ADJECTIVUL

ARTICOLUL
DEMONSTRATIV

Prof. Carmen Monica Barabaș

Adjectivul este partea de vorbire flexibilă
(își modifică forma) care exprimă însușirea
unui obiect în sens larg.

Adjectivul determină un substantiv sau un

substitut al acestuia (pronume sau numeral cu
valoare pronominală).
Clasificarea adjectivelor
I.După origine:

propriu-zise: emoție puternică

provenite din alte părți de vorbire:

din verb la participiu:haină cumpărată
din verb la gerunziu: lumânare fumegândă
din adverb:oameni bine
II. După forma  Variabile-își modifică
flexionară: forma în vorbire.
cu patru forme:bun,
frumos, elegant
cu trei forme: grijuliu,
românesc, mic
cu două forme: iute,
limpede, mare etc.
Invariabile-nu își schimbă forma în vorbire
(asemenea, eficace, precoce, gri, mov etc.).

Topica adjectivului
De obicei, adjectivul stă după substantivul determinat, dar poate sta și în fața
acestuia.
Atunci când se află înaintea substantivului, preia articolul hotărât al acestuia.
elevul harnic- harnicul elev
 Când substantivul determinat este articulat hotărât, adjectivul poate fi legat
de acesta prin articolul demonstrativ.
 Floarea cea parfumată a înflorit.
Gradele de comparație
Gradele de comparație Exemple, explicații
pozitiv bun

comparativ de egalitate construit cu grupurile de cuvinte tot atât de,

la fel de, tot așa de, deopotrivă de-tot atât de
bun
de inegalitate de superioritate construit cu adverbul mai-mai bun
de inferioritate construit cu adverbele mai și puțin-mai puțin
bun
superlativ relativ de superioritate construit cu articolul demonstrativ
cel,cea,cei,cele și adverbul mai-cel mai bun
de inferioritate construit cu articolul demonstrativ
cel,cea,cei,cele și adverbele mai și puțin-cel
mai puțin bun
absolut de superioritate construit cu adverbele foarte, tare, prea-foarte
bun
de inferioritate construit cu adverbele foarte, tare, prea și
puțin-foarte puțin bun
Mijloace expresive de redare a
superlativului absolut
 verbe la supin puse după adjectiv: frumoasă de speriat, de nespus;
 grupuri locuționale: din cale-afară de, cu totul și cu totul, peste măsură de bun;
 adjective puse înaintea adjectivului și legate de adjectiv prin prepoziția de: putred de bogat,
chinuitor de rece;
 adverbe legate de adjectiv prin prepoziția de: grozav, nemaipomenit, neînchipuit, așa, atât,
oricât de bun;
 adverbe provenite din substantive: singur cuc, sănătos tun, foc de frumoasă;
 adverbele ce și cât în enunțuri exclamative: Ce bun tort! Cât de frumoasă fată!
 repetarea adjectivului, a unor vocale sau consoane din adjectiv, silabisirea adjectivului: acrrru,
buuun, fru-moa-să;
 prefixe (pre-, răz-, arhi-, extra-, super-, ultra-) și sufixe (-isim): ultraparfumat, rarisim.
Există adjective care nu au grade de comparaţie,
pentru că:

 sunt la origine, în limba latină, comparative sau superlative:

superior, maxim, anterior, suprem, extrem etc.;

 însușirea este negradabilă: viu, complet, veșnic, unic, principal etc.;

 sensul cuvântului nu permite comparaţia: acvatic, biologic,

petrolifer etc.
 Adjectivele pot fi obţinute prin derivare cu sufixe (amărui,
băieţesc, darnic etc.) și prefixe (nedemn, subacvatic) și prin
compunere (galben‑pal, cumsecade).

 Adjectivul participial provine din verbul la participiu: pom

înflorit, carte citită, lei îmblânziți, haine purtate.

 Adjectivul și adjectivul participial se acordă în gen, număr

și caz cu substantivul determinat.
Posibilităţi combinatorii ale adjectivului

Adjectivul se poate combina în propoziție cu alte cuvinte, fiind:

 ƒCentru (regent) al unui grup de cuvinte: Băiatul e demn de
laudă.
 Adjunct (subordonat) într-un grup de cuvinte: Băiatul talentat va
ajunge scriitor.
Adjectivul și adjectivul participial au funcțiile sintactice:
 Atribut: Pe stradă trec două fete vesele. Pomii înfloriți ne încântă.
 Nume predicativ: Fetele sunt vesele. Pomii sunt înfloriți.
 Circumstanțial de timp: De mică îi plăcea lectura.
Atributul adjectival se poate exprima prin:

adjectiv propriu-zis, la orice grad de comparaţie: El are o dispoziţie

schimbătoare.;
adjectiv provenit din verb la participiu: Emoţia trăită l-a îmbujorat.;
adjectiv provenit din verb la gerunziu (gerunziu acordat): Vocea
tremurândă i-a dezvăluit emoţia.;
adjectiv provenit din adverb: Dan este un băiat bine.
Numele predicativ se află într-o relaţie ternară, depinzând de subiect și
de verbul copulativ: El pare vesel. În cadrul predicatului nominal,
adjectivul ocupă funcția sintactică de nume predicativ când precizează
caracteristica subiectului de care se leagă prin verb copulativ. Numele
predicativ se acordă în gen, număr și caz cu subiectul.
Atributul adjectival poate determina:
un substantiv: Fata s-a bucurat de
nota mare.
un pronume: Dumnealui mai
îndrăzneţ a vorbit.;
numeral cu valoare pronominală: Doi
mai triști scriu poezii.
Locuțiunea adjectivală – este grupul unitar de cuvinte
care este sinonim cu un adjectiv și se comportă în
propoziție ca adjectivul.
Locuțiunile adjectivale pot avea grade de comparație.

Exemple: de seamă (important), bătător la ochi

(vizibil), numai piele și os (slab), cu scaun la cap
(înțelept) etc.
Rolul adjectivelor în redactarea textului

 Adjectivul propriu-zis (calificativ) se folosește frecvent în descrieri

și în portrete, iar, ca figură de stil, apare ca epitet (noapte frumoasă,
dulce soare).

 Este recomandabil să se folosească adjectivul calificativ cu măsură

și adecvat la situația de comunicare: într-un text științific sau
administrativ (cerere, proces-verbal), adjectivele calificative trebuie
evitate; într-un text beletristic, dimpotrivă, prezența lor este
normală, fără însă a fi folosite în exces.
Articolul demonstrativ
Articolul demonstrativ leagă un adjectiv de
substantivul determinat.
Formele articolului demonstrativ sunt:
masculin feminin
singular plural singular plural

cel, celui cei, celor cea, celei cele, celor

Bibliografie:

Ion Popa, Marinela Popa, Limba română-Gramatică, Fonetică, Vocabular,

Ortografie și ortoepie, Editura Niculescu, 2014
Daniela Corina Iuga, Gramtica limbii române pentru gimnaziu, Ed. Booklet, 2018
Florentina Sâmihăian, Sofia Dobra, Monica Halaszi, Anca Davidoiu‑Roman,
Horia Corcheș, Limba și literatura română- clasa a VII-a, Ed. Art Klett
Florentina Sâmihăian, Sofia Dobra, Monica Halaszi, Anca Davidoiu‑Roman,
Horia Corcheș, Limba și literatura română- Ghidul profesorului, clasa a VII-a,
Ed. Art Klett