ANUL XV, No.
5083, Duntfnfoă I t Aprfffe 194«
ŢARISM SI BOLŞEVISM
O dată, im Judeţ ue a fl* sub te ro a ­
re a u n ei b a n d e d« tâ lh a ri. A p ro ap e
ttu în d ră z n e a n im en i, sft c irc u le noap­
te a p e d ru m u ri. A u to rită ţile după
scru p u lo a se c ercetări, a u s ta b ilit că
ţig a n i cari, se a şe z a se ră c u c o rtu rile
în m a rg in e a u n e i com une, u n d e *ub
a p a re n ţa u n o r o am en i c a ri Îşi câştigă
d in m u n c ă e x is te n ţa , v e n e a u zilnic
p a rte d in ei şi lu c ra u c* lăcătu şi,
sp o ito ri etc. ia r ţig ăn cii« oa g h ici­
toare.
Id e n tific a re a tâ lh a rilo r fă c u tă , a*au
lu a t m ă s u ri ca î n t r ’u n m o m e n t cân d
to ţi ţig a n ii v o r fi la c o rtu ri, să fie
în c o n ju ra ţi şi a re s ta ţi. P roeedânidu-
ße la p u n e re a în a p lic a re a p la n u lu i,
d e c u m a u sim ţit ţig a n k ^ te , i- a u
e cu la t pe ţig a n i. C ân d ş i-a u d a t s e a ­
m a că, n u m a i p o t scăpa, a u în c e p u t
ţip e te în g ro zito are, în ju r ă tu r i şi
blestem e, v ă ită tu r i că s u n t b ie ţi o a ­
m eni cin stiţi, p e rs e c u ta ţi d e Stăpâ­
n ire şi lu â n d fie c a re în m â in i câte
u n copil — in d ife re n t d e e ta te — îl
a ru n c a ca pe n işte m in g i în ja n d a rm i,
s trig â n d în acelaşi tim p : — P riv iţi,
oam en i b u n i, c ia n jandiarm ii n e sch i­
lodesc şi n e o m o ară c o p iii!!
De a c e a s tă în tâ m p la re , m i-a in a -
fâus am in te , cân d a m a u z it v a ită tu ­
rtle b o lşev icilo r că, se m iră p e n tr u ce
i- a u a ta c a t G e rm a n ia ca a lia ţii ei,
cân d s u n t n e v in o v a ţi ca n iş te m ie lu ­
şei, că li se calcă p e n e d re p t p ă m â n ­
tu l lo r s fâ n t, şi c a lu m e a să -i com ­
p ă tim e a s c ă şi m ai m u lt, a u d a t o rd in
să se p â rjo le a sc ă şi să se p u stia sc ă
to tu l în r e tra g e re a lor.
E ra a m e n in ţa tă U n iu n e a S ovietică
8 e c a re -v a d in v ecin ii să i ? N u. Dim­
p o triv ă fie c a re d in s ta te le vecin e
c a u tă să se p o a rte c â t m a i c o re c t şi
m ai fru m o s, u n ex em p lu îl găsim în
to a m n a a n u lu i 1939 cân d în tre g gu­
v e rn u l ro m ân , în fru n te cu p rim u l
m in is tru , s ’a d u s la leg aţi u n e a sovie­
tică să p re z in te fe lic ită ri. T o tu l e ra
în să în z a d ar. T im p d e 20 ani, bolşe­
v icii n ’a u fă c u t d e c â t să se p re g ă ­
te a sc ă de u n război, p e n tr u n im ici­
r e a a to t ce a c re ia t b u n , s p iritu l o -
m enesc. Că ac e sta este a d e v ă ru l, o
p o t c o n firm a cei c a re s ’a u re p a tria t
d in B a sarab ia, d u p ă 28 Iu n ie 1940. şi
cari a v â n d deci ocazia, să ste a de
v o rb ă cu o fiţe rii bolşevici, a u p u tu t
a fla d in g u ra lor, că în c u râ n d v o r
fi la B u cu reşti şi că răzb o iu l cu G e r­
m a n ia este in ev itab il.
Xn to a tă a c ţiu n e a lor, bolşev icii n u
•e deosebesc în tru n im ic d e ru ş ii d in -
Pa ce s’a bazai bolşevism ul?
D acă ţa rism u l se baza în re a liz a re a
scop u rilo r p e creştin ism ş i slav ism ,
b o lşev ism u l se b azează p e p a tr u e le ­
m e n te de o im p o rta n ţă c a p ita lă şi a -
n n m e : jid a n ii, tâ lh a rii, copii şi fe ­
m eile isterice.
1. J id a n ii so c o tin d u -se p o p o ru l ales
Se D um nezeu, u rm ă re sc p la n u l d e a
s tă p â n i lu m e a în tre a g ă . In re a liz a re a
a c estu i p la n , a u în tre b u in ţa t to a te
m ijloacele, d in tre c a re în p rim râ n d
sp e c u la re a slă b ic iu n ilo r şi n e m u lţu ­
m irilo r o m eneşti. S ’a u a r ă t a t b lân zi
ş i u m a n ita ri, su p u şi şi slu g a rn ic i,
slab i şi fricoşi, a u to r ita ri şi n e c ru ţă ­
to ri d u p ă cu m a u soco tit n ece sa r. In
fe lu l acesta, în cet încet, a u p u s s t ă ­
p â n ire Pe com erţ, in d u strie , fin a n ţe
şi p resă, şi f lu tu râ n d lib e rta te a , f r a ­
te rn ita te » şi eg alitate a , a u re u ş it a -
puiic m â n a a p ro a p e pe p u te re a p o li­
tică, ră m â n â n d astfe l u n p a s p â n ă la
s tă p â n ire a lum ei. p a s c a re a r fi fost
a tin s p rin re v o lu ţia u n iv e rsa lă . Au
so n d a t te re n u l în d ife rite ţă ri şi au
g ă sit că, a lu a tu l cel m ai b u n d e fră -
n ţâ n ta t, p e n tr u un b u n re z u lta t, este
p o p o ru l ru s . Şi n u s’au în şe la t. A u f ă ­
c u t d in triu n po p o r de zeci de m ilio a ­
ne, ju c ă rii în m â in e le lor, şi p e n tru
ca, succesul să fie şi m ai sig u r, a u c ă u ­
t a t să -I a d u c ă în s ta re d e să lb ă tă c ie ,
s ă - l anim alizeze.
Jid a n ii in s d is tru g â n d to tu l, c u ltu ra ,
re lig ia , etc., la cele lalte n a ţio n a lită ţi,
su b o fo rm ă ad m ira b il m ascată,
şi-a u p ă s tra t cu sfin ţe n ie re lig ia , c u l­
tu r a şi so lid a rita te a de ra s ă . I n u n i­
u n e a so v ietică jid a n ii n u s’a u a p u c a t
să ia locul celor c are m u n cesc din
greu. sau să facă pe se rv ito rii, d a r
a u p u s m â n a n u m a i pe lo cu ri d e con­
ducere.
D in ac e ste a se po ate v ed ea că, în
u n iu n e a sovietică, erau doi to v a ră şi,
ru su l şi jid a n u l c a re se se rv e a u n u l
d e altu l, d a r n u m a i ru su l n u -ş i da
se a m a că re v o lu ţia u n iv e rsa lă duce
la su p re m a ţia jid an ilo r.
2. T â lh a rii, — şi în ţeleg p rin acest
te rm e n to a tă p le a v a so c ie tă ţii — p rin
s p iritu l lo r d istru c tiv , a ju tă de m i­
n une, la n im ic ire a a to t ce m in te a o-
m en ea scă c o n stru c tiv ă a p u tu t r e a ­
liza. In u n iu n e a so v ietică ei a u fo st
îm b ră ţiş a ţi cu c ă ld u ră şi rid ic a ţi la
cele m ai în a lte d e m n ită ţi. C u a ceste
specim ene, d esig u r că bolşev icii au
a v u t m a ri succese, în cecace p riv e şte
d istru g e rile , sc h in g iu irile şi în a r m a ­
rea, — s’a u în ş e la t n u m ai, în ceeace
p riv e şte co n d u cerea u n u i ră zb o i se ­
rios, cu o a rm a tă condusă de şefi c a ­
p a b ili şi cin stiţi. T â lh a rii în a rm a ţi
p â n ă în d in ţi s u n t fo a rte v ite ji la
d ra m u l m are. fa ţă de o am en i d e sa r-
m aţi, — im e d ia t în s ă ce d a u p este o
b u n ă re z iste n ţă , in c a p a c ita te a şi la ­
şita te a es î n ev id en ţă. K ăsboiul cu
F in lan d a, m a rş u l victo rio s p e n tru r ă ­
p ire a B a sa ra b ie i şi B ucovinei, când
co m iteau fa p te eroice a su p ra celor
care se re fu g ia u , s u n t ex em p le p re a
ed ificato are. F a p te de a se m e n e a n a ­
tu ră , n u m a i un om e a M olotov, —
S0LMATI $1 DOCTHhlH
m RAZiD II CODIM RUSIEI S O «
— ------- d e M aior M IRCEA TOMESCU
X ceară să nu fie om orît, că are o hartă care ne v a fi de m are folos
Trage bine, dar când adversarul reu şeşte totu şi să se apropie
şi când ved e că nu poate om orî, atunci nu m ai este soldat. îşi
aruncă arm a, îşi aruncă uniform a şi încearcă să se p rezinte ca
dezertor. T ăgăd u eşte că este soldat, tăgăd u eşte că a luptat, b les­
tem ă pe S talin , pe jid an i şi pe to ţi b olşev icii şi se jură că el dela
în cep u tu l războiului aşteaptă şi caută p rileju l să se predea.
N ’am v ă zu t la aceşti soldaţi o ţin u tă dem nă în faţa m orţii.
A ceşti sold aţi care ştiu să om oare cu atâta cruzim e, nu ştiu în
schim b să m oară când el v in e rândul. A veau groază de moarte.
D ea ltfel cu această am eniţare îi îm piedicau chiar şefii lor dela
dezertare li se spunea că noi om orîm p rizonierii, şi atunci nu
m ai îndrăzneau să se predea sau să dezerteze.
In tactica şi proced eele lor de luptă, se d istin gea clar această
lin ie de d em arcaţie în tre „a om orî“ şi „a m u ri“.
Totul era p regătit pentru a face rău in am icului, pentru a-1
distruge, pentru a-1 om orî.
In clipa în care procedeu pretindea şi sacrificiu lor, nu se m ai
aplica. A părea laşu l care nega totul.
— L a nord de C rivoe Oziero, un reg im en t de călăraşi în ch i­
G ireotul
Şase ostaşi români răniţi
din lazaretele cRn Praga
au asistat la serviciul
n e in te de 1917. N um ai firm a ost* In tre c u t şi la p re z e n t a m fo#t * - divin al InvIerH
sch im b ată şi b a rb a ria m a i p ro n u n - m e n fn ţa ţi d e h o ard ele del* R ăsărit,
ţa ţă . L u c ra re a d -lu l Dim. A. S tu rz a n u e ste e x c lu s să fim şl în v iito r, şi PRAGA 10 (Rador).— Corespon­
„E uropa, R u sia şi R o m ân ia" stu d iu d e aceia găsesc fo a rte n e m e rit să r e ­ d e n tu l agenţiei R A D O R transmite:
e tn ic şi politic, a p ă ru tă în 1890, deci p ro d u c d o u ă s fa tu ri, u n u l d a t d e D inu
cu 51 d e a n i în u rm ă , a r ă tâ n d p la n u ­ A. S tu rd z a în 1890 şi a ltu l d e P a m fil In z ile le de P a ş ti fose ostaşi ro­
rile R usiei, a firm ă categ o ric izbucni­ Ş eicaru în 1941 (C u ren tu l No. 4853 m â n i r ă n iţi, în convalescenţă, din
re a răz b o iu lu i d e azi, şi ca d o v ad ă d in 19 A u g u st 1941) şl a n u m e : la z a r e te le din P ra g a , a u asistat I«
cred necesar, a cita u n e le fra z e : — „R o m ân ii să n u u ite n icio d a tă , că
„N u de astăzi d a te a z ă lu p ta d in tre n u ţa r u l R usiei i- a a şe z a t la D u n ăre s e r v ic iu l r e lig io s al b is e r ic ii orto­
p o p o arele d iu A pu su l şi R ă să ritu l p e n tru a fi sa n tin e lă to td e a u n a tre a z ă
E u ro p e i; ea n u m ă ră secole şi este o a 1urnei civ ilizate, ci cel m ai m are
p a rte a în săşi isto riei o m en irii“ .
„tnehlpuL ndu-şi că re p re z in tă d e ­
îm p ă r a t a l Rom ei, — T ra ia n ”.
— „ S u n te m aşezaţi ca u n b astio n
d o x e b o e m o - m o r a v e , îm p r e u n ă cu
c o n s u lu l g e n e r a l al R o m â n ie i cu
d -n a , p r e c u m f i m e m b r ii c o n s u la ­
PURGATIV LAXATIV
m e n tu l une noul c iv ilizaţiu n l, b azată al la tin ită ţii in fa ţa o cean u lu i s l a v ; tu lu i şi ai c o lo n ie i ro m â n e .
„mur
p e a lte p rin cip ii, p e a lte Idei, p e o să e x a m in ă m lucid p erico lele v iito are
a ltă o rg a n iz a ţi uue de c â t v echea s ă - i d efin im fo rm e le In c a re p « a te să In c u r s u l s e r v ic iu lu i o fic ia t de
lu m e o ccid e n ta lă ; R uşii se cred c h e ­ se m a n ife ste şi să n e o rg a n iz ă m li­ e p isc o p şt d e t«n s o b o r d e p r e o ţi,
m a ţi a fonda o lu m e nouă, lu m e a r u ­ n iile d e re z iste n ţă sp iritu a lă , p o litică co ru l a c â n ta t d e m a i m u lte o ri
sească. sau lu m ea slav o n ă, p recu m o şi m ilita ră .” C a tfim fa s s p o P
m ai n um esc sp re a o face m ai a d e ­ A m so co tit Im p o rta n te a ceste c i­ „ C h risto s a î n v i a t “ în r o m â n e ş te .
m en ito a re . H uşii u u a p a r cu d o rin ţă ta te , d e o a rece în lu c ra re a d -lu i Dela b ise ric ă , o sta ş ii r o m â n i şi c le ­ fa b r ic a de V ată şi P ro d u se
d e a in tra in c ercu l c u ltu ra l de astăzi, Dim. A, S tu rd za, la pag. 16 găsim :
co n to p in d u -se cu c iv iliz a ţiu n e a e u ro ­ — „L a o rice în frâ n g e re , R uşii se re ­
p ea n ă . sp re a p a rtic ip a la m e rsu l p ro ­ culeg, d u p ă e x p re siu n e a d e v e n ită ce­
r u l o r to d o x îm p r e u n ă cu to a tă a-
C him ice C e rn ă u ţi,
S tra d a P e tru R a re ş 45
L iv rează p ro m p t i
ftäsfm, sentinţele
s is te n ţa ro m â n e a s c ă s ’a u d u s la
g resiv a i o m e n ire !; el v o r să în t r e ­ le b ră a C an c e la ru lu i P rin c ip e G o rt-
ru p ă şiru l acestei d e sv o ltă ri de m ii ehacov, p e n tru a re lu a d in n o u firu l
d e an i şi lu p tă d e noi secoli p e n tru a c ţiu n e i lo r cu aceiaşi vioiciune ca şi
a o nim ici". m a i în a in te .”
c o n s u la t, u n d e s ’au c io c n it ouă r o ­
şii d u p ă d a tin a ro m â n ea scă . UflTA DE CROITORIE
de c a lifă ţi s u p e rio a re if Sammumfeţ
P rin u rm are, să e v ită m greşelile
Iu a ltă o rd in e de idei, m en ţio n ân d
c a re n e - a u d u s la u n m o m en t d a t pe
p e jid a n i zice ; „din c au ză că n u se m a rg in e a p ră p a stie i, şi cu m in te a Of e l ea foit tereimre** pa cete at c e t i rsxi am v é t
contopesc cu nici o n a ţio n a lita te , d e ­ Recoltă mare obţinem din la­ ala pot fí p iitrfta la depozit timp da «ăptămeal
tre a z ă să s trâ n g e m râ n d u rile , să ne
vin, cân d tre c p este h o ta re le im p e­ g o sp o d ărim a ş a fel, ca d u şm a n u l nuri fără lipsuri. Lanuri fără
riu lu i deda N ord. u n in s tru m e n t în ­
cân d v a m ai voi să -şi sa tisfa c ă pofta,
se m n a t de d iz o lv a re a o rice a sp ira - să fie s ilit să şi-o p u e in cu iu l h o ta ­
lipsuri avem numai dacă am fă­ Citiţi Mu luni da zila înainta« laminatului, fntrebuinfafl,
apoea da rigaz,
ţiu n e n a ţio n a lă , de slă b ire a fo rţe lo r rului. cut încercarea de încolţire a s e ­
d e re z iste n ţă a p o p o a re lo r g ru p a te
p o liticeşte în s ta te o rg a n iz a te şi p rin C onst. S a tm a ri
minţelor. R A P ID
1 A b avtf
u rm a re de fa v o riz a re a lu c ră rii de
c o tro p ire a R usiei p rin în r â u rir e a lor
IN F O R M A Ţ I U N I
a n tin a ţio n a lă " .
A ceste fraze scrise în 1890, d e u n
om c a re die m u lt ee află în lu m ea
celo r d re p ţi, — deci n u ş tia de bolşe­
Universal — Saramură ascet*
vism , — su n t d e o e x a c tita te m a te ­ Universal — Saramură umedă
m a tic ă şi cu d re p t c u v â n t îţi p o ţi • R ugăm u n ită ţile m i • • A d u n a re a g e n erală a C olegiului • D. A postol P ictarea se n u m e ş te
p u n e în tre b a re a ; — N u fac im p resia lita re şi fa m iliile ostaşi* m edicilor v e te rin a ri d in R om ânia va în fu n c ţiu n e a d e a ju to r de p rim a r *prei«nr»«f» «utestuti pentru Remtnhr CODERE5. A.R.
că s u n t 's c ris e în 1941? avea loc în ziu a d e 17 A p rilie ora 11 la corn. C om arnic, s ta ţiu n e c lim a te ­
D in c ita te le de m ai sus, se p o ate
lo r, c ă z u ţi în răzb o iu l din la Instituitul n a ţio n a l zootehnic. In rică, d e in te re s g en eral, d in ju d . P ra ­
(u c w fti, Str. CW wncaeu No. é
ved ea că, in d ife re n t d e fo rm a ide g u ­ r ă s ă r it, să nu ne m ai tr i - caz că n u v o r fi p re zen ţi n u m ă ru l hova, în locui d -lu i P e tre D ulam ă, d e ­
v e rn ă m â n t, ţa rism sa u bolşevism , R u ­ m ită b an i p e n tr u a n u n ­ d e m em b ri c e ru t d e sta tu te , a d u n a ­ m isionat.
sia a c ă u ta t să -şi în tin d ă in flu e n ţa , ţu r ile m o rtu a re a le e ro i­ rea se va ţin e la 25 A p rilie la aceiaşi • Se instituie o comisiune pentru
oră şi loc, cu n u m ă r u l d e m em b ri examinarea şi întocmirea tarifelor de
să desfiinţeze state. lo r, z ia ru l „ C u re n tu l“ în ­ prezenţi. transport pe liniile ferate particu­
In co p ilăria m ea, am în tre b a t p e o ţe le g â n d să p u b lice g ra ­ lare.
• D ire c ţiu n e a liceului de b ăeţi D e c e în t r a t a m e n t u l s i f i l i s u l u i s e p r e f e r ă
b ă trâ n ă , dece a re în casă ta b lo u ri şi
ico an e ru seşti,, şi m i-a ră s p u n s că tu it, şi d e acu m în a in te ,
„Spiru C. H a re t“ din lo calitate con­ Această comisiune se compune din
d. ing. insp. general V. Mereuţă, ca p r e p a r a tu l
Ţ a ru l R u siei este p ă rin te le n o stru şi a s tfe l d e te x te , c a re a-
voacă p e m e m b rii E foriei Ş colare în
preşedinte şi d-nii ing. O. Diaconeşcu
că el v a fi p ă sto ru l c a re v a conduce m :n te sc J e r t f a
to a tă lum ea. A ceastă m e n ta lita te n u p a tr ie .
p e n tr u A d u n are g e n e ra lă a n u lă p e n tru ziua
de D um inică 19 A p rilie 1942, orele 10
dim . în localul liceului din str. I t a ­
şi ing, Em. Radovici, ca membri.
• Se ad u c e la cu n o ştiin ţă e lev ilo r
„ O R O S P IR O L “
1. F iin d că este cel m al eficace, co n ţin â n d pe lân g ă cele 3 p re p a ra te
p u te a fi d e c â t re z u lta tu l u n e i fo a rte g im n aziu lu i in d u s tria l de b ă ie ţi d in
I A v ân d în v e d e re nev o ia d e p ă r liană 11 c la s ic e : m ercu ru l, b ism u tu l, arsenicul] şi an tisifilltic u l p u te rn ic
sistem atice p ro p ag an d e. O lten iţa, că s u n t o b lig aţi să fie p re ­
p e n tru co n fe c ţio n a re a p e riilo r în • D. co n silier O re ste Popesou, d e ­ IO D O B 1SM U TA TU L DE C H IN IN A .
to a te a b a to a re le p u b lic e şi p a rtic u la ­ leg atu l p e rm a n e n t de p e lâ n g ă F ro n ­ zen ţi la şcoală în ziu a de L uni, 13 2. Se ia pe cale bu cală e v itâ n d u -s e in je c ţiile şl n u provoacă a c ­
r e d in în tre a g a ţa ră , se v a sm u lge
p ă ru l d e p e coam ă în a in te de a ju -
tul G erm an a l M uncii, v a desv o lta
c o n f e r in ţa : „M u n cito rii R om âni în
A prilie a. c., la c a re d a tă « irsu irile
g im n aziu lu i în c e p în m od re g u la t.
cidente.
3. E ste tra ta m e n tu l cel m al eftln , costul c n tîeî fiin d leî 543.
• In u rm a a g re m e n tu lu i p rim it
c a re v o rb e a în u ltim a te ! a d re s a t R o- p u i porcii, a - i opări, sa u a - i p â rli. uzinele R e ic h u lu i”, D u m in ică 12 A -
din p a rte a G u v e rn u lu i spaniol, d. De v â n z a re la to a te fa rm aciile sau co n tra ram b u rs la F arm acia
m ân iei în Iu n ie 1940, de d re p tu rile P ă ru l c o lec tat p o a te fi co m e rc ia­ prilie, o ra 11 a. m. în sala de fe sti­ „L a U rs“, B ucureşti, Q ituz 27._____________________________ _______
c o n fe re n ţia r Al. B usuioceanu, dela
se c u la re a le R usiei a su p ra B asarab iei, liz a t în m od liber. v ită ţi a C am ere i de M uncă "din B u ­
U n iv e rs ita te a d in B u cu reşti, a fost
— p u te a să le trâ m b iţe z e ca re z u lta t • M o n ito ru l O ficial N r. 83, din 10 cureşti, s tra d a C alo m fireseu No. 8.
n u m it p ro fe so r de lim b a şi c u ltu ra
a l u n o r ex cep ţio n ale fa p te de a rm ă . A p rilie, p u b lic ă m o d u l p rin c a re va S u n t in v ita ţi a lu a p a rte p ă rin ţii, ro m ân ească la U n iv e rs ita te a d in M a­
3. Copii fiin d în p e rio a d a de f o r ­ fi co lec tat b u m b a c u l in d ig en n e e g re - ru d ele ş: cu n o scu ţii u cen ic ilo r ro m ân i drid. VIZITAT»
m aţie, cân d se c a u tă să li se în f r â ­ n a t, d in c u ltu rile a n u lu i 1942. din G erm ania, p re c u m şi to ţi acei • C u rte a M a rţia lă a C. M. C. Sec­
neze d efectele şi să li se d esv o lte c a ­ • D. lt.-co lo n el C. T. M. P ita riu
lită ţile , deci în tr ’o p e rio a d ă câ n d li E m ílián se co n firm ă, pe d a ta de 22
care se in te re se a z ă de v ia ţa m u n ci­
to rilo r d in uzinele R eichului.
ţia II I O rdonă : Ca a c u z a tu l G h eo r- TÂRGUL ELVEŢIAN
g he R o ta ru C roitor, la a te lie r u l „V a­ V
se p ro d u c m u lte n ep lăc eri p rin frâ n a A p rilie 1939, în A ero n a u tic ă , p e c a te­
d isciplinei, a u fo rm a t ia ră şi u n p u ­
• C o o p erativ a fu n c ţio n a rilo r şi
penisiomianillor v e te ra n i cu sedd/ui în le r ia “ d in B ucureşti, C alea V ictoriei
124 cu u ltim u l d o m iciliu cunoscut
de Mostre din Basel 18 - 28 Aprilie 1942
te rn ic m a te ria l, in re a liz a re a d is tru ­ g o ria p e rs o n a lu lu i „ O fiţeri In g in e ri str. B ibescu V odă N r. 21, convoacă în Buc. s tr. G -ra l F lo rescu 20, să se Cea mai importantă demonstraţie a industriei elveţiene,
gerii. p rin m ijlo cu l fo ate sim p lu al d e A e ro n a u tic ă “. a d u n a re a g e n e ra lă e x tra o rd in a ră p e n ­ 17 grupe de expozanţi precum şi grupe de specialităţi
p re z in te cel m a i tâ rz iu , în 5 zile de
m e n a jă re i şi d e sv o ltă re l d e fe c te lo r şi • D. lo a n M arin escu , m in istru tru ziua d e 26 A p rilie a. c. orele 10
la p u b lic a re a în „M o n ito ru l O ficial“
sa tisfa c e re a tu tu ro r d o rin ţe lo r şi p lă ­ se c re ta r de S ta t la D e p a rta m e n tu l dim .
a p re z e n te i o rd o n an ţe, la C u rtea
cerilo r. E conom iei N aţio n a le se în să rc in e ază • M âine, 12 ert., vor predica la M a rţia lă a C. M. C. S ecţia III, spre
4. F em eia, p rin în săşi m e n ire a el cu in te rim a tu l m in iste ru lu i F in a n ţe ­ Frăţia misionară „Patriarhul Miron",
de m a m ă de copii, a a v u t în to td e a u n a lo r p e tim p u l lipsei d in ţa r ă a d -lu i
ro lu l cei m ai frum os, în ceeace p r i ­ m in is tru a l fin a n ţe lo r, g e n e ra l N ico-
v eşte fam ilia şi căm in u l. D um nezeu la e S toenescu, p le c a t în m isiu n e o fi­
pr. prof. Const. Costache, pr. Ulpiu
Petrescu şi d -n ii: prof. Toma Cidcea
şi Ştefan Matache.
a fi ju d e c a t p e n tr u c rim a şi d e lic tu l
p re v ă z u tă şi p e d e p sită d e a rt.
D. L. 236/941 a rt. 327 şi 101 C. P., în
caz c o n tra r v a fi ju d e c a t în c o n tu ­
12
C am araderia frontul ai
a d a t fem eii fru m u seţe, b lâ n d e ţe şi cială. Şedinţa se ţine ţn localul Asocia­
drag o ste, a rm e pe care le-a în t r e ­ • „A so ciaţia p ro fe so rilo r d e e d u ­ ţiei, din str. Sfinţii Apostoli 40, la
m acie conform a rt. 364, 365 şi 366
comb. cu 466 C. J. M. „C arol II" ; 15 (Continuare din pag. I-a)
b u in ţa t fa ţă de b ă rb a t, sp re a-1 face caţie fizică" in v ită d -n e le p ro fe so a ­ ora 4 d. a. A p rilie 1942 o ra 8 dim .
să sim tă fe ric ire a a lă tu ri de ea, îm ­ re şi d -n ii p ro fe so ri .de sp e c ia lita te şcoală, şi se termina regimul el port, s'au făcut considerabile
p re u n ă cu copii, şi în m ijlo cu l gos­ din B u c u re şti d e a p a rtic ip a la con­ doar pe patul de moarte. Pur­ progrese.
p o d ăriei co n d u să de ea. D acă se g ă ­ sfă tu ire a c a re v a a v e a loc în ziu a d e
ta uniformă zuavul, bersaglie-
sesc a stăzi fem ei, c a re s ă -ş i b a tă joc D um inică 12 A p rilie a. c. o re le 11
de a c e st d iv in rol, p u n â n d m â n a pe a. m., în sa la d e a n a to m ie a A.N.E.F.
rev o lv e şi ucizând, sp io n â n d u -şi so ­ • E ri după amiază, in cadrul ci­
ţu l şi p ă rin ţii, apoi de b u n ă se a m ă că clului de conferinţe pentru funcţio­
Figuri de eroi japonezi: rul, garda mobilă, perceptorul,
marinarul, vameşul, ambasa­
Ne putem aştepta ca aceste
progrese sa ajungă, într'o zi,
atât de departe încât nasturii
o a b a te re d ela fru m o su l ro l d a t de narii ministerului de finanţe, organi­
n a tu ră , n u p o a te fi d a to ra t d e c â t u n e i zat de cercul cultural al acestui de­
am iralul Y a m a m o ta dorul, consulul, jandarmul, pă­
durarul, vânătorul, sub-prefec-
auriţi să dispară cu totul, şl
elitele unul neam să ira aibă
s tă ri an o rm ale, şi a n u m e isteriei. partament, d. Dan Bottá a vorbit în D acă îm p ă ra tu l Jap o n ie i este con­ a n g lo -sax o n e se d ato rase a v ia ţie i j a ­ tul, inspectorul de finanţe, aca­ nevoie de fastul formelor pen­
Cu aceste p a tru elem ente, — la aula Fundaţiei Regele Carol I, des­ sid e ra t d e su p u şi săi oa u n D u m n e­ poneze. demicianul, avocatul, medicul tru a fl recunoscute ca atare.
c a re s’a r m ai p u te a ad ăo g a şi u n al pre „Luceafărul lui Eminescu“. zeu, se p o a te sp u n e că a m ira lu l co­ D e asem eni, Y am am oto e ra convins notarul, poliţistul, ş e f u l de Simplul este fructul complica­
cincilea, n eb u n ii, — u n iu n e a so v ietică • D u m in ică 12 A p rilie 1942 ora m a n d a n t su p re m a l m arines e un fel de fa ta lita te a u n u i răsb o i cu S ta te le - gară, cercetaşul, intendentul, tului. Până la expresiunea sim­
a p u tu t să a d u c ă în sta re de a n im a l 10, în A m fite a tru l la b o ra to ru lu i d e ge­ de sem i-zeu. „ S o arta Im p e riu lu i d e ­ U nite; d e aceia şi-a c o n sa c ra t to a tă
p e o m u l c in stit şi să n ă to s la m inte, ologie a l F a c u ltă ţii d e Ş tiin ţe dim B u­ p in d e de a c e st ră sb o i şi de acţiu n e a a c tiv ita te a p re g ă tirii lui. S ’a u con­ diplomatul, liceanul, mă rog, plă şi elegantă a fost nevoie de
şi s’a p re g ă tit fo rm id ab il d in p u n c t cureşti, se v a ţin e şe d in ţa ştiin ţific ă flo tei“, a d e c la ra t în D ecem brie tr e - s tru it în m a re ta in ă n u m e ro a se v ase orice om era o uniformă. Socie­ o întreagă gamă de .tranziţii.
de v ed ere m ilita r, astfe l că sco p u l ei a S o cietăţii R o m ân e d e G eologie, cu oult, a m ira lu l Y am am oto. d e to a te c a te g o riile ; s u b m a rin e de tatea omenească era brăzdată Cine vorbeşte simplu, cine se
a r fi fo st a tin s d acă în c e asu l al care ocazie v a v o rb i d. S. Ghika- b u zu n ar; su b m a rin e cu ra z ă de a c ­
11-lea E u ro p a, — d a to rită celui m a i
P e rs o n a lita te a şi c a rie ra lu i Y am a­
ţiu n e d e 15.000 m ile, c u ira s a te u ria şe
de despărţăminte, la fiecare îmbracă simplu şl modest, cine
m oto e ra u p u ţin cun o scu te p â n ă azi,
c o n stru c tiv popor, G erm an , — n u a r Budeşti d e sp re : M e ta m o rfite şi M ig- c h iar de p u b lic u l jap o n ez ; a c tiv ita te a d e 45.000 tone d e c are Y am am o to le pas. Intre oameni nu era numai e cumpătat, acela face dovada
fi lu a t m ăsu ri. m atite. V a u rm a ap o i a d u n a re a ge­ unui rafinament care nu se
acestui m a re şef n u e ra ştiu tă şi a - ţin e în re z e rv ă p e n tru lu p ta decisivă un infinit personal, metafizic, ci
R om ânia, p rim a ţin tă a p la n u lu i n erală a so c ie tă ţii p e n tr u d e p u n e re a cu flo ta am ericană. constată la cei încărcaţi de
bolşevic a g ă sit c a le a cea b u n ă şi e- g estiu n ii şi a le g e rii n o u lu i com itet.
p re c ia tă de c â t de u n cerc re s trâ n s
D e m u ltă vrem e, a m ira lu l jap o n ez
şi o brutală afirmare a grele­
de in iţia ţi, p â n ă cân d această s tră lu - pene şi de Insigne, din trecutul
şin d d in a şa zisă p o litic ă de n e u tr a li­ • Se a d u c e la c u n o ştin ţa d -lo r
lueiltă a c tiv ita te a e şit în m od firesc e ra convins d e p o sib ilita te a în f r â n ­ lor diferenţe cu care ne-a lăsat
ta te , — n u m ită de Dim. A. S tu rd za, m edici că la d e p o z itu l d is trib u ţie i a l­ la lum ină. g erii S ta te lo r-U n ite , cu n o scân d p a r ­ bunul Dumnezeu. Mu era bine. neamurilor.
su b lim ita te a p ro stiei om eneşti, — a coolului d in S tr. V asile L u p u n r. 47, T o t a stfe l Y am am o to a ju c a t u n te a de „ b lu ff” d in p u te re a acesto ra. Oamenii trebue să tie uniţi. Camaraderia, cordialitatea în
in tr a t în lu p tă , pe c a re n ’a p ro v ° - ’se g ăseşte s p irt a lb d e 90 gr. d e n a tu ­ M arile m a n e v re a m e ric a n e şi j a ­ relaţiunile dintre Români ne-au
cat-o , sp re a -ş i clădi sig u ra n ţa zilei ra t ou fo rm o l şi se d is trib u e la ce­
ro l im p o rta n t în re o rg a n iz a re a şi
poneze d in 1933 i-a u în tă r it şi m ai
Războiul antrenează sentimen­
de m âine. rere, la p re ţu l d e le i 320 litru l.
o o m plectarea m a rin e i japoneze p re ­
m u lt a c e a stă cred in ţă. P e n tr u o b ţin e ­ tul solidarităţii sociale prin uni­ fost o lecţie seducătoare, încă
cum şi în a d o p ta re a te o riilo r s tra te ­
gice noui, în a in te de a se fi im pus rea victoriei. Y am am oto socotea n e ­ tatea uniformei şi prin dulcea­ dela primele proclamaţii ale
a te n ţie i ţă r ii sale şi stre in ă tă ţii, p ri­ cesară o a c ţiu n e rap id ă, b ru scă, d e ­ ţa Inimei care bate sub fiecare Mareşalului Antonescu, din a-
sepozi! de m\ calea şl ane co anale, m a o ară în N oem brie 1940, când a
fost n u m it de M ikado, com an d an tu l
su p rem a l flotei, apoi în D ecem brie
clan şată p e to a te fro n tu rile odată, cu
scopul d e a s u rp rin d e p e a d v e rsa r,
d ezo rg a n iz â n d u -i a p ă ra re a , nedân-
decoraţie. De aceea e iubit
Mareşalul de soldaţi.
nul trecut. Astăzi, această sim­
plitate sinceră, această dăruire
caldă a Comandantului, a Con­
» p e r i i ia Urma M olii Comerţ d o Timişoara Aceste diferenţe de superio
1941, cu p rile ju l succeselor sale m i­ d u -i tim p să se refacă.
lita re din H aw ai şi S in g ap u r. Y am am oto e u n om v eşn ic s u r â ­ riiate între oameni subsistă, şi ducătorului, atinge inimile sol­
S tră lu c it elev al şcoalei navale, zător, v o rb e şte m ai m u lte lim b i şi,
nu mă tem că vor dispărea vre- daţilor, şi adânceşte frăţietatea
In o ro k u Y am am o to a p rim it botezul fa ţă de g azetari, dacă n u e lim b u t în printre fraţii de acelaş sânge pe
TIMIŞOARA, (prin telefon). — aproviziona pe unii comercianţi, focului la b ă tă lia d ela O kihoshim a, ee p riv e şte secretele de S tat, p e cari odată, dar ele sunt mai puţin
Poliţia din localitate a reuşit să însă la preţuri cu totul exage­ ştie să le p ă stre z e ca u n a d e v ă ra t afişate, ele provoacă mai pu­ care nici un Comandant nu i-a
u n d e a fo st răn it, p ie rz â n d d ouă d e ­
descopere azi un nou caz de sabo­ rate. Valoarea mărfurilor descope­ g ete de la m â n a stân g ă, ceiace a f ă ­ „jap o n ez”, în schim b, e u n b u n po­ ţină mâhnire, mai puţină umi­ iubit atât de frumos.
taj în cartierul Fabrică. rite se evaluează la aproape 5 mi­ c u t să fie p o re c lit d e c a m a razi „N ep­
v estito r de anecdote.
lire în mediul social ambiant al Este ceeace îmi istorisea un
E vorba de firma ,,Mercantil lioane de lei. tu n cu tr id e n t”. P ro n u m e le să u este fo a rte ciudat.
acestui secol. Este splendid să prieten reîntors de pe front.
Comerţ“, proprietatea lui Toth Ca­ Mărfurile au fost confiscate, iar U rcând re p e d e tre p te le ie ra rh ie i In lim b a japoneză, Inoroko, în se m ­
vezi un om excepţional purtân R o m u l u s D ia m i
rol, unde s’au descoperit ascunse, proprietarul dat judecăţii pentru m ilitare, Y am am oto a d a t dovadă de n ează „56“. Se ştie că jap o n ezii cred
— —ex o x o x o x «i e x o x o x o x ------
în nişte încăperi zidite, importan­ sabotaj. concepţii s tra te g ic e n o u i şi în d ră z ­ în p u te re a b u n ă sau r e a a cifre lo r şi' du-se cu o modestie care-i asi­
a fă c u t b u n ă im p resie în to a tă ţa ra
Faptul a produs senzaţie în lo­ neţe. De m u ltă v re m e îşi d ăd u se se a ­ gură anonimatul, în mijlocul a-
te cantităţi de ceai, cafea, vanilie
şi alte articole care lipsesc aproa­
pe complect depe piaţă.
calitate, firma Mercantil Comerţ,
fiind bine cunoscută.
m a de im p o rta n ta a v ia ţie i în ră s -
boiul n av al. E x p e rie n ţa i-a d at d e ­
cân d s’a a fla t că la v â rs ta de 56 a n i
Y am am o to a lu a t co m an d a su p rem ă celora cari nu-1 cunosc, şi-l im­
pun stimei celor cari ştiu ce
Scurte ştiri
Din aceste articole, Toth Carol p lin ă d r e p t a t e ; căci succesele d ela
H aw ai şi S in g ap u r, îm p o triv a flotei
a flotei. N u m ă ru l n u m elu i i- a fost
roeos. A. P . valoare are el. Sub acest ra­ telegrafice
M A D R ID 10 (Rador), — C orespon­
E ste clar că aceşti sold aţi erau crescuţi şi form aţi în spiritul d e n tu l ag e n ţie i D. N. B. tra n sm ite :
sese în d isp ozitivu l său o recunoaştere de o fiţeri com pusă dintr’un S e a n u n ţă din G u atem a la că preşe­
loco ten en t şi 18 oam eni. Ca orice recunoaştere, era com pusă din
ofişer şi oam eni aleşi.
A scunsă în tr’un lan de grâu, această recunoaştere a atacat
soldaţii izolaţi şi p atru lele 9labe care cautau s ’o descopere. După
de distrugere, iar n u în acela de sacrificiu.
E ste clar că p en tru arm ata roşie, războiul era o chem are la
ură şi distrugere, dar nu la sacrificiu suprem .
A ceasta este partea ei slabă.
d in te le U bicos a m on o p o lizat p e n tru
S ta t com erţul de cauciuc. P e v iito r
e x p o rtu l de cauciuc n u se va
p u te a face d ecât în u rm a unei a u to ­
m ai
ce a rezistat şi făcut toate în cercările să scape, a fost n evoită să
se predea.
M ergeam către aceşti lu p tători cu o oarecare adm iraţie oare
B in e instruită şi b in e înarm ată, arm ata roşie poate să se
apere, poate să reziste, p oate să se retragă, şi poate să-şi decim eze
advrsarul prin cruse şi am buscade.
riz a ţii speciale d a te de guvern.
• L u p te aerien e de o v iloneţă ex­
tre m ă s’au d e sfă şu ra t în . reg iu n ea
p o rtu lu i R ab au l d in insula N ew -B ri-
a durat până i-a m văzu t deaproape : o fiţeru l s ’a grăbit să-m i L ispită în să de sp iritu l de sacrificiu în gradul în care este ta in cu ocazia u n u i a ta c a e ria n d a t de
a u stralien i. M ai m u lte avio an e ale a -
sold atu l ei, această arm ată nu p oate să atace, şi n eputând să atace, lia ţilo r a u fost doborîte. (R adiopress).
şi pe care o aduce dintr’o ascunzătoare. nu va putea să învingă. 9 Departamentul de stat american
S old aţii s ’au u m ilit îngrozitor ca să fie cruţaţi. A ceastă arm ată nu are oam eni capabili de sacrificiu l v ieţii. anunţă că supuşii canadieni din Sta­
In fin e, desgustător... Intoate m isiu n ile de sacrificiu au treb u it să recurgă la con­ tele Unite vor f i . autorizaţi să . ser­
C ursele şi am buscadele pe care le în tin d eau aveau acelaşi strân geri : în cazem ate, m ica garnizoană a cazem atei a fost închisă vească în cadrele armatei americane.
principiu : să om ori, dar să nu mori. cu lacătu l pe dinafară ; pe poziţie, apărătorii erau ţin u ţi cu m itra­ (Radiopress).
A scu n şi prin scorburi de copaci sau prin podul caselor, soldaţii liera în spate. • Se a n u n ţă din San S alv ad o r că
b olşevici aşteptau intrarea tru p elor noastre în păduri sau sate. Fără aceste brutale constrângeri, oam enii aram tei roşii nu în u rm a g roaznicului incendiu, ce a
D acă intra o fracţiu n e m ică, adică inferioară lor, atunci se se sacrifică. d is tru s în m od com plet m arele p o rt
năpusteau asupra ei, o m ăcelăreau şi se retrăgeau ; dar dacă, din D e c e ’n ’a reu şit faim oasa acţiune teroristă asupra spatelui de e x p o rt al cafelei, A caju tla, m is­
contră, în pădure sau în sate intrau trupe de ale noastre m ai trupelor noastre ? S e ştie b in e că acţiunea a fost pregătită, a fost tu in d clăd irile a d m in is tra ţie i şi casele
num eroase şi m ai tari decât u n itatea b olşevică, lăsată pentru a în ­ am orsată ş ia fost pornucită chiar de Stalin. T otuşi, efectele e i nu p a rtic u la re , şi pro v o cân d p ag u b e de
tinde cursa, atunci lovitu ra nu se m ai execu ta. s’au văzut. m ai m u lte m ilioane de d o lari, u n n u ­
In locu l trupelor b olşevici, care să tragă din oase şi din curţi, A ceastă acţiune, p entru a se execu ta, cerea un spirit de sacri­ m ă r de 2.500 de fam ilii a u ră m a s fă ră
m ăcelărind pe soldaţii noştri, apăreau cetă ţen i paşnici cu şă p d ficiu care a lip sit om u lu i p regătit de soviete. adăpost. (Rador).
civ ile în cap, cu icoan e în braţe şi cu lau d e p en tru arm ata noastră. D intre toate acţiu n ile de războiu, aceea care pretinde o m ai • C u p rile ju l a n iv e rsă rii în te -
A tâ t de toatlă era această schim bare la faţă a sold atu lu i so v ie­ m are p u tere de sacrificiu ,o m ai m are bravură, este atacul. Dacă m e e rii sta tu lu i in d e p e n d e n t a l C ro a­
tic, în cât nu-1 m ai putea num i soldat. în general, la războiu, om u lu ii se cere acea tărie de a înfrunta ţiei a fost a c o rd a tă o a m n istie tu t u ­
Ei aveau în sac sau în adăpost un costum civil gata p regătit m oartea şi a o aştepta cu seninătate, în atac i se cere m ai m u lt : ro r celor co ndam naţi, a tâ t de tr ib u ­
p entru cazul că va trebui să dea ochi cu inam icul. Ce sold at este i se cere să m eargă la ea. n alele n o rm ale c â t şi de trib u n a le le
acela care n u are curajul să apară în faţa duşmanului, în uniformă? (Va urma) speciale. (Rador).