LISAN MARIA

ECTS.ANUL 1.SEM 1

ISTORIE ECONOMICA

A PATRA REVOLUTIE INDUSTRIALA SI IMPACTUL

ASUPRA DEZVOLTARI ECONOMICE

Revoluția industrială a început la sfârșitul secolului al XVIII-lea și în primele decenii ale

secolului al XIX-lea mai întâi în Anglia care a reușit să se mențină ca prima putere industrială
a lumii până la sfârșitul secolului al XIX-lea. În Franța, revoluția industrială a evoluat lent,
începuturile ei datând din jurul anilor 1830. Industrializarea Germaniei a fost marcată de
fărâmițarea sa politică, condițiile favorabile declanșării revoluției în acest domeniu fiind
create prin anii 1840-1850. Dezvoltarea industrială a SUA a debutat la mijlocul secolului al
XIX-lea prin aplicarea unei multitudini de invenții și inovații. Sosirea masivă de emigranți
după 1865 a antrenat o puternică dezvoltare a economiei americane și astfel în jurul anului
1900 SUA a devenit prima țară industrială din lume. Descoperirile din domeniul științific au
impulsionat apariția unor tehnici și invenții moderne
Revoluția industrială a fost un proces tehnic complex prin care munca manuală a fost
înlocuită cu mașinismul. În acest proces mecanizat muncitorului îi revine rolul de
supraveghere, reglare și alimentare a mașinii și control al calității. Revoluția industrială a
avut ca efect creșterea producției, dezvoltarea orașelor și a științei
Impactul social al revoluției industriale a marcat dezvoltarea diviziunii sociale a muncii, au
apărut noi ramuri de producție, noi centre industriale, s-au impus relațiile economice
capitaliste în fața celor feudale. De asemenea, apare clasa mijlocie, categorie ce beneficia de
câștiguri financiare rezonabile și care avea un comportament atent față de elitele burgheze
sau aristocratice. Se observă o mare schimbare în vestimentație și în investițiile pentru
locuințele aspectuoase și confortabile. Dintre toate clasele sociale se afirmă burghezia, cea
care este o clasă de bază a societății capitaliste.
Impactul tehnic a provocat o puternică impulsionare în domeniul invențiilor, apar fabrici,
uzine, iar munca manuala se înlocuiește cu cea mecanizată. O importantă invenție a fost
făcută în anul 1760, când James Watt a inventat Motorul cu abur, care a început să fie utilizat
în diferite ramuri ale industriei. În anul 1829 inventatorul și inginerul englez George
Stephenson inaugurează locomotiva „Racheta”, care este considerată prima locomotivă
rentabilă.
Dezvoltarea industriei grele antrenează căutări si descoperiri in industria chimica, pentru
efectuarea operațiunilor privind albirea, degresarea, uscarea si colorarea firelor si țesăturilor,
tehnologiile tradiționale reprezentând o piedica in prelucrarea cantităților sporite de astfel de
produse. De asemenea, cerința crescânda de utilaje, antrenează dezvoltarea industriei
metalurgice, domeniu in care asistam la descoperiri si perfecționări însemnate, ca, de
exemplu: procedeul fabricării cocsului, de către Abraham Derby, in 1709; in 1750, Benjamin
Huntsman prelucrează fonta in fier forjabil; in 1784, Henry Cort perfecționează procesul de
pudlare prin care se obține otel s.a. In urma acestor descoperiri si perfecționării, dar mai ales
a extinderii aplicării lor, metalurgia își schimba locul de desfășurare, mutându-se din mijlocul
pădurilor in bazinele carbonifere. Dezvoltarea industriei metalurgice a fost favorizata si de
importantele resurse de cărbune si de minereuri de fier de care dispunea Anglia. Producția de
metal cunoaște creșteri însemnate, de la 25.000 de tone in 1720, la 68.000 in 1788, si la
250.000 in 1806. Extracția de cărbune urmează si ea aceeași curba ascendenta, de la 5
milioane de tone in 1750, la 10 in 1800, si la 16 in 1829

Cu toate acestea, toate aceste schimbări au avut loc foarte încet și cu pași înapoi. Epidemiile,
războaiele constante și foametea nu au permis ca înaintarea să fie continuă
Revoluția agricolă
După cum sa menționat, principala activitate economică înainte de Revoluția Industrială a
fost agricultura. Cu toate acestea, acest sector era subdezvoltat, iar inovațiile erau foarte rare.

Când populația a început să crească a fost necesară creșterea producției de alimente.

Proprietarii de terenuri au trebuit să introducă noi tehnici agricole, instrumente și invenții,
cum ar fi îngrășăminte, pentru a realiza această creștere.

Noile instrumente și tehnici au determinat scăderea numărului de țărani necesari, deoarece s-

ar putea produce mai mulți cu mai puțini muncitori. Cei care au rămas fără muncă au trebuit
să migreze în orașe și să devină forță de muncă pentru fabrici.
Revoluția demografică
Schimbările, în bine, în dietă și îmbunătățirea calității vieții au fost factori care au determinat
creșterea demografiei începând cu secolul al XVIII-lea.

Factori socioeconomici
Supremația comercială pe care a obținut-o Regatul Unit i-a permis să acumuleze o mulțime
de capital, deși concentrată în mâinile câtorva antreprenori.

Un alt factor important, așa cum sa subliniat, a fost prezența unei forțe de muncă abundente
disponibile pentru industrie. Cauzele au fost îmbunătățirea tehnicilor agricole care au lăsat
șomeri mulți țărani și creșterea demografică.

Prima revoluție industrială – Industry 1.0

A avut loc pe la sfârșitul secolului 18, începutul secolului 19 ( în anul 1765 James Watt a
inventat primul motor cu aburi) și a avut ca principal impact tehnic mecanizarea proceselor
de producție, proces care a înlocuit, treptat, agricultura cu industria ca bază a structurii
economice a societății. Masivele extracții de cărbune și inventarea motorului cu aburi au creat
un nou tip de energie, care s-a extins rapid și la alte procese – dezvoltarea liniilor de cale
ferată și în consecință accelerarea schimbului economic, atât material cât și uman. Importante
descoperiri se fac și în alte domenii, cum ar fi metalurgia, apar noi metode de prelucrare a
metalului și, ca urmare, se deschide o poartă către crearea primelor fabrici și orașe
industriale, unde muncitorilor le revine mai mult rolul de supraveghere, reglare și control al
mașinilor.
A doua revoluție industrială – Industry 2.0
A avut loc la sfârșitul secolului 19 și a culminat cu apariția unei noi surse de energie :
electricitatea. Au rezultat astfel primele motoare cu ardere internă, s-a dezvoltat industria de
prelucrare a oțelului, au apărut noi metode de sinteză chimică care au dat naștere primelor
fibre sintetice, au apărut vopselurile și substanțele de fertilizare a solului. De asemenea,
mijloacele de comunicație au fost revoluționate ca urmare a apariției telegrafului și a
telefonului. Au apărut apoi primele automobile și primele avioane, către începutul secolului
20.
În România
În spațiul românesc revoluția industrială s-a desfășurat mult mai târziu decât în Anglia,
Franța, Germania și SUA, începând abia în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, după
Unirea Principatelor din 1859, când s-au pus bazele industriei capitaliste în România prin
dezvoltarea ramurilor industriei: minerit, metalurgie, transport și construcții de mașini.
În Germania
Bazat pe poziția de lider în cercetarea chimică în universități și laboratoare industriale,
Germania a devenit dominantă în industria chimică din lume în secolul al XIX-lea. La
început producția de coloranți pe bază de anilină a fost de importanță critică.

A treia revoluție industrială – Industry 3.0

Începe practic, în cea de-a doua jumătate a secolului 20 și se întrepătrunde într-o oarecare
măsură cu cea de-a patra, care se desfășoară chiar în zilele noastre. Acest al treilea val
revoluționar are ca punct culminant apariția unei noi surse de energie și anume energia
nucleară. Și-au făcut apariția apoi produsele electronice, odată cu inventarea tranzistorilor și
apoi a microprocesorului (1970) și, nu în ultimul rând, dezvoltarea industriei de
telecomunicații și industria de computere. Dezvoltarea noilor tehnologii a dat naștere unor
noi domenii de cercetare, în special cea spațială și în domeniul biotehnologiei. A luat naștere
o nouă eră a automatizării proceselor de producție și apariția roboților industriali.
A patra revoluție industrială – Industry 4.0
Își are originea la începuturile mileniului 3, odată cu apariția internetului. Este singura
revoluție care nu își are rădăcinile în descoperirea unei noi forme de energie, ci are la baza cel
mai nou fenomen tehnologic – digitalizarea. Suntem deja înconjurați de inteligență artificială,
de la vehicule autonome și drone până la asistenți virtuali. Tehnologia a făcut posibile noi
produse si servicii menite să ne ușureze atât viața personală cât și cea profesională.

A patra revoluție industrială - sau Industria 4.0 - transformă economiile, locurile de muncă și
chiar societatea în care trăim astăzi. Tehnologiile de orice fel, mai ales cele digitale, se
îmbină între ele utilizând analiza datelor, inteligența artificială, tehnologiile cognitive și
Internet of things (IoT) pentru a crea întreprinderi digitale care nu sunt doar interconectate, ci
perfect capabile să ia decizii informate. Pe scurt, această revoluție încorporează tehnologii
inteligente, conectate între ele, depășind cadrul organizațiilor și interferând cu viața noastră
de zi cu zi
• Impact social: stabilitate versus capacitate de influențare. În timp ce directorii
executivi se așteaptă la un viitor stabil, cu mai puține inegalități sociale, aceștia sunt
tot mai puțin convinși de influența lor sau a organizațiilor lor asupra societății actuale.
• Strategie: pasivitate versus acțiune. Directorii executivi recunosc că nu sunt pregătiți
să valorifice transformările asociate cu Industria 4.0. Cu toate acestea, liderii
companiilor nu și-au modificat strategiile actuale pentru a fi mai pregătiți în viitor.
• Forța de muncă: evoluție versus revoluție. Directorii executivi sunt de părere că nu au
oamenii potriviți pentru a avea succes în Industria 4.0. Deși spun că fac tot posibilul
pentru a construi forța de muncă corespunzătoare, răspunsurile lor arată exact opusul,
și anume că problema talentelor nu este una prioritară pentru ei.
• Tehnologie: rezolvarea problemelor versus prevenirea acestora. Directorii executivi
știu că trebuie să investească în tehnologie pentru face trecerea la noile modele de
afaceri. Cu toate acestea, investițiile necesare trenează din cauza lipsei de aliniere
strategică și a viziunii pe termen scurt.
Acum, a Patra Revoluție Industrială, întrepătrunsă cu cea anterioară în ultimii 20 de ani, se
clădește pe „umerii” acesteia. Este revoluția digitală, caracterizată printr-o fuziune de
tehnologii care subțiază hotarele dintre lumi – cea fizică, cea digitală și cea biologică. Dacă
acum noi ne aflăm în lume, probabil că această etapă a evoluției umane va face ca și lumea să
intre în noi, în fiecare dintre noi, prin singularitate – „împerecherea” omului cu tehnologia
Una din caracteristicile Industriei 4.0 este accentul pe produse complexe din punct de
vedere tehnologic care sunt realizate de către echipe mici și creative de experți cu
educație trans disciplinară. Imprimantele 3D fac posibilă producția aditivă, care este
mult mai eficientă din punct de vedere economic decât cea substractivă.
O importanță deosebită o au makerspace-urile educaționale deoarece copiii trebuie să
învețe de mici să gândească trans disciplinar. Pentru a fi angajabili în societatea
viitorului, copiii de astăzi trebuie să învețe să fie creativi tehnologic, să gândească trans
disciplinar, să programeze computere, să aibă abilități critice, să stăpânească modalități
de expresie a ideilor complexe prin digital storytelling.
În concluzie, putem afirma că securitatea cibernetică și inteligența artificială reprezintă
domenii cheie pentru cei care doresc să fie printre câștigătorii Industriei 4.0.
Securizarea sistemelor fizico-cibernetice, care vor funcționa frecvent în makerspace-uri,
este un aspect esențial într-o lume în care datele și software-ul devin principalele valori
economice.
Conform unui raport al băncii elvețiene UBS, motoarele celei de-a patra revoluții industriale
sunt automatizarea si conectivitatea extrema. Elementul-cheie care va marca aceasta perioada
va fi utilizarea inteligentei artificiale (AI) de către companii pentru a automatiza profesii care
sunt efectuate astăzi doar de către oameni.
Deși acest lucru a fost o caracteristica si a precedentelor revoluții, noile tehnologi nu ii vor
afecta doar pe cei slab calificați si cu venituri mici, ci si o parte importanta a clasei mijlocii,
in special in rândul celor cu calificări medii si un nivel ridicat de rutina.
Autorii raportului sunt de părere ca inteligenta artificiala va permite într-o zi roboților sa
proceseze imagini si limbajul uman, sa analizeze volume ridicate de informații, sa ia decizii
complexe si sa se comporte precum oamenii pentru a controla anumite procese.
Astfel, principalul efect economic al revoluției va fi o discrepanta foarte mare intre angajații
slab calificați si cei înalt calificați, care va duce la creșterea șomajului si a inegalității
economice. Joburile care plătesc salarii mari vor fi doar pentru un număr redus de angajați cu
calificări foarte înalte si aptitudini complexe, pe care mulți dintre actualii absolvenți ai
instituțiilor educaționale nu le poseda.
Industrializare 4.0 este un concept organizatoric care constă din patru principii
organizatorice de bază. Aceste principii sprijină companiile în identificarea și punerea în
aplicare a scenariilor Industrializării 4.0.
• Interconectare: mașini, dispozitive, senzori, și oameni pot fi legați în rețea și pot
comunica pe Internet de mașină sau de pe Internet între oameni.
• Transparența informațiilor: datele livrate de senzori extind sistemele de informații
digitale de modele de fabricație pentru a crea o imagine virtuală a lumii reale.
• Asistență tehnică: sisteme de asistență sprijină oamenii cu ajutorul informațiilor
colectate, vizualizate și ușor de înțeles. Astfel se pot lua rapid decizii fundamentate în
cazul apariției problemelor. În plus, sunt sprijinite persoanele care fac efort fizic
excesiv sau periculos.
• Decizii descentralizate: sistemele cibernetice sunt capabile să ia decizii și să rezolve
autonom problemele. Numai în cazuri excepționale, de exemplu, în caz de interferență
sau de conflicte de interese, se transmit semnale la un nivel superior.
Caracteristic în domeniul Industrializării 4.0 este o mare adaptabilitate: de la producția de
unicate până la producția de mare serie și de masă. Tehnica de automatizare pentru
Industrializarea 4.0 trebuie să fie mult mai inteligentă utilizând proceduri de auto optimizare,
de autoconfigurare și de auto diagnoză, fiind în măsură să sprijine și să asiste operatorul
uman la munci complexe și dificile atât tehnic cât și fizic. Studii științifice au stabilit un mare
potențial de reducere a ciclului de producție, o creștere a gradului de automatizare,
posibilitatea realizării unor produse de mare tehnicitate în serie limitată și de asemenea o
utilizare eficientă a numeroase date de producție care până în prezent nu au fost exploatate
Bibliografie
-ro.wikipedia.org

-orange.ro

-deloitte

-stiintasitechnica.ro

-inteligente.sri.ro

-ziare.com