a s a u r T w r a p w ifil

„A R G U S 6

E V O L U Ţ IA
Industria petroliferă a României,
deşi cu rădăcini mai vechi în tre­
cutul timpurilor, nu s'a putut afir­
ma cu toată tăria, evidenţiind ca­
racterul ei net de progres, decât
din anul ,1906. Perioada premer­
gătoare anului 1857, de când în­
cep înregistrările statistice în ma­
terie de producţie de ţiţei, a fost ca­
racterizată printr'o extracţie de ţi-
1910
Situaţia la 1910. - Rafinajul. - Perfecţionările tehnice. - Sporirea producţiei. - Câteva
tei limitată la stricte nevoi domes­
tice sau de medicină vulgară, Dela
1857 la 1896, când s‘a Instalat
prima sondă mecanică de către
„Steaua Română”, exploatarea a
evoluat încet, producţia atingând
deabia în 1897 cifra de 110.00Q to­
ne, Cu 10 ani mai târziu, în 1906
cifra o găsim sporită la 887.100
tone.
I N D U S T R I E I PETRO
ducţie de ţiţei de 8.385.000 tone
Pentru anul 1910, cifra extracţiei
a arătat 1,355 407 tone şi expor­
tul s’a cifrat la 586.000 tone.
După 55 ani, în 1935, sporul
producţiei arată un indice de 650
şi al exportului de 1280 faţă de anu]
1910.
Dacă progresele ar fi fost para­
lele în toate ramurile de activitate
ale ţării, petrolul nu ar fi prezen­
tat importanţa capitală, pe care o
Folosirea gazelor
Din gazele obţinute în şantiere,
gaze ce altă dată erau arse, se ex­
trage gazolina în proporţie de IU
kgr. Ia 1000 metri cubi. Din tota­
lul producţiei de gaze de 2 jum,
miliarde metri cubi aproape două
miliarde (84 la sută), s‘a degazoli-
nat extrăsându-se 220.000 tone ga­
zolină. Gazele degazolinate (săra­
ce) ca şi cele nedegazolinate (bo­
lizate în schele deabia atingeau ci­
fra de 69- milioane metri cubi,,
în 1935 sé ajunge la folosirea a a-
proape 2 miliarde metri cubi, din-
tr’un debit de 2 jum. miliarde metri
cubi.
De puţini ani s'a început şi la
noi punerea în consumaţie a gaze­
lor lichefiate în tuburi,, ce sunt puse
la dispoziţia consumatorilor. Aces­
tea sunt ultima expresie a practi­
In tablouri amănunţite se arată
datele comparative atât pe schele
cât şi pe societăţi, (no. 1 şi 2), De
asemenea înfăţişăm diagrama cu
producţia pe perimetrele statului şi
concesiunile particulare dela 1910
—1935. Găsim util ca arătând si­
tuaţia României, să dăm şi cifrele
producţiei mondiale, In tabloul 3
sunt arătate pe ţări datele pen­
tru anii 1910 şi 1935, precum şi
diferenţele în plus realizate în cel
de-al 25-lea an faţă de anul 1910-
Singură vecina noastră Polonia, a-
rată o descreştere de 1.228.ooo to­
ne, producţia ei reducându-se de
la 1.761.000 tone la 533 mii tone
în 1935. __ i
Sporul producţiei mondiale este
de 181.088.000 tone. respectiv de
5 ori mai mare decât cea a anului
1910. Am văzut că majorarea de
producţie privind România este de
peste 6 ori. ’

deţine astăzi. gate), folosesc la aprovizionarea

Cu anul 1910 şi fixarea în tară
prin întreprinderi de prím ordin a
mează paşii tinerei noastre industrii
către culmi nebănuite, dovedite în Iată cu cât participa petrolul în oraşelor Ploeşti şi Gâmpdna, exis­
cei utilizării produselor petrolifere.
La zeci şi sute de kilometri se poate
Prelucrarea ţiţeiului
* *
balanţa comercială în 1910, ca şi tând şi un proect pentru aducerea avea lumină, căldură prin buteliile
noilor capitaluri însemnate, se des­ 1935 prin cifra impresionantă a ex­ Prelucrarea ţiţeiului era asigurată lor pentru a fi cât mai conforme
chide calea hotărftoare care îndru- portului: 6.611,000 tone dintr’o pro- proporţia pe anul 1935: gazelor în Bucureşti. Preţul de re­ de gaz lichefiat, după modelul ame­
venire ar fi cam la o treime faţă de rican sau cel din Franţa iar la noi în anul 1910 prin.58 rafinării mari exigentelor consumatorilor.
1935 gazul de uzină, puterea calorifică Schelgas. In decurs de 25 ani, pro­ şi mid, având o capacitate totală de Instalaţiile respective se arată aat
1910
% mii de lei X fiind de 10 mii calorii pentru cele ducţia de ţiţei a ţării a sporit de pes­ fel în anul 1935:
Tone % mii de lei X Tone
de sondă faţă de 5.000—6.000 ce 2.305 mii tone. In 1935, avem 62
T o tal ex p o rt . , ,
te 6 ori. Dintre vechile schele Gura-
• • • 4.486.000 100.0 617.000 100.0 9.279.000 100 0 16.711.000 100.0 rafinării cu o capadtate de aproa­
P ro d u se p etro lifere 1« « 586.000 13.0 39.000 6.3 6.611.000 71.2 8.454.000 50.6 degajă metrul cub din gazul de ilu­ Ocniţei cu regiunile învecinate arată Capacitatea,
minat. Felul anuală de
C e r e a le ...................... 3.400.000 75.8 544.000 88,2 1.244.000 13,4 3.331.060 19.3 un spor de peste 2 jum. milioane pe 12 milioane tone. In tabloul 41 Instalaţiilor prelucrare
De unde în anni 1910, gazele uti- tone, faţă de anul 1910. Moreni-Pis m ii de tone
Din examinarea numai a acestor s'au dat cifrele Comparative pe rafi­
destă proporţie de 6 la sută din Distilaţi© 12.000
câtorva cifre se găseşte şi justifi- valoare şi 13 la sută din cantitate, nării pentru cele 2 epod.
pcarea rolului de seamă atribuit in­
dustriei petrolifere, întrucât ea nu
ne dăm seama de marea schim­ DIAGRAMA PRODUCŢIEI jí VALORII ŢIŢEIULUI Deosebit de capacitatea de dis­
R afinarea lam pantului
R ectificarea benzinei
3.500
1.200
bare produsă în structura econo­ wr&E Cracare 1.400
N N ROMÂNIA CELA 1910 LA 1935
Ml! CE tilare propriu-zisă, rafinăriile dis­
este chemată numai a satisface ne­ mică a ţării. TOME. ,LE1 R edestllare 1.000
cesităţile ţării cu derivatele sale pre­ Prin anul 1910 rezervele de pe­ pun în 1935 de mijloace pţerfecţio- Fabricarea uleiurilor
ţioase, d contribuie cu toată greu­ trol ale ţării erau evaluate de spe­ 600
8,000- - 8.000 nate de obţinere a produselor u- Fabricarea asfaltului ISO
tatea celor aproape 8 jum. miliar­ cialişti la cam 60 milioane tone, Re­
de lei la asigurarea unei balanţe alitatea este că s’au extras peste şoare de rafinarea şi purificarea Fabricarea parafinei li
de plăţi active. Prin caracterul ei 91 milioane tone şt producţia pare
exportativ, întrucât 80 Ia suta din 7.000- ■7.000
producţia rafinăriilor, se trimite în
a-şi menţine stabilitatea datorită
noilor regiuni ce se descoperă şi Mijloacele de transport
ţările consumatoare, petrolul şi-a cari împlinesc golurile lăsate prin
câştigat acel loc, pe cari toate ce­ epuizarea şantierelor mai vechi. Capacitatea de stocaj a ţiţeiului ,e aproape 900 km. In 1935 avem
lelalte industrii şi agricultura lao­ Fie că rezervele actuale ale ţării 6 000
- - -6,000 şi produselor în rafinării se cifrea- aproape 260o klm.
laltă deabia îl pot ţine, întrucât vor fi suficiente pentru 10, 20, 30 ză la 1.6oo mii tone pentru anul In ce priveşte mijloacele pentru
valarea exportului petrolifer trece sau mai mulţi ani, industria petro­ PRODUCŢIA TOTALA 1935, iar în staţii de export şi alte transportul ţiţeiului sau produselor
de jumătate din totalul general al liferă, şi-a făcut întreaga datorie de 5.000-
tării. CONCESIUNI PARTICULARE -5.000 centre de desfacere sunt amena­ spre porturile de export, avem a
a constitui un factor de real pro­
Când ne gândim că 25 de ani în gres în afirmarea economică a ţă­ PERIMETRELE STATULUI jate instalaţiuni ce pot înmagazina oonstata că nici în 1910 şi nici te
urmă petrolul nu reprezenta pen­ rii, în perioada grea lăsată de ci­ până la 80o mii tone. anii următori nu s’a reuşit a se dota
tru balanţa de export decât o mo catricele răsboiului mondial 4000' -4000 Conductele de ţiţei legând sche­ industria cu conducte, deşi studii
lele între ele şi pe acestea cu rafi­ şi propuneri erau suficiente. In
1) Producţia de ţiţei a României năriile, au avut în 1910 o lungime 1911 după vizita directorului gene-
7.000- -1000
pe schele în anul 1935 comparativ cu anul
1910 în tone a 1000 kgr. 2 000
. - -MOO
+ sau — în 1935
ANUL 1910 ANUL 1935 fa ţă de 1910
ŞANTIERELE in d ic e I
T O N E % T O N E X T O N E 1 9 10= 1.000- - 1.000
100
Jud. DSmboviţa ■
(iu ra U cniţei - 37.846 2.8 2.629.678 31.4 + 2.591.832 6948 L 0
R ă z v a d — V iforata L 4910191119121913,191419151916191719181919
O ch iu ri __ 1.201.473 14.3 -1- 1.201.473 ___

Bucşajoi — — 643.264 7.7 + 643.264 —

A lte schele 5.449 0.4 85.341 1.0 -p 79.892 1566 curi arată o creştere de aproape 90 la sută (297 mii tone).
Jud. Prahova Legislaţia 7 sute dd mii tone. Exploatările din Sporul anului 1935 faţă de 1910
B oldeşti 1.545.934 18.4 + 1.545.934 judeţele Buzău şi Bacău arată câte este de 7.033.000 tone, schelele noi
M o ren i-P iscu ri 438.475 32.4 1.135.933 Din punct de vedere legislativ,
13.6 + 697.458 259 o creştere de 12 mii şi 26 mii tone alimentând: Răzvad-Ochiuri (l mi­
C e p tu ra — — 354.094 după legea Lahovary din 1906 care
4.2 -t- 354.094 —
te 1935 faţă de 1910. Micşorări de lion 201.000 tone), Bucşani (643
A riceşti — — 221.919 statornicise principiul de a con­
2.7 4- 221.919 —
producţie tot faţă de anul 1910 mii tone), Boldeşti (1.546.000 tone)
C h iciu ra-G ro p i serva o parte din terenurile Statului
B uştenari 318.134 23.5 122.049 1.5 — 196.085 38 înregistrăm la Băicoi-Tintea (60 de Ceptura (354.000 tone) şi Ariceşti Parc de rezerv cer»—Constanţa
R uncu — — 187.769 2.2 4- 187.769 — ca rezervă, a urmat aceia din 1909 mii tone) şi Câmpina cu aproape (222.000 tone), în anul 1935.
Băicoi-Ţintea 142.830 10.6 82.96U 1.0 ~ 59.870 58 (Djuvara) ce a adăogat principii de ral al grupului Royal Dutch Shelly sinţă conducta spre Constanţa,
C âm p in a 333.382 24.7 36.271 0.4 - 297.111 11 natură a stimula investirea de noi C a p a c ita t e a d e p r e l u c r a r e a fife - se credea că această lucrare impor­ pe unde s'a transportat în primul
A lte schele 12.500 0.9 36.639 0.4 4 - 22.693 280 capitaluri. In 1913 se promulgă le­ tantă va fi acordată spire execuţie an .44 mii tone (1919) pentru A
Ju d . B uzău 39.717 51.577 1 0 .6 4- 11.860 130 gea de consolidare (N. Xenopol şi
iu lu i in r a f in ă r iile d in R o m â n ia
Ju d . B acău
2.9
1933 1910 acestui grup, care formulase o o- atinge în 1935 cifra de aproape
23.974 1.8 50.099 0 .6 2Ü.12E 209 Tache Jonescu) care recunoaşte
D enum irea a c tu a lă Mii d e t. X Mii de t % D enum irea veche fertă în acest sens. Convenţia pen­ 9 sute mii tone lampant. Tot din
'1otal, 1.352.407 100.0 8.385.000 1 109.0 4- 7.032.593 620 dreptul proprietarului aparent de a 1919 s'a pus în funcţiune şi eoni
tru construcţia conductei a mai în­
valida dreptul de concesiune, asi­ 2070 17.6 64 2.8 A stra R om ână târziat şi de abia în preajma răs- ducta de produse negre spre Gíuíh
gurând astfel continuitatea exploa­ (646 S teau a R om ână giu. I
Războiul tării. Constituţia din 1923 prevă­ Steaua R om ână . .
zând în articolul 19 că Statul este C o n c o r d ia ..................
1480
1394
12.6
11,8
(276
288
40.0
A u ro ra Băicoi
12.5 Vega
boiului s’au început lucrări efec­
tive de pozare şi montare, pentru Lungimea conductelor petrolifere
traseul Băicoi-Constanţa. In tim­ ce aparţin Statului' este de 760
La retragerea trupelor în Mol- .inamicului. S’au deteriorat şi astu- singurul proprietar al subsolului, cu R om âno-A m ericană. 1309 11.1 259 11.2 R om .-A m erican ă
klm. lucrând în plin. *Proectul din
Roum . Oilfields
tíova, industria petroliferă a fost Jpat sondele, s’au defectat instala- recunoaşterea drepturilor câştigate G rupul U nirea . . , 1091 9.3 ( 45
(123
7.3
T raian
pul ocupaţiei inamice, conductele 1926 pentru montarea unei con­
-distrusă pentru a nu cădea în mâna | ţiile rafinăriilor şi s’a dat foc sto- a făcut necesară o nouă lege a mi­ C reditul M inier 800 6.8 — —* au fost demontate şi aşezate pe ducte de benzină spre Constanţa
nelor. (34 2,9 S tan d ard traseul Giurgiu de unde produsele nu s’a putut realiza deşi până acum
Legea din 1924 cu complectările [P etrol-B lok , 754 Ö.4
(33 B ăneasa noastre erau transportate în bazi­
făcute în 1929, a adus însemnate Columbia 143) Columbia s'ar fi putut amortiza cheltuelile Sta
660 5,6 12.4 A q, Fr-co-R om . nul superior al Dunării, în ţările tului revenindu-i beneficiul întreg
modificări structurii legale, aşezând 142)
puterilor centrale.
industria pe baze solide, ce au făcut Dacia R om ano P etr. Sy. 330 2.8 —*■ din exportul anual de 1 miL 6 sute:
143 1.2 21) Frăţia După răsboi s'a activat tu multă mii tone benzină spre Constanţa.
posibile marile progrese realizate în Flntr.
ră ţia . . . . . . . . .
1. G rigorescu • . . . 73 0.6 20) 2,3 lntr. 1. G rigorescu
domeniul explorărilor, exploatării, H elios 19 0.2 12) Fabr. Unite Ilaim an pricepere în direcţia refacerii tra­ Capitalul ce urma să fie învestit
. . . . . . . . .
rafinajului, comerţului intern şi ex­ Alte ra f in ă rii...................... 1650 14.0 199 8.6 Alte rafinării seului conductei şî s'a reuşit a se ar fi fost după devizul prezentat
portului petrolifer. T otal g e n e r a l. . • . 11764 100.0 2305 100.0 da exportului în 1919 în folo- de „National Supply Corp." dte

Perfecţionările F or a j u 1
Forajul ce în anul 1910 se cifra fost 1934 (376.950 metri).
tehnice la 60 mii metri, a sporit în anul Productivitatea pe metrul forat
1935 ,1a 312.500 metri Şi trebuie ce în 1910 era de 22.5 tone a ară*
In şantiere au fost adaptate toate notat că în epoca de după răsboi, tat în anul 1935 cifra de 26.8 tone
practicile din şantierele americane anul cu forajul cel mai ridicat a pe metru.
pentru a economisi cheltuielile de
tubaj şi micşorarea duratei de fo­
raj. Printre sondele cele mai adând
3) Producţia mondială de ţiţei a anului 1935
din lume am avut a nota pe aceia
„Creditului Minier” din Cliiţo-
rani, care a atins adâncimea de . N U L 1910 A n u l 1935 + . în 1935 fa{ă
de 1910
3.382 metri, faţă de 3.900 metri, cea
Ţ ări p ro d u c ă to a re
Sondaj hidraulic executat la Pietrari m anul 1910 mai mare adâncime mondială cunos mii de
Io
mii d e
7a
mii de (/>
A
tone tone tone
cută.
curilor. .sivă a putut acoperi nevoile stricte Prin carotaje electrice s’a stabilit
In Moldova şantierul „Stelei Ro- ( aie armatei şi populaţiei, un control absolut al straielor par­ America d e Nord
mâne", printr'o exploatare inten- 28709 63.8 136938 60,6 108229 4- 377
curse în perioada forajelor, iar prin M Statele U nite . . . . 5513 2,4 + 5015 -Fl 007
e x ic .......................... 498 1.1
prospectări geofizice şi electrice, pla C anada ..................... 43 0.1 187 0,1 4- 144 4- 130
Refacerea samentul sondelor se face în con- America d e Sud
diţiuni optime. Venezuela
_
_
20806
2415
9,2 + 20800
2415
1,1 4~
C olom bia . 2306 1,0 4- 2134 4-1241
Munca de refacere începută în lui, au format societăţi cu capital P eru . . . 172 )
1996 0,9 4- 1993
1918, a necesitat pricepere şi capi­ românesc. Datorită noilor investiţii,
tal. Vechile întreprinderi au făcut s’a putut desvolta neîncetat ex­
Rafinajul A rgentina ,
1 n n id a d . .
3
20
1 04
1598
174
0.7 4-
0,1 4-
1578
174
Sonda No. 3 Dolceşti săpată in 1910 pe concesiunea
Alte ţă ri . , ) - C. M. PI ey te Mz
apel la grupurile de capitalişti en­ tracţia şi spori capacitatea rafinării In rafinării, instalaţiile de cra- europa
glezi, francezi, olandezi şi belgieni, lor, s'au construit altele noi şi a- caj pentru obţinerea în mai mare R usia . . . . . 9636 21.4 25241 11,2 4- 15605 4- 162
8385 7033 4- 520
circa 500.000.000 lei, iar după a- contrară politicii adaptării mijloa­
1352 3,0 3,7 4-
iar noile formaţiuni din ţară dotate menajat moderne cele existente. măsură ^^onzinei şi acele de re­ România 1761 3.y 533 0,2 1228 — 70
— mortizare, conducta intra deplin celor moderne, rapide şi eftine de
cu terenurile petrolifere ale statu­ formig 1......ru a obţine o benzină cu Polonia . . . . 141 ) 426 0,2 4- 285 4- 208 drept în proprietatea Statului. Se transport. Dacă aceiaş politică ar
punct octanic ridicat,, sunt progrese G erm an ia . . . 34 ) 0.4 81) ~r 47 4- 138 pare că au intervenit serioase ma­ fi dominat şi în America, industria
6) Produsele ohpuuîe Sa prima distilare F ra n ţa . . . .
demne de remarcat, punând indus­ Alte ţ ă r i . . . . 7 ) 110)
U,i
4* 93 -J-1329 jorări de preţ ulterior, încât pro- de acolo nu ar fi dispus de re­
P r o d u s e l e 1 9 10 19 3 5 tria noastră alături de cea ameri­ Asia 841 1,9 7468 3,3 6627 4- 788 ectul a rămas în cartoanele Par­
cană. In materie de uleiuri, prin pre­ lndiile E ngleze . 3365 1,5 + 3365 lamentului. In oarecare măsură şi o- ţeaua de conducte atât de complectă
B e n z in ă .............................. 230.703 19.0 1.678,779 20.6 lucrarea lor în condiţii după ulti- lPersia r a c ...................... — 1277 0,5 4- 1277 pozitia C.Î .R.-ului, căruia î se lua 0 şi bine utilată, care face ca tona
(Iran) . ,
L am pant .......................... 272.222 22.4 1.377.165 16.9
mile cerinţi ale ştiinţei şi amestecu­ Japonia . . . .
251 0,6 266 0.1 4- 15 4- 6 parte din venituri la transporturile kilometrică de derivate refulată, sa
25.064 2.1 1
U leiuri • ................. . .
P ă c u ră , m otorină şi p ă ­ ) 4.940.981 60.7 rile cu uleiurile vegetale în propor­ Oceania 1511 3,4 6090 2,7 +■ 4579 + 303 ce-i aducea cele mai mari bene­ revie la 0.1S lei faţă de 1.15 cât re­
c u ră arsă în rafinărie 667.260 54.9 ) ţie echitabilă, s’au putut obţine re­ lndiile O landeze — 710 0,3 4- 710 ficii, a contribuit la abandonarea i- vine la transporturi prin vagoane
P i e r d e r i .............................. 20.050 1.6 141.463 1.8 zultate excelente, chiar acolo unde Sanw ak . . . . deii conductei. . cazane, cari în afară de durata'
1.215.299 10U.U 8.138.38® 100.0 se cere un ulei extrem de îngrijit Africa — — 195 0,1 4- - 1941 In această materie politica dru­ transportării se mai întorc şi goale,1
(uleiul marin). T r ta' 44979 100,0 226070 K 0,0 H- 181088 *4* 403 mului de fier s'a dovedit a fi 'direct . prilejuind cheltueli noi.

1 I f