Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Coordonator științific:
Conf. Univ. Dr. VOICU OANA LUMINIȚA
Masterand:
GHIOLD ELENA - ANDRA
CUPRINS
INTRODUCERE.......................................................................................................................................4
Cap.I. ASEMĂNĂRI ÎNTRE CELE DOUĂ CODURI DE ETICĂ......................................................6
Cap. II. DEOSEBIRI ÎNTRE CELE DOUĂ CODURI DE ETICĂ......................................................8
CONCLUZII............................................................................................................................................11
BIBLIOGRAFIE.....................................................................................................................................12
CODUL DE ETICĂ ȘI DEONTOLOGIE PROFESIONALĂ AL UNIVERSITĂȚII
”BABEȘ – BOLYAI” CLUJ VS. CODUL DE ETICĂ ȘI DEONTOLOGIE
PROFESIONALĂ AL UNIVERSITĂȚII ”ALEXANDRU IOAN CUZA” IAȘI
Această viziune are ca și expresie concretă codurile de etică și conduită. Codul de etică
reprezintă o grupare a valorilor și a principiilor funcționale ale instituției în raport cu cerințele de
echitate socială și de mediu.
Codul de etică și deontologie profesională este obligatoriu pentru toate cadrele didactice,
indiferent de nivelul de învățământ în care activează, dar și pentru celelalte tipuri de personal
contractual. Codul anterior menționat are valoare de cadru normativ și reglementează respectarea
tuturor normelor și principiilor morale, precum: libertatea profesională, autonomia personală,
dreptatea și echitatea, transparența, responsabilitatea, respectul și toleranța.
Codul de etică poate fi definit și ca un set de reguli care stabilesc cu exactitate și claritate
ceea ce este drept și ceea ce este greșit în conduită, dar și consecințele morale ale deciziilor unei
instituții. Părțile componente ale codului de etică sunt: misiunea, valorile, procedurile și
standardele etice și profesionale ce definesc activitatea instituției.
Cultura fiecărei instituții în parte definește principiile și standardele care ghidează deciziile
sale de zi cu zi, cu scopul de a se asigura de faptul că acționează la cele mai înalte standarde de
etică; descrie politicile și elementele legislative și reglementare care îi influențează activitatea;
reprezintă un element de referință care se poate folosi pentru a i se evalua conduita în baza
principiilor privind echitatea și corectitudinea, pe care aceasta se angajează să le mențină;
facilitează crearea unei culturi în care fiecare dintre actanți acționează la cele mai înalte
standarde de etică și de integritate, în care conduita lipsită de etică nu este tolerată și în care
fiecare participant la actul educațional este responsabilizat pentru a vorbi și pentru a semnala
probleme.
Codul etic al oricărei instituții de învățământ trebuie construit în jurul unor obiective clare,
pentru a fi eficient. În general, aceste obiective sunt:
- crearea unui climat etic adecvat activităţii profesionale, în acord cu ţelurile organizației;
Etica, alături de regulile sale, ajută instituția și personalul acesteia să acționeze conform unor
standarde înalte și cu integritate.
Din codul etic de conduită al personalului fac parte o serie de valori şi principii care să
ghideze activitatea şi comportamentul tuturor salariaţilor. El descrie o serie de reguli specifice,
care fixează cerinţele minime acceptabile de comportament pentru orice angajat al unei instituții
educaționale. Orice încălcare a acestor reguli, va afecta nu numai drepturile şi aşteptările
beneficiarilor, dar se va răsfrânge negativ şi asupra reputaţiei şi integrităţii universității
respective.
Principiile fundamentale pe care este întemeiat orice cod de etică sunt: libertate academică,
competenţă şi profesionalism, integritate, onestitate intelectuală, colegialitate, loialitate, dreptate
şi echitate, responsabilitate.
Cap.I. ASEMĂNĂRI ÎNTRE CELE DOUĂ CODURI DE ETICĂ
Dispozițiile fiecăruia dintre cele două Coduri nu pot fi interpretate în sensul restrângerii
unor drepturi conferite de lege sau de Contractul indvidual de muncă.
Codurile celor două universități sunt construite pe baza următoarelor principii fundamentale:
libertate academică, competenţă şi profesionalism, integritate, onestitate intelectuală,
colegialitate, loialitate, dreptate şi echitate, responsabilitate.
Art. 4. Orice membru al comunității universitare îşi poate exprima în mod liber, în interiorul
sau în exteriorul Universităţii, opiniile, fără a putea fi cenzurat, în limitele prevăzute de prezentul
cod. Este încurajată abordarea critică, parteneriatul intelectual şi cooperarea, indiferent de
opiniile politice sau convingerile religioase.
Art. 5. Libertatea academică implică, în acelaşi timp, respectul libertăţii academice a altuia
în toate componentele sale.
Art. 6. Nu se înscriu în cadrul libertăţii academice şi nu îşi găsesc locul în spaţiul
universitar: a) propaganda cu caracter politic desfăşurată în interiorul sau în legătură cu acţiuni
ale Universităţii sau utilizând infrastructura acesteia;
b) prozelitismul religios;
c) promovarea unor doctrine sau idei cu caracter extremist, rasist sau xenofob;
Un alt punct comun între cele două Coduri îl reprezintă abordarea acestora de tip
bidimensional; prima parte a acestora abordează valorile etice, abaterile de la acestea privitor la
activitatea didactică și studențească din mediul universitar, cea de a doua parte prevede valori
etice și abateri de la acestea referitor la activitatea de cercetare științifică.
Fiecare dintre cele două Coduri conține prevederi clare cu privire la incompatibilitatea
exercitării unei funcţii de conducere de către persoanele aflate în relaţie de rudenie (gradul I-IV)
sau de afini până la gradul III în conformitate cu prevederile Articolului 295, alineatul (4) din
Legea Educației nr.1/2011.
1
https://www.ubbcluj.ro/ro/despre/organizare/files/etica/Codul_Etic_al_UBB.pdf, p.1, accesat în data de
07.01.2023
2
https://www.uaic.ro/wp-content/uploads/2013/12/3CoduldeEtica.pdf,p.4, accesat în data de 07.01.2023
O trăsătură comună a celor două Coduri este reprezentată și de faptul că acestea conțin și
prevederi care fac referire la abaterile de la valorile etice, dar și la modalitățile în care acestea
sunt sancționate.
b) practicarea unor comportamente sau atitudini de natură sexuală, implicite sau explicite,
fizice sau verbale, prin care se urmăreşte obţinerea unor avantaje personale;
c) promovarea unor conduite care au ca interese sau ca efect crearea unei intimităţi jenante,
a unui climat de muncă ostil sau conflictual, sau care conduc la afectarea performanţelor în
muncă ale salariaţilor şi studenţilor Universităţii;
3
https://www.uaic.ro/wp-content/uploads/2013/12/3CoduldeEtica.pdf, p.9, accesat în data de 07.01.2023
Deși Codurile de etică și deontologie profesională ale universităților sunt realizate pe baza
unor legi comune, totuși acestea prezintă și diverse diferențe.
Universitatea clujeană prezintă și Hotărârea de Senat în baza căreia a fost aprobat Codul de
etică, prin comparație cu cea ieșeană care nu face publică această Hotărâre.
Etica ieșeană prevede și un scurt Preambul care vizează prezentarea aspectelor definitorii
generale ale unui Cod de etică, în timp ce codul clujean omite aceste aspecte.
Pentru fiecare dintre principiile fundamentale care stau la baza codurilor de etică, cel al
UBB enunță și ce fapte, acțiuni sau activități reprezintă încălcări ale acestor principii. Codul etic
al UAIC nu enunță aceste aspecte.
Capitolul următor al Codului de etică ieșean este dedicat sancțiunilor ce pot fi aplicate în
cazul abaterilor. Codul clujean nu dedică un capitol pentru sancțiuni.
Exemplu:
b) corupţia sau favorizarea acesteia (de la acte de mituire, până la trafic de influenţă, cu
recurgere la bani, servicii, cadouri);
k) intrarea neautorizată în spaţiile în care accesul este reglementat prin măsuri speciale;
a) avertisment scris;
b) exmatricularea;
Universitatea ieșeană specifică în ultimul capitol al Codului său la Articolul 48 data ședinței
de Senat în care a fost adoptat Codul de etică, pe când universitatea clujeană face public
documentul de Hotărâre a Senatului universității.
5
Ibidem, p.10, accesat în data de 07.01.2023
CONCLUZII
În urma tratării comparative a celor două Coduri etice s-au observat atât o multitudine de
asemănări, dar și o serie de aspecte diferite.
Asemănările sunt în număr mai mare decât deosebirile, ceea ce evidențiază plus valoarea
fiecărei universități în parte, dar și faptul că ambele universități au standarde ridicate de
performanță, așteptări înalte de la personal, dar și de la studenți. Asemănările creionează și
aspecte precum: universitățile oferă servicii de încredere, seriozitate și activități educaționale și
de cercetare la cel mai înalt nivel, cele două instituții așteaptă, în schimb, aceeași seriozitate și
grad ridicat de interes din partea partenerilor și a beneficiarilor.
Privitor la deosebirile dintre cele două Coduri de etică și deontologie profesională, s-a
constatat că cele două universități sunt două entități diferite, cu personalități diferite, motiv
pentru care deosebirile devin o normalitate.
Având în vedere toate aspectele expuse anterior, se poate afirma că cele două Coduri etice
tratate comparativ respectă și se bazează pe principiile fundamentale de etică și profesionalism,
dar și pe prevederile unor legi naționale.
BIBLIOGRAFIE
Surse web:
1. https://www.ubbcluj.ro/ro/despre/organizare/files/etica/Codul_Etic_al_UBB.pdf, accesat
în data de 07.01.2023;
2. https://www.uaic.ro/wp-content/uploads/2013/12/3CoduldeEtica.pdf,p.4, accesat în data
de 07.01.2023;
3. https://www.qualform.snsh.ro/campanie-online/importanta-codului-de-etica-si-
deontologie-profesionala, accesat în data de 07.01.2023.