Anul XLIX Nr.
153 V ineri 12 Iunie 1931
A I& C B A S S
STA ND A RD
^ 7 "
Sonda Nr. 14 a soc. „Prahova”, Unirea b isericilor
sch ela O chiuri, a fo st ab an d on ată
Gura Ocniţei. 9 Iunie
Sonda nr. 14, a societăţii „Pra­
hova“, situată în „Dealul Bă­
trân“, din perimetrul 21, ee a-
parfine statului, a fost dată spre
forare în acord soc. „Redgrawe
& Comp.“
In ziua de 25 Mai, la ora 20.30
după ce se terminase extrasul
garniturii de săpat putui, s’a
descărcat ,„spürung“ şi a început
o erupfie violentă de gaze, apro­
ximativ 200 atmosfere, care a
durat până a doua zi la ora 12.
când a început să erupă şi ţiţei
în cantităţi enorme, circa o sută
de vagoane pe zi.
Societatea a luat măsuri pre­
ventive, formând opt hataluri
pe „Valea Grecului“ situată chiar
sub sondă, precum şi măsurile
de siguranjă dictate de astfel de
împrejurări : întreruperea cir­
cuitelor, izolarea de orice con­
tact cu focul, măsuri de pază
prin 30 soldafi veniţi dela reg.
22 înf. din Târgovişte ş. a.
Cantitatea de t'tei erupta din
sondă s'a mărit din ee în ce.
CAUZELE ERUPŢIEI
Sorvla a fost săpată până la
stratul 3 meotic, în condiţiuni
normale.
Ajugândn-se în zăcământul a-
cestui strat, presiunea fiind e-
normă. a dat naştere descărcării
puţului de spiirung. care n’a pu­
tu* fi oprită, din cauză că erup­
ţia s’a produs prin surprindere
şi cu o putere aşa de mare, în­
cepând în acclaş timp să asvârle
şi gaze, iar în ziua următoare,
după cum am arătat mai sus, a
început erupfia de ţiţei.
CUM A FOST OPRITA
ERUPŢIA
Timp de o săptămână, erupţia
de ţiţei a continuat în aceeaş
UNIVERSUL
■91
R u ta m a r é i d e m o n s tr a ţii F O R D
V iu l in te re s al tu tu ro r a u to -
m o b iliş tilo r a fo st s tâ rn it d e
a n u n ţa re a m aré i C a ra v a n e
F o rd , c a re p ă ră s e ş te B ucu­
re ş tii la 1 5 Iu n ie 1 931, o ra 5
după a m ia z ă , p o rn in d d in
P ia ţa P a la tu lu i.
A zi a v e m p lă c e r e a d e a v ă a ră ta
d e ta liile d r u m u lu i c e v o r p a r­
c u r g e to a te u n ită ţile C a r a v a n e i.
D acă s tu d ia ţi a m ă n u n ţit h a rta
a lă tu ra tă v e ţi vedea că nu e
/o rb a de o a le rg a re g ră b ită
p rin ţa ră .
D im p o triv ă , in te n ţia n o a s tr ă e
de a v iz ita c â t m a i m u lte lo ­
c a lită ţi şi a d e m o n s tra p re tu ­
tin d e n i a d a p ta b ilita te a p ro d u ­
s e lo r F o r d ... a u to m o b ile , ca­
m io a n e , c a m io n e te şi tr a c to a r e
a g ric o le şi in d u s tr ia le ... p e n tru
to a te c o n d iţiu n ile a tâ t d e va­
ria te d in R o m â n ia .
5 .0 0 0 K IL O M E T R I D E
D E M O N S T R A Ţ 1 U N E
R u g ă m c e r e ţ i d e m o n s t r a ţ i u n i g r a t u i t e c a ri v o r fi d a t e cu c e a m a i m a r e b u n ă v o i n ţ ă .
C aravana F o r d ... O UNTEM fo a rte m â n d ri d e a ve~ din a c e a s tă c a ra v a n ă . C u to a te a-
0
d e a că p ro d u s e le S ta n d a r d s u n t c e s te a şi m a ş in a D v . a re n e v o ie de
c a r e a în c e p u t tu r u l s ă u d e în c e r c a r e a le s e p e n tru c a ra v a n a a c e s to r a u to ­ cel m ai b u n ulei p e n tru a fu n cţio n a
m o b ile cu re n u m e m o n d ia l. A u to m o ­ e c o n o m ic şi fără rep a ra jii- în tre b u in ­
în to a tă R o m â n ia , e s te a lim e n ta tă c u b ilu l D v . nu v a în tâ m p in a o b s ta c o le le ţa ţi S ta n d a r d M o to r O ii. E x is tă un ulei
pe c a re , fără în d o ia lă , le vo r în ­ d e c a lita te s u p e rio a ră p e n tru fiecare
STA N D A R D M O T O R O i i tâ m p in a a u to m o b ile le c a re fac p a rte a u to m o b il, p e n tru o ric e te m p e ra tu lă .
ş i g r e s a tă c u
REPREZENTA NTA GENERALĂ p e n tru R O M Â N IA
STA N D A RD O J P GRTAST Fiecare bidon de Standard ' AGENŢIA AMERICANĂ STANDARD
Motor Oii este umplut şi
pecetluit in America. C A L E A V IC T O R IE I 126, B U C U R EŞTI
S T A N D A R D O I L C O M P A N Y O F N E W J E R S E Y
D importantă convenţie Pîiiilol p io r la M m m
— Interview cu d-na A lex an d rin a C antacuzino — in le g ă t u r i c u e ’e c ir if c a r e a in Curtea de Argeş, 8 Iunie că d. Drăganovici a închis cu un
gard puternic proprietatea sa.
măsurile necesare opririi erup­ Vani telegrafiat că o ploae to­ nelăsând apei decât o mică por­
ţiei, instalându-se pompele ac fi o. Faţă de mişcarea pentru apro­ nală fiind o forţă în serviciul R om ân ia renţială. care a ţinut peste 2 ore, ţiune de scurgere la canal, — a
nate electric, conductele, tot o- pierea între Biserici, am crezut neamului, orice apropiere între Berlin, 9. (Uîîstein). — Intre această interpretare c-are se a făcut Duminică mari pagube eşit în bulevard, iniindândn-1 în
dată s’a mai cerut un detaşa­ nimerit a cere părerea preşedin­ fraţii români nu poate să fie so­ societatea belgiană de electrici­ dă anunţatei m enţineri a d-lui în oraşul nostru şi prin comunele întregime şi împotmolindu-1 cu
ment de două sule de soldaţi de tei Societăţii ortodoxe naţionale cotită decât ca un dar dela Dom­ tate „Hidrofina" şi societatea ame­ vecine. Pagubele sunt mult mai nămol adus de apă, rugă Iii, crăci
Dobrescu la municipiu? mari decât se credea la început,
la reg. 22 inf. şi depozitul de ar­ a femeilor române. nul pentru întărirea român is ricană „Electric Bonds and şi rădăcini de arbori. Circulaţia
mătură Târgovişte, cari împreu­ — Ce gândiţi despre o apro- múlni. Deaceea credem că ar Chairs", care este t creaţie a ma­ Se uita oare atât de uşor căci numeroasele ape din voi ee pe bulevard a fost întreruptă
nă cu 387 lucrători ai societăţii j piere a Bisericilor şi in ce măsu­ trebui instituită o comisiune réi societăţi americane „General că vânzarea uzinelor comu­ străbat oraşul au fost sporite de până seara. Valea Târgului, care
au lucrat sub conducerea d-lor ră credeţi aceasta posibil de în­ compusă din preoţi şi din laici, Electric“, s’a încheiat o convenţie, nale este motivată tocmai de ri­ ploi şi s’au revărsat din albia trece prin centrul oraşului a adus
ingineri Aurel Demetrescu şi făptuit, într'un viitor apropiat? care nu oficial ci oficios, ar dis­ in legătură cu lucrările de elec­ sipa şi proasta gospodărie intro­ lor nimicind totul în cale. şi înecat, la vărsarea ei în râul
Ivănceanu, la săpatul celor opt — Nimeni mai mult ca mine cuta posibilităţile unei înţele­ trificare din România. dusă la municipiu, de d. Dobres. Astfel valea laşului, care vine din Argeş, doi boi. o va°î şi 4 oi:
baialuri în capacitate de circa nu doreşte apropierea între Bi­ geri, a unui pact principial me­ „Hidrofina“ şi societatea ame­ cu ? corn. Brăteşti, trece prin comuna de asemenea, apa acestei văi a
cinci mii vagoane, la defrişarea serici, în special între Bisericile nit ; Refuzăm să credem că e Valea laşului, parcurgând o dis­ rupt digul ce era făcut pe o mică
ricană au înfiinţat o societate cu tanţă de peste 20 km. şi se varsă porţiune şi un mic pod de beton.
pădurii pentru traseul electric române, căci numai aşa s’ar de­ 1) A crea un front unic al Bi­ un capital de 15 milioane dolari, posibil acest lucru.
şi a celei din zona periculoasă. in râul Argeş, trecând pe lângă In cartierul Groapele, ploaia a
săvârşi Unirea sufletească a tu- sericilor creştine în contra ace­ din care se cedează 40■la sută, fi­ -xox- grădinile Episcopiei, în nordul o- făcut mari ravagii. Acest cartier
Alături de sonda în erupţie, tulor Românilor. Unirea politică lialei „Ialomiţa“ a soc. „Hidro-
se găsea sonda nr. 4, a soc. sRo- lora cari caută a le atinge în o- raşufui, a făcut pagube foarte fiind aşezat pe dealuri şi văi. to­
Înfăptuită prin jertfa atâtor ro­ fma", ca despăgubire pentru in­
mâno-Americana”. In această mâni nu va căpăta tot rostul
pera lor spirituală religioasă.
2) Cercetarea posibilităţilor stalaţiile ei. D eju nu l intim mari, Din cauza marilor torente
de ape ce cădeau şi a altor ape
rentele au rupt garduri, au înecat
grădini cu porumb .şi zarzavaturi,
sondă s’au pompat circa 100 va­ său istoric, decât când conştiin­ mai mici ce le primeşte această tar podul de peste valea lui Alb,
goane de apă. care a contribuit întrunirii unui Consiliu în care Noua societate va acorda ora­ d ela p alat
la mişcarea stratului de nisip ţa română va fi una şi nedes­ Biserica rbmano-catolică şi Bi­ şului Bucureşti un împrumut de vale, apa a eşit din matca ei. ru­ a fost rupt. aşa eă acest cartier
din adâncimi, împingându-1 spre părţită prin deosebiri confesio­ serica ortodoxă a Orientului ar 5 milioane dolari. Luni 8 Iunie, la ora 13.30, a pând şi ducând în râul Argeş tot a rămas izolat de oraş.
sonda în erupţie, unde ameste- nale. iua în deslegare chestiunile dog­ N. R. — Această convenţie este fost la palatul regal, un dejun ce întâlnea în drum. In comunele vecine, se crede că
cându-se cu ţiţeiul a format un — Credeţi momentul bine ve­ matice şi cele de ordin material în legătură cu decizia fostului intim, la care au luat parte: După ce ploaia care a ţinut au fost şi mai maci ravagii şi vic­
nit pentru a se încerca înfăptui­ primar Dobrescu, care pusese la M. S. Regele; M. S. Marele peste două ore, a mai încetat, s'a time omeneşti, mai ales printre
dop pe coloană, oprind astfel şi administrativ, căutând teme­ copiii, cari se aflau cu vitele la
erupţia. rea unei asemenea apropieri ? iul unei înţelegeri depline, che­ cale, să cedeze uzinele comunale, Voevod Mihai ; d-nii: general Ua- văzut cum tieceau, duse de apă,
— De sigur că în momentele unui consorţiu american. sievici, mareşalul curţii ; colonel buloae, garduri, grajduri şi vite câmp.
Imediat după aceasta s’a sur­ mată a reda creştinismului, stră­ D. C.
pat terenul dela gura sondei, de faţă, cu o Rusie care caută a lucirea lui de odinioară. Plecarea d-sale din fruntea co­ Drossu, prefectul palatului; Stan. luecate, aduse de prin comunele
dărâma Biserica ortodoxă şi a munei, stricând unele combinaţii, directorul domeniului coroanei ; vecine. In nordul oraşului, apa
formând u-se astfel un crater, Numai după desbaterile neofi­ trecând pe lângă zidul înconju­
care a înghiţit întreaga instala­ deschis lupta contra creştinis­ ciale ale acestei comisiuni, s’ar se încearcă astăzi prin presa prie­ dr Mamulea; colonel Condeescu,
mului, conducătorii Bisericilor putea şti in ce măsură o înţele­ tenă, să se acrediteze că, prima­ adjutant al M. S. Regelui; colo­ rător al Episcopiei, a rupt şi dus
ţie cu maşinăriile. în râul Argeş digul din apropie­
creştine ar trebui să priceapă gere ar putea fi înfăptuită. Ce se rul suspendat, trebue să revină nel Grigorescu, adjutant al M. S.
SONDA VA FI ABANDONATA nevoia imperioasă de a stabili o
înţelegere în vederea unei ac­
petrece zilnic la Ieruisalim, lup­
tele mărunte date acolo de re­
în fruntea comunei, bine înţeles,
ca să ducă la bun sfârşit şi a-
Regelui; C. Dimitrescu, secretar
particular ol M. S. Regelui: Buh-
rea zidului, şi trecând, pe lângă
podul de pe şoseaua judeţeană C.
de Arg-eş-Albeşti, pod care a re­
Pentru
Eri a sosit în localitate şi a ţiuni unitare de apărare a sufle­
me - la sondă o comisie formată telor.
prezentanţii diferitelor confesi­ ccastă ultimă afacere. man dela secretariatul particular
al M. S. Regelui; N. Pavalescu, zistat apei, râuleţul a inundat a- stabilizarea monede;
din d-nii ing. Lupii subinspector Suntem la graniţa unde se va
uni dovedesc că însuşi la Mor­
mântul Aceluia care a propovă­
Socoteala ar fi ea bună, dar să
vedem ce zic cetăţenii Capitalei, director c. f. r., ataşat la casa M.
S. Regelui; maior Socrat Marda-
poi întreaga grădină cu zarzava­
turi a Episcopiei, rupându-i gar­ mexicane
minier, ing. Aurel Demetrescu da vreodată lupta uriaşă nu nu­ duit iubire şi pace, patimile nu şi apoi ce oa face parlamentul, durile si trecând în râul Argeş.
dela soc. „Prahova“, ing. Tov- mai între două continente. între pot amuţi. care oa avea să hotărască asupra re, adjutant al M. S. Regelui; Vitele Episcopiei au fost evacua­
ciuc dela soc. „Româno-Ameri- două civilizaţii, dar mai ales în­ Florian Marinescu, administrato­ Londră. .9 (Badar). — Ziarul
•— Cine, după dv., ar trebui să acestei înstrăinări. rul casei regale: I. Rădulescu, di- te de teamă să nu tie înecate de „New-York Times'1 află , că un
cana“ şi ing. Boden dela soc. tre două crezuri. apele mari ce inundau grădina
„Unirea”, care au studiat situa­ ia o asemenea iniţiativă ? D acă m enţinerea d-lui D. ! rectorul casieriei şi contabilităţii număr de societăţi petrolifere,
Pe temeiul mifetie de credinţă — După câte ştiu, iniţiativa a vastă a Episcopiei ca un lac
ţia şi au hotărît abandonarea D obeseu în fruntea m unici­ 1 casei M. S. Regelui: Octav Ullea, imens. Un pod al soc. ,.A- cari lucrează în Mexic sunt dis­
sondei, după ce se vor fi scos ca în evul mediu se va da ma­ fost luată de acum câţiva ani piului Bucureşti înseam nă o directorul cancelariei mareşala- rif“ a fost rupt de apa din valea puse a subscrie 15 milioane de
instalaţiile şi maşinile înghiţite rea bătălie de mâine în care A- de către Alianţa pentru Unirea primă ce se acordă d-sale tului curţii regale; maior veteri­ laşului. Râul Argeş, venind mare, dolari, pentru valori mexicane.
de crater şi se va fi cimentat sia şi F.uropa se vor măsura, în Bisericilor; ea însă trebue să pentru înstreinarea avutului nar dr. Panii al reşedinţelor re­ a rupt şi dus în apele lui moara
care creştinismul va lupta în primească sprijinul tutulor fo- gale; maior Mănoiu, bibliotecarul Această sumă va fi destinată
gura sondei. C apitalei, ce înseam nă atunci şi joagăirul de tăiat blăni, proprie­ stabilizării monedei mexicane
Altă comisiune a fost institui­ contra tutulor celorlalte cre­ ruri’or bisericeşti, care toate eă
opera de purificare anunţată?
casei regale: medic căpitan Gotcu, tatea d-lor N. Dnmitrescu şi I. foarte depreciată. în urma scă­
tă la ministerul de industrie şi dinţe. înţeleagă că abţinerea dela în­ doctorul casei regale; căpitan [lie Mancin, inundând întreaga luncă
comerţ, spre a se stabili răspun­ In România, mai mult ca ori trunirile acestei asociaţii împie­ D. prim -m inistru Iorga, Radu, comandantul gărzii pala­ a Argeşului. Valea Ivăniei, care derii preţului argintului. Dună
derile. unde, noi fiind de tradiţie tole- decă realizarea scopului atât de care a venit fu lozinca mo- tului şi sublocot. Molca dela par­ traversează, pr într’un mic canal toate probabilităţile această su­
TT1llU ralizării şi a cinstei, acceptă cul aut. regale. bulevardul Carol, — din cauză gestie va fi acceptată