Adjectivul

Def. Adjectivul este partea de vorbire flexibilă care exprimă însușirea unui obiect
și determină un substantiv sau un substituit al acestuia ( pronume).
Adjectivele – propriu-zise (frumos, rosu)
- provenite din verb la participiu (mâncat, cunoscut)
- provenite verb la gerunziu (coșuri fumegânde)
- provenite din adverb (doamnă bine)
- adjectiv pronominal (acest băiat, fiecare coleg, niciun copil)
Adjectivele:
1. VARIABILE – când își modifică forma în vorbire . În funcție de gen și
număr aceste adjective au:
- patru forme (frumos)
- trei forme (roșu)
- două forme (mare)

2. INVARIABILE – când nu își modifică forma în vorbire (roz)

!!! Adjectivul se acordă în gen, număr și caz cu substantivul determinat.

!!! Adjectivul stă, de obicei, după substantiv, dar poate sta și înaintea acestuia și,
atunci preia articolul hotărât de la substantivul determinat.
!!! Nu trebuie confundate substantivele provenite din adjective cu adjectivele
Ex. Frumoasa mea, ce bine că te-am întâlnit.
Frumoasa mea prietenă, ce bine că te-am întâlnit.

Articolul demonstrativ
Leagă un adjectiv de substantivul determinat și se acordă în gen, număr și caz cu
substantivul determinat.
Ex. Fata cea zâmbitoare îmi este colegă
N-A-V – cel/cei, cea/cele

1
G-D – celui/celor, celei/celor

Gradele de comprație ale

adjectivului
Gradele de comparație sunt forme pe care le ia adjectivul pentru a arăta însușirea
unui obiect în raport cu alte obiecte.
1. Gradul pozitiv – arată însușirea unui obiect fără ca acesta să fie
comparată. Forma din dicționar.
Ex. înalt, mare

2. Gradul comparativ – arată însușirea unui obiect prin raportare la

însușirea unui alt obiect
a) de egalitate – se construiește cu grupurile de cuvinte (la fel de, tot așa de,
deopotrivă )
ex. Irina este la fel de frumoasă ca Magda
.
b) de inegalitate - de superioritate – se formează cu ajutorul cuvântului mai
ex. Irina este mai frumoasă ca Magda.

- de inferioritate – de formează cu ajutorul cuvintelor

mai+puțin
ex. Florile astea sunt mai puțin mirositoare ca cele de ieri.

3. Gradul superlativ – exprimă intensitatea maximă a însușirii.

a) relativ – când gradul maxim este stabilit prin comparațiv

 de superioritate – se construiește cu articolul demonstrativ (cel, cea,

cei, cele) + adverbul mai
Ex. Cele mai frumoase flori sunt primăvara.

2
  de inferioritate – construit cu articolul demonstrativ +mai+puțin
Ex Cel mai puțin important

b) absolut – exprimă o intensitate maximă, fără raportare la un alt obiect.

- de superioritate – se construiește cu ajutorul cuvintelor
foarte, tare, prea.
- de inferioritate – se construiește cu ajutorul cuvintelor
foarte, tare, prea + puțin
!!! Superlativul absolut poate fi redat si prin adverbe legate de adjective (grozav,
nemaipomenit, neînchipuit), verbe la supin (frumoasă de speriat), locuțiuni (din
cale afară, cu totul și cu totul), prefixe (extra-, răz-, arhi-, prea-, ultra-, super-) și
sufixe (-ism)

!!!! Există adjective care nu au grade de compație: complet, superior, extrem,

veșnic etc.

Locuțiunea adjectivală – grupul unitar de cuvinte care e sinonim cu un adjectiv și,

care se comportă ca un adjectiv în propoziție. Se analizează ca un simplu adjectiv
și poate avea grade de comparație.

Posibilități combinatorii ale adjectivului

 Determina un substantiv și este atribut adjectival

Elevii studiaza limba maternă.

 Când precizează caractristica subiectului, este nume predicativ, de care se

leagă prin vb copulativ a fi
Ion este inteligent.
!!! substantivul precedat de prepozitie care determina un adjectiv se numeste
circumstantial de mod sau complement prepozițional
Ex. Ghiozdanul greu ca o piatră...

3
... dornic de cunoaștere