Sunteți pe pagina 1din 13

UNIVERSITATEA ”CONSTANTIN BRÂNCOVEANU – PITEȘTI

FACULTATEA DE MANAGEMENT MARKETING ÎN AFACERI


ECONOMICE
SPECIALIZAREA: MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE
ANUL II

CODUL DE ETICĂ ȘI DEONTOLOGIE PROFESIONALĂ AL UNIVERSITĂȚII


”BABEȘ – BOLYAI” CLUJ VS. CODUL DE ETICĂ ȘI DEONTOLOGIE
PROFESIONALĂ AL UNIVERSITĂȚII ”ALEXANDRU IOAN CUZA” IAȘI

Coordonator științific:
Conf. Univ. Dr. VOICU OANA LUMINIȚA

Masterand:
GHIOLD ELENA - ANDRA
CUPRINS

INTRODUCERE.......................................................................................................................................4
Cap.I. ASEMĂNĂRI ÎNTRE CELE DOUĂ CODURI DE ETICĂ......................................................6
Cap. II. DEOSEBIRI ÎNTRE CELE DOUĂ CODURI DE ETICĂ......................................................8
CONCLUZII............................................................................................................................................11
BIBLIOGRAFIE.....................................................................................................................................12
CODUL DE ETICĂ ȘI DEONTOLOGIE PROFESIONALĂ AL UNIVERSITĂȚII
”BABEȘ – BOLYAI” CLUJ VS. CODUL DE ETICĂ ȘI DEONTOLOGIE
PROFESIONALĂ AL UNIVERSITĂȚII ”ALEXANDRU IOAN CUZA” IAȘI

Masterand, Ghiold Elena – Andra,


Universitatea ”Constantin Brâncoveanu”, Pitești,
Facultatea de Management Marketing în Afaceri Economice
E-mail: elena.ghiold@yahoo.com

Rezumat: Principiile fundamentale pe care


este întemeiat orice cod de etică sunt: libertate academică, competenţă şi
profesionalism, integritate, onestitate intelectuală, colegialitate, loialitate,
dreptate şi echitate, responsabilitate. Pornind de la aceste principii fundamentale
au fost realizate și Codurile de etică ale celor două universități, dar și de la
prevederile Legii educației nr.1/2011. Asemănările dintre Coduri sunt multiple:
abordarea de tip bidimensional, prevederi care fac referire la abaterile de la
valorile etice, dar și la modalitățile în care acestea sunt sancționate. Între cele
două Coduri de etică apar și unele diferențe, precum: structura, prezentarea
Hotărârii de Senat, dedicarea unor capitole pentru sancțiuni, abateri sau
prezentarea generală a acestora.

Cuvinte cheie: comparație, universitate, etică, profesionalism.


INTRODUCERE

 Orice instituție universitară, indiferent de dimensiunile sale, este interconectată cu mediul


său intern - angajați, management- și extern - parteneri, beneficiari, comunitate-. Acest fapt
implică diverse comportamente, atitudini, proceduri, decizii, dar și sancțiuni, ceea ce impune
necesitatea unui ghid pentru scopurile, acțiunile și comportamentele îndreptate spre o atitudine
responsabilă.

Această viziune are ca și expresie concretă codurile de etică și conduită. Codul de etică
reprezintă o grupare a valorilor și a principiilor funcționale ale instituției în raport cu cerințele de
echitate socială și de mediu.

 Codul de etică și deontologie profesională este obligatoriu pentru toate cadrele didactice,
indiferent de nivelul de învățământ în care activează, dar și pentru celelalte tipuri de personal
contractual. Codul anterior menționat are valoare de cadru normativ și reglementează respectarea
tuturor normelor și principiilor morale, precum: libertatea profesională, autonomia personală,
dreptatea și echitatea, transparența, responsabilitatea, respectul și toleranța.

Codul de etică poate fi definit și ca un set de reguli care stabilesc cu exactitate și claritate
ceea ce este drept și ceea ce este greșit în conduită, dar și consecințele morale ale deciziilor unei
instituții. Părțile componente ale codului de etică sunt: misiunea, valorile, procedurile și
standardele etice și profesionale ce definesc activitatea instituției. 

Cultura fiecărei instituții în parte definește principiile și standardele care ghidează deciziile
sale de zi cu zi, cu scopul de a se asigura de faptul că acționează la cele mai înalte standarde de
etică; descrie politicile și elementele legislative și reglementare care îi influențează activitatea;
reprezintă un element de referință care se poate folosi pentru a i se evalua conduita în baza
principiilor privind echitatea și corectitudinea, pe care aceasta se angajează să le mențină;
facilitează crearea unei culturi în care fiecare dintre actanți acționează la cele mai înalte
standarde de etică și de integritate, în care conduita lipsită de etică nu este tolerată și în care
fiecare participant la actul educațional este responsabilizat pentru a vorbi și pentru a semnala
probleme.
Codul etic al oricărei instituții de învățământ trebuie construit în jurul unor obiective clare,
pentru a fi eficient. În general, aceste obiective sunt:

- promovarea valorilor şi principiilor etice ale organizaţiei;

- încurajarea comportamentului responsabil şi a bunelor practici în relaţiile cu grupurile


cointeresate ale organizației;

- crearea unui climat etic adecvat activităţii profesionale, în acord cu ţelurile organizației;

- prevenirea şi rezolvarea conflictelor etice;

- descurajarea practicilor imorale şi a încălcării drepturilor grupurilor cointeresate,


sancţionarea abaterilor de la valorile organizaţiei.

Etica, alături de regulile sale, ajută instituția și personalul acesteia să acționeze conform unor
standarde înalte și cu integritate.

Din codul etic de conduită al personalului fac parte o serie de valori şi principii care să
ghideze activitatea şi comportamentul tuturor salariaţilor. El descrie o serie de reguli specifice,
care fixează cerinţele minime acceptabile de comportament pentru orice angajat al unei instituții
educaționale. Orice încălcare a acestor reguli, va afecta nu numai drepturile şi aşteptările
beneficiarilor, dar se va răsfrânge negativ şi asupra reputaţiei şi integrităţii universității
respective.

Principiile fundamentale pe care este întemeiat orice cod de etică sunt: libertate academică,
competenţă şi profesionalism, integritate, onestitate intelectuală, colegialitate, loialitate, dreptate
şi echitate, responsabilitate.
Cap.I. ASEMĂNĂRI ÎNTRE CELE DOUĂ CODURI DE ETICĂ

Prezenta lucrare își propune tratarea comparativă a Codurilor de etică și deontologie


profesională a două instituții de învățământ superior din țară: Universitatea ”Babeș – Bolyai” din
Cluj și Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași. În urma consultării și lecturării celor două
coduri s-a constatat că ambele au fost întocmite având la bază Legea educației nr.1/2011 și
aprobate în sedință de Senat, conform Articolului 213, alineatul (2) din Legea educației
nr.1/2011. De asemenea, ambele coduri au caracter obligatoriu, ceea ce respectă prevederile
legale ale Articolului 130, alineatul (1) din legea anterior menționată.

Dispozițiile fiecăruia dintre cele două Coduri nu pot fi interpretate în sensul restrângerii
unor drepturi conferite de lege sau de Contractul indvidual de muncă.

Codurile celor două universități sunt construite pe baza următoarelor principii fundamentale:
libertate academică, competenţă şi profesionalism, integritate, onestitate intelectuală,
colegialitate, loialitate, dreptate şi echitate, responsabilitate.

Exemplu: Libertatea academică

Art. 3. Libertatea academică presupune dreptul oricărui membru al comunității universitare


de a-şi exprima deschis opiniile ştiinţifice şi profesionale în cadrul cursurilor, seminarelor,
conferinţelor, dezbaterilor dar şi al lucrărilor elaborate şi susţinute sau publicate.

Art. 4. Orice membru al comunității universitare îşi poate exprima în mod liber, în interiorul
sau în exteriorul Universităţii, opiniile, fără a putea fi cenzurat, în limitele prevăzute de prezentul
cod. Este încurajată abordarea critică, parteneriatul intelectual şi cooperarea, indiferent de
opiniile politice sau convingerile religioase.

Art. 5. Libertatea academică implică, în acelaşi timp, respectul libertăţii academice a altuia
în toate componentele sale.
Art. 6. Nu se înscriu în cadrul libertăţii academice şi nu îşi găsesc locul în spaţiul
universitar: a) propaganda cu caracter politic desfăşurată în interiorul sau în legătură cu acţiuni
ale Universităţii sau utilizând infrastructura acesteia;

b) prozelitismul religios;

c) promovarea unor doctrine sau idei cu caracter extremist, rasist sau xenofob;

d) defăimarea universităţii de către membrii comunității universitare;

e) atacurile personale sau afirmaţiile defăimătoare la adresa altor membri ai comunității


universitare.1

Art. 5. Promovând valorile şi normele ethos-ului academic – ale corectitudinii şi respectului,


ale responsabilităţii şi ordinii instituţionale în faţa legii, ale apărării demnităţii şi integrităţii
persoanei, ale dezvoltării personale şi echităţii, prezentul Cod reflectă vocaţia etică a
Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, în calitate de instituţie angajată deplin atât în
educarea studenţilor, cât şi în afirmarea şi cultivarea unor înalte standarde comportamentale în
beneficiul societăţii şi, totodată, ca instituţie academică ce acţionează pentru compatibilizarea
propriilor practici educaţionale cu valorile şi principiile spaţiului european al învăţământului
superior.2

Un alt punct comun între cele două Coduri îl reprezintă abordarea acestora de tip
bidimensional; prima parte a acestora abordează valorile etice, abaterile de la acestea privitor la
activitatea didactică și studențească din mediul universitar, cea de a doua parte prevede valori
etice și abateri de la acestea referitor la activitatea de cercetare științifică.

Fiecare dintre cele două Coduri conține prevederi clare cu privire la incompatibilitatea
exercitării unei funcţii de conducere de către persoanele aflate în relaţie de rudenie (gradul I-IV)
sau de afini până la gradul III în conformitate cu prevederile Articolului 295, alineatul (4) din
Legea Educației nr.1/2011.

1
https://www.ubbcluj.ro/ro/despre/organizare/files/etica/Codul_Etic_al_UBB.pdf, p.1, accesat în data de
07.01.2023
2
https://www.uaic.ro/wp-content/uploads/2013/12/3CoduldeEtica.pdf,p.4, accesat în data de 07.01.2023
O trăsătură comună a celor două Coduri este reprezentată și de faptul că acestea conțin și
prevederi care fac referire la abaterile de la valorile etice, dar și la modalitățile în care acestea
sunt sancționate.

Exemplu: Art. 24. Este interzisă şi se sancţionează hărţuirea sexuală a angajaţilor


Universităţii, doctoranzilor, postdoctoranzilor, masteranzilor, studenţilor şi candidaţilor. Sub
incidenţa acestei prevederi intră, printre altele, următoarele fapte:

a) condiţionarea angajării, numirii, admiterii sau evaluării personalului din Universitate,


studenţilor, masteranzilor, doctoranzilor, de obţinerea unor favoruri sexuale;

b) practicarea unor comportamente sau atitudini de natură sexuală, implicite sau explicite,
fizice sau verbale, prin care se urmăreşte obţinerea unor avantaje personale;

c) promovarea unor conduite care au ca interese sau ca efect crearea unei intimităţi jenante,
a unui climat de muncă ostil sau conflictual, sau care conduc la afectarea performanţelor în
muncă ale salariaţilor şi studenţilor Universităţii;

d) folosirea unor ţinute vestimentare indecente în raporturile publice din spaţiile


Universităţii.3

Cap. II. DEOSEBIRI ÎNTRE CELE DOUĂ CODURI DE ETICĂ

3
https://www.uaic.ro/wp-content/uploads/2013/12/3CoduldeEtica.pdf, p.9, accesat în data de 07.01.2023
Deși Codurile de etică și deontologie profesională ale universităților sunt realizate pe baza
unor legi comune, totuși acestea prezintă și diverse diferențe.

O primă diferență ar fi aceea că Universitatea ”Babeș – Bolyai” abordează fiecare principiu


fundamental pe baza căruia și-a întemeiat Codul de etică. Aceste principii sunt abordate separat
prin prezentarea modalităților de aplicare a respectivei valori etice, dar și prin enunțarea
abaterilor de la valoarea etică, pe când Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” doar enumeră
principiile fundamentale ale Codului său etic, tratând ulterior la modul general aceste valori
etice.

Universitatea clujeană prezintă și Hotărârea de Senat în baza căreia a fost aprobat Codul de
etică, prin comparație cu cea ieșeană care nu face publică această Hotărâre.

Ca și structură, Universitatea din Iași a structurat Codul de etică în capitole, prezentate


anterior într-un cuprins, pe când Universitatea din Cluj nu a prevăzut și un cuprins pentru acest
document.

Etica ieșeană prevede și un scurt Preambul care vizează prezentarea aspectelor definitorii
generale ale unui Cod de etică, în timp ce codul clujean omite aceste aspecte.

Pentru fiecare dintre principiile fundamentale care stau la baza codurilor de etică, cel al
UBB enunță și ce fapte, acțiuni sau activități reprezintă încălcări ale acestor principii. Codul etic
al UAIC nu enunță aceste aspecte.

Universitatea Cuza a prevăzut un capitol aparte numit Abaterile de la Codul de etică şi


sancţionarea lor – în acest capitol sunt enunțate abaterile propriu-zise de la valorile etice, dar și
ce activități și acțiuni le sunt interzise cadrelor didactice și studenților -, în timp ce Universitatea
Cluj nu prevede un astfel de capitol.

Capitolul următor al Codului de etică ieșean este dedicat sancțiunilor ce pot fi aplicate în
cazul abaterilor. Codul clujean nu dedică un capitol pentru sancțiuni.

Exemplu:

Art. 21. Se consideră abatere de la Codul de etică şi se sancţionează următoarele:


a) frauda sub orice formă în activitatea de predare, învăţare, cercetare ştiinţifică şi în
celelalte activităţi din Universitate;

b) corupţia sau favorizarea acesteia (de la acte de mituire, până la trafic de influenţă, cu
recurgere la bani, servicii, cadouri);

c) distrugerea, alterarea sau falsificarea documentelor şi a bazelor de date ale Universităţii,


ca şi utilizarea lor în scopuri ilicite;

d) furnizarea de informaţii false conducerii Universităţii;

e) obstrucţionarea activităţii de educaţie, de cercetare ştiinţifică, administrativă sau a oricărei


alte funcţii a Universităţii; f) orice formă de agresare fizică sau morală;

g) favoritismul sub orice formă;

h) obţinerea, pretinderea sau nerefuzarea unor avantaje necuvenite;

i) participarea la activităţi didactice şi manifestări ştiinţifice sub influenţa alcoolului;

j) folosirea unui limbaj contrar spiritului academic;

k) intrarea neautorizată în spaţiile în care accesul este reglementat prin măsuri speciale;

1) practicarea unor atitudini şi comportamente indecente, insultătoare sau obscene;

m) utilizarea neautorizată şi provocarea de prejudicii, cu vinovăţie, a patrimoniului


Universităţii;

n) denigrarea publică a personalului sau instituţiei de către membrii comunităţii


universitare;

o) folosirea abuzivă a calităţii de membru al comunităţii academice;

p) organizarea şi desfăşurarea de activităţi politice în Universitate, ca şi folosirea numelui


Universităţii, a resurselor umane, financiare sau materiale ale acesteia în scopuri politice
partizane;

q) discriminarea sub orice formă.4


4
https://www.uaic.ro/wp-content/uploads/2013/12/3CoduldeEtica.pdf, p.8, accesat în data de 07.01.2023
Art. 31. Sancţiunile care se pot aplica de către Comisia de etică universitară studenţilor,
masteranzilor, doctoranzilor si postdoctoranzilor pentru încălcarea eticii universitare sunt
următoarele:

a) avertisment scris;

b) exmatricularea;

c) alte sancţiuni prevăzute de Codul de etică şi deontologie universitară.5

Universitatea ieșeană specifică în ultimul capitol al Codului său la Articolul 48 data ședinței
de Senat în care a fost adoptat Codul de etică, pe când universitatea clujeană face public
documentul de Hotărâre a Senatului universității.

5
Ibidem, p.10, accesat în data de 07.01.2023
CONCLUZII

În urma tratării comparative a celor două Coduri etice s-au observat atât o multitudine de
asemănări, dar și o serie de aspecte diferite.

Asemănările sunt în număr mai mare decât deosebirile, ceea ce evidențiază plus valoarea
fiecărei universități în parte, dar și faptul că ambele universități au standarde ridicate de
performanță, așteptări înalte de la personal, dar și de la studenți. Asemănările creionează și
aspecte precum: universitățile oferă servicii de încredere, seriozitate și activități educaționale și
de cercetare la cel mai înalt nivel, cele două instituții așteaptă, în schimb, aceeași seriozitate și
grad ridicat de interes din partea partenerilor și a beneficiarilor.

Privitor la deosebirile dintre cele două Coduri de etică și deontologie profesională, s-a
constatat că cele două universități sunt două entități diferite, cu personalități diferite, motiv
pentru care deosebirile devin o normalitate.

De asemenea, deosebirile identificate nu vizează aspecte definitorii, esențiale pentru


activitatea universităților, ci vizează mai mult aspecte de structură a Codului, opțiuni de
prezentare a unor documente de aprobare a Codului, dedicarea unor capitole pentru sancțiuni sau
abateri.

Având în vedere toate aspectele expuse anterior, se poate afirma că cele două Coduri etice
tratate comparativ respectă și se bazează pe principiile fundamentale de etică și profesionalism,
dar și pe prevederile unor legi naționale.
BIBLIOGRAFIE

Surse web:

1. https://www.ubbcluj.ro/ro/despre/organizare/files/etica/Codul_Etic_al_UBB.pdf, accesat
în data de 07.01.2023;
2. https://www.uaic.ro/wp-content/uploads/2013/12/3CoduldeEtica.pdf,p.4, accesat în data
de 07.01.2023;
3. https://www.qualform.snsh.ro/campanie-online/importanta-codului-de-etica-si-
deontologie-profesionala, accesat în data de 07.01.2023.

S-ar putea să vă placă și