Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2018
Alunecările de teren
2
CUPRINS:
Argument…………………………………………………………………………5-8
CAP. I
Generalități………………………………………………………………………..9
Clasificarea alunecărilor de teren……………………………………………...…10
Cauzele alunecărilor de teren…………………………………………………….12
Efectele alunecărilor de teren…………………………………………………….13
CAP. II
Măsuri de prevenire, protecție si intervenție in cazul alunecarilor……………….14
Organizarea si conducerea prevenirii, protecției și intervenției în caz de alunecări
de teren……………………………………………………………………………16
CAP. III
Studiu de caz din zona municipiului Iasi………………………………………….17
Alunecarile de teren – partea II – clasificarea alunecarilor de teren……….....18-23
3
4
CAPITOLUL I
5
Alunecãrile de teren sunt deplasãri ale maselor de roci pe versanţi, datoritã gravitaţiei. Ele
pot apãrea pe orice tip de teren care întruneşte condiţiile favorabile în ceea ce priveşte litologia,
gradul de umiditate şi unghiul pantei. Ele pot varia în dimensiune, de la un singur bloc într-o
prabuşire de roci, pânã la milioane de metri cubi de material, într-o avalanşã de grohotiş.
Versanţii şi taluzele, aflându-se sub acţiunea simultana sau succesivã a mai multor cauze
care tind sa modifice echilibrul de forţe existent în masiv, cedeazã, în cele din urmã, formându-se
o alunecare de teren, care creazã, pentru o anumitã perioadã, o nouã stare de echilibru a
versantului/taluzului respectiv.
Procesul de alunecare constă dintr-o succesiune continuă de evenimente de la cauză la
efect. Uneori cauza principală a alunecării este greu de înlăturat, astfel încât este mai economic
să se amelioreze periodic efectele, fără a căuta să se înlăture cauza. De cele mai multe ori însă,
este mai avantajos să se intervină asupra cauzei alunecării, prevenind declanşarea sau reactivarea
ei.
Stabilirea cauzelor ce determinã apariţia alunecãrilor de teren reprezintã una dintre
problemele cele mai dificil de rezolvat de cãtre cercetãtori, având in vedere gradul de
complexitate al acestor fenomene, precum şi faptul cã modul lor de manifestare este extrem de
variat, depinzând de factorii care le produc şi de caracteristicile geologice (litologice şi
structurale) ale regiunii unde se produc. Orice factor care contribuie la perturbarea echilibrului,
intr-o anumitã perioadã, al rocilor de la suprafaţa terenului constituie o cauzã.
Se poate afirma că procesul de alunecare îşi are originea în procesul de formare a
masivului respectiv şi este pregătit de toate evenimentele ulterioare formării lui. Marea
majoritate a alunecărilor se declanşează, ca urmare a intervenţei cuplate a mai multor din factorii
care, pentru claritatea expunerii, au fost prezentaţi aici izolat. În plus, o singură acţiune, cum ar fi
6
prezenţa apei, poate avea dublu efect, contribuind atât la reducerea rezistenţei la forfecare, cât şi
la creşterea eforturilor tangenţiale, prin sporirea greutăţii unitare a pămânului şi prin dezvoltarea
unor presiuni hidrostatice în crăpăturile de la partea superioară.
Este necesar ca în analiza proceselor de alunecare să se ţină seama de această
interdependenţă a factorilor care pot declanşa astfel de procese. Încercarea de a simplifica
interpretarea fenomenelor de alunecare prin luarea în considerare numai a unuia sau altuia dintre
factori, poate conduce la o înţelegere greşită a procesului. Din acest punct de vedere, echilibrul
taluze`lor şi versanţilor are un caracter dinamic în permanentă schimbare, în stare mai mult sau
mai puţin precară de stabilitate.
Există o multitudine de factori care pot conduce la deranjarea acestui echilibru. Factorii
naturali, legaţi la condiţiile hidrometeorologice, procesele geomorfologice şi cele tectonice sunt
suplimentaţi de factorii legaţi de activitatea oamenilor care deseori conduce la procese potrivnice
echilibrului natural existent. Unii din factorii de influenţă acţionează pe perioade foarte lungi,
cum sunt procesele de natură geologică, alţii au o acţiune periodică, cum sunt procesele
climatice, iar alţii au o acţiune întâmplătoare, cum sunt cutremurele.
Geologii utilizeazã o diversitate de clasificãri şi scheme pentru a descrie cauzele ce
determinã apariţia acestor fenomene. Datoritã spectrului larg în care a fost abordatã aceastã
problemã, nu a fost stabilitã, pânã în acest moment, o singurã schemã care sã caracterizeze sau sã
acopere toate tipurile de alunecãri de teren.
Royal Academy of Engineering,1995, Landslides Hazard Mitigation, Westminster, Londra,
considerã cã o clasificare a cauzelor poate porni de la idea cã acestea sunt de naturã externã sau
internã.
Externe:
Schimbarea geometriei versantului gradient;
Înãlţimea și lungimea pantei;
Descãrcarea naturală indusã de factorul uman;
Încãrcarea naturalã indusã de factorul uman;
Şocuri şi vibraţii /unice/multiple/continui.
Interne:
o Cãderea progresivã (rãspuns la descãrcare etc.);
o Expansiune, umflare;
o Fisurare;
o Tensionare lentã;
o Concentrarea stresului;
o Alterarea;
o Schimbarea proprietãţilor fizice, umflare;
o Schimbãri de ordin chimic;
o Eroziunea datoritã scurgerii/infiltraţiei;
7
o Înlãturarea/spãlarea cimentului;
o Înlãturarea/spãlarea fracţiei fine;
o Schimbarea regimului apei;
o Saturare;
o Creşterea nivelului apei;
o Creşterea presiunii;
o Coborârea nivelului apei.
Cercetãtorii din cadrul USGS considerã cã alunecãrile pot apãrea datoritã unor cauze
naturale sau intervenţiei factorului uman.
⸙ saturarea materialului ce alcãtuieşte versantul cu apã provenitã din precipitaţii sau din
scurgere;
⸙ vibraţii datorate cutremurelor;
⸙ erupţii vulcanice;
⸙ eroziunea malurilor de cãtre valuri, râuri etc…
⸙ activitãţile de defrişare;
⸙ intervenţia sau schimbãrile ce afecteazã drenajul natural;
⸙ conducte de scurgere (apã sau canalizare);
⸙ modificarea versanţilor prin construirea cãilor de comunicaţie (drumuri, cãi
ferate), a clãdirilor sau datoritã activitãţii miniere;
⸙ vibraţii datorate traficului greu sau exploziilor provocate;
⸙ excavaţii sau supraîncãrcarea versantului.
8
1. GENERALITĂŢI
Alunecările de teren reprezintă deplasări ale rocilor care formează versanţii
unor munţi, dealuri, lucrări de hidroamelioraţii sau alte rambleuri construite de
oameni. Deplasările rocilor se pot produce de-a lungul pantei sau lateral, ca
urmare a unor fenomene naturale sau chiar ca urmare a unor activităţi umane.
9
ZONE CU POTENŢIALE ALUNECĂRI DE TEREN
Jud.TIMIŞ - Făget – Bega (versantul drept)-
Jud.MEHEDINŢI - Minova – Bistriţa – Prunişor; Poiana – Simian;-
Jud.VÂLCEA Horezu – Ocnele Mari – Băile Govora; Râmnicu Vâlcea – Vâlcele
Jud.ARGEŞ Valea Danului – Poenari Argeş –râul Topolog (versantul stâng)
Jud.ARGEŞ- Stoeneşti –Malu cu Flori – Voineşti;
ROMÂNIA
Jud.DÂMBOVIŢA Moreni – Pietroşiţa – Fieni – Vârfur
Jud.BUZÂU Calvini – Bâsceni –Zeletin – Pătârlagele – Oleşeşti – Săpoca – râul
Buzău (versantul stâng);
Jud.VRANCEA - Mera – Odobeşti – pe râul Milcov – Gura Caliţei – Urecheşti –
Cândeşti;
Jud. BOTOŞANI -Corni – Vorona – Tudora.
10
11
3. CAUZELE ALUNECĂRILOR DE TEREN
a) naturale:
12
4. EFECTELE ALUNECĂRILOR DE TEREN
13
CAPITOLUL II
14
15
6. ORGANIZAREA ŞI CONDUCEREA PREVENIRII,
PROTECŢIEI ŞI INTERVENŢIEI ÎN CAZ DE ALUNECĂRI
DE TEREN
16
CAPITOLUL III
Studiu de caz din zona municipiului Iasi
Din cauza alunecarilor de teren dintr-o zona adiacenta a municipiului Iasi, au aparut degradari
la structura de rezistenta a unei constructii, astfel fiind pusa in pericol exploatarea in conditii
normale.
Amplasamentul analizat prezinta o inclinare de (4÷5)%, constructia cu regim de inaltime P+1E
fiind asezata pe o umplutura cu grosimea de 2 m. Structura de rezistenta a imobilului este
alcatuita din zidarie portanta intarita cu stalpi si centuri din beton armat. Fundarea a fost realizata
folosindu-se retele de grinzi. Trebuie precizat ca sunt evidente unele greseli de proiectare si
executie, acestea influentand amploarea degradarilor.
Pentru sporirea sigurantei in exploatare au fost propuse doua categorii de masuri: de stabilizare
a amplasamentului si de reparare si consolidare a structurii de rezistenta existente. Astfel, pentru
oprirea alunecarii de teren a fost propus un sistem alcatuit din 10 piloti forati, din beton armat,
incastrati la partea superioara intr-un radier din beton armat. Pilotii vor avea diametrul de 60 cm
si lungimea de 12 m, pentru a putea depasi adancimea la care se gaseste planul de alunecare si a
realiza incastrarea in stratul de marna aflat la -(10÷11) m.
Pentru imbunatatirea comportarii pe viitor a structurii de rezistenta si pentru a evita situatiile
nedorite s-a propus ca, in dreptul celor trei stalpi de pe placa radierului, sa fie ridicati, pana in
dreptul planseului de peste parter, contraforti din beton armat, cu rolul de rigidizare pe directie
longitudinala. Pentru fiecare din cei trei contraforti va trebui realizata legarea armaturilor atat la
nivelul planseului cat si la nivelul radierului.
Pe langa aceste masuri propuse in prima instanta, trebuie ca structura de rezistenta sa fie
consolidata in intreaga constructie si acolo unde este cazul, gasite solutii optime pentru
corectarea greselilor de proiectare.
17
Alunecările de teren – partea II – clasificarea alunecărilor de teren
Astfel luand in calcul factorii enumerati mai sus putem propune urmatoarea clasificare:
Dupa forma suprafetei de rupere
Alunecari circular – cilindrice: sunt caracteristice versantilor cu structura omogena din punct
de vedere litologic si geotehnic. Se produc când planul de alunecare este concav. Aceste
alunecări sunt mai adânci, comparativ cu lungimea lor, materialul fragmentat rămâne
aproximativ intact, sub forma unor felii sau blocuri. Ratele de mişcare în cadrul acestor
alunecări variază între câţiva mm/an până la ordinul m/zi.
18
Alunecari de translatie: se produc pe suprafete plane ale unor strate cu rezistenta la forfecare
redusa (ex. Un strat de argila care se poate inmuia dupa o perioada de precipitatii ). Se produc
când planul de alunecare este paralel cu versantul şi aproape de suprafaţă. Sunt alunecări de
mică adâncime cu rate de deplasare a deluviilor de la mm/sec până la câţiva m/sec.
Alunecari cu o forma oarecare: deplasarea are loc pe o suprafata care delimiteaza deluviile de
roca de baza.
Alunecari mixte: pot incepe ca alunecari circulare la varf si se continua spre aval ca suprafete
plane
Alunecari retrograde cu formare de grabene.
19
Dupa sensul de extindere
Alunecari delapsive (glisante): care incep de la piciorul pantei si se dezvolta in sus, in sens
regresiv.
Alunecari detrusive (impingatoare): cand miscarea se declanseaza din partea superioara a
versantului.
20
Dupa natura rocilor afectate de suprafata de alunecare
Alunecari care afecteaza deluviul;
Alunecari pe contactul dintre deluviu si roca de baza;
Alunecari care afecteaza roca de baza.
21
Dupa grosimea materialelor deplasate
Alunecari superficiale: au o grosime de pana la 1,5 m.
Alunecari cu profunzime medie: au o grosime intre 1 si 3 m.
Alunecari profunde: au o grosime de peste 3 m.
Dupa gradul de activitate
Alunecari stabilizate: alunecari intrate definitive in stadiul de echilibru
Alunecari partial stabilizate: alunecari care se afla intr-o star de echilibru labil , putand fi
reactivate daca actioneaza unul sau mai multi factori care au declansat initial alunecarea;
Alunecari active; alunecari aflate in plina desfasurare.
22
Dupa viteza de deplasare
Alunecare extrem de rapida >3 m/s
Alunecare foarte rapida; 3 m/s – 0,3 m/min
Alunecare rapida; 0,3 m/min- 1,5 m/zi
Alunecare moderata; 1,5 m/zi-1,5 m/luna
Alunecare lenta; 1,5 m/luna-1,5 m/an
Alunecare foarte lenta; 1,5 m/an – 0,06 m/an
Alunecare extrem de lenta. <0,06 m/an
23
BIBLIOGRAFIE
http://www.chimiamediului.ro/2011/11/29/alunecarile-de-teren-partea-ii-clasificarea-
alunecarilor-de-teren/
https://www.google.ro/search?biw=1356&bih=568&tbm=isch&sa=1&ei=uihrWv2RD8
yjkwXAgKzoCw&q=alunecari+de+teren+in+lume&oq=alunecari+de+teren+&gs_l=ps
y-
ab.1.5.0l3j0i67k1j0l2j0i30k1l2j0i5i30k1l2.171633.172916.0.176443.6.6.0.0.0.0.108.456.
4j1.5.0....0...1c.1.64.psy-ab..1.5.454...0i24k1.0.E9tsjfbY40I#imgrc=D4wIp8JFeJi89M:
http://www.isujcv.ro/Pagini/Inspectia%20de%20prevenire/Serviciul%20protectie,%20p
regatire%20si%20educatie%20preventiva%20a%20populatiei/PREGATIREA%20POP
ULATIEI/TEME/ALUNECARI%20DE%20TEREN.pdf
https://biblioteca.regielive.ro/referate/geografie/alunecari-de-teren-112884.html
https://ro.wikipedia.org/wiki/Alunecare_de_teren
24