a7a ADJECTIVUL

Adjectivul este partea de vorbire flexibilă care exprimă însușirea unui obiect şi care determină un substantiv sau un
substitut al acestuia (pronume sau numeral cu valoare pronominală).
Clasificare:
a) propriu-zise ( bun, frumos, înalt, puternic,etc)
b) provenite din verb la participiu (carte cumpărată, scrisă,citită)
c) din verb la gerunziu (coşuri fumegânde, mână tremurândă)
d) din adverb (doamnă bine, temele de maine, haine gata).

Adjectivele sunt:
I. variabile, când își modifică forma de vorbire;
1.patru forme flexionare (bun,negru,amar, crud,periculos,violet)
Ex :
2. trei forme flexionare ( cenuşiu,vişiniu, drag,grijuliu)
M sg M pl F sg F pl M sg M pl F sg F pl
vesel vesel veseli Veselă vesele
drag Drag Dragi Dragă Dragi
3. două forme flexionare (vioi, mare,vechi,greoi,limpede);
M sg M pl F sg F pl
limpede limpede limpezi limpede limpezi

II.invariabile, când nu își modifică forma în vorbire (bordo, ditamai,lila,

gri,ferocecrem,cumsecade,eficace,propice,kaki.oranj,vernal,bleu,oliv).
Obs:Adjectivul se acordă în gen, număr și caz cu substantivul determinat
Gradele de comparație Exemple
1.pozitiv frumos
2.comparativ de egalitate construit cu grupurile de cuvinte tot atât de, la fel de, tot așa de,
deopotrivă de – tot atât de frumos
de inegalitate de superioritate construit cu adverbul mai – mai frumos
de inferioritate construit cu adverbele mai și puţin – mai puţin frumos
3.superlativ relativ de superioritate construit cu articolul demonstrativ cel, cea, cei, cele și adverbul mai
– cel mai frumos
de inferioritate construit cu articolul demonstrativ cel, cea, cei, cele și
adverbele mai și puţin – cel mai puţin frumos
absolut de superioritate construit cu adverbele foarte, tare, prea – foarte frumos
de inferioritate construit cu adverbele foarte, tare, prea și puţin – foarte puţin
frumos
Mijloace expresive de redare a superlativului Exemple
absolut
adverbe legate de adjectiv prin prepoziţia de grozav, nemaipomenit, neînchipuit, așa, atât, oricât de bun
verbe la supin puse după adjectiv frumoasă de speriat, de nespus
locutiuni din cale-afară de, cu totul și cu totul, peste măsură de bun
adjective antepuse legate prin prepoziţia de putred de bogat; chinuitor de rece
adverbe provenite din substantive singur cuc, sănătos tun, foc de frumoasă
adverbele ce și cât în enunțuri exclamative Ce bun tort! Cât de frumoasă fată!
repetarea adjectivului, a unor vocale sau consoane acrrru, buun, fru-moa-să
din adjectiv, silabisirea adjectivului în enunțuri
exclamative
prefixe (prea-, răz-, arhi-, extra-, super-, ultra-) și ultraparfumat, rarisim
sufixe (-isim)
Adjective fără grade de comparatie
-sunt la origine, în limba latină, comparative sau superlative: superior, maxim, anterior, suprem, extrem etc.;
-însușirea este negradabilă: viu, complet, veșnic, unic, principal etc.;
-sensul cuvântului nu permite comparaţia: acvatic, biologic, petrolifer etc.

Adjectivul stă, de obicei, după substantiv, dar poate sta și înaintea acestuia.
Când stă înaintea substantivului, adjectivul preia articolul hotărât de la substantivul determinat: Bunul tată mă
ocrotește.

Adjectivele pot fi obţinute prin :

1.derivare cu sufixe: Amărui băieţesc, darnic
2.derivare cu prefixe – nedemn subacvatic
3.compunere galben-pai, cumsecade,răufăcător

Locuţiunea adjectivală este grupul unitar de cuvinte care este sinonim cu un adjectiv și se comportă în propoziţie ca
adjectivul. Locuţiunile adjectivale pot avea grade de comparaţie

Ex: fără noroc, cu dare de mână, de nimic,de seamă,de treabă,dintr-o bucată,din topor,fără pată,ca vai de el, tobă de carte
etc
Functii sintactice ale adjectivului:
a) atribut adjectival:-exprimat prin
1. adj propriu- zis: Copilul cinstit este apreciat
2. adj participial: Cartea citită este interesantă
3. adj provenit din gerunziu: Mâna tremurândă scrie o scrisoare
4. aadj provenit din adverb: Am cumpărat haine gata.
b) Nume predicativ: El este harnic
Valoarea stilistică a adjectivului este cea de EPITET: “ Iesi Zamfira-n mers isteţ/ Frumoasă ca un gând răzleţ/ Cu trupul
nalt/ Cu părul creţ/ cu pas uşor”