Predicatul

Predicatul este partea principală de propoziţie care atribuie subiectului o acţiune, o stare
sau o insuşire.
Predicatul poate fi exprimat prin:
• verb la mod personal
• adverb predicativ

Poate|1 că întelegi|2.

• interjecţie cu valoare predicativă

Pupăza zbrr! pe-o dugheană. — Ion Creangă, Amintiri din copilărie

• intonaţie predicativă

Vorba lungă, sărăcia omului. — Folclor

• locuţiune verbală

A stat de veghe toată noaptea.

• locuţiune adverbială predicativă

Fără doar şi poate că se va întoarce.

Predicatul se clasifică în
• Predicat verbal - arată ce face subiectul şi îi atribuie acestuia o acţiune:
În faţă răsărise luna. — Fănuş Neagu, Dincolo de nisipuri

Predicatul verbal subiectuluieste exprimat prin verbe la moduri personale:

• Indicativ: citesc, citeam, citii, am citit, citisem, voi citi
• Imperativ: citeşte
• Conjunctiv: să citesc, să fi citit
• Condiţional-optativ: aş citi, aş fi citit

• - atribuie o insuşire sau o calitate şi arată cine este,

Predicat nominal
ce este şi cum este subiectul.
Unu-i moldovan,
Unu-i ungurean
Şi unu-i vrâncean. — Mioriţa

Predicatul nominal este

format din verb copulativ şi nume predicativ.
Vebele copulative sunt:
a fi, a deveni, a ajunge, a rămâne, a însemna, a
părea, a se naşte, a ieşi, a se face.