Deseurile din lemn sunt o materie complexa : coaja
care poate fi arsa sau compostata, rumegusul care poate
fi valorificat sub forma de PAF, de combustibil, sau in agricultura ca litiera pentru animale si talasul care poate fi folosit pentru cazane de lemn, pentru panouri de PAL sau pentru pasta de hartie.
In antichitate, in China, Tsai Lun, ministru agriculturii de atunci, a avut ideea in 105, de inlocuire a vechilor suporturi pentru scris, adica a tablitelor de bambus si matase, prin hartie realizata dintr- o pasta compusa din rumegus, coaja unor copacii si in.
A fost prima data cunoscuta cand s-a folosit reciclarea deseurilor din lemn. Lemnul nu este poluant in sine cu exceptia cazurilor in care nu este folosit sub forma naturala. In plus, aditivii care se adauga la finisaj produc uneori substante periculoase care poate avea efecte directe asupra sanatatii. De exemplu, prin fabricarea PAL ului sunt riscuri de expunere la formaldehida, gaz generator de cancer al gatului.
Deseuri neimpregnate: precum deseurile generate de prelucrarea lemnului: praf, rumegus, talas: (61% din total generat) Deseuri slab impregnate: au fost tratate cu produse nepericuloase sanatatii precum grinzi de lemn, mobilier masiv, deseuri de PAL si de PAF. Aceste deseuri pot fi folosite pentru combustie: (28%) Deseuri foarte impregnate: stalpi telefonici tratati cu creozot sau cupru, talas care a servit pentru a absorbi un produs periculos, etc... Aceste deseuri nu poate fi folosite pentru combustie si merg la groapa de gunoi sau un alt centru specializat: (11%) Chiar sub forma bruta, rumegusul depozitat necorespunzator poate genera daune asupra mediului, poate contamina solul, apele si de asemenea genera distrugerea habitatului acvatic. Chiar daca provine de la o sursa naturala, deseurile generate de prelucrarea lemnului nu mai sunt in forma lor naturala.
Descompunerea deseurilor din lemn este un proces lent care poate produce levigat in ani de zile. In timp indelungat, in prezenta apei, datorita ploilor frecvente, substantele care se gasesc natural in lemn precum acizi, lignina, lignana, acizii grasi si tanin se dizolva si se intind cu concentratii ridicate. Movila deseurilor din lemn retine levigatul pana la saturare. La aceasta etapa, levigatul se deverseaza in mediul inconjurator si poate avea un efect nefast asupra lui. Legile europene nu permit sa fie adus la rampa de gunoi pentru ca:
Este inflamabil Poate fi valorificat si numai deseurile care nu mai pot intra intr-un proces de reciclare pot merge la groapa de gunoi. Poate fi valorificat pentru sub-produse a lemnului si combustibil ceea poate fi considerat un avantaj atat pe plan ecologic cat si economic
Folosirea rumegusului
Arderea rumegusul in mod direct Transformarea in brichete de combustibil Transformarea in pellet , granule din lemn cu puterea calorica
Fabricarea hartiei cere mari cantitati de apa: trebuie extrasa celuloza din fibrele lemnului si este necesara energie pentru uscarea hartii. Clorul care este folosit pentru albirea hartiei este un poluant. Insa, progrese importante au fost realizate folosind alte produse mai putin poluante precum peroxidul de hidrogen sau azot cat si cu ameliorarea sistemului de reciclare a apelor (circuit inchis buclat) astfel incat se poate reduce consumul de apa.
Industria avicola Talas folosit ca litiera avicola
Afumarea Pestilor si a carnii Talasul de brad si deseurile din lemn sunt folosite pentru procese de afumare a alimentelor
Fabricarea compostului pentru agricultura Se fabrica pe baza de coji de copaci tocate.
Fabricarea obiectelor turnate compozite Rumegusul este amestecat cu un liant sintetic si injectat intr-o matrita. Se fabrica la ora actuala spatare pentru fotoliile de spectacol (Quinette-Gallay, Paris) cu aceasta tehnologie.