Ou m tnfcS S Ügcnt&pfu 1§49

8 PAGINI 3 LEI
Director. PAMFIL ŞcICARI)
k R ED A C ŢIA Şl A D M IN ISTRA ŢIA
Strada Belvedere
I ELEFO A M
Secret. General «•* 4.84.4t
Redacţia oolitic* 3 8.84 88
Sport 4.62 59
Biroul ripogr 3.40.80
Ttpografia iiWi' 3 40 Hi
Secretariatul 3.40 88
Proprietar S . A. R .
IWb, Ilfov, publicaţiilor. No. 174'93*.
Taxa poştală plitotă în numerar eoni. ord. Dir.
Gen. P. T T. No 29744 9S9
Abon.: Anual 700 lei; 6 luni 350 lei; 3 luni 200 le i
Instituţii Stat ş| particulare una mie anual, j

Spre organizarea Europei

un.— — — .-
Totdeauna o activitate diplo­
matică intensă prepară şi prece­
de ceva.
Numirea la externe în Spania
a d-lui Serrano Suner, apoi vi­
zita acestui reprezentant al fa-
langismului la Berlin şi Roma,
apoi întâlnirea dintre Fuehrerul
Hitler şi generalul Franco, apoi
audienţa vice-preşedintelui de
consiliu Pierre Laval la Fuehrer
ca şi vizitele în Orient ale d-lui
Eden — ministrul de războiu al
Angliei — indică precis apropia­
te evenimente în bazinul Medite-
ranei. Şi am îndrăsni să antici­
păm: evenimente care vor schim­
ba complect faţa războiului.
Dacă bombardarea Angliei şi
a Londrei va continua, această
acţiune a aviaţiei germane nu
are alt scop decât să desorgani-
zeze în marile oraşe şi in cen­
trele industriale viaţa economi­
că, adică să accelereze procesul
de destrămare a rezistenţei mo­
rale a poporului englez.
Dela 16 Septembrie forţele
germane au părăsit ideia unei
imediate debarcări pe teritoriul
Angliei; or, prelungirea războiu­
lui impune o altă tactică şi mi­
de PAMFIL ŞEICARU
ţiunea germană in Asia Mică.
Ar fi o naivitate să se creadă că
toată armata germană va sta in
cantonamente într’o inactivitate
ce nu-i tonifiantă pentru spiritul
militar, ca să aştepte primăvara.
Până acum Axa a dat dovadă
de iui rar spirit de anticipare a
iniţiativelor adversarilor, deci
inainte ca Anglia să-şi organize­
ze militar şi politie apărarea în
Orientul apropiat, va veni ful­
gerătoare o masivă acţiune pe
drumul Indiilor.
Audienţa d-lui Pierre Laval
la Fuehrerul Hitler este în legă­
tură cu grăbirea formulării de­
finitive a condiţiilor de pace,
astfel ca Franţa să poată reintra
în comunitatea europeană aşa
cum o hotărăsc Roma şi Ber­
linul. Să nu se uite că în Asia
Mică mandatul asupra Siriei îl
are Franţa, iar armata franceză
ce se găseşte acolo este intactă,
argument strategic de a grăbi
pacea, de a lichida toate proce­
sele în restanţă existente în Eu­
ropa şi a putea realiza cât mai
repede o unitate economică con­
tinentală complectată cu o sin­
■ plecând spre
dienţa d-lui Pierre Laval, între
altele, scrie :
Ca şi acum câteva săptămâni
întâlnirea dintre Duce şi Fuehrer,
întâlnirea dintre Hitler şi gene­
ralul Franco la frontiera franco-
spaniolă stă sub semnul vizibil
al principiului de multă vreme
violat de Anglia, principiu care
spune : „Europa a Europenilor“.
Se merge într’o grăbită caden­
ţă la organizarea Europei spre a
înlesni normalizarea vieţii econo­
mice şi politice, astfel ca războiul
să poată continua în Asia mică
fără ca viaţa să-şi turbure rit­
mul normal, fără ca popoarele
să resimtă până în cele mai mici
detalii ale vieţii de toate zilele,
consecinţele războiului în cele
mai dramatice strimtorări.
Rezumăm : sunt în curs mari
evenimente politice şi militare.
Probabil că în raport cu aceste
evenimente, a căror desfăşurare
este în funcţie de problema vastă
a reorganizării europene cu par­
ticiparea Franţei, d. Churchill a
socotit oportun să adreseze un
mesaj radiodifuzat naţiunii fran­
ceze cu această încheere: „Si
Grupai de legionari
părăseşte Capitala
U N D O C U M E N T IS T O R IC
Germania
In urma aprobării D-lui Gene­
ral Antonescu, conducătorul Sta­
tului şi Şeful Regimului Legio­
nar, o delegaţie a tineretului le­
gionar în frunte cu d-nii profesori
C. Stoicănescu şi Ilie Smultea,
şeful „Frăţiilor de Cruce“ plea­
că azi eu avionul în Germania,
fiind invitaţi de organizaţia ti­
neretului german „Hitlerju­
gend“.
Ei sunt însoţiţi de d-nii dr.
WaldemaT Fink reprezentantul
organizaţiei „Hitlerjugend“ pen­
tru România, prof. N. Petraşcu,
secretarul general al mişcării le­
gionare, dr. Victor Biriş, secre­
tarul general al ministerului de
interne şi Victor Medrea, direc
torul general al Presei.
D. Chamberlain nu Iată în fotografia noastră pe cancelarul Hitler şi pe generalisimul Franco, strângfindih-şi mâna
mai pleaeă In
in la despărţire după conferinţa care a avut loc zilele trecute la frontiera franco-spaniolă.

litară şi politică. cronizare a regimurilor politice.

Dacă Europa rămâne aşa cum
este astăzi, prin războiu, prin
ocuparea atâtor state, desorga-
nizată economiceşte, se evi­
denţiază imperioasa necesitate
a unei reorganizări economi­
ceşte a Europei, adică pre­
gătirea unei autarhii econo­
mice continentale spre a face
faţă unui războiu de durată. A-
tât Germania cât şi Italia au
dat dovadă de un spirit de orga­
nizare aşa de perfect încât au
realizat o superioritate până a-
cum chiar asupra unor ţări cu
infinit superioare mijloace de •-
xistenţă, bogate prin imensita­
tea Imperiului lor colonial.
Rămânând în condiţiile de azi,
în neorânduiala pe care © gă­
seşti în mai toate ţările, nu s’ar
putea evita o criză economică
ale cărei consecinţe politice ar fi
incalculabile.
Pentru spiritul de ordine al
puterilor Axei s’a impus evita­
rea unor lipsuri grozave, vecine
cu foametea în Europa. Or, sin­
cronizarea regimurilor politice
poate pune la îndemâna coiriu^
nităţii europene toate mijloa­
cele economice, astfel ca Europa
nemai având războiu în lim i­
tele ei continentale să poată
realiza un m iracol: refacerea
potenţialului ei de producţie ca
şi atunci când criza economi­
că era provocată de lipsa pie­
ţelor de consumaţie. In spe­
cial, în concepţia economiştilor
germani se cuprinde sporirea
standardului de viaţă al popoa­
relor agricole prin raţionalizarea
preţurilor produselor indus­
triale.
O asemenea refacere a econo­
miei europene (coloniile franceze,
afară de Maroc ce urmează să
fie împărţit cu Spania, de Alge­
ria ce rămâne întreagă Franţei
şi de Tnnis ce se va împărţi cu
Italia, urmează să formeze un
condominium franco-germano-i-
talian) ar creia implicit şi mij­
loacele de rezistenţă pentru con­
tinuarea în Asia a războiului
contra Angliei.
Toate ţările — Implicit Franţa
şi Spania, ca şi ţările Scandina­
vice — îşi vor pune toate mij­
loacele de producţie în serviciul
comunităţii europene a cărei di­
recţie şi-au asumat-o Italia şi
Germania.
Poate în cursul săptămânii
care vine şi colţul acesta al Eu­
ropei se va integra într’o formă
sau alta în politica europeană a
Axei. Sunt considerente strate­
gice care grăbesc acest proces
de integrare. Din punct de vede­
re al rezultatului şi militar şi
politic are o foarte mare im­
portanţă sectorul Egipt-Palesti-
na-Irak-Golful Persic. In acest
sector sunt zăcăminte de petrol
care alimentează flota şi aviaţia
întregului Imperiu britanic. Aşa
cum englezii au vroit să secă-
tuiască izvoarele de aproviziona­
re cu petrol ale Axei, acum se
întoarce ofensiva aceloraşi mij­
loace de a constrânge pe adver­
sar să ceară pace. Războiul va
continua, dar nu in Europa.
Vor fi coordonate acţiunea i-
taiiană în Africa de Nord, a flo­
tei italiene în Mediterana, cu ac-
Paradoxală introducere la ce-
eace s’a visat: Statele-Unite ale
Europei. La Întâlnirea dintre
Fuehrer şi generalul Franco,
Conducătorul Statului Spaniol, a
asistat un singur ziarist: Max
Clauss, redactorul diplomatic al
ziarului „Deutsche Allgemeine
Zeitung“. In articolul pe care l-a
scris, comentând atât Întâlnirea
cu generalul Franc© cât şi au­
Călătoria d^ siudi! a Suveranului
in ju c S .
M. S. Regele Mihai primind flori la Hunedoara
DEVA, 31. — Majestäten Sa Re­
gele, în a cărui obişnuinţă intră
cunoaşterea fiecărei părticele de
pământ românesc şi a cărui dra­
goste de popor este neţărmurită,
ţinând să cunoască în de-aproape
melagurile unde odinioară a bătut
Inima Regatului Dacic, a făcut o
călătorie de studii In judeţul Hu­
nedoara.
Plecarea s’a făcut dela Sinaia, cu
automobilul şi a ajuns la Orăştie
în seara zilei de 29 Octombrie, pe
la orele 21, însoţit fiind de d. ma­
ior adjutant Mircea Tomescu.
La Orăştie Majestatea Sa a fost
întâmpinat de d. Costea. prefectul
judeţului Hunedoara şi de d. Vla­
dimir Dumitrescu, secretarul gene­
ral al ministerului Educaţiei naţio­
nale.
Orele fiind înaintate, Majestatea
Sa Regele a rămas peste noapte la
Orăştie.
A doua zi, Miercuri 30 Octom­
brie, Majestatea Sa a vizitat rui­
nele vechei cetăţi dace dela Cos-
teşti.
Explicaţiile, pe care Majestatea
Sa le-a urmărit, cu un vădit inte­
res au fost date de d-n ii: Vladimir
Dumitrescu, şi profesor C. Daico-
vici dela Universitatea din Sibiu
Cu un deosebit interes şi o vădi­
tă admiraţie Majestatea Sa a cer­
cetat urmele zidurilor vechei cetăţi
a lui Decebal, unul din pivoţii re­
zistenţei poporului dac în lupta lui
pentru libertate şi onoare, desgro-
pate în ultimii ani de către arheo­
logii români
Masa de prânz, Majestatea Sa a
luat-o la Orăştie in localul liceului
„Aurel Vlaicu“, unde Majestatea
Sa a avut ca invitaţi: pe: părintele
Ion Moţa ,d. Aurel Vlad, fost mi­
nistru, d. prof univ. P P. Panai-
tescu, rectorul universităţii din
Bucureşti şi director al ziarului
vous ne pouvez pas nous aider Ameriea
maintenant nous ne vous deman-
dons simplemeut qu’une chose : LONDRA, 1 (Rador)- — Agenţia
REUTER, Înregistrând o informaţie
c’est de ne pas nous entraver“ apărută în presa din New-Yorlc,
(Dacă nu ne puteţi ajuta acum,
noi nu vă cerem decât simplu, un
singur lu cru : să nu ne puneţi
piedici). Sensul acestui apel poate
care pretinde că d. Neville Cham­
berlain ar îl pe punctul de a pleca
In Statele Unite, arată că este au­
torizată să desmintă această in­
formaţie, deoarece d. Chamberlain
fi adâncit spre a afla tâlcul eve­ este in Anglia şi nu are câtuşi de
nimentelor în curs. puţin intenţia de a pleca în străi­
nătate.
Roma, Octombrie 1940,
H u n e d o a r a
apărător al creştinătăţii, pornit din
ţinuturile Ardealului să pună sta­
vilă puhoiului păgân, cu pieptu­
rile de stâncă ale românilor tran­
silvăneni
Joi dimineaţa, Majestatea Sa, îm­
preună cu suita a vizitat comuna
Grădiştea, unde s’au cercetat amă­
nunţit ruinele Sarmisegetuzei romane
(Vipia Traiana) însemnul latinităţii
Ardealului. D. prof. univ. C. Daico-
vici, sub o cărui directivă s’au făcut
săpăturile, a dat explicaţiile necesa­
re. Au mai fost, de asemenea vizita­
te : amfiteatrul care se află în afara
zidurilor cetăţii, apoi forul oraşului,
clădirea Augustalilor şi Muzeul în
care se păstrează numeroase inscrip­
ţii, vase şi statui găsite cu ocazia să­
păturilor.
La prânz, Majestatea Sa s’a îna­
poiat la Orăştie, de unde, după ce a
luat^ masa, împreună cu însoţitorii a
părăsit Orăştia pe la orele 14 îndrep-
tăndu-se spre Sinaia.
Pe tot parcursul călătoriei de stu­
dii a Majestăţii Sale Regelui, un pu­
blic numeros a ţinut să-şi vadă Su­
veranul atât de tânăr şi iubit, ma­
„Cuvântul", prof. Vasile Băncilă, nifestând frenetic.
prof. I. Conea precum şi alte mul­
Gărzile legionare, de sub directa
te personalităţi din oraş şi judeţ.
conducere a d-lui Costea, prefectul
In după amiaza aceleaşi zile, Ma­
judeţului Hunedoara, au păstrat or­
jestatea Sa, însoţit de întreaga a-
sistenţă, a vizitat bătrânul castel
medieval din Hunedoara, reşedinţa
dinea şi au dat onorurile tânărului
nostru rege care porneşte să-şi cu­
lui loan Corvin, dârzul şi aprigul noască ţara ţi poporul.
D. v o n P a p o n
a părăsit eri Capitala
D. Von Papén (x), ambasadorul Germaniei în Turcia, cu d. W. Fabri- se sau mai puţin restrânse, să se a-
cius, la aeroportul Răneasa.
C u u n a v io n a l c o m p a ­ L a a e r o g a r a B ă n o a s e a dificultăţilor In care ne găsim as­
n ie i L u f th a n s a a u p ă r ă ­ d is tin s u l d ip lo m a t g e r ­ tăzi.
s it e r i d i m i n e a ţ ă C a p i­ m a n , a f o s t c o n d u s d e ţiilor, a inerţiei şi a acelei adversităţi
t a l a , la o r e i« 10.45, d -n a d - n a Şi d. F a b r ic iu s , m i­ ascunse, dar cu atât mai periculoase,
şi d. v o n P a p é n , a m b a s a ­ n is tr u l G e r m a n ie i la B u ­ care se chiamâ sabotaj, a trecut.
d o r u l G e r m a n ie i la A n­ c u r e ş ti şi p e r s o n a lu l su ­ Nn o mai îngăduie nici spiritul nou
k a r a , c u d e s t i n a ţ i a B e r ­ p e r i o r al le g a ţ ie i.
lin .
1 N oem brie 1599
Intrarea Ini Mihai Viteam în Alba-Inlia
Conferinţa d-lui prof. Gh. Brăfianu la Radio
La 1 Noembrie 1599, Mihai Vodă mâne au ajuns sub sceptrul politic sul, în deşteptarea şi iu izbânda coa-
Viteazu, biruitor la Şelimbăr şi cu­ al lui Mihai Viteazul, tocmai lipsa ştllnţeî româneşti? Şi aceasta mai a-le»
ceritor al Ardealului, Îşi făcea intra­ conştiinţei naţionale a fost un motiv astăzi, când am putut învăţa chiar d#
rea in Alba Iulia. de căpetenie al scurtimii acestei dom­ Ia v ră :-iaşii noştri ee rezultate se pot
Izvoarele timpului ne-au păstrat nii româneşti... Pentru ca unitatea
descrierea amănunţită a acestei clipe naţională să se poată înfăptui aevea
de biruinţă. Domnul Ţării Româneşti, după războaiele glorioase, atât de bo­
călare pe un cal roib, cu mantia albă gate în peripeţii dramatice şi după
pe care luceau şoimii cusuţi cu aur, căderea tragică a lui Mihai Voevod,
obţine umai prin acest război al ti­
parului şi al propagandei, atunci când
nu i se ştiu opune arme eg ale! Jfar
nu e mai puţin adevărat că nu ajung,
pentru » întemeia drepturile unei na­
fluturând în vântul toamnei, sabia a trebuit să urmeze îndelungul război
bătută cu pietre scumpe atârnând de- al preoţilor cărturari, al predicatori­
ţiuni, nnmai truda cărturărească, răs­
colirea trecutului, afirm area prin grai
alungul şelii, în cap cu vestită cuşmă lor cari timp de trei sute de ani au şi scris a conştiinţei ei dé unitate şi
împodobită cu pene de cocoş. In ur­ frământat necontenit sufletul neamu­
de neatârnare. Mai trebuie şi fapta,
ma lui se desfăşura alaiul învingăto­ lui, l-au trezit, l-au lămurit prin scri­ care să întărească aşa cum spunea o-
rului : opt cai cu podoabe aurite, duşi sul lor, l-am înălţat şi l-au întărit dinioară Bismarck, prin fier şi prin
de slujitori în veşminte bogate, trâm - sânge, năzuinţele ei fireşti şt legiti­
biţaşii sunând după obiceiul turcesc, me, să le impună realizarea Împotriva
fără să lipsească nici taraful lăutari­ vitregiilor soartel fi asupririlor duş­
lor, cântând din scripcă, cărora le u r­ mane.
mau purtate pe laturi şi plecate la
pământ, steagurile cucerite dela oas­ Creatorul precedentului
tea învinsă a lui Andrei Báthory fi
cetele boierilor şi ostaşilor. isterie
Astfel intra pe poarta oe* mare In procesul de frământare ■al uni-
a cetăţii şi a Ardealului, tätii româneşti. Mihai a adus
in pragul veacului nou, stăpânir«» fapta; el a creiat precedentul istoric,
voevodului de acel aş sânge cu acel a întrunit întâia oară pe pecetea unui
al poporului românesc, asuprit de Voevod român armele celor trei prin­
cipate, a primit jurământul ca Domn
atâtea sute de ani de stările pri­ al Ţării Româneşti, al Ardealului şi
vilegiate ale provinciei. Se aprin­ al Moldovei. Dela intrarea lui în
sese în sufletul acestui norod împi­ MIHAI VITEAZU Alba Iulia, ori câte nenorociri şi
lat şi umilit lumina unei nădejdi greutăţi s’au mai ivit în cale, unirea
ce nu era să se mai stingă, ori­ prin descoperirea amintirilor unui tre­ neamului românesc de dincoace şi de
cut de glorie, accentuând cu neîntre­
cât de protivnice s’au arătat, după ruptă stăruinţă, că Moldovenii , şi dinşolo de munţi, n’a mai fost numai
această scurtă clipă de izbândă, visul unor cărturari străini de reali­
Muntenii şi Ardelenii, fiind de a-
împrejurările şi vremurile ce i-au ceiaş origine, formează un singur tăţile lumei,, ci un fapt îndeplinit o-
urmat până în zilele noastre. neam,..“ dată in vâltoarea vremurilor, o stare
Cine s’ar gândi să tăgăduiască ros­
Un reprezentant al unei tul cărturarilor, al luptătorilor cu scri­ (Continuare în pag. 2-af
idei
La această încheiere atât de fireas­
că pentru noi, astăzi, nu s’a ajuns de­
sigur decât după trecere îndelungată
C o n flic tu l ita lo -g r e c
de timp.
Oare voevodul care număra printră
ostaşii săi pe câmpia dela Şelimbăr,
pe lângă oastea de ţară, lefegii cazaci
M inistrul G reciei la Roma
sau sârbi, care se inconjura in sfatul
său dela Alba Iulia şi de nemeşi un­ a p ă r ă s it C a p i t a l a I t a lie i
guri, putea fi socotit cn adevărat alt­
fel decât un cuceritor vremelnic, ca ROMA, 1 (Radiopress). — M inistrul Greciei la
un reprezentant al unei idei fi unei
conştiinţe naţionale ?
Oare putea această conştiinţă să
Roma, prim ind paşapoartele sale, a părăsit m i ca­
pitala Italiei, plecând sp re Grecia.
înflăcăreze luptele lui Mihai Vodă, în­
tr ’o vreme în care de-abia in ţările
luminate ale Apusulni începea să i se D o u ă a l a r m e la A te n a
întrezărească desvoltarea?
Asemenea întrebări au frământat LONDRA 1 (Radiopress). — A- larmă s’a dat la ora 11.50 şi de a-
multă vreme pe cercetătorii trecutu­ vioanele italiene au apărut Vineri semenea o. durat 30 de minute. Nu
lui. de două ori pe deasupra Atenei. se ştie încă dacă bombe au fost
„La 1600, ne spune un învăţat isto­ Prima alarmă a sunat la ora 10.40 aruncate.
ric ardelean, când cele trei ţări ro­ şi a durat 30 de minute, a doua a-
Reprim area sabotajului
şi & s p e c u l e i Ilic ite
Măsuri cerule de cele mai sacre interese nationale
Naţiunea românească intră în rit­ stat. Deaceea nu poate exista abate­ Sabotajul este calificat o crimă şi
mul unei rândueli care nu poate în­ re dela regula de ordine şi devota­ tratat de autoritate ca atare.
gădui nimănui .nici unui particular, ment pentru ţară. Este necesar să subliniem în primul
şi nici unei colectivităţi mai restrân­ rând faptul că toate statele, belige-
CUM TREBUE ÎNŢELEASA
rnate şi nebeligerante, au introdus
bată dela regulile impuse de guvern LEGEA
de mult măsurile aspre împotriva sa-
şi de regim pentru trecerea cu bine Guvernul a luat o serie de măsuri botatorilor.
pe cât de severe .pe atât de justifi­ ’ In ţările vecine nouă, care n’au
cate spre a apăra consumatorii, popu­
De acest lucru trebue să-şi dea
laţia, şi spre a garanta bunul mers al
trecut prin războiu, acest lucru s’a
seama toată lumea. Vremea combina­ instituit de mult. Era vorba de mă­
gospodăriilor statului. El a venit cu suri de apărare pe care statele res­
dispoziţii drastice ,împotriva acelora
pective trebuiau să le ia în mod ne­
care ar încerca, prin sabotaj econo­ apărat pentru proprio lor adaptare
mic, să creieze dificultăţi■ţării şi ce­
la necesităţile impuse de, împrejurări.
în care se desfăşoară întreaga acti­ tăţenilor, fie că ar face acest lucru
vitate a statului, nici asprimea vre- cu .intenţie rea, fie m ar face-o din
tm»r!1nr nie! «noremcl* necesităţi (Continuare in pag. ?-a)