Verbul

Verbul  este o parte de vorbire flexibilă care exprima o stare, o actiune sau o existenta.

Clasificarea verbelor

I. După capacitatea verbului de a forma singur predicatul, verbele se împart în: 

verbe predicative – au înțeles de sine stătător și pot forma singure predicat;

 verbe nepredicative – nu au înțeles de sine stătător si nu pot forma singure predicat. Verbele
nepredicative sunt de două feluri: verbe auxiliare și verbe copulative.

Verbele auxiliare (ajutatoare) sunt acele verbe care ajuta la formarea unor moduri si timpuri
compuse. Verbele auxiliare sunt: a fi, a avea, a vrea.

Verbele copulative sunt acele verbe care au nevoie de un alt cuvant numit nume predicativ
pentru a forma impreuna un predicat nominal. Verbele copulative sunt: a fi, a deveni, a iesi, a
parea, a insemna, a se face, a se naste, a ajunge, a ramane.

II. În funcție de persoană verbele pot fi:

 verbe personale – prezintă forme pentru toate persoanele ( a canta, a citi)
 verbe impersonale – acțiunea nu poate fi atribuită unei persoane ( a ploua, a fulgera)
III. După relația verb – complement direct, verbele pot fi:
 verbe tranzitive ( accepta complement direct)
verbe intranzitive ( nu accepta complement direct)

Conjugările verbelor

În funcție de sunetul sau grupul de sunete care alcătuiesc terminația verbului la infinitiv ( forma
de dictionar a verbului), verbele pot fi: de conjugarea I, conjugarea a II-a, conjugarea a III-a,
conjugarea a IV-a.

conjugarea I conjugarea a II-a conjugarea a III-a conjugarea a IV-a conjugarea a V-a

-a a mânca -ea a tăcea -e a face -i a citi a hotărî
a lucra a ședea a crede a veni a urî
a alerga a vedea a duce a iubi a coborî
a cânta a plăcea a pune a dori a omorî
Modurile verbelor
Modul este capacitatea verbului de a isi schimba forma in functie de persoana. Modurile
verbului se împart în două categorii: moduri personale și moduri nepersonale.

Moduri personale (predicative)

Modurile personale își schimbă forma după persoană. Totodată în aceste moduri verbele au
funcția sintactică de predicat, motiv pentru care sunt numite și moduri predicative. Modurile
personale sunt: indicativ, conjunctiv, condițional-optativ, imperativ.

pers Modul indicativ Modul conjunctiv Modul condițional-optativ Modul imperativ

eu mănânc să mănânc aș mânca –
tu mănânci să mănânci ai mânca mănâncă tu!
el/ea mănâncă să mănânce ar mânca –
noi mâncăm să mâncăm am mânca –
voi mâncați să mâncați ați mânca mâncați voi!
ei/ele mănâncă să mănânce ar mânca –

Modurile nepersonale (nepredicative)

Modurile nepersonale nu-și schimbă forma după persoane și nu pot avea funcția sintactică de
predicat. Mai sunt numite și moduri nepredicative. Modurile nepersonale sunt:
infinitiv, participiu, gerunziu, supin.

Modul infinitiv Modul participiu Modul gerunziu Modul supin

a mânca mâncat mâncând de mâncat
a părea părut părând de părut
a scrie scris scriind de scris
a veni venit venind de venit

Modul indicativ
Modul indicativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune prezentată de vorbitor
ca fiind reală.

Timpul prezent

Verbele la timpul prezent exprimă o acțiune care se desfășoară în momentul vorbirii. În funcție
de conjugare, verbele la modul indicativ, timpul prezent au următoarele forme:

pers conjugarea I conjugarea a II-a conjugarea a III-a conjugarea a IV-a

eu mănânc tac fac citesc
tu mănânci taci faci citești
el/ea mănâncă tace face citește
noi mâncăm tăcem facem citim
voi mâncați tăceți faceți citiți
ei/ele mănâncă tac fac citesc

Timpul trecut

Imperfect

Verbele la timpul imperfect exprimă o acțiune neterminată care se desfășoară în trecut față de
momentul vorbirii. În funcție de conjugare, verbele la modul indicativ, la imperfect au
următoarele forme:

pers conjugarea I conjugarea a II-a conjugarea a III-a conjugarea a IV-a

eu mâncam tăceam făceam citeam

tu mâncai tăceai făceai citeai
el/ea mânca tăcea făcea citea
noi mâncăm tăceam făceam citeam
voi mâncați tăceați făceați citeați
ei/ele mâncau tăceau făceau citeați

Perfect compus

Verbele la timpul perfect compus exprimă o acțiune terminată care se desfășoară în trecut față de
momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului auxiliar a avea (am, ai,
a, am, ați, au) și participiul verbului de conjugat. În funcție de conjugare, verbele
la modul indicativ, la perfect compus au următoarele forme:

pers conjugarea I conjugarea a II-a conjugarea a III-a conjugarea a IV-a

eu am mâncat am tăcut am făcut am citit

tu ai mâncat ai tăcut ai făcut ai citit
el/ea a mâncat a tăcut a făcut a citit
noi am mâncat am tăcut am făcut am citit
voi ați mâncat ați tăcut ați făcut ați citit
ei/ele au mâncat au tăcut au făcut au citit
Perfect simplu

Verbele la timpul perfect simplu exprimă o acțiune terminată care se desfășoară în trecut față de
momentul vorbirii. Acest timp este folosit în vorbire curentă în anumite zone ale țării (Muntenia,
Oltenia, Banat) pentru a exprima o acțiune trecută și terminată de curând față de momentul
vorbirii. În limba literară acest timp nu exprimă o acțiune terminată de curând, ci o acțiune
trecută și terminată.

În funcție de conjugare, verbele la modul indicativ, la imperfect au următoarele forme:

pers conjugarea I conjugarea a II-a conjugarea a III-a conjugarea a IV-a

eu mâncai tăcui făcui citii

tu mâncași tăcuși făcuși citiși
el/ea mâncă tăcu făcu citi
noi mâncarăm tăcurăm făcurăm citirăm
voi mâncarăți tăcurăți făcurăți citirăți
ei/ele mâncară tăcură făcură citiră

Mai mult ca perfect

Verbele la timpul mai mult ca perfect exprimă o acțiune trecută, îndeplinită înaintea altei acțiuni
trecute. În funcție de conjugare, verbele la modul indicativ, la mai mult ca perfect au următoarele
forme:

pers conjugarea I conjugarea a II-a conjugarea a III-a conjugarea a IV-a

eu mâncasem tăcusem făcusem citisem

tu mâncaseși tăcuseși făcuseși citiseși
el/ea mâncase tăcuse făcuse citise
noi mâncaserăm tăcuserăm făcuserăm citiserăm
voi mâncaserăți tăcuserăți făcuserăți citiserăți
ei/ele mâncaseră tăcuseră făcuseră citiseră

Viitor I

Verbele la timpul viitor exprimă o acțiune care se va îndeplini după momentul vorbirii. Timpul
viitor prezintă forme pentru limba scrisă și pentru limba vorbită.

În funcție de conjugare, pentru limba scrisă, verbele la modul indicativ, la viitor au următoarele
forme:

pers conjugarea I conjugarea a II-a conjugarea a III-a conjugarea a IV-a

eu voi mânca voi tăcea voi face voi citi
tu vei mânca vei tăcea vei face vei citi
el/ea va mânca va tăcea va face va citi
noi vom mânca vom tăcea vom face vom citi
voi veți mânca veți tăcea veți face veți citi
ei/ele vor mânca vor tăcea vor facce vor citi

Pentru limba vorbită, viitorul poate fi format în trei feluri: „o“ invariabil și conjunctivul
verbului conjugat (1), verbul a avea la indicativ prezent și conjunctivul
verbului de conjugat (2) sau forme particulare ale verbului a vrea și
infinitivul verbului conjugat (3).

pers (1) (2) (3)

eu o să mănânc am să mănânc oi mânca

tu o să mănânci ai să mănânci (îi) ăi mânca
el/ea o să mănânce are să mănânce o mânca
noi o să mâncăm avem să mâncăm om mânca
voi o să mâncați aveți să mâncați (îți) ăți mânca
ei/ele o să mănânce au să mănânce or mânca

Viitor anterior

Verbele la timpul viitor anterior exprimă o acțiune care se va îndeplini înaintea altei acțiuni
viitoare. În funcție de conjugare, verbele la modul indicativ, la viitor anterior au următoarele
forme:

pers conjugarea I conjugarea a II-a conjugarea a III-a conjugarea a IV-a

eu voi fi mâncat voi fi tăcut voi fi făcut voi fi citit

tu vei fi mâncat vei fi tăcut vei fi făcut vei fi citit
el/ea va fi mâncat va fi tăcut va fi făcut va fi făcut
noi vom fi mâncat vom fi tăcut vom fi făcut vom fi făcut
voi veți fi mâncat veți fi tăcut veți fi făcut veți fi făcut
ei/ele vor fi mâncat vor fi tăcut vor fi făcut vor fi făcut
Viitor popular (are doua forme)

1.Eu o sa mananc

Tu o sa mananci

El/ ea o sa manance

Noi o sa mancam

Voi o sa mancati

Ei/ ele o sa manance

2. Eu am sa scriu

Tu ai sa scrii

El/ ea are sa scrie

Noi avem sa scriem

Voi aveti sa scrieti

Ei/ele au sa scrie

Predicativ