1

SPECIALIZAREA: INGINERIA I PROTECIA MEDIULUI IN

INDUSTRIE
DISCIPLINA:Deeuri i tehnologii de valorificare II









Compostarea deseurilor vegetale
NUME: BOLDIS
PRENUME: ANDREEA
GRUPA:3741/1




2013

Cuprins

2

1. INTRODUCERE.....3
2. DESCRIERE FLUX TEHNOLOGIC..11
3.CONCLUZII...22
4.BIBLIOGRAFIE23












Compostarea deseurilor

3
1.I ntroducere
Compostarea este operatia de recuperare a componentelor organice din deseuri in
vederea prelucrarii acestora.
Compostul este produsul finit al operatiei de compostare a deseurilor de natura
organica si care este un amestec maruntit si fertil obtinut prin descompunerea totala sau
partiala a materialelor organice si care fi utilizat la ameliorarea calitatii solului in vederea
cresterii fertilitatii acestuia.
Procedura de compostare a deseurilor vegetale consta intr-un proces de
descompunere si transformare a deseurilor vegetale de catre microorganisme (in principal
bacterii si fungi) intr-un material stabil, care poate fi valorificat in horticultura si agricultura.
Procesul este controlat in ceea ce priveste accelerarea descompunerii, optimizarea eficientei
si minimizarea impactului asupra mediului si populatiei si se desfasoara in doua faze: tratarea
mecanica si descompunerea (fermentarea) - proces de degradare microbiologica, in conditii
aerobe/anaerobe a materialelor organice, cu formare de CO
2
, apa si substante humice.
Codul specific deseurilor vegetale este 20 02.
Deseurile folosite pentru obtinerea compostului:
Deseurile din bucatarii, alimentatie publica;
Deseuri verzi( din gradini, parcuri, vegetatie, frunze, crengi);
Deseuri din industria prelucrarii lemnului;
Dejectiile de la animale;
Deseuri din pietele agroalimentare;
Namolul rezultat de la statiile de epurare a apelor uzate orasenesti.

Scopul compostarii deseurilor vegetale este :
-respectarea legislatiei in domeniul reciclarii-revalorificarii;
-reducerea fluxurilor de deseuri spre depozitare;
-obtinerea unui material valorificabil, in functie de caracteristici, in agricultura sau
lucrari de imbunatatiri funciare (ameliorarea solului);
Statia de valorificare a deseurilor vegetale va asigura pe aceasta cale materia prima
pamantul de frunze care va imbunatati calitatea solului necesar pentru reamenajarile

4
spatiilor verzi. Statia va asigura astfel necesarul de pamant de frunze atat pentru municipalitate
cat si pentru particularii care vor contribui la colectarea si depunerea deseurilor verzi in vederea
compostarii.
Pentru a sublinia avantajele ecologice ale compostului realizat din deseurile vegetale,
amintim cateva beneficii:
-capacitatea de regenerare a solurilor sarace, prin incurajarea producerii de
microorganisme (bacterii si fungi) benefice, care transforma materia organica in humus,
precum si prin cresterea continutului de nutrienti responsabili pentru retinerea umiditatii si
dezvoltarea materialului dendrofloricol;
- prevenirea si controlul unor boli la plantele floricole/agricole, produse de paraziti
nematozi, boli produse de ciuperca Pythium, etc.;
-reducerea necesarului de apa, fertilizatori si pesticide in solurile imbogatite cu
compost realizat din deseuri vegetale;
-realizarea unei materii prime de o deosebita importanta in lucrarile de reconstructie
ecologica, de revitalizare si ameliorare a unor habitate, in special in zonele umede, prevenirea
eroziunii solului pe malurile canalelor si baltilor;
-capacitatea de absorbtie a mirosurilor, a compusilor organici volatili (COV),
combustibili, hidrocarburi poliaromatice, retinerea metalelor grele pentru a preveni migratia
catre sursele de apa sau pentru a nu fi absorbite de catre plante;
Compostul are capacitatea de a degrada, si in anumite cazuri de a elimina complet
pesticidele, hidrocarburile clorinate si neclorinate din solul contaminat;
Prelungirea duratei de utilizare a deponeului, prin reducerea volumului deeurilor
supuse depozitarii finale.
Domenii de utilizare in functie de calitatea compostului matur :
Refacerea ecologica a zonelor degradate;
Agricultura pentru ameliorarea solului;
Gradinile private;
Horticultura;
Reconstructia peisagistica prin revegetalizarea suprafetelor;
Legumicultura;
Imbunatatire funciara.
Tehnologia de preparare a compostului are doua faze principale:

5
Prepararea mecanica a materialului pentru compostare;
Fermentarea deseurilor.
Deseurile menajere necesita o pregatire inainte de fermentare. Pregatirea consta din
maruntirea si omogenizarea deseurilor. Metoda pentru transformarea acestora in compost
trebuie sa fie aeroba, deoarece aceasta este mai rapida si evita producerea mirosurilor
neplacute.
Factori care influenteaza procesul de fermentare:
Oxigenul
Cantitatea de aer care asigura oxigenul necesar fermentarii este de 4,5 5 litri aer pe 1 kg de
materie uscata si pe ora. Unde este posibil, aceasta cantitate de aer poate fi marita prin aerare
simpla, rasturnarea gramezilor de compost (in cazul compostarii pe platforme in aer liber),
introducerea aerului prin conducte perforate (in cazul compostarii in gramezi), introducerea
de aer rece sau cald in camerele de fermentare, prin amestecarea deseurilor in mod continuu
cu ajutorul unor utilaje speciale.
Apa
Procentul de umiditate optim este in functie de cantitatea de materii organice existente in
deseuri. Cand continutul de materii organice este < 50% umiditatea trebuie sa fie de 45%.
Cand continutul de materii organice este > 50% umiditatea trebuie sa fie de 50 55%. Pentru
cresterea eficientei procesului de fermentare se impune un control al procesului. Materialul
pentru compost trebuie s fie ferit de ploaie, deoarece creterea umiditii duce la accentuarea
proceselor de fermentare anaerob.

Compoziia deeurilor
Este un factor important n declanarea procesului de fermentare. Dac reziduurile menajere
sunt bogate n materii fermentabile i temperatura mediului este ridicat, procesul de
compostare se declaneaz rapid i se desfoar corespunztor. Dac reziduurile sunt srace
n substane organice, mai ales iarna, fermentarea este ntrziat iar introducerea de aer
suplimentar nu face dect s duneze procesului de fermentare.

6
Ali factori:
Gradul de omogenizare a amestecului;
Granulaia deeurilor supuse fermentrii;
Modul de aezare a deeurilor mcinate n grmezi sau n recipienii de fermentare;
ncetinirea vitezei de cretere a temperaturii.
Deeurile proaspt mcinate sunt foarte active din punct de vedere biologic i pot fi utilizate
doar ca paturi calde pentru culturile de iarn sau primvar n solarii sau sere, dar produc
gaze urt mirositoare.
Pe durata procesului de compostare se urmrete n mod deosebit obinerea unei temperaturi
mai ridicate pentru distrugerea microbilor patogeni i producerea de materii coloide specifice.
Un compost poate fi utilizat n agricultur doar n stare finit (matur). El este considerat
matur n momentul n care activitatea microorganismelor este redus la minimum.
Determinarea maturitii se face prin determinarea consumului de O2 (sau a produciei de
CO2) prin ncercri pe plante, prin analiza structurii fizice, etc.
Compostul este bine s fie utilizat n agricultur la sfritul fazei termofile, cnd produsul
este mai bogat n substane organice. Maturizarea excesiv n depozit, duce la o mineralizare
prea avansat a acestuia, ceea ce face si piard o parte din efectele sale favorabile solului.
Fazele procesului de fermentare:
Faza latent. Corespunde perioadei de timp necesar pentru a realiza colonii de
microorganisme n noul mediu creat. Aceast faz ncepe practic nc din perioada de
depozitare a deeurilor i dureaz pn la nceperea creterii temperaturii n masa deeurilor,
Faza de cretere. Faza corespunztoare creterii temperaturii depinde n mare msur de
compoziia deeurilor, umiditate i de prezena aerului,
Faza termofil. Perioada corespunztoare celei mai nalte temperaturi. Aceast faz poate
dura mai mult sau mai puin n funcie de cantitatea de substane organice i de gradul de
izolare termic realizat. n aceast faz se poate aciona mai eficace asupra fermentrii,

7
Faza de maturizare. Corespunde fermentrii secundare, lente, favorabil umezelii, respectiv
transformrii unor compui organici n humus sub aciunea microorganismelor.
Compostul este bine s fie utilizat n agricultur la sfritul fazei termofile, cnd
produsul este mai bogat n substane organice. Maturizarea excesiv n depozit, duce la o
mineralizare prea avansat a acestuia, ceea ce face si piard o parte din efectele sale
favorabile solului. Se recomand un timp maxim de 3 luni de depozitare a compostului pn
la utilizare.
Un element foarte important ce caracterizeaz starea i calitatea compostului este
raportul carbon/azot. Acest raport reflect stadiul evoluiei fermentrii deeurilor menajer.
Un compost bun pentru agricultura trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici:
Granulaia: 90% din compost s treac printro sit cu ochiul sitei de 35 mm,
Procentul de carbon: > 50%, determinat din materiile uscate,
Procentul de azot: > 0,3%, determinat din materiile uscate,
Raportul carbon/azot: s fie cuprins ntre 2030 (la deeurile menajere proaspete, se
accept 1015).
Un compost este acel produs care respect urmtoarele condiii:
La cernere, 90% din material trebuie s treac prin sita cu mrimea ochiurilor de 35
mm,
Procentul de carbon echivalent trebuie s fie mai mare de 5% n masa de materii
uscate,
Procentul de azot echivalent trebuie s fie mai mare de 0,3% n masa de materii
uscate,
Raportul C/N (carbon/azot) s fie cuprins ntre 10 20.
Pentru ulilizarea in agricultura, utilizatorii trebuie s respecte urmtoarele condiii:
mprtierea compostului trebuie sa se fac la suprafaa solului,
Dac deeurile sunt proaspete i se utilizeaz mai mult de 10 t/ha, trebuie s se lase
dup mprtierea acestuia, pn la nsmnarea recoltei (1 1,5 luni) pentru ca s se
finalizeze fermentarea i s aib loc maturarea;
Se va utiliza de preferin compost grosier pe terenurile argiloase compacte i
compost fin pe terenurile uscate nisipoase;

8
Compostul cu un coninut mai mare de 5% calciu va fi utilizat de preferin pe
solurile acide;
Compostul poate fi folosit pe terenurile cu solul srac n humus;
Dozele recomandate variaz ntre 20 100 t/ha n funcie de calitatea solului i natura
culturii ce va fi nsmnat i poate conduce la o cretere a recoltelor, n medie, cu
circa 15 %/an.
Utilizarea compostului este rentabil n general pentru utilizatorii aflai la o distan de
maximum 200 km fa de instalaia de producere a compostului. Peste aceast distan, cresc
costurile cu transportul i nu mai este economic utilizarea lor.
Compostarea in aer liber pe platforme este procedeul cel mai mult practicat in lume, fiind
si cel mai economic deoarece se realizeaza compostarea in aer liber pe platform, in gramezi
de diferite forme si dimensiuni.
Indiferent de metoda de preparare a compostului utilizata, terminarea fermentarii nu se
poate face decat pe paltforme, la ora actuala neexistand nici o instalatie mecanica care sa
livreze direct agriculturii compostul maturizat.
Tratarea biologica poate fi:
Cu descompunere aeroba,prin alimentare cu aer;
Cu descompunere anaeroba, cu biogaz, in recipient inchisi ermetic.
Compostarea cu descompunere aeroba (propriu-zisa) se bazeaza pe descompunerea
substantelor organice din deseuri sub actiunea microorganismelor;
-principalii factori care influenteaza eficienta compostarii aerobe si calitatea compostului
sunt: raportul C/N(optim: 10-40, la sfarsitul descompunerii 15-20, pentru marirea raportului
se adauga rumegus C/N=500), valoarea pH-ului (optima 5,5-8), continutul de apa (optim55%,
peste 55 % se creaza conditii anaerobe, sub 20 % nu se pot desfasura reactii biologice) ,
volumul porilor din deseuri (trebuie sa fie cuprins intre 25 si 35 %), necesarul de oxigen (2g
de oxygen/ gram de substanta uscata, aerare fortata), omogenitatea amestecului de deseuri,
granulatia deseurilor (cu cat este mai mica, cu atat suprafata activa este mai mare; modul de
asezare a deseurilor in gramezi sau stoguri; viteza de crestere atemperaturii deseurilor.

9
Compostare cu descompunere anaeroba in instalatii cu biogaz- metanizare-tehnologia de
transformare a biochimica prin care este distrusa materia organica cu structura complexa din
cadrul deseurilor.
-materia organica se transforma intr-un amestec de metan si bioxid de carbon (biogazul),
rezultand si un namol organic bogat in nutrienti;
-se pot folosi: dejectii animale, namol de la statiile de epurare a apelor uzate, deseuri vegetale
solide;
-factorii care influenteaza procesul de fermentare anaeroba sunt: tipul deseului care trebuie
descompus, concentratia acestuia, temperatura acestuia, prezenta compusilor toxici, pH-ul si
alcalinitatea, timpul de stationare, etc.
Cateva exemple de tehnologii de compostare:
Tehnologia de compostare Dano- Aceast tehnologie de compostare utilizeaz
instalaia Biostabilizatorul DANO produs de firma danez DANO.
Elementul de baz al acestei instalaii este tamburul rotativ constituit dintr-un cilindru
din tabl de oel avand o capacitate maxim de prelucrare de 50 t/zi. Acest cilindru are o
lungime de 27,5 m, un diametru de 3,5 m i o mas de 84 tone. n interiorul acestui tambur
sunt prevzute palete de ridicare i conducte pentru insuflat aer i pentru pulverizat ap.
Tamburul are o vitez de rotaie de 14 rot/min (ziua) i doar 4 rot/min noaptea. Alimentarea
tamburului rotativ se face cu o band transportoare, ce asigur i separarea metalelor.
Dac deeurile sunt constituite din buci mari se aplic, nainte de a fi introduse n
biostabilizator, o mcinare ntr-o moar cu ciocane.
Biostabilizatorul evacueaz materialele prefermentate pa la partea opus introducerii
acestora i sunt conduse cu o band transportoare de cauciuc pe aria de fermentare
(compostare). Durata de staionare a deeurilor ce sunt introduse n tambur este de 3-7 zile.
Termenul de prefermentare se refer la procesele ce au loc n biostabilizator n faza
iniial a compostrii accelerate. Durata acestui proces este limitat la cteva zile.

10
Procesul normal se dezvolt doar atunci cnd n primul sector al biostabilizatorului
avem o temperatur de 45 55 C i de 60 70 C n al treilea sector, care constituie zona
principal de fermentare.
Debitele de aer se regleaz n aa fel nct sa atingem aceste condiii optime i sunt
influenate de calitatea i cantitatea componenilor organici i anorganici din deeuri.
Avantajele acestei tehnologii:
-sfrmarea mecano-biologic a reziduurilor proaspete sub efectul rotaiei,
-reducerea volumului reziduurilor,
-descompunerea intens a combinaiilor specifice hidrocarburilor i a albuminei.
Nmolul rezultat de la staiile de epurare ale apelor uzate, care nu este deshidratat, nu
se poate introduce n aceast instalaie dect n proporie de 10%. Dac se reduce umiditatea
nmolului, la 60 65 %, prin uscarea pe paturi de uscare sau prin deshidrare mecanic, se
poate mrii cantitatea de nmol adugat.
Pentru cernerea compostului n scopul n scopul obinerii unui sortiment mai fin, se
utilizeaz site vibrante i uneori o mcinare prealabil.
Durata de fermentare pe platform dup trecerea prin biostabilizator este de minimum
patru sptmni.
Tehnologia de compostare PRATT- aceast tehnologie are la baz principiul c cea
mai bun fermentare se obine din reziduuri brute, pentru c n aceast stare ele permit
trecerea uoar a aerului n toat masa de deeuri, astfel c toat masa de deeuri intr
n fermentare imediat i intens. Aceast aerare are lor n celule. Cea mai mic
instalaie de acest tip este dimensionat pentru o capacitate de 40 t/zi.
Instalaia este o hal lung, cu ui de acces pe fiecare parte, astfel nct camioanele
descarc deeurile direct n celulele de fermentare. n general sunt patru celule pe fiecare
latur a halei. Fiecare celul avnd capacitatea de 90 m
3
. n mijlocul halei este montat un pod
rulant, prevazut cu raiger care are scopul de a asigura o uniformizare a modului de aezare a
deeurilor n celule, iar dup perioada de fermentare, de aproximativ 6 zile, de a evacua
compostul din celule.

11
Deeurile sunt controlate nainte de descrcare. Se controleaz mai ales umiditatea i
dac este necesar se pulverizeaz ap sau lichide reziduale. Dup aceasta, se aeaz pe
suprafaa deeurilor un strat de grosime de 8 10cm compost fin.
Cnd se adaug i nmolurile rezultate de la staiile de epurare a apelor uzate
menajere, acestea se aeaz n straturi succesive cu deeurile brute. Deeurile rmn n celule
ase zile, fiind supuse unei puternice aerri naturale. Aerarea este asigurat n toat masa
deeurilor prin plasarea unor tuburi verticale din srm mpletit n prima i ultima treime a
celulei.
Temperatura datorit fermentrii ajunge la 65 C. Temperatura ridicat se obine i
ntruducnd n masa de deeuri tuburi subire cu guri fine, prin care aerul i gazele formate
sunt evacuate n atmosfer.
Dup 6 zile deeurile sunt evacuate, dar se las n celule un strat subire de deeuri
fermentate, care constituie sursa de bacterii pentru npul ciclu de fermentare. Deeurile
prefermentate sunt depuse cu graiferul ntr-un buncr, din care sunt preluate de o sond de
fund, care este dotat cu un electromagnet pentru extragerea particulelor de materiale feroase.
De asemenea exist i un dispozitiv de oprire automat a instalaiei pentru eliminarea
automat a deeurilor de metale neferoase.
Sonda de extracie a materialului introduce materialul ntr-un ciur rotativ hexagonal,
cu ochiurile de 5 6 mm, unde este n parte fragmentat i clasat ntr-o fraciune sub 5 mm,
care se consider material finit. Refuzul de pe sit este evacuat spre o moar cu ciocane, care
macin materialul la o dimensiune de 5 6 mm diametru iar apoi se adaug celei clasate pe
sit i astfel va forma materialul de compost care se depune pe o platform de fermentare
final i maturizarte.
Tehnologia de compostare BIOTANK
Tehnologia de compostare Carel-Fouche, Languepin.
2. Fluxul tehnologic
Colectarea deseurilor se face din zonele verzi ale regiunii Cluj-Turda-Campia Turzii-Huedin
care genereaza cantitati mari de deseuri vegetale, la care se adauga resturile vegetale din
pietele agroalimentare si cimitire, din industria de prelucrare a produselor agroalimentare si
deseurile vegetale de la populatie, din gradinarit.

12

Fig.1. Deseuri vegetale
Ele sunt transporatate cu ajutorul unui tractor, camion spre locul de depozitare.

Fig.2. Tractor
De la depozit cu ajutorul unei benzi transportoare, deseul este trasportat spre tocator. Banda
transportoare are o viteza de transport ce poata fi reglata prin schimbarea fuliilor dintre
reductorul planetar si motor, materialul fiind purtat de un covor de cauciuc de 10 sau 12mm
cu 4 insertii, lipit la rece, de 800mm. Covorul de cauciuc este tras de un tambur de antrenare,
care la randul lui este actionat de un motor electric printr-un reductor si o transmisie cu doua
curele 17x11. Covorul de cauciuc se intoarce la capatul celalalt al transportorului pe tamburul
de intoarcere-intindere.Dupa lipirea covorului, acest tambur se trage cu ajutorul suruburilor
de intindere in spate, astfel obtinandu-se intinderea corespunzatoare a covorului. Pe traseu,
covorul se asaza pe role. In sectiune transversala sunt dispuse trei role 89X310 la banda de
800mm. Exista doua clase principale de benzi transportoare industriale: cele destinate
transportarii de material general (cum ar fi cele care deplaseaza cutiile intr-o fabrica) si cele
destinate transportarii de material in vrac (cum ar fi cele care deplaseaza materiale industriale
si agricole, adica cereale, carbune, minereuri, etc, in general, in locatii in aer liber). In plus,
exista si aplicatii comerciale pentru banda transportoare, cum ar fi cele din magazinele
alimentare.

13
Date tehnice banda 800mmx30m :
-viteza de transport 1.3-1.5 m/s;
-motor de 15kw/1500;
-capacitate de transport 150-200 t/h;
-unghiul de inclinare maxim25 grade , peste 18 grade covorul este cu raclete.

Fig.3. Banda trasportoare
Pentru realizarea acestor operatii, care compun fluxul tehnologic de obtinere a
compostului ecologic vegetal, este necesara dezvoltarea unei infrastructuri corespunzatoare,
respectiv crearea unei game de utilaje si echipamente potrivite.
Orientarea spre prelucrarea si reciclarea deseurilor silvice, lemnoase in general,
rezultate la toaletarea aleilor, parcurilor si arealelor silvice, compuse din crengi, ramurisi
tulpini, fara valoare forestiera, presupune, mai intai, fragmentarea si marutirea acestora cu
utilaje speciale, bazate pe mori de tocat deseuri din lemn, cu puteri mijlocii si mari, precum si
echipamente de preparare a compostului in timpul fazei de fermentare a acestuia.
Procesul de descompunere a masei vegetale este un proces biologic. Pentru a se
realiza un compost bun, trebuie asigurate conditii optime de viata pentru microorganismele
care realizeaza procesul de descompunere a materialelor.
Factorii care influenteaza formarea compostului bun sunt: apa, aerul, caldura,
substantele nutritive, gradul de maruntire al deseurilor. Fiecare dintre acesti factor
influenteaza diferit formarea compostului. Astfel, lipsa apei blocheaza activitatea
microorganismelor si deci a procesului de descompunere. Prea multa apa face ca
microorganismele care au nevoie doar de putina apa si mult aer sa nu poata trai. Aerisirea

14
insuficienta (depozite de compost inchise sau amenajate in gropi betonate; la straturi prea
groase; la umezeala prea mare), provoaca inmultirea microorganismelor care prefer locurile
umede, iar odata cu ele apar si neajunsuri, cum este mirosul neplacut. Pentru a se asigura o
buna aerisire, trebuie ca sa permita aerisirea, sau o modalitate de scurgere a apei. Pentru o
descompunere rapida a materialului de compost, este important ca toate componentele
organice de substanta mai tare, de exemplu lemnul, sa fie maruntite. Avantajul consta in
faptul ca materialul lemnos maruntit afaneaza, in timp ce materialul vegetal ramane lipit. Din
amestecul celor doua tipuri de materiale, rezulta un compost afanat si aerisit.
Procesul de realizare a compostului este folosit pentru grabirea degradarii naturale a
materialelor.
Procesul de formare a compostului este un proces biologic natural, desfasurat in
conditii aerobice (in prezenta oxigenului). In acest proces, diverse microorganisme, printre
care bacterii si ciuperci, descompun materia organica in substante simple. Eficacitatea
procesului depinde de conditiile in care se desfasoara, cum ar fi: prezenta oxigenului,
temperatura, umiditatea, dezordinea materialului, substanta organica si marimea si activitatea
populatiilor microbiene.
Pana in prezent au fost realizate nenumarate cercetari si s-au stabilit diverse procedee
de compostare, dar problema compostarii ramane inca actuala si continua sa fie studiata, atat
independent, cat si ca parte a strategiei de gestionare integrata a deseurilor. In cazul
deseurilor vegetale, lemnoase, procesul de compostare al acestora parcurge urmatoarele faze
de realizare:
sortarea materialelor compostarii si indepartarea celor nedegradabile;
fragmentarea si maruntirea deseurilor vegetale, lemnoase, care este etapa de preparare a
materiei prime cu ajutorul unui macintor rapid (echipament de fragmentare si maruntire a
materialului vegetal lemnos); elementele mari sunt micsorate pentru omogenizare, obtinandu-
se, in final, un produs cu o granulometrie optima;
si pregatirea in vederea omogenizarii materialului;
aerarea si depozitarea in vrac pentru realizarea procesului de fermentare;
fermentarea este etapa de degradare naturala a materiei organice datorita bacteriilor, care
consuma oxigenul si se produce caldura si apa. Temperatura mare (>75 C) contribuie la
aseptizarea/sterilizarea produsului (distrugerea germenilor, a graunelor). Un sistem
automatizat permite accelerarea fermentatiei prin suflare de aer;

15
maturarea (timp de circa 6 saptamani) - este etapa de stabilizare a materiei organice in
produs. In acest fel, produsul va avea efect durabil in pamant, nu ca un produs proaspat care
consuma elementele nutritive ale plantei;
stocarecompostul este stocat in containere speciale inainte de a fi comercializat. In
timpul perioadei de stocare produsul continua sa se stabilizeze pana la utilizarea lui pe sol.
Platformele pentru realizarea compostului trebuie s aiba o dotare minimala cu
instalatii si echipamente care sa asigure, in fiecare faza, mecanizarea tuturor operatiilor
pentru prepararea si tratarea deseurilor.
Pe plan mondial, exista o mare varietate de echipamente de fragmentare-maruntire,
acestea deosebindu-se functie de procedeul tehnologic de maruntire, dimensiunea
materialului utilizat si rezultat, precum si productivitate necesara.
In tara, in urma finalizarii proiectului de cercetare-dezvoltare ECHIFRAG, realizat de
un consortiu format din INOE 2000-IHP, ICTCM Bucuresti, INCDMF Bucuresti, Univ.
POLITEHNICA Bucuresti-CCEPM si SC ROMFLUID Bucuresti, in cadrul Programului
AGRAL-CEEX-2006, finantat de AUTORITATEA NATIONALA DE CERCETARE
STIINTIFICA-ANCS din ROMANIA, s-a proiectat si s-a realizat un echipament romanesc de
fragmentare-maruntire material lemnos, prezentat in figurile 1 si 2. Solutia constructiva
adoptata are in vedere un echipament tractat, montat pe sasiul unei remorci cu o singura
punte. Echipamentul utilizeaza, ca sursa de energie mecanica, un motor termic propriu, care
ofera o autonomie de utilizare, indiferent de existenta sau nu a unui tractor pentru deplasare.


Fig.4. Echipament de fragmentare-maruntire material lemnos


16

Fig.5. Echipamentul de fragmentare-maruntire

Echipamentul de fragmentare-maruntire, figura 1si figura 2, se compune dintr-un
sasiu/platforma amplasat pe o punte cu doua roti, prevazut cu un protap pentru tractarea de
catre un tractor. Pe sasiu este montat batiul (1) care are:
- mecanismul de avans al materialului lemnos (2) ;
- mecanismul de fragmentare-maruntire a materialului, (3);
- mecanismul de evacuare a produsului maruntit (4).
Asa cum se vede in desen, echipamentul mai are un tunel/gura de alimentare (5) si un
horn de evacuare (6).
Echipamentul de fragmentare-maruntire material lemnos, este conceput pe baza unei
tehnologii speciale de maruntire a materialului lemnos, la care fragmentarea materialului
lemnos se realizeaza prin lovire si tocare, datorita energiei cinetice a unor ciocanele
amplasate pe un tambur rotitor, care este actionat cu turatiile mari generate de motorul termic
Diesel al echipamentului. Echipamentul este conceput sa realizeze:
-maruntirea mecanizata a deseurilor vegetale, lemnoase, rezultate in urma activitatilor de
toaletare a arborilor si arbustilor din arealele agricole, pomicole si silvice, inclusiv din
gospodariile individuale;
-recuperarea si prelucrarea si reciclarea deseurilor lemnoase sub forma de material lemnos
maruntit; atat pentru obtinerea compostului, cat si pentru obtinerea de biomasa, pentru
obtinerea de energie regenerabila.

17
Mecanismele de lucru ale echipamentului de fragmentare-maruntire sunt astfel
amplasate pe batiul echipamentului incat materialul sa parcurga traseul impus de tehnologia
adoptata, in ordinea urmatoare: materialul este introdus in buncarul de alimentare si impins
de catre mecanismul de avans spre moara de maruntire, iar aschiile rezultate sunt aruncate
afara de mecanismul de evacuare. In principiu, echipamentul se compune din trei parti
prncipale:
- masina de fragmentare-maruntire, propriu-zisa, constituita dintr-un batiu pe care se
monteaza mecanismele de lucru si elementele auxiliare necesare;
- motorul termic, cu adaptarile necesare, care constituie sursa de energie mecanica a
echipamentului, si:
- remorca sau sasiul de transport a echipamentului, cu adaptarile necesare.
Echipamentul de fragmentare-maruntire material lemnos se utilizeaza in domeniul
agricol si silvic, precum si in administratia locala, pentru fragmentarea si maruntirea
materialului lemnos sub forma de crengi sau ramuri, rezultate in urma toaletarii arborilor si
arbustilor, vitei de vie si altor plante cu aspect lemnos, la operatiunile de ecologizarea a
aleilor, parcurilor, arealelor silvice si agricole, in scopul obtinerii compostului ecologic
vegetal sau a biomasei.
Echipamentul de fragmentare-maruntire material lemnos este destinat, administratiilor
domeniilor publice, ocoalelor silvice, intreprinderilor mici si mijlocii din domeniile
agriculturii si silviculturii, precum si producatorilor medii de compost din materiale vegetale,
de genul IMM-urilor cu activitate in domeniu, dar si producatorilor agricoli si silvici
individuali sau gospodariilor particulare, care au deseuri vegetale lemnoase rezultate la
toaletarea arborilor din curti, alei si parcuri, precum si alte deseuri ce pot fi valorificate sub
forma de compost ecologic.
Caracteristicile tehnice ale echipamentului sunt urmatoarele:
- puterea maxima instalata................... 18 kW;
- turatia maxima la axul motorului................ 3000 rot /min;
- presiunea maxima de lucru......................... 130 bar;
- turatia maxima la mecanismul de avans..... 040 rot/min;
- turatia la mecanismul de maruntire............. 2000 2500 rot/min ;
- turatia mecanismului de evacuare............... 2500 2900 rot /min
- cantitatea de ulei hidraulic/ motorina............. 10 l / 20 l;

18
- gabaritul (LxlxH)........................................ 3200x1550x2300 mm;
- productivitatea teoretica................................2.5 5 m3 /h.
- grosime lemn de esenta moale (salcie, plop, tei)..5 60 mm;
- grosime lemn de esenta tare (fag, salcm, frasin). 5 40 mm.
In cazul de fata tocatorul permite tocarea a 745 kg/h deseuri vegetale.
Pe plan international, tehnologiile de realizare a compostului sunt foarte diverse si
foarte raspandite in lume.
In urma analizarii variantelor constructive realizate pe plan mondial, s-a concluzionat
ca tipul constructiv de echipament de preparare a compostului vegetal, care a fost dezvoltat la
noi in tara, este tipul de echipament tractat de un tractor care, de regula, intra in dotarea
minimala a clientilor care au platforme de preparare a compostului.
Echipamentul de preparare compost, proiectat si realizat la noi in tara, este un
echipament de preparare care se adreseaza micilor si mediilor producatori de compost
ecologic vegetal, in scopul fertilizarea terenurilor arabile si silvice si al ecologizarii
productiei agricole si silvice, pentru o alimentatie sanatoasa a populatiei, precum si pentru a
asigura protectia si reabilitarea terenurilor degradate, conform cu principiile dezvoltarii unei
agriculturi durabile.
Echipamentul de preparare compost, prezentat in figurile 3 si 4, are rolul de
amestecare/ intoarcere/rasturnare a brazdelor/haldelor de compost, in scopul aerarii si tratarii
biologice materiei organice compostabile.
Echipamentul de preparare compost este un utilaj mobil, care ruleaza pe doua roti cu
pneuri, dispuse pe axe diferite, diagonal opuse, de o parte si de alta a axei batiului.
Echipamentul se compune, in principal, dintr-un batiu realizat in constructie matalica din
table si profile laminate, pe care se monteaza mecanismele de lucru actionate, in totalitate,
hidraulic, avand un sistem rabatabil de tractare, cu pozitii diferite in timpul lucrului si al
transportului.
Principalele componente ale echipamentului de preparare compost, conform desenului
din figura 3, sunt urmatoarele:
1. - mecanismul de rasturnare-amestecare compost;
2. - mecanismul de rulare si ridicare toba;
3. - mecanismul de tractare;
4. - instalatia hidraulica de actionare;
5. - instalatia de stropire (optionala)
Echipamentul de preparare compost realizeaza urmatoarele functiuni:

19
- deplasarea, prin tractarea de catre un tractor, in lungul haldei de compost, prin incadrarea
acesteia sub bratul tobei;
- rotirea hidraulica a tobei de amestecare cu ciocane/cutite rotitoare;
- ridicarea si coborarea hidraulica a tobei in timpul lucrului, pe o cursa limitata;
- stropirea cu apa a brazdei de compst si inocularea de substante microbiale.





Fig.6. Ansamblu echipamentul de preparare compost-vedere din fata


20

Fgi.7. Echipamentul de preparare compost
Echipamentul de preparare a compostului ecologic vegetal se utilizeaza pentru
aerisirea materialelor vegetale degradabile, in procesul de fermentatie, pentru obtinerea
compostului necesar fertilizarii terenurilor arabile si silvice, in scopul ecologizarii productiei
agricole si silvice.
Echipamentul de preparare a compostului este destinat a fi utilizat de producatorii
mici si medii de compost din materiale vegetale, de genul IMM-urilor cu activitate in
domeniu, dar si producatorilor individuali si gospodariilor particulare, care detin un tractor
obisnuit de putere nu prea mare (40100 CP).
Caracteristicile constructiv-functionale principale sunt urmatoarele:
- latimea utila a tobei: . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .2000 mm;
- diametrul tobei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 219 mm;
- diametrul rotorului tobei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 500 mm;
- turatia maxima a tobei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60 rot/min;
- latimea batiului tobei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1400 mm;
- presiune maxima de lucru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .130 bar.
- cursa de ridicare............ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . +/- 150 mm.
Compostul rezultat dup fermentare trebuie trimis spre terenurile agricole unde
urmeaz a fi folosit. n perioadele cnd ciclul de vegetaie nu permite mprtierea imediat a
compostului este necesar s se prevad spaii pentru stocare.

21
Utilizarea compostului este rentabil n general pentru utilizatorii aflai la o distan
de maximum 200 km fa de instalaia de producere a compostului. Peste aceasta distanta
cresc costurile cu transportul si nu mai este economica utilizarea lor.
Calcul:
Echipamentul de maruntire poate toca 745 kg/h.
-pentru doua schimburi, sunt 16 h : 745x16=11920 kg/zi
-pentru 300 tone : 300000/11920= 25 zile.
















22
3.Concluzii
Un compost este acel produs care respecta urmatoarele conditii:
la cernere, 90% din material trebuie sa treaca prin sita cu marimea ochiurilor de 35
mm;
procentul de carbon echivalent trebuie sa fie mai mare de 5% in masa de materii
uscate;
procentul de azot echivalent trebuie s fie mai mare de 0,3% n masa de materii
uscate;
raportul C/N sa fie cuprins ntre 10 20.
Este de dorit ca statiile de preparare a compostului sa aiba in dotare si alte instalatii auxiliare,
cum ar fi incineratoarele de deseuri. Acestea pot incinera refuzurile care nu sunt
corespunzatoare pentru compost.















23
4.Bibliografie
1. http://www.benzi-transportoare.com/banda-transportoare.html
2. http://documents.posch.com/D1220386-0644.pdf
3. http://www.statiidesortare.ro/?5,ro_benzi-transportatoare
4. http://compostareadeseurilor.wordpress.com/category/compostul-si-utilitatea-lui/
5. http://www.deseuri-online.ro/geangu/Compost.htm
6. http://www.agir.ro/buletine/820.pdf
7. http://www.ihp.ro/Site_CEEX/2006/echifrag/echifrag.pdf