
sebite, se reunesc inteo singura
circumscriptie scolarä, atunci
fiecare cornunä va lua parte la
cheltuielile de intretinere a scoa-
lei, proportional cu numärul lo-
cuitorilor deserviti de scoald.
C. Hamongiu, vol. XXV. 72.
www.digibuc.ro
1137
CAPITOLUL XIV
Consfrucfia localurilor scolare
192. Comunele sunt obligate
sä-si construiascä, sd-si comple-
teze sau sa-si transforme localu-
rile scolare, In termen de 5 ani
dela promulgarea acestei legi,
potrivit nevoilor invatämäntu-
lui., prevAzute prin aceastä lege,
si conform planurior-tip, regu-
lamentelor si instructiunilor da-
te de Minister.
193. Constructiunile, preface-
rile, adäugirile sau imbundtäti-
rile necesare localurilor se fac
In comunele urbane de cätre co-
mune, prin comitetele scolare
comunale, si in comunele rurale
prin comitetul scolar judetean;
acestea, la rândul lor, pentru
fiecare scoalä In parte, fac lu-
crärile prin comitetele scolare
respective.
Când va fi nevoie, se vor in-
fiinta comitete de constructie
pentru construirea localurilor de
scoale, comitete de constructie
care pot lucra singure sau in u-
nire cu comitetele scolare. Legea
comitetelor scolare va indica
functionarea acestor conaitete1).
194. Scoala trebue sä dispung
de säli de clasä incäpätoare, lu-
minoase, aerisite i indestulä-
toare pentru populatia scolard;
cancelarie, ateliere de lucru ma-
nual; baie scolarä, acolo unde
imprejurarile permit; salä de
bibliotecä i muzeu scolar; salä
pentru cantina; curte spatioasä
de joc; teren pentru grädinä sco-
larär locuintä pentru director si
pentru omul de serviciu.
Sälile de clasä vor fi astfel dis-
puse, ca sä se poatä face din
doug säli una, pentru conferinte,
teatru scolar si proiectiuni cine-
1) A se vedea. Deeret-lege pentru
comitetele eeolare, din 24 Dille 1919,
la pag. 127 ai 281, vol. IXX, eu
mod, din 1 Iulie 1930.
1138 8 Apri lie 1937

matografice, când nu este o sald dintele comitetului scolar, revi-

specialä. zoruI scolar, medicul de plasä
195. Comitetul scolar comu- inginerul judetului sau conduc-
nal i comitetul scolar judetean, torul tehnic.
din initiativa lor proprie sau Bunul expropriat nu poate fi
din initiativa comitetelor scolare luat in posesiune de comunä mai
rurale sau urbane, tinând sea- fnainte ca hotärfrea de expro-
mä de necesitätile invätämântu- priere sä, fi rämas definitivä
lui, decid in fiecare an localurile executorie i pretul plätit.
de scoalä care trebue sä fie con- 198. Odatä, terenul ales, se
struite) completate, prefäcute sau intocmesc planurile si devizele
inzestrate cu mobilier scolar. lucrdrilor.
Deciziunile lor, odatä apro- Planurile si devizele pentru
bate de Ministerul Educatiunii localurile si mobilierul scolar
Nationale, sunt obligatorii pen- din comunele rurale vor fi in-
tru comune si sunt comunicate tocmite de serviciul tehnic ju-
comunelor respective pänä la 1 detean, In termen de 3 luni, a-
Septemvrie ale fiecärui an. vändu-se in vedere planurile-
Ministerul Educatiunii Natio- tip si instructiunile Ministeru,
nale poate obliga comunele ca lui.
sä cladeascd localurile $colare Ele vor fi de asemenea exami-
ce va socoti de cuviintá si, in nate de revizorul scolar si de
acest caz, se va da precädere lo- medicul primar al judetului.
calurilor desemnate de Minis- Planurile i devizele localuri-
ter. lor si mobilierului scoalelor din
196. Comitetele scolare comu- conaupele urbane vor fi intoc-
nale sunt datoare ca, In termen mite de serviciul tehnic comu-
de 3 luni, sà gäseascä terenul pe nal, in acelasi termen si cu a-
care se va cladi scoala, iar con- celeasi modalitäti ca mai sus,
siliul comunal sä gäseascä mij- fiind examinate de revizorul *ec-
loacele necesare pentru ridica- lat' si de medicul primar al ora-
rea constructiunii. sului sau medicul *eclat'.
197. Terenul pentru clädirea Planurile asfel intocmite vor
localului de *coal& pentru curtea fi inaintate comitetului scolar
de joc i grädina scolarä sunt de judetean pentru scoalele rurale
utilitate publicä. si comitetului scolar comunal
Dacä comuna nu posedä teren urban pentru scoalele urbane,
in locul unde e necesarä ridi- care vor decide si din punct de
carea localului de scoalä, are vedere tehnic si din punct de
drept sä exproprieze terenurile vedere al devizelor.
libere pentru cauzA de utilitate 199. Ministerul Educatiumi
publirá $i In lipsä de terenuri Nationale, prin Casa 5coalelor,
libere sau suficiente poate ex- va intocmi devize si planuri-tip
propria si terenuri cu clädiri, de localuri si mobilier scolar, pe
conform legii generale de expro- care le va pune la dispozitia co-
priere. munelor si judetelor.
Terenul de expropriat e pro- 200. Dacä comunele, fie ur-
pus de o comisiune compusä bane, fie rurale, refuzA aducerea
din: pre$edintele comitetului la indeplinire a dispozitiunilor
scolar, revizorul scolar, medicul cuprinse In articolele de mai
comunal (de preferintä un me- sus, MinisteruI Educatiunii Na-
dic scolar) si inginerul judetu- tionale inscrie din oficiu in bu-
lui sau arhitectul comunei; iar getele comunelor sumele nece-
in comunele rurale din: prese- sare pentru constructie sau pla-
www.digibuc.ro
 8 Aprile 1937
ta dnuitAtii imprumutului ce
trebue contractat in acest scop,
fAcAnd intervenirile necesare la
Ministerul de Interne.
In acest caz, Ministerul Edu-
catiunii Nationale, prin Casa
$coalelor, executd lucrdrile, a-
cordd sau contracteazd Impru-
muturi In numele i In contul
comunelor respective, iar su-
mele cuvenite pentru plata a-
nuitdtilor inscrise din oficiu In
bugetele comunelor, se Incasea-
zd de Stat ai se varsd la tezaur
In contul Casei $coalelor sau
pentru achitarea imprumutu-
lui. Anuitatea plätitd de co-
mund va fi egala cu aceea pe
care Statul o pläteate pentru
a-ai procura capitalul dat Casei
$coalelor sau cel contractat in
socoteala comunelor.
201. Constructiunile i lucrá-
rile decise trebue sd se efectueze
In campania de lucru a anului
urmätor.
202. Sumele afectate in bu-
getele comunelor Dentru clAdi-
rea localurilor de acoale primare
ai neintrebuintate In exercitiul
bugetar respectiv se vor con-
semna ai intrebuinta in anii
203. Casa $coalelor, in limita
mijloacelor sale, acordd conau-
nelor imprumuturi sau mijloce-
ate contractarea imprumuturilor
cu garantia Statului pentru con-
structia localurilor de acoalä
primard.
204. Casa $coalelor acordit de
asemenea subventii comunelor
sdrace, cu care sd se ajute la
construirea localurilor de acoale
primare ai la dotarea lor.
Comunele care au obtinut sub-
ventii sunt datoare sd inceapd
lucrárile In anul pentru care s'a
acordat subventia; in caz con-
trariu pierd subventia obtinutd.
Comunele cdrora Ii s'au impus
din oficiu inscrierea sumelor
pentru executarea luerdrilor, introducerea altor cärti se va
www.digibuc.ro
1139
n'au drer'i; la subventie dela
Stat.
Ministerul Educatiunii
Nationale are dreptul sd supra-
vegheze ai sd controleze toate
constructiile de acoale ce se exe-
cutA de cdtre comune.
Sectia VI
Institufiuni in jurul $coalei
CAPITOLUL XV
Bibliofeci ;colare §i pedagogice
*206. Pe längd acoalele pri-
mare se vor infiinta biblioteci
acolare, cu cärti instructive ai
morale, cu scopul de a cultiva
In copii gustul de citit ai a li se
imbogAti. mintea cu cunoatintE.
folositoare.
Bibliotecile acolare sunt con-
duse de invätätori i elevii cursu-
lui superior primar.
Pe 15110 bibliotecile scolare
pot functiona biblioteci popu-
lare, cu scopul de a räspAndi In
popor cunoatinte folositoare.
Un consiliu de administratie,
alipit la Comitetul acolar, supra-
vegheazd functionarea biblioteci-
lor acolare ai populare.
Pentru perfectionarea membri-
lor corpului didactic se vor in-
fiinta biblioteci pedagogice ai de
culturd generald.
Aceste biblioteci vor functiona
pe centre ai vor avea sediul la
reaedinta preaedintilor cercurilor
culturale.
Functionarea lor va fi stabilitä
prin regulanaent.
207. Comitetul acolar prevede
in bugetul sdu sumele necesare
pentru procurarea
Statul i judetul contribue la
alimentarea bibliotecilor cu cärti
prin subventiuni ai donatiuni.
Bibliotecile scolare ai populare
se inzestreazd cu cdrti alese din
lista intocmitä de comisiunea bi-
bliotecilor de pe lAngd Ministerul
Educatiunii Nationale. Pentru
1140 8 Apr We 1937
cere aprobarea revizoratului $co-
lar.
208. Personalul de control al
scoalelor supravegheazg functio-
narea bibliotecilor scolare $i po-
pulare.
209. Pe lângg $coalele nor-
male .se vor infiinta biblioteci pe-
dagogice inzestrate cu carti de li-
teraturg, istorie, geografie, *Uin-
ta, pedagogie $i didacticg, spre a
fi utilizate de membrii corpului
didactic pentru culture lor gene-
rala $i profesionalg.
Bibliotecile pedagogice jude-
tene functioneazg sub suprave-
gherea directorului scoalei nor-
male, care va organiza serviciul
de imprumutare a cgrtilor la do-
miciliul invatatorilor.
CAPITOLUL XVI
Confine le ;i caminurile scolare
210. Comitetele scolare, sin-
gure sau in asociatie cu organi-
zatiunile sau societatile de aju-
torare a copiilor, pot infiinta
cantine scolare pe lângg scoalele
de copii mici i $coalele primare,
cu scopul de a ajuta cu hrana pe
copiii saraci, pe cei cu locuinta
depgrtata de $coala sau ai cgror
parinti lipsesc in timpul zilei de
acasg, spre a-i inlesni sä fre-
cuenteze $coala.
Ministerul poate oblige comae-
tele scolare sg infiinteze cantine
pe lângg $coaleIe la care ur-
meaza copiii din localitgtile de-
partate unde nu s'ar putea in-
fiinta scoale.
In cazul acesta, Ministerul E-
ducatiunii Nationale contribue
cu jumgtate din suma necesarg
pentru intretinerea cantinei.
211. Pe lângg scoalele de co-
pii mici si scoalele primare se
pot infiinta cgmine in care sco-
larii vor fi adapostiti i suprave-
ghiati in orele libere pang la so-
sirea parintilor lor dela munca 213. Se vor intocmi regula-
câmpului sau din fabrici $i ate- mente speciale pentru functio-
liere. narea bibliotecilor scolare, po-
www.digibuc.ro
CAPITOLUL XVII
Case le de economie ;i cooperati-
vele ;colare
*212. Scolarii vor depune su-
me la Cassa de Economie, cu sco-
pul de a fi deprinsi cu economia
si prevederea.
Case le de economie scolará
functioneazg sub conducerea In-
vätätorilor si supravegherea di-
rectorilor.
Sumele depuse se varsg lunar
la casele publice, care indepli-
nesc oficiul de casa.de economie.
Ca mijIoc de educatiune $i in-
structiune In conformitate cu
cerintele vremii $i ale desvoltg-
rii vietii sociale se va infanta
câte o cooperativg $colarrt, cu
elevi, pe lânga fiecare $coalg.
Cooperative $colarg poate a-
vea mai multe sectii:
a) De credit $i economie;
b) De aprovizionare cu cele
necesare elevilor, ca: rechizite,
carti, material pentru lucru ma-
nual, etc.;
c) De productiune, organizAnd
munci in comun, In ateliere,
grading $colarg i câmpul de
experientg, strangerea plantelor
medicinale etc.;
d) De valorizarea produselor
obtinute prin munci in ateliere,
grgdini $colare si a plantelor
medicinale colectate, etc.;
e) De ajutorare a elevilor sg-
raci si silitori cu cgrti si rechi-
zite, imbracaminte $i cu hrang,
prin cantine $colare.
Comitetele scolare vor contri-
bui cu subventii la formarea
capitalului social_ al cooperati-
vei scolare $i la opera de ajuto-
rare a acestora.
Cooperative le scolare vor func-
tiona sub supravegherea direc-
torului si a invatätorilor respec-
tivi, In conditiunile ce se vor sta-
bili prin regulament.
 8 Aprilie 1937
pulare i pedagogice, a caselor
de economie scolara, a cantine-
lor i caminelor scolare.
CAPITOLUL XVIII
Excursiunile colare
214. Pe langA excursiunile
prevalute in programa scoalei,
fiecare scoall va face cel putin
oclatä pe an o excursiune afarA
din comunA.
Comitetele scolare vor forma
prin colecte, subscriptii, contri-
butii benevole sau cotizatii, un
fond special al excursiunilor.
Programul excursiunilor se
va stabili in intelegere cu revi-
zorul scolar.
CAPITOLUL XIX
Serviciul medical ;cater
215. Comunele vor organiza
serviciul medical scolar prin co-
mitetele scolare respective.
In comunele rurale, medicii
de judet si de plasd vor vizita
cat de des scoalele, spre a se in-
credinta despre igiena localuri-
lor si despre starea sanitarA a
InvAtAtorilor si a elevilor din a-
ceste asezAminte.
In comunele urbane, precum
in comunele rurale, cu popu-
latiune mare si cu mai multe
scoli, se vor numi medici, care
. vor fi in special insarcinati cu
serviciul medical scolar.
Acest serviciu va fi anexat la
serviciul de igiena i salubri-
tate publicA al comunei.
Numirile medicilor scolari se
vor face de cdtre administratiile
comunale prin comitetele sco-
lare.
Canci mijloacele permit, comi-
tetul scolar poate angaja tero-
porar medici specialisti de ochi,
nas, gât, medici stomatologi etc.
216. Serviciul medical scolar
se va ocupa de toate chestiunile
care se referd la igiena scolarA
si sAnAtatea copiilor:
a) El va supraveghia, prin vi-
www.digibuc.ro
1141
zite cat mai dese, conditiile igie-
nice ale localurilor de scoale;
b) El supravegheazA sAnAta-
tea copiilor din scoale prin exa-
mindri individuale, interesan-
du-se dad. li se dau ingrijirile
pe care le reclama. starea sang-
tatii lor;
c) El organizeazä impreunä
cu comitetele scoalelor respec-
tive, cu asezArckintele sau orga-
nizatiile de asistentA sau de pre-
vedere socialä, ajutorarea elevi-
lor debili, predispusi la boale,
limfatism, scrofulozA etc., care
au nevoie de ingrijiri speciale,
instituind tratamentele nece-
sare, fie la, scoalA, fie afarA de
scoalA, in familie, in dispensa-
rii, in cliMci; organizeazA colo-
nii scolare in regiuni climate-
rice, la munte, la mare etc.;
d) El ia mAsurile necesare
spre a combate propagarea boa-
lelor contagioase, dispunând in-
chiderea totala sau partial& a
scoalelor i desinfectarea loca-
lurilor.
Copiii care vin pentru prima
data. la scoall vor fi supusi u-
nui examen medical.
Pentru cei gasiti ca. prin con-
tactul lor cu ceilalti copii pot fi
vAtamAtori acestora, se vor lua
masuri speciale.
Rezultatul examinarii fieca-
rui copil va fi inregistrat inteo
foaie de sändtate, care se va
pAstra la scoalA. Examenul se
va repeta in cursul anului, no-
tandu-se la fiecare examinare
rezultatul in foaia de sAnätate.
La absolvirea scoalej medicul
va examina din nou pe scolar si
va nota in foaia sa de sanatate
acest ulfim examen. Pe baza a-
cestor constatAri, rnedicii co-
lari vor sf Atui i indruma pe
copii spre ocupatiuni potrivite
stArii lor fizice i sanitare.
Foaia de sAndtate va Insoi pe
elev in tot timpul scolaritatii
sale in diferite grade de inviita-
mant.
1142
217. Ministerul Educatiunii
Nationale, prin organele sale de
control sanitar, va supraveghia
Indruma serviciul sanitar
scolar.
218. Mininterul Educatiunii
Nationale, In unire cu Ministe-
rul SAndtkii Pub lice, va orga-
niza un serviciu medical scolar.
Se vor crea circumscriptii me-
dicale scolare conduse de un
medic scolar inspector, ajutat de
medici scolari urbani si medici
scolari rurali.
lietributiunile lor vor fi pre-
vdzute in bugetul Ministerului
Educatiunii Nationale. Un regu-
lament special va organiza a-
cest serviciu.
219. Cheltuielile de personal
*i de material necesare acestui
serviciu cad In sarcina emu-
nelor, care vor fi ajutate de co-
mitetele scolare si la nevoie de
Ministerul Educatiunii Natio-
nale si de Ministerul Sänáttii
Pub lice.
*220. Pe lâng6 Ministerul
Educatiunii Nationale se Infiin-
teath institutie sanitarg sco-
lark cu nurnele de Casä. de
protectiune *i de aparare a srt-
nätätti copilului".
Aceastil casni se va organiza
si va functiona conform preve-
derilor ce se vor stabili prin re-
gulament.
TITLUL II
Invitilmfuttul normal primar
CAPITOLUL XX
Scoput í organizarea lui
221. Scoalele normale sunt
asezilminte de Stat, a caror me-
nire este de a forma corpul di-
dactic al scoalelor de copii mici
sj al scoalelor primare. Ele vor
avea aceeasi organizare in toat5,
tara.
Pentru pregâtirea personalu-
lui didactic al *coalelor primare
vor fi scoale normale de inv6-
tätori si Invnlätoare; iar pentru pe lâng6 unele scoale de mese-
pregâtirea corpului didactic al rii, de agriculturk viticultura
www.digibuc.ro
8 Aprilie 1937
scoaleloi de copii mici vor fi
scoale normale speciale.
La scoalele normale de Inva-
tätoare se vor putea Insá Infiin-
ta sectii speciale pentru preg5.-
Urea corpului didactic al scoa-
lelor de copii mici (dacá se va
sirntj nevoie).
*222. Durata cursurilor la
scoala normalä este de 8 ani.
Primii 4 ani au menirea de a da
elevilor o culturä generalá co-
respunzátoare aceleia din gim-
naziu, cu acela* program, iar
in ultimii 4 ani, pe ltingd corn-
pletarea culturii generale, se va
da o deosebità atentiune pregd-
tirii profesionale, tinându -se
seama ca invâtätorul iesit din
scoala normalä sä poatä preda
cu succes, pe lâng6 invätämân-
tul teoretic si indeletnicirile
practice utilitare preväzute in
ultimii 3 ani din programa scoa-
lei primare, si sä desfäsoare in
comuna sa toate formele de ac-
tivitate culturalk natriotick so-
ciala si economicä, pe care le
reclamd Inaintarea vietii unei
comune.
Anul VIII, este un an de sin-
tezä si lucrttri practice. Sub con-
ducerea profesorilor, elevii cl.
VIII vor face lucräri de sintezà,
tflie conferinte, vor lucra in a-
teliere, in grádina scolark in
campul de culturk vor tine lec-
tii practice In scoala de apli ca-
tie etc., In vederea unei rodnice
pregâtiri, pentru a conduce in
viitor o scoalrt primard si pen-
tru a servi In viata socialä ca
factori culturali.
Aplicatiunile practice vor o
cupa pe elevi 2/3 din timp, iar
studiul teoretic 1/3.
Se va insista in mod special
in acest an asupra educatiei si
a problemelor de culturá natio-
nald si a conditiunilor de viatä
a Statului.
* 223. Min'sterul va Infiinta
 8 Apri lie 1937 1143

etc., cursuri speciale de perfec- invdtdmânt prevAzute in plus

tionare, in care al3solventii in programa gimnaziului.
scoalelor normale cu diplomd In scoalele normale de invd-
de capacitate sä se poatä perfec- tätoare pentru copiii mici se va
tiona la redarea activitätilor avea in vedere mai mult psiho-
practice, prevdzute in prograj logia copilului mic si puericul-
mele ultimelor 3 clase ale scoa- tura; iar desenului, muzicii, e-
lei primare. ducatiunii fizice i lucrului ma-
Acei care vor absolvi aceste nual li se vor da o deosebitä
cursuri, si le vor aplica la scoa- atentiune in vederea desvoltärii
la lor, vor obtine un spor de 5 la aptitudinilor respective la copiii
sutd, la leafä, pe tot timpul cât mici.
vor continua aceastä indeletni- La lucrul manual se va da o
cire. deosebitd atentiune pregdtirii
224. Programa materiilor de materialului didactic necesar,
invdtämänt a scoalelor normale in scoala primard sau in scoala
va cuprinde: religia si morala de copii mici.
crestind; limba i literatura ro- Inviltdmäntul comercial, agri-
mänä; cunoasterea folclorului col si al lucrului manual se va
românesc, precum si mijloacele preda in vederea pregdtirii in-
de cercetarea lui; limba fran- vätätorilor nentru a putea fi a-
cezd si, in mod facultativ, o altä plicat de ei, in mod practic uti-
limbä strilind modernä, acolo litar, in ultimii trei ani ai scoa-
unde Ministerul va gäsi de cu- lei primare.
viintä; istoria Românilor si ele-- In scoalele normale in care
mente de istorie universald, vor fi elevi ai unei minoritäti
dându-se atentie evenimentelor in proportie de cel putin 20 la
care sunt in legäturd cu istoria sutd, se va preda pentru acestia,
nationald; geografia României, In mod obligatoriu si limba lor
(cu speciald atentiune pentru rnaternd In asa fel ca sä poatä
geografia economicä i notiuni preda in aceastä limbd; de ase-
de geografie universald i geo- menea si religia.
grafia matematicd); matematica 225. Pe lângd fiecare scoald
(aritmetica, geometria si notiuni normall va functiona ate o
de algebrd si agrimensurd); no- scoald primard de aplicatie, cu
tiuni de contabilitate i comert; conducerea pedagogica si admi-
stiintele fizico-chimice si natu- nistrativä proprie, ca si scoalele
rale; notiuni de agronomie si a- primare ordinare, având ca si
nexele ei, cu aplicatiuni prac- acestea circumscriptie scolard
tice; gospodäria si geniul rural; deosebità si intretinerea din
stiintele pedagogice (psihologia, partea comunei, Mark' de sala-
logica, pedagogia, didactica, in- rifle corpului didactic, care sunt
clusiv pedologia si istoria peda- plätite de Stat.
gogiei cu legislatia scolarä si $coalele primare de aplicatie
practica pedagogica); datortile pot fi controlate de Minister,
invätätorilor; igiena si medici- prin toate organele sale de con-
na popularä; notiuni de drept trol, afard de revizorii si subre-
constitutional si administrativ vizorii scolari.
si economie politicd; caligrafia Profesorul de pedagogie al
si desenul artistic; muzica vo- scoalei normale este de drept
cald, bisericeascä si instrumen- directorul scoalei de aplicatie
talä; educatia fizicd; lucrul ma- in aceastä calitate el se bucurd
nual si economia casnicd (la de toate drepturile directorilor
§coalele de fete) si materiile de de scoale primare.
www.digibuc.ro
1144 8 Apri lie 1937
Profesorul de pedagogie poate
fi in acelasi timp i directorul
scoalei normale
. Profesorul de pedagogie al
scoalei normale este obligat sii
feel lectii practice model pen-
tru invdtátorii scoalei de ap14-
catie si pentru normalistii prac
ticanti, sii asiste la lectiile lor
practice si sii tini cu ei confe-
rinte de critica lectiunilor
conferinte cu caracter didactic
general.
El este de drept directorul
scoalei de aplicatie subordonat
directorului scoalei normale.
Ceilalti profesori de asemenea
sunt tinuti a face lectii model,
dupi specialitatea obiectului lor
de predare, luând parte si la cri-
tica lectiunilor.
Invatettorii scoalelor de apli-
carie se vor recruta prin con-
curs, tinut la un centru ce se va
fixa de Minister, cu respectarea
conditiunilor din art. a37 dela
alin. a, b, c. $coalele de aplicatie
vor functiona cu 7 clase.
226. Fiecare scoali normali
va dispune de o intindere de te-
ren indestulitoare pentru expe-
rientele si lucririle practice de
agricultua, horticulturä, pomi-
culturi i silviculturi.
Pentru predarea acestor sti-
inte aplicate se vor numi
227. Pe lângi scoalele nor-
male de Mieti si de fete vor
functiona ateliere pentru apli-
catiunile practice previzute in
programa analitici a acestor
scoale.
Pentru predarea cunostinte-
lor teoretice si practice a aces-
tor materii de invätimânt se
vor numi profesori sau maestri
cu pregitire speciali.
CAPITOLUL XXI
Elevii ;coalelor normale
228. $coalele normale sunt invititoare dela Azilul Elena
internate; in ele se primesc, prin Doamna" se vor primi de prefe-
www.digibuc.ro
concurs, numai fiii si fiicele de
cetiteni români.
229. Concursul se tine in f ie-
care an pentru clasa I, cu absol-
ventii celor patru clase primare.
In limita locurilor disponibile se
vor primi prin concurs In Oa-
sele a II-a, III-a, si IV-a, si elevi
cu I, II, III clase gimnaziale.
230. Elevii vor fi bursieri, se-
mibursieri si solventi.
Normele pentru tinerea con-
cursului de admitere in scoalele
normale se vor stabili prin regu-
lamentul de aplicarea prezentei
legi.
Bursele j semibursele se vor
acorda numai concurentilor care
vor obtine cele mai maii medii
si vor dovedi ci sunt lipsiti de
mijloace.
Elevii semibursieri si solventi,
care se vor distinge in timpul
scolarititii lor prin sârguinti la
invitäturi si buni purtare, vor
putea fi admisi ca bursieri daci
vor face dovadi ci sunt lipsiti
de mijloace.
Toti elevii scoalelor normale,
la admiterea loi in scoalä,
vor lua angajamentul in scris,
prin reprezentantii lor legali, si
serveasci cel putin 10 ani In in-
vitimântul Statului si, cu au-
torizarea Ministerului Educe-
tiunii Nationale, in invitimân-
tul particular.
Absolventii normalisti, care
nu vor intra In invätimânt si
invititorii cari-1 vor
inte de expirarea acestui ter-
men, vor fi dati in urmirire, ei
sau reprezentantii lor legali, si
restitue Statului cheltuielile f A-
cute cu intretinerea i instruc-
tiunea lor in scoalele normale.
Elevii normalisti, care vor pi-
risi scoala normall, sunt obli-
gati a restitui Statului sumele
cheltuite cu intretinerea lor.
231. In scoala normali de
 8 Aprilie 1937 1145

rintä, la merite egale, pe baza dupd normele stabilite In legea

concursului: a) absolventele sec- invdtdmantului secundar 1).
tiei primare a Azilului Elena * 235. Elevii care urmeazd
Doamna"; b) orfanele de ráz- scoalele normale, fii ai membri-
boil; c) fiicele Invdtätorilor; d) lor corpului didactic sunt scu-
fiicele de Went titi de orice taxe scolare, afar&
In sectia normald a scoalei de taxele de intretinere In in-
Eparhiale din Chisindu", se ternat.
vor primi cu preferintá fiicele 236. Profesorii scoalelor nor-
preotilor. male sunt asimilati cu cei se-
In scoala normald Orfelinat" cundari in tot ce priveste drep-
din Predeal se vor primi cu pre- turile, datoriile i remuneratia.
ferintd fiicele orfane ale mem- *237. Invdtätorii scoalelor de
brilor corpului didactic. aplicatie se vor recruta prin
* 232. Promovarea elevilor concurs, tinut la fiecare scoald
dinteo clasá In alta se face pe normalä, dintre absolventii
baza medilor anuale si a exame- scoalelor normale, care vor fi
nului de fine de an, in conditiu-
functionat in invdtämânt, cel
putin 3 ani efectiv si care vor fi
nile prevdzute de regulament. detasati de Minister, In caz de
Dupd terminarea cursului In- reusitä.
treg al scoalei normale, elevii Pentru a se putea inscri la
din clasa VIII depun un exa- concurs se va tine seamd de:
men de clasá titre 15 Mai-1 a) Media notelor examenelor
Iunie i apoi un examen de ca- de capacitate 0 definitivat, care
pacitate. in niciun caz sä nu fie mai midi
Examenul de capacitate se de 8 la fiecare din examene;
tine la regiunile scolare, la sco- b) Recomandarea directorului
lile normale, In fate comisiuni- scoalei normale unde a Invätat;
lor formate de Minister din pro- c) Notele obtinute la inspec-
fesori de scoli normale cu titlu tiile organelor de control In tim-
definitiv, din regiune, si sub pul functiondrii in Invätämant.
presedintia unui delegat al Mi- Ei vor functiona la scoala de
nisterului Eclucatiunii Natio- aplicatie trei ani i vor primi in
nale, numit dintre profesorii u- acest timp salariul lor de invd-
niversitari dela litere sau stiin- tätor, sporit cu 15 la suta, fdrá
te, inspectorii generali ai scoa- prejudiciul drepturilor normale
lelor normale sau un director de Inahltare i gradatii. Unul
de scoald normald cu titlu defi- din ei sau fiecare pe rand va fi
nitiv. secretarul scoalei de aplicatie-
Acest examen dd drept la nu- La sfaxsitul fiecdrui an scolar,
directorul scoalei de aplicatie,
mire in invätämantul primer. poate cere Ministerului inlocui-
* 233. Candidatii care nu reu- rea Invätätorilor;
sesc de trei ori la acest examen, pund rolului lorcareinnuaceastd
cores-
pierd dreptul de a fi numiti In scoald.
invdtámant. Dupá trei ani de functionare
CAPITOLUL XXII la scoala de aplicatie, in baza
Corpul didactic al coalelor normate
recomandärii directorului scoa-
lei normale si a profesorului de
primare
1) A se vedea Legea invätämantu-
234. Corpul didactic al scoa- lui secuudar, cu toate modificiirile la
lelor normale se va recruta zi, rag, 959, acest vol,
www.digibuc.ro
1146
pedagogie ei a unei inspectii spe-
ciale Vacua de inspectorul ge-
neral, ei pot fi asimilati cu in-
vátätorii inaintati de gradul I,
ei chemati alege locuri in
invdtamänt.
Invätätorii care consimt, pot
rämâne la ecoala de aplicatie
ei dupd implinirea termenului
de trei ani, dacd sunt ceruti Mi-
nisterului, de cdtre directorul
ecoalei, ca exceptionali de capa-
bili.
In acest caz ei vor avea pe
lânga drepturile ce le conferd
gradul cel mai inalt In invdtä-
mäntul primar ei sporul de sa-
lar de care s'au bucurat pand
in acel moment.
CAPITOLUL XXIII
Conducerea i adminisfrarea
;coalefor normale primare
238. Scoalele normale sunt
conduse de un director. Direc-
torul poate fi ajutat de un sub-
director.
239. Directorii ecoalelor nor-
male au sub conducerea lor
toatä administrarea interioard a
scoalei.
Ei vegheazd la exacta aplicare
a legilor, a regulamentelor, a
programelor ei dispozitiunilor
ministeriale ei sunt rdspunzd-
tori de aceasta. Ei controleazd
pe membrii corpului didactic ai
ecoalei in Indeplinirea datorii-
lor lor ei privegheazä conduita
eco'arilor in ecoalä ei afard din
ecoald. Ei sunt rdspunzdtori de
buna stare a localului ei de in-
treaga avere a ecoalei.
240. Directorii sunt Insärci-
nati cu conducerea morald ei
administrativa a internatuiui.
241. Directorii au dreptul sä
institue conferinte cu caracter
didactic sau educativ pentru e-
levii ecoalei cu concursul pro-
fesorilor care sunt obligati, In
afard de orele de clash', sd con-
www.digibuc.ro
8 April le 1937
lucreze cu directorul in mod e-
fectiv.
242. Numirile ei revocárile
directorilor ei subdirectorilor,
drepturile ei datoriile lor se sta-
bilesc prin legea de organizare a
administratiei Ministerului E-
ducatiunii Nationale.
CAPITOLUL XXIV
Dispozifiuni fransiforii
243. Pe ldngd $coalele nor-
male de bdieti $i fete se pot or-
ganiza tot timpul anului cursuri
$i lucretri pentru completarea
cunostintelor teoretice ii prac-
tice necesare invdtettorilor si in-
vdfdtoarelor chernati a preda in
ultimele 3 clase ale scoalei pri-
mare. Dacd nevoile invettdmdn-
tului cer, se pot infiinta scoli
normale speciale pentru pregd-
tirea practicd a invdfdtorilor.
Organizarea acestor cursuri
se va face prin regulament.
244. Actualii institutori iei
pästreazd titlul ce au avut.
245. Toate ecoalele ei institu
tiunile speciale pentru educa-
tiunea ei instructiunea copiilor
sj tinerilor anormali tree sub di-
rectiva ei controlul Ministerului
Educatiunii Nationale.
Actualii profesori candidati de
profesori a acestor ecoale ei in-
stitutii speciale pentru copiii a-
lei pástreazd dreptu-
rile aetigate.
Actualii profesori ai acestor
scoale, care au licenta universi-
tard ci cu a vechime de 15 ani
de serviciu pe teren Kolar la
scolile de anormali, se asimilea-
zd cu profesorii secundari in lot
ce priveste salariul, drepturile
si datoriile, pe baza unui raport
de inspectie speciald fdcutd de
cdtre inspectorul general sef al
regiunii scolare.
246. Invdtdtorii minoritari
dela scoalele Statului, care desi
au reuiit la examenele de limba
romdnd, cerute de lege pdnet in
 8 Aprilie 1937
present, se vor constata cd nu
posedd cunostinfe suficiente
pentru predarea limbii romdne,
a istoriei Romdnilor, a geogra-
fiei Romdniei si a instructiei ci-
vice In limba romdnd, vor putea
fi pusi in disponibilitate in ur-
ma unui raport motivat al in-
spectorului general regional,
spre regula drepturile la
pensie.
247. Pan& la stabilirea con
ditiunilor de recrutare a corpu-
lui didactic al ecoalelor nor-
male, prin noua lege a invät&-
mântului secundar, rArnân In
vigoare dispozitiunile art. 54
din actuala lege a invatämântu-
lui secundar1), cu urmgtoarele
deosebiri:
1. Licentiatii In filosofie, dori-
tori a ocupa catedrele de peda-
gogie dela ecoalele normale.
trebue sS. fi fäcut un an de prac-
tic& pedagogic& inteo ecoalä de
aplicatie a unei ecoale normale
ei sä treacg un examen special
de capacitate In filosofie ei pe-
dagogie. Acest examen va cu-
prinde urmatoarele probe: a) o
proba scrisil din filosofie ei una
din pedagogie; b) examen oral
din filosofia general& cu deose-
bit& insistent& asupra psiholo-
giei ei logicel aplicata la peda-
gogie; c) examen oral de peda-
gogie didactic& general& ei spe-
cial& a Invatilmântului normal
ei primar; d) o lectie practic&
cu elevii unei ecoale normale;
e) o lectie practicä inteo clasà
primarà a ecoalei de aplicatie
de pe lâng5, o ecoalà normalä.
Candidatii care nu vor fi avut
posibilitatea de a face practica
de un an in o ecoald de aplica-
tie, vor putea fi admiei sà trea-
cä examenul cu rezerva, in caz
de reueitl, de a nu fi Inscriei pe
1) A se vedea Legea inväVänian-
tului seeundar, eu toate modifiarila
la zi, pag, 959,, aeest vol,
www.digibuc.ro
1147
tabela de capacitate deckt dup&
efectuarea acelei practice.
Candidatii la acest examen de
capacitate, care au trecut exa-
menul de capacitate de filoso-
fie, sunt scutiti de proba scris4
ei orald de filosofie.
2. Licentiatii doritori a ocupa
ei celelalte catedre dela ecoalele
normale, vor trebui, pe lângä
examenele de capacitate ale
specialitdtii respective, sä do-
vedeasc& o practicA de cel pu-
tin 3 luni inteo ecoala de apli-
catie a unei ecoale normale.
248. Situatiunea ei functio-
narea actualelor ecoale normale
particulare (confesionale), se va
stabili prin legea Invätämantu-
lui particular%
249. Un regulament va pro
vedea cu deamAnuntul punerea
in aplicare a acestei legi.
250. Examenele de defini-
tivat, de inaintare la gradul II,
inaintärile la gradul I, precum
ei examenele de capacitate ale
InvAtdtorilor ajutori ei ale li-
centiatilor in etiinte sau litere
ei filosofie, tinute in anii 1932
ei 1933, ei cele In continuare din
Iunie ei Iulie 1934, se valideazà.
Se excepteazá dela aceasta can-
didatii care 0116 in ziva tinerii
examenului, nu aveau stagiul
legal ei inspectia special& fä-
cut& aea cum se prevedea In
legea inv545,m&ntului primar
din 1924.
0 comisie special& numitä de
Minister, va verifica dela caz
la caz, pânä la finele lunei Iu-
nie 1934, situatia candidatilor
prezentati la aceste examene ei
abaterile sävAreite dela lege ei
regulament.
InvdtAtorii, care din diferite
motive n'au putut depune exa-
menul de definitivat ei de Ina-
intare la gradul II, la datele de
1) A se vedea Legea invätärnân-
tului eonfesional, din 27 August 1929,
la pag. 1160, vol. XVII.
 1148 8 Apri lie 1937
mai sus, cei care au fost res-
pinsi la aceste examene, pre-
cum si cei care n'au fost vali-
dati, potrivit alineatului prece-
dent, dar care la datele când
s'au tinut aceste examene, in-
truneau conditiunile examene-
lor hotarite prin deciziunile mi-
nisteriale din 1932 si 1933, vor
depune aceste examene in luna
Iunie 1934, in conditiunile legii
din 1924.
Se valideazä de asemenea si
examenele de capacitate de
scoalä, normald ale licentiatilor
in stiinte sau litere i filosofie,
tinute in anii 1932 si 1933.
251. Se valideazd inaintdrile
la gradul I feicute dupd promul-
, garea legii din Julie 1934 Ile in-
vdfdtorilor licenfiafi iv Were si
filosofie sau stiinte.
De asemenea invdfdtorii de
toate categoriile isi pastreazd
toate drepturile a.cordate de le-
gea publicatd in 4934, luna
* Stagiul de 5 ani prevazut de
art. 121 pentru inaintarea la
gradul de invätätor superior,
nu e necesar pentru invätätorii
licentiati in litere sau filosofie,
sau stiinte, care aveau gradul
I, la inscrierea in Facultate.
De aceleasi drepturi se vor
bucura i fostii profesori defi-
nitivi de scoalä normalä, licen-
tiati, care s'au incadrat in ur-
ma desfiintärii scolii, in invä-
tämântul primer.
Invätätorii dela scoalele de a-
plicatie, dela scoalele normale,
care au avizul de recomandare
al inspectorului general al in-
vätämântului normal, dupä im-
plinirea stagiului, se inainteazd
Invätätor de gradul I.
* 252. Scoalele normale de
baieti si fete tree sub adminis-
tratia si controlul Directiei In-
vätämântului primar, asa cum
i) A se vedea Legea din 5 Iulie
1934, la pag. 442, vol. XXII,
www.digibuc.ro
era si sub regimul legii invätä-
mântului primar, promulgatä.
in Monitorul Oficial cu I. D. R.
Nr. 2.571 din 24 Iulie 1924.
* 253. Scoalele normale cu
clase vor incepe sa, functioneze
din anul scolar 1934-1935.
* 254. Regulamentul din 1926
pentru aplicarea legii invätä-
mântului primar din 1924, se va
modifica i completa, potrivit
dispozitiunilor din prezenta lege.
* 255. Manualele didactice de
curs primar ale tuturor orga-
nelor de control al scolilor pri-
mare nu pot fi recomandate
nici intrebuintate in aceste
scoli in tot timpul eat autorii
respectivi functioneaz1 in con-
trolul inVätämântului.
256. Maeltrii i maestrele
pentru lucrdri manuale si in-
deletniciri practice, absolventii
de Icoli speciale, care au o ve-
chime de 4 ani in inveltamdatul
primar, pentru lucreiri ma-
nude, sunt obligati pentru a fi
titularizati, a urma in doi ani
cursurile speciale de culturd
generald i pregatire pedago-
gicd, ce se tin in timpul verii,
cdte 2 luni la coalele normale.
Cei reusiti la examenul de ca-
pacitate dela finele cursului,
vor putea fi numiti titulari.
Ei se vor bucura de dreptul
la salariu i gradatie ca i in-
vätätorii normalisti cu titlul
provizoriu.
257. Se va face o nota nu-
merotare i completare a arti-
colelor din legea din 1924, cu
moclificArile introduse prin le-
gile ulterioare i prin cea pre-
zentä.
258. Toate dispozitiunile din
legile i regulamentele anteri-
oare acestei legi, privitoare la
invätämântul in scoalele de co-
pii mici si la cel primar si nor-
mal primar, contrar dispozitiu-
nilor acestei legi, sunt i rämân
abrogate din momentul promul-
gärii prezentei legi.
 INDEX ALFABETIC
LA LEGEA INVATAMANTULUI PRIMAR 1 NORMAL PRIMAR

Art. Art.

A Ciminele de copii 44-54

Cazirmi coale de adulti
Absolventii invatilmitntului in 84
primar 10
Centre de Indeletniciri
Absentare nemotivatá a In- practice 57, al. 2
vätátorului 137 Cercuri culturale 76
Absente: Certificat de absolvirea
socotirea kr 23, al. 2 scolii primare echi-
nemotivate, ale blvd - valarea lui 60
tátorilor, sanctiuni 136 Circumscriptii scolare 68
Alegerea loeurior In Inv& Comisiunile de judecatá
tamântul primar 126 kmctionarea br 141-154
Amenzi: Comisiunea Centralä de ju-
darea lor 26-27 decatd. 145 O. urn].
pronuntate de justitie 28 Comisiunile Regionale:
verificarea incasärii de judecatá 160 0 urm.
lor 30 pedepse 157
pentru nefreeventarea Comitetele seolare judetene 40
curs, de adultl 96 Concedii 138-139
(nenotarea absentelor Conditiile de numire ale
nemotivate) 37 Corpului didactic 113-122
Anul scolar durata lui . 47 si 62 Conditiuni de pensionare
Aplicarea obligativitätii din of iciu 129
invat. 22 0 urm. Conditiuni de numirea pers.
Adulti $coale de . didactic al scoalelor de
(vezi eoale) adulti 100
Ateliere pentru 13Iva4ares Conducerea scoalei de copii
lucrului manual 78 mici 52
Conducerea i administra-
rea scoalelor normale 237-241
Biblioteci pedagogice 209 Conferinte generale 176
Biblioteci scolare 206-209 Constructia localurior sco-
lare 192 si urm.
Contopirea cursurilor mai
Casa §coalelor 204 multor scoale 74
Cantinele i Cäminele sco- Controlul medical al scoa-
lare 210-211 lelor pentru copiii debili
Casele de economii 21 / -212 anormali 109
Cärti si material scolar: Conditiile de numirea pers
obligativitatea procu- didactic al scoalei prim 113
rkrii lui 40 Cooperative scolare 211 0 urm.
www.digibuc.ro
1150 INDEX ALFABETIC

Art. Art. .

Corpul didactic al scoalelor

normale primare 223 si urm.
Grädina scolilor 75
Cursuri de eompletarea eu- Gridini de copii 44-54
nostintelor 176, 242
Grad atii 1791 al. 4
Gratuitatea inv. primar 6

Decesul unui invätätor 181

Declaratiuni false (moti- Inacasarea amenzilor 29
vare absente) 25
Definitivatul x Indatoririle:
Destinatia localurilor de comunelor 183
scoalä, 189 membrilor Corp. did.
Detasarea la altä scoalä. 139 prim. 132
Directorii seoalelor nor- pärintilor 40
male primare 237 i urm. patronilor i stäpâni-
Director scolar r5spun- lor 33
deri 70 Indepärtarea din 1'31174. 175
Directiunea seolilor pri- Indrumarea i suprave-
Mare 69-70 gherea generalä a Inv.
Dispozitiuni transitorii 212 primar 4
Distinctiuni si recompense. 140-141 Infiintarea scoalelor de
Dispozitiuni generale asu- copii mici, cade in sar-
pra legii inv. primar 1-10 eina Statului 48
Drepturile i datoriile Inscrierea copiilor in scoli. 19-21
Corpului didactic 130 si 137 Intreprinderi care turburi
Dreptul de a suspenda linistea walei 190
aplicarea pedepsei 172 Intretinerea inv. primar 182
Dreptul inv. de a face Inspectori scolari eerce-
parte din eons, de ad- tarea obligativitätii Inv. 38
ministratie a1 bäncilor Institute particulare pe-
populare 134 depse, absentäri nemo-
Durata: tivate 34
anului scolar 47 Invätämänt religios 6x
cursurior la qcoalele Invätimant normal primar. 220-226
normale 221
cursurior de adulti 80 Invitimantul primar:
ce cuprinde 1
uncle se predä 2
Examenul: obligativitatea, gra-
de capacitate 116 tuitatea 6
de definitivat i Ina- Invätitori:
intare din 1932 si de grad superior 121
1933 248 titulari 115
de inaintare in cu titlu provizoriu 116
gradul II 119 inaintati in gr. II 119
Excursii seolare 213 If II I 120
Elevii scoalelor normale 227-232 minoritari 244
definitivi i lieen-
tiati 249
Frecventarea: definitivarea 118
seoalei 22-13 licentiati
cursurilor de adulti 95-97 exam. gr. II 120, al. 2
www.digibuc.ro
 INDEX ALFABETIC 1151

Art. Art.
ee nu locuese In co- P
muna unde functio- Pärinti si patroni in-
neaz5,, demiterea kr. 132, pet. 6 datoririle lor 40, 33
J Pedepse:
corpului did. primar. 42-143
Jurimant de credintil ... 131 neintoemire, liste, In-
serieri seoale 20
L Pedepsirea pereeptorului 29
Localul de scoali 184 Personalul didactic
wale de eopii miei 53
M. Personalul didactic al scoa-
Maestri de lucru manual . 122 lelor primare:
(titularizarea kr) 254 conditiuni de numire. 113-122
Manua le: transferäri 123-125
didactice din eursul seoaterea la pensie 129
primar 253 numiri 126-128
didactice de curs pri- drepturi si datorii 130-137
mar al org. de control. 253 concedii 138-139
Membrii Corpului didactie Personalul didactic:
primar retrasi din inv al cursurilor de
pot reintra in timp de adulti 98-109
2 ani 137 al scoalei spec.enptru
Misiunea Invätätorului 133 copiii debili si anor-
Modul de acordarea dis- mali educabili 109-112
tinctiunilor 141 Perfectionarea membrilor
Motivarea absentelor . 24 Corpului did. prim. 176-177
Mutari in interes de ser- Perceptori ineasarea
viciu 130, al. 2 amenzilor 29
Pierderea directiei 70
N Plata suplinitorilor de ti-
Nulitäti (seutiri, amän'Ari). 15
tular in eoncediu 179
Pensionarea din oficiu 129
Numirile: Posturi infiintarea
pers. did. prim. 126-128 lor 66, al. ultim
Corpului didactic la Predarea invät. primar .. 2
seoale de adulti 10 Preoti invätätori 117
si revoeárile direeto- Prescrierea pedepselor 171-174
rilor de scoli norm. Procurarea mijkaeelor ma-
primare 241 teriale de invdt. 182-191
Profesorii scoalelor de
0 anormali 243
Obligativitatea: Procese revizuirea bor. 155 si urm.
inv. primar . 11-16; 22-43 Programa:
cursurilor de adulti. 89 seoalelor de adulti . 81
Obligatiunile invätätorilor. 73 luer'arilor agricole . 79
Obligatiuni de trimiterea scoalelor de copii
copiilor la scoalä 12 mid 46
Ordine de preferintä la de inviltämânt a scoa-
transferäri 124 lelor normale 223
Ore de lectiune numärul prezentarea la examen
kr 63 de definitivat 118

www.digibuc.ro
1152 INDEX ALFABETIC

Art. Art.
ultimelor trei elase normale cu 8 clase . 251
(se. prim.) ... 56, lit, b, al. 3 primare en altä limb&
Programe analitice in- de predare infiln-
tocmirea lor 56, 81. ultim tarea lor 7
Promovarea elevilor 58 primare, infiintarea
funct. lor 65 si nrm.
Rispunderea direetorului cu invätätori. ambu-
scoalei de adulti 98
lanti 65, alin. 4
Recensämintul: normale speciale
copiilor in värstä de infiintarea ldr 242
scoalä 17-18 i institutii speeiale
i inserierea profesorii kr 243
lor 90-94 Scoale de adulti:
Recompense 23, alma. 5 scopul i organizarea
(11. distinetiuni) 140-141 lor 79-88
Recrutarea invätätorilor la obligativitatea cursu-
scolile de aplicatie . . . . 203 rilor 89
Reducerea termenului mi- reeensämintul i in-
litar (abs. 7 el. prim.) 60 scrierea 90-94
Revizuirea proceselor .. 155 si urm. frecventarea cursuri-
Registre de ehem.are 23, alin. 1 lor 95-97
Reintegrarea 537, alin. 4 personalul didactic 98-101
Revizori scolari eerce-
tarea executärii obligat.
38
Terenul:
Salariile Corpului did. pentru clädirea seoa-
primar 78-181 lelor primare este de
Särbätori bisericesti i na- utilitate publicä 197
tionale 62 de culturä al scoalei. 76-77
Scoaterea la pensie a pers Termenul:
did. 529 de constructie al lo-
Serviciul medical scolar 214-218 calurilor scolare 192
Societitile de ajutorare a de incasarea amenzi-
eopiilor säraei 210
lor 29
Scutiri, anaänäri (virsta
inceperii inv.) 12 Transferare dintr'o altä
Suspendarea celor judecati. 159 regiune 123
§coale: Transferärile pers. di-
de copii mici, seopul dactic 123-125
org. lor 41-54
primare 55-64 V
speciale pentru copii
debili i anormali, Vacante i särbätori
educabili 102-112 durata lor 62
primare publiee 3 Vacante regionale aeor-
normale confesionale 246 darea lor 62, al. ultim
normale de bäkti Validäri (inaintäri la
fete 250 gradul I dupä 1934) 249

www.digibuc.ro
 COLECTIA C. HAMANGIII

CODUL GENERAL AL ROMANIEI

LEGI SI REGULAMENTE
1937
I
VOL XXV

INDEX ALFABETIC
al tuturor codurilor, legilor, regulamentelor, conventiunilor, decre-
telor, deciziunilor, instructiunilor etc., cuprinse In acest volum

Prescurtäri : C =2. Circuläri ; Cony. = Conventii ; D = Decret ; De. = Decizie ;

Dl. Decret-lege ; I = InstrucOuni ; J. C. M. =. Jurnal. ConsiL Miniltri
L = Lege ; R Regulament ; S .= Statute.

A
CUPRINSUL DATA Pagina

Academia Romänä. Scutire de taxe po§tale . . . L. 23 Martie 1937 612

Acord cu Iugoslavia p. liveari de produce petrolifere L. 25 Febr. 1937 226
de pliti cu Norvegia 1 Ian. 1937 3
Adele stärii civile. Reconstituirea registrelor . . R. 29 Martie 1937 738

fesori .
Ada-Ralech.
. ...........
Activitatea universitari. Prelungirea p. d-nii pro-
. . . .
Privilegii p. locuitoril din... . . .
L. 24 Martie 1937
J.C.M. 2 Martie 1937
734
240
Administrativä lege. Aplicarea ei R. 18 Febr. 1937 55
Aeriand navigatie. Cu tärile Intelegerii Balcanice. Conv.11 Martie 1937 264
Agrarä reformi, in Ardeal. Interpretarea art. 47
lege L. 29 Martie 1937 737
Agricultura. Organizarea ci. incurajarea L. 22 Martie 1937 536
Agricole. Exploattri... si invoieli. L 22 Martie 1937 566
Alcool si bituturi. Monopol vilnz'ari.Mod. art. lege. L. 20 Martie 1937 401
Ameliorarea terenurilor degradate. Mod. art. 27
din lege L 1 Aprilie 1937 936
Apärarea nationalL Scutire de taxe a malinilor p... L. 1 Aprilie 1937 937
patrimoniului public L. 31 Martie 1937 875

Pentru Codul de Justitie Militari, Loges de organizarea i Ineurajarea agrieulturii, preaum

Regulamentul legii administrative, a se vedea Indexele speciale dela linele lor

www.digibuc.ro
 2 INDEX ALFABETIC

CUPRINSU L. D A TA Pagina
AO 0 canal in comunele urbane R. 18 Febr. 1937 131
Apele de muute, Pescuital in,,.., Mod. din ¡ego , L. 9 Martio 1937 251
AranjagiOnt p* 80/1fP0 de colete post, cu Statele.
Unite 11 Ian. 1937 6
Armament. Protocol relativ la comenzile din.... in
Cehoslovacia
Arte plastice. Inegrajarea
Artist. Exercitarea profesiunii
... ,
.
L.
L.
L
20 Martie 1937
d Martie 1937
20 Martie 1937
531
247
525
Asediu. Prelungirea star-a de... . . L. 15 Martie 1937 381
Asigurare. Convertirea in lei a prestatiilor din
contracte de L. 24 Martie 1937 717
Asiguräri sociale. Cornpletarea unor dispoz. din
lege L 2 Aprilie 1937 1026
Ateliere de arte grafice. Mod. 'art, din lege . L. 24 Martie 1937 732
Autobuse. Vezi arlusie pe drumuri :
Aviatie. Fondul national. Mod, art, din lege L. 17 Martie 1937 389
Taxele timbrului de.,. Modificarea tablou 17 Martie 1937 390

4aneit central(' cooperativi, Modif, statqtelor JAM. 30 Ian. 1937 40

Adhugirea unui art, 14 statute . L. 30 Martie 1937 782
Banloo". Industria de cauciuc. Infiintarea . J.C.M. 26 Martie 1937 737
Basarabia. Lichidarea unor institutii financiare
din.. Dc. 13 Martie 1937 378
Bazargie. Concesionarea serv. edilitare din ... . . L. 30 Ian. 1937 40
Bugetarii. Legea p. venit i cheltuelile Statului . L. 1 Aprilie 1937 831
Bursa D. Paciurea". Acordarea ei R. 28 Ian. 1937 39

C, F. R. Transporturi internationale.Conventie. L. 12 Martie 1937 271.

Pensiile meserigilor Revizuirea . L. 11 Martie 1937 270
91 Politic si exploatare C. F. R ...... L. 1 Aprilie 1,937 914
- Casa de ocrotire a personal. Mod, art,
lege L. 11 Febr. 1937 53
C. F. R. Majorarea tarifelor.... In interes militar J.C.M. 25 Febr. 1937 228
VIoclificarea contractelor de locomotive si
vagoane L. 27 Febr. 1937 228
Camere profesionale i consil, super. economic.Mod.
art. lege , L. 19 Febr. 1937 223
Camere de maned, Numirea functionarilor la... . R. 15 Martie 1937 388
Cimine eulturale. Functionarea lor. Statut. . . 16 Ian. 1937 19
Cfirdusie public(' pe drumuri. Concesionarea . L . 25 Martie 1937 735
If - Mod. art. 12 L. ex-
ploatdrii L. 25 Martie 1937 735
Casa de ocrotire i ajutor a personal. C. F. R.Mod.
art. din lege 11 Febr. 1937 53
Casa de credit a eorp. didactic. Imprumutul ei . L . 19 Febr. 1937 222
l eeonomie a magistratilor. Mod.
art, din lege L. 23 Martie 1937 609
Cassa de depuneri i consemnatii. Mod. art. din
lege L 24 Martie 1937 714
www.digibuc.ro
 INDEX ALFABETIC 3

CUPRINSUL D AT A Pagin a
Cehoslovacia. Raporturi turistiee i balneare . . L. 12 Mettle 1937 331
Protocol relativ la imprumuturl pe
amanet L. 20 Martie 1937 531
Cehoslovacia. Protocol relativ la finantarea eo-
menzilor de material L 20 Martie 1937 631
Cheltuielile si venit Stat. Legea bugetarl, . . . L. 1 Aprilie 1937 881
Cifra Mated si lux. Interpretarea art.10 din lege. L. 1 Aprilie 1937 913
Clerul militar. Organizarea L 22 Martie 1937 605
Codul de Justitie Militara L 20 Martie 1937 404
Colete marl. Indicarea greuatii pe... . . . . . L. 25 Martie 1937 736
Comert exterior. Compunerea comisiunii p. . . . D. 22 Febr. 1937 225
Combustibili minerali. Vezi Legea minierä . . . L. 24 Mantle 1937 667
Camunale. Norme de functionare a intreprinderilor. R. 18 Febr. 1937 123
Instalatii de apA, canal, tramvaie . . R. 18 Febr. 1937 131
Comune urbane si rurale. Organizarea serviciilor. R. 18 Febr. 1937 64
Concesiani miniere. Vezi Legea minelor . . . . L. 24 Martie 1937 625
Consum. Taxe de...pe bumbac, caf ea si metalurgice L. 1 Aprilie 1937 907
Contabilitatea publied. Mod. art. din lege . . . . L. 31 Martie 1937 880
Contracte de asigurare. Convertirea In. lei a pro-
tatiilor L 24 Martie 1937 717
Contributli direete. Mod. art. din lege . . . L. 1 Aprilie 1937 894
Conventle internationali g, transport de miirfuri pe
càile bride Cony. 12 Martie 1937 271
Convenye internationalii p. transport de cillfitori
bagaje Conv.12 Martie 1937 309
Conventie internalionalii de ordin economio ale Sue.
Natimtilor L. 13 Martie 1937 334
Conventie internationalit p. analiza vinurilor . . . 13 Martie 1937 351
Conventie internationalii relativ la vase de navigaye L. 13 Martie 1937 362
Conventie internationalii p. lupta contra bolilor ani-
malelor Cony. 13 Martie 1937 334
Conventie internationali p. export si import. produ-
selor animale Cony. 13 Martie 1937 346
Conventie eulturalgi en Polonia L. 11 Martie 1937 262
de comert cu Argentina L. 13 Martie 1937 357
p. finantarea livrarilor de petrol in Ingo-
slavia L. 22 Febr. 1937 226
Conven tie p. imprumut la C. E. C. . L. 23 Martie 1937 610
relativ la Casele minori cu fugoslavia Cony. 13 Martie 1937 360
Concesionarea serv. edilitare din Bazargic L. 30 Ianuar.1937 40
Consil. economic si Camere profes.Mod. art. din lege L. 19 Febr. 1937 223
Conventie de colaborare inteleetuali eu Polonia . . L. 11 Martie 1937 262
11 navigatie aerianil eu Intelegerea Bal-
cantca L 11 Martie 1937 264
Conventie de comert i stabilire eu Ungaria. Anexe L. 12 Martie 1937 332
p. casele de minori ea Iugoslavia . . . L. 13 Martie 1937 360
Corpul didactic. Casa de credit a... Imprumutul ei L, 19 Febr. 1937 222
subofiterilor. Mod, art. din lege L 16 Martie 1937 388
/7 11 11 It 11 11 L 20 Martie 1937 400
tehnie. Mod. art. 67 din reg D 11 Febr. 1937 63
Cota sanitaril. Sporirea la 30/o pentrn impozite . L. 26 Martie 1937 736
Credit Agrieol. Institut National de.. L. 1 Aprille 1937 939
Ipotecar. Mod. art. din statut J r. M. 19 Martie 1937 399

www.digibuc.ro
4 INDEX ALFABETIC

CUPRINSUL DATA Paella

Credit Urban Iasi. Trecerea Palatului pt. mnzeu L. 9 Martie 1937 252
aurifier si metalifer. Infiintarea . . . L. 5 Aprilie 1937 1055
al meseriasil or. Infiirrtarea L 5 Aprilie 1937 1036
Culte i arte. Ministerul de... Organizarea . .
. L. 10 Martie 1937 253
II If Mod, art. din lege . L. 20 Martie 1937 400
Curtea de Casatie /I II II II L. 22 Martie 1937 632
superioari administrativii. Magistrati de-
legati L. 23 Martie 1937 610

Datorii din exercitil inchise. Lichidarea . . . L. 1 Aprilie 1937 886

Decrete ea caracter financiar, economic si adminis-
trativ. Ratificarea L 261anuar. 1937 33
Decrete-legi. Autorizarea lor L 1 Aprilie 1937 899
Ratific. L. 1 Aprilie 1937 935
L. 26 Ianuar. 1937 33
Depline puteri. Unific. i simplificarea mIsurilor L. 1 Aprilie 1937 899
Despfigubiri de moarte sau invaliditate. Neurmä-
rirea L. 1 Aprilie 1937 914
Dobrogea. Emigrareaturcilor din... Reglem entarea Cony. 14 Ianuar 1937 15
Drepturile proprietarilor din redevente miniere . . R. 6 Febr. 1937 46

Eclesiastici functionari din Transilvania. Pen-

siile lor L. 30 Martie 1937 780
Eforia I. O. V. Organizarea L. 6 Martie 1937 243
Examen exceptional pentru învàtutori L. 11 Martie 1937 262
Examene de capacitate in invAtlimânt secundar Instr. 29 Ianuar 1937 33
Exploatare si politie C. F. R L 1 Aprilie 1937 914
Expropriere p. utilitate publicii. Mod. art, din lege L. 5 Febr. 1937 43
Expozitia din Paris. Participarea la.. J C. M. 11 Febr. 1937 53
Emigrarea populatiei turcesti din Dobrogea . . . Cony. 14 Ianuar.1937 15

Finante locale. Buget, venituri i cheltuieli . . R. 18 Febr. 1937 103

Fondul national al aviatieiMod. art. lege . . . . L. 17 Martie 1937 389
Mod. taxele din tablou. L. 17 Martie 1937 390
Functionarn admmistratdlor locale.Pregätirea lor. R. 18 Febr. 1937 80

Gradatii membrilor ordin. judeerttoresc.Legea mo-

dificat6 L. 31 Martie 1937 862

IashConstruirea pietei Sf. Spiridon din.. L. 20 Martie 1937 400

Impozite.Scutiri de... p. institutii spitalicesti . . L. 29 Martie 1937 738
Impozit pe casele noi cladite.Mod. art, din lege L. 1 A.prilie 1937 913

www.digibuc.ro
 INDEX ALFAI3ETIC 5

CUPRINSUL D A TA Pagina

ege . . L. 12 Martie 1937 271

17 17 Completarea unor dispo-
zitii L. 24 Martie 1937 719
Invatiitori.Examen exceptional p L. 11 Martie 1937 262
Invitimânt comercial.Gruparea catedrelor . . Dc. 3 Aprilie 1937 1032

......
.

9I industrial. 17 II . . . De. 3 Aprilie 1937 1031

I. O. V.Organizarea Eforiei . . . L. 6 Martie 1937 243
I. O. y.Plasarea in bond de muna, R. 2 Aprilie 1937 1012

Judeeitoreasei organizare.Mod. art, din lege . . L. 31 Martie 1937 783

11 Legea intreagg . . . L. 31 Martie 1937 796
Judeeitorese ordin.Acordarea de gradatii, Legea
intreagl L. 31 Martie 1937 862
Jurisdictia Legea minelor L. 24 Martie 1937 661
Justitie militarii.Codul de. L. 20 Martie 1937 404

Lichidarea datoriilor din exercitii inchise L 1 Aprilie 1937 886

Liehidarea unor institutii financiare din Basarabia . Dc. 13 Martie 1937 378
Locuinte ieftine... Construire de...Mod. art, din lege L. 5 Aprilie 1937 1035
Loteria de Stat.Regulamentul tragerilor . . .
. R. 26 Ian. 1937 37
Luminatul public in com. urbane si rurale . . . . R. 18 Feb. 1937 123
Lux si cifra afaceri.Interpretarea art. 10 din lege. L. 1 Aprilie 1937 913

Magistrati.Casa de economie p..., Mod. art, din lege L. 23 Martie 1937 609
Magistratil delegati la Curtea superioarii admi-
nistrativit L. 23 Martie 1937 610
Mâniistiri.Inzestrarea cu terenuri . . L. 20 Martie 1937 402
Marina Regalil.Desfiintarea directiei Dc. 21 Noem. 1937 33

www.digibuc.ro
 INDEX ALFABETIC

CUPRINSUL DATA Pagina

Mil.rfurl in compensatie.Mod. listei A J G.M. 18 Ian. 1937 26
Maud financiare exceptionale.Depline puteri L. 1 Aprilie 1937 899
Matase. Prime p. crescAtorii de viermi de... . L. 30 Martie 1937 782
Medaliatil de razboiu. Recompensarea lor . , R. 6 Martie 1937 250
Militari. Codul de Justitie L 20 Martie 1937 404
Minelor. Mod. in legea generalg a . L. 24 Martie 1937 614
Miniere. Constatarea drepturilor de redevent4 . . R. 6 Febr. 1937 46

a meseriilor . ...... ,
. Intreprinderi. PregUirea profesionalä si
.
Ministerul AprtrItrii Nationale. Mod. art, din lege .
Dc.
L.
23 Martie 1937
16 Martie 1937
613
387
Ministerul Cultelor si Artelor. -- Organizarea . . L. 10 Martie 1937 253
91 11 91 17 - Mod. art. din lege . L. 20 Martie 1937 400
I/ Luerrallor Publice si Comunicatii. Mod.
art. din lege. L. 22 Martie 1937 607
Ministerul Mandl, Siniitiltii si Ocrotirilor Sociale.
Mod. art. din lege L. 24 Martie 1937 729
Monitorul Oficial si Imprimeriile Statulni. Orga-
nizarea R. 2 Martie 1937 229
Monopol. viinzitril alcool. si bäuturi.Mod. art, din
lege L 20 Martie 1937 401
Monopol. viinzirii alcool. si bäuturi.Mod. art. din
lege L 14 Sept. 1937
Manca de Iola obstesc. Organizarea L 24 Martie 1937 709
Mundt. Camere de...... Numirea functionarilor . . R. 15 Martie 1937 383
Muzeul National. Organizarea si functionarea . . L. 1 Aprilie 1937 932
Muzeu. Trecerea Palat. Credit Urban Iasi, pen-
tru L. 9 Martie 1937 252

Neurmilrirea despifignbirilor de moarte sau invalidi-

tate L. 1 Aprilie 1937 914

0
Ofiteri in rezervii, fosti activi. Insigna D. 19 Ianuar.1937 27
Operelor Romano. Organizarea Teatrelor Natio-
nale si.. L 20 Martie 1937 501
Ordinele Nationale. Mod. art, din lege L. 18 Febr. 1937 54
. Aplicarea legii . R. 22 Martie 1937 531
Ordinul Ferdinand I" Inchiderea L 18 Febr. 1937 55
Organizarea si inettrajarea agriculturil.
99

71
elerului militar . . . . . ......
judecrttoreasci. Mod, art. din lege. .
L
L.
L.
22 Marti e 1937
22 Martie 1937
31 Martie 1937
636
605
783
99 19 - Legea in intregime . L. 31 Martie 1937 796

Palatul domnese din Iasi. Trecerea la Stat . L. 9 Martie 1937 252

Parasute. Fabricarea lor, prin Soc. Irving . . . . J.C.M.20 Febr. 1937 223
Piduri. Pasunatul in .... De. S Febr. 1937 44

www.digibuc.ro
 INDEX ALFAI3ETIC 7

CUPRINSUL D A TA Pagina
Pdpnatul fn 'Murk Dc. 5 Febr. 1937 44
Papini de interes ob§tese. - Indrumarea exploatärL L. 22 Martie 1937 551
Patrimoniul public. Apärarea L 31 Martie 1937 876
Penitenciare. Repartitia detinutilor in.._ . . . . Do. 1 Febr. 1937 41
Pensiile funetionarilor eclesiastici din Transilvanla . L. 30 Martie 1937 780
If P. T. T., din timpul mobilizarli L. 30 Martie 1937 783
din rilaolul de intregire. Extinderea legii L. 1 Aprilie 1937 938
PesCuit in apele de munte. Mod. art. din lege . . L. 9 Martie 1937 251
Petrolifere produse. Acord cu Iugoslavia p ..... . . L. 25 Febr. 1937 226
Pietura. Incurajarea ai marile premii L. 6 Martie 1937 247
Pictori bisericeiti. Calificarea lor L 6 Martie 1937 247
PI asarea in loeuri de mimed a I. O. V R. 2 Aprilie 1937 1012
Politehnice poll. Preglitirea inginerilor in . . L. 20 Martie 1937 530
Politie li exploatare C. F. It L 1 Aprilie 1937 914
Politic general, administrativii R. 18 Febr. 1937 90
Po§tale colete. Aranjament p. schimb cu Statele
Unite . . . . R. 11 Ian. 1937 6
Politic agricold, politic ruralä. Mäsuri de . . . . L. 22 Martie 1937 576
Po§ta. Incasarea efectelor prin ... Mod. art. reg. . R. 5 Martie 1937 241
Preemtiune. Drept de... in Ardeal. Reforma
agrard L 29 Martie 1937 737
Pregiitirea profesionalä §i a meseriilor in industria
minierä Dc. 23 Martie 1937 613
Prime p. crescatori de viermi de mitase L. 30 Martie 1937 782
Privelegii p. locuitori din Ada-Haled' J C.M. 2 Martie 1937 240
Proprietatea agrieolii ruralii. Transmiterea ai
impotecarea L 22 Martie 1937 536
Proprietiiti. Inpozit pe... nou clddite L. 1 Aprilie 1937 913

Rectillearea Decretelor en earacter finaneiar

administrativ L. 26 Ian. 1937 33
Reetificarea Deeretelor eu caraeter financiar 1i
administrativ L. 1 Aprilie 1937 935
Recompensarea medaliatilor de rizboiu R. 6 Martie 1937 250
Redevente miniere. Drepturile proprietarilor R. 6 Febr. 1937 46

Sanitara cotd. Sporirea la 30/e pentru impozite . L. 26 Martie 1937 736

Sanitara lege. Mod, art. relativ la tuberculozd . . L. 18 Martie 1937 392
Seolile de Comlnetori L. P. §i electro-mecaniel . . . R. 29 Martie 1937 740
Seoala superioara de rizboiu. Autorizarea noi
constructii p. L. 21 Martie 1937 732
5coli politehnice. Concentrarea pregAtirii ingi-
nerilor in L. 20 Martie 1937 530
Scoli seeundare. Organizare. Legea generald . L. 1 Aprilie 1937 959
Seutiri de taxe a malinilor interestind apirarea na-
tional% L 1 Aprilie 1937 937
Seutiri de impozite a institutinor spitallee0i . L. 29 Martie 1937 738
Seminte de plante de nutret. Controlul . . . L. 22 Martie 1937 548

www.digibuc.ro
8 INDEX ALPABE TIC

CUPRINSUL DATA Pagina

Senat. Mod. art. din regulament R. 18 Martie 1937 394
Servicille administratiil or locale. Organizarea R. 28 Febr. 1937 69
Simplificarea mäsurilor financiare i exceptionale L. 1 Aprilie 1937 899
Societatea de Dare la Semn. Terenul ei . . . L. 25 Martie 1937 734
Soia. Incurajarea culturii plantei J C.11,16 Martie 1937 388
Sora de ocrotire I activitatea ei R. 1 Aprile 1937 1007
Sosele. Taxele instalatidor de pe Dc. 20 Ian. 1937 28
Spectacolelor. Organizarea Teatrelor, Operelor i L. 20 Martie 1937 501
Spitalicesti institutii. Scutiri de impozite . . L. 29 Martie 1937 738
Starea eivili. Reconstituirea registrelor de . . R. 29 Martie 1937 738
Starea de asediu. Prelungirea el L 15 Martie 1937 381
Statistici. Institut central de... Functionarea R. 19 Febr. 1937 199
Statut. Brinell centrale cooperative. Mod. art. . J.C.M.30 Ian. 1937 40
11
Nationale. AdAugirea unui art. . . L. 30 Martie 1937 782
1/ Climinelor culturale. S 16 Ian. 1937 19
11Credit. Agricol Ipotecar. Mod. art. . . J.C.M.19 Martie 1937 399
1/ Institut. national de Credit agicol S 1 Aprilie 1937 945
Functionaril or Senatului. Mod, art. reg. . R. 18 Martie 1937 394
Institut. de credit aurifer i metalifer . S. 5 Aprilie 1937 1059
al meseriasiior S 5 Aprilie 1937 1044
Subingined. coalele de. . . L. P. si electro-mecanici R. 29 Martie 1937 740

Tarifele C. F. R. Majorarea lor. . . . in interes militar J.C.M.25 Feb. 1937 228

Taxele Apiirririi Nationale... pe easele noi . . L. 1 Aprilie 1937 913
I/ de consum pe bumbac cafes metalurgice L. 1 Aprilie 1937 907
/1
instalatiilor de pe sosele Dc. 20 Ian. 1937 28
71
statistice pe casele noi . . . L. 1 Aprilie 1937 913
timbrul de aviatie. Mod. tablou L 17 Martie 1937 390
p... orasul Zimnicea. Autorizarea . . . L. 3 Aprilie 1937 1031
impozitele I redeventele miniere, vezi Le-
gea minelor . . . . L. 24 Martie 1937 649
Taxele nuiversitare, vezi Legea invätämänt . L. 24 Martie 1937 727
Tg.-Oena. Imprumutul pentru apl si canal . . . L. 23 Martie 1937 609
Teatrele Nationale. Organizarea... Operelor Ro-
mn i spectacolelor L. 20 Martie 1937 501
Terenuri degradate. Ameliorarea. Mod. art. 27
din lege L 1 Aprilie 1937 936
Tipografil. Ob1igaiibe atelierelor de... Mod, art
din Lege L. 24 Martie 1937 732
Tranvaie in comunele urbane si rurale R. 18 Febr. 1937 163
Transport de märfuri in trafic international.Con-
ventie L. 12 Martie 1937 271

ventie . . . . . .......
Transport de cillätori i bagaje international.Con-
.
Tratat de extridare cu Statele Unite. Aditional
. Conv. 12 Martie 1937
L. 12 Martie 1937
309
333
comert cu Argentina L. 13 Martie 1937 357
Tribunale arbitrale mixte. Executarea deciziilor. . D. 2 Aprilie 1937 1031
Tuberculozli. Mod. art. din Loge& sanitarl ralativ
la L 18 Martie 1937 392
www.digibuc.ro
 INDEX ALFABETIC 9

CUPRINSUL D ATA Pagina

Turcii din Dobrogea. Emigrarea Mr. Regimen-
tarea. Conventii 14 Ian. 1937 15
Turistic i balnear. Taxe vamale p ... material.
in si din Cehoslovacia L. 12 Martie 1937 331

Universitara activitate. Prelungirea pentru d-nii

profesori L. 24 Martie 1937 734
Universitar mnvâtàmânt. Completarea unor dis-
pozitiuni L. 24 Martie 1937 719
Universitar înv4míint. Mod. art. 84 din Lege . L. 12 Martie 1937 271
t> If Ordine i disciplinä in L. 24 Martie 1937 719
Urmärirea veniturilor publice. Mod, art. din Lege. L. 1 Aprilie 1937 892

V
Validarea drepturilor miniere, vezi Legea minelor. L. 24 Martie 1937 692
Venituri i cheltuieli Stat. Legea bugetarä . . . L. 1 Aprilie 1937 881
Veniturile publice. Percepere i urmärirea. Mod.
art. din Lege 1 Aprilie 1937 892

Zimnicea. Taxe pentru orasul 3 Aprilie 1937 1031

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro