DEFINIŢIE: Verbul este partea de vorbire flexibilă care arată acţiunea starea
sau existenţa.
1. FELUL
- PREDICATIV
exemplu: a merge, a vorbi,
- COPULATIV
exemplu: a devenii, a fii
- AUXILIAR
2. FELUL
- PERSONAL
- IMPERSONAL (prin conţinut) / UNIPERSONAL (prin formă)
a) acţiune- fenomene ale naturii
exemplu: a trebui, a ninge, a fulgera
b) acţiune făcută de animale
exemplu: a mieuna, a lătra
3. FELUL
- TRANZITIV
Poate avea complement direct
exemplu: Ştiu citi.
- INTRANZITIV
Nu pot avea complement direct
Întotdeauna sunt verbe intranzitive următoarele grupe de verbe: verbele copulative,
verbele care arată existenţa, verbele de mişcare, verbele la diateza pasivă, verbele
reflexive(parţiale), verbele impersonale.
A FII – întotdeauna intranzitiv
4. CONJUGAREA
- a I-a : a
- a II-a : ea
- a III-a : e
- a IV -a : i, î
Conjugarea se ia de la forma de infinitiv a verbului.
exemplu: a mânca, a bea, a merge, a iubi, a urî
5. DIATEZA
Definiţie: forma pe care o ia verbul pentru a arăta raportul dintre acţiunea pe care
o exprimă şi subiectul gramatical.
- DIATEZA ACTIVĂ
direct
S P Obiect
indirect
exemplu: Elevul citeşte cartea.
- DIATEZA PASIVA
- DIATEZA REFLEXIVĂ
S P
Diateza reflexivă se recunoaşte după formele pronominale care însoţesc verbul.
Acestea sunt pronumele reflexive şi pronumele personale care primesc valoare
reflexiva împrumutate de la persoana I şi II singular, plural: mă, m, te, vă, v.
exemplu: Eu mă pregătesc pentru şcoala în timp ce ei se pregătesc pentru serviciu.
6. MOD
a) INFINITIV
Funcţii sintactice:
- subiect simplu
exemplu: A învăţa este uşor.
- nume predicativ
exemplu: Datoria elevului este de a învăţa.
- atribut verbal
exemplu: Datoria de a învăţa este a noastră.
- complement direct
exemplu: Ştiu a învăţa.
- complement indirect
exemplu: Mă gândesc la a învăţa mai mult.
- complement circumstanţial de mod
exemplu: A scris urât fără a gândi la consecinţe.
- complement circumstanţial de timp
exemplu: Înainte de a învăţa mă joc.
b) GERUNZIU
Funcţii sintactice:
- atribut verbal
exemplu: La ţărm ajung multe valuri spumegând.
- atribut adjectival (gerunziu acordat)
exemplu: Rana sângerândă s-a infectat.
- nume predicativ
exemplu: Rana este sângerândă.
- complement circumstanţial de mod
exemplu: Turmele se aud mugind.
c) PARTICIPIU
Funcţii sintactice
- atribut adjectival
exemplu: Cartea citită mi-a plăcut.
- nume predicativ
exemplu: Cartea este citită.
7. TIMP
- PREZENTUL
Prezentul este timpul verbal unde acţiunea se realizează în timpul vorbirii.
exemplu: merg, fug, cânt
- TRECUTUL
Trecutul este timpul verbal unde acţiunea este săvârşită înainte de momentul
vorbirii.
El poate fi de patru feluri:
a) IMPERFECTUL
Arată o acţiune trecută şi neterminată: citeam, iubeam, mergeai…
b) PERFECTUL COMPUS
Arată o acţiune trecută şi terminată: am citit, ai iubit…
c) PERFECTUL SIMPLU
Arată o acţiune apropiată de momentul vorbirii (timpul oltenilor): hotărî, zisei,
cerui…
- VIITORUL
Viitorul este timpul verbal unde acţiunea se va realiza după momentul vorbirii.
exemplu: voi învăţa, voi citi
Există forme de viitor popular care se construieşte din limba vorbită.
exemplu: o să învăţ, am să mănânc, oi învăţa
8. PERSOANA VERBULUI
SINGULAR PLURAL
9. NUMĂR
10. FORMA
a) AFIRMATIVĂ
exemplu: Băiatul merge la şcoală.
b) NEGATIVĂ
exemplu: Băiatul nu merge la şcoală.
FUNCŢIA SINTACTICĂ
a) Predicat verbal
exemplu: Băiatul merge la şcoală.
b) Predicat nominal
exemplu: El este doctor.
LOCUŢIUNEA VERBALĂ
Definiţie: grupul de cuvinte care conţine un verb şi este sinonim (se poate înlocui
ca sens) cu un verb se numeşte locuţiune verbală.
exemple: a observa - a băga de seamă
a anunţa – a da de veste
a incendia – a da foc
a conversa – a sta de vorbă
a năvălii – a da buzna
a deceda – a da colţul
a fugi – a o lua la fugă
a plănuii – a pune la cale
a veghea – a sta de pază
a batjocorii – a face mişto