Analiza morfologica a adjectivului

Se dă urmatorul text:

“Astăzi tot se mai văd dărâmături de cetățuie într-acest loc  minunat de frumos  și plin  de legende
și suveniri despre Negru-Vodă, domnul cel mai popular între țăranii nostri.” - N. Bă lcescu

acest - adjectiv pronominal demonstrativ de apropiere, formă literară , genul neutru, numă rul
singular, cazul acuzativ, funcție sintactică de atribut adjectival.

minunat de frumos - adjectiv propriu-zis, variabil, cu două terminații, genul neutru, numărul
singular, cazul acuzativ, grad de comparație superlativ absolut, funcție sintactică de atribut
adjectival.

plin - adjectiv propriu-zis, variabil, cu două terminații, genul neutru, numă rul singular, cazul
acuzativ, grad de comparație pozitiv, funcție sintactică de atribut adjectival.

cel mai popular - adjectiv propriu-zis, variabil cu două terminații, genul masculin, numă rul
singular, cazul nominativ, grad de comparație superlativ relativ de superioritate, funcție
sintactică de atribut adjectival.

noștri - adjectiv pronominal posesiv (mai multe obiecte posedate - mai mulți
posesori),persoana I, numă rul plural, genul masculin, cazul acuzativ, funcție sintactivă de
atribut adjectival.

Se dă urmă torul text cu exemple de analiză ale adjectivului.

“De jur împrejur, stau munții cu piscuri înalte, peste care brădișul  negru  se întinde ca
o  imensă  haină de doliu. Nicio pasăre nu-și îndreaptă zborul său  peste sălbăticia și tăcerea de
mormânt a locurilor acestora  ...” - C. Hogaș

înalte - adjectiv propriu-zis, simplu, variabil, cu două terminații, genul neutru, numărul plural,
cazul acuzativ, grad de comparație pozitiv, funcție sintactică de atribut adjectival.

negru - adjectiv propriu-zis, simplu, variabil, cu doua terminații, genul neutru, numarul
singular, cazul acuzativ, fă ră grad de comparație, funcția sintactică de atribut adjectival.

nicio - adjectiv pronominal, negativ, simplu, genul feminin, numarul singular, cazul nominativ,
funcție sintactică de atribut adjectival.

său - adjectiv pronominal posesiv (un obiect posedat, un singur posesor), persoana a III-a,
numă rul singular, genul neutru, cazul acuzativ, funcție sintactică de atribut adjectival.

acestora - adjectiv pronominal demonstrativ de apropiere, formă literară , genul neutru,

numarul plural, cazul genitiv, funcție sintactică de atribut adjectival.

Încă un text cu modele de analiza ale adjectivului.

“Acum este liber, în ceasul acela  am gustat cea mai mare  fericire în sufletul  meu, căci nimic pe
lume nu e mai scump și  mai slăvit  decât libertatea: ea este darul  cel mai neprețuit.” - V.
Alecsandri
liber - adjectiv propriu-zis, simplu, variabil, cu două terminații, genul masculin, numărul
singular, cazul nominativ, grad de comparație pozitiv, funcție sintactică de nume predicativ.

acela - adjectiv pronominal demonstrativ de depărtare, formă literara, genul neutru, numă rul
singular, cazul acuzativ, funcție sintactică de atribut adjectival.

cea mai mare - adjectiv propriu-zis, simplu, variabil, cu o terminație, genul feminin, numă rul
singular, cazul acuzativ, grad de comparație superlativ de superioritate, funcție sintactică de
atribut adjectival.

meu - adjectiv pronominal posesiv (un singur obiect posedat, un singur posesor), persoana I,
numă rul singular, genul neutru, cazul acuzativ, funcție sintactică de atribut adjectival.

mai scum scump și mai slăvit - adjective propriu-zise, simple, variabile, cu două terminații,
genul neutru, numă rul singular, cazul nominativ, grad de comparație de superioritate,
coordonate prin conjuncția “și”, funcție sintactică de nume predicativ multiplu.

cel mai neprețuit - adjectiv provenit din participiu, forma negativă , genul neutru, numă rul
singular, cazul nominativ, gradul de comparație superlativ relativ de superioritate, funcție
sintactică de atribut adjectival.

Alt text pentru a servi ca model de analiză a adjectivului.

“Vorba ceea:  un nebun aruncă-o piatră în baltă și zece cuminți n-o pot scoate.” - I. Creangă

un nebun - substantiv comun, simplu, provenit din adjectiv (prin conversiune), genul masculin,
numă rul singular, cazul nominativ, funcție sintactică de subiect.

cuminți - substantiv comun, simplu, provenit din adjectiv (prin conversiune), genul masculin,
numă rul plural, cazul nominativ, funcție sintactică de subiect.

“Lăsați împăratului cununa sa cea fără de prihară.” - M. Sadoveanu

cea fără de prihară - locuțiune adjectivala (pură , neprihă nită ) alcă tuită din substantivul
“prihară ” și prepoziția compusă “fără de”, însoțită de articolul demonstrativ adjectival “cea”,
genul feminin, numă rul singular, cazul acuzativ, gradul de comparație pozitiv, funcție sintactică
de atribut adjectival.

“Băiatul era foarte de treabă”

foarte de treabă - locuțiune adjectivală (foarte cumsecade), alcă tuit din substantivul “treabă ”
și prepozitia “de”, cazul nominativ, grad de comparație superlativ absolut, funcție sintactică de
nume predicativ.

“Ea rămânea cu surorile și frații și-i povățuia să fie  mai cu răbdare.”

mai cu răbdare - locuțiune adjectivală (mai ră bdă tori), alcă tuită din substantivul “ră bdare”,
prepoziția “cu”, cazul nominativ, gradul de comparație comparativ de superioritate, funcție
sintactică de nume predicativ.
Funcţiile sintactice ale adjectivului
Gramatica » Morfologia » Pă rți de vorbire flexibile » Adjectivul » Funcţiile sintactice ale adjectivului
 atribut adjectival
 nume predicativ
 complement circumstanţial de timp
 complement circumstanţial de cauză

Cazuri si functii sintactice:

-nominativ:
 -subiect: -Verde este  aceasta culoare.-cine este aceasta culoare?-verde
-nume predicativ:Aceasta stire este veche.-ajuta fa formarea predicatului nominal:''este
veche''

-acuzativ:
-atribut adjectival:Florile rosii sunt preferatele mele.:ce fel de flori?-rosii
-complement indirect:Din verde s-a facut galben.:din ce s-a facut galben?-din verde
-complement circumstantial de timp:Inca de mic avea aptitudini pentru muzica.:de cand
avea aptitudini?-de mic
-compl circumstantial de cauza:Lupul il manca lacom de flamand ce era.-din ce cauza il
manca lacom?-de flamand
-complement circumstantial de mod:Mort-copt,trebuie sa-i fac pe plac mamei.:cum trebuie
sa-i fac pe plac?-mort-copt

-dativ,genitiv:adjectivul se afla in cazurile acestea doar daca se acorda in gen,nr si caz cu

substantivul pe care il determinat
ex:Fetei frumoase ii voi da o floare.-fata-are cazul dativ,deci si ''frumoase'' va avea cazul
dativ
Caietele elevilor destepti au iesit in evidenta.:ale cui?ale elevilor-genitiv,deci si ''destepti''
sunt in cazul genitiv
 Plan de lecţie

Profesor: Paula Blînda

Clasa a Vllla A
Disciplina: limba română
Subiectul: Complementul indirect
Tip de lecţie: Lecţie mixtă (actualizarea cunoştinţelor dobândite anterior, transmiterea şi
însuşirea de noi cunoştinţe)

Obiective operaţionale:
1. Cognitive. La finalul lectiei, elevii vor fi capabili:
a. sa identifice complementul indirect
b. să identifice regenţii complementului indirect
c. să contruiască enunturi care să conţină complemente indirecte de diverse tipuri
2. Afective: Cultivarea interesului pentru studierea limbii române si folosirea ei corectă

STRATEGIA DIDACTICA
1. Metode si procedee: invăţarea prin descoperirea, exerciţiul, expunerea, conversatia,
discuţia liberă, problematizarea
2. Forme de organizare: frontal, individual.
3. Resurse: manualul Humanitas, caietele de clasă, culegerea de exerciţii Gramatica.
Fişe de lucru (ed. Paralela 45), dosarele cu fise ale elevilor, capacităţile de
receptare ale elevilor si cunostintele lor anterioare
 DESFASURAREA ACTIVITAŢII
Organizarea clasei: se face prezenţa, elevii deschid caietele şi se pregătesc de oră
1. Actualizarea cunoştintelor: elevii isi amintesc de cunostintele referitoare la complement,
felurile acestuia, regentii si modul de recunoastere. De asemenea, elevii isi amintesc celelalte
parti de propozitie. Se dicută tema si se clarifică aspectele neclare. Activitatea este frontală, se
incearca atragerea intregului colectiv in discuţii.
2. Captarea atenţiei: vom studia complementul indirect si vom vedea care sunt elementele lui
regente, cum se recunoaste si care sunt valorile.
3. Anunţarea subiectului: se anunţă tema şi obiectivele propuse;
se scrie pe tablă şi pe caiete titlul lecţiei.
4. Conducerea invăţării şi asigurarea feed-backului.
 Profesorul da definitia complementului solicitand elevii sa completeze anumite parti din
acesta. Elevii sunt astfel activizati si retin mai usor caracteristicile complementului
indirect.
 Profesorul scrie pe tabla câteva exemple: I-am trimis colegului o carte despre India. Vom
vorbi despre aspecte legate de eficienţă. Astfel elevii isi vor aminti ca acest complement
poate sta atat în acuzativ cât şi in dativ. Sunt intrebati in ce alt caz mai poate sta
complementul indirect, elevii amintindu-şi de genitivul prepozitional.
 Elevii rezolva apoi ex. 1 p.79 culegere ca activitate frontală fiind orientate de catre
profesor. La final profesorul intreabă dacă sunt nelămuriri.
 Se rezolva apoi ex. 1 p.160 manual si exercitiul al doilea de pe anexă, elevii scriind in
caiete doar complementul, partea de vorbire si cazul acesteia. Se urmăreşte precizarea
clasei de distribuţie a compl.indir.: subst/pron/numeral in Ac,G si D, verb/loc.vb., adj.
 Pentru a fixa cunostintele, se rezolvă apoi ex. 2 şi 3 p. 160 manual privind constructii de
complemente directe si indirecte si pe de alta parte, corectare de enunturi.
6. Asigurarea retentiei si transferului.
Activitate independentă acasă: rezolvarea ex. 2,3 pag. 80 culegere

Complementul indirect  arată obiectul căruia i se atribuie acțiunea, însușirea sau caracteristică
exprimată prin cuvântul determinat. Determină un verb, un adjectiv, un adverb sau o interjecție.
Complementul indirect cui? despre cine? despre ce? la cine? la ce? pentru
ră spunde la întrebă rile: cine? cu cine? cu ce? de cine? de ce? asupra cui? contra
cui? împotriva cui?
 I-am spus Ioanei vestea cea mare. (cui am spus? – Ioanei)
 Privim la televizor un concert de muzică rock. (la ce privim? – la televizor)
 Magazinul acesta este mai aproape de casă . ( de casă  – complement indirect,
determină adverbul mai aproape)
 Poftim și vouă  o notă mare. (cui? – vouă ; poftim interjecție cu funcție de predicat)

Mijloace de exprimare
Complementul indirect se exprimă prin substantive, pronume, numerale, adjective, verbe.

Complementul indirect exprimat prin substantive

Complementul indirect exprimat prin pronume
Complementul indirect exprimat prin adjective
Complementul indirect exprimat prin numerale
Complementul indirect exprimat prin verbe

Locul complementului indirect

În general, complementul indirect stă după cuvâ ntul determinat, dar există și cazuri câ nd
se află înaintea acestuia.

 I-am dat Mariei cartea.
 Mariei i-am dat cartea.
De multe ori, complementul indirect este despă rțit de cuvâ ntul determinat prin alte pă rți
de propoziție.

 Ne vedem fiecare de viața noastră .
 De sectorul acesta al orașului sunt responsabil eu.
Atunci câ nd complementul indirect este exprimat printr-un pronume personal sau reflexiv
la dativ și determină un verb la infinitiv sau conjunctiv, acesta se intercalează între
prepoziția sau conjuncția verbului.

 L-am rugat să –mi aducă  aminte mai tâ rziu.

 A venit mai devreme pentru a–mi aduce cartea.
Complementul indirect exprimat printr-un pronume neaccentuat în dativ se așază înaintea
verbului a putea atunci câ nd determină un verb la infinitiv aflat după verbul a putea.
Această regulă este o cerință a limbii literare actuale. În construcțiile arhaice ale limbii
româ ne complementul indirect se afla între propoziția infinitivului și verb.

 Îți pot spune ce doresc. (locul complementului indirect în limba actuală )

 Pot a–ți spune ce doresc. (locul complementului indirect în limba veche)
Atunci câ nd complementul indirect cunoaște o dublă exprimare, termenul dublat poate
poate sta după infinitiv sau poate fi pus înaintea verbului a putea.

 Îmi poți comunica mie ce dorești.
 Mie îmi poți comunica ce dorești.
Punctuația complementului indirect
Complementul indirect nu se desparte prin virgulă de cuvâ ntul determinat.

Complementele indirecte aflate în raport de coordonare se despart sau nu prin virgulă între ele
conform regulilor de punctuație descrise la Punctuația conjuncțiilor.

Fisa de lucru:
Subliniati complementele indirecte si indicaţi prin săgeată regentele acestora:
1. Au vrut să se substituie justiţiei.
2. Isi aduce aminte de zilele cele de demult.
3. Mi s-a acrit de discutii sterile.
4. L-am cunoscut in seara premergatoare plecarii mele.
5. Bravo lui pentru rezultatele obţinute!
6. A procedat adecvat situatiei.
7. Tăcerea prelungită echivalează cu uitarea.
8. Nu cred ca este o persoană aptă de muncă.
9. A procedat conform cu legea.
10. Prietena mea este cu nasul pe sus faţă de colegi.
Subliniaţi complementele indirecte si arati prin ce sunt exprimate:

1. Nu am încetat să fiu foarte conştient de al doilea dintre ei.

2. S-a plictisit de scris scrisori.
3. A tăcea echivalează cu a aproba cele spuse.
4. S-a plictisit stând.
5. Asupra amândurora s-au abătut tot felul de necazuri.