■ Nr.
19 - 14 mai 1982 ■ h
■ Flacăra pag. 4 ■
Minerii petrolului deschid orizontul 2000
DIN PEREŢII GALERIILOR
BE SCURGE AURUL NEGRU
DE MONTEORU
In cadrul Institutului de cercetări şt
proiectări petrol şj gaze Cîm pina s-a for­
m at un larg colectiv de specialişti eu-
prinzînd rîtev a zeci de ingineri, geologi
şi m aiştri — toti m ineri, cei m al m ulti
„cărbunari" — consacrat m ineritului in
petrol, la nivelul tehnicii acestui sfîrşit
de veac.
Colectivul — ne spune şeful său, in ­
ginerul Liviu Şandru — s-a Înfiinţat in
contextul acţiunilor m al vaste În trep rin ­
se în ultim a vrem e pentru creşterea fac­
torului final de recuperare in zăcăm in­
tele de ţiţei. Există în ta ra noastră o se­
rie de zăcăm inte intens exploatate cu
sonde de suprafaţă de unde nu se m ai
poate obţine m are lucru prin obişnuitele
m etode de recuperare secundare « a u te r-
tiare. deşi in subteran se mai află intacte
60—78% din rezerva geologică iniţială de
ti tei.
— O m are care işi aşteaptă n a v ig a to rii? '
-, — Cam aşa ceva. N e-am am intit a-
tunci de exploatarea prin puţuri, carp, pe
la m ijlocul secolului trecut, lua avînt in
România. Deâltfel, ţăran ii rom âni au fost
prim ii din lum e care, descoperind izvoa­
re de petrol, l-au exploatat prin puţuri a
căror adîncime depăşea uneori 200 m. Au
funcţionat pînă acum 40—50 de ani ex­
ploatările Colibaşi, Băicoi, Moreni, M ati-
ţa, Apostolache, M onteoru in M untenia,
Iar în Moldova cele de la Lucăceşti, Taz-
lău-Zem eş, Sol ont, Tescanl, Sîrbi, Pirjol*
Cîm pcni, Cilioaia etc. Evident, odată eu
punerea la punct a tehnologiilor şl u tila­
jelo r m oderne de forare, m in eritu l petro ­
lie r a căzut în desuetudine. Aeum el
este reconsiderat, desigur de pe o bază
tehnică superioară.
— Ce stratu ri petroliere pot fi aborda­
te prin m inerit ?
— Cele care nu depăşesc adincim ea de
Nu pereţii, ci oamenii
au ceva deosebit în ei!
Se num eşte Iulia Paşca, este directoarea
în trep rin d erii de trico taje „1 Iunie" din
Tim işoara si, dacă n-am cunoaşte deja
VIATA ROMÂNIEI
500-600 m şi care întrunesc anum ite con­
diţii geologioo—m iniere a su p ra cărora
nu insistăm aci. S e sapă galerii fo arte a-
sem ănătoare celor pen tru e x tracţia c ă r­
bunelui, cu singura şi esenţiala diferen ţă
că în p ereţii lor se perforează sonde ori­
zontale, ascendente sau descendente.
Aceste sonde subterane, stranie, fan ­
tastică' în trep ătru n d ere de tuburi şl su­
pape, de puţuri gi suitori, de galerii şl
cam ere de forare, le-am văzut acum cl-
teva zile la Sărata-M onteoru.
OAMENI A CĂROR PROFESIUNE
NU ARE ÎNCĂ UN NUME
Pionierii noştri care pregătesc viitoarele
m ine de petrol nu au încă o denum ire,
n e-au spus că nici ei nu ştiu dacă sini
m inerii petrolului sau petroliştii minelor,
d ar ceea ce ştiu este că s-au ang ajat pe
un drum prom iţător. Preocupări sim ilare
există actualm ente in S .U .A ., Canada,
Venezuela, Japonia. în U .R .S .S ., in Sibe­
ria, aproape de Cercul P olar — la Iarega
— funcţionează de m ai m ulti ani o m ină t
care dă 300 000 tone ţiţei pe a n şi, tocm ai
din cauza bunelor rezultate, se inten ţio ­
nează extinderea acestei tehnici in zona
Baku.
Trebuie Înţeles — ne atrag aten ţia in ­
ginerii L iviu Ş andru şi D um itru C ărpe-
nişanu, şeful de p ro ie c t de la S ărata
M onteoru — că m inele de petrol nu re ­
prezintă doar o posibilă v arian tă de ex ­
ploatare ; in anum ite condiţii d e zăcă-
mînt depletate, el constituie unica moda­
litate de recuperare a ţiţeiului. Desigur,
m ineritul in sine reprezintă o operaţie
costisitoare, totul trebuie cu grijă calcu­
lat pentru a se dobîndi petro) în condiţii
de rentabilitate economică. Acesta este şi
sensul experim entului de la M onteoru.»
R ezultatele d e pină acum sint insă încura­
jatoare, astfel incit in viitorul apropiat se
întrevede perspectiva deschiderii unor
m ine de petrol la R uncu-B uştenari, O­
datele principale ale biografiei sale (năs­
cu tă la Roman, crescută Ia Iaşi, absolven­
tă a Institutului tex til dm L eningrad în
1954, rep artizată la Tim işoara şi căsătorită
cu un tîn ăr din Satu Mare. azi şeful ser­
viciului tehnic el Regionalei C.F.R., din
1959 directoare a întreprinderii, două fete,
Doina-G eorgeta, profesoară de rom ână şi
franceză la Tg. Mureş, şl Itodica-D elia,
studentă la chimie), deci, dacă n -am cu­
noaşte toate aceste date avînd destui de
m ultă „încărcătură" cronologică, n -am
putea in nici un fel să -i ghicim ex act
vîrsta, chiar dacă am vrea, fiindcă n u şi-o
arată. Oricum, în intenţiile noastre se află
cu totul alte lucruri, legate în principal
de prM ucţia cu totul excepţională a fa­
bricii pe care tovarăşa Paşca o conduce,
iată, de aproape 23 de ani. La „1 Iu n ie“
se fac tricotaje din fire de bumbac şi „tip
bumbac" pentru copii şi adolescenţi,
transform ate în 25 de m ilioane de bucăţi
anual (articole pentru sugari, lenjerie,
pijam ale pentru copii, vestim entaţie .spor­
tiv ă m ai de curind şi aşa m al departe), la
o valoare de circa 600 de m ilioane lei In
fiecare an, din care circa ju m ătate re ­
p rezin tă export-V est. Ca plan anual de
export, întrep rin d erea a aju n s a doua pe
jjjiddţ, d ar m ai Im portant e că de la o
chiuri-G orgota (lingă Tîrgovişte). M atiţa,
Prahova, ia r în zona M oineşti la Solonţ.
Cilioaia, Zemeş etc. (Recunoaşteţi aceste
denum iri care m archează exploatările
prin p uţuri de la m ijlocul secolului tre ­
cut 1)
în Program ul national de creştere a
factorului de recuperare, m ineritului îi
revin 10—11% din producţia de titei ob­
ţin u tă prin m etode specifice creşterii fac­
torului final de recuperare, deci o pro­
ducţie anuală prezum ată de ordinul a
m ai m ultor sute de mii de tone titei- încă
în actualul cincinal, în m ina de la Sărata
M onteoru va începe extinderea activităţii
în blocurile adiacente ; se va construi
sectorul experim ental R uncu-B uştenari,
cu condiţii diferite de zăcămînt, şi se vor
in itia lucrările pen tru sectorul experi­
m ental Solonţ.
De pe acum M onteoru dă zeci de tone
de ţiţei pe zi, în tim p ce în zonă unele
sonde convenţionale, deci de suprafaţă,
nu produc decît 1.5 tone şi chiar mai
puţin. Din 1979, m ina s-a m odernizat, după
proiectele in stitutului din Cimpina, in ve­
derea adîneirii cu un nou orizont. Se lu ­
crează acum la peste 300 m adincime şi^se
pregăteşte un „panou“ experim ental pen­
tru încercarea şi definitivarea tehnologi­
ilor de săpare a diferitelor categorii de
lucrări m iniere care vor traversa rocile
de titei. A lt obiectiv : experim entarea
tehnologiilor de extracţie, precum şi a
diverselor u tilaje şi echipam ente unicat.
O specială atenţie se acordă aparatelor de
protecţie antiscinteie. In subteran, la
orizontul 25, aflăm că pină şi ciorapii pe
care i-am. îm brăcat la in trare a in m ină
sint de un tip special, pentru a nu se
incărca de electricitate statică : într-o m i­
nă de petrol o sim plă seînteie s-ar putea
dovedi şt m ai catastrofală decît „la căf-
bune“.
„Noi am p relu at nu num ai ce e m ai
bun, d ar şi ce e m ai rău din m inerit şi
din petrol" — glum eşte şeful sectorului de
extracţie de la Monteoru, Ştefan Ciocea-
nu, tehnicianul care, fiind repartizat acum
22 de an i la Monteoru, n e m ărturiseşte
că atunci cînd el, petrolistul, a coborît
p en tru prim a oară în m ină a fost p ă ­
tru n s de un singur sim tăm înt : FRICA.
Acum. team a l-a trecut, el însuşi este un
exem plu pen tru toţi ceilalţi, ceea ce-nu-1
Îm piedică să aprecieze lucid problem ele
complexe pe care le im plică securitatea
muncii :
— L a noi e şi pericol de explozie şi de
incendiu (gazului m etan al „cărbunarilor" 1
se mai adaugă un duşm an redutabil : o-
mologii superiori şi vaporii hidrocarburi­
lor lichide), plus lu p ta cu apele.
Toate astea nu sint num ai figuri de
stil. L a 31 m artie a.c., p e cînd se săpa
sonda G P—11. a crescut brusc presiunea
apei din zăcăm înt. pom na nu m ai făcea
fată şi sonda orizontală a început eă
erupă apă sărată în galerie. Oamenii, că­
ro ra apa m iloasă le ajunsese pînă la brîu,
ee luptau in d irjlţl să evacueze utilajele.
D acă
Dacă aş avea puteri depline
m i-aş comanda în prim ul rînd
o v iaţă lungă şi o m oarte scurtă
dacă aş avea puteri depline
aş interzice toate şedinţele
în care vorbitorii bat apa in piuă
şi cei din sală dorm cu ochii deschişi
dacă aş avea puteri depline
nu s-ar vin tu ra atiţia oam eni prin lume
eare au nevoie de un fotoliu
pentru fundul şi lenea lor
dacă aş avea puteri depline
aş cere oam enilor să gîndcască
şi să nu creadă orbeşte în cuvinte
dacă aş avea pu teri depline
nimeni n -ar mai pune azi pe foe şarpanta
casei
şi s-a r înfăţişa mîine la prim ărie
fiuturind cererea pentru o nouă locuinţă
dacă aş avea puteri depline
n -ar mai fi înghesuiţi cei mici pe rug
şi cei m ari n -a r fi spectatori
dacă aş avea puteri depline / O mic unu de colaci ?
nimeni n -a r mai incepe gargara
abia atunci eind ap a ii ajunge la gît
dacă aş avea pu teri depline
iertaţi-m ă
sint m ult prea neînsem nat
NIKOLAUS BERWANGER Щ
‘ (In românefte de Anten Palfi)
vrem e „1 Iunie" a reuşit să stabilească
relaţii directe d e livrare-cum părare cu
citeva m ari m agazine occidentale, lucru
care se intim plă destul de ra r in industria
noastră uşoară.
Acum, sigur că fabrica tim işoreană
(care s-a dezvoltat din fosta Fabrică de
ciorapi şi tricotaje „Florida", înfiinţată in
1926) a crescut foarte m ult in ultim ele
două decenii, ajungînd de ia circa 700 la
aproape 4 000 de oam eni ai muncii in m o­
m entul de fată şi punind .pe picioare o
Investiţie to tală de circa 200 de milioane
lei, pe scurt o fabrică practic nouă, dar
In care s - a p ăstrat, după vorbele Iuliei
Paşca, o foarte bună tradiţie m uncito­
rească, prom ovind Un acut sim t al cali­
tăţii- „1 Iunie" răm ine astfel o Întreprin­
dere cu realizări constant bune, tem eini­
ce. în cadrul căreia rabatul de la calitate
n u şi-a găsit nicicind locul. „Mai exact,
spunea tovarăşa Paşca, la noi nu ee cu ­
noaşte expresia refuz de calitcte, fiindcă
ea n u ne-a fost rostită niciodată. Cîteoda-
tă avem im presia că au pereţii aceştia.
In tre care lucrăm , ceva In ei, fiindcă tot
ce facem ne reuşeşte 1" E xplicaţia insă
poate fi şi alta : în tr-o unitate avînd circa
E rau năclăiţi de petrol, orbiţi de jetul
de ană subterană, de pietrişul şi m arna
care le loveau feţele. O avarie im previ­
zibilă pe care a lichidat-o cu uriaşe efor­
tu ri d ar şi cu singe rece echipa sondo­
ru lu i Sandu Iancu. Au pus um ărul apoi
şi sondorul-şef Constantin Mitrea, m ais­
tru l principal Nicolae Georgeseu, ingine­
rul Radu Cantem ir, directorul schelei Ber­
ea, şi stagiarul Sorin Băjenaru.
Acum, în galerie, o lună şi m ai bine
după această întîm plare, în fale ochilor
n o ştri digurile de protecţie ridicate ulte­
rior şi vălm ăşagul de pietriş care nu a
fost Încă evacuat ne vorbesc despre te ­
m erara încleştare din M untele de aur.
Este straniu să-i auzi discutînd cu voce
joasă in galerii pe m ineri despre puii de
sondă (traducerea literală a unui term en
strict tehnic) sau despre stratul care lă ­
crim ează. Lăcrim ează petrol, fireşte. F ap­
tu l că nici ei înşişi nu ştiu dacă sint M I­
NERII PETROLULUI sau PETROLIŞTII
MINELOR nu are nici o im portanţă. De
la sim plu m iner Ia inginer, aceşti urm aşi
ai ţăranilor „puţari" din secolul trecu t sint
îm brăcaţi azi ea nişte cosm onauţi (este i-
m aginea pe care ne-o dă la orizontul -5
Inginerul Şandru, in costum ul lui verde-
electrlc, d a r g arantat antiscinteie). în ­
zestraţi cu tehnică de pionierat. în m are
p arte de concepţie rom ânească, ei deschid,
la propriu şi la figurat, noi orizonturi în
bătălia pentru aurul negru. Orizontul
anului. 2000.
LIONEL NtŢESCU ■
C e a ţă
E zarea toată num ai scrum
Ce ceată albă curge-n drum
Ş i-n văile fiinţei mele
E ceaţă şi-un izvor de Jele,
Prin ceaţă pilpiie-am intiri
Cu nostalgii prinse-n priviri
Şi patigii ard, mocnind în ceată
Ca rîul sub covor de gheată.
De unde doam ne-atîta fum .
Din ee vulcani atita scrum,
Ce focuri m istuie zăpezi
Ori floare albă din livezi ?
Ce vint îm prăştie pe sat
Stufoasa barbă de-nm ărat.
Ce lapte, de la cite vaci,
L -au revărsat din zare draci,
Ori ee strigoi şi vîrcolaci
Să-şi facă oam enii săraci
Ce ceată peste cite taine
Şi peste cîntece de H eine
Şl ee perdea peste priviri...
Că nu te văd, să nu te miri.
ION DODU BALAN ■
90 la sută fo rţă de m uncă fem inină, în
care m ajoritatea oam enilor muncii sint
soţii şi mam e, lucruşoarele de îm brăcă­
m inte pentru prichindei sint într-adevăr
lucrate cum trebuie. Iar în fruntea aces­
to r nenum ărate soţii şi mam e, o fem eie
am biţioasă, exigentă şi ferm ă fără a fi
dură, care a im prim at un stil de con­
ducere pe m ăsură, din care nu lipseşte
acel „te rog frum os prin c a re îşi im ­
p u n e insă întotdeauna punctul de vedere.
„De fapt, zice, acesta nu e punctul meu
personal de vedere, ci al partidului, al
conducerii de stat pe care o reprezint in
în trep rin d ere“. In plus, lu lia Paşca e con­
vinsă că face o m uncă extrem de in tere­
santă, in care noutatea e prezentă la fie­
care pas, dată fiind dinam ica Înnoirii pro­
duselor in fabrica tim işoreană. F aţă de
1965, dacă e s ă ne luăm după cifre, pro­
ducţia m arfă a crescut in an u l in curs de
7,3 ori, iar cea fizică de 3,5 ori — cea
m ai m are parte dintre aceste produse
fiind foarte nod. Numai In felul acesta, e
evident, se poate tine steagul sus — iar
acest „steag" reprezintă dealtfel D rapelul
de în treprindere fruntaşă pe ram ură, în ­
sem nat cu O rdinul Muncii clasa a Il-a .
v DUMITRU GRAUR ■