Pagine a 8-e
1 013 din 19 martie 1977
Em oţionante dovezi
ale omeniei
La capătul unor zile de uriaş efort co­
lectiv. de muncă si luptă, pen tru salvarea
unor vieţi om eneşti, pentru lichidarea u r­
m ărilor seism ului şi revenirea la normal,
sute de mii de cetăţeni contribuie în p re­
zent la ajutorarea sinistraţilor, la activi­
tatea de reconstrucţie, de grabnică Înlă­
turare a imenselor oasube m ateriale prin
im portante contribuţii băneşti. Iată doar
cîteva dintre aceste gesturi de vibrantă
solidaritate :
• în trep rin d erea de C alculatoare Elec­
tronice. Colectivul de m uncitori. tehni­
cieni şi ingineri a hotărît să contribuie la
„Contul 1977“ — cedind. pină la sfirşitul
anului o zi din retrib u ţia lunară, tn total
— 2 milioane lei.
• C entrala m inereurilor şl m etalurgiei
neferoase din Baia Mare. Minerii, p repa­
ratorii. m etalurgiştii. constructorii de m a­
şini. cercetătorii şi proiectanţii au hotă­
rît să cedeze integral fondului pentru si-
In aceste zile la o unitate C.E.C. din Bucureşti
BĂTĂLIA EROICĂ PENTRU REFACERE
(Urmare din pagina I)
jări ale spaţiilor interioare. De aceea, a
cerut să fie interzisă cu desâvirşire orice
intervenţii care afectează soliditatea clă­
dirilor. C onsultindu-se pe larg cu specia­
liştii prezenţi la fata locului, de fiecare
dată. şi exam inînd îm preună cu arhitecţi,
proiectanţi şi constructori, im obilele vizi­
tate. secretarul general al partidului a
stabilit o serie de măsuri şi sarcini con­
crete privind lucrările ce trebuie exe­
cutate. eşalonîndu-le pe d iferite etape.
S-a accentuat ideea că toate imobilele va­
loroase. care pot fi consolidate, să fie sal­
vate. Pentru aceasta este nevoie să fie
analizate toate detaliile tehnice şi pe baza
lor să se Întocmească proiecte bine fun­
dam entate pe criterii ştiinţifice. Mai în-
tîi, este nevoie să se asigure, peste tot,
stabilitatea construcţiilor, p en tru ca m un­
ca de consol'dare să se desfăşoare in cea
mai m are siguranţă. Proiectele care se e-
laborează, precum şi calitatea lucrărilor,
trebuie să confere. în final, clădirilor un
m axim um de soliditate, să le p erm ită să
reziste la solicitările fizice asem ănătoare
celor provocate de recentul seism . Refa­
cerea fondului locativ este în ultim ă in­
stanţă una din principalele priorităţi, iar
consolidarea blocurilor im pune din capul
locului, soluţii definitive. Totodată. s-a
cerut ca la refacerea şi rep ararea ziduri­
lor interioare să se folosească m ateriale
uşoare care să nu afecteze inutil edificii­
le. Pentru această vastă bătălie. Comitetul
Politic Executiv a h otărît concentrarea tu ­
turor forţelor m ateriale şi um ane ale în ­
treprinderilor de construcţii şi reparaţii,
atit din capitală cit şi din alte judeţe, la
acţiunea de consolidare şi reparare a
blocurilor mari din Bucureşti, în care tră ­
iesc mii de cetăţeni. Numai după ce se
va încheia această acţiune, în trep rin d eri­
le de construcţii şi reparaţii vor putea tre ­
ce să lucreze şi la clădirile mai mici sau
la locuinţele individuale. P en tru refacerea
fondului locativ afectat de cutrem ur au
fost luate m ăsuri suplim entare, faţă de
cele anunţate anterior. In acest sens, s-a
stabilit suplim entarea planului de con­
strucţii de locuinţe cu încă 10 000 de a p a r­
tam ente pentru localităţi că : Ploieşti,
Craiova. Roşiorii de Vede, A lexandria.
Buzău. Focşani, Tîrgovişte, G alaţi, urm înd
ca realizarea lor să fie eşalonată pe tim p
de doi ani. Totodată, s-a h otărît construi­
rea a circa 10 000 de locuinţe peste plan
In satele care au suferit în mod deosebit
de pe urm a cutrem urului. La realizarea
acestor obiective pe linia spaţiului locativ,
va participa şi o u n itate specială a forţe­
lor arm ate, care urm ează să fie creată în
urm a hotărîrii Com itetului Politic Execu­
tiv, şt care va executa circa 5 000 de a -
partam ente tn Bucureşti, precum şi o p ar-
MAGAZIN
n istrati sum ele cuvenite drep t gratificaţii
pentru anul 1976.
• Platform a chimică din Rîmnico Vil-
cea. Din cuantum ul unei zile de muncă, in
„contul om eniei“, chim iştii oferă peste o
ium ătate milion lei.
• Institutul Politehnic din Bucureşti.
Cadrele didactice şi angajaţii din sectorul
adm inistrativ depun oentru „Contul 1977“
o im portantă parte din retrib u ţia lor
lunară.
• Şantierul Naval O lteniţa, colectivul
"de m uncitori, tehnicieni si ingineri s-a
angajat să depună peste un m ilion si ju ­
m ătate Iei la „contul om eniei“.
• Liceul „Nicolae Bălceseu“ din Bucu­
reşti. Personalul didactic şi adm inistrativ
contribuie la „Contul 1977“ cu retribuţia
tarifa ră a unei zile pe lună oină la sfîr-
şitul anului. La această sum ă ce se ridică
te a locuinţelor noi din oraşul Zimnicea
Evident, pentru a se putea efectua cit
mai repede uriaşul volum de reparaţii,
pe care le im pune lichidarea avariilor su­
ferite de locuinţe, cetăţenii înşişi partici­
pă nem ijlocit, cu toate forţele, la punerea
la punct a ap artam en telo r în care locu­
iesc. dind dovadă de o în altă conştiinţă
civică, de un pronunţat spirit de solidari­
tate.
Climatul tn care se desfăşoară bătă­
lia refacerii este pe toate planurile eco­
nomiei naţionale acela al u n a n im ită ţii Un
gînd unic, o voinţă unică galvanizează, în
aceste clipe ale asprei şi eroice bătălii,
toate energiile. Oamenii muncii din în­
treaga ţară, atit din judeţele afectate de
cutrem ur, cit şi din celelalte, sub con­
ducerea partidului, a tovarăşului Nicolae
Ceauşescu personal, duc bătălia pentru în­
deplinirea integrală a obiectivelor cinci­
nalului. In aceste zile, pe to t cu­
prinsul ţării se depune o m uncă îndirjită.
in tr-o ordine şi disciplină rem arcabile, se
dau peste plan producţii suplim entare, se
S# lucrează la consolidarea unui bloc in P iaţa R om ană
la 70 000 lei se adaugă 45 000 le! din gratl-
ficaţia cuvenită pe anul 1976. precum şi
35 000 lei din economiile
elevilor.
personale ale
• Academia Republicii Socialiste Româ­
nia. A fost oferită pentru „Contul 1977“
suma de 3 milioane lei. Angajaţii unităţi­
lor Academiei, vor depune la contul ome­
niei peste 200 000 lei. o parte din retribu­
ţia cuvenită pe anul In curs.
• Electroputcre din Craiova. Muncitorii
au depus la „contul solidarităţii“. Dină la
începutul acestei săptăm lnl peste 223 000
lei.
• întreprinderea de confecţii si trico­
taje — Bucureşti. Colectivul a hotărît să
cedeze in „contul solidarităţii“ tot bene­
ficiul pe anul 1976. adică 3 m ilioane lei.
• Tecuci. C adrele m edicale din m unici­
piu vor depune 170 000 lei in „contul
omeniei".
• în trep rin d erea de produse chimice din
Zalău, jud. Sălaj. întreaga gratificaţie pe
anul trecut se depune in „contul om eniei“.
• Asociaţia crescătorilor de albine. S-a
depus tn „contul om eniei“ sum a de o ju ­
m ătate milion lei.
• Fabrica de elemente pcnlru automa­
tizări (F.E.A.). In „contul om eniei“ se va
depune 2 la sută din retribuţie. Sum a re ­
prezintă 800 000 lei.
• Sighişoara. Peste 14 000 de persoane
au hotărît să cedeze o parte din retribuţia
loc pe luna m artie, in total 1 600 000 lei.
• Combinatul de fibre sintetice din Iaşi.
S -a hotărît ca din gratificatiile cuvenite
pe anul trecut să se depună un sfert de
milion de lei.
• întreprinderea de semnalizări şl auto­
matizări feroviare. In 1977 se donează în
„contul om eniei“ sum a de 585 000 lei.
adică 2 la sută din retrib u ţia tarifară lu­
n ară pină la sfirşitul anului a fiecărui
angajat.
• Combinatul petrochimic din Piteşti.
Sum ele depuse in „Contul 1977“ se vor
ridica la 1 milion lei.
în treg ită necontenit, zi de zi, ceas de
ceas. această listă a celor ce se străduiesc
să contribuie la această acţiune colectivă
de ştergere cit mai grabnică a urm elor
dezastrului din 4 m artie, constituie o eloc­
ventă m ărtu rie a omeniei, a înaltei conşti­
inţe civice a poporului nostru.
folosesc la capacitatea lor m axim ă u tila ­
jele. Toate întreprinderile — la întreaga
lor capacitate, toate comenzile — livrate
la, term en, iată sarcinile p rio ritare pe
care partidul le pune în faţa harnicii
noastre clase m uncitoare. Dezvoltarea e-
conomiei naţionale erie domeniul hotărî-
tor, în bătălia norm alizării. C utrem urul a
putut să dărîm e sute de imobile, d ar n-a
putut clinti şi fisura hotărirea com unişti­
lor, a tu tu ro r categoriilor de cetăţeni a;
patriei noastre, de a se m obiliza plenar
pentru a depăşi situaţia grea provocată
de noaptea tragică din 4 m artie. Po­
porul nostru este pe deplin conştient
că refacerea şi reconstrucţia depind in
mod hotărîtor de eforturile proprii, de
m unca pe care o depunem noi toţi. „Aş­
teptăm principalul, sublinia tovarăşul
Nicolae Ceauşescu, de Ia munca poporului
român. Prin eforturile poporului nostru
vom reuşi să refacem tot ceea ce a fost
distrus, aşa cum de altfel am reuşit să
facem aceasta şl in alte p rileju ri“.
Nr.
Sateliţi pentru urmărirea
mişcărilor tectonice
t/n raport NASA afirmă că fotografierea
cu ajutorul sateliţilor artificiali ai Pămin-
tului ar putea ajuta la prezicerea marilor
dezastre naturale Această modalitate a ti
fost utilizată în meteorologie pentru a cu­
noaşte traseul ciclonilor tropicali precum
ti in vulcanologie. Astfel, a fost realizat
un sistem global de depistare a activităţii
vulcanice ; el te aplică in prezent la 15
zone vulcanice din 5 ţări ale lumii. In
ceea ce priveşte prezicerea cutremurelor ,
a alunecărilor de teren şi a altor feno­
mene geologice, sateliţii geodezici care
măsoară mişcarea scoarţei terestre ar pu­
tea fi de un real folos. Mai mult. lntru-
cit zonele ameninţate de dezastre natu­
rale ar putea fi identificate prin fotogra­
fii făcute din satelit, proiectanţii vor avea
posibilitatea să aşeze construcţiile, casele
de locuit in zonele unde dezastrul nu
poate ft simfit.
Fenomenul de dilatare
Profesorul Nur şt colegii săi din Stan­
ford. cit si o echipă de cercetători de la
observatorul din Lamont, cercetind efec­
tele seismice, au constatat un anumit fe­
nomen de dilatare, care face ca poro-
zitatea rocilor să crească sub acţiunea
solicitărilor mecanice. Potrivit acestei pă­
reri s-a stabilit că durata anomaliei este
proporţională cu pătratul magnitudinii,
ceea ce se verifică destul de bine in prac­
tică. Pe baza acestor idei s-a putut
anunţa tn august 1973 un seism in
apropierea lacului biue Mountain, in sta­
tul New York, cu două zile înainte de
producerea acestuia. '
„Gap Theory"
O altă teorie simplă, aşa-numita „Gap
Theory “ susfine că valoarea medie pe
termen lung a deplasării de-a lungul unei
falii transformate trebuie să fie peste tot
aceeaşi. Segmentele faliei in care nu s-a
produs recent nici un seism sau nici o
alunecare sint elemente propice pentru
un seism. Pe baza acestei teorii, seismo­
logul japonez Kanamori a putut preciza
un cutremur important.
Testarea materialelor
de construcţie
Cunoaşterea cu precizie a comportării
materialelor de construcţie in timpul
unor mişcări seismice este una dintre im­
portantele preocupări ale constructorilor.
In vederea elucidării acestor aspecte se
întreprind minuţioase studii atit asupra
materialelor izolate cu şt a celor dispuse
in diferite elemente de construcţie. O a-
semenea încercare ne-o prezintă imagi­
nea de faţă. Este vorba de cercetări ale
specialiştilor sovietici privind analiza re­
zistenţei, a fisurilor apărute intr-un zid,
după ce acesta a fost supus, in laborator,
unor şocuri ce simulau un cutremur.
GLOSAR
CA TA CLA ZA : fe n o m e n m a n if e s ta t p r in
z d r o b ir e a d e m a r e i n te n s ita t e (fie p a rţia lă *
fie to ta lă ) a m in e r a le lo r d in ro c i, s u b a c ­
ţiu n e a p r o c e s e lo r d in a m ic e c a r e s e p e tr e c
în s c o a r ţa t e r e s t r ă .
E P IC E N T R U : p u n c tu l t e r e s t r u s itu a t pe
v e r tic a la lo c u lu i d in s c o a r ţa p ă m în tu lu i
u n d e a r e loc z g u d u ir e a in iţia lă a u n u i c u ­
t r e m u r г s e f o lo s e ş te u n e o r i a c e la ş i te r m e n
ş i p e n tr u a in d ic a lo c u l d e p r o d u c e r e a
u n e i m a r i e x p lo z ii.
F A L IE : c a te r m e n g e o lo g ic , o r u p t u r ă în
s c o a r ţa p ă m în tu lu i d e - a lu n g u l c ă r e i a se
p o t o b s e r v a d e n iv e lă r i a le c o m p a r tim e n te ­
lo r s t r a t e l o r g e o lo g ic e , f iin d p r o d u s e d e
m iş c ă r ile te c to n ic e v e rtic a le .
IM P L O Z IE : fe n o m e n fiz ic , în o p o z iţie
f a ţ ă d e e x p lo z ie , fo lo s it ca te r m e n fie
p e n tr u a in d ic a , te h n ic , i n t r a r e a r a p id ă a
a e r u lu i în t r - o c a v i ta te c u v id p r i n p e r e ţii
d e t e r i o r a ţ i ( p u tî n d a s tf e l p ro v o c a a c c id e n te ,
c a d e e x . în c a z u l t u b u r i l o r c in e s c o p ic e a le
te le v iz o a r e lo r ) , fie p e n tr u a d e f in i, în c a ­
d r u l te o r ie i a s tr o f iz ic e a p u ls a ţ ie i u n iv e r s u ­
lu i, te n d in ţa d e r e v e n ir e a m a te r ie i c o s m ic e
la s ta d iu l in iţia l, d i n a in te a e x p lo z ie i u n u i
p r e s u p u s p r o to a to m .
O B O G E N E Z A : a n s a m b lu l p r o c e s e lo r te c ­
to n ic e p r o d u s e în z o n e le m o b ile d in s c o a r ţa
p ă m în tu lu i. a l c ă r o r r e z u lta t e s te în d e c u r s u l
tim p u lu i f o r m a r e a u n u i la n ţ d e m u n ţi (g re c .
o r os =» m u n te ) .
SE IS M O G R A M A : u n g r a f ic a l m iş c ă r ilo r
d e s c o a r ţă te r e s t r ă p r o d u s e în c u r s u l u n u i
c u t r e m u r şi în r e g i s t r a t e d e s e is m o g r a f —
a p a r a t s e n s ib il î n r e g is tr în d m o m e n tu l d e
d e c la n ş a r e , d u r a t a şi I n te n s ita te a m iş c ă r i­
lo r s e is m ic e .
T E C T O N IC : n o ţiu n e r e f e r it o a r e la s t r u c ­
t u r a g e o lo g ic ă a p ă m în tu lu i, U m iş c ă r ile
s c o a r ţe i te r e s t r e .
U N D A D E ŞO C : u n d ă m e c a n ic ă m a n if e s ­
t a t ă p r in v ib r a ţia t r a n s m is ă lin ia r şi c a r e
s e p r o p a g ă în m e d iile s o lid e , lic h id e s a u
gazoase d in c a u z a in t e r a c ţ i u n i l o r e la s tic e
d i n t r e z o n e le v e c in e a le m e d iu lu i ; în c a z u l
c u t r e m u r e l o r «=■ u n d ă s e is m ic ă , p o r n it ă d in
f o c a r u l c u t r e m u r u l u i , d e o b ic e i ra d ia L