fan cel Mare

Ște
AM g - 1 0 3
G h e o r g h i l a s D e n i s a
 Introducere
Ștefan al III-lea (n. 1438-1439,
Borzești – d. 2 iulie 1504,
Suceava), supranumit Ștefan cel
Maresau, după canonizarea sa
de către Biserica Ortodoxă
Română, Ștefan cel Mare și
Sfânt, a fost domnul Moldovei
între anii 1457 și 1504. A fost fiul
lui Bogdan al II-lea, domnind
timp de 47 de ani, cea mai
lungă domnie din epoca
medievală din Țările Române.
 l a V a s l u i
B ă t ă l i e
a de
ntiona t u n e or i d rept B ä t ă li a d e la Pod u l In a lt , a avut

la V a s lu i, m r estine
Bă tă li a d e a li a te c
, în t r e a r m atele ano-
u l V a s lu i ste a o to m
loc în 14 7 5 lâ n g ã oras c e l M a re si oa
d e 10 ia n varie a n d a lu i Stefan
data
p o lo n e s u b com
o ld o -m a ghiaro- S u le im a n Pasa. u lu i d e c ä tre
m
c o n d u c e rea lui p e r i i p lä t i i tribut
munteană
sub
rm a r e a în treru
l a a v u t l o c ca u
u
Eveniment ru Aron.
în e a lu i P e t t u t gãsi
te f an , in v r e m a u p u
S
l e ra p lă t it incă d
r t e p u t in i turci s i-
1473 - tribu
tu
z a rt a c ă „foa
J a n Dugo s fost
a r u l p o lo n u n ă r e , a u
Cronic a j u n s p â nă la D luri.
a f u g i t s i a u c a t i d e va
mântuir e ia c are a u a u f ost ine
s i a c e i, sa u
u g ã , c ă c i chiar e a u c a i m ai iut e r s im p o t riva
prin f d o v e n i, c are av tâ n d c ă „am m
l o d e m o l r e s t i n i, ar a e t o ti i- am
ucisi a c o r in cipilo r c ic io are s i p
to ria p a t in p
fa n s i a n u nta vi c
ir u it s i i- a m călc
Ste a ta t ii , i-am b
Cres t i n
dusmanilor a b ie i n o a stre".
t p r in a s c utisul s
trecu
Tratate semnate
Tratatul turco-polon
1489 mart. 21 Tratat de pace turco-polon,
încheiat pe termen de doi ani. Regele
Cazimir al IV-lea Jagello, recunoscând
stapânirea otomană asupra Chiliei si
Cetatii
Albe, îsi încalcă angajamentele luate la
Colomeea fat de Stefan cel Mare.
Căsătoria Olenei
1483, ian. 12 Căsătoria Olenei, fiica lui
Stefan cel Mare, cu Ivan, fiul si
mostenitorul marelui cneaz al Moscovei,
Ivan al III-lea (1462 - 1505) Aceast
căstorie, se pare, a fost urmat de un
tratat de aliant moldo-rus, care însã nu
s-a păstrat.
Relația cu Ungaria
Dupà urmarirea lui Petru Aron, care se refugiase in Polonia, Stefan
cade la intelegere cu regele Cazimir, restituindu-i-se cetatea
Hotinului, ceea ce atrage dusmănia regelui Ungariei, Matei Corvin.
Intr-o lupt decisivă la Baia (1467), pe valea Moldovei, oastea
ungureasca este infrânt, regele find rănit de trei sageti si o lovitur
de lance. Stefan năvăli in Ardeal pe urmele armatei unguresti in
retragere si isi asigura linistea la granita apuseanã a tării.
Relația cu Țara Românească
Primul conflict cu Tara Românească a avut loc în 1462 când, profitând de
faptul ca Vlad Tepes se afla in razboi cu turcil, Stefan atacă cetatea
Chilia dinspre uscat si beneficiaza de ajutor turcilor care bombardeaza
cetatea de pe corabii aflate pe . Asediul cetatii esueaza si Stefan este
ranit de o sageata in picior, rană care i va provoca o cangrenă in
preajma mortii. Stefan cucereste Chilia si Cetatea
Albă in 1465.
 Moartea
În ziua de marti 2 iulie 1504, la orele 16.00, marele voievod al
Moldovei, Stefan cel Mare, se stingea din viata la venerabila
vârst de 71 de ani, în prezenta boierilor si a dregatorilor
apropiati, a familiei, a urmasilor sãi, dar si a medicilor care in
zadar incercasera sa-i salveze viata. In letopisetul trii se
mentioneaza: „in anul 1504, luna iulie, marti, a răposat robul lui
Dumnezeu, domnul lon Stefan voievod, domnul Trii Moldovei,
ca la 3 ceasuri din zi". E inmormântat câteva zile mai târziu,
intr-o cripta de la biserica Mănastirii Putna.