UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII

BUCURESTI
FACULTATEA DE HIDROTEHNICA
DEZVOLTARE DURABILA

METODE DE COMPOSTAREINFIINTAREA UNEI PLATFORME

DE COMPOSTARE

Masterand:
BALUTA ELENA RALUCA

CUPRINS
1

INTRODUCERE ........................................................................................................... 1
1.1
1.2
1.3

METODE DE COMPOSTARE ................................................................................................ 2

2.1
2.2
2.3
2.4
2.5

GENERALITATI ....................................................................................................................................1
AVANTAJELE COMPOSTARII ........................................................................................................................1
DEZAVANTAJELE COMPOSTARII.....................................................................................................................2

COMPOSTAREA PASIVA IN GRAMADA DESCHISA .....................................................................................................2

COMPOSTAREA PE PLATFORMA IN SIRE SAU GRAMEZI ................................................................................................3
COMPOSTAREA PE PLATFORMA FOLOSIND ECHIPAMENTE DE REMANIERE ..............................................................................4
SISTEME DE GRAMEZI STATICE AERATE CU CONDUCTE PERFORATE ....................................................................................4
SISTEM DE COMPOSTARE IN CONTATINER ...........................................................................................................4

INFIINTAREA UNEI PLATFORME DE COMPOSTARE ........................................................................... 5

3.1
3.2
3.3
3.4

DESCRIERE .......................................................................................................................................5
ALEGEREA LOCATIEI ...............................................................................................................................6
CONSTRUCTIE SI ECHIPAMENTE ....................................................................................................................7
IMPLEMENTAREA UNEI PLATFORME DE COMPOSTARE IN COMUNA X ..................................................................................8

CONCLUZII ............................................................................................................... 9

BIBLIOGRAFIE ......................................................................................................... 9

METODE DE COMPOSTARE
1 INTRODUCERE
1.1

GENERALITATI

Prin compostare se ntelege totalitatea transformarilor microbiene, biochimice, chimice

si fizice pe care le sufera deseurile organice, vegetale si animale, de la starea lor initiala si pna
ajung n diferite stadii de humificare, stare calitativ deosebita de cea initiala, caracteristica
produsului nou format, denumit compost.
Compostul constituie cel mai bun mulci si amendament natural al solului si el
poate fi folosit n locul fertilizantilor comerciali. Dar cel mai important lucru este ca este un
produs ieftin.Folosirea compostului conduce la mbunatatirea structurii solului, ameliorarea
texturilor excesive, mbunatatirea aerarii si cresterea capacitatii de inmagazinare a apei, creste
fertilitatea solului si stimuleaza dezvoltarea unui sistem radicular sanatos al plantelor. Materia
organica aplicata prin compost asigura hrana pentru microorganisme, care pastreaza solul n
conditii de sanatate. Azotul,potasiul si fosforul vor fi produse natural prin hranirea
microorganismelor, deci nu va fi necesara aplicarea de amendamente pentru sol sau acestea
vor fi putine.
Pentru fermierii ce nu dispun de suprafete suficiente pentru distribuirea produselor
reziduale compostarea constituie una din metodele de tratare si degajare a dejectiilor n
conditiile protejarii mediului ambiant pentru aceasta ei trebuie sa opteze pentru un sistem
intensiv de aerare a gramezii si sa dispuna de echipamentele necesare pentru amestecul
gramezii.

1.2

AVANTAJELE COMPOSTARII

Principalele avantaje ale compostarii constau n:

asigura protectia mediului ambiant din apropierea complexelor zootehnice si n tot
arealul n care acesta se aplica;
se nlocuieste un produs voluminos, cu umiditate ridicata, greu transportabil si pe o
raza mica n jurul complexului cu un produs concentrat, usor transportabil la orice distanta, fara
miros, liber de agenti patogeni, capabil sa controleze dezvoltarea unor boli si daunatori din sol,
usor de depozitat, nu creeaza probleme cu mustele sau cu buruienile, putnd fi aplicat pe teren
la momentul cel mai convenabil;
conserva elementele nutritive din gunoi; compostul contine o forma organica mai
stabila a azotului, care este mai putin spalat n apele freatice;
produsul final cedeaza mai greu elementele nutritive accesibile pentru plante si poate
fi aplicat pe teren o perioada mai ndelungata;

 se obtine un ngrasamnt valoros pentru agricultura, mai ales pentru sectoarele

legumicol si floricol, care poate substitui mari cantitati de ngrasaminte chimice:
se obtine un produs capabil sa reduca deficitul de materie organica si microelemente
n solurile agricole, sa amelioreze caracteristicile fizice, chimice si biologice ale solurilor si sa
cresaca indicii de valorificare a elementelor nutritive din ngrasamintele minerale aplicate;

1.3

DEZAVANTAJELE COMPOSTARII

Ca la orice alta activitate si n cazul compostarii pot sa existe si dezavantaje. Acestea

constau n:
necesita timp si bani; compostarea necesita echipament, munca si management;
necesita teren pentru desfasurarea activitatii; suprafetele necesare pentru
depozitarea materiilor prime, a compostului finit si pentru desfasurarea procesului de
compostare pot fi foarte mari;
este posibil sa apara mirosuri, cel putin n prima faza a procesului; produsele supuse
compostarii emana deseori mirosuri neplacute, mai ales daca sunt depozitate pentru un timp
nainte de pornirea procesului, unele locuri pot cere masuri de reducere a mirosurilor;
mirosurile pot fi generate si printr-un management necorespunzator;
vremea poate afecta sau prelungi compostarea; vremea rece si umeda poate prelungi
procesul de compostare prin reducerea temperaturii n gramada de compostare si prin
cresterea umiditatii; zapada n cantitate mare si pe termen lung poate chiar bloca procesul de
compostare;

2 METODE DE COMPOSTARE
2.1

COMPOSTAREA PASIVA IN GRAMADA DESCHISA

Compostarea pasiva n gramada deschisa este pretabila pentru fermele de dimensiuni mici sau
moderate, cu un management mai redus. Metoda implica formarea gramezii de materiale
organice si lasarea ei nederanjata pna cnd materialele sunt descompuse n produse
stabilizate. Aceste gramezi mici au avantajul miscarii naturale a aerului. Datorita fermentarii
active gramada se ncalzeste n interior, aerul cald se ridica si se pierde la suprafata superioara
a gramezii, fiind nlocuit cu aerul rece ce patrunde pe la baza gramezii si pe lateral,
mprospatnd astfel aerul n gramada. n functie de marimea gramezii curentii de aer pot
mprospata mai repede sau mai ncet aerul din gramada activnd procesul de fermentatie.
Pentru un schimb eficient de aer mai ales n perioada de vara si daca se composteaza materiale
ce dagaja mai multa caldura cum este cazul gunoiului de la cabaline,naltimea gramezii va fi de
numai 0,9 1,2 m. Costul muncii si echipamentului necesar pentru a forma si amesteca
gramada constituie cheltuielile operationale cele mai mari. ncarcatoarele din

ferma si masinile de mprastiat gunoi sunt de obicei cele folosite n ferma. Compostarea pasiva
or nederanjata este de obicei folosita pentru compostarea carcaselor animalelor din ferma.
Dezavantajul acestei metode consta n faptul ca gramada devine de negospodarit fiind prea
umeda, prea uscata, prea compactata, putnd deveni repede anaeroba si foarte mirositoare.

2.2

COMPOSTAREA PE PLATFORMA IN SIRE SAU GRAMEZI

Compostarea pe platforma n siruri si gramezi este cea mai comuna forma de compostare.
Pentru un management activ al procesului sirurile si gramezile sunt remaniate cu ajutorul unei
masini speciale ceea ce evita compactarea gramezii, mbunatateste schimbul de aer, aduce la
suprafata gramezii materialul din interior si introduce n gramada materialul de la suprafata
gramezii. n acest mod pot fi distruse prin compostare semintele de buruieni, agentii patogeni
si larvele de muste, ele ajungnd n mijlocul gramezii unde temperatura este foarte mare.
ntorcnd si amestecnd din nou cu ocazia remanierilor materialele supuse compostarii acestea
se fragmenteaza n particule mai mici si le creste suprafata activa biologica de contact. Excesul
de remanieri poate conduce la reducerea porozitatii gramezii daca marimea particulelor devine
prea mica. Marimea gramezii (a sirului) este data de caracteristicile echipamentului ce
realizeaza remanierea gramezii. La noi n tara au detinut astfel de utillaje numai unii cultivatori
de ciuperci. Este timpul sa se importe astfel de echipamente daca vrem sa avansam n acest
domeniu. Modul nostru de lucru, pe care l recomandam si acum este foarte greoi si se apropie
mai mult de prima varianta de compostare dect de aceasta, din lipsa de echipamente
specifice. Este de preferat ca platforma de compostare sa fie nconjurata de un sant pentru
colectarea scurgerilor. Lichidul colectat poate fi folosit pentru umectarea gramezii la remaniere
daca acest lucru este necesar sau se poate aplica pe terenul agricol ca fertilizant lichid. n cazul
unor ntreprinderi mici si medii, ce composteaza de la cteva sute la cteva mii de metri cubi, n
lipsa echipamentului specific de remaniere a gramezii se poate utiliza un tractor cu cupa de
ncarcare (tip fadroma) si benzi transportoare pentru a se putea realiza amestecul. Masinile de
distributie a gunoiului pot fi utilizate si pentru distributia compostului. Un echipament pentru
remaniere poate amesteca ntre 400 si 4000 t pe ora. Chiar daca se dispune de acest
echipament pentru remaniere tot este necesar un ncarcator tip fadroma pentru organizarea
initiala a gramezii, pentru ncarcarea compostului n masinile de transportat sau de mprastiat,
etc.

2.3

COMPOSTAREA PE PLATFORMA FOLOSIND ECHIPAMENTE DE REMANIERE

Compostarea pe platforma folosind echipamente de remaniere specializate se practica n

unitatile mari producatoare de compost. Este identica ca mod de organizare cu metoda 2.2
compostare pe platforma n siruri si gramezi, dar este obligatorie prezente echipamentului
special de remaniere.

2.4

SISTEME DE GRAMEZI STATICE AERATE CU CONDUCTE PERFORATE

Sistemul de gramada statica aerata cu conducte perforate se poate dezvolta n spatii

deschise sau nchise. n gramada sunt ncorporate catre baza conducte perforate pentru aerare.
Gazele fierbinti din interiorul gramezii se ridica, iar aerul rece patrunde prin conducte n
interiorul gramezii. Se poate practica si aerarea fortata folosindu-se un suflator de aer n
conductele de la baza gramezii care face ca circulatia aerului sa fie mai rapida. Sistemul de
fortare a aerarii permite cresterea gramezii si un control mai bun al procesului de compostare.
Aranjamentele de presiune negativa (n interiorul conductelor perforate) permit exaustarea
aerului direct prin filtre biologice daca mirosurile devin o problema. Gramezile statice aerate au
la baza aschii de lemn, paie tocate ori alte materiale poroase. Materialul poros de la baza
ncorporeaza si conductele perforate pentru aerare. Selectarea si amestecul initial al materiilor
prime supuse compostarii sunt esentiale, deoarece trebuie sa aibe o structura buna pentru a-si
mentine porozitatea pe ntrega perioada de compostare. Aceasta cerinta generala este
asigurata prin folosirea unui agent de mentinere a densitatii, cum sunt paiele sau aschiile de
lemn. naltimea initiala a gramezii statice aerata este de 1,5-2,5 m. n iarna gramezile mai mari
ajuta la mentinerea caldurii . Un strat de compost finisat acopera gramada de compost.
Lungimea gramezii statice aerate este limitata de distributia aerului prin conductele de aerare.
Pentru gramezile statice aerate amestecul materialelor depuse n gramada este esential
deoarece gramada se formeaza o singura data. Amestecarea gramezii se face cu ajutorul unui
ncarcator frontal de tip fadroma prin amestecare de cteva ori ntr-o alta gramada si depunere
apoi n gramada finala a materialelor amestecate. Se recomanda ca amestecarea si formarea
gramezii sa se faca pe o suprafata betonata.

2.5

SISTEM DE COMPOSTARE IN CONTATINER

Sistemul de compostare n (vas) container implica nchiderea materialelor de compostare

active ntr-un container, cladire, etc. Sistemul n (vas) container are cel mai agresiv
management si n general cel cu investitia cea mai mare de capital, dar ofera cel mai bun
control al procesului de compostare. Cele mai multe metode n container implica o varietate de
sisteme de aerare fortata si tehnici de ntoarcere mecanica conducnd la intensificarea
procesului de compostare. Unele sisteme de compostare n containere (un sac enorm) include
materialele de compostare fara ntoarcere. Sistemul de compostare n containere mici care
sunt instalate pentru folosirea timp de circa un an sunt accesibile pentru compostare ntr-o

varietate de ferme ce genereaza materiale organice inclusive pasari moarte si gunoi de grajd.
Multe din aceste sisteme combina atributele platformei cu echipament de ntoarcere si pe cele
ale metodel pilei statice aerate.

3 INFIINTAREA UNEI PLATFORME DE COMPOSTARE

3.1

DESCRIERE

Rolul platformei este de depozitare temporar, n bune condiii tehnologice i ecologice,

a dejeciilor solide i semisolide provenite de la animale, amestecate sau nu cu alte reziduuri
organice cum ar fi resturile menajere sau de pe urma culturilor, nainte ca acestea s fie
mprtiate pe terenurile agricole.
n afar de rolul de depozitare, platforma este utilizat i pentru amestecarea i
compostarea gunoiului de grajd ntr-un produs mai omogen, mai stabil i mai valoros. De
aceea, dimensiunile platformei trebuie s fie suficiente nu numai pentru depozitare, ci i
pentru rsturnarea irurilor de gunoi de grajd pentru aerarea necesar procesului de
fermentare.
Pentru captarea lichidelor provenite din gunoiul de grajd, platforma trebuie dotat cu
un canal de-a lungul prii deschise a platformei, pentru direcionarea lichidelor ctre un bazin
de colectare, suficient de mare pentru a reine toate aceste lichide i eventualele precipitaii n
exces ce cad pe suprafaa platformei. Lichidele colectate pot fi aplicate pe terenurile agricole
sau pot fi rencorporate n grmada de gunoi de grajd sau de compost.
Dincolo de construcia de beton n sine, platforma ar trebui echipat cu urmtoarele
elemente:
gard pentru controlul accesului;
utilaje pentru administrarea gunoiului de grajd (de ex.: ncrctor frontal, tractor cu remorc,
vidanj, main de mprtiat gunoi);
utilaje de pompare i/sau aplicare a lichidelor pentru recircularea sau aplicarea acestora pe
terenurile agricole;
o anex ca adpost i birou pentru administratorul platformei;
ap, electricitate i surs de combustibil.

3.2

ALEGEREA LOCATIEI

Locaia ideal pentru o platform de gunoi se stabilete dup urmtoarele criterii:

Drepturile de proprietate: platforma ar trebui construit de preferin pe teren
comunal.
Acces: platforma ar trebui localizat ntr-un perimetru uor accesibil pentru
mijloacele de transport obinuite: camioane, tractoare, crue etc.
Distana fa de centrul satului: platforma ar trebui situat ct mai aproape de
gospodrii, pentru a reduce costurile de transport, dar suficient de departe nct s nu
constituie surs de disconfort pentru populaie (miros, zgomot, aspect vizual etc.).
Suprafaa: platforma ar trebui ridicat pe o suprafa dreapt n scopul
reducerii costurilor de construcie i pentru a facilita managementul ulterior.
Riscul de inundaie: platforma nu trebuie situat ntr-o zon cu risc de inundaie
sau precipitaii excesive.
Distana fa de cursurile de ap: platforma trebuie situat la minimum 100
metri de orice curs sau corp de ap, n scopul reducerii riscului de poluare accidental.
Distana fa de terenurile agricole: ar trebui s fie ct mai mic, pentru
diminuarea costurilor de transport.

3.3

CONSTRUCTIE SI ECHIPAMENTE

Reguli generale de construcie

Podeaua platformei trebuie s fie de aa natur nct s nu permit infiltraii sau
scurgerea prin crpturi. Cea mai bun soluie pentru depozitarea gunoiului de grajd o
reprezint betonul armat.
Construcia platformei trebuie s ndeplineasc cteva condiii minime:
nainte de turnarea plcii de beton, partea superioar a solului trebuie ndeprtat i nlocuit
cu un strat de nisip. Acesta va fi bine compactat.
Sub placa de beton trebuie turnat un strat de beton de egalizare, cu o grosime de cel puin 50
mm.
Placa de beton ar trebui s fie de cel puin 150 mm grosime i s fie prevzut cu armtur
din plas de oel. Se pot aduga betonului ageni de etanare pentru o total impermeabilizare
a podelei. Cnd podeaua este realizat din dou sau mai multe plci, rosturile dintre acestea
trebuie impermeabilizate.
Partea frontal a platformei trebuie dotat cu un canal de colectare a lichidelor, cu o lime
de cel puin 30 cm i 10 cm adncime.
Canalul trebuie legat la un bazin de retenie, suficient de mare pentru a colecta lichidele
provenite din gunoiul de grajd i precipitaiile czute pe platform. Bazinul trebuie construit n
aa fel nct s nu permit niciun fel de scurgere accidental.
Gard: locul trebuie ngrdit pentru prevenirea accesului necontrolat al persoanelor care
descarc pe platform gunoiul de grajd sau alte reziduuri sau pe cel al fermierilor care vin s
colecteze compostul rezultat, pentru asigurarea unei bune caliti a materialelor introduse pe
platform i a unei distribuiri corespunztoare a compostului.
Toate materialele i metodele de construcie trebuie s fie n acord cu standardele naionale
privind construciile industriale.
Urmtoarele echipamente sunt necesare la exploatarea platformei:
Tractor cu remorc pentru colectare/ distribuire: autoritile locale pot pune la dispoziie
mijloace de transport al gunoiului de grajd la i de la platform cnd fermierii nu dispun de
astfel de mijloace sau cnd distanele sunt prea mari.
ncrctor orizontal: ncrctorul orizontal este necesar pentru rsturnarea periodic a
grmezilor i pentru ncrcarea compostului n camioane.
Pomp de ap i cistern sau cistern vidanj pentru manipularea lichidelor: este necesar un
sistem de pompare adecvat, pentru recircularea lichidelor din bazinul de retenie peste
grmezile de compostare sau pentru pomparea acestora ntr-o cistern n vederea
transportului i aplicrii pe terenurile agricole.

Echipament pentru colectare/distribuire

3.4

IMPLEMENTAREA UNEI PLATFORME DE COMPOSTARE IN COMUNA X

In cazul comunei X, amplasarea viitoarei platform de compostare se va face pe locul

fostului complex zootehnic aflat la o distanta suficient de mare de zona de locuit astfel in cat sa
primeasca avizul Directiei de Sanatate Publica.
Dimensiunile platformei de compostare sunt de 60*40 m, asigurand depozitarea unei
cantitati de 3200 m3 de deseuri.
Pentru realizarea acestei platform avem nevoie de :

beton de egalizare -120 mc (cost= 5000 euro)

nisip de egalizare 120mc (cost-1100 euro)
placa de beton -360 mc (cost-20500 euro)
plasa pentru armare- 200 buc (2000*6000mm) (cost-2500 euro)

Costul investitiei pentru amenajarea platformei se ridica la 29100 euro fara mana de
lucru, in conditiile in care pe locul fostului complex zootehnic dispunem de gard de limitare a a
circulatiei, de bazin de retentie a levigatului si a apei de ploaie si de o anexa si grupuri sanitare
pentru personalul care lucreaza pe aceasta platform.
Consiliul local al comunei X, dispune de un tractor dotat cu remorca pentru colectare/
distributie, incarcator frontal, masina de imprastiere a compostului pe izlazul comunal.
Costul exploatarii investitiei pe un an de zile
salariati- avem un numar 3 de salariati care vor beneficia de salariul minim pe economie
de 900 lei adica aproximativ 205 euro. Salariul total pe cei 3 angajati este de 7380 euro
pe an.
Costul carburantilor- pentru colectarea deseurilor este necesar un consum de 70 litri
carburant. Colectarea deseurilor se va face o data pe saptamana ceea ce inseamna ca
intr-un an colectarea se va face de 48 de ori. Consumul de carburant intr-un an este de
3360 litrei, costul carburantului/an este de 4200 euro.

Alte cheltuieli cu intretinerea amplasamentului -2000 euro pe an

Costul total al exploatarii platformei/an este de -13580 euro.

4 CONCLUZII
In ceea ce priveste compostul rezultat, acesta se va imprastia pe izlazul comunal, astfel se va
scuti achizitia de ingrasaminte pe baza de azotati.
Comuna X dispune de 150 hectare de izlaz, pentru fiecare hectar de izlaz avem nevoie de 5 saci
a cate 50 kg de ingrasamant. Pentru 150 ha avem nevoie de 750 de saci de ingrasaminte, pretul
unui sac este de aproximativ 85 lei ceea ce ar duce la un cost de 14500 euro/an.
In concluzie investitia in platforma de compostare s-ar amortiza in maxim 5 ani iar pe langa
aceasta avem si ca avantaje o poluare mai mica a mediului.

5 BIBLIOGRAFIE

http://www.deseuri-online.ro/new/download/Tratarebiologica.pdf
Ghid de bune practice
Ghid pentru selectarea sistemului de colectare a gunoiului de grajd din localitati