Fișa de lucru

Clasa a X-a

Revoluția științifică
Folosind informațiile din schița lecției, manual, explicațiile profesorului și internet,
răspundeți cerințelor:
1. Selectați 3 descoperiri științifice prezentate cronologic și exemplificați
aplicațiile lor practice.
Revoluția agrară
Folosind informațiile din schița lecției, manual, explicațiile profesorului și internet, răspundeți
cerințelor:
1. Identificați și enumerați căile realizării reformei agrare. Explicați-le și
comparați-le.
2. Prezentați consecințele revoluției agrare.
3. Realizați o axă cronologică a celor mai esențiale evenimente de la începutul
revoluției industriale în Anglia, Franța, Germania.
4. Argumentați diferența privind ritmul diferit al dezvoltării industriale ale
acestor state europene.
5. Ce deosebiri există între manufactură și fabrică.
6. Alcătuiți o investigație istorică cu privire la modul cum a fost posibilă
revoluția industrială în Anglia secolului al XVIII-lea, prima țară industrială a
lumii, cercetând:
- cauzele
- efectele revoluționare în demografie, agricultură, transporturi, tehnică,
comerț, industrie
- mutațiile din structura globală a statului englez în secolele al XVIII-lea-al
XIX-lea.
7. Alcătuiți un scurt eseu cu titlul prima fază a civilizației industriale,
selectând:
- elemente generale ale revouției industriale
- elementele specifice revoluției industriale, aducând un argument pentru
fiecare stat în parte
- rolul economic al Angliei în secolul XIX
- rolul statului în evoluția economiei.
8. Enumerați trei transformări produse de revoluția industrială.

1
„Industrializarea, ca și revoluția, pune în discuție totul: societatea, economia,
structurile politice, opinia publică și tot ceea ce rămâne”. (Fernand Braudel,
Timpul lumii).
1. Elaborați în scris un model propriu, logic și eficient, al perioadei de creștere
economică generală din Anglia secolelor XVIII-al XIX-lea, care să
reprezinte revoluția industrială.
2. Poate fi considerată Anglia singura țară care și-a legat numele de revoluția
industrială?
„La această vorbă, șase parale, lumea a tresărit. Milioane de cumpărători, oameni
sărmani care nu cumpărau niciodată, s-au pus în mișcare. Altădată, fiecare femeie
de rând purta o rochie albastră sau neagră, pe care o păstra zece ani fără să o spele,
de teamă să nu se destrame. Astăzi, soțul său, muncitor sărac, cu prețul unei zile de
muncă, o poate acoperi cu un veșmânt înflorat”.(Istoricul francez Jules Michelet
(1798-1874), despre scăderii prețului țesăturilor).
1. Identificați cauza (motivul) scăderii prețurilor?
2. Cine a beneficiat de acest fapt?

Legile privitoare la împrejmuiri

Perioada Numărul de legi

1714-1720 7
1720-1730 33
1730-1740 35
1740-1750 38
1756-1760 156
1760-1770 424
1770-1780 624
1780-1790 287
1790-1800 506
1800-1810 906
(Pierre Chaunu, Civilizația Europei în secolul luminilor).

2
 1. Calculați numărul mediu de legi emise într-un an.
2. Exprimați grafic evoluția lui.
3. Desprindeți concluziile referitoare la ritmul modernizării agriculturii
britanice.
4. Argumentați observațiile formulate.

Modelul agrar experimentat în Norfolk

1. Împrejmuirea generalizată.
2. Fertilizarea solului prin folosirea marnei și argilei.
3. Adoptarea unui sistem cvadrienal (rotați culturilor odată la 4 ani) de rotație a
culturilor: napi, orz, trifoi și grâu.
4. Arenda pe termen lung (21 de ani), acordată de proprietari, care permitea
fermierilor să riște capital important.
a. Explicați avantajele acestui program. Argumentați-vă răspunsul.
„Noile tehnici s-au răspândit în agricultură, ca și în industrie, pe măsură ce
agricultura s-a comercializat și tot mai numeroși agricultori au acceptat noile
metode și modificările profunde pe care acestea le-au adus în viața lor. Pentru
dezvoltarea economică, trebuie neapărat ca productivitatea agriculturii să se
modifice într-o manieră radicală, căci societățile care se modernizează devin din ce
în ce mai tributare agriculturii”. (W. W. Rostov, Etapele creșterii economice).
1. Precizați căile prin care dezvoltarea agriculturii condiționa modernizarea
societății.
Populația rurală (în procente din totalul populației)
Statul 1851 1885 1911
Anglia 48 % 31% 22%
Franța 75 % 64% 56%
Germania 70 % 49% 40%
Rusia 92 % 87% 81%
SUA 86 % 66% 54%

1. Comparați dinamica populației rurale din aceste state, explicând cauzele

evoluției acesteia pentru fiecare stat în parte.

Revoluția industrială

3
1. Definiți conceptul de revoluție industrială.
2. Precizați câteva tipuri de cauze ale revoluției industriale.
3. Numiți 5 state puternic dezvoltate industrial.
4. Prezentați etapele revoluției industriale.
5. Enumerați trei factori datorită cărora revoluția industrială din Anglia a fost
un fenomen unic.
6. Caracterizați elementele fundamentale ale nașterii civilizației mașinilor în
Anglia.
7. De ce credeți că Anglia a deținut rolul de frunte în promovarea progresului
tehnic?
8. Care sunt sursele de energie ale epocii? Ce obstacole stăteau în calea
diversificării lor?
9. Enumerați principalele realizări în industria textilă.
10.Care era viteza maximă cu care se deplasau oamenii pe timpul:
a. faraonilor
b. cuceririi Daciei de către romani
c. războaielor napoleoniene
d. anului 1850?
11.Realizați o corelare între descoperirile științei și creșterea productivității și
dezvoltarea economică în secolul XIX, începutul secolului XX.
12.Realizați o sinteză cu tema Economia românească în contextul revoluției
industriale, utilizând următoarele noțiuni: motorul cu aburi, căi ferate,
materii prime, meșteșuguri.
13.Realizați un clasament al principalelor descoperiri ale revoluției industriale
în funcție de importanța acestora pentru societate.
14.Precizați caracteristicile (particularitățile; specificul) celei de a doua
revoluții industriale.
15. Exemplificați legăturile dintre interesele economice și acțiunile politice în
lumea contemporană.
16. Identificați consecințele revoluției industriale.
17. Stabiliți o paralelă între mutațiile politico-sociale și sconomice provocate de
revoluția industrială în secolul al XIX-lea și transformările de structură din
pragul mileniului al III-lea.

4
„Capitalismul este, în esență, un proces de mutație economică....Dacă nu există
inovații, nu e nevoie de antreprenori; fără reușitele economice obținute de
antreprenori, nu există beneficii capitaliste și nici progrese ale capitalismului.
Atmosfera revoluțiilor industriale , atmosfera progresului, este singurul mediu în
care poate supraviețui capitalismul”. (J. A. Schumpeter, Businesss Cycles, 1939).
1. Comparați definiția capitalismului din lecție, cu aceasta din text.
„Procedeul meu de reducere a consumului de vapori, deci de combustibil, în
mașinile cu aburi se bazeză pe următoarele principii: în primul rând, recipientul în
care se producepresiunea aburului care face mașina să funcționeze....pe care eu îl
numesc cameră de vapori, trebuie să fie ținut, atâta vreme cât mașina
funcționează, la o temperatură al fel de ridicată ca cea a aburului în momentul
intrării. Pentru aceasta, camera vaporilor este înconjurată de o căptușeală de lemn,
sau orice altă materie care nu conduce căldura. În al doilea rând, camera vaporilor
este înconjurată de vapori, sau de alte substanțe supraâncălzite; în al treilea rând,
trebuie avut grijă ca niciun alt corp sau vapor cu o temperatură inferioară celei a
aburului să nu intre în contact cu camera vaporilor”. (Extras din brevetul lui James
Watt pentru mașina cu aburi).
1. Precizați rolul temepraturii în cadrul acestui proces.
2. În ce constă meritul lui James Watt, în acest sens? Argumentați-vă
răspunsul.
„Totul este pus aici în mișcare de către o pompă cu foc de putere a 30 de cai și cu
toate că există aproape 200 de oameni și un mare număr de cai folosiți aici, acesta
se face aproape numai pentru lucrările din afară; nu se vede om în această
minunată manufactură și totul se operează de către o mână nevăzută...Butoaiele
sunt cărate fără a fi atinse; chiar pompa cu foc, care mână toate acestea, este făcută
cu atâta precizie, are atât de puțin șco sau frecare, încât, fără exagerare, nu face mai
mult zgomot decât un ceas și în orice loc dacă un ac ar cădea pe podea l-ai auzi.
Numai butoaișele care servesc la transportul berii la consumatori costă 80 000 de
lire sterline și probabil că stabilimentul întreg nu folosește mai puțin de jumătate de
milion de lire sterline drept capital; clădirea nu poate arde, pardoselile fiind de fier,
iar zidurile de cărămidă”. (Producerea berii la Londra, 1812).
1. Prin ce se explică costul ridicat al transportului berii?

5
 2. În ce constă importanța producerii berii?
„Prima revoluție industrială a fost, din punct de vedere tehnic, atât de primitivă nu
datorită absenței unei științe și unei tehnologii sau pentru că oamenii nu se
interesau de ele, ci pur și simplu pentru că era suficient, în genere, să aplici idei și
mecanisme simple, cel mai adesea puse la punct de secole, pentru a obține rezultate
uimitoare. Noutatea nu rezida în informație, ci în aptitudinea indivizilor de realiști
de a aplica știința și tehnologia elaborate de mult timp, noutatea era, de asemenea,
această largă piață care se deschidea noilor produse al căror preț scădea masiv.
Ceea ce uimește nu este înflorirea geniului inventiv individual, ci ansamblul de
factori care i-au împins pe oameni să rezolve probleme practice”.(Eric Hobsbawm,
Istoria economică și socială a Marii Britanii).
1. Identificați factorii care au favorizat revoluția industrială.
2. Numiți mecanismele simple perfecționate în cursul revoluției industriale.
„Nimeni nu ilustrează mai bien această colaborare între știință și tehnică decât
Matthew Boulton (1728-1809). Acest industriaș de origine modestă (un om nou),
spirit practic și creator, care i-a finanțat lucrările lui John Watt, era în același timp
un savant pasionat de chimie. În jurul său îl găsim atât pe John Watt, cât și pe
matematicianul și medicul William Small, pe preotul și medicul Erasmus Darwin,
strămoșul marelui Darwin, pe mulți alții. Anglia industrială devine Anglia
științifică, având drept capitale-țineți minte-Birmingham și Manchester, Londra,
regina capitalismului comercial, va rămâne pentru multă vreme departe de aceste
noutăți și nu-și va relua locul în viața științifică engleză decât pe la 1820. Faptul în
sine e semnificativ, avândtul industriei este cel care a pus știința în acțiune”.
(Fernand Braudel, Gramatica civilizațiilor).
1. Explicați evoluția raporturilor dintre tehnică și știință în secolele XVIII-XIX.
Precizați rolul științei în declanșarea revoluției industriale.
„Fierul și combustibilul sunt elementele principale în toată această industrie.
Suntem obligați să luptăm cu străinătatea, pentru ca fierul să se producă din
abundență și cu prețul redus.....Indiscutabil, producția acestor ramuri industriale a
fost protejată printr-un tarif împotriva importului, ceea ce a stimulat zelul și
concurența în rândurile proprietarilor furnalelor înalte, ai diferitelor uzine și
fabrici; ei au căutat mereu, pe de o parte, o producție cât mai economică, iar pe de

6
altă parte, ameliorarea procedeelor aplicate. Fabricația fierului a făcut deci
progrese mari, dar n-a răsplătit întotdeauna eforturile depuse”. (Revue des deux
mondes, 1844).
„Într-un sistem de libertate deplină a comerțului, fiecare țară își consacră capitalul
și industria acelei utilizări care i se pare cea mai utilă. Creșterea masei generale a
produselor răspândește peste tot bunăstarea. Schimburile leagă între ele toate
națiunile lumii civilizate, prin articulații comune ale intereselor, prin relații
amicale, construind o singură mare societate. Acesta este principiul care face să se
producă vin în Franța și Portugalia, cereale în Polonia și în SUA și articole de
fierărie în Anglia”. (Economistul englez David Ricardo (1772-1823), despre
necesitatea schimburilor comerciale libere, 1817).
1. Identificați avantajele liberului comerț.
2. Precizați rolul jucat de Anglia în comerțul internațional.
„La 15 septembrie 1840, spre orele șase dimineața, Vile de Montereau, înainte de a
pleca, scotea vălătuci groși de aburi în fața cheiului Saint-Bernard. Oamenii soseau
gâfâind, butoaie, cabluri, coșuri de rufărie încurcau circulația; marinarii nu
răspundeau nimănui...; pachetele urcau între doi tamburi și zgomotul se topea în
freamătul vaporilor care scăpând printre plăcile de tablă, învăluiau totul într-un nor
gros, alburiu, în timp ce clopotul țiuia fără întrerupere. În sfârșit nava
plecă....Oamenii se entuziasmau în jurul mașinii, iar coșul împroșca horcăind lent
și ritmic panașul său de fum negru....Puntea tremura sub o mică vibrație interioară
și cele două roți, învârtindu-se rapid, băteau apa”(Gustav Flaubert, Educație
sentimentală).
1. Ce tipuri de activități se desfășurau în acest oraș?
„Trebuie să facem primul pas pe calea reconcilierii proletariatului cu statul. Nu
poate fi căutat un remediu doar prin represiunea exceselor socialiste. Este necesar
să avem un progres clar în bunăstarea proletariatului. Problema de primă
importanță este grija față de acei muncitori care sunt incapabili să-și câștige
existența. Prevederile anterioare pentru apărarea muncitorilor împotriva riscului de
a cădea în neputință prin incapacitatea cauzată de accident sau de vârstă nu s-au
dovedit adecvate și inadecvarea acestor prevederi a fost o cauză principală care a
contribuit la tendința proletariatului de a căuta ajutor prin aderarea la mișcarea
social-democrată. Oricine are pensie asigurată pentru bătrânețe este mai mulțumit

7
 și mai ușor de mântuit decât un om care nu are”. (Bismarck, Cuvântare ținută în
parlament, 1881).
„Treizeci-patruzeci de fabrici se înalță....În jurul acestora sunt presărate la
întâmplare locuințele fragile ale săracilor.....Străzile....prezintă imaginea unei
lucrări incomplete......Unele dintre acestea sunt pavate, dar cele mai multe sunt
denivelate și noroioase, înghițind piciorul trecătorului sau căruța călătorului.
Grămezi de murdărie, dărâmături de clădiri, ochiuri de apă stătută și rău
mirositoare se ivesc din loc în loc....Ridicați-vă privirile și de jur împrejurul acestei
piețe veți vedea înălțându-se imensele palate aled industriei. Veți auzi zgomotul
furnalelor, șuierul aburului. Aceste clădiri uriașe împiedică pătrunderea aerului și a
luminii în locuințe..., învăluindu-le într-o veșnică ceață....Un fum des și întunecat
acoperă orașul. Printr-ânsul, soarele se vede ca un disc fără raze. În mijlocul
acestei zile neâmplinite se zbat fără răgaz 300 000 de ființe omenenști...”(Orașul
Mabchester descris de Alexis de Toqueville, 1835).
1. Descrieți activitatea umană din acest oraș.
2. Identificați rolul acestui oraș în economia Marii Britanii.
„La orele 2, 3 ,4 dimineața, copii de 9-10 ani sunt smulși din paturile lor murdare
și siliți să lucreze până la orele 10, 11, 12 noaptea pentru a câștiga atât cât să-și
ducă zilele; în acest timp, membrele li se atrofiază și întreaga lor ființă cade într-o
toropeală încremenită, îngrozitoare la vedere (ziarul Daily Telegraph, 1860)”.
1. De ce era necesară munca copiilor?
2. Ce drepturi li se încălcau copiiilor?
„Cât privește acei oameni care iau în considerare extinderea în întregul regat a căii
ferate care ar înlocui canalele, trăsurile, poștalioanele, diligențele...noi estimăm că
nu merită nici cea mai mică atenție, nici ei, nici proiectele lor vizionare. Marea
exagerare a puterii locomotivei cu aburi poate înșela un anumit timp, dar trebuie să
se termine spre confuzia celor de care vorbesc”.(
https://www.campop.geog.cam.ac.uk/research/projects/transport/onlineatlas/
railways.pdf , 1825).
1. Precizați importanța revoluției industriale, conform acestui text.
Completează tabelul, scriind câte două elemente specifice revoluției industriale în domeniile

tehnic 1.
2.
economic 1.
8
 2.
social 1.
2.

Producția de cărbune, exprimată în milioane de tone

Stat 1840 1860 1880

Marea Britanie 30 000 000 80 000 000 149 000 000
Franța 3 000 000 8 000 000 19 000 000
SUA 2 000 000 13 000 000 83 000 000

Dezvoltarea rețelei feroviare, exprimată în mii de kilometri pătrați

Stat 1840 1860 1880

Marea Britanie 1349 16 730 30 875
Franța 579 9466 23 875
SUA 4540 49 310 131 872
Canada 16 2065 7331

Producția de bumbac brut, exprimată în milioane de tone

Stat 1850 1880 1913

Marea Britanie 290 000 000 620 000 000 990 000 000
Germania 20 000 000 140 000 000 480 000 000
Franța 65 000 000 100 000 000 275 000 000
SUA 330 000 000 1280 000 000

1. Identificați motivul, sau cauza declajului (dicrepanței; diferenței) dintre aceste state.
Argumantați-vă răspunsul

Revoluția transporturilor
Folosind informațiile din: manual, schița lecției, internet, explicațiile profesorului, răspundeți
cerințelor de mai jos.

1. Definiți conceptul (noțiunea) liberul schimb.

2. Analizați consecințele economice ale aplicării liberului schimb.

9
„Cred că beneficiile materiale pentru omenire reprezintă latura cea mai
neânsemnată a beneficiilor care vor rezulta din adoptarea lui..., văd în principiul
liberului schimb o forță care va acționa în lumea morală asemănător gravitației în
universul fizic: îi va apropia pe oameni, va înlătura anatgonismele (contradicțiile)
legate de rasă, , credință, limbă, unindu-ne pe toți prin legăturile păcii veșnice.
Cred că efectul lui va fi transformarea înfățișării lumii, căci va introduce un sistem
de guvernare total diferit de sistemul actual, determinând disparițiia ambițiilor și
mobilurilor care duc la realizarea vastelor și puternicelor imperii, a uriașelor
armate, a marilor vase de război, a tuturor acestor instrumente de distrugere a vieții
și de nimicire a roadelor muncii. Cred că astfel de lucruri nu vor mai fi necesare,
nu vor mai fi obișnuite când omenirea va deveni o singură familie și când fiecare
om va schimba liber roadele muncii sale”(Richard Cobden, Discurs rostit la
Manchester, 1846).
1. Precizați consecințele pe care le putea avea aplicația liberului schimb asupra
societății și indivizilor.
„Sistemul vostru îl rezumăm în două cuvinte: în perioadele de abundență
înseamnă ruinarea agricultorului; în cele de scumpete, ruinarea
cumpărătorului”(Adolf Thiers, Discurs, mai 1848).
1. Aduceți argumente pro și contra acestei afirmații.
„Să presupunem că toată energia dintr-o tonă de radiu ar fi folosită timp de 30 de
ani, în loc să fie degajată cu viteză constantă și lentă cu care înjumătățirea se
realizează în 1760 de ani. Ea ar fi suficientă pentru propulsia unei nave de 12 000
de tone, având motoare de 1500 cai putere, cu o viteză de 15 noduri pe oră, timp de
30 de ani-durata medie a unei nave. Pentru a realiza acest lucru, azi trebuie să
ardem 1 500 000 tone de cărbune”.(Savantul englez Sir W. Ramsay,
despre radioactivitate).
1. Ce perspective deschidea descoperirea radioactivității.
„Oamenii de afaceri au avut ca scop esențial realizarea unui profit. Ei au invocat
interesul național, dar l-au confundat, în fapt, adesea, cu interesele lor private.
Pentru a face față acestor preocupări, aveau nevoie de sprijinul guvernului. Ei
puteau să fie înclinați spre menținerea sau promovarea inițiativelor imperialiste,
acceptând riscul conflictelor internaționale. În acest caz, interesele financiare au
fost un mobil al acțiunii politice. Guvernele au avut, adesea preocupări
diferite.....De altfel, oamenii politici, diplomații și oamenii de afaceri aparțineau

10
aceluiași mediu social: legăturile personale care existau între ei au facilitat această
punere de acord. Dar ei țineau cont , de asemenea, de avantajele pe care
dezvoltarea investițiilor le puutea aduce intereselor politice ale statului, adică
extinderii influenței, puterii, securității prestigiului său........interesele financiare,
în loc să fie mobilul acțiunii politice, audevenit instrumentul acestora”. (Pierre
Renouvin,Introducere în realțiile internaționale).
1. Argumentați interferența dintre exportul de capital și evoluția relațiilor
internaționale.
2. Dezbateți pro și contra afirmația: documentele diplomatice sunt suficiente
pentru înțelegerea evoluției relațiilor internaționale.

11