Substantivul

→partea de vorbire flexibilă, care arată obiecte, fiinţe etc.

Categorii gramaticale

1) Substantive
 comune
 proprii
2) Substantive
 simple
 compuse
3) Gen
 masculin
 feminin
 neutru
4) Număr
 singular
 plural

*Observaţie: Există substantive defective de singular(ex: ochelari, pantaloni,

aplauze) şi substantive defective de plural (ex: miere, aur).

5) Cazuri
a) Nominativ (N)
o Subiect
o Nume predicativ
o Atribut substantival prepoziţional
Ex: Maria, colega mea este silitoare.

b) Acuzativ (Ac.)
o Atribut substantival prepoziţional (Vaza cu flori s-a răsturnat)
o Complement direct (O ascult pe mama.)
o Complement indirect (Mă uit la copii de afară)
o Complement circumstanţial de loc
 o Complement circumstanţial de mod
o Complement circumstanţial de timp
o Complement de agent (Romanul este citit de Maria.)

c) Dativ (D)
o Complement indirect (Le citeşte fetelor o poveste.)
o Atribut substantival în dativ fără prepoziţie. (Înmânarea de premii
copiilor...)

d) Genitiv (G)
o Atribut substantival genitival (Cartea Mariei este îngrijijtă.)
o Nume predicativ (Caietul este al elevului.)

e) Vocativ (V)→ FĂRĂ FUNCŢIE SINTACTICĂ

6) Articolul
o Hotărât
o Nehotărât

Locuţiunea substantivală

→Grupul unitar de cuvinte sinonim cu un substantiv şi care se comportă în propoziţie

ca substantivul. Trebuie să aibă ca centru un substantiv. Cele mai multe provin din
locuţiuni verbale.

Ex: Părerea de rău- regret (a părea rău)