1

UNIVERSITATEA „VALAHIA” DIN TÂRGOVIŞTE

FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ ŞI ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI
SPECIALIZAREA: PEDAGOGIA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PRIMAR ŞI PRESCOLAR

ANUL I

Tema: ADJECTIVUL

Studentă: Dinu Andreea-Georgiana

2
 CUPRINS

1. DEFINITIE

2. FELURILE ADJECTIVULUI

3. FLEXIUNEA ADJECTIVULUI

4. CARACTERISTICI ALE ADJECTIVULUI CALIFICATIV

5 .GRADELE DE COMPARATIE ALE ADJECTIVULUI

6. FUNCTIILE SINTACTICE ALE ADJECTIVULUI

7. SCHIMBAREA VALORII GRAMATICALE A ADJECTIVULUI

8. LOCUTIUNI ADJECTIVALE

9. FUNCTIILE SINTACTICE ALE LOCUTIUNILOR ADVERBIALE

10. FORMAREA ADJECTIVELOR

11. ORTOGRAFIA ADJECTIVULUI

12. ECHIVALENTELE ADJECTIVULUI

13. DECLINAREA LA ADJECTIVELE CALIFICATIVE

ADJECTIVUL
3
1.Definitie
Adjectivul este partea de vorbire flexibila (se declina) care exprima caracteristica unui obiect
denumit de substantivul determinat,cu care se acorda in gen,numar si caz.

Ca si substantivul si articolul,adjectivul este o parte de vorbire.El arata o insusire a unui obiect

(fiinta,lucru,fenom,etc) si insoteste,de obicei,substantive,pe care le determina,avand functie
sintactica de atribut:

Ex: Ziua buna de dimineata se cunoaste.(adjectivul “buna” determina substantivul “ziua” si are
functia de atribut).

Deseori,adjectivul formeaza impreuna cu un verb,mai ales cu “a fi”,predicatul propozitiei:

Ex:Ziua de astazi este buna.

2.Felurile adjectivului
A. Adjective calificative sau propriu-zise-exprima insusiri ale obiectelor:

a.)simple:bun,rau,verde;

b.)compuse:cuminte,cumsecade;

c.)primare:frumos,rece;

d.)derivate cu ajutorul sufixelor:-esc(romanesc);-ator(prevazator);-os(lemnos);-iu(argintiu);-

ean(bihorean);-aret(iubaret);-nic(puternic) si a prefixelor:ne- (nedrept);a- (atipic);i- (illegal);etc.

e.)variabile:

-cu patru forme flexionare:frumos-frumoasa-frumosi-frumoase;

-cu trei forme flexionare:mic-mica-mici;

-cu doua forme flexionare:verde-verzi;

f.)invariabile:-cand adjectivul nu-si schimba forma:maro,oliv.

B.Determinative-provenite din alte parti de vorbire,prin schimbarea valorii gramaticale:

-adjective pronominale:niciun copil;

4
-ajective participale:floarea rupta;

-adjective gerunziale:mana tremuranda;

-adjective adverbiale:asemenea om.

C.Adjective cu o singura terminatie si adjective cu doua terminatii.

Texte:

a.)Tata este un mester bun.

b.)Ziua buna de dimineata se cunoaste.

c.)A fost odata un imparat mare si o imparateasa….

(Tinerete fara batranete si viata fara de moarte)

d.)Ziua,cand era caldura mare,stau la umbra in lastar.

(I.Al.Bratescu-Voinesti-Puiul)

Explicatii:Substantivele mester si ziua ,din textile de mai inainte,sunt in cazul nominative

singular.

Adjectivul care determina aceste substantive are doua terminatii diferite:consoana n(bun),cand
determina substantivul mester,de genul masculine,si vocala –a,cand determina substantivul
ziua,de genul feminin.

La plural au terminatiile –i(buni) si –e (bune):mesteri buni-zile bune.

Observatie:Prin terminatie aici intelegem sunetele finale,chiar atunci cand acestea apartin
radacinii.

In limba romana,cele mai multe adjective au,la nominative singular,doua terminatii:una pentru
genul masculine si alta pentru genul feminine.La plural,terminatiile difera de cele de la singular:

Singular Plural

m. f. m. f.

frumos frumoasa frumosi frumoase

inalt inalta inalti inalte

rosu rosie rosii rosii

5
cenisiu cenusie cenisii cenusii

D.Adjective cu flexiune complete.

Aceste adjective sunt diferentiate dupa gen si numar.Masculinul si neutrul au ca si substantive

corespunzatoare o forma de singular si una de plural pentru toate cazurile gramaticale ,iar
femininul doua forme de singular si una de plural,de asemenea pentru toate cazurile.

Intre masculin si neutru,de o parte,si feminin,de alta,exista relatii de flexiune,forma de feminine

derivand din cea de masculin.Astfel sunt:alb,alba,rau,rea,etc.

3.Flexiunea adjectivelor
 Adjectivul are aceleasi categorii gramaticale cu substantivul pe care-l determina,adica
gen,numar si caz.

6
Ex: Camera luminoasa era a lui George.

substantiv adjectiv

feminin feminin

singular singular

(S)nominativ nominativ

Camera lui George era luminoasa.

substantiv adjectiv

feminin feminin

singular singular

(S)nominativ nominativ

 Adjectivul se declina impreuna cu substantivul pe cale-l insoteste si sta de obicei dupa

acesta.
 Dupa locul pe care il ocupa fata de substantiv,adjectivul poate fi:

a.)nearticulat atunci cand:-se afla dupa un substantiv articulat cu articolul hotarat;

Ex: Copiii cuminti sunt iubiti. sau

-se poate lega de substantiv prin articolul adjectival(demonstrativ):

Ex: Copiii cei cuminti sunt iubiti.

-articolul adjectival (demonstativ)se acorda in gen,numar si caz cu substantivul determinat de

adjective.

Singular

N-Ac. copilul cel cuminte/fata cea frumoasa

G-D. copilului celui cuminte/fetei celei frumoase

Plural

N-Ac.copii cei cuminti /fetele cele frumoase

G-D.copiilor celor cuminti/fetelor celor frumoase

b.)articulat,atunci cand adjectivul se afla inaintea substantivului determinat poate prelua articolul hotarat
de la acesta:
7
Singular

N-Ac. frumosul baiat/frumoasa fata

G-D. frumosului baiat/frumoasei fete

Plural

N-Ac.frumosii baieti/frumoasele fete

G-D. frumosilor baieti/frumoaselor fete

4.Caracteristici ale adjectivului calificativ.

 Suporta,ca orice adjectiv propriu-zis,morpheme gradare,aparad in contextele specific gradelor de
comparative;

Ex:mai putini/mai multi elevi decat ne asteptam;tot atat de putini/tot atat de multi elevi ca si anul
trecut;foarte/extraordinar de putini/multi elevi.Gradarea se poate realiza si cu alte mijloace decat cele
gramaticalizate;vezi:prea multi,destul de multi,cam multi,suficient de multi etc.

Spre deosebire insa de adjectivul propriu-zis,morphemele si contextele gradelor de comparative se

pastreaza si in conditiile absentei substantivului;sa se compare:Mai multi/Mai multi au reusit;Foarte
putini/Foarte multi au reusit;Prea putini/Prea multi au reusit; unde primele sunt constructii curente,in
timp ce unele sunt imposibile.Face exceptie superlativul relative al adjectivelor propriu-zise,singurul care
se poate substantiviza,comportandu-se deci identic cu formele multi,putini.

Ex:Cei mai buni dintre elevi au reusit,unde buni s-a substantivizat,iar elevi a devenit un determinant al
acestuia.

 Spre deosebire de numeral,realizeaza,ca orice adjective,numarul prin acord,substantivul cu forma

de plural impunandu-le pluralul,iar substantivul,deci cu forma unica de singular,impunandu-le
singularul,(multi elevi,putini elevi;multa caldura,carne,placere;putina caldura,carne,
placere;mult timp,entuziasm,interes;putin timp,entuziasm,interes).
 Se abreviaza ca orice adjectiv calificativ,aparand cu o forma invariabila de adverb,omonima cu a
adjectivului masculin singular;

Ex:traieste mult,alearga putin;este mult/putin interesata de gramatica.

 Ca orice adjectiv propriu-zis,calificativ,apare atat in propozitia sintactica de atribut,cat si in

vecinatatea unui copulative,ca nume predicativ,sau in vecinatatea unui verb predicativ,ca element
predicativ suplimentar;vezi:

Multi elevi/Putini elevi erau in clasa(atribut acordat);

Elevii din clasa erau multi/putini(nume predicativ);

Ii consideram destul de multi/de putini pentru a reusi(element predicativ).

8
  Utilizarea fara regent substantival antreneaza,uneori,aparitia articolului demonstrativ,raportul cu
acest articol fiind asemanator celui care caracterizeaza vecinatatea unui adjectiv propriu-
zis;vezi:cei multi,cei putini ca si cei frumosi,cei vrednici.

 Multi ,putini selecteaza afixe derivative de tip adjectival,fie sufixe diminutivale(putinel-

putinei,multisor-multisori),fie sufixe care formeaza substantive abstracte de la baze
adjectivale(putinatate, bunatate ,rautatea;multie,slugarnicie,voinicie;multime,istetime).

 Sub aspect semantic,adjectivele multi,putini ,realizeaza o calificare cantitativa de tip

apreciativ,evaluative,asemanatoare calificarii realizate prin adjective propriu-zise ,apreciere
depinzand din punctul de vedere al locutorului,al momentului in care se face aprecierea.Evaluarea
cantitativa,daca nu este una numerica,deci exacta,este de tip subiectiv,asa cum se intampla si in
cazul adjectivelor calificative:ceea ce este “frumos”,”interesant”,”mult”,pentru un locutor poate
fi,dimpotriva,apreciat ca “urat”,”neinteresant”,”putin”de catre alt locutor.

5.Gradele de comparatie ale adjectivului.

Formele pe care le ia adjectivul pentru a arata ca o insusire poate exista in grade diferite la doua sau mai
multe obiecte comparate sau chiar la acelasi obiect in situatii diferite se numesc grade de compartie.

Adjectivele au trei grade de comparatie:

 Pozitiv
 Comparativ

9
  Superlativ

Gradul pozitiv arata insusirea unui obiect,fara termen de comparatie:

Ex:problema usoara;

ceai fierbinte;

copil serios;

Gradul comparativ arata ca insusirea unui obiect este in grad diferit fata de aceeasi insusire a altui obiect
fata de aceeasi insusire a lui,in imprejurari diferite.

Comparativul are trei forme:

a.)comparativ de superioritate-un obiect are aceeasi insusire, dar intr-un grad mai mare decat al altui
obiect.

Ex:problema mai usoara;

ceai mai dulce;

copil mai serios .

Comparativul de superioritate se formeaza din adjectivul la gradul pozitiv,precedat de adverbul mai;

b.)comparativ de egalitate-doua obiecte au aceeasi insusire in acelasi grad:

ex:problema tot atat de usoara;

ceai tot asa de dulce;

copil la fel de serios;

Comparativul de egalitate se formeaza din adjectivul la gradul pozitiv precedat de :tot atat de,tot asa
de,la fel de.

c.)comparativ de inferioritate-arata ca un obiect are aceeasi insusire,dar un grad mai mic de cat un alt
obiect.

Ex:problema mai putin usoara;

ceai mai putin dulce;

copil mai putin serios;

Comparativul de inferioritate se formeaza din adjectivul la gradul pozitiv,precedat de adverbele:mai si

putin.

Gradul superlativ-arata ca insusirea unui obiect este in cel mai inalt sau cel mai scazut grad.

10
Superlativul are doua forme:

a.)superlative relative-arata ca aceeasi insusire a unui obiect este in cel mai inalt grad (de superioritate)
sau in cel mai mic grad (de inferioritate) in comparatie cu a altui obiect.

superioritate inferioritate

problema cea mai usoara; ceaiul cel mai dulce;

copilul cel mai serios; copilul cel mai putin serios;

Superlativul relativ se formeaza de la comparativul de superioritate sau de inferioritate,precedat de

articolul adjectival cel,cea,cei,cele.

b.)superlativul absolut-arata cel mai inalt grad al insusirii ,fara termen de coparatie:

ex:problema foarte usoara;

copilul foarte serios;

Superlativul absolut se construieste cu adverbul foarte,dar se poate exprima prin alte mijloace cu grad
mai mare de expresivitate:

 Cu alte adverbe:prea,tare,nespus de,grozav de,nemaipomenit de,extraordinar de,excesiv

de,teribil de,etc.

Ex:El este un copil extraordinar de serios.

-cu locutiuni adverbiale:din cale afara,cu totul si cu totul,peste masura etc.

ex:El este un copil din cale afara destept.

-cu prefixe s i cu sufixe care au sens de superlative:arhi-;extra-;heper-;prea-;ultra-;supra-;super-;-isim.

Ex:arhicunoscut; hipersensibil; preafrumoasa; ultraelegant; suprasaturat; superinteresant; rarisim.

 Prin repetarea adjectivului:

Ex:Avea un glas frumos,frumos.

 Prin repetarea unei vocale sau a unei consoane:

Ex: maaaaare; gallllllben.

 Cu substantive:

Ex:destept foc; frumos nevoie mare;

 prin inlocuirea adjectivului cu un substantiv din aceeasi familie lexicala:

ex: o frumusete de fata.

11
Adjec tive care nu au grade de comparatie :
superior,inferior,posterior,optim,minim,supreme,superb,maxim,mort,final,complet,intreg,princip
al,unic,secundar,etc.

6.Functiile sintactice ale adjectivului.

a.)Atribut adjectival-cand este in relatie cu substantivul:

ex:Acesta este un copac batran.

b.)Nume predicative.

v.cop n.p

Ex:Copacul acesta este batran.

Cand este nume predicative,adjectivul este in relatie cu subiectul si ca atare este totdeauna in
cazul nominativ.

c.)Complement indirect.

Ex:Din albastru s-a facut verde.

d.)Complement circumstantial de timp.

Ex: Il cunosc de mic.

e.)Complement circumstantial de cauza.

Ex:Plangea de flamand.

Cand este folosit cu alte functii sintactice decat subiect sau nume predicativ,cazul este precizat
de prepozitii specific acuzativului

Model de analiza:

Ex:Beteala este pentru un brad inalt.

inalt-adjectiv propriu-zis,variabil cu patru forme,grad pozitiv,se acorda in gen,numar si caz cu

substantivul “brad” (masculine,singular,acuzativ),functia sintactica de atribut adjectival.

7.Schimbarea valorii gramaticale a adjectivului.

12
A.Cand un adjective nu mai insoteste un substantiv isi pierde valoarea gramaticala de adjective si devine
substantiv.

Ex:Omul batran este intelept.

Adjectiv

Batranul este intelept.

Subst.

Substantivizarea adjectivului batran s-a facut cu ajutorul articolului hotarat enclitic (-l).

Ex:Laleaua cea galbena este un soi nou.

Adjectiv

Ex:Cea galbena este un soi nou de lalea.

Substantiv

Substantivizarea adjectivului galbena nu s-a realizat cu ajutorul articolului hotarat,el fiind deja articulat
(cea).A devenit substantiv,deoarece nu mai insoteste un substantiv pe care sa-l determine,ci denumeste
singur un obiect.

Adjectivele devenite substantive se compara ca orice substantiv:

-pot fi insotite de adjective propriu-zise sau pronominale:blandul batran;acest batran;

-pot fi precedate de articolul nehotarat (daca nu sunt precedate de articolul adjectival):un batran,niste
batrani.

-au in propozitii functiile sintactice ale substantivului:

=subiect:Batranul era cumsecade.

=nume predicativ:Bunicul meu este batranul acela.

v.cop n.p

=complement direct:L-am vazut pe batranul acela in parc.

=atribut:Casa batranului este curate.

B.Cele mai multe adjective sunt folosite si ca adverbe de mod pentru a arata caracteristica unei
actiuni:

Scrie urat;cantand usor;pene frumos colorate.

13
8.Locutiuni adjectivale.
Locutiunea adjectivala-este grupul unitar de cuvinte care este sinonim cu un adjectiv si se
comporta in propozitie ca adjectivul:

(om) de culoare;ca lumea;cu/fara gust;de capetenie;de fata;de mantuiala;de pomina;de

seama;din topor;in etate;in varsta;la catarama;la toarta;pe cinste;dat dracului;adus la
indeplinire;iesit la iveala;de dreapta;de stanga;in original;de dulce;de sec;de aceea;de
nimic;al dracului;batator la ochi;ca vai de el/ea/ei/ele;ca vai de lume;cel din urma;cu dare
de mana;cu scaun la cap;de tot felul;fel de fel;singur singurel;tot felul de;tot unul si
unul,etc.

14
Locutiunile adjectivale se comporta ca si adjectivele putand sa primeasca articolul adjectival
(demonstrative) sau sa fie folosite la diferite grade de comparatie.

Ex:Omul cel cu scaun la cap nu face imprudente.

El este mai cu scaun la cap decat colegii sai.

9.Functiile sintactice ale locutiunilor adjectivale.

a.)Atribut adjectival

ex:Invatatul este un lucru de capetenie in viata de elev.

b.)Nume predicative

ex:Aceste acte sunt in original.

v.cop n.p

Atentie:Aceleasi locutiune poate fi adjectivala (cand determina un substantiv) sau adverbial (cand
determina un verb).

Ex: Lucrul de mantuiala este pierdere de vreme.

Subst. loc.adj

Totdeauna lucreaza de mantuiala.

Verb loc.adverb.

Valoarea de adjective sau de adverb a acestor cuvinte pe langa un verb copulative se stabileste in felul
urmator:

-are valoare adjectivala cand verbul are subiect;

-are valoare adverbial cand verbul are valoare impersonala si cere o propozitie subordonata subiectiva
(SB).

Adjectivele compuse se scriu intr-un cuvant sau in cuvinte separate.

 Adjectivele compuse sudate se scriu intr-un cuvant:

=adjectiv+substantiv:pursange;

=adverb+adjectiv:binecuvantat,binefacator,binemeritat,binevoitor,clarvazator,preafericit;

15
Aceste compuse se deosebesc de imbinarile cu o structura si o componenta asemenatoare,care reprezinta
fie compuse mai putin sudate,scrise cu cratima-bine-crescut (cuviincios),fie grupuri de cuvinte care se
scriu separate:bine crescut (dezvoltat bine).

=prepozitia a+tot/toate+adjectiv:atoatestiutor.atotputernic,atotbiruitor,atotcunoscator.

=adjective neologice,care au in component elemente de compunere: aeroportuar, autocopiativ,

cronofag,electrocasnic,heliomarin,neoliberal,sociocultural;

 Adjectivele compuse nesudate se scriu cu cratima:

=adjectiv+adjectiv,avand flexiune numai la ultimul component:bun-platnic,instructiv-educativ,literar-

artistic,nou-nout,rar-platnic,economico-financiar,romano-american;

=adverb(invariabil)+adjectiv,compusul prezentand o diferenta de sens fata de cuvintele de baza:asa-zis

(pretins),bine-crescut(cuviincios),bine-cunoscut (celebru),bine-venit (oportun,agreat),drept-credincios
,inainte-mergator,nou-nascut,propriu-zis,sus-numit;

Exceptie:compusele sudate se scriu intr-un cuvant(binecuvantat) sau separate atunci cand sunt grupuri de
cuvinte care isi pastreaza sensul:”bine crescut” (dezvoltat bine).

 Adjectivul drag (inclusive substantivizat) are la feminin plural si la genitiv-dativ singular

nearticulat forma dragile(fete dragi,dragile mele,nu drage,dragele;dar ultimele,nu
ultimile);forma draga se foloseste in adresare atat pentru feminine cat si pentru masculine.
 La unele adjective neologice,norma actuala,reflectand uzul persoanelor cultivate,admitela
feminin forme cu si fara alternanta o (accentuat)-oa,in ordinea de preferinta
analoaga/analoga;omoloaga/omologa;in timp ce la altele nu admite forme cu
oa:baroca,echivoca, (nu baroaca,echivoaca).
 Adjectivele terminate la masculine singular in –uos au femininul singular in –uoasa
(respectuos/respectuoasa;somptuos/somptuoasa) si pluralul in –uoase
(respectuoase,somptuoase).
 La adjectivele terminate in –uu,norma actuala recomanda in continuare pronuntarea finale ca
hiat:m.sg. ambiguu (-gu-u),f.ambigua (gu-a), f.pl.ambigue (-gu-e),dar m.pl.ambigui(-gui).
 Cateva adjective (anumit,diferit,mult,putin,tot) au la genitiv-dativ plural desinenta
pronominala –or:anumitor; acestea,precum si destul,divers,felurit,numerous,pot exprima la
plural valoarea de genitive printr-o constructive ci prepozitia a, iar pe cea de dativ cu prepozitia
la,ambele+acuzativul,ca si numeralele (votul a zece/a numerosi parlamentari).
 Adjectivele invariabile au aceeasi forma la toate cazurile/genurile/numerele,printer acestea
numarandu-se adjectivelecu finala –ce:atroce,eficace,motrice,perspicace.

16
10.Formarea adjectivelor.
Exista un numar de adjective de baza,numite si primare si un numar foarte mare de adjective
formate prin derivare de la substantive,de la verbe si de la alte adjective cu ajutorul sufixelor:

-al,-ar,-as,-at,-bil,-esc,-et,-aret,-ist,-iu,-os,-tor,-ui.

Aici luam in dicutie pe cele formate de la substantive si verbe.

Adjective formate din substantive:

Substantivul Adjectivul Substantiv Adjectiv

17
vama vamal CFR ceferist

fuga fugar zeflemea zeflemist

bucluc buclucas arama aramiu

narav naravas caramida caramiziu

buza buzat mijloc mijlociu

cer ceresc apa apos

lume lumesc frica fricos

Adjective formate din verbe:

Verbul Adjectivul

locui locuibil

iubi iubaret,iubet

certa certaret

sari saritor

vatama vatamator

La acestea se adauga multimea de participii folosite ca adjectiv ,ex:abatut, ars, copt,fermentat,

fermecat,hotarat,initiat,intarit,lamurit,muncit,onorat,pacalit,retras,saracit,terfelit,umblat, etc

11.ORTOGRAFIA ADJECTIVLUI.
Adjectivele terminate la masculin singular nearticulat in –iu (plumburiu),iar la feminin singular in –I
norii plumburii; spicele aurii.

 Adjectivele masculin terminate in –iu se scriu cu trei –I nominativ plural articulat hotarat:

Mijlociu mijlocii mijlociii

Zglobiu zglobii zglobiii

Cenusiu cenusii cenusiii

 Adjectivele feminine terminate la nominativ singular nearticulat in –ie se scriu la genitive si

dativ plural articulat cu doi –I,atunci cand adjectivele sunt asezate inaintea substantivului:

18
rochie rosie rosiilor rochii

 La femininul adjectivelor de tipul bun,mare,cutaneu,genitiv-dativul singular nearticulat este

identic cu pluralul nearticulat (note bune,sperante mari,infectii cutanee):acestei note bune,unei
mari sperante,acestei infectii cutanee;iar cel articulat se formeaza prin adaugarea articolului
hotarat –I la genitiv-dativul nearticulat:bunei note,marii sperante.


12.ECHIVALENTELE ADJECTIVULUI.
A.In propozitie:

Adjectivul poate fi echivalat intr-o propozitie de un grup de cuvinte,de exemplu:

a.)Acesta este Ionica fara frica.

b.)Au alergat pe un drum cu bolovani.

c.)Ii vorbea mereu de dragostea lui de fiu.

d.)Se vede o zare de foc.

Grupurile de cuvinte care fara a fi propozitii,au inteles de adjectiv se numesc locutiuni (adica expresii)
adjectivale.

Locutiunile adjectivale sunt atributele substantivului la care se refera.Ele au rolul de a nuanta

exprimarea,mai ales atunci cand nu exista un adjectiv care sa redea cu aceeasi precizie ideea din locutiuni.

Astfel,Ionica fara frica ar putea sa apara si sub forma Ionica cel curajos sau Ionica cel indraznet sau
Ionica indraznetul; dar locutiunea fara frica pune astfel in lumina curajul lui Ionica.Alteori este preferata
locutiunea,fiindca un adjectiv nu se mai afla in uz: dragostea lui de fiu,de exemplu.,ar putea sa se exprime
si prin dragostea lui fiiasca,dar adjectivul fiesc insemnand “de fiu” nu se mai intrebuinteaza astazi
aproape de loc.In sfarsit ,unele locutiuni adjectivale nici nu au correspondent un adjectiv,de exemplu:par
de culoarea abanosului (un adjectiv de la abanos nu exista ).

B.In fraza.

In fraza adjectivul poate sa fie echivalat printr-o propozitie.Sa luam in discutie frazele:

(1) Ideea voastra este asa cum mi-am inchipuit

(2) Gaina care caraie seara ,dimineata n-are ou.

In (1),propozitia subliniata este o predicative;in (2) ,ea este o atributiva.Asa cum mi-am inchipuit din (1)
joaca acelasi rol ca un adjectiv,de exemplu: ca buna,frumoasa,limpede,excelenta,proasta,rea,ciudata,etc.

19
In (2), care caraie ,este un atribut al substantivului gaina ,care se poate exprima si el la nevoie printr-un
adjectiv :caraitoare .

13.DECLINAREA LA ADJECTIVELE CALIFICATIVE.

Adjectivele calificative se declina num ai cand insotesc substantivele la care se refera ,indiferent daca se
afla langa acestea sau sunt despartite de ele printr-un cuvant sau prin mai multe cuvinte ,de obicei, printr-
un determinative.In functie de pozitia fata de substantiv,avem urmatoarele posibilitati:

a.)Adjectivul calificativ sta imediat dupa substantiv,tipul:om bun sau omul bun,casa mare sau casa
mare,bat lung,batul lung,etc

b.)Adjectivul calificativ sta dupa un determinativ asezat el insusi dupa substantiv ,tipul: omul bun,omul
cel bun,poetul meu preferat,fata aceea palida,mana aceasta mica,exercitiul tau zilnic acesta,etc.

c.)Adjectivul calificativ sta imediat inainte de substantiv,tipul:bun om,bunul om,frumoasa

fata,albastru cer,albastrul cer etc.

d.)Adjectivul calificativ urmat de un determinativ sta impreuna cu acesta inaintea

substantivului,tipul:cunoscutul nostru scriitor,vechea nostra prietenie,frumosul tau vis etc.

20
e.)Adjectivul calificativ precedat de un determinativ sta impreuna cu acesta inainte de un substantiv,
tipul:al vostru drag parinte,a ta iubita mama,al nostru scump pamant ,acest mare scriitor,acea
frumoasa fata etc.

f.)Un adjectiv calaificativ sta imediat inainte si altul imediat dupa substantiv,tipul:tanar savant
roman,noua ramura industrial ,important moment stiintific,marele savant clujean,importanta
convorbire politica.

La toate tipurile cu adjectivele calificative masculine si neutre plasate dupa substantiv, acestea nu-si
modifica forma de caz grammatical in cursul declinarii (dar au singular si plural).

La toate tipurile cu adjectivele calificative plaste imediat inainte de substantiv ,acestea se declina cu
ajutorul articolului.

La tipurile cu adjectivul articulat asezat inaintea substantivului ,cazurile gramaticale sunt indicate de
articol care nu apare si la substantiv.

La tipul 5,adjectivul calificativ isi schimba forma numai daca este precedat de anumite determinative ca
acesta.

La tipul 6,ambele adjective isi schimba forma cand sunt feminine.

Declinarea tipul 1/om bun,omul bun

Singular, fara articol singular,cu articol

N.A. (acest) om bun omul bun

G.D. (acestui) om bun omului bun

V. om bun! ___

N.A. bat lung batul lung

G.D.(acestui) bat lung batului lung

plural plural

N.A.(acesti) oameni buni oamenii buni

G.D.(acestor) oameni buni oamenilor buni

singular plural

N.A.(aceasta) casa mare casele mari

G.D.(acestei) case mari caselor mari

V. _ _

21
Declinarea tipului 2 poetul meu preferat.

singular plural

N.A. poetul meu preferat poetii mei preferati

G.D. poetului meu preferat poetilor mei preferati

V. _ _

N.A.exercitiul tau zilnic exercitiile tale zilnice

G.D.exercitiului tau zilnic exercitiilor tale zilnice

V. _ _

Declinarea tipului 3 frumoasa fata.

singular fara articol singular cu articol

N.A. (acest) bun prieten bunul prieten

G.D. (acestui) bun prieten bunului prieten

V. _ bunule prieten!

N.A.(aceasta) frumoasa fata frumoasa fata

G.D.(acestei) frumoase fete frumoasei fete

V. _ _

plural fara articol plural cu articol

N.A.(acesti) buni prieteni bunii prieteni

G.D.(acestor)buni prietenibunilor prieteni

V. _ _

N.A.(aceste) frumoase fete frumoasele fete

G.D.(acestor) frumoase fete frumoaselor fete

V. _ _

Declinarea tipului 4.minunatul tau vis.

singular plural

22
N.A. cunoscutul nostru scriitor cunoscutii nostri scriitori

G.D.cunoscutului nostru scriitor cunoscutilor nostri scriitori

V. _ _

N.A.minunatul tau vis minunatele tale vise

G.D.minunatului tau vis minunatelor tale visuri

V. _ _

N.A.vechea noastra prietenie vechile noastre prietenii

G.D.vechii noastre prietenii vechilor noastre prietenii

V. _ _

Declinarea tipului 5.al vostru drag parinte.

Singular plural

N.A.(acest)al vostru drag parinte (acesti) ai vostri dragi parinti

G.D.(acestui)al vostru drag parinte (acestor) ai vostri dragi parinti

V. _ _

N.A.(acest) mare scriitor (acesti)mari scriitori

G.D.(acestui)mare scriitor (acestor)mari scriitori

V. _ _

N.A.acea indrazneata idee acele indraznete idei

G.D.acelei indraznete idei acelor indraznete idei

V. _ _

N.A.oricare spumos val oricare spumoase valuri

G.D.oricarui spumos val oricaror spumoase valuri

V. _ _

Declinarea tipului 6.tanarul savant roman.

singular plural

N.A.(acest) tanar savant roman (acesti)tineri savanti romani

23
G.D.(acestui)tanar savant roman (acestor) tineri savanti romani

V. _ _

N.A.tanarul savant roman tinerii savanti romani

G.D.tanarului savant roman tinerilor savanti romani

V. _ _

N.A.(acest) remarcabil studiu economic (aceste)remarcabile studii economice

G.D.(acestui) remarcabil studiu economic (acestor) remarcabile studii economice

V. _ _

N.A.remarcabilul studiu economic remarcabilele studii economice

G.D.remarcabilului studiu economic remarcabilelor studii economice

V. _ _

N.A.(aceasta) noua ramura industriala (aceste) noi ramuri industriale

G.D.(acestei) noi ramuri industriale (acestor) noi ramuri industriale

V. _ _

N.A.noua ramura industriala noile ramuri industriale

G.D. noii ramuri industriale noilor ramuri industriale

V. _ _

24
 BIBLIOGRAFIE

1. ION COTEANU,Gramatica de baza a limbii romane,Editura Albatros,Bucuresti 1982.

2. GABRIELA PANA DINDELEGAN,Elemente de gramatica,Dificultati,controverse,noi

interpretari,Editura Humanitas Educational,Colectia repere,Bucuresti 2003.

3. Prof.MARIANA NEGRU,PROF.MARIANA BADEA,Limba romana,Gramatica pentru

elevi,Editura Badea &Professional consulting,Bucuresti 2007.

25
26