Darius cel Mare

(522 .Hr. 486 .Hr.)

Darius cel Mare (Dryayas), fiul lui Hystaspes, s-a

nscut n anul 550 .Hr. i a devenit rege al perilor n
522 .Hr. Darius I a fost urmaul lui Cambis la tron.
n perioada sa, Imperiul Persan a cunoscut apogeul
puterii i al ntinderii teritoriale, devenind cel mai vast i
cel mai puternic stat din Orientul Apropiat sau Mijlociu.
Darius a mutat capitala Imperiului Persan la
Persepolis. A anexat Punjabul n 517 .Hr. i a
reorganizat vastul imperiu, care acoperea acum cca.
5.000.000 km.

Ruinele Persepolisului

n 513 .Hr. pornete ntr-o expediie mpotriva

sciilor, soldat ns cu un eec. Cu acest prilej Darius
este nfruntat de geii din Dobrogea.
Cu un eec se termin i cele 2 expediii viznd
cucerirea Greciei, din 492 .Hr. i 490 .Hr., fiind nfrnt
la Marathon (490 .Hr.).
Imperiul su s-a extins la est ctre India. Imperiul
Persan era compus din 20 de provincii (satrapii)
conduse de satrapi, a cror datorie era s previn
revoltele i s ridice taxele. rile supuse plteau tribut
n aur, argint sau alte produse, n funcie de
1

circumstane: rile mai mici plteau 450 talani de

argint (15.120 kg) i 100.000 de oi pe an.

Imperiul Persan n anul 490 .Hr.

Darius I i-a tratat supuii cu o buntate

remarcabil. A ncurajat comerul i a btut o moned
proprie dareicul. Darius I a introdus respectul pentru
studiu. El era nerbdtor s nvee lucruri noi despre
lumea cucerit. Astfel, i-a incurajat pe arheologii din
Babilon s-i mbunteasc cunotinele i a fondat o
coal medical la Saia (Egipt).
Dat fiind c perii fuseser un popor fr ieire la
mare, Darius I a vrut s-i extind cunotintele despre
mare. El l-a trimis pe unul dintre cpitani, pe nume
Scylax, s exploreze Indusul, apoi s navigheze de-a
lungul coastei, pn la Marea Roie. Au fost gsite
tblie de piatr care menioneaz faptul c Darius I a
renovat anticul, dar nefolositul canal ce lega Nilul de
Marea Roie n Golful Suez.
2

"Apoi acest canal a fost

spat aa cum am poruncit eu
i vase au navigat din Egipt
prin acest canal spre Persia,
potrivit dorinei mele".
Darius I a creat un sistem modern de drumuri, care
asigura transmiterea rapid a informaiilor i mrfurilor
i deplasarea trupelor ("calea regal" Persepolis
Sardes msura 2400 km).
Moare nainte de a porni n a doua expediie
mpotriva grecilor, n 486 .Hr. (Rzboaiele Medice). A
fost ucis de ctre unul din supuii lui n timp ce era
urmrit de Alexandru cel Mare.
Sarcina de a rzbuna onoarea persan i este
transmis fiului su, Xerxes I.