Sunteți pe pagina 1din 12

Universitatea Tehnica Gh.

Asachi Iasi Facultatea de Inginerie Chimica si Protectia Mediului Specializarea PFC

PROIECT
SIGU A!TA I! "#P$%ATA "A I!STA$ATII$% I!&UST IA$"

Coordonator' Con(erentiar dr. ing. $iliana &oina )oro*a

Masterand' Tanasa Irina+"lena

Cuprins

1. Introducere,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,, 2. Ce sa intamplat. ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,./ 3. Supr(ata a(ectata de eli*erarea dio0inei,,,,,,,,,,,,,,,,.1 4. Ce masuri au luat autoritatile.,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,2 5. Studii privind e(ectele immediate si pe termen lung de sanatate,,,,,,...2 6. Caz de instant penala,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,...3 7. Concluzii,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,.4

5i*liogra(ie

Norul de dioxina de la Seveso, Italia

1. Introducere

In dupa+amiaza zilei de 67 iulie 6428' un accident la o (a*rica de pesticide din apropiere de Seveso' in nordul Italiei' a dus la eli*erarea in atmos(era a unui nor de dio0ina' o su*stanta (oarte periculoasa' cunoscuta pentru e(ectele ei cancerigene chiar si in doze (oarte mici. &in pacate' zona a(ectata' in supra(ata de 63 9m -' era una rezidentiala si ast(el /2.777 de persoane au intrat in contact cu aerul contaminat. Catastro(a a (ost atat de mare' incat ulterior Consiliul "uropei a emis o directiva speciala' asa+numita &irectiva Seveso' care a adus reglementari stricte pentru producerea si stocarea a cca 37 de su*stante considerate (oarte periculoase.

2. Ce s-a intamplat? In dupa+amiaza calduroasa si linistita a zilei de 67 iulie 6428' ora 6- : /2 o valva a unui rezervor de la (a*rica ICM"SA a cedat. Un nor al*icios (ormat din vapori de chimicale s+a ridicat la cca ;7 de metri in aer si a (ost purtat imediat de vant spre Seveso si alte localitati invecinate. < Fig. nr.6 =

Fig. nr. 6 Pro*lema cu acest nor era ca el continea o su*stanta cu un nume imposi*il <-'/'2'3+tetraclordi*enzodio0in sau TC&&=' o dio0ina a carei concentratie ma0ima acceptata in atmos(era este de 7'7776>. $a Seveso' dupa accident' concentratia de TC&& a atins valori de 677 de ori mai mari. Autoritatile locale si o(icialii (a*ricii de pesticide au actionat insa cu mare intarziere: in prima saptamana populatia nici macar nu a stiut de accident' pentru ca acesta n+a (ost (acut pu*lic' si inca o saptamana a trecut pana sa se inceapa operatiunile de evacuare. Conducerea (a*ricii a asteptat mai intai rezultatele unor analize ale mostrelor de sol din zona' analize care au (ost insa e(ectuate la compania+mama' in Franta. Ca urmare' rezultatele au sosit de+a*ia ; zile mai tarziu si' da' ele au aratat un nivel (oarte ridicat de dio0ina. &e alt(el' chiar si (ara aceste analize' era evident ca ceva se intamplase: copiii care se ?ucasera pe a(ara in ziua accidentului prezentau arsuri si iritatii urate ale pielii' iar animalele din zona <iepuri' animale de casa' animalele de la (ermele locale= mureau spontan' pe capete. In primele patru zile au murit /./77 de animale domestice' iar restul' pana la 37.777' au (ost sacri(icate ulterior pentru prevenirea raspandirii contaminarii. 3. Suprafata afectata de eliberarea dioxinei Unsprezece comunit@i din mediul rural de rulare Antre Milano i $acul Como au (ost direct implicate An eli*erarea to0inelor i a urm@rilor sale. Cele patru cele mai a(ectate municipalit@i incluse : Seveso <6428 populatie de 62.777=' Meda <64.777=' &esio <//.777=' i Cesano Maderno </1.777=. Alte dou@ municipii au (ost supuse unor
5

restricii postaccident: 5arlassina <8.777= i 5ovisio Masciago <66.777=. Monitorizarea st@rii de s@n@tate a (ost e0tinsa la alte cinci municipalit@ i. Bntreaga zona a(ectat@ este parte din 5rianza' un cartier prosper din $om*ardia' An sine una dintre cele mai *ogate i cele mai industrializate regiuni din Italia' economia acestei zone depinde de un grup de ateliere mici i industriile' anga?ate An (a*ricarea mo*ilei. &ezastrul de la Seveso a avut un e(ect deose*it de traumatic asupra popula iei locale e0puse' deoarece gravitatea acesteia a (ost recunoscuta doar treptat. Comunitatea a (ost Amp@rita de con(licte ranchiunoase. %amenii din alte @ri au cunoscut' de asemenea' Angri?orarea mult sporita cu privire la riscurile industriale i necesitatea unei reglement@ri mai severe a instalaiilor chimice periculoase. Bn aceste privine Seveso sem@na cu 5hopal <6431= i la Cerno*Al <6438=' care am*ele au a?uns s@ (ie privite ca sim*oluri internaionale de patologie industriale. Cona a(ectata a (ost Amp@rit@ An zonele A' 5 i < Fig. nr. - =. Cona A a (ost mai departe Amp@rit@ An 2 su*+zone. Populaia local@ a (ost s(@tuit s@ nu se ating@ sau s@ m@nDnce (ructe sau legume cultivate pe plan local . Cona A a avut o concentraie TC&& sol E ;7 de micrograme pe metru p@trat <g F mG=' a avut 2/8 de locuitori. Cona 5 a avut o concentraie TC&& sol Antre ; i ;7 g F mG' a avut apro0imativ 1277 de locuitori. Cona a avut negli?a*il sau o concentraie TC&& sol de H; g F mG' a avut /6377 de locuitori.

Bn cDteva zile s+au g@sit un total de /./77 de animale moarte' mai ales p@s@rile de curte i iepuri. Sacri(icarea de urgen@ a Anceput pentru a preveni intrarea TC&& An lanul alimentar ' iar pana in 6423 peste 37.777 de animale au (ost sacri(icate' 6; copii au (ost internati in spital cu in(lamarea pielii. PDn@ la s(Dritul lunii august' zona A a (ost complet evacuata i Ampre?muit@' 6.877 de oameni de toate vDrstele au (ost e0aminati i 112 au (ost g@site su(erind de leziuni ale pielii sau chloracne . Un centru de consiliere a (ost creat pentru (emeile gravide' dintre care -8 au optat pentru un avort ' care a (ost legal' An cazuri speciale' dup@ consultare. Alte 187 de (emei au adus sarcinile (@r@ pro*leme' copiii lor nu prezint@ nici un semn de mal(orma ii sau patologii. )erIig von CIehl <director tehnic al ICM"SA= i Paolo Paoletti <director de produc ie la ICM"SA= au (ost arestai. &ou@ comisii guvernamentale au (ost sta*ilite pentru a dezvolta un plan pentru carantina i decontaminarea zonei' pentru care guvernul italian a alocat 17 de miliarde de lire <12.3 milioane dolari SUA=. Aceast@ sum@ ar (i (ost triplata doi ani mai tDrziu.
6

Fig. nr. &ar' aa cum vom vedea' Seveso este un sim*ol parado0al' deoarece e(ectele asupra sanatatii umane ale dezastrului au (ost o*scur i procesul de recuperare a (ost neo*inuit. Jictimele au (ost compensate' muncitorii au (ost redistri*uiti' un program su*stanial de monitorizare a s@n@t@ii pe termen lung a (ost pusn in (unc iune. Prin urmare' recuperarea a (ost un proces de dep@ire a traumelor ini iale <de e0emplu chloracne' teama de de(iciene genetice' de evacuare' animale moarte= i re+sta*ilirea modelelor o*inuite ale vieii sociale' economice i instituionale.

4. Ce masuri au luat autoritatile? In primul rand s+a interzis complet consumul de (ructe si legume din zona. Apoi' aproape 2;7 de persoane au (ost evacuate' iar zona a (ost ingradita. Masurile concrete de
7

decontaminare au costat 66; miliarde de lire' echivalentul a 87 de milioane de dolari' si au insemnat' in primul rand' indepartarea reziduurilor si su*stantelor chimice din (a*rica de pesticide. Acestea au (ost incarcate in 1- de containere care au (ost depozitate in locuri special amena?ate' avand acelasi regim ca si deseurile nucleare. Intr+un (inal ele au (ost incinerate. In al doilea rand' (a*rica a (ost demolata caramida cu caramida. Un strat de pamant de 17 cm grosime a (ost indepartat de pe intreaga supra(ata contaminata' apoi totul a (ost ingropat la (ata locului' in niste sarco(age din *eton' impreuna cu cadavrele animalelor eutanasiate. <Fig. nr. / =

Fig.nr./

5. Studiile privind efectele imediate si pe termen lun de sanatate Un studiu e(ectuat in 6446 la 61 ani de la accident a Ancercat s@ evalueze e(ectele la mii de persoane care au (ost e0puse la dio0ina. Cel mai evident e(ect negativ asupra s@n@t@ii constatat (ost chloracne < Fig. nr. 1 '64/ de cazuri=. Alte e(ecte remarcate au (ost neuropatie peri(eric@ i inducerea enzimelor hepatice precum si grave sechele de e0punere la dio0in@ <de e0emplu' de(ecte de nastere= . Un studiu pu*licat An 6443 a concluzionat c@ chloracne <aproape -77 de cazuri cu o dependen @ de e0punere clar@= a
8

(ost singurul e(ect sta*ilit cu certitudine. Investigaii timpurii despre s@n@tate' inclusiv (uncia hepatic@' (uncia imunitara' tul*ur@ri neurologice' i de(ecte de reproducere a dat rezultate neconcludente. Cu toate acestea' rezultatele sus in c@ dio0ina este cancerigena pentru oameni. Bn -774' o actualizare a constatat o crestere a cancerului de san.

Fig. nr. 1

!. Ca" de instana penal# Cinci anga?ati ai (a*ricii' printre care si directorul tehnic si directorul de productie' au (ost arestati si doi dintre ei au (ost gasiti vinovati <directorul de productie Paolo Paoletti a (ost asasinat in 6437 de un mem*ru al organizatiei radicale Prima $inea=' iar compania Givaudan' proprietara (a*ricii ICM"SA' a tre*uit sa plateasca autoritatilor locale din regiunea $om*ardia despagu*iri de -7 de miliarde de lire <apro0imativ 67 milioane de dolari=.

$. Conclu"ii
9

%peraiunile de siguran@ gestionate de administraia societ@ ii i administra ia local@ au (ost prost coordonate i Antr+o oarecare m@sur@' incompetente. Cel puin o s@pt@mDn@ a trecut Anainte de a (i declarat pu*lic c@ dio0ina au (ost emisa i Anc@ o s@pt@mDn@ a trecut Anainte de a Ancepe evacuarea. Ca urmare' populaia local@ nu a tiu cDnd a avut loc accidentul i Antr+o ast(el de situa ie nesigur@ a devenit (oarte speriata. Con(runtarea cu o otrava invizi*ila' eventual' e0trem de periculoasa pentru s@n@tatea uman@ a (ost o e0perien@ (oarte traumatizant@ pentru comunit@ile rurale mici. %n contextul acestor tensiuni sporite, Seveso a devenit un microcosmos n care s-au reflectat toate conflictele existente n societate (politic, instituional, religioase, industrial). Cu toate acestea, ntr-un timp relativ scurt, astfel de conflicteau fost reduse, partea responsabil a fost cunoscuta de la nceput i a oferit curnd repara ie. ai mult, eventuala dispariie a fabricii ofensatoare i exportul fi!ic de substan e toxice i sol poluat a permis comunitii s se simt curita. "e!oluia emo ionala dup efectele traumei, att de necesare pentru recuperarea unei comunit i, a fost facilitat de aceste circumstante favorabile. # eglement@rile de siguran@ industriale au (ost adoptate An Comunitatea "uropean@ An 643-' numita &irectiva Seveso ' care a impus reglement@ri industriale mult mai dure. &irectiva Seveso a (ost actualizat An 6448' modi(icat@ An cele din urm@ An -773 i este An prezent menionat@ ca &irectiva Seveso II <sau regulamente C%MA) din egatul Unit=. Scopul &irectivei Seveso II este du*lu. Bn primul rDnd' directiva are drept scop prevenirea riscurilor de accidente ma?ore care implic@ su*stanKe periculoase. Bn al doilea rDnd' deoarece accidentele continu@ s@ se produc@' directiva are ca scop limitarea consecinKelor unor ast(el de accidente nu numai pentru om <aspectele de securitate Li s@n@tate=' dar Li pentru mediu <aspectul de mediu=. Am*ele o*iective tre*uie urmate An vederea asigur@rii unor niveluri Analte de protecKie pe Antreg teritoriul Comunit@Kii' Antr+o manier@ consecvent@ Li e(icient@. Seveso III la &irectiva -76-F63F"U a (ost adoptat@ la 1 iulie -76- i a intrat An vigoare la 6/ august -76- . Statele mem*re tre*uie s@ transpun@ i s@ pun@ An aplicare directiva pDn@ la 6 iunie -76;. Principalele modi(ic@ri aduse de aa+numita &irectiv@ Seveso III sunt: Actualiz@ri tehnice pentru a Kine seam@ de modi(ic@rile din U" An ceea ce priveLte clasi(icarea su*stanKelor chimice. Bn anul -773' Consiliul Li Parlamentul "uropean au adoptat un egulament <C"= !o 6-2-F-773 privind clasi(icarea' etichetarea Li am*alarea <C$P= a su*stanKelor Li a amestecurilor <denumite anterior preparate=' care aliniaz@ legislaKia U" anterioar@' cu G)S <Sistemul Glo*al Armonizat de
10

Clasi(icare Li "tichetare a Produselor Chimice=. $a rDndul s@u' acest egulament a declanat necesitatea de a adapta &irectiva 48F3-FC" SevesoII' deoarece domeniul s@u de aplicare se *azeaz@ pe clasi(icarea su*stanKelor chimice ale (ostelor &irective care vor (i a*rogate prin egulamentul C$P pDn@ An iunie -76;.M Un mai *un acces al cet@Kenilor la in(ormaKii cu privire la riscurile care rezult@ din activit@Kile companiilor din apropierea lor' precum i (elul cum tre*uie s@ se comporte An cazul unui accidentM !orme <reguli= mai e(iciente privind participarea pu*licului interesat' An proiecte de plani(icare a amena?@rilor teritoriale a(erente amplasamentelor tip SevesoM Accesul la ?ustiKie al cet@Kenilor c@rora nu li s+a acordat acces la in(ormaKiile adecvat sau participareM Standarde mai stricte pentru inspecKiile amplasamentelor pentru a asigura implementarea mai e(icient@ a normelor de securitate.

Astazi' pe locul (ostei (a*rici de pesticide este un parc numit $osco delle %uerce <Padurea de Ste?ari = si tinerii care se plim*a pe aleile sale n+au nici cea mai mica idee ca dedesu*t se a(la ramasitele unei catastro(e chimice produse in urma cu /2 de ani. &ar nu mai e0ista niciun pericol: tratamentul solului An zonele a(ectate a (ost atDt de complet@ AncDt zona are acum un nivel de dio0ina mult su* cel din zone normale' nea(ectate vreodata de aceasta su*stanta.

Fig.nr.; Parcul !atural $osco delle %uerce < Padurea de ste?ari = amena?at in zona cea mai a(ectata de dezastru.

11

S+ar putea argumenta c@ Seveso este un dezastru care nu a produs Anc@ consecin e dezastruoase identi(ica*ile. Mai multe studii au (ost realizate asupra st@rii de s@n@tate a populaiei din comunit@ile Anvecinate. Acestea au sta*ilit c@ oamenii de la Seveso e0pusi la TC&&' sunt mai predispusi la cancer. Programe de monitorizare epidemiologice sta*ilete dup@ cum urmeaz@ <cu datele de terminare=: avorturi <643-=' mal(ormaii <643-=' tumori <6442=M decese <6442=. Monitorizarea st@rii de s@n@tate a lucr@torilor de la (a*rica ICM"SA si cei care au participat la decontaminare' precum i cei su(erind de chloracne <643;=.

5i*liogra(ie
1. 5. &e Marchi' S. FuntoIicz' i N.

avetz Seveso : A parado0ical classic disasterO 2. )aP' Alastair <63 %cto*er 6424=. QSeveso: the crucial Ruestion o( reactor sa(etPQ 3. 5. &e Marchi' S. FuntoIicz' and N. avetz. QConclusion:Q Seveso Q+ A parado0ical sPm*olQ

12